'

,
DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT
CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I -.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

2 LAUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI
.r`
1

PARTEA II .

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI

BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V
www.dacoromanica.ro
 Sec xv Sec. Pill

Sea xvf
X
Sec. PVIII

itec xVi Sec Xvill

A
Sec. xvu Sec. %IA
HO Tt

H sm. A opta Met% a alfabetului, a sasea din HABOTNICIE sj. Bigotism, fanatism, carac-
seria consonantelor; purta In allabetul cirilic nu- terul celui habotni c.
mirea de heru" (X). 0 HABT,TC, sin. Mold. Bueata rupta din ceva; a
I
HA P inter). 0 Exprima o surnrindere, o satis- rupe, a face ,(1), a rupe In bucati: ciubotele vArn-men
factie lj Cu seas intrebator: ha P ce Mot de asta P
2 se rep In toate pitrtile (ono.) ; CA 1-ar fi tiliat Dacil n'ar
HA t2 inter). (mai adesea repelatd de citeva orV. fi foss vrAilt (STAM.) 11 ® (-1, Om scut §i spatos
Imita risul: s'a sborsit taint', ha! ha I ha 1 anal poznA I (SIAM.).
ha! ha! ha 1 olu ride mull de asta (Atacs ). HAESVC2 sbst. Olten. (D 0 Nalgu$ala, zadur,
HAI Mt Hit inter). (mai adesea repilatd) 0 caldura. mare (R.-COD.) ¶ (D Gralnad% de maracini
Exprima o afirmare (In gura unui prost ¶ C) ImitA indesati (s.-coo.).
risul (unui prost sau unui idiot).
HABA sf . Trans. $ezatoare, clad. osuo.) (SIAM.): s'o
0 H.A.BUCE.A.LA. sf. 0 /ten.
borirea lastarilor 'Ara. struguri (VIRC.).
I - HABT7c2 OI ¶ 2 Do-
adunat fatale si feciorii la enc.). O HABUCI (-mese) vb. tr. Mold. A rupe, a sfl$ia,
# HABACTU sm. (f)Un fel de haina (le a b a:as urea a farima In bucati: One t1-o hAbucit asa sumftlesu P
poste sA nmblu In habacll (sic!) ca dumneata P (NEGR.). (RV.-CRG.) tronc! In oale... pled le hAbuceste pe toate 5EV.1
0 HABADTC (P1.-1ClIti sn. Trans.
DAM.
(sEZ.) i Ha- [h i( b u c'].
-
HABVZ HAVIX : in cealalta parte a acestei Ina--
0 HAHADIC4HIU sn. Trans. toe unde slat gril- pert se afla un 0., de piatrA (GRIO.).
madite vreascuri multe peste olalta, vreascuri Met HAG' (1)1.-eiu'i) sn. l Mold. Bucov. t Plata, sirn-
nici un folds (SU.) [h Abadi c]. brie : staptnul nu 1-a plata, 1-a lust haou'n InmAtate (von.) .1
0 HABADTE sf. 0 /ten. 8 Grainada de curpeni, CD Rafuialli: a-1 vent cuiva de =, a-1 clovedi, a o
de vreascuri: Clad se coace warns 'n vii si struguri in hfi- scoate la capat cu cineva, a-1 da gata: trabue aA Be
blidii (MAR.) [srb. habatija< habad boz"]. Mom luntre 51 punts 41 sit-I venlm de = ispravniculul
HABAR sbst. 0 Stile, veste; euno$tin%: de cite (ed.Ens.) ; toate ea toate, dar urttul II venea de 2222 (cin.); boats
ori n'a lomat tutun de un franc mina... fitra sA alba (ON.); asta ml-a venit de = (PAMF.); 0:
nelegiuitului 11 vino de
Vaunt... , n'avea cit era strInepot al tut Cesianus necredinciosul WARN) [tt.].
® Grija. pas; a nu avea , a nu-i pasa de loc: TrAsnea HAG,. (p1.-cari) sn. Mold. Cuiu de fier ce se bate
dormea pe hat... si n'avea de frig (can ) ; n'am cA la talpa ghetelor sau la potcoavele tailor, ca sa
m'ar Intrece altul (SB.) [to.]. nu alunece pe ghiata.: is twat oitlefinlut, era potcoavd
HABATJC, -voA adj. $i sin. f. 0 Timpit, idiot: de Mr... cu =ad dintelosa, care veneau In capetele pot-
bArbatul era en ca vai de el... ; on -unde mergea... fAcea coavei ($EZ.) [rut. h a k< germ. Hake n].
prost11 tau.); nevastA-sa, o Mauna en care ',Meal Intarca HACAI (-awe) vb. intr. It A macai (vorb !de rate).
coyiit (CAT.) ¶ ® Zapacit, buimacit, nauc: 11 trace o HACHITE sf. pl. Mold. Toane: 1-au milt 10:
I

palm& de-1 salad, Ii mined, bucatele si -I IllsA = (13P.) 21 on vremea, 1-or trace (FLOR.) ¶ 2 Chichite, nod In
s A o Ina hAbituca, a IMMO. razna: In sArblitori o luam papura: card (RV.-CRG.).
hAbAnca grin tale sate (CRG.) [ung. dial. h a b O k a]. HACI*... HMO
HABAUCT (-cm) vb. tr. $i refl. A (Sc timpi, a HACIU, HIciu sbst. oft de lot, nitride: ii au-
(se) nauci, a (se) face h a b a u c: !neon mulerea sA nosteai mai de mull P Ba, cit haciu (ALECS.) [r )mp.
strige ca f s'a hitbAucit bArbatul (RV.-CRG.). tc. h i 6].
HABER = HABAR. HACIVGA. (pl.-gi)sf . Trans. Bucov. 0 /ten. * I De-
0 HINBNIC OFIABNIC. si$ de brad, bradet tblar $i des, ;Tell de strabatut
0 HABOCA sf. Trans. bila, viulenta: 1-au lust cars (D Trunchiu de copac (ill spec. de fag) ciuntat la o
cn (vic.); a 1ntrat eu In ourte (Pac.); CA pdmintul Inaltime de doi metri, de unde apoi rlisar lostare:
care -1 tit, Cu ori cu dreptul,E al tdu, de clad e satul (RET.). tot Instil are , lingA cask(vic.) [comp. rut. had t u-
HABOTNIC adj. $i sm. Bigot, fanatic (vorb. de g a].
Evrei): Elan lust .41 la Male 51 s'au "'Arun de le-au mere HACUI (-nese, -niu). vb. tr. Mold. Bucov. A Ulla
leigli (GRIG.) [rus. habatnik0]. In bucati mid, a toca: seal binisor, a& scot satiru 01

567
www.dacoromanica.ro
HAD- to_ Malmo (aLscs.) : In bore se hAetie verdeturi SI wadi cssz.)
germ. hack en].
HAI 14.4DA. s/. Maram. (en.) Neam, famine; tagma.
[ung. h a d].
HADARAG sm. $i d (p1. -ge) sn.,
Lemnui eel If
HADAnItu p/-rate) sn.
mai scull al Imblaciului cu care se lo-
vesc grinele, chid se Imblatesc 2497)
¶2 Titirez (la moara) : moara hIrtia
et hadaragul toatA zina pocAnea In t4)106 (SAD.) ¶
® 0 /ten. Un fel de jujeu ce se pune la
gttul porcului, ca sa nu intre In gradini
11 ® Mold. )40 pl. Lemnele de la cele
cloua capete ale navodului, de care
trig pescarii [comp. ung. hadar 6].
t HAMM, HAWN, Mold. HADIMB sm. ®
Eunuc, scopit: an trimly la dInsul pre mi (CANT.) ; nn
eunuc, san oum zio et un hadtn, ma duse In apartamen-
tulbolnavet tam-) ¶ ® 55 Bou neintors bine, cal
nejuganit bine, rIncaciu (ay.CRC.) [tc. had y m].
O HAGA (pl. -age) sn. Trans. Fa Surpatura pe
spinarea muntelui facutii de puvoaie (vic.) [ung.
vagas.
HAGIALIC (p1.- tours) sn. Calatorie la locurile
sfinte, pelerinaj : le-a venit parintilor dorinta sA meant
la e: &sista ( =mormlntul lui Stefan cel
(CAR.);
(CAR.)
Mare ar lunbul sit fie ~nt RomAntlor (ISP.) RC. h a -
gil y k].
HAGIICA sf. 0 Sotia unui h a g i u 9 ® Fe-
meie care a facut pelerinajul la locurile sfinte
[comp. $i blg. hadaijk a].
HAGIMA., wordA, HAMA sf. d, Nu-
mele unei specii de ceapa, Inrudita cu
arpagicul, Intrebuintata la bucate $i In
salata (Allium ascalonicum) (2j 2498)
[ung. hagy m a].
"HAGIOGRAF 1. sm. .0' Autor care
scre despre vietile sfintilor.
g. adj. carti see saunumaihasiograte,
carile Bibliei, In alai% de Pen-
tatuc $i de cartile prorocilor [fr.].
*HAGIOGRAFIC adj. .0' Privi-
tor la hagiografie [fr.].
'HAGIOGRAFIE sf. mit
$ti eon lucrurilor sfinte sau a r ig. ?498.
Hawing..
scr rilor despre sfinti [fr.].
HAGIIJ sm. Gel ce a facut 0 calatorie la locurile
sfinte, spre a se Inchina (la Ierusalim crest-
nii, la Meca mahometanii): In dreapta altarului sta
to picioare un bAcind cruel paste cruet (o.- zAMF.); F g, : a se
face , a saraci [tc. hag 1].
HAHA (HA) I Pr HA 12
HAH4IVI sin. rrh t Rabin ¶ ® Cel ce taie
vitele $i pasarile (dup1 ritul evreesc): so SCUM ooana
Marghloltta, plind de put ca un et, (0.-ZAMP.) ¶ ® iron.
Draeul: to-a hat ~111 (JIP.) EtC.1.
I HAHAM-BAA SM. mt Marele rabin: ascii nu (ALECS) [tC]
1-as ounoa to creettn, 1-as credo botezat cu
O sbst. Mold. Ciomag: dad oiu pune mina
toe (RV.-CRO.).
HAI!, interj. AI It
H*Itt inlerj. O AIDE! a doua noapte, hat! tar
duck ban' la ourtile Imparatului (RET.) ; plod una alta, hail
Dese on repetata, arata
as to matte's:A putin asp.) '110
o aqiune continua, In spec. mersul neintrerupt
pe un drum lung: o is la palm si hail hat hal I hat I
aping() In sat la Irate -sAn (CaO.).
HAIL) inter'. 0 Strigat cu care se Imboldesc,
se mina boii $i vacile: hail Bourean, hAil Plevan ¶
® Strigatul baietilor cari umbla la arat cu plugu-
$orul: se and poonetele bicolor... si steatite de ,,mlnati,
mai I si hit I hit! (MAR.) ; hal l Wit I la multi ant on iericire,
sA UAW tots In unire, hiii I hAi ... (ALECS,) ¶ 0 Dupa
un vocativ, cu Intelesul de bre I mat fa! tact, mama
nu mit mat boot atita (vuiu.) ; capita halt Florin nn -'
de tine (ALECS.) ; letelor, hail s'a treont de saga (DAM.).
HAT' (-tiesc vb. intr. 0 A striga hail in vita
spre a le Indemna sd tragd, sd stealini$tite, etc.):
vricarul sta rezemat In bltA... Mind cIndfi clnd la vre-o
Vit IS.-ALD.1 ¶ 0 V A striga, a chiui, spre a stirni
vIn tul din culcu$: gonagii trelnitan sit Inceapii a se
la p ala paduril (SAD.).
www.dacoromanica.ro
HA13, HIx (-ileac, -leso) 1. vb. L7'. Mold. Bucov.
Trans. A surpa, a doborl.
2. vb. refl. 0 A se surpa ¶ ® A se lasa lntr'o
parte ¶ ® A se vatama..,(FRott
114IDA I - AIDA I tu mine, gi eu tti voiu ails
stApin (Tien.).
HAIDAIVIAC, sm. 00m far% cdpdtliu, vagabond
care traeste mai mult din jafuri: o same de 1 Turd
veniserA sa prade tars ()SPA ¶ ® Vlajgan, lu,ngan: ca-
pita/Int men... odinioarit sergent In pompieri, era un tip
de - (CAR.) [t.C.].
HAIDAMPI.C2, AIDADIAC (p1.-ace) sn. Ban. Bltd,
ciomag: proptind-se ou aidamacul tut eel groaznic (TICH.)
Fdg.H214.3974..
H.
[srb.ajdamak].
toe.,
rag. HAIDAT(I)! = AIDATIi
HAIDAU sm. Argat Insarcinat cu paza unui
taniazlic de vite, bouar, vdcar: s'a cAlugArit mai Cu
t.00 haidiiii tut (ma.); an Intrebat pe haidai a cal to vitele
cele BEV.) [ung. hajt 6].
HALIDE (A) HAIDErd I RAIDETI! = AIDE!...
0 Han30, HAthosA (p1.-se) adj. $l sm. f. (Fla-
eau) voinic; (fart) voinicd, chipe$6.: In frunte-le,
until mat haidog (R.-COD.); e o haidosa, ea de trelzeot de ant
(Ps.-c(v.) [comp. HAIDDC, HAIDDCA1
HAIDT.IC stn. ® N t Soldat
de infanterie vechea ar-
(In
mata ungureasca) ff ® # Mer-
cenar ungur In armata rometna.
¶ 0 Maram. k Jandarm; temnicer
(ORL.) ¶ 0 Hot de codru care ati-
-0, nea drumul cdldtorilor bogati
si-i jefuia; uneori cdlca conacele
mosierilor sau ale arendasilor $i
le prada; cetele de haiduci erau
formate adesea de tarani cari,
din pricina asupririlor de tot
felul, luaserd calea codrului $i
cdutau sa-si razbune, prin ja-
furile tor, asupra color ce-i Im- Haiduc (de acum
t
Fig. aing.
pilaserd; cinteeele $i baladele o Putt{ de ant).
populare preamdresc adesea vi-
tejiile unor haiduci ca Jianu, Tunsu, Corbea,
Bujor $i altii( 2499): Vaunt... a Hint un nume de oe,
dar nici n'a lost, nici stud n'a avut sfs se lack vre -odatA hot
(1.-01.1.) [big. srb.].
de codru
o HAIDTICA sf. 0 /ten. (cisus.) Femeie voinica
[haiduc].
HAIDUCVSC 1. adj. De haiduc: elute() dim&
o guerAturii de cele hatducesti... care-mi tint multA vreme In
urechi (ALECS,).
2. HAIDucEiziscA sf. Numele unui dant popular
(P. PRV.).
HAIDUC§TE adv. Ca un h a i d u c, ca hai-
ducii.
HAIDUCI (-cesel vb. intr. A duce viatd de
haiduc.
HAIDUCIE sf. 0 Viatd de h a i du c: el nu
merge In numai pentru dorinta de a clstiga bani (ALECS.) 9
0 F Furt literar: n'asuoi 8a to bucurt de vre-o nevino-
vatA --,... prin codrli literaturii (coca.).
HAIHUI U) 1. adv. Razna, fdrd grije; ca un
nauc: piaci la calenea (DEM.) ; umblase toatd mina
(LUNG.).
2. adj. sm. Nduc, zdnatec; pierde -vard: am tin
nepot care iubeste pe domnisoara SmArtindita ea un
(ALECS.).
3. sbst. Voie buna, chef: rAzbdtea muntii si codrii...
si Intr'nn o ducea (Ise.).
HAI LERVII Herren care se repeta, de multe
on modificat In diferite chipuri, In colindele cln-
tate la Craciun [lat. biser. h a 11 e 1 u i a h].
HAIMANA (pl.-nale) 1. SM. (declinal ca sub-
stantivele feminine). Om lard cdpdtliu, care bate
drumurile lard nici un rost, vagabond: Bagabonti,
oral, haimanale, e'alt ori-cum vreti sa-1 numiti (PANS).
g. adv. De ~, fdrd cdpdtliu, lard stdpin: watt, ca
Coate, dar carat Win era de ", (CRO.); bre I care ono eA ziou to
ogti atdpin aici, gi BD Is de ....I (ALECS.) ; a umbla a umbla
vagabond, a bate drumurile fdrd nici un rost:vrema
de otteva luni de zile a umblat (S.ALD.) [to.].
do HAIN 1. adj. 0 # Rebel, trddktor ¶ ® De
rea eredinta, perfid; dusmanos; rau la inimd,
568
clinos, Indracit: Imparatul Roo, avInd inimb .11, nu se sti to spInzur... sh step lumea de-o rea $l de-o m Ca tine HAI.
mai satura de a *trim singe (can); Ai mei an lost, se vede, (scz.) [ung. hajt a].
atlta de Ca fondul for de nra Qi 1-an sleit Intreg IVLAN.) HAITAR sm. V HA1TA$ 0 : puscasi, ~1, bit- HAL
2. adv. Grunt, stra$nic, cu du$manie: o bates "Mae' (ODOR, hait a].
'Ana sdreau d'o scapau din mtinile 1111 13R.-Vg.) [to.]. HAITA* sin. y ® Cel ce stirneste $i goneste
HAMA (p1. -ne) sf. (1) Imbraamintea trupu- vinatul, gona$: auzeam glasul haitasilor, bubuitul Pu-
lui ce se poarta pe deasupra albiturilor; mai ade- stilor 41 apoi strigdte de chemare (80.-VIV.) ¶ 2 VinatOare
sea la pl.: baffle de luau, de safbatoare; haine de yea, Cu oameni multi: vom face dd ei -om hititui, si coarnele
de 1arna; (En: clad nature 'ntreagA se acopere on o fan- 1-om gist (VOR.) [ung. haj t a s].
tastic& (ALECK 1 ; 6 : hairs lace pe om; hainele nu lac pe O HAITAU sm. Ban. Trans. V HArras 0 [ung.
om mai de treabd (PANN) ; acul este into dar stumps haine hajt 6].
cease (2NN.) [srb. haljina]. 0 HAITEIE, min= sf. pl. / Diferitele parti I
HAINAR sin. Cel ce vinde haine gata.
tett din care se compune plugul sau carol ¶ 2 Diferi-
HAINARIE sf. tgIr Pravalie In care se wind tele unelte de plugarie: haiteiele, boii glugari st argatii
hain e gata. Mt 11e gate a se apnea de muncA IndatA ce timpul se va lim-
O HAINETURI sf . pl. (D col. HAINA. Halite multe, DeZi (ION.).
multime de toale (CLAUS.) (LUNG.). HAITI! tar HIT 12
HAITI (-nese) vb. re /l. ® I A deveni hain , HAITIC (pl. -icuri sn.y Gird, teats, haita de
rebel, a se revolts: acestia$1 Gothi, mai pre nrmit hai- lupi: chid 1-am dat la tun, alergam ou el in urma ...ram,
nIndu-se, an pradat s1 In Dachia (CANT.) 1 ® CP A se le- Ca s4 -1 deerind (D.-ZAMF.); svIrle cu picioarele, pared s'ar
pada de..., a parasi. fi bAtut o'un m de lupi.
HAINIE sf. OI # Tradare: is greoalele ce Invata HAITI* adj. 0 let Se zice despre bou, cind merge
pravila sapiarza In furci, cum a hainiaQi hiclensugul (pay.me.)11 cracanat, arunclnd un picior sau amindouti in
0 Perfidie, rea credinta; du$rnanie: paces fachetata laturi ¶ O Despre oameni, ale caror picioare shit
Intro ei, dupd attire $1 varsare de singe (VLAH.) [hain astfel conformate, incit genunchii se ating, iar
HAINIOARA .(pl. -re), 'Unruh sf. CI) fluierele $i glesnele silt departate: mergea mai re-
dim. ELA1NA: 1$1 lui hitinitele zeleti pe nesimtite din curte pede on picioarele lui dealt ar Ii mere altul au picioa-
(MERA) rele drepte tou.).
HAINLIC (p1. -curl) sn. Tradare, razvratiro: nu oHAITO$ adj. Vlajgan, lungan; voinic si bine
el tut Mihaiu
yeti nape nici in gaurd de same de
HAINVTA (p1.-te) sf. (p, dim. Etamt
(18P.) [to.].
11 s'a re-
Malt (CIAU$.) (R.-COD.).
HA/TUT ( -nose) vb. tr. §1 intr. ye 0 A umbla
mandat... sit pazeasca hainutele (VLAI-1.1. chip& vinat ¶ 0 A scorns fiarele salbatice din as-
/IA'S A 1 sau algal inter). 0 Strigat cu care cunzatoarele for $i a le Boni inaintea vinatorilor:
se 'ndeamna boil Injugati s'o cirmeasca la stinga; eihaituind apt clt an haitult, an sitrit un iepure Albano de
pr. ext. boul din m, roata din ~, boul, roata din snbt un huciu (SD.) 11 ® Pr. ext. A lua la goanil, a
dreapta: scosei resteul boului dig hats $1 ma napustli asupra fugari, a urmaxi pe cineva: ce batjocura-1 sate, sh hal-
Romdnulni, la scoborls, ei Impledeca roata din bilis (ALECS.) ¶ 0 A cutreiera un
tneasca norodul ou slujitori p
en lantul ) ; boul de pe partea stinga a tInjelei se numeste lot, a umbla Incoace $i Incolo gonind sau cantina
bout de cea", iar eel de pe partea dreapti, boul de hills" pe cineva: am zaxit jandarm11 pe plain bAituind poticele
(Ic.-eas.) ¶ ® Uneori $i despre oameni : a face a apuca [ung. haj tani].
( ALECS.)
la stinga: amfacut hAisa pe duo& gardul jitariei (ALECS.) ;
F: unul zice hais altul coal unul zice sau vrea Intr'un
e HAITUIALA st. y Faptul de a h a i t u i;
goana vinatoreasca: Is cuprins din taste partite ca un
fel altul lntr'alt fel (cind doi insi nu se pot Int,e-
lege [comp. srb. a i s].
lup la - ( ALECS.).
0 HAITV*CA sj. Mold. dim. titarA 0: $1 seta
0 III:LI*TE 8/. (D Casa ramasa neispravita (R.-COD.) ; are ea lie o ~1 (SAD.).
o as cast, o moara de case (mes ¶ ® Amesteca- O HA124$ (pl. -ate) sn. 0 Trans. 4, Loc inclinat
tura, dale peste gramada, vrai$te: in curies In!... pe care se dau la vale lemnele din padure trec.)
taste ant stricate (RV.-CRO.). ¶ ® Mold. Acoperemintul easel ISM) [ung. h a j-
0 171.4/T1 (p/.-turt) sn. Mo/d. laz facut assume In z a s].
care se string apele plraielor oprite printr'un za- HAJMA. e- HAatialL.
gaz; ridicindu -se zagazul, se obtine o crestere a HAJMANDAU sin. Trans. 0 Galigan, vlajgan,
apelor suficienta pentru Inaintarea plutelor: clad magadau: amu on AO dsta, vat 51 amar de zlIele mete
se deschid sus egnelle, manila depozite ale rlului, ...un vas (RET.) ¶ ® HaiMana MSC.) [Comp. HOJMAL411].
puternic se arunca, misoInd taste In pornirea tut nestApinitA HAL sbst. Stare in genere proasta, tialoasa,
1100.1 ; apele pirdulul, grAmAdite in asteptau ceasul sa de plins): nu to vest In ce esti $1 in ce m'ai adus sf
umfle undele Imputinate de secetd ale Bistrltei (SAD.) [rut. pe mine P (VLAH.) ; (a fi, a Mange Intr'un lard de dd in-
hatj iaz, zagaz"]. tr'o stare cit se poate de proasta [tc.].
HAITI= sau attrrit interj. C) Exprimil o surpriza HAL (A) AL (a).
neplacuta: mt-i stern potlogarul drept suvenir (ALECS.) ; HALAL (pl. -ie) sf. 0 0 Vint puternic, furtuna,
egl ma'am this pe coped m 1 am petit -o I ¶ ® Exprima vijelie groaznica care descopere casele $i desrada-
un fel de Indemn sau porunca de a porni repede de cineaza copacii ¶ ®$ ® Duh necurat care i
undeva sau parerea de rau pentru disparitia unui In oin si-1 chinueste ¶ 0 Monstru, dihanie: ',L-
lucru: halt!! lipsesti dinaintea meal (can.); halt! s'a dus aura venind cAtrd dInoli 0 In ontput fooului (pm) ¶ ®
$1 wmertul tarn! (ALECS.) [onom.]. Ban. Trans. ® Om
HAITI 1. adj. p. HAIL. lacom, care manill-
2. sbst. Faptul de a hai: departarea le slabea
i
glasurlie, dar puteai Intelette bine al for (5.-ALD.) ¶ ® Stri-
a de to sperie; vi-
ta mInacioasa (rec.)
gatul celor ce umbla la urat cu plugusorul. [srb. big.].
' ' 1

11111111110111111111111111111,

HATT' adj. p. HAP: antenna anti lure! butucoase 01 *HATA,- (p1. -le) s/
baits Intro rind tvtA1-1.). Plata acoperita ;
HAITA (p1. -ta) sf. 0 y Ceata de vinlitori in- dire unde se wind Fig. 2500. Hal).
sotiti de din! ce pornesc la vinat: as vIneze on Burin- de diferiti negus-
tens... tut .. de areas{, de slujitorl, de dual $1 ogari (0008.) '11 tori tot felul de luau' ( 2500): dd de pest!; hale
O V Potaie de clini de vinat; cIrd de lupi: baits tut veohiturllor rrr.].
de Mita!, urlind In urmA -i oa turbare woos ; o turma sau HALA-BALA ALA -1341,A.
de lupi se alma urlind In vecinatate (eoL.); pr. ext. 6eattl HA.LACIVGA (p1.-ei) I. st. 0 * Tufa, desis de
de oameni flaminzi: storm fel blares strajile Nistrulul, maracini, de lastari: pulse in end as rAmind reacolo,
Da undo iar lel cantan vad haitele Illiminde ale Tatarilor pen hdlacinga de pe Unita mat (18P.) ; .. de brebenei (DLVR.)
(VLAH.) ¶ ® 74 Cat,ea; cline rau: era sit ma in/Mince hai- ® Pr. anal. iron. Par sbIrlit: In caput et (e) o
tele draculai ( ALECS.); Ant o neagrd, Mitt muntli aleargd de par nit turnul IJIP.I .
wend, ghicitoare despre ceaun" ¶ ® ® Mu- 0ei: 2. adv. Sbirlit: as Dina m (D.-ZAMF.).
HALADUT (-118S0) vb. intr. 0 A scapa cu viatA,
iere desfrinato., nerusinata In purtarile ant

569
www.dacoromanica.ro
 a se mintui ¶ 2 A sta, a trai undeva linistit, ferit at i-a turnat o in cap (CAR.) [germ. H a I b e].
de primejdii: utiaati earl haladulau In Melva au pornit... HALBARA, HALBARA (p/.-rale) sj. Mold. (PAMF.)
HHAALL- pe site tarlmurt (VLAH.) ; de n ar ti lupi coltosi In lame, (SEZ.) (i) RALEAL4.
bine ar mai turmele (ALecs) ¶ a A izbuti: on mare ce HALCA, ALc3 (p1. -Cale) sf. 0 Veriga, cerc de
halliduesc de desehid nee (CRC.) [ung. haladn i]. metal ¶ 0 Scoabti, legatur& de Fier la ziduri ¶ ®
HALADUTNTA. (p1.-te) sf. Scapare, mlntuinta, 2 Cercul de her prin care un calaret asvIrlea, In
locuinta; traiu: N'am adapost de $1 In adar pling fuga calului, geridul asupra adversarului care tre-
(STAM.) [h aladu i]. buia sa-1 prinda, iarasi In fuga calului [tc.].
HALAGEA, ALAGEA sf. 0 Taraboiu, galagie: HALCA' (pl. halt)) sf. CD X Bucata mare (de
dar In, oind ne -i Intinde halageaua nunt11P (DLVR.) ¶ 0 Pa- carne, de brInza, etc.); codru de p line, de mamaliga :
tanie neplacuta, belea ; a-si capita alageaua, a pati o a sacs o bucata de pline el... o de pastrami (CAN.);
alagea, a o pati rau, a-si gasi beleaua: nimeni nu a'a scoase o de marnaliga cam uscatit (FLOR.); mai 1nghiti
putut atinge de Imparatia mea, tare sa-$1 capete alageaua o ot, de came (DLVR.) ¶ ® Trans. Jumatatea until bos-
use.) [comp. halagie]. tan sau castravete (Plc.) ¶ ® Trans. Parcel& mica
0 HALAGTE s/. Mold. Bucov. Galagie, taraboiu; gi Ingusta de plimint IPSO.) [ung. h a 1 k].
gilceava, cearta, sfada: aturIndu-se clteodati de-attta FrA.Lc.A.2 sf. Bucov. Trans. Galagie mare, tara-
4*. (CRC.). boiu: S'aude, s'aude area la munte tVOR.).
0 HALAT (-Mao, -Mn) vb. tr. 0 /ten. CD A face 0 HALCATA (131.-to) sf. x Bucatii mai mare de
gura, a trancani: ce tot halal aiol de pomandP (etc.) 'll +
carne: tom sit care halcate Intregi (N.-coo.) [h al C
00 HALA.I4LA
A certa, a lua la cearta [comp. HALALAT).
(p1.-lell) SI. Faptul de a hal& i;
(b u ( c) a t a].
HALCI (-cese) vb. tr. A ciopli, a taia aschii
galagie, larma mare: hula ouurtutta pine departe de groase [h a 1 c a].
hAltliala for (LUNG.). HALCITOR sbst. 1r° Un fel de rindea [halci].
HALAL 1. adj. I'D Binelwintat, cu noroc, cu *HALCOGRAF... = CALGOGRAF...
!Otos: oopilul numai 08 manilla-8 ce imbracit e harem HALDAN, HALDAN = ALDAN.
(PANN) ¶ ® , do, ferice de: de tarile ce an drumuri de HALDEU sin. 0 Locuitor din Chaldea 11
tier! tALECS.1: de tine; F: sa-ti (sa-mi, sti-1, eta.) 0 F F Porecla data de caluggai preotilor de
Vet Sa-Mi (sa-ti, etc.) fie de binel bravo miel (tie, mir: /minor de mar, pe care-I numia Haldei, be data anti-
etc.): de i-ar impinge picatul sa-mi deschida nee, r sa -mi loanele (cNo.) [vsl. h a 1 u d e j o
Bel (CRC). HALER adj. invar.si adv.CD Actual, de acu m ¶®
2. sbst. Noroc: pe la not! apele-s dulci, limpezi ca In functdune, In activitate (vorb. de boieri, In opozi-
tristalul qqi reel ca ghiata (Cem) [to.] tie cu paia" $i cu mazil") : bolerll eel iraprejurul
#iALALAI ( -dose) vb. intr. A face galagie,larma Domnului on bastoane lungi in mina (I.-GH.) [tc. halja].
mare: din gni! tots halalaia (PANNI [halalaie]. HALE4ILA sf. T)) C) Faptul de a hali ¶
HALALAIE, HALALAIE sf. Galagie, larma mare, 0 + Mincare.
taraboiu: cind a)earga carats pin con lace mare hablisie HALEA-M4iLEA sf. Numele unui joc de copii
(oe..44); Mind o halalaie, de nu-ti vanes sit stai ca sa-i as- cu mingea, In care se recita aceste cuvinte.
culti (iv.). HALETU = HELE$TRII.
0 HALALALT, HALALALT a ALALALT. HALT. HALT ( -lese) vb. tr. 0 A apuca repede; a
HALANDALA = ALARM:MA. Inghiti repede si cu lacomie: vide... un bot de manta-
0 ALA I U adj. Bucov. Trans. (MAR.) (18.-BRS.) lialt... odat'o ei haleste $1 nu zice nimica (CRO.) ¶ 0 A
Greoiu, trinday. bate mingea [rut. h a 1 y t y].
0 NALASTYNCA sf. Mold. la Stamba ordinara: HALICI = Aram.
am sa oumpAr o rochte tie = Florial ( aLecs.) [MS. h o 1- HALICIU (p1.-ice, 401111'1) sn. = ALle: amt tau eu
stink a]. doult halice (Geo ; ou haliciuri mi-co lovea (VOR.).
0 HALA*TLT HELES'rVII. HALIMA. (p1. -male) sf. .v 0 Colectiunea de po-
HALAT, (p/.-atnri) sn. (I) Hain& bar- vesti arabe cunoscuta sub numele de o mie $i una
bateascat large $i lunga. ce se poarta in de nopti ": o poveste Itmga et 'ncurcati, ea din mmipi.) ¶
case, mai ales dimineata ( 2501): Leo 0 Povestire sau Intimplare minunata; minunatie;
nida e In , In papuoi ei an sauna de noapte ciudatenie: ce de minundtlil bre I bre L.. pared-1..1
(CAR.); lei Imbria un - visiniu ou galtane (ALECS.) ; e 0 /at intreagil (D.-ZAMF.); nu ti 18 mai spuin D'ale-
(ORL.) [tO.1. lalte, ci shit halimale, domnule
HALAT' sbst. 0 An Funie groasa, cu (CAR.) [ITT. < tc.].
care se leaga conabille$ 0 Lantul cu HALO (p/.-outi) sn. 0
care se strange moara [tc.]. Fenomen atmosferic prin
rar2,
r
Fig. 2501.
HALAT3 sn. mai adesea BALI:aura Halat. care se ivescmai munte car-
Mold. Bucov. Ban. Unelte, scule: curl colorate Si luminoase
In jurul soarelui sau al L-Ng.?
urge de tesut (volt) ; total, ilaul et taste .urile de care
avea trebuintil SEV.) [to. a 1 a t]. lunii ( 2504) [In.]. 74
VALAU, HALAul sbst. salio Plasa de prins peste, HALOS adj.Ban. Min- [awe._ ...2/10g5WRI&Iamall--.11111
crisnic ( 2502): is s1 to halitul Ma si vest de -i putea sa CaCiOS [h a 16.9.
urine vr'o ma de paste use.) [ung. h a 1 6]. ()HALPAT (-Mao, -din) vb.
Fi g. 2504. Halo.
HALAU° sbst. Bucov. Trans. Troaca: troaca tr. A manta sau bea re-
sau 1 din care beau vitele atilt (MAR.) ¶ 0 Maram. pede, cu lacomie (R.-COD.) [srbhlapiti].
HALTA (p1.-te) sf. %WA Cl) Statie mica de drum
de Fier ¶ 0 Loc unde se opresc trenurile [germ.
Halte (stelle)].
HALTACARI (- erase) vb. tr. A
clati lichidul dintr'un vas.
HALTERA (p1. -re) sf.\ Greu-
tate alcatuita din clout) ghiulele de _
14
Fier legate intre ele printeo varga,
cu care se fat exercitdi de gim-
nastica (] 2505) [fr.].
0 HALVB (pl.-be) sn. Trans., HA-
Fig. 2502. Halau. Fig. 2503. Halba. LVBA (p1.-be) sf. Maram. (BRL.) (PAP.)
(PAP.)n. Jghtab facut dintr'un trunchiu de copac MC.) quur Haina, Imbractiminte,
gi In care se pune sare pentru of [vAatr]. strain: ott doarti-mi &mow en ...ale, Fig. 2505.
0 HALAU, sbst. 0 /ten. (e(Aus.) CeartA, ocarti: a Ins ce plicate! (HET.). Haltere.
tar [h al& i]. *HALUCIN/).... = ALUMNA...
HALBA (pl.-be) sf. 0 Pahar de here de o Jura- 0 HALUIT adj. Pocit de hale, luat din fele
tatede litru (o] 2503): 1-a sits o vorba toarte proasta [h a I a].
570
www.dacoromanica.ro
 C HALVCA s f Bucov. Maram.X aArAiscA [rut.]. HAMBAC sbsl. C) ABC '11 ® Socoteala, arta
HALVA sj.XUn fel de minc,are orientala dulce, de a calcula: m a_ pe saptiimInA sit-1 invell ~n1 (STAN.). HAL-
preparata din faina arsa, amestecata cu tahlti si HAMHAR (p1.-re) sn. C) d Magazie In care se HAN
cu miere sau zahtir; serveste si ca pastreaza grinele: rate= gol, 61 goarecele sA cazS,
mIncare de post: o mlnoat o ooa de mas-
llne 11-o putinit de A. (ALECS.) ; furttm nevoiqi it7.'
,
capul o sA -01 spare" (ZNN.) ;
lui Chirica mac.) 11 2
~13 Marti grin... Monte de mina
frit Magazie mai mica, In podul
a ne hrdni iarit01 on qi cu pline dime. unei mori, cu douA despartituri, una pentru po-
HALVAGERIE st. b$je! Lon unde se rumb si alta pentru griu (sez.) 01 C) Tint Lada de
fabrics sau se vinde halva lemn, in bucataria sAteanului, in care pastreaza
[halvagiuj. 417144 rnalaml, fasolea, etc. [tc.].
HALVAGTU sm. e tso HAMBAHA (pt. -le sn. dim. HAMBAR 1 10 I

Fabricant sau vinzator de '44.1.1'..-

Postava, In care curge
halva ([] 2506): dumnealul ..S.
..... Mina la moara.
an lost vestit paste DnnAre W, HAMII.J, HAMCIU. HE-
(ALECS.) [tc. halvagy]. MPIU sbst. Planta achtii-
HALVITA... = ALvITA. toare, cu flori galbene-ver-
li cAra la pumni, citutInd sA -i zui, Intrebuintate la fa-
is din mtnA o bucatA de (1.-GH.). bricarea berii (_ 2510)
HAM', mai ades(a pl. Fig. 2506. Halvagiu. (flumulus lupulus) [vsl.
warm sn. Toate curelele h m 6 1 j].
trebuincioase pentru inhAmarea unuia sau mai O HAMELAUCA p1.-ce
sf. Bucov.-- eAmthaucA: an
'alit monahii, nun) cite tmtl
a In hamelaucele for Intunecat,
A IGR 1.
HIG.AM E S T, nEmEsz, HA- Fig. 251o. Hameiu.
Mrsl (-esesc, -Isaac) 1. vb. intr.
A flAminzr peste masura, a lesina de foame: normal
ss se dea Tiganilor de mlneare; ca Si nu hamiseaselt PANN).
2. vb. tr. A lasa sa flaminzeasca, a chinui cu
foam
foamea: dupA ce o hAmisi ou foamea sine ea 01 vitelul (RET.)
[COI-Cp. alb. h a in A s mincliu"].
HAMESIT,.... wr...kmisrr,REmEsrr ( -ENT, -ISM) adj.
p.HAmEsi. Lihnit, lesinat de foame: harnesiti de testae,
la dracti abla sultan INEGR., ; hAramul 1sta e hamlet de foame
(CRC.); suntem hAme0ite de foame (RET.).
Fig. 2507. Hamuri. HAMIST HArdER.
A. i. CeafA, comar. 2. Capetala. 3. Fruntar. 4. Oche- HAMI$ adj. Trans. Maras. Oas. Prefacut, vie -
lari. 5. Botniqa. 6. Dirlogi, hituri. 7. CApastru.-8. Bo- lean, siret, pertid; into): Tiganca, ceit 01 celancli, ea tots
tar, botelnit11. 9. Yana capsstrului. Tiganii (RET.) lung. ham i s].
B. r. Belciug, rac. 2. Zale. 3. Gura de ham, pieptar. HA.MI*IT s. nAmEsiT.
q. §treang, qleau. 5. Strimtaq, sbalt. 6. Gitar, spater HAMS' ar AMST.
dinainte, grebanar. 7-8. Strup, crucea hamutului. 9.
§oldar, spatar dinapoi, copsar, oft. to. Curar, bucar, HA1V1UT (-wee, -no vb. intr. A hamai, a face
%guar.it. Pofil.r2. Valul qtreangului, orcicar, juvat, lat.
multor cai ( 2507): dud m'am de0teptat, call eras pens'
Ia. asp.); douit mIrqoage de cal cn ...wile legate cu stoat%
Ida:reser& a .
haml a latra: chill IncepurA a MAI pi
pe 'nttmdate (oRio.).
HAMURAR sm. G) Cel ce lace sau vinde ha mur 1.
(RET.) clinii...

(1.-oN.); mita slab, netesalat, roe de ...in taste parqile (SR:VN );

HANIURARIE sj. Locul unde se lac sau se
cal de cal de trasura sau de caruta, spre deo- vied h a in u r i; rol. eantitate de hamuri: nor hA-
sebire de ,cal de sea" sau cal de calarie" : Viet do murArii, ollirii, /Woad', locante la fie-care pas (ON.).
A., me- GCB:A 4g) [ung.]. HAmvq sbst. Ban. R, Lina thiatA intre picioa-
HAD/I tt interj. Imita latratul clinelni. rele mieilor sau mai ales a oilor, spre a se putea
*HAMAC p/.-aouri) sn. Pat de mulge mai usor.
pinza sau de sfoarA ImpletitA o H.A.1VIUW (-mese) vb. tr. ® Ban. G), A Lunde oilor
care se atir- Una Intre picioare, spre a se putea mulge mai usor
na orizontal d"--, 5 ® A smulge parul (ciinilor) ici si cob (R.-coD.).
de cite un_ -ittr
o HAMUWT adj. 0 p. HAMM 11 ® Cu parul smuts
capAt, Y- in
care se odih- it
nests sau se
leagana tint- z
hN/ .
"alt
,amovuotirlit
1 1

'a 111%;
pe uncle locuri: a vAznt lupin pre cline
mazi aim); despre boi: alt boa slab, stIreft,
ei , (R.-COD.).
HAMVT (pt. -turf) sn. 0 parte a harnului: In-
pre lingA gni-
prilpticlit...

V a (2_, 2508 muiau In fir qi In pietre scamps... ~mile de pe caii for

[ft.]. Fig. 2503. Hamac. wooer [b1g.].
HA1VIAI (-mile, -maeste vb. intr. A Ultra, a lace oHAMZA (pt.-wire) sj. Mold. Scocul morii.
HAN' (p1.-nuri) sn. ,1 ® # Cladire mare cu multe
1
h a m! un dine pociltit mai llamas
gi to vesteste cil e la lout., de om (oLvit.) ;
_r-
Dense 01 el sA hAmdeascA s1 sA urle, de
rAsuna vecinittatea (Oa.) ; ce eate1119A1... 0 -a
end haraitia, nici nu-1 auzeai glasul
(ALECS.).
H.A.MATT sbst. Faptul de a
1). a m A I; latrat: in ,...1111ntliritat al
unul dine, patrunseriluteoograda (SAD.).
HAMAL sm. Cel ce are meseria
de a ciao. In spinare, cu cosul, cu
sacul, etc. poveri, mai ales In p or-
turi, la gari sau prin tirguri (A
2509): ii portului nmblan In sue ^*,
qi In Jos, ca turnicile wooe.1 [to.].
HANIALIC sbst. Meseria de Fig. 251r. Hanul lui Manuk (dupA Lancelot).
hamal [tc.]. Fig. 2509. Hamal. incAperi, un fel de caravanseraiu sau bazar, cu 0
HAM41VI sbst. Bale turceascA cu aburi [to.]. curte spatioasit Inconjuratit de ziduri Inane, In
571
www.dacoromanica.ro
HAN- care se depuneau mSrfuri si se adaposteau oamenii HAOTIC adj. Confuz, desordonat: vista se rt
In vremuri de neliniste ¶ 2 Astazi: hotel de -rind, dice la o treaptd de exaltare, din care taste se vedean... de
HAR In care poposesc sau mina oamenii peste noapte; Proportii (CAR.) [fr.].
°spat& ie, birt ordinar ( 2511 : o sumii de earl HAP' (p1. -purl) sit. A Globulet, dintr'o substan-
poposeso in cartes (CAR); 11 rugard sa-i Indrepteze ta medicainentoasa, ce se Inghite, pilule; F: a in-
la vr'un , unde od mile noaptea usp.) [tc.]. ghiti ~ul, a rabda, a fi silit sa Indure ceva neplacut
HAW sm. (D Principe persan ¶ 0 Domnul [tc.].
Tatarilor (in spec. al celor din Crimeia): tint yes- HAP, I inter). Exprima repeziciunea cu care se
titului de paste Volga, stapInul Crimeii (GU.) ¶ ® HAN- lnha(fi sau se Inghite ceva.
TATevt, hanul Tatarilor; pr. ext. CP dracul, naiba: HAPAT (-dew) vb. tr. A Mirlea. Inghitind repede
anosa-i Inmate yin de cal din vremea lui Elan-Tatar (ALECS.) ; [h a p12].
slot trot rile de clad a telegrafiat, ping acuma venea 5i de la H_APCA. sf. 0 )0, Unealta de pescuit, alcnuita
Han-Tatar (D.-ZAMF.) ; ba ounoacte-llian-Tatar sa-1 ounoascit dintr'o undita legate de o sfoara groa-
(RET.);du-te is han-tataru I [tataresc h a n]. sa. ( 2514) Ill O Cu HAPOA loc. adv.
HANDRALAU, DA/cm/Lau sm. Macau ce se Cu de-a sila, pe nedrept, hoteste: In-
tot tine dupe fete, curtezan [comp. DoAriDDA]. carnate cu zaherele stance cu hapca de pe
HANDRALUT (-Imo) vb. intr. Mold. A ilecari, miinoasele noastre tinutur1 (VLAH.) ; ca ad nu
a vorbi faro. nici un rost [comp. hondra i]. poatd lua cineva cu hapca din aceste marl-
HANDRO C = ANDROS. soar° nap.) [comp. big. hap k a mu$-
HANDUR sm. *i (p1:-re) sn. = ALDAN: iii lac ciitura"].
pipe de tuleu, cu vergea de ,e (RET.) HAPLE (A) sin. Cp) Nerod, natarau,
HANES C adj. Ce tine de un H a n. tont, nataflet: fratiorului i-a strtgat nit
HANG (p1.-guri) sn. J 0 Ison; a tines ill, a) a on e haple, ore... altceva (CAR.) [big.
acoinpania la muzica; b) a Insoti, a Intovarasi; haplju].
c) a Linea partea cuiva, a-I aproba, a-i face pe plat: 'HAPLOLOGIE sf. m Contrac-
Lin vioarele rAsund, lard cob= tine ..'til (GAIN.) toatd co- tiunea Intr'o singura silaba a doua Fig. 2514.
llars° 51 taptura de prin preiur it tineau ~al (CRG.) ; to le silabe consecutive care Incep cu ace- Hapca
dal nas 51 le iii ...ill (coo.) ¶ O Teava cimpoiului easi consonanta. Ex.: dreptate < "dreptlitata [gr
care produce tonul blztitor eur).6..; 4- A6Toc].
[ung.]. O HAPSIN, HAPSIN adj. Mold. Bucov. 0 Lacom
HANGAN sin.. Varietate (la mincare): moaneagul, panicles al hapsin, se is dupd
de porumb, cu bobul gura babel (coo.) ; dulaii din snob., hapsini ei laoomi ca nine
lungaret si mare, cul- °lin' (oz.) ¶ 0 Rautacios, Indracit la inima, clinos:
tivat la munte, in se !douse buclucap, hartagos el de tot hapsin (CRO.) ; e.a 11
spec. In localitatea apucasem, hapsin si Cu rdutate pentru toti (SAD.) ; hapsinul
Hangu. cola vrea nnmai dealt sit-ti tale nasal Ma [comp. ung.
*HANGAR (p1.-re) hapsi lacom"].
sn.")f#a4 E Sopron OHAPTACI interj. Tr.-Carp. A Comanda :
In care se adapostesc Fig. 2512. Hangar. drepti I [germ. ha b t A c ht l].
(BRL.)
aeroplanele sau dirt- HAR (pi.-aruri) sn. O Calitate sau dar sufle-
jabilele
( 2512) [fr.]. tesc care face pe cineva sau ceva mai frumos, mai
HANGER, HANGEAR (pl.-re, i-eruri )5/1. placut, vrednic de admirat, gratie, farmec, nuri;
11w- Pumnal Incovoiat ce poarta. Turcii la gratia divine, dar durrinezeesc: a trumusetii haruri
brlu ( 2513) : li Intipse deodatA hangerul (EM)N.) ; se latise vilva... de bunk-
Coale, Co simtirlle-i adapd
in plept (Iw.); multe... .ael 51 alto arms... tatea ei ~n1 eel mintuitor al slIntului (VLAH.) ¶ ® Favoa-
dobindira acolo ostacii sal (BAix.) [te.]. re, hatir: 11 rugs, drept so. -i lase vitta5ia de vinatori
HANGIOINICA. (p1.-ce), HAN- (000s.); el tillage inaintea lui Voda, pentru gizmo's Id
GM (p1.-0) sf. 0 Nevastargunui tale nevinovate (ISP.) ¶ 0 Dar, prinos ¶ 0 Mul-
h an giu ¶ 2 Stap Ina unui ban: tumita, slava
In edema rittace5te in paPuoi hangita [vsl. < gr.].
(Is.-ens.). 0 HARABA,
HANGTU sm. Cel ce tine ARABS
un han [tel. 0
le) Sf.M(opld1..-ba.
HANIMA. (p1.-me) sf. Car mare de
Turcoaica nobila: pe o sofa transportat per- Fig. 2525. Haraba.
era hantma culcatd el In- soane, cu lavi-
vdlltd la !aka IBM-) [tc. te pentru sezut ( R.
hanym]. 2515) : Isom atunoi
HANOS sm. 4sP Fig. 2513. Hangere. o haraba incircatit on
Soiu .de glavoaca (Go- mucterii (CAR.) ; 0 011110
bius batrachocephalas) [ngr. xeavo;]. braaeveneased,lard ar- t-
HAN -TATAR ar HAN2. curl, $i mare oft o a-
0 HANT (p1. -turi) sn. Trans. 0 Stirv, hoit ¶ (D Mold. raba, In care aseza, a-
Bucov. MIrtoaga, vita slab& [comp. rut. h a n c a lard de calabalicuri, cal
mIrtoagal. putin opt oameni esP.)
HANTA(p1.-ta) sf. (1), Haina rupta, sdreanta: el 0 Car mare, cu doua Fig. 2526. Haraba.
n'are nimio, hantele dupd el, alit (su..vN ) ¶ C) 0/ten. (-Jura., sau cu patru roate,
llama; clanta: bun de , flecar, guraliv (Cmus) [comp. de transportat mai ales grine ( 2516): Si-a 'near-
rut. hanca mIrtoaga."]. cat... Nord care taritne5ti. Nona harabale boieresti Si-a purees
HANTAU sbst. VP" Scaunoaia rotarului, numita is moaril la Ivane5ti (MAR.) ; zi 51 noapte curgeau harabale
$i seaun de spite". (VLAH.) [tc. a r a b a].
Incarnate cu grin
HANTOS adj. 0 /ten. (CIAUS.) Flecar, guraliv HARABAGIE sf. Mold. Carau$ie, meseria de
[h a n t ii]. harabagiu: harabagia, sines el,e mai bunk eft al Mace
HAOLT = Anat. tot Cu marti vie(ceo.).
'HAGS (p1.-nri) sn. Starea confuza si lipsita de
I
O HARABAGTU, ARABAKIT sm. Mold. CarutaS
orInduiala. In care se aflau elementele din care s'a care conduce o haraba: DO vremea aceea era bine sit

zidit lumea, Inainte de creatiune: pan% s'ar ti des- iii In Tlrgul Neamtulul (nito.); am scdpat de cdrute de
chic cagazurile vremilor trecnte si ar ti inundat lumea poste, de harabagii nespilati, de diligente hirbuite (ALECS.) ;
(o.-zAkw.) ¶ 2 y, Amestecatura, neorinduiala, confuzie ne-am pomenit cu vAtatul de arabagii ca vine Cu ease care
de nedescris: Si ce ce amesteo, De vedenn e1 'ntImplari (F)-.) tc. arabagy].
(VLAH.) ; e nn negru $1 nepdtrUns (DLVR.) ; cola departs In HARABOR adj. Ban. Trans. Sprinten, vioiu,
rill agomotos al Bucurectilor (CAR.) [gr.]. lute (la lucru) [vsl. h r ab r u, srb. hr a b a r].
572
www.dacoromanica.ro
 HARAC ARAO: l'a ascuns sub o dale de (CAR.).
HARAci = ARAcT.
HARACIU pl.- aciuri sn. t Tribut pe care prin-
cipatele Tomanesti 11 platiau odinioara Portii:
iicomia Turoilor care nn = Indoit (VLAH.) [to. h a -
r a 6].
HARACSI (-ficseso) vb. tr. /A lua singe cuiva(ln
Spec. copiilor, facIndu-le o taietura usoara, spre a-i
scapa de moarte): dacA are copli... ti-i hfiriloseso 'de spas -
muri ai le discInt de diochin ( ALECS.) [ngr. Zripij,W <
X0.06c11.1].
HARAG = ARAG: se ridicit via pe haragi de care se
Naga vitelo ei ou teiu (ION.) .
O HARAG sm. Trans. (DENS.) (V(C.) 'G'n, Batul cu care
ciobanii masoara laptele.
HARAGEL sm. dim. HARAG: Din copdoei In copft-
eel se sure pe -- teas), ghicitoare despre fasole".
HARAGI (-aseso) vb. fr. de A pune haragi la
vie sau la fasole (PAMF.).
o HARAGICA (pl. -gele) sf. Mold. * ZORVLE OI
[h a r a g].
HARAIMAN sbst. Galagie, tarabciu, zarva
mare: m'am sculat Inteun sAriti hotii! MOO! hotii!
incepuseril sit urle g1 B& tacit un A. de se outremura
(13R.-VN.) ;
plimintul (a.-coo.).
HARAIVI, HARAm 1. adj. C) Blestemat, afurisit
(in opozitie cu halal"): copilul numal oe manioc/I e
halal, ce Imbraca a harem (PANN) ¶ ® De (doblndit)
pe nedrept: rAziiela mea mi-ai mincat-o de haram on cart'
mincinoase (ALECS.) ; toatd bogdtia de haram a Tatarilor ri-
mase In mlinile Romanitor (VLAH.) ; an lost bani de haram,
et cum an venit, aga s'au due (SAD.) ¶ 0 de, vai de...:
haram de capul vostru! de n'ae ti eu aici... at' pAti voi et
mai au (CRO.) ; Oa..., pacat cll...
2. (pL-rauri)sn. 0 7.k Vita prapadita, plicatoasa:
avea doud haramuri de cal Burl, marl, dar vldguiti el hitioni
(ORIG.) ; hAramul list de vacA nu -m' place cum rata (RET.);
striend cit se putea: neat haram, mInca-te-ar lupchii
(o.-rAmF.) ; despre oameni: mom note haramuri de TIgani
pescnian (RET.) ¶ ® A mince a vorbi prostii, a In-
druga minciuni: nu minoa haram, si spun drept, to
eeti Gotha P (elm.) tc. haram].
HARAMB. , OHAEADIBA,s(A) sm. Capitan de
hoti (In cintecele populare) [tc. hara m-b a 'S y].
HARANITN(A) sm. C) Hot de codru, haiduc:
slat la poartd o mie ei mai bine de haramint levinti (00013.)
¶ ® Pr. ext. Om nemilos, rau la suflet: noroc... ed nu
m'a prins melianul gl haramninul (pronuntare dialec-
tala haramnin") de Trdsnea (clic) ¶ ® Pored& data
Tiganilor [tc. a r a m i].
O HAR4MNIC = riArt.timo: domino) din (min
nn ,, Cu care tatd -sAu, In tinerete, bdtea caii nArfiviti
(D.-ZAMF.).
O HARANA $f. (D HR6NA ¶ ® Grit', bucate.
0 HARANCA sf. Mold. Trans. Femele rea, nemi-
leasa, afurisita (dat ca nume de ocara): hAranca de
jupineasit iii rinjia (Until (RET.) [h a r a rn].
o HARANI = FULANI.
HARAp... = ARAP...
RABA-PARA loc. adv. = HAR-
CEA-PARCEA: on dracii de la bolero'
cola, at Scut (ERG.).
HARAPINA = ARAPINA: mnl-
tumi nit Dumnezen ea a ecdpat -o... de
harapina spurcatA OSP.).
HARAPNIC (p1.-ice) sn. Biciu
mare, cu codaristea scurta., care
plesneste tare (La 2517): postasu
ohiueso oft le tine gura, Poctilnd ne-
cootenit din vve (ALECS.) ; Nita o area
peste spate on iii (S.-ALD.) [r1.1t.].
O HARAPSI (-Armen) vb. tr. Mold.
(RV.ERG.) = HARACSI.
HARAR = ARAR.
HAR4T SM. ® Luptator lnsar-
cinat sA opreasca dusmanul, prin
mici Incitierari ¶ ® Viteaz, voinic Fig. 2517.
[harati]. Harapnic.
HARATT (- Steso) I.. vb. tr.Bucov.
Mold. A IntarIta, a asmuta, a zadarl: eu am pa-
tima miniei, °Ind ma hArAteate cineva (sil) ; fetele 11
r$11eau fdrA leas de sriia (GN.).
www.dacoromanica.ro
2. vb. refl. A se Incaiera, a se lua la hart& HAR-
[comp. hart 11].
O HARAU sm. Trans. HAR
(WW1) venind Cu douAfedelese plinERe darEapAI (R:ET.VaZ) lira 1
HARAXI HARACSI.
HARAZEALA (p1. -ale) sf. Faptul de a h A -
r a z i; dar, drept acordat cuiva dotard lui aceadd
ei dar... ea hirotoneascA pe Patriarhnl (PRV..MB.).
HARAZI (-Azeso) vb. tr. C) A darui, a face un dar,
o donalrune, a acorda (un drept, etc.): decoratia
ce-ti harmed.... tl -o anin de nas (ALECS.) ; o sd -i dan copilot
darul sA coat& , trumusete !lintel care i-o plAcea ei (CAR.) 0
¶ A Inchina, a dedica, a consacra: Si aceastd tabula
chiar for o Wires° [ngr. xacpiCo)].
HARBAGIC = ARPAGIO.
O HARBUJL sm. dim. HARBDZ.
HARBUZ (pl.-uji) sm. Mold. Bucov. * Pepene 1
verde ¶ 0 Maram. Dovleac, bostan [tc.].
o HARBUZARIE sf. Mold. Bucov. Pepenarie,
loc semanat cu h a r b u j i s furind noaptea harbuji el
zAmoei de prin harbussitrit (ALECS.).
HARC = ARC.
HARCAT (pl. -te) sn.Bucov. S trigat, racnet, tara-
b oiu : abta au vault la vorbA din
et (se.) [rut. h a rk i t].
O HARCATT (-dteso) vb. intr. Bucov. A acni, a stri-
ga, a face gura: incepea a ride si a ...L., de se rdsuna
pamIntul (SB.) [harcat].
HARCEA-PARCEA loc. adv. A face ~, a tAia
In bucati, a face mici fArlme: sit mi-i taceti ~, as
mi-1 scutitratl, aA ml-1 attplatl (ISP.1.
O H.4.RCHINA. (p/.-ni) sf. Mold. X BucatA (de ma-
maliga, de slimina.): dindu-ne pi nouA cite-o (ERG.);
0 ". de costitA atumatA (VLAH.).
O HARDUGHIE sf. Mold. fe ClAdire mare, veche
st darapanata: aunt httrul BA-I dan bundtate de rata...
pe-o veche (ALECS.)
o HARDUGHTT adj. Mold. DArApAnat, prapA-
dit, istovit: cit aid de batrinii et de ~A (ALECS.) [h a r -
dughie].
I HARECILUI vb. tr. ez A adjudeca age mezat):
posturne se preoupeteso, se harecilueso In plata (ALECS.)
[hareciu].
HARECI(U)tsau ARUCII 1. interj. esStrigatul cu
care cel Insarcinat sa vinda un lucru la mezat
Inchide licitatia, adjudecind obiectul asupra ace-
luta ce a oferit mai mult: una, dank trei, hared / (ALEC'S.) ;
areal, areal! odatd, de douA ori; cine dd mai mutt? (mi.
2. sbst. 0 Adjudecare ¶ 0 Mezat [tc. hare 6].
HAREM (p1.-muri)sn. p Apartament rezervat fe-
meilor Intr'o casA (la Turci) ¶ O Toate femeile din-
tr'un harem ¶ ® Odinioara, apartamentul din pa-
latul domnesc in care locuia Doamna si femeile
de la Curte ¶ O Toate femeile care locuiau in acest
apartament [tc.].
0 HAR.VTE, 0 KARETE, # HAI= sm. = METE.
* HARFA (p1.-te) sf. j Instrument
muzical, de forma. triunghiulara., cu
coarde de lungime neegala, care se
vibreaza. cu degetele (oi 2518): la
Bimetal° hula' tor, pietrele nu s'an mai
miecat (VLAH.) [germ.].
t HARGALIC = AGARLto : a toad tee-
out... Cu tot Sul ourtii din tilg la craw
mare de subt pddure (ORIG.).
O HARGAT... ARGAT...
O HARHALAIE sf. Mold. Bucov. A-
mestec de glasuri sgomotoase; tara-
boiu, larmA: ma trezli... Intro harhamie
internald de sunda (ALECS.) [harhati]. Fig. 2518.
o HARGHELA (p1.-1e) sf. 86 = HarfA.
HERGHELTE.
o HARHAR sm. Mold. Bucov. Nume de batjocura
adresat Evreului: li snopea viva cu o unlit de alun
[comp. rut. h a r h a r a femeie rea"].
(GRIG.)
O HARHAT (p1.-te sn. Mold. Bucov. Galagie, lar-
ma. taraboiu, harmalaie [comp. h a r c A t].
O HARHATT ( -tesc) vb. intr. 1 Mold. Bucov. A face
galagie, a vorbi mai multi deodatti ¶ 0 A lAtra
multi deodatA [harhAt].
HARIPA... = ARIpA...
1111- O HARING sn. (pl.-se) 0 /ten. Trans. Clopot (la
bisericA) [ung. h a r a n g].
573
 HARMALAIE si.
HAR- boiu, ababura; galagie, taxa-
de sbuoium pi
larma, zarx a: dnpd done ceasuri
HAAS de cazarma era maturate (VLAH.).
HARMAN ARNIM.
HARMASAR... ARMASAR...
t HARMAT A (p1.-ate, -ati sf. Bucov. poo-
netite inima... ea dintr'o de tare tan.) ; a pornit a IMDU8CD
prin Mirmatl (ORIG.) [Pol.].
HARMIG = MMHG.
*HARNASAMENT (p1.-te S11. Tot tacimul unui
cal [fr.].
HARNIC adj. 0 t Vrednic, destoinic, capa-
bil: tilhar de Is tIlhar nu-1~ sit lure tss.) ; nimen1 nu era
ant-I vadd Sao. ad -I alba (GRID.) ¶ 0 Sfrguincios, mun-
citor, lute $i cu spor la lucru: slugft a; nevastli
de .
.4; mai nn-1 prindea somnul de
HARNICEL adj. dim. HARM°.
ce era (CRO.) ; alit
se arlita In ale sluibel (ISP.) [vsl. *h a rin a].
HARNICI vb. tr. si refl. A (se) face h a r n i c.
HARNICIE t Vrednicie, destoinicie ¶ ® Sir-
guinta: prin muncd, cinste pi am aluns undo ma vedeli
ay.); an harnicia se slung& sirdoia emu., [h a r n i c].
HARNICVT adj. dim. twine: Praia mi-t alma-
dra micuta, CA la elms e 11 OK.-sas.).
HARPA. pl. -pe Sf. j MARFA: cintind Pe nipte harps
In forma de dreptare si en zece ooarde tie-care moos., [fr.].
0 HARPACAS ARPACAS
HARPAGIC, 0 HARPAGICA= ARPAGIC.
*MARPIE SI. 0 Si Numele a trei inonstri fa-
bulosi, cu obrazul de femeie far cu corpul si cu
ghiarele de vultur ¶ 0 Femeie rea si artagoasti,
sgriptoroaica [fr.].
HARPIST sin., HARP1STA (pl.-to) sf. j Care
elute (cIntaret, antareata din harps: amble shit si
haryiste... si cintareti au flantul... 51 trimbitasi (oboe ) [!r.1.
MARS sau Him I HaRaT (1 1 sau BIRsT (I)1
inter). Exprima sgomotul produs prin lovirea pu-
ternica, prin apucarea repede, smulgerea, spinte-
carea, retezarea, etc. unui lucru: cum 11 vede, Must!
Ii apnea cOciula pi o dA Int TIndalli (R.-COD.) ; hfrpti 1 odatd s'a
repezit si a Drina una In ghiare IBR.-VN.) ; 1;1, hirst I ti tale un
cap, pi mat hint I pi mai tale nnul (ISP.) ; a scos sabia 51 lace
hint! Imparatulni capul (VOR.) ; atuncea Petrea... harsti I
capul en sable (se.).
HARSA (p1. -sale) sf. Patura, dollar ce se asterne
pe cal sub sea: call domnesti acoperiti on grebe Impale
de Hr si de mdtAsuri (coos.); un cal imbracat cu o mniatd
In 11r de eel mai bun (ISP.) (tc. h a s a].
o IIAR$CHINA HARM:LINA Luind harschina 'n
epinare, Vrea ad lead s'o oroeascd (erss.).
0 HARNT -nese vb. tr. A reteza dintr'odata:
ostapil 11 harpnesc *1 acestuia capul (S13.1 [h a r . nimic, de putinti importanta: madams 11 hartneste ca
RAPIST (I so- HAM! I s& -si aducti aminte (BR.-VN.) ; prea am lost hartuiti din Unto
HARUT, HARSUI -nest vb. tr. A apuca repede,
a Insfaca: cum 1-a paint cii doarme omul. a 51 barpuit
botica Ise.).
0 HART ! inter). 0110.7. CuvInt cu care se indeam-
calul s'o ia lnaintea boilor (la arat), sau sa vie
la loc, chid lese din brazda (emus.) avi.i
ELArtT A (pl. harp) sf. 0 * Reprezentarea wa-
ne& a globului pamIntese sau ceresc, a unei tari,
a unei localitati, din punctul de vedere geo-
grafic, geologic, istoric, astronomic, etc.: ,c Bea-
grafted; astronomic& [11gT.].
HARTAN (pi.-ne),HARTAN. Mold. HARTAM (p1.-me)
S11. 1 X Bucata (de carne, etc. taiga sau ruptMdin
ceva: dindu-le... si cite un 'mean de friptur& (1.-611.); Ar 11
bine, de-ar putea, Vr'un hdrtan 51 el ad-111 Ia (SPER.) ; fie -care
151 tale an harlan din mlimaliga Rorie (N.-(111.) ¶ 0 Sdreanta:
ii -1 1nhatil de hartanele z&bnnulni (DLVR.).
HARTANT (-ftnesc) vb. tr. $i refl. 0 A (se) rupe In
bucat,i, a (Se) sfisia: ea ei sum 1-ar fi hart/Mit o tiara
zalbatica (oLva.) ; halnele de ye dinsa se hartanisera ass.) II
0 A reteza: 11 mat hartanea en palosul o bucatit din trap
(VLAH.) [hartan].
HARTANIT adj. p. HARTANT. Rupt, sfisiat,
sdrentuit: armasarul sidslat, ,c de sus pin& los 5i plin de
singe (ISP.) ; tliranilor rupt1, hArtAniti, galbeni de foame ei
de mizerie IBR..VN.).
MARTA-PALE adv. Taiat In bueati: yftru-i
save (toe.).
HARTAPA.LT (-aleso) vb. tr. A face bucati, a
574
www.dacoromanica.ro
face harcea-parcea: chid esti mic, soundac, vaunt -ai cA
to hartapalesc toff mr.) [harta-pale].
HARTA -PARTA = HARCEA-PARCEA.
0 HARTfC MARIN/ ART1C'.
HARTOFILAX sm. fr6 Arhivar. bibliotecar al
unei biserici sau manastiri: ..LI Mete ispravnicul tn-
turor lucrurilor... tiind Intorcaturile pi nuntele 84U logod-
nele (PRV.-MB.) [gr. Xnrotpo),c4].
HARTOFOR = CARTOPQR.
0 HARTOT (-case), HARTUI (-nese) vb. tr. $i refl.
Mold. A cirmi, a (se) da in laturi: a (Sc) pleca
Intr'o parte, a (se) povirni: on mare grew hartoepte
carat Intio parte (ono.); paste olocotul for repede alunecd
Sluts, hartuindu-se as o sante (VLAH.) [comp. rut. h a r-
t u v a t y a cauta sa traga la farm "].
t HART` (131.-turi) sn. = HARTA: se lull en dbnsul
be IMAR.) ; un cal bun, ncis Hind In 0 an Himont a pn-
trezi (llat) [ung. h a r c].
HART2 = LIARTz.
HARTA sf. O t A Incaierare Intre avantgarde
sau nitre mici detasamente ale armatelor protiv-
nice: se apuca pi la on Turcii ce stau de pazi In scat toe
(BAix.) ¶ ® A # Lupta, bataie ¶ 0 inettierare: 81)
luau lute la ., paro'ar Ii lost net:A.110 unei ye altul (DLVR,) ;
luindu -se la .- cu trei soldati (1. -DH.) [h a r t].
HARTAG, HART411 ® = ARTAG ¶ ® Ban. Ba-
taie, luptti: dupe. hartag, cu sulita in spin1 (11tH.).
HARTAGAS = ARTAGAS: Dar in sat era si-un
pop& Zurbagiu si (SPER.).
HARTAGOS = ARTAGOS : Inventnat 51~ ca o fat&
care a ImbatrInit nemarltatft (VLAH.).
HARTA SM. X Soldat care se ia la hart, a.,
luptator:Plecind, pe cimp se 'nsirli In grope de 1 (ALECS.).
114RTil HIRTI sm. p1., HIRTA sf. ffst SapttunIna
clnd e permis sa se masiince de frupt Miercurea
si Vinerea: numai... In tale 12 alle pi In hart!. and se
Incepe triodul 51 In saptamIna brinzii (PRV.-MB) ; sayttimlna
de la Inceputul otslegilor de dupli Papti 61 ells de Ia Minn e
htrta, adecil se mantnca de-a valma came (VOR.) ; de la
Cracinn pi Dina la Boboteazd e hIrta IVOR.) ; in saptilmina
hlrtil sau cIrneleag... aduce... pi trei parcel grijiti gala (CRE).)
[comp. Hartibur].
HARTIBVR, ARTIBVR, ART1VVE, sm. Nume de
ocara aplicat Armenilor, din cau7a pretinsei ere-
dinte ca s'ar Inchina unui cline cu acest nume
[comp. ngr. iipt.tpooptot saptamlna a doua Main-
tea paresimilor"].
HARTUI ( -nest) i. vb. tr. ®A obosi cu harta,cu
atacuri repetite: ou alte cafe de optiri, el li hirttda flacon-
tOnit ((SP.10 A nu da pace, a nu slabi de loc, a In-
teti, a zadarl, a necaji in tot chipul cu lucruri de
partite (VLAH.).
2. vb. refl. A se lua la hang, la bataie, a se DI-
caiera: oameni de Recta cart s'au Mirtnit odinioard en
Sobietchi (axe.); Incepurit a se m zi el noapte cu dusma-
nul (BALL).
HARTUIALA (p1.-leit) sf. Faptul de a (se)
h a r t u i; Incaierare: castes Int Stefan lases pi da
Turcilor cite o bun& (ISP.) ; la hotar, hartnielile cu Turcii
5i Cu Tatarii nu se mai curmau (VLAH.)
O HAS41. sf. Mold. PInza de calitate inferioara,
madipolon [tc. hass
011..ASCA sf. Mold. Mai multe piei ce se pun spre
a largi caputa deasupra la cioboata [pol. h a s k a].
HASMA1'VCHIU = ASMATHCRIII.
O HASNA, HAZNA sf. Trans. Folos: ce hasnti cd tot
shiest, $1 nimic n'agonisese (SAD.) [ling. haszon].
0 HASNUT, HAZ21111 (-ueso) vb. tr. si intr. Trans. A
fi de folos, a folosi [h a s n A].
0 FLOT(A) = AST(A).
0 HASCA1 (pl.-sit) sf. Mold. Bucov. * Copac (in spec.
brad) uscat $i scorburos: an bras tntr'o picture subt o ~,
!carte nand si gross& (BB.) [refacut din p1. h a $ t i <
rut. cha$ t i tufis, desis"].
O H.4§C.A.2 sf. Trans. Or' Tigaia de la pusca sau
pistol.
0 H.EACA' sf. Ban. Un fel de prastie fticuta din
coaja de teiu sau de salcie.
0 s f. Trans. (FR.-CDR.) Piele (de bou) [comp.
1148cA].
 FLACHIE = WHIZ. In Muntenia, odinioara, capetenia zapciilor de divan
HAS-
HAW sbst. Preparat narcotic extras din foile [pol. hetman].
unui soiu de cinepa (Cannabis indica), care fumat TIATMANSC adj. De hat ma n, privitor HAU
sau mestecat In gurii produce un fel de belie par - la hatman: !usage tact, la data) (GR10.)
ticularb: obicinuit In Orient [fr. < ar.]. HATMANIE sf. 0 Demnitatea, rangul de h a t-
MAMA. No. BActlidA. m a n ¶ 0 Ministerul de rtaboiu.
O HAMACITJCA sf . Trans. Planta. Jerboas& HAT! sau HAT!' interj. Exprima gestul pe care-1
cu Ilori albe, rar galbui, dispuse in mici umbele face cineva spre a apuca, spre a
la vlrful tulpinii si ramurilor (Anthriscus silve- Inhata ceva: eu atunoi, hat! do sr-
stris) ( 2519) [to. a sm a d yk]. manul mosneagulni (ego.); niol una aid ,
O HAMANDAIT sm. Often. Pierde-vara, om far& alta, hat 1 un par si trona! in oale ..""
ea:1)&110u, haimana (CONY.). .SEV.1; Hat I de barbi, la-1 de plate (sPM).
HAT' (mai adesea pl.
EaTtriti) sn. Curea sau fr1n-
ghie lungs, facind parte
din hamuri. cu ajutorul ca-
reia se conduc caii Inha-
mati (1,0i 2522): apuc "urile
in mina atingle si m'aruno pe
etioas(ALece.):vizitn... en ..euxne
in mink, tai petrecean vremea
cu glume (1. -OH.).
HAT' I sau HIT! interj. 0
= HIRT(I)21 51 hitl in ens,
Fig. 2519. HapllaCilla. . Fig. 252o. Hoguri. hit! in Joe, nu gaol Ulja De unde
sa fast, (ISP.) ; 51 hit I in dreapta,
'HA*IIRA (IA.-art) sf. Traslituri, mai adesea hit! in stInga, pink descuie uea
Fig. 2520. Hatman.
paralele, ce st lac pe o harts, spre a indica acci- omului (DLVR.) ¶ ® Strigat cu
dentele de teren sau natura terenului CA 2520) care se Indeamnb calul s'o apuce la dreapta.
[fr. hachure]. 0 HATA (pl. -te) sf. Often. Ban. Turma mare de
HAT' (pt.-tart)sm. f C) Fasie de pamint nearat, la- porci.
sata cal° carare, care desparte dota ogoare, doua gra- 0 HAT4G (pi.-agari sn. Trans. (PAC.) 4 Padurice
dini sauserveste de hotar Intre dourtproprietati: Trite- cu tufe dese, rnarunte [comp. RATIsj
nos dormea pe si habar n'avea de trig (CRO.) ¶ ® Gimp HATAI er RIVAL
nelucrat, pirloaga, Celina [rut. h a t I zagaz"]. HATA* (pt.-se) sn. 0 Carare prin padure, pe
HAT° OW AT. unde tree fiarele salbatece: "411 caprioarelor on sprin-
0 HATALAU. HATALAu Sm. Mold. 0 = HAW/M- cone (c&a.); am zarit nrsul... p'un si-am tras in el (LUNG.)
ali dragul
: miitusil Isl aduce tumuli (SAD.) ¶ 0 Am ant, ¶ 0 Poteca pe unde se duo oile la pasune ¶ 0
ibovnic: se in hatalaii davit tine ca lumea duple urs Potecti, drum pe coasta unui munte: o halm ye "a
(RV. -CRO.) [comp. rut. h a t a 1 a j! interj. imitind ei sooborim In GAvan (VLAH.) [comp. HATIS].
galopul unui cal]. HATT (-1031313) vb. tr. 0 A sglitli ¶ ® A Inhata
$ HATALM sbst. Amends: acestula s8 -i tie certarea [h ].
Cu bans, oe se sloe ek plateasa 5 (PRV.415.) [ung. h a - HATT (P1.-iouri)sn. ® * Tuf is de maracini, desis;
t a 1 o m]. lunch mica deasa $i marlicinoasa.: printeacall telurit
GHAT adv. Mold. Bucov. Trans. Foarte (tirziu, de- de arborl ce se 'ndeasil si se 'mpleteoeso (000s.); li se arise a
parte, etc.); (departe, tlrziu, mare, bine, etc.) de mai mines seara prin soorburi of prin "rue asP.i ; alt um-
tot: mural pina la piele ei inghetat ", bine (cgs.); paste blat o jumlitate de zi sign cr1nguri, prin "nri (BR.-VN.) ¶ ®
doniizeci gi mai bine de ant (BR.-VN.) ; duple ce am vdzut pa- Trans. (PAC.) (vie.) Poteca prin padurile de munte
dares rimaidl v in arms (GN.) ; 1111111 se Lien stoical .. mare
h e t].
cite un turn de bisericS spare" Incolo (IRO.) [rut.
[comp. HATAct, nanal
(RET.) ; CHI(U) = ASMATOCHTU.
# RATAIA. sf. 122 Stofit de matase: asta este de OHA
HATOAGA (pI.-kre) sj. Mold. = HATA$ ©: la
Venetia Baden (Fl_.) [to. h a t a i]. hititau, vinAtorul bun trebue sa
O HATARAG = HADARAa 0. s'atie la ", (RV.-CRO.).
()HATT (-teso)vb. tr. Bucov. 0 A iezi, a Inchide cu un HATUT ( -u050) vb. tr. ® A
zagaz, cu o stavila ; a opri curgerea (unei ape), tre- mina caii, a-i eirmi tragInd
cerea (pe un drum), a baricada: s'a apucat ea hAteascd de haturi: trebnia aouma BA
Prutul, ca s8 Innece raiment' (VOR ) ; incepnra... at, tale co- hatueasca singur call (85.) ; Imi
pacii... gi sk -i hateasca de-a ourmezigul plaiului (MAR.) ¶ puteam able marital meu incoaoe
® A arunca, a asvlrli: 0 apnea repede de plcloare st o la Vol (GRIG.) ¶ 0 ® A reline, a Fig. 2522. Haturi.
MU In Minna (se.) [rut. hat y t y]. Infrina, a stapini: pottele
OHATIE sf. Mold. Bucov. Ingramadire de nuiele MI ea le intrInezi ci sit le hatueett (CANT.) ; ma duo sii-t
si de pietre spre a regula cursul unei ape sau spre hittuesc pe creditori (ALECS.) [h a t2].
a o Impiedeca de a se revarsa; ieziltura (RVeCRO.) HATUTT sbst. Faptul de a hatu i: Am si-I tan
(SIAM.) [h a t]. la .., Ca pe-un cal ran, nestrunit
(ALECS.).
HATIERIF (p/.-Itari) sn. t Porunca a Sulta- HAU (pt.-art) sn. 0 Prapastie, ad incime far&
nului scrisa de lnsasi mina sa: sk -i scoati de domnie fund: oona parisita, haul tioros si rasunator, to tundul ok-
vecinica de la Imparatie (N.- COST.) Etc.]. ruia nu to poll vita (VLAH.) 1 0 Greutate, necaz: duce
HATTR (pi.-truri) sn. 0 Semn de dragoste sau de haul easel, lira sit cIrteascit oar.) ¶ ® Ott 1, niciodata,
prietesug, favor, gratie: a Moe nn , a acorda o fa- CIt e lumea: nu-1 mai vezi om de treabil, situ -1 (NEZ.).
voare; mii pizmueso yentrn si tracers& ee am la Maria O HAUG4§ (pt.-se) sn. Mold. 0 = FAGAS Ogas;
to (m.) 11 O Favoare sau protectie acordata cuiva de an facut de puhoaie pe drumuri: et se sbat pe de
un slujbas al Statului, pe nedrept ji In paguba al- uteri si dan prin e (ALECS.).
tuia: mi s'a dat de .0 an surngin Cu ease cal In be de opt HAUT, HALT; oar Aln: hAue vales ci se outremura toata
(I.-GH.) ¶ 0 Plac, placere, pofta.: a Iliont-o de "n1 men: ca de-o naprasnioa darlimare de muntl (VLAH.) ; laps... niches&
',antra "ul men invilt flantul (NEGR.) ; a-i strips ",n1, a-i odata de haul vAzduhul gi arta toata curies (ISP.).
strica pofta, a nu-i face pe plat: nu vrn ale striae ",n1 HAUL!, HAHLI ( -lese) vb. intr. 0 A chiui: Trace
In' Ennio (Ise.) [te.]. hotel haulind, Pe citrare coborind (ALECS.) ; Si mean vin pe
$HATMAN sm. 0 X Capetenia unei ostiri (la lanai Haulind (Cosa.); toata zfua imbla si haute& prin cea
vechii Poloni Si la Cazaci) ( 2521) ¶ ® Odini- siloreatil de pildure mr.) ¶ ® A cinta: Ayoi clod Roma-
oara, In Moldova, mare boier de divan, at patru- nia dolna hanlegte El pe trunza verde India o numegte (DON.);
lea In rang chip& marele logofat, Insarcinat cu co- Tn ai lost on tot nitata In oreanga Dumbravii-rosti, Ce Ha-
manda armatei, In timp de pace Si de razboiu ¶ ® mann] Mule* (sum.) ¶ 0 A vui: numal Argesul... trace
575
www.dacoromanica.ro
H hanlind pe sPintecatura vililor O/LAH.) ¶ ® A latra
pre- erie: am sit -1 dan in haznaua cu banii (coo.); sa mai mer-
lung: hAnlea cAteana cea batrinit (PAC.) [onom.]. gem si pe la haznaua handrateased (ISP.) ¶ 0 Canal, rezer-
HAEUL- HAULIT, HAULTT sbst. Faptul do a haul i; vor unde se scurg murdariile dintr'o latrina, cloaca
latrat prelung: hanlitul lugubru al cinelni (PAC.). (r 2524): arunea In sus din strop de noro in (1.-GH.) [tc.].
HAUNI (-negte, /lama) vb. intr. Trans. A urla, a O 11.4ZNA... R HaSNA....
latra: mph lames° (Inc.) [onom.]. HAZNADAR, HAZNATAR stn. t Vistiernicul Sul-
HAVT AVAT. tanului sau al Domnitorului: Protectorul acestui
; HAVADI (p/.-isurl) sit. Noutate, veste, stire: Tune... dem( vizir si protejatul, mare haznatar (ALL.)
1mi Lie capnl ceaslov de ..ouri (AL.)
HAVAET = AVAET.
[tc. havadi4 [tc. haznadar].
0 HAZQS adj. Mold. Plin de h a z: gi alte iznoave
HAVATII adj. Azuriu, albastru ca cerul: cu hitgoase ca aceste (coo.); nu-i frumoasa, da-i hAzoasA (SEZ.).
barej havain legate la cap (CAR.) [LC. havayi]. O HAZULTU (D HAZLIII ¶ 0 Nurliu fate -i ha-
HAVALEA (p1.-alele) sj. 0 $ Ordin al Portii de suite gi m'a tarinficat de -acum (CRO.)
a se versa bani sau de a se contribui in natura, in so- HEI adesea repetat HE HE! sau HE! =II inter).
1

coteala haraciului; Insasi aceast& contributie ¶ 0 0 Exprima o imbarbatare, o mirare, o asigurare:

Mold. Angara, podvadh: bir n'aveti a da si havalele nu 0.1 mai female, decit at create nu baiet de suflet, mai
I
!watt (cao.); beilicuri, podvezi gl havalale numat not am bine ai create un clue(FLOR.) ¶ Strigat cu care che-
Mont (VLAH.) [tc. hay a le]. mam pe cineva: cc, I Trasnea, mat acoamAl stil Labia P
0 HAVAN (p1.-nurl sn. Mold. Piulita [tc.]. (coo.) ¶ C) = HAT: Enache Stupu... wort, 1 acum de

*HAVANA (p1.-ne) s/. Tigard de foi de calitate multi ant (oRL.) fonom.].
superioara din tutun importat din Havana): pu- HEBA sf. Trans. (vIc., (Cow.) De . in zadar
fats dintr'o (NEAR.) [fr.]. [ung. hiab a].
HAVAT AVAT. *HEBDOMADAR EBDOMADAR.
HAVAT AVVT. *HECATOMBA, = EeAT0KBA.
HAVRA (pl.-re) sf. Sinagoga: et ne certain ca prin HECELA (-cei vb. tr. Trans. A daraci [ h e-
havre (ALECS.) ; intram SImbitta $1 c e I a].
In havra Ion IGRIG.1 [tc.havra]. 0 H:PCELA, IHELA (p1.-be) sf. Trans. Darac,
HAVVZ, AVVZ (p/.-auri) sn. gild [ung. ecs el b, hehe 1].
® Basin, rezervoriu mare de 'NECTAR (pl.-are) sn. Masura de suprafata a-
apa, construit din piatrA sau ragrara egala cu 100 de ari [fr.].
eiment: un havuz Imprejurat en *HECTOGRAM (pl. -ame) sn. Greutate de 100
old de piatra (C..11A0.):avuzurl oupeS- de Brame [fr.].
tieort melt din strainatate (M.) ¶ *HECTOLTTRU pl.-tri) sm. Mantra de capa-
® Fintina tisnitoare citate de 100 de litri [fr.].
( 2523): 0 grading... *HECTOMBTRIC adj. Privitor la hectornetru
avind la mijloe un on [fr.].
sadtrvaii (C.-RAD.) [to.]. *HECTOMETRU (p/.-tri) sin. Masura de lun-
HAZ sbst. ® Pla- gime de 100 de metri [fr.].
cere pe care o simte OHEGHE$ adj. Trans. Cu coarnele ascutite:
cineva sau pe care Feregte-ma. dragut Doamne, De junta
De 'anti lenesil
o face altuia, grape; os.-Bos.) [ung. h e g y e s].
a face v de oineva sau 'HEGIRA, *EGTRA sf . I) Era mahometanilor, care
de eeva, a-i fi pla- dateaza de la fuga lui Mahomet de la Aiwa la
cut, a sinnti bucu- Fig. 2523. Havuz. Medina (19 April, anul 622 d. Chr.) [fr.].
rie, atractie: tate nu stla carte... gi nits mutt unlaces HEHEI I = EHEI.
de dInea (CHO.); a fats:1,w pe cineva, a-I simpatiza, a O HEHELA or- FigeELA.
avea simpatie pentru cineva : poetw Martial, pe care HEI adesca repetat Run HzI! interj. 0 Strigat
1nstt Trojan nu-1 pm faces (ODOR ); spnne d-ta mimed a- cu care chemam sau imbarbatam pe cineva: t
nts, ca ma face has ministru(1) (ALECS.) ; 11 Mceau fiindca prietene... sooala-te de o ia, ea se arde (IsF.) ; cc. rAb- 1

era plin de originalitate (1.-GH.) ; a avea a ft on ee, a ft dare, Arvinte fatu-men, rabdare (ALECS.) ¶ ® ?II
nostim, a avea 0 atractie deosebita: tot ce faces II ce-51 evuneam on clit ai nitat romilneete! (IsP.); I
Prindea 51 area me (CAR.) ¶ ® Veselie pe care o simte chid mi-ar ajuta Dumnezen senhat -un post... I (ALECS)
cineva sau pe care o stirneste prin felul lui nostim ® Exprima uneori mirarea, necazul, etc. 11 ®
de a fi, prin gluniele sau vorbele lui spirituals: = RAT: tempest tirzin, het! aflaril... cA au vazut un bate-
dar din tots tine era mai en P era domnu Agachi Flutur (ISF.1 [onom.: comp. si MEI!).
tandru (Mare
mown... de tot ~ul (CF10.) ; a face
(ALECS.) ; nn a se OHEICUI ( -nest) vb. tr. Trans. A da inapoi: hel-
veseli, &petTece glumind; a petrece, a face glume eueste putin earn) cu Cot (PSC.).
pe seama altuia, a-I lua In bataie de joc: lnmea REIT./ sn. Mold. Trans. intrebuinial
aproape nu-
face on nespus (CAR.) ; facura de dinsul et imam% a-1 lua mai la pl. B:urum. ® Locurile de linga easy ¶ 0
In zeflemea (ISP.) ¶ ® Glumb., anecdote glumeata: al Cladiri de pe ling& cash,
=meats rasucindu-al Spune ,urt fel de fel (VLA1.1.1(to. ha z z acareturi [ung. h el y].
*HAZARD pl.-duel) sn. ® Intimplare (norocoash. HEL Sm. vslo &Au de
sau nenorocoasa , brodeala: are ceva miraculos. In tipar (Anguilla anguilla)
care oul Joacti tin rol extraordinar (ALECS.) ; 100 de , joc ( 2525) [ngr. Xao].
de noroc ¶ ® Primejdie, rise: erne rizboinlui [fr.]. HELBET I inter). Do
*HAZARDA (-dess) 1. vb. tr. A lass in voia norocu- sigur, las' pe mine, fii
lui sau intImpl&rii; a expune primejdiei, riscului. fara grije: I dac11-1 pe-a-
2. vb. refl. A se incumete; a se expune [fr.]. min, spoi at not avem temeiuri
HAZLIU adj. Plin de haz, (ALECS.) ; 1d-$1 datoria cum
nostim, spiritual; placut; glu- stii, o'apoi om oin ft gi eu, Fig. 2525. Hel.
met, vesel : 11placea sli povesteascil (CHG.); pla'atunci, I avem
degpre Incruri plAcute ei hazlit
(CAR.) ; an stia ce sft mai full de
bucurie ca are un billet sae de ....
credit destul (CAR,) [th.
elbet].
HELETEU, ELE-
I '
10,4;11/61.&40 .II -

(coo.). OVId (p1.-tee) sn. Lac A.

HAZMAN ASMAN. sau balta artificial&
HAZNA (731.-imie)sj. 1. 'Pe- sapatA pentru a se 1414
saurul Statului, vistieria tA- peril sau pastra peste ..,wprasi
rii: banii tntwor curgeau 'Orli in Inauntru iaz cu pesti
haznalele domnestt (VLAH.) ¶ ® In- Fig. 2524. Hazna. (lc 2526): west Imparat
capere, chmara, bolta, lada, avea o peecnina, adeca nil Fig. 2526. Helegteu.
unde se pastreaza banii gi alte scule pretioase, visti- lieleeteu de Peet* (se.) ; a tress zi... Week %AO la mar-
576
www.dacoromanica.ro
glues elesteulu1 nor.) ; ofti rSze81 avind locuri In care se *HEMOGLOBINA sf. Substanta albumi-
pot face elestee cu zagazuri... Sii se apse intro dinsii noida, feruginoasa, cristalizabilift. care este ma- HEL-
(LEG.-CAR.) [ung. h a l a s t 6]. teria colorants a globulelor rosii din singe la toate ER
HELGE sj. Mold. Bucov. sat Nevastuica alba: vertebratele [fr.].
chid 11 musca pe cineva anal atnnol poste scdpa sit nu *HEMOPTIZTE sf. .1* Scuipare de singe prici-
moara, dacit numara o !Anita de pasat (VOR.) ; alb ca null& de o hemoragie In bronhii sau In pi/1111111i
foarte alb, alb ca zapada [ung. [fr.].
h 1 g y]. *HENIORAGTE, EMORAGIE sf. P Mare scurgere
'HELICON (pl. -oane) sn. de singe in afara sau In interiorul corpului [fr.].
Instrument de slams, cu rolul *HENIOROTDAL, EMOROIDAL adj. .P Privitor
de contrabas, in muzica mill- la hemoroizi, ce tine de trinji: singe [fr.].
tara; flind foarte mare, execu- *HEMOROIZI, EMOROTZI sm. pl., HESIOROIDE,
tantul II petrece p este cap, spri- EMOROIDE sf. pl. Al` Trinji [fr.].
jinindu-1 de umar ci tinind pa- *HEMOSTATIC adj. Av Se zice despre un me-
villonul la spate ("E 2527) [fr.]. Fig. 2527. Helicon. dicament Intrebuintat pentru a opri o scurgere
*HELIOGRAF (p1.-ate) sn. de singe [fr.].
Instrument destinat a face semnale
telegrafice prin reflectarea razelor so-
lare Intr'o oglinda p [aria ( ra 2528) [fr.].
aV E HENDEC, HENDICHW = HINDtcHnt
HENGHER, HINGHECR SM. Om plata de autori-
tate ca sa prind& $i sa omoare clinii vagabonzi din
*HELIOGRATTEsf. O $ *Descrierea erase: ca hengherii, and omoard clink! (PANN) [say.
soarelui ¶ ® $ Arta de a face gravuri hoengAr < germ. Henker].
printr'un procedeu fotografic [fr.]. REP ! REP i interj. 0 Strigat cu care vhilitoril
*HELIOGRAVVRA. (p/.-art) sf. sau excursionistii se chiam& unul pe altul din de-
# Gravuril obtinuta cu ajutorul pitrtare ¶ C) Strigat adresat Evreilor In batjo-
heliogratiei ¶ 0 Fototipie [fr.). cur& : hop! hop! hop 1... lea supirat tirtannl 1 (ALECS.).
*HELIOMETRU (p1.-tre) sn. 15 *HEPATIC adj. .0 0 Privitor la ficat, ce tine de
Instrument cu care se masoara Heat: ceinle M 11 ® Localizat In neat: colic/ e [fr.].
diametrul aparent al soarelui si 0 HERE.c..N = HRE4N.
al planetelor [fr.]. HER sm. Numele literei X din alfabetul cirilic
HELIOSC9P (2)1.-pe) sn. 15 [vsl. h 6 r .
Ochian cu sticla afumata sau co- Fig. 2528. HERALDIC, ERALDIC 1. adj. cg Privitor la bla-
lorata, spre a putea observa petele Heliograf. zon
solare [fr.]. 2. IDRIALDICA, RRALDICA sf. fig ?Uinta blazo-
*HELIOSTAT (p1.-te) sn. nului [fr.].
Instrument care permite sa HERAST(R).41. PP- FERESTRAU.
se proecteze razele solare In- I HERB (p1.-bort)sn. Mold. SI? Sterna, blazon, marca
tr'un punct fix, cu teet& mis- trail: Luna, soare si luceleri El le poarta 'n a ltd .+ (EMIN.) ;
carea de rotatiune a 'Amin- ~n1 tarn noastre, carols cap de bon tine (CANT.) cpol.].
tului LE 2529) [fr.]. *HERCULEAN, EMOUL$AN adj. a Ca a lu Her-
*HELIOTERAPIE sf. I cule, ce apartine lui Hercule: trod vor sd arate Ps
Metods de vindecare care cite cineva cd a virtos... sio ca are putere erculeana cum.)
consist& In a expune actiu- [fr. herculeen}
nei razelor solare tot corpul 0 HERE4N = HREAN.
bolnavului sau numai o par- Fig . 2529. Heliostat. HERED- = ERED-
to din el [fr.]. HERESU, HERESTE4U = FERESTRAU: Un palog
*HELIOTIPIE sf. $ Reproducerea prin tipar a mare cn simti, Ca chid era hereseu (srAm.).
unui negativ fotografic [IF.]. HERETE pm- ERVTE.
*HELIOTR9P sn. Agate de coloare verde- t HERETIST, HIRITIST, 0 FIRITlat (- iasse) Vb.r_tr. 0
Inchis cu pete roseate [fr.]. A saluta ¶ ® t A felicita: Incepn... sit herettseasa pa
*HELIU sbst. a Gaz care existo. In cantitate Imparat pentru %%pares lie-a1 (ISP.); hat ad -1 hirttisim
enorm& in soare si In cantitati infime pe suprafata pentru teriatrea lul (ALECS.); oamenti ae nritheso, ca
p&mintului; e corpul col mai usor dupa hidrogen tie cum mat bine poste an IVOR.) [IlgT. XSpSTECO)].
[fr. h é tHERETISTRE sf. Faptul de a her eti si; fe-
OHELTIUGA sf. Mold. (PAMF.) X M incare proasta. licitare: on aceste vorbe de lntlinpina ye moo Apes un
HEM... HEM... conj. $i... §i...., tot... tot..., ors... prieten tiara .
ors...: vols... hem sit mergem In calatorie, hem sa nu-s1 HERGHELEGTU us- HERGHELIGW.
Area osteneasca caii (ISP.) [big. < tc.]. HERGHE-
*HE.MATINA sf. .0 Pigment rosu al singelui L I E, FaGHELD3 1-0-_
[fr.]. sf. 0 Mare numar
*HENLATIT.A. (p/.-te) sf. ® Peroxid natural de de iepe cu arma-
fier, de coloare rosie sau bruna; fiind foarte tare, sarii for ce se in a
serveste la slefuirea si lustruirea metalelor [In.]. pe °Imp pentru ____.019.
*HEMATOZA. sf. Transformarea sIngelui ne- prasila. (E] 2531): AgsoiL:=4:=4:=2,1
gru in singe arterial (rosu) prin actiunea oxige- cirezile si hergheliile
nului din aer introdus In plamlni [fr.]. nmblau slobode pe
*HEMATURTE sf. # Simptom caracterizat imainri (vuu.); ad to Fig. 253r. Herghelie.
prin prezenta. slngelui In d uoi sa-mi aducl her-
urine [fr.]. (Cholla de iepe, cu arraisarul e1 on tot osr.) ¶ ® e Ca ter-
HEMETU ar Eamvru. men de ocara., adresat unei femei: ajungil-ti de-amu,
HE.MEST... Pr- HAMER...
*HE.MICTCLU = EMICT-
AT herghelie I (coo.) ¶ 0 Locul unde se crest cal st se
ocupa de prilsila for [tc. hergel a].
CL17. HERGHELIGTU, HERGHELEGIII sm. Pazitorul,
*HEMICIN sm. 7.t Magar Ingrijitorul unei herghelii: barbatul Floarei... era her-
salbatec, de marimea call-- ghelegiu, ci sea petrecea toata vista pe cal (1).-ZAMP.); lOg0-
ruin', care traeste In Asia !Mu' Stoian era biliat de hergheligiu (5.-ALD.) [to. hegelegi].
apusean& cu deosebire pe 0 HERING sm. sr¢e Scrumbie (E 2532) [germ.
platourile inane ale Mon- Haring].
goliei (r1 2530) [fr.]. $ HERIIE, FURZE, sf. O ñ Taxa fixata. de Domn
*HFMIPLEGTE Plr EMI - Fig. 253o. Hemion.
pentru reluarea unui proces, cu stop de a garanta
PLEGIE. stabilitatea lucrului judecat ¶ ® 0/ten Veche ma-
*HEMISPERA... = EausnaA... sura de capacitate ( =1 oca) facut& de tinichea;
*PLEMLSTI.H = Mina" ocaua lui Cuza.
I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat. 577 37

