Istoria Romaniei

Materie pentru Bacalaureat 2012/2013

18/02/2013
 1.ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR
Razboaiele dintre daci si romani:
87-88 – Decebal impotriva lui Domitian
89 – Pace avantajoasa pentru daci(acestia devin clienti ai Romei, primind bani, mesteri
pentru a apara granitele Imperiului Roman de invaziile migratorilor)
101-102 – Primul razboi (Decebal contra Traian)
102 – Tratat de pace nefavorabil dacilor (pierd o mare parte din teritoriul Olteniei,
Banat, trebuie sa darame cetatile, sa predea fugarii romani, nu mai au dreptul la
politica externa: sa aiba de prieteni si dusmani pe prietenii si dusmanii Romei)
105-106 – Al doilea razboi intre daci si romani. Cucerirea Dacia, Decebal se sinucide
106 – Dacia devine provincie a Imperiului Roman.

Etnogeneza românească
Etapele romanizarii:
– contacte dintre daci si romani inainte de razboaie
– Dacia provincie romana(106-271)
– Romanizarea dacilor liberi dupa 271, cand Aurelian paraseste provincia si retrage
armata si administratia la sud de Dunare, din cauza repetatelor atacuri ale migratorilor
si ale dacilor liberi care traiau in Moldova, Maramures, Muntenia
® Numiţi doi factori ai romanizaă rii
Factorii romanizarii: armata ,administratia, veteranii, colonistii

Poporul si limba română

Format la Nord, dar si la Sud de Dunare ca popor romanic (din geto-daci si romani).
Romanizarea dacilor din provincia cucerita, dar si a dacilor liberi dupa retragerea din
271.
Perioada formarii: in secolul al - VIII - lea (dupa asimilarea slavilor se considera format
poporul roman)
Dialectele limbii romane:
– Daco-romaâ n(nord de Dunare)
– Istro- romaâ n(sud de Dunare) Peninsula Istria-Croatia
– Megleno-romaâ n(sud de Dunare) Grecia
– Aromaâ n(sud de Dunare) Macedonia
Componenta limbii romane: 60% strat latin, 20% adstrat slav, 10% substrat geto-dac,
10% altele.
Romaâ nii in sursele timpurii:
Sec VIII- Insemnare Muntele Castamonitu(Grecia)-atesta asa numitii vlaho rinchinii
Sec IX – Cronica turca Oguzname- vorbeste de tara vlahilor (Ulak Ili)
Sec X - Imparatul bizantin Vasile al II lea –vorbeste de vlahi

2
Romanii in surse medievale tarzii (sec XV-XVI):
Sec XV - italienii Flavio Biondo, Silvio Piccolomini- vorbesc de romanitatea romaâ nilor
Sec XVI -Johannes Honterus (sas), Nicolaus Olachus-vorbesc de romanitatea romaâ nilor
® Explicaţi implicarea istoricilor îân dezbaterea problemelor privind originea
poporului romaâ n ( politizarea originii poporului romaâ n).
Politizarea originii poporului romaâ n
– Sec XVI – cronicarul ungur Stefan Szamoskozy recunoaste ca romaâ nii sunt urmasii
romanilor, dar dupa ce Mihai Viteazul cucereste Transilvania isi schimba parerea, in
conditiile in care romaâ nii nu aveau drepturi politice in Transilvania. Pentru a justifica
acest fapt s-au cautat argumente care sa demonstreze ca nu romaâ nii au fost primii
locuitori ai Transilvaniei.
– IÎncepaâ nd cu secolul al XVIII, o dataă cu stapânirea austriacă asupra acestui teritoriu,
acestia(Habsburgii, adica dinastia conducatoare a Austriei) au cautat sa justifice
statutul de tolerat care era aplicat romaâ nilor, care in continuare erau lipsiti de
drepturi, desi formau populatia majoritara a provinciei.
® Numiţi douaă teorii şi doi istorici care s-au implicat îân problema dezbaterii originii
poporului romaâ n(atenţie, istoricii sunt romaâ ni, nu austrieci care sunt ofiţeri).
-Teoria imigrationista -F.J. Sulzer 1781 sustinea ca romaâ nii s-au format ca popor la sud
de Dunare, de unde au migrat la nord abia in secolul al XIII, cand in Transilvania se
aflau ungurii (din sec X ), dar si colonistii saşi (germani, din sec XIII). Este contrazis de
reprezentantii Scolii Ardelene: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Ion Budai
Deleanu prin petitia Supplex Libellus Valachorum (1791), o cerere adresataă îâmpaă ratului
austriac, pentru a recunoaste natțiunea romaâ naă ca parte constitutivaă a Transilvaniei.
-Teoria roessleriana -Robert Roessler 1871 dezvolta cu argumente teoria lui Sulzer:
-dacii au fost exterminati in urma razboaielor cu romanii
-165 de ani nu au fost de ajuns pentru romanizarea Daciei
-in anul 271 toata populatia din Dacia romanaă a fost retrasa la sud de Dunare
-asemanarea dintre limba romaâ naă şi limba albanezaă (ceea ce arata ca s-ar fi format
ambele la sud de Dunare)
-lipsa de elemente germane din limba romaâ naă (tinand cont ca dupa 271, fosta
provincie romana Dacia a fost invadata de migratori de origine germana care puteau
lasa urme in lexicul romaâ nesc)
-lipsa unor izvoare(documente)istorice despre poporul romaâ n pana in secolul
XIII
® Numiţi douaă , trei idei prin care istoricii au susţinut ideea romanitaă ţii romaâ nilor.
Teoria continuitătii si a romanitătii poporul român sustinea originea romanaă si
continuitatii romaâ nilor la nord de Dunare.
Reprezentanti: BP Hasdeu, AD Xenopol , Dimitrie Onciul -
Dacii nu au fost exterminati (macar femeile si copiii, in cel mai rau caz au ramas,
realizandu-se amestecul (sinteza) dintre daci si romani la nord de Dunare.

3
– 165 de ani erau de ajuns, in conditiile-n care Galia a fost romanizata-n 100 de ani
– dupa 271 doar armata si administratia au parasit Dacia, oamenii simpli au ramas
si s-au retras in munti sau in zone impadurite in timpul migratiilor.
– asemanarea dintre limba romana si albaneza se datoreaza elementelor de substrat,
ambele fiind limbi indo-europene, avand in comun cuvinte.
– imposibilitatea ca un popor ai carui stramosi au plecat in secolul III sa se intoarca in
aceleasi locuri(orase, sate) peste 1000 de ani.
– existenta de izvoare privind poporul romaâ n pana in secolul XIII (vezi Romaâ nii in
sursele timpurii).
Ulterior, dovezi arheologice au atestat continuitatea daco-romana si a poporul roman
la nord de Dunare, prin descoperirea de fortificatii, morminte, basilica crestine dupa
retragerea aureliana, acestea neapartinand migratorilor, ci autohtonilor.
® Punct de vedere: Consider caă implicarea istorilor îân problema originii poporului
romaâ n este foarte importantaă deoarece prin acest demers sunt caă utate dovezi privind
vechimea şi continuitatea poporului romaâ n îân acest spaţiu istoric. Astfel, îân secolul al
XIX-lea, îân contextul apariţiei statelor naţionale susţinaâ nd teoria romanitaă ţii şi
continuitaă ţii poporului romaâ n, BP Haşdeu sau AD Xenopol au caă utat argumente
privind originea romanicaă a poporului nostru.

Autonomii locale si institutii centrale in secolele XIV-XVIII

Termeni istorici: Adunarea Tarii, autonomie interna, cnezat, comitat, curte domneasca,
descalecat, dinastie, district, obste sateasca, sfat domnesc,scaune,suveranitate,
suzeranitate, tribut, vasal,voievodat
Autonomii locale :
a) Obstea sateasca – prima forma de forma de conducere avand diferentiere sociala(un
conducator numit jude sau cneaz, sfatul batranilor care se ocupa, de obicei cu stabilirea
judecatii, existand si o stratificare sociala incipienta: o parte a membrilor acestei obsti
acapareaza treptat avutie-pamant sau vite. Deobicei, obstea stapaneste in comun
padurile, izlazurile, apele).
b) Structuri politice prestatale – (asa numitele Romanii populare/Nicolae Iorga) s-au
format din unirea mai multor obsti satesti, purtand diferite denumiri: ţări, cnezate,
voievodate, câmpuri, ocoale, codri, jupante
Exemple:
® Rolul autonomiilor locale in formarea statelor medievale
Autonomiile locale au reprezentat baza de plecare, nucleul pentru formarea statelor
medievale romaâ neşti incluzaâ nd urmaă toarele elemente:
a) creşterea demografică - datorataă îâmbunaă taă ţirii condiţiilor de viaţaă , raă zboaielor mai
puţine, progreselor economice, raă ririi invaziilor migratorilor dupaă Marea invazie
mongola din 1241.
b) dezvoltarea economică - rezultaă din Diploma Cavalerilor Ioaniţi, un document emis
de regale Ungariei, Bela al IV,care acorda acestor caă lugaă ri - cavaleri teritoriul dintre
Dunaă re şi Carpaţi (Ţara Romaâ neascîâ de mai taâ rziu): se menţioneazaă venituri provenite
4
din slujbe, morile, fanetele si pasunile, vitele si oile, pescariile si iazurile, ocnele care
existau pe teritoriul celor 5 formatiuni prestatale amintite (cazul fratelui lui Litovoi,
baă rbat, care cade prizonier la unguri si vrea sa ofere o suma de bani ca rascumparare).
- rezultaă din existentța unor drumuri comerciale care faă ceau legaă tura cu teritoriile de la
Marea Neagraă de pe care se percepeau taxe.
c) ierarhia socială - doveditaă de Diploma care amintesț te mai marii paă maâ ntului (boierii)
sț i rusticii(tțaăranii).
d) organizarea militară -Rezultaă din aceeasț i Diplomaă , care relateazaă caă Litovoi este ucis
îântr-o luptaă cu regele ungur, iar fratele saă u, Baă rbat cade prizonier ( numai ideea de a se
lupta cu regele Ungariei dovedesț te o anumitaă organizare militaraă , chiar dacaă aceasta nu
este definitaă ).

Voievodatele lui Sec. I Annonimus –Faptele

Gelu(Centru), Glad(Banat), ungurilor –Sec. XII
TRANSILVANIA Menumorut(Crisana)
Secolul IX

Voievodatele lui Diploma Cavalerilor

Seneslau(Arges), Litovoi Ioaniti – 1247
(Oltenia si Hateg)
Cnezatele lui
TARA ROMANEASCA Ioan(Romanati), Farcas
(Valcea)
Tara Severinului - Secolul
XIII
Caâ mpul lui Dragoş, Caâ mpul
MOLDOVA lui Vlad, Codrii
Cosminului,
Codrii Hertei
2 formatiuni prestatale Inscriptie Murfatlar
conduse de - Jupan Inscriptie Mircea Voda
DOBRAGEA Dimitrie
Secolul X
-Gheorghe

® Numitți doi factori externi (douaă cauze externe )care au favorizat formarea statelor
medievale romaâ nesț ti sau numitți douaă asemaă naă ri ntre contextul externa al formaă rii
Tț aării Romaâ nesț ti sț i Mold.
Contextul extern favorabil formaă rii statelor medievale romaâ nesț ti (cauză externă):

- decaă derea puterii taă tarilor dupaă 1241.

- criza politicaă din Ungaria(îân 1308 dinastia Arpadianaă dispare, fiind îânlocuitaă de cea de
Anjou, dupaă lupte).
- slaă birea internaă a Ungariei(care dorea saă ocupe teritoriile locuite de romaâ ni la sud si
rasarit de Carpati) dupa Marea Invazie Mongola care a distrus multe orase.

5
®Formarea statelor medievale:
Transilvania

- Voievodatele din secolul IX sunt cucerite de unguri (paâ naă îân sec XIII e integrataă îân
structurile Ungariei).
- 1111 Mercurius Principe - Ungurii îâncearcaă saă transforme Transilvania îân principat
(model occidental).
- 1176 Leustachius Voievod - Opoziţia romaâ nilor la aceastaă transformare a readus
vechea titulaturaă .
- Secolele XII-XIII -sunt colonizaţi saşii(germani)şi secuii, care au dreptul de a se
organiza îân scaune.
- Romaâ nii raă maâ n majoritari mai ales îân zonele de margine ale Transilvaniei, fiind
organizaţi îân aşa numite ţări sau districte Faă gaă raş, Amlaş, Haţeg, Maramureş, Baâ rsa,
pierzaâ ndu-şi treptat drepturile politice şi religioase.
- Sec XIV - Diplomele lui Ludovic D’ Anjou condiţionau calitatea de nobil de cea de
catolic(romaâ nii, ortodocşi, îâşi pierd drepturile politice, fiind obligaţi saă treacaă la
catolicism pentru a le paă stra, mulţi se maghiarizeazaă dupaă acest moment) 1366.
- Sec. XV - Unio Trium Nationum alianţa saşilor, secuilor cu ungurii, romaâ nii excluşi
-Sec XVI Tripartitul -codul de legi care-i numeşte pe romaâ ni toleraţi.

-1541 Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomanaă (dupaă ce

Ungaria e cuceritaă de turci şi transformataă îân paşalaâ c=provincie otomanaă )
1691- Transilvania e cuceritaă de austrieci (are autonomie internaă , dar e condusaă de un
guvernator)

Ţara Românească

- Statul nou format apare îân documente ca Ungrovlahia (îân documentele emise de
cancelaria Ţarii Romaâ nesti)
- Basarab I (1310-1352) este primul domnitor cu titlul de „mare voievod si domn"
- Cuprindea: Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia paâ na la Dunare si Basarabia-
teritoriul de la nordul gurilor Dunarii smuls tatarilor de caă tre Basarab I
- îân 1324, îân contextul expeditiilor maghiare îâmpotriva tatarilor din nordul gurilor
Dunarii, a existat un acord îântre Basarab I si regele maghiar Carol Robert de Anjou,
prin care Ungaria recunostea stapaâ nirea lui Basarab asupra Ţarii Romaâ nesti îân
schimbul suzeranitataă tții (Basarab devenea vasal)
- îân 1330, ungurii hotaă rau desfiintțarea statului condus de catre Basarab printr-o
campanie militara
- îân septembrie, oastea maghiara, a ocupat cetatea Severin si tinutul îânconjurator
- Basarab ofera o suma mare de bani pentru rascumpararea pacii (7000 marci de
argint) sț i e dispus saă cedeze teritoriul coupat de unguri, dar este refuzat de Carol
Robert.
6
- Ungurii incendiazaă curtea domneascaă de la Curtea de Argesț , dar pe drumul de
îântoarcere armata lor e îânvinsaă pe 9-12 noiembrie 1330, îân batalia de la Posada (loc
necunoscut azi), batalie îân urma careia noul state îâsi obtine independenta. Batalia a fost
descrisa de Cronica pictata de la Viena
- Nicolae Alexandru (1352-1364), care restabiliste relatiile de colaborare cu Ungaria si
lupta alaturi de Ludovic I de Anjou (1342-1382) îâmpotriva dominatiei tatare. IÎn 1359,
noul voievod îâsi ia titlul de domn autocrat (singur staă paâ nitor) si îântemeiaza mitropolia
de la Curtea de Arges
-Vladislav I (Vlaicu-Voda, 1364- cea. 1376) e primul domnitor care-sț i trimite osț tile la sud
de Dunaă re contra turcilor, organizeaza institutiile civile si ecleziastice ale statului.El bate
primele monede: ducaţii sț i dinarii de argint

Moldova

- 1352- Regele Ungariei, Ludovic I a format o marcaă de aparare îân nord-vestul Moldovei,
marcaă (provincie de granitțaă a Regatului ungar) ce a fost condusaă de Dragoş, un voievod
romaâ n din Maramuresț . Aceasta marca de aparare îâmpotriva taă tarilor se îântindea
teritorial îântre Caâ mpulung Moldovenesc si Vrancea si avea resedinta la Baia, iar Dragosț
era supusul regelui Ludovic.

- 1359 - Bogdan din Cuhea, un alt voievod al romaâ nilor din Maramures, nemultțumit de
politica regelui maghiar fatțaă de romaâ ni(ungurii doreau catolicizarea si incercau saă
introducaă propria organizare politica îân Tț ara Maramuresului.), trece îân Moldova
îâmpreuna cu oamenii sai si participa la o rascoala îâmpotriva lui Balc, urmas al lui
Dragos, dependent de coroana maghiara.
- îâncercarile militare ale regelui Ungariei, facute paâ na îân 1365, de a-1 îânlatura pe
Bogdan din Moldova s-au dovedit zadarnice, dar îân conditiile îân care Ludovic I era
absorbit de planul unei cruciade a recunoscut independenta Moldovei. Despre
eveniment ne povestesț te Cronica lui Ioan de Târnave.

- Urmasii lui Bogdan unifica îântreg teritoriul moldovean.

- Laţcu (1365-1374) care a avut de facut fata politicii de catolicizare a regelui Ungariei si
îân 1371 accepta îânfiintarea unei episcopii catolice cu centrul la Siret. Cu toate acestea
politica nu a avut succes.
-Petru I Musat (1374-1391) îâncheie un tratat cu regele Poloniei, Vladislav Iagello, pe care-1
recunoaste ca suzeran (1387), îân schimbul unei sume de bani îâmprumutata Poloniei,
primeste ca garantie Pocutia. Tot el bate primele monede moldovenesti grosii de argint
sț i îânfiintțeazaă la Suceava prima Mitropolie 1387
Roman I (1391-1394) îân timpul caruia granitele Moldovei ajung de pe Nistru la Marea
Neagra.

7
Dobrogea

- Secolul XIV – Balica conduce Tara Cavarnei(îântre Mnagalia sț i Varna )îân cadrul Imp.
Bizantin.
- Dobrotici, urmasț ul saă u caâ sț tigaă independentța.
- Ivanco, urmasț ul saă u bate monedaă , dar moare îân luptele cu turcii.
- 1388 - Mircea cel Batran anexeaza Dobrogea la Tara Romaâ neascaă .

®Rolul descaă lecatelor îân formarea statelor medievale:

Traditia istoricaă privitoare la îântemeierea Taă rii Romaâ neşti este denumitaă din secolul al
XVII-lea descălecat. In 1291, regele maghiar Andrei al III-lea consolideazaă drepturile si
privilegiile ungurilor, sasilor si secuilor, anihilaâ nd autonomia romaâ neasca din Fagaras. IÎn
aceste conditii o parte a romaâ nilor condusi de cel numit de cronici Radu Negru, au
trecut Carpatii si s-au asezat îân zona Caâ mpulung. Acest eveniment cunoscut din cronici si
legende ca „descalecatul" lui Negru Voda din Fagaras, a facut ca din acea zona sa îânceapa
unificarea formatiunilor politice romaâ nesti, populatia romaâ neasca din Transilvania avaâ nd
o anumita contributie.
Deasemenea, sț i actțiunile politice ale lui Dragosț sț i Bogdan din Moldova pot fi considerate
descaă lecate, ele dovedind rolul romaâ nilor de peste muntți(din Maramuresț , îân acest caz)la
formarea Moldovei.

Instituţii centrale în spaţiul românesc

®Prezentatți douaă institutții centrale îân spatțiul romaâ nesc îân secolele 14-15
Se prezintaă domnia sț i biserica insistaâ nd asupra ideei de independentța ataâ t in ceea ce
priveste politica externaă caâ t si cea internaă .

