Coordonatori: N. Donild, C. ChiritS, V.

Stdnescu

Autori: H. AlmSgan, C. Arion, S. Armdgescu, C. Bindiu, V. Caracag, I. Ceianu'

c. chiritS, G. coldea, A. costea, N. Doni{d, M. Falcd, I. Florescu; viorica llonciuc,
Doina Ivan, T. Ivanschi, v. Leandru, V, Mihalciuc, N. Nanu, Liliana oromulu,
V. Pa$eovici, N. Pitrdqcoiu, Mihaela Paucd-Comdnescu, V' P6p, A. Popescu,
Iuliana Popovici, C. Rang, C. Rogu, V. Sanda I. Sdceleanu, P. Scutareanu,
V. Stdnescu, Aurica Tdcin6

Perlectarea manuscrisului : D. Gafta, Ecaterina Fodor

Ajutoare tehnice : Maria Pdun, Beatrice Boeru' Macarie Elena

 CUPRINS

1. IIVTRODUCERE 7

1.1. Sisteme de clasilicare a pidurilor E

1.1.1. Sistemele tipolrrgiee r.use qi sovretrce 8
1.1.2. Sistemul tipologic finlandez i0
1.1.3. Sistemul tipologic german t0
1.1.4. Sistemul tipologic cehoslovac n
1.1'5. sistemele fitocenologice de clasificare a vegetaliei pddurilor ll
1.1.6. Sisteme de clasificare a pddurilor in tdrile anglo_saxone t4
1.1.7.lncercdri de gdsire a unei baze comune pentru clasificarea tipo-
logicd a pddurilor l5
1.1.8. Conceplia ecosistemicd 9i clasificarea tipologicd a pddurilor l5
1.1.9. Conclgzii privind tipologia pddurilor Ei stadiul ei actual d;
dezvoltare L7

1.2. Clasificatii tipologice a pidurilor in Rominia I8

1.2.1. Etapa de inceput l8
1.2.2. Elaborarea tipologiei pddurilor Ei tipologiei staliunilor forestiere t9

1.3. Conceplia ecosistetricl yi lrnpllca{iile ei in tipologia forestiera 23

2. PREMISE TEORETICE SI METODOLOGICE PENTRU ELABORAREA

UNEI TIPOLOGII FORESTIERI. PE B'AZ[. ECOSISTEMICE 25
2.1. Premise teoretice 25
2.2. Unitilli de clasificare a ecosistemelor forestiere 3l
2.3. Nomenclatura unititilor de clasificare 34
2.4. Codificarea ulit{tilor de clasificare 35
2.3, Caracterizarea tiDurilor de ecosistem forestier 36

3. DETALII $T LAMUBINI PHVIND CLASIFICABEA ECOSISTEMICA A

PADUAIIOR 37
3.1. Reconsid€rarea tipurilor de strat ierbos-subarbusfiv
3.2. rncadrareb unor anumlte categoril speclale de ecosisteme torestier€ 38
 3.3. Raporturile intre tipurile de ecosistem forestier, tipurite de ptrtlure
gi tipurile de staliune
3.4. Stadiul actual de cunoagtere a tipurilor de ecosistem forestier Si pro-
bleme de perspectivE 4).

4, FOLOSIREA TIPOLOGIEI ECOSISTEMICE IN CONSERVABEA SI GOS-

PODARIREA PADURILOR 44

5. PRINCIPALELE TIPURI DE ECOSISTEME FORESTIERE DIN ROMANIA 46

- Molidiluri 46
- Cembrete, molidig 70
- Erddete 76
- I\4olidete-brddete - 86
- 1\{olidete-figeto-brddete 97
- l'5geto-bridete 107
- Fdgete i'nontane qi amestecuri de molid Ei fag 118
- Frdsinete-pdltiniquri 140
- Pinet de pin sirvestru t43
- Fdgete c<llinare Ei amestecuri de foioase qi fag 145
- Pinete de pin negxu I77
- Gorunete gi amestecuri de foioase cu goru,n (fdrd fag) 180
- Stejdrete de pedunculat qi amestecuri de foioase mezofile cu liedunculat 2I7
- Cerete, cereto-girnifete, girnilete $i amestecuri cu cer gi girnife 260
- Stejlrete de brumdriu, stejdrete de pufos gi amestecuri cu brum5riu Ei
pufos 298
- Frdsinete, inalt productiv 357
- Lista grupelor de formalii, formaliilor 9i subforma{iilor ecosisternice fo-
restiere din Romdnia 364
- Tipurile de humus Ei modul lor de recunoaqtere 367
- Tipurile cle regim de umiditate a solu,rilor Ei modul lor cle recunoaqtere 371
- Corespondenla intre tipurile de ecosistem, tipurile de pddure ;i tipurile
de staliune 374
- Chei pentru determinarea tipurilor de pdturd vie 382

6, BIBLIOGRAFIN SELECTIVA 387

 PREFATA

in, funciclttentcirectecoloc;icda siluiculturii din [ara floastrd,, tipo-

logia f or-estierda ctuut gi are utl t ol important. Aceastd ;tiinfd. stabileste
uriitd;lle cle pdclut^e,cleosebite clirt,pu,rtct de uedere ecologic. gi le ca-.
racterizeazd stt'ucturat ;i futc{ional, furnizind ustfel paramel.rii ecologici
necesari pentru alegerea (sau dezuolturea) ;i aplicarect ntd"s'urilorde gos-
'1;tcddrirearlecuate.
Dupi Ttr,mele studii tipologice efectuate de Z- Przeme$chi-intre
anii 7930-7940, cercetfu^itei.rttreprittse rin, codrul lttstitutului rle Cerce-
td,ri Situice, chtpit 1949, au pertnis elaborarea inuen'turului ,si descrierea
t i p u r i l o rc l ep i t c i u r e ( P a ; c o u s c l " t , i $ i L e a n d r t t , 1 9 5 8 , Put.:ce-
liantt ;i I > a s c o ' D S c h i , 1 9 6 8 g
) i t i p u 4 l e d e s t a l i u n e . ( C ltiri{^(t
qi colab.,'1969, C hir ii it ;i colab., 1977).Aceste Liptu'i serttescin
prezent cct txrz'(t ecoloilicd iir, ctntenajarea ;i, gospocldrirea pddurit,or
noastre.
Tipt-trile cle pdclure ;i tipttrite cle staliurte au fost co.rtturotepotriuit
stadiulii cle ctuw;tinle clin, etapa respectiud, s co'ncepfiei protnotorilor
celor clouit tipotogii. Degi efistit elemente con'Lunein ntodul de aborrlctre
a clasificdrii-pdclurilor gi a staliunilor, corespon'dett'lainlre unitd$ile ti-
Ttotogiie nu este cleci,tpar{iatd. De aceea in produc[ie au fost folosite
ln poralel atit tipurile cle p(tclu're,c'it ;i ce!,e'cle stct'firme.
Formareo-gi clezutcliat"ea in ultimele doud decenii a conceptului de
ecosiste'rn, care cL sch,i'mbat radicll modul de |ttteleglerea pddurii ca fe-
nomen ecologic, su fdcut necesclrdreuizuirea tncadrdrii tipologice I .pi-
clurilor. in, a\est seni au fost iniliate cercetdri speciale in cadrul I.C.A.S.,
in, perioaclct 1987-7985. Aceste cercetdrL clu perrnis c'rea.ea urlui 17c11
sistbm tipologic l-Lnitar, can'eeste prezentat in lucrarea cle fafd. C9nc9--
mitent a- f osi creat ;i utt. sistem cle botitare stalionald"pentru stafiunile
lorestiere
" lipsite cle inueliq biocenotic ttstural ".
ittccLcliareatipotogic(t a pdclurilor, pe baze ecosistenice, s-d fdcut
prin conlucrurea utui mnre colectits cle specialigti cu profile diferite.
Au colaborat cercetdtori clin I.c.A.s., din Fycultqtea de siluicul-
turd gi Erptoatdri Forestiere, clin ICEBIOL, di,rt,I.C.P.A., Jito-;i zoo-
ecologi, peilotogi gi specialigti in studiul sta{iuni,lor, siluiculturd, auxolo-
gie, protec{ie, cinegeticd etc.
* Acest sistem urmea:i sd fie publicat separat.
 - s-o reugit sd se- d.elimiteze ;i sd se mracterizeze sh.ucturoi, mni
msilt sau mg.t.a$in detaliat, tipurite cle ecosistem se in-
forestier.care
tilnesc in pddurile gdrii noastre. Este o sarcini irnfiortanta ite uiitor sd
se facd in continuare irusestigalii asupra paceselor ce au rrc tn prin-
ciplele tipuri, sd se stcbiteaicd. cunt'o""itea influenpiazd, prod,ucttuita-
tea y -celelalte funclii ale fidurii. Totodntd este necesar ca mdsurile cle
gospoddrire sd se dilerenlieze mai ntult pe tipuri, prin lucrdri erpri-
'perspectiue
m.entale concomitente. Asemenea cercetdii aeicni"j de folo-
sire in mai mare g forlelor gi automatisnetor eiasistemici,'pe;
"y:uryde lemn mai mari, d,e calitate
tru a t'ealiza cantitdli m,ai butzd.,cu' ch"l-
tuieli mni pu{ine, pentru a asigura in mai ntnr e mrtsurd. erercitarea d.e
cdtre pddure a funcliilor complere d.e ereare gi protqo:re a mediului d.e
uia[d.
Elaaorarea tipologiei ecosistenice a ficlurilor rd.sqtuttd.ei,n, cer mai
i.nalt grad
.preocupdrilor actuale din silui)urtura noastid pentru protno-
uarea speciilor autohtone udloroase, a structuritcn" compl,ite ale. arbore-
telor, pentru ualorificarea
Aceste preocttpdri _ra$ionald a tuturor resurselor pd.ilurii.
.sint oglirtdite in numeroase acte rwrtnatiue,'priaincr
conserua.rea, protejarea gi dezuoltarea pddurilor, etploatarea I'oi ralio-
nald econonticd"gi rnen{inerea echitibrului ecotogii.
Introducerea cit mai rapidd a tipologiei ecosistemice irt cmtenajarea
Tiddurilor gi i,n_cercetarea forestierd aa crea baza cea nzai targd pintru
Tnombuareo siluiculturii ecologice, orielftatd, in egalfi mdsurd sprb pro-
dyrti-a. de lemn ;t
lpre protec{ia mediului cle o:ingd, aga cunx' preiecle
de altJel legea mengionfud.
 1. INTRODUCEIiE

Nici o Etiin{a _si nici o activitate practicd nu se poate dezvolta

eficient fdri cunoaqt,jtu;-i"-einici a obiectivelor de care se ocupd, fd-rd
dup6 insuqirile lor cali-
ernpu.uu lor in u"urnft caiegorii diferenliatc
{ative qi cantitative.
silvicultura nu face exceptie de la aceastd reguld. Ea s-a dezvol-
pSdure
tat numai in masura in care al-l progresat cunoqtinlele despre
care s-otl cortulat ca-
f"rro*".t geografic Ei ecologic" in m6sura in
"u pri-n caracteristicile lor str'icturale qi func-
i"enrii de pliur-i ornogene
ii;;i; ;i ;; d"rvorfit .iri"." de misuri de gospoddrire care lineau
seama de aceste caracteristici.
resimtitS
Necesitatea grupdrii diferitelor forme de pidure a fost
inca din secolul *ix-l* cind se puneau bazele silviculturii Etiinti-
i-i*. pri',.,ute grupati "i au fosi cele formalionale - molidiquri, pinete, -ste-
jil; ;i;.-;%"iaent caracter oalitativ. Au urmat grupdrile pe bazd de
cu caracter pronun-
iroductivitate a arboretelor (clase de -productivitate) dar m'ai ales spre
De la mijlocul secolului al XIX-lea,
i.i-""rtii"tiv. de a clasifica
sfirqitul acestuia, devin tot mai numeroase incercdrile
;J;;tG dupa auerii;i; i;r insusiri
-vie, naturale (cornpozili'a $i producti-
modul de regenerare,,. caracterul *elie-
ii;;;'".;;;"t"r"i,- iat"ra
-prirn. creati
l. claiificare tipolqgica forestierd va fi
fului, solului etc.)
at XX-lea c{e C. f.
-ri-i""rtru,
r;;i;i"i Nl o r o z o v (1903)'
.[i"'f"-inceputul' pertru diferentie-
plnete a" pi" in pgryt de a servi
;;;;
'"uu scurt timp, A' K' C a j-a n-
-?;ne)-
i,r"ia"nlor cle iug"t"tot. a pinului.
-Jr"riti"l1ia La
pidurilor Finlandei pe baza indica-
;;,
"h;J;i
torilor bcologici din Pdtura vie'
de clasificare ti-
In continuare au fost create num€roase sisteme
potogi"l a pidurilor pe baze destul de diferite'
lnpaginileceurmeazdsetrecinrevistd'pescurt'principalele
tendin{e ce s-au -""ii"ttut in clasificarea tipologicd a pddurilor, legin-
noii direc{ii 'eco-
a,r-l" a" directiile inifiale. se insisti mai mult asupra
qi sistemul
sistemice pe care, intt-o viziune originali, se fundamenteazti
de clasifioare a pedurilor propus in lucrarea de fa!d'
+ lstoricul forestiere este prezentat pe larg de P e s-
formdrii tipologiei
covschi Ei Leandru (1958).
 1.1. SISTEMEDE CLASIFICAREA PADT/RILOR

1.1.1.STSTEMELETTPOLOGTCE RUSE SI SOVTETTCE

Primul sistem de crasificare tiporogicd
a pddur'or - dupd cum
am aratat, a fost creat in Rusia de^G. --M;;;;;'^'(r908).
tipologicd fundamentgh - tipui ae pddure - unitatea
tate holisticd, determinata primordiai de ; l;rl conceput ca uni_
yl *rro"" di condi{ii Ei fac_
tori de mediu, dar moderaia
9i de insu;iri1e e"iiG;'ale-ei? speciilor ce
compun comunitatea, precum gi de retafiiie
dintre * o" i"ii"""t" r",
asupra sta{iunii. Morozov, care vede paauoeu-"u
biiea tipurile sale pe regiuni crimatic i";;;;" geografic, sta_
pornind de la condi{iile
de relief, substrat!i sor.-.(in pri""ipur 9m9g9ne,
tr"rftii"tL-qi^i.ffiitot")
la speciile temnoase edifilatoare Ji-oruorut.-iipri.il"'a" dar,qi de
mite de el ,,tipuri de arboret(,; se stitrit;;", pddure (denu_
a" T"pi ii cadrut formati_
iior forestiere caracterizate prin dtminanfu
(pinete, moiidis-uri, stejarete),.pe baza anumito. rp.iii'i""i"il;"
oit&""Ji-erii"r"lntroouse cle con_
diliile de relief. substrat qi ior, ru terre"tJ-in JtrJ,r.u arboretului,
in productivitaiea ac-estuiagi in "u."capacitatea
-rr"""".i,i.'il.
sa a"-."!""Lra.e
"6!rl,r,i.uo gi de evo_
Iulie, spre un anumit tip fundim"ii.r
se fdeea fie analitic. (de exempr; tipurilor
,,;"lidi;;;;:l;;i
lite drenate(), fie sintetic pri" foro.i.ua lutoase, pocrzo-
unor termeni populari (in exem_
PluI de mai sus ,;ramen'i(().^
Morozov a insistat asupra fapturui cd
productivitatea speciilor forestiere'ltabete o clasificare bazatd strict pe
ai' -;;d; ;;;;;i") are caracter
I'x'j?'ri";
ff :ri n.:::i:;:*fi: l-oa ;;
""ti"- ;^;a hza in;;;; it" ".,
Morozov a introdus si nofiunea de
nurile neimpidurite, ceea' ,,tip de sta!iune(., llentru tere_
u.uta 1d tipul sdu de pidure se referea
numai la situafiile_in care biocenoza
"" forestie"a e.a *"r["ir.
Doctrina lui Morozov s-a dezv"r*t i"' .""t]ri".*
distincte care au dat n-agterer" *r"'Joua ie oo'a directii
mari gcoli tipolo-gt;;;;;;;;d':
scoala^Sukaciovsi gcoala pogrebneak.
In concentia sukaciov, fi_pur de pddure a fost definit
unitate foarte omogend^119]li ca o
din punct
^,rr,"i- o! v"oe." ar fitocenozei forestiere,
:l 1in timitere Cu pr&"t"1,'"1 posibititdfilor
oe liggy"tivita{ii
regenerare si al.succesiunilor. Tipul "iu*.uavea i"
foarte ingust. tt'ri:l: un caracter
"oii.6ti"[d
a arboretutui si pi_
turii vii sint cuprinse in "r, gruft
"o*-porifre'..s"mandtoare
de fipuri (de exemplu moridisurile cu
Hylocomium), ii1 tipurite-astmattito*u
sub raportur pdturii vii, dar
avind arborete din lemnoase diferite, se grupeaza in serii ecolo_
-specii
gice..(seria Oratis, Mltrttttui ilii. c;;p;i;"h""ti?""i'r"o.u.r.,u."
mafii dupd specia remnoasd dominanfd in for_
-de-Jo;;;il'
qi -ui'-J"pJi" i" unitdti de
clasificare superioare (grupd,
pentru speciile dominanie Oin tormaliiie d;;;':"'ru"tere coinune
"t""u respective).
Principiile scorii sukaciov in formd crasici
ficdri Ei adiltdri'uu^rosi--tu"g" sau cu diverse modi-
r"k;rit" i', u.R.s.s., in zona boreali din
Europa qi Siberia. p: Bu[a;il (RaAtorr,-- -ii
.ir. B. isbe,'" 1963 q.a.)
unele adap'tari
Ei in nonianl?-ii -';-"-;rii i
i'6di u r a ui
" "
B
 in deceniul al-cincilea, v. sukaciov gi-a revizuit
radical conceplia
tipologica prin fundamentarea tipului a"'ffi"r"^";"ti,,
Asupra acestei concepfii se va re'oeni in aeiatiu-i' - de biocenozS.
;"ii;"ear
- -' " ,,concep{ia
ecosistemici qi clasificarea tipologica a p[duriiori.
, $coala Pogrebneak considera ca unitate fundamentard
teren forestier(((tip.de condi{ii stafionale).Aceasta ,,tipul cle
,u -"aroiaj
,turrilegte in func_
{ie de troficitatea gi umiditaiea solului potrivif u.rui
4 grade de troficitate (notate ctr A, B, 'a; ol edafic cu
o l.Ji" a" umicritat,e
(rrotate cu 0, 1, 2, 3, 4, 5). intreaga varietateii'stati&;;
este cuprinsd
t'.stfelj"_ ?+ tipuri de teren forestiEr, ca.re se pot ir'rparli
la rindul lui in 9 subtipuri (aplicind'trei gradairi insi, fie..are
supiimentare are 1ac_
torului trofic si trei ale factoruiui hidric).
Incadrarea unei staiiuni concrete in tipurire de teren
forestier se
face pe baza indicafiiior ecologicea tu.turor'speciil;;
*-upu. in staliu-
nea resrrectivasau nurnai-a, unor specii indicitoare.
Aceasta llresLipune
o bynq cunoa;tere prearabila a reispindirii fi;c;;;i
rp"Ji pe tipuri de
sta{iuni, corelate cu insu;irile troficb
;i hidrice ur" ,,ii"rilo..
. In cadrul tipurui de teren forestier se deosebescapoi tipuri de pa-
dure gi tipuri de arboret. Tipurile de padure sint pe baz,r spe_
ciilor lemnoase care alcitui:sc arboreie stabile ""p,,.ii-e
care tip de teren forestier se pot separa '-ai muite ltunOantentirle). I. iie-
tipuri cre p:iclure
($upe
-speciiie principale .ccmponent. u.t or"t"i;;t iri cno.,_,ttipurui
de pidure, in afard de tipul cre arboret "te deter*rinat'd"
;p".i;:.,.rtr;;l
ciile,principale pot e5i1ia.gi arte tipuri de arboret frrrmate
pioniere care pct substitui la u' moment dat ctin specii
specia principala. spre
c'xernplutipur de teren forestier c; cuprinde motihrs,uri,'f.aa"t",
gorunete, stej5rete pe soluri bogate, 'tipurire i,ii5.t",
iilave, dar gi de arborete
cu specii pioniere care se pot instala pe locul ,,""rio.o (de
exetnpi,_r mes_
tecinisuri. plopi5uri de plop treitruritor",cirpinete
S.a.).
Principiile Ecolii pogrebneak au fost aplicate cu rezuitate
bune in
Ucraina (L a v r i n.e n k-o, 1961),in Caucaz (Z el e
nk o, 1g6J),in
carpalii ucrainei (Tishievici, 1962; coiub,;t, r g ' 3 s . a . ) ,i n
R ' s . s . n 4 c l d o ' u e n c a i c (f G h e i c r e m a n , R. p. tro-
; i c o l a b . , 1 9 6 ' 4 )i n
ionii (Alcxandrorvicz, 7 9 7 2 ) i, n R . p . B u l s a r i .
incercarile de corelare a ceror cloui direc{ii tipologice din LLR.s.s.,
au fost rLii'ei'oase. o propunere care meritd atenlle "a fost cea
. ll_,i
f . i . b ipentn-r
riaklya. (1962)D . i n 1 9 7 3 c o l e c t i v u rd e t a i n s t i t u t u l d e c e r c e -
tiri silviculturi- din Leningrad dezvortd o rnetodi
pentru separarea tipurilor de pddure pe baza cle criterii ,,incrncisatr((
fiiocenctice-";_ si
stafionale, reciproc controlabile. criterii fiioccnotice sint
co-poriti"
boretului gi grupele cenotic-ecologicede plante di" pttiru
vie, criterii
sta{ionale sint substratul (mai alei ca sursi a troficiialii; si
rnorfclogia
soiului (mai aies caracter,eindicatoare ale regimului de umiditate).
Uiri_
tatea de b.aza admisd este ,,familia de tipuli de pdclure,( ,care
punde unui tip sta{ional, omogen din pun-t de vedere cofes-
trofic gi ;.iari".
Famiiia de tipuri poate cuprincle tipurl cu compozi{ie diferitd
a arbo_
retelor dar cu aceeaEi.productivitate direc[ie de iuccesiune.
9i Tip'rile
de pddure sint aproximativ de nivelul tipurilor gcolii .Sui<aciov(2s).
 Atte propuneri qi solu{ii sint prezentate intr-o sintezi a celor mai
importante'lucrlri care privesc corelarea tipologiilor fiiocenotice qi sta-
fionale (Atrohin, 1980).

1.1.2. SISTEMUL TIPOLOGIC FINLANDEZ

un alt sistem tipologic a fost creat in Finlanda de A. ca jander

(1e09).
in cadrul acestui sistem se separi tipuri de stqiurlj pe baza unor
tipuri ecologice d.e pd.turd uie, cotelate cu insutirile solului (troftiitate
qi umiditati;. n"ntru pddurile Finlandei au fost deosebite inifial trei
iipuri ecologice de pd[urd vie: Ca]luna, MUrtillus, O,talis, Ia care s-a
adaugat apoi tiput Ctadina. Aceste tipuri se--regesescin. pdduri compuse
Oin tiferiie spLcii de arbori (pinete, molidiEuri, p.5te-caniguri, stejd-
rete etc.). Ulterior clasificarea'l fost detaliatd stabiiindu-se tnei clase
de paduii fiecare cu mai multe tipuri. Sistemul Cajander, lrctrivit pen-
tru'concliliiie ecologice extreme qf foarte uniforme ale Europ'ei nordice,
a fost apiicat sri"""" in Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca. Sis-
temul at fost incercat in aproape toate !flrile europene' inclusiv la noi,
"r,
(48) dar nu s-a validat in afara arealului pddurilo-r boreale, pentru eare
a fost creat. incercdri de aplicare cu rezult;te mai bune s-au tiicut in Ca-
;"d;-u""""ra (Ilv""tiI", 1929, Heimburger, 1941, Ki-
j;i;, 1 9 4 b ,L i ' n t e a u , 1 9 5 b ,K a l e l a , 1 9 6 2 1
, 9 6 3 , L a f o nd, 1964)
Ei in Patagonia (K a I e I a, 1941).

r.T.3. SISTEMUL TIPOLOGIC GERMAN

un sistem tipologic original s-a format in Germania in anii de dupS

primul rdzboi mondiaT ff i ter qi Kr au ss, 19?8), dezvoltindu-se
lpoi p" coordonate apropiate, atit in R. F' G. (Sch-lenker, 1964,
fireitzer q i S c t r i e n k e r , 1 9 8 0 )c i t 9i i n I I ' D ' G ' ( K o pp'
196C). Sisternul este adaptat situaliei din Europa centralA, in care pd-
duriie au compozilia pulernic modificatir in urma extinderii culturilor
de rnolid 9i pin.
Sistemul se caracterizeaz'a prin abordare combinatS Ei regionald'
Pentru separarea stafiunilor qi constituirea tipurilor de staliune se iau
in consideiard combinat, caracteristici stalionatre (clirn5, sol, substrat,. re-
iiu$ a" vegetalie (grupe ecologice, asociafii_statignatel Ei de istorie a
.'o:"g"tu1i"i (Sta-n-
flpote'nanfii"i) Ei a filvic-ulturii. Tipurile de statiune
dcftseinhei,ien; se supaiS in cadrul unor unitdfi teritoriale regionale,
p"."it delimitate (de nivel inferior - raion de creEtere-Ei d9 nivel-9u;
f.i;; I regiune de creEte'e) pe b^azadiferentierilor de clim5, 'glief,
substrat qi viigeta{ie qi se'grupeizd in ecoserii dupd caracterul rocii pa-
.eniale ;i u ,r",nuririi. De ilxemptu in regiunea. de. cre;tbre Neokarkand'
raionul 4110 stron,berg, in ecoserlr de luturi fine, moderat reavene,
se Oisting tipurile de lia{iuni : 5, Pidure de fag qi stejar,, pe ^lut fin,
moderat ?uu,ran Ei 6, Pidure de fag gi stejar c'_Luzula, pe lut fio, q9-
*got.,
.f*ui (M ii ir i f, d u s e r qi 1083).^Dup5 cum se vede din
"r"ut
denumire nu este vorba de un tip de staliune in sine ci de un tip com-
Ui".i i" care se indicd gi staliunea 9i comunitatea forestieri care-i co-

10
 resqunde (Ei care in realitate poate fi substituiti printr-o culturd de
molid, pin sau alte specii). se face deci nu o simpli stabilire a tipului
,de sta{iune
.ci Ei o reconstruclie a comunitd[ii natirale, pe baza isforiei
vegetaliei gi a resturilor vegettr{iei naturale dirl teritoiiu, il cunoagterii
rnodului de gospoddrire a pidurilor din trecut.
in cadrul acestui sistem s-a acordat o deosebiti atenfie grupelor
ecologice de plante (grupe de reac{ie egalr fafd de factorii eaitici ae
t r o f , i c i t a t sei u m i d i t a t e ) ( E l I e n b e r g , - 19b0;' S"hlenker, fgSi;
Schdnhar, 1952).
Pe baza sistemului german au fost clasificate qi cartate sta{iunile
d i n R . D . G . .( K o p p 9i schwanecke, 1 9 s 5 )q i a u f o s t c l a s i f i c a t e
gi apr91pg.integral cartate stafiunile forestiere ain d.r.G. (M ti h ] h 6 u-
s e r. 1983).
iln ultimul timp pe principii similare s-a dezvoltat qi o gcoalii de
ciasificare gi studii a staliunilor forestiere in Franfa (Dume, 1gB5). Au
fost publicate deja citeva cataloage de tipuri de stafiuni pentru regiuni
mai intinse gi sint in curs de realizare alte asemenea cataloage.
- - flncipii apropialg du ale ;colii germane au stat la baza proce_
deulr"riontario, de clasificare a pidurilor din canada (B u r ger,' 7gT2,
M u I I e r, 1980). Dupa impar{irea teritoriului in ecoregiu-ni (site-re-
gions, eco-regions) gi in districte (site-districts) pe bazd- de climat si
relief, se separd iandgafturi (tandscape) pe bazf ecologici. rln cadrul
,acestorase stabilesc tipuri de sta{iuni pe bazr de ecoclir-nit, regim pedo-
hifuic gi regim trofic. Toate unitS{ile sint desigur la alte siari decit
cele ale Ecolii germane.

1.1.4. SISTEMUL TIPOLOGIC CEHOSLOVAC

Un sistem aparte a fost elaborat in R. S. Cehoslovacia de

A. Zlatnik (1961).Tipul de pddure este conceput complex gi di-
namic ca o combinalie de fitocenoze care pot avea cornpozilii diierite
dar se afl6 intr-un tip stational determinat. unitatea de bazd a clasi-
ficarii este ins5 grupa de tipuri de padure (de rangul unei subforrna{ii
sau asocialii) care servegte pentru cartarea tipologicil qi este caracte-
fizata sta{ional sau floristic (inclusiv prin grupe ecologic-ede plante).
Grupele de tipuri sint incadrate in serii dupd troficitatea qi aciditatea
solurilor.

- 1.1.5. SISTEA,fBI,E FITOCENOLCGICE DE CLASIFICARE

A VEGETATIEI PADURILOR

in Europa, de clasificarea pddurilor ca ;i a altor iipuri de ve-

get:r{ie s-au ocupat asiduu gi specialigtii in studiul vegeta{iei. sistemul
cel mai complet de clasificare a fost creat de reprezentan{ii qcoliil fito-
sociologice (Braun-Bianquet). Unitafile de bazi - asocia{iile, reprezintd
gruphri de fitocenoze caracterizate printr-o anumitd combinafi,e de spe-
cii de plante,.dintre care unele apar numai in gruparea respcctivA (spc--un
cii caracteristice sau fidele). Se admite ca asocialiilor le crrrespunde
anumit complex de factori ecologici care condilioneazA prezenta Ei con-
vieluirea lor. Datoritd faptului cd speciile tremnoasedominante au ampli-

11
tucline ecologicd mare, gi deci grad de fidelitate mic,. in aceasti clasi-
ficare ii se acotiCl importan{d mai pulina. Sint frecvente cazurile clnd
fitocenozele cuprinse intr-o asocialie au compozifia stratului de arbori
destul de neomogend.
O pieiiica serioasti in calea folosirii asocia{iilor. forestiere in siivi-
cultur6 a constituit-o schimbarea frecventd a rolului atribuit speciilor,
a volumului asocia{iilor qi a poziliilor in sistem, ca ;i a denunlirii aso
cia{iilor (24).
Asociafiile, 'dar mai ales subasocia{iile au devenit op'eralionaie pen-
tru silvicultura Europei Centrale numai in momentul cind cercetarile
fitosociologice au fost completate cu atente cercetdri aslrpra stafiunilor,
cind s-a stabilit valoarea indicatoare a unor grupe de plante din ca-
cirul lor, cind au fost cunoscute rela{iile dintre specii ;i efectul acestora
asupra structurii gi productivita{ii ca gi a dinamicii cornr.rnitAlilor.
Un rol deosebit in acest sens a revenit ,,Grupului de lucru pentru
vegeta{ia forestieri(( creat in 1928 ;i animat de }iartmaun gi Jahn
(llartmann, 1928, I{artmann gi Jahn, 1974, Jahn red.,
1e82).
.Sit.ra{ia mai exactd a folosirii unita!iior fitosociologice in silvi-
culturi este redatd in volumul 12 aI Manualului de $tiinle a Vegetafiei
(r:edactor J a h n, 1982). Din contribuliile apdrute in acest volum re-
zulti cd studiile fitosociologice gi .hir{ile de vegeta{ie elaborate pe
baza lor, au variate aplicalii in silvicuiturh (in zollarea pdclurilor, in
stabilirea asortim,entului de specii pentru culturi, in reconsiituirea ima-
qinii padurii naturale, in stabilirea grupelor de plante indicatoale E.a.).
Totugi asocia{iile,datorita omogenitSlii lor ecologicellai reduse au fcst
rnai rar folosite ca unitali de organizare il producliei forestiere gi de
iiplicare a mlsurilor de gospodarire.
Este semnificativ in acest sens faptul cd nici intr-o lari din cen-
trul Europei, in ciuda faptului cd existf, clasifica{ii .s-au fitt.,sociologicebine
puse la punct nu au incetat ci dirnpotrivd ampiificat cercetirile
tipologice cu orientdri diferite. Exista gi incercdri c1e:r crea clasificalii
ale vegetaliei n-iai strins orientate pe nevoile silviculturii. O astfel de
i n c e r c a r es e d a t o r e g t el u i H . E l l e n b e r g gi I'. Iilotzli (2+)
c-'areau elaborat o clasificare completa a fitocenozelor forestiere din
Elvetia bczata nu pe specii caracteristiccci pe contbittctliiti':. specii c'tn-
stt:rtte (inclusir,' dcminantele). Specii caracteristice s-aLr identifictrt nu-
mai pentru unitali superioare asocialiei, care corespunC insa cu cele
erleqcolii Braun-Blanquet. Asocia[iile astfel separatesint mai numcroasg
decil cele stabilite d'e fitosociologi, dar mai omogene din punct de ve-
dere ecologic. Asocia{iile sint caracterizate sub raport climatic, de re-
lief, de troficitate qi umiditate a soluriior, ca Ei sub raportul speciilor
constant'e (prezente in peste 50o,zodin descrieri) din t'oate etajele pa-
durii .si a speciilor dominante. Pentru Elve{ia sint dlte 62 asocia{ii,
unele qi cu subasocialii.
Interesante incercdri de corelare a asociatiilor, stabiiite pe prin-
cipii fitosociologice, cu tipuri de pddure sens Sukaciov sau tipu.ri de
condilii stalionale sens Pogrebneak, au fost intreprinse in R. P. Un-
qara (69) Ei R. P. Polond (39). Cercetatorii maghiari au considerat ca
tipuri, in majoritatea cazurilor, faciesurile asocia{iilor fitosociologice.

t2
Aceste faciesuri se stabilesc pe baza pr.edomindrii unor specii in pdtura
vie (de ex. facies Luzula, facies Carer pilosa etc.). in situaliile ex-
treme, m,ai omogene din punct de vedere ecologic s-au consrderat ca tip
<'hiar asocialii fitosocioiogice (d'e exemplu fdgetul pe calcare - SeI-
serio-FagetLlm sau pddurea de surduc - tLcereto-Fratiruetum subcarpa-
ticum). Autorii realizeaz[ ,o interesantl schema corelativi a asociafiilor
r.egetale si a tipurilor de pddure cu factorri ecologici principaii, termic
gi hidric din aer qi trofic si hidric din soi.
$ i d i n s c h e m ad a t a d e M a t u s z k e w i c z (39)rezulta volumul
diferit aI asocia(ilor fitosocioiogice fala de tipurile de condi{ii sta{io-
nale stabilite de tipologii polonezi conform metodologiei Pogrebneak.
Pentru studierea pddurilor au fost utilizate in Europa Ei alte prin-
cipii de clasificare a vegetafiei.
Cea rnai cunoscuti este cea bazatd pe specii dominante, preconi-
za,td de Ecoala scandinavS.Du ii.ietz Ei ;coala sovieticA Sukaciorl. intr-o
asocia{ie sint incadrate toate fitocenozel,ede pddure asemdn6toare prin
speciile dominante din straturile principale (arbori, arbugti, ierburi).
Asocialiile stabilite au volum mult mai mic decit asocialiile bazate pe
specii caracteristice, dar omogenitatea lor este mai pronunlatd. Aceste
asocia{ii sint practic similare cu tipurile de pddure in conceplia Su-
kaciov.
in cadrul acestei gcoli s-a dezvoltat concep[ia privind independen{a
relativd a straturilor fitocenozei, condilionind posibilitatea ca acelaqi
strat sA apard in fitocenoze diferite combinindu-se de fiecare datd cu
alte straturi (Du Rietz, 1930, Lippmaa, 1 9 3 5 ) .A f o s t c r e -
atA chiar o clasificare distinctd a acestor as.,a-numite,,asociatii.( (aso-
cia{ii unistrate), care nu s-a afirmat insi pe plan mai larg.
in Fran{a Ecoala Gaussen-Emberger a dezvoltat conceplia ,,seriilor
ecologic,ede vegeta{ie(. Seria ecologicii este o subdiviziune bine contu-
ratd a unei formatii forestiere, care cup,rinde piduri dominate de o
specie sau o combinalie de specii lemnoase, gi aparline unui anumii etaj
de vegetalie.
Este vorba de o unitate rnai mare decit aso'cietia senc, Braun-
Blanquet, bine delimitatd climatic gi edafic, care nu Ei-a gdsit aplicarea
in tipologia forestierd, dar care poate servi, ca un cadru ,ecologic des-
tul de bine precizat, pentru unitdlile tipologice propriu-zise. Seriile de
r-egeta{ie sint unitd{ile care au fost folosite pentm intocmirea hdr{ilor
de vegeta{ie in Fran{a, in larile Africii de Nord, iar mai recent in In-
dia 9i Nepal (26). Pentru Alpi, aceste serii eru fost stabiiite de P. O-
zenda (43).
in Elvelia, Schmid preconizeazd o unitate de volum $i mai mare
,,etajul de vegeta{ie( (Vegetationsgiirtel), conceput ca o unitate evolu-
tiv-floristica distincta, de intindere mare, care se poate subdiviza in
,,bioc,enoze(( tipizabile. Principiile sale aplicate Ia vegeta[ia forestierd a
Elveliei qi altor tdri (S c h m i d, 1941 s.a.),s-au limitat insa mai mult
la stabilirea etajelor qi mai pulin a tipurilor de biocenoze. Acestea sint
definite pe baze floristice linind seama insd de speciile care caracte-
rizeazl etajui .de vegeta{ie.

13
 o 'lirectie distinctd de clasificare a vegeta{iei forestiere (dar q!
a. vegetafiei in general) bazatd pe grupe ecologice qi respeetiv sociolo-
gice de plante, s-a conturat dupd 1SS0 irt Europa Centr?rld (E I t e n-
! ^ " ^ l g , . 1 9 . 5 0 -S
, chiinhar, 1952, Scamoni, 1963, Ii,Ialyer,
1 9 6 3 ,A i c h i n g e r , 1 9 6 7q . a . ) .
Grupele ecologicre confin specii de plante cu cerin{e qi toleran{e.
aprograte fald de principalii factori ecoiogici Ei care se intilnesc de
reguld irypreund in condilii sta{ionale corespunzitoare. Asemenea grupe
au fost folosite in realizarea sintezei asupra vegetafiei din Europa-cen-
tralS (Ellenberg, 1963) .9i a vegetaliei pEdurilor din Alpi-- 1 g ?(Ma-
4)
y€r, 1963, Mayer Ei Hofmann, 1969, Mayer, ca
gi- dln intreaga Europi (3B). Grupele sociologice au fost conturate
!i-
nind seama mai ales de frecvenla mai rnarE a cohabitdrii unor specii
de plante, datoritd in parte complexului de factori ecologici, in parte
insd gi raporturilor dintre plante. Asocialiile forestiere oin ir.o.G. au
fost delimitate pe baza combina{iilor de grupe sociologice (44).
_O altd direcfie distinctd de clasificare a vegeta(iei forestiere este
cea djnamicd (Aichin-ger, 1949, Kolesnlkov, 1 9 6 1 ) .p o t r i v i t
principiilor acestei clasificalii, intr-un tip de pddure se includ toate
arboretele (adesea foarte deosebite din punct de vedere al compozi{iei),
care reprezintd stadii de virstd sau stadii succesionale care conduc la
acelaEistadiu final.

1.1.6.
srsrEMr r" pdDURrLoRrN TARTLE
""f*:t;3_:xr\
{p F"it" -anglo-saxone clasificarea vegeta{iei ;i in consecinld qi a
pidurilor s-a fdcut in general pe cai propiii, uneori profund deosebite
de cele ale Europei continentale.
.Dupd o perioada de abordare dinamicd a problemei clasifi,cdrii ve-
getafi,eicarg gi-a gasit expresiain iucririle lui- Clements, llans-
l-e y_ qi allii Ei de folosile a unor unit6li de clasificare stabilite pe bazd
de dominante (15), cercetdtorii din Anglia, s.Ir.A., Australia Ei-iu con-
centrat aten{ia asupra caracterizdrii cantitatiue a uegeta$iei. Abordarea
strict cantitativd a condus la concluzia ca invelisul vesetal are caracter
continuu adicd se schimbd treptat in Junclie cle schiribdrile cortditiilor
de rnediu, fdrd a exista limife naturale precise gi deci, ,.i fitocenoze
bine conturate. Fiecare porliune de invelig vegetal reprezinti o com-
bina$ie unicd c€ nu se mai repeta (conceptul lnaulaiausricl. pornind
d.e.la aceste premise, s-a ajurx si se afirme cA nu se pmte lace o clo-
sitlcar_e a- uegetaliei ci numni o ordonare a diferitelor ci aspecte indi-
xiduale, dupd anumi.te gradiente stabilite de cercetdtor.
Ordonarea se poate face pornind de la aspectele de vqgetalie, prin
evaluarea similaritSlii situa{iilor descrise 9i stabilirea gradufui de'ahro-
piere floristicd intre acestea (qcoala din lvisconsin - curtis gi Mc
Int-osh, 1951 9.a.) sau de la varia{ia factorilor ecologici (caidure,
umiditate, troficitate) Ei variatia corelativd a aspectelor-de vegetafie
(analizagradientald- Wi tt a ker, 19b6).
Majoritatea lucrdrilor de studiere a vegetafiei padurilor qi sta-
tiunilor forestiere din ultimii ani, in S.U.A., in Australia, in parte qi

74
in Canada, Ar$ia qi farile africane din Commonwealth se situeazd pe
aceastdlinie Steele q i c o l a b . ,1 9 8 3 , H a n k s E i c o l a b . ,1 9 8 3 , P r e -
gitzer qi Barnes,1984, Severson qi Thitenius, 19?6,
V i e r e c k Ei colab., 19BB q.a.). Lucrdri cu con{inut similar se fac in
Japonia (Iehara q i c o l a b . ,1 9 8 3 ) ; P a k i s t a n ( A r n i n Ei Ashfa-
e u e, 1982) qi in alte zone.
ExistA insd qi in aceste zone incerc5ri de clasificare a vegeta{iei
fie pe baza principiilor Ecolii Cajander, fie a qcolii Braun-Blanquet'
In multe camri se merge pe linia imprimatl de Clements separindu-se
climaxuri, in cadrul cdrora studiile evolutive sint eonturate pe baza
speciilor dominante.
In Canada, Krajna Ei alli cercetdtori au pus la punct o metodolo-
gie de clasificare corelatd a vegeta{iei gi reliefului, in cadrul unita{ilor
zonale Ei regionale de vegetalie.

1.1.?. INCERCARI DE GASIRE A UNEI BAZE COMUNE

PENTRU CLASIFICAREA TIPOLOGICA A PADURILOR

O ampld discu{ie in vederea gdsirii unei platfonne comune pen-

tru clasificarea tipologicd a pddurilor, a avut loc cu prilejul celui de-al
IX-Iea Congres Interna{ional de Botanicd (Montreal, 1959). Au luat
parte la discu{ii specialigti din mai multe {dri_printre care Aiching_er,
bansereau, Ellenberg, Hills, Kalela, Krajna, Ovington, Scamoni, Su-
kaciov (contribulii publicate in Silua Fennica, 1960). Degi au fost iden-
tificate posibilitali reale de corelare a metodelor Ei s-a convenit in ge-
neral asupra utilitalii abord5rii complexe a problemei, acliunile, intre-
prinse in continuare nu s-au finalizat intr-o metodologie unici de stu-
iiere, clasificare Ei cartare tipologicd a pddurilor. Nici incercarea fdcuti
de Ellenberg (23) de a reuni pe reprezentanlii diferitelor Ecoii
tipologice pentru a se compara metodele, pe acelaqi obiect de studiu,
nu a avut urmirile dorite.

1.1.8. eoNcEPTIA EcosrsrEMl;;auf;ir8ko.t"tcAREA rIPoLoGrcA

Conceptul de ecosistem incepe sd trezeascd interesul speciaii$tilor

in tipologia forestierd in deceniul al qaselea !.1 qt-e pus -pe--prim.pl?l
cu ocazia" discutiei amintite de Ia congresul din Montreal. Din cele 18
referate consacrate acestei probleme, se desprinde conVingerea cd in-
lelegerea psdurii ca ecosistem este cea mai apro_p1atd.de na'tura ei Ei
cea"mai utitf aitt punct de vedere practic. Clasificalia pldurilor, ne-
cesard productiei forestrere, trebuie axatf, de aceea pe aceastd concep-
' nouA.
lie
Krajna (36) care a prezentat la acest conqres o analiZf, a
clasificafiilor tipologice existente, le imparte in trei mari categorii :
1. ecotopice earb tii seama de ecotop gi care pot Ji climatopice.qi-eda-
fotopice-; 2. biocenoticer care se baz-eai4 pe structura- biocenozei' luind
in ionsiderare mai ales plantele (clasifica{ii fitocenotice) sau ma'i ale-s
animalele (clasifica{ii zootenotice) ; 3. ecosistemice care {in seama atit
de ecotop cit Ei de biocenozd.

r5
 ^ ^ Propuneri privind clasificarea pddurilcr 'pe baze ecosist,emiceau
fost formulate in special de Hills si Sukaciov.
HiJls, bazat pe lucrdri anterioare, considerr ca unitate ecosiste-
micd concretS-aga-numitul ,,site" care la er nu inseamnd nurnai
,,stafi-
une{' ci comple:<ul de condi{ii gi factori ecologici de pe o anumitd su-
prafald de teren impne-und
-cu plantele si antnalele care o populeazd.
In cadrul acestui complex, Hi[i pune un accent deosebit pe'insugi.iiu
solului- clasificarea-acestor unitrili trebuie sa se fac6 hofijtic, pornind
de Ia interrela{iile dintre componente gi nu pe baza cornponentelor iu-
ate separat.
sukaciov discuta raporturile intre biogeocenozd, unitate com-
plexi conceputd de eI din 1042
Ei ecosistem Ei" porneEte de asemenea
'privesc
de la necesi'tateade a forosi in clasificare criterii care pddurea
ca introg- Punctul sdu rde vedere este prezentat mai'detaliat intr_o
monografi'e ulterioard (63).
Printre criteriile ce pot fi folositel in clasificarea contplexd a bio-
t : e n o z e l o rS u k a c i o v Ei Dilis men{ioneazd:
- grosimea (profunzimea) qi densitatea biocenozei
:
- natura gi viteza schimburilor de energie,
apd,
' substan{d intre
biocenozdqi mediu si intre componentele bioceno"zei;
- durata qi intensitatea de acumulare a bioir-rasei
;i de descom-
punere a necromasei, rezervele de biomasd necromasd;
- circuitele biocenozd- sol - mediu exterior Ei
- alte insuEiri ale solului : ;
- specificul reliefului q.a.
- linind seama de ritmicitatea biocenozelor, biogeosfera forestieri
se imparte in doud mari categorii :
- paduri cu metaboliin permanent (piduri ecuatoriale)
- p6duri cu ;
.metaboli,sm temporar intrerupt (pdrduri'iropicale,
temperate gi boreale).
In ultima categorie se deosebesc2 grupe de clase de pddure -
hidroperiodice gi.termoperiodice.
Pddurile zonei temperate se incadreazd in grupa de clase termo-
periodicS. Grupa con{ine 3 clase -- clasa silvotu"ndr'elor,t,aigei nordice
'scurld
gi pddurilor de munli i-nal{i, cu perioada de vegetalie (circa 3
luni) gi productivitate redusd ;
, clasa pddurilor de taiga cu perioadr de vegeta{ie mai lungd
qi productivitate mai mare :
- - clasa pddurilor de foioase cu perioada de vegetalie de b-6 luni
9i productivitate in general ridicata. Mai departe, se impart in
grupe de formafii, dupd formele de via{d, in forma{ii "l'-u.ei"diferen{iare pe
baza reliefului, in g{up. de tipuri care con{in tipuri cu aceeaEisp""ie
dominanti +j lipuri de biocenoze. Tipul d.e biocenozd"t'orestierd.'reuie;te
toate. su raf elele de pddure omogene prin structuia bic.tcenozei,prirt
cottd_iliile stagionale, prin
.raporturile inire plarfte ;i mediu, prii pro_
ceselede refacere Si succesiune.
sukaciov si Dilis subliniazd cd, spre deosebire de biocenoza con-
cret6 ale cdrei limite coincid cu limitele fitocenozei, tipul de biocenozd,
cclnceput ca o entitate omogenr nu numai fitocenoticd ci qi stationald,

i6
 rclationali si dinami_ci u".,,.Oq.r$un, utt,-tsolum diterit d,e aI tigrutui
d,e titoeerwed. De aoeea autorii siht ae parere
nrtoare sub raportql . asema_
1esgta-tiei dah aeosiuite ai""a:-6ioi""ozele
zuri"t de vedere al
celorlalte componente trebuie incadrate in tipuii
iii..it",
uneori la unitili superioare deosebitb. "p".tirri"d
se admite cb. tipul de biocenozi poate avea o variabilitate
de rnare deoarece, biogeocenozele incadr"t", a4i destul
niciodati pe.rfect identice, datoritd variafiiloi nu sint
"i-ilato".",
1i;ri"Ji;-;"u-variatiineperiodice
ale structurii, conditiilor de medig etc.' cind' a"Jite 'aepaEesc
anumite limite, biocenozele puternlp modificate f"F d"
nvne, se separd in tipuri derioate. Fentru a sublinii cel€ tipio;-i,fr:
inse kgetuia aiit.u ' -
aceste tipuri gi cel inifial ele se relrnesc toate intr-o *"ri"l
E I I e n b e'r g. (24) relevind riecesitatea clasificirii ecpsistemice
intregului inveliE i'iu'_aiit pentru ecbiosie cii a
Ei *ntru practicd, este de
asemenea de pdrere_cd acestea trebuiJsd se baieze pe'p"o.e*.le
ce au
Ioc in ecosisteme. pl. pddurilor urvlitiei rearizatd im-
.il_:l"sificafia
preund. cu I( I ii t z I i (1972, el se baieaz6, insd pe
uqu ;*
s-a amintit mai inainte. "it"t"ti.,
Fdrd a lua in discu{ie, in mop special, aspectere de clasificare 'ifi;;; a
crcosistemelor o d u m (19?1), o u v i g o" u ri--
iigz+1, ;
(1978) subliniazi importanla pe care o au rap,orturile biocenotice -accentuindqf
sistemice in constituilea qi menfinQrea ecosistemuiui, ""o_
rolul
deosebit aI producdtorilor in via{a qi {volu{ia acestuia.
Un grup de geografi Ei biogpografi sovietici (Gherasimev,
lsakov qi p1"fJlov,-197ij panfitov, igZti, Isakov,
\-?r"nskaia E i P a n f i l o v , 1 g B 0 )p r o p u n d r e p t c r i t e r i i d e c l a -
sificare a ecosistemelor adaptdrile sppciilo" .o*ponente la cildurd, umi-
{itfEr troficitate preeum gi specificlrl fluxurilor abiotice. t" ,"p*""
tipnrilor de ecosistem se preconizeazb folosirea ptin"ipuieior componenre
funcfionale ale biocenozei (edificatorii).
w aI t er (1976) considerr cd in clasificar,ea ecoslstemelor tre-
buie sE se lx)rne€rscd de la macroclimat - sol - vegetalie, folmite
cu pondere diferitd la nivelul divsrselor unitd{i de cfasificare. uni-
tatea de bazi, a sistemului propu$ de acest autor este biogeocerwl.
Echivalent cu ecosistemul, biogeocenlrl corespunde cu o eomunitate
dis-
tincti de plante, de rangul fitocenozbi iar tipul de biogeocen, respectiv
cu asociafia, conturatd pe baza acelofaqi dominante, aaT fiina rohrl de_
terminant al acestora in fluxul de materie
;i energie din biogeocen.
in canada s-a profilat dupa lg60 un curent care foloseqte in cla-
sificarea pidurilor vegetafia, in corOla{ie cu relieful qi solurile stabi-
lind ,,tipuri de ecosisteme(.

pxrvrH"T.sJ"gh3*ix#r"" FrsrADruL
r.l.e.coNcluzrr

- Tipologia pddurilor s-a ndscut din necesitatea grupdrii porfiunilor ,

de pddure asemindtoare din anumi{e puncte de v5dere, pentru a se
putea lucra in qtiinfa gi practicd cu uil.rnumer mai restrins'aii u"itatitip

2-c.205
17
 . . Metodele si criteriile de . clasific.are nume{pase, fotrosite pi4d' acum'
ap+rept fbarte diferite, se incadreaza ins5 . in -trei categorii distincte t
; -. Irl€tode qi criterii stalionale ; .l
--:- gi criterii fitocenotice'; I
. metqde

-clasificare o categorie distinctS de me-

,Din deceniul aI Easelease profileaz5
tode fi cpiterii, ecosistemice, de a pddurilor. Aceste metode
porheic de Ia caracterul cgmplex qi integrai al ecosistemului forestier
si sd. fundamenteze' clasificarea tipotogicd _a pddurilot pe: proc€-
"""ta
sele-caraeteristiee acestei unitdti;de viata 9i de mediu'

1.2.CLASTTCATTTTIPOLOGTCnA PADUETLORiN ROMANIA '

1.2.T. E'fAPA DE INCEPUT . :

Prirnele preocupSri de tipologie forestierS dqteqzn _din anul 1921

drtd, z. Przemelchi publicd o informare privind ,,Tiprurile de ar''
bor ete, baza siluicultur ii gtiinlit ice" .
Mai tirziu apare qi o'expunere mai ampld a doctrinei Morozov
(Rubioq lgg3iprecrim qi o disculie privind utilitatea,,tipurilor de
arborete( (EIiescu, 1939).
Z. P .r z em e ! c h i, care audiase ca student pq -G. F. Morozov, fon-'
datorJi tipologiei forestiere, d c5utat sd aplice doctrina.acestuia in eon:
aitiii". p"auriibr" noastrg penttu fundamintarea ecologici a imp6duri-
;ii;;lli acest scop, in oc6atele pe care le cerceta ca inspectol general
ai paauriror, Z. Prrcmefchi descria _surlar, in procesele verbale de in-
tipurile de'pidure stabilite de el 9i speciile ce urmau sd fie cul-
"pu'"ti".in iiecare ti-p (4?). CeI. mai vechi proces-verbal cunoscut, co-n*
tivate,
ti"dd' .descrieri ae iiplri de pidrug, dateaza din 1933, dar. este Pgslpil
ca cercetdrile sale tn""pir[ urai'inainte (4?) Rezultatele cercetdrilor
u" loit valoriticate "a-t numai in parte, prin pu'[tiiarea a 21 tipuri de pd-
din toate etajele gi zonele de vegelali-e (52)'
dgre 'Dlrpd
Przemetqhi tipuJ clepd-du\eca.',,unitotesistem,aticd"cu1.
prinde'iaaurite care uegeteazd in condifii sta[ionale similare ;i.care se
Zaracteiizeazd prin acedagiformrt erterioard" Si aceleagi insugri-biologrce.
n;;ie definititie Foate prei sumara, corespund€ concepliei lui Morozov
prin tipul de ecosistem
;i nri este departe de c-eeace in{elegem astdzi :din
ioirestier. Din- pulinele descrieri pubfreate se poite vedea cd ,nele
it"p".ii;t a"n"iti he e"zemel"hi"iint destul de apropiatg de cele con-
turate in prezent'(de exemplu molidiqul de podzoluri, flgetul de pod-
zoluri schtletice, gorun-qleaul, qleau de luncd), altele insii au caracter
mari general (fag I- brad, gorunet etc.). Este de relevat c[ in descrie-
rile f=oarte scurie ale tipurilor gint nrelelta!9 date . privind stafiunea,
arboretul, pitura vie, caracteristicile silviculturale, importante (forma
qi dimensiunea arborilor, regenerarea etc.). fipul de padure este con-
ceput deci destul de comPlex
, LucrSri tipologice pe baze asemanStoare au elaborat R u b t o v
i lad (1945).
( 1 s 4 4 ) ' qV :

1B
 . Concomltent.pu .eercetdrile de tipolqgie executate'pe :aeeasda",bi9za
rnetodologich, se .dgzvolti ,iqsfl, Ei.cerce-tdri,care.,aqqldd pondere rrai mare
vegetaliei .forestie.re.,ln.gnsamblg,,f6r.a a neglija .ins5 ccr4{i{iile sta{io-
nale,.Si insuqirile ,arbo:etului. Lucrdri de acest, fel .au tost promovate .de
C . C . , ' . G e p . . r € e 9 c u " . , F i n g u r(.1 9 3 1 ,1 9 3 3 ,1 9 3 4 ,t 9 4 i , i . 9 4 5 )E i i n c o .
I a b o r a r ec u N . C o , n s . , t i - n t l n . F S C u ( . 1 9 4 5 d ) ,e P a E c o . v s c h i ( 1 9 3 5 ,
a, b,..1;936,"1942, .1943),de.,Al. B e I d i e (1940, 1941)..Dintre acestea,
este.de pelqv4t ,truerarea..asupra.tip.urilor na,turale de pddtue din-re-
g i u n i l e . i o a s eq i i n a l t e .a l e O l t e n i e i ( G e o r g e s c u . $i'Copstanti-
n e s c.u, 1945) in care se..separf, ,rnai mtrlte tipuli de cvercete, ince-
pind, din silvostepd pi.n5.,in .zqna dealurilor inalte, caracterizindu-se su-
mar climatql,.qi solurile :acestora.,.De asemenea trebuie menlionatd lu-
crar:ealui -Al. B,eldi.e (1951) privind fdgetete montane superioare
dintre Valea Ialornitci.qi Buzaului in care se separd subasocialii de f5.
gete in func{ie de conditii sta{ionale.
' In aeeastd perioatld se..inifiazd in cadrul Institutului de
Cbrcetiri
5i Erperimentdri: Fonestiere (I,N.C.E.F,) primele cercetdri asrpra tipu-
rilor de sta{itrrude cdtre C. :Chiri!e (1937, 1938).In lucrarea pri-
vind nisipurile de la' Ilanul Conachi, se:diferentiazi, i7 tipuri de staliuni
caracterizate prin microrelief, substrat, sol. Pentru fiecare tip se indica
qi vegeta{ia cqresplnzdloqe.. Tot in cadrul I.N.C.E.F., C. C h i r i ! 5
incepg Ei .si'udiul. aprofundat al solurilor pe tipuri naturale de pddure
(1e38). ; :
Analiza orientArilor dUr .etapa. de inceput a tipologiei forestiere
romdpeEti nratd cd,inCiferent de profilul specialiEtiior; s-o cdutat sd se
descrie . Si sd .sg .i-n{elegg5,tip.ul , de trrddure ca un fenornen complex,
cuprinztnd atit vggetalia cit qi sta{iunea. Se poate spune cd silvieul-
torii noqtri s-arr apropirat de la inceput foarte mqlt de intelegerea eco-
sistemici a pidgrii, evtdent. fdrl 1,Iua in considerare Ei celelalte com-
poner.rteirnpqr!ante.-c.!p|umatqrii'9idescompun5torii.
. Semnificativ s.ste de,.aFemqnea.faptut cd de la incep^ut tipologia a
fost ginditd ca un i4s-trument pgptru activitatea practic5, Inc.d din 1931,
intr-un raport, al,ConsiliuJui Tehnic..al Pddurilor (I on e s c u, 1932)
se aratd cd. .irnpAduririle, in fondul . forestier de la marginea stepei, tre-
buie.,fAcute .pe..baz* tipurilor -de.,padure (indicindu-se chiar trei din
aceste tipuri'dupd,C: .G.eor.g,eS:cu). Iar intreaga activitate tipologici'
a lu,i Przeme;t'ehi 'a f,ost orientatl de fapt pentru a servi irr 1ucr5.
riledeimp.ddu1tre$:r9g9l9"1:.'..,.'.'
: .I.2.2. ELABORAREA TTPOT.IOEIbT PAOUNILOR SI TIPOLOGIEI
'' STATIUNILoR'FORESTIERE:
':.: j
:: .: . :

Dezvolta,rea.tipologiei forestiere romdneEti intri intr-o etapd noud

o datA cu nafionalizarea padurilog ;i organizarea intregii ramuri a silvi-
culturii preclrm qi a Institutului de Cerc'et5ri gi Experimentafie, Silviea,
pe bazg noi., .j | .,1.
..
In cadrul.institutpl.rrS.,S. -Pa;covschi incepe din 1949 cercetiri sis-
tematice privind crearea unei tipologii forestiere care s:i asigure brza
ecologica nece'sard peqtru .a.menajqmqnt Ei lucrdrile de gospodarire a

1.9
pidurilor $7). Dlpa incercirile fAcute cu diverse metode, se adopti
pnineipiile tlpologice ale lui sukaciov, cu adagdrile -din ce s-au dovedit ne
e€sare datoritd caracterului special al unora formafiile noastre fo-
lestiere. Principala adaptare s-a referit la folosirea criteriului produc-
tivitatii: tipurile au fost separate pe trei categorii de productivitate qi
nu pe 5 clase de productie. Au fost necesare preciziri in clasificarea
pidurilor de amestee. Din 1951 incep sd aparr in lucrdrile institutului
primele studii tipologice (Pagcovschi, 1951 6, b; qi se organizeazE colee-
tive interdisciplinare pentru promovarea pe scari largi a acestor cer-
cetiri. In anii urmStori apare un num.&r crscind' de lucrdri in care
sint -descrise complex tipuri de pddure din diferite regiuni ale fdrii,
acordindu-se atenlie aprofunddrii eorespunzitoare cercetdrilor pedo-
l€* (Purceleani ChiriIi, Paqcovschi qi Befdie,
1953; Leandru 9i Mehedin{i, 1953; B€ldie, Tomescu,
Leandru, Chiri!5, Mehedinti qi Nonu!5, lg54; P.ag-
covschi,. Leandru qi Purcelean; 1 0 6 5 ) .C e r c e t i r i d e t i p o -
logle se executd Ei in cadrul Colectivului Forestier aI Academiei; mai
a l e si n s i l v o s t e p d( P a q c o v s c h i , 1 . 9 5 2 ,P a q c o . v s e h i ; . C e u c a ,
Clonaru qi Leandru, 1954; Paqcov,schi, Leandru qi
Rldulescu, 1956; Donifd, 1958). , :

irnddiat dupi na{ionalizare se acordi imporlahfa lnlegistiarii fact'orilor

sta{ionali in special a insuqirilor solului. In acest scop, in 1gb2 se face
instruirea speciald a unei grupe de.amenaiiEti.
Se fac incerciri de tipizare a sta{iunilor lipsite de vegetafie fo-
ri:stieri, pe baaa unei metode puse la punct de Chirifi (C h i r i f i,
1951,1953; Ceuci, 1952; Chirif6 qi Ceucd. 1953; Mi-
hai, Pirvu, Ionescu, Popa, Tuf escu'gi Muti.hac, 1955).
Metodologia elaborat5 gi rezultatele obfinute in dezvoltarea tipo-
Iogiei foresliere au fost supuse de S. Pagcovschi unei .ample discu{ii in
tadrul Conferin{ei de tipologie forestierd (f955)' qi admise ca bazi pen-
tru continuarea c€rcetdrilor. La ace-eaqiconferin{5 C. Chirige" a' pre-
zentat problema cunoaqterii, clasificdrii gi fotosirii in produc{ie a, sta-
liunilor forestiere, in vederea lSrgirii bazei stafionale a silviculturii. In
referatul prezentat se aratd c5 tipologia stafiunilor trebuie si contri-
buie, pe de o parte, la cuprinderea cit mai completd a sta{iunii in ca-
drul tipului de pf,dure tinzindu-se ca tipurile de p6dure sI fie carac-
terizate complex Si, pe de alti parte, sd asigure clasificarea stafiunilor
despidurite sau ini{ial lipsite de pidure in care urmeazi sd se execute
culturi forestiere. Pentru aceste categorii de statiuni trebuie deftniti
valenfa lor forestierd, aptitudinile pentru o- anumit6 vegetatie forestier5.
Directivele Conferintei de tipologie gi discufia ce a urntat in Re-
uista Pddurilor (PaEcovschi, 1 9 5 6a , b , B e l d i e , 1 9 5 6 )a u m a r -
cat inceperea desfdquratS a cercetSrilor trrcntru crearea tipologiei sta-
lionale forestiere.
Lucrdrile de tipologie a pddurilor fiind avansaEn a devenit posi-
bila realizarea qi publicarea primei sinteze tipologice romAneqti (a7) qi
I Luerdrile conferinlei au fost publieate in anul 1957.

20
totadati introducerea u.potggrq p6durilor in amenajarea
pndurilor.(p'in instru4iunite de aanenajare din lgdg). Ei gospod6rirea
Tiara noastri s-a
astfel ffilntre pufinele firi europene in care, la acea datd, se re,a-
?ltur!
Itza ftrndamentarpa silviculturii pe o bazi ecologial atit de c6mplexE.
ln eontinuane, cercetirile ie tipologie u pla*fur se execut5 in
ingtilut, mai ales ca suport ecologic in c"adrul temelor-cu profil silvo-
( A r m d q e s e _ u - E i _ c o l a b .t,g O O , L e a n d r u 9 i a o t r a b .i,g 6 0 ,
*lnic-
D3:o5:glnu. q i c o l a b . ,1 9 6 4 , M a r c u E i c o l a b . ,1 9 6 6 , M a r c u qi
colab., 1974 q.a.).
se elaboreazd complexe d,e mdsuri siluotehnice pentru tiptri de
1fidure (1964) gi Fmmfie de impditurire pe grupe d.e iiptri de'pdilure
(1 e66).
Activitatea de cercetare in domeniul tipologiei -lucr6ri pddurilor
-de continud
desfSgurat_pe plan rgron3!, mai ales prin doctorat susli-
nute la Facultatea de Silviculturi (Stdnescu, 1gb7, Damian,
196tr, AIexe, 1964, Marcu, lg6b, puncelean, 1 g 6 6 ,q . a . i
eit Ei prin alte lucrdri (MiIescu .qi Alexe, 1g6Zq.a.).
Lucrdrile de tipologie efectuate dupd 1958 au permis identificarea
multor tipuri noi, descrise din diferite regiuni ale larii. o sintezi a
acestor tipuri, cu descrieri'ordonate- realizeAzd Purc,elean Ei pagcovschi
(1968). Totodatd lucrarea respeetivi con{ine Ei o sistemati?,are a tuturor
tipurilor de pddure cunoscute pini atunci in B categorii de unitr{i; grupe
O: Ig."*4ii, formafii, grupe de tipuri de padure. Se realizeiz'i"9i^o
clasificare zecimald a tipurilor in care prirnel,e trei cifre indicd aceste
categorii, iarr pba*ipuf de pddirre--* -
se dezvolti in ritm intens lucritile de tipologie sta{ionald. Aces-
tea se desfd$oara .atit pe linia cercetnrii gtiinlifice cit gi a'lucrdrilor de
amenajere p proiectare silvicS. se elaboreazd lucr[ri mai importante
de 9tu{ii stalionale pentru Delta Dundrii, Valea Bistri{ei, cazanele Du=
ndrii, Munfii Perqani, Munfii Figdrag, Munfii Paring, Ivlunfii Bu-
cegi,E.a.
Pe linia fundamentirii sta{ionale a proiectelor ;i amenajamente-
lor, lucrErile irrcelrute ln bazlnul suha (1955-195d) se continu6 in atte
ocoale (Mhdeqti, Voineqti q.a.). Pe aceasti baza se'lanseazi ideia ame-
najdrii p{drrrilor pe serii de gospod5rire omogene din punct de vedere
tipologic (Pntriqcoiu, 1962, 1964, 1966, 1978 ; foma, 1904). Ideia se ma-
terializeazd ca normi de amenajare in instrucgiunile din lgtig qi 1gg0.
o ac{iune de mari propor[ii a constituit-o intocmirea proiectelor
de impddurire pe baze de cercetiri sta{ionale in ariii 1962-1965. AIn-
turi de lucririle de cercetare rezultatele acestor sludii au permis acu-
mularea unui volum mare de date gi perfecfionarea criteriilor de car-
tare sta{ionald.
O primi sintezi privind tipurile (grupele de tipuri) de sta{iuni,
separate pe baza troficitS{ii qi umiditdlii solurilor, in cadrul principa-
lelor forma{ii forestiere, este reauzatd in lucrarea Flora htdicatoare'din
fidurilenoastre (Beldie q i C h i r i f d , 1 9 6 0 ,1 9 6 ? )
_- ln 1964 apare o lucrare de sintezd metodologici in probtrema stu-
diului Ei tipizdrii statiunilor (Chirifd, Tufescu, Beldie.

2l
Ce;u-ed. Hdring,'S'tdnes{crl; {t'a'tl);
pd
- bdzd ei se' oriei'ieazd'in cdntirhlef€ " < 1&cetditt'€''.'cij"ehraet€i
t 6 1 1 i " 1 ' - ' ' : ' E j o m € s ' cstafidnal.
"rl':si:
'
In nericada 1967-196g este ;tuUoiaia o qchem4. dezyottatp ,; t"
nurilor de statiuni care prezinti criteriile 6". glssifi€re Ei identificare
ie teren, coresponden$a iu tipuril€ dq p.9.du1g';$i,-sirlci,ilq
'stafiuniie a clror cul-
[ura'este indicitS' i4 respec'tilg (Chiiifa,. Patr6qcoiu, Pufce-
Iean si Vlad. 1969). Din 1969 in lucrdrile de amenajarc curent:e se de-
;;;;ft ti-puf ae .tr1i.rrr"
'a pentru fiecare unitate amenajlstics' Schema
tipuritor de staliuni fosi inclusi in indrumirile pentni amenajarea
' 'i 1
pa-aniilo* din 19i2 qi 19B0.
Cercelirile continuf, in I.C.A.S., pe tiiiia'fundamentlrii stafionale
a arlturii unor specii lemnoase, (m.olid-, brad, plopi eurameticani,._R1ni'
larice, salcirn, te.i, gonrn) precum qi a unor mdsuri de gospodarire
"cu
lpentru rnolidiguriie fenohene de inmlSqtinare, pelrti'l: 9tea91' ge1-
iru padurile cu rol hidrologic, pel!ru ameliorarea solurilor saline (co-
tective formate din Tr. Ivanschil Gh. DumitreScu, A. Ionescu, N. Stan-
ciu, Fl. Cambir, L. Latiq, D. Lazir).
LucrSrile de cercetare a statiunilor in diferite regiuni ale {drii,
pent;;;;du*""tu.uu,amenaiamenie-lor se dezvolie prin activitatea unui
[or"tti"-ai"-r*t"*t-de proi6ctare aI I.C.A.S. (G. Ceucd, Gr. Stanciuc,
In-
{r. qatinesc!, I. Muntean-, I. Ciotei) preituq +i _a ultlli colectiv din
stititut ae Pedagggie gi Agrochi{rie"condus'dg C. Clirrle (V. Mehedinti'
C. Rogrr, L. Latiq,-C. iancit, S. Spirescu, A. Vagu, P' Popescu' E' Dul'
vuru E.u.i.
. . studii sta{ionale se executi in, cadp.ul tenratiqii,,.dq fertilizare a
I-+-
solurilor (Tr. Ivarnchi, A. Costea, A. Popa, I. Catrina, i'' Latig, P.
;;,'N. du*Uuq" g.u.i. in aceste studii Je pung la- pltnct o metodd ori-
ein"fa de stabiti.re a corespondentei inlre cerinfeie speciilor lemnoase
ili;;bri;te de bazd Ei rezerve de substan{e din sol (Costea;
lvanschi, "uiritiue
l9B1).
:. .sint.elaborate qi citeva lucr{ri de,doctor.at.,c.u,.temide cercetSri
stationale (D.LazAr,I. Barbu, F. Filip, N, Gearnbapu)..i .
i 'dd rsta{irini
ultima lucrare de sintezS asupra tipurilor (c h i r i t, 5'
Vl'ad,. Paunescu, PdtrasC'oiu; 11o9,S Si .I,ancu' 19771
cqngine caracterizarea lor foarte ampli prin vdlbrifiCareii intregului fna'
teriif ae date rezultate din numeroase ceicetiri'efectrlat6 pind la acea
dat6. Partea final['a acestei lucrdri este donsacratd alegerii'speciiior Ei
stibilirii sistemelor integraft de lucrdri silvotehnice:'pb tipuri Ei grupe
de tipuri de sta{iuni.
' l 'i-

Etapa a doua a' dezvoltdrii tipologiei' forest!9rs,r9m$1eEti s:o.-c&-

racterizat prin elaborarea tipologiei pSdurilor qi'tipologiei stafiunilor.'
pe 'baza unei intense activitdli pe pian teoretic, dqr,-r-nai ales pe plalul
icumulSrii de material concret de cercetare asupra .specificului pidu-
rilor noastre. Cele dou[ tipologii au contribuit substbn{ial Ia in@lege-
rea pidurii ca fenomen complex dar mai ales la'introducerea larga .a
aeestei idei in practici, prin fundamentareb tiSiologicd a'amenajamen-

22
 pe. fornrafii (molidip-,fdget etc.), schifeaza 9i o impirfire a for-
Ifliif
malluor -dupi insuqirile.sofurilor. $r dupi plantele indicaloare din pa_
tura vie in unittfi echivalente cu tipurite de icosisteme.
?"!So- Ei colab.,gP90-1q84) (manr.rscris M.E.I.), propnn o rnero_
$ologie deosebitdde stabilire a tipirritor ae ecosistemi'iriri anatiza sis-
tematicS.ln afari de.arborii dominanli, care constituie criteriu pirrciput
de stabilire a unitafilor, se
cu- elementele geo_toprllui(criteriu -prqpun iite 6 grupe de criterii, in""pino
de gradul"I) qi terminind cu criterii
Bindire qi activitate sociira lcniterii de gradul vli. i; *-
fl:r1!9r,".la.
clrul arealului unei formafii forestiere, acdte criterii s"ervescpeiitru de_
limitarea arealelor echipot-enfiale.din.'punct de vedere-ai'prcfructi"itatii
totale de biomasd. lipul de ecosistern- cuprinde un areal cu^o anunritii
ll.upF de productivitate. Pentru molidiquii se stabilescde exemplu trei
tipuri de ecosistemg pJodyctiq poten-{iari de pesle iz- il""it ar d"
7l-72 tlan/ha qi sub 9y ll ilan/ha. In'total, p"rt"r iaaurile noastre slnt
stabilite 12 tipuri ae ecosisieme,ae cite B pe fiecare formatie.
"eguu,
- --P*pa cum se poate vedea metodologia prop,,sd,nu realizeazd"o
clasificare ci o ordoiare in sensal celor fitosit| tiig ae iercetdtorii an-
g-l-asatoni,ordonare
!*^tn pe -Ei gradienli de prodrritirritrte a bi,omasei.
Metoda propusi de z s i g o c-olab.eite foaite apropiati de o metodd
d.e grdgnale a stafiunilor forestiere utilizatd in J-,ap6nia(M a s h i m o
. , s iA r i m i t s u , lg8l).
 tului qi'ii.tuturor lucrdrilol de go3podarire. 'Deqi riu'ttuqi,rnilor,peiilrg
s-a realizatrlu-
ziuneai neeesard u tipofogief puOriiifoi qi a tipologiei
pddurea mai mult sau nrii pufin naturald, etapa 1948--1980 a itlsernhat
icreditarea definitivd d ideii fundamentirii intregii. silviculturi pe baza
eeologici comOlexd oferiti de tipologia forestierd. ; '

1.3.coNcEPlra ncosrsT"*t9l-ll-lyl:r"oTrllE Er
: . . tN TrPoL"oqr.A'FoREStrTERA. :
.:
C'onstituirea e-cologieimoderne ca Etiin{a a ecosistemelor pe de o
parte gi crearea teoriei sistemelor, pe de altd parte, a impus $i- o recon-
iiderare a poncepliilor despre p6dure ca unitate de via!5 Ei mediu.
Intuiliile Ei afirnia{iile, la inceput sporadice, despre caracterul
complex al pddurii, subliniate,de altfel mai ales in iucrdrile de tipolo-
gie, capdtd un contur preiis prin ,infelegerea m,ai .protundd a rolului
d.eosebit al biotopului in formarea ecosistemului, a tunclei de producd-
I tor aI uegetaliei, dm mni ales prin recunaasterea importan[e-i. componen'
tei heterotrofe a ecosisternului (cansumntori., descomp:urt'dtori) $! 3, le-
gdturilor multipte ce eristd intre' 1 9toate 6 4 aceste conxpon-erV" !9 d.y -,
196g, Sukaclon ;i Dilis, e t c . ) .I n c e p e s t u d i u l p ' S d u r i iPr e
aceastd bazd complexi (multiple proiecte in cadrul Frogramuiui Bio-
logic Interna{ional, la noi proiectul Babadag, Sinaia. Warte g.a.).
conceptul de ecosistem patrunde rapid in silvobiologie (Noi di-
rec[ii,i97l Stinescu, 1973, Tirziu, 1974,--_Stdnescu Ei
Tirziu, !974, D o n i t d q i P u r c e l e a n , 7975, Doni!5 Ei
Purcelean, 1977)qi impiici modificari inerente in tcate direc{iile de
cunoagtere gi gospoddrire a pddurii. Tipologia forestierd se vede pusi
in fata necesithlii de a reconsidera pe aoeasti noud bazd teoreticd cla-
sificarile anterioare (23).
o primd aplicare se face la noi in !ar6 la padurile de amestec de
cvercineL cu tei, carpen Ei alte specii (Eleauri) (18). Pe o bazi, teoretici
q i m e t o d o l o g i c dm a i - l a r g d ( D o n i t e Ei Iv an, 1974*), Ivan--Ei
boni[5, 1976,Donild g i c o l ' a b .1, 9 7 8 , D o n i ! 5 Ei Iva-n, !97-8'
1 9 7 9 ,C h i r i { d , 1 9 8 1 ,S t d n e s c u , 1 9 8 1 ,D o n i ! 5 qi colab',1982),
se elaboreazi o schemd provizorie a principalelor tipuri de ecosisteme
foresti,eredinlari (Doni!d, Chiri!d si Roqu, 1981)'
fin 1981 este inscrisS in planul de stat o temi speciald pentru ela-
borarea tipologiei ecosistemice a pddurilor gi pentru crearea unui sis-
tem de bonitare a staliunilor forestiere'
Din discu{iile ample purtate in cadrul unei consfatuiri special or-
ganizate in 1982 in cadrul temei Ei ulterior, s-a concretlzat' o conceplie
padurilor din
[e baza cSreia s-a intreprins tipizarea ecosistemicd a
RomAnia, prezentata in lucrarea de fa{d.
lntre timp, in volumul Ecosistemele ditt, Romdnia (!QSO)' ut1 c-9-
lectivformatdinM. Pauca-Comdnescu, C' Bindiu, F. U-
laru, A. Zarnfirescu, caracterizind complex ecosistemul fo-

* Lucrare comunicatd la sesiunea comund a Academiei Romaniei 5i

:\.S.r\.S.. 1974.

23
 pe-formagi (molidtq_, ffuet etc.),'schit€a?a
qr o innparfirea for-
"eoli."f, $t g'"p! pi"nteteinai""i*"e din p6-
1n3t{l
Euravle J"4-^lf"ryile.sofuril'or.
rn rrrtteg ec[val€nte cu tiprrile de ecosbtcrne.
?"!so- qi colab. (res0-1984) (man'scris M.E.r.|. Dr@'n o m€tG-
dologie-deoseb-ite_ d9 stabilire_a tipiuitor ae ecosisterq'i"Jrio""ii;;;-
temauca.rn afard de.arborii dominan{i, care conitituie criteriu principal
de stabilire a unita[il9rr j"""pi"n
bite _o grupe de eriterii,'cu
crr-elementele geotopului 9e.!ro.prr4
(crrteriu de gradull; qi terminind crfterii
Ig:"t$r,9,lq Sindi"g qi sc,tivitat€ socrilA loittirii ae graaui vli. t" ea-
drul ar€alului unei fo5pafi
linftarea arealelor lorestigre, acdte criterii sirvesc peiitru ae_
pnrnct ae veaere-ai p'rcfructivitaiii
totale de biomas5.*hiqotgn$ale.din
qprir ae ecosisteln'cuprinde ;;-ft; cu o anumitd
pentru molidigu'r.i se stabilesc de
lfu"pF .de productivifate. -iz-exemptu trei
tipuri de ecosisteme gq p."oq,4r€- poten-fiard de pesle
]l:.l3.uanau qi.sub 11 t/anAra.In-totati pentru'i:aaurite noastre ve"7G, d"
sint
stabilite 12 tizuri de ecosisteme,de rqul", s:pe-iiu"are-a;rn.ti;.
"ite
- --Dupe'cum se poate vedea mctodologia proptsd nu reari.zeazd,o
ctr'itsi{icareci o oritonu€ ht, sensur elor foiosit[ tiiiTi'ier"etdtorii an-
glosaroni, ordonare pe
-qi gradiend ae pnoauiti"it"L a biomasei.
!"ryte
Y"t"$ proprsd de zs i g o c'otau.eite foaite apropiati de o ,rnetodd
-d.eoid-ona{g a sta{iunilor forestiere utilizatd in iap6nia (M a s h i m o
gi Arimitsu,. tgSl).
 2. PnErfiSE TEOnETTCE Sr MDTODOLOGTCE PENTRU
EIJ\BORAEEA UNEI TIPOLOGII FOIIESTIERE
PE BAZE ECOSISTEMICE

Conceplii despre natura ecosistemici a p6durii, dezvoltati in ul-

timel,e decenii, a devenit directoare in silvologie gi silviculturi (19).
tr]yte indiscritabilS, de asemenea, necesitatea qtiinlifici Ei practici de a
se grupa imensa mul{ime de ecosisteme in unitEli mai.Cuprinz6toare,
a cdror insuEiri sd poat5 fi studiate, pentru ca in func{ie de acestea sd
se stabileasci misuri adecvate de gostriddbrire.
Analiza incercdrilor existente de clasificare a ecosistemelor fores-
tiere a ardtat cA nu exist5 incd o bazd principiald 9i metodologicd ac-
ceptablllf;-Mu a se ptrtea trece'la crearea tipologiei-'forestiere pe
baze'ecosistemice, a,fost,de aceea nec€sar sd se stabileascd, rnai intii,
principii teoretice qi metodologice pentru gruparea ecosistemelor qi ca-
racterizarea tipurilor de ecosistern, in condifiile geografice specifice pen-
tru tara noastrS.
In continuare se prezintd aceste principii.

2.T. PBEMISE TEOBETICE

In stabilirea premiselor teoretic€ s-a pornit de la stadiul actual

de crrnoqtin{e asupra ecosistemului forestier, de la pdrerile ;i propu-
nerile ficute pind acum de divergi specia,ligti privind modul de grupare
a ecosisternelor qi criteriile care pot fi folosite in acest scop.
Din analiza flcuti au rezultat urmdtoarele prentise care au stat
la baza constituirii unitS{ilor de clasificare gi a sistemului tipologic pre-
zentat ln lucrarea de fa!6 :
- admiterea caracterului discontinuu al inveligului ecosistemic
forestier ;
- considerarea tipului de ecosistem ca unitate de elasificare de
bazl deosebitli din punct de vedere calitativ gi cantitativ;
. - reflectarea in criteriile de clasificare a procesului ecosistemic
principal de producere, transformare gi descompunere a materiei or-
ganice ;
- folosirea de criterii combinate biocenotice qi biotopice pentru
delimitarea tipurilor de ecosistem.

25
 Discontinuitatea inveligului forestier natural. Problema grupirii
ecosistemelor forestiere poate fi abordatd in doui tnoduri. -Se poate
porni de Ia conceplia discontinuitdtii inveliEului forestier natural, adicd
a existenlei de ecosisteme calitativ (9i cantitativ) distincte sau de la
conceplia continuitSlii acestui invelig, adicd a varialiei sale uumai can-
titative in spaliu Ei timp. Pornind de la prima conceplie se poate rea-
liza o clasificare in unitd{i de diferite ranguri, Daci se admite cea de
a doua conceplie se poate realiza numai o ordotl,are dupi grada{ii can-
titative ale insuEirilor inveiiEului forestier, stabilite de cercetdtor.
Realit*tile din:"tara.noastrd qi din alte teri europer-le;faptul.cd sis-
temele tipologice cqgate pird acum au pus in evidentr, in suficienta m5-
surA, existen{a de ecosisteme forestiere natural.e bine conturate caii-
tativ, individualizate din punct de vedere al biocenozei qi sta{iunii, a
condus,la arceptarea primei conc'ep{ii.
S-a admis deci, ca premisi fundamentalS, cd ittueli;rtl ecosistemic
torestier din lara noastrd dre cardcter cliscontinul.t, cd este alcdtuit din
ecosisteme calitatiu distincte, care pot fi cla,sificate itt, urtitdti ttpologice
de cliferite ranguri.
Tipul de ecosistem ca unitate de clasificare de bazd. CercetSrile efec-
tuatc asupra ecosistemelor forestiere din {ara noastri au ardtat ci di-
versitatea lor este limitatd. Exist6 un numdr relativ mic de combinalii
calitativ deosebite de biocenoze qi sta{iuni care se repet6 in anumite
spatii geografice (intre anumite altitudini, in anumite regiuni etc).
Aceste combinalii pot fi considerate ca unitdli tipologice de bazd -
ca tipuri de ecosistemforestier.
Tiput de eco$istem forestiet' a fost conceput ca m,odel esen{ializat
al unei mul{imi de ecosisteme cancrete, suficient de asemd,ndtoaredin
punctul de '--edereal calitdlii biocenozelor gi biotoptrilor', auiitd cai'ac-
tere structurale gi func[ionale calitatiu distincte de ale altot" mtillimi de
ecosisteme.
Calitatea biocenozelor se exprimS,prin,,combinatia caracteristicd
de populalii de producdtori, consumatori qi descompundtori, care creeazd
o structuri spaliald gi temporald ca Ei o re{ea troficl deosebitd.
Asemenea combina{ii se selecteaza gi se menlin cind in ecotop se
realizeazl, o combinalie anumiti de regirnuri ale factorilor ecologici (ra-
diativ, hidric, ionic) care corespunde exigenfelor. gi toleran{elor popu-
laliilor din care sint compuse biocenozele. Acest lucru depinde in pri-
rnul rind de natura sta{iunii Ei a ecotopului dar este Ei rezultatul in-
fluentelor exercitate de insdEi biocenoza asupra acestora gi care in final
contribuie Ia formarea unui biotop deosebit printr-o serie de insugiri
de ecotipul inilial. fin accepliunea de mai sus tipul este, pe de o parte,
o unitate abstracti (model) caracterizatd prin insugirile esenliale, co-
mune tuturor eCosistemelorasembnetoar€'pe care le repre2intS, dan pe
de alti parte Ei o unitate concrei.S,cuprinzind.toate aceste ecosisteme.
Insuqirile esen{iale ale tipului pot fi puse in evidenfd prin compararea
unui numir suficient de ecosisterne asemindtoare ;i constituie carac-
teristicile de tip.
Ecosistemele incadrate intr-un tip de ecosisteln, deEi asemdndtoare
prin caracteristicile de tip, diferi mai mult sau mai pulin din punctul

26
db vedere'al altor iixufirl. Aceasta pbate crea unele dificultA{i la in-
cadrarea tipologicA, dhca nu se fine seama de caracteristicile' esen{iale
de tip.
in cadrul tipuiui pot exista grupe de ecosistell-reca-re, in- afara de
caracteristicile de tip, au gi alte lnsuqiri comune care le diferen{!a25.
AEa de exemplu in inumite regiuni, eco,sistemelepot cuprinde in_afara
asortimentulul obigtruit der specii qi popula{ii din specii diferenliale r9-
gional. In asemenea cazuri ie pot constitui variante greografice ale ti-
purilor.
in naturS, ecoSistemecalitativ asemdndtoare pot diferi adesea des-
tul de mult prin indicatori cantitativi (cantitate de biotnasd produs6.
dimenSiuni ale organismelor volumul edafic Ei- corelat, oantitatea de
api qi substan{e m-inerale disponibile etc.). Se admite de aceea cd tipul
d^eecosistent poate prezenta o anumitd varia[ie cantitativ6 a caracteris-
ticilor sale. Iiacd vlrialia cantitativb respectivd prezintd interes qtiin-
pe cri-
tific sau practic, in cadrul tipului se pot diferenlia subunitdli
terii cantitative.
' in cazul eaosistemelor forestiere este important sa se evidenfieze
varialia dimensiunilor Ei a volumului arborilor. S-a pr"econizat ca pe
r"eusie bazi sA se separe subtipuri de ecosistem, utilizindu-se grada{i-
ile de productivitate a arboretelor admise qi in tipologiile existente.
Variatii mai mari de prbductivitate a arboretelor se inregistreaza in eco-
Sistemele aflate in domeniul de optim sau de suboptim ecologic al spe-
ciilor lemnoase edificatoare. in cadrul tipurilor care cuprind asemenea
ecosisteme poate deveni necesard separarea a doud sau chiar trei sub-
tipuri. in dbmeniile de,extrem€ ecologice varialia cantitativd a arbore-
telor este de regulS pic5, ,nedepSgindcadrul unui subtip (de.regul5 slab
productiv I,t acest caz coincide cu tipul). Mdrimea tipurilor de eco-
iirt"* nu "ur"
va fi deci acgeaqi: tipurile de Ia extremele ecologice vor avea
un volum nlai mic pe ciud tipurile din domeniile de optim qi suboptim
un volum tniti mare.
Relaliile dintre biocenozd-biotop. llelaliile biocenoz.l-biotop nu sint
simple. Ld' extremele e'cologice, unde unul sau ciliva factori ecologici
sint pulin favorabili dezvoltarii organismelor, existi o corespondenli
destui de stricti intre compozilia biocenozei qi biotop, . in sensul cd,
intr-un biotop nu' poite'' exista decit o sihgurd combinalie biocenotic5,
roalizindu-se deci un singur tip de ecosistem.
ln domeniile de suboptim Ei optim ,ecologic, in biotopuri similare
se pot intilni atit biocenoze asqmdndtoare care se incadreaza intr-un
singur tip de ecosistem cit gi biocenoze deosebite care se pot incadra
in iipuri de ecosistem diferite. Acest lucru se datoreazd posibilitdlilor
mai mari de contbinare qi substituire a populaliilor de organislne cu ce-
rinle ecologice apropiate. Ascmenea situalii sint frecvente la interfe-
renla de aieale a speciilor lernnoase principale. Aga de exemplui in fi-
qia padurilor de amestec de fag cu rdEinoase,in acela;i biotop se' pot
fornla ecosisterne de faget, brddet, figeto-brAdet, molideto-fdgeto-brd-
det, deoarece fagul, bradul gi molidul au areale ecologicc in parte su-
prapuse gi se pot substitui uEor in domeniul de suprapunere.

27
 Datd fiind cornplexitatea relaliilor bioeenoza-biotop este indicat
ca ln clasificare sa se- fol,oseased ntit'ciiierii tiid""nrui!-iit +i biotopice-
In ecosistem staliunea (yespectiv ecotopul qi biotopul) are o
fozi-
tie -legsepitd. - Biocenoza sl iteci +i ecosistemul' nu se-poate constitui
decit daci existd o- st-atiune liberi. prin disparilia uiocenozei se des-
{iintgazg ec.osistemul dai staliunei'rdmine, tirn"i"""ir"au-se doar bio-
topul. sta{iunea este deci o parte a ecosistenoului cu autonomie mai
pronunfat& qi cu permanenld rnai mare.
Acest lucru a permis de altfel folosirea de citre om a mu,ltor sta-
tiuni Lorestiere.pentru -culh3i. agricole sau in attei"op"ii, dufi-;e;u
fost distruse biocenozele
.qi -impticit _ecosistemele
in silviculturd multe stafiuni sint folosite pentru ""rispun"afoa"e. $i
^anterior.c.ulturi
- - silvice totil
diferite de biocenozele naturale ce le populatr
]$ind seama de- aceastd pozilie speciald a staliunii in cadrul eco-
slstemului, trebuie admis ca, pe ling{ clasifica}ia ."o"i"t"-"lor fores-
.tiere, f nattrralg, este nee,esari-qi,'o-grupare a staliulrilor:neqeLrpete de
biocenoze naturale. Aceasta trebuie *a si Uaez..,p"Gi"t"risticile -il;illi" sta-
lionale care condilioneazd potenfialul productiv rt"ti;;ii.
actualS cind in fondul nostru f6restiei multe stafiuni'nu "i sint ocupate
de biocenoze naturale este justificati qi necesare unui sistem
de tonitare stationali pentru aceste sta{iuni. nesig""- ""u""L"
uo"itarea trebuie
realizat6 in raport cu specia sau speciile'lemnoase""*" putea fi cul-
ti"?F in staliunea. respectivr. In primur rind* trebuis "" in vedere
,stqliunile ;[ modifieate""in .urma a*fiinFrii ""ie
bioeemoze]orlnaturalE . -.
Ecosistemele forestiere artificiare, create cu alte specii decit cele
stational autohtone, se grupeazi dupd criteriile bonitdrii sialionale.
Emsistemele forestiere naturale care s-au r-rai pdstrat pe supra_
fele destul de mari in fondur nostru forestier rt;; a":;aula
mai mult
sau mai pulin modificate de om. De reguld tipul de *oii"tu* natural
se.mai poate recunoagte sau remnstitui-pe baza unor indicatori
bioce-
notici sau biotopici. Daci totugi modificirile suferite de ecosistem sint
mari qi de ordin calitativ, se preconizeazd, crearea in cadrul tipului
de
ecosistem a unor variante antropice evidenliate prin denumiri
cores-
punzdtoare.

SETECTAREA CRITERIILOR DE CLASIFICARE A ECGSISTEMELOR

FORESTIERE

ln ecosistemul forestier elementele definitoare slnt structura bio-

cenozei qi biotop-ului, refeau-a troficd, procesul ecosistemic principat de
producere, transformare gi descompunere a materiei organi-ce.
structura biocenozei se exprimd prin combina{ia de populalii de
organisme, pril, distribulia lor in spaliu
-ele, gi timp ca expresie
mului de relatii care l_e leagd rntre 'releauaa siste_
in sp.cial prin trorica
pe care o alcdtuiesc. structura biotopultri se caracierizeaza prin
regi-
murile factorilor ecologici sub acliunla cdrora re ..ilJ".ze,'triiesc"gi
interaclioneazd populaliile respective. Bioc enoza i, i"i"g*azi cu bio_
topul mai ales prin procesul ecosistemic principal, in"cursul-"a""i"
populatiile autotrofe din biocenoz5" folosind factoiii din biotop, produc

2B
rnaterie organictr, poputa?iite de consumatori, folosind de asemenea fac-
tori din biotop, o transfofmi in diferite moduri iar populaliile de des-
compunitori o desfac in'elementele componente care reintrd in biotbp.
Data fiind importirhta prqeesului ecosistemic principal pentru
cxistenla gi inf$iEarea €cosistemelor, s-a preconizat folosirea acestuia
in clasificarea lor (24, 63).
Nu s-a avut insi. in vedere ca procesul ecosistemic principal, ca
gi oricare alt proces, nu poate fi utilizat drept criteriu in clasificare
din cauza caracterului sitti accentuat dinamic Ei a imposibilitalii de a-l
evidenlia in orice moment pentru a deosebi un tip de ecosistem
de aitul.
Procesele se eviden{iazd insd prin stdrile succesive pe care le iau
obiectul gi structurile salb gi se reflectd in anumili indici structurali 'J.974,
mai expresivi. In literatura noastri de specialitate (C h i r i ! 5,
StS,nescu, 1981, Doni!d q . a . ,1 9 8 1 )s - a a r g u m e n t a tp o s i b i l i t a t e a
elabordrii unei clasificalii a ecosistemelor forestiere pomind de la in-
dicatorii structurali ai celtir doud faze contradictorii ale procesului eco-
sisternic principal Ei t nurird a biosintezei (,,organicizdrii(), adicl a creirii
de materie organicd din elemente anorganice Ei a biodescompunerii'
(mineralizirii) adicd a desfacerii acestei materii in elemente com-
llonente.
lntr-adevir biosintez€ Ei biodescompunerea sint fazele cele mai
importante ale circuitului materiei organice in ecosistemele forestiere
care, fiind de tip detriticl (1971) au faza de transformare a biomasei
prin consumatori pulin dezvoltatd.
Cele doud faze ale procesului ecosistemic principal se materiali.
zeaz6 in elemente structii*ale, care, prin calitatea lor reflecti specificul
procesului iar prin cantitatc - intensitatea acestuia.
Biosinteza se realizeazi de populatiile de plante verzi Ei se lna-
terializeazd in biomasa acCstora, calitativ deosebitd, potri'.'it biochimis-
mului fiecirei specii Si cantitativ variabil5 in funclie dc cantitatea de
cdldurS, apd 9i substanle nutritive din biotop. Astfel populafiilc de plante
I'erzi sint indicatorul biocenotic cel mai exprcsiv al biosintezei, Dintre
acestea rolul principal- in ecosistemele forestiere revine popuialiilor do-
minante de arbori care prodnc peste g0-950/o din l:iotnasa (edifica-
toarele biocenozei)
Descompunerea, realizatd de populaliile de descompundtori, are
ca.produs intermediar humusul, ale clrui insugiri calitati'r'e depind de
conlinutul biochimic al necronrasei, de specificul populatiilor. descorn-
lrundtoare, de regimul tefmic, ionic qi hidric al solului. Cantitatea de
humus variazi in funcfie de aportul de nccromasi, de complc'xul fac-
,torilor ecologici, de viteza de formarc a humusului pe de o parte qi de
mineralizare a humusUlui, Pe de altd parte. Humusul este deci un in-
dicator biocenotic-biotopic expresiv al biodescompunerii.
Modul de desfS$urare a procesului ecosistemic principal de-
pinde de regimurile radiativ gi hidric al aerului, de regimurile termic,
I Chiritd, 1 9 ? 4l i Stdnescu, 19Bl au denumit acestefaze organicizare
1i minerallzare.

29
ionic si.de,-umiditate al ,solqlui., Peqtru a ,se.pute.q.e.I4sificg.pcosistemele
sub, raportul pnoceselor:ce le sint ,proprii tretruie luiatc in donsiderare,
fErE irNCoiald.gi.aceste regirrruri.
,.- , ln :prgra analizei rproce.sului ecqsistemic pr.incipali.a.efecteior ;i,
candi{ion4.gilor pd'le, se desprind urmitoarele criterii,,posibit-e pentru cla-
sificar,eaecosistemelorforestiere :
:- criterii:biocenotice - poptllatiiie de arbori. in prirntrl rind
' j. ' , .: celeedi{icatohre:,
-- celelalte'populatii de pldnte verzi in
mdsura in c'Are sint indicatoare de
biotop i
- populaliile principale de descor"rpu-
n:itori; ' ;: .
- criterii biocenotic- - tipul de hurnus ; ,
biotopir e
- crlterll Dlotoprce - tipul de regim * rqdiativ Ei hidric aI
aerului ;
-:' tipul de regim
igniq al solului ;
- tipul de regim hidrii al solului ;
- tipul de regim termic al solullri.
In stadiul actual de cunoqtinle gi de peaibiUta{i de lucru, direct
.1i relativ uqor deterrninabile in fiecare ecoststem. sint populaliile de
arbori, celglalte popula{ii de plapte.ver4i, tipul de lrumus. Populaliite
principale de descompundtori sint inci BreU de determinat, pina la ni-
vel de specie. Regimurile factorilor ecologici $e pot stabili, 1:e durate
suficiente Ce timp, prin mdsuritori directe,, doar in prrline ecosisteme
tipice. Eie nu pot fi folosite de aceea drept criterii, decit daci sint re-
flectate de alti indicatori structurali mai u€or determinabili. Prin cer-
cctdrile corclative de pin5. acum s-ir reugit'sd se eviclenlieze ascmenea
indicatori. Astfei tipurile de rc'ginr radiativ si hidric aI'aerului (in fapt
tipul 'de ciimd) sint oglindite de speciil'e de plante clin "ecosistcm, in
primul rinJ de speciile lernnoase; deoarece arealele a'cestorasint strins
corelate cu anumite tipuri de clim5. Regimul ionic al solului poafe fi
aproximativ prin analiza chimicd a prbfikllui sau dupd caracteriitici ge-
netice ale tipului de'sol dirr este reflcctat qi de'natuia hunrusului ca
;i de unele grupe de plante indicatoare. Regimul de umiditate al !b-
Iului poate fi dcdus pc baza unor caracteristici genctice a tipului cle
-indicali-
sol (glei2are, pseudogleizare, carbonatare. etc.),' ca- Ei -:
pe baza
ilor,unor grupe de plante. t.
: . 1 ,. ,
Din analiza criteriilor utilizabile rezultd cd populaliile de arbiiri,
popuialiile indicatoare Ce subarbusti, icrburi,. rnuqchi, tipu.l.de huir:us
'care,
Si tipul genetic de .sol reprezintd comnonente .structurale fclcsite
in calitate de criterii de clasificare, pot evidenlia principalele laturi ale
procesului ccosistetnic 1>rincipaldin ecosistqp.el.cforestiere ;i a lcgi-
rnurilor factorilor ecologici carc condif icneazi a@s,tproces-
' . ,*' 'Iipul de regim cuprinde regimuri cu acelaqi mo.d. de varlalie in timp
(de reguii in cursul sezonului de vegetafie) a factorului respectiv,-...

i.0
 .,'preptcrite4ii:cantitatilre,carercflectdintensitateaprotesuluieco-
'
sistemic principal in ecosistemr:le qceluiagi tip au fo-st selectate : .
- Ttroauitiuitates arboretului' ca expresie a cantitSlii' de -luminS'
..r,.:..,.. ap6, substanle nutritive de care dispun producStorii
. "atd..ra,
Pentru biosintezi;

sianle nutritive disponibiie. pentru biocenozS"

in coneluzie, analiza procesului ecosistemic principai din ecosis-
temele forestiere, a permis evidenlierea acelor indicatori structurali. care
oferd maximum de informa{ie asupra desfdqurarii 9i condi{ionarii lui'
pe baza acestor indicatori, folosi{i .drept criterii de clasificare a fost
creati tipologia ecosistemicd a. padurilor naturale. gi.a .gelor nrai. pulip
modificate dJ om din punctul de vedere al compozitiei qi structurii.
Itrebuie arltat cd unele sau altele din aceste criterii au fost fo-
losite qi in crearea tipologiilor existente. EIe 1u -au fost insi integratq
in a$a'fel incit sa permiti evidentierea complexir a tipului d9 ecosiS-
tcrn forestier atit sub raportul biocenozei 9i a biotopului cit Ei a pro-
cesului ecosistemic principal de biosintezA ql de biodescompunere' a
materi-ei'organice.

2'2.UNITATTDECLASIFICAREAECoSISTEMELoRFoRESTIERE

scopml lucrlrilor de fata este de a pun€ la inden'rina produc{iei

forestiere unitirli tipOlogice dc lucru, care si poatd fi folosite direct
i" ulb""j"""" peaniitu.-;i in aplicaiqa masurilor de gospoderire. S-au
conturat do o"eea doar unitatea tipologicb de baZd -'tipul 9n gqo.-
.iJi"* Ci unitalite imediat superioaie qi in{erioare. Lrnitalile de ciasi-
ficare propuse sint urmdtoarele :
Uni.tifi tipologice - forma{ia ecosistemicl forestierd ;
de rang superior - subformatia ecosistemici forestieri ;
-_ grupa de humificare.
Unitatea tiPologicS '- tipul de ecosistemforestier.
de bazi
Unitatea tipologici _- vslianls gcografici a tipului dc ecosistetn
db rangf inferior forestier ;
- subtipul de productivitate (a arboretului).
ecli-
. Fcrrnafil ecosistemici forestieri . cuprinde toate ecosisten'iele
cte pgpU.tafiile aceletagi specii lemnoase dominante, deci cu ace-
fiCqte
iagt trip catltitl.u rle btositfiezd.
Forma{ia ccosistemic5rse delimiteaz6 pe baza speciei edific:-rtoare
principale.
Formatiile ecosistemicesint unititi tipologice de clasificare bine
inclividualizate din punct de veder:e r:limatic, cind este vorba de specii
l"r]-I.rru*" cu raspindire zonalir ;i clim,ato-edafic, cind este vorba de
specii letnttoasecu rispindire intrazonall'
Pentru Rorninia, speciile lemnoase dourin:.rntecr-t rirspindire zo-
rrata iint zimbrul, molidul, bradttl, fagul curopean, fagul balcanic,. g.o-
'.i"in.,-,t
i.rnii, pedunculat, cerul, girni{a, stejarul brum[riu]' stejarul

:r1
 lrufq;, iar cele crr rdspindire intrazonali ,sint laricele, pinul negru qi
silvestru,_frasinii,.aninul alb qi negru, plopul alb, negm Ei ceiruEiri,
salcia albn Ei plesnitoare
Au fost clasificate in aceeagi forma{ie ecosisternele cu arborete
pure dintr-o anumiti specie
Ei cele de amestec. in care spcia respec- '--
tiva are pondere mai mare comparativ cu alte specii printipate.
Aga de exempfu pddurile de stejar pedunculat si cele amstecate -ames-
cu stejar pendunculat se incadreazi in formafia stejdretelor
tecurilor cu stejar pedunculat. Ei
Incadrarea ecosistemelor cu arborete formate din 2-J speeii prin-
gipaie in -forma{ii_se face duptr principiul prioritd{ii speciei;"i;;- 'tro_
'(termic,
tenlioase fafa de factorul limitativ pentru cieqtere hidric,
fic dupi caz). Astfel cembreto-molidigurite gi tariceto-molidiguriie
au
fost ihcadrate in formatia molidigurilor; pe cind molideto-bradetele
au
fost incadrate in forma{ia brddeielor iar molideto-frgetele in forrna-
'vedere
fia fdgetelor e-ur-opene.s-a avut in cd molidul iste mai pr"t""-
lios la cdldurd la altitudinile ra .care se amestecI cu zimbrul qi tari
cele, pe iind bradul gi fagul ,sint mai pretenfioase la crldur6-
ae"it
-",,
molidul la altitudinile la care se intilnesc arborete o-".t
aceste specii. Goruneto-fdgetele au fost incadrate i' forma{ia f{getelor
"ut"
balcanice, deoarece la aititudinile corespunzdtoare factorul limitativ
es'teumiditatea, iar fagul este mai pretentioi ta acest factor
subformafia ecosistemici cuprinde,
-clin in cadrul formafiei, toate eco-
.
sistemele cu arborete lonnate aceeasi specie sau' cimair*tli i"
specii lemtutase. Astfet^ in formatia fdgeteior
Ei amestecurilor cu tag
eurorran se separd.subformaliile fdgetelor
Ei molideto-figetelor qi mo[]
deto-fdgeto-brddetelor, in-formalia stejireteior qi amestecirrilor
cu stejar
pedunculat - subforma{iile stejdretelor de peduncut"i,
steiererelor de
pedunculat cu carpen, Eleaurilor cu pedunculaf.
ln tabelul 1 sint prezentate forma{iile Ei subformafiile ecosiste-
mice forestiere din Romdnia incadrate in 10 grupe mari (lrntru ne-
voiie de codificare a tipurilor).
Grupa de humificare, separatd in cadrul subformalrei, inctude
ti_
purile de ecosistetn cu acelagi tip de humus (deci de
mineralizare si
humificare, ca Ei de regim ionic al iolului).
Glupa de humificare se deiimiteazr pe baza tipului de humus
determinat direct, cit Ei prin intermediul tipului ae piluia vie, a
tifu-
lui de sol sau a aciditafii qi c-onfinutului de baze a solului. 'Tipdite
de humus folosite pentru clasificarea ecosistemelor foresticre sirit
date in tabelul 2. Grup:a de humificare este omogena calitativ din "e-
I Se considerd arborete
de amestec cele constituite din doud sau mai multe
specii eare participd in proportie de cel pirtin:
- 2@/o in cazul a doud specii
- l0-200/o ln cazul a trei sau ;mai
multe specii.
ln- arboretele eonsiderate pure, in care specia principald participd
in pro-
qortig de. peste 800 ,-prezenta-unei a doua specii cle arbori .ln propor{ie il"e
rD-2tP/s determind un' fdcies.

32
punct de vedere al
compunerii (acelagi tip ,biosintezei (aceiaE-iarbori dominanfi) qi al biodes-
de humus Ei de regim io"i" u-r'ifluui1.
Intr-o subforma{ie apar de regulb c'iteva grupe de humificare.
cel mai mare num,"" d" ase-meneag".rpe se intiineqie in
brddete, fe-
gete gorunete (de la muli la humui brut). sp"e atiitudinile
.si mari
gr cere mrci numarul de grupe scade (in prima situafie deoarecq
nu se
mai intilnegte- grupa de muil, in at doilea deoarece'-rro ," rnrai
intil-
nesc grupele de humus brut sau chiar de moder). Grupe de humificare
similare se gdsesc in mai multe forma{ii qi *rro."i"tii, constituina
impreuni serii de .humiticare. Astfel seria de humificare cu mull cu_
prinde grupele de humificare cu muil din bridete, r-""te",rri
cu brad,
gorunete, stejdrete de pedunculat, cerete-girni{ete etc.
Tipul de ecosistem forestie-r, separat An caCr,ul grupei d,e humifi_
care, cuFtrinde toate ecosistemele cu aceea;i specie iou- 'i.n
spe9i1 lenTnoase,acelagi tip cle humus, d.e'regim ianic "o*binolt"
;i de regim de
umiditate aI solului.
Tipul de ecosistem se delimiteazh prin foiosirea indicatorilor care
reflecti tjpul de--regim,de umiditate al solului (planta indicatoare - ca-
ract€re ale profilului de sol determinate de acliunea apei ca : pseudo_
gleizare, gleizare etc.). Tipurile de gegim de umiditate a solului, sta-
bilite special pentru a servi in clasificirea ecosistemelor ior""tiurd, ri"t
redate in tabelul 3 anexat.
. Tipul de ecosistem este deci omogen din punct de vedere al bio-
sintezei, al biodescompunerii, al-regimului radiitiv qi al regimului hi-
dric al_aerului, ionic Ei de umidita-te al solului. Este unitat"ea calitativ
cea mai-omogend din clasifica{ia propusi - qi de aceea a fost admisd ca
unitate de bazi a sistemului.
.. . Y"liunta geograficd a tipului de ecosistem, separatd in cadrul
tipului de ecosistem, cuprinde ecosistemele dini;r-o inumita parte, a
arealului acestuia, care se individuatizeazd prin prezen{a unor carac-
tere drrferenliale (plante, animale, eremente ilim"iic*, di sol, categorii
de productivitate etc.).
. Variante goografice se intilnesc in cadrul tipurilor cu areal intins,
in_cuprinsul cdrora se-inregistreazi, o varialie simlitoaie a climei, relie-
fului, substratului soluriloi, care provoach modificeri neesenliate .tn
compozilia biocenozelor, dar poate determina deosebiri insemriate de
ordiii cantitativ.
. variantele pot fi zonale-latitudi,nnte, daoi se diferentiaza in ea-
drul zonei, zonale-altitudinate, daci se- diferenliazd in caa?ut ut":,rr"i
sau regiorwle, daci se diferen{iazi pe regiuni geografice.
-prin
varianta se individualizeaz| obignuit grupe de plante sau
g:nim.ale.cu -rispindire restrinsd, prin insuqiri speciale ale solurilor de-
terminate de caracterul reliefului, substratului, climei. separarea de
variante ggoc3arigu
-qi evidenfierea deosebirilor lor biotopice 9i bioce-
nofiT,_ faf5- de tipql general, prezintd importan{a in dif-eren{ierea re-
gionali a silviculturii.
Subtipul de ecosistefir, s€parat in cadrul tipului sau a variantelor
geografice, cufinde ecosistemele eu arborete auind, aceea;t pro-
d,uctiaitate.

3-c.203
3:f
 Subtipul poate fi deosebit pe baza clasei de produc{ie sau a unor
categorii db prbductivitate care grupeazd 1-Z clase, cum au fost cele
stabilit€ in cadrul tipologiilor existente. In lucrarea de fati subtipu-
rile a'r.rfost delimitate pe baza a 4 categorii de productivitate Ei anume :
- inalt productiv, clasele de produc{ie I qi II
- mijlociu produetiv, clasele de produc{ie III
- slab productiv, clasele de produclie IV gi V
- foarte slab produetiv - sub clasa a V-a de producfie.

2.3. NOMENCLATUBAUNTTATTLORDE CLASTFTCARE

Denumirea unitdlilor de clasificare se face pornind de la criteriile

pebaza cirora au fost separate acestea,
Formafiile pi subformatiile se denumesc dup6 speciile de arbori
care au servit ,la delimitarea lor. Denumirile adoptate (tabelul 1) sint in
general cele utilizate in tipologia forestierS dar cu precizdri 9i unifor-
mizdri care s-au dovedit necesare.
In general, forma{iile qi subformafiiie pure cap[ti denumirea
populard pentru pddurile respective, derivatd din numele speciei Ia
care se adaugd sutixul - ,,et" : cembret, laricet, bridet, fdget, gorunet,
stejdret, ceret, girnilet etc. Excepfie fac urmdtoarele formalii sau sub-
formalii: molidiq, aniniE, piltiniE, plopiE precum qi pddurile de lunci
din specii moi pentru care se foloseEte termenul generic de ,,zdvoi". In
denumirile cornpuse termenii respectivi, dacd nu sint la stirgitul denu-
mirii, se prescurteazd insi Ia fel ca Ei pentru celelalte specii : molide-
to-, pdltineto-, plopeto- ; exceplie se face numai la aniniE, care se folo-
seEteca atare Ei in denumirile combinate.
Ih denumirile amestecurilor, specia principali, determinatd de for-
ma{ie este pe Jocul ultim : lariceto-molidig, fdgeto-bridet, goruneto.
figet etc. Pentru amesteeurile complexe cu cvercinee s-a pbstrat ter
menul- de qleau, deja in'trat itt uz, precizindu-se care sint speciile qrin-
cipale- constituente (de exemplu $leau de gorun-tei argintiu sau qleau
de gorun-fag-tei argihtiu etc.).;
" Pentru' decisebireastejarilor, in denumire figureazd si specia, .dar
fird numete geneiic (de'exemplu stejdret de peduncirlat, Stejiret de
pufos etc.). In denumirile cu mai multe specii de .stejari se dau de ase-
iilenea num'ai rtumele Speciilor (de exemplu stejdret de pedunculat 9i
brumdriu, stejdret de brumdriu Ei pufos etc.).
.Grupele. de humificare poarta' numele subformatiei .la. care- se
a-daugd.denumirea tipului de humw (de exemplu.molidiquri cu mode;,
fdgete cu mull etc.).
Seria do humifieare tare ,cuprinde'toate grupele cu acelaqi tip de
'de mull'
humus Se demimeste dupd tipul respectiv (de exemplu seria
:
seria de moder etc.).
Tipul de ecosistem. Pehtru tipul de ecosistem s*b proptis:-folosi-
rea unei Cenumiri-diagnozS, mai lungi gi a unei denumiri uzualle, mai
scurte. Denumirea-diagnozd cuprinde : formalia (subformalia)' intervA-
'34
lul de productivitate a arboretelor, tipul de humus, tipul (sau tipurile)
principale de sol, cu mentionarea gradului de aprovizionare cu baze
si
a regimului hidric, tipul de strat ierbos-subarbustiv. un exemplu de
denumire-diagnozd : fdget f,nalt gi mijtociu productiu, ca mn"II, pe so-
luri brune tipice, rend"zinice, brune luuice eu-gi rnezobazice si brune
acide oligomezobazice, hirlric echilibrate, cu oratis-Dentaria-Asperula.
In denumirea uzuald se foloseEte doar numele subformafiei
Ei a
tiPutui de pdturi vie indicatoare (de exemplu fdget cu oralis-Denta-
ria-Asperulo/. se menfioneazd cd pentru tipurile d-e strat ierbos-subar-
bustiv se folosese denumirile speciilor intrate in uzul silvicultorilor
(Dentaria in loc de Cardamine, Asperuto in loc de Goliunr,etc.).
varianta geografiei poartd denumirea uzuald (scurtd) a tipului de
ecosistem, la care se_adaugd un termen geografic (de exemplu : fdget
cu Asperul o-Asarurn- St ellaria bind{ean).
Subtipul de ecosistem se denumegte dupd categoria de producti-
vitatea (de exemplu : fdget cu Asperula-Asarum-stellarin, subtip inalt
productiv).

2.4. CODIFICAREA UNITATILOR DE CLASIFICARE

Pentru a uEura folosirea tipurilor in practicd, acestea capdtd un

numdr de cod cu 5 cifre.
Prima cifrd indici grupa de formafie Ei subformalie (tabelul 1).
Grupele in numdr de 10 au fost astfel alcdtuite incit sd cuprindr toate
forma{iile ;i subformafiile din tar5. Obignuit intr-o grupd sint cu-
prinse o forma{ie purd qi formafiile de amestee cu aceeaEispecie prin-
cipalS (de exemplu grupa 2 Brddete gi pdduri amestecate cu brad). .
Formaliile cu rdspindire redusd (pdttiniguri, pinete, frisinete, ulmete
ctc.) au fost ataqa'te la grupele cu aceeaqi rdspindire altitudinald (de
exemplu pdltiniquri qi pinete de pin silvestru la grupa tdgetelor Ei
pidurilor amestecate cu fag european). $leaurile se irr"adruurE in g.u-
pa de formalie a speciei de stejar respective.
Con{inutul grupelor 0-9 este similar cu a unitdfilor zonale folo-
site in Zonarea ecologicd a pddurilor (D o n i ! a ;i colab., 1980) Ei in
parte cu forma{iile din tabelul de clasificare zecimald a tipurilor de
pldure (Purcelean Ei Pascovschi, 1968).
A doua cifrd de cod se referi la formalie sau subforma[ie,
dupd caz.
A treia cifrd de cod desemneazd grupa de humificare (tipul de
humus) 9i implicit tipul de regim ionic al solutui (tabelul 2).
A patra cifrd de cod eviden{iazE tipul de regim hidric (tabelul 3).
A cincea cifrd de cod indicd prcdrrctivitatea arboretului,-.deei.sub-
tipul de ecosister'n. , r

35
 2.5. CARACTERIZ,AR,E.A TIPUBILON DE ECOSISTEM FORESTIER

Fiecare tip de eeosistem este caracterizat prin urmdtoarele ele-

mente:
1 . Denumire.
, Tipuri de pddure, tipuri de stafiune gi asocialii vegetale cores-
pondente.
3 . Areal in {ard.
4. Sta{iunea, in cadrul cdreia se caracterizeazd condi{iile sta{io-
nale (altitudine, relief, material parental, soluri), factorii cli-
matici (cdldurd*, apa din precipitafii), factorii edafici (trofici-
tate, reac{ie, apa accesibild, aera{ie, cdldurS*) qi factorii limi-
tativi.
5. Structura biocenozei, in cadrul cdreia se caracterizeazl, produ-
cdtorii pe straturi (arbori, arbugti, ierburi gi subarbugti, muEchi)
;i principalele populafii de consumatori gi descompunitori.
Pentru stratul de arbori se dau si detalii importante din punct de
vedere practic (compozi{ie, productivitate, caracteristici dendrometrice,
calitatea lemnului, modul de regenerare natural5.
Informa{iile confinute in caracterizarea tipurilor de ecosistem fo-
restier reflecti stadiul cunogtin{elor care nu este acelagi pentru toate
tipurile. Datele cantitative, mai ales cele privind compozi{ia arborete-
lor gi caracteristicile dendrometrice sint orientative.

* Cdldura este exprimatd prin temperaturi medii anuale.

 3. DETALII $T LAMUBIAI PAIVIND CLASIFICAREA
ECOSISTEMICA A PADURILOR

3,1. RECONSIDERAREA TIPURILOR, DE. STRAT IERBOS-SUBARBUSTIV

Crearea tipologiei ecosistemice a pddurilor a f5cut necesare, prin-

tre altele qi reconsiderarea clasificSrilor stratului ierbos-subarbustiv din
pbdure. Acesta, fiind un indicator complex al tipului de humus qi al
tipului d'e regim de umiditate a solului, a fost propus drept criteriu
suplimentar de clasificare in tipologia ecosistemici qi folosit Ei pentru
denumirea tipurilor de ecosistem.
De studiul gi clasificarea stratului ierbos-subarbustiv din pddurile
n o a s t r es - a u o c u p a tA . B e l d i e qi C. Chiri{5 ( 1 9 6 7 )c a r e a u c o n -
turat qi caracterizat floristic Ei ecologic 53 ,,tipuri de pdturd vie(. Tipu-
rile au fost separate pe formalii (grupe de forma{ii) forestiere'
Analiza acestor tipuri aratd cd multe dintre ele sint floristic qi
ecologic foarte apropiate ceea ce se reflectd qi in denumirea lor. S-a
eonsiderat cI asemenea t'ipuri pot fi grupate intr-un singur tip
uqurindu-se folosirea intregului sistem. Este vorba de 39 de tipuri
de pdturd vie care au fost grupa.te in 15 tipuri de stra't ierbos-
subarbustiv dcrtunritu astfel : Vacciniunt (grupeaz[ 3 tipuri), Vaceinium-
Calluna (grupeazd 2 tipuri), Calamagrosti,s-Luzula (grupeaza 4 tipuri)'
I,uzula lizuloicles (grupeazd 3 tipuri), Dactglis-Poa (grupeazd' 4 tipuri),
Agrostis-Co-L'er(grupeazb 2 tipuri), Festuca altissima (grupeazA 3 tipuri),
Genista-Festuca heterophglla (grupeazi 2 tipuri), Rubus hirtus (grupea-
zd 2 tipuri), Carer pilosa (grupeazd 3 tipuri), Poa-Carer (grupeazd 3
tipuri), Asperuta-Asarum-Stellorio (grupeazl, 3 tipuni), Glechon"a'Geum
(grupeazd 2 tipuri), Arum-Pulmonaria (cuprinde parte din tipul Arum-
Pulm,onaria1, () ralis- D entaria- Asperalo (grupeazd 3 tipuri).
Un numdr de 11 tipuri de pdturd vie stabilite de A' Beldie qi
C. Chiri{a au fost preluate ca atare fiind bine individualizate. Este vorba
de tipurile Oralis-Soldanelld, Chrgsanthemam totundifolium, Hyloco-
n1,iunl, Luzula s4luatica, Politrychurn, Sphagnum, Otalis-Pleurozium',
Cgtisus-Genista, Rubus-Aego[ndium, Lithospermunl', Caret-Iris pseuda-
corus.

37
 Au fost stabilite 16 tipuri de strat ierbos-subarbustiv noi: vacci-
:jy:-Hgb.cornium, Mercuriaris-Dentaria, Mgosotis-,--ijiipactx-cephaton-
ttlera, t'estucd' drgmeia, Mercurialis oudta, Festuca pseid.ouina, alleram-
ry.Alym, Chrgsanthemnm. corymbofum, nubus-Galiim aparine, Rubus_
Galium rub-ioides, petasites-ietercia, phsttitis-r-uiiiii, iletipteris-pola-
qonllm,, Polygorwm-Lycopus, Calamagrostis epigeios.
Prin reconsiderarea tipurilor de piturd vie stabilite de A. Beldie
9i c. chirifa qi prin compl6tarile aduse a rezultat un sistem de 42 ti-
purl de strat ierbos-subarbustiv care a folosit in clasificarea
ecosiste-
melor forestiere din Romdnia. Desigur aceastd t"p.er*t".e este des-
tul de schematicd
respective..de specii.-:^ 9a ogrindegte?ecvenfa mai^mare a combinafiei
intr-un anumit domeniu ecologi,e desiut d; d;;i;
conturat din punct de vedere climatic qi edafic. Dai combina{ia respec-
tivd poate apare cu frecventd mai micd gi in domenii ..r."irr".
Acest lucru nu trebuie sd surprindd pentru cd limitele ""orogi""
in niturd au de
reguld caracter difuz
renfe intre tipurile din _gi nu tianqant.- De. aceea.sint posibile qi interfe-
domenii ecologrce veclne ceea ce poate ci:ea
uneori serioase dificultd{i in corecta incadrare a unui strat ierbos-ar-
bustiv concret intr-un anumit tip de strat.
in legdturd cu denumirea tipurilor de strat ierbos-subarbustiv
trebuie men{ionat cd s-a.-Jolosit,in general nomenclatura speciilor ier-
bqase Ei subarbustive utilizatd de e6Hie qi chirifr qi intratd in uzul
silvicultorilor. Nu s-au introdus modificiriie nomenclaturale interve-
nite in ultimii 20 de ani (aEa de pildd s-au pdstrat denumiri ca Denta-
rdo pentru_genul care astdii poirtd numere de cardamini,-Aip"rito
pentrn Galiunt etc.). o cheie pentru determinrrea tipurilor de strat
ierbos,-subarbustiv este datd la p. 382.

