Ghid General Aplicabil Etapelor Procedurii de Evaluare A Impactului Asupra Mediului

P CA
GHID GENERAL APLICABIL ETAPELOR PROCEDURII

DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității

administrative a autorităților pentru protecția mediului
în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare
a impactului asupra mediului (EGEIA)
- SIPOCA 19 -
Elaborator: ASOCIEREA EUROPEAN FUNDS INVEST S.R.L. (LEADER)

- SC ROMAIR CONSULTING SRL (ASOCIAT 1)
- SC ERA IDEAS TRAVEL S.R.L. (ASOCIAT 2)
Autoritate contractantă: Ministerul Mediului
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă
POCA 2014 - 2020
www.poca.ro
P CA
P
Denumire:
• GHID general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului
• Elaborat în cadrul proiectului „Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacitații administrative a autorităților pentru
protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19
Autoritate contractantă:
• MINISTERUL MEDIULUI
Realizat de:
• ASOCIEREA EUROPEAN FUNDS INVEST S.R.L. (LEADER)
- SC ROMAIR CONSULTING SRL (ASOCIAT 1)
- SC ERA IDEAS TRAVEL S.R.L. (ASOCIAT 2)
Colectiv de elaborare: Fănel APOSTU, Iozefina LIPAN, Ana CORPADE, , Izabela POP
2 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

P CA
P
CUPRINS
1. Introducere 10
2. Procesul de evaluare a impactului asupra mediului în context european 11
2.1. EIM: concept și etape 11
2.2. Principalele modificări aduse Directivei EIM 12
3. Ghid metodologic privind etapa de încadrare aferentă procesului de evaluare
a impactului asupra mediului 15
3.1. Etapa de evaluare inițială 15
3.2. Etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului 17
3.2.1. Derularea etapei de încadrare 17
3.2.2. Luarea deciziei etapei de încadrare 17
3.2.3. Liste de control pentru etapa de încadrare 27
3.2.4. Alte considerente privind etapa de încadrare 36
4. Ghid metodologic pentru Etapa de definire a domeniului evaluării
și de realizare a raportului prvind impactul asupra mediului 37
4.1. Definirea domeniului evaluării 37
4.1.1. Inițierea etapei de definire a domeniului evaluării 37
4.1.2. Definirea “experților competenți” 37
4.1.3. Derularea etapei de definire a domeniului evaluării 38
4.1.4. Aspecte practice privind întocmirea îndrumarului 41
4.1.4.1. Pasul 1: Identificarea efectelor semnificative 42
4.1.4.2. Pasul 2: Identificarea alternativelor și a măsurilor de atenuare a impactului 47
4.1.4.3. Pasul 3. Colectarea datelor 48
4.1.4.4. Pasul 4 – Măsuri de monitorizare 49
4.1.5. Liste de control pentru stabilirea semnificației efectelor în etapa de definire a domeniului evaluării 49
4.2. Etapa de întocmire a raportului privind impactul asupra mediului (RIM) 57
4.2.1. Cerințe legislative pentru întocmirea RIM 57
4.2.2. Cerințe privind conținutul RIM 59
5. Ghid metodologic pentru Etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului 81
5.1. Aspecte procedurale 81
5.2. Analiza efectivă a calității RIM 85
5.2.1. Competențe în analiza calității RIM 85
5.2.2. Liste de control pentru verificarea calității RIM 85
5.2.3. Liste de control pentru verificarea calității studiului EA 100
6. Anexe 106
www.poca.ro 3
P CA
P
GLOSAR DE TERMENI
Termen Definiție
Acord de mediu Actul administrativ emis de către autoritatea competentă de protecția mediului prin care sunt sta-
bilite condițiile și, după caz, măsurile pentru protecția mediului, care trebuie respectate in cazul
realizării unui proiect
Adaptare Procesul de ajustare a priectului prin prevederi de măsuri specifice de adaptare la condițiile actuale
și viitoare ale schimbărilor climatice și efectelor acestora. Măsurile de adaptare prevăzute încearcă
să minimizeze sau să evite posibile prejudicii provocate de fenomenele externe.
Aprobare de dez- Decizia autorității sau autorităților competente, care dă dreptul titularului proiectului să realize-
voltare ze proiectul. În conformitate cu prevederile Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice și private asupra mediului, aceasta se concretizează prin:
Autorizația de construire pentru proiectele prevăzute în anexa nr.1 și cele prevăzute în anexa nr. 2,
pct.1, lit.a),c),e),f ),g) și pct.2-13
Acord privind utilizarea terenului in scop agricol intensiv, pentru proiectele prevăzute în anexa 2,
pct.1, lit. b)
Acord al conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care ras-
punde de silvicultură pentru proiectele privind impadurirea terenurilor pe care nu a existat anterior
vegetație forestieră, prevăzute în anexa nr.2 pct. 1 lit.d)
Actul emis de autoritatea competentă în domeniul silviculturii conform prevederilor art. 40*) din
Legea nr.46/2008 Codul silvic, republicată in onitorul Oficial al României, Partea I, nr.611 din 12
august 2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru realizarile obiectivelor care implică
defrișarea în scopul schimbării destinației terenurilor, prevăzute la anexa nr.2 pct.1 lit.d)
Arie naturală pro- Zona terestră și/sau acvatică în care există specii de plante și animale salbatice, elemente și for-
tejată mațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu
valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită.
Arie specială de Situl de importanță comunitară desemnat printr-un act statutar, administrativ și/sau contractual
conservare în care sunt aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau de refacere la o stare de con-
servare favorabilă a habitatelor naturale și/sau a populațiilor speciilor de interes comunitar pentru
care situl este desemnat.
Autoritate compe- Autoritatea care emite aprobarea de dezvoltare, sau, după caz, autoritatea publică centrală pen-
tentă tru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, Agenţia Naţională pen-
tru Protecţia Mediului, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului organizate la nivel
judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi Administraţia Naţională „Apele Române” şi
unităţile aflate în subordinea acesteia.
BAT - Cele mai bune Stadiul de dezvoltare cel mai eficient și avansat înregistrat în dezvoltarea unei activități și a mo-
tehnici disponibile durilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică a tehnicilor specifice de a constitui
referința pentru stabilirea valorilor- limită de emisie și a altor condiții de autorizare, in scopul preve-
nirii poluării, iar, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce, în ansamblu, emisiile și impactul
asupra mediului în intregul său
BATAELs – niveluri Nivelurile de emisie obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul uneia dintre cele mai
de emisie asociate bune tehnici disponibile sau al unei asocieri de astfel de tehnici, astfel cum sunt descrise în con-
celor mai bune teh- cluziile BAT, și exprimate ca o medie pentru o anumită perioada de timp, în condiții de referință
nici disponibile prestabilite
Biodiversitate Variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale și com-
plexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică și diversitatea ecosis-
temelor;
BREF – document Un document rezultat în urma schimbului de informații organizat de Comisia Europeană, elaborat
de referință BAT pentru anumite activități, care descrie, în special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor și
consumului, tehnicile luate in considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile,
precum și concluziile BAT și orice tehnici emergente, acordând o atenție specială criteriilor prevă-
zute în anexa nr. 3 la Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale

P CA
P
Termen Definiție
Bun al patrimoniu- Componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecție, conservare și utili-
lui natural zare durabilă în vederea menținerii în beneficiul generațiilor prezente și viitoare
Comunități locale Comunitățile umane situate in interiorul sau in vecinatatea ariei naturale protejate și/sau care dețin
proprietăți ori desfășoară diverse activitîți pe teritoriul sau în vecinatatea ariei naturale protejate
Concluzii BAT Un document care conține părți al unui document de referință BAT, prin care se stabilesc concluzii-
le privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informații pentru evaluarea aplica-
bilității lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată,
nivelurile de consum asociate și, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului
Coridor ecologic Zona naturală sau amenajată care asigură cerințele de deplasare, reproducere și refugiu pentru
speciile salbatice terestre și acvatice și în care se aplică unele măsuri de protecție și conservare
Deșeu Orice substanță, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislația specifică privind
regimul deșeurilor, pe care deținătorul îl aruncă, are intenția sau are obligația de a-l arunca;
Deteriorarea mediu- Alterarea caracteristicilor fizico-chimice și structurale ale componentelor naturale și antropice ale
lui mediului, reducerea diversității sau productivității biologice a ecosistemelor naturale și antropiza-
te, afectarea mediului natural cu efecte asupra calității vieții, cauzate, în principal, de poluarea apei,
atmosferei și solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea și valorificarea lor deficitară, ca și
prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;
Dezvoltare durabilă Dezvoltarea care corespunde necesităților prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor
viitoare de a-și satisface propriile necesități;
Echilibru ecologic Ansamblul stărilor și interrelațiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care
asigură menținerea structurii, funcționarea și dinamica ideală a acestuia;
Ecosistem Complex dinamic de comunități de plante, animale și microorganisme și mediul abiotic, care inter-
acționează într-o unitate funcțională;
Efluent Orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin scurgere, jeturi, injec-
ție, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;
Emisie Evacuarea directă sau indirectă de substante, vibrații, caldură sau zgomot in aer, apă ori sol, prove-
nite de la surse punctiforme sau difuze ale instalației
Evaluarea impactu- Un proces care constă in:
lui asupra mediului Pregătirea raportului privind impactul asupra mediului de catre titularul proiectului, astfel cum se
prevede la articolul 5 aliniatele (1) si (2) din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 10 si 11 din Legea
292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului)
Desfășurarea consultărilor astfel cum se prevede la articolul 6 si, dupa caz, la articolul 7 din Directiva
2014/52/UE (respectiv art. 6, art. 15, art. 16 si, dupa caz, la art. 17 din Legea 292/2018 privind evalu-
area impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului)
Examinarea de către autoritatea competentă a informațiilor prezentate în raportul privind impactul
asupra mediului și a oricăror informații suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectu-
lui în conformitate cu art.5 al. (3) și a oricăror informații relevante obținute în urma consultărilor in
temeiul art. 6 si 7 din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 12 din Legea 292/2018 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului și pct.ii)
Prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnifi-
cativ al proiectului asupra mediului, ținând seama de rezultatele examinarii menționate la punctul
(iii) și, după caz, de propria examinare suplimentară
Includerea concluziei motivate a autorității competente în oricare dintre deciziile menționate la art.
8 a* din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 18 al. (8) si (9) din Legea 292/2018 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului și pct.ii)
Experți competenți Persoane fizice și juridice care au dreptul de a elabora, potrivit legii, rapoartele din cadrul procedu-
rii de evaluare a impactului asupra mediului și care se înscriu în Registrul național al elaboratorilor
de studii pentru protecția mediului (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor pro-
iecte publice și private asupra mediului )
www.poca.ro 5
P CA
P
Termen Definiție
Expunere Expunerea este definită ca totalitatea elementelor (oameni, propietăți, sisteme de infrastructură)
prezente în regiunile în care acționează hazardul analizat care pot suferi consecințe ale acestuia
(pierderi).
Instalație O unitate tehnică staționară, in care se desfășoara una sau mai multe activități prevazute in anexa
nr.1 sau in anexa nr.7 partea 1 din Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale, precum și orice
alte activități direct asociate desfaășurate pe același amplasament, care au o conexiune tehnică cu
activitățile prevazute in anexele respective și care pot genera emisii și poluare
Modalitate de Felul in care se asigura managementul unei arii naturale protejate, respectiv prin structuri de admi-
administrare a ariei nistrare special constituite
naturale protejate
Patrimoniu natural Ansamblul componentelor și structurilor fizico – geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale
mediului natural, ale căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă, sano-
genă, peisagistică și recreativă au o semnificație relevantă sub aspectul conservarii diversității bi-
ologice floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului
genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunastare, cultură și
civilizație ale generațiilor prezente și viitoare
Plan de manage- Documentul care descrie și evaluează situația prezentă a ariei naturale protejate, definește obiecti-
ment al ariei natura- vele, precizează acțiunile de conservare necesare și reglementează activitățile care se pot desfășura
le protejate pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management
Plan de manage- Reprezintă instrumentul de implementare în cadrul activităților de gospodărire a apelor la nivel
ment al bazinului de bazin hidrografic, având in vedere obiectivul principal, respectiv atingerea „stării bune ” pentru
hidrografic toate apele. Acest plan este un document detaliat care include, în principal, rezultate privind: carac-
teristicile bazinului hidrografic, presiunile și impactul activităților umane asupra apelor din bazinul
hidrografic, precum și seturile de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu
Poluare Introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, de substanțe, vibrații, caldură sau
zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aducă prejudicii sănătății umane sau calității mediului,
să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să impiedice utilizarea în scop
recreativ a mediului și/sau alte utilizări legitime ale acestuia
Proiect Executarea lucrărilor de construcții sau a altor instalații ori lucrări, alte intervenții asupra cadrului
natural și peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale
Public Una sau mai multe persoane fizice sau juridice și, in conformitate cu legislația ori cu practica națio-
nală, asociațiile, organizațiile sau grupurile constituite de acestea
Public interesat Publicul afectat sau care ar putea fi afectat de, sau care are un interes in procedura prevazută la
art. 4 din Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asu-
pra mediului; în sensul acestei definiții, organizatiile neguvernamentale care promovează protecția
mediului și care indeplinesc condițiile legale sunt considerate ca având un interes
Raport privind Documentul care conține informațiile furnizate de titularul proiectului potrivit prevederilor art. 11
impactul asupra și art. 13 alin. (2)-(3) din Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
mediului private asupra mediului
Reconstrucție eco- Refacerea ecosistemelor naturale fundamentale și mentinerea sau refacerea ecosistemelor con-
logică form obiectivelor ariei naturale protejate
Regulament al ariei Documentul în care se includ toate prevederile legate de activitățile umane permise și modul lor
naturale protejate de aprobare, precum și activitățile restricționate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate
Risc Riscul asociază probabilitatea de apariție a evenimentelor sau tendințelor periculoase (hazardul)
cu impactul acestora. Exprimat matematic, riscul este o funcție ce depinde atât de probabilitatea
deapariție cât și de impactul hazardului analizat. Impactul, la rândul lui, rezultă din expunere și
vulnerabilitatea lucrărilor proiectate la pericolele date schimbărilor climatice și hazardelor asociate
acestora.

P CA
P
Termen Definiție
Schimbări climatice Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului
desfășurat la Rio de Janeiro în 1992 (The Earth Summit), defineste schimbarile climatice ca fiind un
proces complex de modificare pe termen lung a elementelor climatice (temperatură, precipitații,
creșterea frecvenței și intensității unor fenomene meteo extreme, etc.), datorate în principal emisi-
ilor de gaze cu efect de seră rezultate din activități antropice, directe sau indirecte, care au determi-
nat dezechilibre în atmosferă și au favorizat declanșarea efectului de seră. UNFCCC face o distincție
între schimbările climatice determinate de activitățile umane care au condus în timp la modificarea
compoziției atmosferice și variabilitatea climatică datorată cauzelor naturale.
Senzitivitatea Reprezintă gradul în care transformări ale parametrilor externi induc schimbări în atributele inter-
ne ale unui sistem fiind, în cazul de față, expresia rezistenței pe care lucrările proiectate o opun la
schimbare.
Sit de importanță Situl/aria care, in regiunea sau in regiunile biogeografice in care există, contribuie semnificativ la
comunitară menținerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în
anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute in anexa nr. 3 la OUG 57/2007 cu modifi-
cările și completarile ulterioare, și care contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice
in regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răs-
pandire, siturile de importanță comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal in care sunt
prezenti factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii.
Sit/arie Zona definită geografic, exact delimitată
Surse regenerabile Sursele de enrgie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermală și gazele combustibile asociate
de energie apelor geotermale, a valurilor, a mareelor, energie hidro, biomasa, gaz de fermentare a deșeurilor,
denumit și gaz de depozit, sau gaz de fermentare a namolurilor din instalațiile de epurare a apelor
uzate și biogaz
Titularul proiectului Solicitantul aprobarii de dezvoltare pentru un proiect privat sau autoritate publică care inițiază un
proiect
Vulnerabilitatea Vulnerabilitatea reprezintă măsura în care un sistem (natural sau antropic), expus unui anumit tip
de hazard, poate fi afectat. Vulnerabilitatea presupune disfuncționalități potențiale interne, ca ur-
mare a efortului de adaptare al sistemului la transformări de mediu. Mai exact, vulnerabilitatea
este definită ca un ansamblu de caracteristici care predispun comunitățile umane și sistemele de
infrastructură la efectele dăunătoare ale hazardului analizat.
www.poca.ro 7
P CA
P
ABREVIERI
ACGA Autoritatea competentă pentru gospodărirea apelor
ACPM Autoritatea competentă pentru protecția mediului
ANPIC Arie naturală protejată de interes comunitar
BAT Cele mai bune tehnici disponibile (Best available Techniques)
BREF Document de referință BAT
CAT Colectiv de analiză tehnică
CITON Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare
DCA Directiva cadru privind apa
DCSMM Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin
DEI Directiva privind emisiile industriale (IED – Industrial Emissions Directive)
EA Evaluare adecvată
CJUE Curtea Europeană de Justiție (European Court of Justice)
EIM Evaluarea impactului asupra mediului
GES Gaze cu efect de seră
GMEP Inițiativa privind protecția mediului marin global
LCA Evaluarea ciclului de viață (Life cycle assessment)
OUG Ordonanță de urgență a Guvernului
PPAM Politica de prevenire a accidentelor majore
RIM Raport privind impactul asupra mediului
RS Raport de securitate
SEA Evaluare strategică de mediu (Strategic Environemntal Assessment)
SEICA Studiu privind impactul asupra corpurilor de apă
SPA Sit de protecție avifaunistică
UE Uniunea Europeană

P CA
P
1. Introducere
Context QQGhidul metodologic privind etapa de definire a domeniu-

Evaluarea impactului asupra mediului în România este re- lui evaluării și de realizare a raportului privind impactul
glementată prin OUG 195/2005 privind protecția mediului, asupra mediului;
aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările și completările QQGhidul metodologic privind etapa de analiză a calității
ulterioare. Legislația subsecventă privind evaluarea impactului raportului privind impactul asupra mediului, care conține
asupra mediului a fost reprezentată până în prezent de: și etapa de luare a deciziei.
QQHotărârea nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anu-
mitor proiecte publice și private asupra mediului; Care este scopul acestor ghiduri?
QQOrdinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de Scopul acestor ghiduri este de a furniza aspecte practice ce-
aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru lor care sunt implicați în cele 3 etape ale procesului EIM, pe
proiecte publice și private; baza experienței similare din UE, precum și pe baza lecțiilor
QQOrdinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor meto- învățate în perioada anterioară în România și UE:
dologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare QQGhidul privind etapa de încadrare conține informații re-
a impactului asupra mediului. feritoare la analiza inițială a unui proiect și luarea deciziei
dacă acest proiect se supune sau nu evaluării impactului
Prin amendarea Directivei 2011/92/EU privind evaluarea asupra mediului, cu sau fără întocmirea raportului privind
efectelor anumitor proiecte publice și private asupra me- impactul asupra mediului (RIM) și / sau a evaluării adecva-
diului, prin Directiva 2014/52/EU, s-au introdus mai multe te (EA) și / sau a studiului privind impactul asupra corpu-
completări și modificări care au fost transpuse în legislația rilor de apă (SEICA).
națională prin Legea 292/2018 privind evaluarea impac- QQGhidul privind etapa de definire a domeniului și de în-
tului anumitor proiecte publice și private asupra mediului tocmire a RIM conține informații cu privire la modul de
(denumită în continuare Legea EIM). La intrarea în vigoare realizare a îndrumarului pentru RIM prin care se stabilesc
a Legii EIM respectiv 10 ianuarie 2019, actele normative de aspectele relevante care trebuie detaliate în RIM, precum
mai sus vor fi abrogate. și gradul de detaliere a acestora. Ghidul conține și aspec-
te practice privind întocmirea efectivă a RIM, astfel încât
În anul 2001, Comisia Europeană a publicat trei ghiduri co- acesta să satisfacă criteriile de calitate impuse de Directi-
respunzătoare celor trei etape principale ale procesului de va EIM și, implicit, de Legea EIM.
evaluare a impactului asupra mediului: încadrare, definirea QQGhidul privind etapa de analiză a calității RIM oferă infor-
domeniului și analiza calității raportului privind impactul mații practice despre modul în care trebuie analizat un
asupra mediului. Aceste documente au fost adaptate și RIM, astfel încât să se ia o decizie cât mai justificată.
în legislația din România, fiind transpuse prin Ordinul nr.
863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice apli- Cui se adresează aceste ghiduri?
cabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului Ghidurile metodologice sunt destinate în principal autorită-
asupra mediului. După actualizările din 2014, la nivelul UE ții competente pentru protecția mediului (ACPM), dar poate
s-au realizat noi ghiduri, care au fost publicate în anul 2017. fi folosit și de către:
Pentru a fi în acord cu legislația europeană, este necesar să QQmembrii colectivului de analiză tehnică (CAT) și publicul
se înlocuiască ghidurile existente în România, astfel încât interesat;

acestea să reflecte conceptul actual de evaluare a impactu- QQtitularii de proiecte;
lui la nivel european, transpus în România prin Legea EIM. QQexperți competenți care întocmesc RIM;
QQcadre didactice, în procesul de instruire cu privire la pro-
În acest context se impune realizarea unui ghid general cesul EIM.

privind evaluarea impactului asupra mediului, în care să se
evidențieze modificările aduse procesului de evaluare a im- Așteptări
pactului prin noua legislație și să se detalieze etapele proce- Chiar dacă procesul EIM și luarea deciziilor în cadrul acestui
durilor de evaluare a impactului. proces sunt aspecte deosebit de complexe, prezentul ghid
încearcă să structureze și să simplifice informațiile relevan-
Conținut te, astfel încât utilizatorii (în special ACPM, titularii și exper-
Ghidul general conține instrucțiuni pentru toate cele 3 etape ții) să parcurgă procesul EIM în cunoștință de cauză și să ia
ale procesului de evaluare a impactului asupra mediului, astfel: decizii corecte.
QQGhidul metodologic privind etapa de încadrare, care con-
ține și aspecte practice privind etapa de evaluare inițială;
www.poca.ro 9
P CA
P
2. Procesul de evaluare a impactului asupra mediului în context european
2.1. EIM: concept și etape QQÎn Etapa de definire a domeniului evaluării se analizează
efectele proiectului asupra mediului și se stabilesc care
Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectelor dintre acestea pot fi semnificative. Totodată se realizează
este un instrument cheie al politicii de mediu a Uniunii un „caiet de sarcini” pentru întocmirea raportului privind
Europene. EIM este legiferat la nivel european prin Directiva impactul asupra mediului și se stabilește cantitatea de
2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/EU privind informații și analize de care autoritățile vor avea nevoie
evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private pentru luarea deciziei.
asupra mediului (Directiva EIM). QQInformațiile referitoare la efectele semnificative ale unui
proiect asupra mediului sunt tratate și analizate în cea

De la adoptarea primei Directive EIM din 1985 (Directiva de-a treia etapă prin realizarea raportului privind impac-
85/337 / CEE), atât legislația, cât și practicile EIM au evolu- tul asupra mediului și analiza calității acestuia.
at. Directiva EIM a fost modificată prin Directivele 97/11 /
CE, 2003/35 / CE și 2009/31 / CE. Directiva și cele trei amen- Aceste trei etape sunt completate de pași specifici în pro-
damente au fost unificate în 2011 prin Directiva 2011/92/ cesul EIM. Acest lucru este definit la articolul 1 alineatul (2)
UE care la rândul ei a fost modificată ulterior prin Directiva litera (g), care oferă o definiție a evaluării impactului asupra
2014/52/UE. mediului prin descrierea procesului EIM.
Directiva EIM prevede ca proiectele publice și private care Directiva 2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/
pot avea efecte semnificative asupra mediului, să facă EU:
obiectul unei evaluări înainte de acordarea aprobării de Art. 1, alin. (2), litera (g) «evaluarea impactului asupra me-
dezvoltare. Aprobarea de dezvoltare înseamnă decizia au- diului» înseamnă un proces care constă în:
torității competente sau a autorităților care dă dreptul titu- (i) pregătirea unui raport de evaluare a impactului asupra
larului să continue proiectul. Înainte de acordarea aprobării mediului de către inițiatorul proiectului, astfel cum se
pentru dezvoltare, se impune o evaluare a impactului asu- prevede la articolul 5 alineatele (1) și (2);
pra mediului dacă un proiect poate avea un impact semni- (ii) desfășurarea unor consultări astfel cum se prevede la
ficativ asupra mediului. Articolul 2 alineatul (1) din Directiva articolul 6 și, după caz, la articolul 7;
EIM stabilește cerința generală a directivei: (iii) examinarea de către autoritatea competentă a infor-
mațiilor prezentate în raportul de evaluare a impactu-
Directiva 2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/ lui asupra mediului și a oricăror informații suplimentare
EU: furnizate, după caz, de către inițiatorul proiectului în
Art. 2(1) Statele Membre adoptă toate măsurile necesare conformitate cu articolul 5 alineatul (3) și a oricăror in-
pentru a asigura că, înaintea acordării aprobării de dezvol- formații relevante obținute în urma consultărilor în te-
tare, proiectele care ar putea avea efecte semnificative asu- meiul articolelor 6 și 7;
pra mediului, în temeiul, între altele, al naturii, al dimensiu- (iv) prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea
nii și al localizării lor, fac obiectul unei cereri de aprobare de competentă cu privire la impactul semnificativ al pro-
dezvoltare și al unei evaluări a efectelor lor asupra mediului. iectului asupra mediului, ținând seama de rezultatele
examinării menționate la punctul (iii) și, după caz, de
Fiecare stat membru a adoptat un cadru legislativ adaptat propria examinare suplimentară; și
condițiilor locale, care să satisfacă prevederile Directivei (v) includerea concluziei motivate a autorității competente
EIM. în oricare dintre deciziile menționate la articolul 8a.”;
Conform Directivei EIM, procesul EIM se desfășoară în mai Figura de mai jos prezintă o trecere în revistă a etapelor și
multe etape, astfel: a pașilor urmați în mod obișnuit la realizarea unei EIM, așa
QQÎn Etapa de încadrare se decide dacă efectele proiectului cum sunt stabiliți în Directiva EIM. Etapele definite la arti-
asupra mediului sunt de așteptat să fie semnificative, adi- colul 1 alineatul (2) litera (g) sunt obligatorii atunci când se
că proiectul este „încadrat” pentru a determina dacă este efectuează o evaluare a impactului asupra mediului.
necesară EIM. Proiectele enumerate în anexa I la Directivă
sunt supuse în mod automat unei EIM, deoarece se con- Statele Membre adaptează schema de mai jos în funcție de
sideră că efectele lor asupra mediului sunt semnificative. specificul local, însă respectă „spiritul” directivei EIM.
Proiectele enumerate în anexa II la Directivă necesită o
analiză cu privire la posibilele efecte semnificative ale
acestora asupra mediului. Autoritatea competentă face
această analiză fie prin (i) examinarea de la caz la caz, fie
(ii) pe bază de praguri sau criterii (fiecare stat membru
poate avea un sistem de analiză propriu);

P CA
P
Încadrare Autoritatea competentă ia decizia dacă este sau nu necesară EIM. La sfârșitul acestei
(după caz) etape se ia Decizia etapei de incadrare care trebuie facută publică.
Definirea domeniului evaluării Pentru proiectele care necesita efectuarea evaluarii impactului asupra mediului,
(dupa caz) Autoritatea competentă pregateste si transmite titularului de proiect un indrumar in
care se stabileste domeniul de evaluare si nivelul informatiilor care trebuie incluse in
RIM
Intocmire RIM si evaluarea calita- Titularul de proiect prin experții competenți care au dreptul de a intocmi RIM, furni-
tii acestuia zează RIM care conține informațiile minime solicitate in Directiva - Anexa IV
Informare si consultare Autoritatea competentă prezintă RIM tuturor autorităților relevante, precum și publi-
cului interesat in vederea revizuirii. Astfel, toți cei interesați au ocazia de a comenta
asupa proiectului și a efectelor de mediu ale acestuia.
Luarea deciziei si Aprobarea de Autoritatea competentă examinează RIM incluzând comentariile primite in etapa pre-
dezvoltare cedentă de la cei interesați și emite o decizie justificată care va fi parte a aprobării de
dezvoltare
Informarea publicului cu privire Publicul este informat cu privire la decizia finala in procesul EIM
la decizia finala
Monitorizarea (dupa caz) In toate etapele proiectului (construcție, operare, dezafectare), titularul de proiect tre-
buie să monitorizeze efectele adverse semnificative asupra mediului, identificate in
procesul EIM, precum și măsurile luate pentru minimizarea acestora.
Figura 1 Etape și pași în procesul de evaluare a impactului asupra mediului
2.2. Principalele modificări aduse Directivei EIM unde este cazul, pentru evaluări în temeiul directivelor EIM
și / sau al directivelor privind habitatele / păsările, directiva
Amendamentele aduse Directivei EIM în anul 2014 au SEA, Directiva Cadrul privind apa (DCA), Directiva privind
produs modificări importante în procesul EIM; aceste mo- emisiile industriale (DEI), Directiva cadru privind deșeurile,
dificări au fost transpuse în Statele Membre, inclusiv în Directiva SEVESO.
România, prin Legea EIM. Una dintre cele mai importante
modificări este introducerea conceptului “one-step-shop” De asemenea, etapele procedurale EIM au suferit modificări
sau aplicarea de proceduri coordonate / comune, acolo majore, care sunt sintetizate în tabelul de mai jos:
Tabelul 1. Principalele modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014
Domeniu în care
s-au produs Modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014
modificări
Etapa de încadrare – QQ Statele Membre pot stabili praguri pentru a decide când proiectele fac/nu fac obiectul unei
principii generale și etape de încadrare sau a unei evaluări a impactului asupra mediului, ținând seama de criteriile
Anexa II.A și III de selecție relevante din anexa III (articolul 4 alineatul (3)).
QQLista informațiilor care trebuie furnizate de titular (articolul 4 alineatul (4) și anexa II.A).
QQConținutul deciziei etapei de încadrare (articolul 4 alineatul (5)):
-- pe baza informațiilor furnizate de titular.

-- se iau în considerare, după caz, rezultatele verificărilor / evaluărilor preliminare [SEA, directive
Habitate, DCA].
-- utilizarea criteriilor din anexa III pentru fiecare decizie de încadrare (pozitivă sau negativă).
www.poca.ro 11
P CA
P
Domeniu în care
modificări
QQ Termene pentru decizia etapei de încadrare (articolul 4 alineatul (6)):
-- este de 90 de zile (de la data la care titularul a prezentat toate informațiile necesare).
-- Posibilitatea de extindere în cazuri excepționale (titularul este informat în scris cu privire la
motivele prelungirii și la noua dată preconizată).
QQNOU: Anexa II.A (informații privind proiectele enumerate în anexa II)
-- Descrierea proiectului „întreg”.

-- Descrierea factorilor de mediu care ar putea fi afectați în mod semnificativ.
-- Descrierea impactului potențial semnificativ al proiectului.
QQANEXA III: criterii actualizate / noi
-- Utilizarea resurselor naturale.

-- Riscuri pentru sănătatea umană.
-- Riscul accidentelor / dezastrelor majore, inclusiv al celor cauzate de schimbările climatice.
-- Proiectul „întreg” trebuie luat în considerare (inclusiv suprateran/ subteran) la TOATE etapele
(construcție, exploatare, demolare).
-- Impactul cumulat cu proiectele existente / aprobate.
-- Peisajul și elemente de patrimoniu cultural.
-- Tipul impactului (magnitudinea, intensitatea / complexitatea, debutul, cumularea, posibilitatea
de a reduce impactul).
Etapa de definire a Foarte puține schimbări:
domeniului evaluării QQCaracterul voluntar neschimbat.
– Articolul 5(2) QQInformațiile furnizate de titular trebuie să fie luate în considerare (inclusiv locația și capacitatea
tehnică și impactul probabil al proiectului).

QQDocumentul final al etapei trebuie să conțină domeniul de aplicare și nivelul de detaliere a in-
formațiilor din RIM;

QQConsultarea autorităților de mediu și a autorităților locale / regionale relevante
Etapa de întocmire Informații privind RIM - Art.5 (1)

a RIM și de analiză a QQOglindirea modificărilor din articolul 3 (domeniul de aplicare al EIM).
acestuia – Art. 5(1) și QQPentru a evita duplicarea, titularul ia în considerare rezultatele altor evaluări relevante (SEA, Di-
elemente noi, Anexa rectiva Habitate, DCA)
IV QQInformații specifice care trebuie furnizate de titular:
-- descrierea proiectului (site-ul, designul, mărimea și alte caracteristici relevante);

-- descrierea efectelor semnificative probabile
-- descrierea caracteristicilor și / sau a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea sau
reducerea și, dacă este posibil, compensarea efectelor adverse semnificative;
-- descrierea alternativelor rezonabile studiate de titular relevante pentru proiect și caracteristici-
le sale specifice, precum și o indicație a principalelor motive ale opțiunii alese
-- rezumat non-tehnic
-- informațiile suplimentare menționate în anexa IV (informații pentru RIM).
NOU: Calitatea raportului privind impactul asupra mediului - articolul 5 alineatul (3)
QQObiectiv: garantarea completitudinii și calității RIM;
QQCum?: responsabilitatea împărțită titularului și autorității competente.
QQConcret, două condiții cumulative:
-- Titularul trebuie să se asigure că RIM este întocmit de experți competenți

-- Autoritatea competentă se asigură că are sau are acces, după cum este necesar, la o experiență
suficientă pentru a examina RIM.
QQDacă este necesar, autoritatea competentă va solicita titularului informații suplimentare, rele-
vante în mod direct pentru a putea emite o concluzie motivată privind efectele semnificative ale
proiectului.

P CA
P
Domeniu în care
modificări
Consultări – QQ Domeniul extins: autoritățile locale și regionale sunt clar definite ca organisme de consultare.
articolele 6 și 7 QQ Modalități de consultare întărite:
-- publicul să fie informat pe cale electronică și prin anunțuri publice (articolul 6 alineatul (5)).
-- Informații relevante accesibile publicului în format electronic, prin cel puțin un portal central
sau puncte de acces ușor accesibile, la nivelul administrativ adecvat [articolul 6 alineatul (5)).
-- Termene rezonabile pentru diferitele etape de luare a deciziilor (articolul 6 alineatul (6)).
-- Termenul limită pentru consultarea publicului interesat cu privire la raportul EIM - cel
puțin 30 de zile (articolul 6 alineatul (7)).
QQConsultări transfrontiere:
-- Consultările pot fi efectuate printr-un organism comun adecvat (articolul 7 alineatul (4)).
-- Termenele-limită pentru consultarea publică care urmează a fi stabilite de Statele Membre în
cauză (articolul 7 alineatul (5)).
Decizia finală – Articolul 8
articolul 8 și 8a, QQ Rezultatele consultărilor și informațiile colectate pentru autoritatea competentă (RIM) și pentru
Articolul 9a posibilele State Membre afectate vor fi luate în considerare în mod corespunzător în procedura
de aprobare a dezvoltării.
NOU: articolul 8a
QQConținutul deciziei de acordare a aprobării de dezvoltare:
-- concluzia motivată a autorității competente privind efectele semnificative ale proiectului (C-
50/09);
-- orice condiții de mediu aferente deciziei, o descriere a oricăror caracteristici ale proiectului și /
sau a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea sau reducerea și, dacă este posibil,
compensarea efectelor adverse semnificative asupra mediului, precum și, după caz, a măsurilor
de monitorizare a acestor efecte
-- Decizia de neacordare a aprobării de dezvoltare ar trebui să includă principalele motive pentru
aceasta.
-- Procesul de luare a deciziilor reflectă diferite sisteme de evaluare a impactului asupra mediului
în UE (articolul 8a alineatul (3) și considerentul 21): necesitatea unei decizii obligatorii în ma-
terie de evaluare a impactului asupra mediului în cazul în care Statele Membre utilizează alte
proceduri decât procedurile de acordare a aprobării de dezvoltare sau o parte a unei proceduri
integrate de evaluare a impactului asupra mediului .
-- Art. 8a (5) – Autoritatea competentă va lua decizia de aprobare a dezvoltării sau alte decizii
într-o „perioadă rezonabilă de timp”.
-- Art. 8a alineatul (6) - Statele Membre pot stabili termene pentru validitatea concluziei motivate
pentru aprobarea dezvoltării sau a altor decizii.
Nou: Conflictul de interese - Articolul 9a
QQObligația ca Statele Membre să evite acest lucru.
QQAsigurarea că autoritatea competentă îndeplinesc sarcinile într-o manieră obiectivă și nu se află
într-o situație care generează un conflict de interese.

QQÎn cazul în care autoritatea competentă este în același timp și titularul:
-- Separarea atribuțiilor autorităților.

-- Obligația minimă: Statele Membre trebuie să pună în aplicare, în cadrul organizării competen-
țelor administrative, o separare corespunzătoare între funcțiile aflate în conflict de interese
www.poca.ro 13
P CA
P
Domeniu în care
modificări
Informarea emiterii Nicio modificare semnificativă:
deciziei finale – QQ Obligația de a informa prompt autoritățile publice și cele relevante (de mediu și locale / regio-
articolul 9 nale);
QQObligația de a pune la dispoziția publicului și a autorităților relevante (de mediu și locale / regi-
onale) informații specifice:

-- Conținutul deciziei finale (fără nicio modificare).
-- Principalele motive (fără schimbare).
-- NOU: Rezumatul rezultatelor consultărilor și al informațiilor colectate și modul în care aceste
rezultate au fost încorporate sau tratate în alt mod, în special comentariile primite de la statul
membru sau Statele Membre afectate.
Monitorizarea – NOU: Monitorizare - articolul 8a alineatul (4) și considerentul 35
articolul 8(a) și QQ Cerință NUMAI pentru proiectele cu efecte semnificative + negative asupra mediului.
Recital 35 QQDomeniul de aplicare al obligațiilor de monitorizare:
-- Măsurile / caracteristicile pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea efectelor

trebuie să fie implementate de către titular.
QQStatele Membre stabilesc procedurile adecvate pentru monitorizarea acestor efecte:
-- tipul de parametri care trebuie monitorizați / durata monitorizării: proporțional cu natura, loca-
lizarea și dimensiunea proiectului și semnificația efectelor sale asupra mediului;
-- utilizarea măsurilor de monitorizare aplicate prin alte măsuri legislative UE / naționale (pentru a
evita suprapunerea).
Modificările descrise mai sus sunt adoptate în fiecare stat incluse în Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului
membru, după caz. În România, aceste modificări au fost anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
3. Ghid metodologic privind etapa de încadrare aferentă procesului de evaluare a impactului asupra
mediului
3.1. Etapa de evaluare inițială În etapa de evaluare inițială nu se intră în detalii tehni-
ce; acestea vor fi analizate pe larg în etapa de încadrare.
Titularul unui proiect solicită emiterea acordului de me- Dacă un proiect este situat într-o arie protejată sau în
diu la autoritatea competentă pentru protecția mediului vecinătatea relevantă a acesteia și dacă proiectul impli-
(ACPM), prin depunerea unei Notificări a intenției de rea- că modificări fizice în mediu, care pot duce la afectarea
lizare a proiectului (conform Anexei 5.A la Legea EIM), în- semnificativă a ariei, atunci acesta se încadrează la art.
soțită de certificatul de urbanism și planurile anexă. Pentru 28. Dacă ulterior, în etapa de încadrare, se va stabili că
proiectele de împăduriri sau defrișări (proiecte încadrate în modificările fizice nu sunt de natură să afecteze semnifi-
Anexa 2 pct. 1 lit. d), este necesar și avizul favorabil al auto- cativ aria, atunci decizia etapei de încadrare va specifica
rității responsabile de silvicultură. acest lucru.
În termen de 15 zile de la depunerea Notificării, ACPM tre- Conceptul de vecinătate relevantă înseamnă zona din jurul
buie să finalizeze etapa de evaluare inițială. Se analizează ariei protejate în care o anumită modificare fizică adusă me-
documentele depuse și, dacă este cazul, se fac vizite pe te- diului (printr-un proiect) poate influența în mod cuantifica-
ren. În această etapă se face o selecție „grosieră” a proiecte- bil obiectivele de conservare ale acesteia. De exemplu, un
lor, astfel: drum al cărui traseu este proiectat în afara unei arii proteja-
te al cărei obiectiv de conservare este menținerea popula-
QQProiectul este sau nu inclus în una dintre anexele I sau ției de lupi la un anumit nivel, la distanță de cel puțin 1 km
II la Lege; față de limita acesteia, poate influența cuantificabil popula-
ția de lupi din sit printr-un efect de barieră / fragmentare a
QQProiectul intră sau nu sub incidența art. 28 din OUG nr. habitatului. Astfel, proiectul de drum intră sub incidența art.
57/2007 (cu modificările și completările ulterioare). Aici se 28. În schimb, un proiect de rețea electrică aeriană amplasa-
încadrează orice proiect care „nu are o legătură directă ori nu tă chiar la limita sitului nu influențează cuantificabil popula-
este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de ția de lupi din sit și nu intră sub incidența art. 28.
interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ În unele cazuri, prin planurile de management ale ariei pro-
aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte […]”. tejate s-a definit conceptul de vecinătate în funcție de tipul

P CA
P
de proiect. Este important faptul că nu se poate stabili o k) lucrări și instalații pentru urmărirea parametrilor hidro-
mărime general valabilă a vecinătății față de o arie proteja- logici sau urmărirea automată a calității apei.
tă. Aceasta este stabilită de la caz la caz în funcție de tipul l) lucrări de închidere a minelor și carierelor, a depozitelor
proiectului și de obiectivele de conservare ale sitului. menajere și industriale și de reconstrucție ecologică a
În general, în faza de evaluare inițială se recomandă aplicarea zonelor afectate;
principiului precauției în luarea deciziei. Astfel, dacă există suspi- m) injectarea în structurile din care au provenit sau în
ciuni sau cele mai mici semnale că proiectul ar putea influența formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt
semnificativ aria protejată, atunci se ia decizia inițială de de- permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de
marare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. zăcământ de la schelele de extracție, fără a produce
poluarea straturilor de ape subterane traversate;
QQ Proiectul intră sau nu sub incidența art. 48 și art. 54 din n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism
Legea apelor nr. 107/1996 (cu modificările și completările general, zonal și de detaliu.
ulterioare). Aici sunt incluse următoarele proiecte: o) lucrări de decontaminare a resursei de apă subterană
Extras din Legea apelor nr. 107/1999, cu modificările și com- pentru siturile declarate ca fiind contaminate.
pletările ulterioare:
Art. 48, aliniatul (1): Lucrările care se construiesc pe ape sau Art. 54, aliniatul (1) […] proiecte de dezvoltare, modernizare,
care au legătură cu apele sunt: retehnologizare […]:
a) lucrări, construcții și instalații care asigură gospodărirea com- a) lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare
plexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modifica- a unor procese tehnologice sau a unor instalații exis-
rea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări tente, chiar dacă prin realizarea acestora nu se modifică
permanente sau nepermanente, derivații hidrotehnice; parametrii cantitativi și calitativi finali ai folosinței de
b) lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile apă,
aferente: alimentări cu apă potabilă, industrială și pen- b) c) instalațiile de alimentare cu apă, canalizare și evacua-
tru irigații, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, re cu caracter provizoriu;
folosințe hidromecanice, amenajări pentru navigație, c) h) reparații de drumuri și poduri.
plutărit și flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare,
turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel; În urma etapei de evaluare inițială, ACPM informează titula-
c) lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității rul în termen de maxim 15 zile de la depunerea notificării,
apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de cu privire la:
canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații
de prelucrare a calității apelor, injecții de ape în subte- QQClasarea notificării – în cazul în care proiectul nu poate fi
ran, alte asemenea lucrări; inclus în niciuna din cele 3 situații;
d) construcții de apărare împotriva acțiunii distructive a
apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și albii, QQ Decizia de respingere justificată a solicitării de Acord de
rectificări și reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, mediu – în cazul în care proiectul este amplasat în zone cu
combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe restricții de construire stabilite prin legislația specifică;
versanți, corectări de torenți, desecări și asanări, alte QQDecizia privind necesitatea demarării procedurii de
lucrări de apărare; evaluare a impactului asupra mediului – în cazul în

e) traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, care proiectul poate fi inclus într-una sau mai multe din
conducte, linii electrice etc.; cele 3 situații de mai sus. Pentru aceste proiecte se de-
f ) amenajări și instalații de extragere a agregatelor mine- clanșează procedura de evaluare a impactului asupra me-
rale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor și diului, fiind supuse etapei de încadrare. Decizia de evalu-
din terase: balastiere, cariere etc.; are inițială informează titularul cu privire la obligativitatea
g) depozite de deșeuri menajere și industriale: iazuri de acestuia de a face următoarele acțiuni:
decantare, halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nă- a. Să depună memoriul de prezentare (Anexa 5.D).
moluri și altele asemenea; i. Dacă proiectul intră sub incidența legii 59/2016 pri-
h) plantări și defrișări de vegetație lemnoasă, perdele vind controlul asupra pericolelor de accident major în
antierozionale și filtrante în zonele de protecție sau în care sunt implicate substanțe periculoase, memoriul
albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier; de prezentare se completează cu Notificarea aferen-
i) lucrări, construcții și instalații care se execută pe malul tă, conform art. 7 al acesteia.
mării, pe fundul apelor maritime interioare și al mării ii. Dacă proiectul intră sub incidența art. 28 din OUG
teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru 57/2007, memoriul de prezentare este completat cu
consolidarea falezelor, protecția și reabilitarea plajelor; capitolul XIII conform Anexei 5.D.
j) lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin iii. Dacă proiectul se realizează pe ape sau are legătu-
foraje terestre sau maritime, instalații hidrometrice, ră cu apele, memoriul va fi completat cu capitolul XIV
borne topohidrografice și alte lucrări de studii de teren - informații preluate din Planurile de management
în legătură cu apele; bazinale actualizate.
www.poca.ro 15
P CA
P
b. Să solicite Avizul de gospodărire a apelor pentru pro- k. Membrii CAT pot propune participarea în cadrul șe-
iectele care intră sub incidența art. 48 și 54 din Legea dințelor, cu rol consultativ, a unor specialiști, cerce-
apelor; tători și/sau cadre didactice universitare cu activitate
recunoscută în domeniul respectiv.
Schematic, etapa de evaluare inițială se prezintă astfel:
Prezența în CAT a reprezentanților autorităților de mai
3.2. Etapa de încadrare a proiectului în procedura sus este obligatorie la solicitarea ACPM.
de evaluare a impactului asupra mediului
De asemenea, se stabilesc și departamentele relevante din
3.2.1. Derularea etapei de încadrare cadrul ACPM care trebuie să-și exprime punctul de vedere
cu privire la proiect în cadrul CAT, de exemplu:
În cazul în care în etapa de evaluare inițială s-a luat decizia a. Direcția deșeuri și substanțe chimice periculoase;
că proiectul necesită declanșarea procedurii de evaluare a b. Direcția conservarea naturii și biodiversitate;
impactului asupra mediului, titularul depune memoriul de c. Direcția monitorizare și calitatea factorilor de mediu;
prezentare în format electronic și pe hârtie, moment în care d. Etc.
începe efectiv etapa de încadrare.
Documentația depusă de titular este transmisă membrilor
În etapa de încadrare se decide dacă un proiect inclus în CAT în format electronic pentru ca aceștia să poată emite
Anexa II la Lege trebuie sau nu să fie supus evaluării impac- opinii documentate. Membrii CAT, în scopul exprimării opi-
tului asupra mediului. Proiectele din Anexa I la Lege sunt su- niei în cadrul ședinței CAT, formulează în scris solicitări
puse implicit evaluării impactului asupra mediului. Aceste de completări / informații suplimentare sau, după caz,
proiecte fac obiectul etapei de încadrare numai din punct puncte de vedere cu privire la potențialul impact al pro-
de vedere al aspectelor privind evaluarea adecvată și al im- iectului în termen de 20 zile de la data primirii memoriului
pactului asupra corpurilor de apă. de prezentare.
După depunerea memoriului de prezentare și / sau a com- Dacă proiectul este inclus în art. 48 și 54 din Legea apelor,
pletărilor / informațiilor solicitate, ACPM desfășoară, printre atunci titularul este obligat prin Decizia etapei de evaluare
altele, următoarele activități: inițială să solicite avizul de gospodărire a apelor. Autoritatea
QQOrganizează comisia de analiză tehnică (CAT). În func- pentru gospodărirea apelor informează ACPM asupra de-
ție de specificul proiectului, în CAT pot fi cooptate diverse punerii solicitării de aviz din partea titularului, în termen de
autorități sau entități relevante, astfel: 5 zile de la depunere și emite, după caz, o decizie privind
a. Autorități publice centrale și / sau locale, inclusiv re- necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactu-
prezentanți ai departamentelor de urbanism și ame- lui asupra corpurilor de apă. Această decizie se emite la
najare a teritoriului; maxim 20 zile de la data solicitării avizului de gospodărire
b. Autoritatea de sănătate publică; a apelor.
c. Autorități competente de gospodărire a apelor,
d. Autorități competente pentru protejarea patrimoniu- Titularul este invitat să participe în CAT.
lui cultural,
e. Inspectoratul pentru situații de urgență, QQDacă proiectul poate avea impact semnificativ trans-
f. Autorități publice teritoriale de inspecție și control în frontier, atunci ACPM demarează procedura specifică
domeniul protecției mediului, în acest caz.
g. Reprezentanți ai structurilor responsabile pentru in-
spectoratele teritoriale silvice,
h. Direcții pentru agricultură județene; QQInformarea publicului. Solicitarea de acord de mediu
i. Administratori / custozi ai ariilor naturale protejate este făcută publică de către ACPM și de către titularul de
sau autoritatea responsabilă cu administrarea ariilor proiect. ACPM publică pe site-ul propriu memoriul de
naturale protejate, după caz; prezentare și anunțul conform anexei 5.H iar titularul, la
j. În funcție de specificul proiectului, CAT poate include re- cererea ACPM, publică un anunț conform anexei 5G în
prezentanți ai autorităților publice de reglementare sau presa relevantă și pe site-ul propriu și /sau la sediul pro-
control/instituții publice/foruri naționale de știință și cul- priu și/sau la sediul autorității publice locale relevante.
tură/institute de cercetare, proiectare sau consultanță pre-
cum: Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Comisia 3.2.2. Luarea deciziei etapei de încadrare
Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Institutul
Geologic al României, Agenția Nucleară pentru Deșeuri ACPM ia decizia etapei de încadrare, în baza următoarelor
Radioactive, Academia Română, Institutul de Economie informații:
Națională, Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru 1. Memoriu de prezentare și analiza proiectului în baza cri-
Obiective Nucleare (CITON) etc. teriilor din Anexa 3;

P CA
P
2. Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea apelor nr. c. hărți, fotografii ale amplasamentului care pot oferi
107/1996; Necesitatea elaborării studiului de evaluare a informații privind caracteristicile fizice ale mediului,
impactului asupra copurilor de apă; atât naturale, cât și artificiale și alte informații privind:
3. Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2005; Necesitatea efec- folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe
tuării evaluării adecvate; amplasament, cât și pe zone adiacente acestuia; poli-
4. Punctele de vedere justificate (în scris) ale membrilor tici de zonare și de folosire a terenului; arealele sensi-
CAT; bile
În continuare sunt detaliate criteriile de mai sus, în baza că- d. coordonatele geografice ale amplasamentului pro-
rora se ia decizia de încadrare. iectului, care vor fi prezentate sub formă de vector
în format digital cu referință geografică, în sistem de
1. Memoriu de prezentare și analiza proiectului în baza criteri- proiecție națională Stereo 1970.
ilor din Anexa 3; Cu ajutorul acestor informații, ACPM poate determi-
Memoriul de prezentare se întocmește de către titular con- na dacă amplasamentul proiectului este unul sensibil
form Anexei 5.E la Lege. Memoriul este structurat pe 3 mari din punct de vedere al mediului; altfel spus, se deter-
secțiuni: mină SENZITIVITATEA receptorului.
1. Prezentarea caracteristicilor proiectului propus (capito- 3. Prezentarea efectelor semnificative posibile ale proiec-
lul III și IV). Cu ajutorul acestor informații, ACPM poate tului (capitolul VI, VII și VIII). Cu informațiile din această
determina amploarea proiectului și aspectele relevante secțiune, ACPM poate identifica SEMNIFICAȚIA impac-
ale acestuia și poate stabili dacă proiectul poate genera tului. Se menționează că în această etapă a evaluării im-
efecte semnificative asupra mediului; altfel spus, se de- pactului, titularul nu poate să dețină informații detaliate
termină MAGNITUDINEA impactului. cu privire la semnificația impactului, fapt consemnat și
în anexa 5E prin fraza „[…] în limita informațiilor disponi-
2. Prezentarea mediului în care este amplasat proiectul bile”.
(capitolul V). Memoriul trebuie să conțină și informații
detaliate privind amplasarea proiectului, astfel: Memoriul de prezentare nu reprezintă o evaluare a impac-
a. distanța față de granițe pentru proiectele care cad tului asupra mediului, în sensul Legii EIM. ACPM nu trebuie
sub incidența Convenției privind evaluarea impactu- să solicite informații care în mod evident nu pot fi disponi-
lui asupra mediului în context transfrontieră, adopta- bile în această etapă.
tă la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea
nr. 22/2001 cu modificările si completările ulterioare; De exemplu, în cazul unui proiect care utilizează apă din sub-
b. localizarea amplasamentului in raport cu patrimoniul cul- teran și deversează ape epurate în emisar natural, nu se poate
tural potrivit Listei Monumentelor Istorice (OG nr. 43/2000 cunoaște în această fază în ce măsură este afectat freaticul prin
privind protecția patrimoniului arheologic și declararea extragerea de apă din subteran și nici dacă deversările de apă
unor situri arheologice ca zone de interes național, republi- modifică starea de calitate a emisarului natural. Datele furniza-
cată, cu modificările și completările ulterioare) te de titular trebuie să conțină informații cu privire la debitul
Titular al unui
proiect
Solicitare de acord de mediu

Notificarea intentiei de realizare a proiectului
(Anexa 5.A)
+
Certificat de urbanism
Planuri relevante
ACPM
Viziteaza amplasamentul dupa caz; 15 zile
Etapa de evaluare
Verifica incadrarea proiectului la:

- Art. 28 din OUG 57/2007 Figura 2 Schema etapei de
- Art. 48 si 54 din Legea 107/1996
evaluare inițială
initiala
Decizia etapei de evaluare

initiala
Clasarea notificarii Decizia de respingere a (demararea procedurii de
solicitarii de Acord de mediu evaluare a impactului asupra
mediului)
Depunere Memoriu de prezentare (cf. Anexa 5.D)

Dupa caz: Notificare cf. art. 7 din Legea 59/2016;
capitolul XIII completat petnru proiecte incluse la art. 28
din OUG 57/2007
Solicitare Aviz gospodarire ape pentru proiectele incluse
in art. 48 si 54 din Legea 107/1996
Spre etapa de incadrare
www.poca.ro 17
P CA
P
de prelevare a apei din subteran, adâncimea de prelevare și QQIndicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fie-
modalitatea tehnică în care se face prelevarea. Pentru evacua- care corp de apă identificat, cu precizarea excepțiilor apli-
rea apelor în emisar se furnizează informații privind debitul de cate și a termenelor aferente, după caz.
evaluare, calitatea apelor evacuate, punctul de evacuare și alte
informații tehnice relevante. Titularul solicită Avizul de gospodărire a apelor la auto-
ritatea competentă pentru gospodărirea apelor (ACGA).
Deoarece proiectul „are legătură cu apele” – informație sta- Aceasta emite în termen de 20 zile de la solicitarea avizului,
bilită în cadrul Deciziei de evaluare inițială, titularul este o decizie privind necesitatea elaborări SEICA. Dacă ACGA
obligat să completeze memoriul de prezentare cu capitolul consideră, pe baza procedurilor proprii, că proiectul nu are
XIV care conține informații din Planul de management ba- impact asupra corpurilor de apă, atunci ACPM preia această
zinal actualizat: decizie la încadrarea proiectului.
QQLocalizarea proiectului: bazinul hidrografic; cursul de apă:
denumire și codul cadastral; corpul de apă (de suprafață Informațiile transmise de titular prin memoriul de prezenta-
și/sau subteran): denumire și cod re se analizează în raport cu criteriile din Anexa 3, în scopul
QQIndicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea încadrării proiectului. Aspecte privind interpretarea criteri-
chimică a corpului de apă de suprafață; pentru corpul de ilor de selecție din Anexa 3 sunt prezentate în tabelul de
apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chi- mai jos.
mică a corpului de apă.
Tabelul 2 Interpretarea criteriilor de selecție din Anexa 3 pentru stabilirea necesității efectuării evaluării impactu-
lui asupra mediului
Criteriu conform Anexei 3 Descriere

1. Caracteristicile proiectelor
Caracteristicile proiectelor trebuie examinate, în special în ceea ce privește:
a) dimensiunea și concepția întregului Dimensiunea unui proiect trebuie analizată în contextul de mediu existent și
proiect luând în considerare potențialele efecte semnificative ale acestuia asupra me-
diului
De exemplu: un proiect de irigații poate avea o dimensiune spațială mare, însă
efectele acestuia asupra mediului pot fi moderate, spre deosebire de un proiect
de desecare a cărui extindere spațială este redusă, însă efectele asupra biodi-
versității pot fi semnificative.
b) cumularea cu alte proiecte existente De exemplu: emisiile unei ferme de păsări propuse prin proiect se cumulează
și /sau aprobate cu emisiile altei ferme de păsări existente;
Se are în vedere faptul că efectele unui proiect asupra mediului, luate individu-
al, pot să nu fie semnificative însă, dacă se cumulează cu aceleași efecte gene-
rate de proiecte similare, atunci efectul cumulat rezultat poate fi semnificativ.
Se analizează efectele cumulate cu alte proiecte existente și /sau aprobate, in-
clusiv cu proiecte implementate, funcționale.
c) utilizarea resurselor naturale, în spe- Practic toate proiectele din Anexa II utilizează resurse naturale (sol, teren, apă,
cial a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversitate). ACPM trebuie să decidă dacă amploarea utilizării acestora este
biodiversității semnificativă în contextul considerat (dacă resursele sunt limitate sau cu dis-
ponibilitate redusă, atunci chiar și o amploare redusă a utilizării acestora poate
genera un impact semnificativ)
De exemplu: o exploatare de agregate minerale în albia majoră a unui râu ocu-
pă o suprafață relativ redusă (1-2 ha). Totuși, dacă terenul ocupat reprezintă un
habitat prioritar sau important pentru anumite specii, atunci impactul proiec-
tului poate fi semnificativ

P CA
P

d) cantitatea și tipurile de deșeuri ge- Practic toate proiectele din Anexa II generează deșeuri. ACPM trebuie să decidă
nerate gestionate; dacă deșeurile generate sunt dificil de gestionat din cauza proprietății lor și /
sau a cantității acestora.
De exemplu: o fermă de porci încadrată în Anexa II, generează cantități impor-
tante de dejecții. Acestea pot fi utilizate pe terenuri agricole, însă dacă dispo-
nibilitatea trenurilor agricole este limitată, gestiunea dejecțiilor poate deveni o
problemă care să genereze un impact asupra mediului.
e) poluarea și alte efecte negative; Acest criteriu este foarte amplu și, practic, lasă la latitudinea ACPM să decidă
dacă un efect negativ este sau nu semnificativ.
Evacuarea de ape uzate, emisii în atmosferă din surse fixe sau mobile, difuze,
generarea de deșeuri, ocuparea de teren etc. - toate acestea pot fi considerate
efecte negative, însă trebuie avută în vedere amploarea acestora în contextul
de mediu existent. Sunt sau nu aceste efecte semnificative? De exemplu, emisia
unei centrale termice murale cu capacitatea de 25 kW este un efect negativ, însă
acesta nu este semnificativ deoarece debitul poluantului este mic și nu cauzea-
ză modificări cuantificabile în calitatea aerului înconjurător.
Un alt exemplu este evacuarea de ape epurate într-un receptor natural: debitul
de evacuare a poluanților și tipul acestora pot cauza modificarea stării de calita-
te a receptorului natural? Dacă da, atunci efectul poate fi semnificativ.
f ) riscurile de accidente majore și sau Riscul de accident major când sunt implicate substanțe periculoase este stabilit
dezastre relevante pentru proiectul în etapa de evaluare inițială prin analiza încadrării în prevederile Legii 59/2016.
in cauză, inclusiv cele cauzate de Se analizează proiectul în contextul schimbărilor climatice, din ambele sensuri:
schimbările climatice, conform in- proiectul poate fi afectat în mod semnificativ de schimbările climatice? (de
formațiilor științifice; exemplu reziliența la dezastre). Proiectul generează efecte semnificative care să
contribuie la schimbările climatice? (de exemplu emisii de GES).
g) riscurile pentru sănătatea umană - Proiectul poate contamina apa (accidental) sau poate genera (accidental) emi-
de exemplu, din cauza contaminării sii în atmosferă care să afecteze sănătatea umană? De exemplu, un centru de
apei sau a poluării atmosferice. colectare și stocare deșeuri reciclabile (plastic, hârtie) în mod normal nu ge-
nerează emisii relevante în mediu. În cazul unui incendiu însă, efectele asupra
sănătății populației pot fi semnificative.
2. Amplasarea proiectelor
Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în spe-
cial în ceea ce privește:
a) utilizarea actuală și aprobată a tere- În funcție de utilizarea actuală sau prevăzută a terenului pe care se amplasează
nurilor; un proiect, se decide dacă acesta poate afecta sau nu în mod semnificativ me-
diul.
De exemplu, dacă amplasamentul unui proiect este la distanță legală față de
intravilanul locuibil al unei localități, trebuie avut în vedere planul de urbanism
al localității respective pentru a vedea dacă pe viitor nu sunt prevăzute locuințe
înspre proiect și astfel, distanța legală să nu mai fie respectată.
b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și De exemplu, un proiect de alimentare cu apă a unei aglomerări propune utiliza-
capacitatea de regenerare relative rea apei din freatic în scop potabil. Totuși, dacă disponibilitatea apei în freaticul
ale resurselor naturale, inclusiv so- de adâncime este redusă, se pot genera efecte negative în aval prin privarea
lul, terenurile, apa și biodiversitatea, celorlalți utilizatori de apă. În acest caz, încadrarea proiectului se face pe baza
din zonă și din subteranul acesteia; informațiilor primite de la autoritatea de gospodărire a apelor, prin Avizul de
gospodărire a apelor și / sau prin comentariile acesteia în cadrul comisiei de
analiză tehnică.
c) capacitatea de absorbție a mediului Acest criteriu este unul foarte vast și foarte dificil de luat în considerare la etapa
natural, acordându-se o atenție spe- de încadrare deoarece în această fază nu sunt disponibile informații detaliate
cială următoarelor zone: despre starea mediului actual și despre efectele semnificative ale proiectului.
www.poca.ro 19
P CA
P

a. zone umede, zone riverane, guri ale Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele umede,
râurilor; zonele riverane sau gurile râurilor?
Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a
suferi modificări majore / semnificative?
b. zone costiere si mediul marin; Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele costiere
și mediul marin?
c. zonele montane și forestiere; Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele monta-
ne și forestiere?
Influența proiectului asupra zonelor forestiere poate fi estimată în etapa de în-
cadrare prin intervenția autorităților relevante (direcții silvice)
d. arii naturale protejate de interes na- Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ ariile naturale
țional, comunitar, internațional; protejate?
Încadrarea în raport cu siturile comunitare începe încă din etapa de evaluare
inițială, când se stabilește dacă proiectul intră sub incidența art. 28 din OUG
57/2007. În această fază se face încadrarea în raport cu celelalte categorii de arii
naturale protejate (naționale, internaționale)
e. zone clasificate sau protejate con- Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele clasifi-
form legislației in vigoare: situri cate sau protejate?
Natura 2000; zonele prevăzute de Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a
legislația privind aprobarea PATN - suferi modificări majore / semnificative?
Secțiunea a III-a - zone protejate; zo- Încadrarea în raport cu siturile comunitare începe încă din etapa de evaluare
nele de protecție instituite conform inițială, când se stabilește dacă proiectul intră sub incidența art. 28 din OUG
prevederilor legislației din dome- 57/2007. În această fază se face încadrarea în raport cu celelalte categorii de arii
niul apelor, precum și a celei privind naturale protejate (naționale, internaționale) sau zone clasificate sau protejate.
caracterul și mărimea zonelor de
protecție sanitară și hidrogeologică;
f. zonele in care au existat deja cazuri Dacă un proiect se implementează pe un amplasament cunoscut sau înregistrat
de nerespectare a standardelor de la autoritățile competente ca având probleme de nerespectare a standardelor
calitate a mediului prevăzute de le- de mediu, atunci se analizează posibilitatea ca proiectul să agraveze efectele
gislația națională și la nivelul Uniunii negative deja existente;
Europene și relevante pentru pro- Astfel de cazuri sunt: situri contaminate, terenuri degradate prin fenomene na-
iect sau în care se consideră că exis- turale sau artificiale, zone adiacente unei activități poluatoare etc.
tă astfel de cazuri;
g. zonele cu o densitate mare a popu- Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ populația și
lației; sănătatea acesteia?
Influența proiectului asupra sănătății populației poate fi estimată în etapa de
încadrare prin intervenția autorităților relevante (direcții de sănătate publică)

P CA
P

h. peisaje și situri importante din Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ peisajele sau
punct de vedere istoric, cultural sau ar- siturile importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic?
heologic. Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a
Influența proiectului asupra sănătății populației poate fi estimată în etapa de
încadrare prin intervenția autorităților relevante (direcții de cultură)
3. Tipurile și caracteristicile impactului potențial
Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la
pct. 1 și 2, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la art. 7 alin. (2) din prezenta lege, și ținând
seama de:
Se analizează dacă proiectul propus, prin caracteristicile acestuia:
QQnatura, dimensiunea (punctul 1)
QQlocalizarea acestuia (punctul 2)
poate avea efecte semnificative asupra următorilor factori de mediu (art. 7, alin. (2)):
QQpopulație și sănătate umană,
QQbiodiversitate;
QQterenuri, sol, apă, aer, climă;
QQbunuri materiale, patrimoniu cultural și peisaj;
QQinteracțiunea dintre factorii de mai sus;
ținând seama de criteriile de mai jos:

a) importanța și extinderea spațială a Importanța impactului sau semnificația generală a acestuia este rezultatul în-
impactului - de exemplu, zona ge- mulțirii amplitudinii impactului (mică, medie, mare) cu senzitivitatea recepto-
ografică și dimensiunea populației rului (mică, medie, mare). Semnificația / importanța impactului poate fi minoră
care poate fi afectată; (nesemnificativ), moderată și majoră (semnificativ).
Extinderea spațială a impactului poate fi locală, regională, națională sau trans-
frontieră.
Aceste caracteristici ale impactului potențial vor fi detaliate în etapele următoa-
rele ale evaluării de impact. În etapa de încadrare se stabilesc doar ORIENTATIV
acești parametri, pe baza informațiilor disponibile în această fază.
b) natura impactului; Natura impactului poate fi:
QQNegativ – un impact care implică o modificarea negativă (adversă) a condiți-
ilor inițiale sau introduce un factor nou, indezirabil.
QQPozitiv – un impact care implică o îmbunătățire a condițiilor inițiale sau intro-
duce un factor nou, dezirabil.

QQAmbele – un impact care implică o modificare negativă (adversă) dar în ace-
lași timp și una pozitivă a condițiilor inițiale

c) natura transfrontieră a impactului; Proiectul poate avea efecte transfrontieră? De exemplu emisii în atmosferă care
să influențeze calitatea aerului înconjurător al altei țări, sau emisii în ape care să
genereze efecte în aval, pe teritoriul altui stat sau intervenții asupra culuarelor
de migrație a păsărilor care să cauzeze declin în populațiile speciilor pe terito-
riul altor state etc.
www.poca.ro 21
P CA
P

d) intensitatea și complexitatea impac- Intensitatea impactului poate fi:
tului; QQMică – atunci când factorul de mediu are o valoare sau /și o sensibilitate re-
dusă. Impactul poate fi prevăzut dar este de obicei la limita detecției și nu

conduce la modificări permanente în structurile și funcțiunile receptorului.
Altfel spus, efectele manifestării impactului se încadrează în limitele naturale
de variabilitate ale receptorului, fără a fi necesară refacerea receptorului.
QQMedie – atunci când factorul de mediu are o valoare și / sau o sensibilita-
te medie. Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate dar structura /

funcțiunea de bază nu este afectată. Altfel spus, efectele manifestării impac-
tului depășesc limitele naturale de variabilitate ale receptorului, iar timpul de
refacere este mediu (<2 ani)
QQMare – atunci când factorul de mediu are o valoare sau/și o sensibilitate mare
(de ex. situri Natura 2000). Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate
complet. Pierderea structurilor / funcțiunilor este vizibilă. Altfel spus, efectele
manifestării impactului depășesc limitele naturale de variabilitate, cauzând
perturbări ireversibile sau reversibile în perioade lungi de timp (>2 ani).
e) probabilitatea impactului; Un impact se manifestă în anumite condiții. Se analizează posibilitatea ca acest
impact să apară
f ) debutul, durata, frecvența și reversi- Debutul unui impact este foarte important. De exemplu, dacă lucrările de con-
bilitatea preconizate ale impactului; struire ale unui proiect încep după finalizarea perioadei de cuibărit a păsărilor,
atunci efectele negative asupra păsărilor sunt mai mici. Dimpotrivă, dacă lucră-
rile se desfășoară în intervalul de cuibărit, atunci există riscul afectării populației
speciilor.
Durata și frecvența impactului pot fi:
QQTemporar – impactul se manifestă pe o durată scurtă de timp și eventual
intermitent / ocazional (de ex. depozite temporare de pământ pe durata exe-

cuției lucrărilor)
QQTermen scurt – impactul se preconizează că va fi activ pentru o perioadă li-
mitată, scurtă de timp și va înceta în totalitate la finalizarea activității care-l

provoacă (de ex. zgomot și vibrații generate în timpul construcției). De ase-
menea, impactul are o durată scurtă dacă este eliminat prin măsuri adecvate
sau factorul de mediu este restaurat (de ex. oprirea unei instalații dacă zgo-
motul produs de aceasta afectează receptorii)
QQTermen lung – impactul se manifestă pe o perioadă lungă de timp (pe toată
perioada de operare – estimată la mai mult de 25 ani), dar încetează odată

cu închiderea proiectului (de ex. zgomotul produs de instalații, emisii etc.).
De asemenea, impactul are o durată lungă chiar dacă este intermitent, dar se
manifestă pe toată durata de viață a proiectului (de ex. perturbarea biodiver-
sității în timpul operațiilor de întreținere a instalației).
QQPermanent – impactul se manifestă în toate fazele proiectului și rămâne activ
și după închiderea proiectului. Altfel spus, cauzează schimbări permanente

asupra resurselor biotice și abiotice sau asupra receptorilor (de ex. distruge-
rea unui habitat prioritar).
Reversibilitatea impactului:
QQReversibil – un impact este reversibil când factorul de mediu afectat (recep-
torul) poate reveni la starea inițială (dinaintea acțiunii impactului), de ex. tur-
biditatea apei poate reveni la inițial după încetarea cauzei turbidității – acti-
vitățile de construire);
QQIreversibil – un impact este ireversibil dacă factorul de mediu nu mai poate
reveni la starea inițială (de ex. ocuparea permanentă a terenului)
g) cumularea impactului cu impactul Un impact este cumulat dacă acționează împreună cu alt impact (incluzând
altor proiecte existente și/sau apro- impacturile altor planuri / proiecte), afectând același factor de mediu sau recep-
bate; tor (ex. efectul combinat al altor proiecte similare în aria de influență)

P CA
P
h) posibilitatea de reducere efectivă a Se pot implementa măsuri de evirare, reducere, reparare sau compensare a im-
impactului. pactului?
În general, în etapa de încadrare, semnificația impactului se determină calitativ, fără detalii de ordin cantitativ. Este
necesară doar stabilirea semnificației generale a impactului unui proiect, pentru a decide dacă se spune sau nu evaluării
impactului asupra mediului. Mai jos se prezintă o serie de întrebări simple pentru stabilirea semnificației impactului:
QQ Va fi o schimbare majoră a condițiilor de mediu?

QQ Noile caracteristici vor fi disproporționate față de caracteristicile mediului existent?
QQImpactul va fi neobișnuit în zonă sau deosebit de complex?
QQ Impactul se va extinde pe o arie largă?
QQVa exista un potențial de impact transfrontieră?
QQVor fi afectați mulți oameni?
QQVor fi afectați mulți receptori de alte tipuri (faună și floră, întreprinderi, facilități)?
QQVor fi afectate caracteristicile sau resursele valoroase sau limitate?
QQExistă riscul ca standardele de mediu să fie încălcate?
QQExistă riscul ca siturile, zonele, caracteristicile protejate să fie afectate?
QQExistă o probabilitate mare de apariție a efectului?
QQImpactul se va manifesta pentru o perioadă lungă de timp?
QQEfectul va fi permanent, mai degrabă decât temporar?
QQ·Impactul va fi continuu sau intermitent?
QQDacă impactul este intermitent, acesta va fi frecvent sau rar?
QQImpactul va fi ireversibil?
QQVa fi dificil să se evite, reducă, repare sau să se compenseze efectul?
Dacă se răspunde afirmativ la una dintre întrebările de mai sus, există posibilitatea ca semnificația impactului să fie mare
sau medie și, implicit, proiectul să fie supus evaluării impactului asupra mediului.
2. Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea apelor nr. 107/1996; Necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra
copurilor de apă
Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea apelor nr. 107/1996 se face încă din faza de evaluare inițială. Se verifică efectiv dacă
proiectul propune lucrări sau activități care fac parte din una din categoriile incluse în art. 48 sau 54 din Legea apelor. În caz
afirmativ, titularul este obligat prin Decizia etapei de evaluare inițială, să solicite Aviz de gospodărire a apelor la autoritatea
de gospodărire a apelor responsabilă. Dacă punctul de vedere al acesteia din urmă este că proiectul necesită SEICA, atunci
decizia ACPM este corespunzătoare.
Se face precizarea că nu toate proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele necesită SEICA. Autoritățile de
gospodărire a apelor vor decide necesitatea SEICA pe baza unei metodologii specifice. Pentru proiectele care se realizează
pe ape sau au legătură cu apele (inclusiv cele pentru care nu este necesar SEICA), memoriul de prezentare conține infor-
mațiile din capitolul XIV al Anexei 5.E., preluate din Planurile de management bazinal actualizate.
3. Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2005; Necesitatea efectuării evaluării adecvate

Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2005 se face încă de la etapa de evaluare inițială. Se verifică dacă proiectul „nu are o legă-
tură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în
mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte […]”. În caz afirmativ, titularul trebuie să complete-
ze memoriul de prezentare cu informațiile solicitate în capitolul XIII:
QQdescrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele
geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului.