www.dacoromanica.ro
HEIRD- *HERMAFRODIT, ERrdAFRODIT 1. adj. Se crestinesc) : Macul, snbtiratec gi Malt an un (D.- ZAMF.)
zice de o plant& In care exist& organele de repro- [span.].
H ducere pentru amin- HIDOS adj. Grozav de urlt, de slut, sclrbos,
don& sexele, adica si resping&tor, groaznic la vedere: reactiunea cu tot ce
stamine ei un pistil. are ea mai oribil 5i mat ee (CAR.); adv.: vulturll... al
a. sm. Persoanii ca- odror Moe rdsare hidos din ale for grumazuri cocoa.) [fr.].
re are amindou& se- *HTDRA, IDEA (pl.-re) sf. 0 014 Monstru fabulos
xele [fr.]. Fig. 2532. Hering. pe care cei vechi $i-1 inchipuiau ca
HERMELIN, ER- un sarpe urias sau ca un balaur cu
KELM HERMINA [germ.]. 7, 9 sau 100 de capete care cre-
HERMENEUTICA = ERMENEllTIOA. teau Indatil la loc, dacii. le taia ci-
*HERMETIC, ERTaTIO adj. Care astupa sau neva ( 2534); hidra de la Lerna, nu-
Inchide astfel (un vas, etc.), Inc It s& nu poata ph.- mit& astfel dupti. mlastinile Lernei,
trunde nimic Inauntru; adv.: a indium [fr.]. de pe tArmurile golfului Argos: MIA cd
*HERNITNA (p/.-ne) sf. 0 74 Un fel de nevastuicii era o idrit, adicil o scorpie grozavii... ad
din tarifa nordice, a carei Nan& e alb& ca zapada, I0e
are aripi gi nouti capete OSP.)
Rau care creste din ce In ce mai
Fig. 253I.
Hidra.
iarna, $i de coloare cafenie deschisa, vara; cacom
(2] 699) (Mustelaerminea) ¶ 0 Blana alb& a aces- mult, cu clt se si-
tui animal [fr.].
*HERNTE sf. Mold. F Vatamatura, bosorogeala
[fr.].
HERUVIC (p1.-ioari) sn. A Imn In onoarea hem-
vimilor, cintat de preot la liturghie : In linigtea
...ini lean preotul cn stintele darnri (LUNG.) [gr.].
HERUVIM sm. A Inger care vine imediat dupli
arhangheli, In ierarhia cereascli: trumos ca un
(BR.-VN.): ...sufletul blind L-au dna ii la Domnul (D.-ZAMF.)
[vsl. cheruvimu].
HERVANEA sf. TMantie domneascA care a In-
locuit, cu Incepere din a. 1832, vechea cabanita Fig. 2535. Hidra. Fig. 2536. Hidra.
[tc. harvany]. leste cineva s&-I curme: hidra anarhlei, ereziei; In
OHETERIB (p/.-lauri) sn. Trans. * Padure tinara zadar hidra ( =ntivalitorii barbari) turbeazil (ALECS.) eijr
$i deas& de mesteacan (PAC.). ® 4 Gen de polipi abia vizibili cu ochiul fiber
HETERO- = ETERO-. ( R12535) 11 ® * Hidra, numele a dota constelatiuni,
HETMAN = HATMt.N. una In emisfera boreal& (la 2536) si alta In emi-
OEI:VT.E sf. pl. 0 /ten. HAturi (p.- HAT). sfera austral& [fr. h y dr e].
*HEXAEDRU FR- EXADDRII. HIDRACED sm. Acid format din comb inarea
*HEXAGON 0- ExAcics. hidrogenului cu un alt corp simplu (In spec. cu
HEXAGONAL Hi- EXAGONAL. fluorul, clorul, bromul, iodul sau sulful) [fr.].
* HE XAMETRU sm. * 0 Vers grecesc saulatin al- *HIDRAT sm. Q Combinatiunea unui oxid me-
catuit din ease picioare care toate sint dactile sau talic cu ap6., In care aceasta din urm& joaca rolul
spondee ¶ C) Versul alexandrin francez [fr.]. unui acid: de Bodin [fr.].
HEXAPOD adj. 4 Cu ease picioare: insects e *HIDRATA (-atez) vb. refl. A se combine cu
[fr.]. apa [fr.].
II interj. Strigt cu care se Indeamna caii *HIDRATAT adj. .(2% Care em
la mers: hi I breazule, nu to lenevi! (ALECS.) ; hi I zmdoaicele contine apa In stare de corn
tate', Indemnatt Inainte I (cao.). binatiune: calm A [fr.].
0 HIA... = MA_ *HIDRATATIUNE sf. Q
*HIADELEsf.pl. * Grup Faptul de a se hidrata [fr.].
de stele la capul constelati- *HIDRAVLIC 1. adj. 0 16.500
unit Taurului, din care (lea Miscat de apa adus& prin Levi:
mai luminoasii e Aldebaran orgy 0 Care are de stop
( = luceafilrul porcesc) (1_11 sAladuco. apa In Levi: !marl
2533) [fr. < gr.]. ¶ Var , care se Inta-
*MAT (pl.- atunl) sn.ta In- re$te In apa ¶ ® Press 41,
tilnirea, Mr& a forma un dif- care exercita o presiune cu
tong, a doll& vocale, din care ajutorul apei(ra 2537) ill® Ma- Fig. 2537.
prima la sfirsitul unui cu- Fig. 2533. Hiadele. end .4, care ridica apa la !nal- Press hidraulica.
vint sau al unei silabe, iar timi.
cealalt& la Inceputul cuvintului sau silabei urma- 2. *EMAVLICA Si. Sti- wik
toare. Ex.: da-ar, on nn, boil [lat.]. inta care se ocupricu con- 11,,di.
C HIBA sf. Tr.-Carp. 0 Gre$alli, cusur, vina ¶ ® ducerea si cu ridicarea
Grije, habar [ung.]. apelor [fr.].
*HIBERNA. (-nee) vb. intr. A petrece iarna In *HIDROAEROPLAN 4111."
amorteala (vorb. de unele animale) [fr.]. (pl. -ne) *HIDR(0)AVIQN- --
*HIBERNANT adj. Se zice despre un animal (pl. -oane) sn. ,tea Aero-
care, In timpul iernii, zace Intr'o stare de amor- plan prevazut cu plute Fig. 2538. Hidroaeroplan.
teala: animale e [fr.]. care-i permit Mil is
*HIBERNATIUNE HIBERNATIE sf. Starea de sborul pe apii si sa revie iarASi pe suprafata ei
arnorteal& a unui animal, In timpul iernii [fr.]. ( 2538) [fr.].
HIBRID, IBRID adj. 0 Corcit, care e nascut din HIDROCARBONAT sm. as Carbonat care
dou& specii deosebite, ca, de pilda, catirul ¶ 0 a/ contine apa in stare de combinatiune chimica
ctiviat on -ce cuvint format din elemente Impru- [fr.].
mutate din limbi deosebite [fr.]. *HIDROCARBURA sf. Q Ori-ce corp format
0 HICAT ( -deso) vb. tr. Bucov. A lua la goana cu bat&i, prin combinarea hidrogenului cu carbonul. Cele
cu strigate si °earl. mai insemnate shit: benzina, metanul, esenta de
RTC' adv. De loc, de fel, nicidecum : no tm- terebentina, naftalina, acetilena, etc.; petrolul,
bulzim mai cu drag la raimAllgi... gl la maned, (JM.) vaselina si parafina shit amestecuri de hidrocar-
[tc]. buri [fr.].
O KICIU HVCIU. *IDDROCEFAL adj. §i sm. F Care sufere de hi-
HICLEAN... w VICLEAN... drocefalie [fr.].
*HIDALGO sm. Nobil spaniol (de singe curet *HIDROCEFALIE sf. F Boala caracterizata
578
www.dacoromanica.ro
prin strIngerea anormala de lichid trite° parte a
capului [fr.].
f
'HIDROTERAPTE sf. Tratarea boalelor cu HID-
ajutorul apei rece (bai, dusuri, etc.) [fr.].
*HIDRODINAMIC 1. adj. 15 Privitor la legile HIE... FIE... HIN
miscarilor *HIENA. (p1.-ne) sf. 74 Animal carnivor care
2. *HIDRODINAMICA. sf. $tiinta care se ocupd cu traeste In Asia si Africa
miscarile fluidelor [fr.]. si se hraneste mai ales
*HIDROELECTRIC adj. 15 Privitor la energia din stirvuri, asa ca pa-
electric& obtinuta prin forte hidraulica: mina .s trunde uneori si In cimin-
[fr.]. tire, spre a desgropa mor-
*HIDROFLL adj. Care absoarbe apa : bumbao' tii; animal respingator
[fr.]. prin urilenia lui si prin
"HIDROFOB adj. 0 sin. # Turbat, atins de urletu-i sinistru (H yaena): i4:1`-
turbare [fr.]. ( 2541): plimbIndu-se de
HIDROFOBIE sf. Turbare, caracterizata
.0 cobo Dina oolo ea o 0,0 In °Inca
mai adesea prin groaza de apa [fr.]. el (CAR.)[fr.]. Fig. 2541. Hienn.
*HIDROGEN sbst. Li, Metal gazos, incolor, fara *HIERATIC ariERATic.
miros si fara gust, In stare pura si foarte infla- 'HIEROGLIF... ow- IEROGLIF...
mabil; e cel mai usor din toate corpurile cunoscute 0 HIGHIDIS sin. Trans. j Lautar, scripcar lung.
(de 14 on si jumatate mai usor declt aerul), din herredGs].
care cauza se Intrebuinteaza la umflarea baloa- 'HIGH -LIFE (cit. hat -tail) sbst. Societatea a-
nelor. Intra In combinatiunea unui mare numar leasa, lumea mare [engl.].
de corpuri organice $i organizate. Apa nu e declt *HIGIENA, IGICNA sf. it $tiinta care studiaza
o combinatiune de cloud volume de hidrogen cu un mijloacele de pastrare a sanatatii [fr.].
volum de oxigen [fr.]. *HIGIENIC, IGIENIC adj. 1 Conform cu (h)igiena,
*HIDROGRAF adj. i sm. Care se ocupa de hi- bun pentru sanatate: bantnra [fr.].
drografie: inginer [fr.]. *HIGIENTST, TanizosT sn. Cel ce se ocupa cu
*HIDROGRAFIC adj. 0 Privitor la hidrografie higiena [fr.].
[fr.]. HIGITT = HVCIII E onlcati 'n lata coastal Sau In ...A
'HIDROGRAFIE sf. 0 Descrierea marilor si (ODOB ,.
dintre Dlaittri
a cursurilor de apa de pe suprafata parnintului, *HIGROIVLpTRIC adj. 00 Care absoarbe ume-
dintr'o Cara, etc. 7 ® Stiinta care se ocupa cu zeala din aer ¶ ® Stares .1 a aernInt, starea de
aceasta descriere [fr.]. umezeala a aerului, la un moment dat [fr.].
HIDROLOGsm.Cel ce se ocupa de hidrologie[fr.]. 'HIGROMETRIE sf. 15 0 Partea fizicei care se
*HIDROLOGIC adj. Privitor la hidrologie [fr.]. ocupa cu masurarea cantitatdi de vapori de apit
*HIDROLOGTE sf. *Uinta care se °cup& cu continuti In aer sau Intr'un gaz, la un moment dat
studiul apei In genere, cu proprietatlle diferitelor [fr.].
ape si cu aplicatiunea for la tratamentulh oalelor [Zr.]. *HIGROMETRU sm. $1.
*HIDROMANTTE sf. Pretinsa arta de a pre- 15 Q Instrument cu care
zice viitorul dupd observatiunea apei [fr.]. se masoara starea de u-
"FLIDROMEL sbst. 2 latutura fermentata facial mezeala a aerului, la un
din apa si micro [fr.]. moment dat (2, 2542,
*HIDROMVTRIC adj. Privitor la hidrometrie 2543) [fr.].
[Zr.]. 'HIGROSCOP (pi.-oa-
*HIDROMETRIE sf. Partea hidrodinamicei ne)sn. 0 Instrument care
care trateaza despre modul de a ma- arata starea higrome-
sura cantitatea, iuteala 5i forta ape- trica a aerului (f 2544)
lor curgatoare [fr.]. [fr.].
'HIDROMETRU(pl.-tre) sn.0 In- HIRAI ( -Seso) vb. intr. Fig. 2542, 2543.
strument cu care se masoara can- A da clilote, a chiui, Higrometre.
titatea de apa cazuta In timpul a chicoti [onom.].
unui an Intr'un be oare-care de pe HIHATT sbst. Chiuit, chiot:
suprafata pamIntului, pluviometru rtdean, izbind paraIntul dupS .0111 215-
( .A 2539) [fr.]. anor pletosi (DLVR.) [h i h a i].
*HIDROPAT adj. §i sm. .0 Care HIHOT (p1.-te) sn. Hohot (de
Fig. 253g.
cauta sa vindece numai cu ajutorul Hidrometre. rls sau de puns), chiot: on se
apei [fr.]. narturIsta (LET.) [h IhOt i].
t
*H1DROPATTE sf. Metoda de a vindeca nu-
mai cu ajutorul apei [fr.].
HIHOTI (-oteso) vb. intr. A
chicoti: rlsera tetele 51 se veselirk
*ETIDROPIC I. adj. 0 sm. .0 Care sufere de hi- hihotlnd (tipftrit gresit lathottnd) ni
dropizie dropicos"). alumind tare ele esp.' [rut. hyho-
2. *HIDROPIOA s/. = RIDROPIZIE [fr.]. t a t y]. Fig. 2544
*HIDROPIZTE SI. Boala caracterizata prin
.10 0 HTLER = FILER. Higroscop.
gramadirea anormala a unui lichid seros Intr'o O HILERI = FILF.111.
parte a trupului, mai adesea In abdomen (C) HILIMICA =
dropica"). HILOSCOS = FIROSCQS.
HIDROSFERA (p1.-re) sf. .LIAMasele de apa
a oceanelor si marilor care In-
*HIMEN sbst. CD
HIMENEII [fr.].
0
Membrane fecioriei ¶ ®g
conj oar& globul pam lutes° 'HIMENEU (p1. -curl) sn. g Casatori&, cununie
[germ. Hydrosphare]. [Cr.].
-ILTDROSTATIC I. adj. *HIMENOPTERE 1. sf. pl. 411 Ordin de in-
6 Privitor la echilibrul flui- secte caracterizate prin patru aripi membranoase
delor; balanta a, aparat cu a- si goale, din care cele superioare slut mai lung!,
jutorul caruia se demonstreazfl ca la furnici, viespi, etc. ( pre vwspE).
ca un corp cufundat In aph 2. HIMENOPITR adj. si (p1. -ere) sn. Ce face parte
pierde o greutate egald cu a- din himenoptere; insects 5, insecta din ordinul
ceea a volumului de apo. de- himenopterelor [fr.].
plasat (fij 2540). 'HILVIERA... Pr- CHINPRA
2.111:13ROSTaTICd Sf.15 Partea Fig. 2540. 'FILMIC, *RIME = GRIMM, CRIME.
fizicei care se ocupa cu legile Balanit4 hidrostatica. HIN... = FIN...
echilibrului fluidelor [fr.]. 0 HINDICHUJ (pt.-ohuirl) sn. 0 Mo/d. Bucov. Sant
*FILDROTERAPIC adj. .0 Privitor la hidro- ¶ ® Jghiabul teascului de struguri [tc. k end e k],
terapie [fr.]. HINGFIER s HENGEMR.
579
www.dacoromanica.ro
HIN- 0 HINTEU (p1.-tee) sn. Mo/d. Tr.-Carp. Trasura *11.1P0-, prefix Intrebuintat In compuneri spre
HID boiereasc& acoperita, caleascA, radvan: noznnoi on- a da cuvintului un Inteles de inferioritate; w $i
ly eienini ea prindd ease eat Is tin (RET.) [ung. hint 6]. n'o... [tr. < gr.].
*IiI01:13 adj. $i sbst. 63 Se zice despre un os si-
tuat Intre limb& $1 laringe [fr. hyoid e].
*HIPOC4.MP sm. ® a Animal fabulos care avea
corpul unui cal cu doua picioare $i se termina
O HIOLA sl. Mold. Cl) Adincime: In tar' de fund printr'o coadii de peste (n1 2546) 11
hrube, In hiola to amine' cm dines (SrAm.) ¶ C) 0 st8i. Mic peste de mare, numit $i
In tirind dupti sine: apuelnd Intro el undele Lotru-
1W... le due In' de vale, elabuolndu-le de etinei (vLAH.)
HIOR... = flex..
"HIDER -, prefix Intrebuintat In compuneri spre
a da cuvintului un Int,eles de superloritate, de
execs [fr. < gr.].
'ELIPEIBOLA, IPVRBOLA (pl.-ie) sf. 0 cc, Fi-
gur& de reto-
rica care con-
sist& In exa- Fig. 2546. Hipocamp. Fig 2547. Hipocamp.
gerarea ade- cal-de-mare", din cauza asem&narii capului sau
varului asu- cu al calulul ( 2547) [fr.].
pra unui lu- *HIPOCENT.A.UR sm.
cru aug- It mAnimal fabulos, ju-
mentlndu -1 , TOCAR% XA FOCAR atate om $i jumatate
sau micsorin- RA ICIWERS cal (01 2548) [fr.].
du-1 foarte oHIPOCRIT... = WO-
mull spre
a produce o *HIP ODROM (p/.-mart)
mai vie im- sn. 0 La Grecii vechi,
presiune asu- circ destinat curselor de
pra auditoru- cai $i de care ¶ ® Astazil
lui sau citito- Fig. 2545. Hiperboll.
rului. Ex.: a clmp unde se lac alergAri
.alerga lute as Amite, elt un urbta de mare, i se Souse de cai (101 2549) [fr.]. ------
Mime tit un purice ¶ ® A Curb& compusa din douti *EUPOFING adj. 0 sm. Fig. 2 8 Hipocentaur.
ramuri infinite opuse la convexitatea lor, astfel mantic& came de
ca diferenta distantelor dintre fie-care din punctele cal [fr. hippophage].
*HIPOFAGTE sf. Alimentatiunea cu came de
ei $i dintre dou& puncte fixe numite ,focare" sa cal [Zr. hippophagie].
fie totdeauna egala cu axa (2..) 2545) [fr.]. T4nDOGASTRU sbst. (iD gPart54e: inferioara a
*HIPERBOLIC, IPERSOLIC adj. Cl) Care exa- pintecelui [Zr.].
gereaz& mull ¶ ® A Care are forma unei hiper- *H.EPOGU (pi. -gee) sn. p Subterana sapata In
bole [fr.].
*HIPERBOLOID (p1.-(1e) sn. A Suprafata re-
zultata din revolut,iunea unei hiperbole in jurul
uneia din axele sale [fr.].
*EUPERBOREAN, EnPERsonsu adj. Se
zice despre regiunile situate la extremitatea de
miazii-noapte a globului pamIntesc $i despre po-
poarele, animalele $1 plantele ce traese acolo [fr.].
*HIPERCLORHIDRIE sf. 5 Turburare a
functiunilor de secretiune a stomacului, caracteri-
zatil prin augmentarea cantitiitii de acid clorhidric
in sucul gastric [fr.]. Fig. 2549. Hipodrom. Fig. 2550. Hipogrif.
*HrPERCHTTIC sm. .0° Critic sever care nu inima unui munte In care vechli Egipteni depu-
larta nici cele mai mici greseli [fr.]. neau, cautInd sS nu fie descoperita, mumia unui
*HIPERCIATTICA sf. AT" Critic& exagerata, pa- rege sau unui Shalt demnitar [fr.].
timasa [fr.]. *FLIPOGRTF (p1.- ie) sn. ZN Animal fabulos. ju-
*HIPERESTEZTE sf. Sensibilitate excesivii matate cal $i jumatate vultur (fa 2550) [fr.].
*i dureroasa [fr.]. *HIPOHONDRU = IPOHQNDRII.
*FLIPERMETROP adj. $i sm. F Care e atins *HIPOLOGTE sf. 7.Z *tiinta despre cal [fr.].
de hipermetropie, presbit, etc. [Zr.]. *HIPOPOTAM, WOPOTtild sm. 7,..k 0 Mare
*HIPERMETROPTE s/. F Presbitism [fr.]. mamifer pachiderm, greoiu, cu pielea groas& de
*HIPERTROFIA (-nez) vb. tr. F A cauza o hi- aproape 5 cm., care traeste In fluviile sl lacurile
pertrofie [fr.].
"HIPERTROFTE sf. F Crestere considerabila a
volumului unui organ Mi. ca tesatura-i intim& sa
fie modificata: hipertrofia Mimi' [fr.].
*HIPIC adj. Privitor la cai: concurs Wei° [fr.].
*HIPNOTIC 1. adj. Care face s& doarma,
care aduce somn.
2. (p1.-Ice) sn. Tot ce provoacil somnul [fr.].
*HIPNOTISM sbst. .1 Somn care poate fi provo- Fig. 2551. Fig. 2552.
cat la persoanele nervoase $i mai ales la cele iste- Hipopotam. A. B. Hipotenuza.
rice, punlndu-le sit priveascit tints la un obiect
lucitor asezat la 15-20 cm. departe de ochii for marl ale Africei (1 2551) ¶ O ® Om foarte gros
sau privindu-le cltva timp, de la o mica distanta, $igreoiu: a un [fr.].
drept in ochi [Zr.]. O HIPOTA = PIPOTA.
*HIPNOTIZ (-izess) vb. tr. IA adormi prin hip- *HIPOTECA... = IPOTECA...
notism [fr.]. *HIPOTENTJZA, IPOTENVZA (p1.-ze) sf. A La-
*HIPNOTIZATOR sm. .0 Cel ce poate s& adoar- turea care, Intr'un triunghiu dreptunghiu, este
ma pe cineva prin hipnotism [fr.]. opus& unghiului drept ( 2552) [fr.].
HIPNQZA sf. F C) Boala somnului la Negrii HIPOTEZA... = maraca_
din Africa ¶ ® Somn provocat prin mijloace ar- *HIPSONLVTRIC adj. 15 Privitor la hipsome-
tificiale [fr.]. trie [fr.].
580
www.dacoromanica.ro
 *HEPSOMETRTE sf. 15 Partea geodeziei care
se ocupa cu mbsurarea Inbitimilor [fr.].
*HIPSOMETRU (pl.-tre) sn. 1 Termometru
foarte sensibil care serveste la masurarea
Inaltimii unui be deasupra nivelulul
marii (R1 2553) [fr.].
0 HER' sbst. Tr.-Carp. Veste, tire [ung.].
HIR2... = Mt_
HIRAV me- MAP.
HUMAN = MEAN.
0 HIRE$1, MEW adj. Tr.-Carp. Vestit,
renum it ; m Indru ; frumos [ung. hire s].
HIRES', RRDI, = FIRES.
0 HIRTBA = ERMA [ung. hirib a].
O = FERESTB4U...
0 HIRI.,SI Pr HIRES'.
0 HIRI$a = FIRES.
= HRISCA.
HERITISf = HERETISI.
HIROM... = CHIROM...
HIROT ONT (-nese), RIROTONIS (-isesc)
Fig. 2553
Hipso-
metru.
vb. tr. (si refl.) 0 04 A da (a primi) h i -
rotoni a: dat-an adeca Patriarhulni... ea Ihirotoneasca
pe MitrODOliti (PRV.-1.1B.); belt prea StIntul... 1-a hirotonisit
si 1-a povituit 8g se poarte !rums (vue.) ¶ 0 iron. A
(se) consacra.
HIROTONIE sf. A Investire cu darul preotiei
prin punerea sacramental& a mlinilor si prin bi-
necuvintarea arhiereului [gr.].
HIROTONISI me- HIROTONI.
0 MRTA = PIRTA.
HIRT2JRG... = CHTRVAG...
'HISTER... = ISTER...
*HISTOLOGIE, I.STOLOBTE sf. Partea anatomic'
care studiaza tesuturile organice considerate din
punctul de vedere microscopic [fr.].
*HISTRION sm. f) Actor bufon, la Romani:
comedie pe care o lama cettitenii din Roma, lnInd tidal de
ri (coos.) [lat.].
O HITEAG (pl.- eaguri) sn. 0 /ten. mums.) (vmac.)
a Padurice deasa, desis.
0 HITIO (A)N adj. Mold. Tr.-Carp. Slab (in spec.
despre vite), prapadit: avea el Bona haramuri de
surf, marl, dar vlagult1 $1 hitioni (00(0.); oile lui 0101-
sera $i se Moused hitioane (se.) [ung. hitvany].
4HITLEAN... = VICLEAN...
Talcs interj. Un fel de OM pe care-1 scoate ci-
neva chid e izbit sau se izbeste tare de ceva: i-am
tras un Damn, o !goat .1 s1-o caznt de-a rostogolu (ALECS.).
O HrciT er HIM.
MCIU ea- H4cru.
O HtCrif = IONS: gemtnd fl hlonind, ',Avesta clatintn-
du-se hiainte (se.).
se IntlIneste en o baba
nail
.
0 HID adj. Mold. Tr -Carp. Grozav de urIt, slut:
NI glrbovita (RET.); Asa-1 de
la ha (D.-ZAMF.) [comp. rut. h y d scirbb."].
HIDACHE sm. (au.) rss Unul din epitetele date
de popor diavolului, ca tip al urlteniei [h I d].
HIT so- HAl2.
t HIJ sbst. Mold.® I Cocioabli, coliba: zacInd tru-
pal In ace) de vreasouri (Dos.) ¶ ® Mold. 5urii, ham -
bar mic (ay..m.) (PAMF.) [pol. h y z, rut. oh yt al.
O HILHE sf. pl. Bucov. Trans. Maram. Laturi,
spalaturi de vase, ramasite din ale mlnarii ce
se dau la porci.
0 HtLB0.4.N.A. (p1.-ne) sf. Bucov. Maram. Mold. =
BIILBOANA .
0 HILBUSOELRE, HILBVTE sf. pl. dim. alum:
dna ce alines scroata acasa $l capftta... 111113nte calde (tcr.).
0 HILDIBTC ! = tabulate.
0 HILM (p1.-mnri) sn. Trans. G4.. Dimb, ;myna,
gnma [vsl. c h 1 fi m a].
0 HTLPAV, HTLPOV adj. si adv. Mold. Lacom: In-
cepe a bea hilpav la ape reoe (ceo.); Input nostril biome a
mines hticov (cas.) [dintr'un radical slay h la p-].
OHYLTAV adj. Mold. Trans. (RV.-CRO.) (VIC.) -HTL-
PAV [Comp. HILTI].
0 HILTI ( -test) vb. tr. Mold. A bea lacom aI mult.
oHILTIVGA sf. F Mold. X Mincare proastb., ca
niste Ilituri sau spillaturi de vase.
0 HILTIBIC I = B!LDIBTC!
O HILTINA ( -in) vb. tr. =HITifia.
www.dacoromanica.ro
HIMi'sauEM! interj. Exprima banuiala, Indo- Hip.
iala sau neincrederea: htm I him! aid mimeo a carne HIR
de om de pe tartmn1 celalalt ((SP.).
O HIMB sbst. Olten. (e(Aus.) @ 0 Galli. mare ¶® (E)
Femeie voinick, mare la trup.
0 HIND TCHIU = EINDICHIU.
0 HINSA adv. Trans. Intr'una, necontenit, mereu.
HtRt interj. 0 'mit& mIrlitul ctinelui sau al
pisicii: (piece) se Wilma hirliteare, n'anzi cum lace
.1 ...I (ISP.) ¶ ® Imita sunetul produs de orga-
nele de respiratie, cind stilt bolnave ¶ 0 0 CA
el mfr! so- MIR.
HYRAI sf. Ban. Trans. 0 .0 ® Tuse rea ¶ 0 7,
Un fel de boala, ca rlia, la vite ¶ 0 ft Un fel de
matreatft a vitelor pline de paduchi.
HIRAg sf. 0 Ban. Mlrlit, latrat innabusit ¶
® Olten. Ceartb., neIntelegere: a Intrat litra In el
[hIrli].
0 FARAU sm. Trans.
H/RB (p/.-bnri, -be) sn. 003 = ERETE 0.
(PAC.)
CIQB 0 : fade htrbu'n
cabs 51 ride de ogle (cee.); 0: ride ul de oala spar% sau
ride debt,' de se zice cind ride unul de altul
pentru un cusur pe care-1 are si el ¶ 0 0 = CIQB
®: Lumina en mount negru tntr'un an rot; Gnat; (EMIN3
® ® Cazatura, lepadaturti, fiinta istovita care
nu mai e buna de nimic ¶ 0 ® Darapanittura, Gash
darapanatfr. ease popil...acum era tot *. 180/ ¶ 0
Blid, strachina, vas pentru gatit bucate: in A, ...se
trig al costite de pore atumate ($EZ.) ; 0: si-a gaslt ..n1
capacul, tivga dopnl si lelea barhatul (PANN) [big.].
0 H/RBALUI (-uesc) vb. tr. si refl. Ban. A (se
sparge, a (se) face cioburi, a (se) darapana [h I r 1)].
HIRHAR, nialmaaT ad). CD Care traeste pe
lInga unii ai pe ling& altii, fare capfitliu, fbre stb.-
pin (ca porcul sau clinele care-si vlra botul prin
hlrburile unora $i altora): nn e tamilie de TIM=
care as nu alba un pore, htrbar on qi staphill (MAR.) ; trebue sit
1nceepa tar train) de dine htrbar (EIR.-VN.); ar it murit De o
gramada de gnnoin, on nn cline htrbar fare staptn (CAR.) ¶ ®
Indraznet, obraznic: ce hIrbareti mat sad tinerii In
sine de ast/121 (ON.) ; entre toll locultorii... Obliten11 eran
mai litrbar1 (8.-AL03.
cal 0 H/RBAHT (-areso) 1. vb. intr. 0 /ten. 0 A trill ca
un h I r b a r ¶® A trill laolalta cu altul, a duce
areeasi viata.
g. vb. tr. A create pe lInga case purcei nor.)
(R.-COD.)
0 HYRESICA (731.-ei) sf. Ban. 0 Cratita de tuciu
sau de lut (cu trei picioare) [h 1r b].
O HIEBLI$TE sf. 0 /ten. Lucru vechiu, stricat,
de aruncat; car sau plug stricat [h 1r b].
0 HIRH9C (pl.-ow:to) sn. (sv.-cso.)= atanicA.
HIRBUT (-nese) vb. tr. si re fl. 0 A (se) fartrna, a
(se) preface In h 1r b u r i, a se strica, a se hodorogi,
a se darapana: de oe nu-ti Inchipuesti o'un oar? al men
1-al htrbuit de tot (ego.) ; vin', daci vrei as to hlrbneso on
De-o drop& voche (ALECS.) fl.) A o duce cu chlu
cu vat. a-si carpi viata11)(re
HIRBUTT adj. 0 p. HbFtBUI ¶ ® Farlmat, prefa-
cut In hIrburi, hodorogit, darapanat: nu venea... aeon
In butes Mk cam mok de vrenrnri (GRIGJ.
HIRBUBOR (pl.- oars), HIRBVT (p1. -ate) sn. dim.
HIRE.
HIRCA (pl.-01) sf. ®P Teasta capulni, cutia o-
soasit a creerilor, craniu, tidva, scafirlie: cap de geniu,
on de vita, tot o -
scotticita (VLAH.) ; cite htrot $i cite °Wiens
de oameni, $i de dobitoace a Impristiat to lunoile lul (DLVR.) ¶
0 Capallna, cap: Ineenn as spate cum ca vat de hires wide
creteri au e (PaNN)11 ® ®f Nume de °car& dat unei ba-
be batrIne, baborriita, cotoroanta: a'a Indrioit de cinch
hires de la bncatarie (CRES.); baba-htrca es- BABA [rut.
hyrka].
HIRCAT (-as.), H/RCt( ( -nu) vb. intr. @ A ra-
sufla cu greu, fb.c1nd sti se auda un sunet ragulit,
ca un sforait surd (ca tuberculosii sau cei ce slat
In agonie), a horcai: earn rasturnat ye spate, hircilind
de turbare (Nem) ¶ ® A tusi din piept [onom.].
HIRCAIT sbst.,11111CAITIMA (p1.-turi) sf. 0 Fap-
tul de a hIrcli ¶ ® Sunetul scos de cel ce hlr-
cleste, horcEtit: ye la miezul nopili and un grozav htrcatt
(NEOR.).
HiRCIT 'V I:11mM.
581
 p-"?
HYRCIQG sm. 7.t 0 Un fel de soarece mare, cu
Hi bland
p
frumoasa, care-si aduna, pentru iarria, pro-
HIR vizii sub parnInt (Cricetus
mule In aurae de
(
&wit toamna gasim grannie
semn de lama Brea (Gam.) r
2 Ban. Trans. Guzgan,
sobolan [ung. h 6 r c -
S g ].
255.4 :
Fig. 2554. Hirciog.
O H/RCONT ( -nest) vb. intr. Ban. A sforai, a horcai:
se lieu ca horclineste due (CAT.).
HIRDA.1.4§ (pl.-atie) sn. 0 dim. HIEDAU.
HIRDAU(pl.-dae) sn. 0 0 Vas
de lemn, alcatuit din doage, din
care cloua mai lungi $i gaurite,
care servesc ca toarte sau ma-
nusi, prin care se vira un drug
spre a se putea mai usor ridica
sau purta; ciubar (2j 2555): ye-
drele ?I hirdaiele In care adunau do-
banli laptele (mp.) ¶ ® 1331 Arest
[ung. hord 6]. Fig. 2555. Hirdau.
0 HTRTE = ERETE C).
0 EVIRGAN (pl.-ane) sn. Ban. 4140 Vas de tinichea,
de vre-o jumatate de litru, cu care se masons
laptele la stlna [comp. Hirta4u].
0 HIRGAU (pl.-gae, -gal) sn. Mold. Bucov. Trans. 0
O Vas mare de lut smaltuit pentru fiert mamaliga,
pentru gatit bucate, pentru spalat vasele, etc.
0 = 11111BIC,A: In hlrburi mars de ceann se face trip -
turd, tinind be de on de tigale (sEz.) ¶ C) pl. Vase
de bucatarie, blide [comp. srb. h r g tivga"].
EGIRII (-lin) 1. vb. intr. C) A da un sunet infundat
sau hodorogit (vorb. de un mecanism, in spec. stri-
cat) : rIgnitele hlrilan ei oamenii si-ezteptau rindnl... linga
too (SAD.) ; Tar CIESTS1111... ad hirie Ca nn ceasornle, °Ind II Intorol
(EIR--VN.) ¶ ® A hIrcal: pi 'n cogul phiptului se auzea rasufla-
rea cum hlrle (VLAH.) ¶ 0 A horai, a sforai: hlrie boiernl,
zdvodul col din lantuh doarme due (ALECS.) ¶ ® A mini
(vorb. in spec. de clini): !Arlie boierul ca zdvodul
cal din lantuh (ALECS.) ¶ ® A Uri.
2. vb. refl. 0 A se certa, a se ciondiini: mA hie-
lam Cu clInsa ca mita on oinele (FLO%) ¶ 0 A se tIrl: nu
vest cum to Writ prin Coate yietrele P (D.-ZAMF.) [h I r1].
HIRYIALA (231.-en) sf. Faptul de a hlr I i: un
lel de sillbateca !eel din yieptul cadavrulni
HIRITT adj. p. HIRII. Faptul de a hirli:
snnA lunca de cintecele pitpalacilor al de hirlitul °Intoner
(BR.-VN ).
FITRIIT9R 1.adj.
verb. HYRII. Care bi-
lge.
2. RITarrotinE sf.
Jucarie de copii care
produce un sunet
hIrtitor ( 2556,
2557): n'au on ce sa-51
compere Ilniere 51 hir- Fig. 2556.
Mori (DLVR.). Hirtitoare.
HIRIITT,TRA (p1. -tor!) sf. = Hiatyr.
0 HIRJIT...
0 HIRJORiNA. (p1. -tie) sf. Mold. Bucov. Joe Intre
copii sau Intre fmai fete, la taxa, In care rid,
fac haz, se pisca sau se ImbrIncesc In gluma: ne
loam la si on puteam adormi de incur' (clic); se apnea
la danturi, jocuri si larloane (sp.) [h I r j o i].
oHYRJONI (- oneso) vb. refl. Mold. Bucov. A se lua
la hirjoand, a glumi Intre ei sarutindu-se sau Im-
brincindu-se: mergeam tot sburdind si hirjonindu-ne
Mao ); ea Imbla ye la sezlitorl numal ca ad se hirloneascA on
flacilii tse.) ; Sint bine, dorm, marline, alerg, mfr. hirloneso
(DON.).
HIRLAV adj. Scirbos, murdar: nevi, Incennsati,
mucegaiosi, ~I la viz (JIP.) [big. harljav].
HIRLET (pi.-te)sn. Mold. Bucov. Lopata de Fier,
cazma: de se va a/la vre-un Incrator... sil vie Inrat vre-o
saps Sall VES-1111., (PRV..LP.); /.111 1110Efitorilor
care litmus a gol (ON.) [vsl. ryllc I].
HIRN ads. CD = ctRN ¶ ® =
Olten. (MAUS.)
FIRM.
O HIRSNIE sf. Sglrcenie (ev..neo.) [hlrsit].
www.dacoromanica.ro
r"-"?
7--
HIRST' ( -seas) vb. refl. A se arata sglreit, a se
scumpi, a nu se Indura sa cheltueasca.
HIRST= (-Bess), WIWI (-sew) vb. refl. 0 A se de-
prinde cu nevoile, a se deda cu ceva greu, ne-
placut: trebue si-ldeprinzi... ea sa se hirseasca ou
on sudoarea (ISP.) ;
hIrsese en nevolle (JIP.)
nu ma slSbea din fuga (c5o.).
di de la matt{ se 'nhamA mai cu dor et se
0 HIRSTT1 adj. p. HIRdIl. Sglrcit:
¶ 0 A se istovi.
0 laRSIT2, stR.grr adj. p. 11/RST2, WEST. Deprins,
11111110e,
de matusa
dedat: oameni ales' pe sprinceanii... hirsiti be necazuri
(isr.).
HIR ! sr HASS.
O H/RA.TJ = Aft$AU.
HIR§CAT (-less), Hirtscil ( -teas) 1. vb. intr. ®
A produce un sgomot ca acele cind se freaca cloua
obiecte until de altul, a hir$Ii: batrinul hirscai un chlbrit
pe pirete ei-aprinse lumlnarea (VLAH.) ¶ © A stilci (In bd.-
scdpind en mare greu din minile lor, hIrscitit al stllcit
(togt :.
I. vb. refl. A se freca: grinzile Inoep 5- !sate sob 1101,
se hIrsole ye coltii stinoilor (VLAH.).
HIR$U =
H.TR*IE, laRSIE sf . Piele de miel, de obiceiu
neagra, cu ling creatd.$imarunta, din care se fac mai
ales caciuli: 151 puss in cap clicinlita in! cea de Mille
lisp.); In cap purta naltul calpao de hints lumurie t000a.);
Pintail In cap un glob rotund de !Arlie brumSrie (1.-0H-).
H.IR/T (-slew), HIRSIi (-sieso) I. vb. intr. A pro-
duce un sgomot ca acela cind se freaca doua obiecte
unul de altul sau cind se sgirie ceva: unghtile se his-
?lira o'un sgomot Bores pe chembrloa role (VLAH.) ; umbla
hIrsiind coada ye zdpadA (N.-un.); birja 1211111nd cn roatele de
marginea trotuarulni (D.- zAMF.).
vb refl. A se deprinde cu ceva greu, a se deda
Cil ceva neplacut: se hilliest° on necazurlle (PANN).
EttRiTT, stitstiT sbst. Faptul de a litr$11;
sgomotul, sunetul produs de un lucru ce hlr$ie$te:
auz hirsiitul until chibrit (CAR.).
ET-TR§NT ( -nose) vb. tr. Bucov. A taia dintr'o lo-
vitura, a reteza: 1-an Mist un cap el an prim sit-1 hirs-
neasca 81 eelalalt (sea [h a r $1].
0 HIR*TIO.AGA (p1.-ge) sf. 0 aZ Vita batrInli:
ise (vaoli) ou glee amenintatoriu: da nu ma instrimba,
1" tut.) ¶ 0 c Oaie batrina care nu mai are
dinti, babana.
(D.-ZAMF.). O HIRTAN (pl.-ane), HTRTAIT (tae) sn. = HAR-
rA- TAN: rupind un hlrtan din Ceahlan... s'a pogorit on el In
puterea noptii (VLAH.); Suitanul a dat lui Alexancirn... un bun
hirtdu in Asia pe malul Marii Negro (I. -OH.).
0 ETTRTE, Kira sm. Ban. 7..k Soarece: de on !Art Se
tame si se sparie nICH.) [comp. srb. hr Cie a].
HIRTTEsf. 0 Foaie sub tire fabricata din diferite
substante (celuloza, sdrente, pale, etc.) pe care se
scrie, se tipareste, cu care se impacheteaza ceva,
etc.: de saris; de tipar ; de Impachetat; de tigers;
sugdtoare; de desen; timbratA; alb ca hIrtia
Ori-ce foaie de hirtie pe care e scris sau tiparit
Fig. 2557. ceva ¶ O ei Act, document, titlu, legitimatie, etc.:
Hiriitoare. Are on sac de $i un petiodemosie (501.) ¶ 0 It Petitiune,
cerere, jalba: en /seem not o la ispravnio (R.-COD.) ¶0
Foaie de impunere a birului, a darilor ¶ ®Hirtie-
$
monedA, bilet de banca, bancnoth. ¶ CD tel Ori-ce titlu,
actiune sau hirtie negotiabila in comert sau la Bur-
sa.: hIrtii de stet, efecte de Stat [ngr, Xotp'a]
HIRTIERTE sf. 0 Fabrica de hlrtie If CD,
Diferite marfuri de hirtie, papeterie.
H/RTIO.ARA. (pl.-re), HMTITJTA (p1. -to) aS eeaf. sC)ti
dim. HIRTIE ¶ 0 op.) Scrisoricd., Na aoeastA
hirtiutil, mergi la vi,ierul on ea (PANN).
HIRTOP sm. §i (p1. -cape) sn., VIRTOP sn.
VIRTOAPA, HIRTOAPA(pi.-pe, f -00) st . Vizu-
vagauna: Dose -mA printre pesteri a/undo, Prim
groape, vlrtoape intunicoase (BD.-DEL.) 11 ® Crapatura
adinca, groape mare sapata de aph: printre hir-
toape al bolovani scoborim, scoborlm mereu ca In adlneul
noel prapastil (VLAH.) ; in adlnel virtopi... de povata lipsit,
atinse o piatrd as cads (CANT.) ¶ ® AdInaturti., scufundilturli, groa-
pit In drum: awls-. loveste... de no hlrtop asouns ei
mA solid (ORIG.) II 0 ® Greutate, dificultate, hop:
to to chlnui si ele to scot din hirtoapil (JIP.) [VS1.
vriltapt].
582
°HIRT' or TORTE.
. HIRT21 HMI! interj. numai in loc. !name,
I Menlo, ~! In sus, ! In jos sau ! Incoace, sclrti
Wool°, spre a arata diferite sfortari facute 1ntr'o
directiune sau alta: otna. vent la al saptelea (glee);
MO! In sus, hIrt I In Joe, 11 tines° ((SP.) ; hIrti I Menace,
solrti I Incolo, carul se da Nepal (cRo.)
HtRTA, }gni' pp- HART'.
HIRTD. N.- a/RV.
HYRTOAGA (pl.-ea) sf. H I r t i e veche, fara
valoare, de lepadat; acte, documente vechi: a rag--
4mM vrafuri de hIrtoage theta In I tuidtui de lari (VLAH.):
se tine mIndru, ca are hirtoage vecbi, cn Wet' care nu
mai slut arum (SAD.).
HIRZOB, VIRZOB (pl.- oat*, -oburi) sn. O Vtrtej
sau funie groasa cu care se scoboara sau se ridica
ceva din adIncimi: no coborlm au htrzobul pe gore
strImta gi Intunecoasa a ocnel (VLAH.) ; Mallet WI htrzob.
en care sa-01 date drama] In lad (CIRO.); P : coborit an ~ul
din car, destept din tale afara, de neam ales, cu stea
in frunte: ai baniP esti boler; n'ai ban!? poti sa fil co-
born on hlrzobnl din car, tot de geaba ().-Zoo.) ¶ 2 c;),
Cerc de lemn, cu sfori sau fasii de teiu imple-
tite la mijloc, care se pune la budaca $i pe care se
asaza strecuratoarea cu caul de curind Inchegat,
ca sa se scurga. zarul (2E 2558): Ramasese spInzurat Un
htrzob ce-1 pun ciobanii De Dutini la strecarat (°PER.)
® COUlet facut din cetina de brad, in care se
pastreaza pastra-
vii afumati: 1mi
scrie ca trimete al-
teva hlrzoabe de pit- 0,1611
stravi... de la munte
(ALECS.) ; pastravii
usoati se asaza In Fig. 2558. Hirzob.
htrzoabe Monte cu
trunze de brad uou.) ¶ ® sm. Cerc de lemn Cu sfori
legate crucis g1 curmezis in forma de plasii care
se leaga de fie-care picior; cu virzobii se poate
umbla usor pe zapada, fara ca piciorul sa se
scufunde In ea (CT 2558): on vlizobli In picioare,
cu palm la mar, mergeam farA grija (e.ea.); pr. anal.
opinca rea (vie.) ¶ ® 0 /ten. Incretiturile de la
opinci (mufti [big. v u r z op u].
114z interj. Strigat cu care se alunga gainile
sau alte pasari, Intrebuintat uneori, in mod ironic,
Si pentru oameni: ate! pasitre de-melee, ca doar nu
esti nice meta (Is.-eas.); hls! mince-to-sr uliul sit te ma-
niac° (se.).
HT CA' to-Noma.
HICA2 sf. Trans. tree.) Pielea vitelor care au
suferit de o boala, pierzind parul sau llna.
oHI sf. Trans. C) Sa Oaie Marina ¶ ®
Piele slaba. enc.) [comp. alscA9.
HIVI (-siege), HUAI (- west), Huai (-du,-cieso)
-vb. tr. A alunga (gainile e c.), strigind h I s!.
O H4TIOAGA = Hirt.gTIOAGA.
0 IIITCII (-tin) vb. tr. Mold. A alunga, a pune pe
goana cu strigate, a huidui.
O HITHU adj. Mold. Bucov. Istet, destept; siret:
vilest de-asa Mau. ca mare - -1 el peplao mum.); o Tiganca
inert° hltra gl lustilatoare (sal [vsl. chytrii].
1141 pe- HAT=.
RITA! interj. Imita rniscarea aceluia care se
tiraste sau se urneste Meet si treptat din loc
[comp. HITAI].
()ETTA.' (pl. -te) sf. 0 /ten. Ban. Multime (50-200)
de porci (V ac.) (ctAue).
HITA2 (p1.-te) sf. Trans. (VLAH.) Saniuta cu care
se jou& copiii.
HITAT, HATA/ (-putt), EMU (-ttiu) vb. tr. A misca,
-a Impinge Incoace si incolo, a sgt(1)tii: puse mina pe
barbat gi-I httli (DLVR.) ; hltli copacinl, ulna oe-1 scoase din
radacinil usP.) [il 5,1121.
BITINA. (-tin) 1. vb. tr. 0 A sg1(1)tii, a sgudui,
a face sa se clatine, sa se cutremure (cineva sau ceva
miscat, impins cu putere Incoace $i !nook)); hltinti
agile de pe podari (GRL.) ¶ ® A misca user lute()
parte si Intr'alta, a legana incoace si Incolo.
2. vb. refl. A se sg1(1)tii, a se sgudui, a se eta-
tina: lent dihania de se hItIna Wares (FLOR.) ; °data s'au
liftlnat geamurile, clod a nechezat calul (11.-COD.).
583
www.dacoromanica.ro
0 HITUT, akru/ (-niu) vb. tr. sl. refl. 0 /ten. A (se) HiR -
legana [11 I t a].
0 HIZANIE, atzvzirE sf. Mold. Bucov. Uritenie, HOA
uriciune, slutertie, fiinta h Ida; monstru: to loc sa
car& el In captor, earn hizania de baba (sar.); n'al urea to
sa te mIntuesti de hizenia asta de mire? (sI).
*H.LAIVITLIA1 (p1.-do) sf . (r) Un fel de manta pe
care o purtau Grecii si Romaniisi care se Incheiape
umarul drept cu o copal: Stralucind sub arme SaumPe,
sub hlamide consular° (ALECS.) [fr.].
HLAMIDA2 (p1.-tee, -mutat) sf. cp o Mantle Irn-
parateasca (la Bizantini) ( 2559): pedinsnl avea o ~ de
sevalu roan, on palms de fir pe poale (none ); Am sit flu In-
coronet, Cu ~ Imbracat $1 cu sceptru Inarmat (ALECS.) ¶ 0 ® :
soarele Dune hliimizl de argint pa amerli stlnailur (VL0.14.1
[gr.-biz.].
0 HLANDAN = ALDAN.
HLAP adj. cm., Nevrednic, ne-
mernic [vs1.].
HLAPIE sf. (LET.) Nevrednicie,
nemernicie [h 1 a p].
O PILEAB (p1.-buti) sn. Mold. Bucov.
O Lucru stricat, hirbuit, vechitura:
on un 0. de pusca Imprumutat (ON.) ; si -a In-
hamat eel doi cilluti de mostenire la un
de brisca IIIRG.1 ¶ ® Cazatura (de om),
morcaiesag(,cRboab.i. a: stie si ~ul de baba mea
de Read Meas.
ILLEIOS adj. Argilos, lutos, for- Fig. 2559.
mat din hleiu: un toe plin de Hlatnida.
mlastine (BEGS.) ; pamintul pus pe limbit, se liPeste de
dInsa gi primeste on -si -care forma, olnd 11 framInta
t10..
oineva
HLEIU sbst. Lut, pamint galben argilos: alu-
mina se allit In mare ottime mina an siliclul sl formeara
Intul, hleiul gl pamInturlle oele grase (10N.) ; cazmalele
Incepurit sit beta In hlelul nasipos al malulni (sap.) [rut.
h 1e j].
0 H:LIOAPA sf. (FIV.-CRO.) (BUGN.) = Maar% [comp.
rut. ch ljap at y a flecarl"].
HL/SA = cLIsA.
HL/ZA (pl.-re) sf. Mold. Petec de mosie, goara
de mosie.
O HLIZI (-tease) vb. refl. Mold. Bucov. Maram. A
ride Intr'una, fara rost, de toate nimicurile; a
ride infundat in bataie dejoc,dinobrazniciesau
din prostie; a chicoti: to poftesc... sa nn to hlizesti
aga dinaintea mea, ea doer nu eIntem de-o same amludol
(ALECS.) ; se acatitra pe cele garduri gi se hilrea on ceilalti
bilieti (ato.) [comp. big. hljazja s e].
O HLOBA, a/uRA (pl.-be) sf. Mold. Bucov. Fie-care
din cele doua rude la trasura sau carutli, Intre care
se Inharna. calul: Roalba vine fara stindn si BB IZSBOtS
on hlubele In poarta (SAD.) [rut. o h (o) 1 o b 1 j a].
0 MAW, HLUJ3N, HLUJtR SM. Mold. Bucov. 0 Co- I
cean. tulpina batoasa a unora din plante: mature.-
se face din coceanul sau hlujul plantei numite malalu-tatareso
(PAMF.) ; olnepa... de toemna e mica gi groase In hlujan
(VCR.) ; Doren manilla/1 pastaile gi hlulenli de mazer° au
mull& lacomie Wu.) ¶ ® Cocean de porumb (diva ce
s'au cules stiuletii).
HLUPAV = HTLPAV.
HMI interj. Exprima Indoiala, neincrederea
[ow /Mu].
HO I interj. Strigat de oprire (pentru animale si
oameni), stall opreste-te I ajunge I destul 1 ho l ca
nu sInteti la cocinit (CAR.); la streaja, nn fel de lognfat...
(strigh) ho I he! si °presto trenul 0,000(
O 11041.GA (pl.-fro) sf. 0 /ten. Ban. 0 44. Valcea ¶ o
Scufund/ttura de pamhat plina cu spa: °et dot prieteni
uneorl se strecurau printeo adInca (NAM.) [Comp. OGAC
O HOALA. (p1.-te) sf. Trans. (PAC.) 3e Vultur plesuv
negru (Vultur monachus).
HOANCAI, Ho/mama sf. Termeni de ocara
sau de batjocura dati unei babe batrine, si rele,
babornIta, hirca: Intrebil de soacril-sa, numind-o, ca de
obiceiu, hoance (D.-ZAMF.); hoanghlna btitrInit ee egtt (CR0.).
O 1104.1VCA2 sf. Trans. Ban. .c3. Adincaturii Intre
doua dealuri [srb. hunk a].
o HOANDRA sf. Mold. Sdreanta ¶ ® Femeie
I
sdrentaroasa,murdarli, neingrijita [ung. handr a].
HOADIGHINA er aofflicAl.
 - HO4NTA
HOA0ma, (p1.-te)sf.=-H04=Al: 11 mai drpeqteo pal- HODOROGI' 1. interj. Imita sgomotul produs
de vede_hoanta stele verzi qi-1 mai care un dinte (e.-coo.). de miscarea unui lucru vechiu, hlrbuit, stricat:
HOI 0 HOARA re- 04RAa. 1ncolo, 1 pe dincolo, °anti se strioa (CRo.).
HOARCA = HO4NCA1 : vent o slAbAnoagA qi a de baba Z. sbst. 0 Lucru vechiu, hirbuit, stricat, hodo-
(CAT.). roagii. ¶ 0 ®Cszaturs, momeag, batrIn ce abia
0 110.4RNA PM" HORN. se mai tine pe picioare: ah I co liret, cad n'am stint r
HOASPA (p1.-pe) St. ® Pojghita de pe grauntele (DLVR.) ; $1 un ca socru-san avea eA i se 1mpotriveascii I
cerealelor, de pe fasole, maz&re, cinepa., etc.: grinl... (en.) [comp. hadara g].
millet bine, pentru a se ourati de se Dune la Bert (SEZ.) HODORQG, (pl.-ease) sn. wieUn fel de c(1 far&
¶ ® pl. Trans. Tala§i, aschiile luate de timplar cu fund cu care se pescueste in lacurile mici.
rindeaua: astern pe fundul secriulni gelnituri, adIcA... HODOROGEALA. (p1. -ell) sf. 0 Faptul de a
boaspe de elan (MAR.). hodorogilo Sgomot, galagie ce se face cu
Ho44c..A, HvitcA (RV.-cRO.) ® = HOANCAl: mize- obiecte lovite unele de altele care hodorogesc: ou
rabila BM de hoag1111 (VLAH.) ¶ ® 7.t Vitgl batrina, pra- vatrainl face o gi nit tarliboiu, de-ti is anent (CR0.).
padita. (c(Aue) [rut. ha§k a vipers "]. HODOROGI, ODOROGI (- ogeso) 1, vb. intr. 0
HOATA etr HOT. A face sgomot cu un lucru stricat, hirbuit, ca un
0 HODAIE sf. 44. 0 Vale Infundata (OR.-$1.) (VIC.) car gol ce umbla pe pietre: auzea poloboonl rostogolin-
11
®Rfppa prapastioasa (e.-coo.). du -se qi hodorogind In urma lui (000e.); comoara Inge de
HOBIC (p1.-fenni) sn. La Groapa, scufundatura odorogeste 51 face womot, ca qi cum ar umbla niqte care
pe drum facuta de ape (CIAUC.) (RV.-CRO.) (PAMF.). (PAW.) ¶® A face sgomot scotocind prin vase, ras-
HOBORQC = °Bono. colindu-le, lovindu-le sau rasturnIndu-le: dupi ce
ROBOT (p1. -te) sn. (D Partea saniei numita §i hodorogi prin teats ulcelele, Muse ci tint (MP.) ¶ ® A
bot(nita)" sau truce" (E 2560 ) face sgomot ca o moara veche, stricata: credeal.
110 Mold. Bucov. Trans. 2a, Tul- curet ca-1 o moara stricatii, oe tot hodorogeqte qi nu se mat
p an de lint sau de matas e cu care °pre(*) (ORIG.) ¶ 0 ® A toes din gura: tiranui, du&
se 1nvelqte capul miresei dupa merge, troplieste si oInd vorbegte, hodorogeute (CRO.); Din
cununie, sovon, zovon, bait, gurd hodorogeqte Chlar Oa o moara de vInt (ALECS.) ¶ ®
tulbent, procov: au Ames... numai Fig. 256o. Hobot. A strica, a dilrapana: bantura de prisos odorogeqte min-
mireasa... en ..n1 rapt (se.) ; Tul- tile Romanulni (J)P.).
Pantile de mdtasA... Mie 4 de mireasA (VOR.) 1[ 0 ® Val: g. vb. refl. A se darapana, a se hlrbui: vremea
Noaptea Ili Intindea pe incetul rristul 01 . INECIR.) [big. trecea, nacliqanca se hodorogea (oRL.); undo (maqini) fan
hobota bot, r1t,"]. explozie, altele se odorogesc (1)Lvii.) [h odor o gl].
O HOBOTT (- oteso) = INHOBOTA. HODOROGIT, ODOROGIT 1. adj. 0 p. (H)orto-
0 HOCqinterj. Ban. Strigat cu care se Indeamna Rom ¶ 0 Stricat, hirbuit, darapanat: nu gist dealt
boil s'o is spre dreapta, teal un tron hodorogit ose.) ¶ ® (f) Prapadit de boala sau
I HOCHIM (pl.-muri) sn. $ Porunca. In scris din de batrInete, ubred: e el Cam 51 cam mew din
partea Sultanului: an trimes ~tuna ImpAratnlui is piclor (VLAH.)
Tatari (VLAH.) [tc. hit k U rn]. a. sbst. = HODOROGEALA: ma deqtept In aul sooar-
*HOCKEY sbst.\ Numele unui sport, de origine
engleza, In care
juditorii, dupa.
- tolor de la oar (5.-ALDJ
HODOROGITVRA. (p/.-turi) sf. (BUD.) = HOD°.
ROGEALA.
ni*te regale pj7' 2. f
c II', HODORONC-TRONC I interj. Exclamatie
stricte, lovesc *Jr?
4
intrebuintata and cineva arunca dintr'odata o
cu o blta clrjo- '4 a
4 vorba nepotrivitli on face sau se Intlmpla ceva la
tats un balon care nu to ateptai de roc: onne-le niter mai on mot,
greu de 160 gr./1 far nu age, oa din topor (MP.); $1, w l ca din senin...
pe care cauta t/.7/ anal o galligie... ca pares se outremura Dimlntul (DLVR.) ;
sa-1 aducii. in ' se 1spriivea printr'un Mao ", oe Wee aqa, ".1 farii nici un
cimpul adver- [comp. hodorog9.
sarilor(E2561)
[engl.].
- -"- ...-

Fig. 2561. Hockey.

motiv (VLAH.)
0 HODROBETE, HODROBDLE sf. pl. 0 Catrafuse:
hodrobelele gi qterge-o (psc) ¶ ®4x Tot felul de
0 H9DA (p/.-de) sf. Trans. (BUD.) (iAAL) 3e Li§ita de vase Intrebuintate la stIna.
ape, sarce Tung.]. O HODULET = HIIDULVT.
0 HODACAT, (-den), HODICI; (-lose) vb. intr. Often. HOG.t.k. (pl.-se) sn. 0 = /PAWLS ¶ ® G1 Hata,
Ban. A chiopata: si -a lost scrIntit qi un 'Actor 5i umbla poteca pe unde se due oile la pawne ¶ O Petee
hodacaind (CAT.) [h 0 d I c].
0 HODAIE sf. Trans. ®= orquE ¶ CD ti;), Coliba,
adapost al ciobanilor; stina.
Tot la vale 'pe ,
de pamint pe o cost4a: Tot m'ag duce, duce-m'al.
(SEZ.) [comp. HoAciA].
HOGE sm. CD Preot turc: o disputa Infocata se
0 HODAITA = aoP4az. aprinse Intro multinl si a (BALL.) ¶ 0 Dascal Invatat
0 HODTNA... FP" opixta... (la Turci): Nastratin as [tc. hog a].
O HODIC 1 interj. Often. Ban. Imita sgomotul pro- 0 HOGEAC, HOGEAG air OGEAC.
dus de mersul unui om care $chioapata, sontic: (7) HOGNOGIU sm. Trans. Maram. (BUD.) (PAP.) Aft =
0110D1111 sau OD/R1 interj. Strigat cu care se HODNOG.
alunga ciinii. 0 HOHER(TU) sm. Trans. Maram, 0 Calau, gide:
0 HODNOG, HODNOGIII sm. Trans. Maram. (BUD.) cumpar-l-ar hoheriu din Gherla, sti-1 oumpere (RET.) Iff 0
Om.) A LOCOteilent [sir HOTN90]. Mold. Hengher [ung. h 6 h 6 r].
0 HODOL4N (pl.-ane) sn. Trans. cm.) Ciolan. HOHOT (pl.-to) sn. Izbucnire sgomotoasa de
HODOLEAN = ODOLEAN. ris sau de plins: in ..(3 de rig ale alter tovarital de mama
0 HODOLONI(U) (P1.-oanie) sn. Ban. = HODOLAN.
HODORO4GA, ODOROAGA (p1. -ge) sf. O Lucru
vechiu, hirbuit, stricat ¶ 0 Casa veche, dara-
lni (BR.4F1.); rides... gi se tinea la pleat 01 la pintece... de ~ele
ce-1 podidise (woe.); femeile qi copiii izbuonirit Intr'un
de tale (DLVR.) [SI. Cho oh o t U].
.
prinatil: primaria a o hodoroagit cares t s'au Mans un HOHOTT (-oteso) vb. intr. A ride sau a plunge
oucurig de lemn 11R0.1 ¶ C) Car vechiu care hodo- cu h o h 0 t: si hohotind de rls, a strigat tare Inclt a aco-
rogeste: pentru un peteo de pamInt ai o hodorogea de moara peril tot sgomotul ICARJ ; Hohotind a 'mins cadavrul In
IVOR.); mai oumpara o odoroagA de cArutA osr.) of ® CO Ca- Pr/Pestle adinca (cola.); ()Asa mint hohotea de piing (LUNG.).
zatura, mosneag, baba batrIna, slabs ce abia se ()HOPI interj. Trans. Maram. Strigat, cu care ne
mai tine pe picioare: fusese blestematA sA se presohimbe adresam cuiva, hell mail
In. hodoroaga oersetoare (CAR.); baba, odoroaga draoului, se OHOTI (-ono) vb. refl. Trans. A se hirjoni (cu fe-
tines on Neaga-reana de capnl tai (ISP.) ¶ 0 Flecar, tele).
palavragiu, toacii-gurk moarli-stricatri, HOINA er OTNA.
persoanii careia i umbia gura Intr'una, hodoro- HOINAR adj. qi sm. Vagabond, (om) farii di-
gind ca o moara stricata [comp. hodoro g]. patliu, haimana: an umblat ei... asa I... de cold plea.
584
www.dacoromanica.ro
C010 (CAR.); 0. gi pribeag... Ili petreon vista, tnriglodno-se nerod acel ce bandit holtela (NEGR.) ¶ ® Timpul petrecut H 0 1-
wrin tote gi viSuini (coos.); adv : clod bates el ,. dru- Ca flticau: zi cats tats -tan dea palogul din = (RET.). Li op
motile (CAR.) [h o i n a]. 0 HOLTEIU sm. Mold. Trans. Urn neinsurat, cell-
HOINART (-itreso) vb. intr. A umbla h o i n a r, batar, flacau: am lost de dons orl logodlt, dar... am ra-
haimana, vagabond, farti capatliu, a bate dru- nu cumva 211 sent (alive ad epti tosnrat...
-
murile farli nici un rost: nu mat aria a wine, ca as
nu along' Uri nici un cipitlin oar.) ; teats shut boing-
MSS
slot es evll
(GN.);
(RET.);
Ba nub !Int Inca tot
tett insurat...?
tomnatic, flacau tomnatic: 131n-
tomnatic,
ream cilitri pe la conaoele mogiel (A.m.); hoindrise cu ei pe precum vedeti [rut. h o I' t j a j].
( ALECS.)
la beritriile nemtegti tots% ulna (CAR.). O HOLTERITJ sm. Trans. (FR.-CDR.) = HOLTVU.
119 IS (A) 1 = HAIS (A) I Mold.: Te dan toate de smin- HOLTO*NA... = ALTQIU...
teelS $'apnci hoisa 'n loo de °Galli! (ALECS.). 0 HOLOTA = HOLOTA.
O HOI$TE sj. Trans. (pac.) = Pl$TE. HOMAN = OMAN.
HOIT (p1.-turi) sn. 0 Mortaciune, stlrv: vIng- HOMEORAT sm. P Partizan al homeopatiei.
torii an lust 111 de labele dinapoi al I-an Mit stars (CAR.); HOMEORATIC adj. so Privitor la homeopatie
mnstele... se nadisera la 'Opel (sm) ¶ ® Came (de
,...111
[fr.].
vita taiata): Incepe a dumica la bilaur... gi, aft olipegti, *HOMEOpATTE sf. Sistem de vindecare in-
-
era o grgraadil de din el (RET.) ¶ O Urn Bras peste ma-
sura : am vAzut en gi ~or' marl 41 nioi de-o lame (ass.).
ventat de Hahnemann, care pretindea ca lecueste
boalele cu medicamente introduse to corp gi care
0 H9JMA adv. Mold. Bucov. Mereu, Intr'una, ne- provocau simptomele aceleiasi boale; Incettndu -se
contenit, neincetat, neourmat, pururea: cam era sit apoi cu medicamentele, adica cu cauza boalei, ur-
am Incredere Inteun om care rlde gi glumeste P (ALECS.) ; meaz5. CO disparasi efectul, adica Insasi boala [fr.].
mA moroclineste gi-mi mate ochii an cele trei tinere (CRO.) ; *HOMERIC, °mum adj. o Privitor la Homer ¶
nu stiti nimic, mime al v cetiti (NEOR.) [rut.]. C) ris sgomotos, cu hohote, astfel numit dupe
O HOJMALAU sm. Mold. Bucov. Urn mare la trup un pasagiu al Iliadei, In care Homer arata pe zei
al prost, cu mintea de copil: dot bolmalal se si loan izbucnind In hohote de its, vazIndu-1 pe Vulcan
dna mine (CRO.). schiopatInd ¶ ®A4 Rfizboiu razboiu foarte mare,
O HOLA. sf. Trans. -mkt Javra, potaie. urias: vein pAstra oea mat &Boca tams senora unni riz-
HOLBA ( -bee) vb. tr. $i refl. ®A casca tare ochii: boiu °merle ce am avut on niste amazoane (ALECS.) [fr.].
vrolesorul holbeassi ochii la mine 01 mai Morn (ass.); more 0 HOMET (E) sm. (R.-COD.). (visa.) = NAInTE.
holbInd och11 lung Drill casA (cso.); se holbarg din non is O HOM9C sbst. Ban. 44. Deal de nisip [comp. srb.
numele Int Bulbocsann (D.-ZAMF.) ¶ ® Cu ochii holbati, cas- hum].
cind tare ochii: eu rAmilsesem Incremenit Cu ochii hol- O HONDRAI (-atm), HONDRANI (-aneee) vb. intr.
bati (NEGR.) [lat. v o lver e]. A flecAri, a vorbi fart{ rost: Domini Hristos It Intoarse
0 HOLBOACA = BULBOACA. spatele, Il Iasi sit bondrineascit usr.); clod o ti sit bon-
HOLBOANA (p1.-ne) sf. Mold. Bucov. = soL- danim snrda, as Becarim... [ung. h a d a r n i].
(JIP.)

BotorA. 0 HONDROC = ANDROa.

HOLBURA.,HOLsouh, OlIQL13111A... =VQLB17RA... HONIPST (-seso) vb. tr. 0 A mistui, a digera: de
O HOLCA. sf. Mold. Bucov. Trans. Galagie, sgo- dong lunt de Clod stomesul et n'a mat honipsit nimic (BR.-VN.) 1
snot, larma [rut.]. c, ® A nu pntea pe oineva, a nu-1 putea suferi: sit
0 HOLCI ( -case) vb. intr. Mold. Bucov. Trans. A face nn-1 mat via in ochii met, et nu-1 pot (CAR.) [rig-
galagie [h o 1 c a]. XOYEOCW < X0Vi00)].
HOLDA (pt.-de) sf., Map, Ian, fasie de pamInt OHONTI adj. Trans. (Plc.) Schlop, schllay.
cu un singur fel de semanaturi; semanaturile de 0 HONTI sbst. Trans. ra.-coa.) 2 Un fel de roabit
pe un astfel de amp: intran din mirigte orl din Islas Intrebuintata de miner! [germ. H u n d].
In vre-o v (sa.48.); de Jur imprejur nu vest dealt holde OHONTIC1 interj. .e sauna I plena 01 =dui, ,.1
sl lives' (VLAH.) ; *Unica acorn era EMMA
undo) Insese tart .0, I I Inaintea cumnatilor (R.-000.) th 0 n sontic].
o ,, de mitlain-marunt [ung. h o 1 d].
(RET.) 0 HONTOLQG adj. 0 sm. Ban. = Horn
HOLDI0.1.1.RA (pl.-re), HOLBITA (p1. -to) Si. HONT sm. Porecla data Sasului [germ. Hans
dim. HOLDA. loan", cu pronuntarea saseasca].
HOLERA sf. 0 I Boala epidemica, caracteri- HONVED (p1.-ezt) sm. X Soldat din militia un-
zata prin dureri grozave de sto- gureasca [ung.].
mac, prin diaree $i varsaturi (fa HOP 1. interj. 0 Strigat cu care se tnsote!te sau
2562): paste noapte a gi dat holera poste se exprima o saritura peste ceva sau o saltatura;
mine gi m'a IrAmintat gi m'a sercit aIrcel 0: ea no zioi hop! pin' nu-1 sari, nu face planuri, nu to
taco.) C) ® F Fiintil (in spec. bucura de izbInda, pin& n'ai Inlaturat greutatea
femeie) nesuferita prin rautatea ei, sau primejdia ¶ ® Deodata, ca din senin (and
ciuma: vial, neouratnle, de pe fats plimtn- soseste cineva pe neasteptate, sau se amesteca
tuba, sd scape lumea de o °lama It de Fig. 2562. deodata In vorbil sau lntr'o treaba): Olnd deo-
o as tine ova ¶ ® Planta spi- Bacterii datA, ~I gi baba Inainte 1-1I Walt (OPER.); Si CUM sloe vorba
noask, cu flori verzi, numita si ca.- de holera. asta, hop 1 gi Prislea...: Deana gi Deana, cg, de undo
tinti", cornutti", dracila", sca- at, Imi lac seams aingur" (CAR.).
iete-muscalesc", spin muscalesc", etc. (Xanthium 2. (p1. -punt) sn. 0 Sant, groapa, adIncatura In
spinosum) [rus.]. mijlocul drii1111.111.1i: roatele 'groan din in hop (1.-OH.);
O HOLVRCA, HOLIROA, HORBLCA, HOBILOA, Ho- drama' era semi, ...dar plin de pi de ganturi (0.-ZAISP-1;
EproA (p1.-ei) sf. Mold. Bucov. Trans. 2 Rachiu: oet Igi protases° on gren carele prin art (LUNG.) ¶0 e Greu-
oe purge boalele printre oament, mai on mama holera, Airlifts tate, piedica, obstacol: trecurim, cum treonram pin' act,
ea s'o nnmeasoit holerca (sea ; el yin gi holerci, Tot tntr'o ...mai even tin usr.1 ; un Into id. mai a de treaut (YEAH.)
balercit (GOR.), ghicitoare despre ou"; CInd sedeam la [onom.].
n ot pe vats Beam horincit Optima& (s8L.) [h °rile rti. HOPA t interj. 0 Strigat cu care se Insoteste
# HOLM (p/.-mari)sn. Deal, hum [ung. halom . sau se exprima o saritura sau o saltatura, op!
HOLMUROS adj. 44. Deluros [h o I m]. cuvtnt pe care-I rostesc copilasii ctnd se intImpla
o HOLOA.TA. (pl. -to) sf. Mold. = HOLOTA ®. Sa cads: a au Al It -a writ groapa (PANN); uneori cadea,
t HOLOTA sf. 0 Pedestrime, gloat& ¶ ® Mold. stood sloes gi ea gi se souk on... trudA (VLAH.) ¶ ® Ps
Gramada; amestecatura [rut. holot a]. tope ar HOPAI ¶ 0 A face a) a se ridica In pi-
0 HOLTEIAS sm. dim. HOLTBIII: $1 clod cram cioare (vorb. de un copilas); b) a salta un copil
Umblam seara orb) Oral (IK.EIRD.) pe genunchi: miron 11 Ina pe genunoht si-1 and ee, (YEAH.)
O HOLTET (-tee* vb. intr. Mold. Trans. A petrece [comp. h o pl].
viata de holt ei u, a trill ca fl&c&u pina la In- HOPAI I interj. urmallt adesea de TOPA(i) i sau
suratoare: $1 Span gi urea mea Care-am haulm on Tr,TPA(1) I spre a exprima o saltatura la joc [comp.
Oa ($EZ.I. hop! sihopal].
0 HOLTETE sf. Mold. Trans. 0 Starea de it o 1 - HOPAI -sin, -dose) vb. tr. $i intr. F A salta:
t e i u: trebne unmet dealt as pub omit boltelei ( ALECS.) ; as gedea 41-1 bOpala ($EZ.I [h o pl].
585
www.dacoromanica.ro
HOP- O HOPAIE, Hop/NITA sf. Trans. (PAC.) Rog& sau
lemn pe care se Infasura paie si se aprinde In
cdtald surd/I (CAR.); in tdcerea diminetil, se and bine lion:A-
WL.. temeile dormean duse ccAn.); rasullarea Int era o or-
HOR seara lasatului de brInza. cliiala care se stingea din ce In ce (DLVR.); un horcAit surd
HOPAIT = oP4IT. $1 adlnc ti rasuntt In plept (on.); In duhoarea Ni orcaitui
HOPATAIE Trans. (CONY.), 0 /ten. kicnutkira (VIRC.) celorlaiti... Sentino tresare din visurl (DLVR.).
sf. Flacaraie. HOFICANT (-Anne) vb. intr. A sforai: Incepu oft
HOPUROS adj. cab. Min de h o p u r i (vorb. borclineascii, pared n'ar 11 dormlt de cind lumea (DLVR.)
de un drum). [comp. hor ca. i].
HOR:2 interj. Imita sgomotul sforaitului: O HORCOTI (-teso) vb. intr. Mold. Maram. A bir-
Noapte bund, moo Arvinte, Pd hor I hor de-acu 'nainte ch, a sforai; a pH: Am o mittugh Cu gusii, ToatA
( ALECS.). ziva horcoteste, Ian noaptea se odihnegte (00R.); Chid pagegte,
HOR, (p1.-ruri) sn. = core [ngr.]. horcoteste, Guga i se horcotestc (en.) [comp. HORCAI].
HQRA (p1.-re) sf. ®Dans national, In care toti *H9RDA (p1.-do) 0 sf. Gloata, popor ratacitor:
dantuitorii se prind de mlini si formeaza un sere nu ored Cd am scdpa to:art din millocul acestel horde: de
mare care, dupe tactul muzicii, se misca intreg, barbarl (ALECS.) ¶ ® Laie: de Tigani [fr.].
cind la dreapta, cind la stinga, astigind mereu O HORBLCA I.- soaRcA.
cite un pas mai mult spre dreapta ( 2563): to HORB'T (p1.-to) sn. >S Im-
jurul lor, In mate lar- pletitura de nuiele de forma unui._=--
Eck se miscit Inset, In cos cilindric pentru prins peste
dulce legnare
ti stet- '1111-Vgk (w 2565) [comp. o r i e].
mogasca.., Joe potolit, M HORHA.I ( -deco) vb. intr. A
tacticos In care se ,4 I FT-.°
umbla Incoace si Incolo, In nes-
grind 01 oamenii mai ;--1 tire, fare rost, ratacind: toatd
In virstA... MAK) ; a 14-. 9 noaptea am horhitit prin Intunereo
se prinde In cc; ®: a (FAMF.) ; honhAind el, olnd DO o carer°, Fig. 2565. Horet.,
,, a se baga,
intra In clnd De nn drum pdrdsit (CRC.).
a se amesteca In-
o afacere, Intr' o
'7,(, HORHOLINA (p1. -ne) sf. 0 Porecla data unei
fete batrine: MaritA-te, I Nu gedea laid bAtrIna (MAR.) ¶
intriga, In tr'un raz- Fig. 2563. Hord. C) Tigancii batrina; hoasca batrina, cotoroanta:
boiu, etc., dupe Dar horholina ha bitrIna (TOC.) ; 1111111-11D111 se %wools ode
ce a stat Inainte ca simplu spectator ; 0: ai intrat In qi-i virl coeds In gurd (PAc.).
trebue oft iooi, data to -ai bagat Intr'o afacere, O TIORHOTI = HORCOTI.
dace ai Inceput ceva, trebue sa urmezi pine la 0 110E111;1Ni sf. Bucov. Tiganca (batrina): intro
capat ¶ 0 j Clntecul, aria, melodia dupa care apoi In casA gi mune purdellor si horhtmei oum a Incelnit
se danseaza hora ¶ ®V Trans. Maram. Cintec, ye RomAn (MAR.).
doina, balada ¶ 0 4 Partea bisericii, unde star 0 HORT (-011380) vb. tr. si intr. Tr.-Carp. A clnta
corul; al4sida ¶ 0 * HQRA, numele popular al (doine, cintece de dor si jale): nime nu horea frumos
constelatiunii Coroana boreala (Pl r 1499) [gr. oa Mihainl tut mog Mihnea (RET.); In pddure nagte, In yadure
XopOc]. crests, Vine-acasa gi horeste (GOR.), ghicitoare despre
O HORAI ( -den) vb. intr. Mold. Bucov. A sforai: fluier"; steteau nimite ye chid trecea pAstoragul ImpArat,
111 'ncepem a .., de pared dormeam tine stie de clad (ono.): doinind $1 honind (emit) [h o r a].
len anzi-1 cum horAegte I pared -i nn ogeao aprins ( ALECS.) ; 0 HORTLCA sr HOLFAWA.
doarme oa un butno gi horftegte ca o locomotivit (oN.) 0 HORTNCA. sf. Trans. Maram. = Holz:F/0A [h o -
[h o rl]. rile + palinca].
HORAILA sm. Porecla data unuia care h o r a- 0 HOW (-orAso) vb. tr. Mold. / A cosi cu hreapca
e t e, cind doarme: lasati-ma singur on domnul (fin, ovIts, mohor, etc.): tritoiul... se horitgte qi so
Widest() in slog (IOW
lista ( ALECS.).
HORAIT sbst., HORAITVRA (p/.-turi) sf. Mold.
Bucov. Faptul de a h o r a i, sforait: nevinovatul
HORITE, HoRIT yak (pl.-Curl) sf.
mare de fin, adunat din poloage ori risipit din
/ Rotocol
al Englezulni 00 dormea (ALECS.). claite, ca sa se usuce; din el se face o capita.: adn-
HORAITA (pi.-ta) sf. Trans. 0 la Broboada natul (fInului) In horistea cdpitelor la podina stogulul (ION.) ;
(pso.)11 0 p1. Ulite, locuri de umblat printre case, on -clt de moat ar Ii (Hunt), de-1 alma In horitura razele
in sate si orase woo.): ce-i mat bun Ca calul bun, Cd to despre ward.., se 111aVe$10 (LUNG.) [h 0 r I].
duce... Pe Coate horaitele (MAR.). 0 HORN (231.-nuri) sn. Mold. Bucov. en 0 Cos (pen-
O HORATENII = oRAmm. tru fum): VIntnl gnerd prin curt, rasylndind Intiorare
t HQRBA, (p1.-be) sf. Trans. Gloata, multime. ( ALECS.) ; mezinnl se vIrl lute In (cao.) 11 ® (p1. hoarne),
t HQRBA2 = voavA. de unde s'a refacut si un sg.noeatNA, HQRNA Trans.
HORBACAI = °RBA- Mold. Cosul pe unde iese fumul pins ajunge la
OLT: Inoepe RA se Intunece, al
not horbactlim moron (VLAH.). I
' -0g:004 pod (de aci Incolo Incepe ogeagul"): hoarnele
Platului, prin care trece Iumul, nu se tidied deasupra aco-
O HORBT STORM. w perisulni (.Ac.); o undA de vint se strecnri pe hoarnd
HQRBOTA (p1.-to) sf. (SAD.) ; mA Iasi singurd ono, di and Inteleg cu greierul din
0 613 Dantela (f._ 2564): 111
hoarnd (FLOR.) [rut. ].
Inflorituri migAloase, tine ca 11.1 O HORNAR sm. Mold. Bucov. Cosar, cel ce matu-
o (VLAH.); alAturi, Saga FA ra hornurile: sosean .41 ca oh onsets ogea owns
lucre la 0 (D.- ZAMF.) ¶ 0 Pr. ... (ORIG.).
ext. P Dantelura, Inn° O HORODTNCA sf. Mold. Numele unei hore, de
ritura sculptata: biserica... Fig. 2564. Horbote. origine ruteana: ne olnta din Mier doina... horodinca..
ziditA tomtit In plata In bort gi alto olnteoe (CRC.) [Horodynka,unoras In
minunata-i de soulpturi tvtAH.) Galitia].
HORBOTAT adj. Dantelat, Impodobit cu h o r- 0 HORQIU S111. 3o ® - -DE -BRAD = GHIDNOAIE ®
b 0 t e: cincurl mar. s. rt 0.0 (VLAH.). ¶ 0 ,w-VVRDE --VARDAREi.
HORBOTICA (pl.-tele) s/. El dim. amoTA, O HOROPSI (-seso) vb. tr. Mold. Bucov. A oropsi,
HORCAT, MCAT (-deco, -Ain) vb. intr. 0 A hircii: a asupri, a chinui, a maltrata: 11 horopsegte $i -i
so ridiod amenintAtor, ore/Had ca o Bari 'Anita (DLVR.) tuhliegte mai ran cleat De vita (CRO.); destal m'a horopslt
0 A sforai: Tiganul tncepn a bora', dInd ad ounoascti ed $i m'a batut (SAD.) ; ce pAtisera horopsitli de oameni...
el a adormit (RET.) ; politalul horcilie on capul De masd n'am ed v'o spun tom.).
toll an adormit: unit pusule, anti oral° (DLVR.)
(CAR) ; *HOROSCQP sbst. Ghicirea viitorului dupa po-
[onom.]. zitia stelelor, citirea In stele [fr.].
HORCAIALA, oRcATed,A (p1. -tell) sf (H)oRcAIT O HORP I interj. Imita sunetul produs de o sor-
sbst. Faptul de a h o r c a i; sgomot produs de bitura repede: dlnd fundurile atard la one o buts, ..I g'o
eel ce horcaeste: dnpd lie-ce gllgtitnrd de singe, o hor- suites dintr'o aingurA sorbiturit (CRG.).

586
www.dacoromanica.ro
 O HORPAI (-Imo) vb. tr. A sorbi dinte °data:
Copiii... horplian mincarea sinew' (SPER.) [h 0 r p!].
O HORS sbst. Trans. (FR.-CDR.) W.' 0 unelta pen-
tru scobitul sindrilelor [ung. h ore y].
HORSTI sbst. 8 = MAL4R1L-00CULIII2.
*HORTENSIA sf. Frumos arbust cu frun-
zele totdcauna verzi, cu flori marl, trandafirii,
albe sau de un albastru-deschis; se cultiva ca
planta ornamentala (Hydrangea hortensia)
2566) [fr.].
*HORTTCOL adj. 'N. Privitor la gradinarie [fr.].
*HORTICULTOR sm. \ Cel ce se ocupa cu cul-
tura gradinilor [fr.].
*HORTICULTDRA (p1. -ri) sf. ti Gradinarit,
cultura gradinilor de flori [fr.].
O HORTI$ adv. Mo/d. De-a curmezisul; piezis:
o ceatil nestrabiltuta de oameni cart se Whin la el (ON.).
0 HORVAT = 0R05.T.
HOSEA. = TIOASPA.
tHOSPODAFt Sm. 0 # Titlu ce purtau °clinical%
Domnii romani ¶ 0 Bucov. = GOSPOD4R [pol. rut.].
*HOSTIE si. p Victim& jertfith zeilor (la Greci
$i Romani) ([.] 2567); animal adus ca jertfa Iui
Dumnezeu de catre vechii
Evrei [lat.].
- tarul: plata
4,0:4
4
. cu Luna [fr.].
Fig. 2566. Hortensia. Fig. 0567. Hostie.
O HOST° CHINA (pl.-se) sf. Mo/d. Ramasita
de in semintele oleioase dupe ce s'au strivit in
tease: hostochina de malaiu, de °blend, de in, de nuci...
al allele, ce ramble In tease dupe ce se scnrge oloiul (ION.)
[comp. h u $ t e].
HO*COTTNA sf. =110415CA: since ,, din arum
de voinic ce eatl 1.11P.1-
O 110*TINA Par BosTrNA [rut. huIt S' n a].
0 HOT!' inter). Ban. Strigat cu care se Indeamna
calul s'o apuce la dreapta.
°HOT" sbst. Trans. (vie.) Bucium facut din
scoarta de salcie.
HOTAR (p1.-re) sn. C) Marginile unei tar',
linie de despartire Intre dotal, taxi, granitea., fron-
tiers ¶ ® Marginea unei mosii: n101 un muritor n'a
Indrliznit sit calce hotarele mete ping aicea (ISP.) ; hai, tatA,
sit-t1 sett hotarele (ALECS.), se zice, In ironie, cuiva
care, Hind mai tinar sau mai nepriceput, cauta
sa dea sfaturi altuia mai priceput ¶ 0 #Tinut ra
A Capat, sfIrsit: aga curge vremea ot... ne tirdste
Cu ea ping la ...111 vietii (DLVR.) ¶ 0 (1) Margine: Id-
comia pAgInilor nu mai eves (ISP.I ; Sri , nemar-
ginit, netarmurit, nesfirsit: 0 jaw !Ara mareini, un
(ALECS.) [ung. hat a r].
dor tare
OHOTARA* adj. Trans. (DENS.) = HOTART5.
HOTART (-arise) 1. vb. tr. 0 A fixa, a Insemna
h o t a r u 1 unei mosii, a hotarnici: mai wet°, bi-
fatale, Hotariste-ti eritdina (KZ.) ¶ () A orIndui: soarta
a hotArlt altiel ou mine ¶ 0 A Indupleca pe cineva,
care sta. la Indoiala sh face Intr'un fel: 1-am ho-
titrIt BA place ¶ 0 A-$i pune In gind, dupit care-
care chibzuiala sau sovaiala, sit face un lucru, a
alege Intr'un fel, a statornici , a decide: am hotartt
sA plec din taril; apoi hotArtrA aft mai tacit o Incercare (W.)
¶ ® A fixa: 1-am hotarlt o leafs Alma (ALECS.) ¶ 0 at
A osIndi: or BA mA giudice ea pe-un hot $1 pe urma or
BA ma hotArasci Ia moarte (ALECS.).
2. vb. refl. 0 A se margini, a da drept hotar:
Be hotaraste cu dln$11 aces turd (.4.-cos-.); aid se lietiirliate
judetn1 Neamtu on indetul Snceava (VLAH.) ¶ 0 A alege
Intr'un fel, a-$i pune In gind, dupa oare-care
chibzuiala sau sovitiala, sa Inca un lucru, a se de-
587
www.dacoromanica.ro
cide: se hotiirt a se duce tocmai acolo sil-i aducA leacul HOR-
osP.); s'a hotArit BA se lase de ?mat.
HOTAFLIRE sf. Faptul de a hot ar I, rezul- HOZ
tatul acestei actiuni: a lua o lug nestrAmntata
a tines teciorii pe IlugA sine (cso.); n'a lost putintit sa-1 In
toared din sa usp.) ¶ 2 rri Sentinta, deciziune,
ceea ce ortndueste judecata.
0 HOTART* adj. si adv. Vecin, cu care se mitr-
gineste la hot a r: sat ...
HOTARIT adj. 0 p. HOTARI 117 C NI HOTARIT
O Care nu sth la chibzuri sau la Indoiala, care dh
lnainte, neclintit : un om e.; ou glas ..;adv. : li spuse-
it verde 'n tats Si (58.) ¶0 Anumit, fixat: osumil
Inteo at tt ¶ ®4i Articol articol definit, acela
care In romtineste, se pune In urma substantivului
sau adjectivului (-1, -10, -a, -ha, eto. = articol en-
clitic) sau Inaintea substantivului si adjectivului
(col, Cep; oat, cele; al, a, at, ale = articol proclitic).
HOTAR/TOR 1, adj. verb. HoTAR/. Care ho-
taraste: gamut ca a Boat ors hotitritoare aft mA apropin
de Masa (GN.); III adunit toate puterile pentru o luptA ho-
titritoare tvus.u.1; Cu gin .
2. adv.: Ohtera Pe tate si -i zice spun -i gi d-ta
W(4111111._ ce se eLiVtne" (C110.).
HOTARNIC 1 adj. Pus spre a Insemna h o-
g. sm. Cel ce mascara, hotarniceste mosii: (W-
einer) atuncl sit pule 11 pietre $1 oelelalte seinne de
hotare (LEG:CAR.).
3. * HoutuNteA sf. ari Act de hothrnicie.
HOTARNICI (-con) vb. tr. A mhsura si Insemna
hotarele unei mosii, a ridica planul unei mosii
si a-i fixa hotarele [h otarni c].
HOTARNICIE sf. Masurarea si insemnarea
hotarelor unei mosii [h otarni c].
*HOTL(pi.-eipri) sn. C a s 5. mare cumulte odol
mobilate, se ce inchiriaza calatorilor cu ziva sau
'HOTELIER sm. V Cel ce tine un hotel, stapI-
nul unui hotel [fr.].
t HOTNOG(M) sm. Dk Sutas, capitan: cum
ainnse la Suceava, porunci hotnogilor sa-1 tie oameni la
!tidal/11nd (VLAH.) [ung. hadnag y; comp. Hom00].
HOTR... Ns- VOTE...
0 HOTRO.41.PA. (pt.-De) sf. Maram. (ORL.) (V1C.)
(PAP.) 46. = HircrotkeA.
HOT SM., MAI% (pl. -tie) sf. 0 Cel ce are obiceiul
de a fura; cel ce traeste de pe urma furturilor: de
codru; : Cpl hut $1 Jura ; ...nide la A InvatA; omul
de ...ail din wail nu se poate tea; ironu1 de Anibal),
despre eel caruia i s'a furat ceva .$i mai e nhphstuit;
0: A. e cu un Pleat 111 PAguAtuiul Cu douA sau ou o mie,
uneori pagubasul face pacatul de a Invinovatt de
furt pe altii nevinovati; la stapinal scump, sluga houtA
(MN.) ¶ C) (g) Siret (sireata), strengar: Ian auai hotii
de barbell cum se vestries° Mr' de nal (ALECS.) ; dupit ce
hoata de vulpe a aruncat o multime de Petite De drum ICRO3
¶ ® De-a hotil, joc de copii.
HOTESC adj. De h o t, privitor la hoti.
HOT STE adv. Ca un hot, ca hotii: a Inceput
Dracut sit ne omoare v.-ox.,; o BA to lac ag mgnlnoi no
miel !riot (FIL.) [hotesc].
HOTI (oteco) a. vb. tr. A fura: 51 duel oe Imptirtird
Toate cite be hotirit (PANN1.
2. vb. intr. A duce o vial% de h o t, a Wharf:
Multi creitini ai omorlt, Clt In tea al hotit P IALECS.).
HOTTE sf. C) Faptul de a fura, furtisag ¶ 0 Lu-
crul furat, furt ¶ 0 Viata de h o t; tllharie: hotind
ei amn aft as hotit, li se urlse al hotia de Ia no limp tse.).
HOTIME St. col. HOT. Multime de hold; totl
hotii.
HOTT* adv. Ca h o t i i, hoteste.
HOTOMAN sin., HOTOMANCA sf. 0 F H o t1
hoatii: Martatot porniti spre role $1 De fat& hotomani
(PANNI ¶ 0 $trengar ¶ 0 Siret, pisicher: hotomanul
de Pavel mi-a fAcut -o (CRO.); dar (111-1 In but* nice hoto-
mana de femeie (RET.).
HOTOMANTE sf. Purtare sau fapth de h 0-
toman.
OHOZATE sf. pl. Trans. Unelte, lucruri de
casa; bagaj, calaballc, catrafuse(nc.) (Plc.) [ung.
ho zat al transport "].
HHRRAI- $ HRABQR adj. Curajos, viteaz [vsl. h r a -
b r ti; comp. si HAR,Asert].
H ; BR ABORTE S. Curaj, vitejie [h rAbo r].
C HRACONIT sbst. Scuipat mucos ce se elimina
prin tuse, flegma: ?barites Inca sti-1 munceasca Singe roe
51 (ALECS.).
O EMAI$TE = VRAI$TE.
BRAM (pl. -muri) sn. A I Biserica, In raport
Cu patronul ei: =el of Intulul Dumitru ; It pune numele
de SfIntul Menial", dupS oum este al rul bisericii din
Humuleeti ices.) ¶ ® Ziva In care se serbeaza pa-
tronul bisericii: ea ti !meet es era aid la sfIntul Ilia,
chid se praznula ul bisericli 1 (VLAH.) ; (E) F: ce tine,
ce fel de om este: Derail nu-I vad eu Ce tine ? (on.);
afla-ne ce tin 81 de uncle i -a adus vintul resist (vLAH.)
[vsl. hram 0].
HRANA sf. (DX Mlncarea cu
care -li Intretine cineva viata,
nutriment ¶ ® Ban. Nutret ¶ 8
ERANA-V4en, plants, cu flori
albe, cultivate adesea pentru
nutret (Spergula arvensis) (E
2568) ¶ (D ® Tot ce contribue la
desvoltarea inimii, mintii: stiin-
ta este hrana sufletului [vsl. hran a].
HRANACIU 1. adj. Cel ce
mlinInca mult, mincbcios; ce
are nevoie de multA. hran A:
mil din partea muntelui... shit
branaci al ',Hui de too opal.
2. sm. f. r Cel ce bags bu-
catele de treierat In batozA.
}IRANI (a-nesc) 1. vb. tr. 0
A da hrana, a Ingriji cu de-ale
mincArii, a nutri: o chistes ca Fig. 2568.
Pe o mama, ca pe una ce-I hranise 51-I Hrana-vacii.
caescuse (ISP.) ¶ c) A intretine
viata, a fi o hrana suficienta: un sing= aliment nu
Dome ea hraneasca pe om ¶ ® Maram. (PAP.) A sa-
tura ¶ ® ® A intretine o stare sufleteascA:
Olnd inima braneste 0 tainica dorinta IALECS.1 11 0 ® A
intretine puterea unui lucru, a desvolta, a In-
tari: citirea hraneste mintea.
2. vb. refl. C.) A lua hrand, a manta spre a-si In-
tretine viata, a se nutri: creates legumi oi goal el
age se branea of ea (SBA ; ran to branesti on mlncarea In
traista altula (ZNN.) ¶ ® ® A se Intretine, a se des-
volta, a se Intari prin educatiune 91 O A se sti.-
tura (PAW.) [vsl. hranit i].
HRANTT adj. 0 p. HEANI ¶11 C NVE1RANIT
® ® Care si-a desvoltat educatia, gi-a as IntArit, si-a
Inzestrat mintea, sufletul: generatie... hranitli cu aspire-
tfunf fnalteo.-ou.) ¶ 0 Vin , yin vechiu, Intretinut.
RRANITQR adj. verb. HRANI. Care hraneste
¶11 (e) NEBRANITOR.
t KRANITA (p1.-te) sf. Bucov. Granite [rut.].
IMANITA, aniaurrA (p1.-1e) sf. =ifium-v4cir.
O HR4PA sf. Mold. (SEZ.) (RV.-CRG.) GM Coasts prA.-
pAstioasa, rIpoasa [comp. rut. c h r a p a].
IIRAPACIU, KRAPARVT, HRAPARET adj. RA-
pares, rapitor: ou tom au Indopat pe Greoul briloare1 of
boom (NM.); anima tarilor roman... se 'ntind hrAparete
mtintle veoinilor (VLAH.) [11 r e p i].
IIRAPT (-Aimee) vb. tr. = RAPE : hrapean la vile at la
Damen', on care se brAnean cusp.).
HRAPITQR 1. adj. verb. HRAP1. Care rapeste:
se abitusera ea mate corbi asupra tarilor noastre (ALEOS.).
2. sm. Cel ce rapeste, jefuitor: a gonit De ....111
=Mid Dirintese oar.).
BEEtiAPA = RUDA.
0 HREA.MAT sn. Mold. 0 = FRF.41dAT: lar =u1
emote ei wade, Ca 'n spulber de vlsool purtat (VLAH.) ¶ CD
Vuiet: Latret, uriet, = mare (oom) ¶ 0 Tropotul tailor
reamA t, refAcut dupti rut. hr emit y
(RV.-CRO.)[1.
a dudui".
HREAN sbst. Plante cultivate pentru radA-
cina ei crirnoasti, cu gust 1nteptitor (Cochlearia
armoracia) OD 2569) : °lea ...nil are be radleina un vier-
Me care-1 roads (ALECS.) ; de act, 0: tritest. Oa viermele
In r, despre trn om care s'a obicinuit cu necazu-
rile, cu traiul r/iu [vsl. h r 6 n A].
HREALNITA pr BRE/4TA 0.
www.dacoromanica.ro
HREAPCA. (p/.-eDee)sj. Mold. 01 0'.nuia strim-
be sau o greblita, cu coltii lungi, asezate la coasA,
ce slujeste la cositul orzului si
ovasului: holdele talate on brews an
patele mai Mut dealt ace% secerate
mu.) ¶ CD RAmurele strInse chip&
curatitul nuielelor pentru araci;
se pun In malduri pe gard,
In virful paielor ¶ ®4 PAdRu-N.re)
Mara, plina de lAstari oes..sf.
[comp. BREASC, BREAST].
0 BORBASC (p1. - court) sn. Trans.
(BUD.) (CONY.) = VREASe.
$ BREAST = VRE4sc
ol3RBAN sm. Maram. Piep-
tene de tras line [rut. 11 r e-
b i n]. Fig. 2569. Hrean.
oHREBINCA sf. Maram. (BRL.) ScIndurA pre-
vazuta la un capat cu un fel de dulbpior peste
care se pun pieptbnulii de tras line [rut. h r e13-
in k a).
HRENTTA (p1.-te) sf. 0
Plant& aspra la pipait, cu flori
mici albe, ce creste prin semti-
naturi pi locuri cultivate; nu-
mitA. Ii hreanita" (Lepidium
campestre) ( 2571) ¶ 0 Plan-
ta, cu flora albe mici, originara
din Europa meridionala, culti-
vate pentru frunzele ei Intre-
buintate ca salatA; numita gi
Fig. 2570. Hrenitti. Fig. 2571. Hrenila.
caprilema" sau creson" (Lepidium sativum)
(E 2570) ¶ ®= NASTUREL ¶ ®= VRDA -VACII g.
o BRENTUT, Hamm (-Dego) vb. tr. si refl. Mold.
A (se) strica; a (se) hodorogi: puntnd vergele ptntre
Paturi, ca sa nu se brentueasoa male (tae.); oari an stra-
batut vane Romaniei De drumurl brintuite (vLAH.).
0 HRENUI (-ueso) vb. tr. Mold. A amarl (viata
cuiva) [h r e a n].
C HREPCUT (-nese) vb. tr. Mold. .e A cosi cu
hreapca.
0 HRBTIURI sf. pl. Vreascuri [comp. HREASO,
BREAST].
0 HRIB sm., BRZBA sf. Mold. Manatarcii: un ca-
Ingar mfo, spin, on feta sblroitA ca un A. o..mt) [rut.
h r y b].
0 HRINCA (p/.-ei) sf. Mold. Bucov. X Bucatb mare
de mAmaliga prajitrt si rece: soottnd o im Inglietata din
desagi (CRO.) ; a Agit pe un colt de masa... clteva brinet
de memaligil (ORM).
HRISOLTT (p1. -Its) sn. o Orl-ce platre preti-
oasA. de un galben-verzulu: taste ca In obipul an-
mini 61 de toate luorurile pfnteceluf tamadulegte (rev.-nos.)
[ngr. Xpuz,O,Lrioc].
HRISQV (pl. -cave) sn. Document, act Intarit
cu iscalitura 1i pecetea domneasca, prin care se
Boa- hitAriau sau se haraziau cuiva drepturi asupra
unei propriettiti, asupra unei boierii, unui privi-
legiu, etc. (R1 2572) [gr. xpea6fieuXoy].
$ HRISOVOLTT sm. Contribuabil din clasa po-
tentatilor sau privilegiatilor [gr.].
HRISTOFQR npr. m. * IARBa-SFINTIILIII- ti
= ORBALT.
HRLSTOITIE sf. A Viat,A conforms cu morals
crestinA: ohtr lanmea, om cu Mon fete fete (CAR.) ;
nu-1 niol orestin on.r, nioi parbite bun, nici om oinstit
(Aime.) [ngr.].
HRISTQS npr. m. Mlntuitorul; a is ruga de
otneva oa de Dcomnal ,, a stiirui mult, a se ruga cu
multa stiiruint.A.; a (Minn' Oa pe Domnul (CIAUS), a
chinui ran; a De nits la cineva ea Is (vLae.), a iubi din
588
 HRI-
HUI

K.:E.
4 TngtfInn I C..1 rt of co lir.,,,,,,m31 , r., .1pirc_,.,..-.,,,,
Mtn 173E-4- ,...1-4.,
r.-N
,..A.,...r.v7n
r0.-
(m me/3wpm lllll
,
e-f-'. fn .'
,
inly_t,1,(,....,..71,7rAT;;...w...A. .6;,.,,inifor,,i....,.,,(,4,,,r.,,,..,, crateLunmtsssmeto,turr
ur411.n.erlefr t.TAntAulerge AinivArtvuntmrsr. -s Kr' m.t.ronciannz /Ix Trine
itespelunne Imo rly11.14., in In 11tv: MUM f,,Hslms4-cm...rii1Vrisou,n+flopinlurill(Houtn:C)
i .- f",;\ /:-`3,1' '., er 'I 1,1 J). ei
r ATA 1ff= Ti -
.A(11 IV arum's-H/11h tr.. ..±I' i 1.. u)ium);,..1..mn ti I.Lrfmr munro te,patt.r.543)tilifIlif tvAr4gc-
11

e.....1,
-> ( . ..,--.1- ) .). A,":- \ .*
7/16Ame line)) ," vr turi ohtmekusuoutnaeLl I. nX1111Intuviviiim i rce um. !unwary' rams tonimmo .,--t
*As
... 6-,1 . s -Ir. , ...-1 r: , r .1 12...) , I --- pTh . s, .
friparmr turnAv,tivinnipubnilvp.ippwrinntimetimniftwantiormpon .
, " r
he ttinlimutirrtn.p ftliftLnitHALAmm
I
InaI J s,-P,.
'4
.- 6-.
litervas 1 vit ram tar 1 :F../6. t 1 tffumiro.ne.Arm, Ay a/it
.., -- 6.Th JS
,imfif,;1111,ATTIVISITTIL(Int4,14-ipmniriv Ante Ave nin._:.
" 1'
um f a 111111 IZA.111.n. intlint.pin P'm ckv 4'
.
Ulmne1;17-
.t.-e- ,
siftTa
Ilterok,91,3Azys tunnr irtfan o Arm epv cuivfiti 1 urn2,w rofeirri.me urorli fm inn sm. -
e -,-
7i ,c)(: 1.1aru titt, itinimrittelmimoni.1 tippncl utm+61m..fieuf: film mit4,1..liwtreicitupy;rnoirt I-m.)1i'; tot e
6;1:- ',4-.L.' --1.. --)c. - lc-;-1-, . d--N,..: 1, 47\1 r:-. -) ...,JJ,4? -,?.- . ,---,.-i-_,I...;
cytti rve.A_Alq,..,,,,.,..,17,,rtfit lf217 ?ri 1 lejimirrgtrint.e.nvret
r rtoennernyyruore !)t.fit.C.Ivorat
61 .: rA-nirfrf.er jr,:rau.T.Tritintriortfivisintnitursr.AA 1 vgibin n1 m' IAt ftra IfIL. /el.:. Wm out nif
417 if .."4 lite ruirrin IR vynnrito Will. . "I
, A 1 or.;. ..; (-.. KT" n (
I Irma TIT/MU AorM.M/iTTIrAMTPOITWFOlfilf.Ifili3j1A,
47. . - ..,":7". , Yzre.lIvrreciAlent.ei.gisce(ioy.r_,Iont.i..;Iiirroleifietp.r.rniiririV;444.me
MI6 tura t tUnteolutmtv., .tLigt Tv rt. nii,f!- "g4t
, 6-, ---
n111 yri . Oz. tt!ri.u.1,rin MTV roniAone jcleTilljnairca.1944.,..U.1,.110//lAAV ramittf.a,rtzl,r,trin.2...te fir 1,z1.1. f n Ise FM in
ras. ;J,, I -, r
AT '6 IFITIVI I lillaylittlirtalTri Pi( 111.,Insn flutl?11/SnA.19.01p,fltr ec\c'e--4,,I;14r .4 .tomall)v TrTIII f n.n I
141(1//mti; alttAyrityllitAvrif Thttipt%.!_rA .. 117feturnilnintizmi. Inn) I tMf 1...1..otilinlem ill!' ti itgilsi 2_ a__,..

Fig. 2572. Hrisov de la Constantin Brincoveanu.

suflet, a adora pe cineva ¶ ® (pl. hrietoot) sm.-Mtn- Gaurti: ptna voin ells un stupus ca SA astup hula (ay.) 1
tuitor al lumii, Mesia: se Tor souls hristostt mtn- ® Ban. Gaura ascunsa, be tainic ¶ 0 Trans. 5e
cinosl mew [gr. xptatOc]. Ocntt, baie (rec.).
HRT$CA sf. 0 Planta a- 0 HUDICIOARA (pl.-re) sf. dim. HVDITA: la ea-
limentara, originara. din Asia, DAtnlhudlcloare diner° Oran (GRID.) .
cu flori albe rosietice asezate In O HVD/TA (pl. -te) sf. Mold. Bucov. UliCiOaracTapu-
ciorchina, cultivate pentru cam a ne eni pe o Tall yavata IALECS.) [h u d tt].
boabele ei care servesc la 1ngra- 0 HVDRA (pl.-re) sf. Trans. ® Spartura In gard
$atul pasarilor $1 la pregatirea sau In zid (DUD.) ¶ 0 Gaura. ccoev.) [h u d a]. t 1
unui fel 'de gri$ (Polygonum O HUIrk.TBA (p1.-be) sf.Trans. (DENS.) Colibb, bordeiu.
fagopyrum) (,.] 2573) ¶ ® 4 O HUDUBAIE, IIDUBAIE sf. Mold. 0 Pasare mon-
CARABV5 -DE- GINDAC-DE- struoasa: Unghte de gate, Cap de udubate (PAW.) ¶ ®
CARABLI$VL [ung. h ar i csk
a]. Monstru: lose la lveala... o hudubale aturlsita ce aduom
HRIC.AR sm. 4 = oARA- is ploloare on un smeu... la may au mama padurn, le tree
BUSVL. c'o gadlna Intrioosata (FLOR.).
HHTZMA.(p/.-me)sf. Mir[gr.]. Fig. 2573. Hri¢ca. O HUDUBIT I inter). (PAMF.) (R.-COD.) = B/rx/sIo I
HRONIC 1. adj. = CRQNIC. 0 HUDUBLEAJA (pl. -le) sf. Olten. (MC.) (R.-COD.) 3e
2. sn. Cronica [gr.]. Uliu, pasare mare: oe Ar o ti ala, mA P (LUNG.).
HRONOGRAF (p1. -Intl) sn. Cronica [gr.]. 0 HUDUDQIU, UDUDQIU (p1.-eottie) sn. Often. Li.
IIRONOMETRU = cRozioravisu. 0 Sant mare facut de ploi; piraias ¶ ® p1. Lo-
0 BROPOTI (-teso) vb. intr. Trans. (BUD.) A horcai, curi rele de umblat, cu surpaturl, cu scufunclii-
a lurch. turi, vat periculoase: rascoli toate Midurtle et toate ha-
mint, subterana: Be face o .
0 HRVBA (pl.-be) sf. Mold. Bucov. Gaura sub pa-
In Jos oars merge pe subt
albia Oltulut 01 ritspunde dlnoolo pe Malan mel teLall.);
dudoatele (MAR.) [srb. h udo-udolje ,.vale real.
0 HUDULET, HuLubvT (pl.-ete) sn. Mold. 0 Be-
tiger scurt si rotund ¶ ® U Fusul tevii de la su-
treolnd odatA pe sub o nv lunge, oare-i sic tunel (ALECS.) veica, numit $1 lemnu$" sau surcel" (55Z.)
[rut. hrub a]. ® Cuiul ce trece prin urechile protapului (la car)
0 HUC adv. Maram. De tot. [rut. chodyPce].
HUCEAG (p1.-gurl), MOUT (pl. -Muni) sn. Mold. O HUDT_TIVIAC (p/. -see) sn. Trans. (PAMF) (RV.-CRO.)
Bucov. teRL.) (PAP.) 4 Padure Unara si deasa; tufi$, de- Ciomag.
si$, cring, hati$: La mijloo de codru des, Toate pasarile O HUDUROAIE sf. pl. Trans. (CONY.) L'(. Locurl
lee, DM huceag de Mlles, La volosul lumint$ (EMIN.) ; aoll- salbatice [comp. HIMUD91II].
tIndu-se de tnepi side ramurelele hucilor (OHIO) ; ®: a umbla 0 HVET, HVIT (p1.-te) sn. Mold. Bucov. 0 VVET:
hnciu- marglnea, a umbla fugar (de la $coal)i): de de departe s'aude, ca huetul mar11, treamAtul Invalmastt al
undo pinli atunoi mA duceam ou drag la mall, am Inoeput a multimIl (VLAH.) ¶0Sgomot, galagie, larma:
umbla huoin-marglnea (CRO.). de gisse5tt, sit nu lei, ett-t1 pot! lua Walk junghin Ben hull
O HUCHTT eAr HUM. In masa(VCR.) [h u i].
0 HUCHIVM sbst. Mold. Bucata: arunoa to cea 0 HUHURA ( -hut) vb. intr. Mold. A striga In gura
traista un Ar de mftmallga molt). mare, a Chilli: Mall huhurd ehiuind (esv.); eu n'am de
0 HI/CI 1 = HIS I Inoru, m'apuc de huhurat (os..N.) [h u h u r e z].
HUCIU, ear HUCEAG. HUHURRZ, HIIHURETE am. = 011311IIREZ :
HUCIU1 sbst. Trans. onc4(rAc.) 111 Ragila, h e- ochli oei rotunsl, ca de huhures, tot le limn In cap (SAD.);
c e 1 a, unealta de scarmInat llna. 0: a eta Oa un htlhUrE8 (RV.-CRO.) (VLAH.), a sta singur, pa-
0 HUCIUT (-um) vb. tr. A alunga gainile, a Neil, raslt de tots; a we face huhurez Wm.), a se tupila.
a 1.14ii (SEZ.) [h u c 11]. 0 HUHUREZ4 (-eraz)vb. intr. Trans. (vg.-coa.) =HU-
O HVDA (pl.-de) sf. ® Often. Trans. Spartura to MIRA.
gard sau In zid, pe unde se poate trece ¶ 0 Trans. 0 HUT (hueso) vb. intr. Mold. Bucov. = Mud hueste

589
www.dacoromanica.ro
HUB- pildurea, e semn di are sit se suite vremea (5sz.); hula maha-
HURlana de bocetele mete ()A.m.) [o I) 0 m.; comp. si srb.
hujiti].
o IITHALA. (p/.-ieti) sf. Mold. (PAMF I AuialA; vI-
jtit [h u 1].
0 HVIB adj. 51 sm. NOM. (PAMF.) Nom.
HIJIDEQ I d Vmsoi interj. 0 StrigAt cu care
se alungA porch sau alte animate: SO Illaa dupli
dInsul ( = diva lup) en ohiote sten Weal use.) ¶ ® Pr.
ext. Strigat cu care se alungA. oamenii cu ocara:
!new a-1 da eu huideo I molt bletn1 om... o luA la fuel
(Fa.); a no on..., a lua la goana, a alunga cu ocarA.,
cu strigAte de huideo 1 [srb. ujd ol strigat cu
care se alungit porcii].
HUIDUT, d InDuT (-nese, -tau) vb. tr. A da cu
h u i d e o, a alunga cu strigate de omit : passitorti
ulitelor 11 huldule 51-11111)1ra eumplit (me.); an 'Behan ga-
lonat et mlnusat test fibril si ne hnidul fowl.
HUIDUITURA (pt. -turf) sf. StrigAt de ocarA.
de huideo: s'aude venind din snsul stradel niste huidnituri
SpIdUlIORPO (CAR.) [huidui].
OHUIDVMA (pl.-me) sf. 0 Femeie urns. *1
niAtahAloash (R.-COD.) (rec.) ¶ 0 ED Om prost, noting.
*HUTLA. sf. alab CArbune de pamint, mai usor
decit antracitul, de coloare neagrti-lucioasit, care
arde usor dind un fum gros si negru; tontine
80 -85 0/,, carbon si multe materii volatile: e de orl-
gine vegetalit, ca si antracitul, dar nu e tot ase
de vechiu ca acesta; se gaseste In unele terenurl
secundare (carbonifere) din Anglia, Belgia sf
Franta; e Intrebuintat in scoaterea gazuluf de lu-
minai, la fabricarea coksulul, gudronului, etc. [fr.
h o u ill e].
"HTJILIR adj. o Ce tontine hulIA: Sara -4
[fr.].
*HUILIRA. (pl.-re) sf. 2 MinA de carbuni de
painint [fr.].
HITIMA (ill. -me) sf. = EurDymA O: o ?terse
&ulnae in funclnl Warn (s.-coo.).
0 HVIT sr HVET.
0 HVIU adj. Trans. (esc.) Prost, nataritu [ung.
httlyel.
HUIUITJ 1 = UMW 1
HITLA1(p1.-le) sf. 0 A DefILImare a celor sfinte,
blasfem, pIngArire: prin hulele el strigarile tale spar11
pe esti femeie nevinovatA (NEGR.) ¶ ® Ocara, injurie:
ca Inds el meritli hula si blAstAmul omeniril IALEca., I
0 Nume rku: et mulerile-1 fAcean tot mincer() bunA, sA
no le =argil hula (RET.) ¶ ® Olten. Ban. Om rail, ne-
trebnic, care nu-s1 d& seama de ce face [vsl.
hula] .
'HULA' (p1. -le) sf. a. Agitatiune a valurilor
mArii [fr. houl e].
0 HITLCHT pr HULPI.
HULT (-mese) vb. tr. 0 A A defitima cele sfinte,
a rosti vorbe de oral% Inipotriva divinitatii, a
blasfema: nenoroette, no Mull... n111 a esti In ceasul
; e pleat sit huleasea st SA source stInta =Ed
on vorbe mite (VLAH.) ¶ ® A ocarl: Hindi* de elnd ne
Inbim Vreme-1 sA ne si bulim (IK.-BRS.) [vsl. h 11 1].
O Himukru sbst. Mold. (5EZ.) = GIILEAIII [rut.
huljaty a face chef").
0 HULIGAIE = ULIGAIE.
HULIGAN sm. 0 GAligan, mAgadttu; om
mere si spgtos ¶ 0 Haidamac.
HULITOR 1. adj. verb. HULL. Care hule*te.
2. sm. Cel ce huleste Impotriva celor sfinte,
blasfemator.
0 HVLIU ---- watt.
O HULMAN, uuttaN sm. Ban. 3? Uliu mare.
o HULPAV = HILPAV: .sys Basle care-al presides o
nouA Polonie In tilrile noastre (VLAH.).
HITLPE MPH: pentrn larnti, avea o raindra eats-
veted o n ea de (), (Sao.).
0 HULPT (- pest), Hum= (-chose) vb. refl. Mold.
0 A buieci, a create prea repede, fara a lega bine,
din pricina ploilor Indelungate (vorb. In spec. de
grlu) ¶ ® A se scurge laptele din boabele de griu,
din pricina negurilor (DAM.).
0 HULTAN Pe- VULTAN.
HULTENIOALA, BULTENIOARA (pl. -le) si. *
= VULTURICA [h tilt a n].
590
www.dacoromanica.ro
0 HULTUAN = ALTQIU [ung. oltvany].
0 HULTUT (-new) vb. tr. Mold. = ALTOI: Inseseril
hultnitt Cu cite o sAgeatA 1ntre omen (GIL).
HIJLTUR = 171ThTuR.
0 HULITB sm. Mold. Bum,. PORVMB d : se
Inaltasera in stol sate de (EIRL.); pe ua aria bAtrin doi
sAlbatici ridean de j00111 ISIBIOP (SAD.) [rut h olub].
HULUBA, ULVBA (pl.-be) sf. = BLQBA: se vire
Intro hnlube si astepta pia ce Jesse bolero) COAL); calul to
desprinsese din ulube si nn se mat vedea (GAR.).
O HULUBARIE sf. Mold. Bucov. = PORIIMBAR 2:
intran pe r1nd... pe subt poarta Inaltb, en fotsor gt en., In
vIrt (GM-) [h u 1 u b].
0 HULUBAS stn. Mold. Bucov. 1. dim. HOLVB: slat
tinert 51 se ItItHISO Ca dot.- (VLAH.).
OHULUBITA (1)1.-te) sf. Mold. Bucov. dim. Olt
HULVB: albA 'n pane M1ndru-ml eIntit pun dtighene
(VOR.) ¶ 0 Z.-- PORIIMBITA C): asa-t ea mat user am
On-
pAtrunde Ia ensea ands zece hulubita? (GN.) ¶ 0
perc& comestibila, cu palaria carnoasit, galbena-
portocalie; numitit si vineticA", vinetele" sau
plinisoare" (Russula aurata).
HULUDET or HuDIILVT.
0 HULUT (-twee) vb. tr. si refl. Tram Mold. A (se)
darima, a (se) surpa: panel (eft Mutt ease asupra et
(SLV ) ; last a an se hulueste cern! pe tine IPAMF.I [ung.
hullanij.
HVMA- (T)1.-me) sf. 0 PArnInt argilos, de eo-
loare albastruie, Intrebuintat la tar& pentru lipit
si spoit casele: se apnea de !Acn din mute raiment
(ISP.) ; am lost st en... no bob cu ochi, o bneatit de luau-
!IOWA (cao.); rindtmelele... s'an Insirat on toatele pe Is gni-
hurtle de (Lai-) ¶ 0 (r) F Spoialti (pe obraz), su-
liman: Aste tIrgovete Ce se dal holma cu essoft) [big.
hum
HLTMARTE sf. Lor, groapit de uncle se scoate
h u m A: sAtencele... Intrebninteaza huma et) se scoate din
humarti san gropi (raw.).
0 HUMBAR (p1.-are) sn. 0 /ten. Trans. (ciao.) (DENS.)
Lada mare In care se pastreaz& grIncle, mAlatul
sau Mina pentru trebuintele casei [h amb a r].
'HUMERUS sbst. P Osul bratului; e unul din
oasele cele mai fungi ale corpului: se ImbucIt In
scobitura omoplatului si se Intinde pIn5. /a cot
(pp- scHELwr) [fr. < lat.].
0 HUMO.A.IE sf. Mold. (SEE.) H u m & vinat A, In:
trebuintata mai ales la spoitul vetrei si cuptorulut.
*HUMOR sbst. Verva comicA, dispozitie suite-
teasch care face O. se dea convorbirii un caracter
plin de haz [engl. hum o u r].
HUMOS adj. Plin de h u m format din
A,
huma, argilos.
HUMUI ( -nest) vb. tr. A lipi sau a yam' cu
h u m Ti: edleA lut si lip/ cuptiornl, 11 human' si-1 grill
(am).
*HUN sm. oar P. 1ST.
0 HVNCSFUT Pr HVNSFUT.
0 HUNTE sf. Plante mare de lemn Intrebuintata
la cramil pentru a turna vinul in hutoiu [big.
hunija< tc. huni].
0 HITNSFTJT, EVNTFUT, HVNCSFUT sin. Tr.-Carp.
Mold. Om ticAlos, netrebnic, javrA [ung. h u n c-
(f)ut< germ. Hundsfott].
SUP I interj = HOPI linliara (elluele) de coach
61 de pietoare. apoi cn dInsul hup 1 pe fereastra dolt aterl.t.
HITPA 1 interj. =11QPAI
IIT,IPA SI. to3s. = GVPA.
HUPAI = HoPAT.
HUPIT adj. (D 0 /ten. Lihnit de foame, pociltit,
hamesit ¶ () Mold. 4, (mai atlesea huohit). Nedes-
voltat bine, copt !white de vreme, pripit: s'an coat
Wales, dar Is mat malt huohite (s),:es0.)
HUH I interj. ImitA huruitul unui car sau unei
trasurt.
HITRA sor riRA [fr. hourr al].
0 HURC sbst. 0 /ten. Ban. '/ VInittoare, goanii
dupe fiarele salbatece.
0 HURC4$ sm. Ban. y Vitiator [h u r c].
O HuRcuT (-uesc) vb. tr. Ban. 0 /ten. hae' A umbla
dupa vinat [h u r c].
HURCUIALA. (pl. -tell) sf. 0 /ten. (Vrec) V VI-
nitt oare [h urcu i].
 HURDOIU (p/.-oale) an. Trans. (we.) 1; Put! -
neiu [comp. FORDO].
0 HURDOARE = IIRDOARB.
HURDUCA, uRDucti ( -uo) 1. vb. tr. ci re fl.
Mold. Tr.-Carp. 0 A se) sdrunc.ina, a (se) sgudui
(verb. in spec. de un car, de o trasura): bolovanii...
to hurducau to trAsurA de-ti sguduiau ereierii (GIRL.) ; nu
mA hurducati asa, cA de-abia am mineat (ALECS.) ; se ages&
De scAnnesul cal strimt din latA... untie sAlta, sarmanal,
de 1 se hurducan raiiruntAile (GIN.); chid harabana se hur-
duce, orl trecea prin auk copili sAltan de buourie (st.v.)
11 0 A hurui, a durai [comp. HIIRDIJI].
HURDUCA.TVRA (p1. -tart) sf. Mold. Tr.-Carp.
C) Sdruncinatura, sguduitura: de hurducAtura roa-
telor ineepean ail z1ngiineasoll 51 eA mace larinriile pan
blidare tome.); de 1 -ohs prinde... am sA -1 satur de droved...
sA-1 trag o s'o pomeneasa ( ALECS.) ¶ ® Hurui-
tura; duduitura: la miezul noptii anal hurduoAturi de
°Anita (RET.); chid an auzit... hurducatura de la mai s'an
speriat Matte tare (se., [hurduca].
O HURDUT (-nese, -u1u) vb. tr. Mold. Ban. Trans.
A hurui, a zingani, a boy!, a ciocni vasele unul
de altul: du-te acasA... 5i hurduie vasele, ca sA audit ea
cA trebue apt (RET.) [Comp. HURDUC41]
O HURDUITUR A (pl. -turi) sf. Mold. Ban. Trans.
Huruitura; zInganit: sum anzt hurdnitnra, hop! lute
sari... gi se duse dupft and la lintina (RET.); aeele hurdni-
tart 51 sunete ce fame butile prAvAlindu-se (CANT.) [h u r-
d u i].
HURDVP interj. (COST.) = EILTZDI7P
O HURDIJZAU sbst. Olten. Trans. (BUD.) cm.) (onc.)
Funie lunge 5i groasa.
HURDVZ-BURDVZ adv. C) Balabanindu-se
gi lovindu-se ca un butoias, sau alt lucru similar,
ce se transports attrnat de ceva: umf IA-I In ashlars
si-1 adA aid (ALECS.) ; /, Din Tarigrad adns (Sub mita
pus) (sea (GOR.), ghicitoare despre bostan" §i des-
pre cIntar" [11 u r d u i; comp. .s1 ceh hurd y-
burdy].
0 HURBZ sm. Mold. le = ciummaz: ...SUS
ca can , Un bAtrIn, pindind an °shim, taina duke o sur-
Kind° (ALECS.).
O HUREZ4 vb. intr. Olten. Ban. A chioti, a da
chiote: Cu slibille sdrInganind SI din Bur& hurezlnd (CAT.).
*HURIE sj. 0 Femeie ce Turcul va avea ca
sotie in paradisul lui Mahomet: pare proumblatu -s'a
vre -odatd In aceastil gradinli una din scale oadIne frumoase
care devin hurii pe ceea lame P (ALEC%) ¶ ® Femeie de
o frumusete rapitoare: huriile on ochi negri. en tata
albA ca margaritarul Orientului (BOL.) [tC. h u r 1].
O HURLORT ow- URLQIU.
0 HURLU PP- URLU!...
0 HURLVP pa- uRINP
=BMW, URMTJZ sbst. 0 Margaritar fals, de
sticia: lai atIrna siragurne de hur-
muz si mArgele la ;Eft (GIRL) ; A Mr-
mat-o pasul vremii ea pe-o boabA de
hurmuz (vLAN.) ; e
hurmusuri p1.:
eran albe, gAnte en Dori vi hurmuzuri
(SAD.) ¶ ® * Frumos arbust,
originar din Canada, cu flori
trandafirii, cu fructele ca niste
boabe de cirese, albe ca zapada,
ce persists uneori $i lama; nu-
mit si corale-albe" ( Sgmpho-
ricarpus racemosus) (.1..A 2574)
[to. Hurrau z, oral pe lInga
golful Persic, de unde s'au im-
portat Intliu In Europa mar- Fig. 2574. Hurmuz.
garitarele de sticla].
QHUROAIE sf. . Olten. wise.) Ur(1)uiala.
HURSVZ, IIRSOZ adj. Posomorit, posac, fm-
bufnat alums! era mos Nich1for... dar, de =lite es dliduse
pests (limn], se Meuse cam hursuz taw.); parcii-s totdeanna
vAduve, age-s de hursuze (GIRL.); Jar vine noaptea, noaptea
ursuzd, plinit de spaima gi de vedenil (VLA1.1.1 [to. u g
hursuz nenorocos, de rau augur "].
HURSUZLTC, URSITZLIC, LIRSITZLLTO (pl.- !curt,
-nouri) sn. Piaza rea, Intimplare nenorocoasa: pro-
babil pentru ca as versa nrsnzlionl, stet dumneata (CAR.) ; o
cam sfeelisem v1 mA asteptam la eine stie ce ursuzincuri
IISP.1 [tc. ursuzluk].
www.dacoromanica.ro
OEIVRTA, ovvialk sf. Mold. Bucov. 0 On hurts,
an vurta, Cu toptanul, cu gramada, cu ghiotura: HUR-
esprit ce m1-1 care, asa Cu 'nee P (cm); daolt vrei un galben HUS
pe tot, Il tan ou vurta (ALECS.) ¶ 0 La viva, fare a
mai alege, toti laolalta: to omori pe toti la m, fie el
Wired sau bogati (SB.) ; Dona pomeneste (la liturghle) Is
hnrtt pe monahi 51 ieromonahi, pa stern', pe mitropolit1 41
pa sotiiie 51 copiii for (CRC.) [rut. n a h u r t, h u r-
t o m].
HURUT', URIII, (-ueso, -n1u) 4. vb. intr. 0 A
face un sgomot an roatele unui car sau unei tra-
suri pe caldarim, sau ca niste pietre ce se rosto-
golesc lovindu-se unele de allele. a durui: un pod
nestirsit burnt° sub mate ORG.) ; Trecean bArbati, trecean
tome!, Si urniau trAsuri pe stradA (COSS.); cArbuni, platrA,
baloturi grele de mArTuri s'asvIrl hnruind ye Ighiaburi de
lemn (VLAH.) ¶ ® A hint! ¶ ® A gongoni (despre
porumbei).
2. vb. refl. Ban. Trans. A se surpa, a se narui:
la marainea °regain' vAzu o cast care era sit se hurule de
veche (RET.).
tHURUT2, dR1342 (-nese) vb. tr. Ban. Olten. A
U r 1 U is in Manna... suenruzul se nrueste tauten a
se da vitelor tube.).
HURUIALAi, IIRITIALA' (pl.-fan) sf. Huruit.
huruitura: male uliti strtmte... oare-ti impute urechile
on urniala (Dom); se aide twin toatA urniala can sunet
de timbru (CAR.) [(h) u r u i'].
0 HURUIALA2, trRuiegAa sf. = uRLuIALA [h u-
r u 12].
HTJRUIT,, unurri St)St., HIIRDITORA, ITRIJITORA
(pl. -curt) sf. Sgomotul flout de rotile trasurilor pe
caldarim, de ale vagoanelor pe sine, sau de pie-
trele ce se rostogolesc lovindu-se unele de altele:
hurnitul roatelor... riisunA clan gi prelung ORG.) ; s's auzit
urnitul gi filli8TaLTII mini tren (BR.-VN.) ; nu se mai auzea
urnitul trasurilor pe bolovan11 nlitei (GIRL.); se and burnt-
turf de roate (LUNG.); urnitnra gi galligia speriau IMAM°
eringurilor (DLVR.) [(h)u r U ii].
In turn, 0 HURUIT2, I:WW2 adj. p. Surpat, na-
ruit, darImat.
HURUITO4RE s/. = aIaliTo4aa.
HURUITURA sr RIIRIIIT1.
HUS4R SM. X 0 Soldat de cavalerie ungur
( 2575 A : nedeprinsd, oastea luiMihai-Vocla Cu ace! tel
1763 miry 1840.186e"
a 1786
sp890 [8o7
1741. 1741.
Fig. 2575. Husari.
A. Husari unguri.B. Husari ru§i.
de oaste.....ii (m.-cost.); Badea 'nalt oa g'un ~, Lelea pint
Is pieptar ((K. -BRS.) ¶ 0 Soldat de cavalerie In
Franta, In vechea Rusie, etc., a carui uniforms
sernana cu a husaruluiungur ( 2575B): un con) de
basibuzuci... surprinsese nn regiment de (Rust) la Cetate
(I.-OH.) [ung. huszar].
HUSARESC adj. x De husar (I): uniform&
husareasod; Tina 'mine husiiregt1 $1 'mbriica ealugaresti
(ALECS.P.1.
HUSARVTE adv. X Ca husarii, In felul hu-
sarilor: Imbricat ou n&dragi strImti gi on chlvera
[h u s a r e s c].
(ALECS.)
HUSARTME Sf. X col. HUS3.R: niiplideste 'n
sencrePe a Ma (NEGR.).
0 H1g7SA, HVSOS sm. Mold. Tr.-Carp. Oh Veche
moneda de argint ungureasca de 20 de cruceri,
591
HUS-slant: nu face blitatal iota sink' beide... citi am dat en
dInsnl Dina sown (cee.); intealtil 'gonna erau nn-
H UZpentrn
mai bani de argint: taleri 11 hugest ea laptele de frnmoei
(RET.) [ung. husza s].
0 HVBCA st. Mold. Bucov. Calup de sare obti-
nut prin fierberea apei sarate de izvor sau din
baltile stirate: e dating ca naiii... sk duck preetnlai...
o skink, o de Me ft an lip de rachiu (MAR.)
huska (soly)].
HUSMET = HIIZMZT.
0 HliS0 }MM.
so.
0 sbst. col. c4 Se zice despre oile si
berbecii, slab! sau ImbatrIniti, can se tale pink a
nu vent tarns (PAC.) (R.-COD.).
O HWTE sf. pl. Mold. Bucov. X Tarttele ce rti-
mtn In fundul putinei cu bors, chip& ce s'a Inve-
chit: ca sit se Ingereasca mai do grabs, se pun Si Plltine
din borsul eel veohin san pntin sleet dospit (V0114 [rut.
h u I t a ,drojdii"].
HITTIUL(I)T,IC interj = stiztaIc: umflati-1
De sus, copii, si huatinllnol in Hanna (ALECS.) ; 1-am dat
pe arendasul acestor mosil bustialuel cold, in spa Sucevei
(GRIG.).
OHU$TUPINA (p/.-1118) sf. . MIrtoaga., utupinti,
otopina: de ce nu to -ai pitit bine, BA nu to gamma, ""1
(R.-COD.).
0 HUTUCHI eo- HIITUPP.
0 HUTUPALA sm. iron. Trans. Porecla data. unui
om mtncticios, lacom, mtncau (SEZ.) [h u tup i].
0 HUTUPP (-linen) vb. tr. Trans. (BUD.) (SEZ.) (CORY.)
A mines cu taconite, a se Indopa, a Infuleca.
0 HUTUPT2 ( HIITUCHt (-name) vb. tr. Mold.
A Imbrinci: In mil de spete m'a hutuchit (on. -N.); alma
taPiln fate ill 0 hutnebi in man aft al olipi (FLOR.).
OEUUTUTVIU adj. $i sm. Mold. NAuc, zapacit;
smintit, intr'o ureche: ramasei Wait ea un
(FLOR.).
HUT (p1. -tart) sn. Leagiin, scrInclob
[hut u].
0 HUTA I sauoTAI interj. Exclamatia unui copiI
care se dtt In leagtin: Huta, hate on citrate Pin' la toles
biltrinta ; IIta, ate, tot age, Mai vointes, nu to dal
(ALem); a (se) da a (se) legana, a Oita un copi-
las: se koncert a el de venires mea, sloes tats, dindu-ne
hats (cue.); n'al nett to ag vezi... pe cop iii -ti, dindu-se
nta to salvaril tai P (DLVR.) [onom.].
www.dacoromanica.ro
0 H UTAI ( ttiin) vb. tr. si refl. A (s) da hula;
a (se) legana.
HUT4N sm. Rutean din partea muntoasa
a Galitiei orientate si din Bucovina [rut. hucul].
0 HUTANEASCA sj. Mold. Bucov. Numele unui
dans popular (m.) [H u t a n].
OHUTINA. (-in) vb. tr. si refl. Bucov. A (se) le-
[rut. gtina; a (se) htt.tria: &mai se pane cineva pe scann 41 SO
hut., stiraeste Mittel in cask (VOR.) [h u I. a].
0 HUTUPT (-now) vb. refl. A se opinti din ras-
puteri ca sA ridice ceva greu (R.-COD.).
0 HUTTYT sbst. Trans. (VIn.) Leagan [h u t].
0 HUTUT4 (-nt) vb. tr. $i refl. Trans. A (se) le-
gana, a salta pe picioare (un copilas): mama... Du-
indu-1 en piolorutele pe okpnta picioarelor sae.... Income a-1
in BUS SI '11 1011 (MAR.) [h U t u t].
O HUZDVP I interj. Trans. Imitk sgomotul co.-
derli sau azvIrliril unui corp, al skriturli new
teptate dintr'un loc, etc.: 11 prinse de an Pieter Si
altul de alt piaor, el on el in /andel fintInti (RET.) ;
adecil a din tAinA, o Dangle on bail teen
O HUZDUPA (-don) vb. tr. Trans. A highly la-
com, a se Indopa, a Infuleca: fate, Hind mat la-
coml... Indatil huzdopA amindonil merele (RET.); aka hue--
donna de glndesti ea. fug Tamil dupil el (m.) [huzdupl].
t HUZMET (p/.-etnr1) m. 0 I # Venit principal
al tarii pe care-I acapara Domnul si-1 vindea la
mezat: oteupnrile mu ...uite Se vindean la mezat de
(I.-OH.); toate uite se cumpAran de boierl
Marele-Vistier
(e.-RAD.) ¶ ® t Functiune, slujbli (In genere bine
retribuitti sau care aducea venituri grase): ia-i
..a din mina si vet vedea cum va vent tam intreaga on
lelbi impotriva lei MO.
t HUZMET4R sm. Functionar, slujbas: goana
es dedean 11or vitregi (DLVR.) [h u z m e t].
O HUZUR sbst. Mold. Bucov. Traiu comod, vista
tihnitk, plink de multamire, In pace $i belsug:
mic trAiam cum trktam, greu, dar In oars- care et (Aixes.);
trate aonma Negoitti In , oe on gindul nu gindise (CAR.);
traiamln mosnegii, dar nu risipeau (OEM.) [I.e.].
0 HUZURI (-arose) vb. intr. Mold. Bucov. A tett In
h u z u r, a duce o viati comoda, In pace si bel-
sug: bate se indemna on dinanl, nitase scum de nrIt gt
huznrea de bine ieRO.) ; sateie huznrese pe mlndrele-i des-
lttri (VLAH.); mhos scoalft in care a hnzurit anti's ant
tall men ca invalitor (01110.)
DIN ANTOLOOHION (01MPULUDIG 1643)
592
 es

Sec. XV Sec XVII

Sec XVI Sec. XVIII

II Sec. MA
Sec XVI

Sec. XVII Sec. clx

IROZI.