3.2. INCADRAREA UNoR ANUMITE CATEGoRII SPECIALE

DE ECQSJSTEME FORESTIRRR

Problema rarigtilor. clasificarea ecosistemicd. prezentatA in lucra-

rea de fa!5 se referd la pddurile naturale gi seminiturale (care iEi mai
pdstreaza-compozilia * naturald a stratului arborilor
Ei a stratului ier-
bos-subarbustiv). Este vorba de pddurile cu arborei inchis, deci cu
structura caracteristicd de pddure. Rarigtile nu au fost cuprinse in
aceastd clasificare intrucit este vorba de o altd categorie de ebosisteme
in care stratul de arbori rdrit se combini cu straturl ierboase deosebite
de cele de pddure, alcdtuite din specii de pajiqti subalpine, saxicole
sau de step5. consumatorii qi descompundtorii din rariqti sint de ase-
lllenea' in cea mai mare parte, diferili de eei ce se intilnesc in ecosis-
l.emele tipice de pddure. clasificarea rariEtilor nu se poate face decit
'Stebaza unor cercetiri speciale.
'
. In rariEti se gdsesc foarte multe elemente fioristice Ei faunistice
rare, de mare valoare qtiinlificd. De aceea toate raiibtile trebuie consti-
tuite in rezervalii naturale, cu atit mai mult cu cit valoarea lor eco-
nttinicd cste cu totul redusd iar funcfiile-'de protect'ie climaticd, a solu-
Iui gi apelor foarte importante

38
 Problema pddurilor artificiale. Aceste piduri pot proveni din plan-
talii cu specii de artiori corespunzdtoare ecosistemului natural sau cu
alte specii.
DacS plantalia s-a fScut cu specia (sau speciile) de arbori cores-
-ecosisiemului
punzdtoare natural ce a existat anterior are loc, de re-
gul6, refacerea ecosistemului in structuri apropiatd de cea naturala
chiar daca materialul de impddurire provine din alte regiuni.
Acesta este cazul obiEnuit ai plantaliilor de molid in staliuni pro-
venite din ecosisteme de molidiquri a plantaliilor de gorun' stejar pe-
dunculat, cer, girnile, stejar brumiriu sau stejar pufos in staliuni pro-
venite din ecosistemeedificate de acestespecii.
Tot in aceasti categorie se incadreaza Ei plantaliile cu molid
sau brad in staliuni anterior ocupate de fdgete derivate din amestecuri
de rdqinoase cu fag din care rdEinoasele au fost extrase selectiv (de
exernplu cazul multor f[gete din Carpalii Meridionali, din Munlii Apu-
senl etc.) precum qi plaitaliile cu gorun (stejar) executate pe linie de
substituire in cdrpinete etc.
DacS plantalia s-a fdcut cu alte specii de arbori decit cele cores-
punzdtoare ecosistemului natural, iau- naqtete ecosisteme nrtificiale care
caz contrar
lrot ddinui doar atit timp cit sint sub proteclia omu-lui..Tn
Lle sint inlocuite, treptal, prin succesiune naturalS, de speciile care
edifici ecosistemul spontan. ObiEnuit in ecosistemele artificiale -se pds-
treaz:a, cel pulin Ia inceput, dar uneori Ei pe intreaga duratd de exis-
tenla,'stratul ierbos subirbustiv al ecosistemului natural de odinioari'
Aceasta se intimpla atunci cind specia de arbori introdusd este ecolo-
gic mai mult sau mai pulin echivalentd cu cea inlocuitd. Asemenea si-
iualii se pot clasifica dupi metodologia conlinutd in lucrarea de fa!d,
.stabilindu-se tipuri de ecosistem artificial. Dacd este vorba de specii cu
altd ecologie, pe mSsura modificdriior induse in staliune, se produce
qi o schimiare mai rapidd sau mai inceatd a stratului ierbos-surbarbustiv
rerlarcindu-se o tendinld spre constituirea 'de ecosisteme caracteristice
speciei de arbori introduse (aga se intimpli de exemplu cu plantaliile
<Jeniolid sau pin executate in staliuni cu soluri mai pulin tamponate'
<)cuitate anteribr de ecosisteme de ,pdduri de foioase). fn asemenea ca-
::;uri este mai indicat sd se menlioneze tipul de staliune (potrivit boni-
tarii stalionale) gi specia care este cultivatd in staliunea respectivi.
Froblema padurilor derivate. Asemenea piduri pot fi clasificate
ecosistemic in tipurile corespunzdtoare dac6 derivarea este parliala iar
in cotnpozilia stiatului arborilor se menlin, chiar_ in proporlie micS'
speciile obignuite pentru aceasta (de exemplu fdgetele cu exemplare de
brad, carpinetele sau teigurile cu exemplare de cvercinee etc.). In aceste
plduri dlrivate stratul ierbos-subarbustiv este reprezentativ deoarece
rnoCificdrilestationalenu sint semnificative'
ln cazul unei deriviri totale cind s-a pierdut una sau citeva din
spcciile de arbori componente gi nu se mai poate reconstitui compozi\ia
lniliata, este rnai ralional sd se aplice bonitarea stalionali care, corect
executatd, poate duce la stabilirea cu un grad mai mare de certitudine
a speciei siu speciilor principale ce corespund staliunii respective.'
3g
 Problema stadiiror de virstd a pidurilor naturare gi
seminaturale.
in primete stadii de virstd -Uit""i"*,
1r".ni"tri.iprajini9j, m;i-;i;:dacd
"lipsegteregenera_
rea a fost foarte abundentd'
Ei arbor^etui obignuit
stratul ierbos-subarbustiv reprezentativ pentru
tip aitfet cd acest cri_
teriu sintetic suplimentar nu- poate fi utilizat.-a;t""iii]i'"iip"r
craiirfarea se face dupd
celelatte criterii - stratutui
.c-ompozi{ia
tipul de regim de umiditai.e a ioluritoi. de humus,
Problema complexelor de ecosisteme.
in condiliile foarte variate
din regiunile cu reiief accidentat sint foarte
trecvente eomprexele de
ecosisteme care arterne-azdadesei pe-suprafel"
;i"i ;hi;; in cadrul sub_
parcelelor gi au suprafe{e redus",-t""uitubil;
parcele). Ga,u-n;-s-fraraoile ca sub_
Aga este de exemplu cazur micilor vdiu-gi, a boturiror
microdepresiunilor. de Ia originea piraielo", a tigiito" de dear, a
din preajma piraieror etc. Julur"r, mai umed
obiqnuit, in
-complex predomind ca suprafald un anumit tip de
ecosistem, iar celelalte-sint-ieprezentate pe -i"i ."p""i"t". In acest caz
suprafala intreagd se incadreizd la tipui pr"a"-*i"-"*,
prezenla celorralte tipuri. menlionindu-se
. Dacd proporlia tipilii;;- i; comprex este
aproximativ egald, se inscriu pentru :ur;r;fa6;".rp""ti"a
zenteincomplexgipropor!iatoideparticipare tipurile pre-

Problema tranzitiilor pi a ecosistemeror cu strat

ierbos-subarbustiv
notipic. Intre ecosisteme deosebite existd destul de frecvent
tranzilii in care elementele "'atitatin
amberor ecosisteme se amestecd pe o figie
de trecere uneori destul de intinsd. Asemenea
ecosisteme de tranzitie
care pot ocupaclial apreci"bil"
;unLafe!e-
mai greu de incadrat in- tipuiile
'de ir"bt;;;;i;^;i
'E;;;;ie ;;Ji;i' ;;;
ecosirt"rr- ae asemenea
situafii sint numeroase : cazurile cere mai frecvent
-i;a;;;;,
intirn"itJi#;;i;-;
tipurilor de fdgete sau gorunete cu Festuca carer pilosa,
Rubus^hirtus. in care de specii a" L"rr" t"u.icteristice tipu-
-pr"opor{ia
rilor Oralis-Dentar,ia-Aspeiuti 1i .Asperuta-Asarui-'Si'eitarial este rlnai
mare' La fel se intimpld tiplrile de fdgete gi amestecu.i de fug qi
.cu
rdEinoase cu catamagrostis-Lizula sau cu" t u"un piii"um
cazuti. Ei in alte
Asemenea situa{ii, care reprezintd expresii are
in distribufia ecosistemelor, vor fi incadrate in tipuri ,,continuumului,,
de ecosistem pe
baza unei cercetdri mai detaliate a stratului ierbos
luind in considerare
frecven{a qi vitalitatea populafiilor caracteristice pentru tipurile de
strat ierbos care sint reprezentate in suprafafa respectivd.
Ecosistemul
va fi incadrat in tipul cdruia ii corespund pcpura{iite --'---- -,r-rai
- frecvente si
mai bine dezvoltate din stratul ierbos. r

3.3. RAPORTURTLE INTRE TIPURILE DE ECOS'STEM FORESTIER,

TIPURILE DE PADURE $I TIPURILE DE STATIUNE

De la inceput trebuie subliniat faptul cd tipo,logia ecosistemicd

numeroase continsente cu tipoloqia oddurilor_(+2. +giEi are
cu tipotogi;
tiunilor forestierJ(ll, I2). iteatTtat6a naturald fiind iceeagi, este firesc
"iu-

40
 sd existe asemeneacontingen{e. intrucit diferd
modul de abordare (cali_
tativ in tipologia ecosistemicd qi calitativ-cantitativ
in celelarte tipologii),
in consecinfd gi mdrimea tipurilor, corespondenfa
intre tipurire de pddure
:qi de statiune stabilite anterior ;i tipurite de ecosistem forestier nu
este simpld.. corespondenfa totard exiita in
cazul tipuriior cre la extre_
mele ecologice: aici ra un tip de ecosistem
;;;p;;il irnui singur tip
dc pddure gi respectiv. unui iingur tip de stafiune.
De exemptu, tipului
de ecosistern - fdget presubjpin iu Oratis_Dentaria_Asperula
_ 1i
cgrespunde tipul de pddure - 477s faget de
limitd cu flord de mull _
qi tipur de stafiune - g/FM 1 montan"
o" iag;l;- d" ;tit"oi"e mare si
de limitd' Aceasti situafie se intilnegte la 15
tlipuri d"
ln- genqral insi, unui tip de ecosistem ii "";;;
_ corespund 2 sau mai
tnulte-tipuri de pddure $i respectiv, de stafiune.
'cu Acest'lucru se explica
prin faptul cd tipurile de pddure
aceeagi compozi{ie dar diferite
prin productivitate, ca qi tipurile de stafiune
cu acetagi'tip de humus
dar diferite prin potenfial ecologic, corespund
ra cite un tip de ecosis-
tem' Multe tipuri de ecosistem cuprind un numdr
^ -"i -u." dc tipuri
de stafiuni atunci cind, in etaje bioclimatice
vecine s-au difere'{iat
tipuri similare care diferd r,u.'ui sub raportul climei. pentru
exer:rpli_
ficare se poate aminti tipur - fdget cu irub,ts hirtus -
caruia ii corcs_
pddure. (4131 l1Set montan cu Rabus hirtus; 4257
i.:19 de
rager :^ttfufi _de
deal cu Ry?y: hirtus ; 4777 fdget cu petasites albusl qi s ti-
puri de sta{iune (1/4490 pro parte montan_premontan
'I/5232 deluros de fagete... de fagete...;
; tst+s+o montan-premontan de figete...).
E-yistd qi tipuri de ecosistem cdrora le corespund numai
- .. anumite
pdrli din tipurile de pddure sau de stafiune.
Aga este cazul tipurilor
de cvercete cu carpen qi de friisinete_stejdrete.
9: :::t:t:*
ln 9: $leau,
trpologia pddurilor toate aceste situafii erau cuprinse in tipurite cle
5leau, ca-recorespund in parte cu tipurile de ecosisiem de gleau (conce-
pute mai ingust), in parte cu c.rer""t"Ie
cu carpen, in parte cu frasine-
to-stejdretele.
Pentru unele tipuri de ecosistem s-a putut stabili corespc'de'fa
numai cu unul sau-citeva tipuri de pddure fdrd a exista
staliuni cores-
pondente, pentru altele numai cu unul sau citeva
tipuri de staliune,
nefiind descrisetipuri de pddure corespondente.
Au fost descrise Ei tipuri de ecosistem care nu au deroc
coresl:cn-
den{e in tipologiile existente.
Pentru a facilita trecerea de la tipologiile folosite in prezent
ra
tipologia ecosistemicd, in descrierile tipurilo*r de ecosistem se inclicd
iipul (sau tipurile) de pddure gi de sfa{iune corespunzdtoare.
si'tetic
acesterela{ii sint prezentate in tabelul 4.
se. stabilesc, de asemenea, qi raporturile dintre tipurile cle eco-
sistern gi asocialiile vegetale. ln numeioase cazuri existi
b relalie clara
intre un tip de ecosistem gi o asocia{ie vegetald. Dar existd gi crestule
cazuri cind mai multe tipuri de ecosistem co.espund unei
asociafii vege-
tale.

11
 3.4. STADTUtr ACTUAL DE CUNOA$TERE A TTPURTLOR DE ECOSISTEM
TOBESTIER SI PBOBLEME DE PEBSPECTTVA

Pe baza cercetdrilor de pind acum s-a reugit s5 se realizeze carac-

terizarea sinteticd a structurii rnajoritd{ii tipurrlor de ecosistem fores-
tier din Romdni'a Ei sd se evidenlieze unele tendinle evolutive. Pentru
o serie de tipuri s-au putut prezenta, in baza cercetdrilor efectuate in
unitafile Institutului Central de Biologie, unele date privind consu-
rnatorii gi procesele enzimatice din sol. Se dau Ei date dendrometrice
pentru arborete pe subtipuri de ecosistem. Valorile sint orientdtive,
referindu-se la ecartul obiEnuit de productivitate a arboretelor pe sub-
tipuri, pentru care se dau datele corespunzdtoare din tabelele de pro-
ducfie. Arboretele reale, mai ales cele modificate de om, pot avea
r:aracteristici dendrometrice apropiate, dar uneori gi destul de diferite
de cele indicate in descrierea tipurilor. Tot orientative sint 9i suprafe-
tele indicate la arealul tipului (evaludri dupd amenajamente).
S-au fdcut in ultimii ani qi investiga[ii asupra variabiliti{ii geo-
grafice a tipurilor, care in condifiile variate ale {arii noastre este des-
tul de pronunfatd. Rezultatele acestor cercetdri nu au putut fi insd in-
cluse in lucrarea de fa{a. Tipurile prezentate au caracter general ur-
mind ca intr-o etapd ulterioard sd se detalieze 9i aspectele de variabi-
litate gcograficd.
in unele tipuri de ecosistem s-au putut efectua cercetdri mai
aprofundate asupra structurii qi proceselor ecosistemice principale de
atumulare qi descompunere a masei organice, a ian{urilor trofice, a
regimurilor ecologice. Se pot aminti cercetdrile efectuate asupra eco-
sistemelcr de ;Ieau qi cu stejari xerofili din Podigul Babadag, asupra
fageto-bradetelor, brddetelor gi molidiEurilor din Munlii Bucegi, a faqg-
ietr din Muntii Birsei; a moiidigurilor Ei cembreto-molidigurilor din
tVlunlii Retezat qi Cdlimani, a gorunetelor', stejirretg-gorunetelor, girni-
tetelor ;i figetelor din Dealurile Cindegtilor, a ceretelor Ei stejdretelor
itin Cimpia Vtari"i gi Cimpia Gavanu Burdea, a qleaurilor din Podiqul
Moldovei, a molideto-fdgeto-br5detelor din Munlii Stini;oarei etc.
Multe din rezultatele acestor cercetdri sint publicate, dar este
trecesard o lucrare de sintezd in acest sens. Cercetdri mai detaliate de
structurA, pe tipuri de ecosistem, se efectueazd de mulli ani la Institu-
iul de $tiin{e Biologice Bucuregti, fiind adunat un bogat material pen-
tru firgete (sintc'zi aparuta in 1989),gorunete, fdgeto-bridetc, rnolidi;uri.
In perspectivd este necesard intensificarea atit a cercetdrilor in
stalionar pentru studiul proceselor ecosistemice,cit qi a cercetdrilor pe
itinerar pentru aprofundarea cunoqtinfelor privind structura tipurilor,
cu accent deosebit asupra componentelor animale Ei microbiologice'
I)esiqur, in primd ordine de urgen{a trebuie luate in studiu tipurile de
o"oriitn* laig rdspindite qi in-rlortante din punct de - vedere economic.
I)e mare utilitate pentru practicd pot fi cerceiSrile efectuate in acelaEi
rip in suprafe{e aunte - in ecosiiteme naturale din rezervafii qi in
ecosistemi modificate prin Iucrdri Ei gospoddrire. Se impune de ase-

A'
lnenea studiul specificului proceselor ecosistemice pe stadii de virstd,
in tipurile modificate antropic, pentru a fundamenta ecologic mai bine
lucrdrile de conducere a arboretelor.
cercetdrile asupra ecosistemelor forestiere in stafionar gi pe iti-
nerar vor permite acumularea unui nou fond de date ecologice asupra
padurilor noastre, care vor servi pentru ecologizarea mai pronunlati a
silviculturii romdneEti in deceniile viitoare.
 4. FOLOSIREA TIPOLOGIEI ECOSISTEMICE IN CONSERVAREA
$r cosPoDARrREA PADURTLOR

Principalul lel al tipologiilor forestiere este de a stabili qi a carac-

teriza din punct de vedere structural qi funclional unitdlile de viala Ei
de mediu sau unitSfi de mediu mai mult sau mai pu{in omogene,care sA
poata fi folosite de practicd ca unitdli ecologice ecosistemice sau sta-
tionale. naturale de lucru. Daci parametrii ecologici ai acestor unit5li
gi reaclia lor la intervenliile antropice sint cunoscute, practica poate
elabora gi aplica mdsuri adecvate de gospoddrire care si permitd valo-
rificarea funcliilor de produclie qi de proteclie a ecosistemelor sau
potenlialul ecologic al staliunilor, f6rd a periclita existenla 5i func-
lionalitatea lor. De aceea crearea Ei aplicarea in practicd a tipologiei
pddurilor Ei a tipologiei sta{iunilor forestiere au avut ci deosebitd im-
portan!5 pentru orientarea ecologicd a silviculturii noastre, a concre-
tizdrii unitdtilor ei de lucru gi a diferenlierii mdsurilor silviculturale
in raport cu natura lor ecologicd diferitS.
Faptul cd au existat doud tipologii, insuficient corelate, dar mai
ales faptul cd nu s-au delimitat clar domeniul lor de acliune, a generat
multe neajunsuri pe plan metodologic gi aplicativ. Crearea tipolbgiei
ecosistemice unice elimind acest inconvenient pentru pidurile semina-
turale, iar folosirea bonitirii stalionale pentru staliunile lorestiere fdri
pddure sau cu pdduri artificiale (sau puternic modificate de om) per-
mite Ei stabilirea obiectivd a potenlialului ecologic al acestora 9i a1e-
gerea, ecologic justificatd, a speciilor cele mai indicate pentru a crea
Lln nou arborct.
Aplicarea tipologiei ecosistemice in practica forestieri permite
rezolvarea urmdtoarelor probleme de interes major pentru silviculturd :
- stabilirea unitdlitor ecosistemice naturale existente in teritoriu
prin incadrarea ecosistemelorpe tipuri de ecosistem;
- cartarea gi inventarierea ecosistemelor pe tipuri qi stabilirea
pe aceastd bazi, precum gi pe baza bonitdrii staliunilor a seriilor eco-
logice de gospoddrire ;
- stabilirea telurilor de gospoddrire pornind de la funcliile so-
cial-economice, pe care }e are de indeplinit pidurea in teritoriul res-
pcctiv, qi in funclie de caracteristicile ecologice ale tipurilor incluse in
serii (structurd, desfdqurareaproceselor ecosistemiceetc.) ;

44
 - fixarea-pe
-serii. a_compoziliei !el, a ciclului de productie, a
sistemului de mdsuri silviculturale de aplicat, in funclie de aceste iarac-
teristici dar Ei de starea actuald a fiecdrui ecosisteminclus ;
- aplicarea sistemului de mdsuri pe tipuri sau grupe de tipuri,
{inind permanent seama de starea ecosistemelor Ei d-e fendiniele de
evolu{ie in urma mdsurilor deja aplicate.
Rezolvarea primelor patru problente se obline prin iucrdrile de
amenajarea pddurilor. cea de-a cincea problem[ este de resortul ocoa-
lelor silvice care, evident, lucreazd tot pe unitili ecosistemice in apii-
carea amenajamentului. Tipurile de ecosistem permit Ei rezolvarea al-
tor probleme din activitatea ocoalelor silvice. Astfel, evaluarea celor-
lalte resurse naturale ale pddurii (plante medicinale, seminle Ei. fructe
de pqdure, ciuperci, nectar gi polen, baza trofica a vinatului etc.) se
simplificd muit qi devine mai precisi dacd se face pe baze tipololice.
I)e asemenea, lucrdrile de proteclie (prognoza defoliatorilor sau altor
diundtori, prognoza incendiilor etc.) pot fi mult imbundtdlite dacd se
pornegte de la tipurile de ecosistem, de la cunogtinlele asupra struc-
turii tipurilor, asupra regimurilor ecologice gi a raporturilor dintre popu-
lalii in cadrul tipurilor. Desigur pentru aceasta trebuie mult aprofun-
date cunogtinlele asupra aaestor caracteristici, prin cercetdri de lungd
duratf, in stalionare instalate in ecosisteme cit mai reprezentative.
Folosirea tipologiei ecosistemice in conservarea gi gospodirirea
pddurilor presupune ca toate cercetdrile ce se efectueazi pentru cunoag-
terea structurii, a proceselor din pddure, a relatiilor dintre diferite
populalii, ca Ei cercetdrile de stabilire a tehnologiitor de regenerare,
conducere Ei proteclie a arboretelor sd se facd pe tipuri de ecosistem.
Numai astfei se poate fundamenta silvicultura ecologicS, spre care se
tinde peste tot unde s-a inleles gi se promoveazd rolul deosebit al pd-
durii ca factor de echilibru al mediului de viald gi ca izvor nesecat de
lesurse biologice regenerabile.
 5. PNINCIPALELE TIPUAI DE ECOSISTEME FORESTIERE
DIN ROMANIA

TIPUL DE ECOSISTEIUI.1136 - Molidig presubalpin, slab po-

ductir: cu" rnoder, pe soluri brune feriiluuiale oligomezobazice, hidric
echi,librate, cu Oralis - Sotldanella.
Subtipuri : 11 363 subtip slab productiv.

1 . Beferinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure: 1 1 5 1 M o l i d i E c u V a c c i n i u m ,m y r t i l l u s s L
Oralis acetosella; 1152 MolidiE de limita cu Vaccinium mgrtillus
qi Orolis acetosella.
Tipuri de sta!iune: 1 7 / F 1 \ [ 3M, o n t a n p r e s u b a l p i nd e m o ] i -
diguri Pi, brun podzolic cu Oralis - Soldanella.
Asocia{ii vegetale: P i c e e t u ms u b a l p i n u mB r . B i . 3 9 . ,'

2. Areal: Rdspindit in toate masivele muntoase pe supralele aprecia--

bile (.172000 ha) in jum5tatea super.ioarl gi, in special, irr figila
de limtd a etajului molidiEurilo,r:, in care constit'uie tipul cel rnai
rdspindit. Suprafelele cele mai mari se afld in Carpalii Meridio-
nali (75000 ha), urmali de Carpalii Orientali (225A0 ha) 9i
Mun(ii Apuseni (14 500 ha).

3. Stafiune
Condi{ii:
- Altitudini : 1 300-1 600 m in nord. 1 600-1 750 m in sud"
putind cobori Ei la attitudini mai mici.
- Relief : versanfi moderat pini Ia puternic irrclina{i cu expo-
zi[ii insorite Ia altitudini mari Si umbrite Ia altitudini mai
mici, coame late, mai rar platforme slab inclinate.
- Material parental : depozite variate (din roci eruptir,ne,meta-
morfice, sedimentare intermediare sau bazice), relativ uEor
alteraibile.
- Soluri : brune feriiluviale si brune acide litice, brune, oligo-
sau oligomezobazice,cu moder, superficiale pind la mijlociu

46
 profunde, semischeletice - scheletice, nisipo-lutoase, ne-
strtrct'urate sau slab stmc:turate in orizontul cu humus, bine
dr.enate, cu volum edafic mic - submijlociu ; litiera groasd
(5-10 cm).
Factori climatici*)
- Cdlduri : la nivel de Tma: 3.0-1.5.C.
- Apa : Pa : 900-1 000 m,rn in nord, 1 200-1 400 mrn in sud :
ETR : 350-450 mm in N, 400-450 mm in S.
Factori edaf ici:.
- Troficitate : su,bmijlocie-scizutd (Trr-r).
- Reacfie : puternic acid (pH - 4,5-5,0).
- Umiditate : U, 3-4/U 3.
- Aeralie : bund. "
- Cildttrd : Ia nivel normal.
Factori limitativi:
- Troficitatea scdzutS,cdldura insuficienti pentru cre'Etereanor-
mald a molidului.

4 . Structura biocenozei

Producdtori:
Stratul arborilor:
- Compozilie : moli,d in exclusivitate sau cu exemplare dise-
minate de fag, brad, paltin de munte, pin silvestru (Carpafii
Orientali), spne subalpin lo,cal Ei larice, iar in o'chiuri mari
jneapan gi ienupdr.
-.Consistenla : destul de scazuta(0,6-0,8).
-:Productivitate : ,clasa III inferioari - IV(V) in funclie de
altitudinc gi volum edafic.
- Car,acteristici dendro'metrice pentru molid Ce clasa III5-V6 :

Consisten!a Lerirnul de
Virsta. ani zecrml
. r-!.-., o/

0.8 l'7- l0 270- | 75:40

productiv a7
1C0 (0,6) 24- tE 384-2 80-:75

- Caiitatea leliinul,ui : multe trunciiiuri cu fo,rme dcfe'ctuoase

, (infurcite, strimbe), elagaj defectuos, cricile uscate rimin pe
, trr-inchi.
- Regenerarea natural[ : intimpinS. mari 'dific';it5!i in special
la limita superioari a pddurii. Se produ'ce numai in ochiuri,
, ta acldpostu! arboretutui bdtrin iar dezvoltarea seminfiq'utrui
este foarte inceata.

4V
 stra.tul arbug tilor: p r a c t i cl i p s e g t e ;r a r e e x e m p l a r ed e s c o r u q ,
cununifd, zmeur, caprifoi, mdceq de munte.
stratul ierburilor Ei subarbugtilor: estepulin dez-
voltat gi consti'tuit mai ales din oralis acetosella, HomogEne
alpina, Salmonella hungarica, la care se adaugd destul de
frecvent, vaccinium mgrtillus. se mai pot gdsi Hidracium trans-
siluanicum, campanula obietina, Moneses iniftora, Luzura ruzu-
loides, Deschampsia fletuosa q.a. in parchete se instaleazd in
special Epilobium angustifolium, Salii silesiaca E.a.

Faciesuri :
- tipic ;
- cu campanula abietina, corrallorhiza trificla, Asperula oclo-
rata - circuit bioiogic mai activ, creEtere a troficitAtii
;
- cu senecio fuchsii, stellaria nernorurn, chrysanthernuffL
ro-
tundifolium - cregtere a umiditd{ii atmosferice ;
Vaccinium myrtillus gi (sau) Deschampsia flexuosa abun_
dente - humus brut incipient ,cu sciderea troficitdfii.
Stratui mu$chilor: e s t e r e p r e z e n t a tp r i n p e r n i f e d e s t u l d e
rare de Hylocomium splendens, pleurozium schereberi, Mnium
cuspidatum, Polytrichunl, cornrnune g.a.

consumatori - descompunitori (nevertebrate) (Insecte fitofage - tulpini - molid

(cambio - 9i xilofagi)

.r Abundentd Gradul de viti-

rP@rr (o7"1
lrelativi mare

I Hylurgops palliatus 39,6 t2007,0 puternic

) Dryocoetes autographus 19,8 603,5 puternic
P it yo genes chal,cogra phus t{,2 132,E
{ Ips tylographus 9, I 277,1
5 Dryoaoetos haatographus 8,5 259,1
6 Hylastes cuniaularias 2,5 76,2
7 Cryfturgus cinercus 1,6 48,8
8 Trypoilcndron lineatun 1,6 {8,1 tn.
9 Urocerus gigas 1,{ 12,7 m.
to Ips amitinus I,Z 36,6 m.
ll Sircx jutencws 0,3 9, I puternic
l2 Cryphalus abietis 0,2 6,1 puternic
t3 Rhagium inquisitor 0, 1 3,0 f. slab
l{ Tctropiunt fuscum 0,06 1,6 f. slab
t5 Hylurgops glabratus 0,06 t,E f. slab

4B
 TIPUL DE EcosrsTEM : r rsz Motiilig presubatptn,srab productiu
ty,bj,_w. wqrg!\n g pi ui e *ltr,i' niptospoitice, oti-
:J:!y
sobazice :| _: origobinicb,hidric ipttntaii,
",, extrem
si in"iliiiur& _-;1;;;_
comium.
Subtipuri : 11523 subtip slab productiv.

1. Referinfe silvotipologice pi fitccenologice :

Tip."-11 1122 Molidig de limitl cu mu;chi verzi
_9g._.pddure:
1 I54 Molidig de limita cu Vaccdniunu.'
Tipuri de s-taf iune: 1 9 / F M BM o n t a n p r , e s u b a r p idne m o l i d i -
Euri Pi, turbos-scheletic eu Vaccirfirllrr-eAiiiiii;i,- i";i;;t
20/?5?0 Montan-_presubalpin de m-olidiEuti "pi, podiotic-criptol ;
podzolic, semimllgtinos cu polgtrichum,'
lactii't-$i B.
Asocialii vegetale: p i c e e t u m i s u b a l p i n u r nB, r .
Bl. Bg myr-
tillosttm Borza b9.

2. Arear:.suprafala totald
lu. pre? mare (34000 ha) este egal- distri-
. . buitd intre Carpalii Orientali gi Carpagii UeridionaU.
3. Stafiurie
Conditii:
- Altitudine: 1 b00-1 ZS0m,
- Relief : versanli umbriti pin6 la semiinsori{i
' cu inclinrri va-
riate de la mici pind la repezi, coame late.
- Material parental : foarte variat, provenit
mai ales din roci
acide.(Eisturi cristaline, gresii), diiqi din conltomerate.
- soluri : brune.feriiluviale, biune-acide cript&podice, podzo-
luri humicoferiiluviale, pseudoglei-zatesau t*iboase'Morigo-
: bazice, cu humrx brut-turbr, iri;tociu profunde-superficiile,
. semischeletice, qind la scheletice, nisipoase, nisipo-lutou"",
volum edafic mic, rar mijlociu; litieia irr;luse'in stratuf de ",,
mugchi.
Factori climatici:
- Cildura : Tma: 2,S_1,53C.
- - 900-1 000 mm in Nord, 1 200-1 400 mm in
4ea : Pa sud ;
E?R * 350-425 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate: foarte scizutd-scizutl (T
6-I).
- : foarte puterni-c-puternic acidi (pH : g,S_5,0).
&"*g!i"
- Umiditate : U, : 5-4/tl 4-3.
- "
4erafia : redusi in lxrioadele foarte umede, in rest moderatd.
- cdldura: mai.pu{ini fala de valorile medii pentru partea su-
perioari a etajului molidiqurilor.
Factori limitativi:
- Troficitatea scdzutd, cdlduri mai redusd, r,inturile
frecvente
gi puternice, aerafia periodic redusi.

4-c.2U5
4g
4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
_Compozilie:molidinexclusivitate(mairorcu]ariceSauzin-
bru disemina{i).
- Consisten{a: de reguh scezut5 (0,6-0,7), dar local poate
ajunge Pini Ia 0,9.
- Productivitate : clasa V Ei mai scezute'
- Caracteristici dendrometrice : pentru molid de clasa lV o -V:'

Lemnut de
Subtipul Spwia Vlcta, ani Consistenta -l Diametrul
t.a,tron"", CE Volumul, mlha

iaalt Mo 50 1,0 26-23 26-23 630- 500 89- 8.{

productiv 100 0,8 36-32 {5- {0 800- c00 9t- 88

mijlociu Mo 50 0,9 23- 18 23- lE 800- 660 8{-80

prductiv 100 0,8 32-21 10-32 600- {30 87-81

- calitatea lemnului : trunchiuri drepte dar conice, slab elagate.

- Regenerare naturald: se produce pe trunchiuri qi cioate pu-
tre"<leqi in ochiurile mai mari ; tineretul se dezvoltd foarte
' incet.
stratul arbuEtilor: a r b u E t i il i p s e s c ; u n e o r i s e i n t i l n e s c
tufe de ienuPdr.
stratul ierburilor qi subarb,n.5tilor: i e r b u r i l es i n t
pulin frecvente (Desch.ampsia tleruosa, Luzula,- sylaatica, Otalis
'acetosella,
Sold'anetla rnontono, Hornaggne glry*, Camp'nula
abietina. Dintre arbuqti frecvent este-vaccinium myrtillus Ei
mai pulin Vaccinium uitis-idaea.
stratul muEchilor : f o a r t e b i n e d e z v o l t a t , - a d e s ecao n t i n u u ,
gros de S_-iO cm, uneori in perne pS 9ar9 sb^ dezvoltd abun-
ient afinut. Speciile componente principale sint Hglocomium
splennens gi Pleut"oziurn schreberi., la care se adaugS Rhgtidia-
c{etphus h"iquetrus, Ptilium a'iste castrensis, Dicranum sco*-
rium, PolEiricltum comrnTtne, Polgtrichum. jutt'iperin'unt, local
specii de Sphagnunt.

TIPUL DE ECOSISTEM : 7 278 lVIolidiq inalt s,i mijlociu produc-

tits, cu m,ull hidromorf, pe soluri brune 9i brune acide gleiz6te, mezo-
qi oti,gomezobazice,hidrii excedentar in protunzime, cu MEosotis'
Subtipuri
- : 12 181 Subtip inait productiv;
72182 Subtip mijlociu productiv.

50
1 . Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice
Tipuri' de p'idure: 7712 Molidis cu'Oralis acetosella pe
soluri cu gleizane pronunlat5.
Tipur'i d,e stiliune:'70,12540 M o n t a n d e ' n r o l i d i E u r iP, s ,
brun-brun bcid, edafic mare, cu drenaj imperfect; 2512640 Mon-
tan de molidiEuri Ps, brun edafic freatic umed, gleizat Ei semi-
gleic, edafic rnare, de luncd inaltd ; tipurile incluse in 1p 333
Ei anume Pm, intens humifer, hidromorf gi montan de molidi-
Euri Pm-i, freatie hidromorf cu Mgosotis palustris sS Equ'isetum
palustre.
Asocia{ii v€getale: P i c e e t u m c a r g n t i c u t t t5' o 6 3 0 , m l l o s o t i -
cletosam.

2. Areal: Ocupa o suprafald restrinsd (circa g 500 ha), indeosebi in

subregiunea Obcinele tsucovinei (8 000 ha) qi Cindrel-Retezat
(circa I 300 hal; in rest apare sporadic pe suprafefe mici. Ebte
caracteristie p6rlii inlerioare a etajului molidigurilor qi depre-
siunilor cu molidiquri de iriversiune.

3. Staliune
Conditii:
- Altitudini : 800*1 200 m in Carpa{ii Orientali, 1000-
1300 m in Carpglii Meridionali.
- Relief : terase, poale de veisant cu pante mici, suprafe[e
plane sau slab ondulate in depresiunile intramontane.
- Material parental : de roci sedimentare compacte, gr€u per-
meabile' (nisipuri argiloase, luturi nisipoase, marne, alte for-
nra{ii de flig).
- Soluri : brune mezobazice qi brune acide oiigomezobazice, bru-
ne luirice, bogate in mull slab hidromorf, profunde, nisipo-
'pind
lrrtoase la luto-argiloase, slab pini la semischcletice,
sldb-moderat pseudogleiZdte, multe gleizate Ia baza profilu-
lili; crr drenaj dificil I volum edafic mare - mijlociu ; litiera
foarte sub{ire, in petece.
Factori climatici:
- Cildurd '. Tma : 5,G-3,9PC ; ingheturi tirz.ii frecvente fe
v6i.qi in depresiuni. ,.
- Apd : Pa : 800-900 mm in nord, 950-1 000 rnm in sud,
E?R - 450-550 rnm.
I'actori edaf ici:
- Troficitdtea : iidicatl (I'IV).
- Reacfie: moderat-acidd(pH : 5,0-5,8).
- Umiditatea:Uu 7-6lU
- Aeralie: slabA in perioadele"5-:4. cu exces de apd, in rest bunA.
- Cdldura : temperaturi mai scAzute in sol, primdvara, din
calrza excesului de apa.

5'1
 F'actori limitativi: .
- Aeratia ternporar imperfectd qi cdldura, insuficientri in sol,

- *1tiHl"rxJ31i": inmlisrinarea
soluluiin urmadespidu-
ririi.

4. Structura biocenozei

Froductrtori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : molid in exclusivitate sau cu amestec de anin
alb, brad sau fag, uneori pini la propor{ia de facies.
- Qonsistenfa : aproape plind (0;Br0;9). . :
, - Productivitatea : clasa i-iit,, in'functie de aeratie.
- Caracteristici dendrometricq.';,.p9ntru molid.(subtip inalt pro-
ductiv clasa I5-II5, subtip.. mijlgciu prodgctiv clasa 116-III;).

lnIllimea Diametrul ernnul de

Subtipul Specia Virsta, ani Consistenta a cm folumnl, mt iha lucru,. %

lnalt 50 0.9 Lt-21 :?-4-2t .600-400 83-76

Mo
productiv
100 q,8 31-?9, 12-37,. 73O-@0 89* 83

mijlociu 50 0, 2l-17 iz"* rt {o0-.300 79-75

l\fo
productiv ,38|:32 '600"-:{07 8{-80
t00 0,E 3{t'-25

-.Calitatea lernnului : trunchiuri dreplg. iilindrice, b-ine elagate.

- Regenerare naturald : relativ. uqoare..:in conclitii de, drenaj su-
ficient asigurat de arboretul, hitrin sau'irnedjat.dttp6 tiiere,
dar dificiH dupa inmHEtinarea solului in parchete nenegene-
rate imediat. :
Stratul arbu qti lor : lipeEte.
Stratul ierburilor qi subarbugtilor: format indeo-
sebi din specii hidrofile : ll'/yosotds plustris, M. slllztatica, Equi'
setum palustre, Caret rernota, Chrysosplenium alternifolium,
Stellarin nernoru,nl. In conditii hidrice mai favorabile se intil-
negte frecvent Oralis acetosella impneunA cu. unele specii de
mull fDentaria glanduligera, Iatn'ium galeobd'olnn), ferigi (Athg-
rium filix - femhw, Dryoptertu filir ,- mas| etc. Suprafe{ele
lipeite de arborete se inmlSgtineazd repede producindu-se in!e-
lenirea cu Deschampsia caespitosq Juncus efjusus etc.
Stratul muichilor: t i p s e g t es a u e s t e p u f i n d e z v o l t a t .

ffi
 TIPUL D8 Ecosl,srEM : t 226 Molidig irwlt gi mijlociu productto,
y_-yyu_y$", {l1-t),.p soluri_brune acid"iti.pice'si irAtue, 6nsirrr"*:-
bazice,hidrie echitibr ate, cu Orolis-Denf orfu-,q,s:per-uti.
Subtipnri : 72261subtip ina,lt productiv;
..12262 subtip mijlociu productiv.

l . Referinfe sitvotipologice ;i litocenologice

Tipu.ri de pddure: 111r Moridiqnormal cu oraris aceb-

t-"!l:^;_rt-lt-! UoliOq.de altitudine mare cu Orctis acetoseb;
1 114 Molidiq cu Occlis acetosella pe soluri schelete.
Tip-uri. dg stafiune: ll}ggg Montan de moridiguri ps,
b1.tr. ggi{. €i- anckm}; dafie mare.,qi-mijlociur"eu.. Oralis-Dente_
rio acidcifirq; 212332llontan de molidiEuri ps, brun acid, edafic
submijloeirq, eu oralis-Dentaria acidofile ; 14!2220 Monta,n de
molidit-uri PpF), rendzinic, edafic mijlociu, cu O,olis-iiil"*,
faciesul rendzinic
.profuqd ; _3/2 BBl Montan de molidiEuri pi,
brun acid, edafic mic, cu Oxalis:-Dentoria acidofile.
A s o_ci a { i i v e g e t a I e : Hieracio (tr.anssiluanico) - picetum
Pawl. et Br. Bl. 39, em. Borh 57, otalidetosutn.

2. Areal: RSspindit in- toli munlii. ocupd suprafe{e mari in carpalii

orientali (297 000 ha), in special in subregiunea obcinele Bu-
covinei (144 000 ha) ; este destul de bine reprezentat in carpa{ii
Meridionali (67 000 ha), mai ales pe rr*croversantul nordic
(40 000 ha, din care B0 000 ha in subregiunea cindrel-Retezat)
;
E-ise gdseqte pe -suprafe{e reduse in Mun{ii Apuseni (20 000 ha,
din care 18 000 ha pe macroversantul estic). Este tipul caracte-
ristic pentru partea inferioard qi mijlocie a etajului molidigurilor.

Stafiuni

a Condifii:
- Altitudini ; I 000-1 300 m in Carpafii C)rientali, (1200),
1400-1600 m in Carpa{ii Meridionali.
- Relief : versan{i cu inclindri srabe, moderate plnd la puter-
nice qi.expozi{ii diferite, in funclie de altitudine.
- 'I{gt""lul parental-: depozite variate, predominind
cele prove_
nite din roci bazice Ei intermediare (fliq, marno-grezos, con-
glomerate, marne, argile reziduale pe calcare, g-resii calca-
_
roase' andezite, tufuri andezitice), mai rar cele acide (gisturi
cloritoase, gnaisuri, micagistr:ri).
- soluri: brune acide, brnne acide andice gi andosoluri,
oligo-
-tip
mezobazice (mai rar mezobez_ice); bogate in hurnus de
mull sau mull-moder, profunde pini la mijlociu profunde-,

53
 slab pind Ia semiscbeletice, nisipo-lutoase- lut-o-nisipoase, ln
general bine drenatc,. dar un'eori 'cu'sta$-n6ri de ap6 la baza
profilului ; volum edafie,ml1e piT,ta mi!t1it1
..
Factori climatici:
- Cilduri: la nivelul deTma'- 3--5"C' ' '
'
- Apa : Pa - 900-950 mm in nbrd : 1 000-1 200 mm in sud ;
ETR:400-500 mm.
Factori edaf ici: "":
Troficitate : mijlocie-s,ttbmijl,ocie 1t In-f$.
Reactie : moderat-puternic acidd (pH n* 5,5-4,5).
Apa accesibil| : TJv: 4-3fAe'- 3-2.' ' ,
Aera{ie : foarte bund.
'condi{iile *uaii ale eta-
Cdldur'd : plus de cildurd fa{f, de
jului.
Factori limitativi:
- li'roficitatea submijlocie qi apa rnai pufinS in statiuni de ver-
san{i; cu pante mari qi cu volum edafic subnlijlociu.
Probleme sPeciale:
- In cadrul statiunilor obiqnuite pentru tip pot apare supra'
fele mici cu soluri avind volum edafic mic pe versan{i pu-
ternic inclinati, culmi inguste, coame (tip sta{ional 3/2331)'

4.. Structura biocenozei

Producitori:
- Compozi{ie: molid pur sau.cu exemplare diseminate de brad
(fag), paltin de munte, ulm de tnunte, mesteaqin,
- Consisten{a: plind (0,8-1,0).
- Productivitate : clasa I-III in functie de volumul edafic (lo-
cal, pe suprafe{e mici IV-V in cazul prezen{ei tipului sta-
{ional 3/2 331r.
- Caracteristici dendrometrice : pentru molid (subtip inalt prol
ductiv clasa Is - a 116,subtip mijlociu productiv - clasa
IIr-III5). ; : '

Lemnul de
Specia Virsta, ani Voiunul. mr/ha lucru, o/o

Mo 50
100
1,0
0,8 I
26-23
JO-

1
23- l8
JZ
25-23
15- {0
23-18
630- 500
800- 660
E00- 660
89- 84
91-88
84-80
50 0,9

I
Mo
100 0,8 32-24 40- 32 600- 170 87- 81

54
 - calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice, bine ela-
gate, material de lucru in proporfie mare, de cea mai bund
calitate.
- Regenerare naturali: activS in locuri cu plus de lumini (lini,
margini de masiv); in semintiE, proporlie uneori apreciabild
de brad qi fag, marcind tendinta de succesiune spre molidiq
cu facies din acestesPecii.
- Probleme speciale : pe soluri mai pulin profunde, in stali-
uni expuse, Pericol de doborituri.

s tratul arbuEtilor: n u s e c o n s t i t u i ed, a t o r i t 6u m b r e i . i n

ochiuri de lumini sau pe liziere - scorug, soc rogu, cununi{i,
caprifoi, coacilz de munte, tulichinS, zmeur'

stratul ierburilor Ei subarbuqtilor: neuniform,

in pete, dominat de orozis acetosella, cu dezvoltare bund. ca-
racteristice pentru tipul de strat ierbos sint Dentaria glandu-
ligera, Pulmon'aria rubra, Asperula od.orata, in general mai slab
dezvoltate. Frecvente sint ferigile : AthErium filfu-femina,Dry-
opteris fi.lir-mas, uneori D. disjuncta, D. phegopteris. se adauga
speciile diferen{iale pentru molidiEurile carpatice, Hieraciutn
tianssiluwr,icum, precum 9i Sarifraga cuneifolia, Lycopodium
selago, campanula abietina, alituri de unele specii, de mull cu
dezvoltare slab6 (Lamium galeobclolon, Euphorbia amygdaloi'des,
I?rrlrrr.sliirtus, Mercurialis perenttis, Geranium. robertianunt,, Mi-
thtm, eifusurn ;.a.)' Pe forme de relief convex€' poate apare
afinul in rnetre. Abundenla ferigilor indici condi{ii de umiditate
mai accentuate in aer gi sol. Prezenfa speciilor saluia qluti-
nosa Ei senecio luchsii indici un plus de umiditate, 'a speciilor
Ranunculus carTnticus Ei symphytum cordatutn cregterea canti-
titii de humus Ei apa, iar a speciei Mercurialis perennis a celei
de humus in sol. Tranzi{ii cdtre alte tipuri sint marcate de aso-
cierea unor specii ca Luzula siluatica, Sotd.anetlahungarica, Ho-
m.ogane alpina, calamagrostis arundinaieo. in cazul luminarii
arboretului in sta{iunile cu abunden{i -tnai mare a ferigilior se
pot instala specii de buruieniEuri de munte (Adenostyles orien'
ialis, Doronicum austriacum g.a.), care pot copleEi semin{iqurile.
inparcheteseformeazSdesiEurideEpilobiumangusti-
folium Ei Rubus idaeus, care protejeazd semin{igurile'
Stratui de muEchi: s i a b d e z v o l t a ti n p e r n i { e d i s p e r s a t e
(Hylocomium, splendens, Pleutazium sch,reberi, Euritzchiunt' stri-
atun 1.a.). Abundenta mai mare a rnugchilor arata tranzi{ii spre
tipul cu HYlocomium.
l-rir
 Coc$ndori. Dcronpuoltort (Ncvcrtcbntc)
Imcctc fitof{r. Tulplail. Mottd (cembrofagi 9i :ttofegl) .
a) Abundcnp

Abundenla rclativl (of,)

Ips ty?oglaphus .t I,E

Dryocoetes autogra phus t6,5
Try potlenilran lin eatum 15,5
Hylaslas oler 13,1
Hylwgops falliotus 1,1
fQs anitiaus I,O
Pil yo gcnes cha.lcograp has 3,0
Ortholomicus sp. o,7
Dr y ococtushectographus 0,5
Hylurgops glabratus o,2

b) Dcasitetc

Frecrrenfa Dcnsitat€. slstmclor de

Nt, crt. Speii erborilor galcrii familiale
iDfestati
medie miniEI' EariEI

1 Ips typographus 6E,0 80,6 {E l0E

2 fps sexdentatus 86,7 82,2 6l t0t

TIPUL DE ECOSITEM: 1222 Molidiq mijlociu productiv, cu mull-

*d? (mndn), pe 1ollrrt atuuiate,m,ezobazice,
Waii"'ijti^ot", cu Chrg-
santhernumrotund,ifathtm
Subtiprri :12272 subtip mijlociu pnodrrctiv.
1. Referlnfe silvotipologice ti fitocenologlce
Tipuri de p6dure:
Tipuri de stafiune: 2 6 / 2 6 g 0 M o n t a n d e m o r i d i q u r ip m ,
aluviar moderat-_humifer,edafia submiitociu - *ijto"i,.i z7n6ii)
Montan de molidiguri_pi, aluvial, slab rrumifer, edafiq mic
foarte mic. z9/z 610 Monian de moridiE""i Fi, ini"-ii":""a si
- bolovdnig gi prundiE. "ii
Asoc'iaf ii v.egetalj: Chrysanthemo _ (rotundifotio)_ pi_
eeetumKraj, BBem. Borh. bZ.
2' Areal-: Pe suprafele mici, frecvent de-a lungur v5ilor
inguste, mai
ales in fartea superioard a etajului moiiaiguritor mai
; rar in
munlii din vestul {drii (Vilcan, Jarcu, apuseni;.

56
 3. Stafiune
Condif ii:
- Altitudine : (1900_1b00_1 250 (18S0)
m.
- Relief : partea inferioard a
versan{ilor din preajma viilor in_
guste montane.
- Material parental : depozite variate,
rezultate din coruvioni.ri
gi aluvionAri in preajma vdilor.
- soluri : aruviare de luncd montand,
mezobazice, moderat hu-
mifere cu humus de tip moder, mull _ moder, supe,rfici_
. at" -
ryilgciu profun{e, nilinoaseslab Ei semischeletice,
vertl* eilafie cu
S*ltq"itt:mijlociu,
*', riti""a'."ulire cu descom-
Puner'e relativ.rapidd.
Factori climatici:
- cildurd : Tma : 8,0-1,5'c;
mai scdzuti decit normard din
cauza scurgerii qi stafiondrii de aer rece.
- Apa : Pa : 1000-1200 mm
; ETR : g00_400 mm ; umi_
ditatea aerului ridicatd.
Factori edafici:
- Troficitate : submijlocie-mijlocie (TII_III).
Reac{ie : slab acidd (pH: 6,0_6,5).
- Umiditate: Uo S-4/V 4-8.
- Aera{ie : foarte bund. "
- cildurd : mai redusd decit media
corespunzdtoare artitudinii
din cauza scurgerilor gi stagnirilor de aer rece din
rungul
vdilor.
Factori limitativi:
- volumul edafic mic, cildurd insuficienti
in aer Ei sol.
Probleme speciale:
- Pericol de eroziune la viituri.

4, Structura biocenozei

Producltori:
Stratul arborilor:
- compozitia: morid in exclusivitate
sau cu exemplare de anin
alb (rar fag, paltin, brad).
- Consistenfa ; de reguli mai scizuti
(0,?).
- Productivitate : clasa (II) ilI_IV.
- caracteristici dendrometrice : pentru
molid de clasa rlrs-Ivo.

57
 lntltimea Diamelrul Voh mul
Consistenta m.diu, cm mr/ha
medie, m

mijlociu 15-21 | 2l -16 415-250 8l-75

producti'/ 29-22 | 3 7* 2 1 530- 350 85-78

- calitatea lemnului : trunchiuri drepte in parte bine elagate.

- Regenerare naturalS: se produce fira dificulta{i'
stratul arbuEtilor: d e r e g u l S s l a b r e p r e z e l l t a(ts o c r o g u ) '
s- t r -a t u l ierburilor gi subarbuqtilor: p u t'de
ernicdez-
voltat, format din specii' caracteristice buruieniguritor munte
r'1ui ur"s Chrgsanthemunt. rotundifoliunl, Senecio fuchsii (in.so-
frecvent le Ad.enostyles alliariae, gi atte- specii Compa,nula
lite
obietina, Otatis acetosella, Hieracium transsiluanicum, Stellaria
nemorum;.a.).
S tratul m u g c h i i o r : o b i q n u i lt i p s e q t e .

TIPUL DE ECOSISTEM : 1234 Molidis slab productiu cu moder,

pe soluri brune teriiluuiale ;i podzoluri, oligo- gi oligomezobazice,hidric,
boasi,echilibl'at, c7LCalamago stis - Luzula.
Subtipuri : 72 343 subtip slab productiv'

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipuri de pddure: 1 1 1 4 M o l i d i Ed e a _ l t i t u d i nm eare cu
Oralis acetoiella pro 'arte ; 1 151 fuIolidig cu Vaccin;um myrtil-
tus qi Oralis acetosella pro parte.
Tipuri de staf iune: 5 / 2 3 2 7 M o n t a n d ' e r n o l i d i g u t iB ' . - 9 9 9 :
zolic-criptopodzoiic,
-presubalpin edafic mic, cu Calamngr o stis-Luzula, 17!F1l137
IVlontan de molidiguri Pi, brun podzolic, cu oxalis-
Soldanella, facies 3.
Asocia{ii vegetale : H i e r a c i o( t r a n s s s i l u a n i : o- ) P i c e e t u m
Pausl.'et Br. Bl. 39. em Borh' 57, calamagrostidetosum"
c)
Areal: Tipul ocupd suprafele mici, dispersate_jn masa celorlalte
molidiguri, mai frecvent in Carpa{ii Meridionali.

, Stafiune
Cdnditii;
- Attitudine : 1 200-1 500 (1 600).
- Relief: versanli repezi qi foarte repezi, de regula insoriti.
- Material parental : predominant din roci acide {qisturi cris-
taline) qi intermediare.

5B
 -Soluri: brune acide criptospodice, brune feriiluviale, oligo-
qi ,oligomezobazice,cu moder., superfiiiale niai rar mijlociu
, profunde, semischeletice qi scheletice, "nisipoase -- nisipo-
' lutoase, cu.volum edafic mic.; Iitiera destul de groasd, cu des-
compunere lent6.
Factori'climatici:
- CAldurd : ima : 4,5-i3.0'C.
Apa : Po : 1 000--1 100 mrn, ETR : 400-450 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : scazuta(T 1).
- Reac{ie : puternic-slab acidd (pH : 4,7-6,0).
- Umiditate : U , 4-3lIJ 2_l ; datoritd drenarii puternice.
- Aera{ia : foarte bun5. "
-----Cdldurd : variabila in funclie de expozitia v,ersanlilor.
Factori lirnitativi:
- Troficitatea gi umiditatea scdzutl a solului, r,'inturile reci frec-
vente.

4. Structura biocenoz.ei

Producitori'
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : moiid majoritar, diseminafi scorugul, zimbrul, pi-
nul la altitudini mari, fagul, bradul, paltinul de munte la a1-
titudini mai mici.
Consisten{a: scazutl (0,5-0,7).
Productivitate : clasele IV qi V pentru molid.
Caracteristici dehdrometrice : pentnl moiid de clasa IIh-Vs.

Subtipul Specia Vlrsta , ani C'bnsistenta lniilJimea Diametrul Volumul I Lemnul de

medie, m mediu, cm mt/ha I lucru, o/o

'14-
slab NIo 50 o,7 1 7- 8 t8- 10 2.10- 90 | 55
productiv
100 0,6 23- 15 30-22 340- 160 | 77 70

- Calitatea lemnului : trunchiuri cu forme varierte in general

drepte, dar slab elagate.
- Regenerarea naturali : prezintd dificullS{i de instalare din
cauza infelenirii in spa{iile Iuminate gi de dezvoltare ca ur-
rnare a culcirii puiefiior, odatd cu ierburile, sub greutatea
z'apezli.
Stratul arbuqtilor: a r b u q t i is e i n t i l n e s cr a r ( c u n u n i { a c, a -
prifoi, soc roEu).

59
 Stratul ierburilor Si subarbugtilor: p u t e r n i cd e z -
voltat in golurile din arboret; dominante sint Col.,amogrostis
atuttdinacea qi Luzula luzuloidcs, iar la aoestea se adaugd llie-
raciu'rn transsiluanicum, Ma7anthemutn bifolium, Poa nemoralis.
Spre vilcele pot apare elemente de buruieniq (Chrgsanthemam
rotunilitolium, Doronicurn austrlacurn, Senccio fuchsti q.a.). Din-
tre subarbuqti se intilnegte local Vaccinium myrtillus (mai ales
pe forme de relief convexe qi in sta{iuni reci).
Stratul mu$chilor: p u { i n d e z v o l t a td i n c a u z ac o n d i f i i l o rd e
umiditate mai pufin favorabile.

TIPUL DE ECOSISTEM : 7 237 Maltdig mlilaciu.proitarct'io,,ctl mo-

der, pe soluri brune fniilu:iale, oligobaziee, hidric optimal, eu Luzula
syluatiea.
Subtipuri : 12 372, subtip mijlociu productiv.

l . Referinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure: 1 1 4 1 M o l i d i q c u L u z u l o s g l u a t i c a ;7 1 4 2
lidiq de altitudine mane cu Luzula sgluatica.
Tipuri de sta{iune: 4 / 2 3 2 2 ' N [ u n t a rdt e m o l i d i q u r i P m b n r n
podzolic-podzol.brun, edafic mijlociu, cu Luzula syluatica.
Asocia!ii vegetale : L u z u l o ( s ; g l t s a t i c a-e' ) P i c e e t u r nW r a -
ber 53.

2. .Areal: In toli munlii ; suprafali mai mare in Carpa{ii Meridionali

21 500 ha) urmali de Carpafii Orientali (16 500 ha, din care
10 000 in Mun{ii Rodnei), in Muntii Apuseni eirca 7 000 ha. Obig-
nuit in partea mijloeie a etajului molidiEurilor, dar poate p6-
trunde pind Ia limita superioard a acestuia.

3. Stafiune:
Condi{ii:
- Altitudini : 1 300-1 600 in Nord, 1450-1 700 in Sud.
- Relief : versan{i slab-moderat inclina{i cu expozi{ii diverse'
locuri plane.
- Material parental : din roci intermediare qi acide (qisturi clo-
rito-sericitoase, micagisturi, gnaisuri, granite, gresii silieioase'
conglomerate).
- Soliri : brune feriiluviale Ei podzoluri, oligobazice, bogate ln
moder fin, mijlociu-submijlociu profunde, slab pini Ia semi-
scheletice, nisipo-lutoase pini Ia luto'nisipoase' afinate in
orizontul superior, permanent umezite, dar bine drerrate;
volum edafic mijlociu-submijlociu ; Iitiera groasd.

60
 Factori clirnatie,i:
- Cilduri : Tnw - 4,0-2,0'C.
- ApA : Pa :900i-1 000 mm in nord, 1 000-1 200 mm in sud ;
E?R - 400-450 mm: umiditatea aerului ridicatA.
Factor:i' edafici:
- Troficitate : scizut[ (TI).
- Reaclie : foarte puternic Ei puternic aciia 1pru 3,5-5,0).
.- Umiditate: U" 6-5iU , 5-4.
- Aerafie : bund.
Cdldura: mai pufinl din cauza umiditAfii permanant ridicatd.
Factori limitativi:
- Troficitatea scizut6, volumul edafic redus.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : rnolid in exclusivitate, in amestec cu brad (po-
sibil pind la propor{ie de facies) ;
- Consistenfa : niciodati plinf, (0,8 ;i mai pu{in) ;
- Productivitate: clgga III (poate varia de la clasa II inferi-
oard la a IV-e superioar5, in funclie de volurngl edafic).
- Caracteristlci dendrometrice : pentru molid de clasa II-6-IV-0.

lnltfimea I Dianctrul \rolumul Lemnul de

Subtipul Specia Vi6ta lCdsistenla
medie, mJ mediu, cm mr,/h1 luru, o/o

mijlociu 50 0.8 22- 16

productiv
lc0 0,7 3 7- 2 1

-
Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, bine confortnate, ela-
gat€.
- Hegenerare naturala poate deveni dificilS in arboretele lu-
mirrate din cauza inlelenirii cu Luzula.
Stratul arbugtilor: l i p s e q t e ; r i t r ee x e m p l a r ed e s o c r o q u ,
scoruqrla altitudini mai mari ienu$r.
Stratul ierburilor gi subarbugtilor: a b s o l u td o m i -
nat de Luzula syluatica; puline exemplare de Nlajanthemum bi-
folium, Honzogyne alpina, Soldanella hunglat'ica, Oralis aceto-
sella, LEcopodium annotinunt, Huperzia sellago, Cantpatt'ulaabie-
tina, Vaccinium mgrtillus, Descha.mpsia fleruosa, Moneses uni'
flora, Drgopteris dilatata, Athyrium' clistenliloliunl s.a.
In caz de luminare a arboretului dezvoltare puternici gi inleie-
nire prin Luzula,

61
 I

In parchete Luzula dispare, fiind inlocuitd de Calamagrostis,

Descham,psiacaespitoso,care provoac5 in{elenire pgternicd.
Stratul mugchilor: d e s t u l d e b i n e d e z v o l t a t(,H g l o c o m i u r n
splendens, Pleurozium schreberi, Sphagnum girgensohni c.a.).

TIPUL DE'ECOSISTEM: 7 247 Molidis mijlociu .productirs, cu

mnder - humus brut, pe soluri brune feriitauiale, oligomezo - ptnit
looIigobazice,hidricoptimaJe,cuHyIocomiunl,.'
Subtipuri : 72 472 subtip mijlociu productiv.

1. Reforinfe tipologice gi fitocenologice.

Tipuri de pddure: 1 1 2 1 N I o l i d i Ec u m u E c i r vi e r z i .
Tipuri de staf iune: 6 / F M 3 M o n t a n d e m o l i d i q u r ip m , b r u n
podzo_lie-podzolbrun edafic submij lociu-mij lociu cu' H ylocoinium ;
7/FM3 Montan de molidiguri Pi, podzolii edafic mic cu Hylo-
comiurn gi al{i mugchi verzi.
A s o_ci a { i i v e g e t a I e : Hieracio (tronssiltsanico) - piceeturn
Pawl. et Br BI 39 em Borh. 57, hylocohtietosun;.
a,
Areal : Rdspindit in tofi munfii (176 000 ha), cu precddere in Car-
pa{ii Orientali (113 000 ha) in partea mijlocie qi inferioari a eta-
jului molidigurilor qi in depresiuni, pg suprafe{e destul de mari
. in Carpafii Meridionali (50 000 ha) qi Munfii Apuseni (13 000 ha)
indeosebi in partea mijlocie gi supeiioari a etajului.

3. Stafiune
CondiIii:
- Altitudine : 1 000 - 1300 m in nord, 1400 - 1600 m in sud-
- Relief : versan{i slab moderat inclinafi, umbri{i, suprafele
+ plane.
Material parental : mai ales de roci acide (silicatice acide,
Sisturi cristaline, gresii silicioase sau decarbonatate), mai rar
de roci eruptive acide qi intermediare ; uneori pe fliE.
- Soluri: brune feriiluviale qi local podzoluri brune, oligo-
mezobazice pini la oligobazice, cu moder de muqchi, pro-
funde-mijlociu profunde, slab pini la semischeletice"-ni-
sipo-lutoase pind la luto- nisipoase, cu volum edafic
mijlociu-submijlociu ; litiera neaparenti datoriti stratului de
mugchi, grosime redusd,
Factori climatici:
- Cdldurd : Tma: 4.4-3.5"C.
- Apd : Pa : 900-950 mm.in ncrd ; 1 000-1 200 mm in sud-
E?'R: 425-475 mm.

62
 I'ac.tori edafic'i: l
- troficitate : submijlocic (TII;.
-= reactie : puternic acidd (pH 4,0---4,8).
* umiditate:Uo 5-4/U 4.
"
- aerafie: bund, cu excep{ia perioadelor ploioase.
'vara; din cauza izolSril
cStdurS : temperaturi mai scdzute
prin stratul de mu"Echi.
Faetori limitativi:
.: Troficitatea submijlocie, cdldura mai redusd a solului, aera{ie
slabi in Perioada cu exces de aPd.

4. Sfructura triocenozei

Producitori:
Stratul arborilor:
- Qompozi{ie: molid in exclusivitate sau cu fag,- mesteac6n,
Orad^d,isbminali ; bradul uneori pind la propor{ie de facies.
- Ccnsisten{a : plind (0,8-1,0), pe soluri scheletice ceva 'mai
seizutd (0,7-0,8).
- Productivitate : clasa II-III de produc{ie in funclie de vo-
lumul edafic.
- Caracteristici dendrometrice pentru molid de clasa 11 r III5,'

Volumul Lemnul de
mvha lucru,1;

miilociu :0 0,9 23- r'7 460- 300

productiv 0,7 32-24 560- 490 86- S0

calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice, obiSnuit

-
bine elagate.
- Regenerare naturala: se realizeazS de obicei acolo unde stra-
tul de mugchi este intrerupt (trunchiuri gi cioate putrede.
d.rumuri, maluri) sau nu este mai gros de 10 cm; in semintig
por apare puie{i de brad Ei fag (ultimii cu dezvoltarea slabd).
stratul arbuEtilor: i n c h i s eE i e s t ep a r -
l i p s e g t ei n a r b o r e t e l e
fial constituit in cele in care consistenla este mai redtisd (cu-
nunila, scoruq,mdcieq de munte, caprifoi g.a').
stratul ierburilor gi subarbuEtilor: slab dezvoltat,
poate lipsi pe suprafele mari i mai frecvente sint L3tcolloclium
inio,ti.num, Luzuli sglu atica, Mctjanthemum bit o1ium, Dry opt eri s
sgtinulosa, Oralis acetosella, Vaccinium mErtillus (pe micro-
ridicaturi).

63
 speciilor Occlfs acetosella, Sasifragn mncifotio,
",^_-T:-ry:T.t1
yy::!_ potystrichum tonchitis, Sotdinc{ta
:ryIyo, nlurrls;ii,
nornogurc atptp indie.i tranzi{ii spre tipul de eccistdm--p,il
orclis - Soldaneltc. Frecvenii' mai mari c:rl
i"rlgil"" gi
zenfa.sqgciilor chryscnthenun rotuttdifoli*, " sii7h",erw-
rum indicd un plus accentuat de umiditate qi-;;nzitii
tipul de Chrysanihemum. spre
codominant" l"i vaccinium msrtiilus indicd, trdnzifii cdtre
tipuri cu Vacciilum.
stratul muschilor: f o r m e a z dc o v o rc o n t i n u ud e g r o s i r nvi a -
riabile(r0-1b."-;, m"i-;;;i?o d) il-;;;,&fo mai slab
Yf,ldi""_-;. Rrlcipgtele specii'sint listoco*tu* ;t;il"*,--e;
regura domlnant, preurozium schreberi, Rhgtidiad,etphustrique-
trus, la care se adaugi Eurynchium'striaium., ptlttum qista-
ccstrerrsds,Mnium punctaturn, Dinanium scofiriwn,-h"-;d-;;;
Thuidium
tamnriscinun +;u.jl microdepresiunicu ,t"'g"ui
polytrichum- comrnuze gi sp?cii
|pare
(cymbif.gelnife de de Spi.isgni;m
olium, acutifoliurn).
. TIPUL DE ECOSISTEMz
!.256 Molidip slcb productia, cu humus
?*!' pt- podzoturisi soturi feriiiuuiare'oi;|giai"ii"-it' oligo-
Itazice, hidric echitibrate, an !1une.
Vacciiium. "itr"*
Subtipuri : 12 EBBsubtip slab productiv.

t . Referinfe silvotipologice gi fitocenologice

Ti puri d e pi dure : 1 lb3 Molidig cu Vaccinium myrtiilus.
Tipuri de staf iune: B / 2 9 7 1M o n t a n d e m o l i d i g u r ip i , p o d _
zolic cu humus brut, edafic submijlociu gi *i" rr*";:niurn;
9n400 Montan^de-molidiguri pm/i vii inguste "ri in V, poOJofii
edafic mic; tB/9,311 Montin. qresubarni" iE i""riii!""i pi. Fod-
zolic cu humus_brut qi llacciiium; tsntvre rvroniun pr""uba^tpin
de
.moljdiEuri Pi, turboscheletic cL vacciniii J- iotwrtcii.ti
facies 2.
A t oj i a t i i v e g e t a I e : Hieracio (transsiluanico) _ piceetum
Pawl. ct Br. Bl. Bg em. Borh. SZ, aaccinietosurn.

2 . Areal :
.Il,iispindit in toli munfii (20 000 ha), mai frecvent in ci r-
'dupi
palii Meridionali.(4q 000 hg), care' urmeazi carpalii ori-
entali (21 000 ha) Ei Mun{ii Apuseni (6 000 ha). Frecvent in
partea. superioari. gi la. limita etajului spre subalpin, dar
apare
local qi in restul etajului.
3 . Staliunc
Condifii:
- Altitudini : frecvent intre 1 J00-r 600 m in nordul
1 600-1 750. i{r. sud, dar fdrii Ei
-apary in sta{iuni extreme pe tot
profilul altitudinal *l- etajului incepind cu I 000-l zbo m,

64
 -Relief : versan{i puternic inclina{i (in partea
' r--- --* mijlocie qi su-
perioard), creste gi coame vintuite.
- Matcrial parental : predominant acid (sisturi
'dar clorito-serici-
!oa9e, gresii, granite), gi intermeliar Ei chiar bazic
(calcare).
- soluri : brune feriiluviale gi podzoluri humiroferiiluviale,
'
rar soluri humicosilicatice criptospodice, toate oligobazlce pini
la extrem _oligobazice, cu. |runlus brut (turbe),* superfiiiale
sial: pind la excesiv scheletice, nisipoase pinf, la nisipo_lu_
toase,'cu volum edafic submijlociu-mic, Iitierd grdasd, cu des_
compunere inceatd.
Factori climatici:
- Cdldura : Tmn - 3,0-1,5oC de reguld mai scdzutd in locuri
;
vintuite.
- Apd ; ps - 900-1000 mm in nord: 1 200-1400 mm in
sud ; ETR - 400-450 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate: scdzut6,(f
r) din cauza biocirii substanfe,lor nu-
tritive in humusul brut.
- Reacfie : foarte puternic - puternic acidd (pA - 3,5-4,b).
- Umiditate: U, 4-3/U" 3-2. r
Aera{ie : foarte bund.
- Cdldura : mai scdzutd in sezonul de vegeta{ie, din cauza izo-
ldrii solului prin stratul de humus brut 9i litierd.
Factori limitativi:
- Troficitatea scdzutd consecintd a volumului edafic redus qi
circuitului lent al substan{elor nutritive, temperatura mai sci-
zuti, a aerului qi a solului, vinturile frecvente qi puternice.

4. Structura biocenozei

Produchtori
Stratul arborilor:
Compozifie : molid in exclusivitate; scoruE diseminat in pri-
mele stadii de virsti.
- Consistenfa.: neuniformi, niciodatd plind (0,6-0,8).
--- Productivitate : clasa (IV) - V de producfie.
._ Caracteristici dendrometrice pentru molid de clasa
III6-V5 :

Subtipul Vl6ta, ani Consistenta InIl!imea Diemetrul I votr-ut LeErul dc

medie, m mediu, cm n',/la lucru, %
I

SlaLr 0,8 70-69

productiv
0,6 80- 73

5-c.205 65
 /

- calitatea lemnului : trunchiuri conice, adesea irrfurcite sau

. eu virf in baionetS, neelagate sau slab elngate (in grupe rnai
strinse de arbori), temnul de calitate inferioard.
- Regenerare natuial6 : dificilS, se prodyce numai in ochiuri
, maii sau p€ trunchiuri qi cioate putrede.
stratul arbugtilor: a r b u q t i i l i p s e s cd e r e g u l d ( a p a r i { i i r a r e
de scoruq).
Stratul ierburilb'b qi subarbuEtilor: Vaccinium
murtithts. sinsur sau cu v. uitis-iiloeo, ffeazil un covor aptroape
coitinuu i pii" luminarea aibore{elor, tufele de_ VacciniuTn se
dezvoltd priternic, producind o accentuatd rltelenge ; - printre
speciile de Vocciniuir, apar pgtine specii de ierburi z_Deschampsia
fieruasa" 6.",alis acetoiello,- Homoggne alpina, Soldanella hun'
gari,ca,
'arwrana"o Luzula tuzutoides E.a. ; pr-ezenfa speciilor Calamagrosfis
Ei I'uzuta tuziloidei indica trinzitia citre tipul de
ecosistem caracterizat prin aceste specii.
Stratul muqchilor': relativ bihe dezvoltat qi -constituit din
Hglocornium strtlendens, Plernozium schreberi, Rhgtidiodelphus
triquetrus, Polgtrichum corwn&ne, P. juniperirt'7lnl E.a,

TlPtlL DE ECOSISTEM. 1268 Molidig slob yrod'uctiu, cu humus

brut - turbd, pe soluri br-une feriituui.ale 9i poilzoluri gleice-turboase
oti.gobazice,hidiic eecedentarein profunzime Polgttichum.
_cu
Subtipuri : .12683 subtip slab productiv.
1. Referinfe silvotipologice9i fitocenologice
T i p-u r i de pddure : 1 131 Molidiq,cu_ P o l y , t r i c h u r n ,1' 1 3 2 M o -
lidig de limitli cu Polytrichum; Molidiq de bahnd. _
T i p'podzolic
uri de staliun-e: 1 1 / 2 5 3 0M o n t a n d e m o l i d i E u r iP m , . b r u n
- criiopodzolie,'excesiv umczit freatic, st PolAtrinhum
dominant ; LZIZSZO Montan de m_olldiguri Pi 1em_imll!!i"-o::
freatic, slib turbos cu Polctrichum-Sphagnzrn facies l; 201152-0
Montan presubalpin de molidis,uri Pi, podzolic - critopodzolic
semimldqtinos cu PolSttrichum facies 1, 3.
Asociatii' vegetale: B a z z a n i o( t r i l o b a t a e )- P i c e e t u m .B r
Bl et SIS.3B.

2 . Areal: Rispindit pe suprafetp restrinse (30 000 ha), mai ales in Car-
pafii O]ientati (20 000 ha), pu{in in Mun{ii Apuseni (5 000 ha)
qi Carpatii Meridionali (4 500 ha). Frecvent mai ales in partea
iferioara-mijlocie a etajului molidiEurilor gi in depresiunile
intramontane."

3. Stafiune
Conditii:
- Altitudini : 1 000-1 500 m.
-- Relief : suprafeJe plane sau uqor ondulate in depresiuni, te'
rase, versan{i slab-moderat inclinafi

66
 : - Material parental : -in general depozite aciile (gisturi clori-
t-oaseqi clorito-sericitoase, gresii silicioase); mai'iar interme-
(andezite), compact indesate, greu firmeabile.
- $q.u
soluri : brua-feriiluvial qi brun acid criptospodic, podzoluri ti-
pice._Eiferiiluviale, gleice-turboase lnegleizite in cazut apelor
pobilg),- oligobazice-oligomezobazice, cu humus de tip humus
brut hidromorf, uneori turbd, mijlociu profunde piria h su-
perficiale, nisipoase, nisipo-lutoade, cu'confinut variabil de
schelet, cu volum edafic mijlociu-mic, cu finzd de apd de
umezir:e t pe-rmanentd la 79-40 cm adincimi, uneori uproape
pind Ia suprafafi.
Factori climatici:
- Cdldurd Tmt : 4,9-Z,6oC, inghe{uri tirzii in depresiuni.
- Apd : P6 - 800-t 000 mm in nord; 950-1800 mm in sud
gi est ; ETR:35& .425mm.
Factori edafici:
- Troficitate : scdzutd (T,
).
- : foarte lputernic - puternic acidd @A : g,H,g).
leaclie
- Umiditate: Un 9-7/A" 6-5.
- Aerafie : slabi.
- Cdldura : temperatura solului permanent mai scdzutd fafd de
solurile nehidromorfe invecinate.
Factori limitativi:
- Troficitatea scdzutd, aerafia insuficientd, tempe,ratura scdzutd
a solului.
Probleme speciale:
in urma dlsparifiei arboretului existd un accentuat pericol de
inmldqtinare qi evolu{ie spre turbdrie.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozilie: molid in exclusivitate, rar exemplare de anin alb,
iar ih locuri'mai drenate de brad, fag.
- Consisten{a : redusi (0,6-0,7).
- Productivitate : clasa III-V de produc{ie in functie de vo-
lumul edafic gi nivelul apei freatice. Caracteristici dendro-
metrice pentru molid de clasa III-V6.

| ?'att,*""
spec:aI virsta, ani I Consistenga Volumul Lemtrul de
m3/ha
| | lmeqre'm

alab
productiv

67
 :;- Calita'iea lemnului : truachiuri drepter';'€ofrice;"slab elagate'
- Besenerarea naturalS nesatiSfScdtoare';puie{i numai pe_trun-
ciri-uri Ei cioate putrede, in Ochiuri.le:mai,,mari din arboret.
Stratu,l a-rb.uEtilor: p u f i n d e 2 v o l t a t ; r a l € e x e m p l a r ed e s o c
'.' togu qi caprifoi.
Str"tui ierburilor Ei subarbuiti'I'd'r': d i s q o n t i n u;u t g f e _
izolate d,e Luzula luzxloides, Oxatis ocetosella -(pe fg-rTe de relief
mqi bine drenate),- Cgrer rostrata, 9" stellu!9ta, Eriop-
"on'*r"*u
ioru* uogtnoturn (in microdeprgsiuni)' Dintre subarbuqti se
intilnegteVacciniummgrtillus..']::.:
Stratul muEchilor: c o v o r c o n t i n u uS i o ! . { e L 5 - 2 0 c m d o -
minat de e6rytrichum (mai ales commune) la care, in sta{lunile
permanent seini-leEtinoase se adaugd specii de Snhqqnum (cgrn.-
-squlrosu
6if oiii*, gi.rg ensohhi., acutif-o-tium, m, - medium) M asti-
gdbryum iril-obatutn, chiar Hylocoriixm splendens'

TIP D.6 ECOSISTEM: 7 274 Molidiq mijlociu ;i slob Productiu,

cu mull (moder ca)cic, Pe rendzine cambice, eubazice, hidtic cuasiechili-
br ate ca M er eur ialis- D ent aria.

Subtipuri: 12?42 Subtip mijlociu frodycliy'

12743 SubtiP slab Productiv.
,
' : ':
l. Referinfe silvotipologice 9i fitocenologice
T- i p-tiai,"
uri de padure: 1 1 6 1 M o l i d i qd e s t i n c d r i ec a l c a r o a s d ; M o -
ae sitrfa lnecuprins in ctasificarea zecimald)' .:
T i p'rendzinic,
ur'i de stiti,_rn"' L 4 / 2 2 ? 0M o n t a n d e m o f i { i E u r i - P m ( s ) ,
edafic mijlociu cu otalis - Dentario, faciesul rend-
;i;i";iji"ciu ; 1bl2 l1O ltontan de molidiguri Pi,-rendzinic edafic
mic - ichetelic. Montan presubalpin de .r.nolidiguri Pi, tqrbo-
mlsEtinos cu SPhagnum.
Ascciitii ' * r e g e t - a l e : P o l y s t i c o( l o n c h i t i s )- P i c e e t u n M a t u -
szk 73.

2 . Areal: Suprafele restrinse (de ordin4 a 20 000, hq)r Pe calcarele

*,rtt;itoi Ceahldu (?'000 ha), Citlca$, Birsei, Piatra Craiului,
Lotrului, F.etezat, larcului (a 500 ha).

3. Stafiune
Condifii:
- Altitudini : 1 200-1600 m'
-stinci gi expozi{ii diverse, cu frecven$a
- Relief: versanli cu pante
variatd a ivirilor de Ei grohotiquri, uneori platouri eu
doline coluvionate.
- Material parental : cilcare, oalcare dolomitice, calcare mar-
noase, tufuri calcaroase.

68
 - 'de'tip
-:
'.:, ' Soliiri : reridzinic mai mult Fau rnai putin evoluate
(de 1a.retiOiihe .dirrnbictila soluri humico-caloaroase),euba-
:iice, bogatein humus de tip mull (moder) calcic, obignuit cu
, profunzimbvariabila:pespafii mici - de la mijlociu profunde
ila superfi<iiale,slab seheleticepind la'scheletice,bine drorate,
: icu vonim ledafic miilociu - submijlocjrr'pile la mi9; fitigr3
ineunifor*F,,gr. acurirulari locale in funcfie de microrelief.

Facto{.i: clima!ici, i
* Caldurd: Tma: S-3qC.
- Apa * Pa : 850-1000 mm in nord, 1000-1200 mm in
,. t*i Ery-+?0-500,mm.
.
Factori edafiei:
: Troficitate.:'.ridicata =- mijlocie (T rvqrrl.
- Reac[ie : sleb-rno&rat-acidi in orizontul superior, neutrd sau
alcalin6 in orizonturile cu mult schelet.
- Umiditate.: Uo 3---gl/U. 2*1.
- Cil&rh': plus de cdltluri fafd de nivelul mediu al regiunii
. .'datoriti capacitAtii termice mari a calcarelor.
I'actori t inii t'at'ivi :'
..- Apa acresibili la nivel mijlociu-sc5zut care poate crea ctriar
deficite uqoare in so-lurile,cu volum edafic mic-
Problerne speciale:
- In cadru-l stafiunilo:r obispuite pentru tip se intilnesc frecvent
'
stincirii pQ'suprafe{e restrinse, care mdresc variabilitatera sta-

4. -structura biocenozei

Producitori

,$tratul arborilor:
- Compozitie: rnolid in exclusivitate sau in amestec (de Ia fi-
serninat la proporfie de facies) cu l,arice, pin silvestru, brad,
fag, paltin de munte.
Consistenfa : pe ansamblu ar'borete neinchise (0,5-0,7), din
carrza variabititifii profunziumii solului qi prezenlei stincilor.
-' Productivitdte : 'elasa III-V de produclie, in func{ie de volu-
mul edafic.
- Carac'terktici :dendrometrice: pentru molid (subtip miilocitl
'productiv
"elasa II6-IV0 subtip slab prodrrctiv clasa IVo-Vs).

69
 $tbtipul Specia Vlrsta Consistenla lntlfima Diioctrul Volmul lrnnul de
6edic, dr nddic, cm mrAba lucnr, /o

niijlociu '50 O,E 2l- t5 2t- t6 375-22A 8l-75

Mo
pr6ductiv
100 0,6 29-t . 37-2E' 1ffi-225 85- 78

strab 50 6,7 15- 8 t6- t0 2ro-9{) 75- 55

Itfo
productiv
100 0,5 22- t5 28-21 200- 110 78-70

....t
-
Calitatea lemnului : trunchiufi , drgpfe, conice,.,slab elagate.
-
Regenerare naturald : dificil5, mai al€s pe soluri superficiale
Ei stincdrii Si pe expozi{ii insorite
Stratul a r b u E t i l o i : ' d e ' o b i c e i f r a $ i n e n t a r ; r e p r € z e n t a ti n s d
i. ' prin.sfiecii
destul de rnulte,(eoaeiz.de rnunte, scorius, cununite,
tuliehind, soc rolu, zmeur S.a.).
S t r a t u I i e r b u r i I o r Ei's u ba r.b u { t i t o r : obiqnuit puternic
dezvoltrat for.mat din speciile flofei de.mull (Mercurntis penenis,
Asperula odordta, Dentari,a bulbifera, Saliia glutinosa, Galiurn
schultesii, Polygonatum uerticiWaturn q.a.), 'la ciire sb pot adAuga
local specii acidofile in. porfiunile cu sol deqarbonatat, pe for,me
convexe de relief sau acolo unde stratul de material organic
se'midescompusatinge giosimi mai niari'sait acoperd direct dalca-
rul (Iruzala luzuloid,es; T,lScoffitim clavslu*t Aahmngrostis
drund,ineced, chiar Vaccinium mErtiltus).
:
. Stratul muEehilor: a r : e . p r e z g n qyaq r i g b i l d . : . . p \er e r s a n { u
i m-
brifi mai umezi poate fi bine consiitvit (Aarccoinium, sptendens,
' Rhytid.iad.elphus triquetrus, luWtm biprdftj;tnrc q.a.)l pe ver-
san{i insori{i uscafi poate lipsi complet sau este prezent in petece
sub grupele mai dese_dearbori.

TIPUL DE ECOSISTEM : 7 357 Cembreto-molid.i,y, statr proclufiio,

cu humus Wut, pe podzoluri gi litosoluri, oligobazice, hiclt'ic:optii,nhle, cu
V ac:cinium-H g I ocomium.

Subtipuri : 13 573 subtip slab p+oductivr.

1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice , '.' . :.

'i l, '
l':r r" .
Tipuri de pidure: -, .i.. ..
, Tipu.qi,de sta{iun9: s u b a l p i n , p o d z o l i c , . .h. cuur n u s b r u t E i
Vaccinium. ... .i1
r: As,ociaf ii vegetale: t P i n a( . G q n r h r a-q. . P i c e e t u n r M y c z k . 6 9
i . '(C.emb7st6- Piceetutn sbiettsiGrh i f ui et;a1...84),.:

7A
 Areal: Pe suprafele extrem de mici la limita- superioara a molicli-
2. ----lrrritor
in munlii in care-apar9. Pinus cembra (Rodnei, C3!imaf'
i'dger"S, Retezat) ; arealul mult restrins din cauza coboririi arti-
ficiale a limitei superioare a pidurii.

.t. Stafiune:
CondiIii:
- Altitudine: 1 500-1 ?50 in nord, 1 ?00-1850 m in sud'
- Relief : v€rsanti de la rnoderpt pina la puternic inclinali cu
expozi{ii diferite, mai mult umSrite.
- Ma,terial parental : depozite de roci eruptive Ei cristaline
acide, frecvent grohotiEuri stabilizate' '
- soluri : brune feriiluviale, podzolice brune, podzoluri humico -
feriiluviale, litosoluri, cu humus brut,-superficiale, local m-ij-
io"i" prJt""de, scheletiee-excesiv scheletice, cu volum eda-
fic nric ; litiera groasd cu descornpunere lenti (cca/10-15 t
'
ha), humus'brut circa 15 t/ha. I
I
Factori climatici:
- Cdldur5':Tma: 2,5-1,5oC.
APd : Pa : t 200-1 400 mm ; ETR .: 350-450 mm.
',Factori edafici:,
- Tboficitate: scdzutd (Tr).
- Reacfie : foarte puternic-puternic acidd (pU : 3,5-4,5)'
- Umiditate :'ff" 5-4/U
"4-;3.
- Cdldura : mai redusi sub stratul izolator de humus'brut'
'Factori
limitutivi'
- cdlduri pu!in5, volumul edafic mic, confinutul redus de baze
din sbl.

4.' Stfuctura tiocenozei

ProducStori :
Stratul arborilor:
---- CosrpaziJie : ,rnplld Ei "-z-imbru-in proporlii variate i mplidul
majoritar in amestec Ia altitudini mai.ioasq iar zimbrul spre
limita suPerioari a Pidurii.
- Consisten{a: foarte di*ers'd'-- de la 0,4i*9,7 (in grupe mai
mari.de arbori pind "la 0,9)."
- Productivitarte : clasa'de productie V la molid, V la zimbru.
.: Caracteristici dendrometrice : la propor{ii egale de molid ;i
ziimbru de clasa IVb-Vj.

7l
 ll
Vlrsta, ani consisterilaI lne$imea f Diametrul- ll Vqlmul Lemnul Ce
mr,/ba
l':lcm
slab Mo 50 0,6
! 8 l' 14-ro 80- 40 30
100 o.4 re- 15| z5-zo l{0- 100 ,t 4Q

productiv zi 50 0.6 t - ro | ,L- rB 120- 80 30

100 . 0,4 zt- 15I 36-3, 200- 150 50

- calitatea lemnului:rtrunehiuri drepte.bfine egalate la arborii

din masiv sau din interiorul giupeior mai rr;fi, in rest slab
elagat.
- Regenerare naturald: se prodrrce mai ales pe trunchiurile qi
9ioat9l9 prrtrezite in rest foarte greu; se poate men{ine numii
in octriurile mai mari.
Stratul a'rbuqtil.or: r a r e e x e m p l a r e d e s c o r u E ,i e n u p d r ;
jneapin spre,limita superioar5 a p6durii.
stratut ierburilor qi subarbugtilor: d e z v o l t a tv a -
riabil in func{ie de_umbrire, dominat'de vacciniurn ntyrtililnis,
la care se adaugi ocalis acetosella, Hierachnn transsiliatianrn,
s.a.
strat."l. *_ggchilor: de reguldbine dezvoltat(cra t2 tara)for-
specii de polgtrichuar sp., pleu_
mat din Hylogomjuy- s7il,e_ryd9ns,-
rozium schrobori, Rhgtidiad,etphus triquetrui, Dierqnum scopa_
riurn q.a.
Consumatori descompundtori, Insecte fitofage. TuIpinI Molid
(cambiofagi).

Ddsitat€3 galcriilor fa$iliale

TIPUL DE Ecostsr0M : I4s4 .Inriceto-motidiq, slab productiu,

gy Pyryt .brut, pe-soluri iliferite ca ttp (de ta ,nr*ii"-ro brune ferii!
t:Low_e), oligonrezobszice, htd,ric anasiechirtbrate an calantngrostis-
Luanla.
Subtipuri : 14 5{3 subtip s}ab productiv, tipul.
-1. Bcferinfe silvotipologice Si fitoeenologice
Tip-u_1i_9-" pddure: 15r1 Mortcleto-taricetcu occris acetoserla;
1521 Molideto-Iari.cet de limit5 pe stincirie.
Tipuri_dg s t a g i u n e : z g l z l z o M o n t a np r e s u b a l p idne m c l i d i -
quri Pi, de stincirie qi eroziune encesivd.

72
 As ocia{ii' rr"ge't'a le : Piceeto-Laricetum C a r p a t i c a eB e l -
"clie 67. : '"

2. Areal: ln masivele muntoase in care se gdse$te larice ra rimita su-

perioard a pddurii (Ceahldu, Ciucaq, Bucegi, Lotru), pe suprafele
: :
. "':
.reduse(citevasutede.ha)..
3, Stafiunc
Condi{ii:
- Altitudine : 1 350*1 750 m.
- Relief : versan{i inelina{i gi foarte inclina{i, cu expozi{ii di-
verse, frecvent cu ieqiri de stinci, creste stincoase.
- Material parental : depozite din conglomerate, in parle din
ealcare.
- Soluri : complexe de soluri diferite ca tip
Ei profunzime (lito_
soluii, rendzine superficiale, brune acide' icheletice biune
feriiluviale), oligomeza- qi oligobazice, cu humus brut, super-
ficiale local mijlociu profunde-, scheletiee - excesiv scheldtice,
cu votrum edafil mic (mai rar mijlociu) ; tiiiern groasl, adesea
discontinui.
Factori climatici:
- C6ldura: Tma: 1,6_1,5oC.
- Apd : Pa - 1 000-1 200 mm; EIII - 400-450 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : redusa (Trr).
-_ Reac[ie pu-tgrnlc pila
.' Umiditate: 1 !a slab acidd (pH * 6,b-4,0).-cu
U, 4-glTJ" 2-l,la nivel mijlociu-sc5zut, clefi_
cite estivale posibile.
- cdldura : redusS, corespunzdtor altitudinilor mari la
care se
afta tipul.
Factori Iimitativi:
- volumul edafic mic, troficitate qi umiditate scdzutil (datoritd
drenarii putglru.T pe pante mari gi in solurile scheletice), in-
suficienfa cildurii.

4. Structura bioeenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- - compozilie-_: molid gi larice in proporfii variate,
aclesea sub
formd de pilcuri pure care alterneazd in spa$iu.
Consisterlta: 9u.lq aspect de rariqte (0,4--0,6) p,ind la arboret
aproape incfiis (0,2--{,9).

73
 - Productivitate : clas{r (III) IV la larice, V la molid.
- Caracteristici dendrometrice: la propor{ii egale Molla de
clasa IV5-V5.

lnlllima Diametrul Volumul I:nnul de

Subtipul Specia Vi6ta, ani Consistenta nedic, mediu, lucru,
mr/ha 7o
D cm

slab Mo 50 o.9 l3- I 14- l0 80- {0 65- 60

'75-70
100 0.6 19- 15 25-20 l.to- 100
50 0,9 l8- 14 zz- 18 120- 80 78-70
prductiv La
100 ..0,6 24-20 36-32 200- 150 80-73

rnai ales ir1 rarigti; frecvente rupturi de. virfuri qi inslbieri.

-- Regenerarea naturald i se produc€ cu dificultate deoarece
i puie{ii'avinfi eerinte mari 'fa{i de lumin6, nu reziste sub
masiv, gi se pot instala cu greu in ochiuri din cauza in{ele-
nirii puternice.
Stratul arbugtilor: e s t e b i n e d e z v o l t a tg i f o r m a t d i n i e n u -
pdr, salcie (Sall'a iiiesiacal, scorug, cununite, agri$, soc roqu'
uneori jneaPdn.
Stra.tul .ierbu.rilor gi subarbuqtilor: variabil dez-
voltat 'in frrncfie .de inchiderea arbotretului ; sub masiv domin5
oratis acetasella la care se adaugS "ferigi (DrEopteris spinulosd,
D . f ihx mns|,.'Luzula luzuloide s, C alamagrostis arundtrncea, V acci-
niwtn mgrtillus, Sotdanela hungorica, Homogqne dlpinn, Hiera'
ciuna transsilt>anicunt',qi specii de rnull-moder (Asperula odorata,
. Euphorbia amygdaloides, Pulm,onaria rubra, pe .calcare chiar
' Mercuriali.s perennis). In ochiuri capete dezvoltare mare CaZo-
rne4rrostisarundindcea, Luzula luzuloicles, Poa nemoro?dsin an"les-
tec cu specii de buruieniEuri Ei pajigti subalpinq ,(Festuca car-
patica, I1eracleum paltnatunt1 C arduus per sottata, Chrg santh emurn
rotunctifolium, Adenostgles, orientalis, Sesleria- haynalQian:t'
I'cr.slr.icouersico'or ;.a.1.
Stratul muEchilor: d e r e g u l ab i n e d e z v o l t ast u b m a s i v u lm a i
inchis, fiind format.din Hylocomium splendens,Eurynchium. stri-
atu,m, nhiitcliadelpius triqy'etrus) rttniu* p,unctuatum, specii de
' '.,
Polytrichum.'

74
 Te l{ 543
Consumrtori - descrypuattori
Inscctc fitofage. Tutlinit. Moliil (cambio si xilcfaei).

Speii Gradul de
| ,:[llj;:tfi vf,ttrmarc

I Hylurgops palliclus 61,2 1229,9 f .p.

2 Dry' eccctt s heet t gra f hs;,3 2t,l 121,0 f .p.
J D r 1'ocett es au t o;;r ap hu.s' I t,3 221
,r f .p.
4 T r y p oden d rcn lir,r eal a ti 5 ,I 109,6
5 Sirer juaencus 1,0 )l )

6 C antpcnohts herouleantt\ 4,2 3,8

1
Tetropiqm castanaum, 0,I )(l

I Cryptur'g.ts tiitttcus 0,1 )n

TIPUL DE ECOSISTEM : 1656 Laricet presubalpin mijlociu pro-

cluctiu, cu humus brut, pe soluri brune feriiluuiale ;i litosoluri oligo-
bazice, hidric echilibrate, ca Vaccinium.

Subtipuri : 16 562 subtip mijlociu productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipuri de pddure: 3 4 2 1 L a r i c e td e l i m i t a p e s t i n c d r i e .
Tipuri de sta{iun'e: S u b a l p i np o d z o l i cc u h u r n u sb r u t q i V o c -
ciniutn.
A s o c i a ! i i : Laricetann polanicae.-Sdv. 40, Laricetam, cdrryticde
Beldie 67 pp.

2. Areal : in citeva niasive rnuntoase 1Ceahi5u, Ciuc.ag, Bucegi, Loti'u)

pe suprafefe mici (cca 300 ha din care 230 ha in Munlii Lotrului).

t
Stafiunc

Condif ii:
-
Altitudine : 1.500-1 850 m.
-
Relief : versanti inclina{i Ei foarte inclinati cu expozi{ii
diverse.
- n{bteriai parental: conglomerate calcaroase gi calcare.
- Soluri : brune feriiluviale oligobazice cu humus brut, lito-
soluri, rendzine litice mezobazice, cu humus brut calcie, su-
perficiale pinl la mijlociu profunde, cu continut ridicat dc
sehelet,.cu drenaj puternic ; .volum edafic mic, numai iocal
mijlociu.
Tipuri'de p d d u r e : 3 4 2 1 L a r i c e t d e l i m i t f ,p e s t i n c a r i e .

75
 Factori climatici:
- caldura : la nivel de Tma :1,5!2;5"C.
- apa : Pa - 900- 1 100 mm' N Ei 1050r-1350nim S,".DT-R:
350.--400 mm..
.Factori edaf ici:
:
- troficitate : scdzutd (T , ).
- reacfie : puternic-moderat acidd (pH == 4,5-5,5),
- umiditate : Uv 3-2/Ue 2-1.
- aera{ie: bun5.
- cdldurd : asigurati pe calcare.
Factori limitativi:
-- Volumul edafic mic, c.on{inut scdzut de cildura din sol qi aer
reduse, virrturile Puternice.

4." Structure bioccnozei

Producitori:

Stratul brborilor:
- Compozilie : Iarica majoritar; diseminat molid, zimbru.
- Consisten{a: 0,8-0,4,
- Productivitate : clasa III.IV.
- Caracteristici dendrometrice pentru larice :

Diss.tlul Vslupul mcdiu Ilnnul tlo

Subtipul Slf,cia Vi6ta, ani Consistenta lntrltioea, ftdi,u, ce mt Jba lucru, 70

mijlgciu I.a -!0 0,8 2A-rc 21-20 350-2i0

productiv 100 0,1 z8-21 {0- 36 300- 250 80

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, conice, in general slab

elagate; spre altitudini mai mari frecvent cu virful rupt.

TIPIJL DE ECOSISTEM: 2 716 Brffi.et enod'tgi miilociu productitt,

ca rnull, (nvull - moder), pe soluri brune gi brune luoice, eu - ,i rftc.zo-
tnzice, hidric echilibrate, an Onlis * Dentaria - Asperula.

Subtipuri : 21 161 subtip inalt productiv,

27162 subtip mijlociu Productiv.

?fi
1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice
Tipuri de padure: 2 1 1 1 , B r d d e tn o r m a l c u f l o r d d e m . u l l ;
2172 Brddet cu flord de mull pe depozite de flig sau coluviuni ;
2 113 Brddet de altitudine mare cu flord de mull.
., Tip.uri de, statiune:. 1 / 3 3 3 3M o n t a n d e a m e s t e c u r P i ,s , b r u n
edafic mare de Asperula Dentaria; 2/3 332 Montan de amestecuri
Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula Dentaria; 12/3 220 Montan
' de amestecuri Ps(m), rendzinic edafic mijlociu qi mare, ctt Aspe-
tttla Dentaita.
Asocia!ii vegetale: A b i e t u r nd a c i c u mB, e l d i e6 7 , t i p A s p e r u l n
Oxalis.

t Areal: Tipul cel mai extins dintre bridete (circa 28 000 ha) localizat
indeosebi pe macroversantul estic al Carpalilor Orientali (810,26
din suprafafd) gi pe ambii macroversan[i ai Carpa{ilor Meridio-
nali ; in rest ,sporadic.

3 . Statiune
Condifii:
- Altitudine ; (500) 700-1 100 (1 200) rn.
- Relief : versanli slab - puternic inclina{i, cu expozifii va-
variate, locuri aqezate la baza pantelor, culmi late, platouri.
- Material parental : depozite de fliE, de conglomerate poligene
calcaroase,grohotiguri amestecatede roci cristaline qi calcare
sau gresii calcaroase.
- Soluri brune gi brune luvice eu - gi mezobazice, mai rar
brune acide oligomezobazice, cu mulL (mull - rnoder), foarte
profunde pind la mijlociu profunde, Iuto - nisipoase pind la
lutoase, frecvent slab - moderat pseudogleizate, fdrd schelet
sau slab scheletice pe versanfii pu{in inclinafi, dar mai bo-
gate in schelet pe versan{ii inclina{i ; cu vcium edafic foarto
mare pini la mijlociu in funolie de pantd.
Factori climatici:
- Cdldurd : Tma - 6,5-4,5oC.
- Apa ; p4 : 750-850 mm in nord; 900-1 000 m in sud ;
ETR:450-600 mm.
Factori edafici:
Troficitate : foarte ridicatd pind la mijlocie.
- Reac{ie : slab - moderata acidi (pH : 6,5-5,5).
- Umiditate : U, 4-3/V 3-2.
- Cdldura : nu prezintd" abateri insemnate fafd de media co -
respunzdtoare altitudinii.
Factori limitativi:
-- Numai volumul edafic, care micEoreazd volumul de substanfe
nutritive gi de ap6.

It
 4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozi[ie : brad majoritar; diseminat molid, fag, paltin de
" munte, mesteacdn, anin alb; molidul gi
fagul uneori pind la
propor[ie de facies.
Consisten{a : 0,8-0,9 in arborete foarte inalt .pro<luctive,. din
cauza elimindrii puternica.
i. - Produetivitate : clasa (peste I) I-ffi.
- Caracteristici dendrometrice : pentru brad in subtipul inalt
productiv clasa I6-Ifo, in subtipul mijlociu productiv clasa
II0-III5.

lniUimea Di@ttul. Volwul mediu Lemul de

Subtipul Specia Vista, ani Consistcnta medie, n '
ftdiu, cn mYba tucru, %

inalt 50 0,9 23-20 z1-21 530- 370 85- 80

Br
productiv
100 0,8 33- 30 11- 39 8 15- 630 89- 8.1

mijlociu 50 0.9 20- 14 z l - t6 380- 260 80- 75

Br
productiv
100 0,8 30-21 39-31 620-440 84- 80

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate

cu lemn de foarte bund calitate.
- Rqgenerare naturald : foarte ugoard pentru toate speciile; se
regenereazi, activ, pc lingi brad gi fagul, putindu-se realiza
succesiuni spre brideto - fdget; tinereturile rezisti mult
timp sub masiv, dar se dezvoltd bine numai in porfiunile mai
bine luminate.
Stratul a,rbuEtilor: l i p s e E t es a u e s t e c o m p u s d i n p u f i n e
exemplare de alun, pdducel, mAcieg, scoruq, salb6 moale, tuli-
chind, soc ro$u qi negru, caprifoi q.a.
Stratul ierburilor qi subarbuEtilor: n e u n i f o r md e z -
voltat in funcfie de gradul de iluminare, dar foarte bogat in
specii in majoritate de.mult (mull - moder). Asperula odorata,
Dentaria glanduosa D. bwlbifera, Geranium robertianutn, La-
rniurn gatleobdolon, Pulmotwria rubra, Ronunculus corpaticus,
Mgeelis murtilis,. in' :arborete inc.hise frecvent Otalis: acetosella;
in sta{iuni cu umiditate mai mare sint abundente ferigile, Saltsia'
glutinosa, Stachgs recta, Impati.ens noli-tangere, Gircaea dpina
iar pe soluri eubazice cu acumuldri de humus Mercurialis pe-
rennis, Actaea sgticata, Circaea lutetiana, Pari,s Quadrifolia.

78
 stratul muqchilor: variabilqi comprrsdin Pleuro-
dezvo'ltat
zium sehreberi, Eurgnchium striaturn, Rhgtidiailelphus trique'
trus, Mnium undulatum, Cotharinea unfi'ulata E.a.

TIPUL DE ECOSISTEM: 2 778 Brddet inalt productiu, cu rnull

(mttl - moder), pe soluri brune, brune lutsice gi bnne acide, gleizate
eu - pind, Ia oligomczobazice, hidric ercedentare in profunzinte, cu
OlnlLs-Plelunoziutn.,
Subtipuri : 21 181 subtip inalt productiv.

1 . Roferinfc si.lvotipologice gi fitocenologice

T i p-u r i de pidure: 2 1 1 4 B r d d e t d e p r o d u c t i v i t a t es g p e r i o a r a
pe sdluri gleizate ; 2 775 Brddet de productivitate mijlocie pe
soluri gleizate.
T i p-u r i de sta{iun€: 4 / 3 6 4 0 M o n t a n d e a m e s t e c u r iP s ( m )
brun divers, cu drenaj imperfect, edafic mijlociu - foarte mare ;
10/3 650 Montan de amesteouri Pn, argil'oiluvial puternic pseu-
dogleizat, edafic submijlociu - mijlociu.
Asociatii vegetale: A b i e t u m d a c i c u mB e l d i e6 7 , t i p Oxalis
Pletnozium.

2. Areal: Tipul apare pe suprafele mici dispersate ln masa celorlalte

tipuri (circa 4 000 ha) in Carpa{ii Orientali, pe macroversantul
estic.

3 . Stafiune
Conditii:
- Altitudine : 600-1000 m.
- Relief : versanfi slab inclina{i cu expozilii diverse, terase, pla-
touri, eulmi late, ingeudri largi.
- Material parental : depozite groase de nisipuri argiloase, lu-
turi argiloase, complexe de marne Ei gresii, cu aEezare inde-
sati, greu permeabile.
,- Soluri: brune eumezobazice, brrne luvice, brune acide, brune
feriiluviale eu - gi mezobazice,cu humus de tip mull (mull --
moder sau chiar moder) uneori hidromorf, mijlociu profunde
pind la profunde, luto - nisipoase pind la luto - argiloase,
cu drenaj imperfect, moderat - puternic pseudogleizate,frec-
vent gleizate sau gleice sub influenla apei freatice, uneori
slab scheletice, cu volum edafic'mijlociu pind la mare ; litieri
subfire cu desco,mpunereactivd.
Factori climatici:
- Cdldura : Tma : 5,5-7,0oC.
- Apa : Pa : 700-900 mm; ETR - 500-650 mm.

7S
 Factori cdafici:
Troficitate : ridicatd - submijlocie (Try.rr).
- Reacfie: moder,at* puternic acidd (pH ;4,5-5,0);
----gmiditate :.U o 9--=7/U, 6 .F exqg6 din precipilalii, din..pinza
freaticd sau din .ambele.surse.
- Aera{ie : variabil4 de la insuficienta la mijlocig. in perioada
de vard.
- Cdldura: minus de cdldurd in sol datoritd excesului de apd.
Factori limitativi: e x c e s u lt e m p o r a r d e a p 5 , a e p a t j qi m p e r -
fect5, cdldura mai pulind din sol.

4. Structura biocenozei

Producltori'
Stratul arborilor:
- Compozifie : brad majoritar; d.iseminatfag, molid (ambele pot
ajunge pind Ia nivel de facies), anin' negru, mesteacin.
- Consistenla: 0,9-0,?.
- Productivitatea: clasa II-III.
- Caracteristici dendrometrice : pentru brad de clasa 16-1119.

lndltimea Diametrul Volumul mediu Lemnul de

Subtipul medie, m nediu, cm m8,lha

nalt 4{0- 300

productiv
600- 460

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice in cea mai

mare parte bine elagate.
- Regenerare naturale: se produce u$or gi se dezvoltd bine sub
masivul pu{in rdrit dar devine dificild in suprafe$ele deschise
care se inmlSqtineazd foarte rede.
Stratul arbugtilor: l i p s e q t es a u e s t e s l a b d e z v o l t a t( e x e m -
plare de alun, soc negru, jugastru).
Stratul ierburilor ;i subarbuqtilor: in general
bine dezvoltat, dominat in parte de OroJis acetosella inso{iti de
specii higrofile (Chrysosplenium alternifolium, Petasites albus
q.a.) precum qi de specii de mull (Dentaria glandulosa, Mer-
cu,rialis peren:nis, Salaia glutinosa, SymphyWm cordatum E.a,).
Stratul muqchilor: bine dezvoltatdominat de Pleuroziunt
schreberi, pe lingd oare mai apar Eurgnchium striatum, Rltgti-
diadelphus triquetrus q.a.l,

BO
 TIPUL DE ECOS/STEM : 2136 Brddet mijlociu productiu, at rrLo-
der, pe soluri brune acide tipice gi uiptospodice, brune feriiluoiale,
rnezobazice, hidric echilibrate, crr Festuca drymeia.
Subtipuri : 21362 subtip mijlociu productiv.

1. Rcferinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipuri de pldure: 2 1 2 1 B r d d e t c u F e s f u c ad r g r n e i a
Tipuri de sta{iune: 6 / 3 3 2 2 M o n t a n d e a m e s t e c u rPi m ( i ) b r u n
podzolic sau criptopodzolic edafic mijlociu, cu Festuea * Cala-
mngrostis, faciesul 1.
As-ociafiivegetale:AbietumdacicumBeldie6?.

2, Areal: Suprafefe mici in Carpafii de Curbur6.

3. Stafiune

CondiIii:
- Altituditte i ?-t 000 m.
- Retief : versanfi moderat pini la puternic inclina{i, cu expo-
zifii diverse, culmi, mameloane.
._ Material parental : depozite provenite din roci metamorfice qi
eruptive acide, gresii silicioase q.a.
-. Soluri : brune acide tipice, brune feriiluviale Ei brune acide,
criptospodice, oligo-mezobazice, cu moder, moder-humus brut,
mai rar mull-moder, mijlociu profunde, nisipo-lutoase pind
la luto-nisipoase, slab pini la semischeletice, cu volum edafic
mijlociu qi 'submijlociu, Iitiera destul de groasi cu deseom-
punere intirziatS.
Factori climatici:
- Cdldurd : Tma : 5,5-7,0oC.
- Apa: Pa - 800-900 mm, ElfR : 500-600 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate: mijlocie (T1g).
- Reacfie: moderat-slab acidi (pH - 5,2-6,0).
- Umiditate : LI, 4-3/V" 3-2.
- Aerafie : foarte bund.
- Cildurd : apropiatd de rnedia corespunzdtoare altitudinii.
Factori limitativi:
- Troficitate scSzuti Ei umiditatea periodic mai redusd, din
cauza volumului edafic mijlociu submijlociu.

245
'4:"
Structure biocenozei

Producitori
, Stratul arborilo'r:-
- Compozi{ia : brad majoritar; diseminafi sau pind la propor{ia
,de facies fag qi molid; diseminafi carpen, gorun paltin Ei ulm
de munte.
- Consistenfa : 0,7-0,9.
- Productivitatea : clasa (II) III.
- C-,aracteristici dendrometrice : p€ntru bradul de clasa IIg-IVg.

lnlllimea Diametrtrl folumul mediu lrnnul (l€

Subtipul Specia Vlreta, ani Consistenta :edie, m nediu, im mlha lucru, 9/o

mijlocui Br 50 0.9 19- 13 2t- 16 380- 2 10 78-7 j

?roductiv 100 0,7 2E-22 3E- 30 550- 350 8 0 - 75

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte cilindrice, destul de

bine elagate la brad qi molid; trunchiuri defectuoase la fag
$i gorun.
Regenerare naturald : se prduce uEor.sub masiv, dar intim-
pini dificultAti in por{iunile luminate, infelenite cu Festuca.
Stratul arbuqti lor : lipseqte.
Stratul ierburilor qi subarbugtilor: d e z v o l t a tv a -
riabil in funcfie de lumini; domipat de Festuca drymeia (mai
pu$n Feshrca altissimal; freevent Omlis.acetosella; pe soluri
ceva mai bogate in baze se asociazd specii de rnull*moder (Aspe-
rula <tdorato,, La,rniunt, galeobdolon, Sanicula europaeu); local pe
microrelief convex sau pe soluri cu con$inut de baze mai redus
apar specii acidofile (I;uzula luanloides, ,Majanthemum bifolium,
Hieracium transsiluaniatrn, Calamngrostis arundinaceo uneori qi
Vaccinium m.grtillus,. luminarea arbretului duce la in{.elenire
masivd cu Festuca; in parchete Festuca dispare, fiind inlocuiti
cu Luzula Ei Calamagrctstis.
Stratul mugchilor i p u t i n d e z v o l t a t ( E u r g n c h i u ms t r i a t u m ,
Hglocomium splendens q.a.).

TIP\IL DE ECOS/STEM: 2146 Brddet mijlociu procluatiu, cu nlo-

derhumus brut, pe soluri brune feriiluuiale 6i brune aZide criptospodice,
oligo- gi oligom,ezobazice, hidric echilibrate cu calamngrostis-Luzula.

l. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice.

Tipuri de pddure: 2 7 3 7 B r a d e t d e a l t i t u d i n em a r e c u f l o r i i
acidofil5. I

82
 Tipuri de sta{iune: M q n t q-n - { q - ? n e l t e c u r i P m ( i ) '
6 1 g 3 2 2-edafic
. .'.brun,ooarofiJrurr*C"lirt"W,Or"ii" miltociui cu festuca *
,, Pi, brun
6;;rffi,;iig,"zuiJs:'i i'7/B-821Montan de-amestecuri t calamagirostis.
podzolic Ei ;;ipi;p.o;zotic'edafic,mic eu Lazula
A s o c i a ! i i v e g:-' e t a I e : :
: :. ,
mai ales
2. Areal : Suprafete:mici (de ordim*l a 2 000 ha)' concentrate
in curbura CarPa{ilor.
' -:. i

3. Stafiune
','' ',
CondiIii':
. :-.4ttituAine : 900-1350 m'
- Relief : versan{i'inctinati qi foarte inclinali' cu expozilii in
general"'"u"it'",rnairar.moderat_inclinali,culmilate'
creste.
- Material parental.: depozite sub{iri, grosiere' din qisturi cris-
. taline, gresii silicioaseE'a'
_ set,rri ,- brune feriiluviale qi brune acide, criptospodice,,,Tui
rar podzoluri, oligobazice,-cu moder tlRic tu",.ql9fft-,!:!1e
humirs.bnrt), miitociu profurde pind _la.superficiale, nl$Po-
obignuit foarte
Iu.oase,pi"a-i" i iio-triSipoase,_mai rar -lutoase, litiera groasS
bqgate lil,"ttt*t, cu ,roium edafic mijlociu-mic,
cu.descomPunerelentd.
'
Factori elirn:at:lci
- CilduiS : Tma: +,0-0,fC.
- Apa : Pa : 900-950; EI?, : 500-550 mm'
Factori edaf ici:
- Tfdficitate' : rnijtjbcid-submiilocie (TIII-II )'
-- Ringtie: pllternic-moderat acidi (pII : 4,5-6,0)'
Umiditate l'U' 4-3/V 3-2.
"
Cilduri: obis.nuit minus de cSldurd fa[a de media corespun-
zitoare altitudinii.
Factori limitativi':,
- Continutul redus de qi nivelul mai redus al umiditn$i
volumul dafic mic.

4. Structura biocenozei

Producitori '

Stratul arborilor:
- Compozi{ie : bnad maioritar ; disemina{i molid, rar fag.
- Consistenla : 0,9-0,7.
- Froductivitate :'clasa.(III) - N (V).
- Caracteristici dendrometrice pentru brad de clasa II6-IV5.
 \t\
Subtipul Spmia lnS,gimea Diaoetrul Voluoul Iamnut de
Vlnta. ani Consistenfa
mcdie, m medio, cm medio, lucru, 7o
otflra

mijlociu Br 50 lE- t2 20- t3 330- l€0 76-70

productiv
100 28-20 32-22 500- 320 7E-7 | 0,7

- Calitatea lemnului: trunchiu: :r ln {", Informi tte

elagate.
- Regenerare natural5: la brad dificil6 din cauza cdldurii mai
reduse Ei troficititii Ei umiditd{ii scdzute; la molid se pro-
duc activ, ceea ce ,poate conditiona evolutia
.spre molideto-
brddet.
S tra tul arbuq t.ilor : lipsegtfl
Stratul ierburilor S i s u b a r b u . gt i I o r : . d j z v o l t a tv a r i a -
bi{ in funcfie de conditiile dg lumind : domind Luiula luzuloi-
4gl,la care se asociazd Hieraciim, transiiluanicum, Ma1anthem;u.m
bifalium, Hornoggng alpina" So;iaon"1r; rnoptqnn,' tX-gopteris spi-
nulosa. Pe pante repe2i qi S0luri qti mtilt schelet codominantd
este Calamagtostis arunQinncea, looal apare Vacciiium mgrtillus.
Parehetele se infelenesc cu Li:rzula Ei Calam.a.grostis.:'
Stratul muqehilor: v a r i a b i l d e z v o l t a tq i f o r m a t d i n E u r h g n -
chi,um striatum, H gI ocomiu.m . splendens,,, Rk1tid.iaclelpllus tri-
quetrus E.a. ' .:. : : ... :

'fIPL'tL DE ECOSISTEM
: 2lz4 Bradet slala ptodu,ctiu, eu rnull
calcic, pe soluri rendzine gi brune eum.ezafuzice reiclzinice, cwbonatic,
eubazice, hidric uasiechi.Iibrate cu Epipartis-C ephalanterd.
Subtipuri :21748 subtip slab productiv.

1 . Referinf e silvotipologice pi fitocenologicc

Tipuri de pidure: 2116 Brddetcu flord de mull, pe sol sche-

let cu substr,at calcaros.
Tipuri de sta{iune: 7 2 / 3 2 2 0 M o n t a n d e a m e s t e c u r iP s ( m } ,
rendzinic edafic mijlociu qi mare, au Asperala-Dentaria (facies
2l; 73/3 210 Montan de amestecuri Pi rendzinic edafic mic.
Asocia{ii vegetale:

2. Areal: Sporadic, pe suprafefe mici in zone calcanoase(podiqul Mehe-

dinfi, Mun{ii Aninei).
3. Stafiunc
Condi{ii:
- Altitudine : 700-800 m.
-- Re.lief : relief de formalii calcaro€se foarte variat, cu ver-
sanfi de inclindri diferite, rupturi de pante, agezdri, doline,
lapiezuri, iviri de stinci.
- Material parental : depozite formate din fragmente de calcar
qi argile reziduale.
- Soluri : ,rendziaiee' divers, carboaptice: Ei. carnbice;. brune eu-
mezobazice fendzhlicre;r'eubazi,ce;'bqgate' ih muII calcie,' su-
perfieiale" mafu.rar,.mijlogill'.profunde, lutoase pini la luto-
argiloase, cu sehelet mult mai ales in profunzime, cu volum
edafic mic-submijloeiu, litierd subfire, cu descompunere
foarte aetivi.
Factori climatici:
- Cildura:*-Tmo. -.6,5-7,59C, microclimat mai cald, speeific
zonelor calearoase.
- Apa : Po : 1000-1 100 mm ; ETR: 600-630 mm.
Factori edafici:
- Tloficitate : scdzutd pind la mijlocie fTI-III).
- Reac{ie : slab acidd (pH :6,0-6,5).
- Umiditate Uo3- 2/U" 2-L.
- Cdlduri : insemnat plus de cilduri datoritd calcarului.
Factori limitativi:
- Volpmul redus de substanfe nutritive Ei de apa din cauza
volumu'lui edafic mic qi microclimatului mai cdlduros.

4. Stratul biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozilia : brad, majoritar; diseminat fag, paltin de munte,
frasin, paltin de cimp.
- Consistenla : 0,G-0,8.
- Productivitatea : clasa IV-V.
- Caracteristici dendrometrice : pentru brad de clasa IVr-Yf.

Volumul Lemnul de
nediu, lucru, /"
me/ba

slab 0,8 t8- t2 260- 130 78-74

productiv
0,6 34-25 380-220 8l-76
 ''piifi€:'bine
Calitatea lemnului: trunchiuri drepte, conice in
-
elagate. ::.;r. ,'
- Regenerare nattrralA: se p.isqygg gf-"r", lillfTgu,rile. sint pu-
mut't seqdhlig de_fag,
. tinE qi se dezvolti inggt ;.se fbimq;2d
(pinF .a.8{-100 'de ani)'
EaV-itut"ub:radutui esie-rEdusd
. stratul,arb.uqtilor.: ; x e r n p l a r er : a r ed e a l u n ,
s l a b d e z v o l t a t ,e
soe negru qi rogu, Piducel. I : i:

.. stratul ieiburilor q i s u b a , i b _ " _ E . 1 i I o . r I b - i n ed e z v o l t a t ,

compus A" rp"iiifu fUrei de muti lPulinopaqia o-fficinalis, Den'

pnoiuia amggd"aloi.iles,carer si.Iuatica, Mgcelis mnralis g.a.) ; ca-

da-
racteristica nliu pi""enfa speciilor de Cephalattthera (rubra,
mnsoniTrn, liig:i1oti"1 Ei Epipactis (itrorubens,' helleborine'
abundente ri"t" ip""iile' indicaioare de acumulari de humus
if olia, Cir caea^lYt?!*Yl i^12:?l
t t f i i iu, i atis pereniis, Poris quaclr
pot apare specii ce indicil umiditate mai mare (Saluio glutinosal ;
eu-
irecvinte *i"i i"ai"itoarele de schelet calcaros (HordelAmns
,opa"ut, Br omus benekeni).
Stratul mug chil or : liPseqte.

T\PUL DE ECOS$TEM : 2 216 Motideto-b\ddet, enatt gi mi.jtociu

productiu,
'ioZig" cu m;ull (mall-mod'er),Pe. so.luri-bLU-*,.brune luxice eunl'ezo-
gi brune o"d)'-iL"iai"iii,^hidric echilibrate, cu Otalis-Dentaria-
Asperula. _ -
Subtipuri
' : 22l6t subtip inalt productiv' , .
22162 subtip mijlociu productiv'

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice.

Tipuri de pddure: 1 2 1 1 M o l i d e t o- b r S d e tn o r m a l c u f l o r d
de mull ; 7 272 Molideto - brddet pe depozite de fliq cu colu-
viuni ; 1 241 Molideto - bradet pe soluri schelete, facies flord de
mull.
T i p^u r i de sta{iune: 1 / 3 3 3 3M o n t a n d e a m e s t e c u rPi s , b r u n
edafic mare, cu' Asperula-Dentaria ; 2/3 332 Montan de amestecuri
Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria ; 5/3 323 Montan
de amestecuri Ps Ei-Ps(m), brun podzolic sau criptopodzolic eda-
fic mare, facies t; tZtd 320 montin de amestecuri Ps(m), reqdz5
nie, edaiic mijlociu qi mare, ot Asperula-Dentaria facies 7, 2'
3/3 331 Montan de amestecuri Pi, brun edafic mic, cu Asperula-
: Dentaria * acidoJile.
A s o c i a t i i v e g e t a l e : D e n t a r - i (og l a r t d u l o s a -e ) A b i e t z n rs a m e k
et al 57.