QQnumele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar;
QQprezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului;
QQse va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării
ariei naturale protejate de interes comunitar;

QQse va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comu-
nitar;
QQalte informații prevăzute în legislație in vigoare.
www.poca.ro 23
P CA
P
minată în relație cu trăsăturile specifice ale sitului. Un pro-

Informațiile de mai sus se completează conform Planurilor iect care are impact negativ semnificativ asupra unui sit
de management ale ariilor protejate, dacă există, sau con- poate să nu aibă același impact asupra altui sit. De aceea,
form informațiilor furnizate de autoritatea cu atribuții în do- fiecare evaluare este un caz individual, care trebuie tratat
meniul ariilor protejate. în funcție de obiectivele de conservare ale sitului și de ca-
racteristicile proiectului.
Necesitatea evaluării adecvate se determină prin aplicarea QQProbabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu
prevederilor Ordinului nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului numai din proiectele localizate în interiorul unui sit, dar și
metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenți- din proiectele localizate în afara acestuia.
ale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale pro- QQÎn cazul în care informațiile furnizate de către titularul
tejate de interes comunitar. Conform acestuia, încadrarea se proiectului în cadrul memoriului de prezentare (capitolul
face astfel: XIII) sunt neconcludente/incomplete, ACPM solicită titu-
larului informații suplimentare. Acestea trebuie să fie pe
cât posibil colectate prin observații în teren.
QQACPM stabilește și decide dacă proiectul, singur sau în QQPe baza datelor furnizate de titular rezultate din obser-
combinație cu alte proiecte, este susceptibil a avea un im- vații în teren, a informațiilor bibliografice, a informațiilor
pact negativ semnificativ asupra sitului și dacă proiectul puse la dispoziție de către titularul proiectului și în urma
va face obiectul unei evaluări adecvate. completării listei de control specifică, ACPM decide efec-
QQNoțiunea de “impact negativ semnificativ” trebuie deter- tuarea sau nu a evaluării adecvate.
Tabelul 3 Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată (conform Ord. 19/2010, în vigoare
la data întocmirii prezentului ghid, Anexa 1)
Nr. Întrebări pentru etapa de încadrare A. Da/Nu/Nu se poate B. Este posibil ca impactul
crt. identifica în acest stadiu. să fie semnificativ? Da/
Nu/ Nu se poate identifica
în acest stadiu-justificare
1 Proiectul se va implementa în sit?
2 Distanța dintre amplasamentul proiectului și sit?
3 Proiectul va include acțiuni de construcție, funcționare
și dezafectare care să ducă la modificări fizice în sit (to-
pografie, utilizarea terenului, modificări ale cursurilor
de râuri etc.)?
4 Proiectul implică utilizarea, stocarea, transportul, ma-
nipularea sau producerea de substanțe sau materiale
care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes
comunitar pentru care situl a fost desemnat?
5 Se vor produce deșeuri solide în timpul construcției,
funcționării sau dezafectării care ar putea afecta spe-
ciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care
situl a fost desemnat?
6 Există alți factori care ar trebui luați în considerare, ca
de exemplu dezvoltările conexe, care ar putea duce la
afectarea sitului sau există un impact cumulativ cu alte
proiecte existente sau propuse?
7 Există pe amplasamentul proiectului și în imediata
apropiere a acestuia habitate naturale și/sau specii săl-
batice de interes comunitar ce pot fi afectate de imple-
mentarea proiectului?
8 Proiectul afectează direct sau indirect zonele de hrăni-
re/reproducere/migrație?

P CA
P
Nr. Întrebări pentru etapa de încadrare A. Da/Nu/Nu se poate B. Este posibil ca impactul
crt. identifica în acest stadiu. să fie semnificativ? Da/
Nu/ Nu se poate identifica
în acest stadiu-justificare
9 Proiectul are influență directă asupra ariilor/ariei natu-
rale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer,
devierea cursului unei ape care traversează zona, ex-
tragerea de ape subterane dintr-un acvifer comparti-
mentat, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare
atmosferică etc.?
10 Proiectul propus provoacă o deteriorare semnificativă
sau o pierdere totală a unui (unor) habitat(e) natural(e)
de interes comunitar?
11 Proiectul va duce la o izolare reproductivă a unei specii
de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în
compoziția unui habitat de interes comunitar?
12 Proiectul implică utilizarea resurselor de care depinde
diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafață
și subterane, activitățile extractive de suprafață de sol,
argilă, nisip, pietriș, defrișarea, inundarea terenurilor,
pescuit, vânătoare, colectarea plantelor)?
13 Alte întrebări relevante
Cu cât există mai multe răspunsuri afirmative în coloana e) Continuarea procedurii de emitere a aprobării de dez-
B, cu atât este mai justificată necesitatea realizării evaluă- voltare a proiectului pentru proiectele care nu necesită
rii adecvate, neexistând totuși o regulă general aplicabilă niciuna din cele 3 tipuri de evaluări.
în acest sens. ACPM poate decide realizarea studiului de
evaluare adecvată dacă există incertitudinea cu privire la În general, proiectele care se supun etapei de încadrare pot fi
existența unui efect semnificativ sau în cazul existenței unui cele din Anexa I și Anexa II la Lege. Totuși, dacă un proiect nu
singur răspuns afirmativ în coloana B. este inclus în niciuna din cele 2 anexe, dar se stabilește că poa-
te avea impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de
4. Punctele de vedere justificate ale membrilor CAT; interes comunitar și/sau asupra corpurilor de apă, efectuarea
Membrii CAT pot influența decisiv procedura de evaluare evaluării impactului asupra mediului este obligatorie.
a impactului asupra mediului. Aceștia au posibilitatea de
a solicita informați suplimentare sau de a emite puncte de Decizia etapei de încadrare se recomandă să fie motivată
vedere justificate. în detaliu deoarece aceasta poate fi atacată din punct de
vedere procedural sau substanțial conform art. 21 și 22 din
*** Lege.
ACPM ia decizia etapei de încadrare cât mai rapid posibil
și în termen de cel mult 90 zile de la primirea tuturor in- Informarea publicului asupra deciziei etapei de încadrare
formațiilor necesare din partea titularului. Decizia etapei de Titularul, la cererea ACPM, publică un anunț conform anexei
încadrare poate fi următoarea: 5J în presa relevantă și pe site-ul propriu, la sediul propriu
a) Efectuarea evaluării impactului asupra mediului, a eva- sau la sediul autorității publice locale. După dovada publi-
luării adecvate și a evaluării impactului asupra corpuri- cării anunțului de către titular, ACPM publică la rândul ei
lor de apă; pe pagina de internet anunțul deciziei conform Anexei 5K
b) Efectuarea evaluării impactului asupra mediului și a eva- și proiectul deciziei de încadrare. Publicul poate emite co-
luării adecvate, fără evaluarea impactului asupra corpu- mentarii / observații la proiectul deciziei de încadrare în ter-
rilor de apă; men de 10 zile de la publicarea anunțului pe site-ul ACPM.
c) Efectuarea evaluării impactului asupra mediului și a eva- Decizia finală este adoptată în CAT, la 10 zile de la primirea
luării impactului asupra corpurilor de apă, fără evaluare comentariilor / observațiilor justificate ale publicului inte-
adecvată; resat. Dacă este necesară reconsiderarea deciziei în urma
d) Efectuarea evaluării impactului asupra mediului fără intervenției publicului, aceasta se supune din nou informă-
evaluarea impactului asupra corpurilor de apă și fără rii publice. Dacă decizia nu se modifică în urma intervenției
evaluare adecvată; publicului, atunci aceasta devine finală.
www.poca.ro 25
P CA
P
Pentru proiectele cu finanțare din fonduri europene care QQobiectivele de conservare și justificarea faptului că pro-
nu afectează în mod semnificativ ariile naturale protejate iectul, fie individual, fie în combinație cu alte proiecte, nu
de interes comunitar, ACPM emite o declarație conform este de natură să aibă efecte negative semnificative asu-
Apendice 1 din cadrul Regulamentului UE 2015/207, înso- pra sitului/siturilor Natura 2000 incluse sau care urmează
țită de o hartă indicând amplasarea proiectului și a siturilor a fi incluse în rețeaua Natura 2000 și,
Natura 2000. Declarația trebuie să includă: QQdacă este cazul, o decizie administrativă.
QQnumele sitului /siturilor în cauză,
QQnumărul de referință, Schematic, etapa de încadrare se desfășoară astfel:

QQdistanta la care este situat proiectul fată de cel mai /cele
mai apropiate situri Natura 2000,
Memoriu de prezentare (cf. Anexa 5.D)

Anunt public Dupa caz: Notificare cf. art. 7 din Legea 59/2016; Solicitare Aviz de gospodarire ape
Depunerea capitolul XIII completat pentru proiecte incluse la art. 28 pentru proiectele incluse in art. 48 si
solicitarii de din OUG 57/2007 54 din Legea 107/1996
emitere a Solicitare Aviz gospodarire ape pentru proiectele incluse
Acordului de in art. 48 si 54 din Legea 107/1996
mediu Max. Max.
ACPM 20 zile AGA 20 zile
Decizie privind necesitatea

Membrii CAT transmit in scris puncte de elaborarii studiului de evaluare a
vedere sau solicitari de informatii suplimentare impactului asupra corpurilor de Cat mai rapid
Etapa de incadrare
apa posibil
CAT
Proiectul este analizat in functie de: Maxim 90 zile
Memoriu de prezentare și analiza proiectului în baza criteriilor din Anexa 3;
10 zile de la primirea
Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996;
Se organizeaza un tuturor
Necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra copurilor de apă;
nou CAT
Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2007 informatiilor
Necesitatea efectuării evaluării adecvate; solicitate
Punctele de vedere In scris ale membrilor CAT
Comentarii
justificate din
partea
publicului Necesita EIM, EA, EICA Decizia etapei de incadrare Nu necesita EIM, EA, EICA
Necesita EIM, EA Necesita EIM

10 zile
Continuarea
Anunt public Efectuarea EIM, EA Efectuarea EIM si procedurii de
Efectuarea EIM si EA Efectuarea EIM
Decizia etapei si EICA EICA emitere a aprobarii
de incadrare de dezvoltare
Spre etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a RIM
Figura 3 Schema etapei de încadrare completează coloana 3 cu răspunsurile:

QQDa - este posibil ca efectul să fie semnificativ; de ce?
3.2.3. Liste de control pentru etapa de încadrare QQNu - nu este de așteptat ca efectul să fie semnificativ; de
ce?
Etapa de încadrare include un singur aspect subiectiv, care QQ? – nu se poate estima dacă efectul este semnificativ sau
ține de experiența și competența ACPM. Acesta este stabi- nu; de ce?;

lirea semnificației generale a impactului potențial: poate fi În general, dacă în coloana 3 este chiar și un singur răspuns
acesta semnificativ sau nu? Pentru a ușura această decizie, „DA”, atunci proiectul poate fi încadrat la evaluarea impac-
se propune o listă de control cu întrebări specifice. Lista de tului asupra mediului.
control este concepută în concordanță cu criteriile prevăzu-
te în Anexa 3, față de care se stabilește necesitatea evaluării
impactului asupra mediului.
La fiecare întrebare se răspunde în coloana 2 cu „da” sau

„nu” sau „?” în caz că nu se poate da un alt răspuns (sau este
incertă posibilitatea unui efect). Pentru fiecare răspuns
„Da”, se aplică criteriile de evaluare a semnificației impac-
tului din tabelul următor. După aplicarea acestor criterii, se

P CA
P
Tabelul 4 Lista de control pentru etapa de încadrare
Nr. Întrebare Da / Nu / ? Este posibil ca efectul să fie

crt. Descriere sumară semnificativ?
Da / Nu / ? – de ce?
1 2 3
Caracteristici ale proiectului
Lucrările de construcție, exploatare, dezafectare sau demolare
ale Proiectului vor implica acțiuni care vor provoca schimbări
fizice locale (topografie, utilizare a terenurilor, schimbări în
cursurile de apă, etc.)?
Construcția sau funcționarea Proiectul va utiliza resurse na-
turale cum ar fi teren, apă, materiale sau energie, sau oricare
alte resurse care nu sunt regenerabile sau nu există în cantități
mici?
Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, ma-
nevrarea sau producerea de substanțe sau materiale care pot
fi dăunătoare sănătății populației sau mediului, sau care pot
spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sănătatea po-
pulației?
Proiectul va produce deșeuri solide in timpul construirii, func-
ționarii sau încetării activității?
Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanți sau ori-
ce alte substanțe periculoase, toxice sau nocive, care să con-
ducă la depășirea limitelor stabilite în Directiva 2008/50/EC și
2004/107/EC – Calitatea aerului înconjurător?
Proiectul va genera zgomot și vibrații sau emisii de lumină,
energie termică sau radiație electromagnetică?
Proiectul va genera gaze cu efect de sera si care este amploa-
rea acestora
Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau
apei prin emisiile de poluanți pe terenuri sau in ape de supra-
față, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?
Vor exista riscuri de accidente în timpul construcției sau operă-
rii care să poată afecta sănătatea populației sau mediul?
Proiectul va avea ca rezultat schimbări sociale legate relevante
în contextul mediului înconjurător, de exemplu, în demografie,
stilul de viață tradițional, ocuparea forței de muncă?
Există alți factori care ar trebui luați în considerare, cum ar fi
dezvoltări viitoare generate de proiect care ar putea duce la
impact asupra mediului înconjurător sau potențialul de im-
pact cumulativ cu alte activități existente sau planificate în
localitate?
Caracteristicile mediului posibil a fi afectat de proiect
Proiectul se află în interiorul sau în apropierea unor zone pro-
tejate la nivel internațional, european, sau prin legislația națio-
nală sau locală pentru valoarea lor ecologică, peisagistică, cul-
turală sau de altă natură, care ar putea fi afectate de Proiect?
www.poca.ro 27
P CA
P

Există alte zone pe sau în jurul locației care sunt importante
sau sensibile din motive de ecologie, de ex. zonele umede, cur-
surile de apă sau alte corpuri de apă, zona de coastă, munți,
păduri sau terenuri împădurite, care ar putea fi afectate de
Proiect?
Există zone pe sau în jurul locației care sunt folosite de specii
de faună sau floră protejate, importante sau sensibile, de ex.
pentru reproducere, cuibărit, hrănire, odihnă, iernare, migra-
ție, care ar putea fi afectate de Proiect?
Există ape interioare, de coastă, marine sau subterane (sau alte
caracteristici ale mediului marin) pe sau în jurul locației care ar
putea fi afectate de Proiect?
Există zone sau caracteristici importante de peisaj sau decora-
tive pe sau în vecinătatea locației care ar putea fi afectate de
Proiect?
Există rute sau facilități pe sau în apropierea locației care sunt
utilizate de public pentru accesul la activități de recreere sau
alte facilități care ar putea fi afectate de Proiect?
Există rute de transport pe sau în jurul locației susceptibile la
congestionare sau care cauzează probleme de mediu care ar
Este amplasat proiectul într-o locație în care este foarte proba-
bil să fie vizibil pentru mulți oameni?
Există zone sau caracteristici de importanță istorică sau cultu-
rală pe sau în jurul locației care ar putea fi afectate de Proiect?
Proiectul este amplasat într-o zonă nedezvoltată anterior,
unde va duce la pierderea terenurilor verzi?
Utilizări existente ale terenului în sau în jurul locației, de ex.
locuințe, grădini, alte proprietăți private, industrie, comerț, re-
creere, spațiu public deschis, facilități comunitare, agricultură,
silvicultură, turism, exploatări miniere sau cariere, care ar pu-
tea fi afectate de Proiect?
Există planuri de utilizare a terenului pe sau în jurul locației
care ar putea fi afectate de Proiect?
Există zone în interiorul sau în jurul locației care sunt dens po-
pulate sau construite, care ar putea fi afectate de Proiect?
Există zone în interiorul sau în jurul locației, ocupate de utiliza-
tori sensibili, de ex. spitale, școli, locuri de cult, facilități comu-
nitare, care ar putea fi afectate de Proiect?
Există zone în interiorul sau în jurul locației care conțin resurse
importante, de înaltă calitate sau limitate, de ex. apele de su-
prafață, silvicultură, agricultură, pescuit, turism, minerale, care
ar putea fi afectate de Proiect?

P CA
P

Există zone în interiorul sau în jurul locației care sunt deja
supuse poluării sau altor perturbații din punct de vedere al
calității factorilor de mediu, de ex acolo unde sunt depășite
standardele de mediu sau unde solul și/sau subsolul sunt con-
taminate, care ar putea fi afectate de Proiect?
Locația Proiectului este susceptibilă la cutremure, prăbușiri/
alunecări de teren, eroziune sau condiții climatice extreme sau
adverse, de ex. inversiuni de temperatură, ceață, vânt puternic,
etc., care pot afecta proiectul și determina astfel efecte asupra
mediului?
Rezumatul caracteristicilor Proiectului și ale localizării sale care
indică necesitatea evaluării impactului asupra mediului:
Tabelul 5 Lista de control pentru evaluarea semnificației impactului asupra mediului
Nr. Întrebare
crt.
Va fi o schimbare majoră a condițiilor de mediu?
Noile caracteristici vor fi disproporționate față de caracteristicile mediului existent?
Impactul va fi neobișnuit în zonă sau deosebit de complex?
Impactul se va extinde pe o arie largă?
Va exista un potențial de impact transfrontier?
Vor fi afectați mulți oameni?
Vor fi afectați mulți receptori de alte tipuri (faună și floră, întreprinderi, facilități)?
Vor fi afectate caracteristicile sau resursele valoroase sau limitate?
Există riscul ca standardele de mediu să fie încălcate?
Există riscul ca siturile, zonele, caracteristicile protejate să fie afectate?
Există o probabilitate mare de apariție a efectului?
Impactul se va manifesta pentru o perioadă lungă de timp?
Efectul va fi permanent, mai degrabă decât temporar?
Impactul va fi continuu sau intermitent?
Dacă impactul este intermitent, acesta va fi frecvent sau rar?
Impactul va fi ireversibil?
Va fi dificil să se evite, reducă, repare sau să se compenseze efectul?
Exemplu de aplicare a listei de control pentru încadrare de teren alocată parcului este de 20 ha iar suprafața ocu-
În continuare se prezintă un exemplu de aplicare a listei de pată permanent de platforme și drumuri este de 4 ha. Cea
control pentru un proiect (fictiv) de parc eolian care prevede mai apropiată locuință este situată la 800 m de turbină iar la
amplasarea a 20 turbine eoliene de 2 MW fiecare. Suprafața 1200 m se găsește un sit de protecție avifaunistică.
www.poca.ro 29
P CA
P
Tabelul 6 Lista de control pentru etapa de încadrare – exemplu proiect de parc eolian

1 2 3
Lucrările de construcție, exploatare, dezafec- DA DA
tare sau demolare ale Proiectului vor implica Decopertări, săpături, modifica- Săpături de amploare mare care
acțiuni care vor provoca schimbări fizice locale re topografie, modificarea utili- pot cauza modificări majore în
(topografie, utilizare a terenurilor, schimbări în zării terenului starea actuală a mediului
cursurile de apă, etc.)?
Construcția sau funcționarea Proiectul va utili- DA NU
za resurse naturale cum ar fi teren, apă, mate- Suprafețe mari de teren vor fi Disponibilitatea terenului în
riale sau energie, sau oricare alte resurse care utilizate pentru drumuri, plat- zonă este bună și ocuparea a 4
nu sunt regenerabile sau nu există în cantități forme ha de teren nu reprezintă un im-
mici? pact semnificativ
Proiectul presupune folosirea, depozitarea, DA NU
transportul, manevrarea sau producerea de Ulei în perioada de operare – Se poate aplica un plan de ges-
substanțe sau materiale care pot fi dăunătoare aprox. 5 tone/turbină tiune a substanțelor și mate-
sănătății populației sau mediului, sau care pot rialelor care să minimizeze un
spori temerile ca proiectul ar avea un risc pen- eventual impact
tru sănătatea populației?
Proiectul va produce deșeuri solide in timpul DA NU
construirii, funcționarii sau încetării activității? Deșeuri din săpături în timpul În baza unui plan de gestiune a
construcției deșeurilor, se poate asigura mi-
Deșeuri de ulei uzat și piese de nimizarea unui eventual impact
schimb în timpul funcționării
Deșeuri din dezafectări (corpul
turbinei) la încetarea proiectu-
lui
Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de NU -
poluanți sau orice alte substanțe periculoase,
toxice sau nocive, care să conducă la depăși-
rea limitelor stabilite în Directiva 2008/50/EC și
2004/107/EC – Calitatea aerului înconjurător?
Proiectul va genera zgomot și vibrații sau emi- DA DA
sii de lumină, energie termică sau radiație elec- Zgomot, umbrire, radiație elec- Din studii de caz rezultă că for-
tromagnetică? tromagnetică mele de impact fizic (zgomot,
umbrire, radiație) pot fi impor-
tante
Proiectul va genera gaze cu efect de sera si NU -
care este amploarea acestora
Proiectul va conduce la riscul de contaminare a DA NU
solului sau apei prin emisiile de poluanți pe te- Risc mediu în perioada de exe- Prin implementarea de proce-
renuri sau in ape de suprafață, ape subterane, cuție (scurgeri accidentale) duri specifice de control, se pot
ape de coasta sau ape marine? Risc scăzut în perioada de func- limita scurgerile în mediu
ționare (scurgeri de ulei)

P CA
P

Vor exista riscuri de accidente în timpul con- DA DA
strucției sau operării care să poată afecta sănă- La operare: aruncări de gheață, Probabilitatea unui accident
tatea populației sau mediul? ruperi de elice sau incendiu este scăzută însă expunerea
acestuia este mare. Riscul de că-
deri de gheață sau de prăbușire
a turbinei / incendiu este mare
Proiectul va avea ca rezultat schimbări sociale NU -
relevante în contextul mediului înconjurător,
de exemplu, în demografie, stilul de viață tra-
dițional, ocuparea forței de muncă?
Există alți factori care ar trebui luați în conside- DA DA
rare, cum ar fi dezvoltări viitoare generate de Potențial impact cumulativ cu În vecinătatea relevantă (pe o
proiect care ar putea duce la impact asupra alte proiecte similare asupra pă- rază de 10 km) se găsește un
mediului înconjurător sau potențialul de im- sărilor alt parc eolian a cărui impact se
pact cumulativ cu alte activități existente sau poate cumula cu cel generat de
planificate în localitate? proiectul propus
Proiectul se află în interiorul sau în apropierea DA DA
unor zone protejate la nivel internațional, eu- La 1200 m se găsește un sit Turbinele pot cauza perturbări
ropean, sau prin legislația națională sau locală Natura 2000 SPA în migrația păsărilor sau în acti-
pentru valoarea lor ecologică, peisagistică, cul- vitatea de hrănire. De asemenea
turală sau de altă natură, care ar putea fi afec- pot cauza mortalități prin colizi-
tate de Proiect? une.
Există alte zone pe sau în jurul locației care sunt DA NU
importante sau sensibile din motive de ecolo- Curs de apă În timpul execuției se pot pre-
gie, de ex. zonele umede, cursurile de apă sau veni efectele asupra cursului de
alte corpuri de apă, zona de coastă, munți, pă- apă
duri sau terenuri împădurite, care ar putea fi
afectate de Proiect?
Există zone pe sau în jurul locației care sunt DA NU
folosite de specii de faună sau floră protejate, Teren agricol folosit de păsări
importante sau sensibile, de ex. pentru repro- de pradă pentru hrănire și de
ducere, cuibărit, hrănire, odihnă, iernare, mi- alte păsări pentru reproducere
grație, care ar putea fi afectate de Proiect?
Există ape interioare, de coastă, marine sau NU -
subterane (sau alte caracteristici ale mediului
marin) pe sau în jurul locației care ar putea fi
Există zone sau caracteristici importante de pe- NU -
isaj sau decorative pe sau în vecinătatea locați-
ei care ar putea fi afectate de Proiect?
Există rute sau facilități pe sau în apropierea NU -
locației care sunt utilizate de public pentru ac-
cesul la activități de recreere sau alte facilități
www.poca.ro 31
P CA
P

Există rute de transport pe sau în jurul locației DA DA
susceptibile la congestionare sau care cauzea- În timpul execuției – transpor- În timpul execuției – drumurile
ză probleme de mediu care ar putea fi afectate turi agabaritice care pot cauza de acces sunt de categorie in-
de Proiect? blocaje în trafic ferioară și nu permit transpor-
turi agabaritice. Sunt probabile
efecte asupra locuințelor
Este amplasat proiectul într-o locație în care DA DA
este foarte probabil să fie vizibil pentru mulți Turbinele sunt vizibile pe timp Impactul vizual poate fi semni-
oameni? de zi și pe timp de noapte (sem- ficativ deoarece se adaugă ele-
nalizare luminoasă), de la cel mente artificiale de peisaj într-o
puțin 10 km zonă preponderent rurală
Există zone sau caracteristici de importanță is- NU -
torică sau culturală pe sau în jurul locației care
Proiectul este amplasat într-o zonă nedezvol- DA NU
tată anterior, unde va duce la pierderea tere- Proiectul ocupă 4 ha teren agri-
nurilor verzi? col
Utilizări existente ale terenului în sau în jurul DA DA
locației, de ex. locuințe, grădini, alte proprietăți Locuințe la minim 800 m distan- Percepția locuitorilor poate fi
private, industrie, comerț, recreere, spațiu pu- ță – pot exista efecte de umbri- negativă
blic deschis, facilități comunitare, agricultură, re, zgomot
silvicultură, turism, exploatări miniere sau cari-
ere, care ar putea fi afectate de Proiect?
Există planuri de utilizare a terenului pe sau DA DA
în jurul locației care ar putea fi afectate de În jurul turbinelor se trasează o Restricțiile cauzate de turbine
Proiect? zonă de protecție care restricți- pot limita activitățile obișnuite
onează dezvoltările viitoare și / sau dezvoltările viitoare în-
tr-o manieră semnificativă pen-
tru populație
Există zone în interiorul sau în jurul locației DA NU
care sunt dens populate sau construite, care ar Intravilan la cca. 800 m Distanța este relativ mare
Există zone în interiorul sau în jurul locației, NU -
ocupate de utilizatori sensibili, de ex. spitale,
școli, locuri de cult, facilități comunitare, care
Există zone în interiorul sau în jurul locației NU -
care conțin resurse importante, de înaltă cali-
tate sau limitate, de ex. apele de suprafață, sil-
vicultură, agricultură, pescuit, turism, minerale,

P CA
P

Există zone în interiorul sau în jurul locației NU -
care sunt deja supuse poluării sau altor pertur-
bații din punct de vedere al calității factorilor
de mediu, de ex acolo unde sunt depășite stan-
dardele de mediu sau unde solul și/sau subso-
lul sunt contaminate, care ar putea fi afectate
de Proiect?
Locația Proiectului este susceptibilă la cutre- NU -
mure, prăbușiri/alunecări de teren, eroziune
sau condiții climatice extreme sau adverse, de
ex. inversiuni de temperatură, ceață, vânt pu-
ternic, etc., care pot afecta proiectul și determi-
na astfel efecte asupra mediului?
Rezumatul caracteristicilor Proiectului și ale
localizării sale care indică necesitatea evaluării
impactului asupra mediului:
Săpături de amploare mare care pot cauza modificări majore în starea actuală a mediului
Din studii de caz rezultă că formele de impact fizic (zgomot, umbrire, radiație) pot fi importante
Probabilitatea unui accident este scăzută însă expunerea acestuia este mare. Riscul de căderi de gheață sau de prăbușire
a turbinei / incendiu este mare
În vecinătatea relevantă (pe o rază de 10 km) se găsește un alt parc eolian a cărui impact se poate cumula cu cel generat
de proiectul propus
Turbinele pot cauza perturbări în migrația păsărilor sau în activitatea de hrănire. De asemenea pot cauza mortalități prin
coliziune.
În timpul execuției – drumurile de acces sunt de categorie inferioară și nu permit transporturi agabaritice. Sunt probabile
efecte asupra locuințelor
Impactul vizual poate fi semnificativ deoarece se adaugă elemente artificiale de peisaj într-o zonă preponderent rurală
Percepția locutorilor poate fi negativă
Restricțiile cauzate de turbine pot limita activitățile obișnuite și / sau dezvoltările viitoare într-o manieră semnificativă
pentru populație
În acest fel s-a evidențiat foarte clar că proiectul necesită fie supus evaluării adecvate, se va derula și etapa de înca-
evaluarea impactului asupra mediului. S-a identificat un po- drare conform Ord. 19/2010. În acest sens, se completează
tențial impact semnificativ asupra sitului Natura 2000 din lista de control corespunzătoare, astfel:
vecinătate. Pentru a stabili dacă este necesar ca proiectul să
Tabelul 7 Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată – exemplu de completare (conform
Ord. 19/2010, Anexa 1)
Nr. Întrebări pentru etapa de încadrare A. Da/Nu/Nu se B. Este posibil ca impactul să fie
crt. poate identifica în semnificativ? Da/Nu/ Nu se poa-
acest stadiu. te identifica în acest stadiu-jus-
tificare.
Proiectul se va implementa în sit? NU -
Distanța dintre amplasamentul proiectului și sit? 1200 m -
Proiectul va include acțiuni de construcție, funcționare NU -
și dezafectare care să ducă la modificări fizice în sit (to-
pografie, utilizarea terenului, modificări ale cursurilor
de râuri etc.)?
www.poca.ro 33
P CA
P
tificare.
Proiectul implică utilizarea, stocarea, transportul, ma- NU -
nipularea sau producerea de substanțe sau materiale
care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes
comunitar pentru care situl a fost desemnat?
Se vor produce deșeuri solide în timpul construcției, NU -
funcționării sau dezafectării care ar putea afecta spe-
ciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care
situl a fost desemnat?
Există alți factori care ar trebui luați în considerare, ca DA DA
de exemplu dezvoltările conexe, care ar putea duce la Potențial impact Poate fi afectată prin mortalitate
afectarea sitului sau există un impact cumulativ cu alte cumulat cu alte pro- / coliziune, populația de șoim du-
proiecte existente sau propuse? iecte similare de pe nărean; specia are o senzitivitate
sau din vecinătatea foarte mare
sitului
Există pe amplasamentul proiectului și în imediata DA DA
apropiere a acestuia habitate naturale și/sau specii săl- În sit se găsesc cui- Zona proiectului constituie areal
batice de interes comunitar ce pot fi afectate de imple- buri de șoim dună- de hrănire pentru speciile de răpi-
mentarea proiectului? rean și alte păsări toare mari; acestea pot fi afectate
răpitoare mari de proiect prin mortalități cauzate
de coliziuni.
Proiectul afectează direct sau indirect zonele de hrăni- DA DA
re/reproducere/migrație? Zonă de hrănire pen- Zona proiectului constituie areal
tru răpitoare mari de hrănire pentru speciile de răpi-
toare mari; acestea pot fi afectate
de proiect prin mortalități cauzate
de coliziuni.
Proiectul are influență directă asupra ariilor/ariei natu- NU -
rale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer,
devierea cursului unei ape care traversează zona, ex-
tragerea de ape subterane dintr-un acvifer comparti-
mentat, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare
atmosferică etc.?
Proiectul propus provoacă o deteriorare semnificativă NU -
sau o pierdere totală a unui (unor) habitat(e) natural(e)
de interes comunitar?
Proiectul va duce la o izolare reproductivă a unei specii NU -
de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în
compoziția unui habitat de interes comunitar?
Proiectul implică utilizarea resurselor de care depinde NU -
diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafață
și subterane, activitățile extractive de suprafață de sol,
argilă, nisip, pietriș, defrișarea, inundarea terenurilor,
pescuit, vânătoare, colectarea plantelor)?
Alte întrebări relevante
Rezumatul potențialelor efecte semnificative care indică necesitatea evaluării adecvate:

P CA
P
tificare.
Poate fi afectată prin mortalitate / coliziune, populația de șoim dunărean; specia are o senzitivitate foarte mare
Zona proiectului constituie areal de hrănire pentru speciile de răpitoare mari; acestea pot fi afectate de proiect
prin mortalități cauzate de coliziuni.
În urma completării listei de control, s-a concluzionat că valabil și în sens invers: un proiect poate fi supus evaluării
proiectul necesită și evaluare adecvată deoarece impactul de impact chiar dacă în urma completării listelor de control
asupra păsărilor poate fi semnificativ iar în vecinătatea rele- a rezultat că nu se preconizează efecte semnificative.
vantă (la 1200 m) se găsește un sit SPA a cărui obiective de
conservare pot fi afectate de proiect. Proiectele pentru care s-a luat decizia de întocmire a evaluă-
rii de impact asupra mediului sunt supuse etapei de definire
Decizia etapei de încadrare pentru proiectul de mai sus va a domeniului evaluării. Proiectele incluse în Anexa I, pentru
fi: care evaluarea de impact este implicită, trec direct la etapa
QQEfectuarea evaluării impactului asupra mediului și a eva- de definire a domeniului evaluării. Acestea sunt supuse în-
luării adecvate, fără evaluarea impactului asupra corpuri- cadrării doar pentru stabilirea necesității evaluării adecvate
lor de apă. sau a impactului asupra corpurilor de apă.
Se precizează faptul că în etapa de încadrare s-au utilizat 3.2.4. Alte considerente privind etapa de
doar unelte calitative (nu și cantitative) de apreciere a ne- încadrare
cesității evaluării impactului. În cazul de față s-a considerat
că proiectul este situat în vecinătatea relevantă a sitului SPA QQ Directiva EIM revizuită în 2014 a prevede o serie de com-
deoarece speciile de păsări pentru care a fost desemnat si- pletări și modificări pentru etapa de încadrare, care au
tul ESTE POSIBIL să fie afectate de proiect, prin natura pro- fost preluate și în legislația națională. Principalele modi-
iectului. În etapele următoare ale evaluării, în faza de stabi- ficări sunt:
lire a domeniului evaluării, se aprofundează aceste efecte -- Informațiile pe care titularul trebuie să le furnizeze în
potențiale identificate în etapa de încadrare. etapa de încadrare pentru proiectele cuprinse în Anexa
II au fost completate. Conținutul memoriului de prezen-
Lista de control este un instrument simplu și eficient de sta- tare (Anexa 5.E la Lege) a fost completat, de exemplu
bilire a necesității evaluării de impact. Totuși, subiectivitatea cu informații privind alternativele, legătura cu alte acte
este mare și din acest motiv trebuie să SE EVITE ca decizia normative; lucrări de demolare etc.
să fie luată de o singură persoană (sau un grup restrâns). În -- Se solicită titularului de proiect să țină seama de rezulta-
cadrul ședinței CAT a etapei de încadrare se recomandă ca tele disponibile ale altor evaluări relevante ale efectelor
fiecare din potențialele efecte semnificative identificate de asupra mediului realizate în temeiul altor prevederi
ACPM să fie discutate și dezbătute. Astfel, un reprezentant legale naționale, decât cele din Lege.
al unei instituții relevante poate să modifice semnificația -- Oferă în mod expres posibilitatea pentru titularul de
potențială a unui impact, cu o justificare adecvată. proiect de a furniza o descriere a oricăror caracteristici
ale Proiectul și / sau măsurile preconizate, pentru a evita
În exemplul de mai sus, administratorul sitului SPA poate in- sau a preveni ceea ce altfel ar fi putut fi efecte negative
terveni în ședința CAT și să precizeze că rutele de migrație a semnificative asupra mediului.
păsărilor nu se suprapun cu amplasamentul proiectului și că -- Introducerea unui termen limită de 90 zile pentru emite-
zonele de hrănire sunt altele; astfel consideră că potențialul rea deciziei de încadrare. De asemenea, „ACPM ia decizia
impact asupra păsărilor nu este semnificativ. De asemenea, […] cât mai repede posibil”.
reprezentantul administrației publice locale (primarul loca- QQEste foarte important ca informațiile furnizate în cadrul
lității din vecinătatea proiectului) poate interveni cu pre- memoriului de prezentare să fie bine structurate și pre-
cizarea că populația este receptivă la proiect iar impactul zentate și să fie suficiente pentru ca ACPM să ia decizia de
potențial asupra percepției locuitorilor nu este semnificativ. încadrare în mod justificat. Se recomandă ca acest memo-
riu să fie întocmit de persoane competente, cu experiență
Astfel, prin discuții în cadrul ședinței CAT și pa baza puncte- în domeniu.
lor de vedere în scris ale membrilor CAT, se pot elimina sau
adăuga potențiale efecte semnificative. Un proiect poate Schemele logice ale etapelor de evaluare inițială, de înca-
fi scos de la evaluarea impactului chiar dacă în urma com- drare cu privire la necesitatea EIM și de încadrare cu privire
pletării listei de control a rezultat că proiectul poate avea la necesitatea EA, sunt prezentate mai jos.
efecte semnificative asupra mediului. Raționamentul este
www.poca.ro 35
P CA
P
4. Ghid metodologic pentru Etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului pr-
vind impactul asupra mediului
4.1. Definirea domeniului evaluării resurse (financiare și de timp) pentru implementarea pro-
iectului. Alegerea experților trebuie să fie în concordanță cu
4.1.1. Inițierea etapei de definire a domeniului specificul și amploarea proiectului.
evaluării
Studiile conexe necesare elaborării RIM, respectiv cele pri-
Proiectele pentru care s-a luat decizia de întocmire a eva- vind impactul asupra sănătății umane, asupra patrimoniului
luării de impact asupra mediului sunt supuse etapei de de- cultural, asupra corpurilor de apă etc., se întocmesc de către
finire a domeniului evaluării, conform Art. 10 din Lege. În experți competenți conform criteriilor specifice autorități-
această etapă, ACPM emite un îndrumar în care stabilește lor cu responsabilități în domeniul respectiv.
domeniul de evaluare și nivelul de detaliu al informațiilor
care trebuie incluse în raportul privind impactul asupra me- În practică, lista de experți necesari se stabilește imediat
diului (RIM). Îndrumarul se elaborează pe baza informațiilor după etapa de încadrare, când se cunosc principalele efec-
furnizate de titular în memoriul de prezentare și în propune- te potențial semnificative ale proiectului. Astfel, dacă se
rea privind aspectele relevante pentru protecția mediului, și continuă exemplul cu proiectul de parc eolian din capitolul
ținând cont de consultarea cu celelalte autorități implicate, precedent, este evident faptul că echipa de experți trebuie
precum și de propunerile justificate ale publicului interesat. să cuprindă experți care să răspundă punctual de fiecare
impact potențial.
După ce este informat cu privire la necesitatea evaluării im-
pactului asupra mediului, titularul de proiect își stabilește
echipa de experți cu ajutorul căreia va realiza o propune-
re privind aspectele relevante pentru protecția mediului
care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra
mediului (RIM), studiul de evaluare adecvata (EA) și studiul
de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA).
Aceste aspect este unul nou introdus odată cu noua legis-
lație în domeniu.
Propunerea pornește de la efectele potențial semnificative

identificate în etapa de încadrare. Pentru proiectele inclu-
se în Anexa I, pentru care nu se face o etapă propriu zisă
de încadrare, propunerea va conține efectele semnificative
specifice proiectului în cauză. Bineînțeles că va exista o ten-
dință din partea titularului de a micșora numărul aspectelor
care să fie detaliate în RIM (sau în celelalte rapoarte). Totuși,
acest aspect nu reprezintă bună practică deoarece în timpul
consultărilor, aspectele omise intenționat vor fi evidențiate
de membrii comisiei.
4.1.2. Definirea “experților competenți”
Experții care pot fi cooptați în echipă sunt definiți la art. 12

din Lege. Competența acestora trebuie să fie recunoscută
conform legislației specifice în vigoare. În România se aplică
sistemul de atestare a experților și de înscriere a acestora
într-un registru național. Totuși, dacă un expert este înscris
în registru nu înseamnă obligatoriu că el are competențele
necesare pentru realizarea evaluării impactului.
Titularii de proiecte este important să conștientizeze fap-

tul că experții trebuie selectați cu grijă, inclusiv pe baza
competențelor dovedite ale acestora și că nu trebuie să se
bazeze doar pe siguranța (falsă) că expertul respectiv este
înscris într-o listă. O echipă de experți competenți poate
ușura cu mult procesul EIM și poate reduce consumul de

P CA
P
Tabelul 8 Exemplu de alegere a echipei de experți pentru realizarea unui RIM
Impact potențial semnificativ identificat în etapa de Arie de competență experți

încadrare
QQSăpături de amploare mare care pot cauza modificări ma- QQCompetențe în evaluarea impactului asupra mediului
jore în starea actuală a mediului pentru proiecte mari de infrastructură;
QQDin studii de caz rezultă că formele de impact fizic (zgo- QQCompetențe în evaluarea impactului fizic (zgomot, um-
mot, umbrire, radiație) pot fi importante brire, radiație, căderi de gheață); expert în modelarea
QQProbabilitatea unui accident este scăzută însă expunerea emisiilor de zgomot și a radiațiilor electromagnetice; ex-
acestuia este mare. Riscul de căderi de gheață sau de pră- pert în modelarea umbririi;
bușire a turbinei / incendiu este mare QQCompetențe în evaluarea impactului asupra sănătății po-
QQÎn vecinătatea relevantă (pe o rază de 10 km) se găsește pulației

un alt parc eolian al cărui impact se poate cumula cu cel QQCompetențe în evaluarea riscului de accidente;
generat de proiectul propus QQCompetențe în evaluarea impactului asupra biodiversită-
QQTurbinele pot cauza perturbări în migrația păsărilor sau în ții în general – evaluare adecvată; expert ornitolog, expert
activitatea de hrănire. De asemenea pot cauza mortalități habitate, expert faună;
prin coliziune. La lista de competențe de mai sus se adaugă competențe-
QQÎn timpul execuției – drumurile de acces sunt de categorie le specifice pentru realizarea studiilor de teren (topografic,
inferioară și nu permit transporturi agabaritice. Sunt pro- hidrologic, hidrogeologic etc.), precum și experți pentru în-
babile efecte asupra locuințelor tocmirea planurilor specifice (pentru gestiunea deșeurilor,
QQImpactul vizual poate fi semnificativ deoarece se adaugă pentru managementul de mediu, controlul scurgerilor, ma-
elemente artificiale de peisaj într-o zonă preponderent nagementul mirosurilor etc.)
rurală
QQPercepția locuitorilor poate fi negativă Pe parcursul procedurilor de mediu poate apărea necesi-
QQRestricțiile cauzate de turbine pot limita activitățile obiș- tatea cooptării altor experți cu diferite arii de competență.
nuite și / sau dezvoltările viitoare într-o manieră semnifi- ACPM sau membrii CAT pot propune justificat și alte arii de
cativă pentru populație competență ale experților
Așa cum se deduce de mai sus, în general un RIM nu poate 4.1.3. Derularea etapei de definire a domeniului
fi efectuat doar de un expert, chiar dacă acesta este inclus evaluării
în registrul național. Doar în puține cazuri, când s-a solicitat
RIM pentru evaluarea unui singur efect potențial semnifica- După ce titularul depune la ACPM propunerea privind as-
tiv, sau pentru proiecte de amploare scăzută, este posibil ca pectele relevante, începe efectiv etapa de definire a dome-
RIM să poată fi dus la bun sfârșit de un singur expert. În rest, niului evaluării.
RIM este întocmit de o echipă multidisciplinară de experți.
ACPM derulează etapa de definire a domeniului astfel:
Odată cu amendamentele din 2014, Directiva EIM a intro- QQTransmite membrilor CAT în format electronic, propune-
dus elemente noi în ceea ce privește analiza calității RIM. rea privind aspectele relevante, precum și celelalte do-
ACPM trebuie să se asigure că dispune de cunoștințe su- cumente depuse de titular. Membrii CAT au la dispoziție
ficiente sau că are acces la acestea, pentru examinarea RIM 10 zile pentru a transmite eventuale observații;
(sau a celorlalte rapoarte solicitate). Nu este suficient ca ti- QQRedactează Îndrumarul privind problemele de mediu
tularul să coopteze experți competenți care să întocmeas- care trebuie analizate în RIM, EA, SEICA, după caz, ținând
că un RIM valoros. Trebuie ca acest RIM să poată fi analizat cont de:
corespunzător astfel încât să rezulte o concluzie justificată. -- Propunerea privind aspectele relevante, depusă de titu-
ACPM, dacă nu dispune intern de competențe necesare lar, precum și toate documentele depuse de acesta de la
pentru analiza RIM, apelează la expertiză externă, pe chel- inițierea procedurii până în acel moment;
tuială proprie. -- Propunerile publicului interesat care au fost primite în
De exemplu, în cazul unui proiect de pod peste Dunăre, termen de 20 zile de la publicarea pe internet a memo-
impactul asupra mediului poate fi unul deosebit de com- riului de prezentare (la începutul etapei de încadrare);
plex. RIM întocmit pentru acest proiect de către o echipă -- Propunerile justificate ale membrilor CAT primite în ter-
multidisciplinară, are o complexitate pe măsură și cuprinde men de 10 zile de la transmiterea informațiilor relevante;
detalii tehnice care depășesc aria de competență a ACPM. -- Propunerile publicului interesat primite în urma publică-
În această situație ACPM angajează expertiză externă, cum rii deciziei etapei de încadrare;
ar fi institute de cercetare, organizații științifice, experți in- -- Aspectele relevante pentru protecția mediului, identifi-
ternaționali etc., pentru analiza RIM. cate în raport cu Anexa 4 la Lege
-- Încadrarea proiectului în incidența altor legi relevante,
www.poca.ro 37
P CA
P
NU
Proiectul se incadreaza la:

Proiectul este supus unor restrictii
Anexa I, II din Lege
legale prin care se interzice
Art. 28 din OUG 57/2007
implementarea
Art. 48 sau 54 din Legea 107/1996 Figura 4 Schema logică a
etapei de evaluare inițială
DA DA NU
Decizia privind necesitatea

Decizia de respingere a
demarării procedurii de evaluare Clasarea notificării
Acordului de mediu
a impactului asupra mediului
Proiectul are legătură diectă cu sau este necesar

pentru managementul ANPIC?
NU DA
DA Proiectul are impact posibil asupra ANPIC? NU
Se evaluează
impactul proiectului
asupra obiectivelor
de conservare ale
Proiectul va afecta negativ integritatea ANPIC? NU
Figura 5 Schema logică pri-
ANPIC
vind încadrarea proiectelor cu
DA
sau fără evaluare adecvată
DA Exista soluții alternative?
Completarea
studiului EA cu NU
soluții alternative
ANPIC găzduiește o specie sau un habitat

prioritar?
NU DA
Există motive privind sănătatea umană,

Există motive imperative de interes public major? securitatea publicului sau beneficii asupra
mediului?
NU
DA NU DA
Actul de reglementare se emite numai după

Actul de Actul de reglementare se
obținerea opiniei CE, în cazul existenței măsurilor Actul de
reglementare nu se emite (se informează CE
compensatorii și a motivelor de interes public reglementare se
emite asupra măsurilor
major, altele decât cele referitoare la sănătatea emite
compensatorii luate)
publicaă sau beneficii pentru mediu

P CA
P
NU NU NU
Proiectul are Proiectul poate avea

Proiectul poate
legătură cu apele efecte
afecta semnificativ
sau este realizat pe semnificaitive
ariile protejate?
ape? asupra mediului?
DA DA DA
Continuarea procedurii de
Efectuarea RIM, EA Efectuarea RIM și
Efectuarea RIM, EA Efectuarea RIM emitere a aprobării de
și SEICA SEICA
dezvoltare
Figura 6 Schema logică a etapei de încadrare
cum ar fi: Legea 278/2013 privind emisiile industriale, Titularul, împreună cu echipa de experți, întocmește studii-
cu modificările și completările ulterioare; Legea 59/2016 le solicitate în îndrumar, după caz, astfel:
privind controlul asupra pericolelor de accident major în QQRIM – pentru proiectele pentru care s-a stabilit necesi-
care sunt implicate substanțe periculoase; tatea efectuării RIM; RIM + EA; RIM + EA + SEICA; RIM +
Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea EA, îndru- SEICA, precum și pentru proiectele neincluse în Anexa I
marul conține necesitatea prezentării studiului EA, precum și II, dar pentru care s-a stabilit că au impact semnificativ
și alte aspecte relevante stabilite de către ACPM. asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar și/
Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea SEICA în sau asupra corpurilor de apă.
conformitate cu legislația specifică din domeniu, îndruma- QQDupă caz, RIM conține rezumatul celorlalte studii solicita-
rul conține această solicitare, precum și alte aspecte rele- te și este însoțit de acestea: EA; SEICA; politica de preve-
vante stabilite de către autoritatea competentă în domeniul nire a accidentelor majore (PPAM) sau raportul de secu-
gospodăririi apelor. ritate (RS).
QQÎndrumarul este transmis titularului și este publicat pe
pagina de internet a ACPM. Pe parcursul procedurii EIM

se pot solicita (în mod justificat) și alte informații în afara
celor din îndrumar.
www.poca.ro 39
P CA
P
Titular Publicul interesat

Ajutat de echipa de (comentarii la memoriul de
experti prezentare in etapa de incadrare)
10 zile pentru a emite opinii
Propunere privind aspectele relevante

Intocmita de titular Dupa aflarea ACPM Membrii CAT
deciziei de incadrare
Transmite propunerea in
format electronic
Se publica pe site-ul ACPM
Se transmite titularului
Indrumarul privind probeleme de mediu

Care trebuie analizate in RIM, EA, SEICA
Figura 7 Schema etapei de definire a domeniului evaluării
4.1.4. Aspecte practice privind întocmirea iect (precizarea locației alternative); se stabilesc alternati-
îndrumarului vele tehnologice care să fie analizate în RIM, de exemplu
utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde ca
Îndrumarul nu reprezintă doar o simplă expunere a unor as- alternativă la utilizarea gazului metan într-o centrală ter-
pecte care trebuie detaliate în RIM. Există tendința de a in- mică etc.
clude în îndrumar toate (sau o parte) din aspectele solicitate QQNivelul de detaliere al investigațiilor solicitate; de exemplu
în Anexa 4 la Lege. Este o abordare greșită, care nu ajută nici se stabilește numărul minim de puncte de prelevare, indi-
titularul și nici ACPM-ul care ia decizia finală. Titularul este catorii minimi ce trebuie analizați etc.
obligat prin lege să prezinte informațiile din Anexa 4, deci QQMetodele care trebuie utilizate pentru a prezice amploarea
este redundant ca acestea să fie solicitate și prin îndrumar. efectelor asupra mediului; de exemplu se stabilesc meto-
Definirea domeniului înseamnă în primul rând identifica- dele de observație a biodiversității (transecte, observații
rea efectelor potențial semnificative, care urmează a fi din punct fix etc.); modelele utilizate pentru modelarea
evaluate în detaliu în RIM și stabilirea gradului de detaliu al emisiilor în mediu;
informațiilor care trebuie furnizate în RIM. În continuare se QQCriteriile pe baza cărora trebuie evaluată semnificația efec-
prezintă toate aspectele care ar trebui luate în considerare telor;

în etapa de definire a domeniului evaluării. QQTipurile de măsuri de atenuare care trebuie luate în conside-
QQNecesarul de studii pentru stabilirea stării actuale a mediu- rare;

lui în zona de influență a proiectului; de exemplu dacă este QQOrganizațiile care trebuie să fie consultate atunci când se
necesar să se facă observații în teren pentru stabilirea stă- evaluează impactul asupra mediului;
rii florei / faunei, dacă este necesar să se aplice chestiona- QQComponența echipei de experți care va pregăti RIM, EA, SEI-
re pentru intervievarea populației; dacă este necesar să se CA și celelalte studii necesare (de exemplu pentru EA la un
determine calitatea fizico-chimică a solului sau a apelor sit Natura 2000 de tip SPA se solicită experți ornitologi iar
din zona propusă etc. la un sit SCI se solicită experți specializați pe habitate, ma-
QQOrice cerințe speciale pentru studiile pentru stabilirea stării mifere, herpetofauna etc., după caz);
actuale a mediului, privind amploarea geografică sau ca- QQPlanul de lucru și resursele pentru evaluarea impactului asu-
lendarul, de ex. din cauza schimbărilor sezoniere ale faunei pra mediului; se stabilește un plan de lucru; de exemplu 2
și florei; de exmplu, pentru observațiile în teren privind luni pentru observații în teren; 2 luni pentru stabilirea sce-
biodiversitatea, se stabilesc speciile care sunt importan- nariului de bază și 2 luni pentru întocmirea efectivă a RIM.
te, perioadele în care se fac observații pentru a capta cele
mai bune informații, se delimitează aria pe care se fac ob- Se recomandă ca structura îndrumarului să urmărească
servații. structura RIM, dar cu un conținut evident mult mai redus.
QQTipurile de alternative care ar trebui luate în considerare; se Conținutul acestuia se referă la cum se colectează, cum se
stabilesc concret amplasamentele alternative pentru pro- evaluează impactul și cât de detaliat este fiecare impact

P CA
P
semnificativ. Îndrumarul va putea fi folosit și în etapa de re- 4.1.4.1. Pasul 1: Identificarea efectelor
vizuire / analiză a calității RIM pentru a verifica dacă aspec- semnificative
tele considerate semnificative la începutul procesului EIM
au fost abordate. Pentru identificarea efectelor semnificative, se utilizează pe
scară largă analiza multicriterială. Sunt stabilite criterii co-
Titularul, după ce primește decizia etapei de încadrare prin mune pentru evaluarea semnificației unui impact, care se
care s-a stabilit că proiectul necesită RIM (și după caz EA), își cuantifică pentru fiecare proiect în parte.
formează echipa de experți consultând registrul național și Semnificația unui impact poate fi majoră (semnificativă),
/ sau făcând o selecție a acestora pe baza unei proceduri de moderată, minoră, neglijabilă, fără valoare sau pozitivă.
achiziție. Se recomandă ca selecția experților să fie făcută Semnificația unui impact este dată de 2 componente:
cu atenție, nu doar pe baza dovezii că este înscris într-un QQMagnitudinea impactului care este dată de caracteris-
registru, ci și pe baza experienței efective în domeniul re- ticile proiectului și ale efectelor generate de acesta, cum
spectiv. Lista de experți rezultă din analiza deciziei etapei ar fi:
de încadrare, în care sunt evidențiate potențialele efecte -- Natura efectului: negativ, pozitiv sau ambele;
semnificative ale proiectului asupra mediului (vezi tabelul QQTipul efectului: direct, indirect, secundar, cumulativ;
anterior). După selecția experților, titularul întocmește pro- QQReversibilitatea efectului: reversibil, ireversibil;
punerea privind aspectele relevante pentru protecția QQExtinderea efectului: locală, regională, națională, trans-
mediului care trebuie dezvoltate în raportul privind impac- frontieră;

tul asupra mediului (RIM) și în studiul de evaluare adecvata QQDurata efectului: temporar, termen scurt, termen lung;
(EA). QQIntensitatea efectului: mică, medie, mare.
Magnitudinea impactului poate fi mică, medie sau mare, în

Propunerea titularului trebuie să fie suficient de detaliată funcție de caracteristicile de mai sus.
și documentată pentru a permite ACPM să întocmească un QQSenzitivitatea receptorului este înțeleasă ca fiind sen-
îndrumar de calitate. sibilitatea mediului receptor asupra căruia se manifestă

efectul, inclusiv capacitatea acestuia de a se adapta la
În continuare se propune o metodologie în 4 pași pentru schimbările pe care Proiectele le pot aduce. Senzitivitatea
realizarea propunerii de către titular și a îndrumarului de poate fi mică, medie sau mare.
către ACPM: Efectele POTENȚIAL semnificative identificate în etapa de
QQPasul 1: Identificare efectelor semnificative încadrare, se supun analizei multicriteriale pentru a se de-
-- Ce efecte ar putea avea proiectul asupra mediului? Care termina care dintre acestea ESTE întra-adevăr semnificativ
factori de mediu sunt afectați? în contextul analizat. Analiza multicriterială este efectuată
-- Care dintre aceste efecte sunt susceptibile de a fi sem- de titular, prin experții competenți cooptați, iar rezultatele
nificative și, prin urmare, necesită o atenție deosebită în analizei sunt trecute în propunerea transmisă către ACPM.
RIM? Aceasta analizează corectitudinea aplicării analizei multicri-
QQPasul 2: Identificarea alternativelor și a măsurilor de teriale (dacă este necesar solicită informații suplimentare
atenuare a impactului sau solicită expertiză externă). Odată ce titularul și ACPM
-- Ce alternative și măsuri de atenuare pot fi aplicate pen- ajung la un consens cu privire la stabilirea efectelor care
tru ca efectele identificate ca fiind semnificative să fie sunt într-adevăr semnificative, se emite îndrumarul.
minimizate? Semnificația unui impact poate fi schimbată în urma ana-
-- După aplicarea alternativelor și a măsurilor de atenuare, lizei de detaliu efectuată în RIM. La etapa de stabilire a do-
rămâne vre-un impact semnificativ? Dacă da, care sunt meniului evaluării se face o analiză sumară a semnificației
acestea (care este impactul rezidual?) impactului, pe baza informațiilor disponibile imediat, fără
QQPasul 3: Disponibilitatea datelor eforturi majore. Și aici se recomandă aplicarea principiului
-- Ce surse de date sunt disponibile pentru a evalua efec- de precauție în luarea deciziei. Astfel, dacă un impact nu
tele asupra mediului? Există date suficiente pentru a se poate fi evaluat satisfăcător astfel încât să se stabilească
putea face o evaluare corectă? Sunt disponibile metode dacă este semnificativ sau nu, atunci acest impact se con-
/ tehnici de evaluare care să poată fi aplicate în mod sideră semnificativ și va fi inclus în RIM. Mai târziu, în RIM,
fezabil? se colectează mai multe date și evaluarea se poate face în
QQPasul 4: Monitorizarea efectelor detaliu. În RIM se poate concluziona că impactul are o sem-
-- Care măsuri de monitorizare ar trebui avute în vedere nificație minoră sau neglijabilă.
pentru a urmări evoluția impactului semnificativ identifi-
cat și evaluat? Descrierea metodei de analiză multicriterială se face în con-
tinuare.
Fiecare din cei 4 pași se detaliază în continuare.
www.poca.ro 41
P CA
P
Magnitudinea impactului pentru o perioadă limitată, scurtă de timp și va înceta în

Componentele magnitudinii impactului sunt: totalitate la finalizarea activității care-l provoacă (de ex.
Natura impactului zgomot și vibrații generate în timpul construcției). De ase-
QQ Negativ – un impact care implică o modificarea negati- menea, impactul are o durată scurtă dacă este eliminat
vă (adversă) a condițiilor inițiale sau introduce un factor prin măsuri adecvate sau factorul de mediu este restaurat
nou, indezirabil. (de ex. oprirea unei instalații dacă zgomotul produs de
QQPozitiv – un impact care implică o îmbunătățire a condiți- aceasta afectează receptorii).
ilor inițiale sau introduce un factor nou, dezirabil. QQTermen lung – impactul se manifestă pe o perioadă lun-
QQAmbele – un impact care implică o modificare negativă gă de timp (pe toată perioada de operare – estimată la
(adversă) dar în același timp și una pozitivă a condițiilor mai mult de 25 ani), dar încetează odată cu închiderea
inițiale proiectului (de ex. zgomotul produs de instalații, emisii
Tipul impactului etc.). De asemenea, impactul are o durată lungă chiar
QQ Direct – impacturi ce rezultă din interacțiunea directă dacă este intermitent, dar se manifestă pe toată durata
dintre o activitate a planului și un factor de mediu (ex. de viață a proiectului (de ex. perturbarea biodiversității în
ocuparea unui habitat în timpul construcției) timpul operațiilor de întreținere a instalației).
QQIndirect – impacturi ce rezultă din alte activități sau ca o QQPermanent – impactul se manifestă în toate fazele pro-
consecință sau circumstanță a proiectului (de ex. intensi- iectului și rămâne activ și după închiderea proiectului.
ficarea traficului rutier în zona proiectului) Altfel spus, cauzează schimbări permanente asupra re-
QQSecundar – impact direct sau indirect ca rezultat al inter- surselor biotice și abiotice sau asupra receptorilor (de ex.
acțiunii repetate dintre componentele proiectului și fac- distrugerea unui habitat prioritar).
torii de mediu (de ex. impact secundar direct – un impact Intensitatea impactului
asupra faunei datorită coliziunilor; impact secundar indi- QQ Mică – atunci când factorul de mediu are o valoare sau
rect – impact asupra faunei datorită pierderii de habitat) /și o sensibilitate redusă. Impactul poate fi prevăzut
QQCumulat - impact care acționează împreună cu alt impact dar este de obicei la limita detecției și nu conduce la
(incluzând impacturile altor planuri / proiecte / activități), modificări permanente în structurile și funcțiunile re-
afectând același factor de mediu sau receptor (ex. efectul ceptorului. Altfel spus, efectele manifestării impactului
combinat al altor proiecte similare în aria de influență) se încadrează în limitele naturale de variabilitate ale
Reversibilitatea impactului receptorului, fără a fi necesară refacerea receptorului.
QQ Reversibil – un impact este reversibil când factorul de QQMedie – atunci când factorul de mediu are o valoare și /
mediu afectat (receptorul) poate reveni la starea inițială sau o sensibilitate medie. Structurile și funcțiunile recep-
(dinaintea acțiunii impactului), de ex. turbiditatea apei torului sunt afectate dar structura / funcțiunea de bază nu
poate reveni la inițial după încetarea cauzei turbidității este afectată. Altfel spus, efectele manifestării impactului
– activitățile de construire); depășesc limitele naturale de variabilitate ale receptoru-
QQIreversibil – un impact este ireversibil dacă factorul de lui, iar timpul de refacere este mediu (<2 ani).
mediu nu mai poate reveni la starea inițială (de ex. ocupa- QQMare – atunci când factorul de mediu are o valoare sau/
rea permanentă a terenului) și o sensibilitate mare (de ex. situri Natura 2000). Struc-
Extinderea impactului turile și funcțiunile receptorului sunt afectate complet.
QQ Locală – impacturile care afectează receptori locali în Pierderea structurilor / funcțiunilor este vizibilă. Altfel
vecinătatea componentelor planului / proiectului. Un spus, efectele manifestării impactului depășesc limitele
impact local apare de obicei pe o rază de până la 5 km naturale de variabilitate, cauzând perturbări ireversibile
de sursă (de ex. suspensii și sedimente în apă); Trebuie sau reversibile în perioade lungi de timp (>2 ani).
definită aria de influență. Magnitudinea impactului este o combinație a tuturor
QQRegională – impacturile care afectează receptorii (facto- elementelor de caracterizare a unui impact (natura, tipul,
rii de mediu) pe o rază de aprox. 5 – 40 km de sursă și au reversibilitatea, extinderea, durata, intensitatea) făcută pe
o extindere regională (termen ce trebuie definit în fiecare baza experienței evaluatorului. Criteriile de determinare a
evaluare); magnitudinii impactului diferă pentru factorii de mediu fi-
QQNațională – impacturile ce afectează factorii de mediu la zici, biologici și sociali.
nivel național (de ex. impacturi sociale cu extindere nați-
onală).
QQTransfrontieră – impacturi ce afectează factori de mediu
la nivel internațional.
Durata impactului
Temporar – impactul se manifestă pe o durată scurtă de
QQ
timp și eventual intermitent / ocazional (de ex. depozite

temporare de pământ pe durata execuției lucrărilor).
QQTermen scurt – impactul se preconizează că va fi activ

P CA
P
Tabelul 9 Caracterizarea magnitudinii unui impact
Magnitudinea
Factori de mediu fizici Factori de mediu biologici Factori de mediu sociali
impactului
MICĂ Impact temporar sau pe termen Impact asupra unei specii care Impact asupra unui grup specific /
scurt asupra receptorilor (resurse manifestă doar la nivelul unui comunitate sau asupra bunurilor
selor) fizici, localizabil și detec- grup de indivizi pe o perioadă materiale (culturale, turism etc.) pe
tabil, care cauzează modificări scurtă de timp (o generație sau o perioadă scurtă de timp, care însă
peste variabilitatea naturală, mai puțin), dar nu afectează alte nu se extinde și nu generează per-
fără a modifica funcționalitatea niveluri trofice sau populația turbări ale populației sau resurselor.
sau calitatea receptorului (re- speciei respective.
sursei). Mediul revine la starea
dinaintea impactului după în-
cetarea activității care cauzează
impactul.
MEDIE Impact temporar sau pe termen Impact asupra unei specii care Impact asupra unui grup specific /
scurt asupra receptorilor (resurse manifestă la nivelul unei părți comunitate sau asupra bunurilor
selor) fizici care se poate extin- din populație și poate cauza mo- materiale care poate genera schim-
de peste scara locală și poate dificări în abundență și / sau o re- bări pe termen lung dar nu afectea-
produce modificarea calității ducere a distribuției de-a lungul ză stabilitatea generală a grupurilor,
sau funcționalității receptorului uneia sau mai multor generații, comunităților sau a bunurilor ma-
(resursei). Totuși, nu este afecta- dar nu afectează integritatea pe teriale. Dacă extinderea impactului
tă integritatea pe termen lung a termen lung a populației speciei este mare, atunci și magnitudinea
receptorului (resursei) sau a ori- sau a altor specii dependente. poate fi mare.
cărui receptor dependent. Dacă Caracterul cumulativ și mărimea
extinderea impactului este consecințelor sunt importante.
mare, atunci și magnitudinea Dacă extinderea impactului este
poate fi mare. mare, atunci și magnitudinea
poate fi mare.
MARE Impact asupra receptorilor (re- Impact asupra unei specii care Impact asupra unui grup specific /
surselor) care poate provoca se manifestă asupra întregii comunitate sau asupra unuia sau
modificări ireversibile și peste populații și cauzează declin în mai multor bunuri materiale care
limitele admise, la scară locală abundență și /sau schimbări în cauzează modificări pe termen lung
sau mai mare. Modificările pot distribuție peste limita de varia- sau permanent și afectează stabili-
altera caracterul pe termen lung ție naturală, fără posibilitate de tatea generală și starea acestora.
al receptorului (resursei) și al recuperare sau revenire sau care
altor receptori dependenți. Un se manifestă de-a lungul mai
impact care persistă după înce- multor generații.
tarea activității care-l produce
are o magnitudine mare.
Senzitivitatea receptorului receptorului este mică. De exemplu, în cazul unui parc eoli-
Semnificația generală a unui impact depinde în egală mă- an, impactul de coliziune a paseridelor de palele turbinelor
sură și de valoarea / senzitivitatea receptorului. Chiar dacă are o magnitudine medie, însă valoarea / senzitivitatea spe-
un impact are o magnitudine mare, semnificația generală ciei este mică. În consecință, semnificația generală a impac-
a impactului poate fi medie dacă valoarea / senzitivitatea tului coliziunii paseridelor de palele turbinei este redusă.
www.poca.ro 43
P CA
P
Tabelul 10 Stabilirea senzitivității receptorului
Valoarea /
Factori de mediu (receptori) Factori de mediu (receptori) Factori de mediu (receptori)
senzitivitatea
fizici biologici sociali
receptorului
MICĂ Un receptori / resursă care nu O specie sau un habitat care nu Bunurile materiale și elementele
este important pentru funcțio- este protejată sau listată. Este socio – economice afectate nu sunt
narea ecosistemelor sau servici- comună sau abundentă; nu este considerate semnificative din punct
ilor, sau care este important dar critică pentru funcțiunile ecosis- de vedere al resurselor, și nu au o
rezistent la schimbări (în contex- temului sau a altor ecosisteme valoare mare economică, culturală
tul activităților propuse) și își va (de ex. pradă pentru alte specii sau socială.
reveni rapid pe cale naturală la sau prădător al speciilor de ro-
starea dinaintea impactului oda- zătoare); nu reprezintă elemente
tă ce activitatea generatoare de cheie pentru stabilitatea ecosis-
impact se oprește. temului.
MEDIE Un receptor / resursă care este O specie sau un habitat care nu Elementele socio – economice afec-
important pentru funcționarea este protejat sau listat; este răs- tate nu sunt semnificative în contex-
ecosistemelor / serviciilor. Poate pândită global dar este rară în tul general al zonei analizate însă au
fi mai puțin rezistent la schim- zona planului / proiectului. Este o semnificație locală mare.
bări dar poate fi readus la starea importantă pentru funcționarea
inițială prin acțiuni specifice, sau și stabilitatea ecosistemului și
se poate reface pe cale naturală este amenințată sau populația
în timp. este în declin.
MARE Un receptor / resursă care este O specie sau un habitat care Elementele socio – economice afec-
critic pentru ecosisteme / servi- este protejată prin directivele tate sunt protejate în mod specific
cii, nu este rezistent la schimbări relevante sau convenții inter- prin legislația națională sau interna-
și nu poate fi readus la starea naționale. Este listată ca fiind țională și sunt semnificative pentru
inițială. rară, amenințată sau vulnerabilă comunitățile din zona proiectului
(IUCN); este critică pentru stabi- sau la nivel regional / național.
litatea și funcționalitatea ecosis-
temului.
Semnificația generală a impactului QQMagnitudinea impactului (scară, durată, intensitate etc.)

Pentru determinarea semnificației generale a impactului se QQValoarea / senzitivitatea receptorului.
au în vedere următoarele elemente cheie:
Tabelul 11 Stabilirea semnificației impactului în funcție de magnitudine și senzitivitatea receptorului
Magnitudine mică Magnitudine medie Magnitudine mare

Valoare / senziti-
Minor Minor Moderat
vitate mică
Valoare / senziti-
Minor Moderat Major
vitate medie
Valoare / senziti-
Moderat Moderat Major
vitate mare
Semnificația impactului
Fără impact sau
Impactul nu generează efecte cuantificabile (vizibile sau măsurabile) în starea naturală a mediului.
nesemnificativ
Impactul are magnitudine mică, se încadrează în standarde și / sau este asociat cu receptori cu valoa-
Semnificație
re / senzitivitate mică sau medie. Impact cu magnitudine medie care afectează receptori cu valoare
minoră
mică

P CA
P
Impact care se încadrează în limite, cu magnitudine mică afectând receptori cu valoare mare, sau
Semnificație
magnitudine medie afectând receptori cu valoare medie sau magnitudine mare afectând receptori
moderată
cu valoare medie.
Semnificație Impact care depășește limitele și standardele și are o magnitudine mare afectând receptori cu valoa-
majoră re medie sau magnitudine medie afectând receptori cu valoare mare.
Tabelul 12 Descrierea impacturilor în funcție de semnificația acestora
Efecte asupra Efecte asupra

Semnificația Consecințe pentru titularul
componentei biotice componentei abiotice Aria de îngrijorare
impactului proiectului
(biodiversitate) (socio – economic)
Major Degradarea calității sau Schimbări în activitatea Îngrijorare mare Adoptă măsuri pentru evita-
--- disponibilității habitate- comercială care duc la care generează rea acestor impacturi acolo
lor și / sau a vieții sălba- pierderea veniturilor sau campanii la nivel unde e posibil și monitorizea-
tice, cu recuperare mai a oportunităților peste mare (regional, na- ză îndeaproape aria afectată
mare de 2 ani limita normală de variație țional) de impactul rezidual.
Exemplu: alterarea sau Efecte potențiale pe ter-
pierderea unor suprafețe men scurt asupra sănătă-
mari de habitate priori- ții / calității vieții; risc real
tare, modificări majore de accidentare
în starea de conservare a Exemplu: pierderi impor-
speciilor protejate, frag- tante de teren agricol, re-
mentări majore de habitat locări de locuințe, pericole
iminente de accidentare
Moderat Schimbări în habitate sau Schimbări în activitatea Îngrijorare extinsă, Măsuri de minimizare a extin-
-- specii peste variabilitatea comercială care duc la articole de presă, derii impacturilor
naturală, cu un potențial pierderi de venituri sau fără campanii sus-
de recuperare de până la oportunități în intervalul ținute
2 ani. de variabilitate / risc nor-
Exemplu: perturbări ale mal. Efect posibil însă pu-
habitatelor și speciilor țin probabil de afectare a
sănătății / calității vieții.
Risc redus de accidente
Exemplu: ocupare de su-
prafețe reduse de teren
valoros
Minor Schimbări în habitate sau Perturbare posibilă a al- Îngrijorare tempo- Conștientizează impactul po-
- specii care pot fi observa- tor activități și influență rară locală a unor tențial și manageriază activi-
te și măsurate, dar sunt la minoră asupra venitu- persoane sau grup tatea și operațiile în vederea
aceeași scară cu variabili- rilor și oportunităților. care resimt discon- minimizării interacțiunilor
tatea naturală Disconfort în limite ac- fortul
Exemplu: zgomot produs ceptabile. Nu sunt efecte
de utilaje asupra sănătății / calității
vieții populației
Exemplu: blocaje în trafic
www.poca.ro 45
P CA
P
Efecte asupra Efecte asupra

Semnificația Consecințe pentru titularul
componentei biotice componentei abiotice Aria de îngrijorare
impactului proiectului
(biodiversitate) (socio – economic)
Neglijabil Schimbări în habitate și Efecte vizibile însă ac- Efect conștientizat Nu se impun intervenții, însă
~ specii în limitele variabi- ceptabile asupra altor la nivel local, însă titularul trebuie să se asigure
lității naturale – dificil de activități comerciale (nu fără motive de în- că aceste efecte nu cresc în
măsurat sau observat. creează perturbare). Efect grijorare importanță
Exemplu: evitarea structu- notabil, însă fără conse-
rilor de către păsări. cințe asupra sănătății și
a calității vieții populației
Exemplu: creșterea intensi-
tății traficului
Fără interac- Fără efecte Fără efecte Nu sunt îngrijorări Asigurarea că eventualele
țiuni modificări ale activității nu
0 schimbă încadrarea de im-
pact
Pozitiv Îmbunătățirea ecosiste- Beneficii asupra comuni- Nu sunt îngrijorări Eforturi pentru maximizarea
+++ melor prin crearea de ha- tății locale, îmbunătățirea beneficiilor
bitat propice, crearea de stării de sănătate și a cali-
condiții pentru mărirea tății vieții
populațiilor și a distribuți- Exemplu: venituri, locuri
ei acestora – îmbunătăți- de muncă, solicitare și asi-
rea stării de conservare a gurarea de servicii etc.
habitatelor și speciilor
Exemplu: Crearea de habi-
tate noi, reducerea emisii-
lor de gaze cu efect de seră
Așa cum s-a precizat mai sus, aplicarea analizei multi-crite- Este o procedură aparent dificilă, însă se reiterează faptul
riale se face de către titular prin experții cooptați. Rezultatul că la această etapă se utilizează doar informațiile disponi-
analizei multicriteriale este un set de impacturi care pot fi bile imediat, fără eforturi mari. În multe cazuri titularul are
semnificative și care sunt propuse de titular pentru detali- acces la expertiză suficientă pentru a furniza o propunere
erea în cadrul RIM. care să sufere foarte puține modificări în urma consultărilor
ACPM, la rândul ei intră în mai multe detalii față de etapa din CAT. Se recomandă ca etapa de definire a domeniului
de încadrare și analizează proiectul mai atent, încercând să evaluării să fie făcută în principal de titular iar propunerea
evidențieze efectele care pot fi semnificative. Pentru a ușura transmisă de acesta să fie doar ajustată în baza consultărilor
această etapă, se propun liste de control care sunt structu- cu publicul interesat și cu membrii CAT.
rate astfel:
QQLista de control privind caracteristicile proiectului – de 4.1.4.2. Pasul 2: Identificarea alternativelor și a
unde rezultă aspectele care pot cauza efecte asupra unor măsurilor de atenuare a impactului
factori de mediu, precum și factorii de mediu potențial
afectați. În pasul 1 s-a efectuat identificarea grosieră a efectelor sem-
QQLista de control privind receptorii – de unde rezultă sen- nificative asupra mediului. Este un moment oportun să se
zitivitatea receptorilor asupra cărora acționează efectele analizeze diverse alternative la proiect, astfel încât efectele
identificate în prima listă. semnificative să dispară sau să fie diminuate. De asemenea,
Astfel, dacă în prima listă se identifică un efect asupra unui încă din această fază se caută măsuri specifice care să fie
factor de mediu, atunci factorul de mediu este analizat în a aplicate proiectului, astfel încât efectele semnificative să se
doua listă. Dacă efectul este semnificativ și valoarea recep- reducă ca număr sau ca semnificație.
torului este mare, atunci semnificația generală a efectului De exemplu s-a identificat în urma analizei multicriteriale
poate fi majoră. că efectul emisiilor în apă generate de un proiect este sem-
Propunerea înaintată de titular împreună cu rezultatul apli- nificativ și poate cauza impact asupra receptorului natural
cării listelor de control, sunt cumulate de ACPM în vede- (schimbarea stării de calitate a acestuia). Este indicat ca încă
rea identificării efectelor semnificative care să fie detaliate din această fază să se caute alternative sau măsuri de atenu-
în RIM. Identificarea efectelor semnificative rămâne și în are, înainte de analiza detaliată a impactului în RIM. Această
această etapă, elementul subiectiv al evaluării. anticipare este riscantă, însă în multe cazuri se dovedește

P CA
P
că aduce beneficii substanțiale proiectului. Astfel, în etapa QQProiectarea structurilor.

de stabilire a domeniului evaluării, se introduce alternativa QQTipuri și surse de materiale.
de recirculare internă a apelor uzate sau se aplică măsura QQSpecificațiile produsului.
de introducere a unei noi etape de epurare în stația de epu- QQCalendarul de construcție, exploatare și dezafectare, in-
rare din proiect. Efectul asupra receptorului poate să scadă clusiv orice etapă a proiectului.
în intensitate și să nu mai fie semnificativ prin aplicarea al- QQDatele de început și de terminare.
ternativei sau a măsurii și să nu mai fie necesar ca efectul QQDimensiunea locației sau a unității.
(încadrat inițial ca semnificativ) să fie evaluat în cadrul RIM. QQNivelul producției.
QQResponsabilități pentru implementare.
Unul dintre conceptele de bază ale Directivei EIM este ana- QQControlul poluării
liza alternativelor. Pentru orice efect potențial semnificativ, QQGestiunea deșeurilor, inclusiv reciclarea, recuperarea, reu-
trebuie concepute și analizate alternative. Îndrumarul va tilizarea și eliminarea finală.

conține sugestii de alternative care să fie analizate în cadrul QQModuri de acces și rute pentru trafic către și de pe site.
RIM, precum și sugestii de măsuri de atenuare care să fie QQFacilități auxiliare.
detaliate în RIM. QQMetode și sisteme de gestionare.
QQResponsabilități și proceduri de gestionare a mediului.
Chiar dacă analiza alternativelor se face în detaliu în cadrul QQAngajarea și formarea personalului
RIM, identificarea preliminară a alternativelor în timpul QQPlanuri de monitorizare și de urgență.
etapei de definire a domeniului evaluării, este considerată QQLucrări de dezafectare, restaurarea siturilor și utilizarea
o bună practică. În mod ideal, alternativele trebuie iden- ulterioară.

tificate încă din primele stadii de dezvoltare ale proiectu- QQScenariu „Do-nothing” (alternativa 0) sau alternativa minimă.
lui, atunci când încă se mai pot face modificări în proiect.

