Actorul politic - o persoană sau un grup public care influențează procesul de luare și

implementare a deciziilor într-un sistem politic dat. În politică, subiectul de acțiune, ca într-un
teatru, „joacă un rol”.
Deși executorii acțiunii sunt doar oameni, în analiza politică, capacitatea de a executa acțiunea
este adesea înzestrată cu entități corporative, precum statele.Adica statelor uneori le este atribuita
denumirea de actori politici,fiindu-le tot odata atribuite si anumite actiuni.
În practica sa dovedit ca este posibilă descrierea, analizarea, explicarea și prezicerea
comportamentului politic al actorilor anume în raport cu sistemele politice la toate nivelurile:
local, de stat, național și internațional, precum și în relație cu diferitele tipuri de actori, cum ar fi,
de exemplu, statul sau oricare dintre funcționarii superiori a căror competență include luarea de
decizii importante.
Cel mai adesea, termenul de „actor” se referă la rolul jucat de state și persoane în sistemul politic
internațional. Atunci când abordăm politica internațională din perspectiva studierii procesului de
luare a deciziilor, o mare importanță este acordată analizei comportamentului figurilor cheie sau
grupurilor de elită, deoarece acțiunile lor de a dezvolta o linie politică determină acțiunile
statului.
Astfel pornind de la gindirea politica din antichiate si anume de la marii filosofi
precum:Aristotel,Platon,Socrate deducem ideia ca omul statului avea anumite caracteristici
deosebite de ceilalti.,,Homopoliticus”cum il numea Socrate intruchipa o personalitate
demna,încrezuta în sine,care avea puterea de a convinge oamenii si de ai face pe toți să-l urmeze.
Instrumentele primordiale in acest joc politic rămîneau a fi carisma înăscută,dar și arta de a
vorbi,adică actorul trebuia să fie un orator foarte bun.Totusi cit de ideal la prima vedere nu ar fi
un actor politic si cit de perfecte nu ar fi actiunile lui,el oricum odata si odata poate da greș.
Una dintre greselile actorului politic ar fi opunerea sa impotriva dezvoltarii societatii,adica
atunci cind actorul se bazeaza in cea mai mare parte pe conservatorism cind de fapt societatea
este in crestere,in dezvoltare si aceasta pentru a functiona are nevoie de noi reguli,la care actorul
politic se opune.
Opusul primei greseli poate fi spiritul renovator al actorului politic cind de fapt societatea nu este
pregatita pentru noi schimbari,iar deciziile actorului politic de a o renova cauzeaza doar efecte
negative.
Astfel mitul politic devine necesar acolo unde fortele politice reale dau gres in incercarea lor de a
crea sau de a recrea o noua identitate colectiva si mai ales de a coagula si integra eforturile
individuale de faurire a unei comunitati bazate pe noi reguli.Societatile in schimbare reprezinta
pentru stiintele sociale provocari epistemologice atît de puternice încît forțează inovatii
conceptuale,teoretice,metodologice.
În plan politic societatile in schimbare sunt cele care
experimenteaza,industrializarea,liberalizarea,democratizarea si globalizarea.
Toate acestea conduc catre instabilitate,violenta,conflict,iar rolul actorilor politici este de a
stabiliza societatea,de a o pacifica de a construi un consens,reguli,proceduri,institutii.
Cînd actorii politici au greutati sau chiar esueaza apare mitul politic.De aceea putem spune ca
mitul politic este un substitut functional:functiile sale sunt de a compensa nenumaratele
defectiuni si slabiciuni ale sistemului politic ale clasei politice.
Asa sa întîmplat si cu mitul creat de catre marxism-leninism,mai exact sa creat o utopie conform
careia toti sunt egali,statul este unul ideal,nu exista revolutii si nu exista conflicte intre clase,în
timp ce oamenii la fel ramîneau a fi săraci muncind in cîmp,iar altii se îbogățeau pe spatele celor
săraci.Atfel acest mit a fost folosit de catre actorii politici pentru a crea o situatie de utopie in
stat,pentru a mentine liniste si a nu-i face pe oameni sa se revolte,lor li era oferit minimul
necesar,iar ei erau multumiti.
Totuși aflindu-se intre mit si realitate un actor politic priceput constientizeaza destul de bine ca
odata si odata mitul nu va mai functiona,deoarece in societate permanent au existat acele spirite
revolutionare,care au indemnat societatile la rascoala.
Miturile politice tin in special de trecut,deoarece in prezent in societatile cu o democratie stabila
si cu o cultura politica inalt dezvoltata nu se vor lasa ademenite,sau conduse de un actor politic
care se lanseaza in politica enuntind anumite mituri.
Consider ca in prezent un actor politic trebuie sa fie capabil sa raspunda exact la probleme cu
care se confrunta o societate,dar nu sa inventeze mituri.