86
2. "Areal: Ocupi circa 100000 ha iri Carpalii Ori'entali';'sporidic in

3. Stafiune
Condifii:
- Altitudine : BO0-1200 rn in nord, 1000-1 300 m in sud'
- Relief : versan{i cu inclinare slabS-medie Ei expozi{ii diferite;
I locuri aqezate,platouri mai rar coame late'
Materiai parental : depozite groase {e f1.$, cong-lomerate cal-
caroase, grohotiquri amestecate -de gistlrri' cristaline qi calca-
roase, de"roci eruptive intermediare, glacisuri de gisturi cris-
taline. j
soluri: brune eumezobazice sau luvice, eu- mezobazice qi
brune acide mezobazice,cu humus de tip mull sau mull-mo-
der, profuntle pinS la mijlociy pfofunde, luto-nisipoase-Iutoase
(luto-argiloasei frecvent slab-moderat pseudogleizate,'lipsite
ile scheiet, slib scheletice mai rar semischeletice, cu volum
edafic mare qi mijlociu, litiera de 2_.4 cm cu d,escompunere
destul de raPid6.
Factori climatici:

- Api : pa : iSO-gOO mm ii nord ; 1 000-1 200 mm in sud ;

ETR:500-600 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : ridicatl ftIV ), pe pante mijlocii (TIII)'
- Reaclie: moderat-slab acidd (pH 5,5-6,5)'
- Umiditate: U, 4-3/U , 3.
Aeralie : bund Ei foart-e bula'
- Cdldrird : mai redusl dEcit in restul subetajului'
Factori limitativi:
-Volumuledaticpeversanfiinclina[i;isolurimijlociupro-
funde sau cu schelet: cdl'duri Ia altitudini mari'

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- ComPozi{ia: molid qi brad in propor{ii variate, disemina-{i
paltinul de munte gi fagul (aceita uneori pind Ia propor{ia
de facies).
- Consistenta : plin6; dar in arboretele foarte inait productive
poate cobori la 0,8 in urma doboririi molidului de vint.
- Productivitate : clasa I, II (III), pentru molid si brad, III (IV)
pentru fag.

B7
 - caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv pen-
tru molid qi brad de clasa Io-IIo; in subtipul mijlociu pro-
. ductiv pentru molid qi brad de clasa Hr-IIIr.

Subtipul Specia Vlsta, ani Consistenla lntrlf imea Diametrul Volumul L€mul dc
nedle, m oediu, cD mediu, Iuru,
m'/h" %

lnalt productiv Mo 50 0,9 26-23 26-23 550-{30 8{- 78

Br JO 23-20 21-zl 84- 78.
Mo t00 O,B 37-32 11-10 7@-620 86- 82
Br 100 33- 30 .t3- 38 86- 82
nijlociu productiv Mo 50 0,9 23- t7 23- t8 $0-2m E{-77
Br 50 20- t6 2l- t6 E1-77
Mo 100 0,8 32-25 10- 32 620-150 87- f0
Br 100 30-21 3E-27 87- 80

- Calitatea lemnului : trunctriuri excepfionale, drepte, cilin-

drice, bine elagate la molid qi brad; forme defectuoase la
fag.
- Regenerarea naturald : se produce ufor; tinereturile de mo-
lid se dezvolti bine in micile ochiuri, cele de brad gi sub
masirrul cu consisten{a ceva mai redusi.

Stratul arbuqtilor:
Lipseqte sau este reprezentat prin pu{ine exemplare de soc roEu,
oaprifoi, mdeieq de munte.

stiatul' ierburilor qi arbuEtilor: d e z v o l t a tv a r i a b i l i n

funcfie de eondi{iile de lumind qi dominat de oratis acetosella
la'care se adaugi Aspetttlo odorata qi specii de mull (satuia
glutinosa, Euphorbia am,ggdaloides, Geranium robertinnum,
Adota moschatelina, (Dentaria glandulosa, putntonnria rubra
q.a.), in locuri cu umiditate atmosferici ridicatd Ei ferigi (Ath11-
rium tilit-fernina, Drgopteris tili.x-mas q.a.); pe micr,orelief con-
vex apar qi specii acidofile (Orthilia sea4nila, Hieracium transsil-
uania'tm, H. bifidum, Luzula luzuloides chiat vaccini.um mgrtillus).

Stratul mu$chilor: dezvoltat d'estul de mult (Eurhgnchium

strintum, Rhgti.diadelphus tri,quetrus, Mnium punctatum, Di-
cranun L scoparium g.a.),

BB
 Columetori - dcscomPunltori
lnsecte fitofage. Coroan6. Molid

Nr. Artrooode Abuldenta

crt. (clase, brdine) relativtr

a. Abundentd

1 Pscutloscorpicnida 0,97 ll Homoftera 1,91

2 Opilioxido 1,11 l)
Heteroptera 16,71
J Ataneida 11,56 13 Thysanoptclp t,1l
a1)
I Axarino 23.95 t Coleoptero ,
5 T*ysdutra 2,75 15 Raphiilioptera 1,10
6 iJTrfitaria 0,24 l6 Neuroptero 5,05
7 Pleccptcra 0,60 t7 Mecopterc 0,65
8 Ofihopteto 0,05 l8 Lepiiloptero 2,25
9 Dermapleta 0,14 l9 Hymenoptero E,39
l0 Psoaoptera. It,'72 20 Diptero 2,35

Insecte fitofage. Tulpinl. Brad (sugitori)

DreyJusia Piccac

TliPIlL DE ECOSISTEM : 2 228 Molideto-brddet, inalt productiu,

cu lrull!-mnd"er, pe soluri brune, brune luuice, brune acide, bntne feriilu'
profun'
ai.ale, gleizate, rneza- gL oli,gornezobazice,hidric elcedentdre in
zim,e, at Oxalis-Pleutozi:Ilm,
Subtipuri :2228t subtip inalt productiv.

1. Referinfe silvotipologice 9i fitocenologice'

Tipuri de pSdure: 1 2 1 4 M o l i d e t o - b r S d ect u f l o r i d e m u l l p e
soluri gleizate.
de statiune:
T- i-'-di.,r"..,
puri 4 / 3 6 4 0M o n t a nd e a m e s t e c u rPi s ( m )b r u n
cu drenaj imperfect, edafic mijlociu - foarte mare.
Asociatii vegetale: E q u i s e t o( s g t u a t i c i-) A b i e t u m s a m e k
et al 57.

2. Areal: Pe suprafele restrlnse, dispersat in masa pidurilor de amestec,

mai frecvent in nor'dul Carpatilor Orientali'
B9
3. Stafiune
Corrd,if ii:--
- Altitudine : 600-1 000 m.
' ':'j:- Relief : versanti slab inclina{i eu expozifii- diverse, terase,
platouri, culmi late, inspuiri largi,
- M+terial parental : depozite groase de nisipuri argfloase, lu-
turi, argile, complexe de marme gi gresii etc. slab permeabile.
- Soluri : brune eumezobazice,brune luvice, brune acidc, brune
feriiluviale, eu- Ei mezobazice, cu humus de tip mull-moder,
profunde Ei foarte profunde, luto-nisipoase pind la luto-argi-
loase, cu drenaj imperfect, gleizate in adincime sub influenla
apei freatice, slab schelEtice pind la semischeletice, cu volum
edafic mijlociu pini la foarte rror€;,litierd sub{ire, cu des-
compunere nu prea rapidd.
Factori climatici:
- Cdldurd : Tma - 6,5-4,5oC.
- Apd : Pa : 750-- 900 mm ETR -= 550-600 mm.
;
Factori edaf ici:
Troficitate : ridicali-miilocie fT IV-UI/.
- Reacfie : puternic-moderat acidd (pH - 4,5-5,9).
- Umiditate : U o 9-7 /U 6-5 ; exces din precipitalii, pinzd
freaticd sau ambele surse. "
- Aerafie : nesatisfdcdtoaredin cauza excesului de apd din sol.
- Cdldurd : minus de cdldurd in sol din cauza umezirii.
Factori limitativi:
- Excesul de apd, aera{ia redusd, aciditatea puternicd, cSldura
insuficienti din sol.
Probleme speciale:
- Pericol de inmlSgtinare in cazul exploat5rii rase a arbore-
tului.

4. Structura biocenozei

Producdtori
Stratul arborilor:
- Compozifia : molid gi brad in propor{ii diferite; diseminati
paltin de munte Ei fag (acesta poate atinge propodie de
facies), r,ar plop tremuritor; paltinul ;i fagul rimin in sub-
etaj.
- Consisten{a: 0,9-1,0.
- Produciivitate : clasa I-II la molid gi brad, IV=V la fag.
- Caracteristici structurale : pentru molid de clasa I5-II5 qi brad
de clasa Ig-II5.

90
 'drepte, cilin-
, -:- calitatea lemnului I la molid qi brad trunchiuri
d;i"u, bine elagate, de calitate bund ; Ia Iag qi paltin trunchiuri
I,
cu conformali6 defectuoasd,
'naturald cu pulin lemn de- lucru'
- Reg"n"rarea -devine 9!91- -la-addpostul arbore-
: -se produ-ce
tuiii Uatrin parcurs, dar dificila in parchete vechi
neregener.ate,incareflorahidrofiliain{elenitsolul.
Stratul arbuqtilor: I i p s e E t se a u e s t er e p r e z e n t apt r i n e x e m -
plare de alun, soc roqu etc.
Str'atul ierburiloi qi subarbugtilor: - f o r m a tm a i a l e s
din ierburi hidrofile'(chrysosplenium alternifolium, Myosotis
piiuit tt, Carer remota, nqAsetum sp., Petasites albus), aldturi
iu se gesesc specii de mull (Dentaria glandul.osa, Sgm.-
phu "u.u
tum cordotum,.
'acitosetta. Ranunculus carpaticus ),' dominant5 este oxalis
In parchete neregenerate se pot instala _Deschampsia
coespifosa, Juncus effusus, producind inlelenirea solului'
stratut muqchilor b i n e d e z v o l t a t ,c o m p u sm a i a l e s d i n P l e u -
rozium schreberi, impreun6 cu alli muqchi.

TIPIIL DE ECOSISTEM : 2 236 Molideto - brddet, mijlociu pro_-

.iluctii, ii ioa"r, pe soluri brune acide,?r.y.!" t.eriiluuiale,sibrune..acide
iiiptoipoai.ce, otigbmezobazice,hidric echilibrate, ctt' Calamagrostis'Lu'
zula.
Subtipuri : 22 362 subtip mijlociu productiv'

1. Referinfe silvotipologice 9i fitocenologice

T- i-'-toseita;
puri de pSdure: 1 2 1 3 M o l i d e t a- b r d c l e tc u o t a l i s a c e -
t2il Molideta _ br5det cu Luzula luzuloides.
T^ i -'Ur""
puri de sta!iun.e : 6 1 3 3 2 2M o n t a n d e a m e s t e c u r i P m ( i ) ,
podzolic siu criptopodzolic edafic rniilociu, cu Festuco *
catamngrostii ; tzti zio lvtorrtan de amestecuri Ps(m) rendzinic
- Dentario' facies 3'
edafic iriltociri 9i mare, cu Asperula
Asocia!ii vegetale: Abieti- Piceetummontanum Ma-
tuszk. 73.

2.Areal:Ocupdcircag000ha,aproapenumaiinCarpaliiOrientali
(80% Pe macroversantul estic).
9l
 3. S-tafiunq
Condi{ii :
- Al'titudine : 900 - l B50 m.
- Relief : versan{i moderat pind la.guternic inctina{i cu expo-
zi{ii de reguld umbrite, coame.
- Material parental : depozite provenind din roci eruptive
acide,
qisturi cristaline, glacisuri de qisturi ,cristaline, gresii, conj
glomerate.
soluri : brune acide tipica,- brune feriiluviale=si,,bnrne. aeide,,-- *
criptospodie-e, oligorrezobazice, ;i_:-otigobazi'ce,.tu*ur.nts,.de tip. _
moder;.profunde.-- piofunde, nisipo, - Iutoree,pinit,i,
ryritroci,u
Ia luto - nisipoase (tutoase), * scheletice, cu volum edafic
mare qi mijlociu, litierd cu descompunere intirziatd.
Factori climatici :
- Cildurd : Tma: 4,0 - S,7oC.
- Apd ; ps - 950 - 1 100 mm; ETR - 4?5 _ Fl7briln...
F"actori edafici :
- Troficitate : mijlocie - submijlocie (TIII-U).
- S_*qli": foalle puteqnic- itat adiOa0rr - 4,0 - 5.9).
-Umiditate: U, 4'-glU" B.
-
Aerafie: bund.
-
Cdldura : uSor minus fa{a de media amestecurilor.
Factori limitativi:
- Troficitate redusi.

4. Structura biocenozei

Producitori ! ,..f' o
Stratul arborilor.:
- Cornpozi{ie : molid qi brad in propor{ii variate diseminat
;
fag.
- Consistenfa : 0,9 - 0,7.
- Productivitate : clasa'II - III.
- Caracteristici dendrometrice : pntr,u rnolid de clasa II
e -
III5 Ei brad de clasa 16- 1116.

Diametrul lVolumul mediu Lennul de

Vlreta, aol lConsistenta llndltima, n lucru, o/o

mijlociu Mo 50 23- t7 21- t8

J50- 300 84-78
productiv Br 50 2l- t6 22- t7

Mo 100 39- 32
59J- 380 87-82
Br 100 36-29

92
 - Calitatea lemnului : trunchiuri bine conformate, drepte cilin-
drice, bine elagate la molid, cu unele defecte de elagaj la
brad.
- Regenerare naturalii : se produce mai greu in condifii de so-
luri cu volum edafic mijlociu.
Stratul arbuEtilor: r e p r e z e n t a tp r i n e x e m p l a r er a r e d e c a -
prifoi.
Stratul ierburilor qi subarbugtilor destul de bine
dezvoltat dominat de Luzula luzuloides, inso[itd frecvent de Hie'
racium transsiluanicurn qi de Orolds acetosella. Se adaugd specii
acidofile (Majanthemnm bitolium, Calamagrostis arundirwcea,
Orthilia secundo, specii de Hieraciunr/, unele specii de mull Ei
de ferigi. Local poate apare Vaccinium myrtillus.
Stratul muqchilor: p o a t e f i d e z v o l t a tv a r i a b i l ( E u r h y n c h i u m
striatum, Ifgtocomium iptendens, Polgtrichum' commune).

TIPIIL DE ECOSIS?EM : 2 237 Molideto - brddet, mijloeiu pro-

d,wctiu, cu tnoder, psesoluri, brune atide, brune Jeriiluuiale, oligobazice,
hidric optimale, cu Luzula sAluatica.
Subtipuri : 22 372 subtip mijlociu productiv.

1. Refc.rinfc silvotipologice pi fitocenologice

Tipuri de pdd,r.rre : 1241 Molideto- bradet pe soluri sche-
lEte facies Luzula sYlvatica.
Tipuri de statiune i m, brun
: 4 1 2 3 2 2M o n t a n d e r n o l i d i g u rP
podzolic ' podzol brun edafic mijlociu, cu Luzula sgluatica.
Asocia!ii vegetale: A b i e t o - P i c e e t u m m o n t a n u mM a '
tuszk. 73.

2. Areal: Suprafele restrinsc (circa 17 000 ha) din care Q0oZo pu vcrsan-
tul estic al Carpatjlsr Orientali, restul uniforrn distribuit in te-
ritoriul carPatic.

3. Stafiune
Condi!ii :
- Altitudine: 800 - 7200 m in nord, 1000 -- 1300 m in sud'
- Relief : versanfi slab pina Ia moderat inclinafi, Iocuri aqczate
pe platouri.
ivtateriat parcntal : depozite provcnite din roci divcrse mai
frecvent intermediare qi acide.
Soluri : brune acide tipice, brune feriiluviale gi brune acide,
criptospodice, oligobazicc, cu mode-r, mijlociu--profunde -
prof,rtth". luto --nisipoase pina la luto - argiloese, slab -
moderat pseudogtreizat-e, cu gleizare in adincime, slab pini la
semischel'etice, ?u volum edafic mijlociu ; liticrir
groasd cu descompunere relativ inceatS.

93
 Factori climatici : ':i
r
- C d l d u r a: T m a : 7 , 0 - 5,0oC.
Apd : Pa : 750 - 900 mm in nord; 1'000 ._. 1 200 mm in
sud ; ETR : 175 - 600 mm.
Factori edaf ici :
- Troficitate : submijlocie - scdzuti (TII-I).
- Reac(ie : puternic acida (pH
- 4,5 - 5,0).
- Umiditate: U, 6-51U" 5-4.
- Aerafie : periodic insuficientd
- Cdlduri : mai pufind in sol din cauza apei in exces.
Factori limitativi:
- Troficitatea scdzutd, aera{ia periodic insuficienti, cdldura in-
suficienti in sol.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozigie : molid qi brad in propor{ii variate : diseminafi
paltinul de m,unte, plopul tremuritor, fagul (pina la propor(ie
de facies).
- Consisten{a : 0,9 - 0,8.
- Productivitatea : clasa II - III pentru molid qi brad.
- Caracteristici dendrometrice : pentru rnoliC qi brad de clasa
IIo - III5.

lnn$imea Diametrul VoluBul mediu de

subripur .*"," Vi6ta, ani Consistcnta medir, m mediui crir : inr/ha
Lqnul
fr-, %
I
uijlociu | ,r"l t 23- t 7 2l- t6
0,9 130- 280 83-77
,rotructivlo'lt 20- 16 19- l{

l'i- 0,8
32-21
g)-21
3A-12
38-31
650* { l0 87- 82

lBrlroo
- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte. cilindrice, bine elagate
la molid brad ; cu diferite defecte la fag.
"si
Regenerarea natural5 : nu intimpini dificultd{i decit aiunci
cind, prin luminare prea puternicd, Lunila sAtuatica devine
copleqitoare.
Stratul arbu;tilor : r e p r e z e n t apt ,r i n a l u n , - c u n u n i { ds,c o r u g ,
scc rogu, caprifoi.

Lr4
 stratul ierburilor qi subarbuqtilor : . e s t ed o m i n a td e
Luzula sgluatica, la care se adaugi Luzula luzuloi.des. Mai _pot
apare teiigi gi urrele specii de mu{ - (Deti.taria glandulo-sa
Polygonntiln uirtici\atum, Larnium galeobdolon, {sp9n!9 dg:
rotd"E.a.). Luzula sEluatica dispare in pa.chete,.fiind inlocuitl
prin Luiuta tuzuloiiles, Deschampsia cnespitoso gi Calamagrostis
'ar:undinareo,
care inlelenesc solul qi creeazd difieultflli in execu-
tarea lucrarilor de imPAdurire.
Strirtul mu$chilor: d i s c o n t i n u uc, u p e r n i l e -d e E u r h p n ' c h i u m
strintum,, Pleurozium schreberi, Rhytidiad.elphus triquetrus,
Catharinea undulata, Mnium cuspidatum, Diuanum scoprlum'

TlpuL DE ECOSISTEM: 2 24? Molideto - brddet, mijlociu pro'

clgctio, cu mpd,er - humus brut, pe soluri brune feriiluuiale, oligomezo-
bazlce, hidric optimnle, cu HgIo comium.
Subtipuri : 22 472 subtip mijlociu productiv'

1. Bcferinte silvotipologice 9i fitccenologice.

Tipuri de pSdure:1221 Molidgtc_ brSdet cumugchi 9i
'- Va.ccinium,
Wrtillus.
de
T^ i -p-panzofic
uri sta{iuni : , 8 1 3 3 1 2 M o n t a n d e a m e s t e c u r il * ( i ) t
eAaiic suUmiitociu, cu muqchi Ei alte gcidofile ;. 513323
Montan Ae u-estec.t.i p" qi e. 1m;'brun podzolic sau criptopod-
zolic, edafic maxe.
A.sociatii vegetale : A b i e t o - P i r e e t u m ' n l o , I t a n u n l -s l a -
tuszk. 73.
qi occidentali,
2. Arcal: Pe suprafete mici numai in carpaiii orientali
in partea superioarl ir fiqiei amestecurilor'

3. Stafiune
Condi!ii :
- Altitudine : 1 000 - 1 300 m.
' Relief : versanii cu inclindri qi cxpozilii variate',
- Mut"rial parental : depozite provenite din gisturi cristaline'
uneori din roci eruptive acide, gresii etc'
- Soluri , Uir""- feriiluviale, podioluri tipice, mai rar po'Jzoluri
humico - feriiluviale, oligobazice, cu moder grosier, mijlociu
p-i""ae, pin! 1a. nrotg1dt, nisipoase pinS .la luto - nisi-
"
des-
l_*#:i*i" ; litiera, sbufundat[ in stratul de muqchi, cr.r
compunere lent5.
Factori climatici:
- Cdldurd : Tma: 5,0 - 5'5"C.
- Api : Pa : 950 - 1200 mm; ETR - 450 --': 550 mm'

f,5
 , Factori edaf ici :

Reacfie : foarte puternic _ moderat acidi (pH *

4,0 _ b,b).
- Umiditate : U, 5-.4!U 4*8.
o
-- Aerafie : bund.
cdldurd : minus de ciildurd in sol din cauza
stratului de
muEchi acoperitor.
F.?.tori limitativi :
,
- Cdlduri insuficienti in sol,
troficitate mai redusi.
4. Structura biocenozei

Producdtori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : molid qi brad
in proporlii variate; disemina{i
paltin de munte qi. fag.
- Consistenfa : 0,g -__-_
0,7.
- Productivitate : clasa I - III
Ia molid, II _ IV la brad.
- Caracteristici dendrometrice pentru
: molid de clasa Ih - III5
Ei brad de clasa IIo _ IVo.

Subtipul Virsta, ani I ConsistenJa I*mnul de

lucry, %

mijlociu Mo 23- t7 |
0,9 z:- rs
85- 78
Br zo- ls l. zt - tr, I
productJw IlIo t00 3r-24 |
0,s 38-3t
550- 330 87-8t
Br 100 3o-zz | 3s- 30

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate

atit la molid cit si brad.
- Regenerarea naturald : intimpind dificultdti datorita stratului
gros de muEchi.
Stratul arbu qtil or : lipseEte.
Stratul ierburilor gi al subarbuqtilor: e s t er e p r e -
zentat prin pufine exemplare de ierburi acidofite (Deschampsia
ftetuosa, Luzuta arbid,a, Homogyne arprna, sotdanelia hungarica).
Frecvent este in schimb Vaccinium m.grtiltus,
stratul mugchilor : f o r m e a z dc o v o r c o n t i n u u . f i i n d b i n e r e -
prezentate Hglocomiutn splendens, Rhgtidiadetphus triquetrus,
Pleuroziurn schreberi, Diqanum scopnrium,

96
 TIPUL DE ECOSISTEI\I: 2 316 hlolideto - fd.geto- brdd.et, inart
gi mij,lociu productiu, cu rnull (mult - moder), pe: sotur:i bturl€ 'tipice,
qgndzinice-p1luuj9e, eu
_- qi.mezobazice.sau bruie feriilursiale oligomel
zobazice, hidric bine echilibrate cu oratis - Dentaiia - Asperulla.
Subtipuri : 23 767 subtip i.,uft pro
23162 subtip mijlociu productiv.

1. Referinle silvotipologice gi fitocenologice

tiplri d-e pidure : 1 3 1 1 A m e s t e cd e r d E i n o a s ge i, f a g c u f l o r d
de mull ; 7 372 Amestec de rd;inoase si fag cu flord de"mull din
nordul {drii ; 1 341 Amestec de raqinoase gi fag pe soluri schelete
(facies cu flord de mull).
Tipuri de sta{iune : U 3 3 3 S M o n t a n d e a m e s t e c u rpi s b r u n
edafic mare, crs,Asperula - Dentaria; 2lB 332 Montan d,e ames_
tecuri Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Dentaria;
1213220 Montan de amestecuri Ps(m), ren'dzinic edafic mijlociu
gi mare, cu Asperula - Dentaria facies l, 2.
Asocia{ii vegetale : P u l m o n a r i o( r u b r a e )* A b i e t i - F a g e -
tum Soo 64.

2. Areal: Cel mai rdspindit tip dc molideto - bradcte - fagete (circa

260 000 ha), cu centrul de rdspindire in Carpafii Orientali (g1olo
din suprafafd, din care mai mult de jumatate pe macroversantul
estic) ; rar in Carpafii Meridionali (Bo/; din supraf,ata) qi foarte
rar in Carpa{ii Occidentali (1016din suprafald).

3, Statiune
Conditii:
- Altitudinc : 950 - I 200 m
- Relief : versan{i cu incliniri Ei expozi{ii diferite, mai fr,ecvent
slab * moderat inclina{i, platouri, coame, inqeudri.
- Material parental : depozite de suprafafi de regul5 groase, de
fIiE, conglomerate, roci eruptive Ei metamorfice intermediare
gi bazioe, mai rar acide.
- Soluri brune eumezobazicetipice qi rendzinice, brune luvice
eu - gi mezoba2ice, sau sol,uri brune feriiluviale gi brune
acide criptospodice oligomezobazice cu mull, mull - moder
gi chiar moder, profunde - mijlociu profunde, nisipo - lu-
toase pind Ia lutoase, cel mult in orizontul B luto - argiloase,
in parte slab sau moderat pseu'dogleizate, cu variat conlinut
de schelet (pinn la semischeletice), cu volum edafic mare Ei
mijlociu ; litiera sub{ire cu descompunereactiv5.
Factori climatici :
- Cildurd : Tma - 5,5 * 4,0oC.
- Apd : Pa - 750 - 900 mm : ETR 500 - 550 nrrn.

7-c.203 97
 Factori edafiei:
- Ttoficitate : foarte ridicatd pini la mijlocie (T
- Reacfie: moderat - slab acidA (pfl : b,S - "_rrr) 6,5), (pinn la
pu.ternic6 in solurile podzolice - pH - 4,b).
- Umiditate : U, 4-glV g.
- Aerafie : bunA $i foarte "bund.
- cdldura : asiguratd la nivelut mediu, corespunzdtor altitudinii.
Factori limitativi:
- Numai volumul edafic, care reduce troficitatea
$i apa dispo-
nibilA.

4. Structura biocenozei

Producitori:
Stratul arborilor:
- Compozilia : molid, brad Ei fag in proporlii diferite; Ia virste
rnai mari fagul intr-un etaj deosebit, sub nivelul celui al rd-
Einoaselor; diseminafi paltinul gi ulmul de munte.
- Corrsistenfa : plin^i 1,0 - 0,9.
- Productivitate : clasa I - II Ia molid, brad ; II - III.Ia fag.
- caraoteristici dendrometrice: in subtipul inalt productiv mo-
lid gi brad de clasa Is - 116,fag de clasa 116 iIII6, in sub-
tipul mijlociu productiv molid qi brad de clasa IIr - rIII5, fag
de clasa 116 - III5.

Subtipul Specia Vltsta, ani C6sistenra tnIUim€a Diametrol Volmul I€Enul de

nedier m nediu, cm mediu, lucrr,
nlba %

inalt Mo 50 26-23 27-23 89- 8.{

Br 50 1,0 21-20 500- 300
productiv 21-20 8.1-E0
Fa 50 22- t8 19- 16 68- 60
Mo 100 36-31 {3- {0 9l-E2
Br 100 0,E 3.t- 30 43- 39 670- 520 87-E2
Fa 100 30-26 34-28 70-65
Mo 50 23- l7 23- l8 85-77
Br 50 0,9 20- t5 20- 17 360- 260 80-72
mijlociu Fa 50 18- 1{ 16- 13 65- 57
productiv
Mo 100 3t-25 10- 31 E9-83
Br 100 0,6 30-21 39- 32 85- 78
500- 400
Fa 100 26-22 28-24 69-63

98
 - Calitat€a lemnului: in general trunchiuri drepte cilindrice,
bine elagate l,a molld gi brad; la fag trunchiuri de calitate in
st*tillRi de bonitate ridicatd dar cu defecte in celelalte sta-
truni +i in nordul $rii.
- Regenerarea naturald: s€ produce fArd dificultdfi, molidul re-
zistA insd numai in luminiguri; prroporfia speciilor poate fi
foarte dileriti de cea a arboretului matur, determinind suc-
cesi,uni locale.
Stratul arbuEtilor: s l a b d e z v o l t a t r e p r e z e n t a tp r i n r a r e
exempl,are de soc roqu, caprifoi, coacdz de munte, tulichind. mA-
cieg de munte.
Stratul ierburilor qi subarbuqtilor : d e z v o l t a vt a r i a -
bil in functie d€ corditiile de lumini qi format dintr-un mare
numdr de specil ale florei'de mull qi mull - moder (Agperuta
od,crrate, Deatiria,. gtolnd*fiosa; Pulmonaria rubra, Geranium
robertinnum, Saluio gh$inosa, Sanicr.tla europclea,, Polggonatum
uerticillatum, Lannium.galeobdnlon q.a.) ; frecvenld mare are Ota-
Iis acetosello. Local pot domina Allium ursinurn (pe soluri jilave
cu mull fin), lmptiens rwli-tangere, Carec pendula, AegoTtodium
podagraria, Cordarnin irnpo.tiens (pe soluri cu apa stagnantA).
Mercurialis prennis, Actaea .spicata, Circaea lutetiana, Sgrnphg-
tum cordatum (pe soluri cu acumulare de humus in orizontul A),
ferigi (in locuri eu'urniditate ahnosfericd rirlicatd), Luzula luzu-
loides, Pyrola secund.a Hieradum transsiluanicum (pe microre-
Iief convex). in parchete, dupd o tazd de buruienrg (Epilobium
angustiJoliutn, Urtica dioica, Atrop belladorn, Senecio siluati-
curn, S. fuchsii, Starhgls siluatica), se instaleaz5 zmeuri.qul crr ar-
bqti fRubus idaeus, Sambzrcus racemosa, S. nigra, Solir siJe-
sioco q.a.).
Stratul muSchilor : reprezentat prin pernife izolate de
Eurhgnchium striatum, Hglocomium splendens, Rhgtidiadelphus
triquetrus, Di.cronnnn scoprhrm, Polgtriclwm commnne).

TIPIJL DE ECOSISTEM : 2 318 Molideto - Jageto * brddet, tuwJt

qi mijlociu prod.uctiu, cu mull (mull - moder) hidromorf , pe soluti brune
tipce gi lioice, eu- Si rnezobozice 9i brune acide, fune feriilut:inle Si'
Iiuisoturi,, oligomezobazice, hidric ercedentare in profunzime, cu Mgo-
sotis.

Subtipuri : 23 1B1 subtip inalt productiv ;

23 782 subtip mijlociu ProCuctiv.

1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice.

Tipuri de pddure: 1 3 1 3 A m e s t e cd e r d q i n o a s ge i f a g p e s o -
luri gleizate.
Tipuri de sta{iune : 4 ! 3 6 4 0 M o n t a n d e a m a s t e c u r iP s ( m )
brun divers, cu drenaj imperfect, edafic mijiociu - fcarte mare ;
10/3 650 Montan dc amestecuri Prn, argiloiluviale, puterni'c p'seu-

99
 dogleizat, edafic submijlociu - mijlbciu: 16/3 240. Montan de
amestecuri Ps, brun freatic'timed-- semiglbic, in luncd inaltd.
15lFM2 Monrtan de amestecuri pm(i), inten"s humifer, cu izvoare
IateraIe.
Asocia{ii vegetale: P u l m , o n a r i(or u b r a e )- - Abieti_ Fa_
getum 5o6 64;

2. Areal : Ocup4 o suprafald redusd i aparc su,b fo'na de mici enclave,

dispersate pe fondul altor ecosisieme (de .egrria, dirl tipul oxalis
- Dentaria - Asperula). Frecvent in Carpa{ii
Orientali Si Oc_
ci'dentali.

3. Stafiune
Condif ii:
- Altitudine : 600 - 1 000 m.
- Relief: versan{i cu inclinare slabd, platouri baze de versant,
lunci inalte ,cu scurgere incetinita a apei sau drenaj intern
insuJicient.
- Material parental : depozite de roci sedimentare ,divers stra-
tificate (nisipuri * argiloase, alternanfa de .gresii marne, Iu-
turi, argile, coluvii sa.ualuvii).
- Sol.uri : brune eumezobazice,brune luvice, brune.acide, eu- ;i
mezobazice, brune feriiluviale gi luvisoluri albice, oligomezo-
bazi'ce, cu mull qi ,rnull - moder, frecvent hi'dromoif. pro-
funde pind la foarte profunde, nisipo - lutoase pind la iuto
- argiloase, rnoderat - puternic pseudogleizate, in parte
gleizate, cu drenaj imperfect, fdrd schelet pihd h semischele-
tic-e, cu volum edafic foarte mare pind la mijlociu ; litiera
subfire,' cu descompunere activd.

Factori climatici :
- Crildurii : Tma : 6,5 -:- 5,0"C.
- Apd : Pa - 800 - 900 mm, ETR 550 - 650 mm.
Factori edaf ici :
- Troficitate : ridicatd - mijlocie (T
,r*,1
- Reac{ie: puternic - slab acidd (pH : 4,5 - b,9).
- Umiditate: U, 9-7lU 6-5; exces aproape permanent
"
din scurgeri de pe versan$i, izvoare sau api freatica.
- Aera[ie : insuficientd in cea mai mare parte a perioadei de
vegetatie.
- Cdldura: mai pulind in sol fafa de medie datoritd excesului
de apd ; frecvente stagndri de aer rece.
- Factori limitativi : a e r a f i ai n s u f i c i e n t d s i c d l d u r a
mai pu{ini in sol Ei aer.

100
 Structtrra-biocenozei
- ; ..
Produeltori.:, -j,-, -, :J.
;':": ',
straiut aiuoiiloi :
- compozifie: molid: bTag tgg qr propor{iivariate(fagul ra
tl -
virste mai m,ari iri etaj dominat).
- Consisten{a: 1,0 - 0,9.
_. I,roductivitate : clasa I - III Ia molid Ei brad II _ III
' la fag.
- caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv pen-
j1y m-olid s,.i.pra$dg.gt*.* Io - II0, pentru fag de clasa 116_
III.5; i1 sub-tipul miilociu productiv-pentru riiolid
9i brad de
clasa IIe - 1116, pentru fag dc clasa 1116- IVo.

Subtipul ':*li Virsta, ani Consistenta lndltimea

medie, m
Diametrul
mediu, cm
Volunul
mediu
Lemnul de
lucru, 0/6
m r./ha

IlIo 50 26-2' 26-20 87+81

Br 50 1,0 21-20 25-2r 500- 390 87-84
inalt Fa 50 20- 16 l8- l5 69
productiv
DIo 100 36-31 11-10 89- 86
Br lc0 0,8 34- 30 ,t3- 38 6 5 0 -5 1 0 89- 86
Fa 100 28-24 32-27 7l
Mo ,s0 23- t9 n-2a 85--81
Br 50 0,9 20- t6 2t- t8 370*270 8t-76
Fa 50 18- l1 16- 18 58- 52
mijlociu
productiv IIo 100 32-27 10- 31 87-81
Br 100 0"8 30-26 38- 34 530- 450 83- 78
Fa. 100 26-22 29-25 68-62

-
Cali,tatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindri,ce bine elagate,
la molid Ei brad, in parte defectuoase la fag.
-
!,egengrqrga naturali : se produce u$or la addpostul ar-
boretrilui bdtrin, dar devine'aiticita in teren deschis in ,urma
inmldqtindrii solului.
Stratul arbuqtilor : s l a b d e z v o l t a (t s o cr o q u ,s c o r u g ) .
Stratul ierburilor qi subarbugtilor : d e r e g u l dp u t e r -
nic dezvoltat, format din specii higrofile (Chrysospleiium- alter-
nifolium, Myosotis palustris, Equisetum siluaticum, E. palustre,
Impatiens noli - tangere q.a.) Si specii de mull - modei (Aspe-
ru,l,a oclorata., Denteria glutdulosa, Circaea lutetiana, Sgmphg-
tum cordatum, Ranuntulus carpaticas s.a,). P,archetele neregene-
rate se in{elenesc cu Deschampsia caespitosa, Ju,nens etfusis.
Stratfi mugchilor : l i p s e g t es a u e s t e s l a b d e z v o l t a t .

101
 TIPUL DE ECOSTSTE&I:2 327 Molideto - fugeta - brddct, mii-
Cocia prailrctiu, cu m,ull - rmodn, pe soluri brtu;ia-aciite brvtrc fbiUi-
vide $i \** ecil,e riptospodice, oligomczobazice,hidric optinale, cu

Subtipuri : 23 272 subtip mijlociu productiv.

l. Re.ferintesilvotipologicepi litocenologice
Tip-uri_de ptrdure : 1321 Ametec de rdEinoase
Ei fag cu Ru-
bus hirtus.
Tippri de_ staf iune : 513329Montan de atnestecurips qi ps(m)
brun podzolic sau cripto@zolic edafic mare facies 2.
Asocia_!ii vegetale: P u l m o n a r i o( r l a b r a . e* ) A b i e t i - F a g e -
tum 5o6 64.

2. 4reel : Oeupi o suprafald apreciabilS (70 000 ha), fiind rispinditmai

ales_in Carpa{ii Orientall (580/6din care aproape jumdtate in Carpafii
de Curburi) qi Meridionali (400/0din care doui ireimi pe Eracrover-
santul nordic).
.
3 . Stafiune
Condi{ii :
-Altitudine : 900 - 1 200 rir in nord, 1 200 - I 450 m in sud
-,Relief : versanfi ou inclinare nroderatd, culmi late.
-Material parental : depozitc groase provenite din roci predo-
minant acide (qisturi cristaline, roci gruptive porfirice, gresii,
rnai rar complexe greso - marnoase).
- Soluri brune feriiluviale qi prune rcide criptospodice, brune
acidernezo Ei oligomezobapicre,cu moderr rnijloqiu profunde
pind la profunde, nisipo-lutoase pina Ia luto-nisipoase, slab
pinl la semischeletiee, cu votum edafic mijlociu pind la
mare ; litiera cu descompunere relativ inceatS.
Factori climatici :
_ c{ldurS : Tma o7o5,5 _ 4;09C.
- Apa : Pa - 750 - 900 mm iu nord; 1000 - 1 200 mm in
sud; ETR: 450 - 550 mm.
Factori edaf ici :
- Troficitate : mijlocie (T rrll.
-.Reactie : moderat - slab aeid6 (pH - 5i3 - 6,0).
- Umiditate:Uo 4-51U, 4-3.
- Aerafie : bund Ei foarte buni.
- Cilduri : firi abateri sensibile, fafi de media ce corespunde
altitudinii.
Factori limitativi : ' v o l u m u l ' e d a f i c; n i j l o c i u , c o n { i n u t u lm a i
mare de schelet.

L02
4. Structura bioconozoi

Productrtori:
Stratul arborilor :
- Comrpozifie:-molid, brad Ei fag in proporfii variate; disemi-
nat anin alb (rar larice).
- Consistenta : 0,9 - 0,8.
- Productivitate : clasa II - III la molid qi brad, III la fag.
- Canacteristici dendrometrice ; pentru molid 9i brad de tlasa
IIr - II.I5 qi fag de clasa 116- III5.

Subtipul lniltimca Diametrul Volumul Lenhnl de

Spcia Vl6ta, ani Consistenla
Eedie, m mediu, cm Dcdiu luctu, 9'o
m'/ba

Mo 50 23- l7 22- t8 E 7- 7 6
mijlociu 0,9 365-255
Br 50 2t- t6 2 l - l 7 EA-72
Fa 50 19* 16 l8- 1{ 6{- 56
Mo 100 32-21 38-.i2 EE_8I
productiv Br 100 0,8 30-24 37-32 t{0-- {05 81-77
Fe 100 28-21 3t-26 66- 63

* Calitatea lemnului: trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate

la molid qi brad, cu defecte la fag.
- Regenerare naturali : nu prezinte dificuttili decit in cazul
deschiderii puternice a masivului gi dezvoltdrii luxuriante a
speciei Rubus hirtus.
Stratul arbugtilor : r e r p r e z e n t aptr i n r a r e e x e m p l a r ed e c u -
nunitd, coacez de munte, tulirchind, caprifoi, soc roqu.
Stratul ierburilor qi subarbuEtilor : i n g e n e r a lb i n e
dezvoltat dominat de Rubus hirtus,. se adaugi specii ale florei
de mull (Soluio glutinosa, dentarin glandulosa, Actaea spicfi'ta,
Asperula odorata, Geranium robertianum), Oralis acetosella, urLe-
ori specii de buruieniE fSenecio tuchsii, ChrysanthefiLunl, rotun'
difolium), tertgi (Athyrium filir femina, Dryopteris filit rnas) ;
in locuri au umiditate ridicatd Dryopteris disiuncta, D. phegopte'
ris, Stellaria nemorum, Ranunculus atrpticus, SgrnphAturtu cor-
datum.
Stratul muEchilor : ingenerallipseqte. ,
TIPUL DE BCOS/STEM : 2 336 Molideto-Jdgeto-brddet, mi,ilociu
productiu, cu nrnder, pe soluri brwne acide,lutsisoluri, brune Jeriiluuiale ;i
brune acide uiptostrtodice, oligomezobazice, hidric echilibrate, cu Festuca
drumeia.
Subtipuri : 23 362 subtip mijlociu produgtiv.

rs3
1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice , , .. i :' .'
Tipuri de pddure: 1 9 3 1 A m e s t e c d e r d q i n o a s eq i f a g c u
Festuca altissimn.
Tipuri dc sta{iune: G l s s z z r v l o n t a n d c a m e s t e c u rpi ^ ( i ) ,
1. brun.podzolic sau criptopodzolic, edafic mijlociu, cu Festuca * ca-
larnagrostis-
Asocia tii vqgetale: p u l m b n a r i o( r u b r a e ). - A b i e t i - Fa-
ge.trmt5o6 64.

2. Areal j Tip cu lA"spindire redusd (circa,,rz 000 ha). concentrat in car-

pa{ii Meridionali (7107ndin suprafatd, din cai-e majoritatea pe macro-
versantul sudic) ; restul suprafe{ei in carpa{ii occidentali
- Ei carpafii
Orientali (partea de nord qi est).

3. Stafiune

Condi{ii:
- Altitudine : 1 000-1 gbO(l 4b0) m.
- Relief : versanfi moderat - puternic inOlinafi, mai ales inso-
ri{i, culmi, mameloaire.
- Material parental : depozite deluviale provenite din roci acicle
(metamorfice, eruptive, sedimentare).
- soluri: brune feriiluviale
Ei brune acide criptospodice, luviso-
luri albice, brune acide, oligomezobazice cu mod€r, moder-mull
sau moder-humus brut, mijlociu profunde, nisipo-lutoase pind
.' la lutoase in orizontul B, slab pind la semischeletice,cu volum
edafic mijlociu ; litiera sub{ire cu descompunere destul de
activl
Factori climatici:
- Cilduri : Tma: b,8-4,0oC.
- Api 1ps - 950-1 250 mm ; ETR: 4b0-b00 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : mijlocie (T,r,).
- Reacfie : moderat - slab acidd [pH : 5,0-6,2).
- Umiditate : U,4-3/A"3-2.
- Aera{ie : bund.
- Cdldurd : un ugor plus de cdldurd pe versanfii insori{i.
Factori limitativi:
- Volumul edafic mai mic, eare determind troficitatea $i umidi-
tatea mai redusd.

104
A
Structura biocenozei : .: :

Producitori '-'
Stratul arborilor:
' Compozi{ie : molid, brad,
fag in proporfii apropiate, la virste
mai mari fagul in etaj dorninat.
- Consistenfa: 0,9-0,8.
-
lroduCtivitatea : clasa. II-iiI Ia molid gi brad, III. la. fag.

lIr-ill.1 9i fag de clasa II1;-IV11.

Subtipul lniltrimca Diamctrul Volumul Lemnul ..ir:

I Spccir Yirsta, ani Consistrnfa
mediu
:nedie, m mediu, cm lucru, iu
mt/ha

\Io 50 23- t7 23- t8 8-5- "c0

mijlociu
Br .t0 0,9 20- t5 2t- t7 360- 2.t0 70-,s5
Fa 50 l9- 16 18- 14 61- 54
I,Io 100 32-21 35- 3l 87- S0
roductiv Br r00 0,8 30-21 :is-'32 530- 360 8t-60
F'a 100 28-24 32-26 69- 61

' - Calitatea lemnului : trunchiuri in majoritate cu forme bune ia

rdEinoase,cu defecte la fag.
- Regenerare naturald : este dificili dacd s-a produs infeler-:irea
solului in urma lumindrii arboretului.
Stratul arbuEtilor : IipseEte.
Stratul ierburilor gi subarbuEtilor: o b i g n u i tp u -
ternic dezvoltat dominat de Festuca drEmeia, uneori si de Fesrucn
altissima, la care se adaugd pe soluri cu troficitate ceva mai
ridicirlar, specii de mull (Dentaria glandulosa, D. butbifera, A$-
perula odorata, Euphorbia amygdaloides, pulmonaria rubra, La-
mium goleobdolon E.a.),iar pe soluri cu troficitate ceva mai scd-
zutd, specii acidofile (calamagrostis arunclittsceo,,Luzula luzultti-
des, pe creste gi Vaccinium mgrtillus/. Scddereaconsistenfei arbo-
. retului duce la o puternicd inlelenire. In parchete Festucs dispare,
locul ei fiind luat de Calamagrosfis,Luzufa, Epitobium.
Stratul muEchilor ; d e r e g u l dl i p s e E t c .

TIPUL DE ECOSISTEM : 2 344 Motid,eto-fd.geto-brddet slab pro-

ductiu, cu moder-humus'brut, pe soluli brune feriilutiale ;i brune icide
c_riptospodice,oligom,ezobazice,hidric cuosiech.ilibrete, c'tl, Caramagrostis-
Luzula.
Subtipuri : 23 443 subtip slab productiv.

105
1. Bcforinfe silvotipolo6icc ai fitoconologicc
Tipuri de pddure: Si fag pe so-
1 3 4 1 A m e s t e cd e r d q i n o a s e
luri schelete facise Luzula - Calamngrostis.
Tipuri de staf iune: 7 1 3 3 2 1M o n t a n d e a m e s t e c r r rPi i , b r u n
podzolic Ei criptopodzolic, edafic mic cu Lunile t Calnmagostis.
AsociaIii vegetale:

2. Areal: Tip cu rdspindire mare (circa 125 000 ha) mai ales ln Carpalii
Meridionali (51% din suprafafe) gi pe versantul vestic al Carpalilor
Orientali (3704 din suprafafi).

3 . Stafiunc
Condif ii:
-Altitudine : 850*1 300 (1400) m.
-Relief : versan{i de reguld inclina{i Ei foarte inclinafi, adesea
cu rupturi de pante qi stinei, culmi.
- Material parental : depozite subfiri grociere, din qisturi ctista-
line qi roci eruptive intermediare qi acide, mai rar de fliE.
- Soluri : brune feriiluviale qi brune acide criptospodice, mai
rar podzoluri, oligobazice, cu moder tipic sau grosier (spre
humus brut), mijlociu profunde pind la superficiale, nisipo-lu-
toase pind la luto-nisipoase, mai rar lutoase, semischeletice
pini la excesiv scheletice, cu volum edafic mic ; litierd groasd
cu descompunere inceat5.
Factori climatici:-
- Cdldurd : Tma: 6,5-4,0t.
- Apd ; ps:900-1 200 mm ; ETE : 475-600 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : sclzutFt (T rt).
- Reacfie : puternic-slab icid5 (plfl: 4,7-6,A).
- Umiditate: U,3-2lU
- Aerafie : foarte bund. "2-1.
- Cdldurd : fdra abateri deosebite.
Pactori limitativi:
- Troficitatea Ei umiditatea scizute, din cauz* volumului cdafic
mic ; vintul pe fonne de relief expuse.

4 . Structura biocenozei

Froducdtori
Stratul arborilor:
- Compozi{ic : rnolid, brad qi fag in propor{ii apropiatc. dar.dis-
tribuite neuniform pe suprafata ; fagul rimin obignuit in eta-
jul dominat.

10s
 - Consisten(a : 0,p-0,9.
- Productivitate'i clasa de produc{ie III-IV la molid $i brad
IV-V la fag:
- Caracteristici dendrometrice : pentru molid gi trrad de clasa
IIs-IVo Ei fag de clasa III6-V6.

tnillimca Diametrul Vohmul mediu I l*mnul de

Subtiprl Spcia Virsts, rni Consistenta medie, m mediu, cm nlha I lucru, J/o

D[o JO 2t- 16 22- 16 | 82-78

Br -'0 O,E 19- 11 20- t5 275-r7o ao-zz
I
slab Fa 50 16-ll 15- ll | 56-40
'productiv
Mo 100 30-22 36- 28 81-80
I
Rr r00 0,7 28-22 35-29 {00- 300 8r- 74
|
Fa t00 21- t3 26- t9 | 6i- 54

- Calitatea lenrnului : trunchiuri drepte dar in parte slab ela-

gate la fag.
- Fegenetaie naturalS : nu prezintd dificultafi dar puie{ii de mo-
lid se pot mentine doar in ochiuri.
Stratul arbuEtilor: n u e s t e d e z v o l t a t ;r a r e e x e m p l a r ed e
agriE Ei tulichini.
Stratul ierburilor $i arbuEtilor : d e z v o l t avt a r i a b i li n
func{ie de condifiile de lumini , dominante sint Luzula luzuloides
Ei Calamagrostis afundinacea, Pe soluri cu moder-mull se adaugd
Deritarin glanduloso, Galium schultesii, Asperula odorata; pe
soluri cu mgder grosier apar Hieracium transsiluanicum', Ho-
naogyne alpina, Luzula sAluatica ehiar Voccinium mTlrtillus ; pe
soluri cu umiditate mai mare cste frecvent Rubus hirtus.
Stratul mugchilor: r a r c p e r n i f e d e E u r h y n c h i u ms t r i a t u m ,
H glacornium splendens, Dicranutn scoparium.

TIPUL DE ECOSIST8M : 2 416 Fd.geto-brdcletinalt qi miilociu pro-

d,uctiu, cu nrull (mull-mod.er), pe soluri brune tipice, rendzintce qi luuice,
eu- si nlezobdzice, hidric echilibrate, cu. Oralis * Dentaria - As-
Wrula.
subtipuri'
il,ii:Il.iffi';i,"
?x\li:liliF
1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice
Tipuri t r m a lc u f l o r d d e m u l l ;
d e p d d u r e : 2 2 1 1 B r d d e t o - f A g nc o
2 212 Brddeto-fAget cu flord de mull de productivitate mijlocie ;
2 213 Brideto-fdget cu flore de rnull, pe soluri schclcte ; 2 311
Bridet amestecat (s).

107
 Tipuri de sta{iune: 1 / J B 3 g M o n t a nd e . a r . n e s t e c pu sr i b r u n
edafic mare, pu Asperula-Dentaria; z/s BJ2 Montan de amestecuri
Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria; I2lB 220 Montan
. dg amestecuri.Ps, rendzinic edafie mijlociu gi marc, cu Asperulct-
Dentaria.
Asociaf ii vegetale:. P u l m o n a r i o( r w b r a e-) A b i e t i * F a g e -
tum So5 64 (Abieto - Fagetum clacicutn Beldie 6?, tip Asperulct-
Dentaria).

2. Areal : cel mai rdspindit dintre tipurile de brideto-firgete Ei dintre

tipurile de amestec cu brad (circa 2zb 000 ha); iumf,tate din supra-
{atq se afla in carpatii orientali, 4go7o
in carpali1 Meridionari, restur
in Carpafii Occidentali.

3. Statirrne
Condi{ii:
- Altitudine : (600) 800-1 200 rn.
-- Relief : versan[i slab pind la puternic inclina{i cu diferite ex-
pozi{ii qi forme de relief -F plane (baza pantelor, coame late,
platouri).
- Material parental : depozite provenite in special din flis mar-
no-grezos, conglomerate calcaroase, calcar.e. roci eruptive gi
metamorfice intermediare qi bazice.
-- Soluri brune eumezobazicetipice
;i rendzinice, brune luvice,
cu- qi mezobazice,cu mull Ei mull-moder, profunde Ei mijlociu
'profunde,
nisipo-lutoase pind la lutoase, in mare parte slab-
' moderat pseudogleizate(datoritd texturii luto-argiloase din ori-
zontul B), fdrd schelet pind la semischeletice,cu volum edafic
mare qi mijlociu ; litierd sublire cu descompunere foarte
rapidi.
Factori climatici:
- Cdldurd : Tma: 6,5-4,5oC.
-
4pe : Pa : 750-900 mm in nord; 800-1 100 mm in sud ;
ETR:450-600 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicat5-mijlocie (T,r-,,,).
- Reac{ie : slab-moderat acidi (pH - 6,5-5,5).
- Umiditate: U,4-3/U" 3.
- Aera{ie : buni cu excep{ia orizontului B in solurile eu pseu-
dogleizare.
- Cdldurd : fdra abateri sensibile fata de media caracteristici
pentru altitudinea corespunzdtoare.
Factori limitativi:
- Numai volumul edafic care micEoreazdvolurrm.l de substan{e
qi de apd disponibil pentru plante. .:

108
4. Structuri.biocenozei .

Prodtrcitori ,

Stratul arborilor:
-- Compozi{ia : fag gi brad in propor{ii varinte feigul in eta-
;
jul: 2 la virste mai mari ; diseminat paltinul de muntc,
carpenul, frasinul.
- Consistenfa: 0,8-1,0.
- Productivitate : clasa I-III la brad, II-IV la fag.
- Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv brad
de clasa 16-IIo, fag de clasa IIo-1116 ; in subtipul mijlociu
produetiv brad de clasa II1-III5, fag de clasd IlI0-I\r0.

Subtipul lnilJinca Diametrul Volumul ncdiu Lemnul dc

Specia Virsta, ani Consistenta mcdie, m o7i,
mediu, cm rn"/na lucru'

Ilr 50 24-20 24-21 86-76

..^l+ ---^ 1,0 {40- 330
Fa 50 22- t8 22- 18 62
Luctiv
Br 100 JJ -.)(' 13- 39 89- 80
0,8 700- 50{)
Fa 100 30-26 34-25 66

Br 50 20- t5 2t- t7 78-74

n ij icciu D^
0,9 330- 235
.50 l8- 14 19- l5 62- 57
prod
rroductiv Br 100 -ttt- z / J/-JL 82-77
0,8 500- 370
Fa 100 26-22 30-25 66- 60

-. Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindnce, foarte bine

elagat'eatit la brad cit gi la fag.
._ Regenerarea naturald : ugoari, scminfiguri abundente se in-
staleazi la 2-3 ani qi se dezvoltd chiar sub masiv in tine-
'
returi,dar nuinai brad sub arbori batrini de fag gi fag sub
arbori bdtrini de brad, realizindu-se astfel o co;tinue
alternanfd a speciilor pe spafii mici.
stratul arbugtilor: reprezentap t r i n e x e m p l a r ei z o i a t e d e
soc comun, soc roqu, eaprifoi, cununi{d, tulichind g.a.
Stratul ierburilor ;i subarbuqtilor: d e z v o l t an t eu-
niform in funcfie de condi{iile de lumind : caracteristice sint
speciile florei de mult lAsperula odorata, bentaria glanclulosa,
D. bulbifera, Pulmonaria rllbra, Euphorbia amggdatoid.es,La-
mium galeobdolon, Adoxa moschatellino ;.a.). Se iealizeazd nu-
meroase faciesuri in funcfie de varia{ia condifiilor stafionale :
Aeg;opodium podagraria, Saluia glutinosa, Card.amin impatiens -iilave pe
soluri jilave ; Allium ursinum dominantd pe soluri cu
mul fin ;- Impatiens _noli - tangere, Carei pendula pe linga
izvoare de coastd ; Carer remota pe soluri cu apa stignantX;

109
 Acf,,apa,spicato, Geranium phaeutn, SWrtphgfi.lm eordaturn, Ra-
nur?c,nlus catlnticus, Circaca lutetiatw, in stafiuni cu umiditate
atmosfericd ridicatd pe soluri bogate in humus ; Meranrialis
perennis, Paris qtndrifoli.a pe soluri cu acumuldri de humus;
Orolis acetosella pe soluri cu acumular€ de moder, in arborete
inchise ; Brom.us benekeni qi Hord,elyrnus europcus pe soluri
cu schelet de calcar; local, pe microrelief convex qi pe versanti
foarte inclinafi, pot apare specii acidofile (Luzrila, Iuzuloides,
Orthilia secundd, Veronico ofticinaks S.a.). In parchete neregene-
rate, dupl un stadiu de buruienig cu Ellobium arryastitolium, Se-
necio siludtiers, S. fuchsii, Urtica dioico, Atrop, belladona, se
instaleazd zmeuri$ul (Rubus idaeus) qi arbuqtii (soc negru gi
rogu, salcie clpreascd).
S tratul mu qchilor : slab dezvoltat; putine.pernite.de."Hglo-
cotri,hnn. splaiderls,'TFr ui.dtllm' abi€tinam, " Di,6e*hb saapr;.Firl;nt,'
Cath:arhrca undulata, Plagrochita asplenioides E.a. MuEchii pot
lipsi in sta{iurfi insorite, cu soluri schelete.

Consumatori, dcscompunitori
Insecte fitofage. Tulpiai. Brad {cambio gi:ilofagi)
Abundenta relativl, % Densitatca (nr./mt) Gradul de yltilmare
Nr, la infGtare tip le intcts€ tip - la iulBtare..tip
crt. Specii

Pityohteines Ccyllalas Pittoh. Cryplel. Pityoh. Crypbl.

I Pityohteines
culaidens 97,1 631,5 pufine
., Cryphalus piceae 0,4 97,6 ,:u 167,9 slab
J Pisscdes pieeae 8,8 12,2 slab
4 Pityohteine s
actmtzcu i 1,8 l l,7
'7)
5 Urocerus gigas 1,5 f. slab
6 Cryptutgus
crnefeus 0.,t 2,6

TI\PUL DE ECOS/STEM : 2 427 Fageto-brddet, inalt gi mijlociu

productiv, ca mtlll-moder, pe soluri brurc ocide, brune teriitrutsiale $i
brune acide criptospodice, oligomezobazice gi,oligobozice, hidric optim,ale,
cu Rubus hirtus.
Subtipuri : 24277 subtip inalt productiv;
24272 subtip mijlociu productiv.

1. Seferinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de padure: 2 2 2 1 B r d d e t o - f d g ect u R u b u s h i r t u s .
Tipuri,de sta{iune: 5 / 3 3 2 3 M o n t a n d e a m e s t e c u rP i s(m},
brun podzolic sau criptopodzolic edafic mare, facies 2.

1r10
 As o a i a I i.i ve g e t a le : Pulmonario (rubr-oe) - Abieti-Fogetunt
S06 64 (Abieto - Fagefi.tm d,acicum Beldie 67 tip Rubus hittus).
, Aresl: Tipul octrpi suprafele destul de mari (circa 85 000 ha) mai
ale in Carpa$ii Orientali (850/sdin suprafa{a).
.) Staflune

Conditii:
- Altitudine: 900-1 200 m.
- Relief : versan{i cu inclinare slabi - moderatd cu expozi[ii
mai mult umbrite, coame late.
- Material parental : depozite grosiere provenite din roci erup-
tive (andezite, porfiri.te, dacite), gisturi cristaline acidg mai
rar complexe marno€r€zoase de f'liE.
-= Soturi'brune acide, brune feriiluviale gi brune acide cripto-
. spodfice, mai rar podzoluri, dligo- qi oligomezobazic€, crr
nroder, profunde pind la mijlociu profunde, rusipxpluloase
pini ,la luto-nisipoase, mai rallutoce;.slab prnA. la semi-
scheletice, cu volum edafic mare pini la mijlociu; litierd
subfire, cu descompunere relativ rapidd.
Factori climatici:
- Cdldura : Tma: 6,5-5,0"C.
.-:-,Apa : Pa : 750-900 mm in nord, 800-1 100 mm in sud,
umiditatea ridicatd a aerului ; ETR : 500-575 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridioatd - mijlocie (Trr-rg).
- Reac{ie : moderat - slab acidi (pH : 5,0-6,0).
- Umiditat'e: Uo 5-4/U"4-3.
- Aera{ie : bun6.
- Cildurd: in minus fa{a de medie, pe versanlii umbrifi.
Factori Iimitativi:
- Troficitatea redusd mai ales in solurile cu volum edafic mij-
lociu gi schelet mult.

4 . Structura biocenozei

Producltori
Stratul arborilor':
- Compozifie : brad Ei fag in propor{ii variate fagul iir etajul2
;
la virste mai mari ; diseminat molid, ulm ;i paltin de munte.
- Consisten{a: 1,0-0,8.
- Productivitate: clasa II-III la brad, III'-IV la fag.
- Car,acteristici dendro,metrice : in subtipul inalt productiv brad
de clasa 16-116 fag de clasa 116-1116; in subtipul mijlociu
productiv brad de clasa 116-1115,fag de clasa IIIg-IV9.

111
 lnillimea niumetrul I Volumul Lemnul de
medie, m mediu, cm mediu lucru, lo
l: mt,/ha

Br )! ) |
23-20 3'70-295 84- 80
Ia 2t- t8 19- t6 65
productiT
Br 14- 20 {t- 36 88- 80
580- {65
Fa 0,8 30*26 34--28 69
Br 20- t7 235- 205
mijlociu Fa 0,9 t9- 15
28-24 sa-sz
465- 36.t
0,8 26-22 29-24

..- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte cilindrice, numai in

parte bine elagate la brad, trunchiuri in parte cu forme bune,
in parte cu defecte la fag.
- Regenerare naturald: se face u$or, dar tinereturile se dezvolta
numai in condifii de lumind suficientd.
Stratul arbugtilor: s l a b d e z v o l t a t ;t u f e i z o l a t ed e m d c e gd e
munte $i comun, tulichind, caprifoi, soc rogu, scorug.
Stratul ierburilor qi subarbuEtilor d o m i n a td e R u b u s
hirtus, la care se adaugd Actaea spicatq, Saluia glutinosa, Aspe-
ruld odorsta, Dentaria glandutosa, Oralis aceLosella,frecvent
ferigi (Athyriurn filir - femina, DrEopteris filir mas, D. disjuncta,
D. phegopteris), care impreund cu Stellari& nenl,orur4 Symphy-
tum, cordatrlnl,, Ranunculus carpaticus indicd soluri mai umede.
In oazul luminririi arboretului qi lipsei tineretului, Rubus poate
acoperi complet solul, impiedicind regenerarea Ei creind dificul-
tdfi pentru lucrdrile de impddurire.
Stratul muEchilor: d e r e g u l 5l i p s e E t e .

TIPUL DE ECOSISTEM : 2 436 Fdgeto-brddet mijlociu Woductiu,

cu n'Lodsr, pe soluri b.rune dci.de, brune feriilutsiale, oligomezobazice,
hidric echilibrate, cu Festuca drymeia.
Subtipuri : 24 362 subtip mijlociu productiv.

1. Rcferinfe silvoproductive pi fitocenologice

Tipuri de pddure: 2 2 3 1 B r d d e t o - f d g e t , s uF e s t u c a s i t u a t i c a .
Tipuri de sta{iune: 6 / 3 3 2 2 M o n t a n d e a m e s t e c u rP i m(i),
brun podzolic sau criptopodzolic edafic mijlociu cu Festuca ! Ca-
lamagrostis.
As o ci a { i i ve g e t a le : Pulmonario (rubrae) - Abieti * Fagetum
5o6 64 (Abieto - Fagetum dacicum Beldie 67, tip Festuca al-
tissima).

1,12
I Areil : Jip cu fdspindire redtrsd (circa 14 000 ha), localizat mai ales
in Carpa{ii Meridionali si Occidentali.

3 . Statiune
Condi{ii:
-
Altitudine.: 800-1 400 m.
-
Relief : versan{ii. moderat pj$ la puternic inclinali, cu expo_
zifii diverse, mai ales insoii{i, culmi, mameloane.'
- Material parental : depozite deluviale provenite din roci
acide
(metamorfice, eruptive, sedimentare). .
__ Soluri : brune
-feriiluviale Ei brune acide tipice gi. criptospo-
. dice, oligomezobazice, cu moder, moder-mull iau moderjhumus
brut, _nqjlociu profunde, nisipo-lutoase pini la lutoase in ori-
zontul B, slab-pini la semischeletice, cu volum edafic mijto-
ciu ; litiera sub{ire cu descompunere destul de activd.
Factori climatici:
* Cdldurd : Tmn: 6,0-3,5oC.
- Apd : Pa : 1 000-1 200 mm ; ETR: b00-600 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : mijlocie (TIII).
- : moderat - sldb acidd (pH : 5,2-6,2).
- &"ug!i"
Umiditate: U" 4-3/U. 3-2.
Aera{ie : bun5.
- Clldurd : un u$or plus de cdldtrrd pe versan{i insorifi.
Factori limitativi:
Volumul edafic mijlociu gi, corespunzitor, troficitatea Ei umi-
ditatea mai reduse.
'
4. Structura biocenozei
Producitori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : bnad
Ei fag in proporfii variate ; fagul la virste
mai mari in etajul 2.
- Conrsistenfa: 0,9-0,8.
__ Productivitate : clasa II-III, la brad ; clasa III-IV la fag.
- Caracteristici dendrometrice : pentru brad de clasa II1-III*;,,
. pentru fag de elasa IIIg-IV5.

Subtipul Specia Vlsta, ani lnil!imea Diametrul Volumul kmnul de

Consistenla
medie, m mediu, cm mediu lucru, /6
m?ha

Br 50 0,9 18- 14 20- t6 280-200 84-76

mijlociu Fa 50 17- 13 t6- t2 62
producti'z Br 100 0,8 28-24 36-32 8 7- 7 9
{80- 350
Fa 100 25-20 30-22 66

B-c.205 1,1B
 - calitatea lemnului : trunehiuri in genqrql. drepte, cilindrice,
bine elagate; fagut Paate avea qi trunchiupi .cu defecte gi
elagraj slab.
_ Reieierarea naturald : semin{iguri,le se_instaleaz4 uqor. sub
maiiv, unde Festuco nu creeazd {eline, dar mai greu in por-
{iunile luminate.
Stratul arbuqtilor: l i p s e g t e ;r a r e e x e m p l a r ed e s c o r u g ,m d -
cieg de munte s,.4.
stratul ierburilor Ei subarbuqtilor: d e z v o l t a vt a r i a -
bit in functie de consiitenfd; dominanti este Festuca drymeia,
care in po4iunile luminate poate crea.covoare compacte pe su-
prafala marb; pe soluri oligomezobazice spre mezobazice s€ aso-
specii'de mu'll, mull-moder (Asperula od'orata, -Caryr
"iazl'eu
pilosa, Iimiu* galeobd'olon, Pulmonatia rubrs,-' EuphorUga
-corrdifii
Lmyg;totoidos), in de umiditate mai mare a solului ':i
Satl;o glutitw'so sau Ocalis acetosella-; p. Lolgri spre oligobazice
apar specii acidofile (Inzula luzuloiiles, calo.ry4gtostis arun'dr-
,ii"o,'Hieraciutn' transsiluoninurn, mai rar -sPre creste V accinium
mryrtiltus),ln cazul scaderii consisten{ei arboretului se produ-ce o
priternica ingelenire eu Festtrca,. in parchete aceasta dispare, fiind
inlocuitii an I'uzula, Cala:rnagrostis.
Stratul mu qchilor : liPseqte.

TIPUL DE ECOS$TEM : 24 443 Fdgeto-btddet, slab ptoductiu,

c'u,rtde\ pe soluri brune feriiluoue gi brune ocide uiptospodice, aligo-
gi oligomciobozice, hidric cuosicehilibrate,. aL Calamngrostis-I'unila.
Subtipuri: 24443 subtip slab productiv

t . Ecferinfe silvotipologice 9i fito*nologice

Tipuri de pddur e : 2241 lJradeto-f5get cu Luzula ttlbidl'
de statiune:
T i p'podzolic
uri ? / 3 3 2 1M o n t a nd e a m e s t e c u rEi ;i b r u n
gi crip,topodzolie, edafic mic, cu Luzura t Calamo-
gnostis.
Asociatii vegetale: B e l d i e6 7 t i p
A b i e t o - F o g e t u md a c i c u m
-
Luzula Calamagrosfis.
2. Aroal : Tip cu rispindire redusi (cca 10000 ha), din care peste iuma--
tate in Carfhtii wlenidtonili, in majoritate pe macr"oversantul
sudic, 40t/c in Carpatii Orientali (macioversantul estic), restul in
Carpa$ii Octidentali

3. Stefiunc
Conditii:
Attitudini : 60O-1 2000m in nord, (650) 800-1 250 (1400) m
in sud.
- Relief : versanfi inclinafi qi foarte inclinati (peste 30o), ereste,
mai rar versan$ slab - moderat Falinqti qi ooarne.

11{
 - Material parental : depozite eluvial - deluviale subfiri, pro-
v.enite din qisturi cristaline qi roci eruptive intermediare qi

. - Soluri : brune.acide, brune feriiluvia'le qi brune acide cripto-

- . spodice,. rnai rar,podzoluri, oligobazice, eu moder grosler-
..,hurnus brut,. superficiale pind la mijlociu profunde, nisipo-
,lutoase.pind la luto-nisipoase, semischeletice pind la excesiv
scheletice. cu volurn edafie mic; litiera groasS, cu deseom-
.punere lentd.
Factori climatici:
,' -, Caldurd: Tma: 4;0-7;0-cC.
' 'Ape
: Pa * 850*-1 Zfi) mm ; ETR: 500-650 mm.
Factori edaf ici:
" 4:
zotroficel
* Reac[ie : puternie - slab acide @H - 4,?-6,0].
- Umiditate : U" g-AA 2-7.
"
,.. - OAfduri ; f,6r6 abateni sensibile fa!5 de medie.
Fa'ctori limitativi: +::
- Troficitate qi umiditate reduse, volum dafic mic.

4. Structura bioeenozei

hoducitori ,.
Stratul arborilor:
Compozi{ie : brad. Ei fag in propor{ii diferite, fagul la virste
mari in-etaiul 2.
- Gonsisten{a : {,8-0,7.
.,....;-- Productivitatg: clasa III-=IV la brad, .IV-V la fag.
.:-..Csracterjstici 'dqrilrornetrice : pentru bred de clasa II6-IV5
"
. . ,Ei fag & clara.Ill6--Yt

Subtipul Spocia Vlnta, ani Consistetrla lnlgimea DiaBetrul Volmul Imnul do

medie, m mediu ' co oediu, mr/ta lucru, %

Br JO 0rE 19- 13 20- t5 250* 115 8Z-71

slab . . Fa JO t7* tl l6- 1 l 6l
productiv Br -100 23-27 36-2E E6- 75
Fa 100'
o,7 24- 18 2.6-20 1&-270
65

*'Calltatea ,lemnului: tnrnchiuri drepte, eonieer mai slab ela-

'gate la brad; tnmchiuri In general strimbe, neelagate la fag.
-'Cblitat{ia terirrtutui : trunchiuri drepte, @nice, mai slab el.a-
' 'gate'
la brad, triinchiuri in general strlmbe, neelagate la fag.

1'15
 Str atul arbuqtilor : liPsegte.
Stratul ierbririlor qi subarbuEtitor: bine dezvoltat,
dominat de Luzula luzuloides, p€ versa'n{ii repezi Si pe soluri
scheletice qi de Calamagrostis anmdirncea; in compunerea stra-
tului mai participi in pufine exemplare Festuca. altissima sau
F. drymeia, Hiet'etcium transsilaania un, Al,o/;is ueetoselta, Orthilio
secundn, Poa nemnralis; in.'lungul cresteLor pe roei.acide, poate
si apari Vaccinium mgrtillus.' sau.I/..aitis idaea,' pe soluri cu
umiditate mai mare devine frecvent Rubus hirht's,' pe soluri cu
conlinut ceva mai ridicat de baze, aldturi. de Luzula se gdsesc
elemente ale florei de mull-moder (Asperula odomtu, Galiurn
schultesii). Parchetele se infelenesc pu$e.rnic cu Luz.ula Ei Cctc-
mngrostis.
Stratul muqchi'lor: t r i n r a r e p e r n i f ed e H y t o c o -
r e p r e z e n t ap
. miurn splendens, Eurhyichium striahtm, Dictranum scoparium,
Polgtrichurn junip erinum, Plagiochila asplenioide s.

TUPUL DE ECOSISTEM :' 2:45.6 Fageto -brddet slab' productiv,

an humus brut, pe podzoluri gi litosoluri, ettrern aligobazice, h,i'dtic echi-
li,brate- cu Vaccinium.
Subtipuri : 24 563 subtip slab productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

. Tipuri de pddure: 2 2 5 1 B r i d e t o - f d g e t c u V o c c i n i u mm ' g r -
tillus Ei muqchi.
Tipuri de sta{iune: 9 / 3 3 l 1 . M o n l g n . . d ea q e s t e c u r iP i , p o d -
zolic edafic mic, cu Vaccinium Ei alte acidofile.
Asocia{ii vegetale:. :
2. Areal: Tip dispersat pe suprafele tnici, in masa c'elsrlalte tipuri de
' amestecuri de fag cu relinoase ;. supiafata total5'restrinsd la circa
2 000 ha, din cere 8!0ft in Carpafii Meridionali. (mai ales pe ma-
croversantul sudic) iar restul in Carpafii Orientali.

3. Stafiune
Conditii
- Altitudine : 800-1 250 rn.
- Relief : versan{i puternic inclinafi mai ales umbri[i, creste,
-.
mameloane.
- Material parental: depozitp subfiri prgggnite din qisturi cris-
taline, roci eruptive gi sedirnentare acide.
- Soluri : brune Jeriiluviale, podzoluri tipice, podzoluri humico-
feriiluviale, litosoluri, €xtrern oligobazice; cu hurnus brut,
:
superficiale pind la mii'loeiu profunde, nisipo-lutoase, semi-
scheleticti pin5 ta scheletice, cu' vQlum edafic niic; litiera
groasi cu'descompunefe foarte inbeaH (gifcuit!-leht al sub-
Stantelor nutritive).

!lff
 Faetori climatici:
- Cdldurn : Tma - 6,b:4,0oC.
- Apa : Pm - 850-1 000 mm ETR: 4b&-550
; mm.
Factori edafici:
- Troficitate ssezute.--foarte scdzut5(T I-C).
- Reaclia : foarte puternic - puternic acidd (pH - 3,b_b,0).
- Umiditate : U, 4-A/u" g-2.
- cdldura : minus de cildurd din eauza expozifiei
umbrite pe
versan{i Ei vintului pe,cresteqi culmi.
tr'actori limitativi:
- cenfinutul re{us de baze,aciditatea puternicd, nivelul
scdzut
al- qpe',in. a dgua.parte a sezonului-de vegeiafie, voltrmul
edafic mic,

4. Structura biocenozei

ProducEtori
Stratul.arborilor:
- Compozilie : brad
Ei fag, in proporfii variate.
- Consistenfi : 0,8_0,2.
- Productivitate : clasa IV-V la brad, clasa V la fag.
- Caracteristici dendrometrice : pentru brad
de clasa III5-Vg,
pentru fag de elasa IVg-V5.

Subtipul Specia Vtmta, ani Consisteota lnillinea Diametrul Volumul Lemnul dc

nedie, m mediu, cB medi,u, ms/ha lum, lo

Br 50 0,8 t7-t0 t7- t2 82-7 L

135- 125
slab Fa 50 t4- s 14- 8 6l
productiv Br 100 24- t8 32-25 85- 75
Fa 100
o,'1 22- 16 320-205
24- t7 65

- calitatea lemnului : trunchiuri destul de drepte, conice, destul

dg bi.ne-elagate la brad, trunchiuri strimbe', noduroase, stab
elagate la fag.
- Regenerare natura.ti : s9 produce. destul
de ugor, dar puiefii
se dezvoltd incet, iar sub masiv rdmin pipernici{i.
S tra tu I arb u q til or : de reguld,lipseqte.
Stratul ierburilor_;i subarbugtilor: g e n e r a ls l a b
i n -si
dez'oltat, dominat de vaccinium mgrtiirus, frecvent - au v. ui-
tis-idne a,.
.codominante pot fi Luzir a tuziloid.e s iiu''o rihs aii_
t;ye!la,' mai participi Deschampsia frexuosa, Calamagrostis
arun-
A?n/A,CeA.

t7'7
 Stratul muEchilor: destul de bine dezvoltat; format':din
Hglocornium sPlendens, Dicranun scoprium,' R@tidif,delplt'us
l

triquetnis. :' .': , ,

TIPUL DE ECOSISTEM :' 3 726 F@et.pres,bdpin sl4b productits,

cu mult-moder, pe soluri bntne lciitq tipict Si y'i4aspd'i9t'.bry!: f:.?:
it"ri"i; iil,goieioUaiice, hidric echilibrate, cu' Oyolis-Derr*r,ria-Aspentla'
Subtipuri : 31263 subtip slab productiv.

1. Boferinfe silvotipologice 9i fitocenol€ice

Tipuri de p i d u r e : 4 115 Faget de limiti cu flord de mull.
-st
puri
- - -*ir"
Ti de aIiune-: 9/FM1-Morrtair {e. feggte.de'E.4.,
altitr'rdine
ae iimita Pi brun acid,_brun edafic
Ei .criptop6dzolic
predorninant mijlociu, cu Oralis-Dentmia'
asoeiatii veg;tale: Fagetum carp,ticum Klika 27, orali-
detosum Vida 59.

2. Areal: RSspindit in suprafele mici (circa 10.00-0ha) acolo unde fagul

ia limita superidalS. a vegetafiei forestiere' mai ales in
";""g"
sua-iestul Carpalilor Meridionali'

3. Stafiune:
Conditii:
- Altitudini : 1000-1200 m in nord, 1200_1500 m in sud.
- Relief : versan{i superiori cu dxpozi{ii qi inclindri diferite qi
culmi cu vintuire Puternic5'
- I{aterial parenta,I : acid Ei intermediar (Eisturi cristaline, gra-
nite, gresii, conglomerate etc.).
- SolurT : brune ."ia" tipice Ei andice, brune acide criptospodice,
oligomez-obaiice,intels gj'profund humifere cu mull-moder
lmider), mijlociu-Ppfun{e-profunde,.. luto-nisipoT"',-ll!:3:n
suficient drenate ;
(cu coriiistenla moderatS), semischeletice,
volum edafic mijlociu Ei mare.
Factori ciimatici:
- Cildura : Trna - 4-5oC in N qi 3,5-5,5oC in S'
- Apa 1 pa : B50-950 mm in'N, 1 000*1 150 in s, ETE :
450-950 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : mijlocie (TIII)'
- Reacfie : puternic acidi (pH - 4,2-5,0)'
Umiditate : IJ, 4-3/U " 3-2.
- Aerafie : bun5.
- Clldura : nivet scdzut din cauza altitudinit mari gi a vintuirii.
Factori limitativi:
- Temperaturile scdzute, vinturile puternice, reci'

118
4. 'Structura biocenozei
.:
Producdtori :
Stratul arb'orilor:
- Compozifie: in etajul dominant fag majoritar, cu pufine
exemplare de molid, paltin de munte, rar brad.
- Consis'ten{a : 0,8-0,7.
- Productivitate: cl. IV-V (uneori sub V).
- Caracteristici dendrometrice : pentru fag de clasa IV6-V5.

lnllf imea Diametrul Volumul mediu LeDnul de

Subtipul Specia Vireta, ani Consistenta medie, m mediu, cm mr/ha lucru, %

Slab 50 0,8 14- t0 t4-9 t30-70 50- 36

Fa
productiv
100 0,7 22- t6 25* 18 240- 140 60-50

- Calitatea lemnului : trunchiuri in sabie, strimbe, bifurcate,

noduroase, slab elagate, cu ritidom, coroane foarte dezvoltate.
- Regenerarea: in general dificil5, se poate produce insd destul
de abundent in locuri ferite de inghefuri.
Stratul arbuqtilor: i n g e n e r a ls l a b d e z v o l t a t f, o r m a t d i n s c o -
ruq, salcie cdpreascd,alun, soc roqu, agriq, coacdzde munte, m5-
ceEde munte, zmeur.
Stratul ierburilor qi subarbugtilor: d e z v o l t a tv a r i a -
bil Ei compus din specii ale florei de mull indeosebi Dentaria
giandulosa, D. bulbifera, Pulmnnaria rubrn, Asgterula odorata,
Sgmphyturn cordmtum,. frecventd este Ei Orali,s acetosella.
S tratul rnu gchil or : lipsegte.-

TITPUL DE ECOSISTEM : 3 226 Molideto-fdget, inalt-mijloci.u

productiu, c'u mull-mnder (mnder), pe soluri brune acide gi blrW tcri-
iluuiale, u$oare, cu tsolum edatic mnre Si mijlociu, mezo gi olig&vite,
hidric echilibrate cu Oralis-Dentarin- Asperula.
Subtipuri : 32 261 subtip inalt productiv ;
32262 subtip mijlociu productiv.

1. Referinfe silvotipologice gi fitocenelogice :

Tipuri de pddure: 1411 Molideto-fdget normal cu Orolis
acetosella,' MolidiE cu fug ; 7 472 Molideto-fdget nordic cu
Oralis acetosella; Molideto-fdget cu flord de mull.
Tipuri de stafiune: 2 / 3 . 3 . 3 . 2M. o n t a n d e a m e s t e c u r P
i m,
brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria,' 3/3.3.3.1.Montan de

119
 amestecuri Pi, brun edafic mic, cu Asperuta-Dentaria * acido-
file;5/3.3.2.3. Montan de amestecuri Ps Ei Ps (m), brun podzolic
sau criptopodzolic edafic mare.
A s o ci a t i i ve g e ta le : Piceeto-Fagetum oxalidosum Domin 54.

2. Arcal: In tot arcul carpatic, cu areal mai extins in Carpalii Meri-

dionali (peste 100 mii ha); in Oarpa{ii Orientali doar pe suprafe{e
mai mici, distribuite insular, mai des in munfii vulcanici.

3 . Statiune
Condifii:
- Altitudini : 1 250-L 400 rn in sud; 1 100-1350 m in nord.
- Relief: mai mult in jumdtatea inferioard a versan{ilor, cu
diferite inclindri qi expozi{ii.
- Soluri : brune eumezobazice, brune acide oligomezobazicq
in parte pseudogleizate, brune feriiluvial.e qi brune acide,
criptospodice, mai rar podzoluri, cu moder Ei mull-moder, cu
volum edafic mic pind la mijlociu, pe substraturi litologice
diferite (fliq, complexe marno-gnezoase, qisturi cristaline etc.),
de texturl ugoard-mijlocie, slab qi semischelete. Litierd bogati
(a-5 tAra).
Factori climatici:
- Cdldura : de nivelul 11:ra4* 4-5,5oC.
- Apa : Pa - 950-1 100 mm ; ETR - 450-550 mm.
Factori edafici:
- Trofieitatea: mijlocie (TIII).
- Reacfia : slab acidd.
- Aerafia : mijlooie-bund.
- Cdldura : de nivel, scdzut la altitudini relativ mari.
- Umiditatea : U, 5-3/ U 4-L
"
Fa cto ri limi ta tivi : temperaturile scizute, uneori capacitabea
' de schimb cationic redus5.
'nr'
.l t

4. Structura biocenozei
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : Molidul predomind formind la virste mari un
etaj superior, cu fagul in etajul II. Proporfii,le variazi : Mo
0,6-0,8, Fa 0,3-0,4. Diseminat apare brad Ei paltin de munte.
- Consistenfa : 0,8-0,9.
- Productivitatm : cl. I-II pentru molid, cl. II-IV pentru fag.
- Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv pen-
tru molid de clasa I qi fag de clasa II-III, in subtipul mij-
lociu productiv pentru molid de clasa II qi fag de clasa III-IV.

120
 Lennul de
lucru, 7o

0,9 700- 550 8{-78

0,8

0,9 350-250
mijlociu. l8- l{
prd$tiv Mo r00 -l l- _25 E7- 80
-a To o'E nn-300
- Calitatea lemnului; arbori bine conformati cu ,trunchiuri
drepte qi cilindrice in special la molid. Elagajul se produce
bine; lemnul de buni calitate la ambele specii.
- Regenerarea naturald: Se produce in mod rnu$umitor. Se-
minliEurile se instaleazi abundent dupd anii de fruotificafie,
fiind * uniform repartizate pe suprafa(a terenului. Din cauza
umbririi prea puternice insd ele se riresc, rdminlnd in ochiu-
rile din arboret.
Stratul arbugtilor: S l a b r e p r e z e n t a t ,p r i n e x e m p l a r e r a r e
de capnifoi qi cununif5.
Stratul ierburilor: D e o b i c e i b i n e d e z v o l t a te s t e c o m p u s
din : Orqlis dcetosella, Asperula odorata, apoi in cantitdti, mici :
Caret pilasa, LttzuTa sgluatica, Helleborus purryrescens, Fragarid
uesccL,Rubus hirhts, Geranium robutinnum, Mercuriali,s pere-
nnis, Pulmoruria rubra, Lamium mnculclturrL,Mgcelis nluralis etc.
Stratul mugchilor: s l a b d e z v o l t a te s t e r e p r e z e n t a p
t rin spe-
cii de Entodon schreberi, Hglocomium splelrdens, PollJtrichurn
co?nrnune,Rlwtidiadelphus triquetrus. etc,
€onsumatori - Descompundtori (Nevertebrate)
fnsecte fitofage - Tulpin{ - Molid (cambio ;i xilofagi)

Abundenta r€lativt (% Densitatea nr./m2 la rad de vitemare

la infGtarer tip intestare, tip la intestare, tip
SIEciile
P. chat-
co8f,

I Ips typographws 80,3 25,6 23t7,9

) Pity ogenes chalco graphu s 0,9 66,8 26,o 1078,6
3 Hylurgops palliatus 8,0 2,1 230,9 38,8
4 Dr yccoetes autographu s 6,5 0,8 187,2 12,9
5 Trypoilendron Iineatus I,J 1,3
6 Dr yocoetes hectographus 1,7 )'7 4

7 Ips amilinus 0,9 t4,5

8 Poly graphus poligraphus o,7 11 , 3
9 Cryphalus abielis 0,6 o'l

Alte 4 specii o5 8,1

ltzl
 ?'IP[IL DE ECO,SISTEM : 3.244 Molideto - fd.get slab prqductia,
cu mqdq-hutwls bntt, pe soluri f,rune Jeriiluuial,e gi brune acid.e ei.pto-
spnd,ice, oligo- si oligomezobazice, hidric cuasiechilibrate, cu Calama-
grostis-IA'zula.
Subtipuri : 32 443 subtip slab productiv.

I. Beferinfo silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure: M o l i d e t o - f d g ect u L u z u l a a l b i d a .
Tipuri de sta{iune: 6 / 3 3 2 2 M o n t a n d e a m e s t e c u r iP m { i ) ,
, brun podzolic sau criptopodzolic, edafic mijlociu cu Festuca * Co-
lamogrostis,facies 2;7/3 321 Montan de amestecuri Pi, brun pod-
zolic qi criptopodzolic, edafic mic cu. Luaila * Calamasrostis,
facies 2.
Asociatii vegetale P i e e e t o- F a g e t u mc a r p a t i c u mK l i k a 2 7
(Dacicum Beldie 67, tip Lu.zula- Calamngrostis).

, Areal: Cel mai extins dintre molideto-fdgete (circa 60 000 ha) ; ju-
mdtate din suprafa{a se afld in Carpa{ii Orientali, circa 400/s in
cei Meridionali. restul in cei Occidentali.
o
d. Stafiune
Condi{ii:
- Altitudine : 1 000-1 200 in nord, 1 200-1 400 m in sud.
- Relief : versanfi in general puternic inclinafi, cu expozifii
diverse, frecvent cu rupturi de pantd qi aparifii de stinci, mai
rar coame.
- Material parental : depozite de roci provenite din Eisturi cris-
taline qi eruptive intermediare gi acide, mai rar rclefliE.
- Soturi : brune feriiluviale gi brune acide criptospodiee, mai
rar podzoluri oligo- Ei oligomezobazice, cu humus de
tip moder tipic sau de tranzifie spre humus brut, mijlociu
profurde pind la superficiale, nisipo-lutoase pinl la semi-
scheletice pind la scheletice, cu volum edafic submijlociu-
mic, litierd de grosimi variabile, cu descompunere inceatd.
Factori climatici:
- Cilduri : Tmn: 5,5-4,0oC.
- Apd : Pa : 750-850 mm in nord, 1 000-1 200 mm in sud ;
ETR:450-500 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : submijl,rcie ( TII)
- Reac{ie : puternic-moderat acidd (p^FI: 4,8-5,8).
- Umiditate: U, 4-3/U"2*3 Ia nivel mijlociu, pe pante mari
submijlociu.
- Aeralie : foarte bund.
- Cdldurd : cu variafii mari in funcfie de expozi{ie.

t22
 'Fa'ctori limitativi:
-Troficitatea.redusS,irmiditateadinsolqiaersc6zutS'pever-
sanlii insorifi, volumul edafic mic' vinttrl
Probleme sPeciale:
- Pericol de eroziune in cazul tiierilor rase'

4. Struetura biocenozei

Prciducdtori
Stratul arborilor:
- Compozifie: molid Ei fag in proporfii variate'
- Consistenfa : 0,,7-0,8'
- Productivitate : clasa (III) IV-V Ia molid' V Ia fag'
_Caracteristicidendrometrice:pentrumolidclasalllo-IVo
Pentru fag clasa IVo-Vo'

Volumul mediu Lemnul de

mt/ha
Sprcia I Virsta, ani

'Slab
;l rvro
Fal
Fa
I
50
50
230- 120
78-73
62- 58

productiv
*'l 100 350-215
82-77
66- 6l
Fal 1C0

in parte
- Calitatea Lemnului: la molid trunchiuri t"p!9'.conice
bineelagat.;-f"fagtrunchiuriinmajoritatedefectuoase'
_ Regenerare naturalal seminliqurile se instaleazd Ei se dez-
calamngrosLis
volta greu d.t;;ite inlelenirii qi acoperirii cu
gi Luzula.
IiPseEte' '
Stratul arbuEtilor:
ierburilor qi syb,arbugtilo-r:- bine dezvottat
Stratul htzuloides
'atit", absolut dominat de Luzula
mai ales in ptlitg exempla-re
".Uorut"
tra care se aaaulga'bii"*g'ottis arun'dinace&;
;s7;;, ii
de F e stuca cr.rci ft anssipsanicuin,- O tdJis acetosella'
"riaui
Rubus Trirtus E.a.
petece d'e Vaccinium
Logal, pe microrelief convex pot apare
mYrtillus'
creind
Parchetele se in{elenesc cu Luzula 1i Catamagrostis'seminli-
ait"il.-li-lmpSdurire qi pentru protejarea
pr;;i;;
qurilor.
StratulmuEchilor:slabdezvoltat(Eurhgnchiumstriatum,
PI eurozium schr eberi )'
123
 TIPUL DE' ECOSISTEM: 3 256 Molideto - fdgct, sfcb gnoductiv,
at _humntsbrut, pe pndzoluri, gi soluri bmne t*iilat:ial.e, otigobazice,
hidric echilibrate, cu Vaccinium.
Subtipuri : 32 568 subtip slrab productiv.

1. Eeferinfe silvotipologice,si fitocenologice

'
Tipur.i de pddure: 1421 Morideto-fdget de limitd cu vac-
glnium.myrtillus._qi oratis acetoseua; 1afz Molideto feget cu
Vaccinium mErtillus.
Tipuri de staf iune: g / 3 9 r 1 M o n t a n d e a m e s t e c u r i , p i ,p o d -
zolie, edafic mic, ca Vaccinium Ei.alte, aeidofile;,.
Asociaf ii vegetale: piceto-Fagetum carpntieum
Klika 22.
2, Areal: ocupi suprafe{e restrinse (circa 12 000 h) cu centrul de rds-
pindire in
_carpafii de curburd (4oo1oyqi pe ambii ,*"*""tili
carpatilor Meridionali. (gb' ), restur sripiafilei revenind upn;up"
exclusiv Carpafilor Orientali.

3. Staliune
Condif ii:
- Attituidine : 1 3?0-14b0 (extrazonal pind la 1 000 m).
- 'incrinali,
Relief : versanfi puternic dd rqgdn umbrili creste,
mameloane.
- Material.parentar: depozite de suprafafd
sub{iri, din roci pre-
dominant acide.
- soluri : b1u19 feriihlviale, podzoluri tipice, podzoluri
humico-
feriiluvialg. litosoluri, oligobazice, cu humui brut, superficiale
pind la rryjlociu- nlofgnde" nisipoase, luto-nisipo,ase, s'emisehe_
letice pind la scheletice, cu volum edafic mic, utiera in stiit
gros, cu desoompunere foarte inceatd.
Factori climatici:
- Cdldurd ; Tmn - B,S-goC.
'(- - Apa pa - 900-1 000 mm in Mordova: 1 000-1200 mrn,
in restul tarii; ETR - 400_450 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : scdzutl ffI ).
- Reac{ie : foarte p^u.!grn1c - puternic acidi (pH -
- Umiditate:[J, 4-g/U" g-2. w-- 4,0_5,0)-
- : moderatd din eauza stratului gros de thumus brut.
- 4-"lqtiu
caldura :-mai pu{ind ca in tipurile- inveci"nate din cat:na expo-
zi{iei umbrite, vinturilor ;i it.atului izolator de humus biut-
Factori limitativi:
- Troficitatea. scdzutd, volumul edafic
mic, cdldura mai pu{ini
in aer gi mai ales in sol.

1,24
4. Structura biocenozei "

Produciltori

Stratul arborilor:
- Compozi{ie : molid Ei fag in propor$ii variate (fagul la virste
mari in subetaj), diseminat brad.
- Consisten{a: 0,6-0,8 (0,9).
- Productivitate : clasa IV-V la molid, clasa V 9i sub V la fag.
* Caracteristici dendrometrice : pentru molid de clasa IV6-V9,
pentru fag de clasa IV5-V5.

lnilf imea Diametrul Volumul mcdiu Lemnul de

Vimta, ani Consistenta ncdic, m mediu, cm mlha lucru,96

1\{o 7'1-70
170- 110
Fa 5l-47

I\{o 23- 17 28--24 80:7{

0,6 270- 165
Fa 20- t6 22- t8 (,2* 56

- Calitatea lemnului: trunchiuri conice, slab elagate, cu putin

Lemn de lueru de molid, trunchiuri cu defecte fdra lemn dc
lucru, la fag.
- Regenerarea.naturals : foarte dificild, in special la fag, dez-
voltarea tineretului. inceat5.
Stratul arbugtilor : a r b u E t i il i p s e s c .
Stratul ier.burilor si subarbugtilor: slab dezvoltat,
in petece (LAcopodiunL selago, Luzula luzuloides, Calamngrostis
arundinacea, Descharnpsia fleruosa, Oxalis acetosellit, Soldanella
hungarica, H ornoggne alpina).
Stratul muEchilor: d e r e g u l dm a i p u { i n d e z v o l t a t( P l e u r o z i u m
schreberi, Dictanum" scoryrium,' Rhgtidiadelphus triquetrus,
Polgtrichum commune).

TIPUL DE ECOSISTEM : 3 316 Fdget irnlt Si mijlociu productiu,

cu rrnill, pe soluri brunb tipice, rendzinice Si' tjrune luuice, en- qi rnezo-
bazi,ce,;i brune acide oligomEzobazice,hidric ecttilibrate. cu Atahs Den-
taria-Aspyu'a.
Subtipuri : 33 161 subtip inalt productiv ;
33 162 sribtip mijloiiu productiv.

t25
1. Referinfe silvotipologice $i fitocenologice
:, ...:.,. .: ; i -.. . -
Tipuri de pddure: 4 1 1 1 F d g e tn o r m a l c u f l o r d d e m u l l ; 4 1 7 2
Fdget sudic de mare altitudine cu flord de mrdl.; 411,9,Faget
nordic de mare altitudine cu flord de niull; 4114 Fdget montan
pe soluri schelete cu flord de mull ; 4121 fdget montan nud pe
soluri brune Ei brune-gdlbui moderat acide.
Tipuri de staf iune:' 7/4430 Montan premontan de fdgete
Ps, brun edafic mare, at Asperu,la'Denkirint 2/44%0,Montan pre-
montan de fdgete Pm, brun edafic cu Asryrula-Den-
taria ; 4/4 322 Montan-premontan de"rnijlociu fdgete Pm, brun acid eu
mull, edafic mijlociu ; 3/4 410 Montqn-pr,ernontan de fdgete Pi,
brun edafic mie, cu Asperulg,-Dentoria.
Asociatii vegetale: S g m p h y t o ( c o r d a t a e )- FagetumVida
(59) 63, Dentario glandulosae - Fagetum carpr;nclum. Mor,
et al. 68.

2. $r'ecl: RSspindit in toti munlii (circa 5?5.000 ha) ; ocupa cele mai
mari supraf{e in Carpa{ii Meridionali (238 O00 ha) qi in Carpafii
Occidentali (200 000 ha) ca qi pe versantul vestie Ei in partea de
d€ sud a Carpa$ilor Orientali (137 00O ha).

3. Stetiune
Condigii:
- Altitudini : (600) 700-1 350 (1{50) m.
- R.elieful : versan{i cu diferite inclindri qi expozi{ii, coarnen
- il:nffi parental: provenit predominantdin roci bazice(de
fliE), mai rar intermediare qi rar acide..
- Soluri: brune eumezobazice tipice q[ rendzinige, brune luvice,
brune acide mezobazice, cu humus de tip mull, profunde pini
la mijlociu profunde, fdr5 schelet plnd la semischeletice, luto-
nisipoase qi lutoase, obiqnuit glomerulare-gr6un{oase in ori-
zonturile superioare, cel mult slab poeudogleizate in orizontul
B; suficient drenate ; volum edafic mare gi mijlociu, litiera
3,$-4 Vha.
Facto*ri climatici:
- Cdldura : Tma * 4,0-7,5t.
- mm in S, 80F1150 mm in V, ETR :
4fg : P,a:700-900
500-650 mm.
Factori edaf ici:
- Tloficitate : ridicatd qi mijlocie (fIV-IIt,.
- Reac{ie : slab acidi in solurile brune (pH - 5,8-6,6), f,oarte
puternic-pnrternic acidd in solurilc brune acide (pH -- {,01-
5,5).
- Umiditate : Uo 4*2/lJ 3-2.
- Aeratie: bunf, gi foarte" buni.
- Cililura : regim termic foerte favorabil.

1?B
 FAc t,o.r.iI imitativi :
.: . , a Troficitatea qi umiditatea scdzutd in solurile cu vcilum edafic
.rnijlociu.

4. Structura biocenozei

Producdtori
Stratul arborilor:
- Compozilie : In etajul dominant fag majoritar, - mai rar cu
exeniplare dominante de paltin de munte, brad -qi (sau) molid
(ult'imete doud specii uneori pind la proportie de facies).
- Consisten{a: Plini (1,0-0,8).
- Productivitate : cl (I excep{ional6) I-III (in func{ie de volu-
mul edafic).
-- Caraeteristici dendrometriee : in subtipul lnalt productiv pen-
tru fag de clasa I0-II0 iar in subtipul mijlo'ciu productiv de
clasa 116-1119.

tnlllimea Diametrul Vol[Eul Lmnul (le

Subtipul Specia Vlsta, ani Consistenta Iuru,
,.q CL o'/ha 9'o

nalt 50 1,0 21-Zl 23- 19 {00- 320 73- 66

Fa '7
rroductiv t00 O;E 3{- 30 10-31 @0-{70 5- 70

mijlociu
Fa
50 0,9 20- 16 lE- 15 zsti-reo'- 65- 56
productiv 100 O,E 29-21 33-7'1 460- 310 it-@

-calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate

In arboretele de clasa I..II de produc{ie; tmnchiuri rnai
conice cu pnoportie
'ctaia mai mare- de forme defectuoase in arbo-
retele de III de produclie, pe soluri cu volutn edafic
mijlociu gi pante mari, precum Ei in nordul fdrii.
- Regenerarea naturald : ugoar6, dar semintilurile se dezvolt6
nuirai dacl lumina la sol depagegte 8079din lumina plina ;
in semintis poat€ trarticipa biadut (molidul) dacd se afla se-
minceri in irecindtate, fiind posibile suctesiuni spre fdgeto-
brddete in carpa$ii Meridionali 9i spre fageto-molidete sau
fdgeto-molideto-brddete in Carpafii Orient'ali.
stratul arbuqtilor: l i p s e q t eo b i q n u i t d i n c a u z a l u m i n i i r e -
duse de sub coronarnent; se pot intilni rare exernplare de soc
. ro$u, soc comun' tulichind, eprifoi, zmeur' alun.
. stratul ierburilor q'Dentafia
i subarbuqtilor: s i n u z i av e r n a l i
*"i bine dezvoltati cu glandt"losa,- D, brLlbitera,. ArtE-
,
fnonc nem61to$a,tsopurum tllalictroi.iles, allium, ursiftuln $oeuri
umede) {-a. ; sinuzi,{l estivald slab dezv-oltat5, apare in petece -in
mieile'octriuri mai bine luminate de sub arboret fiind constituite

127
 din speciile florei de mull p;alis acetosella, Asperuta dmata,
Pulmnnoria rubra, Euphorbia awoilntoid.es, Glecoma hirsuta,
viola reichenbachiana, carer siluatica, Galhtm. schullesii rrt-
mium galeobdolon, Mycelis muralis, Dryopteris filir-mas, Gera-
nium robqtianurn, Mercurialis perennis, Fubus hirhts g.a.) ; sub
masivu'l foarte inchis ierburile pot lipsi complet (figet nud).
S tratul muqchilor - lipsegte.

Cbnsumttori 9i descornpuniltori (nevcrtebiate) ln stratul arborilor

Grupe dc Abundenra Gropa de Abundenfa Gr.upa de

neyertebra te Abundenta
relativl neveEtebrate relativl nevertebrate relativt

Collunbala Col,eoptero I3,98 Meccptera

Thyiancpttra 0,t6 Leiid,optera 1,23 Aranea 0,88
Heteroptera 0,96 Diptera 8,97 Acarina
Homoptera 64,62 Dermaptera Opi,licnid,a
Hymet|optera 8,92 Orthoptcra Psettiloscorpioniila

Insccte fitofage de tulpinit la bred (camhiofagi gi xilofagi)

srcii I Auuna"nt" Densitatea Gradul de

relativi (%) {nr./m!) vltAmare
I

Pissodcs piceae 5,7 sl

T rypcdiriilron I htcatunt 25,7 sl

'
,specii fitofage mai importante 9i gradul de rritimare :. phjtaphis.Jagi f.s. -'f.p.;
Dasychira pudibunda r.s.; oQcrophttra brumata.;. Erannis sp, f.s.; Mihiola
fit,gi l.s.-m; Litio-
colletis -fag.inella f.s.-s; orchestesfagi. Ls.; Nel>ticuta basalella f.r.; N. tur.icilla l.s:;

In qi pc liticrii

Grupa de Abun<1enfa Grupa de Abundenta Grupa & Abunden!a

nevertebrate rclativl nev€rtebrate relativt nevertebrate rclatiYi

I.umbricidae 0,35 o"4l Staphylinidae 3,46

.Dermaptera
Isopcdae 0, 14 Opilianida 15,09 Cwrcul,ionidae 0,36
Lithobl idae 1,3i. Aranea t5,7t Chrysomelidae
Polyd,e srilae 0 , 1 9, Carabidae 21,13 Elateildae
Jilidae" '. l,4z Scarqbeiilac )6) Lcl>idoptera 0,:l I

128
 irr qol

Grupa de nevertebrate
Grupa dc nevertrbrate o"'.it"t""/-,
I
.Nenatodc 47 900 Oribrilidae 301 566
Collentbola 20 066 Lttmbricidae 59
Enchytraeiilae 5 ,{00

Activitatea dehidrogenazici actuali (ln mg formazon/l00 g sol)

Primdvara Toamna

Liticrir 10,57 7, 3 5 15,6{.)

Sol 0-3 cm 8,62 4,90 6,33
Sol 3-6 crn 5,40 2,80 5,7s

_ TIPUL DE ECOSLSTEM: 3 322 Fdget miJlociu produetiu, cu mull-

rneder, pe soluri brune luuice mezobazice si brune acide otigomezobazice,
hidric optinlale, cu Rubus hirtus
Subtipuri : 33272 subtip mijlociu procluctiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tiprr-ri d-e pddure_;
Figet de deal cu Rubus -4 lsr Fdget montan cu Rubus hirtus,42BI
hirtus.4171 Fdget cu petasites albus.
Tipuri de statigle:114430 p p M o n t a n - p r e m o n t a nd e f d _
gete, Ps, brun edafi,c mare c1' Asperuta - rtnforia, facies cu
plus de umidjtate i 4ls_2\? Deluros-de fdgete pm, mediu podzolit
edafic'submiilgcig cu Rzbus hirtus. rsl4\40 Montan - premon-
tan de fdgete Ps, brun gleizat, in luncd inaltd.
Asociaf ii vegetale:

2. Areal: Rdspindit
.in to!i- munlii, coboard Ei Ia deaturi (tS4 000 ha).
cele mai mari suprafefe le ocupd in carpalii orientali (66 000 #)
in special qe versantgl vestic, in carpalii Meridionali (ss ooo rra)
gi in cei Occidentali (53 000 ha).

3. Staliune
Conditii:
- Altitudir! ,
Ir principal intre 200-1 100 (1 3b0) m; dar co-
bog15-9i Ia dealuri,-pind la 400 m (in Banat mbi ios;.
-- Relief : versan{i slab-mediu inclina{i in preajma vdilor, fun-
duri de vdi, versan{i umbrifi qi chiar dg diverse expozilii in
regiuni cu umiditate pronun{atd a acrului (cefuri fiecvente).

9-c.205 729
 - Material parental : provenit din roci acide qi intermediare
(gisturi cristaline, andszite, conglomerate gresii etc.).
- Soluri : brune acid€, brune luvice, mezo- Ei oligomezobazice,
c;u continut nroderat de mull-moder (mull), mijlociu profund€
gi profunde, luto-nisipoase qi lutoase, slrab scheletice .pini la
scheletice, drenate ; volum edafic mijlociu qi mare; litiera cu
descompunere activd.
Factori climatici:
- Cdldurd : Tmn: 5-7 (8,5)'C.
- Apa i Pa - I 700-900 mm, S 850-1 050 mm, I 900-
1 150 mm; ETR : 450-650 m.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicatd ;i mijlocie (T rv-t,).
- Reaclie : puternic-slab acidd (pH :4,5-6,0).
- Umiditate : Uu 5-4lUe 4-3.
- Aeratia: buni.
- Cdldura : nivel mai scdzut fa{d de ecotopurile zorutle.
f'actori limitativi:
- Volumul edafic care reduce troficitatea Ei volumul de apd
accesibile.

4. Structura biocenozei

Producdtori'
Stratul arborilor:
- Compozifie: fag in exclu-sivitate sau cu participarea disemi-
natd a bradului, molidului, paltinului de munte (la munte),
gorunului, aninului qi paltinilor 'de munte gi cimp (la deal).
- Consistenta : 0,9-0,8.
- Prodtrctivitatea : ct. III (II).
- Caracteristici dendrometrice : pentru fag de clasa 1161115.

lnil|inea Diametrul Volumul L€mrul de

Subtipul Speia Vlrsta, ani Coasistenta m cm n'/ha lucru, 7o

mijlociu 5 0.9 2 t - t6 20- 15 300-250 68- 55

Fa
productiv 100 0,8 28-21 34-27 470- 320 7t - 6 2

-
Calitatea lemnului : tulpini drepte, destul de bine elagate.
-
Regenerarea naturald : uEoard, dar formarea semintiEurilor
poate fi impiedicati in ,arborete cu consisten(,a .ridioatd sau
in ,arborete rdrire in care s-a dezvoltat exagerat Rubus hirtus.
Stratul arbuqtilor: m a i s l a b d e z v o l t a tf o r m a t d i n c a p r i f o i ,
tulichind, alun, singer, soc negru, cdlin.

130
 stratul ierburilor qi subarbuqtilor: I n e e n e r a rb i n e
de-zvoltat cu excep{ia por{iunilor puternic umbritel-d8mina Ruaus
hirtw6::,*a car€ s€ asociazd locar ferigi (Athgriurn
lilir feminn,
Dryofreris fili.t ,na^s), Aetaea spicata,-saruia gtuttrnio, specii
ale
florei de mull .Asperura od.orata, Dentari granduiosi, Geia-
nium robertianu.tm, sanicura eurotrnea, Mycelis "murati.s),pot par-
ticipa local Festz ea clrymeia, Milica uniflora, Luzula luzuloi^d"es,
Oxalis acetosella q.a.
Prin deschiderea arboretului gi in parchete in primii ani, murul
se dezvoltd nut9r.1i9 acoperind aproape in totalitate solur
Ei con-
stituind o piedied in efectuarea lucrlrilor de ingrijire a semin-
{iEurilor sau de impddurire.
Stratul d€ mu gch i - lipseqte.

TIPUL DE Eeo,sNTEM : J 336 Fd.get rnijrociu producti.a, cu moder;

pe soluri brune luuice
-mezobazirce, luuisoluri gi brune acide criptospo-
dice, uligomezobazke, Iuidrie, echilibrate, cu Fbstuca altissirna.
Subtipuri : 33 362 subtip mijtociu producrtiv.

1. Referinfe silvotipologice Ei fitocenologice

Tipuri de pidure:4141 F d g e t c u F e s t u c as i l u a t i c a .
{Iip_uri de s.tetiu-n e.: 6l4BJ2 l{o1tan - premontan de fdgete
Pm, podzolit gi podzolic argiloiluvial, edafic mijlociu, cu Festltca.
Asocia{ii vegetale:

2. Areal: Sponadic in toli munlii ;

3. Stafiune:
Condi{ii:
- Atrtitudini : 800-1 250 (1400) m.
- Relief : Versanli cu incliniri medii si mari qi expozitii in
genenal insorite.
- Material parental : provenit din roci acide qi intermediare
sedimentare, eruptive gi metamorfice.
-- Soluri : brtrne luvice, luvisoluri albice si brune acide cripto-
spodice, oligomezobazice obiEnuit pseudogleizate, cu humus de
tip moder, mijlociu profunde qi profunde, nisirpoase pind Ia
luto-argiloase in orizontul Bt, slab, mai rar semischeletice,
slab structurate, volum ed,afic mijlociu ; litierd cu descom-
punere inceatS.
Factori climatici:-
- Cdldura : Tmn: 4,5-6,5oC.
- Api : Pa - 900-1 050 mm i ETR - 500-600 rnm.

131
 Factgri edafici:
- Troficita'te : submijlocie
fT 1r).
- ,$eac,tie: puternic acidd
fpH -'4,2;i,0).
Umiditate : Uo 4-3lUe S-2.
- Aera[ie : bund - foarte bund.
Cdldura : plus.de cdlduri datoritd expozitiei;
Factori Iimitativi:
- Troficitatea mijlocie
;i aprovizionarea cu apd limitatd din
cauza volumului edafic mijlociu.

4. Structura biocenozei

Producitori:
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : in etajul dominant fag in exclusivitate sau cu
brad, molid, pa.ltin de munte, diseminafi ; bradul uneori pind
la propor{ie de facies.
- Consistenla : 0,9-0,8 (uneori pind la 1,0).
- Productivitatea : cl. III-IV. .
- Caracteristici dendrometrice : pentru fag de ciasa II5-IV6.

Subtipul Virsta, ani lnilIimca Lemnul de

n lucru, o/o

miilociu 50 | 0,e 1S-ri I 260-170 64- 55

productiv 100 | 0,8 33-26 68-62

-
Caiitatea lemnului : trunchiuri conice, in general cu elagaj
irnperfect. :
- Regenerarea naturald : intimpinA dificuitd{i din cauza in{e-
lenirii produse de Festuca mai ales in arbonete, ceva mai
luminate.
Stratul arbuEtilor: l i p s e g t es a u e s t e s l a b d e z v e l t a t ( a l u n ,
mdceq de munte, tulichind, soc rogu qi comun).
Stratul ierburlor qi subarbuqtilor: absolud t o m i n a td e
Festuca la care se adaugd Luzula Luzuloides, multe specii de
mull dar in numdr mic de exemplare (Asperula odorata, Den-
taria glandulosa, D. bulbifera, Pulmonaria ru,brd, Euphorbia
amggdaloides).
S tratul muqchi Ior : - lipsegte.

TIPUL DE ECOSISTEM : 3 344 Fdget slab productiu, cu moder -

hurnus brut, pe soluri brune acide, brune Jeriiluuiale Si podzoluri, oli,go-
gi oligomezobazice,hidric cuasiechilibrate, cu Calamagrostis-Luzula.
Subtipuri ; 33 443 subtip slab productiv.

1tr}
1. Referinle silvotipologice gi fitocenologice :
Tipuri de pddure:415r F d g e t m o n t a nc u L u z u r al t n u r o W e s .
Tipuri de staIiune: z l 4 3 3 1 . M o n t a n. ._. _p r e m o n t a nd e f d g e t e
Pi, podzolic edafic mic-mijlociu, cu Luzuia _ Calamag"oiti";
5/4 327 Mo4tan premontan de fdgete pi, brun acid edaiic mie.
As'ocia{ii v:egetare: Luzulo- F a g e t u m( B e l d i e5 1 ) M o r . e t
al; -68,

2. Areal : sporadic in toli munlii ; suprafala ocupatd cir.a 7T 000 ha

din care mai- mult de juurdtate in carpalii Meridionali (a? 000 ha)
Ei un sfert in carpafii oacidentali (tl 000 ha) restul in carpa{ii
Orientali (9 QOOha).

3. Stafiune:
Condif ii:
- Altitudini : 100O-1400 m.
* Rellef : Versanfi superiori cu inclinare mare-medie, mai mult
insori{i, creste qi coame.
- Material parental : provenit in special din roci acide (Eisturi
cristaline, gresii, conglomerate silicioase), mai rar intermediare
sau bazice.
- Soluri : brune luvice, luvisoluri albice, brune feriiluviale gi
podzoluri huryiqo-ferilluviale, oligobazice (otigomezobazi,cei,
moderat Ei sla'b-humifere (moder - humus brut), mijlociii
pqofunde,
fy.to-nisinoase;i lutoasen m.ai bogate in aigita in B ;
semischeletice.pind la scheletice cu drenaj-intern bun; volurn
gdafic mib pind la mijtociu; titieri 4 VIia, cu descomlrunere
lenti.
Factrori ciimatici:
- Cilduri : Trna -4-6"C.
- Apit: Pa : 1 000-1 500 rnm in vest, 950-1 100 in sud
;
E'fn: 450-550 mm.
Factori e,daf ici:
- Tboficitate : sr*bmijlocie fTrr).
- f&eacfie : puternic Ei rnoderat acidi /pH: 4,0-5,5).
- Elmiditate : Uu 3,-ZlUe 2-1.
- Aera{ia : bund.- foar,te bund.
- Cildura ; plus de cildurd pe versan[i.
Factori limitetivi:
- Troficitatee scdzut5,.aciditatea ridicatd, cantitatea micd cle apd
.""accesibild.

18ts
4. Structura biocenozei

hoducitori:

Stratul arborilor:
- Compozigie : ,ln etajul dominant fag rnajoritar cu molid, brad,
. paltin qi ulm de munte, anin al6, bcal larice (Bucegi) sau
-uneori
pin silvestru (Vrancea) disemina{i ; molid'l gi bradul
pind la proporfie de facies.
. . : - Consistenfa : 0,8-0,2 uneori mai scazutd. :
- Productivitatea: cl. IV(V) perr.tru 'fag, fVllfg pentru molid
9i Pin' r'ii'| '
- Caracteristici dendrometrice : pentru tag de clasa IV6-V;.

Diamctrul Vo lumsl'mediu Lemnul de

cm mr/ha Iucil, %

50- 36

60* 50

-calitatea lemnului : trunchiuri strimbe

' elagate, ' ': infurcite,
' : ' i insuficient
crdci groase.
--1 Regenerarea naiural5 : diticila, din cawa intelenirii puternice;
la altitu ini mai mari instalare. fnecventa de seririnliquri de
, molid, care in cazul tSierilor rase pot deter:mina ,succesiuni
spre molidiquri.
- Stratul arbu;tiIor: s l a b d e z v q l t a ft o r r n a t d i n e x e m -
plare de salcie cSpreascdqi. iovd, cununif5, scorug, mdceq de
munte, zmeur, soc ro$u. ,,: ,
- Stratul ierburilor : f o a r t e .b i n q . i i e z v o i t a tu. n e o r i i n
covor continuu, dominat de Luzula luzuloid.es,cu participarea
Lui Calamngrostis arundinacea, care poate' deveni domiriantd
la altitudini mai mari, pe versanli.repezi sj soluri "schele,tice;
frecvente ih amestec Poa nernoralis,. Hipruciun tq gttssituanicttm,
Epilobium montanum, Descharnpsia ftetuosq., O.fifuilia seclrnda,
Oralis acetosella, unele specii,.ale florei :#, -yJl .g.?....
ln arborete rdrite Ei parch-efesg.ptpd,+pg o,puternicl ;i con-
tinud infelenire a solul,ui in special prin speciile Luzula, Cala-
mngrostis, Poo, fdcind dificile impaduririle'Ei lucrarile de cul:
tu4a. :.r,...i,:,;:r-.i*:1r.i,r..i

S tratul muqch i Ior ; - lipseqte.

1'34
 Consumatori gi dcscompunitori (ncvertebrate)
tn stiatul arborilor

Grupr nevertlbratelor

Collembola Coleoptera Jl[ecoptera

'f
hysanoptera Lepiiloptera Aranea
Heteroptero Diptera Acavina
I:[cmop!era Dermapte ra Opilicnida
II ytttntoptera Orthoptera Pseudoscorpianida

Specii fitofage mai importante gi gradul .de vtrtemare; Phylaphis fagi l.s. - pi DasJ)-
chira pudibundal.s.; Operophlera brumata; Erannis sp. l.s.; Nlihiala lagi f .s. - m; Lithocolletis
aginella f .s.

ln 9i pe litieri

Abundenla
Grupn nerYertcbratelor Grupa nevcrtebratelor Grupa nevertebratelor relativl

I
I.wnbricidae Dermaplero 1 5 , 1 1 Staphylinidae | 3;02'
Opilionida 4 3 , 2 1 Curculianid,ae I
lsopodae
Lithobiidae Aranea r9,93 Ch,rysomelidae t-
t-
l0,57 Elateridae I
I'olydesrnidae Carabidae
t-
Jtr,liilae Scarabaeiiae I,EI Lepidoptera
t-
I

in sol

Grupa de nevertebrate Densitatea/m? Grupa de neYcrtet)rat€ Densitatea/m2

Nenetoda. 75 550 o,ooo,ooo" 134 140

I
Collembola 22 600 5
Enchl'traciilae 8 600
Irwnuricidae

Activitatea dehidrogenazici actuali

Primivara

I.iticrir ' 10,8 8,3

Sol 0-3 cm 8,7 6,2
Sol 3-6 cm 5,3 {,8
 TIPUL DE ECos/srEM : 3 J56 Fdget'slabprod.uctiucu - humus brut,
pe.pgdggh4r!-oligobaziqe,.hidricechilibrite, cu Viccinium,,
Subtipuri : 33 563 subtip slab productiv.

i. Referinfe silvotipologice 9i fitocenologice

Ti p,uti.
3.g _pd *y,g,
lus,4242 FAget -4 16J-Fdget montan c! Vaccinium myrtiit-
de deal cuVaccinium myrtilius.
Tip'ri e sta{iune: gl4g_11 M o n t a n , : : _p r e m o n t a nc l e f d g e t e
!i' qodzolic edaf-ig mic, .s vacciniu_m; a7sz'ir bei"ro, an fd[ete
Pi, clivers podzolic edafic mic cu Vacctr*um-_--iGh".
A.o^gi3.tii y."-g"tale: L u z u l o - _ F a g e t u m ( B e l d i e5 1 ) M o r , e t
al. bE_myrtilletosu-m
.990 _02; Deschampsio (ileruosae) _ F"g"_
tum so6 62; Gario (kitaibelianii) - raget;;m sanda et al. 20.

2. Areal: Peste tot in arealul fdgetelor dar pe suprafele mici (in total
cc-a-18 000 ha) ; mai frecvent la munte, spoiadic la dealuri. Rds-
pindire mai mare carpatii Mericlionali (i 000 ha)
Ei occidentali
(5 000 ha) pe suprafe{e mici in carpa{ii orientari (sub 2 000 ha).

3. Stafiune:
Condif ii:
- Attitudini : (400-600) ?00-1400 m.
- Relief: creste inguste si pirtea superioard
a versanfilor cu
inclinare mare, frecvent expozi{ii nordice.
- M3terial parental : provenite din roci acide, mai ales qisturi
cristaline si gresii silicioase.
- Soluri : ,brune feriiluviale cu
-p6dZoluri feriiluviale ;i tipice,
nulnus brut, superficiale pind la mijlociu profunde, nisipo_
lutoase, qdeseasemlscheleticepind la icheleti'ce; bine'drenite,
volum edafic mic pind la mljloeiu; litierd groaie cu descom-
punere intirziatd.
Factori edaf ici:
- Troficitate : scizuti
/? 1).
- Rgacfia : foarte puternic puternic a.cidd fpH : (J,5)
4,0_5,0).
- Umiditate : U,4-glIl 3-2.
- Aerafie : bund. "
- cildurd : minus de cdlduri in sol (din cauza stratului izolator
de humus brut).
Factori limitativi:
- Troficitatea foarte scialtd, aciditatea foarte puternicd.
Faetori climatiei:
- Cildura :Tma 4-8,5oC.
* Apa : Pc : ?00-l 200 mm; ETR - 450*6b0 mm.

1S
4. Structura .biocenozei

Producbtori
Stratul arborilor:
-
lorynozifie : fag singur sau cu molid, mesteacdn, gorun (la
dealuri) disemina{i.
- Consisten{a: 0,8-0,7.
-- Productivitatea : clase de produc{ie IV-V.
- Caracteristici dendrometrice : pentru fag dc clasa IV6*V5.

- c-alitatea lemnului : trunchiuri scurte, conice. strimbe. slab

eiagate cu crdci groase.
- Regenerarea naturala : dificila din ca'za stratului de humus
b-*,t q-t_ffielenirii cu Vaceinizlm, ca gi a condifiilor termice
Ei trofohidrice nefavorabile ; puie{ii pulini cu creqtere lenta.
stratul arbuqtilor: i n g e n e r a l l i p s e g t e r, a d e a l u r i i z o l a t c y -
tisas nigricans.
Stratul ierburilor si subarbugtilor: foarteputernic
dezvoltat ominat de Vaccinium mgrtilius, V. uitts - ictaea (la
munte) pe alocuri Callurn uulgaris, Brukenthalia spiculifolia,
frecvent Calamagrostis arunclinacea, Deschantptsiafleiuosa,- Lu-
zula luzuloides, Oral i s acetosella, H ieracium transiluanicu?n; prin
riri.c'a arboretului solul se inleleneEte cw vacciniurz gi graminec.
Stratul muqchilor: obisnuit bine dezvoltatpredominind
HElocomium splend.ens, Dicranium scoparium, nhytnhaegthus
triciuett'us Polyt'richum contmllne. Plagiochilla asplenioiclesq.a.

TIPUL DE ECOSISTEM : 3 374 Fdget mijlociu Sr slab pottuctiu,

cu rnull (mull-moder| calcie, pe soluri rendzinice gi hunico-calcaroasei,
carbonatic eubazice, hidric cuasiechilibrate, cu Eptqctis-Cephalanthera..
Subtipuri : 33 742 subtip mijlociu productiv ;
33 743 subtip slab productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipuri de pddure:4213 Figet de deal pe soluri supe,rficialc
cu substrat calcaros.

137
 Tipuri de sta {iune 1 0 1 4 2 2 0M o n t a n - p r e m o n t a n d e f d -
gete Pm, rendzinic edafic mijlociu, 7U4210 Montan - premon-
tan de fdgete Pi, rendzinic edafic mic, 9/5 222 Deluros de figete
Pm, rendzinic edafic mijlociu, cu Asperula-Asarurn, l0l5 22L
Deluros de fdgete Pi, rendzinic edafic mic gi foarte mic.
A s o c i a ! i i v e g e ta le : Cephalanthero - Fagetumoberd. 57.

t Areal: Rispindit pe suprafele foarte mici (citeva mii de ha) in zone

sau masive calcaroase (Piatra Craiului, clipele de calcar margi-
nale din Carpa{ii Meridionali de sud, Vilcan, Godeanu, Almdj-
Locvei, Codru Mum,a, Pddurea'Craiului etc.).