I' sm. A noua liter& a alfabetului; a treia din coati hSrSzi !ruminate !lintel earei-o slices (CAR.) ¶ ® Numai
seria vocalelor. ce ea (ne), deodata, fare veste: 01 name' CO ca lent
# P conj. $i [vs1.]. Ineepa a aov5i (SP.) ; ai numai og vine mistrotni °spa
131 interj. OF Exclamatie de bucurie: i t ce blue -mi [iacil+iata].
Pare! ¶ ® Exclamatie de mirare, de durere, etc.: *IACINT, # IACHINT sm. o Nume pe care-1
It Aleodor drag8, der& Brea Pa Imil mai ni I use.) ¶ OO = HI! poarta diferite varietati de rubin, de cuart $i de
am zis Doamne ajutill gi 11 11 il miedi la drum, bAiete I topaz : lachint... iaste can mohorlt el se tali Is migoom
(Ise.). laturilor 13c.hitlei (PRV.-MB.) [fr. hya c in th e, gr.
14 pron. pers. dativul sg. m. $i I $i acuzativul iScixtv6og].
pl. m. de la EL [lat. i 11 i]. IAD (p1.-auri) sn. 0 crit Locasul Intunecos, situat
P vb. Forma enclitica pentru e, este: nu-i bun; o- In fundul pamIntului, unde, dupa conceptia reli-
mu-i muritor. Si pacatosii sufiir, dupli moarte, chinuri ne-
IA!' inlerj. 0 Exprima (dinaintea unui impera- sfIrsite, intern: on cline cu doui repine Welt din intune-
tiv) un lndemn sau o Imbarbatare: laell-1 si tu, cimea ...mini ose.) ; F t taiva ~slut, cotoroantli blitri-
mii nevastS, lasil-i I (CRO.) ; v uiti-te, neionliti, oe mi s'a ntt $i rautacioasa, despre care crede poporul ca
Intimplat (SSP.); is nu to mai lua dupi tleacuri l ¶ O Insoteste are legaturi cu necuratul, talpoiu, calul dracului,
un gest, spre a atrage privirea sau luarea aminte talpasita dracului: o parte din bSbetu satulni... s'an
a celui ce asculta: era numai antics de mare ¶ C) F preschimbat in babe talpa vnlui care, pants pSeatele tor,
Dinaintea unei afirmari sau unui raspuns, spre a vorarde In toonl nesting al 1adului (JIP.) ¶ ® Platra
arata ca ceeace se spune sau se face nu prezinta nitrat de argint: sa presori steel& pisati ei amesteoatS on
vre-un interes, e lipsit de on -ce importanta: De prat de piatra vnlnl (ALEC%) [VS1. a d 0].
wide fl gSslei, preetessAP la, in eosin on Insole use.) [Mg.]. IADA (pl. lode) sf. 7.Z Femela iedului: node
* 41.2 conj. A.. ...,
ors...: sa Rama rSspuns cum a Aril capra, mai preens Bare iada (PANN)
a ce pace, = nepaoe (NEGR.) [srb. tc. j a... j a]. LADE (p1. -ee) sn. 0 Os crlicanat
143 imper. sg. at verbului din capul pieptului la gaini
A LUG. (J 2577) ¶ C) Prinsoare
*1.4C sm. 7.k Animal ma- Intre doua persoane ce se
mifer, de marimea unui bi- face cu acest os, dintre care
vol, cu corpul acoperit de aceea pierde ramasagul ca-
peri lungi, llnosi $i cu o re, la primirea unui obi-
cOada ca a calului; trtleste In . ect din mina celeilalte, uitii Fig. 2577. Iade§.
cete In Tartaria sl pe !nal- Fig. 2576. lac. sa rosteascii vorba iade$" [tc. jades mi-aduc
timile din platoul Tibetu- aminte"].
Tui (Poephagus grunniens) (DJ 2576) [fr. y a 0 I4GAR sm. Ban. V Vinator [germ. Jager].
t IACA (pl. -Cale) sf. (r) Guler de haina femeiasca, 014GOD Ban. 0 /ten., !AGM Olten. sm. Dud:
paler in a [tc.]. col la umbra unui durmea nn
IACA', IACA interj. 0 Vezil uite I hail! iaci-1; taci- om Ou Burs ciscati (NOV.).
t* ajunel; Da undo to duel., Iaca, nude oiu vedea on alai *IAGUAR SM. 7.Z Mare
(IsP.) 11 0 Isc'aea, numai asa: an dear& de minioasi..., ci animal carnivor din Ame-
Mew BA vadi cum voinciii (no.) ¶ 0 Numai (no), deo- rica, lung de 1,45 m. $i
data, fare veste: mergtnd mai departs, numai lace ce Inalt de 80 cm., cu parul
di de un ouptor (CRO.). scurt, moale $i des, de co- Fig. 2578. Iaguar.
0 IACA' sf . Mold. BUDia: Tines e prey Unit& Ina... loare roscata cu numer-
l'aPo1 nu vresu s'ajuns~ de pe-acu (ALECS.). oase pete negre (Fells onca) (w 2578) [fr.
IACATA inter). 0 Tata, lath: = wawa mold in °imp, jaguar].
IAFINTE sf. X Mincare de zarzavat cu bucatl de
131 enocul mien sus se radial (PAL.);en asa am bStut Bahia,
al laa1a-o CUM So Otla (CRO.); o 8A-1dau oopllei darul si came sau peste: de !fuels; = de govita [tc. j a h n i].
L.A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat. 593 38

www.dacoromanica.ro
IAH- .i4HT ...- YAHT. $i ierbaluta" sau panglicuta." (Phalaris arun-
(pl. -te sl. Mold. Bucov. vE Vac dinacea) (ij 2579); ~-ALBASTRA, planta ierboasa,
IAR Ingra$ata
°I4L"ITA pentru taiere: Incepe Flilminzilli a citrilbani cu tulpina $i cu frunzele virtoase, cu flori mai
de -odatd In Burn... cite -o Intreasa ;cm; ; tatnul zmeului adesea violacee (Molinia coerulea) ( 2580); -A-
este... doultsprezece ialovite tripte (se.) [Si. jalovi- MARA = GRANAV; LARBA-ASINGLUI = LIIMINITA ;
C a]. =-0znaa = TAPO8ICA'; - BALOASA = TATA-
LAMA sl. F Jaf, prada; a da sau a lace lama: NEASA; IARBA-BALTII=pArcis 0;
a se napusti (spre a Inhata, spre a pada, etc.):
clti-va lineal dau lama prin tete ca un prost te-am
lint sI dai lama In averea mea
(DLVR.) ;
(ALECS.); Mourd o lama, t64
o harapara nemalpomenita [to.].
(ON.)
#1.A.MAC sm. Ajutor: o lavitn... pe care gedeau logo-
tetil si ii trebuinclosi pentru scrierea poruncilor (Fl_.) [to.].
I.A1VIA DUO.
17.000 I.Eizab sm. Cl) V Picior in versul grec sau latin
compus dintr'o silaba scurta urmata de una lunga,
( ) : 'ambit suitori, trohell, saltaretele dactile (EMIN.) ¶ o
p1. Poezie satiric& foarte intepatoare [fr. < gr. .
IAMBIC adj. VI Compus din iambi: vers ..., [fr. .
t IAMURLT,JC (p/.-oe) sn. TAlanta de ploaie [tc. .
IAN interj. Exprima (dinaintea unui imperativ ,
un Indemn sau o Imbarbatare, ia: ..., tact, mlii fe-
male, cd biserica-i In Mime omulni (CRO.) ; to iota, Ian
vind, chianiti olnele eels! (suf.) [i a 1]. Fig. 2579. Fig. 2580. Fig. 2581.
0 IANCAR (131.-re), MiNCAL (p1.-te) sn. Ban. (j) Un Ierba-alba. Iarba-albastrn. Iarbn-barboasn.
fel de veston sau Pieta. cu mineci [germ. Jack e].
IANICR = IENICZR. IARBA-BARRoAsA, planta ierboasa, cu florile verzi
IANUANIE) sm. D Intlia luna a anului [gr.]. sau rosii-cafenii, dispuse ca un manunchiu de spi-
IAPA (p1. tape) st. 0 7.Z Femela calului; 0 : ce; numita costrei", iarba-ghimpoas6." sau
a bate seam, as priceapd lava, a se adresa cu mustrari, mohor (negru)" (Panicum crus galli) ( 2581);
cu povete, cu observatiuni altei persoane decit ace - IARBA-BROA$TELOR, mica, planta
ieia pe care o privesc spusele noastre, spre a o erbacee acuatica, cu flori albe $i
face pe aceasta sa. priceapa ce voim sau ce trebue frunze cordiforme, ce plutesc dea-
a %c.; 0 : a umbla dupd cineva ca =haul dnoii lank a-1 supra apei; numita limba-
urma pas cu pas, a se Linea mereu dup6. el; 0 : di-ti, broastei" sau muscatul-broastelor"
Poo, pintenii si bate tape on alcliele, se zice cind, (Hydrocharis morsus ranae) (
staruim pe linga aitul a ne cedeze un lucru de 2583) ; itataA-
care el Insusi are mare nevoie; 0 : cautA Nan tape si el BVBEI PAPA -
citlare pe ea, se zice cind vedem pe cineva cautInd 14U; IARBA-
un lucru pe care-1 tine In mina sau 11 are la dInsul; CAILOR = FLO-
F: ell te dud uncle a dug mutul laps (si Tiganul chianti]) I
a pleci, sa nu te mai intorci, s& nu te mai vad
Maintea ochilor ; pp- FATAT 0 15;--r" 0 parte a jugului
ferestreului de munte, numita $i m !tea" sau
thijala." ir o Ciocirlie, tenchiu de legat pluta de
mal ¶ 0 p/. Talpigi (la razboiul de tesut): apasd
prea tare asupra lepelor gl... tin on toatA puterea (SLV.) ¶ ©
Trans. (PAC.) Niste capriori intrebuintati la sea-
unul podului casei [lat. e q u a].
IAPRAC sin. 41. Somn mie.
IAR, IARA 1. adv.) Din nou, Inca °data.: esti pit-
mint el lard DitmInt vet II (PAL.) ; a dons zl... tar Ina mama Fig. 2582. Fig. 2583. Fig. 2584.
unwise din ociardn II tar ne inapaia (CRO.); far ai venit P ¶ (Jarba-cimpului. Iarba.broastelor. larba-de-mare
2 De asemenea, la fel, $i el : mosneagul aveao laid s I baba,

far o tata (CRO.).

COMA; IARBA-CANARASIILIII sr VANARAS;-14RBA-
CRRBELOR PIEPTANARITA; IARBA-CIV1WEIE sor- GIB-
2. conj. Intrebuintat6.1a inceputul unei propozi- MAREA; IARBA-CITJTEI' ger CIVTA; LAFtBA-GIV-
tiuni, spre a arata o deosebire sau o Impotrivire, TEI2 = IIRECEMLNITA; IARBA-CTINELIII ey- CURE;
(Insa, pe cind, pe clte vreme, etc.) : placard en totii, IARBA-CIMPULIII, plant& ierboasa
~ en rdmdsei wadi; unit n'au ce mince, tar altii, aruned cu florile verzi-alburii sau violacee,
bank pe tereastra.
1.4RAI adv. Iar, din nou, Inca odata: duchy. '41,14
du-se .. la vinat..., se Domani vo dinaintea acelui palat
ow.; [i a r 6. + - $ i].
IARBA (pl. lerburi, OP ierbi) Si. i . Ori-ce planta
anual& sau cu tulpina anuala care nu devine nicio-
data lemnoasa, ci ramble rnoale $i frageda.: ... verde;
a eta culcat De ....; ca trunza gi ca iarba Per FRVNZA; din
pamInt, din ...., verde, a) de on -unde se va gasi, fie cit
de departe sau cit de greu de g6.sit: din pimInt,
din verde, ad te duct sd -mi aduci herghelia use.) j b) deo-
data, far& veste, far& a Sc tie um $i de unde:
Indatd eland, ca din pamInt, din .. verde, un smochin mare
()SP.) ; ow de lea; buruiana de leac, plant& medici-
nal& ; a ottuta ca iarba de leap, a cauta un lucru, greu de
gasit, cu staruinta, ca $i cum nu ne putem lipsi de Fig. 2585. Fig. 2586. Fig. 2587.
el; 0: asteeptd, murgule, sit past!~ verde, se zice cuiva larbn-de-urechi. Iarba-grass. Iarba-deasn.
care e tot aminat cu vorbe, cu fagadueli care nu se
vor Implini niciodata ¶ o Insotit de un adj. sau de asezate In spice; numita $i iarba-vIntului" sau
un sbst., designeaza un mare numb' de nume de
plante: .,-ALBA, planta ierboasa, cu frunzele var-
paiu$" (Agostis alba) 2582);
Lb/ = COCOnLi on COCOUL 0;
E IARBA-0000VII-
IARBA-CGDRII-
gate cu linii verzi $i albe-trandafirii sau galbui; LUZ = MATRAGVNA; IARBA-DATIIL1II-$I-A-RAP-
cultivate adesea ca plant& ornamental.; numita TIMM = FECIORICA; IAR.BA-DE-BOALE, IARBA-DE-

594
www.dacoromanica.ro
TORTE-BOALELE = USTUROITA; IARBA-DE-COSITQR dispuse In capitule marl si frumoase la vlrful tul- IAR-
= BARBA-ORM:MITI; IARBA-DE-01.TROA = FIIMARI- pinei; e Intrebuintata de popor contra tusei $i altor
TA ; IARBA-DE-DURQRI = COADA-COCOULIII; boale, iar femeile Isi spala parul cu radticina ei IAR
7.A.RBA-DE-FRIGITRI= TRAISTA-CIOBANTILIII;IARBA- fiarta. in apa, ca sa creasca lung; numita $i O-
DE-LINGOARE(LIINGOARE)3.- LINGO/WE ; IARBA-DE- man" ( 2588); IARBA-mITEr = cArvaificA;
LIINGOARE' = IISTUROITA; LWBA-DE-LIINGOAREa= rtircalt-mmosrro&RE = viTELAR ; IARBA-MLA$TI-
GALBAJOARA; IARBA-DE-MARE, NII = RIIGINA I ; IARBA-
plant& ierboasa acuatica cu tul- `'v a1 ratwx, plant& ierboasa, cu
pina plutitoare si
cu frunzele In for-

Fig. 2593. Fig. 2594.

Iarba-puturoasa. Iarba-ro§i e.

Fig. 2588. Fig. 2589. Fig. 259o. tulpina In patru muchi, cu frunze lungi si as-
larba-mare. Iarba- neagrS. Iarba-moale. cutite, aspre pe margini, cu flori albe, asezate la
virful tulpinii; numita si iarba-fetei" ( Stellaria
ma de panglici; creste sub apa pe fundul mai* holostea) ra 2590); IARBA-NEAGRA', mic arbust,
cu frunzele uscate ale acestei plante se umplu
perne saltele (Zostera marina) (2] 2584) ;LetRBA-
DE-NVOI = ROSTOPASCA ; IARBA-DE-SGAIBA =SGRA-
BIINTICA ; IARBA-DE-SOALDINA Pr; $0ALDINA;
cu frunze mici, cu ),p
flori]trandafirii, mai ,
LWBA-DE-STRANUTAT = ROTOTELE-ALBE; TAMA-
DE-IIRECHI, plant& ierboasti cu frunzele carnoase,
late si lungarete sau ovale, cu flori galbene-ver-
zui ; numita $i iarba urechii", iarba grasa"
oloisa" sau verzisoara" ( Sedum maximum) (n)
2585); IARBA-DE-VATAMATORA = VATAMATOARE;
itatBA-DEasA, plant& ierboasa cu tulpini, sub-
tiri, delicate, cu flori verzui, dispuse cite 2--5 in
mici spice (Poa nemoratis) Ls) 2587); IARBA-
DEGETELOR = CINCI-DEGETE; IARBA-DRAGOSTEI=
LIMBA-COCULIII; IARBA-DROMIIRILOR = FmQyzA-
DE-PQTCA; I/MBA-DOLCE' = LEM-DOLCE;
IARBA-DOLCE2 = ROURICA; IARBA-ENGLEZEASCA Fig. 2595. Fig. 2596. Fig. 2597.
ZIEANIEl; LeaBA-FECIOAREI sau L8RBA-FE- Iarba-ro,ie. Iarbalarpelui. larba-sclioasa.
CIQRILOR = PECIORICA; IAR/3A-FLORELOR Sau
FIERULUI or FIER ; IARBA-FETEI pm- IARBA-MOALE; rar albe (Callun a vulgaris) ( 2589);-14RBA-NEA-
IARBA-FLOCOASA = CATO8NICA Ai TALPA-MTEII; 0rtA2, planta ierboasa, cu tulpina In patru muchi,
IARBA-GAII pr. GATE; IARBA-GBIMPOASA ca si petiolul frunzelor, cu flori brune-purpurii pe
IARBA-BARBOASA §1 OHIMPARITA; -GRAt3A', din afara, galbene-verzui pe dinauntru ( Scrophu-
mica planta erbacee grasa cu tulpina ramificata laria umbrosa) ( 2592); rAlt-
Intinsa pe pamint, cu frunzele carnoase $i luci- BA-NEAGRA, = BUSUIQC- SALBATIC;
toare, cu flori galbene ; numita $i grasita" sau IARBA-NEAGRA4 = BIIBERIC;
porcina"; vlastarele tinere ale acestei plante se IARBA-NEBONILOR SPINE' ;Lem-
manincti ca salata (Portulaca oteracea) (2_12586); BA-QSIILIII3, mic arbust, cu flori
= 4.-DE-IIRE- galbene, ce creste pe coline $i
CH- I; w - OARS, LIRE- pe pasuni-
le uscate
= [If°. din munti;
numit si
ferestrau",
malaniu ",
ruje" sau
ruja - soa-
relui" (He-
Fig. 2598. Fig. 2599. lianthemum
Iarba -Sf. Joan. Iarba-surzilor. chamaecist-
us)( . 2591);
IARBA-QSITLIIII= MALAOAIE; IARBA-OVASIIINI
=OBSIGA; IARBA-PARULTII = PERISQR1; IARBA-
Fig. 2591. Fig eat 2. PQRCULIII = BRTNCA; IAR.BA- PORICELUI1 sau
Iarba-osului. Iarba neagrS. PORICILOR = -RQ$EE'; aRBA-PORICELIII2 =
PURICARITA; -PIITUROASA, plant& ierboasa, cu
CHOLNITA; IARBA-IEPURELUI = TREMIIRATOARE; flori albe, dispuse In umbele; numita $i buruiana
-LAPTOASA = AMAREALA; IARBA-LIII-DIIM- pucioasa" sau pucioagna." ( Bi fora radians) (E
NEZEII = LEMNUL- DQMNULUI; Lea:WA-IWO-WI = 2593); IARBA-RAIIILIII = VETRICE'; IARBA-
IARBA-CIOTEIl; -MARE, frumoasa plant& ier- RINDDNELEI = ROSTOPASCA; LWBA-RANEI = VA-
boasa., cu tulpina dreapta, virtoasa $i paroasa, TArdAToARE; -ROWEL, plant& ierboasa, cu tul-
ramificata In partea superioara; face flori galbene pina rosiatica, cu frunzele dintate si flori gal-
595
www.dacoromanica.ro
IAR-bene; numitA $i clrligioara" ( Bidens cernuus) JARMO. (p1.-male) a/. x Somn de marime
( 2594) ; --ROSIE2 DErtitTA; .-ROSIEs = mij locie.
IAS TRVSTIE-DE-OPIPURI; .-RQ$1E4 RACULZT; *IARD (p/.-tarzi) sm. Masura de lungime Intre-
-RO$1:E6 = DUSTELE- DRAM:MITI ; .-Rt).51E6 buintata In Anglia, ega16. cu 0,914 m. [engl. y a r d].
PUNGULITA; -- RQSIE7, plants ierboas6., cu IARMAROC (pl. -oace) sn. Mo/d. Bucov. Bilciu
flori albe trandafirii sau ro$ii purpurii, dispuse In ( 2603): toamna, mat ales, pe vremee ..,tiltzu de la Rfurent
spice cilindrice (Polygonum persicaria) (.*J 2595); (vuut); intr'un Mg mare, untie se Omni vestit, odatti la
- Banal% BRINCA $i sA-
RENA ; LNRBA - $1ARPELDV,
plants, cu frunzele acoperite
cu peri aspri, cu flori albastre,
rar rosii sau albe, cautate de
albine; se credea odinioargi cA
e bunt contra muscaturii $er-
pilor; numita si ochiul-mitei"
(Echium vulgare) ( 2596) ;
ianna-mnPEnur = istama-PA-
maul ; IARBA-SARPELLTI3,
plants cu tulpina de jur im-
prejur paroasA, cu flori albastre
sau rosietice; e Intrebuintata
de popor ca leac contra nau$-
cliturii $erpilor, numitgt $i so-
pIrlita" sau ventrilicgt" (Ve-
ronica latifolia); .--scA-
xotaA, mica plantil ierboas6.,
cu tulpini numeroase Intinse
pe plimInt, cu flori verzui sau
violete, asezate cite douil. In
spice mici in vlrful tupinei ( Tra-
gus racemosus) [j 2597) ;
srprrA = LVXNUL-MAICII-D9P1-
-
NUM ;LgtBA-SFINTULUI-HRIS-
TOF9R ORB4LT; IARBA- Fig. 2603. Iarmaroc.
SPINTIILUI-IOANI, plantgt, origi-
nar6. din sudul Germaniei, cu flori albastre, $i cu awe an' /CAR.); a aims la spartul ooulul, la spartul
un miros foarte tare; numita $i $erlai" (Salvia tirgului, prea tirziu, cind totul s'a sf Nit [rut.
sclarea) (2] 2598); = jarmarok < germ. Jahrmarkt].
RASOOAGE ; laRBA-EIG4111E1 = SGRABUNTICA; 0 IARMVRCA (p1. -ct) sf. Mo/d. Bucov. A Tichia
1ARBA-STVPULUI = ROINITA1; 113RBA-SURPATV1111 pe care o poarta Evreii habotnici: pe createt avea un
= FECIORiCA; IARBA-KTRZILOR, plants ierboasa, tee rule, asemenea iarmurcel jidove4ti (MN.) ; apol l81 lua
cu flori albe gslbui (Sari /raga aizoon) (Fj 2599); 12131112Ca de De capul situ rae (oma.) [rut. jarmivka].
lartna-TAIETnitrt = VINDECEA; 14RBA-TILHa- IARNA (p1. ierni) sf. Q Anotimpul rece, Intre
RULITI = ORBA.LT; IARBA -TTINULUI = URECEML- toamno. $i primavara, care Incepe la 21 Decem-
NITA ; 1AREA-VNTULITI = VERIGVL; 1.0.R.13A-US- bre $i tine ping). la 21 Mart; (: omul ouminte tat cum-
TUROMA, plantgi ierboasa, cu tulpina cenu$ie $i Pdrd vara sante st tarns car ; 04: tarns n'o manInca lupil,
acoperita de peri, cu frunzele dintate $i cu flori iarna, cu convoiul ei de ger $i zitpezi, Intirzie
rosii-purpurii ce miros usor a usturoiu; numita c/teodata, dar vine neaparat; trirturoasit ; aged;
$i usturoi-de-lac" ( Teucrium scordium) (E], ploloasti; tires; In WW1 iernii; la iarna viitoare;
2600); IARZA plants ierboask cu a petrece lama la tart; vacua de , salt mare, mai ales
flori violacee sau verzui, dispuse In spice mici Intr'un hotel, Impodobita cu Plante, $i cu geamuri
(Agrostis spica venti) ( 2601); IARBA-VINTII- mart cart dau Intr'o gradina [lat. h i b 6 r nu m].
ma 2.3.4. = 6ATIgencA, 14RBA-CIM- o IARTAGAN i IATAGAN.
PULUI 51 OSSIGA; 14123A-VATAidA- 0 IASACCIU sm. X Soldat turc dat pen-
TVRII = GHIMPAR1TA; MELBA-VIM- tru paza unei persoane, cavaz : Tatar-
amnia, care trecea ou lasacciul
.-Ell [tc. jasak 6y].
until 011111.9a
IASCA sf.
gioasa.
i Materie spon-
foarte upara, care
is imediat foe dintr'o scln-
tete; se prepara dintr'un bu-
rete ce create pe fagii batrini,
pe mesteacgtni, pe meri, pe
,pruni $1 pe salcii, numit babita" sau
burete de iasca" (ni 2604): aualArd fl-1
dA too ou o bucaticit de aprinsA (ono.); se usoase
oa imma mom); ® se zice despre o min-
care uscata, fart gust: ea ma twit ou un Fig.Iascd.
26°4-
bulair de tasoa ce -mi Ad in git (ALEC8.) [lat.
6 s c a].
t TASTC sbst. g Joc de noroc cu o moneta arun-
Gatti In sus $i In care cl$tig6. cel ce a nimerit partea
Fig. 2600. Fig. a6ca. Fig. 2602. (fata sau dosul) cu care va cAdea la p AmInt ; jocu I de-
Iarbit-usturoasd. Iarba-vintului. Iarba-vulturului. a ri$ca unit luau nuol, anti si tura M.) [to. j az y].
II.LS1VIA = 4zmA.
plants cu tulpina dreapta $1 virtoasa, IASOMIE sf. * Mic arbust acatlitor, originar
cu flori galbene, dispuse In capitule numeroase re- din India $i cultivat la not pentru florile-i albe,
unite la vfrful tulpinef (Hieracium umbellatum) frumoase $i foarte mirositoare; din lemnul ei se
(0 2602) ¶ 0 or' - de puled, praf de pus&
pucloasS, sulf, pucioasa: tocmind lute° mica mettntea
'11 0 fac, In Turcia $i In Egipt, ciubuce pentru lulele
(Jasminum of 1 icinale) (1_E 2605): iasomil... incadran
linoloasi (CANT.) ¶ 0 Iarba sound, antimoniu sulfurat lerestrele si nes de la soma, de Daman mate tablonri
[lat. h 6 r b a]. ().-0H.); ales on bolt' de verdeata uluctle Imbricate on

596
www.dacoromanica.ro
 (EIR,VN.); so 0011138.11 o muitime de oinbuce de antep ei de Africa si America; era veneratk de vechii E- IAS-
um..) [ngr.].. gipteni (Ibis religiosa) (,2111 2609) [fr-]-
IASP, # IASPIS Varietate de cuart compact, IBMCA ssr EBPICA. ICO
dur, opac, colorat In galben, rosu, etc. de diferite o = IBOVNIC...
substante straine si mai ales de oxizi metalici [gr.]. 0 PEIOSTE sf. Maram. (PAP.) Dragoste [iimosTE].
IAVM.41.0 sbst. VIdul cu care Turcoaicele Isl IBOVNIC sm., movrticA (p1.-ce)sf lubit (a), dra-
acopar fata: Prin vnl tote! tale Am viola nn too oereso gut(a. , amorez (amoreaza): mnierea Meuse preg9tiri-
(BOLA [t.C.] le co aratat, osteptind sit-i vie ibovnioul eset [VS1. 1 j u -
b ovInik O].
ce ,
IATA interj.0 Iaca: lata-1; iata-ne aiunoi; tats,
*cast om de omenie m'a scapat azi din too (RET.) ITC) Numai
deodata., fark veste: numai ea
on un merioor rumelor oi aurit (Iw.) [SI. e t 0].
IAT4C,
aA so intoarce
IBRIC (p1.-ice) sn. 0 C)
Vas de metal, cu gltul
lung si recurbat, In care
se preparli cafeaua tur-
Mold. (I)E- ceasca.(f j261.0)1j 0 Vas de
T. c (p1.-oe) metal, de tuciu, etc., In
sn.0 daie de care se pune apti pentru Fig. 2610. (brie.
culcare: sop- spalat pe mlini, etc.: un
logo Inca dom- lighian de jut en pentru spAlat (coo.) [1,C.].
allele In la- IBRICEL (p1. -cola) sn. 0 dim. num.
tao (VLAK) ; # IBRICTAR sm. Slujbas al Curtii sub Fana-
nos se desohi- rioli, care prezenta Domnului ibricul de spalat
se de la un pe mlini [tc.].
ietao din fund IBRID pm- HIBR1D.
(D.- ZAMF.) ; din IBRI*1M, Mold. IBRISpi sbst. p Matase rasu-
etacu) Dos- cita, pentru cusut sau brodat: I-an darnit... one trot
telnicesei se Fig. 2605. Iasomie. pungi de ibrlelm ou die o mie de Balboni (CAR.), : a
desehise o ga- merge d't a merge struna. ¶ 0 ® Bobirnac, aluziune
lerie (NEGR.) [tc. j a t a k]. fink si muscatoare: ne ei trage tin ibrioin pe la nas
IATAGAN, Mold. IARTAGAN (pl. -ape) despre tato Donal (Coo.) [tc. ibriiim).
sn. alw Sabie Incovoiata, cu don& taisuri, IBRIIMGIU sm. IV Negustor de ibrisim: 'Area
purtata de Turci la brlu (113 2606): tin cA dispretneste... I:alpaca] de blana al Armeanului (nL.)
sileat, In care eran infinte doud trot pistoam Fig. 2606. [tc. ibri§img1].
si nn Iatagan (18P.) ; mi-am pus pistoalele Oi Iatagan. 0 IC (p/. tour!) sn. 0 Trans.
lartaganul la brlu (ALECE.) ; In Darete lmi Maui o panoplie... Ban. (Nov.) (PAC.) Pank de
[to. j a t a g a n].
undo aninal tin Iatagan vechin IGN.1 despicat lemne (0 2611
IAU ind. prez. de la A LU3. CD inta de lemn in
IAURGIU sm. 'V Cel ce face sau vinde iaurt piatra miscatoare a morii
(Eli 2608) [tc. j our t g 0]. sau rIsnitei [ung.]. Fig. 2611. Ic.
IAURT sbst. Lapte Inchegat 5i acrit cu frunze ICEA = =EA.
g ICHILIC SM. Masura de capacitate de 50 de
de stejar; 9: nine s'a !riot ou ciorba, sunk el In - ft=
PRIGE [tc. jogurt]. dramuri: dap olte nn la tot! !rein (FIt.) [tc.].
IAVA,S adv. ® Incet, binisor [tc.]. TCHIU (p1. -turf) sn. b Arsic sfredelit, In gaurile
IAVA4 (p1.-sale) sj. Cle te de bucat nasul canna s'a turnat plumb, 5i cu care se arunca din
tailor, clad. se potcovesc (
departare In celelalte arsice, Mold. tap" : dacd tars
2607) [tc. j av a a a]. odata. on ichlut In armean..., nu mai lase osolor pentru cot-
IAZ (p/.-suni) sn. C) tg Canal ton! bitieti 0 -OH.)
[tc. j e k una" sau
abatut din cursul unui riu, ik i doi"].
spre a duce apa la o moara sau ICHT... = IHT...
ICI adv. = MCI; oolo, Intr'o
parte... Intr'alta: o cask coo o
cask tot una cite una (sLv.); rar se mat

tea:
(1,-(N-1.); ,
pomenea, De ,, pe ooles, de otte un Cantemlr
01) nolo, = (el colea, salt
pa , pe colas, C010 ;I C010, din 100
In lot; din and In chid: canto albe...
rasar = 0010 pretirate De tapeane IVLAH.).
117 ;CI-AGO. SM. 0 Ofiter al pala-
tului (la Turd) (r 2612) ¶ C) t Slu-
Fig. 2607. Iava§a. Fig. 26o8. Iaurgiu. jitor la curtea clomneasca (la Ro-
mani) [tc. ie-agas y].
1a o fabric/3.: girls range liniatita, ca o pima, prin ul j ICIO (G LAN sn. $ Copil de cask,
hialt (LUNG.) ¶ ® Mold. Balta., helesteu ¶ 0 Mold. paj (la Sultani si la Domnii romani) :
Trans. Zagaz, stavilar, iezatura: multi an dat de Be Dorn!... spre Ungar's-. duolnd on (Un-
pre A. In heleeten 0.4.-oosr.) [Si. j a z t]. cut dervish, tome!, Icioglani, annual (aka); Fig. 2612.
IAZAR sr maR. ediclili et iciolanti stan Inmarmuriti dl- Iciaga.
IAZMAI (p1. keine) sf. O a
Stafie, nkluck, ye-
denie (de noapte), spectra, fantornli; duh necurat:
naintea list 1NEGR.) [tc. i b- o giany].
o ICLE*N... = vicLEAN...
SO titan ca piste iezme de noapte el co nigte strati (Isr.); o 'GNI (-neso) vb. intr. Mold.
e: iazma nelncrederil o urmArea pretutindeni (ODOR.) ¶ 0 A geme Innabusit: platoon.-
O Femeie foarte slabs, numai piele si oase: so Ionian ci-gi maeaan buzele de frig ei
opri dinaintea acelei tame oe semana mai mull on un merman p0CaZ (CRO.) ¶ ® A face sfortari
de oase (Coos.); mama Stanca... aq spre a vlirsa (din stomac): ran=
adevarat o e. Wang+ (OLVR.) I pitclturii tons de vr'o trot ori gi dote
C:) Monstru: o Busese soot°, oe strati dintr'lnsa pe Busoioc 0E0'3 El
sA vie o vo de mare et s'o iknaha<ikamasughit" .
nines (ISP.) . IC04.NA(p/.-ne)si. 0 t Chip
O 1.4Z1VLA.1 = AGMAZMA. asemitnator ¶ 0 GP trt Chip de
IBIDEIVI adv. Tot acolo, stint, pictura Infatisind ima-
In acelasi loc [lat.]. gines unui sfint, chipul Maid'
*IBIS sm. $ t Pasare din Fig. 260g. Ibis.
Domnului, etc. US 2613): Cu
ordinul picioroangelor, cu °chin groaznio de minis, ea prlvi I- Fig. 2613. Icoana.
ciocul lung; locueste In tinuturile calde din Asia, edaint 'n latA (c-AH.) ; ti tdcAtoare de militia; irtunoesik Ca
597
www.dacoromanica.ro
I CO - o foarte frumoask; tie -care eautil sit aiba .0 la care sA
se inchine (ZNN.) ; (T, : a purta pe la icoane, a duce de MS
a Cg Imagine: icoana sufletului; ii lunecil blind prin
Dilute icoana dnioasit a and -sei (VLAH.) [vsl. ik on a< gr.].
ICONAR sm. Zugrav sau vInzator de i c o a n e.
ICONITA (p1. -to) sf. dim. ICO4NA: vindea o
Mcittoare de minuni (CAR.).
*ICONOCLAST sm. O Sp&rgAtor, sf&rImator de
icoane ¶®ZMembru al sectei de eretici din imperiul
de Orient (sec. VVIII) care se ridicau Impotriva
cultului icoanelor [fr.].
*ICONOGRAFTE sf. Partea artelor frumoase
$i a arheologiei care studiaz& icoanele si picturile
religioase [fr.].
ICONOM... Mr' =mom...
ICONOSTAS (p1.-se) sn. mit i Perete Impodo-
bit eu icoane, Intre cor $i altar, timpla, catape-
teazma ¶ Masup. Walt& cu placa inclinata ca
un pupitru unde e pusa icoana Invierii, a hramu-
lui sau a vre-unei siirbatori, pe care o s&rut& oa-
menii cind intr& In biserica: icoana Adormirii Match'
Domnului ce eta pe "...ill din dreapta (Dono.); eldest in ge-
nunchi dinaintea .. 1 of se rugs lni Dnmnezeu ca sil-1
illMiDOZO (I.-GH.) [VS1. < gr.].
*ICOSAEDRU sm. )1( Figura geo-
metric& cu douazeci de fete ( 2614)
[fr.].
ICOSAR, Cp icusAR, icus&R sm. *
Veche moneta turceasca de argint In Fig. 2614.
valoare de 20 de lei vechi: salbele de Icosaedru.
galbeni impitratesti 1;1.4 tnrcesti zorndiau
la gitul color Errata (oLve.) ; doi icusari platise Mogorogea
lui PavAl pentrn einbote (ono.); if mai dAdeam st one un
start de longer de cap de °ale on miel (GR. -N.) [ngr.].
ICRE sf. pl. wle Ousoarele pestilor, racilor,
broastelor, etc.: de crap, de snuck de moron; mot;
negre; tesculte; : a trimite pe cineva dupit verzi,
a-1 trimite sii colinde de colo pin& colo dupa ca-
utarea unui lucru imaginer ¶ 0 (M Pulpa pi-
ciorulul: dud If plesni pulpa in delta, sari dln lo lni o
fatil on pdrul de am (DLVR.) [VS1. i k r a].
ICRISOARE sf. pl. dim. F ICRE 0 : r.
oft se poste de multe (CRG.).
ICTENIE = ECTENIE.
*ICTER sbst. F Galbinare [fr.].
ICU! (-uesc 1. vb. tr. Trans. A Infige un i c, a
virl o pant.
2. vb. refl. (P) A se infige.
ICUMENIC = ECUMENIC: shied ss, sit se stringit
(CANT I [gr.].
/CUS4R, ICITUR sr ICOSAR.
*IDE sj. pl. 0 A 15-a zi a lunilor Mart, Mai,
Iulie si Octombre si a 13-a a celorlalte luni, In
calendarul vechilor Romani: 10 eran consecrate Ini
Jupiter [ I at .] .
*IDEAL adj. 1. 0 Care exist& numai In Inchi-
puire, in imaginatiune: o lame it 111 ® DesavIrsit,
care Intruneste toate perfectdunile, Mr& nici un
cusur: 0 trommete a.
Perfectiune, desavIrsire, culme
(p1. -mini) sn.
(a fericirii, a frumusetii, etc.) conceputa de cineva,
fart a o putea realize vreodata: ~Ili tommon;
pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai este (EMIN.) ; pentrn
brutar, libertAtii ar Ti dreptul de a impure oonaumatorflor
Min° apse la gram (1.-on.) [fr.].
'IDEALISM sbst. +++ Doctrina filosofica care
pretinde ca lucrurile materiale nu existil. sau ca
nu le vedem asa cum shit In realitate ¶ 0 Ten-
dint& catre ideal [fr.].
'IDEALIST sm. +++Partizan al idealismului: ce
cludat mai era Qt unchin-sSu in fetid lull (D.-ZAMF.) [fr.].
*IDEALITATE sf. Insusirea a tot ce este
ideal: intrit in cult, Benin, forfeit, on o puternicit note de
(D.-ZAMF.) [fr.].
*IDEALIZA (-izez) vb. tr. A Infatisa sau a-si re-
prezenta un lucru ca perfect, desavirsit, ideal, a da
un caracter ideal unei persoane, unui lucru: genial
sau talentul an stint... ad idealizeze instinotele of faptele vi-
natoreoti ale omnin1 (000e.) [fr.].
*IDEE sf. 0 +++ Reprezentarea pe care si-o face
spiritul despre un lucru real sau nu: main e sit otil, la
moarte... o'ai munoit ea-il scoti in fume, Din al creiernlui
www.dacoromanica.ro
sbnchim, ca pe-nn diamant, ideea (VLAH.) ; ideas adevarului
frnmosulni ¶ ® Amintire, aducere aminte; gind,
minte: mi-a mot din 7 0 Parma; o tndrSzneata;
ce t auzi dumneata l ce-ti mai trece prin gIndl
5 ® tixa, aceea care nu-ti mai iese din minte,
care te stapIneste cu totul, de care nu te mai poti
desbara ¶ ® Totalul credintelor: Hello noud ¶ ®
Conceptiunea fundamentalli, schita, planul unei o-
pere de art& sau de literatura ¶ 0 ® Un pic, o
leaca, numai atitica: o de vin ¶ ® p1. Visuri
goale, Inchipuiri deserte: se nutreote on idol [fr.].
'IDEM pron. $i adv. Acelasi, tot astfel [lat.].
'IDENTIC adj. si adv. Asemenea, la fel (cu
altul, cu altceva), cu totul deopotriva: avem nneori
cronstiinta o'am mai treout cindva, de mull, prin niste
imprejuritrica amdea In care no aflam (vLAH.) [fr.].
*IDENTIFICA (-11o) 1. vb. tr. 0 A face identic
® A Mature., a apropia cu mintea dou& lucruri,
considerindu-le identice.
2. vb. re fl. () A deveni identic, la fel ¶ 0 ® A se
patrunde cu totul de sentimentele altuia [fr.].
*IDENTITATE Sf. 0 Ceea ce face ca un lucru sa
fie cu totul deopotriva cu altul, ca dot& sau mai
multe lucruri sa fie cuprinse Inteaceeasi idee ¶ 0
± Egalitate sau ecuatiune In care cei doi membri
shit absolut aceeasi (d. e. 2 2) ¶® ifs Constatarea,
recunoasterea c& o persoana anumita a chiar a-
ceeasi despre care e vorba: aot de [fr.].
*IDEOGRAFIC adj. 0 Privitor la ideografie:
scrierea Ohinezflor este .4 ¶ 0 Semn semn cu care se
exprima o idee [fr.].
*IDEOGRAFTE sf. Reprezentarea unei idei
printr'un semn grafic, printr'o figura [fr.].
'IDEOLOG sm. 0 +++ Cel ce se ocup& cu ideolo-
gia ¶ 0 Metafizician ¶ ® Creator al unui sistem
ipotetic; utopist, vis&tor [fr.].
*IDEOLOGIE sf. +++ () *Uinta ideilor si a ope-
ratiunilor mintii ¶ 0 Filosofia sensualist& [fr.].
I.IDICLTU our IEDECLW.
*IDILA(pi.-16) sf.() V Mica poem& pastoral& sau
chripeneasc& ¶ O Dragoste curata si naiva [fr.].
mot *IDIOMA sf., $i IDIQM (pl.-me) sn. 47 0 Graiu,
limb& ¶ 0 Graiul particular al unui tinut [fr.].
*IDIOMATIC adj. 47 Ce apartine unui idiom:
expresiune a [fr.].
*IDIOSINCRASTE sf. 0 Temperament particu-
lar al unui individ ¶ CD / Dispozitie care face ca un
medicament s& produc& asupra unui individ un
elect pe care nu-1 produce asupra altuia; aversiune
particular& pentru anumite lucruri, pentru anu-
mite medicamente, etc. [fr.].
'IDIOT, -DATA (p1.-te) adj. $i sm. f. TImpit(&),
lipsit(a) de minte, neghio(a)b(&): sd Juan Gam 1n-
decd fumes, rea of idioatit (VLAH.) ; minia ini, sincera of
idioatA, era ridicule (DLVR.) [fr.].
'IDIOTISM (p1. -me) St. Co Constructdune, lo-
culdune, vorb& particular& unei limbi [fr.].
*IDIOTTE sf. 0 Timpenie, stupiditate, neghio-
bie ¶ ® Starea unui individ lipsit de inteligenta din
nastere [fr.].
IDOL sm. 0 Figura, statue, chip cio-
plit care Infatisaza, o divinitate
fats& $i la care se
Inchinit cineva,
boz (fa 2615): In-
eregtinfi, it
multinclu-se atnnoea
puse a on se mai
ince-
blga in smug (CANT.)
¶ 0 Persoana sau
lucru la care se
tine foarte mult,
care se slaveste
peste 'basun, la
care se Inchin&
cineva ca la o di-
vinitate: feta a- Fig. 2615. Idol.
ceasta era .n1 pi-
rintilor ei; banal e agiroitulut, avarul se Inchina
la banii lui ¶ 0 F ® Demon, drac: vino de me fleapit
de ..tit data de vrajmas lisp., [VS1. < gr.].
*IDOLATRA (-trim) vb. tr. 0 A se Inchina la
59 8
idoli ¶ ® ® A iubi cu roc, nebuneste: aceastA mamA lucitoare, care se acatarh pe arbori, pe stlnci IDO-
Isi idolatress& cop111 [fr.]. $i pe ziduri umede (Hedera helix) ( 2621): bal-
'IDOLATRIE sf. 0 Inchinare la idoli ¶ 0 e coane ruginite de cart atlrnA vre- IEN
Iubire peste masura, la nebunie [fr.]. turf uscate de .0 (vuu.); pe zi-
*IDOLATRU adj. $i sm. Care se Inchina la
I dul... mused gi invechit se Intin-
idoli ¶ 0 (P) Care iubeste, slaveste ceva sau pe ci- sese lung( ramuri de stuloasA
neva ca pe o divinitate [fr.]. (ODOB ) [lat. h 6 d 6 r a].
IDOLESC adj. De i d o 1 : wile capiatilor Mo- 0 IEDUT (-ueso) vb. tr. $i
lest( au dalphiS (CANT.). intr. Trans. A chinui; a
IDOLITA (p1.-te) sf. Femeie rea, dracoaica:
(1-1. trai rau, a se tortura ca
femeia Cu desAvIrsire rea e o
(Ju..) [i d 0 1]. In i a d tvic., (PAC.) (CONY.).
# IDOLOLATRT_E sf. =-- IDOLATRIE: on alte mil- IEDVTA. (p1.-te) sf. ak
gulitnri 41 amAgituri vrea 811-1 tragA la (CANT.) [gr.]. dim. I.DA: Nu duct{ multA
# IDOLOLATRU = IDOLATRU: Constantin Marais... vreme iodate se &inn (DON.).
bine In gcoalele Athinii Invittat, rAn om, IEFTIN adj.$i adv. 0 Cu
rAn CESdinCiOS, EAU an i(151t (CANT.) [gr.]. " un pre], mic (contrariul lui
IDR... we- MICR scump"): o casA A; a cum-
IEI sf. (mai adesea Ti pl.) 0 co-'t`N c
pare, a vinde ¶ 0 Care nu Fig. 2627. Iederg.
Vintre, stinghii ¶ 0 Salba sau gusa 11' se scumpeste, care nu se
boului (LE 2616) [lat. i 1 i a]. ' uita la pret: SOU= la Mate gi la fainA so- FAINA
TE, sf. (I) Camasa scurta, Impo- ¶ 0 Usor, farh multa. paguba: am Banat [gr.
dobita cu cusaturi de matase $i cu -biz. eu8t.v6c].
fluturi, purtata de %ranee (f_E 2617, IEFTINATATE sf. Starea lucrului i e f t in
2618): fa era de borangio subtire... 61 Fig. 2616. I. Ie. (C scumpete").
IEFTINI (Anew) 1. vb. tr. A lhsa, a face, a Incepe
sit vInda mai iefti n: brutaril an it:titian Plinea
2. vb. refl. A deveni mai ief tin: legumele s'au
ieftinit.
IEFTIOR adj. $i adv. dim. I$FTIN Cam ief tin,
ceva mai ieftin: a cerut... o blirdacli de yin mai
(CAR.).
IEGARI (-Arose) vb. tr. Tr.-Carp. V A vino.
[ia g r).
IELE sf. a. 0 ZIne rele, In numar de trei sau
sapte, care paralizeazh pe om, 11 pocesc sau Ii rd-
L. peso mintea, In timpul somnului; au obiceml de a
Fig. 2617. Ie. juca pe verdeata, iar locul unde au jucat se cu-.
noaste de catre unii, chci acolo iarba pare a 4
Impodobita on matasurf, ca gi arsa; ele sInt stapinele vInturilor $i mai
fir gi natures/ de am poarta numirile de
(IsP.); on m alba ca laptele,
Fig. 2618. Ie. Vlntoasele, Dinse-
Impinatli on Hort galbene le, Frumoasele, Mi-
(RET.); lose mindra Is port1tA, Noma 'n od gi 'n cretinta lostivele, $oimane-
[lat. lin e a].
(11(.-BRS.) le, etc. (LE, 2622) :
IEBTNCA = ENINcA. nn vInt ran a dat
IED sm. 74 Puiu de capra.: era De semne petite dines,
(jIEDEC, ED>rc (pl.- ecuri) sn. 0 #
°data o cepa care avea trot iezi (CRO.)
2619) [lat. ha e du s].
sarmana I Male 1-an
lust gura gi picioa-
rele (cao.) ; gtin cA a
. .

Cal de parada., povodnic: multi ar- pus Diatom' In nrma Fig. 2622. Jocul ielelor.
masari nechezlnd, povodnioi, edecurl on A Ielelor, gi i teen adroit vinele Lar.) ; lust din paralizat:
hargale de ens Dina jOS (01)013.1 ¶ ® Fig. 2619. Ied. este lust din~, care i-au sorbit gi mantes gi anima, sarma-
Remorc,6. ( 2620); a trage la ~, nub me.); de aci, din-
a remorca: remorcatia este ceea ce Turd numesc edeo, tru-iele (VLAH.), reu-
adicA BA se tragd bares to susul apei dupd mai, prin mil- matism ¶ ®4 COAR-
loo1rea oamenilor (sou ; on DA-WLELOR BILNIC
Sesser turn trilgea Is edeo... [e 1 e, pron. f. p1.,
caionl situ Int:Arad moon.) ¶ termen eufemistic,
0 pl. Dependente, ate- poporul ferindu-se
nanse, accesorii: pe untie de a pronunta nu-
se 'ntindeau palatele gi ...tulle mele for adevarat,
Mitropollei, astAzi de teamh ca zlnele
e obor de vice tviJuia sh nu se rtizbune a-
'11 0 Giuvaer supra lui].
sau obiect ye- 0 IEMURWC, I-
chin pastrat de muRWC (p1.-nce) sn.
la parinti: pie04, 0/ten. D Surtuc [
dnolnd pe mind un munlvc].
tartan, edeo drafts IENICER, IANI- Fig. 2623. Fig. 2624.
de la pisint1 (BAs.) OFoR SM CD X SOI- Ienicer (IinutA
en iceeerre (10i nnui tett
[to.]. dat dintr'un corp de ceremonie). de campanie).
# IEDECLTU, de pedestrime turceasca care forma garda sul-
EDEOLICT,EDICLW, 1 tanilor (LE 2623, 2624): on ienicer ou mustatA de
EDICLIII SIM nn cot gi on cogoogea sable Inmlnit (ALECS.); page din
Slug& la palatul Iasi, vAzInd di no poste sooate pe ianiceri din lard, cern
domnesc: se po- Fig. 262o. Iedec. alutor INEGRA ¶ CI T-) Tilhar, om crud: vrea sit
menea pe la raiezul sled egt1 comnnist, ienicer (ALECS.) [to. jeni - 6 e r 1].
nopt11 on visits mini edeolin domneso (1.-011.); chilli clan- IENICERESC adj. xDe ienicer: toatil stil-
gliregti In care gedean idloliii, neferli 51 loiolanii domnesti Wide ien1cereasca If revenise ea prin tarmac (ON.).
(nL.); edic1111 51 iololanii sten InmArmurIti dlnaintea tut IENICERIME sf. col. rENicga. Corpul ienice-
(NEGR.) [to. jedek 111. rilor: !mama pe pod la Mumble... gi o parte din
4DERA (pl.-re) s f 4 Planta. cu frunze verzi- tnnurile gi munitille de rdzboin (wx.).

599
www.dacoromanica.ro
IEN.. IENvpAR 4. sm. Arbust totdeauna verde, ierte I ¶ O - -DE -c$sA, -- DE -MOSC, iepure cu cure-
0. din fam. coniferilor, ce chile mai mutt lipsite de par, cu coada si picioa-
11 create prin padurile stin- rele mai scurte decIt ale iepurelui obicinuit;
coase si pasunile pietroa- traeste sub pamint In galerii pe care si le sap&
se din regiunea mun- singur (Lepus cuniculus) (g_ 2628) ¶ 0 3. LestBA-
toasa; riumit si jnea- -nui = TREATURATO4RE; °SUL- ...LIU, plant& cu
pan", jireapan", ceti- miros greu, cu flori trandafirii,
na",etc.(Juniperuscom- grtimadite la virful ramurilor spi-
munis) 2625 : prin- noase; numita si asudul (sau
Ire Mini $1 1enuperi Hui... sudoarea)-calului", dIrmotin",
Dina In virtu' muntelni etc.; radacina ei e Intrebuintat&
moon, in medicina (Ononis spinosa) OA
g. IENGPERE pi. f Fruc- 2629); VMBRA - plant&
tele, in form& de bobite, ierboasa, cu tulpina Malta, cu
ale ienuparului, !titre- Boni galbene-verzui, al cArei fruct
buintate In medicin5, la shit niste bobite rosii (Asparagus
prepararea unei bauturi collinus, A. polyphyllus); UE4-
alcoolice, etc. [comp. CHEA-IUPIIRELIII, plant& ierboas&
jneapan]. cu flori galbene dispuse In um- Fig. 263o. Ure-
IEPAR sm. + Hot de Fig. 2623. Ierniptir. bele terminate; numita si lau- chea-iepurelui.
cai [i a p a]. toare" urechea-tatarasca" sau
IEPE ser IAPA. urectieln46."(Bupleurunt rotundifolium) ( 2630)
0 IEPTLA (p/.-le sf. Ban. (1)(13.) Paring& [i a p & ¶ ® Stratul de carne de pe coastele porcului (PAP.)
srb. k obit a; comp. cotLA]. [lat. leporem].
IEPOARA (p1. IEPURSC adj. De iepure: desoriindu -le...
-re), TEP$GNA (p1.-ne) vials cea iepureasca, own ode cea mai ticilloasa (pm).
sf. . 74 dim. IAPA. IEFURE$TE adv. Ca un iepure: lugind tot $1
lap& tinara: ei-midat ea dna mine (elm.); a dormi a dormi cu ochii des-
pia 'n sari o iepeoara, chisi: stau asounsi prin tufisuri $1 dormeau
(R.-COD.); alit at [iepuresc].
olt $1 lemma se sim- IEPURILA. sm. Pored& data unui om fricos
Orli a it luat in pinto* ca un iepure (Pee.).
OSP.). IEPUROAICA (231.-oe), 0 IEPUROAIE sf.74 Fe-
IEPURAR sm. 3e meta iepurelui: am lasat iepnroaica acolo $1 n'am
Vultur de coloare stint cum sa fug spre trAsura (sa.-vs.)
ruginie, cu coada IEPUROIU sm. 7..k augm. T$PURE: a Drina niste
cenusie vargata cu iepurol si vrea 811-1 jumuleasca (tae.).
negru, numit at hul- >f, IERARH sm. A Persoana bisericeasca de o
tan" (Aquilachrysa- treaptil. Inalta, arhiereu; awn trot sfintii Vasile
etos) ( 2626) [i e- eel Mare, Grigore Bogoslovul si Loan Gur& de aur,
p u r e]. sarbatoriti de biserica ortodox& la 30 Ianuar [vsl.
IEPURA* sm. 0 0 4 < gr.].
74 dim. roPuRElf 1,211A'd
IERARHIC adj. Ce tine de o ierarhie, asezat
0 $oldan, vatuiu Fig. 2626. Iepurari. dup5. ierarhie: ordine ...a [fr. hi erarchiqu e].
IIEPUREIDPURE C). IERARHIE sj. RInduiala si subordinarea
sm. 0 74 Animal re zat, or, foarte fricos, deosebitelor trepte ale fetelor bisericesti, ale ran-
de coloare twat& pe gurilor, ale demnitatilor,
spinare si alb& pe pin- gradelor, etc.: in ideea ei 7,4"=`119a,S-1-"-.,
tece, cu urechile lungi, despre lerarhia slugilor, ea se so- kt,q7225r(i9S1100--
cu picioarele dinapoi cotea tin personagin important iii.°A-"*""
mai lungi declt cele di- (BR.-VN.) [fr.]. 3 rPf2,...,F11F4
nainte, ceea ce-ipermite 'IERATIC, =WIC adj 31;w =r7fr..t
sli alerge foarte repede ® Privitor la cele sfinte 14 of& 11,;-7-Grf
(Lepus tiniidus) ¶ 0 Ce apartine preotilor:
2627):
(
trims es tin .1
Fig. 2627. Iepure
dormeam noaptea somnul leptirelni (oN.); a alerga oa un ;
cost= - 1 0 Saler° 0.11, seri-
soarea cursiva a vechilor
4,441.3 -13 44,.
puteat prinde iepuri on el tem), era foarte 2631. Papirus cu
Egipteni, simplificata din Fig.scriere
voios; 0: departe Griva de GRIV; a prinde le on cea hieroglifica, Intrebuin- ieratica.
emu, a face un lucru alene, cu mare Incetinea16.; tata si Inteleasa numai de preotii lor 02631) [fr.].
se loveste ca 6gle la biserica sau ce are a face soripca on IERBALVTA sj. * Mare
ate e se zice and douti lucruri nu se potr!vesc de plant& ierboasa, cu tulpina
lot; clii iepuri la biserica, nisi dreapta, virtoasa, care ajunge
unul; mat sti1 de unde Bare "del uneori pin& la 1,50 m. inaltime,
mai stii ce poate sb. se Intim- frunzele late, ascutite ai aspre
ple, ce poste sit fact, far& sti spre margine, si cu flori dis-
to astepti; oine goneste (sau puse In spice mici; create prin
nine alearga dugs) doi lepur1 nu flnetele ml&stinoase si pe thigh.
prindei nioi mnl, cine vrea dou& ape (Phalaris arundinacea) C.N]
2632) [i a r b 11].
IERBAR, (p1.-re) sn. 74 Una
din cele patru desp&rtituri ale
stomacului rumegatoarelor, nu-
mit& mai adesea burduhan"
sau borhan" [i a r b A]. Fig. 2632. Ierbitlutil-
*IERBAR2 (pl.-re) sn. Colectiune de plante con-
servate Intre foi de Witte [fr. h e r b i e r +
iarba].
Fig. 2629. IERBARIE si. O I a r b a In cantitate mare ¶
Fig. 2628. Iepure-de-casii. Osul-iepurelui. O Proviziune de iarbli de pusca ¶ ® X Ma-
lucruri deodata nu se alege cu nisi unul, cine gazia unde se tine iarba de pusca: owe too is ter-
vrea prea mutt nu ramlne cu nimic; R OALA ¶ barb' Turoilor care sari In slava cerulni MP.).
® ® iron. Dumnezeu sa-1 tenure! Dumnezeu s& -I ..tIERBARTT sbst. Dare pentru pasunatul vi-
600
www.dacoromanica.ro
 telor: plateam de vita mare
[i a r b a].
IERBIOARA (p1.-re) sf. * dim. IARRA.
IERBOS adj. 0 Plin de iarba, uncle ereste iarba.
multA 11 0* Planta ierboasA, plant& ale carei tulpini
$i ramuri, mai adesea verzi, de consistenta frun-
zelor, nu devin lemnoase, ci se usuca si pier
dupa cineva luni de vegetatde [lat. herb o s u s].
IERBUO4RA (p1.-re), IERBVTA (pl.-te)
dim. 'ARRA: muntele cu feabuta lui puloasit... to insufle-
telt. NIP.) .
/ERE.MI4DA. (p1.-de) sf. Tinguire, jelanie,
plIngere deasa si suparatoare [fr.].
IERES sr EKES.
IEREU sm. 4 Preot [sl. j e r ej< gr.].
IERilA ar RRHA.
IERI adv. Ziva dinainte de astazi, ziva trecuta :
a plecat .0;n'am sa nit ziva de ; (r) F: a °luta zina de
a cauta ceva fart' nici un rost, ce nu se
poate gasi, pierde vremea In zadar; Pr ALAL-
TAiERs [lat. h 6 r I].
o 4RITA. (p1.-to) sf. 0 /ten. Ban. * Gnu de pri-
mavara. [srb. jar ic a].
IERNA (-nez) 1. vb. intr. Cr) A petrece iarna:
Tn, foamete lunge, uncle ai lomat? La saracu 'n pangs
tl Mai mull sub pat (PANN) ¶ 0 ');4 A petrece cu oile In
tinuturi aparate de ger.
2. vb. tr. A Linea oile la iernatec [lat. h I b 6 r-
n a r e].
O IERNARET adj. 0 lernatec, de darn a.
IERNAT sbst. Faptul de a i e r n a; iernatec:
S'an lost duo ou tot, ou turme sit le duct' la .0 (EWER.).
IERNATEC, -ANTIC 1. adj. 0 De iarna.: Trace -un
oird de oorbi lernateoi prin vazduli oronoinitori (ALECS.);
padurlle spar ea aiste pate negro Po tundul alb al tab/o-
ulni iernatio c: ON.).
2. sbst. c t Adapostire In timpul iernii, in spec.
nn slant (OR. -N.) gadui, a da vole, a permite: Pass ne Wta sa scriem IER-
Pe Is ai nostrl In tart' COOL); de m'a vremea sa pot vent
(CRC.): nu ma iarta puterile, nu pot, nu rni-e cu putinta. IES
pe altul, a se lmpaca;
Z. vb. refl. A ierta unul
0: vi se cearta, el se 'arta [lat.'llbertare].
IERTACII,JNE sf. (D F 10) lertare: vas di at do
Bind all eel m de la mine ca toll friooeit CCP.) ; timing
mum sit dobindesti Adelei (ALECS.) ¶ ® t A-gi lua m,
sf. a-si lua ramas bun (vorb. de cal ce pleaca): mer-
land boleri sa -Si la .0 Si as se Intoarcli teapot (LET.) ; de
la cineva care e pe patul mortii: au more tot no-
rodn1 de 1-an zinnia mina Inindu-s1.0 (NEC.) ¶®
Trans. Cuvintare In versuri, la nunti (In care ora-
torul cere iertare rudelor din partea mirilor) si la
InmormIntari (In care se sere ca cei ra.ma$i in
viata sa-1 ierte pe mort) [i e r t a].
IERTARE sf. Faptul de a ierta si rezultatul
acestei actduni: a gregeMor, pilEalelor; v8 car F:
sa am .
IERTAT adj. 0 p. TERTA ¶11 © NELERTAT ¶
0 Ingtiduit, permis: mte nu-mi este .0 sa min dealt
numai stun! ()Ind pot :mune un adevar 0.-OH.) ¶ 0 Scutit
(de bir, etc.): oela oe va Ii gg, steels ea nu pliiteascli va-
ma ¶ @ Foarte batrin, uitat de Durnne-
(.Rv.-1.0.)
zeu ; femeie femeie In virsta (care nu mai are
menstruatie).
IERTATOR adj. verb. IERT6. Care iart6..
IERVGA, IRVGA (p1.-gi) sf. 0/ten. Ban. Trans.
Oas. Iazul morii [srb. jarug a].
IERUNCA. (pt.-0i) sf. 1 Mo/d. = GAMO$A-DE-
MDNTE: cresouta la umbra brazilor... Intre ierunoi si ea-
prioare tow); vamesul ne ospiteaza on pastravi proaspeti 51
an ierunci (ULAN.) [comp. vsl. jarQb1 $i germ. R e b-
hu h n].
ISLEsf.pl. Des-
ptirtitura, jghiabul A
dintr'un staul sau 1,
Jj
I

petrecerea iernii cu turmele de of In locuri mai grajd In care se 1

apilrate de ger; locul unde se petrece iarna cu pune flnul si arta-
oile [lat. hibernaticus]. telt nutret pentru
0 IERNTTA, IERNVTA (pl.-te) sf. 0 dim. IARNA: vite on 2634,2635):
oft to iernita de lunga... tot carara Pgaatrten lepeu niseirteepe.... loeu-
itnnoiu (RET.). a h ra gate... in elute on
*IEROGLIF, HIERoGLIF
A h
total si on total de a- Fig. 2634. A. Iesle de boi.
(p1.-te) sn. p Numele dat fie- rams asP.1; rf sg. un B. Iesle de cal.
caruia din semnele Intrebuin- A mg. h 0 olrlan, begat la ieslea grab
tate In scrierea sacra $i oare- s =;--7,f dulul, ninallea (DLVR.); des-
cum of iciala a vechilor Egip- 11 supra ieslei In care s'a
tens (M 2633): printre lerotaiteie T
s sta etiseut Min tui torn' (1. -OH.)

'
e
templelor egiptene t000e.) [fr.]. [vsl. jasl i].
*IEROGLIFIC, HIEROGLT- a
FIC adj.0 p Format din (h)i- b,y
"
I
q,k ., IET (ies) vb. intr. 0
A merge afara ( C a
eroglife, sells cu (h)ieroglife: P 0, II
I( MO,
intra"): din odaie; din Fig. 2635. Iesle de oi.
scrigoare ¶ C) IndeScifra- 9, k II ores ;din bale; ~la plim-
btl, greu de Inteles [fr.]. L.113 bare; m din ante, a se revarsa; ®: Mara, a se
IEROMONAB sm. n".1 duce la privata ¶ 0 A nu mai sta undeva: bol-
Preot calugar: oaluglitui, de n th navul a inceput as iasa din casa ¶ ® A nu mai sta
va Si el prod, adeca , taste I r d,t iii Inchis, a scapa, a se libera: din lnchisoare ¶ ®
A scapa dintr'o situatie grea: din t000rtaturi ¶
Mai mare dealt
(pRV.-A413.)
pops
[VSI. < gr.].
unreal'
d34 ti 0 A se ardta Inaintea ochilor, a se ivi, a aparea:
IERTA (tart) 1. vb. tr. 0 - soarele lose de sub orizont; .0 la lumina; m la ivealii ) 0
A renunta de a pedepsi sau A rasari din pamint, a create: iarba Jose din Pa-
de a se razbuna (pentru I mint; copilulul 1-au loot dintil ¶ C.) Ali trage oblr-
gre$ala, pentru o vina, pen- Fig. 2633. Ieroglife, $ia, originea: dintr'o coal nobilS ¶ ® A rezulta, a
tru o insults, etc.), a trece avea urmari: tine tie ce o sit mai iasii de-aoi; unde-o
cu vederea (o gre$ala, un pacat): meriti o pedeapsa aspra, test sa iasli 1 5 0 A ajunge, a ramlnea in cele din
dar to iert de asta data; farts -ne, Doamne, greselile noas- urma. lntr'o stare anumita, a deveni: is la nonlife;
Ire! Dtimnezeu sa-1 (a'o) forte/ Trans. !le tertat, (Iertata), m InvingaMr; taste Invataturile 1n1 11 les Inde bine Nap.);
se zice cinti se pomeneste de un raposat: de one tot ce faces 11 loges d'andoasele (MP.); Uncle o m sa iasa,
on 11 vad, hni aduo aminte De tie tertat taica-men tsi.v.); shit deprina a 'uteri (PANN); toate prorocille ramasera za-
1-a iertat Dumnezen, a murit (vorb. de cineva care darnice gi lesira de minciona (eAix.) CM A nu Mai fi,
s'a chinuit mult Inainte de moarte); Doamne 'arta- a Inceta de a fi (ceva, undeva, etc.): din lama; ~
ma I a) se Intrebuintea.za dupa un blestem, spre a din serviciu; ~ din copilarle; .0 din modli ¶ @ A dis-
atenua efectul lui: mtnoa -i -ar pamintul sa-1 mininCe, 'Area (despre colori, pete, etc.), a-$i pierde co-
Doamne larta-ma! (coo.); b) spre a se scuza de o gre- loarea: ieee la spalat ¶ @ A se departs, a se abate:
said nepermisa: puteti lntreba ei pe ouconu... (nu -$i din subiect; ~ din ouvintul, din statul ouiva; sit nu iesi
aminteste numele), cam, Doamne iarta-ma, ti sic P din onvintul calulul ce ti-ai ales (ISP.); nimeni no 1ndraznea
(ALECS.) ¶ 0 A scud (de o datorie, de un bir, etc.): sa iasa din .vorba Smith' ((.-OH.) ¶ @ A-1 din mints,
sa gtiti oa v'am iertat de toate datoriile (n_ari.) ¶ 0 A din end, a uita; a-si .0 din minti, din fire, din Arita,.
scuza: de-1 avea vreme sa to duoi... bine de bine, lard. de a-$i pierde mintea, firea, &Vita ¶ ® din mina
nu, sa to ierte (olio.); larti-mA, to roe, oit nu to -am aeteotat cuiva, a fi lucrat, facut de cineva: tot ce tete din
¶ ® A cru ta : moartea no 'arta pa nimeni ¶ ® A In - mina Int e o adevarata inertia, de arta ¶ 03) A-1~ (1na-
601
www.dacoromanica.ro
IES- inte), a-i veni in tale, a-1 Intimpina: i-a legit on *IGNORA ( -ores) vb. tr. A nu sti, a nu cunoaste
, yea inainte, 1-a legit en plin, on gol (Inainte) ¶ ® A [fr. < lat.].
IJD se raspindi, a se lati: a resit svonul, vestea cA...; G: IGNORANT, -ANTA adj. si sm. f. Nestiutor,
dealt sa-ti lath name Tau, mai bine whit din cap ¶ i A -toare, care nu stie nimic, fArA Invatatura, nein-
muri (vorb. de vite), a pieri [lat. exlr e]. vatat(a) [fr. < lat.].
IE$1r.RE sf. @ Faptul de a ie$i 1[ ® Locul, usa *IGNORANTISM sbst. +++ Sistemul acelora cari
pe unde se iese de undeva. pretind ca stiinta e vatamatoare omului [fr.].
t IESITOARE sf. Private [i e i]. *IGNORANTA sf. Nestiinta, necunostinta, ne-
IESITORA (pl.-turi) sf. Parte ce apare mai stire: nra... nelnipacata... pe care instinotiv o poarta... ig-
scoasa, mai iesita afar& : orasul e revarsat pe 0 de noranta incontra =Burn (VLAH.) [fr.],
mal ImplintatA In valuri [i e * i].
(VLAH.) IGRASIE sf. F Umezeala (a peretilor easel):
IEZATVRA, iEziTvaA (731.-tari) sf. Mold. Bucov. se trezeso vorbind closure igrasia odaitelor (BR.-VN.) [ngr.].
Zagaz, stavila: se laighebase din ramAgitele de vitiating IGRASIOS adj. F Plin de igrasi e, umed:
gi de grinzl un fel de iezatura (ORIG.); la iezitnra acestni cast igrasioasit.
iaz se afla mai de mull o moat% (MAR.) [I e Z ij. *IGUAN SM.
IEZER, lAzEa, lAzAa (pl.-re) sn. Lac adinc: in x*. Rep tila '%.
..-
olboti,
It..,
dreptul incubi Blrzina, se 'ntinde, De tarmul sting, ma- foarte mare Akiktlib441041-,
- kr--;,
-- ..e.L-
rele iezer Suhai (VLAH.(; an inceput, dindu-se presto cap, a din Ameri- eity,,,,,
sari in laza cucH.) [vsl. j e z e r o]. ca central&
IEZI ( -zest) vb. tr. A opri apa printr'un zagaz, si meridio- .
printr'o iezatura: apa o iezegti si o abati De de eta parte nal& carnea
(NEC.); elo'o vrut dracul °data ad lezasca Bistrita
[i a ].
(VLAH.) si ouale a-
rela stilt co-
,3-
Ali- -....-...,... 4...

IEZISQR S771. 7,k dim. IBD: an stia undo sit tete, mestibile Fig. 2638. Iguan.
oa ea nu -1 Inghete oil (Se.). 2633) [fr.]
IEZITT,TRA ser lEzATvaA. *IGTJANODON(T) sm. AA Reptila care se In-
*IEZUTT sm. es) Membru
7 tilneste ca fosila In terenurile secundare inferi-
al Societatii lui Isus, ordin re- oare si cretacee;
ligios Intemeiat In 1534 de Ig- se hranea cu *
natiu de Loyola cu scopul de fait& si ajungea
a combate erezia si de a pro- pin& la 12 me-
povadui evanghelia In lume tri lungime (.J
( 2636) ® Ipocrit, fA- 2639) [fr.].
tarnic [fr.]. IGUNIEN pr.
*IEZUTTIC adj. Privitor la EavrdEs.
Iezuiti; propriu Iezuitilor [fr.]. ?IA t inter'. Fig. 2639. Iguanodont.
*IEZTJITTSM sbst. @ Doc- Strigat de mi-
trina Iezuitilor si felul de a se rare, de uimire.
purta al adeptilor ei ¶ ® Fig. 2636. Iezuili. O IHNEA (p1.-nele) sf Mold. Bucov. X IAHNIE: In
Lipsa de sinceritate, fatarni- local acestor Mari, vet !sloe o on coma (ALECS.).
cie [fr.]. *IHNETJMON sm. 7..k Mamifer carmvor digiti-
O IEZURE = VWZIIRE. grad al cArui corp
IFIFLTU adj. ce) Lefter, afif, fart nici un ban ajunge Ma la 0,65
In punga: era om de seams, lima cam Hind Imo- m. lungime cu o
vitrat de trei tete (CAR.) [to. ha f i 111]. coada de aproape 59
IFOS (p1.-se) sn. OO Demnitate: tin bal tart slujitori de cm.; e malt nu-
la scar& si 'n tinda, n'are aid nioi ighemonicon (ALECS.) 11 mai de 15 cm., asa
0 Aer trufas, pretentios: state_ lingit cucoana Luxita a pare mai curind
en un 4. de adevarat staDin al trasuril (ON.) ; i s'a dug gindul a se ttraste dealt
la um. primaresel... care se nits la ea de SUS (DR:VH.); umbla; se hraneste Fig. 264o. Ihneumon.
011 CO 111 dA mind pe spate NEAR) [ngr. 6yod cu tot felul de ani-
j IGHEMONICON sbst. F Demnitate (In port male, cu our si chiar cu fructe; vechii Egipteni
si atitudine), purtare mareata (potrivita unei 11 considerau ca ghat, pentrucA, dupe credinta
Inalte start sociale): sit red on [Mgt' la taitasuri pe di- lor, distrugea ouAle de crocodil; e numit si man-
van cu tot ,u1 boiereso (ALECS.) [ngr.]. gusta." (Herpestes ichneumon) 2640) [fr.].
IGHIPTEAN sm. ® Faraon, po- MN! =
red& data Tiganului (considerat ca o- IHTIOFAG adj. Care se hraneste cu peste [fr.].
riginar din E g i p t): nue ass o patirit
cioarele gi graurii de ighipteni (J(R.).
IGINA... sir smaarA...
fauna .
*IIITIOLOGIC adj. olat Privitor la ihtiologie:
a Romaniei [fr.].
*ITITIOLOGTE sf. IC'" is Partea zoologiei care
IGLITA (p1.-te sf. Ac lung cu o se ()cup& cu descrierea pestilor; istoria naturala.
crestAturA la yid cu care se lucreazA la a pestilor [fr.].
ciorapi, la horbote, etc. (xi 2637): on *IHTIOSAUR(US) sm. 41/1 Fosil antediluvian,
tartans conabiu, Mout Cu Wits (CAR.) ¶ ® :040
Un fel de undrea cu care se lucreazA 404,,
plasa de pescuit [sl. iglic a].
IGNAT sm. 3D Stint serbat la 20
tf .. ....

Decembre, zi In care poporul tale por-

cul Ingrasat pentru CrAciun: era in zinc Fig. 2645. Ihtiosaurue.
de clad am treout Dundrea pe ghiatit (1.-oh.) ;
unit able asteapta sa-gi tale grdsunul un fel de reptila marina foarte mare, al cArei
(oLvn.) ; In slue de t, dupd ce iniunghlaril portal schelet se regaseste In terenul jurasic §i In lias
gi-i Parana In too de pale (oLvn.) [VS1. 3g.ha.
1. 126 ( 2641) [fr.].
Ignati el. TIE, = V I.
T/E2
*IGNEU adj. ® De nature focului, de foc ¶® Pro- == 1E5.
dus prin actiunea focului: terenuri ignee [fr. < lat.]. IISOARA (p1.-re) sf. IT dim. 1E5.
*IGNITIUNE sf. Starea unui corp In combu- LTDA.RT (-arise), IJDKRI (-eraso), IJDERI (-ereso)
stiune sau Inrosit In foc [fr.]. 1. vb. tr. A da nastere, a dunisli.
*IGNIVOR adj. Care manilla. foc [fr.]. 2. vb. refl. A lua nastere.
*IGNOBIL adj. MIrsav, josnic, scirbos [fr.]. o LIDENT (-enema) vb. tr. Maram, maw A crea, a
'IGNOMINIE sf. Mirsavie, tialosie, josnicie face [probabil= IJDARI].
[fr.]. IJDERI, IJDERT Mr- MART.
602
www.dacoromanica.ro
 IJE sm. Numele slovei H din alfabetul cirilic
[vs1.].
ILARIE = CHEPAL-MIC.
ILARITATE sf. Veselie neasteptata cu izbuc-
niri de risete [fr.].
0 ILILIJ (pl.-1e), nxtr (pl.-ee) sn. Mo/d. Bucov.
Trans. "P" Nicovala: Povestea-i a oicoanului ce cads De
Diu IEMIN.) ; da laurul in lieu, tot da gi nu mai Inceteaza
1sLv.) [ung. 1116].
ILE4NA. sf. Bucov. 4 = GINDAC-VERDE.
ILEGAL adj. si adv. Oa Nelegal, Impotriva le-
gii, nedrept [fr.].
ILEGALITATE sf. da Lucru Impotriva legii,
flicut cu calcarea legii, nedreptate [fr.].
ILEGITIM adj. Nelegitim [fr.].
0 ILENVTA. (p1.-te) sf. Bucov. BALIG.R41%
[II e a n a].
ILER sm. 1 Pojar [ngr.].
O ILU Ns- ran.
1LTC (p1. -ce) sn. (1) Pieptar taranesc de dimie,
nelmblanit, Impodobit cu gaitane, care se poarta
vara: surugiul... fmbritcat =D.= de postav, ousut on gii-
itanuri (ALECEL) ; Imbritcat on amass el ou 'tarn albl gi on
un ti nem (SAD.); SUbt poalele d1301111II1 110 deS11358(111 cote
de Turoi ea ese albastre (S.-ALD.) [tr. j e 1 e k].
ILICHIE sf. (e) Vlrsta [ngr.].
ILICIT adj. Nepermis, oprit de lege [fr.].
ILIE sr PAL1E.
0 ILILIAC sm. Ban. *= ULM'.
ILIMITAT adj. Nelimitat, Para margini, ne-
marginit, netarmurit [fr.].
$ ILIH sbst. Un fel de dare extraordinary [ung.
6 1 6 s].
ILIZIBIL adj. De necitit, care nu se poate citi,
necitet: scrisoare a [fr.].
ILOGIC adj. Nelogic, contra logicii [fr.].
MOT sm.. ®Q Sclav (la vechii Spartani): Ateni-
anii... Inhaman pe Doti la pietre de moan% (1 -011.1 ¶ ® (r)
Om degradat, decazut.
MUMMA (-Inez) 1. vb. tr. 0 A lumina, a ras-
pindi, a revarsa lumina ¶ ® A face iluminatie ¶
® ® A lumina mintea, duhul, sufletul.
2. vb. refl. A se lumina: limns for se ilumineasii, al
Diepturile for =spina (ALECS.) [fr.].
ILUMINAT 4, adj. p. 'LUMINA.
2. sm. 4 0 Vizionar religios care se crede lumi-
nat de Sfintul Duh ¶ 0 pl. Numele unor eretici si
al unei secte filozofice.
ILUMINATIVNE, ILUMINATIE sf. ® Faptul de
a ilumina ¶® Mare numar de lumini si de focuri
aprinse In semn de veselie, cu prilejul unei ser-
bari, etc. 110 F rE6 Lumina extraordinary pe care o
revarsa Dumnezeu In sufletul unor oameni ¶ ® ®
Inspiratiune subita [fr.].
ILUSTR.C-tmes) vb. tr. si ref/.0A(se) face vestit,
stralucit: s'an ilustrat in still*, in arts gi in litere 0 -Seed
¶ 0 A Impobodi o carte cu gravuri, cu desenuri
[fr.].
ILUSTRAT 1. adj. p. ILusTRA.0 Vestit, stralu-
cit 1 ® Impodobit cu gravuri, cu desenuri 1g411 C
riviLusTaAm.
2. ILUSTRATA (pl.-te) sf. Carte postal& impodobita
cu desenuri, cu o vedere fotografica, etc.
ILUSTRATIVNE, ILUSTRATIE sf. Faptul de
a ilustra, de a face vestit, ilustru ¶ 0 Stralucire;
celebritate ¶ ® Personaj vestit, ilustru: ne-am po-
menit on Muff cement marl, Dustratinni IAA gtirea for
al a 1111 DUMINIZOU ¶ ® Desen, gravure ce Ira-
podobeste o carte, poza. [fr.].
ILIJSTRU adj. Vestit, faimos, renumit, stra-
lucit prin meritele sale [fr.].
ILVZIE ler muzuiNE.
*ILUZION.A. ( -nez) 1. vb. tr. A cauza iluziuni.
2. vb. refl. Ali face iluziuni [fr.].
"ILUZIVNE, ILlIZIE sf. 0 Parere Inselatoare,
amagire a simturilor sau a mintii care ne face sa
vedem lucrurile altfel declt cum shit ele sau de
a lua un lucru Inchipuit drept realitate: Nu -ti In-
terne's o lame de ilnzii pe ce-ai sorts (vLAH.) ; a-41 face
iluzii, a-si face pareri, a se amagi pe sine ¶ ® Na-
lucire, gIndire si Inchipuire chimeric,a; vis [fr.].
ILUZORIU adj.0Amagitor, care Insala sub o
aparenta inincinoasa. ¶ O Zadarnic, desert, care nu I J E.
se va realiza niciodata: tiodasii miassii [fr.].
t nvi sbst. 0/ten. Ban. Trans. Murdarie, necurate- IM B
nie ; noroiu [lat. limu s].
t 1114 (im) vb. tr. si refl. Ban. A (se) murdari,
a (se) mlnji [i m].
IMACITJNE sf. Murdarie: a care astazi pre
obrazele noastre au rand (CANT.) a].
IMACULAT adj. Nepatat, neprihanit, prea-
curat [fr. < lat.].
*IMAGIN4 ( -lnez) vb. tr. si refl. A(-si) Inchi-
I
pui, a(-si) reprezenta un lucru In minte ¶ 0 A
nascoci [fr.].
IMAGINABIL adj. Ce se poate Inchipui, ima-
gina [fr.].
IMAGINAR adj. (D Inchipuit, ce se afla numai
In Inchipuirea, In imaginatia omului ¶ ® Ballow ,
om care-si Inchipue numai ca e bolnav [fr.].
IMAGINATIV adj. Nascocitor, care are mare
Inlesnire de a-si imagina ceva, care are o imagi-
natie vie [fr.].
*I.MAGINATIVNE, rramtimemE sf. Inchipu- I
ire, facultatea ce poseda mintea de a -5i inchlpui un
lucru pe care ochii nu-1 vad: area putere nepatrunsit a
sDirltului ye care o numim imaginatiune (CAR.) ¶ O. Darul
artistilor si literatilor de a nascoci ceva si de a ex-
prima cu talent concepliunile for ¶ ® Parere nein-
temeiata ¶ ® Idee ciudata, extravagant& [fr.].
IMAGINE sf. 0 Chip, reprezentarea unui lucru
prin pictura, sculpture, etc. ¶ 0 ASQMAilate: Dum-
nezeu a fdcut pe om duo& sa ¶ 0 Chipul reflectat
In apa. sau Intr'o oglinda. ¶ O Inchipuire ce-si
face cineva despre un lucru, idee ¶ ® Cr Meta-
fora prin care ideea ce se exprim& e redata cu
mai multa vioiciune, aproape pipaita, cu ajutorul
unor asernanari sau Imperecheri de cuvinte [lat.
imaginem].
O INI4LA. SI. Ban. Trans. Bucov. Murdarie, no-
roiu, tina, glod: frumnsetea lard Intslepoinne este ca o
Hoare in tncHal I s'au Infipt cam' in imala 11001:6 (SEL)
m a]
0 IMALQS adj. Ban.= IMPS [I M a 1A].
IMAM, IMAN sm. Preot mahomedan: Acum de
mult imamul din minarea cIntase (ALECS4 ; fie-oare mahala Isi
are geamla ei, on one no 'man, edict{ popii, care e dater sit
tacit rugAciunile la ceasurile hotarlte (CAR.) [to. i m a in].
IMAM -BAILDI sbst. X Mlncare turceasca
preparata din patlagele vinete Impanate gi coapte
In untdelemn: hml zise el, astea pe turcegte se chlema
(D.-ZAMF.) (tc.].
-
IMAMEA (p1. -male) sf. Capatliul de chihlibar
al ciubucului: ciubucele on imamele de chiblimbar se In-
!Miser& pe data dinaintea nor, dupit obiceiul pamlnteso (ON.)
[to. imam e].
IMAN we- IMAM.
INIANENT adj. 0 Care ramIne constant, sta-
tornic: forts a 9 C) Care exista si lucreaza totdea-
una In acela.si fel Intr'un lucru oare-care: lu.stitia
e esil sufletului omenesc [fr.].
"111/1.ANNTA sf. Starea a tot ce este imanent
[fr.].
O IMAS (p1.-astiri)sn. Mo/d. Tr.-Carp. / Islaz, pa-
sune: Mind boii la izvoare si ii paste la es (ALECE) ; °in-
I ane gi hergheliile umblan slobode pe ur, (VLAH.) rung.
nyomas].
MATERIAL adj. Care nu e (facut din) ma-
terie: sufletul e [fr.].
*ENIATERIALITALTE
imaterial:
[fr.].
a
sf. Insusirea a tot ce este N.. ir
sufletultd ..2t,c2rj
IMBARCA (-baro) 1.
vb. tr. a. A pune, a In-
cares Intr'o luntre, Intro
corabie, etc.
2. vb. refl. A se urea (
intro corabie, pe un va-
por, spre a face o cala-
torie [fr.].
7 .
- 7'
IMBARCADER (pl. Fig. 2642. Imbarcader.
-ere) sn. Locul de pe
mai, cheiulunde se imbarca calatorii (1i]2642) [fr.].
603
www.dacoromanica.ro
M B. TABELA XXV. IMNURI NATIONALE

'I -
IME ANGLIA
4tRAi4Eff
ARGENTINA
-,,if_ .-ii GRECIA

gtiMF27:: .e --
I

'V-4.
I=1
-4-0-1
ITALIA

--.--:
Tr-',.-'
ARMENIA
ff-Sc-rlrj--' -i.-
iUGOSLAviA

AUSTRIA
EW- -cr-, :-s, -R!'==1E--s-_ ai lasawa -
Or.+--BELGIA
4,T
JAPONiA
-=
GE

-m.E.th.-.E...e-TM LETONIA
4 BOLIVIA :ceL.4 i- t" ==ws. .--=-
BRAZILIA
'''' LeIrgig LITUANIA

-gs.
Ps !..-.r,T: MEXICO
tiroealitirt.
BULGARIA
--D

CEHO-SLOVACIA ,'
NORVEGIA
6- ,-=, ,_ Mr., , _,E1.
OLANDA

44 j'441
CHILI
PERSIA

CHINA
POLONIA

*59VV4
t-47asitraliggEtzrof-4-4g..2i-sTFEr
COLUMBIA
PORTUGALIA
DANEMARCA
ROMANIA
ECUADOR .:,------ ---ssss' _A-0.1
-
SPANIA