Identificarea timpurile a alternativelor permite de aseme- 4.1.4.3. Pasul 3. Colectarea datelor
nea colectarea mai eficientă a datelor necesare.
La realizarea propunerii și a îndrumarului, titularul, experții
Diferitele tipuri de alternative care pot fi luate în considera- și ACPM trebuie să fie conștienți de ce date pot fi colectate
re se evidențiază: în mod practic în timpul pregătirii RIM. Datele ar trebui co-
QQ Strategii alternative, de ex. pentru a gestiona cererea lectate și interpretate de către experții relevanți și, în cazul
sau a reduce pierderile, în loc să se dezvolte o nouă re- în care se folosesc date cu caracter tehnic, acestea ar trebui
sursă; verificate pentru a asigura corectitudinea interpretării și a
QQAmplasamente sau rute alternative pentru întregul pro- relevanței. În cazul în care nu există astfel de experți la nivel
iect sau pentru o parte a acestuia; intern, ar trebui utilizați experți externi. Experții pot fi găsiți
QQTehnologii alternative și materii prime, de ex. construirea și la nivel local deoarece aceștia uneori pot accesa mai ușor
unei centrale electrice cu turbină cu ciclu combinat, mai informații locale.
degrabă decât o centrală electrică pe bază de cărbune;
QQPlan de situație sau arhitectură alternative, de ex. locali- În general, datele solicitate pentru pregătirea RIM trebuie să
zarea activităților zgomotoase în afara receptorilor sensi- poată fi colectate fără eforturi financiare care să depășească
bili sau înlocuirea coș de evacuare de mari dimensiuni cu beneficiul de mediu. De exemplu pentru evaluarea impac-
două coșuri mai mici; tului emisiilor unui proiect rezidențial asupra aerului încon-
QQMăsuri alternative de mediu, de ex. construirea unui eco- jurător este necesar să se cunoască calitatea aerului încon-
duct (ecoductul este o amenajare prin care animalele jurător înainte de realizarea proiectului. Aceasta se poate
pot traversa în siguranță construcțiile și barierele umane) alfa prin sesiuni de măsurători ale concentrației diverșilor
pentru a asigura trecerea în condiții de siguranță a vieții poluanți în aer. Costurile pentru astfel de măsurători pot fi
sălbatice pe o autostradă, mai degrabă decât crearea unui mari iar rezultatul măsurătorilor nu este cu mult mai precis
habitat compensatoriu. decât rezultatele monitorizării calității aerului prin stațiile
de monitorizare existente. Astfel nu se justifică o solicitare
Mai jos este redată listă utilă care trebuie avută în vedere de măsurători speciale pentru proiectul respectiv, atât timp
atunci când se proiectează diferite tipuri de alternative și cât există date de monitorizare a calității aerului, care pot fi
măsuri de atenuare. Acestea trebuie luate în considerare extrapolate la amplasamentul proiectului.
încă din faza de stabilire a domeniului evaluării.
QQ Măsuri de gestionare a cererii de bunuri sau servicii. Uneori informațiile necesare pot fi greu de găsit; în unele
QQMăsuri de conservare sau reducere a pierderii de resurse. cazuri, pot fi utilizați indicatori indirecți care pot furniza in-
QQDiferite abordări pentru a satisface cererea. formații de mediu în mod indirect. De exemplu, lipsa date-
QQLocații sau rute. lor de monitorizare a calității aerului dintr-o zonă urbană ar
QQProcese sau tehnologii. putea fi rezolvată dacă există date care evidențiază tendin-
QQMetode de lucru. țele fluxurilor / volumelor de trafic în timp sau tendințele
QQPlanuri de amplasament și arhitectură. emisiilor din surse staționare. Ipotezele privind mediul pot
www.poca.ro 47
P CA
P
fi generate și alte date disponibile și pot fi utile în determi- -- Sistemul de informații privind mediul marin (EMIS);
narea relevanței impactului. Datele pot fi, de asemenea, -- Atlasul european al mărilor.
colectate din surse disponibile în temeiul altor reglemen- QQDate privind chimicalele și industria
tări europene - de exemplu, Directiva privind habitatele, -- Înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea
Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin sau substanțelor chimice (REACH);
Directiva-cadru privind apa. -- Sistemul de raportare a accidentelor majore (MARS);
-- Centrul comunitar de documentare privind riscurile
Experții ar trebui să fie conștienți de faptul că sursele de industriale (CDCIR);
date pot diferi de la caz la caz, iar cea mai avansată metodă -- Registrul european / național al Poluanţilor Emişi şi
de colectare a datelor poate să nu fie cea mai bună întot- Transferaţi (PRTR).
deauna. În unele cazuri, cercetarea de birou poate fi mai
eficientă decât sondajele pe teren, iar Google Earth poate 4.1.4.4. Pasul 4 – Măsuri de monitorizare
fi la fel de util ca imaginile din satelit achiziționate special.
Mai jos sunt câteva sugestii practice pe care titularii și ex-
Unele surse tipice de informații utilizate pentru colectarea perții le pot lua în considerare la proiectarea măsurilor de
datelor în etapa de definire a domeniului evaluării sunt enu- monitorizare și care pot fi deja luate în considerare în timpul
merate mai jos. stabilirii domeniului evaluării:
QQBaze de date naționale / regionale ale evaluărilor impac- QQMăsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de detali-
tului asupra mediului anterioare; ate pentru a permite implementarea corectă - parametrii,
QQDatele colectate în temeiul altei legislații UE (în special Di- frecvența, metodele, responsabilitățile și resursele trebu-
rectiva SEA și Directiva INSPIRE); ie identificate în avans.
QQBaze de date la nivel european și alte baze de date inter- QQACPM trebuie să se asigure că rezultatele monitorizării
naționale; vor fi evaluate de autoritățile competente, denumind

QQExperți la nivel local; și această autoritate dacă este relevant (acest lucru se poate
QQInvestigații primare efectuate de experți competenți. face prin inspecție aleatorie). În loc să efectueze monito-
rizarea individuală a fiecărui proiect, măsurile ar putea fi
Exemple de baze de date de mediu sunt: coordonate la un nivel mai înalt (depinzând de Proiectele
QQ Date generale care pot avea loc într-o varietate de foruri diferite, cum
-- Comisia Europeană - baza de date Eurostat; ar fi planurile municipale, printr-o SEA sau mai informal).
-- Agenția Europeană de Mediu (inclusiv emisiile naționale, Aceasta ar putea implica dezvoltarea unei baze de date
apa, acoperirea terenurilor etc.); care să reducă timpul petrecut în sondajele de teren ex-
-- Rețeaua europeană de informare și observare a mediului tinse și să faciliteze evaluările de mediu viitoare pentru
(EIONET); proiectele similare. O astfel de bază de date ar fi, de ase-
-- Copernicus (anterior, Global Monitoring for Environment menea, strâns legată de monitorizarea rezultatelor pro-
and Security); iectelor în derulare.
-- Infrastructura pentru informații spațiale în Comunitatea QQÎn măsura în care este rezonabil, măsurile de monitorizare
Europeană (INSPIRE); ar trebui să aibă capacitatea de a identifica orice efecte

-- Organizația Națiunilor Unite pentru protecția mediului. adverse neprevăzute, ceea ce înseamnă că trebuie să ia
QQDate privind biodiversitatea și schimbările climatice în considerare starea mediului afectat, precum și impac-
-- Sistemul de informare a biodiversității pentru Europa turile specifice (de exemplu emisiile, utilizarea resurselor)
(BISE); generate de proiect. Rezultatele monitorizării sunt puse
-- Unitatea globală de informare în materie de biodiversita- la dispoziția autorităților competente și a publicului.
te (GBIF);
-- Natura 2000 Network Viewer; 4.1.5. Liste de control pentru stabilirea
-- Raportarea în temeiul Directivei privind habitatele și a semnificației efectelor în etapa de definire a
Directivei privind păsările domeniului evaluării
-- Baza de date comună privind zonele desemnate la nivel na-
țional (CDDA) gestionată de Agenția Europeană de Mediu ACPM intră în mai multe detalii față de etapa de încadrare
-- Evaluările ecosistemelor (MAES) și analizează proiectul mai atent, încercând să evidențieze
-- Grupul pentru Observarea Pământului - Rețeaua de efectele care pot fi semnificative. Pentru a ușura această
observare a biodiversității (GEO BON); etapă, se propun liste de control care sunt structurate astfel:
-- EuMon (specii și habitate de interes comunitar); QQLista de control privind caracteristicile proiectului – de unde
-- Centrul de distribuire a datelor IPCC. rezultă aspectele care pot cauza efecte asupra unor factori
QQDate privind apele și mediul marin de mediu, precum și factorii de mediu potențial afectați.
-- Sistemul european de informații privind apa (WISE); QQLista de control privind receptorii – de unde rezultă sen-
-- Rețeaua europeană de observare a mediului marin zitivitatea receptorilor asupra cărora acționează efectele
(EMODNET); identificate în prima listă.

P CA
P
Astfel, dacă în prima listă se identifică un efect asupra unui Propunerea înaintată de titular împreună cu rezultatul apli-
factor de mediu, atunci factorul de mediu este analizat în a cării listelor de control, sunt cumulate de ACPM în vede-
doua listă. Dacă efectul este semnificativ și valoarea recep- rea identificării efectelor semnificative care să fie detaliate
torului este mare, atunci semnificația generală a efectului în RIM. Identificarea efectelor semnificative rămâne și în
poate fi majoră. această etapă, elementul subiectiv al evaluării.
Tabelul 13 Lista de control pentru etapa de definire a domeniului evaluării - Întrebări privind caracteristicile pro-
iectului
Întrebări ce vor fi considerate în etapa de stabilire a DA/Nu/ ? Care Este posibil ca

domeniului evaluării componente efectul asupra
de mediu pot fi componentei sa
afectate? fie semnificativ?
De ce?
1. Construcția, operarea sau dezafectarea Proiectului vor implica acțiuni care vor provoca schimbări fizice ale amplasa-
mentului (topografie, utilizare a terenurilor, schimbări în corpurile apă, etc.)?
1. Schimbarea permanenta sau temporara a folosinței te-
renului, modului de acoperire sau topografiei, inclusiv
creșterea gradului de folosire a terenului? Efecte vizu-
ale?
2. Eliberarea terenului existent de vegetație si clădiri?
3. Creare de noi folosințe a terenului?
4. Investigații preliminare fazei de construcție (ex. Teste
de sol, foraje)?
5. Lucrări de construcții?
6. Lucrări de demolare?
7. Amplasamente temporare folosite pentru lucrările de
construcții sau locuințe pentru constructori?
8. Construcții supraterane, structuri sau lucrări de terasa-
ment, inclusive excavații?
9. Lucrări subterane inclusive mine sau tunele?
10. Lucrări de îmbunătățiri funciare?
11. Dragare?
12. Structuri costiere (ex. diguri maritime)
13. Structuri marine?
14. Procese de producție si fabricație?
15. Construcții pentru depozitarea mărfurilor si materiale-
lor?
16. Instalații pentru tratarea sau eliminarea deșeurilor soli-
de sau a efluenților lichizi?
17. Construcții pentru adăpostirea muncitorilor pe durate
mari de timp?
18. Intensificarea traficului de orice fel in timpul etapei de
construcție sau funcționare?
www.poca.ro 49
P CA
P

De ce?
19. Rute noi sau modificate de drumuri, cai ferate, aeriene,
cai de transport pe apa sau alte infrastructuri, inclusiv
stații, porturi, aeroporturi etc. ?
20. Închiderea sau devierea rutelor existente de transport
sau infrastructura conducând la modificări de trafic ?
21. Linii de transport electric sau conducte, noi sau mo-
dificate?
22. Îndiguire, barare, desecare, regularizare sau alte schim-
bări in hidrologia cursurilor de apa sau a acviferelor?
23. Traversări de râuri?
24. Prelevarea sau transferul apei din subteran sau din ape
de suprafață?
25. Modificări de cursuri de apa sau de teren afectând dre-
narea sau scurgerea apei?
26. Transport de persoane sau materiale necesare in tim-
pul fazelor de construcție, funcționare sau dezafecta-
re?
27. Demontarea sau scoaterea din funcțiune pe perioade
mari de timp, sau lucrări de restaurare?
28. Activități care continua pe parcursul scoaterii din func-
țiune si care pot avea un impact asupra mediului?
29. Aflux permanent sau temporar de populație?
30. Introducerea de specii neautohtone?
31. Pierderea unor specii native sau a diversității genetice?
32. Pierderea ariilor protejate / cu biodiversitate bogată?
33. Orice alte acțiuni?
2. Proiectul, în etapa de construcție sau de operare, va folosi resurse naturale ca teren, apă, materiale sau energie, sau
orice alte resurse care sunt neregenerabile sau există in cantitate mică?
1. Terenuri, in special terenuri aflate in stare naturala (vir-
gine) sau terenuri agricole?
2. Apa ?
3. Minerale?
4. Agregate/compuși?
5. Păduri si material lemnos?
6. Energie, inclusiv electricitate si combustibili?
7. Orice alte resurse?

P CA
P

De ce?
3. Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanțe sau materiale care
pot fi dăunătoare sănătății populației sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sănă-
tatea populației?
1. Proiectul implica folosirea de substanțe sau materiale
care sunt riscante sau toxice pentru sănătatea popula-
ției sau pentru mediu (flora, fauna, alimentare cu apă)?
2. Proiectul va modifica incidenta bolilor sau va afecta
vectorii de boala (ex. boli generate de insecte sau de
ape contaminate sau poluate)?
3. Proiectul va afecta bunăstarea populației (ex. prin
schimbarea condițiilor de viață)?
4. Exista grupuri de populație vulnerabile in mod special,
care pot fi afectate de proiect (ex. pacienți spitalizați,
bătrâni)?
5. Orice alte cauze?
4. Proiectul va produce deșeuri solide in timpul construirii, funcționarii sau încetării activității?
1. Materiale excavate, steril sau deșeuri de mina?
2. Deșeuri orășenești (menajere si/sau comerciale)?
3. Deșeuri periculoase sau toxice (inclusiv deșeuri radi-
oactive)?
4. Alte deșeuri din procese industriale?
5. Surplus de produse?
6. Nămol de canalizare sau din stația de epurare?
7. Deșeuri provenite din construcții sau demolări?
8. Mașini sau echipamente care nu mai sunt utilizate?
9. Soluri sau alte materiale contaminate?
10. Deșeuri din agricultura?
11. Orice alte deșeuri solide?
5. Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanți sau orice alte substanțe periculoase, toxice sau nocive?
1. Emisii la arderea combustibililor fosili, din surse stațio-
nare sau mobile?
2. Emisii din procesele de producție?
3. Emisii de la manevrarea materialelor, inclusiv depozi-
tarea sau transportul acestora?
4. Emisii de activități de construcție, inclusiv din instalații
tehnice si echipamente aferente
www.poca.ro 51
P CA
P

De ce?
5. Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor, inclusiv
materiale de construcție, ape uzate si deșeuri?
6. Emisii de la incinerarea deșeurilor?
7. Emisii din arderea deșeurilor in aer liber (ex. resturi de
la operațiunile de taiere sau din activitatea de con-
strucții)?
8. Emisii din orice alte surse?
6. Proiectul va cauza zgomote si vibrații sau va avea ca efect radiație luminoasa, termica sau alte forme de radiații elec-
tromagnetice?
1. Din exploatarea echipamentelor ca de ex. motoare, in-
stalații tehnice de ventilare, concasoare?
2. Din procese industriale sau similare acestora?
3. Din construcții sau demolări?
4. Din explozii sau din săpături?
5. Din traficul generat de lucrările de construcție?
6. Din sisteme de iluminare sau răcire?
7. Din surse de radiații electromagnetica (considerând
efectele asupra populației sau asupra eventualelor
echipamente sensibile aflate in apropiere)
8. Din orice alte surse?
7. Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanți pe terenuri sau in ape de su-
prafață, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?
1. Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de mate-
riale periculoase sau toxice?
2. De la descărcarea de ape de canalizare sau a altor eflu-
enți (indiferent daca aceștia sunt sau nu epurați) in ape
sau sol?
3. Prin depunerea in ape sau pe sol a poluanților emiși
in aer?
4. Din oricare alte surse?
5. Exista riscul ca, pe termen lung, poluanții care provin
din aceste surse sa se acumuleze in mediu?
8. Exista riscul ca, in timpul construirii sau funcționarii proiectului sa se producă accidente care pot afecta sănătatea po-
pulației sau mediului?
1. Din explozii, deversări, incendii, etc., depozitarea, ma-
nipularea, folosirea sau producerea de substanțe peri-
culoase sau toxice?

P CA
P

De ce?
2. Din evenimente care se situează in afara condițiilor
normale ale protecției mediului (ex. avarierea sisteme-
lor pentru controlul poluării)?
3. Din orice alte cauze?
4. Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care
conduc la pagube pentru mediu (ex. inundații, cutre-
mure, alunecări de teren etc.)?
9. Proiectul va conduce la schimbări sociale / impact asupra populației, de exemplu în demografie, stil de viață tradițional,
ocuparea forței de muncă ?
1. Schimbări in structura populației: număr, vârsta, ocu-
pație, grupuri sociale, etc.?
2. Prin strămutarea populației sau demolarea de locuin-
țe, localități sau facilități ale localităților? (ex. școli, spi-
tale, instituții sociale)
3. Prin migrarea unor locuitori veniți din alte localități sau
prin crearea de comunități noi?
4. Prin suprasolicitarea utilităților sau serviciilor locale, ca
de ex. cele pentru locuire, educație, sănătate?
5. Prin crearea de locuri de munca in timpul fazei de
construcție sau funcționare sau, invers, prin reducerea
locurilor de munca disponibile cu efecte asupra șoma-
jului si a economiei?
6. Orice alte cauze?
10 Exista alți factori care pot fi luați in considerare cum ar fi dezvoltarea consecventă care ar putea conduce la efecte
asupra mediului sau la potențialul de impact cumulat cu alte activități existente sau planificate în localitate?
1. Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare dez-
voltări ulterioare care ar putea avea un impact semni-
ficativ asupra mediului, ca de ex. mai multe locuințe,
drumuri noi, unități industriale suport sau utilități noi,
etc.)?
2. Proiectul va conduce la dezvoltarea facilităților suport,
dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltări
care ar putea avea un impact asupra mediului ex. :
Infrastructura suport (drumuri, alimentare cu energie,
tratarea deșeurilor sau apei uzate etc.)?
Dezvoltarea locuințelor?
Industria extractive?
Industria alimentară
Altele?
3. Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioara a
amplasamentului astfel încât sa existe un impact sem-
nificativ asupra mediului?
www.poca.ro 53
P CA
P

De ce?
4. Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvol-
tare viitoare?
5. Proiectul va avea efecte cumulative datorita vecinătă-
ții cu alte proiecte existente sau planificate si care au
efecte similare?
6. Proiectul se referă la sistarea definitivă/ dezafecta-
rea unor activități? În acest caz, poate exista impact
postînchidere?
Caracteristicile mediului posibil a fi afectat de proiect

Pentru fiecare caracteristică a proiectului identificată în partea 1, se analizează dacă poate fi afectată una sau mai multe
componente de mediu din lista de mai jos.
Tabelul 14 Lista de control pentru etapa de definire a domeniului – caracteristicile mediului
Întrebare - Există caracteristici ale mediului local pe sau în jurul locației proiectului care ar putea fi afectate de pro-
iect?
QQ Zone protejate de legislația internațională sau UE, națională sau locală pentru protecția lor ecologică, peisagistică, cul-
turală sau de altă natură, care ar putea fi afectată de Proiect?
QQ Alte zone care sunt importante sau sensibile din motive de ecologie, de ex.
-- Zonele umede,
-- cursuri de apă sau alte corpuri apă,
-- zona de coastă,
-- munți,
-- păduri sau terenuri împădurite
QQ Areale folosite de specii de faună sau floră protejate, importante sau sensibile, de ex. pentru reproducere, cuibărit, hră-
nire, odihna, iernare, migrație, care ar putea fi afectate de Proiect?
QQ Apele interioare, de coastă, marine sau subterane?
QQ Areale de înaltă calitate peisagistică sau decorative?
QQ Areale importante pentru turism și recreere sau la care publicul are acces larg?
QQ Căi de transport susceptibile de congestionare sau care cauzează probleme de mediu?
QQ Domenii sau caracteristici de importanță istorică sau culturală?
Întrebare - Proiectul este într-o locație unde este foarte probabil să fie vizibilă pentru mulți oameni?
Întrebare - Proiectul este amplasat într-o zonă nedezvoltată anterior, unde va cauza pierderea terenurilor verzi?
Întrebare - Utilizările terenurilor existente pe sau în jurul amplasamentului proiectului ar putea fi afectate de Proiect?
De exemplu:

P CA
P
Case, grădini, alte proprietăți private,

QQIndustrie,
QQComerț,
QQRecreere,
QQSpații publice deschise,
QQObiective sociale
QQagricultura,
QQsilvicultură,
QQturism,
QQexploatări miniere sau cariere
Întrebare - Există planuri pentru utilizarea ulterioară a terenurilor pe sau în jurul locației care ar putea fi afectată de
Proiect?
Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației care sunt dens populate sau construite, care ar putea să fiți afectați de
Proiect?
Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației care sunt ocupate de utilizări sensibile ale terenurilor care ar putea fi
QQspitale,
QQșcoli,
QQobiective de cult,
QQObiective sociale
Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației care conțin resurse importante, de înaltă calitate sau cu disponibilitate
scăzută care ar putea fi afectate de Proiect? De exemplu:
QQresursele de apă subterană,
QQapele de suprafață,
QQsilvicultură,
QQagricultura,
QQpescuit,
QQturism,
QQminerale.
Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației Proiectului care sunt deja poluate, de ex. acelea în care standardele de
calitatea mediului sunt depășite sau acelea în care solul sau/și apele subterane sunt contaminate, care ar putea fi
afectate de proiect?
Întrebare - Localizarea proiectului este susceptibilă la cutremure, prăbușiri/alunecări de teren, eroziune sau condiții
climatice extreme sau adverse, de ex. inversiuni de temperatură, ceață, vânt puternic, etc., care pot afecta proiectul
și determina astfel efecte asupra mediului?
Întrebare - Este probabil ca proiectul să afecteze starea fizică a factorilor de mediu?
QQMediul atmosferic, inclusiv microclimatul și condițiile climatice locale și la scară mai largă?
QQApă - de ex. cantități, debite sau niveluri ale râurilor, lacurilor, apelor subterane, estuare, ape costiere sau marine?
QQSolurile - de ex. cantități, adâncimi, umiditate, stabilitate sau erodabilitate a solurilor?
www.poca.ro 55
P CA
P
QQCondiții geologice?
Întrebare - S-ar putea ca emisiile Proiectului să aibă efecte asupra calității factorilor de mediu?
QQCalitatea aerului?
QQSchimbările climatice și distrugerea stratului de ozon?
QQCalitatea apei - râuri, lacuri, ape subterane, estuare, ape costiere sau marine?
QQStarea nutrițională și eutrofizarea apei?
QQAcidifierea solurilor sau a apei?
QQSolurile?
QQPeisaj?
QQZgomotul?
QQTemperatura, radiația luminoasă sau electromagnetică, inclusiv interferențele electrice?
QQProductivitatea sistemelor naturale sau agricole?
Întrebare - Este probabil ca proiectul să afecteze disponibilitatea sau deficitul de resurse la nivel local sau global?
QQCombustibili fosili?
QQApa?
QQMinerale și agregate?
QQCherestea?
QQAlte resurse neregenerabile?
QQCapacitatea infrastructurii în localitate - apă, canalizare, generare și transmisie de energie electrică, telecomunicații, cai
rutiere de transport a deșeurilor, căi feroviare?
Întrebare - Este probabil ca proiectul să afecteze sănătatea umană sau comunitatea sau bunăstarea comunității?
QQCalitatea sau toxicitatea aerului, apei, alimentelor și a altor produse consumate de oameni?
QQMorbiditatea sau mortalitatea persoanelor, comunităților sau populațiilor prin expunerea la poluare?
QQApariția sau distribuția vectorilor bolii, inclusiv a insectelor?
QQVulnerabilitatea persoanelor, a comunităților sau a populațiilor la boli?
QQSentimentul individual al securității personale?
QQCoeziune și identitate comunitară?
QQIdentitatea și asociațiile culturale?
QQDrepturile minorităților?
QQCondiții de locuire?
QQOcuparea forței de muncă și calitatea locurilor de muncă?
QQCondiții economice?
QQInstituții sociale?
4.2. Etapa de întocmire a raportului privind impactul asupra mediului (RIM)
4.2.1. Cerințe legislative pentru întocmirea RIM
După ce titularul primește îndrumarul rezultat în urma derulării etapei de definire a domeniului, pregătește și transmite

P CA
P
raportul privind impactul asupra mediului (RIM), conform apă se realizează de experți atestați de către autoritățile
Art. 11 – 14 și Anexa 4 din Lege. cu responsabilități în domeniul respectiv.
QQACPM se asigură că dispune de expertiza necesară sau
Conform Art. 11, alin. (2) din Lege, RIM trebuie să includă are acces la aceasta pentru examinarea RIM sau a celor-
cel puțin: lalte studii (EA, SEICA, RS, PPAM). Dacă este necesar, ACPM
a. o descriere a proiectului, cuprinzând informații referi- angajează expertiză externă. Dacă este necesar, ACPM so-
toare la amplasarea, concepția, dimensiunea și alte ca- licită titularului informații suplimentare RELEVANTE pen-
racteristici relevante ale acestuia; tru stabilirea concluziei motivate.
b. o descriere a eventualelor efecte semnificative ale pro- Legea prevede la art. 13 că RIM se realizează pe baza in-
iectului asupra mediului; formațiilor și concluziilor rezultate din studiile conexe
c. o descriere a caracteristicilor proiectului și/sau a măsu- relevante și este însoțit de acestea, precum și de un re-
rilor vizate pentru evitarea, prevenirea ori reducerea și, zumat netehnic:
dacă este posibil, compensarea efectelor negative sem- a. studiul EA întocmit conform conținutului cadru prevă-
nificative asupra mediului; zut în ghidul metodologic privind EA;
d. o descriere a alternativelor rezonabile examinate de b. SEICA cu conținutul prevăzut de legislația specifică;
titularul proiectului, care sunt relevante pentru proiect c. PPAM sau RS, pentru acele proiecte care se supun pre-
și caracteristicile sale specifice precum și o expunere a vederilor Legii nr. 59/2016, cu conținutul prevăzut de
principalelor motive care stau la baza alegerii sale, ți- legislația specifică;
nând seama de efectele proiectului asupra mediului; d. rezumatul netehnic al informațiilor furnizate în cadrul
e. un rezumat netehnic al informațiilor prevăzute la lit. a) – raportului privind impactul asupra mediului.
d); RIM se supune comentariilor și observațiilor publicului, a
f. orice alte informații suplimentare relevante specificate cărui propuneri / recomandări JUSTIFICATE sunt luate în
în anexa nr. 4 în funcție de caracteristicile specifice ale considerare în etapa de analiză a calității RIM. De asemenea,
unui anumit proiect sau tip de proiect și de aspectele de RIM este pus la dispoziția membrilor CAT care, împreună cu
mediu care ar putea fi afectate. ACPM analizează calitatea acestuia. ACPM decide, ținând
La Art. 11, alineatul (5) din Lege se precizează că RIM se cont de observațiile justificate ale publicului și ale membri-
bazează pe îndrumar și include informațiile care pot fi lor CAT, acceptarea, completarea sau respingerea motivată
solicitate în scopul stabilirii unei concluzii motivate pri- a RIM.
vind efectele semnificative ale proiectului asupra mediu-
lui, luând în considerare actualele cunoștințe și metode Directiva EIM prevede că RIM servește la:
de evaluare. Conform Art. 5 din Directiva EIM, „[…] ra- 1) comunicarea rezultatelor evaluării efectelor semnificati-
portul de evaluare a impactului asupra mediului […] inclu- ve ale unui proiect propus asupra mediului;
de informații care pot fi solicitate în mod rezonabil […]”. 2) să permită ACPM să ajungă la o concluzie rezonabilă cu
Astfel, chiar dacă Legea nu precizează acest lucru, se privire la impactul proiectului propus asupra mediului
subînțelege că informațiile care trebuie incluse în RIM se înconjurător și dacă și cum ar trebui acordată aprobarea
solicită în mod rezonabil. Nu trebuie solicitate informații de dezvoltare care permite proiectului să fie implemen-
care se colectează foarte greu, necesită investigații foar- tat. Aceste dispoziții sunt prevăzute la articolele 5, 6, 7 și
te complexe sau care sunt disponibile doar la anumiți 8 din Directiva EIM.
experți, atât timp cât aceste informații nu ajută în mod
determinant procesul de evaluare. Modificări legislative cu referire la întocmirea RIM
Un obiectiv-cheie al amendamentelor la Directiva EIM din
Articolul 11 din Lege mai prevede că autoritățile publice 2014 a fost îmbunătățirea calității EIM inclusiv cu privire la
care dețin informații relevante pentru evaluarea efecte- colectarea și evaluarea informațiilor de mediu și la conținu-
lor proiectului, sunt obligate să pună aceste informații la tul RIM. Pe scurt, modificările cheie includ:
dispoziția titularului de proiect. De asemenea, la întoc- QQAcoperirea aspectelor de mediu solicitate în RIM se extin-
mirea RIM trebuie să se țină seama de rezultatele evaluă- de odată cu introducerea noilor cerințe legate de schim-
rilor relevante efectuate în temeiul altor prevederi legale, bările climatice, biodiversitatea, riscul de accidente majo-
pentru a se evita suprapunerea evaluărilor. re și de dezastre (articolul 3.1 și anexa IV.4, IV.5 și IV.6). Mai
mult, RIM va trebui să acopere efectele transfrontiere, iar
Articolul 12 din Lege conține prevederi pentru asigura- cerințele pentru evaluarea efectelor cumulate vor fi furni-
rea calității RIM, astfel: zate în detaliu.
QQ Titularul de proiect trebuie să se asigure că RIM și ce- QQEvaluarea alternativelor rezonabile se extinde: Alternati-
lelalte studii solicitate în procedura EIM (EA, SEICA, RS, vele studiate de titular, de ex. alternative de design, teh-
PPAM) sunt întocmite de experți a căror competență nologice, amplasament, dimensiune, scară trebuie să fie
este recunoscută conform legislației specifice în vi- descrise în RIM și trebuie să se indice principalele motive
goare. Studiile privind impactul asupra sănătății uma- ale alegerii uneia dintre opțiuni (articolul 5.1 litera (d) și
ne, asupra patrimoniului cultural și asupra corpurilor de anexa IV punctul 2);
www.poca.ro 57
P CA
P
Au fost introduse dispoziții referitoare la exhaustivitatea

QQ dacă este cazul, lucrările de demolare necesare, precum
și calitatea RIM (articolul 5.3); și cerințele privind utilizarea terenurilor în cursul fazelor
QQCerințe de monitorizare pentru Proiectele cu efecte nega- de construire și funcționare;
tive semnificative (articolul 8a alineatul (4); c. principalele caracteristici ale etapei de funcționare a
QQDecizia ACPM privind emiterea acordului de mediu trebu- proiectului – în special, orice proces de producție – de
ie să fie justificată (articolul 8a alineatul (1)) și trebuie să exemplu, necesarul de energie și energia utilizată, natu-
fie eliberată într-un termen rezonabil (articolul 8a alinea- ra și cantitatea materialelor și resursele naturale utiliza-
tul 5). În plus, această decizie trebuie să includă o serie de te, inclusiv apa, terenurile, solul și biodiversitatea;
elemente, cum ar fi justificarea deciziei și orice condiții de d. o estimare, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor
mediu asociate deciziei, cum ar fi măsurile de atenuare, și emisiilor preconizate - de exemplu, poluarea apei,
compensare și monitorizare (articolul 8a). aerului, solului și subsolului, zgomot, vibrații, lumină,
căldură, radiații si altele, precum și cantitățile și tipurile
Aceste modificări și alte modificări aduse directivei și mo- de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construi-
dul în care acestea ar trebui puse în aplicare în practică sunt re și funcționare.
prezentate mai detaliat în continuare. Informațiile care trebuie incluse în capitolul de descriere a
proiectului sunt suficient de detaliate în cadrul Anexei 4.
4.2.2. Cerințe privind conținutul RIM Principala diferență adusă prin noua Lege EIM este include-
rea lucrărilor de demolare necesare în timpul etapelor de
În Anexa 4 a Legii se furnizează un conținut detaliat al rapor- construcție și de exploatare. În plus, RIM trebuie să conțină:
tului EIM, care respectă cerințele directivei EIM. Principalele QQo estimare a reziduurilor și a emisiilor în timpul fazei de
capitole sunt: construcție, spre deosebire de vechea legislație prin care

1. Descrierea proiectului; se solicitau date privind emisiile doar pentru faza de ex-
2. Descriere a alternativelor rezonabile; ploatare. Această modificare lărgește sfera de cuprindere
3. Descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a a descrierii proiectului și urmărește identificarea mai mul-
mediului (scenariul de bază) și o descriere scurtă a evo- tor potențiale efecte asupra mediului.
luției sale probabile în cazul în care proiectul nu este im- QQNecesarul de energie și energia utilizată trebuie descrise
plementat, în contextul fazei de operare;

4. Descriere a factorilor de mediu relevanți susceptibili QQResursele naturale trebuie descrise în contextul fazei de
de a fi afectați de proiect operare;

5. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul QQLista cu reziduurile și emisiile preconizate a fi generate nu
le poate avea asupra mediului mai este exhaustivă, iar factorul de mediu subsol a fost
6. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoza uti- adăugat ca factor de mediu;
lizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnifi-
cative asupra mediului, Acest capitol nu ar trebui să pună probleme experților.
7. Descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, Majoritatea informațiilor sunt disponibile în această fază
prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compen- a proiectului. Totuși, există riscul de a furniza prea multe
sarea oricăror efecte negative semnificative asupra me- informații irelevante în contextul RIM. Informația trebuie
diului identificate și, dacă este cazul, o descriere a orică- structurată în mod logic și ușor de urmărit și să fie adaptată
ror măsuri de monitorizare propuse tipului de proiect și extinderii acestuia.
8. Descriere a efectelor negative semnificative preco-
nizate ale proiectului asupra mediului, determinate de În funcție de specificul proiectului și respectând cerințele
vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de acciden- Anexei 4, informațiile care pot fi incluse în acest capitol sunt:
te majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în
cauză. Amplasamentul proiectului
9. Un rezumat netehnic al informațiilor furnizate la punc- QQLocalizarea fiecărei părți din proiect folosind hărți, pla-
tele precedente. nuri și diagrame;
10. Listă de referință care să detalieze sursele utilizate QQDescrierea amplasamentul proiectului (inclusiv cota tere-
pentru descrierile și evaluările incluse în raport. nului, clădiri, structuri, lucrări subterane, lucrări de coastă,
instalații de depozitare, ape, spatii verzi, coridoare de ac-
În continuare este detaliat fiecare capitol al RIM. ces, granițe etc.);
4.2.2.1. Descrierea proiectului Caracteristicile fizice ale întregului proiect

Obiectivele și caracteristicile fizice ale proiectului:
Conform Anexei 4 la Lege, descrierea proiectului trebuie să QQNecesitatea proiectului;
cuprindă în special: QQProgramul pentru implementarea proiectului, detaliind
a. amplasamentul proiectului; durata estimativă, datele de început și de sfârșit ale con-

b. caracteristicile fizice ale întregului proiect, inclusiv, strucției, funcționării și dezafectării (aceasta trebuie să

P CA
P
includă fazele diferitelor activități din cadrul fazelor prin- racteristici ale populație strămutate;
cipale ale proiectului) QQPentru noile infrastructuri de transport sau proiecte ge-
QQDescrierea componentelor importante ale proiectului neratoare de trafic intens, sunt descrise tipul, volumul,
QQPentru lucrările de tip liniar, se descriu traseul, aliniamen- distribuția temporală și geografică a traficului generat sau
tele orizontale si verticale, excavațiile si lucrările de tera- diversificat ca o consecință a proiectului
sament;
QQSe descriu toate activitățile implicate in construcția pro- Principalele caracteristici ale etapei de funcționare a pro-
iectului (incluzând cerințele de utilizare a terenului, orga- iectului
nizare de șantier) QQSunt descrise toate procesele implicate în funcționarea
QQSe descriu toate activitățile implicate in funcționarea pro- proiectului (ex. procese de fabricație, producerea de ma-
iectului (incluzând cerințele de utilizare a terenului și lu- terii prime de bază, practici agricole și silvice, procese de
crările de demolare) extracție)
QQSe descriu toate activitățile implicate in dezafectarea pro- QQSunt descrise tipul si cantitatea de produse finite rezulta-
iectului (ex. includerea, demontarea, demolarea, degaja- te din proiect (acestea pot fi produse primare sau fabrica-
rea, refacerea terenului, refolosirea amplasamentului etc.) te, bunuri cum ar fi energia sau apa, sau servicii cum ar fi
QQSunt descrise orice alte servicii adiționale necesare pro- locuințe, transport, comerț, recreere, educație, servicii ale
iectului (ex. căi de acces, canalizare, depozitarea deșeuri- municipalității (apa, gunoi etc.)
lor, electricitate, telecomunicații) sau dezvoltări (ex. dru- QQSunt discutate tipurile si cantitățile de materii prime si de
muri, porturi, linii de înalta tensiune, conducte) energie necesare pentru construcție si funcționare (inclu-
QQSunt descrise orice alte dezvoltări ulterioare posibil sa zând apă, sol, teren, biodiversitate)
apară ca urmare a proiectului (ex. noi locuințe, drumuri, QQSunt discutate implicațiile extracției de materii prime asu-
alimentare cu apa sau canalizare, extragerea agregatelor, pra mediului (incluzând apa, solul, terenul și biodiversita-
alte lucrări de infrastructura) tea)
QQSunt identificate orice alte activități existente care vor fi QQEste discutată eficiența și sustenabilitatea folosirii energi-
modificate sau schimbate ca o consecința a proiectului; ei și materiilor prime (incluzând apa, solul, terenul și bio-
QQSunt identificate orice alte dezvoltări existente sau plani- diversitatea)
ficate cu care proiectul poate avea efecte cumulative; QQEste identificat și cuantificat orice material periculos fo-
QQSe descrie întreg proiectul, de ex. inclusiv toate lucrările losit, stocat, manevrat sau produs in cadrul proiectului in
asociate / auxiliare; timpul construcției, funcționării și a dezafectării
QQSe descriu lucrările asociate / auxiliare care sunt excluse QQSe prezintă transportul de materii prime, inclusiv resurse
de la evaluare și se justifică aceste excluderi; naturale (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea)
Mărimea proiectului si creșterea traficului implicat (inclusiv transportul auto,
QQSuprafața de teren ocupata de fiecare dintre componen- feroviar si naval) in timpul construcției, funcționării și a
tele permanente ale proiectului este cuantificata si indi- dezafectării
cate pe o harta (inclusiv căile de acces asociate, amenaja- QQSunt prezentate implicațiile sociale și socio-economice
rea teritoriului și facilitățile auxiliare) relevante din punct de vedere al mediului (de ex. dacă va
QQSuprafața de teren ceruta temporar pentru construcție fi creat sau pierdut un loc de muncă ca rezultat al Proiec-
este cuantificata si indicate pe o harta tului) in timpul construcției, funcționării și a dezafectării
QQSunt descrise refacerea stării inițiale si folosințele ulteri- QQSunt estimate planurile de acces și creșterea traficului
oare ale terenului ocupat temporar cu activitățile impli- pentru transportul muncitorilor și vizitatorilor in timpul
cate de proiect (de exemplu utilizarea terenului pentru construcției, funcționării și a dezafectării
minerit sau exploatare) QQEste discutată cazarea și furnizarea de servicii pentru an-
QQEste identificata mărimea oricăror structuri sau altor lu- gajații temporari sau permanenți ai proiectului (relevant
crări de dezvoltate ca parte a proiectului (ex. suprafață si pentru proiectele care necesita migrarea unei substanția-
înălțimea construcțiilor, mărimea excavațiilor, suprafața le forțe de muncă în zonă în perioada construcției sau pe
sau înălțimea instalațiilor tehnice, înălțimea unor struc- termen lung).
turi cum ar fi taluzul, podurile, coșurile de fum, debitul si
adâncimea apei) O estimare, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și
QQSunt descrise forma și aspectul oricăror structuri sau altor emisiilor preconizate
lucrări dezvoltate ca parte a proiectului (ex. tipul, finisajul QQSunt identificate tipurile si cantitățile de deșeuri solide gene-
și culoarea materialelor, arhitectura clădirilor și structuri- rate de proiect (inclusiv deșeuri provenite din construcții si
lor, speciile de plante, suprafețele de teren etc.) demolare, pierderi suplimentare, deșeuri din procese tehno-
QQPentru proiectele de dezvoltare urbană sau altele simila- logice, produse secundare, plus producție sau rebuturi, de-
re, sunt descrise numărul precum și alte caracteristici ale șeuri periculoase, deșeuri menajere sau comerciale, deșeuri
noii populații sau mediului de afaceri provenite din curățarea amplasamentului, deșeuri agricole
QQPentru proiectele ce presupun strămutarea populației sau forestiere, deșeuri miniere, deșeuri din dezafectare) în
sau afacerilor acesteia, este descris numărul sau alte ca- timpul construcției, funcționării și a dezafectării.
www.poca.ro 59
P CA
P
QQEste discutata compoziția si toxicitatea sau periculozita- QQAlternativele de concepție, tehnologie, amplasare, di-
tea deșeurilor solide produse de proiect. mensiune și anvergură a proiectului, analizate de către
QQSunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, titularul proiectului, relevante pentru proiectul propus;
tratarea, transportul si depozitarea finală a acestor deșe- QQCaracteristicile specifice ale proiectului și indicarea prin-
uri. cipalelor motive care stau la baza alegerii uneia dintre

QQSunt prezentate locațiile pentru eliminarea finală a tutu- alternative;
ror deșeurilor solide, luând în considerare Planul (planuri- QQCompărarea efectelor alternativelor asupra mediului.
le) de gestionare a deșeurilor în cauză;

QQSunt identificate tipurile si cantitățile de efluenți lichizi Conform Directivei EIM, în contextul procesului EIM, alter-
generate de proiect (inclusiv scurgerea și descărcarea, nativele sunt modalități diferite de a realiza Proiectul pen-
deșeuri din procese tehnologice, ape de răcire, ape uzate, tru a îndeplini obiectivul convenit. Alternativele pot lua di-
ape uzate epurate), in timpul construcției, funcționării și verse forme și pot varia de la ajustări minore ale Proiectului,
a dezafectării. la o reimaginare completă a Proiectului.
QQEste discutata compoziția si toxicitatea sau periculozita-
tea tuturor efluenților lichizi produși de proiect. Noțiunea de alternativă

QQSunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, Identificarea Alternativelor la Proiect reprezintă dintotdea-
tratarea, transportul și depozitarea finală a acestor eflu- una o cerință a Directivei EIM, dar este adesea menționată
enți lichizi. de către experți ca fiind un element dificil al procesului EIM.
QQEste discutat amplasamentul depozitării finale a tuturor Considerarea Alternativelor este un pas important al proce-
efluenților lichizi. sului EIM, care ar trebui să se reflecte în efortul și resursele
QQSunt identificate tipul si cantitățile de emisii de poluanți alocate întocmirii RIM.
gazoși si de pulberi generate de proiect (inclusiv emisii Identificarea și luarea în considerare a alternativelor poate
din proces, emisii spontane, emisii din arderea combusti- oferi o oportunitate concretă de a adapta designul proiec-
bililor fosili din surse staționare si mobile, emisii din trafic, tului în vederea minimizării impactului asupra mediului și,
praf din materialele manevrate, mirosuri), în timpul con- astfel, a minimizării efectelor semnificative ale proiectului
strucției, funcționării și a dezafectării. asupra mediului. În plus, identificarea și analizarea adecva-
QQEste discutată compoziția și toxicitatea sau periculozita- tă a Alternativelor de la bun început pot reduce întârzierile
tea tuturor emisiilor in atmosferă produse de proiect. inutile în procesul EIM, în adoptarea deciziei de emitere a
QQSunt descrise metodele de colectare, tratare și eliminarea acordului de mediu sau în implementarea Proiectului.
finală a acestor emisii. Numărul de alternative la un proiect propus este, în teorie,
QQSunt identificate caracteristicile surselor de emisii in at- infinit, având în vedere că directiva nu precizează câte alter-
mosfera precum și caracteristicile acestor eliminări (ex. native trebuie luate în considerare. Numărul de alternative
localizarea, înălțimea coșului de evacuare, viteza și tem- care trebuie evaluate trebuie să fie luat în considerare îm-
peratura emisiei etc.). preună cu tipul de alternative, adică “alternative rezonabile”
QQSunt descrise metodele de captare, tratare și stocare a la care se face referire în Directivă. “Alternative rezonabile”
acestor emisii. trebuie să fie relevante pentru Proiectul propus și caracte-
QQSunt identificate locațiile pentru stocarea tuturor emisi- risticile sale specifice, iar resursele ar trebui să fie cheltuite
ilor și sunt identificate caracteristicile unității de stocare numai pentru evaluarea acestor alternative. În plus, selec-
(de exemplu, tipul de unitate de stocare, capacitatea de ția alternativelor este limitată în termeni de fezabilitate. Pe
stocare, metodele utilizate). de o parte, nu ar trebui exclusă o alternativă pur și simplu
QQEste discutat potențialul de recuperare a resurselor din pentru că ar cauza costuri inconveniente pentru titular. În
deșeuri si reziduuri (inclusiv refolosirea, reciclarea sau re- același timp, dacă o alternativă este foarte costisitoare sau
cuperarea energiei din deșeuri solide sau efluenți lichizi). dificilă din punct de vedere tehnic sau juridic, ar fi nerezo-
QQSunt identificate și cuantificate toate sursele de zgomot, nabil să considerăm că este o alternativă fezabilă.
căldura, lumină sau altă formă de radiație electromagne- La analiza alternativelor trebuie avute în vedere inclusiv
tică provenite din proiect (inclusiv echipamente, procese, costurile măsurilor de monitorizare propuse pentru evita-
lucrări de construcții, trafic etc.). rea, prevenirea, reducerea sau eliminarea efectelor adverse
QQSunt discutate metodele de estimare a cantităților și semnificative, având în vedere că acestea pot face proiectul
compoziției tuturor reziduurilor și emisiilor identificate nefezabil din punct de vedere economic.
(precum și eventualele dificultăți). În cele din urmă, alternativele trebuie să fie capabile să asi-
QQEste discutată incertitudinea legată de estimările reziduu- gure îndeplinirea obiectivelor Proiectului într-o manieră
rilor și emisiilor. satisfăcătoare și ar trebui, de asemenea, să fie fezabile în
ceea ce privește criteriile tehnice, economice, politice și de
4.2.2.2. Descrierea alternativelor rezonabile altă natură, relevante în contextul proiectului. O alternativă
poate fi considerată nerezonabilă / nefezabilă dacă:
Conform Anexei 4 la Lege, descrierea alternativelor rezona- QQ Există obstacole tehnologice: costurile ridicate ale unei
bile cuprinde, de exemplu: tehnologii impuse pot face ca această alternativă să nu

P CA
P
fie o opțiune viabilă sau lipsa cunoștințelor tehnologice în urma consultării publice. Dacă au fost explorate alterna-
poate împiedica analiza anumitor opțiuni; tive de proiect într-un plan sau program, evaluatorii trebuie
QQExistă obstacole bugetare: sunt necesare resurse financi- să le ia în considerare. Consultările publice pot contribui,
are prea mari pentru a pune în aplicare alternativele de de asemenea, la identificarea alternativelor rezonabile. Nu
proiect; numai că publicul în cauză are cunoștințe locale, care ar tre-
QQExistă opoziție clară din partea anumitor părți interesate bui să fie utilizate, dar pot da și o indicație a rezonabilității
pentru anumite alternative; unei alternative. Mutarea unui pod cu 15 km în aval poate
QQExistă obstacole juridice sau de reglementare: pot exis- crește beneficiile pentru mediul înconjurător, dar dacă ti-
ta instrumente de reglementare care limitează / interzic tularii trebuie să compenseze sau să lupte cu navetiștii de-
dezvoltarea unei alternative specifice. ranjați de creșterea distanței până la locul de muncă, atunci
Fezabilitatea alternativelor propuse poate fi determinată de Alternativa poate fi considerată nerezonabilă.
la caz la caz. Setul final de alternative rezonabile identificate Cu toate acestea, alternativele trebuie identificate și evalu-
va fi apoi supus unei descrieri și evaluări detaliate în RIM. ate atât de către titular, cât și de ACPM și este foarte impor-
Acest set de alternative poate fi stabilit încă de la faza de tant ca identificarea și examinarea alternativelor să nu fie
definire a domeniului evaluării. tratate ca o simplă formalitate.
Principalele modificări ale Directivei EIM în ceea ce pri-
vește alternativele, sunt: Tipuri de alternative care pot fi luate în considerare
QQ În articolul 5, “prezentarea principalelor alternative” a Anexa IV la Directivă (și la Lege) oferă câteva exemple de
fost înlocuită cu o “descriere a alternativelor rezonabile” tipuri de alternative care trebuie luate în considerare:
studiate de inițiatorul proiectului. QQConcepție (design);
QQAnexa IV oferă exemple de tipuri de alternative rezona- QQTehnologie;
bile (proiectare, tehnologie, locație, dimensiune și scară). QQLocație;
Anexa IV prevede, de asemenea, o comparație a efecte- QQMărimea;
lor asupra mediului a alternativelor ca justificare pentru QQScară.
selectarea opțiunii alese, în timp ce în vechiul text al di- Această listă servește ca sursă de inspirație pentru o multi-
rectivei era suficient ca aceste efecte să fie “luate în con- tudine de alte alternative. Exemple de astfel de alternative
siderare”. sunt enumerate mai jos:
QQnatura proiectului:
Identificarea alternativelor QQtermenele pentru construcție sau durata de viață a Pro-
În această secțiune se detaliază tipurile de Alternative care iectului;

ar trebui identificate și evaluate în RIM. Trebuie remarcat QQprocesul prin care Proiectul este construit;
faptul că fiecare proiect și fiecare EIM este diferit și nu poate QQechipamente utilizate fie în construcția, fie în derularea
fi prevăzută o listă cu modurile de identificare și evaluare a Proiectului;

alternativelor. În unele cazuri, Alternative vor fi dezvoltate QQplanul de amplasament (de exemplu locația clădirilor, eli-
în etapa de planificare (de exemplu un plan pentru sectorul minarea deșeurilor, drumurile de acces);
de transport, un plan de dezvoltare regională sau un plan QQcondițiile de funcționare (de exemplu, programul de lu-
de urbanism) sau de către titular în timpul designului inițial cru, calendarul emisiilor);
al proiectului. În astfel de cazuri, acele Alternative care au QQaspectul fizic și proiectarea clădirilor, inclusiv materialele
fost deja analizate și excluse, nu vor mai fi luate în consi- utilizate;

derare. În alte cazuri, experții competenți trebuie să iden- QQmijloace de acces, inclusiv modul principal de transport
tifice / elaboreze Alternative sau variante ale componen- care va fi utilizat pentru a avea acces la Proiect.
telor Proiectului pentru a atenua impacturile semnificative
asupra mediului care sunt identificate în timpul evaluării. În general în etapa de definire a domeniului evaluării, ACPM
Procesul este iterativ și necesită o anumită flexibilitate și o deja identifică principalele alternative care să fie luate în
bună comunicare între toate părțile. considerare în RIM.
În funcție de proiectul în cauză, Alternativele care ar trebui
luate în considerare se referă la designul fundamental al Evaluarea alternativelor
Proiectului în sine sau se pot referi la detalii mai mici, cum Metode de evaluare a alternativelor
ar fi specificațiile tehnice ale Proiectului. În unele cazuri, tre- Directiva EIM prevede ca titularii de proiecte să furnizeze
buie luate în considerare și alternative la tipul de proiect. principalele motive pentru selectarea alternativei alese.
Ar putea fi chiar cazul în care Alternativele importante nu Aceasta înseamnă că nu trebuie să se furnizeze explicații
se încadrează în expertiza sau competența inițiatorului de complicate, care să consume resurse importante; totuși,
proiect (adică nu pot fi implementate de către titular). Dacă motivele ar trebui să fie transparente.
este cazul, acestea nu trebuie să fie respinse ca fiind nerezo- Metoda de evaluare a alternativelor depinde de tipul alter-
nabile de la bun început. nativelor; singura cerință din Directiva EIM este o compara-
Identificarea alternativelor poate fi ușurată de informațiile ție a efectelor asupra mediului (anexa IV la Directiva EIM).
disponibile la faza de planificare sau a informațiilor primite Cu toate acestea, titularii trebuie să fie flexibili în timpul
www.poca.ro 61
P CA
P
evaluării alternativelor. În timpul evaluării, o alternativă pre- putea referi la designul tehnic și sunt identificate de titu-
ferată poate să fie “nerezonabilă”; în alte cazuri, o alternati- lar. În unele cazuri, evaluatorii pot identifica alternative și
vă poate inspira alte alternative. Nivelul de detaliere privind le pot propune titularului. Procesul de identificare și eva-
descrierea efectelor asupra mediului ale alternativelor poa- luare a Alternativelor este iterativ și necesită o anumită
te fi mai mic decât pentru opțiunea aleasă. Cu toate acestea, flexibilitate și o bună comunicare între toate părțile.
scopul exercițiului este de a oferi o comparație transparentă QQConsultarea cu publicul este, de obicei, foarte importantă
și bine justificată. atât pentru identificarea cât și pentru evaluarea alterna-

Cunoștințele și interesele locale sunt, de asemenea, foarte tivelor. O prezentare clară a alternativelor și a modului în
importante în timpul evaluării alternativelor și, prin urmare, care au fost evaluate oferă, de asemenea, transparență
dialogurile cu publicul interesat sunt încurajate acolo unde procesului și poate îmbunătăți acceptarea și sprijinul pu-
este cazul. În anumite situații, acest lucru poate fi deja im- blic pentru proiecte.
pus de alte procese de autorizare paralele cu EIM (de exem- QQEvaluarea de mediu a Alternativelor trebuie să fie orienta-
plu, atunci când se decide traseul unei linii de electricitate, tă și concentrată asupra comparării impactului dintre mai
legea națională poate impune un dialog cu proprietarii de multe opțiuni și prezentate ca atare în RIM.
terenuri, pe lângă organizarea consultărilor publice ca parte
a EIM). În plus, după elaborarea RIM, în timpul consultărilor 4.2.2.3. Descrierea aspectelor relevante ale stării
publice, crește transparența proiectului dacă publicul este actuale a mediului – scenariul de bază
conștient de faptul că au fost luate în considerare alternati-
ve și că au fost furnizate motive clare pentru alegerea finală. Conform Anexei 4 la Lege, în cadrul acestui capitol trebuie
Asigurarea participării publicului în analiza alternativelor furnizate următoarele informații: „O descriere a aspectelor re-
reprezintă o bună practică prin care nu numai că se pot levante ale stării actuale a mediului – scenariul de bază – și o
economisi resurse, ci se pot reduce întârzierile ca urmare a descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care pro-
opoziție publicului sau a altor organizații / autorități. iectul nu este implementat, în măsura în care schimbările na-
Evaluarea scenariului „do-nothing” sau alternativa 0 turale față de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea
Scenariul “Do-nothing” sau “fără proiect” descrie ce s-ar în- de eforturi acceptabile, pe baza informațiilor privind mediul și
tâmpla dacă proiectul nu va fi implementat deloc. Scenariul a cunoștințelor științifice disponibile”.
„fără proiect” nu este cerut în mod concret în Lege, însă re-
prezintă o bună practică în EIM. În unele cazuri, scenariul Această secțiune prezintă scenariul de bază, care este de
“do-nothing” nu poate fi considerat o opțiune politică feza- obicei punctul de plecare al procesului de evaluare. Sunt
bilă, deoarece unele proiecte sunt foarte clar necesare, fiind evidențiate cerințele legale privind scenariul de bază, in-
impuse prin politici la nivel național, regional sau local: de clusiv modificările aduse directivei în 2014, precum și unele
exemplu, dacă o politică dictează o acțiune, cum ar fi un măsuri practice privind colectarea datelor și aspectele de
plan de gestionare a deșeurilor, atunci trebuie construită o luat în considerare atunci când se realizează un scenariu de
nouă instalație de tratare a deșeurilor, așa cum este prevă- bază.
zut în planul respectiv.
Scenariul “do-nothing” se bazează puternic pe scenariul de bază. Noțiunea de scenariu de bază
Definirea scenariului de bază: o descriere a stării actuale a me-
Evaluarea obligatorie a alternativelor - rezumat diului
QQ Directiva EIM cere inițiatorilor de proiecte să descrie al- Scenariul de bază este o descriere a stării actuale a mediu-
ternativele rezonabile care au fost identificate și studia- lui în zona și în jurul zonei în care va fi localizat proiectul.
te și să compare impactul lor asupra mediului cu cel al Această descriere reprezintă fundamentul pe care se va re-
opțiunii alese. Acesta este un aspect important al RIM și aliza EIM.
unul care adesea provoacă evaluatorii și titularii. Alter- În mod specific, descrierea scenariului de bază pentru EIM
nativele trebuie să fie “rezonabile”, ceea ce înseamnă că are ca scop două obiective-cheie:
opțiunile de proiect fezabile duc la îndeplinirea obiec- QQoferă o descriere a stării și tendințelor factorilor de mediu
tivelor proiectului. față de care se pot compara și evalua efectele semnifica-

QQAmendamentele aduse directivei în 2014 prevăd acum tive;
ca RIM să includă o descriere a alternativelor rezonabile QQaceasta constituie starea de referință la care se raportea-
(spre deosebire de o “prezentare”) studiate de titular. De ză monitorizarea ex-post pentru măsurarea schimbărilor
asemenea, sunt sugerate tipuri de Alternative, cum ar fi odată ce Proiectul a fost inițiat.
conceptul, tehnologia, locația, dimensiunea și scara.
QQAbordarea pentru identificarea alternativelor este foarte Cerințele legale referitoare la scenariul de bază în Directiva
specifică pentru fiecare proiect în parte. Unele alternative EIM
sunt importante și pot fi identificate în planuri și progra- Evaluarea situației de mediu existente și viitoare a fost în-
me (de exemplu, planuri de transport sau programe de totdeauna punctul de plecare al procedurii EIM. Cu toate
dezvoltare regională) sau de către autoritatea competen- acestea, după revizuirea din 2014 a directivei, descrierea
tă în etapa de definire a domeniului evaluării. Altele s-ar scenariului de bază și a evoluțiilor viitoare probabile este

P CA
P
acum cerută în mod special ca parte a RIM. Efectuarea scenariului de bază

Scenariul de bază reprezintă referința față de care se eva-
Referințele exacte sunt prezentate în caseta de mai jos. luează alternativele și proiectul în sine. Astfel, descrierea
stării actuale a mediului trebuie să fie suficient de detaliată
Este important de reținut faptul că Directiva EIM (și Legea) și exactă pentru a se asigura că efectele, care apar atât pe
impune includerea ambelor aspecte: parcursul dezvoltării proiectului, cât și pe viitor, pot fi eva-
QQo descriere a stării actuale a mediului în RIM și luate în mod adecvat. În același timp, colectarea de date
QQo estimare a evoluției stării mediului în cazul în care pro- și evaluarea scenariului de bază trebuie să facă cu eforturi
iectul nu va fi implementat – așa numitul scenariu „do-no- rezonabile. De asemenea, titularii și experții trebuie să de-
thing” sau alternativa „0”, în măsura în care schimbările termine care sunt aspectele importante și ușor de înțeles și
naturale față de scenariul de bază pot fi evaluate prin unde pot fi făcute presupuneri sau estimări calificate pentru
depunerea de eforturi acceptabile, pe baza informațiilor a asigura finalizarea în timp util a EIM.
privind mediul și a cunoștințelor științifice disponibile”. În esență, realizarea evaluării scenariului de bază implică
determinarea a ceea ce este relevant și găsirea datelor și in-
Evoluția stării mediului în cazul alternativei „0” este dificil formațiilor necesare stabilirii stării de referință față de care
de realizat. Totuși, Legea prevede că această analiză se face se va efectua evaluarea impactului asupra mediului.
doar în măsura în care efortul necesar este unul acceptabil Colectarea informațiilor relevante
iar informațiile și cunoștințele științifice sunt disponibile. Dezvoltarea scenariului de bază poate cuprinde adesea cea
Starea mediului și natura impactului, cum ar fi cantitățile de mai mare parte a procesului EIM și poate ocupa o parte semni-
poluanți sau limitele de emisie, se modifică în timp și acest ficativă din RIM. Cu toate acestea, trebuie să se țină seama de
lucru trebuie luat în considerare în evaluarea scenariului de faptul că eforturile de colectare a datelor se concentrează asu-
bază. În plus, scenariul de bază trebuie să ia în considera- pra acelor aspecte ale mediului care sunt cel mai probabil afec-
re proiectele din vecinătate care există și / sau care au fost tate în mod semnificativ și că datele privind mediul și cunoștin-
aprobate. Prin urmare, scenariul de bază trebuie să fie di- țele științifice sunt disponibile în mod rezonabil. Directiva EIM
namic, depășind o evaluare statică a situației actuale. Acest cere ca doar “aspectele relevante” să fie investigate, iar colec-
lucru este important în special în cazul problemelor în care tarea excesivă a datelor poate duce la costuri inutile. O analiză
există o mare incertitudine, cum ar fi schimbările climati- detaliată în cadrul etapei de definire a domeniului evaluării,
ce sau proiectele de dezvoltare pe termen lung, cum ar fi efectuată la începutul Proiectului, va contribui în mare măsu-
proiectele de infrastructură de dimensiuni mari. Predicția ră la evitarea acestei probleme. În unele cazuri, comunicarea
elementelor incerte poate fi dificilă, în special în ceea ce cu autoritatea competentă cu privire la amploarea impactu-
privește disponibilitatea informațiilor, precum și asigurarea rilor semnificative și ceea ce poate fi considerat rezonabil din
faptului că evaluarea este realizată cu un efort rezonabil. punctul de vedere al disponibilității datelor este de asemenea
Sfaturi pentru înțelegerea modului de efectuare a evaluării foarte utilă.
scenariului de bază sunt furnizate în secțiunile următoare.
Mai jos rezumă modificările care decurg din amendamen- În general, prin stabilirea domeniului de evaluare al
tele aduse în 2014 la Directiva EIM: Proiectului se va determina ce nivel de detaliere este ne-
QQ Cerința specifică de includere a scenariului de bază în cesar și cât de departe ar trebui să se extindă scenariul de
RIM este o nouă prevedere a Directivei EIM din 2014. bază. Un proiect mic va impune probabil doar o acoperire
Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, modificările mică, dar natura Proiectului poate înseamnă că este ne-
nu vor avea un efect prea mare asupra celor care efec- cesar un nivel înalt de detaliu. Un proiect mare poate ne-
tuează EIM: cesita o suprafață mai mare, dar efectele asupra mediului
-- EIM realizate înainte de modificarea directivei conțineau pot fi mici și este posibil să fie necesar un nivel de detaliu
un așa zis scenariu de bază ca referință față de care se mai puțin detaliat. O altă problemă se referă la graficul de
realiza evaluarea proiectului. timp. Experții vor trebui să decidă cât de departe în viitor
-- Directiva revizuită formalizează acest pas în procesul EIM se va întinde scenariul de bază. Aceasta se va decide de la
și urmărește să asigure o anumită coerență între EIM-uri, caz la caz, dar ar trebui să se facă o proiecție în viitor su-
între practicile din Statele Membre și dispozițiile privind ficientă pentru a acoperi dezvoltarea Proiectului. Cu toate
principiul de bază al Directivei SEA; acestea, un scenariu de bază proiectat pentru 100 de ani
QQNoile dispoziții ale directivei revizuite necesită luarea în în viitor va fi mai puțin exact decât unul cu o proiecție mai
considerare a: scurtă. Utilizarea planurilor și programelor existente, cum ar
-- Scenariului “Do-nothing”: evoluția scenariului de bază, fi planurile urbanistice și rezultatele evaluărilor strategice
adică modul în care se așteaptă ca situația să se dezvolte de mediu ale acestora poate fi, de asemenea, o modalitate
în timp (mai degrabă decât o descriere statică a stării bună de a determina intervalul de timp, având în vedere că
mediului în momentul evaluării); proiecțiile în timp pot fi similare, iar datele adecvate ar pu-
-- Proporționalitatea eforturilor care urmează a fi depuse, tea fi deja disponibile.
asigurându-se că resursele nu sunt cheltuite inutil pentru În funcție de tipul proiectului sau de aspectele specifice ale
colectarea datelor dacă costul depășește beneficiile. mediului, experții vor trebui să evalueze doar ceea ce este
www.poca.ro 63
P CA
P
relevant atunci când se elaborează un scenariu de bază. datelor în etapa de definire a domeniului evaluării și pentru
Ținând cont de acest lucru, mai jos sunt prezentate tipurile scenariul de bază sunt enumerate mai jos.
de date utilizate în mod obișnuit în dezvoltarea unui scena- QQBaze de date naționale / regionale ale evaluărilor impac-
riu de bază. tului asupra mediului anterioare;

QQ Fizice: topografie, geologie, tipuri de sol și calitatea QQDatele colectate în temeiul altei legislații UE (în special Di-
acestora, calitatea apei de suprafață, subterană și de rectiva SEA și Directiva INSPIRE);

coastă, nivelurile de poluare, condițiile meteorologice, QQBaze de date la nivel european și alte baze de date inter-
tendințele climatice etc. naționale;

QQBiologice: ecosisteme (atât terestre cât și acvatice), floră QQExperți la nivel local; și
și faună specifică, habitate, zone protejate (situri Natura QQInvestigații primare efectuate de experți competenți.
2000), calitatea terenurilor agricole etc.