Domnia principala institutție medievalaă , faă raă de care statul nu poate functționa
- Suveranul tțaării purta titlul de - DOMN, din latinescul dominus - staă paâ n
- Atributții:
- voievod (conducea armata)
- numea pe marii dregaă tori şi îânfiinţa noi dregaă torii
- bate monedaă (Vlaicu Vodaă , Petru Muşat)
- declara raă zboi si îâncheia pace
- îâncheia tratate de pace, de aliantaă si de vasalitate.
- e judecaă torul suprem al Taă rii, asistat de Sfatul domnesc si urmaâ nd cutuma taă rii (legea
nescrisaă )
- are drept de preempţiune asupra paă maâ ntului(poate face danii sau confisca orice mosț ie)
- succesiunea la tron: electiv-ereditară(nu exista principiul primogeniturii-dreptul primului
naă scut) de aceea toate rudele de gen masculin din cadrul dinastiei puteau emite pretentții
la tron. De aceea aveau adesea loc adevaă rate raă zboaie civile.
- Dinastia BASARAB (Tț ara Romaâ neascaă ); MUSț AT (Moldova)
8
®Prezentatți douaă institutții centrale îân spatțiul romaâ nesc îân secolele 17-18
IÎn secolele XIV-XV domnitorul îâsți manifestaă îântreaga putere ataâ t pe plan intern caâ t sț i
extern, dar îân secolele XVI-XVIII, pe fondul accentuaă rii dominatției otomane îân Tț aările
Romaâ ne,alegerea domnitorului era îânsotțitaă de confirmarea turcilor. Cu toate acestea
principalul simbol al puterii domnului, coroana este paă strataă paâ naă îân timpul lui Constantin
Braâ ncoveanu la sfaâ rsț itul secolui al XVII lea.
Din 1711 (Moldova) sț i 1716 (Tț ara Romaâ neascaă )domnii romaâ ni sunt îânlocuitți cu domnitori
fanariotți(greci din cartierul Fanar al Constantinopolului) care nu au decaâ t functția de simpli
functționari otomani, turcii nemaiavaâ nd îâncredere îâm romaâ ni pe care-i acuzau de traă dare.
Tronul este vaâ ndut prin licitatție de caă tre turci.
Cu toate acestea sț i îân sec. XVII-XVIII, este nevoie de institutia centrala pentru a functiona
statul, in conditiile in care, desi sub dominatie otomanaă Tț ara Romaâ neascaă sț i Moldova nu au
fost niciodataă transformate îân paşalâcuri (asț a cum se îântaâ mplase cu Serbia, Bulgaria sau
Ungaria)

®Precizatți o caracteristicaă a unei institutții centrale îân spatțiul romaâ nesc îân secolele 17-18
O caracteristicaă a domniei îân sec 17-18 este lipsa politicii externe îân contextul îân care pe
fondul accentuaă rii dominatției otomane îân Tț aările Romaâ ne,alegerea domnitorului era
îânsotțitaă de confirmarea turcilor, iar îân secolul al 18 lea domnii romaâ ni sunt îânlocuitți cu
domnitori fanariotți(greci din cartierul Fanar al Constantinopolului) care nu au decaâ t
functția de simpli functționari otomani
Biserica: Institutție sustținutaă de domn, care-i acordaă danii, mosț ii, este ctitor de biserici sț i
maâ naă stiri. Tot el sprijinaă financiar maâ naă stiri ortodoxe de la Muntele Athos sau din Orient
(Egipt, Palestina),Tț ara Romaâ neascaă – Cotmeana - Radu I, Cozia – Mircea cel Baă traâ n,
Maâ nastirea Argesț - Neagoe Basarab, Moldova- Putna –Sț tefan cel Mare, Moldovitța –Petru
Raresț , Slatina- Alexandru Laă pusț neanu
- Are rangul de mitropolie (aflată sub controlul Patriarhiei ortodoxe de la
Constantinopol).
-1359 Mitropolie - Curtea de Arges -Vladislav Vlaicu- mitropolit JACHINT de la Vicina
(grec).
Episcopii : Raâ mnicu Vaâ lcea, Buzaă u (unitaă ţi administrativ-teritorialaă inferioare
mitropoliei).
- 1387 Mitropolie -Suceava- Petru Muşat - Mitropolit Iosif(moldovean)
Episcopii- Roman, Huşi Raă daă uţi.
Mitropolitul:
- al doilea demnitar al statului, ales de episcopi şi confirmat de domn
- îâl unge pe domn
- e locţiitor al domnului şi poate conduce soliile acestuia.

9
®Prezentatți douaă institutții centrale îân spatțiul romaâ nesc îân secolele 17-18
Biserica.
IÎn timpul dominaţiei otomane, din secolul al XVII lea biserica, drept institutie este
subordonataă domnitorului, deoarece turcii se temeau de influenţa sa îân declanşarea
unor eventuale revolte îâmpotriva acestora. Totuşi biserica a continuat saă joace un rol
important deoarece domnitorii fanarioţi erau creştini ortodocşi, au susţinut biserica
ataâ t material caâ t şi spiritual. Spre deosebire de statele creştine transformate îân
paşalaâ curi, îân Ţaă rile Romaâ ne a existat libertate religioasaă
Se mai menţioneazaă şi ideea caă Tarile Romaâ ne au avut îân continuare instituţii
bisericeşti puternice, fondate încă din secolul al XIV lea 1359 Mitropolie- Curtea de
Arges constinua saă existe
Episcopii : Râmnicu Vâlcea, Buzău (unitaă ţi administrativ-teritorialaă inferioare
mitropoliei)
- 1387 Mitropolie -Suceava continua saă existe, Episcopii- Roman, Huşi Raă daă uţi
Rolul Mitropolitul raă maâ nea important
- al doilea demnitar al statului, ales de episcopi şi confirmat de domn
- îâl unge pe domn
- e locţiitor al domnitorului şi poate conduce soliile acestuia.
®Precizatți o caracteristicaă a unei institutții centrale îân spatțiul romaâ nesc îân secolele 17-18
IÎn timpul dominaţiei otomane, din secolul al XVII lea biserica, drept institutie este
subordonataă domnitorului, deoarece turcii se temeau de influenţa sa îân declanşarea
unor eventuale revolte îâmpotriva acestora. Acest aspect a fost paă strat şi îân secolul al 18
lea îân condiţiile instalaă rii domniilor fanariote.

RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN SECOLELE XIV –XVIII

Termeni istorici: capitulaţii, cruciada târzie, Liga Sfântă, tribut, vasalitate, suveranitate,
suzeranitate.

®Diplomaţia promovată de statele române face (confruntările militare fac) - parte

integrantă din relaţiile internaţionale ale Evului Mediu
Statele medievale romaâ nesț ti au militat in Evul Mediu pentru obtținerea independentței
politice, îântr-o primaă fazaă sț i ulterior, pentru mentținerea acesteia. Acest scop putea fi
atins ataâ t prin folosirea fortței militare, atunci caâ nd îâmprejuraă rile o cereau, dar sț i prin
îâncheierea de aliantțe politice, militare, chiar dinastice(caă saă torii). Ataâ ta timp caâ t
domnitorii romaâ ni au fost capabili, prin fortța lor militaraă de a tține piept marilor puteri
vecine, acesț tia au negociat de la egal la egal cu suveranii(regii) acestor state. De multe
ori, îânsaă , net inferiore din punct de vedere economic sț i militar, statele medievale
romaâ nesț ti au fost nevoite saă accepte solutții de compromis pentru paă strarea
independentței, pentru apaă rarea teritoriului sț i granitțelor sau mai taâ rziu, dupaă
accentuarea dominatției otomane, pentru obtținerea autonomiei interne.

10
 Astfel au fost acceptate solutții ce prevedeau: vasalitatea fatțaă de marile puteri vecine,
acceptarea suzeranitaă tții acestora, chiar plata unui tribut îân bani pentru paă strarea paă cii.
Tț aările Romaâ ne s-au implicat activ îân cruciada antiotomanaă , astfel, Tț aările Romaâ ne ataâ t
prin diplomatția lor, caâ t sț i prin lupta militaraă au faă cut parte din relatțiile internatționale
ale Evului Mediu. IÎn plus, îân functție de subiect, la diplomatie datți exemple de aliante
sau tratate; la confruntaă ri militare, exemple de baă taă lii.
®Precizatți douaă asemaă naă ri îântre confruntaă rile militare desfaă sț urate de romaâ ni sau de
Tț aările Romaâ ne îân Evul Mediu
– Caracterul antiotoman (cu exemple, Brasț ov, Iasț i).
– Aliantța cu statele vecine cresț tine (toate tratatele subliniate sunt îâncheiate cu state
vecine cresț tine).

Context internaţional (extern)

- Tendintțe expansioniste ale Imp.Otoman, Poloniei, Ungariei, Imp.Habsburgic( Austria)
din sec. XVI.
- Cucerirea Peninsulei Balcanice de caă tre turci la sfaâ rsț itul secolului al XIV lea(1389-
Serbia, 1396-Bulgaria ), devenind amenintțare directaă pentru Tț aările Romaâ ne.

Relaţii româno-otomane
Secolul XIV – lupte directe sț i aliantțe politice pentru a îâncerca alungarea turcilor din
Europa
Secolul XV – acceptarea unui tribut drept pretț de mentținere a paă cii
Secolul XVI – acceptarea vasalităţii (dupaă 1538- campania lui Soliman Magnificul îân
Moldova)caracterizataă prin: - reducerea autonomiei interne
-disparitția politicii externe
-cresț terea exponentțialaă a tributului
– Domnitorul era confirmat de sultan(nu mai era unsul lui Dumnezeu sț i îân cele mai
bune cazuri era ales de boieri, altfel era numit chiar de turci)
Secolul XVII – prima jumaă tate a secolului scade presiunea turcilor, dupaă actțiunea lui
Mihai Viteazul.
– a doua jumaă tate a secolului turcii care reiau controlul asupra Tț aărilor Romaâ ne îân
conditțiile îân care domnitorii îâncearcaă saă se aproprie de Transilvania, sau de Imp.
Habsburgic sț i Rusia prin aliantțe
Secolul XVIII – turcii îânlocuiesc domnitorii romaâ ni cu cei fanariotți

11
 Mircea cel Bătrân
®Prezentatți 4 confruntaă ri militare(baă taă lii) sț i 4 actțiuni diplomatice(tratate de
aliantțaă)desfaă sț urate de romaâ ni îân Evul Mediu(atentție la secolele cerute, spre exemplu
14-15 sau 14-16, sau 14-18).
– 7 martie 1395- Tratat de alianţă (Brasț ov)cu Sigismund de Luxemburg (regele
Ungariei)-primul tratat antiotoman: lui Mircea i se recunoasț te staă paâ nirea asupra
ducatelor Amlasț sț i Faă gaă rasț îân schimbul aliantței. Posibil, se prevedea sț i acceptarea
vasalitaă tții (nu existaă un document îânsaă îân acest sens)
– 17 mai 1395 – Bătălia de la Rovine îâmpotriva lui Baiazid, prima baă taă lie cu turcii pe
teritoriul Tț aării Romaâ nesț ti, victoria apartține romaâ nilor îântr-o luptaă decisivaă (locatție
necunoscutaă astaă zi) victoria permite îândepaă rtarea pericolului otoman asupra tțaării sț i
participarea la cruciada antiotomanaă de la sud de Dunaă re
– 1396 - Cruciada cresț tinaă de la Nicopole – cruciatții îânvinsț i de Baiazid.
– 1417 - Mircea e nevoit saă plaă teascaă turcilor tribut 3000 galbeni sț i cedeazaă Dobrogea
devenitaă pasț alaâ c.

Vlad Ţepeş
– 16-17 iunie 1462 Atacul de noapte de lângă Târgovişte Turcii condusț i de Mahomed al
II lea, cuceritorul Constantinopolului îân atacaă pe Vlad dupaă ce acesta cucerise cetatea
Giurgiu sț i refuzase plata tributului ajuns la 10 000 de galbeni. Vlad, care crescuse la
curtea sultanului cunosț tea tactica de luptaă a turcilor, sț i-a deghizat soldatții îân haine
otomane provocaâ nd acestora mari pierderi. Nevoit saă paă raă seascaă tțara, se refugiazaă îân
Ungaria, unde regele Matei Corvin îâl îânchide la Visț egrad.

Iancu de Hunedoara (voievod al Transilvaniei)

– 1443-1444 Campania cea lungaă - sț ase luni de atacuri asupra teritoriilor otomane de la
sud de Dunaă re
– 1444 Tratat de pace de la Seghedin – pace pe 10 ani cu Imperiul Otoman

Alexandru cel Bun

– 1402 Tratat de vasalitate fatțaă de Polonia
– 1420 Prima luptaă dintre moldoveni sț i turcii- acesț tia sunt respinsț i din fatța cetaă tții
Chilia

Ştefan cel Mare

– 1459 Tratat de la Overchelăuţi- vasalitate fatțaă de Polonia (reîânnoit îân 1485) –proteja
Moldova de expansiunea Ungariei care detținea Chilia(paâ naă îân 1465) sț i controla drumul
comercial din vecinaă tatea ei.
– ianuarie 1475 Bătălia de la Vaslui- Sț tefan, ajutat de caâ teva mii de secui îânvinge oastea
condusaă de Soliman Pasț a

12
– iunie 1475 Tratat antiotoman cu Ungaria, cu regele Ungariei Matei Corvin de la Iasț i
raă mas faă raă urmaă ri pozitive, pentru caă e îânvins la Raă zboieni (Valea Albaă ) de sultanul
Mahomed al II lea îân 1476, iar îân 1484 turcii ocupaă Chilia sț i Cetatea Albaă

Mihai Viteazul
1594 – Mihai declansț eazaă raă scoala antiotomanaă , ucigaâ nd garda turcilor sț i creditorii din
Bucuresț ti sț i aderaă la Liga Sfaâ ntaă (Sfaâ nta Aliantțaă)= aliantțaă îântre Tț aările cresț tine europene
formataă la initțiativa papalitaă tții condusaă de Imperiul Romano- German din care mai
faă ceau parte Spania, Venetția, Mantua, Toscana, Ferrara, sț i cele trei Tț aări Romaâ ne.
Mai 1595 – Tratatul de la Alba Iulia- o delegaţie de boieri acceptă, în numele lui Mihai,
vasalitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory.
August 1595 – Bătălia de la Călugăreni - Mihai reusț esț te prin vitejia sa saă decidaă soarta
baă taă liei cu cel mai mare general otoman Sinan Pasț a, dar, coplesț it de numaă rul turcilor,
care ocupaă Bucuresț tiul se retrage.
Octombrie 1595 – Bătălia de la Giurgiu - cu ajutor din Transilvania sț i Moldova, Mihai
cuceresț te cetatea Giurgiu sț i-i îânvinge pe turci, dupaă ce eliberase Taâ rgovisț tea sț i
Bucuresț tiul.
1597 – Tratat de pace cu turcii(îâi recunosc domnia pe viatțaă sț i îânjumaă taă tțesc tributul)
1598 – Tratatul de la Mânăstirea Dealu - Cu Rudolf al II lea, îâmpaă ratul habsburg
(romano-german), (îâi recunoasț te domnia ereditaraă sț i îâi acordaă bani pentru lupta
antiotomanaă ).
1599 – Baă taă lia de la Sț elimbaă r – Mihai intraă îân Transilvania, care sub conducerea lui
Andrei Bathory iesț ise din Liga Sfaâ ntaă preferaâ nd pacea cu turcii.
1600 – Mihai ocupaă Moldova(Suceava îâsți deschide portțile faă raă luptaă ) PRIMA UNIRE A
Tț AĂRILOR ROMAÎ NE.
1601 – Mihai e asasinat de mercenarii generalului habsburg Basta.

Ţările Române în sec.XVII-XVIII

® Rolul Diplomatției Tț aărilor Romaâ ne la sfaâ rsț itul evului mediu sț i îânceputul
modernitaă tții(se precizeayaă sț i cele douaă evenimente Lutțk sț i Staă nilesț ti).
Secolul XVII Dupaă moartea lui Mihai Viteazul are loc o luptaă permanentaă îântre
conceptția turcilor de a numi ei îânsț isț i domnitorul sț i cea autohtonaă care prevedea ca
domnul saă fie ale de Adunarea Tț aării(Staă rile Privilegiate dominate de boieri). Cu toate
acestea, au existat momente îân care domnitorii au îâncercat saă scape de sub
suzeranitatea otomanaă :
Constantin Braâ ncoveanu, domn îân Tț ara Romaâ neascaă la sfaâ rsț itul secolului al XVII lea sț i
îânceputul secolului al XVIII lea, a îâncheiat tratate secrete cu Imperiul Habsburgic sț i a
îâncercat saă se alieze cu Rusia care amenintța Imperiul Otoman. Turcii l-au executat,
nemaiavaâ nd îâncredere îân el.
Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei la îânceputul secolului al XVIII lea a îâncheiat îân
anul 1711 – Tratatul de la Luţk cu tțarul Rusiei Petru I, tratat antiotoman secret îân
13
sperantța eliberaă rii Tț aării de sub dominatția turcaă . S-a alaă turat lui Petru cel Mare îân
raă zboiul ruso-turc şi a plasat Moldova sub suzeranitate ruseascaă . Dupaă ce au fost
îânfraâ nţi de turci îân Lupta de la Stănileşti pe Prut îân 1711, neputaâ ndu-se îântoarce îân
Moldova, a emigrat îân Rusia, unde a raă mas cu familia sa paâ naă la moarte.
Secolul al XVIII lea- Transilvania este ocupataă de Imperiul Habsburgic (1701)
- Domni fanariotți îân Moldova (1711) sț i Tț ara Romaâ neascaă (1716)
- Rusia sț i Imperiul Habsburgic doreau îâmpaă rtțirea Imperiului
Otoman, aflat îân defensivaă dupaă 1683, caâ nd armatele turcilor fuseseraă respinse de sub
zidurile Vienei.
IÎn timpul regimului fanariot au avut loc 6 războaie îântre rusț i , austrieci sț i turci pe
teritoriul Principatelor Romaâ ne, care au provocat mari distrugeri materiale, îânapoiere
economicaă , maă rirea contributțiilor materiale fatțaă de turci, dar sț i pierderea unor
teritorii :
1775 – Bucovina e cedataă de turci Imperiului Habsburgic
1812 – Basarabia e cedataă de turci Rusiei
Dupaă toatea aceste raă zboaie, boierii romaâ ni au îâncercat saă prezinte marilor puteri la
negocierile de pace, memorii îân care cereau condiţii de viaţaă mai bune, scaă derea
contribuţiilor materiale, respectarea autonomiei interne a principatelor, îânsaă aceste
memorii au raă mas la stadiul de proiect, nefiind acceptate.
Exemple:
– 1772- Memoriu Focşani îân care se cerea unirea celor Moldovei cu Ţara Romaâ neascaă
– 1791 – Memoriu Şistov cereau domn ales de romaâ ni şi neutralitatea îân caz de raă zboi

Regimul Fanariot
® Prezentatți un fapt istoric desfaă sț urat îân spatțiul romaâ nesc îân secolele al XVII-XVIII lea
Primul Domnitor Nicolae Mavrocordat (ataâ t îân Moldova caâ t şi îân Ţara Romaâ neascaă )
erau membri ai familiilor aristocratice greceşti care locuiau îân caratierul Fanar
Elemente pozitive:
-Reformele lui Constantin Mavrocordat:
- fiscală - o singuraă taxaă anualaă
-socială - desfiinţarea şerbiei (dependenţei ţaă ranilor)
- administrativă - îânfiinţeazaă judeţele
-Reforme juridice: Alexandru Ipsilanti şi Ioan Caragea
-Paă strarea culturii naţionale, a Bis. Ortodoxe, paă trunderea infl. franceze(primele ziare,
îâmbraă caă minte)
Elemente negative:
- Politici fiscale excesive(taxe mari), din cauza turcilor dar şi a domnitorilor care
îâncercau saă se îâmbogaă ţeascaă rapid.
- Preţuri preferenţiale cu Imperiul Otoman(Ţaă rile Romaâ ne deveneau cămara (chelarul)
Imperiului Otoman).
- Saă raă cirea populaţiei.

14
 Reformismul boieresc (sec. XVIII-XIX)

Termeni: partida naţională, burghezie, a abdica, a sancţiona.