EGIPT t-Nnffir_ "1-7

4, -D-T-:
ELVETIA -,--S-
STATELE-UNITE

,
'
rM =. .C.'ors
s
Wiz
FINLANDA SUEDIA

MANTA TURCIA

eweeirairiZiPir PT,P5'''' '-'-- ..-d-

GERMANIA UNGARIA
--7.E" -M. ''-.- Ved--1Y'r '''' -

11/1BARCATIVNE sf. a. Caic,t1untre, corlibi- ® 0 Piesa de teatru a carei intrigit este foarte
oarit, etc., on -ce vas mic cu care se poate calatori Incurcata [it.].
pe apa [fr.]. $ IMBROH9R sm. Cel ce Ingrijea de grajdurile
-*IMBECTL adj. Neghiob, nerod, gogoman, slab sultanului [tc.].
de minte [fr.]. IMEDIAT 1. adj. 0 Nemijlocit, neIntfrziat,
IMBECILITATE sf. Sl6biciune a mintii, ne- care lucreaza sau se face, se Intlinp1a numai decIt,
ghiobie, nerozie [ft.]. fara Intirziere: can ...4; plecare oe4 ¶ ® Care ur-
11VIERB adj. (D Care n'are barba; sptnatec; meaza numai declt: succesor
diruia nu i-a crescut Inca barba ¶ C) Tinerel, foarte 2. adv. 0 Indata, numai declt, pe loc If ® Nemij-
sau Area tIn6.1. [fr.]. locit, de-a dreptul [fr.].
IMBLB4 L. vb, tr. A muia un lucru
( -tear, INIENIORIAL adj. Stravechiu, asa de vechiu,
In ap.). sau In alt lichid, spre a suge lichidul sau Incit nu se mai tine minte de and a Inceput; de
a fi patruns de el: ee nn burets. clrid lumea ai p&mIntul [fr.].
2. vb. refl. 0 A suge lichidul, a fi plitruns de lichid I1VINS adj. Q Nemasurat, nemilrginit: spa-
¶ O ® A se adapa, a fi patruns: ee cu idei false Om a Ay ¶ ® Peste masura de mare, foarte In-
[fr.]. tins, cIt nu se poate cuprinde cu ochii: Darold m,
IMBIR amm0111. din spatele castelnini (vLAH., [fr.).
*IMBROGLIO sbst. 0 incurcatura, arababurb. IMENSIT.O.TE sf. 0 Nemarginire, nemarginit
604
www.dacoromanica.ro
Intindere sau marime fara margini, spatiul nemar-
ginit: ce mireata 'ale In a wait (DLVR.) 5 ® Prea
mare Intindere: a mart! [fr.].
*IMERSIVNE sf. Cufundare In apa [fr.].
I.MIGRA (-gress) vb. intr. A veni sa se aseze, sa
se stabileasca Intr'o tara straina. [fr.].
*MIGRANT, -TA (p1.-te) adj. 0 sm. f. Care
vine sa se stabileasca Intr'o tart). stilling]. [fr.].
I.MIGRATIVNE sf. Faptul de a imigra; sta-
bilirea strainilor Intro tara [fr.].
IMINVNT adj. Care ameninta sa se Intimple
foarte curind, foarte apropiat: tin pericol ~;
boini Eleven._ (I.-011.) [fr.].
IIVIINNTA. sf. Starea, caracterul a tot ce este
iminent: iminenta primejdiei [fr.].
EVIINEU, rednip:r sm. J C) Pantof boieresc de
marochin galben: dami nn-1 ajungea on 'miens, notes
iminen(1) din piolor 11-1 asvirlea dupit dInsta (L-011.) ¶ ®
p1. Pantofi grosi, cu virful ascutit, purtati astazi
la tara: poarta... In pioioare dupla, on panto!!, or!
113111113i (JIP.) ; BIM_ saints iminiii ciansulni (DLVR,)
jemeni].
IMIT4 (-it, d -ion) vb. tr. 0 A face sau a
cauta sa fact. Intocmai ca altul, a se lua dupa
altul, dupa pilda altora ¶ 0 A lua de model ¶
® (a A cauta Intr'o lucrare literary sau artistica,
siiurmeze pilda altora, sa se asemene cu felul de
a lucra al altora ¶ ® A preface, a reproduce In-
tocmai: isoilitura oniva ¶ 0 A se asemana: aceasta
stela imita eatiteana [fr.].
*IMITABIL adj. 0 Ce se poate imita ¶ ® Ce
trebue imitat, de imitat, de urmat [fr.].
LMITATTV adj. 4.7 Care imita; armonte 4l, ave-
zare de cuvinte cu scopul de a produce, prin su-
netele acestora, un efect identic cu al obiectului
Insusi (ex.: no tropot de oopite potop cotropitor (ALECS.);
imita tropotul tailor) [fr.].
IMITATOR, -TOARE sm. f. Care imita sau se
sileste sti imite pe altul, sa se apropie de felul lui
de a fi, de a se purta, de a scrie, etc. [fr.].
IIVIITATITINE, MITA= sf.C)Faptul de a imita
$i rezultatul acestei atrium ¶ C) .0. Opera li-
terara sau artistic& facuta In asa fel Inch sa
imite alta Intocmai ¶ ® Contrafacere, lucru ca-
ruia i se da aparenta unui alt lucru fault dintr'o
materie mai pretioasa: miinnsi de imitatie de matase
(CAR.).
*MN (p1.-nuri) sn. f 0 Clntec, poem& In onoa-
rea zeilor sau a eroilor ¶ 0 CIntare In onoarea
divinitatii ¶ ® Cintare bisericeasca compusa
din strofe ¶ C) Clntec national (ler TABELA XXV): m-
edico regimentelor intonard national [fr. hymn e].
ILVIOBIL 1. adj. 0 Nemiscat, care nu se miscall
® Nemisciitor: bunnri e 5 ®® Statornic, neclintit.
a. (p1. -ale) sn. 0 Avere nemiscatoare, cladire,
acaret ¶ ® p1. Cladiri, mosii, paduri, vii, etc.,
averi ce nu se pot transporta din locul for [fr.].
IMOBILIAR adj. 0 Nemiscator, ce nu se
poate transporta: &unui e ¶ O Privitor la o
avere nemiscatoare, la o cladire, la o mosie, etc.
[fr.].
LMOBILITATE sf. Nemiscare, starea unui
lucru, unei persoane care nu se misca: in ej
tdcerea for pArean a II de ipsos (vt.AH.) [fr.].
IMOBILIZA (-izez) 1. vb. tr. n A da calitatea
de imobil: o rents; banli, a-i pastra fara sa
aduca vre-un venit.
2. vb. refl. A sta pe loc, Ma a se schimba,
fara a progresa [fr.].
*IIVIOL4. (-elm) vb. tr. 0 A jertfi ¶ 0 A ma-
celari [fr.].
IIVIOLATITINE sf. Jertfire, Injunghiere [fr.].
*MORAL adj. I Lipsit de principiile de mo-
rala: II stia ',mates 61~ (VLAH.) ¶ 0 Impotriva bu-
nelor moravuri sau a principiilor de morals
[fr.).
IMORALITATE sf. Caracterul a tot ce este
imoral [fr.].
MORTAL adj. Nemuritor, far& moarte, ne-
peritor Nj.
IMORTALITATE sf. Nemurire [fr.].
*ELVIORTALIZ4. ( -izez) 1. vb. tr. A da nemuri-
www.dacoromanica.ro
rea; a face nemuritor, neperitor: slut Mcrae fp- IME-
nista... care an imortalizat pe ace( cart le-an stivIrsit
(1.-0)1.). IMP
2. vb. refl. A se face nemuritor In amintirea
oamenilor [fr.].
IMORTLE sf. p/. * = FLQRI-DE-PATE 51 PLE-
v4ITA [fr.].
0 IMQS adj. 0/ten. Ban. Trans. Plin de noroiu,
murdar, soios: hainele de pe Muni eran imoase, debt..
oe sti-1 zici, ca de vicar (ISP.) [lat. limo sus].
0 nvioA ( -eoz) vb. tr. §i refl. 0 /ten. Trans. A (se)
riss- murdari m o sj.
IMPACINT adj. Neradtitor; neastImparat
[fr.].
IIVIPACIENTA. ( -tea) 1. vb. tr. A face sa piarda
rabdarea, a scoate din rabdari.
a. vb. refl. Ali pierde rab-
darea [fr.].
IMPACIENTA (pl.-te) sf.
Nerabdare: neastImpar [fr.].
[tc. *IMPARIPENALT adj. 4, Se
zice despre frunzele compuse
care prezinta perechi de frun-
zulite la dreapta 51 la stinga,
far In virf o frunzulita ne-
pereche (E 2643) [fr.].
IMPARISIL*BIC adj. Co
Se zice, In unele limbi (In
latina, etc.) despre substan-
tivele si adjectivele care au la
genitiv o silaba mai mult declt Fig. 2643.
la nominativ. Ex.: 12 o m o, on Frunzd compusd
genitival homln1 s, a nn substan- imparipenata.
tiv [fr.].
IMPARTI4L adj. Nepartinitor, care tine parte
nici unuia nici altuia [fr.].
IMPARTIALITATE sf. Nepartinire: promite
Cd va conduce desbaterile en ...a-1 ounosoutli (ow) [fr.].
*IMPAS (p/.-aeuri) sn. 0 Infundaturti, fundatura,
ulicioar& fara iesire ¶ ® ® Strlmtoare, situatiune
Incurcata, de unde nu se poate iesi [fr.].
INIPASp3IL adj. 0 Nesimtitor, nepasator, ra-
ruia nu-i pasa de durere, de suferinta. ¶ 0 Care nu
se lasa Induplecat sau Induiosat: Judeeitor
[fr.].
IIVIPASIBILIT4TE sf. Nesimtire, nepasare;
calm neturburat [fr.].
*I1VIPEC4BIL adj. C) Care nu e In stare sa pa-
catueasca sau sa gresasca ¶ ® Fara nici un cusur,
perfect, desiivIrsit [fr.].
IMPECABILIT4TE sf. Starea celui impe-
cabil [fr.].
IMPENETRAMIL adj. 0 De nepatruns, prin
care nu se poate patrunde ¶ 0 Care nu se poate
cunoaste sau larnuri ¶ ® Care-si ascunde cu In-
grijire glndul, parerile, sentimentele sau planu-
rile [fr.].
IMPENETRABILITATE sf. 0 Starea a tot
ce este impenetrabil ¶ 0 11 Proprietate In vir-
tutea careia doua corpuri nu pot ocupa acelasi
spatiu In acelasi timp [fr.].
IMPERATIV 1. adj. 0 Poruncitor: ton ¶ ®
O minim obligattunea deputatului ales de a
vota totdeauna asa cum i-au cerut alegatorii
0 Q7 Propozitinne aceea care tontine un verb
la imperativ sau care exprima a porunca.
2. (p1.-ive) sn. co Mod al verbului care exprim&
o porunca sau o rugaminte [fr. < lat.].
I1VIPERCEPTTBIL adj. 0 Care nu poste fi
zarit sau simtit ¶ 0 Foarte mic ¶ ® Care soap&
patrunderii noastre [fr.];
'LLVLPERCEPTIBILITATE sf. Starea a tot
ce este imperceptibil (fr.j.
IMPERFCT Lady. Nedeplin, nedeslivirsit.
2 (p1.-te) sn. co Timp al verbului care arata o lu-
crare trecuta care nu se ispravise Inca In momen-
tul clad se savIrsea sau se IntImpla sit& lucrare
[lat.].
IMPERFECTIVNE, ImPERFEcT1E O sf. Starea
a tot ce este neterminat, nedesavIrsit, imperfect
¶ 0 Mic cusur, mic defect: oare-cari imperteotinni de
forme care denote o epood de ladders (obom) [fr.].
605
Imp_ -rmPERI4r., 4. adj. IMparatCSG: coroanit art
2644).
IMP 2. sm. p1. X Trupele vechiulai
iinperiu germanic.
a. sm.* Moue-
da ruseasca de our
(numita 5i pot-
.0"), In valoa-
re de 10 ruble (
2645) [fr.].
IMPERIALA. Fig. 2644.
(p1. -le) sf. Par- Coroana
tea deasupra, de imperials.
pe acoperi5, a unei diligente, a unui tramvaiu,
etc. [fr.].
IMPERIALISM sbst. 0 Tendinta unui Stat de
a cuceri, de a acapara cit mai multe sari, de a-5i
larc,i cit mai mult hotarele [fr.].
IMPERIALIST sm. 0 1 Partizan al imperiului
¶ ® Care sustine imperialismul [fr.].
IMPERIOS adj. I Care porunceste
ca nimeni nu Indrazne5te sa nu se supuna, porun-
citor; autoritar ¶ C) Neal:drat trebuincios: o necesi-
tate imperloasA [fr.].
IMPERIL]. (p1.-rii) sn. 0 0 Stapinire, domnie;
dominatiune 7(DO Puterea absoluta a unui 5ef 7C)
Imparittie, tar& mare al duet suveran poarta
titlul de Imparat ¶ O ® Intindere vasta.
'IMPERMEABIL adj. Prin care nu patrunde,
nu poate trece apa sau alt lichid: atom ...a [fr.].
IMPERMEABILITATE sf. Starea a tot ce
este impermeabil [fr.].
IMPERSONAL adj. 0 Care nu se aplica, care
nu apartine unei persoane anumite ¶ ®C27 Verb
sau unipersonal, verbul care arata ca se conjuga
numai la a 3-a persoana singular, precum, plonk
ninge, tuna, lulgerA, trebue, se cade, etc. 7 C) l.7 Moduri
nume dat infinitivului 5i participiului, pentructi
nu-si schimba forma dupa persoane [fr.].
IMPERSONALITATE sf. Insu5irea a tot ce
este impersonal [fr.].
IMPERTINENT adj. 0 Obraznic; a deveni , a
se obraznici ¶ 2 Ofensator, grosolan: vorbe [fr.].
IMPERTINENTA (p/.-te)sf. O Obraznicie ¶ @
Vorba sau fapta ofensatoare [fr.].
IM.PERTURBABIL adj. Pe care nimic nu -1
poate turbura, care nu se misca de nimic, netur-
burat; lini5tit, stapin pe sine [fr.].
LMPERTURBABILITATE sf. Neturburare,
starea celui imperturbabil
IMPESTA (-tez) vb. tr. 0 A (1n)ciuma, a molipsi
de Wilma sau de o boala contagioasa ¶ 0 ® A co-
rime ¶ 0 A lmputi, a raspindi un miros puturos
[fr. empester].
IMPETUOS adj. 0 Naprasnic, na.valnic, care
se misca cu repeziciune 5i cu violent& ¶ C) (e)
Furtunos, care nu se poate refine [fr.].
IMPETUOZITATE sf. 0 Caracterul a tot ce
este impetuos ¶®® Furie,violenta; vioiciune prea
mare [fr.].
IMPIEGAT sm., -ATA (pl.- te)sf. Slujba5, func-
tionar inferior, amploiat: unarm are aerul mini me
de minister (CAR.) [ it .].
LMPIETATE sf . 0 Nelegiuire, fapta sau vorba
Impotriva celor sfinte7 2 Dispret fat& de cele sfinte
sau fats de ce e respectat de toti [fr.].
IMPLACABIL adj. Neimpacat, neindurat, ne-
Induplecat [fr.].
*IMPLACABILITATE sf. Nelmpacare, nein-
clurare [fr.].
IMPLICA.(-10vb.tr. O A amesteca, a Incurca pe
cineva tntr'o pricina, lute° vina, a-I face sa is
parte la raspundere ¶ ®A coprinde 1mpreunti, In
acelasi timp, a avea drept urmare: ougetarea implicit
existents [fr.].
IMPLICIT adj. 0 adv. I Care nu e exprimat In
mod deslusit, In termeni formali, dar care rezulta
neaparat din cele zise ¶ OW Propoziti(nn)e .4, care
tontine Intr'un singur termen subiectul si predi-
catul. Ex.: Pima I [fr.].
*IMPLOR4 (-or) vb. tr. A ruga cu staruinta, a
(se) ruga fierbinte; cu foe, cu lacrimi: Smerit Inge-
www.dacoromanica.ro
Email, to maga sA -1 ierti..., Cu ctt to implorii, mat aprig 11
certi (VLAH.) [ fr. ].
1 EVIPOLITETA. (-te)sf. 0 Lips& de politeta, ne-
politeta, vorba, fapta nepoliticoasa ¶ C) Mojicie
[fr.].
*IMPONDERABIL adj. A5a de usor, Inch,
nici nu poate fi cintarit [fr.].
IMPOPULAR adj. Nepopular [fr.].
IMPORT (pl. -turi) sn. Introducerea In tara a
unor rii.rfuri din strainatate [import a].
Fig. 2645. IMPORTA (-port) vb. tr. 0 1, A face import, a
Pol imperial. aduce marfuri straine Intr'o tarn ¶ @ A intro-
duce ceva strain (un obiceiu, o datina, o moda,
etc.) ¶ 0 A fi important, a avea Insemnatate; a-i
pasa [fr.].
IMPORTANT adj. 1 Insemnat, de seams, de
mare interes 1 ® Cu trecere, cu vaza ¶ C) Care-5i d5.
ifose, plin de aroganta [fr.].
EMCPORT.4NTA sf. C) Insemnatate, starea unui
lucru Insemnat prin el Insu5i sau prin urmarile
astfel ce poate sa. aiba 7 (7) Trecere, vaza, influent& 7 ®
Trufie aroganta; ifos [fr.].
IMPORTATOR sm. teil Cel ce face comertul
de import [fr.].
IMPORTATIVNE sl. "1' 0 Faptul de a importa
¶ ® Import [fr.].
"IMPORT;IN 1. adj. Supardtor, plicticos, care
plictiseste prin staruinta sa, prin Intrebtirile sale.
2. sm. Mosafir nepof tit [fr.].
*IMPORTUN4 ( -unez) vb. tr. A plictisi, a supara,
a incomoda [fr.].
IM:PORTUNITATE sf. 0 Faptul de a impor-
tuna ¶ ® StAruinta importuna, plictisitoare, sup&-
ratoare [fr.].
LIVIPOSIBIL 1. adj. Cu neputinta, ce nu se poate.
2. sbst. Lucru cu neputinta (de facut, de Indepli-
nit) [fr.].
IMPOSIBILITATE sf. NeputintA, lipsa de
putinta [fr.].
IMPOSTOR sm. Amagitor, in5elator, minci-
nos [fr.].
IMPOSTVRA (p/.-ari) sf. In5elatorie, amagire,
minciuna [fr.].
IMPOTENT adj. 0 sm. Neputincios [fr.].
1.1VLPOTNTA sf. 0 Neputinta ¶ 0 I Betesug
[fr.].
IMPOZANT adj. Impunator, maret, falnic,
aratos [fr.].
EVIPOZIT (-its) sn. C) 0 Bir, dare, dajdie: e di-
rects, indirecte ; global ¶ ® X ul stngelui, Indatorirea
de a face serviciulmilitar [ref. dupa fr. imp 0 t].
IMPRACTICABIL adj. 0 Ce nu se poate sa-
vIr5i, Indeplini Ii C) Pe unde nu se poate umbla sau
trece, nestrabatut: drum .., [Cr.].
ILVIPRECATIVNE sf. Blestem; ruga Malta
spre a aduce nenorocire pe capul cuiva [fr.].
IMPREGN4 (-gnez) 1. vb. tr. C)A patrunde Intre
particelele unui corp: uleiul impregneazi titilul lamPli ¶
0 ® A face sa patrunda In minte.
2. vb. refl.A fi patruns, a fi plin de [fr.].
IMPRESARUJ sm. 0 Cel ce conduce, pe soco-
teala lui, o intreprindere teatrala [fr.].
IMPRESCRIPTLBIL adj. el Ce nu poate fi
prescris, tagaduit, stins, ce nu poate fi atins de
prescriptiune: dreaturi e [fr.].
*IMPRESIONA ( -onez) vb . tr. OA produce o schim-
bare in starea unui obiect, a lasa o urma asupra
lui : lumina impresioneazii azotatul de argint ¶ (j A produce
un elect asupra simturilor: cum ma impresionau Coate
In dimineata Ueda(VLAH.) ¶ C) A mica inima [fr.].
IMPRESIONABIL adj. Usor de impresionat
in © NVIMPRESIONABIL [fr.].
*IMPRESIONABILITATE sf. Insusirea cuiva
de a fi lesne impresionat [Cr.].
IMPRESIONISM sbst. CO- $coa1s de pictura
modern& care cauta sa dea impresia mi5carii si co-
lorii obiectelor, a5a cum a Post vazuta sau simtita,
de artist, fara a se preocupa de compozitie [fr.].
LMPRESIONTST sm. ( Pictor care lucreaza
dupa impresionism [Cr.].
EVIPRESWNE, IMPRUIE sf. 0 Urma lasata
de un obiect asupra altuia, Intiparire ¶ C) # Ti-
606
par, tiparire, tiparitura (a unei cart', a unei
gravuri, etc.) ¶ ® Efectul actiunii unui corp
asupra altuia sau asupra organelor omului: de
trig ¶ ® y Efectul pe care o cauza oare-care it
produce asupra simturilor sau asupra mintii: im-
presi(un)ile din copilArie; impresi(un)i de cAlatorie; eerie
pe o ciirtioicit... theta impresiile zilei (BR.-VN.) [fr.].
IMPRINIA (-tm) vb. tr. A Intipari, a lasa
I LINARITA.
o urma pe o suprafatb. oare-care ¶ ®$ A tipari
¶ 0 A comunica, a transmite [fr.].
*IMPRIMAT 1. adj. p. IMPRTh C rtgira- 4111
PRIM:a ¶ O Intiparit ¶ ® Tiparit.
2. (p1.-ate) sn. 4 Tiparitura, foaie tip&rita..
*IMpRIMERIE sf. $ ® Tipar, arte de a tipari
$ ® Localul unde se tipareste, tipografie [fr.].
*IMPROPRIU adj. () Nepotrivit: termen .4;
ezpresiune improprie ¶ ® Nedestoinic, neapt [fr.].
IMPROVIZA (-ism) 1. vb. tr. $i intr. 0 A
face pe data, far& nisi o pregatire, versuri, un
discurs, o bucata de muzica, etc.: cintind din OLIO
gi improvizInd versuri (GN.) ¶ ® A face un lucru
oare-care fare pregatire.
g. vb. refl. A fi improvizat, a se face deodath,
a se da drept (cineva sau ceva): s'a improvizat actor
[fr.].
*IMPROVIZATOR sm. Cel ce improvizeazit
[fr.].
*IMPROVIZATIVNE, IMPROVIUTIE St. Fap-
tul de a improviza; lucrul improvizat [fr.].
'IMPRUDENT adj. Nesocotit, nechibzuit, lip-
sit de prudent& [fr.].
*IMPRUDENTA. (p/.-te) sf. Lips& de prudenta,
de chibzuialtt, nesocotint& [fr.].
IMPITDIC adj. Nerusinat, fruit rusine [fr.].
*IMPUDICITATE sf. Nerusinare, lips& de pu-
doare [fr.].
*ENIPVLS (pl. -sari) sit ., *traptmsniNE sf. Indemn,
Imbold (ire), ghies [fr.].
*IMPULSIV 1. adj. Care lucreaz& prin Impin-
-gere, prin Imboldire.
g. sm. Cel ce lucreaza ca Impins de o putere
launtrica pe care nu o poste staptni; om pornit,
care nu sta s& judece Inainte de a lucra [fr.].
*IIVIPUNAT9R adj. verb. IMPVNE. 0 Care
impune, falnic, maret. ¶ ® Care umple de admi-
ratiune, de respect ¶ () Considerabil, foarte mare:
forte impunittoare.
*INIPTINE ( -pun) 1. vb. tr. ® A pune o dare,
un impozit, a supune la un bir, la o plata ¶ 0 A
Insarcina, a sili pe cineva s& lac& un lucru ne-
pl&cut, penibil ¶ ® A inspira respect, team& ¶ ()
, were, a face sa tacA, a porunci sa tad). $ 0 A
sili sti primeascA pe cineva: a vrut sa ne impnna o
creature de a lui.
2. vb. refl. A sili sa fie primit: a se
cietate [fr. imp o s e r, refacut dupa a pun e].
*INPUNITATE sf. Nepedepsire, scapare, ocro-
tire de pedeaps& [fr.].
*ILVLFECTEt adj. Necurat; murdar; spurcat [fr.].
ILVIPURITATE sf. Lips& de cur&tenie, necurrt-
tenie murdarie; spurcaciune [fr.].
*IMPUT4 (-at) vb. tr. A Invinovati pe cineva,
a-1 face vinovat de ceva, a-i pune In socoteala o
fapto. blamabila [fr.].
*IMPUTARE sf. 0 Faptul de a imput a ¶®
Mustrare, Invinovatire (pentru o rapt& blamabila).
*IMPUTATIVNE sf. A Compensarea unei
sume cu alta [fr.].
*INIVN adj. .1* De care nu se mai poate lipi o
boal& microbiana [lat.].
*INIUNITATE sf. ® Scutire de (Mai, de impo-
t
zite, de sarcini ¶ 0 Prezervare de o boalli. micro-
biana [fr.].
*IMUNIZA (-izez) vb. tr. .0 A face pe cineva
sa nu se mai lipeasca de el o boala microbiank
cu ajutorul unui ser special [fr.].
O IMURLVC (p1.-uoe)sn. 0/ten. cp Suman, hain&
scurta Infloratil cu gaitane (purtatti de obiceiu
de T ig an i ) [i a murl u c].
IN' (p1. inuri) sn. 0 Planta textile, cu paiul,
drept, cu foi mici ascutite si flori albastre sau albe,
din ale carei fibre topite (muiate In apa), batute,
melitate, daracite si pieptanate, se preparalun fuior IMP-
din care se tes diferite pinzeturi; din_semintele
ei se prepare un uleiu sicativ si INA
se fac cataplasme (Linum usi- r'-'1-AgPp
tatissimum) (rj 2646): Oita de ...;
samtntit de .... ¶ ® ~-DE-C/MP =
1:14EATA 0; ... -SALBATEC =
IN2 = 1aN.
INABORDABIL adj. 1
Unde nu poti trage la term ¶ ® It
De care nu te poti apropia [fr.].
INACCEPTABIL adj. Ce nu
se poate primi,ce nu trebue ac-
ceptat [fr.].
'INACCESIBIL adj. I Linde
nu se poate ajunge, de care nu
se poate apropia, pe care nu se Fig. 2646. In.
poate urea cineva: manta ~11 0
De care nu te poti apropia, spre a-i vorbi [fr.].
INACOFtDABIL adj. Ce nu se poate acorda
[fr.].
INACTIV adj. Neactiv, care stli far& sa lu-
creze [fr.].
INACTIVITATE sf. Neactivitate, lips& de ac-
tivitate [fr.].
*INACTIVNE sf. Nelucrare, lncetarea on -carei
actiuni [fr.].
*INADMISTBEL adj. Ce nu se poate primi, de
neadmis [fr.].
*INADMISIBILITATE sf. Caracterul a tot
ce nu este admisibil (fr.].
*INADVERTENTA (pl.-te) sf. 0 Nebagare de
seam& ¶ 0 Gresala fawta din nebagare de seam&
[fr.].
*INALIENABIL adj. ez Ce nu poate fi Instrtlinat
(vindut, daruit, etc.): bunuri .3; Ilbertatea intelec-
tualit este... un drept ..., al omului o.-OH.) [fr.].
*INALTERABIL adj. 0 Ce nu se poate al-
tera sau strica ¶ 0 (P) Neclintit: prietenie -a; ade-
viirata lubire, vednic tIntirti gi ~ii nu thieste dectt din
admiratie VLAH.) [fr.].
0 INAMIC = mum.
INAMOVIBIL adj. Care nu poate fi scos sau
mutat dintr'o slujba, dintr'o functiune, pe tale
administrative, Intr'un mod arbitrar [fr.].
*INANIOVIBILITATE, sf. Calitatea a tot
ce este inamovibil [fr.].
*INANITATE sf. Desertaciune, z&d&rnicie [fr.].
*INADIITIE sf. Slabiciune pricinuit& de lipsa
de hrana [fr.].
*INAPLICABIL adj. Ce nu se poate aplica [fr.].
*INAPRECIABIL adj. () Ce nu se poate pretui
sau masura din cauza micimii: o difereaa -di ¶ () Ce
tntr'o so- nu se poate pretui din cauza lnaltei valori, din
cauza marimii: o bunatate A [fr.].
INAR sm. Vr Negutktor care vinde torturi de
i n: 1 cumpitrit chitele de in pe care-1 tore gi lemons
iarna (ION.).
INARICA sf. * = uN*RITA.
INARITA sf. 4, mica plant& erbacee, acua-
tick ell tulpini foarte fragile dispuse In mici tufe,
cu flori verzui; creste cufundata In apa, prin lacuri
sau balti (Najas minor) [i n].
INARITA (pl. -te) sf. 3 Pasarica cu ciocul
scurt si ascutit, cu aripile lungi,
cu coada de 5-6 cm., cu pe-
nele de coloare brun&-roscata,
far pe pintece albe amestecate
cu cafenii (Fringilla linaria)
2647) [i n].
(._
0 'NAT (pl.-atm° sn.
0/ten. Ban. Ceuta, gil-
ceava; Inciipapnare: !carte
trumoasa Inohipuirea zarvei gi
8 ~Intl(ret..) [srb .]
*INATACABIL adj. Ce
nu se poate ataca, ce nu Fig. 2617.
.
poate fi defairnat [fr.]
*INAUGURA. (-area) vb. tr. 0 A debchide pu-
blicului, pentru Intlia oarli, In mod solemn, un
edificiu, un muzeu, o scoala, etc.; a desveli, a
607
www.dacoromanica.ro
INNA consacra un monument, o status, etc. ¶ 0 (E) A
Incepe, a face Inceputul [fr.].
I C- *INAUGURAL adj. Privitor la o inaugura-
tiune: Mama [fr.].
INAUGURATIVNE, "INAUGURARE sf. ® Fap-
tul de a inaugura 11 C) Ceremonie prin care
se deschide sau se predit publicului o cladire, prin
care se consacra un monument, etc. [fr.].
0 INC (p1. Mewl sn. Mold. Sburdaciune, poft& de
joc $i de ris (la copii): mita parinteitg, cum era min-
lard 51 plinit de ...nal, a bulnit de ris (cm).
*INCADRA ea- INCAD124.
*INCALCUL.4BIL adj. 0 Ce nu se poate cal-
cula ¶ ® Peste masura de mare, considerabil [fr.].
*INCALIFICABIL adj. Ce nu se poate cali-
a avut 0 purtare á
fica, cit nu se poste mai rau, mai nevrednic, etc.:
[fr.].
INCANDESCNT adj. CD 15 Infierbintat, pin&
s'a facut alb ca para focului ¶ C) Aprins, plin
de foc [fr.].
INCANDESCNTA sf. ®15 Starea unui corp
Incalzit pin& a de-
venit alb ca para fo-
cului ¶ C) T Aprin-
dere, surescitare ex-
trema ¶ ®M Lamni
eleotrioe ea acelea
In care lumina e pro-
dusk prin incande-
scenta, Intr'un spa-
tiu golit de aer, a Lampi cu Fig. 2648.
incandescentn.
unui fir foarte sub-
tire sub actiunea curentului care trece prin el ('
26/48) [fr.].
INCAR4BIL adj. 0 Care nu poate, nu e in
stare sa faca un lucru ¶ ® Nedestoinic, nevred-
nic, nepriceput, neindeminatec ¶ 0 sra Care e
lipsit prin lege de anumite drepturi sau exclus de
la anumite functiuni [fr.].
'INCAPACITATE sf. () Defectul aceluia care
nu e capabil; nedestoinicie, nevrednicie. neprice-
pere, neindeminare ¶ 0 es Starea unei persoane
pe care legea o lipseste de anumite drepturi [fr.].
INCARCER4 (-ern) vb. tr. A baga la camera,
la tnchisoare, a Intemnita [fr.].
INCARNA. ( -nee) vb. tr. $i refl. A (se) intrupa,
a lua trup omenesc, a se face om [ft.].
*INCARNAT I. adj. De o eoloare ro$te ca a
carnet.
2. sbst. Coloare ro$te ca a carnii [fr.].
INCARNATIVNE, MARNA= sf. Intrupare;
taina prin care cuvintul lui Dumnezeu s'a facut
trup [Cr.].
INCASE! (-asez) vb. tr. A primi, a strange, o
suma ce trebue pinta [ref. dupe fr. encaisser].
INCASATOR, -TOWLE sm. f. te Care Inca-
seaz a banii, sumele ce trebuesc platite de di-
ferite persoane.
INC.A.S(S)0 sbst. te5 Toate sumele Incasate, de
o cash. de comert, de banca., Intr'o zi, Intr'o sapta-
mina, etc. $i care se afla In cash. [it.].
INCENDIA (-diez) vb. tr. 0 A da foc, a pune foc
(unei cladiri, etc.) ¶ ®(y. A atIta la razboiu, la re-
volta, etc. [fr.].
INCENDIAR I. adj. I Aprinzator, care poate
lua loc, care poate provoca un incendiu: materii e
¶ 0 T) Care atlt& la revolts, la rAzboiu : diners
2. SM. Cel ce da foc unei cladiri, etc., autorul
until incendiu [fr.].
INCENDILT (p/.-dil) sn. Foc mare care mis-
I /maim pietura 5 ® Lucrul
tue o cladire, o padure, etc. ¶ ® ® Turburari
marl Intr'un Stat, rascoale, razboaie, etc. [fr.].
INCRT adj. 0 Nesigur ¶ ® Nedumerit [fr.].
INCERTITVDINE sf. 0 Nesiguranta. ¶ ®
Nedumerire, lndoiala [fr.].
'INCEST 1. sn. aia Amestecare de singe, unire
Intre rude de singe, oprita de legi.
2. sm. Cel ce s'a facut vinovat de aceasta cal -
care a legit [fr.].
'INCESTUCIS adj. et Vinovat de incest [fr.].
INCHIZITIVNE, nicifizITIE sf. vrt ® Cercetare,
anchetii, perchizitde riguroasa ¶ ® $ Tribunal
608
www.dacoromanica.ro
eclesiastic, infiintat odinioara In Apus, cu deose-
bire in Spania, spre a urmari $i a pedepsi pe ere-
tici, pe Evrei, pe necredincio$i [fr.].
INCEIZITOR SM. 0 i Membru at inchizi-
tiei, judecator facInd parte din inchizitie 11 0 es
Cel ce face anchete, cercetari judecatore$ti minu-
tioase [fr.].
INCHIZITORIAL adj. CD ; De inchizitor ¶
® Foarte riguros, foarte aspru ¶ 0 Arbitrar:
masura fi [fr.].
INCIDENT (p1.-te) 1. sn. 0 IntImplare neas-
teptata, de puldna Insemnatate, in cursul unei
Intreprinderi, unei afaceri ¶ 0 es Contestatte ac-
cesorie facuta de avocat In timpul judecArii unui
proces: a ridica un ~.
a. adj. 15 Rasa ~a, directiunea rectilinie pe
care o urmeazA o raza. de lumina sau calorica care
cade pe o suprafata ¶ (i), 02 Propoaitie tea, propo-
zitie intercalate intre termenii unei alte propo-
zitiuni [fr.].
'INCIDENTAL adj. $i adv. 0 (Care se pro-
duce) IntImplator ¶ 0 Accesoriu, secundar ¶ ®4.7
Propozitie propozitie incidents [i n c i d e n t].
' INCIDENTA sf. ®15 Intfinirea unei raze de
lumina sau de calduril cu o suprafat,a; unghin de
unghiul pe care-1 face o raze de lumina cu
normala, adicA cu perpendiculara dusa prin punc-
tul de incident& la suprafata pe care cade; pullet
de punctul unde o raze de lumina sau de cal-
dura cade pe o suprafata ¶ 0 4j Caracterul unei
propozitii incidente [fr.].
INCINER4 (-eres) vb. tr. A reduce ceva In ce-
nu$A, In spec. a arde un cadavru [fr.].
*rNCINTA. (p1.-te) sf. Spatiu Ingradit, loc in-
chis, sala: incinta tribunalului (Cr. enceinte].
'INCIZA (pl.-ze) sf. 41 Mica propozitiune, cu
sens complet, intercalate intealta propozitie sau
trite° fraza [fr.].
'INCIZIUNE, ixclzrE sf. Crestatura, taietura
facuta de a lungul cu un instrument ascupt [fr.].
'INCIZIV I. adj. () Care taie; dinti m, dintdi
cei lati din fatii, destinald sa tale ali-
mentele (0 2649) ¶ 0 (1' Mi$cAtor.
2. sm. Dinte inciziv [fr.].
*INCLINA. (-in) 1. vb. tr. A pleca (In
jos), a apleca: ea-et inclina capul in mini
gi inchise °chi! (EMIN.).
2. vb. intr. 0 A fi (a)plecat ¶ 0 e
A avea aplecare, a fi dispus.
3. vb. refl. () A se (a)pleca ¶ 0
A-si Indoi corpul, a face plecaciuni,
a se prosterna ¶ ® A Inceta de a mai
rezista, a se supune [fr.].
INCLIN*T adj. 0 p. INCLINA ¶ ®
Plecat, aplecat; Intr'o pozitie oblicii In Fig. 2649.
raport cu orizontul: plan suprafata
Nana care face un unghiu ascutit Cu n ci3zilInt.e. C.
zontul si cu ajutorul careia se u$ureaza. itTddaneil.Cin .
ridicarea $i coborlrea greutatilor marl.
"INCLINATIVNE, INCLINATICE sf. 0 Faptul
de a (se) inclina, aplecare ¶ 0 Starea unui lucru
inclinat ¶ CD A Pozitiunea mai mult sau mai pu-
tin oblica a unei drepte
in raport cu o alth
dreapta sau cu un
plan; a unui plan In 0 0
raport cu alt plan ¶
O e Aplecare fireasca It
catre un lucru: are ],
B
pentru care are cineva Fig. 2650. Inclinatiune.
aplecare ¶ 0 Simpa- 0. 0. Orizontul. A. B. Acul
tie, iubire: eastitorte de magnetic. OB. Unghiul de
¶ 0 Persoana pen- inclinaliune.
tru care are cineva
iubire, simpatie ¶ ® 15 a acului magnetic, unghiul,
variabil dupA localitati, pe care-I face un ac
magnetic, mobil In jurul unei axe orizontale $1
a$ezat In planul meridianului magnetic (L 2650)
[fr. inclination $i inclinaison].
'INCLUZIV adv. Cuprins, Impreuna cu: de la
15 chid la 25 Mal ee [fr.].
 INCOATTV adj. o..7 Se zice despre verbele car
arata nn Inceput de actiune [fr.].
INCOERCIBIL adj. i "el Care nu poate fi
ctrins, comprimat $i retinut intr'un spatiu care-
care: gaz 1( ® F Ce nu poate fi infrinat, oprit [fr.].
INCOERNT adj. C.) Lipsit de coerenta, de
legatura Intre Orli ¶ 0 ® Fara .ir, Sara legatura
intre ele: idei e [fr.].
*INCOERENT A sf. O Lipsa de coerentA, de
legatura intre parti ¶ 0 iF Lipsa, de sir, de le-
gatura Intre ele: incoerenta ideilor [fr.].
"INCOGNITO 1. adv. Fars a fi cunoscut, Sara
a se face cunoscut, tiptil: a clilatori .
2. sbst. A 'Astra ~, a nu voi sa se face cunoscut:
on gulerul paltonasului ridicat, ptistrind eel mai strict egi
(GN.1 [it.].
INCOLOR adj. C) Fara coloare, care n'are nici
o coloare 1 0 q') Searbad, fara vlaga: aril fr. ].
INCOMBUSTIBIL adj. Care nu poate arde [fr.].
INCOMBUSTIBILITATE sf. Insusirea lu-
crului incombustibil [fr.].
INCOMENSURABIL adj. ® Se zice despre
cloua cantitatd care n'au o masura c,omund ¶ ®
Alit de mare Melt nu se poate masura [fr.].
INCOMOD adj. Ce nu e comod, care-ti vine
peste mina, de care nu to poti sluji u$or; supara-
tor [fr.].
INCOMODA (-odez vb. tr. A pricinui jend., su-
parare; a face rhu, a produce o boala ward, [fr.].
INCOMODITATE sf. O Lipsa de comoditate,
jena, suparare 1 Indispozitie, boala ward. [fr.].
2 [fr.].
INCOMPARABIL adj. 0 adv. Fara seaman,
neasemanat, neasemuit, cu care nu se poate com-
pare nimeni sau nimic [fr.].
INCOMPATIBIL adj. @Care nu e compatibil,
nu se potrive$te, nu se Impacd cu altul sau cu alt-
ceva ¶ ® Se zice de doua functiuni ce nu se pot
exercita in acelas timp de o singura persoana
[fr.].
INCOMPATIBILITATE sf. 0 Starea de ne-
potrivire intre doua lucruri ce nu pot exista in
acela$ timp, ce nu se Impaca unul cu altul ¶ 2 ei
Imposibilitate legal& ca cloua functiuni sa fie
ocupate In acelasi timp de o singur& persoana [fr.].
*INCOMPETENT adj. 0 et Care nu e compe-
tent, care n'are cilderea de a judeca o pricina 11 0
(1:) Care nu se pricepe, care n'are cuno$tintele ne-
cesare spre a-si da parerea, de a se rosti intro
materie sau alta [fr.].
*INCOMPETENTA (pt.-se) sf. Ih 0 Lipsa de
competenta: incompetents unni tribunal ¶ ® F Nepu-
tinta in care se gaseste cineva, din pricina nepri-
ceperii sau nestiintei, de a se rosti intr'o chestiune
[Ir.].
INCOMPLT adj. Nedeplin, care nu e corn-
plet, caruia-i lipseste o parte [fr.].
INCONSCIENT ow- INCON$TigNT.
INCONSEC'UNT adj. Care nu e consecuent,
care se contrazice cu sine linsu$i In zisele sau
faptele sale [fr.].
*INCONSECIJNTA (p1.-te) sf. Lipsa de con-
secuenta; nesocotinta [fr.].
*INCONSOLABIL adj. Care nu poate fi mmn-
gliat, nemingiiat [fr.].
*INCONSTANT adj. Care nu e constant, ne-
statornic, schirnbacios [fr.].
INCONSTANTA sf. Nestatornicie [fr.].
INCON*TfENT, /NCONSCIENT adj. Care nu e
con$tient, care nu $tie ce face, care (se) face In ne-
$tire, care se face de cineva lara a-si da seama [fr.].
"INCON*TIENTA, nicoNsciF,NTA sf. Ne$tire,
lips& de con$tiinta [fr.].
INCONTEST4BIL adj. $i adv. (De) netaga-
duit, ce nu se poate contesta [fr.].
INCONVENINT (p1.-te) sn. @ Neajuns, des-
avantaj; urmari neplacute intro intreprindere I
C) Imprejurare suparatoare care intervine Intr'o
afacere [fr.].
INCOR.VCT adj. 0 Necorect, cu greseli, gresit
¶ C) Necinstit [fr.].
INCORECTITVDINE sf. Purtare necorectay
necinstita [i nco rect + corectitudin].
I.-A. Candrea. Diclionar enciilopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
*INCORECTIVNE sj. Wsa de corectione (a INC-
stilului, a desenului, etc.), gresald. Inipotriva re-
gulelor (gramaticei, stilului, etc. [fr. . IND
INCORIGIBIL adj. Care nu se poate Indrepta,
care nu poate fi corijat: hot, copil A.+ [fr.].
INCORPORA. (-orez) vb. tr. I A uni, a Int-
preuna mai multe lucrurl, pentru a face un sin-
gur corp, un singur tot ¶ ® A Intrupa, a face sa
intre intr'un corp religios, politic, militar [fr.].
INCORPOR4L adj. 0 Lipsit de corp: suiletul
e 1 2 es Care n'are existent& materiald: dreptu-
rile 51 creantele sInt ,e [fr.].
"INCORPORARE st. Faptul de a se in co r-
p o r a, Intrupare.
IN-CORPORE adv. Cu totii Iunpreuna [lat.].
INCORUPTTBIL adj. Care nu se las& a li
corupt, care nu poate fi mituit: iudecittor [fr.].
INCORUPTIBILITATE sf. Insusirea celui
incoruptibil [fr.].
0 INGOT (p1.-te) sn. Mo/d. Sburdalnicie, sbeguire:
nici noaptea a. on ma pot odihni de ~ele voastre ? (CaO.)
[comp. nie].
INCREDIA adj. Care nu e credul, care nu
crede lesne on -ce [fr.].
INCREDULITATE sf. 0 Firea, starea omului
care nu crede cu u$urintd. ¶ ® Necredinta (In ma-
terie religioasa) [fr.].
*INCRIMINA (-inee)vb. tr. i A invinui, a arunca
vina (unei crime asupra cuiva ¶ ® A face sa treac&
o rapt& oare-care drept trims: purtarea vulva
INCREVIINATTEINE sf. Faptul de a incrimina,
Invinuire; starea unei persoane incriminate [fr.].
*INCRUST.A. (-tez) 1. vb. tr. 0 A Infrumuseta, a lin-
podobi un obiect cu ornamente bagate, infipte In
suprafata: 0 moult cu tildes 1 2 A acoperi cu un
strat pietros, varos, care formeaza un fel de coaje:
apa inerusteazti tevile canalului.
2. vb. ref/. A se acoperi cu un strat pietros [fr.].
INCRUSTATIVNE, INCRUSTATEE sf. 0 Fap-
tul de a (se) incrusta $i rezultatul acestei actiuni;
obiectul incrustat II 0 Coaja varoasa, stratul pie-
tros ce se formeaza pe un obiect ce a zacut multd.
vrerne In apa ¶ O Depozit de saruri pe peretii $i
pe tevile unui cazan [fr.].
INCUR sm. (,), Un fel de duh ram care chinueste
pe oameni noaptea [fr.].
INCUBATIVNE, mama= sf. ® Clocire ¶ ®
.2*Perioada intre momentul chid cineva a lust ata-
cat de un agent infectios $i momentul cind se
arata primele simptome ale boalei [Ir.].
INCU'LQA (-cuio) vb. tr. A baga In cap, a In-
tipari In minte [fr.].
*INCULP.A. (-pez) vb. tr. A Invinovati, a Invinui
[fr.].
INCULPAT 1. adj. p. iNctrLpA.
2. sm. ei Acuzat, cel Invinovatit de un delict, de
o crima.
INGULPATIVNE sf. is Invinovatire, acuzare,
acuzgiune, pia [fr.].
INCI;ILT adj. C) r Necultivat, nelucrat, 1:angi-
na ¶ 0 (1) la Care n'a primit nici 0 invatAtura,
nici o educatie [fr.].
*INCUMBAL (-cumb) vb. intr. A fi impus, a fi
silit, a avea obliggiunea [fr.].
INCUNABUL 1. adj. # Tipdrit In primii ani
dupa inventiunea tiparului (Intre 1455 $i 1500).
O (pl. -le) sn. Carte tiparitil. In a doua jumatate
a veacului al xv-lea [fr.].
INCIJRABIL adj. OM. .22' Care nu se mai poate
vindeca, fara leac [fr.].
*INCVRIE sf . Negrija, nepaza, lipsa de grijd,
neglijenta. [fr.].
INCURSIVNE sf. 0 ti Navala, navalirea In
timp de razboiu Intro tar& dusmand. 1 2 ® Stu-
diu, lucrare, cercetare facuta de un Invittat Mtn)
directie In afara de specialitatea sa [fr.].
0 TISTDE = VNDE.
*INDECENT adj. Necuviincios [fr.].
INDECENTA (p1.-0) sf. Neeuviin0. [fr.].
"INDECIS adj. 0 Nehotarlt ¶ 0 Indoielnic, nesi-
gur ¶ 0 Vag, greu de distins [fr.].
609 39
 "INDECIZ/VNE sf. Nehotarire; sovAiala [fr.].
IND- *INDECLINABIL
adj. tiq..Nedeclinabil, care nu
IN D se poate decline [fr.].
17.500 INDEFINTT I. adj. 0 Fara margini, care nu e li-
mitat, marginit: duratil..4; congedin vs ¶ 2 Al carui In-
teles e vag *i nehotartt, nedefinit: cuvinte .s.
2. sbst. Ceea ce e indefinit [fr.].
"INDELEBIL adj. Care nu se poate sterge, ne-
*ters, neperitor (fr.].
*INDELICATETA (p/.-te) sf. Lips& de deli-
catet& ¶ 2 Purtare grosolan& [fr.].
INDMN adj. Far& a suferi o paguba; teafar
[fr.].
INDEMNITATE sf. = INDEMNIZARE ® [fr.].
INDE.MNIZA (-izez) vb. tr. Si refl. A (se) despa-
gubi de o pierdere [fr.].
INDEMNIZARE sj. i Faptul de a in d em -
niz a 11 2 (Sum& data. drept) despagubire.
*INDEPENDENT adj. Care nu depinde de ni-
I albastru frumos, extras& din sucul unor plante
meni; care nu e supus nici unei alte puteri, nea-
tlrnat: stet T ()Care nu se pleacb. dinaintea nima-
nui: oaraoter T ® Care n'are nici un raport, nici o
legatura cu altceva [fr.].
"INDEPENDENT' A sf. C) Starea uneipersoane,
unui lucru care nu depinde de alta sau de altceva ¶
® Conditiunea unui Stat care nu e supus altuia;
neatirnare [fr.].
*INDESCIFRABIL adj. De neinttles, de ne-
descurcat, de necitit [fr.].
*INDESCRIPTIBIL adj. Ce nu se poate des-
crie, de nedescris [fr.].
*INDESTRUCTIBIL adj. Ce nu se poste di-
struge, ce nu poate fi darimat [fr.].
*INDEX (pl.-ezuri) sn. 0 .0° Tabla de materii,
cuprinsul unei child (In spec. In ordine alfabetick):
aliabetic 0 Ent Catalogul cartilor condamnate de
autoritatea bisericeascii: carte Duet la carte in-
terzisk ; CO: a pane Pe cineva la, a opri, a interzice de
a se avea de-aface cu el, a-1 arata ca nevrednic,
periculos ¶ O P Degetul artitator (fr. < lat.].
INDIAN 1. adj. Din India.
2. sm., NDIAINA (pl .-ene) sf. Locuitor din India.
:I. itimANA sf. LS PInza de bumbac, fabricat6. la
Inceput In India.
*INDICA. ( -din) vb. tr. A artita [fr.].
*INDICATIV 1. adj. Care indict.
2. (p1.-ye) sn. 12.7 Mod al verbului care arata
o stare sau o actiune real& [fr.].
*INDICATOR 1. stn. Cel ce indick aratator.
2. (pi.-toare)sn. 0 ig;44 Carte sau car' ticia In care
shit Insemnate orele de plecare si de sosire ale
trenurior; mersul trenurilor ¶ ® Tr° Numele a di-
ferite aparate adaptate la cazanele masinilor cu
aburi, spre a ar&ta starea de tensiune a aburului,
nivelul apei din cazan, etc. [fr.].
INDICATIVNE, iNDINarE sf. 0 Faptul de a
indica, aratare ¶ 3 In*tiintare, informatiune, indi-
ciu, semn dim& care putem cunoaste ceva [fr.].
*INDICE sbst. In de x, table de materii (In
spec. In ordine alfabetica).
*INDICITJ (p1. -eli) sn. Semn, urm& dup& care
judecdim c& un lucru exist& [fr. in d ice].
; INDICTION sbst. D Perioada conventional& de
15 ani, far& all& legatura cu fenomenele astrono-
mice care an servit la alcatuirea calendarelor, si
al carei punct de plecare este anul 313 d. Chr.; ca
element cronologic, el servii, impreuna cu crugul
soarelui, crugul lunii, mina de aur, etc., spre a
calcula sau a reconstitui data exacts a unui eve-
niment, indicate cu aceste elemente In diverse
acte $i inscriptii [vsl. < gr.].
*INDIFERENT 1. adj. 0 De care nu-td pas&
sau nu trebue s&-ti pese; mi-o putin Imi pask
mi-e tot una ¶ 2 Neinsemnat, deputdna importan-
ta: am vorbit de Illoruri ^.8 T 0 Carina nu-i pas& de
nimic, nepasator, pe care nu-1 migc& nimic: om
2. adv. 0 Intr'un mod indiferent, cu nep6sare,
en raceal& ¶ 2 Fara deosebire [fr.].
INDIFERENTISM sbst. 0 Doctrine acelora
cari shit indiferenti in materie religioas& sau
politick [fr.].
INDIFERENTA sf. Nepksare [fr.].
610
www.dacoromanica.ro
*INDIGEN adj. $i sm. 0 Originar din aces
talk p&mtntean, de ba*tina, btt*tina* ¶ 0 Stabilit
Intr'o tar& din timpuri stravechi [fr.].
*INDIGENAT (p1.-ace) sj. 0 Calitatea de a fi in-
digen ¶ ®0 Impilmintenire [fr.].
*INDIGEST adj. 0 Greu de mistuit; ce nu se
poate mistui ¶ 0 ®R &u alcAtuit, Incurcat, greoiu:
carte .4 [fr.].
*INDIGESTIVNE, iNnrawsTrE sf. F Indispo-
zitie, stricarea stomacului pricinuita de o mistuire
Brea sau de o Intrerupere a digestiunii, aplecare [fr.].
INDIGN4 ( -nez) vb. tr. si re fl. A (se) necaji din
tale afarA, a (se) supra foe, a (se) mini& [fr.].
*INDIGNARE, *IPIDIGNATIUNE sf. 0 Faptul de a
(se) in dign a
11 C) Suparare la culme, sentiment
de minie sau de dispret provocat de o Sept& ne-
dreapta, nedemn& sau rusinoasa [fr.].
*INDIGO sbst. 0 Materie colorants, solidti, de un
® Coloarea albastra obtinutrt prin vapsirea cu
aceasta materie, Iulachiu [fr.].
*INDIRECT adj. Care nu e direct ¶ ® Care
I
nu merge de-a dreptul, care ocole*te: Intrebare
0 Ca Complement sau nadrept, acelaasupra caruia nu
cade de-a dreptul actiunea verbului ¶ CD Ca mecum
vorbire in care zisele unei persoane sint rapor-
tate la persoana a treia ¶ ®0 contributinni e, d&-
rile pe obiectele de Gernert *i de consumatiune [fr.].
*INDISCIPLINA (p1.-Me) sf. Nesupunere, lips&
de disciplina [fr.].
INDISCRET 1. adj. 0 Lipsit de discretiune:
privIre ..41, care se opre*te unde e oprit,
Intsebare
unde nu se cuvine ¶ 0 Care nu stie sk p&streze
taink care nu *tie s & -$i tie limba.
2. gni. Om indiscret [fr.].
*INDISCR.ETIVNE, INDISCRVTIE Si. 0 Lips& de
discretiune: asounzlnd obiectul... ca si cum se temea de
Indiscretia zidurilor (CAR.) ¶ ® Faptil. indiscreta ¶ ®
Destainuirea unui 'secret [fr.].
*INDISCUTABIL 1. adj. 0 Ce nu se poste dis-
cuta ¶ ® Care nici nu trebue discutat, din cam&
ca e prea evident.
2. adv. In mod indiscutabil, nici nu incape
vorba (fr.].
*INDISOLVBIL adj. C) Ce nu se poate disolva
Intr'un lichid¶ 0
Ce nu se poatedesface sau des-
a;
p&rti: prietenie .4 [fr.].
cAs5torte
*INDISOLUBILITATE si. 0 Proprietatea unui
corp care nu se poate disolva lntr'un lichid ¶® In-
phrtit, anulat; a
su*irea unui lucru care nu poate fi desfacut, des-
casatoriet raligioase [fr.].
*INDISPENSABIL I. adj. 0 lie care nu poti
fi scutit ¶ ® De care nu se poate lipsi cineva, neapa-
rat trebuincios.
2. imisPENsABILI sm. p1. (1) F Izmene [fr.].
*INDISPONIBIL adj. De care legea sau anumi-
te lmprejurari nu permit sä se dispuna: avere ...11 [fr.].
*INDISPONIBILITATE sf. Stares unui lucru
indisponibil [fr.].
INDISPOZITIVNE, 1NDISPOZITIE sf. 0 .0
Baal& usoara, alterare war& *i trecatoare a sil-
l-MAW ¶ ® ® Dispozitie nefavorabil& pentru ci-
neva sau ceva [fr.].
INDISPI.TNE (-pun) vb. tr. 0 .1 A Imbolnavi
u*or, a face rim ¶ 0 (f) A supra, a face nemul-
tumit, a-1 aduce Intr'o dispozitie putin favors-
bill. [fr.].
*INDISPVS adj. 0 p. IPIDISPWIE ¶ 0 .0 Cam
bolnav, care nu prea se simte bine ¶ O ® Rau
dispus fats de cineva.
INDIVID sm. 0 Ori-ce fiintok care se socoteste
ca o unitate printre fiintele de aceea*i spet& ¶ 0
Ori-ce fiint& organizatk animal sau vegetal ¶ 0
Persoank ins ¶ @ Om pe care nu-1 cunoa*tem,
*i pentru care n'avem nici o consideratie: eine a
acest P [fr.].
*INDIVIDUAL 4. adj. (D Propriu individului,
ce priveste pe un individ ¶ ® Care priveste pe
fie-care In parte sau numai pe o singura persoana.
g. adv. 0 In mod individual, izolat, fie-care in
parte ¶ (3, Fie-care pentru sine, in ceea ce pri-
veste pe Insa*i persoana sa [fr.].
 INDIVIDUALISM sbst. +++ Sistem de filosofie
care pune drepturile individului mai presus de
acelea ale societatii [fr.].
INDIVIDIJALITATE sf. C) Totalul caracte-
relor care deosebesc pe un individ de toti aceia
din speta sa ¶ ® Personalitate [fr.].
INDIVIDUALIZA (-17.ez) vb. tr. ® A considera,
a privi un lucru In mod individual, izolat ¶ 0 A
face ca o flint& sa aiba un caracter propriu care
s'o deosebeasca. de toate celealte fiirrte din ace-
easi speta [fr.].
INDIVIZ adj. ei ® Care nu se poate Imparti,
devalmasesc: nocesitine ¶ ® Care stapineste un
lucru Impreuna cu altii, devalmas [fr.].
*INDIVIZTBIL adj. 0 Care nu e divizibil, care
nu se poate imparti; de nedespartit: un atom e A. ¶
0t Se zice despre un numar intreg care nu se
poate Imparti exact cu alt numar [fr.].
INDIVIZIBILITATE sf. Caracterul lucrului
indivizibil [fr.].
INDIVIZIVNE sf. th Starea unui lucru in-
diviz sau a persoanelor ce stapinesc ceva In co-
mun, devalmasie [fr.].
INDOCIL adj. Nesupus, neIntalegator, care
Invata cu anevoie, care e greu de cirmuit [fr.].
*INDOCILITATE sf. Caracterul celui indocil
[fr.].
*INDO-EUROPEAN adj. w Se zice despre fie-
care din rasele si limbile arice, care au o origine co-
muna si s'au Intins din partile India pina la ex-
tremitatea de apus a Europei; limbi indo-enropene,
limbile sanscritli, balto-slavice, greceasca, italics,
celtica. si germanicA [fr.].
*INDO-GERMANIC adj. ai = INDO-EURO-
PEAN [germ.].
'INDOLENT adj. 0 Nesimtitor, nepasator,
tembel, asupra caruia nimic nu face cea mai mica
impresiune ¶ ® Care nu-si da cea mai mica oste-
neala, care nu e In stare sa facA cea mai mica
straduinta, lenes, trindav [fr.].
*INDOLENTA sf. Starea celui indolent {fr.].
INDRIAINI sm. a, SINGELE-VOINICULUI si
MU$CATA: pe mitanta de miRoe lie vedean... mitnunobi de
gitIbioare 51~ tr)-ZAMF.) [to. ytri-§ahl].
INDUBITABIL adj. Nelndoios, (de) netaga-
duit [fr.].
pe cineva sa fats un lucru; .
'INDUCE (-dm) vb. tr. 0 A Impinge, a Indemna
eroare, a face sii
gresasca. a insela cu dinadinsul ¶ 0 A face o
INDVSTRIE sf. 9 CD Totalitatea mijloacelor de
care se serveste omul spre a transforms materiile IND-
prime, acomodtndu -le trebuintelor vietii ¶ 0 Me- INE
stesug, on -ce profesiune mecanicli sau comerciala ¶
0 ® Cavaler de om care traeste din escrocherii,
care se serveste de mijloace necinstite spre a till,
pungas, sarlatan [fr.].
INEATA sf. i
0 Mica plants delicata, cu
tulpina filiforma, cu flori mlci, aibe; creste prin
livezi si pasuni umede, cu deo-
sebire la munte; numita qi
inusor" sau margeluta" (Lz-
num catharticum) ( 2651)
C) Planta ierboasa cu tulpini
numeroase, cu florialbastre-azu-
rii; creste prin finete si poeni
nisipoase; numita si in -de-
Gimp" sau inusor " (Linum
austriacum) [in].
INEDIT adj. .0P Care nu s'a
publicat Inca, netiparit, care du
s'a dat in viieag [fr.].
INEFABIL adj. De nespusi
de negrait, care nu poate fi ex-
primat prin cuvinte: slmbind In-
mines on ~a satIsiaotie a dobitooului Fig. 2651. Ineatd.
(CAR.) [fr.].
INEFICACE adj. Fara efect, care nu produce
nici un efect, nefolositor [fr.].
*INEFICACITATE sf. Lipsa de eficacitate, de
efect, de folos [fr.].
'INEGAL adj. 6) Neegal, care nu e egal ¶ 0 Care
nu e neted, gloduros, grunturos: teren ¶ ® Schim-
bacios : caracter [fr.].
INEGALITATE sf. CD Neegalitate, lipsa de
egalitate ¶ 0 Starea unei suprafete care nu e ne-
regularitate In mersul astrelor: s
teda. ¶ ® Neregularitate: .4/ pwanlnl ¶ ® * Ne-
diurn2t, Beeulara
¶ 0 Felul de a fi al unei persoane care are un
caracter schimblicios ¶ ® Inegalitati soofale, lipsa
de egalitate, nepotrivirea Intre diferitele clase ale
societalli [fr.].
INEL (p1. -ele) 8n. 0 Cerc ae Her sau de alt
metal pentru legat ceva, veriga, bel-
ciug: ale lantulnf ¶ 0 Cerculet, de aur, sr--
de argint, etc., ce se pune In deget
( 2652) :
tree ea min
O :\ p1. Doutt
de logodnit, de oununie;
svelt, cu talia subtire
®:

inductiune, a trage o consecinta, o urmare [fr. belciuge mari

indu ire, refacut dupa d u c e]. de tier atir-
'INDUETTV adj. Care recurge la inductiune; me- nate de frin-
todit a, care porneste de la particular la general[fr.]. ghii ce shit le-
-INDUCTIVNE sf. 0 +++ Mod de a rationa In gate de un por-
virtutea caruia se admite un lucru neverificat, tic de gimnas-
pentruca s'a constatat existenta, realitatea unui tica( 2653)1
alt lucru de acelasi ordin, de aceeasi natura ¶ 0 ® Pr. ext. Tot
+++ Consecuenta, urmarea ce se trage din acest ce seaman& cu
rationament ¶ ® +++ Metoda de rationament prin un inel: a) cir-
care se aplica la toate faptele de aceeasi speta liont, buck: Fig. 2652. Inele. Fig. 2653. Inele.
ceea ce s'a observat numai la unele din ele; in- ..ele parulni, no-
ductiunea procedeaza de la particular la general, g= on paoura (DLVR.) ; b) despre partite corpului unui
de la consecuente la principii, de la efecte la vierme: ale viermelul [lat. anellus].
cauza ¶ CD AI Desvoltarea unui curent electric prin
influents unui alt curent sau al unui magnet:
INELAR I. (p1.-are) sn. 0 Degetul de IMO cel
mic, pe care se poarta de obiceiu in el el e.
curent de eleotrieli; electro-manetica; bobind de 2. sm. 4 = FLOTITRE-INELAT.
pe- BOBINA 0 [fr.]. INELAT 1. adj. 0 Asezat In forma de in e I e:
'INDULGENT adj. Ingaduitor, care larts usor, FLIITURE-INELAT R FLOTURE ¶
care nu e strasnic; a H.', a trece cu vederea, a fi © Impodobit cu multe inele
ingaduitor, a ierta usor [fr.]. ¶ 0 * EolInta eclipse In
INDULGNTA (p1.-te) sf. CD Ingaduinta, usu- care soarele, Intunecat de kink
rinta de a ierta 1I ® Iertare a pedepselor tern- apare In jurul acesteia numai
porale, pentru plicate, acordata de papa In anu- ca un inel luminos ( 26549
mite Imprejurari [fr.]. 2. INELATE sf. pl. i t Grupa.
INDUSTRIAL 1. adj. ® 0 De industrie, privi-
produs de industrie: beglitii
uncle shit multe manufacturi, fabrici.
® cerium ,
tor la industrie ¶ ® Care izvoraste din industrie,
centru
2. sin. Cel ce se Indeletniceste cu industria [fr.).
mare de animate al caror corp
e format dintr'un sir de in el e,
cum sint
iNgL.
INEL11
viermli.
sn. dim.
pl.-use)
Fig. 2654. '
INDUSTRIALISM sbst. O Sistem social care LINTELT,T INVIRTECI;$ Eclip-A inelara.
considera industria ca scopul de capetenie al omu- sbst. Joe de copii, In care un
Iui ¶ (D Preponderenta industriei [fr.]. in e 1 trece din deget In deget, iar unui din copii
611
www.dacoromanica.ro
INE- trebue s& ghiceasca la tine se afl&: davit eland, se INFANTERIST sm. Soldat din in f an ter ie.
pnneau oa totti Is jocuri: de-a (1.-OH.) [i nelus
INF + Inv Irti].
INEPT adj. ® Netrebnic, nedestoinic, lipsit
de bun simt, de Insu$irile cerute ¶ ® Neghiob,
nesabuit, stupid [fr.].
ENEPTTE sf. 0 Netrebnicie, nedestoinicie,
lips& totala de bun simt, de Inst4irile cerute
Neghiobie, n&ucie, stupiditate: ineptil... iegite cu du-
turaul de sub teascurile tipogratillor (VLAH.) [fr.].
INERENT adj. Legat In mod nedesptirtit de
ceva, nedeslipit: greutatea a .td materiel [fr.].
1:NERNTA. sf. Calitatea a tot ce este inerent [fr. ].
*INERT adj. 0 Lipsit de activitate, de miscare
(din natura): materia 0.411 ® (J) Care nu se misca, nu
se urneste cltusi de putin, trIndav: spirit [fr.].
INERTIE sf. 0 Starea a tot ce e inert, ce n'are
miscare proprie: inertia materiel ¶ ®l5 Proprietate Fig. 2655.
general& a materiei In virtutea areia un corp nu
poate, de la sine, sail modifice starea de repaus Md. Moldova. - Mt. Muntenia. - 0. °filer. S. Soldat.
sau de miscare 11015 Forts de .0 a unui corp, rezistenta 1868 .87, 1012 1927 1923
pe care o opune un corp, Yn raport cu masa sa, 1891 1918

miscarii pe care lovitura unui corp strain caut&

sA i-o imprime ¶ ® 1 Lips& de activitate a vo-
intei sau a mintii [fr.].
'INEVITABIL adj. De nelnIkurat, care nu
se poate evita [fr.].
INEXACT adj. Care nu e exact, gre$it [fr.].
*INEXACTITATE sf. Lips& de exactitate, ne-
exactitate, gresala [i nexac t].
INEXORABIL adj. Neinduplecat, nelmblin-
zit, nelndurat, care nu se las& a fi lnduplecat
prin rugaciuni: time severitate [fr.].
INEXPERINTA sf. Lipsa de experienta, ne-
deprindere [fr.].
INEXPERILVIENT4T adj. 0 Care n'are expe-
rientA, nedeprins ¶ ® A arid Incercare nu s'a
facut Inca, neincercat: procedeu [fr.].
INEXPLICABIL adj. 0 Care nu se poate
explica ¶ 0 De care nu -mi poate da seama cineva,
pe care nu-1 poti pricepe, nelnteles; ciudat: un ca-
racter [fr.].
*INEXPLOR4T adj. Care n'a fost explorat,
necalcat (de picior de om): insult% a [fr.].
INEXPLOZTBIL adj. Care nu poate face
explozie [fr.].
*ENEXPRESTV adj. Lipsit de expresiune [fr.].
*INEXPRIM4BIL adj. Care nu se poate ar&ta
sau reda prin cuvinte, nespus [fr.].
INEXPUGNABIL adj. ®X Ce nu se poate
lua cu asalt: eetate ...a ¶ ® IT) Care rezista la on -ce
atac, care nu se lasti a fi biruit: virtnte [fr.].
IN-EXTENSOadv. Pe larg, In Intregime, Mr&
a Visa ceva afara: a reproduce un &sours [fr.< lat.].
IN-EXTRMIS adv. ea Pe patul de moarte,
clnd omul trage s& moarb.: cdsAtorie testament
!gout [fr. < lat.].
INEXTRICABIL adj. Ce nu se poate des-
curca [fr.].
"INFAILp3IL 4. adj. 0 Care nu poate s& nu
se Intlmple, neaparat; sigur ¶ 0 Care nu poate
s& dea gres, Tara gres, care nu se poate 1n$ela.
2. adv. In mod sigur, negresit; far& gres [fr.].
INFAILIBILITATE sf. 0 Insu$irea a tot ce
este infailibil ¶ Insusirea aceluia care nu poate
2
Fig. 2656.
Md. Moldova. Mt. Muntenia. 0. Ofiler. S. Soldat.
INFANTICE) 4. sm., -MA (p1.-ide sf. Care(-si
omoar& un copil (in spec. nou nttscut).
2. (p1. -ide) stn. Omorul unui copil (mai ales
nou nascut) [fr.].
INFANTTL adj. Privitor la copiii din virsta
fraged& [fr.].
INFATIGA.BIL adj. Neobosit [fr.].
INFECT adj. 0 Puturos, Imputit ¶ 0 Sclrbos,
mirsav [fr.].
INFECTA (-tez) vb. tr. $i refl. 0 A (se)
Imputi ¶ 0 A (se) face infect, primejdios prin
prezenia unui principiu veninos sau morbid,
a (se) molipsi ¶ ® y A (se) corupe moraliceste [fr.].
INFECTIOS adj. Care infecteaza; molipsi-
tor [fr.].
INFECTIVNE, INE'vanz sf. 0 Putoare, Impu-
tire ¶ 0 .0 Imbolnavire prin molipsire ¶ O Starea
unei substante care tontine un principiu conta-
gion sau care rAspIndeste un miros puturos ¶ 0
Focar de .,, locul de unde s'a raspindit o molima,
o boat& molipsitoare [fr.].
'INFERIOR 4. adj. ® Asezat dedesubt sau
mai jos ¶ C) De jos, se zice despre partea unei
tari, despre un rlu care se afla mai aproape de
mare sau de locul unde se varsa: Moldova inferi-
al Oltulni; Dunitrea infarioara ¶ ® Mai

sa dea gre$, sti se Insele vre-odattl.: papal [fr.].

INF.4.11,1 adj. $i sm. 0 Infierat, vemtejit de
legi sau de oameni ¶ ® Mi$el(esc), ticalos, mIrsav
°era; oursul
lunctionar
2. adv.
.
pre jos, mai mic in grad, In rang,
Mai (pre) jos.
sm. Cel ce e mai pre jos, mai mic In rang,
In merit:

¶ 0 Rusinos [fr.]. 3.
INFAMANT adj. Care face infam, care pli- etc.: nu eta de vorbA au .1 [fr.].
teazit cinstea, necinstitor: supliciul .-. Intro doi ttl- INFERIORITATE sf. Stare mai pre jos, in-
hart (CAR.); Dedeapsti [fr.]. ferioarO., valoare mai mic& [fr.].
INFAMIE sf. Infierare, veltejire public& ¶
1 INFRN (p1.-nuri) stn. 0 Iad ¶ 0 ® Loc unde
® Miselie, mIrstivie, fapta ticAloasa, rusinoasa, se chinueste cineva [lat.].
nevrednicti de un om cinstit, tialosie ¶ ® pl. 'INFERNAL adj. 0 Din iad, ce tine de iad:
Oari, vorbe de ocargt care pateadi cinstea cuiva spirit divinitate 0.4 ¶ ® SpaimIntalor, groaznic,
[fr.]. al dracului: sgomot sgomot asurzitor ¶ ® maebitt
*INFANTE sm. Y Titlu dat copiilor regelui masna [Zr.].
Spaniei (odinioaril $i ai Portugaliei), In afar& de INFESTA (-test) vb. tr. A b1ntui [fr.].
primul nascut [sp.]. INFEUDA (-dea) 4. vb. tr. $ A da mode spre
INFANTRIE sf. X Pedestrime, soldatime a fi tinut& ca feud.
care urnbla si se lupta pe jos (02655, 2656) [fr.]. Z.. vb. re fl. 0 A se recunoaste ca vasal, ca supus

612
www.dacoromanica.ro
cuiva ¶ 0 ()) A se da cu totul, cu trup $i suflet,
a se alipi, a adera (la un partid) [fr.].
'INFIDEL adj. 0 Necredincios ¶ 0 biemorie 44t,
care nu tine bine minte ¶ 0 .® Traducere care
se departeaza de original, neexacta [fr.].
'INFIDELITATE sf. Necredinta [fr.].
INFILTRA (-trez) vb. refl. 0 A patrunde, a se
strecura, a trece ca printr'o strecuratoare, ca prin-
tr'un filtru (vorb. de un lichid care strahate prin-
tre porii, gaurile, crapaturile, etc. unui corp solid) $
() J A patrunde Incetul cu Incetul, a se stre-
cura [fr.].
*INFILTRATIVNE, naiLTRATIE sf.
de a se infiltra; patrundere, strecurare [fr.].
-INFIm adj. Cel mai de jos, eel din urmb.; tit
se poate de mic [fr.].
*INFINIT 1. adj. O Nemarginit, far& margini
¶ 2 NesfIrsit ¶ 0 Nemasurat (de mare), foarte
mare.
2. sbst. Nemarginire, ceea ce e fart, margini;
la fara sfirsit.
3. adv. Foarte, extrem, nemasurat: de into [fr.].
INFINITATE sf. O Nemarginire, starea a tot
ce este infinit ¶ 0 Numar foarte mare, multime
nenumarata [fr.].
*INFINITEZIMAL adj. ± Privitor la cantita-
%ile [fr.].
nemasurat de mici: calm'
*INFINITIV 1. (p1.-ye) sn. 47 1VIodul verbului
care arata numai felul lucrarii care se poate face,
si aceasta In mod nehotarlt, fan a se spune de
°titre tine se face lucrarea, cum se face sau In ce
timp se face. Ex.: cu picioarele putem u m b I a gi
a lerg 11, ou oohii putem v ode a, au naaul putem m -
r o s I, etc.
2. adj. Propoziti(un)e aceea al cruel verb
principal este la infinitiv [fr.].
INFIRM,-MA adj. $i sm. f. J Slabanog, bolna-
vicios, neputincios, beteag [fr.].
INFIRMA (-firm) vb. tr. 0 A sIbbi II 0 M A a-
nula: o bottlers judecitoreascit [fr.].
*INFIRMATIV adj. a Care anuleazil: Beating
4.4 [fr..
INFIRMERIE sf. F Sala unde stau sub In-
grijire bolnavii dintr'un pension,
dintr'o cazarma, etc. [fr.].
*INFIRMIER sm., -ERA (p1. ere)
St. F Acela, aceea care ingrijeste pe
bolnavi Intro infirmerie sau intr'un
spital ( 2657 [fr.].
*INFIRMITATE sf. ®F Slabirea
functiunilor unui organ ¶ 0 Ne-
putinta, betesug ¶ 0 (V., Sla.biciune
morals: prostia e o .-. [fr.].
INFLAMA (-amez) 4. vb. tr. 0 A
aprinde, a da foc, a pune in M-
are ¶ 0 F A atita ¶ ® I A pro-
duce o inflamatie. -4.
2. vb. refl. 0 A lua foe, a se Fig. ?gat
Infirmi
aprinde ® A se InfierbInta, a
se anima ¶ ® F A se umfla, a se obrinti [fr.].
*INFLAMABIL adj. Care se aprinde usor [fr.].
*INFLAMABILITATE sf. Insusirea a tot ce
este inflarnabil [fr.].
*INFLAMAT adj. .0 Umflat, obrintit [fr. e n-
f 1 a-rn m é].
*INFLAMATIVNE, 11cFLAMATIE sf. () Aprin-
dere ¶ ® F Umflatura dureroasa Insotita de ro-
seata si de caldura. Intr'o parte a corpului, o-
brinteala [fr.].
INFLEXIBIL adj. CD Nemladios, care nu se
poate Incovoia ¶ 0 CP) Nelnduplecat, nelndurat,
nemilos, tare de inima [fr.].
INFLEXTBILITATE sf. 0 Insusirea a tot ce
este inflexibil
[fr.].
1 0f NeInduplecare, neindurare
*INFLEXIVNE sf. (D Schimbarea tonului sau
accentului, In cintare sau vorbire ¶ CD tzi Fie-care
din terminatiunile substantivelor sau verbelor, cInd
se declina sau se conjuga. ¶ ®15 Deviatiune, a-
batere a razelor luminoase care tree dintr'un
mediu intr'altul mai mult sau mai rutin refrin-
gent [fr.].
www.dacoromanica.ro
*INFLIGE (-re) vb. tr. zi A da o pedeapsa [fr.]. INF-
*INFLORESCNTA (p1.-te) sf. Felul cum
slut asezate florile pe o plantA (2] 2658) [Cr.]. IING
2
1
3 I 4 5 6 7
Faptul
,1 4
Fig. 2658. Inflorescente.
r. Floare solitara (Ghiocel). - 2. Ciorchina (Coactlza.). - 3.
Ciorchina (Liliac). - 4. Spic simplu (Patlagina). - 5. Spic
compus (Griu). - 6. §tulete (Porumb). - 7. Miti,or (Alun).
- 8. Mitis,or (Salcie). - 9. Capitula (Mu§ale1). - to. Co-
rimb (Par).-rz. Umbelli (Patrunjel).- 12. Umbel& (Alunele).
"INFLUENT adj. Cu trecere, care are influ-
entb., trecere: un critic [fr.].
*INFLUENTA (-tez) vb. tr. A avea, a exercita
o influents asupra unei persoane sau unui lucru,
a Inriuri [Cr.].
INFLINTA, (131.-te) sf. 0 Actiune fizica
sau moral& pe care o persoana sau un lucru o
exercita asupra altei persoane sau asupra altui
lucru, Inriurire: intluenta olimei asupra sandtatii 1([
0 Trecere, autoritate, ascendent [fr.].
*INFLUENTA.2 sf. # Grips [fr. in fluenza].
IN-FOLIO adj. $i sm. $ 0 Format sau volum In
care fie-care coala de tipar e Indoita numai In cloud
0 un ~, o carte cu acest format [fr.].
*INFORM adj. CD Care n'are o forma larnu-
rita, deslusita ¶ 0 Fara forma, cu o forma groso-
land, pocit: un animal - ¶ 0 Care nu e facut
dupa formele prescrise: act - [fr.l.
INFORMA (-mez 1. vb. tr. A Instiinta, a In-
cunostiinta, a face cunoscut.
2. vb. intr. A instrui o afacere criminals.
3. vb. refl. M A cerceta, a lua informatiuni [fr.].
*INFORMATIVNE, mom= sf. el Act I
judiciar care constata depunerile martorilor cu
privire la o crims sau un delict ¶ 0 (mai ade-
sea pl.) Cercetari, lamuriri cu privire la o per-
soana sau la un lucru [fr.].
*INFORMATOR sm., -Matz sf. Acela, aceea
care ds sau culege informatiuni [fr.].
INFRACTIVNE sf.rt Calcare (a unei legi, unei
ordonante, unei Invoieli, etc.) [fr.].
INFRUCTUOS adj. Care nu foloseste la ni-
mic, nefolositor, Ears folos, far% spor, zadarnic
[Cr.].
*INFUZIVNE, INFVZIE sf. 0 Oparire, turna-
rea unei ape fierbinte peste o plants, peste un
medicament, spre a extrage din ele principiile so-
lubile ¶ ® Lichidul, bautura care rezulta din
aceasta oparire [fr.].
*INFLTZORII 1. sf. pl. Clasa de animale mi-
croscopice, din grupa protozoarelor, cu organism
foarte simplu, care tra-
esc mai ales In apele 43
statatoare ( 2659).
2. INFUZQRIU sn. A-
nimal din clasa infu- e .
't°
zoriilor : infuzorii tibia vii-
zuti au ochii (EMIN.) [fr.].
*INGENIQS adj. 0
Nascocitor, plin de spi-
Fig. 2659. Infuzorii.
rit, foarte iscusit, IndemInatec: am.. ¶ 0 Facut
cu multa iscusinta, cu multa Indemtnarc: marina
ingenioasi [fr.].
"INGENIOZIT.ATE sf. Insusire a celui ingenios,
iscusintli, mare indemInare [fr.].
*INGERINT.A. (p1.-te sf. Amestec nelegal, in-
tervenire fara drept: eau Iacut inerinte a alegeri [fr.].
613
1NG- INGINER sm. C) Cel ce face planurile pentru
constructiunile civile sau militare si care conduce
N lucrarile: de podur1 si sosele; 0., de mine ¶ 0 F de
!Joann, haimana, vagabond, om far& capatliu, bate-
poduri, cal ce umblii de colo pin& colo pe drumuri,
fern nici un rost si fare sa lucreze [fr.).
INGINERTE sj. Arta si profesiunea de i n -
g i n er.
INGLENDISI = ENGLENDIBI.
INGLEZ... ENGLBZ...
INGLINGEA = ENGLENGEa.
INGRAT, -TA adj. si sm. f. O Nerecunoscator,
nemultumitor: prieten ; e un o ingrata 7 0 oit..., no alit In Intelesul de om ran, oat In Intelesul do
nu rasplateste osteneala depusa sau cheltuelile
Car e
(acute; neroditor, sterp: manta studln pa-
mint [fr.].
INGRATITT.1DINE 51. Nerecunostinta [fr.].
INGREDIENT (pl. -te) sn. Tot ce antra In corn-
punerea unui inedicament, unei bauturi, unui pre-
parat oare-care [fr.].
INGUINAL adj. P Privitor Ia vintre [fr.].
INHALA. (-alez) vb. tr. A trage In piept, a as-
pira (aburi, gaze, etc.) [fr.].
INHALATIVNE, IId-
HALArro sf. Tragerea in
piept, In plan-Ifni a unor
aburi sau gaze, ca mijloc
de vindecare ([] 2660)
[fr.]. Fig. 2660. Inhalaliune.
INIBAHAR er EMBAHAR.
INTC adj. Nedrept [fr.].
INICHITATE sf. Nedreptate, fapta nedreap ta :
cite inichitati strigAtoare nu e sillt judecatorul stl
aascA I (BR..VN.) [fr.].
-1-TNTE sl. Ban. Trans. 0 /ten. Q Sloiu sub lire
de ghiata, moale si farImicioasa, care pluteste pe
spa [vs1.].
0 INIGEA sf. 0/ten. Tutun turcesc taiat marunt
(VIRG.): Tntun de-al local, Tatum , De - &1 de bee Pasa
(OR. -N.) RC.).
PIMA (pl. -mi) sf. 0 0 Organ carnos situat In
partea sting. a pieptului si, care
trimite prin artere, p Ina la extre-
mitatile corpului, sIngele ce i-a E-
fost adus prin vine ( 2661):
1-a Intipt ontitul In inima; boala deC
,... hatais de Imi bate inima; 0:
aioi tatea inima grit, on Coate grijile
si buourtile ei (VLAH.) ¶ @ 6.) Pr.
ext. Partea pieptului unde se
aude batind inima: e-e duce mina
la ¶ ® J F Stomac; lpintece:
la piolor totdeanna sa f11 culd, 01 'nfa-
quilt intma on brtul LAP.); a-1 durea Fig. 266r. Inima.
inima; durere de .,; a Be Linea cu A.Ventricululdrept.
minille de a 1 se Dune soarele B. Ventriculul
ntricurkilel
Arent (CRO.) (VLAH.) Salt in dreptul
pt C
D. Auricuu-
a i se face foams; Pe lul sting.E. Aorta.
inimli (ON.),
inima goalit nernIncat ¶ @ F. Artera Pulmo-
(PAMF.),
Se zice mai ales despre inima nara.G. Vina cavil
clnd resimte unele sensat,iuni fi- superioarti. H. Va-
sale inimii.
zice pricinuite de anumite start
sufletesti: a 1 se bate inima, a fi nelinistit, a-i fi teama;
a 1 se face inima olt nn purioe, a-i fi grozav de Erica,
a se speria grozav ; a-1 ore* inima (de buourie); a-1
trace (sau a-1 da) nn tier are grin Pe- FIFA; a i se
stringe inima (de durere, de mild); a 1 se rape inima; (9:
mild mi-e de tine, dar de mine mi se rope inima; 2-1
sari inima din loo (de !rich): sti no mai yid capete tAiate,
oft sare inlets din mine (NEON.); a tresitrit, de Para 1-a
dat balms dintr'insul (coo.); tragea Dinioa on arousal de to
ardea la ., ().-GH.); (a ofta, eta.) din baterile inimil, din
fundul, din adlncul inimii 0 ® Inima socotita
ca sediu al pasiunilor, ca organ al sensibilitatii,
suflet: a avert o bunit, rea, nobila, de aur ; a ft bun,
dP ,
rdu, negrn la .0; a avea o
a i Be pune o piatrit pe
ica) 0 piatra de De
de piatra; a it !Ara - ; a-I
durea inima, a-i fi mita; a avea un too la a ayes ceva
a-i cddea (Salt a 1 se ri-
a-i sta pe .., a-si calca pe inima; a
rdnilnea on inima tripta; a no le pune Coate la inima: a-1
ride inima; nu mai aveam In mine de bucurie tisP.);
a-el Moor' (sau (p a -pi sAra) inima; a-si deschide inima,
www.dacoromanica.ro
a) a-i arata dragoste, interes, mils; b) a.-i spune
tot ce are pe suflet, a-i Incredinta taina: n'avea
out sa-si desohidtt mime (VLAH.) ; zice, Imi spune11111
inima, am presimtirea: la plecare, Parott-Mi nuns&
[alma mie ceva (BR..)/1./.); a olti In inima oniva; ler QCHIII
7 0 (p) BuM s& -ti fie inima 1 ca raspuns la o salu- .
tare: Bun aiunsul, vere I Buna sit-ti tie inima I (NET.)
¶ 0 Din toatit inima, ou dregs (foarte) bucuros ¶
O Dispozitle, stare sufleteasc h. bun& sau rea: on
hums bond (c(Aus),vesel, voios; omul se Imbatd pi de A. rea
pi de bond IPANNI ; Ma, mihnire; a-ei face pea, a
se necaji, a se m/hni; porecla de rea" 1 s'a nasco-
om ambit pi inbitor de singurtitate (13R.441.); a strica inima
Galva; a 1 se stiles inima; chid a vAzut ca to stIrsit soSeate
si nn baba in testi, t s'a mat dres inima (VLAH.) ; a-1 trage
:
inima (spre ceva ; on tragere de .0 ¶ 0 Constiinta: a
fi on inima Impacata ¶ @ Curaj: a-t vent Inima Ia loo;
a prinde (la) dnpa ce mat prime nitica ... se revezi asn-
pra acelui balanr esp.); a se muia Ia .0, a se Impntina on
inima, a-si pierde curajul: o parte din ostasi se moats
la (IsP.); nu to 'mputina ou hams (ERG.); a-s1 bile intma
'n (Mitt, a se imbarbata, a-si face curaj; a -pi calm
pe a lua o hotarlre energica,
dupa oare-care sovaire ¶ ®Dra-
goste, iubire: a-ei da inima; a els-
tiga inima; a-1 tura inima; a avea la
, a iubi; a iubi din bald inima;
F: a -i °Ades trono la inima, a se in-
dragosti ¶ @ Se Intrebuinteaza
uneori In mod (l), In opozitie cu
minte", spirit": a forma spirl-
stivir- tubp1 inima oopiilor; alte ors, In ;
opozitie cu gura.": omui nu eauut
08-1 ludo of ce-1 in guilt (ZNN.); GO
are In , are pi In ce e In inima
treazulul e In gura celul beat ¶ @ ,F)
Mijloc, centru, interior, partea cea mai dinaun-
tru : olnd alunsera In inima padurii, Incrementra Cu WO
(OLVR.); se 'niundd dincolo de Padina, In inima Olteniei
(VLAH.) ; vestita biseriouta. scobita In inima one! stinci
(VLAH.) ¶® Partea din mijloc a unui trunchiu de
copac, miez 1 @ Inima carului, partea din
mijloc a carului care leaga osia dinainte cu cea
dinapoi: 1-au rugat... s'o lege subt inima oarulut, ca spa a
sottpa-o de la moarte (se.) ¶ Toiu, miez: at runt
inima tirgului (('ANN); In inima baron; inima vinulni, par-
tea cea mai concentrate a vinului, care se scoate
dupa ce s'a lasat afara iarna, ca sa high* (PAMF.)
11lat0 Desen geometric In forma de inima (r2E 2662)
[lat. a n Im a].
INIMEI set. pl. Olten. 1 = ImINVI.
-cA adj. si sot. f. Dusman(a.), vraj-
mas (a) [lat.].
INIMICTE, numiciTIE sf. Dusmanie, vrajma.-
sie [lat.].
INIMIOARA (pl.-re) sf. 6) dim. piIMA.
INIMITABIL adj. Ce nu poate fi imitat [fr.].
INIMOIU (pl. -oaie) sn. Km* C) Unealta a sin-
drilarilor (5.-ua.) ¶ ® Inima carului.
INIMOS adj. 0 Curajos, plin de inima:
putin1 elan la numar ()stash Int, dar inimosi, ineercati
In IMP) (VLAH.) ¶ 0 lubitor, sentimental: bat'o no-
rocul de tata, plea e inimoasit (DLVR.) 111 O Ciudos,
care se suparti de on -ce IVOR.).
INTIVIO*IE sf. 0 insusirea celui i n i m o s,
curaj, barbatie: on cat novena veneau mai grate paste
&flan], on ants inimosia lnl °rester' (GN.) ¶ 0 Senti-
mentalism.
t
INITE sf. Clmp semanat cu i n: se destasura
In spare galbene 'smug de grin pi intst1 albastre (VLAH.I
INITA St. d = TORTgL [i n].
'INITIA ( -[fez) vb. tr. 0 A primi pe cineva Intr'o
asociatie secreta, in sinul unei secte religioase,
facIndu-1 s. participe la ceremoniilc uzitate la
aceasta adunare, la misterele acelei religiuni, etc. ¶
® A instrui, a Invata, a comunica primele no-
tiuni intr'o stiinta, Intr'o arta [fr.].
INITIAL 1. adj. Incepator, (cu) care (se) In-
cape: luteala Uteri ...t.
2. rurri.ALA (pi. -le) sf. Liters Incepatoare, Intlia
liters a unui cuvint ( 2663, 2664) [fr.].
614
 INITIA.RE sf. O Faptul de a initia 11 0 Ad-
miterea Intro societate secreth, intr'o secth,la cu-
Fig. 2663. Initiale din Liturghierul slavoricsc din a. 1308.
noasterea misterelor paganismului ¶ ® Ceremonia
uzitath cu prilejul acestei admiteri.
Fig. 2664.In itinle din Evairgheliartrl slavonesc din a. 15T2.
INITUYT, -TA adj. p. IrrITIa $i sm. f. Care a fost
primit(a) cu ceremoniile obicinuite, Intr'o soda-
tate secreth., inter, secta, etc.; care a invatat pri-
mele notiuni dintr'o stiinth, dintr'o arta Y¶ c Nr-
INITIAT.
INITIATTVA (p1.-ve) sf. Lucrarea, fapta, drep-
tul aceluia care propune sau savirseste intliu un
lucru, care-i face Inceputul: a lua initiative; a avea
initiative ; munoitorui trebne SA tnvete a nu asteuta Imbu-
nAtatirea ea dealt numal de la uroerta ea (1.-GH.) [fr.].
*INITIATOR sm. Cel ce inittaza [fr.].
INJECTA (-tez) vb. tr. F A introduce un
lichid, cu o sering6, Intro parte a corpului, Intr'o
rand [fr.].
615
www.dacoromanica.ro
INJECTAT adj. 0 p. INJECTAL ¶ ® Resit prin I N I-
nAvalirea unei marl cantitatt de singe: oohi inteetati.
INJECTOR sm. .1 Instrument Intrebuintat INS
pentru facerea injectiunilor [fr.].
INJECTIUNE, INJVCTIE sf. F 0 Faptul de a
injecta ¶ 0 Lichidul care se introduce cu seringa
Intr'o parte a corpului [fr.].
INJURIE sf. CD Insulta, (yarn. de) °car& ¶ 0®
Paguba; urmare suparatoare: inInrille tinmulnl
[fr.].
INXURIQS adj. Insulthtor, de nark care ofen-
seazh.: vorbe ininzioase [fr.].
INJTJST adj. Nedrept [fr.].
INJUSTITIE sf. Nedreptate [fr.].
*INOCENT,-TA adj. $i sin. f. Nevinovat (6.) [fr.j.
INOCENTA (p1.-te) sf. Nevinovatie [fr.].
IN-OCTAVO sau IN -s° 1. adj. Se zice despre
formatul unei chili ale chrei coale de tipar au fost
Indoite in opt $i formeaza 16 pagini.
2. sn. 0 carte de acest format [fr.].
INOCULA. (-aim) vb. tr. .if 0 A altoi, a intro-
duce in corp microbul unei boale molipsitoare ¶
® ® A introduce, a vlri in minte [fr.].
INOCULATIUNE, MocuLATTE sf. 0 0 Al-
toire, introducerea (In corpul unui individ) micro-
bului unei boale molipsitoare (vhrsatul, etc.) 110 e
Propagarea unor idei, unor doctrine [fr.].
INODOR adj. Fara miros [fr.].
INOFENSIV adj. Nevht&mator, care nu poate
sh vatame, care nu poate face nici un rail [fr.].
*INOPORTTIN adj. Ce nu e la vreme, care nu
e oportun: vizna a [fr.].
INOPORTUNITATE sf. Caracterul lucrului
inoportun: unei mem [fr.].
*INORGANIC adj. ® Care nu e organizat, care
n'are vial& ¶ ®4A Se zice despre corpurile com-
puse care nu contin carbon, prin opozitie cu cor-
purile organice" care contin carbon [fr.].
$ INOROG sm. [5 Animal fabulos inflittsat cu un
cap de cerb, cu trupul unui cal $i cu un corn lung
in mijlocul fruntii (E] 2665) [vs1.].
INOV.A. (-vez) vb. tr. $i intr.
A face o Innoire, a innoi, a in-
troduce ceva nou tntr'o religie,
lntr'un guvern, In obiceiuri, In
stiinta, etc. [fr.].
INOVATQR sm. Cel ce ino-
veaza [fr.].
*INOVATIVNE, m ovATIE sf. Fig. 2663. Inorog.
0 Innoire, faptul de a inova ¶ ® Noutatea, prefa-
cerea, schimbarea introdush In felul acesta [fr.].
IN PTTO loc. adv. it. In minte; In tainli.
IN-QUARTO sau IN-4° 1. adj. # Se zice despre
formatul unei carp ale carei coale de tipar au lost
Indoite in patru si formeaza 8 pagini.
2. sn. 0 carte de acest format [fr.].
INS wr INS.
*INSALUBRITATE sf. Starea, caracterul a
tot ce este insalubru [fr.].
INSALUBRU adj. Nes/11161os, vatrimator sa-
natatii [fr.].
*INSANITATE sf. 0 Nebunie ¶ ® Fapth sau
vorba de om smintit [fr.).
INSATIABIL adj. Nesaturat [fr.].
*INSCRIPTITINE, INsertmm sf. 0 Ceea ce
se scrie sau se sap& pe o plac& de metal, pe mar-
mora, pe piatra, spre a p.stra amintirea unui eve-
niment, spre a arata destinatia unui monument,
etc.; pisanie 110 Inscrierea unui student In registrul
unei Facultiiti ¶ O Inregistrare [fr.].
INSCTA sf., d pram (p1.-te) sn. at Clash
imens& de mici animate nevertebrate, far& schelet
interior $i cu corpul format din inele; unele sint
froli aripi, far altele au cite don& sau patru aripi;
C): gInganie, glza, gindac, jivina, etc. [fr.].
INSECTICID 1. adj. Care omoara insectele:
prat
8. (p1.-ide) sn. Praf, substant& care moat% in-
sectele [fr.].
INSECTIVOR 1. adj. Care se hrlineste cu in-
secte: mterla et atruta BIM a.
2. (pl.-ore) sn. 0 Animal cue se nutreste cu in-
 secte ¶ pl. 7.k Ordin de mamifere, din care fac
INS- parte 2 de inspector ¶
cirtita, ariciul, etc. [fr.].
INS INSENSIBIL 1. adj. 0 Nesimtitor ¶ O Ce
abia se simte, se vede, se aude; abia auzit, aproape
nevazut.
2. adv. Pe nesimtite [fr.].
INSENSIBILITATE sf. Nesinitire [fr.].
*INSENSIBILIZA (-izez) vb. tr. .0 A face nesim-
titor, a anestezia [fr.].
INSENSIBILIZAT9R sin. F Ceea to pro-
[fr.].
duce nesim Urea : cloroformul e un
INSENSIBILIZATIVNE, iarsENsmn,IZATTE sf.
I Faptul de a insensibiliza ¶ ® Rezultatul
acestei actiuni, stare de nesimtire [fr.].
INSEPARABIL adj. Nedespartit [fr.].
INSERA (-rez) vb. tr. CD A introduce: o olauzd
0 . e° A publica (Intr'un ziar): nn articol, un
anunt [ fr.],
INSERTIVNE, INnATIE sf. I Faptul de a
insera ¶ oe' Rezultatul acestei actiuni, ceea ce
2 rit ¶ 0 Entuziasm ce insufleteste pe poet, pe ar-
s'a inserat [fr.].
INSIDIOS adj. 0 Care Intinde curse: avocet
¶ Viclean, facut pentru a cadea In cursa:
2 divinitate ¶ 0 Povata, slat, idee de a face ceva:
cheatiune insidioasit: manoperlt insidioasii [fr.].
INSIGNII sf. p/. Semnele caracteristice ale
unui grad, ale unei dernnitati Pr.].
INSINUA ( -nez) 1. vb. tr. 0 A baga cu dibacie,
usor $i pe nesimtite ¶ 0 T A baga, a strecura
in capul cuiva cu iscusinta $i pe nesimtite, cu un
cuvint subtire, o idee pe care n'o rostim precis: -
o cammnie.
2.vb . refl. 0 A patrunde pe nesimtite, a se strecura
¶ 2 A se baga cu iscusinta $i cu Incetul, a se
pune bine pe linga cineva, a se yin! sub pielea
cuiva [fr.].
INSINUANT adj. Care are dibacia de a se
insinua: alergdtor, IndemInateo, de sigur ar fi slung
departe (VLAH.); a 1111 om simpatic, diplomat, N (m- vu.) [fr.].
INSINUARE, DisiNIIATIVNE, nommATTE sf.
0 Faptul de a(se) insinua ¶ 0 Mod iscusit prin
care se db. a Intelege ceea ce nu se spune de-a
ureptul, F 0 cuvint subtire: 0 perfidit ¶ ® Di-
bacia de a se lila bine pe linga cineva, de a se
vIrf sub pielea cuiva [fr.].
INSIPID adj. Cl) Fail gust, anost ¶ 0 /) Sear-
bad, fora haz, fara nici o noima, nesarat: un disours
; reflectil e de ale color ce tan pot cugeta !met mike.'
[Cr.].
INSIPIDITATE sf. Calitatca a tot ce este
insipid [fr.].
INSISTA. (-est) vb. intr. A starui [fr.].
*INSISTNTA (p1.-te) sf. Staruinta [fr.].
INSOLATIVNE, TrisoLATTE sf. P Boala pro-
dusa de o prea mare arsita a soarelui sau de o
dogoare prea mare a focului; (0' soare sec [fr.].
'INSOLENT, -TA adj. $i sm. f. 0 Obraznic(a),
nerusinat(a) $ 0 Care ofenseaza modestia, pudoa-
rea: nn lux ¶ ® Nerneritat, peste masura de
mare: un norm [fr.].
INSOLNTA (p1.-te) sf. 0 Obraznicie, neru$i-
nare, prea mare Indrazneala ¶ Cl) Fapta sau vorba
obraznica, nerusinata [fr.].
INSOLVBIL adj. 0 Care nu se poate topi,
disolva ¶ 0 Care nu se poate rezolva, deslega:
o problem& 11 [Cr.].
INSOLUBILITATE sf. Insu$irea celor inso-
lubile [fr.].
INSOLVABIL adj. Care nu poate plati, care
n'are cu ce plati, neplatnic [fr.].
'INSOLVABILITATE sf. taitt Neputinta de a
plati [fr.].
INSOMNIE sf./ Neputinta de a adormi, lips&
de somn, nesomn, nedormire [fr.].
INSONDABIL adj. De nepatruns [fr.].
-IN SPE toe. adv. /at. Tragind nadejde, cu spe-
ranta (de a deveni, de a capata ceva).
"INSPECTA. ( -tea) vb. tr. A cerceta, a controla
cu autoritate sau cu o misiune special& [fr.].
INSPCTOR sm., iNsPEcToARE sf. Acela, aceea
care are functiunea de a inspecta, de a controls
activitatea altor functionari, etc. [fr.].
'INSPECTORAT (p1. -ate) sn. CD Functiunea
616
www.dacoromanica.ro
2 Durata acestei functiuni ¶
0 Localul, biroul inspectorului [fr.].
INSPECTIVNE, *InsncTIE sf. 0 Faptul de
a inspecta ¶ Cercetare facut& de un inspector ¶
2
O Functiunea, postul de inspector [fr.].
"INSPIR4 (-spir) 1. vb. tr. () A trage aerul In
plamini ¶ (D ® A face sa se nasca In inima., in
spirit, oare-care sentimente, gfndiri ¶ 0 IT A
primi inspiratiuni divine ¶ @ ® A povatui, a
sfatui.
. vb. refl. A fi inspirat [fr.].
7INSPIRAT adj. ($i sm.) i p. INSPIRA ¶ 0 Care
a primit inspiratiuni ¶¶ © NmspnIAT.
INSPIRATOR adj. $i sm. CD Care inspira ¶
() Q Care conlribue, care ajuta la tragerea aeru-
lui In plamini: muscm [fr.].
INSPIRATIVNE, DisPTRATIE sf. Tragerea
aerului in plamini 1 0 T) Sentiment, cugetare
care pare ca. is na$tere deodata. in inirna, In spi-
tist ¶ 0 Starea sufletului, a spiritului, ale carui
sentimente sau cugetari par a fi cornunicate de
am urmat inspiratia dumitale [fr.].
INSTAL.A. (-ales) 1. vb. tr. I A pune pe cineva,
cu oare-care solemnicate, in posesiunea unei dem-
unei functiuni ¶ 0 A aseza pe cineva in-
tr'un loc.
2. vb. refl. 0 A se aseza intr'un loc ¶ 0 A se
incuiba [fr.].
INSTALATOR sm. Cel ce instaleaza (con-
clude de gas, de apa, electricitate, etc.) [fr.].
INSTALATIVNE, DisTALATTE sf. 0 Faptul
de a (se) instala (Intr'o demnitate, Intr'o func-
tiune) ¶ 0 Asezarea, orinduirea interiorului (mo-
bilelor, etc.) unei case [fr.].
INSTANTANEITATE sf. Insusirea a tot ce
este instantaneu [fr.].
INSTANTANEU 1. adj. 0 Care se intimpla
Intr'o clipa: moarte instantanee ¶ ® Care tine numai
o clip& II 0 Care se face intr'o clipa: fotografie in-
stantanee.
sn. Ss* Fotografie instantanee [fr.].
2. (p1.-nee
INSTANTA (p1. -to) sf. aia Proces intentat
Inaintea unui tribunal civil; tribunal de prima ,, tri-
bunal care judeca toate contestatiunile civile ce
depasesc competenta judecatoriei de pace [fr.].
"INSTIG4 (-ig) vb. tr. A atita, a imboldi, a in-
demna pe cineva sa faca. un lucru [fr.].
INSTIGATOR srn., INSTIGATOARE sf. Care a-
tita, Imbolde$te, indeamna la ceva: Rusia este trate-
trt... de instigatoarea insurectiunii grecesti (L-one [fr.].
INSTIGATIVNE, INSTIGATIE sf. Faptul de a
instiga; Altare, Imbold(ire), indemn(are) [fr.].
*INSTINCT (p1. -to) sn. CD Pornire fireasca, inde-
pendent& de gindire, In virtutea careia lucreaza
animalele ¶ 0 Iscusintk, dibacie, inteligenta parti-
culara fie-carui animal ¶ 0 Miscare, pornire care ne
face sa lucram fare a ne gindi ¶ 0 Aplecare, aptitu-
dine fireasca $i irezistibila: a avea muzicii [fr.].
*INSTINCTTV 1. adj. Ce naste, ce porneste din
instinct: Intr'o miscare -ssi de true si de Buffet ioLvR.).
g. adv. In mod instinctiv; f&rll voie, pe negin-
dite: ura pe care o poartA dobitocia In contra Inteligentii
IVLAH.) [fr.].
INSTITUT (-tutu) vb. tr. 0 A Infiinta, a Intocmi,
a stabili un lucru nou ¶ 0 A pune, a a$eza Intr'o
functiune ¶ 0 n ,so un mostenitor, a numi mostenitor
prin testament [fr.].
INSTITUT (pl.-to) sn. CD Societate de literati, de
Invatati, de arti$ti mad ¶ ® i oala particulara,
casa de educatiune: A. de bAieti, de fete ¶ ® Denumire
adoptata de diferite stabilimente: de arts grafice;
de frumusete ¶ C) p/. Az, Opera In care shit ex-
puse principiile generale ale dreptului: ~ele lui
Justinian [fr.].
INSTITUTOR sm., INSTITUTOARE sf. O Cel ce
institue, Infiinteaza ¶ 0 i Cel ce preda instructi-
unea In $coalele primare din comunele urbane
[fr.].
INSTITUTIVNE, ninny= sf. 0 Faptul de
a institui ¶ 0 Lucrul instituit, asezamInt: asistenta
publici este o trumoasil se, ¶ ® 1. Casa de educatiune,
*coala: a.. de orbi [fr.].
INSTRUCTIV adj.* Care instrue*te, care In-
vath, plin de Invat,Aminte: carte a [Ir.
"INSTRUCTOR sm. 0 Cel ce instrue*te ¶ 0
Militar gradat care exerseaza pe tinerii soldati:
sergent [fr.].
*INSTRUCTIVNE, INSTRUCTIE sf. C) f Faptul
de a instrui, de a da Invatatura, Invatamint ¶
(-_) jr. - mama,
Invat,Amint predat sub directtunea*i
supravegherea Statului ¶ ®I. InvatAtura ¶ 0
5tiinta, cuno*tint,e dobIndite: are o
Exercitiu facut de soldati, de recrutil 0 pl. LAmu-
riri. ordine date cuiva pentru conducerea unei
afaceri: vet primi instructiunile male ¶ ® is Infor-
matiunile adunate, cercetarile 'acute de un judeca-
tdr pentru a pune o pricina In stare de a fi jude-
cata ¶ 0 s's JudecIttor de , judecator Insarcinat cu
adunarea informatiunilor, dovezilor, cu cerce-
tarile privitoare la o crime, la un delict, etc,
[fr.].
INSTRUI (-uesc) 1. vb. tr. 0 I A Invata pe
cineva, a da invatatura. ¶ 0 A dresa, a deprinde
un animal ¶ 0 A In*tiinta, a da de *tire, a in-
forma ¶ 0 es A face cercetari, a aduna informa-
tiuni, dovezi, etc. privitoare la o crime, la un
delict, etc.: nu proses.
2. vb. refl. 0 I. A Invata, a studia, a dobindi In-
vatatura ¶ 0 A fi In cercetarea unui judeck-
141
tor (vorb. de o crinia, de un delict, etc.) [fr.].
INSTRUIT adj. 0 p. INSTRIIj ¶ ® InvAtat
NVINSTRUIT.
*INSTRUMENT (p1. -to) sn. O Kr° Unealta,
sculkaparat, ma*inAcu care se lucreaza ceva:
obirurgie, de opticti; a.. agricol ¶ 2 aj
In: a) e
care se cInta; instrumentele de muzica se impart
on ooarde (we- COARDA' C) ); b) e de sullare
sail e de chit (fluierul, cavalul, naiul, flautul,
piculina, clarineta, fagotul, piculina...; trombo-
nul, trompeta, cornul, saxofonul...; orga, armo-
niul, acordeonul, etc.); c) e
de perousiune (xilofo-
nul, clopotul, gongul, timpanul, toba, daireaua
etc.) ¶ ® F Persoan& sau lucru care sluje*te pen-
tru un anumit stop, care duce la un anumit sf Ir-
*it: el a lost .91 fericirii noastre [fr.].
INSTRUMENT4 (-tez) 1. vb. intr. A redacta
un contract, un prates- verbal sau alt act public.
Z. vb. tr. j A face instrurnentatiune: dace s'ar
Ispiti cineva aS eerce a si a vocalize grin codri maids
clasica woos , [fr.].
"INSTRUMENTAL adj. 0 Care sluje*te de
instrument ¶ (U j Care se execute cu instrumente:
mama 4 [fr.].
INSTRUMENTATIUNE, INSTRUMENTATIE sf.
.1 Modul cum sint dispuse armonic, Intro parti-
tiune, bucatile muzicale care trebue executate de
instrumente [fr.].
"INSTRUMENTIST stn. j Muzicant care ant&
din thin instrument [fr.].
"INSUBMERSIBIL adj. Care nu poate fi
scufundat [fr.).
INSUBORDINATIIINE, INSUBORDINATIE sf.
Nesupunere [fr.].
INSUBORDONAT adj. Nesupus, care dese-
ori nu se supune ordinelor, disciplinei, etc.: po-
lar [fr.].
'INSUBORDONATIUNE=INSUBORDINATIIINE.
INSUPICIENT adj. 0 adv. Nelndestulator,
care nu e de ajuns [fr.).
INSUFICINTA (p1.-te) sf. 0 Starea a tot ce
este insuficient, neindestulare A Starea aceluia
care n'are priceperea necesarA ca salndeplineasca
anumite cerinte, sn. savir*easce cu bine un lucru,
nepricepere ¶ 0 F Starea unui organ care nuli
mai indepline*te bine funct,iunea [fr.].
INSUPLA, bauFLA (-tin) vb. tr. A face sn. p&-
trunda suflInd ¶ ® A inspira [fr.].
NSULA (p1. -to) sf. O Ostrov, Intindere de pa-
mint, mai mare sau mai mica., Inconjurata de
toate parttle de ape ( 2666) [fr.].
*INSULAR 1. adj. OCare locueste trite° insule.
2. S711. Locuitorul unei insule [fr.].
INSULT4 (-suit vb. ti. A ocari cu vorba INS-
;
sau cu fapta,
a necinsti cu _ Ar, INT
. vorbe de oca- '
ra: Fitt blInzi
cu cei ce vA in-
auna, Iertati pe ^ ---
eel ce vS loveso
(VLAH.) [fr.]. 4:
INSULTA
g. (p1. -to) sf. 0-
solidA 111 0 X care; vorba.
de ocara, o-
fens& gravy Fig. 2666. 122212.
[fr.].
INSULTATOR 1. adj. verb. nouLT.3. Care in-
sulta; de ocara.
2. Sm. Cel ce insulta dese-ori, mercu.
INSUPORTABIL adj. gi adv. Nesuferit, de
nesuferit [fr.].
*INSURECTIVNE sf. Rascoala, razvratire,
revolt& [fr.].
INSURGENT sm. Rasculat, razvratit, rebel
[fr.].
INTABULA, INTABIIL4 (-ulez) vb. tr. Tr.-Carp.
A Inscrie, a Inregistra (casa si parnIntul) In cartea
funduar& : Hai mtndrS 'n a mete-olate, CA -s In Mina 'nte-
bnlate (en.) [germ. intabulieren].
0 INTABULATIVNE, DrmstrwriE sf. Tr.-Carp.
Faptul de a intabula [germ.].
"INTACT adj. 0 Neatins; Intreg ¶ ® Curat,
nepatat ¶ 0 Nebintuit [fr.].
"INTANGIBIL adj. Nepipait, care nu se poate
"J.. de pipai [fr.].
de muzicA, Cu INTEGRAL j. adj. adv. 0 In Intregime,
de-a Intregul, (In) total: plata A ¶
± eaten!
partea calculului infinitezimal care ne arata urea-
rea de la cantitatile infinit de mici la cantitgile
finite de la care derive.
2. n(TEGRALA (MAO) sf. # Cantitatea finite a
carei diferentiala este Insa*i cantitatea infinit de
mica [fr.].
*INTEGRANT adj. Care intro In alcatuirea unui
Intreg: piciorni este o parte =a a corpulul omoneso [fr.].
*INTEGRITATE sf. 0 Intregime, starea unui
lucru pastrat In Intregime, Earn. sa.-i lipseascia ni-
mic ¶ (U (P) Insu*irea unei persoane integre [fr.].
INTEGRU adj. Prea cinstit, care nu se las&
[fr.].
a fi corupt, care nu poate fi mituit: Judeditor
INTELECT sbst. Minte, inteligenta [germ.
<I1NatT.].
ECTUAL 4, adj. 0 Privitor la intelect:
tenomen J. ¶ 0 Spiritual, care nu e material.
2. Sm. Persoana. care *i-a cultivat mintea *i se
serveste numai de inteligenta spre a judeca lucru-
rile [fr.].
INTELIGENT adj. 0 De*tept, Inzestrat co in-
teligenta ¶ ® Care aratA, dovede*te inteligenta
O Priceput, iscusit [fr.].
INTELIGENTA (p1.-te) sf. CD De*teptaciune,
facultatea *i u*urinta de a pricepe ¶ Minte: inteli-
Hentele alese nu se opreso dinaintea nici unui obstacol (1. -OH.)
¶ O Pricepere, Intelegere, iscusint,a ¶ 0 Trans.
Intelectualii, oamenii Invatati [fr.].
"INTELIGIBIL adj. adv. U*or de Inteles [fr.].
INTEMPERANTA sf. Necumpatare [fr.].
INTEMPERIE sf. Q Turburare In atmosfera,
schimbare a vremii cu ploi, ninsoare, vinturi, etc.
[fr.].
*INTE.MPESTIV adj. Care nu e facut la tim-
pul prielnic, la vremea care se cuvine, la momen-
tul oportun [fr.].
'INTENDANT sin. D4 Ofit,er pus In capul unei
intender-4e militare [fr.].
INTENDANTA iNTENIRNTA.
INTENDENT sm. ® Persoan& Insarcinata cu
supravegherea slugilor i administrarea unei case,
unei mogii, unui mare a*ezarnInt, unui serviciu
public ¶ 0 # = INTENDANT.
INTENDENTA (p1. -to) sf. O Directiunea, ad-
ministrarea afacetilor ¶ ® a NabrrARA, corp de
ofiteri *i de trupa, Insarcinat cu serviciile admi-
617
www.dacoromanica.ro
INT- F EXPLICATIIINI LA TABELA XXVI: INTERIOARE DE CASE TARANESTI
INT r. 121§inari (Transilvania). a. Nereju (Putnal. 3. Fundul-Moldovei (Bucovina).-4. Ra5inari (Transilvania).
5. Transilvania. 6. Dragu§ (Fagarag). 7. Vrancea (Putna). 8. Buzau (dupe fotografii comunicate In parte
de Prof. D. Gusti, Seminarul de Sociologic din Bucure,ti).
nistrative ale armatei, cu hrana, Imbracamintea,
etc. ([.] 2667) [fr.].
1860 1888
1927
Fig. 2667. Intendenta militara.
I. Intendent. - 0. Ofiter. -
C. Capitan.
administratie.
-
E. Elev de
INTENS adj. Foarte tare, puternic, strasnic:
sgomot ov; trig A., [fr.].
INTENSITATE sf. Grad de Vole sau de ac-
tivitate a unui lucru, a unei Insusiri, a unei pu-
teri: Willful, dimwit [fr.].
INTENSTV adj. / oniturli aceea care face sa
se produca cit mai mult pe o mica Intindere de
parnInt cultivat [fr.].
INTENTA (-tee) vb. tr. Irs A Incepe, a porni o
actiune judiciara: o actiune, un emcee, a trage In
judecata [fr.].
INTENTIE ear IN'rENTIDNE.
INTENTIONAL adj. Privitor la intentie [fr.].
ENTENTIONAT adj. Anume, dinadins, cu
anumite intentiuni, cu gind (bun sau rau) [fr.].
*INTENTIVNE, iwrfarriE sf. Gindul, cugetul,
hotarlrea de a face ceva: a ayes ...a de a..,, a avea
de gand A... [fr.].
INTERCAL4 (-alez) vb. tr. (D 3) A adauga o zi
lunii Februarie In anii bisecti f 0 A adauga, In-
tre altele, a introduce un cuvint, o fraza, un
capitol, o foaie, etc. [fr.].
INTERCALAR adj. lip Adaugat, introdus: zi
ziva care se adauga la sfirsitul lui Februarie
In anii bisecti [fr.].
INTERCEDE ( -cod, -ceder) vb. intr. A interveni,
a starui In favoarea cuiva [fr.].
INTERCEPT4 ( -tea) vb. tr. 0 A opri In tale,
in treacat: lumina ¶ ® A opri pe nedrept un
lucru trimis altuia: o scrisoare [fr.].
INTERCOSTAL adj. 6J I Care e situat Intre
coaste: nevralgie a
[fr.].
"INTERDICTIT,JNE, INTERDiOTIE sf. 0 Fap-
tul de a interzice, interzicere, oprire de a face un
lucru, de a se servi de ceva ¶ ® Oprirea de a
continua exercitiul unei functiuni ¶ ®ih Starea
unui individ ca.ruia judecata i-a interiis exercitiul
functiunilor sale, caruia i-a luat dreptul de all
administra averea si a dispune de ea cum vrea;
a pune sub a pune sub epitropie ¶ 0 Os a
dreuturtlor cetateneeti, dyne mu de %mill°, pierderea
cu totul sau In parte, pe un timp anumit, a aces-
tor drepturi, ca pedeaps& corectionala. [fr.].
INTERES (p/.-ese) sn: CD eti4 DobInda; daune-
interese, despagubirea ce se cuvine cuiva pentru o
paguba ce i s'a pricinuit ¶ ® Folos, ceea ce e
pentru noi de o importanta, de un lobos care-
care, ceea ce ne atinge de aproape: renumomi
nostru ¶ 0 Sentiment de simpatie care ne face
s& luam parte la ceea ce priveste o persoana, la
ceea ce i se IntImpla: a vote r owes ¶ 0 V Parte pe
care o are cineva Intr'o Intreprindere: a avea 1111
www.dacoromanica.ro
tote° case de contort ¶ 0 Bagare de seama, atentie,
curiozitate pe care o desteapt& cineva sau ceva
1927
In noi: a awaits un Oscura on ¶ ® Insusire care
face ca un lucru sa atraga, luarea noastra aminte,
sa ne captiveze mintea: drama Desna de [it.].
INTERESA (-esez) 1. vb. tr. 0 t A da o parte
din cIstig: Intr'o afacere ¶ ® A avea oare-care
importanta, a privi de aproape: aceasta InteresearA
stinatatea mea ¶ 0 A atrage luarea aminte, baga-
rea de seama, curiozitatea: povesttrea lui m6 inte-
reseazA ¶ 0 A inspira interes, bunavointa, sim-
patie: trigs lui situatiune mA tntereseaza ¶ ® A-i
pasa: ce to intereseaza ?
2. vb. refl. 0 A lua parte Intro afacere ¶ ® A
avea interes, bunavointa pentru cineva [fr.].
INTERESANT adj. Care intereseaza [fr.].
INTERESAT adj. 0 140 Care are partea lui
de folos, de clstig Intel) afacere ¶ ® Care tine
prea mult la interesele sale banesti: dace to -ar
auzi oineva, ar crede... oft :tint un om 1ALEC8.) [fr.].
INTERFERENTA sf. .Fenomen prin care
doll& unde luminoase sau sonore, intilnindu-se, se
pot slabi sau Intiiri unele pe altele [fr.l.
INERFOLLA (-oliez) vb. tr. $ A intercala (la
legat) foi albe Intre Toile unei carti [germ.].
*INTERIM sbst. Timpul In care o persoana exer-
cit& provizoriu o functiune vacant& sau al c&rei
titular lipseste; ad-Interim, provizoriu, vremelnic:
ministru ad-interim [fr.].
INTERIMAR adj. $i sm. Care functioneaza
provizoriu, ad-interim [fr.].
INTEREVIAT (p1.-te) sn. Starea unui functio-
nar care exercit& postul ad-interim; timpul eft
exercita. o astfel de functiune [fr.].
INTERIOR 1. adj. C) Care se afla InAuntru,
dinnAuntru ¶ CD Care e In minte, In suflet si nu
se manifest& in afara, launtric: o bucurle interloarA.
14. adv. Pe dinauntru.
j. (pl.- oruri) sn. 0 Partea dinauntru: unei
caddie (or TABELA XXVI) T ® Partea dinauntru a unui
vagon, a unui tramvaiu: n'am atsit loo In Ad ¶ ®
Partea central& a unei taxi ¶ ® Vatra, traiul din
cask viata in shun familiei ¶ 0 Tablou care WM.-
tivaza partite interioare ale unei cladiri, sau numai
o odaie $i adesea o scena de familie [fr.].
INTERJECTITJNE, INTERJECTIE St. C17 Una
din cele zece parti de cuvint care e de fapt o ex-
clamatiune sau un strigat prin care se exprima
bucuria, durerea, mirarea, spaima, etc., cu care
chernam sau Indemnarn pe cineva, cu care se
imita un sgomot oare-care, etc.: ofI aoleo I bre! hi I
hop! but! [fr.].
*INTERLINIAR adj. Scris sau tiparit intre
rinduri, intre traducere .4 [fr.].
INTERLOCUTOR sm., -TOARE sf. Persoana
care vorbeste cu alta, convorbitor [fr.].
INTERMEDIAR 1. adj. Asezat la mijloc,
Intre doua: moo
. sm. 0 Mijlocitor ¶ ® Mijlocire [fr.].
INTERMDIU (p/.-do) sn. 0 D Petrecere
(balet, dans, cox) Intre actele unei piese de tea-
tru ¶ ®.I Compozitie instrumental& care ser-
veste ca legatura Intre don& acte ale unei opere
dramatice [fr.].
INTERMEZZO sbst. = INTERMEDIU [it.].
INTERMINABIL adj. Nesfir$it, care nu mai
is sfirsit, care nu se mai ispraveste [fr.].
INTERMITENT adj. Care Inceteaza $i Incepe
iar: Iriguri ,e; puls , puls care bate neregulat
[Cr.].
INTERMITENT.A. (p1.-te) sf. (D Caracterul,
lnsusirea a tot ce este intermitent ¶ ® ar In-
tervalul care separ& accesele de friguri sau ale
unei alte boale [fr.].
INTERN 1. adj. 0 Care e inauntru, dinaun-
tru, interior, launtric: boall ova ¶ 0 Care e hranit
618
TABELA XXVI. INTERIOARE DE CABE TARktrE4TI

1 2

.
`;

11111111117:

3 4
rr
"0, '

5 6
IF11414041!