QQSocio-economice: demografie, infrastructură, activități Schimbul de informații în realizarea scenariului de bază
economice (de exemplu pescuitul), utilizatori de agre- Schimbul de rezultate din alte tipuri de proceduri de evalu-
ment din zonă etc. are a mediului sau din EIM-uri ale proiectelor similare este,
QQCulturale: locația și starea siturilor arheologice, istorice, de asemenea, important pentru evaluarea scenariului de
religioase etc. bază. De exemplu, dacă pentru scenariul de bază al unui
parc eolian s-au colectat date timp de un an, aceste date pot
Accesarea datelor pentru evaluarea scenariului de bază fi utilizate în mare parte pentru un proiect similar amplasat
Dacă etapa de definire a domeniului evaluării s-a efectuat, într-o locație similară sau vecină. Astfel se evită consumuri
este posibil ca datele inițiale să fi fost deja colectate și aces- însemnate de resurse (financiare și de timp) prin utilizarea
tea pot fi utilizate pentru dezvoltarea scenariului de bază. de date relevante deja colectate.
În astfel de cazuri, datele ar trebui să fie verificate în ceea Directiva SEA, DCA, DEI și Habitate au ca cerințe elabora-
ce privește relevanța și precizia și, dacă este necesar, să fie rea unei forme de scenariu bază: de exemplu, în temeiul
extinse / completate. Directivei Habitate, scenariul de bază reprezintă obiective-
Datele trebuie colectate și interpretate de către experții le de conservare ale sitului Natura 2000. Dar foarte puține
competenți (a se vedea secțiunea privind competențele State Membre au dispoziții clare despre cum trebuie făcută
experților). Dacă se utilizează date cu caracter tehnic, da- evaluarea scenariului de bază. În orice caz, experții ar trebui
tele trebuie verificate pentru corectitudinea interpretării și să verifice scenariile de bază, precum și rapoartele de mediu
relevanța acestora. În cazul în care nu sunt disponibili astfel sau alte evaluări relevante privind starea mediului, care au
de experți, se recomandă apelarea la experți externi sau la fost întocmite în conformitate cu directivele relevante, dacă
experții locali, având în vedere că aceștia pot avea informa- acestea sunt în vecinătatea proiectului supus EIM. Trebuie
ții locale care sunt foarte relevante pentru înțelegerea sce- făcută o verificare dacă datele sunt încă actualizate și rele-
nariului de bază. vante, ținând seama de diferențele dintre domeniile de apli-
Uneori informațiile necesare pot fi greu de găsit; în unele care ale diferitelor instrumente.
cazuri, pot fi utilizați indicatori indirecți care pot furniza in- Informațiile colectate în cadrul celorlalte evaluări de mediu
formații de mediu în mod indirect. De exemplu, lipsa date- pot reprezenta un punct de plecare pentru o EIM dat fiind
lor de monitorizare a calității aerului dintr-o zonă urbană ar faptul că titularii trebuie să furnizeze periodic autorităților,
putea fi rezolvată dacă există date care evidențiază tendin- date și informații în diferite aspecte de mediu. Inițiativele la
țele fluxurilor / volumelor de trafic în timp sau tendințele nivelul UE, cum ar fi INSPIRE, oferă colectarea standardizată
emisiilor din surse staționare. Ipotezele privind mediul pot de date, făcând mai ușoară compararea diferitelor evaluări
fi generate și alte date disponibile și pot fi utile în determi- de mediu. DEI, de exemplu, cere ca titularii să furnizeze in-
narea relevanței impactului. formații anuale cu privire la emisiile lor în apă, aer, sol, volu-
mul și cantitatea de materiale gestionate pe amplasament
Experții trebuie să fie conștienți de faptul că sursele de date (stocate, depozitate, etc.). Aceste informații, colectate ex-
pot diferi de la caz la caz, iar cea mai avansată metodă de clusiv în scopurile DEI, este posibil să nu poată fi transferate
colectare a datelor poate să nu fie cea mai bună. În unele direct în RIM, având în vedere că domeniul de aplicare și
cazuri, cercetarea de birou poate fi mai eficientă decât son- scopul acestor baze de date pot fi diferite față de cerințe-
dajele pe teren, iar Google Earth poate fi la fel de util ca ima- le EIM. Cu toate acestea, informațiile raportate anterior se
ginile din satelit achiziționate special. pot dovedi inestimabile pentru stabilirea scenariu de bază
Articolul 5 alineatul (4) din Directiva EIM impune statelor și pentru proiectarea unor evoluții în timp.
membre, dacă este necesar, să se asigure că orice autorita-
te care deține informații relevante pune aceste informații la Scenariul de bază - rezumat
dispoziția titularului. Aceasta înseamnă că titularul ar trebui QQ Scenariul de bază este punctul de plecare al evaluării
să poată obține cu ușurință informații relevante de la diferi- impactului asupra mediului. Scenariul de bază și evalu-
tele autorități și să obțină îndrumări în acest sens din partea area acestuia furnizează o descriere a mediului afectat,
autorității competente. așa cum este în prezent, și cum ar fi de așteptat să se
Unele surse tipice de informații utilizate pentru colectarea dezvolte dacă proiectul nu s-ar realiza;

P CA
P
QQÎn mod obișnuit, un scenariu de bază a fost întotdeauna QQEste descrisă situația existentă privind zgomotul (întreba-
inclus în EIM, însă modificările din 2014 ale Directivei EIM rea nu este relevantă dacă mediul acustic nu va fi afectat
specifică oficial faptul că scenariul de bază trebuie inclus de proiect).
în RIM și că acesta trebuie să includă situația actuală a QQEste descrisă situația existentă privind radiațiile de lumi-
mediului, precum și evoluțiile viitoare (scenariul „do-no- nă, căldură și alte forme de radiație electromagnetică (în-
thing”); trebarea nu este relevantă dacă aceste caracteristici ale
QQEvaluarea scenariului de bază trebuie să fie suficient de mediului nu vor fi afectate de proiect).
detaliată și de cuprinzătoare pentru a permite înțelegerea QQSunt descrise bunurile materiale din arealul respectiv care
gradului de extindere a impactului asupra mediului, dar pot fi afectate de proiect (inclusiv clădiri, alte structuri, re-
trebuie să se realizeze într-un interval rezonabil de timp surse minerale, resurse de apă).
și cu depunerea unui efort rezonabil din partea titularu- QQSunt descrise toate amplasamentele sau caracteristicile
lui. Etapa de definire a domeniului evaluării contribuie la siturilor arheologice, istorice, arhitecturale sau cele de
stabilirea extinderii investigațiilor și a gradului de detaliu importantă culturală din zonele care pot fi afectate de
necesar. proiect, inclusiv orice alt sit protejat.
QQColectarea datelor relevante este esențială pentru o eva- QQEste descris peisajul natural sau urban al arealului ce va fi
luare robustă a scenariului de bază. Datele trebuie identi- afectat de proiect, inclusiv orice peisaj protejat.
ficate și evaluate de experți calificați; QQSunt descrise condițiile demografice, sociale și socio-e-
QQSe recomandă colectarea datelor din bazele de date exis- conomice din arealul respectiv (ex. gradul de ocupare a
tente, surse gratuite de date și alte evaluări de mediu re- forței de muncă).
levante. QQSunt descrise toate modificările ulterioare sub toate as-
Ținând cont de prevederile Anexei 4 a Legii, de prevederile pectele referitoare la mediu, care pot apare în absența
Directivei EIM, precum și de aspectele prezentate mai sus, proiectului.
prezentarea scenariului de bază trebuie să includă urmă-
toarele aspecte, în funcție de specificul proiectului: Colectarea datelor și metodele de efectuare a investigărilor
QQMărimea zonei investigată prin studiu este definită sufici-
Aspecte ale stării actuale a mediului ent de cuprinzător, astfel încât să includă toate suprafețe-
QQSunt descrise folosințele existente și împrejurimile tere- le posibil a fi afectate semnificativ de proiect.
nului ce va fi ocupat de proiect și este identificată popu- QQSunt contactate toate agențiile/autoritățile/ instituțiile
lația ce locuiește sau folosește terenul (inclusiv folosirea locale și naționale relevante pentru culegerea datelor de
ca reședințe, spații comerciale, industriale, de recreere și bază privind mediul.
agrement, clădiri structuri sau alte întrebuințări). QQSursele datelor și informațiilor asupra mediului existent
QQSunt descrise topografia, geologia, solul și împrejurimile sunt indicate corect în referirile bibliografice.
terenului ce va fi ocupat de proiect. QQSunt descrise metodele folosite, dificultățile întâmpinate
QQSunt descrise trăsăturile semnificative ale topografiei și și incertitudinile cu privire la date, atunci când s-au între-
geologiei arealului și sunt descrise starea și folosința te- prins studii/cercetări pentru caracterizarea stării mediului
renului (inclusiv calitatea solului, stabilitatea și eroziunea, în situația fără proiect.
folosința agricolă și calitatea suprafeței agricole). QQMetodele folosite sunt corespunzătoare scopului urmărit.
QQBiodiversitatea terenului / mării potențial afectată pre- QQExistența lipsurilor importante cu privire la datele care de-
cum și habitatele de pe terenurile ce urmează a fi ocu- scriu starea existentă a mediului; sunt explicate mijloacele
pate de proiect și împrejurimile acestuia, sunt descrise și folosite în timpul evaluării pentru a suplini aceste lipsuri.
ilustrate pe o hartă corespunzătoare. QQDacă au fost necesare investigații pentru a descrie starea
QQSunt descrise populațiile speciilor și caracteristicile habi- existentă a mediului, dar ele nu s-au putut efectua, sunt
tatelor care pot afectate de proiect și sunt definite orice explicate motivele și sunt indicate propunerile pentru a
specii protejate sau desemnate a fi protejate. întreprinde aceste anchete la o etapă ulterioară.
QQEste descris factorul de mediu apa (inclusiv apele de su-
prafață curgătoare și stătătoare, apele subterane, delta, 4.2.2.4. Descrierea factorilor de mediu relevanți
ape de coastă și marine), inclusiv scurgerea și drenajul susceptibili de a fi afectați de proiect
(întrebarea nu este relevantă dacă factorul de mediu apa
nu este afectat de proiect). Conform Anexei 4 a Legii, acest capitol include o descriere a
QQSunt descrise hidrologia, calitatea apei și folosința orică- factorilor prevăzuți la art. 7 alin. (2) susceptibili de a fi afec-
rei surse de apă care poate fi afectată de proiect (inclusiv tați de proiect:
folosința pentru alimentarea cu apă, piscicultură, pescuit, QQpopulația,
îmbăiere, agrement, navigație, evacuarea efluentului). QQsănătatea umană,
QQSunt descrise condițiile climatice și meteorologice locale QQbiodiversitatea – de exemplu, fauna și flora,
precum și calitatea aerului în arealul respectiv (întrebarea QQterenurile – de exemplu, ocuparea terenurilor,
nu este relevantă dacă atmosfera nu va fi afectată de pro- QQsolul – de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea,
iect). impermeabilizarea,
www.poca.ro 65
P CA
P
QQapa – de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantita- În 2013, Comisia Europeană a emis un ghid privind inte-
tea și calitatea, grarea schimbărilor climatice și a biodiversității în evalua-
QQaerul, rea impactului asupra mediului. Acest ghid oferă informații
QQclima – de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, im- despre aspectele legale ale înțelegerii acestor aspecte în
pacturile relevante pentru adaptare, evaluarea impactului asupra mediului, beneficiile și provo-
QQbunurile materiale, cările legate de integrarea acestora în procedurile de evalu-
QQpatrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și are și abordările metodologice detaliate pentru efectuarea
cele arheologice, evaluărilor privind aceste aspecte.
QQpeisajul,
QQinteracțiunea dintre aceștia. Atenuarea schimbărilor climatice. Impactul proiectului asupra

schimbărilor climatice
Printre efectele asupra factorilor de mai sus se numără cele Majoritatea proiectelor vor avea un impact negativ asupra
preconizate ca urmare a vulnerabilității proiectelor față de emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu scenariul
riscul de accidente majore și/sau dezastre, respectiv schim- de bază, prin construirea și funcționarea acestora și prin ac-
bări climatice, relevante pentru proiectul în cauză. tivitățile indirecte care apar din cauza proiectului. RIM tre-
buie să includă o evaluare a emisiilor directe și indirecte de
Sănătatea umană este un factor foarte cuprinzător care gaze cu efect de seră ale proiectului, în cazul în care aceste
depinde foarte mult de proiect. Noțiunea de sănătate impacturi sunt considerate semnificative:
umană trebuie luată în considerare în contextul celor- QQemisiile directe de gaze cu efect de seră generate de con-
lalți factori de la articolul 3 alineatul (1) din Directiva EIM struirea proiectului și de funcționarea acestuia pe durata
și, prin urmare, în materie de sănătate legate de mediu sa de viață (de exemplu, de la arderea combustibililor fo-
(cum ar fi efectele asupra sănătății provocate de elibe- sili pe amplasament sau de la utilizarea de energie).
rarea de substanțe toxice în mediul înconjurător, de la QQemisiile de gaze cu efect de seră generate sau evitate ca
pericolele majore asociate cu Proiectul, efectele cauzate urmare a altor activități încurajate de proiect (impact in-
de schimbările cauzate de proiect, modificările condiții- direct), de exemplu:
lor de viață, efectele asupra grupurilor vulnerabile, expu- -- Infrastructura de transport: creșterea sau evitarea
nerea la zgomotul traficului sau la poluanții atmosferici) emisiilor de carbon ca urmare a utilizării energiei pentru
sunt aspecte evidente ale studiului. În plus, acestea vor funcționarea Proiectului
viza punerea în funcțiune, operarea și dezafectarea unui -- Dezvoltarea comercială: emisiile de carbon datorate
proiect în raport cu lucrătorii din Proiect și cu populația transportului consumatorilor în zona comercială unde se
învecinată. află Proiectul.
Evaluarea trebuie să țină seama de obiectivele relevante
Prin amendarea Directivei EIM s-au adăugat elemente noi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel
ca răspuns la evoluția înțelegerii interacțiunii dintre pro- național, regional și local, acolo unde acestea sunt dispo-
iecte și mediu și la alte acțiuni politice adoptate în lumina nibile. EIM poate, de asemenea, să evalueze măsura în care
acestei evoluții. Aceste elemente sunt: Proiectele contribuie la aceste obiective prin reducerea
QQSchimbările climatice - atât atenuarea, cât și adaptarea; emisiilor de GES, precum și să identifice oportunități de re-
QQRiscuri de accidente majore și dezastre; ducere a emisiilor de GES prin măsuri alternative.
QQbiodiversitatea;
QQUtilizarea resurselor naturale. Adaptarea la schimbările climatice: vulnerabilitatea proiectu-

lui la schimbări climatice
În continuare sunt detaliați acești factori de mediu. Directiva impune, de asemenea, ca evaluările impactu-
lui asupra mediului să ia în considerare impactul pe care
Impactul asociat cu schimbările climatice schimbările climatice îl pot avea asupra proiectului în sine
Cerințe legislative și aspecte cheie și măsura în care proiectul se va putea adapta eventualelor
Anexa IV la Directiva EIM include trimiterea directă la climă schimbări climatice pe parcursul vieții sale. Acest aspect al
și schimbările climatice în două dispoziții. Accentul se pune problemei schimbărilor climatice poate fi deosebit de pro-
pe două aspecte distincte ale problematicii schimbărilor cli- vocator deoarece
matice: 1. solicită celor care efectuează evaluarea să ia în conside-
QQAtenuarea schimbărilor climatice: aceasta ia în consi- rare impactul mediului înconjurător (climatul în acest
derare impactul pe care proiectul îl va avea asupra schim- caz) asupra proiectului, mai degrabă decât invers și
bărilor climatice, în principal prin emisiile de gaze cu efect 2. implică adesea un grad considerabil de incertitudine,
de seră; având în vedere că prezicerea efectelor schimbărilor
QQAdaptarea la schimbările climatice: aceasta ține seama climatice reale, în special la nivel local, reprezintă o pro-
de vulnerabilitatea proiectului la schimbările viitoare ale vocare. În acest scop, analiza EIM ar trebui să ia în consi-
climei și la capacitatea sa de adaptare la impactul schim- derare tendințele și evaluarea riscurilor.
bărilor climatice, care poate fi incertă.

P CA
P
În aprilie 2013, Comisia Europeană a adoptat Strategia UE Evaluarea ciclului de viață (LCA) poate fi utilizată pentru a
de adaptare la schimbările climatice (COM (2013) 216 final), lua în considerare echilibrul global al emisiilor de gaze cu
care stabilește un cadru pentru pregătirea UE la impactul efect de seră directe și indirecte ale unui proiect.
schimbărilor climatice acum și în viitor. Unul dintre obiec-
tivele sale principale este legat de promovarea unui proces Integrarea considerentelor de adaptare la schimbările clima-
decizional bazat pe informații relevante – scop în care a fost tice în EIM
lansată Platforma europeană de adaptare la climă (CLIMATE- După cum s-a discutat mai sus, integrarea considerentelor
ADAPT), care a fost concepută ca o platformă web pentru a de adaptare la schimbările climatice în EIM este o provoca-
sprijini factorii politici de decizie la nivel european, națio- re: necesită o schimbare în gândirea evaluărilor și luarea în
nal, regional și local, la dezvoltarea măsurilor și politicilor de considerare a eventualelor riscuri și incertitudini pe termen
adaptare la schimbările climatice. Strategia cuprinde un set lung. Îmbunătățirile recente ale bazelor de date pentru a
de documente care sunt utile pentru o gamă largă de părți înțelege impactul schimbărilor climatice și riscurile pentru
interesate. o varietate de sectoare și locații au făcut această provocare
În vederea includerii măsurilor de adaptare la schimbările mai puțin descurajatoare, însă baza de informații și dobân-
climatice în cadrul RIM-urilor, sunt foarte utile o serie de direa de experiență pe acest subiect este in creștere rapidă.
documente disponibile la nivel de UE, cum ar fi: “Adaptarea Platforma europeană de adaptare la schimbările climatice,
infrastructurii la schimbările climatice” (SWD (2013) 137 fi- cunoscută sub numele de Climate-ADAPT, este un loc bun
nal), Ghidul pentru managerii de proiect: Importanța deo- pentru a găsi instrumente de sprijin și legături către cele
sebită a investițiilor vulnerabile la schimbările climatice (DG mai recente cunoștințe de adaptare, incluzând studii detali-
Climate Action). ate privind vulnerabilitățile și riscurile.
Integrarea considerentelor de atenuare a efectelor schimbări-
lor climatice în EIM Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor
Evaluarea efectivă a măsurilor de atenuare a efectelor climatice și a biodiversității în EIM reprezintă o altă sursă
schimbărilor climatice în cadrul RIM este puternic depen- importantă de informații și idei privind modul de efectuare
dentă de metodologia utilizată și există deja o serie de me- a evaluării. Acesta oferă exemple de întrebări-cheie pentru
todologii standardizate pentru calcularea emisiilor de gaze a identifica preocupările legate de adaptarea la schimbările
cu efect de seră. Metodologia utilizată în cazului specific în climatice: acestea iau în considerare impactul major, cum
cauză precum și aspecte legate de colectarea datelor, sunt ar fi valurile de căldură, secetele, precipitațiile extreme, fur-
importante. Calculul impactului direct este mai simplu de- tunile și vânturile, alunecările de teren, creșterea nivelului
cât calculul impactului indirect - iar evaluările se vor baza pe mării și altele. De asemenea, ghidul explică modul în care
estimări în unele cazuri. trebuie luate în considerare tendințele, factorii de influență
ai schimbării și abordările de gestionare a riscurilor în EIM.
Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schim- Acesta sugerează abordări pentru construirea capacității de
bărilor climatice și a biodiversității în EIM identifică adaptare în Proiecte prin măsuri alternative, cum ar fi schim-
principalele surse europene de date, inclusiv arhive barea utilizării materialelor sau a proiectelor de construcție
de date și baze de date disponibile online, considerate pentru fi mai rezistente la riscurile așteptate. Acesta arată,
utile atunci când se integrează schimbările climatice de asemenea, modul în care EIM pot facilita capacitatea de
în EIM. Acest ghiduri furnizează, de asemenea, link-uri adaptare și gestionarea proiectelor prin recunoașterea clară
către softuri de calcul a emisiilor de carbon și către alte a ipotezelor și a incertitudinii lor în ceea ce privește impac-
metodologii, inclusiv metodologia de calcul a emisi- tul asupra climei și prin propunerea unor măsuri practice de
ilor absolute și relative de GES promovată de Banca monitorizare pentru a verifica valabilitatea predicțiilor și a
Europeană de Investiții (BEI) (BEI - Metodologie pentru răspunsurilor în timp.
evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră și a varia-
țiilor emisiilor). Impact asociat cu riscul de accidente majore și dezastre
Cerințe legislative și aspecte cheie legate de accidente și risc
La nivel global, în 2011, Convenția-cadru a Organizației de dezastre
Națiunilor Unite privind schimbările climatice a emis un Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/
document intitulat “Evaluarea impactului și vulnerabilită- EU prevede următoarele:
ții schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în QQ Anexa IV, punctul 5 (d)
cunoștință de cauză” (CCONUSC, Repere ale contribuției -- descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le
programului de lucru Nairobi. Evaluarea impactului și a vul- poate avea asupra mediului și care rezultă, inter alia, din:
nerabilității schimbărilor efectelor schimbărilor climatice, (d) riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul
luarea deciziilor de adaptare în cunoștință de cauză) care cultural sau pentru mediu (de exemplu, din cauza unor
conține secțiunile despre, inter alia, dezvoltarea și disemi- accidente sau dezastre);
narea metodelor și a instrumentelor, furnizarea de date și QQAnexa IV, punctul 8
informații și evaluarea impactului și a vulnerabilității la scări -- (8) O descriere a efectelor negative semnificative preco-
diferite și în diferite sectoare. nizate ale proiectului asupra mediului, determinate de
www.poca.ro 67
P CA
P
vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de accidente Acest caz a vizat construirea celui mai mare parc eolian
majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în terestru planificat vreodată în Irlanda și unul dintre cele
cauză. […] Dacă este cazul, această descriere ar trebui să mai mari din Europa.
includă […] detalii privind gradul de pregătire și reacția Atunci când fazele inițiale pentru acordarea aprobării de
propusă în astfel de situații de urgență. dezvoltare au fost acordate în 1998, parcurile eoliene nu
Anexa IV conține referințe directe la riscurile de accidente și au fost incluse în anexa I sau II la Directivă și, prin urmare,
dezastre în două secțiuni. Directiva utilizează termenii “acci- nu au făcut obiectul unei EIM. Cu toate acestea, construc-
dente majore” și “dezastre”, care sunt legate de noțiunea de ția parcului eolian a necesitat o serie de lucrări, inclusiv
efecte semnificative: directiva pune accent pe riscul semni- extracția turbei și a mineralelor, altele decât mineralele
ficativ și / sau un risc care ar putea provoca efecte semnifi- metalifere și mineralele producătoare de energie, pre-
cative asupra mediului. cum și construcția de drumuri, care au fost incluse în
anexa II la Directiva EIM și care au necesitat declanșarea
Două aspecte-cheie rezultă din cele de mai sus, și anume: etapei de încadrare. Autoritatea competentă din Irlanda
a concluzionat că nu este necesar să se realizeze un stu-
QQPotențialul Proiectului de a provoca accidente și dezastre diu de impact asupra mediului pentru aceste lucrări su-
În acest caz, directiva menționează în mod explicit consi- plimentare, dat fiind că impactul acestora nu ar avea un
derații privind sănătatea umană, patrimoniul cultural și me- impact semnificativ asupra mediului.
diul. Mai târziu, în octombrie 2003, pe amplasamentul parcu-
lui eolian a avut loc o alunecare de teren majoră, des-
QQVulnerabilitatea Proiectului la un eventual accident sau pre care Comisia a susținut că a condus la un dezastru
dezastru ecologic la scară mare, când masa de turbă care a fost
În acest caz, cerința acoperă atât dezastre naturale (de dislocată dintr-o zonă în curs de dezvoltare pentru par-
exemplu cutremure), cât și dezastre provocate de om (de cul eolian a poluat râul Owendalulleegh, cauzând atât
exemplu, riscuri tehnologice) care ar putea împiedica în moartea 50.000 de pești și deteriorarea iremediabilă a
mod semnificativ activitățile și obiectivele proiectului și paturilor de reproducere a peștelui. Irlanda a susținut
care ar putea avea efecte adverse. În Comunicarea din 2009 că alunecările de teren au fost cauzate de metodele de
privind prevenirea, Comisia s-a angajat să integreze preo- construcție utilizate și că acestea nu s-ar fi produs dacă
cupările în materie de prevenire a dezastrelor în legislația erau anticipate printr-un studiu de evaluare a impactu-
UE și, în special, în Directiva EIM. Necesitatea de a construi lui asupra mediului, chiar și în conformitate cu cerințele
“reziliența la dezastrele naturale și provocate de om” și de a comunitare.
investi în prevenirea riscurilor, este prevăzută în mai multe
strategii și propuneri ale UE (de exemplu Strategia de se- CJUE a declarat că proiectele vizate de extracție de turbă
curitate internă a UE COM (2010) 673; Propunerea Comisiei și minerale și de construcții rutiere nu au fost nesemnifi-
privind Fondul de coeziune pentru perioada 2014-2020 cative și că EIM ar fi trebuit să fie efectuată. Deoarece EIM
COM (2011) 612; Comunicarea Comisiei privind prevenirea nu a fost efectuată, nu s-au ridicat întrebări privind stabi-
dezastrelor naturale și provocate de om COM (2009) 82). litatea solului și astfel nu s-au putut anticipa problemele
Unele informații relevante pentru aceste subiecte sunt dis- de stabilitate.
ponibile și pot fi obținute prin evaluări ale riscurilor în con-
formitate cu alte acte legislative ale UE, cum ar fi Directiva Integrarea aspectelor privind riscurile de accidente / dezastre
Seveso III privind controlul pericolelor accidentelor majore în EIM
care implică substanțe periculoase sau Directiva privind Includerea evaluării riscului de dezastru / accident în EIM
stabilirea unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară trebuie să abordeze aspecte precum:
a instalațiilor nucleare. Alte evaluări relevante, obținute în QQ Ce poate merge prost cu un proiect?
conformitate cu legislația națională, pot fi, de asemenea, QQCe consecințe negative ar putea să apară asupra sănătății
utilizate în acest scop, cu condiția îndeplinirii cerințelor umane și asupra mediului?

acestor directive. QQCare este amplitudinea consecințelor negative?
QQCât de importante sunt aceste consecințe?
Un exemplu din Irlanda prezentat mai jos, ilustrează nece- QQCare este nivelul de pregătire al proiectului în caz de acci-
sitatea de a lua în considerare impactul negativ al riscurilor dent / dezastru?

dezastrelor naturale atunci când se implementează un pro- QQExistă un plan pentru situații de urgență?
iect.
Evaluarea vulnerabilității proiectului la riscurile de dezastru
Evaluarea riscului de dezastre naturale în cadrul unei O evaluare integrată a vulnerabilității la riscurile și pericolele dez-
evaluări a impactului asupra mediului în Irlanda - astrelor urmărește să determine dacă Proiectul este într-adevăr
CJEU, C-215/06, Comisia v. Irlanda vulnerabil la astfel de evenimente și, dacă da, oferă recomandări
În 2008, CJUE a decis că Irlanda nu și-a îndeplinit obli- pentru a evita / reduce aceste riscuri. Dacă este cazul, se aplică o
gațiile în temeiul mai multor articole din Directiva EIM. abordare de tip„multi-risc” prin care se evaluează în același și timp

P CA
P
pericolele legate de schimbările climatice, discutate anterior în ecosisteme: acesta este, prin urmare, un concept mult mai
secțiunea referitoare la schimbările climatice. larg decât analiza individuală a impactului asupra faunei
Studiul EIM și evaluarea riscurilor efectuate în cadrul celui și florei. Această schimbare este în conformitate cu une-
de-al șaselea program-cadru (al șaselea program-cadru le dintre acțiunile din cadrul Planului de acțiune al UE din
acoperă activitățile UE în domeniul cercetării, dezvoltării 2006 privind biodiversitatea care impune ca “toate EIM să
tehnologice și demonstrației) conține informații utile pri- țină pe deplin seama de preocupările legate de biodiversi-
vind evaluarea riscurilor și gestionarea riscurilor, enumeră tate” (Halting the loss of biodiversity by 2010 - and beyond
ghidurile existente în acest domeniu și rezultatele aplică- - Sustaining ecosystem services for human well-being.
rii EIM în ceea ce privește evaluarea riscurilor în mai multe SEC(2006)621). Acest aspect este foarte important, având
State Membre. Sunt evaluate modurile în care și în ce măsu- în vedere faptul că UE a ratat obiectivul pentru anul 2010
ră pericolele și riscurile extraordinare sunt tratate în EIM în de stopare a pierderii biodiversității, iar noua Strategie a
Statele Membre ale UE, atât în cadrul
specific de reglemen- UE pentru biodiversitate din 2011 reiterează faptul că acest
tare, cât și în practica EIM. De asemenea, studiul enumeră obiectiv trebuie atins până în 2020 (Our life insurance, our
metode calitative, semi-cantitative și cantitative prin care să natural capital: an EU biodiversity strategy to 2020. COM
se evalueze riscul producerii dezastrelor / accidentelor. (2011) 244 final).
În plus, Articolul 3 alineatul (1) prevede, de asemenea, ne-
Instrumente: prevenirea, monitorizarea și avertizarea timpurie cesitatea de a evalua atât efectele semnificative directe, cât
După identificarea și evaluarea riscurilor majore naturale și și indirecte ale Proiectului asupra biodiversității, acordând o
a celor provocate de om, ar trebui luate măsuri de control atenție deosebită speciilor și habitatelor protejate în teme-
și de gestionare a impactului lor semnificativ, de exemplu iul Directivei privind habitatele și al Directivei privind păsă-
pentru a asigura respectarea standardelor minime de pre- rile. Trimiterile la aceste directive au fost adăugate și prin
venire existente, a cerințelor de siguranță, a codurilor clă- amendamentele din 2014.
dirilor, a planificării îmbunătățite a utilizării terenurilor etc.
Acestea ar putea fi integrate într-un plan coerent de gesti- Integrarea aspectelor de biodiversitate în EIM
onare a riscurilor, care include, de asemenea, măsuri sufici- O serie de aspecte-cheie trebuie abordate de titulari în le-
ente de pregătire și planificare de urgență pentru a asigura gătură cu preocupările legate de biodiversitate. Acestea
un răspuns eficient la dezastre sau la riscurile de accidente includ, de exemplu, degradarea serviciilor de ecosistem1,
(vezi Studiul IA din 2012, pagina 140). pierderea și degradarea habitatelor, pierderea diversității
speciilor și pierderea diversității genetice.
Impact asociat cu biodiversitatea
Cerințe legislative și aspecte cheie privind biodiversitatea Comisia Europeană a publicat un ghid privind integrarea
Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/ biodiversității în EIM în 2013 în cadrul căruia se enumeră
EU prevede următoarele: preocupările principale și sunt incluse exemple de întrebări
QQ Articolul 3 cheie care ar trebui adresate, pentru a evalua în mod efici-
-- Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie ent impactul asupra biodiversității. Există, de asemenea, și
și evaluează într-o manieră corespunzătoare, în funcție alte documente / ghiduri care sunt utile pentru integrarea
de fiecare caz, efectele semnificative directe și indirecte aspectelor de biodiversitate în EIM. Unele dintre aceste do-
ale unui proiect asupra următorilor factori: cumente sunt enumerate în mai jos.
-- (b) biodiversitatea, acordând o atenție specială speciilor QQ CE, Evaluarea planurilor și a proiectelor care afectează în
și habitatelor protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și mod semnificativ siturile Natura 2000. Ghiduri metodolo-
al Directivei 2009/147/CE; gice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din
QQAnexa IV, punctul 4: Directiva 92/43 / CEE privind habitatele.
-- descriere a factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) QQComisia olandeză pentru evaluarea de mediu și CBD-
susceptibili de a fi afectați de proiect: […] biodiversitatea Ramsar-CMS, Ghidul voluntar privind evaluarea impactului
(de exemplu, fauna și flora) […]. asupra mediului înconjurător, inclusiv biodiversitate.
Anexa IV (4) se referă la biodiversitate și include, printre QQSlootweg, Roel; Kolhoff, Arend, Abordare generică de inte-
altele, fauna și flora. Referința la evaluarea impactului asu- grare a considerațiilor privind biodiversitatea în etapele de
pra “biodiversității” a fost adăugată la Directivă prin amen- încadrare și de definire a domeniului evaluării în cadrul EIM.
damentele din 2014. Înainte, referințele se limitau la “fau- QQChartered Institute of Ecology and Environmental Mana-
nă și floră”. Acest lucru este important: fauna și flora luate gement, Ghiduri pentru evaluarea impactului ecologic te-
individual se referă la viața animalelor și a plantelor într-o restru, de apă dulce și de coastă în Marea Britanie și Irlanda,
anumită zonă sau timp, implică o perspectivă oarecum in- Ianuarie 2016.
dividuală, în timp ce biodiversitatea se referă la interacțiu-
nile și varietatea acestora și variabilitatea între specii și între În cazurile în care proiectele pot avea efecte semnificative
1 Serviciile de ecosistem reprezintă capacitatea ecosistemului de (i) provizionare, (ii) reglementare, (iii) susținere și (iv) furnizare de beneficii culturale.
Aceasta înseamnă, de exemplu, că, dacă se produce o poluare a unui curs de apă, aceasta ar putea duce la degradarea capacității cursului de a (i) furniza
apă curată, asigurând astfel că peștii și plantele acvatice sunt (ii) sănătoși și ) înfloritoare, ducând la (iv) deprecierea valorii site-ului pentru pescarii locali.
www.poca.ro 69
P CA
P
asupra unui sit protejat în temeiul directivelor privind ha- te în efectuarea evaluărilor calității apei și monitorizarea
bitatele și păsările, evaluarea efectelor biodiversității pro- resurselor în apele costiere și marine;
iectelor va fi făcută în cadrul unei evaluări adecvate în con- QQInițiativa privind protecția mediului marin global (GMEP)
formitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva Habitate. este un mecanism de partajare a celor mai bune practici,
Conform modificărilor din 2014 ale Directivei EIA, această care a fost determinat de mai multe accidente de foraj în
evaluare trebuie să fie efectuată în coordonare cu EIM, largul mării. GMEP a fost conceput de liderii G20 la Sum-
în conformitate cu procedurile specificate în Ghidurile mit-ul de la Toronto din 2010 pentru a proteja mediul ma-
Comisiei Europene privind raționalizarea evaluărilor de me- rin.
diu în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Directiva
EIM. Este important să se înțeleagă că EIM trebuie să evalu- În 2014, Comisia a adoptat, de asemenea, o Directivă care
eze impactul asupra biodiversității chiar și în acele cazuri în stabilește un cadru pentru planificarea spațială maritimă3,
care proiectele nu influențează în nici un fel siturile Natura care impune statelor membre să înființeze așa-numitele
2000. planuri spațiale maritime cu obiectivul general de utiliza-
re durabilă a resurselor marine. Această Directivă impune
Integrarea biodiversității marine în EIM statelor membre să stabilească planurile spațiale maritime
În urma adoptării Directivei-cadru privind strategia pentru cât mai curând posibil și cel mai târziu până la 31 martie
mediul marin (DCSMM), în 2008, impactul asupra mediului 2021. Câteva tipuri de proiecte din cadrul planurilor ma-
marin trebuie luat în considerare în evaluarea impactu- ritime spațiale, cum ar fi cele privind dezvoltarea energiei
lui asupra mediului pentru proiectele din zonele marine. regenerabile, explorarea și exploatarea de petrol și gaze,
Acestea pot fi proiectele din anexa I, cum ar fi porturile transportul maritim și activitățile de pescuit, conservarea
comerciale sau proiectele din anexa II, cum ar fi extracția ecosistemului și biodiversității, fac obiectul EIM, iar titularul
mineralelor prin dragare, fermele eoliene, șantierele navale, va trebui să se asigure că acestea sunt în conformitate cu
lucrările de coastă pentru combaterea eroziunii, de exem- obiectivele planului maritim spațial aplicabil.
plu, digurile și iazurile.
Au fost elaborate mai multe ghiduri în legătură cu evaluarea
Biodiversitatea terestră a fost acoperită de legislați EU înce- impactului de mediu al proiectelor în mediul marin, atât la
pând cu anii 1980, însă o analiză aprofundată a biodiversi- nivelul UE, cât și la nivel național. Unele dintre acestea sunt
tății marine a devenit necesară numai odată cu adoptarea enumerate mai jos și fac parte din lista furnizată în confor-
DCSMM. Procesul de culegere a datelor și problemele lega- mitate cu anexa la ghidurile referitoare la alte instrucțiuni și
te de lipsa de date pot fi, prin urmare, mai dificile decât în instrumente relevante.
cazul altor proiecte. Cu toate acestea, sunt disponibile acum QQ Ghiduri relevante la nivel de UE:
o serie de instrumente, baze de date și sisteme de informare -- Ghidurile Comisiei privind dezvoltarea energiei eoliene
ce urmăresc conservarea resurselor naturale și a biodiversi- în conformitate cu Natura 2000
tății, menținând viabilitatea sectoarelor economice marine. QQAlte ghiduri:
-- OSPAR, Evaluarea impactului asupra mediului al parcuri-

Acestea includ: lor eoliene offshore
QQMai multe instrumente dezvoltate pentru a sprijini eva- -- RPS, Ghid practic pentru evaluarea impactului asupra
luarea mediului marin în cadrul DCSMM. Statele Mem- mediului pentru piscicultură marină
bre sunt obligate, în temeiul articolului 8 din DCSMM, să -- EMEC, Ghidul de evaluare a impactului asupra mediu-
efectueze o evaluare a apelor lor marine la fiecare 6 ani. lui (EIM) pentru titularii de la Centrul European pentru
Aceasta poate fi considerată o formă de scenariu bază. În Energie Marină
plus, în conformitate cu articolul 11 din DCSMM, Statele
Membre trebuie să elaboreze un program de monitoriza- Un exemplu de bună practică din Italia și Malta, care implică
re, revizuit la fiecare 6 ani, care ar trebui, de asemenea, să evaluarea impactului asupra biodiversității marine în cadrul
conțină date de caracterizare a stării mediului marin. EIM, este descris mai jos.
QQExistă, de asemenea, convenții maritime regionale care
conțin informații relevante privind biodiversitatea mari- Minimizarea impactului cablului asupra ecosisteme-
nă și apa de mare, cum ar fi Helcom2 în regiunea balti- lor marine de către Terna
că, OSPAR pentru Atlanticul de Nord-Est, Convenția de la Terna, operatorul rețelei italiene de electricitate, a dez-
Barcelona pentru Mediterana și Convenția de la București voltat o metodologie inovatoare pentru instalarea de ca-
pentru Marea Neagră; bluri marine care minimizează impactul asupra mediului
QQSistemul Global de Informații Marine a fost dezvoltat de al interconexiunilor de rețea submarină între Malta și
JRC pentru a oferi părților interesate un set adecvat de in- Sicilia și protejează pajiștile de pe fundul mării cu specia
formații biofizice (funcționalități GIS), care sunt importan- “Posidonia oceanica”.
2 http://www.helcom.fi/baltic-sea-trends/data-maps/.
3 Directive 2014/89/EU of the European Parliament and of the Council of 23 July 2014 establishing a framework for maritime spatial
planning.

P CA
P
Coridorul prevăzut pentru acest cablu a traversat o zonă Integrarea aspectelor privind utilizarea resurselor naturale în EIM
care găzduiește specia “Posidonia oceanica”, o algă care Strategia tematică a Comisiei Europene pentru Utilizarea
este în declin (în conformitate cu RedList) și oferă un durabilă a resurselor naturale (COM (2005) 670) a definit
habitat pentru multe specii. Pentru a proteja “Posidonia tipurile de indicatori necesari pentru măsurarea eficienței
oceanica”, precum și alte specii marine, Terna a renunțat resurselor:
la tehnica de foraj cel uzuală pentru instalarea cablului QQIndicatori de utilizare a resurselor - trebuie să definească
marin. Această tehnică implică utilizarea bentonitei pen- nu numai cantitatea de resurse extrase, ci și calitatea,
tru lubrifierea și consolidarea nisipul din jurul capului de abundența (de ex. resurse regenerabile, neregenerabile,
foraj, care poate sufoca specia “Posidonia oceanica” din epuizabile, ne-epuizabile), disponibilitatea și localizarea
cauza resturilor de bentonită. Soluția inovatoare aplicată acestora.
a folosit guma Xanthan, o polizaharidă folosită uneori ca QQIndicatori de impact asupra mediului. Utilizarea resurselor
aditiv alimentar care poate fi biodegradată cu ușurință. afectează, de asemenea, mediul și sănătatea umană printr-o
Good Practice of the Year 2016 award, succesiune de schimbări ale mediului natural. Evaluarea ci-
http://renewablesgrid.eu/fileadmin/user_upload/Files_ clului de viață (LCA) oferă un cadru pentru descrierea impac-
RGI/RGI_Publications/Good_Practice_of_the_Year_ tului asupra mediului. LCA cuantifică toate schimburile fizice
Award_brochure_2016.pdf cu mediul, indiferent dacă acestea sunt inputuri (materiale,
apă, utilizare terenuri și energie) sau ieșiri (deșeuri și emisii
Impact asociat cu utilizarea resurselor naturale (risc de în apă și sol). Aceste intrări și ieșiri sunt apoi evaluate în ra-
epuizare, considerații privind utilizarea de resurse) port cu potențialele specifice de impact asupra mediului (de
Cerințe legislative și aspecte cheie privind utilizarea resurselor exemplu schimbările climatice, eutrofizarea, ecotoxicitatea).
naturale Aceste așa-numite impacturi parțiale pot fi, încă o dată, le-
Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/EU gate de impactul final, cum ar fi sănătatea umană, mediul
prevede: natural și resursele naturale.
QQIndicatori socio-economici. Indicatorii beneficiilor socio-e-
Anexa IV, punctul 1(c) conomice nu se limitează numai la valoarea de piață a re-
-- Descrierea proiectului, care să cuprindă, în special: surselor, ci și la acele aspecte ale utilizării resurselor legate
-- (c) o descriere a principalelor caracteristici ale etapei de bunăstarea și calitatea vieții, care nu sunt măsurate în
de funcționare a proiectului (în special, orice proces de cadrul economiei.
producție), de exemplu, necesarul de energie și energia
utilizată, natura și cantitatea materialelor și resursele Metodologiile pentru evaluarea utilizării și eficienței resur-
naturale utilizate (inclusiv apa, terenurile, solul și biodi- selor sunt destul de recente și sunt disponibile în prezent
versitatea); doar câteva documente care furnizează detalii despre aces-
QQAnexa IV, punctul 5 (b) tea. Acestea sunt enumerate mai jos.
-- descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le QQ Comisia Europeană, 2012. Cadrul indicatorilor ciclului
poate avea asupra mediului și care rezultă, inter alia, din: de viață: dezvoltarea indicatorilor de monitorizare la
-- (b) utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a nivel macro pe bază de ciclu de viață pentru resurse,
solului, a apei și a biodiversității, având în vedere, pe cât produse și deșeuri pentru UE-27. Comisia Europeană.
posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse; Centrul Comun de Cercetare. Institutul pentru Mediu și
Anexa IV (1) și (5) solicită titularului să evalueze utilizarea Sustenabilitate,
resurselor naturale și impactul proiectului în urma utili- QQEvaluarea indicatorilor și țintelor privind eficiența resur-
zării / epuizării lor. În acest context, directiva impune ca selor, Raport final, Comisia Europeană, DG Mediu 19 iunie
evaluarea să ia în considerare, pe cât posibil, sustenabili- 2012,
tatea resurselor, în special terenurile, solul, apa și biodi- QQContabilitatea terenurilor și a ecosistemelor (LEAC), Cen-
versitatea, precum și energia. Cerința pentru evaluarea trul european pentru mediu terestru, Ghid metodologic
impactului unui proiect asupra disponibilității resurse- LEAC, iulie 2005.
lor naturale este suplimentară față de cerința de eva-
luare a impactului asupra resurselor - și un accent ușor Factori de mediu - rezumat
diferit trebuie luat în considerare de titulari și experți. QQ Articolul 3 din Directiva EIM prevede domeniul de apli-
Acest accent reflectă o schimbare de orientare a politicii care a factorilor de mediu care ar trebui evaluați prin
de mediu dintr-una de protecție a resurselor naturale - EIM. Această listă de aspecte de mediu a fost extinsă
prin evaluarea și atenuarea impacturilor – către una de prin modificările aduse directivei din 2014, adăugând
prezervare a disponibilității resurselor naturale pentru în special următorii factori: schimbările climatice - atât
activitatea umană. În acest sens, evaluările ar trebui să atenuarea, cât și adaptarea; riscurile de accidente ma-
se concentreze, de asemenea, asupra eficienței utilizării jore și dezastre; biodiversitate; și utilizarea resurselor
resurselor; pot Proiectele să facă mai mult cu mai puțin în naturale;
ceea ce privește utilizarea energiei, aportul de apă, tere- QQÎn consecință este necesar ca experții EIM să acorde mai
nului și a utilizării solului etc? multă atenție aspectelor legate de risc, incertitudine și
www.poca.ro 71
P CA
P
utilizarea resurselor la evaluarea unui proiect, utilizând din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afec-
metode sau tehnici noi de evaluare. tate, sau de utilizarea resurselor naturale;
QQÎn plus față de ghidurile furnizate în această secțiune, se f. impactul proiectului asupra climei – de exemplu, natu-
face referire la un număr mare de inițiative, în special la ra și amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră – și
nivelul UE, pentru a sprijini în continuare experții în eva- vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice – ti-
luările de impact asupra mediului. purile de vulnerabilități identificate, cuantificarea ten-
Acest capitol cuprinde o descriere a fiecărui factor de dințelor de amplificare a vulnerabilităților existente in
mediu posibil a fi afectat de proiect. Descrierea este pro- contextual schimbărilor climatice;
porțională și în legătură cu magnitudinea efectului pre- g. tehnologiile și substanțele folosite.
conizat. Se descriu de asemenea și modalitățile de colec- Descrierea efectelor negative semnificative probabile asu-
tare a datelor și sursele de date. În general, la descrierea pra factorilor specificați la art. 7 alin. (2) din prezenta lege
factorilor de mediu trebuie să se țină cont de: ar trebui să cuprindă efectele directe și eventualele efecte
QQDefinirea mărimii zonei investigată prin studiu, astfel în- indirecte, secundare, cumulative, transfrontiere, pe termen
cât să includă toate suprafețele posibil a fi afectate sem- scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și
nificativ de proiect; negative ale proiectului. Descrierea trebuie să țină seama
QQContactarea tuturor agențiilor /autorităților/ instituțiilor de obiectivele de protecția mediului, stabilite la nivel națio-
locale și naționale relevante pentru culegerea datelor de nal și la nivelul Uniunii Europene, care sunt relevante pentru
bază privind mediul; proiect.
QQIndicarea sursele datelor și informațiilor asupra mediului
existent; Cadru legal privind efectele semnificative

QQDescrierea metodelor folosite, dificultățile întâmpinate și Articolul 3 al Directivei EIM prevede ca RIM să identifice, să
incertitudinile cu privire la date, atunci când s-au între- descrie și să evalueze efectele semnificative. Secțiunea de
prins studii/cercetări pentru caracterizarea stării mediului mai sus vizează identificarea factorilor de mediu care ar pu-
în situația fără proiect; tea fi afectați de Proiect. Această secțiune se concentrează
QQMetodele folosite trebuie să fie corespunzătoare scopului pe expresia “efecte semnificative”; adică identificarea efec-
urmărit; telor care trebuie luate în considerare și a celor care au doar
QQ Evidențierea lipsurilor importante cu privire la datele un efect neglijabil asupra mediului. Conceptul de efecte
care descriu starea existentă a mediului; sunt explicate cumulative a fost, de asemenea, inclus în această secțiune,
mijloacele folosite în timpul evaluării pentru a suplini având în vedere că efectele considerate a fi nesemnificative
aceste lipsuri; atunci când sunt luate individual, pot avea un impact sem-
nificativ asupra mediului atunci când interacționează cu
4.2.2.5. Descriere a efectelor semnificative pe alte efecte.
care proiectul le poate avea asupra
mediului Directiva EIM prevede că trebuie luate în considerare efec-
tele “semnificative” atunci când este vorba despre evaluarea
Conform Anexei 4 din Lege, în acest capitol se descriu efec- efectelor (sau a impactului) asupra mediului. Conceptul de
tele semnificative pe care proiectul le poate avea asupra semnificație reliefează dacă impactul unui proiect poate fi
mediului și care rezultă, printre altele, din: considerat inacceptabil în contextul de mediu și social al
a. construirea și existența proiectului, inclusiv, dacă este acestuia. Evaluarea semnificației se bazează pe o opinie ști-
cazul, lucrările de demolare; ințifică informată despre ceea ce este important, de dorit
b. utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a sau acceptabil în ceea ce privește schimbările declanșate de
solului, a apei și a biodiversității, având în vedere, pe cât Proiectul în cauză.
posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse;
c. emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și Acest lucru limitează evaluarea la acele efecte care ar
radiații, crearea de efecte negative și eliminarea și va- putea avea un impact semnificativ sau suficient de im-
lorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca portant asupra mediului pentru a merita costurile de
urmare a dezvoltării/implementării proiectului ținând evaluare, de revizuire și de luare a deciziilor. În timp ce
cont de hârțile de zgomot și de planurile de acțiune afe- conceptul de efecte semnificative este menționat de mai
rente acestora4 elaborate, după caz, pentru arealul din multe ori în cadrul Directivei EIM, nu este prevăzută o de-
zona de influență a proiectului; finiție clară a acestuia și semnificația trebuie evaluată în
d. riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul lumina circumstanțelor specifice ale proiectului. În cazul
cultural sau pentru mediu – de exemplu, din cauza unor în care a fost efectuată evaluarea, semnificația efectelor
accidente sau dezastre; poate fi indicată sau, în unele cazuri, deja determinată în
e. cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente etapa de definire a domeniului evaluării și, prin urmare,
și/sau aprobate, ținând seama de orice probleme de me- în acele cazuri se aplică ghidul privind etapa de definire
diu existente legate de zone cu o importanță deosebită a domeniului evaluării.
4 Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

P CA
P
Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/ s-a făcut deja în etapele anterioare ale procesului EIM sau
EU prevede următoarele: dacă au apărut elemente noi de-a lungul procesului. În
Expresia “efect semnificativ” este utilizată în întreaga aceste cazuri, evaluarea semnificației trebuie să se bazeze
Directivă, în diverse contexte. Următoarele extrase le evi- pe criterii clare și lipsite de ambiguitate:
dențiază numai pe cele relevante pentru înțelegerea fra- QQCriteriile de stabilire a semnificației iau în considerare atât
zelor în contextul Raportului EIM. Referințele la efectele caracteristicile impactului, cât și valorile asociate cu facto-
cumulative au fost de asemenea evidențiate. rii de mediu afectați;
QQ Articolul 1 alineatul (1) din Directivă prevede că: “Pre- QQSemnificația este întotdeauna contextual-specifică și tre-
zenta Directivă se aplică evaluării efectelor acestor proiec- buie, prin urmare, să fie dezvoltate criterii adaptate pen-
te publice și private asupra mediului care ar putea avea tru fiecare proiect în parte.
efecte semnificative asupra mediului.”
QQArticolul 3 alineatul (1) din Directivă prevede că: “Evalua- În plus, Directiva EIM impune ca efectele semnificative să fie
rea impactului asupra mediului identifică, descrie și evalu- descrise în RIM într-o „manieră corespunzătoare” (articolul 3
ează într-o manieră adecvată, în funcție de fiecare caz, efec- din Directivă), astfel încât să permită, în cele din urmă, lu-
tele semnificative directe și indirecte ale unui proiect asupra area deciziilor. Din acest motiv, determinările semnificației
următorilor factori ...”. trebuie să fie justificate: este important ca evaluatorii să sta-
QQArticolul 5 alineatul (1) din Directivă prevede că: “În cazul bilească o metodologie transparentă care să explice modul
în care este necesară o evaluare a impactului asupra mediu- în care abordează evaluarea și apoi să aplice în mod demon-
lui, titularul trebuie să pregătească și să prezinte un raport strabil această metodologie în evaluarea lor. Metodologia
de evaluare a impactului asupra mediului. Informațiile care ar trebui să explice modul în care evaluatorul consideră că
trebuie furnizate de titular trebuie să includă cel puțin: un efect este semnificativ sau nu, permițând altora să vadă
-- „(...) bonitatea diferiților factori și să înțeleagă rațiunea evaluării.
-- (b) o descriere a efectelor potențiale semnificative ale În același timp, determinările de semnificație nu ar trebui să
proiectului asupra mediului fie prerogativa exclusivă a “experților” sau a “specialiștilor”:
-- (c) o descriere a caracteristicilor proiectului și / sau a semnificația ar trebui definită într-un mod care să reflecte
măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea sau ceea ce este considerat valoros în mediu de către autorități-
reducerea acestuia și, dacă este posibil, compensarea le de reglementare și de părțile interesate publice și private.
efectelor adverse semnificative asupra mediului; O abordare comună utilizată în EIM este aplicarea unei ana-
-- (...)“ lize multi-criteriale. Criteriile comune utilizate pentru a eva-
QQAnexa IV punctul 5 la Directivă prevede că: 5. O descriere a lua semnificația includ magnitudinea efectului previzibil și
efectelor probabile semnificative ale proiectului asupra me- sensibilitatea mediului receptor:
diului care rezultă, printre altele, din: (...) QQMagnitudinea ia în considerare caracteristicile schimbă-
-- (e) cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte exis- rii (calendarul, scara, dimensiunea și durata impactului)
tente și/sau aprobate, ținând seama de orice probleme care ar afecta probabil receptorul țintă ca urmare a Pro-
ecologice existente legate de zone cu o importanță deo- iectului propus;
sebită din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi QQSensibilitatea este înțeleasă ca fiind sensibilitatea me-
afectate, sau de utilizarea resurselor naturale; diului receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv
-- Descrierea efectelor negative semnificative probabile capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care
asupra factorilor specificați la articolul 3 alineatul (1) ar Proiectele le pot aduce.
trebui să cuprindă efectele directe și eventualele efecte (A se vedea descrierea detaliată a analizei multi-criteriale în
indirecte, secundare, cumulative, transfrontiere, pe ghidul privind etapa de definire a domeniului evaluării).
termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare,
pozitive și negative ale proiectului. Descrierea ar trebui Efecte cumulate
să țină seama de obiectivele în materie de protecție a Este important ca efectele să nu fie considerate izolate ci
mediului, stabilite la nivelul Uniunii sau al statelor mem- împreună cu altele, ceea ce înseamnă efect cumulat. Datele
bre, care sunt relevante pentru proiect.” colectate în această etapă pot într-adevăr să demonstreze
că impacturile analizate devin semnificative atunci când
După cum se vede mai sus, conceptul de semnificație este sunt analizate împreună sau cu alte efecte. În timp ce con-
un concept de bază pentru Directiva EIM; este unul care, ceptul de efecte cumulate se leagă îndeaproape de efecte-
în esență, ghidează procesul EIM. În plus față de prezenta le semnificative. Anexa IV, punctul 5 litera (e) din Directiva
secțiune, mai multe informații despre acest concept pot fi EIM prevede ca analiza efectelor cumulate cu alte proiecte
obținute din ghidurile privind etapa de încadrare și etapa / activități existente și / sau aprobate să fie descrisă în RIM.
de definire a domeniului evaluării. Efectele cumulate sunt modificările aduse mediului cauzate
de o acțiune în combinație cu alte acțiuni. Ele pot apărea
Semnificația impactului în contextul întocmirii RIM din:
Cei care pregătesc RIM trebuie să determine semnificația QQinteracțiunea dintre toate proiectele diferite din aceeași
efectelor proiectului asupra mediului, dacă acest lucru nu zonă;
www.poca.ro 73
P CA
P
QQinteracțiunea dintre diferitele impacturi dintr-un singur diului în care trebuie să determine importanța efectelor
proiect (deși nu este cerută în mod expres de Directiva asupra mediului.
EIM, acest lucru a fost clarificat de către CJUE). QQEvaluatorii trebuie să determine semnificația pe baza pro-
priei judecăți și să precizeze în mod clar metodologia uti-

Coexistența impacturilor poate crește sau reduce impactul lizată și motivarea concluziei. În același timp, există diver-
cumulat. Impacturile care sunt considerate nesemnificative, se criterii disponibile pentru a fi utilizate, inclusiv o analiză
atunci când sunt evaluate individual, pot deveni semnifica- decizională multi-criterială.
tive atunci când sunt combinate cu alte impacturi. QQAtunci când se analizează semnificația, trebuie luate în
considerare efectele cumulate ale tuturor Proiectelor din

Efectele cumulate pot apărea la diferite scări temporale și zonă, atât în plan spațial cât și temporal.
spațiale. Scara spațială poate fi locală, regională sau globală,
în timp ce frecvența sau scara temporală include impactul Ținând cont de prevederile Anexei 4 a Legii, de prevederile
trecut, prezent și viitor asupra unui anumit mediu sau regi- Directivei EIM, precum și de aspectele de mai sus, prezenta-
une. rea evaluării efectelor asupra mediului să includă următoa-
rele aspecte, în funcție de specificul proiectului:
Datorită naturii lor complexe, pragurile de semnificație și
criteriile de evaluare a efectelor cumulate ar trebui definite Domeniul efectelor
printr-o abordare colaborativă, implicând toate părțile inte- QQEste descris procesul prin care s-a definit domeniul stu-
resate și afectate în procesul de colectare și analiză a datelor. diului de impact (a se vedea Ghidul pentru definirea do-
De asemenea, este posibil ca acestea să utilizeze mai mult meniului)
perspectivele și metodele interdisciplinare: de ex. diagra- QQEste descris modul în care domeniul de evaluare a fost
me de rețea și modele care identifică relațiile cauză-efect abordat în mod sistematic

care au ca rezultat efecte cumulate, analize ale tendințelor QQEste descris procesul de consultare la definirea domeniu-
care identifică tendințele istorice, curente și viitoare pentru lui

o anumită resursă și matrice interactive care iau în consi- QQSunt prezentate comentariile și punctele de vedere ale
derare interacțiunile de amploare ale impactului evaluate consultanților

individual (Lawrence D. (2005), Criterii pentru determinarea
semnificației în evaluarea impactului asupra mediului bazate Prognoza efectelor directe
pe durabilitate). QQ Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele pri-
mare directe asupra:
Modificările din 2014 ale Directivei EIM cu privire la efec- -- folosințelor, populației și proprietății;
tele semnificative sunt: -- aspectelor geologice și caracteristicilor solului;
QQ Noțiunea de semnificație nu este o noțiune nouă pen- -- biodiversității (inclusiv florei și faunei precum și habita-
tru Directiva EIM; cu toate acestea, utilizarea cuvântu- telor)
lui este mai evidentă în urma schimbărilor din 2014. -- hidrologiei și calității apei;
În multe cazuri, adăugarea cuvântului nu are o impor- -- folosirii mediului acvatic;
tanță mare pentru evaluatori, deoarece efectele iden- -- calității aerului;
tificate și studiate sunt adesea semnificative. Cu toate -- climei;
acestea, trebuie remarcat faptul că: -- mediului acustic (zgomot și vibrații);
-- Amendamentele din 2014 aliniază Directiva EIA la Direc- -- radiației termice, luminoase, și ale altor forme de radiație
tiva SEA (anexa I litera (f ) la Directiva SEA); electromagnetică;
-- Evaluatorii sunt descurajați să utilizeze resurse pentru a -- bunurilor materiale și epuizarea resurselor naturale nere-
investiga efectele nesemnificative; generabile (combustibili fosili, minereuri);
-- Evaluatorii trebuie să se asigură că au motive pentru a -- așezărilor sau peisajelor de importanță culturală;
determina semnificația; ei trebuie să poată justifica nece- -- calității peisajului natural și asupra punctelor cu priveliș-
sitatea determinării semnificației; te deosebită;
-- Cumularea efectelor este menționată în mod specific în- -- demografiei, condițiilor socio-economice din zonă;
tr-un paragraf de sine-stătător, în conformitate cu anexa QQSunt prognozate efectele secundare, temporare, pe ter-
IV punctul 5 litera (e), pe lângă faptul că este repetat în men scurt, permanente, pe termen lung, accidentale, in-
lista din anexa IV punctul 5 ultimul paragraf. directe și cumulative
Evaluarea efectelor asupra mediului – rezumat: QQSunt descrise și cuantificate, după caz, efectele secundare
QQ Efectele care sunt evaluate în EIM ar trebui să fie doar cauzate de efectele primare asupra oricăror aspecte ale
cele semnificative. Acest lucru asigură faptul că efortul mediului (ex. efecte asupra faunei, florei sau habitatelor
nu este risipit pentru analiza efectelor nesemnificative. cauzate de poluarea solului, aerului sau apei și de zgomot,
QQSemnificația este detaliată în ghidul privind definirea efecte asupra folosințelor de apă cauzate de modificările
domeniului evaluării; acest ghid trebuie citit de oricine în hidrologia sau calitatea apei, efecte asupra vestigiilor
pregătește un raport de evaluare a impactului asupra me- arheologice cauzate de desecarea solului)

P CA
P
QQSunt descrise efectele temporare/pe termen scurt produ- 4.2.2.6. Descriere sau dovezi ale metodelor de
se în timpul construcției sau în timpul unor faze limitate prognoza utilizate pentru identificarea și
ale funcționării proiectului sau în timpul dezafectării; evaluarea efectelor semnificative asupra
QQSunt descrise efectele permanente asupra mediului ca- mediului
uzate de construcția, funcționarea sau dezafectarea pro-
iectului; Conform Anexei 4 la Lege, acest capitol trebuie să cuprindă
QQSunt descrise efectele pe termen lung asupra mediului o descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utiliza-
provocate de funcționarea proiectului pe durata de viață te pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative
sau provocate de creșterea gradului de poluare, inclusiv asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultățile – de
GES, asupra mediului în zona studiată; exemplu, dificultățile de natură tehnică sau determinate de
QQSunt descrise și cuantificate, după caz, efectele care pot lipsa de cunoștințe – întâmpinate cu privire la colectarea in-
apărea din accidente, evenimente neobișnuite sau expu- formațiilor solicitate, precum și o prezentare a principalelor
nerea proiectului la dezastre naturale sau antropice; incertitudini existente.
QQSunt descrise efectele asupra mediului provocate de ac-
tivitățile auxiliare (activitățile auxiliare fac parte din pro- În acest capitol trebuie să se țină cont de următoarele as-
iect dar în mod obișnuit sunt localizate la distanță față pecte:
de proiectul principal; ex. construcția rutelor de acces și QQDescrierea metodelor folosite pentru prevederea efecte-
infrastructurii, traficul, extragerea agregatelor sau mate- lor și justificarea utilizării acestora, dificultățile întâmpina-
riei prime, generarea și alimentarea cu energie electrică, te și incertitudinile asupra rezultatelor obținute;
depozitarea efluenților și deșeurilor) QQDacă există incertitudine în ce privește detaliile precise
QQSunt descrise efectele indirecte asupra mediului provo- ale proiectului și impactul său asupra mediului, sunt de-
cate de dezvoltarea firească a zonei (dezvoltare firească scrise prognozele pentru cea mai nefavorabilă situație;
înseamnă proiecte suplimentare, care nu fac parte din QQDacă au fost dificultăți în prelucrarea datelor necesare în
proiectul principal, stimulate să apară prin implementa- prognozarea și evaluarea efectelor, sunt discutate aceste
rea proiectului; ex. pentru furnizarea de mărfuri noi sau dificultăți și implicațiile lor asupra rezultatelor;
servicii necesare proiectului, găzduirea noii populații sau QQDescrierea clară a bazei de evaluare a semnificației și im-
afaceri stimulate de proiect) portanței impactului;

QQSunt descrise efectele asupra mediului produse de pro- QQDescrierea impactului rezidual (rămas după ce s-au între-
iect care se cumulează cu cele ale altor proiecte existente prins toate măsurile de limitare a efectelor);
sau planificate în zonă; QQNivelul de tratare al fiecărui efect este corespunzător im-
QQsunt identificate în mod corespunzător extinderea geo- portanței sale. Comentariile din studiu sunt focalizate pe
grafică, durata, frecvența, reversibilitatea și probabilitatea problemele cheie și sunt evitate informațiile irelevante
apariției fiecărui efect; sau inutile;
QQSe acordă o atenție corespunzătoare celor mai severe
Prognozarea efectelor asupra sănătății populației și as- efecte negative ale proiectului și mai puțină atenție efec-
pecte ale dezvoltării durabile telor mai puțin importante.
QQSunt descrise și cuantificate, după caz, efectele primare
și secundare asupra sănătății și bunăstării populației (ex. 4.2.2.7. Descriere a măsurilor avute în vedere
efecte asupra sănătății provocate de emiterea de sub- pentru evitarea, prevenirea, reducerea
stanțe toxice în mediu, riscuri asupra sănătății provenind sau, dacă este posibil, compensarea
din pericole majore asociate cu proiectul, efecte cauzate oricăror efecte negative semnificative
prin schimbarea vectorilor boală, schimbări în condițiile asupra mediului identificate
de viață, efecte asupra grupurilor vulnerabile)
QQEste discutat, după caz, impactul asupra problemelor Prevederi legislative
cum ar fi biodiversitatea, schimbări climatice globale și Conform Anexei 4 din Lege, acest capitol trebuie să includă:
dezvoltarea durabilă; QQdescriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, pre-
venirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea

Evaluarea importanței efectelor oricăror efecte negative semnificative asupra mediului
QQSemnificația sau importanta fiecăruia dintre efectele pro- identificate și, dacă este cazul,
gnozate este discutată în raport cu conformarea la cerin- QQo descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse
țele legale și cu numărul, importanta și sensibilitatea po- – de exemplu, pregătirea unei analize post proiect, pro-
pulației, resurselor sau altor receptori afectați gram de monitorizare.
QQDescrierea metodologiei de evaluare a efectelor (prin
compararea cu cerințele standardelor și normativelor na- Programul de monitorizare trebuie să conțină tipurile de
ționale sau/și ale recomandărilor internaționale) parametri monitorizați și durata monitorizării proporționale
QQDescrierea inclusiv a efectelor pozitive asupra mediului cu natura, amplasarea și dimensiunea proiectului, precum
QQExplicarea clară a importanței fiecărui efect. și cu gravitatea efectelor sale asupra mediului. Descrierea
www.poca.ro 75
P CA
P
respectivă trebuie să explice în ce măsură sunt evitate, pre- să explice în ce măsură sunt evitate, prevenite, reduse
venite, reduse sau compensate efectele negative semnifica- sau compensate efectele negative semnificative asupra
tive asupra mediului și trebuie să se refere atât la etapa de mediului și ar trebui să se refere atât la etapa de construi-
construire, cât și la cea de funcționare. re, cât și la cea de funcționare”
Amendamentele din 2014 cu referire la măsurile de ate-
Măsurile avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, redu- nuare și compensare includ:
QQ La articolul 5, au fost adăugate acțiunile “prevenire” și
cerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte
adverse semnificative identificate asupra mediului sunt de- “compensare”.
scrise în RIM. Aceste măsuri sunt denumite în mod obișnuit QQAnexa IV punctul 7 include acum “evitarea” (deși “preveni-
“măsuri de atenuare”, cu excepția ultimei acțiuni, care este o rea” nu este nouă în anexa IV).
măsură de compensare. QQAnexa IV include, de asemenea, noua dispoziție care pre-
vede Măsuri de monitorizare și o descriere care explică

Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/ măsura în care sunt evitate, prevenite, reduse sau com-
EU prevede următoarele: pensate efectele negative semnificative asupra mediului,
QQ Articolul 5 (1) al Directive prevede: menționând în special că acestea se aplică atât fazelor de
-- „[…] inițiatorul de proiect trebuie să includă cel puțin: construcție, cât și fazelor operaționale.
-- (c) o descriere a caracteristicilor proiectului și/sau a
măsurilor vizate pentru evitarea, prevenirea sau reduce- Atunci când se analizează alternative, astfel de măsuri de
rea și, dacă este posibil, compensarea efectelor negative atenuare ar putea influența modul în care sunt evaluate
semnificative asupra mediului” alternativele. De exemplu, o alternativă ar putea fi consi-
QQAnexa IV, punctul 7 prevede: derată nefezabilă până când un titular va aplica măsuri de
-- „O descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, atenuare sau compensare care reduc impactul Alternativei,
prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensa- aceasta devenind astfel fezabilă.
rea oricăror efecte negative semnificative asupra mediu-
lui identificate și, dacă este cazul, o descriere a oricăror Diferitele tipuri de măsuri de atenuare acționează în moduri
măsuri de monitorizare propuse (de exemplu, pregătirea diferite pentru a reduce impactul negativ sunt prezentate în
unei analize postproiect). Descrierea respectivă ar trebui tabelul de mai jos:
Tabelul 15 Tipuri de măsuri de atenuare
Tipuri de măsuri Cum funcționează

Măsuri de prevenire Evitarea impactului prin:
QQSchimbarea metodelor / mijloacelor sau a tehnicilor anumitor proiecte sau componente care
ar putea avea efecte negative.

QQSchimbarea amplasamentului, evitând zone sensibile de mediu.
QQPunerea în aplicare a unor măsuri preventive pentru a opri producerea de efecte adverse.
Măsuri de reducere Reducerea impactului prin:

QQMicșorarea sau relocarea Proiectului.
QQReproiectarea elementelor proiectului.
QQFolosirea unor tehnologii diferite.
QQLuarea de măsuri suplimentare pentru reducerea impactului fie la sursă, fie la receptor (cum ar
fi barierele de zgomot, tratarea gazelor reziduale, tipul suprafeței drumului).

Măsuri de compensa- Compensarea impacturilor adverse reziduale care nu pot fi evitate sau reduse:
re QQReabilitarea / remedierea / restaurarea unor situri similare cu cele afectate inevitabil de proiect;
QQStrămutare
QQDespăgubire materială.
În sensul directivei, în conformitate cu principiul precau- de eficiența acestora în reducerea potențialelor efecte ne-
ției și acțiunii preventive, ar trebui promovată o abordare gative asupra mediului. În unele cazuri, legislația existentă
pe termen lung și ar trebui să se acorde prioritate evitării (de exemplu, DEI), se referă la utilizarea celor mai bune teh-
efectelor (măsuri de prevenire), în timp ce remedierea și nici disponibile, astfel cum sunt stabilite în documentele de
măsurile compensatorii ar trebui considerate doar ca ulti- referință, pentru a se asigura că operatorii utilizează tehno-
mă instanță. logia cea mai eficientă și cea mai justificată din punct de
vedere economic pentru a proteja mediul. Din această per-
Măsurile de atenuare și compensare sunt evaluate în funcție spectivă, cele mai bune tehnici disponibile pot reprezenta

P CA
P
un punct de pornire foarte solid pentru inițiatorii de pro- o cerință a directivei – să nu existe suprapuneri sau incon-
iecte, în vederea identificării abordărilor și tehnologiilor de secvențe în monitorizare. Pentru a evita suprapunerea, dacă
gestionare a riscurilor, care pot fi, la rândul lor, sugerate ca măsurile de monitorizare provin din alte legislații ale UE sau
măsuri de atenuare într-un RIM. RIM trebuie să descrie în naționale, atunci acest lucru ar trebui să se reflecte în RIM,
mod clar impactul negativ al fiecărei măsuri de evitare, re- pentru a informa autoritatea competentă. În acest caz, au-
ducere sau compensare, atunci când este implementată. De toritatea competentă poate decide să utilizeze aceste mă-
asemenea, ar trebui să descrie eficacitatea acestor măsuri, suri existente (articolul 8a alineatul (4) al treilea paragraf ).
fezabilitatea și certitudinea acestora, precum și angajamen- Într-adevăr, în evaluarea impactului revizuirii Directivei EIM
tul de a asigura punerea lor în practică și monitorizarea re- din 2012, s-a estimat că 50% din proiectele elaborate în fie-
zultatelor. care an intră sub incidența altor acte legislative ale UE care
necesită monitorizare, astfel încât monitorizarea este ori-
Măsuri de minimizare și compensare - rezumat cum efectuată indiferent de cerințele EIM.
QQ Măsurile de atenuare și compensare ar trebui luate în
considerare la evaluarea alternativelor, atât în vederea Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/
consolidării fezabilității proiectelor, cât și a îmbunătăți- EU prevede următoarele:
rii designului proiectului. QQ Anexa IV punctul 7 privind informațiile menționate la
QQMăsurile de atenuare și compensare pot fi costisitoare și articolul 5 alineatul (1) stabilește informațiile pentru ra-
pot influența alegerea alternativelor portul EIM și include:
QQMăsurile de atenuare și compensare se pot aplica atât fa- -- (7) O descriere a măsurilor avute în vedere pentru evita-
zelor de construcție, cât și etapelor operaționale ale Pro- rea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, com-
iectului. pensarea oricăror efecte negative semnificative asupra
QQDescrierea măsurilor de atenuare și compensare pentru mediului identificate și, dacă este cazul, o descriere a
efectele negative semnificative trebuie inclusă în decizia oricăror măsuri de monitorizare propuse (de exemplu,
de acordare a aprobării de dezvoltare a unui proiect. pregătirea unei analize postproiect). Descrierea respecti-
vă ar trebui să explice în ce măsură sunt evitate, preveni-
4.2.2.8. Descrierea oricăror măsuri de te, reduse sau compensate efectele negative semnifica-
monitorizare propuse tive asupra mediului și ar trebui să se refere atât la etapa
de construire, cât și la cea de funcționare.
Conform Anexei 4 din Lege, acest capitol trebuie să includă: QQAvând în vedere că măsurile de monitorizare menționate
QQo descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse mai sus sunt utilizate pentru elaborarea măsurilor finale
– de exemplu, pregătirea unei analize post proiect, pro- incluse în aprobarea de dezvoltare, articolul 8a este, de
gram de monitorizare. asemenea, relevant. Acest articol prevede:
-- (1) Decizia de acordare a aprobării de dezvoltare include
Programul de monitorizare trebuie să conțină tipurile de cel puțin următoarele informații: […] b) toate condițiile
parametri monitorizați și durata monitorizării proporționale de mediu anexate deciziei, o descriere a tuturor carac-
cu natura, amplasarea și dimensiunea proiectului, precum teristicilor proiectului și/sau a măsurilor avute în vedere
și cu gravitatea efectelor sale asupra mediului. Descrierea pentru evitarea, prevenirea sau reducerea și, dacă este
respectivă trebuie să explice în ce măsură sunt evitate, pre- posibil, compensarea efectelor negative semnificative
venite, reduse sau compensate efectele negative semnifica- asupra mediului, precum și, după caz, a măsurilor de
tive asupra mediului și trebuie să se refere atât la etapa de monitorizare.
construire, cât și la cea de funcționare și dezafectare. QQÎn plus, articolul 8a prevede:
-- (4) În conformitate cu cerințele menționate la alineatul

Cerințe legislative privind monitorizarea (1) litera (b), Statele Membre se asigură că inițiatorul pro-
Măsurile de monitorizare trebuie să fie incluse în aprobarea iectului implementează caracteristicile proiectului și/sau
de dezvoltare a unui proiect în cazul în care este probabil măsurile vizate pentru evitarea, prevenirea sau reduce-
ca proiectul să aibă efecte adverse semnificative. Măsurile rea și, dacă este posibil, compensarea efectelor negative
de monitorizare sunt, prin urmare, menționate la articolul semnificative asupra mediului și stabilesc procedurile
8a din Directiva EIM, care prezintă informațiile ce trebuie referitoare la monitorizarea efectelor negative semnifica-
incluse în aprobarea de dezvoltare. Descrierea măsurilor de tive asupra mediului.
monitorizare este legată de descrierea măsurilor propuse -- Tipul de parametri care trebuie monitorizați și durata
pentru atenuarea efectelor negative semnificative asupra monitorizării sunt proporționale cu natura, amplasarea și
mediului și ar trebui să fie direct legată de asigurarea imple- dimensiunea proiectului, precum și cu gravitatea efecte-
mentării cu succes a acestor măsuri. lor sale asupra mediului.
Măsurile de monitorizare pot fi dezvoltate direct pentru -- Dacă este cazul, pot fi utilizate măsurile de monitorizare ne-
proiectul analizat sau pot rezulta din alte cerințe - legislația cesare în temeiul altor dispoziții juridice din dreptul Uniunii
UE sau națională care reglementează funcționarea unui pro- decât cele din prezenta Directivă și al dispozițiilor juridice
iect, cerințele de finanțare sau alte surse. Este important - și din dreptul național, pentru a evita duplicarea monitorizării.
www.poca.ro 77
P CA
P
Obiective ale măsurilor de monitorizare Conceperea de măsuri de monitorizare

Cerințele de monitorizare pot ajuta la: Dezvoltarea indicatorilor de monitorizare reprezintă un
QQImpacturile negative semnificative generate de construi- prim pas esențial pentru orice activitate de monitorizare.
rea și funcționarea proiectelor nu depășesc efectele pre- Acești indicatori sunt în mare măsură dependenți de tipul
conizate în RIM și că măsurile luate pentru a compensa de proiect în cauză: cu toate acestea, consultarea scena-
astfel de impacturi se realizează conform planificării; riului de bază poate ghida inițiatorii de proiecte în identi-
QQConsolidarea metodelor de evaluare a efectelor adverse ficarea indicatorilor potriviți. În plus, anumiți indicatori, de
semnificative. Acest lucru poate ajuta la îmbunătățirea exemplu apa și aerul, pot proveni din legislația UE, cum ar
identificării și evaluării impacturilor în viitoarele RIM; fi DCA și DEI.
QQEIM este în conformitate cu alte acte legislative ale UE, în
special cu Directiva SEA. Luând în considerare cerințele legislative enunțate în aceas-

tă secțiune, măsurile de monitorizare contribuie la:
Aceste trei puncte sunt examinate în cele ce urmează. QQAsigurarea că efectele semnificative identificate evoluea-
ză așa cum a fost prevăzut;

Monitorizarea asigură că proiectul respectă impactul prevăzut QQAsigurarea că sunt îndeplinite măsurile de atenuare și
Directiva EIM urmărește reducerea cât mai mult posibil compensare a efectelor adverse semnificative;
a efectelor adverse semnificative ale Proiectelor asupra QQIdentificarea efectelor adverse semnificative neprevăzu-
mediului, însă unele proiecte nu pot fi implementate fără te.

impact semnificativ asupra mediului. În timpul procesului
de evaluare a impactului asupra mediului, aceste efecte Tipurile și numărul parametrilor de mediu monitorizați și frec-
nu sunt doar identificate, ci se prognozează și evoluția lor. vența de monitorizare sunt foarte specifice pentru fiecare pro-
Monitorizarea sistematică ex-post a impactului efectelor iect în parte și trebuie să fie proporționale cu parametrii rele-
adverse semnificative rezultate în urma Proiectului oferă o vanți ai proiectului. Directiva oferă o serie de sugestii cu privire
oportunitate de a identifica dacă impactul prognozat nu se la acestea în articolul 4 alineatul (4): “natura, localizarea și mă-
dezvoltă așa cum a fost prevăzut, astfel încât să se poată lua rimea Proiectului și semnificația efectelor sale asupra mediu-
măsuri pentru rectificare. Această monitorizare urmărește, lui”. În esență, aceasta înseamnă că timpul, efortul și costurile
de asemenea, eficacitatea măsurilor instituite pentru ate- puse în aplicare în cadrul măsurilor de monitorizare ar trebui
nuarea sau compensarea efectelor semnificative. De ase- să fie justificate de importanța potențială a impactului asupra
menea, monitorizarea permite luarea în considerare a unor mediului, precum și de complexitatea oricăror măsuri de ate-
informații relevante suplimentare sau neprevăzute, schim- nuare și de compensare recomandate în RIM pentru evitarea,
bările climatice sau impactul cumulativ, de exemplu, care să prevenire, reducerea sau compensarea efectelor. Costul moni-
implice din nou măsuri de remediere. torizării poate fi, într-adevăr, un factor decisiv atunci când se
analizează nu numai Alternativele (așa cum sa menționat mai
Evaluare pentru viitoarele EIM sus), ci și în momentul elaborării măsurilor de monitorizare. Au
În plus față de evaluarea impactului unui proiect, monitori- fost luați în considerare și alți parametri, cum ar fi sensibilitatea
zarea ex-post a Proiectului poate, de asemenea, să ușureze mediului local, numărul și tipul părților interesate afectate, pre-
eficacitatea procesului EIM, în ceea ce privește calitatea da- cum și nivelul de incertitudine în ceea ce privește ipotezele și
telor utilizate și acuratețea abordărilor și a metodelor. Acest previziunile făcute.
lucru poate îmbunătăți transparența, legitimitatea și efici-
ența procesului de evaluare a impactului asupra mediului, Monitorizarea activităților de colectare a datelor și evaluare
în special dacă dovezile documentate privind impactul real ar trebui să fie suficient de frecventă, astfel încât informa-
al unui proiect asupra mediului sunt disponibile în mod pu- țiile generate să fie relevante, dar nu atât de frecvente în-
blic. cât să fie o povară pentru cei care pun în aplicare procesul.
Monitorizarea nu trebuie să fie dificilă sau prea tehnică și ar
Legislație europeană conexă putea fi la fel de simplă ca o fotografie preluată din același
Directiva SEA, DEI și Directiva-cadru privind apa (DCA) necesi- punct în timp, dacă o astfel de fotografie documentează
tă monitorizare ex-post. Directiva privind habitatele recoman- clar indicatorul relevant.
dă monitorizarea, după o evaluare adecvată. De asemenea,
DCSMM impune statelor membre să elaboreze și să pună în Directiva EIM nu specifică modul de monitorizare, cine ar
aplicare programe coordonate de monitorizare pentru evalua- trebui să o facă sau cum ar trebui analizate și utilizate rezul-
rea permanentă a stării ecologice a apelor lor marine. tatele monitorizării. Mai jos sunt câteva sugestii mai prac-
Trebuie avut în vedere să nu se propună pentru un proiect tice pe care titularii și experții le pot lua în considerare la
măsuri de monitorizare care să se suprapună cu cele impu- proiectarea măsurilor de monitorizare ca parte a RIM:
se prin alte prevederi legislative sub incidența cărora intră QQMăsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de detali-
proiectul. În termeni mai practici, monitorizarea nu ar tre- ate pentru a permite implementarea corectă - parametrii,
bui să suprapună cu monitorizarea efectuată în cadrul altor frecvența, metodele, responsabilitățile și resursele ar tre-
evaluări. bui identificate în avans.