Elita politicaă romaâ neascaă (boierii îân primul raâ nd) a îâncercat îân sec. XVIII-XIX saă
internaţionalizeze problema Principatelor romaâ ne(Ţara Romaâ neascaă şi Moldova)
ţinaâ nd cont de poziţia strategicaă a acestora, îân contextul raă zboaielor ruso-turco-
austriece. Memoriile boiereşti (Focşani 1772, Şistov 1791) prezentate la tratativele de
pace de dupaă raă zboaiele amintite au reprezentat un punct de plecare pentru îântregul
program revendicativ din prima jumaă tate a secolului al XIX-lea. Cele mai multe
memorii vizau recaâ ştigarea independenţei prin îânlocuirea domnilor fanarioţi cu cei
paă maâ nteni. Pe laâ ngaă aceste memorii adresate marilor puteri la tratativele de pace,
boierii au redactat numeroase proiecte de schimbare a formei de guvernaă maâ nt

Proiecte de reformă ale boierilor români:

– sec. XVIII - Moldova - mitropolitul Gavril Callimachi, reprezentaâ nd partida naţională
(boierii autohtoni) -propune instituirea unei republici aristocratice condusaă de 12
boieri
– sec. XIX – Moldova - Dimitrie Sturdza boier reprezentaâ nd partida naţională
-propune instituirea unei republici aristo-democraticeascaă

Mişcarea naţională a românilor din Transilvania

– sec. XVIII - Şcoala Ardeleană: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Sț incai, Ion Budai
Deleanu.
– petitția Supplex Libellus Valachorum (1791), adresataă îâmpaă ratului austriac cerea:
– drepturi egale cu ungurii, saşii, secuii (limba, religia, şcoli)
– defiinţarea termenului de TOLERAT, acordat pe nedrept romaâ nilor

Proiecte politice în anii 1821-1848

® Numitți douaă actțiuni politice desfaă sț urate de romaâ ni (sau îân Tț aările Romaâ ne )îân prima
jumaă tate a secolului al XIX.
1.Misț carea lui Tudor Vladimirescu din 1821
2. Revolutția de la 1848-1849

1821- Cererile norodului românesc (Tț ara Romaâ neascaă ) (program politic al misț caă rii
conduse de Tudor Vladimirescu , turcii acceptaâ nd instaurarea, îân 1822 a domnilor
paă maâ nteni, îânlocuind regimul fanariot)
– restabilirea domnilor paă maâ nteni
– desfiinţarea privilegiilor boiereşti (unele categorii erau scutite de taxe)
– îânfiinţarea armatei naţionale (din 4000 de panduri)

15
® Precizatți douaă documente (proiecte politice )din prima jumaă tate a secolului al XIX
lea prin care romaâ nii au îâncercat saă -sț i modernizeze statul cu caâ te douaă cerintțe ale
fiecaă ruia(1. sț i 2.)
1. 1822 – Constituţia cărvunarilor (Moldova) –Ionitțaă Taă utu (dupaă modelul misț caă rii
italiene):
-egalitatea îân faţa legii
-acordarea funcţiilor pe merit
-libertate religioasaă

1831- 1832 – Regulamentele Organice (impuse îân timpul ocupaţiei militare ruse, erau
primele legi cu character constituţional din Ţara Rom. şi Moldova. Rusia introduce
protectoratul saă u asupra Principatelor, devenind practic o a doua putere suzeranaă îâncaă
de la Tratatul de la Adrianopol, îâncheiat îân anul 1829, dupaă un raă boi cu turcii):
-separarea puterilor îân stat
-se introducea bugetul statului
- domnitorul era ales pe viaţaă

2. 1838-Actul de Unire şi independenţaă (Ţara Romaâ neascaă ) -Ion Caâ mpineanu liderul
Partidei naţionale -unirea Principatelor (Ţara Romaâ neascaă şi Moldova):
- independenţa acestora
-domnie ereditaraă (fiul domnitorului saă aibaă dreptul saă i urmeze la tron)

Revoluţia de la 1848-1849
®Prezentatți o actțiune prin care romaâ nii au îâncercat saă -sț i modernizeze societatea îân
prima jumaă tate a secolului al XIX lea.
- toataă revolutția insistaâ nd pe context, cauze, cele 3 proclamatții, participantți,
interventția straă inaă , importantța revolutției: desț i îânvinsaă , aceasta a îânsemnat un model
de urmat pentru generatțiile urmaă toare îân atingerea scopului propus: unirea sț i
independentța Principatelor Romaâ ne.
Revoluţia a fost opera tinerilor intelectuali cu vederi liberale, romaâ ni şcoliţi îân
Occident, dar avaâ nd sprijinul altor clase sociale nemulţumite
- Context: Revoluţia din Europa îândreptataă îâmpotriva abuzurilor Marilor Imperii(îân
Italia, Austria, Germ.)
Cauzele:
- politice - limitarea autonomiei Principatelor de caă tre Rusia
- sociale - exploatarea ţaă ranilor claă caşi (care erau obligaţi la muncaă pentru boieri)
- naţionale - lipsa drepturilor politice pentru romaâ nii din Transilvania
- economice - nemulţumirea burgheziei faţaă de abuzurile regimului politic,creşterea
preţurilor

16
 Moldova
Caracteristici: Opozitie faţaă de politica domnitorului Mihail Sturdza şi teama de
intervenţia militaraă a Rusiei .
Participanţi : Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza.

® Numitți douaă sau trei proiecte politice din prima jumaă tate a secolului al XIX lea prin
care romaâ nii au îâncercat saă -sț i modernizeze statul cu caâ te douaă cereri asemaă naă toare
pentru fiecare
R: cele trei proiecte ale revolutției (Petiţiunea-proclamaţiune, Proclamaţia de la Islaz,
Petiţia Naţională) cu 2 elemente comune: drepturile sț i libertaă tțile cetaă tțenesț ti sunt
comune tuturor, iar problema tțaăranilor este de asemenea comunaă , cu deosebirile
privind despaă gubirea.

27 martie - Iaşi - Petiţiunea-proclamaţiune(Vasile Alecsandri) -35 de puncte, caracter

moderat:
- grabnica îâmbunaă taă tire a staă rii locuitorilor saă teni
- eliberarea detinutilor politici
- reformarea îânvaă taă maâ ntului
Domnitorul Mihail Sturdza a respins "petitia", a arestat lideri ai revolutiei care au fost
exilati.

Ţara Românească
Caracteristici: Opoziţie faţaă de politica domnitorului Gheorghe Bibescu, organizare mai
bunaă decaâ t îân Moldova , mai multe centre revoluţionare, teama de intervenţia otomanaă
Participanţi : Nicolae Bălceascu, C.A. Rosetti, Ion Heliade Rădulescu.
9 iunie - Proclamaţia de la Islaz, 22 de puncte, a avut valoarea unui act constituţional:
- alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani.
- emanciparea ţaă ranilor claă caşi(cu despăgubire pentru boieri, adicaă aceştia plaă teau
boierilor liberatea).
- emanciparea israeliţilor (evreilor) şi dezrobirea ţiganilor(erau robi, un fel de sclavi)
Guvernul revoluţionar- 11 iunie a izbucnit revolutia la Bucuresti, Bibescu abdicaă si se
constituie un guvern provizoriu. Acesta s-a pronunţat pentru rezolvarea problemei
agrare prin îâmproprietaă rirea ţaă ranilor. S-a îânfiinţat Comisia Proprietăţii faă raă a reuşi
rezolvarea problemei ţaă ranilor. Se adoptaă acum tricolorul ca steag.
Înfrângerea revoluţiei- Turcii au intervenit mai îântaâ i diplomatic, apoi cu forţa armataă
(Fuad Paşa), care pe 13 septembrie 1848, cu toataă rezistenţa pompierilor conduşi de
Pavel Zaă gaă nescu, din Dealul Spirii.

17
 Transilvania
Caracteristici: Opozitie faţaă de politica de maghiarizare, îân contextul maă surilor dure
luate dupaă anexarea acestei provincii la Ungaria (mai 1848), lipsa drepturilor politice
pentru romaâ ni, lipsa de cooperare îântre revoluţionarii romaâ ni şi cei maghiari
Participanţi : Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian, Simion Bărnuţiu.
3 mai – la Blaj - Petiţia Naţională, cititaă la Marea Adunare Naţionalaă a romaâ nilor,
40 000 de participanţi:
- independenta naţionalaă a romaâ nilor din Transilvania.
- desfiinţarea iobaă giei fără despăgubire din partea ţaă ranilor.
- îânfiinţarea unei gaă rzi naţionale romaâ neşti.
- Adunaă ri populare au avut loc si îân Banat Eftimie Murgu si îân Bucovina Eudoxiu
Hurmuzaki
Pentru îânvraă jbirea revolutiei romaâ ne si a acelei maghiare, îâmpaă ratul austriac a
sancţionat anexarea Transilvaniei la Ungaria, îâncaă lcaâ ndu-se astfel voinţa romaâ nilor.
Romaâ nii au rezistat îân Munţii Apuseni conduşi de Avram Iancu, reuşind saă ţinaă piept
ungurilor, dar prin intervenţia ruşilor îân lupta de la Şiria laâ ngaă Arad (august 1849),
armatele revoluţionare maghiare au fost îânvinse, Ungaria şi Transilvania fiind predate
de ruşi austriecilor.
Statul român modern- Unirea din 1859

Punct de vedere privind importantța formaă rii statului romaâ n modern:

Dupaă opinia mea, constituirea statului romaâ n modern îân secolul XIX reprezintaă o etapaă
foarte importantaă din istoria Romaâ niei deoarece îân secolul al XIX s-a îândeplinit idealul
natțional, acela ca natțiunea romaâ naă saă -sț i formeze propriul stat. Astfel, prin Unirea din
1859 prin care principatele Valahiei sț i Moldovei a-u unit sub conducerea domnitorului
Alexandru Ioan Cuza s-au pus bazele statului romaâ n modern
Context intern:
- îânraă utaă tțirea conditției politice a Tț aării Romaâ nesț ti sț i Moldovei dupaă Revolutția de la
1848.
-1849 Convenţia de la Balta Liman (impusaă de rusț i sț i turci) domnitorii erau numitți de
turci, pe 7 ani, ocupatție militaraă .
-Revoluţionarii sunt nevoiţi saă fugaă îân occident, mai cu seamaă la Paris
Context extern:
- Raă zboiul Crimeii (Rusia contra Imperiului Otoman, ajutat de Anglia sț i Frantța care nu
doreau saă se strice echilibrul european prin îânfraâ ngerea turcilor , iar Principatele au
fost ocupate militar îân timpul conflictului).
® Numitți douaă fapte istorice pe plan extern îân care s-au implicat romaâ nii (Tț aările
Romaâ ne sau Romaâ nia) îân a doua jumaă tate a secolului al XIX lea.
1. Raă zboiul Crimeii (pentru Tț aările Romaâ ne)1853-1856
2. Raă zboiul ruso- turc din 1877-78 care pentru Romaâ nia s-a transformat îân Raă zboi de
independentțaă(pt Romaâ nia).

18
® Numitți douaă documente internatționale îân care se discutaă sț i despre romaâ ni (Tț aările
Romaâ ne sau Romaâ nia) îân a doua jumaă tate a secolului al XIX lea sț i precizatți douaă
prevederi ale acestora pentru romaâ ni.
1. Tratatul de la Paris 1856 ( despre Tț aările Romaâ ne ), cu prevederi: 1.îânlocuirea
protectoratului rusesc sț i Rusia cedeazaă 3 judetțe din sudul Basarabiei
2. Tratatul de la Berlin 1878 cu prevederi: independentța Romaâ niei sț i Romaâ nia
primesț te Dobrogea cu Delta Dunaă rii sț i Insula Sț erpilor, cedaâ nd Rusiei cele 3 judetțe din
sudul Basarabiei.
® Numitți douaă documente internatționale îân care se discutaă sț i despre romaâ ni (Tț aările
Romaâ ne)îân sec. al XIX lea.
1. Tratatul de la Paris
2. Conventția de al Paris
® Prezentatți un fapt istoric prin care romaâ nii sț i-au constituit (format, constituit) statul
modern îân sec XIX.
Se prezintaă Unirea lui Cuza de la raă zboiul Crimeii paâ naă la 24 ianuarie 1859.
Alegerile din Moldova au fost falsificate de caimacamul (locţiitorul, îânlocuitorul de
domn) Nicolae Vogoride, iar Anglia (regina Victoria) şi Franţa (Napoleon al III lea) au
ajuns la un compromis: Anglia era de acord cu reluarea alegerilor, iar Franţa se obliga
saă nu mai sprijine unirea faă raă nicio condiţie.
1857 - Adunările ad-hoc au votat:
- unirea Principatelor sub numele de România
- conducerea acordată unui prinţ străin, cu moştenitori care să fie ortodoxi
- autonomia şi neutralitatea ţării ăn caz de război
1858 - Conferinţa de la Paris a celor 7 mari puteri a adoptat Convenţia de la Paris (rol
constituţional ) stabilea:
- unirea sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei(nu se accepta numele
de Romaâ nia).
- statul avea 2 domni aleşi pe viaţaă , 2 adunari legislative, 2 guverne, 2 capitale (Iaşi,
Bucureşti).
- doar 2 instituţii erau comune – Comisia Centrală de la Focşani (elabora legile)
- Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie (puterea judecaă toreascaă supremaă ).
1859 - 5 ianuarie Iaşi - este ales prin vot de adunarea electivaă a Moldovei drept domn
Alexandru Ioan Cuza.
– 24 ianuarie Bucureşti - este ales prin vot de adunarea electivaă a Ţaă rii Romaâ neşti ca
domn tot Cuza, profitaâ nd de interpretarea juridicaă a Convenţiei de la Paris care nu
prevedea ca aceeaşi persoanaă saă nu fie aleasaă de douaă ori.

19
 Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
® Prezentatți un fapt istoric prin care romaâ nii sț i-au consolidatstatul
modern(modernizat statul ) îân sec XIX
Se prezintaă reformele lui Cuza.
® Precizatți douaă fapte istorice prin care romaâ nii sț i-au consolidatstatul
modern(modernizat statul ) îân sec XIX
Se precizeazaă douaă dintre reformele lui Cuza.

I. Recunoaşterea internaţioanală şi desăvârşirea unirii din punct de vedere

instituţional 1859-1862

Cuza a faă cut eforturi diplomatice pentru ca marile puteri saă recunoascaă unirea îân ciuda
interpretaă rii îân folosul romaâ nilor a Convenţiei de la Paris. IÎn acelaşi timp unificaă
armata, telegraful şi poşta. Marile puteri sunt deacord cu unirea, dar doar pe timpul
vieţii lui Cuza (decembrie 1861). Imediat sunt unificate cele douaă guverne care
funcţioanseraă la Iaşi şi Bucureşti, sub cinducerea lui Barbu Catargiu, se convoacaă o
singuraă adunare legislativaă şi se proclamaă unirea deplinaă sub numele de
ROMAÎ NIA(1862)

II. Epoca marilor reforme- prim ministru Mihail Kogălniceanu 1862-1864

– 1863 decembrie - legea secularizării averilor mănăstireşti

– circa un sfert din terenul arabil al ţaă rii, care aparţinea acestora (multe maă naă stiri erau
din Sinai sau de la Muntele Athos )era trecut îân proprietatea statului (turcii au
protestat, sub pretextul caă ajutaă Patriarhia de la Constantinopol, sub autotitatea caă reia
se afla Biserica Ortodoxaă )
– 1864 august –legea rurală
– se desfiinţa claca (munca ţaă ranilor gratuitaă pentru boieri)
– circa 460 000 familii primeau paă maâ nt îân funcţie de numaă rul de vite deţinut, dar erau
obligaţi saă -i despaă gubeascaă pe boieri timp de 15 ani pentru paă maâ ntul primit.
Din paă cate, nu toţi ţaă ranii au primit paâ maâ nt, parcelele au fost destul de mici şi s-au
faă raâ miţat şi mai mult prin moşteniri, iar lipsa unei baă nci care saă şe acorde credit a
determinat îân mare parte eşecul acestei reforme.
– 1864 noiembrie- legea instucţiunii publice
– s-au stabilit trei grade de îânvaţaă maâ nt: primar, secundar, superior(1860 Universitate
Iaşi. 1864 Universitate Bucureşti)
– îânvaă ţaă maâ nutul primar era gratuit (pentru ca toţi ţaă ranii saă -şi permitaă )şi
obligatoriu(pentru a nu-şi ţine copiii acasaă ), iar alfabetul chirilic era îânlocuit de cel cu
caractere latine.
Alte reforme: Cod penal, Cod civil, IÎnfiinţarea C.E.C, Legea organizaă rii armatei, Legea
organizaă rii administraţiei
20
 III. Epoca domniei autoritare 1864-1866

1864 - 2 mai:
- Cuza daă o lovituraă de stat, dizolvaâ nd Adunarea Legislativaă ,
- se adoptaă prin plebiscit (referendum) noua constituţie Statutul Dezvoltaă tor, care-i
acordaă puteri sporite.
Cuza îâncepe saă fie suspectat de liberalii radicali, care s-au aliat cu conservatorii
duşmanii lor (se forma monstuoasa coaliţie), caă ar intenţiona saă instituie un regim
personal. Complotistii au reusit saă -si realizeze planurile atraă gaâ nd de partea lor o parte
a armatei (colonelul Haralambie, maiorul Lecca), si l-au obligat saă abdice pe
11februarie 1866. A fost îânlocuit de o locotenenţaă domneascaă .

Independenţa de stat a României

Punct de vedere : Impliocarea României în relaţiile internaţionale în secolul XIX

Consider caă Romaâ nia a avut un rol important îân relatțiile internatționale din secolul XIX
deoarece a particpat la toate marile evenimente pe plan internatțional îân aceastaă
perioadaă . Astfel, participarea la criza orientalaă îân secolulul XIX, respectiv la Raă zboiul de
independentțaă din anii 1877-1878, îân urma caă reia sț i-a caâ sț tigat independentța de stat
1877 este un exemplu semnificativ care sustține afirmatția anterioaraă .

® Prezentatți un fapt istoric prin care romaâ nii sau Romaâ nia sț i-au consolidat statul pe
plan extern îân a doua jumaă tate a sec XIX sau prin care romaâ nii (Romaâ nia )s-au
implicat îân relatțiile internatționale(politica externaă ) îân a doua jumaă tate a sec XIX.
Se prezintaă tot raă zboiul de independentțaă.
® Precizatți douaă fapte istorice prin care romaâ nii(Romaâ nia) se implicaă îân relatțiile
internatționale(politica externaă ) îân a doua jumaă tate a sec XIX. Sț i caâ te douaă consecintțe
ale acestor fapte.
– Raă zboiul de independentțaă sț i urmaă ri: iesț irea de sub suzeranitatea otomanaă ,
dezvoltarea premiselor proclamaă rii Romaâ niei ca regat – 1881.
– Tratatul secret îâncheiat de Romaâ nia cu Puterile Centrale (1883) sț i consecintțe
straâ ngerea relatțiilor dintre Romaâ nia sț i Germania.
Context extern:
1875-76 – crizaă orientalaă îân Balcani- raă scoale îân Bosnia Hertțegovina Bulgaria Serbia
Muntenegru îâmpotriva turcilor.
1876 – O nouaă constituţie otomanaă numea Romaâ nia provincie privilegiat.
Context intern:
La 10 mai 1866 locotenenţa domneascaă e îânlocuitaă de Carol de Hohenzollern, ca
domnitor dintr-o dinastie straă inaă cu scopul de a obţine sprijinul marilor puteri
europene, pentru consolidarea autonomiei interne şi pentru a pregaă ti obţinerea
independenţei politice. Se dorea obţinerea independenţei prin demersuri diplomatice
pe laâ ngaă Germania.
21
Rusia, sub pretextul apaă raă rii fraţilor creştini din Balcani a decis saă intervinaă îân conflict.
Pentru aceasta era nevoie de a tranzita cu armata sa teritoriul Romaâ niei. Dupaă
tratative purtate de romaâ ni şi ruşi la Livadia, îân Crimeea s-a semnat la 4 aprilie 1877-
Convenţie româno- rusă la Bucureşti (Mihail Kogaă lniceanu şi baronul Dmitri Stuart au
semnat )
- ruşii primeau dreptul de a-şi transporta trupele prin Romaâ nia.
- ruşii se obligau saă plaă teascaă transportul, saă ocoleascaă Bucureştiul(pentru a nu-l jefui).
- saă respecte integritatatea teritorialaă a ţaă rii (adicaă saă nu aibaă pretenţii teritoriale
asupra teritoriului Romaâ niei).
– 12 aprilie Rusia declaraă raă zboi Imperiului Otoman, trupele sale trec la sud de Dunaă re.
9 mai 1877 - România îşi proclamă independenţa (îân Parlament, romaâ nii fiind convinşi
caă ruşii îâi vor îânvinge pe turci, dar ruşii sunt respinşi la sud de Dunaă re, Marele Duce
Nicolae, comandantul trupelor ruseşti şi fratele Ţarului Alexandru al II lea trimite o
telegramaă domnitorului Romaâ niei , Carol I, ceraâ ndu-i ajutorul armatei romaâ ne-iulie
1877). Armata romaâ naă intraă îân august îân raă zboi, avaâ nd circa 60 000 de soldaţi şi 190
de tunuri Krupp performante din Germania, atacaâ nd oraşul cetate Plevna din Bulgaria,
alaă turi de ruşi. Este cuceritaă doar reduta (un complex de fortificaţii din ziduri, şanţuri)
Griviţa, care apaă ra oraşul. Comandantul Plevnei, Osman Paşa s-a predat dupaă caâ teva
luni, oraşul fiind îâncercuit şi silit saă -şi epuizeze proviziile. Romaâ nii participaă şi la
cucerirea redutelor Rahova şi Smaâ rdan precum şi a oraşului cetate Vidin.
® Precizatți douaă documente internatționale îân care se discutaă sț i despre Romaâ nia sau
romaâ ni îân a doua jumaă tate a secolului al XIX lea
Armistiţiul de la San Stefano: (document februarie 1878)
Congresul (întâlnire)şi Tratatul de pace de la Berlin (document)(iunie-iulie 1878)

- Recunoaşte independenţa României (Serbiei, Muntenegrului, autonomia nordului

Bulgariei, iar Bosnia e oferită Austriei).
- România trebuia să modifice art 7 din Constituţia din 1866 (privind cetăţenia acordată
doar creştinilor)- pt evrei.
- România era obligată să cedeze Rusiei cele 3 judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail,
Bolgrad) şi primea în schimb Dobrogea cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor.