3. Stafiune
Condi{ii:
- Altitudini : 800-1 200 m.
- Relief : versanfi cu inclinare diferitd gi platouri.
- Material parentai : coluvii qi proluvii provenind din calcare,
, -dolomite, tufuri calcaroase, marno-calcare, marne.
- :Soluri : rendzine (pseudorendzine) tipice Ei cambice, soluri
humico-calcaroase (rendzine cu rnull-moder), euba.zice, bogate
in humus de tip mull (mull-moder) calcic, slab scheletice pind
'struc,turate
la scheletice, lutoase pind la argiloase, bine (grd-
unloase), bine aerate, cu drenaj obignuit bun (pe pseudorend-
zine imperfect din cauza pseudogleizdrii slab-moderate in
orizontul B) ; volum edafic mijlociu mic ; litierd p.ufin5 cu
descompunere foarte activS.
Factori climatici:
Cdldura : Tma - 5,5-7:C, cu plus insemnat datoritd rocilor
calcaroase.
Apa : Po - 850-1 100 mm : evapotranspiralie mai intensS,
din cauza microclirratului mai cdlduros Ei mai uscat de pe
cblcare.
Factori edaf ici:
..., T Trofici'tate: ridicatd - foarte ridicatd,(T;n=n).
. .''* Re,acfiei slabd acidd pind la'slab alcalini (in orizonturile cu
multschelet). " 'i
Umiditate : TJu3-2lUe 2-7.
Aera{ie : bunl - foarte buna (cu excep{ia :
pseudorendzinclor
psetrdogleizate).
- Cdldura : plus de ca|,$ura.!n sol datoqitq substratu-lui calc€ros-
Factor.i limitativi:
- Umiditatea estivalS scizutl qi evapotranspirafia mai rnare.

l3B
4. Structura biocsnoc€i

Producitori

Stratul arborilor:
- Compozifie :
-ln etajul dominant fag majoritar cu exemplare
diseminate de paltin de munte gi frasin cornun (care pot
ajunge gi la proporfie de facies).
- Consistenfa : obiqnuit neuniformd (0,g-0,2)
; la virste mari
gi pe soluri mijlociu profunde pind la 0,6.
- Productivitatea : clas.a(II) III-IV (V), in func{ie de volumul
edafic.
- Caracteristici dendrometrice : in subtipuri mijlociu productiv
pentru fag de clasa 116-1115iar in subtipul slab proar:ctiv
. ': ,. d€ clasa III,;-Vo.

mijlcciu 0,9 l9- 16 18- 14 2{0- 190 65- 60

prodn,:ti-r l0 0.8 23-24 32-27 400'_ 320 70-65
slalr 50 0,9 15'_ 10 175- 100 60- 40
productiv 100 0,7 2'7-20 285- 170 65* 57

- Calitatea lemnului : variabila in funcfie de profunzimea solu-

lui, trunchiuri mai frecvent conice, cu elagaj slab, puternic
ramificate mai ales pe soluri cu volum edafic rnic.
- Regenerarea naturald : intimpind dificultdti datoriti fructifi-
caliilor rare si deficitelor de umiditate din sol (indeosebi a
celor cu volum ed,afic mic) ; se dezvoltd mai bine la addpostul
arboretului b5trin..
Stratul a . r . b u g , t i l o r ; m a i m u l t s a u m a i p u [ i n d e z v c l t a ti n
funcfie de consistenfa arboretuiui ; este format mai ales din
corn, paduccl,tulichina, alun g.a.
Stratul ierburilor Ei subarbu;tiIor: cu dczvoltare
neuniformd pe suprafafd, in func{ie de condi{iile de iluminare
: gi de sol, .este alcdtuit din speciile florei de m,ull indeosebi :
Mercurialis perennis, Asarum europdeurn, Euphorbiq dmltgdaloi-
des, Geranium robertianum, Asperula odorata, Sanieula europaeu
. ,s;3. la.care se adaugd unele specii calcifile (Epipuctis helleborine,
E. atrorubens, Cephalanthera damassonium, C. longifolia, C.
rubTa). :..,.:..
Stratul muqchilor:-lipseqte. :

139
 TIPUL DE ECOSISTEM : 3 418 Frd"sineto-pdititrig, itrult protluctiu
cu m:u.ll, pe soluri brune ;i aluuiate gleizate, eubazice, hid,ric erceden-
tare in proJunzime, cu Phgllitis - Lunaria.
Subtipuri :34 787 subtip inalt productiv.

1. Referinte silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure:042! F r d s i n e ta m e s t e c adt e d e a l u r r .
Tip.u.i {q sta{iune: t 3 1 4 5 4 0M o n t a n - p r e r n o n t adne f d g e t ep s ,
brun gleizat, in luncd inaltd.
Asocia{ii.vegetale: p h g l l i t i d i - F a g e t u r nV i d a 1 9 6 3 ( A c e -
reto-Frarinetum, Paucd 41).
q
Areal : Ecosistem intrazonal rdspindit pe v6ire urnede, inguste, din
domeniul munfilor mijlocii Ei joqi (mai ales in vestuf {drii) pe
suprafefe restrinse.

3. Staliune:
Condi{ii:
- Altitudine : 400-800 m.
- Relief : poale de coaste terase din preajma riurilor de munte.
Ei
- Material parental : bolovdniquri qi pietriguri de provenien{d
foarte diferitd (gisturi cristaline, calcare ete.).
- Soluri : brune in faze diferite de: dvolu{ie ca qi aluviale, cu
gleizare mai mult sau rnai pu{in pronun$atd, eubazice, iniens
humifere, cu mu1l, mijlociu profuflde pin5 la superficiale, mai
mult sau mai pufin schaleticc, nisipoase, nisipo-lutoas€, p€r-
manent umede cu stagnare de apd in profunzime si volum
edafic mare mijlociu.
Factori climatici:
- CAIdura : Tmn - 6,b-Z,b"C in est;' z,b-g,boc in sud qi vest.
- Precipitalii: Pa - 650-750 mm in est, 800-1 000 mrn in
sud qi vest.
Factori edaf ici:
- Troficitate: ridicatd (T ,r*n).
- Reactie :
- Umiditate: permanent ridicatd (Uu 5-4lUe 4-g), din apa
freaticS.
- Aera{ie : bund in orizontul superior.
- Cdldurd : simlitor mai scdant5 decit in situatiile vecine de
versant.
Factori limitativi: l o c a l v o l u m u l d a f i c m i c , i n g h e l u r i l et i r -
zii fresvente.

140
4- Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- compozi{ie : in etajul dominant frasin comun, partin de munre
Ei de cirnp, fag, ulm de munte, tei cu frunza mare gi tei
pucios; in etajul dominat carpen, ulm de munte, anin negru,
sorb de cimp, jugastru, mai rar brad, molid.
- Consistenfa: 0,8-0,7 in etajul dominant pe,ansamblu
; 1,0_0,g.
- Produ'ctivitatea : clasa I-II.
- Caracteristici dendrometrice : pentru frasin gi
paltin de clasa
I-II la 100 de ani 30-3b m indl{ime Ei 36-44 cm in dia-
metru.
- calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrioe,
de foarte
bund calitate pentru furnire atit la frasin, clt si la paltin.
- Regenerareanaturald : se produce fdrd dificuitd{i.
stratul arbu qtilor: d e r e g u l d b i n e d e z v o l t , a t , , c o n s t i tduiint
alun, soc negru, pdducel, singer, corn.
stratul ierburilor qi subarbustilor: neuniform.in
qetqce, de tip,ul Phyllitis - Lunaria,. la speciile care dau numele
tipului se adaugd _cgstopteris fragilis, Arabis turrita, stellaria
nemorurn, _Polytrichum setiferum, Asperula od.orata, A.sarum eu-
ropaeun'I, Dentaria bulbifera, sanicula europaea, Mercurialis per-
r^enis, Galeobdolon luteum, Bromus benekbni, stachgs siluaiica,
-noritang
Geranium r obertianum,, T amus communis, Impatiens er e',
Saluia glutinosa E.a.

TIPUL nE ECOSISTEM: 3 534Pinet de pin siluestru inelt gi mii-

lociu productiu, cu n1,oder, pe soluri brune acide, oligomezobazice,hidric
cu asie chilibrat e, cu Luzula luzuloide s.

Subtipuri : 35 341 subtip inalt productiv;

35 342 subtip mijlociu productiv.

1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure:3111 Pinet cu.Rzbzs hirtus..pinet de

productivitate superioard cu Luzula atbida qi flord de mull ; pinet
de productivitate mijlocie cu Luzula albida sau Rabus (Alexe
1e64).
Tipuri de sta{iune:
Asocia!ii vegetale:

141
I Areal: Rispindit in Carpa{ii Orientali, mai ales in Carpalii de
Curburi; coboard local qi la coline (circa 1 000-2 000 ira). In
part€ par€ a fi natural, in parte secundar pe locul pidurilor de
gorun, fag sau amestec.

3. Stafiune:
Condi{ii:
- Altitudine: 800-1 300 m (local intre 400-800 m).
- ReIieJ: versanfi repezi - foarte repezi, de reguld insoriti-
- Material parental : gresii silicioase, rnai rar alte roci.
- Soluri: brune puternic luvice qi brune acide neai rar brune
feriil,uviale oligomezobazice, cu moder, mijlociu profunde pin6
Ia superficiale, nisipoase pind la lutonisipoase, sernischeletice
piriS la scheletice, cu volum edafic submijlociu qi mic; litieri
in strat de 2-3 em cu descompunere lentd.
Factori climatici:
- Cildura : la nivelul de Tma: 3,5-6 (2,5)"C.
- Apd : Pa :700-900 mm ; E?R : 450-600 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : sclzutd - submijlocie (?r-rr).
- Reacfie : puternic - moderat acidd /pII - 4,5-5,5).
- Umiditate : Uu 3-2lUe 2-7.
- Aerafie: foante bund.
- Cdldura : peste nivelul biotopurilor zonale.
Factorl limitativi:
- Volumul edafic mic, troficitatea si umiditatea red,use.

4. Structura biocenozei

Producdtori

Stratul arborilor:
- Compozilie : In etajul dominant pin silvestru majoritar; di-
semina{i sau pind Ia propor{ie de faciesuti, gorun, fag, brad,
moli,d, mesteacdn.
- Consistenta : 0,7-0,6.
- Pnoductivitatea : clasa I-III.
- Car,acteristici dendrometrice : in subtipul inalt produetiv pen-
tr,u pin silvestru de ctrasa Ig-II1, in subtipul mijlociu pro-
ductiv de clasa II1-III5.

r42
 Subtipul Speia Vlrsta, aD Consistenla In{t}imea Diametrul Volumul kmuul de
medie, E Dediu, cm mediu lucru,9/o
ut/ha

inalt
50 0.7 z1- t9 30-26 500
productiv Pi.s
100 0.6 29-26 40- 36 700

mijlociu 50 0.7 t9- t4 20-22 z'i0

productiv Pi.s
100 0,6 26-20 36- 30 400

- Calitatea lemnului _: tulpini dreptg bine elagate.

- Regenerar€a naturald : uEoard, se produce mailles in ochiuri;
se rcgen€reaze uqor gi fagul, bradul, molidul, gorunul fdrd a
s€ produc€ insd succesiuni de scurtd duratd.
Stratu-l arb,uq.,ti1or: in generalslab dezvoltat,compus din pd-
ducel, meceE, ienupir, scoruq.
Stratul ierburilor Ei subarbugtilor: variabildezvol-
tat,_dominat obiqnuit de Luzula luzuloides inso{itd de alte specii
acidofile (Catamngrostis arund.inctcea,V eronica'officinalis, Itione-
ses unifl-ora, Hieracium transsiluanicunr,, pteridium aquilinun"L
uneori Vaccinium mgrtillus, V. uitis idaea, Calluna uulgaris qi de
s-pecii de Cgtisus (nigricarw., austriacus) dar sint prezente gi sfecii
de mull cu vitalita,te scdzutd (Asperula od.orata,-Lamium gaieob-
dolon, Sanicula eurogea E.a). Frecvent mai apar poa nerrloralis,
Oratis acetosella, Rubzs hirtirs q.a.
Stratul muEchilor: p r e z e n tp r i n p e r n i f e r a r e d e H g l o c o m i u m
splendens,Entodon schreberi g.a.

TIPUL DE ECOSISTEM: 3 554 Pinet de pin siluestru stab produc-

tio, cu httm,us btut, ite po<Izolzri oligobaztce gi ertrern oligobazice, hi-
dric cuasi.e.chilibrate,cu V accinium-C alluna.
Subtipuri : 35 543 subtip slab pnod,uctiv ;
35 544 subtip foarte sl,ab productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipuri d e p A d u r e : 3 1 2 1 P i n e t c u Vaccinium myrtillus ft

Cqlluna uulgaris; Pinet cu Vaccinium mErtillus qi CaIIuna uul-
garis (Alexe 1964).
Tipuri de staf iune: 8 / 4 3 7 7M o n t a n - p e r m o n t adne f d g e t ep i ,
podzolic edafic 11ic, cu Vaccinium; 9/3 311 Montan de ,amestecuri
Pi, podzolic edafic mic, cu Vaccinium qi alte acidofile.
Asocia{ii vegetale:

143
2. Areal: Rispindit pe suprafele mici mai ales in Carpalii de curburi,
dar prezent izolat qi in alte rgliuni.
3. Stafiune:
Condif ii :
- Altitudine : 500 - 1200 m.
- Relief : treimea superioard a versanfilor repezi
Ei foarte re-
pezi, insorifi, mai r'ar pe c-ei umbrili, creste, culmi, stincdrii.
- Material parental : proveni,t din gresii silicioase.
- Soluri :
-podzoluri oligobazice Ei extr,em oligobazice gi litoso-
luri cu humus brut, superficiale pind la mijfociu profundc
(profunde), nisipoase qi nisipo-lutoase cu proporlie variatd de
schelet, foarte drenate, volum edafic mic gi foarte mic, Ii-
tiera gr'oasd cu descompunere incompletd foarte lentd.
Factori climatici:
- Cdidura : la nivelul de Tma - 7,5 - 4,0oC.
- Apa : Pa - 750 - 900 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitete : foarte scdzutd - scdzdtd (T o).
- Reacfie : foarte puternic - puternic acidd (pH - 3,5-5,0).
- Umiditate: Uu 2 - 7/Ue 7.
- Aera{ie : foarte bun5.
- Cdldura : peste nivelul biotopurilor zonale.
Factori Iimitativi:
- Volumul edafic mic, troficitatea Si umiditatea foarte scdzute.

4. Biocenoza
Producdtori
Stratul arborilor:
- Compozilie : in etajul dominant pin silvestru majoritar la
care se adaugd disemina'f sau pind la proporlie de facisuri,
mesteacdn, fag, plop tremurdtor uneori moli,d, gorun,
- Consistenfa : 0,7 - 0,6 (in arborete bdtrine pind Ia 0,4 - 0,3).
Productivitatea : clasa IV - V, pe stincdrii sub clasa V.
- Caracteristici dendrometrice : in subtipul slab productiv pen-
tru pin silvestru de clasa III5-_V6 in subtipul foarte slab pro-
ductiv pentru pin silvestru de clasa Vo-Vs.

lnllf imea Diametrul Volumul Lemnul de

Subtipul Specia Vlrsta, ani Consistenta mediu
medie, m mcdiu, cm lucru, ll
-t/h"

slab
50 0,7 15- 10 z0- tz 150-70
productiv Pi.s
100 0,4 20- t4 26- 18 110- 65

50 0.4 t0-8 1 6 - 10 aD l5
oartc slair Pi.s
productiv
100 0.4 t5- 12 z0- L6 100- 50

144
 gxerqplarede ie-
r;;'Lti t'ttt'i,'i, - -"
l;g r;.,dezvoltat in co-
a\\qthfutsiygurasau cu
,FlF,pgf,,fdifocaldomi-
k''9 glanqgrostis arun-
a Lur muqcnt ror :' tocal poate f1i$Stulr.forr$eaVolfateste
compus din Hgpnurn cupressijorme,iiittieciin ;
,h;;;";: Leuco_
o:A!.m _g.laucum, Dicranum scoparrlttfr,',t,Mdtzgdrld,:' jtT&lta,
PlMpAiurn schre-
t; '.!

TIPUL DE ECOSLSTEM: 4116 Fdset inalt

ca mull, pe soluri brune eumezobazice ii luuicb-'
dric echilibrate cu Asperuta - Asar4ifi.t-JlSwttdiid.,
4 1 1 6 1s u
47 162subtip.int
' . . ' i ' ' ' : t ) i i , t! i t -:i;'t,
[.':.,:':;i::r,j,':;;.?ii : - t i . ) i(i.i : i l t rrrji] :':i:l;li : ;'i:;,t:i.
t. . &tfgginfgptivdlpqlgEieg$;fit*enolegr*a.r i.,..i,r : ,;r,i',t-:-)
Tip u r i d e pd d u re : 4 2 1 1F d s.ede
t deal m ull ( s)' :
""' ii;;' ' a' "
4212 Fdget de deal pe soluri scheletb/crdfldfff,dblrrrdlt'{nrr)i; i'
T i F,F;t$,{ e,' s t,e ti$nii''"'UA 24:}.Phlurci{,defdget€"UuPs, brun
edafic rirare,_cir AsTierula - Asarim; 21s242 iieruros de fdgete
Pm, brun edafic mijlociu cl Asperula . Asarum.: 1.16258 be_
lunos de cvercete, cu fdgete de rimita inf&{8sfH9Fl,'{il{lllr$datic
mare ; 316252 Deluros de cvercete cu fdgete de limita inferioard
Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Asarup2. : i:oli:;rr[rrrt{{
Asocia!ti vegetale : Dentario
Pass 68. " , , ! g g ? t V y ,r , H g T , t : , f "l,g8-,.

. . : l . i i ' ; l ,l i ) i ) : J r J ' : ( r i,
3. Statiune ,3.U -- il.{i : r;'n'.ri.t.iarirt-)
ii. , - .;ril-,rr'l ni ('I 11 l i l -- | ? i : , r : , f : r ; , ; , , r I r , Jr iij , , : r i : . r " r 1 l
a ii tflirt .:,it;;b r
; ! . rir=;SU$Udini (UlD<ff90ni Tqgi{$0Qhrlbn,;i: j,tir?i1,'tj.j$.it;'..) -,-
:: ..::,r"; &eligfrr,lgLglflt4dini ry,hi,{pina lp pims 500:H) 1flgregula pe
versanfi umbrifi, funduri de vdi, ,ygq$a4fiiFferioriiln preajma
10 ._. c. 205
l+q
 ,r.qit9l,.ghia1 versan{i insori{i frdmintafi de alunecdri ; la aI-
ti,tudini mai mari (pestq .500 m) ;i .pe platoun sau versan{i
cu expozifii rdiverss dar cu pante h gtneiat moaerate * mici.
\tatgr.iqt parental-:_provenit_ din marne, gresii, calcare, Iuturi
Ei nisipuri, materi.al loessoid, roci eruptive Ei ynetaporfice.
- Soluri : br,une eu{nezobazic€ sau brune luvice, slab pseudoglei-
zate, _eu- gi mezobazice, cp orizont superior ;f bogat in' hu-
mus de tip mull ; fdrd schelet pind ta semischEleticl, luto-ni-
sipoase qi lutoase, bine structurate, cu drenaj bun, eventual
pu{in intirziat in cazul pseudogleizdrii, volum edafic variabil,
de la foarte
T?rg la mijlociu (mic), litiera B-4 t/ha cu des-
compuhere activd.
Factori climatici: :
Cdldur,a: Tma -'6,5 .- 9oC.
Apa : Pa : 650 - 850 mm in vest, 600-700 mm in nord:
'ETR - 650 - 700 mm.
F'detori edaf ici:
Troficitate : ridicutd (T IV).
- Reac{ia : slab acidd (pll: 5,8-6,4).
- Umiditate: U., 4 - 3/U" 3-2.
- Aerafia : bund (temporar mijlocie in solurile pseudogleizate).
- Cdldura : nivel normal, suficient pentru activitate biologici
intens5.
Factori limitativi:
- Volumul edafic mijlociu in subtipul mijlociu productiv.

1. Structura biocenozei

Producitori:
Stratul arborilor;
- Compozifie : in etajul dominant fag majoritar la ,care se pot
asocia multe specii diseminate (gorun, cer, girni{d, stejar pe-
duneulat, tei, carpen, cireE, plop tremurdtor, ulm de munte,
paltini, frasin, in Banat gi Moldova local brad) ; unele specii
(rnai ales gorunul, teii, frasinul, carpenul, stejarul peduncu-
lat) sau {6i) amestecuri din aceste specii pot ajunge la pro-
portie de facies.
- Consisten{a : 0,9 - 0,8.
- Productivitatea: clasele I - III (IV) in funclie de volumul
edafic.
- Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv p€n-
tru fag de clasa I0 - IIs, iar in subtipul miilociu productiv
de clasa II6;-IV6.

146
 subtipul -*"," Virsta, ani Consistcnta lnnl!imea Diametrul Volumul
| m
Lemnul' de
t. cm m8/ha lucru, !,o

inalt , I
50 o,9 24- l9 23- t8 370-260 70:62
productiv oo
l
100 0,8 31-28 40- 32 580- 420 75-;8

mijlociu 50 0,9 19- t t8- t4 250- 165 60- 50

l' :''
producti? I FP
100 0,8 28-22 33-25 410-280 68-62

_- calitatea lemnului : trunchiuri drepte,

ci,lindrice, bine el,a-
gate; o anumitd proportie de ]emn cu valoare deosebitd
din
speciile de amestec (frasin, tei, paltin).
hegenerarbd' naturald : u$oard dar puielii se dezvoltd incet
sub masiv; in semin{iq multe specii de amestec.
strat-r*l arbustilor: s l a b d e z v o l t a td i n c a u z au m b r € i ( a l u n ,
pddgcel, mdceg, salbi moale, salbd riioasd, clocoti.q, singerl soc
negy).
stratril ierburil'or Ei arbuEtilor : d e r e g u l di n p e t e ,d i n
cauz'aumbririi;.mai dezvoltat esfe insi aspectuf vernal cu Ane-
rnone nernoro&, A. ranurrculoid.es, Hepatica nobilis, cardamine
bil.bifera (adesea dominantd) ; in aspectur estival multe specii
de mull (Asarun eurogeunl,, Asperula odorata, Euphorbia o*W-
daloides, I*thgrus oernus, Mycetis muralis, pulmonaria offiA-
nalis, carex siluatita, Geraniurn robertianum, Galium schuliesii,
'
Mercurialis perennis, Polygonatum multiftorum, sanicula earo-
" pcrca, Stellaria holostea, Rubas hirtus).
Stratul muqchilor : lipsegte.

fonsumotori gi dcseompunitori (nevertebrate)

ln stratul arborilor

Grupa de nevertebrate Abundsrc Grupa de ncvertebrate Abundenla Grupa de nevertebratc Absndesta

relativl relativl

Collentbola 1,87 Coletftera 12,80 Mecoptera

Thysanoptera 2,74 I-epitlcptera 3,58 Ayanea 15,S8
Heteyo|teye 2,21 Ddptcra t2,35 Acarina 2,71
Homoptera 40,95 Dcrmaftcro 3 ,t E Opilionid,a 0,26
Eymenopter:i 11,13 Orthoptcra Pseuiloscorpionida

, Specii fitofage mai,inpqHt+gte;i gradul de vdtdmare: DaEtchira pudiburrJa t.s.-m;

O|elop_thelo brumata_;-O, loWtq, Bisten sp. Ls.-rn; Mihiola Jagi l.s.-m; Liikocalletis laginalta
f ,s. ; .illapdd!*c',:tiosclcllo t.s. ; Orcftartas.fagi l.s.

147
 Gropa d€ r

'5;01-
zLw
Lilhobiiilae i ' 1 4 , 1 7 :Chrifomeliilaa
-Eli\h;ue
..qr;ds

TI PUL DE ryC0ffST.frM t' tr*'l|'6,,&W& ;rniii'aailr:productiu, cu mull

- 1n6Qsv,pe soluri brune maa&gei4e*$L*bruneluuice oligom.ezobazice,

0r.rl
cg_tifi

I&t
 {)

':i

Ei slabd

rle ,umeoe.
li-,i I . 't
r;: ;,-.:

4.,:Etrudtura bioconogei
i..t I ., '
Producdtori:
Strat'ul arborilor:
-tn-@omlmn+-+ag r"ai€ri+ftr;-aisemiffiti;- eF
: - j ' ' 'run'lulrcori'pind"la'propor{ie de faeies)i"stejar,':f4gln; eaipen,
tei, cireE, pahin qi ulm de munte, 'rieste,at&n;lplopt ,tr'emurdtoflr

14t$
 - Consistenfa: 0,9- 0,8. ' .: , , :. .
.--: Productivitate: clasaII - III.
- Caracteristi.eidendrometrice: pentl'u tA.bOeclasa'Ils-,;J1l5.

Specia Vi$ta, ani

I
Consistental lnnllimca o'"*",.rt 'Volmlil
mtlha
Lemnul
lucru,
de
m!(
lm
I I

forma buni qi sint bine elagate ; la' gorun serbb$ne lemn de

calitate in proporfie rnare.
- Regenerare naturald: se produce fdrd dificultd{i in arboretele
mature existd seminliEuri Ei tinereturi neuniform distribuite
pe suprafatd in funcfie de condifiile de iumind.
Stratul arbuqtilor: n e d e z v o l t a (t r a r e e x e m p l a r ed e a l u n ,
pdducel, clocotig, corn).
Stratul ierburilor qi subar.buEtiior: o b i E n u i td i s c o n -
tinuu, format in majoritate din Carer pilosa, ot participarea
unor specii de mull (Asarunt, europaeum Asperula odorata,
Euphorbia amygdaloides, Hedera helir, Lamiunt galeobdolon,
Melica uniflora, Pulmonnria officinalis, Sanicula europaea, Viola
siluestris q.a.).fin unele situalii poate apare Rwbus hirtus gi chiar
specii acidofile.
Stratul mugchilor: n e d e z v o l t a t ; t u f e i z o l a t ed e C c t t h a r i n e a
undulata, Mniwn punctatum, Dicranutn scoparium etc.

Consumatori gi descompundtori (nevertebrate)

ln stratul arborilor'

Abundeota | ^ Abundenta
Grupa dc nevertebrate Grupa de nevertebrate ;"ti"t I Grupa de nevertebrale relativi

Collenbola J,UJ Coleoptera 12,88 Il[ecoptera 1 , 5I

6,06
Thysanoptero
Heteroptera
3,79
'7
a1
Lepidoptera
Diptero
4,54
5,30
Aranea
Acarina 'i'
Howoptera 52,26 Dermaptera Opilionida
Hymenopteya 1 , 5I Ortltoptera Pseudoscorpiutida

.Specii fitofage mai importante gi gradul de v5ternare: Dasyehira puilibunda t.s.-m;

Phylaphis fogi f.s.; l\Iihiota fagi l.s.; I-itltocoltat'is la<inella f.s.

1,50
 ln

Grupa de nevertebrate Abundenta I Abundenfa

Grupa de nerer-tebrate
relativA- | Grupa de nevertebrate relativi

Lunbricidac 1,15 Dermaptera 0,70 Staphylini.dae 2,80

fsopodae 3,14 Opilionida 34,50 Curculiniodae 0,07
Lithobiidae 1,53 Carabidae 26,80 Chrysomelidae 3,31
Polydesmidae 2,78 Aranea l, 15 Elateridae 1,03
Julidae 2,65 Scarabeidae 3,83 Lepidoptera 4 )1

Grupa de nevcrtebrate

Nematoda 127 000 Oribatidae

wottenloola t5 200 Lumbri.cidae
Enchytraeidae 3 200

Activitatea dehidrogenazici actuald

Primivara Vara

LitierS, 9,50 3,9:i 13,79

Sol 0-3 crr 1?5 1,83 t3,7t
Sol 3*6 crn 7,80 1,55 1) 7l

'Ecosrs'rEr\r
TIPUL DE : 4134 Fdget rnijrociu .si szob tr)roductiu,
cu nwder, pe solufi-brune ruuice ;i bruttc crci:cr;,origom,ezobazice,
ricrric
cuasiechilibrate, ctr Luzula luzutoicles.

Subtipuri : 47 942 subtip mijlociu productiv

;
4t B4Ssubtip slab'productiv.

1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure: 4 2 4 1 F a g e t d e d e a r u r ic u f l o r r a c i d o -
fiia (i-m).
Tipuri de sta{iune:7|FDB D e l u r o sd e fdgete Pm-i, puter-
,pqdzolit, edafic mijlociu submijlociu cu
3i9. Luzula albidd: 3/
5 241 Deluros de fagete pi, brun edafic rnic.
Asocia{ii v e g e t a l e : L u z u l o- F a g e t u m .

15d
 'w
-i i''.

Prezent in toate
, djit vestul tarii Ei
sup|rfeta,rnai "irt Pdfr$ul Getic
000 -ba)ct€,--*--

' . t ;

.-r ;t.i

putErhic rar mderat incli-

- 4,5-5,5, mai rar

2-7.

{,1 I. t I '
Producitori: i l l r r i : i r ' : : i t t ! : , ' | l , . .;it; i i i l d i , " :-ll,IUri.ilr\t
t.,.1 ::, -

(,t ir I I
. ' . , i i ' r ; i i )i ' r - t t i r ; l l ' l i i l c i i r ,

lBir
 iuorrlxlt

Fdjlecis--r ---
pro,{rgctiv
330- 210
slab 1140- 95
productiv

- 'calitatea lemnului : trunchiuri conice, puternic ramificate

mai rar cu forme [ung. ; ,rl
Hegen€iaF-nat,''elt:le p6;iartiocluceln'c6naitii alst"i- a"
bune dac6solul nu este in{elrtit,,cu Luzula; in 'seminliqpar_
-$€ipeqi ette @."----* *=*-
stratul a r b u g t i l o f ' : ' ' d e r e g u r dn e d e z v o l t sa at us l a bd e z v o l -
' tat (alun, pdducel, '
ioln;'singer, aqih.ori).
,'"''','', ,
S tr atul i erburi I or qi aI.b-.uE!.l.Lc-";*__dezvsllat---n_e._uni_
-*-'*ioim,'ln-runctru-,f
ffi;iitiiFde rumind de pe vurrssntsi din
arboret ; dornin^i dq,rre€I1lflL;y?rylg,,trl4ffllp$er, la care se adaugd
*--*"il-gru9,r&'Ystwtsg-pltiel2ta;lis.Gen&stnJinctal;io,, Metam,pgru.rn.
bihariense,Festucq drgmeia, Dacfy.lispolggama, pteridiym aqui_
* - * J *r*r, 9 4q!wrg:.ti: -yytQi" gggg, J!e!lH! ys .!!g e-r.-D,rfudise,.
ri{ia arboretului ,se produce o intclenire puiernicd.cu Luzula qi
graminee.
,,
S t r a t u l m u g c h i , l o r : n e d e z v o l t a; t ,

Collembola 8,53 col"oP..!9,,tft

Tbysanoptera 2,44
., i,, r,.,
Lepidoptera
SJFEsffd1ir,.,, , i r f l -
Aranea 6,11
Ileteroptere Diptera rAiuiirtl , i., , r22
r{Po,:tffl?r, :l -]-
PfiPP{f'1,r:: i.,, r1 i
Ifymenopteta Orthoptera

o,arrii,, io'gi N'epticula

153,
 in qi pc litierd

Abunderi{a Abundenla Abundenla

Grupa de nevertebrate r€lativi Grupa de nevcrtebrate relativi Grupa de nevertebrate relativf,'

Lumbricidae 0,31 Dermaptera 1,88 Staphylinidae

ISopodae 0,92 Opilionida 16,28 Curculionidae
Lithobiidae t,59 Aranea 15,20 Chrysomelidae
Poiydesmidae 1,45 Carabidae 33,00 Elateridae
3,30 Scarabeidae l'7 )5 Lepidoptera
Julidae

Grupa de nevcrtcbrate Densitatea/m2 Grupa cle n€vcrtebrate Densitatea/m2

Nematoda 63 650 Oribatidae 95 {50

Collembola 19 950 Lumbricidag 8
Enchytraeidae 11 100

Acti-vitatea dehidrogeuazicd actuald

Nive I Primivara Vara Toamna

Liticra 22,3 13,8

Sol 0-i cm 19,5 10,s
Sol 3-6 cn 13,4 8,6

TIPUL DE ECOSISTEM : 4136 Fdget nijtociu productiu cu nxoder

(mull-moder), pe soluri, brune luuice Si.luuisoluri oligomezo $i nxezoba-
zice, hidric eclilibrate ca Festuca d.rymeia.
Subtipuri i 47 362 subtip mijlociu productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipuri de pddure :
Tipuri de staliuni: 5 1 5 2 3 2D e l u r o sd e f d g e t eP m , p o d z o l i t
edafic mijlociu, cv Festucq.
Asocia!ii vegetale: F e s t u c o( d r y m e i a e -) F a g e t u mM
, or. eL
al. 68.

154
2. Areal: Fiind incadrat obiEnuit ia figetul cu Festuca altissima. este
dificil de apreciat clt din suprafa{d revine acestui tip de ecosis_
tem-; suprafqla se. poate evalua la circa 100 000 ha, in majoritate
localizatf in carpafii Meridionali Ei occidentali precum gi in dea-
lurile aldturate acestor lanfuri.
3 . Stafiune
Condi!ii:
- Altitudini de Ia 200 - 300 m ta de,aluri, pind la peste 1 000 m
la munte (indeosebi in Carpa{ii Meridionali).
- Relief : la altitudini mici pe versan{i umbri{i, in preajma
vdilor (extrazonal), la altitudini mijlocii pe versanfi iu incli-
nari pind la moderate qi mari gi expozilii diferite, la aititu-
dini mari de reguld pe versanli cu inclinare mare Ei expozifii
insorite.
- Material parental : format din depozite foarte diferite tr)rove-
nite mai ales din roci sedimentare - alternan{e de argile pie-
trisuri, nisipuri, marne, qisturi cristaline, conglomerate poli-
gene etc.
- Soluri : brune luvice qi iuvisoluri albice, frecvent slab - mo-
derat pseudogleizate, oligomezobazice qi mezobazice, slab qi
mijlociu humifere, cu moder sau mull-moder, profunde, luto-
nisipoase (nisipo-lutoase) in orizonturile superioare, Iuto,aseqi
luto-argiloase in orizontul Bt ; slab pind Ia semischeletice,cu
drenaj relativ bun datoritd pantei ; volum edafic miitociu ;
litiera cu descompuneremai pufin activd.
Factori climatici:
- Ciidura : Tmn: 5,5 - 9.0oC.
- Apa : Pa : 600-950 mm in est si 650-1 000 mm in vest ;
ETR - 550-650 m.
Factori edafici:
- Troficitate : mijlocie - submijlocie (?III-TII).
- Reac{ia : moderat-slab acidd @H - 5,0 - 6,2).
- Apa accesibild:Uu 4 * SlUe 3 - 1.
- Aerafia : bund (pind la mijlocie - slabd in cazul in care ori-
zontul Bt este compact).
- Cdldura : nivel DurlTlol.
Factori 1 imitativi:
- Troficitatea Si umiditatea mai reduse in soluri cu volum eda-
fic mai mic.
4. Structura biocenozei
Producltori:
Stratul .arborilor:
- Compozi{ie : in etajui dominant fag majoritar diserninat, go-
run (uneori pina la proporfie de facies), carpen, plop tremu-
rdtor, cireE, ulm gi paltin de rnunte, paltin de cimp.

1,55
 '-tj/ ) ,li.I:t
- , ' i . , , . ' ' - : t: *
'l:.ti'l',jLf!
-i','i\ fit. 1!, I
r!

Vtusta
ani
lnlitimea
m
Dianetrul
,'$,H!i)Lr"L?iLl
iryaatt rylo 66- 59
:-Eir.l5r=
ii-lt{Yiirr ) 4,st,4$o, 68r- 63.

cilin-
con-

cind

de pidu-

Consumatori qi
ttr
-) Lr) t 1',t i :')lt!'.'l

. I Abundenla Abundente
uruPa de nflert€brate I relativi relative

Collembola Coleoptera
Thysanoptera Lepidoptera
nr,?4I
6,51
Heteroptera Diptera ': .1s58
H_Qr1oqF,r*jri;,,.ii,
ftrynaenogteta'i ' .r-r

f,60
 I
^*i,fll" Abundenta Abundeoll
crupa dd nevertebrate
| Grupa dc ncvcrteltratc rehtiYI relativi,
I

Lumbricidae
Isopodae
Isithobiid,qq ",. ; ,
folyfp.s'qcdm
Julidae. ,;, 1 ;

: r;l!:.:'-,.ii
,,' . -S . i ' 6 ). .). r ' 'ilJii;ii.rl..l
"
i.SoL'iQ-3iqutli t , : , ' ,. 5 , 0 6 i ; t . , : .i[.'t i.
Sol 3-6 cm 3,10 ;l.. ill.r,'r.-
t > 1 t i : ; i >i i ; . : , ; : : . r ; i ] : l;
, t,, i r,' : i.'-, 1 i ;.,,, i,,..".1

-, ' .TIfrU:L.,EE',4'CSSJWEM.Iy4 2*6;9rtoatt:cuipqfr&rtiifiattl;i -mijtocizt

producti,-, cu rnullt pe soluri brune eunxe.Wb4&qc,n
qi;,Iyyicer,,gV-;i mezo-
bazice, hidric echilibrate, cu Asperula - Asdrutn - Stellarin.
subtipuri : 42 161 subtip inalt productiv; i:t:tt:r:::':i,I r;-!tij'!lr-rJii .i,
42162 subtip mijiociu productiv.

l.

tts?
2. Areal : Largd rdspindire in toatd tara in cuprinsul dealurilor Ei pe

3. Stafiune
Condifii: ,..
- Altitudini ; 300 - B00 m. ':
- Relief : versanli cu inclinare diferitd mai mult umbri{i Ia 'ir-
titudini mici qi cu expozitie .'variatii la artitudini nxiii,mari,
poale de versant in preajma vailor,.platouri, culmi late,
- Material parental : depozite variate di^ roci intermediare
Ei
bazice -(marne, gresii calcaroase, luturi Ei nisipuri, rnaterial
Ioessoid,roci eruptive Ei metamorfice).
- Soluri : brune eumezobazice sau luvice, uneori pseudogleizate
ug:, gi. mezobazice. bogate in humus de tip rnuit profunde gi
mijlociu profunde, luto-nisipoase, lutoase, iara schbtet pin6 Ia
semischeletice, bine strqcturate, cu, drenaj bun, puqin intir-
ziat in cazul pseudogleizdrii; volum edafic variabil de Ia
foarte rnare la mijlociu.
Factori climatici:
- CAldura : Ia nivelul de Tma: 9,5 - 6,boc.
- Apa : Pa in est qi centrul tdrii - 600 - 800 mm in nord si
sud qi vest _* 050 - 900 mm; ETR - 500 - 650 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicatl si foarte ridicat4 (T
n-v ).
- Reac{ia : moderat - slab acidd (pH - 5,5 - 6,b).
- Umiditate : Uu 4 - SlUe 3 - 2.
- Aera{ie : in general bund temporar mijlocie in solurile cu
pseudogleizare.
- Cildura: Ia nivel nonnal de biotop zonal.
Factori I imitativi:
- Troficitatea qi aantitatea de apd mai scizuti in soluri cu vo-
lum edafic mijlociu.

4. Structura biocenozei

Productrtori
Stratul arborilor :
- Compozi{ie : in etajul dominant }a virste mici fag ba}canic qi
carpen in propcrfii variate apoi carpenul in etajul dornina,t
in proporlie mai redusd (mai frecvent la margini de masiv) ;
diseminali gorunul, cirequl, paltinul de munte qi de cimp,
plopul tremurdtor, mesteacenul, teiul argintiu qi pucios, sor-
bul de cimp (mai rar cerul qi stejarul pedunculat) ; in etajul
doi jugastru, pdr pdd.uref.
- Consisten[a : 0,9 - 1,0.
- Pr-oductivitate : clasa I - III.

158
 -'Caracteristici dehdrometrice i in Subtipul inalt produciiv pen-
tru fag de clasa 16-115, in subtipr-rl mijlociu productiv de
clasa 116-1115.

Subtipul
I )pccra I ci,nstst,inta
inir l! imea
m
Diametrul
om
Volumul
ms./ha
I-emnul
de lucru
| I
_ 0,9
Fa
0,8

mijlociu 0.9
productiv
0,8

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate

la fag, mai pulin bune, uneori infurcite, n:ai pu{in ela?ate Ia
carpen.
- Regenerarea naturald : se produce uEor la ambele specii ; in
semintis multe specii de amestec: nu sint tendin{e de suc-
cesiune.
Stratul arbuEtilor : s l a b d e z v o l t a t :e x e m p l a r er a r e d e a l u n ,
pdducel, meceg, salbd moale Ei riioas6, soc negru, clocotiS, capri-
foi g.a.; dintre liane frecvente carpenul Ei iedera (la sol).
Stratul ierburilor qi subarbuqtilor: s l a b d e z v o l t adt i n
cauza umbre.i, format mai ales din specii de mull (Dentaria bul-
bifera, Pulmonaria otficinalis, PolygonatunT multitlorum, Artrn-
, mscul&tlLn'1,Asarunl, europaeunx Yiola reinchenbachian'a, Asperulct
cxiorata Sqtuia gluthtosa q.a.; locat specii acidofile, pe relief
convex, ferigi, Rttbus hirtus, pe versan{i cu umiditate aimo'sfe-
ricd rnai marc-

TlPtlL DE ECOSISTELI : 4 225 Fd.get cu carpen, miilociu produc-

tiu, cu mull-moder, pe soluri brune luuice, pseudogleizate, oligomezo ;i

Subtipuri 42252 subtip mijlociu productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipufi de pddure: 4 3 2 1 F a g e t o - c d r p i n eet u C a r e r p i l o s a .

T i p-u r i de sta{'iune: 6 1 5 2 3 3D e l u r o s d e f d g e t e ? m , p o d z o l i t ,
pseudogleizat edafic mijlociu cu Carer pilosa ; 4/6 24L Deluros
de cwefoete cu flgete de limitd inferioard Pm, podzolit pseudo-
gleizat, edafi,c mijlociu - Irl,are' cw Caret pilosa.
Asocia{ii v e g e t a l e : C a r p i n o- F a g e t u mP a u a a 4 1 .

140
 SE00q.hah,,fip,rqgi frecvent
i ,:.,,i. .j.:,:,:'lj',"
lJl i't :,,';,i:
3. Staflune

:prdfir-nds, futo-nisi

!"i:j ; .
-ljil' ,
- Ji Ii'i .i..
. r 1t i ' , ' ' .
ln orl-
I ;;t,.'
.,;l' ,,
stag-

Producitori :
Stratul arborilor : r ) i E s ; l o n . ) . x ri l4i tn i p o l o r l i l o . r l i ae f i r i . r , r l r - r. l l

- p"oan.ii"iat;;;-ile"iir,l' i+ltiv,fiiii."'rn;;; .;;.ir,,;;

.ti qqlsftpristiei
"*, pentqF:rfpe.je clp.p?, 16,
d$drcrnqtf:$gJ I fu;-otI
LCq
 >Pcctr
I a',..,. Diametrul Volurnul I.emnul
ani cm de luctu
I mr/ha
%

rnijlociu
productiv
-50
-2-!-l 300-205 62- 50
100 o,9 io-24 31-28 450- 320
| 65-56

- calitatea lennului : trunchiuri in parte drepte, cilindrice

--ui d,e
reguld bine elagate, in parte cu iifurciri
mai ales la carpen. Ei
"i"guj "tun
- Regenerare naturali : u;oar5 la ambele specii.
S tratui arbuE tilor : slabdezvoltat.
Stratui ierburilo.l $i subarbuEtilor: bine dezvoltat,
compus din Carer plrosa dominantd_la,'care su aouugl
specii dJ
mull fAsorum europcteurn sterlaria holoste" i"pi;;iio
amEgcta-
loides, Mercuriaris perennis, viola reincnenuaciiaia, purmonaria
officinalisr- geneuensis, Lamium gol,";;A;i;rrl'.r""t"
!!"gq specii
acidofile ( M ajanthemum bif otiurn q.a.).

TIPUL DE ECOSISTEM : 4 236 Fgg_etcu carpen mijlociu produc-

tiu, cu moder, pe soluri brune luuice
;i luuisoluri, oligome
zobazice,hidric echilibrate, cu Festuca QLTAmexa.

Subtipuri 42 862 subtip mijlociu productiv.

1. Referinle silvotipologice ;i fitocenologice
Tipuri de pddure :
Tipuri de !tatiune: 5 / b 2 3 2D e l u r o sd e f a g e t ep m , p o d z o _
lit edafic mijlociu cu Festuca.
A s o c i a ! i i v e g e t a l e : C a r p i n o_ F a g e t u m p a u o a
41.
2. Areal : Tip cu rdspindire restrinsi (b 000 ha) mai mult in sudul qi
vestul tdrii.
t
3. Stafiune
t

Conditii:
- Altitudine : 300_800 000)
r1 m.
- Relief ; coame..largi, ,r"rrarrli ,cu inclinare moderata_puternicd
umbrifi Ia altitudini mai mici, insoriF I; ;;i"'mai
- Material.parental.; depozite provenite mari.
din roci foarte diferite
in majoritate sedimenlare (aiternunge de arjie. pietriguri,
ni-
qrp-uri, marne, conglomerate porigenei J;.Jiilturi -biigomezobazice,
cristaline.
* s'oluri : brune. ruvice
9i tuvisoiuri atbice,-
slab pseudogreizate cu moder
1-"ir-rnoau.y prorunoe, luto-
nisipoase.pi.nd l-a luto-argiloase slab pind
ta
* semischeteiice,
cu drenaj intern bun qi volurn edafic mijio.i".

11 - c. 205
i61
 Factori climatici:
- Caldura : la nivelul de Tma - 10'0 - 6'5oC'
- Apa , po it t"a qi centrul {arii : 650 - Bm mm' in vest
"*t - 620 mm'
Ei nord 800 - 1 100mm ETR 550
Factori edaf ici:
- Troficitatea : submijlociu-mijlocie (? 11--1")'^'
- Reac{ia : moderat-sfab acidi (PH :5'0-6'2)'
-Jtaba3 - 2'
- Umiditate : IJu 4 - SlUe
_ Aerafie , b;; lmai in soluri cu procese de pseudogiei-
zare).
- Cdkiurd : Ia nivel normal'
Factori I imitativi:
- Troficitatea qi cantitatea de apd mai redusd din cauza volu-
mului edafic mijlociu'

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor :
- Compozilie: in etajul dominant, la virste mici' fag Ei carpen
in propoiii;;;ti"ti' ta mai mari carpenul mai mult in
"t1sttgorun' plop tremurdtor' cireq' tei
etaiul d;fi";;;-;i;bmina{i
Pucios.
- Consisten{6 : 1'0 - 0,9'
- Productivitate : clasa (II) - III'
- Caracteri"ti"i-A."aiomeiricu : pentru fag de clasa II1-III5'

LemnuI
llnllti-a Diametrul Volumul dc lucru
Specia Consistv0ja I medie. m m€diu, cE m3/ha
anl %

20-16 | 22-16 300-210 60-51

50 1,0

""? 450- 330 66- 55

100 0.9

- ,Calitatea lemnului : trunctiurile Ia fag in generalputin drepte' ci-

bune
lindrice, destul de bine elagate, la,c"arpen--mai cazul cind
- - Regenu.u.u-*i,'iald : ugoari iu ambele specii in
Feituca nu a in{elenit solul'
Stratul arbugtilor: n e d e z v o l t a t 'r' a r e e x e m p l a r e d e a l u n '
paducel.
o r I i s u b a.r b u q t i I o r :- l;Svottat neuni-
S t r a t u I i e r b u r i I-treitubo
form domi";Jil drymeia, peteoe cu puqry exemplare
din specii de mull (Asperula oio'ito' Cargi pilosa' Galium
Poa nemor:alis' S$ophularia nodosa
schultesii, ia;;li;'il'i'itti't,
;.a.).

1 H',
 TIPUL DE ECosrsTEM : 4 316 Fdge.t
-amestecat,inart ;i mijtociu
#3:::::,ii::u,^!"^:?t::!,br"etipice"sigiriiiia'"",''"u_*""obazice,
hidric echilibrate, ci Asperuto - graiii* * Stellari,a.
Subtipuri : 43 161 subtip inalt productiv .
4g 762 subtip mijloiiu produ&iv.
1 . Referinle silvotipologice ;i fitocenologice
Tip:rri
.d." p5{_uLe-: 4331 Fdget amestecat din regiunea de
dealuri (ry) 2 B2r Fdget montan"amestecat 0 421
; Frdsinet ames-
teeat de dealuri.
Tipuri d e s t a f i u n _ e : 1 l 5 Z 4 BD e l u r o sd e f a g e t ep s . b r u n
eda_
fic mare cu Asperura - Asarurn; tlazs3 dr.il"he
cvercete
cu fdgete de rimitd inJerioard ps, brun edafic mare-; 5lo
isz o":
lu'os de cvercete c_ufdgete de limitd i"t"rioara-F-, u*" edafic
mijlociu cu Asperuls --Assyum.
Asociaf ii vegetale:

2. Areal : Relativ mare

jgEi-Ei _(circa B0 000 ha) dar locarizat indeose,bi in mun-
{ii gealurire 160ooonaj, di" ."Jlro 000 ha),
din Podigul Moldovei.a1l^lf^tgr.tarii
(10 000 ha).
3. Stafiune
Condi!ii:
- Altitudini: 1b0 - 5b0 m.
- Relief : versanfi slab gi moderat incrina{i,
umbri{i qi semi-
umbri{i, adesea in preajma vdilor, uneoii framdntifl din
cauza alunecdrilor, mai rar pe platforme.
- Material parental : in Ba-nat provenit,
din roci sedimentare,
eruptive qi metamorfice bazice gi intermediare, in Moldova
!l sudul fdrii din gresli calcaroase,marne, depozite loessoide.
- soluri : brune eumezobazice sau brune l;vica. mai rar slab
pseudogle zate,, eubazice, cu canti,tat" *u." ae'frumus ae tip
mull, pnofunde, luto-nisipoase gi lutoase, fdrd schelet sair
slab scheletice, bine structurate in orizontul A ; bine drenate
volum edafic mare (in unele situafii qi mijlocii) litiera sub{ir6;
cu descompunere activd.
Factori climatici:
- Cdldura:Tmn: B - 10,0oC.
- Umiditate : pa * 600 __ 850 mrn; ETR : 550 - 650 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicgtd - mijlocie (T
tvttt)
- Reacfie : slab acidi (pH - 6,4 - 5,8).
- Umiditate : Uu 4 - SlUe 3 - 2.
- Aeratie : bund.
- Cdldurd : nivel optim pentru figetele de deal.

163
 Factori limitativi:
- Tr.cficitatea qi cantitatea de apa mai reduse in cazul solurilor
cu volum edafic mijlociu.

4. Structura biocenoz,ei

Producdtori

Stratul arborilor :
- compozilie : arboret polidominant compus in etajul .supe-rior
din iag, tei pucios sau 1gi; argintiu in pr_oportie variabil5 la
care se adauga, disemina{,-frasin, cireq, paltin de munte Ei de
cimp (uneori- frasinul qi paltinul pini la propor{ia de. tacie-
^atrestremuri ioi, cer (in Banat) ; etajul do.-
surii ; iut go.,,rt 9i plop
minat alcdTuit mai din carpen cu pulin jugastru Ei sorb
de cimP.
- Consistenta : 0,9 - 0,8.
- Productivitate : cl. I - II (III).
- caracteristici denclrom,etrice: in subtipul inalt productiv pen-
t.,t tue de clasa Ip - II;, iar irt subiipul mijiociu productiv de
clasa II5-III5.

Lemnul
Virsta t"utI*"" Diametrul volumul I
o"
Subtipul ani consistenla cm m'/ha
I I i:""

lnalt 0,9 375-270 67-62

productiv 70-66
0,8 580*410
0.9 260-200 60- 56
miilociu
productiv 0,8 32-27 400-3zo 68- 65

- calitatea lemnului : tmnchiuri drepte, cilindrice, bine elagate

poate ob{ine atit lemn d.e.fag cit Ei de
se -calitate
la toate speciile; 'de
tei, .paltin, frasin qi valoare deosebitd'
- Regenerare naturalS : toate speciile se regenereazd'cu,ugurinfa
dai fagul qi carpenul se dezvoltd rnai rapid mancind tendinte
de duccesiunesprd fdget sau fdgeto-cdrpinet.
stratul arbustilor: s l , a bd e z v o l t a t( e x e m p l a r ep u l i n e d e a l u n ,
clocoti;, piducel, mdceg, salbe, dirmox, corn, singer' soc negru)'
stratul ierburilor qi subarbuEtilor: d , er e g u l db i , t 1 e
,constituit qi format din foarte multe specii ale.flprei de m'ull-;
in aspectul vernal domind Anentone rlenlarosd 9i A. ranunculoi-
des, bentaria bulbifera, Hepatica rwbilis; in aspectul estival mai
,alei : Asorui Asperula oclorata, Euphorbia amggda-
"urdp"u*,
liicles, Lathgrus u"lrnut,' Mgeelis mnralis, Pulmonaria officinalis,
cqrer siluatica, Geranium robertianuni, Galium schultesii, Mercu-
rialis perennis, caret Ttilosa, Meli,ca uniflora, stellaria holostea,

164
. . , , ' : .' : ,
:..' r ,'i

i;i
l

Osalis acetosella.,Rubus hirtus, Viola silaestris, Gleeoma h|rsuta,

Iamium galeobdbton, .Stachys siluatica,,.:Salvia. glutinosa, Aspe-
rilla tauriw etc. i: ,
Stratul muqchilor: nedezvoltat. " i
.l

TIPUL DE ECOSISTEM : 4 416 Slecu de golgn $i 'toq.1t";t;p-c{cios,

aarpen) inalt produc'tiu, cw mailI, pe soluri cenugii gi brune tipice sau
Aninp'm.ediu iuuice, ea- gi mezobazice, hidric eehi.tibrate gpq,Aqlrcrala-
Asarum-Stellaria.
F

Subtipuri : 44 162 subtip inalt productiv.

1. Rdtennp sltvottpologice pi fitoce*tbclT

' T i p^u r i ' d r e ; p 6 d u r e : n u a u f o s t d e s c r i s e ;m e - n t i u n el a t i p u l 1 6 9
. .: {5314).r Sfe|u de ddat eu gorun Ei fag,de prcductivitate mijlocie.
T i p' u r i de sta{iune: t 4 3 t S S D e l u r c sd c g o r u n e t eP s , b r u n
edafic mdre. cu Asarutn-stbttdria : 7/5 213 Deluros de fdgete Ps,
brun'ibd*Iiclniaie cu Aeperuta.'Asmurn ; 2 5 242 Deluros de f6-
gete Fm, brun edafic mijlociu, cu 'Asperalq-'Asaiutn- 4/FD 2 De-
Iuros de cvereete cu qleairri {e Qe4t qu gorun Fi fag, P5-m, brun
"pbdzolit,
slab-mediu cenuEiu. c.dafic mare, cu Asperula-Asarum.
Asocia!ii vegetale:
'- - - . -' ;- .
Tipuri de ecos,istem,: q l e a un o r d i c c u g o r u n E i f a g ( D o n i f ag i
Pureeleah 1975).
.-,
2. Ateal : Suprafi{a ocupatd e9!e mtci (circa 5 000 ha) $,. rqngtllatl
uproxih,ativ egal fn Podiqut Moldovei (paftea de nord) qi PodiEul
-- " Transilvaniei.

3. $tafiune
" :
Condifii:
- Altitudini : 250-55d nr.
- :Reli,ef,: 'v€rsanti slablmoderat irrclina{i, frecvent frdmintali
r', ,'.datoriti alrlnecir*loi fechi, euexp$zifii mai frecvent umbrite,
platouri. "
:- Material parental : provenit din ltesii calcaroase, marne, ma-
. ,terial loessoid,. . :.
-'soluri : epnugii, bruile eumezobazicesau bmne luvice, frecvent
'slab pseudogleizate, eubazice. qi nrezobazice, cu mull, Luto-ni-
siPoase.si lutoase, Jdra schelet sau sl,ab scheletice, bine struc'
ttl-rate. drenajul bun intirziat; volum" edafic mare Ei
; . m i j 1 o c i u ; l i t i e r a s u b [ i r e c u dSiind'la
eeco1npuriereactiv5.
Factori cl'imatici':' j
CAldura : Tma: 7,0-8,59C.
,' ' +;= Apa : Pa * 550-750 mrri, ETR: 500--550 mm.

165
 -'-,_q.;i.,." ,i,. -'
+'

Factori edafici:
- Ttoficitate : qidicati (T rrl.
- ne;ctie : moderat-strabaeidd (pH * 5,5-6,5).
- Umitlitatel. Uu 4-3/Ue 3-2.
- Aerafil: bund
f4riJlocie in caz de pseudogleizare). . ,
,
Structuia biocpnoEei
,''Prduciltori '
-StratuI'arh'.orllo?:
:- CompcZitie: Arboret polidominant constituit in etajul su-
perior in principat din fag.(var. moesiaca).gqrun (ssp petraea),
tei pucios, in proporlii variate, cu amestec de frasin, cirep,
plop tremuritor, putin.carpen, pa,lt*n de mtrnte'qi de c{rnp,
ulm de munte, stegteacln; in etajul dominat carpen, jtrgastru.
-- Corrsisten[a0,9-:0,8.
- Productivitatea : cl. I-II (III).
-
llragteristici_ dendromdtrice : pentru gcrrun {e clasa Io-IIs gi
fag de ctrasaU=III6

Vlrsta
:' tnllfimea Diametrul Volumul Lemnul
Subtipul Specia ani Consistant* m CB m'/ha de lusu

Go 50 0;9 23- t7 23- r8 62*53

3n-zrc
tn3lt Fa 50 0,9 23- l8 2t- 16 67- 68
productiv
G'd 100 0,8 N-25 38- 31 6E-61
5 l0.- 350
Fa 100 0,8 2E-25 36-29 72*67

Calitatea lemnului: trunchiuri drepte, cilindrice, foarte bine

elagate la toate speciile, lemn de lucru de valoare la.gorun,
fag, frasin, tei, paltini, cireg. I
- Regenerarea naturald: se produce uEor la toate speciile, dar
sub" masiv se dezvoltd in tinereturi nurnai fagul .qi carpenul
ceea ce poate iluc,e, ,la succtsiuni spre :figeto-carpinete sau
g!9auri_de fag, in cazul ,aplic6rii necorespunzdtmre a tehnolo-
giilor de rege4erare gi ingrijire.
Stratul arbuqtilbr: aproape lipseEte sau reprezentat in
tqcuri mai luminate ,prin'gnrpe de alun, singer, eapiifoi (Loni-
eera tylosteunb), salbe moale.
Stratul ierburiLor qi subafbuqtilor: slab dezvoltat,
:- :'in petecei. loealizate ln podiunile mai luminate : iq aspectul ver-
\al Anernorte ner?lorosa, Duttaria bulbifera,local Atlium ursinam;
in aspectul estival in special Asprula odorata, Asar-urn europeurn,
Euphorbia amggdaloides, I&thgrw uernrts, MVelts maralis, Pul-
manaria officinalis; Carez,pilosa) C " siluatica,,Qaliam schultesii,

166
 Melica. uniflp,'.e, Miiiuro effwmm, Sotucula euro*ea, Aegopodium
podayarin salur" glutitwsa, c it caeo.hft etiana, stelloria nefrLorrlfn,
hubta hirfltt's, Lg simo,chis nutn:ntilaria q.a.
stra tul mu gchilor:-' perni{e izolate de catarinea undulata,
Dicranum sioprium, Mninnn atstpiilaptuit 9...

TIPUL Dg ECOSISTEM : 4 576 $teau de gorun ,i tq (tei argintiu,

carpenl miilociu prductiu, cu mull, pe soluri brune tipice gi br"une
tuiice,' euiozic", n;*tc echilibrate cu Asprula-Asarum-Stellaria. _
Subtipuri : 45 162 subtip mijlocip productiy.

1. Referinfe silvodlpologice pi fitocenologice

T
- i p'u r i de padure: 5 3 1 1 G o r u n e t o - g l e a cuu f a g d e p r o d u c t i -
.(s) '5 312 deal cu gorun qi lag {e
dt"te superioard ; . $le-ag- de
productivitate srpeii6ara (s) ; ?.31j Goruneto-Eleau cu fag ^de
cu gorun Ei fag
iroductivitate millocie (mli-5314'$leau de deal
de productivirtate mijlocie (m).
T i p'edafic
uri ile sta{iune: 1 / 5 7 5 3 D e l u r o s d e g - o r u n e t eP s , b r u n
m4r€, ctt Asarum.stetlarin; 2/5752 Deluros- de^goiunete
brun sieb-mediu podzolit, edafic rnijlociu ; .7/5 243 Deluros
Pm,'tag*1"
-au
pl, brun edafic, 242
*ale, cu,.4speruta-Asantm ; -2/5
Delurls de figete Pm, brun'edafic mijlocitr, cu ,4sperula-Awrum.;
,: AFD| Deturd.de cvercete, (gorunete) cu Elgluri de deal cu gorun
: qi tag f*-m, slab-mediu podiitit, cenugiu edafic mare cu Asperwla'
Asarum.
A s o ci a t i i v e g e t a I e": Tilio-Colgd'ali'Fagetum Dobr 74'
T i p-u r i de ecosistem: s l e a us u d i q e u g o r u n 9 i f a g ( D o n i { i E i
Purceleanu 1975)'

2. Aroal : suprafe{e}e apreciabile ocupate de tip (circa 60 000 ha) se aflS

in jumatatea *udi"d a PodiEului Moldovei qi subcarpalii de
curnurd(400o0ha),precumEiinmunliijoEiaiBanatuluiqi_
CriEanei (19 000 ha).
'
$ rsfaiiune

Condi{ii:
-- Altitudini : (100) 200-600 (800) m.
'diferite
- niU"t ' verianti cu inclindri gi expozilii mai ales
. '. umbrlte, coame largi, platouri. - '--
Meteriai parental iddpozite provenite din roci..sedimentare
(loessuri, iuturr, gresii calcar@ge, marne), eryRtiye s3u -m9-
, iarnortice intermhiu." 9i bazice (nieaqisturi, gisturi Clori-
toase. andezite, diabaze).
167
 -{ ,t

. -
Soluri brung exmezobazits'gi brune luvice, adesea slab
6 ;i
1n{fu pseudogleizate, eubazice, eu mull, luto-nisipoase pini
Ja luto-argiloag,.,fird seheletr;pini la slab, scheletice, bine
structurate in orizontul superior, bine sau suficient drenate
(ry_.drgnp3..uSor intirziat in caz de pseudogleizare), volum
edafic foarte 'rnare gi mijtriciu ; litierd- subfirE cu dcscompu-
:' - n€re- activd.
I
Factori climatiei:
- Cdldura : Tma: Z,b-g,boC.
--- Apa ; Pa == 600-Bp0 mm ETR - b50-G00 r_nm.
;
Factori edafici: .;
r ' '
Troficitate : ri&icati (Trri. .
- Reacfie : moderat-slab acidd
Iq,II : b,5--6,b). .;
- Umiditate: Uu 4-J/Ub S-Z:"
- Aera{ie: bun6 ipi"a-L-mijio"i" in orizontul pseudogleizat)-
Fact,ori,limitiativi : - ,,:
: - Troficitate qi
cantitkte:de apd mai rddusd'in' soluri cu volum
edafic mijtociu. I
I '1. .)-
:

4, Structura biocenozei
L : ,

'* hoducitori
.:.
:
S.tratul arboriJor:
-'Compgzi{ie : Arbmet pofiidorninantcorrstituit in etajut domi-
.';.
n.
nant in frincipal din-fag, (vdr. moesiinda),goruni 1ssp.aite-
chanpii ssp.
chanpii
.urrairrpu ssp. petraea)" rel
petraea)"
ssp. IJelraear, tei arsintiu
intiu si
argrntru Sl ptitin carpen,
pu{in
Ei pupn carDen-irIn
carpen, o..,-
pro-
in pro_
p94ii vlfilF, nl' amestec de frasin comun, cire;,' paltin de
cimp, ulmi de munte qi de cimp; in etajul' dominai oarpen,
lorb do cimp, jugastru, tei pucios.
- Consistenla :: urv4uro.
\rurllrsLqllla O,gI-0,9.
- Productivitate.: clasa II-ilI.
(-errr*ori<fini
- Caracferistici dondnnaol-i"u
dendr.ometrice :,pentru gorun de clasa 116-III.-,
qi feg de clasa II5;III5.

I
lirltttmea I Volumul Lemnul
Cm3istmla ml de luclu
mr/ha.
t
0,s 59- 56
250- 160
0,9 : 65'- 56

70- 62
100'-275
o.E 72- 67

- Calitatea lernnului : ttunihiuri drepte, cilindrice, bine elagate

la toa.tespecii*e,.lernn de':l.gcru.de valoare, Ia fagi gorun, Tra-
sin, cireq, tei argintiu

168
 - Regenerare_anaturald : $e produee ugor la toate speciile, sub
-gi
masiv re formeazq frecuent tineretul de carpen fag' care
in cazul aplicdrii hecorespunzdtoare a tehnolbeiilor de-rese_
l_erarq pot. determina o succeslune spre ' fdgeto--iarpinete sau
Eleauri de hg. ,
. Strglntl 6rbugtilor:.,dezvoltat vaiiabil in funpfie de condi-
tiUe 9g lumind gi format mai.ales din corn,'singer, Sducel, salbg
clocotig uneori alun, mdeeE.
' stratul ierburil-9.{_ Ei- subarbugtilor: d e z v o l t aitn p e t e ,
in fgnc{ie de, condi{iile de lulnind; in aspectul vernsl Sci]Ja bi:
f olia, Galontlzus -rtiualis l= Anlmo ne- rqrl,uit culo id..e s, A. ne mor osa,
' Adora ms.schatellina,: pgngeria hillbif era S.a..; in aspectul esti-
y1l_ Asperula odorpta, Asarum euroryurrL,' ,Eiphorbia amygda-
loide s, I'athyras . u eltus.,t?utmorwria .off icinalis, Mgcelis m;iiali s,
c_ary pilosa, c. sitaatica, Gariutw schurte:sii, uilicq unijloral,
Stnicula ei.Lro[ned,gi speciile termofile Carpsinm cnnuum, inula
canEzd, Lathyi'us uineius, Scutetariu altissima.
's t r a t u l muEchilor: i i p s e E t es a u e s t e r e p n e z e n t apt r i n p e r n i f e
izolate de'Aatarinea undilata, Dirr.anurn scoE;ariurn,tWntui-cil-
' pidatum E.a.

C-onsumatorigi itescompuntrtori(nevertobrate)
In stratul arborilor
rnsecte fitofage care Ft provoca vdtdmdri .importante : operophtera bru_
nr:ta p.; Erannis d,efoliaria m.; Tortrlt atid"ana p.

TI?UL DE ECaSISTEM : 4 616 Goruwto_faget inntt 9i mijlociu

ytoducti'u an mall pE soluri brune tipice si.brune"tuui,ce, eu-mezobazice
gj byry aeide aligam*zobazice, hidrie eehilibrate, cu;As;peruta-Asarum-
Stellaria.
Subtipuri : 46 161 subtlp fnalt prodluctlv ;
46162 subtip mijlociu productiv.

1. Beferinte stlvotipoldgiee gi fitocenologice

.Tipu'Ei de pddure: 5 2 1 1 G o r u n e t o - f d g ect u f l o r d d e m u l l .

T i p _ u r i d e s t a f i u n e _ : l / 5 l 5 g D e l u r o sd e g o r u n e t ep s , b r u n e d a -
fic mare_cu d-sdrum-stellaria ; zls l5z Deluros de gorunete pm.
brun slab-mediu podzolit, edafic mijiociu : 4/FD 5 Deluros de
' gorunete.
Ps, byun acid edafie mare.
Asoei'atii vegetale: .:
, ;:
2 Areal: Frecvcnt la contactul dintre gorunete qi fdgete, ln toatd tara
(cilot.qO 00*0ha}din care jum6tate in TranqifvJnia gi Maramureq,
r9r_1glin pirfi egale in subcarpa{ii Meridionati, piemontul Getic
qi Piemonturile vesticc.

169
i;::1,:'-.' :? q --i a$;-rql!:.' ija?

,', . ,i . .
t. .1-,' "
':'.

Staliuirc "
,1-:
Condi{i i :
. :'1

1 ehitudine t (20Q 500-700 m'

'1ii -''R"ti"f r'rr*rr"rti.rtab gi,moderat inclina{i cu expozifii mai ales
gi ver-
i.' umbrite G-uttitr-raiti micio platouri gi bumpene late '
: mai mari'
li:. , sanfi eu diverse expozifii la altitudini ,
u '-
i
Materiil parental : depozite provenite din roci sedimentare
ni-
il;; +'*rip*i, eresii caliaroase, luturi, alternanfe- de
Jiiirri, pi.tr-i.,",'ri din- congtomerate, gresii, marne nisipoase).
-Soluri:'bruneeumezobazicegibruneluvice'uneoripseudo-
;i;i=.t; iu-mezobazipe qi bn;e acide oligomezobazice' bogate
i" til* a* tip riluU,'profunde gi mijlociu profunde luto-
tuto-argiloasei f 6ri schelet sau s*b
' sch6leticecu "t*i*rl"nuoii
"i*iduo-sif voium edafic mare 9i mijloeiu'
.':
' Fac'tori c,limatici:
- Caldurd : Trna'+ 6;?-B,5oC.
APa : Pa *' 650*850 mm.
ETR - 550-000 mm.
;
Factori edafici:
- Troficitatc : ridicatd (T') r)'
Reactie : moderat-slab acidd (pH :5,5-6,5)'
- Umiditate : [Ju 4-3/Ue 3-L
- Aera{ie:'bun6.
- Celdura : Ia nivel normhl.
Factori lirnitativi:
'
"--- Vo{umul edafic in caeul solurilor cu protunzim-e mijlo.ci" s?}

tatea de aPd mai reduse.

4. Structura .biocenozei
':
Producltori

Stratul arbsri'lor:
. - Compozilie: In,et-ajul dominant fag balcanl"--ti,q:t:::^l:1*
I a , L l ^ r - : ^

proporllr
n&rctes. ssn datechdmpii mai rar ssP' NlAcarpa) ln
gt"pali ; diSeminili cireq' tei' paltin
fiii"ffi"-i['tttiil""oii
;t munte; in etljul dominat fag' diseminat carpen'
fi
"i*p
- Consistenfa : 0,8-0,9.
Productidtate :. clasa I-III pentru gorun II-IV pentru rag'
_Caracteristicidendrometrice:insub]iputlpentrugorun.de
d;; I;ifo q-tug--qe clasa 116-1115-in subtipul II pentru
go*" du ctisu ttr:tll5 qi fag de clasa Ib-III5'

7?0
 VlEta lnllfime Dianetrul . volumul I l-emnul
Subtipul Specia ani Coibistenti m cm" mr/ha *
| i:*"

Go 50 22- 19 23-20 I 64-58

0,9 310-250
lnalt Fa 50 22- 19 2t- 18 | 68-*60
Ploductiv
Go lm 30-27 -t/- JJ | 68- 64
'iod- 0,8 510: { l0
Fa 3t:26 35-31 | 70-66
Go 19+J5 20- t5 l 58-51
0.9 250- 165
'Fa '50 19- l4 18- 13 ' t60-s7
mijlociu
proiluctiv Go 100 27-2.1 33-28
"0,8, lto-275
'Fa '. 100 25- t9 3r-26

j * €-alitatea leranulul': trunchiuri drepte cilindrice, bine elagate

la gortln S:14 {aE .rnai afes in subtipul inalt productiv in parte
gi in cel mijlociu,productiv.
Regenerare.,naturali : la gorun numai in ochiuri, la fag qi
sub masiv; fagul. soncureazd plternic gi poate elimina ugor
gorqnul ; in seminlig se p'6{ $6si carpen, p4ltin, cireg, tei.
Stratul arbuEtilor: d e o b i c e i l i p s e E t es a u e s t e s l a b r e p r e -
zentat prin pu$ine exemplane de alun, singer, clocotiE, corn, soc
negru, tulichinE, lemp,,ciinesc. Dintre- liane aparg, iedera.
Stratul ierburilor. qi suba;rbuqtilor: d e z v o f t a tn e u n i -
, form in fundie de r.nnbrire Ei constituite din speciild florei dc
mull (Asperula od.oratu, Asarum eurorysun, Stellaria holostea,
Eupthcrrbia amygdaloidei, Qernriiwn'' robertiununu V iola reixhen-
I bochinnn,' Ssnicula europxrco,, P?ilmonoriil officinnlis, Ajuga
: reptans, Lantiam galeobitolon),' pe forme de relief convexe poate
apare. Luzula, bleulaide s-

'TIPV
L DE ECOSLSTEM : 4 625' Goruneta-fdget mijloiiu prodarctiu,
cu rnullmnd"er, pe wluri bnnz luuice, pseudogleizole, oligomezobazice,
hid.ric eua,siechilibratb, a\tentonte pe profil, cu Caret pilosa.
Subtipuri : 46 252subtip mijlociu productiv. ' :

1. Eeferinte silvotlpglogjee pi fttqcenologice

' Tipuri de pedu.re : 5?21Goruneto-fdget.cu Carer pilosa,'5 313
Goruneto-qle4trcil fag de-prodd$iv8'ate m.ijtocie.
Tipuri de sta{iune: e m,pod-
7 / 5 7 4 2D e l u r o sd e g o r u n e t P
zolit Si pseudogleizatcu Cdrec ptlosa.
Asocia{ii v€getale:

771
 -
2 :trreat : "eel mai risptudit tip diigtie .gonrneto-fdgete (cirea ?o 000 h*)
: prezent in to.atnlarai da1 cli,deosebirg ih lralsilvania $i_qar?-
(24 000 ha) qi in vest.

3, Sta!iune
:
Condi{'ii: i.., '-. "-
;
- Altitudini : 250,,-B0g rn. .- -
-.Relief : venanfi cu-diferite inclindt gi expozi{ii adesea frdl
mintate de alurlecdri vechi, platouri, coarne late.
: Materiai parental : ffi.ovenit din depozite sdimentare variate
:-
(argile, marrter lutrxi, alternanfe de marne Ei-greiii, pietris,uri)-
- Soturi : brune divers luvibe, pseudogleizate, oligomezo- qi me-
, zobaeiie; eu irn*l*(rrurll-moder), miilociu profunde qi profunde,
lqto-nisipoase Ei lutogse in orizonturile superioare, luto-ar-
giloase pin5 Ia ,argiloaqe in orizontul B fdrd schelet pin-a -!a
ser,nischetetiee(pieiii$);pcu,drenaii'Interrt- grep; Ei volum edafic
mijlociu.
Factoii clirnaticl:
- -Celqu,ra
.: Trn : d,5.-g,oqc
-- Apa r'PaJ 600-B(b nffn in SE,?00-'900rrlrriin NV ; ETR:
550;659 mm.
:
Factori edafi.ei: r:' ,
- ,Trofit*tzrte : submiltobie, mijlocie lT,r-it,\.
, -tReaclie : slab acid.i (pfl,: 5,5-6,0) . in :orizontul humifer,
,pntelnig.-:- lnoderet arida in' ce$reluyial {pH. : 4,5*5,5).

' .. umed. ,. j. .'

Factori limitativi:
, .-*,, -.frpficitatea ma! ied-qsd-aera{la peqiodjc qtaua in oriz-orrtul'B,
. , mrnusul de caldura in gol primAvara.
: . " .
' ' '
I
i ' : ' i " '
'il t,
4 . S t r u c t u r a b i e e r i o z c i, l.r'. .. .,',,.,."
Producitori , , \. f

Stratul arbori.lor:

pentru gorun III pentru fag-

pentru gorun de clasa 116----111-

172
 Vlrsta ln{l}imca :.Dlametnl volumul I Lmnul
. Subtipul SFecia agi eonsistente -dr mt/ha de lucru
I

Go 19- 15 2 t - t6 I 57-50
50 0,9 265-160
rniilociu Fa 20- t4 18- 13 I .t-r.
produ.tiv 2V-21 35:28 | 66- 57
Go
100 0,8, 425-285
,FA 25-22 3l-21 I oa-ot

- I
Calitatea lemnuhri : tru4chiuri de gorun drepte' cilindriee,
b'ine' elagate; la f3g cu deJeote, infurciri, elagaj mai slab-
. - Regenenare naturalft : se prduce qgor la fag Ei la carpen ale
cir6r seminti$uri qi tineieturi pot acoperi mare - parte din
suprafate; h gorgn regenerarea se produce u$or dar semin-
tipul esdeputernic concunat de fag Ei carpen.
Stratul arbir$tilor: s l 3 b d e z v o l t a t , p; o m p u sd i n a l u n , m d c e q ,
singer.
6tratuI ierb'uriIOr gL;'suU.u"tLIEti'lor : bine dezvoltat
Si dominat de Corer pJos*,.- la care se adaugf, unple specii acido-
iile (Luzuta lt;g,uloides' Genida tirrctoria) Er de mull (Euphorbia
omryidaloid,es, Violo reinchedbachiana, Pulmotwria ofticinaXis,
Asprula odorctc g.a.).

TIWL DE rcoslsrEM : 4636 Goruneto'fdget mijlociu productiu'

ct. r.vlo-q (rrntF-n9dq1 pe 1:l'!;;":i'bnm,eluoice gi luuisoluri, oligomezo-
ba&e, hiilrtc e chilib:rcrte,cu' P4*tuca?rgrmeia.
Subtipuri : 46'562qribtip mijlociu productiY.
i.i
1 . Referiafe silvotipologice .gi fitocenologice
Tipuri de .pidure: 523f-Gdruneto-fagetcu Festircad,rEmeia-
Tipur.i,de .statiu.n,e t 6/5)32 Delur.osde gorunete P:n, pod-
zolit, qi'podzolic argiloiluvlbl cri flora de tip mezofit, cu graminee.
Asocia{ii vegetale:

2 . Ateal : Tip cu rdspindire rpdusa (circa 10 000 ha), rnei frecvent in

3. Sfafiune
-'C'bnEi'fii':
i -- Altitudina: 500-'.700(9-00)rn. '
- Relief : vers4nti moderaf Si puterr\ie inclinati, cu expozifii
r -ur{rbrite lq altitu{ini rnici gi insirite la cele mari.
- Material pat'ental: , provenit. din .conglogrerate,gresii, nisi-
: puri in alternan{e cu: r4arn€. argile; roci metamorfice inter-
mediare qi acide.
;173
 +,
"!:

::
:,.:.-
' :"Soluri : bnrne tuyic€ qi luvisoturi albice, oligomezobezice; eq
rnoder (mutl-droder), mijlociu, profunde,' nisipo-lutoase gi
in oriXonturile superioare mai bogate in argild
' lutkdsiBorise
ln orizonttii B, stabrpina la senrischetetic€,r-cu Volum editlc
miilociu.
Factori c-limetici:
- Cdldura : Tma- ?-8,5oC.
' - ADa : Pa - 650-800'"mm.
ETirJ ooo-osomm.
.4
Facto.ri 'edaf ici:
Trofici,tate : Submijlocie - mijlib ie (T r r-r,r),
- Reacfia : moderatd Ei slab aeidd (pH - 5,0-6,0).
- .Umiditate : U,4--31U" &-2. :
- Aera{ie : bund. l i
-:- Cildutii : la nivel fiormal,lrntru ultitudinile date.
Factori limitativi:
- Umiditatee estival5 rnai reAusa
i

4. Structura tiocenozei

Produeitori .
.
' .
Stratul a'rbor{,lor:,
'
Compozi{ie : ln etajul dominant fag qi gorun in proporfii
:,.;i variate.-'' j,, -

: ;* earae+€dstie+dea*re#ffi-pentru-€oruh--e-elaslJn-+fi
| -f%.
6Pe5tnrfag:

'lnllltma kmtol
1'. Subtipul
VlBta Diamltrul iVolumul
fticia mi €osisteala m m mfila de hcru

Go 18- l1 20- t6 56- 4E,

!50 1,0 280- 175
miilociu. Fa 7.4-$ t9- t1 60- 53
productiv
Go 27-21 33-2E 65-51
100 0,6 {N-2s,
Fa 2E-n 3t-21 69-61

-.; .
--- Calitatoa lennului: trunghiuri drepte cilindrice, bine elagate
r
:, la gorUn,'in m:rre Parte $ l{a fag.
i.F cauza cqrcrrrentei tineretului de fag.
S tr atul arbu qti lor : lipeefte.
''
774,
 t.:.

]
-;tlt"t
'; stra tu,l ierburi'lor qi subarbuqtilor : . r e l a t i vb i n e d e z -
cu pet$e de Fdstu'pa dt!m'eia,.tp9."iu dominanb-r-:1^P3::
ticiparea fe alocUri a unor specii _acidofile (Luntla luzuloxdes,
' anlnilih'eza, ehiar Vacginium 'mgrtillvs sau a
a;furrgr?:tis
u4^or specii de mull Aspetrula odora&.E'a)'

TItpUL,pg ECO,ylsTEiti:': 4:634 Gomtneto-fdget rniFociu s.a-szo.o

c* ioa"",7" gl*ri brune
yroi,aiaio, ui":1
Y.::,!9i!^::,i:Yi:
;i;;';i;*;iiidii6e, uiaite atasiecttiribrate,an Lunrla tuzuleiides.

Subtipuri : 46 342 subtip mijlociu productiv ;

46 343 subtiP slab Productiv.
1. Reforinfe sihrotipologict ti litoc€rd€lce
l;uzula lttzuloides.
,Ti pur i d e p-5 dur e : 5'241:'Goruneto-f5gel-cu
T- i-p-""14-"aafic
uri.des'.ta{iune:5/FD3'Delurosdegorunete-Pi,.brun
mlc-itrbmiilociu ; 7/FD3 Deluros de fdgete- Pm-i .pu-
ternic podzollt edafic mijloeiu*subrnijlogru eu- Lunlla atoxaa';
ilis iei-fri** A" gondep Pi, puternic podzolit edafic sub-
ir mijloeiu Ei mic ot Luaillrdbida'
Asoci,a{ii vegetale:
go-
z. lroar
-' I In bati !ara, destul de frecvegt (25 000 .l-ra)'.laeontactul
---;;;t"ro" joEi
in prelnonhrlilg din
ft i+g"t"lor, mai ales'qi
-"*t.ti"*itn{i-Airi I Tunlii.
siprafata) in Piemontul Getib Subcarpalii
i4"iidi"n"ti pwu din-supra6ta); rcstul in Transilvania.

S. Stafffine
Condi{ii:
-- Altitudine : 300--s?00m; (800)-
if"fi"i,-""rsanfi moderili-repea cu diferite expozifii. -.
-- irlui*ii"t parenlat i depozite provenite'din roci acide sedimen-
i: conglomerate. silicioase) sau
tar; igdii; nisipuri,.pietriguri
t mertamorfice. .:1'
- S.;hti : Urune luviee, bnme acide, Iuvisoluri gtPtgu oligobazice,
cumoder,mijlociuprofundepin6lasuperficiale'nrslpo-Iu-
;;;G*"usi, r"*ioctteletice-scheletice, cu volum edafic mij-
lociu-mic.
-F a- c t o r i e l i m a t i c i :
: cataura: Trna- 7,2-8,8oC' --
-- AF:F;; ooo-'gsomm; Ef8 + 6oG-650mm'
Factori edafici:
- tsoficitate : sd*.rtd;*rbmiilocte -(7,1\
- Feadia : p,uternic- moderet:'acid{ (PH - 4,5-5,5)'
775
 '
. {Lu.l

i. 'l:
'i' '
,-,,Utrriditate:U?V2ltl"'2-1. .' .
-''
I Aeratb: bund; i i
+ Cnld'ira : variabflA in func{ie de'exBozifie.
i.' ' q--
t 1. Factofii limitativi:
".r..
ii

mlc care aecenttpazd cagen{efe de nutfi{ie qi *pd.

a* ...,i 4., SFuctur$ bioaryrgzei ,, ,
,& ...
Producilori
Stratul arborilor:
- cqmpozi{ie: In'etajut dominant fag-balcanieqi gorun (toate
subsP:ciile diferenfipte. pe regiunil-in proporfii ?;;;;".;
reguld lipsesc alte''siectt*sa,r' d;
'puq9xei"p1a'e de
fuline - ""
mt:s-teacan
-'' ;
eq:U OoTFlt rai carpen, tei -ios,*-iU"iii.
-- IConsistenfa:' 0,g-012.
- Productivifute: e6la il-Iv pentru'gorun,
III-v pentru fag.
- ;dendnosretrice : in
$.Scteristiti. surJtipui .;nijlociu' p"oau"tiv
pen{,rugo_rund:;flTq lloTrr.ro qi fagl" ;i;Hlfiollvr;
in
ybtinul
t$u gpa"ctiv penirulqrur,:o*Jr*a-rri#lv, Ei fag
de clasa IVo-Vo. :

Etru
tel'
F,:,.
i
.'it

Go .i, or i I ts- tr '.425-:

t7J
mijlociu .+Ll+

Fa 0,9 16- 13
ll_Jr I o.z ' 33-Zn

-3't,,
16- 13.
d66
50.. 14_Il
.produetiv io^l
rm r 0,7 28:24
-
I . _'3,. r00 24-20

-_ calitatea remnului :
trunchiuri in' general drepte bine eragate
conice la sorun ;
- Regenerare- natuialdT4 fiecvent eti inturicili-a"tlot" la fag.
I go."""i se_regenerea4d mai greu din
cauza anilor ce samihta:rari fagul se-.+;;";;;
;
ci4d.tendinta de succesi""" ,pr" uqor mar_
.raget.
urbu gti lor : lipsqtede regutA.
,; : :. : :"* l"t
Stratul ierbulif ol; gi s_gbarbuEtilor:
'.:..',:
'I
dezvouatcu petesa,d6 i n g e n e r a ls l a b
i;;d il i;;i *"i"i"i"iili,"*.'
.'F?,6

-.lt
f'.' -
i:.
 Stratul mug,chi"lof : poate fi bine:.dezvoltatmai,ales pe ver-
santii umbri{i.

TIPUL DE' ECOSI,STEM: 4'857Pinet'$i tarifte de pin negru loarte

slab productiu, an hum:u.sbrut, pe litonluri oligobazice, hidric paiodic
ileficitore, ca V aeinium.
Subtiprri : 48 514 subtip foarte slab prcductiv.

1. Reforinfe silvo{ipotogice 9i fitocenol6giee

Tipuri de pi.dure: 3221 Pin nqru cu specii de stejar pe
roci silicioase.
Tipuri de staf iune: 1 6 1 5 1 1 2D e l u r o sd e g o r u n e t eP i , s t i n -
cdrie Ei eroziune excesiv5.
Asociatii vegetale:
.1

2. Areal: Il t"fl se.gdsesJedoar in dorrA pr.rncte pe Vaba Cernei qi la

" Suinifa (Piatra Trescovd{ului).

3. Stafiune
Condifii: I
- Altitudine : 250-300 m.
Relief : versanfi inclina{i cu elpozifii insorite.
- Material parental : provenit din granite pe Valea Cernei
;i
. gresii silicioase la Suinifa.
'*
Soluri : litosoluri superficiale oligobazice cu moder-humus
brut, scheletice, ,cu volum edafic foarte mic.
Factori cli;natici:
'- Cpldurd : la nivelul .de'Tma - 9,5--10$oC.
Apa : Po* 700-750 mm; E?R - 550-600 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : sedzuta (TI).
- Reac{ie : puternie acidd (pH - 4,5).
- Umiditate : U 2-l/U" l.
:- Cdldurd : plus "fatd de biotopurile zonale.
Factori limitativi:

4. Biocenoza
c
Producitori I :
Stratul arborilor:
- Compozifiie,: pin ,r"grr1 predominant, disemina.fi sau'pind la'
. prapo{ia de faeies goruni ; in stare arbustivd fag, girnifd,
.+: cer, tei argintiu, plop tremurdtof, cdrpinifd, mojdrean.

12 - c. 205 1,77
,cl

,j et
 - Consisten{a : 0,?-0,6 pini la rariqte (sub 0'4)'
- Pridrrctivitate : clasa V local pind la IV'
- caracteristici structurale : arboretul se prezinta sub formi de
;*p" mai inchise, por{iuni -mai rare sa-u rariEti sub care se
teziolta srtbetajul comp.rs din foioase. lnel$mt de 12-14 m
(local pini la 18 m).
- balitaiea lemnului : trunihiuri drepte bine elagate dar conice ;
,-.coroane tabulard.
- Regenerarea naturali : se produee foarte greu la pin mai ales
din c.auzafoioaselof c€.gcupa terenul-
Stratul arbugtiIor: s l a b d e z v o l t a tl,o c a l l i l i a c '
Stratul ierburilor qi subarbuEtilor: com-Pum s ai
'locnri
ales din Vaccinium myriiltus (D pet€ce rare) $i specri de
a.S"f,i*" (Chrg sapogon-gryllus;- F eitaca duriusculn, Genisto Pt!98?,
Hieraciurn picri|ni, Ei- specii de drob. (Qytisus nigricans, Cgti-
sonthu.s radiatus).
Sttatul muqchilor: r e p r e z e n t a tp r i n p u { i n e p e r n l t ' ed e H y p -
. nufn cagresiisorme, Heduigio albicans, Polytrichum atten;uantum.

TIPUL DE ECOS$TEM : 4 871 Pinet de pin negru miilociu Pro'

du.ctio, cu n'ull calcic, pe soluri rendzinice, carbonatic eubaziee, lt'idric
e perioilic def icitar, cu Sesleria.
Subtipuri 48712 subtip mijlociu productiv.
.f
1. Beferinfe silvotipologice pi litocenologice
T i p'3
uri de pddure,: 3 2 1 1 P i n n e g l u c u - m o j d r e a np e C a l c a r e ;
311 Ameitec de pin negru cu foioase pe caloare.
_Tipuri de sta!iune: 1 0 / 4 2 2 0 M o n t a n - p r e m o n t a nd e f S g e t c
. ed lc ruijlociu. '
.Pm-rendzinic
Asociafii vegetale: d
lfr
2. Atu"i': Restrins la sud-vestul !5rii (Podigul Mehedinli, Valea Cernei)'
.'a4 . '

3. Stafiune
. Conditii:
'- Altitudini : 7oo-9oo m.
- Relief: versantii repezi stinccqi sau cu grohotiguri'
'
,..1 Matelrialparental: provenit din calcare
.i::.' - Soluri : rendzine tipice qi cambice, carbonatic eubazice cu
. mtrll.. calcic, mijlociu piofunde, lutoase qi luto-argiloase semi-

'j... F a c.,"-
tori c l i m a . -t i c i : 'L

Cdldurd : la nivel de Tma-: 8,0-6,5oC-

- Apd : Pit 7 800-1 000 mm ; ETR : 600-650 mm'
l
!
175
 Factori eilafiqi:
- Troficitate : rncCcrati r'lJicat5 (T III-il)-
Reae{ie : slab acidS neutrS pinS ,la slab alcalind in orizontul
cu sehelet calcaros (PH :6,5-8,0).
- Umiditate : U n%-l/U l-4.
"
- Aeralie : foarte bund.
- Cdlduri : plus inseronat fata de biotoprile zonale.
Factoti ,limita!ivi:
- Troficitate gi umiditatea foarte redusa, volumul edafic mie.

A Structura biocenozei
.'

Productrtori i.
.. r
Stratul arborilor:
- Compozi{ie: In etajul dominant pin negru in exclusivitate sau
cu amestec-de gorun, tei arg?ntiu'qi cu frun2a mare' local qi'alun
-tureesc
;'in etejul dominat in prihcipal mojdrean uneori ca sub-
'pot asocia cd"rpini{5, sorbi
etai eompaet ; se '&i fSorbus uetica',
S. borbcsii), viqin turcesc.
- Consisten(a :- variabili 0,6-0,8 (0,9) la pin; in cazul consis-
tenfei reduse a pinului, mojdreanul gi alte specii formeazi un
I subetaj compact cu indllime de 5o-7 m.

- Caracteristici dendrometrice orientative : .(asimilate cu pinul

! silvestru) la 100 de ani, inillime de 25-20 m diametre de
36-30 cm. ., ''

' Calitatea lemnului': trunchiuri drepte, bine elagate,' cu co-

ioana tabulard; ''' ;i-'
- Regenerarea naturali : se produce destul de uqor in ochiurile
luminate din arboret
Stratul arbuqtilor: l i p s e E t es a u e s t e r e p r e z e n t a tp r i n g r u p e
de bireoace (Cotoneaster integerrimn, C. tomcntosa) scumpie, spi-
nul eerbului, porumbar, corn,. singer, caprifoi, local.liliac.
Stratul ierburilor qi subarbugtilor : o b i g n u i tf o a r t e
, dezvoltat constituit din specii de pdduie (Heptica nobilis, Lathg-
rus hallersteinii, Moehririgia tirneruia, Faa nemnralis, Mgcelis
nuralis, Brachgpodium sgloaticurn, Ste[aria, holostea) dar Si din
specii termoflle rare de stincSrii (Sesleria heufleriana, Seseli gra-
cile, Libanotis mnntarw, Asprula _capitata, n't&ttnus giganteus,
, D. bantnticus, Peuced.atun longifolium,, Moehringia rnuscoso, q.a.) ;
uneori qi Cttis?rs hirsutus'sau Cgti.stnthus radiahts.

179
 TIPUL DE EcosrsTEM: s tt6 Gorunet lnatt gi mijtociu prod,uc-
tj'r":y.
ryIl, ry,sow6,,4^rrc - ,tipga,F,,brune 't*iq
hid.ric eehilihaki,
s'i-'si ,m.eiobazice
an Asperula e,saris" * Stettori'.
ubtipuri : bl 16l subtip inalt productiv;
51 162 subtip mijlocig pmductiv.

t. Sef6iinfo silvot{*iiogice'pl fltoccnolg;icc

T i p-1I
l 1" p d d"u r e: b rrr Gorunet norrual su flori de mult (s)
, 5113 Gorunet cu flor5 de mull de productivitate mijlocie (m).;
Tip_uri de sta{iune: l 1 b l b g D e l u r o sd e g o r u n e t ep m , b r u n
:d.fic mare, cu ,4sarum -'Stellarin; 2/5 752 Deluros
--_- -- de-- b eorunete
Pm, brun slab mediu podzolit, edafic'mijloci;.-
1 '. '^*o,:iutr.r
veqgtl.l",i Drlntafta(batbifnae) _ euercetun:pe_
., ,, tro1a, Resmeri{d(7it.75.
i.
?*1i;,fii"xJ"';Lutr'*'tmrfl
:,fflllllllllllllllH:,
in dealurile nremgnlurilevestice 000ha),
:"tr:^ql0,m l4r -ii {28
,.i rr 'odi$ur rransilv4i,ei (30000 ha) Ei podiquf *roldovei
[: (20000ha).

3. Stafiune:
''
Conditii,
- Altitudini: 200-600 (ZS0)m.

"', =.ii"lli'iilrllLit,"[:J#l'ffi
,'1j, . '.
;:f:-'iT1,,t,""
(toe6q,-.materia'Ie-Ioe3soide, marne, nisipuri),
carbonatice
: eruptive gi me_
'r'.i ' 'tamoffice bazlee Ei intermediare, in parte'alternanle
de pie-
triquri; nisipuri, argile, marne.
soruri : brune eumezobazicesau. brune ruvice, eu-Ei mezo-
ri bazice, in-parte ilab.peeudogleizate,bogate in irumus de tip
. ..: mul-', profunde Ei pijlociu pnofunae, tuto-nisipoase qi ruto-
argiloase_,fird schelet sau slab scheletice, Uine structurate in

il "fll'iljffff:',,;:"9*gu't
ac.tivi, .,
:,""jJ"l"if;;""H
;f:;
Facto.ri climatici:
- Cdldu$': Tnn * 6,b_9,boC.
' ffi",i"'I"10ffi1"ffi'h"J1H,'3rffi;ilJ,;',i
p
180 . _.
 Factori edafici:.
- Troficitate : ridioat.i Ei mijlocie (T III-IV).
- Rgacfie: slab acidi (pH : b,Bd,B uneori mai
mic in orizon-
tul eluvial gi in solurile brune acide).
- Umiditate: U o4-3/ U,B-l..
- Aera{ie: btrnd,
- nivel normat suficient pentru activitate biologici
r 9-11ty:tN,ensa.
Factori limitativi.:
- Volumul edafic mijlociu in subtipul mijlociu productiv.

Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
* compozr{ie: In etaju'l dominant gorun
majoritar (euercus
q?y?:: s?p.ftrala uneori 9i s.sp.iratechampti*au pisiarpl i
:rTm.lnal.;tag, crre$,tei, (unmri
carpen pind la propor{ie de
stejar -pedunculat,g€r, plop tremurdior, ,rt*
lpcres)
se munre,_pgltT cte r-nunte-qi-g{nita,
cimp, in etajul dominat ju_
gastru, sorb de cixnp, par plduref.
- Consisten{a: 0,9-0,8 (0,?).
- Productivitate : clasele I-III (Iv) in funcfie de volumur
edafic.
.-' llrscteristici dendrometrice: in subtipul inalt productiv pen-
qr gorun d_e clasa 16,--II', in subtiprit mijlociri productiv de
el,asa116-1115.

Subtipul Slmia Vlrst*, ani CesisteDfa DiaB€trul I*mnul

lnd$ime, c Volumul, mlha o/o
fm luuu,

lnalt Go 50 0.9 22-19 23-20 340-260 60-52

productiv
Go 100 o,8 n*27 35-32 500- {00 66-62

rnijlociu Go 50 0,9 18-- 14 19- 15 2ffi- 165 52-48

productiv Go 100 o,7 26-21 32-27 3ffi-210 60-56

- Calitatea lemnului : trunehiuri drbpte, cilindrice, bine elagate

fur arboret.
- Regenergrbnaturald: uqoari, dar puielii se menfin numai in
." porfiunile de arboret mai luminate; participare-a
-cireq, apreciabild
de carpen, fag, tei, paltini, iugastrd, frasin in semin-
ttguri ; ig o" dg.Uiert greqit conduse evolufie rapidi spre go-
runeto-fdgete, chiar gleauri.

181

,4.
 Stratul, arbuEtilor: slab dezvoltat (alua piducel, miceqt
salbd' moale si riioas6. lemn ciinese, soe negru, spinul
"0r",
cerbului).
-S t-r-a t u l ierburilo,r qi su-ba-rb11+-ti'lor-o : b i q n u i bt i n e
**toase siecei florei aq qflt ; Aflrunt etlro-
ioim"t di* ttt -ale
pe owtl, e sp ffi otii iuelq -aio ar'l'wdqtoide .Galiurn cltul-
i' s
. iesii, tinmii* "rui- goleobd'olon,Stellofia holostea' .Lathurrus oenws'
L. niger, Oent&i bulbifeia, Conuallaria-tnaiaks' Saniculaburo'
gramilee - Daciylis plggo'mn' Poa
rxrea; participi-li-qit"i" "syfluatiatm, Milium effusum'
iTit]rdlt,. Biachypodium,
Stratul mu Echilor : liPsegte'

Consumatori gi descornnudtori (nevertebratel

Op-erophtero b'ru-
Insecte fitofage care pot provoca vdtdmdri importante : r's'-p' ; rorffL'c
;;;" f$.1'-niiih{- a{ta'"ito ti'-- ; E' iwantioria
oiti'iliano i.s.-m. : Balaninus glandium p'

-
TIPIJL DE ECOSISTEAi'; 5l4|'Gorunet -rniiloci'up'?!y!'!^A
'r;;"i;;;;;,';id;; 6*W, 'pe sohtti brww luuica, pseu'dogl'eizot?,.o,1'g!'re::-I
qmll-iiaef
cussiechilibrate gi atternante pe" profil' c'u Caret
pilosa.
Subtipuri : 51252 subtip mijlociu productiv'

1. Seferinfo silvotipologico 9i fitocenologice

Tipuri de pddure: 5 1 2 1 G o r u n e t c t t C a r e t p i l o s a( m ) '
de staf iune:
T i p'zolit-pt""aogiuirut,
uri 7/5t42 Deluro1.99.qoryl"tePst' pod-
eu Cme*, ptto:a; 5/6 143-.Deluros 9" :Y:i;
G.irungd qt q$aqri dq de'at-fq, pqdzglit Pseudogleizat
"eL
edalie:nare sr Coree &lPsg- : .
- c a r p i n e t u r ns o 6 e t
Asociaf ii veg€tale: Querco,petraea
Pocs 57, Caricetosum ltilosae 5o6 62.

2. Areal i Ocupd o suprafalE destul de mare,.(112 0-00-haf fiind prezent

mai r5spindit podigul Transilvaniei
i" t*ta zona deluroas5; -in
-(ry000lnq),
iSebOiitttl, itt foaiqor Moldov-ei 4 SubcarpafiiM-"Ii-
ilionali Ei'Fiernontut Getic (22 00A ha) Eiin piemonturile vestice
(21 000 ha).
:
'3. St{iune
Conditii: i
- Altitudini: 300-600 (750) m.
- Relief : versan$ slab iii moderat inclina{i {rareori pu'ternic in-
'lnsorite
clinafi), crr expozifii diverse, mai ales - segniinsorite.
- fvlateliit pareirtat : detuvii de roci sedimentare lut<iase, luto-
" ,argfloase !i depo"zih,Ffovenite,din rocj eruptive qi metamor-
fice intermediare.

t82
 - Soluri : brune luvice 9i iuvisoluri albice, pseudogleizate in
Btw, cu diferen{iere modenatA de profil, oligomezo- Ei mezo-
bazice or eontinut ridicat de hulhus de trp mull-moder, I'uto-
nisipoase qi lutoase in orizonturile superioare, luto-argiloase
qi argiloase in orizontul Btw, fdrd schelet, uneori pin€ la se-
misciieletice (cu pietriq), cu drenaj intern intirziat de aceea
cu exces temporar de apd Stagnantd in Btw Ei deasupra
acestui orizonf ; volum edafic mijlociu; litieri 2,2-3,0 t/ha cu
. descompunere destul de activi.
Factori climatici:
--: Cdldura : Tma:6,2-9,2"C.
- Apa : Pa - 650-800 mm in centru, 550-700 mm in E,
700-900 mm in V ; ETR :577-625 mm.
Factori edaf ici:
- Tboficitate: submijlocie- mijlocie (T ,ur,l'
- Reaclie : moderat-stab acidd in orizontul humifer (pH :
5,5-6,0) puternic pind la moderat-acidn in orizontul eluvial
albic (PlI : 4,5-5,5).
- Umiditate : U ,7-5/A 3-1, alternantd pe profil.
"
- .,A.eratia;. buni in orizonturile superficiale, slabi in orizontul
Btw in perioada de Primdvari.
- Cdldurd : nivel mai scdzut in sol primdvara.
Factori limitativi:
Troficitatea mijlocie, umiditatea estivali rdus5, aera{ia insu-
ficientd in perioadele cu apd in exces.

4. Structura bioeenozei

Producitori
Stratul arborilor:
Compo2ilie : ln etajul dominant gorun majorita_r (ssp. petraea,
ssp. polycarpa) ; disemina{i ; stejarul, carpenul, teiul pucios,
fagul (ultimul pind la propor{ia de facies).
- Consistenfa : 0,9-0,8.
- Produetivitatea : clasa (II) ilI (I9.
- Caracteristici dendrometrice : pentru gorun de clasa II6-IIIJ.

Volumul, m!/ha

0.9 2€'0- 160 58- 50

miilociu

productiv
0,8 34-2E 100- 280 61- 59

183
 - Catitatea lemnului: tmrrchiuri drepte cilindrice, bine elagate.
:- Regdngrarea naturald i
ryu prezinti dificultSfi; dezvoltarea
senrinfigurilor estp vigurroas5.
Stratul arbuqtilor: s l a b d e z v o l t a t f, o r m a t m a l a l e s d i n a l u n ,
pdducel, singer, lemn ciinesc, cdlin.
Stratul ierburilor Si subarbuqtilor:' bine dezvoltat,
dominat eproape exch.rsiv de Cmer pilosa,la care se adaugd in
propor{ie mai mare Metico uniftora, Poa nernorotds, qi de aseme-
nea ,4speruta odorato, Galiurn schultesii, Hedera heli.r, Lathgrus
oernTls, Mycetis mntalis, Caret siluatita Geum urbanrurn, Puhno-
wria ofticinalis, Ajuge regrtuw, Scrophularta nodosii, Golium,
oernufn F.a.
Stratul muqchilor:

Coneumatori 9i dcscorugun{toii (neveltebrrtc)

Ia stretul arboritor

Gnpa de nevertebral€ Abundenta Gropa de oeyst€hJat€ Abundenla

Grupi de nevertebrate
relativA relativd

Collembola Caleoptero 13,15 Mecoptera

Thysanoptero 15,51 Lepiilopterc 1\) Aranea
Heteroptera 5,O7 Diptera Acarina
Homoptero 37,28 Dertnoptero Opilionida
Hymenoptera 13,15 Orthoptera Pseudoscorpionid,ae

fnsecte fitofage care pot provoca vbtdmbri importante: Operophtera bruraata t...- p,
Erannis defoliaria l.s-m; E. auranti,ayia t.r. - pt Tortrix airiilana !,s.-m; Dichonia apriliio
.s.m-i Balaninus glalndium p.

b 9i pe Htiert

Gmpa de n€vertebrate Abmdenta Grupa Abudenla Abundcnla

de nevertetrate Gnrya de ner€rt€brate
relativl relativA telrttve

Lumbricidae 0,32 Derrpptera 0,63 Staphylinillae 1,86

Isofodae o,63 Opilioniilac 27,11 Curculiottiilaa 0,63
Lithobiidae 0,95 Atcnea s,lE ChrTtsomolid,ae 9, l5
Polyilesni.dae Carabtilae ,.5J7 Elateridac 0,53
jutiitae 1,58 Scarcbeidac 1,26 Lcpdibpt*o 2,52

184
 Gnpa de neyeliebrats DenEitatearel Grupa de nevertebrate D€nsitate/me

Ncmatodo Acarina 58 800

Collembola LumbicMac 2
Enchylrccidae

Primlvara Toamna

15,89 t0,92 16,60

E,E2 5,39 14,01
5,65 5,15 11,04.

TIiPUL DE ECOSISTEM:: 5 732 Goranet slab productia, su moder,

pe luuisoturi psadogleizate Si sohfii pseudogleice, oligomezobazice,
hidri.c Wriadic ileficitarc gi put*nic altenwnte la suprafald, ca Poa-
Caret pruecot.
Subtipuri : 51 323 subtip slab prod-uctiv.

1.. silvottpotogice ;i fltoeaologico

.Referintd
Tipuri de pddure: 5 1 1 2 G o r u n e td e c i m p i ei n a l t d ( m ) ; 5 1 a 1
Gorunet de platou cu sol greu (m).
Tipuri de statiune: t ei , p o d z o l i t
9 / 5 1 4 1 D e l u r o $d e g o p u r r e . P
puternii pseudogleizat, bdafic mic - submijloeiu ctt Poa gra-
tensis - Cmec caryophgllea
As0cia{ii vegetale: Genisto (tinctaiae) - Quercetunxpe-
tfuea Klika 32.

2. Areal: Suprafala' totalS mici (circa 20 000 ha), concentratd in ma-

joritate in Podiqul Getic.

3. Stafir're !
Condi{ii:
Altitudine: 200-500 m.
- Relief : platouri plane, largi.
- lilaterial paren'til : eluvii de luturi qi argile.

185
f'n-
tt
',,. -
[ ,, Soluri: luvisoluri albice pseudogleizate gi soluri pseudogleice
. albice, oligomezobazice, cu diferentiere textural* puternice pe
profil, lutoase Ei luto-argiloase in Btw, fdri schelet, aflzon-
[,-'
turile superfieiale slab drenate volum edafic submijlociu ; li-
[.', tiera cca 2 llha, cu desctmpunere lentd.
i

i' Factori climatici:

- Cdtdura : Tma - 8,3-10,0oC.
- Apa : Pa - 600-800 mm; EfB: 550-625 mm.
Factori edaf ici:
.- .- Trofieitate : seizut5-submijlocie (T r-r, ):
- Reac{ie: moderat-slab acid5 in orizontul cu humus (pH =
: 5,2-6,5) ; ptrternic-moderat acidd in orizontul eluvial
6pH *' 4,5-5,5).
* Umiditate : IJu 8-6x{Je : 1-0.
: Apa accesibild: puternic alternantS, cu exees vernal qi plu-
vial la suprafaf6 qi deficit estival pronunlat.
- Aenalie : alternaatA (sbb-mijlocie) in orizonturile superioare
slabd in orizontul Btw sau BtW.
-.- C5ldura : nivel aormal-ridicat. .
Faet ori limitativi:
- Troficitatea sedzuti; exeesul vernal qi defieitul estival de
umidi'tate; aera{ie siabd ; compacitateaestivali riare a so-
lului.

4. Struc{ara biocenozei
Mrrcitorl
Straiut arborilor:
- Compqzifie: in etaiul dominant gorun rnajorltar (ssp. ppty-
carw, ssp. dalecha:rnpii),diseminat frasin, stejar pedunculat,
ger,^4rni[5; stejarul pedunculat poate ajunge la proporfie
d.e facies; in etairll dominat ulm de cimp,-jugastru, ar[ir te-
tirisc, par Ei mdr pddure!.
- Consistenta: 0,9-0,7,
- Pnoductivi,tate: cl. (II) UI (I9.
- Caracter{stici dendrometrice: pentru gorun de cl. III9-IV5.

Subtipul tnlliima Diametrul Volumul Lmnut

Spcia Vtrsta, ani Cmdst€tta
m cm plha . lucru, "/6

slab I 50 o,9 16- lZ t6- 13 190- 110 52-16

Go
productiv I 100 0,1 23- 18 29-21 290* 180 60- 53

186
 - 'iirepte cilindrice, cu elagai
Calitatea lemnului : trunchiuri
bun.
_ Rqenerare natural6,: int-impini dificulti{i mai ales datoriti
aef]eitutui ae umiaitate diri'a doua parte a verii, com'acti-
tn{ii qi troficitdfii scSzutea solufilor'
s- t-r -a t u l arbugtilor: c u d e z v o l t S vr ia r i a b i l ei n f u n c f i ed : 9 o 1 -
*isi."tu utUori,i"tti constituit din. -(pdducel; pu{ine care rezistl la
"PTil,
salb6 moale qi ri-
;&;irt friA.i. .tternant ai solului
ioasd,cruqin etc.).
- t-r-a t u l i e r b u r i l o r E i s u-*i^ttoU""
S barbuqtilor:.moderatdez-
1rottutformat ae p"" Coret'praecor 9i-C' cargophgl-
lec avind ca inso{ito",." f,ect'"nie qlte framrlee -1'Agro-stisolbo'
Ca-r^grottx ipliiiit,- oo"tgtx poiygaha, Brachypodium sgl'
rp* ur6"onum, Potggonntu.m latif o-
;"td;ii Ei ai"6r:- ,d"u*'
I'gsimachia
iiii, Sl"'.[eUut-ii nbaoso) "ii Ranu,ncttlus auricom.:t,s,
nummru'larieq.a.).
Stratul muqchilor : liPeeqte'

TIPULDEECo,sIsTEM:STS4Goruletmijlocit$i.stdbproductiu
crt rnoder,p" ,oturi\rii t *l'"" gi brun'e ocid'e'oli'gobazice'hidric cua-
siechilibrrttb, cu, Lttzut a luzuloides'
S"btip"ti : 51342 subtip mijlociu productiv;
51 343 subtiP slab Productiv'

1. Eeferinfo silvotipologice 9i fitocenologice

'Tipuridep5dure:5lSlGorunetcuLuzulaalbida(i),5172
Gorunet de stincdrie (i)'
' T i p^u r i de gorun$e Pm'-podzo-
' ttir'.a"li:"d e s t a $ i u n e : 8 / 5 L 3 2 D e l u r o s
*iir""iu, cu graminee mczoxilofile x l,tl";uta, faciesul
cul.uzulalll5lslDelurosdegorunetePi,puternicpodzoliteda-
ii", u"U*i3tociu +r mic ou Luzula albida'
Asociafiivegetale:Genislo(tinctoriae)-Quuceturll'pe-
traea Kllka 32.
mai
2. Areal: Pe suprafele rdativ lntinse lcirca''470OO,.l{:o"centrate
(17 000 ha)--ir-r
ales pe munlii'ioqi qi ir1 p.iemonturie vestice -lgail$
12?000 ha)'
Transilvanii,ifur'vruhhtot Aptrse:I gi.Maramu::S
(B000 ha).
ae curbuii qi ueriaionali
";;irr;-s;-dl;"p"tii
'I'
3. Stafiune
Condi{ii:
I antitudini: 400-?50 m.
.--Relief:versan{iputernicinclina|i,{.qregulainsorili..-

187
 - Metberlal gareltd : pqovenit din deluvii de rpci acide (gresii,
nisipnrri, pietriquri, dacite q.a.).
- Soiuri: bnrne luvige- Ei brune acide mijlociu-profunde, oli-
gobazice, sdraee in- h$mus de tip mcder, nisipo-lutoase qi
nisipoase, slab scheletice pini la scheleto-pietrciase, bine dre-
nate, cu oqryislen(a redusd; volum edafic submijlociu Ei mic
(-ai rar mijlociu)". : ,:
Factori climatici:
- Cdldura : Tma: Z,S-g,5oC.
- : Pa 8b0-1 000 rnm in V qi NV Ei 200-Bb0 mm in S ;
4pf 7-
-'5?5-6tO
ETR
'
.fT.
Factori edafici: r
-. Troficitate: scdzriti (T
t),
- : foarte prrternic-moderat acidd (pH :4,0-b,5).
I"u.c-ti"
- Undditatn: Up -B-ZlUe:2-1.
l.
ti
-- Aerati,a : buni.
cildura : nivel normal pini la ridicat pe versan{i insorifi.
.. Factori limitativi:
- Troficitatea scdzutd, umiditatm estivald scazutd,
voltrmul eda-
fic'mic.

4. Stmctura biocenozei

Producltoti
Stratul arborilor:
,- Compozi{ie: ln do?il.TlgoSl majoritar (ssp. polgr-
maffiqi ssp; peh'aeaf;
d*"*rytt.fag, pin silv€stnr, +ci r"gintiu, ;,ei,tea#n'; in etil
jul dominat carpen, jugastru pe atocirri moidrean.
- Consistenfa : 0,8-0,?.
- Productivitate: cl. IV_V.
1 c-araeteristici dendrometrice: in subtipul mijlociu productiv
pentru gorun d-eclasarIIr-IV. iar in iubtipfi srauftoouciiv
de clasa IVo-Vo.

Subtigul SPecie lutl;;-a. Diapettul Volumll Iro[ul

Vlrsta, ani Cons,btetrts & cm mYhe lucu, o/s

mijlociu 50 0,8 16* 13 16- 11 l70t 120

Go 5l-46
productiv
100 o.7 2i- t9 N-27 290-215 60- 55
50 0,E lt- lt l{- ll 120n75 16-39
slab
productiv Go
100 0,7 28- t5 26-20 zto- tlo '55r{E

188
, :- Calitatea lemnului : trwrchiuri drepte conice, dar suficient de
, bine elagate
' ' :ir::Reg€$er-area natu:ald; se produce,dificil
mai ales din cauza
troficitSfii 9i umidititii reduse a solului.
Stratul arbuEti'1or: pu[in dezvoltat (exernplare izolate de
pdducel, mdcret) ; frewent, Loranthus pe' goruiri.
stratul ierburilor qi arbuqtilor: b i n e d e z v o l t a td o m i -
nat de I'u,nila luzttloides gi subarbuqtii acidofili (cytisus nigricans,
C..-hirsutu,s, C. heu,ffeli, Geni,sta tinctoria) la care-se adau-ge spe-
eii de grarninee (in specia Pm nenrorstii dar qi Melim intltora,
Cllamagrostis epigeios, Dtctylis p4lyganw) qi alte specii acidofile
I'ragaria tsesca, Lathgrus nsrrtrls, L. tenetu,s, Verortica officinatis,
V. clwmaedrjts, uneori Vaecinium,myrtillus, Callurw uulgaris); in
lip*A ar.boretului se prodrre o p_uternici in{elenire cu Luzila,
Calam4gro&is, Poa nemorilds, car€ creazi dificlrltdti in executa-
rea luerdrilor de cultur5
Stratul mu$chilor: i n p a r t e _ d e z v o l t aqt i c o m p u s d i n D i q a -
nurm scognriurn, Etnhynr:hiim stfrahtm, poiytrinnim sp.

TIPUL DE ECOSISTEM: 5131 Gorutwt slab productio, cu moder,

pe soltrrd brlnE tuuiee gi luvisoluri atbice oligo- gi'oligomeiobazice, hi-
d,ric prioilic ilef icitar e, cu, C gtisus-G enista.
Subtipuri,: 51 313 subtip slab productiv.
!'; '

ni
1 . Eeforir*€.silvotipolqicc pi fi tocnologico
Tipyri de pddure: 5 1 7 3 G o r u n e td e c u m p i n d i n a l t d ( i ) , b 1 B 2
. .Gorunet cg Poo nemoralis (Pil.
Tipu-ri $€ statiurhe: 10/5131 Deluros de gorunetePi, podzolit
'5ru'Og
edafib:miq cu Cytisus-Ginista DelurosEe gorunete Pi, brun
acirl etlafft\nie-submijlbciu. 1;
Asocri at.ii*veget ale: Cgtiso-Quercetutnpetraea Pauca 41.

2. Areal : Frecvent, dar pe suprafefe_mici, in special pe dealurile Ei mun-

tii joqi din vestul {drii, in Suboarpa{ii Meridionali qi Podiqul Ge-
tic, in Subcarpafii Orientali, local qi in Podigul Transilvaniei.

3. Stafiune
Condi{ii: .,
- Altitudine : 30G*700 (800) m.
- Relief : creste, versan{i inqoriti cu panta mare sub creste.
- Mater:ial parental : provenit din deluvii de roci acide, sedi-
mentare (g1esii, nisipuri,, pietriquri), metamorfice qi eruptive.
- Soluri : brtipe acide, br{ne luvice oligobazice, cu continut
redus-miiloclu de humus de tip :moder- nisipoiutoase Si tu-

189
 '
toase in orizonturile supgrioare, dar lmbggi{ite in argile- in
orizohtul Bv sau Bt, schbletic€ pine h scheleto-pietroase, slab
' 'bine drenate; volum edafic pnedominant mic'
strugturate-,
F .a c t d ' r i c l i m a t i c i :
- Cdldura : Tt:ya,- 7-9oC.
- Apa : Po - 800-950 rnm in'V qi 700-800 in rest ; ETR +
- 550-650 mrn
Factori edafici: , ':'
Troficitatea : scizutd (T tr.
- Reae{ie : pmternic'plnd la mdderat rcide fpH * 4,5-5,7).
- Umiditate :Ua 3-ttUe'1-0.
- Aerafie.: mijlocie-slabd (din cauza s,olului indesat).
- 'iruternice.
,Cildura : Ia nfvel g[dicat datoritd insolafiei
Factori limitativi:
Volumul edafic mic*.'t trcficitate scdzutd, deficitul estival de
umiditate. :

4. Structurg. bioccnozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie :- In etajul dominant gorun rrnjoritar (ssp. poly-
carpa),' diseininat fag; in etajul dominat jugdstru, sorb de
cimp, rar carpen, uneori mir Ei pdr pddure{.

tnlllimea Diamtrul Volumul kmnul

SubtiPul Sllecia Vireta, ani Consistenta @ nr/ha lucru, 0/6

slab 5 0,8 13*9 15- 1l 120- 70 4 7- 1 2

Go
productiv 100 0,7(0,6) 19- 15 26-22 190= t20 55- 50

-
Calitatea lemnului: trunchiuri cu in6l[imi mici, conioe, foarte
mtrlte strimbe, cu comnament puternic dezvoltat, in parte
deformat datorit5 uscdrii virfurilor.
- Regenerare natunalS : este foarte dificild mai ales din cauza
.produc{iei reduse de ghindi qi cdlitifii inferioare a ghindei,
fl, ilar qi condifiilor de sol nefavorabile.
Stratul arbuqtilor: n e u n l f o r m d e z v o l t a t f, o r m a t m a i a l e s
din pdducel, mdceq, lcrnn ciinesc, salbe. :

190
 stratut ierburilor qi subarbuqtilor: ar€ ca elemente
dbterrninante specii de Cgtins: nigricans, hirsutus, heuf-
'ieti, asociate cu alte -spgcii acidofile (Genist_atinctoria, .Lztzula
luiutoiiles, V eroniea of ficfunlis ), cu gramine e (Poa nemnralis, Dae-
' tgtis pnty:ganwl Ei alte specii (Vercnbo, ch-amaedrgs, Galium
' rnollugo, Galium uerrntrftL,Hietaci&m pilOsela, H. umbellotum q.a.l.
s- tratul m u g chil o r : Iocal dezvoltat (Hgptr,ufn cupfessiforme,
nlii"um sdoprium, rPolytrichunr, sp.).

TIPUL DE E'COSISTEM:5135 Gorunet mijlociu productiu, cu

nwdn, p soluri brune luuice, uneari gi brune acide, oligornezobazice,
h,iil'iie ctnsiechilibrote gi alternante pe protil, an Festuca hituoPhElla.
Subtipuri : 51 3S2 subtip mijlociu prodqctiv.
I
1:'soforinfo sitvotipplogico S fitoccnologica

Tipuri de Pidure:
T i p'u r i de statiune: 5 / F D 3 D e l u r o sd e g o r u n e t e , - P ib, r u n a c i d
edafic mic-submijlociu, facies cu Festuca heterophgllat- Genista
tittctoria, Luzulo'albida; 815t32 Deluros d9 gorunete Pm, pod-
zolit, edafic miiloeiu cu graminee mezoxerofile * Luzula'
Asociatii vegetale: G e n i s t o ( t i n c t o t i a e )- Q u e r c e t u mp e -
traea Klika 32.

2. Areal: rSspindire restrins{ (clteva mii de ha) in partea de vest a

podiguiui Getic, in Piemonturile vestice, in parte Ei in Podis;ui
Transilvaniei.

3. Stafiune
i
Condifit:
-- Altitudine : 300-700,rt.
- Iielief: platouri lnguste, versan{i cu inclinare slaba.
Materialparental : eluvii de luturi Ei argile.
- Soluri : :blune luvice, uneori brune acide pse'dogleizate, pro-
. funde, oligomezobazice, eu moder, lut@se-nisipoase qi. luto-
argiloise 6tt g), slab pina la semischeletice, .cu drenaj intern'
noimal sau ugor intirziat, volum edafic rnijlociu.
Factori climatici:., :,
- Cdldurd : Tma --: 7,2-8;7aC.
Apa : Pa * ?00-850 mm in S qi 750-950 mm in V ; ETR :
: 550-650 'mrn.
:i
Factori edaf ici:
Troficitate : slabd-mijlocle (7,, ),
- Reac{ie : mederat gi slab acida in orizontul de humus (pH :
: 5,2-4,5) 9i puternic-moderat acidd in orizontul eluvial'
* Umiditatea: Ui : -3-5/Ue 2-1, alternanti pe profil.