P CA
P
QQAutoritățile care emit aprobarea de dezvoltare ar trebui torizare sunt impuse de alte prevederi legislative. Dacă aces-
să se asigure că rezultatele monitorizării vor fi evaluate tea nu sunt suficiente sau adecvate pentru monitorizarea
de autoritățile competente, denumind astfel de autori- impactului de mediu preconizat sau a măsurilor de atenuare
tăți, dacă este cazul (aceasta se poate face prin inspecție propuse, pot fi propuse măsuri suplimentare în cadrul RIM.
aleatorie). În loc să efectueze monitorizarea individuală Măsurile de monitorizare trebuie întotdeauna să fie propor-
pentru fiecare proiect, măsurile ar putea fi coordonate la ționale cu natura impactului asupra mediului în ceea ce pri-
un nivel mai înalt (în funcție de situația în care pot avea vește timpul, costurile și alte resurse implicate.
loc diferite tipuri de foruri, cum ar fi planurile municipa- QQMăsurile de monitorizare ar trebui să fie suficient de pre-
le, prin SEA sau mai puțin formal). Se recomandă crearea cise și detaliate pentru a asigura implementarea acestora,
unei baze de date pentru a reduce timpul consumat cu inclusiv definirea rolurilor, responsabilităților și resurselor.
observații în teren extinse și pentru a facilita evaluările În unele cazuri, pot fi realizate economii importante prin
viitoare de mediu pentru proiectele similare. O astfel de monitorizarea în comun a proiectelor similare. Măsurile ar
bază de date ar fi, de asemenea, legată de monitorizarea trebui, de asemenea, să poată identifica efecte neprevă-
rezultatelor proiectelor în derulare. zute importante.
QQDiscuțiile cu autoritățile și comunitățile locale în timpul
etapei de definire a domeniului evaluării ar ajuta la iden- 4.2.2.9. Descriere a efectelor negative
tificarea problemelor care necesită monitorizare. Aceasta semnificative preconizate ale proiectului
poate, de asemenea, spori încrederea și genera parteneri- asupra mediului, determinate de
ate care pot deveni valoroase în momentul colectării da- vulnerabilitatea proiectului în fața
telor pentru monitorizare. riscurilor de accidente majore și/sau
QQÎn măsura în care este rezonabil, Măsurile de monitorizare dezastre relevante pentru proiectul în
ar trebui să aibă capacitatea de a identifica orice efecte cauză.
adverse neprevăzute, ceea ce înseamnă că acestea trebu-
ie să ia în considerare starea mediului afectat, precum și Conform Anexei 4, în cadrul acestui capitol trebuie furnizate
impacturile specifice (de exemplu emisiile, utilizarea re- informații pertinente disponibile, obținute ca urmare a eva-
surselor) generate de proiect. luărilor de risc efectuate conform legislației privind controlul
QQRezultatele monitorizării ar trebui să fie puse la dispoziția activităților care prezintă pericole de accidente majore în care
autorităților competente și a publicului. sunt implicate substanțe periculoase5 precum și legislației pri-
vind controlul activităților nucleare6 sau ca urmare a evaluări-
Măsuri de monitorizare - rezumat lor relevante efectuate în conformitate cu legislația națională
QQ Măsurile de monitorizare pentru proiectele cu efecte în vigoare. Dacă este cazul, această descriere ar trebui să inclu-
negative semnificative trebuie incluse în decizia de dă măsurile avute în vedere pentru prevenirea sau atenuarea
acordare a aprobării de dezvoltare pentru un proiect efectelor negative semnificative asupra mediului ale acestor
și, trebuie, în general, să fie incluse în RIM. Măsurile de evenimente, precum și detalii privind gradul de pregătire și
monitorizare pot fi impuse de alte cerințe legale, cum reacția propusă în astfel de situații de urgență.
ar fi cele care decurg din DEI, DCA sau Directiva Habi-
tate. Trebuie să se țină seama de evitarea suprapunerii Modalitatea de integrare a aspectelor de riscuri de acci-
măsurilor de monitorizare în acest sens. Cerințele pri- dente majore și / sau dezastre în cadrul RIM a fost descris în
vind Măsurile de monitorizare au fost adăugate la Di- capitolul 4.2.2.4. La întocmirea acestui capitol, trebuie să se
rectiva EIM prin amendamentele din 2014 (articolul 8a țină cont de următoarele aspecte:
și anexa IV). QQPrezentarea oricărui risc asociat cu proiectul:
QQÎn general, Măsurile de monitorizare pot contribui la asi- -- din manevrarea materialelor periculoase
gurarea faptului că proiectele îndeplinesc toate cerințele -- datorită focului, exploziilor
legale de mediu existente și că impacturile sunt conforme -- datorită accidentelor de trafic
cu proiecțiile din RIM. De asemenea, acestea ar trebui să -- avarii
se asigure că orice măsuri de atenuare sau compensare -- expunerea proiectului la dezastre naturale (cutremure,
pentru efectele semnificative așteptate sunt implemen- inundații, alunecări de teren etc.)
tate conform planificării. QQDescrierea măsurilor de prevenire și modul de răspuns
QQMăsurile de monitorizare pot oferi, de asemenea, o imagi- la accidente și evenimente nedorite (măsuri de prevenire,
ne asupra calității procedurii EIM realizate și pot constitui pregătire, planuri pentru orice incidente, planuri de ur-
lecții învățate sau bune practici pentru viitoarele EIM. gență etc.)
QQEvaluatorii ar trebui să verifice mai întâi ce măsuri de moni- QQNecesitatea unui plan în care se detaliază pregătirea pen-
5 Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase care transpune în legislaţia
naţională prevederile(*)Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore
care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p.1).
6 Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comu-
nitar pentru securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18).
www.poca.ro 79
P CA
P
tru o situație de urgență; corpurilor de apă și ale politicii de prevenire a accidente-

lor majore sau ale raportului de securitate, după caz.
4.2.2.10. Un rezumat netehnic al informațiilor Rezumatul este, prin urmare, foarte cuprinzător, deoarece
furnizate la punctele precedente trebuie să includă descrierea proiectului, efectele semnifi-
cative, măsuri de atenuare, măsuri de monitorizare, scena-
Rezumatul netehnic al informațiilor furnizate în cadrul ra- riul de bază și alternative rezonabile, precum și metodele
portului privind impactul asupra mediului include și con- utilizate pentru evaluare, inclusiv explicații privind orice
cluziile studiului de evaluare adecvată, ale studiului de eva- obstacole întâmpinate în timpul analizei. Acest lucru indi-
luare a impactului asupra corpurilor de apă și ale politicii că faptul că rezumatul non-tehnic ar trebui să fie mai mare
de prevenire a accidentelor majore sau ale raportului de decât câteva pagini. Cu toate acestea, trebuie reținut faptul
securitate, după caz. că este un rezumat și trebuie să fie suficient de concis și de
captivant pentru a permite părților interesate și publicului
Rezumatul netehnic trebuie să țină cont de următoarele as- să obțină o imagine de ansamblu și clară a aspectelor che-
pecte: ie abordate în raport și modul de evoluție a proiectului. În
QQRezumatul furnizează o descriere concisă dar compre- funcție de Proiect și gradul de complexitate a problemelor
hensivă a proiectului, a mediului, a efectelor proiectului de mediu implicate, un rezumat non-tehnic de 10 – 30 pa-
asupra mediului și a propunerilor de reducere ale aces- gini este considerat în general o bună practică.
tora;
QQRezumatul subliniază orice incertitudini semnificative Mai mult, termenul “non-tehnic” indică faptul că acest rezu-
despre proiect și efectele sale asupra mediului; mat nu ar trebui să includă jargonul tehnic. Ar trebui să fie
QQRezumatul se referă la procesul de reglementare pentru ușor de înțeles pentru cineva care nu are cunoștințe despre
proiect și la rolul evaluării impactului în acest proces; mediul înconjurător sau despre tehnicile propuse în proiect
QQRezumatul include prezentarea generală a modului de și ar trebui să fie ușor de identificat în cadrul RIM – să fie
abordare în evaluarea impactului; amplasat la începutul fie la sfârșitul documentului.
QQRezumatul este scris într-un limbaj fără caracter tehnic,
evitându-se termenii tehnici, datele detaliate și prezentă- 4.2.2.11. Listă de referință

rile cu caracter științific;
QQPoate fi ușor de înțeles pentru public; În lista de referință se detaliază sursele utilizate pentru
QQRezumatul include și concluziile studiului de evaluare descrierile și evaluările incluse în raport.
adecvată, ale studiului de evaluare a impactului asupra
5. Ghid metodologic pentru Etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului
5.1. Aspecte procedurale pentru ședința de dezbatere publică, astfel:

QQ ACPM publică anunțul conform anexei 5M din Lege:
Etapa de analiză a calității raportului privind impactul asu- -- Pe pagina proprie de internet
pra mediului se desfășoară conform secțiunii a-3-a din Lege, -- Pe pagina de internet a autorității publice emitente a
articolele 16 – 27 și Anexa 5. aprobării de dezvoltare;
-- La sediul ACPM și a autorității publice emitente a apro-
Depunerea RIM și a studiilor anexă și primele consultări bării de dezvoltare;
Titularul, după ce întocmește RIM și studiile anexă, după QQTitularul publică anunțul primit de la ACPM conform ane-
caz (EA, SEICA, RS), le depune la ACPM pe suport hârtie și în xei 5L:
format electronic, cu dovada plății tarifului aferent acestei -- În presa națională sau locală;
etape. ACPM derulează următoarele activități: -- La sediul propriu, la sediul autorității publice locale și /
a. Transmite autorității competente de gospodărire a ape- sau pe panoul de informare la amplasament (una sau
lor (ACGA), pe suport hârtie și / sau în format electronic, mai multe variante din cele 3);
RIM, EA, SEICA, RS, după caz. Publicul interesat poate transmite nominal la ACPM comen-
b. Afișează pe pagina proprie de internet toate documente- tarii / opinii / observații la documentele proiectului, până la
le de mai sus, astfel încât acestea să poată fi descărcate și data dezbaterii publice. ACPM le centralizează într-un for-
consultate de către membrii CAT și publicul interesat; mular conform Anexei 5N din Lege.
c. Stabilește împreună cu titularul de proiect, locul și data dez-
baterii publice, publică anunțul conform Anexei 5M și trans- În intervalul de timp de la anunțare până la dezbaterea pu-
mite titularului modelul de anunț public conform anexei 5L. blică, ACPM și ACGA analizează documentele depuse de ti-
tular și stabilesc, după caz:
Oportunitățile de participare a publicului la luarea deciziei -- ACPM stabilește necesitatea trecerii la etapa măsurilor com-
legate de proiect se comunică și de către ACPM și de către pensatorii, dacă soluțiile alternative identificate nu reduc
titularul de proiect, cu 30 zile înainte de data prevăzută semnificativ impactul negativ, dar proiectul trebuie să fie

P CA
P
realizat din motive imperative de interes public major refe- Luarea deciziei de emitere a acordului de mediu sau de
ritoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii respingere a solicitării
pentru mediu, inclusiv de natură socială sau economică; După desfășurarea dezbaterii publice, ACPM derulează ur-
QQACGA stabilește: mătoarele activități:
-- Necesitatea prezentării de către titularul proiectului a înde- a. Analizează comentariile / opiniile / observațiile publicu-
plinirii condițiilor prevăzute la art. 2^7 din Legea apelor nr. lui interesat;
107/1996 cu modificările și completările ulterioare. b. Transmite titularului proiectului formularul prevăzut în
-- Emiterea / respingerea avizului de gospodărire a apelor. anexa 5O și îi solicită completarea acestuia cu soluții de
rezolvare a problemelor semnalate; formularul comple-
Condițiile prevăzute la art. 2^7 din Legea apelor, se referă la tat se depune la ACPM și constituie anexă la RIM.
excepțiile de neîndeplinire a obiectivelor de mediu stabilite c. Transmite ACGA, membrilor CAT și pune la dispoziția
la art. 2^1 pentru corpurile de apă de suprafață și subtera- publicului prin afișare pe site-ul propriu, formularul 5O
ne. Aceste excepții sunt (art. 2^7, aliniatul (1)): completat.
a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei d. Convoacă membrii CAT și organizează o ședință în care:
stări ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui po- - Se analizează informațiile cuprinse în formularul 5O;
tențial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării - Se analizează punctele de vedere transmise în scris
stării corpului de apă de suprafață sau subterană este rezul- de către membrii CAT privind calitatea rapoartelor
tatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui depuse (RIM, EA, SEICA, RA). Punctul de vedere al
corp de apă de suprafață sau al modificării nivelului corpu- ACGA se concretizează în decizia privind necesitatea
rilor de apă subterane; prezentării de către titular a îndeplinirii condițiilor
b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte prevăzute la art. 2^7 din Legea apelor, sau emiterea /
bună la starea bună a corpurilor de apă este rezultatul unor respingerea avizului de gospodărire a apelor.
noi activități umane, în scopul dezvoltării durabile. - Se analizează alegerea alternativei pentru realizarea
Excepțiile sunt valabile doar când sunt îndeplinite cumula- proiectului; se stabilește necesitatea unor eventuale
tiv următoarele condiții (art. 2^7, aliniatul (2)): completări / modificări ale rapoartelor depuse sau
a) sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului respingerea acestora.
negativ asupra stării corpurilor de apă; e. Comunică în scris titularului necesitatea completării /
b) motivele acestor modificări sau alterări sunt stabilite modificării rapoartelor depuse sau respingerea motiva-
și explicate în mod specific în planul de management, iar tă a acestora. În cazul respingerii, ACPM notifică autori-
obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani; tatea centrală pentru protecția mediului.
c) motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes f. În lipsa comentariilor / opiniilor / observațiilor justificate
public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului ori so- ale publicului sau a necesității completării / modificării ra-
cietății de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 sunt poartelor, ACPM ia decizia emiterii acordului de mediu, cu
depășite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse luarea în considerare a avizului de gospodărire a apelor.
sănătății umane, menținerii siguranței populației ori dez- În cazul în care este necesară completarea / modificarea
voltării durabile; rapoartelor depuse, titularul efectuează aceste modificări
d) deservirea folosințelor beneficiare, care a condus la acela cererea scrisă a ACPM și le depune la ACPM. Aceasta le
le modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate fi transmite ACGA și membrilor CAT și le publică pe site-ul
realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza propriu pentru a putea fi consultate de către publicul in-
costurilor disproporționate, prin alte mijloace care sunt teresat. Publicul are la dispoziție 10 zile pentru a consulta
o opțiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al documentele, după care ACPM convoacă o nouă ședință a
protecției mediului. membrilor CAT în care analizează completările și punctele
de vedere primite în scris de la membrii CAT și decide emi-
Dezbaterea publică terea acordului de mediu sau respingerea solicitării acestu-
Titularul proiectului organizează dezbaterea publică în mo- ia, ținând cont, după caz, de:
dul cel mai convenabil pentru public, sub îndrumarea ACPM, QQOpiniile exprimate de către public.
suportând costurile acesteia. La dezbaterea publică participă QQPunctele de vedere ale membrilor CAT. Punctul de vedere
ACPM, care moderează ședința, și ACGA. Dacă în 60 minute al ACGA se concretizează în decizia privind emiterea / res-
de la ora anunțată nu se prezintă nici un reprezentant al pu- pingerea avizului de gospodărire a apelor, în funcție de
blicului interesat, ședința se declară închisă, consemnându-se îndeplinirea de către titular a condițiilor prevăzute la art.
acest lucru într-un proces verbal. Titularul prezintă documen- 2^7 din Legea apelor.
tele proiectului (RIM, EA. SEICA, RA, după caz) și răspunde la QQPunctul de vedere al Comisiei Europene în cazul măsuri-
comentariile / opiniile / observațiile publicului interesat parti- lor compensatorii.

cipant. Acestea sunt consemnate de către ACPM în procesul
verbal al ședinței, de unde apoi sunt trecute în formularul con- Decizia de emitere sau respingere a acordului de mediu
form Anexei 5N, alături de celelalte comentarii primite anterior. este comunicată titularului împreună cu modelul de anunț
conform anexei 5.P, pe care titularul trebuie să-l publice în
www.poca.ro 81
P CA
P
presa națională sau locală și să-l afișeze la sediul propriu și a. În timpul realizării proiectului
pe pagina de internet, precum și la sediul autorității admi- b. În timpul exploatării
nistrației publice locale relevantă pentru proiect. După do- c. În timpul închiderii, demolării, dezafectării, refacerii
vada publicării de către titular a anunțului asupra deciziei, mediului și postînchidere;
ACPM publică la rândul ei pe pagina de internet proprie, 5. Informații cu privire la procesul de consultare a autori-
anunțul de emitere / respingere a acordului de mediu și tăților cu responsabilități în domeniul protecției mediu-
proiectul de acord de mediu conform modelului din anexa lui (membrii CAT)
5R. Observațiile publicului se primesc în termen de 10 zile 6. Informații cu privire la procesul de participare a publi-
de la afișarea anunțului pe pagina de internet a ACPM. cului în procedura derulată;
7. Concluziile consultărilor transfrontiere, după caz;
În toate situațiile în care observațiile primite din partea pu- 8. Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea com-
blicului interesat justifică aprofundarea evaluării și solicitarea ponentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a
de noi informații sau investigații suplimentare, ACPM decide periodicității, a parametrilor și a amplasamentului ales
reluarea procedurii de la etapa solicitării acestor informații, cu pentru monitorizarea fiecărui factor;
plata tarifelor aferente etapelor corespunzătoare reevaluării.
Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s-a luat de-
În situația în care comentariile/observațiile justificate ale cizia că pot avea impact semnificativ asupra integrității ari-
publicului interesat nu conduc la reconsiderarea deciziei de ilor naturale protejate de interes comunitar include, după
emitere a acordului de mediu/respingerea solicitării sau în caz, următoarele:
lipsa acestora, proiectul acordului de mediu, sau, după caz, a. măsurile de reducere sau eliminare a impactului asupra
proiectului deciziei de respingere a solicitării devine final, ariei naturale protejate de interes comunitar, condițiile
iar ACPM emite acordul de mediu sau, după caz, înștiințează și modul/calendarul de implementare a acestora;
titularul proiectului despre respingerea solicitării acestuia. b. măsurile compensatorii aprobate/acceptate de autori-
tatea competentă pentru protecția mediului, condițiile
Dacă decizia privind realizarea proiectului nu s-a concluzio- și modul/calendarul de implementare a acestora;
nat în timpul ședinței CAT întrunită în acest scop, autorită- c. considerentele privind sănătatea sau siguranța publică
țile participante la ședința respectivă transmit în scris către ori consecințele benefice de importanță majoră pentru
ACPM punctul de vedere privind etapa de analiză a calității mediu, care justifică necesitatea realizării proiectului
RIM în termen de 10 zile de la data ședinței de analiză. Dacă propus, pentru ariile naturale protejate de interes co-
nu se primește un punct de vedere în acest termen înseam- munitar ce adăpostesc un tip de habitat natural prioritar
nă că nu sunt obiecții legate de realizarea proiectului. și/sau o specie sălbatică prioritară de interes comunitar;
d. alte motive imperative de interes public major asupra că-
În cazul în care concluziile autorităților implicate în CAT pri- rora s-a obținut punctul de vedere al Comisiei Europene,
vind posibilitatea desfășurării proiectului sunt discordante, care justifică necesitatea realizării proiectului propus.
ACPM, înainte de emiterea deciziei finale, invită părțile inte-
resate la o ședință de reconsiderare a opiniei lor. Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s-a par-
curs procedura de evaluare a impactului asupra corpurilor
Emiterea acordului de mediu de apă include măsurile și condițiile prevăzute de avizul de
La emiterea acordului de mediu, ACPM ia în considerare: gospodărire a apelor.
QQrezultatele analizei RIM, EA, RA, după caz, precum și opi-
niile membrilor CAT și comentariile/ opiniile/observațiile Acordul de mediu pentru instalațiile care intră sub inciden-
justificate ale publicului interesat; ța legislației privind emisiile industriale se emite luându-se
QQmăsurile și condițiile prevăzute în avizul de gospodărire a în considerare următoarele:
apelor emis de ACGA. a. nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici dis-
ponibile aplicabile, pentru poluanții care pot fi emiși
Acordul de mediu are conținutul-cadru prevăzut în anexa în cantități semnificative, sau, după caz, parametrii sau
nr. 5.S și cuprinde capitolele: măsuri tehnice echivalente;
1. Descrierea proiectului și a tuturor caracteristicilor lu- b. prevederi pentru limitarea efectelor poluării la distanță
crărilor prevăzute de proiect, inclusiv instalațiile, echi- mare sau transfrontieră, după caz.
pamentele și resursele naturale utilizate;
2. Motivele și considerentele care au stat la baza emiterii Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s-a parcurs
acordului de mediu; procedura de evaluare a impactului în context transfronti-
3. Concluziile RIM (inclusiv ale studiului EA, SEICA și RS, eră, conține informații referitoare la procedura derulată și
după caz) și măsurile pentru prevenirea, reducerea și, concluziile acesteia.
unde este posibil, compensarea efectelor negative sem-
nificative asupra mediului; Schema logică a etapei de analiză a calității RIM este pre-
4. Condiții care trebuie respectate zentată în figura de mai jos.

P CA
P
TITULAR
Depune RIM + EA, SEICA, RS, după caz
Pe hartie si electronic + tarif
Depunere RIM
ACPM
Transmite RIM + EA, SEICA, RS
Publica documentatia pe site
Stabileste data si locul dezbaterii publice
Transmite modelul de anunt 5L
Publicare anunt dezbatere

TITULAR ACPM
Publica anuntul 5L in presa si Publica anuntul 5L pe site-ul propriu si al
La sediu, la autoritatea locala sau la autoritatii care emite aprobarea de
amplasament dezvoltare si la sediul acestora
30 zile
minim
ACGA Membrii CAT Public interesat de la anunt
Analizeaza RIM + EA, SEICA, RS, după caz Analizeaza RIM + EA, SEICA, RS, după caz Analizeaza RIM + EA, SEICA, RS, după caz
la dezbatere
Puncte de
vedere in scris Minuta Dezbatere publica
comentarii
ACPM
Punct de vedere emitere
Centralizeaza observatiile in formularul 5N Comentarii / observatii
Respingere Aviz GA 10 zile de la
Transmite titularului formularul 5O spre
completare afisare pe site
Dupa ce-l primeste completat, il transmite Pentru
membrilor CAT si-l pune pe site consultarea
modificarilor /
Dacă în ședința CAT nu s-a luat decizia, raspunsurilor
membrii CAT trimit în scris punctul de vedere în Sedinta CAT
termen de 10 zile de la ședință. Lipsa punctului Se analizeaza informatiile din formularul 5O
DOAR DACA E
de vedere echivalează cu lipsa obiecțiilor. Se analizeaza punctele de vedere transmise in scris de membrii CAT CAZUL
ACPM mai poate organiza o ședință CAT dacă Se analizeaza necesitatea modificarii / completarii RIM
membrii CAT au concluzii discordante.
Decizia de emitere a
Acordului de mediu
Sau de respingere
TITULAR
ACPM
Publica anuntul 5P in presa si
Publica anuntul 5R pe site-ul propriu si al 10 zile
La sediu, la autritatea locala sau la
autoritatii care emite aprobarea de maxim
amplasament
dezvoltare si la sediul acestora de la
PUBLICA PE SITE PROIECTUL DE ACORD DE
Publicarea pe
MEDIU sau decizia de respingere
site a
proiectului de
Public interesat acord de
Daca sunt observatii justificate,
Poate trimite observatii la proiectul de
procedura se reia de unde este necesar mediu
acord de mediu
Daca nu sunt observatii

se emite actul final
Emitere Acord de mediu
Figura 8 Schema logică a etapei de analiză a calității RIM
www.poca.ro 83
P CA
P
5.2. Analiza efectivă a calității RIM art. 12 din Lege, alin. (1), litera b): ACPM se asigură că dispu-
ne de expertiza necesară sau are acces la aceasta pentru a
5.2.1. Competențe în analiza calității RIM examina RIM. La aliniatul (10) și (11) se prevede „Pentru par-
curgerea procedurii și examinarea RIM și EA, ACPM utilizea-
La fel cum titularii trebuie să se asigure că RIM este pregătit ză ghiduri pentru diferite domenii și categorii de proiecte.
de experți competenți, autoritățile trebuie, de asemenea, să În cazul proiectelor a căror complexitate este deosebit de
poată demonstra că au experți suficienți pentru a examina mare, ACPM poate utiliza expertiză externă pentru exami-
și evalua RIM. narea RIM, EA și a RS”.
Definirea conceptului de „expertiză suficientă” 5.2.2. Liste de control pentru verificarea calității
Articolul 5 alineatul (3) din Directiva EIM cere ca autorități- RIM
le competente să aibă acces la expertiza necesară pentru
a evalua cu acuratețe un raport de evaluare a impactului Lista de verificare este organizată în șapte secțiuni:
asupra mediului. Considerentul 33 al Directivei EIM prevede QQDescrierea proiectului;
că: “Expertiza suficientă în domeniul relevant al Proiectului QQDescrierea mediului care ar putea fi afectat de proiect (in-
în cauză este necesară în scopul examinării sale de către clusiv scenariul de bază);
autoritățile componente pentru a se asigura că informațiile QQDescrierea efectelor potențiale semnificative ale proiec-
furnizate de titular sunt complete și că au un nivel ridicat de tului;

calitate”. Autoritatea competentă trebuie să verifice structu- QQAlternative;
ra și logica RIM, precum și calitatea generală a datelor, jude- QQDescrierea măsurilor de atenuare și compensare;
cățile și concluziile prezentate. QQDescrierea măsurilor de monitorizare;
QQCalitate (prezentare, rezumat tehnic și calitate a experți-
ACPM poate avea expertiză internă sau poate avea acces lor).
la această expertiză prin intermediul canalelor externe. În
cazul în care expertiza nu este disponibilă intern, institutele Lista de control este utilă inclusiv titularilor și evaluatorilor,
de cercetare și organismele profesionale pot fi invitate să pentru a se verifica dacă RIM-ul întocmit pentru proiectul
efectueze revizuiri. respectiv satisface cerințele ACPM.
Identificarea expertizei suficiente De obicei, volumul de informație furnizat prin RIM este foar-
Autoritățile competente pot urma diferite abordări pentru te mare și este dificil pentru verificator să găsească / locali-
a se asigura că au acces la expertiza necesară pentru a exa- zeze în timp util răspunsul la toate întrebările din listă, chiar
mina RIM, atunci când acest lucru nu este disponibil intern. dacă acest răspuns există și este bine evidențiat în RIM.
În cazul în care experții individuali sunt contractați de la caz Astfel, de multe ori este util ca titularii să completeze lista
la caz, multe dintre abordările adoptate de titulari în trecut, de control și să o anexeze la RIM, cu indicarea locației unde
detaliate mai sus, pot fi de asemenea utilizate pentru a găsi se găsește informația respectivă în cadrul RIM. Acest lucru
experți competenți pentru a examina RIM. ușurează foarte mult munca de verificare a RIM și contribuie
la evitarea unor erori din partea verificatorilor.
În temeiul articolului 5 alineatul (3) litera (c) din Directiva
EIM, autoritatea competentă poate solicita orice informații Se verifică mai întâi dacă întrebarea este relevantă pentru
suplimentare pe care le solicită de la titular înainte de a lua proiectul analizat. Dacă nu, atunci se notează „NU” în coloa-
o decizie, atât timp cât informațiile sunt direct relevante na „Relevanță”, și invers: dacă este relevantă, se notează „Da”.
pentru a ajunge la concluzia motivată. Autoritățile compe- Pentru întrebările relevante se analizează dacă informațiile
tente trebuie să se asigure că informațiile suplimentare pe prezentate în RIM sunt suficiente pentru luarea unei deci-
care le solicită pot fi în mod clar legate de procesul de luare zii, caz în care se notează „Da” în coloana „Tratată adecvat?”.
a deciziilor și nu sunt doar de natură preventivă. Dacă nu sunt suficiente, atunci se trece la ultima coloană
unde se notează necesarul de informații suplimentare pen-
În România, calitatea RIM se analizează în cadrul unei Comisii tru ca RIM să răspundă eficient la întrebarea respectivă.
de analiză tehnică definită la articolul 6 din Lege. Conform

P CA
P
Tabelul 16 Liste de control pentru verificarea calității RIM
1 DESCRIEREA PROIECTULUI
Nr. Întrebarea Relevanța Tratată Ce informații
crt. Da/Nu adecvat? suplimentare
sunt necesare
Obiectivele si caracteristicile fizice ale proiectului
1. Este explicată necesitatea obiectivelor proiectului?
2. Este descris programul pentru implementarea proiectului, detaliind
durata estimativă, datele de început și de sfârșit ale construcției,
funcționării și dezafectării? (aceasta trebuie să includă fazele diferi-
telor activități din cadrul fazelor principale ale proiectului)
3. Sunt descrise toate componentele importante ale proiectului? (vezi
Lista de Activități din Ghidul pentru etapa de Definirea Domeniului)
4. Este identificată localizarea fiecărei părți din proiect folosind hărți,
planuri și diagrame?
5. Este descris amplasamentul proiectului? (inclusiv cota terenului,
clădiri, structuri, lucrări subterane, lucrări de coastă, instalații de de-
pozitare, ape, spatii verzi, coridoare de acces, granițe)
6. Pentru lucrările de tip liniar, sunt descrise traseul, aliniamentele ori-
zontale si verticale, excavațiile si lucrările de terasament?
7. Sunt descrise toate activitățile implicate in construcția proiectului?
(incluzând cerințele de utilizare a terenului, organizare de șantier)
8. Sunt descrise toate activitățile implicate in funcționarea proiectului?
(incluzând cerințele de utilizare a terenului și lucrările de demolare)
9. Sunt descrise toate activitățile implicate in dezafectarea proiectu-
lui? (ex. includerea, demontarea, demolarea, degajarea, refacerea
terenului, refolosirea amplasamentului etc.)
10. Sunt descrise orice alte servicii adiționale necesare proiectului (ex.
cai de acces, canalizare, depozitarea deșeurilor, electricitate, teleco-
municații) sau dezvoltări (ex. drumuri, porturi, linii de înaltă tensiu-
ne, conducte)
11. Sunt descrise orice alte dezvoltări ulterioare posibil sa apară ca ur-
mare a proiectului? (ex. noi locuințe, drumuri, alimentare cu apa sau
canalizare, extragerea agregatelor, alte lucrări de infrastructura)
12. Sunt identificate orice alte activități existente care vor fi modificate
sau schimbate ca o consecință a proiectului?
13. Sunt identificate orice alte dezvoltări existente sau planificate cu
care proiectul poate avea efecte cumulative?
14. A fost descris întreg proiectul, de ex. inclusiv toate lucrările asociate
/ auxiliare?
www.poca.ro 85
P CA
P
sunt necesare
15. Sunt excluse din evaluare acele activități descrise ca parte a "în-
tregului proiect"? Sunt justificate astfel de excluderi? (de exemplu,
activitățile asociate / auxiliare pot fi incluse fie pentru că intră sub
incidența directivei (anexa I sau II), fie pentru că pot fi considera-
te ca parte integrantă a principalelor lucrări de infrastructură care
utilizează "testul de centru de greutate". Privind lucrările asociate și
auxiliare a fost publicat de Comisia Europeană un ghid disponibil la
adresa:
http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/Note%20-
% 20Interpretation% 20of% 20Directive% 2085-337-EEC.pdf )
Mărimea proiectului
16. Suprafața de teren ocupata de fiecare dintre componentele perma-
nente ale proiectului este cuantificata si indicate pe o harta? (inclu-
siv căile de acces asociate, amenajarea teritoriului și facilitățile au-
xiliare)
17. Suprafața de teren ceruta temporar pentru construcție este cuanti-
ficata si indicate pe o harta?
18. Sunt descrise refacerea stării inițiale si folosințele ulterioare ale
terenului ocupat temporar cu activitățile implicate de proiect? (de
exemplu utilizarea terenului pentru minerit sau exploatare)
19. Este identificata mărimea oricăror structuri sau altor lucrări de dez-
voltate ca parte a proiectului? (ex. suprafață si înălțimea construcți-
ilor, mărimea excavațiilor, suprafață sau înălțimea instalațiilor teh-
nice, înălțimea unor structuri cum ar fi taluzul, podurile, coșurile de
fum, debitul și adâncimea apei)
20. Sunt descrise forma și aspectul oricăror structuri sau altor lucrări
dezvoltate ca parte a proiectului? (ex. tipul, finisajul și culoarea ma-
terialelor, arhitectura clădirilor și structurilor, speciile de plante, su-
prafețele de teren etc.)
21. Pentru proiectele de dezvoltare urbană sau altele similare, sunt de-
scrise numărul precum și alte caracteristici ale noii populații sau
mediului de afaceri?
22. Pentru proiectele ce presupun strămutarea populației sau afacerilor
acesteia, este descris numărul sau alte caracteristici ale populație
strămutate?

P CA
P
sunt necesare
23. Pentru noile infrastructuri de transport sau proiecte generatoare
de trafic intens, sunt descrise tipul, volumul, distribuția temporală
și geografică a traficului generat sau diversificat ca o consecință a
proiectului?
Procese de producție si resurse utilizate
24. Sunt descrise toate procesele implicate în funcționarea proiectu-
lui? (ex. procese de fabricație, producerea de materii prime de bază,
practici agricole și silvice, procese de extracție)
25. Sunt descrise tipul si cantitatea de produse finite rezultate din pro-
iect? (acestea pot fi produse primare sau fabricate, bunuri cum ar fi
energia sau apa, sau servicii cum ar fi locuințe, transport, comerț,
recreere, educație, servicii ale municipalității (apa, gunoi etc. )
26. Sunt discutate tipurile si cantitățile de materii prime si de energie
necesare pentru construcție si funcționare? (incluzând apă, sol, te-
ren, biodiversitate)
27. Sunt discutate implicațiile extracției de materii prime asupra mediu-
lui? (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea)
28. Este discutata eficienta și sustenabilitatea folosirii energiei si materi-
ilor prime? (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea)
29. A fost identificat si cuantificat orice material periculos folosit, stocat,
manevrat sau produs in cadrul proiectului?
- in timpul construcției
- in timpul funcționarii
- in timpul dezafectării
30. A fost discutat transportul de materii prime, inclusiv resurse natura-
le (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea) si creșterea trafi-
cului implicat? (inclusiv transportul auto, feroviar si naval)
31. Au fost discutate implicațiile sociale și socio-economice relevante
din punct de vedere al mediului? Va fi creat sau pierdut un loc de
muncă ca rezultat al Proiectului, de exemplu?
32. Sunt estimate planurile de acces si creșterea traficului pentru trans-
portul muncitorilor si vizitatorilor?
33. Este discutata cazarea si furnizarea de servicii pentru angajații tem-
porari sau permanenți ai proiectului? (întrebare relevanta pentru
proiectele care necesita migrarea unei substanțiale forte de munca
in zona in perioada construcției sau pe termen lung)
www.poca.ro 87
P CA
P
sunt necesare
Deșeuri si emisii
34. Sunt identificate tipurile si cantitățile de deșeuri solide generate
de proiect? (inclusiv deșeuri provenite din construcții si demolare,
pierderi suplimentare, deșeuri din procese tehnologice, produse se-
cundare, plus producție sau rebuturi, deșeuri periculoase, deșeuri
menajere sau comerciale, deșeuri provenite din curățarea amplasa-
mentului, deșeuri agricole sau forestiere, deșeuri miniere, deșeuri
din dezafectare)
35. Este discutata compoziția si toxicitatea sau periculozitatea deșeuri-
lor solide produse de proiect?
36. Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, tratarea,
transportul si depozitarea finala a acestor deșeuri?
37. Au fost discutate locațiile pentru eliminarea finală a tuturor deșeu-
rilor solide, luând în considerare Planul (planurile) de gestionare a
deșeurilor în cauză?
38. Sunt identificate tipurile si cantitățile de efluenți lichizi generate de
proiect? (inclusiv scurgerea si descărcarea, deșeuri din procese teh-
nologice, ape de răcire, ape uzate, ape uzate epurate)
39. Este discutata compoziția si toxicitatea sau periculozitatea tuturor
efluenților lichizi produși de proiect?
40. Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, tratarea,
transportul si depozitarea finala a acestor efluenți lichizi?
41. Este discutat amplasamentul depozitarii finale a tuturor efluenților
lichizi?
42. Sunt identificate tipul si cantitățile de emisii de poluanți gazoși si de
pulberi generate de proiect? (inclusiv emisii din proces, emisii spon-
tane, emisii din arderea combustibililor fosili din surse staționare si
mobile, emisii din trafic, praf din materialele manevrate, mirosuri)
43. Este discutata compoziția si toxicitatea sau periculozitatea tuturor
emisiilor in atmosfera produse de proiect?
44. Sunt descrise metodele de colectare, tratare si eliminarea finala a
acestor emisii?
45. Sunt identificate caracteristicile surselor de emisii in atmosfera pre-
cum si caracteristicile acestor eliminări? (ex. localizarea, înălțimea
coșului de evacuare, viteza si temperatura emisiei etc.)

P CA
P
sunt necesare
46. Au fost descrise metodele de captare, tratare și stocare a acestor
emisii?
47. Au fost identificate locațiile pentru stocarea tuturor emisiilor și au
fost identificate caracteristicile unității de stocare? (de exemplu, ti-
pul de unitate de stocare, capacitatea de stocare, metodele utilizate)
48. Este discutat potențialul de recuperare a resurselor din deșeuri si re-
ziduuri? (inclusiv refolosirea, reciclarea sau recuperarea energiei din
deșeuri solide sau efluenți lichizi)
49. Sunt identificate si cuantificate toate sursele de zgomot, căldura,
lumina sau alta forma de radiație electromagnetica provenite din
proiect? (inclusive echipamente, procese, lucrări de construcții, tra-
fic etc.)
50. Sunt discutate metodele de estimare a cantităților și compoziției
tuturor reziduurilor și emisiilor identificate (precum și eventualele
dificultăți)?
51. Este discutată incertitudinea legată de estimările reziduurilor și
emisiilor?
Riscuri de accidente și pericole
52. Este discutat orice risc asociat cu proiectul?
- din manevrarea materialelor periculoase
- datorită focului, exploziilor
- datorită accidentelor de trafic
- avarii
- expunerea proiectului la dezastre naturale (cutremure, inundații,
alunecări de teren etc.)
53. Sunt descrise măsurile de prevenire și modul de răspuns la acciden-
te și evenimente nedorite? (măsuri de prevenire, pregătire, planuri
pentru orice incidente, planuri de urgență etc.)
54. Există un plan care detaliază pregătirea pentru o situație de urgență
(de exemplu, sugerată ca parte a măsurilor de atenuare în RIM)?
55. Este acest plan în conformitate cu alte cerințe ale legislației UE, în
special Directiva Seveso (Directiva 2012/18 / UE privind controlul
riscurilor de accidente majore care implică substanțe periculoase)
care se referă la planurile de urgență?
Alte întrebări pentru descrierea proiectului
www.poca.ro 89
P CA
P
sunt necesare
Se vor înscrie întrebările pe care ACPM le va considera necesare
….
………….
………………..
……………………..
2. DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU POSIBIL AFECTATI DE PROIECT

Nr. Întrebarea Relevanța Tratata Ce informații
sunt necesare
Aspecte ale stării actuale a mediului
1. Sunt descrise folosințele existente și împrejurimile terenului ce va
fi ocupat de proiect și este identificată populația ce locuiește sau
folosește terenul? (inclusiv folosirea ca reședințe, spatii comerciale,
industriale, de recreere și agrement, clădiri structuri sau alte între-
buințări)
2. Sunt descrise topografia, geologia, solul și împrejurimile terenului
ce va fi ocupat de proiect?
3. Sunt descrise trăsăturile semnificative ale topografiei și geologiei
arealului și sunt descrise starea și folosința terenului? (inclusiv cali-
tatea solului, stabilitatea și eroziunea, folosința agricolă și calitatea
suprafeței agricole)
4. Biodiversitatea terenului / mării potențial afectată precum și habita-
tele de pe terenurile ce urmează a fi ocupate de proiect și împrejuri-
mile acestuia, sunt descrise și ilustrate pe o hartă corespunzătoare?
5. Sunt descrise populațiile speciilor și caracteristicile habitatelor care
pot afectate de proiect și sunt definite orice specii protejate sau de-
semnate a fi protejate?
6. Sunt descrise siturile Natura 2000 care pot fi afectate de proiect?
7. Este descris factorul de mediu apa (inclusiv apele de suprafață cur-
gătoare și stătătoare, apele subterane, delta, ape de coastă și ma-
rine), inclusiv scurgerea și drenajul? (întrebarea nu este relevantă
dacă factorul de mediu apa nu este afectat de proiect)
8. Sunt descrise hidrologia, calitatea apei și folosința oricărei surse de
apă care poate fi afectată de proiect? (inclusiv folosința pentru ali-
mentarea cu apă, piscicultură, pescuit, îmbăiere, agrement, naviga-
ție, evacuarea efluentului)
9. Sunt descrise condițiile climatice și meteorologice locale precum și
calitatea aerului în arealul respectiv? (întrebarea nu este relevantă
dacă atmosfera nu va fi afectată de proiect)

P CA
P

sunt necesare
10. Este descrisă calitatea aerului înconjurător în zona proiectului, in-
cluzând, acolo unde este relevant, valori limită conform legislației
în vigoare?
11. Este descrisă situația existentă privind zgomotul? (întrebarea nu
este relevantă dacă mediul acustic nu va fi afectat de proiect)
12. Este descrisă situația existentă privind radiațiile de lumină, căldură
și alte forme de radiație electromagnetică (întrebarea nu este rele-
vantă dacă aceste caracteristici ale mediului nu vor fi afectate de
proiect)
13. Sunt descrise bunurile materiale din arealul respectiv care pot fi
afectate de proiect? (inclusiv clădiri, alte structuri, resurse minerale,
resurse de apă)
14. Sunt descrise toate amplasamentele sau caracteristicile siturilor ar-
heologice, istorice, arhitecturale sau cele de importanță culturală
din zonele care pot fi afectate de proiect, inclusiv orice alt sit pro-
tejat?
15. Este descris peisajul natural sau urban al arealului ce va fi afectat de
proiect, inclusiv orice peisaj protejat?
16. Sunt descrise condițiile demografice, sociale și socio-economice din
arealul respectiv (ex. gradul de ocupare a forței de muncă)?
17. Sunt descrise toate modificările ulterioare sub toate aspectele refe-
ritoare la mediu, care pot apare în absența proiectului?
Colectarea datelor și metodele de efectuare a investigărilor
18. Mărimea zonei investigată prin studiu a fost definită suficient de cu-
prinzător, astfel încât să includă toate suprafețele posibil a fi afectate
semnificativ de proiect?
19. Au fost contactate toate agențiile/autoritățile/ instituțiile locale și
naționale relevante pentru culegerea datelor de bază privind me-
diul?
20. Au fost investigate toate sursele de date și informații din baze de
date existente, servicii gratuite și alte evaluări de impact de mediu
relevante?
21. Sursele datelor și informațiilor asupra mediului existent au fost indi-
cate corect în referirile bibliografice?
22. Este furnizată o justificare cu privire la care seturi de date existente
au fost (sau nu) invocate, spre deosebire de altele?
23. Sunt descrise metodele folosite, dificultățile întâmpinate și incerti-
tudinile cu privire la date, atunci când s-au întreprins studii/cercetări
pentru caracterizarea stării mediului în situația fără proiect?
24. Metodele folosite au fost corespunzătoare scopului urmărit?
25. Metodele utilizate pentru prezicerea impactului asupra schimbări-
lor climatice au fost descrise? (dacă este relevant)
www.poca.ro 91
P CA
P

sunt necesare
26. Metodele utilizate pentru prezicerea impactului schimbărilor clima-
tice asupra proiectului au fost descrise? (dacă este relevant)
27. Este discutată incertitudinea legată de predicțiile evoluției schimbă-
rilor climatice? (dacă este relevant)
28. A fost luată în considerare evaluarea ciclului de viață al Proiectului
pentru a descrie impactul proiectului asupra schimbărilor climatice?
(dacă este relevant)
29. Există lipsuri importante cu privire la datele care descriu starea exis-
tentă a mediului; sunt explicate mijloacele folosite în timpul evaluă-
rii pentru a suplini aceste lipsuri?
30. Dacă au fost necesare investigații pentru a descrie starea existentă
a mediului, dar ele nu s-au putut efectua, sunt explicate motivele și
sunt indicate propunerile pentru a întreprinde aceste anchete la o
etapă ulterioară?
Ex. :
………..
……………….
3. DESCRIEREA POSIBILELOR EFECTE SEMNIFICATIVE ALE PROIECTULUI INCLUSIV A CELOR TRANSFRONTIERĂ

Nr. Întrebarea Relevanța Tratata Ce informații su-
crt. Da / Nu adecvat? plimentare sunt
necesare
Domeniul efectelor
1. Este descris procesul prin care s-a definit domeniul studiului de im-
pact? (vezi Ghidul pentru definirea domeniului)
2. Este evident faptul că definirea domeniului a fost abordată în mod
sistematic?
3. Este evident că s-a efectuat o consultare riguroasă la definirea do-
meniului?
4. Sunt prezentate comentariile și punctele de vedere rezultate în
urma consultărilor?
Prognoza efectelor directe
5. Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare directe
asupra folosinței terenului, populației și proprietății?
asupra aspectelor geologice și caracteristicilor solului?

P CA
P

necesare
asupra biodiversității, inclusiv florei și faunei precum și habitatelor?
(dacă este relevant, sunt făcute referiri la siturile Natura 2000?)
asupra hidrologiei și calității apei?
asupra folosirii mediului acvatic? (dacă este relevant, sunt făcute
referiri la Planul de management bazinal aferent?)
10. Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare direc-
te asupra calității aerului? (dacă este relevant sunt făcute referiri la
Planurile de calitate a aerului?)
asupra climei?
12. Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare direc-
te asupra mediului acustic (zgomot și vibrații)? (dacă este relevant,
sunt făcute referiri la hărțile de zgomot?)
13. Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele primare directe ale
radiației termice, luminoase, și ale altor forme de radiație electro-
magnetică?
14. Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele primare directe asu-
pra bunurilor materiale și epuizarea resurselor naturale neregenera-
bile (combustibili fosili, minereuri)?
15. Sunt descrise efectele primare directe asupra așezărilor sau peisaje-
lor de importanță culturală?
16. Sunt descrise și ilustrate, dacă este cazul, efectele primare directe
asupra calității peisajului natural și asupra punctelor cu priveliște
deosebită?
17. Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele primare directe asu-
pra demografiei, condițiilor socio-economice din zonă?
18. Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele secundare cauzate
de efectele primare asupra oricăror aspecte ale mediului? (ex. efec-
te asupra faunei, florei sau habitatelor cauzate de poluarea solului,
aerului sau apei și de zgomot, efecte asupra folosințelor de apă ca-
uzate de modificările în hidrologia sau calitatea apei, efecte asupra
vestigiilor arheologice cauzate de desecarea solului)
19. Prognozarea efectelor secundare, temporare, pe termen scurt, per-
manente, pe termen lung, accidentale, indirecte și cumulative
20. Sunt descrise efectele temporare/pe termen scurt produse în timpul
construcției sau în timpul unor faze limitate ale funcționării proiec-
tului sau în timpul dezafectării?
21. Sunt descrise efectele permanente asupra mediului cauzate de con-
strucția, funcționarea sau dezafectarea proiectului?
www.poca.ro 93
P CA
P

necesare
22. Sunt descrise efectele pe termen lung asupra mediului provocate
de funcționarea proiectului pe durata de viață sau provocate de
creșterea gradului de poluare, inclusiv GES, asupra mediului în zona
studiată?
23. Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele care pot apărea din
accidente, evenimente neobișnuite sau expunerea proiectului la
dezastre naturale sau antropice?
24. Sunt descrise efectele asupra mediului provocate de activitățile au-
xiliare? (activitățile auxiliare fac parte din proiect dar în mod obișnu-
it sunt localizate la distanță față de proiectul principal; ex. construc-
ția rutelor de acces și infrastructurii, traficul, extragerea agregatelor
sau materiei prime, generarea și alimentarea cu energie electrică,
depozitarea efluenților și deșeurilor)
25. Sunt descrise efectele indirecte asupra mediului provocate de dez-
voltarea firească a zonei? (dezvoltare firească înseamnă proiecte
suplimentare, care nu fac parte din proiectul principal, stimulate să
apară prin implementarea proiectului; ex. pentru furnizarea de măr-
furi noi sau servicii necesare proiectului, găzduirea noii populații sau
afaceri stimulate de proiect)
26. Sunt descrise efectele asupra mediului produse de proiect care se
cumulează cu cele ale altor proiecte existente sau planificate în
zonă?
27. Sunt identificate în mod corespunzător extinderea geografică, dura-
ta, frecvența, reversibilitatea și probabilitatea apariției fiecărui efect?
Prognozarea efectelor asupra sănătății populației și aspecte ale dezvoltării durabile
28. Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele primare și secundare
asupra sănătății și bunăstării populației? (ex. efecte asupra sănătății
provocate de emiterea de substanțe toxice în mediu, riscuri asupra
sănătății provenind din pericole majore asociate cu proiectul, efecte
cauzate prin schimbarea vectorilor boală, schimbări în condițiile de
viață, efecte asupra grupurilor vulnerabile
29. Este discutat, după caz, impactul asupra problemelor cum ar fi bi-
odiversitatea, mediul marin, schimbări climatice globale, utilizarea
resurselor naturale și riscurile de dezastre?
Evaluarea importanței efectelor
30. Semnificația sau importanța fiecăruia dintre efectele prognozate
este discutată în raport cu conformarea la cerințele legale și cu nu-
mărul, importanța și sensibilitatea populației, resurselor sau altor
receptori afectați?
31. Evaluarea efectelor s-a realizat prin compararea cu cerințele stan-
dardelor și normativelor naționale sau/și ale recomandărilor inter-
naționale?
32. Efectele pozitive asupra mediului sunt descrise la fel de bine ca și
cele negative?

P CA
P

necesare
Metode de evaluare a impactului
33. Sunt descrise metodele folosite pentru prevederea efectelor și sunt
discutate în totalitate motivele pentru alegerea lor, dificultățile în-
tâmpinate și incertitudinile asupra rezultatelor obținute?
34. Dacă există incertitudine în ce privește detaliile precise ale proiectu-
lui și impactul său asupra mediului, sunt descrise prognozele pentru
cea mai nefavorabilă situație?
35. Dacă au fost dificultăți în prelucrarea datelor necesare în prognoza-
rea și evaluarea efectelor, sunt discutate aceste dificultăți și implica-
țiile lor asupra rezultatelor?
36. Este descrisă clar baza de evaluare a semnificației și importanței im-
pactului?
37. Este descris impactul rezidual (rămas după ce s-au întreprins toate
măsurile de limitare a efectelor)?
38. Nivelul de tratare al fiecărui efect este corespunzător importan-
ței sale pentru luarea deciziei de emitere a acordului de mediu?
Comentariile din studiu sunt focalizate pe problemele cheie și sunt
evitate informațiile irelevante sau inutile?
39. S-a acordat o atenție corespunzătoare celor mai severe efecte ne-
gative ale proiectului și mai puțină atenție efectelor mai puțin im-
portante?
Este descris, după caz, posibilul impact transfrontieră al proiectului?
Au fost luate în considerare, în vederea evitării dublei evaluări, re-
zultatele disponibile ale altor evaluări relevante în temeiul legislației
comunitare sau naționale în pregătirea RIM? Dacă da, cum a fost fă-
cut acest lucru?
……………….
4. ALTERNATIVELE CONSIDERATE
Nr. Întrebarea Relevanța Tratata adec- Ce informații
crt. Da/Nu vat? suplimentare
sunt necesare
1. Au fost examinate și evaluate diferitele Alternative sugerate în tim-
pul stabilirii domeniului evaluării și, dacă nu, a fost furnizată o jus-
tificare?
2. Titularii și experții care pregătesc RIM, au identificat și evaluat al-
ternative suplimentare (altele decât cele sugerate în timpul definirii
domeniului evaluării)?
www.poca.ro 95
P CA
P
4. ALTERNATIVELE CONSIDERATE
crt. Da/Nu vat? suplimentare
sunt necesare
3. Este descris procesul prin care a fost dezvoltat proiectul și sunt lua-
te în considerare alternativele din timpul acestui proces? (vezi tipu-
rile de variante din Ghidul pentru etapa de definire a domeniului)
4. Au fost descrise Alternativele la designul proiectului în timpul aces-
tui proces? (pentru asistență, a se vedea și instrucțiunile privind ti-
purile de alternative care ar putea fi relevante în ghidul privind eta-
pa de stabilire a domeniului evaluării)
5. Au fost descrise Alternativele la tehnologia proiectului în timpul
acestui proces? (pentru asistență, a se vedea și instrucțiunile privind
tipurile de alternative care ar putea fi relevante în ghidul privind
etapa de stabilire a domeniului evaluării)
6. Au fost descrise Alternativele la locația proiectului în timpul acestui
proces? (pentru asistență, a se vedea și instrucțiunile privind tipurile
de alternative care ar putea fi relevante în ghidul privind etapa de
stabilire a domeniului evaluării)
7. Au fost descrise Alternativele la mărimea proiectului în timpul aces-
tui proces? (pentru asistență, a se vedea și instrucțiunile privind ti-
purile de alternative care ar putea fi relevante în ghidul privind eta-
pa de stabilire a domeniului evaluării)
8. Au fost descrise Alternativele la amploarea proiectului în timpul
acestui proces? (pentru asistență, a se vedea și instrucțiunile privind
tipurile de alternative care ar putea fi relevante în ghidul privind
etapa de stabilire a domeniului evaluării)
9. Este descris scenariul de bază sau scenariul “Fără proiect”
10. Alternativele sunt realiste? Sunt ele alternative veritabile pentru
proiect? (îndeplinesc obiectivele proiectului?)
11. Sunt explicate principalele motive ale alegerii proiectului propus,
inclusive toate motivele din punct de vedere al protecției mediului?
12. Sunt comparate principalele efecte asupra mediului produse de
proiect cu cele ale alternativelor studiate?
13. În evaluarea alternativelor sunt luate în considerare și măsurile de
reducere?
Alte întrebări cu privire la alternative:
5. DESCRIEREA MASURILOR DE REDUCERE A EFECTELOR

crt. Da/Nu adecvat? plimentare sunt
necesare
1. Acolo unde sunt efecte adverse semnificative asupra oricărui factor
de mediu, este discutată posibilitatea reducerii acestor efectelor?

P CA
P
5. DESCRIEREA MASURILOR DE REDUCERE A EFECTELOR

crt. Da/Nu adecvat? plimentare sunt
necesare
2. Sunt descrise clar toate măsurile pe care titularul propune să le im-
plementeze pentru a reduce efectele adverse și sunt explicate clar
efectele acestor măsuri asupra mărimii și semnificației impactului?
3. Au fost descrise eventualele efecte negative ale strategiei de atenu-
are propuse?
4. Dacă efectul măsurilor de reducere asupra mărimii și semnificației
impactului este incert, este explicat acest lucru?
5. Este clar faptul că titularul s-a angajat să implementeze măsurile de
reducere propuse sau, dimpotrivă, este clar că aceste măsuri de re-
ducere sunt doar sugestii și recomandări?
6. Măsurile de atenuare acoperă atât etapele de construcție cât și cele
operaționale ale Proiectului?
7. Sunt explicate motivele titularului pentru alegerea măsurilor de re-
ducere propuse?
8. Sunt definite clar responsabilitățile pentru implementarea acestor
măsuri, inclusiv fondurile necesare?
9. Acolo unde nu se pot aplica măsurile de reducere a efectelor nega-
tive semnificative sau dacă titularul nu a propus nici un fel de redu-
cere, este explicat clar acest lucru?
10. Este evident faptul că echipa de evaluare a impactului și titularul
proiectului au luat în considerare toate variantele posibile de evita-
re, reducere sau compensare a impactului inclusiv prin variante de
amplasamente, variante de proiectare, metode și procese, epurarea
efluenților finali, schimbări în planurile de implementare și practici-
le manageriale etc.?
Alte întrebări
Se completează de către autoritatea competentă pentru protecția
mediului ..............
………………….
…………………
6. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE

sunt necesare
1. În cazul în care se așteaptă efecte negative asupra oricărui aspect
al mediului, a fost discutat potențialul de monitorizare al acestor
efecte?
2. Măsurile pe care dezvoltatorul le propune pentru a le monitoriza
sunt descrise clar și au obiectivul clar explicat?
www.poca.ro 97
P CA
P
6. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE

sunt necesare
3. Este clar dacă titularul a făcut un angajament ferm pentru punerea
în aplicare a programului de monitorizare propus sau că măsurile
de monitorizare nu sunt doar sugestii sau recomandări?
4. Au fost explicate motivele titularului pentru alegerea programului
de monitorizare propus?
5. Au fost clar definite responsabilitățile pentru implementarea moni-
torizării, inclusiv rolurile, responsabilitățile și resursele?
6. În cazul în care monitorizarea efectelor adverse nu este posibilă sau
dacă titularul a ales să nu propună măsuri de monitorizare, au fost
explicate în mod clar motivele pentru aceasta?
7. Este evident că experții care elaborează RIM și titularul au luat în
considerare întreaga gamă posibilă de măsuri de monitorizare, in-
clusiv măsuri de monitorizare care să acopere toate cerințele lega-
le de mediu existente, măsuri de monitorizare care derivă din altă
legislație și pentru care trebuie evitată duplicarea, monitorizarea
măsurilor de atenuare (asigurarea efectelor semnificative așteptate
sunt atenuate conform planificării), măsuri de monitorizare capabi-
le să identifice efecte importante neprevăzute?
8. Au fost propuse măsuri pentru monitorizarea și gestionarea impac-
turilor reziduale?
Alte întrebări
Se completează de către autoritatea competentă pentru protecția
mediului ..............
………………….
…………………
7. CALITATEA RIM
crt. Da/NU vat? suplimentare
sunt necesare
Calitatea prezentării
1. Studiul de impact/evaluarea impactului asupra mediului se prezin-
tă în unul sau mai multe documente clar definite?
2. Documentul este organizat logic și este structurat clar astfel încât
cititorul să poată localiza informația cu ușurință?
3. Exista un cuprins la începutul fiecărui document?
4. Există o descriere clară a procesului de evaluare?
5. Prezentarea este comprehensivă dar concisă, evitându-se datele și
informațiile irelevante?

P CA
P
7. CALITATEA RIM
crt. Da/NU vat? suplimentare
sunt necesare
6. Prezentarea face uz efectiv de tabele, figuri, hărți, fotografii și alte
tipuri de materiale grafice?
7. Prezentarea folosește anexe pentru a prezenta în detaliu datele care
nu sunt esențiale în înțelegerea textului principal?
8. Analizele și concluziile sunt susținute adecvat cu date și dovezi?
9. Sursele datelor sunt menționate corect?
10. Este folosită o terminologie adecvată și consecventă pe tot parcur-
sul documentului?
11. Raportul este un document unitar? De la o secțiune la alta, se fac
trimiteri utile pentru cel care citește?
12. Prezentarea este corectă în mod demonstrabil și, pe cât posibil, im-
parțială și obiectivă?
Rezumat fără caracter tehnic
13. Studiul de impact include un rezumat fără caracter tehnic?
14. Rezumatul furnizează o descriere concisă dar comprehensivă a pro-
iectului, a mediului, a efectelor proiectului asupra mediului și a pro-
punerilor de reducere ale acestora?
15. Rezumatul subliniază orice incertitudini semnificative despre pro-
iect și efectele sale asupra mediului?
16. Rezumatul se referă la procesul de reglementare pentru proiect și la
rolul evaluării impactului în acest proces?
17. Rezumatul include prezentarea generală a modului de abordare în
evaluarea impactului?
18. Rezumatul este scris într-un limbaj fără caracter tehnic, evitându-se
termenii tehnici, datele detaliate și prezentările cu caracter științi-
fic?
19. Poate fi ușor de înțeles pentru public?
Experți și expertiză
20. Competența experților, responsabili de pregătirea RIM, este indica-
tă sau explicată în alt mod în RIM?
21. Titularul a respectat cerințele și practicile legale naționale și locale
pentru selectarea experților responsabili cu pregătirea RIM?
Alte întrebări privind calitatea prezentării
5.2.3. Liste de control pentru verificarea calității sunt prezentate în Ghidul metodologic privind evaluarea
studiului EA adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiecte-
lor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar din
Listele de control pentru verificarea calității studiului EA 13.01.2010 și sunt redate în continuare.
www.poca.ro 99
P CA
P
Cantitatea de informație necesară pentru a acoperi fiecare Fiecare criteriu primește câte un calificativ de la A la D și la
etapă a evaluărilor, pentru diferite proiecte și pentru diferite sfârșitul fiecărei secțiuni cu criterii, secțiunea, în ansamblul
tipuri de habitat, va fi inevitabil diferită. Analiza trebuie să ei, primește un calificativ general. Acesta rezultă din înca-
reflecte acest lucru. Este evident că uneori este nevoie de drările individuale făcute conform fiecăruia dintre criterii.
foarte puțină informație pentru anumite proiecte, în anu- Cu toate acestea, calificativul general este posibil să nu
mite amplasamente, ca să se poată emite concluzii obiec- reflecte numărul cel mai mare de calificative individuale
tive, iar alteori se cere o cantitate mai mare de informație. atribuite fiecărei secțiuni, tot așa cum câteva dintre crite-
Pentru a reflecta aceste cerințe diferite de informare, abor- rii nu pot fi considerate ca fiind de importanță mai mare în
darea pentru analiza calității trebuie să fie proporțională cu anumite circumstanțe ale unui caz decât în ale altora. Astfel,
nivelul de informație cerut. Analiza trebuie să fie ceva mai în timp ce, de exemplu, în secțiunea 1 din Lista de control
elaborată și să permită judecăți conforme cu cantitatea de pentru analiza calității studiului de evaluare adecvată, 7 din
informație. 9 criterii sunt cotate cu calificative de categoria A, faptul că
nu există detalii de mărime, scară etc. ale unui proiect sau
Calificativele de calitate care trebuie să fie atribuite pentru plan poate conduce la ideea că întreaga secțiune este de
fiecare criteriu de analiză sunt următoarele: categoria D. La sfârșitul listei de control există o prezenta-
QQA = informația furnizată este completă fără nicio omisiu- re sintetică care permite acordarea unui calificativ general
ne semnificativă, iar concluziile pot fi acceptate ca fiind pentru calitatea tuturor evaluărilor care au fost efectuate.
rezonabile și obiective;
QQB = informația furnizată nu este completă, însă, în circum- Lista de control este utilizată de autoritățile competente
stanțele anumitor cazuri particulare, concluziile pot fi ac- pentru protecția mediului. Secțiunile acestei liste vor fi com-
ceptate ca fiind rezonabile și obiective; pletate în funcție de parcurgerea etapelor evaluării adecva-
QQC = informația furnizată nu este completă; există omisiuni te. Pentru un proiect supus evaluării adecvate pentru care
semnificative și va fi necesar să se caute o clarificare asu- nu a fost necesară parcurgerea etapei de analiză a soluțiilor
pra anumitor aspecte înainte ca concluziile elaborate să alternative sau etapa de analiză a măsurilor compensato-
poată fi acceptate ca rezonabile și obiective; rii, respectivele secțiuni din Lista de control pentru analiza
QQD = informația furnizată este complet inadecvată și nu se calității studiului de evaluare adecvată nu se vor completa.
poate avea nicio încredere în concluziile evidențiate.
Tabelul 17 Listă de control pentru verificarea calității studiului de evaluare adecvată
Nr. Întrebarea Calificativ Comentarii

crt. (A /B/ C/ D)
1. Obiectivele proiectului
1. Scopurile/Obiectivele proiectului au fost integral explicate?

