Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Research Paper
Research Paper
Exercitiul 2. Bucatarul
Un grup asezat in linie dreapta. Un copil pe postul de "bucatar" sta in fata lor cu o minge in mana si o
arunca unuia dintre copii spunand: "sa manance, sa manance...un mar" Copilul la care bucatarul a
aruncat mingea trebuie s-o prinda, daca cuvantul rostit este un articol comestibil si sa o lase sa cada daca
cuvantul rostit este orice alt obiect/lucru/fenomen..
Profesorul trebuie sa se gandeasca la un animal si trebuie sa spuna mai intai daca este domestic sau
salbatic, ce mananca, daca este pasare, mamifer sau daca este subacvatic. Copiii pot sa puna intrebari in
legatura cu animalul respectiv si trebuie sa afle care este animalul.
Acest joc se poate juca in mai multi!
Si este pentru toate varstele!!!
Jocul include exercitii pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei.
Este destinat copiilor cu varste cuprinse intre 6-8 ani.
Jocul se poate desfasura in colectiv sau cu un singur copil.
Se cere copiilor ca la intrebarile adresate sa raspunda in asa fel incat un anumit cuvant stabilit anterior sa
nu fie folosit, ci sa se gaseasca alte formulari, care sa constituie raspunsul la intrebarea pusa. Intrebarea
trebuie astfel formulata incat sa ceara in raspuns folosirea cuvantului interzis.
Jocul se joaca in doua sau mai multe persoane,se pune o intrebare oarecare si nu trebuie sa raspunzi cu
da si nu . Daca ai raspuns cu da sau nu, primesti pedeapsa. Exemplu corect-intrebare:"Ai fost la
magazin ?"
Raspuns:"Am fost .
Regula jocului:
Copilul ales sa ghiceasca cine a plecat din camera (locul de joaca), va tine ochii inchisi pana cand
conducatorul jocului va decide ca este suficient.
Conducatorul jocului da comanda: Ghici, cine a plecat?
Daca nu ghiceste prea repede, copilul poate fi ajutat sau indus in eroare prin intrebari de tipul: "e baiat?
e fetita? unde a stat? are parul scurt/lung? are ochelari?" sau: "hai sa/l strigam impreuna".
copii stau in semicerc pe scaune,iar in fata va sta imparatul. Unul din copii il intreaba:
-Unde-ai fost imparate cu camasa rupta-n spate?
-in baie la regina!
-Si ce-ai facut acolo?
Imparatul ii raspunde la ureche iar acesta va trebui sa mimeze actiunea (spalat pe dinti pieptanat,
etc.),iar ceilalti sa o ghiceasca. cel care ghiceste va fi imparatul.
Fiecare jucator numeste pe rand un obiect rotund pana cand unul dintre jucatori nu mai gaseste nici un
alt nou obiect rotund. Alte categorii pot fi: tot ceea ce este albastru, tot ceea ce poate fi umplut cu apa,
tot ceea ce se scufunda
Exercitiul 12. Barca si meseriile – imaginatie si creativitate
Fiecare jucator va spune o meserie, care îi vine mai repede în minte. Apoi îsi vor imagina ca se afla pe o
barca ce se îndreapta spre o insula pustie. Acea barca a supraincarcata si cineva trebuie dat jos, asa ca
vor încerca sa arate cu argumente ca meseria fiecaruia e importanta pe insula pustie.
Un jucator spune un cuvânt, al doilea spune acelasi cuvânt si adauga altul nou, dar care sa aiba logica
lânga primul, al treilea va spune primele 2 cuvinte si va adauga un altul si asa jocul continua pâna se
încurca primul.
Se stabileste un cadru de joc (de ex. In autobus, la magazine, in parc, la spital etc.). Unul din copii este
ales sa stea in mijloc sis a creeze atmosfera. Urmatorul care intra in scena trebuie sa puna o intrebare.
Celalalt trebuie sa raspunda tot cu o intrebare. Si tot asa pana cand unul din participanti nu mai reuseste
sa raspunda cu o intrebare si este inlocuit.