191
tq--.R"--:-'

- Aerafie: normale ln ofizonturile superioar€, slabe - in ori-

zontul B.
- Cdldura: mai scizutd.primivara in perioadele cu stagnare a
apqi
Factori limitgtivi:
-';Troficitatea : scizutA, umirdiJatescizute irn timpul verii, aera-
tie insuficient6 in perioedele umcde,

4. Structura bloeenozei
Pr.oducltori
arborilg.r: -l
Stratul . "t , , i
* Cornpozifie: ln etlJuf dominant+gorun majoritar (*p. po-
lyca1pn,ssp. d.al,eclf&fii,). dieem-frati cef,,,gim$i, fag, tei;ar-
gin*iu; in etajul dominant pstln oarpen;jugastru.
-: Consistenfa : 019--0,1.
- Productivitate : clasa III.
* Caractesristicidendrometrice : pentru gorun de clasa IIs=-IVo.

tdtlimea Diametrul Volumul Lemnul

'l!
cm mlba llcru, 70

mijlociu '50 -0,9 lE- 15 220- ln

productiv r00 o,8{0,7) 3t-27 3ffi-230

- Chlttq,f.ea lernnirlrr! . trt*ltrhirrrl fn gq-eril dfef'te. relatirrbine.,

elagate.
- Regeriierare naturale: se prdrce fdri dificultSfi in porfiunile
luminate din arboret dar pdtb intimpina dificultd{i in oazul
lipsei arboretului, a drerririi insuficiente a solului gi a infe-
lenirii.
Stratul ar.buqtilor: s l a b d e z r y o l t af to r m a t d i n m d c e E s, i n g e r ,
lemn ciinesc (local Ruscns acaleoft,p), Cgtisus nigricans.
Stratul ierburilor qi subarbugtilor: bine dezvoltat,
cu freivenfd mare h speciei'Fedtuca'heterophylla, in pilcuri mari,
asociatd cu specii aqidofile' ( Genista tinctorim, Luzula luzuloide s,
Poa nem.ordlis, Veronica, offichatis, Gslium pseudoaristatum,,.
Melamphyrnrm btrftariense) dar qi fu unele specii de mull (rPuJmo-
naria officfuwlis Glechoaw I"athgrrus aerrws) gi cu unele
"hirsuta, polygamn,
graminee (Poa nem,oralis; Daetylis' Erachgpoilium sgl-
'uatlcunt).

Stratul muqchilor: lipseqte..:

192
 Cmunrtori pI &rconpuattori (ncvcrtclratc)
ln stntul erborilor

Abundenta
Grupa de nevtrtebmte Gropa & nwertebrat€ !elativa

Collembola 2,38 Coleoptera 1 1 , E 3 Mecopleta

Thysanopteru 2,38 Lepi.ilopt*a Aronea
H eteroftcto 2,3E Di.pterc E,33 Acarino
Homeoptera ,t9,50 Der4aptero Opilionida
Hymencptera 9,53 Orthoptero Pseadoscorlionida

ll si pc litieni

Abundenla Abundenta
Grupa de lcverteb€te relativ4 Grupa de nevertebrate relativl

Lumbricidae 0,29 DentaPterc Staphyliniilae 0,29

Isopodae Opilionida &,21 Curculionidae 0,29
Lithobiiilae 0,59 Atanco 5,28 Chrysomelidae
Polyilesmidae CaraAidae 29,10 El.ateridae

Julidae l,sz Sezroteiilae 3t,67 Lepiitoplera 1.76

Grupa de nevertebBte Densitatea/mt I Grupa de nevertebrate Densitate/m2

N enato<lu Atayima 3.t 400

Collembola Lttmbriciilae 1
Enchytraeiilae

Activitatca dehidrogenazici din sol

lfoamna

Litieril 19,{0
Sol 0-3 cm 15,50
Sol 3-6 cm 6,82

13 - c. 205
 TIPUL DE ECOSISTEM: 5136 Gorunet mijlociu Ptoductit;, c'tt
mnd.er, pe soluri brune l*uice, mezo gi oligomezobazice, hidric echili'
brate at Festucadrgmeiae.
" Subtipuri : 51 362 subtip miilociu productiv.

1. Beferide silvotiBologice pi fitocenolbgice

Tipuri de pddure: 5 1 3 1 G o r u n e t d e c o a s t i e u g r a m i n e eq i
Luzula luzuloides (m).
T i p-u r i de staliune: 6 / 5 1 3 2 D e l u r o sd e g o r u n e t eP m , p o d z o l i t
gi podzolit argilo-iluvial cu flor6 de tip mezofit or graminee'
Asocia{ii vegetale: F e s t u c a( d r E m e i a e -l Q u e r c e t u npx e -
traeae Mor. et al 70.

2. Areal : Suprafala totali ocupat5 de tip se ridicS la 170 000 ha din

care cea mai mare parte din mun{ii joEi qi dealurile din vestul
. larii (58 000 ha) Ei infodiqul fransilvaniei (58 000 ha) restul in
Subcarpa{ii Meridionali gi de Curburd qi in PodiEuI Getic (43 000
ha).

3. Sta$iune
CondiIii:
. - Altitudini r.300-700 (8O0)m.
- Relief : versan{i (treimea mijlocie qi inferioard) moderat-pu-
ternic inclinali, cu expozifii diferite, rnai mult umbrite la
altitudini mici.
- Ma,terial parental : deluvii de roci sedimentare (luturi, argile)
gi d€pozite provenite din roci eruptive gi metamorfice ilter-
t-
+nediare qi aeide.
- Soluri : brune luvice, mijlociu profunde pind la superficiale,
oiigomezobazice gi mezobazice, cu con{inut moderat de moder
(mull-moder), nisipo-lutoase qi lutoniqipoase in orizonturile
superioare, luto-argiloase in orizontul Bt, fire schelet pind
la semischeletice, bine drenate, volum edafic mijlociu; Iitieri
de grosime mijlocie cu descompunere lent6.
Factori climatici:
- Cildura : Tmn: 6,5-9oC
- Apa : Pa : 650*800 ln E; 700-900 mm in rest; ETR :
: 550-625 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitatea : rnijlocie (T utl.
- Reacfie : moderat-slab acid.i (pH * (5)5,2-6,0).
- Umiditate: Uo 4-3'lUe 3-7.
Aerafie: buni.
- Cdldura: nivel normal.

194
 Factori limitativi:
- Troficitatea qi cantitatea de api mai rcduse in soluri cu
volum edafic mijlociu.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozifie : In etajul dominant gorun majoritar (ssp. petraea,
ssp. dalech,anLp,i),. diseminati fag, paltiyr de munte si eimp,
tei, cireq; fagul poate atinge propor{ie de facies ; in etajul
dominat jugastru, sorb de cimp.
- Consistenfa : 0,9-0,8 (0,7).
- Productivitrate : clasa III.
Caracteristici dendrometrice : pentru gorun de clasa 116-1115.

lntlfimealor"-"r-, lpmnul de
ml* lum, 7o

mijlociu 0,9 | 19- 15

productiv

- C-alitatea lemnului : trunchiuri drepte t ci'lindrice, bine elagate.

- Regenerarea naturali: nu prezintl dificultdfi dacd Festzca
nu a in{elenit oomplet solul in urma riririi prea puternice a
arboretului; fagul poate precumpdnii ln regenerare, deterrni-
nind succesiuni spre goruneto-figete.
Stratul arbuEtilor: o b i q n u i t n u s e d e z v o l t i p e i n t r e a g as u -
prafa{a qi este format din pdducel, mdcieq, clocotig, corn, singer,
lemn ciinesc, alun.
Stratul ierburilor qi subarbuEtilor: obiqnuit bine
dezvoltat dominat de Festuca d.rgm.eia, alStrrri de alte specii de
graminee (Melico unifloru, Pu nem,orelis, Calamagrostis eyigeios) ;
se adaugd o serie de specii acidofile (hnula hnuloideq Genista
tinctoria, Majonthemntrn bifoliurn) qi d€ mutl fDuphwbio wnggda-
loid,es Glechoma hirsuta, Pulm,onf,rin officitnlis g.a.). Prin rdrirea
arboretului Festuca se ex,tinde puternic intelenind solul qi in-
greunind lucrdrile de culturd.
S tra tul mu qchilor : lipseqte.

Consumatori $i descompunltori (n€vertebratc)

Insecte fitofaa€ care pot provoca v{tdm6ri importante i ope?ophtero bru-
tluta i..s.-p.i Erannls iletoltorto f.s.-m.; E. aurantianio fs.-p. 1 Balantrws
glandhtm m.

195
 TIPUL DE ECOSISTEM : 5 744 Gorunet slab proiluctirs, ca modet
humus brut) pe podzoluri, bnme leriilwiale pi_-luttisolwi,-oligabazice $t
ertrern otig;rdazfie, hidric eoasiechilibrdte, cu V acciniunt'Callurn.
Subtipuri : 51443 subtip slab productiv.

1 . Ecforinfe silvotipologice 9i fi tocenologice

Tipuri de pSdure: 5153 Gorunet cu arbuqti pitici acidofili.
T i p'lit
uri de staf iune: l 2 l 5 \ 8 l D e l u r o 1 { - eg o r u n e t eP i , p o d z o -
qi podzolic, edafic mic, cu Vaccinium-Callun'a.
Asociatii vegetale: vaccinio-Quetcetum p e t r a e a eM o r e t a I
70.

2. Areal: Suprafele restrinse (cirea 3 000 ha) dispersate in masa celor-

lalte g-orunete ; frecvpntd rnai rnare in muntii joEi.qi_piemonturile
' vestic"e (1000 ha) in Transilvania Ei Maramureq (1 200 ha) qi in
Subearpalii Orientali qi Meridionali.

3. Stafiune
Condifii:
- Altitudine :-300-700 (1000Jm.
- Relief : coame Ei versan{i puternic inclinafi, sub creste, obig-
nuit insori{i.
;- Material parental : pnovenit din deluvii 'de noci acide (gresii
' silieioase, nisipnrri; pietriguri cuar{ifere, qisturi cristaline, erup-
tiv acid).
: Solurll'bnune feriiluviak*Lunisoilu:i albjeg, pqdzq-Iuri humieo
furiiluviale, superficiale, extrerroliglabaziee, eu eQntinu! redus
de humus brut, oligobazice, nisipoase 9i nisipo-lutoase,- s,9-
mischeletiee Ei schelitice, foarte bine drenate ; volum edafic
mic.
:
Factor"i climatici:
. - Cdldura :,!:ma=,6-9oC.
- Apa i Po - 70f950 mrn; ETR - 550-650 mm.
Factori edafici:
..-.. Tqofieitate : foarte scdzutd (Tr-r\.
:- Readie-:,f,oarteputernic acidd (pH :4,0-5,21.
- Umiditate z Ut: 3-1/Ue 2*1.
- Aera{ie: foarte bund.
- Cdlduri : nivel ridicat.
Factori limitativi:
. - Volumul edafic miC; troficitatea foarte sc6zut5, deficitul hidric
estival.

196
4. Stmctura biocenozei

Prodnctrtori

, Stratul arborilor:
Compozifie: In etajul dominant gotun majoritar (ssp. potE-
. ca4ar,ssp. pre.hueae),
diseminat fag.
- Consistenfa: 0,8-0,6 (uneori mai mic).
- Productiv[tatea: clasaV qi mai micd.
- Caraeteristici dendrometrice: pentru gorun de clasa IV6-V5.

sl,rb 0,8
productiv 0,6

- Calitatea lemnului : trunchiuri foarte eonice, puternic rami-

ficate.
- Regenerare naturald: extrem de dificilS pentru gorun, atit
din oauza lipsei de sdmin{d, clt Ei a condi{iilor stafionale
foarte nefavorabile; mai ugor se poate regenera fagul, pro-
vocind succesiuni spre fdgete de Vaecinium.
Stratul arbuqtilor: d e r q g u l i l i p s e q t e ,r a r e e x e m p l a r e d e
scoru{.
Stratul ierburilor $i arbuqtilor: puternic dezvoltat
formind adesea covor continuu; dominat de Vaccinium mgrtillus,
la, care se adpugd V. oitis idaea, Lar loeal Cotlu.na uulgaris
Bruckenthalia spiculifolio,. frecvente sint gramineele (Calonn-
gnostis epigeios, Deschampsia fleruosa, Poo nctnorolis, Dactglis
polygamn) gi unele specii acidofile (Luzttla luzuloides, Mojanlhe-
mann bifoli,am, Cytisus nigricans,' Genisto sagitalis, Vsonica of-
fieinalis E.a.)'; "infefunirea puternic&,cu subarbuqti acidofili impie-
dic,[ instalarea sernin{iqurilor qi concureazd , puternic pnefii
instalafi.
Stratul mu$chilor: destul de bine.dezvoltatqi compus din
Entod,on schreberi, Disanum scalnrium, Potgtricltum sp., Co-
thorinea undutotc E.a.

Goncurnetorl 9i deecornpunttori (neve.tebrate)

Insecte- fitolage care pot provoca vdtdmdri impo,r+ante : Operophtera Urtt-
49l{ f.s,p. ; Eraanis iletolttria f.s.-m.: E. i.urcntisrio i.s.-rir. ; Tortri,r
ltiridana f.s.-m ; Balaninus glandium s.-m.

197
 TIPLIL DE ECOSISTEII{.: 5 777 Gontrwt slab pro,Cuctits,'cu mull
pe soluri brune' gi rcn'dzinice, eubazice, hidric deficitare, cu Chrysan!'hg'
fiufin eoryrnboszrn.
Subtipuri: 51 713 subtip slab productiv.

1. Referinfd silvotipotqlce qi fitocenologice

T i p-u r i de pd dure: 5 1 6 4 G o r u n e t .d e s i l v o s t e p i ( i ) , 5 1 6 5
Gorunet cts,Li,thospertnufi L p.w pttr eo- coer uI ezam(il.
Tipuri de statiune: 3 / 5 1 5 1 D e l u r o s d e g o r u n e t eP i , b r u n
edafic mic. faeiesul cu iaracter termofil | 14,15122 Deluros de
gorunete Pm, rendzinic edafic mijlociu ; 7515121 Deluros de
goiunete Pi, rendzinic edafic mic.
Asociaf ii vegetale: L i t h o s p e r m o - Q u e r c e t uBnr . 8 1 . 2 9 R o -
'
thlriicuni, Dacicum, Borza 59.

2. Areal: pulin rispindit (citeva rnii de ha) in partea de sud a !irii

(Podiqul Moldovei, Podigul nord-dobrogean, Srrbcarpa{ii
Ctirliurd, sudul Banatului).
4:
3. Stafiune
Condi!ii:
- Altitudini : 200-400 m.
- Relief : versanfi insorifi eu incllinare mare la altitudini mai
mici, platouri; coame.
- Material parental : provenit din loess, luturi Ei deluvii de roci
eruptive qi metamorfice intermediare gi bazice, roci calca-
roase.
= {41qijlrq!e_ s.T{ea@@ euballge.cu InglL ryr-ilo{!- pro-
fund€ plnn lasupeificlalq ttrIpo-ffioa3e pin5 Ia lutoai$iloaset
firi schelet' pind la semischeletice, bine drenate, cu consis-
tenfi rednsi.; volum edafic mic; litier6, 2.,5 tfha cu descom-
',
PlnCre activd.
Factori, climati,cir,
' +* CEldnr&:'Tma -'91101C" ,
, .l.* Apq :P,c.,;, 550-650 mrn I ETR:.500-S50 m.
Factbr'i':edaf ici:
Troficitate : submijlocie-mijlocie ( T,r-rrt).
*
Rectie : slab acidd (pH,;6,0-6,8).
Ursiditate i fJo - 37.-L/Ue,* t. ,, .
- Aera{ie: bun6.
- Cdldura : nivel ridicat datoriti expozifiei insorite.
I !' rr'
Factori limitativi:
'- Volumul edafic mie.:
- Umiditatea estivald scizut5.

1-98
3. . Struetura hiocenozei
Producitori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : trn etajul dominant gorun rnajoritar (ssp. poZy-
carpd, ssp. dolechampiil; disemina{i frasin, tei argintiu (mai
rar pini la proporlie de facies) ; in etajul dominat jugastru,
uneori mojdrean.
- Consistenla : 0,8-0,7.
- Productivitate : clasa IV-V.
- Caracteristici dendrometriae: pentru gorun de clasa IVo-Vo.

lntrl!imea Diametrul Lemnul de

Subtipul Specia Vlrsta, ani Consistenll m lum' %

0,8 | rr--ro I 15- ll | 130- 70 19-44

o,7 | le- 16 | 26-22 | 200- 140 55- 50

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, uneori bine elagate.

- Regenerarea nahrralA: se produce greu datoritd fructifica-
liilor rare, deficitului de umiditate din a doua parte a verii.
Stratul arbuEtilor: o b i g n u i tb i n e d e z v o l t a t ,a d e s e ac o m -
pact, format din piducel (Crataegus lnonoggna, C. pentagyna),
corn, dirmox, salbe, porumbar.
Stratul ierburilor Ei subarbu^ltilor: bine dezvol-
tat, cu Chrgsanthemutn corym'bosum frecvent, inso{it de alte
specii termofile (Lathyrus niger, Cyttanchum' aincelnxicTlnt', As'
paragus tenuifolius, Sedum marinl'utn, Cam,patt'ula persicifolia),
de graminee (Brachypodium siluaticutn, Poa nemoralis, Dactg-
Iis poligamn, Melica uniflora) gi de diverse alte specii (Patggo'
natunt latiJoliurn, Geum urbanutn, Clgnapoclium uuigare, Cant''
panula rarynculoides etc.).
S tra tul m u gchi I or : lipsegte.

TTPUL DE E'COSISTEM : 5 216 Gorunet ca cdrperr. inalt qi mij-

lociu productiu, cu mull, pe soluri brune tipice gi brwtw luuice, eu. $t
mezobazice,hidric echilibrate, cu Asperul.a- Asarum- Stellaria.
Subtipuri : 52 161 subtip inalt productiv;
5216'2 subtip mijlociu Productiv.

1. Referitrfb silvotipologice ;i fitocenologlce

Tipuri de' pddure: ue p r o d u c t i v i t a t e
5 3 2 1 G o r u n e t o - q l e ad
. ' , superioard (situa'tiile fard tei) ; 5 322 $leau de deal cu gorun
de productivitate superioard (situafiile flrn tei).

199
 T i p-u r i de sta{iune: 1 / 5 1 5 3 D e l u r o s d e g o r u n e t eP s , b r u n
edafic mare, cu '{.scrunrStellaria; 2/5t52 Deluros de gorunete
Pm, brun slab-mediu podzolif edafic miitociu.
Asociatii veg€tale : Lathyra (hallersteinii) Carpinetum
coldea 75.

2. Areal: Tip cu rdspindire destul de mare nrai ales in Transilvania

(in condi{ii zonale) I local, pe lingd vdi, qi in alte regiuni.

3. Stafiune
Condi{ii:
- Altitudini: (200) 300-500 (600) m.
- Retief : versan{i eu inclinare medie-slabi qi platouri in nor-
dul tirii, treimea inferioari a versanfilor din preajma vSilor
in restul {Arii.
- Material parental: depozite din roci sedimentare (marne ;l
nisipuri, gresii calcaroase, luturi) din roci metamorfice 9i
eruptive bazice qi intermediare.
Soluri: brune eumezobazice gi b.rune luvice, uneori slab
pseudogleizate, mezobazice-eubazice, cu mull, profunde-mij-
Iociu plofunde, luto-nisipoase pind la luto-argiloase fdrd
schelet -slab schetretice(uneori semischeletice) cu volum eda-
fic mare Ei mijlociu.
Factori climatici:
- Cdldura : Tmil-: 7,5-8,5'C.
- Apa : Pe": (650) 700-900 (1 000) mrn ; ETR: 600-675 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : ridicatA (T,rr-rrl.
i - I€a$ie: sla@I*5P4PF
- +ffiitate : Uv-:A-}/Ue :3-Z
- Aera{ie : bund.
- Cdldura : la nivelul normal.
Factori limitativi:
- Volumul edafic mai mic in soluri mijlociu profunde sau clr
schelet mai mult .si in legdturd cu aceasta troficitatea qi can-
titatea de apd mai redus5,.,

4. Structura biocenozei
Producitori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie: ln etajul dominant gorun maioritar la cane se
adaugd rare exemplar,e de carpen; fag; steiar pendunculat, fra-
sin comun, tei pucios, cireq; etajui dominat compus mai ales
din carpen, cu rane exerlrplare de jugastru, fag, tei pucios,
' mir Ei pdr pddure{ ; in arborete tinere freevent plop tremu-
rdtor.

2A0
 Consisten{a : 1,0-0,8.
Productivitate : clasa I-III.
Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv Pen-
tru gorun de clasa I6-IIi, iar in subtipul mijlociu productiv
clasa II5-III5.

I t.a,r,-." lotam"trut
Loncrst.nlal
Subtipul m
| "-

lnalt 1,0 21- 18 21- l8 320-2.20 58- 52

producti'r lc0 0,9 30- 25 36-31 460- 330 6{-59
50 0,9 18- 15 18* 15 2 l0 * 1i10 52-.48
mijlociu
producti.r 100 0,8 24- t9 29-25 310-210 59- 55

-
Calitatea lemnului : trunchiurile gorunului drepte, cilindrice
bine elagate, cu lemn de foarte bun5 calitate.
- Regenerarea natural5 : Ia speciile de amestec gi fag s€ pro-
duce continuu Si abundent; la gorun prezintd dificultSfi din
cauza anilor de samintd rari ;i concurentei puternice a car-
penului din subetaj ;i seminlig.
Stratul arbuqtilor: s l a b d e z v o l t a ti n l o c u r i f d r A c a r i : e n ,
compus din alun, pbducel, micieE, salbe, singer, soc negru, lemn
ciinesc, dintre liane frecvente curpenul de pidure gi iedera.
StratuL ierburilor $i subarbugtilor: variabil dez-
voltat in func{ie de gradul de umbrire ; compus mai ales din
specii de mull ; al5turi de determinantele Asperula odorata, Asa-
rurn eurol)aerLm, Stelloria holostea, se gasesc Euphorbia aryg-
daloicles, Lamium, galeobdolort', Ilelleborus put'purflscens, Viola
reichenbachiana,Ajuga reptans, Geum urbanurn, Caret syluatica,
Pultnonari& qfticinqlis, alaturi'de care apilr graminee (Pon, tm-
moralis, Dactylis polggianw, Brachypodium sylucrticum, Melica
unifloral Ei alte specii (Carer pilosa, Lathgrus hallersteinii etc.).

TIPLTL DE ECOSISTEilI : 5 225 Gorunet cu carpen mijlociu produc'

tiu, ntull-moder, pe solur"i bru.ne luuice pseudogleizate, mezo- 9i oligo-
me&bazice, hidric cuasiechilibrate$i alternante pe profil, cu Caret Nlasa.
Subtipuri : 52 252 subtip n-rijlociu productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipuri de padure: l - r 3 2 3G o r u n e t o - g l e adue p r o d u c t i v i t a t em i i -
locie (situatiile fard tei) ; 5 324 $leau de deal cu gorun de pro-
ductivitate mijlocie (situa{iile fArd tei).
Tipuri d e s t a f i L r n e : 7 . ' 5 1 4 2f ) e l u r o sd e g o r u n e t eP m , p o d -
zolit pseudogleizat cu Ccrer pilosa ; 5,6 I43 Deluros de cvercete

201
 (gorunete) si gleauri de deal Ps, podzolit pseudogleizat edafic
mare, cu Carex pilosa.
Asocia!ii vegetale: Lathyra (hallersteinii) - Carpinetum
coldea 75.

2 . Areal : tip cu extinderc dcstul de tr:aLc r.tlai ales in Podi-sul Tran-

silvaniei Ei in vestul lirii, local qi in alte regir-rni.
3 . Stafiune
CondiIii:
- Altitudine : 200-600 m.
- Relief : platouri qi cumpene largi, versanli siab inclinali, ade-
sea friminta{i de vechi alunec5ri, terase, poale de versant.
- Material parental : provenit din roci sedimentare cu texturd
find (argile, marne, qisturi, alternan{e de marne 9i gresii, lu-
turi cu pietriguri g.a.),mai rar din roci cristaline intermediare
si bazice.
- Soluri : brune luvice pseudogleizate,oligomezo- si mezobazice
cu mull (mull-moder), profunde qi mijlociu profunde, uneori
' cu schelet de pietriq, luto-nisipoase ;i lutoa,se in orizonturile
superioare, luto-argiloase gi argiloase in orizontul B (marmo-
rat prin pseudogleizare),drenaj intern greu, excese tetnporare
de ap.; pe profil in B gi deasupra acestuia ; voltttl edefic rtij-
Iociu, uneori rnare.
Factori climatici:
- Cdldura : T'ma: 7.0-9.5'C.
. - Apa : Pct: 650-950 rnm ; E?R :55C-6J0 mm.
Factori edafici:
Troficitate : ridicatd-mijlocie (7',n:,tt).
-' Reac{ie : rnoderat-slab acidi (pH 5-6) in orizonturile supe-
rioare, putcrnic acidd in orizontul eluvial (pH srrb 5,0).
- Umiditate: Uu 6-5/Ue 2-l ; stagndri pe prolil deasupra
orizontului compact.
- Aerafie : bund in orizonturile superioare, slab[ ;i lxriodic lipd
in Btw.
- C5ldura : primivara mai redusi decit in biotopurile zonale.
Factori limitativi:
Troficitatea redusd, umlditate estivald redusS, aera{ia 'slabi
'l'roficitate redusd, umiditatea estival5 redusA, ireratie slabi

4. Structura biocenozei
Producdtori
S.tratul arborilor:
- Compozi{ie : In etajul dominant gorun (ssp. pcfroeae, poly-
cot'pa) in,exclusivitate sau cu rare exemplare de stejar, cireq,
tei pucios (mai rar tei argintiu) ; in etajul dominat format mai

202
 Ia pro-
ales din carpen la care se'poate ad6uga ;i fag (pini
portie de facies), jugastru.
- Consisten{a: 0,9-0,B.
__ Productivitate : mijlociu productiv clasa (II)-III'
- Caracteristici dendrornetrice: pentru gorun de clasa II0-IIIb'

Volumul Lemnul de
lnlllima
Specia Consisten!a
m l " ' lDiametrul mtTha lucru, ]il

0,9 19- l1 20- 15 260- 165 56- 50

mijlociu
0,8 2 7- 2 1 34-28 410-280 62- 58
productiv

goru-
Caii'tatea lemnului : trunchiuri drepte, bine elagate la
-
nul din sdmin{6, cu defecte Ei putregai la baza la gorunul din
(infurciri,
lastari; la carpen in general trunchiuri cu defecte
virfuri rupte etc.).
- Regenerareanaturald: uEoard ia carpen qi sPeciile de ames-
tec, mai grea la gorun, din cauza concurentei semin{igului de
carpen.
Str.atul arbuqtilor: d e z v o l t t r tv, a r i a b i i i n f u n c { i e d e u r r b r i -
rea subetajului de carpen ; forrlat din alun, pdducel, salbe, me-
cieg, artar tdt5rasc, singer, lemn ciinesc, drob (cytistts lirsutus).
stratul ierburilor gi subarbugtilor: d e z v o l t a nt e u -
niform in funclie de umbrire ; dominat de care.r. pilosa la care
se asociazddiferite specii : Dactgtis polggarna, Glech'otnu hirsuta,
Galium schultessi, G. cruciata, hlelamph?Jruln bihoriense, Lathg-
rus halleriteinii, Luzula luzuloicles, Genista tittctoria q.a.

T I P U L D E E C O S I S T E M : 5 316 Sleart de gorun (tei pttcios, carpenl

inatt ;i. mijlociu Procluctiu, cu ntull, pe soluri eenugii Si brzute tipice ;i
luuice eu- gi nlezobazice, hiclric echilibr at e cu. As per ula- Asarunt'-St ellaria.
Subtipuri : 53 161 subtip inalt productiv ;
53 162 subtip mijlociu Productiv.

1. Referin{e silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure: nu au fost descrise t i p u r i d e p 5 d r , r rdee o -
sebite cu tei Pucios.
Tipuri de staliune: 1 , i 51 5 3 D e l u r o sd e g o r u n e t eP s , b r u n
edafic mare cu Asarutn-stellaria, 2/5 752Deluros cu gorunete Prn,
brun slab-mediu podzolit, edafic mijlociu ; 13,iFD3 Delttros de
gorunete Ps, rendzinic eda{ic mijlociu Ei mare.
Asocia{ii vegetale:

203
 Tipuri de ecosistem: $ l e a u n o r d i cc u g o r u n ( D o n i { i g i f u r -
celean 1975).

2. Areal : Rdspindire restrinsd (circa 4 000 ha), rimitatd. ra nordul po-

diqului Moldovei (circa 3 000 ha) Ei la Podiqul Transilvaniei.

3. Statiune
Condi{ii:
Altitudine: 200-500 m.
Relief : versan{i slab qi moderat inclinali, cu diferite expozifii,
coame largi, platouri.
Material parental : provenit mai ales din roci sedimentare (de-
pozite loessoide, Iuturi, gresii calcaroase, marne).
Soluri : cenugii, brune luvice si brune eumezobazice. adesea
slab-mediu pseudogleizate,eubazice si mezobazicecu mull, Iu-
tonisipoase Ei lutoase, fdra schelet sau foarte sl,ab scheletice,
bine structurate si orizontul superior, cu drenaj intirziat in
cazul pseudogleizdrii ; cu volum edafic mare ;i mijlociu ; li-
tera sublire cu descompunerefoarte activd.
Factori ciimatici:
Cdldura : Tmn: 7,0-B,Z.C.
Apa : Pa: 600-750 mn z ETR:. 500-600 m.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicatd qi mijlocie (Tnqr,\.
- Reac{ie : slab acidd (pll : 5,9-6,4) .
Umiditate : Uu 4-3lUe 3-2.
- Aera{ie : bunA (mijlocie in orizontul Bt, in cazul unei texturi
mai fine).

Factori limitativi:
- Troficitatea Ei cantitatea de ap5 mai reduse in solurile cu
volum edafic mijlociu.

4. Structura biocenozei

ProducStori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie: Arboret polidominant, constituit mai ales din go-
run (pseudominant ssp. petraeae), tei pucios, si carpen in pro-
porlii variabile (0,2-0,6), la care se adauga uneori in propor{ie
mai mare frasinul (F. excelsior). paltinul de munte gi de cimp,
plopul tremurAtor, cirequl ; in etajul dominat sorb de cirnp,
jugastru, mdr gi pAr padure{.
- Consisten{a: 0,9-0,8.
- Productivitate : clasa I-I[.

201
 - caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv pen-
tru,gorun de clasa I9-II5 gi carpen de clasa I;,-III; in subfipul
mijlociu productiv pentru gorun de clasa lI5-IIl", ;i carpen-de
clasa III9-IV5.

subtipul ,*"," Vlnta, ani I Consistenta lntrltimea lDiametrul Volumul Lemnul de

mt/ha lucru, -9o
|

Go*Te 50 63- 56
Ca
lnalt 50 60- 5,1
productiv
Go*Te 30- 25 125- 3l0 66- 60
Ca 27-23 64-60

Go*Te t7- 14 5-5- 50

Ca t7- 14 54-17
mijlociu
productiv
Go+Te ,4_ ro 6l- 57

Ca

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte cilindrice bine elagate

Ia gorun, frasin, tei, paltin de munte, cires, uncori Ei la iar-
pen ; lemn de lucru, de mare valoare la primele patru specii.
PregenerareanaturalS; se produ_cefdra dificultd{i la toate spe-
ciitre (la gorun cu o periodicitate mai mare), dar seminfisuiiie
se dezvoltd numai in porliunile lipsite de carpen sau cu co-
ronament intrerupt ; sint posibile succesiuni spre arboret,e de
carpen sau de plop tremurdtor.
- Starea actuale a arboretelor: in majoritatea arboretelor pro-
porlie mai rrrate de c-ar-perrtlin ctruza aplicirii necorespunzA-
totrre a tehnologiilor de regenerare ;i extraqerii cu precidere
a gorunului ; productivitatea adesea redusd cu 1-2 clase
ca urmare a extragerilor selective de gorun (frasin).
Stratul arbugtilor: d i s c o n t i n u u ,I i p s i n d s u l t u m b r a d e a s d
a carpenului, format in special din alun, singer, soc negru, salbd
moale si riioasa, dirrnox, clocotis, lemn ciinesc.
Stratul ierburilor qi subarbugtilor: discontinuu,
puternic mozaicat ; in aspectul vernal frecventd Sciila bifolia,
Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corgdalis caua, C, solida,
Adota ntoschatellirzo, local Allium urshl.uni, Ranuncuirts ficaria ;
in aspectul estival Asarum euroweutn Asperula od.oratd, Stellaria
holos.tea, Actaea spicata, Circaea lutetidnf,, Conualaria majalis,
Lamium galeobdolon Lathgrus uernLls, Mercurialis perennii,
Euphorbia amygclaloides, Polygctnatum mtLlti!'lorum, pulmonaria
officinalis Rqnurrculus auricomtr,s, Sanicula euroryea, Glechoma

205
 hirsuta, Moehringia trineruia, Satuia gluLirt'osa'Stochgs silua-
tici, ilropl'r,ularii nodosa, Mittiunt' eftusurrt",.E'o'' llllyti de gra-
gi ciperacee (Dactglis Tsolggama,Melica uttiflora, Poa ne-
;i;t"
morcllis', Caret sEluatica, C, pilosa, C' digitata q'a')'

S tr atul mu gchilor : iiPsegte'

TIPUL DE ECOSISTEM: 5 476 Steou de gorun (tei argintill, cdr-

gi mi.jlociu procluctits,cu mull,.pe soluri:,brutt'etiP!:," :i-.brune-
-;;i;"lr,i,
1ten1irwtt
T;;;";;, ni ari" e chilibiate, cu Aiperuta-A sarum-st ettaria'
Subtipuri:
- 54 161 subtip inalt productiv;
54162 subtip mijlociu productiv'

1. Referinfe silvotipologice 9i fitocenologice

. d e p d d u r e : 5 3 2 1 G o r u n e t o- g l e a ud e p r o d u c t i v i t a t e
T i p'superioard'(s)
uri
productivitate
; 5 322 $leau de deal cu -gorun, de.
suferioara tlf ; S 323 Goruneto - Eleau- de productivitate mijlocie
de deat cu gorun de- pioductivitate mijlocie
i*); f iZ+'gtLu'
5 831 u,, de deal do6rogean de productivitate mijlo-
l;i ; $t
cie (m) pp.
T i p u r i d e s t a t i u n e : 1'Asarum-Stiltaris.
/5l53DelurosdegorunetePs,brun
edafic mare cu ; 215752 l)eluros de gorunete
Pm, brun slab - mediu podzo-lit, edafic mijlociu 13/ER3 Deluros
de gorunete Ps, rendzinii edafic mijlociu Ei qalg' 2/FD2 Deluros
de cvercete, .\r"iu ctr cdrpinete Ps (m), brun edafic m€re; 16/FD2
Deluros de.cvercete gi""u de deal cu carp€-n Pm, brun qi brun
podzolit, edafic mare "ugi mijlociu ; 19/FD2 Deluros de cvercete cu
qteau de'deaiPm, cu frasin"c'aucazian-t qutpul, brun' brun pod-
,btit qi humico-litoxeromorf eclafic nrijloci*-submijlociu.
Asocia{iivegetale:Titio(tomentosae)-'Carpinetury'ft9.
tuli) Donita a-g; twnto*pyro (bihariense) * Carpinetum soo 64
bqnaticum' Schriitt 72.
Tipuri de ecosistem: $ I e a us u d i c c u g o r u n ( D o n i t a9 i P u r -
celean 1975).

2. Areal : suprafata totald relativ redusd (65 000 ha), co:rcantrata mai
ates in Podiqul Moldovenesc (25 000 ha), PodiEuI Nord-dobro-
gean (20 000 ha) 9i Subcarpa{ii Meridionali (15 000 ha)'

3. Staliune:

Condi!ii:
- Altitudini : 200-500 m.
- Relief : versanli slab-moderat inclinali cu diverse expozifii'
coame largi, Platouri.

206
 - N[aterial parental : provenit mai ales din roci sedimentare
bazice qi intermediare (loessuri, luturi, gresii calcaroase,
marne) in parte din roci eruptive qi metamorfice bazice si
intermediare (diabaze, andezite, calcare).
- Soluri : brune eumezobazicegi brune luvice, uneori slab pseu-
dogleizate, eubazice, bogate in humus de tip mull, luto-nisi-
poase gi luto-argil'oase, fard schelet pina la slab scheletice,
bine structurate in orizontul humifer, bine drenate, volum
edafic foarte mare pind la nrijlociu ; litierd cca 4 t/ha, sub-
{ire cu descompunerefoarte activd.
Factori climatici:
- Ciildura : Tm.s 8,5-10,0'C.
- Apa : Po 600-750 mm : ETR: 500-600 m.
Factori edafici:
- Troficitate : ridicatl - foarte ridicat6 (T
,v_r,,).
- Reaclie : slab acida (pl! : 6,0-6,8), uneori neutra (pH
7-7,2).
- Umiditate: Uu 4-3,'Ue 3-1.
- Aera{ie : bund, rar mijlocie.
Factori Iimitativi:
- Troficitatea qi cantitatea de apd in solurile cu volurn edafic
mijlociu.

4 . Structura biocenozei:

Producitori

Stratul arborilor:
- Compozi{ia : Arboret polidominant constituit in etajul dorni-
nant mai ales din gorun (in special ssp. dotechampii qi poly-
carpa), tei argintiu gi carpen in propor{ii variabile (de reguld
0,2-0,6), cu amestec de frasin (Fratinus ercelsior iar in Do-
brogea Ei F. coriariaetolia) paltin de cimp, tei cu frunza nare
qi pucios, cireE ; in etajul dominat carpen, jugastru, mdr gi
pdr pddure!, sorb de cimp.
- Consisten{a: 0,9-0,8.
- Productivitate: clasa I-III.
- Caracteristici dendrometrice ; in subtipul inalt productiv pen-
tru gorun de clasa I5-II5 gi carpen de clasa II5-IIIE; in sub_
tipul mijlociu productiv pentru gorun de clasa IIE-IiI5 ;i car-
pen de clasa III5-IV6.

207
 Diametrul Volumul IJmnul de
Specia Vi6ta' ani Consistenta cm mlha lucru, 7o

0.9 lE- r,{ 21- 18 260-200 50- 5{

Go*Te

0,9 18- 15 260- ?00 55- 1E

Ca{Acer
inalt
productiv 3{- 30 330- 290 66-60
Go*Te 28-25

0,8 25-22 2 7- 2 5 60- 51

CalAce

0,9 lE- 11 54- {8

Go*Te

0.9 15- 13 180- 125 48-41

ca*
mijlociu
productiv 0.8 30-26 290-230 60- 55
GofTe

0,8 22- t9 25-23 290-230 51- 49

Ca*Ace

- Calitatea lemnului : trunchiuri drept,e cilindrice, bine elagate

paltini, uneori si la cireg 9i -c?rpen; Iemn
lu gottt, frasin, tei,'viloare'
de lucru de mare Ia gorun, frasin, paltin, cireg' in
unele situalii qi la tei.
- Regenerarea naturalS : se prcduce permailellt 9i activ la toate
sp;iile care fructific6 anual (carpen, frasilr, , acerinee, tei),
dar la intervale de citiva ani Ia gorun. Puielii de gorun qi
frasin se dezvoltd insi numai in micile ochiuri mai luminate
din arboret, teii pe marginile umbrite ale acestor ochiuri,
iar carpenul de regula qi sub masiv (dar nr"r sub umbra ar-
borilor de carpen) ;- in funclie de temperamentul ;i viteza de
crestere diferita a puie{ilor, sint posibile succesiulli spre ar-
boreLe ctr propoitie lllare de carpen sau de tei'
- starea actuald a arboretelor : l)in caurT.aaplit,irrii neccresl)un-
zdtoare a tehnologiei de r,egenerare, majoritatea urboretelor
mai in virsti au o proporfie mare de tei (uneori de carpen),
ajungind pina la teiguii sau carpinete derir''ate ; productivi-
tatea este adesea redusi cu 1-2 clase ca urn],are a extrage-
rilor selective practicate in trecut la gorun (frasin)'
Stratul arbugtilor: format rnai ales din corn, salbd ri-
ioasd qi moale, lemn ciinesc, piducel (Crataeglus n.Lonog,Una,-C'
pentagEn'a), alun, dirmox, singer, nrai rar clocotiE ; dezvoltat
biscontlnuu lipsind in ]ocr-irile puternic urnbribe de carpen sau
in cele in care frasinul este cohcurent pentru apa'
stratul ierburilor gi subarbugtilor; d e z v o l t a td i s -
continuu, cu infili;are fute'rnic n-iozaicatd : in aspectul vernal
frecvente sint Scillo biftslit' CorEclatis solitia, C' caud, Adorg
rnoschatetlina, Anemone netnorosa, A. t anunculoides, Dentaria
bulbifera, Iocal Alliunx ursinuflv sa]u [].anunculus ficaria ,' in. cel
estivil piedomind speciile florei de mull (Arunt orientale, Asa-

208
 ruln europaeunl,,Astragalus glgcyphillos, Euphorbia amllodaloi'
des, Geranium robertianum, Lam;ium galeobd,olon, Lathyrus
Dernu,s,L. uenetus, Mercurialis perennis, Paris quadrifolia, PoIg-
t gorwtum multifloru,:rn, P. Iatifolium, Pulmonaria oiJ'icinalis, Sa-
nicula eurof)ed, Geum urbantlm, Glechoma hirsuta Moehtingia
trineruia, Scrophularia nodosa) la care se adaugi unele grami-
nee qi ciperacee (Brachypodium sgluaticum Dactglis polggam,a,
Milittm effusum Carex syluatica, C. pilosa, C. digitata, C. diuulso
E.a.); productivitate circa 25 kg masa uscatd/ha.
Stratul mugchilor : Iipsegte.

Consumatori gi descompunitori (nevertebrate)

In stratul arborilor:
Insecte fitofage care pot provoca vdtdmdri importante:. Opetophtera
mata p. i Erannis d.efoliaria m. ; E. narginato m. ; E. aurantiqriq
Tortrfu ttiridona t.p.; Archipa rghosteana m.

TIPUL DE ECOSISTEM : 5 474 Sleau de gorun (tei argin'tiu, cdr-

pinild), slab productiu, cu mull, pe solu"i brune ;i rendzinice, eubazice,
hidric cussiechilibrat, c'tt M ercurialis ouatd.
Subtipuri 54743 subtip slab productiv.
1. Referin{e silvotipologice 9i fitocenologice
Tipuri de pddure: 5 3 3 2 G o r u n e t e- g l e a ud o b r o g e a nd-' e
productivitate inJerioard (i) ; 5 333 Sleau dobrogean de produc-
tivitate inferioard (i); 5 325 Sleau de silvostepi cu gorun.
Tipuri de st.a!iune: l 4 / 5 7 2 2 D e l u r o sd e g o r u n e t eP m , r e n d -
zinic edafic mijlociu; 15,/5121 Deluros de gorunete Pi' rendzi-
nic edafic mic ; 3i5 151 l)eluros de gorunete Pi, brun edafic mic
(faciesul cu caracter termofil).
17 iFD2 Deluros de cvercete cu qleau de deal Pi, humico-litoxero-
morf, edafic submijlociu-mic ; 1B/FD2 Deluros de cvercete cu
gleau rle cleal ctr cSrpilili Pi (rrr), brun ;i |urrrico-litoxeromorf,
edafic mare-mijlociu.
Asocia! v eg e t a I e : Nectcn'oscordo-Tilietunt' (tomentosae)
Doni!5 Galar*ho (Ttticatoe) - Tilietum (tonentosoe) Donill 70.
Tipuri de ecosistem: S l e a u d o b r o g e a nc u g o r u n g i c a r -
pinita (Doni!5 9i Purcelean 1975).

2. Areal : Rdspindit pe suprafete restrinse (circa 12500 ha) numai in

nordul Dobrogei.
3. Statiune:
Condi!ii
- Altitudini: (100) 200-300 m.
- Relief : versanti slab Ei mediu inclinafi, cu diferite expozifii
(nordice Ia altitudini joase), platouri.

1.1- c. 205
 - Material parental : provenit din gresii calcaroase.
Soluri: brune eumezobazicerendzinice qi rendzine, eubazice, bogate
in hurnus de tip mull sau mull-moder calcic, bine structurate in
orizontul superior, bine drenate ; volum edafic mic pind la1mij-
Iociu ; litieri 5,5 trha cu descompunereactiv6.
Factori climat
CIIdura : Tms: 9,2-10,4'C.
Apa: Po - 500*650 mm ; ETR: 450-550 m.
Factori edaf ici:
Troficitate : ridica6 qi foarte ridicati 1T p-v).
Reactie ; slab acid5 - neutri @H - 6,6-7,0).
Umiditate : Uu 3-2iUe 2-1.
Aeratie : foarte bunii.
F actori limitativi :
- \rolumul edafic mic. umiditate estivala redusd.

4- Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozilie : Arboret polidominant constituit in etajul dcmi-
nant in principal de gorun (ssp. clalechampii, ssp. polgcarpa),
tei argintiu, tei cu frunza mare Ei frasin (Fraa'inus e:tcel-
sior *), mai pu{in (F. coriariaefolia) iar diseminat stejar brumd-
riu, paltin de cimp ; in eiajul dominat bine reprezentate sint
clrpinifa, rnojdreanul, jugastrul, sorbul de cimp.
- Consistenla : 0,8-0,7.
- Productivitate : clasa iV-V.
- Caracteristici dendrometrice : pentru gorun de clasa IIII.',-Vg.

- Calitatea lemnului : trunchiuri conice, relativ bine elagate Ia

gorun gi frasin, puternic ramificate adesea scorburoase la tei,
strirnbe la carpinita qi mojdrean ; Iemn de lucru numai Ia go-
run qi frasin, foarte pu{in la tei.

* probabil Fra:rinus osAcarpa.

210
 -- Regenerare naturalit : este posibili, dar se produce destul de
greu, mai ales la gorlln din cauza fructifica{iei rare 9i la tei
din cauza uscaciunii solultti.
- starea actuala a arboretelor : in majoritate deiivati cu pro-
porlie excesiva de tei argintiu, mojdrean qi c-irpini!5 (in unele
iituatii aproape exclusiv ultimele dou6 specii) in urma extra-
gerilor selective a gorunului 9i frasinilor.
stratul arbuqtilor: d e s t u ld e b i n e c o n s t i l u i td a r c u g o l u r i
sub cdrpini{d qi frasin din cavza concuren{ei pentru ape; con-
stituit in special din corn, pbducel (Crataegus nlonog?Jna,C' pen-
tagyna) uneori salbA riioas5, dirmox, chiar alun.
stratul ierburilor Qi subarbugtilor: bine consti-
tuit ; aspect vernal con'ipact format din Galantl:us plicatus (pB
platourij, SciIIa bifolia, Nectaroscordum dioscorides-gi indeosebi
Anthriscus cereJolium
"de (in prasir): a.spectesti'al cu dezvoltare in
put""u dorninat graminee (Bruchgpodiunt sylz;atic_um"Dac_tElis
polygama,
- poa neior-alis, Oryzopsis- cit cs'etLS,Meli.ca unitlora),
iu multe specii sudice, (Lithospermun'r.. purpureo-coeruleu,rn,
Mecurialis ouata, Paeonia peregrina, Leser trilobum, Arabis
tu*ita) qi alte specii de pdduri ierice,fGlec.homa.hirsuta Geum
urbanltm, Lapsaia comnl;unisg.a.); productivitate circa 650 kg/ha,
mai ales din aspectul vernal (Authriscus)'
Stratul mu$chi I or : liPseqte.

TIPLIL DE ECOSIS?Ei'f,/ : 55 164 Cereto-g1orunetaL cdrpen,.inalt- qi'

rnijtoiii ptniuctiu, s1t" Tnull, pe soluri, brune ;i brurt'e luuice, slab
psiuaogtiizate, eu'6azic-mezobazice, hirlric cuosiechilibrste, cu Asperula-
Osarum-Stellaria.
Subtipuri : 55 241 inalt Productiv ;
55 242 mijlociu Productiv.

1. [leferinle sih'otipotogice ;i fitocenologice

T- i p'nita)
uriclestatiune:1;FDrDelurosde,cvercete(cer'gir-
ps, brun i- slab podzoli[ - pseudogleizat,edafic mare.
Asocia{ii i so 5 7 ( p r o -
v e g e t a l e : Q u e r c e t u mp e t t " a e a e - c e rsr o
parte).

2. Areal : Tip rasPindit ales pe piemonturile joase din vestul larii'

3. Stafiune
Condi{ii:
- Altitudini : 200-400 rn.
- Relief : versan{i slab-moderat inclina{i, umbriti sau semi-
umbri{i.
- Material Parental : alternanle de pietri;uri, nisiPuri, argile.

211
 - Soluri: brune gi brune luvice, slab pseudogleizate, profunde,
lutoase sau luto-argiloase, moderat humiferl, cu mull, euba-
zie-mezobazioe,cu volum edafic mane-mijlociu.
Factori climatici:
- Cdlduri : T *o : 10-11'C.
- Precipita{ii : Po : 750-800 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicatd-mijlocie (T
rr_r,r).
- Umiditate : aprovizionare cu apd,- Suni primdvara
Ei la in-
ceputul verii, Ei suficienti pinl la limita necesarului pentru
plante in a doua parte a verii.
- Cdldura : normald pentru zond.
Factori limitativi:
- troficitatea solului, volumul edafic uneori mijlociu.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- in etajul dominant gorun (ssp. potgrcorpa, ssp.
9oppgri{ie:
dalechampir) 5i 9er in-proportii variate ;- diseriririat siu' piria
Ia proporlie de facies fag; diseminat cireE; in partear de-sud
a -arealului, poab participa in amestec in propor{ii reduse gi
gil"it".; in etajul dominat carpen
- majoritir,-sorb de cimf,
tei argintiu, fag, ulm, jugastru.
- Consistenla : 0,9*0,8.
- Productivitate: clasa I-III.
- Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv pen-
tru gorun qi cer de clasa I-II5, in subtipul- mijlociu produc-
tiv pentru gorun Ei cer de clasa II5-II!5.

Subtipul Specia Virsta, an Consisten!a lnilJimea Diametrul Volumul IJmnul de

m cm mt,/ha lucu, /o

fnalt I 50 I o,g 22- t8 28-22 sza-z<o 52-48

ce, Go |
productiv I 100 0,8 30-21 40-33 | {so-350 58- 54
*Fl- Ce, Go
50 0,9 18- 14 ,r-" I m-- 18-43
productiv I 100 0,7 75-21 34-25 | 330-250 54-48

- calitatea lemnului ; trunchiuri drepte dacd nu provin clin las-

tari, biae elagate, volum apreciabil de lemn de lucru.
- Re-generareanaturald : mai upoari la car, cu tendinld de eli-
minare sau scidere a propor{iei gorunului
 Stratul arbugtilor: d e z v o l t a ti n p o r { i u n i l ec u m a i p u f i n
carpen Ei constituit din corn, piducel, Iemn ciinesc, salbi moale
gi riioasi etc.
Stratul ierburilor gi subarbu$tiIor: dezvoltan t e-
uniform in petice gi format din specii de muli (Asperuta odn-
rata, Asarurn eurogeurn, Stellaria halostea, pul,nwrtnria offici-
nalisl, aldturi de graminee (Dactylis polyglatna, BrachgTtodium
syluatieum, Poa nernoralis), Potentilla micrantha, Galium- pseudo-
scaber, PolEgonatum, latifolium, Lathgrus niger, Ilelleborus odo-
rus etc.
S tr a tuI mu gchilor : lipsegte.

TIPUL DE ECOSISTENI: 5 535 Goruneto- cer el,o-gir ni$et, mijl ociu

gi s/ob productiu, cu moder, pe soluri brune gi brune ro;cate luuice,
pseudogleizate, oligomezobazice, hidric cuasiechilibrute gi alternante pe
prof il cu Genista-F estuca hetercphElla.
Subtipuri : 55 352 subtip mijlociu productiv ;
55 353 subtip slab productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitoccnologice

Tipuri de pidure: 7 4 1 1 A m e s t e cn o r m a l d e g o r u n c r - dg i r -
nifa gi cer.
Tipuri de sta!iune: 6 / F D 2D e l u r o sd e c v e r c e t e( d e g o r u n ,
9er Ei girni{a) Pm podzolit-pseudogleizat edafic mijlociu S/O131
Deluros de cvercete (de gorun, cer gi girnifi), Pi, podzolit eda-
fic mic, cu acidofile mezoxerofite.
Asocia!ii vegetale : Q u e r c e t u mf.a r n e t t o - c e r r i sG e o r g e s c u
45, quercetosurn petrdeoe Coste 7b.

2. Areal : pe suprafele mari (circa 90 000 ha) in sudul qi vestul tirii

la contactul dintre gorunete Ei cereto-girnilete ; mai frecvent in
Piemonturile vestice (circa 50 000 ha) 9i in Podigul Getic
(35 000 ha).

3. Stafiune
Condi!ii
- Altitudine: 100-300 m.
- Relief : plan de cimpii inalte qi local pe ver-
santi slab-moderat inclinafi.
- Material parental : luturi fine qi argile, alternante de argile,
nisipuri, pietris,uri.
- Soluri : brune qi brune-roqcate luvice, oligomezo- Ei mezoba-
zice, slab humifere, profunde, lutoase Ei luto-argiloase in
Bt(w), cu pseudogleizare J- ;accentuati, cu volum edafic mij-
lociu, litieri continud cu descompunere lentd.

218
 Factori clirnatici:
- Caldurd : la nivelul de Tma : 9-10,5'C in Podigul Getic Ei
de Tma: 8,5-9,5'C lpiemcnturile vestice ale NIun{ilor Apu-
seni).
- Apa : Pa :700-800 mm Ei ETR : 600-630 mm in Podi-
gut Getic I Pa : 750-850 mm ;i ETR - 550-600 in Pie-
monturile vestice.
Factori edaf ici:
- Troficitate: nrijlocie (1)rr).
- Reaclie : moderat-slab acidi (pH : 5,0-6,3) in orizontul su-
perior pin[ Ia puternica (pH - 4,5) in orizontul eluvial.
- Umiditate [Ju 7*5,iUe 2-1, umiditate aiternanti pe profil
din cauza orizontului Bt(w) compact.
- Cdldura : cu un minus primivara in solurile cu exces tem;
porar de apa.
Factori limitativi:
- Volum edafic mijlocitt, umiditatea alternantir.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozilie: in etajul dominant gorun mai ales (Q. polEcarpa)
girnila qi cer in proporlii variabile; pe alocuri cerul in pro-
por{ie redusd sau poate lipsi (goruneto-girni{ete) ; diseminat
stejar pedunculat, cireg, sorb de cimp, tei argintiu, plop tre-
murAtor, Iocal fag, carpen, paltin de cimp ; in etajul domi-
nant jugas|ru, dlrn, p5.r pddure{, ar{ar tdtdr5sc, mojdrean, sco-
rug comestibil.
Consistenfa: 0,9-0,7.
Productivitate: clasa III (IV).
Caracteristici dendrometrice : pentru cer gi gorun de clasa
IIlr-III;.

. llniltimea lDiametrul Lemnul de

Specia Virsta, ani Lonslsrenlal m | ,.r, Volumul, mr/ha

mijlociu
50 0,9 19- 16 23- t9 260- 190 57-48
Ce, Go
productiv
100 0,'7 2 7- 2 3 350- 280 5'l - 52

- Calitatea lemnului : tnunchiurile din siminfa drepte, relativ

bine elagate ; din l5stari cu form,e defectuoase Ei putregai
frecvent Ia radAcina.

274
 - Regenerare naturala : din simin{5, nu prezintd dificultifi deo-
sebite la toate cvercineele ; mai activ se regenereaz,i cerul ;
girni{a se poate r€genera gi vegetativ, prin lSstari subterani'
Stratul arbustilor: d e z v o l t a tn e u n i f o r m ,i n g r u p e g i f o r -
mat din pdducel, lemn ciinesc, corn, dirmox, mAceq,salbi moale
qi riioas6, porumbar, spinui cerbului.
Stratul ierburilor ;i subarbuqtilor: d e r e g u l db i n e
dezvoltat unde lipsesc arbugtii ; la determinantele Genista-titlrto'
ria Ei Festuca h'eterophyila se trdaugd Cytisus tt'igricans, C. albus,
MelamphEt'unz bihariense, Veron'ica officinalis, Galium pseudg-
aristatim, Pou nemot'alis, Dactylis polygamn, Fragaria uiridi.s,
Geum urbanl.nn, Lathyrus niger, L. uen'etus Viola hirta, Lgsimn-
chia numrnularia, Galium mollugo, G. uerum, Cyncarchurn uin-
cetoticttm, Lapsana commttnis, Melica uniflora, Carer contigua
uneori Luzula luzuloides $.a.

TIPUL DE ECOSISI'EM: 5 671 Gorunet cu cdrpinifd, slab produc-

tiu, cu mull, 'pe rendzine ;i pseudr,trendzine tipice 9i cani'bice, si soluri
ttrune tipice si nzollice, eubazice, hidric periodic cleJiciLare, cu Mercuria-
lis ouata.
Subtipuri : 56 713 subtip slab

1. Referinle silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure: 5161 Gorunetnortnalcu cdrpinit6
(m) ; 5 762 Gorunet cu cdrpinifd de produ'ctivitate inferioard (i) ;
5 163 Gorunet cu scumPie(i).
puri de sta{iune: 7 4 / 5 7 2 2 D e l u r o s d e g o r u n e t eP r r l
rendzinic edafic mijlociu ; 15r'5 121 Deiuros de gorunete Pi, rend-
zinic edafic mic ; 2Q'FDz Deluros de cvercete cu goruneto-fr5-
sinete Pi, brun q,ihumico litoxcromorf.
Asocia!ii vegetale: F r a x i n o( e r n i )- Q r " t e r c e t udnar l e c h a m p i i -

2 . Areal : Suprafele restrinse (circa 10 000 ha) concentrate mai ales in

Banat (9 000 ha) 9i Dobrogea (1 000 ha) (aparilii sporadice in
Carpalii de Curburd).

3 . Sta!iune
Condi!ii
- Altitudini : 150-450 m.
- Relief : versanti slab-modeliit Ei puterrtic inclinali, cu exr
pozi{ii umbrite la altitudini mici si insorite la altitudini mai
mari.
* Material parental : depozite provenite din roci sedimentare
(calcare, gresii calcaroase,marne) sau eruptive bazice (diabaze).

215
 -
Soluri : brune eumezobaziceqi mollice, rendzine tipice gi cam-
bice (levigate) qi lxeudorendzine, pin^d la mijlocii profunde,
eubazice, cu mull, lutoase, mai mult sau mai pulin schele-
tice, bine drenate ; volum edafic mijlociu Ei mic; litiera
5,5 tttha, cu descompunere foarte activd.
F'actori climatici:
- Cdldura : Tnta: 8,4-10,0'C.
- Apa 2 pcL:500-650 mm ; ETR - 475-600 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicatd gi foarte ridicatS (T,n-r).
- Reaclie: slab acidd - moderat alcalind (1tLI - 6,6-7,7).
- Umiditate: Uu : 2-1./Ue: 1-0.
- Aeratie : bun6.
- Caldurd : nivel ridicat (calcare).
Factori limitativi:
- Volumul edafic mic; umiditate estivald redusi.

4. Structura bioccnozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : ln etajul dominant gorun in exclusivitate (ssp-
polycarpa rar clalecharnpii; in etajul dominant cirpinitd, moj-
drean, diseminafi jugastru, scoruq domestic, pAr pddure{.
- Consisten{a: 0,8-0,7.
- Productivitate : clasa (III) N-V.
- Caracteristici dendrometrice : mntru gorun de cl,asa IIIo-Vo
(lSstar).

Subtipul Specia virsta,ani ao'r,.,..tt Lemul de

lucu, Yo
I

Slab JU 0,8 t4- 10 t6* 12 130-80 50-44

productiv r00 0,7 2l- t6 28-22 200- 105 56- 50

- Calitatea lemnului : trunchiuri conice dar drepte bine ela-

gate la gorun.
- Regenerarea naturald: este dificila pentru gorun, dar se pro-
duce foarte ugor la cirpinifa gi mojdrean,- chiar sub masiv.
Stratul arbuEtitor: d e s t u l d e b i n e d e z v o l t a t c, o m p u sm a i
a-les din corn, lernn ciinesc, pdducel, dirmox, scumpie; in cazul
iipsei cirpini(ei scumpia poate forma covor compact.
Stratul ierburilor Ei subarbuqtilor: in general
foarte slab dezvoltat, din cauza supraumbririi de cdtre irboret
gi arbuqti; in locurile cu mai multd lumini se intilnesc Lithos-

216
 pernLunl pur pur eo-oceruleum, M ercurialis ouata, Piptath erum ui-
rescens, Brachgpodiunz syluaticum, Glechom,a hirsutu, Geum ur-
banu,tn, Paeonia peregrina, Cgnanchum uincetoticunt', Asparagus
tenuifolius q.a.
Str atul mu gchilor : liPseqte.

TIPUL DE ECOSISTEM: 6 111 Stejdret cle pecluncalat slab pro-

ductiu, pe cernoziot'nuri cambice ;i argiloiluaiale, eubazice, hiclric perio-
dic deficitare, cLLLithospermurn.
Subtipuri : 61 113 subtip slab productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipuri de pidure: S t e j l r e t d e p o d i q d e s i l v o s t e p 6( P , a q -
covschi 9i Doni!5, 1967); 6 161 Stejirret normal de silvostep5.
Tipuri de sta!iune: 2 / S s S i l v o s t e @i n t e r n d d e a m e s t e cd e
stejar pedunculat si brumdriu Pm(i), cernoziom levigat * ver-
mic.
Asociatii vegetale: A c e r i ( t a t a r i c o )- Q u e r c e t u n rt o b o r i s
Zolyomi 57.

2. Areal: Suprafelele restrinse in silvostepd din Moldova de nord, Io-

cal in Cimpia Siretului.

J. Stafiune
Conditii:
- Altitudine : 100-250 m.
- Relief : de regul5 platouri 9i cimpii plane'
- Material parental : loess qi depozite loessoide fine.
- Soluri : cernoziomuri cambice Ei cernoziomuri argiloiluviale,
eubazice, cu continut ridicat de humus de tip mull, profunde,
lutoas,e- luto argiloase, cu volum edafic mare ; litierd sub-
lire cu descompunereraPidd.
Factori climatici:
- Cdldurd : la nivel de Tma: 8,5-9,5'C
- Apa : Pa : 450-550 mm; ETR - 425-5A0 mm ; urnidi-
tatea aerului vara - 700/0.
Factori edaf ici:
- Troficitate : foarte ridicatd [? y).
- Reactie : slab acidi-neutrd (pH - 6,3-7,1).
-- Umiditate: Uu 3-2lUe 7-
- Aeralie : foarte bun5,
- Cdldura : Ia nivelul zonei.
Factori limitativi:
- Umiditatea estivali scizutS.
 4. Structura biocenozei

ProducXtori
Stratul arborilor:
* Compozifie:-stejar pedunculat majoritar, uneori
cu pufin go-
run sau stejar brumdriu, diseminat frasin, comun (ce' poite
qjunge la proporfie de facies), sorb de cimp ; in eialui aoi
dominant artarul tdtirdsc mai rar jugastru, mdr qi
far pa_
duret.
Consistenla : 0,8-0,6.
Productivitate : cls. IV-V pentru stejar.
caracteristici dendrometrice r pentru stejar pedunculat de
clasa IV6V6.

Subtipul indl!imea Diametrul Lemnul de

Consistenta
m cm lucru, |o

slab 0,8 19_ 16 44- 4.0

productiv
0,6 34_28 50- 46

- calitatea lemnului : trunchiuri scurte conice, noduroase, cu

coroana dezvoltatd.
- Regenerare naturald : dificila din cauza
anilor de fructifica-
lie rari, secetei gi concuren{ei ierburilor.
Stratul, p u t e r n i c d . e z v o l t aat c o l o u n d e l i . p s e E t e
Srbustilor;
arlarul tdtdrisc; domina porumbarur ra care se adaugi paau-
celul, lemn. ciinesc, salbd moale gi riioasd, dirmox,
Stratul ri e
E rr bvuurr i l or rr u t qIi ssuuDb. aarrobu us lsl t i l o r :
b
"i.rg"..
bine dezvol-
tat,
Lt r' adesea
dcresea in{elenitor
rn[erenlror caractenzat
caracterizat prin
prin' tipul
ti; LithospernLum, la
care se adauga insd foarte murte speiii din tipuitipui Chr3rsqnthemum
chrttsantlhemum
(Cynanchunzuincetoi.icum.,Bet)nfca oyitciitir, Sn-
l7yymtnnln
aum mqrimum, Scutellaria altissima, Viola h,irta),- graminee
de
pddure (DactElis gsolEgann, BractzEpo'ctium sgluatiiLirl
E.i.

TIPUL DE EC)SIST'ENI : 6 116 stejdret de pedurcutet h.alt qi

mij-
lociu prodactiu, cu mnII, pte soruri c"nu;{i qi brunL i tiiii" eu -- gi.me-
zobazice, hidric echilibraie, cu
Subtipuri : 61 161 subtip inalt productiv
;
67 762 subtip mijlociu productiv.

1. Referinle silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de p6dure: 6 1 6 3 1 S t e j 5 r e td e p l a t o u r id i n regirlnea
de dealuri de productivitate superioard O t.:Z Ste;aret de coaste
;
gi platouri din rqg.iunea de dealuri de productivitate
mijlocie
218
 joase Ei lunci
(facies jugastru, arlar) ;-6-742 Steierct de-,terase
farl llubus)'
vechi din t"gint"u de'dealuri (faciesurile
Tipuride't"tiune:t|T4soDeiurisdecvercetecusteiar
Pm-s, edafic mare.
v e g e t a l e : M e l a m p y r ob i h a r i e n s e Carpinetum
Asocia{ii
Coldea ?5.
joase din Podigul Sucevei
_-
2. Areal : Rispindit in regiunile de dealuri
..i in PodiEul Transilvaniei (circa 5 000 ha)'

3. Stafiune
Condi!ii:
- Altitudine : 200-400 (500) m'
_ Relief , pi"to"ri 9i ,r.rcunli slab inclinali cu diferite expozitii.
_ Material';;;;;l"i: depozite loessoide, marne, Iuturi, argile.
- Soluri : c6nuqii Ei bruhe luvice, e9- Ei mezobazice' clr con-
de tip mull' profunde' mijlociu pro-
linut mode; ;; humus mediu pseudoglei-
funde, tutoase, luto-argitou'", td"uuu slab 9i
zate,fard,"r,-"t"t,cuv"olumedaficmare-mijlociu,Iitier[sub{ire
cu descomPunerefoarte activl'
Factori climatici:
- Caldura : la nivel de Tma - 7'5-9'e'
- 525-57 5 mrl'
Apa : Pa - OOO-OS0mm ; EfR
Factori edaf ici:
- Troficitatea : foarte ridicatS-ridicata ('l'-tu)'
- Reaclie : siab acidd (PH :6,0-6,5)'
- Umiditaie: fLu 4-3,Ue 3-2'
A' redusi in orizoq-
- Aera{ie : foarte buna in orizontul
tul B.
- Caldura : corespunzdtoare zonet.
Factori limitativi:
in
- Apa din sol in perioada de usciciune sau seceta; aeralia
solurile"rrp*.,dogleizare,volutnuledaficlasolurilecupro-
funzime mijlocie.

4. Structura triocenozei

Producbtori
,stratul arborilor:
- Compozi{ie : stejar pe'dunculat majoritar' diseminali gorun'
ulm de *""t"' p"itin ae cimp, cire!' frasin comun' frasin de
jugas-
luncA, tui- p".i"i, plop tremurAtor ; in etajul doninat rar
rnir qi par paduret' mai
tru, arlar file.at",'toiU a" cimp'
carpen.
- Consistenta: 0,9-0,8'
2r9
 - Caracteristici dendrometrice : in subtip-ul inalt productiv
pen_
tru -stejar de clasa I5-II5, iar in subtipul nrijlociu
productiv
de clasa II5-III5.
--.--..i---
Subtipul Specia Vlrsta, ani Consistenla
lnilf imea Diametrul f,, , l Lemnut de
(m l \ t o l u m u l , - r 7,n. a. _l ; i r u c r u ,
%
|

inalt 50 0,9
St.ped. 23-20 21-20 370-28 i ss- sq
productiv
100 0,8 32-.28 .r0- 36 570- 450
mijlociu 50 0.9 20- t7 22- t8 250-210 | s+- ro
productiv St.ped.
fL 100 0,8 28-24 10- 31 {50- 360 | :z_ ss

-calitatea lemnurui : trunchiuri drepte, cilindrice,

uneori mai
slab elagate.
- Regenerare naturald : se. produce
uqor la stejar in anii de
sdminla, care insd in ultimut timp au ae"e"it'luri
duce din abundenli la speciile ae amesie", ; se pro_
paltin, jugastru, arlar titdrdsc. irra"or"Ui frasin,
stratul arbugti-Ior: d e r e g u l d b i n e d e z v o l t a tf o r m a t d i n
alun, pdducel, salbd moale, Ei rii"oasd-,. ,irrg".,- i._" ciinesc,
soc negru, clocotig, caprifoi ; dintre iiane"esie "or",
i"""*"t
de pddure, iedera (mai-ales pe sol). "rrrp"rrrri
Stratul ierbu.rilor gi suba"^bgqtilor:
il .lp"."ii, de tip Asperura-Asarum-steltirlri, foartebogat
a"" aur"oltat va_
riabil in funclie de uhbrire, de confinutul
de hu_;;
de eluvionare a sorulur; ia'sp,"ciile 'Je- n"rJii"*tlip"iui de gradul
ciazi Carer se aso-
DlgtUtis poa rteniot atis, MEce_
^nol.gganra,
""?,1!:::, uernis, Sinicuta
I.is.nruralis, Iiatltg.rus europaea, Galium
tesii' iar in locuii cu umiditato mai ridicati Ae goeJii"u, schul_
graria, Festucq gigantea, StachEssAtuatlcq Ttocru_
s.a.

TIPUL DE Ecos/sTEM : 6 117stejdr.et-de pecruncurat

tnatt gi mij-
lociu productiu, cu yu.I.I, pe soluri brune ;i bruni-ro;ciii-1reafic
gleizate,eubazice, hidr ic optimate, cu iiUii : tl.mede,
;;; ; ;;;i;;.
Subtipuri: 61 121 subtip inalt productiv;
67 772 subtip mijlociu produciiv.
l. Beferinfe silvotipologice;i fitocenologice
Tipuri. .lg -pudure:'122 s t e j i r e t d e r u n c ad i n r e g i u n e ad e
cimpie: 6 r21 stejiret de runcd."di"
s-tejdret de terasd joas^eEi-iunci vechi, o r+z
""gir;;"-d;^de;fi;;
din regiunea de dealuri
(faeiesur cu RlbyE; 6_782ste;are,t ae
productivftate infeririard 6 lsr "st€je;et a;il;?';; tiicovigte de
; oi-a-L;r,iJ au p..il""ti
vitate mijlocie.
 Tipuri de statiune: 7 3 1 6 2 6 4D e l u r o s d e c v e r c e t eP s , b r u n
semigleic Ei gleizat, in lunca inalta ; 1a/6 263 Deluros de cvercete
Pm (s), aluvial molic (intens-moderat) humifer; 1.7/5254 Deluros
de gorunete qi fdgete Ps m, brun gleizat Ei semigleic in lunci
inaltd ; 1617540 Deluros de cvercete cu stejar Ps, brun freatio
umed, gleizat, gi semigleic, edafic mare in luncd inaltd; 17/8512
Cimpie forestier5 - luncd de Eleau Ps, brun freatic, umed, gleizat
sau semigleic, edafic mare; 1B/B511 Cimpie forestierd, luncd de
Eleau Pm, brun freatic, umed, gleizat sau semigleic, edafic mij-
lociu-mare.
Asocia!ii vegetale: Q u e r c e t u mr o b o r i sb a n n t i c u mB o r z a 6 2 .

2. Areal: Rispindit in toatd lara in luncile de cimpie Ei dealuri, in

por{iunile neinundabile sau fo,arte rar inundabile; suprafete mai
mari (4 500 ha) ocupe in Iuncile mari de cimpie din sudul {drii.

3. Stafiune
Condi!ii:
- Altitudini: 25-300 (500) m.
- Relief : terase noi, mai ridicate in cadrul luncilor normal
dezvoltate.
- Material parental : aluviuni lutoase, Iuto-argiloase, uneori stra-
tificate, obiqnuit pe pat de pietrig-nisip.
- Soluri : brune eumezobazice, brune-roqcate, adesea mollice,
uneori brune in formare, eubazice cu con{inut ridicat qi mo-
derat de humus de tip mull, profunde, mai rar mijlociu pro-
funde, luto-nisipoase pind la luto-argiloase, freatic umede Ei
de aceea gleizate sau semigleice in profunzime, f6ra schelet,
cu volum ed,afic mare mai rar mijlociu (in silvostepd cu ori-
zontul de carbonati fa 60-70 cm) litiera sublire lntrerupti
cu descompunereactivd.
Factori climatici:
- Cdlduri : la nivelul de Tmn - (8,0) 9,5-10,5'C.
- Apa : Pa : 450-650 mm ; ETR : 1 000 r1!9 ; umiditatea
aelului vara mai mare decit cea zonald (cu 10-150/o).
Factori edaf ici:
- Tr,oficitate : foarte ridicatd gi ridicatd (T v-tt'\'
- Reacfie : slab acidd - neutrd (pH - 6,0-7,2).
- Umiditatea: Uu 7-5lUe'5-4.
- Aerafie : de la foarte bund la mijlocie in func{ie de texturd-
- Cdldura : ridicatd ; in solul umezit freatic, poate fi temporar
mai scdzuti.
Factori limitativi:
- Voltrmul edafic mijlociu, inghe{urile tirzii care pot afecta cre;-
terea in lungime Ei fructificalia la stejar'
4. Structura biocenozei

Producitori:
Stratul arborilor:
- Cornpozi{ie; stejar pedunculat rnajoritar, diseminafi ulmi (Ut-
rnus foliacea, U. effusa), frasini (Frazinus angustifolia, F.
ercelsior), mai rar'tei (Tilia cord.ata, T. tomentosol, pl,op alb,
anin negru, dud, salcie alb5, cireq ; in etajul doi jugastru,
arfar tdtdrdsc, pdr qi mdr pdduref, ulm, mai rar ca{pen, se
pot forrna faciesuri cu ulm qi jugastru, ulm qi plop alb, anin
n€gru ;i salcie.
- Consistenta : 1,0-0,8.
- Productivitatea : adesea peste clasa I la stejar, frasin, ulm,
mai rar clasele II-III.
- Caracteristici dendrometrice : in subtipui inalt productiv pen-
tru stejar de clasa I0-II0 iar in subtipul mijlociu productiv
de clasa I16-III5.

Conristenta

27-21 | 420- 33O

-. Calitatea lemnului ; trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate,

creqteri in grosime mari (pind la 1 cm/an in diametru) atit
la stejar cit qi frasin.
- Regenerarea naturald: prezinta dificulta{i Ia stejar din cauza
fructificaliei rare $i concurenlei puternice a arbugtilor qi tine-
returilor formate din alte specii ; ulmii, frasinii, jugastru,
ar{arul titirisc se regenereazd usor, avind tendinle de inva-
dare si eliminare a stejarului.
Stratul arbuEtilor: d e r e g u l db i n e d e z v o l t a d
t a c de t a j u l 2 a l
arboretului nu este compaci-' forma,t din pdducel (Ciataegus
rnonogAna, C. pentagynol alun, cdlin, singer, lemn ciinesc, salbi
moale qi riioasd, soc negru, mAceg,dirmox, spinul cerbului, Iocal
qi mdlin; are mare capacitate de ocupare a terenului in lipsa
arboretului ; elimind ugor seminfi;urile de stejar.
St'ratuI ierburilor qi subarbuqtilor: d e z v o l t an
t euni-
form in suprafaf5, de tip Rubus caesius - Aegopodiutn pocla-
graria, cuprinde in afara acestora, spe.cii de plante indicatoare
de soluri trofice, cu umiditate ridicata (EupatoNum canabinum,

222
 Festuca gigantea, Galium aporiTe, Solanum dulcamara), ctr inso-
titoare fiecvente - Alliaria oJficinalis, Circaea lutetiana, Gera-
nium, phoeum,,Glechoma hederacea, Impatiens noli-tangere, Lysi-
machia nummularia, Physalis alkekengi, Saluia glutinosa ca 1L
specii obiEnuite de pddure (Brachgpodium syloaticum,^DoelElis
polygama,' Polggonitum tatiJolium, Geum, urbanurrL, Caret pi-
Ioso s.a.).

TIPUL DE ECOSISTEM : 6121 Stejdret de pedunculat, slab pro-

iluctiu cu mrull-mocler (mull), pe psamosoluri ;i cernoziornuri cambice
nisi.poase,mezobazice, iirlric pbriodic deJicitate, eu Festuca pseudouina.
Subtipuri: 61 213 subtip siab productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

T i p^u r i de pddure: 6 1 1 4 S t e i d r e td e t e r e n u r i n i s i p o a s e . . d i n
ro',u forestiera; 6 163 Stejdret de terenuri nisipoase din silvo-
stepa.
Tipuri de sta{iune: 1 5 / S s S i l v o s t e p ae x t e r n a g i e x t r a z o n a l
de stepd, relief nisipos cu cvercete, Pm, cernoziom foarte pro-
fund levigat Pe nisiPuri (PP).
Aso,ciatii vegetale: Festuco - Q u e r c e t u m , r o b o r5i o s 6 (3{) 57.

2. Areal : Pe suprafele mici pe nisipu'rile din nord-vestul !5rii 9i din

lunca Birladului'

3 . Sta!inne
Condi{ii:
Altitudine : 100 m.
Reiief : clepresiuni intre dune de nisip.
-rvlaterialparental : nisipuri fluviatile.
Sliu.i : psamosoluri 9i cernoziomuri slab cartbice, pe nisi-
puri meiobazicc, cu conlinut m.oderat si ridicat de humus,
de tip mull-mcCer, profunde, nisipoase 9i nisipo-lutoase,.cu
volum edafic *u." si foarte mare ; litierd sublire, cu des-
ccmpunere activA.
Factori clirnatici:
-Cdldurd:Ianiveld-eTma:9,5-10,5oCinnord-vestul
si de 10-15oC in lunca Birladulut'
Ap" t b" :670-570
- mm qi ETR -- 650-550 mm in nord-
vestul tarii : Pa qi E?R : 450-380 mm in lunca Biriadului.
Factori edaf ici:
Troficitate : mijlocie (T t,t)'
-
Reactie : slab icidS-moderat alcalind (pH
Umiditate : IJu 3-2/Ue - 7'
Acratic : foarte bund.
 -
cdldura : la
-niverur. zonei, cu plus de 2-B"c primdvara - - qi
-
vara datoritd incdlzirii mai accentuate a nisipuril;;,
Factori limitativi:
- Troficitatea mijlocie gi umiditatea redusd (in
cazul nealimen-
tdrii din freatic).

4. Structura biocenozei

Producitori:
Stratul arborilor:
- Compozifie : stejar fArA amestec pe locuri mai ridicate
sau
cu plop alb, tremurdtor, mesteacdn, artar tdtirdsc. ulm
Qnai
rar carpen Ei tei pucios) diseminati in depresiuni.
- Consisten{a: 0,8-0,6.
- Productivitatea : clasa (III) IV--V.
- Caracteristici dendrometrice : pentru stejar de clasa III5_V6.

Diametrul
cm

- calitatea lemnului : trunchiuri conice noduroase cu coroana

de reguld puternic dezvoltatd, cu elagaj imperfect.
- Regenerarea naturali : foarte dificili la stej,ar din cauza
in-
tervalelor mari intre anii de sdminfd si uscdciunii de supra-
fatd a ni.sipurilor in ,sezonulcald.
strat.ul arbu-qtilor: d e z v o l t a tv a r i a b i l ,i n f u n c { i e d e g r a d u l d e
umbrire al arbor,etului qi constituit din porumbar, paaucEt, spinul
cerbului pe nisipurile mai ridicate gi iruEin, alun, salbd moale
gi riioasd singer in depresiuni.
stratul ierburilor si subarbu$tilor: d e z v o l t a nt e u n i -
form. constituit mai ales din Festucd pseud.ouina,poa angustifo-
lia, AgropErum reryns, Brachypodium sgluaticum, peucledanum
officinalis, Alopecurus pratensis, local Ezbu s caesius, Dianthus
rehmani q.a.

TIPUL DE E'CO,SI,STEM:6 132 Stejdret de pedunculat mijlociu 9i

slab productiu, pe luuisoturi ;i planosoluri pseudogleizate, oligornezoba-
zice, hidric periodic deficitare, puternic qlternante la suprafo[d., cu Poa-
Caree prdecot.
Subtipuri: 6t 322 subtip mijlociu productiv ;
61 323 subtip siab productiv.
1. Referinfe silvotipologice pi fitocenologice
Tipuri de pidure: 6 1 4 1 S t e j d r e tn o r m a l d e t e r a s S ;6 1 1 2 S t e -
jdret de cimpie de divagalie : 6 113 Stejdret de con de dejeclie;
6 143 Stejdret de terasd cu productivitate inferioari; 6 22{ Ste'
jdreto - Eleaude dePresiune.
T i p^u r i de staiiune: a / C F C i m p i e f o r e s t i e r dd e s t e i d r e tP i ( t l ) '
podzolit pseudogleic, edafic submtlociu, -cu.. Poa. pratensis;
S1Aafa Cihpie forestieri de stejdret Pm,. podzolit p_uternicpseu-
dog'teizat de depresiune larg5, edafic mijlociu ;.617 3,32 Deluros
de"cvercete cu iteiar Pm, podzolit - pseudogleizat; 7l7 33I De-
luros de cvercete-cu steiar Fi-m, puternic podzolit - pseudo-
gheizatsau pseudogleic, edafic mijlociu (Pp).
A s o ci a !i i v e g e ta I e : Melampyro bihariensi corpinetum
5o6 64.

2 . Areal: Rispindit pe suprafele mai mari in sudul ldrii (intre Pioieqti-

piteqti), iar local in deiresi,gnile Olteniei, pe .piemonturile ves-
tice,'in'PodiEul Tirnavelbr Ei depresiunile marginele_ale Podigului
Transilvaniei. Suprafa{a ocupata este de circa 2 500 ha'

3. Stafiune
Conditii:
- Altitudini : 100-500 m.
- Relief : terase vechi, platouri nedrenate' cimpii de divaga{ie'
- Material parental : depozlte fine greu permeabile (luturi' lu-
turiargil-oase,argile,depoziteloessoi'deprdtoase)aqezatepre-
dominant Pe Pietri'9uri rulate.
- Soluri : iuvisoluri albicg' planosoluri gi brune luvice,- oligo-me-
zobazice (pind la -"rosbri"" in orizontul Btw), slab humifere,
-
p""i""a",'futo-argiloase sau argiloase, compacte qi pu{in .per-
"aceea puternic pseudogleizate
meabile i" oiiioitul Btw, de
.saupseudogleice,fareschelet,cuvolumedaficmijlociu-mic,
litieri groasd cu descompunere inceatd'
Factori matici:
- Cdldurd : normald in raport cu altitudinea (in sud 9i vest
Tma : 9,5-10,5, in Transilvania B*9^'C)',^^
- Ap; : Pa * 700;-750 mm ; ETR - 550-600 mm'
- iiil.iii"tea aerului: cle reguld mai ridicatd primdvara Ei dupd
ploi datoritd evapotranspiialiei intense a apei in exces de la
suprafa{a solului.
Factori edaf ici:
- Troficitatea : submijlocie (T t. )'
- Reac{iet p.ti"itti"-* moberatd acidA (pH :.4'5-5'5)'
- Umiditat. ' ur--g-6,tie 7_.0; in exc:es primivara 9i dupi
ploi mari, cu deficit accentuat vara'

15 - c. 205
 -
Aera{ie : slabi, cu deosebire in perioadele de supraumezire
a solului.
- Consistenla : estivald mare in orizontul B.
- Cdldura : mai putind in sol in perioadele de exoes de apd.
Factori limitativi:
- Volumul edafic mic, troficitatea scdzutd, aerafia insuficientd,
excesul vernal 9i deficitul mare al umiditd{ii Ei consistenfa
mare a orizontului Btw in perioade uscate.

4. Structura biocenozei

Producdtoli
Stratul arborilor:
Compozilie : stejar majoritar, uneori in amestec cu gorun,
diseminat ulm (Ulm:u.s folincea, TJ. scabra), tei pucios, tli ar-
gintiu, plop tremurdtor, frasin, mai rar cireq. carpen; in eta-
jul doi jugastru, arlar tdtdr5,sc, mdr Ei pdr pddure!.
Consistenla : 0,9-0,7.
Productivitate : clasa III-V; 2 subtipuri, mijlociu productiv
Ei slab productiv.
* Caracteristici dendrometrice : in subtipul mijlociu productiv
pentru stejar de clasa II5-III5 iar in subtipul slab productiv
de clasa IlIs-Vo.

Subtipul
I Diametrul
I Vinta, ani Consistenta Lemnul de
cm lrcru, 0,6
I
mijlocin 280-210 54-48
productiv
58- 55
a
17- l3 48-44
25-20 320-220 54- 50

-calitatea lemnului : forma tr,unchiului la stejar conicd, adesea

defectuoasd, noduroasd; in caz de consistentd mai redusd,
ramificafie puternicd ; lemn de lucru de calitete stabd.
- Regenerare naturald : stejarul se instaleazd qi se men{ine greu
mai ales dupd rdrirea arboretului, din cauza infelenirii raliae
a solului. Mai ,ugor se regenereazl ulmul, jugastrul, carpenul.
stratul a-rbuqtilor: v a r i a b i l d e z v o l t a t ,p e a l o c u r i c o n t i n u u ,
compus din alun, pdducel, porumbar, cruEin, mdces, salbA moale
gi riioasd, cilin, lemn ,ciinesc, soc negru, spintr] 'cerbului, dir_
mox E.a.
s tra tut i erbur i lor gi subarbustiror: d e r e s u l eb i n e d e z -
voltat, dat fiind lumind pdtrunsd la sol chiar in arbirete inchise,
tip Poo pratensis, var. angustifolia, Caret praecor, caracterizat

22e,
 in aJard de aceste specii gi prin Carer caryophgllec qi avind ca
insofitoare frecvente pe Agrostis stolonifera, Caret tomentosa,
C. diuulsa, C. contigua, Lgsimachia nummularia, Dontglis polg-
gama, Calamagrostis epigeios, Veronica charnaedrgs, V. officirta-
lis, Ranunculus auricomus, Cerrtaurium um,bellatum.. in Transil-
vania frecvent qi Majantltetnun bifolium, Metampgrum bthari-
ense ; in locuri deschise devin abundente Deschampsia caespitosa,
Molinia coerulea, Juncus effusus; se pot intilni Ei unele specii
de rnull (Aegopodium podagraria, Asperula odorata, Lamium
galeobdolonl ca gi alte specii (Galium mollugo, Glechoma hir-
suta, Geum Tlrbdnum, Brachgpodium sgluaticum E,a.).
In cazul neregenerdrii imediate a parchetelor, solul se inml5g-
tineazd rapid, flora higrofild se dezvoltd luxuriant qi inleleneqte
puternic solul.

Elemente de structuri stratul ierbos

Nr. de speciiI T:il*::

I ierhuri, 0/6

vernal-esti'raI

Consumatori gi descomPunitori
In stratul arborilor

Grupa de Abundenta A,!ylg:lt" i crupa de

nevertebrate relativd, relativs, | ,;;;A;i"
%

Collembola Coleoptera 63,16 Mecoplera

Thysanoptera Lepid,optera Aranea

Heteroptero Diptera 10,53 Acarina

Homoptera Derm.aptera Opil,ioniila
Hymenoptera Orthoptera Pseudoscorpioniila

ln 9i pe liticri

Grupa de Abundenla
neYertebrat€ relativ6,
%

Lutnbricidae Derncaptera 1 , 5I Staphylinidae

Isopoiloe Opi.Iionido 35,74 Cuvcutrioniilae
Lithobiidoe 1,70 Aramea 27,80 Chrysomel'id.ae
Polydesmidae 1,89 Carobiilae ?4 55 Lepiiloptero

Juliilae 5,78 Scorabeidae 2,t0 Farmicidae

227
 ln sol

Grupa de Densitate Grupa de Densitate

nevertebrate nr./ml nevertebrate tr./m3
I
Lumbriciilae I Acarina 55 900
Enchitreidae Oribatidae
Nematode 432 600 Collembclo

TIPUL DE ECOSISTEM: 6 133 Steidret de pedurlculdt slub pro-

ductiu, cu rrloder, pe soluri pseudogleice luuice, oligomezobazice, hidric
'er brizoides.

Subtipuri : 61 333 subtip slab productiv.

l. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure: 6 1 5 3 S t e j d r e tc u R h a m n u sJ r a n g u l ad e
produotivitate mijlocie ; 6 154 Stejdret an Agrostis alba de pro-
ductivitate inferioard; 6143 Stejdret de terasi cu productivi'tate
inferioard.
Tipuri d e s t a f i u n e : 7 1 8 3 3 5C i m p i e f o r e s t i e r dj o a s i d e s t e j d -
rete Pm, pseudogleic, cu flora hidrofild (fdrd faciesul cu carpen) ;
8/B 334 Cimpie forestierd joasi de stejdret Pi, podzolic, edafic
submijloci,u-mijlociu cu flord hidrofild.
Asocia{ii vegetale: Q u e r c o ( r o b o r i ) - C a r i c e t u mb r i s o i d i s
Ratiu et all77.

2. Areal: Mai frecvent in Cimpia Somes,ului(circa 3 500 ha) ; local poat€

apere qi in alte regiuni de cimpie ioasi (Banat).

3. Staliunc
Conditii:
- Altitudine : 50-150 m.
- Relief : cimpii aluviale joase.
- Material parental : argile al,uviatre,pseudogleice.
- Soluri : soluri pseudogleice luvice, oligomezobazice, slab gi
mijlociu humifere (moder), profunde, argilo-lutoase gi argi-
loase (cu argild pind la 800/ouneori qi m,ai mult), fdri schelet,
cu volum eitatic mic pind Ia mijlociu, litierd groasd cu des-
compunere inceatd.
Factori climatici:
- Cdlduri : nivel ridicat (Tm l0-77"C), frecvent ingheluri tirzii-
- Umiditatea aerului: cu 5-10076 mai ridicati in prima parte
' a verii datoritd evapotr,anspiratiei intense a apei in exces, de
la suprafala solului.
- Apa 1 pa:550-650 mm ; ETE * 550-650 rnm.

228
 Factori edaf ici:
- Troficitate : submijlocie (T 1t ).
- Reactie : moderat - puternic acilir (pH - 4,8-5,5).
- Umiditate: [Ju glUe 4-2 (1) ; pronun{ati alternare a umidi-
t5!ii, de la vernal mldgtinos, pini la estival uscat-reavdn.
- Aeralie : deficitard mai ales in periuadele cu sol inmldqtinat.
- Consistenla : mare in orizontul Btrv.
- Cdldura : mai pulind in sol in perioadele cu exces de ap5.
Factori limita.tivi:
Volumul edafic foarte mic. troficiiatea scdzutS, aeralia insu-
. ficientd, inmlaqtinarea pina in vard, consisten{a estivalS mare
a solul,ui in Btr,v, inghelurile tirzii.

4-'Structura biocenozei

Producitori

Stratul arborilor:
* Compozifie : stejar majoritar, diseminat plop tremurltor, mes-
' teac5n, anin negru, ulm mai rar tei pucios, carpen:'frasin de
, Iunc5,,in etajul-doi jugastru, arfar t5tdrds:, pdr p$dure!.
- Corrsistenla: de reguld re'dusd 0,8--0,7 uneori mai pu{in.

Caracteristici dendrometrice : pentru stejar de claSa I1I0-V0'

lllFllF
InaltJnea Diamtrul
consistental u;l'rfr"t
I l:

(mijl.) slab
productiv

- Caiitatea lemnului : trunchiuri conice, defectuoase, cu coroane

mici.
- Regenerarea naturald : foarte dificild la stejer atit din ca\Lza
fruitifieatiilor, rare ql slabe cit';si a inmldgtindrii gi lipsei de
aerisire a solului ; celelalte specii se regenereazd mai uEol ;
in parchete plopul dremurltor qi mesteacdnu'l pot crea stadii
pioniere.
s.tratul arbuEtilor: d e z v o l t a tv a r i a b i l i n ' f u n c l i e d e c o n s i s t e n -
. ., t5, are ca element caracteristic cruqinul, la care se adauga cili-
nul, alun'ul, porumbarul, mdcequl; lemnu'l ciinesc, salba moale.
Stratul i'er'burilor $i subarbuqtilor: p u t e r n i cd e z -
voltat de tip Agrostis stolonifera - care.t brizoides,' in afara
de aceste doua specii care acoperi uneori -'uprafete mari, se
gisesc Jurrcus effusus, .Descharnpsici caespitosa, lllolinia coerulea,
Lg simachia'nummu,laria, P olEgonum hg dr opiper ;.a :

2zg
 TIPUL DE ECOSISTEM: 6 214 Stejdret ca corrryn, inalt gi mij-
loqu yroltgliy, cu mull, pe soluri bruni-ro;cote tipice ,sl stcO'luuiie,
eubazice, hidric cuasiechilibrate,. cu, Arum-Erachupodium.
Subtipuri : 62 741 subtip inalt productiv ;
62 742 subtip mijlociu productiv.

1. f,efcrinfe silvotipologice pi fitocenologice

Tipuri 9" pndure: 6111 Stejiret de cimpie inalti (facies
, carpen) ; 6 221 Stejnreto - qleau normal de cimpie (facidul cu
carpen).; 6-2!f gfeau normal de cimpie (faciesurile cu carpen,
fird tei) ; p 223 Stejirete - qleau de cimpie de productivilate
rnijlgcie; 6 311 gleau de luncd din regiunea deluroasi (facie-
surile cu carpen fdri tei) ; 6 321 Stejilete - qleau de ,luncd
(faciesul cu normal de luncd din regiunea
-carpen),,6322 $leau
dg crqpt! (faciesurile eu carpen firi tei) ;' 6 324 Stejdr&o -
qleau de luncii de productivit-ate mijlocie.'
Tip-uri de staf iune: 1 / 8 4 3 0 C i m p i e f o r e s t i e r dd e q l e a u p s ,
brun-roqcat edafic mare ; 2/8 420 Cimpie forestieri - versani
de qleau Pm, brun roqcat, edafic mijlociu ; 16/I b40 Deluros de
cvercete cu stejar Ps" brun freatic umed, gleizat gi semigleic
dafic mare in luncd inaltd ; l7tg5l2 Cimpie-forestiei.i luncX de
fl-equ^Ps, brun-freatic umed gleizat
-luncd sau semigleic, edafic hare;
18/8 511 Cimpie fo,restieri, de qleau- pm, brun freatic
umed, gleizat sau semigleic, edafic mijl6ciu-mare.
Aso_ciaf ii vegetale: Q u e r c o ( r o b o r i ) - C a r p d n e t u m5 o 6 e t
Pocs 57.

2. arcel: Dispersat in masa Eleaurilor cu stejar din sudur {drii pe su-

prafele restrinsc (de ordinul a 1 000-2 000 ha). '

3. Stefiunc
CondiIii:
- Altitudini : 5G-150 m.
- Relief : cimpie plani sau uEor depresionard, terase, inalte
neinundabile din luncile mari.
- Material parental : loessuri, depozite aluviale * fine.
- Soluri: brune-roEcate tipice Si luvice
Ei brune eumezobazice
gleizate, eubazice, cu confinut rnoderat Ei.ridicat de humus,
profunde gi mijlociu profunde, lutoase,pind la luto-argiloase,
slab qi mediu pseudogleizate, firi schelet cu volum- edafio
mare; litierd subfire intrerupti, cu descompunere activi.
Factori climatici:
- Cildurtr : la nivel de Tma: l0-11,5t.
- Apa ' P4 * 55H00 mm ; OfE - $50 mm.

23€
 Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicatd (T ,rl-
Reactie : slab acidd - neutrd (pH - 5,8-7,2).
Umiditate : U, 4-2/U 2-1.
"
Aerafia : bund cu exceptia orizontului B in care este mai
scEzut5.
I - Cdldurd : la nivel normal pentru zonS'
Factori limitatiYi:
- Umiditatea estivali redus5.
4, Structura biocenozei

Producitori

Stratul arborilor:
_ C o m p -frasin
ozi|ie:inetajuldominantstejarmajoritar;diseminali
cer, de lunci, tei argintiu, pa{in 9i sorb de cimp'
jugastru' mdr qi
cireE ; in etajul dominat carpett majoritar,
pdr pridure{, tei pucios, arfar tdtdrdsc'
Consisten{a: 0,8-0,9.
Productivitate : clasa I*III.
Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt Productiv Pen-
trrr stejar de clasa Is-II;,. -in subtiput mijlociu Productiv
pentru steiar de clma II5-III5'

Voluraul Lmoul de
Co{sistsll lniltiff: Diametiql o/o
SubtiPul S{rcia Virta, eni cm I m'/h. lrtcrt,

0.9 21-20 2.6-27 3'70-270 5E- 53

l$elt 50
St.ped.
pr,cductiv 3Z-27 13-10 590- {50 60- 56
100 ,.E
o.9 ar-fi 2{- lE 250- ts 53-,18
50
mij.lociu
St.p€d. z8-21 10- 3,t 1{0- 350 56-52
productiv 100 O,E

foarte bine
Calitatea lemnului : trunctriuri drepte, cilindrice,
*
elagate.
*Regenerareanaturald:dinsaminlifoartedificildlastejar
puie{ilor
din cauza umbririi de cdtre carpen $i c'oncuren{ei
poate realiza f{ra o atenti ajutorare' a
de carpen; t* *
rugutt"ie"ii'qi ingrijire a semin{iEului'
Stratul arbu;tilor: t i r e p r e z e n t adt o a r i n
s l a b - d e z v o l t aE
pdducel (Crataegus--monogAna'
ochiurile fdrd carpen; compus din
C: pentaggno,; trn, dirmox, rnAeie,s; lemn ciinesc' salbd
"i,,g"'-,
spinul cerbului'
moate si iiio""5' clocotiE,
23r
 Stratul ierburilor qi subarbu;tilor: i n g e n e r a sl l a b
dezvoltat in pil'curi, de tip Arunt-BrachEpodium; in afari de
speciile care dau numele tipuiui se intilnesc foarte multe altr:
specii dar in exemplare pufine (Pulrnonaria oJfiginalis, Dentarin
bulbifera, Geunt urbanum, Glechoma hirsuta, Geranium rober-
tianum, Viola reichenbachiana,. frecvente sint gi Asperula odo-
rata, A. taurina, Carer siluatica, Melica uniflora, Mercuriatis
perennis,. in locuri cu spor de umiditate moderat AegopUlium
podagraria, StachEs siluatica, Allium ursinunt, Saluia glutinosa,
Circae.a lutetiana etc. ; in lunci frecvent qi Rubus caesius, Eu-
- patorium oannabinum, Cardani;ineamdra g.a.

TIPUL DE ECCSISTE&I: 6 216 Stejdret cu cclrpen, tnalt ;i mij-

lociu praductiu, cu mull, pe soluri cenu;ii ;i brune tipice ;i luuice,
eu - gi mezobazice, hidric echilibrate, cu Asperula - Asarurn *
Stellaria.
Subtipuri : 62 161 subtip: inalt productiv ;
62 162 subtip mijlociu productiv.

1. Referinle silvotipologice gi fitocenologice

Tip,rri de pddure: 6 2 1 1 S t e j d r e t o - E l e a ud e d e a l d e p r o -
ductivitate superioard; 6 212 $leau de ,deal cu itejar pedunculat
'' "'
de productivitate superioard (faciesrgrile cu carpen qi carpen -
r clreE); 5 511 Stejdreto - goruneto ' -sleau de' proCuctivitate
-
. ..superioard(situaliile cu carpen fdrd tei) ; 5 513 Stejdreto go-
runefo Eleau de productivitate mijloCie (faciesul eu carpen
. ',:'El cireq);
9?tS $leau de deal cU.ptej4q pedunculat de pro{uc-
tivitatb tnijlocie
Tipuri de sta{iune.: \ / 7 4 3 O D e l u r o s d e c v e r c e t ec u s t e j a r
Pm-s, brun edafii mare; l3tA ZA+ Deluros de cvercete Ps, blun
"' " semigleib'gi glei2at,iia ltincd i4glt5.' ':'
.
''A so c i.fti i"'
:v e.ge ta I e :,Melampyro bihariensi -- Carpzng!7.r,rn
, 50064-, ,, i :1 _.;

2- Areal: Frecvent in Podiqul Transilvaniei (circa 5 000 ha) Ei in Po-

' diqul Moldovei (circa 4 000 ha); in vestul {drii dispersat in sta-
liuni addpostite, niai: umede in special in regiunea de dealuri.

3: Stafiune :: :
'
'C'onditii:' :
- Altitudine : 100-:500 nr.
; ._,Relief :; platouri Ei versan[i slab inclina{i in nordu} firii,
.. .: :
Foale: de versant, versan{i slab inclina{i in funduri de vdi,
. .. qei. in sudul gi vestul tarii.
- Material parental'; depozite loessoide, luturi marne.

232
 Soluri : cenuEii, brqne eumezobazicegi brune luvice, eu - 9i
-
mezobazice,cq continut moderat qi ridicat de humus, profunde
qi mijlociu prgfunde, lutoase gi luto-argiloase, in parte slab
pseudogleizate, fdrd schelet, cu volum edafic mare ; litieri
sub{irg, intreruptd, cu descompunere activS.
Factori climatici:
- Cdldura : la nivel de Tma: 7*g"C.

de sud Ei vest a tdrii.

.,: ;- Apa.: Pa == 700-9Q0.mm; .E-?R+ 550-650 mm.
f',actori edaf ici:
- 'Jlroficitate : ridicatd (Tro)
- Reac{ie: slab acidd - neutrd (pH :5,8:-7,2).
- Umiditate : U, 4-3/l.i 3-2.
- Aera{ie : bund. "
- Cdlduri : la nivelul zonei in nord ; cu minus de cdldurd fald
de zona in sud gi vest.
Factori limitativi:

4. Structurq biocenozei
: :.,
Producdtori
..;.,,
Stratul arborilor:
.! ;. . , ,- CornpozilLe: in;etajul dominant stejar tnajoritar, la care, in
: ' .i i:: reg'iunea de deal:.pe poate'addr.rga,gorun (facies sau.,ames-
tec) ; disemina{i cires, tei pucios, f-rasin laTu-n' :'paltln de
,i .' ,: ..: . cimf,.in.vgqt qi tei argin{iu; in nord uneori .9ifag; in etajul
doi carPen majoritar, iugastru.
- Consistenta : 0,9-0,8.
Productivitate : clasa I-III.
' ::ir 'I ^i;;;;#;i"rti";-.i;di;-utiile
' in subiiput inait productiv pe1-
tru stejar de clasa 16-II;, iar in subtipul iniitociu productiv
pentru stejar de clasa IIa*III;''

loio-.r*l de
Vi$ia, ani ,'-l cm.. $olumul, ms/ha %

' 24 -21 26!24 t]90- 300 53- -5-5

prodticti.r \2-2E 6 lq- {90 60* 56

0.9 300- 200

0.8 30-21 10._36 490- i60 58- il

Calitatea lemnului : trurichiuri cu {orme foarte bune la stejar

de carpen'
;itgoi.tt, bine ellagatb, ckitoriiS'umbririi etajului
233
 - Regenerarea naturalS: foarte dificild la stejar (9i gorun) dacd
nu se inl5turd etajul cu carpen ; abundentE. de carpe-n lir
ochiurile mai lumiriate ; in caiul rieintervenfiei, carp-enul eli-
mind rapid stejarul, chiar in condilii de regenerdri reqite'
stratul arbuEtilor: o b i g n u i t s l a b d e z v o l t a td i n c a u z a u m -
brei dese a carpenului : format din pdducel, salbi moale, singer,
Iemn ciinesc, soc negru, corn, in nord zmeur ;i caprifoi'
stratul ierburilor qi subarbuqtilor : slabdezvoltat,
porfiunile' fdri carpen' de tip Aspe.rula - Asa-
concentret in
,oi - Stetlaria. ipecii la care se adaugd Aegopodium pod'agra'
ria, Pulmonaria' officinalis, I'ary'iu1n galTobodolon, Corer,. -ryluo-
tii|,- Carer d,iiutid, Gatiunt schuttesii, P-olggona-wn. lati,foliam,
P. multiflorum, Corer piloso, Brachgpdium. syluatianrn, Dac'
tglis po[ggo'mi, in nord Maianthem,um bifolium, Helleborus
wrwroseens q.a.

TIPUL DE ECOSISTEM : 6225 Steidret dL carpen, miilociu pro'

dttctiu, an mnll-moder, pe saluri brune luuice, p-seadoEleizate, rnezo'
bazice, hieiric cuasiechilibrate, altetnante W yoJil, cu Csrer piJose'
Subtipu'ri : 62 252 subtip mijlociu productiv.
'
l. R.oferinfe silvotipologice 9i fitoccnologice
Tipuri de pddure: 6213 Stejireto-Eleau de deal cu produc-
tivitate mijlocie.
Tipuri de sta{iune: 1-43Deluno'sde cverlcet-e
5-16 (gorunete)
'gi
qteauri de deal Ps, podzolit-pseudogleizat, edafic marer cu
Caret pilosa.
Asociatii vegetale: Lathgra hnf,tersteinii- carpinetum
Codlee 75.

2- Aroal: Frecvent in estul Ei centrul ldrii (c-ca 7 000 ha) mai puliu
reprercrrtat in sud (3 000 tls).

3. Stefiunc
Conditii:
- .&ltitudini : 100-500 m.
- Relief ; platouri Ei versanfi slab inclinadi.
- Materia[ parental : luturi, 'ar€il€, marne argiloase'
- Soluri: brune, luvice, pseudogleizate, mezobazicg, cu con{inut
moderat de humus, profunde, luto-nisipoase pind la nisipo-
lutoase in orizonturile superioare, pind la luto-argiloase- _in
Btw, f6rd schelet sau cu schelet de pietrig, cu volum edafic
mare Ei mijlociu; litiera continu5, cu desgompunere inc'e.tiniti.
Factori climatici:
- Cdldur{ : la nlvel de Trns - 7-9"C.
- Apa 2 P6 - 60G-700 mm ; ETR * 55M00 mm-

e34
 Factori edafici:
- Troficitate : ridicatd (Trrl.
- Reacfie : moderat-slab acidd (pH : 5,0-6,0).
- Umiditate :
.U, 7*5/y 1 3-1, temporar cu exces pe profil
deasupra orizontului B (primivare Ei dupd ploi).
- Aerafie : bund in orizonturile superioare, moderatd-scdzuti in
orizontul Btw.
- Cildurd: mai scizutd primivara in sol din cauza excesului
/ temporar de apd.
- Consistenfa : mijlocie in perioadele uscate.
Factori limitativi:
- Volum edafic mijlociu, umiditatea estivala redusd, compacti-
tatea estivald rnare a orizontului Btw.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozifie: In etajul dominant stejar majoritar, la dealuri
cu gorun (facies sau amestec), diseminafi cireg, tei pucios, pal-
lin dq cimp; in etajul dominat carpen majoritar jugastru;
in sudul {arii pot apare diseminafi qi teiul argintiu, frasinul j
in nordul idrii local fag balcanic in etajul dominat.
- Consisten{a : 0,9-0.7.
* Productivitate : clasa (I) II-I[.
- Caracteristici dendrometrice : pentru stejar de clasa I5-III:,.

Diametrul Icmnul dc
Subtipul Speia Virst., eni Consistcntr tniltima, n m folurul, mr/he lucrd, 70

(incJt) :o 0,9 22- t7 2+- t9 3 {O- 220 57- 53

mijlociu St.ped.
pnodr:ctiv
100 0.7 i2-25 40- J4 {.9(t- 3{0 60- 5{

Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, dar mai slab elag,ate.

Regenerare naturali : dificili la stejar, mai ales din cauza
umbrei produsi de carpen; ufoari la oarpen care manifestd
r tendinte dominatoare.
Stratul arbuEtilor: s l a b g i n e u n i f o r r h d e z v o l t a t ,p r e z e n t
nuryai in pdrtile luminate ale arboretului (alun, pdducel, singer
slabd moale s.i rlioasd, lemn ciinesc $.a.).
Stratul ierburilor: s l a b d e z v o l t a t ,d i n , c a u z au m b r e i ; g r u p e
., mai inchegate in micile ochiuri luminate; domind Carer pilosa
la care se adaugd pu{ine alte specii (Me.Iica uniflora, Poa nerno-

235
 ralis, DdctAlis polgganm, Saniculcr europaea, Pulmenaria offici-
nalis, Ajuga reptans, Scrophularia nodosa, Galium cruciata,
Asperula odorata q.a.).'

. TIPUL DE ECOS.,|S?EM:6 228 Stejdret cu carpen, mijlociu pro.-

d,uctiu, cu ,ntull-mod.er,pe soluri brune luuice Ei tuuisoluri pseudoglei-
Zate,hidric ercedentare in profunzime, cu Melampgrum.
Subtipuri : 62 282 subtip mijlociu productiv.

l. Referinle silvotipologice ;i fitocenologice

T'i,pur,i de pddure: 6 ' 2 1 4 S t e j d r e t o - g l e a u d e t e r a s S : |6 2 2 1
stejdreto - qleau norma.l de cirnpie (situa{iile din vestul larii
menlionate sub numele stejareto - carpinet qi stejdreto - 9leaul
de cimpie joasd) (pp 320) ; 6 224 Stejareto - qleau de depresiune.
Tipuri de staliune: 9 / C F C i m p i e f o r e s t i e r dj o a s d d q g l e a u
Ps, pseudogleic podzolit, edafic mare, cu flora higrofild db mull;
10/&336 Cimpie forestierd joasd de stej6reto - sleau Ps, brun
podzolit. sgmipseudogleict ed'afic m'are.
As o ci a'[ii. ve getaie': Melampyro (bihariensi)- Carpinetura
.Soo 64.

2. Areal: Pe duprafele reduse '(citeva mii'de hA), dispersate in !ar5'

pe terase vechi din regiunea de dealuri qi de cimpig (Dumbrava
-- Tis-un", Chevere;, Livada -- Satu Mare,'Dumbrdva - Sibiw;
, Bistiih q.a.).'

3. Sta*irrne .. : ..
Condi{ii:
'
Altitudini: 100-500 m.
- Relief :i terase vechi, lipsite de drenaj extem, in parte frag-
rmentate,.eu drenaj mai bun.'.
- Materiai par.ental : luturi, argile, de reguld pe paturi de
pietr$.
-soturi:
,,, r T brune luvice_qi luvisoluri albice pseudogl-eicecu ori-
zo.t pt sup 60 cm,.iar,orizonturile superioa!9 slab afectate,
de hidromorfie, mezobazice, cu,.gonfinut mqderat de humus,
profunde, lutoase pini la argiloasp, fdri. sctlelet, cu volury
edafic miilociu ; litierS continud de 2-3 cm' cu descompunere

Factori climatici: ;
_- C5ldurd.,: la nivel'de.7----:8,5"C,in Transilvania Ei de 9,5-
. . 10,5eC.in sudul -si vestul '{drii, frecvente inghe{uri tinii.
L - Apd : .Pta+ T}fJ-750"mm 'i,"ETR;: 550--600 mm'

2i6
 Factori edafici:
- Troficitatea : mijlocie (T1;1).
- Reactia : moderat-slab acidd (pH : 5,0*6,5).
- Umiditatea : U , 5-4/U 4-3; primdvara uneori condi{ii de
"
exces tempor:ar.
- Aeralia : moderatS, cu excepfia perioadei cu exces de apd in
primdvard.
- Caldura : soluri relativ reci din cauza excesului de apd.
Factori limitativi:
Troficitatea mijlocie, aera{ia qi c6ldura insuficientd in pe-
rioade umede, inghe[urile tirzii.

4. Structura biocenozei

Producdtori
Stratul arborilor:
- Compozilie : In etajul dorninat stejar majoritar, uneori cu
exemplare de plop tremurdtor, frasin de luncd, tei pucios
I sau argintiu, ulm; in etajul dominat carpen majoritar la
care se adaugd jugastru, arlar titdrdsc, mdr 9i pdr p6dure!.
Consistenfa : 0,9-0,7.
- Productivitate : clasa II-III.
- Caracteristici dendrometrice : pentru stejar de clasa II5-IVg.

mijlociu
producti.r

-Calitatea lemnului : trunchiuri drepte bine elagate, datoritd

prezen{ei etajului dominat de carpen, la virste mari se poate
ob{ine lemn de furnire.
- Regenerarea naturald : este dificild, din cauza raritd{ii anilor
de simin{d, oaracterului foarte inchis al arboretului Ei con-
curen{ei carpenului.
Stratul arbuEtilor: D e z v o l t a tn u m a i i n p o r f i u n i l e l i p s i t e d e
carpen qi alcdtuit din pdducel, salbd moale ;i riioasd, lemn cii-
nesc, singer.
Stratul ierburilor Ei subarbuEtilor: F o a r t es l a b d e z -
voltat din cauza umbrei; in por{iunile mai luminate rare exem-
plare de Melam'pyr-um bihariense, Maianthernum bifolium, Me-
Iica uniflora, Viola rei,chenbachiana, Stellaria holostea, Ajuga
reptans, ScrophuJari,a nodosa, Sanicula europctea, Fragaria uesca
s.a.
237
 TIPUL DE ECOSISTEM: 6 316 $leau de peduncalat (+ gorun) -
tei pucios-carpen, inalt Si mijlociu productiu, cu m:ttll,,.pe soluri cenu;ii
gi brune tipice si slab luuice, eu 9i mezobazice, hidric echilibrate, cu
Asperula-Asarum-Stellaria. _
Subtipuri : 63 16J subtip inalt productiv;
63 612 subtiP mijlociu Productiv.
1. Beferinfe silvotipologice gi fitocenologice
Tipuri de pddure: 5511 Stejdreto-goruneto-Eleau. d9 pro-dg-c^
tivitate sup-erioard (faciesul cu tei pucios, local 9i argintiu) ; 5 512
$leau de deal cu gorun Ei stejar pedunculat de productivitate
iuperioard ; 6 212 $Ieau de deal cu stejar pedunculat de produc-
tivitate superioard
-O (faciesurite cu oarpen 9i tei pucios local qi
argintiu); Stt $leau de luncd din regiunea deluroasd (faciesul
cu carpen qi tei pucios local Ei argintiu).
Tipuri de sta{iune: 3 / 6 1 5 3 D e l u r o s d e c v e r c e t e ,c u q l e a u r i
de deal fard fag P,7., brun Ei cenugiu, edafic mare; 1'/7430
Deluros de cvercete cu stejar P,7-, brun edafic nutre.
Tipuri de ecosistem: $Ieaunordic cu gorun gi stejar pe-
duncrrlat ; $Ieau nordic cu stejar peduncul'at.
A"socia!ii vegetale : T i l i o - C a r p i n e t u mT r a c z y k 6 2 ; M e l a m -
pyro (polonico) - Carpinetum 5o6 64.
2. Areal : In ncirdul Moldovei (circa 4 500 ha) Ei in PodiEul Transilvaniei
(circa 1 000 ha).
3. Stafiune
Condi!ii:
- Altitudini : 150-250 (400) m in Moldova, 300-500 m in
Transilvania.
- Relief : platoupi, versanli slab inclina{i cu diverse expozi{ii
terase mai inalte in luncile de deal.
- Material parental : depozite loessoide in Moldova ; luturi,
alternan(e de marne argiloase, nisipuri, gresii in Transilva-
nia.
- Soluri : cenugii (Moldova), brune eumezobazice sau bnune lu-
vice (Moldova Ei Transilvania), eu- Ei mezobazice, moderat
humifere, profunde, nisipo-lutoase pind Ia lutoase (mai rar
luto-argiloase in Bt), slab pseudogleizate, fdrd sehelet sau
cu pu{in schelet, cu volum edafic mare Ei mijlociu ; litierd
intreruptd, cu des,r:ompunereactivd.
Factori climatici:
- Caldurd : la nivel de Tm: 7,5-8,5"C.
- Api 1 pq - 600-650 mm; E?R - 525-575 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate ridicatd (T'" ).
- Reactie : slab acidd-neutrd (pH - 6,0-7,2, in orizontul hu-
mifer, moderat-slab acidd (pH :5,0-6,0) in orizontul eluvial.

238
 Umiditate : U, 4-3/U
Aera{ie : foarte bund. "3-2.
-
-
Cdldura : la nivel normal pentru altitudinea datd.
Factori liniitativi:
- Umiditatea estivald redusd (mai ates in Moldova).

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- compozi{ie : in etajur dominant in proporgii variate stejar
pedunculat,_tei pucios, frasin comun, carpen diseminafi ci_
;
re;, paltin de cimp Ei de munte, frecvent gi gorun (ssp. petraea),
plop tremurdtor,. mestea,cdn,fag ; in etajfu dominat- carpen,
jugastru, tei pucios, ulm de cimp, ar[ar tdtdrdsc, mdr padu._
re{, mdlin.
- Consisten{a: 0,9-0,8 (0,7).
- Productivitate : clasa I-III.
- caracteristici den rometrice : in subtipul inalt productiv pen-
tru stejar_de clasa I0-II0 iar in subtipul mijlbciu productiv
de clasa IIg-III5.

lDiametrul Lemnul de
\ r t r m e am
,l cm Volumul, mr/ha lucru,
%

0,9 ;1 ,,- 380- 290 56- 50

0.7 33-29 44- 39 510-410 59- 54
0,9 20- t7 22- t 9 280-210 50-46
0,7 28-21 38-34 440-330 54- 50

* Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, bine elagate cu lernn

de lucru de oalitate superioard la toate speciile.
- Regenerare naturald : difibild la stejar qi gorun, din cauza
concurenf.ei celorlalte specii ; uEoard la carpen qi fr,asin, ca Ei
la cel'elalte specii de amestec Ei pioniere ; posibile succesiuni
spre teiEuri.
Stratul aIb_rstilor: d e z v o l t a tn e u n i f o r m ,i n g r u p e i n f u n c l i e
d-egradul 9e umbrire gi format din alun, singerl saibd moale';i
riioasd, pdducel, clocotig, cdlin, soc negru, dirmox.
stratul ierburilor gi subarbuqtilor: d e z v o l t an
t euni-
form, in petece de tip Asperula-Asarum-Stetlaria, avind, alituri de
speciile caracteristice p9 carer sihsatica, Galiurn schultesii, Me-
lica uniflora, Brachypodium syluaticum la care se adaugd Den-
taria bulbiJera, conuallaria majatis, Lathgrus Dernus, Eiphorbia

239
 anll4gd.clloides, Lamium gal-eobdolon, Pulrnonaria oJficinalis'
S aiicuta eu1 opae6,, V iota r eichenbachiana ; frecvente sint- speciile
indicatoare la urniditate mai ridicatd (Aegopodium podagrdria',
Sitii" glutinos',, Ranunculus duricom,u.s;Stochgs sgluatica, Carer
i",rr*io"pr.cum Si de alternanlS hidric5 in adincime (Caret pi-
tosoJ, dd continut mai ridicat'de humus Ei baze (Metcurialis
per;nnis, Geranium robertinnunLJ ; local p9!. a.pa19qi specii care
indicd podzolire mai puternicd. (Veronicu oJficinalis, Carer mon-
tana, ch\ar Luzula luzuloides).

Elemente de structuri ln stratul ierbos

Consumatori gi descompunitori (nevertebrate)

ln stratul arborilor
Abundenta
Grupa de Abunden!a cruDl de I Abund.n_ta Grupl de
relativi
relativi :.--.
nevertebrate
I relllrva ocvettcbrate
nevertebrate Yo
%

Collenbole Coleoptera 12,90 I{ ecopi tra

3,23 Lepiiloptera 29,O3 Arancal 2.5,31

ThysanoPtera
II eteropt tra 16.13 Diftera' J rqrina
Honrcptcra 6,45 Dermaptera Opil iorti da

Hymenoptera 5.46 Ortlroptera PseudoscorPiattida

qi pe litierri

Abunden!a Abundenfa
Grupa de relativl
relativi
nevertebrste

Dermaptera Staphyliniilae 8,E4

Lttm.bticidae
5,31 Opilionid.a zo,ot Curculion'iil'ae 7,07
Isopodae
Lithobiidae |,17 Aranca 20,16 Chrysomelidae

Potrydesmidae 1 , 0I Carabidae 19,20 Elateridae

Julidae 1,O1 Scarabeidae t,52 LefidoPtera

Formiciilae a"go

240
 Grupa d': Grupa de Densitate/mr
nevertebra i e nevertebrate

80 Acarieni t6 4C0
Ltttnbricidae
(Oribotide\
Enchytreilae 4 200
28 E000 Collembola 29 6A0
N ematode

TIPUL DE ECOSISTEM : 6 474 $teou de pedunculat-tei drgintiu-

carpen, hwtt Si miilociu productiu, cu-mxlll, pe soluri. btune-to;cate Ei,
brine'tipice, cemoziomice tipice so;uluuice, iubazice, hidric coasiechi-
Iibrate, cu Ar:um- Bruchg Podium.
Subtipuri
^ : 64 141 subtip inalt productiv ;
64 142 subtip mijlociu productiv'

1. Referinfe silvotipologice 9i fitocenologice

TipuridepSdure:6lllstejdret.decimpie,inaltd-(faciesuri
cu carpen_teil ; o 222 $leau nofmal de cimpie (toate faciesurile
in care sint prbzenfi carpenul gi teiul argintiu) ;6221 steiareto-
'faciesurile
in care sint prezglti
$leau norm.f- J" "iiopie'(toate
outpenul 6 pt"ia::P-i1"-1" t:l':.!?;
;'argintiu)
Ei-i"i"r "'gi"ti'i; arglnlrur;-.o
?2! ; 6 231
;i"J";ib d" carpelrlgr
ciesurile cu t"i
rer '7rsdu 1"^
'rr gleay si.!v91Jeqi
ae D*Y
sY
;;';t"i;r "u.p"Xuii
p"il;;"{.d" lfaciesui normal) 1. 6 322 $lelY-^ l"
(faciesurile cu carpen-qi "o,t'l:l
tei.ar-
lunca din ,*ei""uu de'cimpie
gi"t1"l ; 6 32;-$-Gu de tunce din regiuneade'cimpie de produc-
. tivitate mijlocie.
Tipuri de sta!iune: 1 1 9 ^ 4 1C! i m p i gf o r e s t i e r di e g l e a uP s '
brun-rogcat ; 2{Ba20 Cinipie -t91e1t-i9r1-versantde
pi", "auii"--are edafic mijlociu i 17/\sl-z-,citnnie 1ry:-
u"""-toi""t,
ii""" seml-
tierd - luncd de qieau Ps, brun freatic umed' gleizat sau de
-iultit- rela 511 Cimpie forestierd lunci
!1u1", .a"ti"";;;"'d;carl ;' edafic mij-
s,Ieau Pm, n."tt 'ititua, gleizat sau semigleic'
lociu mare (looal).
Tipuri de ecosistem:.$leau s u d i c c u s t e j a r p e d u n c u l a (t n u -
mai gleaul muntean cu stejar pedunculat)'
Asocia{iivegetale:TilietumtomentosaeSandaetPopescuTl.
pe suprafele
2. Areal : Mai intins in Cimpia Romdnd (birca 16 000 ha),
mai mici in sudul Moldovei Ei Banat'

3. Stafiune
Condi!ii:
- Altitudini : 50-150 m.
- Retief : cimpie pland ;i terase mai inalte, neinundabile' din
rnarile lunci de cimPie.