2. Au fost furnizate planuri, diagrame și hărți prin care se identifică locația exactă
a proiectului?
3. Există informații în documentație despre dimensiunea, scara, suprafața și utili-
zarea/gradul de acoperire a terenului de către proiect?
4. Documentația oferă detalii privind modificările fizice ce decurg din proiect (din
excavare, consolidare, dragare etc.) și care vor avea loc pe durata diferitelor
etape de implementare a proiectului?
5. Sunt descrise resurse naturale necesare pentru construcție/ funcționare și
dezafectare ale PP (resursele de apă, materialele de construcție și prezența
umană)?
6. Resursele naturale necesare pentru implementarea proiectului vor fi utilizate
din cadrul ariei naturale protejate?
7. Prezintă eșalonarea perioadei de implementare a proiectului: durata construc-
ției, funcționării, dezafectării proiectului etc.?
8. Prezintă activitățile care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectu-
lui?
P CA
P

crt. (A /B/ C/ D)
9. Prezintă modalitățile de eliminare a deșeurilor care rezultă sau alte reziduuri
(inclusiv cantități) și modul lor de evacuare/eliminare?
10. Descrie serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (relocări de con-
ducte, rețele electrice etc., locația lor și modalitatea de construcție)?
11. Criterii suplimentare, după caz
12. Calificativ general, secțiunea 1
Efecte cumulative Calificativ Comentarii
(A /B/ C/ D)
13. Au fost identificate toate proiecte care pot avea, singure sau în combinație cu
alte proiecte, impact negativ semnificativ asupra siturilor Natura 2000?
14. Au fost stabilite limitele în interiorul cărora se va face analiza efectelor cumu-
late?
15. A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate în considerație efectele
cumulative?
16. Au fost identificate căile posibile de cumulare a impacturilor?
Descrierea sitului Natura 2000 Calificativ Comentarii

(A /B/ C/ D)
19. Prezintă date privind aria naturală de importanță comunitară: suprafața, struc-
tura peisajului, tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate prin implemen-
tarea PP, factorilor biotici și abiotici cu rol în menținerea pe termen lung a spe-
ciilor și habitatelor de importanță comunitară?
20. Prezintă date privind distribuția speciilor și/sau habitatelor de importanță co-
munitară care pot fi afectate de implementarea proiectului?
21. Prezintă date privind funcțiile ecologice ale speciilor și habitatelor afectate și
relația acestora cu ariile naturale protejate de importanță comunitară înveci-
nate?
22. Descrie tipul de habitat, oferind informații privind mărimea și locația acestuia,
speciile caracteristice?
23. Prezintă informații privind statutul favorabil de conservare a speciilor și/sau ha-
bitatelor de interes comunitar?
24. Prezintă date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate:
- evoluția numerică a populației în cadrul ariei naturale protejate de importan-
ță comunitară;
- mărimea populației (numărul de exemplare, perechi, colonii etc. estimativ al
populației la fiecare specie posibil afectată de implementarea proiectului), cât
și procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea pro-
iectului;
- date privind faptul că numărul populației de specii afectate nu va fi redus prin
implementarea proiectului;
- suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea spe-
ciei pe termen lung?
www.poca.ro 101
P CA
P

crt. (A /B/ C/ D)
25. Prezintă obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de importanță co-
munitară, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management sau regula-
mente de funcționare?
26. Identifică starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de importanță
comunitară, inclusiv evoluții/schimbări care se pot produce în viitor?
27. Prezintă măsurile de conservare planificate care au potențialul de a influența
statutul ariei naturale protejate de importanță comunitară în viitor?
28. Descrie metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informațiilor pri-
vind speciile și habitatele de importanță comunitară afectate?
29. Precizează organizațiile/instituțiile/specialiști implicate/implicați în obținerea
informațiilor privind speciile și habitatele de importanță comunitară afectate
de implementarea PP, inclusiv detalii despre acestea/aceștia (experiență, acti-
vitatea în domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.)?
Încadrarea în procedura de evaluare Calificativ Comentarii
(A /B/ C/ D)
32. Dacă au fost identificate impacturi potențiale semnificative, acestea au fost clar
explicate?
33. Au fost evidențiate metodologiile utilizate în procesul de încadrare?
34. Se evidențiază clar în documentație că a fost luată în considerare posibilitatea
impacturilor cumulate ale altor proiecte?
Evaluarea impactului Calificativ Comentarii

(A /B/ C/ D)
37. Metodele de evaluare și predicție sunt clar explicate, iar sursele de informație
specificate sunt pe deplin justificate?
38. Efectele proiectului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate
sunt în totalitate explicate?
39. Orice pierdere din suprafața ariei naturale protejate sau reducerea efectivelor
populației speciei este cuantificată și evaluată sub raportul impactului asupra
obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate și asupra habitatelor și
speciilor?
40. Impacturi probabile asupra ariei naturale protejate datorită perturbării, de-
gradării, fragmentării și modificărilor chimice etc. sunt pe deplin evaluate și
explicate?
41. A fost identificat și evaluat impactul asupra integrității ariei naturale protejate
de importanță comunitară, ținându-se cont de structura, funcțiile ecologice și
obiectivele de conservare, precum și de vulnerabilitatea acestora la modificări?
42. A fost identificat și evaluat impactul direct și indirect?
P CA
P

crt. (A /B/ C/ D)
43. A fost identificat și analizat impactul pe termen scurt sau lung?
44. A fost identificat și evaluat impactul din faza de construcție, de operare și de
dezafectare?
45. Au fost identificate PP care pot provoca, în combinație cu alte PP, impact cumu-
lativ asupra ariei naturale protejate de importanță comunitară?
46. A fost evaluat impactul cumulativ?
47. Au fost stabilite limitele în interiorul cărora vor fi identificate impacturile cu-
mulative?
48. A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate în considerare impactu-
rile cumulative?
49. Au fost identificate căile posibile de cumulare a impacturilor?
50. Au fost analizați indicatorii-cheie cuantificabili pe baza cărora a fost evaluată
semnificația impactului?
Măsuri de reducere a impactului Calificativ Comentarii

(A /B/ C/ D)
53. Se evidențiază clar că măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt,
mediu și lung prin mecanisme legislative și financiare?
54. A fost evaluat impactul cauzat de proiect, fără a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului?
55. A fost evaluat impactul rezidual cauzat de proiect după implementarea măsu-
rilor de reducere a impactului?
56. A fost evaluat impactul cumulativ cauzat de proiect, fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului?
57. A fost evaluat impactul cumulativ rezidual cauzat de proiect, după implemen-
tarea măsurilor de reducere a impactului?
58. Au fost identificate și descrise măsurile de reducere a impactului?
59. Există calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impac-
tului?
60. Este specificată persoana juridică sau fizică responsabilă de implementarea
măsurilor de reducere a impactului?
61. Criterii suplimentare, dacă este nevoie
Soluții alternative Calificativ Comentarii

(A /B/ C/ D)
63. Au fost identificate toate soluțiile alternative fezabile?
64. A fost evaluată integral în mod distinct fiecare soluție alternativă identificată?
www.poca.ro 103
P CA
P

crt. (A /B/ C/ D)
65. Alternativele identificate au fost revizuite și evaluate?
66. Analiza și evaluarea alternativelor de implementare a proiectului s-au făcut lu-
ându-se în considerare structura, funcțiile, obiectivele de conservare și statutul
ariei naturale protejate de importanță comunitară?
67. 5Dintre soluțiile alternative evaluate, alternativa propusă pentru aprobare este
cea care afectează cel mai puțin habitatele, speciile și integritatea ariei naturale
protejate de importanță comunitară?
68. Orice constatare care avansează ideea că nu există soluții alternative este pe
deplin explicată și justificată?
Motive imperative de interes public major Calificativ Comentarii

(A /B/ C/ D)
71. Există motive imperative de interes public major, inclusiv cele de natură socială
și economică, care să justifice implementarea proiectului într-o variantă care
nu reduce semnificativ impactul?
72. Motivele care au stat la baza implementării proiectului conform art. 28 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu mo-
dificările și completările ulterioare, au fost pe deplin explicate și argumentate?
Măsuri compensatorii Calificativ Comentarii

(A /B/ C/ D)
75. Este explicată natura măsurilor compensatorii în detaliu?
76. Măsurile compensatorii au fost în întregime evaluate în ceea ce privește capa-
citatea lor de a asigura coerența rețelei ecologice Natura 2000?
77. Măsurile compensatorii sunt fezabile din punct de vedere financiar și tehnic?
78. Reiese din studiu responsabilitatea implementării măsurilor compensatorii?
79. Măsurile compensatorii constituie obiectul unui plan de implementare care
include în mod explicit obiectivele și regimul de monitoring și management?
80. Se specifică că, în cazul în care în cadrul activității de monitorizare a implemen-
tării măsurilor compensatorii apar elemente noi care nu au fost luate în calcul
inițial, vor fi întreprinse acțiuni care să remedieze aceste aspecte?
83. Calificativul general al calității studiului de evaluare
P CA
P
6. Anexe
Anexa I. Identificarea aspectelor necesar a fi incluse în evaluarea impactului asupra mediului din cerințele documentelor
relevante. Analiza OM 863/2002 și identificarea diferențelor față de prevederile Directivei 2014/52/UE.
Anexa II. Integrarea schimbărilor climatice în evaluarea impactului asupra mediului.
Anexa III. Procedură pentru aplicarea art. 4.7 al Directivei 2000/60/EC – Directiva cadru apă.
Anexa IV. Integrarea biodiversității în evaluarea impactului asupra mediului.
www.poca.ro 105
P CA
P
ANEXA I IDENTIFICAREA ASPECTELOR NECESAR A FI INCLUSE ÎN

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI DIN CERINȚELE
DOCUMENTELOR RELEVANTE. Analiza OM 863/2002 și
identificarea diferențelor față de prevederile Directivei
2014/52/UE
I.1 CONCLUZII ANALIZĂ DOCUMENTE de evaluare sporite, conducând la rezultate mai utile și efici-
RELEVANTE PENTRU EIM ente (Articolul 2(3), Directiva EIM, revizuită).
QQDirectiva 2000/60/EC - Directiva Cadru privind Apa, Au fost identificate următoarele elemente potențiale pen-
- transpusă prin Legea apelor nr. 107/1996 cu mo- tru sinergii și asigurare a conformității evaluărilor solicitate
dificările aduse prin următoarele acte: HG 83/1997; în cadrul EIM și Articolului 4(7):
HG 948/1999; L 192/2001; OUG 107/2002; L 310/2004; QQEvaluarea dacă proiectul poate conduce la deteriorarea
L 112/2006; OUG 12/2007; OUG 130/2007; stării/potențialului unui corp de apă sau a unui element
OUG 3/2010; OUG 64/2011; OUG 71/2011; de calitate relevant (DCA Articolul 4(7)). Această evaluare
OUG 69/2013; L 187/2012; L 153/2014; L 196/2015; poate face parte din evaluarea factorului apă (EIA Artico-
HG 570/2016; OUG 94/2016; OUG 78/2017. lul 3);
Directiva EIM urmărește să se asigure că proiectele care pot QQColectarea coordonată/comună de date pentru evaluări-
avea un efect semnificativ asupra mediului sunt evaluate în le relevante;

mod adecvat înainte să fie aprobate. Înainte să se ia vreo QQDefinirea măsurilor de atenuare pentru reducerea efecte-
decizie care să permită conținuarea unui asemenea proiect, lor adverse;

trebuie identificate și evaluate posibilele impacturi pe care QQEvaluarea componentei specifice a proiectului pentru op-
proiectul le poate avea asupra mediului (atât din construi- țiuni de mediu mai bune în conformitate cu Articolul 4(7)
rea, operarea cât și din demolarea lui). DCA și Articolul 5(1) EIM ;
QQ· Sinergiile în materie de consultare înainte de aprobarea
Este obligatorie o evaluare pentru proiectele enumerate în unui proiect utilizând procesul EIM pentru consultarea
Anexa I a Directivei, care se consideră că au efecte semnifi- publică în cazul în care un proiect este aprobat în cadrul
cative asupra mediului (de exemplu, baraje și alte instalații unui Plan de management al bazinului hidrografic.
concepute pentru a reține sau stoca permanent apa, acolo
unde o cantitate nouă sau suplimentară de apă reținută de- În acest context este important să se observe că nivelul
pășește 10 milioane de metri cubi (p.15, Anexa I). de detaliere din raportul de mediu solicitat de EIM poate
fi mai mic decât cel care ar fi solicitat de evaluările lega-
Alte proiecte, enumerate în Anexa II a Directivei (de exem- te de Articolul 4(7) din DCA. O EIM nu solicită (dar nici nu
plu, căi navigabile interioare, proiecte care nu sunt incluse împiedică) o evaluare la nivelul elementului de calitate, ci
în Anexa I, lucrările de canalizare și atenuare a inundațiilor, mai degrabă posibilul impact semnificativ al proiectului 75
proiecte de dezvoltare urbană, etc.) nu sunt supuse în mod Vezi pagina 11 și 12 din PCI Guidance: http://ec.europa.eu/
automat unei proceduri EIM. Statele Membre pot decidede environment/eia/pdf/PCI_guidance.pdf 52 asupra apei în
la caz la caz sau în baza limitelor sau criteriilor (de exemplu, general (Articolul 3 EIM). Acest lucru se poate explica prin
dimensiunea), localizarea (mai ales zone ecologice sensi- faptul că o EIM evaluează efectele unui proiect asupra me-
bile) și impact potențial (suprafața afectată, durată) dacă diului în timp ce o evaluare tip Articolul 4(7) se adresează
aceste proiecte pot avea efecte de mediu semnificative și efectelor asupra unui corp de apă.
dacă trebuie să se supună procedurii EIM. Procesul de de-
terminare dacă proiectele din Anexa II pot avea efecte sem- Cu alte cuvinte, efectuarea unei EIM nu garantează în-
nificative asupra mediului și prin urmare pot fi supuse unei deplinirea Articolului 4(7), ci poate contribui la aceasta
evaluări se numește încadrare în conformitate cu Directiva dacă evaluările sunt puse în concordanță. În cazurile în
EIM. Investigația aceasta nu este obligatorie însă este ac- care un proiect este supus unei EIM, conform bunei prac-
ceptată ca bună practică. tici aceasta poate fi efectuată în strânsă coordonare cu
Evaluarea de Aplicabilitate de la Articolul 4(7) pe parcursul
Legislația UE poate uneori să solicite mai multe evaluări colectării de date și a încadrarii. Procedând în acest mod,
pentru un singur proiect. Fiecare evaluare este concepută Statele Membre pot stabili la nivel național o procedură/
pentru a maximiza protecția mediului pe o anumită com- abordare EIM investigând toate cerințele Articolului
ponentă. Totuși, multiplele solicitări statutorii/legale și eva- 4(7) în cazul în care vor fi evaluate toate proiectele ce
luări paralele pot conduce la discrepanțe, întârzieri, dublare pot deteriora apa sau împiedica atingerea obiectivelor
și incertitudini administrative. Directiva EIM oferă proceduri de mediu în ceea ce privește apa. Acest lucru se poate
P CA
P
face de asemenea și dacă proiectele se situează în afara pot genera emisii şi poluare”. Prin comparație, prin prisma
incidenței Anexelor I și II. Integrarea lor oferă posibilitatea Directivei EIM, deși aceasta nu le menționează explicit, in-
să se adopte o nouă abordare pentru a optimiza sinergiile stalațiile mobile se consideră ca fiind acoperite de preve-
comune și a minimiza conflictele dintre ele. derile acesteia atâta vreme cât sunt temporare. În situația
în care instalațiile temporare au caracteristicile (și impacturi
Avand in vedere considerentele de mai sus, se propune asociate) asociate cu cele ale proiectelor incluse în Anexele
modificarea OM 863/2002 în sensul includerii obligati- I și II ale Directivei EIM, acestea trebuie să se supună pre-
vității ca, etapa de încadrare să se deruleze în paralel cu vederilor acesteia. Anexa II (13), paragraful al 2lea, în mod
procedura de emitere a avizului de gospodărire a ape- explicit, include proiectele din Anexa I considerate exclusiv
lor de către Administrația Națională Apele Române sau pentru /sau în principal, pentru dezvoltarea și testarea a noi
Administrația Bazinală direct implicată, reprezentantul metode sau produse și să nu fie folosite pentru mai mult de
acesteia în CAT având rolul de a informa Autoritatea de doi ani. Instalațiile mobile trebuie să fie considerate pentru
mediu competentă asupra concluziilor și măsurilor ce se scopul Directivei EIM, printre altele, în special referitor la
impun, astfel incât, în elaborarea RIM, titularul și experții locatie, astfel încât un proiect ce include o instalație mobi-
competenți implicați să aibă la dispoziție toate informați- lă care poate fi mutată oriunde, necesitatea pentru fiecare
ile necesare. locație a evaluării impactului asupra mediului va fi luată în
considerare.
În cazul în care categoriile de proiecte din Directiva EIM
QQDirectiva 2010/75/UE privind emisiile industriale se suprapun cu categoriile de activități din Anexa I la DEI,
transpusă prin Legea nr. 278/2013 acestea vor fi interpretate prin referire la scopul și schema
Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale transpusă generală de reguli ale Directivei EIM. Statele Membre au
prin Legea nr. 278/2013 are ca scop prevenirea şi controlul libertatea de a utiliza pragurile stabilite de Anexa I la DEI
integrat al poluării rezultate din activităţile industriale, sta- în contextul Directivei EIM , atât timp cât acestea acționea-
bilind condiţiile pentru prevenirea sau, în cazul în care nu ză în limita stabilită în Articolul 2(1) al Directivei EIM. Acest
este posibil, pentru reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, pre- lucru necesită ca proiectele să fie supuse evaluării impac-
cum şi pentru prevenirea generării deşeurilor, astfel încât să tului în cazul în care este posibil, printre altele, prin însăși
se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat natura, amploarea sau amplasarea acestora, să aibă efecte
în întregul său. semnificative asupra mediului. În acest sens, se va face re-
ferire la astfel de situații în propunerea de revizuire a
Ordinului 863/2002, inclusiv a listelor de control ( a se
Directiva EIM și Directiva privind Emisiile Industriale (DEI) vedea cap.6.3 din Anexa VI). În revizuirea documentelor
se referă uneori la același tip de activități. Cu toate acestea, menționate se va avea în vedere și propunerea de Lege
este important să fim conștienți de diferențele ce există în- privind evaualarea impactului asupra mediului pentru
tre obiectivul, scopul, sistemele de clasificare și pragurile proiecte, aflată la data elaborării prezentului document
celor două directive. în procedura legislativă.
DEI stabilește reguli privind prevenirea și controlul integrat QQDirectiva 2008/50/CEE privind calitatea aerului încon-
al poluării ce rezultă din activitățile industriale. Stabilește de jurător și un aer mai curat pentru Europa transpusă
asemenea reguli destinate prevenirii sau, în cazul în care nu prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului încon-
este posibil, reducerii emisiilor din aer, apă și sol și preveni- jurător
rii producerii de deșeuri pentru a atinge un nivel ridicat de Poluarea aerului a fost una din principalele probleme la
protecție a mediului ca întreg (Articolul 1 al DEI). nivel European încă din anii ’70. Politica Uniunii Europene
pentru calitatea aerului are drept scop dezvoltarea și imple-
În ceea ce privește partea sa, obiectivul Directivei EIM este mentarea instrumentelor celor mai adecvate instrumente/
de a identifica, descrie și evalua în mod adecvat, în lumina metode pentru îmbunătățirea calității aerului. Principalele
fiecărui caz individual, efectele directe și indirecte ale pro- instrumente sunt reprezentate de o serie de Directive care
iectului asupra ființelor umane, faunei și florei; solului, apei, stabilesc standarde pentru calitatea aerului înconjurator
aerului, climatului și cadrului natural; bunurilor materiale și pentru a oferi protecție împotriva concentrațiilor excesive
patrimoniului cultural; și interacțiunii dintre toți acești fac- de poluanți, pe baza ultimelor cercetari asupra efectelor ca-
tori (Articolul 3 al Directivei EIM ). uzate de poluarea aerului asupra sănătății umane.
Primul instrument major a fost Directiva Cadru pentru
Instalaţie, în sensul DEI și a legii 278/2013 înseamnă “o uni- Calitatea Aerului 96/62/EC și Directivele fiice, care stabilesc
tate tehnică staţionară, în care se desfăşoară una sau mai standard pentru o serie de poluanti, inclusiv pentru ozon,
multe activităţi prevăzute în anexa nr. 1 sau în anexa nr. 7 particule în suspensie (PM 10) și dioxid de azot (NO2), apli-
partea 1, precum şi orice alte activităţi direct asociate des- cabile până in anul 2004. Ca parte a Strategiei Tematice pen-
făşurate pe acelaşi amplasament, care au o conexiune teh- tru Poluarea Aerului din 2005, Comisia a propus consolida-
nică cu activităţile prevăzute în anexele respective şi care rea Directivei Cadru și a celor trei prime Directive fiice într-o
www.poca.ro 107
P CA
P
singură Directivă pentru Calitatea Aerului Înconjurator , recomandăm includerea în cadrul listelor de control a unui
adoptată ca Directiva 2008/50/EC și stabilirea obiective- paragraf care să facă referire explicită la evidențierea în ca-
lor pentru particulele fine în suspensie (PM2.5). Împreună drul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediu-
cu cea de a patra directivă, respectiv Directiva 2007/EC, lui a evaluării stării de calitate a aerului în zona proiectului,
Directiva pentru Calitatea Aerului Înconjurator reprezintă înainte și după implementarea acestuia (a se vedea cap.6.3
cadrul legal actual la nivel European pentru controlul con- din Anexa VI).
centratiilor de poluanți in aer. Controlul emisiilor din surse
mobile, îmbunătățirea calitatii combustibililor și promo- QQDirectiva 92/43 EEC referitoare la conservarea habita-
varea și integrarea cerințelor privind protecția mediului în telor naturale și a florei și faunei sălbatice (Directiva
sectoarele transport și energie sunt parte ale obiectivelor Habitate) și Directiva 2009/147/CE a privind conser-
Directivei. varea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) transpusă
prin OUG nr. 57/2007 adoptată prin Legea nr. 49/2011.
În consecință, prin transpunerea Directivei prin Legea Ghidul pentru integrarea schimbărilor climatice și a
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, prin art. 57 biodiversității în evaluarea impactului asupra mediu-
al.(3),” În zonele în care sunt depăşite valorile-limită privind lui, accesibil la adresa: http://ec.europa.eu/environ-
calitatea aerului înconjurător pentru unul sau mai mulţi po- ment/eia/pdf/EIA%20Guidance.pdf
luanţi, pe baza studiilor de evaluare a impactului asupra Directiva EIM 2011 conține câteva principii care reprezintă
mediului, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia baza pentru considerarea schimbărilor climatice și a biodi-
mediului stabilesc, după caz, pentru aceşti poluanţi valori- versității în cadrul procedurii privind evaluarea impactului
limită de emisie mai restrictive decât valorile stabilite de asupra mediului pentru proiecte, deși nu se referă la acestea
legislaţia în vigoare specifică activităţii desfăşurate.” Astfel, in mod explicit (a se vedea tabelul de mai jos):
Tabel nr. 1. Referințe directe și indirecte la schimbări climatice și biodiversitate în cadrul Directivei EIM 2011
Problematica Referințe Directivă ( directe) Referințe Directivă ( indirecte)

Schimbări climatice Clima și factorii climatici și interacțiile Directiva face referire la principiul precauției și nece-
acestora cu alti factori trebuie evalu- sitatea pentru acțiuni preventive și realizarea evaluării
ate în cadrul procedurii EIM (Art. 3 si impactului asupra mediului în context transfrontieră
Anexa IV(3)). •Proiectele referitoare la transportul, stcaptura si sto-
carea dioxidului de carbon sunt incluse în Anexele I
și II
Biodiversitate ‘Fauna și flora’ și interacțiile acestora cu Paragraful 14 din preambul subliniază valoarea eco-
alți factori trebuie evaluate în cadrul sistemelor și subliniaza necesitatea luarii acestora în
procedurii EIM (Art. 3 și Anexa IV(3)). considerare când efectele unui proiect asupra mediu-
• Referinte la Directiva Habitate și lui sunt evaluate
Directiva Pasari se fac în Anexa III(2) • Anexa III (criteriilee pentru incadrare) se refera la ca-
(V)). pacitatea de egenerare a resurselor natural și la capa-
citatea de absorbție a resurselor naturale
Directiva 2014/52/EU întărește prevederile legate de schim- relevante pentru adaptare, dacă proiectul ia în considerare
bări climatice și biodiversitate. riscurile asociate schimbărilor climatice”.
Referitor la schimbări climatice introduce referințe clare la Directiva 2014/52/UE introduce referiri clare la biodiversita-
schimbări ale climei și gazele cu efect de seră. De aseme- te și speciile și habitatele protejate prin Directiva Habitate
nea, introducere o descriere clară a chestiunilor legate de și Directiva Păsări. Introduce noi elemente de biodiversitate
schimbări climatice ce trebuie luate în considerare in eta- care să fie luate in considerare în cadrul etapei de încadrare
pa de încadrare pentru proiectele din Anexa II – “impactul pentru proiectele din Anexa II – calitatea și cantitatea po-
proiectului asupra schimbarilor climatice ( emisii de gaze cu pulatiilor, degradarea și fragmentarea ecosistemelor. De
efect de seră, inclusiv din utilizarea terenului, schimbarea asemenea, raportul privind evaluarea impactului asupra
destinației terenului și silvicultură)”, contribuția proiectului mediului va trebui să acopere și biodiversitatea și serviciile
la o mai bună rezistență și impactul schimbărilor climati- ecosistemice pe care aceasta le oferă.
ce asupra proiectului ( ex. Dacă proiectul este afectat de
schimbările climatice). Mai mult, impune introducerea pro- Directiva 2014/52/EU introduce obligativitatea includerii în
blematicii schimbărilor climatice în cadrul raportului pentru evaluare a managementului riscului în caz de dezastre, în
evaluarea impactului de mediu – “emisii gaze cu efect de principal in Art. 3 si Anexele III si IV.
seră, inclusiv din utilizarea terenului, schimbarea destinației Art. 6(3) al Directivei Habitate cere realizarea evaluarii adec-
terenului și silvicultură, potențialul de atenuare, impacturi vate când orice proiect, singur sau în combinație cu alte
P CA
P
planuri și proiecte, poate avea un efect semnificativ asupra le din UE în ceea ce priveşte clasificarea substanţelor
siturilor Natura 2000 ( Arie Speciala de Protectie – SPA sub chimice. În anul 2008, Consiliul şi Parlamentul European
Directiva Păsări sau Arie Specială de Conservare – SCI – sub au adoptat un Regulament (CE) No 1272/2008 privind
Directiva Habitate). Există deci o legatură clară cu procedu- clasificarea, etichetarea şi ambalarea (CLP) a substan-
ra de evaluarea a impactului asupra mediului, dar EIM aco- ţelor şi a amestecurilor (denumite anterior preparate),
peră o mai mare zonă, atâta vreme cât trebuie să considere care aliniază legislaţia UE anterioară, cu GHS (Sistemul
întreaga biodiversitate și nu numai impactul asupra siturilor Global Armonizat de Clasificare şi Etichetare a Produselor
Natura 2000. Funcție de natura și scara proiectului și a situri- Chimice). La rândul său, acest Regulament a declanșat
lor posibil a fi afectate de proiect, evaluarea impactului asu- necesitatea de a adapta Directiva 96/82/CE SevesoII, de-
pra mediului și evaluarea adecvată se pot derula concomi- oarece domeniul său de aplicare se bazează pe clasifica-
tent, în alte cazuri date și informații din evaluarea adecvată rea substanţelor chimice ale fostelor Directive care vor fi
pot fi utilizate in cadrul procedurii EIM și invers. abrogate prin Regulamentul CLP până în iunie 2015.;
-- Un mai bun acces al cetăţenilor la informaţii cu privire la
Astfel, se recomandă ca EIM si EA să se deruleze conco- riscurile care rezultă din activităţile companiilor din apro-
mitent, iar concluziile evaluării adecvate să fie preluate pierea lor, precum și felul cum trebuie să se comporte în
în cadrul Raportului privind evaluarea impactului asu- cazul unui accident;
pra mediului. Aspectele privind includerea schimbărilor -- Norme (reguli) mai eficiente privind participarea publi-
climatice și a biodiversității în cadrul procedurii de evalu- cului interesat, în proiecte de planificare a amenajărilor
are a impactului de mediu sunt tratate pe larg în ghid. teritoriale aferente amplasamentelor tip Seveso;
Listele de control sunt și ele adaptate în consecință. -- Accesul la justiţie al cetăţenilor cărora nu li s-a acordat
acces la informaţiile adecvat sau participare;
QQ Directiva 2008/98/EC privind deşeurile şi de abrogare -- Standarde mai stricte pentru inspecţiile amplasamen-
a anumitor directive, transpusă prin Legea 211/2011 telor pentru a asigura implementarea mai eficientă a
privind regimul deșeurilor normelor de securitate.
Directiva 2008/98/EC privind deşeurile şi de abrogare a
anumitor directive, transpusă prin Legea 211/2011 privind QQ Documente strategice în sectorul schimbărilor clima-
regimul deșeurilor, introduce o ierarhizare în cinci pași a de- tice în România
șeurilor, cu prevenirea generării deșeurilor pe primul l0 loc Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice
urmată de pregătirea deșeurilor pentru reutilizare, reciclare, (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului desfăşurat la
valorificare, inclusiv valorificarea energiei și depozitarea de- Rio de Janeiro, în 1992 (The Earth Summit) reprezintă un
șeurilor pe ultimul loc. Noua legislație permite incineratoa- instrument fundamental pentru gestionarea acestei pro-
relor de deșeuri municipale să fie clasificate ca operațiuni blematici. Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a
de recuperare deoarece contribuie la generarea de energie ONU privind schimbările climatice constituie, totodată, un
de înaltă eficiență astfel promovând utilizarea deșeurilor pas important în abordarea internaţională a fenomenului
pentru producerea de energie în incineratoare pentru de- schimbărilor climatice. Ca măsură de aliniere, în iulie 2013,
șeuri municipale eficiente energetic și incurajează inovațiile Guvernul României a adoptat Decizia nr. 529/2013 privind
în incinerarea deșeurilor. În acest context este important Strategia Națională în Schimbări Climatice (2013-2020),
să se rețină că „valorificare” inseamnă orice operaţiune care care stabilește obiectivele post-Kyoto, țintele și acțiunile a
are drept rezultat principal faptul că deşeurile servesc unui două componente principale, respectiv reducerea concen-
scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utiliza- trației gazelor cu efect de seră și adaptarea la schimbările
te într-un anumit scop sau faptul că deşeurile sunt pregăti- climatice. Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a
te pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi implicat în mod responsabil în efortul internațional în ve-
ori în economie în general (pct. 24 din Anexa 1 la Legea derea reducerii impactului global al schimbărilor climatice.
211/2001). Lista operațiunilor de valorificare, neexhaustivă, Astfel, prin Hotărârea nr. 739/2016 a fost aprobată Strategia
în Anexa 3 la Lege definește R1 ca operațiune de valorificare naţională privind schimbările climatice şi creşterea econo-
ințeleasă fiind ca „întrebuinţarea în principal drept combus- mică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada
tibil sau ca altă sursă de energie”. 2016-2020 (CRESC) şi Planul naţional de acţiune pentru
implementarea strategiei naţionale privind schimbările cli-
QQDirectiva 2012/18/UE privind controlul accidentelor ma- matice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de
jore produse de substanţe periculoase (SEVESO III) tran- carbon pentru perioada 2016-2020 (PNASC), în vigare de la
spusă în legislația românească prin Legea nr. 59/2016 20.10.2016.
privind controlul asupra pericolelor de accident major
în care sunt implicate substanțe periculoase În ceea ce privește reducerea impactului schimbărilor cli-
matice, factorul determinant îl constituie politicile de înde-
Principalele modificări aduse de așa-numita Directivă plinire a țintei de la orizontul anului 2030 privind reducerea
Seveso III sunt: cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nive-
-- Actualizări tehnice pentru a ţine seamă de modificări- lurile din 1990 și o îmbunătățire cu 27% a eficienței
www.poca.ro 109
P CA
P
energetice, ambele în conformitate cu obligațiile României (Sursa: http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/fi-

faţă de Uniunea Europeană. În ceea ce privește componen- les/2015-12-11_Declaratie_titular.pdf )
ta de adaptare, România trebuie să răspundă impacturilor
semnificative ale schimbărilor climatice pe care deja le re- I.2 Analiza OM 863/2002 și propuneri de
simte și care vor crește în viitor. revizuire în baza Directivei 2014/52/UE și a
legislației relevante
Obligațiile României în calitate de stat membru al UE
includ participarea la mecanismul de limitare și comerci- Tabelul comparativ între OM 863/2002 privind aprobarea
alizare al UE sau la Schema de comercializare a certificatelor ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-ca-
de emisii de gaze cu efect de seră (ETS) pentru toate insta- dru de evaluare a impactului asupra mediului și Directiva
lațiile mari consumatoare de energie. Unitățile și operatorii 2014/52/UE cu evidențierea aspectelor asemănătoare și di-
mai mici din sectoarele cu consum mai mic de energie au ca ferite ale conținutul raportului privind evaluarea impactu-
obiective reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 19 lui asupra mediului, precum și cu un set de concluzii/ reco-
% în 2020 față de nivelul aferent anului 2005. De asemenea, mandări care se vor reflecta în modul de adaptare a listelor
România s-a angajat să crească ponderea energiei din surse de control, precum și in conținuțul propriu zis al ghidului
regenerabile în consumul de energie de la 18 % în 2005 la general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactu-
24 % până în 2020. lui asupra mediului este prezentat in continuare.
Tabel 2– Tabel comparativ OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedu-
rii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și Directiva 2014/52/UE
ORDIN nr. 863 din 26 Aspecte asemănătoare Aspecte diferite Concluzii și recomandări
septembrie 2002 privind cu conținutul cu conținutul
aprobarea ghidurilor Raportului privind Raportului privind
metodologice aplicabile evaluarea impactului evaluarea impactului
etapelor procedurii-cadru de asupra mediului asupra mediului
evaluare a impactului asupra în conformitate cu în conformitate cu
mediului Directiva 2014/52/UE Directiva 2014/52/UE
Structura raportului la studiul
de evaluare a impactului
asupra mediului
1 Informaţii generale
- informaţii despre titula- Nu sunt specificate în Sunt informații necesare ce se
rul proiectului: numele şi mod expres incadreaza in fapt in descrie-
adresa companiei titula- rea generală
rului, numele, telefonul şi
faxul persoanei de contact;
- informaţii despre autorul Pentru a garanta inte- Se va înlocui sintagma “autor
atestat al studiului de eva- gralitatea și calitatea atestat” cu “expert competent”.
luare a impactului asupra rapoartelor de evaluare Propunem urmatoarea defini-
mediului şi al raportului a impactului asupra me- ție pentru „experti competen-
la acest studiu: numele şi diului titularul proiectu- ti”: Persoane fizice și juridice
adresa (persoanei fizice lui se asigură că raportul care au dreptul de a elabora,
sau juridice), numele, tele- de evaluare a impactului potrivit legii, rapoartele din ca-
fonul şi faxul persoanei de asupra mediului este drul procedurii de evaluare a
contact; pregătit de autori ates- impactului asupra mediului și
tați care se înscriu în Registrul nați-
onal al elaboratorilor de studii
pentru protectia mediului
- denumirea proiectului; nu specifică in mod ex- Sunt informații necesare ce se
pres încadrează în fapt in descrie-
rea generală
P CA
P
asupra mediului
- descrierea proiectului OM 863/2002 prevede
şi descrierea etapelor in conținutul Raportului
acestuia (construcţie, o descriere a caracteris-
funcţionare, demontare/ ticilor fizice ale întregu-
dezafectare/ închidere/ lui proiect, inclusiv, dacă
postînchidere); este cazul, a lucrărilor de
demolare necesare.
1. - durata etapei de funcţi- OM 863/2002 prevede în OM 863/2002 nu pre-
onare; conținutul Raportului o vede în conținutul
descriere a principalelor Raportului descrierea
caracteristici ale etapei naturii și cantitatii ma-
de funcționare a pro- terialelor și resursele na-
iectului (în special, orice turale utilizate (inclusiv
proces de producție), de apa, terenurile, solul și
- informaţii privind pro- exemplu, necesarul de biodiversitatea);
ducţia care se va realiza şi energie și energia utili-
resursele folosite în scopul zată, natura și cantitatea
producerii energiei nece- materialelor
sare asigurării producţiei
informaţii despre materi-
ile prime, substanţele sau
preparatele chimice
informaţii despre polu- OM 863/2002 face refe- OM 863/2002 nu uti- Se propune reformulare con-
anţii fizici şi biologici care rire la descrierea polu- lizează termenii actu- formă cu Directiva: o estimare,
afectează mediul, generaţi anților generati de catre ali respectiv deșeuri în funcție de tip și cantitate, a
de activitatea propusă - proiect și a unor tipuri și emisii preconizate a deșeurilor și emisiilor preco-
unde prin tipul poluării se de poluare in particular proiectului pe parcursul nizate (de exemplu, poluarea
înţelege: zgomot, radiaţie etapelor de construire si apei, aerului, solului și subso-
electromagnetică, radiaţie funcționare. lului, zgomot, vibrații, lumină,
ionizantă, poluare bio- căldură, radiații etc.), precum și
logică (microorganisme, cantitățile și tipurile de deșeuri
viruşi); produse pe parcursul etapelor
- alte tipuri de poluare de construire și funcționare.
fizică sau biologică;
www.poca.ro 111
P CA
P
asupra mediului
descrierea principalelor OM 863/2002 include OM 863/2002 nu face Se propune explicit introduce-
alternative studiate de descrierea principalelor referire la alternativa *0* rea și a descrierii alternativei
titularul proiectului şi in- alter native studiate de fara proiect “0” - fără proiect și coroborarea
dicarea motivelor alegerii titularul proiectului, si cu cap.5, în sensul ca la cap.1
uneia dintre ele; pentru fie- indicarea motivelor alese va prezenta rezumatul
care alternativă: informaţii gerii uneia dintre ele. analizei de la cap 5. -Analiza
despre utilizarea curentă alternativelor din cuprinsul
a terenului, infrastructura Raportului EIM
existentă, valori naturale,
istorice, culturale, arheolo-
gice, arii naturale proteja-
te/zone protejate, zone de
protecţie sanitară etc
- localizarea geografică şi o descriere a amplasa-
administrativă a amplasamentului proiectului
mentelor pentru alternati-
vele la proiect;
OM 863/2002 nu face Se recomandă introducerea
referire la prezentarea unui nou paragraf: descrierea
în cadrul alternativelor aspectelor relevante ale stării
al scenariului de bază și actuale a mediului (scenariul
al efectelor nerealizarii de bază) și o descriere scur-
proiectului tă a evoluției sale probabile
în cazul în care proiectul nu
este implementat, în măsura
în care schimbările naturale
față de scenariul de bază pot
fi evaluate prin depunerea de
eforturi rezonabile, pe baza
informațiilor privind mediul și
a cunoștințelor științifice dis-
ponibile.
- informaţii despre docu- răspunde la cerința Se recomandă păstrarea aces-
mentele/reglementările Directivei privind cu- tei cerințe
existente privind planifica- mularea cu alte proiecte
rea/amenajarea teritorială existente și/sau aproba-
în zona amplasamentului te
proiectului;
- informaţii despre mo- Se recomandă păstrarea acestei
dalităţile propuse pentru cerințe
conectare la infrastructura
existentă.
P CA
P
asupra mediului
2 Procese tehnologice corespunde cerințelor Se recomandă coroborarea cu
art.5 al 1 (a) capitolul privind alternativele
2.1. Procese tehnologice de
producţie:
- descrierea proceselor
tehnologice propuse, a
tehnicilor şi echipamen-
telor necesare; alternative
avute în vedere;
valorile limită atinse prin
tehnicile propuse de titu-
lar şi prin cele mai bune
tehnici disponibile
2.2. Activităţi de dezafectare corespunde cerințelor Se recomandă păstrarea aces-
art.1 (a) din Anexa II lA a tei cerințe și completarea cu:
Directivei indicarea operatorului/opera-
Echipamentele, instala- torilor care va proceda la pre-
ţiile, utilajele, clădirile ce luarea, transportul și stocarea/
urmează a fi dezafectate: eliminarea substanțelor iden-
descriere; substanţe con- tificate
ţinute/stocate (inclusiv
azbest şi PCB); tehnologia
de dezafectare aferentă;
măsuri, echipamente şi
condiţii de protecţie.
3 Deşeuri corespunde cerințelor nu specifică tratarea Se va reformula:
art.1 (d) din Anexa IV a acestui subiect atât pen- Generarea deşeurilor, mana-
Directivei tru etapa de construc- gementul deşeurilor, elimina-
tie, cat si pentru cea de rea şi reciclarea deşeurilor pe
funcționare parcursul etapelor de constru-
Generarea deşeurilor, ma- ire și funcționare
nagementul deşeurilor,
eliminarea şi reciclarea
deşeurilor. Aceste aspecte
se tratează în conformita-
te cu prevederile legale în
vigoare.
www.poca.ro 113
P CA
P
asupra mediului
4 corespunde parțial art. 5 nu include schimbările Se recomandă restructurarea,
Impactul potenţial, in- din Anexa IV climatice, riscurile pen- astfei încât sa fie acoperiti
clusiv cel transfrontieră, tru sănătatea umană, toti factorii mentionati la art
asupra componentelor pentru patrimoniul cul- 3 al (1): populația, sănătatea
mediului şi măsuri de re- tural sau pentru mediu umană, biodiversitatea (de
ducere a acestora: (de exemplu, din cauza exemplu, fauna și flora), tere-
unor accidente sau dez- nurile (de exemplu, ocuparea
astre) terenurilor), solul (de exemplu,
materia organică, eroziunea,
tasarea, impermeabilizarea),
apa (de exemplu, schimbările
Descrierea şi analiza im- hidromorfologice, cantitatea
pactului potenţial datorat și calitatea), aerul, clima (de
atât perioadei de con- exemplu, emisiile de gaze cu
strucţie, cât şi perioadei de efect de seră, impacturile re-
funcţionare a proiectului. levante pentru adaptare), bu-
După caz, se descrie şi se nurile materiale, patrimoniul
analizează impactul po- cultural, inclusiv aspectele ar-
tenţial datorat şi perioade- hitecturale și cele arheologice,
lor de închidere a activită- și peisajul. Functie de rezulta-
ţii, refacere a mediului şi tul analizei de la pct.1 privind
postînchidere. estimarea, în funcție de tip și
cantitate, a deșeurilor și emi-
siilor preconizate, se mai pot
analiza si alți factori de mediu
cum ar fi zgomot si vibratii, lu-
mina, caldura, radiatii, etc.
P CA
P
asupra mediului
Se analizează orice impact OM 863/2002 nu aco- se va include și efectul pe ter-
semnificativ (direct, indi- peră efectul pe termen men scurt, mediu și lung
rect, cumulativ, perma- scurt, mediu și lung
nent, temporar, reversibil,
ireversibil, pozitiv sau ne-
gativ), cu indicarea meto-
delor de prognozare a im-
pactului şi de evaluare.
Se recomandă exprimarea
cantitativă în ceea ce pri-
veşte mărimea impactului
pozitiv sau negativ asupra
mediului natural sau an-
tropic.
Descrierea şi analiza măsu-
rilor de prevenire/evitare,
reducere sau eliminare a
impactului negativ. Aceste
măsuri se stabilesc pentru
fiecare componentă de
mediu.
Descrierea şi analiza im-
pactului transfrontieră.
4.1. Apa: este unul din factorii de absența menționării re- Pentru proiectele care au lega-
mediu necesar a fi anali- alizării unei proceduri tură directă cu corpurile de apă
zați conf. art 5 al (b) din coordonate și a evaluării de suprafață și /sau subterane,
Anexa IV de aplicabilitate a preve- se recomandă ca procedura
derilor art. 4(7) din DCA EIM să se deruleze de la înce-
pentru a vedea dacă put în paralel cu procedura de
proiectul propus poate emitere a avizului de gospodă-
conduce la o deteriorare rire a apelor, derulată de către
sau poate afecta capaci- ANAR și/sau Administratiile
tatea corpului de apă de Bazinale de apă, astfel încât
a atinge starea/potenția- in cadrul Raportului de mediu
lul bun să se regăsească concluziile și
măsurile impuse prin avizul de
gospodărire a apelor. Analiza
impactului se va realiza la
nivelul corpului de apa posi-
bil a fi afectat si raportand-o
la obiectivele stabilite pri n
Planurile de management la
nivel de bazin hidrografic si
Plan urile de management al
riscului la inundatii.
www.poca.ro 115
P CA
P
asupra mediului
4.2. este unul din factorii de
Aerul mediu necesar a fi anali-
zați conf. art 5 al (b) din
Anexa IV
4.3. Solul: este unul din factorii de Se propune unificarea celor
mediu necesar a fi anali- doua componente sub denu-
zați conf. art 5 al (b) din mirea * Sol si Subsol*. In sub-
Anexa IV capitolul sol vor fi prezentate
4.4. Geologia subsolului: nu este specificat ca fac- si aspectele care tin de ocupa-
tor de mediu necesar a fi rea terenului si impactul pro-
analizați conf. art 5 al (b) iectului asupra acestui aspect,
din Anexa IV corelat cu cele prezentate in
acest sens la pct.1. Informațiile
privind geologia subsolului
vor fi preluate din studiile de
specialitate, respectiv studiile
hidrologice și/sau cele hidro-
geologice realizate pentru
proiect în fazele inițiale de stu-
diu ale amplasamentului și se
va corela cu pct.4.1. apa.
4.5. Biodiversitatea: este unul din factorii de Pentru proiectele care pot
mediu necesar a fi anali- avea impact semnificativ asu-
zați conf. art 5 al (b) din pra biodiversitații se recoman-
Anexa IV dă derularea procedurii de
evaluare adecvată în paralel
cu procedura EIM , astfel în-
cât Raportul EIM să includă și
concluziile EA. De asemenea,
procedura de obținere a avizu-
lui din partea administratorilor
sau ANANP este recomanda-
bil să se desfășoare în paralel
cu procedura EIM astfel încât
Raportul EIM să includă con-
cluziile și măsurile impuse prin
acestea.
4.6. Peisajul: este unul din factorii de
mediu necesar a fi anali-
Anexa IV
4.7. Mediul social şi econo- nu este specificat ca fac- propunem înlocuirea sintag-
mic: tor de mediu necesar a fi mei *Mediu social și econo-
analizați conf. art 5 al (b) mic* cu sintagma *Populație
din Anexa IV și sănătate umană*
P CA
P
asupra mediului
4.8. Condiţii culturale şi etni- necesită reformulare propunem înlocuirea sin-
ce, patrimoniul cultural: tagmei *Condiții culturale și
etnice, patrimoniu cultural*
cu *Patrimoniu cultural*
care va include și aspectele
arhitecturale și arheologice.
În acest sesn se vor consulta
planurile urbanistice genera-
le, zonale si de detaliu, Lista
Monumentelor Istorice anexa
la Ordinul Ministrului culturii
nr 2828/2015, pentru modi-
ficarea anexei nr.1 la Ordinul
ministrului culturii și cultelor
nr 2314/2004 privind apro-
barea Listei monumentelor
istorice, actualizată și a Listei
Monumentelor Istorice dis-
părute; Lista monumentelor
istorice, pe județe, este dispo-
nibilă pe site-ul Ministerului
Culturii: www.cultura.ro/lis-
ta-monumentelor-istorice
4.9. Bunuri materiale factorul de mediu recomandăm Introducerea
*Bunuri materiale* nu factorului de mediu *Bunuri
este specificat in OM materiale*, în special cu pro-
863/2002 ca factor de iectele amplasate în zone de
mediu necesar a fi ana- risc sau al căror impact asu-
lizat conf. art 5 al (b) din pra bunurilor materiale din
Anexa IV zona de amplasare a proiec-
tului poate fi semnificativ. În
acest caz, se recomandă ca
procedura EIM să se deruleze
concomitent cu procedura de
evaluare a riscului proiectului
asupra mediului, astfel încât
în cadrul Raportului EIM să se
includă concluziile și măsurile
din Raportul de Securitate,
www.poca.ro 117
P CA
P
asupra mediului
4.10 Schimbări climatice factorul de mediu recomandăm introduce-
*Schimbări climatice* rea factorului de mediu *
nu este specificat în OM Schimbări climatice*. In cadrul
863/2002 ca factor de acestui capitol se va face ana-
mediu necesar a fi analiza naturii și amplorii emisii-
lizat conf. art 5 al (b) dinlor de gaze cu efect de seră și
Anexa IV vulnerabilitatea proiectului la
schimbările climatice se vor,
respectiv analiza impacturile
relevante pentru adaptare. (a
se vedea cap. 3 din prezentul
document)
4.11 Zgomot și vibratii/caldu- acești factori de mediu Funcție de natura proiectului se
ra/lumina/radiații nu sunt specificați în OM decide din etapa inițială, care
863/2002 ca factori de din aceștia vor fi analizați
mediu necesar a fi anali-
Anexa IV
5 Analiza alternativelor a se vedea mai sus, la a se vedea mai sus, la a se vedea mai sus, la pct.1
pct.1 pct.1
6 Monitorizarea corespunde cerințelor
art.7 din Anexa IV
7 Situaţii de risc: corespunde cerințelor
art.8 din Anexa IV
8 Descrierea dificultăţilor corespunde cerințelor
art.6 din Anexa IV
9 Rezumat fără caracter corespunde cerințelor
tehnic art.5 al 1 (e)
10 Documente anexate nu este specificat
11 Referințe art.10 din Anexa IV se recomandă includerea
explicită a unui capirol nou,
Referințe, care să includă sur-
sele utilizate pentru descrierile
și evaluările incluse în raport
P CA
P
Ca parte a evaluării impactului asupra mediului, titularul inițiatorul proiectului, care sunt relevante pentru pro-
trebuie să pregătească și să prezinte un Raport de evalu- iect și caracteristicile sale specifice, și o expunere a prin-
are a impactului asupra mediului (denumit în continuare cipalelor motive care stau la baza alegerii sale, ținând
RIM). Acesta este prima etapă a procesului EIM, astfel cum seama de efectele proiectului asupra mediului;
se menționează la articolul 1 alineatul (2) litera (g), care e. un rezumat netehnic al informațiilor menționate la lite-
definește procesul EIM. Acest ghid este conceput pentru a rele (a)-(d); și
sprijini utilizatorii să pregătească și să finalizeze RIM la stan- f. orice alte informații suplimentare specificate în anexa
dardele prevăzute de directivă. RIM trebuie să includă infor- IV relevante în funcție de caracteristicile specifice ale
mațiile necesare autorității competente pentru a ajunge la unui anumit proiect sau tip de proiect și de aspectele
o concluzie justificată în procesul de evaluare a impactului de mediu care ar putea fi afectate.
asupra mediului. Multe dintre cerințele și dispozițiile direc- […] raportul de evaluare a impactului asupra mediului
tivei EIM au scopul este de a asigura că RIM este de o calitate […] include informații care pot fi solicitate în mod rezo-
suficientă pentru a servi în mod eficient acestui scop. nabil în scopul stabilirii unei concluzii motivate privind
efectele semnificative ale proiectului asupra mediului,
Articolul 5 din Directiva EIM stabilește ce trebuie inclus în ținând seama de actualele cunoștințe și metode de eva-
RIM și cum trebuie să se asigure că este de o calitate sufici- luare. Pentru a se evita suprapunerea evaluărilor, iniția-
entă și completă. În caseta de mai jos se prezintă un extras torul proiectului ține seama, la realizarea raportului de
din textul articolului. evaluare a impactului asupra mediului, de rezultatele
altor evaluări relevante efectuate în temeiul dreptului
Caseta 1: Directiva 2011/92/EU amendată prin Uniunii sau al dreptului național.
Directiva 2014/52/EU
Articolul 5(3)
Articolul 5(1) (3) Pentru a garanta integralitatea și calitatea rapoartelor
„(1) În cazul în care o evaluare a impactului asupra me- de evaluare a impactului asupra mediului:
diului este necesară, inițiatorul proiectului elaborează și g. (a) inițiatorul proiectului se asigură că raportul de eva-
prezintă un raport privind evaluarea impactului asupra luare a impactului asupra mediului este pregătit de ex-
mediului. Informațiile care trebuie furnizate de inițiato- perți competenți;
rul proiectului cuprind cel puțin: h. (b) autoritatea competentă se asigură că dispune de
a. descriere a proiectului, cuprinzând informații referitoa- cunoștințe suficiente sau că are acces la acestea, dacă
re la amplasarea, concepția, dimensiunea și alte carac- este necesar, pentru a examina raportul de evaluare a
teristici relevante ale acestuia; impactului asupra mediului; și
b. descriere a eventualelor efecte semnificative ale proiec- i. (c) după caz, în conformitate cu anexa IV, autoritatea
tului asupra mediului; competentă solicită inițiatorului proiectului informații
c. descriere a caracteristicilor proiectului și/sau a măsuri- suplimentare relevante în mod direct pentru stabilirea
lor vizate pentru evitarea, prevenirea sau reducerea și, concluziei motivate privind efectele semnificative ale
dacă este posibil, compensarea efectelor negative sem- proiectului asupra mediului.”
nificative asupra mediului; 25.4.2014 RO Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene L 124/9 Actualizarea legislației menționată în OM 863/2002 este
d. descriere a alternativelor rezonabile examinate de prezentată în continuare.
Tabel 3 Actualizarea legislației menționată în OM 863/2002
Nr.crt Legislația/ghiduri prezentate in Observații Legislatia/ghiduri actualizata/

cadrul OM 863/2002 legislatie necesar a fi luata in
considerare
1. Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 abrogată HOTĂRÂRE Nr. 445 din 8 aprilie 2009
privind stabilirea procedurii-cadru de privind evaluarea impactului anumi-
evaluare a impactului asupra mediu- tor proiecte publice şi private asupra
lui şi pentru aprobarea listei proiecte- mediului, cu modificările ulterioare
lor publice sau private supuse acestei
proceduri
www.poca.ro 119
P CA
P

considerare
2. Hotărârii Guvernului nr. 17/2001 abrogată HOTĂRÂRE nr. 19 din 12 ianuarie
pentru organizarea şi funcţiona- 2017privind organizarea și funcțio-
rea Ministerului Apelor şi Protecţiei narea Ministerului Mediului și pentru
Mediului, cu modificările şi comple- modificarea unor acte normative
tările ulterioare
3. Ghidul metodologic corespondent, Urmare amendării Directivei Prin Contractul cadru Nr. ENV.F.1/
realizat de un grup de experţi, la ce- 2011/92/EU prin Directiva FRA/2014/0063, implementat pentru
rerea Comisiei Europene - Direcţia 2014/52/EU, Comisia Europeană Comisia Europeana de catre COWI
generală de mediu. decide necesitatea actualiza- A/S and Milieu Ltd, au fost elaborate
rii si revizuirii celor trei ghiduri în anul 2017, următoarele trei ghi-
referitoare la etapele evaluarii duri:
impactului de mediu, respectiv: -- Ghid pentru realizarea Raportului
incadrare, definire a domeniului pentru Evaluarea Impactului asu-
si analiza calitatii raportului astfel pra mediului
încât acestea sa reflecte atât mo- -- Ghid pentru etapa de încadrare
dificările legislative, cât și situația -- Ghid pentru etapa de definire a
actuală a bunelor practici. domeniului
Documentele sunt disponibile la
adresa web:
http://ec.europa.eu/environment/
eia/eia-support.htm
4. Legea protecţiei mediului nr. În vigoare de la 30 decem- Ordonanța de urgență 195/2005, cu
137/1995, republicată brie 1995 până la 28 ianuarie modificările și completările ulterioare
2006, fiind abrogatî și înlocu-
itî prin Ordonanță de urgență
195/2005
5. Ordinul ministrului apelor, pădurilor Abrogat prin Hotărârea de Hotărârea de Guvern Nr. 1076 din 8
şi protecţiei mediului nr. 125/1996 Guvern Nr. 1076 din 8 iulie 2004 iulie 2004 privind stabilirea procedu-
pentru aprobarea Procedurii de re- rii de realizare a evaluării de mediu
glementare a activităţilor economice pentru planuri şi programe
şi sociale cu impact asupra mediului,
cu modificările ulterioare
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Abrogată A se vedea pct.4
nr. 91/2002 pentru modificarea şi
completarea Legii protecţiei mediu-
lui nr. 137/1995
7. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Modificată prin OUG 49/2016 OUG nr. 49/2016 pentru modificarea
Planului de amenajare a teritoriului Legii nr. 5/2000 privind aprobarea
naţional - Secţiunea a III-a - zone pro- Planului de amenajare a teritoriului
tejate. naţional — Secţiunea a III-a — zone
protejate, aprobata prin Legea nr.
60/2017
P CA
P

considerare
8. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului În vigoare de la 04 decem- Ordonanța de urgență 57/2007, cu
nr. 236/2000 privind regimul ariilor brie 2000 până la 28 iunie modificările și completările ulterioare
naturale protejate, conservarea ha- 2007, fiind abrogat și înlocu-
bitatelor naturale, a florei şi a faunei it prin Ordonanță de urgență
sălbatice, aprobată prin Legea nr. 57/2007
462/2001 prin care se stabileşte ca-
drul legislativ necesar dezvoltării re-
ţelei Natura 2000 în România.
9. Ordinul ministrului apelor şi protec- În vigoare de la 30 ianuarie 2003 Ordinul nr. 135/2010 privind aproba-
ţiei mediului nr. 860/2002 privind până la 26 aprilie 2010, fiind ab- rea Metodologiei de aplicare a evalu-
Procedura de evaluare a impactului rogat prin Ordin 135/2010. ării impactului asupra mediului pen-
asupra mediului şi de emitere a acor- tru proiecte publice și private
dului de mediu
10. Ordinul ministrului agriculturii, ali- În vigoare de la 11 aprilie 1996 Hotărârea nr. 1076/2004 privind sta-
mentaţiei şi pădurilor nr. 125/1996 până la 02 decembrie 2004, fiind bilirea procedurii de realizare a eva-
privind Procedura de reglementare abrogat și înlocuit prin Hotărâre luării de mediu pentru planuri și pro-
a activităţilor economice şi sociale cu 1076/2004. grame
impact asupra mediului
11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului În vigoare de la 22 noiembrie Legea nr. 360/2003 privind regimul
nr. 200/2000 privind clasificarea, eti- 2000 până la 06 noiembrie 2008, substanţelor şi preparatelor chimice
chetarea şi ambalarea substanţelor fiind abrogat prin Ordonanță de periculoase, cu modificările și com-
şi preparatelor chimice periculoase, urgență 145/2008. pletările ulterioare
aprobată şi modificată prin Legea nr.
451/2001
12. Hotărârea Guvernului nr. 490/2002 În vigoare de la 28 mai 2002 până HG nr. 539/2016 pentru abrogarea
pentru aprobarea Normelor meto- la 13 decembrie 2008, fiind abro- HG 1408/2008 privind clasificarea,
dologice de aplicare a Ordonanţei de gat și înlocuit prin H.G.1408/2008. ambalarea și etichetarea substan-
urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 Hotărârea nr. 539/2016 pentru țelor periculoase și a HG 937/2010
privind clasificarea, etichetarea şi am- abrogarea Hotărârii Guvernului privind clasificarea, ambalarea și eti-
balarea substanţelor şi preparatelor nr. 1.408/2008 privind clasifi- chetarea la introducerea pe piață a
chimice periculoase. carea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase
substanțelor periculoase și a
Hotărârii Guvernului nr. 937/2010
privind clasificarea, ambalarea
și etichetarea la introducerea pe
piață a preparatelor periculoase
13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului În vigoare de la 12 decembrie Legea nr. 278/2013 privind emisiile
nr. 34/2002 privind prevenirea, redu- 2002 până la 29 noiembrie 2005, industriale, cu modificările și comple-
cerea şi controlul integrat al poluării, fiind abrogat prin Ordonanță de tările ulterioare
aprobată şi modificată prin Legea nr. urgență 152/2005, abrogată și în-
645/2002 locuită prin Legea 278/2013
14. Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 HG 856/2002, cu modificările și com-
privind evidenţa gestiunii deşeurilor pletările ulterioare
şi pentru aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile pericu-
loase
www.poca.ro 121
P CA
P

considerare
15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului In vigoare de la 25 iulie 2001 Legea nr. 211/2011 privind regimul
nr. 78/2000 privind regimul deşeuri- până la 27 noiembrie 2011, fiind deșeurilor republicată, cu modificări-
lor, aprobată cu modificări şi comple- abrogat prin Lege 211/2011, for- le și completările ulterioare
tări prin Legea nr. 426/2001 ma aplicabilă de la 28 noiembrie
2011 până la 27 martie 2014, fi-
ind înlocuită prin republicarea
(r1) din Monitorul Oficial, Partea I
nr. 220 din 28 martie 2014
16. NTPA 002/2002 Modificat de HG nr. 352/2005 HG nr. 352/2005 privind modificarea
și completarea HG nr. 188/2002 pen-
tru aprobarea unor norme privind
condițiile de descărcare în mediul ac-
vatic a apelor uzate
17. NTPA 001/2002 Modificat de HG nr. 352/2005 si HG nr. 352/2005 privind modificarea
HG nr. 210/2007 pentru modifi- și completarea HG nr. 188/2002 pen-
carea și completarea unor acte tru aprobarea unor norme privind
normative care transpun acqu- condițiile de descărcare în mediul ac-
is-ul comunitar în domeniul pro- vatic a apelor uzate
tecției mediului
18. Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 În vigoare de la 10 aprilie 1997 HG nr. 930/2005 pentru aprobarea
pentru aprobarea Normelor speciale până la 01 octombrie 2005, fi- Normelor speciale privind caracterul
privind caracterul şi mărimea zonelor ind abrogat și înlocuit prin HG și mărimea zonelor de protecție sani-
de protecţie sanitară 930/2005. tară și hidrogeologică
19. Legea nr. 310/2004 pentru modifi-
carea şi completarea Legii apelor nr.
107/19967
20. Legea 104/2011 privind calitatea ae-
rului înconjurător
21. OUG nr. 57/2007 adoptată prin Legea
nr. 49/2011
7 STRATEGIA COMUNĂ DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI CADRU APA (2000/60/CE) Ghidul nr. 36 Excepții de la obiectivele de mediu în temeiul
Articolului 4 (7)
P CA
P
ANEXA II INTEGRAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ÎN EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
introducere
fiind considerată factor extern care influențează sistemul
Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care climatic. Principala sursă de energie care controlează clima
presupune o abordare responsabilă, întreprinderea de acţi- terestră este radiația solară.
uni concrete la nivel internaţional, regional, naţional şi local.
Conform Raportului de evaluare cu numarul 58, elaborat
Schimbările climatice se referă la variațiile semnificative de IPCC9 pentru anul 2014, evoluția rapidă a schimbărilor
din punct de vedere statistic ale stării medii a parametrilor climatice din ultimele decenii a cauzat un impact major
climatici sau a variabilității lor observată în cursul timpului, asupra sistemelor naturale și construite din intreaga lume.
fie datorită modificărilor care apar în interiorul sistemului Distribuția impactului cauzat de schimbările climatice evi-
climatic sau al interacțiunilor dintre componentele sale, fie dențiaza riscuri diferite, determinate de vulnerabilitate și
ca rezultat al acțiunii factorilor externi naturali sau rezultați expunere, de factorii non-climatici (caracteristicile geologi-
din activitățile umane. ce ale regiunilor, distribuţia neuniformă a căldurii solare, in-
teracţiunile dintre atmosferă, oceane şi suprafaţa uscatului)
Sistemul climatic are cinci componente principale: atmosfe- și diferențele economico-sociale.
ra, hidrosfera, criosfera, litosfera și biosfera, care interacțio-
nează atât între ele, cât și cu factorii externi, iar procesele Din cauza acestor variaţii regionale, este necesar să se im-
fundamentale care dirijează sistemul climatic sunt încălzi- plementeze o abordare orientată a impactului climei asupra
rea datorată radiației solare de undă scurtă și răcirea dato- lucrărilor proiectate, pentru a evalua expunerea și vulnera-
rată pierderilor în spațiu a radiației terestre și a radiației de bilitatea și a stabili măsurile corecte de adaptare și atenuare
undă lungă. Activitatea umană nu poate fi nici ea neglijată (Figura 1).
Figura 1. Ciclul evaluarii proiectului la efectele schimbărilor climatice
În ultimii ani, Uniunea Europeană a dezvoltat mecanis- celor antropice, evaluând astfel riscurile asociate acestora
me de prevenire și combatere a dezastrelor naturale și a și urmărind reducerea, pe cat posibil, a impactului negativ
8 https://www.ipcc.ch/report/ar5/
9 Intergovernamental panel on Climat Change
www.poca.ro 123
P CA
P
produs asupra societatii. Acțiunile de prevenire trebuie să propuse necesită cunoștințe privind caracteristicile regio-
fie corelate cu acțiunile de pregătire și răspuns la dezastre, nale/locale ale climei prezente și viitoare, precum și evalua-
prin încurajarea unui schimb de informații între nivelurile rea riscurilor asociate.
administrative din interiorul unui stat dar și între statele
membre, pentru a folosi eficient resursele și a evita dubla- Fenomenele extreme legate de variabilitatea și schimbarea
rea eforturilor. climatică stau la originea unor tipuri de dezastre naturale,
cum sunt inundațiile, alunecările de teren, seceta, uragane
Adaptarea la schimbările climatice prin intermediul unui violente, cutremure puternice etc.
management corespunzător al sistemelor proiectelor
Figura 2 Fenomene naturale induse de schimbările climatice

costurile relative, beneficiile, riscurile și efectele secun-
Societatea are trei abordări diferite de răspuns la schimbări-
dare neașteptate ale diferitelor niveluri ale schimbărilor
le climatice: de atenuare, de adaptare și de acceptare a da-
climatice.
unelor climatice inevitabile. Cea mai bună soluție pare a fi o
combinație a acestor abordări. Pentru elaborarea studiilor
privind schimbările climatice este necesar să se prezinte in- În contextul evaluării riscurilor climatice, distincția între
formații cu privire la: necesitățile pe termen lung și scurt pentru a răspunde im-
-- ce acțiuni de atenuare ar putea fi necesare pentru a pro- pactului climei nu este de obicei foarte clară. Variabilitatea
duce un rezultat climatic; climatică este importantă pentru intervalele scurte de timp
-- care va fi potențialul de adaptare; (de obicei, pe scări intra-anuale și inter-anuale), în timp ce
-- ce impact inevitabil s-ar putea să apară pentru o serie de schimbările climatice acționează pe termen lung, dincolo
proiecții ale schimbărilor climatice. Procesul de elaborare de scara decenală.
a politicilor necesită realizarea unui compromis între
1. Factori care provoacă modificări ale climei
Schimbările climatice reprezintă schimbările de climat care Principalii factori ce influenţează schimbările climatice sunt:
sunt atribuite direct sau indirect unei activități omenești -- factori naturali (de ex. Insolaţia– este definită în mete-
care alterează compoziția atmosferei la nivel global și care orologie ca fiind expunerea unui unei zone la radiaţiile
se adaugă variabilității naturale a climatului observat în cur- solare). Schimbările climatice naturale se petrec în peri-
sul unor perioade comparabile. oade de timp foarte lungi, ceea ce permite o adaptare a
speciilor vegetale şi animale la condiţiile climatice noi.
P CA
P
-- factori datorați intervenției umane (factori antropici) – atmosferă, este CO2.

cei mai importanți, deoarece schimbările climatice sunt
foarte rapide şi în consecinţă ameninţă enorm ecosiste- După tipul de efect al gazelor, sunt:
mele caracterizate prin fragilitate. -- gaze cu efect direct de seră: CO2, CH4, N2O, hidrofluoro-
carburi (HFC-uri), perfluorocarburi (PFC-uri), SF6 şi NF3;
Aceste schimbări sunt datorate industrializării planetei şi -- gaze cu efect indirect de seră: CO, NOx, Compuşi Orga-
utilizării masive a combustibililor fosili. nici Volatile Non-Metan (NMVOC) şi SO2.
Încălzirea climatică se datorează efectului de seră, adițional Cea mai importantă creştere a emisiilor de gaze cu efect de
emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) produse de activită- seră se datorează activităților umane urmare a: consumu-
ţile umane. lui energetic, arderii combustibilor fosili, transporturilor şi
industriei.
Efectul de seră este un fenomen natural prin care se încăl- Printre alte activităţi antropice care contribuie la creșterea
zește atmosfera joasă datorită prezenței gazelor de seră, gazelor cu efect de seră, se mai pot menționa: defrişările,
care sunt transparente pentru radiaţia solară preponderent agricultura, urbanizarea, etc.
de undă scurtă, dar absorb radiaţia de undă lungă (radia-
ţie infraroşie, termică) emisă de Pământ, emiţând-o înapoi. În ciuda eforturilor din ultimii zeci de ani cu privire la pre-
Efectul de seră natural este amplificat de efectul de seră da- venirea intensificării efectului de seră, o serie de schimbări
torat creșterii concentrației gazelor cu efect de seră (GES) ca climatice s-au produs deja și omenirea experimentează
rezultat, în principal, al activităților umane. efectele acestora. Cele mai importante efecte ale schimbări-
Principalele gaze de seră naturale sunt: vaporii de apă lor climatice sunt legate de creșterea mediei globale a tem-
(H2O), dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), ozonul (O3) peraturii, precum și intensificarea fenomenelor climatice
şi oxidul de azot (N2O), la care se adaugă gaze produse din extreme cum ar fi precipitații abundente (care pot provoca
surse artificiale (activități umane) un grup de compuşi sin- la rândul lor inundații), secetă, furtuni violente sau valuri de
tetici, precum clorofluorcarburile (CFCs). Cel mai impor- căldură. Alte efecte indirecte, în care factorul climatic joacă
tant gaz cu efect de seră, nu prin prisma potențialului de un rol important, ar putea fi declanșarea unor avalanșe, alu-
încălzire globală, ci prin prisma cantității mari a acestuia în necări de teren sau incendii de vegetație.
2. Caracteristici privind schimbările climatice în funcție de cele două componente (reducerea emisiilor
de GES și adaptarea la schimbările climatice)
QQ Precizarea sectorului în care sunt necesare măsuri pri- CE. Prin analizarea Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze
vind schimbările climatice; cu Efect de Seră, denumit în continuare INEGES, au fost
Abordarea schimbărilor climatice actuale trebuie făcută identificate sectoarele economice pentru care sunt necesa-
prin prisma celor două componente importante ale aces- re măsuri specifice de reducere a emisiilor de GES:
tora și anume: QQEnergie (Acest sector de activitate economică cuprinde emi-
QQReducere – proces prin care se urmărește reducerea siile de GES din sursele staţionare şi mobile, aferente proce-
emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă; selor de ardere a combustibililor sau din neetanşeităţi, avarii
Adaptare – proces / set de măsuri prin care se ur- sau accidente ale echipamentelor cunoscute sub numele de
mărește reducerea vulnerabilității sistemelor naturale sau emisii fugitive). Include subsectoarele:
umane față de efectele schimbărilor climatice. Adaptarea QQGenerarea de energie electrică și termică.
poate fi văzută și ca un mecanism prin care omenirea învață QQTransporturile (rutiere și aeriene în primul rând). Principa-
să conviețuiască cu schimbările climatice care se vor inten- la sursă de gaze cu efect de seră în transporturi o repre-
sifica în deceniile următoare. zintă arderea combustibililor fosili (în special motorină și
Prin urmare, în toate proiectele ar trebui să se realizeze o benzină);
analiză a relației acestora cu schimbările climatice, cel puțin QQSpaţiu locativ şi planificare urbană. Principalele surse de
prin prisma măsurilor de adaptare la acestea. emisii gaze cu efect de seră asociate sunt legate de arde-
Cât privește componenta de reducere a gazelor cu efect rea combustibililor fosili în clădiri, maşini şi utilaje
de seră, există anumite sectoare care au un impact ridicat Procese industriale. Sursele de gaze cu efect de seră
din acest punct de vedere, necesitând o analiză detaliată a asociate industriei sunt arderea combustibililor fosili și
acestui aspect în cadrul procedurii de evaluare a impactului emisii de substanțe chimice din procesele de producție.
asupra mediului. Politica naţională de reducere a emisiilor Sectoarele industriale considerate ca având o contribuție
de GES urmăreşte abordarea europeană, pe de o parte, prin ridicată în emisia gazelor cu efect de seră și care cad sub
implementarea schemei EU-ETS, şi pe de altă parte, prin incidența Schemei UE de comercializare a certificatelor
adoptarea unor politici şi măsuri la nivel sectorial, în aşa fel de emisii se numără:
încât la nivel naţional emisiile de GES aferente acestor sec- QQPrelucrarea metalelor feroase și neferoase;
toare, să respecte traiectoria liniară a nivelurilor de emisii QQFabricarea de produse chimice organice și anorganice de
anuale alocate în baza prevederilor Deciziei nr. 406/2009/ bază;
www.poca.ro 125
P CA
P
QQRafinarea produselor petroliere; utilizări poate fi defavorabil capacităţii de sechestrare a

QQindustria celulozei şi hârtiei; carbonului din atmosferă.
QQFabricarea cimentului, varului și ipsosului; QQGestiunea Deșeurilor. Emisiile din sectorul deşeurilor sunt
QQindustria ceramicii şi sticlăriei; reprezentate în principal de gazul metan rezultat din des-
QQDepozitarea și incinerarea deșeurilor; compunerea anaerobă a deşeurilor solide eliminate prin
QQTratarea apei si epurarea apelor uzate; depozitele de deşeuri şi tratarea apelor uzate. Totodată,
QQAgricultura. Principalele surse de emisii de gaze cu efect cantităţi importante de dioxid de carbon sunt generate
de seră din agricultură provin din respirația animalelor, prin depozitarea deşeurilor solide şi incinerarea deşeuri-
utilizarea de fertilizanți/pesticide, cultivarea orezului. În lor. Cantităţi reduse de protoxid de azot sunt emise din
Europa, agricultura este cea mai importantă sursă de emi- tratarea apelor uzate. Totodată, prin transportul deşeuri-
sii de protoxid de azot (N2O) şi metan (CH4) provenite din lor de la locul generării către locul prelucrării/depozitării/
depozitarea și împrăștierea îngrășămintelor animale. Emi- eliminării se generează, în mod indirect, emisii de GES.
siile antropice provenite din agricultură sunt estimate cu
un grad ridicat de incertitudine deoarece activităţile din QQSpecificarea măsurilor de reducere/de adaptare la
agricultură implică o mare varietate de procese biologice schimbările climatice.
care conduc la emisii naturale de GES. Măsuri de reducere a emisiilor de GES:
QQUtilizarea Terenurilor, Schimbarea Utilizării Terenurilor, Măsurile de reducere a impactului asupra schimbărilor cli-
Silvicultură. Pădurile au un rol important în absorbția de matice care se pot adopta la nivel de proiect vizează redu-
CO2 din atmosferă, prin urmare defrișările contribuie in- cerea la minimum posibil a emisiei de gaze cu efect de seră
direct la creșterea concentrației acestui gaz în atmosferă. asociate activității pe care o pregătește proiectul.
În procesul de degradare a pădurilor şi despădurire, supli- Titularul proiectului și elaboratorii studiilor de mediu vor
mentar emisiilor de CO2, se produc şi emisii de CH4. După trebui să ofere informații în cadrul acestora cu privire la mo-
defrişare, terenul căruia i se acordă o altă utilizare poa- dalitățile prin care aceștia au înțeles să contribuie la diminu-
te deveni o sursă suplimentară de emisii. În acest mod, area emisiilor de gaze cu efect de seră.
bilanţul de carbon al terenului defrişat şi atribuit altor
Tabel 1 Măsuri specifice de reducere a emisiilor de GES în funcție de sectoarele economice
Sector Măsuri de reducere a emisiilor de GES

ENERGIE Generarea energiei electrice şi termice:
- Valorificarea resurselor de energie regenerabilă: energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgă-
toare, a proceselor biologice și a căldurii geotermale
- Promovarea Sistemelor Inteligente pentru producerea, transportul, distribuţia şi consumul energiei
electrice
- Îmbunătăţirea eficienţei energetice: reabilitare clădiri, reabilitare iluminat public, reabilitarea reţele-
lor de transport şi distribuţie a energiei termice.
- Realizarea de investiţii în instalaţii şi echipamente pentru întreprinderile din industrie care să conducă
la economii de energie: investiţii în instalaţii sau echipamente cu consum mai mic de energie.
- Creşterea eficienţei energetice în sectorul Agricultură: utilizare de biocarburanți la executarea lucrări-
lor agricole mecanizate, utilizarea tehnologiilor din domeniul energiilor regenerabile.
- Proiectare ecologică privind performanţa energetică a produselor cu impact energetic: Utilizarea unor ma-
teriale de construcție carbon neutre sau care conțin carbon în proporție mică, Adoptarea unor tehnici
constructive care să stimuleze eficiența energetică (ex: izolarea cu celule cu aer cald, utilizarea unor
dispozitive electrice eficiente energetic)
- Crearea de rezervoare locale de carbon: plantare copaci.
Transport:
- Reducerea emisiilor din transport rutier: Încurajarea creşterii ponderii de utilizare a transportului
feroviar,
- Utilizarea transportului public ca alternativă a transportului rutier.
- Utilizarea autovehiculelor prietenoase mediului: autovehicule cu altă sursă de energie: hibride,
electrice, cu hidrogen și alte asemenea sau autovehicule echipate cu motoare convenţionale, cu
ardere internă, care utilizează parţial sau integral combustibili alternative.
- Utilizarea biocarburanților
- Utilizarea transportului nemotorizat
- Reducerea GES în transport aerian: Îmbunătățirea eficienței utilizării combustibilului de aviație
P CA
P

Spaţiu locativ şi dezvoltare urbană:
- Îmbunătăţirea performanţei termice a clădirilor: reabilitare clădiri
- Modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei termice în sisteme centralizate
- achiziţionarea de către consumatori de articole electrice şi electrocasnice cu eficienţă energetică cres-
cută
- reducerea consumului de apa
- Creșterea suprafeţelor de spaţii verzi în zonele urbane şi periurbane
PROCESE - Promovarea tehnologiilor eficiente şi a industriilor curate: investiții aferente unor echipamente care
INDUSTRIALE să permită generarea de emisii scăzute de GES.
- Promovarea tehnologiilor verzi
AGRICULTURĂ Măsuri care vizează în mod indirect diminuarea emisiilor de GES:
- promovare şi susţinere a sistemelor de agricultură ecologică
- modernizarea exploataţiilor agricole;
- implementarea sistemului de eco-condiţionalitate;
- programul de modernizare a fermelor agricole: inclusiv Programul Rabla la tractoare;
- creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere;
- renovarea şi dezvoltarea satelor;
- creşterea suprafeţelor împădurite;
- tehnologii de producere şi utilizare a biocarburanţilor la nivel de fermă şi de valorificare a biomasei,
cum ar fi: peleţi, brichete.
AGRICULTURĂ - diversificarea culturilor;
Subsectorul vegetal - promovarea culturilor de leguminoase în asolamente;
- utilizarea seminţelor şi materialului săditor cu calităţi superioare de adsorbţie şi valorificare a
îngrăşămintelor, în special cele natural organice;
- practicile de management al solului care să prevină degradarea și sărăcirea solului în elemen-
te nutritive;
- asigurarea și sprijinirea de soiuri de culturi cu potențial mare pentru adaptarea la schimbările
și riscurile climatice;
- reducerea emisiilor de protoxid de azot și de metan din agricultură prin utilizarea redusă de
îngrășăminte cu azot și a pesticidelor;
promovarea sistemelor de producţie moderne, cu consum redus de energie;
- interzicerea acțiunilor de ardere a miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil;
- promovarea utilizării eficiente a energiei de către fermieri şi operatori economici din agricul-
tură.
AGRICULTURĂ - ameliorarea hranei animalelor în vederea în vederea îmbunătăţirii proceselor digestive;
Subsectorul creșterii - practici îmbunătățite pentru gestionarea efectivului de animale;
animalelor - asigurarea și sprijinirea de rase de animale locale cu potențial mare pentru adaptarea la schimbă-
rile climatice și riscurile climatice;
- ameliorarea genetică, întreţinerea pajiştilor permanente, evitarea păşunatului excesiv sau prin
cosirea lor cel puţin o dată pe an;
- interzicerea acţiunii de incendiere a pajiştilor permanente.
AGRICULTURĂ - îmbunătăţirea managementului reziduurilor zootehnice prin utilizarea mijloacelor tehnice de
Subsectorul stocare adaptate diferitelor tipuri de reziduuri şi încorporarea acestora în sol;
management al - procesarea reziduurilor pentru producerea de biogaz şi compost.
deşeurilor organice
rezultate de la
animale
www.poca.ro 127
P CA
P