Unul din copii sta in mijloc intors cu spatele (scriitorul). Ceilalti 4 copii stau in spatele lui si trebuie sa
interpreteze ceea ce scriitorul spune. (de ex. Au fost odata 4 ingerasi. Unul era vesel, unul era trist, unul
era mic si altul era beat. Primul ingeras a facut… )
Jocul se joaca pe echipe de cate 4-5 copii. Li se alege un subiect de poveste si acestia trebuie sa dezbata
pe baza acelui subiect. La semnalul conducatorului cel ce povesteste se opreste si va relua urmatorul de
unde a ramas. Pentru a complica putin lucrurile se scoate o litera.
Unul dintre participant este povestitorul si I se alege o meserie (brutar, frizer, etc) si trebuie sa descrie o
zi de lucru. In spatele lui alt copil va interpreta mainile povestitorului. Mainile trebuie sa se miste in
contrapunct cu povestea.
Un copil va sta in mijloc cu ochii inchisi si mainile stranse la piept. Vas ta cat se poate de drept si se va
lasa pe spate. Ceilalti copii, asezati in cerc il vor trimite de la unii la altii, avand grija sa nu-l scape.
Exercitiul 20. Lantul orbilor – euritmie
Copiii vor fi pusi sa memoreze spatiul in care se afla. Vor fi apoi scosi afara si coordonatorul va crea un
labirint. Doar unul din copii este lasat sa vada labirintul. Acesta va fi conducatorul lantului si va sta
permanent cu ochii deschisi. Ceilalti copii se vor tine de maini in sir indian si in functie de comanda
transmisa prin mana de primul copil vor trebui sa traverseze intregul labirint
Jocul se joaca in echipe de cate 4. Fiecare copil va primi cate o propozitie. Ei vor trebui, in echipa, sa
creeze o poveste cu personaje si actiune care sa implice propozitiile primate intocmai.
Copilul trebuie sa mimeze o meserie si ceilalti sa o ghiceasca. La inceput, daca nu se poate gandi la o
meserie ii va fi oferita de catre coordonator
Copiii sau coordonatorul ii va pune o intrebare copilului. Intrebarea va incepe cu “De ce” iar acesta
trebuie sa raspunda foarte repede incepand cu “Pentru ca”
Un copil este in fata si trebuie sa ii analizeze pe ceilalti din fata sa. Apoi este intors cu spatele si intrebat
de diferite detalii pe care el trebuie sa si le aminteasca.
Coordonatorul creeaza un traseu imaginar marcat de cate un obiect (ex. Scaunul reprezinta casa, mingea
reprezinta parcul, masa reprezinta alimentara). Apoi copilul este rugat sa creeze un traseu care sa
cuprinda intr-o poveste toate punctele.
Se aleg vocalele a,e,I,o,u. Fiecare vocala reprezinta o stare (ex. A – mi-e somn, E – sunt nerabdator, I –
sunt curios, O – sunt nervos, U – sunt fericit). Apoi coordonatorul va spune cuvinte care incep cu vocala
respectiva iar copilul va trebui, la auzul lor, sa joace starea impusa.
Coordonatorul aseaza pe o masa cca. 10 obiecte si cere copilului sa le priveasca atent. Apoi le acopera iar
copilul trebuie sa spuna cat mai multe obiecte de pe masa
Copilul este pus sa faca un traseu prin incapere si apoi este legat la ochi si pus sa reface traseul
Coordonatorul distribuie rolurile apoi copiii intra in scena la auzul numelui si face ce spune
coordonatorul, ramanand la libera alegere a copilului ce va spune
Copiilor li se cere sa isi creeze un prieten imaginar. (Pentru inceput sunt ajutati de o poza sau de un balon
desenat sub forma unei fete) si trebuie sa ii creeze o poveste.Se joaca pe echipe
Pe muzica, copiii isi imagineaza ca au inghitit o biluta si ea se plimba prin corp si trebuie sa isi activeze
partile corpului acolo unde simt ca a ajuns biluta.