IV.:1thitlVIALLIK,!:6-
:-.41:, ,.-:.70;.a.. 14
Aiii ''.,v i

619

www.dacoromanica.ro
 T- 94
IN NT doarme Intr'un institut, Intr'o Casa de educati-
une: polar ...
I 2. sm., Drrt5RNA (p1. -ne) sf. F Student(a)
medicina care locueste In spital $i ajuta pe me-
dic In functiunile sale [fr.].
INTERN4 ( -nez) vb. tr. A sili pe cineva sa stea
Intr'o localitate s au Intr'un lac anumit, din care
n'are vole so. iasti: pe prizonieri; lntr'o casA de ne-
buni [fr.].
INTEFtNAT (p1.-te) sn. O 1 Casa de edu-
catiune unde elevii primesc hrana $i locuinta
®F Functiunea $i calitatea unui intern (Intr'un
spital) [fr.].
*INTERNATIONAL 4. adj. 0 Dintre doua sau
mai multe natiuni care are loc de la o natiune la
alta: emeriti° .-4; dreet dreptul gintilor.
2. INTERNATION&LA (p1.-113) sf. 0 Liga socialistil
a muncitorilor din toate tfarile; numita $i internatio-
nals rosie ¶ 0 J CIntec socialist revolutionar [fr.].
INTERNATIONALTSM sbst. 0 0 Starea
legaturilor internationale ¶ ® Teoria acelora cari
propovaduesc disparitiunea ideii de patrie In
folosul unui fel de asociatiune a tuturor natiu-
nilor [fr.].
INTERNATIONALIST 1.. adj. ell Privitor la
internationalism: dootrina
2. SM. Partizan al internationalismului [fr.].
INTERDTONTrU sm. .j Ministru inferior nun-
tiului, trimis extraordinar sau reprezentant al
papei pe lInga o Cara strains [it.].
*INTEROCEANIC adj. Dintre doua oceane,
care pune In legatur& doua oceane: canal -- [fr.].
*INTEROGA (-080z) vb. tr. It A pune Intrebari
spre a afla adevarul [fr.].
*INTEROGATIV adj. 121Care serveste ca Intre-
bare; proporitiune a, care exprima o intrebare [fr.].
*ENTEROGATORILT (p1.-rn) sn. is 0 Partea
unei cercetari judiciare sau a desbaterilor In cursul
unui proces care coast& din Intrebarile puse de
jadecator $i raspunsurile date de acuzat ¶ 2 Pro-
ces verbal ce tontine aceste Intrebari $1 raspunsuri
[fr.].
INTEROGATIIINE, INTEROGATIE sf. 0 Fap-
tul de a interoga; Intrebare pus& cuiva ¶ ® semi
de semnul P pus In urma unei propozitiuni in-
terogative, semn de Intrebare [fr.].
*INTERPELA (-elez) vb. tr. A intreba ¶ 0 A
cere cuiva, a soma pe cineva sa dea un raspuns,
spre a da socoteala asupra unui fapt: pe minis-
trul de razboin [fr.].
INTERPOLATOR sm. Cel ce adreseaza o in-
terpelatiune [fr.].
INTERPELATIVNE, mrriaaPELATIE sf. CD
Faptut de a interpela ¶ CD 0 Actiunea unui de-
putat sau a unui senator care cere ministrilor
explicatiuni asupra unui fapt [fr.].
INTERPOL4 (-oler) vb. tr. A adauga, a intro-
duce, a intercala Intr'un text cuvinte sau (raze
care nu se aflau Inainte acolo, falsificind astfel
originalul [fr.].
INTERPOLATOR sm. Cel ce interpoleaza
[Cr.].
INTERPOLATIVNE, DrrERpowatE sj.
Faptul de a interpola ¶ Pasaj interpolat In-
2 INTESTINAL adj. 63 F Privitor la intestine,
tr'un text [fr.].
'INTERPRET sm., 1NTERPRETA (p1.-te) sf.
Tllmaciu, eel ce traduce dintr'o limb& lntr'alta, eel
ce explica la don& persoane, care vorbesc fie-care
Intr'o limbs deosebita, ceea ce -fi spun una alteia
0 Comentator, tilcuitor, eel ce deslu$e$te, ex-
plica Intelesul unui text, unci legi ¶ a Acela sau
aceea ce face sa se cunoasca gIndul, intentiunile
cuiva: a ti ,211 sentimentelor cniva [fr.].
INTERPRETA ( -etas) vb. tr. ar A traduce
1 vita In fats, unei Curti de Apel [fr.].
dintr'o limb& Intr'alta, a talmaci ¶ (D A comenta
un text, a tilcui, a deslusi, a lamuri ¶ a A ex-
plica, a ghici un lucru prm inductiune: un via
® A lua In Int,eles bun sau rau, a da un sens
adevarat sau fals: tdeerea owes ea o marturisire $
0 A face o interpretatiune literary sau artistic& [fr.].
*INTERPRETARE, *INTERPRETATWNE, INTER-
PRET/ME sf. i Faptul de a interpreta ¶ 0 Til-
www.dacoromanica.ro
cuirea unui text: a Bibliei ¶ ® Luare Intr'un
Inteles bun sau rau, adevarat sau gresit ¶ ®
In literal* artistica, stilul, modul pe care-1 Intrebuin-
teas& un scriitor, un compositor de muzica, un
pictor, etc., pentru a traduce sentimentul sau asu-
pra vietii sau naturii; felul In care un actor, un
muzicant, un gravor, etc. stie sa redea, sa oglin-
deasca sentimentul autorului [fr.].
*INTERPUNCTIVNE sf. Punerea semnelor
de repaus (punct, virgula, etc.) Intre cuvinte sau
Intre propozitiuni: semne de [lat.].
*INTERPVNE (-pun) d. vb. tr. CD A pune un
lucru Intre alte doua ¶ ® (E).. autoritatea sa, a
face sa intervie autoritatea sa.
. vb. refl. 0 A se pune la mijloc Intre alti doi
® ® A interveni ca mijlocitor, a mijloci [fr.
interposer, refacut chip& p u n e].
*INTERREGN (p1.-nuri) sn. Rastimpul Intre
douti domnii, timpul In care tronul unui regat este
vacant [fr.].
*INTERSECTIVNE, INTERSECTIE St. pc Pune-
tul unde se taie cloud linii, cloud suprafeta sad
don& volume ( 2665) [fr.].
*INTERSTTTrU (pi. -iii) sn. 0
Intervalul, locul gol intre
partile unui corp ¶ ® Gra- 0
patura [fr.].
'INTERTROPICAL adj.
0 Afezat Intre tropice ¶
® Care vine din, care crefte Fig. 2668. 0. Punct
ffi tinuturile dintre tropice de intersectie.
[fr.].
*INTERURBAN adj. Intre doua localitati, In-
tre °rase diferite: comunicatie teieionica a [germ.].
'INTERVAL (p1.-la sn. i Distanta, spatiul In-
tre cloud locuri ¶ ® Distanta de la un timp la altul,
rastimp ¶ 0 Raportul Intre doua sunete mu-
sicale [Cr.].
*INTERVENT (-vin, -vin) vb. intr. 0 A se ameste-
ca, a lua parte Intr'o afacere ¶ 0 A mijloci, a
lucra ca adjlocitor ¶ 0 A se Intimpla, a se pro-
duce Intimplator [fr.].
*INTERvENTIVNE, tarrERvigNitE SI. Fap-
tul de a interveni ¶ 0 Amestec ¶ O Mijlocire ¶
0 F Operatie (chirurgicalii [fr.].
*INTERVERTT ( -test) vb. tr. A scliimba, a ras-
turna firul, ordinea [fr.].
*INTERVIEW (pl. -wurt) sn. Convorbirea unui
ziarist cu o persoantl, spre a-i cunoafte parerile
asupra unei chestiuni $i a le publica In ziar [engl.]'.
*INTERZICE (-ate) vb. tr. 0 A opri (pe cineva
de la un lucru), a nu da voie ¶ ® A suspenda
pe un preot ¶ 0 es A declara pe cineva, prin
hotarire judecatoreasca, incapabil de a-si admi-
pistra averea $i a dispune de ea dupti voie [fr.
int erdir e, refacut dupa a zic e].
*INTERZIS adj. 0 p. DrrERzicE ¶ Oprit 2
0 Suspendat ¶ 0 ii Declarat incapabil de a
dispune de averea sa.
*INTESTIN 1. adj. Launtric, care se petrece
In interiorul unei societati, unui Stat: carte a.
2. (p1.-ne) Sri. 0 Mat: ul gros, vul subtire; curers
de a [Cr.].
de mate [fr.].
*INTp/I 1. adj. CD Care e mai Inauntru, mai
adinc, mai de seamy, mai esential: natura a emu
eery ¶ 2 Care e in adIncul sufletului: convingere
7 ® Strins unit, foarte de aproape: prietenie
2. adv. 0 In mod intim ¶ 0 Foarte adinc, foarte
de aproape; strins (unit) [fr.].
*INTIM4 (-imea) vb. tr. 0 A da (o porunca), a
porunci: ordinul de a plena ¶ Cl) n A chema, a
"INTIMAT sm. et Cel chemat de catre apelant
In fat,a. Curtii de Apel [fr.].
*INTIMMA ( -taws) 1. vb. tr. A baga Erica in cine-
va, a speria.
2. vb. re fl. A se speria, a intra Erica In cineva [fr.].
INTIMITATE sf. 0 Insufirea a tot ce leag&
In mod strIns ¶ At:Raoul, taina sufletului ¶ 0
2
Prietenie strInsti [fr.].
620
 *INTITULA (-nlez) 1. vb. tr. A da un titlu
unei scrieri.
vb. refl. A-si da un titlu [fr.].
2..
INTITA (p/.-te) at. 8 = scINTETVTA ®.
"INTOLERABIL adj. Ce nu se poate tolera,
de neIngaduit, (de) nesuferit, de neradurat: o pur-
tare 0.41; on frig .0 [fr.].
"INTOLERANT adj. Care nu e tolerant, ne-
Ingaduitor [fr.].
INTOLERANTA sf. Lips& de tolerant& [fr.].
INTON.A. (-onez) vb. tr. (D A pune tonul, a ac-
centua ¶ ®j A Grata Inceputul unui crate° 11
®,J A Incepe sa crate [fr. e n t o n n e r].
*INTONATIVNE, INTONATIE sf. 0 .) Modul
de a compune un crate°, de a observe tonul ¶ 0
Diferitele tonuri pe care le is cineva vorbind sau
citind: incepe sit latoriseascd, cu intonatii convingittoare
(es.-vN.) [fr.].
*INTOXIC4.(-1ohez) vb. tr. §i refl. A(-si) intro-
..10
duce o otrava. In organism, a (se) otravi [fr.].
*INTOXICATIVNE, INTOXIC4TIE St. .tv Faptul
de a (se) intoxica, otravire [fr.].
INTRA (intro) # sl 0 tliTRA (intru) vb. intr. 0
se in mit; 0 In oral; a In bale;
lF :
.
A merge inauntru, a veni inauntru (C A IESI"):
pe usa, pe lereastra;
In viata, a se naste 1 2 F A fi primit, admis:
intr'o societate, Inteo familie, la Academie 1( ®A se
baga, a se ainesteca, a lua parte: in ion, to hors,
Intro afacere; 0., in vorbit ; .0 la staphi, a se baga. sluga;
.
0.. In armata, a se face soldat ; in puscarie, a fi bagat
la Inchisoare ¶ 0 0 In scent', a) a veni pe scena,
spre a-si juca rolul; b) y a lua parte la ceva,
dupe ce a Post simplu spectator ¶ 0 A patrunde:
mum a intrat numai pe Jumittate to aid; .0 in pamint
® A Incapea, a fi cuprins, continut: on lard. De 1141%,
de Bras ce e; doud In opt intra de patru or1; F : a-i GI cap,
la minte, In gind 7 A face parte integrant /: In
aceastA bantura intrit 51 alcool ¶ 8 A incepe sa lu-
creze, sa se ocupe de ceva: - In aerviciu; 0., in sluibS;
.0 In materie, a Incepe s& trateze subiectul ¶ ® A In-
cepe sa fie: in ritzboiu; 0 In lama; .0 In convalescents,
In agonie; a 1ntrat in 50 de ant ¶ .0 A ajunge, a cadea
intr'o situatie grea, neplacuta: In belea, In bocluo,
.0 In pacat(e) 1 0 A fi cuprins de un sentiment
neplacut: a intrat fries Intr'Insul; intrase spaima In Mi-
shit tier.); a la grits ¶ 1 # 5 A fi pagubit (la joc),
a pierde, a cb.dea platca: vream alt-mi scot banii pier-
duti, 41 am intrat on alti Bout' sute de let ¶ 13 A se
strange, a se micsora, a se ingusta: rufele an intrat la
spalat [lat. intrare].
*INTRADUCTTBIL adj. De netradus, care nu
se poate traduce [fr.].
'INTRANSIGENT adj. Care tine mortis la
convingerile, la parerile, la principiile sale si nu
face nisi o concesiune asupra for [fr.].
*INTRANSIGNT.li sf. Insusirea celui in-
transigent [fr.].
INTRANSITIV adj. 02 Se zice despre un verb
care poate avea dupe el numai un complement
indirect si care nu poate raspunde la Intrebarile
ce P pe eine P ci numai la intrebarile unde P de =de P
clad P cum P etc.: verbele a dormi, a fugi, a intra, a za-
cea, etc. shit verbe e [fr.].
INTRARE, t /NTRARE sf. 0 Faptul de a i n-
t r a ¶ ®er6 Intrarea In Simla (a Maicii Domnului), sar-
bittoare ce se tine de biserica crestina in 21 Noem-
vre, In amintirea zilei cind Sfinta Fecioara fu In-
sotita de parintii ei In templul din Ierusalim;
numita de popor si Ovidenie" ¶ O Locul pe uncle
se intra: I-am umat la .0 ¶ @ Dreptul de a intra
undeva (la un spectacol, la o conferinta, la o expo-
zitie, etc.): bilet de ; am platit ea,
INTREPID adj. (D Nefricos. Indraznet,, cura-
jos, viteaz ¶ Care nu se di. lnapoi, care nu se
2
lase cu una cu doll& [fr.].
*INTREPIDITATE el. Insusirea celui intre-
pid [fr.].
*INTRIG.A. (-1ahez) 1. vb. intr. A unelti, a face in-
trigi.
2. vb. tr. A pune pe ginduri, a da de gradit, a
Ingrijora, a incurca: ?UMW acestea ma intrigheazi [fr.].
INTRIGA (pl. -gi sf. 0 Uneltiri, fapte, vorbe
621
www.dacoromanica.ro
facute sau spuse in ascuns, pentru a face sii-izbu- INT-
tease& sau sa se strice o afacere: unelti mit de tatMee
intrigi (coos) ¶ ® 0 Incidentele, diferitele Intim- INU
plari care formeaza nodul unei plese de teatru [fr.].
INTRIGANT, urritrawrA (pl. -te) adj. $i sm./.
Care face intrigi; care baga vrajba, zizania Intre
altii [fr.].
*INTRINSEC adj. 0 Care e Inauntru, care e
cuprins Intr'un lucru, care alcatueste partea-i cea
mai de seama: calitati e ¶ CD 00 Valoare a, valoa-
rea pe care o are un lucru prin el Insusi, indepen-
dent de on -ce conventiune [fr.].
*INTRODTJCATOR ar INTRODUCTQR.
"INTRODUCE (-duo) 1. vb. tr. A face sa
1
intre undeva, a baga, a virl ¶ (D A face sa fie pri-
mit, admis Intr'o societate, In casa cuiva ¶ 0 A
face sa, fie adoptat, primit de toti: o mooti.
;. vb. refl. CD A intra; a patrunde: hotii eau in-
trodus In casa ¶ 0 A fi primit, a se adopta: s'a intro-
dus 5i la not obiceinl acesta flat.].
"INTRODUCERS, *INTRODUCTITINE, INTRODVO-
TIE sf. 0 Faptul de a (se) introduce ¶ 0
Primire, admitdre Intro societate ¶ 0 Studiu pre-
gatitor: introducere la !Mica ¶ 0 0,1" Precuvintare,
capitolul, discursul din fruntea unei carti, in care
se trateaza generalitatile, Inainte de intrarea In
materie [fr.].
*INTRODUCTIV adj. Care serve de introdu-
cere, de Inceput [fr.].
*INTRODUCTOR, DITRODUCATQR, -TOARE adj.
0 sm. f. Care introduce [fr.].
*INTRUS adj. si sm. Adus pe nedrept, venit
far& rost, nepoftit [fr.].
*INTUITTV adj. Care se percepe, pe care-1
prinde mintea imediat: invatamint s.; acea facultate ft
este darul cal mai pretios pentru om (com) [1r.].
*INTUITIVNE, *DrruiTIE sf. ++4 Cunostint,&
care se impune imediat mintii, far& interventia ra-
tionamentului ¶ 0 Facultatea de a intelege lute,
de a ghici, de a presimti ce are sa se IntImple: este
Inzestrat cn o adevarata hituitiune In materil de aga ane-
voicesa critic/ (00oo.) [fr.].
INTVRA a/. 4, CD Planta ierboasa, cu tulpina
v1rtoasa care poate ajunge piny
la 1,25 m. inaltime, cu Frunze ,
marl, eliptice si flori galbene; s\k'ro, " r
creste pe coastele muntilor; nu- '
mita si ochimea" (Gentiana lutea)
( 2669) ¶ 0 cauNITRA I ®=
LUBLYNAMCA-PAMINTITLUI. 0\ 9
*INUMA.N adj. Neuman, neo-
menos [fr.].
*INUND.A. ( -nod) vb. tr. 0 A N
acoperi cu apil(o Intindere de pa-
mint), a se revarsa, a raneca, a
potopi ¶ 0 A muia de tot, a scalds:
lacrimile-1 inundara feta; o sudoare rece
11 inundit !mites (GN.) ; am lost him- Fig. 2669. Injura.
dati de ploaie ¶ 0 Y A napacii, a
coplesi, a se revarsa ca un potop: barbarit Inundara
Fig. 267o. Inundalie.
Europa ¶ ® A se Intinde: noaptea inundase pamintul,
on semi et cel iiegru (EMIN.) [fr.].
"INTJNDABIL adj. Care se poate inunda, care
doate fi inundat: regime it
[fr.].
INU- *INUNDATATNE, IEUNDATIE sf. O Faptul de
a munda ¶ ® Rev.rsarea apelor, Innec, potop
I 0 D ( 2670) ¶ ® Apele revarsate ¶ ®cf) Napadire,
coplesire, cotropire (de catre o multime care na-
.
vale$te Intel) tar& ¶
potop: 0
INTJC)II sm.
(90 Multirne mare de lucruri,
de broeur1 [Cr.].
4 = INEATA 0 ®
INUTIL 1. adj. Nefolositor, netrebuincios, care
nu e de nici un folos, de care n'ai nevoie, de prisos,
zadarnic.
2. adv. Fara folos, In zadar, de geaba [fr.].
111UTILIT4TE sf. 0 Lips& de folos, netrebuin-
ta, zlidarnicie ¶ ® Lucru nefolositor, de prisos[fr.].
INITAD4 (-adez) vb.tr.0 A cotropi, a navali, a na-
padi: o tart 11 A se Intindepeste tot, a se rasp In di
[lat. invadere].
INVALID 1. adj. 0 Schilod, beteag, care nu
mai poate munci din cauza infirmitatii, a ranilor,
a batrInelli ¶ ® n Nul (din punctul de vedere
legal), fara valoare.
2. sm. 0 Cel ramas neputincios de pe urma
ranilor sau batrInet.ei ¶ ® x Soldat invalid: un
de razboin [fr.].
*INVALIDA. (-dez) vb. tr. 0 n A anula, a face
nul: tin act ¶ ®0 A declara ca o alegere este
mita: A alegerea until deputat [fr.].
*INVARIABIL 1. adj. Neschimbat, care nu se
schimbil.
2. adv. (In mod) neschimbat [fr.].
INVARIABILITA.TE sf. Neschimbare, cali-
tatea a tot ce ramtne neschimbat [fr.].
*INVAZIVNE, INVAZIE sf. Naval& nlivalire
(a unei armate vrajmase Intr'o tars); cotropire;
pr. ext. 0 de laouste; F : a unei boale [fr.].
rilvEcTpa (p1.-ve) sf. Ocara, vorba in o-
carti, injurlitura [fr.].
*INVENTA (-tee) vb. tr. 0 A nascoci, a afla cel
dintliu, un lucru nou: o maeina ¶ 0 A scorni:
0 minciuna; nu mat etie ce zit mai Inventeze, ca sit poatA
saps [fr.].
*INVENTAR (pl.-are) sn. O rra Inscrierea am&-
nuntita intro lista, Intr'un registru a tuturor obiec-
telor, actelor, banilor afflitori Intr'o cash sau ale
unei persoane decedate on interzise; beneffoin de
so-BENEFICIII 110 tso Catagrafie, Inscriere $i evaluare
,,
a rnarfurilor aflate In pravalie, pe care o face un
negustor In fie-care an, spre a constata cl$tigul
sau paguba [fr.].
INVENTARIA. = INVENTORI6.
INVENTATOR, -TOARE sm. 1. Acela (aceea)
care inventeaza; nascocitor, aflator; scornitor [fr.].
*INVENTTV adj. Care are darul, talentul de a
inventa, de a nascoci, de a gasi ceva nou : spirit [fr.].
INVENTORIA. (-riez) vb. tr. A face un inven-
tar [fr.].
*INVENTIVNE, INVFoNTIE sf. 0 Facultatea
de a inventa y ® Faptul de a inventa, nascocire,
aflare ¶ O Lucrul inventat: fotografia e o trumoasa
ee. ¶ o Scornire, scorniturti, pas-
si foarte tolositoare
moire, minciuna. ¶ O Gv Alegerea ideilor, argu-
mentelor care convin mai bine pentru tratarea
unui subiect [fr.].
T1STVERS 1. adj. CD Care se face d'andoasele, pe
dos, Intors, Incep Ind de la urma, de la coadfty 0 ±
Raport raportul dintre douft cantitati, din care
una creste, pe cind cealalta scade ¶ 0 ± cantittiti
e, acelea al caror produs e egal cu unitatea.
2. adv. D'andoasele.
s. sbst. Ceea ce se face d'andoasele, In sens in-
vers [Cr.].
*INVERSIVNE sf. 47 Schimbarea ordinii fi-
resti a cuvintelor dintr'o fraza [fr.].
*INVESTI ( -tew) vb. tr. 0 A pune In posesiunea
unei demnitati, unei puteri, unui drept ¶ ®,14
A Impresura, a Inconjura cu armate [fr.].
'INVESTIGATOR, -TOARE adj. si sin. f. Care
face cercetful amanunlite [Cr.).
*INVESTIGATIT,TNE, DIVESTIGUIE sf. Cer-
cetare amanuntita [fr.].
*INVESTITVRA (p1. -turf) sf. Punerea In po-
sesiune a unei demnitati, a unei puteri, a unui
drept [fr.].
www.dacoromanica.ro
INVETER4T adj. Invechit, Inradacinat, care
a prins radacini adinci dup& trecerea unui timp
Indelungat: obicein = [fr.].
*INVIDIAL (-din) vb. tr. A pizinui, a jindui [lat.].
*INVIDIE sf. PIMA, jind [lat.].
*INVIDIOS adj. $i sm. Care pizmueste, piz-
ma$, pizmataret [lat.].
INVINCTBIL adj. De netrivins, de nebiruit,
de neintrecut [fr.].
*INVIOLABIL adj. CD Care nu se poate, care
nu trebue sd fie violat sau calcat: on juramint dr; un
drept ® n De care nimeni nu se poate atinge,
care nu poate fi pedepsit, care nu poate fi urmarit
de lege: Dersoana ambasadornlui este are [fr.].
*INVIOLABILITAITE sf. Insusirea a tot ce
este inviolabil [ir.].
*INVITA. (-vit) vb. tr. 0 A pofti, a chema, a ruga
se vie, sti asiste: is nuntlt, la o Barbara, is masa, la dans;
: vremea irumoasS ne Myna la plimbare ¶® A Indemna,
a pofti: 11 invitara sit se expiice; to invit eA tact [fr.].
*INVIT4RE sf. = INVITATAINE.
- *INVIT4T 1. adj. p. itivrrA yy © **ThivrrAT.
2. sm. Persoana poftita (la nunta, la sell:are,
la masa, etc.).
*INVITATRINE, TNVIT4TIE sf. Faptul de a
invita : bilet de [fr.].
*INVIZIBIL adj. Nevazut, care nu se poate
vedea; a se face oe, a se face nevazut, a pieri din
ochi [fr.].
, INVIZIBILITATE sf. Starea a tot ce este in-
visibil [fr.].
INVOC4 (-voc) vb. tr. 0 A chema In ajutor ¶
® F A cita In favoarea sa: welt [fr.].
*INVOCATOR sm. Cel ce invoaca puterile in-
culte, duhurile necurate [fr.].
INVOCATIVNE, nivoctarE sf. 0 Faptul de a
,
invoca, chemare In ajutor ¶ O A Hram ¶ O *
Rugaciune adresat& de un poet muzei sau divini-
tatii, la Inceputul operei sale, pentru ca sli-1 ins-
pire [fr.].
INVOLVCRU (pl.-re) sn. Totalitatea brac-
teelor care se afla la baza unei umbele
i
sau care Inconjoara un capitul (2]
2671) [fr.].
INVOLUNT4R adj. si adv.
Fara voie: (And am alms la vIltoare,
eu m'am oprit (VLAH.) [fr.].
*INVULNERABIL adj. Care nu
poate fi rant [fr.].
0 IO = EU.
IOACILIM sm.* Veche moneda iivolucrxu.
germane, numita de acestia J o a -
chim s taler: ett plAteascS In toti anti printulni, de
fie-care casi. un (SALc.).
I04N, 0 ION npr. m. 0 0: A vorbit ei nee dr,
se zice cind se amesteca cineva In vorba altora $i
spune o prostie ¶ CD SfIntul BotezAtorul, e slut -
Ion, sArbAtoare a bisericii crestine praznuita la 7
'anomie; Nagterea Sfintulni BotezStorul, la SInziene sau
DragaicA, sarbatoare praznuit. la 24 Ionic ¶ 0
FLOAREA-SFINTIILIII- de. = ratAatacA ®; IARBA-
SEINTIILUI- Bur I4RBA [VSI. < gr.].
0 IOBAG(IU) sm.Tr.-Carp.; Ruman, vecin, $erb,
clacas ( 2672): parintele Pamfil
e flu de Oran iobag (Ru.); un proprletar
silind to sine de Precut) De un iobagin
at AC CI BA Worm (FR: CDR.) [11118r.
jObbagy].
0 IOBAGIE sf. Trans. ; Starea
de servitute a Romanilor din
Ardeal, In trecut: fugean de minei-
nosul train at (DLVRJ ti o b a g].
0 ZOBAGWIE sf. col. Trans. t
Told iobagii.
IOC adv. f Nimic. de too, cltusi
de pulin [tc.].
MD sbst. as Corp simplu, me-
taloid, de coloare cenu$ie, care
se transform& la caldura In aburi
de o frumoasa coloare violeta; e Fig. arna. Iobag.
Intrebuintat In medicinft $i In"Z
fotografie; tinoturit de - ow- TINCTVRA [fr.].
622
 IODAT adj. A Care tontine iod: strop [fr.],
I0D0F9RM sbst. a Compus organic format
din carbon, iod $i hidrogen, cu miros de $ofran;
e foarte intrebuintat ca antiseptic [fr.].
'IOD;TRA sf. g Compus format din unirea io-
dului cu un alt element, afara de hidrogen *i de
oxigen; uzitat in medicina $i In fotografie [fr.].
IOFCA (pl. -Dale) sf. X Aluat subtire, din fain&
*i out, taiat in buatele patrate care se fierb $i se
pun In supa [tc. jufk 6.].
'I9LA ar YOLA.
ION, or IOAN.
*I9N2 Sm. At Fie-care din atomii materiali, M-
arcell cu electricitate, ce provin din disocierea
unui electrolit Intr'o solutiune apoasti [fr.].
IONIC adj. 0 0 Propriu Ioniei (veche regiune
din Asia Mica) ¶ ® Pr Ordin unul din cele trei
ordine de arhitectura greacA, caracterizat printr'un
capitel impodobit cu volute ([2] 2673)11 O ++-.. Filo-
sofie a, filosofie sensualists ai care!
reprezentanti mai vestiti au fost
syscwasegwr
1111
Fig. 2673. Ordinul ionic.
Thales din Milet, Anaximene $i Anaxagora [fr.]
IORDAN npr. 0 Numele rlului in care s'a
botezat Mintuitorul ¶ 0 frit Sfinlirea apei in ziva
de Boboteaza [vsl. < gr.].
0 IORDANT (-nese) vb. tr. $i refl. A (se) stropi cu
apa sfintita din ziva de Boboteaza [I o rd a n].
0 'ORGAN (N.-ane) sn. Bilcov. Plaponia: an 11
implute ou pamucii, ei mite de find (ULM) [srb.].
IORGOVAN sm. Ban. = Lim4c [srb.].
IORTOMAN, °HUMAN adj. (numai In poezia
populard) O V;). Bogat In turme (vorb. de ciobani)
¶ 0 Voinic, viteaz.
0 IOSAG (p/.-agori) sn. Tr.-Carp. 0 Mo$ie: es
mai mori la ...nlaceia, Co mai Vigildau de piata (RET.) ¶
Avere (imobila), bogare: No ti-ai vindut
mere on gheiraisn (ERL.) [ung. j O s z a g].
I9TA 1. sf.0.7Numele grecesc al litereigrecesti t.
2. IOTA (p1.-te) sf. in expr. nioi (oft, micoar) o
trasatura de condeiu; citusi de putin: nu pot sa
sohimb nisi o iota din hotarlrea mea
(Iar.); nn pricepea nide iota din total%
tnouratura asta (D-ZAMF.); lard Inert a
se departs niol tit o iotA osP.) [gr.].
0 IQTEI interj. Ia to nit& 1
uita-te I uitel
IQV sm. 4) 0 varietate de sal-
cie ce cre*te prin padurile umede
de la munte; numit zi rachita-
moale", salcie-moale" sau ra.-
chita -puturoaa" (Salix ca-
praea)(2_12674) [comp. s 1. i v a 1.
IPCARIGE s f. pl., resortra
sf. i Planta cu flori albe tran-
dafirii, foarte mid $i nume-
roase, ce formeaza o Intinsa $i Fig. 2674. boy.
frumoasa panicula; cre$te pe cimp $i pe locuri
nisipoase; numita gt gipsarita" (Gvpsophila
paniculata) (M 2675) [i p s o s].
www.dacoromanica.ro
"IPECACITANA sf. * Arbust originar din A- 10D-
r
merica de Sud, ale cii- imp
rut radbeini slut Intre- 1-%
buintate In medicina
ca, vomitive, tonice,
Fig. 2675. Ipclrige. Fig. 2676. Ipecacuana.
purgative $i sudorifice JUragoga ipecacuanha)
((w 2676) [fr.].
IPER... = HIPER...
IPINGEA ar IPINGEA.'
IPISTAT = EPISTAT.
IP/NGE4, IPINGF4, EPINGEA., EPINGF4 (pl. -gels)
sf. (1) 0 Manta cu gluga, pentru vreme de ploaie,
facuta din dimie neagra, purtatti mai ales de sa-
tenii cari fac negot, cu vite, de vizitii, etc. ( m 2677):
epingeaua acopere corpnl ca el gheba, WS este mutt mat
lentil pi mat lung& (MAN.); dace.nu au parale, sa le lei epin-
gelele (1.-OH.); lnpnlni de i-ar II fricA de Ocala, ar' purls)
ipingea (PANN) ¶ C) Patura pe $aua calului: it -a oumpd-
rat... tot diohisul de ()Mirk), de la Nitwit gt ga Dials
ipingea (CAR.); uncle se gaseste sane, se cere 51 IDIntreatia
(FANN) [tc. japynga].
IPN... = HIPN...
IPO... =
IPOCIIIMEN (p1.-ene) sn. Per-
soana; personaj [ngr.].
IPOCOMISAR sm. Sub-comi-
sar: strigan la biriaria tie rindul
(D.-ZAMF.) [ngr. Orr° + c o m i s a rj.
*IPOCONDRIAC adj. 0 sm.
,
Cel ce sufere de ipocondrie [fr.].
*IPOCONDRIE sf. 0 F Tur-
burare nervoasa care face p e cineva
sa se creada atins de diferite boale
grave: vrei sa to lad sinatos pi s& scapi ttgt
de ip000ndria asta P cocoa.) ¶0 Tri-
stete, melancolie [Cr.].
IPOC9NDRU sm. 0 63 Fie- gig.01,Mingea.
care din cele doua parti laterale
ale regiunii superioare a abdomenului: drept,
sting ¶ ®F Cel ce sufere de ipocondrie: mi -a N^entt
sA rlz $1 1-am tratat de te (1.-OH.) [fr.].
"IPOCRIT, -TA (p/.-te) adj. *i sm. f. Fatarnic(a)
[fr.].
*EPOCRIZIE sf. Fatarnicie: acute vnlpi on don&
picioare... intreo in 41 viclesug pe cele on patru picioare
® (FIL.) [Cr.].
ca sit t IPODIACON sm. 4 Sub-diacon [ngr.].
'IPODROM = HIPODROM.
IPOHONDRIE = IPOCONDRIE: de mare belea mi
nici o se pare oil m'ai dat... on ipohondrille dumitale (CAR.); de la o
vreme imi venise stenahorie ei (ALECS.) [ngr.].
IPOSTAS (pl. -ass) SM. 0 eta Fath, Infatisare,
persoana: Dumnezeu are trot --13 gt o singuril nature
® Infatisare, chip: a toot victima sonai agent Cu
donA 43 (1.-OH.) [gr.].
*IPOTECA (-echos) vb. tr. et A da ca ipoteca; a
amaneta o cast: .. casele; pamIntul nu-1 al dumitale...
gi nu Doti sa -1 ipotechezi (EIR.-vN.) [fr.].
*IPOTCA (-ed) sf. ti Drept care permite credi-
torului de a se despagubi de banii ce i se dato-
reaza cu imobilul care i-a garantat plata datoriei;
arnanet [fr.].
*IPOTECAR adj.() ifs Care are drept de ipotecti 18.000
¶ ® Privitor la o ipotecil [fr.].
*IPOTETIC adj. +++ Intemeiat, bazat pe o ipo-
tea [fr.].
*IPOTZA. (p1. -se) sf. +14 Presupunere, supozille
din care se trag diferite consecuente [fr.].
IPRQCI adv. Etc., $i a$a mai departe, $i altele
[vsl. ].
623
IPS- IPSORTTA. ear IPCARTGE. stropirea aleelor, trotuarelor, etc. ¶ 0 A9` Aparat
IRO 0 IPSOS sbst. ®= GRIPS [ngr. TCRP0S].
IR (pl. iruri) sn. Mold. Trans. Mille: negustor de be-
cu care se fac spalaturi interne cr.1
( 2678) [fr.]. 2,
can, ...qui, ghileala (ono.): 11 volt' puns tin care s'o IRIGATIVNE, DUDA= Sf. 0
vindece repede (N.-UR.) [Ling.]. Stropirea metodica a livezilor
IRA sf. 0 /ten. (CONV.) (TUT.) Guntur.
subtire de si tarintlor cu apa adusa In cana-
mein cu care cos ciobanii cojoace e [srb. i r a le: ape de-a lungul ogoarelor canale de
me$ina"].
IRADEA (p1.-dele) sf. t Ordin, decret al Sulta-
frigatie (VLAH.)
unei parti bolnave [fr.].
¶0 Stropirea
nului [to. ir ad 6]. TRIMA. = INIMA.
*IRADIA (-dies) vb. intr. 5i refl. A se tntinde, a IRINDEAUA sf. 0/ten. (CIALIS
se rasptirdi In toate directiile ca gi razele soarelui Numele unui joc repede,
(R.-COD.) Fig. 2678.
[fr.]. vioiu, saltaret. Irrigator.
*IRADIATWNE, IRADIATIE sf. (D Emisiunea, *IRIS sbst. (D 0 Membrana colorata din interi-
raspIndirea razelor: razelor solare 11 0 Imprasti- orul ochiului, In a caret gaura din
erea In toate directiunile, pornind dintr'un punct centru se afla pupila ( 2679 :
central [fr.]. in (ochlul) eel drept avert o pate pe
*TRASCIBIL adj. Iute la fire, care se matte (Oom)11. 0 * = EITINJINDI [fr.].
usor (fr. . *MITA (-it) 1. vb. tr. CD A
IRASCIBILITATE sf. Defectul unei persoane mania, a necaji, a supara foe ¶
care se minie usor [fr.]. CI A intarita, a surexcita, a atIta
$ ERAT (pl.- aturi) sn. t Venit domnesc din darile ® .1 A determina o durere
ce se plateau : ce agoniseala nedreapta cu numire de .aura Intr'un organ. Fig. 2679.
ale bolerilor 1 (C.-RAD.) Etc. i r a d]. 2. vb. refl. CD A se aprinde de I. Iris. P. Pupils.
IRATION4L adj. I 4t 4 Contrar ratrunii ¶ C) minie, a se supara foc ¶ 0 A se
± Ezereeie -a, care cuprinde radicale [fr.]. Intarlta ¶ O # A deveni mai dureros [fr.].
*IREALIZABIL adj. Ce nu se poate realiza, 'IRITABIL adj. Care se irita usor, suparacios: e
Implini; de neimplinit: de cite on nu m'am gindit si
eu la asta, ea la un vis I wLA.11.) [fr.].
;
sea de... de cave time si MAI sa se stapineasca (VLAH.) [fr.].
'IRITABILITATE sj. O Felul de a fi al unei per-
IREAN = BREAM. soane iritabile ¶ ®1 Proprietatea unelor tesuturi
IRECUZABIL adj. Care nu poate fi recuzat, sau elemente anatomice de a intra In activitate
respinS, care trebue sa se priineasca: mArturie A sub influenta unor agenti excitanti [fr.].
[fr.] `IRITANT adj. CD Care irita, care Intarlta. 11 0
*IREDENTTSM sbst. 0 Doctrine politica In Care surexcita organele [fr.].
numele careia o nal-tune reelama anexarea tuturor "IRITATIVNE, IRITATIE sf. O Faptul de a (se)
tinuturilor In care populatiunea vorbeste aceeasi irita ¶ () Starea unei persoane iritate ¶ C) 15 Marirea,
limbs ca si a ei [fr.]. surexcitarea activitatii proprii unui element a-
*IREDENTIST adj. *i sn. 0 Partizan al ire- natomic, viu, a organului unui om sau animal
dentismului ffr-1. viu [fr.].
"IREDUCTTBIL adj. (D I Care nu poate fi IRITA sf. d~ = TORM.
readus la starea normala: traotura ¶ A ± Care 'IRIZAT adj. Care prezinta colorile eurcubeu-
nu poate fi exprimat In torment mai simpli, care lui: side! [fr.].
nu mai poate fi simplificat: tractiune ra [fr.]. *IRIZATIUNE, IRIZATIE sf. O Aparitiunea
*IREFTJTABIL adj. Care nu poate fi combatut: colorilor spectrului solar pe suprafata unor mine-
argument [tr.]. rale ¶ ® Aceste colori Insesi: trumoase irizatii [fr. .
'IRELIGIOS adj. fitti 0 Care n'are religie ¶ ® "IRLANDEZ 1. adj. Din I r la n d a, pri-
( ontrar religiunii, care nu respects religia {fr.]. vitor la Irlanda.
*IRELIGIOZITATE sf. A Lips& de sentimente 2. SM., IRLANDDZA (pl. -ze) sf. Locuitor, local-
religioase [fr.]. toare din Irlanda.
*IREMEDIABIL adj. si adv. Fara leac, care IRMILIC sm. Mold. Q Veche moneda turceasca
nu se mai poate Indrepta [fr.]. de argint, care circula In Moldova, icosar: Trot
*IRENIISIBEL adj. De neiertat, care nu merit& desag1 de...I $1 de galbeni venetici (ALECS.) ; 1-am vazut la
a fi iertat [fr.]. cheturi umpllnd cobza lautarului Cu .1 (ON.) [le.].
*IREPARABIL adj. Ce nu se mai poate In- IRMIZIU 1. adj. Rosu inchis: vin ~.
drepta, de nereparat : se vedea... neputincios... in tats 2.stmt. Piele de aceasta coloare.
tuna dezastru (vLA.11.1 [fr.]. IRMOLOGRION stmt. A Carte bisericeasca.
EREPRO$ABIL 1. adj. Caruia nu i se poate cuprinz Ind irmoase [gr.].
face nici un repros, caruia nu se poate gasi nici TR.M0S (pl.-ease) sn. A Primul vers care arata
o vina, fara nici un cusur; desavirsit. cuprinsul si melodia celorlalte versuri, numite
2. adv. In mod ireprosabil [fr.]. tropare, dintr'o cIntare bisericeasca.: egg ve-
- ERVS: nu mai credo to in
11
IRES (pl.- esuri) sn. deem... cintInd u1... to biserlca, inima im1 bates mai
Coate use.) ; ghicitorile si -.lune rostite pine sa se tare (sun [gr.].
g ateasca dna (woe.) [ngr.]. TROD npr. m. 1. Numele Imparatului Iudeii, pe
*IRESPONSABIL adj. Neresponsabil, caruia vremea naste-
nu i se poate cere socoteala de actele sale [fr.]. rii Mlntuito-
*IREVOCABIL adj. Care nu poate fi revo-
I rului.
cat, rechemat, retras ¶ C) Care nu poate fi anulat a. Dit9ZI
¶ 3 Asupra caruia nu se mai poate reveni, sm. pl. Mold.
nestrarnutat: hotarlre [fr.]. Vicletin (
*IREZISTIBIL adj. Caruia nu i se poate Im- 2680): nu-1 vole
potrivi niment, caruia nu-i poate rezista cineva: sa umblati on pa-
se credo trumos, termecator, (VLAH.); nature -1 inzestrase pusele si cu Irozil
en talent de orator de o putere .41 (CAR.) /11%1. (ALCM).
0 IRIBITA (p1.-te) sf. Ban. 3, - POPIRNICHE [srb. 3. IRQD sm-
jerebica]. Mase,a ;paiata :
*IRIDENT... Incaltat on °Juba-
"IRIDIUM sbst. ze Metal alb, descoperit In 1803 tele galbene
asociat cu osmiu In mineraiurile de platina [fr.]. de ti se pares
'IRIGA (-igliez) vb. tr../ A stropi livezile, Winne, ca-1 un de eel
Fig. 2680. Irozi (dupe T. Papahagi).
cu apa adusa. In canale [fr.]. !nun,* 'CROJ
"IRIGABIL adj. / Ce se poate iriga usor [fr.]. Veacul nostra ni-1 umplura saltimbanoii 51 'roan (DAN.)
'IRIGATOR pl.- toare) Sn. 0 Aparat pentru [ngr.].
624
www.dacoromanica.ro
 'IRONIC adj. 5i adv. Cu ironie, batjocoritor:
Musa II privi pe sub sprIncene, zlmbind (D.-ZAMF.) [fr.].
*IRONIE sf. 0 (11 Figura de retorica prin care
cineva zice contrarul de ceea ce vrea s& se lute-
-
leaga, luare in ris, zeflemea: o tinA ¶ 0 hoists
soartel, contrast pe care-1 prezinta doua fapte apro-
piate si care seamana cu o bataie de joc [fr.].
o IROSEALA p1.-seat) sf. Mold. Faptul de a (se)
i r o s i, risipa, prapadire.
0 MOST (-osesc vb. tr. 5i refl. Mold. A (se) risipi,
a (se) prapadi, a (se) paradui: vacs imi hoses outnill
din cArutA (cgc.); nutretul ce li se dA se iroseste qi se stricA,
mai mull dedt se Intrebuinteazit ((ON.) ; fli boats s'au irosit,
ca si stud n'ar mai Ii lost (VLAH.) [afierosi].
IROU sm. = ERPIT [vsl. i r o j < gr.].
MT...MA sr IERVGA.
IRUNCA = LEMMA.
*IRUPTIUNE, sf. () Navala, nava-
MOTTOS
lire neasteptata a dusmanului Intr'o tarn. ¶ CD Na-
padire, intrare neasteptata si brusca ¶ 0 Revar-
sare fara de veste a apelor unui riu, unui fluviu [fr.].
ISAIA-DANTUE$TE me- DANTui.
ISCA (se iseti) vb. refl. A lua nastere, a se pro-
duce, a izbucni pe neasteptate: dad se bib stadA
Intro dln$11, la most Imparat mergeau. . la judecatil asp.) ;
mid neIntelegeri se iscau la tot ceasul (VLAH.) [bg. i S k a-
mis e Imi vine pofta sa..."].
ISCALT (- Alesc) vb. tr. 5i refl. All pune semna-
tura, a (se) subscrie: un act, o yenta [vsl. is k aft"'
am cercetat"].
ISCALITURA (pi. -turf) sf. Semnatura, numele
iscalit pe un act, etc.: mi-a lurat isalitura, pentru ca
sA tacit o plastografie (ALECS.) ; iscAlitura lul ajunsese sA
albA trecere char g1 dincolo de Lipsca [i seal i].
ISCHIUZAR, WEIMAR adj. Dibaciu, siret,
pisicher: Incepe tu, di esti mai ischiuzar (ALECS.) Re. i I-
g 11z a rl.
ISCHIUZARL.TC, iscHinzARLIc (pl.- tint) sn.
Siretenie, pisicherlic [i s oh i u z a r].
tISCOADA (pl.-de sf. A Spion, cercetas: stem',
grin iscoadele lui, qtia toate miscArile vrajmasului (eALe.) ;
trimiserd gonaoi qi iscoade In toate plirtile (Mix.) [VS1.
srihoda].
ISCODEALA (p1.- dell), MOM:WE, ISCODITVRA
(p1.-snsi sf. Lucru nascocit, nascocitura, inven-
tiune: se stringeau acolo... minunile iscodeniilor toate (CAR.).
ISCODI (-odesc 4_. vb. tr. CD A cerceta, a spiona:
,
steam puss de iscodi $1 MIA total ce voia ay.); trebue sA
fie un trAmis de widows, pentru a casele oamenilor (cgo.)
CD A nascoci: ace) IndiutAtiti an iscodit deosebite phi
mincinoase INEGR.) ; el 1si frAmInta mintea ca aA iscodeasca
o minciuna gogonatd (ALECS.).
2. vb. refl. A se ivi, a se arata: acolo, la pictures
neagrd, se iscodise o scorpie use.) [VS1. s U h o d 11.1].
ISCODITOR, -TOARE adj. 5i sm. f. Care i s-
codeste: la adApost de °ail ei etupizi al )omit,
sA tritest' linistit (VLAH.) ; uneltitori de role, iscoditori de
desbinad (ODOR.) ; babele... prefiloute gt iscoditoare (CRS.);
-4
Balazid... puse pe la toate vadurlle (VLAH.).
ISCUSENIE sf. Maiestrie, lucru de arta, facut
cu mestesug [i s cus i].
I ISCUST (-nsese) vb. tr. 5i refl. A (se) face mai
ager, mai istet, a (se subtia (mintea) [vsl. i s-
kusiti].
tISCUSWIE sf. Iscusinp.; maiestrie, pricepere
[iscusi].
ISCUSTNTA (p1.-te) sf. Insusirea celui iscusit,
dibacie, pricepere, indemlnare: on o de !Albedo, el
151 Pregatea armele 0.-ce.); auzind de... isousinta acestul
fierar, a cipittat 51 el gust la Heade (m) [i. s c u S i].
ISCUSIT adj. 0p. mug ¶If ©NviscusIT ¶ 0
Dibaciu, Inderninatec, ager, priceput, istet:
ee protesor Intelept $1., a dat! (CRO.); bdiatul, de ce creqtea,
d'aia se Masa mai islet si mai e asp.).
ISCU§NIE sf. Incerc,are, experienta; ispi-
tire ; cercetare [vs1.].
ISG... = IZG...
ISIHIE sf. C) Liniste, tihntt: sA ma bucur In ",
de rodul Indelungatei mete trade (CAR.) [ngr. YicoXictl.
*ISLAM, ISLAMISM sbst. () Religia musulmana:
se ye vedea triumful islamismului prin edrobirea Int Alihai
$1 a armatei tut (BALC.) ¶ C) Toate tarile musulmane:
I.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
spre mormintul antis calatoreau WW1 din multe pArti aleIRO-
Islamulul MG.) [fr. < tc.].
*ISLANDEZ I. adj. Din Is la n d a, privi- 1SP
tor In Islanda.
2.. sm., isLANDuzA (p/.-se) sf. Locuitor, locuitoare
din Islanda.
ISLAZ, izigtz (pl.-imam) sn. Loc de pasune pen-
tru vitele locuitorilor dintr'o comuna: boll... intrau
din miriste on din bias In vre-o holdd (13R.-VN.) [srb.
i z 1 a z].
ISM... Int...
ISNAF (pl.-aum) sn. CD Corporatie, breasla:
populatiunea oraselor se compunea din meseriasi $1 negu-
%tort 1mpirtiti In ...qui sau oorporitii 0.-OH.) ¶ s Bres-
las; meserias: pe clue dintre 1 on oupeti or prinde,
sA -1 tuna ridiche (CAR.) [tc. e s n a 1].
ISNOAVA Pm- IZNOAVA.
*ISOCRON adj. 15 Care dureaza acelasi timp,
care se face in acelasi spatiu de time: miscari .43;
[fr.].
oscilatille pendulului slut
*ISOCRONISM sbst. 15 Egalitate de durata:
micilor oscilatii ale pendulului [fr.].
*ISODINAMIC adj. 15 Care are aceasi intensi-
tate: ante aceea care trece prin punctele pa-
mlntului In care forta magneticri e aceeasi [fr.].
*ISOEDRIC adj. to Care are fatete egale:
cr istal [ fr.] .
*ISOGON adj. A Ale caror unghiuri sint egale
[fr.].
ISOMER adj. 2 Corpurl e, corpuri care desi
prezinta aceeasi compozitie, au totusi proprietftti
fizice $i chimice mai mutt sau mai putin deosebite:
hldrocarbure e [fr.].
*ISOMERIE sf. z Starea unui corp compus
care este isomer cu altul [fr.].
*ISOMORF adj. ee Care are aceeasi forma ca
si alt corp [fr.].
*ISOMORFTSM sbst. oa. Starea corpurilor iso-
morfe [fr.].
TSON sbst. 4 Note prelungita cu care iso-
narul 1nsoteste melodia cintata de psalt: o tine una
gi bunk, chiar m un palamar cn ..oul la biserica (ALECS,) ;
a tines ...ill, a acompania cu vocea sau cu un in-
strument cIntarea altuia, a tinea hangul: fate anti
Inainte, tinlndu-51 "411 singurd. pe chitard (D.-ZAMF.) ; vain-
rile, cu Again lor..., tin or orobestrei de pe mai (VLAH.) ;
multi vreme mi-al Omit ul unmet
Intr'o strunA (ALECS4 ; pr. ext.: own-
pane putului... line berzelor de ye
DORM (0.-ZAMF.); ® a tinea partea
cuiva, a-1 aproba, a-i face pe
plac [ngr.].
ISONAR sm. j 4 Corist,
cintaret, la cor (In biserica): Im-
preunA en alit baled. .1 ai bisericii
(cgo.) [i S o n ].
ISOP sm., Mic arbust, foarte
frumos si mirositor, cu flori al-
bastre, mai rar albe; e originar
din Orient, si se cultiva adesea
ca plant& ornamentalo. (Hysso-
pus officinalis) (2681) [vsl. < Fig. 2681. Isop.
gr.].
ISOSCEL adj. A Se zice despre un triunghiu
cu doua laturi egale (g 2682) sau despre un tra-
pez ale carui laturi neparalele sint
egale [fr.].
ISOTER 1. adj. 0 Se zice In
meteorologie, despre on -ce linie
care trece prin toate punctele de
pe pamInt care, In timpul verii, au
poste aceeasi temperature mijlocie.
2. IsOTERA sf. 0 linie isotera
oare-care [fr.].
ISOTERM adj. 0 Care poseda TriuFnigghiuToscel.
o temperature egala; lints A, aceea
care trece prin toate locurile de pe pamInt care au
aceeasi temperatura mijlocie anualli, [fr.].
*ISPANIC adj. Privitor la Spania, spaniol:
[fr.].
peninsula .+11.
*ISPANISM (pl.-me) sn. 4z7 Q Vorba., expre-
siune Imprumutata sau iinitata din limba spa-
625 40
ISF_ viola ® Fel de vorbire particular limbli spa-
niole [fr.].
1ST 'ISPANTST sm. caPersoand care se ocupd. In spe-
cial cu studiul limbii $i literaturii spaniole [fr.].
ISPANO-AMERICAN adj. Se zice despre
natiunile din America care vorbesc limba spaniold
[fr.].
ISPANOFTL, -1LA adj. $i sm. f. Se zice despre
strainii cari iubesc pe Spanioli, cari arata dragoste
pentru cultura 5i istoria Spaniel [fr.].
ISPAS sbst. =el SArbatoare care cade la 40 de
zile dupe Pasti, Inaltarea Domnului: am on ne-
Wel numai de zeoe ant, 1-a Implinit la ( ALECS.) (VS1.
sdpasd].
ISP.A$A sf. tic Despagubire pentru stricaciunile
facute de vite Intr'o Carina, Intr'o livada, etc.;
constatarea la rata locului a acestor stricaciuni:
a chemat pe primer la ourte 51 a Mout
nioi bandit pentrn idati de , la fats looului;
no 1-au putut vindeca (Ba.-vy.)
[i s p 6. s i; comp. pot. ispasz paguba facuta
de vite"].
ISPASENIE, IsPASANIE sf. 0 = ISPAURE ¶ ®
tit = ISPa$A: osebit de aoeasta, slat ispagantile de paduri
(FIL.).
ISPAST (-alien) vb. tr. 0 A avea de suferit,
a-si lua oslnda de pe urma unui pacat, unei fapte
rele, unei vine, a expia: nra at eA !limn pins In vet
plicatele am); tarts -ma, elle1 on amarnice dureri am Joli-
et, call 51 eu, paoatoasa-mi rataelre (coos.) ¶ ® t41 A
pretui paguba facutd de vite Intr'o Carina, Intr'o
livada, etc.: ei-I ohiamA all lie de rata, olnd se ye
einepa vi eireeele (CRO.) [vsl. s lY p a sit 11.
ISPAIRE sf. Faptul de a ispas 1, expia-
tiune.
ISPASITOR adj. $i sm. Care ispdseste.
ISPISOC (pl. -oace) sn. Mo /d. t Vechiu act dom-
nese scris slavoneste ; lirisov, document: am ispi-
soace multe, ascunse colo 'n pod (ALECS.) [VSI. *i s p i -
s d k 0; comp. rus. spisokd].
ISPITA(pl. -te) sf.C)Indemn spre rau, spre pacat,
dispozitie a mintii care ne Impinge sit facem un
lucru rau, nepermis, tentatiune: trecuse o clip& prin-
tr'o ov primeidloasa (D.-ZAMF.); 843 rugi Putin, ca as se de-
partere de el ispita Satanei (Im.); $1 'nearest de-o Irumusete
datatoare de 'spite (VLAH.) ; a cadea In a bags In ov, a duce
in A., a-1 Indemna mintea sa face ceva rdu, neper-
mis: on ne duce In , of ne izbaveste de eel ram; Ia oe ou-
geti to care?... atrial el, clod anal a ea vrea all-1 bags In
¶ ® Lucru care ispiteste, atrage, care pro-
(ISP.)
voacii ispita: ispitele lumit slot multe el de tot feint
woos.) ¶ ® pl. Incercari, nevoi: treouse prin tel de fel
de (spite 51 novel (ISP.) [i Sp it. I].
ISPITI 1. vb. tr. C) A cerceta, a supune
(- itese)
la cercare: Borba la niece tilosoli vestiti, as sa vie sa
Ispiteasca au Invataturile for De Hui sin cm.); atr.noi Dum-
nezeu a volt sA-1 isplteasol credinta (ISP.) ¶ ® A duce
In ispita, a tenta: mdestria on care era flout acel nod
o Ispiti es se cerce asp.) ¶ ® A afla: ispitise mai de de
molt ea !Mete Chiajnei... trecean printr'acea hors (000e.)
2. vb. refl. A se Incerca: to zadar ea ye iodise a-I
thaUfna (BALL.) ; Simion nici nu s'a mai Joint as tilgildu-
68906 (VLAH.) [vsl. ispytati].
ISPITIT adj. 0 p. ISM; ¶ ® Tentat ¶ ®
Incercat; experimentat.
ISPITITOR, -TOARE adi. $i sm. I. Care i s -
pit est e, tentator: e truant el ohipul Soilel, on aura
el Ispititoare (E1R.-VN.).
TSPOL sbst. rtge. Lopatica, calls cu care se scoate
apa intrata In luntre (
2683): on Romin eta on =1
in mina (8.-ALD.) [big. i z -
p o 1 II].
ISPOVEDT... sPo-
vED;...
ISPRAVA (p/.-avt) sf. Fig. 2683. Ispol.
0 Fapt6., lucrare ispra-
vita, savIrsita bine, Indeplinitd Cu success
mortf easels male se vor bncura In mormint de boracite
tale (18P.) ; In sens rau $i iron.: tot oraent fierbea de Is-
Drava° Jul 51-1 arata on degetul (VLAH.) ; bnnA
de adissault 1 0 IzbInda, Intr'o Intreprindere, suc-
ces: Eroule Mon sale mai marl ispravl de cite*
www.dacoromanica.ro
pros multi grabs, nn fact nloi o (ZNN.) ¶ ® Rezultat,
urmare: iota frumoasele isprilvi a Invataturil papistaetlorI
(NSGR.) ; a nu face nici o a se Intoarce ?AM 0
Automatie: an ea putea et omens en vola lu1 sa ia, ce
trebnisete as la - de la judecatoriu
Rost, motiv: barbatnl... sa o beta... lard no on vraimli-
(PRV.-MB.) ¶®*
gle, VIA villa 51 fara (Pilv..1.0.) ¶ ® De =, a) de treabd,
cum se cade: at noetri s'an ales tot oameni harniot ei de
= (VLAH.) ; era an berbat no se poste mai de (CAR.); b)
bine de tot; cu desavirsire, cu totul: a dormt de
testa Isprava duduoa Balaaa inalbl on de
(ZNN.); Is cap
(0)0 ; de no sa va boa gravels de tot, de stance raPl-
torini nu all vs oerta en mosrte (PRVLP.1 [VS1.].
ISPRAVT (- Aveso) 1. vb. tr. ® A duce la bun
sflrsit, a savIrsi cu bine, a duce la capat bun, a
izbuti: am buns nadeide sit ispravesti on bine elutba (ISP.! ;
mers-am en asupra el on blitalie, dar n'am Ispravit nimica
(new) ¶ ® A sfirsi, a termina, a fi gata: * tine
incepe multe, putine ispraveete; n'at ispravit Inca P ¶ C)
F A da gata ¶ 0 A gati, a ajunge la capdt, a nu
mai avea: am isprlivit lemnele ¶ ®# A obtine, a do-
bindi, a procura: trimitInd $tefan-Vodit... sa-I lora-
cosset% ateag de domnie (M.-COST.).
2. vb. refl. O A se sfIrsi, a lua sfirsit ¶ ® A se
gati, a se termina, a nu mai fi: s'au indica buoatele;
de undo tot lei qi 1111 put, °mind se isprave5te (PANN) [vsl.
ispraviti].
ISPRAVIT 1. adj. p. ISPRAVI ¶¶ C Nuismilvm.
2. sbst. Sfirsit.
t ISPRAVNIC, 0 ISPRAMNIO sm. 0 Admini-
strator; Vaal: (agonisita) aceasta de o vet ehlvernisl
bine, vet Ina, ea un ispravnio bun, plats de la Dumnezen
(ANT.-IV.) .11 ® # Reprezentant, mandatar: cola ce
va audn1 Pre ,o,n1 oniva, nn sit 'Miami cum an suduit pre
acela oe taste ispravnic, ce ore stapinu-sau (PRVLP.) ¶0*
es Tutore, curator, epitrop : cola ce va fl ispravnic vre-
nnul °neon miceor (pRv.4.0.) ¶ 0 et $ Mostenitor, lega-
tar: aoosta ispravnio, eumu-51 va murl stapinul, lntr'acel
owls poste 8a Ia weal° bneate de la moenean (PRV.-MEL) ¶ ® t
O 0 Prefect: bat ei tacem not o hirtie la ispravnio I
(R.-COD.) [VS1.].
t ISPRAVNIC4T (p1.-aturi) sn. Ispravnicie: da-
tort! are... as Inetiinteze cu earn de publican° toate =de
(LEG.-CAR.) [i SPFSV C].
ISPRAVNICEASA, 0 isPramxicEMA (p1. -rose)
sf. ® Sotia ispravnicului: sit ma Iao isprav-
niceasa I alta nu doreso pe lame (ALECS.).
ISPRAVNICEL. ISPRAMNICIVL sm. .e Mai
marele peste argatii unei mosii, pus el Insusi sub
ordinele vatafului de curte ( =Mold. fecior boie-
resc"): s'a begat intiin 1spravnicel De movie bobrultd
(8.-ALD.) ; numai to gni cite ghloldisuri... at mincat la strl-
gatul ispravincelulni (LUNG.) [i s p r a v n i a]
ISPRAVNICESC adj. De ispravnic.
ISPRAVNICI (- iam) vb. tr. $i refl. iron. A (se)
face ispravnic: In albeit, on mita lui Dumnezen,
m'am isprivnicit! (ALECS.).
ISPRAVNICTE, 0 ISPRAnoncm sf. 0 Func-
tiunea de ispravnic ¶ ® Localul ispravnicu-
lui: then, vin la se Judeee del oregtini (R.-COD.) ¶
® tie # Calitatea de tutore, epitropie: nici ispravnicul
sau filu-son nu vor antes aft la prey sAraca eareia-i bate
ispravnic, ulna no Se va slobozi Isprivnicda (pRv..4B.) ¶ 0
o ISRAELIT
2 Administratiune.
4. adj. Privitor la Evrei, de Evreu:
religia
2. sm., isitAELITA (pl.-te) sf. Evreu, Evreica.
0 TST(A) = AaST(A).
0 ISTALALT = ASTAIALT.
ISTECIONE sf. Istetime: 51-a eletigat mica lot
boierie prin munea el ",a minti1 lot Cm.) [i 5 t e U
*ISTERIC 1. adj. if 0 Privitor la isterie: izbuonl
Intent' plins, nerves, (VLAH.) ¶ ® Atins de isterie.
2. sm. f. Persoana atinsa de isterie [fr.].
*ISTERICALE sf. pt. F # Criza de nervi, acces
isteric: ye nevasta-mea o apuease un its on (ea.-vs.);
ohiar a apucat-o pe baba (ALECS.) [ngr. oataptv.1.c].
*ISTERIE sf. # Boald nervoasa caracterizata
prin turburari ale sensibilitatii, prin convulsiuni,
Mown el delir, accese de pllns sau de ris, etc. [fr.].
ISTET adj. Ager la minte, destept, priceput,
(ISP.) ; 011 iscusit: materea era barb latest/L.., tar barbatul on ha-
626
bane (am); Anecdota, calamburul, &solo Hind la pret, Cata-le
Pen almanahnri, 11 vei trace de (vun.) istIcl].
ISTET (-etesc) vb. tr. $i re /[l. A (se) face
istet.
ISTETTE, ISTETIME sf. Agerime a mintii, de-
steptaciune, pricepere, iscusinta: n'are nici agerlmea
de minte, nici istetla, nici Indritzneala Ovreilor (BR.-VN.);
el Intrecea la Invittiltura gl istetime pe toil copiti ()SPA
[istet].
0 TSTINA adv. Ban. Adevarat [srb.).
*ISTM (pl. -marl) sn. Limba. de pamInt care
leaga. clout). continente sau o
peninsula de un continent
(( 2684):
[fr.].
Cor int
...at de Suez; nl de
*ISTOLOGTE er HISTO-
LOME. 1\
ISTORT = ISTORISj.
vitor la istorie: naratinne
..1; nume
luorare care e
renumit In istorie ¶ ® Care
,
ISTORIC 1. adj. (:) $ Pri-

s'a Inttmplat de curind: WW1 meta e

`ITRI

Fig. 2684. Istm.

2. sbst. Simpla povestire a faptelor In ordinea si

In Imprejurarile In care s'au produs.
3. sm. Cel ce scrie istoria [fr.].
ISTORIE(s /. ©t Povestirea Intimplitrilor vred-
nice de Insemnat din viata unuia sau mai multor
popoare, a celor privitoare in Intreaga omenire,
la o epocff oare-care, la o singura persoan.: istoria
Greotlor, Romtinilor, universalit ; istoria Int Napoleon; istoria
bisericeascii; istoria oivilizatiunii ¶ ® .sc" Carte In care
se povestesc aceste IntImplari; opera istorica corn-
pusa de un scriitor: istoria Int Tucldide C) Istoria
sacra sau biblicA, istoria veche a Evreilor si a primi-
lor crestini ¶ C) Istoria antics sau veche, aceea a po-
poarelor care au existat Inainte de nasterea lui
Cr. If 0 Istoria media sau a evului media, de la 395
WO. la 1453 ¶ () Istoria moderns, de la 1453 pin& in
zilele noastre ¶ O Istoria contemporana, aceea care
povesteste faptele petrecute In epoca In care
traim ¶ ® Povestire in genere ¶ () worts naturals,
descrierea frintelor si corpurilor (animale, plante,
minerale) care exists pe suprafata sau In interiorul
pamIntului [lat.].
ISTORIE2 sf. F (D Povestire: Chelulul despre chelie
sa nu-i spui vre-o (PANN) ® IntImplare, eveniment:
s'a IntImplat °data o care a rilmas de pomina In casa la
not (BR...VN.) ; Incepusesi sa-ml spui istoria de sears (CAR.) ¶
() pl. Ceremonii, fasoane [ngr.].
ISTORIOARA (pl.-re) sf. Povestire mica, i s-
t o r i e glumeata.: a povestit o multime de istorioare puteri, prapadit de boat& sau de muncA: Iat'o sco-
taritnesti (I -GI-I.). borInd la vale, galbena gi Awit (VLAH.).
*ISTORIOGRi:IF sm. $ Cel ce e Insarcinat In ISTOVITOR adj. verb. isTovI. Care istoveste:
mod oficial sh scrie istoria unei epoci [fr.]. istovitoarea spaimii a zilelor lard credinta... tats ce 0 gonea
*ISTORIOGRAFIE sf. $ Arta de a scrie istoria din casa asta frnmoasit (VLAH.).
[fr.]. t ISTRANA. (p/.-avr) sf. Risipa; stricaciune: sa
ISTORIST (-1seso) vb. tr. A povesti: nimeni nu fie cineva on mare privighiere (la velnItii), ea sa nu si
gtle sa istoriseascit mai frumos gi mai cu haz m dumnealui fact r (DRAGH.) ; nu face cu chita (vic.) [i 5 t r Et v i] .
(BR.-VN.) [ngr. latopilcao < icrtripth] t ISTRAVT (-Ave* vb. tr. $i refl. A (se) risipi, a
ISTORISTRE sf. C) Faptul de a istorisi (se) prApadi [vsl. s u t r a v it i].
® Povestire: nu voiu sA ma departez de la airul istori- t ISTRAVITOR adj. verb. israhvi. Risipitor:
sirii male (GN.). fate asta bogatit era lenega gl istravitoare (VOR.).
ISTORNICsm.$ Istoric, cel ce scrie istoria cuiva : ISV...
precum al ei lumea an tnoredintat (DON.) [i s t or i e]. 'SALINA interj. StrigAt de bucurie pentru iz-
ISTOV sbst. 0 # Sfirsit, capat ¶ () De
totul, cu desavIrsire; bine de tot: mi -au furat iscAli-
,,
cu bindirea unui lucru (bravo! ura!): ! am !noble
baragladina I (ALECS.) [to.).
tura... cu glad de a ma calioi de (ALECS.) ; 1-au Invins I I$CHILTZAR er isautrzArt.
de (Sa.) ; 1-a batut de ...(rpmF.) [vS1.]. 0 I$C0A.LA. = scosaA [orig.].
ISTOVEALA sf. Faptul de a (se) i s t o v is I$LTC, SLIC pl. (-tee) sn. . 0 Odinioara. ca
istoveala puterilor devenea pe fie-care zi mai mare (D.-ZAMF.). ciula domneascA de sobol, purtata de VodA si de
ISTOVI (-oveso) 1. vb. tr. 0 # A ispravi, a Doamna: snow de samnr (al domnitel Rucsanda) era
sfIrsi ¶ ® A da gata, a prapadi, a nimici: abla isto- Impodobit on un surguoin alb INEOR.) ¶ ® Caciula Imbla -
vise pe balanr $1 numai 1acata oft se pomeni au unchinl nita., In patru colti sau rotunda ca un baton, pur-
letelor nerd ; atttea necazuri 1-au istovit on totul. tat& de boieri (mai tIrziu Si de boiernasi si de Mu-
2. vb. refl. 0 # A se ispravi, a se sfIrsi, a lua tari), a carer mariine varia dupe rangul boieriei
sfIrsit ¶ ® A se prapadi, a se nimici; nu-1 va da (or TAB. XXVII): pre mueri pre ceale °elan dot barbati... le
drumul, pina nu se va de tot in inohisoare IISP.1 ¶ ® A Poartii on pieile goale pre magari si le bat on cloak comanaoe
se slei, a seta: 1 s'an istovit puterile; album, pink I se MU on dock lance (PRV.-MB.) = ... Cu d011i SHOO (PRV.-LP.);
bitovira lacrimile (ISP.) ; gf oa Inteo groapS !Ara fund se isto- p'atunci forma igliculni nu era numai o fantazie... lie -care
veau averile, lard s'o poata nmplea (VLAH.) [i S t 0 V]. trebuia sit poarte Iglicul dna teapa lui (1. -OH.) [pol. s z 1 y k
ISTOVIT adj. 0 p. ISTOVI ¶ O Sleit, secat de < tc. bahlyk].
627
www.dacoromanica.ro
JCL_ $ ia,Ic4R sm. 0 totT Fabricant sau vInzator de In jocurile copilaxe$ti, scoate putin capul afar& din
i 41i c e: ..11 pot 11 m1ndri de no fin al isnahilui for locul unde s'a ascuns 4i-1 retrage apoi chip& acest
IUR 0.-OH.) ¶ ® iron. Purtator de islic, boier cu obi- semnal conventional: tit drag ingern, 11 vent prin viz-
ceiuri Invechite: numeau pe cei batrini: rueful inve- iti face so! (ALECS.).
chile, ~1, strigol gi cite to mai vanes in mints (CRC). ITIT2 (itiesc , ITAI (-iteso) vb. refl. Mold. = ITT :
0 /1,4:0C (p/.-oace), MAU (pl. -Cage) sn. Ban. Trans. Cite no olopot vinat se 1tieste din innocul frunzelor marunte
Fluture de alma ce se cOase pe &ma* [ung. tm); teasnpra crengilor albs, ca de zapadA7 masa de abia
i s 1 6 g]. se 'taste intro solipire (now ; pisttrica se faces nevazuta
ISPITA.L (p1.-ale,-aturt) sn. Trans. Spital; Ju- De dupd no bolovan, de nude se 'tats $1 se scufunda In spa
mitate-s imunscate. $1 la A., !Agate OK.-B103.) Lung. i s- (N.-UR.)
pitaly]. rc. I = CHIq I sa sari in sus 5i sit strigi: 1111 lui in!
'ITALIAN I. adj. S Din Italia, care locueste sau ad traeasea 1 me.).
s'a nascut In Italia: limba RJR sbst. 0 /ten. Dragoste, iubire: De dragn neve-
2. sm., ITALIdNCA (p1.- fence) sf. Locuitor, locui- stelor Si de fetelor (OR.-N.) [i u b i].
toare din Italia. t TUBE' 1. adj. Iubitor, dragastos; indragostit:
*ITALIC 1. adj. 4n, Din, privitor la Italia veche: Anselmo era de fel mai (CAR.).
popoareie,..e. 2. sm., IUBE.eTA (p1. -ate) sf. Amorez, amoreaza,
2, rrALicE sf. pl. # Caractere cursive [fr.]. dragut(A) [vsl. lj u b I c I].
ITALIENESC adj. Italian. IUBI (-ben) 1. vb. tr. A avea drag, a simti dra-
ITALIENESTE adv. Dupa obiceiul, in feintI goste, 8.-1 fi scump: iubeste pe aproapele tau ea pe tine
Italienilor ¶ 2 In limba italiana [i t alien es c]. insult; ca ochtt din cap; F iron.: 11 iubeso ca sarea 'n
*ITINERAR (p1.-are) 1. sn. Drumul pe care-I ocht, nu-1 pot suferi.
$i propune cineva s6 -I urmeze Intro calatorie ¶ 2. vb. ref/. A avea relatiuni de dragoste; a se
0 Descrierea locurilor vizitate de un calator ¶ 0 avea dragi [vsl. ljub it i].
Tablou, carte in care e Insemnat drumul de ur- IUBTRE sf. ® Faptul de a i u b i ¶ 0 Senti-
mat pentru a merge de la un be la altul. mentul celui ce iubeste, dragoste, amor: ... info-
2. adj. Privitor la drumuri: Ktlometrul e o mantra catA; e, de neam; adevarata ..... nu traeste decit din admi-
.11 [fr.]. ratie (VLAH.) ¶ ® Patima, pasiune: do argint.
ITROS sbst. Utrenie: SA Di, gazdd, veselos, Ca IUBTT 1. adj. p. 1U13; ¶¶ C NEIUBIT.
BA mergem la La nasterea lui Rristos (BRL.) [COMp srb. 2. sin., IUBITA pl.-te sf. Persoana pe care o
j u t r o s azi dimineata"]. iubeste cineva; dragut,(6.), amorez, amoreaza.
IT pr. 1TE. IUBITOR, -TOARE adj. verb. rum si sm. f. (Per-
IT.A. itea vb. intr. A chiopata din cind in cind, soana) care iubeste: era judecator drept $i iubitor de
din pilan unei dureri de picior (rn): ce tot itezi pace oar.).
din picioare P (SEZ.). IUBOSTE sf. Dragoste, iubire [vsl. 1 j u -
ITAI PI, WIT 2. bos tl
IT4RI sin. pl. (r) Nadragi strimti taraneti, IUDA 1. npr. m. Iscariotul, apostolul care a tra-
foarte lungi si incretiti de la genunchi in jos, une- dat pe Mintuitor, vinzindu-1 pentru 30 de ar-
ori Impodobiti cu gaitane, facuti ginti; punctul but numarul 13.
din llna subtire, tesuta. In doua 2. VIDA sf. Tradator ¶ ® Poreelli data Evre-
I

i t e $i nedata la pita (2j 2685): ului: Tatarasul, pe uncle an se pomenea tipenie de intik
imbracati ~ de tigaie $1 incaltati astAzi este 1nghesuit de lifte pingarite (ALECS,) ¶ 0 C6.-
on opinoute (CM) ; taranil desculti, ou matar: era rain... pin& se priplisi... pe plaiurile noastre,
sumesi pin& deasupra genunchilor (VLAH.). iuda de canon (DLVR.) [VSI. < gr.].
1TE sf. pl. Cele doua sau
I IUDAI C ow- JUDAIC...
n iai mune rinduri de fire de linasau 'UDE sj. pl. CD a Unul din numeroasele nume
de bumbac Ini4urate pe cite o spe- date de popor Ielelor 1 0 * Gramada de copaci
teaza (lath de vre-o 15 cm. $i lunga doborlti de vint (ca elect al Ielelor purtatoare de
de peste I in.) cu care, la razboiul vinturi) [I u d a].
de tesut, se Malta juniatatea fire- II.TDU sm. Locuitor din Iudea, Evreu [gr.].
lor urzelii $i se coboara. cealalta ju- o rum (-aolio) vb. tr. Mold. Bucov. A atita, a in-
matate, producind ceea ce se nu- demna, a instiga: dlavolul 1 -a audit pe sf. Ilie de a ucis
me$te rost", prin care se intro- pe tatil-stin $i pe mnmd -sa IVOR.) [rut. j u d y t y].
duc firele bataturii; itele tree prin TUFT (pl. -turi) 1. sit. Piele groastt (de vitel, de
niste scripeti $i shit legate cu o bou sau de bivol): cisme mart, rdspindind mirosul ca-
sioara de un bat paralel cu batul racteristic at ului ruses° (CAR.).
vatalelor si care se chiama. batul 2. adv. ® de parale (PANN), lefter [rim].
itelor" (] 2686) ¶ ® IT sg. Fie_ F Fig. 2685. Itari. 0 IVGAR (p1.-are) sn. Ban. ATGER ®.
care din aceste speteze Infasurate cu fire: un it SS *IUGOSLAV 1. adj. Din Iugoslavia.
urea, prin miscarea picioarelor, pe clod celAlalt se (*boat% 2. sm. Locuitor din Iugoslavia [srb.].
(DAM.) ; CU 1011 MASOLLIti 0 IUJDA sf. Trans. (FR.-CDR.) (Inc.) Munca, truda,
statul bolnavulut (NOV.) opiate:,
¶ a A lase in douA7 in IUJDI (-descl vb. ref 1. Trans. (CONY.) (SEZ.) Mc.) A
trei -,a tese cu doua, se opinti.
trei, etc. rinduri de 'ITJLI.P.IN adj. Pr CALENDAR 0.
speteze la ite ¶ 0 WLIE sm. D Numele lungi a $aptea a anului,
Pr. ext. Firele unei 12 ) Luna lui Cuptor [gr.].
tesaturi, unei urzeli: IUNCAR, HATCHER stn. ® Elev al unei scoale mi-
un pitianien ce-51 urzea litare care a pira la gradul de °liter (In Germa-
In ticna i.e. sale (ODOR.) nia, Rusia, etc.) ¶ CD A Cadet (odinioara, la noi):
¶ 0 F A incurca -le, BilIcescu... intrat fixate de timpuritt in serviciul militar
a Incurca planurile sloieste in oasts ea lunar ;i 'n scams'
ca inncher (I.-GH.) ;
[lat. li c iu m, pl. tamp taco poOzti (CAR.) [rus. junk e r a].
licia]. Fig. 2686. lie. IVNIE sin. D A sasea luny a anului, ® Cirepr
0 ITT iteso vb. refl. [gr.].
Mold. Bucov. A se uita o clips, a arunca o pri- # IVO adv. Unde [lat. u b i].
vire pe furi$: nu cumva... sA to /testi la dinsul, di are un IT.ThIE$, 117R14 1. (p1.-euri) sn. A Navala, atac:
ochin otrivit (one.) ¶ ® Bucov. A se ivi o clips, a se iuru.sul cel dintliu rare-ori izbuteete... om mai trage alt
arata numai $i a disparea imediat: se itean dung' de iurus Is vreme (ALECS.) ; Scrignind71uptiltorii, in hires, ca iarba
tulgere cart se aproptau tot mat tare (om-.) ¶ ® A se svoni sub email oddeau (VLAH.) ; a da -,
a da navala, a navali.
(R.-COD.). 2. interj. Strigat de atac: chid oiu striga iurus I BA
o !TIP interj. Mold. Cacti! strigatul aceluia care, sAriti cu totit (ALECS.) si toll ou o gurA deodatd au strigat

628
www.dacoromanica.ro
sub turns I Melia ; eel doi capitani, strIgind tures I se naDustira
Cu totii asupra lul Roble (DLVR.) [to. jarit].
pricini, $mac; mirosul acesta comunicat vaselor In
care au stat aceste lichide: bntile, ea si on mai Distrese
'us-
II;TS sm. Numele slovei cirilice [vs1.]. gal acel ran de mucegain. se vor matt (ION.) ; untdelem- IZD
o ITJ*C.A. (p1. twin) sf. Mo/d. 0 Biciusca, biciu nul... otipatase ...III local IALECEL) [ung.].
scurt de curele impletite tesz.) : mormata tot drumul, 1.24DA sf. 0 /ten. Ban. Risipa.
&mind neoontenit on Woos pe Roaiba (11(.-BREL) ¶ ® Low- 0 IZAFLA. (-am) vb. tr. Ban. A a f 1 a.
turn., plesniturti cu biciusca: Radn- n'are de Morn, ic) MART (-arise) vb. refl. A se prapadi, a se po-
Jun I o pests ooada motanulnl ,von,. topi, a pieri: are sa se izareasca lames (PAMF.) [rus.
0 IT,T$DA.... -= 10000... izzoritI].
IUOR = IRJQR. IZBA1 (p1. -be) sf. Casuta de Iemn a taranilor
111*TI1 interj. Mo/d. 'mita. plesnitura biciului. rusi: marele duce... se mirui $1 lInga o !Mime o masa
'ITA S/. =Planta,
IUSURA.... usurt4 mare (Dom) cruS.I.
originara din India, ale TZBA.2 (p1. -be) sf. F Izbitura: fi (IA o in alimint
carei frunze se manilla ca $i 61-1 Ingroapa pins. 'n git t5EV.f [i zb 1].
spanacul sau laptucile $i din a IZBAVA sf. Faptul de a izbavi, scapare [vsl.].
caret scoarta se obtin fibre textile IZBAVI (Akeese) 1. vb. tr. A mintui, a scapa: nu ne
Intrebuintate la fabricarea a dife- duce In Jolla, of no izbavegte de eel Diu; Wee saptaminli
rite tesaturi (Corchorus) (.] 2687) m'au izbavit de podoaba (cats.).
[germ.). 3. vb. refl. A se mIntui, a se scapa; a se coto-
0 rt.jT4C adj. dim. itrrE Cam rosi: s'a izbavit Ipate pi de draonl a de baba (C120.) [VSI.].
lute oleo) (C1AUS.) (R: COD.). IZBAVITOR, -TOARE adj. verb. (§i sm. 1.)
ITJTE 1. adj. i # Violent, IZBAVI. Care izbaveste, mlntuitor.
aprig, cumplit ¶ ® Care nu-si IZBBLI*TE sf. C) Loc, situatiune uncle e expus
poate stapini firea, pornit spre cineva tuturor loviturilor (soartei, etc. : ca tutu) de
mime: a un om preoteasa era , pre Rua drumnri... In pray pi pulbere sdruncinindu-se. en
minis lilt Dumnezen (vi.AH.) .... se vinturile se holbureste el... In se leapildli (CANT.) ; arunoat
°Mama oninl ce se minis de graba, dar carnia de grabli-i 0 De a) expus tuturor
In ...a nenorocirilor (VLAH.) ¶
$i trace ¶ 0 Piperat, Intepator, piscator:
(VOR.) loviturilor soartei, lasat In voia intimplarei, pa-
anion - ¶ ® Care se mists, utnbla sau alearga rasit de tot; b) fare stapin: are sa ramlie caruta asta de
repede: e la picior. baimana pi iepu.soarele de (CRG.) [i z b i].
2. adv. Repede: ca sageata, ca tulgerul, ca glndul IZEtT (-ben) vb. tr. $i refl. A (se) lovi tare de
[vsl. l j u t 11]. ceva sau cu ceva: ramurile copaoilor o izbeau paste 15,11
IUTIBOR 1. adj. dim. ATTE. (ISP.) ; ' en capul de pereti; on palms paste obraz ¶ r A
2. adv. Cam bite: lug!, saracul, intisor (GRIG.). afara: el guise apoi lui Teuffenbach... spre a-$1 uni pu-
0 IUT4RI sm. pl. Mold.. Ciuperci comestibile, cu terile on ale Int pi a impreund pro vralmast (BALL.) ¶ 0
carnea albs, frageda $i i u t e ca piperul; numita (P) (frantuzism). A impresiona, a surprinde, a frapa:
si bureti-iuti", bureti-piperati", iutisori", etc. sohimbarea lui m'a izbit (VS1. i.Zb it 11.
(Lactarius piperatus). IZBITOR adj. verb. mi. 0 Care izbeste ¶ 0 ®
IUTEALA (pl.-en) sf. O Caracterul a tot ce Frap ant, impresionant, surprinzator: aveauo asemanare
este lute, graba cu care se mists ceva, repeziciune: izbitoare; versul Jul Emlnesen rilsare Intr'un (vLAH.)
iuteala ealului ; inteala ardeiului R ® 15 Spatiul pe IZBITI,JRA (pl.-turf) sf. 0 Faptul de a (se)
care-1 percurge un corp intr'o secunda, vitesa: In- i z b i 0 Rezultatul acestei actiuni, lovitura pu-
teala vintului [i ll t i]. ternica: un gealat, ceo de topor, 1t sbura capul de Pe
IUT; ( -test) 1. vb. tr. A grabi, a zori: intend boil cu umeri (VLAH.) ; numai dupi izbitura portitei, coons Mandita
coada aseutitit a furollor -(oLve.); din cind In and lei in- "tease ci nu-i lueru mind (OR. -N.).
taste pasul (VLAH.) IZMNDA. (p/.-Iszt) sf. 0 Biruinta, victorie: tua I

,
2. vb. intr. A se grabi, a se misca mai i u t e: el pot si mor de -scum, am zis, A noastra e Izbtnda IA..ECS.) ¶ ®
ineepu sa inteasca, died 000l polobocului (0D00.) t Ra.zbunare ¶ ® Reusita, succes: Incerease, timp de
3. vb. refl. 0 A se prea grabi, a o lua prea lute: nn an, Via sa practice avociltura (es.-vN.) [i zbInd i].
mew se tai ca s'a luta, 01-1 souse o minoiuna (ISP.) ¶ 0 IZBINDT (-deso 1. vb. tr.® A Implini, a aduce la
A se Inflacara, a se aprinde, a se Intarita: ambasa- Indeplinire, a realiza: ce gindeam, pi lzbludeam (CaO.).
dornl... se iute$te, striga, bate din picior (1 -GH.). 2. vb. intr. 0 t A birui ¶ 0 A izbuti, a reusi:
tIU sf. = WM:MA: -a picioarelor ICANT). Men o rugaoiune lui Dumnezen si-i tie de alutor pi sit labia-
IUTI9RI stn. pl. IUTARI. deasca (ISP.) 1 ® A-01 asupra cuiva, a se razbuna: vola
tIUVI = ca sa-si izbIndeaseil pentru moartea fratilor sill (ISP.).
0 11.1Z sbst. Trans. iFu.- cos.) = a. vb. refl. A se Implini, a se realiza: t se tsbtedi
tIUZBA$.0. stn. x Capitan peste o suta de vista (DLVR.) [VSI. iz 1) a,].
fustasi car! pazeau la poarta curiii domnesti [te. IZBINDITOR adj. verb. 1m:dupl. I Care iz-
yelz-ba§y]. bIndeste 11 0 Biruitor, victorios: se Intoarsera izbIndi-
IUZLUC sm. (0) Veche moneda turceasca de o tort, dupa... cele mai marl ispravi de viteJle (ISP.I.
suta de parale ftc. yOzI 1:1 h]. 1-IZEIRANI (-anew vb. tr. si refl. A (se ralui:
WAR (p1. ivere) sit. - CLANTA ¶ ® incuie-
I de va da datornicul... averea sa... ca sa se izbraneasca de
toare, veriga cu care se In- datorie (LEG. CAR.).
chide o use ( 2688 : Nae /ZBUCNT, 0 sbucm (-nese) vb. intr. 0 A ie$i cu
o da In Uteri, trace ul pi de- HUM IV violenta, a se napusti afara cu sgomot, a napadi:
scbide (CAR.); trace Awn' inn en chid era trasnit rau Cu lama- sbucnea Mara. srlirma cane
dibacie (DLVR.) [srb. i v e r). de pitmint si tipa csAo.); a izbuenit un vulcan ¶ 2 A tisni:
IVE4LA sf. Ie$irea Ia Fig. 2688. Ivor. tangelo) ii isbuent din gura ca un gipot (DLVR.) ¶ 3 A se
lumina, aratarea unui lucru care a stat ascuns, produce, a se ivi deodata In mod violent: a izbuc-
care n'a fost Inca vazut: a lest la si se saute ascii nit nn toe, turburari; de azi pint% mini poste eg lzbuoneasca
capetele balaurulul, care stau colas Ia au $i limbile for O rascoalit (ALECS.) ¶ 0 A se porni deodata, cu sgomot:
W.) ; a da la ~, a scoate is,
a da pe fata, a scoate
la lumina, a da In vileag [i v i].
in Mins; strigate de proslavire sbeenese din mil de guri
(VLAH.) ; un hohot de rim sbucni din pieptul meu (God [vsl.
IVI (iveso) 1. vb. tr. A da pe lap., a arata, a da `izbuknati].
la iveala, a lasa sa se vad.. =BUTT ( -tern) vb. intr. A ispravi cu bine, a
2. vb. refl. A iesi la iveala, a se arata, a aparea: ie$i la un capat bun, a o scoate la capatliu, a reusi:
De main] sting, casute albs se loose dintre copaci (VLAH.) ; eine este adeviirat el am lzbutlt on de cite on to -am asoultat
esti? cum Indraznegti (lot aid ail te ive$ti P (DON.) [VS1. j 8.- (me.) .
v i t i]. OIZDA (tutu) vb. tr. Ban. A trada; a denunta
*IVORIU sbst. Filde$ [fr. iv o i r e]. [srb. izda ti].
0 IZ sbst. Mold. Miros greu pe care-1 capata vinul o IZDAT sbst. Ban. Often./ C) Colici intestinale,
sau alte lichide din cauza mucegaiului sau actor crampe la stomac [srb.j.
629
www.dacoromanica.ro
IZG- +IZGOANA1). (p1.-ne) sf. Faptul de a izgon o anti mutt Insemnata care izoleazi... pe public de seri/torn
prignana, goana. ell (VLAH.) ¶ ® .as A scoate un corp
IZV =Qom (-new) vb. tr. A gout dintr'un loo, din - dintr'o combinatie din care face parte:
tr'o tare, a alunga: matte sarindare mat Wage el... hidrogenul oontinut In aPtt ¶ ® .1 A face
ca sa-i 'meta dracil de la case (CRO.) ; an Inceput... a se ea un corp pe care voim
rugs tel ot chip as nu-I izgoneasca (sEL) [vsl. i z g o n i t i]. sa.-1 electrizam sa nu vie
0 IZGORT (-nein) vb. refl. 1' A se Incinge (vorb. In atingere cu un alt corp
de spicele de grIu sau de alte cereale) srb.]. bun conducator de electri-
OUJDA sf. 0 /ten. Trans. Risipa [i z 1 d ]. citate.
0 MIDI (-sdeso) vb. tr. 0 /ten. Trans. A face risipa, a. vb. refl. A sta singur, alMninfitmown,..a.,,rar
a risipi. retras, far& a vent In atin- 7077AH

0 MD's/A.4. 0 lten.0Murd&rie de praf, de nadu$ala, gene cu alte persoane [fr.].

etc. (pe rufe, etc.) ¶ 0 Boala; nevoie, pacoste. *IZOLANT adj. ./41 Care
0 Win (-mem) vb. refl. 0/ten. Ban. A se pipernici, izoleaza [fr.].
a se ehinci, a se prizari. *IZOLATOR (pl. -toare)
o IZINIT adj. p. iztg. Pipernicit, chircit, ne- sn. Aparat, suport (de
./11

dezvidtat bine. sticla, de portelan, de gu- Fig. 2693. I. Izolator.

IZLAZ ser Inn.
IZMA (pl.-me) sf. # Planta mirositoare, nu-
mita si minty ", cu frunzele dintate, cu flori albe-
trandafirii. din care se cunosc numeroase varietati:
~-PRoAsTA sau A.,-SALBATECA, numita si minta-
salbateca", minta-calului" sau voestnita" ( Men-
tha silvestris) (2689); Intel-Bitommt sau IZMA-
BROA$TELOR,A.-BRO$TEASCA,IZMA-
BALTILOR, numita. si minta-
broastei (broa$telor)
aquatica) ((g 2690);
tapercii, etc.) care serve-
Ste se izoleze corpul pe care voim se -1 electrizam
de altele butte conducatoare de electricitate (01
2693) [fr.].
O IZVARNITA sf. Maram." 4;4 Zar : restnl E.* a
ramas, dupe oe s'a scos catgut, se numeote (ORL.).
IZVOD (pl. -Dade) sn. O t Manuscris: In 18708(1610
batrIne ye oroi mai pot gamut (EMIN.) ¶ ®# Text, versiune
$ copie: an mere solul... aratIndu-1 gi izvoadele eels
( Mentha scoaae de pre sorisorile Int ce scrisese la Hanul (.1.-COST.)
A-MMA ® t ListI, Insemnare, catastif: on se olivine IA
fin treouta la u penstilor (ALEC8.) ; ne (shee% pe toti de-a
rtndul dupft oonl ce Linea in mina (GN.) ® Model (de
11

app, desen sau de cusatura): ortmitsi de tn... Int:Arcata on

!knurl gi onsuturt migaloase in felurite colon gi izvoade
(vLAN.) ¶ ® t Tip (de cladire, etc.): acne vede oinevagt
tellurime de izvoade de oldie (C.-RAD.) [VS1.].
IZVODI (-odesc) 1. vb. tr. CD # A crea, a da
nastere, a produce ¶ 0 t A redacta; a Intocmi
C.) # A traduce ¶ 0 1' A copia (un text, un mo-
del, etc.): Incepura a-1 da... multi bent, numai sa le dee
&drama, sit izvodeasca Horne de pe (Huss (se.) ¶ ® A nits-
, cool, a inventa, a planui: dupS °Neva silo spline tatalut
situ ce izvodtse el aS tacit ose.) ; atin dinainte oe an de gind
sit izvodeased puternioii pamIntulni (CRO.).

a. vb. refl. A lua nastere, a se produce [vsl.

Fig. 2689. Fig. 269o. Fig. 2691. izvoditi].
Izma - sAlbatica. Izma-broaotei. Izma-buns. IZVODITOR adj. verb. (0 sm.) izvoD1 0 Care
izvodeste ¶ ®i # Istoric, istoriograf; scriitor: em dat
sau -DE -LEAC, numita $i minty-de-gradina", din paste on hronio bulgarese... Ind Ma nurnele gi tarS poreola
care se extrage esenta de menta, Intrebuintata In izvoditoriulut sorts (CANT.).
medicinit ( lentha piperita) t IZVODITTIRA (pi. -turf) sf. Nascocire, scor-
( 2691) ; ~-cREATA, numita nine: Inttiagi data Ellinilor izvoditura minclunilor dind
si mints - create ", ale carei (CANT.) [izvodi].
frunze sInt de asemenea Intre- 0 IZVON (pl. -cane) sn. Ban. Trans. Re Clopot ce
buintate In medicine (Mentha se ;alma de Out berbecilor (comp. zvoN].
crispa) ( 2692). IZVOR (pi.-oare) sn.0Apa care iese sau t Isneste
IZMNE sf. p1. $j) 0 Panta- din parnInt si din care uneori se formeaza ape marl
loni de pinza ce se poarta ca curgatoare: mineral; termallroOLocul de unde-si
rufa, pe dedesubt: alergarl, care fa nastere un rlu, obIrsie: izvoarele Dunarii ¶ ®® Ori-
In °amok care In , aS visas ce ginea, pricina, cauza: de oe aaounzi de not ~ul mihni-
e de bietulmoo (Tim) ; &: a da r- rilor tale P (lap.) ¶ 0 ® Locul. Cara unde anumite pro-
Pe dilator, a Incredinta un lucru ductiuni se gasesc In belsug si de unde se Im-
unei mlini nesigure, neciwtite prastie aiurea: Peru e..-u1 metalelor pretioase ¶ ®® Loo
(c(Aus) 110 izraANA sf. sq. Fie-care de unde, persoane de la care isi procure cineva
crac al iznemenelor: un crao informatiunile: o anecdotS pe care am capatat-o dintr'nn
do izmana (moo.) [vsl. i z m ë n a vrednio de toata increderea (CAR.) ¶ ® pl. Documente,
,schirnb (are)" ; comp .sc h im- texte originate, tie mina 'ntliu: pentru omega In-
b u r i]. crare, am oonsultat toate izvoarele ¶ 0 Izvoarele vietti,
IZMENI (-mom) 1. vb. tr. A principalele organe indispensabile existentei fiin-
da o alts Infatisare, a schimba Fig. 2692. telor ¶ ® ul tamaduirit, sarbatoare ce cade In
cu totul; a schimonosi. Izma-creata. prima Vineri dupe Pesti, zi In care, dupe credinta
2. vb. refl. A se schimba poporului, buruienile si apele de izvoare tamaduesc
In rau, a se sminti: Pe semne a ea izmenit lumen MP-) toate boalele [vsl.].
¶ ® A se preface, a face pe mofturosul, a se fa- IZVOR4(p1.-se), IZVORVL sn. dim. IZVQR.
soli: ta, on to mat A. I ¶ (D A se schimonosi, a se IZVORT (-oraso) vb. intr. CD A -si lua nastere (vorb.
schimba, a face mutre [vsl. i z m en it i]. de un curs de ape), a-si avea ob1r$ia: Oltul hivoritote
IZNO.AVA (p1.-ye) sf. 0 Innoitura, lucru nou, din Ardeal; pr. anal.: laortmi de bucurte izvorau din oohii
nepomenit, nitscocitura: m'am jurat BA nu-mi mai for (NEGR.) ; (P): oament multi, zoriti... imago menu de
bat capul ou asemenea 1211108V8 (GN.) ¶ ® Pozna; znoava: dupe muchea dealului (VLAIL) ¶ (D(F) A purcede, a porni.
III venea a8 to strict de rte de iznoavele Int Ivan (cee.)11 ® a-5i avea originea, a lua nastere: in Norvegia of 'n
De .4., din nou: alai de tnvoiala oe Mouse ((SP.) ;BA taco Italia tzvoraste o literature non& (VLAH.) [1 Z V 0 r].
z it nova din 001.1"].
de ... socoteala (J(P.) [vsl. i IZVOZI (-ozeso) vb. tr A Insemna, a specifics:
"IZOLA. (-olez) 1. vb. tr. 0 A pune, a face sit In cartes aceea era (matt ou ce moarte or omorl pre Duca-
stea singur, de-o parte, a desparti de altii: mai este VodA (must) [i Z v o (1].

630
www.dacoromanica.ro
 "114k
Sec XVI
Sec XVI
4:111
Sec. XVII
fh
Sec. XVII
INCHISOAREA DE LA GALATA IN CARE A STAT CONSTANTIN BRINCOVEANIJ
I sin. A zecea litera a alfabetului, care re-
prezintk un sunet special limbii romane.
III dat. sg. pers. a 3-a in. $i f. a pronumelui
personal enclitic: -
dan [lat. i 11 1].
112 vb. (D = ESTE, E: mare.
II' vb. (p) = vgr: face.
IL acuz. sg. aton al pronumelui EL: = moult
[lat. illu m].
tD/IBAI.41.. (-dies) vb. tr. si refl. A (se) baga,
a (se) scalda intr'o b a i e: gradinarul vase de-I
Imbilie, II Dement g1-1 date de Imbraca niste halne care
sit mai semene s swat (ISP.); se dues Is bale el... se
Imbale preotnl (rev.me.).
ILVLBAIERA (-baler )1. vb.tr.()Alega cu un baler,
¶ 0 ®A hmadi, a lega, a insira: in be de a on
anevointa... desorieti ran nemerite (oone.).
2. vb. refl. 0/ten. 0 A se incheia la haina (Viac.) ¶
® A se legs, a se Innoda, chiotorile camasii: oilmiguta,
cu care se Imbraca simile' mai Mein, no se Imbaierti tr.-euo).
tM:BAIERAT adj. 0 p. IiatArEE4If () Legat cu
baier(e): geanta á de gltn-i ghebogat (none.) 11 0e
lose& prost, nating.
imBALA. (-bat, -alez, O -bal) vb. tr. p A umplea de
b a I e: oine a fort muscat sau nnmai Imbdlat de nn
tricolioin (se.); tembitagul Inceye iar sit lmbaleze terabits
¶ C.) A muia cu scuipat; tortul, a muia tor-
tul cu scuipat, ca sk fie mai lesne de tors sau
de Invirtit pe fus; cltil putere t s'a dus lemon ImbillInd
tortul (50.1 ¶ 0 (P) A ocari, a Injuracucuvinte triviale.
IMBALATURA (p1.-tnvi) sj. 0 Faptul de a
I m b >i 1 a ¶ ® Bale, scuipat ¶ ® (V) Ocara, Injura-
tura trivialk.
1MBALEGA. (-bales) vb. tr. A murdari cu
baleg
IMBALORA (-orez)vb. tr. gi ref 1. 0 A-$i umplea
gura de bale ¶ () e A-gi trc gura, a ocari: tint
tot Imbilorez gum pe bSrbat de geaba (CRC.).
*IMBALSAMA (-amez)vb. tr. I A injecta anumite
substante aromatice In vinele unui cadavru,
spre a-1 Impiedeca de a putrezi ¶ 0 A raspindi
un miros foarte placut, a parfuma: nn dulce miros
de vagina Imbalsams aerul clildicel (VLAH.) ; rozetele si
mlognnelele ne Imbillsamesza on duloele for part um (NEGR.)
[balsam, dupe fr. embaumer].
0 ID/MALTA (-balt)vb. tr. Trans., ImBALTui (-nese)
MrirCIM. (PAP.) A pune b a l t u 1 pe capul miresei,
a Inzavoni, a Inhobota.
631
www.dacoromanica.ro
ita
Sec XVIII
Sec XVII
Sec. XVIII
fi
Sac. XIX
IIVIBARBATA (-dies) 1. vb. tr. A Incuraja, a da,
a inspira curaj, barbatie, a Insufleti: hatmanii le-
gesti, vend sd Imbarbilteze pre at sat, gi-an pus si ei oapetele
(ee.-ue.); dud simti oil fats se pierde en tires, o ImbSrbStS
Masi (ISP.).
2. vb. refl. A prinde curaj : Ronninii se tmbilrbateazil
mai proms de tires omeneascd (eAt.c.) [b b a t].
IMBA.RBTJRA. (-urea) vb. tr. law BARBURA:
oe mai agtepti Barbera P Imblirbureazd-te hicai, In loo
de claim), on cocoloase IJIP.I.
IMBATA ( -bat) vb. tr. $i refl. 0 A face (a deveni)
beat, a (se) ameti cu bautura; on aoa rem se APA ;
vorb. de un miros: trecnrii grin gradina undo mirosul
florilor I1 tmbata (ISP.1 ¶ 0 ® A (-si) ameti mintea,
a Incinta, a fermeca: mot nu to 'mbitta de vorba oul
ar eta to to admire (Vay.) : se lmbStard Cu total de placed
MP.) [lat. imbibitare].
IMBATATOR adj. verb. imaATA. Care Im-
beta.: Nu to da la butt ou Yin, da elan -1 m/, De voinici
Inselitor (VCR.) ; tr, : nn miros r.r.
/MBATRINT (-1neec) 1. vb. tr. A face bat r In:
gIndurile hl ImbatrIneso pe om (si_v.); step, snge, ca doer
nn to -a Imblitenit calea bisericii (DLVR.) ; 0 : Imola a Imbil-
trInit pe dram].
2. vb. intr. A deveni batrin: lnpul chid trnbitrIneste,
toate javrele 11 latrii IPANNI ; te: yomul, Mod Imbateneste,
pune-i pale 81-1 pirleste, la batrInete, omul nu mai e
bun de nimic; : oine schimbd atSpinii, slue% Imblite-
nest°.
$ IMBE er MEI.
/D/IBELUGA.RE sf. B e 1s u g, indestulare,
prisosinta, abundenta.
IMBEL§UG4T adj. I n belsu g, Indestulat,
abundent.
0 IMBETI (-eteso) vb. tr. 0/ten. A Impa.turi [b eta].
IMBEZN.1). 1. vb. tr. A arunca In prapastie.
2. vb. refl. A se face Intunerec bezn a: dna
oe se Imbeznase cam bine, Placard pe cale (RET.).
o MB' pron. m., MBE f. AmIndoi, amlndoua
[lat. *a mb i, amba e].
13/1BI.4 (-bin) 1. vb. tr. I A Indemna: tine va !Mea
pre alma... si se despartS de stapin. anatema (.RV: .3.) ;
MOM tot ma pe bilrbatti-sau ca sa-I alunge de-acasli (se.)
1 (D A invita, a pofti: negustorul boa gi 'mbie pe Hair
(CAR.); li aratS Coate Ielnele de Dori $10 bible gi pe dInsa
si be miroasS IISP.); n'a asteptat sS -I mai imbie gi a done
°aril Ise.) ¶ ® as ceva, a oferi: slate Duminici a 1m-
1m E3- blat o Cu alts mai urltd $1 mai mica (ee.); primeste co
im Imbiem, as to lmbiem en inimil curatA (RET.).
2. vb. refl. Trans.. A se oferi, a-si oferi ser-
Vieille: merge el WA Ia curtile Imparatului
sluga (RET.).
t IMBIALA (p1. -felt) sf. Trans. Faptul de
b i a, invitatiune: multamest, badisorule, pentru
(SE11.
IMBIEL*UGONRE = honnsuciARE.
IMBIETTIRA (pl -tort sf. Faptul de a Iin-
bia, invit ttiune: Indemn: auzind tats aceste Imbieturi...
strigA cAtrA temeia sa ISO.).
IMBINA -bin vb. tr. si refl. A se Impreuna
capat la capat, a se uni laolata: ss douit lemne;
crap& virtul unui stejar... apoi lase sA se turbine lemnul
cum a lost (RET.) [lat.'imbinare bini].
IMBINARE sf. Faptul de a se I m b i n a;
locul unde se Imbina: drumul se Inoovoaie pe lm-
binarile oolnicelor (VLAH.).
/1VIBININT adj. p. IhnuNA. Impreunat: si-as-
minden mIndria sub nigte =mems e (Dom).
YMBICSEALA. (pl.-en) sf. Starea a tot ce e
Imbicsit : Imb1cseala aerului roseste Decant ldoliilor (CAR,)
[imbicsi].
IMBICSI (-sine vb. tr. si refl. 1 A (se) Indesa,
a (se) ticsi, a (se intesa ¶ A face sau a deveni
innabusitor: s'a tmbtcsit aerul. s'a heat o duhoare apasit-
toare (LUNG.) [re- BIM].
IMBICSIT adj. p. traitcg. @ Ticsit, Indesat,
int eat : thietii... on trAistile 13 de imolai ozi
® Plin de prat, de unsoare, etc: barbs si mustatile
carunte ei .we de cenusa on o barb& roscovank A
(DLVR.):
de prat gi de tum de tutun (o.-zAtAF.) F ® Innabusitor:
Imbulzealtt mare... un aer statut 01 (VLAI-1.).
IMBIRLIGAT adj. BIRLIGAT: venea (vitelul
on coada en botul Intins (VLAH.).
IMBLA.... sw- umaLa...
0 IMBLACTU, 111LACW mai adesea pl. InIBLAcg
sn. Mold. Trans..' Unealta agricola cu
care se bat, se imblatesc, se treiera grl-
nele griul, orzul, ovazul, secara, etc.),
ca sa se scuture boabele ( 2694) : in
sate... se bat grinele on Imblaciul (IRG.);
silmInta de in pi de cinepli sa se meta Cu Im-P
blade!, pins a nu se Dune In baltii (DRAGH.);
treleratul se lama 1nainte vreme prin baterea cu
mlaciul sau prin cAlcatul on vitele (MAI.) ;
tratele for oel mic Imblate*te, nu ou Imblicii
(RET.) [COMP. 1.MBLATI].
LMBLANT (-Anese vb. t)'. A captusi
Cu bland: un cepchen verde 1mblAnit numai
ou samur (ISP.).
TNIBLATT (-mese) vb. tr. I
ra, a bate grinele cu Imblacii: tratele for
/ A treie-
eel mio Imblateste, tin cn Imblacii (RET.) ¶ 2 A da haine:, pe tin Bare° ¶ (D A acoperi cu o stofa.
42, F A bate sdravan, a ciomagi: ciocoini
s'a coborit din rAdvan p1 a Drina sd ImblAteasett
pe bietul 'Man )se.) ; se puce jiloveata pe ese-
outor pi-1 Imblati cum se cade, tacit able avu tamp sa
Iasi tau.) [vsl. rn latit ij.
IMBLATITOR sin. r Cel ce 1 in blittest e,
treierator: doara n'a traPtirti el grtul cu
INIBLET wr. IMBLET.
(RET.). it
IMBLINZI ( -rase) 1. vb. tr. A face (mai)
1 sf. (1) Toate lucrurile ce serves° cuiva ca sa se I m-
blind ¶ 2 A face sa piarda instinctele satbatece, a
domestici 11 ® A astIrnpara, a potoli: pSrintele...
aduelnd pitaei $1 colacl... ne-a 1mblinzit 01 treaba merges
struna /me.).
2. vb. refl. I A de
veni(mai) blind¶ 2 A
se domestici ¶ ® A se
astImpara, a se potoli:
Dun&rea... s'a tmbllnzit si
s'a dat invinsa In infinite
for (VLAH.) [lat. i in -
blandire]. -5103011i31-15'
IMBLINZITOR 1.
adj. verb. IrosairizI. Fig. 2695. Imblinzitor de lei.
Care ImblInzeste.
2. sm.. bianfliziToaRbi I. Persoana care imblin-
zeste animalele ( 2695): ss de let.
TMBOBOCI (-mese vb. intr. # A face b o-
www.dacoromanica.ro
CO to boci, a Incepe a Inflori: al mugurli pe oreangt se vad
Imbobocind (ALECS.).
ILVIBOBOCIT adj. p. tamoaoci. Cu boboci,
61 se Imbie care a faeut boboci, care a inceput sa. infloreasca.
IMBOBOROJI (-mese) vb. tr. si refl. A (si
a infasura capul cu o basma, cu o legaturd, a se
Imbrobodi In mod ridicul: on capul lmboborojit
[lite° basma (0.-ZAMP.) [comp. I M bOlbOj
IMBODOLI (-oiese) vb. tr. si refl. Mold. Bucov.
OI = IMBOBOROJf: s'au Imbodolit bine pe feta Isms ; ou-
coanele eran Imbodolite p1na la °chi (SAD.) ¶ ® A (se) In-
fasura corpul, a (se) Inibraca cu o haina larga,
nepotrivitit: Imbodoliti In surtuce pi jachete. eroite nu pe
masura for (NEGR.) [COMP. imboldori].
LMBOGATT (-dose) vb. tr. 0 refl. A (se) face
b o g a t: se uita la boierii pre carii el 1-a Inilltat st 1-a
ImbogAtit (NEGR.).
IMBOI ( -oesc) vb. refl. 0/ten. (vans.) ® A se fm-
Pletici ¶ ® A se incovoia, a se apleca cit sa fie a-
proape sa cads.
IIVIBOLBOJT (-ojeso) vb. tr. si refl. =IMBOBOROJI.
td/IBQLD (p1.-dert) sn. Indemn, stimulare: art
neIntcles (eAs.) [Imboldi].
pile Ii dedean nn
IMBOLDT (-dem) 1. vb. tr. 0 A Indemna vi-
tele la niers Intepindu-le cu b o 1 d u 1, cu stra-
murarea: minati de corneal ce-i IncalecA 81-1 Imboldeso
(000e.).; 81 Incepu sa -1 ImboldeascA cu un bAt mai lungulet
(PANN) ¶ ® F A mina, a Impinge, a atita, a In-
demna sa Cue ceva: recunoso ca gi In m'ai tmbeidit...
(sAc.) in sa-mi iau liCE111ta (VLAH.).
g. vb. refl. A se mina, a se impinge: undele repent
ce se goneau gi se Imboldean on vnet amortit cormai
ImBOLDITOR adj. verb. trazolzi. ® Care im-
boldeste ¶ 0 e Intcpator: Cu vorbe Imboldttoare, it
atinge unde-1 doare (PANN).
o IMBOLDORT (- oreso) vb. tr. .5i refl. IMO-
DOLT: o 1mboldoreste bine gi o duce Ia too (R.-COD.).
IMBOLNAVI Pr aoLNAvl.
OIMBONTA (-out) vb. refl. 0 /ten. Ban. A se bo-
sumfla.
0 IMBONT4T adj. p. frdBONTa Bosumnat, su-
parat
0 IMBORACAT, boonowA.T(-tiese) vb. refl. 0/ten.
A da cu coarnele si picioarele In pamint (sorb. de
vile), a se Impunge unele pe allele.
1..MBORTOA (-osez) vb. tr. ® A face b o r-
t o a s 5., grea.
ILVIBOURA. (-ur) vb. tr. A Infiera cu b o u r u l
[ow- Bonn].
IMBRACA (-brae) 1. vb. tr. (r) Cl) A pune cuiva
hainele: copilul, Mouse; 1-as 1mbrAca told& case pi
,
oastea Cu un ?us de tort (513.) ¶ 0 A-si pune o haina:
haina pe dos ¶ ® A-i sedea, a-i veni bine sau rau
(vorb. de o haina : haina este nu-1 trabraca bine ¶ ®
cu un tapet, a tapisa: a Imbrita peretil on mlitase;
!Zarin " acest podet II ImbracaserA acum au oovoare gi Cu scouts
scumpe (GRIG.) ¶ ® A Incadra: am sa Imbrac pi moans
ceea (RV..CRO.) ¶ 0 F A acoperi: amour e Imbracat on
zapadA.
3. vb. refl. 0 A-si pune hainele ¶ ® F A se
acoperi [lat. '1 mbraccar e].
IMBRACAMINTE sf. tImBRAcAmTNT (p1. -into)
brace: i-a juruit un inflames, pe linga mtneare gi 1m-
brAciiminte, pi 1-a pus la luau (se.) ; Imbrilelimintele ekin-
g/kr/1°r slot aseamene lacuitorfulu1 den bustle (PRV.-MB.).
YmBRACAT adj. p. iman.Aea 1111 © Wm-
BracaT, DESBRACAT.
O INIBRACIN4 (-inez) vb. refl. Trans. 0a$. A-si
lega, a-si prinde nadragii, pantalonii [b r a -
cina].
IMBRATI*4 (-tsez), Mold. Trans. !MBRATOS4
(-osez) 1. vb. tr. 0 A strInge, a cuprinde In brate:
data se vazu Behest, Imbratisa pe m1ntuitorul situ si-i mul-
tumi (ISP.) : pe tots II ImbrAto*a cu dragoste (VLAH.) ¶ 0) A
intreprinde, a se apuca de ceva: ss tot telul de lucrari;
o camera ¶ Cl) A concepe In Intregime cu mintea:
0 puinta ¶ ® A adopta, a primi: nu mA Indoieso
ca Imbratisase eatolicismul (1.-G11.).
g. vb. refl. A se strInge, a se cuprinde In
brate [b r a. t i s].
632
 ilVIBRATIARE, Mold. Trans. ImBRATosARE sf.
Faptul de a (se imbratis a, cuprindere in
brate: se Inclestase amludo1 tattoo Imbratisare lung& si
nervoasii (EMIN.) .
IMEBRAZD.4 (-dez) vb. tr. ,Atrage brazil e,
a brazda: to duceai de puneai plugul 51 Imbritzdal cite-o
bucata oft vedeai on ochii (on.-N.).
LLVIBREBENA (-enez IMBREBENI (-enesc vb. tr.
$i refl. A (se) Impodobi (cu flori, etc. : se Mi$Ca in
valuri ca o duo& ImbrebenatA cu flori (xve.) ; RA se Imbre-
beneaseA ea on galbenele 51 bujori (oLvo.) [b r e a b a n].
1.1VL13RINCATURA = iminibierrvRA: o armlet)
pe ncigas pe canapes (NEGR.).
INIBRINCEA.LA (p1.-can sf. Imbrincitura:
dup& cite -va IrabrInceli, Raluca izbuti sA-1 dea pe us& afar&
(oLvo.) [imbr in ci].
IMBRINCT (-ceso) 1. vb. tr. I A da brinci:
ma ImbrInci !Ara veste asa de tare, CA... cAzu1 jos (on.) ¶
® (I' A indemna, a impinge: nu numat spre binele
lit 11 ImbrInceste ye Om rivna stiintei (BR.-VN.).
2. vb. refl. A-si da brinci, a se Impinge: muierile
speriate se ImbrInceau si alergan tipind (000ls.).
ilVIBRYNCITVRA (p1.-turi) sf. Faptul deI
a I m b r Inci 9 0 Brinci, Impinsatura: Glumeste
Dismal cu aura, far nu 51 cu 'mbrIncitura (PANN)..
0 tLVIBRINZI ( -zest) vb. tr. 4l A paste (oile, ca-
prele) in vederea mulsului: merge sA ImbrInzeascA ea-
Pieta (VCR.) [brinzal.
ILVIBRiNZTT adj. Gatit, umplut cu brinz a:
lace miming& -4 (coo.).
INIBROBODEALA (p1. -ell) sf. 0 Faptul de
a (se) imbrobodi 11 ® Lucrul cu care (se)
Imbrobodeste cineva: o ce nu mai exist& azi tn Mol-
dova deelt la camel batrIne (VOR.) ; scottnd acele imbrobo-
deli,... rAmaserA cn !stele astfel unlearn le facuse Dumne-
zeu (FIL.).
ILVIBROBODI (-odesc) vb. tr. $i refl. 0 A (-si)
infasura capul cu o b r o b o a d a, cu un val, etc.:
nevestele se ',lantana cu oonoiu si se Imbrobodesc Cu gtergare
lungi (VLAH.) ¶ ® J A acoperi ca si un val: lacrimile
imbrobodirA fulgerarea ochilor Int (e*Lc.) ; on nor de fum
lmi Imbrobodi un moment vededle (ON.) ¶ 0 F A in-
sela, a-1 face sa creada lucruri ce nu stilt: pe acesti
barbati mai adesea 11 Imbrobodeso emeile for (ISP.).
0 TNIBROCAT = ImaortoscAT.
IMBRUM.INT adj. Acoperit cu brum a; dt. :
Infipse cutRul Intr'o folio de pepene si se Ruse a scoate se-
raintele .+0 de zahAr (1).-ZAMF.).
0 INIBRUT.A. ( -at) vb. tr. Ban. A impunge, a In-
tepa.
ImBUC.O. (-Inc) 1. vb. tr. la A baga in gura, a
minca, a lua cite o imbucaturii: vInatorul an afla
alt adapost, Byre a a. sau a dorm] ziva moon.); bAietul
imbucA repede ce Imbued., b'apoi se duce dupi trebi (CRO.);
(t): Jijia, ImbucInd apele Meletinuld, scaldA ogoarele ce se
razorese pe lined (VLAH.) ¶ ® A face sa intre un lucru
Intr'altul, o bucata de lemn, etc. Intr'alta, a
prinde una de alta ¶ ® A umplea: lose, stlnge luleaua.
si o Imbue& din non Cu Whin (GRL.) 0 # A vorbi de
rau, a ponegri: en matte onvinte role 1-an lmbucat in
urechile domnu-sin (oa.-Da.).
2. vb. refl. A intra un lucru intr'altul, a se
prinde una de alta [lat. *1 mbuc car e].
INIBUCATATI ow- IMBUCATI.
MIBIJCATVRA (p1.-turi) sf. 0 Atita tit bagii
cineva dintr'odata In gura, and nAninca, bucata:
de lanes co era, old imbucatura din gar& nu 51-o mesteca
(CRO.); a acoate si ImbucAtura din aura omului 'rm.) I 0
Partea, locul uncle doua lucruri se Inibuch unul
Intr'altul: aseza tie-cane lemnisor la Imbucatura lui st clitdi
foisuorul din non «sr.) [Imlauca].
0 INIBUCATURT (-urea()) vb. tr. A da sa manInce,
a hrani; a minca Imbueatura cu imbuca-
a ow De Durcelas on co avea Mai bun (RET.);
tUra: prinse
cum e RomAnn. vrea sit mat Imbucitureascil pe cineva
(R.-COD.).
IMBUCATI, ThoucATATI (-Mese) vb. tr. = BU-
CATI: In loa eA ImbucAteasa mosia, a Inceput a o tmpre-
ana Si mild (ION.) .
0 INIBUCURA. (-or) vb. tr. $i refl. A (se) b u -
c u r a: gotta... nu-I Imbuourase nici on an ord (sea ;
bAtrInii aveau la nine sA se Imbnoure (RET.).
633
www.dacoromanica.ro
IMBUCURATOR adj. verb. /MBUCURA. Care imEs...
bucura, care aduce bucurie: o stire Imbueuratoare. 4
INIBUFN/2.1. -neo) vb. refl. A se bosumfla, a se IIVID
supara: se Inbufnarti de rusinea ce patise NSF.) [b u f n a].
tiVIBTJFNAT adj. p. Tbook-NA. Bosurnflat, su-
parat.
IMBUIBA (-bun), d -buibez) vb. tr. $i refl.
A (se) Indopa cu mincare: pe aim ti inotaba ou normal,
co De oureani cu nuci (DLVR.) ; se raped la stirvuri si se
Imbuibh en mortileiwii (0009.1; cel ce se imbuibeazik on
mincare multi, se face gredu, lanes (isP.) ; F : se 'mbuibi
pe nemestecate cu un repertoriu de formule si de cliseuri
liberate (CAR.) ¶ 0 OD A (se) Indopa cu bunatati, a da,
a capata de toate in belsug, peste masura.
0 IMBUIECI = sumo'.
YMBUIEST RU... = BIIaSTRII...
O 13/IBUIMACT (-Acesa) = BUIMACI: cum eta el ass
Imbnimlicit
IMBUJOR.4. (-ores vb. tr. $i refl. A (se) face
rosu ca un bujor: vintul cel race 1-a Imbujorat o-
brazul.
IMBUJORAT adj. p. ImBOJORA. Rumen la
fata, rosu ca un bujor: on niste obraji marl si lin-
b1110Tati (VLAH.)
INLBULZE4LA (pl. -zeli) sf. 1 Ifighesuiala.: se
tot briul cheului e lierbere, amestec de limbi (VLAH.) 9
0 Ingramadire prea mare de lucruri [I m b u 1 zi].
MBULZ; ( -zest) 1. vb. tr. A Indesa, a
stringe virtos ¶ (D A inghesui: 1mbulzind eel de pre urnia
pre eel dinainte, au cAzut In santuri (.1.-cosr.); oamenii se
Mouser% roatd Imprejurnt tut Tolpa 51-1 Imbulzeau IISP.1 ¶ ®
A veni cu gramada undeva, a da busna In mare
numar: enentii nu-1 Imbulzeau, dar tot clstiga 5u0 de lei
pa lunit tvLoott 1 0 F A ingrainttdi; a plictisi cu
stkruinte, Cu cereri: tot Imbulzindu-ma on cererile bi
poitele sale (se.).
a vb. refl. C) A se inghesui: se Imbutzeau studentii cu
mule, and poste situ) (I.-OH.) ¶ 0 ,F A se ingrarnadi,
a se infatisa in mare numar: se 'mbulzeau s'o cearti
vaduvii si junk (PANN) [b u 1 z].
tIVIBULZTT adj. p. IrmuLzI. 0 Inghesuit
O Ingramadit ¶ 0 Pipernicit: se mirarit 01 dottorli
olt de patine' 51 de 0. era (RET.).
tiVIBUMB4 ( -bomb) 1. vb. tr. I A pune b u in-
b 1, nasturi ¶ ® A Incheia bumbii, nasturii.
2. vb. refl. A-si incheia bumbii, nasturii: Tode-
rita dintenn bomb se desburaba gi In altul se Imbumba (VOR.).
ILVIBTJNA (-bones, -bun), if /MBIINI (-nese) 1.
vb. tr. 0 A face mai bun: oe Important rol are In 0-
ducatia unni om males 51 corn 11 imboneaza (BR.-vN.) ¶ 0
A lua cu binele, a potoli, a Impaca: el imbund pe Stefan,
ditruindu-i trei castele Ardeal IISP.); gas' atItea vorbe de
alintare, o'o Imbrinft (VLAH.) ¶0 A maguli, a lingusi.
2. vb. refl. 0 A se potoli, a se impaca: so mai
imbund impAratul de ouvintul Int Neghinitit (n-vn.) ; 11 in-
digna ca pe nn coyil, dar tot el singur se balms (D.-zArAF.)
¶ 0 A se lua cu bine, a se lingusi: cored s& se Imbuneze
pe Hug& gotta sa (On.); °reclean aft el snot vinovati... si nu
stian cum sA se ImbuneaseA pe ling& el (RET.).
tLVIBUN.4113E sj. O Faptul de a (se) I m b u-
n a ¶ () Magulire, lingusire.
IMBUNATATI (-item) vb. tr. A (se) face mai
bun (volt. de un lucru), a aduce (a ajunge) in
stare mai buns, a (se) indrepta, a (se) ameliora:
nu ?tie sarmanul... cum sa -si Imbunatilteascit soartea (se.)
[bunatatel.
0 ImBUNATATIMA. = ThiBuNATATI
IMBUNATATIRE sf. O Faptul de a (se)
I m b u n a t at i¶® Stare mai buna, ameliorare.
INIBUNATATITOR 1. adj. verb. inisuNATA-
T1. Care Imbunatatesie.
g. sm. Cel ce Imbunatateste.
#11VIBUNATOR adj. verb. IMBUNA. Lingusitor:
Mona oameni de nimidt si I (m.-coal"J
O IMBUNATgRA. (p1.-turi s/. Magulire, lingu-
sire; vorba buns, magulitoare, lingusitoare: vAzInd
de la o vreme Imbunitturile boierilor... s an Inselat Despot-
Voda (M.- COST.) [I mbun a].
IMBUNI w InouNit.
O 7.1VIBURDA (-bard) vb. tr. $i refl. Trans. Bin.
Oaf. A (se) rasturna: coral; se Imburda 51 adoarme
ea yamIntul (MERA).
 B_ IMBUTUCIT adj. Prins In butuc i s cu pi- YMPAN4T adj. p. IntrANA. C) Impodobit cu
ri °Ware's pene ¶ 10 0/ten. Trans. Impodobit cu flori: ou lie
IM P 0 = /mBLATI. alba ca laptele, A on Dori galbene (RET.) ¶ 0 $t Cu
fmm_... Fr trim_ carnea strapunsh $i umpluth. In gauri cu slaninh.
IMPALA (-pee 4, vb. tr. A face pace intre
1 ¶ C) Intesat, plin peste tot: oodrli si drumurile (erau)
unul $i altul, a impaciui: eran certati, dar 1-am Impacat; e de cete de hold earl lefulau (1.-GH.) ¶ 0 Intepenit cu
vazInd not oA era oft pe ce si se !nosier° la bAtale, ne punem un cuiu de lemn.
la milloc 51-1 implicam (CRO.) ¶ 2 A multumi, a face sh IMPALA (-Arm) 1. vb. tr. C) A pune in teaph:
fie mullumit, a saLislace: nu Doti , twit& lumea ; Poe- Acum la treizeci de mit aproape de tilhari PAgIni el ImpArase
tind gt !Mind plicate, pe Dumnezeu nu-1 Impaci (PAWN 5® (EID.-DEL.) ¶ O A educe la cunostinta tuturor (prin-
A potoli, a linisti: copilui se puse pe piing, de n'a putut tr'un semn infipt In virful unui protap sau unui
nick un vraciu sA-1 Impace 1180.1. par): Pierduse-un ceasornic $1... satul 1-a 'mparat prin
2. vb. refl. ) A face pace cu altul, a se Imph- vornio (8EV.).
ciui: pasa Intllu de to Impaca cu fratele tau, si atunci itt du 2. vb. refl. A se Intepa inteun par: de va !Mrs
darul tau Int Dumnezeu (PRV.440.) ¶ cp A trai In bun& dobitocul In vie... $1... se va In gard el va murl (PS.-SCH.)
pace: zece Romani pot aedea Isteo casA, cd se Impala, dar [lat. impalare].
dotul, femei be moo ¶ ® A se multumi, a fi satisfa- /MPAR.INT sm. CD 2g Suveranul unui imperiu,
cut: nu ma pot Implicit Cu stares acaasta de lncruri; nu sthpinitorul unei tAri foarte intinse: ^,u1 Rusiei,
putea sit se !mace Cu Vadat ca Marts sli-51 aleagA alt sot Germaniet, Austria ¶ 0 OP Rage, craiu, damn (in
(sLv.) ¶ ® A se potoli, a se linisti 5 0 A cadea spec. In graiul basmelor): verde, ...will Roan sau
la invoialh., a se tutelage: obi vedea en ce treabA -i lace, Verde- a, Rosa- .: $1 aul, tratele oratului, se numia
el ne om not (cau.) [lat. i m p a car e]. Verde- ; 01 oat Verde nu ayes. feciori, 01 numai fete
IMPACACI9S adj. Care se I m p a c a lesne, (CRG.) ; 6 : Tiganul, clad s'a vAzut intliu pe tat'-sau
conciliant. 1-a spInzurat; ps- CHIQR, ORB ¶ ® our Ansi° ¶ (:) 3
2mPAcAcrijNE sl. Faptul de a se Imp a c a: UL- PASARILOR PITULICE 2 [fat.impbrator].
lath a pierde limp, Pus° milloc1tori de a (°sp.); ass traean IMPARATEASA (pl.-Lose) sf. ®s Sofia unui
de la un card de vreme, Cu certuri $1 Implicaciunt (D.-ZAMF.). I m p drat: a lost un thicarat st
IMPACAT ady. p. /rdrAc.e, 55 C n/mPAcaT o ¶® Suverana, stapinitoarea 41.
Linistit; niultumit, satisfacut: a ti ou anima A; unui imperiu ¶ ® Craiash., regina
vad cA esti volute $1... de aceea-t1 Si /noredintez fate cu ¶ ® 4 Singura femelh dintr'un
cueet (JIP.). ship de albino, match ¶ ® Planta
qMPACHET.1). (-etez vb. tr. A pune, a lega achtritoare, veninoasa, cu flori
Intr'un pachet [fr. emp a quete r]. albe-verzui, care produce
IMPACIUT (-uesc) vb. tr. A Impaca, a face ni$Le boabe negre; creste
p a c e, a restabili, a mijloci pacea Intre unul $i pe garduri; numith si brei",
curcubetea",mutatoare",
altul.
YMPACIUIRE sf. Faptul de a I m p a c i u
Impacaciune: putea so. finesse& pe Rusia la o
-GH.).
IMPACMIT9R I. adj. verb. ImFAciai.
, izolind-o

Care
etc. ( 2696) ¶ ® ; =
namaActINA.
IMPARATES C adj.
De impara t, a imptira-
QQ

Impaciue$te, conciliant: vorbe Impactuitoare. tului: curie ImparAteasell; ti

2. SM. Gel cc Impaciueste, ce mijloceste pacea
Intre doua persoane, conciliator.
IMPADURI (-nreso) vb. tr. 4, A planta cu
p a d u r i, a transforma In pliduri.
YMPALA (-pAtez) vb. tr. 0 A umplea cu p a i e:
o saltea 11 2 un animal, a Indesa cu pale pielea
unui animal, ca sa arate cum a Post viu.
YMPAI E NJENI, IMPAI(E JENI (-enesc), d M-
P/LI E)NJENA (-enez) vb. tr. $i reit. A (i se) a-
coperi ochii cu o ceath (ca si cu o pinza de p a-
ianj e n), a turbura vederea: o mall IntunecoasA Ii
ImpAiejeneste ochii (DLVR.) ; am simtit cA mi se Impain-
jeneazA ochii $1 mi -a turburat vIzul ()SP.); a trete zi lncepe
lata °multi' a se strica at a se Imptiejena (Pay: Ma.); ochii mi
se Impainteneso si mil dor de atita lumina (VLAH.) ¶ (3
A face sa nu se mai distingh bine: seara Incepea
ma ImpAienjeneascA dulce formele din valea Podenilor
(CAR.).
O TMPAIVA.N.A. (-tines), tr4PAIvANT (-Anew) vb. tr.
Mo/d. 0/ten. Trans. A Impiedeca calul legind cu o
iringhie unul din picioarele dinainte de un picior
dinvoi fp hive n).
IMPANIINTENT (-eneso) vb. tr. 0 refl. 0 A (se)
face cetacean al unei thri, a-i da drepturile civile
$i politice, a (se) naturaliza : pr. ext.: atitea liters
pr1soselnice... Incepuserli a se Impamintent in limba noes-
tra (NEGR.) [parnIntean].
YMPANIINTENTRE sf. 0 Faptul de a I m-
p h. m i n t r n i 11 2 Drepturile caplitate prin 11n-
parnintenire, indigenat.
IMPANA (-Anez) vb. tr. A Impodobi cu pene;
1
a pune pene de pashre: de nu s'ar fi Impanat sageata
en penelo vulturului (CANT.) ¶ 2 X A strapunge car-
nea $i a virl In gauri slaninh. ¶ ® A intesa, a
umplea peste tot: sit ImpAnam asa darA orasele noastre...
cu Rumani nediogi (Js..) ¶ ® A astupa un lueru intr'o
gaura, ca sh nu poata fi vhzut sau sa scape de
trimise In dar o ooroanA Im-
Parateasca vama Impara-
OSP.) ;
teascA sA, n'o ocolesti team ¶ 0
(t demon, galben austriac: Fig. 2696. imparateas2.
salbele de galbent ImpArAtesti... zornatau la gitul color avute
(DLVR.) ¶ ® F Stralucit, foarte Imbelsugat, vred-
nica de un itnnAra.t: am intins pa pluti o masi tra-
uartiteasca (ott.) ¶ ® F C) De mina 'nttiu, neintrecut:
de pre Patti se cunostea di era belly ,,./ (ISP.) ¶ 0 0 /ten.
(C1/1115.) Casa Imparateasca. primaria; pAtule ImpArAtesti,
patule de rezerva, la primarii, pentru anti sece-
to$i ¶ ®A usi Inudirmesti, u$a (In doua canaturi)
din mijlocul timplei: 11 &um% In sfintul altar prin
usile impitrateeti OM) ¶ ® 4 Sarbatort ImparAtesti, shr-
batorile mari, mai insemnate ale bisericii crestine:
bisericli mare $1 ?shtick dar goala chiar la sArbAtorile
ImpArAteeti (DLVR.).
YMPARATESTE adv. Ca un Imparat: a trait
acute : o sti petreeem (ALECS.) [imparatesc].
IMPARATITA (p/.-te) s/. I Imphateash. ti-
nara: Impiratn1 $1 ImparAtita sedeau de vorbA mom, ¶ 0
Fats de imp a r a t, printesh.
IMPARATTJ$' SM. 3 = PITIILWE 0.
0 IMPARATIJ$2, PARATin sm. Mold. Tr.-Carp. dl
Omusor: Si 11-oin sacs radAcinile Din frapArAtu$, De sub
Implirlitne, Din vinele grumazilor... (BRL.) [*p a r a t,sg.
refacut din pl. pftrati< lat. palatium;
I. pARAT].
IMPARATEL sm. 0 dim. ImPArt4T ¶ 0 1
PITULTCE 0.
IM.PARATT (-Mese) 1. vb. tr. # A face t m-
p r a t.
2. vb. intr. A domni (In calitate de imparat):
Cara, In care ImparAtea fratele cal mai mare, era tocmai is
o margin a pamintului (cao.); sf): Ca 'ntr'un tintirim tm-
partiteste adinca Ulcer° (VLAH.).
IMPARATIE sf. 0 Tara foarte intinsh sta-
1

acolo: II duse Inteo scorborA 51-1 Impana aeolo on pane pinita de un i m p a r a t, imperiu ¶ ® t Tara
(R.-COD.) ¶ s 0/ten. Trans. A Impodobi cu flori 11 turceasca, Turcia ¶ 0 t Domnie, stapinire: sub
e A Intepeni cu o pana, cu un cuiu de lemn Imparatia lui Tralan; fericitt net Wad en dnhnl, clot a
[lat. impinnare]. for este implirlitia cernrilor ; : dangatul clopotnlui rA-