AGRICULTURĂ - se va evita efectuarea de lucrări de arat în condiţii de umiditate excesivă a solului;
Subsectorul - practicarea agriculturii de conservare şi realizarea de economii de combustibili;
managementul - introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la
solului secetă, boli şi dăunători, pentru care sunt necesare mai puţine lucrări agrotehnice;
- protejarea materiei organice în sol, în mod special în solurile bogate în carbon, cum ar fi:
mlaştini, turbării și alte asemenea;
- restaurarea /refacerea mlaştinilor şi a turbăriilor;
- restaurarea /refacerea carbonului în solurile degradate, cu risc ridicat de eroziune sau deşerti-
ficare;
- respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură.
AGRICULTURĂ - respectarea sezoanelor de însămânţare primăvara, toamna şi evitarea desfăşurării acestora în
Subsectorul timpul iernii;
managementul - executarea lucrărilor agricole pe terenurile în pantă mai mare de 12% urmărind traseele cur-
terenurilor belor de nivel l;
- menţinerea teraselor existente pe terenul agricol;
- evitarea defrişărilor arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;
- evitarea tăierilor la „ras” a perdelelor forestiere de protecţie a digurilor şi lacurilor de acumula-
re;
- evitarea instalării vegetaţiei invazive pe terenurile agricole, inclusiv pe cele care nu sunt folo-
site în scopul producţiei;
- diversificarea culturilor şi practicarea rotaţiei acestora;
- menţinerea şi protejarea pajiştilor permanente;
- utilizarea culturilor adaptate condiţiilor de sol mlăştinos, ca alternativă la drenarea solurilor;
- practicarea agriculturii ecologice;
- înfiinţarea de culturi de specii forestiere pentru utilizarea biomasei rezultate în scopuri ener-
getice.
UTILIZAREA - Creşterea suprafeţei forestiere: Stoparea tăierilor ilegale, Reconstrucţia ecologică forestieră.
TERENURILOR, - Protecţia pădurilor virgine şi cvasi-virgine.
SCHIMBAREA - Protecţia şi refacerea ecosistemelor acvatice din păduri.
UTILIZĂRII - Ameliorarea stării de sănătate a pădurilor: folosirea unor practici silvotehnice adecvate vizând
TERENURILOR, reducerea la minimum a folosirii substanţelor chimice, poluante şi utilizarea în principal a
SILVICULTURĂ insecticidelor şi fungicidelor selective, biodegradabile, biologice, sau se va avea în vedere
folosirea unor metode mecanice care să nu aibă efecte dăunătoare asupra omului şi asupra
ecosistemului.
- Utilizarea eficientă a produselor lemnoase: îmbunătăţirea calităţii produselor din lemn, îmbu-
nătăţirea procesului de prelucrare a lemnului şi creşterea gradului de reciclare şi reutilizare a
produselor din lemn.
GESTIUNEA - recuperarea unor materiale care ar putea fi reutilizate/reciclate
DEŞEURILOR - optimizarea distanţelor de transport de la locul de generare la staţia de eliminare a deşeurilor
respective
Măsuri care permit operarea în cadrul proiectului și în
Cât privește adaptarea la schimbările climatice, în cadrul situația apariției unor constrângeri induse de schimbă-
procesului EIM se pot adopta măsuri din următoarele cate- rile climatice (cum ar fi de exemplu instalații cu utilizare
gorii: eficientă a apei sau a energiei, din surse proprii).
Măsuri care să sporească capacitatea proiectului de a se
adapta la schimbările climatice; Măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice tre-
Măsuri de reducere a riscului ca proiectul să fie afectat buie să fie sincronizate şi combinate, cât mai eficient posibil,
de schimbări climatice (cum ar fi de exemplu accesarea cu măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
unor instrumente de asigurare); De asemenea, măsurile de adaptare sunt aplicabile oricarui
Măsuri care previn apariția unor riscuri (cum ar fi de sector de activitate, funcție de aspectele luate în considerare.
exemplu alegerea locației proiectului astfel încât expu-
nerea acestuia la anumite riscuri induse de schimbările
climatice să fie minimă);
P CA
P
Tabel 2 Măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice
Aspecte de luat în considerare în vederea Măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice

adaptării la schimbările climatice
Valuri de căldură - Clădirile să fie izolate termic eficient, fiind astfel redusă nevoia de utilizare
a aparatelor de răcire a aerului
- Utilizarea unor materiale de construcție, inclusiv culoarea acestora, astfel
încât să se diminueze cantitatea de energie absorbită de acestea
- Îmbunătățirea sistemelor de aerisire și climatizare
Secetă - Utilizare eficientă a apei
- Utilizarea apei din precipitații, acolo unde este posibil
- Utilizarea unor sisteme de tratare a apei care permite refolosirea acestuia în
cadrul proiectului
- îmbunătăţirea tehnicilor de irigare, reciclarea şi stocarea apei;
- Amplasarea prizei/forajelor in conformitate cu concluziile studiilor hidrologice/
hidrogeologice elaborate pentru fiecare proiect in parte.
Temperaturi extreme - Asigurarea rezervei de apa bruta și/sau apa potabilă
- Amplasarea rețelelor sub adancimea de ingheț
Incendii de vegetație - Utilizarea unor materiale de construcție tratate anti-incendiu
- Crearea unui spațiu de protecție în jurul amplasamentului prin plantarea unor
copaci rezistenți la foc, acolo unde riscul la astfel de fenomene este mai ridicat
Inundații - Alegerea amplasamentului in afara zonelor inundabile, conform concluziilor
studiilor de inundabilitate elaborate pentru fiecare proiect.
- Implementarea unui sistem eficient de drenaj a apei pe amplasament, care să fie
supradimensionat, pentru a face față unor situații extreme.
Alunecări de teren - Implementarea unui sistem de drenaj care să prevină apariția fenomenelor de
eroziune locală.
- Păstrarea unor suprafețe de protecție între amplasament și zonele înconjurătoa-
re care să atenueze efectele asupra proiectului în cazul apariției unor fenomene
extreme de acest gen.
- Plantări.
Reducerea biodiversității - intensificarea procesului de împădurire cu specii corespunzătoare condițiilor
locale.
- reducerea activităţilor agricole în zonele direct afectate.
- crearea de coridoare ecologice.
În procesul EIM al unui proiect problemele esențiale care QQPierderea habitatelor care asigură sechestrarea carbonu-
trebuie evaluate din punct de vedere al schimbărilor clima- lui;
tice trebuie să răspundă la 2 întrebări: QQImpactul asupra peisajului și a habitatelor, care afectează
microclimatul local.
Cum afecteaza implementarea proiectului schimbările cli-
matice? Pentru analiza impactului schimbărilor climatice asupra
Cum poate fi afectat proiectul de impactul schimbărilor proiectului trebuie identificate următoarele:
climatice? QQprognozele meteorologice si hidrologice
-- Creșterea riscului de inundații, creșterea nivelului mării,

Pentru analiza impactului proiectului asupra schimbări- supratensiuni;
lor climatice trebuie identificate următoarele: QQSeceta;
QQemisiile de GES; QQundele de căldură;
QQCererea de energie (și, prin urmare, de GES indirect); QQVânturi puternice și furtuni.
QQemisii de GES încorporate (prin energia utilizată în materi-
ale, producție și prelucrare, transport etc.);
www.poca.ro 129
P CA
P
3. Menționarea particularităților schimbărilor climatice în funcție de zone geografice
QQTipurile de vulnerabilități identificate; Hazardul hidrologic, prin neuniformitatea regimului de cur-

gere poate produce:
În context global, schimbările climatice pot avea atat efecte - inundarea terenurilor plane;
directe cât și indirecte, dintre care cele mai importante sunt: - exces de umiditate în sol;
QQConsecințe primare: - eroziune de mal.
- Schimbarea temperaturii medii Hazardul climatic - cu regimul cel mai variabil în timp- poate
- Temperaturi extreme produce prin repartiţia neuniformă a temperaturilor şi pre-
- Schimbarea precipitatiilor medii cipitaţiilor:
- Precipitații extreme - secete atmosferice şi pedologice (vor afecta în special
- Viteza medie a vântului sudul și estul țării);
- Umiditate - furtuni violente (vor afecta toate județele țării);
QQEfecte secundare/Hazarde asociate: - exces de umiditate în sol;
- Eroziunea costieră - inundaţii (zonele situate de-a lungul râurilor)
- Seceta/Disponibilitatea resurselor de apă - Incendii de vegetație (vor afecta în special zonele împă-
- Inundații durite din sudul-vestul țării);
- Alunecări de teren - eroziune eoliană.
- Cutremure
- Eroziunea solului QQ Cuantificarea tendinţelor de amplificare a vulnerabi-
- Fenomene extreme/Dezastre climatice lităţilor existente în contextul schimbărilor climatice.
- Creșterea temperaturii Conform Raportului de evaluare cu numărul 511, elaborat
- Incendii de IPCC12 pentru anul 2014, și raportului Administrației
Naționale de Meteorologie (ANM)13, scenariile climatice re-
În categoria hazardurilor care pot provoca în România pa- alizate cu diferite modele climatice globale au prognozat o
gube importante sau chiar dezastre naturale intră produce- creștere a temperaturii medii globale până la sfârșitul seco-
rea de fenomene ca: ploi abundente/inundații, alunecări de lului XXI (2090 – 2099), față de perioada 1980-1990 cu valori
teren, grindină, descărcări electrice, polei, avalanșe, furtuni, între 1,8°C și 4,0°C, în funcție de scenariul privind emisiile de
viscole, secete, valuri de căldură, valuri de frig. Conform gaze cu efect seră considerate. Datorită inerției sistemului
datelor prezentate de Pool-ul de Asigurare Împotriva climatic, încălzirea globală va continua să evolueze în pofi-
Dezastrelor Naturale (PAID10), în cazul României, expunerea da aplicării imediate a unor măsuri de reducere a emisiilor,
cea mai mare la dezastrele naturale este cea asociată cutre- dar creșterea temperaturii va fi limitată în funcție de nivelul
murelor, inundațiilor și alunecărilor de teren. În condițiile de reducere aplicat. Este foarte probabil ca precipitațiile să
schimbărilor climatice, nu se aștepta ca tipuri noi de hazard devină mai abundente la latitudini înalte și este probabil ca
să își facă apariția pe teritoriul României (de exemplu, ura- acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor
ganele), în schimb, cele deja existente își vor schimba carac- subtropicale.
teristicile date de frecvența și intensitatea fenomenelor de Schimbările în regimul climatic din România se încadrează
vreme și climă. în contextul global, ținând seama de condițiile regionale:
România, prin amplasarea geografică, caracteristici climati- creșterea temperaturii va fi mai pronunțată în timpul verii,
ce, geomorfologice, geologice și hidrografice, este predis- în timp ce în nord-vestul Europei creșterea cea mai pronun-
pusă manifestării a 3 tipuri de hazarde: țată se așteaptă în timpul iernii. După estimările prezentate
- geomorfologic; în Raportul cu numarul 5 al IPCC, în România se așteaptă o
- hidrologic; creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1980-
- climatic. 1990 similare întregii Europe, cu mici diferențe între rezulta-
Cele trei tipuri de hazard se pot manifesta atât individual cât şi tele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale seco-
prin suprapunere, astfel încât efectele generate pot varia într-un lului XXI și cu diferențe mai mari în ceea ce privește sfârșitul
domeniu foarte larg, de la pagube minore până la dezastre. secolului, astfel:
Hazardul geomorfologic, poate produce pe terenuri în pantă: QQîntre 0,5°C și 1,5°C pentru perioada 2020 – 2029;
- eroziunea solului; QQîntre 2,0°C și 5,0°C pentru 2090 – 2099, în funcție de sce-
- alunecări de teren (zonele predispuse alunecărilor de nariu (între 2,0°C și 2,5°C în cazul scenariului care prevede
teren, menționate în PATN sectiunea Riscuri naturale).; cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale și
- inundaţii locale, cu caracter de torenţialitate (zone mon- între 4,0°C și 5,0°C în cazul scenariului cu cea mai pronun-
tane). țată creștere a temperaturii).
10 Componentă a programului român de asigurare a catastrofelor, gestionat de Ministerul Administrației și Internelor

11 https://www.ipcc.ch/report/ar5/
12 Intergovernamental Panel on Climat Change
13 Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri si adaptare, editura Printech, 2015
P CA
P
a) b)
Figura 3 Creșterea medie a temperaturii aerului a) iarna, în intervalul 2021-2050 față de intervalul 1971-2000 si b)
vara, în intervalul 2070-2099 față de intervalul 1971-2000
În cazul temperaturilor extreme (media maximelor și mini- Pentru cazul proiecțiilor viitoare ale precipitațiilor extre-
melor) pentru perioada 2070 – 2099 (față de 1961 – 1990) me sugerează pentru mijlocul secolului (2021-2050), com-
s-au obținut rezultate cu certitudine mai mare în următoa- parativ cuperioada de referință (1971-2000), o creștere a
rele cazuri: frecvenței de apariție a episoadelor cu precipitații care de-
QQmedia temperaturii minime de iarnă: creșteri mai mari pășesc în 24 de ore cantitatea de20 l/m2. Creșterea preco-
în regiunea intra-carpatică (4,0°C – 6,0°C) și mai scăzute nizată acoperă majoritatea regiunilor României. Creșterea
în rest (3,0°C – 4,0°C) (Figura 5); acest semnal climatic a numărului de zile cu episoade extreme de precipitații este
fost deja identificat în datele de observație pentru perioa- mai mare în zone de deal și munte și în apropierea coastei
da 1961 – 2000: o încălzire de 0,8 – 0,9°C în nord-estul și Mării Negre, comparativ cu cele de câmpie.
nord-vestul țării; În ceea ce privește viteza medie a vântului, scenariile reali-
QQmedia temperaturii maxime de vară: o creștere mai mare în zate de ANM sugerează modificări de mică magnitudine a
sudul țării (5,0°C – 6,0°C) față de 4,0°C – 5,0°C în nordul țării; vitezei vântului la 10 m pentru perioada 2071-2100 față de
acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de ob- perioada de referință 1971-2000. Astfel, rezultatele modelor
servație: în luna iulie, pe perioada 1961 – 2000, în centrul și climatice regionale sugerează o creștere a vitezei vântului
sudul Moldovei, s-a identificat o încălzire cuprinsă între 1,6°C de ordinul a 1 m/s în zonele extracarpatice ale României
și 1,9°C și mult mai scăzută în restul țării (între 0,4°C și 1,5°C). precum și în cea mai mare parte a bazinului Mării Negre,
Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele însoțită de o ușoară scădere (-0,5m/s) în zona Munților
climatice prognozează pentru perioada 2090-2099 secete pro- Carpați și Transilvania, dar și în estul și, izolat, în sudul Mării
nunțate în timpul verii în zona României, în special în sud și Negre. Configurațiile observate ale vitezei medii a vântului
sud-est (cu abateri negative mai mari de 20% față de perioada pentru intervalul 1961-2013 indică o tendință generală de
1980–1990). În ceea ce privește precipitațiile din timpul iernii, scădere a vitezei vântului pe teritoriul României.
abaterile sunt mai mici și incertitudinea este mai mare.
Modele efectuare in ceea ce priveste evoluția vânturilor
În cadrul unor colaborări internaționale, Administrația extreme, rezultatele obținute sugerează pentru perioada
Națională de Meteorologie a realizat modele statistice de 2071-2100, comparativ cu perioada de referință1971-2000,
detaliere la scară mică (la nivelul stațiilor meteorologice) o ușoară creștere a frecvenței de apariție a vânturilor pu-
a informațiilor privind schimbările climatice rezultate din ternice (cuviteze mai mari de 10 m/s). Deși magnitudinea
modelele globale. Rezultatele respective au fost ulterior acestorschimbări este mică (sub 2%), în zonele carpatice și
comparate cu cele generate de modelele climatice regio- intracarpatice în special ele indică o probabilitate mai ridi-
nale, realizându-se o mai bună estimare a incertitudinilor. cată de apariție a evenimentelor de vreme asociate cu vânt
Astfel, s-au obținut rezultate cu o certitudine mai mare pri- puternic pe fondul scăderii vitezei medii a vântului; de ase-
vind creșterea precipitațiilor de iarnă în vestul și nord-vestul menea, se preconizeaza o creștere a frecvenței de apariție
României cu 30-40 mm în perioada 2070-2099 față de peri- a vânturilor puternice in zona litorală a României, respectiv
oada 1961-1990. sub-bazinul vestic al Mării Negre cu 2-4%.
www.poca.ro 131
P CA
P
4. Componenta de adaptare la schimbările climatice

măsurilor climatice vor fi monitorizate.
QQAbordarea de tip sistem (procesul prin care anumite părți
ale sistemului le influențează pe altele în cadrul unui tot; În evaluarea efectelor proiectului asupra schimbărilor climatice
componentele unui sistem pot fi înțelese prin relațiile pe prin emisia de GES, se vor avea în vedere:
care le dezvoltă între ele, și nu evaluate/analizate indivi- -- Creșterile directe de GES ca urmare a implementării proiec-
dual). Exemplificare în sectoarele transport și agricultură tului;
-- Creșterile indirecte de GES ca urmare a consumului energe-
Abordarea schimbărilor climatice în cadrul procesului EIM tre- tic sau transporturilor asociate proiectului;
buie făcută ținând cont de următoarele recomandări: -- Creșterile indirecte de GES asociate managementului deșeu-
-- Identificarea elementelor cheie în ceea ce privește relația rilor în cadrul proiectului.
fiecărui proiect cu schimbările climatice, atât prin prisma În cazul proiectelor care pot avea un impact semnificativ au-
reducerii emisiilor de GHG, cât și a adaptării, trebuie făcută pra creșterii cantității de GES în atmosferă, în primul rând cele
cât mai devreme posibil. Această etapă presupune și identi- menționate în cadrul subcapitolului 3.2, este nevoie de calcu-
ficarea autorităților relevante sau a stakeholder-ilor; larea emisiilor de GES asociate proiectului. Banca Europeană
-- Determinarea efectelor potențial semnificative ale proiec- de Investiții a dezvoltat o metodologie de calcul a amprentei
tului prin prisma emisiilor de GES. În cazul unor proiecte, de carbon pentru proiectele pe care acesata le finanțează.
aceasta înseamnă inclusiv analize specifice privind emisia de Metodologia BEI are două obiective: 1) să calculeze emisiile
GHG asociată proiectului; totale de GES asociate proiectelor și 2) să evalueze variațiile în
-- Prezentarea clară a alternativelor analizate în cadrul EIM cu emisia de GES comparativ cu niște valori de referință, conside-
privire la impactul proiectului asupra schimbărilor climatice; rate valori relative de emisie. Metodologia BEI poate fi descăr-
-- Prezentarea clară a impactului schimbărilor climatice asupra cată de la acest link:
proiectului și identificarea măsurilor de adaptare adecvate; http://www.eib.org/en/about/documents/footprint-methodo-
Prezentarea modului în care efectele proiectului asupra logies.htm
Procesul EIM QQCare sunt elementele cheie ale integrării schimbărilor climatice
în EIM?
Etapa de încadrare•Etapa de definire a domeniului QQIdentificarea aspectelor cheie: care este prognoza climatică pe
evaluării durata de viață a proiectului și cum vor influența acestea me-
diul? cum vor influența schimbările climatice evoluția celorlalți
factori de mediu?
QQAnaliza scenariilor de dezvoltare a proiectului: cum va evolua
mediul existent, inclusiv clima, dacă proiectul nu s-ar imple-
menta? dar daca se va implementa proiectul? Ce probabilitate
există ca proiectul să afecteze semnificativ dinamica naturală a
factorului climatic?
Etapa de elaborare a RIM QQAnaliza alternativelor și identificarea măsurilor de prevenire/
reducere a impactului: este nevoie de proiectul propus? Unde?
La ce scară? Care alternative afectează cel mai puțin facto-
rul climatic? Care sunt cele mai flexibile opțiuni (win-win sau
no-regret) care ar putea permite modificări ale proiectului în
viitor, dacă va fi cazul?
QQEvaluarea efectelor: care sunt efectele directe, indirecte și cu-
mulative ale proiectului asupra climei?
Monitorizare și măsuri de adaptare QQCum poate fi implementat proiectul astfel încât să se adapteze
la schimbările climatice?
QQCum vor fi monitorizate efectele proiectului asupra schimbări-
lor climatice?
QQCum va fi monitorizată implementarea măsurilor de reducere
a impactului?
QQ•Cum va fi evaluată eficiența măsrilor de adaptare propuse?
P CA
P
Urmărirea anumitor module în dezvoltarea proiectelor: proiectelor, urmăreșe parcurgerea a 7 etape, și anume:
analiza de sensibilitate; evaluarea nivelului de expunere; QQAnaliza senzitivitatii
analiza de vulnerabilitate; analiza riscurilor; identificarea QQEvaluarea expunerii
opțiunilor de adaptare; evaluarea opțiunilor de adaptare; QQAnaliza vulnerabilității
integrarea planului de acțiune privind adaptarea în cadrul QQEvaluarea riscului
proiectului vizat QQIdentificarea optiunilor de adaptare
Conform Liniilor directoare pentru: Realizarea de investiții QQEvaluarea optiunilor de adaptare
rezistente la schimbările climatice14, etapele de lucru pen- QQIntegrarea în proiect a Planului de acțiuni cu măsurile de
tru stabilirea necesității de adaptare la schimbări climatice a adaptare și ameliorare.
Figura 5 Metodologia
de evaluare a riscurilor
asociate schimbărilor
climatice și stabilirea
măsurilor de adaptare
Stabilirea unor măsuri adecvate de adaptare la variabilita- climei, importante pentru România, precum seceta, inunda-
tea și schimbarea climei trebuie să se bazeze pe evaluarea ții, episoade de vânt extrem și valurile de căldură. Conform
cât mai completă a riscurilor. În cadrul proiectului realizat acestui raport, evaluarea riscului la care sunt sau pot fi su-
de SEERISK15: Metodologia comuna de evaluare a riscurilor puse lucrările proiectate, din punct de vedere al schimbări-
pentru macro-regiunea Dunării, s-a elaborat o metodologie lor climatice, se face plecand de la premisele initiale privind
de evaluare a riscului aplicabilă inclusiv fenomenelor me- conditiile climatice actuale.
teorologice extreme legate de variabilitatea și schimbarea
14 Non-paper gudline for Project managers: Making vulnerable investments climate resilient (http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/
docs/non_paper_guidelines_project_managers_en.pdf )
15 Seerisk: Common Risk Assessment Methodology for the Danube Macro-Region (http://www.rsoe.hu/projectfiles/seeriskOther/download/Act_3_1_
Common_Risk_Assessment_Methodology.pdf )
www.poca.ro 133
P CA
P
Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice este prezentată în figura de mai jos.
Figura 6. Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice
În prima fază, înainte de a începe evaluarea riscurilor aso- relevante pentru amplasamentul ales.
ciate, s-au identificat condițiile naturale de amplasament, Senzitivitatea optiunilor alese in raport cu schimbările cli-
hazardele specifice zonei și schimbările climatice. matice si efectele adverse ale acestora s-a facut separat, in
funcție de temele cheie care cuprind principalele compo-
Abordarea folosită pentru evaluarea riscului și stabilirea nente proiectului, considerate dupa cum urmează:
măsurilor potrivite de atenuare și ameliorare a potentialului - Intrări: materii prime, materiale, apa, resurse umane,
impact pe care îl pot avea schimbările climatice și efectele energie;
adverse ale acestora asupra lucrărilor propuse prin respecti- - Bunuri: facilitati , instalatii, retele;
vul proiect, sunt prezentate în cele ce urmează. - Procese: funcție de specificul proiectului;
- Ieșiri: calitatea emisiilor (funcție de proiect);
QQAnaliza senzitivitatii - Interdependente: creșteri economice viitoare, turism.
Senzitivitatea proiectului va fi determinată pe baza contex- Pentru evaluarea senzitivitatii proiectului la schimbările cli-
tului actual și prognozat al schimbărilor climatice și efec- matice se va acorda un scor, conform clasificării de mai jos,
telor primare si secundare (hazarde) ale acestora. Funcție rezultând astfel matricea de evaluare a senzitivității.
de extinderea proiectului, vor fi identificate variabilele
Risc 0 Nu există impact asupra componentelor proiectului

Schimbările climatice/Hazardele nu au impact asupra componentelor proiectului (siste-
Senzitivitate scăzută
mul poate fi afectat negativ de riscurile climatice cu impact minim)
Schimbările climatice/Hazardele pot avea impact ușor asupra componentelor proiectu-
Senzitivitate medie lui (sistemul va fi afectat (ex. întreruperi ale alimentării cu energie electrică), incidente de
poluare minore)
Schimbările climatice/ Hazardele pot avea impact semnificativ asupra componentelor
Senzitivitate ridicată
proiectului (ex: sisteme de tratare nefuncționale, conducte sparte, inundarea sistemului)
QQEvaluarea expunerii climatice în zonele în care acesta va fi amplasat.

Dupa identificarea și evaluarea punctelor sensibile ale com-
ponentelor proiectului, pasul următor este evaluarea expu- Evaluarea expunerii se face conform Tabelului nr. 3.
nerii proiectului la fenomenele date de efectele schimbărilor
P CA
P
Tabel 3 Scara de evaluare a expunerii lucrărilor propuse la schimbările climatice și riscurilor asociate acestora
Expunere ridicată Expunere medie Expunere scăzută Expunere 0

Probabilitatea de apariție a Probabilitatea de apariție a Probabilitatea de apariție a Nu există hazarde în zona de
inundațiilor cu frecvență ri- inundațiilor intre 1 la 75 ani inundațiilor mai mică de 1 la amplasare a proiectului, nici
dicată (mai mult de 1 la 75 si 1 la 100 ani, temperature 100 ani, temperature ridica- în prezent și nici preconizat
ani), temperaturi ridicate ( ridicate inregistrate mai mult te inregistrate mai putin de (2030; 2045)
mai mari de 300C) înregis- de 5 zile/an, creșterea nivelu- 5 zile/an, creșterea nivelului
trate mai mult de 10 zile/ an, lui marii cu 20 – 50 cm, 5 – 10 marii cu 20 cm, mai putin de
creșterea nivelului marii mai furtuni/an 5 furtuni/an
mult de 50 cm, peste 10 fur-
tuni/an
Având in vedere extinderea proiectului și specificul acestu- Evaluarea expunerii viitoare se face pentru componentele
ia, s-a ținut cont de faptul ca locații diferite pot fi expuse la proiectului clasate ca având puncte sensibile sau expune-
fenomene climatice diferite, precum și la frecvențe și inten- re medie spre ridicată, pentru orizontul de proiectare 2035,
sități diferite. Prin urmare, vor fi evaluate categoriile de risc respectiv 2045.
specifice tipului de proiect analizat în raport cu expunerea
acestuia la efectele adverse ale schimbărilor climatice în di- QQ Evaluarea Vulnerabilității
ferite zone și modului în care ar putea fi afectate. Vulnerabilitatea reprezintă rezultatul multiplicării senzitivi-
În acest sens, vor fi colectate date cu privire la conditiile de tatii proiectului cu probabilitatea de expunere la hazardele
amplasare, variabilele climatice și pericolele aferente cu climatice identificate.
sensibilitate medie spre ridicată.
Pentru evaluarea vulnerabilității pentru orizontul de proiectare 2035, respectiv 2045, se presupune ca punctele
a) b)
Figura 4 Diferențe în cantitatea medie de vară a precipitațiilor în intervalul a) 2021-2050 față de intervalul 1971-
2000 și b)2070-2099 față de intervalul 1971-20001
1 Informatiile relatate sunt prezentate detaliat în ,,Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare, editura Printech, 2015’’
www.poca.ro 135
P CA
P
identificate ca fiind sensibile rămân constante in viitor, vul- QQSeveritate

nerabilitatea proiectului calculandu-se pe baza acelEIMsi In funcție de hazardele identificate în etapele anterioare,
formule redate anterior. În acest caz, expunerea încorporea- pentru aprecierea severității de expunere a lucrărilor pro-
ză elementele viitoarelor schimbări climatice și a posibilelor iectate la acestea se utilizeaza scări de la 1 la 5, ale căror
efecte adverse ale acestora. semnificații sunt redate în tabelul de mai jos.
Tabel 5 Scara de evaluare a severității riscului
1 2 3 4 5
Nesemnificativ Minor Moderat Major Catastrofic
Semnificație Impact minim ce Eveniment care Eveniment serios Eveniment critic Dezastru ce poate con-
poate fi diminuat afectează ope- care necesita acți- necesitând ac- duce la oprirea func-
prin activități cu- rarea normală a uni suplimentare, țiuni deosebite, ționării, producând
rente proiectului, re- rezultând impact rezultând un im- pagube semnificative
zultând impact moderat pact semnifica- și impact extins pe ter-
local temporar tiv, disipat sau pe men lung.
termen lung
QQProbabilitate de apariție hazard identificat in etapa anterioară, se utilizează scări de

Probabilitatea de apariție reprezintă probabilitatea ca un la 1 la 5, ale caror semnificații sunt redate în tabelul de mai
eveniment să se producă în zona de amplasare a lucrărilor jos.
propuse. Pentru a aprecia probabilitatea de apariție a unui
Tabel 6 Scara de evaluare a probabilității de expunere la risc
1 2 3 4 5
Rar Puțin probabil Posibil Probabil Aproape sigur
Semnificație Foarte puțin pro- Luând în conside- Incidentul a apă- Incidentul este Incidentul este
babil ca riscul să rare practicile și rut intr-o localitate probabil să apară foarte probabil să
apară sau 5% /an procedurile actu- similară sau 50%/ sau 80%/an proba- apară sau 95%/an
probabilitate de ale, acest incident an probabilitate de bilitate de apariție probabilitate de
apariție este puțin probabil apariție apariție
să apară sau 20%/
an probabilitate de
apariție
Sau
Semnificație 5% șanse de apari- 20% șanse de 50% șanse de 80% șanse de 95% șanse de
ție/an apariție/an apariție/an apariție/an apariție/an
QQ Evaluarea riscului - elaborarea scenariilor cu determinarea probabilității de

Analiza de risc prezentată constituie suport pentru proce- apariție a unui anumit pericol
sul decizional și stabilirea unor măsuri concrete, menite să - evaluarea impactului acestui pericol specific asupra ele-
ducă la limitarea și diminuarea, pe cât posibil, a pericolelor mentului selectat și supus riscului
la care pot fi expuse lucrările proiectate. - definirea nivelurilor de risc/clasificarea riscului (cantita-
Conform Ghidului de adaptare la schimbările climatice tivă sau calitativă)
și evaluarea riscului în macroregiunea Dunării (SEERISK,
2014), etapele metodologice ale unei analize de risc sunt:
- stabilirea contextului și identificarea riscului
P CA
P
Riscul este evaluat, în cazul de față, ca funcție a probabilită-

ții de producere a unei pagube și a consecințelor probabi-
le/severitatea, fiind ințeles astfel ca măsură a mărimii unei
amenințări naturale.
Pentru evaluarea severitatii și probabilitatii de apariție a ha-

zardelor în zona de amplasare a proiectului, s-a acordat un
scor conform clasificării de mai jos, din care va rezulta scorul
completat în matricea de evaluare a riscului.
RISC In acest context, Riscul identificat are ințelesul prezentat

mai jos.
Probabilitate Risc neglijabil
1 2 3 4 5 Risc scăzut
1 Risc mediu
Severitate
Risc ridicat
Risc extrem
2
3
4
5
Conform definiției date de Comisia Europeană în Cartea pe întreaga durată de viaţă, ţinând cont în mod explicit de
verde16, măsurile de adaptare se iau pentru a face faţă schimbările climatice, sunt adesea numite „imune la schim-
schimbărilor climatice, de exemplu, o cantitate mai mare bările climatice”.
de precipitaţii, temperaturi mai ridicate, resurse de apă O acţiune timpurie va aduce beneficii economice certe,
mai reduse sau furtuni mai frecvente, fie în prezent, fie în datorită anticipării pagubelor potenţiale şi reducerii la mi-
anticiparea unor astfel de evenimente viitoare. Adaptarea nimum a riscurilor pentru ecosisteme, sănătatea umană,
are obiectivul de a reduce în mod rentabil riscurile şi pagu- dezvoltarea economică, bunuri şi infrastructuri.
bele provocate de efectele negative prezente sau viitoare De exemplu, Directiva-cadru apa17 stabileşte un cadru co-
sau de a exploata potenţialele beneficii. Exemple de astfel erent pentru gestionarea integrată a resurselor de apă.
de măsuri includ utilizarea mai raţională a resurselor limi- Aceasta nu abordează însă direct chestiunea schimbărilor
tate de apă, adaptarea codurilor de construcţie existente climatice. Provocarea va fi aceea de a încorpora măsurile re-
pentru a face faţă schimbărilor climatice viitoare şi feno- feritoare la schimbările climatice în cadrul punerii în aplicare
menelor meteorologice extreme, construcţia de dispoziti- a EIM, începând cu primul ciclu de planificare pentru 2009.
ve de protecţie împotriva inundaţiilor şi ridicarea nivelului Concret, instrumentele economice şi principiul „utilizatorul
digurilor împotriva creşterii nivelului mării, dezvoltarea de plăteşte” ar trebui aplicate în toate sectoarele, inclusiv cel
culturi rezistente la secetă, selecţia speciilor şi practicilor fo- al locuinţelor, al transporturilor, al energiei, al agriculturii şi
restiere mai puţin vulnerabile la furtuni şi incendii, crearea al turismului. Astfel se vor crea stimulente puternice pen-
de coridoare terestre destinate sprijinirii migrării speciilor. tru reducerea consumului de apă şi eficientizarea utilizării
Adaptarea poate cuprinde strategii naţionale sau regionale, acesteia.
precum şi măsuri practice luate la nivel de comunitate sau Adaptarea este capacitatea sistemelor naturale şi antro-
individual. Măsurile de adaptare pot fi anticipatoare sau re- pogenice de a reacţiona la efectele schimbărilor climatice
active. Adaptarea se aplică în egală măsură sistemelor natu- (actuale sau aşteptate), inclusiv variabilitatea climei şi eve-
rale şi umane. Investiţiile a căror durabilitate este asigurată nimentele meteorologice extreme, cu scopul de a reduce
16 Carte Verde a Comisiei catre Consiliu, catre Parlamentul European, catre Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor
– Adaptarea la schimbări climatice în Europa – Posibilități de acțiune a Uniunii Europene http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/
PDF/?uri=CELEX:52007DC0354&from=RO
17 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:l28002b&from=RO
www.poca.ro 137
P CA
P
pagubele potenţiale, de a beneficia de oportunităţi şi de vulnerabilităţii lor la efectele schimbărilor climatice.

a reacţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, În acest sens, pentru riscurile identificate ca fiind medii spre
având în vedere faptul că societatea resimte efectul indivi- ridicate, se vor prevedea încă din faza de proiectare, măsuri
dual şi cumulat al tuturor acestor componente. specifice de adaptare și ameliorare a efectelor pe care le au
În acest context, există mai multe tipuri de adaptare: sau le pot avea shimbările climatice și hazardele asociate
- anticipativă şi reactivă, acestora proiectului, în scopul de a minimiza pe cât posi-
- privată şi publică, bil, efectele adverse provocate de acestea asupra lucrărilor
- autonomă şi programată. proiectate.
Provocarea pentru adaptare constă în creşterea rezis-
tenţei sistemelor economice şi ecologice şi reducerea
Anexa III Procedură pentru aplicarea art. 4.7 al Directivei 2000/60/EC

– Directiva cadru apă
INTRODUCERE
Prezentul capitol este realizat având la bază Ghidul nr. 36 le permit acest lucru după 2027;
Excepții de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 QQRealizarea unor obiective mai puțin severe, în anumite
(7), ghid elaborat printr-un cadru de colaborare (Strategia condiții [art. 4 (5)] ;
Comună de Implementare (CIS)) care implică statele mem- QQDeteriorarea temporară a stării / potențialului ca rezultat
bre, țările EFTA și alte părți interesate, inclusiv Comisia al unor cauze naturale sau de “forță majoră” [art. 4 (6)] ;
Europeană. QQDeteriorarea sau incapacitatea de a atinge starea bună /
potențialul bun ca urmare a unor noi modificări ale ca-

Obiectivele de mediu ale Directivei Cadru Apă (DCA), de- racteristicilor fizice ale corpului de apă de suprafață sau a
scrise în articolul 4, constituie nucleul acestei legi europene schimbării nivelului corpurilor de apă subterană, sau de-
care prevede o gestionare durabilă a apei - pe termen lung teriorarea stării unui corp de apă de suprafață de la starea
și pe baza unui nivel ridicat de protecție a mediului acvatic. foarte bună la starea bună ca urmare a unor noi activități
Articolul 4 (1) stabilește obiectivele de mediu pentru cor- umane de dezvoltare durabile [art. 4 (7)].
purile naturale de apă de suprafață și subterană, precum Toate aceste excepții conțin condiții distincte care
și pentru corpurile de apă artificiale și puternic modificate trebuie îndeplinite, fiind definite și explicate în cadrul
(CAPM). Corpurile de apă de suprafață naturale trebuie să Planurilor de Management al Bazinelor Hidrografice.
obțină, până în 2015, o stare ecologică și chimică bună, iar
corpurile de apă subterană să atingă o stare cantitativă și 1 Criterii pentru identificarea corpurilor de apă
chimică bună. Corpurile de apă artificiale și CAPM-urile tre- cu risc
buie să atingă un potențial ecologic bun și o stare chimică
bună. La Articolul 4 (3) sunt descrise criteriile pentru desem- Planul Național de Management actualizat aferent porţiunii
narea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate. din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care
Un alt obiectiv-cheie al DCA prevăzut la art. 4 (1) îl consti- este cuprinsă în teritoriul României (denumit în continuare
tuie implementarea măsurilor necesare pentru a preveni Planul Național de Management actualizat) este realizat în
deteriorarea stării tuturor corpurilor de apă – așa-numitul conformitate cu prevederile legale europene și naționale. Ca
“principiu de nedeteriorare” –, care are o relevanță deosebi- și în cazul primului ciclu de planificare, în elaborarea proiec-
tă în contextul Articolului 4 (7). În cele din urmă, ar putea fi telor Planurilor de Management actualizate la nivel bazinal și
necesară completarea obiectivului DCA privind starea bună național s-au luat în considerare recomandările ghidurilor
cu obiective suplimentare, cu scopul de a asigura atingerea și documentelor dezvoltate în cadrul Strategiei Comune de
obiectivelor de conservare pentru zonele protejate [art. 4 Implementare a Directivei Cadru Apă. Se menționează faptul
(1) lit. c) și art. 4 (2)]. că în conținutul Planurilor de Management actualizate, atât la
nivel de bazine/spații hidrografice, cât și la nivel național, s-au
Excepțiile de la aceste obiective sunt definite în articolul folosit și denumiri cu referire la Planurile de management pen-
4, unde se subliniază condițiile în care starea sau potențialul tru al doilea ciclu de planificare sau Planuri de Management
bun poate fi atins treptat sau nu poate fi obținut, ori în care elaborate pentru perioada 2016-2021. Aceste planuri reprezin-
poate fi permisă deteriorarea stării. Articolul 4 alineatele (4), tă de fapt Planurile de Management actualizate. In conformita-
(5), (6) și (7) descriu condițiile și procesul prin care acestea te cu prevederile Planului Național de Management Actualizat
pot fi aplicate. Acestea includ următoarele elemente: pentru perioada 2016-2021, anexa 1 la Anexa 10.1 stabilește
QQExtinderea termenului limită – cu alte cuvinte, starea criteriile privind presiunile hidromorfologice pentru care se
bună / potențialul bun trebuie atinse cel târziu până în impune analiza dpdv al Art 4.7. Aceste criterii sunt prezentate
2021 sau 2027 [art. 4 (4)] sau imediat ce condițiile natura- in tabelul V.1 la prezentul ghid.
P CA
P
Nr. Construcții Efecte Parametrii ce reflecta presiunea Intensitatea presiunii

Crt. hidrotehnice (alterari
hidromorfologice) mica medie severa
1 Lucrări de barare trans- Asupra regimu- Densitatea pragurilor (nr. / km) ≤1 ≤2 ≥3
versale lui hidrologic,
a) baraje, deversoare, transportului Inalțimea obstacolului (cm) <30 30-50 >50
praguri de fund sedimentelor și
migrării biotei
Schimbarea Lungimea pe care se manifesta im- <0,5 0,5-1 >1
categoriei din pactul bararii: pentru râurile cu
rau in lac suprafața bazinului <1000 km2 (km)
Lungimea pe care se manifestă im- <1 1-2 >2

pactul barării: pentru râurile cu
suprafața bazinului >1000 km2 (km)
lungime râu, regim lentic/ lungime <20 20-50 >50

totala corp (%)
b) lacuri de acumulare - Asupra curgerii Debitul minim in albie / Q *1) (%) >100 1 0 0 - < 50
evacuare unde pulsatorii minime și biotei 50
Asupra regimu- Gradientul (des) creșterii nivelului <50 5 0 - >100
lui hidrologic, apei(cm)/ora 100
stabilității albiei
și florei
2 Lucrări în lungul râului Asupra conec- Lungime diguri / Lungime corp de <30 30-70 >70
a) diguri, amenajări agri- tivității laterale, apa (%)
cole, piscicole etc. vegetației din
lunca inundabilă Suprafața afectată/ suprafața luncii <30 30-70 >70
și zonelor de inudabile (%)
reproducere
b) Lucrări de regularizare Asupra profilului Coeficient de meandrare (Ks1/Ks2) 2 ) <0,1 0 , 1 - >0,3
și consolidare maluri, longitudinal al 0,3
tăieri de meandre râului, structurii
Lungime lucrare de regularizare/ <30 30-70 >70
substratului și
Lungime corp de apa (%)
biotei
3 Șenale navigabile Asupra stabilita- Lățimea senalului(dragat)/ Lățimea <30 30-70 >70
tii albiei si biotei albiei (%)
4 Prize de apă, restituții, Asupra curgerii Debitul prelevat sau restituit / Debitul <30 30-50 >50
folosințe (evacuări), minime, stabi- mediu multianual (%)
derivații lității albiei și
biotei
Note explicative
Referitor la criteriul 1b
1) Q* = Q95% (m3/s)+ 0,1 pentru Q95% > 200 l/s; Q* = 1,25 x Q95% (m3/s)+0,05 pentru Q95%
< 200 l/s; pentru bazine cu suprafaţă < 3000 km2. Dacă suprafaţa bazinului > 3000 km2 se vor
considera debitele de servitute menţionate în regulamentele de exploatare ale acumulărilor.
Pentru bazine având Q95% < 0,1 m3/s Q*=1,1* Q95%; Q95% - debitul mediu lunar minim
anual cu asigurarea de 95 % (mc/s)
În cazul în care nu se dețin informații privind regimul undelor pulsotarii, acestea fiind în
general evaluate după punerea în funcțiune a acumulării, respectiv a realizării graficului
dispecer
www.poca.ro 139
P CA
P

se va folosi primul criteriu de la 1b, respectiv raportul de debite Qmin albie/Q*

Referitor la criteriul 2b
2)
În completarea criteriilor privind presiunile hidromorfologice pentru care se impune analiza dpdv al Art 4.7 se
propune coeficientul de meandrare , respectiv coeficientul de sinuozitate a râului
Coeficientul de meandrare sau coeficientul de sinuozitate (Ks) este raportul dintre lungimea în linie dreaptă şi lungimea
reală a unui sector de râu pe care s-a realizat lucrarea de investiție.
L
Ks =
D
unde L - lungimea reală (sinuoasă), iar D - lungimea în linie dreaptă pe sectorul de râu pe care
s-a realizat lucrarea de investiție.
Astfel :
Ks1 = L/D = 1 (L=D, pentru sector de râu nea-
menajat)
Ks2 = L/D (>1 pentru sector de râu amenajat )
Pentru determinarea/ delimitarea criteriului

legat de intensitatea presiunii se va calcula
raportul
Ks1/Ks2
Dacă Ks1/Ks2 > 0,3 atunci Presiunea de de intesitate mare

Ks1/Ks2 = 0,1 -0,3 Presiunea este de intensitate medie
Ks1/Ks2 < 0,1 Presiunea este de intensitate mică
În cazul în care nu se dețin informații precise/detaliate privind localizarea tăierii de cot
(respectiv parametrii de capat, lungimea pe care se realizează tăierea de coturi, aceste
informații fiind în general prinse în Proiectul Tehnic de Execuție, ce se realizează după
aprobarea investiției se poate face o analiză calitativă pe baza informațiilor din teren.
Analizând Lucrările din PMRI la nivelul ABA-urilor nu se regăsesc decât un numar de
2 Lucrări de acest tip
Exemplu În cadrul Lucrării sunt prevazute tăieri de cot pârâu Hotari, L=0,360 km, în
zona sat Humoreni
se cunoaște profilul longitudinal al pârâului în zona citată (nr coturi, configurație)
P CA
P

se poate realiza o analiză calitativă plecând de la lungimea Lucrării (L=0,36 Km), poziționând pe profil această
lungime în zona cu coturi se poate estima această analiză in situația ce mai defavorabilă. Dacă se consideră
necesar considerându-se că tăierile de cot afectează in mod semificativ cursul natural se vor solicita prin ANAR
informații suplimentare la INHGA.
2 Etape procedurale pentru evaluarea impactului proiectelor asupra stării corpurilor de apă
Etapele procedurale propuse au la bază prevederile modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 cu
Directivei Cadru Apa, Ghidul nr. 36 Excepții de la obiectivele modificările și completările ulterioare și a Legii nr 292/2018
de mediu în temeiul Articolului 4 (7), Anexa 10.2 la Planul privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi
Național de management actualizat, Instrumentul privi- private asupra mediului.
tor la liste de verificare a proiectelor conform prevederilor
Directivei Cadru Apa ( elaborat de Jaspers, varianta iulie Etapele procedurale pentru evaluarea impactului asupra
2018), Legii nr. 243 din 30 octombrie 2018 privind aproba- corpurilor de apă se derulează în paralel cu etapa de înca-
rea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2017 pentru drare a proiectului din cadrul procedurii privind evaluarea
impactului asupra mediului.
Nr. Crt. Etape procedura Evaluarea Impactului asupra me- Etape procedură de evaluare a impactului asupra corpu-
diului conform Legii nr 292/2018 privind evaluarea rilor de apă - propunere
impactului anumitor proiecte publice şi
private asupra mediului
1. Etapa inițiala
În termen de 15 zile de la primirea notificării, au- Autoritatea competentă în domeniul gospodăririi ape-
toritatea competenta pentru protecţia mediului lor informează, în termen de maxim 5 zile, autoritatea
informează titularul, în scris, cu privire la decizia competentă pentru protecţia mediului despre depune-
privind necesitatea demarării procedurii de evalu- rea solicitării de emitere a avizului de gospodărire a ape-
are a impactului asupra mediului, prin depunerea lor pentru proiect.
memoriului de prezentare, conform modelului din
anexa nr. 5.D.
Decizia etapei de evaluare iniţială conţine obli-
gaţia titularului de a solicita avizul de gospodări-
re a apelor la autoritatea competentă în domeniul
gospodăririi apelor.
2 Etapa de încadrare a proiectului
în termen de maxim 20 de zile de la data depunerii soli-
citării de emitere a avizului de gospodărire a apelor, auto-
ritatea competenta pentru gospodărirea apelor ia decizia
justificata privind necesitatea sau nu a elaborării studiului
de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după
caz, parcurgând etapele V.2.1. si V.2.2. de mai jos
www.poca.ro 141
P CA
P
Autoritatea competentă pentru protecţia mediului
ia decizia etapei de încadrare cât mai rapid posibil
şi în termen de cel mult 90 de zile de la data pri-
mirii tuturor informaţiilor necesare din partea titu-
larului, cu efectuarea evaluării impactului asupra
mediului şi a evaluării impactului asupra corpurilor
de apă pentru proiectele cu impact semnificativ
asupra corpurilor de apa.
Publicul interesat poate înainta comentarii /ob-
servaţii la proiectul deciziei etapei de încadrare în
termen de 10 zile de la data afişării anunţului pe
pagina de internet a autorităţii competente pentru
protecţia mediului
În termen de 10 zile de la primirea comentariilor/
observaţiilor justificate ale publicului interesat la
proiectul deciziei etapei de încadrare, autorita-
tea competentă pentru protecţia mediului invită
membrii comisiei de analiză tehnică să participe la
adoptarea deciziei finale a etapei de încadrare.
3 Etapa de definire a domeniului evaluării şi de realiza-
re a raportului privind impactul asupra mediului
autoritatea competentă pentru protecţia mediului studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de
derulează etapa de definire a domeniului evaluării: apă se va realiza parcurgând etapele V.2.3. si V.2.4. de
- transmite, în format electronic, membrilor comi- mai jos
siei de analiză tehnică documentele şi informaţiile
depuse de titular, menţionând termenul de maxim
10 zile pentru primirea observaţiilor acestora.
= analizează documentele şi informaţiile depuse
de titular, precum şi propunerile publicului intere-
sat cu privire la conţinutul raportului privind im-
pactul asupra mediului, primate în scris în termen
de 20 zile de la publicarea pe pagina de internet a
memoriului de prezentare.
- redactează şi transmite titularului îndrumarul pri-
vind problemele de mediu care trebuie analizate
în raportul privind impactul asupra mediului, în
studiul de evaluare adecvată şi în studiul de eva-
luare a impactului asupra corpurilor de apă, după
caz.
- Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea
studiului de evaluare a impactului asupra corpu-
rilor de apă în conformitate cu legislaţia specifică
din domeniu, îndrumarul conţine această solici-
tare, precum şi alte aspecte relevante stabilite de
către autoritatea competentă în domeniul gospo-
dăririi apelor.
P CA
P
Titularul proiectului înaintează autorităţii competente
pentru protecţia mediului studiul de evaluare a impac-
tului asupra corpurilor de apă, întocmit conform legis-
laţiei specifice în vigoare, iar Raportul privind impactul
asupra mediului se realizează pe baza informaţiilor şi
concluziilor rezultate, după caz, din studiul de evaluare
adecvată, studiul de evaluare a impactului asupra cor-
purilor de apă şi politica de prevenire a accidentelor ma-
jore sau raportul de securitate
2.1 Etapa inițială 1. Identificarea corpului de apă (cod, denumire) poten-

ţial a fi afectat de proiect20.
Etapa inițială va oferi o sinteză a datelor referitoare la pro- 2. Indicarea lungimii/suprafeţei corpului de apă identi-
iect, a corpurilor de apă pe care se află amplasată proiectul ficat la pct. 1
și a zonelor protejate. Etapa inițială este demarată odată cu 3. Indicarea categoriei, tipologiei și stării21 corpului
depunerea solicitării de emitere a avizului de gospodărire a de apă identificat la pct. 1; pentru corpurile de apă
apelor de catre titularul proiect. care nu au atins starea ecologică bună/potenţialul
Elaboratorul atestat va furniza următoarele informații: ecologic bun se vor menţiona motivele/cauzele care
A. Date generale au condus la neatingerea obiectivelor de mediu22.
1. Titularul proiectului Includerea informaţiilor privind starea/calitatea zo-
2. Beneficiarul proiectului nelor protejate identificate la pct. B.4.
3. Proiectantul general Pentru corpurile de apă monitorizate se vor indica și in-
4. Proiectantul de specialitate formații actualizate privind starea23 corpului de apă
5. Elaboratorul studiului de evaluare a impactului asu- identificat la pct. 1.
pra corpurilor de apă 4. Menţionarea obiectivului/obiectivelor de mediu pen-
Se vor menționa următoarele date: denumire completă, tru fiecare corp de apă identificat la pct 124 şi a obiec-
adrese, telefon, fax pentru titular și beneficiar, cod CAEN, tivelor zonelor protejate identificate la pct. B.425, cu
CUI pentru elaboratorul atestat (se anexează certificarea). precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferen-
B. Date despre proiect te, după caz.26
1. Denumirea completă a proiectului (conform certifi- 5. Menționarea măsurilor şi a termenelor de implemen-
catului de urbanism) tare pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru
2. Localizarea proiectului: localitate sau localitate apro- fiecare corp de apă identificat la pct. 1.27.
piată, judeţ, coordonate STEREO 70, codul cadastral 6. Programul de monitorizare a impactului proiectului
și denumire curs de apă, cod şi denumire corp de asupra corpurilor de apă identificate la pct. 1, inclusiv
apă18 pe care se amplasează proiectul prezentarea propunerilor de secțiuni de monitorizare
3. Descrierea lucrărilor propuse (în sinteză). materializate pe plan
4. Lista zonelor protejate19 aferente fiecărui corp de apă 7. Planuri
pe care se va amplasa proiectul, dacă este cazul. - Plan de încadrare în zonă a lucrărilor propuse în pro-
C. Date despre corpul de apa posibil a fi afectat de proiect : iect
18 se au în vedere/prezintă toate corpurile de apă de suprafață și subterane pe care se amplasează proiectul; datele privind codul și denumirea corpuri-
lor de apă se preiau din planurile de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice aprobate prin H.G. 859/2016 sau pot fi furnizate de către autoritatea
competentă de gospodărire a apelor;
19 informațiile pot fi furnizate de Administrațiile Bazinale de Apă
20 pot fi corpurile de apă pe care este localizat proiectul, dar pot fi și alte corpuri de apă (ex: corpuri de apă amonte/aval, alte corpuri de apă subterană).
Informațiile de la pct B și C și analizele de la pct D si E se completează pentru fiecare CA pe care se amplasează proiectul / identificat ca potenţial a fi afectat
de proiect.
21 pentru corpurile de apă de suprafață se vor indica starea (clasa) ecologică/potențialul ecologic la nivel global și la nivelul elementelor de calitate,
precum și starea chimică, iar pentru corpurile de apă subterane se vor indica starea cantitativă și starea chimică Informațiile se preiau din planurile de
management ale bazinelor/spațiilor hidrografice aprobate prin H.G și pot fi furnizate de Administrațiile Bazinale de Apă
22 informațiile se preiau din planurile de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice aprobate prin H.G. 859/2016
23 idem 5
24 prevăzute în planurile de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice aprobate prin H.G. 859/2016
25 prevăzute în planurile de management aprobate, sau pe baza unor măsuri de protecție specifice stabilite pentru zona/zonele protejate
26 informațiile de la punctul C.4 referitoare la ariile naturale protejate se pot prelua de la Ministerul Mediului, Direcția de Bidiversitate.
27 informațiile de la punctele C 1-5 pot fi furnizate de Administrațiile Bazinale de Apă.
www.poca.ro 143
P CA
P
- Plan de ansamblu al lucrărilor propuse în proiect pe Această etapă va oferi o sinteză informațiilor comple-
care să fie materializate corpurile de apă și zonele tate în tabelele III.2-2.1 – III.2-2.5 și va sta la baza elaborării
protejate identificate etapei urmatoare, de analiză a impactului proiectului
- Planuri de situație și profile transversale și longitudina- asupra corpului de apă și zonelor protejate .
le ale obiectelor aferente proiectului
2.3 Etapa de analizî a impactului proiectului
2.2 Etapa de identificare a domeniului de aplicare asupra corpului de apă și zonelor protejate
1. Autoritatea competentă va proceda la completarea 1. Detalierea analizei în baza informațiilor (răspunsuri

Tabelelor III.2-1.1 – III.2-1.5 în funcție de categoria de completate cu NU sau INCERT) din tabelele III.2-2.1 –
Corp de Apă privind mecanismul cauză – efect pentru fi- III.2-2.5 completat în cadrul punctului 2 al sub-capito-
ecare corp de apă identificat la pct. 1 cu DA/NU/INCERT lului III.2.2 de mai sus și stabilirea dacă:
și justificarea fiecărui răspuns. - proiectul prezintă riscul apariției de efecte, respectiv
Pentru elementele de calitate pentru care nu a fost iden- riscul deteriorării stării corpului de apă identificat la
tificat niciun mecanism cauzal posibil, nu este necesară punctul 1, la nivel de element de calitate.
evaluarea ulterioară. - proiectul prezintă riscul apariției de efecte, respec-
Analiza continuă numai pentru elementul de calitativ poate împiedica îmbunătățirea stării corpului de
te/ elementele de calitate potenţial a fi afectate (cele apă identificat la punctul 1, la nivel de element de
cu răspuns DA/INCERT). calitate.- proiectul prezintă riscul apariției de efecte,
2. Completarea Tabelelor III.2-2.1 – III.2-2.5 în funcție de respectiv poate împiedica atingerea obiectivelor re-
categoria CA) privind conformarea cu cerințele Legii levante pentru zonele protejate.
apelor. 2. Evaluarea impactului cumulat al proiectului cu proiec-
Justificarea detaliată a fiecărui răspuns completat cu tele pe ape sau în legatură cu apele autorizate/în curs
DA/INCERT. de autorizare/avizate/în curs de avizare/ planificate pe
care se va amplasa proiectul asupra corpurilor de apă
Notă: identificate la pct. 1; aceasta evaluare se va efectua prin
1. Tabelele III.2-1.1 – III.2-1.5 și III.2-2.1 – III.2-2.5 se vor realizarea unei analize determinată de informațiile ob-
completa având în vedere soluția constructivă (inclusiv ținute prin completarea Tabelelor III.2-3.1 – III.2-3.5 și
măsurile de atenuare prevăzute în proiect, dacă este ca- III.2-4.1 – III.2-4.5.
zul) 3. Formularea concluziilor.
2. Tabelele III.2-1.1 – III.2-1.5 și III.2-2.1 – III.2-2.5 se pre- 4. Identificarea și stabilirea de măsuri suplimentare28 prac-
iau pentru fiecare categorie de corp de apă (râuri, lacuri, tice/ realizabile de atenuare/ reducere a impactului, in-
ape tranzitorii, ape costiere, subterane) clusiv a impactului cumulat dacă este cazul și reluarea
3. Metodologiile de evaluare a elementelor de calitate analizei de la pct. 7 din etapa anterioara până la punctul
sunt anexe la H.G. nr.859/2016 și se află publicate pe si- 3 din etapa de analiză.
te-ul www.rowater.ro.
Tabel sintetic
Element de calitate/ indicator (parametru) de Măsură suplimentară propusă

calitate
În cadrul acestei etape se va stabili nivelul impactului, inclu- 2.4 Etapa Analizei aplicării articolului 2^7 din
siv a impactului cumulat, durata acestuia, precum și dacă Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și
acesta conduce la deteriorarea stării corpului de apă. completările ulterioare
Dacă proiectul conduce la deteriorarea stării corpului
de apă se va trece la analiza aplicarii art.2^7 din Legea Cerințe/condiții de aplicare a art 2^7:
apelor (etapa Analizei aplicarii articolului 2^7 din Legea a. Deservirea folosințelor beneficiare care a condus la ace-
apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulte- le modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate
rioare). fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din ca-
uza costurilor disproporționate, prin alte mijloace care
sunt o opțiune semnificativ mai bună din punct de ve-
dere al protecției mediului. Fundamentare.
28 măsuri de atenuare in plus/suplimentare față de măsurile de atenuare prevăzute în proiect (integrate în soluția constructivă a proiectului)
P CA
P
b. Sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului Tabelele menționate mai sus sunt prezentate în conti-
negativ asupra stării corpurilor de apă ? Justificare. nuare, astfel:
c. Motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes
public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului sau Tabele III.2-1.1 – III.2-1.5 privind mecanismul cauză –
societății de realizarea obiectivelor prevăzute la art. efect pentru fiecare corp de apa identificat, în funcție de
2^1 alin. (1) și alin.(2) din Legea apelor nr.107/1996 cu categoria de Corp de Apa
modificările și completările ulterioare sunt depășite de Tabele III.2-2.1 – III.2-2.5 privind conformarea cu cerințele
beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătății Legii apelor, în funcție de categoria de Corp de Apa
umane, menținerii siguranței populației sau dezvoltării Tabele III.2-3.1 – III.2-3.5 privind mecanismul cauză –
durabile. Justificare. efect pentru fiecare corp de apa identificat – Impact
cumulat
Dacă proiectul îndeplinește condițiile pentru aplicarea 2^7, Tabele III.2-4.1 – III.2-4.5 privind conformarea cu cerințele
se va verifica și îndeplinirea cerințelor articolului 2^9. Legii apelor – Impact cumulat
Dacă nu se îndeplinesc toate condițiile pentru aplicarea
art 2^7, proiectul nu se va continua.
Tabelul III.2. -1.1 Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii apelor (Râuri)
Elementele de calitate și Există un mecanism Justificare pentru Există un mecanism Justificare pentru
indicatorii (parametrii) de cauzal pentru un efect direct cauzal pentru un efect indirect
calitate* un efect direct asupra...?1 un efect indirect asupra …?2
asupra...?1 asupra?2
(DA/NU/INCERT) (DA/NU/INCERT)
Elemente hidromorfologice
Regim hidrologic: cantitatea
și dinamica debitului
Regim hidrologic: conectivi-
tatea cu apele subterane
Continuitatea longitudinală
a râului
Continuitatea laterală a râului
Condiții morfologice: adânci-
me și lățimea râului
Condiții morfologice: structu-
ra și substratul patului albiei
Condiții morfologice: structu-
ra zonei ripariene
Elemente fizico – chimice
Condițiile termice
Condiții de oxigenare
Salinitate
Acidifiere
Condițiile nutrienților
Poluanți specifici sintetici -
micropoluanți organici3
Poluanți specifici nesintetici –
metale3
Elemente biologice de calitate4
Fitoplancton
Fitobentos
Macrofite
www.poca.ro 145
P CA
P
Elementele de calitate și Există un mecanism Justificare pentru Există un mecanism Justificare pentru
indicatorii (parametrii) de cauzal pentru un efect direct cauzal pentru un efect indirect
calitate* un efect direct asupra...?1 un efect indirect asupra …?2
asupra...?1 asupra?2
Fauna nevertebrată bentică
Fauna piscicolă
Starea chimică
Substanțe prioritare (vezi
Tabelul 5)
Substanțe prioritar periculoa-
se (Tabelul 5)
Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea apelor)
(…enumerați toate zonele
protejate importante)
1 Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în (sintetici și nesintetici) identificați la nivel Național și
acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un utilizați în evaluarea stării ecologice / potențialului eco-
posibil mecanism cauzal. logic al corpurilor de apă de suprafață – râuri (Cu, Zn,
2 Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidro- As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen, acenaften, fenoli,
morfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe detergenți sintetici și cianuri totale)
pentru unul sau mai multe elemente biologice de calita- 4 se vor avea în vedere elementele de calitate biologice
te. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante relevante pentru tipologia corpului de apă
în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un *Elementele de calitate și indicatorii de calitate: conform Legii
posibil mecanism cauzal. apelor, Anexa 1^1, pct. 1.1 coroborat cu HG 859/2016.
3 se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici
Tabelul III.2. -1.2. Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii apelor (Lacuri)
Elementele de calitate și Există un mecanism Justificare 1Există un mecanism Justificare pentru un

indicatorii de calitate conform cauzal pentru pentru un cauzal pentru un efect indirect asupra
Legii apelor un efect direct efect direct efect indirect asupra …?2
asupra...?1 asupra...? 1 …?2
Regim hidrologic: cantitatea și
dinamica debitului
Regimul hidrologic: timpul de
retenție
Regimul hidrologic: conectivita-
tea cu apele subterane
Condiții morfologice: adâncimea
lacului
Condiții morfologice: cantitate,
structură, substrat
Condiții morfologice: structura
malului
Transparență
P CA
P
Elementele de calitate și Există un mecanism Justificare 1Există un mecanism Justificare pentru un

indicatorii de calitate conform cauzal pentru pentru un cauzal pentru un efect indirect asupra
Legii apelor un efect direct efect direct efect indirect asupra …?2
asupra...?1 asupra...? 1 …?2
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
Poluanți specifici sintetici - micro-
poluanți organici3
metale3
Elemente biologice de calitate
Fitoplancton
Fitobentos
Macrofite
Fauna nevertebrată bentică4
Fauna piscicolă
Starea chimică
Substanțe prioritare (vezi Tabelul
5)
Substanțe prioritar periculoase
(Tabelul 5)
(…enumerați toate zonele prote-
jate importante)
1 Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în 3 se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sin-
acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un tetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utili-
posibil mecanism cauzal. zați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic
2 Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidro- al corpurilor de apă de suprafață – lacuri natural și de
morfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe acumulare (Cu, Zn, As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen,
pentru unul sau mai multe elemente biologice de calita- acenaften, fenoli, detergenți sintetici și cianuri totale)
te. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante 4 nereprezentativ pentru corpurile de apă puternic modi-
în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un ficate – lacuri de acumulare
posibil mecanism cauzal.
www.poca.ro 147
P CA
P
Tabelul III.2.- 1.3 Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii apelor (Apele tranzitorii)
Elementele de calitate și indi- Există un mecanism Justificare Există un mecanism Justificare pentru un
catorii de calitate conform Legii cauzal pentru un efect pentru un efect cauzal pentru un efect efect indirect asupra
apelor direct asupra...?1 direct asupra...? indirect asupra ..?2 …?2
(DA/NU/INCERT) 1 (DA/NU/INCERT)
Condiții morfologice: variația în
adâncime
Condiții morfologice: cantitatea,
structura și substratul patului
zonei delimitate de maree
Regimul mareelor: debitul de
apă dulce
Regimul mareelor: expunerea la
valuri
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
Poluanți specifici sintetici - mi-
cropoluanți organici3
metale3
Elementele biologice de calitate
Fitoplancton
Macroalge4
Angiosperme4
Faună piscicolă
Starea chimică
Substanțe prioritare (vezi Tabelul 5)
(Tabelul 5)
(…enumerați toate zonele pro-
tejate importante)
P CA
P
1 Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în posibil mecanism cauzal.
acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un 3 se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sin-
posibil mecanism cauzal. tetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utili-
2 Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidro- zați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic
morfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe al corpurilor de apă de suprafață – ape tranzitorii (Cu, Cr,
pentru unul sau mai multe elemente biologice de calita- Hidrocarburi totale)
te. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante 4 nereprezentativ pentru corpurile de apă tranzitorii
în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un
Tabelul III.2.– 1.4. Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii apelor (Ape costiere)
Elementele de calitate și Există un mecanism Justificare Există un mecanism Justificare pentru un

indicatorii de calitate conform cauzal pentru pentru un cauzal pentru efect indirect asupra
Legii apelor un efect direct efect direct un efect indirect …?2
asupra...?1 asupra...?1 asupra…?2
Condiții morfologice: variația
adâncimii
Condiții morfologice: structura și
substratul patului de coastă
Regimul mareelor: direcția domi-
nantă a curenților
valuri
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
poluanți organici3
metale3
Fitoplancton
Macroalge și Angiosperme
Starea chimică
Substanțe prioritare
(vezi Tabelul 5)
www.poca.ro 149
P CA
P
Elementele de calitate și Există un mecanism Justificare Există un mecanism Justificare pentru un

indicatorii de calitate conform cauzal pentru pentru un cauzal pentru efect indirect asupra
Legii apelor un efect direct efect direct un efect indirect …?2
asupra...?1 asupra...?1 asupra…?2
(Tabelul 5)
Zone protejate (vezi Anexa nr.
1^2 din Legea apelor)
jate importante)
1 Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un
acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
posibil mecanism cauzal. 3 se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sin-
2 Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidro- tetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utili-
morfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe zați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic
pentru unul sau mai multe elemente biologice de calita- al corpurilor de apă de suprafață – ape costiere (Cu, Cr,
te. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante Hidrocarburi totale).
Tabelul III.2. -1.5 Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii apelor (Ape subterane)
Parametrii conform Legii Există un mecanism Justificare pentru un Există un mecanism Justificare pentru un
apelor cauzal pentru un efect direct asupra...? cauzal pentru un efect indirect asupra
efect direct asu- 1 efect indirect asupra …?2
pra...?1 …?2
Parametri cantitativi
Nivelul apei subterane
Parametri calitativi
Cloruri
Sulfați
Oxigen dizolvat
pH
Nitrați
Amoniu
Pesticide (individual și
total)*
Poluanţii şi indicatorii de
poluare ai apelor subtera-
ne**
* așa cum sunt definite în HG nr. 53 din 29 ianuarie 2009 ** Se vor avea în vedere, în special, cei pentru care sunt sta-
(*actualizată*) pentru aprobarea Planului naţional de pro- bilite valori de prag în OM 621/2014.
tecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării
P CA
P
Tabelul III.2-2.1Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii apelor (Râuri)
În cadrul fiecărui rubrici, identificați Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi Justificare

indicatorul (parametrul) de calitate porar? nesemnificativ la
care ar putea fi afectat de proiect Da / Nu / Incert nivelul corpului de
apă?
Da / Nu / Incert
Regim hidrologic: cantitatea și dinami-
ca debitului
Regim hidrologic: conectivitatea cu
apele subterane
Continuitatea longitudinală a râului
Condiții morfologice: adâncime și
lățimea râului
Condiții morfologice: structura și subs-
tratul patului albiei
Condiții morfologice: structura zonei
ripariene
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
Poluanți specifici sintetici - micropolu-
anți organici3
Poluanți specifici nesintetici – metale3
Fitoplancton
Fitobentos
Macrofite
Fauna piscicolă
Starea chimică
(Tabelul 5)
Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?
Legea apelor) Da / Nu / Incert
www.poca.ro 151
P CA
P
În cadrul fiecărui rubrici, identificați Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi Justificare

indicatorul (parametrul) de calitate porar? nesemnificativ la
care ar putea fi afectat de proiect Da / Nu / Incert nivelul corpului de
apă?
Da / Nu / Incert
Caracteristicile zonei protejate (1):
-
-
-
-
-
-
Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul

căruia răspunsul este ”nu” sau ”incert”, mergeți la litera E.
Tabelul III.2-2.2 Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii apelor (Lacuri)
În cadrul fiecărui rubrici, identi- Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi nesem- Justificare
ficați indicatorul (parametrul) de porar? nificativ la nivelul
calitate care ar putea fi afectat Da / Nu / Incert corpului de apă?
de proiect Da / Nu / Incert
dinamica debitului
Regimul hidrologic: timpul de
retenție
Regimul hidrologic: conectivita-
tea cu apele subterane
Condiții morfologice: adânci-
mea lacului
Condiții morfologice: cantitate,
structură, substrat
malului
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
Poluanți specifici sintetici -
micropoluanți organici
P CA
P
În cadrul fiecărui rubrici, identi- Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi nesem- Justificare
ficați indicatorul (parametrul) de porar? nificativ la nivelul
calitate care ar putea fi afectat Da / Nu / Incert corpului de apă?
de proiect Da / Nu / Incert
metale
Fitoplancton
Fitobentos
Macrofite
Fauna piscicolă
Starea chimică
Substanțe prioritare (vezi
Tabelul 5)
(Tabelul 5)
Zone protejate (vezi Anexa nr. Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?
1^2 din Legea apelor) Da / Nu / Incert
Caracteristicile zonei protejate
(1):
-
-
-
(2):
-
-
-

căruia răsunsul este ”nu” sau ”incert”, mergeți la litera E.
Tabelul III.2 -2.3 Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii apelor (Ape tran-
zitorii)
În cadrul fiecărui rubrici, identificați Efectul va fi Justificare Efectul va fi nesemnificativ Justificare

indicatorul (parametrul) de calitate temporar? la nivelul corpului de apă?
care ar putea fi afectat de proiect Da / Nu / Incert Da / Nu / Incert
Condiții morfologice: variația în adân-
cime
Condiții morfologice: cantitatea, struc-
tura și substratul patului
delimitate de maree
www.poca.ro 153
P CA
P

indicatorul (parametrul) de calitate temporar? la nivelul corpului de apă?
Regimul mareelor: debitul de apă
dulce
Regimul mareelor: expunerea la valuri
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
anți organici3
Fitoplancton
Macroalge
Angiosperme
Faună piscicolă
Starea chimică
(Tabelul 5)
Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea apelor) Ar putea fi compromisă starea zonelor
protejate?
Da / Nu / Incert
-
-
-
-
-
-