Relaţiile romaâ no-ruse s-au îânraă utaă ţit îân condiţiile îân care cedarea celor 3 judeţe îâncaă lca
Convenţia din 4 aprilie 1877 privind integritatea teritorialaă .
® Precizatți douaă consecintțe ale independentței
Consecinţele recunoaşterii independenţei au fost:
-Romaâ nia iese de sub suzeranitatea otomanaă , devenind stat suveran
- Creşterea prestigiului domnitorului care se proclamaă rege îân 1881
-Apar premisele desaă vaâ rşirii unitaă ţii naţioanale, prin unirea provinciilor locuite de
populaţie majoritar romaâ neascaă

22
 România şi Primul Război Mondial 1914-1918
® Precizatți douaă fapte istorice prin care romaâ nii sau Romaâ nia s-au implicat îân
relatțiile internatționale îân prima jumaă tate a secolului XX
– Raă zboaiele balcanice....cu consecintțaă Romaâ nia primesț te Cadrilaterul
– Primul Raă zboi Mondial cu consecintțaă Unirea din 1918
Context internaţional: dupaă obţinerea independenţei de stat, relaţiile Romaâ niei cu
Rusia s-au raă cit din cauza cedaă rii celor trei judeţe din sudul Basarabiei. IÎn anul 1882 s-
a format prima alianţaă politico-militaraă numitaă Tripla Alianţă (Germania, Austro-
Ungaria şi Italia). Regele Carol I a semnat un tratat secret defensiv (prevedea ajutorul
militar dacaă una din paă rţi era atacataă )cu aceastaă alianţaă îân 1883. IÎn anul 1907 s-a
definitivat şi cea de-a doua alianţaă politico-militaraă numitaă Antanta (Anglia, Franţa,
Rusia )IÎntre anii 1912-1913 Romaâ nia a participat la Războaiele Balcanice (primul
îâmpotriva Imperiului Otoman, al doilea contra Bulgariei) îân urma caă rora a obţinut
sudul Dobrogei (Cadrilaterul) de la Bulgaria.
® Prezentatți un fapt istoric prin care Romaâ nia sau romaâ nii s-au implicat îân politica
externaă îân prima jumaă tate a secolului XX Prezentatți un fapt istoric prin care Romaâ nia
sau romaâ nii s-au alaă turat unor mari aliantțe sț i numitți motivul acestor aliantțe
Primul Raă zboi Mondial sț i se prezintaă aliantța cu Antanta pentru recuperarea
provinciilor aflate sub dominatție straă inaă
Neutralitatea: caâ nd a izbucnit raă zboiul, îân anul 1914, dupaă atentatuld e la Sarajevo sț i
atacul Austro-Ungariei contra Serbiei, Romaâ nia a considerat caă Austria a declansț at
raă zboiul sț i a decis, prin votul unui Consiliu de Coroană saă raă maâ naă neutră, desț i regale
Carol a prezentat tratatul secret cu Puterile Centrale. Primul ministru al Romaâ niei, Ion
I.C. Braă tianu a îânceput negocierile cu Antanta dupaă moarte regelui Carol îân septembrie
1914 care au durat doi ani. I-a urmat la tron regale, Ferdinand I (1914-1927).
La 4 august 1916 s-au semnat documentele de aliantțaă cu Antanta, care cuprindeau :
1. convenţie politică -Franţa, Marea Britanie, Italia(care trecuse de partea Antantei îân
1915) sț i Rusia garantau integritatea teritorialaă a Romaâ niei, iar ţara noastraă declara
raă zboi Austro-Ungariei. Antanta recunoştea dreptul Romaâ niei la anexarea teritoriilor
din Austro-Ungaria locuite de romaâ ni , anume Transilvania, Banatul sț i Bucovina.
Militar, Anta.
2. convenţie militară - Romaâ nia se obliga saă atace Austro-Ungaria cel mai taâ rziu la 15
august 1916, armata rusaă trebuia saă ţinaă ocupataă armata austriacaă , saă îâmpiedice
debarcarea inamicului pe litoralul romaâ nesc, iar aliatții se mai obligau saă declanşeze o
ofensivaă la Salonic şi saă ofere muniţii Romaâ niei de circa 300 tone pe zi.

IÎn noaptea de 14-15 august 1916, Romaâ nia a intrat îân raă zboi, deşi avea o armataă
slab pregaă titaă , şi avea de luptat pe un front destul de îântins de pe crestele Carpaţilor cu
Austro-Ungaria, paâ naă pe Dunaă re, cu Bulgaria, aliataă a Puterilor Centrale. Armata
romaâ naă a trecut Carpaţii Meridionali, îân Transilvania, Primele atacuri au fost
îâncununate de succes, obligaâ ndu-i pe austro-ungari saă se retragaă şi ocupaâ nd Braşovul.

23
Dar germanii au trimis patru armate îân Transilvania, respingaâ ndu-I pe romaâ ni, chiar
dacaă aceştia beneficiau de ajutorul a trei divizii ale ruşilor.
Pe 1 septembrie 1916, generalul August von Mackensen, numit la conducerea unei
armate formataă din trupe germane, bulgare şi otomane a atacat trupele romaâ ne
dinspre Bulgaria, îânvingaâ ndu-le la Turtucaia (Bulgaria azi). Romaâ nii au suspendat
ofensiva îân Transilvania, îâncercaâ nd saă -i respingaă pe atacatorii de la sud de Dunaă re.
Ofensiva romaâ naă nu a avut success, cu toate caă era sprijinitaă de ruşi, iar trupele
Puterilor Centrale din Transilvania au ocupat trecaă torile C. Meridionali, trecaâ nd la sud
de Carpaţi. Romaâ nii au fost prinşi îântre douaă armate ale Puterilor Centrale.
La 6 decembrie 1916 a avut loc pe raâ ul Argeş, baă taă lia pentru Bucureşti, pierdutaă de
romaâ ni, germanii au ocupat capitala, regale, armata, politicienii s-au retras la Iaşi, iar
tezaurul a fost trimis la ruşi pentru a fi salvat. Frontul s-a stabilizat îân sudul Moldovei,
un rol important avaâ ndu-l şi apaă rarea trecaă torilor Carpaţilor Orientali. IÎn iarna care a
urmat, armata romaâ naă a fost reorganizataă şi cu ajutorul corpului francez condus de
generalul Henry Berthelot, reuşind saă reziste atacurilor germane îân vara anului 1917,
la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, unde s-au remarcat generalii Averescu, Grigorescu şi
Prezan.
IÎn octombrie 1917, comuniştii bolşevicii au cucerit puterea îân Rusia îân iar Lenin, a
promis scoaterea Rusiei din raă zboi pentru a-şi atrage sprijinul populaţiei. Ruşii au
semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk (1918), Romaâ nia raă maâ naâ nd îâncercuitaă
de inamici, faă raă aliaţi.
IÎn aprilie 1918 -Romaâ nia a fost nevoitaă saă semneze Pacea de la Bucureşti cu
Puterile Centrale (ceda Dobrogea Germaniei, Trecaă torile Carpaţilor Austro-Ungariei,
producţia de graâ u, ptreol şi cereale timp de 90 de ani Puterilor Centrale).Regele
Ferdinand a refuzat saă îâl sancţioneze(saă -l semneze).
Dupaă ofensiva Antantei de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din raă zboi a
Bulgariei şi pe fondul îânfraâ ngerilor Puterilor Centrale pe frontul de vest, Romaâ nia a
reintrat îân raă zboi pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai îânainte ca raă zboiul saă se
îâncheie îân vest(11 noiembrie 1918).
® Numitți douaă consecintțe ale unui fapt istoric prin care Romaâ nia sau romaâ nii s-au
implicat îân politica externaă îân prima jumaă tate a secolului XX
– pierderi materiale sț i de vietți omenesț ti
– crizaă economicaă

Unirea din 1918

Punct de vedere privind importantța formaă rii statului natțional romaâ n:

Dupaă opinia mea, constituirea statului natțional romaâ n la îânceputul secolului XX

reprezintaă o etapaă foarte importantaă din istoria Romaâ niei deoarece prin Marea Unire
s-a îândeplinit idealul natțiunii romaâ ne. Astfel, prin Unirea din 1918 provinciile locuite
de romaâ ni, dar aflate sub dominatția fostelor mari imperii: Basarabia, Bucovina,
Transilvania, Banat s-au unit cu Romaâ nia, punaâ nd bazele Romaâ niei Mari.
24
® Prezentatți un fapt istoric prin care romaâ nii sț i-au constituit statul natțional unitar(sau
un fapt istoric prin care romaâ nii realizeazaă Marea Unire)
Contextul internaţional:
– Primul Război Mondial cu contextul favorabil care a condus la destraă marea marilor
imperii: Austro-Ungaria şi Imp. Otoman(îânfraâ nte îân raă zboi), Rusia (victima revoluţiei
bolşevice şi a raă zboiului civil)
– adoptarea principiului autodeterminării (fiecare naţiune din cadrul imperiilor
multinaţionale a avut dreptul de a-şi decide singuraă soarta, formaâ ndu-se statele
naţionale de dupaă raă zboi)
® Precizatți douaă fapte istorice prin care romaâ nii sț i-au constituit statul natțional unitar
sau sț îâ-au desaă vaâ rsț it unitatea natționalaă
Se precizeazaă 2 din cele 3 uniri.

Unirea Basarabiei
Caâ nd a intrat îân raă zboi de partea Antantei, Romaâ nia a conştientizat caă astfel renunţa la
ideea unirii Basarabiei, aceasta faă caâ nd parte din Imperiul Rus, stat aliat îân cadrul
alianţei. Cu toate acestea, revoluţia bolşevicaă a creat premisele favorabile ale unirii
acestei provincii. Lenin a acordat dreptul naţiunilor nonruse la autodeterminare.
Octombrie 1917 - Congresul Ostaşilor Moldoveni:
– a proclamat autonomia Basarabiei îân cadrul Rusiei
– a îânfiinţat Sfatul Ţării condus de Ion Inculeţ, rol de Parlament
Decembrie 1917 - S-a proclamat Republiaca Democraticaă Moldoveneascaă îân cadrul
Rusiei.
24 Ianuarie 1918 – Basarabia şi-a proclamat independenţa, armata romaâ naă a intrat îân
Basarabia la cererea Sfatului Ţaă rii, pentru a pune capaă t tulburaă rilor provocate de ruşi.
Exista şi pericolul anexaă rii Basarabiei la Ucraina care şi ea îâşi proclamase
independenţa. Ca urmare a intervenţiei armatei romaâ ne, Lenin a confiscat tezaurul
Romaâ niei.
27 Martie 1918 Sfatul Ţaă rii a votat unirea Basarabiei cu Romaâ nia (ruşii, ucrainienii şi
evreii s-au opus).

Unirea Bucovinei
Bucovina aparţinuse Austriei dar profitaâ nd de dezintegrarea Imperiului, Ucraina
pregaă tea intervenţia militaraă îân aceasta.
Octombrie 1918 – Deputaţii bucovineni din Parlamentul din Viena se declaraă pentru
folosirea dreptului la autodeterminare îân ceea ce priveşte soarta provinciei. Se
formeazaă la Cernăuţi Consiliul Naţional Romaâ n (şi un guvern condus de Iancu Flondor)
Noiembrie 1918 – Naţionaliştii ucrainieni şi revoluţionarii bolşevici au creat o stare de
haos şi anarhie. Soldaţii ucraineni îântorşi de pe front terorizau populaţia, Consiliul
Naţional a cerut intrarea armatei romaâ ne îân Bucovina.

25
15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei, adunare reprezentativaă din
care faă ceau parte reprezentanţii tuturor naţionalitaă ţilor (romaâ ni, ruşi, ucrainieni,
germani, ruteni, evrei, polonezi) a votat la Cernaă uţi unirea Bucovinei

Unirea Transilvaniei şi a Banatului

Exista pericolul ca dupaă destraă marea Austro-Ungariei, Transilvania saă fie inclusaă îân
noul stat Ungaria.
– septembrie 1918 - Oradea- Partidul Naţional Român adoptaă declaraţia de
autodeterminare .
– octombrie 1918 - Arad- se formeazaă un Consiliu Naţional Român Central(condus de
Ştefan Cicio Pop cu 12 membri : 6 PNR, 6 PSD) cu rolul de a guverna provizoriu
provincia şi a pregaă ti unirea cu Romaâ nia.
– noiembrie 1918 - Arad au avut loc tratative ale CNRC cu ungurii, aceştia fiind dispuşi
saă acorde autonomie Transilvaniei dar îân cadrul Ungariei .CNRC se retrage de la
negocieri şi decide saă ţinaă alegeri şi convine pentru data de 18 noiembrie / 1
decembrie pentru Marea Adunare Naţionalaă a Romaâ nilor din Transilvania şi Ungaria.
– 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 - Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia(participaă
1228 de delegaţi din toataă Transilvania şi peste 100 000 de oameni) care voteazaă
unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului. Rezoluţia Unirii a fost cititaă
de Vasile Goldiş. Tot acum sunt alese organismele de conducere ale provinciei paâ naă la
unirea deplinaă cu Romaâ nia: - Marele Sfat Naţional (cu rol legislativ) condus de
Gheorghe Pop de Băseşti
- Consiliul Dirigent(cu rol executiv- guvern) condus de Iuliu Maniu
® Precizatți douaă documente internatționale prin care s-a recunoscut trecerea
provinciilor aflate sub dominatție straă inaă ---2 tratate
Tratatele de pace care recunoşteau unirea:
1919 - Tratatul cu Austria- Saint Germain- se recunoştea unirea Bucovinei.
1919 - Tratatul cu Bulgaria- Neuilly – se recunoştea posesia asupra Cadrilaterului.
1920 - Tratatul cu Ungaria- Trianon- se recunoştea unirea Transilvaniei.
1920 - Tratatul de la Paris- se recunoştea unirea Basarabiei (Japonia şi SUA nu au
semnat).
® Precizatți douaă urmaă ri ale Unirii din 1918

Urmările Unirii:
- pozitive: - creşte teritoriul naţional, creştere demograficaă , îâmbunaă taă ţire a staă rii
economice, dezvoltarea infrastructurii (numai caă ile ferate s-au maă rit de la 4.300 km la
circa 11 000 km moşteniţi de la Austro-Ungaria).
- negative - creştere importantaă a numaă rului minoritaă ţilor (71,9% romaâ ni şi 28,1%
minoritaă ţi) cu consecinţe negative, tulburaă ri interetnice îân Basarabia, Transilvania; alt
element negative a fost îântaâ rzierea unificaă rii monetare şi prin cursul ridicat la care ea
s-a efectuat, circulaâ nd îân paralel mai multe monede.

26
 Constituţiile României - Actele fundamentale
Punct de vedere privind importanţa constituţiilor:

Dupaă opinia mea constituţiile au avut un rol esenţial îân dezvoltarea Romaâ niei ,
deoarece faă raă un act fundamental un stat nu poate funcţiona. Astfel, prin adoptarea îân
anul 1866 a unei prime Constituţii s-a cosolidat statul romaâ n modern, deschizaâ nd
calea schimbaă rilor de ordin juridic ce au urmat, precum caâ ştigarea independenţei de
stat îân 1877 sau transformarea statului îân regat îân 1881.
® Introducere eseu
IÎn Romaâ nia prima constituţie a apaă rut mai taâ rziu decaâ t îân majoritatea statelor
europene din cauze care ţin de dezvoltarea economicaă , socialaă şi culturalaă , dar şi de
statutul politic al ţaă rii, anume suzeranitatea otomanaă . Paâ naă îân 1866 au existat îân
Principatele Romaâ ne şi îân Romaâ nia mai multe îâncercaă ri constituţionale(Regulamentele
Organice, Doc. revoluţiei de la 1848,Convenţia de la Paris etc.), îânsaă Constitutția din
1866 e primul act fundamental propriu-zis al tțaării elaborat faă raă interventție straă inaă si
faă raă aprobare externaă . Aceasta a devenit un act de manifestare a independentței, faă caâ nd
abstractție de suzeranitatea otomanaă si garantția colectivaă a celor 7 mari puteri, oferind
totodataă cadrul pentru evolutția statului romaâ n pe baze moderne sț i democratice.

Constituţia din 1866

– A fost discutataă sț i votataă de Adunarea Constituantaă sț i promulgată de domnitorul
Carol I la 1 iulie 1866.
– A avut ca model Constitutția belgianaă (cele 2 tțaări se asemaă nau sț i din dorintța de a oferi
tronul lui Leopold, printțul Belgiei).
Statut politico-juridic: nu e mentționat, desț i Romaâ nia se afla îâncaă sub suzeranitate
otomanaă , nu era stat independent.
Forma de guvernare: monarhie constituţională (ereditaraă din familia domnitorului, pe
linie masculinaă , cu religie ortodoxaă ).
®Numiţi douaă principii îânscrise îântr-o constituţie( acte fundamentale)
Principii:
- suveranitatea natționalaă (adicaă natțiunea decide soarta tțaării),
- separarea puterilor îân stat (legislativaă , executivaă , judecaă toreascaă )
- guvernarea reprezentativaă (guvernul actționeazaă îân numele natțiunii pe care o
reprezintaă )
Sistemul de vot: vot censitar-barbaţii(dupaă avere) cu 4 colegii electorale(3 colegii din
1884), lege modificataă îân 1884.
Cetaă tțenia: Art.7 prevedea cetatțenie romaâ naă doar pt locuitorii creştini, evreii
exclusț i(1879modificat la presiuni externe).
Drepturi sț i libertaă tți cetaă tțenesț ti: libertatea consț tiintței, îânvaă tțaămaâ ntului, presei,
îântrunirilor sț i de asociere.
®Prezentaţi un principiu îânscris îân una din constituţiile alese: principiul separaă rii
puterilor îân stat
27
 Puterea legislativă
1. Domnitor (din 1881 rege) 2. Parlamentul Bicameral: Senat şi
Adunarea Deputaţilor
- iniţiazaă , promulgaă (semneazaă , daâ ndu-i - adoptă legile şi bugetul statului
caracter oficial) legile
- convoacaă sau poate dizolva Adunarea
Legislativaă

Puterea executivă
1. Domnitor (din 1881 rege) prin
guvernul saă u
- ministrii aveau responsabilitatea
legilor si raspundeau in fata
Parlamentului.
2. Prerogativele domnitorului(regelui,
din 1881)
- are drept de veto absolut(se poate
opune unei legi)
- numeşte sau demite guvernul
- conduce armata-bate monedă-acordă
decoraţii, grade militare
- declară război sau încheie pace
- semnează tratate sau convenţii
internaţionale
- are drept de amnistie(când procesul nu
încheiat)
- are drept de graţiere (a unui deţinut
condamnat deja

Puterea judecătorească
1.Tribunale şi curţi juridice 2. Înalta Curte de Justiţie si Casaţie
- Hotărârile lor sunt executate în - instanţa supremă în domeniu
numele domnitorului(regelui)

® Prezentaţi importanţa sau urmaă rile constituţiei alese (1866)

Importanţa şi urmaă rile Constituţiei de la 1866: Reprezintaă baza dezvoltaă rii
democratice a Romaâ niei, fiind şi o dovadaă de relativaă independenţaă faţaă de Imperiul
Otoman, dar şi faţaă de cele 7 mari puteri europene, care nu au fost consultate la
adoptarea actului fundamental. Au fost puse bazele unui sistem politic şi economic
bine definit care avea îân centru douaă mari partide politice: Partidul Naţional Liberal
( doctrina prin noi înşine –protecţionism , reprezentanţi industiriaşi şi burghezi Ion C.
Braă tianu, C.A. Rosetti ) şi Partidul Conservator (doctrina paşilor mărunţi – reforme
graduale, reprezentanţi marii moşieri legaţi de agriculturaă Lascaă r Catargiu, Titu
Maiorescu, Petre Carp),care din 1895 s-au succedat la guvernare(aşa numita rotativă
guvernamentală)
28
 Constituţia din 1923
®Prezentaţi un fapt istoric ce a faă cut necesaraă adoptarea unei noi constituţii îân secolul
XX: se prezintaă Unirea din 1918 cu precizarea schimbaă rilor produse de integrarea
noilor provincii, care necesitau o legislaţie uniformaă ataâ t îân domeniul politic dar şi
economic.
- A fost discutataă sț i votataă de Adunarea Constituantaă sț i promulgată de regele
Ferdinand I la 28 martie 1923, fiind necesaraă ca urmare a Unirii din 1918, fiind
considerataă Constitutția Romaâ niei Mari. Era necesaraă datoritaă modificaă rilor teritoriale
produse de unire sț i a reformelor anterioare: votul universal din 1918 sț i reforma agraraă
din 1921, cele douaă promisiuni politico-reformatoare pe care Ferdinand le faă cuse
soldatților care luptaseraă pe front.
®Numiţi trei asemaă naă ri şi trei deosebiri îântre constituţiile alese pentru prezentare:
!!!! La subiectele cu constituţie, dacă se cer asemănări şi deosebiri între două constituţii
se aleg două consecutive, adică 1866 si 1923 sau1923-1938 etc, pentru că acolo apar
diferenţele. Vă veţi exprima astfel (Exemple):
O asemaă nare îântre Constitutția din 1866 sț i cea din 1923 este aceea caă îân ambele acte
fundamentale este prevaă zutaă separarea puterilor îân stat.(legislativaă , executivaă sț i
judecaă toreascaă .) Dacaă se cere o deosebire: IÎn Constitutția din 1866, cetaă tțenia este
acordataă conform articolului 7 doar locuitorilor de religie cresț tinaă . Spre deosebire de
Constitutția din 1866, îân actul fundamental din 1923, cetaă tțenia este acordataă tuturor
locuitorilor Romaâ niei, indiferent de religie.