634
www.dacoromanica.ro
sund... In fioroasa - a noptii (VLAH.)
titlu cu care se adresa cineva Imparatului.
If ® # Imeitratia-ta.
IMPAREA vb. refl. PARES.
ilVIPARECHIA, IMPERECHI4 (-ohiez) vb. tr.
refl. 0 A (se) impreuna. formind p e r e c hi
perechi ¶ ® A (se) combina: aceste para... se im-
pereohiazA intre Ole... ei dau nagtere nenumarateler corpuri
to chlmie (BR.-VN.) ¶ ® A (se) invrajbi, a (se) des-
bina : se Impareehiarti boierii... In douA carp: o parte,
tines an casa Ieremiei-Voda, 'art% altA parte on casa Ina 31-
meon-Voda on.-cost).
INTPARECHIAT, IMPERECHIAT adj. p. frdPA-
REMITS C) Impreunat spre a forma o pereche
O Combinat: on fie-care din aceste scene vintitoresti se
atlA Imparechiata cite o scene religioasi (0008.) ¶ 0 *Des-
binat, invrajbit ¶0 # Indoielnic, nesigur: de ,va
11 lucrul impAreohiat, stint-an an n'au stint, atunce made
judecatorini sA nu fie stiut (PRV.-MB1.
INIPARECHI(E)RE, IMPERECTI(I)p,RE sf.
Faptul de a (se) Imp e r e c h i a¶ O t Desbi-
nare, neunire, vrajba,: In tars leseascA erau matte zarve
si ImpArecheri pentrn train! for (MUST.) ; aduse impArecheri
Intro nomads si aceste Implirecheri grAmAdise asupra bietei
81 mai marl asp., ¶ 0 # Indoiala, dubiu,
tfiri nevoi
nesiguranta.
t INIPARO$/.1. (-oleo) vb. tr. A acoperi cu mult
par; a fare sa fie p a r o s: pustnicil... imphrosindu-51
capetele (PRV.-M13.).
IMPARTA$ENIE sf. nit Cuminecatura
se da unui muribund), grijanie: venise preoLul
dee v (GN.); OM a murit de grabnie, departe de tars In',
lira flirt{ iuminare I (ALEC9.1 [Impartasi].
IMPARTA$I (-alma) 1. vb. tr. ® A face p a r-
t a $ la ceva, a da $i altuia o parte din ceva: nes-
tematele odoare on care Il Impartil51se soarta (Ooos.)
esb A cumineca, a griji ¶ 0 A lua parte la ceva,
a participa: Implirtliseso ou vol buonria de a vli vedea
sclipati; soarta oniva, a avea arerasi soarta: Po-
rojan InsA nu Impartigi soarta celorlalti Vont (ALEC8.);
' Parerea oniva, a fi de aceeasi parere: nu pntem
Plirerea niol a unora viol a alters (CAR.) ¶ ® A trans-
mite, a comunica, a face sa treaca asupra altuia:
otnd rides, Impart/Loa 51 altora veselia lui ¶ ® A da
de $tire, a face cunoscut: le-am impart/tot somata
veste MAGMA; $1 flindoli n'am nici o fatal la sutletul men.
v1-1 impart/4es° st d-voastrA aid OSP.).
2, vb. refl. 0 A avea parte de ceva, a se face
parta$ la ceva: Impfirtasiti-va toti din roadele
11100011
5310 (ODOR.) ¶ CD A lua sflnta grijanie, a se griji,
a se cumineca: (a) om on Idea lui Dumnezen care se
spovadueste si se'mpirtageste de cinch orl pe an (ALECS.).
IMPARTASTRE sf. 0 Faptul de a (se) I m-
p art a si ¶ O Impartasenie.
0 IMPARTINTINA, IIVIPARTASTINA (p1. -ant) sf.
Trans. /Yoram. (P$C.) (PAP.) Imparteala (a unui te-
ren): ne-a Mout le too mpart
rMPARTEALA (p1. -eli) sf 0 Faptul de a I m-
p a r t i, Impartire; rezultatul acestei actiuni: o
neintelegere se iv1 Intre (linen la ImpArteala otetigulni (CAR.);
41 an esti multumit cu Imparteala ce s'a !tout P (CRG.).
r.LVLPART T (-part, -Darien) 1. vb. Sr. 0 A da mai
multora cite o parte, a distribui: se oprirtt In pridvor
CB eit imparta pray gi plumbi Is puscasi (Aunt.) ;
imparte, parte-gi face, eel ce Imparte un lucru, are
grija sa opreascA pentru Mitsui o parte mai mare,
mai bunii.: F: an se pricepe sA 'mpartS fret pale la dot
se zice despre unul foarte nepriceput
magart,
® A tace mai multe part', a desparti; i-a impartit
In trot categorii ¶ ® A separa, a desparti doua per-
soane ; t a divorta: eel oe ye ucide pre cola ce va intra
la milloo gli-i impartli... stela nu se vs carts cray.-siej ¶ 0
A avea de a face. a avea vre-o legatura: ee am en
am+ ou tnhaolle ( ALECS.) ¶ O ± A face operatiunea
. vb. refl. 0 A se desface In mai multe
a se desparti, a se separa ¶ 0 *A se desparti
(vorb. de soli), a divorta: bArbatul duel ce se va de
mniare (-RvAte.) ¶ 0 ± A cuprinde de un numar
exact de on un alt numar mai mic: 20 se imparte
au 5 [lat. impartire].
IMPARTIRE sf. 0 Faptul de a (se)
p a r t i $i rezultatul acestei actiuni, Imparteala
www.dacoromanica.ro
O ± Diviziune, operatiune care are de stop, dtn-
du-se doua numere, numite unul Impartitor" IMP-
iar celalalt deimpartit", sa se gaseascil un al iMP
*i treilea numar, numit ctt" care, Inmultit cu Im-
partitorul, sa redea pe delmpartit.
IMPARTIT9R 1. adj. verb. IMPARTI. Care
Imparte.
g. sm. C) E Cel ce Imparte scrisorile, factor, pos-
ta$: de sorisori; Intr'o dimineatA, ease aduse o scrisoare
Care smart inima Tincutel (3.-zAtic.) ¶ ® 't Plr IMPAR-
TIRE.
tlVIPARTITVRA (p1. -tort) sf. Imparteala, Ina-
partire [I mpar t i].
/MPATEMTRE sf. P a t i m a: sarut ou 'mpAti-
mire ai tat... umerl (EMIN.)
0 IMPATR4 (-trez) )'b. intr. 0 /ten. (mos.) A o sfe-
cli, a nu o scoate la capat, a nu mai $ti ce sa
face: ei, araca 'n de mine, am Implitrat-o cu asta, n'o mai
0 ispravesc (ev.-ogo.).
0 INIPATRE4LA (p1. -eli) sf. r A 'us (sliming
ea a da arendasului din patru una pentru pa-
nitntul luat sa -1 lucreze: a avut si 6 pogoane geminate
on grin In pAmintul lust on (ION.) [Impatri).
1MPATRT (-tram) vb. tr. $i refl. Cl) A (se) face
de p a t r u on mai mare, mai numeros ¶ 0 C)
A Imparti In patru.
IMPATRIT adj. p. IMPATRI. De patru on
mai mare, mai mutt.
(ce IMPATURA. ( -fur). IMPATURT (- ureso) vb. tr. A
lndoi (o hirtie, o rufa, o haina), a strings In
paturi: aortae o carte pe o foaie de hirt1e, o Impliturli
to patru (RET.) ; pe ea (= pe lada) Oran ImpAturate hainele
tut (RET.) ; adiata.. oamenil o luau o impitureau si 0 Puncau
Pe tundul !Asia (LUNG.).
¶0 IMPAVAZ4T adj. Acoperit cu p a v a z a.
IMPEDEGA Fr- IMPIEDECA.
IMPELIT4 (-itez) vb. refl. A se Intrupa, a se
incarna : pentru not s'au impelitat si pentru not pAclitogil
to om (PR.-00V.); 0 eA to impelitesi din cap pia In Wells
In chip de om muritor (CAR.) [p e 1 i t a].
IMPELITAT 1. adj. p. /fdPELITA. 0 Intrupat,
incarnat ¶ ® Drao , drat in chip, cu trup de oin;
de aci: ~, afurisit, dat dracului, Indracit: e cA-
prarul, nu-1 dai de fund (DLVR.) ; a lzbindit impotriva Im-
pelitatilor vrajmassi al omentrii OW.); Intepenise ,s, sglin-
du-se on ()chi' acolo (ISP.1.
2. IMPELITINTIIL sm. Necuratul, diavolul, dracul.
IMPERECHIA pe- IMPAILECTUA.
tiVIPESTRI er /A1PISTNI.
IMPESTRIT4 Hies) vb. Sr. §i refl. A (se) face
p es t r i 1,, a(Se) colora felurit; a (se) forma
pete de diferite colori: mil de pirate... Impestriteezli
matca ea... nisipeasA (omoo.); norolui si bolovanii de Pia-
tri se Impestritau on bAltoacele Intinse d's ourmezigul drn-
murllor (DLVR.) ; 0: limbs patriot se imaestr10 fOrtillild un
gerg ce se !utilise ca o pecingine (NEGR.1.
IMPESTRITAT adj. p. ImpEsTRiTs. Colorat
felurit, cu pete de diferite colori; Z: vorbeste o IlmbA
Ani Cu cuvinte frantuzesti.
IMPESTRITATURA (p1.-turi) sf. Lucru I m-
p es t r i t a t; faptul de a fi Impestritat.
IMPETECT (-wen), IMPETICI (-loose) vb. tr. O A
eine pune un pate c, a carpi ¶ 0 A forma ca ni$te
petece prinse laolalta.
IMPETELAT adj. Impodobit cu p et e a 1 a,
cu beteala.
IMPETRI -= IMPIETRi.
IMPETT (- eteso) vb. tr. A peti: N'am vault ca el
prinzim, Am vault ca SA 'moetim tvoo.i : a Macs, a se .duce,
a vent impettt, a pleca, etc. cu scopul de a pet', de
a care In casatorie: trateaza-ma bine, cA yin impettt
(0.-ZAMF.) ; it souse ca el a vault impetit (ISP.) [I n p a-
% i t].
IMPICIOROG.A. (-ogea, -caches) 1. vb. tr. A ajuta
sa se ridice In picioare (sorb. de un bolnav, de
cineva lipsit de putere .
B. vb. refl. A capata putere, a putea sta In
picioare, a °e Intrema [p icioroag e].
!NIP (I)EDECA, /MP(I)Epica. (-deo, -dio) I. vb. tr.
0 A pune o piedica la picioarele calului, etc.: dupa
m- 00 alunse In hotar, impiedecA call (RET.); caii can paso prin
acele locuri, dacS aunt Impiedeeati on piediel de Der,
635
Imp_ se despiedica si Be slobod (5EZ.) ¶ ® A pune o piedice.
la roata unui car, etc., la coboris: Impiedeoll la deal
IMP pi despiedeca Ia vale, se zice de cineva care le face
toate pe dos; ®: are gura Impiodecatit, e cu limba
legate., abia ti scoti vorba din gura ¶ ® A opri
In loc, a-i pune piedici, a nu lasa se Inainteze,
se. face. ceva: vrea sa strige dar nu paste, fl Impiedeca
un nod in gltlej (BR.-VN ).
2. vb. refl. A se lovi de ceva sau de cineva
mers, In drum, de un lucru care sta. In tale:
Impledid. 51 cam lat en feta In sus (OLVR.) ; ce Wean, ce dre-
geau, 11 se Darn ea tot de el se Impiedecil OSP.) ; ®: och i se
Impiedicara... de acest tronisor (ISP.) [lat. imp e d I-
c a r e] .
IMP I EDECARE sf. Faptul de a I m -
pieder a 2 COPil ce impiedeca.
rMRIEDECATOR 1. adj. verb. impiEDEca.
Care Impiederb..
2. sin. Cel ce Impiedeca.: Papa... mare ponosin au
trim's eraiului le5esc. ea nnui ee de bine crestinese (N..COST.).
1-INIPIEDECATI,TRA (pl. -turi) sf. /mprEDE-
CARE 2 : citeva Impledecatnri Inainte iesindu-ne (CANT.).
iMPIELM4 (- pielm, -mu) vb. tr. 0 intr.
A pune in mrilaiu putina Mint de grail ¶ 0 A
Incalzi put,intel apa sau a-i adanga putina
rece, dace. e prea fierbinte (RV.-CRG.) [p i e 1M].
ImPIETRI (-tress vb. Ir. $i refl.0A (se) schimba
In p i a tr 5, a (se face de piatra, tare ca piatra:
trasni de trei on on biciul..". el-1 Impietrl acolo loculut (ISP.) ;
F : li s'a Impletrit inima ¶ ® A pune pietre spre
Insemnarea hotarului unei mosii.
IMPIETRIT adj. p. IMPIETRI. Schimbat
1 ImPLETECI, IMPLETICI (-me) 1. vb. tr. CD A
in piatre.: an aflat toate ~43, si curti 51 oameni 51 dobitoace
(se.); y inima inima nemiloasa, nesimtitoare ca
piatra 2 Inmarmurit, Inlemnit: cum sta baba A,
dracul ti si tilt in end una (CRS.).
ilVLPIEZI*AT adj. Asezat piezi s: poteci
51 potocute... tot Imponclsate 51 uspj.
INIPIL.A. (Ales) vb. tr. 0 A apesa cu grputate:
Sparta -mi Impileaza vista la plimInt (PARR) ¶ 0 ® A
asupri, a nedreptiiti, a prigoni: nevoile bietilor crestini
impilati de acest crunt staptnilor asP.): at sat totdeanna
1 -au tnipilat (NEBR.) [probabil din p-1 1 e, pl. disparut
al lui p i u a, cu insemnare proprie de a da la
piub"].
1..MPILARE sf. Faptul de a Imp il a, asuprire,
nedreptate, prigonire: nedreptatile 1;1 Impilarile ce
cazuse pe eal)(11 bietilor locuitori (ISP.) ; trebue... sa-1 dan
tot sprijinul pentru a celni nedreptatit (BR.-VN.).
IMPILATOR 1. adj. verb. ImPu4. Care irn-
pileaza.
2. sm. Asupritor; prigonitor: ti oorotea Impo-
triva ,Ior (ISP.) ; procesul se judecii, on atlta mestesug
din partea rului, ant de slab din partea celnl Impilat (BR.-VN.).
0 IMPILDUI (-nese) vb. refl. A se prici, a se certa
unul cu altul, a se impotrivi din vorbe: do, ma were.
sit ne 'mpildnim s1 sa ne omorim pentrn nimica toata qa...coo.)
[p i
IMPILT (-Hew vb. tr. 0 A prinde, a Inlepeni cu
cute ¶ ® A pipernici: fmpili copilul, de ramase numai
ott un snop (RET.).
IMPINGE -ping; pt. Imoinsei; part. !mains) vb.
It. A se opinti se !nista din loc, sa dea pe
cineva sau ceva lnainte sau inapoi. cu mina sau
c,orpul; a da brinci: inainte, 1napoi, mai departe ;
to Pe Wit malt; dd hiltuntru; impinge pe cueoanit-sa to
helesteu de se 'nneaca, Ise.) ; 0 : o trag, nu vine. o
'raping, an merge (ZNN.) on -cum fac, nu pot s'o
scot la capat ¶ ® alunga, a izgoni: au venit au
caste pi an !rapine pre Roman-Voila den tare (011.-UR.) ¶ ®
rF A iniboldi, a Indemna: un stirs ce 1-a !mains la o
astfel de hotarlre; de 1-ar pacatul sa-mi desehida usa,
halal sa-mi fie (CRO.)
IMPINS adj.
[lat. iinpingere
p. IMPINGE ¶ ® (P) Imboldit,
Indent:nit " C NE/mrpis.
IMPINSATURA pl. -turf sf Faptul de a
I p in g e; rezultatul acestei actiuni: eapitanui,
surprins de aceasta neasteptata, s'a repezit ca Inigerul
Indarapt (se.).
imPINTENA (-en, -ones vb. tr. A da p i n -
t e n i, a Intepa cu pintenii: Impinteneaza arinasarul
eel oumplit (FLOR.).
www.dacoromanica.ro
1MPISTRT, tii:PEsTELT (-tress) vb. tr. C) A Itm-
podobi, a vapsi cu diferite colori; a tncondeia one.
11 0 A broda, a inflori, a chindisi: fetele, Dina slut
mai midi, Invata... sa Impistreasca gulere, pumnasi 01 plop-
tnri la chimes' (uis.) [vsl.pystriti].
YMPISTRITVRA (pt.-turi) sf. (D Coloratiune
In diferite colori; Incondeiere a oualor ¶ ® Dese-
nuri, lion'. etc. sculptate pe lemn sau brodate
In pe pinza: face Impistritnr1 ye turd la fete 51 neveste (MAN.)
se [Impistri].
tMPIZMUI (-neso), j ibIPIZMULITT (-nese) vb.
refl. A se pune In p i z m it, In vrajba cu cineva,
a se Invrtljbi: an se tame ca-si va wince vre-o primeidie...
Hind el impizmuluit pi on Tataril (NEC.).
0 IMPICLIANT adj. Suparat (PAMF.) [p I c l a].
/IVIPICLTT adj. Foarte Intunecat de o p I-
c 1 a deasa.
0 IMPINZT (-zinc) vb. tr. $i refl. Mold. A (se) Intinde
ca o pInz a., a (s)e lati, a (se) rasp Indi, a (se) Impra-
stia peste tot: proviziile armatei pe care... sutele de cosasi
ce trapInzisem pe intinsele flnete (ION.) ; ImpInzise dinoolo
de tneterezele Carpatilor (VLAH.) ; pasarile... ImPluaira, care
1 'neotro, largul clmpiei Incropite (wo.) ; (): pe clad In mintea
tut cutszateare se impinzea nn vis maret (vLAI-1.).
ape. IMPISLTT adj. imbicsit: birba pi mustatile
aspre si a (CAR.) [I) I s 1 a].
IMPLATOAT adj. 0 Acoperit cu o p 1 a-
t 0 sa: Troadenii... en mina Intrarmata p1 Cu piept (CANT.)
¶ 0 Pr. ext. Cu pieptul acoperit: nn minas ce se
nasou on un piept de our (ISP.).
YMPLEA Plr IIMPLEA.
m p 1 et i, a Incolilei: Minna impletecoa 81 Turcilor
le grata (IK.-BRS.) ; musca... Isi desmorti labels de dinapol,
Impleticindu-le una de alts (CAR.) ¶ 0 (F) A Incurca, a
ingaima: tntindea pi Impletecea cnvintele (GRID.).
2. vb. refl. A se Incolaci, a se Impleti: prin-
tr'acel hatis felurit de arbor' ce se 'ndeasa 51 se 'mpletecesc
(oom); bratele ei line se ImpleticirA de oorpul eel robust al
fanariotului (no ¶ ® A se Impreuria, a se incurca:
cola ce se va Impletici Cu a doua nunta... aeela sa an
poata Ti episcop. an preot (Pev.-MB.) ¶ Qs A sovel, a i
se Incurca picioarele, gata se mid: am Inciemnat
saint care se 'mpletecea, parts Muse si el (CAR.) ; Tiganui
se impletici to noroiu (oLva.) ; s'ar fi repezit sit-1 bats,
dar simti ca 1 se Impleticeso picioarele (vLA)).).
IMPLETI (-etesc) vb. tr. CD A Intrelese firele
rasucite de par, de cfnepa, nuielele, etc., ca spre
a forma o Coada, o funie, un cos, etc.: Imple-
tindu-si parui, a cdtrui am se streoura prin minutele -i
de cearii (skim.); letele-pi Impieteso In nazi pain/nage p1
Dori de elm (VLAH.) ; o funie; 0, cositA alba slur COMA;
0 °Minna; oolaci ¶ C) A face ochiuri cu iglita
sau cu undrelele spre a lucra broboade, ciorapi,
etc.: Impletl.nd la clorapi dinaintea portii sale (CAR.)
® I® Dor en dor sa-si Impleteasca,
Prinse'n dragoste nebuna (VLAH.);
ideea nmilintii se impletea in mintea
el (D.- ZAMF.) [pleata].
YIVIPLETIT 1. adj. p. tat -
PLETf : avea o biciuort de °eta de
eine* do' de mina Ini (cau.).
2. sbst. Faptul de a Impleti: 2697.
1ciorapilor Ii] 2697); -,u1 ImpiFetiFt.u I ciorapilor.
cosurilor.
IM:PLETITOR 1, adj. verb. ImPLETT. Care
Impleteste.
2. sm. Cel ce impleteste (cosuri, rogojini,
etc.): %mai dunitreni, plugarl,
paseari. de rogojini (VLAH.).
/MPLETITTTRA (pl.-turi)
sf. Ori-ce lucru Imp le t it:
[turi...de par;la impletituri
!stele (se dau) la cusA-
de tot lelul
(1.-GH.) .0 de matase; de sIrma
( 2698): wisp de Der pe
care alearga sgudunoarele trennri
(VLAK) ; peronul deeorat an ImpletFitiugr.A2698de .sirma.
de brad (CAR) ; lmpletitura ea-
pului, parul Impletit si rasucit pe cap.
IMPLETUCI (-noose) vb. refl. Bucov. = IMPLE-
TECT: picioarele se Impletneeau dupA el (VOR I .
636
O IMPLLNIBA PLIMBA: plecInd sil se Implimbe
prin Imparatie, s'a tnttlnit on o halt de same ISM).
IMPLINT (-inesc) j . vb. tr.C) A unmlea, a Intregi,
a completa, a adduga ceea ce lipseste, a face sa fie
deplin: un tormular ; o Ulna; de la voi vain sA Im-
plinesc paguba sAracilor (LET.) ¶ ® A avea pe deplin:
Inteo zi tocmai cind copilul Implinea 15 ani use.) ¶ ® A
ajunge la sfIrsitul unui termen pentru care s'a
invoit cineva sa slulasca., etc. : cam 51-a Implinit
anul, bait ca-1 piere vitelusa (se.) ¶ 0 A face Intocmai,
a indeplini, a satisface: o cerere, o dorintA, vole
cuiva, o rugAminte, o tigaduintit, o datorie, o poruncA, o
slujba; parcA era un !tout de n'am putut sa va implineso
cererea OSP.); Q : on lagadui ce nu poti IPANN) ; a-si
somnul, a dormi de ajuns, ell are obiceiul sa
doarma: de se 'nttmpla vre -odatA sA nu -Si Implineascit
somnul, era a done zi mahmur (ON.) ¶ ® A o on
cineva, a ispravi, a o sfirsi, a fi gata: len ascultA,
mai bade, poarta-te bine cu boierii, o Implinesti cu mine
(ALECS.) ¶ ® t A execute, a pune secuestru: mini
e vadeaua birului Si vine sA ne Implineasca (v)..01).
z. vb. refl. i A deveni deplin: s'a Implinit
Teri
tuna de cind a plecat ¶ 2 A i se (anul, lone, etc.), a i
se Incheia termenul (de un an, de o tuna., etc., de
cind e In slujba, pentru care s'a invoit, etc.): et!
stApine, ()bier azi mi s'au Implinit anti de slubit (CRG.) ¶ 3
0 A i se Infunda: bait, i s'a Implinit tut Tache,... neneae
minaret too (D.-ZAMF.); mai trime se... sa- aducit din iad... clinele
eel on trot capete... on glad ca scum 1 se va Implini Si lui
(ISP.) ¶ ® A se realiza, a se IntImpla aievea,
EMILIE)
Intocmai: dorinta tut se implini unmet cat to stergi la
ochi oar.) ; tie-care 41 are steaua sa, si ce-1 e aerie, 1 se
Implineste (D.-ZAME.) [lat. *implenirel.
IMPLINIT adj. 0 p. ImPLENT C NRIMPLI-
NIT 4" 0 Plin. deplin.
INIPLINIT9R sin. C) Cel ce implineste
® Executor, cel ce vine sa stringa darile $i, in caz
de neplata, sa vInda avutul datornicului: birnicul...
nu eunoaste declt biciul ~ului . zitie cu, contra, In contra: s'au ritsculat Impotriva
IMPIANT4 (- plant) 1. vb. tr. ®# 4 A planta, a
rasadi T ® A baga in parnint; a Infige: un tort,
un steag ; 1st Implinit ghiarele tole lungi Si negro In mol
(RET.) ca 41 cum i -ar ti Impllutat In rArunchi un junghiu
rosit In toe (CAR.); (D: multe idol moderns am Implintat
In spirits (I.-OH.).
Z. vb. ref/. 0 A se Infige: o lama sclipitoare de otei
se 'mplintA In malul drept (VLAH.) ; buzduganul... s'a im-
plintat Intr'un munte de piatrA (RET.) 61 ® A se Ingloda:
cultivatorul cel mac... se ImplIntit In datoril Si scdpAteazA
aoai ¶ 0 A se Intepeni; a se fixa; a se aseza
Intr'un lac, a se Inradacina (dupa fr. imp len-
ter (lat.implantare).
0 INIPLOUR = /MPEDOR.
t&PLUDT... UMPLVT...
INIPODOBT (-obese vb. tr. $i refl. A (-si pune
podoabe, a (Sc) Infrumuseta, a (se) gati cu
podoabe: ea florl; Aceleasi cadre 'mpodobeso anti!
(VLAH.) ; impAratul puse de Impodobi palaturile Si cetatea
alt se poate mai trumos (ISP.) ; mA rue sA mA impodobesc
on strata de-a cucoanei Todosia ( ALECS.) ; (t: Dumnezeu
o Impodobise ou taste darurlle tole buns 51 Irumoase (CRO.).
O ILVIPOGODEALA sf. Bunk Intelegere, Invo-
iala: Maul, supArat ea-1 stricase Impogodeala, iese due& el
(R.-COD.) ; daea n'au copii, cum ciuma sA tie intro ei P
[1 ITIPOgOd
(LUNG.)
O IMPOGODT (-cause) vb. refl. A trlii In buna in-
telegere ; a se Invoi: se impogodese sA lugit amtndoi d'a-
C010 (R.-COD.) ; nu veal dumneata ca nu ne-am impogodit din
o preg(rNo.) [srb. p o g o d it i].
ONCI$4 4. vb. tr. A Intoarce, a Indrepta
In directia opus,.
2. vb. refl. 0 A se Impotrivi, a se opune ¶ ®
A se uita urPt la cineva (paw) [p o n c i s].
/NIPONCIWkRE sf. CD Faptul de a (se) Im-
p o ncisa 1® Opunere, opozitie, Impotrivire;
desbinare: In ass de idol se alien boierii hatrtni cu
tineretul (CRO.); vrajma $i Imponcisarile dintre crostini Dieu
pe Turd sa-si bait Joe de ems (ISP.).
/MPONCI*.AT adj. 0 p. IIIP01401133 ¶ ® Opus,
asezat intr'o directie opusa.: clout sirur1 de dealuri...
din oe In ce mai repeal Si mai e (VLAH.); poled' St poteente
tot st Impiezipate, Inott se rAtficea printensele OSP.)
637
www.dacoromanica.ro
¶ O Inds ratnic: la oamenii cot nesmeriti Si Imponcisat1 IMP-
ce nu mania, n'avem a le da nice -o Invatatura (PRV:MB.).
/MPOPOR4 ( -ores vb. tr. si refl. A (se) po- IMP
pula popor. .
ThirPOPOTON.A. (-onez), IMPOPOTA (- ores), /N-
TOTONA (-ones vb. tr. $i refl. F A (se dichisi,
1
a (se gati, a se Impodobi prea din tale afar;,
peste buna cuviinta; de uncle vezi ea m'am impopotanat
sint de-abia imbrAcatA (emu ; lulnd de pe viu Si de pe mort,
sA aibA cu ce as impopotona (cao.); noble muter!... se
'ntotoneazA ca Paparudele MP.) II 2 F A se impo-
dobi cu un titlu : ace) craisor care s'a Impopotonat Si
el cu numele de ImpArat (CAR.).
t r..MPOSESUI ( -lest) vb. tr. Mold. A arenda,
a da cu arenda: am imposesuit mosia... cu 3000 gal-
bent pe an (ALECS.) [p Os e s i e].
IMPOSPAIA (-dies) vb. tr. A Incarca, a um-
plea (cu necuratenii, cu praf ; a Impestrita: limbs
ati stricat-o $1 at' Impospaiat-o on vorbe neourate de Is eras
UP.) pospaiul.
IMPOTMOLT, POTMOLI (-olese) vb. refl. 1aA
da de fundul apei si a nu mai putea Inainta (vorb.
de o corabie) ¶ (D A (se) ingloda, a (Se) Infunda
In noroiu: picioarele for dentine se Impotmolira In nil-
molul rAcoros al unor balti nestIrsite (DEM.) [I) 0 t ill 0 1].
IMPOTRWA, t IMPROTWA L. adv. I Opus; a
sta ., a se opune, a rezista, a fi protivnic a fi
neprielnic: dart norocul mi-a slat Impotrivit use.) ; a
intrat... cu multi munime de Turd, 51 n'a that nine le sta
Improtivit (ou .- ue.) ¶ 0 Cu totul altfel, Intr'un mod cu
totul deosebit: mai mull erode judecatoriul raarturille
carat aratA vrajmasia barbatului dealt acela ce gram Im-
Protiva. de W.: cit nu e ass (PRV.-LP.) 0 DIMPOTRIVA,
a) protivnic, neprielnic: vremea a test prea dlmpotrivA...
si numai un om a venit azi In pAdure (CRO.) ; b) Cu totul
alt fel, din contra.
L. IMPOTRIVA, prep. (construita cu gen.) t In
dreptul, In fata, peste drum de ¶ 0 In opo-
asupritorilor ; Impotriva vointei mete; leas Impotriva tri-
gurilor; Impotriva mea [I /1 + vsl. protivt].
IMPOTRIVEALA (pl.-en) SI. Faptul de a se
Imp o t r i v i, Impotrivire, opunere: dupA eiteva
SoPtirt. Imbratisari Si Impotriveli (DLVR.).
IMPOTRIVT (-Ives()) vb. Tell. 0 A se pune
I m p o t r i v a cuiva, a nu voi, a nu !Asa sa. se
idea, a cauta sA Impiedice ceea ce vrea altul,
a se opune: vrei sA pleeiP nu mA Impotriveso; luau
ban!... !Ara ca raiment BA IndrAzneascA a 11 se v (1.-OH.)
¶ 0 A tine piept, a se lupta lmpotriva: dar sine
s'ar putea on aces bidiganie sPurcatit P (RET.); nisi o
femeie nu era to stare sA se Impotriveasea manor sal ade-
menitori mod.
IMPOTRIVTRE sf. Faptul de a se i m p o-
t riv i, opunere, rezistenta: eu bate Impotrivirile
!emelt, el a staruit... sA nu se despartil de ea (CAR.).
IMPOTRIVIT9R adj. veil). DRPOTRIVI. Care
se Impotriv este.
YMPOVAR4 ( -Ares) vb. tr. si refl. (:), A (se) In-
arca cu o povar a., cu o sarcina grea; CO: de
pdcate, de griji; nu e nevoie aA ne mai Impovaram vials si
en mincluni (0.-ZAMF.) ¶ 0 A Insarcina cu o lucrare
grea: slujba cu care to -a tmpovarat Imparatul use.).
IMPOVAR4T ad) p. IbuovArta. (D Incarcat
cu o povarll, greu Incarcat; .F de grill ¶ 0 IM-
POVARATA adj. I. Trans. Insarcinata, grea, bortoasa.
tNIPOVA.RATOR adj. verb. IMPOVARA. Care
impovareaza: devenise un impozit berth pentru o PoPu-
latiune sAracA (1.-G11.).
IMPRA*TI4 (-LW, B6n. ImPRAscHut (-chin) vb.
tr. si refl. i A se risipi Incoace si Incolo: vIntul
mi-a Impritstiat toile; twit not seolarii... ne-am Imprastiat
pe la easels noastre (clic.); a se ca pull de pottrniehe
¶ ® A (se) raspindi, a (se) 150: o vests; ea Coate
vestile ce se naso si se Imprastie in timpi de tulburari
(ALECS.) ; an imprastiat zvonul ea ar cam suteri de vr'un
farmed (Dom); belsngul raspIndea cheful pretutinden1 INEOR.1 ;
Impritstiind spaima St neorindniala In oastea paglna (VLAH.)
® A pune pe tugs., a izgoni In desordine: due-
manii; ): pastoralele d-lui Florian nu -m' pot me-
lancolia INEOR.) [prastie, 0 praschie].
1/1VIPRATIAT adj. ® p. imPRAsTIA 111
M P- NEIMPRA$TIAT ¶ ® sat..., ale carui case shit risi-
pite ici Si colo: satn1 Brogtenii Hind mai ca toate sa-
IMP tele de la munte (CRO.).
iMpRA$TIERE sf. Faptul de a (se) I m-
prasti a, risipire, dispIndire, lAtire.
IMPRALTRA... IMPROORA...
YMPREJMIn (-nese) vb. tr. A Inconjura cu un
gard, cu un zid: nn zid veohin de piatrit amestecatit on
caramidA Imprejmueste acest adApost linistit (VLAH.) 11 0
A Inconjura, a fi asezat de jur Imprejur: natiunile
oe o Imprejmulau ye plimIntul Italie' (ODOR.) [preajma].
IMPREJNIUIRE sf. O Faptul de a I m-
prejmui ¶ 0 Gard, zid Inconjurator: cele
Mullin case boteresti se vitt! In for de orengl nseate 51
sP1n1 (IRO.) 11 O Preainla: 81 'n teat& un mires gren
de Cale (ODOR ).
TIVIPREJMUTT adj. p. /14:PREINUT: ograda era
mare, en zid (ON.) ¶11 C NBIMPREJMUTT.
INIPREJMUITOR adj. verb. IxeREnam. Care
imprejmueste: cei mai frumosi barbati din tot plaiul ,.
looms.); de-a lungul zidurilor Imprejmultoare, mergeau
cararuse pe coasta dealulni (EM)N.).
tMPREJT...IR, t impREGATR 1. adv. 0 In jur, fa-
chid ocol: no!, eosin, stem !mita (GRic.) a tills
face la stings
a
a cots la stinga: ab.1 de is Catrina
1 IMPREIINAT.
facui stings si mod due& drept la capitanul (ON.); de fur
¶ 0 Din toate partite Yn ocol.
2. /mpREJoRuL prep. (construita, cu genii.) :
m'am ciltat ~ul men; Turd!, facInd santuri Impreginrul
Hotinului, an Intrat in santuri (MUST.) ; iarba... acoperise
lespezile mormintelor de pe 'mprejurul bisericii (ALECS.) ; de
Jur In toate partite in ocol: de Jur case!.
3. (p1.-iuri) sn. Imprejurime, preajma: toti rite-
nind 01 strigind cat elocotea tot ...al (S13.) [I n +p r e +
j u r].
tiVIPREJURIX, t /MPREGIIIILS (-ur) vb. tr. A
Inconjura (de jur Imp r e j u r), a ocoli: dealurile
Ce Imprejura oraftelul (NEGR.) ; desoinge brtul de pe lingA sine
oi lo tromuiurit ( = lemnele), legindu-le frumusel (CR8.).
IMPREJURARE, t IMPREGHTRARE sf. 0 Fap-
tul de a Imprejura ¶ ® Am.nunt, mica In-
timplare care lnsoteste un rapt principal sau care
determine savirsirea lui, circumstanta: pr.ntr'o
ferioitA, am putut sos1 la timp; In fmprejurerile grele de
DO atunoi (CR43.); duptt Imprejurari; avem uneor1 coatiin-
ta cam mai trecut oIndva de mult, prin piste Imprejurari
identice (VLAH.).
O IDILPREJURA$, t THPREGIBRA$ sm. Vecin, eel
ce locueste in Imprejurime, megies: polies° 51 se
tind sa supue pre tots Impregiurag1i sai (MUST.) [I m p r e-
u r].
11/1PREJURAT adj. 0 p. IMPBEJURA ¶ 0 IM-
prejlnuit : an dat de o estate A on zid de plata si cu por-
tile de plata (50.) ¶¶ C NB/MPREJURAT.
IMPREJURINIE, mai adesea pl. imPREauRinu
sf. Locurile dimprejur: orasul CImpulung, on mindrele-1
Imprejurimi (VLAH.) ; sears, orasnl 51 Imprejurimile erau
luminate de mil de locuri (NEGR.) [Imp r e j u r].
13/1.PREMIEZ4. (-1ezez) vb. tr. A Injurnatati
[premiez].
INLPRESURAL (esor, -emu) vb. tr. ® t A apasa
greu asupra unui lucru; a innabusi : clnd se va timpla
de-61 vor cocoon! lInga ei Inteasternut (PRV.-MB.) ¶ 0 A
da navala (de jur Imprejur), a napadi, a cuprinde
de toate paddle: Aducerile-aminte adesea ma 'mpre-
soara (VLAH.); mama nici grijd n'avea de vedenlile ce ma
Impreauran (ON.) ¶ ® A Inconjura: acel cerc de lumina
08 ie Impresura (0000.); (k): Afrodita o Impresurd de nue
vi de vino 'ncoace use.) ¶ ® A t A ataca cu armata,
a incepe atacul: Ungurli... simtind ofi-1 Impresoara
vrajmasii, de slrg s'au gatit de ritzbolu (GRAM.) ¶ 0 A 0 A asvIrli, a lovi una dupe alta cu pietre, cu
Inconjura cu armata: o oetate ; erau trimisi... ye
lima general!! oorpurilor cart Impresurau cetatile de pe ma-
lurile Dunarii ().-011.) ¶ 0 A calca drepturile cuiva,
a usurpa: ~ o 020$10 [lat. impres suraEe
<iLeassura].
< RESURARE sf. 0 Faptul de a Impr e-
s u r a; Inconjur; asediu ¶ 0 Calcarea dreptului
cuiva, usurpers: t viol SI mi -i mtnlnci on (ALECS.).
INIPRESURAT adj. p. IMPRESURA: an Post pre-
Rout (Amite cea hirbuita si ~A de maritoini... Intr'o eurte
mIndrit tsp.) ¶¶ © NvimPREsuRAr.
638
www.dacoromanica.ro
IMPRESURATOR sm. Ak Cel ce Impre-
soara (cu armata), asediator.
IMPREITN.4 (-un) vb. tr. $i refl. 0 A (se) uni
Impreun a, a (se) aduna, a (se) strange la
un loc, unul linga altul: s'an flout sobor mare... ea
ad peat& Impreunare biserioa rasaritului Cu a apusului
(GRAJR.); mliane imi eran Inghetate... ea nn -mi puteam
degetele (VLAH.); undo cerul se Imprenna en pitmlntul
(DLVR.) ; Imparateasa S'a shrill de dorul copillor 51 ea nu e
departs pia eA... ma Impreun cu Musa um) ¶ ® A (se)
Imperechia (animalele, spre fecundare) ¶ 0 A (se)
uni prin casatorie, a (se) Insoti.
iMPREVN A. adv. Unul cu altul, sau cu mai
multi, la un loc cu altul sau cu altii, laolalta: a
its a vorbi oe nu poate face un singur om, iao
mai multi (ZNN.) ; urmat de en: domnind tars Ilia5-
Vodit cu fratele sell $tefan-VodA (GR.-OR.); adesea $i
sub forma DIMPREGNA: Cu sotul ei dinipreund at vie,
of-1 doreso (PANN) ; volu sit-1 creso dimpreuna cu eoPi11 mei
ION.) [in+lat. per unam].
IMPREUN4RE sf. Faptul de a (se) Impr e-
u n a; strangere laolalta; insotire.
YMPREUNAT adj. p. impREun ¶¶ © NH-
tilVLPRICIN4 (-inez) vb. refl. Mo/d. Bucov.A se
certa, a gasi pricina de judecata: Un serve prey
Inveninat Cu pizmataretul s'au Yost 1mpricinat (DON.).
IMPRICINAT 1. adj. p. IMPRICINA.
2. stn. n Cel ce sta Inaintea judecatii pentru
vre-o pricina ; acuzat: tot si colea Minde si metre de
Impricinati (BR .-VN.)
IMPRIETENT (-anew) vb. refl. A se face prie-
t e n cu cineva : fats do Imparat on se putu cu toti cola-
lalti lit de Imparati (ISP.).
tal:PRDIIAVAR4i. (-vareaza) vb. refl. A se face
primavara: atitepta vara on mare nerabdare et scum
se bucura vazind oft se imprimilvAreaza (BR.-VN.)
0 IMPRIMEZ (p/.-ecuri) sn. Ban. Trans. d5 Perete
sau zid care desparte odaile una de site: Inlauntrul
obezii case! se fao ...mi... din caramida audit eau din yiatra
moale mos.) PRIBILBZ).
0 ImPRLMEZ.Ek. (-ezez) vb. tr. Ban. Trans. A des-
parii cu un perete, Cu un gard [I mprime z].
0 IMPRTNDE vb. tr. $i refl. Trans. (FLou.) A (se)
p r i n d e, a (se) acata de ceva.
0 I.MPRINS adj. p. IMPR1NDE: Intflneste o caprioara
care Ora a Inteun sbeg (MERA).
0 IMPRINSORI sf. pl. Oas. Sclndurile can
leaga talpile razboiului [I m p r i n 5].
IMPRO OR, AMPRO (0)R, NAPRUR, PRpOR,
a,
PROT:TR sbst. Timpul despre ziva clnd se
duo Intliu oile la pasune ¶ 0 Ajun: Shin-
tului Gheorghe: dis-de-dimineata, In sins de proor, fetele
si mail se duo In limo! tutu In yaduri ad ouleasA verdeata
(LAUG.) [gr. neOGIPOS].
iMPROORA. (-ores) vb. tr. $i refl. A (se) stropi,
a (se) uda cu ape (in spec. In ajunul SfIntu-
lui-Gheorghe) m p r o o r].
I1V1PROPRIETARI (-Arose) vb. tr. $i refl. A (se)
face p r o p r i e t a r de pamint: taranii; ctnd
s'a Institut, a Improprietarit doisprezece Insuratel pe movie
11111 (VLAH.).
IMPROSPAT.O. (-litre) vb tr. $irefl. 0 A (se) face
(Tar) proaspa t; a (se) Inviora C)(F) -, (In mint.):
a educe aminte: imptotuateoult In minte-mi an alt tablon
de un caracter mai prozaio ().-GH.); 1 se Improspatasera acele
timpuri (sty.).
INLPROCA (-prose) vb. tr. 0 A stropi cu apa,
cu noroiu: Diciturile se Intetean 61 le Improscan obrazul
(VLAH.) ; ar fi vrut ett-1 fmproaste on ape oparita (LUNG.) ¶
sageti, etc.: grinding sagetilor oe o Improsoan de pretu-
tindeni (VLAH.) ; el Impresurase palatul g1-1 Impro5ca on
tunuri (Wax. ; Stefan umbla on plinea &wit ding!!, ei fl
Improscau on pietre usR.) ¶ ® ® A °earl; ti alungan
on sudalme... orl 11 Imprints vorbe necalite (arr.) [p r 0 -
C 11].
YMPROCATVRA. (p/.-turi) sf. 0 Stropi-
tura : ii treoam (rInl) stropi deed
fnteo Tneedestreora ¶ 05i AsVir-e
litura (cu pietre, etc.): ...use. a salmi $1 more pe
lingA celelalte mai mid Improseaturi de care se slujea In sis-
temul for de batalle (ALECS.) ¶ 0 (E) Vorba de ocara:
an Inghitit In Were Improaceturile spalatoreselor ma.). tmpuvat, a fugi nebune*te (ca glontul ie*it din Imp_
[Improsca]. pusea).
IMPROTIVA... NB- IMPOTRIVA... impvckiv-LtiNA sin. F Tilhar: Mobil IN

j
IMPROTIVNIC = PROT1VNIC. eel de De caftan ne-au desbrdcat (ALECS.) 9 ® Derbe-
IMPROUR... = IMPRQOR... deu; desmetic: otbiva zaplani de ow intra In odaia tut
IMPRUIVIVT 1. adv. A da, a lua , a Imprumuta; (L-011.).
a core a cere sa -I lmprumute; de , Imprumutat.
sn. Faptul de a Imprumuta; lu-
2. (1)/.-uturi)
crul Imprumutat; suma Imprumutatii: ua-ti ~at
Cu pusca: ou o ,
IMPUCATVRA (pi. -turf) sf.
11 lovi drept in cap
(0000) ; mud In
departare un vast de Impuscaturi (ALECS.) [I m p u c
Foe bras

'naval, caoi not nu avem trebuinta de bani (can.) [I n + lat. tIMPUTA. (-nt) 1. vb. intr. Trans. A dojeni, a
pro mutuusl. mustra: Motu= cetera ce tmputari mie cuvIntu. ca
IMPRUNIUT4 (-ut -ntez) 1. vb. tr. A lua p upuvailu In ouventele tale (PS. -SCH.) ; nu cutezase sd tacit
de la cineva un lucru, o suma, cu conditiunea foe), temindu-se 06-1 vor ". pentru temne (RET.).
de a-i da Inapoi ¶ ® A da cuiva un lucru, etc. 2. vb. refl. # A se certa [lat. imputare].
cu conditiunea de a i se da Indarat: tine da sire- t IMPUTACTIJNE sj. C) # Dojana, must rare :
eilor, Imprumuta pe Dumnezeu, sloe Scripture (CRC.); 1mprn- Domnezeu an luat de pre mine a (FAL.) C s Cearta: Mi-
muti pentru doblndit et piers! MAW() (PANN) ; an scris la hai-VodA avind oare-care cu mph trupelor ajutoare din
Br1ncovanul-Voda ca aA imprumuteze Poarta ou oinct ante Transilvania (eALc) 11 In p U t a .
®F A primi, a lua, a trage
de pungi de bani (NEC.) ¶ IMPUTERI (-eresc) vb. tr. *i refl. A (se) Intari,
de la: lune Imprumuta lumina de la scare. R da (a prinde) putere.
2. vb. refl. A lua Imprumut de la cineva: sit IMPUTERNICI (-icesc vb. tr. *i refl. A (se) 18.600
nu to Imprurnuti de la omul saree (ZNN.) [I mpru- Intari, a da (a prinde) putere, a (se face mai
m u t]. puternic: dafinii cresteau si se Imputerniceau ca Drip
iMPRUMVTA (p1.-te) sf. = tadistirdoT 2: pre
mean! Ii Indesea cu ddjdi grele 51 en
INIPRUMUTAT9R, -TOARE sm.
e dese. (NEC.).
f. Cel ce,
minune OSP) ¶ ® el A da ruiva puteri depline,
dreptul de a savIrsi ceva, a autoriza.
IMPUTERNICIRE sf. Faptul de a (se)
aceea care Imp ru mu t o cuiva sau de la cine- Imp u t ernic i¶ 2 lit Dreptul de a savir*i
va : linprUMUtatOr Se zice eel ce imprumutd (LEG: CAR.) ceva In locul altuia, mandat, autorizatfune : scum,
IMPURAT adj. Indesat, ImbIcsit: o atmosferd vin' de grabd, Iorgule, de Id o Int Multi (ALECS.) .
fumurie e .41 de (thud! ce pluteso alone pe deasupra tMEPUTERNICIT 1. adj. p. MIPIITERrnin,
ball ilor (DLVR.) ; e ou aburi lene5i 51 racoritori(DLVR.)[P u f]. 2. sm. t1 Persoana autorizata de a savIrsi ceva
UTA (inn) 1. vb. tr.0 A depune oub.le (vorb. In numele alteia, mandatar; plenipotentiar.
de insecte): duel ea mates a Impulat toate stele mil de ILO:PUTT (-put, -put) 1. vb. tr. A umplea de
°chine Moos.) 1] ® F 4
urechile, a anleti (cu vor-
ba, etc.): ne-am sdturat de soirtfiturile a dot pacatogi
putoare.
2. vb. refl. 0 A capata miros unit, a se strica;
de gaapari, care ne-an Impuiat ureohile (mi..) 11 ® A Ns- PETE ¶ 0 (A se de lane, a fi puturos [p u t i].
face pe ceva diferite desenuri, a Impistri: outi IMPUTICIVNE sj. O Putoare ¶ 0 Puturo*ie
(road) (PAMF.) ; (bradul) 11 pun jos 51-I Impute (oR. -N.). [Imputil.
2. vb. intr. A Incolti, a lua na*tere; a se Incuiba: IMPUTINA. (-inn) vb. tr. *i refl. A (se) face
toate se fan buns 51 Ingadulala !Lupines:a (JIP.I. mai p u t i n, a (se) mic*ora: chums, foametea al
3. vb. refl. A se Inmulti [p u i u]. rfabolul ii 1mputinasera !mate oastea osp.1; : a se
0 tMPULPA (-pulp) vb. refl. Trans. A se opinti, a en 'alma ma- INIMA.
se Incorda: se Impulpa zmeul gi se Odic& 51 trInti ye IMPUTIT adj. p. imPuTI.
Vasiliett plea 'n brIu In pamInt (RET.) [p U 1 p a]. IMPTJTITVRA sf. F Lucru lmpu ti t.
IMPUNG4CIU adj. Care Impunge cu IN prep. (inlocuita mai adesea prin mute Inainte
coarnele (vorb. de vite): (era) tap In lege. cu ooarne de: un, 0, unul, nna, acest, acel, adevdr, stn.). Se In-
1mpungace. cn barbita sub aft (DAM.). trebuin(eaza spre a arata: 0 Locul, *i anume:
IMPUNGATOR adj. verb. traPVNGE. Care Im- a) situatiunea Intr'un loc, In interiorul sau In
punge: cu 99 ace Impungatoare Impunget1-1, StrapUngeti-1 mijlocul unui lucru: 1-am Mat odate, gradina,
(MAR.). ',Nun; pr(nzeate oral; locueste .0 Roniania; a se
IMPUNGE (-puns) vb. tr.C) A Intepa: ou aunts, arunca apt; pentrn ning0 lame; mijlocul nostru;
on coarnele plugarul Impunge nelneetat on strAmurarea Imi vine .0 minte; a-51 bags cap; as departare; b)
pe bold ce mnneeste coal ¶ 0 A lunge acul In pInzit, directiunea dare un loc: din oral; oral; de sus
etc., spre a coase: Mama 'mpunge Si eu trag, Ce mai Jos; C) situatiunea In vlrful, In caplitul, la
illoark-mi feel (R.-COD.) ¶ ® (f F A o de !nail, a suprafata unui obiect: se urea pom, virtu] pomu-
o lua la fugrt, a o *terge: tot hat annul el o impunse lui; fat puse palaxia cap; se puse truntea oatirii; a
de Matt pe U4A (NEGR.) ¶ ® ® en vorba, a ofensa cu stn picioare ¶ O Timpul, si anume: a) situatiunea
vorbe Intepatoare, mu*dttoare: Pe crain1 cn este, In timp: acest moment; (In lung lui) Februarie;
vorba 11 Impunse (PANN) [lat. *i rn p un g6r e]. anul 1924; b) directiunea In timp : din zi zi;
IMPIJNS adj. p. IMPVNGE: cn coarnele; (Y): din clad °Ind; c) perioada de timp In care se
mosneagul s'a cam struttt or de vorbele babe (SEL). stIvIrseste actdunea: a isprtfrit-o trei zits; a tacut-o
IMPUNSATI,TRA (p/.-turi) sf. C) Faptul de a Intr'o zi, (ntr'o lunti; d) perioada de timp dupe care
Impunge ¶ ® Intepatura: ou sn1ita, en coar- Incepe actiunea: de azi opt zile plecam; curind;
nele; Impunsaturile san Intepaturile sale slut toarte vent- urmit; e) dinaintea termenilor can exprima o
noase (MAN.) ; la tie-care de iatagan, pared s'aud valete nit- notiune de timp, se Intrebuintcaza In spre a arata
greeita la gherghef, °earl, bleste-
bualte (DLVR.) ; pentru o momentul and se sftvIr*este sau se va savirsi
muri, bdtdi ( ALECS.) ¶ C)15) Vorbb. Intepatoare, mu*- lucrarea: allele noastre; tntr'o zi, lntr'o Basra; Inteuna
catoare, care ofenseazn.: an tnceput ad se 'nteteascd din zile; abut de astaz;; ajunul Criiotunuiui; al
/smells Is vorbd, al din vorbit la 'mpunsitturi, 51 de-acolea treilea an al domniei sale; f) dinaintea nedefinite-
ceartd 111 toarta (CAR.). lor tot si fie -Dare, are o valoare distributive: It rad -
IMPUPAZ4 ( -UM) vb. tr. $i refl. A (se) Im- fie-care zi, toate allele; tot] anii 11 3 Instru-
pestrita (Ca p u p 6. z a): al n'o Impupazeze (limbs) mentul: a calca ..picioare 11 ® Scopul: a chema ajutor
Cu cuvinte statue (JIP.). ON Tendinta catre ceva, scopul: a da copt ¶ s
iMPURAZ4T adj. p. ThIPIIPAzA: Imes, Inca- Modal de actiune: a alerga fuga mare; a alerga
tAtura... toate stnt breattiate $i 1ntr'un suflet ; a lucre taina ¶ 7 0 diVizinlIC: a tam -..
0 IMPUPT (-pup) vb intr.Trans. A I mbobo ci (p u p]. bucati; drama °fact acts; tare se imparte trei regiuni 1
IMPUPISTR4 (- tares) vb. tr. Trans. = /MPLS- ® La figurat, In exprime o multime de raporturi,
TM: Tot cosec ffi 'mpupistra Mdramd tritine-situ, Gulera5 dar mai adesea acelea de situaldune, de direc-
tattne-san [I MpUpi Impistri].
(PAMF.) tiune, de stop: chides .1, putere.) men, a'a acbim-
tr. W ® A trage cu
/1\11PUC.4 (-Inuto) vb.
p u*ca; a nemeri, a doborl cu un glont (de
pu*cft, de pistol, etc.) 11 C) F A fugi, a se duce (ca)
bat intr'un lup, a bate verde ¶ U Precede alte prepo-
zitii sau formeaza compuse cu altele: contra;
in sere sears ¶ a Se pune Inaintea unora din
,
639
www.dacoromanica.ro
INA- adverbe, fart a le modifica Intelesul: ~ totdeauna
IN A [lat i n).
INA...? INNA...?
TNACRE4LA, prAcREALA (pt. -ell sf. Acriturb..
ceea ce (I nacrest e; zar acre: in el se saltine
putina inacrealit... de se sboarA laptele (PAMF.); din zarui sours
din chisleagul scopt, se face Inicreala SEZ.)
IN ACM, NAM (- crest) vb. tr. si refl. A (se aeri.
INADINS PP- ADM.
INAINTAL ( -fez) 1., vb. intr. 1 A merge, a porni
lnaint e, mai departe: abia am putut ~ din cauza
zapezii; ocolirli Intprefurul prapastiei gi vAzurd ca dire de
singe nu mai Inainta oar.) ; F : In vlrstd, a Imbatrini,
a deveni din ce in ce mai batrin ¶ ® A merge
prea cute: ceasornicul men tnainteazd ¶ ® A se ridi-
ca, a se Malta In grad: ~ In shalt ¶ C) A fi mai
iesit afarb.: monism Inainteazii In stradd ¶ s A face
progrese; a spori; a ajunge departe (vorb. de o
lucrare, etc.).
2. vb. tr. C) A ridica, a Inalt.a. In grad, a a-
vansa : I-a Inaintat capitan ¶ 2 A fi cuiva de fo-
los, a ajuta, a face sa progreseze: sfatul ce-mi dal
an ma tne.tmeastide ion ¶ ® A adresa, a da, a trimite:
o petltie, o cerere ¶ 0 A spune, a sustine ceva: meren
fnaintezi cite o alts pArere.
INAINT4RE sf. Faptul de a lnaint a;
progreq.
tIsTAINTA, NATNTAS 4, adj. si sm. Cal
Inhainat I n a i nt e a altora (numi(i rotasi"):
pleas, Intovaragit de eine! sage prietent, in trasuri, ou patrn
cal Inaintasi (EIR.-vN.); unul din Inaintasi, dind In mon
soselei. emu (1).-ZAmF.); naintaeii trecuse ape prim vad
moon.) 11 ® pl. ED Ochelari.
2. adj. Care merge inainte, care e arzat inainte:
am putut vedea, pe deasupra vagonului 1naintas si a locomo-
tive!, lints de deplirtare (CAR.).
IN.A.I.NT4T adj. 0 p. NAINTA IF ® .0 In
virstA, (cam) batrin; la o vIrsta ~a, la batrinete, in
vreme de barinete.
INAINTE, NAINTE 1. adv. $i prep. ® Arata o
prioritate de timp sau de 100: a merge, a Porn!
plena ~, en voiu vent mai ttrziu; on o zi ; en trot
Fig. 2699. InAlbitul rufelor in Dragu§ (dupA o fotografie
a Seminarului de Sociologic din Bucure§ti).
zile, eu o stiptamtna; a da ban!! , plan ~ ; a WA a iesi
acum
a!, mine
,
in calea cuiva, a-lIntImpina; i -an legit Inainte Domnul
on mare alaiu In tImpinare (LET.); a apuoa ,~ R APIICA; de
de azi ~, de act de acum, de azi lncolo;
zi, spune mai departe 1 continua! lid:
640
www.dacoromanica.ro
la placinte ev si la ritzboi innapoi, la clstig sau la folos
In frunte, eel dintiiu, car la nevoie, la munea,
eel din urmb ; maids, mai departe, mai incolo: vezi
mai ~; de mai , mai do "milt: o stiam de mai ,;
~ vreme, mai vreme, in vremile de demult, In
vremurile trecute: Imbue vreme... cronicari, istorio-
grafi... lnregistrau... tale oe se petreceau (1.-GH.) ; de:
de whiz; ,~ de ordain; ee de aceasta ; .~ de toate ; gln-
deste-te, ~ de a raspunde ¶ ® INA1NTEA (construit cu
genii.): Inaintea mea, Inaintea noastra, Inaintea prinzului,
Inaintea mortis; Cu intelesul de In fata,,:
judecatorulul, judecatii; ce putem not face de Litt Dumne-
zen P (CRG.); parear Ii vitzut singe ~a oehilor (DLVR.).
2. inter). INAINTE! Strigat de. Imbarbatare, In-
demnind pc altii sb. Inainteze: IatA-ne alum!! Inca
nn pas. lira ~ I um: (ALEes.) [I n +a inte].
iNAINTE-MERGATOR sm. 0 Precursor, Ina-
intas, eel cc merge I n a i n t ea altora: poet!!
cei mart sin! i ai viitorlmii mom! ¶ ® Supranume
dat Slintului loan Botezatorul.
INALBEALA. NALBEALA p1.-eli) sf. Suliman,
albeala : Pune fats la nalbeala, Buze !no! la rumeneala
(a.-coo.) [ (11nblbi
INALBT, NALB; (-beso) ALB': tetele nalbeso
pima mat de vale Intre salcii (VLAH.) ; eraViespea care Inalbise
De dracul (CRC.); atita de multi an peril, c t an nAlbit
poiana de trupurile color peril! (GR. UR.)
!NAL= sbst. Faptul de a Inalb 1: id
rufelor 2699 .
j INALGIOS, INALTGIOS p1. osuri) sn. Neajuns,
paguba, nedreptate: de an Mont cuivasi Inalgiosul tot
pentru Turd an fitcut, sA le intro In vote (nR.-Ua.); a mull!
Meuse Inaltgiosul, ca niste Molitor' de ran [ In a 1 t +gin s].
MALT, NALT 1. adj. C) Foarte ridicat, care se
Intinde molt tit sus: no turn ,; no pom; un munte , ;
facu... din oscioare doi drug! clt case de built! OSP.) ¶ 2 Mare
la stat, de stators mare, lung: no om 11 ® Superior,
care intrece pe altii sau pe altele: merite e ¶ 0
Sus pus (ca rang, ca demnitate): o postpune I CI
In titlul dat Mitropolitilor: ~ prea sttntia sa.
3. (77/.411E1) sn. Inal(.irne: binecuvinteaza din ~ni
cerurilor stindardele noastre )VLAH.); sboara cu dlnsul In ..Id
cerului (sun.) [Mt. in alto].
YNALTICEL, NALTICVL adj. dim. (I NALT: acolo,
in minocul unor pomisori, era unul ceva ma! InAlticel ((Sr.).
INALTA (mall) vb. tr. $i refl. 0 A (se ridica in
sus; a (se) face mai Malt: no ma, o clAdire, no
monument, o statuA; cumpAna nnei Hutto' se Wesel si
se tnaliA, ea no cocostIrc care boa apn )VLAH.) ¶ 2 A (se) ri-
dica in aer, pe ter: un smell; o vede... radtetndu-se In
vAzduh, apoi Inaltindu-se tot mai sus (ERG.) ; b : Pine se tncalid
soareie se !nand, se zice despre cci lenesi; : din
tabAra Romanilor se 'walla In linistea noptil cintece de biritinta
(VLAH.) I ® A (se) ridica la o treapth mai Irian:
se WM, la boierii pre car! i-a naltat 1St 1-a tmbouitit MEM/ j
de rind boierul s'a InAltat la rang de ministru, 11 °chaste cu-
coana Tarsita (ALECs.). ¶ @ A se ridica prea sus; a se
arata trufas, mindru : cel ce se Inaltit se va smertla ® A
lauda mult, a ridica In sibyl: prea tl 1nalta [lat.
*in-altiare].
INALTARE sf. ® Faptul de a (se In a lta 11
®A kaitarea (nomnuna), sarbatoare care se tine la
40 de zile dupa Pasti, In amintirea Inaltarii la ter
a Mintuitorului; numita si lspas" 1I ® tnaltarea
Crucii ow- CRInE.
INALTAT adj. p. INALTA: (prea) e Doamne,
Will cu rare se adresau °clinical% Domnitorului.
INALTATOR 1. adj. verb. TNALTA.:Care inalto.;
: serbare inaltAtoare; e In
linistea aceasta o marette... In-
AllAtoare, care ma umple de re-
spect (VLAH.).
g. (pl.-toare) sn. ito' Parte
a pustii, pe care se afla
ni$te crestaturi cu In-
semnarea distantelor
(de 299, 399, 499, etc.)
In metri, pentru a In- ~-----smirssomosers=s ----
lesni ochirea tin tei pro
puce R 2700).
INALTATTIRA. (pl. -tor!) sf.
teren Malta; Inaltime [I n a 1 t a].
Fig. 2700, inaltator.
LA. Ridicaturti,
 t INALTIE sf. Trans. Ina 'time [ In a 1 t].
INALTINIE sf. 0 Distanta sau dimensiunea de la
baza pink la virf, pin& la partea cea mai ridicata:
~a until turn, tout mnnte; barometrulnt, lungimea
coloanei de mercur deasupra cuvetei ¶ 0 Punctul
foarte ridicat deasupra nivelului pamintului
sau a unei suprafete orizontale: vulturul sboara
la o mare ; a norilor ¶ ® 436. Ridicatura de teren,
inalifatura, deal: de De aceasta A. se poste vedea tot °rasa'
¶ ® ® StlperiOrita1C: a geniulni acestni savant ¶ 0 sa traesti bine (se.).
A Ii la It ottiva, a putea sta alaturi de cineva, a-1
pricepe ¶ 0 # a voastra, Maria to (ca titulatura)
[In a1 t].
*INA.MOR4 (-orez) vb. refl. A se amoreza
[fr. enamoure r, refacut dupa a m o r].
/NAPO' I.. adv. In urma, la spate, Indarat ; 6:
Ia placinte fnainte si la ritzboin
se lntoarce m,
; a ra-
Ps- INAINTE1. (j
mlnea ~; a merge v.. ca raoul; a se vita A.; a veni ; a
a veni tar la locul de unde a plecat;
a-si Ina vorba , a nu mai voi s& se tin& de vorba;
a da a) a Intoarce, a restitui, a da Indarat un
lucru imprumutat; b) a se retrage: calnl...
a sari In dotal picioare si a da limped (cal.); cu acest din
urma Inteles $.: a se da
2. interj. Strigat adresat cuiva, spre a se re-
trage, spre a se departa: nelegiuitiler
INAIVIA prep. construita cu genit. In urma,
la spatele, indaratul: mea; frontului [lat. in +
ad-post].
INAP01.4 (-oiez), d /NAPO; (-oiese) 1. vb. tr. 0
A da In a p o i (un lucru Imprumutat), a restitui:
1-am Imprumutat cartes, dar an mi-a lnapoiat -o Inca; fA
bine de fnapoieste on Ion tovaritsulni dumitale (CRC.) ¶ ®A
da mai la urma, cu o treaptit mai jos.
2. vb. refl. A se Intoarce, a veni Inapoi.
iNAP0141T adj. 0 p. INaPora If ® Dat Ina-
poi, restituit ¶ 0 Ramos inapoi (cu Invatatura,
cu mintea, cu civilizatia, etc.) '11 0 Tutors, revenit.
INAPOIVRE sf. C) Faptul de a (se) Inapoia
¶ 0 Restituire ¶ C) Stare inapoiata (a mintii,
a civilizatiunii, etc.) ¶ 0 Intoarcere.
INARLRA (-ipez) 1. vb. tr. A pune, a da aripi.
2. vb. refl. 0 A capata aripi ¶ ® F A se
avinta, a-si lua sborul: aristooratia nu se fnaripase
st capetele acestei idre... no Incepuserd a musca (NEBR.).
INARIP4T adj. 0 p. Wawa If 0 Cu aripi:
cal .
iNARMA (-mez) I. vb. tr. ® )4 A da arme, a
ingriji cu arme ¶ ® a. A echipa o corabie.
2. vb. refl. 0 All lua armele: Inarmindu -se on
sabia tatlni-san... s'a pus de strata (se.) ¶ 0 A se pre-
gliti de ritzboiu; (F): a se A. en ritbdare; am OM de
ouvtinta sit ne lnarmitm Cu ceva recomandatii (ALX.) [a rm 6].
INARM4T adj. p. 1IIARMA: gloats cn lanai si
on topoare... o 1n5irit pe dinituntru (ALECS.) 111 © NV-
WARM/NT.
INASPRT, NASPRI (- prase) vb. tr. si refl. 0 A (se)
face (mai) aspr u: toamna se duce Qi vremea prinde
a se 'niispri (VLAH.) ¶ 0 ® A (se) irita, a (se) face mai
rau, -mai neinduplecat, mai sever: acest ouvfnt
inaspri mai mull ye domnul (ON.); s'au Inasprit relatiile
dintre el ¶ 0 A se face prea Inchis, prea acru, etc.:
inghetInd, de-1 iarnit, coloarea se InAsureste (PAM?.(.
INASPRIT adj. 0 p. 1NASPRI ¶ O Acrit prea
mult, cu gust intepator: jintita... e mat bona a, adicit
lAsata DNA se acre5te (J)P.1; se trees vinnl san mustul ve ;gin
sacral de vie (PAW.).
INAVNTRU, NAaNTRIT, INLAVNTRU, Q I/1(N)VN-
TRU, INLQNTRU 1. adv. 0 Intre peretii unei In-
caperi, In cuprinsul unui lac Inchis sau margi-
nit, In interior (T.) AFARA): a infra din Mara mAr
frumos 51 A. tratmos; o mniare oAlugaritA, ce va ft gin-
ruit lei Dumnedzau si va fi sezlnd Inlontru In mitnitstire
(Pay..P.) ¶ ® F In strainatate, In Apus: se duo
lnauntru de Invata procopseala acelor popoare °sr.); Duna-
nezeu 1-a daruit dot °outlast can atom se ell& ftmuntru
la InviltitturA (ON.) ¶ C) Campus Cu prep. for-
de,
meaza adv. DINLAVNTRU, 0 DINVNTRU, din inte-
rior: sa ddm too cases pe dinItiuntru, iarit nal sit teem
afar/ (can.) ; gloata Inarmatit en land si Cu topoare, el o
1nStra pe dinuntru (ALECS.) ; 5 Ministerul trebilor clinlaun-
tru, Ministerul de interne.
I.-A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
2. INAVNTRUL, INLAVNTRUL, d LAVNTRUL (pl. INA-
-true) sn. Partea dinauntru, interiorul: easel ;
Inittuntrul zidurllor se gases o bisericit mica de piatril INC
(ALECS.) ; Ca racla ce -1 desartd, lanntrnl 81 '41.-131:11111 (ALECS.)
[lat. in-ad-intro, influentat de vsl. v11 -
1].
INAURI (-resc) = AMU.
INAVUTI (-ntese) vb. tr. si refl. A (se) imbogati,
a (se) face avut: pot sA-ti lac ca sit to 'navutesti 51
INCA adv. 0 Vre-odata; niciodata: oom noao nioe
O pagubli an vent face, cum not tine no vom atinge
(PAL.) ; fno 'asa schidealli nu ml s'a dat In °ale (Rar.);
n'am vtzut asa female sit Mine{ de toate eel° (can.) ¶ 0
"
nu e
ba ,
Pin 'acum, ptna 'n momentul de fat,a.: n'a vault
prea Main; e v tInAr ¶ ® ChiEtr:
mull 51 mai bine OSP.) ¶ 0 ,
ba chiar: stia oft on om mare, ba 51 mat
de mic, de copal, pe cind
mai era mic, mai era copil: trecnsem ye la haunt lui
de atunot;
MInjoalit..... de copil, pe cind trtia ritposatul taloa-men
(CAR.) ¶ ® Iar, din nou: °data ¶ ® Mai mult,
pe deasupra, afarit de aceasta: (mutt rile; ..
una; dar F ® dar ~-mt-te, cu alit mai mutt:
sit no scoti on clue din casA, dar om (CRO.) ; n'avean et
oe sA manlnee, dar Inca-nit-to sd mai dea 51 oil ()SP.) ¶ 0
Si, de asemenea: si eu AA vrean sit ?tin eum s'an pe-
treout lucrnrile ¶ 0 Tot, totusi: oft sd -i dal qi A. no
1se pare de ajuns Flat. unquam].
/NCADRA, nicaaaa (-area) vb. tr. 0 A pune o
cadra, un pervaz: on tablou ¶ 0 (e) A Inconjura :
era o frumusete 1 o figurA clashed ineadratit de nista plate
marl, negre (CAR.) ¶ 0 A forma cadrele unui re-
giment. etc. [fr. encadre ri.
*INCADRATOR, INCADRATQR sm. Cel ce In-
cadreaza tablouri [dup& fr. en cad r e u r].
INCAI, F 1110ALLE(A), Mo/d. ttLTE(A) adv.
Barem, macar, eel putin: m'a ttnnt o BMA qi mat
bine de lei, da 'moat am flout no Meru bun (BR.-VN.); anunit
fncaile, prindett la animal (013013.); data to We, Incailea
sd to frig' on o ciorbd bona (ZNN.) ; spun -1311 hiCaltea tot,
ca sd stiu 51 on de ce sit mil !erase (ON.).
INCAIBARA (-aibir) 1. vb. tr. 0 A Inhata,
a Infaca: omul se trudeste ani sit pule de-o parts ceva...
81... hotel 11 fneatbarA ye nelntrebate (JIP.) ¶ 0 A strInge,
a aduna.
2. vb. refl. A se lnhata (Ia brttaie), a se lua la
bataie, la paruiala: ca BA nn ajunBA BA ml se Incalbere
acolo In Olimp, 51 sA -11 fact zeirile de rls seer.
INCAIERA (-cater) vb. Ir. si vb. Tell. 0 A (se)
lua la bataie: sand, cd to 'neater Indatit (PANN); Se In-
calera de mine, SA ma prindit chiar de chick (RET.); vdztnd
not eft era eft pe ce sft se !neatens Ia bataie, ne punem
la minoo si-i impaam (mm.) ¶ 0 A se apuca la lupta:
°stile se poserit In miscare... gl se to:Corsa OSP.) [c a i e r,
propriu a se apuca de caier (= par")].
1.NCAIERARE sf., livalimaaT sbst., INSAIERA.-
TVRA (p1.-tort) sf. Faptul de a se I n c & h e r a;
bataie: plea la ImpAratnl, suferi lnelieratul (PANN) ; In-
citieratura In Bata... 81 se aDucara la Uinta (RET.).
iNCAILE(A) NW INCA'.
INCALA. ( -let) vb. refl. A se Ingra5a prea mult,
a se umfla de grasime: ingrAgarea... se lneepe de pe
scum 51 tine ulna se hie/llama vitals cu desAvIreire (ION.)
[lat. incallare].
tINCALARA ( -area) I. vb. tr. A da un cal de
Incalecat: CAzacti Zoporojent, cacti s'an lost r000sit...
IncalarIndu-iHanul, 1-au lust on sine (N.-COST.)
2. vb. refl. A capata cal de calarie, a hicalPca:
otti an putnt a se Incitlitrare dintre Cazaci, s'au Incalarat
o.4.-cost,) [c alari u].
YNCALARELE pp- cAutaa O.
INCALAT adj. 0 p. INCAL. ¶ 0 /ngrasat peste
masurti; trupcs: era Bras qi A., de gIndeai cit... mama' a
mfncat sf a bdut oil a lost vara (RET.); fetal 1-a placut M-
aul acesta, of era si el frumu.tel me.).
INCALCA (-calo) vb. tr. OA crtica (o tara, o
mosie): oastea lot Infrtnsese o samA bond de vrajmasi oe
A viola, a Infringe, a usurpa,
fnctlicaseril tars ()SP.) ¶ 0
a atinge (drepturile cuiva, etc.): clod simti orbul cit i
s'an fnealcat drepturile yacht (CRC.).
INCA.LC4RE sf. Faptul de a Inc/ilea; vio-
lare, usurpare.
641 41
INC_ INCAL, E(A) = hictu(LE).
lisICALECA. (-calec) 1. vb. tr. si intr. @A se sui pe
NC cal; a sta calare: Flit-trumps !nettled{ maul gi-1 Inonra
grin gradina use.) ; hat, IncalecA lute pe cal ei to du la
nunta (CRO.) ¶ ® A se urea pa ceva laslnd picioa-
rele sli attrne de-o parte si de nits: ye ooama
until sad; pr. ext.: mulish, incAleolnd tmul Vesta altall
Be amesteoara... In albistrimea oerului (DLVR.) ; apele s'an
Plecat sperlate de umbra gi ogomotul oelor Until poduri oe
le-an Inoillecat (VLA11.1; Q De nevole, a birui nevoia:
muncea In dreapta et In stings, ca doer doer a pe nevole
(ono.) ¶ ® A se Imperechia trupeste cu femela
(vorb. de armasar sau de taur).
Z. vb. refl. Mold. A se sui calare [lat. i n e a-
ba 11Ieare].
INCALTE(A) ar 124W.
INCALTA (-call) vb. tr. si refl. ®1 A (-si) pune,
a(-si)trage Incaltamintea: Nghetele, mantilla °Inman; a
is on Mame; 0: Dina so Inotatit, soarele se !mini Pir
hiALT3
(3)
0' 0
MA Insole, a legs la gard, a potcovi 9
A pune obezi la o roata [lat. in cal cear e].
INCALTA1VIINTE cf. 1 Tot ce serveste spre
a se inealta (ghete, cizme, opinci, ciorapi, etc.)
[tcliltamInt< lat. calceamentum].
t INCALTARI sf . Mold. 1 Inealtaminte : patina Unit
din colbul adunat pe minim] vgl (cep.) flat. calceare].
INCALTAT adj. 01p. INcALTA: pre pope..- en
°piaci gi pre pope lard de barbs nu trebue crezut Mon.) 11
C) 3k Pesaro care are picioarele acoperite cu pene:
cregtea sub pat gi In podul easel porumbel... de net incla-
tali (1.-GH.) ¶ 0 ® vita ~a, vita a, om prost, bun
de legat la gard, care da In gropi.
INCALTATOR (p1.40are) sn. 1 Unealtft de os
sau de metal Intrebuintata la incaltatul ghete-
lor sau pantofilor ( 2701) ['notate.).
INCALTATT,TRA. (731.-Marl) sf.1 0
Faptul, chipul de a (se) Inc b l t a
O Incaltaminte.
0 INCALTEI, tNCALTTI sm, pl. Bucov.
Trans. 1 Incaltaminte: Il faces In tie-care
:L.. cite o pireche de Incitltet (se.); Igi
Ina septa rinduri de haine si aepte Panda
de 100111111 (RET.) [Incalta].
INCALZI (-zeso) vb. tr. si refl. 0 Fig. nor.
A (i se) face c a I d: oasts, onstona; I ncaltator.
!Wilzig° festal ei Wigan o pliointa sit se
caeca ((SP.); la too, la Baba, la soars; 6: soarele
Inoitizegte si pe bunts! ye ral; (): soarele, de e soare, at
tot no Polite lames toatit, chiar eel mai puternic
nu-i poate multumi pe toti; a se 100111 sub dinsul,
a sedea mai mult Intr'un We: n'apucit sit Be 111C111-
Zeallea local sub tine, el bir Cu Juana (DLVR.) ; F: a-el we
mAseana, a trage la mbsea, a bea strasnic: Eroule 1g1
incAizi mama= et se cam tarlaoi asp. ) ; nu ma
Incalzeete (averts altora) (PAMF.), ce fobs am eu dad.
(altii slut bogati) ¶ ® ® A (se) aprinde.
INCALZIT 1. adj. p. IxcALzi 1111 © NvIxamIT.
. sbst. Faptul de a fncalzi.
INCALZITOR adj. verb. INcALZT. Care Incal-
zeste.
INCA-MI-TE sir INCA.
fNCAPASTRA ( -tree) vb. tr. vw A pune c b p A-
st ru 1.
INC.A.PA.TpR adj. verb. INcA2P4. Unde In-
cape mult, In care pot intra multi, spatios:
Pavel era holtetu st case Jul destul de incapittoare (cao.);
o veleta Incitpatoare, 1nvelita on gindrfla (BR.-VN.) ¶11 © NV-
IncAPATOR.
INCAPATINA. (Ann) vb. refl. A Linea cu
Indlrjire, mortis sa facb ceva, a starui neclintit
In vointa sa [c a p Attu 5.1.
INCAPAT/NARE sf. Faptul de a se I n c b-
p A tI n a; Indaratnicie: persista on Miele ei
INCAPATIN4T adj. @ p. INCAPATINA ¶ 0
Indfulitnic: le cunoagtem el ye dumnealor oft de IndArAt-
nice si de 9 slat (PAR.).
INCAPEA (-cap) vb. tr. siintr. ® A avea be de
ajuns Intiuntru, a fi destul We spre a putea intra,
spre a fi cuprins In ceva: in pivnita beep 20 de butt;
n'an Incaput toil in cash; cam nu-1 )nape ye toll; turmele
coprinserit casa... st nu le mai Inoityea local (DLVR.) ; a (1111)
Pa 11411, Pe o vault; nu-1 Imp hainele, ghetele, etc.,
642
www.dacoromanica.ro
shit prea Strirate; nu-1 income careens, de pinteoogi ce
sint (can.); ehl ants ferioire nu incApea In Jaime men
(ON.); CO: i-am dat (puma!) pit 1-a Inoiput In piele (ON.) ;
a rabdat la bitai alt i-a Inoltput sub pieta (VLAH.); T.); nu-mi
Inoape in cap, nu-mi poate intra In minte, nu pot
pricepe; ®: a na-1 yielea, a nn(-01) mai In pieta
(de grasime, de Ingingare, de bnourie), a fi paste ma-
surb de gras, niindru, vesel, etc.: nu mai Imams 'n
pieta ohir lanulea de terioire (CAR.); a nn-I local (Da-
mian', lames, etc.) de buourie, de mindrie, etc., a nu
mai putea de bucurie, a fi grozav de mlndru,
etc.: Inman a salts st a Inca, de nu-I mai Incapea loon] MP.) ;
Mit de ea, ma slat trumps, Si para. nu ma 'nape lames
(VLAH.) ; era fodul, de nu-1 mai !maims pamIntul (o.-zattF.); a
(nu)-1 vremea, a (nu)-irtimInea timp de ajuns, a
(nu) avea destul timp ; a nu de oineva, a-i sta In tale,
a-i fi o piedica ¶ ® A fi loc de ajuns, a putea stn
allituri; a fi cu putinta: undo este tries, nu Incape
dragoste (n..cosr.); nu !nape vorba, Indoialit , disoutie,
gluma, etc., nu e chip sa mai stai de vorba, sa to
lndoesti, nu e de discutat, de glumit, etc.: clod
11 .
Poruncea ceva, nu Incapea vorba, trebuia
® A ajunge, a cadea:
sit se lac& (1.-OH.)
pa mina, In ralinite, In
stapintrea ouiva ; onm a lost ea cresoutit, mItitioa, gi pe tie
mlint a'ncitput I (CAR.) [lat.i n+*capere=capare].
INCAPRE cf. ® Udaie: apartament an mai matte
incitperi; numal in aceasti geamurile nu Oran la lel (CAR.)
Coprins, spatiu El ncape a].
INCAPUT (-nem) vb. tr. = cArni: am Inottpuit en
singur o oorabie ei m'am apucat de negot (CAR.); lelea Ilinca
izbuti sencapne lampa ei o aprinse (8.-ALD.) ; an lost Inzes-
trate surioarele amtndoult et amIndol hratil incapuiti (CAR.).
INCAPU$41.T adj. Acoperit cu ca.pus
cu muguri, cu vlastare.
INCAPUTIA. (-tez) 1. vb. tr. p 1= CAPUT. : ghetele,
°Israel& III 01A drege ciorapii, Impletind alte v/rfuri
sau alta talpa ¶ 0 A lungi, adaugInd o bucata:
scurteica... o sonrtase moron ye la yoale, ca sa-g1 Inciputeze
minecile (DLVR.) ¶ 0 A Injgheba, a prepara In graba.
2. vb. refl. 0 A se potrivi In marline (PAMF.) ¶ ®
A se Injgheba: s'a incAputat unmet din fanciful for dna-
sect de pogoane de genera (s.-At.o.) ; la douitzeoi de ant... lesne
se Inciputeazi on culoug de train (DLVR.).
INCAPUTATVRA = cApuTATIIRA [In cap u-
t a].
INCARAB4 vb. tr. = INCAIBAR4 j C) : a tre-
out... o jumatate de an... plait an incarabat Imparatul
Rosa fatale ce- i man de lips& (mew.
INCARCA (-care) vb. tr. 0 A pune o sarcina, o
povara pe cineva sau In ceva: lemne; un car;
pe spate; cum se pith% cortibitle, be incArcarA ou marl&
((SP.) ¶ 0 A Ingrlimadi prea mult: ye cineva on da-
ruri; ®: ...luind !urea, same $i-1 lacuna bine on ea De
spinare (PANN) ; a-si stomacul, a minee prea mult;
®: a-e1 memoria, a cauta stt-si aducli aminte prea
multe lucruri nefolositoare; (F): a-gt =Metal se Pa-
cate ; Iasi pe Ciotti rasegi In pace sl nu-ti Inc:arca Butte-
tut de blastemuri (ALECS.) ¶ ® A exagera: ti soon -
teals, a pune Intr'o socoteala preturi mai marl
cleat se cuvine ¶ 0 or- A umplea o arma de
foe cu praf de pusca, cu gloant,e, cu ghiulele:
o pima, no pistol, no tun [lat. in c a r r Icar e].
INGARCAT 4. adj. 0 p. Itielkno4: a sinus acasA
ca o albinA oe-abia sboarA spre slut ; ®: toga povara
sulletulni ei de vacate (VLAH.) 1111 © NvINcARCAT ¶ ®
Ban. 1. insarcinata.
2. sbst. Faptul de a Inca.rca: sa-mi plerd vremea
on ...al? (ALECS.).
YNCARCATITRA (p/.-tar!) sf. 0 Lucru, sarcina
cu care a Incareat ceva sau cineva: nu gases destul
snopi ea sa LacA o (1.-GH.) ¶ ®g Umplutura (praful
de pusca, glontul, etc.) unei arme de foe: pe tine to
lAsasem acasA qtergInda-ti pupa... oft ruginise InoArcAtura
(CAR.) [In a arca].
INCARV$TE (-rem) vb. refl. A se InctUzi [lat.
incaleseare].
INCARUNTT pa- CARUNTI.
INCA(I) adv. I n c b, chiar: de at sal incitgi Va-
asa Hind, singur eie moarte s! -an Client (CANT.).
INCATARAM.O. (-timea)vb. tr. ®A prinde, a In-
cheia cu o cataram6. I 0 Mon.( ® A se ghif-
tui, a se Indopa cu mlneare (C(AU8.).
 INCATRANIT (-Ameso) vb. refl. Bucov. (MAR.)
se catrani, a se supara foe [c ii tram a].
O iNCATRA.U, t INCATRQ = /NCOTRQ : el trebue
din negtiinta... sit rataceasoll fie-Incatritu tPcs.); Incittro 11
va fi vole, f11111 nicl o bIntniala el se &mit (CANT.).
O INCATROVA. = INCOTROVA.
INCATU*4 (-tigez)vb.tr. ® A lega cu catus I,
cu obezi, a fereca cu lanturi: ea -I lege cot la cot cm
lanturi 61 sA-1 inciltu.seze De muntele Canoes (ISP.) ¶ ® ®
A Inlantui, a Linea strins legat: Pe xi ce merges, pa-
time vInatnint 11 Incatnea mai tare (GN.).
INCATELA (-916z), INCATEL1 (-eleso) = CATELI.
INCAZARIVI4k. = hicAzAuatzt.
0 INCELUT (-nese) vb. tr. Trans. Ban. = Mtn:
nu ne vei to pre not, nu, toate slut In radar tlicH.1.
O INCELU*4G sbst. Trans. = cELlJgAG: mi le-a
lust on A., fate asta (RET.).
.INCENUSA. (-u.sez) vb. tr. ei refl. ® A (se) pre-
face In cenu s a ¶ ® A (se) acoperi cu cenusa.
INCEPATOR 1. adj. verb. INCRPE. Care In-
cepe; de la Inceput ¶¶ © NR/NCEPATQR.
2. sm. f. Cel ce, accea care e Inca la cuno-
stintele de la Inceput ale unei arte, unei stiinte,
etc.: ma mir, to nu mai esti a (VLAH.)
t INCEPATVRA (pl. -turf) sf. Inceput: judecata
Patrierhului lute ov gi cap tuturor judeaAtilor bisericegti
(PEV.MB.); printeaceasta, ale cronicaril nostri, se fitou numai
o de vrajbli (BALL.) [I n cepel.
INCEPE (-cep) 1. vb. tr. 0 A se ocupa de un lu-
cru pentru Intlia oars, a face primul pas Intr'o
lucrare (in opozi(ie c7.4 a enrol, a ispritvi) ot, a eerie;
cInd Incepe sA vorbeasca, nu mai sfirgegte; cel ce biceps
multe nu ispritveste nimio ; Incepe una 61 loraveste alta;
Incepe sit beta vintul ¶ ® A face un lnceput: o
bate, o cline ¶ ® A fi la Inceput, In frunte, In
cap: cavintul care Incepe o frasta.
2. vb. intr. ® A se porni: a Inceput nn vInt, o tar-
tuna, o pioaie, o Imptupiltura ¶ 0 avea Inceputul:
primftvara blame la 21 Marne; lstoria Romiinnor Incepe de
la Traian.
Li. vb. refl. A lua Inceput: de la 0 vreme, vales s'a
dirgit gi s'a Inceput un deal (CRG.) [lat. inclp ere].
INCEPELNITA sf. Maram. Inceput: de post
(eel ) [Incepe].
INCEPENIE sf. Inceput [I n cep el.
INCEPVT 4. adj. p. rxe.vPE ¶¶ (c) NvINcENT :
aph or-.PA ®.
2. (pl. -turf) sn. 0 Primul pas facut Intr'o lu-
crare; Intliul moment de existent& a unui lu-
cru, de Infaptuire a unei lucrari (© amen): ...44
nei Incritri; ...,111 zilei, lumii, vietii; la a) din-
tru'ntliu, In primul moment: la on -ce luau este
gran; b) la originea lumii: Is a facut Dumnezeu
cern) gi plimIntn1 ¶ ® (f) Temelie: sgudnind ale lumii
~nri (EMIN.).
INCERCA. (-care) 4. vb. tr. ® A proba, a face o
proba., a c e r c a: o habit; apoi porunci as sit In-
cerce (oondnrul) gi femeile din curtea Imparateasoft (ISP.);
multe 51 de taste a Incercat el In vista but, ca al 01-o
waft and de azi pe mline (CAR.) ¶ ® A pune la proba:
a oredinta calve ¶ 0 A vedea daca e In stare sa
facil ceva, daca poate sa ajunga, sit izbuteasca,
etc.: a-gi puterile ; din toate plirtile 1=11, venit-au
et,
boieri... sit-gi Incerce norocul (MESA) ¶ ® A ispiti: a vrut
Dumnezen sit-1 Incerce ¶ I A resimti unele du-
reri sau simptome premergatoare ale unei boale:
mull ma incearoil 2rigurIle (oLviv.); orl-c1nd 11 !neared la
Inoheieturi, on nimic altceva nu 1 se poate aline (CAR.) ¶ ®
A trece prin multe nevoi, a suferi, a pati: cite
n'a !merest biota femeie I am !nearest destule In vista mea.
2. vb. refl. 0 A se Incumete, a cuteza: nn te or,
n'ai s'o pategt( ¶ 0 A se lua la Intrecere, a se pune
la Incercare cu cineva: sA vii 61 BA to Ineterol Is luptil
cercare: a Dune Is
Ispita.
;
gi on nn voinio ca mine (se.).
INCERCARE sf. 0 Faptul de a Incerc a,
niolodatil nu stricil ciaeva al feel
o ", MP.) ; a MOartl) n'are (ZNN.) ¶ ® Experientli ¶ 0
INCERCAT adj. p. Noma. 0 Probst, pus la
sat ¶ ® Experimentat, care a
Incercare: o prietenie
dat dovezi destule c& e priceput, ea e pregatit,
ca tie sa sufere nevoile, etc.: PrItin1 eras la numAr
www.dacoromanica.ro
A ¶ 0 Tre-
outman lul, dar inimogi, lncercatl In lupte (VLAH.)
cut prin multe nevoi, necazuri, prin grele cum- INC-
peni: nn om bletele pAsArele, e ea niciodatil de fri- iNC
gni lungii iernl (ORIG.) 11$ (0: ntNCERCAT.
t INCERG.4. (-combos) 1. vb. tr. 0 /ten. A pune co-
viltir de c e r g i unui car.
2. vb. refl. A se acoperi de nori: cerul a'a tneergat
(cu nori) tc(aus.).
1NCET 1. adj. 0 Care abia se misca, lin, domol,
ugor: hors o Incest/1 (DLVR.) ; o Inceatil inclinare din cap,
(VLAH.) ¶ ® Care abia se aude: on nias ... 7 C)
Trans. (DENS.) Linistit, potolit: vreme Inceatft.
2. sbst. # Liniste, stare potolita: nadeldea Domnului
baste ca seninul cerului gi oa ul mirii (NEC.).
3. adv. ® Cu o migcare foarte line, foarte In-
ceata. care nu e grabit6.: =but aerie ores ;
repetat sauul cu ~u1): (sau on
oval/ departs alungi; Ah I subtire gt gingage, Tu pliant
(EMIN.) ¶ ® Cu un glas mai Meet, ce abia
se aude: vorbegte mai a, cA doarme copilul ¶ ® Cu
timpul, dupe trecere de oare-care vreme; putin
cite putin (numai repetat a, salt ...al Cu In-
cetul): Trans. en Incetnl, Bucov. Mold. pe'ncet, ve'n-
coaxal, se deprinse on vista de acolo; veal ou
=A s'a pomenit 51 el distras de Is Invittaturft (1.-OH.); 00:
..III CU .,11.1 se face otetul; en Incetul uitara ne-
emu' (RET.) ; gilsind on cab gi page ca sit-I lase pi 'ncet, cA
Be vor duce ei singuri. gi de-acolo pi'ncet tgi vor vinde bu-
catele (LET.); sit spat nnmai ciobanilor... as vie en dinsele pe
'neat... In cutare loc is vale (se.) ; 1)0 ...m1 sate feuds se In-
multirA (NEGR.) [lat. vulg. *q u et us = clas. q u i b-
t u sl.
INCETA1 (-etez) vb. intr. 0 A se opri (de a
face ceva), a nu mai urma (o lucrare): vintul,
ploaia a Incetat; a Incetat de a mai plInge; Inoetati on
astfel de parassovenii ce n'au seamAn Par.) ¶ 0 din vigil,
a muri [I n e e t].
# INCET42 (-etez) vb. refl. A intra Intr'o e e a t a,
a se strange intr'o ceata: do va vrea al se soceteaaci
ca cream, el al se inceteze, &Idea sit fie In coats gl In rIndul
preotilor (PRV.-MB.).
0 INCETAR4T adj. 0 /ten. Um flat gi Int!Nri.t)
de multimea laptelui (vorb. de ugerul vacii) (CONY.)
(MAUS.).
INCETAIRE sf. Faptul de a Incet a; lira
neIncetat, Intr'una.
INCETATENT (-enese) vb. tr. gi refl. 0 A (se)
face cetatean (al unei tari), a da (a capata)
drepturile de cetatean, a (se) ImpamInteni.
iNCETENI... so- /NCETINI...
INCETINAT adj. Cu cet in a: Vol, dot bract
Incetinati, Ce foou va legimatiP (PAP.).
iNCETINEALA., INoErENEALA (p1. -oil) sf.
Miscare Inceata: Inceteneela gi gravitates on care BO
ageza pe scan la birt (VLAH) [Incetini].
YNCETINEL, -NEA, -NicA 1. adj. dim. !Nowt.
Foarte Incet, foarte lin: o adiere Incetinicit 1ml scores
fruntea (Dims.).
g. INcErrINFA adv. Cu o miscare foarte Inceata;
cu un glas foarte Meet: am tinut is pas Inoetinel,
fluierInd tm cantos de lame
(CAR.) [In c e t + (p u t)i-
n e 1].
INCETENT, /NORTEK/ (-neso) 1. vb. tr. A face
(sa fie, se mearga, etc.) mai Incet, a micsora
iu teals.
2. vb. refl. A se face mai Incet, a-si micsora iu-
teala [In c e t, refacut dupe. In cet ine 1].
INCETIQR adv. dim. Incvr. Foarte Incet.
0 /NCETI vb. refl. Mold. A i se pune o ceat a
pe ochi: int eau !acetic ochii gi nu mai vitd (PAMP.).
INCHEGA (-cherc) vb. tr. intr. *i refl. 0 A (se)
Intftri, a (se) solidifica punind chiag: laptele;
pr. ext.: spa, apele, se zice de puterea unora
din vrajitori sau vrajitoare, care slnt In stare
se face lucruri peste putinta altora: anarit despre
tin vrajitor megter oarele Inchega 01 apele (IsP.); o vet-
jitoare strasnicA oars Inchega ape (CRO.); p'atunoi farmecele
1nchegan apele (ows.) ¶ ® A (SC) Intari ca piftia prin
raceala: alneele; mi-a Inchegat Angela In vine (de
sPaimil); un lac de singe !nehmen pe oioburile viorii (oLvs.);
grasimea ¶ ® A (se) lega strIns, cu terse, a (se)
uni trainic; a se forma, a lua 'Huta, a se In-
643
INC- arena (on.);
o legatura de dragoste se inohega tntre mine gi
In muntli aceatia s'a Inchegat tarts 01 units-
NCjgheba:
tea neamnlni romtnesc (VLAH.) [lat. in-c o agular e].
YNCHEG4RE s/. Faptul de a (se) Inchega;
Infaptuire, constituire, lnjghebare: asmirebus dm-
bolt are a Inebegarii regatulut roman de act (VLAH.).
INCHEGAT adj. p. INOHEGA: lapte ... TIT C NZ-
INCMEG4T.
INCILEGAT0.4RE si. ©I4 = arsaoRNITA ¶
® 4 = NAPRASNICA 0 [Inchegat].
o tNCHEGATICA (M.-tele) sf. Bucov. 4 0 Mica
plants ierboasii, cu tulpina rosiatica Intinsa pe
pamInt, cu flori galbene (Potentilla rubens) ¶ 0 =-
8CLTPET 0 ¶ ® ...DE-PROND = CINOI-MGETE [I n-
chegat].
INCHEI.O. ( -chain) I .vb. tr. 0 A trace nasturiiprin
gaurile respective (ale hainei, ale ciimasii, etc.):
.., nasturli ¶ ® A prinde una de alta copcile, le-
gaturile, etc.: .. impale; .., corsetul ¶ ® A Irnbina,
a uni: ... sctnduri ¶ 0 A pune capat, a sfirsi: ... on
discus; .0 socotelile, a nu mai adauga alte sume
¶ ® A se Invoi asupra conditiunilor, a primi de o
parte $i de alta ultimate conditiuni; a iscali: ...
puce; 0., un contract ¶ ® A trage o concluziune, a
conchide: din toate socotelile ce-si face of -gi de:dace
Inchele ca a nenorocit (BR..VN.).
g. vb. refl. 0 A se prinde (cu nasturi, cu copci,
pe is spate ¶ ® A se
etc.): aceasta blusti se Incheie
articula; a se uni, a se Imbina: bratty se Inchele Cu
umarul; easele de lemn se fee din Mice In padure, undo se
°lentos() a se Incheie (ION.) 7 ® A se sfIrsi: s'a Inaba-
tat mut ii 0 A se face, a se iscali: il'a Inchciat paces,
contractul ¶ ® A se rezuma. a consista, a se con-
centre: veal in ce se lnoheie toatit scofala de pe lames
astaP (CRG.); in bani se Inchelau toate gtndurile... la (VLAH.)
¶ 0 A se termina: dupa clasit se punean cu tali is jo-
curl a acestea se Inehelan printr'o bora mare (1.-OH.) ¶ 0
A Infrunzi:oodrultellinChEtiat (Claus.) [lat. inclav a r e].
INCHEIAT adj. 0 p. LNCRE16: en haina .01t
¶ ® Deplin, Intreg: traise o seta si opt ant tIltheiatt
(8.-ALD.); o aptitmlnit .1i 1st chinui barbatul on gemetele
of (ISP.1 '1111 (c NEYNCHELetT.
INCIiE,IRE sf. Faptul de a (se) In che i a;
sf frsit ; concluziune.
iNCHEIETO4RE sf. Mica plant& ierboasa
cu flori galbene, patate cu pete brune si cu mi-
ros urlt; numita si urechea-soarecelui" (Sideri-
tis montane) [Incheiat].
INCHEIETVRA, 0 /NCHLETVRA (p1. -turf) sf. 0
0 Locul unde se Incheie oasele trupului: Sit De-
merit on gloat.. pre Matei-Voda aproape de Incheietura ge-
nunehlulni (m.-cosT.); 11 trage frumusel on nanra din ocelot
Pe la toate Ineheieturile (ono.); limba e lira de oase at
lira de lneheieturt mon.) ¶ ® Locul unde se Imbina
(lona lucruri: vIntul Incepn... a sentura case cea mica
In toate Ineheleturlle capriorllor el (EM)N.); °Bevis °Asa°
prostrate pe Incheletura magurilor (VLAH.).
INCHELBLRA. (-biz), INCHELB4 (-bez) vb. tr.
A Injgheba: dual ce-of Inchelbara un rind de haine ca de
urn (ISP.); On mincinna. ort prInzegti on afloat, Pe-ambi-
doua an le Inchelbezi IPANN1 ; a Inebelbat a el o OASUIA
(RV..CRO.).
INCHEOTORA, 111OHEUTORa, Ban. IIIOEMPTUR4
= INCHIOTORa..
0 INCHERB4 ( -bea), /NCHERBAI4 (-ales) I. vb. tr.
= INCHELBA, DiCHELI3ARA: si -a Incberbat sl el 0 leacit
de avers (PAMF.); a Incherbalat on &Leann dinteun brat de
cella (LUNG.).
$. vb. refl. A se aduna la un loc, a se strange: se
Incherbaa wail' ati se mites (OR. a.)
*1NCTTEZAS(L)U1 = CHEZA$17j.
0 INC14.14 = INCHEla.
INCH:IDE (-chid) 4. vb. tr. 0 A astupa intra-
rea (ca sa nu mai, stea deschisa): . ass, an dulap i
..., pe dinanntru, pa dineara ¶ C) A face sa nu mai
fie desfacut: .. o carte. o scrisoare, un briceag, robi-
netnl, umbrela ¶ ® A Ingradi, a Imprejmui, a zidi
de jur Imprejur: .. on an gard, on un aid ¶ 0 A
bliga Intr'un spatiu Inchis: .., In cask In 'edit ¶ ®
A btiga In Inchisoare: ~ In PuSaarie ¶ ® .0 on chefs,
of lacAttil, a Incuia ¶ 0 ... mina, a strange mina
Indoind degetele; .. aura, a) a tinea buzele li-
644
www.dacoromanica.ro
p te; b) a inceta de a vorb ; c) a opri pe cineva
de a vorbi, a-1 face sa tacit: ogee as envinte (legal
de cuviincioase cu care st Inehidit si gura cea mai !snare
asp.); ochil, a) a coborl pleoapele; b) a dormi:
an Inehisese ochil toatit noaptea (txa.); C) a muri
0 A opri, a astupa trecerea: strada, drnmul 9
O A face sa Inceteze activitatea: gcoala, pra
vane, fabrics, teatrnl, adnnarea, parlamentul ¶ C) A
pune capat: o dilielltitItle.
. vb. refl. 0 A se astupa cu usa, etc. (vorb. de
o deschizatura): utile gi ferestrele nu se Inehid bine ;
.0 en chats, a se Incuia ¶ 0 A se astupa (vorb.
de o iesire), a nu mai permite trecerea Inainte:
de Is un loo se Inchide calm 41 been a t so ineurca Warne
(CRG.) ¶ ® A se retrage, a sta Intr'un spatiu In-
chis, fart a voi sa iasa: Intr'o manastire, In case ¶
@ A se Incheia (vorb. de un acord, etc.): sins ei
Hann' zalog is Legi... plat se va Inchide tocmeala (m.-cosT.)
¶ 0 A se Innora, a se Intuneca: vremea s'a labia [lat.
in clu dare].
iNCE1TDERE sf. Faptul de a (se) Inchid e.
O iNCHIETVRA. Pr. DICHEIETORA.
INCH.IN4 (-in) 1. vb. tr. 0 A inclina, a pleca In
jos: uneort ochii for se Intilnean, Jar ea Inchina atnnol
d o ateagnl, a) a pleca steagul, In semn
capul (0008.);
de supunere; a fi Invins: ramasei Incredintat cS fru-
moasa vaduva... trebne at 'whine steagul (GN.) ; b) ® a
muri: n'a trecut mutt Ill an inchinat of ei steagul (*EL) ¶
O A preda (in seam de supunere): aetatea ¶ 0
A harazi, a consacra, a dedica: Mocanul... a Inehinat
toata averea sa manistirii Neamtului (clic.) ¶ 0 A bea In
sanatatea wive: = paharul; deodata Mehenghiu se scoala
51 face semn ca area sit Inchina (GRL.) ; In sanatatea mays.
2. vb. refl. 0 A se pleca inaintea cuiva, a se
ploconi, a saluta: merse do Se tnehini Impitratulut Cu
iserave ee Meuse (ISP.1; publicul creator st uimit se In-
china chid nnora, clad snore (I.-om.); F : mA Inchin on Ple-
eitenne ¶ ® A se pleca Inaintea icoanelor; a se ruga
lui Dumnezeu: nn to 'nchina, pint on stiff tine -1 sfIntul
(ZNN.); lie-care cants st sibs icoana la care st se "whine
(ZNN.); tine to vede intrind In aroluma an ace ea at intrat
et to labia (PANN) ; : nestiind... carui Dammam' sa ae
lnahine (VLAH.), salt nu mai etiau la ce stint sit se mai
Inchina (1.-OH.), /naintea..cui sa se piece, de tine sa as-
culte, pe tine sa -si aleaga de stapin; ® F: a SG
pIntecelni, a tinea numai la mIncare $i la bautura ;
a se .0 Is bani, a tinea foarte mult la bani, a face
on -ce pentru a strange bani; a fi foarte sgircit:
data to -ar auyi cineva, ar orede ca rod ease, ca mA inahln Is
bald (ALECS.) ¶ 0 A-si face semnul crucii: m'am In-
tors sit yid Inootro e raskritul at fait 'nchtn (CAR.) ¶ 0 A
se preda, a se supune: toate popoarele se temean de
dlnsul of i se lnchinan Int me.) [lat. inclinare].
2NCHINACI1.JNE s/. Faptul de a (se) Inchina;
rugaciune; plecaciune, salut: vornieni Lnpul... 1-an
iepit Inainte de I-an privitat on otzutS (a.-cosr.); on de-
getele... Impreunate, ea pentrn (I3R.-VN.); sa era scoria
si... fierbiae (GN.) [lat. inclInationem].
YNCIIINAT adj. p. INCHIN4. () Plecat, inclinat
II 0 Predat ¶ 0 Harazit, consacrat: manastiri =e,
ale caror venituri se cuveneau dupa vointa dona-
torului calugarilor de la SfIntul Munte (Atos).
YNCHINATOR Sm. 0 Care se Inchina;
adorator ¶ ®j Admirator: en, umillt al marelul
nostru istorio 10000.).
/NCHINA.TVRA (p1. -turd) s/. Faptul de a (se)
Inchina:dnado mica oinste o1 de pahare en rachin
(ORIG.).
INCHINGA. (-oiling) vb. tr. A pune calului
Ching a, a-1 Incinge cu chinga: mi-am Basil caul,
1-am Inchingat... si m'am suit In odaie (CAR,).
0 INCHIONDORT (-orage), INCHIONDORA (-ores)
vb. refl. A senile chiondorI s, cu o privire In-
cruntatit la cineva: sat I face... dascalul, InchiondorIndu-se
is ale (LUNG.) ; mA Inchin gi ma Inehiondorez la tine LAP.).
0 INCHIORCH.10.4 (-ogee) vb. refl. Mold. OA se
lafai, a-si face mendrele: mat bine m'as en In Mu-
cutest' (ALECS.) ¶ 0 A se uita urlt, chiorls la cineva:
esti tn, rIzi,... zise Rhine' OchilS, uitIndu-se Inchiorchto-
gat ( ALECS.).
O INCITIOTOR.4 (-otor) vb. tr. 0 /ten. Ban. Trans.
(D A lega chiotorile de la climasa.
 YNCHIPUT (- pueso, -pain) 4. vb. tr. 0 A Infa(.i 5a, gatoare, cu un brlu, etc.: tot Romannl poarta dna- INC-
a reprezenta, a arata un chip (sau chipuri) toare si Ole ce va sit zica a .0 (ALECS.) ; se Indium on sabia...INC
anumit: marmnra Inehipnia fel de fel de Hori nee.); pe o 161 is ranita In spate 61 pugs de-a umar late.) ¶ 0 A
gistoaca latnralnica, apada Ingramadita Inchipulse un pod strInge: a ceva care o Inolnge 61-1 sdrobegte ousel° (DLVR.)
(N.-UR.); nnele (locuri)... paro'ar da sit Inohipue o Matti, [lat. in-elngere].
O rapire, o rupere de fag& (VLAH.) ¶ ® A alcatui, a YNCINGE2 (-cing) vb. tr. si refl. 0 A (se)
forma, a Injgheba: Inchipul treptele nnei sari OSP.); to aprinde: !omit Incinsese de teats partite turnul (00013.);
at boi, de ce nn -ti Inchipuesti si nn car P (am.); fie-care la flacarile carbnnilor ce se Incinsesera, se sari... o frIn-
tgi Incshipuise o ortografie (NEGR.) ¶ ® A-61 , tura de om (DLVR.) ¶ ® A (se) face ro5u, In atingere
reprezenta un lucru In minte, a-5i imagina: gi -a cu caldura: uneori cerul se twinge... de o vIlvoare
lnchipuit cli am sa-1 las sa piece; nu-1 el tocmai aa de prost roulette& moue.); cerul... se Inoingaa dogoend plod In
-ea sa-si Inchipulasca cA-1 a.gteptam on colaci said (ALECS.). cdtnnul MAgura(DLVR.) ¶ 0 ® A (se) Incalzi, a (se)
2. vb. refl. 0 A se socoti, a se crede ea este: aprinde, a (se) InfierbInta (In urma unei emo-
vorbind si rasplurzIndu-$1 langur, Inchipuindu-se pe el In tiuni): singele i se Incinsese ca focul grin vine (coos.)
luptA on caftan' (DLVR.) ¶ 0 # A se asemana cu eine- 7 0 ® A se pune In mi5care, a se atlta, a se
va, a fi dupe chipul cuiva: se Inchipagte Judd ca cum aprinde (o stare sufleteasce., o patima): Intetindn-1
e l an vIndut pre Hristos pentru ad doblndeasoft galbenl $1 IncingIndu-1 dornl de parinti, se hotarf a se dna lisp.);
(PRV.-M8.1. Puisorul clod m'attnge, Foe la brims% ma 'neinge OK.-BRS.);
INCHIPUTRE sf. (I) Faptul de a (-5i) In ch i- pr. ext.: a se o lupta, o boalko convorbire, o disontie,
p u i; lucrul Inchipuit ¶ ® Facultatea de a(-5i) In- un roc, etc.: m1 se tnoinse o batalie Intro aceiti oral de
i; imaginatiune ; minte. tinn zees ant de wile lisp.> ; se Inoinsese boala, de mureau
YNCELIPUIT adj. ® p. ImentruT ¶ ® Care se otte doua trei site de soldati pe zi (I.-oli.); !titre ei so Indium
crede, care se socote5te ca este ceva: m bolnav o Irian& desbatere academia (CAR.); an too de copii se In-
an om ., care se crede mare, care-51 Inchipuie cinsese odinioara pe pad Trotusului (ON.); In fata ha-
ca e ceva de capul lui 77 C NVIrcinpum (DLVR.) ¶ 0 1 A se
nului roan se !nob:mese o hord strasnica
0 INCHIPURLUT (-um vb. tr. Mold. = /NCHIPUT: aprinde, a se strica In urma caldurii produse
-undo al ea nimereiti to o lath asa cum Iii inchipurluesti In? de umezeala: s'a mains porumbul, find, etc. [ # I n-
<FLOM); pin' ce-am Inchipurluit eu card, mi s'a recut foame cinde <lat. ineendere].
<GR.-N.) [chipurile]. !NCI-NS' 4. adj. p. MINOS, ou un ban; pr.
iNCIIEFtCIT adj. l = CHTEICrr : esti un fel de anal.: curtea domneasa... era A cu un std gros gi cn
vabiolu m (CRG.); ()neva for de porumb .0 se clatind lalnio timuri (saw.) 77 a; nrxelns.
In Wale vIntului (IRO.) ¶ 0 Ghemuit: orasu veohiu, cn 2. sn. Faptul de a (se) Incingel.
stradele strimte, on easels 0 (EMIG.). iNCTNS2 4. adj. p. !iceman,. CD Aprins, trifle,
INCHIRIA ( -rtes) vb. tr. A da sau a lua cu
chirie (o cash, o trasura, etc.).
INCHIRIAT 1- adj. p. InumatA: o case
(c) NVINCHIRIAT.
2. sbst. Faptul de a Inchiria.
. 77
carat, Infierbintat ¶ 0 Stricat (vorb. de porumb,
grlu, faina, etc.) 77 c Nutmcvs.
2. sbst. Faptul de a (se) Incinge2.
0 INCIOCAL4 (-Awe) 1. vb. tr. 0 0 /ten. A aduna,
a strInge la un loc ¶ () 0 /ten. A drege, a regula:
TNCHIRIERE sf. Faptul de a In chiri a. inoiocalit $1 omul nostrn plugul $1 porni an argatul la 'ntors
YNCHIRIETOR sm. Cel ce Inchiriaza, de mirlati (PAMF.) ¶ ® Trans. A Injgheba, a Intocmi:
cel ce de cu chirie (o case, etc.). Smut nostru Then ce Men $1 Inolocalli strigatura aceasta
INCHTS adj. () p. INcHiDE ¶¶ CliviNcais (In (11(.-13RS.).
toate Intelesurile) ¶ 0 Intunecat (vorb. de o co- 2. vb. refl. 0 /ten. (mos.) (pee.) A se Intrema, a se
loare): rosin albastrn.r. Infiripa [c iocal u].
INCHISO*RE sf. ® Locul unde stau I n - O INCIOREC4T adj. 0 /ten. 3E Incaltat (despre
ch i i face.- coco5ul sau gains ce au pone Si fulgi pe picioare 5i
torii de rele, .) , ghiare) (CIAL1$.) (CONY.) (RV.-CRO.) [C joaree I].
temnita, pu5- 3 CL
o INCIOT4T, INCIOTIIRAT adj. Bucov. Plin de
carie: a bAga noduri: It da nu soul de aid incllcit si Inciotat oa sa-I
la ; a zdcea la ff.-47?
desolIceasca (VOR.) ; 1-a vazut nand an lacrimi lalba din
¶ 0 0:410 aframa as 'nclotnrata (woo.) [c i o t u r i].
Gard de nuiele
Impletite unde
, O INCIRIP4 = Danapa: s& -mi mat Inoiripez 0
vacutil (au.); (era) peste mamma de lanes ca sa poata ce
stau Inchiti °eve (PAMF.).
pe5tii VOLAHAT,'"1- 131
INCrUD4 (-des) vb. refl. A-i fi crude, a se
pina a nu i ciudi, a-i fi necaz; a se supera, a se necaji: Inclaln-
vinde( ig2702): du-se omul pe dings, !noon a o bate (cum.); =sal, auzind
cugetlnd ba is In- ca Ina-I mai is pi la rig, se Inoindeasta 61 mai tare (CRO.);
airborne de piano Sofia incindatil si hotlietit sit desoopere adevarul lanai®.
din baltil, ba is
Fig. 2702.
O INCIUMIN (-mez) vb. tr. A infecta: tIlharil...
',Mete care pasteau 1.11P.1 [C ill ILL a].
indumeazil sultana si loon] pe undo tree
Inchisoare cu gard de cotelc.
De grinduri (seso.). YNCYINA (-nez) vb. refl. CD A se face ran (ca un
O INCHISTRI = /MPISTRI. cline) ¶ 0 A se Incapattna: se Ins:abase si nu urea
O INCH.IZASLUT = DiallEZAS(L)HI. sit dea inelul (ISP.).
INCHIZAT 9R 4. adj. p. /NCHIDE. Care In- INCILCEINTA (p1.-ce11) sf. Faptul de a (se)
chide. Inellci; Inc,urcatura: libertatea (e) o care an se
2. (pl.- toare) sn. g Parte a pu5tei sau carabinei, poate descuroa de seouli (I.-OH.).
Injurubatil la teava, In care se Inchid cartu5ele. INCILCI (-ease) vb. tr. si refl. A (se) Incur=
iNCHIZATVRA (pl.-tart) sf. 0 Locul unde se Be InclIceste grin einepa, orb se Impledicit de ceva 81 cede
lnchide ceva ¶ ® Felul de Inchidere a unui Jos ICREL); nu esti bun dealt ea pasti bobocii pi oil InclIcest1
lucru, dispozitiv pentru a Include ceva. fnioare (ALECS.) ; 1Si InclIcea degetele In barbs for alba (choli.);
OINCINCHIT adj. Mold. Bucov. Stircit, ghe- el partil de pe cap de tot s'a inolloit (DON.); de aid !netlike
muit: eezInd si en limbo soma afar& (cao.) [C i n c I i]. treblle se incliciril (aim.) [C 111 I].
INCINCI (-cinema) vb. tr. si refl. A (se) face INCILCIT adj. 23 .- INCILCI. Incurcat: Veda larba.01i,
de cinci on mai mare, mai numeros. Uinta pe la radacina (ALECS.); merge el ce merge pe carari
INCINCIT adj. p. Drumm. De cinci ori mai cam o (MERA); scrisoarea era atit de A, !nett le-am Mat
mare, mai mult. (NSGR.); ®: problemele el vaste, $1 profande pli..alia ;
INCINDE = liwrettlEz. de ce vista noastra e alit de .0a In leaturile el on alto
-
INCfNGA INCHING. [c i n g
INCINGATOARE=cluokroARE [I acing e1].
vieti P (D.-zAmF.) 77 C NviNcILGTr.
INCILCITVRA. (p1.-turi) sf. Lucru Incl 1-
INCINGE, (-cling) vb. tr. sf refl. 0 A (-5i) In- c i t, Incurcat; Incurelitura: ae natrd totdeanna shit
fa5ura, a(-5i) strInge mijlocul corpului cu o cin- nodurl, 111011dt-tug wok) ; Mud o alergare fantastia pea
6 45

