Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea Psihologie, anul II-ZI, anul universitar 2018/2019

PSIHOLOGIE SOCIALĂ I
anul academic 2018-2019, sem. I, anul II, psihologie

Tematica disciplinei şi cerinţele minime pentru învăţarea,

înţelegerea şi promovarea acesteia

ECHIPA DIDACTICĂ
 Titularul cursului, Conf. univ. dr. Dorin NASTAS, prezintă temele la curs (2 ore / săptămână)
 Asistentul cursului, Lect. univ. dr. Octavian ONICI organizează discutarea temelor la seminar
(2 ore / săptămână).

TEMATICA
 În total există un număr de 12 teme de bază care se prezintă la curs, urmând a fi aprofundate
şi fixate la seminar (vezi toate temele în Anexă; temele de bază sunt cele numerotate de la 01
la 12). Evaluarea se face doar pentru temele de bază.
 Există 4 teme auxiliare: 2 teme de curs (C00, C00’) şi 2 teme de seminar (S00, S00’). Scopul
acestor teme este de a facilita activităţile de predare, înţelegere şi învăţare. Aceste teme nu
sunt incluse în evaluare.

MATERIALE
 Manualul cu lecturi obligatorii va fi distribuit la primul seminar, în formă electronică (pe
flash-drive), doar şefilor de grupă. Distribuirea manualului de lecturi către ceilalţi studenţi
ţine de auto-organizarea şefilor de grupă.
 În ziua prezentării cursului, doar şefii de grupă vor intra în posesia suportului de curs.
Suportul de curs va fi transmis doar în format electronic, prin e-mail. Distribuirea
materialelor didactice către ceilalţi studenţi ţine de auto-organizarea şefilor de grupă.
Alternativ, materialele pot fi trimise pe o adresa de grup, în măsura în care aceasta există.

PREZENŢA
 Prezenţa la curs şi seminar este facultativă.

EVALUAREA
 Evaluarea se realizează pe parcursul seminarului (evaluarea pe parcurs sau continuă) şi la
finalul semestrului (evaluarea finală sau sumativă)
 Evaluarea pe parcurs sau continuă se face în cadrul seminarului prin acordarea de „punctaje-
bonificaţii”. Valoarea fiecărei bonificaţii este de maximum 0,25 puncte per seminar şi se
contabilizează pentru stabilirea notei finale în sesiunea şi / sau restanţa din timpul anului
universitar curent. Punctajele-bonificaţii nu sunt obligatorii pentru o notă maximă, pot fi însă
utile în obţinerea acesteia (vezi mai jos formula de clacul a notei finale).
 Evaluarea finală sau sumativă se face printr-o teză scrisă ce va cuprinde subiecte din curs
(din suportul de curs) şi subiecte din seminar (în baza lecturilor). Subiectele pentru materia
din curs şi seminar au o pondere egală în stabilirea notei finale. Toate materialele didactice
aferente temelor de bază (suporturile de curs şi manualul cu lecturi) sunt obligatorii pentru
pregătirea în vederea examinării finale.
 Credit pentru participare la activităţi de cercetare. Facultativ, în funcţie de necesităţile şi
solicitarea cadrelor didactice, studenţii pot obţine maximum 2 puncte pentru participarea la
activităţi de cercetare. La stabilirea mărimii creditului pentru participarea la cercetare se va
ţine cont de dificultatea şi durata implicării, precum şi de calitatea acesteia. Creditul pentru
participarea la activităţile de cercetare suplineşte nota finală doar pe parcursul anului
universitar curent (vezi şi formulele de calcul de mai jos).
 Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea Psihologie, anul II-ZI, anul universitar 2018/2019