Copiii se linistesc si inched ochisorii. Asculta vocea coordonatorului care ii plimba prin intermediul unei
povesti prin diferite locuri unde traiesc anumite stari. Apoi la comanda coordonatorului se trezesc si
trebuie sa povesteasca ce au simtit.
Copilasii sunt pusi sa spuna o poveste doar cu ajutorul anumitor parti din corp
Copilului I se ofera o emotie, apoi trece dupa un paravan sic and revine trebuie sa aiba alta emotie, total
diferita.
EXERCITII DE DICTIE
1. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura
sa.
2. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i
gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.
4. Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, coseşte
saşul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.
- Ce şansă!... Saşa-şi spuse sieşi!
5. Rege Paragarafaramus, când te vei desoriginaliza? Mă voi desoriginaliza când cel mai original
dintre orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va
desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.
7. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval,
pal, real şi natural, fără rival, egal si actual.
8. Spre sfânta sa soră Suzana se suie, Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie, Şi-n susul sarcastic
suspinu-şi şopteşte, Şi-odată pe scara sucită se opreşte
9. Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura
din boii bârlobrezenilor
11. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului în căutarea baldibuzului omorât de un
cris cras, într-un stil abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-elefanto-
camerosul, ascuns după un camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazina si se
brohănise cu brohoteele în drămandău.
14. O SAPĂ LATĂ, 2 SAPE LATE, 3 SAPE LATE , 4 SAPE LATE , 5 SAPE LATE , 6 SAPE LATE 7 SAPE
LATE ŞI ÎNCĂ ALTE SAPE LATE ŞI ALTE SAPE LATE ŞI ÎNCĂ ALTE 7 SAPE LATE
16. Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă / Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte / Şi că ştiuca se mănâncă / Şi că
ştiuca se prăjeşte.
17. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.
19. Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor degenerate ,n-au acceptat-o Cezar şi ceata
ingeniosilor cetăţeni certaţi cu cerinţele cercurilor centrale
24. Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un
extras din pancreas.
25. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de
la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâplarului cu întâmplarea.
28. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?
29. Creaţă isteaţă, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără interdicţie fel de fel de
poezii - azurii - cu copii şi făclii, pe hârtii, mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.
30. Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crăpat
clinciul-n cinci.
32. Capra paşte lângă casă. Capu caprii crape-n şase! Capra noastră n-are lapte. Crăpa-i-ar
coarnele-n şapte!
33. Fofiţă fondofirliţă, forofifo - fenderliţă şi fifoi fondofirloi, forofifo - fenderloi
34. Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.
37. Când am zis c-am zis c-om zice, că tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om zice ,
da tu zici c-am zis c-om zice.
38. Sisoie se suie seara sus să sară scara singur scara sigur
40. Armura arămie a asprului atrid Agamemnon, atârnată asupra altarului atic, atrăgea, aşadar
atenţia armatorilor anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, aşteptând atenuarea aţâţărilor
anarhice ale aprigului Achille.
Exercitiu de impostatie si respiratie (poezia trebuie spusa din soapta timbrata crescendo pana in
mezzoforte):
Fragmente din urmatorul text, nu trebuie spus totul pe o singura respiratie, ci cat mai mult din el:
Cã descântã cu cãrbuni,
De mãsele, de lingoare,
A atotvindecãtoare.”
Cu o vrajã bombãnitã,
Şi dezleagã, şi desparte,
De aproape, de departe.
Sa mintim, sa povestim
Mari, ca de insuratoare
Am citit in adunare
Ce scrisese fiecare
Scri si pe nerasuflate?”
EX.7
Sa se spuna textul care urmeaza in ritm obisnuit si mezzoforte pe o singura respiratie primele 6 versuri.
Inspiram apoi din nou, tragand aerul jumatate pe nas, jumatate pe gura, insa in mijlocul boltii palatului.
Aceasta este inspiratia in timpul vorbirii scenice.
Reluam textul de la inceput si spunem de data aceasta 9 versuri.
Reluam procedeul pana reusim sa spunem intreaga poezie pe o singura respiratie.
EX.8
Sa se spuna in ritm obisnuit textul de mai sus, pe cat mai putine expiratii, pastrand punctuatia si frazarea
logica.