P CA
P
Tabelul III.2-2.4 Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii apelor (Ape costiere)

indicatorul (parametrul) care ar putea fi temporar? la nivelul corpului de apă?
afectate de proiect Da / Nu / Incert Da / Nu / Incert
Condiții morfologice: variația adâncimii
Condiții morfologice: structura și substra-
tul patului de coastă
delimitate de maree
Regimul mareelor: direcția dominantă a
curenților
Regimul mareelor: expunerea la valuri
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
Poluanți specifici sintetici - micropoluanți
organici
Poluanți specifici nesintetici – metale
Fitoplancton
Starea chimică
Substanțe prioritar periculoase (Tabelul 5)
Zonele protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea apelor) Ar putea fi compromisă starea zonelor
protejate? Da / Nu / Incert
-
-
-
-
-
-

căruia răsunsul este ”nu” sau ”Incert”, mergeți la litera E.
www.poca.ro 155
P CA
P
Tabelul III.2-2.5 Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii apelor (Ape sub-
terane)
În cadrul fiecărui rubrici, identificați Efectul va fi Justificare Efectul va fi Justificare

parametrul care ar putea fi afectat de temporar? nesemnificativ la nivelul
proiect Da / Nu / Incert corpului de apă?
Da / Nu / Incert
Cloruri
Sulfați
Oxigen dizolvat
pH
Nitrați
Amoniu
Pesticide (individual și total)
Poluanţii şi indicatorii de poluare ai apelor
subterane
Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea apelor) Ar putea fi compromisă starea zonelor?
Da / Nu / Incert
-
-
-
-
-
-

căruia răsunsul este ”nu” sau ”Incert”, mergeți la litera E .
Tabelul III.2-3.1 Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii apelor – Impact cumulat (Râuri)
Elementele de calitate și indicatorii Există un mecanism Justificare pentru Există un mecanism Justificare
(parametrii) de calitate* cauzal pentru un efect un efect direct cauzal pentru un efect pentru un efect
direct asupra...?1 asupra...?1 indirect asupra ?2 indirect asupra
(DA/NU/INCERT) (DA/NU/INCERT) …?2
dinamica debitului
Regim hidrologic: conectivitatea
cu apele subterane
Continuitatea longitudinală a
râului
P CA
P
Elementele de calitate și indicatorii Există un mecanism Justificare pentru Există un mecanism Justificare
(parametrii) de calitate* cauzal pentru un efect un efect direct cauzal pentru un efect pentru un efect
direct asupra...?1 asupra...?1 indirect asupra ?2 indirect asupra
Condiții morfologice: adâncime și
lățimea râului
substratul patului albiei
zonei ripariene
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
poluanți organici3
metale3
Elemente biologice de calitate4
Fitoplancton
Fitobentos
Macrofite
Fauna piscicolă
Starea chimică
(Tabelul 5)
(…enumerați toate zonele proteja-
te importante)
1 Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în (sintetici și nesintetici) identificați la nivel Național și
acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un utilizați în evaluarea stării ecologice / potențialului eco-
posibil mecanism cauzal. logic al corpurilor de apă de suprafață – râuri (Cu, Zn,
2 Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidro- As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen, acenaften, fenoli,
morfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe detergenți sintetici și cianuri totale)
pentru unul sau mai multe elemente biologice de calita- 4 se vor avea în vedere elementele de calitate biologice
te. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante relevante pentru tipologia corpului de apă
în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un *Elementele de calitate și indicatorii de calitate: conform Legii
posibil mecanism cauzal. apelor, Anexa 1^1, pct. 1.1 coroborat cu HG 859/2016.
3 se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici
www.poca.ro 157
P CA
P
Tabelul III.2-3.2. Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii apelor – Impact cumulat (Lacuri)
Elementele de calitate și indicatorii de Există un mecanism Justificare 1Există un mecanism Justificare pentru
calitate conform Legii apelor cauzal pentru un pentru un cauzal pentru un un efect indirect
efect direct asu- efect direct efect indirect asupra asupra …?2
pra...?1 asupra...? 1 …?2
Regim hidrologic: cantitatea și dinami-
ca debitului
Regimul hidrologic: timpul de retenție
Regimul hidrologic: conectivitatea cu
apele subterane
lacului
Condiții morfologice: cantitate, struc-
tură, substrat
Condiții morfologice: structura malului
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
anți organici3
Fitoplancton
Fitobentos
Macrofite
Fauna nevertebrată bentică4
Fauna piscicolă
Starea chimică
(…enumerați toate zonele protejate
importante)
P CA
P
1 Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în 3 se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sin-
acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un tetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utili-
posibil mecanism cauzal. zați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic
2 Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidro- al corpurilor de apă de suprafață – lacuri natural și de
morfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe acumulare (Cu, Zn, As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen,
pentru unul sau mai multe elemente biologice de calita- acenaften, fenoli, detergenți sintetici și cianuri totale)
te. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante 4 nereprezentativ pentru corpurile de apă puternic modi-
în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un ficate – lacuri de acumulare
posibil mecanism cauzal.
Tabelul III.2-3.3. Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii apelor – Impact cumulat (Apele
tranzitorii)
Elementele de calitate și indicatorii Există un mecanism Justificare Există un mecanism Justificare

de calitate conform Legii apelor cauzal pentru un efect pentru un efect cauzal pentru un efect pentru un efect
direct asupra...?1 direct asupra...? indirect asupra …?2 indirect asupra
(DA/NU/INCERT) 1 (DA/NU/INCERT) …?2
adâncime
delimitate de maree
dulce
valuri
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
Poluanți specifici sintetici - micropo-
luanți organici3
Poluanți specifici nesintetici – me-
tale3
Fitoplancton
Macroalge4
Angiosperme4
Faună piscicolă
www.poca.ro 159
P CA
P
Elementele de calitate și indicatorii Există un mecanism Justificare Există un mecanism Justificare

de calitate conform Legii apelor cauzal pentru un efect pentru un efect cauzal pentru un efect pentru un efect
direct asupra...?1 direct asupra...? indirect asupra …?2 indirect asupra
(DA/NU/INCERT) 1 (DA/NU/INCERT) …?2
Starea chimică
(Tabelul 5)
(…enumerați toate zonele protejate
importante)
1 Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în posibil mecanism cauzal.
acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un 3 se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sin-
posibil mecanism cauzal. tetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utili-
2 Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidro- zați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic
morfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe al corpurilor de apă de suprafață – ape tranzitorii (Cu, Cr,
pentru unul sau mai multe elemente biologice de calita- Hidrocarburi totale)
te. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante 4 nereprezentativ pentru corpurile de apă tranzitorii
în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un
Tabelul III.2- 3.4 Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii apelor – Impact cumulate (Ape
costiere)
Elementele de calitate și indicato- Există un mecanism Justificare Există un mecanism Justificare

rii de calitate conform Legii apelor cauzal pentru un efect pentru un efect cauzal pentru un efect pentru un efect
direct asupra...?1 direct asu- indirect asupra …?2 indirect asupra
(DA/NU/INCERT) pra...?1 (DA/NU/INCERT) …?2
adâncimii
valuri
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
P CA
P
Elementele de calitate și indicato- Există un mecanism Justificare Există un mecanism Justificare

rii de calitate conform Legii apelor cauzal pentru un efect pentru un efect cauzal pentru un efect pentru un efect
direct asupra...?1 direct asu- indirect asupra …?2 indirect asupra
(DA/NU/INCERT) pra...?1 (DA/NU/INCERT) …?2
poluanți organici3
metale3
Fitoplancton
Starea chimică
5)
(Tabelul 5)
Zone protejate (vezi Anexa nr.
1^2 din Legea apelor)
jate importante)
1 Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un
acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
posibil mecanism cauzal. 3 se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sin-
2 Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidro- tetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utili-
morfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe zați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic
pentru unul sau mai multe elemente biologice de calita- al corpurilor de apă de suprafață – ape costiere (Cu, Cr,
te. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante Hidrocarburi totale)
Tabelul III.2.-3.5. Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii apelor – Impact cumulat (Ape
subterane)
Parametrii conform Legii Există un mecanism Justificare pentru Există un mecanism Justificare
apelor cauzal pentru un efect un efect direct cauzal pentru un efect pentru un efect
direct asupra...?1 asupra...? 1 indirect asupra …?2 indirect asupra
Cloruri
Sulfați
Oxigen dizolvat
pH
Nitrați
www.poca.ro 161
P CA
P
Parametrii conform Legii Există un mecanism Justificare pentru Există un mecanism Justificare
apelor cauzal pentru un efect un efect direct cauzal pentru un efect pentru un efect
direct asupra...?1 asupra...? 1 indirect asupra …?2 indirect asupra
Amoniu
Pesticide (individual și total)*
Poluanţii şi indicatorii de po-
luare ai apelor subterane**
* așa cum sunt definite în HG nr. 53 din 29 ianuarie 2009 ** Se vor avea în vedere, în special, cei pentru care sunt sta-
(*actualizată*) pentru aprobarea Planului naţional de pro- bilite valori de prag în OM 621/2014.
tecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării
Tabelul III.2.-4.1. Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii apelor – Impact
cumulat (Râuri)
În cadrul fiecărui rubrici, identificați indica- Efectul va fi Justificare Efectul va fi nesemnificativ Justificare
torul (parametrul) de calitate care ar putea temporar? la nivelul corpului de apă?
fi afectat de proiect Da / Nu / Incert Da / Nu / Incert
Regim hidrologic: cantitatea și dinamica
debitului
Regim hidrologic: conectivitatea cu apele
subterane
Continuitatea longitudinală a râului
Condiții morfologice: adâncime și lățimea
râului
Condiții morfologice: structura și substra-
tul patului albiei
ripariene
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
Poluanți specifici sintetici - micropoluanți
organici3
P CA
P
În cadrul fiecărui rubrici, identificați indica- Efectul va fi Justificare Efectul va fi nesemnificativ Justificare
torul (parametrul) de calitate care ar putea temporar? la nivelul corpului de apă?
fi afectat de proiect Da / Nu / Incert Da / Nu / Incert
Fitoplancton
Fitobentos
Macrofite
Fauna piscicolă
Starea chimică
Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?
Legea apelor) Da / Nu / Incert
-
-
-
-
-
-

căruia răspunsul este ”nu” sau ”incert”, mergeți la litera E.
cumulat (Lacuri)
În cadrul fiecărui rubrici, identificați Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi nesemnificativ Justificare
indicatorul (parametrul) de calitate porar? la nivelul corpului de apă?
Regim hidrologic: cantitatea și dina-
mica debitului
Regimul hidrologic: timpul de reten-
ție
Regimul hidrologic: conectivitatea cu
apele subterane
lacului
Condiții morfologice: cantitate, struc-
tură, substrat
malului
www.poca.ro 163
P CA
P
În cadrul fiecărui rubrici, identificați Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi nesemnificativ Justificare
indicatorul (parametrul) de calitate porar? la nivelul corpului de apă?
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
Poluanți specifici sintetici - micropo-
luanți organici
Poluanți specifici nesintetici – metale
Fitoplancton
Fitobentos
Macrofite
Fauna piscicolă
Starea chimică
(Tabelul 5)
Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?
din Legea apelor) Da / Nu / Incert
-
-
-
-
-
-

P CA
P
cumulat (Ape tranzitorii)
În cadrul fiecărui rubrici, identi- Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi nesemnifi- Justificare
ficați indicatorul (parametrul) de porar? cativ la nivelul corpului
calitate care ar putea fi afectat de Da / Nu / Incert de apă?
proiect Da / Nu / Incert
adâncime
dulce
valuri
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
poluanți organici3
metale3
Fitoplancton
Macroalge
Angiosperme
Faună piscicolă
Starea chimică
5)
(Tabelul 5)
www.poca.ro 165
P CA
P
În cadrul fiecărui rubrici, identi- Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi nesemnifi- Justificare
ficați indicatorul (parametrul) de porar? cativ la nivelul corpului
calitate care ar putea fi afectat de Da / Nu / Incert de apă?
proiect Da / Nu / Incert
Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea apelor) Ar putea fi compromisă starea zonelor
protejate?
Da / Nu / Incert
-
-
-
-
-
-

cumulat (Ape costiere)
În cadrul fiecărui rubrici, identifi- Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi nesemnificativ Justificare
cați indicatorul (parametrul) care porar? la nivelul corpului de apă?
ar putea fi afectate de proiect Da / Nu / Incert Da / Nu / Incert
adâncimii
valuri
Transparență
Condițiile termice
Salinitate
Acidifiere
poluanți organici
P CA
P
În cadrul fiecărui rubrici, identifi- Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi nesemnificativ Justificare
cați indicatorul (parametrul) care porar? la nivelul corpului de apă?
ar putea fi afectate de proiect Da / Nu / Incert Da / Nu / Incert
metale
Fitoplancton
Starea chimică
5)
(Tabelul 5)
Zonele protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea apelor) Ar putea fi compromisă starea zonelor
protejate?
Da / Nu / Incert
-
-
-
-
-
-

căruia răsunsul este ”nu” sau ”Incert”, mergeți la litera E.
cumulat (Ape subterane)
În cadrul fiecărui rubrici, identi- Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi nesemnificativ la Justificare
ficați parametrul care ar putea fi porar? nivelul corpului de apă?
afectat de proiect Da / Nu / Incert Da / Nu / Incert
Cloruri
Sulfați
Oxigen dizolvat
pH
Nitrați
Amoniu
Pesticide (individual și total)
www.poca.ro 167
P CA
P
În cadrul fiecărui rubrici, identi- Efectul va fi tem- Justificare Efectul va fi nesemnificativ la Justificare
ficați parametrul care ar putea fi porar? nivelul corpului de apă?
afectat de proiect Da / Nu / Incert Da / Nu / Incert
Poluanţii şi indicatorii de poluare
ai apelor subterane
Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea ape- Ar putea fi compromisă starea zonelor?
lor) Da / Nu / Incert

(1):
-
-
-
(2):
-
-
-

căruia răsunsul este ”nu” sau ”Incert”, mergeți la litera E .
Tabel III.2: Lista substanțelor prioritare din domeniul apei (substanțele prioritar periculoase sunt marcate cu *) în
conformitate cu Anexa X a Directivei 2013/39/EU, care modifică și completează Directiva 2008/105/EC/
Alachlor
Anthracene*
Atrazine
Benzene
Brominated diphenylethers*
Cadmium and its compounds*
Chloroalkanes, C10-13*
Chlorfenvinphos
Chlorpyrifos (Chlorpyrifosethyl)
1,2dichloroethane
Dichloromethane
Di(2ethylhexyl)phthalate (DEHP)*
Diuron
Endosulfan*
Fluoranthene
Hexachlorobenzene*
Hexachlorobutadiene*
Hexachlorocyclohexane*
Isoproturon
Lead and its compounds
Mercury and its compounds*
Naphthalene
P CA
P
Nickel and its compounds

Nonylphenols*
Octylphenols
Pentachlorobenzene*
Pentachlorophenol
Polyaromatic hydrocarbons (PAH)*
Simazine
Tributyltin compounds*
Trichlorobenzenes
Trichloromethane (chloroform)
Trifluralin*
Dicofol*
Perfluorooctane sulfonic acid and its derivatives (PFOS)*
Quinoxyfen*
Dioxins and dioxin-like compounds*
Aclonifen
Bifenox
Cybutryne
Cypermethrin
Dichlorvos
Hexabromocyclododecanes (HBCDD)*
Heptachlor and heptachlor epoxide*
Terbutryn
Suplimentar față de Tabelul de mai sus se vor avea în ve- para-para-DDT

dere încă 8 poluanți, care nu sunt substanțe prioritare, dar Cyclodiene pesticides
pentru care sunt stabilite standarde de calitate de me- Aldrin
diu în Directiva 2013/39/EU, care modifică și completează Dieldrin
Directiva 2008/105/EC/: Endrin Isodrin
Tetrachloro-ethylene
Carbon-tetrachloride D D T Trichloro-ethylene
total
3 Aplicarea și justificarea prevederilor art. 4.7 al Directivei Cadru Apă
Procesul de a determina dacă obiectivele de mediu ale corpurilor de apă vizate. Este
- noi modificări ale caracteristicilor fizice ale corpului de un prim pas important pentru a determina dacă este
apă de suprafață / schimbări ale nivelului corpurilor de necesară o „Testare cu privire la Articolul 4 (7)”. „Evaluarea
apă subterană pot conduce la deteriorarea / neatingerea aplicabilității” trebuie diferențiată de „Testarea cu privire
stării bune / potențialului bun, sau la Articolul 4 (7)”. Dacă un proiect nu este susceptibil să
- o nouă activitate umană de dezvoltare durabilă poate cauzeze deteriorarea sau să compromită atingerea stării
duce la deteriorarea de la starea foarte bună la starea bune/ potențialului bun (de exemplu, datorită aplică-
bună constituie un prim pas, ce trebuie realizat în preala- rii măsurilor de atenuare ce ar trebui să constituie un
bil, al procesului de autorizare sau de avizare/autorizare. element inerent al unui proiect), atunci nu este necesară
În contextul dat, acest proces este numit „Evaluarea efectuarea unei Testări cu privire la Articolului 4 (7), iar
aplicabilității” în raport cu Articolul 4 (7). Acest pas este proiectul poate fi autorizat în temeiul DCA.
necesar pentru îndeplinirea obligațiilor din Directivă, Pe de altă parte, dacă proiectul poate cauza deteriora-
deoarece este esențial să se evalueze modalitatea în rea / compromiterea atingerii stării bune/ potențialului
care se preconizează că un proiect propus51 va afecta bun, acesta poate fi autorizat numai în cazul în care sunt
www.poca.ro 169
P CA
P
îndeplinite condițiile menționate la Articolul 4 (7) litere- Statele membre sunt obligate să refuze autorizarea pentru
le (a)-(d), considerându-se astfel că „Testarea cu privire la un proiect individual – cu excepția cazului în care s-a acor-
Articolul 4 (7)” a fost depășită cu succes. Rezultă că, în ca- dat o excepție în temeiul Articolului 4 (7) – dacă acesta poa-
zul în care condițiile menționate nu sunt îndeplinite, iar te provoca deteriorarea unui corp de apă sau neatingerea
Testarea cu privire la Articolul 4 (7) eșuează, proiectul nu unei stări sau potențial bun ale acestuia54. Factorul decisiv
poate fi autorizat în temeiul DCA. în adoptarea unei hotărâri legate de necesitatea aplicării
Obiectivul Directivei Cadru Apa este, printre altele, 1) atin- unei Testări în privința Articolului 4 (7) este efectul potențial
gerea unei stări / unui potențial bun al tuturor corpurilor de al noii modificări / alterări sau al noii activități de dezvoltare
apă până în anul 2015 și 2) prevenirea deteriorărilor ulteri- durabilă asupra stării corpului de apă (a se vedea capitolul
oare ale oricărui corp de apă. În conformitate cu articolul 4 3.4), indiferent dacă este vorba despre o activitate complet
alineatul (1), aceste obiective vizează atât corpurile de apă nouă (o nouă modificare / alterare sau o nouă activitate de
de suprafață (inclusiv cele naturale, artificiale și puternic dezvoltare durabilă) sau despre modificări/îmbunătățiri ale
modificate), cât și corpurile de apă subterană. activităților deja existente sau ale infrastructurii deja exis-
Pentru corpurile de apă de suprafață naturale, starea ecolo- tente (de ex., modificări sau prelungiri ale unui dig sau baraj
gică este definită prin intermediul elementelor biologice de existent).(de ex., extinderi).
calitate (BQEs), precum și al elementelor hidromorfologice, În acest context, trebuie, de asemenea, reținut că reînnoirea
chimice și fizico-chimice cu rol de suport pentru elemente- unei autorizații existente sau a unei activități autorizate, de
le biologice (a se vedea Anexa V din DCA). Starea chimică exemplu o autorizație de captare a apei, poate necesita o
este definită de standardele de calitate a mediului pen- Testare în privința Articolului 4 (7) - în cazul în care condi-
tru substanțele chimice stabilite la nivelul UE în Directiva țiile de autorizare sunt modificate, iar schimbarea activită-
2008/105/CE, modificată prin Directiva 2013/39/UE (sub- ților întreprinse în conformitate cu autorizația reînnoită ar
stanțe prioritare și anumiți poluanți). putea provoca deteriorări. Pentru presiuni asupra corpurilor
Statele Membre sunt autorizate, în anumite condiții, să de- de apă rezultate din activitățile aprobate în temeiul autori-
semneze corpurile de apă de suprafață drept corpuri de apă zațiilor existente, este importantă revizuirea în timp util și
artificiale sau puternic modificate (CAPM). Corpurile de apă eventuala corectare a acestora în vederea îndeplinirii obiec-
artificiale sunt acele corpuri de apă de suprafață create de tivelor DCA.
o activitate umană. Așa cum se prevede la Articolul 4 (7), Statele Membre nu
CAPM sunt corpuri de apă de suprafață ale căror caracte- încalcă Directiva în situația în care o nouă modificare/ al-
ristici sunt substanțial modificate ca urmare a transformă- terare sau o nouă activitate de dezvoltare durabilă duce la
rilor fizice (hidromorfologice) cauzate de activitățile uma- deteriorarea sau compromite atingerea unei stări/ potențial
ne [Articolul 4 (3)]. Obiectivul de mediu pentru corpurile bun al corpului de apă, în condițiile în care sunt îndeplinite
de apă artificiale și cele puternic modificate este atingerea prevederile Articolului 4 (7) literele (a) - (d). Însușindu-și o
unui potențial ecologic bun (și nu a unei stări ecologice abordare în conformitate cu principiul precauției, autori-
bune) [Articolul 4 (3)] și a unei stări chimice bune. tățile competente pot autoriza un proiect în absența unei
Starea apelor subterane este reprezentată de compo- Testări în privința Articolului 4 (7) numai dacă există sufi-
nenta cantitativă și de cea chimică. Starea cantitativă ciente certitudini că acesta nu va cauza deteriorarea sau
este definită prin resursele de apă subterană disponibile nu va compromite atingerea unei stări / potențial bun (a
care nu sunt depășite de rata medie anuală de captare pe se vedea capitolul 4.1 pentru considerații suplimentare).
termen lung, iar nivelurile și debitele apelor subterane Dovezile pe care se bazează o astfel de decizie ar trebui să
sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor de mediu fie documentate.
ale apelor de suprafață aflate în interdependență cu apa Rezultă că evaluările privind eventualitatea ca o nouă mo-
subterană și pentru ecosistemele terestre care depind dificare /alterare să ducă la deteriorarea sau să compromită
de apa subterană; iar alterarea antropică a direcției de atingerea unei stări bune/ potențial bun trebuie stabilite în
curgere rezultate din modificările de nivel nu duc la pă- prealabil (ex-ante), ceea ce reprezintă faza de „Evaluare a
trunderea/intruziunea apei sărate sau a altor intruziuni. aplicabilității“ Articolului 4 (7).
Elementele care definesc starea chimică a apelor subte- În acest context, este important să se țină seama de
rane includ standardele de calitate stabilite la nivelul UE faptul că desemnarea corpurilor de apă ca fiind artifici-
(pesticide și nitrați) și la nivel național (valori-limită), pre- ale sau puternic modificate (CAPM) în conformitate cu
cum și absența efectelor negative asupra ecosistemelor Articolul 4 (3) nu este considerată un tip de excepta-
acvatice și terestre care depind de apa subterană (pentru re. Corpurile de apă artificiale sau puternic modificate
detalii, a se vedea subpunctul 2.3.2 din Anexa V a DCA, (CAPM) sunt considerate o categorie specifică de corpuri
Directiva 2006/118/CE, ghidurile relevante ale SCI și ra- de apă, cu propriile scheme de clasificare și obiective [de
poartele tehnice). mediu]. Prin urmare, și pentru corpurile de apă desemna-
Aceste obiective stabilite prin DCA sunt obligatorii din te ca artificiale sau puternic modificate, nerealizarea po-
punct de vedere juridic. Articolul 4 (7) stabilește circumstan- tențialului ecologic bun sau deteriorarea datorată unei
țele în care este permisă neîndeplinirea anumitor obiective modificări noi poate fi permisă numai în cazul îndeplinirii
ale DCA. condițiilor prevăzute la Articolul 4 (7).
P CA
P
ANEXA IV Integrarea biodiversității în evaluarea impactului asupra

mediului
INTRODUCERE
suprafaţa de teren a UE. Componenta marină a reţelei nu
Diversitatea biologică înseamnă variabilitatea organismelor este încă finalizată. Cele două directive UE conţin în ane-
vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, a ecosistemelor xe listele cu speciile şi tipurile de habitate care fac obiec-
terestre, marine şi a altor ecosisteme acvatice şi a comple- tul Reţelei Natura 2000. Conform Directivei Habitate,
xelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include scopul reţelei Natura 2000 este de a stabili un „statut de
diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii si a ecosisteme- conservare favorabil” pentru habitatele şi speciile consi-
lor.Resursele biologice includ resurse genetice, organisme derate a fi de interes comunitar.
sau părţi din ele, populaţii sau orice alte componente bio-
tice ale ecosistemelor având folosinţă sau valoare efectivă Directivele Habitate şi Păsări
sau potenţială pentru umanitate. Conservarea, protecţia şi Directivele au două obiective principale:
îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habi- QQprotejează speciile de interes conservativ din întreaga UE
tatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, sunt (prin dispoziţiile privind protecţia speciilor);
obiective comunitare esenţiale şi de interes general. QQconservă unele tipuri rare şi ameninţate de habitate sau ha-
bitatele anumitor specii rare şi ameninţate pentru a le asigu-

În conformitate cu prevederile art.5 din Ordonanța de ur- ra supravieţuirea continuă (prin dispoziţiile privind protecţia
gență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, siturilor care conduc la crearea reţelei Natura 2000).
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, Cele două directive oferă un cadru legislativ comun, aplica-
sunt definite urmatoarele categorii de arii natural protejate: bil în toate ţările UE, care asigură că toate activităţile umane
a) de interes național: rezervații științifice, parcuri naționale, mo- sunt întreprinse astfel încât să nu afecteze negativ integri-
numente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale; tatea siturilor Natura 2000. 2000 și starea favorabilă de con-
b) de interes internațional: situri naturale ale patrimoniului servare a speciilor pentru care siturile au fost desemnate.
natural universal, geoparcuri, zone umede de importan- Articolul 6 din Directiva Habitate prevede, la alineatele (3) şi
ță internațională, rezervații ale biosferei; (4), aspecte procedurale de protecţie care trebuie urmate în
c) de interes comunitar sau situri “Natura 2000”: situri de cazul planurilor şi proiectelor.
importanță comunitară, arii speciale de conservare, arii
de protecție specială avifaunistică; Pentru România, autoritatea responsabilă pentru imple-
d) de interes județean sau local: stabilite numai pe domeniul pu- mentarea Reţelei Natura 2000 este Guvernul României, prin
blic/privat al unităților administrativ-teritoriale, după caz. Ministerul Mediului, conform obligaţiilor asumate în ca-
drul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru
„Directiva Păsări” 79/409/EC privind conservarea pă- Capitolul 22 Mediu, sectorul protecţia naturii.
sărilor sălbatice (adoptată la 2 aprilie 1979) şi „Directiva
Habitate” 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor În 2018 Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate
naturale, a florei şi a faunei sălbatice (adoptată la 21 mai (ANANP) a preluat administrarea siturilor Natura 2000, cu
1992) constituie temelia politicii UE în domeniul biodiver- excepția acelora care se suprapun integral sau parțial pe
sităţii. Acestea le permit tuturor statelor membre să colabo- Rezervația Biosferei Delta Dunării și a Parcurilor Naturale și
reze pentru a proteja şi asigura supravieţuirea speciilor şi Naționale aflate în administrarea ROMSILVA.
habitatelor vulnerabile şi ameninţate din Europa.
În centrul celor două directive se află crearea reţelei Cu referire strictă la siturile de importanță comunitară
Natura 2000, o reţea ecologică de situri care cuprinde România are obligația implementării art. 6.3 și 6.4 privind
cele 28 de state ale UE. Până în prezent, au fost incluse impactul proiectelor asupra speciilor și habitatelor de im-
în reţea 26 000 de situri, acoperind aproape 18% din portanță comunitară.
www.poca.ro 171
P CA
P
Art. 6.3. Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care
ar putea afecta în mod semnificativ aria, individual sau în combinație cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei
evaluări corespunzătoare a efectelor potențiale asupra sitului, în funcție de obiectivele de conservare ale acestuia din
urmă. În funcție de concluziile evaluării respective si în conformitate cu dispozițiile alineatului (4), autoritățile naționale
competente aprobă planul sau proiectul doar după ce au constatat că nu are efecte negative asupra integrității sitului
respectiv si, după caz, după ce au consultat opinia publică.
Art. 6. 4. Dacă, în ciuda unui rezultat negativ al evaluării efectelor asupra sitului si în lipsa unei soluții alternative, planul
sau proiectul trebuie realizat, cu toate acestea, din motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin
social sau economic, statul membru ia toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerența globală a siste-
mului Natura 2000. Statul Membru informează Comisia cu privire la măsurile compensatorii adoptate.
În România, Evaluarea impactului proiectelor asupra biodi- protejate, indiferent de tipul de desemnare.
versității este integrată în evaluarea de mediu ca urmare a Evaluarea impactului asupra biodiversității nu trebuie să se
aplicării Ordinului nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru apro- rezume la proiectul din interiorul sau apropierea ariilor na-
barea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată turale protejate de interes comunitar în special pentru că
a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asu- în România există pupulații mari ale speciilor, respectiv su-
pra ariilor naturale protejate de interes comunitar. În prafețe mari ale habitatelor naturale de interes conservativ
principal această evaluare a impactului vizează ariile natu- european care se află în afara siturilor Natura 2000/ ariilor
rale protejate care fac parte din reațeau europeană Natura naturale protejate. De asemenea, specii pentru care au fost
2000, dar nu se limiteaza la acestea. În vederea asigurării desemnate ariile naturale protejate din România pot să se
unei dezvoltări durabile și pentru menținerea unui cadrul deplaseze distanțe destul de mari, în migrațiune, căutare de
natural cât mai adecvat zonei, evaluarea impactului asupra hrană, alte tipuri de dispersii, în afara zonelor cuprinse în
mediului trebuie să cuprindă și evaluarea impactului asupra situri putând astfel fi impactate de proiecte situate departe
biodiversității, indiferent daca proiectul se află sau nu în arii de ariile naturale protejate.
1 Descrierea impactului asupra biodiversității
1.1 Pierderea, degradarea sau fragmentarea 1.2 Perturbarea și deplasarea speciilor

habitatelor și modificarea comunităților
prezente Perturbarea speciilor în zonele lor obișnuite de hrănire sau
odihnă, precum și de-a lungul rutelor de migrație, poate
Construirea infrastructurilor, instalarea de facilități și utiliza- duce la deplasarea și excludere, și, prin urmare, pierderea
rea de echipamente și instrumente, ceea ce poate provoca utilizării habitatului. Speciile pot fi deplasate din zonele
un impact fizic direct asupra habitatelor și speciilor. din interiorul și din jurul amplasamentului proiectului, de
În general, realizarea unui proiect necesita curatarea/eli- exemplu, din cauza traficului crescut, prezența persoanelor
berarea terenurilor și îndepărtarea vegetației de suprafa- precum și zgomot, praf, poluare, iluminare artificială, pre-
ță. Prin acest proces habitatele existente pot fi modificate, zența umană constantă sau vibrații provocate în timpul sau
deteriorate, fragmentate sau distruse. Amploarea pierderii după lucrările de construire.
habitatului și a degradării depinde de mărimea, localizarea Amploarea și gradul de perturbare, precum și sensibilitatea
și solutiile proiectului și sensibilitatea habitatelor afectate. speciilor afectate, determină semnificația impactului, la fel
Este important de remarcat faptul că, în timp ce eliberarea și ca și disponibilitatea și calitatea altor habitate corespunză-
pregatirea terenului pentru realizarea proiectului poate părea toare din apropiere, care pot găzdui animalele strămuta-
limitată, efectele indirecte ar putea fi mult mai răspândite, în te. În cazul speciilor rare și pe cale de dispariție chiar pertur-
special în cazul în care interventia interferează cu regimuri hi- bări mici sau temporare pot avea repercusiuni grave pentru
drologice sau procese geomorfologice si pot afecta calitatea supraviețuirea lor pe termen lung în regiune.
apei sau a solului. Astfel de efecte indirecte pot provoca grave
deteriorari, fragmentariși pierderi ale habitatului, uneori, chiar 1.3 Efectul de barieră
și la o distanță relativ mare de amplasamentul proiectului.
Semnificația pierderii depinde și de raritatea și sensibilita- În cazul proiectelor de energie electrică, de transport de
tea habitatelor afectate și / sau de importanța lor ca zona mare putere, infrastructurile de primire și de stocare potfor-
de hrănire, reproducere sau hibernare pentru specii. De ța speciile să ocoleasca zona cu totul, atât în timpul migrați-
asemenea, rolul potențial al unor habitate ca și componen- ei și, mai mult la nivel local, în timpul activităților de căutare
te ale coridoarelor importante pentru dispersie și migrație, a hranei obișnuite. Transformarea acestei situații intr-o pro-
precum și pentru mai multe deplasări locale între zone de blema depinde de o serie de factori, cum ar fi dimensiunea
hrănire și locuri de cuibărit, trebuie să fie luate în considera- sub-stației, spațierea și dirijarea cablurilor de electricitate,
re atunci când se evaluează importanța oricărei pierderi sau dispunerea centralelor eoliene, amploarea deplasării spe-
degradări a habitatelor. ciilor și gradul de perturbare cauzat de legăturile dintre
P CA
P
zonele de hrănire, reproducere și adăpostire. 1.4 Lovire și risc de mortalitate

Râurile, lacurile și zonele riverane au un rol important în
răspândirea și migrația speciilor de apă dulce, precum și în Păsări și lilieci, se pot ciocni de diferitele părți ale liniilor
deplasările mai localizate între diversele zone de hrănire, re- electrice aeriene, precum și de alte facilități electrice su-
producere, odihnă și cuibărire. Ele acționează ca mici zone praterane. Mai ales parcurile eoliene reprezintă zone cu risc
ecologice intermediare (stepping stones) sau coridoare eco- major pentru aceste specii. Nivelul de risc de coliziune de-
logice vitale în cadrul peisajului. Orice obstacole sau impe- pinde foarte mult de locatia sit-ului in raport cu proiectul și
dimente în calea deplasării libere a speciilor în amonte sau de speciile prezente, precum și de vreme, factoril de vizibi-
în aval, oricât de mici, pot avea consecințe majore pentru litate și designul specific al la liniei electrice. In particular,
supraviețuirea acestor specii. speciile care traiesc mult si au rate de reproducere scăzute și
Instalațiile hidroelectrice pot să întrerupă sau să împiedice, / sau cele care sunt rare sau sunt deja într-o stare de conser-
direct sau indirect, răspândirea și migrația speciilor. Cele vare vulnerabile (cum ar fi acvile, vulturi și berze) sunt la risc.
mai evidente sunt barajele și zonele îndiguite, care repre- Exemplarele de pești și de alte specii care traversează o cen-
zintă obstacole fizice în calea migrației peștilor și altor orga- trală hidroelectrică pot fi rănite sau ucise. O centrală hidroe-
nisme acvatice, împiedicându-i să călătorească în amonte și lectrică poate provoca:
în aval. Acestea au efecte majore asupra supraviețuirii unui - răniri prin contact fizic cu paletele de ghidare, cu rotorul
număr mare de specii de apă dulce, ducând la fragmenta- sau cu carcasa turbinei;
rea, la izolarea și, în cele din urmă, la dispariția în special a - răniri cauzate de fluctuațiile de presiune în timpul trece-
unor populații de pești de apă dulce dulce sau a speciilor rii prin turbină;
care migrează din mare în apă dulce sau a celor care mi- - blocare în grătarele de la prizele de admisie sau răniri
grează din apele dulci spre mare. cauzate de mașinile de curățat;
Efectul de barieră este deosebit de grav atunci când există - răniri cauzate de debitul intens și de scurgerile din de-
mai multe obstacole pe un sector de râu. Chiar și în cazul versoare;
structurilor sau al obstacolelor fizice foarte mici, râurile pot - vulnerabilitate în fața animalelor de pradă, din cauza
deveni rapid impracticabile. Și canalele artificiale pot fi ob- dezorientării.
stacole în calea deplasării speciilor, prin faptul că străpung
și, astfel, fragmentează habitatele terestre. De asemenea,
ele pot crea legături artificiale între bazinele hidrografice, 1.5 Specii invazive alohtone:
favorizând răspândirea speciilor alogene în detrimentul ce-
lor indigene. Pătrunderea speciilor invazive conduce transformarea habi-
tatele naturale și perturbarea speciilor indigene.
2 Criterii de evaluare a impactului semnificativ asupra biodiversității
În Etapa studiului de evaluare adecvată se va stabili ca 1. Evaluarea semnificaţiei efectului, pentru care se reco-
Studiul de evaluare adecvată să includă: mandă utilizarea criteriile de evaluare prezentate în
continuare
Criterii de evaluare
Descrierea elementelor proiectului - Distanța proiectului față de arie ( în m)
care pot avea efecte semnificative - Zona de suprapunere a proiectului peste arie (suprafata zonei de suprapunere
asupra ariei naturale protejate, și procent din arie)
asupra diversității biologice
Descrierea tuturor tipurilor de - Distanța proiectului față de zonele de hrănire, de refugiu și pentru reproducere
efecte pe care proiectul le poate (in m)
avea asupra ariei naturale prote- - Zone de suprapunere peste zona de hrănire, de refugiu, și de reproducere
jate (suprafața zonei de suprapunere și procent din arie și din zona respectivă)
- Distanța proiectului față de habitatele naturale de interes comunitar
- Zona de suprapunere a proiectului peste habitat (suprafața totală și relativă, de
ex. ca procent din arie)
- Deplasarea speciilor
- reducerea diversității speciilor
www.poca.ro 173
P CA
P
Criterii de evaluare
Descrierea sit-ului si a importantei - influența asupra solului și subsolului din sit
acestuia pentru coerența globala a - limita ariei de distribuție pentru anumite habitate și specii și distanțele proiec-
rețelei Natura 2000 tului față de acestea
- importanta pentru conectivitatea ecologică (suprapunere cu alte sit-uri, etc.)
Descrierea habitatelor natural și a - Importanța habitatelor naturale și a speciilor afectate, de exemplu, de mare
speciilor potențial a fi afectate de reprezentativitate, specii endemice, etc. Se va sublinia impactul asupra speciilor
proiect și habitatelor prioritare.
Descrierea oricăror modificări în - reducerea suprafeţei habitatului (în m și procent din arie);
arie ca urmare a realizării proiec- - disturbarea speciilor de interes national, comunitar si/sau international;
tului - fragmentarea habitatelor naturale de interes național, comunitar și/sau interna-
țional;
- reducerea densităţii speciilor national, comunitar si/sau international;
- modificări ale statutului de conservare;
- modificării climatice directe si indirecte
Corelat cu criteriile de evaluare prezentate, se recomandă aria naturală protejată,

utilizarea următoarelor tipuri de indicatori pentru stabilirea - schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/su-
semnificatiei efectelor: prafaţă),
- procentul din suprafaţa habitatului pierdut ( absolut si - indicatorii chimici-cheie care pot determina modificarea
relative), funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate, de ex.
- modificari in structura habitatelor, calitatea apei, emisii GES si amprenta de carbon a proiec-
- fragmentarea habitatelor de interes national, comunitar tului.
si/sau international (exprimată în procente),
- durata sau persistenţa fragmentării, Semnificaţia efectelor se stabileşte întotdeauna pentru fiecare
- durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes habitat/specie de interes national, comunitar și/sau interna-
national, comunitar si/sau international, distanţa faţă de țional afectat.
3 Analiza documentelor relevante
Articolul 6 alineatele (3) și (4) definește procedura pas cu solicitarea adoptarea măsurilor compensatorii.
pas în cazul în care proiectele sunt luate în considerare. Trei Directiva Habitate aplica principiul precauției, care impune
etape principale sunt identificate: ca prioritățile de conservare ale Natura 2000 să prevaleze
acolo unde există incertitudine. Aceasta înseamnă că ac-
QQEtapa 1: Etapa de încadrare. Prima parte a procedurii centul pus pe evaluare ar trebui să fie acela de a demonstra,
constă într-o etapă de pre-evaluare („screening”) pentru în mod obiectiv, cu dovezi justificative, că:
a stabili dacă, în primul rând, proiectul este direct legat QQnu vor exista efecte semnificative asupra unui sit Natura
sau necesar pentru gestionarea sitului și, în al doilea rând, 2000 (Etapa 1: Etapa de încadrare); sau
dacă este probabil să existe un efect semnificativ asupra QQnu vor exista efecte negative asupra integrității unui sit
sit-ului; aceasta este reglementată de articolul 6 alineatul Natura 2000 (Etapa a doua: Evaluarea adecvată); sau
(3) paragraf 1. QQnu există alternative la proiectul care ar putea avea efec-
QQEtapa a doua: Evaluarea adecvată. A doua parte a proce- te negative asupra integrității unui sit Natura 2000, există
durii, reglementată de articolul 6 alineatul (3) paragraf 2, motive imperative de interes public major pentru realiza-
se referă la evaluarea corespunzătoare și la decizia autori- rea proiectului și există măsuri de compensare care men-
tăților naționale competente. țin sau consolideaza coerența globale a retelei Natura
QQEtapa a treia: Derogarea de la articolul 6 alineatul (3) în 2000 (etapa a treia: procedura de derogare).
anumite condiții, Etapă care în legislația românească (Or-
dinul MMP nr. 19/2010) este denumită Etapa soluțiilor Listele de verificare și procedurile de punere în aplicare
alternative. O a treia parte a procedurii reglementate sunt stabilite în etapele evaluării.
de articolul 6 alineatul (4) intră în joc dacă, în ciuda unei
evaluări negative, se propune să nu se respingă un pro- 3.1 Etapa de încadrare
iect, ci să se ia în considerare în continuare. În acest caz,
articolul 6 alineatul (4) permite derogări de la articolul 6 Această etapă analizează efectele probabile ale unui pro-
alineatul (3) în anumite condiții, care constau în absența iect, fie singur, fie în combinație cu alte proiecte, pe un sit
unor soluții alternative și existența unor motive imperati- Natura 2000 și consideră în mod obiectiv dacă aceste efecte
ve de interes public (IROPI) pentru realizarea proiectului și nu vor fi semnificative.
P CA
P
În mod normal, Etapa de încadrare trebuie privită ca o sim- produce reducerea suprafeței sau deteriorarea habitate-
plă evaluare pentru a verifica dacă este necesară o Evaluare lor protejate din sit.
Adecvată. Această evaluare se va realiza pe baza informații- produce schimbarea directă sau indirectă a calității fizice
lor existente colectate din sursele disponibile, precum și pe a mediului (inclusiv a hidrologiei) în cadrul sitului.
opinia experților. De asemenea se vor consulta și alte insti- produce perturbări ale speciilor pentru care situl este
tuții relevante în domeniul conservării naturii. notificat;
Etapa de încadrare este definită în Ordinul MMP nr. 19/2010 Modificarea compoziției speciilor.
pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea provoacă daune directe sau indirecte asupra dimensi-
adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiecte- unii, caracteristicilor sau capacității de reproducere a
lor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. populațiilor din site.
“Memoriul de prezentare a PP trebuie să cuprindă: Modificarea vulnerabilității populațiilor și / sau a habita-
a) descrierea succintă a PP și amplasarea acestuia în raport telor față de alte impacturi.
cu aria naturală protejată de interes comunitar, cu preci- produce schimbarea coerenței sitului sau a siturilor
zarea coordonatelor geografice (STEREO 70) ale amplasa- Natura 2000 (de exemplu, prezentarea unei bariere între
mentului PP. Aceste coordonate vor fi prezentate sub for- fragmentele izolate sau reducerea capacității sitului de a
mă de vector în format digital cu referință geografică, în acționa ca o sursă de noi colonizatori).
sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau ca un tabel Cauzează o reducere a rezistenței habitatelor / speciilor
în format electronic conținând coordonatele conturului (X, împotriva schimbărilor externe (de exemplu, capacitatea
Y) în sistem de proiecție națională Stereo 1970; sa de a răspunde la condițiit de mediu extreme).
b) prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și ha- Afectează restaurarea unei caracteristici în cazul în care
bitate de interes comunitar în zona PP; acesta este un obiectiv de conservare.
c) justificarea dacă PP propus nu are legătură directă cu sau
nu este necesar pentru managementul conservării ariei Aspectele relevante de luat în considerare în evaluarea
naturale protejate de interes comunitar; semnificației efectelor asupra habitatelor și speciilor:
d) estimarea impactului potențial al PP asupra speciilor și ha- starea de conservare a fiecărui tip de habitat și a specii-
bitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar. lor, atât în situl respectiv cât și la nivelul regiunii biogeo-
Autoritatea competentă poate solicita orice alte informații, în grafice, țării, etc.
cazul în care calitatea informațiilor prezentate nu poate duce zona acoperită în sit și suprafața totală din țară / regiu-
la luarea unei decizii.” nea biogeografică;
gradul de reprezentativitate;
Pentru identificarea potențialelor efecte ale proiectului, raritate, endemicitate, prioritate;
Lista de verificare de mai jos oferă câteva din principalele particularitățile și relevanța sitului pentru tipul de ha-
tipuri de parametri de proiect care vor trebui în mod nor- bitat / specia în cauză: de ex. limita ariei de distribuție,
mal să fie identificați. Acești parametri sunt doar ilustrativi, relicte etc.
deoarece ar fi imposibil să se furnizeze o listă completă în vulnerabilitatea și sensibilitatea la diferite presiuni;
acest document. Pentru unele proiecte, poate fi necesar să alte aspecte relevante pentru a evalua „valoarea” și im-
se identifice separat acești parametri pentru fazele de portanța habitatelor / speciilor care ar putea fi afectate
construcție, operare și dezafectare.
La nivelul Etapei de încadrare, evaluarea impactului cumu-
Descrierea proiectului - exemple de elemente de luat în lativ este de obicei mai generală și mai puțin detaliată decât
considerare în identificarea posibilelor impacturi: în evaluarea adecvată. Cu toate acestea, trebuie să ia în con-
- Dimensiunea, scara, suprafața, terenul etc. siderare și alte proiecte care ar putea avea, de asemenea,
- Schimbări fizice care vor rezulta din proiect (excavarea, efecte asupra siturilor în cauză. O serie de impacturi indi-
strângerea, dragarea etc.) viduale de proporții mici pot, în combinație, să producă un
- Cerințe privind resursele (captarea apei etc.) efect semnificativ.
- Emisiile și deșeurile (eliminarea pe sol, apă sau aer)
- Cerințe de transport
- Durata construcției, durata de funcționare, a dezafectării,
etc.
- Planificarea perioadei de implementare și calendarul
acțiunilor principale ale proiectului
- Distanța de la situl Natura 2000/ aria naturală protejată
sau caracteristicile cheie ale sit-ului
- Impactul cumulativ cu alte proiecte
- Altele, după caz
Exemple de tipuri de efecte care ar putea fi semnificative:
www.poca.ro 175
P CA
P
Evaluarea impactului cumulat:
Etapele evaluării Activitatea care trebuie finalizată

Identificarea tuturor proiectelor care ar putea ac- Identificarea tuturor surselor posibile de efecte din proiectul în cauză,
ționa în combinație împreună cu toate celelalte surse din mediul existent și orice alte efec-
te posibile din alte proiecte propuse.
Identificarea impactului Identificarea tipurilor de impact (de ex. zgomot, reducerea resurselor
de apă, emisiile chimice etc.) care pot afecta structura și funcțiile situ-
lui vulnerabil la schimbare.
Definirea limitelor pentru evaluare Definirea limitelor pentru examinarea efectelor cumulative; Acestea
vor fi diferite pentru diferite tipuri de impact (de exemplu, efecte asu-
pra resurselor de apă, zgomot) și pot include locații la distanță (în afara
amplasamentului).
Identificarea căii Identificare căilor cumulative potențiale (de exemplu, prin apă, aer
etc., acumularea efectelor în timp sau în spațiu). Examinați condițiile
sitului pentru a identifica unde sunt expuse riscurilor. aspectelor vul-
nerabile ale structurii și funcției sitului.
previziune Previziunea mărimii / amplorii efectelor cumulative probabile identi-
ficate.
evaluare Se observă dacă este posibil ca potențialele impacturi cumulative să
fie semnificative. De obicei impactul cumulat este mai mare decât
suma impacturilor diferitelor proiecte.
După parcurgerea etapei de încadrare și completarea Listei a) Informaţii privind PP supus aprobării
de control prevăzute în Anexa nr. 1 din Ordinul MMP nr. b) Informații privind aria naturală protejată de interes co-
19/2010, autoritatea competentă pentru protecția mediu- munitar afectată de implementarea PP:
lui decide dacă: c) Identificarea și evaluarea impactului
QQnu este necesară o evaluare adecvată; sau În cadrul studiului de evaluare adecvată se fac identificarea
QQeste necesară o evaluare adecvată (parcurgerea următoa- și evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al PP sus-
rei etape din cadrul procedurii). ceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală pro-
tejată de interes comunitar.
3.2 Evaluarea adecvată a proiectelor cu efecte Vor fi identificate următoarele tipuri de impact:
semnificative asupra ariei naturale protejate 1. direct și indirect;
2. pe termen scurt sau lung;
Această etapă implică evaluarea impactului asupra integri- 3. din faza de construcție, de operare și de dezafectare;
tății sitului (siturilor) Natura 2000 al proiectului, singur sau 4. rezidual;
în combinație cu alte proiecte. Evaluarea ar trebui să se con- 5. cumulativ.
centreze și să se limiteze la obiectivele de conservare ale Se va face o prognoză privind amploarea/ mărimea impac-
sitului. tului cumulativ identificat și semnificația acestuia.
Evaluarea adecvată pentru proiecte va fi integrata în EIM. Evaluarea semnificației impactului în cadrul studiului se
În cazul în care există efecte negative potențiale, această face pe baza unor indicatori-cheie cuantificabili:
etapă presupune, de asemenea, propunerea de măsuri de 1. procentul din suprafața habitatului care va fi pierdut;
atenuare pentru reducerea impactului. 2. procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor fo-
Este responsabilitatea autorității competente să ajungă la losite pentru necesitățile de hrană, odihnă și reproduce-
o concluzie cu privire la efectele proiectului asupra ariilor re ale speciilor de interes comunitar;
naturale protejate si, implicit, al ețelei Natura 2000. Procesul 3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (expri-
de evaluare va include colectarea și luarea în considerare a mată în procente);
informațiilor de la diverși actori, inclusiv titularul proiectu- 4. durata sau persistența fragmentării;
lui, autoritățile naționale de conservare a naturii, regionale 5. durata sau persistența perturbării speciilor de interes
și locale și ONG-urile relevante. comunitar, distanța față de aria naturală protejată de
interes comunitar;
Structura Studiului de evaluare adecvată este definită în 6. schimbări în densitatea populațiilor (nr. de indivizi/su-
Ordinul MMP nr. 19/2010: prafață);
P CA
P
7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor informații și criteriile care trebuie urmate la efectuarea eva-
afectate de implementarea PP; luării corespunzătoare.
8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări Anexa 2 din Ordinul MMP nr. 19/2010 prezintă Lista de con-
legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, trol pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată.
care pot determina modificarea funcțiilor ecologice ale
unei arii naturale protejate de interes comunitar. 3.3 Derogarea de la articolul 6, alin. (3)
d) Măsurile de reducere a impactului
e) Metodele utilizate pentru culegerea informațiilor pri- Proiectele care au fost supuse Evaluării adecvate și pentru
vind speciile și/sau habitatele de interes comunitar afec- care încheierea evaluării este negativă pot fi aprobate nu-
tate mai de autoritățile competente prin intermediul dispoziți-
ilor articolului 6 alineatul (4). Pentru a realiza aceasta, trei
cerințe cheie trebuie să fie îndeplinite și documentate:
LISTĂ DE VERIFICARE PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII 1. Nu există altă alternativă care să respecte integritatea
EVALUĂRII ADECVATE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 6 sitului.
ALINEATUL (3) 2. Există motive imperative de interes public major.
3. Se iau toate măsurile compensatorii necesare pentru
asigurarea protejării coerenței globale a programului
Evaluarea: Natura 2000.
QQIa in considerare toate elementele care contribuie la in- Cum se procedează la evaluarea și documentarea acestor
tegritatea sitului și la coerența globală a rețelei, așa cum trei etape principale, în conformitate cu articolul 6 alineatul
este definită în obiectivele de conservare ale sitului și în (4), este explicat în secțiunile următoare:
Formularul standard și se bazează pe cele mai bune cu- 1. (Evaluarea soluțiilor alternative);
noștințe științifice disponibile în domeniu. 2. (Motive imperative de interes public superior); și
QQInformațiile utilizate sunt actualizate și includ următoare- 3. (Măsuri compensatorii).
le aspecte:
- Structura și funcția și rolul bunurilor ecologice ale si- 1. (Evaluarea soluțiilor alternative);
tului
- Suprafața, reprezentativitatea și stadiul de conserva- Pașii pentru evaluarea soluțiilor alternative sunt:
re a habitatelor prioritare și nonprioritare din ampla- - Identificarea alternativelor
sament - Evaluarea comparativă a alternativelor luate în conside-
- Dimensiunea populației, gradul de izolare, ecotipul, rare
fondul genetic, structura clasei de vârstă și starea de - Declarație privind lipsa alternativelor adecvate în con-
conservare a speciilor în conformitate cu anexa II la formitate cu articolul 6 alineatul (4)
Directiva habitate sau cu anexa I la Directiva privind
păsările prezente pe sit 2. (Motive imperative de interes public superior);
QQRolul sitului în regiunea biografică.
QQOrice alte bunuri și funcții ecologice identificate pe sit. Este rezonabil să se considere că „motivele imperative de in-
QQInclude o identificare cuprinzătoare a tuturor impacturi- teres public major, inclusiv cele de natură socială și econo-
lor potențiale ale proiectului care pot fi semnificative pe mică”, se referă la situațiile în care proiectele avute în vedere
amplasament, ținând seama de impacturile cumulate și se dovedesc a fi indispensabile:
de alte efecte care ar putea apărea ca urmare a acțiunii - în cadrul acțiunilor sau politicilor care vizează protejarea
combinate a proiectului în curs de evaluare și a altor pro- valorilor fundamentale ale vieții cetățenilor (sănătate,
iecte. siguranță, mediu);
QQAplică cele mai bune tehnici și metode disponibile pentru - în cadrul politicilor fundamentale pentru stat și societate;
a estima măsura efectelor proiectului asupra integrității - în cadrul desfășurării de activități de natură economică
biologice a sitului (siturilor) care pot fi deteriorate. sau socială, îndeplinirea obligațiilor specifice ale servi-
QQOferă includerea celor mai eficiente măsuri de atenuare în ciului public.
proiectul în cauză, pentru a evita, reduce sau chiar anula
impactul negativ asupra sitului. 3. (Măsuri compensatorii).
QQCaracterizarea integrității biologice și evaluarea impactu-
lui se bazează pe cei mai buni indicatori posibili pentru Principii directoare pentru stabilirea obiectivelor măsurilor
activitățile Natura 2000, care trebuie de asemenea să fie compensatorii se referă, în primul rând, la aspecte legate
utile pentru monitorizarea implementării proiectului. de coerența globală a rețelei Natura 2000. În al doilea rând,
sunt abordate două aspecte care determină proiectarea și
Pentru a îndeplini cerințele de evaluare a articolului 6 ali- punerea în aplicare a măsurilor compensatorii: proporțio-
neatul (3), pare cel mai potrivit ca autoritățile Natura 2000 nalitatea și funcționalitatea ecologică. Aceste două principii
să stabilească cerințele formale specifice privind tipul de stabilesc sfera de aplicare a măsurilor pentru a se asigura că
www.poca.ro 177
P CA
P
furnizează funcționalitatea ecologică necesară pentru pro- Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluții
porția necesară. alternative și când impactul negativ persistă este prezenta-
tă în Ordinul MMP nr. 19/2010 ca o a patra etapă.
3.4 Analiza ghidurilor sectoriale elaborate de CE privind aplicarea prevederilor art. 6.3. și 6.4 în diferite
sectoare
GHID SCOP Legislație cadru aplicabilî domeniului

Orientări privind Documentul oferă îndrumare și cele QQOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
infrastructura de mai bune practici privind instalarea, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
transport a ener- operarea și dezafectarea instalați- cu modificările și completările ulterioare
giei și legislația UE ilor de transport și de distribuție QQOM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natu-
privind natura de energie electrică, gaze și produ- rală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
se petroliere în legatura cu siturile integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Ro-
Natura 2000 și speciile protejate mânia, modificat prim OM nr. 2387/2011
în temeiul Directivelor Habitate QQOM nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
și Păsări . Acesta se concentrează protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca

numai asupra infrastructurilor de parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
transport de energie și nu asupra în România
instalațiilor de producție de ener- QQOM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pri-
gie, cum ar fi platformele petroliere, vind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor
baraje hidroelectrice, turbine eoli- sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
ene, centrale electrice, etc. Tipurile comunitar
de infrastructuri de transport a QQHG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție
energiei la care ghidul face referire, specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologi-
includ conducte de gaz și petrol, ce europene Natura 2000 în România, modificată prin HG
precum și cabluri de transmisie de 971/2011
energie electrică de înaltă și medie QQHG nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
tensiune și facilități de distribuție protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunis-

pe uscat. Un capitol separat este in- tică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura
clus în ceea ce privește infrastructu- 2000 în România
ra de transport de energie în mediul QQHG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare
marin. a evaluării de mediu pentru planuri și programe, modifica-

tă prin HG 1000/2012 privind reorganizarea și funcționarea
Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor
publice aflate în subordinea acesteia
QQLegea nr. 485/2018 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice și private asupra mediului planurilor
P CA
P

Ghid privind ce- Documentul de față oferă orientări QQOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
rințele pentru pro- și prezintă o serie de studii de caz conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
ducția de energie practice privind adaptarea centra- cu modificările și completările ulterioare
hidroelectrică în lelor hidroelectrice astfel încât să QQOM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natu-
contextul legis- funcționeze în conformitate cu ce- rală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
lației UE privind rințele Directivei privind habitatele integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Ro-
natura și ale Directivei privind păsările. Se mânia, modificat prim OM nr. 2387/2011
analizează tipurile de efecte posibi- QQOM nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
le ale activităților hidroenergetice și protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca

se ilustrează, printr-o serie de expe- parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
riențe practice, modul în care efec- în România
tele centralelor hidroelectrice pot fi QQOM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pri-
evitate sau cel puțin minimizate în vind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor
condiții foarte diverse. sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar
QQHG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție spe-
cială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice

europene Natura 2000 în România, modificată prin HG nr.
971/2011
QQHG nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunis-

tică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura
2000 în România
QQHG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare
a evaluării de mediu pentru planuri și programe, modifica-

proiecte publice si private asupra mediului planurilor

QQLegea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ul-
terioare
QQLegea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificări-
le și completările ulterioare
QQHG nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de
management al riscului la inundații pe termen mediu și lung

QQLegea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promova-
re a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu

modificările şi completările ulterioare
QQLegea nr. 197/2018 (Legea Muntelui)
QQHG nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a
României pentru perioada 2007-2020 - Guvernul României

QQLegea nr. 466/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranța barajelor
www.poca.ro 179
P CA
P

Natura 2000 și Scopul său este de a sublinia, în- QQ· OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
pădurile tr-un mod ușor de înțeles, dispozi- conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
țiile principale ale Natura 2000 în cu modificările și completările ulterioare
contextul altor politici și inițiative QQOM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natu-
relevante ale UE cu privire la păduri rală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
(îndeosebi noua strategie a UE pen- integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Ro-
tru păduri și politica agricolă comu- mânia, modificat prim OM nr. 2387/2011
nă cu noul său Regulament privind QQOM nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
dezvoltarea rurală pentru 2014- protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca

2020), și de a răspunde unei serii parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
de întrebări și preocupări exprima- în România
te frecvent de părțile interesate cu QQOM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pri-
privire la gestionarea pădurilor din vind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor
siturile Natura 2000. Documentul sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
urmărește, de asemenea, să pro- comunitar
moveze integrarea obiectivelor de QQHG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție
conservare Natura 2000 în gestio- specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice
narea pădurilor din siturile Natura europene Natura 2000 în România, modificată prin HG nr.
2000, insistând în același timp asu- 971/2011
pra importanței informării recipro- QQHG nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
ce, a înțelegerii și a cooperării între protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunis-
toate părțile afectate sau implicate tică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura
în gestionarea pădurilor din siturile 2000 în România
Natura 2000. QQHG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare

proiecte publice si private asupra mediului planurilor

QQLegea nr. 46/2008 Codul Silvic
QQLegea nr. 56/ 2010 privind accesibilizare
QQLegea nr. 107/2011 privind comercializare comercializarea
materialelor forestiere de reproducere

QQLegea nr. 171/ 2010 privind contraventiile silvice
QQLegea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere
din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei

Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor
unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor
locale ale acestora
QQLegea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie
republicata
QQLegea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degrada-
te
P CA
P

Ghid privind Documentul oferă îndrumare și cele QQOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
modul de a sprijini mai bune practici privind practivi- conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
sisteme agrico- cile agricole in situri Natura 2000, cu modificările și completările ulterioare
le Natura 2000 deoarece multe dintre habitatele QQOM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natu-
pentru atingerea și speciile care sunt protejate con- rală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
obiectivelor de form Directivei habitate și Directivei integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Ro-
conservare, pe păsări sunt dependente sau aso- mânia, modificat prim OM nr. 2387/2011
baza experiențelor ciate cu practicile agricole. Aceste QQOM nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
de bune practice a habitate și specii sunt în prezent, protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca
statelor membre depindente de sistemele extinse parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
de cultivare adaptate la nivel lo- în România
cal și de practicile pentru acestea QQOM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pri-
supraviețuirea continuă. Cu toate vind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor
acestea, în ultimii 50 de ani, urmare sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
a efectelor aplicării unei agriculturi comunitar
internsive precum și a abandonului QQHG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție
terneurilor agricole, biodiversitatea specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice

din aceste zone a avut de suferit un europene Natura 2000 în România, modificată prin HG nr.
dramatic declin. 971/2011

2000 în România

proiecte publice si private asupra mediului

QQLegislația privind Noua Politică Agricolă Comună 2014-2020
http://www.apia.org.ro/ro/noua-politica-agricola-comu-
na-2014-20201424860113/noua-politica-agricola-comu-
na-2014-2020
www.poca.ro 181
P CA
P

Ghid privind acva- Documentul oferă orientare privind QQOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
cultura și Natura activitățile de acvacultură și Natura conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
2000 2000, o mai bună punere în aplica- cu modificările și completările ulterioare
re a legislației UE relevante de către QQOM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natu-
statele membre ar trebui să asigure rală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
condiții echitabile pentru operatorii integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Ro-
economici cu privire la luarea de- mânia, modificat prim OM nr. 2387/2011
ciziilor care afectează dezvoltarea QQOM nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
acvaculturii, cu alte cuvinte spus, protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca

activitățile umane trebuie să res- parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
pecte dispozițiile art. 6 din Directiva în România
Habitate. QQOM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pri-
vind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor

sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar
QQHG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție
specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologi-

ce europene Natura 2000 în România, modificată prin HG
971/2011

2000 în România


QQLegea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare
QQOUG nr. 23/ 05.03.2008 privind pescuitul și acvacultura
QQLegea nr. 317/ 13.10.2009 pentru aprobarea Ordonanței de
Urgență a Guvernului nr. 23/ 2008 privind pescuitul și acva-

cultura
P CA
P

Orientări privind Documentul a fost elaborat cu sco- QQOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
transportul pe căi pul de a furniza orientări cu privire conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
navigabile inte- la cea mai bună modalitate de ga- cu modificările și completările ulterioare
rioare și rețeaua rantare a compatibilității activități- QQOM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natu-
Natura 2000 lor legate de dezvoltarea și gestio- rală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
narea căilor navigabile interioare cu integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Ro-
politica de mediu a UE în general și mânia, modificat prim OM nr. 2387/2011
legislația de mediu în particular.O QQOM nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
atenție specială este acordată ex- protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca
plicării modalității de elaborare a parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
unor proiecte integrate care să ia în România
în considerare procesele ecologice QQOM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pri-
ale râurilor într-o etapă incipientă vind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor
a procesului de proiectare și care să sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
caute, pe cât posibil, soluții reciproc comunitar
avantajoase atât pentru transportul QQHG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție spe-
pe căi navigabile interioare, cât și cială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice
pentru biodiversitate. europene Natura 2000 în România, modificată prin HG nr.
Prezentele orientări prezintă, de 971/2011
asemenea, procedurile care trebuie QQHG nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
urmate în momentul efectuării unei protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunis-
evaluări corespunzătoare în temeiul tică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura
articolului 6 din Directiva „Habitate”. 2000 în România


QQOG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor na-
vigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţi-

nând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor
de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
QQOG nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navi-
gabile interioare, republicată, cu modificările și completările

ulterioare
QQConvenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la
Belgrad la 18 august 1948, împreună cu cele două anexe şi

protocolul adiţional din 18 august 1948;
QQOMT nr. 859/2013 (modificat prin OMT nr. 624/2015) privind
Regulamentul de navigaţie pe Dunăre în sectorul românesc

(RND), ediţia 2013,
QQOMTCT nr. 920/2003 (modificat prin OMT nr. 639/2015) pri-
vind Regulamentul de navigaţie pe lacul Snagov
www.poca.ro 183
P CA
P

Orientări pri- Prezentul document de orientare QQOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
vind punerea furnizează o serie de recomandări și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
în aplicare a elemente de bună practică în vede- cu modificările și completările ulterioare
Directivei „Păsări” rea intensificării dezvoltării și gesti- QQOM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natu-
și a Directivei onării porturilor aflate în cadrul sau rală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
„Habitate” în es- în apropierea siturilor Natura 2000, integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Ro-
tuare și în zonele având în vedere că politica portuară mânia, modificat prim OM nr. 2387/2011
costiere europeană, astfel cum a fost elabo- QQOM 4 nr. 6/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
rată de Comisia Europeană, a reco- protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca

mandat revizuirea constrângerilor parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
juridice care ar putea afecta pro- în România
iectele de dezvoltare („procedură QQOM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pri-
accelerată”). vind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor

Principalul obiectiv este clarificarea, sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
explicarea și detalierea implemen- comunitar
tării legislației UE privind natura QQHG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție spe-
pentru siturile Natura 2000 situate cială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice
în estuare și care cuprind șenale și europene Natura 2000 în România, modificată prin HG nr.
zone costiere, acordându-se o aten- 971/2011
ție deosebită activităților portuare, QQHG nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
inclusiv activităților de dragare și protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunis-

industriale. tică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura
2000 în România


P CA
P

Infrastructura de Acest document este destinat în QQOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
transport energe- principal dezvoltatorilor de proiec- conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
tic și Natura 2000 te, operatorilor de sisteme de trans- cu modificările și completările ulterioare
port (OST) și autorităților responsa- QQOM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natu-
bile pentru autorizarea planurilor și rală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
proiectelor de transport energetic, integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Ro-
dar ar trebui să fie de asemenea de mânia, modificat prim OM nr. 2387/2011
interes si pentri expertii care reali- QQOM nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
zeaza studiile de EIM, de managerii protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca

sit-urilor Natura 2000, de ONG-uri parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
și de alți practicieni care sunt îngri- în România
jorați sau implicați în planificarea, QQOM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pri-
proiectarea, implementarea sau vind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor
aprobarea planurilor și proiectelor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
de infrastructură energetică. Scopul comunitar
este de a le oferi o imagine de an- QQHG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție spe-
samblu asupra implicațiilor propu- cială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice
nerilor de proiecte de infrastructură europene Natura 2000 în România, modificată prin HG nr.
energetică asupra speciilor Natura 971/2011
2000 și a speciilor și habitatelor QQHG nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
protejate ale UE, precum și asupra protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunis-
abordărilor pentru a atenua orice tică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura
efecte negative. Acest document ar 2000 în România
putea fi, de asemenea, util pentru QQHG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare
procedurile de evaluare realizate a evaluării de mediu pentru planuri și programe, modifica-

în temeiul Directivei privind evalu- tă prin HG 1000/2012 privind reorganizarea și funcționarea
area impactului asupra mediului și Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor
a Directivei privind evaluarea stra- publice aflate în subordinea acesteia
tegică de mediu pentru planurile QQLegea nr. 485/2018 privind evaluarea impactului anumitor
și proiectele pentru instalațiile de proiecte publice si private asupra mediului

transport al energiei pentru care QQLegea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare
se stabilește că nu este necesară QQOrd. nr. 139/2015 privind aprobarea Metodologiei pentru
o evaluare adecvată a impactului evaluarea investiţiilor în proiecte de interes comun privind

acestora asupra sitului Natura 2000. infrastructura pentru transportul energiei electrice inclusiv a
riscurilor aferente acestora
www.poca.ro 185
P CA
P

Activităţile extrac- Documentul ofere o orientare pri- QQOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
tive neenergetice vind cel mai bun mod de a asigura conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
şi Natura 2000 că evoluţiile IENE (Industria extrac- cu modificările și completările ulterioare
tivă neenergetică) sunt compatibile QQOM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natu-
cu dispoziţiile celor două directive. rală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
Acesta se axează în special pe pro- integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Ro-
cedurile care trebuie urmate în te- mânia, modificat prim OM nr. 2387/2011
meiul articolului 6 şi oferă clarificări QQOM nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
privind anumite aspecte cheie ale protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca
procesului de aprobare, în special în parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
contextul evoluţiilor IENE. în România
QQOM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pri-
vind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor

sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar
QQHG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție
specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice

europene Natura 2000 în România, modificată prin HG nr.
971/2011

2000 în România


QQLegea Minelor nr. 85/2003
Rezultatele analizei ghidurilor sectoriale elaborate de CE impactului asupra mediului și în ghidurile sectoriale realiza-
și menționate în tabelul de mai sus se regăsesc în acest te în cadrul proiectului SIPOCA 19.
Ghid general aplicabil etapelor procedurii privind evaluarea
4 Conceptul de vecinătate și conceptul de impact cumulat
În cadrul etapei de încadrare, un prim pas important îl rela dispozițiile articolului 6 alineatul (3), dar componentele
prezintă identificarea tuturor ariilor naturale protejate, in- lor non-conservare pot necesita în continuare o evaluare.
clusiv a siturilor Natura 2000 ce pot fi afectate de proiect și
să stabilească dacă proiectul are sau nu o legătură direct cu O componentă de bază non-conservare a unui proiect ar
situl și dacă este sau nu necesar pentru gestionarea sitului. putea fi, de exemplu, recoltarea lemnului comercial, care
Această etapă are ca scop să determine dacă există posibi- face parte dintr-un plan de management de conservare
litatea ca proiectul să afecteze orice arie naturală proteja- pentru o pădure desemnată ca arie specială de conserva-
tă. Abordarea încadrării este probabil sdiferită, în funcție de re. În măsura în care această activitate comercială nu este
amploarea și efectele probabile ale proiectului. necesară pentru managementul de conservare a site-ului,
Acest pas va determina, de asemenea, dacă proiectul este va fi necesar să fie luata în considerare pentru o evaluare
conectat sau nu este necesar pentru conservarea unui sit, și corespunzătoare.
anume de a-și atinge obiectivele de conservare, în confor-
mitate cu articolul 6 alineatul (1). Pot exista, de asemenea, situații în care un proiect care este
Proiectele direct legate de Planul de management al ariei legate direct sau necesare pentru gestionarea unui sit, poa-
naturale, fie individual, fie în calitate de componente ale alte afecta un alt sit. De exemplu, în scopul de a îmbunătăți
tor planuri și proiecte, ar trebui să fie, în general, excluse de regimul de inundare a unui sit, acesta poate Prin planul de
P CA
P
management să aiba prevazută construirea unui baraj/a QQariile naturale protejate a căror conectivitate sau continu-
unei acumulări într-un alt sit, cu un posibil efect advers itate ecologică (sau invers gradul de izolare) pot fi afecta-
semnificativ asupra acestuia din urmă. Într-un astfel de caz, te de proiect, sau în cazul în care proiectul poate produce
proiectul trebuie să facă obiectul unei evaluări în ceea ce un anumit impact asupra unor caracteristici ale peisajului,
privește locul afectat. neincluse în aria protejată, dar care sunt importante pen-
tru conectivitate.
Verificarea dacă un proiect este conectat direct
sau este necesar pentru gestionarea sitului sit‑ului Această primă identificare a ariilor naturale protejate și a al-
Natura 2000/ ariei natural protejate tor elemente de peisaj care pot fi afectate ar necesita doar o
cartografie de bază și ușor accesibilă a:
QQÎn Planul de management al ariei naturale protejate afec- QQariilor naturale protejate
tate sau propus ca parte a altor măsuri legale, adminis- QQcomponentelor proiectului
trative sau contractuale necesare pentru menținerea și QQcartografie de baza a componentelor principale care pot
restabilirea (dacă este necesar) sit-ului, sunt incluse habi- genera impact sau oferă conectivitate ecologică (rețe-
tatele și speciile aflate în stare bună de conservare. le hidrografice, acvifere, vegetația, utilizarea terenurilor,
QQÎn mod implicit, există o declarație a organismului de etc.).
administrare al ariei naturale protejate privind faptul că
proiectul este direct legat de gestionarea sit-ului sau este Orice sit-uri identificate în această etapă, care ar putea fi
necesar pentru acesta, fiind în mod clar legat de menține- afectate de un proiect, trebuie să fie luate în considerare în
rea sau îmbunătățirea stării de conservare a unor habitate etapa de incadrare pentru a identifica orice efecte posibile
sau specii țintă în sit. ale proiectului asupra obiectivele lor de conservare.
Distanța de la zona de proiect la care ar trebui să fie luate în
După ce a fost exclus ca proiectul sau planul de lucru este considerare ariile naturale protejate va depinde de caracte-
necesar pentru gestionarea unei arii naturale protejate/sit risticile proiectului și distanța la care sunt estimate a apărea
Natura 2000, identificarea sit-urilor care ar putea fi afectate, efectele acestuia. Pentru sit-urile situate în aval de-a lungul
ar putea lua în considerare următoarele sit-uri: râurilor sau a zonelor umede alimentate de acvifere, acesta
QQOrice arie natural protejată din apropierea sau din zona poate fi cazul în care chiar și la o distanță mare, un proiect
proiectului, precum și ariile naturale protejate care se poate afecta regimul de curgere , nivelul acviferului, migra-
suprapun cu oricare dintre componentele proiectului în ția peștelui etc. Impactul asupra aerului (poluanți, zgomot)
oricare dintre fazele sale. poate provoca, de asemenea, deteriorări sau perturbări la o
QQ·Orice arii naturale protejate aflate în zona probabilă de distanță lungă.
manifestare a impactului proiectului. Ariile naturale pro-
tejate situate în apropierea proiectului (sau la o anumită Unele proiecte care nu afectează în mod direct ariile natu-
distanță), care ar putea fi afectate indirect de componen- rale protejate pot avea în continuare un impact semnificativ
tele proiectului și resursele și/sau emisiile și poluanții în cazul în care provoacă un efect de barieră sau de a între-
generate de acesta, respectiv resursele de apă utilizate, rupe legături ecologice, de exemplu, în cazul în care acestea
diferite tipuri de deșeuri generate, evacuări sau emisii de afectează elemente ale peisajului care conectează ariile na-
substanțe sau energie. turale protejate, provocând mișcări regulate ale unor specii
QQariile naturale protejate 2000 din apropierea proiectului protejate sau întreruperi în continuitatea unui ecosistem
(sau la o anumită distanță), în care exemplare de faună se fluvial, a unei păduri, etc.
pot deplasa în zona proiectului, rezultând mortalitatea
acestora sau alte efecte (de exemplu, afectarea zonelor
hranire, etc).
www.poca.ro 187
P CA
P
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin

Programul Operațional Capacitate Administrativă
POCA 2014 - 2020
Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii

capacității administrative a autorităților
pentru protecția mediului în scopul
derulării unitare a procedurii de evaluare
a impactului asupra mediului (EGEIA)
- SIPOCA 19 -
Beneficiar: Ministerul Mediului

Data publicării: August 2018
Conţinutul acestui material nu reprezintă

în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii
Europene
sau a Guvernului României

Ghid General Aplicabil Etapelor Procedurii de Evaluare A Impactului Asupra Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid General Aplicabil Etapelor Procedurii de Evaluare A Impactului Asupra Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P CA

GHID GENERAL APLICABIL ETAPELOR PROCEDURII

Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității

Elaborator: ASOCIEREA EUROPEAN FUNDS INVEST S.R.L. (LEADER)

Autoritate contractantă: Ministerul Mediului

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional

2 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

4 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

6 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

8 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

Context QQGhidul metodologic privind etapa de definire a domeniu-

se înlocuiască ghidurile existente în România, astfel încât interesat;

QQcadre didactice, în procesul de instruire cu privire la pro-

În acest context se impune realizarea unui ghid general cesul EIM.

ține și aspecte practice privind etapa de evaluare inițială;

2. Procesul de evaluare a impactului asupra mediului în context european

proiect asupra mediului sunt tratate și analizate în cea

10 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

Figura 1 Etape și pași în procesul de evaluare a impactului asupra mediului

QQConținutul deciziei etapei de încadrare (articolul 4 alineatul (5)):

-- pe baza informațiilor furnizate de titular.

-- Descrierea proiectului „întreg”.

-- Utilizarea resurselor naturale.

tehnică și impactul probabil al proiectului).

formațiilor din RIM;

Etapa de întocmire Informații privind RIM - Art.5 (1)

-- descrierea proiectului (site-ul, designul, mărimea și alte caracteristici relevante);

QQCum?: responsabilitatea împărțită titularului și autorității competente.

QQConcret, două condiții cumulative:

-- Titularul trebuie să se asigure că RIM este întocmit de experți competenți

12 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

QQAsigurarea că autoritatea competentă îndeplinesc sarcinile într-o manieră obiectivă și nu se află

într-o situație care generează un conflict de interese.

-- Separarea atribuțiilor autorităților.

onale) informații specifice:

-- Măsurile / caracteristicile pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea efectelor

14 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

lucrări de apărare; evaluare a impactului asupra mediului – în cazul în

16 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

Solicitare de acord de mediu

Verifica incadrarea proiectului la:

Decizia etapei de evaluare

Depunere Memoriu de prezentare (cf. Anexa 5.D)

Criteriu conform Anexei 3 Descriere

18 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

Criteriu conform Anexei 3 Descriere

Criteriu conform Anexei 3 Descriere

20 Ghid general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

Criteriu conform Anexei 3 Descriere

QQlocalizarea acestuia (punctul 2)

QQterenuri, sol, apă, aer, climă;

QQbunuri materiale, patrimoniu cultural și peisaj;

QQinteracțiunea dintre factorii de mai sus;

ținând seama de criteriile de mai jos:

duce un factor nou, dezirabil.

lași timp și una pozitivă a condițiilor inițiale

Criteriu conform Anexei 3 Descriere

dusă. Impactul poate fi prevăzut dar este de obicei la limita detecției și nu

te medie. Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate dar structura /

intermitent / ocazional (de ex. depozite temporare de pământ pe durata exe-

mitată, scurtă de timp și va înceta în totalitate la finalizarea activității care-l

perioada de operare – estimată la mai mult de 25 ani), dar încetează odată

și după închiderea proiectului. Altfel spus, cauzează schimbări permanente