ISA 200

Obiective generale ale auditorului independent

si desfasurarea unui audit in conformitate cu ISA

Scopul unui audit este creaca gradul de incredere al utilizatorilor in situatiile financiare. Acest
lucru este obtinut prin exprimarea unei opinii de catre auditor cu privire la musara in care situatiile
financiare sunt intocmite sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru de
raportare financiara aplicabil
( IFRS).

Opinia se refera la masura in care situatiile financiare ofera o imagine corecta si fidela.

Situatiile financiare supuse auditului sunt intocmite de catre conducerea entitatii, acesta purtand
reponsabilitatea intocmirii lor.

Ca baza pentru opinia auditorului, ISA urile prevad ca auditorul sa obtina o asigurare rezonabila
in legatura cu faptul ca situatiile financiare, ca intreg, nu contin denaturari semnificative datorate
fraudei sau erorii.

Asigurarea rezonabila reprezinta un nivel de asigurare ridicata, dar nu un nivel absolut de

asigurare.

Nivelul absolut de asigurare nu poate fiu obtinut pentru ca exista limitari inerente ale unui audit in
ceea ce priveste probele de audit pe baza carora auditorul formuleaza concluzii, probele fiind mai
de graba cons…, decat concludente.

Limitarile interente sunt cauzate de factori ca:

-utilizarea testelor
-limitari inerente ale controlului intern (ex. Posibilitatea ignorarii acestuia de catre conducere si
posibilitatea existentei unei intelegeri secrete)

Certificarea rezonabila este un concept legat de cumularea probelor de audit necesare pentru ca
auditorul sa concluzioneze ca nu exista denaturari semnificative in situatiile financiare.

Activitatile desfasurate de auditor in scopul formarii unei opinii se bazeaza pe rationament

profesioanal in ceea ce priveste:
a) Strangerea probelor de audit, de ex. Deciderea naturii, duratei si intinderii procedurilor de
audit
 b) Conturarea/ formularea unor concluzii bazate pe probele de audit stranse , de ex. Evaluarea
caracterului rezonabil al estimarilor facute de conducere pentru intocmirea situatiilor
financiare.

Sfera unui angajament de audit se refera la procedurile de audit ce sunt necesare pentru
a realiza obiectivul auditului.

Scepticismul professional al auditorului financiar include acordarea atentiei cu privire la:

 Probe de audit care contrazic alte probe de audit obtinute

 Informatii care pun la indoiala fiabilitatea daunelor si raspunsurile la intervievare
 Conditii care ar putea indica o posibila frauda

Scepticismul professional este necesar pentru o evaluare critica a probelor de audit.

Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime opinii de audit necorespunzatoare atunci cand
situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificativ.

Auditorul trebuie sa planifice si sa desfasoare angajamentul de audit a.i. sa reduca riscul de audit
pana la un nivel acceptabil de scazut.

Conform ISA 200, Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime opinii de audit
necorespunzatoare atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificativ. Riscul de
audit este o functie a riscurilor de denaturare seminficativa si a risclui de nedetectare.

Riscul de audit

Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile effectuate de auditor pentru a reduce riscul de audit
la un nivel acceptabil de scazut sa nu fie in masura sa detecteze o denaturare care exista si care ar
putea fi semnificativa, fie individual sau cumulate cu alte denaturari .

Denatuarea este o diferenta intre suma unui element raportat in situatiile financiare si suma
prevazuta pentru ca elementul sa respecte cadrul de raportare financiar ( sa fie in conformitate cu
el).

Denaturari pot aparea ca urmare a erorii de sume neintentionate sau fraude.

Riscul de denaturare seminificativa este riscul ca situatiile financiare sa fie denaturate seminficativ
inainte de auditare.

Consta in 2 componente la nivelul asertiunilor:

 1) Riscul inerent este susceptibilitatea unei asertiuni cu privire la o clasa de tranzactii, sold
al contului sau prezentare de a fi denaturata semnificativ, fie individual, fie acumulat cu
alte denaturari inainte de a lua in considerare orice controale legate de acestea( nu s-au
realizat controale)

2) Riscul de control este riscul ca o denaturare care ar putea sa apara la nivelul unei asertiuni
cu privire la o clasa de tranzactii, sold al contului sau prezentare care ar putea fi
semnificativa, fie individual, fie cumulate cu alte denaturari sa nu poata fi prevenita sau
detectata si corectata la timp de catre controlul intern al entitatii( s-au realizat controale
necorespunzatoare).

Asertiune= afirmatie privind evaluarea, prezentarea datelor in conturi, metode sau

reguli de contabilizare a activelor, datoriilor, capitalurilor, etc

Riscurile de denaturare seminificativa pot exista la 2 niveluri:

1) Cel al situatiilor financiare in general

2) Nivelul de asertiune al claselor de tranzactii, solduri ale conturilor si prezentari

Riscul inerent si riscul de control sunt riscuri ale entitatii, Ele exista independent de auditul
situatiilor financiare.

Riscul inerent este mai mare pentru anumite asertiuni si clase de tranzactii, solduri ale conturilor.

De ex, poate fi mai mare acest risc pentru calculele complexe sau pentru conturi ce inregistreaza
sume ce rezulta din estimari contabile care sunt supuse unor incertitudini semnificative de
estimare.

Riscul de control este o functie a eficacitatii conceperii implementarii controlului intern de catre
conducere pentru a aborda riscurile care ameninta atingerea obiectivelor entitatii in ceea ce priveste
intocmirea situatiilor financiare.

Riscul de nedetectare este legat de natura, plasarea in timp si plasarea in spatiu a procedurilor
auditorului care sunt stabiliate de acesta pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de
scazut. Acest risc este o functie a eficacitatii produrilor de audit.