16 - c. 205 241
 - Material parental : loess humificat, aluviuni lutoase'
- Soiuri r b'rr.,ru-roscate qi brune eumobazice sau brune lgviee
qi cernoziomuri, eubazice, moderat 9i intens humifere, pr.o-
iunde, Iutoase Ei luto-argiloase (in orizontul Bt), adesea strab-
mediu pseudogleizate, fSrd schelet, cu volum edafic m€re ;
litiera intreruptd, cu descompunere activd.
Factori climatici:'
- Cdldura: Ia nivel de Tma:10-11"C.
- APa : Po- 550-600 mm; EI'R: 550 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitatea : foarte ridicati, ridicatd (T u-rr).
- Ileactia : slab acidi (PH 5,8-6,7).
Umiditatea : U o 3-2/U, 2-1.
- Aera{ia : bund cu excepfia orizontului Bt, in care este mai
scdzutd.
- Cdldura : la nivel normal pentru altitudinea datA.
Factori limitativi:
- umiditatea estival5 mai scdzutS in solurile cu volum edafic
mic.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozifie : in etajul dominant stejar pedunculat, tei ar-
gintiu, tei cu frunza maf€, frasin de luncd, cireq, paltin de
'
cimp, sorb de cimp, rar cer (in puncte izolate gorun - .ssp.
dalechampsii, fag oriental qi balcanic) ; in etajul dominat
carpen, tei pucios, iugastru, arfar t5tdr5sc, mdr Ei I:ir pidu-
re!, eorcodu;.
- Consistenla : 0,9-0,8 (0,7).
- Productivitatea : clasele I-III.
- Caracteristicile dendrometrice : in subtipttl inalt productiv
pentru stejar de clasa 16-115 iar in subtipul mijlociu produc-
tiv de clasa II5-III5.

ln.1l!imea Diamctrul Voluraul Lemnul de

Virsta,ani conrirt.tt. nl cil mrTha lusu, %
I
'E4"'
inalt -:0 0.9 380- 2E0 56- 52
productiz 60- 55
o.ti .r.l* 28 540- 410

0,9 20- 17 280-2lo 52-48

mijlociu
productiv St.ped. 0,7 56- 52

2E2
 - Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, destul de bine elagate.
- Regenerar,enaturala : mai dificila la stejar, din cauza anilor
de sSmin!-r rari Ei cf,ncurenqei celorlalte specii ; ugoard Ia
carpen, frasin; teiul din lSstari poate deveni invadant, pro-
ducind succesiuni spre teiquri.
Stratul arbuqtilor: n e u n i f o r m d e z v o l t a t ,i n f u n c { i e d e g r a -
dul de umbrire; format din corn, singer, pdducel, salbd moale
;i riioasS, piducel (Crataegus nl,onogAnd, C. pentagynol, dirmox,
alun, clocotiq.
Stratul ierburilor gi subarbuEtilor: d e z v o l t a tn e u -
niform, de tip Arum-Brachgpodium avind in amestec pe lingi
cele 2 specii din denumirea tipului pe Dentaria bulbiJera, Pulmo-
naria olf icinalis, Eupitorbia am.Egdaloides,Geranium robertianurn,
Geum urbanum, Glechoma hirsuta, Lamium galeobdol,on,Vi;ola
reichenbachiana; frecvente sint Asperula oclorata, A. taurina,
Carer siluatica, Melica uniflora, Mercurialis perennls,. in locuri
cu spori de umiditate moderat - Aegopodiutn podagraria, Sta-
chgs, siluatica, Alliurn ursinum, Saluia glutitnsa, Circaea luteti-
ana, Festuca gigantea, Gerqnium phaeum, hlilicum effusurn,
Scrophularia nodosa,' in locuri cu spor de umiditate mai mare
.. Cardamine drnara, Eupatorium cannebitturit., Galega ofticinalis,
Lqsimachit tsulgaris, Rzbzs caesius, Solattunt dulcarnara; in
lccuri cu alternan{a hidricA in profunzime - frecvent Carer pi-
Jo-tc,in pilcuri ; lista speciilor eete rnult mai bogatd.

TIPUL DE ECOS/STEM: 6 416 $leau de pedunculat (+ gorun) -

tei argintiu-corpen, inalt ;i mijloeiu Troductiu, cu mull, pe soluri cenu;ii
gi brune tipice so;ubrune luuice, eubazice, hidric echilibrate, cu Asperula-
Asantrn-Stellaria.
Subtipuri : 64 161 subtip inalt productiv;
64 762 subtip mijlociu productiv.

1- Rcferinle silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure: 5 5 1 3 S t e j a r e t o - g o r u n e t o - E l edaeu p r o d u c -
tivitate mijlocie ; 5 574 $leau de deal cu gorun gi stejar pedun-
culat de productivitate mijlocie ; 6 212 $Ieau de deal cu stejar pe-
dunculat de productivitate superioard (faciesurile cu carpen Ei tei
argintiu Iocal ;i pucios).
Tipuri de sta{iune: 3 / 6 1 5 3D e l u r o sd e c v e r c e t ec,u q l e a u r id e
deal fird fag P,1* brun Ei cenugiu, edafic mare ; 7/7 430 Deluros
de cvercete cu stejar P.., , brun edafic mare.
Tipuri de ecosistem: $ l e a u s u d i c c u g o r u n q i s t e j a rp e d u n -
cirlat; Eleau sudic cu stejar pedunculat (numai Eleaul moldovean).
A s o c i a {i i v e g et a I e : Querco robori-Tilio-Carpinetunr Dobr. et
Kov. 73.
2. Areal: In principal in Podigul Central Moldovenesc (circa 10 000 ha)
qi in Subcarpa[ii Moldovei (1 000 ha).

243
3. Stafiune
Condi!ii:
- Altitudini : 150-350 m.
- Relief : versanfi cu diferite expozifii, poale de versant, pla-
touri.
- Material parental : provenit din alternante de marne-gresii-
nisipuri, Iocal depozitate loessoide.
- Soluri : cenugii qi brune eum€zobazice qi brune luvice, eu-
bazice, moderat humifere, profunde, nisipo-lutoase pind la
litoase (chiar luto-argiloase), local pseudogleizate, fdrd sche-
let sau cu pu{in schelet, cu volum edafic mare gi mijlociu,
litierd intreruptS, cu descompunere activd.
Factori climatici:
- Clldura : Ia nivel de Tm - B-9,5oC
- Apa : Pa - 500-600 mm; ETR: 450*550 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitatea : ridicati (?'ry).
- Reacfia : slab acidd-neutrd (pH : 6,0-7,0) pini Ia moderat-
slab aeidd (pH :5,0-6,0) in orizontul eluvial.
- Umiditatna : U, 4-3/ U 3-2.:
- Aerafia : foarte bund "(cu excepfia solurilor cu orizontul B
mai greu).
- Cdlduna :' normald pentru altitudinile corespunz6toare.
Factori limitativi:
Umiditatea estivald mai redusd mai'ales in soluri cu volum
edafic mijlociu.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor::
- Compozifia : in etajul dominant stejar pedunculat, tei argintiu
Ei cu frunza mare, frasin comun, sorb de cimp, carpen, cireg,
paltin de cimp, frecvent qi gorun (ssp. petroea, delachampiil,
plop tremurdtor mai rar fag balcanic, frasin ptrfos fFrarizus
pallisae,' in etajul dominat carpen, tei pucios, jugastru, ar-
$ar Litiirisc, mir qi pdr pldure!.
- Consisten{a: 0,9-Q8 (0,7}.
- Productivitatea : clasele I-III.
- Caracteristicile dendrometrice - in subtipul inalt productiv de
clasa 16-116 iar. in subtipul mijlociu productiv de clasa lls-
III5.

244
 Subtipul lnlltimea Diametrul Volumul Lemuul de
I Specia Virsta, ani Consistenta m cm mt/ha luuu, /o

fXllt,.r.,I st'n"a'
50 0,9 25- 21 26*22 390- 3 10 58- 55
100 0,8(0,7) 33-29 44- 39 510- 440 67- 5'7

miilociu
50 0.9 20- 18 22- 19 300-220 55- 52
I
Producti'r St'Ped.
I 100 0,7 29-26 38- 35 1{0- 330 58- 51

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, bine elagate cu lemn

de lucru de calitate superioard la toate speciile.
- Regenerare naturald : dificild la stejar Ei gorun, din cauza
concurentei celorlalte specii; uEoare h tei, frasin, carpen Si
alte specii de amestec; posibile succesului spre teiquri qi car-
pineto-teiguri.
Stratul arbuqtilor: dezvoltan t e u n i f o r m ,i n f u n c l i e d e g r a -
dul de umbrire Ei format din alun, pdducel, corn, singer, lemn
ciinesc, clocotig,salbd moale Ei riioasd, dirmox.
Stratul ierburilor Ei subarbugtilor: d e z v o l t an
t euni-
form, in petece, de tip Asperula-Asaram-Stellaria, avind pe linge
speciile din denumirea tipului pe Galiurn schultesii, Geum ur-
banllm, LathErus uerruu"s,Polg gonatum latif olium, M etica unif lor a,
Ia care se adaugd Dentaria bulbifera, Conuallaria majalis, Eu-
phorbia am.ggdotroides,Lamium galeobdolon, Pulmonaria otfici.-
nalis, Viola reichenbacltinna, Veronica chamaedrys, Glechoma
hirsuta,. local sint frecvente speciile indicatoare de umiditate
mai ridicatd (Aegopodiurn podagraria, Ranunculus duriconl,us,
Stellaria media, Stoch3rs siluatica, Rzbzs caesius) precum qi de
umiditate alternantd (Carer pilosa), de confinut mai ridicat de
humus Ei baze de schimb (Mercurialis perennis, Geranium ro-
bertianum) q.a.

TIPUL DE ECOSISTEM : 6 574 Frasineto (ulmeto) - stejdret de

pedunculat mijlociu productiu, pe soluri cernoziomice $i brune, neimrn-
dabite solr rar $i scurt timp inundabile, eubazice, hidric ansiechilibrate,
ca Glechoma-Geum.
Subtipuri : 65 742 subtip mijlociu productiv.

1. Eeferinfe silvotipologice pi fitocenologice

Tipuri de pddure: 6 3 3 1 $ l e a u d e l u n c d d i n s i l v o s t e p dq i
stepd din sudul tdrii (in parte) ; 6 324 Stejdreto-gleau de luncd
(faciesurile cu f rasin, frasin-ulm- jugastru).
Tipuri de statiune: 1 8 / 9 6 4 2S i l v o s t e p d- l u n c d d e q l e a uP s ,
sol zonal freatic umed, neinundabil sau foarte rar Ei scurt inun-
dabil, foarte profund.

245
 g (pltisoe-angustifoliae) -
' Aso ei a { i i ve e t a I e : Fratino Quer'
cetum roboris Popescu et al ?9 (pro parte).

2. Areal: In luncile mari din zona de silvostepd Ei stepi pe suprafe{e

foarte restrinse.

3. Statiune
Conditii:
- Altitudini : 15-100 m.
Relief : locuri mai inalte din lunc6, neinundabile sau foarte
rar Ei scunt timp inundabile.
Material parental : depozite aluviale de texturd variatd.
Soturi : brune * evoluate, soluri cernoziomice, moderat-intens
humifere, profunde-mijlociu profunde, Iutoase pind Ia luto-
argiloase, cu volum edafic mare-mijlociu.
Factori climatici:
Cdldurd: la nivel deTmrr:9,5-11oC.
- Apd : Pa : 400-500 mm ; ETR - 1 200 ; umidiiatea aerului
vara mai mare decit cea zonald cu 10-1504.
Factori edafici:
- Troficitate : ridicaH (T rr-").
Reacfie : neutrd-sl,abalcalind (pH - 7-8,5).
- Umiditate : U, 4-3/U 2-L ridioatd primdvara Ei la limita
necesarului pentru plante,"
vara, par{ial aprovizionare din
freatic.
- Aeratie : bund.
Factori limitativi:
- Umiditatea mai scdzutd din a dous parte a verii, volumul
ed,afic in solurile mijlociu profunde.

4. Structura biocenozei

Producltori
Stratul arborilor:
- Cornpozi{ia : In etajul dominant stejar pedunculat gi brumd-
. riu, frasin de luncd qi frasin de luncd pufos in proporlii va-
riate, rar ulm de cimp, plop alb; in etajul dominat pufin ulm,
jugastru, arfar titirisc, rar pir Ei mdr pldure!
- Consistenla : 0,8-1,0.
- Productivitatea : clasa (II) - III (IV). .
Caracteristici dendrometrice : la 50'de ani arborii ating 18-
22 m indl{ime qi 20-24 an diametru.
- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice, bine ela-
gate pentru exemplarele din sdmin!5, cu forme rnai pu{in
bune la cele din ldstari.

246
 - Regenerarea naturala: se Produce uqor la frasin, ulm, alte
con-
speiii, Ei destul de dificil la stejar, mai ales din cauza
curenlei frasinului.
- tul
-s t -r a arbuEtilor: e s t e d e r e g u l d b i n e d e z v o l t a t ,u n e o r i
.o-p"c{ constituit m4i ,ales din corn, Ia care se adaugd dirmox,
qi
lemn ciinesc, salbd moale, salbd riioas6, pdducel' Se intilnesc
liane : curPenul d'e Pddure, iedera'
stratul ierburilor Ei subarbugtilor : o b i E n u iitn p e t e c e
in funclie de lumin6, cu predominarea speciilor Glechoma hirsutn,
G. hed.eracea, Geum urbanum, Viola hirta, V' odorata' V' sglues'
pe-
tris, BrachEpodum syluaticum, DactElis gtolggama, Alliaria
tiolsta.

TIPUL DE ECO1IITEM: 6 517 Frasineto - (ulmeto) - .stejdret

a" piiii"itai, tnatt gi mijlociu prod,uc.tiu,
* yy!\ p:,,:?1":'^.yy::
iin|ezo1azice ;i ld.couiEticim.bice'! gleizate, eu'bazice,hidric optimale,
cu Rubus caesius-Galium aParine.
Subtipuri
' : 6517L subtip inait productiv ;
65 172 subtip mijlociu productiv'

1. Referinfe silvotipologice 9i fitocenologice

Tipuri de pddure: 6 3 2 1 S t e j a r e t o - E l e adue l u n c a ( s i t u a i i i l e
faracarpenqitei)i6322$Ieaunormal.deluncddinregiunea^de
'cimpie ; StejlretJ-Eteau-ptopig (qen{iunq 1? e' 333-334) ;. 6 231
piduncutat (faciesul cu frasin)'
$ieiu ile silvostepa cu ste3ar
T ipuri de sta!iune: 7 7 / 8 5 1 .C2 i m p i ef o r e s t i e r a - l u n cdde q l e a u ;
Ps,brunfreaticumed,gleiz'atsause{rigleic'edaficmare;
umed,
lBiB b11 Cimpie forestier'f, iirnci de gleau Pri, brun freatic
gleizat tu"--"'"-igfeic edafic mijlociu. mg,e ;--19/CF Cimpie fo-
restieri, tuncd cie cu' saltie qi plop Ps' aluvial cambic'
Eleau
edafic mare : 35/Cir. - Cimpie forestiera de subsidenld' c-u,9J-e-
jareto-qleau-'d. lrr,r"e Ps, ldcoviEte drenatS'- neinundabili :
Z4/CF Cimpie forestierd de subsidenfd,- cu frdsineto-steidrerc
er,-ta.orrig'tuedaficmar€;18/9642'Silvostepdluncdde
q l e a u P s , s o l z o n a l t r e a t i c . u m e { , n e i n u n d a b . i ' l " s a u f o a n t e-r a r
profund. ; 79/9,647,,Silvostepd
9i scurt inunaaUit, foarte
luncd de gleau Pm, -qi'scurt sol zot'ul f""ati6 umed' gleizat' - neinun-
dabile .u"--r* inundabile 6/CF Cimpie forestierd
joasi de trdsineto-st"1i*t9 p^oozolicedafic
It"*q"S]"1,
prelungrta'
mare, cu flord hignofil5 de "liT) mlagtinA
.As:ocia{iivegetale:Querco-(Jtr'metumlssler24;Frafino(Pal-
.al 79.
Iisae_atzgustif"otiae)- Quercetum roboris Popescu eI
mai mari din
2. Areal: In toate luncile mijlocii 9i inferioare ale riurilor
lard (circa 25 000 ha).
247
3. Stafiune -.-4aL \;l-.' j

Condi!ii:
Al'titudini : 15-200 m.
Relief : terase noi in lunci, cu ape freatice sub 1 m, perio-
dic scurt inundate.
Material parental : depozite aluviale luto-nisipoase pind la
luto-argiloase.
- Soluri : brune eumezcbazice tipice Ei molice, ldcoviEti alu-
viale cambice, toate freatic umede, eubazice, moderat Si i.n-
tens humifere, profunde Ei mijlociu profunde, lu'to-nisipoase
pind la luto-argiloass * gleizate uneori 5i * pseudogleizate,
cu volum edafic mare qi mijlociu, litierd intreruptd, cu des-
compunere activd ; neinundate sau rar qi foarte scurt timp
inundate.
Factori climatici:
- Cdldura : la nivel de Tma - 9,5-10,5oC (cu excep[ia bazi-
nului Transilvaniei unde este de 7,5-8,5t).
- Apa 1 tPs - 450-700 mm; ETR - 1 000 mm; umiditatea
aerului vara mai mare deeit cea zonal5 (cu pini la 100/o).
Factori edaf ici:
- Troficitatea : ridicat| (T ff).
Reac{ia : slab acidii-neutrd (pH : 6,0-7,21.
Umiditatea : U o 5-4/U 4-3 'la nivel foarte ridicat 9i ridicat
"
in tot tinrpul anului, datoritd aprovizionirii freatice ; exces
periodic de apd din inundafiile de scurti duratS.
Aera(ia : in gonerel bund, dar deficitard in perioadele cu ex-
ces de ap5.
- Caldura : mai redusd in perioadele cu exces de apd in sol.

Factori limiiativi:
- Volumul edafic rddus in anumite situalii cu nivel ridicat al
apei freatice.

4. Structura biocenozei

P.roducitori

Stratul arborilor:
- Compozi{ia : in etajul dominant stejar pedunculat qi frasin
de luncd (in sudul lSrii gi frasin prrfos), pe alocuri 9i ulmi
(Llmus laeuis, tJ. minor) incd neafectati de procesul de us-
oare, izolat plop alb, negru' tremurdtor, salcie albi, cer; pro-
porfiite pot fi foarte variate intilnindu-se toatd gama de

248
 combinafii posibile intre stejar, frasin, ulmi (stejaq-ulmi,
stejar-frasin, stejar-frasin-ulm, frasin-ulm etc.) * ; in etajul
dominat jugastru, ulmi, pdr gi mdr piduref, mai rar arfar t5-
tdr5.sc,corcodug, foarte rar carpen, tei pucios, tei argintiu.
- Consistenfa : 0,9-0,8.
- Productivitatea : clasele i-III.
* Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv pen-
tru stejar gi frasin de clasele I5-II5 iar in subtipul mijlociu
productiv de clasele II5-III5.

Subtipul Specia Vlsta, ani Consistenla lnll!imea Diametrul Volumul Lemnul de

m cm m3/ha lucru, Yo

inalt St.ped. 50 0.9 24-21 28-24 3'10-280

productiv Fr.
100 0.8 33-29 44- 38 500- 4 10
50 0,9 2t- t8 24-21 ).'70_ t90
miilociu St.ped.
productiv Fr. 100 0,7 3 0- 2 7 40- 36 380- 290

-
Caiitatea lemnului : trunchiuri drepte (cilindrice), in general
bine elagate in cazul arboretelor nedegradate.
- Regenerare natural5: foarte dificilA pentru stejar din cauza
concurenlei speciilor de amestec; uEoari Ia frasin qi ulmi.
Stratul arbuqtilor: d e r e g u l d b i n e d e z v o l t a t ,a d e s e ac o n -
tinuu format din singer, soc negru, lernn ciinesc, cruqin, alun,
pdducel, mdeeg, spinul cerbului, porumbar, Amorpha ; frecvente
sint lianele-curpenul de pddure, ie'Cera,hameiul uneori vila sdl-
baticd. .
Stratul ierburilor Ei subarbuqtilor: de reguldcon-
tinuu, tip Rzbus-Galium aparine; determinanti gi de regul5 do-
rninantd este specia Rubus caesius,' aldturi de aceasta,abundentd
este GuliurrL aparine; mai apar Eupatorium cantabinum, Lgcopus
europaeu"s,Solanum clulcamara,.frecvente sint qi Alliaria petiolata,
Brachypodium siluaticum, Circaea lutetiana, Geranium Tthaeum,
Geum urbanurn, Glecoma hederacea, Lgsimachia numnluldria,
Polggonatum latif oliurn, Dactglis ytolggoma;.a.

TIPUL DE ECOSISTEM : 6 617 Plopig - stejdret de pedunculat,

lnalt Si mijlociu pr'oductiu, cu mxill, pe soluri aluuiale * gleizate, cM-
bonnti,c eubazice,hidric optimale, cu Rubus caesius-Galium aparine.
Subtipuri : 66 171 subtip inalt produotiv ;
66 772 subtip mijlociu produetiv.
* Nu sint cuprinse numai situafiile cu stejar absolut dominant ln care
celelalte specii nu participd impreund declt ln proportie de pind la 20s/y

249
t . Boferinfe silvotipologice pi fitocenologice
de pddure:
T i p'deluroasd;-6323
uri 6312 $leao-plopiE de-lunci din regiunea
$leao-plopiq nonmal de luncd din regiunea
de cimpid ; 6 332'$leao plopiE de luncd din silvostepa Ei
stepa din sudul farii.
T i p-u r i de staf iune: 1 7 / 5 2 5 4D e l u r o s d e g o r u n e j e ^ g t - f d g e t e
gleizat Ei semigleic in luncd inaltd ; 16/7 540 Deluros
Ps-m, brun -cu
de cvercete, stejir Ps blun freatic umed, gleizat Ei semigleie,
edafic mare in Iuncd inaltd; 19/CF Cimpie forestier5, lunc1,{g
gleau, cu salcie qi plop Ps, aluvial cambic edatc mare; 2l/B 524
Cimpie forestierd, Iuncd de zdvoi de plopi Ps, ,aluvial intens
humlfer, freatic umed, frecvent Ei rar scurt inundabil ; 22/B 523
Cimpie forestierd, lunci de zdvoi qi ptop Ps (m), aluviel moderat
humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil;
23/8 52t Cimpie forestierd, luncd de zdvoi de plop Pm (i)' aluvial
neumezit freatic, rar Ei scurt inundabil ; 22/9 614 Silvostepd -
luncd de zdvoi de plopi Ps, aluvial intens h'umifer:, frea'tic umed,
frecvent sau rar scurt inundabil; 24lSs Silvostepd - luncd de
zdvoi de plop aib qi de salcie sau aninig Pm, aluvial moderat
humifer. ,anual scurt inundabile.
Asocia{ii vegetale: Q u e r c o- U l m e t u n r , I s s i e r 2 4 .

2. Areal: |n toate luncile mari incepind cu regiunea de dealuri, dar in

special tracimpie (circa 5 000 ha).

3. Stafiune
Condi!ii:
- At'titudine; 10-200 m.
- Relief ': grinduri pu{in ridicate in lunci, cu trecvenla relativ
mare a inundatiilor de scurtd duratd.
- Material parental : aluviuni luto-nisipoase adesea stratificate.
- Soluri : ,aluviale in diferite stadii de soiifioare stratificate,
carbonatice eu- qi mezobazice, slab Ei mediu humifere, pro-
funde qi mijlociu profunde, luto-nisipoase qi lutoase, gleizate
sau semigleice, cu volum edafic mare qi mijlociu; litiera in-
treruptd, cu descompunere activi ; frecvent scurt inundabile.
Factori climatici:
- Cdldurd : la nivel de Tmn - 9,5-10,5oC.
- Ap5 i pq - 4f;0-7OO mm ; ETR : 1 000 rnrn; umiditatea
aerului \nara cu 70-750/o rnai mare decit in teritoriile vecine-
Factori edaf ici:
-- Troficitatea : mijlocie gi ridicat d (T nrn ).
- Reac{ia : slab acidi - neutrd @H : 5,8-7,0).

250
 - Umiditatea: (J, 5-4/U 4-3, la nivel ridicat tot anul pro-
"
venind din inundalii 9i freatic.
- Aeratia : in parte'impiedicata ln profunzime prin apa freatica
Ei in orizontirrile suferioare temporar prin apa de inunda{ii
slab rnobil5.
- Cdldura : mai sc5zute decit in solurile bine drenate.
Factori Iimitativi:
- Aera{ie, in special in profunzime, din cavza apei freatice Ei a
orizontului de glei.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratui arborilor:
- Q6rylpozifia: in etajul dominant plop alb 9i stejar Pe{.un9u-lat'
Ia care se pot asoiia frasinul de lunci (in sudul tdrii qi fra-
sinul de luncA pufos) salcie albd Ei plesnitoare qi in pu{ine
exemplare plop negru, plop tremurltor, plgp c-enu-9iu,anin
negru, foarie r-ar carpen,-tei argintiu ; in etajui dominat fr'ec-
veit Sugastru,arlar ldteresc, mdr qi pdr pddure!; dud.
- Consistenfa: 0,9-0,7.
- Productivitatea : clasele I-III.
- Caracteristicile dendrometrice : in subtipui inalt productiv
pentru stejar de clasa I0-II5 iar in subtipul mijlociu pro-
ductiv de clasele II5-III5.

lnlllimea Diametrul Volumul Lemnul de

Subtipul Specia Vlrsta, ani Consistenta
m cm

inalt 50 0.9 zJ- z\t 28*24 350-2( 0

St. ped.
productiv
100 0.8 31- 23 42- 38 500- 400
50 0.8 )n l7 24-?l 230- 160
mijlociu
productiv St.ped. 0,7 29-25 38- 34 350-270
100

Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate

-
la frasini, frecvent Ei la stejar Ei ptop alb, Ia care pot insd
sd existe Ei trunchiuri sinuoase, cu elagaj imperfect.
- Regenerare natur,ali: stejarul qi frasinii se regenereazi rela-
tiv-uEor qi se pot dezvolta in tinereturi in condi[iile de lumind
suficientd de sub 'coronament; regenerarea este ugoara gi
pentru celelalte sPecii.
Stratul arbuEtilor: d e r e g u l d b i n e d e z v o l t a t f, o r r n a t d i n
singer, soc negru, lemn ciinesc, -cdlin, pdducel, mAceg,salbd rnoale,
crulin, spinul cerbului, porumbar, Amorpha, dirmox; frecvente
sint lianele, cu::pentll de pddure, hameiul, vifa sdlbaticd.

251,
 Stratul ierburilor qi subarbuEtilor: bine dezvoltat
in Ioeurile lipsite- de arbuqti dd tip Rubus caesills, care poate
domina pe alocuri; .in rest frecvente sint Galiun apwinb (pe
alocuri absolut dominantd in ochiuri), Altiaria pettolata, Geim
urbanum, Glechomn hed,eracea, Pulmonaria officinalis, Circaea
lutetiana, Brachgpodium syluaticum, SEmphgtum oflicinalis q.a.

TIPUL DE ECOSISTEM: 6776 Goruneto-stejdret, mijlociu prod.uc-

tiu, cu mull, pe solyry brune tipice Si luuice, pseudogleiiate, ei - ;i
mezobazice, hidric echilibrate, cu Asperula - Asarum - Steltaria.
Subtipuri : 67 762 subtip mijlociu productiv.

1. Beferinle silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure : 5411 Goruneto-stejdretde productivitate
mijtocie.
Tiplli de sta{iune: 2 1 5 7 5 2D e l u r o sd e g o r u n e t eP m , b r u n
slab - mediu podzolit, edafic mijlociu.
Asociafii vegetale:

2. Areal: tip cu rispindire mai redusi; apare la contactul dintre goru-

nete gi stejdrqte mai ales in Podiqul Transilvaniei gi in Moldova
de nord.

3. Stafiune:
Conditii:
- Altitudine: 300-500 m.
- Relief : platouri Ei versan{i cu inclindri slabe - moderate,
cu expozi[ii var:iate, rnai ales umbrite.
- Material parental : provenit din roci sedimentare (alternanfe
de argile, nirsipuri, pietriEuri, marne etc.).
- Soluri : brune Ei br,une luvice, pseudogleizate, eu -- mezoba-
zice cu mull, profunde, lutoase Ei lurto-argiloase, fdrd schelet,
,cu drenaj intirziat, cu volum edafic mijlociu.
Factori climatici:
- Cdldura : Tma: 9,0-8,0"C.
- Apa : Pa - 600-750 mm ; ETR - 500-550 mm.
Factori edatici:
- Tboficitate : ridicetF^ (T n ).
- Reactie : slab acidd (PH :6,0--6,8).
- Umiditate : U, : 4*31U": 3-2.
- Crildurd : Ia nivelutr zorei.
Factori limitativi:
- Volumul edafic mijlociu care conditioneazd o cantitate de ap6
accesibilS mai redus.
4. Structura biocenozei

Producitori:
Stratul arborilor:
.- Compozifia : In etajul dominant goruni (ssp. petraea, dale-
champii) qi stejar ped,unculat in propor[ii variate, frecvent
egale ; diseminafi fag, cireE, paltin de murr-.teEi de cimp, rar
fr,asin comun, tei pucios ; in etajul dominant pu{ine exem-
plare de fag, carpen, jugastru, sorb 'de cimp, mdr gi i:5r
pddurb{; frecvent poate fi arfarul tdtdrdsc.
- Consistenfa : 0,8-0,9.
- Productivitatea : clasa (II) III (IV).
- Caracteristicile dendrometrice : pentru gorun gi stejar de cla-
sele 116-1115.

Lemnul de
Subtipul Specia Virsta, ani Volumul, mt,/ha lucru, %

0.9 58- 52
lnalt St* Go --A:
productiv st
mijlociu 0,9
roducti'r 59- 55

-
Calitatea lemnului : trunchiurile cu forme in general mai pu{in
bune (mai ales cd arboretele provin aproape in toalitate din
lSstari) ; elagaj imperfect.
- Regenerarea naturalS: se produce rnai ugor la gorun decit ia
stejar, ceea ce in condifii de relief mai bine drenat, duce la
inlocuirea treptatd a s,tejarului prin gorun.
Stratul arbugtilor: b i n e d e z v o l t a tc, o m p u sd i n a l u n , p d d u c e l ,
porumbar, mdce$, salbd moale si riioasS, zmeur, clocotig, singer,
lemn clines,c,soc negru, calin, cruqin.
Stra,tul ierburilor qi subarbuqtilor: este in general
bine dezvoltat compus din specii de mull (Asperula odorata, Asa-
run1, euroryeunt, Stellaria holostea, Euphorbia amggdaloides, La-
mium gdleobdolon, Viola reichenbo,chiana), graminee (Dactylis
polAgama, Brachypodiurn sgluaticurn, Melica unifloro/ ;i alte spe-
cii (Geurn urbanunt, Glechomq hirsuta, Scrophularia nodosa s-a-)-

Elemente de structurl - stratul ierbos

-l
r reNenla dP Proc€ntul de
I Irensitatea
acopeflre cu I Biomasa, g
indivizi/m! umiditate
ierburi, % |

vernal 1,,
estival
l*
253
 Abundenlal^ , lAbundenta - I euttas'!'6/o
Gnpa de nevertebrate ;ifi;,'i. I crupa de nwertebratel;;i"il;tt; Grupa de n€veriebrate
lrela$vf,

Collembola Coleoptero Mecoptera

Thysanopteru 9,13 Lepiiloptera Aranea
Hetdloptero Diptwo Acarina
Homoptera 9,{3 Dermaptera Opilioniilo
Hymenoptero 5,66 Orthoptera Pseuiloscorpioniila

In gi pe sol

Grupa de nevertebrate Grupade n€verrebrate

l*LliiX":q I crup" a" nwertebrate

Lumbriciilae Dermoptero Staphylimidae 8,50

Isopoilae 3,60 Opilioniilo tolz Curculionidae u:'
Lith:bililae Aranea 18,36 Chrysonrctriilae'
Polydesmiilae 2,95 Carabiilae 18,96 Elateridae

J utridae 6,21 Searabeidae 0,98 Lepidaptera

Ilymenoptera

In sol

Deusitat.
Grupa de nevertebrate indivizi/m'?

Lumbricidae Acarina
Enchytraeiilae (Oribotidae)
Nematoilae CoIlemboIe

Activitatea dehidrogonazici actualS ln sol (mg formazon/lO0 g sol)

Litiera 3,34 5,41

Sol 0-3 cm 1)) 0 , 43
SoI 3-6 cm 0,17 0.39
 TIPUL DE ECOSISTEM : 6 732 Goruneto-stejdret, slab productiu,
at mnder pe luuisoluri gi soluri brune luuice, pseu.d.ogleizate,oligome-
zobazice. hidric deficitare, puternic alternnnte la suprafa$d.,cu Poa -
Caret praecot.
Subtiouri

1 . Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipuri de pddure : 5 142 Goruneto-stejdretde productiviiate
inferioard ; 5 712 Gorunet de cimpie inalta.
Tipuri de sta!iune:9/5 1 4 1 D e l u r o sd e g o r u n e t eP i , p o d z o l i t ,
puternic pseudogleizat, edafic rnic-mijlociu, cu Poa pratensis -
Carer cargophgllea, 6/7 332 Deluros de cvercete cu stejar Pm
podzolit - pseudogleizat,cu Poo pratensis - Carer caryophyllea.
Asocia{ii vegetale:

2. Areal: tip cu rdspindire re.dusd localizat mai ales in partea esticd

a Piemontului Getic intre Ploiegti-Tirgovi;te-PiteEti.

3. Stafiune:
Condi{ii:
- Altitudini : 150-350 m.
- Relief : platouri plane, slab fragmentate.
- Material parental : provenit din luturi Ei argile.
-'Soluri : luvisoluri albice si brune luvice, puternic pscudoglei-
zate, oligo- gi oligomezcbazice, cu moder, profunde, nisipo-
lutoase in orizonturile superioare, luto-argiloase - argiloase
. in Btw, fdri schelet, c,u drenaj intern foarte grelt, cu volum
edafic submijlociu-mijlociu ;i chiar mic.
Factori climatici:
- Cdldura : Tma - 9.5-10.5"C.
Apa : Po _: 550-700 mm : ETR: 500-625 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : redusd (7,*,, ).
- Reacfie : puternic - moderat acld:t (pH: 4,5-5,5).
- Umiditate:U,, 8-.61A. 1 cu exces primdvara gi in perioadele
ploioase si deficit in perioadele uscate.
- Aera{ie : slabd mai ales in perioadele cu exces de ap5.
- Cildura : minus primdvara din cauza stagnirii apei la supra-
fa{d.
Factori limitativi:
- Troficitatea redusd, umiditatea puternic alternantS, volunul
edafic mic, aerafia insuficienta.

255
4. Structura biocenozei

Producitori:

Stratul arborilor:
- Compozi{ia : In ctajul dominant ste-iar (in specral hibridul
Q. rosacea) $i gorun (in speeial ssp. polycorpa), in propor{ii
variate; in etajul dominat diseminafi carpert, tei pucios, ju-
gastru, sorb de cimp, mdr qi pdr pddure!.
- Consistenfa : 0,?-0,8.
- Pro'ductivitatea : clasele IV-V.
- Car:acteristicile structurale : pentru gorun de clasa IVo-Vo.

Diametrul
Subtipul Consistenta cln

slab St Go 0,8 50- 4.3

productiv
St Go 100 0.7 51-17

- Calitatea lemnului ; trunchiuri drepte, destul de bine elag,ate,

dar conicre,cu l,ungirne mica.
- Regener,arcnaturalS : dificila din cauza troficita[ii reduse si
umiditSlii alternante a solurilor in condifii de margini de pla-
toil, mai fragmentate qi mai bine drenate, gorunul se regene-
reazd,cu precddere determinind succesiunii spre gorunete.
Stratul arbuqtilor: d e r e g u l Sm i j l o c i u d e z v o l t a ct o m p u sd i n
pdducel, miceq, salbd moale gi riioasd, lemn ciinesc, sin.;er',
dirmox.
Stratul ierburilor qi subarbuqtilor: n e u n i f o r md e z -
voltat lipsind in microdepresiunile cu apa stagnanti prin-rdvara ;
compus rnai ales din determinantele Poa pratensis ssp. angusti-
Jolia Ei Caret flraecot, Ia care se asociaza frocvent Ranunculus
duriconrus, Scrophularia nodosa, Polggonatum latifotium, Geum
urbanrlm, Local Molinia coerulea S.a.

TIPUL DE ECASBTEM: 6 814 Cereto-stejdret cu carpen, htett gi

mijlociu productiu, cu mull, pe soluri brtnte gi brune-ro1cate tipice gi
srob - m,ediu luaice * eu gi mezobazice, hidria cuosiechilibrete, cu Arurn
- Braehypodium.
Subtipuri : 68 141 subtip inalt productiv;
68 142 subtip mijlociu productiv.

956
l. Referinte silvotipologice gi fitocenologiice
Tipul de pddure: 7 5 2 2 $ L e a o- c e r e t d e c i m p i e ( f a c i e s u lc u
carpen) ; 7 513 $leao - ceret de deal cu stejar pedunculat (si-
tua{iile cu carpen, fdrd tei) ; 7 421. Amestec de stejar pedunculat
cu cer Ei girni{a ; 7 431 Amestec de stejar pedunculat, gorun
cer gi girni{a.
Tipuri de staliune: U 7 4 3 0 D e l u r o sd e c v e r c e t ec u s t e j a r
Pm-s, brun edafic mare, pp ; 5/7 333 Deluros de cverc,ete cu
stejar Ps, brun podzolit - puternic pseudogleizat edafic mare
(pp) ; 3/B 420 Cimpie forestierd cu tranzifie gleau - ceret Ps (m)
brun-rogcat, mediu podzolit, slab pseudogleizat, edafic. mijlociu-
mare.
Asociatii vegetale: Q u e r c o r o b o r i - C a r p i n e t u m5 o 6 e t
Pocs 57.

2. Areal : In sudul gi lr"rir-,t lbrii, dispersat in arealul cereto-girniletelor

gi la contactul acrestora cu stejdretele gi Eleaurile cu stejar, pe
suprafe{e mici (de ordinul citorva mii de ha).

3. Stafiune:
Conditii:
- Altitudine : 100-300 m.
- Relief : cimpie Ei platouri joase (adesea in uqoare depresiuni),
versan{i slab inclinafi in vai largi lipsite de cursuri de apa.
- Material parental : luturi argile depozite loessoide.
- Soluri : brune eumezobazice gi brune-roEcate tipice sau luvice,
eubazice cu conlinut moderat - ridicat'de humus, profunde,
lutoase Ei luto-argiloase, slab qi moderat pseudogleizate, fdri
schelet cu volum edafic mare; Iitieri pe toati suprafa{a, dar
cu descompunere destul de rapidd.
Factori climatici:
- CStrdura: la nivel de Tma: 10,5-11",C.
- Apa 1pq - 550-750 mm ; E?R - 550-650 rnm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridi,cati (T ,v).
- Reactie : moderat - slab acidn (pH : 5,0-6,5).
Umiditate : U, : 3-4 U - 2-7.
"
Consistenta : estivald peste mijlocie in orizontul (Bt(w).
Aeratie : moderatd, temporar slabd.
Cdldura : la nivelul zonei cu minus primivara, in solurile
slabe stagndri temporare in orizontul Bt(w)'
Factori limitativi:
- Umiditatea estivali scizutd, aeralia temporar slabd.

17 - c. 205 257
 ''
4. Structura biocenozei

Producitori:
Str,atuI'arboriIcir:
- CopRozi{ia : in etajul dominant stejar
Ei c€r in propor{ii va-
.iubile ; diseminafi,pot aparg girni{a, ciregul, sor-oul-de'cimp,
trerhurdtor, :teiul arginti;u, paltinul, de cimp ; in etajul
, 'i: ' R-loput
dominat carpen: majoritar, jugastru, local arlar taiarasc, par
gi mdr pddure!, mojdrean.
- Consistenta : 0,9-0,8 (0,7).
-- Productivitatea : elasele I-IU. '
- Caraeteristicile dendrometrice : in subtipul inalt productiv
i pentru cer gi stejar de clasele I5-III5, iar in subtipul mijlociu
productiv de clasele II5-III5 (samin[a).

Indllinea Diametrul . - .- | Lemnul oe

Subtipul .I Specia Virsta, ani Ccnsisten!a m votumut, m"/nal
cm lum, %

inalt I C", 50 0,9 23- l 9 26-20 330-260 | 55-50

produc. I St.ped.
100 0.8 30- 25 1Z- 31 160- 380 | 58-54
50 0,9 l0- t6 24- t8 250- 180 | 50-46
mijloc. I C",
produc. I St.ped. 100 o,7 26-22 36- 32 350-280 51_ 50
|

Calitatea lemnului : trunchiuri drepte bine elagate atit Ia

stejar $i cer, 'cit qi la speciile de amestec.
Regenerarea naturalS : din sdmintd, se produce dificil la ste-
jar, mai uEor la cer gi la celelalte specii-, abundent la carpen,
care poate deveni invadant.
Stratul arbugtilor: s l a b E i n e u n i f o r m d e z v o l , t a t ,p r e z e n t
doar in ochiuri sau par{i Iuminate din arboret ; format din alun,
pdducel (CrataeguS monogAna, C. pentaggnol, sing€r, corn, Iemn
ciinesc, porumbar, .spinul cerbului, salbd moale Ei riioasd, local
clocotiE.
Stratul ierburilor qi subarb,uEtilor: bogatin specii
dar dezvoltat variabil in func{ie de gradul de umbrire; frecvente
suft Brach,Epodiurn sgluaticum, Arunt, orientale, Pulmonaria otfi-
cinalis, Euphorbia amEgdaloides, Geranium robertianum, Geum
.urbanum, Glechoma hirsuta, Lamium galeondolon, Viola reichen-
bachiana, Asperula taurina, A. odorata, Ceret siluatica, Melica
uniflora, Caret pilosa. Local pot fi mai fi.ecvente sp€cii de umi-
ditate mai mare (Aegopodiurn podngraria, Circaea lutetiann, Fes-
tuca gigontea, Geranium phaeurn, Milium effusurn (subtipul inal,t
productiv) g.a. sau mai micd (Lithosperm:u.rn.Wrryreo- coeru'
leunz, Eragarin uiridis) (subtip mijlociu productiv), in Oltenia Ei
Banat frecvent Helleborus odorus.

256
 TIPUL DE ECOSISTEM : 6 824 Cereto-stejdret, inalt ;i mijlociu
productiu, cu mull-moder, pe soluri brune gi brune-ro$cate luuiee, pseu-
dogleizote, mczobazice, hidric coasiechilibrate, cu Glechoma-Geum.
Subtipuri : 68 241 inalt productiv ;
68 242 mijlociu productiv.

Referinle silvotipologice 9i fitocenologice

Tipuri de pddure: 7 4 2 1 A m e s t e cd e s t e j a r p e d u n c u l a tc u c € r
gi girnild ; 7 437 Amestec de stejar pedunculat, gorun, cer, gir-
nifa.
Tipuri de sta liune: 1 3 / C F C i m p i e f o r e s t i e r dd e c e r e t o - g i r -
ni{ete Pslm brun roEcat podzolit, edafic mare; 14/CF Cimpia fo-
restierd de cereto-girnifete Pm, brun si brun-roqcat podzolit,
,divers pseudogleizat, edafic mijlociu.
Asocia!ii vegetale:

2. Areal I La contactul dintre cmto-girnilete qi stejdre,t de pedunculat

. in Cimpia Somequl,ui, Cimpia TimiEutui gi piemonturile aldturate,
precum gi in Cimpia Vldsiei, pe suprafefe mici.

3. Stafiune:

Condi{ii:
- Altitudini : 50-200 m.
- Relief : cimpie pland sau piemonturi joase.
- Material parental : luturi, argile, loessuri.
- Soluri : brune qi brune-roEcrartemai mult sau mai'pufin luvice
qi pseudogleizate, adesea compacte, profunde, Iutoase sau luto-
argil,oase, mezobazice, cu volum edafic mare-mijlociu.
Factori climatici:
- Cildura : Tma - 10-10,5oC.
- Precipitafii : Pc: 550-650 mm in sud, 650-750 mm in vest.
Factori edafici:
- Troficitate : ridicati-mijlocie (T ,r-u).
- Urnidita;te: aprovizionare cu ep5, buni primdvara 9i la ince-
putul verii, qi suficienti pind la limita neces'arului penltru
pl,ante in a doua parte a verii.
- Cllduri : norm'ali Pentru zond.

Factori limitativi:
- troficitatea solului, volumul edaflc uneori miilociu.

259
1, Structura biocenozei

Stratul arborilor:
- Compozifie: In etajral dpminent stejar ,pedunculat qi oer in
propor{ii variate, uneori se adaugd gi girnifS, frasin de luncd
.de la d,iserninat ,piad la facies ; in etajul dominat ar{arr tAti-
resc, ulm, jugastru, sorb de cimp, uneori tei argintiu, rar
carpen.
- Consistentd : 0,9-0.8.
- Pnrdrrctivit'ate : tleele II-III.
- Caracteristici dendrometrice : in'subtipul--inalt productiv pen-
tru stejar Ei cgr de elasele IIn-IIIa, in suhtipul mijlociu pro-
ductiv pentru atejar gi cer de clasele III6IV5.

I I tlna4rmea
-xr Lennul de
virsta, ani I consistentaI lucru, 7o

lnalt 50 0,9 21- l8 z3-20

100 0,8 28-24 38- 3,r
mijlociu Ce 50 0,8 20- 18
productiv St. ped. 100 0,7 3{- 30

- Calitatea lemnului : trurichiuri drepte, bine elagate, cu pro-

po{ie mare de lemn de lucru in subtipul inalt productiv 9i
cu proporfie mai micd de lemn 'de lucrr in sub,ti'pul mijlociu
pnoductiv qi in arboretele provenite din ldstari.
- R€enerare naturall : din sdminfi sc prod,uce greu }a stejar
gi ugor I'a cer qi celelalte specii.
Stratul arbuEtilor: p u t e r n i cd e z v o l t a t c, o ' n s t i t u im
t ai alesdin
corn, peducel, lemn ciinesc, salbS moale qi riioasi, dirmox ;.a.
Stratul ierburilor si subarbuqtilor: de tip Glechoma
- Geurn, cu frecven{d mare a acestor specii, la care se a$ociazd
Polggonnturn latiJolium, Viola odorata, V. hirta, Brachgpodium
sEluatieum, Potentilla rnicrantha, Poa nemoralis, Dactylis polg-
gaTrur,Pulmonaria oJJicinalis, Lothgrus niger q.a.
S tra.tu I m,u Ech i I o r : IipseEte.

TIPUL DE ECOSISTEM: 7 777 Ceret miilociu Si slab poductiu,

at mall, pe cernoziomuri oertice, pseudogleizate, eubazice, hidric gserio-
d.ic deficitare, cu Lithospermum.
_
Subtipuri : 77112 subtip mijlociu productiv ;
7L 113 subtip slab Productiv.

260
t. Referinfe bilvotipologicd ;i fitbcenologice
Tipuri de pid'-rre: ? 1 3 1 C c r : t d e s i l v o s t e p dp e c e r n o z i o m
degradat cu substiat d'e loess.
'[f,ipuri de sta{iune:5/9410 SilvostepA lnternd de cvercete
mezoxerofile-xerofile Pm, fdrd stejar brumdriu, cernoziom de-
gradat vertic 6/Ss, Silvostepd interni de ceret qi cereto-girni{et
Pm-i, cernozioln degradat greu, putbrnic @zolit - peudogleiiat
pe luturi fine.
As o ci a ti i ve ge t a I e : Quercbturn cerrisGeorgwu 41.

2. Areal : In partea de sud a ldrii (Banat Ei Oltenia) la limita dintre

p5dure Ei silvostepd pe suprafe{e mici (circa 2 000 ha).

3. Stafiune:
Condi!ii:
Altitudine: 50-200 m.
-R.elief : interfluvii largi de cimpie. .
-Material parental : luturi fine qi argile.
-Soluri : cernoziomuri argilo-iluviale (uneori vertice) qi tran-
zi{ii spre soluri brune-ro;cate * podzolite, eubazice, bogate
in humus, profunde, lutoase qi luto-arqiloasq compacte in
orizontul Btw * pseudogleizare, cu volum edafic ,rnijloeiu;
litierd continua, cu descompunere lent6.
Factori climatici:
- Cildura : la nivel de Tma: 10,5-11,0oC.
- Apa : Po - 450-550 mrn; ETR - 400-500 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicati (T ro).
- Reac{ie : moderat pind la slab acidd (pH :5,7-6,3).
Urniditate : U, 2-71 U, 7.
- Consisten{a : mare in orizontul Bt(w).
- Aeratie : bunA in orizontul superior, slabd in Bt(w).
- Cdldura : normald pentru altitudinea datd.
Factori Iimitativi:
-- Compactitate mare estivalS in ofizontul ts(w), aeialie redusi,
umiditatea scdzutd.

4. Structura biocenozei

Producitori:
Stratul arborilor:
- Compozifia : in etajul dominant cer majoritar; diserninatl pot
elpare girni{d, stejar brumiriu, stejar pufos, ultn ; ln etajul
dominat jugastru, artar tAHrAsc (uneori abundent), mdr Ei pir
pddure{, scoru$ comestibil, uneori mojdrean-

261
 - Colsislentgr i+ arborete nedegradate 0,9-0,8; de reguli,irxd
mai micd datoritd secituirli cioatelor (0,8-0,6).'
* Productivitatea : clasele III-V.
- CaracteriSicile dendrometrice : in subdpul mijlociu produotiv
,pentxu celqe elase.le IIIg-IV6 iar in silbtipuf slab
irodudtiv
de clasele IV0-V5 (pentru hstari).

Subtipul lnlllimea Diametill Volumul Irmnul d6

Specia Vtreta, atri Consistenla o/"
m cm mr/ha. !rcru,

mijlociu 50 0,8 t7-11 22- l8 180- 120 16-40

Ce
productiv
100 0,7 23-20 34- 30 280-2to 32-48
50 O,E t1- l0 18- 15 t20- 70 40- 36
sleb
productiv Ce
100 0,6 20- t6 30-25 rq)- 130 16::40

-Calitatea lemnului : trunchiuri in general ptovenite din ldstari,

curbate qi deformate la bazd. cu forme qi elagaj
imperfeet. S[Ec,tuoase
- R€generarea naturald : din siminf5 foarte dificild, atit din
cauza lipsei de sdmin{5, cit Ei factorilor sta{ionali nefavor'abili
(uscdciunea solului); negenerarea din ldstari incd viquroasi
la'cer.
Stratul- arbuqtilor: p u t e r n i c d e z v o l t a t ,u n e o r i o c u p d i n t r a a g a
srrpnafa{d ; este forrnat mai ales din pddtrcel, oorn, lemn ciineic,
dirmox, salbd riioasd, porumbal,
Stratul ierburilor Ei subarbuqtilor: n e u n i f o r md e z -
voltat in funcfie de umbrire; determinant este Lithospermum
purryreo - coeruleum qi Fraga:ria uiridis aldturi de care apar
unele specii de pidure (Geum urbanunt, Viola hirta, Polygona-
tum latifolium, Poa angustifolia, Dactylis polygarnn, Ajuga gene-
' aensis),' in ochiuri ,luminate Dictamnus gymnostglis, Festuca
uale sid,ca,,Chry sopogon grAllus, H gperiium perfor atum, Artemi-
sir: absinthium;.a.

. .TIPUL,DE ECOSETEM: 7.114 Ceret.tnalt ;i mijlociu productiu,

cu rh.ull, p:e soluri brune ;i brutte-roScate tipice' $i + ,luui6e, eu- ;i
mezobazice,hidric cuasiechilibrate, cu Glechomn-Geum.
Subtipuri : 77747 subtip inalt productiv; :, ' '; :
77 742 subtip mijlociu productiv.
: :"r' ;
1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice
Tipuri de pddure: 7 - 1 1 1C e r e t n o r m a l d e d e a l u r i ( s i t u a f i i l e
': fere, Genista, Poa nemoralis, Cytisus) ;, 7 112 Ceret de dealuri de
productivitate mijlocie; 7 7.21, Ceret normal de,cinrpie1. 7 527
Cero-qleau normal; 7 522 $leao.ceret de cirnpie ,(situafiile flri
carpen, tei). . r .. :,i . .,.

262
 'Tipuri 1 i t r D x D e l u r o s d e c v e r a e t e( d e c e r ,
de sta{iune:
' girnita) Ps, brun :b s-Iab podzolit-pseudogleizat, edafic mare ;
13rcF Cimpie forestierd de cereto-girnifete Ps/m brun-roqcat
podzolit, edafic mare (faclesul Glecoma-Geum).
Georgesc4 u1.
Asociaf ii vegetale: \ Q z e r c e t u mc e r r i s
\
2. Areil: Tipul cu rispindire m*e (circa 30 000 ha) in special in pre-
monturile din vestul {nriiigi in PodiEul Sornegan (15000 ha),
frecvent insi qi in Cimpia Romdni ; suprafele mai mici in Do-
brogea qi Cimpia de vest.

3. Stafiune:
Condi{ii:
Altitudini : 100-300 (400) m.
Relief : de regulS pe ver:sanfi cu inclinare mici - moderatd,
cu expozilii diferite sau pe forme de relief plane, suficient
drenate.
Material parental : foarte variat - depozite loessoide, luturi,
argile, pietriEuri, gisturi cristaline, eruptiv intermediar Ei
bazic.
- Soluri : brune eumezobazice si brune-roqcate tipice gi luvice,
eu- qi mezobazice,slab qi moderat humifere, profunde qi mij-
,' lociu profunde, Iuto-nisipoase pinl la luto-argi'Ioase, com-
pacte in orizontul B, fdri schelet sau cu pu{in schelet, cu
volum edafic mare Ei mijlociu; litierd continud cu descom-
i punere destul <ie activd.
Factori climatici:
- Calduri : Ia nivel de Tma .: 9,5-10,5oC.
i ' Apd : Po - 550-650 mm, ETR: 500-600 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : ridicatA (T py)
.,. Reac{ie : moderat - slab acidi (pH : 5,5-6,5).
- Umiditate : U,3-2/U 2-7.
"
Cdldura : la nivel normal pentru altitudinile date.
I
dlFactori limitativi:
" - Volumul edaf,icmijlociu, umiditatea estivald scizutd mai slabd
i \ in-B

!b Structura bioccnozei

ProducXtori
\
t Stratul arborilor:
iii t Cqmpozitia : in etajul dominant cer majoritar, $ileminafi sau
pinb-la proporfie de facies gorun, stejar, girni{d, frasin, tei
y"s irgintiu,'diieminafi cireg, plbp tremurdtor,'paltin de cimp,

263
 y1! ae .r31SoIEi f3g !.I..ri.; ir .tajrt qrmirrt jr-
"1-p tdtirdsc,
gastru,..ar{ar mdr gi pdr pddure!,- uneori scoru,
comestibil, m-ojdrean,ulm, exemplare rare de carpen.
Consistenfa: 0,9-0,8.

E#:i::T'-111?;:1ffiff;il1
, ," subtipur
ina,tproductiv
qentru _cer de clasele 16-115 iar in subtipul mijlociu pro-
ductiv de clasele II5-IiIb.

Subtipul Sprcia Inilf imea Diametrul Volumul Lemnul de

Vlrsta, ani Consistenla m cm mi/ha lucru, o7'o

lnalt 50 0,9 23- 18 26-20 330- 210 58- 54

productiv Ce
100 0.8 30-25 1Z- 36 460- 340 60- 56
50 0.9 18- t5 24- t8 210- 160 54- 50
mijlociu
productiv Ce
100 0.8 25-22 35'32 330- 250 57-52

-
Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, bine elagate la toate
speciile.
- Rggenerarea naturald: se produc€ uEor la cer, ca gi la spe-
ciile de amestec.
Straty_l arbuqtilor: d e z v o l t a tv a r i a b i l , i n f u n c f i e d e g r a d u l
de iluminare qi format din pdducel, porumbar, mdcieg,-salbi
moale qi riioasd, singer, corn, lemn ciinesc, uneori alun, dirmox,
ienupdr, Rzsczs aculeatus, R. hyppoglossurn E.a.
Stratul ierburilor $i subarbuEtilor: d e z v o l t a vt a -
riqbilr_ in_func{ie de gradul de iluminare; pe lingd determinan-
tele Glechoma hirsuta Ei Geum urbanum'sint fr&verrte Gntium
m,ollugo, Lath.grus Derrlrls, L. niger, Lychnis coronaria, poa ne-
moralis, Veronica, chamaedrys, Polygonatum tatifolium, Melicct
uniflora, Doctglis polggama, Brachypodium soiluaticum, Fragaria
uesca, F. uiridis, Sedum, mntitnum, Cgnanchum uincetoricutn,
Viola hirta ;.a.

TIPUL DE ECOSISTEM: 7 132 Ceret mijlociu productiu, cu ,noder,

pe luvisoluri pseudogleice, planice, oligomezobazice, hiilric perioclic defi-
citare $i Wternic alternante la suprafald, cu Poa-Caret praecot.
Subtipuri : 7L322 subtip mijlociu productiv.

1. Rcferinte silvotipologice 9i fitocenologiee

Tipuri de pddure: 7121 Ceret normal de cimpiepp (sr-
tua{iile cu Caret Insecot - Poa angustiJolia).
Tipuri de sta$iune: Q t r D 2 D e l u r o s d e c v e r c e t e( d e g o r u n ,
cer qi girni{a) Pm, podzolit - pseudogleizat, edafic mijlociu;
6/7 332 Deluros de cvercete cu stejar Pm, podzolit - pseudo-

26t
 gleizat, cu Poo gratmsis - Carer caryophalleo,. l9lCF Clmpie
' ' forestied de cereto*girni{.ete Hn brun gi brun-roEcat pdzolit,
divers poeudogleizat, edafic mijlociu.
'Asociatiivegeta1e:QuercetumcerrisGeorgescu41.

2. Areal: pe suprafele_mici-ln arealul celorlalte cerete in sudul s,i vestul

lirii.

3. Sta!iune
Condi{ii:
- Altitudine : 100-300 m.
- Relief : plan de cimpie gi platouri
; versan{i cu inclinare
slabd.
- Material parental : luturi fine, argile, marne argiloase.
- Soluri : luvisoluri albice pseudogleice, planice, moderat gi slab
humifere, profunde, luto-nisipoase in orizontul superior pind
la luto-argiloase in orizontul BtW, foarte compact, puternic
pseudogleizate, fdrd schelet, cu volum edafic mijlociu, litierd
continud cu descompunere lentd.
Factori climatici:
- Caldura : la nivelul de Tma: 10-11oC.
- Apa : Po = 550-650 mm; ETR * 500-600 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : submijlociu Ei mijlociu (T ,1-r11).
- Reac{ie : moderatd - slab acidi (pH : 5,0-6,0) pini la
puternic acidd (pH sub 0,5 in orizontul eluvial).
- Umiditate : cu varia{ii mari de la excesive (U, 9-8}, cu
stagnare temporatd primdvara, pind la deficitarS (U 7).
- Aerafie : bund' la orizonturile superioare, slabd in B. "
- Caldurd : mai micd primdvara.
Factori limitativi:
- Troficitatea submijlcie qi mijlocie, umiditatea estivald redusd,
aeralie slabd qi compactitatea mare a orizontului B.

4. Struetura'biocenozei

Produc[tori
Stratul arborilor:
- Compozi{ia: in etajul dominant cer majoritar; diseminafi sau
pin5 la propor{ie de tacies girni{5, gorun (Q. polAcarq/, ste-
jar pedunculat, frasin; in etajul dominat jugastru. ar{ar
tAtdrdsc, sorb comestibil, pdr piduref.
- Consisten{a: 0,8-0,9.
- Productivitatea : clasa III (IV).
- Caracteristicile dendrometrice : pentru c€r de elasele II5--1yn.

265
 lnSlfimea Diametrul Volumul Lemul de
Subtipul .Specia Vlrsta' 3ni Cdsistenla .m cm mt/ha .ltrcru, %

mijlociu v) o.8 . l3- t4 24- t8 2(n- 125 50-d5

(slab) Ce
productiv 100 0.7 23- 20 .]{ -* 23 310*210 5{-.50

-Calitatea lemnului : in arborete din sdminfd trunchiuri drep-

te, destul de bine elagate; in arborete din listari tiuriChiuri
sinuoase cu putregai frecvent la bazi.
- Regenerarea naturalS : din s6min{a este,nr.ai dificild, din cauza
.. lipsei de sdmin{6 qi a regimului de umiditate alternant.
Stratul arbuqtilor; d e z v o l t a tn e u n i f o r m 9 i f o r m h t m a i
ales din pdducel, lemn ciinesc, dirmox,. salba riioas6, singer'
Stratul ierburilor ci subarbugtilor: dezvoltatne-
' uniform, in funclie de gradul de'umbrire; deterrninante sint
Cat'er praecox gi Poo angustiJolia, la care se asociazi multe spe-
cii de Carex:(caryophyllea, tam,en'tosa,corttigua, diuulsa) ; f.rec-
vente sint qi Calamagrosiis epigeios, Centatrhnrl untbellatum,
Dactylis polygann, Lychrtis coronaria, Lysimuclia nummttlan'ia,
Veronicu chamaedrys; in locuri mai bine drenate Geunt urba'
nunt,, Gleclwma hirsuta, Melica uniflora, chiar unele specii de
mull.

Elemente de structuri in stratul ierbos

Nr. de Frecvenla Densitatea ' Biomrsa Umiditatea

Fenospect acopefln! g.r.lr./-'
specii o,/n indivizi/mr
cu ierhuri..

vernal ,t1 100 197 29,36 6.1

estival 48 100 61 33,35 64

Consumatori qi descompunitori
ln stratul arborilor

Abundenta I Abundenta Grupa d'e ;Aburtdenfa

Grupa de Grupa de re la tiwl,
rclativd; nevertebra te rclativt, neYertebrate
ncvertebrate
I % %

Coltrembola, . Coleoptera 53,58 Mecolt?ra

Thylanoplird to,zr Lepido'ptela 7,11 Aranea . t4,29

H ri"r'optera 7,t4 Dipterc 117 Acarin,a

Homoptera 3,57 Dernaplera Opilioniila

Hymenoptera Orthoptera Psewf,oscor,p.ioniQa

266
 ln 9i pe sol

Grupa de Atundenta Abundente

relativA, .GJupa.de
nevertebmte ncvertebrate relativi',

Luqnbricidae Derrnaptua 3,75 Staphylinidae 6,96

.:
Isopodae 2,t4 Opilioniita 19,26 Curaulionidae 8,29
Lithabiitlae 1,28 Aranea 12,81 Chrysomeliilac
Polyilesmidae 1,07 Carabiilae 27,81 Elateridae

Juliil.a.e 1,88 Scarabeidtte 1,31 Lepidopttta

Fornricid,ae 10,43

Grupa de Densitate
nevertebrate indivizi/mt

Lumbricidae 1 15 0 0
Enchytroeidae
Nematod,ae 44 500

Activitatea dehidrogenazici ln sol (mg formazon/100 g sol)

Litiera
Sol 0--.3 cin
Sol 3-6 crn

TIP;-'IL DE IICOSISTE&I: 7133 Ceret sla.b productiu, cu, nlo{Jcr, pe

planosoltiri gi soluri pseudogleice, planice, oligobazice, hidric cuq:iiecltili-
brate ;i elter?Lo,ntela suprafald, cu Agrastis.Carer bri.zoides;

Subiipuri : 71 333 subtip slab productiv.

1. Referinle silvotipologice ;i fitocenologice :

Tipuri de pddure: C e r e t d e c i m p i e j o a s d c u f e n o r n e n ed e
inmfdEtinare,(men{iupe pag. 254) 7 722 Ceret de- depresiune.
':T i pu r i d e' .s,ta.t.i u ni : g,l$142, Deluros :)de.cvercete de cer
9i girnifd) Pi puternic, podzoiit-pseudogleizat, edafic submijlociu
ctJ Cdl"er - Poa prdtensis ; 717SSI Deluros de cvercete cu ste-
jar Pi-m, puternic podzolit-pseudogleizat.sau pseudogleic, eda-

zG?
 de ceret Pi/rn, puternic'podzolit-peudogleiq planic, edafic sub-
mijlociu'mic; 19/CF- Cimpie forcstieri-rovini de cereto-stejlret
Pm(i), pseudogleic,puternic podzolit, edafic submijlociu.
As.ociafii vegetale:

2. Areal: Destul de rar in Oltenia, pe Valea MureEului gi ln Podiqul

Somegan

3. Statiune
l

Condi!ii:
- Altitudine: 100-200 m.
- Relief : terase vechi plane, cimpii, platouri nedrenate.
- l\{aterial parental : argile, luturi fine.
- Soluri : pseudogleice planice sau planosoluri, puternic luvice,
oligobazice,'slab humifere, profunde, lutoargiloase qi argiioasg
indesate, pseudogleizate sau pseudogleice, cu volum edafic
mijlociu qi submijlociu - litiera continui cu descompuneie
lentd.
Factori climatici:
- Cildur5 : la nivel de Tma: 9,5-10,5'e"
- Apa : Pa - 650-750 mm ; ETR : 5O0-600 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : submijlocie /"rJ.
- Reac{ie : puternic-moderat acidd (pH : 4,7-5,6).
- Umiditate : U o 9-8fU 1 ; in exces in cea mai mare parte
a prlnr6verii qi inceputul" veril, deficit in a doua parte a
vcrii.
- Aera{ie : slabd in perioadele de stagnare a apei ; sl,ab5 in
orizontul Btw qi vara.
- Cdldura : mai scdzutd cu 1-2'C fafa de normal6, din cauza
inmldqtinirii.
f'actori limitativi:
- Volumul edafic mijlociu $r $ubmijlociu, troficitatea scdzuti,
umiditatea estivalS scizut5.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozilie : in etajul dominant cer majoritar; diseminat sau
pinh la propor$ie de facjbs stejar pedunculat, frasin, girni{a ;
ln etajul dominat pdr pddur€!, ar{ar t[tdr5sc.
- Consisten{a : 0,9-0,8.
- Productivitate : clasele IV-V.
. - Caracteristici dendrometrice : pentru cer dd clasele ItrIb-Vg.

268
 Subtiptl Specia Vi6ta, ani
Inrliinoa Diametrul. Volunul' Lennul de
Consistenta m cm "iucr,u, %
mr/ha

slab - 50 0,8 16- ll 20- t6 160- 90 13- 36

prrcductiv Ce
100 0,9 22- t7 32-26 210- t50 48- 38

-- Calitatea lemaului : trunchiuri scurte, conice cu coroana dez-

voltate.
- Regenerare, naturald : dificil^d, din cauza rarititii fructifica-
{iei qi inmlaptindrii (sau usc5rii) exc€sive a solului ; se pro-
duce mai ugor pe microridicituri.
Stratul arbuqtilor: d e s t u l d e b i n e d e z v o i t a tf o r m a t m a i
ales din piducel, singer, lemn ciinesc, salb6 riioasd.
Stratul ierburilor $i subarbuqtilor: d e z v o l t a vt a -
l4bil, s_ar.acin specii ; determinanta est€ Aglrostis stolonifera qi
Caret brizoides care pot deveni abundente, mai ales in par-
chete ; se adau-gi Calarnagrostis epigeios, Descha.mpsia caespi-
tosa, Juncus etlusus, Veronica officinnlis, Lysimachia nurnmila-
rio. Scutellaria galericulata, Carex cargvphyllea, Genista tinc-
toria q.a.

TIPUL DE ECosrsrEM : 7 13s ceret mijlociu pt'orluctiu, cu rnod.er,

gte.soluri ,bryrye luui,ce gi lutsisoluri, pseudogleizate,-oligornezobazice,hi-
clrir cuasiechilibrate ;i alternante pe profit, cu Genista-Festuca hete-
roplryl.la.

Subtipuri : 77 352 subtip mijlociu productiv.

1. Referinfe silvotipologice .si fitocenologice

Tipuri de pddure: 7 1 1 1 C e r e tn o r m a l d e d e a l u r i( s i t u a { i i i e
cu Ge,nista, Poa nemoralis, Cytisus ttigricansj ; 7 tl? Ceret de
dealuri de productivitate mijlocie (situafiile ct Genista-Festuca).
Tipuri de staliuni:6lFD2 D e l u r o s d e c v e r c e t e( d e g o r u n ,
cer Ei girnifa) Pm, podzolit-peudogleizat edafic mijloeiu.
Asocia!ii vegetale: Q u e r c e i ; i nc e r r i s G e o r g e s c 4
u1.
I Areal: In special pe piemonturile din vestur lirii (circa 25 000 ha).

3. Stafiune
Condi{ii:
- Altitudini : 100-300 (400) m.
- Relief : versanfi cu inclinare moderatd.
- Material parental : mai ales din roci acide - gresii, pietri-
Euri, luturi, qisturi cristaline.

269
 - Soluri : brung, mediu - puternic luvice qi l,uvisoluri, albice
oligomezobazice, slab-humifere, mijlociu profunde qi superfi-
eiale; nisipo-lutoase pind la luto*argiloase (in orizont'ul tstw)
, pseudogleizate, divers scheletice, cu volum edafic mijlociu pind
rtrarhie ; Iitierd contindd cir d€sCompunefelentd.
.
Factori climatic"i;,.-
- Cdldura : la nivel de Tmn - 9,5-10,5'C.
' ',Apa : Pa -- 650.:750 mrn;'EfR : 550-600 rnm.
Factori edafici:

-
Reac{ie : modiiati - siab acidb @i7 5,0--6,5) in orizontul
superior, foarte puternic moderat acid5 in orizontul eluvionat,
(pH : 4-5,5).
- Umiaitate: [,Jo 7-5lU 2-1r; umiditate alternanti pe pro-
fil din cauza orizontului " Bt(w) compact.
- Aer,alie: bun5, mai slabd in orizontul Bt, compact.
- Caldurd : in jurul mediel pe altitudine.
Factori limitativi:
- Volumul edafic mic, troficitatea mijlocie gi umiditatea esti-
valS scdzutd

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
Compozi{ie : In etajul dominant cer majoritar; diseminali go-
runi, girnila, sorb de cimp, plop tremurdtor, cireq, uneori fag
balcanic ; in etajul dominat jugastru, ulm, uneori puline
exemplare de carpen.
- Consisten{a: 0,9-0,8.
- Productivitate: clasa II-III.
- Caracteristici dendrometrice : pentru cer de clasele 116-1115.

Inlltimea Diametrul Volumul Lemnul de

Subtipul Specia Vista, ani Consistenla m cm mt/ha lucru, o/o

lnalt 50 0.9 20- t5 24-20 264- fio 52-44

mijlociu Ce
productiv 100 0,8 27-22 37-31 370-270 56* 50

-
Calitatea lemnului : trunchiuri drepte destul de bine elagate.
-
Regenerare natuialS : nu intimpind greutali, atit la cer cit
gi la celelalte specii.
Stratul arbuqtilor: d e r e g u l S b i n e d e z v o l t a t f, o r m a t d i n
piducel, mdcieE, salbd moale qi riioas6, lemn eiinesc g,a.

270
 Stratul ierburilor gi subarbuEtilor: al5turide de-
terminanteLe Genista tinctoria gi .l?estaca heterophylla poate fi
., local abundentl Poa nemoralis,' se asociazd Cytisus tigricans,
Dactylis polggam,a, Lapsana contmunis, Carel: contigus, Calium
pseudoaristatunt, G. uernunt q.a.

','.'TIPUL DE ECOSLSTEM: 7 274 Ceret cu carpen, inalt gi mijlociu

productio, cu m:u,ll, pe soluri brune gi brune-roqcate luuice, pseudoglei-
zate, ett- gi mezobazice, hidric cuasiechilibrate, cr.t.Arum Brachupodium.
Subtipuri : 72 747 subtip inalt productiv ;
72 742 subtip mijlociu productiv.

1. Referinfe silvotipologice ;i fitocenologice

Tipuri de pddure: 7 1 1 1 C e r e tn o r m a l d e d e a l u r i( s i t u a t i i l e
cu etaj dominat de carpen) ; 7 712 Ceret de dealuri de produc-
tivitate mijlocie (situaliile cu etaj dominat de carpen).
f,ipuri de sta{iuner 5 . 7 3 3 3 D e l u r o sd e c v e r c e t ec u s t e j a r
Ps, brun-podzolit --; puternic pseudogleizat, edafic mare (pp) ;
., 1/FD2 Deluros de cvercete (de cer, girni!5) Ps, brun -F slab
., podzolit peeudogleizat, edafic mare ; 3/6 153 Deluros de cvercete
cu Eleauri de deal fdrd fag Ps,/m, brun Ei cenuEiu edafic, [Iare.
Asocia!ii vegetale: Q u e r c o c e r r i s- C a r p t n e t u r nR o g c a i u
et iill. 66.

2. Areal: frecvent in piemonturile gi munlii joqi din vestul lirii, Iocai

;i in Podigul Getic .

3. Sta!iune

Condi{ii:
- Altitudini : 100-400 m.
- Relief : v€rsanti umbrili, partea inferioard spre vale a ver-
santilor insorili, sei.
- Material pa.rental : foarte variat - in piemonturi gi Podiqul
Getic luturi, argile, pietris,uri, in munlii jogi gisturi cristaline,
roci eruptive intermediare gi bazice.
- Soluri : brune eumezobazice gi brune-roEcate Luvice, eu gi me-
- zobazice, moderat humifere, profunde Ei mijlociu profunde,
Iutoase gi argiloase, pseudogleizate, firi schelet sau cu pulin
schelet, cu volum edafic mijlociu Ei mare.
Factori climatici:
.,- Ciidura : la nivelul Tma - 9-10.5'C.
- Apa : Pa:750-850 mm ; O?R : 550:-600 mm.

277
 Factori edaf ici:
Troficitate : ridicatd qi mijlocie (T to-rrt).
- Reacfie: slab acide-neutrl (pII in orizonilrl superior 6,0-7 rz
in orizontul "eluvial 5,8-6,3).
- Umiditate : f-r',3-21U" 2-7.
-- Aera{ie: bunri.
- CSIdura: cu putin rnai sclzuti fa{a de nivelul normal pentru
erltitudine.
Factori limitativi:
- Volumul edafic mijlociu,"umiditatea estivali redus6.

4. Structura biocenozei

Producdtoh

Stratul arborilor:
- Compozilie : cer uneori majoritar, goruni in proporfii varie-
bile, disemina{i stejar, girriifS, fag, plop tremur6tor, paltin
de cimp, sorb de cimp, cireq, frasin ; in etajul doi carpen ma-
joritar, jugastru, scoruq comestibil, pir pldure!, uneori moj-
drean.
- Consisten{a: 0.9-1,0.
- Productivitate : clasele I-III.
- Calacteristici dendrometrice : in sub'ripul inalt productiv pen-
tru cer de clasele I5-II5 iar in subtipul mijlociu produc'tiv de
clasele II5-III5.

lntlfimea Diametrul Volumul I Lcmnul de

Subtipnl Specie Vlrsta, ani Consistenta m cm m37ha lucru, To
I

lnalt 300- 2 10 55- 50

productiv
100- 420- 330 58- 54
-:L:34
50 24- 18 210- 160 50- 40
mijlociu
productiv t00 300-220 54-50

- Calitatea lemnului : trunchir,rri dr.epte, bine elagate, Ia cer' 9i

gorun.
- Regenerarea naturald: uqoard la cer qi alte specii, dar se-
mintigul dispare curind, din cauza umbrei carpenului ; car-
penul se regenereazd din abunden[a qi eliminS frecvent cver-
cineele determinind formarea de cdrpinete pure.

272
 Stratul arbuEtilor: d e z v o l t a tv a r i a b i l , i n f u n c l i e d e g r a d u l
de umbrire al arboretului, Ei compus din pidrrcel, porumbar,
micieq, salbi moale Ei .riioasi, singer, corn, lemn ciinesc, mai
rar alun, dirmox.
Stratul ierburilor Ei subarbuEtilor: d e o b i c e ib i n e
dezvoltat format din determinantele Brachypodiunt. siluatic'wrv,
Arurn maculatum, Pulmonaria officinalis, asociate cu. un numir
mare de specii de pdduri mai luminate (Cynanchum oincetori-
cum, Campanula per sicifolia, Sedum nte;-i,m,un1,,Chr y sarttlt etnum
co;'qrnaosum, Fragaria uiridis, Po& nernar"alis,Digitalis granrti-
ilu'a, Helleborus odorus) si alte specii de pidure (DactElis po-
lyqanm, Melica uniflora, Glachoma hirsuta, Viola reichenbachi-
ana, Caret pilosa),' sint prezente specii acidofile (Hieracium, um-
lteltatutn, Veronica officinalis, Luzula luzuloides) Ei specii' de
r.rmiditate mai ridicatd (Lysimachia nummularia, Circaea lute-
tiana g.a.).

TIPUL DI: ECOSISTEM : 7 377 $leau de cer (! gorun'1 - tei ar-

gitttiu -- cdrpini[d, slob productiu, cu titutl, pe :oluri rencle.inice ;i cer-
noziomuri carnbice, eubazice, hidric periodic deficitare, cu Mercurialis
oData.
SuirLipuri : 73 713 -subtip slab productiv.
t. Referinfe silvotipologice pi fitocenologice
Tipuri de pddure: 7 5 3 7 C e r o - E l e a ud e s i l v o s t e p d d o b r o -
geana ; 7 512 $leao-ceret de deal cu elemente termofile
Tipuri de sta{iune: 7 0 6 1 2 2 D e l u r o sd e c v e r c e t e( d e g o -
run, cer f stejar pufos) Pm, rendzinic edafic nrijlociu ; 711612l
Deluros de cvercete de gorun, cer, stejar pufos) Pi rendzinic eda-
fic mic ; 72t7 220 Deluros de cvercete cu stejar Pm, r,endzinic
edafic mijlociu-mare ; 13i7 210 Deluros de cvercete cu stejar Pi,
rendzinic edafic mic.
Asocia{ii vegetale: C a r p i n o ( o r i e n t a l i s )- Q t L e r c e t u .cr ne r -
ris Oberd. 48.

Z Areal : tip cu rdspindire redusd (circa 2 000 ha) in sud-vestul Do-

brogei gi in sudul Banatului.

3. Sta{iune
Condi{ri:
- Altitudine: 100-200 m.
- Relief : versanfi de rqguld insori{i, mediu Ei puternic inclin:rfi.
- IVlaterial parental : provenit din roci calcaroase $i I'oess.
- Soluri : rendzinice sau cernoziomuri cambice, eubazice, intens
humifere, superficiale pinn la mijlociu profunde, luto-nisipoase
qi lutoase, cu volum edafic mijlociu pina Ia mic, litiera continu5,
cu descomptrnere lentd.

l8 -c. 205 273

 Iactori clima.tici:
- Cildura : Ia nivel de Tmn - 10,5*1tr,5oC.
J- Apa : Po 450-550 mm; in Dobrogea, 750-800 mm in
Banat : ETR: 450:600 mm.
Factori edafici:
Troficitate : mijlocie qi ridicatd (T rtrr, l,
Reac{ie : slab acida - neutri @H - 5,8-'7,2).
Umiditate : U, 3-2,'U" 2-t.

tu"ffiit?trolltl;EeEtenivelul norinal pentru altitudinea datd.

Factori limitativi:
Umiditatea estival6 redusA.

4. Structura biocenozei

Producitori a

Stratul arboriior:
- Compozi{ie : in etajul dontinant cer, tei argintiu in propor{ii
variabile, diseminat girnlta, gorun (Q. polyearpo,, steJar pu-
fos; in etajul dominat carpinild si mojdir:an (adeseacu acLl-
perire mare), par padure!, jugastru, sorb comestibil.
- Consistenla: etaiul dominant 0,5-0,7, etajul dominat 0,8:-i,0.
* Productivitate ; clasele IV-V.
-- Caracteristici dendrometrice : pentru cer qi gorun de clasele
IVo-V5.

Inil! imea I Diametrul volumul I Le-.ut ae

virsta, ani I Consistenla m3/ha lucru, %
I

slab Ce, Ga L4-10 | 20-16 ,ro- ooI

productiv
Cc, Go

-calitatea lemnului ; trunchiuri scunde, cu coroane dezvqltate.

-Regenerare naturala : din sdminfa, foarte dificila la iverci-
nee din cauza fructificaliilor rare, ,atacului de insecte carpo-
fage, uscirciunii gi concurenlei puternice a cdrpinilei qi moj-
dreanului, care se regenereazdmai uqor.
stratul arbugtilor: d e z v o l t a tn e r e g u l a ti n s p a l i i l e l i b e r e
de c5rpinila gi mojdrean gi format din 'corn, dirmox, lemn cii'
nesc, salbd moale riioasS, uneori scuinpie.
stratul ierburilor $i subariruqtilor': nrei dezvoltat
numai rn ochiurile libere de carpiniid, mojclrean ;i arbu;ti ; de-
tenninante sint Piptatheru'rn uire:;cens, Illerctrialis ou\ta, impre-
uni cu alte specii sudice (LEchnis cot^onaria,Lithospermum, pur-

274
 par&-coeruleum, Cynanchum uincetoti:cum,, Viola hirta, Chrgs-
anthemum corllbosum, Lathyrus niger, Arabis turrita, in Dobro-
gea Ei Paeoniu peregrirwl.

TIPUL DE ECOSISTEIII. ? 474 Cere-to-gi.rnifet,inalt gi mijlociu

produetits, eu mull, pe soluri brune Si brune-rogcate tipice. gi mollice,
slab luaice eu- ;i mezobazice, hidric Cuasiechilibrate, cu Glecomn-Geum.
Subtipuri : i4141 subtip inalt productiv;
71142 subtip millociu productiv.

1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tipul cie padure: 7 3 2 1 C r . : r e i o - g t r n i {deet c i m p i e ; T B 1 1 C e -
.cl.o-girnitet de dealuri lsilLraiiilc''l'itri flora acidofild).
Tipul de staliune: 1 / F D 2 D e l u r o s d e c v e r c e t e( d e c e r , g i r -
-F slab podzolit-pseudogleizat, edafic mare t3/Cn
{!a) Ps, brun ;
Cimpie forestierd de cereto-girnilete Ps,'m, brun-roqcat podzolit,
edafic mare.
Asociatii vegetale: Quercetum farnetto-cerris Georges-
cu. 45.

2. Areal: ,tip cu rlspindire larg6 atit in Nluntenia, Oltenia cit qi Ba-

nat (circa 45 000 ha).

3. Staliune

_ Ccr:.di!ii:
- Ali:itudini : 50-300 m.
- Eelief : plan de c,mpie qi platou, r,ersanli slab inilirrali cu
diferite expozitii.
- Material parental : depozite loessoide lutoase, depozite prove-
rrite din rtrarire argiloase, luturi, argile.
- Soluri ; brune eutnezobazice si brune ro;cate tipice Ei luvice
;i tranzi.{ii de la brune-rogcate la cernoziomurilcambice, eu-
qi mezobazice, slab gi modertrt humifere, profunde, Iutoase
in orizonturile superioare pind la luto-argiloase in orizontul
Btw compact, slab-pseudogleizat ; volum edafic lxare ; litier6
continui cu descompunere destul de activd.
Factori climatici:
- CdIdurA : Ia nivelul de Trna : g,5-10,5'C..
Api : Po:550:650 mm ; E'IR : b00-600 mm.
,
Factori edafici:
- Troficitate: mijlocie Ei'.mare (7,,,-rr),
- Reac{ie : slab acidA (pH : b.B-6,8).
- Umiditate: U" 3-2t'Uu 2-1.

275
 -. Aerafie : buni (cu excep$ia perioadelor eu exc€s temporar
de api) mai slabi in Btw.
- C5ldura : mai pufini in perioadele cu exces de apd (primd-
- vara).
Factoril limitativi:
- Deficitul estival de umiditate.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie: in etajul dominant qi girnifa in proporfii
""r
foarte variate ; pe alocuri pot fi diseminali gorunul, stejarul
pedunculat, frasinul de luncd, plopul tremuritdr, teiul' ar-
gintiu; in etajul dominat jugastru, arfar tdtdrdsc, p6r p6-
duref, in unele regiuni mojdrean, carpen.
- C"onsisten{a: 0,9-0,8 in arborete nedegradate.
- Productivitate : clasele I-III in arborete nedegradate mai sci-
zuti in cele din lSstari.
- Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv pen-
tru cer Ei girni{d de clasele I5-IIi iar in subtipul mijtociu pro-
ductiv de clasele II5 III5.

Diametrut Lmnul do
Subtipul Specia Vlrsta, ani Corcistenta u m Volumul, mlha Irrcil, %
ilnlllimea,

lnelt 50 0,9 2A*$ 24- 9 290-2lO 55- 50

productiv Ce,Gi
r00 0.8 28-23 38- 30 {00- 330 58- 54

50 o.9 t7- t5 t9- t5 210- 150 50- 46

mijlociu
productiv Ce,Gi 100 O,E 25-20 32-28 . zt0*210 55- 50

-
Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, bine elagate cu lemn
de bunn cafitate la girnifS, mai slabd la eer in arborete din
lSstari cu trunchiuri. sinuoese, frecvent cu pnrtregai la bazi.
- Regenerare naturald: din siminfa se produce relativ uqor in
arboretele de codru (mai bine la cer), dar slab in arboretele
de crlng (aproape numai cerul) ; in aceste arborete gtrnita
se regenereazd frecvent din hstari subterani, aleAtuind frec-
r vent un etaj dominat.
Stratul arbugtilor: d e r e g u l l f o a r t e b i n e d e z v o l t a t ,p e
alocuri compact, format din piducel (Crataegus tnonoggnn, C.
pntagynn), salbi moale gi riioasd, lemn ciinesc, singer, corn,
porumbar, micieE, spinul cerbului, mai rar clocotiE.

n6
 Stratul ierburilor Ei subarbuqtilor: puternicldez-
voltat in locurile lipsite de arbuEti ; determinante sint Glechoma
hirsuta gi Geum urbanurn,la care se adaugd alte specii de pddure
.. (Dactglis plggama, Brachypdium siluaticum, Vi.ola hirta, Polg-
gonatum latifolium, Ajuga reptans, A. geneuensis, Veroni,ca
chamneilrgs), c€ +i specii de pdduri luminate (Lychnis coronaria,
Poa angustifolia, ChrEsanthernuln eoryrnbosurn, Cynanclw.m uin-
cetoticurtt,, Thalictrum mirws, Verbascum phlontoides, I.nula sal-
licirn) q.a.

TIPUL DE ECOSISTEM: 7 432 Cereto-girniget slab productiu, cu

nzoder, pe luuisoluri, brune gi brune-rw;cate puternic luaice, pseudoglei-
zate, oligomezobazice, hidric periodic deficitare qi puternic alternante la
suprafa{5, cu Poa-Carer praecot.
Subtipuri : 74323 subtip slab productiv.

1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pddure:
Tipuri de staf iune: 6 i F D 2 D e l u r o sd e c v e r c e t e( g o r u n ,c e r ,
girni{d) Pm, dopzolit-pseudogleizat, edafic mijlociu i 617332 De-
luros de cvercete cu stejar Pm, podzolit-pseudogleizat, cu Poa
pratensis -- Carex cargophgllea; I4ICF Cimpie forestierd cu
cereto girni{ete Pm, brun gi brun-rogcat podzolit, divers pseudo-
gleizat edafic mijlociu.
AsoCia!ii vegetale:

2. Areal : mai frecvent in sudul tdrii, Iocal se intilnegte qi in vest (circa

10 000 ha).

3 . Sta!iune

Condi!ii:
- Altitudini : 100-300 m.
- Relief : plan de cimpie qi platouri, mai rar pe versanli slab
inclina{i.
- Material parental : argile, luturi fine.
- Soluri : brune-rogcate Ei brune luvice, oligomezobazice, slab
humifere, profunde gi mijlociu profunde, lutoase Ei lutoargiloase,
cu orizont Btw foarte compact, puternic pseudogleizate, cu
volum edafic mijlociu.
Factori climatici:
- Cdldurd : la nivelul de Tma # 10,5-11'0(C.
- Apd : Pa:550-650 mm ; E?R - 500-600 mm.

277
 l'actori edafici:
' 1 Trofieitate.: mijlocie
9i scdzutd (T ,rr-rr').
- Heac{ie: moderat acidA (pH: 5,0-5,8).
-.Umiditate Uu 8-6lUe 1-0 vernal temporar in exces, estival
scdzut5.
- Aerafie : slabl mai ales in orizontul B compact.
- Cdldura : prlmivara mai scSzutd din cauza excesului de apd.
Factori limitativi:
- Aera{ia insuficienta primSvara, apa accesibili redusd vara,
.troficita tea rnij locie-scdzutA.

4, Structura biocenozel
I

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozitie : in etajul dominant aproape exclusiv cer qi gir-
ni{A in propor{ii variate; diserninali foarte rar frasin de
lunci ; in etajul dominat ar[ar tdtirisc, jugastru, pir pl-
duref.
- Consistenla : 0,9-0,7.
- Productivitatea : clasa IV (V).
- Claracteristici dendrometrice pentru cer de clasele III6-V0 Ei
girnila de clasa III6-IV5 (simin!5).

Diametrul . -.- | Lemnul de

Subtipul Specia Vireta, ani Consisten, Inillimea, m Yoruur, m"/ha
cm I lucru, g6

slab Ce 50 0,9 16- il 20- t6 80-50 | 4l-35

productiv
Gi 50 0.9 14- 10 18* l 5 80-55 | 4t-35

Ce 100 o.7 a) 11 130-80 | 46-40

slab
productiv Gi 100 0,7 20- t5 29-25 120- 80 | 46-40

-- Calitatea lemnului : majoritatea arboretelor fiind din lnstarti

au forme defectuoase Ei putregai la baza trunchiului ; Iemn
de lucru de calitate slabd.
- Regenerare naturala : din sdminfa dificila chiar Ia cer ; din
" Iistari este posibili la ambele, specii ; girni{a'se regeneneaze
bine 9i prin listari subterani.
Stratul arbuqtilor: d e z v o l t a tv a r i a b i l E i c o m p u , sd i n p a d u -
cel, lemn ciinesc, salbd moale gi riioasd, spinul cerbului.
Stratul ierburiior $i subari>uqtilor: d e z v o i t ant e-
uniform, de tip Carex prdecor - Poa angllstitolla, Ia care
se asociazd ,alte specii de Carex gi graminee (Carer cargopthll-

278
 Ilca, C. tomentosa, C. contigua, Calamngrostis, epigeios, Dactglis
polygamn, Brachypodium syhsaticum), alte specii (Lgsimnchia
lturnm,ularia, Lgchrtis coronaria, Centauriurn umbellatum, Vero'
nica chamaedrylsg.a.).

TIPUL DE ECOSISTEM : 7 435 Cereto-girni[et miilociu productiu,

cu moder, pte srcluri brTtne, brune-ro;cate luxice gi luuisolwi pseudoglei-
zate oligomezobazice, hidric asasiechilibrate Si alternante pe profil, cu
Genistct Il estucs,heterophglla'.
Sul-rlipuri : 74352 subtip mijlociu productiv.

1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pidure:7 3 1 1 C e r e t o - g i r n i f ed e d e a l ; r . r (r si i t u a { i i l e
cu florb acidofil5).
Tipuri de sta{iune: 7 i 6 7 3 2 D e l u r o sd e c v e r c e t e( d e g o r u n ,
cer, girnild) Pm, podzolit edafic mijlociu cu graminee inezoxe-
rofite.
:\ so ci a!i i vege tal e : Quercetumfarnetto-cerrisGeorgescu45.

2. Areal : mai frecvent in vestul !5rii, dar local apare ;i in sud (circa
30 000 ha).

3. Stafiune
Conditii:
- Altitudini : 100-400 m.
- Relief : plan de platouri (cimpie) 9i verstrn[i cu inc]inare qi
expozi{ie diferita.
- Material parental : luturi fipe, argile, gisturi cri*qtaline,gresii.
- Soluri : brune eumezobazice'gibrune-roscate luvice, luvisoluri
albice, mezobazice,slab qi moderat humifere, profunde Oi mij-
lociu p;ofunde, lutoase qi luto-argiloase (in orizontul Bt(w)'
slab pseudogleizate, cu volum edaJic mure ;i mijlociu.
Factori climatici:
- Cdldurd : la nivelul de Tma: 9,5-10,5oC.
- Apa : Po: 650-?50 mm; E?R : 500-600 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : mijlocie (Tpr).
- Reacfie : slab acidd (pII - 6) in orizontul cu humus, moderat
acid| (pH - 5,0-5,8) in orizontul eluvionat.
- Umiditate ; U o 7-5,1 U 2-1.
"
- Aerafie : mai slabi in orizontul Bt(w).
- Cdldura : la nivelul zonei.
Factori limitativi:
- Umiditatea estival5 redusd, aerafie slabd in Bt(w).

279
4. Structura biocenozei

lProducitori

Stratul arborilor:
Gompozi{ie : in etajul dominant cer gi girnifa in propor{ii
variate ; diseminati pot apare gorunul, ciregul, frasinul de
luncd, plopul tremuritor, teiul argintiu ; in etajul dorninat
puline exemplare de jugastru, carpen, ulm de cimp qi de
munte, sorb de cimp;
- Consistenla : 0,9-0.8 (0,7) in arborete nedegradate.
- Prod,uctivitate : clasa (II) il-IV in arborete nedegradate, mai
sc5zutd in cele din lSstar.
- Caracteristici dendrometrice : pentru cer de clasele III6-IV6 gi
girnila de clasele II5-III5 (sdmin{a * lSstari).

Diametrul Irmnul de
Subtipul Specia Vlrsta, ani Consistenta nil!imea, r Volumul, mlha
cm lucru, %

Ce 50 0,9 l'7- t4 22- l8 1 1 0 -8 0 46- 4l

Gi 50 0.9 16- t3 l 9 - l7 100- 80 46-_4l

mijlociu
productiv Ce 100 0,8 25-20 34- 30 170- 130 5l-46
(0,7)

Gi 100 0,8 22- t9 3J- 28 160- r30 5l-46

(0,7)

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, in general bine elagate

in arborete din sdminfS, lemn de lucru cu calititte rnai slabd ;
trunchiuri curbate, la baza cu putregai, in arborete din las-
tari.
- Regenerare naturald : din s5min{a se produce relativ ugor la
cer qi in parte ;i Ia girni{5, in arboretele de codru, mai greu
la cer qi aproape deloc la girni!6 in arboretele de cring (in
acestea girni{a se regenereaz6.*mul[umitor din listari sub-
terani).
Stratul arbustilor: d e z v o l t a tv a r i a b i l q i c o n s t i t u i td i n p d -
ducel, iemn ciinesc, salbd moale ;i riioas6, singer, corn, poruln-
bar, mdceq,spinul cerbului.
S'tratul ierburilor Ei subarbuqtilor: d e z v o l t a tv a -
riabil de tip Festuco heterophglla; La aceasti specie se adaugd
alte graminee (DactElis polggama, BrachEpocliu,ni,sEluaticum, Poa
nemoralis), unele specii acidofile (Luzula luzuloides, Veronico oJ-
f icinali s, Hieracium mu"rorurn,' H. umb ellatum, Cqti,su.sni,gricans),
alte specii (Galium uerltrm, Carer. diuulsa, Lglchnis coronaria,
Lqthllrus niger, Calamintha clgnopodiu??? E.a.

280
 Dlcmente de structurd stratul ierbos

.. Nr. recvenla a,cops. Eensitalea

F€msIEt Biomasa Umiditatea
de specii ririi cu ierburi ind.lm2 g.s.u./mr
%

vernal 40 19,43
I 16
esfival
59

Consurnatori gi descompundtori
In stratul arborilor

Abundenta I _ | Abundenla Abunden!a

Gruln de neyertebrate relativtr Grupa de neverlelitat€ Grupa de nevertebrat€
| relativi relativL
o'/o
| I %

Collembola Coleoptera 39,10 Mecoptera

Thysanoptera 8,70 Lepidoptera 1,25 Aranteo t'7,39
Heteroptera 1,35 Diptera 8,70 Acatina
Hornoptelo 8,70 Dermoptera Opilionida
Hymenoptera 8,70 Orthoptera Psettdoscorpionida

ln si pe sol

Abunden!a Abundenla
Grupa de nevertebratr relativi Grupa de neYertebrate relatiYtr
%

I.umWicidae Dermaptera staphyliniil4e 9, 14

Isopodaa 1 lt Opilionida ze,9 Curculionidae 8,14
Lithobiidae ) Al Aranea 11,75 Chrysomelidae
Eol,ydesmidae 1 , 5I Carabidae 26,2L Elateyidoe
Julidae 1 . 8I Scarabei.dae 2,11 Lepidoptera
Formiciilae s)s

ln sol

Densitatea Densitatea
Grupa de nevertebrate indiviz"ilm2 Grupa de nerertebrate indivizi/mz

Lumbriciiloe

Enchytreidoe 8200
|
Nemotodoe 21470O I Cotrl,embola 63 100

287
 Activltatca &htdtogcaericl ln sol (mg fonna-
- zon/t00
; sol)

Litiera
sol 0-3 cm
sol 3-6 cm

'TIPUL
DE ECOSISTEM :- 7 477 Cereto-girni[et cu cdrpinifd,, slab
produetiu, ett, tnull, pe litosoluri ;i soluri renc!"?itl,l"r,e,
corbonatie eubdzice,
hidric periodic deficitare, cu Mercurinlis ouata.
Subtipuri : 74713 subtip slab productir'.

l. Beferinle silvotipologice ;i litocenologice

Tipuri de pddure: Cereto-girni{etecu subarboret bogat de
cnrpini{d (sudul Banatului).
Tipuri de stafiune: 7 3 1 7 2 1 0D e l u r o s d e c v e r o e t ec u s t e j a r
Pi, rendzinic edafic mic.
Asocia{ii vegetale:

2. Areal: pe suprafefe mici in sudul Banatului (circa 1 000 ha).

3. Sta{iune
Cond.ifii:
- Altitudine : 100-200 m.
- Relief : versarrti inclinali pind Ia repezi, insori{i.
- Material parental : provenit din calcare Ei roci err-rptive ba-
zice, gisturi.
- Soluri : litosoluri qi rendzine, intens humifere, cu mull, euba-
zice, superficiale qi mijlociu profunde lutoase, cu volum eda-
fic submijlociu ;i mic.
l:arctori climatici:
- Cdldura : la niveL de Tma - 10,5-11,5oC.
- Apa: Pa 700-800 mm; ETR 550-650 mm.
Iactori edaf ici:
- Troficitate : mijlociu Ei-ridicatd (T ,rr-t,l.
- Reaclie : slab acidS-neutrd (pH : 6,5-1,2).
- Umiditate : U,2-llu 1.
- Aerafie : foarte bun5. "
- Cdldura : insemnat plus datoritd calcarelor Ei expoziliei in-
sorite.
Factori Iimitativi:
- Volunrul edafic mic, nivelul scizut aI umiditd{ii estivale.

282
+. Siructura biocenazei

Producitori

Stratul arborilor:
- compozifie : in etajul dominant cer qi girnila in prop.rlii
'm;dSaieanul-; va-
riate, diseminafi pot fi jugastrut qi etajui ao_
- minat compact este constituit din clrpini[a.
Consistenla : etajul dominant 0,b-0,?, etiiut dominat 0,8_1,0.
- Productivilate : clasa (IV) V.
- caracteristici dendrometrice : arborii nu depiEesc 15-17
m
;i 22-24 cm la 100 de ani.
- calitatea lemnului : trunchiuri conice, cu forrie defectuoase,
coroana dezvoltatd, pu{in lemn de lucru de calitate slaba.
- Regenerarea naturall : din sdminld nu se produce
aproapp
deloc la cvercinee ; se regenereazdins6 ugor speciile de- am6d-
tec ducind la formarea de arborete derivate de oarpinita.
stratul arbuqtilor: d e z v o l t a tv a r i a b i l i n f u n c l i e d e a c o p e -
rirea etajului cu
-c'drpinild gi format din p5ducel, iemn ciinesc,
pe alocuri corn, dirmox ; dintre liane, curpenul de pddure, vifa
sf,lbaticS.
stratul ierbu-riIor, si subarbugtilor: sub cirpini{i
slab dezvoltat, format din Mercurialis ouata, pipatatherun uir"t-
cens, Lithospermrum purpureo-coeruleum, Bilderdyltict clumetto-
r?trrn, cgnachum uincetorianm, Lgchnis coronarii, calarnintha
acinos, Digitalis ferruginea, BrachTlpod.iumsiluaticunl 9.a.

TIPUL DE ECOSI,STEM : T 514 Girni,tet inatt ;i mijlociu productiu,

cu rnull, pe soluri b1un9 gi brune-rogcate, + luuic'e, mezobazice, hidric
c uasiechilibr ate, cu"Gl echoma-G eutn.
Subtipuri : 75 74L subtip inalt productiv;
75 742 subtip mijlociu produciiv.

1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri. d'e,pddure: ?211 Girni{etde platou de productivitate
superioard ; 7_V13Girni{et cu Glecoma hirsuta de productivitate
superioard _; ! 2Vl Girnilet de versant de productivitate supe-
;^^72.22 Girnifet de versan-t de productivitate mijlocie;
ligg$ 'Girnifet
7 273 de cimpie de productivifate mijlocie.
Tipuri de staliune:4/FD1 D e l u r o s d e c v e r c e t ec u s t e j a r ,
ciTpie inaltd cu girni{ete Ps, profund podzolit, edafic maie;
9/FD1 Deluros de cvencete cu slejar, veisant de girni{ete pm,
'Deluros
brun podzolit cu drenaj intens edafic mijlociu ; 107FD1
de cvercete cu stejar inclinat de girnifete ps, slab podzoiit, edafic
mijlociu-nraret cu Glechoma.
Asocia!ii vegetale: Q u e r c e t u mf a r n b t t op d u n 6 4 .

283
2. Arealr-Pe,suprafefe destul de mari (cfuca 2b 000 ha) in,special in
'sudul
qi vestul ldrii.

3. Statiune

Condi{ii:
- Altitudine : 10G-300 (400) m.
- Relief : in general velsanfi, slab qi mediu inclina{i, *.um-
brifi dar qi cimpie sau platou suficient drenate.
- Material parental : argile, luturi fine, mai rar luturi nisi-
poase sau pietriguri (toate cu caracter acid).
- Soluri : brune-rogcate qi brune luvice, mezobazice, moderat
humifere, profunde Ei mijlociu profunde, lutoase pinl la ar-
giloase (in orizontul B compacte in perioadele uscate), slab
Ei mediu pseudogleizate, fdrd schelet, cu volum edafic mare
gi mijlociu, litierd continud, cu descornpunere mai lentd.
Facto.ri climatici:
- Cdldurd : la nivelul de Tma: 10-10.5oC.
- Apd 2 ps - 550-650 mm; ETR : 500-600 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : mijlocie (Trrr).
- Reactie : moderat acida (pH:5,3-5,7).
- Consisten{a : estivald mare qi foarte mare in Bt.
- Umiditate : U o 3-AU 2-7.
"
- Aera{ie : bund in orizontul A, redusi in orizontul Bt.
Cdldurd: normal5.
Factori rimitativi:
Umiditatea scdzutS, aera{ia redusd in Bt.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : In etajul dominant girnifa majoritarS; disemi-
' na{i cer gi gorun (uneori pind la proportie de faciesuri), frasin
de lunc5, tei argintiu, paltin de cimp, jugastru, sorb de cimp,
mai rar mojdrean, carpen, fag balcanic, sorb domestie.
- Consisten{a: 0,9-0,8.
- Productivitate : cl,aseleI-III.
- Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv pen-
tru girnild de clasele I0-II5 iar in subtipu'l rnijlociu prr>
ductiv.de clasele II5-III5.

284
 VlBta lnilf imea Diametrul Volupul Lemnul
Subtipul Specia Consistenta
ani m cm mr/ha de lucru
%

inalt
Gi
50 0,9 19- 16 ?7._ t9 290-210 5{- 50
prductiv
100 0,8 27-22 34- 30 110- 330 58- 54
mijlociu 50 0,9 t6- t4 t9- n 2lo- 160 50- 16
productiv Gi
100 0,7 23- t9 30-28 300-230 56- 52

- calitatea lemnului : in arborete nedegradate, din siminfd,

forme foarte bune are trunchiurui, elafaj suficient lemn de
lucru de bund-calitate, in arborete aelradate qi din ldstari,
trunchiuri cu defecte, adesea cu putreg;i la rdddcind, eragaj
slab.
-_ Reg-eqera'e naturald.: nu- prezintd dificultd{i deosebite
depin-
zind de frecven{a anilor de fructificafie.
stratul arbugtilor: d e r e g u l am a i p u f i n d e z v o l t a d
t in cauza
u.m!ryi; format din pdducel, corn, lehn ciinesc, salbd moale
Ei riioasd q.a.
stratul ierburilor $i subarbugtilor: o b i q n u i td e z -
_vgltatin petece in func{ie de lumind ; determinante sint Gtechoma,
hirsuta gi Geum urbanurn impreuni cu. Galium mollugo, Lathy-
T'U'suernlrs,' se asociazS frecvent poa tnernoralis, veronica clta-
maedrys, Polygonatum latifoliunt, Dactylis polggama, Brachg-
podium siluaticum, Viola hirta, V. suauis, Liihoiryrmrun.- riurrlu-
reocoeruleurn,' local in situafii cu drenaj mai lent in sbl pot
apare Calamagrostis epigeios, Poa angustifalia, Carer pffaecot E.a.

TIPUL DE ECO^S/STEM: T 532 Girnilet slab procluctiu, cu" mnder,

gte,uertiso''uri pi planosoluri luuice, pseudogreizate, oli.gomezobazice,hi-
rlric, pe.riodic deJicitare gi puternic alternante Ia suprafafd., cu pod -
Caret praeeot.
Subtipuri : 75 323 subtip siab productiv.

1. Referinle silvotipologice ii fitocenologice

Tipuri de pddure:
Tipuri de staliune: 2 l F D 1 D e l u r o s d e c v e r c e t ec u s t e j a r ,
cimpie,piemontand cu girnifete Pm/i, vertisol, edafic submijlo-
ciu-mijlociu ; 6/7 332 Deluros de cvercete! cu stejar pm, podzolit
pseudogleizat cu Paa pratensis - Carex caryophgllea j fSlCn
Cimpie forestieri de girni{ete Pm, prrternic podzollt, slab-mediu
pseu_dogleizat,planic sau planosol, edafic mijlociu ; 16/8 4b0 Cim-
pie forestierd de girnifete Pi./m, vertisol edafic mijlociu.
Asociatii vegetale: Q u e r c e t u t nf a r n e t t o P d u n 6 4 .

285
2. Areal: Pe suprafefe rnai mari {eirea.?000 ha) ln-sudul tirii;-mai
ales in cimpii.le inalte qi in Platforma Getici din Oltenia qi
_ Multenia, -mai*rar pe,piemo-nturile joase dig Banat. :

3. Stafiuni

Condifii:
- Attitudini : 100-300 m.
' ,- 'Relief
: de regirlS Be iimiiii 9i platouri plane, lipsile de' dre-
naj superficial.
- Material parental : luturi prdfoase, argile.
- Soluri : vertisoluri qi planosoluri luvice, oligomezobazice, slab
. ;, humifere, profunde, lutoase gi argiloase (in orizontul Btw),
cu drenaj intern greu, pseudogleizate, cu volum edafic mij-
lociu, Iitieri continud cu descompunere intirziatd.
Factori climatici
--- Cdldurd : la nivelul de Tma: 10-,10,5oC.
- Apa : Pu - 550-650 mm.; ETR - 500-600 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : submiilocie-mijlocie (?rr_rr, ).
- Reac{ie : moderat acida /pH - 5.0-6,0) in orizontul supe-
rior; puternic acidd (pH - 4,5;-5,0) in orizontul eluvial.
- Umiditiite:'u, 8_,6/ll" 1-0; primdvara se produce stagnare
de apd la suprafald.
- Consistenfa,:estivald extrem de ridicat5.
- Aera[ie : slabd, mai ales in orizontul Btw foarte compact.
- Caldurd : mai scizutA decit media in perioada de stagqare
' a apei.
Factori limitativi:
Umiditate alternantd, aeralie temporar slabd.

4. Structura biocenozei
:"
Producitori :
Stratul arborilor:
Compozi{ie : ln etajul dominant aproape exclusiv girnifd, rar
diseminafi cer, frasin de luncd,; in etajul dominat, exemplare
rare.de jugas'tru, mdr Ei pdr pdd,ure{,mojdrean.
* Consistenla : 0,7*0,9'
- Productivitate : clasele III-IV.
- Caracteristici ' dendrometrice : pentru girnild de clasele
III6-IV6 $istari).

?86
 lndttinea Diametrul
Consistenta m cm

mijlociu'
productiv

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, relativ bine elagate,

dar conice.
- Regenerare naturald : din siminfa se produce cu greutate mai
ales din cauza stagndrii ap€i la suprafafd in primdvard ;
frecventd este regenerarea vegetativd din ldstari subterani por-
nifi din muguri de la coletul arborilor batrini sau aI cioatelor.
Stratul arbuEtilor: s l a b d e z v o l t a tr,e p r e z e n t apt r i n p i d u -
cel, lemn ciinesc.
Stratul ierburilor qi subarbugtilor: i n g e n e r a ls l a b
dezvoltat, in petice, in locuri mai luminate ; de'terminante sint
speciile Carer pr(rccot, gi Poa angustiJolia, impreund cu Carer
ccryophyllea, C. tomentosa, C. diuulsa, C. contigua, Calamagtostis
epigeios,' se adaugd specii de pdduri luminate (Lychni,s coro-
naria, Fragaria uiridis, chiar Festuca uallesiaco), specii obignuite
de padure (Dactylis polggama, Melica uniflora, Brachypoclium
silt:aticum, Geurn urbonum, Galium mollugol) gi unele specii
acidofile (Veranica officinalis, Genista tinctoria) s.a.

TIPUL DE ECOSISTEM: 7 535 Girnitet mijlociu productiu, cu

tnoder, pe uertisoluri luuice gi soluri brune Iuuice, oligomezobazice,
hiclric cuasieclzilibrate gi alternante pe profil, cu (]enista - Festucq..
heterophylla.
Strbtipuri : 75 3i2 subtip mijlociu productlv.

1. Referinfe silvotipologicc si fitocerrulugice

Tipuri d e s t a ! i u n e : 3/FD1 Deluros de cvercete cu stejar,

cimpie piemontand de girni{ete Pm, vertisol podzolit edafic
mijlociu.
Asocia{ii v e g e t a l e i Quercetum farnetto Pdun 64.

2 . Areal : Pe snpr:rfele destul de mari (circa 30 000 ha) in intreg area-

lul pddurilor de cer 9i girnifa.

3. Stafiune
Conditii:
- Altitudine : 100-300 (400) m.
- Relief : platouri ceva mai bine drenate, versan{i cu diferite
expozi!ii.

287
 - Material parental: lutpri fine necarbonatice, argile.
- Soluqi : vertisoluri'luvice gi brune luvice, oligomezobazice,
stab hurnifere, profunfc, luto-nisipoase pine Ia ifito:argilbdsE,
slab qi mediu pseudogleizate, uneori cu schelet de pietliE, cu
volum edafic mijlociu ; litiera continud, cu descompunere
lentd.
Factori climatici:
- Cdldura: la nivelul deTma:10-10,5oC.
- Apd : Pa : 550-650 rnm; E?R : 500-600 mm.
Factori edafici:
- Troficitate : mijlocie (T.rrr;.
- Reacfie : moderat - slab acida 1pH : 5,0-6,3) in orizontul
superiori puternicd (pH - 4,5-5,0) in orizontul eluvial.
- Umiditate: IJ, 7-5/U 2;1; stagndri vernale pe profiie
"
deasupra orizontului Bt compact.
- Aera{ie : in general bund, mai redusd in orizontul B compaet.
- edldura: in jurul mediei pe altitudine.
Factori Iimitativi:
- Umiditatea estivali scdzut5, in par:te aeralia insuficientd.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor: l n e t a i u l d o m i n a n tg i r n i { d m a j o r i t a r i d i -
semina{i cer qi gorun (uneori pind la propor{ie de faciesuri),
frasin de luncd, tei argintiu, sorb de cimp, mai rar carpen; fag ;
in etajul dominat jugastru, artar tdtArdsc, p5r Si m$r p:idure!.
- Consistenfa : 0,9-0,8.
- Productivitate : clasa (II) - IU (IV).
:_ Caracteristici dendrometrice : pentru girni{a de clasele
II5-IV6 (sdmin{a).

':*1. lnil.fimea Diamctrul Volumul Lemnul

speia Consistenta cm mr/ha de lucu
| %

mijlociu 210- r50 16-40

productiv
300-220 5,t- 48

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, in general bine ela-

gate.
-:- Regenerare naturalS : este posibili Ei din simin{d, dar se
pfoduce de regull destul de abundent Ei pe cale vegetativi
din l{stari subterani prni$i de la coletul arborilor bdtrini-

2{,B
 . ';

Stratuf arbugtilor ' func{ie de gra-

: d b z v o l t a tn e u n i f o r min
dul"cle luiniria'r:b a drboi€tlllUi' $I"f6rmat din pdducel, lemn c{i-
nesc;Singer, corn. t ..
Stratr*{ ier-burilor: tlezvol\rt-Freunilor.nn,
'sint in funclie de gra-
,,. dul de urnbrire; determintsnte -Festuea heterophAlla qi Ge'
".nista
tinctoria, ia care se adaugd gi: alfi in<licatori de aeiditate
moderatd lCgtisus nigricans, Veronica oJficinalis, Hierrcium ,
umbellatum 9.a.), specii de p5duri uscate, luminate (Chrysanthe-'
mu,nl corgrnbawm,'.Lgrchnis. eoraharia, .Hel.borus odorus, Digi'
tal,is grgndiftora, Campanula persici|olia, Betonica officinalis,
Sedum \na:finmrn Hypefianm perforatatm, Potentilln, mioantha,
(Glechoma
' Astragalus glgc,hyphgllusl ch gi ,alte sp'ecii de pddure
hirsuta, Geim urbanu.nt, G:aliim ueium, Viola hirta, Veronica
chamaed.rys'; Metica wtifl'ora),' uneori in locuri cu stagndri mai
mari de-apa Cerer preee,oarC;.tomentasa.
Elcmente de structur{-stratul ierbos

Frffiqrrla agolxhirii Biomastr

, Nr. cir iqbdrri
Densi tatea Umiditate
de speii indivizi/m' g.$.u./m2
"/o

ryernal

I es{ ival 35,

t

Coasuqatorl li 4eecompunltori
in stretul arborilor

Abundente lu"aditla Abundenla

Grupa de leYertebratc reldtivt , Grupa tle nwtrtobrate relative GruDa de nevertehrate relativi
%

Collcmbala 3,70 Coleoptera J,8,54 X'[eccplera

\ ltl J) ))
Lepiiloplera Araneo
iThysanorturo
Heteroptero 1 4 , 8 1 Dipiera . 9,26 Acarina

Hotfrop,tela 22,22' DerrnaPterfi Opilionida

/
Hymenopter6 3,74 Orthop:tsr6 Pseildoscorpionida

ln qi .pe sol

Aburrdentd AbuAden!a Abudenla

Gnpa de nevertebrate relativ{ Crupa do' nevctqbr3t€ ielativl Grupa de nevertebrate relativl

Lunbriciilae Den rapleld 3,07 Staphylinidae 3,58

Isopoilae o;sz Opilionida 31.72 Curcr.tlioniclae '':'
Lithobiiilae . 2,45 Aranea 19,14 Chrysomeliilae

P;ly$esmidae 1,96 Carabidae 20,72 Elateriilac

Julidae 10,13 Scorobeidae 1.79 Lepid,opter&

Forniciilne ,),vl

10 - c. 205 289
 lCI Nof
.\ I.
Deositate
Grupa de nevertebrd.'te indivizi/mr crupa de nevertebrut€.,ffXtir?Ht
I

L*r4briaid.ae 9m0
Enekytrqeid,ae
N,ematodae 53 90.Q

4chi}ffirffitl',lli':l (mgtorme;i:.,
ilctivitstea I

Litiera
Sol 0-3 cm
SoI 3-6 cm

TIPAL DE ECOSIS?EM': ,7 5Vl Girnitet slbb': p4odt^tetia, cu mnll

calcic W soturi rendzinice, carbonatiEeubdzice,hidric foriodic deficitore,
eu Mercurialis ov.dta.
Subtipuri : 75 713 subtipFlab PJoductiv"
\
' - ' '
i, npf"tittfe silvotipotog|p'li,fitrice$iologice ,' .,
' Tipuri
-Girnitet i 7Lz}-Girnr&ct de dealuri, pe soluri.sche*
de pAdure
: letic€ ? 224 de dealuri de productivi.fate inferioard ; 7 225
Girnifet dobrogean de. dealuri de prodmotivitate inferioard;
V S?2.Girnifeto.qleau de deali
T i p-u r i . de statiune 7 2 1 72 2 0 D e l u r o s d e c v e r c e t ec u s t e j a r
- Pm, rendzinic edafic mijlociu-mare; !3/7 2J0: Deluros de cver-
cete cu stejar Pi, rendzihic edafic. mic.
Asociatii vegetale: C s r i c i L Q u e r c e t u t n , $ q a i n e t t oDl g -
nifa 70.
'din
2!. Areal: Tip rar intilnit in citeva puncte nordul D<ibiogei (pe
qi
cca 400 ha) sudul Banatului (1 000 ha).
, ; . J i . :
\-,
3. Stafiuni
Condi!ii:
Altitudini : 60*200 m.
- Relief : versanfi, de reguld insoriti, cu incjiniri de la tnode'
_ r,at la puterniq.
- Material par€ntal : loess, depozite prorysni16' din greeii cal-
caroaseqi calcagg,,- r.
,, ,.:.".\ -..

29fl
 . ,a ' , :
: !:.,
' .. :.

. ;' Soluri: rendzine, dneori brune rpgcate sau brune eumezo-

,bazicne,moderat hurnifere, 'mijlociu'profurrde pind la super-
ficiale, Iutoase gi lutoargiloase (argil,oase) in orizontul Bt com-
pact, cu volum edafie mijlociu pind la mie; litierd continu5,
cu desggrhpunere lenhi.
Faqtori .c'limatici:
...- Cdldurd i la nivehrl de Tma- 10,5-11,5"C.
-:- Apa: Po.: S$-700 mm;*ETR : 500-550 mm.
F a c t o r , i d , d , a fi c i :
- Troficitate : ridicatd (T"-IV).
- Reaetie : slab acidd - neutrd (pU : 6,0-?,0).
- Aerafie: bun5. (mai rar redusd i4 B).
- Caldurd : plus impgrtant, datoritd calcarului.
Factoii timif,ativi:
I ;'"
"'
- Umiditatda estivald scdzut6, compactitatea mary in orizon-
.,i

4i Structura biocenozei

Ploduc6tori , "1
, i

Stratul arbbrilor:
Cornpozi{ie : In etqiul dominant girnifd majoritarS; disemi-
nali goruni (Quercus plgearp' Q.,dachampii); in etajul do-
minat- tei argintiu, mojdrean, juglastru, rineori qi cdrpinifS,
soib de piprp.. ' ,
- Consistenl, r O,A-0,0.

._ Caracteristicl dendrometrice : pentru girni{5 da clasola

III5 Vo..(lestari).

Vilstd Lemnul
Subliplrl .n*," ani de lucru
[ %

slab 50 0,8 1,t- t0 zo- t6 l5O-'90 46* 38

productiv 100 0,6 20- 15 30-2,5 210*,130 52-42

- Calitatea lFmnului.; tnunchiuri scunde, conice, adesea nod,u-

ro€use,puternic ran'lifioate; oantitate micd'de l€m.fr de 'Iucm.
- Reqenerire naturald': serproduce greu tra girnita, gorun, tei,
din cauza fructifiealiilor'rsre gi vbt5mbrii masive a ghindei
prin insecte aarpofag€; se regenereazd ugor mojdreanul, ju-
gastrul, cdrpini{a.

291
 rl i,-llr' .'{--1
Iil'.
,r
-'"
f*;"-,.*t"'
neuniforitir:dezrrbltaf$i {cfmat dn corn
leinrr ciinese, dfinox, ld uhele locuii

"t * \'
;o..
| : t
I
j ..'""

: {-"":

:U'u*&tti' - cer- si;-

EeOsISfEM : 7 6r!I'.,:StbidrQ;+Oe
tdrd.sc, truijlociu gi stab prod,actiu, .cu,m:ltll, ;pe cetno-
$i tranzalii spte soluri brune-ro1gate, eubaiice, hidric

' n'
, . "S*rSJipuri:'l'?6142 subtip miflociu,productiv; , .'',
| .' ' t
. , , " ' ? 6 1 4 3 s r r b t i i ' s l a b p r o d u c t i v '' : "
..- - li

1. Dotodnie sitvotipotogtcc ai fitocenologice '

: : .,,, 1
Ttpur,+ de pidur.q: 8431 Amestecde stefat.,pe{unculat $i bru-
mgriu qu cer Ei girnifa; 8432 Amestec de'stejari,brumSriu cu
'' - 'ca'$ g$ta;8433 Amestet de eer qt'g?ntitAor stejar brumd-
riu'8441 br\imdriu qi'pqfos cu cer qi gir1tt5.
4$*t*,'ae'ste$ar
Tip'uri
- ^xerofiie de'staf iuni: 3/SsSilvostepiinternd.de,pyercete mezo-
- *oofU" Ps(m).u tt"i.t'Urumdiitr, ceifioziomdiryra-
podzolit - pseudogleigat;'Pr-n
dat slab tmezoxerofiie 4/9 530:$ilvostepd interni cu
cvercete - xe"rofilp' ' - (i) cdinoziom degradat pe
''""iiitiriltle." ."r' ',:
A's.gq"i'a.ti,i,"vegeta |e : Quercetuni'twdutlfrtlifloiae* certis
-. -(Iforbg$44) BoFcu-et el. ?9 ?/,SsSilvosre[&.inlerai depresiune
' wereetd Pi, podzolit-Faeudoflleizat
podzolit-gu+udogleiz.at;'"$19
,, de
{e cverceti ;-8l9 5-S0 5$0 Sitvostepd
Silvcstepd interni,
inteini,
cu cvercete?^. /
9ipfoi"si
'r.',|;t:--.!l-.,-{''r.:..-.,.,.,-.. r
, lppt,r'",$*ryf-de f-recvent.ln silvostepa din"
sup"l. Frii sixe lltnita t
,cu zorrapdduritor.de stejar. I
n , ,.,i,i

'!. 3., $t{iqrrs i

I r!1
i jilr
 :r-' Sqluri : cer.noziornuriqambice Ei tranzitii spne brune roEcate,
rcatd siab luvice. eubEzice,, moderat,humifp,rg,profunde, lu-
I
tdas6, Iutc-rrgiroasgr'cotnpactcin pt, slab " ps'tludogleizate
; (uireori chier de'la stiprafafa)I voiurri e'daficmare 9i mijlociu.
,.1

i $actori climati.pi:
i ,.. ,Clldur6,: t 9 l l u v r - t L l r u s .de T
4 t l ' lia,hivelul' r o : l u-,
l l rrnr 10,5--11,5"Q"
Apa':1Pa *;,600-550'mfn
'
; 'ET:rB: 45G-600 matt.
| 'i , , l't!-: ,
i..:

? f i q,i :
F.*,p6o r i,r,p.,$ lir;l /- t
'.. 11:

',. .'i.
;:* Trofieitate : ridicat5r(?'rn'\. .
- Reacfie:$lab-moderatacidd(pH :5,0:6,8)., ,, :
',.7
u ,7-5/V, 3-1 ; qmidit:te,a!!eqnq1$pe profil
Umidi_tale":
, ungoqi.qi la suprafa{i:l ,
- Aera{ie : defectuq*R i" Profu-nzime. t ! i,
,
- Cdlduri : normalapentru zonA. .:."',, ,
Fdctori limi,tativi:
r, F .Coynpactitateamare a orizontului B, ;,. umiditat6a,'alternantS.
'i',
: .l .i"L.r't i r.