www.dacoromanica.ro
INC- o,,,,, olnd
de huditi aerate, sold= la locantil (ALEC'S.) ; .... pests
bagi destul, 1-apucA 'n gura moo.), (ghieitoare
NC despre pieptenii de 'Ina").
INCILIFAT adj. Cu c 1111: ea un ciabuo ... si
lutes tomcat& on argint (NEGR.).
INCITJTO*4 (-ma) vb. refl. 0 /ten. (CLAUS.) A se
face cum slat c I I I, i i (vorb. de lemne, sfoara,
etc.).
INCINT41 ( -Dint) vb. tr. A desiata, a produce
o mare plAcere, a exercita un farmec asupra cuiva,
a fermeca: Ochiul tan cal dulce ei umbrit mit 'actntit
(EFAIK) ; amicul, ye care-I vedea mai In boats elate, a In-
ctntat-o on ochii, on vorba IVLAH.) [fr. enchanter,
refficut dupe cln t a].
*I.NCINTARE s f. 0 Faptul de a Inc in to
¶ ® Desfatare, farmec, placere deosebita.
*ININTATQR adj. verb. lactaTa. Care IncInta,
desfatator, fermecator: are o voce Incintatoare.
*INCINTEC, tocprrio (p1.-ece, ice) sf. Irian-
tare; farmec: ce incintio de fall si de vitejie trebue sit
ft lost pe voinicul !color canoe.); mi se parn ca... shit ca
twin inclotec transportat In mitlocul tericirilor din rain (om.);
[ Incinta -1-cIntec].
ilk/CfRD0.4. (-cm), toe/Rpm (-nese) vb. refl.
A se Intovartt*i, a se Inhaita: ma 'neiranit on 0/ Si
Pornii iar (8.-ALD.); nu stie nisi el co gasise la ea la Inceput,
dud lean IncIrduit (LUNG.) re I r d].
INCIRDOAT, Wet/tin/IT adj. p. fliCIRDOSA,
INCIRDta Inhaitat, Intovara*it: se deslusea chipul ne-
gru al unei masini de aburi IncIrdosate on o batozit mare
(Gam.) ; Inoirduit on torchea-berchea, trot lei perechea
(PANN).
INCIRJOB4T er OIRJOBAT.
INCIRJOI4 (-Mee) vb. tr. si refl. A (se)
girbovi, a ( -si) Incovoia spinarea: a ineepat a se s,
in toate pArtIle de foams (so.) [comp. cfluozaT].
INCIRLIGA. (-ig) vb. refl. A se Incovoia ca
un clrlig: anni trecnt 1 se Inoirligass SPICIll 18.-ALD.).
tNICIRLIG4T adj. 0 p. INCIRLIGA: ghiarele for
aran IncIrligate si mai asoutite dealt ale pisicilor OSP.) ¶
2 Crilee ..a, truce ale carei brate se terrain&
prin niste clrlige, numit& *i crucea Reginei
Maria" ( ...- 1603).
INCIRLIONT1.1 VW- MUM MA.
INCIT adv. 0 Ontrucit, Intr'atIta cat ¶ ® In
asa fel et, astfel ca.: le otrivi astfel, .... ranile ce Wean
ale an se mai tilmitanian SSP.' j precedat uneori de
ass:
de-a
asa .., aa ca. ¶ 0 (A umbla,
'netteie(a), a umbla fara astImpar de cola
a alerga, etc.)
pink cola, Incoace si Incolo, In toate pkrtile, spre
a glisi, spre a izbuti ceva: umbla d'a'noltelea de
cola pink dincolo pi as/1=ft nu-si mai gases use.); d'o
li fate, o s'alerge d'a'notteisa pe la soare-rasare Pin'O
vedea ye dracu la soare-apune (DLVR.) [1 n + C I t].
INCLET (-ammo) vb. tr. si refl. A (se) lipi cu
Clato: Incleind bucaticit on bucatica, ca sa poata Intregi
o tonna distrust .(vui.); pr. ext.: nu s'a mobil sonipa-
tul In aura de Bete.
INCLE§T4. (-tea) vb. tr. si refl. ®A (se) prinde,
a (se) strInge ca Intr'un c I este: de trick s'a
Inolestat de (Mut but mos Nichifor (CRG.); Mibain, !notes-
Undu-i-se mina Do dings ( = pe sulitit)... nu o slab! nict
oft USPJ ; Se 'nclesteazil Intro (limit, se bat ea nista turbati
(LET.) ; a i Se ..' owe, a) a se Intepeni faleile, In tit
sil nu mai poatk vorbi: I (ea Inolestat gura si a Inghe-
tat de iriel (ceo.); b) a amutd pe veci, a muri: mai
mutt n'a pntut vat, citci 1 s'a Inclestat gura pa voole
(RET.) ¶ ® ® Dorul de acasa ma Inolesta de inima (ON.).
INCLET4RE sf. Faptul de a (se) Incl e-
* t a; strinsoare: Put= se abate, se smulge birultoare
din a for (VLAH.).
/NCLET.O.T 1. adj. p. 1NotosTA. C) Prins ca
Intr'un cleste, strins cu putere: izbi In toate partite
on Duman Inmegtall (DLVR.) ¶ ® Intepenit: vareit'i en
gum .--ii.
2. sbst. .0 ® Boala copiilor.
INCLETATI.JFLA. (p1. -tuff) sf. 0 StrIngere ca
Intr'un cle*te, Incle*tare ¶ ®,+ 0 --INcLEsTta [I n-
elesta].
0 tIsl'CLUPS4 vb. tr. 0 /ten. A prinde, a Incolti pe
cineva [e lup S al.
YNCOACE, F ( iNc041. adv. 0 Inspre mine, In-
646
www.dacoromanica.ro
spre locul unde ma aflu: mei Byre mine olt IE
putea (CaO.); adn -1 ; a =bin si inoolot,lotirp'o parte
si Intr'alta, de cold pink col° : Imbl eI arta Bra-
dint... !nook, si 'ncoace, Isi cnlegean unul altnla flori (SELY
¶ ® Mai mai aproape (de mine); F: a BO da (a
se time) mai s, a se apropia: dati-vit mai ea ad no
Intolegem mai bine la onvinte OSP.) ¶ ® Arata directi-
unea in timp: de vre-o zeta ant incoace, mai cat nit
la o vreme
nu Ilan co avaa (Isp.); mai ,
gaceste In Prosta 0 palma de pamInt nepittruns (I..011.); de
de cltva timp: de la o vreme Income
Intr'un timp mai apro-
pint de noi: Domnnl, boierul si mitropolitul... eran pinii.
mai Incases taria Wit (JIP.): toil calicii de mai tt
pitman on multi sfintenie coltusorul tut ICRO.); mai d'in-
coa(ce), mai nou, mai recent, de la o vreme mai
apropiata de noi: cartnrarii mat d'inooa nu voira... sit
den de mincinna pa oarturarii cal yacht (Isp.).
2. vpio-wco4(cE) s f. Farmec, atractie, nuri: mai
ayes ei pa vino-'nooa si grainl tut era on lipid (Ise.); Dra-
gostaa de lath mare, Ca Iasolea din caldare, Nioi 0 vino-'ncoace,
n'are (GM.) [lat. in-eccu(m)-hacce].
INCOCLET (-etesc), INCOCLEn ( -ales) 1. vb.
tr. A inclesta, a apuca strins pe cineva ca in-
tr'un Clete: Incooteteazit si pa eel miilociu (R.-COD.).
g. vb. refl. A se Incle*ta ; a se Incinge, a se
Incaiera: se Incooleti o lupta d'alea de credaai es n'are sa .
se mai aleaga aid praful de ei IISP.) [C 0 C 1 e t].
0 INCOCOR4 (-ores) vb. tr. 0/ten. Ban. A se Li-
nea mindru, cu capul ridicat: taint se Inoocaresail
fc o c or; comp. *i bg. k ok orja s ej-
(CIAU5.)
INCOIRAT adj. la Cu coif In cap.
iNcoL/icT (-Aceso) vb. tr. si refl. A (se) Invirti,
a (se) Intortochia, a (se) Incovriga, a (se) Infa*ura
de jur Imprejur, formInd unul sau mai multe cer-
curi 011 c 0 1 a c e: II test Inainte balaurul plesnind
din coach si Inoolacindn-se as?.); Incolacind Mobil Ps
d'asnpra oailor (u_va.); omul Isi Incolaceste bratele pe mast
11-0 (masa ye dInsele canal (CAR.); (lealurile... se 'ncoli-
(*so, Se 'ncalecit si Inchid zaroa din toate partite IVLAH.).
INCOLACIT adj. p INcoLAci: on mnioeur da
bete (DLVR.) 1111 riEligeoLAQT.
tISTCOLACITVRA (pi.-turi) sf. Faptul de a
(se) Inc() la ci *i rezultatul acestei actiuni;
Intortochietura: Incolaciturile sarpolui, =stator.
INCOLA.TACT, /11COLATUCT = DICOLACI: uneorl
Ile Incolatitoeste Imprejurul orasului (NEGR.) ;
ea nn 8131011
flaciiii... Mara o frInghie si o Incolatacira bine de o ra-
E1111Tii (GRL.) LI 11001 C Invalatuci].
iNCOLATACIT adj. p. DicoLATAct: o serpoalca
mare, -'A de sobit (VOR.) ; on coada Maga, de-a fungal PI-
oioarelor subtle (GRL.).
INCQLQ adv. C) In direetiunea aceea, Intr'acolo ;
de act de ad fnainte; a umbla !nooses gi~, Intr'o
parte *I Intr'alta, de cola pink cold; a se duos, a Pima
p(e)-a.ci a pleca mai departe, a -si vedea de drum:
le ones iertaciune ca-1 e de grabit... si pleas roped. p'aoi ss.
(CAR); a less , a lass de-o parte: sit lasam gloms
da mai ,
sa-1 lasam ye tots Is Dumnezen 01 sa ne catam noi de
Donate (Im); mai oS, mai departe (de mine); a se
a se departa pupa, a se da mai la o parte:
nimeni nu 1-a Ms macar dit-te mai
*i clirectiunea in limp: de mum
(vLAN.) ¶ ® Aratli
de azi de acum,
de azi Inainte II 0 De altfel, de altminteri; afar&
de aceasta: e 08M into, . e om de treabit ; de rusine,
ni-
lna el olteodata al din bucatele oe i se aducean..., dam
mio (ISP.) [In +coin].
INCOLTI. (-teso) vb. tr. Si refl. C) A (se) apuca
cu c o l t i f, cu dintii; a (se) Inhata: !nand° de tine
ca clinii, clod se Inoolteso 51 se InCalbiTii la mortacina Jr.
¶ ® (F) A Impinge In colt, a pune la strlmtoare,
a strImtora: De mine mit Incoltise un Rotor lntr'nn un-
gher si-mi 'puma vials si operate but (VLAH.); adevarul
Ina era... al Inoolteasca pa Stefan 0 sa-I den Piarzarli UM)
.11 ® 4. A da colt, a germina, a rasari: Inooltiss
iarba, sit Ii zis of a sosit Priam (DLVR.); pica o samInta din-
tr'un porn... singurti Incolteste, prinde raditoini si traesta
(8R. -VN.); ®): safe] de Mel Inooltean ye nesimtite si prindeau
radacina fn mintea moo (mu; o vista puterniel, dn.®,
tneoitise act (VLAH.).
INCOLTIT adj. p. /Neovrt 1111 © NOINeoLTIT..
INCOLTURAT, locovroolliT adj. = coaortaT..
INCONDEI4 (-Me, e-ein) vb. tr. 0 A vapsi,.
a desena In diferite color': o case... Cu ferestrele In-
condetate on roan at albastrn (DLVR.) ; motel ballet, ca 51
cum ar ft Incondetat de mina omelet (DLVR.) ; $1 sarince-
loge arcate... Cu o Niagara Waal% mAestrit le Incondete
(EMIN.) 11 ® A face diferite desenuri pe ouale de
Pesti, cu ajutorul condeiulul (..- CONDKIII C)):
femeile se pun die-diminealli sa 'noondeieze ai BA rogeasca
owls (LUNG.) ¶ 40 A lnnegri sprincenele cu betisorul
numit condeiu" ¶ 0 ® A nota rau pe cineva
(Intr'un report, etc.); a vorbi de rau pe cineva, a
ponegri: part% sInteti oolonelul meu, clad no inoondelaza
la memoriu (BAS.) ; lasati-1 pe mina mea, a'oin gti en tam
sa-1 inoondeiez la Maria Sa USP.).
INCONDEIAT 1. adj. p. DICONDEI6 TT © NE-
iNCONDEIAT.
2. sbst. Faptul de a Incondeia: se pricepe la
de PaSti (LUNG.).
IN CONDEIETTIRA. (pl.- turi), INcoNDEIVRE sf.
Faptul de a incondela
ouale ; desenul fiicut cu conde-
tut pe ouale de Pesti 02703).
0 /NCONDURA (-dur) vb. tr.
0 /ten. A desena, a face diferite
flori sau figuri; (0 a Inflori, a
adauga floricele, a exagera, a
Incornora.
INCONJVR, INCVNJVR,
Mold. INcvNGD,TR sbst. 0 Ocol:
drumul era stricat at a trebult ad
tea un mare ¶ ® T) Flirts
fora a ocoli, de-a dreptul, pc
51eau: mt -a rAspuns lard ¶0
Drum, callitorie de jur Impre-
jur: a Tama iumii [1 n c o n- Fig. 2703.
jura]. Incondeierea °talon
INCONJURA, IlicIINJURA
( -fur), Mold. INcUNGIIIRAt (-ginr) 1. vb. tr. 0 A
ocoli, a merge de jur Imprejur: se at asvlrle pe lava
M Inconjura iaznl de trot on (CRO.) ¶ ® A face de jur
Imprejur un gard, un zid, etc., a Imprejmui: a
Inconjurat °resat os ziduri; (r): Ingrijirea Tina at delloata
en care mA Inconjura (o.-zatAF.) ¶ 0 A A Impresura,
a aseza de jur Imprejur armata: mere -au Kinprnlinl
la Nis at an Incongiurat cetatea (NEC.) ¶ 0 A sta, a
fi asezat, a se Intinde de jur Imprejur: $i locurile
care inconjurts satul nostru Inca-s vrednice de amintire
(CM) ; aoseaua... Incnnjura tunelul drtimnlui de tier (vLaa.)
2. vb. refl. 0 A pune de jur Imprejurul sau di-
ferite lucruri: s'a Inooninrat de !tort ¶ ® A strInge
In jurul gut diferite persoane: s'a Inconjurat de tot
feint de Indivizi de teens Tut [lat. in-congyrare].
iNCONJURATOR, INCIINIIIRATQR, t INcIIN-
011)RATQR adj. verb. INcONJUR4. Care Inconjura:
goapele Bistrllei ai freamatul Dadurilor, lntreg orchestral
naturit inconjurdtoare (ON.).
INCONTRA ow coNTRA.
INCOPCIA (-aloe, -an), INCOPCI (-ceso) vb. tr.
5i TeX 0 A (se) prinde, a (se) Incheia cu cop ci ¶
0 ® A Impreuna: bat Inconcesomlinile sub meta, In-
chid oohll et Incero sa CUM (VLAH.) ; Budulea tai Incopcea
mIntle p0 Mont (Sm).
INCOPCIAT, liNCOPMT adj. p. IIICOPM(4): o
manta lunge !Ara mlnici, tnoopoita pe nmAr (VLAH.) ; ca
ntle lncopclate pe plot (sLv.).
0 INCOPERI (-pax) vb. tr. si intr. 0 /ten. = ACOPERf.
INCORDA. ( -des) 1. vb. tr. ®J
coarda sau coardele (unui instrument, ca ar-
as A Intinde
cul, vioara, etc.): puss mtna pe aro, 11 Incorda at gate
era sa repeaza sdgeata (0000.) ¶ ® A Intinde cit mai
mutt, a-si pune toata puterea: inoovaindo-$i bratale
NI/110am pe majile Incarcate on pests (VLAI-1.) ; ®: a-at
mintea; privirea, eta.: ai -mi incordez privirea, sa pot girl
sitarul printre ?run a (BR.-VN.) ¶ O A Intibi: el Moor-
deazi bratul color oe se ridlca Intro nnmele 1111 (ISP.) I
0 A lima string: a(-si) calnl; Masai tan 11 imblIn-
zeste (e vorba de un cal), mina to 11 Incordeaza (ALECS.)
¶ O A lega vita: - via ¶ ® A plesni pe cineva
Cu un biciu, a biciul: a Prins a . mortal on bictul al
a-I bate (SM).
2. vb. refl. 0 A se Intinde (ca si coarda unui
arc): simti °A tangelo i se Incillzeste at vinele I se Incor-
deaza tem ¶ ® A se opinti, agl pune' toate pu-
www.dacoromanica.ro
terile: Incordindu -se at souturIndu-se °data votniceete, lard IN C
oi-arata putertle sale (coo.) ¶ o A se Intepeni: se In-
ordA lungul trupului si Inghetil rigid... In dreptul
in INC
111
oglinzii (DLVR.) ¶ ® A se Inteti: cererile calionlui de Joe
se inoordan si Donets la jertte sera ; ladata cos se Moor-
deaza lupta, Turd,. dau foe orasului oven,.
INCORDARE sj. Faptul de a (se) Incorda
si rezultatul acestei actiuni; ®: lace dot past in
carte gi SO 111U1 on w (BR.-VN.); 0 00 !nand a atentlei asoute
simtirea auzulni (CAR.).
INCORDAT adj. 0 p. INcORD3; CP): toatd urbea
aateaptd on nerabdare (CAR.); partida urmeazA din 00 in
CO 1:11111.41. (BR.-VN.) ¶ 0 Arcuit: spencene m+13 (VOR.).
INCORDATOR (-tours) sn. Mold. C.) LA tutor-
cator, Intinzator, slobozitor, zavor (la razboiul de
oud tesut) (svz.) ¶ 0 Pana, sucitorul, Intinzatorul, stru-
neala ferestrilului [I ncord a].
INCORDATIIRA (pl. -tart) sf. 0 Incordare: aler-
tarn° on call si inoordatura arculni eran visele de ear on
Care SS destAtan et (0000.) ¶ 0 COntraCtiUne trupti-l...
se seed at se !Utilise In olteva Inoordaturl dureroase
moon [Incorda].
INCORNORA (-ores) vb. tr. OA pune coarnelf
O A pune coarne barbatului, a-1 Insela ¶ 0
(0 A exagera: on -1 era de aluns cum le incornora toot.
olte le auzea gi 'le vedea (CAR.); Tncornoreaza itniarul, DO
ti-1 lace C1t magarul (PANN).
YNCORNORAT 1. adj. p. INCORNORA.
L. /NCORNORATIIL stn. a; Until din numeroasele
epitete ale diavolului (presupus cb. poarta coarne).
/NCORONA. (-ones) 1. vb. tr. A pune o C 0-
roan. pe cap ¶ o A Insemna, a Impodobi
I
a-s1 on Hort ¶ O A rasplati, a recom
triunes
pensa: mama ¶ @ A sfIrsi, a desavarsi: o iota
eroicd ii Incoroneaza 'Antis; ea sti-st incoroneze snocesul,
milttarul s'a des acasA gi... s'a Impuscat (CAR.).
g. vb. refl. 0 A-si pune coroana (de suveran) pe
cap ¶ o A se Incununa, a se Impodobi cu o coroana
INCORONI.kT adj. 0 p. tNCORON4 ¶ O Cap
suveran.
INCORSETAT adj. Cu trupul strins Intr'un
corset: a1 asa tercueznite gi ...a.., le-am dat drumul
(NEGR.).
0 1.NCOTO1VLAN4 (-Ann), INcoTopd.a. (-mes) vb.
tr. si refl. Mo/d. Bucov. A (se) Infasura cu haine
mune si grease, cu blanuri, etc.: into s'a Inootog-
manat In tale none cojoace (VLAH.) [Comp. COTOSM&N].
O INCOTOMAN4T, INCOTOSMAT adj. p. Dam-
TO$M(AN1A: olteva bAtrine... stare Incotoemanate is pridvor
ca nista momit greoaie ago.) ; ambler& on stelele, pe la boats
easels... 1ncototymati In baffle grele (SAD.).
/NCOTRO adv. In ce directiune, In care parte
(si ca interogatiune) : (te duct), billets P; nu mai ve-
des SI. Petra as mai apnea (MAR.) ; m'oin duce . m'or
indrepta °chit (se.); It urea drum bun, orl e'er tntoarce
(CRO.); care mo, fie-care In alta directiune: an toga
Turoii oare an plant (NEC.) ; an treout In Tiansilvania,
In Bucovina care a apncat (1.-GH.) ; a nu avea a TM
putea face altiel, a nu avea alt mijloc, Etna scA-
pare, etc.: vazInd fate cA n'are cern time de trot Elle
In care sh se gIndeasca Ow.) [Tat. i n -Contra U. b i].
0 INCOTROJI (-ojeso) vb. tr. si refl. Trans. (FR.-CDR.)
ml- (PSC.)A (se) Incotosmana.
INCOTROVA. adv. Intr'o directie oare-care,
unde-va: cind pornesti ,, sti na to Intoroi, oA null merge
bine (ser.) ; se nits in toate pantie, doarA vs vedea
sari de too (OSP.) [Incotro +val.
vre-o
iNCOVOI4 (- vote), 01:treovala (-vain) vb. tr.
si refl. 0 A (se) Indoi; a (se) pleca In jos; a (se)
strlmba; a (se) glrbovi: ", nn drug de tier; Ina cove-
cif de vIrl 61-1 Incovoia (ISP.) ; clad se stirneate apol in-
form alveoli se Incovoate, orapA ai ins din radtiolni (81-v.);
snimle... se clAttnan alone, Incovaindu-se In vat ai dealer'
de our ruginit (DLVR.) ; a so 0. sub povara sailor ¶ 0 A
coti, a face o cotitura: mum Motu se 'ncovosie sub
copact ca un balanr (ALECS.) ; aoseaua se tneovoate Intros on
at dealurt (DLVR,) [vsl. k o v aj a< k ova t i; comp.
okavajo].
INCOVOIAT, tricovikiaT adj. p. Dicovom, Irmo-
vALs. Indoit; strlmb; girbovit: en spinarea 11
deserts caches... nasal pronuntat et Incovatat (1.-OH.) 1-1 c
ntricovoin.
647
INC- iNCOVOIRE, INCOVAIRRE s/. Faptul de a
Incovoi a; rezultatul acestei actiuni: ne-
liqC (se)
sttreite se destliondi 'n zeros Biala tneovoierile muntl-
lor (VLAH.) .
INCOVOIETTTRA, INcoviliurvitA (pl. -turi) sf.
Incovoiere; Indoitura; cotitura.: apele sale limpezi
se Joacit en veselie in ristittate incovoietnri (coon.) [i n c 0-
v o I a].
INCOVRIG.4. (-1s) vb. tr. si refl. A (se) incolaci
(Ca un c o v r i g): moletele... are obicein de a se
cind e In primeidie (MAIL); (garnets) se Incovrigit imprefurni
°main' coprinse (ISP.) ; pisica intrit miorlaind facet, ince-
vricindn-si coada (VLAH.) [comp. comma).
/NCRDE (-ea) 4. vb. tr. A Incredinta: an Ii In-
cred banii met, qi el se vede ott-i specnleazd In tolosul
IW (ALECS.)
g. vb. refl. A pune temeiu, a se bizui pa credinta,
pe cinstea, pe ajutorul cuiva: Increde-te lui, onm
to -at increzut In mine, qt an to vet eat OSP.); nu to In-
credo lingusitornini; a se In Dumnezeu, a-si pune cre-
dinta In ajutorul lui Dumnezeu .[c r e d e].
INCRDERE sf. 0 Faptul de a (se) inerede
¶ 0 Temeiul ce se pune pe credinta, pe cinstea,
pe ajutorul cuiva: 'ntloreste in inimile marl (ALECS.);
om de cc, om credincios, In cinstea chruia to poti
Increde; a de nn vot de ,, a aproha modul de a vedea,
de a lucra al unui guvern, etc., arlitind di se pune
temeiu pe cinstea sau pe priceperea lui T¶ C rag-
INCREDERE.
INCREDINTA ( -tez) 4. vb. tr. p A asigura, a
adeveri, a !atoll (ca un lucru e adevarat): to In-
eredtutez eel lucrnrile s'an petreout aye onm ti le-am yovestit ;
mune dArtmilturi Incredintetteit eft pe acolo an lost odatik case
marl (18P.) ¶ 0 A da In seama, in grija cuiva (avind
Incredere In cinstea lui): 1-am Incredintat testi averea
mea; cuiva o tainit ; Intrebarile... s'an aprobat de toatd
adnnarea 01 mi s'an Incredintat (NEGR.) ¶ ® Trans. A lo-
godi: Hoorn, dupli aqezare, se ducean en parintii for la pre-
otul local qt... el 11 Increanta (MAR.).
a. vb. refl. 0 A se asigura, a dipata dovada,
credinta: duel{ ce se incredintit cA nn era cave neourat
use.) ¶ ® Trans. A se logodi: din minutn1 In care s'au
Incredintat... teclornl... se numeste, in Bucovina, mire, far
tate Incredintatti, mireasit (MAR.) [credint,13].
2NCREDIN14RE s/. O Faptul de a (se) I n-
credin I. a; asigurare; dovada, prob6.: to sd -mt
Me& Nick Oalobanu cre, zise pdrintele Duhu (emu ¶ ®
Trans. Logodnik: legile ImpAriltesti... an oprit... sit se sit-
vIrteascil ,a
en mat multe tile... 1nainte de mount° (MAR.).
1NCRENIENEALA sf. Faptul de a I In c r e-
m e n i; rezultatul acestei actiuni: nine nn se htttali
din Incremeneala vdcuttS, Intepeneqte de vin (J11..).
.INCREMENT (eneso) 1. vb. intr. 0 A rAminea pe
roc, nemiscat, intepenit, Impietrit, (de spaima, de
uimire, etc), a Inlemni, a Inmb.rmuri: Increment
Rennet ca tribuitit din car (ISP.) ; clad ajunserit in inima
padnrit, Incremenirit on loth ca nista momti (otvo.) ; Totl
tnoremeneso in sae-ti, privind lacom dung tine (VLAH.) ¶
(E) $i Ye vinetele-1 buze tin suds Incremenise (vLAH.1
[c rem en e].
g. vb. tr. A face s5. rarrilie nemiscat, Inlemnit, In-
tepenit (de spaima, de uimire, etc.): ImblInzitorul
de !tare intrd linistit In mijlooul tigrilor futurist! qi-i Incre-
meneste co privire (VLAH.).
INCRENIENIT adj. p. INCREMENT. InmArmurit,
inlemnit, nemiscat, pe roc (de spaima, de uimire):
ImpSrdteasa rdmase and 151 vAzu sotiorni (ISP.1.
0 INCREST4 (-estez, -est) vb. tr. Trans. --- CRESTA:
se pune baba p1 Increastil on ioarbolle cApeneagul lui GM-
mitclicu (RET.).
INCRESTA.TVRA (pl.-turt)sf. = cREsTATvRA.
INCRE$TINA. = CRESTING.
INCRETT ( -tese) 1. vb. tr. si refl. 0 A (se) face
cret yarul; mai de cdtrS toamni, clad or berbecii,
sA-1 vinzi qi ye (Mei mai ¶ ® A ingrozi (fitcind sh i
se sbirceasc5. pielea pe trup): am avut un vie care
m'a incretit din talpii pink 'n crestet (ALECS.) ; a I se
earnea, a se Infiora, a-1 cuprinde groaza: se Incretea
cornea se true, anzindn-se grozavillo p1 cruzimile !Acute (1.-GH.)
® A (se) sbtrci: una (din laorimi) se Intinse pe
obraz, far alta-1 Inerett gnra (DLVR.); a-pi Mantes; ea 151
lamellae sprincenele Intro odd (ekno.).
648
www.dacoromanica.ro
2. vb. intr. 0 A sblrci, a incrunta: wets Duminiolk
oam tnereteste din syrtncene, dar n'are !metro (coo.).
INCRETfT adj. p. lwertETI. Cu cretari; slur-
cit ; incruntat: mtneot ~a; trunte ..11; pe mares albastrit.
51 vest Bute de corAbli mart qi mioi (1.-OH.) $11 © NS-
INCRETIT.
INCRETITTJRA (p1. -tart) si. (O Cret, cuta, in-
doiturb.: Incepn a Gunge de prin Inoretiturile hainet sale
mArgaritare, de umplu 10C111 (ISP.) ; 10 Mon an loousor subt
o a pocldzii (ORL.) ¶ ® SbirCitUra: cu ()brain supti iti
Plint de Incretituri (BR.-VN.); ape -i glilbule, link, !Aril nici
o (VLAH.) Cre tn.
INCREZATQR adj. verb. INCRRDE. Care se In-
crede lesne, care are Incredere in on -tine.
INCREZVT adj. 0 p. INCREDE ¶ 0 Care se
crede prea mult, Infumurat ¶ ® Trans. (Om)
om de Incredere: trimite Imparatulni nn out ea sit
theme ye lector la orate (RET.).
INCRiNCINA, INCRINCENA (-cin, -con) vb. refl.
A i se increti pielea de fried, a-1 cuprinde fiori, a
se Ingrozi: clad ti-oiu spurn) pint; la stIrsit, creel cA tl lea
Incrineina qi tie cornea pe tine (cos.); m'am incrincinat de-
co-am auzit (SEE.) [crincen].
YNCROP tar 17NCRQP.
YNCROPT (-peso) vb. tr. si refl. 0 A (se) face cal-
dut, a (se) inctilzi putin: al{ lncropeascd laptele In care
se vor tmbdia (MP.) ¶ C) F A stringe, a alatui, a
Injgheba cu greu: ce brume monetik mat rdnidsese...
de-abia ajungea ad Inoropeaticit haraciul (1.-GH.) ; n'apueit lnsd
bietii oameni a-qt /a.. alb In Wipistere, ea tar vin yustlitorit
(VLAH.) [I aCr013].
qi -i gonesc la mute
iNCROPIT adj. p. INCROPT. Caldut, cAldicel:
sub adierett a zetirulni primAvdratic (noon.,; adiertle
incropite ale vtntului de miazitzt (w.vo.).
INCROSNA, Mold. Ban. INCROSNA (-nez), !MRCS-
NItt (-niez) vb. tr. *irefl. A (se) incarca pe spinare, a
lua in spinare: se incrosneazd on carnurile atumate pe
care le adunase (IGP.) ; Plea odatit 'n padure sit-qi alone
nscitturi... Si duel{ ce In spinare Cu dlnsele se 'ncrosnA (PANN
[crosna, crosna, crosnie].
INCRUCT (-mesa) vb. refl. A se cruc is se
Incrucea lames de mirare (coo.) ; se 'ncruceste otnd vede mi-
mines ne mai yomenita (isr.)
INCRUCIft. (-isez) 1. vb. tr. 0 A pune, a aseza
C ructs: Stintia sa... Incrucisazik entail° dunk obiceitt
(coo.); a-41 bratele
2. vb. refl. 0 A merge cruets: drumurile se In-
crucisazik ¶ ® A se cruet.
iNCRTJCIIXT adj. 0 p. IlicRUcL54: eta bietul
om en mlinile e (ISP.) ¶ 0 Care se uita cruets, sasiu:
waste era mat In virstit qi cave dar toe de ha1121(111 (ORG.).
INCRUCIAT9R PP- CRUCISATOR.
INCRUNTA (-aunt) 1. vb. tr. O A crunta:
I-a incruntat de a curs singe (vocal 0 A incret,i: inertintik
ePrInceana pi se otArl de supArare (Iv.).
2. 'vb. refl. 0 A se crunta, a se taros!, a se
injecta de singe: sable mea in vol se va (LET.) ; Oehil
'n singe so 'ncrunta (ALECS.) ¶ C;) A se umplea de singe:
vierul en dintli, lent en unghlile, until pe altul se Incruntarit
(nCH) ¶ O A se posomori, a lua o inftitisare crin-
cena, cumplitik: °chit I se mSreau pi SR 1ncrnnteu (GN.) ;
yrivirea I se Incrunta, parc'ar ti vdzut singe Inaintea edit-
lor (DLVR.) ; se Incruntarit otnd anzirit aceste vorbe defitimit-
bare LISP.).
INCRUNTAT adj. p. INCRUNTA. 0 Plin de
singe: cdu face on cutitul o dirare de singe (so.); Se aratik
dolt& mite Sglriete, ... (DON.) ¶ 0 Poscanorit, crunt,
crincen, cumplit; au ochit Incruntati.
iNCRUNTATURA. (pl.-burl) sf. Urmtk de
singe: n'a Ideal nimicit, abet de nig° Incruntliturt ye
vatrd (se.) ncrunt a].
0 INCRU$TT adj. Mold. Inrosit de singe: Pe
stradele 'ficrusite de tlacitri orbitoare (MIN.) [c r U s i].
INGUIA (-enitt) vb. tr. si refl. 0 A (se) Inchide
Cll theta: ups, poarta, dnlapul; on chela, ou un
boat; Incniase banii In sertarul binroulni, ca de obicein
(vLso.) ; a se cr to P A se constipa [lat.
°dale ¶ ® .00
incuneare].
INCUIAT adj. 0 p. blartix ¶¶ © Nviticr.mNT
0 F ® Constipat.
INCUIBA (-onibez, -onib) 1. vb. intr. A cuiba.
2. vb. refl. ® A se vIrl, a se aseza, a se Inrlidik-
cina: In inima copilot se preflra, 81... In ea militia
se 'ncniba (moos.); 'Arida s'a Incuibat In looul belgugului
de odinioarrt (DLVR.) ; savistia siolevetirea, steed slavone, care
s'an Incuibat Intros Romani, 10 poste scoate cineva P (NEGR.).
INCUIERE sf. O Faptul de a (se) Incuia ¶
0 .0` U. Constipatie.
/NCUIETOARE sf. Ori-ce slujeste spre a
In cu i a (broasca, lacat, za-
vor, etc.) (E, 2704): bAgit de seams
on nu era !waist on vre-o meSte-
vela (Ise.); la Stir/Went toate In-
cuietorile erau de lemn (sts.).
INCUIETURA sf. sif ® Con-
stiratie [In cu i a].
INCUJEA vb. tr. A Incovoia, 411!
a itidOl: coarda... ar Incuibat 1 mlnea pe undeva, oprit de o afacere, de o petre-
falnicul arc INsoa.) [c u j b a].
INCUNIETE,INCITMET4 (-et), F g 2704.
/NcIMIATA. (-At) vb. refl. A cu Inethet oa re de lemn.
teza, a Indrazni: $tefan no se Inonmese a se lupin la ding
deschis DM) ; to -al Inoumeta sill cent pnterile on el P
(rm); nu ma voin Imamate a epune ceea co sieves, n'am
vitzut cu ochii (0ooe.); un lup batrIn a Want on cal bun, flan
nu se Incumitta... sit sale asupra lui (TMon.) [lat. C 0 Ill -
Ttt e].
INCUMETRI (- tress) vb. refl. A se face c u m e-
t r i, a deveni rude, a se Inrudi.
INCUMNATI (-tesc) vb. refl. A se face c u m-
nati.
CIINJUR... ye- INCONJDR...
/NGUNO§TINT4, 0 ThiCIINOsTIMTA (-fez) vb. tr.
A aduce la cu no s tint a, a da de Stire, a face
cunoscut.
INCUNO*TINTARE sf. Faptul de a Inc u-
nostin I, a; lucrul ce se aduce la cunostintit;
hIrtia, scrisoarea prin care se face ceva cunoscut.
INCUNUNA1. (-nun, -nunez) vb. tr. si refl. OA (-si)
pune o cunun a pe cap; a (se) Impodobi pe cap,
pe crestet, In vIrf: grebenii muntilor ce 'nonnuneaza
partea dinspre miazit-noapte a Rimnioulni-Sitrat (NEAR.) ;
Le clAdeso apoi to stogurt gi on stash le Incnnunn (ALECS.) ¶ ®
®A sift*, a desavarsi, a Incheia: biannual% viata sa
de vrednic ostas Cu o moarte de erou (000s.).
INCURIN (-ur, -arez) 1. vb. tr. A pune s'alerge, a
alerga, a sill la fuga, a goni: Fitt-frumos... Incitleci
oalnl sit -1 Inourft prin grAdinit as ; Oamenii, In ziva de Sin-
Toader, incurs cal! (MAR.) ; stutu-nte IncurIndu-si armil-
sarii on tunete pi cn plesnete (00013.)
2. vb. refl. A alerga In goana mare: an Intim la
drum sbegnindu-se sit Inctulndu-se (ISP.) [lat. incurr6re].
*INCURAJA (-ajez) vb. tr. ai refl. A (se) Im-
barbata, a da (a prinde) curaj ¶ 0 ® A favoriza,
a proteja: industnia [fr. encourage r].
*INCURAJARE gf. Faptul dea In curaj a:
se aritta lurios... pentru Inouralltele ae dA boierilor emi
gra (1. -on.).
*MCURAJATOR sm. Celcetncurajeaza:
al stiintelor.
1.NCURARE sf., Iricuav sbsl. Faptul de a (se)
Incur a, alergare (de cai); Inourarea sailor, dati-
nit rare se tine de obiceiu In ziva de SIn- Toader
(In Simbata dintliu a postului mare), cind oame-
nil se Intrec In fuga cu caii.
INCURCA. (-cure) vb. tr. $i refl. 0 A (se) ames-
teca Intre ele fire, etc., astfel Melt sit nu se mai
poata desface usor: mi-a !newest ata, sfoara ; gbemul
ilia' nu se desfit7ura nisi nu se tncurca OSP.); : itele, a
produce o confuziune, o neorInduiala. In planurile
cuiva: dracul, care n'avea altit treabit dealt sit tnource
!tole In lume, !if amesteca 51 astit data codita (GN.) ¶ ®
A (se) amesteca Intr'o multime, Intr'o Ingramit-
dire de lucruri, Para a o mai putea scoate usor
la capat: lei Incurcase vacs In carele domnesti (DLVR.);
to -a1 Inoureat In socoteli, mai Mete (CR0.) ¶ ® A (Se)
baga, a (se) virl, a (se) amesteca Intr'o afacere,
etc.: ce to Ineurci In negotul acesta numal on antis bent? ;
a (se) in datorli; se !mina In rarboaie In care e hiving
(NEGR.) ¶ 0 A se on 0 Ma, DU 0 (emote, a avea re-
latiuni de dragoste, a trai (casatorit sau necttsa-
torit) Cu o femeie: se Inourcase o'o temeie mitritata st
o despartise de Mend (D.-zArAF.): el mA Iasi de mA !noun on
o fat& cheltultoare ( ALECS.) ¶ 0 A (se) produce o neo-
649
www.dacoromanica.ro
rinduialti, a face sa nu mai fie simplu, limpede, INC-
lamurit: o afacere, o chestiune, socotelile, vorba ¶ ® A
face sa-$i piaret firul ideilor, si nu stie ce sit ras- IND
punda: pentru co !neural el amelesti p0 bitietiP (NEGR.) ; a
o a) a nu ritspunde drept, a nu se exprima la-
murit, pe tntelesul tuturor: 0 tot !neuron 81 el (car-
turarli) cum pot (ism); b) a lucra, a face ceva bine
ran, cum poate: !Rambla, cum, cum, o tncurca el, darn
chid venea la cltirea evangbeliel. se slutea de asemenea ter-
tipuri (ISP.); a se , a vorbi film Inteles, a blibti, a
nu da raspunsuri drepte: se cam !ileums° el la uncle
Intrebitri (vLAH.) ¶ 0 A sta In tale, a pune piedici,
greuta14: dealt sit !neural numai asa lumea, mai bine BA
eezi de-o parte (CR0.) ¶ 0 A se Impletici: 1 se !n-
euron limba (dnpit prinz), a cam bitut ¶ 0 A ra-
cere, etc.: MOS Bodringa se Inourcase nu otIn pe undo
in sara aces& (cRo.) ¶ ® A-si pierde vremea, a se
codi, a nu lucra: boa, on se Incurell; clad vrea (*vs,
vrea, nu se Incurcit (DLVR,) : feta no se Incurca, of torcea cite
un clan plin de fuse (can.).
O INCURCIAA. (p1. -alt) sf. Mold. Incurcaturit:
nioi grijit n'avea despre Incurcala co Mouse (can.) [In-
curca].
INCURCAT adj. p. iNcuRcA vg G NviNcuRcAT.
INCURCATOR sin. Cel cc Incurca: al
doilea era procatSr, adecit de trebi, sporitor de prioini
(RE).).
iNCURCATITRA (ill. -tar!) 0 sf. Lucru I n-
curca t, treaba Incurcatit, turburare ¶ ® Inval-
maseala: doe ?tie co vet lace p'acolo, de as nu -1 mai
dea nimenl de clipittliu (ISP.) ¶ 0 Situatiune Incur-
cata; bocluc, belea: a batta .; nn s'a rugat lui
Dumnezeu, sit-1 scape din ci numai de capnl Int a luerat
(RET.) ¶ 0 .0 de mate, boalit gravy intestinala:
'ncinge luptA In maruntaie... DNA se face In mate, de
se sparse praporul (CAR.).
$ iNCUR1VIEZIA (-i4ez) vb. refl. A se Impotrivi,
a se opune: nn se vor strIn.se toti, ci pentra a for vole rea
se VoT ro (PRV..1.413.) [curmezisi.
INCUSCRT (-creso) vb. refl. A se face cuscr
a se Inrudi: poate sA no Inouscrim mai Orrin on Afinoaia
(ALEC'S.); cum sit lase pe Ilul situ sit is o moilcit, BA se In-
cuscreasoit el cn nn clitoris! (I.-GH.).
INCUVIINTA ( -fez) vb. tr. A da vole, a-$i
da consimtimintul, a aproba: a tneuviintat fetal
sale... an se primble on el grin gradina de lingit curte (813.)
[cuviinta].
INCUVIINTARE sf. Faptul de a In cu
v iin t a; consimtimInt; aprobare.
INCUARTIRA (-irez) vb. tr. A da cuartir,
a aseza tntr'un cuartir.
INDAIVITN.A. Pr INDEMINA.
INDARAGNA. (-agnez) vb. tr. A opri prin sta.
ruinta. silintele facute de cineva ca sit Inainteze,
a fare sa ramtie Ind A it t.
INDARAPNIC Plr INDAMTNIO.
INDARAPT... pp- INDARAT...
INDARAT, 0 111DAH4PT adv. 0 In urma, Ina-
poi: ea tot Inainte merges si Indarnt on se tine (Iw.) ; ca un
tigru non o sAriturit IndarApt (ON.) ; Petrea Fitt-frumos tot
nn s'au Intone IndArapt emelt (so.) ; a merge , a da Ina-
poi, a scadea: baba mere IndarApt (PAC.); a merge ca
racul, a) a merge factnd pasi Inapoi; b) a da Ina-
poi, a regresa, a-i merge din cc In ce mai prost;
a da a) a Inapoia, a da Inapoi: 1-am dat cartes
pe care mi -a Imprumntat-o; b) a da Inapoi, a regresa,
a scapitta: bietul Neagoe vitzu oA biceps a da IndArAt (ISP.) ;
c) a face un pas sau mai multi lnapoi; a es
da ,, a se retrage, a face pasi Inapoi: a tomtit oa-
tut a se da IndAritpt (SBA ¶ ® In sens invers, de-
a'n-doasele: ce mi-i da mie... ca apa din lint de dins-
intea casei sit curet IndarApt ? (se.) ; 1-an pus pre no cal
Inditrapt, on fats Byre coada calnlul (NEC.) ¶ 0 Dirnpo-
triva, invers, vice-versa: dna ce s'an Rout papa,
(con-
aceleasi Inditriipt le-an cIntat (CANT.) ¶ 0 ~t11
struit cu genil.), In dosul, la spatele, In urma,
Inapoia: armatei ; ...at men ¶ ® D'ANDARATELE(A),
D'ANDARATELE(A), a) pe la spate; b) facInd pall
Inapoi: rift Invete.. sit meargA de-andAratele on sfesnicul
Intr'o mina el on cAdelnita In cealalti dinaintea preetulni
(1.-ON.); c) In sens invers; IncepInd de la urma,
 ND.. de la coach: Inca lead d'anddratele pe o Baca al se plimbll
pe podul ?dogma lei (CAR.) ; d) ® pe dos: !nom carton
TND1 (de too) ildcaului... sd meargd tot d'anddratele (CAR.); omal
IndarlItnie teats d'andaratele le taoe [lat. in-de-rAtro].
t INDARATA, tNDARAPT3 (-tss) vb. tr. intr. si
refl. Maram. 0 A (se) lnapoia, a (se) intoarre ili 0
A (se) da in d A r At: undo era nevole, tame' se vim,
ea vissIndu-1 ai sat, sd no inddrilotese (012..OR.); InditrAP-
ttndu-1 Leal!, s'an tutors Windt in tabdra for (M.-COST.).
INDWTNIC, 0 INDAR4PNIC 1. adj. ® In-
captitInat, care tine mortis, cu IndIrjire la ceva,
care strtrueste neclintit In parerea sau In vointa
sa: le ourroaatem al pe dumnealor cit de triddrittnIce al de
IncliDattnate shit (CAR.); apoi nu spun eu od temeia inda-
rdpniod to sooate din Arno (ON.) ¶ 0 Care se tine
mortis de cineva, care nu da pace stAruitor: on
land .... II urmArea din oopildrte (oo.) ¶ .®
, NeascultAtor,
nesupus, rebel, recalcitrant: Simian a lost on bdiat
ran la parinti, tenet, Inclarapnic at neascultdtor (VLAH.).
g. trtnArtAnncA sf. 4,= CLOCOTEL 0 [I ndar it t].
INDARATNICT, 0 itmARAPNici (-Mesa) 1. vb.
tr. A face sA se incAptitineze: nu tdon alai o ssivare, as ed
on se supere art sd toddrAtniceased pe sins a vent dupd el OSP.).
2. vb. refl. A se Incitpatina: sA no creazd aces
tmpdrat oil el este game et se Inddratnicegte a nu-1 trimite
vre-un tin (ISP.); de te-i indarlitnici, an shit in stare ad
radio de-a Magni gardulni un aid 'nett (ALECS.) find A-
ratnic].
INDARATNICTE, 0-INDARAp(r)Nrom sf. Sta-
res sau fapta celui IndAratni c, Inctipatinare:
manna vorbd on vorbd, o'o 'nddrdtnloie crud& (VLAH.);
o vedenie care 1 se line on inddratnicie inaintea oohilor
(en.Nu.); imparatul... vdsind indAraptnicia babel, s'a Mont
n omal hoc de Write (sal.
/NDATA, 0 INDATA MARE, t INDATA$(1) adv.
Numai dealt, neIntirziat, imediat; peste prea
putin timp, foarte curind: bidet& turdm penal... at
dual dlnalntea maicil mole care mA doleni patin 0.-oH.);
Indata mare an at apucat sd se orate chlyurile dusmanilor
lamo.) ; s'a snit in adrntd pi Indata mare a lost la Dad, la
Irate -sdu (SB.); Indattlei s an apucat de an tient mare at
trumoasd nnntd (NEC.) ; lIndatit ce, imediat chip& ce
[In -I- (lath].
INDATr11.4. (-inn) vb. intr. si refl. A (se) o-
bicinui, a (se) deprinde: sea se IndAtinase de clnd era
role (se.) [datinti].
INDATORA (-ores), INDATOR.I (- oreso) 1. vb. tr.
0 A obliga, a impune ca o datorie, a face sti. fie
d a t o r, snit (si fact,. ceva): Indatord pe Potent a
Plitt tribnt Turoilor (BALL.) ¶ ® A face cuiva un servi-
ciu (pentru care trebue sA fie recunoscAtor): no se
ao
zz pot numAra nor eel pe care i -a indatorat dumnealut (Bt-vrt);
Imi pare rail o'am Indatorat pe on nereounoscittor ; *tin ai
en ad Indatoreec no prieten la nevole (oo.) ¶ 0 A b5ga
in datorii.
2. vb. refl. ® A se obliga, a-si impune ca o
datorie II 0 A face datorii: niat-Voda... s'an lost
Indatorind la bolerinaal de bani. de an lost eheltnind pe
drum (NEC.).
INDATORTRE sf. Faptul de a (se) Indat o-
r i; datorie (de a face ceva); obligatiune: no mA
mat simteam In stare... pentru Indeplinirea unor asemenea
Indatoriri 0.-011.)
MIDATORITOR adj. verb. INDATORI. Care In-
datoreste, care c,autA, cAruia-i place sA fact ser-
vicii : at era... pentru toil on prieten blind at... (Si-V.).
f TNDE prep. Mold. Trans. 0 intre, laolalta, lm-
preuna (Intrebuintat numai dinaintea unui pron.):
eram numai not ow not al criamdrita (CRO.): acestia petrec
si se Inveseleso el .., ei (VLAH.); imbnIzindn-se oamenii, se
loveau et ... et (NEC.) ; tIlharti cei mart se Mceau trail de crime
°land (VCR.) ¶ 0 Spre, ctitre: end an lost..- seard,
an mat et bregadirul Cropotul (N.-COST.); lard cInd In a da
A. Beard, gitinAreasa pert laragi on o ndlncd esp.) 'V ® -,
-snare or RIDE SOARE C) ®
0 INDEGETA ( -tea) vb. tr. Tr -Carp. A indica [d e-
g e t].
INDELETE adv. mai adesea iv legdlura cu ye,
In loc. adv. pe .., Incet, ru Incetul, fikra grabs:
iningd boil la car at... merse omul pe ..,, et tocmai a doua
zi ajunse la moard usr.); Ori-cum ti-ai prtnde strin'. pe
nor Ban De 'ndelete (VLAH.).
650
www.dacoromanica.ro
INDELETNICT (-loose) vb. refl. A se ocupa, a-si
petrece vremea cu o lucrare: meserta de legator, on
care se Indeletnicea !Menu!, 11 venise mai mult din dragnI
cartilor (ORIG.) ; rnintea putindu-se on ginduri mat Dream
de trebnintele vietii (BR.-VN.) [propriu a lucra pe I n-
d elet e"].
YNDELETNICIRE sf. Faptul de a (se) I n-
deletnic i; lucrarea cu care se Indeletniceste
cineva; ocupatiune.
INDELICAT adj. ® = DELICAT.
iNDELVNG adj. si adv. (Care tine) multi
vreme, Indelungat: socotind cd nici hrand 4 no va
avea Grit In cetate, an Incnngiurat oetatea (LET.); tares
care, vreme rAmase in nrmd, vin de odatd in atingere
ou allele (BR.-VN.); rdbddtor, care rabdA mult timp,
a carui r5.bdare tine mult [I n-de-lun g.].
t INDELUNG4 ssr DELIINGA.
INDELUNG.AT our DELONGAT.
t INDENITNAL, 0 INDADIINA ( -luey) 1, vb. tr. A
da ajutor, a sprijini, a fi cuiva la Indemin A,
a Ingriji cu cele de trebuintrt: cultivator!! noetrl ln-
necan in prapastie cdutInd... a Indestala al De of et a hide-
mina tt cresterea grinlni ((ON.); de In °aril aglutorin Inds-
mlnindn-ei, s'au Inters asuDra Int Filipio (CANT.).
2. vb. refl. A se Ingriji cu cele de trebuintA: on
Putinele semne IndinalnIndu-se, istorille sale an 'limit
(CANT).
INDEMINA, 0 lisnAmlisA 1. adv. Aproape de
la ;
mint, pregttit aproape, usor de Wins, de apucat,
de gAsit (In acel moment): a Dune, a eta, a ones, a tl
paloaul at aunts ad le tit Is Indemtnil, on ad to
sluteati on mania, olnd va It de trebning ((Sr.); n'am cdrtile
la nepreeedat de prep.: a tines A.; ort-carele... va
gist ceva lndeminA sit lure eau sd lehniasod pre cineva
(PRV.-MB.); rApit-an $1 TAtarit citi le-an venit indemind, at
1-an dug de 1-au swung prin gropi (LET.); a-i ti (do) ,
a -! vent (de) ,.. a-i fi usor, plAcut de fAcut ceva:
a(-i) fi, a-i veni comod, a se simti bine: nu mt -e
tadamtaa a merge shinny !Ara Dia de vorbd ea on mut (RET.);
in allele acestni domn, tiind Dace Intro imparatl... era $1 tArti
tndemina (Moor.) ; Int Mihai-Vodd attune 1i vra ti lame at
IndAmInd a domni, cd de neprietenit lui... se ourlitise de toil
(NEC.); le Ind, le errata, dar nu-1 venea IndemInd BA rouble
on ele use.) ; aaa are silt vie de indAmind..., de are ea
ti se pard od sett tom CUM ti pana (CRO.).
g. sf. Stare favorabila, moment, prilej favo-
rabil [m I n A].
1NDEIVIINARE, 0 INDAmIN4RE sf. 0 DibAcie,
pricepere: at elefantul men, ori-cum era de mare, A bite-
¶ ® Mold. Comoditate
legerii n'avea Indemtnare (DON.)
blEtbrDEMINARE [IndemIna].
711 c
INDEMIN.O.TIC ( -TEa), 0 INDAmINATia adj.
si adv. 0 Dibaciu, priceput: bulimia nu slat... Inde-
mlnatice la bdnt (JIP.) ¶ C) Mo/d. Comod, cu multe
Inlesniri: era o cdrutd bond, incipatoare et Indeminatead
(ono.); 1st aprinde oinbucul 11 se mem mat indeminatto Pe
jilt (ON.) 114[ (c) NVINDERTNATIo [IndemIna].
iNDE1VIIN9S, 0 ImAra/Ros adj. Care e la
IndemIn A, usor de ajuns cu mina, lesne de
Intrebuintat: $1 I-a pus in cuin din dos, Ca sA tie IndA-
mInos Pentru alit PIngari de erns (MAR.).
INDEMN (pl. -nor!) sn. Faptul de a Indemna;
Imboldire: o chine Mona pritt ..111 pi osirdia parintelui
(CRG.) ; vorbele maici-si... tinteau a Dune trin ...urilor int-
mit lot (Gu.).
1NDENINA ( -damn) 1. vb. tr. si intr. 0 A im-
boldi vitele la mers, a grabi mersul, tinitrul
Indeamnit calul, tInind scurt zilbala (CAR.); hi l zmA,aaicele
tatei, Indemnatt Inainte (ow.) ¶ 0 (y A Impinge sit
fact ceva, a imboldi; a sfAtui: ai cola ce lava% sau
Indeamnd pre altul sd tale pom, at acelnia Indoild ad lie cer-
tares (PRV.-1.113.); n1mic nu Indeamna mai mult sore Intris-
tare dectt tocmai privegherea Intro col ce dorm (sLv.) ¶ 0
Maram. A porni la drum: am indemnat pe la clntdtori
ai am swat cAtrA sari (rec.).
2. vb. refl. 0 Oaf. A se lua, a porni dupA cineva,
a urmari pe cineva If (-.) A 11 impins, imboldit sA
fact ceva: dnpd ploaie, no ad lndeamnft omul aA tasd a-
tard (c.-nao.); mergind sehastrul la Alexandru-VodA, s'an
Indemnat... de sebastru de an rant mitnistirea Slatina (NEC.);
nna De alto se indemnan la treabd at Incrul lesea gIrld
din mlnile for tCR(3.1 [lat. inde-mInare].
 INDENINARE sf. Faptul de a Ind e m n a,
Indemn, Imboldire: patimasnl on mime! cg no gaseste
indemnertle trebnitoare, der e nevoit se-01 face. $1 case de
loCuit (NEGR.1.
/NDE.MNATOR, -TO4RE adj. verb. Thirmania
sm. f. Care Indeamn& la ceva: de-al ti lost to In-
demnator... en astftzi n'ag Ii lost mazil (NEC.); se feria
Inge de a spline care din ale fuses° Indemnatoarea oar.).
INDEMNATURA (p1.-tort) sf. Indemn: tot so
va cents, pentrn citoe cn Indemnittnrile el toomelele lui eels
rale s'au tient raotatea (PRV.-8113.); dintr'a out no se poste
sti, se rildicase on gliceava asupra domnuln1 (LET.) it n-
d e rn n a].
INDEPART4 (-tez) vb. tr. §i refl. 0 A (se) d e-
p art a 11 (D A Inliltura, a da la o parte: no In-
cots se Interne De Imperatul, ca doarA ar pedepsi gi ar
pe Imperateasa (se.).
INDEPARTAT adj. 0 p. INDEPARTa ¶ 0
Departat.
INDEPLINT (-ineso) vb. tr. gi refl. 0 A (se)
Implini, a (se) face Intocmai, pe d e p l i n, a (se)
satisface: se lama luntre gi pate ca se. -1 Indeplineasoil
voile (ISP.) ; mi-am Indeplinit datorlile de parinte gi de
crestin (ALECS.) ¶ ® A (se) stwirsi: rind... yeas cum se
indeplinise de bine poronca In), se ample de buounie (cam).
INDEPLINTRE sf. Faptul de a (se) In d e-
p lin i: a sauce la a Indeplini VI C) n/NDE-
PLINTRE.
2NDEREPT.A... = DIDREPT4... Rs
INDES. (-des) 4. vb. tr. 0 A apasa, ca stt !neap&
cit mai mult Intr'un spatiu restrins: Ennio fi culese
de ye Jos ca pe oinparci, Il Inclese In Dlelea In1 cea de len
Bap.); grInl In sad ¶ ® A apttsa: a-gi fata In penal
(DLVR.); Deleria, ceolula, etc. Pe cap, pe oohi, ye
areal, etc.; loi Indesii, paler% De oohi 51 se vIrl mai gonna
ta fundni trisurii (D.-ZAMF.); tntlegte Manna ye cap, 0 Indeasa
ye mania gi habar n'are (eau.).
2. vb. refl. () A se Inghesui, a se Impinge unul
lntr'altul, a se Ingriimadi unul lInga altul, unul
peste altul: and one se Indease una Intr'alta e semn de
nloaie (ORM.); Wenn... se Indeasit is drnmul mare care
duce la vatra satulul (DLVR.) ¶ ® (k) A da 'Ayala, a se
stringe cat mai multi: toti se !admit is mIncare 51
lug de lncrn ¶ C) A se grab', a da zor: nn se prea
Indesau comet se-si bate coasele (S.-ALD.1 [lat. i n-d e (n)-
s r el.
tNDESAT 1.. adj. p. INDEsa. 0 Cu continutul
apasat, strins, Inghesuit (Ca s5. !neap& cit mai mult
Intr'un spatiu restrins); ® F: on yid gi peste
,
masurti, mai mult dealt se cuvine 11 0 0'.) Scurt $i
gros, bondoc, bursuc: e mic ei ; prin grading se vedea
venind un om scurt,
truea cu vederea (CRO.).
ramen la fate (1.-OH.).
2. adv. Apttsat: rAspunztnd ,,sluga d-tale" out nu-1
INDESEAIRA Par INDE C).
2NDESI (-05050) vb. tr. si refl. A (se) face (mai)
d e s ((C- BARE); a lovi mai des; a Imbulzi: visite°
Int se fridesira (NEGRJ ; a lament... a ne prea 15 vinare
on sfIntn1 Necniai (CRO.); En intreb de ce-1 ghionteste, El en
ghlontul Indeseste (spec.); pre mazin Ii Indesea on daidi grele
el on ImprumutA3 dose (NEC.); paharele, a umplea, a
goli mai des paharele: oncoana... tot lndesea paharele
bolerului, gi el le tot boa ((SP.).
INDESINE w INDE ®.
INDE-SO4RE sbst. f ( ) 0 Trans. enc.)
INSOLATIVNE CI Maram. (BRL.) Indigestic [I n d e
----
+soare].
INDESTIA adv. D estu I, de ajuns. ctt trebue
INDESTUL4 (-ilia), 0 INDEsTui4 (-mese) vb.
tr. §i refl. () A da (a lua) destul, a cauta, a (se)
Ingriji sn. alba de ajuns; a (se) satura: win din
celatori... se Indestulasere de ;nick pe la drMUM8 (MP.) ;
ce-ra1 viand% ochii, o septitmlna si to tot niti gi tat sit no to
Indestulezi ((SP.) ; se. astepte pine s'a face eat bine, o'apoi
pa tot! Ii Indestulegte (RET.) ¶ ® A (se) rnullumi, a
satiface, a fi satisfilcut: ye multi Ii ducea la Tariarad
de-i EmpAra, el Inca nn se Indestula Cu atita (Lrr.); 1-an ens
se se Indestnleze on alt au primit (se.); potcagul Inge nu
se Indestulegte, merge is judechtorie (arr.) [Indestul].
/NDESTULARE, 111DESTIILIRE sf. Faptul de a
(se) In des t u I a; cantitate suficientt multa-
mire: ott Indestul, de ajuns; In belsug: fie-care
www.dacoromanica.ro
oaspe... era prima cu dragA infra sl ospAtat on (olio.); an ND-
trait on totil In dentine Intelegere... avind de toate on ...tsis )
¶11 © NBINDESTITIARE. iND
INDESTUL4T adj. p. INDEsTui4. 0 Care are
gi toate de ajuns, In belsug: sass ne era ..A (CRO.); 100Ui-
Weil tot! ducean o viagi modestil, der ..11 (I.-OH.) ¶ ® Malta
Mit, Satialaalit ¶11 (e.) N1;INDEST1JLAT.
INDESTULA.TQR adj. verb. INDEsTuLA. Care
indestuleaza; de ajuns, suficient: plignnea era mat so
gnat gi mai 1ndestuletoare (ISP.) ¶ 0 Multumitor, sa-
tisfaclitor ¶11 © ND/NDESTITLATQR.
INDESTULIT... = /NDEsTuLAT...
INDERT Pir DEURT.
INDIREPTA... = INDREPTA...
YNDYRJI ( -Jon) vb. tr. $irefl. 0 A (se) Intarlta,
a (se) atita. a (se) asmuti: ea to Menace Dnmnezen
de betels muiereasoft, oInd se blades° ele ()SP.1 70 Mold. A
(se) face d 1 r z, semet, a (se) semen: °chit manila
gi inimile se 'ndIrjeso (VLAH.); in 08 to bison, de to Indlrhipti
age, nepoate P (CRE).).
INDIRJIRE sf. Faptul de a se In d Irj i; re-
zultatul acestei actiuni; Mold. semetie: era in °chit
el 51 o pone crude de a umill (VLAH.).
INDIRJTT adj. 0 p. =Ma ¶ 0 Inttiritat: Input
era karts din prioina tinnier reutittilor pe care... to
aruncase asupra Int (coos ); a names holtein tomnatio, de
aceea-1 gi totdeanna mlnios s1 ca o fate biltrIna (RET.)
¶ ® Mold. Dlrz, semet.
INDOBITOCT (-oceso) vb. tr. 0 refl. A (se)
prosti, a (se) tImpi: se Indobitocisera, de no mai voian
se. ;tie de aproapele for OSP., [dobitoc].
INDOBITOCIT adj. p. limoarrocI: an Donor 9 '
stremteros, fanatic, care credo In garlatanismul astrolo-
gilor (ALECS.).
O INDOGATT (- a$050) vb. refl. Often. A se Inte-
lege, a cadea la Invoiala, a se acorda.
INDOT (-acme) 4. vb. tr. 0 A face de dou5. on mai
mare, a adttuga Ina pe atlt, a dubla : aceasta Imi lndola
bncuria, stind cA merg sA Tao cunostintit on nista astfel de
oameni asp.) ¶ 0 ( -doiu gi-doeso) A stringe In (Iota,
a InCOVOia: o foal(); !mica coital paginii ;1 se oprl din
citit (8.-ALD.); Malaspina I51 Indoi gelela rani Is plimInt
(Olt); erase; pr. ext. a strange In trei, In patru,
etc.: a Indolt scrisoarea In patrn.
2. vb. refl. 0 A se face de dotal on mai mare
a se dubla ¶ 0 A se strange In doub sau mai
multe parti, a se Incovoia, a face o cotiturb.:
Conseil se Indoian trosnind sub salele int (DLVR.); Bistrita
se Indoafe fromos DO sub codri IVLAH.) ¶ ® A nu sti,
a nu fi sigur daca un lucru e adevttrat sau nu
¶ 0 A nu avea Incredere, a nu prea se tncrede
In cineva: baba a Inceput acnma se se cam Indoeascit
(se.) ¶ 0 A se codi, a sovai: !neon a se gi a se
cod) sA des fate dupe dInsul osP.1 [d 0 1].
iNDOLE.L.LA (p/.-oieu)sf. 0 Nesiguranta, nein-
crederea daa un lucru e adevarat sau nu: Indoiala
biltrinulni se strecnrase 1n Bullet-al tinerului (0.-ZANIF.);
titrti negresit; no !mane e sigur, nu trebue sfi.
se Indoeascil cineva; a awn Is a se Indoi ¶ ®
Sovaire Intre (loub lucruri sau idei: a eta is , a
fi nehottalt, a *oval [I n d o i].
INDOIVLNIC adj. C.) Nesigur, supus Indolent:
snows ¶ 0 $ovaitor, nehottolt; slab: cam
Intoarse gi ea foals si cal usr.i; Inainta on past !wet-
(este In not o simtire de multnmire care create treptat
woos, ¶1 ( NviiihoiviNia [In d o i a 1 b.].
tiNDOINTA (p1.-te) sf. = DIDOIALA: toate cote
carile oltitorinini vre-o de preens a educe s'ar vedea (CANT.);
mA voin bnonra de fericire 51 de linigte fire de nisi o (CAR.).
INDOI9S adj. Indoielnie C NIINDOIQS
[In d o i].
INDOIT adj. p. limo!. 0 De clout' ori pe atlt,
dublu: 0 Boma an numar ¶ O StrIns In douil (In
trei, etc.); Incovoiat ¶ ® Care stn. la Indoialli,
sovilitor, nehottirlt: shit on inima .477 (c) NB/NDO-
IT.
INDOITVRA (l. -burl) sf. O Faptul de a (se)
1n d O i; rezultatul acestei actiuni: oa tie -care de
gennnohi se simtea tot mai moarit (vLsr1.) ¶ 0 Locul unde
se Indoaie un lucru; cutti; Incovoieturtt, cotiturti:
goseaua face o large sere dreapta (VLAH.) ; Indoltura gamin-
chlului .
651
 INDOLDORA. (-dor) vb. tr. $i refl. (p A (se)
ND- doldora,
a (se) Indopa.
ND INDOPA (-doe) vb. tr. 5i refl. ® A ( -fii) Indesa, a
(I i) umplea gura sau stomacul cu mincare, a (se)
Imbuiba, a (se) ghiftui: ne-a dat de mincare tot ce avea,
Mal bun $1 ne-a Indopat bine (um.); tun vdzut un om... pe
care II indopau alts doi oamen1 cu sucitorul tam); se zice
$i despre plisari, clnd li se bags Cu sila mincare
In cioc, spre a le Ingra.sa: jupineasa Worm 0 lazed (RET.)
¶ ® a): du-te de-ti bate tiltoarele... pe care is 'ndopi cu
pumnil de lire (CAR.); or fi atiind of ceva, odd nu doard
de florile marului se indoapli en 11P7fititUra ear.) [d o p].
INDOPINT adj. p. INDoP4 11 © N$INDOPAT.
INDOPATOR adj. p. 5i sm. Dino Plik. Care in-
doapa.
0 1NDOST (-own) vb. tr. $1 refl. Mo/d. Boom,. A (se)
d o s 1, a (se) ascunde: leg Puke... $1-o tndoseso de
mama vr'o cloud site In pod (coo.); a scos ndframa... $1 a
pus-o is gurd ca ed se 'ndoseascd ell ride (se.).
INDRACI (- dceso) vb. refl. A intra dracii
Intr'Insul, a turba de minie, a se infuria: acesta,
cum 11 vazu, se Indrhei de minie usP.); face $1-o spar% prin
card, de s'a indrikeit de Mudd hires de is buclitArie (CRO.).
2. vb. fr. A baga In draci pe cineva, a-I Infuria:
Ta umbll 311-1 ImblInnti $1 mat ran 11 IndrAcesti (PARR).
INDRAcTT adj.ep. /NDRACi. Infuriat p este ma-
surd.
INDRAGI (-ligesc) 4. vb. tr. A-i cddea d r a g, a
prinde dragoste de cineva sau de ceva: cane -1 anzea
slum, nu pates ad o priveascd $1 ad no o Indrageascli (Orme);
spot tar se 1ntorcea In Ia5i, Indritgindu-1 pentra o bucata de
vreme rum.) ; ®: el de mititel Indrriese cartes (STASI.).
a. vb. refl. A se Indragosti, a se Inamora: doar
n'am orbul gdinilor, ca ta and Indrdgeso de un ;olden ca
(Maul (ALECS.); mergind ea Inlanntru... s'an el Indrigit
unto in altul (Sc.).
INDRAGfT adj. p. !NDRAGI. Indragostit.
TNDRAGOSTT ( -test) 1. vb. refl. CD A prinde
drag os t e de cineva, a se amoreza: era stria mtui-
tiler care se Indrilgostise de frnmusetea Int (ISP.I ¶ ® A se
da In dragoste, a face dragoste cu cineva: eel la o
la on japes ca ad se IndrAgesteased on clime OSP.).
2. vb. tr. I A Indragi: zina mdiastrd 11 Indrilgostise
de chid hl vilzuse is vinat 15P.I.
INDRAZNE./XIA (PL-n811) sf. O Insusirea celui
IndrItznet,, cutezanta.: ba en... n'am 1nteles... zise cu
until dintre tarani (cao.) ¶ 0 Obrb.znicie, nerusinare
[IndrAzni].
INDR.A.zNvF, -EATA adj. 5i sm. f. CD Care I n-
dr aznest e, care nu se sfieste de nimic, care
nu se teme de primejdie, cutezator, semet., plin
de curaj: Initiates color marl, no fii Indraznet la vorbd (PARR);
de ce ore5tea copilul, d'aceea se faces mai istet $1 mai In-
dritznet (MP.) ¶ 0 Obraznic, nerusinat ¶ 0 Cl' Cladit
cu Indraznealb., fare teanas de a se nItrui: tti spare,
to toall fantastic:a el mantle, milndstirea Tismana, on zidn-
rile el .111 (VLAH.).
1NDRAZNT (-nese) vb. tr. 5i intr. A Intreprinde
ceva ILA a se teme de primejdie, etc., a cuteza,
a nu se sfii; a avea curajul (de a face ceva): n'or
mai dusmanil In vecii veellor a se legs de Romani (Ceet.);
nimenea den parinti ad on Indrazneascii... sit opreascd te-
ciorli for cacti vor ad se fad% calugilr1(PRV..MR.1 [vsl. d r it -
znati].
iNDRE.0.1 sin. 'D (Luna Ini) luna Decernbrc
(ultima zi a lunii Noemvrie fiind Sf. Andrei) [gr.
'Avapiacl.
0 INDRE.A.' UNDREA.
TNDREPT adv. Oaf. Direct, drept lnainte.
INDREPTA (- ept,- eptez) 1. vb. tr. 5irell. 0 A (se)
face drept: lemnul strImb focal 11 Indrepteazil (zNN.); de
eati In age de voinic, Indreaptn oopacii cei strImbi toe.); po-
mul cind e rare se Indrepteazd. (ZNN.) ; ti dedese baba de lucrn,
al-I Indreeteze nn fir cret (CAR.) ¶ 0 A (se) drege, a (se)
face mai bun, a (se) imbunatati; a (se) face iar
bun, frumos, etc.: Indrepti% grAdina $1 o !den 51 mai
trumoasi de CUM tuaese (1SP.); 0 gresala; a-si a. gre5a1a;
omul atricat din tinerete no se mai Indreaptii is bulimia;
S'a indreptat vremea ¶ ® A-si reciipata siinatatea, a se
face iar saniitos: bolnavul a Inceput et se Indrepte ¶ 0 A
arata calea, a Indruma, a arb.ta incotro sä apuce; apoi
a lndreptat-o la sord-sa tea Mai mare, la stints Vinerl ica04;
652
www.dacoromanica.ro
do -te In alts pdrti, undo to va Indrepta D-zen (RET.) ¶ ® A da
o anumitA directie: instinctiv tint lndreptez privirea spre
carte (VLAH.).
a. vb. refl. 0 A o apuca Intr'o anumitb. directie:
impdrdteasa II Ina de lant el se Indreptit cdtre scatmul finial
min use.) ¶ 0 A se adresa cuiva: situ esti ea Si ceftaitt,
Size el, IndreptIndu-se spre mine [lat. *directare].
INDREPT4R (23/.-are) sn. 0 Dr e p t a r: au pna
nnmele rilspunsurilor at InvAtAturilor for canon" san
Previa", adecd numele de la lemnul cola ce lucreaztt mes-
tart', carele se chianti% Indreptarin (PRV..M13.) ¶ 0 ,E) Regula
de purtare,
INDREPTARE sf. Faptul de a (se) 1
d r e pt a.
INDREPTAT9R, -TORE adj. verb. $i sm. I. /N-
DREPT.a. Care Indreanta.
#INDREPTATITRA. (pi.-turr) sf. Indrumare, in-
dreptare: pe uncle merg en mitt, Pao movile... pentru vests
$1 pentru IndreptAturi color ce Yin (M..COST.).
INDREPTATT (-atm) 4. vb. tr. ®A da dreptul,
a Indritui, a autoriza ¶ 0 Ada dr ep tat e, a
justifies.
vb. refl. A se desvinovAti, a se justifies: vdend
:4.
Constantin Veda elt au green ei nu se poste is Imnarlitie(LET.).,
0 INDRITUf (-nese) vb. tr. Mold. A da dreptul, a
Indreptati, a autoriza [d r i t].
INDRUG4. (-us) vb. tr. 0 A toarce cu druga,
a toarce Bros: fats babel lndruga $i ea on mare ce cite
nn fus (am.); Fetele de is Veza Nu stin toarce cinepa, Fir'
o 'earn. Ca HIM (1KORS.) ¶ 0 (0 A insira (vorbe
goale, minciuni, etc.): femelie In virstd Inclrugind mai
Una mai ails, ad 10 treadi vremea (OLVII.) ; m'am lamest as
va tot indrug la vent $1 useate car.).
INDRUGATTJRA. (pl. -turf) si. (DAM.) Tort
lucrat din drug& ndrug a] .
INDRUM1). (-nmez] 1. vb. tr. 0 A Indrepta In-
cotrova, a arata dr u mu 1, Incotro sa apuce ¶ 0
0 A pune pe tale.
2. vb. refl. A porni Incotrova, a se Indrepta: Se
Indraman pe vales ce duce Is Ceahldu (ALECS.).
INDRUM4RE sf. Faptul de a I n d r u tri a;
rezultatul acestei actiuni.
tiNTDRUMATQR adj. verb. $i SM. DIDRU1tt 4. Care
Indrumeaza.
iNDIJI04(-05ez) vb. tr. 5i refl. A (i se) muia
inima, a misca (a fi miscat) de compAtimire, a face
sa -i fie (a i se face) mil/t: plIngea biata nevastA de 'nduioaa
pletrele (VLAH.); adevdrata lubire Indniolant ei !middle
$1 tea mai tare fire (13R.-VN.); data vr'o Ilona cIntece, de pare ed.
se indniosaserd pint $1 lemnele $1 pietrele ((Sr.) (d u 1 0 SI.
INDUI0.4T adj. p. YNDII10$4: $1 a'a nitat In
ochii lnf (VLAH.) ¶¶ © NVNDII10$41`.
INDULCT (-eese)vb. tr. 5i refl. 0 A (se) face d u 1
e; (F): adracii 51-ar mai necazurile la site marl (OLVR.)
(f) a (se) Imblinzi 11 0 NW. A mInca de dulce; ro)
a gusta cite putin din ceva, a se Infrupta; a Incepe
sa i placil., sa prindb. gust de ceva: n'avean deelt
o vact, de Is care se Indulcean ei amindoi on doi fii ai for (RET.).
YNDUMNEZET (-mese) vb. tr. A face un D u rn-
n e z e u din cineva sau din ceva, a diviniza.
INDUMNEZEIT adj. 0 p. /NlEniNEZET ¶ Cl)
Dumnezeesc, divin: silo luminoase al (ALECS.).
INDUPAC4. ( -dc) 1. vb. tr. A inhata, a inghiti,
a infuleca: en eortir a muses $i ou Melte a "4. n'au putnt
(CANT.)
2. vb. refl. A se Indopa.
INDUPLEC.O. (- plod), t INDUPLICa ( -to) vb. tr. $i
refl. ® t A (se) Incovoia, a (se) indoi: at one Jig-
mond amused noveste: ad Inductee° nulaua, lard sit no o Musa
(H.-COST.); cal beat... se sileste sit meargd drept, lard el se In-
duplecli melt) ¶ 0 Ban. A sumete, a rasfringe (mini-
cite) ¶ 0 # A (se) supune, a birui, a aduce subt
ascultare: eu armeie atita 1-an Ingrozit stemmas ante i-an
Indupleoat (CANT.) ; negresitei atlinte pururea a ad induplica $1 el
a ad place (CANT.) II ID A (se) hoth'ri, a (se) decide dupe
multa stifruint.a sau rugb.minte, sa face pe voia
noastra, sa ne Implineascb, cererea: m'am frimtntat
on gIndul... cum a$ pates pe mama ad and dee mai bine
Is mAndatire (CRO.); se Indupleoard la rugliclunile Ini ei-1
primird ((Sr.): abia acnma s'au Induplicat Ddrintli Imparatulut
ca ad se strAmute la curtea Int (6a.) Et dupleca<
lat. duplicare).
 1NDUPLECARE sf. Faptul de a (se) I n d u-
P1eca 1111 0-1) ntrampize4u1E. -
INDUPLECAT adj. p. INDUPLECA ¶¶ (CD intIf-
DUPLECAT.
1NDUPLECATOR adj. vb. INDuPLEca. Care
Indupleca: vorba el. 11 rAsona pinit in genet, duke $1
1nallple CIRCUS (0000.).
tiNDUPLECA.TURA. (pt.-turf) sf. indoiturd;
cuta [Indupleca].
1NDURA (-atm) 1. vb. tr. A suferi, a pdtimi, a
trage: malt avu pitrintele Pamfil s& Indure timp de trethect
de ant (RET.).
2. vb. refl. t 0 A i se intdri, a i se Impietri inima,
a nu-i fi mild: cum de s'an Indurat parintii mei de mine
de m'an dat pe mina unni °Alan ea acestaP tau.); astazi
numai sub forma negativd, cu Intelesul de a nu-1
lasa inima", a-i fi mild": loci ai nn Dumnezen la
care to 1nchini, no to de o biatit fat& nenorocitS (GN.) ; on
to de not, Marta ta,... ett n'avem alt 0001 $1 sintem bit-
trIni (ALECS.); Ott 1.1 trill, sit on to Induri de sane (SEZ.) 1
® A-i fi mild, a avea mild: Dumnezeu Se indurit si -s1
ridicA urgia deasupra poporulut Sall (NEGR.); 11 rugit sit se
Indure ca sit le lase gi for mitcar Jumi Rate din jertfele ce
I le adlice IISP.) 11 0 A-1 lasa inima: It deterit... fie-care
ce se 'ndura: unul o vacs, altul un jtmo, altul o tape (REF.);
comoarile cite se gasesc, toate to tau Domnii, gi numai ce
dan, silo se Indurit... (*luta ce gaseste (PRV.4,18.) [lat. i n-
d u r a r e; Intelesul dupd fr. endure r].
1NDURAREsf. 0 Faptul de a (se) in dur a¶
® Mild.: Stit in rug& flicergeste indnrarea celni stint tvutu.)
1111 WIND/MARE.
INDURAT adj. 0 p. timult.4 ¶ O Indurator,
milostiv 111 C NVIMURAT.
MDURATOR adj. verb. DIDuRA.. Care se In-
dura, care are mild, milostiv: 11 inbeau Moldovent1 ca
pe lumina ochilor lor, pentru Oft era cc, drept, inimos si darnic
(MP.); ar ft si mai Mout multe lucruri In lard buno, ca era
an Domn milostiv si (N. COST.) ¶110 N$INDURATQR.
INDURER4 (-erez) vb. tr. A pricinui du r e r e:
It atringea mina de 1-o inclarera (VLAH.) ; CUM ne Indureran
/ (VLAH.) [dupd fr. endolo-
poeztile lui Eminescu...
r i r].
INDU§MANT (-Anesc) vb. tr. $i refl. A (se)
dusman i, a (se) face dusman: pe lIngS el se InduS-
mrtniserit si rudele unuia cu ale altuia (s.-ALD.).
!NE... NNE_
1NFAINA ( -nez) vb. tr. A presdra cu f din d.
INFAINO§.A. (-olio) vb. ref/. A deveni f A in o s.
o INFALA vb. refl. Trans. move.) A se Ingimfa, a
se mindri, a deveni labs [f a 1 d]..
iNFAPTUT (-nese) vb. tr. $i refl. 0 A (se) in-
deplini; a (se) sAvirsi ¶ ® Mold. s'a loMptuit de zi, s'a
luminat de ziud. (FAME.) [0 < f d ptui ¶ ® < I n
fa p t (u 1 zilei)].
0 INFARMA (-farm,-firm) vb. tr. Ban. 0 A cuprin-
de In brate ¶ ® A apuca: burnt... Infitrmit o rudit
de tier (TICK.).
INFARTATT (-Was) vb. refl. A se face (I d r-
t a t i), frati de truce.
INT.A.** (-tae) 1. vb. tr. ® A Inveli (un copil) In
lase, In scutice: m'an Inflisat Cu ele Deste tot, Ca pe an
copil (CRG.) ¶ ® A Infdsura.
2. vb. refl. A se InfAsura, a se Inveli: ea on oitrbune
care se Infasit in stratele sale do cennsit (DLVR.) [181. i n
fasciare].
INFA$4T adj. p. INFA$A. 111 © NRINFASAT.
tINFA§ATVRA (231.-turi) sf. Legaturd cu care
se Infa$ a, fasd. (cosi%) (POL.): begat de mfint $1 de pi-
cloare on Infitgaturi (ANT. -IV.).
INFA$ATEL adj. dim. INPAs.ia (in graiul co-
lindelorj.
tIsTPAURA (-Maur, -Rigor) vb. tr. $i refl. 0 A (se)
Inveli de bur imprejur: is fetita, o Infasuril In piapama,
ou pericolnl de a o lnnabngt, si se Intoarce (13R.-VN.); pielea
aceea o leagA on cures peste 'Actor, de Infitgurit tot piciorul
(t.4..cosr.); InfAsurIndn-se on nn sac de Dew, s'a pus on un
picior oilier° pe no tap si on celalalt pe jos (se.); k : Dan
o infasurit 1ntr'o privire ealdeivtAn.) ¶ ® A (se) depana:
infagor ate DO nuts gi o bag Intel= tufts de rachltik (BR.-VN.)
[lat. infasciolare].
INFA*URAT adj. p. 1NFAstfRA ¶ (c NRINFA-
SURAT.
653
www.dacoromanica.ro
iNFATAV-tat) vb. tr. A Imbraca cu oVatd. de IND_
perna, de plapomil, etc.: patnl, a primeni patul, INF
a schimba rufaria patului.
/NFATI§.4, Mold. Ban. DIFATOSA (-gez) 1. vb. tr. 0
A pune In feta cuiva, a prezenta ¶ 0 Aarata, a in-
chipui un anumit lucru, a reprezenta: ea infittigazit
aoest tablouP; Inteo faints& pregatire de sbor oe pare a In-
fatoga Inchiptilrit avfntal gi aperantele Wit tvutitt
2. vb. ref/. 0 A veni In fate cuiva, a se arata
inaintea cuiva: tntr'o at, se Intattea la Imearatla flub
nnni impitrat de la rasitrit ((SP.); cum am ail ma NY/noses
Inaintea remelt celeia en vorbe de acestea P (CRO.) ¶ 0 A
se arata Inaintea ochilor, in minte, etc.; a se iv':
toate fignrile femetesti ce Intllnisem... ml se Infatosau In
hichtpuire (GR.); numea pierduta ziva In care on f se Infatosa
prilej sit tacit vie -un bine (NEGR.) ¶ ® es A veni in rata
judecatii [f d i $].
/NFATI.kkItE, Mold. Ban. TNFATo$ARE sf.
Faptul de a (se) inf at, i$ a¶ ®ss Prezentare in
Tata judecatii : determine si ziva lntittigarti pricinet (1.-014.)
¶ 0 Felul in care ni se arata, ni se Infatisazd
un lucru, aspect, aparentd.
INFELIA (-tenez) vb. tr. A tdia I n feli is
busteni de retezat 11 de 'nfeliat to scInduri (VLAH.).
INFIA (-fiez) vb. tr. sq A lua de suflet, a adopta
[f iu].
YNFIERA (-rez) vb. tr. A face cuiva un semn,
a-1 insemna pe frunte, arzindu-1 cu un f i e r In-
rosit Iri roc: on nn Fier se I-a foal are in too, ti tnfierit Ia
mina dreantit (RET.); un cal; ooarnele bollor; m, pe
nn ttlhar ¶ ® C)A necinsti, a desonora; a atrage
asupra cuiva dispretul public: unul Infiereazit on toatA
asprimea fapta (CAR.).
iNFIERBINTEALA Pr FIERBMTEA.T.A.
INTIERBYNTA (-blot) vb. tr. $i refl. 0 A (se)
face f ierb int e, a (se) Incalzi tare: a lost dat
unui fierar un buzdugan ca sit 1-1 tot infierbinte (sea ¶ ® 4)
A (se) aprinde de mlnie; a (se) Inn/ware: nil-
rimea prirnejdiei 11 Infierbtntit (VLAH.); de oe Inaintam, de
ce capetele noastre se infierbintan (ON.).
1NFIERE sf. tie Faptul de a I n fi a, adoptiune.
iNFIETOR sm. ais Cel ce I n f i a z a.
iNFIGE (-fig) 1. vb. tr. Cl) A viri, a baga, a face
sd patrundA In ceva un lucru ascutit la vIrf, a im-
plinta: un ao; on par In pAmtnt; Cu seta infige-1
cutitn1 in piept (VLAH.); abittea grindina to alto part!, 1n-
fiend toporul In pAmInt (CRO.); Ii rete S maul si, infigIndu-1
In sulita, vine on el la Stefan (ISP.); ®: cine ne -a dat inima,
sit no ne fl 1nfipt dorul pi dragoste in ea (DLVR.) ¶ 0 A In-
fige tartish corturilor spre a poposi undeva; a-si
aseza tabara: Mihat... let atfipse tabitra In looul pArasit
de dusman otter.
2. vb. refl. 0 A patrunde, a se virl, a se
ImplInta: o suta de suliti se Witmer& in trupul lni
(ON.); infinite vacate se infigeau In carnage. copilului (DLVR.) ¶
0 A rdminea intepenit, a se Intepeni: glontnl... so
infipse !lite° aritmidit din pitrete (NEGR.) ; I s'a infiPt
carul In imala soma (sal ¶ C) A se baga, a se amesteca:
o Nora stramoseascA, singnrul too la care se 'nfig st oel
cart nu stilt juca o_au ; numai decIt trebuia sit se Infigit si
mama in vorba aceea tSB.) ¶ 0 A se aseza, a se stabili
Intr'un locsor foarte putin Incitpator: ea ne Infigem
In coltul otelulni Continental, pentru a mit,' la migcare de
pe stradit (CAR.) 110 A SO Ia munch, a se apuca serios
de muned: sta mohorft nu-t da inima brihci sit se
'Olga la munci1 (5.-AL0.) [lat. infigere].
INFIINTA (-tez) 1. vb. tr. Ada fiint A, a crea,
a Intemeia: 0 maw
2. vb. refl. () A lua Iiintd, a se crea, a se Into-
ineia: In clips aceeagi afar vAzu cum se Infiinteazit un bo-
boo de Hoare (ISP.I ¶ Cl) A se prezenta, a veni Intr'un
loc: saptilmina viitoare sit to Intiintezi aeolo (CAR.); Tata
Marghioala se 1nfiinta de dimineatk si sta gi is dejnn si
Beata (BAS.).
INFIINTATQR sin Cel cc in fiinteazA,
Interneietor.
0 YNFINGE (-ring) = INFIGE : iau lumlnarea si-o 1nfing
inteo oalA ou rasad (on.); Infinge ritdAcinile foarte adlno In
Pilmint (ION) ; 1$1 Infingea oustnra din brlu In pitmInt (sAo.).
iNFIORA ( -110n; -Dorn) 1. vb. tr. A da fiori.
a face so.-1 treacd fiori, sd se cutremure do spaima,
a ingrozi: ttpatta lugubrn al ouonvelit m'a Inflorat; F
INF-On vast do moarte Intioara vales si carol se IntunecA de
INF atita greatly's mutt).
a. vb. refl. A-I trece lion', a se Ingrozi, a se
cutremura de spaimk: se deter& Is neleginiri, de
care mintea omeneasca se Infloara (ISM); : se intioreasa
Damian' si marea en toff petit In ea woos ).
INFIORARE st. Faptul de a (se) int io r a;
fior de spaima, de groazil.: 0 ow cuprinde pe tiul crainful,
ramlnInd uhnit de spaima at mtrare (cos.).
tiNIFIORATOR adj.verb. /NFIORA. Care Infioarti,
Ingrozitor, (M)spkirnIntator: tempura a vorbi... despre
strigoi gi cite site nasdravtinii Intioratoare (coo.); testa
buhnele gl cucuveicile se trezirti Intro ruine, chemindu-se en
llpete Innordroare (ALECS.).
INFIPT adj. p. IRENE. 0 VIrlt, Impllntat: odlh-
nind de vac' o'o tImplii ~A In coital asoutit al nicovalii
(DiVii.); veal In stings... un sehituler In virtu' until deal
malt tyuko.) ¶ ID Teapan, ca si ].intuit pe foe, ne-
miscat: oe stat ecolo ca on bat= si boldest' ochii la
mine P ( ALECS) ¶ ® Cr) F Ta140$: era 01 mindru si eta
instates lui si au coral trap.,.
INFIRA (-fir) vb. tr. 0 A coase cu fir: Dieptarul
nit Infirat (NEGR.) ¶ 0 A lnsira (mfirgele).
/NFIRIPA. ( -apes, -ip) 1. vb. tr. F A Injgheba
lar, a face la lac, a pune iar In bunk. rinduiala:
'metal on Incetul mi-am Infiripat far gospodaria mato a
Doruncit... sA !ditto+ carol... gi, ott plesnesti In pal;n1,
a lost carol lartigi la foe cum a lost (SEL).
:4. vb. refl. 0 A se fnjgheba iar, a se face la
lac (cum a Yost): prlbesii as 'ntorc pe Is vetrele lor,
omen' prinde a se (vLAH.) ¶ ® A prinde putere, a se
Intrema (dupa o boalk.) : persona Incepe a se gi a
oreste vizInd on ochil (CRS.); pr. ext.: Incepuse sti se In-
firipeze si putin la punsa (ORIG.).
IN LA wv- IINIFLA.
INFLACARA. (-Ares, -scar) 1. vb. tr. 0 A face sä
dea flackr a, a pune In flacari, a aprinde; 0;
no mat aveau pa capetenia care sa-1 Intlacareze (Ise.); paces
de Is Paris ne promitea Unirea Principatelor... si multe allele
earl ne halite/frau mintile (co.).
2. vb. refl. 0 A da flacari, a se aprinde ¶ 0 CO
A Sc aprinde; a se Mita.
INFL.A.CARARE SI. 0 Faptul de a (se) I n -
flac b r a 11 () Aprindere, Infocare, ardoare.
/NFLACARAT adj. 0 p. /NFLAcAREL ¶ 0 F)
Aprins, Infocat, Win de foc.
YNFLOR.41. (-orez) vb. tr. A Impodobi cu flori,
ea desenuri [f loar e).
INFLORAT adj. p. INFLow. Impodobit cu
f 1 o r 1, cu desenuri: printre redline de matilstirii
(coos); donloloara... L on Hero) are (BR.-VN.) 1111(G) NE-
INFLoRAT.
INFLORT (-oreso) 1. vb. tr. A Impodobi cu Hort,
cu desenuri: eau 11 infloresc Inca fi on Nor', Monte
asemenea din alma (MAR.)
2. vb. intr. (D * A da floare,a face flori: pomul
Infrorea In tie-ears al, se seuturan florile, rodn1 cregtea gl
sears da In airs USP.); pe seamurile basinful Inflorise ghiata
on frame marl fi grease (oLVR ); F : un slmbet de dispret
le inflori Pe feta (ODOR.) ¶ 0 A fi In floare, a fi In
desvoltare deplina, In toatk. frumusetea, In toata
strlilucirea, In toatk. puterea, a prospera: artele qi
atlintele au, In/lora sub domnia oomertul a Inflorit;
In Englitera, libertatea a pant mai bine dealt In orl-ce
aita tar* 0.-GH.) ¶ ® A se acoperi cu un strat de
muccgaiu, a prinde floare (vorb. de vie, otet, etc.)
[lat. in-florire].
INFLORIT adj. 0 p. INFLORI r O Impodo-
bit cu flori; fnflorat iffiff NE/NFLORIT.
INFLORITOR adj. (D verb. DIFLoRi. Care In-
floreste ¶ ® (V In plink desvoltare, prosper.
/NFLORITLTRA. (p1.-turi) sj. 0 Desen, slipa-
tura In lemn, custiturk, etc. ce se face ca podoabIt:
impodobite on tot fetal de Inflorituri sapate In lemn (VIA)).)
If CD =-- FIORITORA flOr i].
YNFOCA (-roe vb. re/i. A se aprinde; a se face
f 0 c: de minis InfocIndu-sa (CANT.).
INFOCARE sf. 0 Faptul de a se i n f o c a
1 0 Ardoare, Inflkarare, aprindere, pornire [f oc].
INFOCAT adj. 0 p. INFO. 1 0 0 Rosu ca
focul ¶ ® Aprins, Inflackrat, plin de foe: arma-
sarul Buffs_ In sere Imparatul ear osr.i.
654
www.dacoromanica.ro
INToilk. (-loin. I toles) vb. tr. si refl. CD A
(se) umfla (ca un f o a le): nitre vintul prin el si
m1-1 Intoia Ca pe Taste foi de gullet (RET.); gospodina...
on o fosnitoare Nati erohmolita care-1 Infoiaza pe de-
desubt rochia de 'Intl (SAD.); CP: II Infoaie manta... ea ere
lute Is fire de pare foonlui (RET.); atonal se infoale ape
¶ ® A (Se) afIna.
de treon petite tarmart (RET.)
/NFOIAT adj. p. INFo4. Umflat ca un Coale.
t INFOLOST = FoLost.
INFOMA (-omez), INFOMETA (-etez) vb. tr. A
face sad flamInzeasca, a constringe prin f o am e,
prin foamete: obosit, Internal, tremurInd, ?Ara
bani (1)1NR.) .
/NFRAGEZI FRAGEZI.
INFRATT (-teso) j. vb tr. si refl. A (se) legs ca
f r a I, 1, a fraterniza: de dad se loan de sit loot on
inlet, de se sarutau Intratindu-se use.).
2. vb. intr. 4 A da frati; a lega grief intratisa
Pe brazdA (Dwe).
INFRATTRE sf. Faptul de a (se) Infrat, i;
fraternitate: El a voila s'aduch paces et tnturor (VLAH.) .
o 1NFRIC.4. (-trio) vb. tr. *i refl. Trans. (lag.
Maram. A (se) infricosa: anal un glee ragusit si In-
sPaimintator, des 0111111 no se Intrloil (RET.); IntricIndu-se
Late si tremnrInd din tot trnpnl (RET.).
INFRICAT adj. p. TEFErcA. Ingrozit, Infrico-
sat : e, !thistle s'an pus pa oftutat (MERA) TT © NEINFRICAT.
INFRICO*4 (-owe) vb. tr. A baga frica, groaza
In cineva, a Ingrozi: puterea navtilitoare a Turcilor
Intricosase Europa (VLAH.).
2. vb. refl. A-1 cuprinde frica, groaza, a se In-
grozi: eel ee de oameni nu se rugineaza, niol de Dum-
nezen nn se infrieosaza (ZNN.) [fricos].
INFRICO.A.T adj. p. INFRICOSA VII Et) NEINFRI-
CO$AT ¶ 0 Ingrozitor, (In)spaimintator ¶ ® F Gro-
zav de mare, de frumos, de bun, etc., strasnic;
splendid: se apnea 51 ea de mitt nista bncate «SP.);
chemase... pre tot' boieril si alujitorii ourtli la o masa
((Sr.).
INFRICOAT9R adj. verb. tuFarcosA. Care
Infricosaza, Ingrozitor, (In)spaimIntator.
INFRIGURAT adj. 0 Cuprins de f r i g u r i
¶ 0 (r) Neastimparat, cuprins dr o ardoare ex-
cesiva, febril.
INFRIZURAT adj. F Care poarta frizur
cu pkrul frizat: °mean acestia... ridiculi... Infrizurat1
si lustruiti ca papusile de portelan tvt.ao.(.
t INFRMISET4 INFRumusET4.
t TNFRIM§41. INFRumos4.
INFRINA (-inez) 4. vb. tr. 0 A pune frlu: Fat-
frames, 'Nell si Intrina oalul oar.) ¶ ® co A stapIni,
a reline: feta ca-mi latrines limbs (ALECS.).
2. vb. re /l. A-si pune frlu (patirnilor, dorintelor,
etc.), a se stkpini: nu se mai pnteau of se deters Is
nelegluiri (ISM) [lat. infrenare].
iNFRIN4RE sf. Faptul de a (se) infrIna
Ifig © NEINFRINARE.
ZNFRINAT adj. p. INFRIN4 C NViNFRINAT.
INFRINGE ( -bring) vb. tr. C) t A fringe ¶
® A birui, a Invinge, a bate, a rapune: date lanai
Domnulut ca-1 alutase asupra protivnicilor... de-1 Intense
((Sr.) 1 C) A cAlca ( porunca., o lege, etc.), a ne-
socoti [lat. infrangkr e].
INFRINGERE sf. Faptul de a In f r ing e,
de a fi int/Int.
INFRINT adj. p. INFRINGE. 0 FrInt, rupt, sfl-
slat: on Jul= A ¶ 0 Invins, biruit, rapus 1 0
Calcat (In picioare), nesocotit If (1 NEINFRINT.
0 INFRUD/10.4 (- oyez), t INFRDPIU$A, INFRUM$A,
( -sea) vb. tr. 1i refl. Trans. A (se) face
INFR/fdt34.
frumos: copiii orestean... sf se intrumogau, gi en eft
cr.:lateen, se faceau mai mindri 01 mai dragalagl (RET.);
care beserica o an mint 51 o au infrumusat (.4..cosr.); de-
marcate gi Beare tafrumsehi (1.5.sCH.) flat. i n f 0 r m 0-
stare].
INFRUMUSETA, 0 TNFRUMSET4 (-aces) vb. Sr.
si refl. A (se) face mai frumos; a (se) Impodobi:
Iona Intrumuseteasa lames pentru amoral nostru (Ems., )
[frurnusete].
fi INFRUMI.T.A. me- INFRUMOSA.
INFRUNTA (grunt) vb. tr. C)t A dojeni cu vor-
be aspre de fatk cu aitii, a °cart .a face un afront:
duPa Multi mustrare ce I-au Infruntat pentrn hainie(N.cost.);
11 Infranta pentru lapta cea mtgeleasca ce era sa stivIrgasca
(ISP.) ¶ ® G. A Linea piept: au Infruntat en barbitte
vijeliile Meta (VLAH.) ; dorul de mine 11 Mau sa Infrunte as-
primea pedepsei ce meritase (ALECEL) flat. *i n f r o a-
t a r e; Intelesul IT) dupa fr. af I ron te r).
INFRUNT4RE sf. 0 Faptul de a In frun t a
® Dojana aspra, mustrare: nn putea mistut a
ce i-o Meuse ea (ISP.).
INTRUNZT (-moo, 0 - frond) vb. intr. b A face
frunze, a se acoperi cu frunze: soma au Infrunzit;
Primavara, clad Miranda, Gura cuculni s'aude (1K.-BRS.)
flat. illfr ondire].
INFRUPT4 (- Irupt) vb. refl. ® A mints de
frup t, de dulce in zilele de post: o multime de
1ttrani... Dumnezen stie Baca se mai infrupta In olglegi en
came (ION.); eel ce se Infrupta, acela se snuck se 'An-
gara* (MAR.) ¶ ® (l' A se indulci: au ma-1 rasa ea
ma 'unapt ceo sitrutare P (ALEC8.); e01 ce s'an Infruntat on
belong din bunnrile lumesti (BR.-VN.)
INFULECA, /NFULICA (-eo, -1o) vb. tr. Mold. 0
A Inghiti dintr'o data, cu lacomie: gamete, ilimInd,
a ridicat capul sA intlilie0 o turma de vita (VLAH.,; Incepe
FramInatia a carttbani deodata 1n gura cite o haraba de
pine... gi raped° mi ti le-a Mintiest (CR0.); oi-ca =Slain
nu-t copt, pi el infulica ctt opt (ZNN.) ¶ ® Bucov. Trans.
A ridica o povark a se opinti so, ridice ceva: capita
de fin pe care o Infulicase sub coviltirul harabalei (GRID.);
dar de 1nfulicat la gunoin Is oasele lui P (RET.) [lat. i n
f o Incare].
INPUMURA (-urez) vb. tr. *i refl. A(-*i) baga
fumuri de rnindrie In cap, a se Ingimfa.
INFUMURARE sf. Mindrie de*arta, trufie
[Infurnura].
INFUMURAT adj. p. ItsFultuati. Cu fumuri
In cap, Increzut, Ingimfat, trufa*: Drepti, Infumurati,
c'un zimbet protector priveso la tine (VLAH.) ; slat_ inatori
In rls et Infamurati, de an le ajunge oineva en strAmurarea
la nas OSP.).
/NFUND4 (-fund) 1. vb. tr. 0 A pune un fund
(la un butoiu): an Mout Indata polobocul, 1-au Infundat
de un capat si 1-an cercuit bine (se.) ¶ 0 A intra In fund;
a umplea: olostile si pniutti galbui 1nfundi buralenile
ti.usto.); sa nu mai ohinuesti lumea, ea at sa Infunzi pug-
°aria (D.-ZAMF.) ¶ 0 A baga in fund, a vIri adinc:
Pe el puseni mina 51 la ocnA -1 Infundara (ALECS.) ¶ ® A
baga la strlmtoare, a nu-i Ursa nici un mijloc de
scapare; (r) a lasa ru*inat, Incurcat, faro, putinta
de a scoate o vorbri: 1-am inlundat de nu mai are ce 01
zits; las'o, cucoane Matachi, s'o Inland en mincinna (ALECS.).
2. vb.rejl. 0 A intra, a se baga adinc, a se afunda :
am tnceput so, ma Int/lodes In nomol gi am Inceput Bo, ml in-
hind Oita In glezna (BR.-VN.) ; a se In munti, In padure;
padurea-i mare, el g tie undo s'a ti Infundat (CR0.) ¶ ® A intra
In fund, a se baga afund, a se ascunde: s'a Iniundat
in !Iasi ¶ ® A ajunge la strImtoare, Intr'un lac care
nu mai are ie*ire: tare int se Infundasera citrarile (MERA);
schelele se 'nfunda In nodal grajdului (CAR.) ¶ ® (F A
ranilnea incurcat, a se opri In lot, Cara a mai
putea Inainta: mi fnfundam totdeauna la Maine de la
lacul Trazimen (13.-ZAMF.) ¶ CI F A t se , a n'o mai
putea duce Inainte, a nu mai avea mijloc de sea.-
pare, a i se apropia sfir*itul; a fi prins cu min-
china sau cu o fapta care merit& pedeapsa: Igi rreca
mlinile de bucarte... socotind ea de astA dat4 are sit i Be
Infunde tut Ercule (1SP.); 6: ai umblat eft at nmblat, dar
scum ti s'a 'nfundat, se zice aceluia care a ajuns In
tale din urma la strhntoare, dupe ce a scapat
multi vreme de pedeapsa ce i se cuvenoa pentru
faptele sale.
INFUNDAT 1, adj. p. /NPUND4 11) c nni-
FUNDAT ¶ 0 Astupat cu un fund; fara ie*ire;
adus la strimtoare, Incurcat ¶ 0 r De*tept, pri-
ceput, dibaciu: Mos-Aricin e al cioarelor si are multi.
pricepere la cap (MARA .
2. adj. $i adv. Innabu*it: se auzi un chicotit de ifs
(VLAH.); se auzira... stamina gi soapte de nemultnmire
(noon.); a Dins toad. noaptea (CAR.); rise Prometeu de
Prostia lul Joe (ISP.); PE 'NPUNDATE, F PE 'NFUND4.-
TELE loc. adv.: Maria Incepu so, piing& pe 'ntnndate (DLVR.) ;
Partenerii si galeria rid Pe 'nfundate -VN.) : pitmen noap-
tea pe 'nfundatele (VLAH.I.
655
www.dacoromanica.ro
INFUNDATOARE s f. = FuNDATop.m.
INFUNDATvia. (p1. - trot) sf. Loc In- hue INF -
f u n d a t, ulicioara Infundata, care n'are alts ie- I IN
*ire la celalalt capat: titian tnpitati prin saricacioasele
Inland/thug ale Panamint (coos.) ¶ ® Colt retras, as-
cuns In munti, In fundul unei paduri, etc.: lace-
wise a Innopta eInd am slims tnteo de munti (CRO.);
din infundaturtle codrulni, Romani! 1st masurau vraimaelll
(VI-A11.) ¶ ® AdtrlatUra, scobitura: 'Mani ohiar ansa
mine, in piretele muntelni, o , un fel de cotton ION.).
INFURCATVRA see IEFURCITVRA.
INFURCf (-ease) vb. refl. A se bifurca, a se
desface In doll& (In felul coarnelor unei f u r c i):
merse merse, Dina 11 se Infarct calm am).
INFURCTT adj. p. INFURCI. Bifurcat: are dina-
intes sa calea cea it
a In! Ercule (ISP.I.
INFURCITT,TRA, INFI3RcATIJRA (p1. -tort) sf. Bi-
furcare, locul unde se b furca un drum, raspIntie:
olnd sosira Is Infurcitura Bleoel. feolorni de Impirat 1st
opri armasaral (ODOR.); la o Infuretiturit de drumur1... vede
aproptindu-se o testa vesela de calareti (CAR.) [Infurci].
*INFURIA (-rim) vb. tr. *i refl. A (se) mania,
a (se) face furios, a se aprinde de mlnie [f u r i e].
INFURIAT adj .p. INFURIA. Furios, mlnios din
tale afara. -
*INFURNIAI (-farm) vb. tr. $i refl. A (se) f a r-
m a; a (se) intemeia, a (se) Infiinta: vent Cuss Si se
ninrma scoalele
0 INFURM41.2 (-men) vb. refl. Olten. (Claus.) 0 A
se imbrilca cu multe haine groase, a se incoto5-
mana ¶ 0 A se satura paste masura.
INFURNICA (-to) vb. refl. unipers. A-1 f u r-
n i c a, a sir-1'4i Intepaturi pe piele, ca cind ar
umbla pe ea furnici; a i se Dialect, a-I trace fiori:
multi numal chiar din obicein se sperie... gi li se Infarnioll
pietas de nimica (acH.).
INGADUT (-dueso, -data) 1. vb. tr. $i intr. (D Ada
vole, a permite; a acorda (ceea ce care cineva):
doctoral an mi-a Ingaduit Inca so, tea din mai; chiar si
rudele noastre ea s'o let no 'ngaclueso (FAWN ¶ ® A pasui,
a a*tepta, a avea rabdare: mai Inglidnie-ma pina Wine,
011-11 voin DItiti twit& datoria; Ingidueste pntin, mat bank
oa au -i numal atita (can.); Ingliduitt Dina vs trace alainl
INEGR.).
a. vb. refl. A se Impaca, a se Invoi, a trai In
buna Intelegere: some Uttar, cal batrfn, ran se 'na-
da% Is drum (cso.) [ung. engedn i].
iNGADUIALA (p1.- roll), INnAntrINTA (p1. -to)
sf. 0 Faptul de a Inga du i; voie, permisiune:
Lesii... as 18sat sa hie pre Ingaduinta Int si s'an inters
(GRAM) ¶ C) Rabdare (binevoitoare); indulgentea:
on mum% gi Ingkdniala, dint!! sorecuralni tate odgonul
de Is corabie (ZNN.); ea asculta en ingaduinta povegtile for
(NEGR.) .
INGADUIT9R adj. verb. IliaApuT. Care In-
gaduie; care iarta u*or, rabdator, indulgent: de,
drags, morale mea este Ingaduitoare (13.-ZAh4F.); stint°. Du-
mineoa, blinds et Ingiduitoare, n'a vrnt sa-el pule minted
o'o sturlubateci (cRo.) 115 © NVIIGADUITQR.
YNGAIMA (gain, -gaimes) 1. vb. tr. 0 A In-
curca, a pune In Incurcatura: clad vecinul a Inceput
14-1 Ingaimeze en verbs... 1-a marturisit In UV% cum stau
lucrurile (ORIG.) 7 0 A migali, a lucra !neat, alene,
cu zabava, a tragana: an tot IngAimat rSzboiul, pink
clad an tnserat (LET.): de vs Pi lust... vre-o vie... ii... nu
sit vs nevot sa luoreze toate luerurile is vremea for, oe o va
numai lagitima (PRV.-LP.) ¶ ® A vorbi cu gura jurna-
tate, a tragana vorba, a Ingina, a borborosi: atunci
Ion se lacuna, Ingaima vorba Mrk noimil (ON.) not vA-
zind ad Sarnitie mai pre larg Ingalma aceasttt dispatatte
(CANT.); mosneagal dime! zise Ingtilmat: ,,d'apoi at sa-1
Poll face, druid tatei p" (CRC.) ¶ 0 A fredona, a cinta
incet: cei mai rasariti Ingitimeaza cite revs din fluter (LUNG.).
2. vb. refl. ® A se Incurca ¶ 2 A tragana, a za-
bovi.
0 /NGAIMACEALA, DIGALMACEALA sf. Trans.
Incurcatura, zapa.ceala, conluzie: et 0 1tr' de Ingal-
maceala se Lift:nett% clad vent vremea sa-1 punts numelo
(RET.); on scab, ort lac o erama et Ingalmiceala, de se mira
testa lames (RET.) [Ingaimaci; Ingalmaci].
0 INGAIMACT, INGALMACI (-acese) vb. tr. $i refl.
Trans. A (se) incurca, a sa) zapaci: bdgati de +manta,
 NG- on ma Ingaimaciti, lAsati-mA s'o mint cam se rade tern
Nr_. [Ingaima ± (zap)aci]
1 `-' 0 iNGAILVIACTT adj. p. NaArmAci. Incurcat, z6.-
parit.
INGAIMAT Pr- frioAnaix.
YNGALMEALA (p1. -ell) sf. \ orbire Inglnattt,
I iNGETE.MTJT (-nese) vb. tr.
tragiinatil, borborosire ¶ ® Traganare, zhbav6.:
era hotArit... ea -i spue tot, tart Ingaimeli (VLAH.) [I n-
g a im a].
INGAL4 (-Mess) vb. tr. 0 A murdari ¶ ® A
face un lucru alene, cu zabavii, a migttli, a tra-
g6na: mucterha Ingaleaza silabele (CAR.); nu se va nevoie
aft Increze (via)... ce o va flume' ,,,, (rev.4.03.).
INGkr...4T adj. p. INGAI4. 0 Murdarit,murdar:
on mai era chip a mai eta a8a ....e la nunta osP.) ¶ ®
Traganat, zAbavnic la vorbli.: e alumat 61 pronunta
foarte .. (CAR.).
INGALBEJT... = GALBEJT...
iNGALBENT, TEGALBINT (-nese) vb. tr. intr. $1
ref/.A. (se) face galb en: taut sa arid ingalbeni (DLVR.);
Tisanul... tremura ca verge 01 se Ingalbenise ca sears usr.i.
INGALNIACRALA... so- INGAImAcEALA...
0 INGAunT = GABEL
/NGENIAN.A. (-fines, 0-eamAn) vb. tr. $1 refl.
- A (se) Imbina, a (se) Impreuna, a (se) uni laolalta
In mod intim: lipindu-81 inimile si ingemanindu-ei gin -
durile (VLAH.); 1ndrepta asupra flacaului ochii ei !num* In
care se ingemanan mirarea ei multumirea (s.-ai.o.) [lat.].
0 INGEMANARAT adj. = INGEMANAT: coped In-
geminaratt (RV -CRG.) (gemttnare].
INGE.MAN.A.RE sf. Faptuldea Ingemana;
Imbinare, Impreunare, unire intim6.: o Bean/ rollie
se aprinde la a pamintului cu cern] (VLAH.) ; C'nn singur
glad, ca'ngemanarea A doull raze de lumina (VLAH.).
INGEMANAT adj. p. INGErdANA. Irnbinat,
Impreunat: rasfiri umbra lor, ...1, parc'er fi nascut-o
brusc farmeoul singnatati1 (SAD.); alune ...e (wo.).
0 ZNGEN.A. (-enez) vb. intr. 0/ten. A Inceta, a con-
teni, a deveni mai domol: pica% a tmomat (clam.);
omul tngeneaza clad ImblitrIneste $1 d'abia se MiSCA (RV.-CRO.).
/NGENU(N)CHIA (-chin, -ohez) 1. vb. intr. A
cadea, a sta In genunchi: Vraimasul tan plinge, 51-1
om ca 51 tine, Smerit Ingenunche, to roaga sa-1 ierti (VLAH.)
A. vb. tr. MA supune, a Injosi, a umili: ye Roman
on 1-a pntut 1ngenunchia naboiul de barbari (ISP.> [lat. i n-
g en u cut ar e].
INGER sm. ®(1 Spirit ceresc, creatura de nature
divine, Inzestrata cu toate Insusirile bune In
grad superior, reprezentat6. In
arte mai adesea In chipul u-
nui copil de o frumusete ui- \
mitoare $i Cu aripi (, 2705):
In strafe, oulcati ye mid saltele, dor- --
meau trel copilasi ca niste ~i(ALECS.) ;
e frumoasa, blindA ca un .-; einta
ca un ,; ex: Mull la Dumnezen,
....ti Ili feu sufletul, pine se ajungi
sa -ti spui pasul la cei sus pusi,
subalternii Ili pun multe pie- /:-
did; Rumanu-131 Inchipule oft fie- c.
care om poarta ye timer' nil Inger 61 ( ,,, tt'
tin drao (JIP.); or., pa:11km, Ingerul Nilg) ---"--
care, dupe credinta poporului, Fig. 2705. Inger.
stn pe lInga om $i-1 ocroteste: se
credo A fie-care om are un ....plzitor care are 1ndatorirea sa-1
pazeasca din mina botezulni pint la aneea a mortii (GOR.); de la
aceeasi credinta s'au nascut locuttunile tare de ....,
(om) care nu se teme de nimie, curajos, rezistent $i
slab de ...,, (om) fricos, care se pierde usor cu firea:
om prudent Si on prea tare de , 101 damoli pornirea si se
retrase ruginos (ALECS.) ; on to -as fi crezut asa slab de ...., dar,
dna cit vad, esti mai Woos deolt o female 'V ® ® Per-
soana care Intruneste toate calitatile unui Inger:
e on . de bunatate, de humus*, de inocenta, de modestie ;
ca (11) (Cums.), cuminte, supus, ascultator [lat. a n-
g 6 I u s].
INGER.A., 1NGERVL sm. dim. /NOM- ceea ce vedea
el era aievea un cavil frumos ca un ~esp.) ; F : el el,
1)1 tugnia gurita ca sa suga IVLAH.).
INGEREA sf. * Plant& erbacee, cu flori
albe, ce creste prin flnetele din piiduri $i tufisuri
( Selinum carvijolia) ( ] 2706) [In g e r].
www.dacoromanica.ro
iNGERESC adj. De Inger : glas trumu-
sete ingereasc11; se vesellra, veselie 1ngereasca (ISP.I
INGEELETE adv. Ca un
Inger [Ingeresc].
0 INGHEBOA.T =GBEBosAT.
$i refl. A (se) gh emu i: eel
mlilocin... se 'nghemueste acolo cum
poate (ceo.).
0 INGEIENUNCFII4 = 1144E-
NIINCHIA.
INGHESUT (-suesc,-snip) vb.
tr. $i refl. A (se) Indesa, a (se)
Impinge unul Intr'altul, a (se)
Ingramadi unul Mgt altul, a
se IMb1.11Zi: inghesuindu-1 on toata Fig. 2706. Ingerea.
familia in olteva beciuri (I.-GH.); In-
ghesui ye bietul 'sparse la o strimtoare $1-1 mai gltul (Oboe.);
la toate usile dughenelor se inghesuesc privitorli ourio81
(CAR.); la pod se 1nghesuesc sa treaca cat, oameni $1 hum)
(VLAH.) [g h e s].
INGEtEsuugA (PL-ten) sf. IngrAmadire de
oameni printre cart nu se poate razbi, Imbul-
zeala: la o nerizbita, cum e la on -ce iarmaroo (CAR.);
gars... on inghesuiala nnor oameni grabiti si brntali (BR.-VN.)
[Inghesui].
INGHPF (-eturi) sn. (:) Ger strasnic, frig mare
care face s6. Ingh et e apa: date un "+, de nu se mai
putean misca de be (ISP.); : Dar oind pftrasii odaia,
Mina de ...il mortii (VLAH.)
INGHET41. (-et) vb. tr. $irell. 0 A (se) preface In
ghiat6.: fermeclitoare... (care) ingheta ape In bad in
postal Slm-Pietrului (iEr.); apa a inghetat tun (DLVR.) ; ne-a
inghetat limbs in gar& $1 milduve In ()Jolene de frig (one.) 11 ®
® A raminea teapan, Intepenit; a incremeni: se
Incorda in lnngul trupului 01 ingheta rigid, ca o Dirghio, In
dreptul oglinzil (DLVR.) ; un zanganit de arms in carte ingheata
deodate veselia oaspetilor (VLAH.); 0. de fricit, a-1 c inima,
a-1 singele (de trice), a ramInea Intepenit, Incre-
menit de Rica: i s'a Inclestat sure $i a inghetat de Erica
(CRG.) ;inghetase angels In ea de trick ((SP.); oind clizu bi-
haul, bit ingheta inima (JIP.) [lat. in -glaciar e].
INGHET4T 4. adj. p. INaELETA. I Prefacut In
ghiata ¶ 0 Intepenit de frig, rebegit ¶¶ c n/kr-
GHETAT.
2. TEGBETATA (p1.-te) sf. Cremtt amestecata cu
ono., zahttr $i zeama de fructe, facuta s6. Inghete
cu ajutorul unui aparat frigorific : de yearns, de
fragi, de lamile, de ciocolata.
iNGHLM.P.4. (-mama) vb. tr. $i refl. 0 A (se) In-
tepa, a (se) Impunge (cu un ghimp e, etc.):
alunecam in api, Inghimpindu-ma in maracin1 (D.-ZAMP.);
A visat ca s'a 'nghimpat Si umble la picior legal (PANN);
1-a Inghimpat o albinii; boldul Satanei se vede ca-i inghim-
pase (cac.); 0: nu suferea ca vorbe de desert/10Juni lu-
mesti ea Inghimpe feciorestIle-1 urechi (owl ¶ ® ® A Im-
boldi.
INGHIMPATOR adj. verb. INGmadPA. Care in-
ghimp6., Intepator; F : glumele cam Inghimpa-
toare Donlan unit din boieri GBP.).
0 YNGHIN4 = IX81244.
/NGHIOLDI (-desc) vb. tr. A da ghionturi, a
ghionti; a da cu cotul: Se dose la tovarlisul de Unita
dinsul 131, Incopind a-1 , 11 zise:... De cat' to act f" (ISM);
stmt ca ml 'nghioldeste cineva impingindu-mi genunchil
(CAR.) [ghiold].
INGHIONTT ( -test) vb. lr. $i refl. GI:110Rn:
mat C010 1112 croltor francez se Ingbionteete cu nn cinbotar
Neamt (ALECS.).
iNGHIORT 1 interj. GHIQRT : ea, I Inghit1, si
ye boo Si crape (ISP.).
0 /NGHIORTAI GHIORTAI.
iNGHITT (-it, -it) vb. tr. 0 A face sa treacA din
glt In stomac: o Imbucatura, un sImbure ; same! li venea
sa ma Inghlta de bucurle (um.) ; PIP PVSTE 0 ® 1.Y A chel-
tui, a prapadi, a risipi: a Inghitit theta averea ramasa de
la plirinti ¶ O z galusca, amarni, a suferi In tacere,
.....ul, neavind incotro: boierul... a Inghitit galugca ei a tactic
moicam (cao.); flIndca n'avea Inootro... let Inghitea amarul
gi Wide (ISP.) ¶ ® A rabda, a suferi cu rabdare, fartt
a se Impotriveasc6., fare sa cIrteascii; a Indura:
tam din Burk si Inghiti minas ce-1 !Acura fmt11 usr.1;
656
aims tipa... numai duraneaei, tar dumnealui asculta, inghitea
sinless (CAR.); nevasta, ne mai avind Incotro, tacea gi Inghitea
noduri (CRO.) ; cite (mart, injuraturi $i Mali am inghitit I
(CAR.) ¶ ® In sec, ~, la ritbdari pante, a rabda (ui-
tindu -se la altul care manInca, care are de toate)
fail a capata nimic ¶ 0 (V A-I ~ pamtntul, a pieri,
a disparea, a se prapadi rasa urina: Parca 1-a
Inghitit pitmintul chiar din acela$1 minut (PANN) ¶ 0 (E) A
sage ; a absorbi: buretele a inghitit apa; nude citcleau,
sa ridicaa aburi inghititi de gura sabot (DLVR.) ¶ ® F
A opri, a retina: mi-am Inghint lacrimile care cercau
sa -ml nitalleasca In °chi (GN.) [lat. ingluttire].
INGIFITITOARE sf. Q Gltlej [I nghit i].
TNGHITITT,JRA (p/.-turi) sf. Atita cIt lnghit e
cineva dintr'odata, cind bea; dusca: o de a911.
de vin, de rachiu.
0 INGIU...
YNGYMBA (-iamb) vb. tr. 0 /ten. (c(Aus.) inn.)
EM MA.
INGIMF.A. (-ova), INGINPA ( -gent) vb. refl. 0
A se umfla: IngInta-mi-se (con.) ¶ ® 0, A
se umfla. In pene, a se mindri, a se arata trufas:
se rotes ye lingit dinsa el se Ingtmfa oa un curcan use.);
s'a Intoiat ca varza $i s'a Ingiralat ca barza (PANN) [g I M-
I (1)a].
INGINIF4RE, DiGINFARE S/. @ Faptul de a se
In g I m I al 0 Mindrie, trufie, fudulie: necapaci-
tatea gi IngInnarea Int Ipsilante... au Mout ca luornrile sit
Ia alt drum ().-GH.).
INGINIFAT, INGINFAT adj. p. INGINFA. Um-
flat In pene, mindru, fudul, trufas: Inglmlat de a sit
slava, ades la Curte merges (LET.) ; mirele sedea ye perini
cucuiat, tudul $1 IngIntat (se.).
YNGYNA (-On) 4. vb. tr. 0 A imita, a repeta In-
tocmai (adesea in bataie de joc) glasul, vorba,
miscarile cuiva : umbla rat/Mind prin munti gi prin
ondri, inglna pas/trite, angina pastel° Cu 0i119)01111 1111
(WO ; ursnl... a tnceput Cu glas mai subtire ea Inglne
glasul caprei (se.) ; Fog! de zimbetul tatarnia... A acestor
masti, ce urea omeneasca o Inglni (VLAH.) ; ma. Ingini, pentru
oft mi se leagit limbs chid to vitd ( ALECS.) ¶ 0 A vorbi, a
rosti, a Chita cu gura jumatate, cu glas meet, a
borborosi, a mormai: lei t viersul an acorduri
somnoroase (0.-ZAMF.) ; a veni ea $1 vremea aceea", zise
Imparatul, high:and vorba yintre dint! (coo.); $1 glasu-1
anus de-abia putu sit 'ngine, Piaci 'meat de lacrimi...
(VLAH.) T 0 A ademeni, a momi: mil de visor! vin de
ma Inglnli cu ale for poetics adimeniri ( ALECS.).
2.vb. refl. 0 A repeta Intocmai, in gluma sau
In bataie de joc, ceea ce zice sau face altul, a se
imita unul pe altul In glas, In vorba., in miscari:
pasarile primaverii se 'nginit *1 care de care se 'ntrec in
telly! de glasuri (CAR.); pe vatul copacilor, turturele sure 51
porumbei salbated se 'ilea (ODOEL) ¶ ® A se confunda
(vorb. de lumina., de colon): cind se tuella EWE(
en noaptea, clod Incepe sa se Intunece, in amurgul
serii; pr. ext.: scum, cind se Instill% iarna cu primitvara,
trebue a cauta mai Cu osebire de vita (loc.) ¶ 0 A contrasta,
a forma un contrast: o duke lumina ce se tuella cu
negreala malurilor deyartate (coos) ; sic! se Mena o multime
de costume, religii si nationalitan tem.) ¶ 0 A se lasa
ademenit: pin's doua zi ne-am ingtnat on multime de
vista' ciudate (ALECS.) [lat. ingannare].
/NGINARE sf. 0 Faptul de a (se) In g Ina:
Incepe a recita... ?Ara cea mat mica ezitatiune, titra gi tara o
singurA gresala (I -GH ) 1 0 Impreunare, imbinare: Man
Ingirate... pe granitile Vail, la a yamIntulni cu cern] (vi-M-1.1
INGINAT adj. p. 0 Imitat, repetat In-
tocmai ¶ 0 Rostit, clritat cu gura jumatate, bor-
borosit : Vorbeste vorba 'nglnatit, Pares -1 e gura legatit (PANN)
¶ 0 Confundat: en anima ~a Intro dor gi bucurie (cools.).
Y.NG/NDUR.1.1.T adj. Dos pe glnduri,
muncit de ginduri: de una tnsa erau mai IngIndurati,
gi aceea era oh li se stinge semintia (cer.); biata baba se
lntoarse acasit a (MERA).
INGINF.4.... Po- INGIN94...
0 INGLOD.4. (-odes) vb. tr. *i refl. Mold. ) A (se)
baga, a (se) afunda In g 1 o d: am inceput sit ma Inglo-
des In nomol... gi sa ma Intund ulna is glezna (13R.-VPL) ;
rotile se Inglodau ulna, 'n Masa (VLAH.) ¶ ® F datorii,
a baga In multe datorii, a face sa lie dator vin-
clot; a se in datorii, a face multe datorii.
T.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat. 657
www.dacoromanica.ro
t INGLOTT (-oteso) I. vb. tr. A stringe gramada,
a aduna (gloat ale, oastea): an tras spre tars
Ne-
sa, pentru sa. -$h mai Ingloteascit oastea (A. COST.); Man... ING
Isi !union °stile pe IMO sine (ei-c ).
2. vb. refl. O A se stringe, a se gramadi:
Inglotindu-se Toren multime, no mat putean (tdoldovenli
BA tie razboinl (NEC.) ¶ 0 A se Ingramadi: Nicoiai- VodS...
nu obosea clod i se Inglotea nevoile *1 trebile (N.-COST.).
INGR4BA PP' GRABA.
iNGRADE4LA (p1.-en) sf. Ingraditura, in-
gradire ; Cu capul pe un mormInt !Ara nume nee! ~ (CAR
[Ingradii.
iNGRADI (-adesc) vb. tr. si refl. A (se) in-
conjura, a (se) Inchide cu un gard, cu o Imprej-
muire: gaidurile slot de prisos, tiindcit n'au ce !wrath (sLv.);
imi ingradi livadea mea de film gradina domneaseit din ea
(cu.); pr. ext. a forma hotar: iatit tale patrn hotare
cart Ingradeso pamIntul Writ romanest1 (VLAH.) ¶ 0 A
Impleti cu nuiele ¶ 0 F A pune o stavila: &mut
Capela Ingradeste vederea spre munti (vLAH.) ¶ CD ® A se
intelege, a fi de acord: s'a Ingradit on vAtatul de curte
si-i toacit stares (FE..) [sl. graditi].
INGRADTHE sf. Faptul de a (se) Ingr a-
di ¶ Ingraditura ¶
2 fj StavilA.3
INGRADIT adj. p. DtortAni PrevAzut cu un
gard, en o Imprejnouire: era ~ cu zaplaz de bane (CRO I
1111 (c IrgnmaAprr.
INGRADITVRA (p1.-tlui) sf. Imprejmuire,
ocol: °Ante acoperite Cu stub... Se Imprastiau printre In-
graditurile de nniele mna 11 2 Impletitura [I n -
g rad i].
INGRAMADT e. GRAMADI.
YNGRA4 (-eras) vb. tr. *i refl. 0 A (se) face
(mai) g r a s: parca ma 'ngrag, and ma nit is vol (OLVR.) ;
**:. oohlul stapInulni Ingrasa calul, cind stapInul Iii
supravegheaza avutul, acesta sporeste; : nu se
mat Ingrasit porcul to shut de Ignat, se zice cuiva care
se apucA prea tlrziu sa repare un lucru care trebuia
fAcut inainte; 4);: omul, de ce-i place, de-aM se 'ngrasii,
fie- cAruia ti prieste tot ce-i face plAcere ¶ @ / A
(se) face mai roditor, a gunoi: us pamIntul Cu gunoin
[lat. ingrassiare].
/NGRAAIVLINT (p/.-minte) sf. f Gunoiu, sub- 19 .000
stanta cu care se In grasa pAmintul spre a-1
face mai roditor.
INGRA4T adj. p. DIGRAsA ¶¶ c NgtionAsaT
INGRAATOR 1. adj. verb. tNGRASA. Care In-
gra§6..
2. /193RMAToARE sf. 0 Mica. plant& erbacee
numitA $i foaie-groasa", cu
frunze camoase si flori albastre-
violate sau albe cu pate gal-
111-111:-Isfr*to,
Fig ''27o7. Ingr9§9toare. 'Fig. ara Ingraptoare.
bene InAuntru; numitA si foaie-grasa." (Pingui-
cula vulgaris; P. alpina) ( 2708) ¶ ® Planta kr-
boastt, cu tulpina IntinsA pe pAmint, cu flori mid
albe ale caror peduncule, dupA Inflorire, se recur-
beaza In forma. de cirlig; numitA si grasatoare"
(Sagina procu)nbens) ( .] 2707).
O INGRAUNT4 (-tez vb. tr. Olten. (c)us) A da
graunte (ovAs) calului, vacii.
O iNGRAUNTO*A. (-osez vb. tr. A face g r -
unto 5: scoacerea are de scop de a ~, brine (PAMP.).
t INGRECA (ecez,-ec) 1. vb. tr. Cl) t A Insarcina,
a face bortoasa: eau eulcat en soacrS -sa $1 0 an Ingrecat
(env....os.) ¶ ,0 Maram. A irnpovA.ra. a Ingreuna, a
apAsa.
2, vb. intr. A deveni insarcinato., grea, bort.oash:
Clint Ingreceaza, acilag1 sta Inlanntru singe° acela, ca sa
hraneasca coconut (PRV.MB.) [lat. 'Ingravleare].
12
 t INGREC.I.I.T adj. p. Mama. 0 Maram. Im-
INC- povarat,
ingreunat: Niel am dragnt, nioi blirbat, Fara
INH stalet dt. maw ¶ ® f. # Insarciata, bortoasa: aelmata-
sa.. dupli °nava vreme s'au atlat dal 'eau.).
INGREOIA. = imaEuia.
/NGRETO$A. (-osez) vb. tr. si refl. A (i se)
face greata, sclrba, a (se) scirbi, a (se) desgusta:
scale uliti strtmte care-ti... Ingretosaza nasul on duhoarea
(oLva.) ; nu to pot1 opt! BA rut to Ingretosezi... de gugumania car-
turarilor $1 a yroeopsitilor PaginatAtii (ISP.) ; late nu se
Ingretotti de ce vast' (RET.) [g r et o S].
/NGREUIA. (-uiez; pers. a 3-a: -ulna 51 -tile) vb.
tr. si refl. A (se) face (mai) greu, (mai) g r e o i u,
a (se) /mpovara: incepu Constantin Duca-Veda... si pe
mazili a-1 0. an daidii grate 61 dese
(NEC ); 1-am pus la as
nista mirodenii... prin millocul carom i-am lngreulat som-
nul (GN.); tin sentiment penibil... ii Ingreula trnpul si
mintea (vLAH.); MSS s'a Mai Ingreuiat on 11111111natl (CR0.1.
YNGREUNA (-unez, -un) vb. tr. $i refl. A (se)
Ingreuia, a (se) face mai greu, a (se) Impovara:
atunci !neon lupta grea Dentru viatli, care se Ingreuna si
mai tare prin eisatoria lul (CAR,) ; se temeau ca-$1 Ingrenna
suiletul Cu plicate (REr.) [lat. ingrevInare].
/NGREUN4T adj. 0 p. IiiartEuNa 11C) f. /riga-
pinata, grea, bortbasa: din momentul acela ea Put-
(*se .011 (EMIR.) ; baba spuse unchiasulni ca se shine .4 use.).
INGREUNATOR adj. verb. !NGREUNA. Care
Ingreuneaza; Inmovarator.
INGRIJ.4. ( -lies) vb. tr. si refl. A (se) Ingrijora,
a (se) neliniti [g r ij
INGRLIARE sf. Ingrijorare, neliniste [I n-
grij a].
INGRIJAT adj. p. h11GRIJA. Ingrijorat, cu
grija. In suflet, nelinistit: ochil ei... hmecan ingritati pe
Pima de umbra care se defaces tvLaIl.).
INGRI4 (-liege) 1. vb. tr. st intr. A purta de
grij a, a avea grija (ca sa nu duca lips& de ceva):
Ilorile; .0 ye un bolnav; 1-a Ingriiit on lemne; In lipsa
Int n'avea eine sit -1 Ingrtjascil de ease $1 de vitiseare (Clio.).
. vb. refl. 0 A duce grija, a canta sa nu duca
lips& de ceva: se ingrijeste de cola trebuitoare pentru
tarns ¶ ® A duce grija de ceva, a se Ingrija: nn to
de asta, matusii drags, ca-1... trill pe Naga noi ea banal
eel bun (CRO.).
/NGRIJIRE sf. 0 Faptul de a (se) Ingrij i;
grip.; cautare ¶ ® Bagare de seama, precautiune
1111 C NVINGRIJ1RE,
INGRIJIT adj. ® p. INGRIJI ¶ O Ingrijat, in-
grijorat: era m. on co obraz sa se Intatiseze tnaintea tut
Scaraoschi (Cac.) 1-11 n NVINGRIJIT.
tLIGRIJIT 9R, -TOARE adj. verb. sism. f. Martin
O Care ingrijqte, care poarta de grija 11 0 Care
inspira grija, neliniste, teamti: se ail& bate° stare
Ingrilitoare; aerul era plin de vesti Ingrijitoare (ALECS ).
INGRIJORA itIGRITURA(-rez) 1. vb. tr. A inspira
grij a, teama, a nelinisti: greutatea atitor lncruri
de Invatat poste 114 Intristese si sa Ingrijoreze... =Haul
baiatului (13R.-VN.).
2. vb. refl. A duce grija, a se nelinisti, a fi cu-
prins de neliniste, de teams: Imparatul Incepu a se
Ingritura cind ti spuseril strelarit cola ce se Intimplase use,
INGRIJORARE sf. Faptul de a (se) I a g r I-
j or a; neliniste.
INGRIJORAT adj. p. INGRIJORA. Cuprins de
grija, nelinistit.
INGROP. (-op) 1. vb. tr. 0 A baga In pamint,
In g r o a p a, a Inmorminta: an murit multi oameni,
oft nu-1 putean si-i aruncau prin gropi de-i naruiau (NEC.)
¶®A ascunde un lucru In pamint, Intr'o groapa; a
acoperi cu pamint: o comoara; .0 vita ¶ 0 F A
afunda, a cufunda: IngropIndu-si capul aprins in velinta
alba si rece a otniitului (GRID.) ; 151 1ngTODA barbia to
yalme (ord..).
2. vb. refl. A se baga intr'o groapa, a se ascunde
acoperindu-se ell pamint, a se vIrl adinc, a se In-
funda: ride ca nn eioclu care s'ar duce singur sa se tngroape
1ALECS.) ; m'am ingropat fn tarns la radacina anal papusoiu
ICRO.); ti se logropa !Intern' (plelorului In zapada) Dina
dincolo de genuneht (DLVR.).
t INGROPACIVNE s/. Inmormintare: lndati ea
s'a Intors de la .0 (CAR.) ; preet11... Incepura... olntecele de .0.
(0000) [Ingropa].
658
www.dacoromanica.ro
INGROPAT 1. adj. p. IllaRop4 ¶¶ C NVINGRO-
PAT .
2. sbst. Faptul de a Ingropa.
t INGROPATOR sm. Trans. Gropar [Ingropa].
iNGRO.41. (-0s) vb. tr. $i refl. A (se) face (mai)
gros: laptele ou pant; lupul on slugi nu-s1 Ingroas&
gitul (ZNN.); F : s'a Ingrosat truths, gluma, lucrul a
Inceput sa devie serios, a luat o Intorsatura In-
grijitoare [lat. '1 ngrossiar e].
INGROZT (-ozese) 1. vb. tr. A baga, a vIrl In
g r o a z a, a baga spaima In cineva, it Inspai-
mtnta: toate acestea n'au ingrozit pe voinic, nioi nu 1-au
stingherit din citire (se ).
2. vb. refl. A-i fi groaza, a-1 lua (a-I apuca)
groaza, a intra In groaza, a se Inspaiminta.
INGROZITOR adj. verb. INGROZI. Care In-
groze*te, care umple de groaza, groaznic, spai-
mintator: 'Antal de noapte educes din cind In etnd vnete
de !arm& care devenean lngrozitoare (ALECS.).
t = Neatop4...
INGRUZI, INGURG./k sr 11IGITRzi.
INGURGTJT4 vb. refl. A se trufi: pentru vide-
sup:mile lor... oborttu-i-al pre Insii cind sit 'ngurgutartt (DOS.)
[gurguta].
0 INGURGUT4T adj. Maram. (SRL.) Tuguiat, gur-
guiat [Ingurguta].
0 INGURLUT (-nest) vb. refl. Mold. tsaz.) (FAME.) A
se da In dragoste cu cineva: are $1 ea onor P... de-
aceea v'ati Ingurluit Impreuna P (ALECS.).
O /NGURZT, INGRUZI (-nese), Trans. MUMMA (-gtirg)
vb. tr. A Increti (cu ajutorul unei sfori petrecute
prin mai multe gauri): m, opincile; corzile tin mar-
ginile (voloculul) tngurzite,... asa ea mijlocul se lag ea nn
stn tsar.) ; apoi le-a Ingrnzit trumos (opincile) ei a De-
treent cite o panicle de ate neagra de par de cal prin cele
nojite (enc.) ; In zama aceea reels bagau opincile, (ii) dupti
=care le Ingurgan (RET.); desgurga curelusa cea ca o plasma
on care era tngurgat serpariul (Rar.).
INGUST adj. 0 Care nu e (destul de) lat, care
n'are destula latime: are an cap prea lunguiet, prea m,
(VLAH.) ; o !mite 11; o oarare ~1, 11 0 ® Marginit, care
nu e destul de desvoltat: spirit 0. pat. angu s-
t u s].
INGUST.O. (-tez) vb. tr. $irefl. 0 A (se) face (mai)
Ingust: 0 patient trnmoasli agternuta De o vale care se In-
gustettita din ce in Oe (VLAH.) ¶ ® F A (se) micsora: nu
tngustez nioi detaim rolul Osmanllor (coos.) [lat. a n g ll-
stare].
INGUSTIME sf. Insu$irea lucrului In gust
O tY) Lipsa de desvoltare a mintii, etc.: 0.e. mintii.
0 INHAINIURAT adj. impopotonat, Imbracat
cu tot felul de toale, cu haine nepotrivite pe trup:
trentele In care era .0 (R.-COD.).
/NHAITA. (-halt, -haitez) vb. refl. A se Intova-
rasi (cu unul sau mai multi oameni rai, stricati):
se Inhaitase en olli-va ieciori de boieri $1 bateau mahalalele
slue 51 noaptea (1.-GH.); se Inhatteazit In tinerete on mai multi
de teens Jul (CAR.); Midas... Inbilitat en Pan, 11 tot auzise
chittnd din nain (ISP.) [h a i t fl.].
INH.A.M.4. (-ham) 1. vb. tr. 1 A pune h a m u-
ril e pe cal (spre a putea trage trasura, caruta, etc.):
do -te de spun snrugiilor sit Inhame postalionii la trasura
sea galbena (ALECS.) ; trasura, apune calul sau call la
trasura. 0l
F Trans. A Inhata, a Insfaca: mt
tt-1 Inhama do guler st hat on el De trepte In sus la 1m-
paratul (RET.).
2. vb. refl. (V) A se apuca de o muncit grea, se-
rioasti: m'am Inhamat la manta serload 113R.-Vs.); Denten
51 harnic se Inhama la toate, (si) pe toate le lace on drag (VLAH.) .
INHATA (-hat) vb. tr. A apuca cu violenta,
a Insfaca: ye cineva de et, de mtneett; 11 Inhatase...
cu ghiarele ca o gaga spurcatii si nu-1 shibea nisi eft at da
In cremene (Isr.) ; Inhata pnrcelnl de coedit, sa nu Ina (DLVR.)
InhatA scripca din mina lautarului 1GN.) [h a t.l].
INIIIRZOBAT adj. 1 IncrtItat cu hirzobi
sau cu opinci de curele impletite.
O iNHOBOT/). (-Diaz) vb. tr. Mold. Trans. A pune
hob o t u 1, baltul pe capul miresei, a imbalta,
a Inzavoni.
0 INHOLBA (-hem) vb. tr. $i refl. Trans. Bucov. Ban.
A holb a, a testa ochii, a se uita cu ochii holbati:
bulaurit nu s'an apucat de !Muni, el 1-au tnholbat numal
me.); ne Inholbardm gi ne minimartim de ale (RET.); se in- 2. vb. refl. A se lega (ca inelele unui taut , a iNH-
holba Writ socru-sau mai urlt dealt Jeri (MERA). se Impreuna: hasp sA se rmice si sti se Inlantue ghebu-
0 INHOLEI.ik.T adj. p. INHOLBA. Cu ochii holbati: rile din ce in ce mat marl ale ParIngulut (VLAH.). INM
se zice bluetit" unlit om care are o cautAturit si lie- INLANTUIRE sf. ® Faptul de a (se) i n-
roas1 (MAR.) ; ritmasera Inholbati cn ochtt la el ca la o di- lantui I 2 F Sir de lucruri legate uncle de
hanie (car.). altele: nos evenimentelor; an tin cum s'a nrmat
INHORBOTAT = HORBOT4T : mumele nimite sus- glndurilor mete (BR.-VN.).
Pinau sub bonetele (NEGR.). INLATURA (-tur) vb. tr. Ada In la tu r i, la
INIEPT4 ( -lept) vb. refl. Trans. A se asvlrli, a se o parte; a evita: mi-ar ft pitrut mai bine sit lnlatur
arunca: se svlrcolird gi se 'ills:Tiara el se trmura... da gllceava en el (GM).
nn era chip sA invingd (RET.) [Comp. AmPra].
INIERBAL (-bus) vb.tr. 0 dir-A umplea cu iarb
A.VNTRU um- INAVNTRU.
EMNT ( -neso) vb. intr. A Intepeni (de frig, de
eh'
de pusca: inierbard gi looul de la maniistirea Radului -Vodd, spaima, sau de uimire), a Incremeni, a Inmarmuri:
on gInd ca sa-i dea too ((Sr.) ¶ ® 86n. w A trece un fir ar trebui sd -mi dal lemne, oa inlemnim pint{ mine (DLVR.) ;
de spins prin pielea unei vite bolnave, a spinzui le-a Intemnit gerul ca ye niste buturugt (BAS.); cind an VA-
® 0/ten. ® A neaji, a supara au de tot pe cineva. ant aceta.... mai Inlemnirtt el se nitan nimiti anal la
INJGHEB.O. (-eb, -ebez) vb. tr. si refl. A (se) altnl (an ); ceilalti pop!, inlemniti... de trial si de rusinea
a$eza laolalta, a (se) Impreuna, a (se) stringe arhipAsterulut term) [1 e m n].
(cu oare-care truda), a (se) cladi, a (se) alcatui, /NLESNT (-nese) 1. vb. tr. ® A face a fie mai
cu lucruri de strinsura, de putina valoare, ca- 1 e s n e, mai usor, a u$ura: drumnri de tier_ von
patate cu greu, a cIrpi: ist lucrase un car si-1 in- transportul roadelor muncii noastre (ALECS.) ¶ ® A ajuta
jghebase in cash, in toad IntregiMea lui (ens.) ; mai pe unlit baneste: am trimis Is d-ta... BA ne inlesnegti, sa ne
g1 -a Inighebat si o can% (me.); sate se inighebeazit De vat !manning on amanet (1.-ott)
Witute de soars (VLAH.) ; : in mintea lui Isi InIgeba ple- 2. vb. refl. ® A se face mai lesne, a se u$ura
na/ (GRL.) [j ghlab]. ¶ ® A (se) putea ajuta (baneste), a ayes destui
= Lama. bani spre a putea face fat& nevoilor: West da buon-
IN JOS umr. JOS. ree dar nio1 on nn ml inlesneso acum.
INJOST (-oseso) vb. tr. $i refl. A (se) umili: L-at INLESNIRE s/. Faptul de a (se) In l e s n i;
Ittsa sA to 'nioseasca, sa to mice In picioare (VLAH.) [j 0 s]. usurinta; de plaid; am venit at{ fao o mare celor
INJOSTRE sf. Faptul de a (se) Injo s I, Incercati ((Sr.).
umilin .A. INLESNITQR adj. verb. TmEsici. Care Mies-
INJOSITQR adj. verb. itraosI. Care lnjoseste; neste, usurator.
josnic: o toots inlosttoare. YNLOCIJT ( -ueso) vb. tr. ® A pune pe alt cineva
INJUG.(1. Hug) 1. vb. tr. A pune boul sau boii sau alt ceva I n 10 c: vitzlnd CA nu s'a prezentat la post,
In jug (spre a putea trage carul, plugul, etc.): I-an Inloonit; bores Cu vinal; o vorbli on alts 0
beluga boil Is oar, lace Deamne-alutft Si seduce la pildure A sta In locul cuiva, a ocupa locul altuia:
(ono.); gl Mitts robi le amyl in mini, mutt mi iniugard hottirlt sit primeascA leafs mea pe timpul cit m'o (BR.-VN.).
la plug ea pe vite ((Sr.); . °anti, a pune boii la car. INLOCUITOR sm. Cel ce Inlocu este pe
2. vb. refl. A-si baga capul In jug; a se Inlia- altul ( Intr'o slujba, etc.).
ma, a se apuca de un lucru greu, obositnr, de lung& t INLONTRU INATprrRu.
durata [lat. in -jug a r el. *INLUMIN.A. (-Inez) vb. tr. A Impodobi un
YNJUGAT 1. adj. p. INJUGA c'fi adj NMTIMAT. manuscris, etc. cu desenuri, cu litere ornamentate
2. sbst. Faptul de a Injuga. $i colorate: migalosti minlaturigt1 cart InIuminan ou
INJUMATATI (-Atesu) vb. tr. $i refl. A (se) votemie gi en vitpsele cletease multimea de manuscripts (coos.)
Imparti In doua ju ma tat i. [fr. enluminer].
INJUMATATTRE sf. C) Faptul de a (se) I n- t INLUNTRU = INAVNTRU.
j u m a t at i¶ 0 gni ...11 praznicului, zi serbatii de INMA (pl.-me) sf. Mania.
biserica erestina p. 25-a zi dupe Pasti, edica la ju- *YNMAGAZIN4 (-Inez) vb. . ® A pune, a
matatea celor 50 de zile ( =cincizecimea) dintre aduna Intr'o magazie ¶ 0 A gramadi, a acu-
Past" si Rusalii. mule In sine: - cunoshute [fr. emm a g a sine r].
INJUN GHIA. (-gain) vb. tr. $i refl. A (se) j u n- IND/IANUAT adj. (f) Imbracat cu m A n u$ i.
g It i a, a(-$i) taia gltul, a (-si) Infige arma, cu- iNMAR.MURT, tramARatum (-nrese) 1. vb. intr.
titul In beregatb. sau In alts parte a trupului: A ra.mInea pe lac, nemiscat, Intepenit (de uimire,
tAranii volost, in ziva de Una, dupl. ce Injunghiarit porcii de spaima, etc.), a Incremeni, a Inlemni: Imparatn1
g1 -i Wallet (DLVR.); pr. est.: tacti-tit-ne In TIrgul-Fru- socru ammo immarmurit, cind laza atita vredniote oar.) ;
mos, uncle am si tnjunghiat etti-va harbuji (cao.). Inmarmuririt spitimIntate de ce le vitzurA ochit (DLVR.).
INJURA ( -jm) vb. tr. A adresa cuiva vorbe 2. vb. tr. A uimi, a face sa. Incremeneasca de mi-
unite. de °car& (Mold. a sudui): cola ce va Injure pre raFe: adesea inmtirmurea ye isonsitil ei indectitori (ODOEI
an om, cind an va ii de tap, acela se va pedeysi... ca si [marmura].
oind ar ti de laid (ntv.-ma.) [lat. injuriare]. iNNIARMURTT adj. p. MURMUR'. Uimit la
INJURATOR adj. verb. INJURA 51 sm. Care in- culme, Incremenit (de inirare, de spahnii): am Ni-
jura: cola ce va trlmite pe anal stt Indemne pre nestine sd mes it clod I-am anzit (vLAH.); rtimaserti Inmitrmuritl de
Injure si sa ocitrasett pre cineva... se va cents ca $1 on Min- groaztt pentru ceea ce era sit se IntImple (ISP.I.
ato:01'111 (PRV.-MB.). iNMARMURITOR adj. verb. INMARrdiutt.
/NJURATTIRA (p1.-hug) sf. Volta sau ex- Care to lasb. Inmarmurit: brodea uneorl adevArnri de o
presiune Cu care se In j u r a, vorba urIta care profunditate Inmarmuritoare (DLVR.).
se adreseaa cuiva, spre a-1 face de ocarft (Mold. INMICSTJRA. micaoRa.
sudalma.). YNMII (-mieso) vb. tr. 5i refl. A (se) face de o
INLACRAM4 (-Ames vb. refl. A se umplea de m i e de on mai mare, mai numeros.
lacrami: de multe ori 1 se InlAcramau boierulut ochii INNIIIT adj. p. INMII. De o mie de on mai mare,
Mai mult: Ipate BB lmbordltise Insutit si de clod a ventt
INLACRAMI.I.T adj. p. MLACRAM4. Plin de Chiricti in sluibh la Muni (me.).
lacriini, cu ochii Innecati In lacrimi: ou ochii t INNIINUNA Pr. KiNUN6.
Inliterilmati de rig sau de pans (BR...VN.) [l a era in a]. INMYN.A (-min, -Inez) vb. tr. A da In mIna,
0 INLA.CR4T adj. 0/ten. Trans. Tesut In rom- a preda, a remite: 1-am Inminat sorlsoarea botertler
burl (vorb. de scoarte, macaturi, etc.) [1 a c r a]. ((-GH.).
/NLA.NTUT ( -less, -Wu) 1. vb. tr. ® A lega cu INMINDRI (-dress vb. refl. se Inlelepti
I a n tu ri If C) A legs, a Impreuna: 11-0 , Vtata (es.-sun.) [vsl. umadriti s ej.
on cineva; Well° ¶ ® A cuprinde cu bratele: cit de INMLADIA, (im)ntLADza (-dimu) vb. tr. si refl.
mid gi cit de albs -s attune lubitei male, gl ce duke Eat-e 0 A (se) face mladios; F : adevarata inbire Indulosazil
robia, end mit 'nlantne ca ale VLAH.) ¶ ® () A robi, a qi immladta qi cea Mai tare fire (BR -V(1.) ¶ 0 A (se)
supune, a Manta, a fermeca: lnimile, patimtle. Incovoia, a (se) Indol: goelanzii let Inmlitdie aripile