Nu se asteapta si nu se poate ca auditorul sa reduca riscul la zero si, prin urmare, auditorul nu poate
obtine o asigurare absoluta in legatura cu masura in care situatiile financiare nu contin denaturari
semnificative cauzate de frauda sau erori.
 Limitarile inerente ale unui audit rezulta din:

1) Natura raportarii financiare

2) Natura procedurilor de audit
3) Necesitatea ca auditul sa fie efectuat intr-o perioada de timp rezonabila si la un cost rezonabil

Rationamentul professional este essential pentru efectuarea unui audit adecvat. Acest lucru se
datoreaza faptului ca interpretarea cerintelor etice relevante si a ISA urilor si luarea deciziilor
necesare pe parcursul auditului in cunostinta de cauza nu se pot ….. fara aplicarea cunostintelor
relevante si experientei cu privire la fapte si circumstante.

Ratioanamentul professional este necesar in legatura cu decizii legate de:

1) Pragul de seminificatie si riscul de audit

2) Natura, plasarea in timp si amplaoarea procedurilor de audit folosite
3) Evaluarea masurii in care au fost obtinute probe de audit suficiente si adecvate
4) Evaluarea rationamentelor conducerii in aplicarea cadrului de raportare financiara aplicabil
5) Formularea de concluzii oe baza probelor de audit obtinute, de ex. Evaluarea caracterului rezonabil
al estimarilor facute de catre conducere in intemeierea situatiilor financiare.

ISA 705
Modificari ale opiniei raportului auditorului independent
Revizuit in 2014

Tipuri de opinii modificate

Natura apectului care Rationamentul auditorului cu privire la gravitatea efectelor

genereaza modificarea sau posibilelor efecte asupra situatiilor financiare

Situatiile financiare sunt Semnificativ dar nu grav Semnificativ si grav

denaturate semnificativ
Opinie cu reserve Opinie contrara

Incapacitatea de a obtine Opinie cu rezerve Imposibilitatea exprimarii

probe de audit suficiente si unei opinii
adecvate
ISA 705 instituie tre tipuri de opinii modificate, respective o opinie cu reserve, o opinie contrara
si imposibilitatea exprimarii unei opinii. Decizia cu privire la tipul de opinie modificata care este
cel mai adecvat, depinde de:

a) Natura aspectului care determina modificarea, si anume daca sit. Fin. Sunt denaturate
semnificativ sau incapacitatea de a obtine probe de audit suficiente si adecvate

b) Rationamentul auditorului cu privire la gravitatea efectelor asupra situatiilor financiare

Obiectivul auditorului este de a exprima clar o opinie modificata adecvata cu privire la sit. Fin.,
opinie necesara atunci cand:

a) Auditorul concluzioneaza, oe baza probelor de audit detinute, ca sit. Fin. , in ansamblu,

nu sunt lipsite de denaturari semntificative sau
b) Auditorul nu poate obtine probe de audit suficiente si adecvate pentru a conluziona ca
sit. Fin. In ansamblu, sut lipsite de denaturari semnitficative

Opinia cu rezerve

Auditorul trebuie sa exprime opinii cu reserve atunci cand:

a) In urma obtinerii de probe de audit suficiente si adecvate, auditorul concluzioneaza ca

denaturarile, individuale sau cumulate, sunt semnificative, dar nu grave, pentru sit. Fin.
Sau
b) Auditorul nu poate detine, probe de audit suficiente si adecvate pe care sa isi fundamenteze
opinia, dar auditorul concluzioneaza ca efecrele posibile asupra sit. Fin. Ale denaturarilor
nedetectate, in cazul in care exita, ar putea fi semnificative, dar nu grave.

Opinia contrara

Auditorul trebuie sa exprime o opinie contrara atunci cand, dupa ce obtinut probe de audit
suficiente si adecvate, concluzionam ca denaturarile, individuale sau cumulate sunt ata
semnificative, cat si grave pentru sit. Fin.

Imposibilitatea exprimarii unei opinii

Auditorul trebuie sa declare imposibilitatea exprimarii unei opinii atunci cand auditorul nu poate
obtine probe de audit suficiente si adecvate pe care sa isi fundamenteze opinia.
Forma si continutul raportului auditorului atunci opinia este modificata

Atunci cand auditorul modifica opinia de audit, auditorul trebuie sa utilizeze pentru sectiunea “
opinia” subtitlul “ Opinie cu reserve”, “ Opinie contrara” sau “ Imposibilitatea exprimarii unei
opinii”.

Opinia cu rezerve

In cazul ei, atunci cand modificarea apare in urma incapacitatii de a obtine probe de aduit suficiente
si adecvate, auditorul trebuie sa utilizeze fraza “ cu exceptia efectelor posibile ale aspectelor.. “

Baza de opinie

Atunci cand auditorul modifica opinia cu privire la sit. Fin. El trebuie sa include in raport, dupa
caz, sectiunea cu titlul “ Baza pentru opinia de reserve”, “ Baza pentru opinia contrara”, “ Baza
pentru incapacitatea exprimarii unei opinii”.

In aceasta sectiune auditorul trebuie sa include o descriere a aspectelor care determina modificarea.

Natura denaturarilor semnificative

In acest sens, o denaturare semnificativa a sit. Fin. Poate fi generate in relatie cu:
a) Gradul de adecvare a politicilor contabile selectate
b) Aplicarea politicilor contabile selectate
c) Gradul de adecvare sau corectitudinea prezentarilor din situatiile financiare.

Gradul de adecvare a politicilor contabile selectate

Denaturarea semnificativa ale sf pot aparea cand:

A) Politicile contabile selectate nu sunt consecvente cu gradul de raportare financiara aplicabil

B) Sit. Fin. Nu descrie correct o politica contabila care face…