 Formula calculării notei finale este, după caz, următoarea:

o Până la finele anului universitar curent: NOTA FINALĂ = 1,00 (punctul din oficiu) + nota
subiecte curs (min. 0 puncte; max. 4,50 puncte) + nota subiecte seminar (min. 0 puncte; max.
4,50 puncte) + valoarea bonificaţiilor obţinute pe parcurs (min. 0 puncte; max. 3,00 puncte) +
credit pentru participare la activităţi de cercetare (min. 0 puncte; max. 2,00 puncte).
o În oricare alt an universitar: NOTA FINALĂ = 1,00 (punctul din oficiu) + nota subiecte curs
(min. 0 puncte; max. 4,50 puncte) + nota subiecte seminar (min. 0 puncte; max. 4,50 puncte).
Raţiunea neincluderii bonificaţiilor de seminar şi creditelor de cercetare pentru calcularea
notei finale în alţi ani: (a) încurajarea promovării materiei în timpul anului academic curent şi
(b) dificultatea contabilizării şi aplicării retroactive.
 Examinarea restanţierilor din alţi ani se face doar în baza materiei din anul universitar în
derulare. Materia unui curs şi cerinţele sale se schimbă de-a lungul anilor academici, uneori
lent şi parţial, altădată radical şi în totalitate. Studenţii care nu promovează în timpul primului
an de studiu Psihologia Socială I sunt obligaţi să se informeze şi să respecte modificările ce
intervin ulterior în conţinutul şi cerinţele materiei, informându-se cu privire la modificările
intervenite de la studenţii anului academic în derulare.
 Un student din anul III sau un student-cursant, ce are o restanţă la această disciplină, poate să
asiste la seminariile desfăşurate cu anul II pentru a înţelege mai bine materia şi lecturile
analizate, dar NU mai poate acumula punctaje-bonificaţii. În măsura în care proiectele de
cercetare (a) sunt noi şi (b) participarea sa e posibilă, un astfel de student poate acumula
credite de cercetare.

PROMOVAREA
 Se consideră promovat studentul care obţine la evaluarea finală sau sumativă cel puţin nota 5
(punctajul real cumulat trebuie să fie de minim 4,50 care, prin rotunjire, se transformă în 5).

PREGĂTIREA ŞI DESFĂŞURAREA SEMINARIILOR

 Seminarul urmăreşte aprofundarea temelor prezentate la curs. Pentru atingerea acestui
obiectiv fiecare student care se prezintă la seminar trebuie să parcurgă toate materialele
didactice oferite după prezentarea temei: (1) suportul de curs şi (2) lecturile obligatorii.
 La seminar, în forme didactice variate, se vor purta discuţii în baza materialelor aferente
temei. Pe parcursul seminarului unii studenţi pot obţine, în funcţie de participarea lor repetată
şi semnificativă la discuţii, „bonificaţii” (max. 0.25 puncte per seminar).

Anexă:
Structura semestrului şi temele disciplinei
Săpt.
didactică
CURS SEMINAR
I. C00. Prolog: De ce şi cum studiem psihologia [socială]? S00. Tematica şi cerinţele disciplinei.
II.
C01. Introducere în psihologia socială. S00’. Cum citim un articol de psihologie [socială]?
III.
C02. Disonanţa cognitivă. Paradigme clasice (I). S01. Introducere în psihologia socială.
IV.
C03. Disonanţa cognitivă. Paradigme clasice (II). S02. Disonanţa cognitivă. Paradigme clasice (I).
V.
C04. Nevoia de asociere şi nevoia de solitudine S03. Disonanţa cognitivă. Paradigme clasice (II).
VI.
C05. Atracţia şi respingerea interpersonală. S04. Nevoia de asociere şi nevoia de solitudine.
VII. C06. Relaţiile apropiate şi singurătatea. S05. Atracţia şi respingerea interpersonală.
VIII. C07. Emoţiile în viaţa socială. S06. Relaţii apropiate şi singurătatea.
IX.
C08. Invidia şi gelozia. S07. Emoţiile în viaţa socială.
X.
C09. Ruşinea şi vinovăţia. S08. Invidia şi gelozia.
XI. C10. Jena. S09. Ruşinea şi vinovăţia.
 Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea Psihologie, anul II-ZI, anul universitar 2018/2019

XII. C11. Mândria şi trufia. S10. Jena.

VACANŢA DE IARNĂ
XIII. C12. Nostalgia şi regretul. S11. Mândria şi trufia.
XIV. C00’. Epilog: Ce e bine să reţinem pentru viitor? S12. Nostalgia şi regretul.
SESIUNEA DE EVALUARE