Statut politico-juridic: Romaâ nia stat natțional(al unei singure natțiuni, cea romaâ naă ),
unitar, indivizibil(nu se poate divide), cu teritoriu inalienabil(ce nu poate fi îânstraă inat)-
(spre deosebire de 1866 unde nu e precizat statutul politico-juridic)
Forma de guvernare: monarhie constituţională (ereditaraă , pe linie masculinaă , cu religie
ortodoxaă )
Principii: - suveranitatea natționalaă , separarea puterilor îân stat, guvernarea
reprezentativaă (la fel ca îân 1866)
Sistemul de vot: universal-barbatții care au peste 21 de ani (diferentțaă fatțaă de 1866 unde
era vot censitar)
Cetaă tțenia: Totți locuitorii indiferent de religie primeau cetaă tțenie romaâ naă (spre
deosebire de 1866- vezi articolul 7)
Drepturi sț i libertaă tți cetaă tțenesț ti: libertatea consț tiintței, îânvaă tțaămaâ ntului, presei,
îântrunirilor sț i de asociere (idem 1866)

Puterea Judecatoreasca

29
1. Regele 2. Parlamentul(Bicameral: Senat şi
Adunarea Deputaţilor)
- iniţiază, promulgă(semnează, dându-i - adoptă legile şi bugetul statului
caracter oficial) legile
- convoacă sau poate dizolva Adunarea
Legislativă

Puterea executivă
1. Domnitor (din 1881 rege) prin 2. Prerogativele regelui
Consiliu de Miniştri-guvern
miniştrii aveau responsabilitatea legilor Aceleaşi ca în 1866, dar nu are drept
şi răspundeau în faţa Parlamentului de veto absolut, în plus actele regelui
trebuie contrasemnate de către un
ministru de resort (adică de cel din
domeniul respectiv)

Puterea judecătorească
1.Organe judecătoreşti locale şi 2. Curtea de Casaţie
centrale
Hotărârile lor sunt executate în numele - instanţa supremă în domeniu
regelui

® Prezentaţi importanţa sau urmaă rile constituţiei alese (1923)

Importanţa şi urmaă rile Constituţiei de la 1923: aceasta pune bazele sistemului politic
interbelic, apaă rute o dataă cu schimbaă rile datorate unirii din 1918. Perioada interbelicaă
se caracterizeazaă prin momente de crizaă politicaă şi economicaă (1918-1922 din cauza
urmaă rilor raă zboiului şi a dificultaă ţilor legate de integrarea noilor provincii îân cadrul
statului; 1929-1933 din cauza marii crize economice mondiale, sunt 8 guverne
ţaă raă niste). Principale partide politice sunt P.N.L. (condus de Ion I.C. Braă tianu)şi
Partidul Naţional Ţaă raă nesc(format îân 1926, condus de Iuliu Maniu)Partidul
Conservator a dispaă rut dupaă Unire, îân condiţiile acordaă rii votului universal şi a
reformei agrare care a redus rolul moşierilor. Principalele legi adoptate îân perioada
interbelicaă :
1925 - legea organizării Bisericii Ortodoxe Române(aceasta devine patriarhie).
1925 - legea unificării administrative(unităţi: judeţe, plăşi, comune urbane şi comune
rurale, sate).
1926 - legea electorală(a primei electorale): partidul care câştiga locul I la alegeri lua
50% din voturi, dacă avea peste 40% din voturi, restul voturilor se împărţeau
proporţional tuturor partidelor inclusiv celui câştigător. Astfel, acesta avea majoritate şi

30
forma guvernul, evitând coaliţiile. Era o lege care aveantaja partidul câştigător în
alegeri, dar nu era pe deplin democratică încalcându-se principiul proporţionalităţii.

Constituţia din 1938

A fost redactataă de juristul Istrate Micescu , inspirataă de Carol al II-lea care dorea
instaturarea unui regim autoritar, avaâ nd ca model regimurile de acelasț i tip din Europa(
deosebire, nu mai e discutataă de Adunare Constituantaă ) sț i a fost promulgataă la 27
februarie 1938. Contextul adoptaă rii constitutției era: Carol era inspirat de regimurile de
tip autoritar europene, iar pe plan intern, dupaă alegerile din 1937 niciun partid nu
obtținuse majoritatea, fiind imposibilaă formarea guvernului.
Statut politico-juridic: Romaâ nia stat natționalunitar, indivizibil, cu teritoriu inalienabil
Forma de guvernare: monarhie autoritară: Regele este Capul Statului (art.30)
Principii: - suveranitatea natționalaă , separarea puterilor îân stat, guvernarea
reprezentativaă (la fel ca îân 1866)
Sistemul de vot: universal-barbatții care au peste 30 de ani (teama regelui de influnetța
leginarilor care erau tineri)
Cetaă tțenia: Nationalitatea romana se dobandeste prin casatorie, prin filiatiune, prin
recunoastere si prin naturalizare. Drepturi sț i libertaă tți cetaă tțenesț ti: toate drepturile
cunoscute
Puterea legislativă
1. Regele prin Parlament 2. Parlamentul(Bicameral: Senat şi
Adunarea Deputaţilor)
Initiativa legilor este data Regelui -are doar un rol decorativ, regele are
Regele sanctioneaza si promulga legile dreptul să impună
senatori
Puterea executivă
1. Regele prin guvernul său 2. Prerogativele regelui
miniştrii aveau responsabilitatea legilor Cele clasice, în plus,
şi Miniştrii răspund doar în faţa regelui,
răspundeau în faţa Parlamentului nu a Parlamentului
Puterea judecătorească
1. Organe judecătoreşti locale şi 2. Curtea de Casaţie
centrale
Hotărârile lor sunt executate în numele - instanţa supremă în domeniu
regelui, regele se
amestecă în hotărârile justiţiei
Judecătorii sunt inamovibili (adică nu
poate fi destituit sau mutat din funcţia
pe care o deţine)
Importanţa şi urmaă rile Constituţiei de la 1923: Aceasta restraâ nge drepturile şi
libertaă ţile cetaă ţeneşti, schimbaă vaâ rsta alegaă torilor la 30 de ani, dar acordaă şi drept de
vot femeilor. Imediat dupaă adoptarea Constituţiei, Carol îânlocuieşte pluripartitismul cu
31
partidul unic(Frontul Renaşterii Naţionale) Regimul autoritar al lui Carol al II lea
eşueazaă îân 1940 caâ nd Romaâ nia e nevoitaă saă cedeze aproape jumaă tate din teritoriul saă u,
regale abdicaâ nd.

Constituţiile epocii comuniste 1948,1952,1965

Sunt adoptate ca urmare a schimbaă rii regimului politic îân Romaâ nia, prin preluarea
puterii de caă tre comunisț ti dupaă al doilea raă zboi mondial cu sprijinul Armatei Rosț ii
(sovietice).

Constituţia din 1948

Are ca model Constitutția sovieticaă din 1936
Statut politico-juridic: stat popular, unitar independent, prin lupta îântrgului popor cu
reactțiunea îân frunte cu muncitorimea
Forma de guvernare: Republică Populară România (pe 30 decembrie 1947 regele Mihai
I fusese nevoit saă abdice)
Principii: - puterea poporului sț i monopartitism (un singur partid) Partidul uncitoresc
Romaâ n din 1848 numit astfel
Sistemul de vot: vot universal, dar formal
Drepturi sț i libertaă tți cetaă tțenesț ti: toate drepturile sț i libertaă tțile cetaă tțenesț ti, dar doar
teoretic recunoscute, ele fiind îâncaă lcate
Puterea Legislativaă : Marea Adunare Naţională (monocameralaă )-numesț te guvernul,
voteazaă bugetul, delaraă pace sț i raă zboi, modificaă constitutția, e organul suprem îân stat
Puterea Executivaă : Consiliul de Minisț ti (Guvernul)
Puterea Judecaă toreascaă : Curtea Supremaă , tribunalele, curtțile de apel, judecaă torii
Structura social-economicaă : toate mijloacele economice apartțin statului,bogaă tțiile
subsolului ca sț i paă durile, apele, posț ta, statul controleazaă comertțul, se pun bazele
natționalizaă rii(confiscaă rii de caă tre stat) a îântregii industrii.

Constituţia din 1952

Se adoptaă ca urmare a consolidaă rii regimului, prin natționalizarea industriei sț i
colectivizarea agriculturii
Statut politico-juridic: stat al oamenilor muncii de la orasț e sț i sate,popular, unitar,
suveran sț i independent,
Forma de guvernare: Republică Socialistă România
Principii: - aliantța dintre muncitori sț i tțaărani sț i monopartitism Partidul Comunist
Romaâ n
Sistemul de vot: vot universal, dar formal
Drepturi sț i libertaă tți cetaă tțenesț ti: toate drepturile sț i libertaă tțile cetaă tțenesț ti, dar doar
teoretic recunoscute, ele fiind îâncaă lcate
Puterea Legislativaă : la fel ca îânainte, îân plus alege Presț edintele din 1974
Puterea Executivaă : la fel ca îân 1948
32
Puterea Judecaă toreascaă : Tribunalul Suprem al Republicii Populare, tribunalele, curtțile
de apel, judecaă torii
Structura social-economicaă : la fel ca îân 1948

Constituţia din 1965

Pune bazele regimului condus de Nicolae Ceausț escu
Statut politico-juridic: stat popular, unitar independent, prin lupta îântrgului popor cu
reactțiunea îân frunte cu muncitorimea
Forma de guvernare: Republică Populară România (pe 30 decembrie 1947 regele Mihai
I fusese nevoit saă abdice)
Principii: - puterea poporului sț i monopartitism (un singur partid) Partidul
Muncitoresc Romaâ n din 1848 numit astfel
Sistemul de vot: vot universal, dar formal
Drepturi sț i libertaă tți cetaă tțenesț ti: toate drepturile sț i libertaă tțile cetaă tțenesț ti, dar doar
teoretic recunoscute, ele fiind îâncaă lcate
Puterea Legislativaă : Marea Adunare Naţională (monocameralaă )-numesț te guvernul,
voteazaă bugetul, delaraă pace sț i raă zboi, modificaă constitutția, e organul suprem îân stat
Puterea Executivaă : Presț edintele, Consiliul de Stat sț i Consiliul de Minisț ti . Presț edintele
conduce Consiliul de Stat, grade, decoratții, decrete prezidentțiale, îâncheie tratate
internatționale
Puterea Judecaă toreascaă : la fel ca îân 1952 Structura social-economică: la fel ca în 1952

Constituţia din 1991

A reprezentat Constitutția îântoarcerii la democratție dupaă 1989.,fiind dezbaă tutaă de o
adunare constituantaă sț i supusaă unui referendum popular -8 decembrie 1991.
Statut politico-juridic: stat naţional, suveran, independent, unitar, indivizibil, cu
teritoriu inalienabil
Forma de guvernare: Republică
Principii: suveranitatea naţională, separarea puterilor în stat, pluralism politic,
guvernare reprezentativă
Sistemul de vot: vot universal, de la 18 ani ataâ t pentru baă rbai caâ t sț i pentru femei
Drepturi sț i libertaă tți cetaă tțenesț ti: toate drepturile sț i libertaă tțile cetaă tțenesț ti din Declaratția
Univ. a Drepturilor Omului
Puterea Legislativaă : Parlament bicameral: Senat şi Camera Deputaţilor: adoptă legi,
organizează guvernul
Puterea Executivaă :
- Preşedintele ca garant al independentței,
- Guvernul - primul ministru numit de presț edinte din Partidul care a caâ sț tigat alegerile
- raă spunde îân fatța Parlamentului pentru faptele sale
Puterea Judecaă toreascaă : Curtea Supremaă de Justitție , judecaă torii sunt independentți sț i
se supun doar legilor
33
Structura social - economicaă : toate mijloacele economice apartțin statului,bogaă tțiile
subsolului ca sț i paă durile, apele, posț ta, statul controleazaă comertțul, se pun bazele
natționalizaă rii(confiscaă rii de caă tre stat) a îântregii industrii
Secolul XX între democraţie şi totalitarism- Ideologii şi practici politice în România şi
Europa

REGIMURI DEMOCRATICE - CARACTERISTICI

® Prezentatți douaă principii democratice din secolul XX

a. Principii democratice:
separarea puterilor în stat – legislativaă (adunarea legislativaă , sau parlamentul cu rolul
de a elabora legile) are un rol foarte important prin participarea cetaă ţenilor la
desemnarea acestor reprezentanţi(deputaţi, senatori, reprezentanţi,Exemple: Camera
Comunelor îân Anglia, Camera deputaţilor îân Italia, Bundestagul îân Germania,Adunarea
Naţionalaă îân Franţa) executivaă (regele-preşedintele,depinde de regimul politic
monarhie sau republicaă şi guvernul, care au rolul de a pune îân practicaă (saă execute
legile)Guvernul are legitimitatea oferitaă de majoritatea din parlament rezultataă dupaă
alegeri, iar guvernul este responsabil îân faţa adunaă rii legislative, judecaă toreascaă
(instanţele de judecataă , tribunalele pun îân aplicare hotaă raâ rile legilor, IÎnalta Curte sau
Curtea Supremaă ). Acest principiu se manifestaă sub forma apariţiei regimurilor
parlamentare.
pluralism politic – sistem bazat pe funcţionarea unor mai multe partide politice.
Partidele politice au rolul de a organiza opinia publicaă . Partidele au rolul de a duce o
luptaă de idei pentru preluarea puterii politice îântr-un anumit stat, doar prin
confruntaă ri desfaă şurate îân cadrul alegerilor. Ele sunt cele care propun diverse soluţii
pentru rezolvarea problemelor societaă ţii. Cel mai vechi stat unde funcţioneazaă
pluralismul politic este Marea Britanie (Partidul Conservator, Partidul liberal şi de la
îânceputul secolului XX s-a format şi Partidul Laburist).Pot fi oferite şi alte exemple din
alte ţaă ri, Romaâ nia spre exemplu, îân secolul XIX, perioada interbelicaă şi chiar de astaă zi.
suveranitatea poporului (dreptul poporului de a decide asupra soartei sale şi de a
stabili linia politicaă a statului) constituţionalism(constituţia reprezintaă un contract
social îântre popor şi putere şi pune bazele unui regim reprezentativ şi pe separarea
puterilor îân stat), alegeri libere- permit cetaă ţenilor dreptul de a-şi alege conducaă torii.

b. Economia liberaă sau economie de piaţaă , îân cadrul caă reia statul nu are dreptul saă
intervinaă îân relaţiile economice, piaţa liberaă fiind cea care le autoregleazaă prin nivelul
de cerere şi ofertaă .

Tipuri de regimuri politice democratice:

Monarhii: Marea Britania Olanda Danemarca Suedia Spania Norvegia
Republici parlamentare: Germ, Italia Austria-rolul preşedintelui este decorativ, nu e
ales prin vot direct.
34
Republici semiprezidenţiale : Franţa, Romaâ nia

PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE ÎN SECOLUL XX

Practica politicaă se referaă la modul îân care sunt aplicate principiile democratice, îân
cazuri concrete la nivelul statelor democratice. Dacaă ideologia se referaă la elemente
comune mai multor regimuri politice, practica se maă rgineşte la fiecare stat îân parte, la
modul cum acesta îâşi aplicaă propria legislaţie la nivel naţional.
® Prezentatți douaă practici democratice din secolul XX

Se prezintaă Marea Britanie Franta sau Romnai din Cosntitutia din 1923 separare
puteri, pluripartitism, guverne, cu exemple

Marea Britanie
-Este monarhie constituţionalaă sau parlamentaraă conform principiul regele conduce,
dar nu guverneazaă ,
-Parlamentul e bicameral: Camera Lorzilor(prin moştenire se transmite titlul şi
Camera Comunelor – prin alegeri)
-prim-ministrul- şeful majoritaă ţii parlamentare, rol îânsemnat, el desemneazaă miniştrii
avaâ nd puteri executive extinse.
-Principalele partide politice din secolul XX: P.Conservator şi P.Laburist, care
îânlocuieşte ca importanţaă P.Liberal
- Personalitaă ţi importante: Winston Churchill, prim-ministru, Partidul Conservator,
(1940-1945; 1951-1955), mari reforme interne şi rol îân caâ ştigarea raă zboiului
-Dupaă Raă zboi, Margaret Thatcher, prim-ministru, Partidul Conservator consolideazaă
economia aflataă îân crizaă privatizaâ nd anumite îântreprinderi şi servicii de stat, dar are şi
acţiuni de politicaă externaă (1982-Raă zboiul din Malvine cu Argentina)

Franţa
• 1918 şi 1940 are regim democratic republican, pluralist, caracterizat prin
instabilitate guvernamentalaă (are 42 de guverne). Principalele forţe politice aveau
orientare de dreapta (Blocul Naţional, Uniunea Naţionalaă ), dar prin Frontul
popular(coalizarea forţelor de staâ nga),îân anul 1936 apare primul guvern de staâ nga
condus de socialişti care au luat maă suri populiste-primul concediu plaă tit din istorie
pentru muncitori.
• Dupaă al Doilea Raă zboi Mondial, a fost adoptataă o nouaă Constituţie, care instituia un
regim parlamentar clasic. Charles de Gaulle, preşedinte al ţaă rii din anul 1959, a
susţinut ideea consolidaă rii puterii şefului statului acesta avaâ nd dreptul saă se pronunţe
asupra liniilor generale ale politicii interne şi externe a ţaă rii.
• Reforma constituţionalaă din anul 1962, a stabilit ca preşedintele Franţei saă fie ales de
cetaă ţeni prin vot universal, nu de un colegiu electoral, ca paâ naă atunci. Are şi un rol
extern important, prin susţinerea independenţei Algeriei îân 1962 .

35
•Georges Pompidou, a fost continuataă politica lui de Gaulle, Franţa îânregistraâ nd
progrese economice importante, cu accent pe industrie, dar problemele sociale s-au
menţinut . El a susţinut integrarea Marii Britanii îân C.E.
• François Mitterand(P.Socialist). Cu el apare fenomenul de coabitarea la putere a unui
preşedinte şi a unui prim-ministru de orientaă ri diferite. IÎn 1986, Mitterand era
preşedinte socialist, prim-ministrul Jacques Chirac, de dreapta.

Germania
• Dupaă Primul Raă zboi Mondial, Germania a fost organizataă prin Constituţia de la
Weimar(1919)ca o ţaraă cu un regim politic democratic, condusaă de un preşedinte.
Situaţia s-a schimbat îânsaă îân 1933, puterea e preluataă de Hitler.
• IÎn a doua jumaă tate a secolului al XX-lea, germanii au fost nevoiţi saă traă iascaă îân douaă
state separate(1949). IÎn zona de ocupaţie militaraă a aliaţilor occidentali, s-a constituit
un stat democratic, avaâ nd ca formaă de guvernaă maâ nt republica federalaă , care a devenit
apoi membru NATO şi al Comunitaă ţii Economice Europene (Republica Federalaă
Germanaă ), iar îân est a funcţionat Republica Democrataă Germanaă . Un rol îânsemnat îân
istoria germanaă l-a avut cancelarul creştin-democrat Helmuth Kohl, îân timpul caă ruia s-
a realizat reunificarea Germaniei (1990).

România
La Romaâ nia sunt valabile regimurile democratice instituite de Constituţia din 1866 şi
1923. Orice practicaă democraticaă a caă rei bazaă o reprezintaă una din cele douaă
constituţii este valabilaă pentru acest subiect(de exemplu rotativa guvernamentalaă
dupaă 1866 cu cele douaă partide liberal şi conservator, respectiv, dupaă 1923, legile
adoptate dupaă 1923, cum ar fi legea primei electorale din 1924, etc). La subiectele cu
principii democratice îân Europa şi un stat îân care acestea au fost puse îân practicaă se
pot folosi exemplele celor douaă constituţii şi la descrierea elementelor de acolo, cu
separarea puterilor îân stat, principii, etc şi cu menţionarea Romaâ niei ca statul îân care
aceste principii sunt puse îân practicaă .