L $tnietrrra bi'menozei
' ';rt{:
'' i t. .,'. ,
f:!
'\ t;': + l
. .1, "'
Ploduobtori ,.
" .. i

S tr a duf ,,.a-r
b o r i,l,or' r,.
-l Compozifib : lr etajul, dominant amestec de;:stejaf brumdriu cu
'- cer qi gfni{e in' propor{ii variate; in condi{ii'de umiditate
b'eva riidi'titlicatii
b'eve riiiii'titlicatii Darti ;i-itejcifiit" pefr6rii{eulat,.iii
partiCipF:$i-Ftejqifiil" pefr6rii{eulat,.iii eele
rf_y.yi9'1*l-li:."e,*5_l!"-"rg*r:l"f
lUnca'$"pufos,,irtmi i fn btafil 4onrlnat, LIE*'11!Ile"li.9:
fiecrteiit gi ddundent
mai _gpagdugqglgu,l,c"bp!!ul; _S!i5u!_Efpery.l
arlarq! t_5tdpp5c,
pddure{, ulmii, uneoli mojdreanul. i
:-Consislen'{b : ln arborete nealterate O,9t-O,7 ; in cele degradate
0,7-0,6 (0r5).
' r' ' ":'i11r'
- P r o d u c t i v i t a t e : c l a s e l e ' I l l - t v :' ' ' ' i ' :
pen-
- -,Caracteristici, dendrometrice : in subtipul,inaJt,productiv
tru .c€r $i giinild de clasble III6-IV9 9i, steljar brum"iriu de
', '' clasele Ih-IIIo; in. subtipul mijlociu produciiv' respectiv
1 ' 1
Ivo-Yo oi rUr:1Yo

Lemirul
de luiru

mijlociu ce; Gl
st. b 16-10
clab Ce, Gi
ptoducti.r St. br
 * p-alitetga f€rrurului : in arboqete nedqradate kunchiuri destul
.d", drst"e '9i bine etagate; in cele ririte'truhihiuri strimbe,
, adqseaOr putrpgai le baci slap elagate.
, - fegenerare'na.tr,sald : di4 semin{i se t*tii"uri:,*.i, uEor la
c€r mar greu la stejar brumdriu Ei girnifd, majoritatbir ailrb"e_
tglff 9 8[st _regeneratdvegetativ prin listari .mai niulte gene-
' . ra$1,!l.Srd,
cgeacb a dus.,Ia epqizarea,cloatelor qi rarirea
arborgtelor; eele mai multe arboret€ fiind tinere productia de
$*tr$d este inoi..4edlusdneirsigurind o regeriepre strficienia;
"poate-fi rege_neraf,ea
. din pdminld a speciilor de
, ' ' . " ' + "b"l$"td
. a E i E 3 t € c,.. 1, " '' {.. r
Stratu.l erbuqtilor: d e o b i c e i b i n e d e z v o l t a tm a i a l e s d i n
piduoel l0rati4egus monoggn,4 c pntagEna/, mdce-q,salbd moale
Ti.riioasd, singer, corn, spinul oet"bului, lemn ciinesi,. dirrirox, cireg
qi migdal'Stic, rar s+lmFie. ,, \,
stratu!. i:e-rburilor qi subarbuqtiror : bine dezvoltat,
-forurat {l_1 puline specii de pddure' (Geum'wrbantlnr, Gtecoma
.hir'*ilta, u.u hirta, pdggo\ntanr. latiJolium, Brachypaitium sit-
I ludt@n; -?a+tatls polg@.,.Galium uermtrp., Carex;f,ip*lso 9.a.),
din f,pecif: ale tipului poa angustifolia - Caret pro"ior
, Si'din
multe specii de piduri lurninate (Djctamnus albus, carer michelii,
Fragafia ntTidis2 rithosptermurn purwto - soeiileury. cfirysan-
tmT-;lp-mbosutn, pa.Gonio pmegrifg,- in' poieni,' specii de
xerqfil€' '' 'f,
-
, E4ISti ' ' 'ilir .'
6' ir
f . :

?7 773 subttf"sfab productiv.

tl
.tt,'
*".i' n

l' ,l
r'i

s t a"fi'q:rre':, 819"*7OrSilvostept"internl de sverrste

e e* xeroflle rPru, fdr6. stefar
--{-- brumdriu,
-- iernoZiom de-
' T - ' : - vertic" ,', i '
- ' hrne*t
. " : ;
t . -
AsogiA.1i.i.: --.-b e: Lithospernrlo-Quercetdrn^Br Bl'29 ro-
a-.-I--' Iege!-a.t
qtunlqu,m.Bqrza i9.
;,{ .,
2; s;rprafe$:-rpotrinse
.,;' . in silvmtepa din Burqaz gi.Oitegia.

?94 ^.,-i,tl.

!i:: '
 3. Stafiune ,t ,. , r
Condi{ii:
- Altitudini: 50-150 m.
- Relief : cimpii plane sau uqor inclinate.
- Material parental : loessuri fine, materiale Ioessoide qi lu-
turi *_ argiloase.
.: Soluri : cernoziomuri argilo-iluviale, verlice in orizontul Bt,
intens humifere, lutoase gi luto-argiloase, cu volum edafic
r.narb Si ririjlociu.
Factorj'climatici:
Cdldura : l,a nivelul de Tma - 10,5-11,5oC-
- Apa : Pa:450-550 mm ; E?R : 450--550 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicaH (Tru).
- Reactie : moderat slab acidi (pH -= 5,0--6,8).
- Consistenta estivald exce$iv6 in orizontul Bt.
- Umiditate: U, $*l/U 1-0.
* Cdldura: la nivel norrnal" pentru zond.

Factori limitativi:
'-
Umiditatea estivald scizutd.

4. Structqra biocenozei

Producitcri ; .l

. Stratul arborilor:
- Compozi{ie : stejar pufos majoritar; diseminati sau pini- la
proporfie de facies sau chiah de arnestee cer Ei g,trriita-; dise-
' inina[i ulmi, jugas'tfu, arfar tdtdrdsc (care poate deveni abun-
.dent in'arborete tinere), pdr padure!.
;- Consistenta : in arboretele actuale 0,6-0,?.
- Productivitate : clasele IV-V: in arborete din sdminti pini
la clasa III.
: , -i- Caracteristici dendrornetrice : in prezent arbori in majoritate
din lAstari, atingind B-10 m la 50 de ani qi pind Ia 12-14 m
la 100 de,ani.
- Calitatea'lemnului : trunihiuri strimbe, slab elagate cu pro-
' portie foarte mici de lemn de,lucru de calitate slabd.
- Req"tt"tare naturald : din samintg numai la speciile de ames-
tec-; arboretele aotuale provin din regenerare vegetativd din
lAstari gi lAstari subterani (trastbjarul pufos).
Stratul arbuEtilor : b i n e d e z v o l t a t ,d a r - n e u n i f o r md i s t r i b u i t ,
format din ; pdducel, mic6E, lemn ciinesc, Salbi moale qi riioasS,
porumbar.

295
 Stratul ierburitor gi subarbugt,i,lor : dezvoltatrrpuni-
fqfp Ei format din Pos angwtifolia., Carer praecor, Galium uer-
nILTn,pufine specii de pddyrg (Geum urbanurn, Gtech.orrii,hirsuta,
viola hirta), unele speeii de "pidtrri luminato. :(LithospernLllrrL
, ry:rp_ureo- coeruledin; Chrysantldem,unt:-carymbostlra, Fragarici
yi.rla:is $f.) $i plante pe pajiqti xerofite in poieni (Festpci ua-
lesiacq, ,gatri.ra, Artemisia a*stri-
;.. -Botrioch,loo isclyaemurn, Rosa
"'ll'',pcuq.a.}:'.]....il..i,'...:','

TIPUL DE ECos/srEM: .7 ?24 Goruneto-ceretirwtt gi mijtociu

Fr'odltctiu, cu rmill:m9de4 pe soliirt',brune gi' brune-roge,ateilab.h,ean
auurce,mezobszice, hidr ic..caasieehilitrate, ca Glecorne,_=Geum.
Sub.tipuri : '77 24L subtip indlt productiv; "
77 242 sultip mijtoeiu produetiv.r

Tipuri d e p d d u ' r e : - A r b o r e t ea m e s t e c a dt ee g;opun .",

(rnentiunepag. 264)., , ".i
,
Tipq.li
*du. tta!iune: _ 1 / F DD
2 e l u r o sd e c v e r c e t e( d e , , c e rg,i r -
$tg) Ps, lrun,t slab podzolit pseudogleizat,r eddfii rnaret;:Z/$ t1z
Deluros de cvercete (de gorun, oer, -girnita) -'' pm --- rpodzolii,
\ edafic
mijioeiucu gramine"'*.uixuroiitu.'
'Ceiiis
A q o c'i a{ii v eget a I e : QuereeturnTsetraea' - SoOSZ,
2. Areal: Ia contactul dintre,,{,gorunete Ei cerete sau ceretogirnilete
(circa 30 000 ha) mai frecVentin PodiEulSomeEanqi pe Fiernbn-
turile yestis^o ft1) $i__vestutP-odiq_urui
c*\r" 1+oOOna; ;
pitrunde gi in E5-900-
PodigulTiansilvaniei (1 000 ha).
'l ',
3. Stafitrne, .,,. 1 . , ,, ,
Cond.i{ii: rri'r ri :. 1"
:,
- '.
Altitudini: 100-300 m. '
_!a^lief.:platouri, yers,qnjimai ales insorifi.
- : altirnanfei
dg nisipryli;pietriEuri,
, Stfiil"ffi:"t ,arsile,'
Soluri : brune'eumezobapice qi brune-rogta,te, luVice, mezo-
IJazice, moderat humifgre,,pofunde, lutoase Sau hito-prifoase
j-
in orizoritr$ite supg,rrioare,;.1uto-aigiloase,i4' Bt'(w), mediu
: !"tg..rllt nee*,dogfgiqte,,.0.oltim. edafic' uaare qi'uiijlociu ; litierd
continUd qq dpsgonlpt"gtg
. - . . . , . . , , . . , , , " , 1 ,$estul de activd.
.,,r,. i
' Factori climatici:
. l

* Cdld-urd: ]" ryy"iff-* 9:fr4ry,V 9-Io,DJCin'pcdiqut;GeticEi

Banat,qi de 8,5-9i5"e: in Piimonturile ve$tice"' ..

296
 Apd : Po: ?00-800 mm $i ETR : 600-63b mm in Podigul
G^etic; Pa : 750-B5Q,drm si EfA - :mm 550''600 mm in Pie-
' I

Pa : 6zs-lzs $i .ETR : 575\

' rnonturile vestice ;
600 mm in Podigul Some$an.
.Factori eda.f ici:
: Troficitate ; mijloeie (Trrr)'
' l
Rqa"{ie:'modefat-slab acidi @H = 5,8-6,8)'
-. := Umidilgte:U, -.3-2/.Q."2--7^'
-'
,": aera{ie":bunain orizoniurilesuperioprA, in Bt(w),
i4p,ufircientd
'cu conslstenta
" ,, , 9qtiv,al6 peste mijlocie',
..'- Cliaft",r tnitt.tS pii-A'uru in soluri'cu exces temporgr de
.,, ..,. ".":-,gpf,p *...-..-
' :i
Factori limitativi:
- Aera{ia slabd in Bt (w), cleficitul estival de apd'

4" Structura biocefiozei

,ProducStgri
Strdtul arborilor:
- compo4ifie : in etajul dominant gor.u$ (toate, qubspeciile) si
cer in propor{ii vaiiate, diseminat stejarul. pedunculat, tagul,
plopul iremur'ator, teiul argintiu, teigl puciol, cire-sul' in par-
iea^de sud qi girnifa, sorbul de cim_p; in etajul dominat exerr]-

qi rnojdrean. r
+ Consistenfa : 0,9-0,8.
- Productivitate : clasele I*III.
-' Caracteristici den'drometrice : in subtipul inalt productiv pen-
tru cer qi gorun de clasele I;-II5 iar in subtipul miilociu
productiv de clasele II5-III5.

Volumul Lemuul
hnl!imea Diametrul
de luuu
Subtlpul ":';1t' I consistenl. il3/ha

inalt Ce, Gg
zr- 18 52-18,
prodpcti.z 58- 5.1
_- ?8-24
l8- 11 {s-41
mijlociu
Ce, Go
productiv 0,7 54-18

i Calita,tea lemnului : trunchiuri inalte, drepte, bine elagate Ia

-
cvercinee.
' - Regenerare naturalE : mai u9oat'5 la cer, care are tendinle de
substituire a gorunilor.
stratml arbuqtilor: dezvoltan t e u n i f o r mE i f o r m a t d i n c o r n ,
pdducel, alun, iemri ciinesc, spinul cerbului,'mai rar ienupir'

297
fTF-:--r-;.-

S t r a t d I i er b u r i I o r p-i 3 u'b a r.b u $ t i I o r :i dezvoltat r€uni*

form in pet€c€ : det6rminariie Festzca heterogthylla gi, Genistc
tinctoria insotite de uq corteg$r mare de specii comune',de p5-
dure (Dactgti,s polEgama, Brachypdium syluatieuirn, Glechoma
hirsuta, Geutn urbartum, Viold hirta, Poa nemotalis,, Palggo.na-
tum tatifoliurn, Pulmonnria officinatis,f,il{turi de specii de p6duri
lumin'ate, tenriofile ( Ptttentilla . tnicianl'h a, Lathyrus nig et, Galium
pseudoscgber, in sud Hellcborup odorusj g.a.

TIPUL DE E'COSISTEM': 8111' Steidret de btumlriur, stab .pro- (

ductiu at mnll, pe centoziomuri cambice'*tsip9gs.!,euhgzi.ce, hid.ric pe- l.

rtodit' {ef ititarq, cu i,erburi psamofile.

Subtipuri,: 81 13 subtip slab..productiv.

i. Referinte silvotipologice gi fitocenologice

Tipuri de pidure: 8 1 1 3 S t e j a r b r u m F r i up u r p e c e r n o e i o i n
puternic degradat cu substrat de'nislp.'
T i p-u r i de sta{iune: 1 5 / S sS i l v o s t e p le x f d n d q i e x t r a z o n a l
in stepd, relief nisipos cu cvercete Prn, 'cernqziom fqerte profund
Ievigat pe nisipuri
a.o"i : Q u e r c e t u m. p ' e d u n c u l i f l o r a eB o r z a 3 7
" i f i ' ,
subas, creqozurn r " ; e t a l e PaEcovschi etpl 5$.

2. Areal : odinioard iarg rispindit in teritoriile cu nisipupi din Cimpia

Rom6nd-; acum apr:oape integral inlocuit prin culturi de salcirn.

3. Stafiune
Condi{ii:
- Altitudini : 50-150 m.
- Relief : suprafefe de teren sl.ab ondulate Ei depresiune intre
. dunele de nisip.
- Material parental : nisipuri continentale, de origjne fluviald.
Soltri : cernoz'iomuri cambice,..eubazice, intens humifere pe
.': ,'adincilne lrdr€; profgnde, nisipoase qi nisipo-lutoase' cu vo-
lum edafic mare ; apa fneatlcd aprospe,'mai ales in depre'
siurrile dintre dune.
Factor\ climatici:
' - Cdldura : la nivelul de Tmh: 10,5-11,5oC.
- Apa :' Pa * 400-450 mm ; ETR : 400-450 mm; umiditatea
' aeiului mai sedzutd decs iE4 zon'ald, din cauza incAlzirii mai
'
puternice a nisipurilor.
Factorieldafic.!: |
,,,.,
Troficitate:ridicatiQr"ll, ,. \
. -- Reac{ie.: slab qcid6';neutre (pH :5P-7,2').
.
298
 -:- Utmiditate : rJ .3_1lU , 1-0 ; uneori aprovizionane suplimen-
,' tard din apa fre,aticS.
- Aera{ie : foarte bund. ,
- Cildura : bu plus apreciabil 'de cdlduri (sol'uri negre' es'tival
. uscat reavene).
Fac,tori Iimitativi t
- Umiditatea sc6zute, rndi ales in stepi.

4. Structura biocenozei
Producitori
Stratul arborilor:
, - Compozilie : ln etaiul dominant stejar brumdriu aproape ex-
: clusiv. diseminat, rar, stejar, pufos, girni{i, cer,''ulm de plutd ;
ln etajul dominat jugastru, pir pdduret.
=' -.* Consistenta : in mod natural se poate apropia 'de 0,7-0,S ; in
arborgtele actuale scdzutd, uneori rariEti.
- Productivitate: clasa (III) ru-V.
- caracteristici dendrometrice : pentru stejar brumdriu de cla-,
' sele IIIo-Vo.

Lemnul
lndl!imea DiTnetrul Volumul
de lucru
Subtipul Consistenta cm nt/ha
%

- calitatea lemnul,ui : trunchiuri sinuoase,- cu coroane puternic

,dezvol;taie, lemn de lucrF, de,calitate slaba.
-Regenerare naturald:,din slmin{A este posib-ild,dar nu se
reilizeazd din cauza stdrii de degradare a pddurilor qi lipsei
de fructificafie ; toate. arboretel,e actuale au fost regenerate
veqetativ,, din lSstari,'mai multe gener'a{ii la rind, ceea ce a
diri ta secdtuirea cioatelor Ei la rdrirea arboretelor.
Stratul arbuqtilor: s l a b d e z v o l t d t i,n m i c i g r u p e , f o r m a t d i n
ciinesc'
i pdducel, porumbgr, spinul cerbului, mdceq, singer, lemn
stra'tul ierb.urilor q i s u b a r b u g t i l o i : d e z v o l t ant e u n i -
iorm; eub grupele mai dese de arbori pot 'apare specii de
pidure (Braciypod.ium sylaatiannr, ' Dactylis palggama Viola
hirta, PolAgonatum tatifoliurn, Si.lene oti.tes, Alliaria petiolata,
, in locuri naai umede Rubus caesius); in locurile deschisl specii
de nisipuri.;i de pajiEti xerofile (Gypsophf,l,apaniculata, sgrenia-
cono $.a.).

299
I
'TIPUL
DE ECCISISrnnt t t ttt StaSdret'de aruriarU-i o4G
ffir3*c, i4gl!. qi rnijlociu productirs,an qn4ll,,pq ceinoziomru,ridmbice',
eubazice, hidric asasiechilibiate, cu Gleehoma.- Geun,
'sultip
Sublipuri: B1141 inalt lroductiv.i'
81 142 subtip mijlociu product.iv.
1 . Beferinfe silvotipologiee pi titoconolgtce
Tipuri de pddure: B l l l , S t e j a r b r u m d r i up u r p e c e r : t o z i o m
puternic degradatcu substrat de loess: 'gIlli steiar bfrirnariu
din silvostepa db deal dobrogeandde broductivttate miilocie:
811.6stejar brumdriu tardiflor de sivosiepddobrogbahe,'deproi
ductivitate mijlocie. , 4
Tipuri de ltatiule: 7 0 / 9 3 2 0s i l v o s t e p d
r 4 i j l o c i ed e s t e j d r e t e
xerofile de brumdriu ps, cernozidm pui"rrribit*lgat pe iuess;
34/Ss.ltgne, deprgslbnicu stejdret-xerofii,de,$irim'ariu pmi
puternic'levigatpelobss; . : i l
A t 19 i a {.i i y e g e t a I e : . Qaercekrm peilunanti.ftorae tgpicum,
Morariu_44; Aeeri (tatrico)' euucitum pddticiarifroiie zo- ,
lyomi 57.
, areali Rdspindit odinioard }arg in silvostepa din sudul Moldovei,
Flaqul 9i Dobrogea; mai pu{in frecvent in Jgdul Munteniei qi
Olteaiei.. - . -:
3. Stlliune r
Condi{ii: \
Altitudini : b0 - 200 m.
- cimpii planp, viii -iargi, lipsite de api, platoqpi in;
,T:!*f*:
tinse. versan!.i slab inclina{i,
- Material parental: aproape exclttsiv
i.
nisipo.ase., ,loess, rnai,,rar depozite
,,
- soluri: cernoziomuri cambice, eubazic€, intens humifere, pro-
funde, luto*Argiloase gi lritoase cu vol,um. edAfh. mafe.
:
F . a c t b r , i c l i m a t i . C , :i
' '
\ - ' ACelbura
p a : P at rJ pirruide Trnri'; ru,F-- tt,0oc. ,
-
7 4 5 0 5 b 0m m ; E ? R , = 4 0 0 . - b 0 0m .
Factori edaf ici :
- Troficitat4 : foarte ridicatq (T r).
- :
$eac$e : slab acidd'- neutbd (pH :6,3-Z,I).
':
* Umiditat€ . rfy't:jr- Zl,UeZ _ i. ,.
- Aeralie: bun5.
: Cilsura : norrnatd pentru,clima*ul"de silvostepi.
F
' actor.l timitativi :,
- Umidffatea mai sc4zutd inistatiunlle de silvostep5, externd si
'
stepd este determinata pentm subtipul'de prbductivitate mij-
locie. .
300
4 Structura bioc-enozei \ \

Producitori
Stratul arboriloi:
- Compozifie :,In etajul dominant stejai brumdriu exclusiv sau
majoritar ; dibeminat. sau pind la proporfie de facies stejar
pedunculat, cer, gfrni{d, siejar puios ; diseminat foarte iar
sorb de_cimp* tei argintiu ;*etajul dominat alcdtuit. din ar{ar
tdtdrdsc sbundent, j rgas*ru, ulmi, pdr pddure{.
- Consistenla :. il arborete putin degradate pind la plind in ce-
lelalte 0,8 --0,7 10,5;.
.- Productivitate
'-'-.,Caracteristici : clasa I-IU.
. dendrometrice: in subtipul inalt productiv ste-
, , igr brumdriru {e- clag__I5.-:: IIq. iar in subtipul-mijlociu pro-
ductiv de clasa IIr - III5 (l6stari).

. Vlcta lntrlfimea Diametrol votumul I r"^ut

Sulotiprl Specia ani Consistenta cm m'/ha o"
I i:*"
lnalt I
productiv St.b. 50 0,8 lE- 15 26-21 210-160 50-41
I
mijlociu 'lI I
proluctiv St.U. 50 0,7 15_-22 2 L - t 7 150-100 | rz-so

-Calitatea lemnului : datd fiind provenienla aproape exclusivl

din ldstari, trr.rnchiuri sinuoase la bazd dar destril de drepte
in rest in subtipul inalt produc,tiv, frecvent strimbe, conice,
cu coroand dezvbltattr in subtipul mijtociu productiv gi in ur-
borete degraddte rdrite.
- Regenerare naturald : din saminfd, -este posibili, dar practic
nerealizabild din cauza pisr,matului, inf4lenirii soluriior si
competi{iei ielpuli.tor ; toate arboretele a,ctuald au fost rege-
nerate vegetativ din listari, mai multe generafii la rind, c6ea
: ce a dus Ia secituirea cioatelor, Ia rdrirea arbore,telor si la
sciderea arcentlratd a producfiei de lemn.
'stra(ul',arbugtilor
: ' p u f i n d e z v o l t a ti n a r b o r e t e i n c h e i a t e ,
dar :eproaqg cgntinuu ln cele rdrite; compus din piducel, po-
ry1nPad, salbd moale gi riioasd, lernn ciinesc, dirmox, spinul cer-
r bulrui, -mdcieE, corn, singer, mai rar .cireg pitic, migdat pitic,
scumpie, soc negru E,a.
Stratul-ier,burilor gi subarbuStilor : d e z v o l t ant e u n i -
f-orml -in funelie de g_radulde umbrire ; sub masiv, format din specii
de pddure ( Geum ttrb anutn, Glechomit hir suta, Brachg podium- sgt-
uaticum, Dactylis gtolygamn, viota h.irta) sau'de pedure tuminita
(Pulmonnria montsnn, DoronicanT hungaricum, Lithospermnm
gur pur eo- c_oeruleurn, Cy nan chum o in cetoxicum, p op ang:ustif otia,
Caret michelii, F ragari.a viridis, . p aeonia per egrida,. ;.a) : iri po-

301
 l

ieni devin abundente speciile de paiiqti xerofil'e (Festuca pale-

staca,Stipoyiocnnis, S. capillatoi Teucrium chamaedrys), Acltillee
neiUreichii.' Phlomis tu,tierosa,
neiltreichii,' Phlqqnis Asperulo' cAnanz
tuti e7osa, Vinca herbacea, Asp*ulo.
chiga, Chrgsopagon grgllus, Koeleria gyt*midata 6,a.).

TIPtlh DE ECOSISTEM: A Nt'Sleau de sf,ejaT &rumdriu'- tet ar'

ginti.u - cdrpini.ld, stab produ.ctiu,_pe.cernoziomuri argiloiluuiale 9i
larnbice, eubazicp, hidric puindic deficitare, cu Lithosperrvunl,.
Subtipuri : 82 113 subtip slab produetiv. '
"' ,
'
1. &oferinfe silvotipologice Si fitocenolqice
T i p-u r i de pddure: 8 , 5 1 ! $ i " * q d e s i l v o s t e p & . c u - s t e j abrr u -
mdriu : 8 52t Stejdret<t - qleau dobrogean cu stejar brumdriu Ei
' stejar iufos ; B +ZZ emestec de gonm $i stejar brumdriu din Do-
brogea.
Tipurl de.-sta!iune_: ' i l S s S i l v o s t e p di n t e r n 6 d e " ; l e a u P r n ,
rt cu plus local de umiditat€; cernoziom degradat pe loess Ei.cna-
teriale loessoide.
. Asocia!ii vegetale : Q u e r c o( p e i l u n c u l i f l n a e i- ' i i l i * u m
tomentosaeJ Doni(a 70. \

: local pe suprafele rbstrinse in Dobrogea qi pe dealurile Bu-

2. Areal'zdglui,
izbtat,in silvost*ig din Muntenia (Ciomuleasp, Pie!e.?)

3. Stafiune
! , ',
'Condifii: '. ' ':
,
- Altitudini : 50 - 200 m.
- n"lf"f : de rtgulS pe. versanti slab inclinati cu'diferit-e ex-
:' pozilii mai mitt :umtrit€,; platduri, mai rar 1n uEoare depre-
siuni din cimPie
- Materiai parentat : loess,. in Dobrogea pnovenit Ei din alte rocl
Gresii caliaroase, qisturi verzi +a.).
- b"oluri : cernoziomuri' argiloiluviale qi cambri-ce, eubazice'
intens humifere, profunG, lutoase gi luto*argiloase, cy-.vo-
lumedaficmare;-inDobrogeSEisoluri,brune.moli,ce.$ll1!o.
soluri humice eubazice, intens humifere, profir,ntle $l mlJlo-
profunde. adesea cu scfielet in propodie varia'td, lutoase'
"d vbtum edafic mijlociu 9i mare.
c'ri
Factori climatici: ;
- Cdlduri : la nivelul de Tina * 10rq- 111-0^"C'
: 500'mmiEfR - 450--' 500m1'
. Apat io ":450
Factori edaf ici :
- Troficitate : potential'toarte ridicrati (?v)'
-- Reacti,e: sl,atiacidd (pH * 5,8 - 6,8)' .
' '1+ Umiditate :tJu 3 -1lrle 7- '' "

\
3C2
 *Aeratia : bund,
-Ciitdurd : normal5 pentru zoni-
Factori limitatiyi :
'' ' -
, Umiditatea estivald scdzutd.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
1 Compo4lie : [n etajul'r dominant stejar brumiriu, tei argin-
tiu (i4 Dobrogea gi tei cu frunza mare), in proponfii varia.te ;
uneori in amestec.faciesuri de stejar prifos sau gorun (Quer
cus polycarpa); disemiha{i pot apare local stejai peduncul,at,
girnila; car, frasin comun, pufos de luncd iar in Dobrogea
frasin comun gi caucazian,,paltin de cimp ; in etajul dominat
abundente cdrpinifa gi mojdreanul ; diseminafi 'visinul tur:cesc,
artaru'l titilrdsc, jugastrul, pdrul pddure{ rnai rar carpenul.
- Consistenfa : naturale 0,9 - 0,8; in arboretele actuale mai
'
scdzutA(0,8 - 0,6).
- Productivitate : clasa III - V.
Caracteristici dendrometrice : pentru stej,arQrumdriu de clasa ...
IVo - IVs.

lnnUimea Volumul Lemnul

Consistenta m m3/ha de lucru
%

mijlociu
(srab) 0,7 13- i) 120-70 40+ 34
productiv

-Cali,tatea lernnului : trunchiuri in majoritate strimbc cu co-

roana puternic dezvoliatS.
Reg,enerare naturald : din sdqrin!5 se produce rnai ,ales la spe-
cii'le de amestec, foarte rar gi l,a wercinee ; arboretele actuale
provin aproape exclusiv din Idstari ceea ce determind qi for-
rrla necorespunzdtoare a trunchiurilor.
Stratul arborilor : de regull bine dezvoltat,f,ormat din p5-
' dncel (Crataegus monogqria, C. pentagyna), corn, singer, soc ne-
r gru, dirmox, porumbar, salbl moale gi riioasd, lemn ciinesc, md-
cieE,.spinuf cerbului, mai rar alu,n, cloootiq, scumpie.
S'tratul ierburilor qi subarbuqtilor : d e r e g u l ds l a b
de,zvoitat format din specii de pddure (Asgnragus tenuifolius,
Bra.chupodiam sglu aticurn, D actglis polg gornn, PoIg gonatum lati-
folium, Geurn urbonum, Viola suauis, V, hirta, Gleehomn hir-
suta, Arurn orientale), de pddure luminatd (Li,thospermurtu pur-
pur eo-coeruleum, Fr ag ari,a uiridis, Carnp.nula pet'sici|olia, Laty -
rus ni,ger g.o./, dar Ei de pajiqti xerofile in ochiuri qi poieni.

303
 s!fiar Ufrtmnriu '' tei,.ar-
75pVL DE gCOSISgEM:-A214'gteo..':de
gintiu - carwn, mijtocii{9dttfiiu, .e!':rtu!ll,?9-,9.tryi:ry-^1\si*
iiii* St iA,rfr,'""iiti,i, ditierid,;izidrti.earyiechitibpqde'cu'Glechoma'
Geum.
Subtipuri : 82142 subtip mijlociu produotiv' , . i.
'' '
1. Reforinfo silvotiBdogieo 9i fitlcenoloqi.ce .',,
. ,
Tipuri de pldu're: 8 5 1 2 , $ ] e a ua 6 r s i l t i i t e p aA i 1 r k i r l l e a h p
.,, dealuri 8 5i3 Stejere.to-$ryu,,dqbdggean: cu steiar' bruurdriu.
qleau Pnt,
Tipriri
'cu de staliune i vsr silvoslepeintdrnide'Io€6s l
plus local de umiditate, ce4noziom dgsradqt pe Ei ma-
teriale lgeqsoide. "',
. "
A's o e i a t i i v e g € t a t b : @ r c r c e t u r n r Borza 37,
t
carpioetosano Borza 58.'

2. Areal:
' locqi, pe suprafete restrinse in'silvostepa din sgd,gl PoCigului
Central Motrdovenesc5i Dealuriie Brpdului. .'''i
' 'i"' ri
'. '
"

3. Stafiune
./
CondiIii:
--300,,9m.,
. = Altitudini: 100 .
- Relief : versanli 31ab inclina{i:gi insori{i, locuri a$eeate"'
I - Material parental : Ioees, matei,iale loessoidol, uneori altbr*
nan{e de nisipuri, argile, hrturi cu pi*j.iE:. - -
" ''sbhiri
- Soluri , cernoziomuri argiloiluviale Ei ccnugii irrchisei'
eutwice; intens humifere, protunde, lutoqpe qi luto-argiloase,
cu volum edafic mare.
', '.
Fg"tor1,'climatic'i,:
Cdldqrd : la nivelul de Ttna: 9,5 - 10,0oC' -
-"-"500 mm'
" : Ape : Pc - 450;i-'1b50 mm ; E?'R =* 450
Factor.i ealti"ci i "' :
:- Troficitate : potenlial fdarte ridicata (Tn)" "
\.
Reactie : slhS acidi (pH = 5,8 * 6,8)' !r
--- u*idi.lte:.rJu s'L'ilae 2 * 7.
':- .teratie : buna.
I Cira""a : normaldPentruzoni'
",
Factori. limitativi':
- Voluuiul de apd accesibilS.

304
4. Sttuctura biocenozei

Producdtori

Stratul arborilor:
- Compozi[ie : In etajul dominant. stejar brumdriu Ei tei argin-
't tii.Uit" 'de
;; il ilp"ttii ; diseminali sau pind la proporlie
facies iot- apare gorunul'{Quercus polgcarpa), carpenul' fra-
sinul comun, stejarul pufos;'-euteacdnul'mai iar diseminat plopui tre-
*"tat"", pattinuf de ciregul, sorbul de
in etaSut dominat "imp,
irecvent qi uneori abundent arlarul
"i-p;
iati"ai.o, frecvenf oarpenul, jugastrul, mdrul Ei pdrul pddure{'
scorusul comestibil.
- Consistenfa : natur:al5 ridicati (0,9 - 0'8) ; in prezent redusd
la 0,7 - 0,5.
- Productivitate : clasa III - IV'
- Caracteristici den'drometrice ; pentru stejar brumdriu de clasa
IIIg-IVg gi tei de clasa III5 - IVs'

Lemnul
lnilfimea lOiametrul Volufiul
Vlsta de luaru
Specia Consistpnlt mlcm m3/ha
ant %

slab
0,7 | 15- 10 10- 38
productiv so i

- Calitatea lemnului -in : trunchiuri in parte cu forme bune (mai

;1"" ia teil, p""t" strimbe, cu coroana prea dezvoltatd'
-Regenerarenaturald:dinsdmintSseproducemaiatr'eslaspe-
c i i l e d e a m e s t , e c ( t e i , f r a s i n ' C a -actua-lele
rpen'pattin;,.trneorigi.laste_
jar brumarir, gorl, ; de regula arborete au fost re-
senerare din ldstiri, ceea c€ conditionnaz5 ;i cali-
["tea slabd ""elrfiti"
itrunchiurilor'
-s t "r a. t u l .arbuqtilor : d e r e g u l i d e z v o l t a tn e u n i f o r m i n f ' r ] n c -
qi format din alun, p5.
ti" o. g""a''r de umbrire a arboretelui salbd moale
- ducel fCrot aegus nLorlogyna'C-. pentagg?o),-norrlm,Uar''
sprnul cerDulul'
Ei riioas6, lemn ciinesc' corn' dirmox,
Str,atuI ierburilor qi subarbuqtilor : d e z v o l t a tv a r i a -
tnbatwm' Gle'
bil qi format Oitt *uft" specii de pddure .(Geum Polggg-
Saniculs eurolx'ea'
choma nirsuta, iioii ntti, V ' suaxis, silvati-
natum tatifoiiurn, Asparagus tenuifolius' Bragh-Podium
q1"'), utatn'ii de specii de pddure lumi-
cum, Dactyi;e,;a;;;; persicifo'
natA (Lithosperrnunx Wrryreo'coeruleum'' Catnpanita q.a.)
ctematiti.s, Lathgrus niger
tia, Fragarii it idti, iiiitorc"nta Filiwn'
de pajiqti. xerofile (Festuca rulticola,
$i de unele
dulo herapetala, "peciiZerno dnermis q'a')'

305
20 - c. 205
 . TIPUL DE ECOS|STEM: 8 ZTI Stejdret cle pu1o,s iArdrita ri
y9:::2,y::" ::-li :!?p product
iu, *iu cst
"u.
tipiie, carbonatic'eubazice,'
ii.c,p,!,2i{rri;'
ntaii"-i"ri"i"ii
", {;' ;;;,;:
"aZti"tiiii,*"i',ii'"'ri|r_
"ilryori
rialis auata
Subtipuri : 82,772subtip mijtoqiu productiv
;
82713 subtip slab productiv.
1. nefeiirife sitvotiFologicepi {itocenolqgice
Tip:1i de pig.f rj
'P:E€9a.,; i S2la Stejarpufospur pe sol profunddin
B tll Stejar; pufos ou cirpinigd din ;;": ir;ili""d ,
9,?1.1ltf:_:r pufoscu carpinitra
din silvostLpe;
$l.eaudobrogqn,cu stejarpufos; g
b si] st-.ijr"i" --:
221 St6jar pufos pui din sil_
d." l9g:: sau tut.lsi,tualiile din oourog*-".,
::*:li=p:,subsrrat
car,prnrp Sl. mojdrean) ;
(29) stejdreto * Ereau'd6 _(1a) Amestec de gorun gi stejar pufos ;
gorun.gi stejar-p,ntoi,'r7 A-*t"" d*
stejar pufos^ a
11gi11i!a; {er stejdreto-qreau oo'brog;-;;t"-
t !]r!.stejar tufol larptniid din siivoltepa.
. _11i
u r r ,p"1*
Irp d e s - t a t i i l r n e " : 3 5 i s ",,
s s i l v o s t e p 5d: e l u r o a s dd e c v e r c e t
plgj-ar pufos, cer pm-i, rendzinic
$e 9i cfirrozio-t., to/o r22 De-
Iuros de cvercete (de goiun, cer
t stejar p"torl b;,';;;r-irri.
edafic mijlociu.
-"
Asoci'afii vegetale: p a e o n i o ( p e r e g r i n a e )- Cmpi,netum
orientolis Donifa 20.

2- Areal: Mai rdspindit, in Doprgsea._undc arcdtuiegte 'n

etaj distinct
al pddurilof xerotei'rne. intri silvostepa:li srti.L:"r
eorunetelor. :
frasmentar mai apare in Dealurlre Buzdurui
si i"- i"iil*ri="o":
n5rii; in trecut a existat probabit si-i;b;Jis.rJ MoHorr"r,"uc.

3. Stafiune
Conditii:
- .Altitudini : 100 - t00 m.
- Belief : versanfi cu diferite gi pante. culmi $i pra-
touri in Dobrogea, versanfi.expozi{ii
insoriii *puri in caeulte^rp-
giuni.
* Material
-parental : proveni.t din roci calcaroase, marne, loess,
depcizite loessoide.
- sol'uri : 'rendzine,- pseudorendzine, cernoziomuri
.,tipice euba-
inten: hurnilere, mijl'ociu profpnde qi superficiale, lu-
?i"".
pina la grgilo - lutoase, cu propor{ie variata de sche_
lTse
rep pe rosle calcaroasej
Factoti climaticii
Cd.ldura: la nivelul de Tma- 10,0 - 10,boC.
i Apa : Pa: 4A0.- 50q mm ETrt -- 4d0 _ 450
; rnm.
Factori edafici:
- Troficltate.: crarbonatied,ridicatd qi foarte ridicatd'(?c,
' rr-";.
,- Reacfie : slab alcalind (pin5 la pH:.- ?,2:*9,e1.
306
 Umiditate :Uu:2 - llUe - l.
:* Aerafie: bund.
.- Cdldurd : la nivel termi,: aI zonet.

l- Factori limitativi :
- Volumul ecl,aficmic, umiditatea sciizutd.

.4. Structura biocenozei

Producitori
S.tratul arborilor:
- Compozifie : [n etajul dominant stejar pufo.s * Quercus uir-
'
giliaiia majoritari; diseminat sau pina Ia proporlie de f-a-
&esuri sau'chiar de amestec gorun (Quercus polycar'pa)i gir-
ni!A, cbr ; diseuninat 9i pina Ia proporlie de faeies tei Brgin-
rtiri; *ajirt dorninat adesea compact format din cdrpiriila qi
mojdrean in proporlii variate, rnai, ' putin frecvent iugaslry'
arlir tAtdrisc, pdi pd'dure! (in Dobrogea gi.-pdr argintiu), vigin
it'urcesc,ulmi, sorb de cimp, ssoruE comestibil.
- Consistenla : de regula etajul dominant 0,7 - 0,5, etajul do-
mirrat 1,0 - 0,8.
- Productivitate : clasa III - IV ; Iocal in arbonete d,in sdminld
gi clasa II (I).
- Caracteristici dendrometrice : in subtipul mi'ilociu Productiv
pentm stejar Pufos de clasa II5 _- IIis, iar in subtiPul stab
productiv de clasa III5 - Vo.

IJmul
lnltlima DiaBetrul de lucu
Specia "*r Cossisten!a m cm
%
|

130- 90 42-43

0,6- 0,7 80- 15 32-30

- Catitatea lemnului : trunchiuri dreqte qi bine g]agate- chiar

dacd de indltime micS; in pufinele ar@rete lin sdmir$d
trunchiufi com'parabile c'u cele de gonrn de calitate mijlocie'
- Regenerarea naturald : din sdrninfa, abundentd ]a mojdrean.
cafonifi, arlar tltlr[sc, jugastru ; rnai rar se intilnesc pu-
ieti-de stejar pufos Si,alte cverqinee'
arbuqtilor : dezvoltat mai bine in locurile_'tipplte de
stratul
subetaj qi format mai ales din corn (aibundent)- piducel' dirmox'
;e".$, saiUa moafe $i riioasS, lemn ciin€sc' local scumpie'
-s t -r -a t u l ierburilor $i subarbugtilor: d e z v o l t a vt a r i a b i l
;
ftrnclie de gradul de umbrire, de tip Meranrialis otsata; fot-
307
t-

pufile specii de_pddure (Gewn urbdnu,nz,BrachgpoCium

"et *" Dactstis pot[.samn, Vioti su,atsis, V.-ntiti,
i*3?!f!*:
unlI t 2rg, .As paragus tenuif olits, p oly gonaturn tatif Metiq,
o_rientale oliti,il,, Arurn
) .&n- specii-de.pdduri tirminaG (pceonia peregrirw, Aspa_
ragus uerticill.atus. Ly c.h,viscoronnrin, piptathera'
michetk,..Fragarii uiridis, arariffiti'ri c arer
"tzi "i^,-uinceto_
ptnwtim,--iaxir trito-
bum, LithosperrnunL CEnoiirlr.m-
-trnlrpureo-cobruleurn,:
rianml Ei_tmeterp"cilg,; pall$i i"roiU"- (Festuca
pendutahe "
rapetdta, v incq i"ra iiii ) VL;b;;;;;' *ffif,
rupicota, Fili-
Ajuga la.xmanii, Allium panicwlatunt
- oi
E,i.l. ""u*,

TIPUL DE EcosrsTEM : 6 314stejdretde p"aurniit gi aru*ari,

XI2?Z,T*!:::^.J,I!I1,_o92eyoztilii9*"-uir",'-i,7iu"",srete,eu_
bazine, hidrie cuasiechiti.brate,'cu Ct""orr* _ Geui.
Subtipuri : BJ 742 subtip mijlociu productiv.

1. Seferinfe silvotipologice gi fitocenologice

itipu.ri- -de pidure : 841tr Amestec normal de stejar peduncu-
Iat qi brumdriu
Tipui'i de- sta-f iune: 2/ss silvostepd interni de amestec
-r.vig";
de
sfeFr .pedunculat cu stejar bnumdriu'pm (i), ."n"a"*
* vertie.
aso-9"i.tiL yegetale : Aceri, (tatarico) - euercetum ped.uncu-
liflorae Zotyorru ET.

2. Areal: mai frrecvent in_silvostepa din Moldova de sud, looal qi la mar-

ginea internd a silvostepei din Muntenia pe sui:iatele'mici-1oe
ordinul sutelor de ha).

3. Stafiune
Condi{ii:
- Atitudini : b0 - 200 m.
- Relief : clmpii p_laqe,vdi largi, vensanfi
slab inclinafi.
- Meterial parental : depozite l.oessoidefinb.
soluri : cernoziom,uri-cambice + ve*i,.e, eubazice, intens hu-
rnifere pe adincime mane, profuide, luto-argiloasq qi argiloase,
cu volum edafic rnale.
l'i'a"tori climatici:
-eildurn : la nivelul de Tma: l0,B - ll,0oC.
-Api i Pa - 450 * 500 mm 3 ETR: 4S0 - 425 mm.
Factori edafici :
- Troficitarte : foarte ridicatd (Tr).
- Reacfie : slab acidi (pH.,; 5,8 -- 6,8).
- Umidilhtp :Urs ! *.ZlUe 2 - t.

3C8
 - Consistenla estivald a orizontului Bu peste mijlocie.
Aerafie : slabd.
- Cdldurd : Ia nivel normal pentru zond.
..Fqctori limitativi :
- Umiditatea estivald sc.dzutd.

4. Structura biocenozei
1
Producitori

Stratul arborilor:
- Compozilie : In etajul dominant stejar brumdriu qi stejar pe-
dunculat in proporfii variate; in e,tajul dominat arfartdtd-
rdsc, jugastru, pir, pddure|, ulmi.
- Consistenfa : in arborete nedregradate, plind ; in prezent mai
scdzutd 0,8 - 0.6.
- Productivitate : clasa III (N).
- Caracteristici dendrometrice : pentru stejar pedunculat de
clasa III9 - IVo gi stejar br:umdriu de clasa II0 - III5.

ViFta
ani Consistenta

170- 1l0 38- 34

- Calitatea lernnul,ui : in arborete nedegradate trunchiuri des-

tul de drepte, bine eldgate; in celelalte arborerte forme nesa-
tisfdc5toare.
- Regenerare naturald: din sdminfd nu se produce I'a stejafi,
din cauza lipsei de fructificafie qi condifiilor sta{ionale mai
pulin favonabile ; se regenereazd din sdmin{5 ar{ar".rl tdtdrdsc,
jugastrul, utmii; arboretele ,actuale regenerate vegetativ din
lSstari qi rdrite in urma dispari{iei cioatelor treptat epuizate.
Stratul arbugtitor : bine dezvoltat,format d-in pdd'ucel,Kd-
Gg, porumbar, spinul cerbului, salbd moale Ei riioasd, lemn cii-
nesc uneori corn, soc negru.
Stratul ierburilor si subarbuqtilor : sub masiv for-
mat din specii de pidure (Geum urbar[um, Glechoma hirsuta, La-
mium g albobd,olon, M er curiatis p,ere nnis, P olg gonatum- Iati'f ol1urn,
'Lapsann
cofnmiltlis, Poa angustifolia); in poieni.se dezuoltd_pa'
jigti xerofile cu Feituca aaiesiaca, Botriochloa ischaeum, Stipa
capi.ll.ato, Art emisin austriaca E.a.

309
L
I

TIPUL DE EC'SISTEM: S gt6 Steidretde p"i;id;ffi

riu, rnijlociuproductiu, *\ll.,.p.e cirnozii>muri aiiUl"i:si soluri brune
ry
ntollice,eubazice;
hidric cchilibrate. tiliLoi ;;;;:,":'T;
*#;:;# "r"
Subtipuri : 83 162 subtip r5rijlociu prrqductiv.

1. Eeferinte silvotipologice gi fitocenologice

f ipyrl de. q1dl"e:_6162 S t e j r i r e t d e d e p r e s i . u n ed i n s i l v o -

. *spe.i 6 l22-stejaretde luncd,din regiunea,'e"-"i-pi"
din silvostepdqi itepa c,ustejarUrurnefiuJ._.--- -.. ("iddii"
liplri
Ps,sol_du :tj{iun.e : -t819p42
zonal.fneatig
Silvmtepi_ I,uncdde gl,eau
umed_;isls o+t suvostlpd--runcd a" ii*"
Pm, sol zonal freatic umed.
Asocia{ii vegetale : euercetum rdbori'- pedanculiftoraesi-
mon 60.

2. Aroal: suprafefe mici (citeva sute de ha), in luncile qi pe

unele rin-
terfluvii joase in silvostepa Ei stepa din sudul
Ei .r"i-estur"tdiii.
3. Statiune
Condi!ii:
- Altitudini : 15; 100 m.
.- R'elief : terase noi, mai-ridicate"in
eadrul luncilor normar, dsz-
voltate, interfluvii joase, plane sau slab inclinate.
- Material parental : dluviuni lutoase, I,uto-argiloase
uneori stra-
tificate in lunci, lutoase pe interfluvii.
-'soluri cernoziomuri cambice, brune eumezobazice sau bru'e-
rOqcgte, moll-ice, uneOri sO]uri aluviale in evolu{ie spre solul
zonal, eubazice uneori slab salinizate, cu confinut ridicat si
moderat de h'r.rmusde tip mull, profunde, rnai rar miitoci,i.i
p_rofunde, luto--nisipoase pind la luto-argiloase, freatic ffi"d;:
gl91zat9 in profunzime, fdrd- schelet, cu*volum ed,afic ,mare gi
r{:[gc{u, gu on?Ent d,e-carbonafi de j- Z0 cm, t$tit€(rb
!a 60
subfire, intreruptd, eu des,cornpuneredctivi.
Factori climatici:
- Cdldurd : nivel ridioat (Tm - 1l - 1l,b"C).
- Apd : Pa - 40A-450 mm ; E?R cz 400 mm.
- Umiditatea aerului : cu b - 100/omai ridicatd decit in cimpia
aldturata.
Factori edaf ici :
- Troficitate : foarte ridicati (? n). '
-
$eaclie : strabaCidd- neutrd (pH.= 6,0 - 7,2r.
- Umiditate : T.lu4 - Sltle 3 -.r.
- Aera{ie : de la foarte bund la mijlocie, in func{ie de texturS-
- Cdldurd : ridicatd ; in solul umeiit freatic poate. Yi temporar
mai scdzutd
310
 Factori limitativi :
- Inghe{q,rile tirzii care pot afecta cregterea in lungime.;i fruc-
tificatia Ia stejari, umiditatea estivald mai redus5 in soluri cu
volum edafic miiiociu.

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor :
- compozifie : ln etajul clominant stejar pedunculat qi br.umd-
riu in proporlii vaiiate, diseminafi sau pina- la ^pnoporfie d'e
facimuri uimi'fUlrn.us foliacea, fJ. p,ocera, U' ,efJusa),,Jtasini
l ir arirnts angustif oliar' F .' pallisae), plop'alb- ; in cta jul. domi-
"artai
nat frecvent tatarasc, jugastru, dud, pdr 9i mar pidure!'
n'rai rar tei (Tilia tom,entosa)' salcie albd.
- Consistenla : 0,9 - 0,8.
- Produntivitate : clasa II - III mai rar I la steiari, lJrasini
ulmi.
_Caracteristicidendrometrice:pentrustejarpedunculatde
clasa II5-III5 qi stejar brumdriu de cl'asaII0-III0'

Volumul I l"-nul
Vi6ta lniltimea Diametrul de lucru
Subtipul SPecia ani
Consistdta m cm mr/ha I
I lio

r,riilo<iu
filatt)
I
l St.ped. 50 0.9 19- 16 23- 19 ,ro-,*n | ,u-rn
t_- 100 0,8 28-24 38- 3-{ 3eo-310 to-rt
produtliv I St.l'. |

- Calit'atea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate'

creEteri in grosime apreci'abile, l'a stej'ari qi frasini'
- Regenerare naturald : dificiid la stejari din cauz'a fructificaliei
nare qi puternice a celorlalte specii de arbori "gi
" "orr"or"rr[ei ,Ia celelalte specii indeo-
;;;u"qi1"i:;-"" lirezintS probleme
sebi traulmi, frasini, jugas'tru, arfar tltir5sc'
-S t--
rat,ul arbuEtilor : d e r e g u l d b i n e d e z v o t r t a tf,o r m a t d i n
cilin'
paau."L (Crataegus nlonogAna, C.-pentag.gna), alun, singer'
dirm'ox, temn cii.t*r", tui'dd moale qi riioasd, sT nsqrY'.T?"1:.9'
gi etr-
cerbului ; ocup? rapid ter,enul in lipsa arboretului
"piii"r
dit a .ttgot puietii speciitror lemnoase ircet crescdtoare'
ierburilor Ei subarbuEtilor: d e z v o l t a tn e u -
"S t"';f;f;,
ratui
- Aegopodium, incare al'turi de
Je.fn Rubus ciesius
nupit or tum cannabinum, F e.stucc
aceste specr*i"i insofitoare
crlii* ""r""teristice
-iittotii", soranim d'utcamnra'
;w'i'*, iar
;;;;;;;:
frecvente euiili" Brachgpodium sgluaticum, Geum

311
 urbanum, Glechomn hederacea, Lysimachla numntularia, Physa-
lis alkokengi, Polygonaturn latiJollurn ca qi unele specii de p6-
clun -luminate (Doronicum hungaricurn, Frdgaria uirtd.is, Valeria-
tw otficinalis E.a.).

'TIPUL
DE ECoSISTEM: I41T Frd,sineto-(utmeto)-stejdret d,e
pedtmeulat si brurn'driu, gi miitociu procructi:i, cu mulr, pe soturi,
_lytalt
brune eumezobazicemollice si cernoziom.uri.cambice * gleiiate, car-
I.
l.
bonatic eu&zice, hidric o9ttirnale, cu Rubus caesius-.Garh;'
"p;;i^"'.
Subtipuri : B47Tl subtip inalt productiv;
84 772 subtip mijlociu productiv.

1. Refertnle iilvotiBologice pi fitocenologiee

f iplri {e qd.9"re: 6331 gleau de lunci din sitvostepdqi stepA
din sudul {drii.
Tipuri de stafiu;ne: r g / 9 6 4 2 s i l v o s t e p d- l u n c d . d e g l e a u
Ps, sol zonal freatiq uryedr^leinudabil siu foarte rar gi scurt
inundabit foa.rt-eprofund ;
-19/! 641 silvostepd - runcd cie
Pm, sol zonar freatic umed, gleizat Ei semigteic, neinundabilEleau sau
rar gi s0urt intrndabil.
A s o ci a tii v e ge tal e : .Quercetum robori- pedunattiflorae si-
mon 60.

2. Areal: in toaite luncile din silvostepd qi stepa din cimpia Rom6nd-

3. Staliune
Condi!ii:
- Altitudini : 10-50 m.
- Relief : terase-
lqi i" lunci, cu apa freaticd sub 1 m, perio_
" dic-scurt inundabile.
- Material- parentar : depozite aluviale luto-nisipoase
pind ra
luto-argiloase.
., - soluri : brune eumezobazice mollice gi cernoziomuri cambice
* gleizate-, eubazice, intens Jrumifer6, profunde
profunde, luto-nisipoase pind la luto-argiioase, gleizate, Ei mi;focru
uieori
;i t pseudogleizate,cu volum edgfic m-are ;i'riiStociu ; riti"ra
intrerupta
-cu._descompunereactivd, neinuhabilL satr' rar,5i
scurt inundabile.
Factori climatici:
- Cald,urd la nivel de Tma: 10,b-11,5oC.
-.Apd: Pq.- 4 0 0 - 5 0 0 m m ; E = ? R: 1 0 0 0 . m m ; umiditatea
aerului mai mare decit in cimpiile aldturate.'
Factori edaf ici:
- Troficitate: ridicatd foarte ridicatd (7,r,_r\.
Ei
- Reacfie : slab acidd-neutrd (pH : 6,0_7',2).

312 l
 - Umiditate: Uu 5-3/Ue 4-3; umiditate penmanent ridicatd,
datoritd bproviziondrii din freatic ; in unii ani, exces tem-
porar de apd din inundafiile de saurt5 durat6;
- Cdldurd : mai scdztrtd decit in solurile bine drenate, fdrd ume-
zire freaticd.
Factori Iimitativi:
- Volumul edafic (in funclie de adincimea la care se afld alu-
viunile grosiere),'nivelul carbona{ilor sau cel aI apei freatice.

4. Structura biocenozei

Producdtori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : in etajul dominant stejar pedunculat qi stejar
brumdriu, frasin de luncd qi frasin pufos de lunc5, ulm de
' cimp, uneori velnig, in propor{ii foarte variate gi in combi-
na{ii diverse, dar totdeauna cu peste 20016stejari ; disemina{i
plop alb, salcie albd ; in etajul $ominat jugastru, ulmi, pdr 5i
mdr pddure{, ar$ar tdtdrasc, corcodug, dud, foarte rar tei ar-
gintiu.
- Consistenfa : 0,9-0,8 (0,7) dar pot apare qi consisten{e mai
reduse.
- Productivitate : clasa II-I[ (IV).
Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv pen-
tru stejari Ei frasini de clasa I5-II5 iar in subtipul mijiociu
productiv de clasa IIb-IVo.

Virsta Volumul Lemnul

lnllJimea Diametrul I
Subtipul | .o""," anr Consistenla m cm m3/ira de lucru
I I %

23-20 | 28-24 380-270

lnalt St.ped.
productiv Fr. 500- 400
- ro'zl
i
mijlociu
50 | o.s 260- 180
producti.r 380-270

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, de regul5 bine elagate.

- Regenerare naturald : din sdmin!5 foarte dificild Ia cvercinee
'din cauza anilor de sdminfd rari ; abundenti la frasini, une-
ori gi la ulm, jugastru, artar tdtdrdsc.
Stratul arbuqtilor: d e r e g u l d b i n e d . e z v o l t a tf,o r m a t d i n p d -
ducel, Iemn ciinesc, mdceg, dirmox, salbi moale qi riioasS, spinul
cerbului, porumbar, Amorpha; frecvent Iiane (curpen de pddure,
vild sdlbatica).

313
 Stratul ierburil.or Ei subarbugtilor: d e r e g u l df o a r t e
bine dezvpltat; tip Rubus-Galium; determindntd aldturi de Rubus
este Gatiurn a,,priqn, la care se asociazd Eupatorium cannabirntm,
Alliaria petiolata, Braghypodium siluaticum, Glechoma hedera-
eea, Geurn urbanurn E.a.

TIPUL DE ECO$STEM : 1437 Frdsineto-stejdret deltaic de pe-

dunculat gi brum.driu, mijlociu gi stob productiu, cu rnnder hidric, pe
psamnsoturi mollice gleizate, anual treatic'inurtdate, eubazice, hidric
optimnle cu Rubus cuesius-Galium rubioicles.
Subtipuri : 84 372 subtip mijlocili productiv ;
84373 subtip slab productiv.

1. Referinfe silvotipologice pi fitocenolbgice

Tipuri de pddure: 6341 $leau de hasmac; 0472,Frdsinet
- de hasmac de produetivitate rnijlogie ; 0 413 Frisinet de hasmac
de productivitate inferioard ; 8 472 Stejiret amesteca! de hasmac.
As oci a{ii veg etale : Fraxinetum pallisae(Simon 60) Krousch
65.

2. Areal: Rdspindire restrinsS la nisipurile marine din Delta Dunirii

(insulele Letea Ei Caraorman) (circa 2 000 ha).

3. Stafiune
Condifii:
- Altit'udini : 0-5 m.' /
Relief : depresiuni inguste alungite dintre dunele de nisip
(iepEi),
- Material parental : nisipuri marine.
- Soluri : psamosoluri mollice, eubazice, moderat Ei intens hu-
rnifere, mijlociu profunde, nisipoase, cu apa freaticd la 0,6-
1,2 m, slab qi mediu gleizate, cu volum edafic mijlociu pind
la mic ; frecvent f5rd litierd sau cu litierd intrerupta cu
descompunere activ6.
Factori climatici:
Cdldurd : la nivelul de Tma 11-11,5'C.
- ApA : Pa:350-450 rnm ; E?R : 1 200 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate: carbonaticS, mijtocie gi ridioatS (Tcrr,-rr).
- Reacfie : slab-mediu alcalind (pH - 7,5-8,5).
- Umiditate : Uu B-9/Ue 4*3; in exces primavara, cind apa
freatici inundd jepgile cu nivele pind la 0,5-0,7 m gi la ni-
vel ridicat vara cind consumul este asigurat din apa freatici
aflata la micd adincime.

314
 - Aera{ie : foarte buni in perioadele fdrd exces de api.
.* Cildurd : scdzuti sensibil, in. special 1x'imdvar,a, 'din cauza
excesului de ap1.
Factori limitativi: e x c e s u ld e a p d q i ' I i p s a d e a e r a l i ep r i -
mdvara, exapotnanspira{ia puternic{ vara, poleiul, inghelurile
tirzii.

4. Structura biocenozei

Producdtori
Stratul arborilor:
- Compozifie : in etajui dominant, stejar pedunculat qi brumdriu,
frasin de luncd qi frasin pufos de luncd in propor{ii foarte
vari,ate (de la frdsinet cu pu{in stejar la stejdret cu pu{in
frasin), diserninafi plop alb, plop tremurdtor, plop cenugiu,
salcie ,albd, anin negru, ulm (U. n1;inor, U. procera, U. taeuis) ;
frasinii se localizeazd obignuit in partea joasd cnentrali a jepsii,
pe cind stejarul in partea mai ridioatd perifericd, spre dune ;
in etajul dominat ulmi, pir gi mdr pidure!.
- Consisten{a : variati 0,5-0,8.
.. : Productivitate : cI. III-V; drborete mijlociu productive nu-
mai in Hasmacul Mare di,n insula Leiea, cele slab productive
in celel,altehasmace.
Caracteristici dendrometrice : arborii ating 15-20 m indl{ime
dar pot avea diametre pini la 40-60 cm la stejari gi pind
Ia 40 cm la frasini Ia 100 de ani.
- Calitatea lemnului : trunchiuri sinuoase, cu coroane de re-
guli puternic dezvoltate, asimetrice, le'mn de lucnu in pro-
por{ie ceva mai mare numai in subtipul mijiociu productiv.
- Regenerare naturald : se produee abundent la frasini, in micd
' cantitate Ia stejari; totugi in regim natural regcncrarca nu
sreeazd probleme, iar propor{ia speciilor, variabilS de Ia loc
la loc, menfine o bompozilie aflati insi intr-o continud di-
namicd.
Stratul arbuEtilor: b i n e d e z v o l t a tn u m a i i n i o c u r i l e ^ m a i
inalte, unde nu stagneazd apa primdvara ; compus din pdducel,
cruEin, singer, cilin, lemn ciingsc, soc negru, alun, uneori zdlog;
la marginile ,de hasmac, spre dune, se dezvolti desiquri ae P9-
rumbar, draeil5, mdcieE, spinul cerbului ; 'abundente sint lianele
- Periploca gl:aeccL,specificd acestor pbduri, eurpenul de p5-
dure, vifa sdlbaticd.
Stratul ierburilor qi subarbuEtilor': d e z v o l t a vt a r i a -
bit - de regula mai slab in locurile joase gi la consisten{a mai
mare ,a arboretului, ca $i sub ulm, pdr Ei arbugti, mai bine sub
stejari $i pe locuri mai ridicate de tip Rubus caesius-Gali.um
rubioides ; Ia aceste specii, dintre care prirna adesea dominantd,

315
I

se asociazefrecvent Galium etnrine, Sgmphgtum otfichule, GIe-

coma hederacea,Lealrntrascardiaca,Alliaria petialata, Scutel,laria
galericulata,Carer michd,Ii,C. tomentosa,

Consunrtorl' qi descoriapun*ton
Abundenfa te'lativd, o/o
In stratul arborilor

Grupa de nflertebrate Prinivara Vara Toanna Anuald

Hetcropkra 10,53 1,28

Homoptera 15,79 0,3E
Hymenoptera 5,26 2,lL
Col,eopterc 10,53 - 4,2E
Lefiiloptero 5,26 11,76 9,09 E,49
Diptera 47,37 ?n 5() 15,15 55,31
Dermaptera 9,09 2,19
Araneeo 5,26 5,89 27,2E 10,66
Opilionida r1,76 9,09 6,38

lo stratul ierbuiilor

Thysanoptero t{,29 7,69 8,31 t0,23

Heteroptero 14,29 n,a8 25.OO 20,51
Homoptera 7,14 2,54
Hynenoptera 7,14 8,33 5,15
Coleoptera 15,39 5,15
Diptera 21,13 7,69 8,33 12,85
Arameae 2t,43 38,.16 4 1,68 33,3I
Opi.oloniilo 14,29 7,69 8,33 10,23

Densitatea, ex/m8
In sol

Lumbriciilao 4,56 0 0 t,52

Enohytreidae 1 000 I ,r00 600 1000,
Namotoda 230 000 210000 365000 268 333,33
Oilbatiilae lE 200 51 200 neconcludent neconcludent
Collernbola 2t 600 neconcludgnt idem neconcludent

Total

316
 TIPUL DE ECOSISTEM: I537 'Plopig-frasinet-stejdret deltaic de
pedunculat ;i brumdriu, mijlaciu gi slab prodttctits, cu m,oder hidric, pe
larct:igti, ni,sipoase Si psamosolu,ri gleizatet, anual freatic inundate, car-
bonatic eubazice, hidric optimale cu Rubus caesius-Galium rubioides.
Subtipuri : 85 372 subtip mijlociu productiv ;
85 373 subtip slab productiv.

1. Referinfe silvotipologice gi fitocenologice

Tlpuri de pddure:6342 $Ieau- p l o p i g d e h a s m a cd e p r o -

ductivitate mijlocie ; 6 343 $leau - plopig de hasmac de pro-
ductivitate inferioard.
Asocia{ii vegetale: F r a r i n e t u m p a l l i s a e( S i m o n 6 0 ) K r a u s c h .

2. Areal: Nisipuri marine din insulele Letea Ei Caraorman pe supra-

fe{.e mici (circa 500 ha).

3. Stafiune

Condi!ii:
- Altitudini: 0-5 m.
- Relief : depresir,rnijoase relativ late, cu intindere mare, intre
dunele de nisip.
- Material parental : nisip marin.
-'Soluri: lScoviqti nisipoase qi psamosoluri mollice eubazice,
moderat qi intens humifere, mijlociu profunde, nigipoase cu
apa freaticd la 0,6-2 m, mediu gleizate, cu volum edafic
mijlociu ; frecvent fdrd litierd sau cu litiera intreruptd, cu
descompunere activi, anual freatic inundate.
Factori climatici:
- Cdldura: Ia nivrlul deTma:11-11,5"C.
- Apa : Pa : 350-450 mm; EfR : 1 200 mm ; umiditatea
aerului vara cu ru-uli mai ridicati decit in nisipurile vecine.
Factori edaf ici:
. r* Troficitate : carbonaticS, mijlocie gi ridicatd (Tc rr, ,r).
- Reac{ie : slab-moderat alcalind (pH * 7,5-9,5).
- Umiditate : in exces primdvara (Uu 10) cind apa freaticd
inundd depresiunile, cu nivel pind la 1 m la nivel ridicat
' (Ue 5-4)
r'"" cind consumul este asigurat din apa freatici
aflati la mici adincime.
- Aeratia : foarte bund in perioadele fdri exces de ap5.
:-- Cdldura in sol: mai redusd primavara in perioada de inun-
I da{ie.

t 317
 Fa.ctori limitativi:
'Excesul 'de
apd' vernal' qi. aerali,a slabd primdvara, evapo-
, . ../
transplraftepu{ernife'vli", inSheturile urzll,. poterur.

4. Structura biocenozei

Producdtor
:
Stratul arborilor: i
- Compozi{ie : In etajui dominant plopi fPopulus alba, P. tre-
m;u,Ia,P. canescens/, in propor{ii diferite ; in etajul doi anin
, negru, stejar pedunculat, stejar brlrmdriu, frasin de ,luncd,
frasin pufos, in etajul trei rar ulm, mdr'qi pdr pidure{.'
- Consistenla : plopii 0,3-0,6 celelalte etaje 0';5'-0,7. :.
- Caracteristici dendrometrice: plopii ating pind Ia 25-28 m
iar stejarii gi frasinii pind la 20-25 m la 100 de ani in sub-
" tipul mijlociti productiv.
- Calitatea lemnului : trunchiuri strimbe, sinuoase cu eoroani
dezvoltatd, lemn de luer,u pu{in.
- Regenerare naturald : din sdminfd se produce ugor, mai ales
la frasini, ceva mai greu la stejari Ei plopir
Stratul arbugtilor: b i n e d e z v o l t a t ,p e a l o c u r i c o n t i n u u c o n -
stituit . din singer, cdlin, erugin, ,Iemn ciinese,,'pdducel.
Frecventd Ei pe alocuri:foartb,,abundentd chiaf la sol, liana Pe-
riploca: greaeca - caraeteristici pentru pddurile Letea qi Ca-
raorman ; frecvent Vitis siluestris, Hum:ulus tupulus, Clematis
uitalba, rar Hed,eroh,elir.
Stratul ierburilor Ei subarbugtilor: de tip Rubus
caesius-Galium rubioides au dearoltare variabild in func[ie de .
gradul de umbrire; Rubzs eoesius este pe alocuri dominantd';
se asoeiazd cu Gatium rubioides, Heracleum sibiricum, Scutel-
laria galericulata, Lgcopu,s.europaeus, Conuallaria nrhjalis, AsW-
rsgus officinnlis, Carer michelti, Sgm,phgtum officinalts, Scro-
phutariit nodosa, Gtecoma lledeiacea, Eupatorwn cannabiurrt,
Lgsimachi.o nummularia,. pe locuri mai inalte Brachgpodium
siluaticum) Dactylis polAgamn, Astragalus gtgcyph.gllus, Cgnan-
chum oicentoqicuTn, Agropyron interrnediurn, Gatiurro mellugo ;
in arborete ndrite Colamngrostis epigeios; in locuri cu apd la
suprafa{i Phmgmi.tes comm,unis, Carex riparia, C.. acu&i.formii,
'Iris pseudacorus q.a.

318
 Consumatori gi descompundtori (nevertebrate)
' Abundenti rel4tivii %
ln stratul arborilor

Grupa de Devcrtebrate Primlvara I Vara Anuali

I

Thysatobtero 5,88 3,30

Hetercplera 9,80 6,25 8,33 8,82
Homoptera 37,25 18,75 33,33 32,98
Iilymenoptero 1,96 4,t7 2,Zl
Coleoptero tt,76 3,25 8,33 9,89
Lepiiloptera 5,8E t2,50 8,33 7,65
Diptero ,:t 25,00 !, sn 20,88
Detmaftera lll 1,09
1I{ecopterc 6,25 1,09
Atancea 3,92 18,75 t6,67 0Ro

Acatina 6,25 1,09

Opilionida 4,t7 1,09

ln stratul ierburilor

Collembolo 3,57 1,87

Thysanoltcra r0,7| 5,88 9,47
Hetcroptera, 1,14 3,'.l9

Homoftcro 3,57 tRo

Hymenoptera 12,50 1,87

Colcoptcto 7,11 5,88 5,66

'70,59
1-
Diptera I 53,59 50,o0 58,{9
A/a,ncea 7,14 t7,65 ?5,OO 13, 19

Opilimriilo - v,11 3,79

Densitatea, exemplare/rr,l
ln sol

Grupa do nevertebrate Primrvara Toanna Anuali

I
Lumbtkidaa 1,56 0 1 t,

Enohylrci,iloe I 000 1 400 600 1 000

Nematoib 230 000 210 000 365 000 268 333,33
Oribatidae lE 200 57 200 neconcludent neconcludent
Collemebola 7t 600 neconcludent idem idem

Total 32080,1,56
 TIPUL DE ECOSISTEM : 8 611 Steidret de brun'driu gi pufos, cu
ar{ar tdtdrd.sc, slob productiu, cu tnull, pe cernoziom,urt ;i rendzine cam-
bi.ce,eubazice, hidric periodic delicitare, cu Lithosperrnum.
Subtipuri : 86 11,3'subtipslab productiv.

1. Referinfo silvotipologice gi fitocenologice

T i p-u r i de pddure: 8 3 1 1 A m e s t e cd e s t e j a rb r u m d r i ug i s t e j a r
pufos ; 8 511 $leau de silvostepd cu stejar brumdriu (faciesuri cu
i.teiar'pufos) ; 8 512 $leau de silvostepd din regiunea de'dealuri
(faciesurile cu stejar pufos, tei, ulm, frasin). /
Tipuri de sta{iune: 1 1 / S S S i l v o s t e p dm i j l o c i e d e c v e r c e t e
xerofile Pm (s), cernoziom mediu levigat pe luturi fine 9.a.;.12l
9 220 Silvostepd externd Ei extrazonal in stepi, de stejdrete xe-
rofile P,-;, cernoziom slab levigat pe loess ; 16/55 Silvostepd
extennd de stejdrete xerofile Pi, cernoziom slab levigat pe pante,
pe substrat nisipos neumezit freatic ; 73/9 310 Silvostepd externi
de stejdrete xerofile de pufos Pm, cernoziom slab levigat pe rn?''
teriale loessoide qi alte luturi * argiloase
A s o ci a { i i veg e ta le : Quercetum pedunculiflorae typianm Mo-
rariu 44, Acai ltataricol - Quercetum '$edunculiflorae Zolyomi
57.

2. Areal : Tip cu rispindire restrinsS, mai frecvent in Moldova de sud

Ei Dobrogea, local in Bdrigan gi Oltenia.
3. Stafiuni
Conditii:
-
Altitudini : 50-200 m.
Relief : cimpie plani, versanli slab inclinati, vai largi, pla-
-
touri qi cumpene. I
- Material paiental : in general loess gi depozite loessoide,
uneori luturi fine.
- Soluri : cernoziomuri cambice, intens humifere, profunde si
mijlociu profunde, nisipo-Iutoase qi luto-61glls€s'e, cu volum
edefic mare $i foarte m.are.
Factori climatici: ,
: Cdldurd : la nivelul de Tmn: 10r5-11",59C. . --.-
- Apa : Pa - 450-550 mm; ETrt : 450-500 mm.
Factori edaf ici:
- Troficitate : ridicatd gi foarte ridicat5 (Ttn-r)-
- Reacfie : slab aeidi-neutri (pII :5,8-7,2\, I
- Apa accesibil5 : Uu 3-7/Ue 1-0. ;
- Aera[ie: bund.
- Caldurd : normald pentru zon5.
Factori limitativi:
- Umiditatea scizutd, mai ales cea e:tivali. '

320
 :

4 . Structura bioccnozci

Producdtori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie : In etajul dominant stejar brumdriu gi putos in
proporfie .variata ; disemina{i rstejar pedunculat, cer girnifd,
ulm; in etajul_ dominat arlar titdrdsc, uneori abundent, ju-
gastru, pdr pidure{ (in Dobrogea gi argintiu), scoru$ cornes-
tibiI.
- Consistenla : in arborete naturale 0,9-0,7, in cele deqradate
0,7-0,5.
- Productivitate : clasa (III) IV*V.
..-- Caracteristici dendrometrice : pentru stejar brumdriu gi pu-
fos de ciasa IIIg-IVs.

vtreta, ani lco."i.t".1. I lniltinea I Diametrul Lcmnul de

lucru, 70

(rnijlociu)
slab st.p. 13- 8 1 1 0 -5 0 31-21
productiv st.p.

- Caiitatea lemnului : tr,unchiuri scurte.-strimbe, cu coroane

dezvoltate.
- Regenerare naturalS : din sd.mintd, ugoari la ,arlarul titdrdsc,
jugastru; p6r; aproape nu se produce la cvercinee, care se
regenereazl din lSstari (stejarul pufos qi din l5stari subterani
in grupe).
Stratul arbugtilor: d e z v o l t a tv a r i a b i l , p e a l o c u r i c o m p a c t ,
Iormat dln piducel, ponumbar, m5ceq, lemn ciinesc, ulm de plut5,
spinul cerbului, m,ai rar salbd moale qi riioas5, corn, singer, dir-
mox, cireE pitic, migdal pitic; in Dobrogea poate deveni abun-
dentd, local, scumpia
Stratul ierburilor Ei subarbustiior: d e z v o l t a vt a r i a -
bil, in func[ie de gradul de umbrire; format din specii de pd.duri
luminate (Ly tho sp ermunx pur Wr eo- coerul eurn, Thalictrurn minu s,
Cgnanchum uincetoticum. Carer michelii, Fragaria ..*iriclis, Pip-
tatherum uirescgns, in Dobrogea Ei Paeonia peregrina, AspoLra-
nu, uefticilatus) si specii de paji;ti xerofile.
I

TIPUL DE ECASISTEM: 8777 Stejdret d.e puJos an scumpi;e,slob

productiu, cu mull calcic, pe soluri rendzini,ce Si cernoziomuri tipice,
.corbonatic eubazi,ce, h.i,dric periodic deficitare, cu LithospernLum.
Subtipuri : 87 713 slubtip slab productiv.

c. 205 - 21 327
1. Eeferinte silvotipologice9i fitocenotqice
f-i p- u-substrat
ri de pidure: 8 2 2 1 S t e i ' a rp u f o sg " T d i 1 qs i l v m t e p dp e
de ilss sau l_q,t(faciesril cu sc'mpie).;.8.223 Stejar pu-
i& p"i ai" silvostepi dobrogeandpe sol superficia'I'
Tipu* au qta!iune:
'i; -;1.e4; II{FS Silvostepd.externd Ei extrazonal
ae:stejer.te xerofile de pufos, pi (xero) rendzinic:
vege t'ale: Galio-Quercetunl grubescentis Doni{a70. .
$sociaqli,
.
la li-
2. Areal: Tip cu rdspindire restrinsS, mai frecvent in Dobrogea,
mita dintre ut"j,rt pddurilor xeioterme Ei silvostepd ; apare.local
i" O."f"rile bizedlui, in Defileut Dundrii, foate rar in silvos-
t"ry din Burnaz ;t Oltenia.

3. Statiuni
Con$i!ii:
- Altitudini:: 100-300 m.
- Relief,: versanti cu diferite inclinari, cu expozilii insorite ;
in Dobrogea,qi culmi'
- Soit ri : litosoluri, rendzine, c'ernoziomtrritipice, eubazice,in-
tens humifere, miltoclu proJunde pine. Q superficiale, lutoase
eda-
Ei luto-argiloase,pe roci-calcqroase,Scheletice,cu volum
fic mic PinSIa mijlociu.
climatici
, F"ctori \
* Caldurd: Ia nivelul de'T*,n=10'5;^11'5"9t^ .
- A.pa: Pa* 400-450 mm; E?R * 400--450inm'

"" (r"')
ridica'ii
1*+,g:*ij-g':-lt*ff;t-i:*'fe
- Aenafie : foarte bun5.
."' - cdldurd: zuplimentarS (1-2PC fati de medie), datoritd sub-
stratului calcaros
Factori limitativi:
-_. Volurnul edafic mic, umiditate scdzuti-foarte scizutS'

4. Structura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor:
- Compozi{ie: nediferentiat pe etaje; steiag-pufos.aProaPe ex-
clusiv, rar, disemina|i, moidrean, pir p6dure[ (ln L}obrogeil
qi pdr argintiu), scoruq comestlbll.

w2
 -
9onsistenta: in apborete nafurale de reguli plini 0,9-0,8;
in arboretedegradateqi pe versanfi stinco[i 0,Oj-0,2.
- Productivitate : clasa IV-V.
- Caracteristici dendrometrice : pentru stejar pufos de clasa
IVr-V5.

lnrtlimm I Diametrul
. ; I ; lVolumul,

50 I 0,, J n-, | ,r- ', | 70-35

- Calitatea lemnului : trunchiuri scurte, der destul de drepte

Ei in parte bine elagate. :
- Regenerare naturJa : din sdminfi aproape nu se proa.rc";
fnecventd pe cale vegetativd prin l5s,tari subterani, cu for-
. mare de grupe cu aspect caracteristie de clopot. I
Stratul arbugtilor: b i e t a j a t- u n e t a j i n f e r i o rd e 3 0 - 5 0 c r n
indlfime de scumpie gi lemn eiinesc, care acoper5 p€ alocuri in-
tegral sol.ul, gi' un etaj superior de 1-2 rn, compus din tufe
inalte de seumpie, p5ducel, porumbar.
Stratul ierburilor qi subarbuEtilor: d e !r e g u l i s l a b
dezvoltat din cauza ,acoperirii rnari a scumpiei; format=mai ales
. din specii de pdduri luminate (Lgthospermum plnpureocoeru-
leurn, Piptatherum uirescens, Ig,ser triloburn, Thalictrum minnts,
Cgnanchum uincetorianm, Chrgsanthem:wp corgtnbosurn, Geru-
ni.xm san4uineum, Cares michelii, Frogaria oiridis, La,thgrus nzger,
Rubus tom,entosa,. in Dobrogea frecvent paeonio -peregrina, Go-
liurn das_gpodum, Asparagus uerticilatus, Viola jorctanii. g.a.),
aldturi de specii din pajiqti xerofile (Znna inermis, Festuca
nt picol a, Filiperdul a
_he x opet ald, .V erbascu,m phoeniceuT, Agro -
pyr on interfn ed.ium, F e stuca o ale sioco g.a.l.

TIPUL DE EC.XTSISTEM: I E71 Stej&ret de brum.driu-gorun-pufos,

cu &rpinifd. gi, mnjdreen, slab podttc:ti.o, cu mrull calcie, gre rend.zine gi
cetnazinrnuri q,rbanatic eubaziee, lvidric perioilic deficitare, cu. IuP.,xru,-
rfmlis o$ata
Subtipuri : 88 713 subtffi,slab productiv.

1. Eeforinfe silvotip{ogice- gi liteenoilogice

T'ipyri _de pidure: 8423 Amestecde gorurr,stejar brumdriu
qi stejar pufos; Fq Stejdreto-pleaude gorun, girnila qi stejar-
tmrmAritr-; (11) Stejdreto-gleau cu girni{i, stejar bi-unidriu qi
stejar pufoo. I412 Amestecde gorqn q1stejar pufos.
 . . .rl
..

T i p u r i , d u , _ . r t a f i u n e : . J b l s s s i l v o s t e p dd e l u r o a s ed e c v e r c e t
' de stejar pufos, cer P*_1 ,'rmdzinic Ei cernoziomlc.
As a:i 1t-i1- v eg e t a le : Ftigafio (uirid.is) polgquerceturn
Doni{d 70. .

2. areal : pe suprafele restrlnge in 'podiEul Dobrogei de nord.

- :' "" ' ' *r*t, - ',
$. sQliurii
. --, r.,,
9o n d i.{i,i :.. ,*-*..- . ,.
- Altitudini : 30-280 m.

* diferite expozitii.
-Matgriat
parental : ldess uneori gresii calcaroase sau gisturi
;"'.'r : vqrzi:
'!,':' .Sohrri :. iendzine gi cernoziomuri tipice, {nijlpciu profunde,
intens humiferq,- lutoase pini la argito-iutoase, cu volum
edific mijlociu $i mic.
.
i Factori climatici:
:'i - Qald"rd : la nivelul de TnrA ,+ 10,0-I0,b"C.
.
-. Apq : Po
- 500-550 mm.; E?.R : 4b0-500 mm.
Factori edafici: ,t,
. - Troficitate : carbonatied, r,idircati qi foarte ridicatd.
-
_teq"!J" : 4eutrd-slah qlcalin5 (pH': q8:8,4).
,*rUmiditate :,Uu 2-l/Ue l-0. ..
Aerafie : bund. ,: ., :
-,Cql4Fra : Ia nivel normral pentru zond.
,': F a c t o r i limit,atiivi:
,1 , jjt$niditatea,estiv*tr€ sc6zuti: ' :
' ' ..'t
i;, tl; ,'i ,. . i;' r .ir. .. .:. ,
, 't '
.: : " :.

4.. :Stt'uctura biocenozei i'

li ,'1i.!.
:.' r .
,,: ,.; ,l ,, rf, , i,-. :
:i- i
Produc[tOrl"
,"..
Stratul arborilor:
.i:.,,
r,,, ,tt.Cq,tlpoz\fle : In etajqtr' doySun4ntstejar,'hrtmdriu in amestec
1 . ;e\1, qteiar pufo!, g-CIIrg (Quercus, polgcarpa)
9i girni{d (une.
-]- g"i rrrTqi cu- doy4 '$in aceste specii) ; se popte ldduga locat
!"i 3rgrlr.tiu, flasin. comun gi oaucazian (de Ia diseminEli pin6
*-- ,la {acies}, ssr.b- de^ g,mp ; in etaju} donninat edrpinifd gi moi-
9"*l cu acoperire'dastul de mBi.e,,jugastru, par Ei mar pi-
dure{, pdr argintiu, mai rar ctsrpen,ulmi, tei cu frunza mire.
- Consistenla: etajrArdorr$narrfib,3-0,6 petajr.ff idontinat 1,0.
: -
, . I : ',, Prqdrctivitate i clasa IV-V. . 'du
-. ..c"affirsliii:eJddm+n#: arporicuindlfir4i u-ri ,r,
lq v.g,stemijl,ocii E1 12-15 m la virste mari cu.dlametre de
20---24cm la-100 4e,ani. _-
324
 t -Calitatea lemnului : truuchiuri scurte, destul de drepte'qi de
elagate.
- Regenerarel naturalii : dil sjminfd". relativ ugoar5 la toate
speciiie de amestec, dar foarte cliiicila la cvercinee mai ales
din eauzalipsei dc fructificatie.
,
Str'atul arbugtiior: d e z v o l t a tn e u n i f o r m i n f u n c { i e d e g r a -
dul de qmbrire a itratului arborilor qi format din corn (adun-
dent)" .dirmox, salbA riioasd, Iemn' pdducel (Craiaegus
nlonogAna, C. pentagyna). "iirr.sc,
Stratul ierburilor .qi subarbuEtilor :,slab d.ezvoltat,
din- cauza,gradului'riii:et de urnbrire,r,este.alcdtuitdin specii.de
pddure (Geum ttrb*u.ttit, Glechonta hirsuta, Meli,ca iniflora,
BrachEpoclium siluaticutt, Dactylis polygam,e, polEgonatum Ia-
tifolium, Viola sueuis, V. oelaruta, i. reichenbach{ana) qi specii
dg trdduri luminaie ('Paeonia per egrinn ;;'M er curialis :otsata, pipta-
therum uirescens, Fragaria uiriclis, Lft|tyrus niger, Lithospermum
purpu.feo coerule?tm, Cynanchunz tincetaricum, Campanula per_
siciJolia, V erbe,scumphoeniceum E.a.).

, TIPIIL DE ECOSISTE'M,b tn .Zduoi cte,anin alb. tnalt gi mijlociu

trnoductiu, cu mull, pe protosoluri uluuiate grosiere Si soluri - aluuiale,
eubazice, hidric optimale, cu petasites - Telekia.
Subtipuri : 97 777 subtip inalt productiv ;
97 722 subtip mijloeiu produetiv.

1. lleferinte silvotipologice gi fitocenologice

Tipur.i d.e pddure: g B l l A n i n i g c u O t a t i s a e e t o s e l a ;g g D L

Anin alb pe ,aluviuni nisipoase gi prundiquri; 1 1?1 Molidig cu
anin alb.
Tipuri de staIiune: 2 5 / 2 6 4 0M o n t a n d e m o r i d i g u r ip s , b r u n
freatic umed,.gleizat qi selgigleic, edafic mare, in iuncd ihaltd;
26/2 630 Mo.llu" de inolidiElrri iDm, atuviii inoaerat irumiier]
edafic submijlociu-mijlociu ;-16/8 240 .Montan de amestecuri psj
brun freatic umed-semigleib, in runed inaltd; L7/B?80 Montan
de amestecuri Pm, m&erat humifer: 1g/g 710 Montan de
amestecuri, albie majord ; l4/4 580 Mbntan-premontan de fd-
g-ete Pm, aluvial moderat humifer ; li/4b20 Ivlontan-premontan
de fdgete ,Pm, aluvial slab hwnifet; l8/B 220 " Irtontan de
amestecuri Pi, aluvial slab humifcr. , . ',; I
Asocia{ii veget a l e ; A l n e t u m i n c a n a .A
e i c h i n g e re t s i e g n i s t s 0 .

2. areal : In toatb !ara, in,Iuncile piraielor de.rnunte qi dealuri inalte

;
mai. rar in partea de vest a {irii.

lVb
 r-.:: . rr-i::i .; --t-
.t'

..i

3. Staltuni
tl
",li! Condif ii:
'' -
Relief : teras€'in-to1mgp,,1n lungul viilor inguste din regiw
' R€ade muntdgi.dealuri inafte.
i
',,1-
" :-- Material, p4rental':: dqpzite aluviale (nisipuri, prundiEuri,
cNar bolovdniErri).
' 'i
i' Soluri: protosoluri'aluvidi: grosiere sau soluri. aluviate in
complex cu soluri brune, eubazice, moderat humifere, ou
q grogime variatS, nisipoase, frecV€nt scheletice, cu folum eda-
' r - fic mare qi miiloeiu (uneori,.fedus), urnezite freatic qi din
-., ''
: :;. fefersdri. . ,
':l''
Fsctori cllmatici :
, :x,,Ctrldura : la'nivel de Trna * 4-7oC, frecvente inghefuri
'i.trzii'
: - Apa.z Pa.- 800'1 250 mm i ETR * 1 000 mm umiditatea
;
aerului vara mai,f"r" decit pe versanJii aldturi{i.
_*Eacto.ri edafici:
,. .r.i, T. f,roficitatei: miilociq gi rtdicatd (T ,,
rrr_,r1.
, :,: Rea{ie : slabacidl (pH: 5,8-6,8).
*r- - ; Uu : 8--.6(Ie - 4-3 cu aport Jreatic ; peri,odic
|*iditate
in excesla ape nari.
- Aeratie : variatfld in funcfie de umezhe.
Crildurri : mai scizuti decit in solurile drenate de pe versan{i.
Factori limitativi: :, :
- Volumul.edafic mijl,oeiu sau redus.

el6
 20
50

zo
mijlociu
prodrrctiv 50

_Calitatealemnului:trunchiurilearborilordiqsdmin{idrepte'
ade-
destul au Ui""-efu*utu, ai" leslari-cu foapmedefectuoase,
sea cu putregai la bazd'
- Regenerare-'natuial6: se pro{uce- uEor din sdmi;nJi, formin-
du-se semi"tiq"ii compacie, !ctti*tt"' mai ales q:-Ill:::.t
noi sau teieiruri din nou aluvionate-; aninul se regenereaza
de asemenea .itit din lSstari, cit qi dln dra3om
S a
-rdchiti
rbuqtitor: I i p s e g t es a u e s t e s l a b d e z v o l t a t c' o m -
" t"'p".-
ratui
roqie' singer, cdtini albi'
ain
S t r a t u l i e r b u r i l o r E i s u b a r b u E-t i l o , r : o b i g n u i t p u t eper n lingi
ic
. dezvoltat de \ip'
p"i"&it ra"rc3g' T cqre ' -specii]e
c-are.se adauqd multe
determinant. li5*i"e- Otalis acetosella, !a
i"iioiUi"
specii de mult (sgmphgtu* "ora"iiiii .amv{daloides,
Geranium ,on")ii^i*i e. pntL"um lipatiens twli-tangery, Pu!'
rnonaria'"uii," ;;';;;;"--iulihttt' Adeiostgtes'orientalis)' unele
.p""ii'rrigtofi:,[, (Rwlnclius repens' Caltha lae'ta etc'\'
Elemente de structuri stratul ierbn's

Densitatea Biomasa Umiditatea

Nr. de g.s.u/mt %
Fenaspmtul indivizi/mt
specii

238 35,63 85
100
354 211,07 E3
100

Cosumetod sl dcscomPunitori
ln stratul arborilor
Abundenl a
Abundenla Grupa de rebtive
Grupa de Grupa de
relatiYl nev6tebrate a/o
nevertebrate neYeftebrat€

4,10 Colcoptera 5,47 ilIeccPtero

Collembola
2,74 Araneo 6,8
ThysanoPtero 6,80 I,epidofterc
5,50 o;pieru 10,95 Agarina
HcleroPtera
Opiliutiila 2,73
Hemoftara 17,77 Qa;wnaPtra
OilhoPrera Pseu'iloscorPionida
Ilymenoptera - 6,80
 ' "fu-gt*p*soi

Abunde[ia
-relaflii .
' o/o
-l *aY
I Abmdenta Grupa de 6
nevi:dtebrate -'
Abundenla
. rclati+4 .

Lumbriciilae Dermaptcm Staphyliniilae 1,13

Isopodaa
Lithobiidae
OpLlionid.a 26,58 Curc*jioniiloe ,j,
Araned 9,66 Chrysomelidae
Pofudesmiilhc 0,65 Corabiilae 34,06 Elateriilae
-' :.{;{5 'Scorafutdat
Jut&lae 2,61 Lefidopterd
Fo:rmicidae 2;

fn eol

Grupa dc,
!evcttpbr;ts. Densitate
indivizi/mr

Lumbrktitraa Acailna
Enchytraciilac (Oribatidael .t 300
Nctllaltoilat
{Collet*bala\ 58 300

Aetivitsler dehidroggnaziqt

Liticra
Sol 0-3 cm
Sol 3-f cm

TIPUL D.0 EcosrsTEM : 9 278zda-oide anrn atb gi r,geru, inart gi

ytl!o9iu,y4"4iyz cu rnull, pe soluri-atulsiate stratificite gi biune eu_
'oaae?"gl,ei?ote''b'i.drie optit@e*str Rabus caesius -
aggofod.ium pita-
gforid.

92 L77 subtiB inalt productrv ;

92 772 subtipmijlociu produetiv.
Ref erirrfg, silvotipot ggice $
filg1-enologice
f ipgl de-pidurri : gglllAmestec de anin negm;i elb ain r"-
. giunea deluroasd.
Tip_uri de staliune : !Uq254 fleluros de grorunete;i fdgete
t*-^, brrun gteizat ;i semigleic, in lunsi inalt5l lS/b 253'Dcliros
de gomnete - fdgete Pm-s, a,luvial ,rnoderat humifer in lunca
joas6 ; v!6 263 Deluros de evercet6 pm6),''aluvial molic, intens-
- - . rnodera,t humifer : Lfil7
"5a0 Delgro.g 5!e cvercete cu stejar !s, bnrn
 freatic umef, gletzat gi semigleic, edafic mare, in runcd inaltd
77.fi bg} Deluros de cvercete 6u siejar p--*, atirviat moderat hu-;
ITUICT.
.. Asocialii. v e , g e L a l e : A l n e t u t n g r u t i n o s a e - i n c a n a eB r B l 8 0 .

Areal : In luncile din reguinea de deal, la interferenta arealelor

2.'-nuiui'.alb ani-
9i irbgmr; adesea sub foimd a" li.,ii i,ij"r'tJ"*rilaJii".^*
3. Staliune
CondiIii
- Altitudine: (100) 300-200 m.
- Relief : por{iuni mai inalte din
luncd, neinundabile sau rar
inundabile.
Material. parental : aruviuni nisipo-r,utoase pinii la luto-pra-
foase, adesea, cu straturi de prundiq calcarbs sa,u amestecat.
* soluri : brune eumezobazicegleizate gi
soluri aluviale strati-
ficatg, prof,unde qi'mijlociu piofunde,'moderat -pind ra intens
humifere, nisipo-lutoase pina la luto-argiloase. frecvent slab
plnd la semischeletice,cu vorum edafic riare
,tic umede. Ei'mijlociu, fiei-

Factori climatici :
- cdldurd : la nivelur rma - 6 - Boc, fre,cvente
ingheluri
tirzii.
- Apdr Pg
= 200-t.000 mm : ETR cz 1000 mm; umidita_
tea aerului vara rnai mare decit pe versanlii aldtui.a{i.
Factori gdaf ici:
Troficitatea : mijlocie qi ridicutd (T r,,_,r).
- Reacfie : slab acidd (pH :5,8 - 6,9).
- umiditate: uu B-Tlue 4-3: cu aprovizionare
continud din
freatic.
- : buni, pe adincime suficient de mare.
:- 4eralie
cdldura : rnai scdzutd decit in solul bine drenat d. pe versanli.
Factori limitativi:
- volumul edafic in cazul sol''rilor mijlociu profunde
sau a
uryri eonfinut de schelet ridicat.
,
4. Structura biocenozei

Produeltori
Strat,r-rl arborilor:
- Cg*po?ifie : In etajul
4ominant anin alb Ei negru
-gi in propor_
fii v,arfarte; mai rar diseminafi plopul nirgru altr,
plesnitirare. "*1p,i.
, . - Consistenfa : 0,9 - 0,8.
- Productivitatea : clasa I - III.

349
 - etrice : in subtipul inalt prodrrctiv pen-
Caracteristici dendrornetrice
si nqru ce
anin alb s,t
tru amn de ctasa l - Ils, iar'ifr'subttpul mijlo-
clasa Is
ciu productiv de clasa II5 -'III5.

lnlltim€a fliametrul r.cnn{t ao

Subtipul Spccia Vlrsta, ani C )nriitenta , m cm Volumul, mYh: ltffil,.%

An.a 20 0,9 t6- 14 l8- 14 230- 190

{nalt
productiv 9i
An.n 50 0,8 z1- 19 2E-Zl 310-210

miilociu An.a 20 0,9 13- 10 15- 11 190- 130

I
productiv ;i ,{8- 3E
An.n 5l O,E 19;i5 2t- 13 2{0- 180

| - Calitatea lemrplui :. trur,tehiuri drepte, bi'e. elagate in special

la'aninul negru... . '
- Regenerarea nafiural4 : din sdminfd uqo-arf,',P9m"i in cazul
inslalSnii aninilgr pe aluviuni. noi ;.puietri ,py.tini ; rgge{}er3ne3'
uqoaia prin ldstari (la aninul afD qi prin drajoni'
"eg-'kiii"a
stratul arbtrqtilor : nedezvol,tatsau foarte Futtn dezvoltat,
format din cruqin, zdlog, richita roEie, P4ducel, singer, cA{ini
albd, lemn ciinesc.
Stratul
-' ier'burilor qi sub,arbuq-tilor : . d e z v o l t a vt a r i ' g -
Uit in functie diigradui de'umbfire;tip liuirui'- AegopodluTt'
,iri.""re p":li;gt firpuu eaesius.UAegopod.iurn sc mai afla Srel-
iii" *iai^, s"tociy's siluatica'' Ranuncul'us repen:s' Lgsinuchie
uulgaris, Giecoma h,ed.eracea,Alliaria T2etiolata, Gqlium eparine
q.a.

pro-
TIP|L DE ECOSISTEM : 9 309 Zduoi de anin negru mijlociu
p soturi turboase, eubdzite, hid'ric erce'
auc6.u,-ii t";bd bazicd, Etgrye
; cu fnery peris' Polggtmwrn"
elentare, rntd.qtinoase
SuUtipuri : 93 092 subtip mijlociu productiv'
' "r'' lr
1. Rdferinle silvotipolggice 9i fitoeeiiologlee I
T i p'u r i de padure : 9?11 Aninig pe.soh5['gl-"i*t* de produc-
tivitate suferrioard (situatiile cu s'ol humico-turbos)'
T i p u r i d e s t a { i u n e : 2 9 / 8 5 4 2 C i m p i e . l u n c-tipic
d . ^ a d i n c d e p r e s i o - f,o-
natd de dt, iuruoereib 9i turbos ; .30/8 541 Cimpie
""i"is
re-stier6, f'unfi ;Ji"; dep-resionatd de aninq Pi-rir, t'rbdri'e joasi ;
, zg'rit53i cn pi"-irreutiira, ' plaja ^ joasa, anual prelungit- inunda-
liia ; sug,giT;3ii"o"i"p" trinci adinc deprsionatr de aniniq
'- ' ':;' 1'
P", turb6gleic.
Asocia!iivegetale:Thelgpterid,i_AlnetulnKlika40.

330
2. Arcal: Dispersat pe suprafe@ mici in ltrrril'e de cfunpie izol,at in lunca
Drninii (Sf. Gheorghe).

3. Stafiune
Condi{ii:
. = _A l t i t u d i n e : 0 - 2 0 0 m .
nslief : lunci mici sau depresiuni adilnrci in trurrcile m'ari de
.cimpie.
- Material parental : aluviuni argiloase.
- Soluri: gleice turboase sau turboase tipice cu strat de turbl
de 0,5 - 1 m, eubazice, cu apa freaticd tra suprafald sau la
micd adincime.
Factori climatici :
Cdldurd : la nivelul de Tryp = 9,5 - 11,0oC.
- Apa 1 ps * 500 - 750 mm i ETR - 1 000 mrn; umiditatea
aerul,ui vara cu rnult mai ridicati dbcit a zonei inoonjurdtoare.
Factori edafici :
- Troficitate : ridioatd qi foarte ridicati (T ,n:r).
- Reacfie : neutrd.
- Umiditate :Uu L0 -*9lUe & - 6 ; cu aport freati'c.
- Aerafie : slab5.
Cildmri : in minus apreciabil fafa de soluri drenate din cim-
pia alSturatd^
Factori limitativi:',
- Volmm edafic mic, aera{ie scdzutd.

4. Strhctura biocenozei

Producitori
Stratul arborilor :
- Compozifie: in etajul dominant anin negru majoritar ; alte
specii in general tiPsesc.
- Consisten{a : 0,8 - 0,7.
- Productivitate : clasa (II) - ilI (I9.
- Caracteristici de4drometrice : pentnu anin negru d€ clasa
II5 - III5.

Diametrul
Subtipul speia u,^o,"", con,i,,"nt" cm Volumul, m!/ha
I I
mijlociu 13- 9 16- l0 150- 100
productiv 19- 15 22- 16 210- 150

33il
 - CaDtalea lgmnul'ui : trunchiuri.
{repte, foartp bine elagate ;
exemplarele din lAstari curbate la baz5.
- Regeaerarea naturald : din sdminfd dificild arboretele. actuale
; '"r*tt" '
'provin toate din listari.
Stratul arb,ugtilor : dezvol,ta,t
variabil qi constituit din soc
D€N, qdlin, cruqin, singer, salbi m'oale localizate de regulS pe
microridicSturile din jurul rdddcinilor arborilor de 'anin ; frec-
vent hamei. : :
Stratul ierburilor gi subarbu$tilor: bine dezvoltat.
de tip Thetypteris - Polygonum ; feng,a poatq deveni dominanta
pe suprafefe destul de mari; -$easociazd speqii de mlaEitnd (Polg-
gonurn hgdropiper, P.nlite,. Stachgs palustiii, Sium erecturn, Ga-
Iium pa.lustre, Lgcopus europaeus, Caltha laeta, SAmphgtum offi-
cinali,s, Solanum dulcamara, Mentha aquatica, Scutellaria gateri-
atlata q.a.).

TIPUL DE ECOS$TEIII : 9 3tr0ZdUOide anin negra, slab produc-

tiu, cu niull hidromorf, pe ldcouigti grele, eubazice; hidric ercedentare,
mldptinoase,cu Cdrer - Iris pseudatprus.
Subtipuri : 93103 sgbtip slab productiv. '
.
1. Beferinfe silvotipologis€ ti fitoconolqgic€
Tip-uri d" pidure: ( 2 1 8 )A n i n i E d e b a l t S ; 9 ? 1 3 A n i n i g d e
balte.
Tipuri de staliune: 3 3 / C F C i m p i e f o r e s t i e r dd , e s u b s i d e n l i
cu. frdsineto-aniniq Ps, ldcoviqte mldEtinoase,,edafic submij-
Ioeie; l1/CF Cimpie forestierd joas5, depresiuni cu stagnoglei,
fArd vegeta{ie lemnoasd sau cu anin negru < Pi.
A sociatii vegeta le : Carici (acutiforrni) - Alnetu,rn (Dosta}
33) 5o6 63.

2. Areal: Dispersat pe supiafele foarte mici In luncile de cimpie.

3. Stafiune
Conditii: , '
- Altitudini: 0-100 m.
,1 8,elief : Depresiuni adinci in ltlhcile niari de cimpie cu ridi-
cgturi (pseudomuguroaie) generat€ de'modul speCial de inra-
ddcinare aI aninului (,,picioruange"). '|:'
- Material parental : aluviuni argiloase.
- Soluri : lacovigti eubaziie, inlens humifere, profunde,"luto-
. argiloase,argiloase,permanentinmliEtinate.
F a c . t o q , i *c I i n a a t i c i :
- Cildurd : la nivel de Tina * 9,5--10;5"C.
- Apd : Pa : 500-700 mm; ETR - I 200 rnm; umiditatea
aerului permanent mai fidicatS decit in sta[iunile vecine
' "' neinmldqtina,te. c*rier din.lune6. "

332
 Factori e,daf ici:
' :' - Troficitate : ridicatd.(T
rr).
-- Reacfie.i sl.ab acidd - slab alcalini.
- Umiditate: Un 70-9/U 9-B (7);'permanent in exces, cu
"
biltiri intre pseudolpgguroaie, cu, r4re perioade in care apa
de la suprafafd dispqre {in a doua parte a verii).
- Aeratie: foarte slabi.
- Cdldura : mai redusd prirndvara, din ca"ozaexcesului de apd.
Factori limitativi:
- Apa in exces, aeralie slabi.

4. Structura biocenozei :

Producitori
Stratul arborilor:

diseminat frasin e lunci ; aninul se localizeazd pe pseudo-

. muguroaele formate de rddScinile arborilor, inSlfate deasupra
solu'lui lipsit de aer.
- Consistent5 : 0,8-0,7.
-. Pro{uctivitate : clasa IV-V.
- Caract'eristici dendrometrice : pentru anin negru de clasa
IVo-Vo.

lneltinea
ftnsistenta I

20 | 0,8 | 12-8
o,t/ I'n-ts

-
Calitatea lemnului : trunehiuri drepte, dar pu'ternic ingroEate
'
Ia coletul ce se afld deasupra solului ; etragaj btm.
- Regenerare naturald; dificilS datorltd stagndrii apei ; regene-
ralea vegetativd ugoard din ldstari:
S-tr-atul arbupti,lor: n u e s t e d e z v o l t a t ; e x e m p l a r ei z o l a t e d e
arbuqti se localizeazd pe pseudomuquroaie pe ling5. arbori ; se
intilnesc cruginul, singerul, cdlinul, socul riegru, zilogul, mai rar
alunul, pdducelql, salba moale, lemnul ciinesc.
Stratul ierburilor si sub,arbuqtilor; slab dezvoltat,
de doud tipuri : pe pseudomuquroaie se intilnesc unele spe,cii me-
zofile (PolEgonaturn latifolium,, Ranunculus repens, Galeopsis
specioso, Urtics" dioica, Galium aparine, Sgmphytum oJJicinalis
. $.a.);, in porgiunile cu apa Ia suprafa{5 dintre muquroaie se in-
tilnegte tipul de pdturd vie caracteristici, determinat de Carer

333
 ocutilormis Ei r-ris_pseudocorus,
impreund cu alte specii de baltd
(:?lggryqaln hydropipe-r, p. ntite,_ Atisma planiago, Srachys
-Sfiargafliim
Ilalustris, Rumet hydrolagnhtm, Galium Tntistre,
rarnosurnq.a.).

TI'PUL DE ECOSISfEM j g StT &duoi de anin neqru inalt si

yit9.* productits.,
cu_m:ull,pe soturi brvne gteizati
stratitinte eabaziie, hidru' 6ptmalq * n"6ii;;d;- iou ,;i;; ii;i"ii
Aegopodiwm,.
Subtipuri : W17l subtip inalt productiv;
93 122 subtip mijtociu productiv.

1. feferinfe silVotipologicegi titocenologice

Tipuri d e p d d u r e : g z 2 2 A n i n n e g r up u r d e p r o d u c t i v i t a t e
superioarddin.lgiqnea.de deaiuri; Aln anirriE pe soluri glei_
zate .deproductivitate mijlocie
Tip-uri de sta{iune: r l / s z s . 4D e l u r o sd e g o r u n e t eq i f i t g e t e
fs-*; 5ryn gleizat,gi sem.rg,leic, in luncd inalti] iels zss Deturos
de gorunete ; Jdgete pm-s, aluvial moderat humifer in il;;;
jousd.; 74/6263 Deluros de cvercete pm(s) aluvial moUc
humifer) ;. 16/z540 Deluros de crercete cu'stejar ps, brun G;;;; ireatic
umed gleizat qi semigreic,.edaficrtrurre,in luncd ifttd;'iiii|i1
Deltrros'de cvergete eu stejar, pm-s, aluvial moderat' trtrmiter.
Asociatii vegetqle: Aegopoitio_Alnetum Karpati et
Jurko 6I.

2' . areel: In luncit:

.d.p regiunea de dear, adeseasub formi de fiqii
inguste necartabile.

3. Statiune
Condifii:
- Altitudini: 10O-500 m.
- atit in por{iunil,e mai ridicate, cit qi in cete mai joase
T,$:J:
qln lunea.
- f,iaterial parental : arrrviuni de naturi foarte diferitd, adesea
c_upietrig in propor$e rnare.
- soluri: brunb gi*zate, pr€cum qi solrrl aluviale stratificate.
-tnimil
profunde gr
-mijrociu profunde, moderat pind ,la intens
fere, nisipo-lulgas"ptna ta hrlo-argiloase-,
frftcvent ."rr"rlii*.
cu volum edafic mare gi mijlocirrl freatic umede, i"ecv;;i
scurt inundate.
Factori climatici:
-- Cdldura : la nivelul de he: 2,5-9,fqg
- Apa ; pn' - Z0qTg00 nmr; ETB : I
000 mm ; usriditetea
aerului vara rnai.,msre deeit pe versan{li afaturdli,
 Factorl edafi,ci:
Troficitate : ridicatd (T,r)'
- Reac{ie : slab acidd (PH :5'8-6'8)'
- Urniditate: U , B-7/[-] ,5-4.
- Aerafie :,bund, in orizonturile fdrS exces de apd'
- cSldurd : deficitarS fatS de solurile drenate de pe versan{i.
Fa.ctori limitativi:
- volumul edafic in cazu,I solurilor mijlociu profunde sau a
unui eon{inut de schelet ridicat.

4. Structura bio&nozei

ProducStori
Stratul arborilo'r:
- compozitie : In etajul dominant anin _negru- majoritar, dise-
min:iti anin alb, saicie albd 9i plesnitoare, plop alb Ei negru'
- Consisten{a : 0,9-0,8 in arborete tinere ; scade pind la 0,8-
0,7 in cpl€ vitstnice.
- Productivitatea : clasa I-III.
- caracteristici dendrometrice : in subtipul inglt productiv pen-
tru anin negru de clasa I5-II5 iar in subtipul mijlociu pro-
ductiv de clisa II5*111t.

I ln5ltimea Diametrul
Subtipul Specia ConsisteDla I ; CE

luo.o. ""'
0,9 t6- l1 20- l1 240- 180
inalt
productiv 0,8 24- t9 28-22 340-250

0,9 13- l0 180- 130

mijlociu
productiv O,E 19- 15 250- 180

- Calitatea lemnului : trunchiuri drepte, cilindrice, foarte bine

elagate.
- Regenerare natural.d : destuil de ugoard in oehiurile din ar-
borlt ; se regenereazi activ 9i alte specii (stejar, ulm, carPen,
frasin).
stf atul arbuEtilor: p u l i n d e z v o l t a -t t u f e n a r ed e s l n g e r ,
soc nellru, alun, pdducel, miceq, ulm-
s t r a t u I i e r b u r i I o r q i s u b a r b u q t i I o r : dezvoltat variabil,
- Aegopodiurn;
in funcfie de gradul de iluminare, de tip Rubus
uneori dominf Rubzs, alteor i Aegopodium _podagfaric _; firecvente
sint speciile de locuri umede chrysospleniutn 4ltem'ttol?'um,

335
 Cirmea " lutetiann, Petasites albus, Sal,ui.p,gluti,nosa, Glecoma
hederacea precum qi alte specii Euphor .8J4,arnaSd,afines, pul_
morw,ia officinalis.

TItPtlL r,r u
y19::r:k:yyyu hidrornnrf
, pe-soturioiuiict", iiaiJ tieiL" si
t-1 t" carbonntic eubazice, hi(tric eicenitantare in "ir*uii
:1*::ca $*^,?!."
ztrnp, : _
polAgoTvunx i
pr ofun_
Lycopus
Subtipuri :. 98 182 mijlociu productiv;
, 93 183 .slab produetiv.
/7. Referinfe silvotipologice
;i fitocenologice
Tipuri de pddure : Frisineto_aniniq.
riplti
-d." rlutiune:
ru$-frasinet
c F / 2 0c i m p i e f o r e s t i e r d
r u n c dd e a n i -
Ps,- brun aluvial pambic gteizat gi semiglei",
Targ-; cI'/33 cimpie forestieri de sub-siden{dcu fiiiineto-aninis "d"fi"
, Ps, ldcoviqtemldqtinoasd,edafic submijlocie.'
Asociafii vegetale : Alno-Fra.rinetum angust)ifoliae Simon60.
2. Areal: In luncile de cimpie din toaje pe,suprafe{e mici (de
oldinut de ha)" !14,
lulelor
3. Stafiuni
Condi{ii:
- Altitudini: 1b-100 m.
.- "Relief : -locuri. joase, depresionare
" .din tunci, depnesiuni din
eimpia de subiiden{i.
- fVlaterial paren'tal : aluviuni diferite, de la
,nisipoase la argi_
loase.
, - soluri : brune de luncd oambice s.i licoviqti eubazice, carbo-
natice, moderat trumifere,,- profunde pind la mijlociu pro_
funde, Iutoase pini la qgiloase, mldEtinoase, gf;ilate, semi_
. glgicg gi gleice, cu apa freatica la O,8-0,6 m'p"rimdvara, mai
scazuti vara, scurt
.inundabile, dar cu apa itagnantd mult
timp in locurile mai joase.
Factori climatic'i:
- C.,{ldu1A: la nivelul de Tma +,9,b-10,b"C (in podiqul Tran-
silv"ani,bi;7,,b._g,5"C.
- Apa 1 pq - 450-700 mm ETR - 7 200
; rnm;'in umiditatea
aerului vara cu 10=-1b o/omai ridicatd decit teritoriile
veeine. ,
Factori edafici: .
.''.
Troficitate ; ri,dicatA(I,rrl.
--- Seaclie : slab acidd - sldb alcalini.

3s5
 - Apa agcesibild : permanent la nivel ridicat (U " = 4-q)'
a$rovi/onare continud din freactie; temporar in etces in
'
timpul qi dupi inundaliile de scurtd duratd.
- Aenalie : in general defectuasd.
- C6lduri : in deficit ftitd de solurile bine drenate:
Factori Iimitativi:
- volumul edafic mai mie in cazul..,unli nivel freatic ridicat,
aera{ia insuficientd

4.' Structura biocenozei

Producdtori

.Stratul arborilPr:
.' - Compozifi,e : In 6taiut domiirant frasin (Frofiitus angustiJolia,
iar in sudul trarii ii F.' pa|Iisaej Ei anin negru in proporfii
variate ; diseminat plop alb, salcie: in eiajui dominat, ar{ar
tdtdriisc, jugastru, par pddure{' ulm.
;- Consistenta';0;7-0,8. i
i- Productivlt*rte : clasa III-V. I
- Caracteristiei dendrometriee : in subtipul mljlociu productiv
pentru frasin de clasa. II5-,III5 9i a-nin de clasa 1II5-IV5.

hll!imea Diametrul Volumul

Subtipul Specia Vlrsta, ani m cm ni,/ha

mijlociu frasin 50 20- L7 22- 18 250-200

productiv anin 50 lF-,14 22* 16 250-200

- Calitatea lemnul,ui : trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate-

- Regenerare naturald : din sdmintd se produce fdrd dificultili
aproape anual. i
Stratu'l reprezentap t r i n p u { i n e e x e m p l a r eg r u -
pate in "jurul
r U o sarborilor,
tilor: pe microridicdturi (p5'ducel, singer, cdlin,
cruqin, lemn eiinese, rar ahrn)
Stratul ierburilor Si subarbuqtilor :-dezvoltatva-
. riabil de tip Polggonurh'*Lqcopus, care flrp-rinde^-in afard de
specii de p6tUgoiitn g,'LEcopus qi alte specii higrofile (Solanu'n
ditcamnra, Iteucoium' ternum, Symphgtum officinde, StachSl's
t Ttalustris, ithaLaris-arund.inacea, Poa palustris, Oenanthe aquatica,
palustr e, Scutetaria gal eri,culatq),' pe-locuri mai ridicate
' Galium unele specii mezofile (Conuallaria mnialis,
in j'urul'arborilor,
Ciiaea tutetiana: Glechoma hed.erqceol,'alte specii de pddure
(Geum urba n:urn, Aiugoleptan's, Brachgpodiutn sihsaticum, Dactg-
lis' glomer ata, Palg:gonatum idtif olium q.a'\.

c.205 - 22 337
 :: 9C 1?2 subtip n:ijloeiu-pr.oductiv.
i

1.Beferin$e:]sttvqtipel6gicepi.fitoeeaotogice,],j.'J''::..].,
.' ...:' ,'
- T i p-. u r i de Fedure: 9 2 1 1 Z d v o i d e p l o p n e 3 , r ud e p r o d u c t i v i -
tite superioar5 : gi.2l2 "Zdvoi de miilocie pe locuri inalte in
Iunca,Dun5rii, 92fi Z:dzoi de plop,negru d9 prodirctivitate mij-
iocie'pe locuri in lunc,a DynArii.
Tipuri d.e statiune: 1 8 / 5 2 5 3D e l i ' l r i x d e g o r u n e t e- f d g e t e
"'psn-s. atiiviai"moderat humifer in lunci jome; A/6263,. Deluros
de' cver<ete Pm (s), aluvial molie, intens-moderat humifer ;
ttit iiO Deluros de cverc€te ,bu s-tejar Pm-s, aluvial moderat
humifer : Zl/8524 Cimpie forestier}, .li'rcd de zSvoi de plopi Ps,
aluvial ' intens ' humifei, freatic umed, ' rar sburt' inqndabil ;
2218523 Cimpie fore'stier5, luncd de z5voi dg plopi Ps (m) aluvial
, mbderat truriiter. profund freatic umed, foarte rar scurt inun-
t lunc6'de zdvoi de plapi Ps-m,
duUU: 22/9614 Silvos@e'-
. aluviat moder-at humifd, profund freatic umed,. foarte rar
sctrr't inurdabil:-24lS*'silvostepn'- luncd de zdvoi de plop al'b
qi satCie sau aninig Pmi, aluVial mOderat humifer, anual seurb
iturnaobil statiuni ridicate din lunca peste 7 hidro-
. ; .Dunirii
gra(le.

;;r, li' Z- 1 Arml : fn luncile mari din toati !ara, mai rar in:lunca Dun5rii.
'..
' r- :. '*- !r- ., ":. . -. ..,.-. :_,
i
3. Sta{iune
.'
Condi$ii:
- Altitudiui : 10-200 m. ' .i.
- Relief : grindlri de mal depaqind cu 1-1,5 m nivelul general
'''.',1, ' I
.,.. 1 allungih, i.,.;, i
.- Material parental ; . aluviueqil nicipoase stratiflcate'
.* $duri : aluviale nisipQase, gtqizat€,.Eq,$i' rnezobazice, carbo-
'n"ii"" in -profunzio.'g; moeiat qi intens humifere,.proftmde,
. nisipoffie ii nisi'po-lutoase:, gu I ul4ezire freaticd t Fi1"_
n€dtA (apa 'freatic'i vara, Ia 1,5-510 m), rar $r scurt trmp
inundate. ,!i r *

" Fu"ddt,i,c"I'imatici : . "

- C*Idr.lrri : la nivel l* T*: (8,0)'9,il1b,5oC
1'" Apa : Pa - 450:-650 mm; ETR * ;1090 mm; umiditatea
'
. aerului vara mai'rnare deq$t cee zonald (cu'10-15"0/0)'

ggo
4'
./
:
.',,, t li'

.#
ql" ,i{r'
 F a'c t-o i'i e d a f,i'e i :
. ' ' '"'- :frofieitalg : rili:atir, f-'c:;en-i, cafbortaticd (Tc 'r)'

.$ptraceesibilE,:-pernranant'.lanivelridieatdatoxiGaprovi-
'
zibnanii, din freatic I vara 'nivel moderat (H 1vJ' Uetl
i t', Ae-retiei:'foarte bunA'
'. . . - Cildufa: la nivel normal;''mai scAzuti primbvara'in eaz de
inundefil'
.-.".'-
'Factori limitativi:', .
* Umiditatea mai .redusd in solirile aluviale, bogate in nisip
$rosier. r..i'

4. Structura biocenozei

Producltori .a

Stratwl arboiilor:
- Cornpozifie : lh etajul dominent plop negru majoritar i Oi*"-
minit sau pina la propor{ie de facics plop alb, salcie albi
qi plesnitoaie j disemiflat stejar, hrlin negru, rdr ulm.
- Consistehta : 0,9-0'8.
- Productivitate : clasa I-III.
- Carac'teristici dehdrometrice : in subtipul inalt Produetiv
pentru plop negru -de -clasa I0-II5 iar ih subtipul mijlociu
produetiv de clasa II5-III5.

Lomnul dc
lucru, 0/6

lnalt 20 0,9 25-20 21-20 330-200

productiv 50 0,8 37-26 38- 32 480-3AC ?0- 63
milloei* 20 o,9 19- 16 2t- 17 200- 110
produetiv 50 0,8 25-.2r 32-28 3 t0* 200 62-58

l':' Calitatea lemnului: trunchiuri drepte, bine elagate'

- Regenerarl naturald : din siminfd--num?i pe grinduri noi;
altfel numai vegletatiV' din draioni gi ldstari' -
Stratul arbuEtilor: d e z v o l i a tv a r i a b i l 9 i - f o r m a t d i n s i n g e r ,
soc colrlun, crirqin, c5lin, alun, pdducel, miceg, zE!o1,. rdchitd
rogie, salb6 moale qi riioasd, lemn ciinesc, splnul cerbului' catlna
toii., albd; dintr" liane via{a sdtbatici, curpen de pddure'
"aU"e qi subarbuqtilor: d e z v o l t a tv a -
. S
- tratul ie,,rburilor
: in functrie de gradul de un\brire al subarboretului de tip
Rubus caesias - daltu*,.
, "iuuil Rubus Si Gollium aparine do.-to$'
' p" alocuri exclusiv; specii de luncd (Glecoma' hede-
"" "dltga
3EB
 l?cg a,_Solnautn dul ca:mnra, Lg simnchia uulgaris, Sg mphy tum of -
-titutlottis,
Jyryt"t {gr qi de Ioeuri mai u.scate 1t{spiogis
Brachapodium silaaticnrn, Daetylis potygarrn q.i.).

TI,PUL DE ECOSISTEM: 9 418 Ziitsoi d,e ptop negru, miflociu g?

1s,A yrA.yc.tiu, ca^m:ull, pe trnotosoluri aluointe-,gii sotuii atu:iate strd-
tificate, gleiaate, frecuent
,:f:y",-9!eyte, inand,ate pe
trecuent utundate pe timp ned,tt4
med.lu, cwponatic
cwbonatic eubazice;
eubuicet
ltnlp
nuLrtc ercedeffidte in potunzime, an polggutunl_Lybopu,s.
'" '.$ubtipuri,
91 f!! subrtipdriitoctuproduer{v;
L"
, 9.4183subtip slab producttv.
1. Referlnfo sitvotipologlce tl"fitocenol ogtee.
Tipu.r-i de p6dure: z d v o l d e p l o p n e g r u a e ' p r i a r i c t i v i t a t e"
mijlocie, pe locuri mijlociu inun4ibiie irilunca nrnarii; zdvoi,
$e plop negly .{e prodrctivitate inferioard pe locuri joase in
lunoa Dundrii (Purcelean qi PaEcovschi1g63): g 214 Zavoi de
' ,locdri joase in lunca
Rlop_tggru de productMtate inferioard, pe
' I f,
Tipu.r.i .de rstatiune: sta{iunide coti mijlociedin lunca Du-
-rtilrii (6-7 hidrograde)
!.,

Z,;.Aroel: ln lunca Ei dettaDuirerii, I

S. Stafiune
- -Co-ndld.ii: .
- Altitudini : 1-5 rr}.
- ne[9t gri"gy-.ri .dep.dyat, depdEind.Qr Q,F-t m-nivetul- ge=
neral aIi luncii (6-7 hidrograde).
Material parentar: aluvi]uni irisipo-lutoase stratificate.
soluri : protosoluri aluviale sau-soluri aluviare stratificdte,

:- ,lgciu profunde, Iuto-nisipoase qi ,Iutoase, ou umezire freatiii

-pgrmg4entd (apa lqgtic€ vara la l-1,5 (B) m, frecvent scurt
pind'la-mediu inirndhte (2b-Sb zite iii perioad:a de vegetafiet.
Factori blimatici:
- Cdldurd : Ia nivel de Tma: 10,b;11,boC.
- Apa ; .p4 - 400J-b00 mm, E?E - 1'000 mm
: umiditatea
aerului v4ara mai mare decit cea zonald (cu pind la' lboln).
Faqtori e,daf iei:
- Tioficitate: ,carbomticd submijlocie :gi mijlocie (Tcrr_rrr).
' : - Reacfi'e :
ryodgrat alcalind ( H-: ?,2-&,41-;; in, unele' jiiit.
Pgte{nic alcalina (IrH : 8,4u-9,2;.
- urniditatg :-u '- 10-z/u 6--i j cu aprovizionare freaticd;
"
exces peliodie din inundafii. ;

340
 - Aera{ie : bund pe profilul lilier de apd fredticd in perioada
fdrd inundafii

ca urmare a exceselor de apd freaticd

Ei de inunda{ii.
Factori Iimitativi:
- Volumul edafic mijlociu, troficitatea
sc5zutd.
4. Structura biocenozei
Producdtori
Stratul arborilor: \
-
Qotitpo:ifie : In. "giql dominant plop negru singur sau cu
plop alb qi salcie albd si plesnitoaie aiserf,inate
proporlie de facies). iirneori pina
b
- Consisten{a : 0,g_0,6.
- Productivitate : clasa III_V.
- caracteristici dendrometrice
: in_subtipul mijrociu produetiv
pentru plop negru-9. glgru I9_II5; idr
in-subti-put^ mi;tociu
- productiv de clala II5_III5.