® Demonstratți caă democratția este un regim politic ce caracterizeazaă secolul XX

Desț i îân secolul XX au avut loc douaă raă zboaie mondiale sț i îân acest context au apaă rut sț i
regimuri politice autoritare sau totalitare, caracterizate prin îâncaă lcarea drepturilor sț i
libertaă tților cetaă tțenesț ti, cenzuraă sau maă suri represive, toptusț i, democratția a raă mas cel
mai important sț i mai raă spaâ ndit sistem politic la nivel european îân secolul XX.
IÎn continuare se enumeraă 2 principii demcratice ssț i o practicaă (din Marea Britanie sau
Romaâ nia)

IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE TOTALITARE

Diferenţe ideologice între politica de stânga şi de dreapta

36
Ideologia-o sumaă de idei sț i principii care stabilesc o anume formaă de guvernaă maâ nt
(democraticaă , autoritaraă , totalitaraă )
Dictatura- un singur conducaă tor(persoanaă , grup) care deţine puterea faă raă nicio piedicaă
şi o exercitaă faă raă restricţii.

Conceptele politice de stânga şi dreapta îâşi au originea la Revoluţia franceză(sf. sec

XVIII), caâ nd pentru a simplifica procesul de numaă rare a voturilor, cei care-l susţineau
pe rege s-au aşezat îân dreapta, iar adversarii acestora îân staâ nga.

Staâ nga Dreapta

-face apel la modernizare şi progres prin
reforme
-se inspiraă din concepţia iluministaă
privind perfectibilitatea omului
-doreşte dreptate socialaă , egalitate îân
cadrul societaă ţii
-reprezetanţi politici: socialiştii (şi
liberalii îân secolul al XIX lea)
-facea apel la tradiţie, moraliatate şi
ordine
-are o atitudine mai rezervataă asupra
naturii umane
-pune accent pe credinţaă , familie şi
inegalitatea îân societate
-reprezentanţi politici -conservatorii

Diferenţele între un regim politic autoritar şi unul totalitar

Regim autoritar
-nu e o ideologie ci o mentalitate(de
ordine, disciplinaă , religie)
-1 partid, dar mobilizaea politicaă nu e
generalaă (nu eşti obligat)
-pluralism politic limitat(biserica,
organizaţii profesionale)
-dictaturaă (nu totalaă , cultura, viaţa socialaă
nu depind de dictator)
-lipsa monopolului asupra mijloacelor
militare
-lipsa monopolului asupra economiei
-lipsa exterminaă rii unor categorii sociale
sau etnice
Regim totalitar
-are ideologie oficialaă bine structurataă
îân totate aspectele
vieţii, la care cetaă ţenii sunt obligaţi caă
adere
-1 partid, 1 lider care monopolizeazaă
toate acţiunile politice
-lipsa pluralismului politic
-control total (de tip terorist-
supraveghere, torturaă ,
ameninţaă ri) asupra îântregii societaă ţi
-monopol asupra mijloacelor militare
-monopol asupra economiei prin
centralizare
-exterminarea de populaţii (Hitler –
evreii, Stalin-taă tarii etc.)

Din aceste cauzaă se consideraă caă doar douaă regimuri au îântrunit toate elementele
pentru a fi îâncadrate ca regimuri de tip totalitar: Germania nazistaă şi Uniunea
Sovieticaă . Regimul fascist din Italia, deşi e considerat de unii autori drept totalitar, nu
îântruneşte toate elementele pentru a se îâncadra îân aceastaă categorie.
37
®Demonstratți caă îân secolul XX existaă practici totalitare
Se prezintaă contextul european de mai jos sț i se prezintaă o practicaă totalitaraă , spre
exemplu punerea îân practicaă a ideilor antisemite din Germania Nazistaă
Context european
Dupaă Primul Raă zboi Mondial, ataâ t îân statele îânvinse, caâ t şi îân anumite state
îânvingaă toare au apaă rut nemulţumiri din cauza aşteptaă rilor pe care aceste state le aveau
dupaă îâncheierea conflictului. IÎnvinşii erau nemulţumiţi de pierderile teritoriale, de
umilinţe politice, de plata unor despaă gubiri de raă zboi, iar îân cazul unora dintre
îânvingaă tori, precum Italia, existau nemulţumiri referitoare la teritoriul considerat prea
mic pe care Italia l-a primit dupaă raă zboi de la fosta monahrhie Austro-Ungaraă . La
aceste probleme su-a adaă ugat: criza economicaă ce s-a declanşat la nivelul continentului
european şi reintegrarea foştilor combatanţi(soldaţi) îân viaţa civilaă .
Apariţia regimurilor autoritare şi totalitare s-a produs îân acest context tulbure, caâ nd
principiile democratice erau puse la îândoialaă îân multe din statele europene. Dupaă
Revoluţia bolşevicaă din 1917 şi state din Europa Centralaă şi de Vest au fost supuse
presiunii comuniste (Ungaria, Germania, imediat dupaă raă zboi). Ca o contrapondere la
asaltul comunist au apaă rut mişcaă ri de extrema dreaptaă care au acaparat puterea îân
unele state europene: (1920-Ungaria, 1922 Italia, 1923-Bulgaria)
® Prezentatți douaă caracteristici totalitare din secolul XX

CARACTERISTICI ALE REGIMURILOR TOTALITARE

Liderul(conducaă torul)- are puteri depline, el fiind cel care conduce îântreaga mişcare
politicaă , fiind chiar considerat un fel de divinitate pe paă maâ nt. Cuvintele şi scrierile
liderului au valoare inefabilaă ( nu pot fi puse la îândoialaă )IÎn cinstea sa existaă aşa numitul
cult al personalităţii, prin care se exacerbeazaă traă saă turile liderului şi se venereazaă
excesiv un conducaă tor aflat îân viaţaă , prin manifestaă ri pe stadioane, îân pieţe publice, etc.

Partidul unic:
- acesta are o birocraţie excesivaă (un aparat îântins la nivel naţional cu ramificaţii îân
toate domeniile)
- existenţa de conflicte la vaâ rful saă u rezolvate pe cale violent(arestaă ri, execuţii,
asasinate politice)
- discurs de tip dogmatic(aşa zisul limbaj de lemn, limbajul oficial folosit îân orice
ocazie)

Poliţia politică - scopul saă u principal a fost acela de a urmaă ri şi de a vaâ na orice
potenţial adversar politic(real sau îânchipuit). De multe ori, aceşti adversari
reprezentau categorii sociale sau etnice suspecte(chiaburii şi agenţii imperialişti - îân
Rusia societicaă sau îân URSS, sau evreii îân Germania Nazistaă ). Poliţia politicaă (CEKA,
NKVD, KGB îân regimul sovietic, GESTAPO - îân Gemania Nazistaă ) este dublataă de apariţia
38
îânchisorilor politice, dar şi a lagaă relor de muncaă sau de exterminare îân care erau
îânchişi toţi potenţialii adversari ai regimului respectiv.

Propaganda - Ideologia statului totalitar se consideraă datoare de a impune direcţiile îân

domeniul cultural-artistic, dar chiar şi îân domeniul ştiinţific. Astfel, mass- media este
controlataă total(ziare, radio, teelviziune, reviste, etc), şcoala serveşte scopurilor
regimului, prin îânregimentarea tinerilor îân organizaţii (pionierii, tinerii lui Hitler, etc.).
Deasemenea, sportul este folosit ca un mijloc de propagandaă al regimului pentru a
controla viaţa socialaă a cetaă ţenilor.Nu existaă loc de discuţii la adresa ideologiei
oficiale(sau aceasta este aspru pedepsitaă ), iar oamenii sunt îâncurajaţi saă devinaă
complici ai sistemului (turnaă tori ai vecinului, colegului de muncaă , ect.). Regimul politic
respectiv reprezintaă binele suprem îân confruntare cu raă ul suprem reprezentat de
diverse categorii sociale sau etnice. Existaă şi elemente de naturaă mitologicaă (eroul
salvator, omul superior, supraomul care au rolul de a mobiliza populaţia prin
raportarea acesteia la anumite valori din trecut )

PRACTICI TOTALITARE ÎN SECOLUL XX

Regimul fascist din Italia

Nu e considerat un regim totalitar,deoarece nu îântruneşte toate elementele necesare,
dar anumite practici politice desfaă şurate îân cadrul acestuia pot fi îâncadrate îân aceastaă
categorie.Acesta apare îân Italia ca urmare directaă a crizei sociale, politice şi economice
de dupaă Primul Raă zboi Mondial. Italienii erau nemulţumiţi de prevederile tratatelor de
pace de dupaă raă zboi , care nu le acordaseraă teritoriile la care ei sperau din cadrul fostei
monarhii austro-ungare: cele din sudul Austriei sau din Dalmaţia(Croaţia de azi). IÎn
1922, are loc marşul asupra Romei, prin care fasciştii îâl silesc prin presiune pe regele
Victor Emanuel saă îâi acorde puterea lui de Benito Mussolini. Partidul.Naţional Fascist
preia puterea deplinaă îân anul 1924, regele Italiei devenind un element de decor.

Caracteristicile regimului fascist

Naţionalism - reîânvierea gloriei Romei Antice (fascia era simbolul justiţiei îân Roma
anticaă , manifestaă ri imperiale)
Corporatism - sunt îânlocuite sindicatele cu corporaţiile (un sistem economic bazat pe
fuziunea capitalismului , paă straâ nd ierarhia socialaă , dar permiţaâ nd muncitorilor saă
negocieze pe baze egale cu proprietarii afacerilor îân problemele salariilor, programului
sau condiţiilor de muncaă ) Poliţie politicaă (OVRA) şi organizaţii paramilitare (caă maă şile
negre) ca sprijin principal al regimului Lichidarea opoziţiei
(de la asasinate politice - 1924 socialistul Matteotti, paâ naă la ameninţaă ri, cenzuraă ,
desfiinţarea partidelor politice sau a sindicatelor)
Cultul personalitaă ţii - Mussolini era denumit IL DUCE, manifestaţii etc.

39
Concordatul cu papalitatea - 1929 Acordul de la Laterano, prin care Mussolini
recunoştea suveranitatea statului papal, chiar dacaă pe un teritoriu minuscul îân jurul
Catedralei San Pietro.
Tendinţe imperialiste îân politica externaă - dorinţa de a domina Marea Mediteraneanaă
prin acţiuni îân Dalmaţia, Grecia şi Albania (reîânviind ideea Romei antice de MARE
NOSTRUM), dar şi aceea de a-şi crea un imperiu colonial îân Africa (îâncercaă ri de a
extinde posesiunile din Libia şi atacul din 1935 asupra Etiopia).

Regimul nazist din Germania

Este un regim politic totalitar de extrema dreaptă, reprezentat de Partidul Nazist
(Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor Gemania- NSDAP- Nationalsozialistische
Deutsche Arbeiterpartei, pe scurt, Partidul Nazist). Acesta a apaă rut îân Germania pe
fondul nemulţumirilor ce au urmat adoptaă rii Tratatului de la Versailles, prin care
Germania pierdea teritorii şi era umilitaă la plata unor despaă gubiri de raă zboi uriaşe. IÎn
timpul Republicii de la Weimar, din cauza crizei economice din anii 1929-1933, rolul
Partidului Nazist a crescut, fiind posibilaă caâ ştigarea alegerilor din 1932
- Ideologia partidului este expusaă îân lucrarea MEIN KAMPF (1926. Adolf Hitler)
- Liderul –Adolf Hitler numit CANCELAR(prim ministru) pe 30 ianuarie 1933, iar îân
1934 dupaă moartea preşedintelui Hindenburg, numit FUÜ HRER (conducaă tor)
- 1934 Acapararea îântregii puteri îân stat prin intermediul Batalionului de protectție
(Schutzstaffel -SS), o organizatție nazistaă paramilitaraă de elitaă , şi de caă tre GESTAPO,
poliţia secretaă a regimului, prin NOAPTEA CUŢITELOR LUNGI (30 iunie 1934 dupaă
îândepaă rtarea şi lichidarea organizaţiei paramilitare Batalioanele de Asalt (SA
Sturmabteilung sau Cămăşile brune) condusaă de Ernst Roö hm, care reprezenta o
ameninţare la ascensiunea lui Hitler,dar nemulţumeau prin acţiunile lor distructive şi
liderii armatei, pe care Hitler îâi dorea de partea sa), desfiinţarea partidelor politice şi a
sindicatelor, cenzura mass-media, controlul asupra bisericii.
- Caâ ştigarea îâncrederii populaţiei- creşterea economicaă puternicaă şi a standardului de
viaţaă i-au determinat pe germani saă nu conteste maă surile lui Hitler, care a continuat
raă fuielile politice arestaâ nd comunişti, socialişti, acuzaâ ndu-i de traă dare, mulţi fiind
executaţi, iar zeci de mii de persoane dispaă rute

Caracteristicile regimului nazist

1. Antisemitismul - 1935 Legile de la Nuö rnberg- legi rasiale prin care le erau interzise
evreilor dreptul de a a avea cetaă ţenie germanaă sau de a se caă saă tori cu cetaă ţeni germani
şi de a avea funcţii îân stat(lucru de care au profitat şomerii).
- 1938 Noaptea de cristal (9-10 noiembrie) –pogrom (atac masiv, spontan sau
organizat, contra unui grup minoritar), îâmpotriva evreilor, prin disturgerea
magazinelor şi a caselor acestora, ca urmare paâ naă la declanşarea raă zboiului, 200 000
de evrei au fugit din Germania, bunurile lor fiind confiscate.

40
 - 1942 Soluţia finalaă (exterminarea evreilor îân camere de gazare îân lagaă rele de la
Auschwitz-Birkenau, Belzec, Sobibor, Treblinka, Chelmno, Majdanek , dupaă ce se dorise o
deportare a acestora îân Madagascar, eşuataă din cauza dificultaă ţilor raă zboiului)
Au existat şi alte programe de exterminare a membrilor slabi sau handicapaţi, prin care
yeci de mii de persoane de origine gemanaă au fost eutanasiate, iar persoanele
considerate defecte din punct de vedere genetic au fost sterilizate(alcoolicii, cei cu boli
mintale).

2. Spaţiul vital (lebensraum) - ideea caă pentru a se dezvolta, popoarele au nevoie de un

spatțiu vital ia r îântreaga istorie a omenirii este o luptaă a statelor şi naţiunilor pentru a
cuceri sau menţine spatțiul de care au nevoie. El reprezenta dorinţa Germaniei de a-şi
maă ri teritoriul la est (îân dauna Polonie şi URSS).

3. Rasismul şi xenofobia(ura faţaă de straă ini) – rasa germanaă era considerataă puraă ,
arianaă , Germanii erau consideraţi rasa superioaraă , avaâ nd obligaţia de a menţine
puritatea rasialaă prin subordonarea raselor inferioare: evreii, ţiganii, slavii şi negrii.

4. Cultul personalitaă ţii - mari manifestaă ri organizate de ministrul pentru propagandaă ,

Joseph Goebbels îân favoarea regimului şi a conducaă torului (numit FUÜ HRER) mai ales îân
oraşul Nuö rnberg; îânregimentarea tinerilor îân organizaţii precum Tineretul Hitlerist
(Hitlerjugend); propagandaă agresivaă prin mass-media, sport (Jocurile Olimpice de la
Berlin din 1936 au reprezentat o ocazie pentru proslaă virea regimului nazist ),
spectacole, afişe, filme,etc. Deasemnea, lozincile folosite pentru a ridica moralul
oamenilor şi a demonstra maă reţia regimuli : Ein Volk, ein Reich, ein Führer!(Un popor, o
naţiune, un conducător!), folosirea semnului solar arian al zvasticii şi a acvilei, şi ideea
unui Imperiu de 1000 de ani, ca simboluri ale regimului.

®Demonstratți caă îân a doua jumaă tatea a secolul XX existaă practici totalitare (sau îân
epoca postbelicaă ).
Se prezintaă acelasț i context de dinainte, cu precizarea caă dupaă al Doilea Raă zboi Mondial
regimurile totalitare de dreapta au dispaă rut, dar a continuat saă existe regimul totalitar
de staâ nga, îân spetțaă regimul comunist. Acest regim a fost exportat îân Europa de Est de
sovietici care s-au folosit de Armata Rosț ie, îânvingaă toare îân raă zboi pentru a-sț i impune
propriul regim politic îân aceastaă parte a continentului.
Apoi se daă un exemplu de practicaă totalitaraă de la comunismul din Romaâ nia: de
exemplu : confiscarea propreitaă tții private cu cele douaă aspecte: natționalizarea
industriei (1948) sț i colectivizarea agriculturii(1948-1962).

®Prezentatți douaă practici totalitatere îân secolul XX:

– punerea îân practicaă a ideilor antisemite din Germania Nazistaă
41
– cultul personalitaă tții la URSS- Lenin sț i Stalin

Regimul comunist din Uniunea Sovietică

Prin revolutția bolsț evicaă din octombrie 1917, comunisț tii condusț i de Lenin au preluat
puterea îân Rusia, profitaâ nd de nemultțumirile legate de raă zboi, l-au arestat sț i ulterior
executat pe tțarul Nicolae al II-lea. Comunisț tii au pus bazele unei ideologii totalitare de
extrema staâ ngaă - descrisaă de Lenin îân documentul numit Tezele din aprilie, prin care
prelua ideile din secolul XIX lansate de Marx sț i Engels, privind lupta de clasă
(muncitori contra burghezie) sț i desfiinţarea proprietăţii private. El propunea controlul
muncitoresc al statului prin sistemul sovietelor (unitatea de organizare de bază a
societăţii, formată din consilii locale ale muncitorilor). Ideea revoluţiei mondiale prin
care saă se impunaă dictatura proletariatului(a oamenilor muncii) îân faţa aşa numitei
dictaturi a burgheziei.
Liderul - Lenin, dupaă moartea sa îân 1924, Stalin (abia din 1929 cu puteri depline, paâ naă
îân 1953)
Partidul: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice(PCUS), la îâncepul Partidul
Bolşevic(roşu)

Consolidarea puterii comunisteîn timpul lui Lenin

- NEP-ul(Lenin dorea îânlocuirea proprietaă ţii private cu cea de stat, colectivaă , prin
naţionalizarea industriei şi colectivizarea agriculturii, îânsaă conştient caă nu poate paă stra
puterea dacaă nu se aproprie de ţaă rani a amaâ nat acest pas, lansaâ nd, îân anul 1921, pe
fondul raă zboiului civil din Rusia, aşa numitul NEP-noul politica economica, îâmpaă rţea
paă maâ nt ţaă ranilor şi îâi laă sa saă -şi vaâ ndaă surplusul de produse, aceeaşi maă suraă fiind luataă
şi îân cazul micilor îântreprizaă tori
- desfiinţarea oricărei forme de opoziţie şi câştigarea războiului civil(cu ajutorul poliţiei
politice CEKA),
- formarea URSS (1922) Rusia, Ucraina, Belarus şi Republicile transcaucaziene

Caracteristici ale regimului comunist în timpul lui Stalin (stalinismul)

- centralism economic(statul subordona total economia)
- planificare anualaă şi cincinalaă (din 1928-1933 primul cincinal)- prin stabilirea de
obiective economice reprezentaâ nd caâ t trebuie saă producaă ţara îân acel interval
- naţionalizarea industriei (toate fabricile şi îântreprinderile treceau îân posesia statului)
- colectivizarea agriculturii-prin lichidarea unei îântregi categorii sociale cea a
chiaburilor sau kulacilor , cei mai harnici şi gospodari oameni ai satelor, de fapt (ca
urmare a acestui proces îân anii 1931-1932, 6 milioane de ucrainieni au fost ucişi prin
îânfometare, acuzaţi caă nu predau graâ nele autoritaă ţilor)
- industrializare forţataă (faă raă a ţine cont de distribuţia resurselor naturale ale ţaă rii) pe
baza industriei grle, metalurgicaă , energeticaă , constructoare de maşini. Se constuiesc

42
noi oraşe îân Siberia: Novosibirsk, sau îân alte zone nedezvoltate.Rezultatul este
creşterea producţiei industirale de caâ teva ori, dar cu costuri umane imense.
- Marea teroare(1936-1939)-milioane de oameni sunt deporaţi, trimişi îân lagaă re de
muncaă , arestaţi, asasinaţi. Adversarii erau elemente considerate antisovietice din
raâ ndul intelectualilor, a celor mai îânstaă riţi ţaă rani – chiaburii (kulacii), dar şi din
industrie şi transporturi sau armataă . Stalin îâşi eliminaă toţi adversarii politici (Kirov,
Troţki etc), foloseşte poliţia politicaă NKVD, apoi KGB, îân acest scop, trimite îân Siberia îân
lagaă re de exterminare numite GULAG îântregi categorii de oameni. Regimul nu iartaă nici
eroii armatei, nici oameni de ştiinţaă . Oamenii traă iesc zilnic cu spaima pierderii
libertaă ţii sau chiar a vieţii
- lichidarea unor populaţii îântregi(şapte popoare din URSS sunt exterminate, dintre
care cei mai importanţi sunt taă tarii din Crimeea)
- cultul personalitaă ţii (numeroase oraşe sau alte locuri primesc numele lui Stalin-
Stalingrad de exemplu, Leningrad, numele lui Lenin, se construiesc statui imense cu
liderii sovietici, mai cu seamaă cei doi, sportul, cultura devin obiecte de propagandaă ale
regimului,. IÎn timpul celui de-al doilea raă zboi mondial, Stalin este considerat salvatorul
ţaă rii, i se îânchinaă caâ ntece, poezii, tablouri, manifestaţii.
1956 - Hruşciov denunţaă regimul lui Stalin, cultul personalitaă ţii şi abuzurile sale
1985 Gorbaciov îâncepe politica de PERESTROIKA(reconstrucţie) şi GLASNOST
(transparenţaă )
1991 - URSS se desfiinţeazaă , comunismul e îânlaă turat

Regimul comunist din România

Termeni : expropriere, stalinist, epurare, prim secretar, naţional comunist, naţionalizare,
industrializare, colectivizare, cincinal, industrie extensivă, SOVROM, CAER, GAC,
CAP,chiaburi, proletcultismul

Cauzele instaurării regimului comunist în România

®Numitți doi factori(cauze) ale instauraă rii regimului comunist îân Romaâ nia(pot fi doi
interni sț i doi externi)
a. Cauze (factori externi)
- alianţa (numitaă Natțiunile Unite) URSS cu Anglia sț i SUA îâmpotriva Gemaniei naziste sț i
concesiile faă cute de cele douaă state occidentale rusț ilor, (îâncheierea unui acord îântre
Churchill sț i Stalin(9 octombrie 1944, Conferintța de la Moscova) prin care se îâmpaă rtțeau
sferele de influentțaă îân Europa de Raă saă rit, Romaâ nia urmaâ nd saă aibaă 90% influentțaă
sovieticaă , conferintțele de la Yalta sț i Potsdam -1945, unde aceste aspecte au fost
reconfirmate)
-Victoriile Armatei Roşii pe frontul de est, şi ocuparea unui teritoriu paâ naă la vest de
Berlin

43
-Politica URSS de a-şi impune, cu sprijinul Armatei Roşii, propriul regim politic, cel
comunist îân statele aflate îân sfera sa de influenţaă (ocupate militar)- Romaâ nia, Polonia,
Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria,
b. Cauze (factori interni)
-momentul 23 august 1944 (lovitura de stat)- mareşalul Antonescu era arestat,
îântoarcerea armelor îâmpotriva armatei germane şi îâncheierea arminstiţiului cu
Naţiunile Unite(12 septembrie 1944).
- prezenţa Armatei Roşii pe teritoriul Romaâ niei, care acţiona ca o forţaă de ocupare, îân
timp ce armata romaâ naă se lupta pe frontul de vest( îân Transilvania, Ungaria,
Cehoslovacia, Austria chiar).
- reîânfiinţarea Partidului Comunist (format îân 1921, scos îân afara legii îân 1924 pentru
acţiuni care vizau distrugerea Romaâ niei Mari) şi folosirea lui, cu sprijin sovietic pentru
a ajunge la guvernare.