Subtipul Specia VlGta ani Diametrul Lemnul de

cm Volumul, p
lucru, /o

mijlociu 20 0,8 20- t5 22- t8 180- 120

productiv
50 0,7 25-21 30-24 270_ 180 63- 5&
slab 20 0,7
proiluctiv ,16- I I 20* t4 t20- 60
50 0,6 20- t 30-20 170- 120 58- 52

*
calitatea remnului : trunchiuri drepte, dar mai pu{in
-
ReSgye,rarg.naturald:numat pe cglg vegetativi Oin elagate.
, ' drajoni
sauldstari din siminfd numai p-egrinduri ioi.--.--
stra!u-' arb!.$tilo.r: de reguld ripseEte
-zdlog.^ sau esteslab dezvor-
'f
tat format din cdtind strlrtut
-a"--fip'-FoiEgonu*
i".ili;;
|
-roEie,
arlrustiror: in generar bine' u"i"irt*i ;-;il
_
Lycap.us; frecvdnte sint LEcopui L. etaltatus, GIE_
cyrrhiza, echinata, ".uropoeus,
^.S.tachgspilustris, hgrorii,' oi{t' nuta bri_
tanica, Arthea oifici.narii_ g.i. ; Ruuzs coesius se intirneste 'r in
pilcuri pe Jocuri mai inalte, dir are vitalitate
"oer"tj:"'^se!s
TIPUL DE ECOSBTEM : 9 51T Zduoi
gi m.ijlociu productiu, cu m:utt, pe sitiri- de plop alb gi negru, inalt
olu.u_iale
s^7y-1tfme inundate, carbonatic'eubazice, hidric * gieizati, rqr gi
optimnle, cu Rubus
cagsius - :Gdlllum aparine.
Subtipuri : 95 121 subtip inaft proau"Urr;
. 95122 subtip rnijloc::iuproduciiv.

341
1; Beferide.siltbtboloeice,pl fitpcenologice
^ i' p u r i d e-0"
T p . A'pooai.iii'itut"-
dure: 9 3 1 1 Z d v o i a m e s t e c a9t: f t q " l P l l
"rr!gr., supe.rioara;,,9,?12 Zdvoi amesteoat cle
afU gi negru de productivitate mijlocie'
pi8p -J"'
-_
ti:p^"i'i
' ,tlatitrne : tg/52b8^Delurosde'gQsunete fdgete
t'ur"iter, ir-r.'lunci joase ; 74/6.263 Deluros
"f*j.,;";"1;;;a"""t humifer;
de cverc.ete p;l;i-;i;ltiui- mori', intens-mode.rat. I
17/7 5g0 Deluros be cvercete ou it*j"r Pm.s' 'aluvial *sderat
"luncd
d" :1:3' de plopiPs'
il;iff -ftUti-il"i' 1*"itierd,
::'ilrc6ii*-Ci1lrni"
aluvtal intens freatic umed'
- 1ar 9cu.rt- inundabit;
2218523 Cimpie'iit"^.^tGa,1""!a de zavoi de p"lol-t:u iP "ll:.t:t
;H"*t " humifer profun{, freatic urried' foarte rar lnun-
'
de plopi Ps, aluvial
;"af iizisol+ snu',otepa ..Iunca de;zdvoi
'dffi!1*;'-
intens humifer,T;;;;;';"te'1' rar scurt inundabil ; '2319613
"*i
JJ zavoi au'plopi ps-m aluviai moderpt hu-
i;";;
mifer, protrri't'r"Ja;; ;"q,-iavoi' toi*ei rar scurt inundabil ; 24lSS
-
silvostep5 i;;;-a; de plop alb gi.salcie,saude aninig
,pm. moderat humifer, anual scurt rnlJnuaolt'
,. a r o " i u r , aluvial
ii a t b a e( B r B l 3 1 p p )B r o r z a 3 7 ,
vegeta re: poputetzim
' Dunarii -(circa
2. Areal : tn luncile din toat6 !ara, inc'lusiv in luna
20,0000 ha).
.-
3. Stafiune .
' Gondi!ii: ":
- Attitudini : 10-200 m'
' ; -
- rsl al luncii- '
-Materialparental:aluviuninisipoase.stratific-ate(custraturi
Iutoase intercalate), pe alocuri cu pietrig Ia baza'
- Sof*i : aluviale'gi"i*t".-eu-Ei mezobgd""r,,-"urbonatice in
pr"r""ri*E";;a;.?t [,r*it"r", profunde,_nisipoase- gi nisipo-
" freaticd Ia
lutoase ;;: u.J[zil :friatica'perrnanent?,,.!or-t

Faciori elimatici.:
cdldturd: la nivel de-lma:9'5-11'5'q'-'^
- Apa : Pa *-+OO*OOO,*ttt; bTn *-t.OOo-f*-; -umi'ditatea
i"-ruf.ri vara mai mury
+
decil.cea zonald (cu 10-150/).
".lt

--Facdori 'a "

edaf ici:
- Troficitate: carbortatitd mijlpcie Si ridicati'. Fc,,r-rr)' .
_ R";;-t6l *uu_*oaeiat 4cali,ii @H ;7,2.-8,4' in unele stra-
' turi puternic alcalinE (pH * B;4-9'4)'
--IJmi-ditate : (J , 7 B-J,/tl - 4-3; ln $oes in penioallele
" suplimentar?. permanelrt5 (rar
de inundaii" ;" ip"""izionaie
inlreruptn) din freatic. i r i,'r ,,
,.d.
3i.t2:
' ! i
 - Aeratie : foarte buni pe tot profilul liber de apa freatici.
j, - Citrdura : ,rtcairedusi primavara dirii cauza excesului de api
din inultdatii.
F)a:ctori l,imitativi :
UmiditaJea excesivd $i troficitatea . redusd in soluril aluviale
formatc pe aluviuni relativ sdrace in substanfe nutritive.
l

4. . Structura biocenozei

Producitori . ,
:Stratul arbor'ilol: : -
' - Compozifie : In etajtil dorninant plqp aib ;i negru in propodii
variate ; frecvent'in amestec salcie afbd ;i plesnitoare, vinj,
, ulm ; in luncile . interioare. se p,oale adduga gi. ar'rin .TlFgru,
,anin alb, stejar pedurtculat,,ar{ar tdt6rdsc.
-:-'Consistenfa : 1,0,.in arborete tinere, scade la 0,7 in cele virsl-
. nice.
- Produ:tivitate : clasa I-III :
Caracteristici dendrometrice : in subtipul inalt productiv pen-

productiv de clasa IIj-III;.

Lemnul de
Subtipur lucru, /s

lsalt Pl.* .,, 20 o,9 25- 19 24-28 340-210

Pj"d":1t", Pl.n T 50 0,7 32-29 40-32 440- 300

mijlociu ;; 20 o,9 19- 16 22- t8'

prrxlirctiv Pln T
50 B,'I 25-21 3l-27 270- 180

- Calitatea lernnului : trunchiuri drepte, bine elagate, mai ales

la plopul negru.
- Regenerare naturald :.l3 plopi, din sdmin{a, nurnai pe grin-
duri noi; arboretele sd pot regenera vegetativ 'din drajoni
(mai ales plopul alb) qi listari ; celelal'te sp€ii se regenereazi
uEor din s{rtin{S'putihd subsitui cnr timpul plopii.
Stra!ul.arbu$titpr: , l i p s e s ; tsea u e s t e s l a b d e z v o l t a ti n a r b o -
rete tinere inchise, dar devine continuu Ei des in arboretele virst-
nice rdrite ; tormat din singer, soc negru; cdlin, alun,. pSducel,
rniceg, salbi rnoale qi riioasd,.porumbar, spinul cerbului, Amor-
'Ioeal edtini ro$iq Si,albd; frecvent curpen de
;, Fhq,' in esttl tarii
pidure, vi{5 s6lhatiei, hamei.

343
 *i

'1
' qi*'suba'rbuEtiLor: l i p s e q t ei n a r -
Stld't-ut ierburilor
', tinere inihise, datr:se dezvolti rnai puternig in arboletele
borete
. l virs-tnice, in locuri cu strat arbustiv nnai f*r;," de tip fiubus .-
l,Galiurn,' Rubus poate.do,miriarabsolut pe suprafe{e intinse; se
dsociati Galium apare uneqri in masd ; sint frecvente Sgnynha-
'tum, officinale, r,ysimach.ia uu).garis, BrachEpodium si,Iuati.cutn,
Damltlis. plggamn, Ranunculus retrtans, Lgcopus eurolneus, L.
, 4,.en&ltatus,

TIPUL Dt' fCOSISTEM : I612 Zduoi de plop alb,'slab produetiu,

'eu
ntl,l|; pg yrotopoluri alauiate stratifi.lgte, r.or ;y,scurt timp inltndate,
caibott4tic "eubazice, slab snlinizote, hidric.'periodic def!'citar,e, Wtetnic
nlt@nte la supratd$d,bu Calamagrosfis eptgvios,la
rsh.rUtipuri : d6{29 sia\ productilr.' '" . ,c ,
_
1,; Seferthte silvotiirolqle.s.Ei fifacenologice
\, Tipuri de pd dure : 9 115 ZFnoi de"i:top'alb de productivitate
. ""inferioard din luncile apelor interioare.
Tilurl de st,atiune: 1 , V 5 2 5 2D e l u r o sd e g o r u n E i f a g P i ( m )
i aluvial slab humifer in luncd joasd i 15/6262 Deluros de cver-
'cete
Pi (m), aluvial-slab humifer ; 1N7 520 Deluros de cvercete
cu qlejar Pi-,, aluvial slab humifer; 23/8521 Cimpie fores-
' '],'tierd', lunc! de"zdvoi 'aluvial neumezit freatic
,de plopi (Pm(i)
rat' gi sctift"lnundabil; 24lCF ,Cimpie forestierd, luncd de zlvoi
:' de=tplop plb'.Pi, aluvial ngtlrnezifi'freatie,'foar-te rar qi scurt
linundabil;25/9 612 SilvostePd- lunea de zivoi de plopi P,,-1,
slab umezit freatic ln substrat, rar scuft inun-
aluvial temporar-'Sit'iiostepa
'da6il.;
ZO&.ott -' luncl de zdyoi de plop alb Pi,
' aluvial profunil umezit freatic in substrat, rar scurt inundabil-
B;z/q610 Cirnpie forestierJ, lurrci cu sEr5turd.
Aso_ci."tii vegetale: ' P e p u ) e t u ma l b a e ( B r 8 1 3 1
.pp.)
' l .Barza
37.
l

Z.'Aieat j pe mici supiafi:fii inrlirnqile dbrdeal 9i de cimpie, nrai frec-

. v€n-t in estul Cimpiei Rom$rqe. ,'.

3. litatruni
u,! C9ntritii,:
- Altitlidini';,$"*196 tn. , : :. j
-- Retief ;" grinCuri qi, intlnsrirri ridicatq ,?one de divagare col-
matate, albii pannsite, colrnalate.
- M4terial parental : aluviuni nisipoase sau aluviuni stratifi-
cate cu stratut'i de argild c<impaet6.

. jtab.
'r '' : .uneori si'mpdiri'satirtiuatp, sllb gi' moderat humifere,
'profmnde, 'nisipo-lutbar6:'iqilfuto.nisipoae€;
eu epa fpaticd
varasub.?,*, ,ur li tirnp inUh;ildbile.
" . 1u*
$44
 ,Factori climatici:
- Cdldurd : la nivel de Tma: 9,5:11,5"C.
- Apa': Pa - 550-350 mm; E?Rcz 1000 mm; umiditatea
\aerului vara cu pu{in mai mare sau egalS cu cea zonald.
Factori edaf ici:
- Troficitate : submijlocie, obiEnuit carbonaticd (T ci,) frecvent
slabd salinizqte.
- Reaclie : shd-moderqt alcalind (pH :7,8-8,4).
, - Umiditate : Uo 8-6/Ile 2_1: umezire freatici slabd sau
lipsegte.
- Aera{ie : in general foarte bund, dar poqte. fi loeal slabd in
' cazul aluviunilor cu straturi de argili intercalate'
cdldua: obiqnuit ridicatd vara, datoritd insolafiei in arbore-
tul rar.
Factori iimitativi:
- umiditatea estival5, troficitatea qi in parte 9i salinitatea.

4. Structura biocenozei

Producitori
,--
Stratul arbdrilor, :
- Ccmpozi{ie: ln etajul dominant plop alb majoritar cu rare
exemplare de salcie, ulm. r
- Consistenla : 0,8-0,6 (uneori mai scdzuti)'
- Productivitate : clasa IV-V
-pentru plop
. ; Caracteristici dendrbmetrice : alb de clasa
IIrs-Vo.

lntrllimea Diametrul Volumul Lemnul de

Subtipul Vlreta, ani .Consistenla mt/ha lucru, yo
m cm

slab 20 o,8 16- l0 18- 15 1 1 0 -6 0

,prodqgtiv 50 o,6 2t- 15 28-22 150-85 6t- 52

calitatea lemnului : trunchiuri sinuoase, puternic ramificate.

-
-
Regenerare naturald : numai din drajoni sau ldstari.
Stlatul arbugtilor: d e r e g u l S ' b i n e d e z v o l t a t ,f o r m a t m a i
ales din pdducel, singeF, lemn ciinesc; la care se- adaugd catind
albd iar in luncile din silvostepd Si stepe cdtini rogie.
St"at,ul ierburilor qi spbarbuqtilor: d o m i n a td e r e -
. garH de Catamagrostis epigeios, la care s,e pot ad5uga specii de
tipul Rubus-Galium.

34[5
 TI'PUL DE ECOSISTEM:9 617 Z(woi de plop alb, tnalt Sl mijtocin
productiu," eu m:uII, pe soltlti 'aluuwle strotifiefie gleizate, rcr gi scrr*t
tirnp inundabile, cagbonatic eubazice, grermartent treatic umez,ite, cu
Rz bus,caesitqs+Galiunl ap4ri.ne.
96 171subti$ inalt productiv;
96172 qubtin mijlociu productiv,'
1. Fefefinle silvotipologice gi fitocenologice
Tipuri {e pddure:,9I11 Z E v b i d e p J o pa t b d e p r o d u c t i i r i t a t e
superioard ; I772 Zdvoi de plop' alb de productivitate rnijlocie;
M3 Z6.voi de plqp de productivitate mijldcie pe loeuri mijlociu
'i " ,:
inulldabile in lunch Dundrii. .
tip!ri de"'stafiune: 78/8255 Delurss de gorunete fdgete
P,-,' ; aluvial moderat hurnifer, luncd joasd i 74/\6263.Deluros-,do
cvercete Pm (s) aluvial molic, intens-mod€rat humifer ; l7l7 530
Deluros de cvercete cu stejar Pr-" aluvial moderat humifer;
2l/8 524 Cimpie forestierd, luncd de zdvoi de plopi Ps, aluvial
intens hirmifer, freatic umed; rar scurt inundabil ;.22/8 523 Cim-
pie forestierd luncd de zAvoi de plopi Ps (m) aluvial moderat
-scurt
humifer, profund freatic umed, foarte rar inundahil; 22l
,'9614 Silvostepd - l,uncd cle zdvoi de pJopi.Ps, aluvial mode-
rat humifer, profund freatic urned, foarte rar scurt inundabtl;
'sad
241Ss 'Silvostepd : lunci de'zdvoi,de plop alb qi salcie de
aniniE Pm, aluvial rnoderat humifbr,I anul :seurt inundabil ; sta-
{iuni'ridicate'din lunca Dundrii peste 7 hidrograde.
Asogiaf ii vegetale: F o p u l e t u ma l b a e( B r , 8 1 , 3 1 p p ) B o r z a
37.

2. Areal: In toati lara pe riurile interhare cu lunci mari avind relief ' *
carabteristiq de lrlnc* (cire'a 1b 000 ha), "
,
3. Stafiuno
Condifii:
\
- Attitudini ::10-200 m.
- Relief : grinduri de mal depiqind cu 1-1,5 m nivelul ge-
neral al luncii. ., I'
- IVtraterial parental: aluviuni nisipoase stratificate (cu strahrri

Soluri: aluviale, gleizate, eu Ei mezobazice, carbonhtice ln

1
proftrnzime, modeiat humlfer,'profunde, nisipoase qi nisipo-
Iutoaoe,,'cu: .um@ire ffeatigd perryanentr (apa freaticd vara
,' la 115*4 m), raF,qipgrii{,tirnp irundate
Facto'ri climatici: :
- CAHurf : Ia nivel de Trntt - 9,5-11,5t.
,, -.? .{pa: Pa ;e 350=650 rnm; EfR - 1 200 mm; urni{ltatea
, s€ru'lui V€na rnai mare 'decit cea coresFnrnzdtoarer zonei (ct{
pinA la 7@/ol. :

346
 F a-:c . t o r i . e d a f i c i i '-
1
iioftcitate : carbonatic,i mijlocie-ridicatd (Tc
"'-'')'
. Reacfie : slabralcalind (pH '*'7'2-B'4)'
d:in fneatic.
_ umiditate: iu B*6/Ile 4_'3; ou aprovizionare
profilul rib€r d'€'apa freatiLci'
- ;;"ttn'* fti"*" buna, pe .t9t
in timpul inun-
Caia"tal:'lsc,Irt tirnp mai redusd primivbra
"' da{iilor-
: F'bc,tori lirni'tativi':.
'_Troficitateaqiumiclitateaiil.solurialuvialeformatepealu.
viuni rnai s6rac€, din nisip grosier'

4. Stiuctura biocenozei

Ffoducdtorl
Stratul arborilor:
disemi-
--iCompozilie : ln etajgl dgm\anl plop alb majoritar;
plop negru Ei oenruEru'
nat sau pind la 'proporqie de facies pedunculqt' fra-
salcie albd Ei ptesnitiafe, anil negru'-stejar
s i n d e l r l n c d ; i n e t a j u l d o m i n a t _ _ j u g a s t r u , p d r p d d u r e !dud'
,
i' ;lh?';ii'l', u' d;;";: n':taebisl-'ineorfanin alb'
I corcoilug. -,^ poate scldea cu virsta
- ' Consistenfa : de regulS 0,9-0,8 dar
la 0,7 in. etaiul dominant'
- Productivitate : clasa I-III'
pen-
*,Caracteristici dendrometrice: in subtipul-inalt- productiv pro-
il;i;t-alb de ilasa 16'115 iar in subtipul mijlociu
ductiv de clasa II5-III5'

Volumul Lemnul de
lntrllimea lDiametrol lucru,
ani mN,/ha /o
Subtipul Specia Vlrsta,

0,9 1< )n 24- 18 340- 2C0

20
470- 320 /(, - oJ
P].a '50 0,8 33-26 40- 31
(0,7)
20
'0,e 19- 16 zz- t1 200- 140
mijlociu'
Pl,a
0,7 25:21 270- 190
productiv 50'

d""-ry".^ll:e ela-
- Calitat*al f*mdIttl*ti : trunchiuri in general coronament
#il;d;t=i"";"nf it tt"ltrctriuri-sinuoase, cu
dezvoltat. qi lis-
- Regenerarenalurald: obiEngit vegetativ din drajonigrinduri.
formSrii .de noi
tari; -din. *e*ihi;';;-;-'irrlturnt"
347
 Stra.tul arbugtilor: d e r e g u l d c o m p a c ta, t i n g i n d i n A l f i m i
mari (6-z m)_, soc negru, lemn-ciinesg cru_,
flput,{lsing-er;
Ein, pdduel, Tacie+,.salb4- *8ur* $i rfiril65, JiJ""i porurnbar,
dirrnox,Amorpha.. ":--:
S t r a t u I i e t,, i I o r
. bil in func{ie
" I . s_i,p.u,U:a_J., i ,., n."*r; dezvoltat.varia_
.de g"rdil aE *"p"rp".-al stratului arbugtilor de
tip Rzbus-Galiurnl Bzbus absotut;;ffi;;i
' tiMeri se pe mari in_
I adaugd g.attum "aesel
;6r;":, rgreoqi hr,mas{ SUmtrhytum
ofiieitwre, tastrilchla uloihi, Brachgpodiurn siluatiatm, Dac_
tylis potgs"*1i^y,ry"6:
,iLpu_".r,precym Ei specii db tipul
lolvoanym LgLopus 1t E"op"*' iiropaeus, L. eraltatus
$.a.). '' i

TrpaL DE I,'pSI^9T\M:_s 61s,z!t:,oia"M

producti'u,
cu muL.le irotoso,t"n
a"iiote ;t sitii ,l"iLt stre#ficat€,
yu,yy:,::-f lHz.I:;I"nti;;;drt"",pn-ti*1,"i"arii,uT*.wnatiieuba_
rteetrTric,,eicaYitiretnprolu.:#;ir{.-ri,:iiijir,;;;:t:r:#X
$ubtipi$fi* 96181 subtip inalt productiv
r ;'
T'
,96"192subtip mijlociy productiv.
rf' t."
' r
:,.
1. Befqringesilvotipologr6p.gifltocenologlce
*,''
Tipriri d e ' , p e d u . e r r ' g r r g z a v o i i t e -p l g R
tate mijrpcire, pe locuri mijlociu i""no"fiiJ alb de productivi-
e 7r4 zdioi de plob uiu at'proa;;;i;;;:#,1"ilur, ii-"t,,rr"u Dundrii ;
rnijlociu inundabilein i"""1-nLarii. pe locuri
Tipuri d e s - t - a . { i u n , e : s- , -'-
t a f i , u nui u - *
Dun6rii (6,_Z hidrograde). mijlocie.din runca
A,socia{ii vegetale: populelum atbae
(Br Bl Sl pp.)
Borza77'
.
..,: ,::i
2. Arepl : In lunca gi Detta Dundrii.
rl

3. Staiiune
Condi{i,i: - ':
'
-Attitudini:1_bm.. : .:
R"li$ g"i"g."* iO"irr"f
i- dg depiEind cu 0,b_1 m nivelul ge_
neral alI luncii 10*? hidrograde;.
-- Materilr pare_pi1r,ur"rrig?rinjli*_i.rd.le
' stratificate.
- soluri : protosoluri' aluviare
sau .poluri alul,iqle
gleizateqi gteice,cgbonaiice;-;6r';ia'#i&itT stratificate,
mijlociu proftrndq.luto_nisipoase ei slab hu_
"ryiferg,
zire freaticd-permanentd("pu qi iutoase,cu ume_
frecvent rnediu inunga6 iE:'ssL"u-t'i"a ;l; i;T:i,o*tej"*,
tatie). 'lt
.: ,ii; il p";;"Ja" a" veg€_
, .:!i.:. I

348
 Factori climatici:
- Cdldur6 : la nivelul,de Ttu - 10,5-11,5'C.
Apd : Po,!- 350-$50 mm ; ETD - 1200 mm ; umiditatea
aerului vara rndi Fiare decit cea corespunzdtoare zonei (cu
' Pini la fffi). I
.
Factori edaf ici:
- Troficitate : carbonatic[ submijlocie /Tcrr) cu slaba salinizare.
- Feactie : slab;?nolerat alcaline (1eH : 7,5-8,4).
Umiditate : Uq l|-OlUe 6-5; ,cu aprovizionare freaticd qi
exces din inunda{ii.
;- Aera$ie : rpoderatd pg profilul liber de apa freaticd in peri-
oada fSrA inundatii.
- Cildurd : mai redus'i primdvara in tipul inunda{iilor.
Factori limitativi:
- Volumul-edafic mic, excesul pnelungit de apd, salinizarea
slabd.

4 . Structura biocenozei
'
Froducitori:
Stratul.arborilor:
,'_ Cornpozitie : In etaliil dopinant plop alb singur sau majo-
ritaf'; diseminat poAte apare plopul negru, salcia albd 9i ples-
'nitdare
(uneori pini :la propor{ie de faciesuri); in etajul do-
mitat ulm, vinj, dud.'
Consisten{aI in tinere$e'0,9-0,7 la maturitate 0,7-0,6.
-;- Pls'ductivitate : clasa, III-V. :
Caracteristici dendrometrice : in subtipul mijlociu productiv
pentru.,plop alfo.d.e claqp'116-1115.
iar'in subtilSul sia6 prod.uc-
tiv de clasa IIIs-Ve.

. I lnrltimea I Diametrul I Volumul. Lennul dc

Lonsrsrfl'al m mt,/tt" lucru, 7o
| |
"-

mijlbciu 20 0,9 19- t6 22- t8 200- t50

productiv 50 0,7 26-21 36-28 2E0- 190
ll _16 140-.70
strab.
Irroductiv 0,6 zl- L3 n-24 170- ll0 58- 50

- Calitatea lernnului; in generat trunciriuri sinuoase cu coroand

mare.
- Regenerarea,,naturalS : obiqnuit pe caig vegetativd dln drajoni
sau l5stari, iar din samin{a numai in cazul formlrii de noi
,grinduri sau pe loc in cazul realuviondrii grindurilor vechi.

349
 ti,{t ,,1

Stratul. arbuqtilor: d e i r s g u H i i p s e p t es a u e s t e s l a b d e z -
voltat $i format din chtinE roqier zdloq.'
S t'r a t u l i e ' i U u r i'l o r gi .gubarbu'Etito": in general
bine dezvoltat de ,tip Polggotturi-Lgtcogas; spgciile mai
frecvente sir$ LAcoWs eurotrneus, L.'exalt&i*, Glllcyrrhiza echi-
nata, Stnchgs palustris, Agrosfis alba, Inula britanica, Althaea'of-
ficindis Ia care. se , adaugi frecvent Rubus caeqius, care poate
oclrpa un prof,€nt marij din suprafa{i, nnai ales ft. locurile mai
, in4ite, -uf apar^inqd Ei Rlt-e,spgcii din'tipul'Rubus-GaLium.
"u"

: 97 177subtip inilt pnoductiv.

t.sdbtipuri
:
1. Beferiiitg silvotipologicetpi f[tocenologice
Tipuri de pedure:. 9 8 1 1 Z d v o i n o r r n a l d e p l o p .$ _ l i q . a l g i e ;
96f2 Z,6voi de''plop qir:s'alvie.din Eelta Dundrii'9612 Zbvof de
plop sr salaie din Delta DunArii,
Tipuri' de staf iuni : 14162&D 3 e l u r o sd e c v q r c e t e ' P r n ( s ) ,
aluvial molic, intens.moderdt humifer ; 77i7 530 Deluros de cver-
'*telar
cete cif PJn-s, aluvial" modera.t humife+;,Zbls 534 Cimpie'
for€stierd,.luncd de zdvoi de salcie ?q, gleizat Ei seriligleic, anual
prellrngit inundabil ; 2719624 $ilvostep6, .lunc{ de. z[voi de sal-
cie Ps, aluvial gleizat, lnual relAtiv .prelungit intlndabil, statiuni
la coti mijl,ocie din lunca fhrndrii. : . !
A so c i a { i i'v e g et a I e,: SelioFtum afba€-fr€}li,s,'IstrIbr 26.
! i
. .

-'-t6iidritoate luncile mdri din-regiunea de cimpie pi.dealuri joasg

" nfggli.In
?.
rs 000ha).
$. Stafiune +
Cor*ditii;
-'Altitudini : 5-200 m.
'- Relief : intinsuri, plane.joase'in curs de aluvionaie qi mai ri-
' .
Idicdte in 'trrma altrvlonarll, la contactul intre zivoaiele {e plopi
i4aterial parental :. eluviuni stratificate lutoase, luto-prdfoase.
':
* Solufi': aluvialdnglbizate, gleice sau andigleice, 'eubazice car-
r bonatice, inteps gi rnoderat humifere; profunde, lutoase, luto=
s ptdfoase gi liito- argiloase, permanent umezite freatic (apa
'' freatici La 1,5-3,0 m in timpul verii), ffecvent mediu inun-
' i date (1-3 lunl in perioada$e vgetbfie).

350
 'Fact'o'ri climatici:
- Cdlclurd: la nivel de Tma: 9,5-11,5'C'
' ' ' ' : " ' : [ p 3 : P a * 3 5 0 : 6 5 0 m m ; E ? ' R : 1 ' 2 0 0r . n m ; u m i d i t a t e a
'aerului
vara, rnai mare deeit cea corespunzltoare zonei (cu
Pin[ Ia 10-15c7s). . :
Factori edafici.:
:: Troficitate : carbonaticd mijlocie 'qi ridicatf, (Tc rr,-tn')'
:- Reactie : slab alcalinil (pH : 7,5-8,5).
- Umid{tate: IJu : g-7lUe - 6-b ; in exces primivara Ei
la inceputul verii in perioadele de inunda{ie ; aprovizionarea
' / permanentd din fteatic.
,
.''' -.Aera{ie : slaba in speciql in perioadele de inunda}ie, moderatd
,', p. pi"tilul liber de apq f,reatica in celelalte perioade'

Factori limitativi:
- Inundatiile qi in legdturA cu aceasta aeralia redus5'

4. Seructura biocenozei \
Producitori
- Stratul arborilor:
- cornpozilie : In etajul dominant plop alb, sakie albS 9i ples-
'acestea) in proportii variate ; dise-
nitoare (sau una dintre
minat sau pinb la proporlie de facies anin negru, plop negru ;
- in ipetor interioare putiri uim, stejar, frasin, in eta-
luncile
iul dominat
, - Qel5istenta : 1,0 in arborete tinere ; scade pind la 0,8-0,7
'
in cele virstnice.
- Productivi'tate : clasa I-II.
Caracteristicidendrorqetrice:pentruplopa"lbqisalciede
clasa I-II5.

lniltimea Diametrul Volumul L€onul ds

Sultipdl Sp€cia Vlrsta. ani Conslstenla m CE nt,/he lmm,7o

20 0,9 25*20 2S-22 37A-240

inalt Pl.a
prbducti'r Sa 0,8 32-26 42-36 ,{70- 330 65- 56
50

- calitatea lemnului : trunchiuri drepte Ia plop Ei anin, sinu-

oase la salcie ; in arborete tinere diametre prea mici fali de
inil{ime ceea ce duce la rupturi qi deformari ale trunchiuri-
lor sub ac{iunea zlpezii gi vintului.
- Regenerare naturald : arborete d€ amestec de plopi si .s.-rlcii
," i'o"n prin regenerare din sdmirrld ltrtntat pe aluyiuni
"nrd
351
 noi sau in rirma regenererii din s5rninfi a pl.,pului ln sdlcete
in care s:a ridicat nivelul terenului prin depuneri de noi alu-
vilryj plopul alb se poate regenera vegetativ din Crajoni;
eelelalte $pecii se regenereazi di'r s,iminp.
St,ratul arbuEtilor: t i p s e q t ei n a r b o r e t e t i n e r e i n c h i s e .s e
dezvoltd insd pe mdsura rlririi arboretului cu virsta,i format mai
ales din singer,-'cdlin, cru$ir\ zj,Log, richite roqig mai rar alun,
trlm de p\ltd, pdduc,,el,porumbar, rndceE, salbd moate, cdtind rogie
qi lemn ciinesc.
Stratul ierbu"ilor Ei arbuqtilor: l i p s e E t ei n a r b o -
rete tinere, bine dezvoltat dupd rdrirea arboretului cu virsta;
tip Rubu.s-Galium, specii care pot forma petece ,intinse pe locu-
rile mai' inalte; la aceasta se asociazi specii higrofile
-Galega de Iuncd
(Eupatarium cannabiu'm, Lgsim,ttcltia uuJgcn"is, officina,
'Sgmphgtum
lis, officinale, Lycoprt5 europoelq.s, Solanum, d.uJea-
ntere,.Oen,anthe aguatlca, Galium palustre E.a.).

TIPUL"DE ECOSIS"d/I{ :' I 817 Zduai dc sakie, irutlt ;i mtfucitr. ,

productiu, cu mull, pe soluri aluuiale fine, gleizate sau gteice frecuent
inundate pe^t!.np nzediu, carbonatic,eubazice, hidric optimule,. cu Rubus
cctcsius- Galium aparine.
'
*:. . ,- ,- , .i-r

Subtipuri: 98 1?1 subtip inalt productiv;

98.172 subtip neijloche,p,roiductiv.

1. Relerinfe silvotipologice ;i fitocenologice -

.,
Tipuri de pddu""r'n 5 7 1 Z a v o id e s a l c l ed i n l u n c i l e a p e l o r
l;, interioare :'1572 Zdvoi de salcie pe locuri inalte lin lunca 5i
Delta Dundrii ; 1513 Zhvoi de salcie de prodtrctivitatc superi:
I oari pe :locuri joase; in. Iunca Dundrii,.(situafiile
de locuri inalte
cu Rebus caesius); 9 bi4 ZExoi de. salcie de productivitate mij_
locie, pe locuri inalte iq Lunca p_undrii.
Tip.uri de sta{iune: 1 4 6 2 6 3 D e l u r o sd e c v e r c e t e( P m ( s )

cete:'cu stejar pm-gr aluvial rnoderat humifer ; 2i/B b34 Cimpie

forestieri, Iuncd de zivoi de salcie Ps, gleizat ;i semigleic anual
- r.elativ prelungit inundabil ; 27i9 624 Silvostepd lunca de zdvoi
-de
salcie Ps, alrlviaf gleizat, anual relativ prelungit immdabii-;
Stafiune de cotd mijlocie din lunca Dundrii.
Asocia!ii vege!al:e: : S 1 a l i q e t u a, nl bl a e - tragilis Issier 26.

2. ,Areal : In toata lara in -lpncile mari ain legiunea cle cimpie Si dea-
.lurijoase(circa480b0ha)inclusivin.luncaDundrii.

s52
 .','',|

$; istafiune '-
'i
; t' .:.,C o n'd i { i [.:
.1.. !i. .:
.r /
- Altitudini: 5-200 m.
'. '
;,: . ' *--''"::; .','_ Relief : intinsuri plane, joase din ldncile apelor interioare
in care'totusf apa nu stagneazi permanent, locuri-ceva'mai inalte
in Lunca qi Delta Dunirii (peste5 hidrograde).
; !: -,.,*,srq;:-.'..;f- Mateeial patental-: aluviuni stratiflcate.lutoase .gi luto-argi-
'' lotise. :;
",. Soluri : aluviale gleizate sau gleicg, eubazice, intens Sr mo-
". , derat humifere, profunde ;i mijlociti profunde, Iutoase, luto-
pr5foase gi luto- argiloa3e, permanent umezite freatic (apa
freatlcit la "1,5-3,0 m in timpul'verii), frecvent mediu inun-
'
r date {1-3 luni in perioada delvegeta{ie)
'.
1" Factori climatici:
- Celdurd : la'nivel de l'mo : 9,5-11,5fC,
* Apa ' ps * 850-650 mm; E?R * 1200 mm; umiditatea
' , ,, aenrlui vffa mai mare decit, c€a corespunzltoarc zonei (cu
+i pind la 150/).

i Factqri edat'iqi:
'4
- .'njficitate : carbonaticd mijlocie qi ridicati'tTc III-N;.
I ".
-,Reac{ie: slgb-buternic alcalini (pH - 7,5;8,5).
4 Umidita.te:'Iio 10-9lUe 6-5; in exces primdvara ,;i la in-
i, ceputul veril in perioadele de inunda{ie;.aprovizionare per-
' : ,, ,r -
:, , manentd din freatic.
. 7; Aeratie :. inanrficientd in perioadele de intrndatle; slabd-mo-
derati pe pmfilul liter de apa freatici, in'celelalte perioade.
i
'.i 1 Chldur6; mai ieduse primdvara in'tlmpul inundafiilor.
i 1,,,11:,.
1.
',.. , i

FR,ctori lirn.i.iativi:
1 7";Inr;4datiile
' de au.ata medie $i legatl de acestea aera{ia re-
dus{ifvulumul edafic mic in locuri mai joase, cu apa freatici
mai'ridicatS.
'1
.
''Struetura
blocenozei
)a

Producitori
'
StFatu'l' arrborilor :
--- Compoziiie : ln etajul dominant salcie albd Ei plesnitoare in

aceste specii ; diserninat sau ,pini l,a proportie de facies plop

:
alb qi(sau). plos negru ; in luncile interioare diseminat frec-
vent ahin negru (;i pinl la propor{ie de facies), iar in etajul
dominat vinj, ulm, stejar, p5r p6duret

o.,305- 23 353
 * Cpnsiste.Ffa: 1,0 tn scdzindr Pini la 'Ol8n$r?
'i*'hrborete
mdture.
:ft :2 I
*':Produstivitate : clasele I-III. , i::

- Caracteris*ici defidrometrice : in subtiprl inalt,Productiv Pen-;

' in subtipu|'rnillociu producffV
ttu salcie de,clasele loll5' iar.inrsgltipql , L:_
de qlatel€ IIu:-I11u.

Ldmnul de
Subtipul lucru, %

o,9
50 o;8

,2Q'.t
;l5oi

-Calitatea lemnului : trunchiuri in $eneral siriqoase; cutbate ...,;'

sau inclimte, rareori perfect drepte gi verticale, cu diametre
'
Frea rsrici .fatflde in4ltirne in tin€refe. i'.t:. ,' ; : :,i: ..
, - Begeqsate, ndturdlb': dinrsaririnfS",se $rod[c€irnrmai pe alu-
J:, ;.* :viuni recente dusind lnb',formarea.de &6nii rfprytesdesg cu ...
rapidd dezvoltare in tinerefe Ei cu arcentuatd bliminare natu-
rald; in al$oretre b6trine rdrite nu se--i4staleazS.seminfiE,ci
se produce infelenirea solului (Agrostis).' *
st"'at,rr- bl'htustilor: lipsdstein aiboretele'tinere,dar poats,
fi ,bine d&'iioltat in cele virstnice ; dominant epte sirrgerul care
' 'poate atince inAlfinii de 5-6 m : se niai inttlncbc :e51fn, cruqin,
' )alag,tradii'te ibEie, mai rar aiiih; ulrn de'plutd, pi'dticel, porum-
bar,"ipdcegsatbemo1le,.9atinirogie,Iemnciinesc'
Stratitln,,i.d'rbur,,ilor gi sub'ars,rrqtltor-:. l i p s e $ t ei n
,-:arboreter$inere.;bir,re dezvoltat dupd rdrirea arboretttlui cu vifsta,
de tip R:tbus-Gatium; Rubu.s de reguld abgclqt dominant sau
prezent in pete& muri ; se asociazS-Trecveht speeii higmfife ae
lurrc&';Galiurn Tparinn,,Eupdtorium cannabinufltd,',Lgsifrlp.chia ud-
glaris, Cdtlt#egin sepiums ;Altlwea :o$,Jicirwtis, Mgn "$ffiehtalis,
'
. .Inula britarziq, Symphgtum otticinale;,ca gi sBe{ti de tipul Polg-
gonunx-LacoFhts, r ,).

"l.r
tt'\
J;'
.

.jn:,
1:+.

1. Referinfe silvotipologice pi fitqanologice

'Tipuri 'de
pddure: 9575 Zdvoi.de-salcie de prqductivitate
._ 1,r, mijlocie pe locuri joase in Luna.Si Delta Dir&erii ; 9 516 Ziloi
'
de salcie de pfi*luetivitatb inferioari pe locuri joase in Lunca
'' Ei, Delta Dun&rii; 1513 Zdvoi dd. salcie de productivitate supe-
rioari pe locuri joase, in Lunca Dunirii (situa{iile de locuri joase
cu flord higrofilS). r :'
Tipuri de sta!iune: 2 6 / 8 5 g 3C i m p i e f o r e s t i e r d ,l u n c d d e
. . zivoj de salcie Pm, aluvial divers gleizat, anual prelirngit inun-
dabit ; 2718532 Cimpie forestierS, luncd de zAvoi de salcie Pi,
gleic anual foarte prelungit inundabil; 2B/9 623 Silvostepa -
=. luncd de zivoi de ,salcie - Pm, aluvial arnfisemigleic, anual pre-
lungit inundap-il; t9l9 622'silvostepd - luncd de zdvoi de sal-
cie, Fi, aluvial amfigleic.
Asociatii vegetale: S a l i c e t u m . a l b a-e l r a g i l i sI s s l e r 2 6 .

2. Areal: Suprafelele mai mari se ,gdseau odinioara in Lunca Dundrii

",rr (de,ordinul a 10000 ha), iar. acum,in,Deltd (cca 1.500 ha); pe
" riurile interioarq pe suprafe{e mici numai in luncile mari de
ciynpie (citeva sute de ha).
I
SIStaFune
r.
Conditii:
- Altitudini : 1-100 rn:
- Relief : Iocurlle ,cele mai joase, plane sau depresionate din
luncile mari. l'-
- Material parental r itu.i.ir.tni 'iine lutoase pinA la arliloase.
-!- Soluri : aluvible gteiee. sau arnfigleicq ldcovigti stab salini-
r. ,,"-' ate; carbonatic-eubaziee;*slebr"humitere, mijk:'ci,u" profunde
lutoase pind la argiloAse, cu. umezire freaticd permanenti (cu

Factori climatici:
-i Cdldurd : Ia nivel de Tma- 10i5-11,$C.
,,, ,, i' -- Apd : Po r- 350-550' mm ;' EfR : 1 200 mm ; umiditatea
;aerului vara mai mare dbcit cea conespunzdtoare zonei (cu

I'actori edaf ici:

- Troficitate : carbonatic mijlociu pinS la ridicatl (T" III-IV i.
: Reactie :'moderat alcalind (bH * 7,5 " 8;0). :
' .' .
,+

lr - {eralie : deficitard ln cea maii inare partd a perioadei de ve-

gbtatie. I
..
:i r eaiaura: mai redusd primdvar& in timpul inundaliilor.
. 'ri ':t
: . .i"

,':',-gi5
 .*.,

'. 1

' n'
ragtqri try1fl1l*.?i,; ,i'i ,

'$,r, legatl de..qcestea, aeratia filflrrse,

mlc, saliirizareablaQ.q.
,i . 1l:;.;r :h
4
'$tructura biocenozei

" il ," ),,::

,. "{
"?i

' u$ffi;i, '

taftlimea Diametrul .
Subttprl "' Spoci. Vttsie, .Br .E
cm mr /ha

mijlociu ?4r-r4 t 24*2O 210-150

Se 26-2Q i;' 36t 32 .it'310-210
ll'',

$FF,,,:' o Sa
ffi rt{* t9 | za-rc 130- 60
p1o{Pctiv .i i50 ,q,, 2O.*13 l;.,, 32-28 200* 110
ld'

,r'.i ,) ,!
..

-, S*litatea .lemnulqi.:
dezvoltatp, pu rd&qipi qd
inundatie ; lemn fle"lucrrr
Iuloz5.
J Reggnerare:naturaF: din s6mintA se,,ilioduce numai'in urma
undr'.nHr aluviorriti ca,le'a@perd tgenul; in arbo'retele r5-'
, .,,,' rite allrvh;nile nu se,inlelenesc, lntrucit perioada f6rfi inun-
, i datii - ,. r . , i:.
r .este prea sctlrt.i. id:
Stratul arbuqti'lor: l i p s e q t e ;r a r p o t a F l r e . t u f e i z o l a t e
de cAtind rogie in ar@5*tul rdrit.
Stratul ierb'u.riJoi* $i, 'sub,ar bu$,ti,lar: ,.'in general
ts:'

'mai micl a inundatiilor. "

35d
 TIqIIL DE ECOSi,$TEit: 0177 Frdsinet inalt productirt, ctt, mull,
pe sottn'tbrune gi aluxie'|.e,eubazice,hirlric optimnle, cu Rtlbus..Aegapo-
disflt.
Subtipuri : 01 1?1 subtip in:lt productiv.

1. Beferinte silvotipotqgice si fitocenolggice

T i''. p , t r r i d e p d d u r e : Ilhsinet de luncd:'0432 Frasinet
"o411 '
de depiesiund ,din'siivostepS' , .
'Tipuri
de .t''iti.rrr,",''"''CF120 Cimpie forestierdlunci de
aniniq-frSsinet Ps, brun altrvial cambic gleizat gi semigleic, eda-
fic mare; cF/34 Cimpie fprestierf, de subsidenfa cu frSsineto-
'ma.e
' Ps, iicovipte iaufic ; 7Si9 6a2 Silv-ostepa* luncd
, "lu;aret,
detsleau Ps, sot zorral treatic'unted, neinundabil sau foarte rar
' :-
ii.curt'inurrdabil, foarte'profuhd.
ASociatii vegetale: U l m e t o - I l r a x i t t e t u ml"n l l i s a e @ o t z a
"" -- '.'-.66) Sanda 70"

2. Areal: ln luncile de cimpie din toat6 tara, pe suprafele mici (circa

id
i'ooo'h";.'-' :
3. Stafiuni
Condi{ii-: ' 'L-
- Altitudini : 15-100 m.
L n nelr locuri rneali,;uE.t,aepretltttt. ait lun.i, a.ptesiurii
din cimpia debirteidenp; .; :t:,:
,1;-, MateridL parental.: aluviuni diferite, de la lutoase la argi-
Ioase. : j .;'
- soluri : brune. cernoziomuri carnbice Ei lScovi.sti eubazige car-
bonatice, moderat humifere, profpr-rde pinn la mijlociu pro-
funde, lutoase plnd la lutoarglloase." ' ) '\
nur-iori'cli*u,r'r"r, ,',' - r "
. ':-,* Ciidurd':,lq nivialul de f$n: 9,5*10,5'C. t''
-: Apa,: Pa,L 500*;700,:mrp; E!.R ^r 120Q rrrm; umiditatea
''rriai ridicati'decit
ari.ului vara ,cu 10+-:1'50./o in cimpiile ali'
turate.
+
Fac,to{i Faaf.ici:, .u,,,. n"t
! '' - Troficitate : rlddcat5 -r*foarte ridicatA ?e IV*V)-
. 'i i * Repc{ie'r'slab seidd ,*:,slab alcalind. "'\:
-
Apu-u,gcesibild
-'" ':: a,proYlzl-gPf9.
- Pgrmanenti din freatic .(y8..:
llIJu :5-40.
- Aeratie : mrficienti.
"i ,
Fa ct o ri i m i t a tiv i.,: ,,'t

357
 ., ,i,
j{j
.t J_,

.-'ai.. .,,,:,,

,i.,t'.' r" .,.i , : .. ;1. i1'-

:

4.':Stnhtut'h biocenozel
''t i .
'' . 'Tl :_:'
Proitrrcitofr lr ,,:;

$tratul

* Caracteristici dendr,pmetrice,.,in subtipul inalt productiv pen-

'., tru rfra*in 4e clasele trgrlk,,lri subtipul'miJloeiu FrCIductivdg
, ii!

.a, . ". clasele II5-III5. .., .!

>,

' Subtipul lnillimea Volomrrl

m mt F.
. . '" r
t
250-2W
";Jsalt "
prod#itiv
mijlociu 'Sb-zil
productiv

:r' ii,. -"Calitatea lemnului; tnurchiuri drepte, cilindrice, b1ne ela-

gate, cu propor{ie marde lernn dei|ucnrr de calitbte speciali.
Rege:rerare naturali : din: sdmintd se produce ,fdrd. dificultafi
apr.@pe anual.
Stratul arbugtilor: r ' e l x e 2 e n t apl r i n p u f i n e e x e m p l a r ed e
FEducel, singer, cdlitt" cruqin, Gmnpiiryc, rar alun.
Str"stul ierburilor qi.r subarbuE!ilor : : d e z v o l t avt a : r
riabil,& ttp Rubus-*@opoilium',cu prEdominarea Aoestor specii,
precum $l"a unor,,alte specii,dd.rnrtll /stachge selu&ici, @,eclwma
:.r'!,:: ::heileracgp.l)ta gi a''ulior $pecii,;fui6ps1g"(Stellaila ntedia, Lgsi-
'-i1! . maehiu'a\il@ris, Lr,: 'itummtttar*i, ,&li.um ewin{atc).

'
TIPAL DE DCOSI^gTEllf ,; |ll&7 Frdshlet laairlantuprodttctiu, cu
.rnall, pe 'sof,xri dlupiaV gkizau gi Ldcqrlt#t; tr*rn:epi si sci* timp invn- |
date, cmbqnatic-eubad.ee,hid*ic erce&ntare .io Wtunzinre, ctl Polggo-
ear.frf,yqg$prs.,.r t1
.'

Srrbtipnrri: 01 182subtip mijlociu productiv.

t 5'
";. "

1. Referinfe sihotipologife pi fitocgnologice

:; Sipr**i de pidure: .. ,,i

i_-

358

lr"'
l:'*i

' ,i

Tfpuri'
'eu de sta?i,u1e : 33/!F Cimpie fotestidrdde subsiden{a,
ps,. Iiciiviqte mlagtinoasd* edafie submijlocie.
' 'Als',o"i frdsineto-a;i",iq
.,*
iy" g.* t.a 1i : Carici (acutif orrrws-ripari'ae) Franine'
,, 'tu.mr ti i ,
angusti'tolioe Simon 60'
pe supra-
2. Afeal: ln luncileidl cimpie din partea de sud-est a tirii,
";'
"" , .fbp mici; " .
i t t '

3. Ststiune
, rr
Co n"dif i'i :
*-
Altitudini :'15---1oom.
t . ,;,,
din
, :iReli€f': kjcuri jo.ase, depiesionafe in lbnei' depresiuni
cimPia de subsiden(5'
' * ,: Materi?l parental : aluviuni di.ferite, 'de la lutoase la argi-
loase. l
!: -
" Soluri : d$nviale stratificate 9i ldcovigtr, . gleizate, carbonatic-
;;c;t hrr*if"r", miiiociu profunde, luto-argiloasc"
.
""uuri"u,
:;i '.
F:rctPri climatici:

Apd : Pa .* soo-?00 mm i ETR = 1 ?0q Tm ;. umidita'tea

I : "1''r ' .
' ^ . . ' turate,g
F'actori edP.fici:
- Troficitate : ridiCatA (T"rv-r )'
- Reactie : slab acidd - slab alcalinS'
r'j
- eou accesibitb : aprovizionare permanenta din freatic ; inun-
iitii ;;ia6; apa freaticS aproape de suprafali prirnavara,
scade ca nivel 'varra'
primdvara'
: --.- Ae$lie : befectuoas6 pe timpul inunda{iilor Ei
la
,s ., - Cdldura: mai redusi primivara din gau4a apei freatipe
micd adincime.
F a'c t o r i limitativi:
- Volum edafic mic,.egra{ie insuficienth primAvara'
-r
It, :- , , .1' i

4.1 Struc{ure bloceros€i t ''

' .:'
Produc[tori "'
. Stratul a r b ' o l i ' l o r : ' : . 'i . : .j ,,
-: :cdmpozif,fe : ln' etajul {ominant fralr.n (Frariirus angustifo-
' f- pallisac) ;..diseminate aninul negru'
: tro iir iri'""a*r1 A{i +i
salcia ufUa qi pt&nitoite, ploput atb ; mai raf iueast*' 31T'
ffi;;;ar';di;, oui;ri"it in subeiul, cu dezvoltare slabi.
'i"
359
 ;;) , ,:, .{ t,
:f,':.. . ,,,i:. ,
.
-- Consistenfa : 0,7-0,9. .1.. .
'- Productivitate : clasele III-IV. ' ;,
- f-arac&*illici:dendrometriqe ;. la 50.,de ,ani iniltirnile nu de-
s€sc"15-16p*. .' . .
- giitatea lerinfiiui: truriqhiuri drepti, iilindrice in 6azul":re7 '
'cu
fi gener5rilor diti. s6mints; dar forrne d€Jectdsase
: '':, ' ' ln" cazul
regenerdrii dirul6stari. .f .
- Regenerare naturalS:'din ...'!
samin{a se pmiiuce'permanent, fdr6
- r ;; .. ,,.
diflcultdte. ;!,.r : .., .: i ;q,r.i.:., .z I

Stratul arbuqtilor; {bbiiEauit foarte slab dezvottaf, cohsti-

'crugin; singer, mai raii hlte.specii. ':
tui.t mai ales din cdlin, .
Stratul ierburilor qi subarbu6tilor: n ' l a id e z v o l -
'r{x ' tat in arboretele cu cdnSistenta mai redusS qi constituit din
.'Lycoptls''4tro-
flora hidrofrll (PolAgonurn mite, P. hgdroptper,
trNrcus,L. etaltatus, Agrostis ulbg, Solanal.ln,,dulwnrnra $,a.I; Rt{-
bu.s c@siqe,*qr pqj rpicaglidf.edtugi, al.Sturi dq: alt*,:SFrccii.

. i.. f lts

TIPUI, DE.0COSISTBJVI : 0212 Ul.rnet e$

'cgrborwti.greuba)ice, ,rag!g, au ma|!,
psalu1j oluuiale, _slob sal l1i.dru. defiqitqrd'.
,Twterf,ic altgrnaute fi ,supraf ald.,.cu, C alanpgr o sti,

,1.

z. ;i Buzdului, pe
'4,

3. Stfl{isrc ,.-i
:.
Conditii:
- ' ' '' ' rl '
Altitudini : 15-50 rn. ."
: i' r ' ; .r.
r
- Relief iiirasein'luncile de cimpie. 't ',' i-
- Material parental : aluviuni grele (Iuto-aryiloase -,argiloase).
1-

''
humifere, rqijlociu profqnde, luto"aryiloase'pin[ h argiloa,pe,
o. - '
foarte, eorhFacte v4F4, :.
"r'?

. ^F a*--"cirdi*i;i;i'i""r.irde
etori climatici: ''' 't'
rmc- 1l-11,5:e. ,
r - Apa : Fd ++r 38{p{*5O imrn ; 390--4,S0 nar{!:t,umidftatea'a€ru-
: .:;; ' ' t',ilul rflai mdr€tdqait in giryipiile alAtgra*e,,] i "i::;,,.r,.1:! ,,,
' ;
:. .-::i. .iii ,,: .i::
r . . . 1 . , ,. , , 1 - ! . . .
"
,.1,,4
-,:,r,i, ..,.,
'r I :, ,r ,'.,r. .:
gd6- i.r -:'' ,i... it.
i,,..,',,". l; t jtl

.!
 I'actori edaf ici:
-. , -- Troficitate : mijlocie (T r,, ).
i . ;- Reactie ; alealind'(pind la pH : 8,5).
- Apa accesibild :",lai nivel'mijlociu, sctrzut vata (U,1.4-5'lUe
,. 1_0.[
Factori Iimitativi:
'-: ' ' Ij
- s{iirtzai;ea, volumul edafic'mic al sblului'
,,i,",
4. Structura biocenozei
producltori
'
' ""
Stratrul a r b o r i l o r : i " "
compozifie: In etajul''dominant :ulm (IJtm:us mitlor, u. wo'
" ceta.),'iar disemi'nat PloP alb.
- Consisten!5 :,0,4-0,6.
- Productivitate : clasa V qi mai slabd.
-'.i , -:l Caraoteristici dendfomeiilce :' arbori ch"'llhlfimdrmicd (12-
15 m) si diameffe pind la 30 cm la 100 de ani'
Catitlt'ea .lemnului : trunchiuri scurte conicg cu elagaj slab,
lemn de lucru in eantitate redusd.
j:,n j.i - R"d"e;are natutala : se pgate"produce- 9i ilin sEminldi dar
qi 6in.drajoni,'atit Ia ulm, Ctt g ta plop alb.
"stratui 'arbr&qtilor:
'rogie, b i n e . d e z v o l t a t ,c o n s t i t u i tm a i a l e s d i n
ilc
citind cr+;putirlg qxemplare de pdducel, mlcgq, cdtini alba.
stn*tul ierburilor qi subarbugtilor: f r e c v e n tc a l a m a -
,i'grostis epigeios, la eare 3d adaug5 alte specii de luncd;

-ltpun
o{rcoslsrgM : 0 277,,grmet inntt ;i miilociu Ttrod,uctix,
cu'mull, Pe sqluri bn+neSi aluai4le, gl.eizate,eubazice,hidric opLimale,
c:u Rubt*s caesius - C*tium aparine.
' 'ri '
Subtip'ut'i'';:A2 fi7 inalt productiv ; i
' 02172 rnij'lociu Prodd€tiv, | . ':'r

1r. Beferiqfe sifvotipologrce.si litqgqnologice :., :,,,,

Tipuri d L p A d u r ' e : " 0 b l 1 U l r n e t n o r m a f : d el u n c d ; 0 8 2 2 U l -
met de terase gi vdi colmatate din silvostepS.
; t -i p-r ^r r i ,de sta!i,rrne, 1 S / S 5 1 1C i m p i e f o l e - s t f e r d1, 1 1 c " 5{ e
rt"".r pm, brun ireatic umed, gleizat sau setnigleic, edafic mij-
iiieiu-mate ; CF,119 Cimpie forestierS, Iunci de Eleau cu salcie
. si nlop Ps, aluvial cambic, edafic mare; 19i9641 Silvostepd-
l"nl'e de sleau Pm, sol zonal freatic umed.'gleizat 5i semigleic'
neiriUndabit sau rar qi scurt inundabil ; 76/7 540 Deluros de ever-
;ltt" ,[i;Gl* pt, Urun trealig umgd gleizat qi senrigieic Pm-s,
:
361
 t.

'4' | .'.: .il ,.

, 's'',,,;
:.. .,.., jrr: 1,.
-. ,t
aluvial mod€rat tnrmiter'i t3!6 264 Selffi ,de'cverC€*ePs.,bi'u.rr
.,,,r' ',"i:: semigleic,'Si:gleizaty.inlunc6..'inaltd;"14/6283 Delrrros de Ser€ete

,, AsqCiatii vegetale'j r,$atno-IJhpetum ob&dorfer 53' "i

' t r" . i,:. t'1.:::", i , ..: .:

: 2. Ar,eal,iln luncile de,qimpis,ale iiurilor:m"*,din toa$g,!ara.'

't';;,t,''
i', .' '
. r j, ..,t:!l
gtatiuni r'- J
* .3.' .x ,
'-
Condif ii: :.
'. !: ..,' --..'
ilArti,@ini:is-200,,.m."'
:-.,. .i.
.l'',
.. ;',:;.

; n1 .
: : locui'i *-T millg.qie $i inalt5 din luncile mari de
{eIef 4*, ','j
.i:
'' ) i .'.t'''"'ii
-.r:
luto-nisipoase pirl;**la lutoargi-

,r''!:'

ii

, ,,..

\.

o, !-'jS

sol-

iil

,, .'t
1_.ii

,:
,'I ,5bC
;.1
iii
 rlegru, salcie albd qi'plesiritoare, plop negru, iar in etaiul
.i'doilrinat
jugastru, wlar titirdsc, .p61pidure{,
- Consistehla : 0,9-1,0.
-- .
- I:III.:
Prodircttuitate:"etaset6
,i * Caracteristici dendrometri-ce : in suptipul inalt productiv
- productiv'
ipentru ulm de'- clasele 16.115;in subtiprrl"miilociu
de clasele II5-III5.

ln{ltimea Volumul
m mt lha

J; inslt 24-to 370-280

productiv 40- 36' 570- 450
22- t8 280-210
rnijlociu ,lo- 34
prodretiv 4,10- 3,t0

'',,*'CalitatBa,'iemnului
: trunctiuri -drepte, cilinclrice, bine ela-
$ate,:qu 'propor{ie rnare de lemn de lucru'
Regernrare,naturald,: din,sdmin{i se pcoduc'e.usor la toatr-'
ip&tre ; [tmul * poate regenefa Ei. vegetativ prin lastari
sau drajoni.
' s-t r a- t u ' f ,.!erburilor qi s,ubarbugtllor-: tip Rubus -
singeq,' majoritar, .g4ducel, cdlin,
-Iegrn 'ciiiies", porumbar, m{ce,lr - salb5 moale
" Si iiioasa, soi negru, spinulcerLrului ; dintre li-
an9' gqlpenul de p6dure; harneiul'
Stratui ierburilor Si subarbuqtilor: tip {ubus -
Galiunr. Rtrbusr: este de regulS domi4ant. acoperrncl o Dllna
p""t" di1 suprafafS.; se mai intilnesc Galiurn cigmt'ine,oB'qchA-
bodium siluaticurn, Dactglis polyga,na, Lyco,nts eu,otrxreu,s' L.
Lrealtotu*, Scutellaia girilculcita, Lgsinwch.ia nunttnulatid, Ru-
'sangai?0etlsi
rnet Q.4, t 'l l.'
q. ,

a
 ' ,."'
;i\,t-
..**,,.;,;
r:' "
's,'::r
Tabclul I

": , .r{ jt1,Lr; Nulnlrul de

GruDa. dc
Cedul lori*&iJ, Fnsali. -godul su!@e*ii tipafi de
o$tsteD
r. ;,,f) rr r
'i

,, I Mqliditdri . Si e l[.glidiguri gi pe-

Pedpri .;sgres. &lri amertecate cr
l{.
1l l, ptdsub-

' , r..,i:
A
t..-'
i,
- r'"; fnolid' ' *'ilrss!- ''; r-.12-. 9"
.Ild; cemprete. - CeTnbrete";' . 13',' C-trnbreto-molidiquri I
laricete li,pi- - Lri&ic.ete Fi ptduri l1 Laricrtri*tnolid if6ri ii, I
l.
'....,.-
*"-.:? drri '- hrh6n- . asieste{i}b..Sr. l& ''"fj Cegr.prefg; _- , l-. .-
ricc .* i'. r:j .
'"16 Laricetc'. l. I
!
.
Fdritti subdlpine l7 cembre$laiicete l"i "
.,irt:,. l8 Rariplt de zigtbgru"
t9 .Rsrigti de" lsrice .
l0 Raris,ti,de molid

"."^2. Brldete.,6L p& - Br[89t9.4i prdui *2-!,_

::1.22
.. 1._
cu brad
duri,' aifiSrte- ,. apestecHte 5
i,n, ' 23
, '{' lqtglcu brad,
J'#'
,24' :. 5
. Jr +r!.dffiC, 9$, pidaril 31. Flgote pp;ulglgioel" .l
.,: ' ,1,.arlestecate cu fag : 32 l{olidet?;fagetg, J
: &rop@n .,.*.j JJ Flgbte ft fag eriiopean 6
*. Frasineto-pilti,ni- 31 Fr[si{#to-pdltirti6uri' I
'
ltu.rl or, : . i tl
35 Pinetd de oin lilvestrir
'- Pirrete. {e pin sil- 36 inar;tt? bi liin silirestru
v'e3tru ' j
- ;. .

{ t. - Filgete 9i pddufi' 4t.. fagete.cu, 5

smestecak
'cu
{ag 4z Fagete cu
bdlcanic cu .carpeir a.J

': :.i; . .i I ., i '

+3 ..F*geJ4esttadtecdt€ ,I
"':'r
31 1+ glePafi de.,5orun gi fag
. cu ter pqcroE I
t5 gleauii fle gorug'gi fag
'
eii tbi qrgiirtiu ,l
-t:. 'io , G o b u n p t o'pin
r f * * e t e ' ; , ' , ,' . , . , A

l,. .'in :h# .:

* Pine{g',de,pry"Fe, .r8 Finbte ,de negru' , I
!,llfr;i'. .; " ti";. -.,:i;,t 8ru {o Raripti de*pin spgru.,

'l Gorrrnete gi
i'
- Gorunete qi plduri .Jr Gorunete 9
i' amest€bate cu rigo-
?trddri am€ittq. lut)i
52 Gorunete cu'ce{p€E I
cgle cu goruni 1,
,53 $lealri de goru* qu tei
puclos:,., ':
*,i trl": t54 gleguri'de gorun iu'tei
, ',;1..
:. 4irgiutiu ;'
lr l$ tereto-g,knlf eto-gorunete
'56 Gorunete, cu cirpinif$.
'Rorigti
50 de gorun

,.: -i,""

li$64r,:
f,. I
:ir'; '- ll:i:
 "
r|t"iu'l r,oniro*il
-$. -.:,-
Grupa de
Nrimffiif a;
€odul ,torFatii Fofmatia Codul Subforcafll iipuri ile'
' ecosistm

6' Stejlrete 9i pl- Stcj[retc gi pfiduri. dr St6ldrete de pedunculat 6

duri arncste- amestc@te cu ste" 62 Stejlrete de Peduncular
1
cate cu stejar Jar pedunculat cu calpen
pbdunculat 63 $leauri de Peduaculat cu
&i'pubie
64 $leauri de podunculat cu .,
'6t' t-ei argintiu
l:rtsin*to-1utmetol -
stejltete de pedunculat I
66. Plopiq-stejd,rete "de *Pe-
dunculat t
'67 Goruneto-stejdrete 1
68 Ceretg tteif,reie I
Cerete, gtrni- - Corete pi plduri 7l Corete 5
7? Qerete cu carpgn I
tste, Cereto- ,:4lncatRat(| .'sleauti 'de 1
girnifcte 9i pt;. 73" cer (gorun)
dufi ameste- 71 C,eretc-girnifete 4
c,ate cu ce1 gi - 6ir.,i;ete ;i rieihi'ri 75 Girnifote I
(sau) gfrniftr amestecete. cu glr- 76 Cvercete de cer-girlifb
oifd - stejar brumiriu I
,i \ Cverceto de cer-girnif[
stejar pufirs l I
70 Raitisti de cer
8 cu Stejtrrete , de -l2ru-, ,EI de brumtrriu
Stejtrrete'de J
$tejlrete
stejari rerofili mtrriu pi'irldurl.*- ts2 Sledtrri brum{tiu 9i
mestecate cu ste- pufos J

jar brumlriu 83 Stejtrrete de , brumiriu

9i pedtnculat 2
B4 !'fasileto-(ulmeto) -
stejbrete cle brumiriu gi
pedunculat L

Plop ig-frisineto-stej i-
:85 rete de SiumS,riu gi Pe-
i
dunCgrlat I
B6 Steid.rete dc brumiriu
gi PuJos I
:- Stejlrete de pufo* 87 Stejliete de prdos I
"9i p*{rfi a.rrteste- EB. Cvercete cu stejari xero-
cote cu stejar pu- fili 9i alte specii de
fos Quercus
1
E9 I(arigti de brumlris
80 Rari;ti.'de pufos

I ZEvoaie - Zdvoaie de'anin 9l Zdvoaie de anin alb I

alb
- Zfvoaie de aain ne. 92 Z\voa,ie de anin negru
6ru ti alb 1
93 Z6,voaie de anin negru gi
&ninituri n
- Ztvoaie de plop ire- 94 Zdroaie de plop'negru ,
grg 95 Zdvoaie de plop negru ;i 1
alhr
- Zlvoaie de plop 96 Z&voaie de plop alb J

elb

365
 -tt
;;, : * "' ;iii-

Tabelul. 1 ,(continuarc)

iiir ,", c'up.dli' Fomati.

Nset-rill &
for-nafif Subtormatia tiDuii d!'
- -*'nf4!dn {
ocn&drn-

2
,3

.sfEvia?tr roLos*E lN rlEse&E*EA TrpijBrr.oR ias' EcoSlsrer{i

'., '.
,.$.l!; it..r..j .. .-,j,f!:: i

Troficitf,tea,+e|yf.1lor,(dripaghirildg eiilab.it'.r9?
7)'',,,., .t '.
l_i
.b..1
To- , foarte scdautS;,roluri extrert oligotrofhe
"TI
- ' scqZltd, soluri otigotroficd
TII - i submijlocire, soluri oligoryrezotrofice
TIII - mijlocie, sqlut'i mezotrrfice
' TIV - " ridicat6, . jj"
soluri.eitfdfi@.,
'$'

if,, Tmai;
frem$raift medie',ahud5-
e
Pma -- FJecipitftli medi{ apual€
' ETR - bvapotranspiratia.reialii ' '.'i
,' .
'i
'
,' ,' .) t " " ; : .F
, t,''" t
i. .
i
':li
,:] . ,t!t .
i
.q..]
l.

.. .,"
.t
I '. , :
i" ,, ,.:. ,*,,,.1 iir.i
.-.!a.

;l

"J":..,
. r, .. ,;1,'

)+: i!,i ta

'i,.'in '
i.}.. . : i
,,::,-: .
:i r '
.
i,',
!'ti

i
.j .,1-,
'. '';:

{ .1

. -.:.. - ,, ,...-j. -..-a,.r-,.""

l..i

lj".

ri 'ir.] .'
 +

'
tr,,
;,I P

,B ,.9
Fl
;):rr*'1 1 {j
-.m
.:=
> F-.: = e
o
: E I E EEg
E
i
.r ?o i E 9E*
!-::-=
x s? F = F y
: .rr
1' .6q'
L

=:s"€.i'Ssi€:S
is *S; i*
I
5>
iisrEEliii
i \ii S.t: t s F t,* r t:lSg*j

,
.O
ta'

al
!t

I
ssie
s3sts
:i:i=is-i€t
3i3i$is rrlr I li I I ,l I ll I llll,l

sxg: g€
a
g: €s d i- hE -
ev
:-!) g8 !
!+i
G
.E'# c.? .t.9 -3 C
d;
o
EE Ef r9 E ; d{€
€g' d ' an to';
fg,ifEgs
x =:E
.t.er' io
'a o
<€ i i:
t5
o::

E = :+g;tig.'r ,,
oe- '-
i..:
'F.-

i:
-^\ *! ,j
,j|-< i,s
Y;
" :4. eiE
r ;.p
3E -;!:b
I =Ae€"!,e
'-
E
0
^
-rbi X 6
!- X,iii^ s;t€ 5eI
'E . lr) ln
l lN I r l?
F x.l > c ---l I
q ,;.lB d6[P 4

z I
\o gl o6l
ct N-

i3
='h
: l- I
,.0)

iEl*r do N

aEl':E
5 N
'N
E - 8e :N

EgIE?
Fl
.-
.jt or f
5'I

-lO

zdE zi, o

: (\
3 l-l E t:.

36?
 l-i'"f. 1.

:' ''.

''
":'tt'
g
'I :
€-.
. Ocl

I'E'B
,Gr
E#.E
E 5eE
i9rll *
.o:

*1)f;;
.tl r
H,l SEJE :fr;
,1.'
i'rl . t.. tt
sir
.ri E
.::
R
, g s . E :ss s" Fl. rt
o
rs tsu R '$
*.. "P €$d
g!.g"h
rt llt
l?
xqa -1. *'
a

* : i 5 t's:s
F-!:" .a ;'
ir- s s $ F
E
Yrf .E5:E
F' {t
.r.$
c 3A
!, SSEE
$tsA
El { R.trr
B
,i b. d i
.',i''
I l.: l t | | t,.,, I .l i
t: .r

E.f; gfs*8$iae6 0 € a
Bfi
. ' :-, a o
-r'.n o
q

'it:
sl {lfiFar;
i# .r83
o b'Eb 8
:-:€
H<)
o
o

sia T;d*;Fri: H3-, rd

,'d

r:!EF;*EF r,:3R
't'c
J v l tf,s e h
Do
d. .j

"EJ'i;:sBE= r . h o Q bo-

fnE i
'
.,9C]
p
.Xf

,=€^ .lEsE:E'F,eE EE t,i

gs
!o
.r-tr *^ 13 ?'
trFE. EJ;:!,

'+*li ""F.EE;*;€€
-lrs,,l'-
rl-"
|' rtt
(\
.r!
Gl
\O
al
..

. .. ,)o i
'a

cl

N
o
il
..;; rE
i i ' , . ' ; , :

i._
*'.' .t'

f.E
=3
idii :
it:-
s ln'
13 o
,a

ttf

i4;
 o
(3
i' ? tr : d.: 6l
13
o? CJ
c . ! r F : v i r

:ms g e 3.9! ]-*

o

GI
r 9o 'F i-rEc aig
u'-
:; g EfEsE li-€
6

t-t
r€-t t! 5';& ' aE;f: EHg
3;3 =Ea
o

tl Ittttl

_$i: d

'ii
{
a Q.3
.3()
{.t
s.:
:
B r+
':s
-e Q-B !
a,:
q
U') :ft*!S < ,.)
ltl lt

iiiiiiiiiiiisiiiiiiiiiii
n- 1l 1
IJ

^ €-€-
l -
I
6l?- c

N
6l
d
!

b(
O a
d
6l
N
o
S
'1
E
P 9k 3l
X)r -q o
so
!o o
g
EC
2

r cc

- 24
c".2{&5 gs9
 o

h r d

il

9"9 €

5';,' N
a
U!

\
s

a,

$iliffi;*g
.l P F'i - o:l*rl
F ".: :.: !,: tr a E

Isfr:gr:;;
s o

;. - 5H';Eiias3
=E-^EE2tV
'E rq
!-oO^.Yi5 r"

;;;i yr;rE; c

Q -

,>

[tr
o
a.:

'(g ;rr
o L,,
N
?a
{ B;

li

e'=
v)

.t.

370
c.)

o
6> - L
i
,t! :: -! U<
+9
F<
x+
' : Ss i . :
!s s -s
; 9\
$

':S i i.r +t \s :? d
Y F Q $ ' N ! - q
e :s A-\ € .r jr t
v: ?
s; ,3€ lt_. Eqe F! s?i ts :
F 'vUiF.r<:-! ^a .B
\v
*9
\
ll tl lll
.-
,d=' t :s' I
: .C- ' .+J
Jr 6 ,-S
')"i
,d
'2 iJ fq .l
a .= L
e
o ;v H :..
.'YE=
(!
@
a =
q c3 y= )' :=
o

o F . ,
O
dd a -r

(-) : ! = !

G
'd *- o
tr .- aT o l; l9
d'-: rd 'd i;
L . : Z:: { tq
1., .= oa
a.: e
>':. - o Q.a
-9
to6.,c: d e
,= *v+ dtrq .- 9.-
,5O @
+
c dr +
6t€
o :} ,ri ".!
i co a> ; 6:'6
.-!
@ i Y- td
+Y > 5.i
;=:>E9 5i i xd

(t := b
C-
: . ;(.3,; INE
t,r. ,rPdica
o6
5J li -9 v?; '.d'l F oU F Hfl c
(t ;'; - ;.9 OP ,! F'r1.9
5
di
)'i

9lc$r
":?€.E-
+;; x +.r
o ai.: F 6)
€ k"&F
=
,' x
ot
OX
oo
F} '5 *.: E x>
O+
-P E ' . r3 I o ,,
|- = 6* c >'n
o x ioo
'a =.n
or5 t a
u
q sE
q s'i
^i
'i-
tsS!.i
.- E

YC'--

co \)
:' "
= d

ilFB'' CJO
AO *toi
E;E[i
: = E - Fh I
X
oInx
LH: ET
'-G
€i
ll
ssi lo
L =# d ucdtrt 5,o*!i mN
d
':- iK ts
o c-= - I = i- oY t o
- Q 7 =: a';,; d )2 U) >t; A ;)7

F a i i.9 J"
s E"F.9 o lLa
E
-.:- joca
-c:i'-
E L - F O . a
!o
6'- 'E:.9 i d
'i1 E- d
I
ct .=p !
'4, v k * h <
=
' i iY 9
Pd

. 9 d 6 dv d 'Io 'cl d ^ xB
! t i
.n
)lo
be : . s
:dXd
q,;
h 9 a- 0-6: X df,.Ea

^l

371
 s
s
s
s
ait
. -\ .! 6
o t :.$ s o ql-

s: s Ei g F sSF-
$$$sssli
6r r)
'. YE $\
.s F}ts
\ R- I \
S -sc
s
. - - e" 3= ; ' ss" d;
*E's .i - 8'S l.B€,
,s $.3S'*'$Stiis FSSFn{
H
3€SSS'iS*.i"fr s F$s3 s
ttttttttl rltrttl ttl

O
I
I
,,i

b*
Y
xd
I
..9i
E 6't
Ee;
k?=
gE.F
gfiF d
g'a.i s ! + Eo

FiE I;
ta
,64 t{ . 9 * t E ,>ha 3 HE !q E
h5€ i€ E.E cc) :
a.!.'*

i'5 E o- aH:E 9o .9d

h ^
-o
dc)
s Fal a
EEs I
*' ?.*F"!n dXk!)
o Halg
,d .5 d :
Aq 'dS tlelc
t gEs
loa tr.r :€ e I E
E3'€" rdtr
>x
Ao
t<i
!"e&t F
Ei-a
E{€ ".
>6)
ql>
rD
ko
6!
k
'Erit! d
:s- for
oq
oxl
.. ,cJ
6,1
>2
c|q f EEI E
d9ol'-
t) o t s EX i E ? T.EEt
rdt >.-
Qo r.F F>
af,= { 9<E
F>
xis
9( e5$lr
6.{3 :E 6 | b
;;E}
AP
€ . t!?:a c >? r dl
'>( a. ) c J o
6t x 5 E" 6it E |>
H o 3: 'n --.i

;$;EEE.f
tr r @x

EEEfi €; E Y b R ci?
t€s
iio-.

3"3.=
E ' s Eo i d
",:: i
i,]r:

'ioF
;:: i
!F!:
FiE{
Nd
ll
oN a
a
ia I
I qP-
ll
YN
'iie -6I

ll :!5:lT
tSril,A
{ 8.s I 8EH.n>o
pp
>4) h.E tr
i"E!
>c)
5EEIs
d
>3
,. 6t
a fn
o dt
9.9
od
6l>
N
Ea 9. {)
-n^
E';
'EA+
E EE
9= E
i:
jr.:
k

a6o. E-

FUE &.HE. €6
E9

rl ro r
o o
o
 its
=:s*: st s
n|
s+s$€
ss i!5
iI;Fg' =T*
=,gs:t
isss$ix$s
$sFsi
rrlrllllllllll
) d

Ntr
ss
.=vo
t't
.=^9
) l5).d
+xc€
g{-=
he r
o-G x .:i! +
'i
, t- ",
o+ G

** l: ,5 -i l=
;i lE E s lE
d
{3
Eglsiill
i iul!
iEla
q)

- i.
:alE; EEI
'r1 0
F>
g;li;
li"l;E;s
li i ;il;
;[€
tl!
9G 6
o+
PO

o
cH 9*
ol

: .gB .i;a.
tr5
Q F

E
o t"=t. Eo 36
fi.56a
€
a
o\
o
o
 Anexa 7

coRESpoNDENTA INTRE TTPURILE DE ECOSTSTE$I,TTPURTLE DE piDURE

SI TIPURILE DE 5TATIUNE

Codul tipului Tipuri de pldure Tipuri de statime

Tipul de ecosistem de @sistem (cod)
{cod)

I 2 3

Molidig presubalpin cu
Oralis-Soldanella I l.16 1151 tt52 l7lFr{ 3
Molidig presubalpin cu
V a cci.niu m- H y I ocomiu m tt57 t t 2 2 rt54 l9lFI{ ii; 2012520
Molidig at Llyosolis L2T8 ltt2 1012540;211264o:
1t2333
Molidi; cu OxaIis-Den- l2z6 ll11; ll13; 21232;
112333;
taria-Asberula ttt4 1412220;
312331
Molidig cr Chr ysanthemum 2612630;2712620;
1227 2t126r0
It{olidig cu Calamagrostis-
Luzula, 1234 ttt4 115t 512321;l7lFM 37
Molidig cn Luzula syl-
aatica 1237 ttll tt42 412322
MolidiS cn Hylocomium 1247 tt2l 6/FM 3; 7/FM 3
Molidig ct Vaccinittm 1256 1153 8l23rr:912400;
1 8 / 2 3 1 1 ;1 9 / F M3
Molidg cu Polytrichum 1268 .ll3l: ll32 rrl2530; 1212520;
20/2520
Molidig c't rtf ercurialis- r4l222o;t5l22r0;
Demtayia 1 2 74 1161
Cembreto-molidig cu
V accinium-H ylocomit 1357
Lariceto-molidis cu
C a,lam a ar ost i s-Ltt zu I a 1454 l-511
: 1.121 23l2t2o
Laricet presubalpin cu
Voccinium 1656 3121
Brtrdet cw Oxalis-Den- t13333:213s32i
taria-Asberula 2lt6 2ltl 2ll2:2113 r2l3220
Bridet ca Oxolis-
Pleutozium 2tl8 2 t t 4 2lt5 413610;10/3650
Bridet cu Festuca dry-
,ncta 2136 2tzl 613322
Brtrdet ct Calamaprastis-
Luzulo 2t46 2t3l 613322:713321
Br6det cu Ebibactis-
'
Cepha.lanthera- 2t74 2tt6 12 3220; r3l3210

374
 ct O xa' l / 3 3 3 3 ;2l 3332;
Molideto-bridet
li s-D ent ar ia- A s f ertt I a 2216 l2L2; L24l 513323; t 2 i 3 3 2 0 :
3/333r

Molideto-br6d et ct O x al i,s-
zz28 413640
Pleurozhtnt

Molideto-bridet cu
Caloma Erostis-Luzula 2236 t231 613322;1213220

l\tolitleto-ltr6det crt Lrr':u1rr

2237 412322
s

/olideto-lrrddet cu HYlo-
2217 t22l 813312;5!3323
comturn

Molideto-{igeto-bridet cu U33332 ; 13332:

2316 t2 ; 134I
1.3 r213220
O xalis-Deniaria-A s Derultr
cu 4!3640;10/3650;
Molideto-{iguto-bridet
2318 1613710;l5/FItI 2
Myosotis

Molideto-fdgeto-bridet cu
2327 l32l 5l 3323
Rubtts-hirtus

Molirleto-ld,geto'bridet cu
F estuca 2336 1 3 3I 6133ZZ

Molideto-{igeto-brddet cu
2311 713321
C al atrza qr osti s-Lu zwl a

Figeto-brf,det cu O.rali-s- l / 3 3 3 3 ;2 1 3 3 3 2 ;
Dentaria-A sberulo 2416 2212;2213 r2l3220
Ffgeto-brldet cr Rubus
hirtus 2427 513323

Figeto-br5det cttt Festuca

ilrymeia 2436 613322

Figeto-bridet cr Cala'
2211 713321
is-I.utuIa -_---2434
F5,geto-brddet cu l'acci-
tTlum 2456 2251

Ff,gct presubalpirt cu Ora- g/FM

3t26 4 11.5 l
Iis- Dentaria-As

Mof irleto-{?tget ct Oxalis- 213332;31333r;

A sberul a 3426 513321

l\Iolirleto-ffget cu CaIa-
nn,!vostis-Ltr zula 3244 613322;1l33zr

IUolideto-ftrget cu Vacci'
nittm 3456 l42l;1422 9/33I 1

F5set cu Oxalis-Dentaria- 4lll; 4ll2: 114430;214420;

3316 1ll3; 1ll1:. 1l2l 414322;3144r{)

Fdgct cu Rubtts hirtus 3327 4l3l; 4231; 4l7l 111430;415232;

13/4540

375
 I )
I

F5get cu Festuca drymeia JJJO 614332

-
Figct cu Calamayostis-
Lttzula 33{{ 1151 714331;5la32r
Fdgct cu Izar
lraceiniun 3356 416t, 4242 8/{311;8/52j1
Fdget cu Ebibactis-
Cephalanthriu
r0l4220;lrl4zto;
.t.) / 1 4213 915222:l0l522l
Ft[i"-""t-"tt *
P hyllitis-Ltotaria
3418 o12l r314540
Pinet cu Luzula luntloid.es
3534 31il
%

Pinet cu
-
Vaccinium-Cal-
luna 3554
- 3121 8143lr;9133rl
Fdget cu As perula-Asarttm_
Stellaria 115243;
215242;
1tt6 42ll: 4212 r16253; 316252
Ftrget cu Carex bilosa'
%
4125 4221 6152fi; al624r
Figet cu Lu:ula luzultides
- 4134 4241 TlFD3; sl\zat
F d g e t c u F e s l t r c ad r y n e i a
4136 15l5232
Fd.get cu carpen cu
-4 sl>erula-A sarun_Stellayia r15213;2152a2;
4216 4 3 1I r16253;316252
Fdget cu carDen cu
Cayet hilosi
_----- 4225 4321 6 1 5 2 3 34 l 6 2 a l
Fdget cu carpen cu
Fcstttca drtincia
- 4236 5/521)
Figet amcstecat, cu ,,ls_
peru I a- A sarun- S t el I a yi a. 115243;116253;
- 4.1i5 1331: 2321: 0121 3t6252
gleau cle gorun
;i fag (tei 1lsr53;115213:.
pucros, carpen) cu
1416 215212;4lF.D2
A sPer t rI a- A sant nt- St ellaria

!l:*'.1' sorunsi t';;;- rl5153;215r52;

a rgiutiu, carpen) c., _qs_
53ll; 5312: 11s243;215212;
Pt y rtIa -.4sartt n_ S! el In t i n .f5l6 5 3 1 3 ;5 3 1 4 llFD 2
Corunc.to-fisct cu -./..y'e_
r r t t u - - . 1< a y u n _ , S t e l l o t . i a '
I 115153;215152;
I 4616 52tl 4/FD 3
Gor,uncto-fdgct crr (.alcx
I
fll(sn I
4625 5221;5313 7I 5112
Goruneto-figc t ca f: c
si rtca
(/\tn7( 1fl
- 4636 5231 615132
Corrrrr<'lo-figcl cu Ltrntlo.
lttat!trli;t.S s/FD 3; T|FD 3:
4634 5Z4l 1115131
Pillet si rari;te rlc pin
nc_
grn ct l-atriniunz
-t,:n91 4 8 51 3221 161
51tz
,f" Pirr rrcgru cu
Jt ptayta A,8JI 32ll;3311 r011220
 a
I .t I

Gornnel *t,4sperula-A sa- rl5l53;215r52;

rum-Stellaria .5il6 5 1 1I : 5 1 1 3
Cornnct ct Caret 5125 5t2l 715r42;516t43
Gorunet cu Carex plaecon 5132 5ll2:5141 el5r4l
Gorunet cu Luzula Inzu-
laides 5 134 Jlll: 5172 8 1 5 r 3 21; 1 / 5 1 3 1
Gur on et ctr.C ytisus-G eni sta 5 1 3l 5l'73;5132 1 0 / 5 1 3 1 ; 5 i F D3
Gorunet ca Festuca heteto-
Phtlla 5135 5AD 3 ; 815132
Gorunet cu Iestuca d,ry-
tncxa 5136 t 131 615132
Gorunet cu Vacciniunt-
Calluna 5144 5t53 12l513l
Gorunet cu Chrysattlhe- 3 / 5 1 5 1 ;M l 5 1 2 2 ;
num-Cntnvmboswi 5r7| 5164:5165 15l512L
Gorurret cu Asferula-Asa-
rum-Stellaria' 5216 5321: 5322 r15153;215r52
Gorunet crt Carex bi 5225 5323:5324 715142;5t6143

$leau de gorun (tei pucios,

carpen) cu Asperula-Asa- U5153;215152;
rum-Sle!Ioria 5316 l3/FD 3
Sleau tle gorun (tei argin- 5321;5322 1 / 5 1 5 32; 1 5 r 5 2 ;
tru, carl>en) cu tlsperula- 5323;5324 l 3 l F D3 ; z l F D 2 :
A sarum-Stellayia 5416 5 3 3I 1 6 / F D2 ; 1 9 I F Dz
$leau de gorun (tei argin- 1 4 l 5 t 2 2 ;1 5 l 5 r 2 r ;
tiu, ci.rpinifi) ct Mercu- 5332: 5325 3 1 5 r 5 r ;r T l F D2 ;
rialis ouata 5174 18/FD2
Cereto-gorunet cu carpcn,
ct Asperula-Asarunz-
Stellaria 5521 1IFD 2
Goruneto-cereto- girni!et
ca Genista-Festuca-lrcte-
robhylla 5535 74tl 6/FD 2: 8/6131
Gorunet cu cirpinifd cu 5L6l; 5162 r1l5r22:t5lSrzr
Mercutialis ouata 567| 5163 z0lFD2
Stejdret de pedunculat cu
Litlnspermunt 611l 6 1 6I 2/Ss
Stejiret de pedunculat cu
A sp er ul a- A sarum- S tellar ta 6l16 613l'. 6132: 6142 r17130
6122: 612I 1316264: 1416263:
Sfejiret de pedunculat cu 6142; 6152 rll5251; 1617540;
Rubus-Ae gopodium 6l17 6 1 5l 1 7 l 8 5 l 2 :1 8 / 8 5 1 1
Stej[,ret dc pedunculat cu
Festuco bseudooina 6tzr 6l l{ : 6163 l5/Ss
Stejdret de pedunculat cu 614l; 6113;6112 {/CF; 5/8333;
Poo-Carex 6113: 6224 617332;71733r
Stej6ret de pedunculat cu 6153;6154;
A gtostis-Corex brizaides 6143
Stej6ret cu carp€n cu 6lll; 6221:
Arwm- Brachypoilium 6222; 6223; l/8130;218120;
63rl; 6321; 1617540;r7l85l2
6322; 6324 18/851{
Stejlret cu carpen cu ls- 62Ll; 6212:
d-Asarum-Stetrl,afia 55ll; 5513:6215 t316264
Stejiret cu carpen cu Ca-
rex bilosa 516143
Steidtet cu carpel cu
M 6211;6221;622q
$leau de pedunculat (f
gorun) - tei pucios-car-
pen cu Asperul,o-Asarutnl 5511;5512;
Stell,aria 63 16 6212; 63ll 316153;117430
$leau de pedunculat-tei 6lll:' 6222:
argintiu-carpen ct Arum- 6221; 6321:' 1/8430;218420:
Brachyioilium 6414 6231;6322:6325 t718512:18i85l l
$leau de pedunculat (_!
gorun) - tei argintiu-
carpen cu Asperula-Asa-
tutn-Stellafia 6416 5513:. 5514; 6212 316153:117430
Frisineto- (ulmeto) -
st€jiret de pedunculat cu
Glecoma-Geum 6514 6331:. 6324 r819642
Fresineto- (ulmeto) -
stej6ret de pedunculat cu r7l85121; 8/8511;
Rubus caesius- Golium lelcF; 35/cF; 34iCF;
6321; 6322: 6231 1819642;191964l:6lCF.
Plopig-stej[ret de pedun- 1715254;t617540;
culat cu Rubus caesi,us- 6312;6323; r9lcF; 2U8524;
Galium aDarine 6332 2218523;231852r;
22-9614;24lSs
Goruneto-stejtrret cu ls-
-Asotum-S!ellorio 67t6 2l5t5Z
Goruneto-stej Ltet ct P oa-
Carer praeaor 6732 5412:5112 el5llr:617332
€ereto-stejdret cu carpen 7522;7513;
crt Arurrt-Blot 6E1.1 7121;7131
C.ereto-stejlret cu,Gl ccoma- 6821 7421; 7431 14/CF
Geum

Ceret cu l-ithospetmum 7 LLI 6/5 s

378
Ce ret co Glecorna,-Geum 7 ltl TIll;7112; l/FD 2; 13/CF
7 l 2 l : 7 5 2 1 :7 5 2 2
Ce
eret cu Paa-Carex
'7tzl 6lFD2; 61733'2;
praeeo x 7 L3Z 1g/CF
eret cu Agrostis-Carex
Ce 916112;71733r;
brizoides 7 133 7 122 s/FD I i rzlcF
C eret cu Genisla-Festuca
heterofhylla 7 t35 7111:7112 6lFD 2
eret cu Carpen cu Arutn-
Ce 5 1 7 3 3 3 ;l l F D 2 ;
Brachyporlium 7Zt4 Tlll;7112 3/61.53

$leau de cer ({ gorun)-tei

argintiu-cdrpinifi, cu rrl6t2r;
1016122;
trfercurialis ouata 7 3 71 7531:7512 t2l72z0;r3l72r0
C ereto-girnifet ctt Gleca-
nta-Geum 7414 7321:73ll tlFD 2; r3lCF
c ereto-girnifet cu Poa- 6lFD2; 617332;
Carex bt'aecox I a-tL 7 331 l4lcF
Cercto-girnifet ct Getrista.
Festu. a hetero.;-htlla 7435 7 311 7t61,32
Cereto-girnifet cu ctrrpi-
747| t3l72t0
Girnifet cu Glecoma-Geum 72ll;7212; 4lFDr; 9iFD 1;
75t4 7 2 2 1 : 7 2 2 2 : 7 2 1 3 10/FD1
Gilni$et cu Poa-Carex z/FD 1; 617332',
praecox 7532 15/CF;16/8a50
G irnifet at Genista-Fes-
tuca heterobhylla 7535 3/FD 1
Girnifet ct ilI ercurialis 7223;7224
'157
|
'/225: 7532
cualq l2l722o: I3l72lO
Stejd"ret de brumS.riu-cer-
girnifl cu artar tdtdrisc 8431;8432 1/Cc '
419530;
cD Lithospelrnum 7614 8433: 84'lI 7 / S s ; 8/9530

Stejdret de pu{os-cer-gir- 8221;8451

rri{6 cu Lithospermum 7 7r l 7s23 5l94ro
(]oruneto-ceret ct Gle-
toma-Geum 7724 U F D2 : 7 1 6 1 3 2
Stejd,ret de brumiriu cu
ierburi poaemofile 8lll 8111 1.5/Ss
Stejtrret de brumtrriu cu
artar tetArbsc cu Gl,e-
eorna-Geum 8l 14 8111:8115:8116 l0l9320;31/Ss
$leau de stejar brumlriu-
tei argintiu-cdrpinifl cu
Lithospermum 82t1 85lL: 8521: 8422 1/Ss

379
 ,l,l3l
$leau de stejar brumtrr.iu-
tei argintiu-carpen cu
Glecoma-Geum 82t4 8512;8513. 1/Ss
-
Stejdret de pufos cu cd,r- 8212; 8213; 8241;
pinili;i mojdreau ct Mey- 8531;8221; 14;
curialis ouata 827 | 29; 17; 8531; 35lss; 1016122
8224
Stejiret de pedunculat 9i
brumdriu cr Glecoma-
Geum 8314 84tl 2lSs
Stejdret de pedunculat gi
hrumd,riu crt Rubus cae-
sius-A egopoiliunc 83 16 6162: 6122 ; 191964r
Frd.sineto- (ulmeto) - ste
jiret de pectunculat 9i
brumd,riu cu Rttbus caesius-
Goliun abarine 8117 633I 1819612;191961l
Frd,sineto-steidret deltaic
de pedunculat gi brumdriu
cu &ulrns caesius-Galiunt 6341;0412;
rubioides 8137 0413: 8112
Plopis-f risinet-ste j Sret
deltaic de pedunculat gi
brumdriu cu Rubus cai-
s ius-Galium rubioiiles 8537 6342;6343
Stejdret de brumdriu si
pufos cu artar tdtdrd,sc cu 1l/Ss; r2l922o:
8 6 1I 8 3 1 1 : 8 5 1 1 : 8 5 1 2 16/Ss; l3/9310
Stejdret de pufos cu scum-
pie, cu l-ilhospermunt 8771 8221: 8223 17lSs
Steji,ret de brumbriu-
gorun-pufos. cu cdrpinif[
9i mojdrean ct Mercuria- $X; 3A; 3l;
lis oaata 8 8 71 8412 35/Ss
Zd'toi de anin alb, cu 2512640;2612630;
Petasites-Telehi,a 9tt7 98ll1, llTl 1613710; r713730;
9821 r9l37r0; 1114530;
1514520:1813720
Zdvoi de anin alb gi ne- fi1525a;'E15253;
gru, cu Rubus caesius- 1416263:1617510;
A eg.oboium b oila er aria 9217 9911 r717530
Zdvoi de anin negru, cu r;
30/854
2918542:.
T heI y Pt eri s-P ol y g onu m 9309 9 7t l 28/8531;3t19632
Zdvoi de anin negru, cu
Cor er- I ris Pseudacorts 9310 218;9713 33/cF; 11/cF
Zi,voi de anin negru, cu 1715254;1815253l;
Rubus caesius-A egopoilium 9317 9722; 9712 Ia16263;1617510;
r717530
Frtrsinet-anini; cu, Poly-
gonum-LYcoPus 9318 20lcF; 33/cF
7,6-roi de plop negru cu 1815253;1116263;
Rubus caesius-Galium 92ll;9212; r717530;2118524;
aparine 9317 9213 2218523;
2219614;
2llSs
Zdtoi de plop negru cu
Pol,y gonum-Lycopus 94 18 92t1
Zd-roi de plop alb gi negru 1815253;1416263;
ct Rubus coesiws-Galium 17[7530:
2118524;
aba.rine 95t7 9 3 1 1 ;9 3 1 2 2218523:
2219614;
2319613;
ZllSs
ZA'roi de plop alb cu Ca- 96tZ 9 11 5 1915252;1516262;
Iam.agroslis epigcios r8l'7520;2sl852r;
zllcF ; 2519612;
26196ll: 32lE6lo
ZA,voi de plop alb cu Rz- 9617 9111;9113 r815253;l4l626s;
bus coesius-Galium apa' 9tt2 r 7 1 7 5 3 o2;r l E 5 2 1 ;
rhre 22185231; 2219614;
24lSs
7.d.roi de plop altr cu
PoIy gonum-Lycopws 9518 9 1 t 3 911.1
dvoi de plop alb cu "Rabas r7l7sso;
1416263;
caesius-Galium abarine 97t7 96ll: 9612 2518534:2719624
,ivoi de salcie cu rRubzs 95ll; 9512 r717530;
1416263;
ca,esius-Galium abarine 9817 9513; 9514 2'l19624
2518534:
Zivoi de salcie cu Pol3r- 2618533;2718532.,
gururn - Lycopus 9318 9515 9 5 1 6 95t3 2819623;2e19622

Frdsinet ct Rubus-Aego-
podiuw 0117 0 41 t o432 20lCF; 34lCF| 1819642
rdsinet ca Polygonam-
L),copus otlS 33/CF

Ulmet cu ctrtine rotie cu

Calamagrislis efigeios 02t2 05t2 3118620;
Ulmet cu Rubus caesius- 0217 0 5 1 I o522 1 8 / 8 5 1 1l ;g l c F ;
Galiqtm aparine tele64r; 1617510;
1316261;1116263
 Anexa 2
TTpUBILE DE STRAT TERBOS-SUBABBUSnV FOLOSTTE IN CLASTTTCATTA
TrporocrcA EcosrsTEMrca sr coRESpoNDENTALoIt CU TrpuRrLE DE
PATURA VIE STABILITE DE A. BELDIE 9i C. CHIRIfA

Tipul de strat Tipuri de peture vie

ierbo6-subarbustiv corespondente

PEduri de munte
Sphagnunt 6
PolAtrichum - Polgtrichurn cornrnune 5
Halocomium - Hglocomium 4
Oralis-Pleurozium - Oxalis-Pleuroziurn, 3
Vaceinium - V accinium (molidisuri) 3-4
- Vocoinium (amestecuri d.e
rdsinoase)
- Vacciniun (arnestecuri de
cu rdginoase Fi tdgete)
Calamagrostis-Luzula - Calamagr o sti s- L uzula 2
- Luzula-Hierociurn
- Luzula-C alomagr o stis
I-uzula syluotica - Luzula sgluatica t 4
Oralis-Soldanella - Oralis-Soldanella I-2 3-4
Oralis-Dentaria- - Oralis-Dentaria 4 o

Asperula - Asperula-O:ralis
- Asperula-Dentaria
Chrgsanthemum - Chrgsanthemum rotundi-Iolium 3
rotundifolium
Rubus hirtus - Rubus hirtus (amestecuri de 4 ^
a

fag cu rdginoase Si fdgete)

- Rtbus hirtus (pdduri de deal cu
participarea fagului)
- SgmphAtum cordatum-nanuncu-
lus carpaticus
Maosatis b

Petasites-Telekia : 6
Phgltitis-Lunaria 4
Epipactts-Cephalan- 3
thera
Mercurialis-Dentario

Piduri de deal $ dc cimpie

Vaccinium-Calluna - Vaccinium-Luzula
- Vacciniurrl-Calluna

382
 I'
C'lytisus-Genista - CEti'sus-Genisto
(Festuca altissima) - Luzula luzuloides (gorunete)
Festuca drgmeict
- Festuca altissima (amestecuri de
Jag cu rd"sinaase si fdgete)
- Festuca altissima (pdduri de deal
cu participarea Jagului)
Genista-Festuca - Festuca heterophylla 3a
heterophglla - Genista tinctorkt-Poa nemorali
Luzula luzuloides - Luzila-Galium schultesii 2-3 2b
- Luzula luzuloides (pd.duri de
deal cu participarea fagului)
- Luzula. Iuzuloides-Carer mon)
ta.na
Dirctalis-Poa - Dactglis-Poa (pd.tluri de deal cu
participarea fagului) 2b
- Dactillis-Poa (sleauri de
Jdrd Iag)
- Dactlllis-Poa (gorunete)
Carer pilosa - Carer pilosa (pd.duri de deal cu
participarea fagului) 2b
- Carex pilosa ($leauri de deal
Jdrd fag)
- Care:r pilosa (glorunete)
- Melica uniflora
Argostis-Carer - Care:t brizoicles-Agrostis alba 2a D-J
brizoides
- Aqrostis alba
Poa-Carer praecor - Poa-Care:r cargophgllea 2 2b
- Poa pratensis
- Care:t-Poa pratensis
Festttcct pseudouina - Festuca pseudouina 2 3b 1
Asperula- Asarum- - Asperula-Asarurn 5-4 I

Stellaria - Asarum-Brachypodium
- AsarunL-Stellaria
Arum-Brachv'potlium - Br achy podiu'm-G eum -P ulnt o-
nario
Glechoma-Geum - Orurn-Pulmonaria
- Glechoma hirsutum^Geurn urba- 4 3a
Chrgsanthemun'L cor- nunL 4 3b
llrnbosum
Lithospermurn I

Metcurialis ouata 6 ( t

383
 Melampgrurn biha- 2b 4-3
riense

F5duri de Iunci
Calmagrostis epigeios 2b 2
Rubus caesius-Aego; - Rubus caesius-Aegopodium 5 4
podium
Rubus cae sius-G aliunl' 4
aparine
Polygonum-LAcopus 4 5 5
T h elipt er i s- P olg gonum 5 5 b
Co,rer-Iris pseudacorus - Carer riparia-Iris pseud- 5 5 6
dcorus

Semnificaliaindisilor:T-troficitatea,R-reactia,U-umiditateasolurilor.
T - 1 extlem oli&otrotic (v - 4-250/0), 2 ollgotrofic (v : 4-50010), 3 oligomezotrofic (v :
:'-It.*'700/o); 4 mezotrofic (v : 25-850/0), 5 eutroflo (v : 70-1000,,1), 6 megaar.oflc
(V : 85-100%) ; V : grad de saturatie in baze.
R - la pute-rnic acid-acid (pq : 3,5-5,0), lb puternlc acid-moderat acid (ptt : 3,5--6,0),
2a acid-moderat acld (pH : 4,5--{,0), 2b moderat acid (plt : 5,0-6,0), Ja moclerat
acrd-slat acid (pI{ : 5,0-6,5), 3 b moderat acid-neutru (pI{ : 5,0-?ttll slab acid-
neutru (pft - 6,(F7,5), 5 neutru (prl : 6,5-?,5).
U - 1 uscat pine la uscat-reavAn, 2 uscat-reaven pine la reaven, 3 reevAn pine la reqvitr-
jilav, 4 reaven-jilav plnd la J[av, 5 jilav pintr la jilav-umed, 6 umed-ud pini ud,
 , ZUSAMMEIVFASSUNG

Der erste versuch einer. typologischen Klassifikation der -,irrtu"oo-men.

walder in Rums-
nien wurde von z- przemetchi il J;; ]"h""" igii:lsab
((1950-1970)entstehen zwei verschiedene iypotogische-bvrt""ii,:'- spdter
Waldt-vpen (S. PaEcovschi, " eins f.ir die
]r. . Le;na;u, S. p-"i*f.""i
waldstandorte (c. chiri{d, A. Beldie,-N. eins fur die
Fii"gsc"i", c.?;;;u,tlRopu, "na- V. srdneseu,
p.t iancu2. Diese -svsteme wurden in der r,orsteih.icrrtu"g*'uia^j*
dkologischeGrundlage verwendet. waldbau ars
In den letzten Jahren wurde -oi" eine
-g.i"Jr"s""d;,-
neue Typologie entwickelt -.iiis!"
okosvstemtheorie beeri,ina"i i.i. die auf der
cirirr.it tvpotosie, der
Y^**I:lv.terrrlvp, umfasst sr*rrrf oi"-eioronose wie aucrr dal sio top. Der wald.ij-
Kosgstentap. uird als usesentlichesModel einer twe"gi-iii-6ikreten
sgsternen die eine ueitgehende quatitatiue anniiil"ill Watdijko-
d;;- B;;;;".sen und Bio_
topen aulrDeisen und die si,ch 6on anrr,erei w;id:6i;twibmT'"6i"nariitztich
Struktur uryd,Funktion nach unterscheid"en,betrachtet. d,er
Die Qualitdt der Bioz<inosewird durch die charakte-ristiche Artenkombina-
tion, die Natur der erzeusten Biomasse, ai" B_;;";;;il;itA;;;
zessesbedinst. Als Folge entstehen bestimmte naum-unJ-ZlitJ""n*en, zersetzunsspro_
zifis-ches.Nahrungsnetz. solche Arte;ko;;inationen ein spe_
entstehen und erhalten sich
in standorten in denen die_strahlunss - wasser--;;.f N-;h"iilttnausnatte den
Bedtirfnissen der zusammenlebendenArten gerecht sind und in denen
grtissereKonkurenzkraft besitzen. diese Arten
Fi.ir die Gliederung der Waldcikosystemein Okosystemtypen werden f,olgende
rllerkmale verwendet.
Bioziinotisch Die Holzartenzusammensetzung (hauptsiichtich die ge-
Merkmale sellschaftsaufbauendeArten).
- Andere Pflanzenpopulationen mit iikologischen
Zeiger_
wert,
Bioz<inotisch :$:?"pri3*,i:l?3:"mitiikolosischenZeigerwert.
biotopische
-und.biotopische - Der Bodenwasserhaushalttyp.
Merkmale
Diese Strukturmerkmale die iikosystemischen Hauptprozesse-
der Biomasserzeugungund des _wiederspiegeln
Nekromissdabbaus,
Die..iikosystemischeTypologie hat folgende Einheiten :
- Okosystemformation
- Okosystemsubformation
- Okosystemtype.
- Die Ol'-osystemformation umfasst alle Waldijkosysteme die von einer oder
mehreren bestimmten Holza{ten aufgebaut sind. Als sotctre Lomrne" in numanien-,
in zonalen- Lagen, Zirbe, Fichtg, Tanne, europAtische Buihe, balkanische Buehe,
Traubeneiehe. stieleiche,- Zerreiche, Balkaneiche, c.auEiche,' Fliumeiche und, in
intrazenalen Lagen, Kiefern-, Eschen, Erlen- pipeln-, und' weidenarten. In der

c. 205 - 25 385
Formation sind sowotrl Okosysteme mit Reinbestdnden so wie auch mit
Mischbestiinden eingegliedert (zB Buchen und Buchenmischwiilder). Die Einteilung
Jer Formation in Okosystemsubfo'r-mationenerfolgte nach der Holzartenkombi-
nationen (zB Buchenwiilder, Traubeneiehen - Bfichenq'iilder, Mischbuchenwdl-
der u,s.w,).
rur c)kosystemtyp sind alle walddkosysteme mit iihnlicher Holzartenkombi1 na-
tion, denselben Humustyp
H und einen bestimmten Bodenwasserhatshalttyp ein-
bezogen. Der o-kosy_stemtyp hat, entsprechend, einen besonderen tsodenfioratyp
qer
cier qre
die Natur des
Natur des frumus
Humus und des wasserhaushalts
und Wasserhaushalts w
Wasserhaushalts wiederspiegelt.
wiedersniepett Der
T)er okosys-
6Lnc';c'-
lgmlfp -hgt eine gleichartige Biosinthese und Biodegradation-, ein besondeies
Iireislauf der Ndhrstoffe.
- wenn niitig kann der okosystemtyp
-ns in subtypen nach quantitativen Merk-
male weiter aufgeteilt werden. wuiae vorgeichlagen urftertypen nach der
Produktivitiit der waldaufbauenden Holzarten iu untersctreiden und zwar ein
hgchproduktives_(Bonitiitsklasse_1 und 2), ein mittelproduktives (Bonitiitsklisse 3)
ein nidrigproduktives (Bcinitiitsklasse 4 und 5) und'ein sehr niiOrigpioOutiivej
(Bonitbtsklasse unter 5) subtyp. Ein okosystemtyp kann l-2 solchJ untertypen
enthalten.
Fiir die naturnahen wiilder von Rumdnien, die noch etwa ?6oyoder wald-
fliicLe einnehmen, - -rvurden
fliche
pp:n- -von
.wurden l4Bl4B Okosystemtypen
okosystemtypen beschrieben--ril;;;d-;-.i"?i;
die i-n folgenden
10 Gruppen von OJ<osystemformation'en
Okosvstemformationen einperr
eiiideiet t si"O- ii"
jeweilige Zahl der Okosystemtypen angegeben) :
l. Fichten- und Fichtenmischwdlder Zirben-L;irchen-und Ldrchen
MischwAlder (15 Okosystemtypen),
2. L'annen-und Tannen- Mischwiilder (lB Okosystemtypen).
3. r]uchen- und Buchen- Mischwiilder mit europdischer Buche, Eschen-
Abornwalder, KieferwAlder (Pinus silvestris) (12 Okosystemtypen).
4. Buchen- und Buchen- Mischwiilder mit ballianisclier Buchg Kiefer-
wdlder (Pinus nigra) (16 Okosystemtypen).
5.'I'raubeneichen- und rraubeneichen- Mischwdlder (16 okosystemtypen).
6. Stieleichen- und Stieleichen- MischwAlder (20 Okosystemtypen).
7. Zerreichenr fitl$gneichenwAlder, Mischwiilder mit Zerreiche und (oder)
Balkaneiche (19 Okosystemtypen),
B. EichenwAlder mit xerophylen Eichen (13 Okosystemtypen),
9. Weichholzauen (15 Okosystemtypen).
10. Andere Formation (4 Okosystemtypen).
Fiir eine bessere. Verwendrrsg q Zeigerwertes der Bodenflora,'iiberpriift.
die von
A. Beldie und C. Chiritd aufgesteilten Bddenfloratyp"n *ura"tt
Sechszehnneue Bodenfloratypen wurden utnnssen,
Fi.ir die LichtwAlder konnten noch keine Okosystemtypen beschrieben werden.
Die kiinstlichen Wiilder die aus Anpflanzungen
-in mit standortsgemiissen IIol-
zartel hervorgeggrgen sind wie auch die'w?ilder aenen aie Zusu*menselzung
cler Arten zum Teil verdndert ist werden mit derselben Methodologie wie di6
nattrrnahen WAlder klassifiziert.
Die vom Wald nicht bedeckten Standorte so wie die Forstkulturen mit
standorstfremden Holzarten werden nach der Methodologie Aer StanAorjiUoni
tierung erfasst.
Zwischen den waldcikosystemtypen und den vorher aufgestellten waldtypen -
und standortstypen ._besteht eine verhbltnissmdssig gute Uberreinstimmung i im
allgemeinen einem okosystemtypen entsprechen 1-2 waldtypen bzw. 1-2 stan-
dortstypen. Es kann aber auch vorkommen das Teile von einem waldtype oder
Standortstyp zu einem Okosystemtyp zugerechnetwerden.
. Fur eine leichtere Datenverarbeitung hat Jeder okosystemtyp eine vierza-
hlige Korlennummer bekommen. Die erste Zahl bezeichnet die ro;inationsgruppe,
die zweite die subformation, die dritte den Humustyp, die vierte den vtrasilr-
haushalttyp. Wenn ntitig kann auch eine ftinfte Zahl fur den Subtyp ver-
wendet werden.

386
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1 . Aichinger E., 1967 - PJlanzen als forstliche stdndortsanzeiger. oster.

Agrar, V., Wien.
2. Alexandrowicz 8., lg72 - Tgpologiczno anali.za losu. pWp, Warszawa.
Am-in A., Ashfaque,- 1982 - Phgtosociological studies oJ Agub Na-
. tional Porlc, Rawalpindi, pakistan Journal of Forestry, BZ,' 4, il}-t}l.
F. A., 1984, 7, 458.
4. e e | {_i 9 A 1., 1951 - Fdgetele montane superioare dintre .Valea Iatomilet
Si Valea BuzduluL Ed. Acad., Bucureqti.
ee_lpie Al., Chiritd C., 1967 - Floro indicatoare din pdd.uri,te noastre.
Ed. Agro-silv., Bucureqti.
o . Borza Al., Boscaiu N., 1965 - Introducere i,n studiut cooorulul oe-
getal. Ed. Acad., Bucureqti.
Braun-Blanquet J., 1951 - P J l a n z e n s o z i o l o g i eW
. ien.
B. Bqck_nf , Paysen T., 1984- A sAsten of uegetati,onclassificati.on appked,
to Hawaii. Gen. Technikal Report. Pacific Southwest Forest and Range
Experiments Station USDA Forest Service 1982,N. PSW - 26. F.A., 9. 646.
9. Burger D., 1972 - Forest site classifieation in canada. Mitt. ver. Forest.
Standortsk. Forstpflz. 21, 20-35.
10. Clririf d C. 9i colab., 1964 - Fundamentele nqturalistice gi rnetodologice
ale tipologiei gi cartd.rii stalionale forestiere. Ed. Acad., Bucuregti.
11. Clriri!5 C. Ei colab., 1982 - Pddurile Romdniei, Ed. Acad., Bucuresti.
12. Chiri!d C. 9i colab., 7977- Statiuni Jorestiere. Ed. Acad., BucureEti.
13. Chiritd C., l9B2 - Tipul de humus, indicator de bioactir:i.tate in carac-
terizarea si clasificarea ecosistetnelor torestiere Pontus Eurinus Stud. Cere.2,
14. Cor_n S. J., 1983 - Forest communitE tgpes of TDest-central Alberto In
relation to selected, enuironmental Jactbrs.- canad, J. Forest. Research, 13,
5, 995-1010, F.A., 7, 457.
15. Cousens J., t974 - An introduction to Woodland Ecologg Oliuer and
B4rd. Edinburgh.
16. Dansereau P., 1960 - A combined structural and tloristic approach to
the deJinition of forest ecosEstern. giloafennica, !08,
r7. Dihoru Gh., D.onitd N., 1920 - Flora ;i oegetali,a podi$ulul Babadag.
Ed. Acad., Bucuregti.
18. Donild N., Purcelean St., 7975 - Pddurile de gleau ilin Rorndni,a
Sl gospod.drireo lor. Eld. Ceres, Bucureqti.

eB?
 19. Donifd N. qi colab., 1928 - Ecotogie forestierd. Ed. Ceres,
Bucuregti.
20. D u m -e- G., 1gB5 - Auez-uous ddJd consulte un catalogue d.e stations
restidres ? ForAts d.e France, n . iai. Zi_zs. fr
2l'Dyne van G', -1969 - The Ecosystetnconcefit r,n Naturar Resources
Illanagement Acad. press, New yoit,-ionaon.
22' Dyr enkov s' A., r9B2 - The role of ,egetation ancl site ind.icatorsin
the studg of forest f3rpes.Lesovedenie, '4, Bi_Jl,
F. ;., +{, +, zO+.
23.Ellen-bere H.,.1961 - v e g e t a t i o n su n d . b o d e n-n"i"i.
k u n d r i-is,
c h eM e t h o d e n d e r
Jorstlichen standortskartterunl.- iiioii. c"tot. l"rt. zsa pp.
24.Ellen_berg H., Kldtzli F.. tg72 Waldgesellschaften unil Wald.-
stsnd"orte in der Schroeiz. Mitt, Schw. Aust. Forst, Versuchsw.
589-930. 48, 4,
2 5 .F e d o r c i u k V. N., Direnkov S. A., 1975 - Videlenie i raspoznauanie
tipors lesa, Lennillh, Leningrad.
26. G a u s,s e n H. qi colab., lg}4 - Carte internationale
ilu tapis uegetat et d.es
conditions dcoiog.iques' d. 1 : 1000 000-. Notice de
la feuille orissa. Travaux
Sect Scient et Teh. Inst. Frangais de ponticheiy 14,-S9p.*'*
27'GiurBiu v., Decei_I., ArmE$escu rgTz -
s . , --'- Biornetria arborilor
gi arboretelor din Romdnia. Ed. Cerds, Bucureqii.
28. H i.l t :_ - -C., 1960 - Comparis-on
-of f orest ecosgstems (I)egetation and soil)
in dilferent climatic zonei. Silva feirnica, f Ob.
29. lI o I m e n H., 198_0
:- site conditions, site classification and. areas (oJ uegond
in srueden). (wefland forestry) skogsproduktion p6 vatmart<. Redogiirelse
Forsknings stiftersen skogsarbeteb, n". 3, 64 p. brottninggatan
9z s. 113
60 Stockholm, F. Abst.
30. Telrara,t Miyata, sugimura r., 1983 vegettation structure of na_
tural forests dotninated by Castanopsis cuspiitata uar. sieboldii,
itt, Izurna
area region, I. stands and species ordination by means of principal
com-
ponent analysis. Jap. Journ. Ecology, 332, 109_119. F.A.,
Z_J, l4L-.
3 1 .I s a k o v In. A., Kazanskaia N. S., panf ilov D. V., 19g0
Klassifika[ia, gheografia i antropoghennaia transforia|.ia ekosistem, Nauka,
Moskva.
32' 1w4n Doina, tglg - Fitocenotogia si uegeta[ia Romilniei. Ed. Did.
9i pe-
dag., Bucureqti.
33. Jahn G., 1980 - Forest uegetation studies in West Germang. Forst und
Holzwirt, 35, t, 1-4,6-12, F.A., 2-J, t4O.
34. K a le I a A., 1963 - Notes on the torest anil peatlanil uegetation in the
canadi"an clag Belt Region and adjacent areas, r-r.t. comm. Inst. Forest
Fenniae, 55-33, 52, 5.
35. Kersztesi 8., lgzg - Erilei iikoszistdtna oizsgdlata. Abstracta Botanica,
Mat sovesciania SEV Temma IIII. Erdeszeh Tudom6njos Intezet ,Publik6ciok,
Budapest.
--
36. K r a j n a V., 1960 Can we find common platform for the different schools
of the forest type classification; Silva fennica, 105.
2T.Marinov M., Naumov 2., 1963 - T i p o u e m e s t o r a s t e n i ai t i p o . o e g o r i
D Pirin. Inst. za gorata, Sofia,
38. Mayer H., 1984 - Wilder Europas. Fischer Stuttgart - New york.
39. Ivlatuszkiewicz W., 1979 - Fitosocjologczne pod.stauA tVpologii lasotu
Polslci- Prace Inst. Badawczego Lesn. poland, nr. bb8/b61, 3-39, F.A.,
6, 349.

3BB
 ilO. M ti,l I e,r S., 1980 - Kanadische Methoden der Standortskartierung im
vergleich mit siiduestdeutschen verfahren. Mitt. Ver. Forst. standortsk.
Forstpflz. 28, 28-36.
'11. o d u m 8., 1971 - Fundamentals oJ EcologSr. phitadelphia-r,ondon-Toronto.
42. Ovington J., 1960 - The ecosgstem concept as an aid to Jorest clossi-
Jication. Silva fennica, 105.
43. Ozenda P., 1985 - La odgdtation de Ia chaine alpine. Masson, paris.
4{. Passar-ge H., Hof mann G., 1968 - Pllanzengese\schaften des nordost-
d euts che n F lanchland es. Pflanzensoziologie 16.
45. Paysen T., Derb,y J., Conrad C., l9S2 - A uegetation classi|ication
s,gstetn tor use in California.' its conceptual basis. Gen. Techn. Raport paci-
fic Southwest Forest and Range Exp. Station USDA Forest Service, No pSW
63, F.A., 9, 646,
{6. P a r v u C. red. 9i colab., 1980 - Ecosistemele d.in Romdnia. Ed. Ceres, Bucu-
regti.
rl7.Pa$.covschi S., Leandru V., 1958 - Tipuri de pd.dure din Romdni.a,
Ed. Agrosilvicd, Bucureqti.
48.Pagcovschi S. Ei colab., 1964 - C o m p l e x e de mdsuri silvotehnice pe
tipuri de pddure din Romdnia, ICEF, Bucuregti.
49.Pogrebneak P. S., 1955 - O s n o u i l e s n o i tipologhii. Isd. AN USSR,
Kiew.
b0. Preigitzer K., Barnes B., 1984 - C l a s s i J i c a t i o na n d c o r n p a r i s o n o t
upland hardusood and coniler ecosgstems oI the Cgrus H. MC Cormick
Experimental Forest, upper Michigan. Canad. Journ. Forest. Research 14, 3,
362-375. F.A. t2,842.
51. Przemetchi 2., l92L - Tipurile de arborete baza silviculturii. Economia
ForestierS, 1-3, pp. 30-34.
52.Przemetchi 2., Vasilescu G., t937 - Tehnica imp6duririlor. Ed.
Progr. Silvic, Bucuregti.
53.Purcelean S., PaEcovschi S., 1968 - Cercetdri tipologice de sin-
tez6 asupra tipurilor fundamentale de pddure din Rom6nia. CDEF, Bucuregti.
54. Radkov J., 1963 - Gorski formagii i tipoue gora u N.R. Bdlgaria. Zemzdat,
Sofia.
5 5 .l l a d k o v I., Minkov, I., 1963 * Dibouite gori u lldlgarLa, Derj. Izd.
Varna.
'
t6. Schlenker G., 1951 - Regionalgeseltschaft, Standortsgeseltschattund, Bo-
denuegetationstgpen. Mitt. Ver. Forst. Standortsk, 1.
57. Stagle R. 9i colab., 1981 - Forest habitat tgpes oJ Central ldoho. Gen. Tech.
Rep. and Rang. Exp. Station USDA Forest Service, nr. INT 114, F.A. 1984,
10, 719.
58. Stdnescu V., 1973 - Ecologi.a Fotestierd,, in Negulescu E. qi colab.,,,Silvi-
cultura", Ed. Ceres, Bucureqti.
59. Stdnescu V., 1981 - Pddurea - cea mai cotnplerd comunttate de tsia{d
uegetald gi animold, de condqii naturale de oiafd, in Pddurile Romdniei.
Ed. Acad., Bucuregti.
60.Stenescu V., Chirilri C., 1982 - Taronomia fi nornenctatura diag-
nozic-d,,a Jdgeto-ecosistetnelor carpatice. Fdgetele carpatice, L7t-!79, Filiala
Acad. Cluj-Napoca.
61. Stugren E|., 1965 - Ecologie generald. Ed. Did. qi Pedag., Bucuregti.
62. Sukaciov V. N., 1960 - The correlation betueen the concept ,,forest eco-
sAstetn" and ,,forest bi,ogeocenose" amd, their importonce Jor the classllication
o! forests. Silva fennica, 105.

089
6 3 .S u k a c i o v Dilis N., 1964 - Osnoui lesnoi, biogheotenologhii. Nauka,
Moskva.
64. Trass H., 1976- Gheobotanika. Nauka,Moskva.
65. ViereckL. 9i colab., 1983 - Vegetation, soils and Jorest productioity in
selected lorest type in lnterior Alaska, Cand. Journ. Forest Research,13, 5,
703-720, F.A., 7, 455.
6 6 .V o r o b i e v A . V . , 1 9 6 2- M e t o d i k a tipologhiceskih issledouanli, UroJai,
Kiew.
47. W h i t t a k e r 7972 - Cornmunities and Ecosgsterns. MaeMillan Comp.
London.
68. Z l a t n i k A . , 1960 - Waldtypengruppen der Slotoolcei. Brno.
49. Z o l y o m i B . qi colab., 1955 - Forstwissenschaftliche. Ergebnisse der geo-
botanischen Kartierung im Biikkgebirge. Acta. Bot. Acad. Sc. Hung. l, 3-4,
361-395.