Etapele instaurării regimului comunist în România

®Prezentaţi un fapt istoric prin care s-a schimbat regimul politic îân a doua jumaă tate a
sec. XX
®Prezentaţi un fapt istoric desfaă şurat ca urmare a unui eveniment internaţional din
secolul XX îân urma caă ruia s-a schimbat regimul politic(este al doilea război mondial şi
instaurarea comunismului)

a. Etapa coaliţiei (alianţei cu alte partide) 23 august 1944-6 martie 1945

– Primul guvern- comuniştii se folosesc de alianţa numitaă FRONTUL NAŢIONAL
DEMOCRAT ( PCR, PSD, Frontul Plugarilor) pentru a prelua puterea, avaâ ndu-l pe
Lucreţiu Paă traă şcanu drept ministru secretar de stat îân primul guvern condus de un
militar, generalul Saă naă tescu(august-octombrie 1944)
– Al doilea guvern (gen. Saă naă tescu nov-decembrie1944)- Lucreţiu Paă traă şcanu drept
ministru justiţiei
– Al treilea guvern (generalul Raă descu decembrie –martie 1945)- 5 ministere conduc
comuniştii, cu presiuni mari din partea acestora pentru a prelua puterea
(manifestaţiile din februarie 1945)
b. Etapa comunizării (preluării puterii depline) 6 martie 1945 -30 decembrie 1947
- 6 martie 1945-primul guvern comunist condus de Petru Groza la intervenţia directaă a
sovieticilor (trimisul Moscovei, Andrei Vaâ şinski) îân faţa regelui Mihai, îân care se mai
regaă seau îânsaă şi personalitaă ţi din vechile partide istorice, pe care comuniştii îâncercau
saă -i discrediteze.
-9 martie 1945- se restabilea controlul romaâ nesc asupra NV Transilvaniei pierdut îân
1940
- Martie 1945- reforma agarară- se expropriau (intrau îân posesia statului) moşiile de
peste 50 ha
- greva regală (august 45- ianuarie 46) regele Mihai, refuzaă semnarea actelor
guvernului
44
-falsificarea alegerilor legislative (19 noiembrie 1946)- comuniştii aflaţi îân alianţaă cu
alte partide de staâ nga(Blocul Partidelor Democratice), obţin 70% din voturi, deşi PNŢ
caâ ştigase alegerile. S-au folosit de prezenţa Armatei Roşii a unor grupuri de
intimidare(baă taă uşi) care ameninţau populaţia
-eliminarea partidelor politice istorice (PNL şi PNŢ)- arestarea liderilor ţaă raă nişti Iuliu
Maniu şi Ion Mihalache îân 1947, acuzaâ ndu-i caă au vrut saă fugaă din Ţaraă dupaă ce
comuniştii le pregaă tiseraă un avion şi presiunile asupra liderului liberal Constantin
Braă tianu pentru ca partidul saă u saă -şi îânceteze activitatea
- abdicarea forţataă a regelui Mihai (30 decembrie 1947) Romaâ nia devine republicaă
popularaă .

Regimul Stalinist condus de Gheorghe Gheorghiu Dej

® Prezentaţi un fapt istoric prin care regimul Stalinist(sau regimul lui Dej) s-a implicat
îân relaţiile internaţionale sau îân politica externaă îân a doua jumaă tate a secolului XX şi o
consecinţaă a acestui fapt pentru Romaâ nia
Se prezintă intrarea României în Pactul de la Varsovia, cu poziţia acesteia faţă de
revoluţia din Ungaria 1956 şi consecinţa acestui fapt istorie este întărirea relaţiilor
Românei cu URSS, ca urmare, în 1958 Armata Roşie a fost retrasă din România de către
Nikita Hruşciov, liderul sovietic.

Dupaă abdicare regelui Mihai, Romaâ nia devine un stat totalitar, dupaă modelul sovietic
stalinist, îân care puterea e concentrataă îân maâ inile Partidului Comunist (devenit îântre
anii 1948- 1965- Partidul Muncitoresc Romaâ n)

RELAŢIILE EXTERNE ALE REGIMULUI STALINIST DIN ROMÂNIA

A ) IÎN PRIMA FAZAĂ , imediat dupaă raă zboi, subordonare politică totală faţaă de Uniunea
Sovieticaă
● 1948- 1949, condamnarea acţiunilor regimului iugoslav condus de Tito care se
detaşa de sovietici
● 1949 participarea la CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), organizaţie a
statelor comuniste care se ocupa cu schimburile comerciale îântre aceste state
● 1955 participaă la Tratatul de la Varşovia (alianţaă politico- militaraă a statelor
comuniste opusaă NATO)
● 1956 Revoluţia din Ungaria îâmpotriva regimului comunist- Romaâ nia oferaă sprijin
sovieticilor(tancurile lor trec prin ţara noastraă ) pentru a îânaă buşi revolta, conducaă torul
acesteia, Imre Nagy este arestat şi deţinut aici.
® Precizaţi douaă evenimente internaţionale(douaă fapte istorice) prin care regimul
stalinist se implicaă îân relaţiile internaţionale.
1.CAER 1949
2. Revoluţia din Ungaria 1956
3. Respingerea planului Valev(1964)

45
B ) IÎN A DOUA FAZAĂ , dupaă moartea lui Stalin îân 1953 , distanţare politică faţaă de
Uniunea Sovieticaă , îân contextul îân care acţiunile acestuia îâncep saă fie condamnate îân
URSS de Hruşciov, urmaşul saă u
● 1958 retragerea trupelor sovietice din Romaâ nia (singurul stat comunist îân care s-a
îântaâ mplat aceasta)
●dupaă 1960:
- reluarea legăturilor cu Occidentul îân domeniul ştiinţifoc şi cultural
- reluarea relaţiilor diplomatice cu Iugoslavia
●1964 - respingerea Planului Valev - prpus de un bulgar ce prevedea specializarea
economicaă a statelor comuniste, urmaâ nd ca Romaâ nia şi Bulgaria plus Ucraina(ca parte
a URSS) saă se specializeze pe producţia agricolaă , iar Cehoslovacia şi Ungaria pe cea
industrialaă ( practic Romaâ nia devenea dependentaă de acest sistem).

- Declaraţia din aprilie 1964- Dej refuza amestecul extern, suţinaâ nd ideea suveranitaă ţii
naţionale şi pricipiul egalitaă ţii îântre statele şi partidele comuniste

CARACTERISTICI INTERNE ALE REGIMULUI STALINIST DIN ROMÂNIA

® Precizaţi douaă practici politice ale regimului stalinist din Romaâ nia(lupta pentru
putere şi constituţiile).

1. POLITIC
● Partidul unic 1948/1965 PMR (Muncitoresc) – prim secretar G.G. Dej prin fuziunea
PCR-PSD
● lupta pentru putere - manifestataă prin epurări( eliminaă ri prin maă suri represive)
-1948 arestarea lui Lucreţiu Paă traă şcanu, acuzat de tendinţe burgheze (1954
executat)
- 1952 eliminarea echipei pro moscovite Ana Pauker, Vasile Luca
- 1957 eliminarea adversarilor lui Dej pe fondul destalinizaă rii I.Chişinevschi,
M.Constantinescu
● adoptarea constituţiilor din 1948 şi 1952, inspirate din Constituţia sovieticaă ,
rolul Partidului, Parlament unicameral- Marea Adunare Naţionalaă , subordonarea
economicaă , etc.

® Prezentaţi un fapt istoric adoptat pe plan intern îân timpul regimului comunist (sau
îân timpul regimului stalinist, atentie!!! Nu din timpul regimului naţional comunist!) şi o
consecinţaă a acestui fapt pt. Romaâ nia
Se prezintă confiscarea proprietăţii private din România cu cele două elemente,
naţionalizarea şi colectivizarea.
Consecinţa este că nu mai există economie de piaţă, o cerinţă fundamentală pt.
funcţionarea unui stat democratic.

46
® Precizaţi douaă fapte istorice adoptate pe plan intern îân timpul regimului stalinist din
Romaâ nia şi douaă consecinţe ale acestora.
Naţionalizarea şi colectivizarea şi consecinţă nu mai există economie de piaţă şi arestări
ale ţăranilor care s-au opus colectivizării.

2. ECONOMIC
○ 11 iunie 1948- naţionalizarea tuturor mijloacelor de producţie (industria, baă ncile,
transporturile, comerţul) au fost confiscate îân mai multe etape ajungaâ ndu-se la teatre,
farmacii, cinematografe.
○ 1948 -planificarea centralizataă dupaă model sovietic, anual, apoi cincinal (pe 5 ani
planificare)1951-1955
○ industrializarea forţataă - s-a manifestat imediat dupaă preluarea puterii,
-accentul pe industria grea: electricaă , chimicaă , metalurgicaă , constructoare de maşini
industriale.
-mari şantiere naţionale, cu mii de muncitori deplasaţi (la baraje, combinate, drumuri).
- industrie extensivă (accent pe cantitate, nu calitate), stahanovism(vezi URSS).
- SOVROM- îântreprinderi sovieto-romaâ ne prin care se dorea plata datoriilor de raă zboi
pt. Ruşi.
- CAER (vezi mai sus, relaţiile externe):
○ 1948-1962- colectivizarea agriculturii- trecerea terenurilor agricole îân proprietatea
statului, dupaă modelul sovietic, prin îânfiinţarea GAC (Gospodaă rii Agricole Colective) şi
apoi CAP(Cooperative Agricole de Producţie )
-s-a realizat prin măsuri represive: arestaă ri(80 000 ţaă rani), ameninţaă ri, corupţie,
propagandaă
- a existat rezistenţă din partea ţaă ranilor (revolte, raă scoale, fuga îân munţi,refuzul plaă ţii
cotelor =produse )
- distrugerea elitelor satului (cei mai îânstaă rţi ţaă rani, numiţi chiaburi, erau urmaă riţi cu
precaă dere)
- la finalul campaniei, 96% din suprafaţa ţaă rii a fost colectivizataă , restul ţaă ranilor
oricum plaă teau cote
- consecinţe dezastuoase pentru lumea ruralaă , distrugaâ nd ordinea constiutaă îân generaţii
de oameni, ţaă ranii, lipsiţi de proprietate au luat calea exodului spre oraş, pe fondul
industrializaă rii, unde de multe ori nu s-au adaptat; ţaă ranii raă maşi au fost nevoiţi saă
munceascaă pentru stat, neavaâ nd interesul de a-şi apaă ra proprietatea care nu mai
exista, ceea ce a condus la dezinteresul faţaă de o muncaă îân folosul altora.
® Precizaţi 3 maă suri luate pe plan cultural de caă tre regimul stalinist
3. CULTURAL
Ca orice regim totalitar, regimul comunist din Romaâ nia şi-a pus amprenta şi asupra
vieţii cultural-artistice, dorind modelarea caracterului omului îân acord cu ideile
marxist-leniniste şi formarea, îântr-o ultimaă instanţaă a omului nou. Pentru aceasta
regimul stalinist din timpul lui Dej s-a folosit de urmaă toarele:
- Ruperea oricaă ror legaă turi de ordin cultural cu Occidentul
47
- reorganizarea instituţiilor culturale, pe baze noi, pentru folosul regimului(arta,
istoria,literatura)
- rescrierea manualelor şcolare îân conformitate cu interesele regimului(Istoria- Mihail
Roller )
- oreorganizarea îânvaă ţaă maâ ntului pe model sovietic, lima rusaă devine obligatorie îân
şcoli
- cultura proletariatului era promovataă intens (proletcultismul)
- religia interzisaă şi promovarea ateismului, cu maă suri dure îâmpotriva Bisericii Greco-
Catolice
- folosirea cenzurii îân domeniul cultural,caâ t şi ştiinţific(index al caă rţilor interzise-8000
îân 1948)
Dupaă 1958, o dataă cu retragerea Armatei Roşii din Romaâ nia se manifestaă o realtivaă
relaxare a maă surilor îân domeniul cultural, fiind desfiinţate o serie de instituţii care se
ocupau cu rusificarea, Institutul Maxim Gorki, sau Muzeul Romaâ no-Rus.

4. Regimul naţional- comunist condus de Nicolae Ceauşescu

®Numitți douaă cauze ale instauraă rii regimului natțional comunist din Romaâ nia
– Moartea lui Dej
– Ceausț escu considerat ca o soluţie de compromis
Dupaă moartea lui Gh. Gheorghiu Dej, s-a impus îân funcţai de secretar general al
partidului,N. Ceauşescu, un taâ naă r vaă zut de liderii marcanţi ai partidului ca o soluţie de
compromis, care la acel moment nu reprezenta o ameninţare pentru interesele
acestora.Regimul lui Ceauşescu poartaă numele de naţional comunist, deoarece acesta a
îâncercat saă implementeze un sistem politico- economic bazat pe forţe proprii, îântr-o
oarecare dependenţaă faţaă de ruşi, punaâ nd accent pe elemente de tip naţional, ataâ t îân
politica internaă , caâ t şi îân relaţiile externe

1. RELAŢIILE EXTERNE ALE REGIMULUI NAŢIONAL- COMUNIST DIN ROMÂNIA

® Prezentatți un fapt istoric prin care regimul natțional comunist (sau regimul lui
Ceausț escu) s-a implicat îân relatțiile internatționale sau îân politica externaă îân a doua
jumaă tate a secolului XX sț i o consecintțaă a acestui fapt pentru Romaâ nia – se prezintă:
1968 Ceauşescu - Cehoslovacia şi consecinţa relaţiile pozitive ale regimului cu
Occidentul: vizitele şi relaţiile economice: Dacia, Oltcit, clauza naţiunii celui mai
favorizate
a. Perioada 1965-1971 - este continuataă linia de relativaă independentțaă fatțaă de URSS
îânceputaă de regimul Dej
1967 - îân timpul raă zboiului israeliano-arab e singura tțaraă comunistaă ce mentține
legaă turile diplomatice cu Israel
1967 - e singurul stat comunist ce stabilesț te relatții diplomatice cu RFG(Rep. Federalaă
Germanaă , stat democratic)

48
1968 - momentul de glorie al regimului pe plan internaţional, îân contextul îân care
Revolutția din Cehoslovacia a fost brutal îânfraâ ntaă de interventția trupelor Tratatului de
la Varsț ovia, coordonate de sovietici. Ceausț escu tține un discurs îân fatța a zeci de mii de
oameni la balconul Comitetului Central al Partidului Comunist, condamnaâ nd
interventția straă inaă îân afacerile interne ale alrot state(cu trimitere directaă la actțiunile
rusț ilor la Praga) sț i refuzaă trimiterea de trupe romaâ nesț ti sau orice alt ajutor militar îân
scopul invaziei. Momentul este bine exploatat pe plan extern, Occidentul privindu-l ca
pe un erou care îândraă znesț te saă se opunaă politicii Moscovei, consideraâ nd Romaâ nia
punctul slab al sistemului comunist.
IÎn aceste conditții au loc vizitele lui Charles de Gaulle (Frantța 1969) sț i Richard Nixon
(SUA – 1969 - primul presț . american ce vizita o tțaraă din blocul politic comunist),
Gerald Ford, dar sț i sț i vizita lui Ceausț escu la Londra(1978), primit fiind de Regina
Elisabeta a II-a. Tot acum, Frantța deschide fabricile Renault (DACIA Pitesț ti), Citroen
(OLTCIT Craiova )iar SUA acordaă Romaâ niei clauza natțiunii celei mai favorizate(care
permitea dezvoltarea de relatții economice îân conditțiile cele mai avantajoase) . Toate
aceste realizaă ri au concolidat pozitția lui Ceausț escu nu doar pe plan extern, ci sț i pe plan
intern.
® Precizatți douaă evenimente internatționale(douaă fapte istorice) prin care regimul
natțional comunist se implicaă îân relatțiile internatționale.
1. Revoluţia din Cehoslovacia 1968
2. Semnarea actului de la Helsinki 1975

b. Perioada 1971- 1989 – perioada de relativaă deschidere fatțaă de Occident se îâncheie

brusc dupaă vizitele din
1971 - China şi Coreea de Nord caâ nd Ceausț escu, impresioant de ceremoniile fastuase la
care a asistat a declansț at îân Romaâ nia cultul personalitaă tții dus la maă suri de
neimaginat(manifestatții cultural artistice sportive etc).
1975 - Semnarea la Helsinki a actului final al CSCE(Conferintța pentru Securitate sț i
Cooperare îân Europa) prin care statele comuniste, inclusiv Romaâ nia se angajau saă
respecte drepturile omului sț i cetaă tțeanului, îân schimbul recunoasț terii de caă tre Occident
a regimurilor comuniste din Europa Centralaă sț i de Est. Ceausț escu a semnat sț i actele
ulterioare din cadrul Conferintței, dar a îâncaă lcat constant prevederile acestora.
După 1980 - izolarea treptată a României pe plan intenaţional- Ceausț escu refuzaă
colaborarea cu Mihail Gorbaciov, noul lider politic de la Moscova sț i nu doresț te
aplicarea reformelor pe care acesta le promoveazaă glasnost (transparentțaă politicaă ) sț i
perestroika(restructurare economicaă ). Americanii vaă d îân noul lider sovietic un
partener mult mai credibil de negocieri decaâ t Ceausț escu.

® Prezentaţi un motiv al caă derii regimului naţional comunist.

Criza petrolului, economicaă din anii 80, criza alimentaraă , introducerea cartelelor
alimentare şi energia restrcţionataă populaţiei, exemplu 20 de litri de benzinaă pe
cartelaă fiecaă rei maşini.
49
IÎn acelasț i timp, Ceausț escu se autoizoleazaă pe plan internatțional, preferaâ nd legaă turi
straâ nse cu statele arabe sau africane îân sperantța dezvoltaă rii unor relatții comerciale
care de fapt s-au tradus îân investitții costisitoare ale Romaâ niei îân Siria, Egipt, etc. IÎn
plus, dupaă criza petrolului din 1973 care a determinat cresț terea pretțului de 4 ori, sț i
raă sturnarea regimului iranian îân 1979 de caă tre fundamentalisț tii religiosț i sperantțele
economice ale regimului de a se baza pe petrolul arab au suferit o puternicaă lovituraă ,
iar economia romaâ neascaă a intrat pe o pantaă descendentaă .

2. POLITICA INTERNĂ A REGIMULUI NAŢIONAL- COMUNIST DIN ROMÂNIA

® Precizaţi patru practici politice ale reg. naţional comunist (rotirea, Elena,
reabilitarea, Ceauşescu preşedinte)
1. POLITIC
a. Perioada 1965-1971:
1965 - se revine la denumirea de PARTIDUL COMUNIST ROMAÎ N
1965 - numele REPUBLICA SOCIALISTAĂ ROMAÎ NIA (cu scopul de a faă uri întâi
socialismul, ca o etapaă îânainte de realizare a comunismului) sț i se introduce îân doctrinaă
ideea de natționalism (de aici natțional-comunist)
1967- Ceausț escu e sț eful Consiliului de Stat, consolidaâ ndu-sț i pozitția pe plan intern,îân
conditțiile succeselor externe
-Dupaă modelul destalinizaă rii din URSS, Ceausț escu criticaă regimul lui Dej, se îâncearcaă
reabilitarea unor lideri caă zutți victime represiunii staliniste (Lucretțiu Paă traă sț canu,
Sț tefan Forisț )
b. Perioada 1971-1989- etapa regimului personal:
Se decide trecerea la o nouaă etapaă îân plan politic- cea a socialismului multirateral
dezvoltat( îân sensul îân care se dorea diversificarea domeniilor îân care saă se aplice
fundamentele regimului de extrema staâ ngaă ).
1971 - adoptarea TEZELOR DIN IULIE –se intensificaă cenzura, cultul personalitaă tții(vezi
vizitele din China sț i Coreea de Nord), se intensificaă controlul ideologic îân toate
domeniile, inclusiv propaganda îân sț coli sț i universitaă tți.
1974 - Ceausț escu devine PRESț EDINTE al Republicii Socialiste Romaâ nia(functție nou
îânfiintțataă ), detținaâ nd practic control total asupra vietții politice, prin metode precum:
-rotirea cadrelor(oficialii care paă reau incomozi sistemului erau schimbatți din functții)
-cenzura generalizataă îânsotțitaă de maă suri represive la adresa potentțialilor dusț mani ai
sistemului
-impunerea rudelor sale îân pozitții importante(Elena C.- prim viceprim-ministru)

2. ECONOMIC ŞI SOCIAL
® Prezentatți un fapt istoric adoptat pe plan intern îân timpul regimului natțional
comunist! sț i o consecintțaă a acestui fapt pt. Romaâ nia
Industrializarea cu urbanizarea şi sistematizarea satelor , iar consecinţa depopularea
satelor!
50
® Precizatți douaă fapte istorice adoptate pe plan intern îân timpul regimului stalinist din
Romaâ nia sț i douaă consecintțe ale acestora.
1. industrializarea masivă, consecinţă urbanizare şi depopulare sate 2. Decretul din
1966, consecinţă creşere demografică puternică(dublarea numărului de naşteri şi
mortalitate ridicată în rândul femeilor care recurg la avorturi clandestine)

- Este continuat procesul de industrializare îânceput îân vremea lui Dej, dar, spre
deosebire de acesta, faă caâ ndu-se apel la tehnologie occidentalaă (DACIA, OLTCIT).
Rezultatele nu se lasaă asț teptate. Cresț te productția îân industrie +agriculturaă , se dezvoltaă
infrastructura, cresc exporturile. Ca urmare, cresț te sț i nivelul de trai , iar maă surile
represive sunt atenuate. Cu toate acestea, industrializarea nu a tținut cont de
potentțialul de dezvoltare al diferitelor regiuni, astfel îâncaâ t au apaă rut orasț e
monoindustriale, bazate doar pe o anumitaă ramuraă de activitate(Galatți, Resț itța,
Hunedoara –siderurgic, Ploiesț ti-petrol, Petrosț ani, Lupeni-carbune)
- Ceausț escu pune accent pe urbanizare masivaă construind noi cartiere îân marile orasț e
(Bucuresț ti, Brasț ov, Cluj) sau transformaâ nd orasț e neîânsemnate îân centre industriale
(orasț ele din Valea Jiului, Victoria, Mizil, Comaă nesț ti). -Sunt îânsaă sistematizate satele(de
fapt desfiintțate, prin transformarea îân localitaă tți de tip urban, demolaâ nd casele sț i
mmutaâ nd oamenii îân blocuri insalubre, majoritatea construite rapid, faă raă utilitaă tțile
elementare îân centrul satului, proces ce a determinat exodul masiv al populatției rurale
caă tre marile orasț e îân contextul industiralizaă rii fortțate )
- Pe plan social se hotaă raă sț te o nouaă politicaă demograficaă , Decretul din 1966, prin care
se interzic avorturile, avaâ nd drept consecintțaă o dublare a numaă rului de nasț teri îân anii
urmaă tori, dar sț i numeroase cazuri de complicatții medicale sț i deces îân raâ ndul femeilor,
care apelau la metode ilegale pentru îântreruperea sarcinilor.
- Dupaă 1980 se pune accentul pe industria grea(metalurgicaă , minieraă , constuctoare de
masț ini). IÎncep proiecte mari de infrastructură(Canalul Dunaă re-Marea Neagraă ,
Transfaă gaă raă sț anul, Marile hidrocentrale-mari baraje, Portțile de Fier, Bicaz, Vidraru, etc,
drumuri,sț osele), dar sț i proiecte faraonice- Casa poporului sau sistematizarea centrului
Bucuresț tiului(Zona Unirii, cu demolarea multor obiective istorice, biserici, etc, pentru
a face loc unei arhitecturi de tip comunist dominataă de blocuri monotone). Acelasț i
proces e suferit de toate marile orasț e culturale ale tțaării care suferaă mutilaă ri care nu
mai pot fi niciodataă remediate, prin distrugerea centrelor istorice.

® Prezentaţi un motiv al caă derii regimului naţional comunist

- 1981- Ceausț escu doresț te plata datoriilor externe, de 10 miliarde de dolari , fortțeazaă
exporturile mai ales îân state din lumea arabaă sau africanaă , consumul intern e total
neglijat, alimentele devin o raritate, apar cartelele pentru bunurile de strictaă
necesitate(paâ ine, ulei, zahaă r, carne-se stabilea o cantitate lunaraă pentru fiecare
persoanaă , evident mult sub limita unui trai decent). Deasemenea, sunt raţionalizate
apa caldaă , curentul electric, gazele, caă ldura pe timp de iarnaă
51
(îân sensul îân care acestea sunt disponibile doar caâ teva ore pe zi), iar programul tv este
redus la 2 ore pe zi , cu exceptția duminicii (20-22), timp îân care propaganda regimului
functționa din plin. Pentru a tține îân fraâ u populatția, actțiunile Securitaă tții se intensificaă ,
îâncaă lcaâ ndu - se grav drepturile sț i libertaă tțile cetaă tțenesț ti.

CULTURAL
® Precizatți 3 maă suri luate pe plan cultural de caă tre regimul stalinist

- Are loc o destindere relativaă , cultura iese de sub mantia sovieticaă , intelectualii sunt
promovatți
- Au loc schimburi sț i experientțe culturale cu Occidentul mai ales îân sț tiintțele
exacte(vizite, seminarii etc.)
- Istoria pune accentul pe natțioanlism, uneori exacerbat(ideea dacilor, a marilor
domnitori )
- Totusț i, cenzura functționeazaă îân continuare, chiar dacaă la un nivel mai scaă zut decaâ t
îânainte
- După 1971, se produce o schimbare majoraă , legaă turile cu Occidentul sunt taă iate,
cenzura se amplificaă , istoria e rescrisaă îân interes de partid, romaâ nii sunt consideratți
îânvingaă tori, mari inventatori îân sț tiintțaă etc.
- Se creeazaă Academia Ştefan Gheorghiu,ce îângloba doenii ca sociologia sț i jurnalistica,
îân slujba regimului
- Cultul Personalitaă tții, ajunge la dimensiuni grotesț ti ( Ceausț escu e numit- geniul
Carpaţilor, Marele Cârmaci, Primul Fiu al Patriei, Cel Mai Iubit Conducător), au loc
manifestatții(Caâ ntarea Romaâ niei, Defilaă ri de 23 august dar lsț i cu alte ocazii, dupaă model
corean, totul îân cinstea cuplului prezidentțial), tablouri, poezii, omagii, muzee dedicate
regimului, imaginea lui Ceausț ecu folositaă îân orice salaă de clasaă sț i pe prima paginaă a
manualelor sț colare, manifestaă ri sportive, tinerii îânrolatți îân organizatții(sț oimii patriei-
graă dinitțaă; pionieri-sț coalaă ; UTC - Uniunea Tinerilor Comunisț ti), Totul e folosit pentru
preamaă rirea cuplului Ceausț escu.

5. Represiunea Comunistă
® Precizaţi 2 elemente ale represiunii comuniste.
1.Securitatea şi 2. Miliţia

® Precizaţi 3 maă suri ale regimului comunist îân ceea ce priveşte represiunea:
Arestare lideri politici ai opoziţiei, deportări, lagăre de muncă, închisori de exterminare
cu exemple pentru fiecare

Fiind un sistem impus cu fortța, comunismul avea nevoie de un aparat represiv care saă
tținaă îân fraâ u masele populare sț i orice îâncercare de protest la adresa acestuia saă fie rapid
stopataă .

52
 1945-1948 - sunt arestatți liderii politici interbelici(Maniu, Mihalache), fosț ti legionari,
industriasț i, bancheri
1948 - se îânfiintțeazaă SECURITATEA- condusaă de agentți sovietici(Gheorghe Pintilie)
avaâ nd ca tțintaă elita politicaă interbelicaă , intelectualii, preotții tțaăraă nimea sț i orice potentțial
suspect la adresa regimului
1949 - se îânfiintțeazaă MILITț IA sț i lagaă re de muncaă fortțataă (Canalul Dunaă re Marea Neagraă ,
Delta Dunaă rii)
- îâncep deportaă rile îân Baă raă gan(persoanele considerate suspecte, mai ales din Banat,
unde comunisț tii se temeau de influentța iugoslavaă , erau trimise saă locuiascaă îân locuintțe
improvizate, îân caâ mp deschis- circa 200 000 )
- apar îânchisorile de exterminare Jilava, Aiud, Gherla, Sighet, Raâ mnicu Caă rat, Poarta
Albaă
1951- sistemul de reeducare de la Pitesț ti(studentții suspectți erau arestatți, torturatți de
altți pusț caă riasț i, cu scopul final de a le sț terge memoria sț i de a-i reeduca îân spirit
comunist)
1962- îâncepe eliberare adetținutților politici, îân conditțiile destalinizaă rii sț i a relativei
îândepaă rtaă ri de politica URSS
Dupaă 1964, sistemul represiv capaă taă forme mai subtile, exterminarea fizicaă fiind
îânlocuitaă de un sistem bine pus la punct de informatori, ascultarea convorbirilor
telefonice, domiciliu fortțat pentru adversarii regimului,folosirea spitalelor de psihiatri
pentru posibilii suspectți sau fabricarea unui dosar personal cu care oamenii erau
sț antajatți. Chiar sț i asț a numeroase persoane au fost maltratate de Securitate, mergaâ nd
paâ naă la exterminarea fizicaă . IÎn timpul regimului lui Dej, 600 000 de oameni au fost
detținutți politici sub diferite forme.

6. Disidenţa anticomunistă- Forme de rezistenţă anticomunistă

® Precizaţi 2 elemente ale disidenţei anticomuniste - două din ele la alegere
® Prezentaţi o modalitate de acţiune a disidenţei anticomuniste - se prezintă rezistenţa
armată din munţi

Desț i era un regim impus, comunismul romaâ nesc nu s-a confruntat cu revolte politice
importante ca celalalte state din blocul sovietic, Polonia, Ungaria, sau Cehoslovacia.
Cauzele sunt diverse: slaba organizare a disidentței, existentța unei retțele de
informatori, teama de eventualele maă suri dure care mergeau paâ naă la exterminarea
fizicaă , dar sț i colaborarea perfectaă îântre fortțele de represiune(Securitatea sț i Militția)

1.Rezistenţa armată (Partizanii din muntți, dupaă numele rezistentței antinaziste

iugoslave ) 1944-1958.
Oamenii credeau caă regimul comunist va fi unul de scurtaă durataă , fiind convinsț i de
iminentța unei interventții americane. De aceea, fosț ti militari din regimul Antonescu,
legionari, fosț ti membri ai partidelor democratice, intelectuali, tțaărani nemultțumitți de
colectivizare au organizat o rezistentțaă armataă , mai ales îân zone inaccesibile(Muntții
53
Carpatți, Delta Dunaă rii). Folosirea Securitaă tții care a folosit maă suri represive mai ales
asupra acelora care-i aprovizionau pe partizani (tțaăranii din satele din jur, îân primul
raâ nd), dar sț i sistemul de traă dare, bine regizat de regim a determinat prinderea sț i
lichidarea majoritaă tții grupurilor de rezistentțaă: Haiducii Muscelului, Sumanele Negre,
Haiducii lui Avram Iancu, Grupul Carpatin Făgărăşean, Graiul Sângelui, Organizaţia T. S-
au remarcat printre partizani, coloneii Utțaă(Maramuresț )sț i Arsenescu(Faă gaă rasț ) sț i
grupul condus de fratții Arnaă utțoiu, tot îân Faă gaă rasț . Treptat, aceste grupuri sunt lichidate,
îân conditțiile îân care interventția SUA s-a dovedit utopicaă .

2. Rezistenţa ţărănească (anticolectivizare) 1949 -1962

Tț aăranii au refuzat îânscrierea îân GAC sau CAP, nu au plaă tit cotele obligatorii impuse, au
atacat sediile locale de primaă rie sau ale Partidului, existaâ nd multe revolte spontane
reprimate crunt de Securitate, prin deportaă ri, arestaă ri, executții(se estimeazaă caă 80 000
de tțaărani au fost arestatți îân acest proces de colectivizare)

3. Revoltele muncitoreşti - specifice perioadei de dupaă 1970

Nivelul de trai tot mai scaă zut sț i esț ecurile politicii economice a regimului Ceausț escu au
determinat declansț area unor revolte muncitoresț ti, cu caracter economic îân primul
raâ nd(cerintțele erau de ordin economic- viatțaă mai bunaă , conditții de muncaă
îâmbunaă taă tțite, cresț terea salariilor). Nu s-a pus la îândoialaă prin aceste revolte
legitimitatea regimului comunist, asț a cum se îântaâ mplase îân revolutțiile anticomuniste
din statele vecine(Ungaria, Cehoslovacia)
1977- Minerii din Valea Jiului au protestat din cauza conditțiilor de muncaă grele,
Ceausț escu a intervenit personal, fiind sechestrat de muncitori îân minaă . Liderii au fost
arestatți, anchetele securitaă tții au detensionat situatția
1987- Revolta muncitorilor de la uzina Steagul Rosț u Brasț ov, raă masaă tot faă raă rezultat.

4. Disidenţa anticomunistă a intelectualilor - o formaă de protest individualaă îân

timpul lui Ceausț escu
Intelectualii au fost stimulatți de raportul de la Helsinki1975, caâ nd Romaâ nia se obliga
saă respecte drepturile omului
1977- Scrisorile deschise sț i romanele lui Paul Goma(dupaă modelul misț caă rii
intelectuale cehoslovace numicaă Charta 77). Aceastea nu au avut rezultat, decaâ t prin
acceptarea de caă tre comunisț ti a plecaă rii autorului îân Frantța
1979 - predicile preotului Calciu Dumitreasa(laă sat saă plece din tțaraă îân 1985)
Anii 1980 - activitatea firavaă a unor intelectuali care scriau subtilitaă tți la adresa
regimului, o pozitție radicalaă îâmpotriva acestuia nefiind posibilaă (Mircea Dinescu, Ana
Blandiana, Doian Cornea, Mihai Botez). Se cereau printre altele, conditții economice mai
bune, respectarea drepturilor omului, îâncetarea demolaă rilor.
1985 - uciderea îân arestul Securitaă tții a inginerul sț i poetul Gheorghe Ursu, pentru textul
unui jurnal intim scris pe parcursul a 15 ani sț i pentru scrisori trimise la Europa Liberă
(post de radio romaâ n liber din Munchen)
54
1989- publicarea la BBC a scrisorii celor 6 (foste personalitaă tți ale PCR) care criticau
politica regimului, propunaâ nd reforme dupaă modelul lui Gorbaciov din URSS.

1.Punct de vedere privind rolul regimului comunist îân Romaâ nia

Consider caă regimul comunist a avut un rol negativ îân dezvoltarea Romaâ niei deoarece a
confiscat proprietatea privataă .Astfel, prin natționalizarea industriei (1948) sț i
colectivizarea agriculturii(1948-1962) îântreaga economie a tțaării a fost etatizataă .(Dacaă
punctul de vedere este despre regimul natțioanl comunist, atunci exemplul oferit este
cel al industrializaă rii fortțate sț i al planurilor cincinale care avut un impact negativ
asupra dezvoltaă rii economice a Romaâ niei postbelice).

2. Punct de vedere privind rolul Romaâ niei îân relatțiile internatționale îân a doua jumaă tate
a sec XX(îân timpul regimului comunist sau îân timpul raă zboiului rece)
Consider caă Romaâ nia a avut un rol important îân relatțiile internatționale, fiind nevoitaă saă
participe la evenimente legate de Raă zboiului Rece. Astfel, din cauza prezentței
Armatei Rosț ii pe teritoriul Romaâ niei ca o consecintțaă a caâ sț tigaă rii celui de –al doilea
raă zboi mondial, a fost impus regimul comunist, care pe plan extern a semnat îân anul
1955 aderarea la Tratatul de la Varsț ovia, o aliantțaă politico- militaraă a statelor
comuniste opusaă NATO, condusaă de URSS.

3. Punct de vedere privind rolul disidentței anticomuniste.

Consider caă rolul disidentței anticomuniste îân Romaâ nia a fost destul de limitat deoarece
prin actțiunea sa nu a reusț it saă declansț eze revolutții precum îân alte state comuniste.
Astfel, rezistentța armataă a partizanilor din muntți a fost anihilataă prin maă suri represive
paâ naă îân anul 1958 cu ajutorul organelor de represiune ale statului comunist,
Securitatea sț i Militția.

7. Revenirea la Democraţie
Context extern: reformele lui Gorbaciov sț i praă busț irea treptataă a regimurilor din statele
vecine cu exceptția URSS
Context intern: scaă derea dramaticaă nivelui de trai, ruptura dintre Ceausț escu sț i unii
membri ai Partidului
Revoluţia din 1989 - 18 decembrie Timisț oara
- proteste masive, devastarea sediului PCR,interventția Securitaă tții
- 21 decembrie Bucuresț ti - Mitingul lui Ceausț escu se transformaă îân protest îâmpotriva
lui
- 22 decembrie -Ceausț escu fuge, puterea preluataă de FSN(Frotnul Salvaă rii Natționale)
- 25 decembrie Tîârgovisț te - Sotții Ceausț escu executatți dupaă un proces sumar
- 26 decembrie - Formarea guvernului condus de Petre Roman
Consecintțe-trecerea la democratția, la economia de piatțaă, deschiderea granitțelor,
desfiintțarea aparatului represiv.

55
România după 1990 - mai 1990
- primele alegeri libere, caâ sț tigate de FSN sț i Ion Iliescu
- Constitutția din 1991(modificataă îân 2003 Pentru a atinge standardele UE sț i NATO)
-1992 Alegeri FSN- Iliescu
-1996 Alegeri-Conventția Democraticaă (fortțele de dreapta anticomuniste)Emil
Constantinescu

Consecinţe pozitive
- revenirea la pluralism politic (vechi partide reapar PNTț , PNL, PSD, se formeazaă altele:
PDSR-PSD azi, PDL, UDMR, PRM)
- formarea societaă tții civile –organizatții nonguvernamentale- Alianţa Civică, Pro
Democraţia
- adaptarea legislatției la standardele UE sț i NATO (avaâ nd ca rezultat integrarea îân 2004
NATO- 2007 UE)
- respectarea drepturilor sț i libertaă tților cetaă tțenesț ti

Consecinţe negative
- coruptția generalizataă indiferent de partid
- mita electoralaă sub diferite forme(bani, functții etc)
- devalorizarea monedei natțioanle sț i distrugerea unor Baă nci
- privatizarea unor fabrici comuniste puternic subevaluate, permitțaând delapidaă ri
materiale importante
- cresț terea datoriei externe la cote mai alarmante decaâ t îân anii 1980 (acord cu FMI
astaă zi)

56