659
www.dacoromanica.ro
fNm_of tug (0 -ZAMF.) ; bdletanul se fere5te inmlitdfindu-se din
gale (SAO.); cadlnele seraiului se mladie Inaintea lui ca niste
INN trestil de bait& (OLVR.); Dad{ boinl n11-1 Inmladin... (EMIN.);
Veaellt-ti mllid11 trupsorul (nose.); Plopul nalt l'a lui suflare
ca o orating& se mladie (ALECS.) [vsl. mlad
INMLADIRE, (1.m mLADIERE sj. 0 Faptul
de a (se) (In) m 1 a d i a¶ 2 Insulirea lucrurilor
rnItidioase, flexibile.
/NMORMINTA, ImmoRmiNTA (-ter) vb. tr. cri A
ingropa (un mort), a baga In mormint;
tamormIntat tub tree.
/NMORMINTARE, TetratoRrawrtutEsf. A Fap-
tul de a I n m o r m in t a, Ingropare, ducerea In
groapd a unui mort si ceremonia fiicuta cu .acest
Fig. agog. Inmormintare la tars (dupa o fotografie
a Seminarului de Sociologic din Bucureqti).
priiej, Ingropaciune ('0 2709): ti Melia o d'ale third-
ratestIle OSP.).
INMUGURT, /AIMUGURT (-mese) vb. intr. * A da
muguri: vim oil 'mum' inmugureste, Infloreste....
51 roadele se aratA (ISP.) ; ma uitarn cum da sa Inmugu-
reasca liliaonl (BR.-VN.); rarnurele/e... Incetul cu Incekl
fnmugureau, dau fol chiar Infloreau (MAR.)
INMUI4, (/m)raulA ( -moan) 1. vb. tr. 0 A face
(mai) moale; Chi F spinarea vulva, a-1 bate sdravan:
sa nn-ti mal cake piciorn1 prin ourtea mea, eft-ti voin In-
mnia spatele on Mak (AL.) ¶ ® A face, a lasa mai
domol, a mai Imblinzi, a Indulci; a potoli: i-a
(fm)mniat Mime ¶ ® A uda, a umezi; a Intinge:
in spa; a .0 degetnl In aura; 1-a tot mutat (firul) on limbs,
41... de ce-1 male, de -ala flrul se 'nclrlionta 51 mai tare
(CAR.); condeiul In cernealli; Ennio avn grill de a-01
!mania cleat sAgetilor sale In singele,.. Thank' (ISP.1 ¶
® A Impodobi cu cusaturi, cu broderii de ma-
tase, de fir, etc.: inmnian In fir 51 In pietre soumpe
halnele de pe dInsil torke.); muiatl din cap AA' a pi-
010are numa 'n matAsuri qi fitetur1 (CAR.).
2. vb. refl. A se face mai moale ¶ ® A se
domoli, a se Imblinzi, a se potoli: s'a mulat gerul
0 A sldbi, a pierde din vigoare, a-i scadea puterile,
rezistenta, a nu se mai Impotrivi: mina mea s'a undid,
on mai poate Mica buzdugannl (noon.); Pioioarele 1
moats 51-1 tinkle o frtoa neinteleasil (VLAH.) ; 1 s'a mulat gla-
sul; Radnl... viiend ca oastea 1 se Inmate, date dosul
((SPA; cind se mai mute i0O111 (DLVR.) ¶ ® A se uda,
a se umezi [lat. molliar e].
ID/MI.1Ln /mama ( -tese) 4. vb. tr. 0 A marl,
a face sd, creased., a spori numarul, cantitatea, a
face sä fie mai mutt sau mai multi: 10.11110a to asa
virtos vol Inmulti, cum de multie nu se vor puke numara
(PAL) ¶ 0
± A face operatiunea Inmultirii.
2. vb. refl. A deveni mai mutt sau mai multi, a
creste, a spori (numarul, cantitatea): cresteti 51 va
Inmultiti; grAmezile de oase de om se fnmultean oar.);
Inmultkil-se mai vartos de DArul capulul mien (PS.SCH.).
INMULTTRE, /PdfdIILTIRE Sf. C) Faptul de a
(se) tumult f,
sporire ¶ ± Operatiune care
are de stop sa face un numar, numit de-Inmul-
tit", de atitea on mai mare cite unithtd se cuprind
tntr'un numlir numit Inmultitor"; rezultatul a-
cestPi operatiuni se numeste produs", far de-
www.dacoromanica.ro
Inmultitul" si Inmultitorul" se numesc cei doi
factori" ai table Inmultir11 sau table Ink
Pitagora, tablou care tontine produsele Inmultdrii
Intre ele a prime-
lor zece numere (Li
2710). 1 2 3 4 5 6 7 8 910
INMULTTT,Thi- 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
muLTIT 1. adj. p.
Imola; . 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
: et-a 2. # sn. a.2 Plural. 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40
rNIVIULTITOR,
IMMULTITQR sm. C) 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Care Inmultes- 6 12 18 24 30 36 42 48 54 60
t e ¶ 0 ± in.-ThmuL- 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70
TatE.
INMUNDIRAT 8 16 24 32 40 48 56 64 72 80
adj. (I) Imbracat in 9 18 27 36 45 54 63 72 81 90
uniforms, cu un
mundir: flints 10 20 30 40 50 60 70 80 90100
functionarilor civ111 si
militarl, toil kmundi- Fig. Tiro. Table inmu tirii.
rati (NEGR.).
INMTJRGT, hamuRGI (-geste) vb. unipers. A
amurgi: tamurgea bine dud am aims is sire's de pale,
nude aveam e& dormim (BR,VN.).
INMURGIT sbst. Faptul de a I n m u r g i;
pe re, In amurg, cind Incepe sa amurgeasca.
INNABU§RALA, NABUSEALA (p1.-sell) sr.
Zaduf: is sit IntrAm InAuntru, ca pe hudibuseala este to
bolniivesti chiar din Reign (0.-ZAMF.); era Ofibilla mare Si
atibuseaut eumplitit (an) ¶0tInvaziune, incursiune,
navalire: de nabusala lni Attila 51 a altor varvari carat
an urmat &ma Mugu!, pustie n'an ramas (CANT) (11 11 n a-
bu
tNNABUT, NABLIST ( -u5eso, -us) 1. vb. tr. 0 A
face sa. piarza rasuflarea, a Inneca (prin lips& de
aer): o Infilgurft In plapamit ou pericolul de a o Innabu51
(ea.-vN.); strIngind pe dracul In brats, de credeai oft o sit-1
nAbusasca (ISP.); balArlile Innlibuseso florile; (T): bogatia
el nilbu5este orl-ce tresarke a omului (DLVR.)0 F A as-
cunde, a face sa nu se vada, sa nu simta: tuna-
busindu-si in piept mink 01 ura ce-1 sugruma (VLAH.) ; ple-
carti nfibusindu-5i plInsul (DLVR.) ¶ ® (?) A inmiedeca
sa creased, sa se desvolte, sä alba urmari, a stinge:
nu nvenea sit Innabulascit rAscoala grin Wagers de singe
H.-1co
® A da navala, a face invazie: an nlibusit
Pre aceste ',scurf mai pre urrnit Tilted! (M.-COST.) 4 0
Bucov. A ndvali, a se intinde cp furie: a deschis
(GRID.) 1) ® Mold. A
nga cind nSbu$ea local 51 In Linda
podidi: mA nabuseso lacrimile de bncurie (ALECS.).
2. vb. refl. A-si pierde rasuflarea, a se Inneca
(din lipsa de aer): noaptea am simtlt oft mil Innabus de
tot (BR.-VN.) ; 1051 repede din cask simtind ca se Innilbuse
(GN.) [srb. nabuS"iti].
INNABU§TT, riAsusvr adj. p. NABITK: as
ridica nAbusit din pat 'CAR.) ; adv.: plIngea nabuslt PIMA ee
pleoapele 11 sertan lumintle (meg.).
INNABUITOR, NABU$ITQR adj. verb. (IN)-
NABIgq. Care Innabuse: 0 otutiorit nfibusttoaro hat
Inv/11111e capul (VLAH.).
INNADT, NADI (-MOW) 1. vb. tr. A adauga o buca-
td, o parte (spre a lungi, spre a marl); a coase capat
se la cap at: tot trentele ales le cIrpeste, is Innideste (BR.-VN.).
2. vb. refl. 0 Mold. A se dedulci, a prinde pond
de ceva bun, a prinde narav: niete pond, sottretna
gardul Intr'un loo, se Innadise in griidinit la Pillnulolu (elk.);
0 vulpe la taran se Innadise-odatA La pasari In 'plata (DON.)
¶ 0 F A se insoti, a se Innoda in dragoste:
dascalul... se date pe ling& mums coplilor... 51 se InnAdi on
a d a].
Musa (ISP.) [n
INN.A.DU§I (-nom, -u5) 1. vb. tr. A face sa
ntiduseascd.: clad tata tats Dorcul... 5i-1 invAlea luta
ou pale, de-1 Innildusea (CND.) ¶ ® Mold. Trans. A In-
nabusi, a face sa piardn. rasuflarea, a Inneca: sus-
pinele, grAmAdindu-se III skul et, o Innilduseau (NEGR.) ; F :
datoria noastra de patrioti este sit Innadusim complotul In
feel (ALECS.) ¶ CI Mold. A face sa se stingy din lipsa
de aer: Incepe a turns is tArnt peste foc el-I fnnadu5e (CRG./
1 0 Mold. A suplira, a amdrl, a chinui.
2. vb. refl. 0 A nhdusi, a-i curge sudoarea ¶ ®
Mold. Trans. A se innabuli: 1-a Ingropat In gunoiu, de
numaf capul fi era afara, att nu se Innaduse (am%) 1 ®
660
Mold. A se arnarI, a se necaji, a se chinui: minca-
I-ar hence sa-1 mantnee,... cd molt ma mai Innadus on
dInsul (cao.) [. NADII$I].
INNA.DU§IT adj. 0 p. TNNADUSI ¶ ® Care abia
respira sau gata s& se sting& din lipsa de aer ;a dv. :
a arde Infundat: a Inceput a-51 smulge Oral din cap
01a o boot (CRC.).
INNAMOLI per DINOMOLT.
INNARAVI No- NARAVT.
'INNASCT.IT adj. Ce se posed& de la nastere:
idei e [n As C u t, dupa fr. i n n é].
NN AU CT Pr- Nano.
INNEBUNEALA = NEBUNEA.LA.
INNEBUNI, NEBUNT (-nese) 1. vb. tr. C) A face
ne bun ¶ C) A zapaci, a ame%i.
a. vb. intr. $i refl. 0 A deveni nebun, a-si pier-
de mintea: en sit nn fi stint a ceti, de mult as fi blue-
bunit, cite am avast ye oapul man (olio.); se mire cum de
n'a Innebunit Inca (VLAH.) ¶ 0 F A-i placea, a iubi la
nebunie: Hegi Flristodul se nebuneste (lima raciturt Cu
usturoin (ALECS.).
INNC (p/.-eenri) sn. 0 Revarsarea apelor,
inundatie: din poems deselor ~lin ale Dlmbovitii (1. -OH.)if
® Faptul de a (se) Inn e c a: ...on sulletul numal
din S'a mintnit (PANS).
INNECA, t NECA (-eo) 1, vb. tr. 0 A face sa piar-
da rasuflarea, a Innabusi: vagonul era plin, tumni de
la Wart mA hums (VLAH.); an Mins amar mil 'nneacA (EMMA ;
11 toned o tuse seacA (DLVR.) ¶ t Trans. A sugruma:
ne inneacd nrsul o vita (m.) ¶ ® A fare sa, piara, sa
moara (prin asfixie) subt apa: o corabie; an
em, an cline ¶ ® F A-si .0 amarul, setea; dna ce-si...
Innecarit setea, unii cu yin, altil ou apa rece (DLVR.) ; feciorii
de Imparati si de crai necau minis in sulletul for (MERA) re
0 A inunda: de al va prileji apa morii sA innate niscare
pdminturi sau vii (FRV.-LP.); de venea apa mare, ardturile lui
le Inneca (ISP.); ®: un rin de lAcrAmi It mooed fate (ON.).
2. vb. refl. 0 A-si pierde rasuflarea, a se Inna-
busi: a se A, on on os, cu o ImbucAturd area mare ¶ 0
A pieri, a muri (asfixiat) subt apt: corAbiile s'au
Innecat; bfiatul, nestiind sA Inmate, s'a innecat; l : oine dA
din mini nu se Inneaelt; Q : eel ce se 'nneacd se-agatit si
de an pain; col ce se inneacd se apnea de sable on mina
matt (M.-COST.); Ij : a se ve (ca Tiganul) la mai, a fi biruit
(de nevoie, de imprejurari, etc.) tocmai cind era
aproape sa. scape ¶ ® A se inunda: din non 1 se In-
necara och11 In lacraml (vLAH.) [lat. n acare].
INNECACIQS (NECACIPS) adj. Care (1 n)n e a c A,
care Innabuse, innabusitor: mirosul neeacios de silitra
(CAR.).
INNECACIVNE sf. O Faptul de a (se) i in n e-
c a ¶ 0 Inundatie ¶ 0 Greutate de a rasufla,
pierderea respiratiunii, sufocatdune.
INNECAT adj. 0 p. INNECA 11 0 innabusit
® Prapadit, pierit subt apa (sau subt alt lichid);
pr. ext.: ores in mooirld dintr'nn capAt intr'altul
(1.-OH.); ®: cn °chit Innecati in lacrimi, plini de lacrimi;
01: In dator11, dator vindut, Inglodat in datorii.
INNECATOR ad 4. verb. INNECA. Care inneaca.
INNECATURA, t NECATVRA (pi.-turi) sf. 0
Faptul de a (se) Innec a; innec; Innecaciune:
nu a vintulni sunet Qt vreava taste vine necaturiei In Petro
(C0R.) ¶ ® Inundatie, revarsare de ape: de nu va
face nici o innecdturd acea moult (Lau.-oaa.).
INNEGRT, NEGRI (-erase) 1. vb. tr. $i refl. 0 A
(se) face negru: apa... in multe chipure are fir), ell ini11-
baste 01 negreste (Colt); cind Coca de utrind. se innegrea o-
grade de cdlugAri (VLAH.); vaierul cioarelor ce Innegreau grit-
dine lui VodA Sturza (GRL.) ¶ CD j) A deserie in colori
negre, a ponegri. a defaima: mita a depretia si a pe
aoel cart s'au ridicat prin mimed el prin talent (1. -OH.).
2. vb. intr. 0 A se face negru: Corbule, cum Hi shit
Pull ? Frnmopi, pe cit merge, Innegrese (PANS) ¶ 0 A se
arata ca ceva negru, ca o umbra, sau o pata nea-
gra: vdzn cam depArtisor Inaintea sa ceva negrind ism? [lat.
nIgrire]. 0 A (se) a-
INNEGURA. ( -area) vb. tr. $i refl.
coperi Cu n e g u r a: aburli, Inaltindu-se de ye apt', In-
cepeau a .0 orizontele ammgit (coos.) ; InAltIndu-se In albas-
treala InneguratA a cerulul (Coos.) ¶ ID A (se) Impaien-
jeni, a (se) acoperi ca $i cu o ceatA: cunnl (Ma gran
si °chit 1 se Innegurarit (SAD.).
661
www.dacoromanica.ro
INNEMERT or NEMERI. INN-
*INNOBIL4. (-nes) vb. tr. $i refl. A (se) face (mai)
nobi 1: virtntea innobileazit ye om. IINN
INNODA, t NODE (-00 4. vb. tr. 0 A lega cu
un nod, a face un nod: A, cioattiele nnor Edon; o
fundit; li tnnodA cloud, site de par, fara sA stie el osP.) ¶ 0
A lega laolalta, a innadi: generalul o mintea... Inno-
dInd neadevar de neadevar, plod ce no mai pita sit less din
1mm:faun (D.-ZAMF.) ¶ ® F A Injgheba bine rau,
a carpi: Simion... innoda o leturghie ca vat de ea (VLAH.) ;
no stiu, au, de pi-o mat ea allele (DLVR.).
2. vb. refl. CD A se lega cu un nod: oe nod cu gore
se Innoada dl en mint no se desnoadA P (GDR.), ghiciloare
despre cununie" ¶ 2 A se Mgr/II/IA(1i (formind
un fel de nod): picitturi marl de lacrimi I se lnnodau
In coeds ochilor (D.-ZAMF.) ¶ 0 A se incalera, a se
lua la cearta: nu se Unload& la ceartit ca mojicul
(PANS) ¶ OZFA se Insoti in dragoste, a se In-
nadi ¶ ® A se impreuna trupeste (vorb. de ciini).
INNODATVRA, t NODATT,TRA (pt. -tort) sf. Lu-
cru i 1111 o d a t: scale !acne se pot socoti ca niste nodit-
tun de panglice (C.-RAD.).
INNOI (- noesc) vb. tr. $i refl. A (se) face (ia-
rasi) n o u, a (se) face ceva din nou, a (se) res-
taura: Si ploaia cea amnia._ Verdeata Innoeste (DON.) ¶ 0
A (se) pune un lucru nou in locul altuia vechiu
o persoana noua in locul alteia: Vezirul... an chemat
pre acel (loran la Poarta cu boiedi dimpreunit, zicind sa le In-
noiasat domnia (NEC.) ¶ ® A (se) imbraca cu o /lain&
noua, cu un lucru nou, a intrebuinta ceva, a se
folosi de ceva pentru Intiia oara.: sa ne carom oit no
°Ind ai nits pe unghii, at
yutem tot sti. ne Innotm IPANN) ;
sA to Innoest1 on ceva (GOR.).
iNNOMOLT, NOM0LT, (1/4)NAMOLI (-ohm) vb. tr.
$i refl. 0 A (se) baga In no mo 1, a(se) Ingloda: it
luara calul si-1 Innomolira In lacoviste (ISP.); s'a na-
molit In crivina lunch 41 n'a mat putut iepi (VLAH.) ¶ ® F)
A se virt, a se baga, a se cufunda (In desfrlu, In-
tr'o situatie rea, etc.): spot trecu la Cracovia pi se In/A-
mon in desfranari (ISP.).
INNOPT41. (tez) 1 vb. impers. A se face
noapte: Incepuse a chid am aJuns Intr'o infundittura
de munti (clic )
2. vb. intr. A raminea peste noapte, a mines.
iNNOPT.A.T 1. adj. p. fraioPTA.
2. adv., PE E, loc. adv. Cind incepe a Innopta:
acolo a ajuns (VLAH.); ce cautati ass v ye la °allele ore-
stinilor P (DDoo.); Pe 'nnoptate sosim la Duran, undo lumea
'neepuse a se nelinipti (VLAH.)
INNOR4, Mold. tNNOUR$ (-res) vb. refl. 0A
se acoperi cu nori; (I): SS Iselin intro dinal mid eerie
care Innouran cIteodatit cerul for gospodAreso (ON.) ¶ - (V)
A se posomori.
TININORAT adj. 0 0 p. naloRAT 0 ® Posomo-
rlt: clnd it vazurit... en tacit ..11, nu indrAznird sa stet{ nisi
pis l (D.-ZAMF.14
INNOROT (-01080) vb. tr. $i refl. A (se) /gaga in
nor oiu, a (se) Ingloda.
INN9T, 0 DE-A INNQTIIL, 0 DE-A 1NNoATELE
adv. Innotlnd: Dimbovita in Buourepti, era o stria De
care no fie-etas o putea trees moot (1.-GH.); a Napa Innot;
de-a Innotul no se tneumeta s'o treacd, Hind apa bane
laid (RET.) ; an era pod de trecut el trebula ail ironed de-a
Innoatele prin apit (CAT.) [Inn 0 t a].
INNOT.A. (-not) vb. intr. 0 A pluti, a Inainta
culcat pe suprafata apel, factnd anumite misc,/tri
cu mlinile $i picioarele: bobocii pe glete vor sa le Invete
sA 'nnoate (MC) ¶ ® Pr. ext. A fi inundat: 001111 int
Innotau in lacrimi (D.-ZAMF.) [lat. vulg. i n n o t a r e
clas. innatare].
INNOTANT sbst. Faptul de a Inn o t a.
INNOTATOR 1. adj. verb. $i sm. !mon. Care
Innoata, care tie sr). In-
noate ( 2711) : doi In-
notatori vestiti can an PUS
ramasag sit se dual in mare,
Cale de doi kilometri (1.-GH.).
INNomkroAREsf.p/.
3e Clasa de pasari care Fig. 2711. InnotatOr.
innoata.
YNNOTL,S adv. Ban. ?mu.
INNOURA PP' TNNoRA.
INN_ TN-DrumARA. = trumARA: Innumara Dori le cars
cad (00/17.).
INS iNRADAerN.4. (-inez) 1, vb. tr. * A ras6.di, a face
stt prinda rtidacina; : de tutus... s'an Ingrijit el
1-au InrAdAcinat In lard ca 61 alto lucruri role (ION.).
2. vb. refl. A prinde radacin6.; ®: vitiurile...
InadAcineazti In sutletul sAu (Nem).
/NRAT (- rAesc) vb. refl. i A se face mai rau
0 A se supara, a se necaji: cum e maul, clad se
Inrileste P (DINRJ.
INRAUTATT (-14.0SC) vb. tr. *i refl. A (se) face
(mai) rau, rautacios: inrautati vaunt pita !meant,
(ISP.) [r t U-
limn nu se mai putea apropta nimeni de dtnsul
t a t e].
lisTREGIMENTA. (-tez) 1. vb. tr. 0 A4 A face s6.
intro, a baga Intr'un regiment ¶ 0 F A afilia.
2. vb. refl. C) # A intra Intr'un regiment ¶ 0 P
A sr. afilia, a intra Intr'un partid [fr.].
INREGISTRA (-taw) 1, vb. tr. 0 A Inscrie
Intr'un registru, a trece la condica, la catastif I
0 A nota, a Insemna: istoria Inregistreazil Oral event-
mentelor ¶ ® A transcrie, a Insemna, a mentiona
un act In registrele publice.
Z. vb. refl. A se Inscrie, a se trece In registru,
la condica [fr.].
INREGISTRARE sf. 0 Faptul de a (se) In-
r e g is tr a 11 0 Transcrierea contractelor Intr'un
registru special ¶ ® Administratia care Inregis-
treaza actele publice sau private ¶ 0 Taxa ce se
plateste pentru Inregistrarea unui act.
INREGISTRATOR sm. Gel ce Inregistreaza
[fr. enregistreur].
IDIFIYURT (- arose) vb. tr. A influenta [r lu,
format dupa fr. in I luencer sau germ. b e -
einflussen].
*IDIRIURTRE sf . Faptul de a !lir l u r i; in-
fluen(a.
INRODT (-roam) vb. tr. A face sa rodeasca,
a face roditor [r o d i].
IINIROLA (-rolez) vb. tr. si refl. 0 X A (se) Inscrie
In rolurile armatei ¶ ® ® A (se) afilia, a (se)
Inregimenta (Int'un partid) [fr. enrol e r].
INROW, Rost (-seso) 1. vb. tr. A face r o s u, a
vapsi In row: ouAle de Pesti.
2. vb. intr. si refl. ® A se face rosin: i se In-
rope abler negelul de pe vIrful nasului (ort.) ¶ ® A deveni
rosu la feta (de rusine, etc.): ne-am Inrosit ca nista
demoazole de pension (ALECS.) ; o vedea sfilcioasii... rosindu-
se de cele dintliu vorbe de dragoste ale lut (VLAH.).
IDTROTT NW Ron.
INRUDT, t RUM ( -deeo) vb. refl. A se face
r u d c, a fi rude.
INRUDIRE sf. I Faptul de a se Inrudi
2 Iludenie.
INRUDIT adj. p. INRUDI. Care e ruda (cu cine-
va ¶¶ 0) NRINRUDIT.
INS, INS j. sm. (mai adesea la p1. Rot). Indi-
vid, persoanT1: ctti hug all Jost ?
2, pron. pers. 0 Intrebuintat hi conipunere cu
pron. enclitice -ml, -ti -at, ate., spre a adauga o
idee de identitate, sau spre a adauga Intelesul de
sigur, chiar (en 1nsnmi, f. on 1nsAmi; tu Insult, f. to
Insiti; el Insusi, I. ea Insasi; not insine, f. not Insene;
vol !neva, f. voi Insev8; ei instal, f. ale !meal): lubeste pe
aproapele tau ca pe tine Instill; !must Irate-Au sau Irate-
Ban tuns' 1-a omorlt ¶ C) jNSUL, VISA, INSII, INSELE,
pron. pei s. Intrebuintat In Ion de Milani, dtnsa, dinfil,
dinsele, chid e precedat de prep. In, din sau prin,
care se Inlocuesc atunci tu Inte dintr',
tr'Insul, In el, In dinsul, dintr'insa, din ea, pPirtilnitt;:
prin ei [lat. i p s u m].
NSA pron. or INS.
;NSA conj. DAR'. Se Intrebuinteaza sau la
inceputul propozitiunii sau In interiorul ei: eu
II certain, ~, el rides; on It abeam sit tacA, el striga
Intr'una; and a intrat ~ In coed n'a mai Visit De ni-
meni [lat. i p s a].
INSACSANA.T adj. (I, Inctircat, Impovarat:
se !Mouse on mai multi oament Insticslinati cu bu-
catelele foigorulni 68u (ISP.) [s a c s a n a].
INSAILA. (-11es) vb. tr. 0 A cease cu Impunsa-
turi rare, a prinde provizoriu cu ate (alba), spre
www.dacoromanica.ro
a Insemna pe unde trebue cusut mai apoi ¶ 0
Pr. ext. A Impreuna, a Insira: femeile... InsAileazA
mAtanii largi la iconostas (LUNG).
INSAILATVRA (pl.-tart) sf. Faptul de a I n-
s 6 i I a; rezultatul acest.ei actiuni.
se INSALBATICT = tau:amt.
0 INSANI.O. ( -sAm) vb. tr. Trans. A agonisi, a do-
bindi, a procura : imams tale trebuincioase pentru
tratul cases (RET.) [s a m a].
INSAMAR4 vb. tr. A pune s a ma r u 1 (pe
magar sau pe catlr).
INSAMI re- /Ns.
iNSAMINT.1). (-mint) vb. Cr. ." A punc, a arunca
s m I n t, a, a semana.
INS.ANATOW (-mien), Mold. Bucov. INsANATo5a
( -osez) vb. tr. sit refl. A (se) face s an 6. t o s: dna
ce se InsAniltosi, date o masA mare la toll boierii (ISP);
cam to-i spAla on Mina, indat8 to -i si InslinAtosa /se,
INSARCINa (-Inez, d -saran) 1. vb. tr. (I A
Incarca cu o sarcina 11 0 A face grea, bor-
toas6. ¶ ® A da cuiva ordinul, a lasa In grija
cuiva, a-I trimite sa face o lucrare, sa Indepli-
neasca ceva: sinJba on care m'ai Insilroinat o vole 1m-
plini (Isp.).
:4. vb. refl. A lua asupra-si, a-sf lua sarcina sa
Indeplineasca ceva: am blind Weide sr isprAvesti ou
bine slujba on care to -ai Instiroinat de bond vole usr.).
INSARCIN4RE sf. 0 Faptul de a (se) I n
sar c i n a 11 ® Lucrarea, slujba, misiunea cu
care a Post Insarcinat cineva, pe care a luat-o
asupril-si ca sa Indeplineasca.
INSA.RCINI.I.T adj. 0 p. InsARanta ¶ ® MAR-
CININTA adj. I. Grea, bortoasa: paste ctteva site impArd
tease a'a simtit A (ISP.).
YNSA$ I, INSATI se- INS.
INSCAUN.O. (-nes) vb. tr. si refl. A (se) aseza
pe tron, In scan nu 1 domniei: Radu eel Immo;
Domnul Tarn romanesti, pe carele Turd' 11 InscAunaserii (ISP.I.
INSCAUNARE sf. Faptul de a (se) !rise a-
u n a; asezare, urcare pe tron: a lui Ouza-Vodil (I. -GH.).
qNSCEN.A. (-ones) vb. tr. 0 A pune In scene, a
pregati un spectacol ¶ 0 ® A prepara o actiune
numai de ochii lumii, cu scopul de a face sa se
creada neva: a agitatiune, o miscare de stradA [it.].
*INSCEPTRI.IT adj. Care tine un s cep t r u:
Si In mina-1 A, mina at Ingustit, mind (EMIN.).
O INSCHIMBA. = liCEUMB4.
INSCORTO§A ( -OM) vb. refl. A deveni s c o r-
t o s: pielea de case (cojocul) de se va e a vreme bunk
(OHM.).
INSCRTE scrin) 1. vb. tr. 0 A scrie un nume,
a trece un lucru Intr'o condica, Intr'o lista; IF
11 ye nn elev Intr'o scoali, a-i trece numele In registrul
scolii, dlndu-i-se dreptul de a urma cursurile ¶ ®
A pune o inscriptie ¶ 0 (un Doligon) Intenn
cero, a desena un poligon ale cilrui unghiuri se all.
toate pe circonferenta unui cern.
2. vb. refl. A-si scrie sau a pune sa-i scrie nu-
mete Intr'un registru, Intr'o lista: a se - to 5ooal8;
a se pe lista abonatilor [I n + s c r i e, dupe fr.
inscrire].
INSCRIERE sf. Faptul de a (se) lnscri c.
*INSCRIS 1. adj. ® p. twoRtE: lama si m8
acute la concursul ,
mi-a strecurat dinainte
o Ionia (VLAMJ ¶ 0 /1.<
Al anti -Orr sau
ale elirui unghiuri
se afla pe circum-
ferenta unui cerc:
unghiu ( [A 2712) ;
poligon (0 2713) Fig. 2713.
Fig. 2712.
c NEINSCRIS. n
Poligon inscris.
Unghiu
a. (pl.-laud) sn. Act soils si iscAlit; adeverint.6.;
declaratiune: 'ago CA nu o erode, Ii dote en stngele
sAn OSPJ.
INSDRAVENT (-mien) 1. vb. tr. A intruri, a reda
puterile, a face iara'si sdrava n.
2. vb. refl. A se Intari, a-si reapata puterile: a
se intrema, a se Insanatosi: era otos Di an stilt cum aA
tacit sit se InsdrAveneascA use.).
INSEMA = !IMAM.
662
 INSEMNA (-semnez, -semn) 1. vb. tr. 0 A face
un s e m n: 1-a insemnat Dumnezeu, litsindu-1 chior; pe
omul rdu !I insemneazA Dumnezeu ( ('ANN); cola ce va furs...
81 a dooa oar& sa-1 insamneze is nas de o parte (PRV.-LP.) ¶
® A inscrie, a nota: cite greseli va face, sA i le insemne
on carbnne pe ceva (CRO.) ¶ ® A avea un anumit In-
tales: oe insemneasit vorba asta
2. vb. refl. A se distinge: nista oameni ce se insem-
naserit prin multe 'MeV' (BALC.).
INSEMNARE sf. 0 Faptul de a Insem-
n a ¶ ® Lucru Insemnat, Inscris pe o hlrtie, Intr'o
carte, nota ¶ ® Intelesul unui cuvint.
INSEIVINARICA. sf. dim. INSEMNARE. NOtitA:
insemnarica i-a dat-o arnica sale (CAR.).
INSE1VINAT adj. 0 p. INSEMNA ¶ ® Care are
un semn (un defect fiz(c: chior, schiop, etc) : se
erede oil awl oopii cart se naso sehiopi, orb!, etc., sunt 1n-
semnati, adicA foarte r&i (GOR.); sA to fereasett Dumnezeu de
omul ¶ ® Important, de seama, distins, cu vazit:
un aintor o carte .4; un om yy C NE1NSEMNAT.
/NSE,IVINATATE sf. Insusirea lucrului In-
s emn a t, distins, de seama, important.a: pe cannel,
breasla lantarilor dobtndise o mare .0 (ALECS.).
/NSENE Par INS.
INSENINI.I. (-Inez) 1. vb. refl. 0 A se face s e-
n i n, limpede: cerul s'a Inseninat ¶ ® ® A se lumi-
na, a se Inviora: ctnd It Tams, rata et se 'nsenina, cum
se 'nseninA o undA de o rasa (EMIN.).
2. vb. tr. CI A da seninAtate, limpezeala: E ea Sure-
rea mea s'o 'mum, InseninIndtt-mi gindul (EMIN.) ¶ ® A In-
viora: igi Inseninil privirea si se aseza lane,, pe un lilt (GN.).
INSERA (-sores) 1. vb. impers. intr. $i refl. A
se face sear A: ineepuse a ot, eind am MIMS aeolo ; cind
inserit, baba se culc4 In pat (CRC.); cum se insera, pima cam
pith; (ISP.1.
2. vb. intr. A-1 apnea sears: sAracul, unde InsereazA,
acolo doarme (PANN).
INSERAT adj. 0 p. 111sEitti ¶ ® PE PE
/NSER/NTELE, 0 PE LA INSERATE loc. adv. Mad In-
cepe a insera: merge 5i merge, pinit and, De eee, ajunge
la ourtile cote (CRO.); food -te, pe Inseratele, cA bate oineva is
uea (CAR.); numal ce vezi pre bitieti alergind pe la incolo
of incoace (MAR.).
/NSEI or- INs.
INSETA (-sates) vb. intr. A i se face s e t e, a
suferi de sete.
INSETAT adj. p. INSETA. 0 Ctu'uta-i e sete:
sit mile lapa mai tare, ott-1 toarte tso.) ¶ 0 (P, Se-
tos; de singe, crunt, slitgeros; Weau has de... Her-
berea qi sbuciumul ambit lumi nouA. . de viati (n_AH.)-
INSETOSA. (-cm), INSATOSI (-oseso) vb. intr. A
Iriseta: 1nsetosind, se duse Is o casA si cern nitica apt% (ISP.);
Iliad zAduf ql Insatosind, an vault is un izvor sA se rdcoreascd
(TIee.) [Seto s].
INSEVA s. INS.
0 INSIMBRA (-brez) 1. vb. tr. Maram. (PAP.) A lua
sa-i slujaseA eu simbrie, a naimi, a primi ca slug..
2. vb. refl. Ban. Trans. A se intovarasi [ung.
szimbra].
iNSINGER4 N.- stNaERA.
INSMALT4 (-tez), /NSMALTA (-tes) vb. tr. poet.
A Impodobi: valeelele insmaltate en Dori suave t000e.);
Darters de gazon InsmAltate au Horne cele mai delicate (1. -OH.)
[it. smaltare -Fsmalt].
INSOTT (-otesc) 1. vb. tr. 0 A Intovarasi, a
petrece tot drumul pe cineva: 1-am insotit pin'acasA;
clad umbla, aluneca usor ea umbra ce insoteste pail omn-
Ini (DLVR.) ¶ ® si A, acompania: tate Insotea versurile
de pe tluerA ou gura (RET.) ¶ 0 A da ca sot, ca so-
tie, a Insura, a mArita: mica nu vet voi sa mA insotesti
ou el, sA stli... olt pe altnl nu fan (ISP.).
2. vb. refl. 0 A se Intovarasi, a-$i lua ca tova-
rlis: rind calatoresti, sA nu to insotesti nici en acela pe
care-I Mune, rilel en scale care to ajunge tse.); nu to cu
eine nu to cunostl. qi nu to imprieteni on ad mai puternici
dealt tine trice.); 0 : spun -m' cn cine to 'nsotesti, ca sa-ti
Mtn doe eSti ¶ ® A lua de sot, de sotie: apoi voinlcul
se Insoti on zinc (ISP.).
INSOTTRE Si. 0 Faptul de a (se) Insot i;
Intovarasire ¶ ® CAsAtorire: vad niste marl piedici la
5 noastrit (NEGR.) ¶ ® Casnicie: a lost o oe trate fn
inbire (PANN).
663
www.dacoromanica.ro
INSOTIT adj. p. bison 111 C nibisonT. INS-
INSOTITC/R, -ToARE sm. f. Cel ce, aceea. care
Insot. est e, Intovaraseste pe cineva. INS
INSOVONI (-oneso) vb. tr. A pune s o v o n u 1
pe capul miresei, a Inza.voni.
T.NSOVONTT adj. p. INSOVONT: Pe o vale cotitd,
Vine mierla 'nsovonitti (GOR.), ghicitoare despre ceat,a".
IINSPAILVI4 (-SOL, -spaim) vb. tr. $i refl. A. (se)
spaimInta: pre Ghermanl, rod araintrilea nebirnit,... i -au
Insolimat (CANT.) [s p a i m a].
INSPA.MANTA, SPAIMINTA (-mint, e -mintez)
1. vb. tr. A baga spaima In cineva, a umplea de
groazA: balanrul ce inspaiminta soarele sf -1 face a se re-
trage In grabA 1ALECS.).
)2. vb. refl. A intra spaima In cineva, a-1 cuprinde
groaza[tspamInta< lat. expav imen-
t a r e; forma (In) sp aimInt a a fost influen-
tata de spaima.
INSPA.DeNTATOR, sPAimbrrkroR adj.
verb. (1x)sPiiirarra. Care Inspaiminta, Ingrozitor:
e nenumarata de ginganii 51 Vann InspaimIntlitoare
(c
murto.rltim.
YNSPICA ( -epic) vb. intr. 4 A cApAta spice:
Uncle grape radios, Griul Inspica (VOR.) [lat. s p i c a r e].
iNSPIC4T adj. 0 4 p. DisrIcai aesisul popusoaie-
lor ...a 11R04 ¶ 0 Impestritat, amestecat cu alte co-
lortiN.
SPIN (-in) vb. tr. $i refl. A (se) intepa cu
un spin, cu spini: in drnmul ce ti-ai ales, at sA-ti in-
800 adeseori picioarele (ON.) [lat. s pinare].
INSPITA (-1tez) vb. tr. rP° A fixa spit e 1 e
In roatA.
INSPITAT I. adj. yap-, p. INSPITA ¶0 (1)
0 /ten. (CIALIS.) Voinic.
2. sbst. Faptul de a tnspita: rut rotilor ; maim de .0.
iNSPLINA. (Ancor) vb. refl. # * A cApAta o
boala. de s p lin A: Dement', oari m&nincd splinA de la
animate, se Insplineazi4 (ION.).
INSPLINAT 1. adj. p. INSPLINA.
2. sbst. A 0 boalA de splina la vita.
TINTSPRE prep. 0 Spre, catre: ee munt1; es. miazA-
noapte ¶ ® COMpUS Cu prep. din, D1NSPRE, de catre,
din directiunea: dinspre miazinoapte, de sub on desis de
Well spare Oltul (VLAH.) [In + s p r e].
iNSPUM1.iT adj. 0 Acoperit cu s p u m a: a-
lergarea tailor lnspumati ( ALECS.) ¶ 0 Spumos: Woke
Mini plod 'n bore en yin men, suptire et esz (DLVR.).
INSTART (-Arent) 1. vb. tr. A face cu star e,
sA alba. avere: plates pungi de ban! sI adeseori Insane
pe terioitul Tigan (ALECS.).
2. vb. refl. A face stare, a se Imbogati: vrei sA
to 'nstareeti, sit prinzi chfag, ea ai root bun P (AP.).
INSTARTT adj. p. trisTART. 0 Imbogatit ¶ 0
Cu stare, cu avere, bogat: &matte sun! poste tAranii
plugari cei mai Instariti din toad RomAnia (1. -OH.).
INSTEL4T adj. Cu s t el e, plin de stele: sub
cerul impede qi J..
(VLAH.) [dupa. fr. ét oil 6].
INSTRAINA, INSTREINA (-Inez) 1. vb. tr. 0 A
face strain ¶ ® A trace altuia stapinirea asupra
unui lucru, a aliena: si -a instrainat averse; ® a In-
departa de la sine, a pierde: ei-a instrdinat simpatiile.
2. vb. refl. 0 A se face strain ¶ 0 A se expa-
tria, a pleca pentru totdeauna sau pentru multA
vreme din tara sa.
0 TNSTRIMBA. sTRIBIBA.
INSTRUN4 (-1m) vb. tr. 0 "Ur' .1 A Intinde
s t r u n e l e, coardele, a tncorda: instruna lute aroul,
puse sdgeata si o luA Is catare usu..); incepu /kiloton a-51.0
lira 51 data vr'o doud otntece tsar.) ¶ 0 A strange, a In-
tinde clt mai Ma,: pose smut De Kluge, o Instrund
bine, Walcott 5i o Sterse (DLVR.) ¶ o A Infrina: ti -at pier-
dub oumpittul vorbet... matt Doamna, 1nstrunindu-51 minis
(ODDS.).
0 INSTRUT4 (-tit) vb. tr. $i refl. Trans. Maram. A
(se) Impodobi on un buchet [s trut .
*isiSUFLF.s. s.- misuntt.
INSUFLETI (-stew), 0 INSUFLETA (-etas) I. vb. tr.
0 A da stifle t, (putere de) via.A: trimisese duh
de vlat4 si Insufletise pe oopilasul de lemn (ISP.) ¶ ® A,
ImbArbAta; a inviora; a da putere; a anima.
2. vb. refl. 0 A cApAta viata ¶ 0 A prinde
putere, a se Inviora; a se ImbArbAta: eons biu vazu
INS- ca se Insufleteste gi se simte voioasa, oa un om plin de
ettnAtate use.).
INT ;1. vb. intr. A prinde suflet, a se Imbarb6.ta: a mai
Insulletat voinicul (R.-COD.)
INSUFLETIRE sf. Faptul de a (se) In sufl e-
t i; vioiciune, animatiune: petrecerile din sat, la care
Inam parte on cea mai mare ",
INSUFLET;T adj. p. IxstrFLETT. 0 Care are
(CRG.).
suflet, viato. II ® Animat; plin de viata, vioiu
1111 I. IMINsuFLETIT.
YNSUFLETITOR adj. verb. INstrFLETTCare In-
sulleteste.
INSUL OW Iris.
INSUMI).(-8nm)vb. tr. t A stringe sum a, banii
¶ 2 A forma, a alcatui suma, totalul; a Implint
sum a.
INSUMI pr- /Ns.
tNSURA,(-sor) 1. vb. tr. A cas6.tori, a da cuiva
de nevast6.: 2.2 un fecior cu o fall.
vb. refl. A se casatori, a lua de nevastft: I-a
Menial on fata sa cea mai mare si I-a dat Mate In stapinire
(se) : s'a Insurat cu o fatA din alt sat [lat. *uxorare].
INSUR4i.2 (-sor) vb. tr. 1 A incaputa [lat. "i n-
solare < solum pingeal.
ONSURACIITNE sf. Mold. Trans. Insuratoare:
lAudind plicerile insuracinnii on entuslasm (NEGR.) ; It vent...
vremea insurticiunii (RET.) [In Stir a t].
iNSUR4LT 1. adj. p. fristrW. Casatorit (vorb. de
un barbat), care are nevasta 1111 © NaNsuRAT.
2. sbst. Insuratoare: coulatul de dimineatti si .mil de
Car on stricA niciodata (MO
INSURATO4RE sf. Faptul de a se lnsur a;
casiltorie (vorb. de un barbat): Maul Incepe gm el a se
trece... si "It Amines baltA (cm); li vent vremea de ", gi,
ca tot orestinul, lei Men al el rIndul (ISP.) ;
dimineata e ca ",a de Unlit' (ZNN.).
mtncarea de 0:
INSURATT, SM. O Tinar lnsurat de cu -
rind: Luca Mogneagn,* de al doilea ¶ ® NsuRA- (CRG.)
ni pl. Soti clis6.toriti de curind: caftanele, dudi care
alergan Insurateli, 11 alutan mutt la sporirea pungii (1. -OH.);
clod s'a Insurat, a Improprietarit doisprozece Insuratei pe
nmosia lui (VLAH.,.
INSURT (- niece) vb. intr. A deveni s u r: Insurise
pe cap (ON.) ; Pe murg Oral Insuregte (VOR.).
INSUil pr. Drs.
INSU§V (-usesc) vb. tr. A lua pe seama sa, pen-
tru sine Insu*i, a truce asupr6.11, a reclama
pentru sine, a-si atribui, a-5i apropria : Insusindu-ti
un drept pe care on 1-al avut (ALECS.).
YNSUWRE sf. i Faptul de a-gi
¶ Calitate.
2
INSUTT (-teso) vb. tr. $i refl. A (se) face de o
s u t ii de on mai mare, mai numeros: at Si zis oa
Site -ce bob se Inautise (DLVR.).
iNSUTIT adj. p. INstrri. De o suta de on mai
mare, mai mull.: Dumnezen si-t1 rasplAteasoti Ipate se
Imbogettlse ". al !milt de clad a venit Chirica In slujba la
Milani (can.).
1NSUTI re- Ms:
tNA.1.1.41. FP INsEnt.,.
IN$EL4' (-vet), blaUtt, 0 IMAM!, (-uez) vb. tr.
A pune *auape cal: Fat trnmos Ingela et lntrtna calulosP.);
merg sf examines dacii-s Inseuati bine (call) (ALECS.) ; au
scos hargatil De cal= bigamist bine din grajdiu (se.) [lat.
in- sellare].
INSEL1P (-eel) 1. vb. tr. 0 A intrebuinta vicle*ug,
aderneneli, fagaduinte, spre a Indupleca pe cineva
sA facii ceea ce voim sau spre a-1 face sit creadri
ceva gre*it, un lucru neadevarat ; a amagi ¶ 0 A
minti pe cineva cu priv re la cele ce a facut sau
are de glnd sli lack a induce In eroare 110 A scoate
din minti. (pe ofemeie), a seduce ¶ ® A aka ore-
dinta conjugala, a fi necredincios: to esti !tent a 51,
oft vei trfi, Ingelat de tome (NE011.1.
2. vb. refl. A gresi crezind un lucru neadevarat;
a se lasa a fi amagit, ispitit, ademenit de ceva:
am orezut di esti om de treaba, dar did of m'am twist;
arm se 'nsalA copiii [1 n * e 1 a', facind aluziune la
diferitele mijloace sau tertipuri 1ntrebuintate
spre a pune *aua pe un cal narava*; comp. *i a
pune ipingeaua, a potcovi, cu acelasi
Inte1es].
www.dacoromanica.ro
INELACTI..TNE sf. Faptul de a (se) In*e1a;
fapta sau vorb6. cu scopul de a In*ela, amageala.
IN*ELATOR,-roARE adj. verb. $i sm.. I. lx$ELA.
Care In$a16.: In cele din nrsti, deterii paste un IngelAtor
carets le date lapte (ISP.I.
iNELATORTE sf. In*elaciune (in spec. la joc):
ce Solos ti-a adus aceastti P (CAR.) [in*ellitor].
t /NELATURA. (pl. -turi) sf. = INsEnAcnINE:
putine cAlustirite se Sao de Mina vole tor, Marti mai multe se
Sac on de-a sila si en InselAturi (ray..nte.).
IN*EPTT (-teso) vb. tr. $i refl. A (se) face de
*apte on mai mare, mai numeros.
INEPTIT adj. p. INSEPTI. De *apte on mai
mare sau mai mutt.
iNESIT adj. De * a s e on mai mare sau mai
mutt.
INEU4 Pr INSEI41:
0 INFACiii. ( -so) 1, vb. tr. F Mold. A Inhata: o in
steed de coil, o trInteste la pamInt gi-o tine bine (ca0.);
clrmaciul Liana vista ei-o ImplIntli pieptie to propta to-
rentului (VLAH.); IngfAcInd lute sable, l a Mist capul indatA
(SB.).
2. vb. refl. A se Inh6.ta: cele dolma =tea se 'nsfacarA
In erineena ImbrAtisare a mortiM (VLAH.) [(MOM.] .
NINE ow- /Ns.
iN§IRJ). (-gir) vb. tr. $i refl. 0A a*eza unul linga
altul: =Argot°, mArgaritare, matanii ; a petrece
mragelele, etc. printr'o ate, spre a face din ele
un *irag: sense De niste pietre scnnipe cite o stove, dupA
aceea Insirii Dietzel° gi... acest sir de pietre nestemate 11 leg&
de gitul copilului (ISP.); de la obiceiul practicat la
uncle *ezatori de a se In*ira margele, In timp ce
fetele povestesc sau asculth pove*tile altora, s'a
n6scut formula in*ir'-te, rnargaritari" sau In-
*ir'-te, margArite" care se repet6. clteodata In
basarele lungi care par a nu mai lua sfIr*it: a lost
odata trei fete care muncean In cinepiste, 1nsir'-te, martairi-
tad, et treolnd D'acolo un fecior de boier mare, beet°,
mArgaritari... esP.); de aci, expr. insie-te-mtirsarite, In-
trebuintata cu Intelesul de povestire lunge., nes-
fir*ita, care n'are nici cap nici coada ¶ ® ® A
Indruga: to mi-al Ingirat verzi 61 uscate (cao3 ¶ ® A
povesti toate pe rind: Si 'Ines se 'nsir ce pone are, olt de
frumoasA e si midi tvut.) ; al nu pierdem vremea Ingirind
grentatile ce IntImpinii bietul fecior de Imparat In cafe OSP.,
¶ O A (se) a*eza unul tinge altul, In $ir, In rind; a (se)
alinia: E usor a sale versurl, Olnd nimio nu at a spun°,
/noirind cuvinte goale (EMIN.); trupele noastro se !Wren In
ante de bataie (ON.); erau curt' mars cu donti rtnduri, si de
Insu*i lnr Imprejur ae Ingirau sate de chilli (NEAR.) [lat. i ri-
s errarel.
INIR'-TE-MARGARTTE ow- INsrast0.
INIRUT (-nes°, -ulu) vb. tr. $i refl. A (se) a*eza
In g r, a Se) In*ira: cean.gul de slujitori Ingirtlia oameni
de lur Imprejur (I.-GH.); portmoeste oititretnor a dew:Mica gi
a se ", cu stnetels la mina, de-a lungul drumului printre
oopaci asp.1; cocorii se Ingirue at °Intl ascutit... acelasi cinteo
%Into (DLVR,).
trq$5,$5. faistvA Plr. INS.
0 INOLOMONTT = SOLOMONIT.
0 INOMOLTA.CI (-mese) vb. tr. Mold. A Infttsura:
sit Inoomottitotm motauta ista al men on niote petece (oss.)
[*amoltoc].
INTIINT.A. ( -fet) 1. vb. tr. A vests, a da de
veste, de *tire, a face cunoscut, a anunta: a In-
otiintat pe tata de a venit en dings oi m'a lust acasA toact3.
2. vb. refl. t A lua cunostintii, a prinde de veste,
a afla: de a arida patimii Instiintindu-sa Traian... toe%
socoteala 61-an pus.., pre toll Dachil as -1 prapadeascii (CANT.)
[stiinta].
YN*TIINTARE sf. Faptul de a intiinta;
anunt, avis.
INSURUB4 (-ubez), INSURIIPti (-npez) vb. tr. 11?"
A prinde cu un r u b, a intoarce, a InvIrti
un *urub: domnul... Insurupeadi la boo dopnl (CAR.).
0 INTABULA. sex INTABULA.
INT.iiRf (- Arose) vb. tr. $i refl.() A (se) face (mai)
tare, (mai) virtos. mai solid; a consolida: en otin
of bineenvIntarea plirintilor Intareste easels fiilor (SP.( ¶ ®
A A face anumite lucrari de aparare (ziduri, *an-
turi, etc.), a fortifica: o cetate ¶ ® ® A ade-
veri, a dovedi pe deplin, a confirms: an IntArlt ea-
664
mailagul ou martori (sa.) ¶ C) (P) A da putere, a rati-
fica ; a statornici: o lege, o porunca.
INTARTRE sf. 0 Faptul de a (se) Intari
®Intaritura, fortificatiune ¶ C) ® Adeverire; con -
firmare; ratificare; statornicire.
INTARIT adj. p. INTART: era on ziduri el on
patru turnuri ridicate De la unghiuri (ALECS.) ¶¶ (.0
INTARIT.
INTARITQR adj. verb. MART. Care Intlireste
care O. putere: bantura Intarftoare
INTARITKIRA (p1. -turf) sf. 0 Faptul de a
I n t ar i; Intarire, confirmare, ratificare: partite...
se Impaca si dan mine unit on anti 51 Inca de multe on
Lao 51 on gfuramlnt (PRV.1.P.); 'Antra Intaritura asezarii
de prietequg si a cantle' pAci (N.-CosT.) 7 ®Dk Lucrare
(ziduri, santuri, etc.) facuta spre a apara o cetate,
etc. de dusmani; fortificatiune.
INTARIT.O. ( -nit), Mold. INTARTA (-tart, -tart) 1,
vb. tr. A atIta, a face sail piarda cumpatul, sa-si
last din fire, sa se mlnie, a suptira ram: ouvIntul cal
de sudalma mai ran tntarlta pre om dealt chid 1-ai bate cu
nn toiag (PRV.-MB.); 11 opri de la o astiel de treat* ca sA nu
mai tntartte pe Stefan (ISP.); printipnl... care se temea as an
intArlte mai ran pe Manes, !neon a ride ca hohot (1.-GH.);
In loo sa-I minglie, 11 Intartan 51 mai tare (GN.).
2. vb. refl. 0 A se aprinde de mInie, a se supara
foe: lent se Intarttase nevoie mare use.) 11 ® A se inteti,
a deveni mai aprig: vIntul se Intarltase de tot si noaptea
parse mat Intunecoasa (8.-ALD.) ¶ ® A se Inflacara:
not atonal sa an ne latirtlim la Joe P (am) [lat. 1. n-
terrItare].
/NTARNITA (-itez) vb. tr. A pune tarnita
pe cal: Am o iapit Intarnitata: clnd fan tarnita, se yid
matele (GOR.), ghicitoare despre lade" ; IntArnitInd
bine niligarul.. o pornira la drum (SEL).
OINTARTA Pe- /NTARSTA.
0 INTARTTU ar 1iiTERT111
0 INTEIOA (-osez) vb. refl. Men (C)AU$) A se face
tare, atos (vorb. de carnea vitelor) [t e i o sl.
INTEMEIA (-eiez) 1. vb. tr. A pune temelia; a
Infiinta, a institui, a funda: Intemeieza 5coale natio-
nate pre care le Inzestreaza Cu mosii (NEGR.).
2. vb. refl. 0 A se inf Unto., a se institui, a se
funda: ass steteau lucrurile clad s'a Intemeiat cresti-
nismul ((SP.) ¶ ® A pune tern e i u pe ceva, a se
bizui.
INTEMEIAT adj. 0 p. MENEM ¶ 0 Cu te-
meiu, cu rost; cuprins, mare: Humulestii... eran...
sat vechiu, rAztiseso, In toata puterea cnvIntului (CR0.)
C) NVINTEMEIAT.
INTEMEIERE sf. Faptul de a Intemeia;
Infiintare, instituire, fundatiune.
INTENIEIETOR sm. Celce Intemeiaza,
ce a Intemeiat; fundator.
INTEMNITA. (-itez) vb. tr. A baga In temnit a.
INTERI ow- INTER'.
INTERTTU, INTARTIU, TERM', TARTIU, TARTIU
sm. () Berbecul de doi ani Impliniti, pin& nu
e lasat Intro of pentru reproducere ¶ eD at e
Juno In al treilea an: mainl cal negru 1-an lost sanatos
51 anima sanatoasa, WA Marta mare, ca de giuncul tntertiu
(N. COST.) [lat. tertianus].
INTETT (-eteso) 1. vb. tr. OA nu da pace, a starui
mereu, a nu slab! de loc, a da zor Intr'una: vazu
Imparatul cA-I Inteteso fatale cu rugaciunite ((SP.); la 1nceput
1u cum fu, dal% de ce merges, d'ala o 1ntetea until osP.)110
A obosi cu atacuri repetite, a hartui; a Alto mai
mult, a face mai violent: cearta lzbucni de la 'mpartirea
tunnrilor si -o Inteti Impartirea puter11
2. vb. refl. 0 A deveni mai puternic, mai violent,
mai intens, mai aprins, a create din ce In ce maI
mult In violenta: din CO In ce mat mutt orivatul se Intetea
ettrigul ma patrundea (1.-GH.) ; tunetele se 'nteteso 51 peste
°Revs minute un adevarat DotoD s'abate vijellos asupra noa-
strA (VLAH.) ¶ ® A se excita, a se Intarita: an 1nceput
sa se 1nteteasoa femelle la vorbA (CAR.).
INTINA (-tin) vb. tr. *i refl. 0 A (se) umplea de
t i n a, a (se) murdari cu noroiu: cum se tavaleste per-
m) In tin& qi se Intina 51 se Impute (Pay..me.); Ce trace prin
tins $I nu Se :mina P (GOR.), ghicitoare despre umbra"
® (1) A (se) murdii.ri, a (se) mInji, a (se) pata, a (se)
prihani, a (se) pIngari: is pilda de la soare, ca infra.
www.dacoromanica.ro
prin cele mai spurcate locuri, dar nict -cum Be lntina ase.) ; iNT-
Whist Imi este trupnl, sulletul neleginit (VLAH.).
INTINDE ( -rula; pf. -tinsel; part. -tins) 1. vb. tr. INTI
A lati, a marl, a da mai multa suprafata sau volum:
hotarele tarn; a -si staptnirea peste 0 terall 2 A lungi:
mtna, bratul; pasul sau piciorul ( la drum), a-si grabi
mersul: intinserit pasnl la drum ca sa se IntoarcA la Impa-
ratul (SP.); Intinsera pictorul la drum II... Manna el ei la
vorba ¶ 0 A trage de ceva ca
partite cetAti1 (IsP.); CO:
sa stea cIt se poate de drept, Sara nici o cute sau In-
doiture.; a Incorda, a Ins truna: nn m. ata, ca se rape;
o frInghie; eraul, coardele ; cocosul unei Duel de mt-
neca ¶ 0 A asterne, a desfasura In lung si In lat:
un covor ; aluatul; masa, a pune masa; la pamInt
Pe oineva, a-1 doborl, a-1 lasa lungit; rufele, a le
atlrna pe o fringhie, pe gard, etc. ca sa se usuce if
® A aseza, a pune: o musk laturt 11 0 A o ~, a
merge de-a dreptul, fara a ocoli, a merge struna,
a se duce ata;a0...la arum,a porni grabit: call as-
mita de gura lui ei-o Intind la drum (SP.).
g. vb. refl. O A se lati, a se marl, a capata
mai multa suprafata; a se raspindi: de fires tut este
ca sa se Intinda ca Decingenea (MP.); umbrele semi se Intin-
deau pe vai ( ALECS.) : (F); betia se Intinsese In toata stralud-
rea 01 (D.- ZAMF.) ¶ ® A se lung!. a desfasura In toata
lungimea lot' bratele $i picioarele: IncepurA a Se 51
a casca ()se.) ; ®: s'an luting mai mutt dealt le ajungea telui
(.111.3 ; G: cIt ti-e plapoma, atft te'ntinde I ®: ow la vorbti;
nn to 'ntinde I nu-ti lua prea multe libertati, nu to
'ntrece cu masura ¶ 0 A se desfasura In lung si In
lat : tnaintea lot se lnttndea un drum lung, alb gi drept
; pr. est.: s'a Intim o bora oft case asta de mare
(ALECS.) ¶ ® A se trage (volb. de un lichid care se
Ingroase): vinul a lnceput 811. se Intinda; moarea de varza...
data nu-1 pastrati la racoare... Imp° sit se intinda (PAMF.)
[lat. intendorel.
0 INTINDEICA TibrDvIcA.
INTTNDERE sf. C) Faptul de a (se) Int inde
¶ 0 Marimea, dimensiunea, masura unui lucru In
lung si In tat; suprafata: a unei tart; pe toata
DamIntulni ¶ 0 Loc intins, cuprins ¶ 0 Duran.; lun-
gime : a vietii omenestf ; unuidiscurs ¶ ® Desvoltare:
comertul a lust o mare 0. ¶ 0 ® Insemnatate.
INTINERI (-erase) vb. tr. si refl. A (se) face
(mai) tInEtr: 0 ?terse sore sat, sprinten 81 vesel, oa 01 cum
ar Ti Intinerit (DLVR.) ; glndul acesta 11 tntlnerea (v...au.) ;
se Intinerise cit putnse de ztua onomastics a sotiet sale (GN.)
[lat *intenerire].
1111
INTINGE (-tins; pt. -tinsel; part. -tins) vb. tr.
A muia, a baga Intr'un lichid capatul, vlrful unui
lucru: . condelul to cerneala; o bucata de One In
zeamA [lat. intInghre].
INTTNsi 1. adj. p. DiTINDE. De 0 mare Intin-
dere: on too ; o °Imola It $11 © NVINTINS.
2. adv. De-a dreptul, faraa ocoli; cu pas grabit ,
zorit: ca gazeta In buzunar, m'am dos la redactie (vLai-i.)
3. (pl -sort) sn. Intindere: un de apd (GIRL.); S'a dUs
zapada alba de pe 'ntinsul tariff (ALECS.).
INTINS2 part. tr. INTINGE.
INTINSOARE sf. Faptuldea o Intinde
la drum, mers zorit, fora oprire: Inca done site de .... pe
tunes Prutulut 51 iesim in WET (VLAH.) ; Intr'o Cu past
grabitd, In zor, merglnd grabit, fara a se opri:
hi I acum pe sea on totii, Intr'o , sa stIrte ratite (ALECS.) 11
® Intinderea nervoasa a membrelor: nn fel de twin
la anima, amestecat ou Intinsori (cgO.)
INTINZATQR 1. adj. verb. INTINDE.
2 INTINZATQR sbst. Batul de la razboiu cu care
se stringe pe sulul dinainte pinza tesuta; numit
51 torcator` , crivea", zatch", etc. (pa- RAzopn7)
3. INTMATQui sf. pl. Cele doua funii sau lantari
care leaga la fie-care capat crucea carului de
capetele osiei; numite i lambe", vatraie",
la nturi",,,lantusuri" sau costisuri" (p.- 878).
INTIPART (- Arose) vb. tr. si refl. A lasa o urma
pe o suprafata oare-care, a (se) imprima: fie-care NW-
IA a mea sage IntlpAreasca In oreterit tat, precum se Intipareste
pecetea De ceara fierbinte (GN.); CO: o desonrajare adInca se Intl-
arise De chipul lot (0.-ZAMF.) [tip art].
INTIPARTRE sf. Faptul de a Intipari;
impresiune, urma lasatli de un obiect asupra
aituia; efectul pe care o cauza oare-care 11 pro-
665
INT_ duce asupra simtarilor sau asupra mintii: (lotto
Persoane ntunai Imi !Acura o nestears11 (MSGR.) ; ElerIII; la-
IN mina, verdeata fAcean asuprit-i o nespusa (GN.).
t 'WERT (-rano) vb. tr. Mold. A alunga, a
izgoni: Donne' until corniest de politie sa-i Intireasoit
din orag ie$10 [data on binisortil dacd nu vreti sa
(MSGR.)
Put Tiganii sa vit Intereasca (STAN.) [vsl. têrjati].
INTTIA§I DATA adv. Int Iia oara: pentrn
pentru Intlia oarh.
iNT/IETATE sf. I n t tiul rang, prioritate,
suprematte.
INTTIU 4. adj. num. 0 Care se alio. Inaintea tu-
turor sub raportul timpului, locului sau rangului;
ritmlne invariabil clad urmeaz& duph substan-
tiv: Carol .0; taunt ; anti) ziva .0 (a lunii); class
.., banes ei la ta ~April ¶ 0 Urmat de substantiv,
e variabil si primeste articolul: Inttinl an, India oars,
Int111 oameni, IntIlele rindunele; In cazul acesta, se
Intrebuinteaza adesea si formele eel (cea, cei, eels)
dinttin: cet dintIitt oameni; eels dintIin non.
2. /NTTIIIL (f. Italia; pl. m. int111, pl. I. Intliele)
pron. Primul: am foal Intlinl In olasd.
3. adv. Inainte (de ceilalti, de toate): en am
alum -; sa ne glndim ce e de meta; repetat (pen-
tru mai mutt& tarie): tattitt et IntIiu; ma1.0, mai
'nainte; repetat (pentru a da mai multh tarie
expresiunii): ei se IMNiedkari mat IntItu 81 Intlin
de acest tronieor sae.); dintru'ntliu, Inainte de toate,
la Inceput [lat. *a ntaneus < ant e].
INTYLNI, t TTLN1 ( -nest) 1. vb. tr. Ada In cale
de cineva sau de ceva, a vedea venind pe acelasi
drum: n'am IntIlnit pe nimeni tot drumul: Ilinca Ii feel
Inainte 51-1 IntlIni in adevar intorcindu -se cu margelele In
mini (SW ; IT)*: peste multe nevoi at sa dat si multe primejelii
ai sa Intilnesti (Ise.).
2. vb. refl. O A se gasi cu cineva In acelasi loc,
pe drum, sau aiurea, din Intimplare sau cu inten-
Itune; a-i iesi Inainte: am venit pe acelagl drum, dar
nu m'am tntIlnit Cu niment; data to Intilnesti on popa, itt
merge rau (GOR.) ; Q : mantis on munte se IntIlneste, dar Inca
om on om (ZNN.); ne vom intilni disearit la teatru; F : m'am
vomit on grabs gt m'am 1ntilnit Cu zabava (CRO.) ¶ 0 X
A se ciocni, a se Inchiera (vcnb. de (loud armate):
se IntIlnirit °stile, se lovirit din mai matte parti usr.) ¶ ®
A se bate In duel: s'an Intilnit la Baneasa [ung.
talni].
iNTILNIRE sf. 0 Faptul de a (se) In tIln I:
nu -ti putea exotica linigtea... en care se intorcea acasa.
dna. acele IntIlniri ascunse (VLAH.) ; a da ouiva, a-i ho-
tart timpul si locul unde se pot vedea ¶ 0 Locui
hothrit pentru a se vedea, pentru a-si vorbi: n's venit
la .0 CD X Ciocnirea, Incaierarea a doua corpuri
de trupe care se IntIlnesc din IntImplare.
iNTYLNI (pl. -isuri) sf. Intllnire (intrebuin(at
num ai In urarea bun nil adresata de tarani acieCIRora
pe care-i Intllnesc In cale): bun
b ~ul, om bunt (CRC.);
bun .0111, fIrtate 1 MB.) [IntIlni].
INTYLNITVRA (pl. -tuni) sf. q) Boalti pro-
venita din steals, un fel de paralizie a unei
WO a corpului atribuitrt de popor I n t 11 n i-
r i i cu vre-un duh rau.
INTtLVIPIN4, t TImPiNA (-pin) 4. vb. tr. () A iesi
Inaintea cuiva spre a-1 primi cu cinste: acolo unde-1
tImpinara niiroadele, Monet lui einste Q1 slava mare (isel-.);
norodul II Intimpind on buonrie (NEOR.) ¶ 0 A iesi Inaintea
cuiva: 1-an IntImpinat In capul stark (CAR.) ; la capatul
podului 11 at Intimpina un urs mormaind (coo.) ¶ 0 A da
peste ceva, a IntlIni In cale: am IntImpinat multe
piediei, grentati, nevoi; ti povesteste pe larg... toate cite le-a
Intlmpinat (CAR.) ¶ ®A preveni; a face fate: vazInd ci
soot boieri au hitImpinat ritzbunarea ea (coos.); tine acest mic
dar de la mine 51 IntImpinii-ti nevoia (nee.).
2. vb. refl. 0 A iesi unul inaintea altuia, a se
Intilni ¶ ® t X A se IntlIni, a se ciocni, a se incaiera
(vorb. de doua armate): unmituteett-veda... an slujitorli
sal s'au Intimpinat on Tatar11... et an Inceput pre o seams
a-i gi tarn (N. COST.) [t Imp in a, propriu a bate to-
ba", In semn de cinste].
STTIMPIN4RE sf. C) Faptul de a Int Imp i-
n a; iesire Inaintea cuiva: seta e
ma Inter° Ross& P (ORL.) ;
ce-mi fact chid
a merge, a test In(tru)
lumea dnpa lame testae Intru IntImpinarea lui, on buciume,
a ouiva;
666
www.dacoromanica.ro
oa tobe si ou surle, Inveaelindu-se as Impitratul se Intercom
'strutter OSP.) ; obiectiune ¶ ® erit Intimpinarea Dom'
nului, sarbatoare ce se prAznueste la 2 Februar;
numita si stretenie".
INTIMPLA ( -pin) vb. refl. Cl) A se petrece, a veni,
a se ivi ceva din Intimplare; povestegte-mi tot oe s'a
IntImplat acolo ; s'a IntImplat o mare nenorooire ¶ ® A se
nimeri, a se brodi, a fi undeva din Intimplare:
m'am IntImplat sit flu gi on acolo, olnd i -a sosit aoeasta
veste; strasnic se mai bucura, olnd se IntImPla (menet' la
case noastra (coo.).
iNT/MPL4RE sf. Fapt ce se petrece In
cursul vremii, ce vine, ce se iveste pe neglndite,
fara amestecul vointei noastre, fttra sa ne astep-
tam la el: 0 Leticia, nefericita, placuta, neplaenta,
neprevazuta; din .0, (Intr'un mod) intImplator, prin-
tr'un efect al norocului, pe negindite, pe ne-
asteptate; loc. adv. is p la toata a.. (can.), Intr'un
noroc, Intr'o doarft, on -ce s'ar In t Irn p la.
INT/MPLATQR 1. adj. verb. INTIMPI4. Care
se IntImpla, care se poate IntImpla.
. adv. In mod IntImplator, din Intimplare.
INTIRZI4 (-zin,-iez) 1. vb. tr. A face sa ajunga,
sh stea tirziu intr'un loc.
2. vb. intr. A veni, a ajunge (mai) tirziu Intr'un
loc; a raminea undeva prea tirziu, a zabovi prea
mull,: bine at venit, ca de mai IntIrziai, gi en ma pra-
padeam (ISP.) lat. *intardivare].
INT/RZ RE sf. Faptul de a in t Irzia;
zabavh.
iNT0.4RCE (-tore) 1. vb. tr.() A mica, a Indrep-
ta corpul sau o parte a corpului In alta directie,
In spec. cu fata In directia °push pozitiunii dina-
inte: fata spre perete; pufnirit de rls gi-gi Intoarsera letele
cAtre dtnsa ((SP.) ; lF : Domnul et -a Inters fats de is not,
Pactitosii (oLve.) ; Intoarse capul spre mine; Imi Igor° oohii,
Privirile spre rasarit; spatele; ouiva !goatee, a-si
misca corpul, aratlndu -i spatele (In semn de
dispret, de suparare, etc.); ®: .2.: capul, mintile ouiva,
.
a-1 face sa -si piarda capul, mintile (din dragoste,
etc.); (2): a-gi inima spre Dumnezen Cl) A Indrepta
ceva in alta directie; a abate: postage ajunurlle slirba-
torilor de lama... crezind ca ar putea grindina gi 'floats
(MAR.) ¶ ® A Indrepta: a Intora arms spre mine To A
Invirti, a suci: oheia in broasca; un ceasornic, a
stringe arcul ceasornicului (cu cheia, etc.), spre
a-1 pune In miscare; tomato (de la ghete, etc.),
a be deforma, a le suci Intr'o parte sau alta, calcInd
gresit; foils (unei oart1), a trece de la o foaie la
alta, a le InvIrti de la dreapta la stInga sau de la
stInga la dreapta ; OP : Ionia, ~De alta !esteem-FOAM ®
¶ o A schimba, a face sa se schimbe: nu In on
putintit sit Intoareit pornirea et de la aceasta Insuratoare (ISP.1 ;
din hotatIrea as ¶ C) -- porumbul, a-1 sapa a doua
oars; pamintul, Went, a-1 ara a doua oars: an
antes porumbul, au taiat cocenli gi an Inters local (BR..VN.)
® ye dos, a face sa fie pe dos; - o haina pe dos,
a o Imbraca pe dos; a o coase din nou. facInd din
fat& (care s'a Invechit) dos, iar din dos lath ¶ ® A
scopi: un berbeo, nn juncan; sa nn Intern! buhainl
lama, as nu tine (GOR.) ¶ ® A aduce Inapoi, a face
so. vie Inapoi: Dar and se gatea all lash, Vizirul 1-a Inters
din drum IPANN) ; : ia etedinta Id an copil de is
kite, a-i da iar s& sugh dupa ce a fost Intarcat ¶ o
A-1 boala, a-i reveni, a-1 apuca din nou boala,
dupa ce-i trecuse ¶ p A da Inapoi, a Inapoia: 1-a In-
ters cele trel pungi de bani g1 I-a mat dat Inca pa deasupra 11
o eau plinit on pietre sonmpe (se.) 18 A lua lnapoi, a
cApata Inapoi, a recistiga: m--am tutors paguba ; a-ai
verbs, a-si lua vorba Inapoi, a vorbi, a voi altfel de
tit Inainte, a silica Invoiala: am zis ca to vet Ina jumil-
tate din banii ce se vor gist 51 en nn-mi Intoro vorba (CAR.);
abs.: de nu cum-va s'ar razgIndi, dar pared nu era Tigan
sa'ntoarca (coo.); logodna, a desface, a strica logodna.
2. vb. refl. () A se mica, a se Indrepta in alth
directie nth a-gi schimba locul), In spec. cu rata
In directia opush pozitiunii dinainte: a se on fate
Is perete ; a se .0 on gestate is cineva; Intoarce-te, ca sit vad
cum 10 vine haina ; sarpele, Dina nu-1 cold pe wadi, nu
se'ntoarce 8A to mute (PANN) ¶ o A se Indrepta Intr'o
directie oare-care: Incotro to Intorci, tot de bogatasi
strilinl... to i0Ve5(1 (ISP.) ¶ 0 A se InvIrti, a se suci:
Erou le se Intorcea intenn calolin 51 sta fat& totdeauna unde
era primejdia mai mare (ISP.1; case i se Intorcea Impreinr
(OLVR.) ¶ ® A se schimba: s'an Intors InernrIle pe dos; ®:
s'a tutors mate (noroculni), s'a schimbat soarta ¶ ® A
veni Inapoi, a se duce iar de unde a pornit: clod
enclose cA am elk mit Intorc tar Ia dime masa, Imi vine sa
turbea (can.); nu-ti merge bine, dacit to intorci din drum (ON.);
ma tem sit nu to Intorci fitra nici o !Amara usP.); F : la
adevarata eredinta [lat. int orqua r e].
INTOARCERE sf.Faptul de a (se) Intoarc e.
INT9CMA(I) adv. Tocmai, Ia fel:* toate
obiceinrile cite to avem noi, le an Intoomal gi fratii noatri
munteni (CRG.); sluga cea credincioasit Men intocmal Mecum i
se porunoise ISP.1 ¶ ® Deplin: s'a Invoit s'o compere on o
mie done mite de lei Intocma (se.).
LNTOCMT ( -mesa) vb. tr. Si refl. A (se) orindui,
a (se) alatui, a (se) organiza, a (se) institui: $te-
fan 181 1ntocmi oastea si le Iasi Inainte la satul Lipinti (ON.)
[t o C
INTOCMTRE sf. Faptul de a (se) Int o cm i.
orinduire, alcatuire, organizare, institutiune.
o /NT 0 GM ... = INTOCM...
INTONA Pr- INTONA.
t INTOPSICA, TOPSICA, (IN)TOPSE0A (-tomato,
-toapsec) vb. tr. Si refl. A (se) otravi, a (se) Invenina
(pastrat In desclntece) [lat. i n t oxIcar e].
INTORCATQR sbst. I re- INTINZATGE.
INTORCAT;TRA. (pl. -turf) sf. O # I-lazvratire;
disidenta ¶ © Trans. Cale primary (la socri).
INTORS 1. adj. 0 p. INTOARCE (In toate Intele-
surile); 0: a lua calea lamina, a se Intoarce (din
drum), a se duce iar la locul de uncle a plecat
O Sucit; pervers: tire Intoarsii 1r, 0 Scopit: berbece
baton ¶ c) (Copal) de la tita, caruia i s'a dat din
nou sa suga dupy ce a Lost Intarcat 1111C)ND/NTGREI.
2. sbst. 0 Intoarcere, revenire: la .at int de la
preimblare,it iesise Inainte vr'o 100 de siimeni on beldii
(N.-COST.) ¶ 0 Scopire.
INTORSATVRA. (p1.-tari) sf. 0 Chipul sub
care se Infa.tisaza. lucrurile; starea deosebita,
aspectul nou sub care se prezinta un lucru: era
foarte multumit de intorsAtura pe care o luau 1U0E112111)
ID -ZAMF.) ¶ ® Lb Felul cum sint asezate cuvintele In-
tr'o fraza [I nt or s].
INTORBORA (p1. -surd sf. 0 Intorsatura: va-
And aceste datini inradacinate... le date 0 creatineasca
"ar.) ¶ ® Aratura [I n t o r s].
tiNTORT adj. 0 InTOrts ¶ ® Sucit ¶ c) t
Perfid; Indaratnic: on alesii alesu vent Ii 51 on Intortii
ramrati-te-vent (ps.-scH.); ah I lame Intoarta I (130.-DEL.) [lat.
in tortus].
INTORTEL sm. =_- TORTEL [Intort].
iNTORTOGHIA. (-chin), Trans. Ban. brroaroc4
( -too) vb. tr. A §uci, a Invirti In diferite chipuri
spre a produce o confuziune, spre a Incurca [lat.
intortbcalare].
INTORTOCRIAT, Trans. Ban. ttrronTocAr adj.
p. INToRrocniA. Sucit, Incurcat, Cu multe cotituri
sau sucituri: ]Hindu -se dna notate nuor palate Intor-
toohiate, ce !Menge el in paint as?.); mergem asa, In sus,
ye mates intortochiati a riulni mum.); CO; are frau marl.
Intortochtate si scilciate (NEGR.).
INTORTOCILIETVRA. (pl. -turf) sf. Lucru,
drum Int ort ochia t; sucitura; Incurcatura :
avn grija a destasura ghemul tnaintea Int aria intortoohietn-
rile de voted pe uncle trecea tiara.
INTOVARA*T (-allege) 1. vb. tr. A fi tovaras
de drum cuiva, a-1 petrece tot drumul, a Insoti:
Sou sa tresarA de spaima inimile doamnelor ce ne In-
tovitrasean (ON.); (7): turburarile cart an intovarnit moartea
impAratulul Alexandra 0.-ON.).
2. vb. refl. A-si lua ca tovaras(i), a se Insoti:
Eroule se intovartial on eiti-ve prieteni de-ai lUl IISP.1.
t INTRA. Pr' INTRA.
INTRAM4 sr INTRENA.
INTRARIPA. = !NAMPA.
t INTRAFIMA. = MARINA: nn vfnator bine Intrannat
umbla printre munti dupit vinat uteri.).
INTRAURT = AUP4.
INTRE, prep. 0 Arata o situatiune intermediara
In'spatiu sau In timp: Basarabia este nsitaa Prat 0
Nistru; to astept (oeasnrile) fret 51 Datru; 1-am vorbit
667
www.dacoromanica.ro
patrn ocbi; mi-a spus allele ¶ s Pr. ext., arata al INT-
reciprocitatea: nu-i nici o vrajma.sie not ¶ 0 Prece-
data de prep. de sau ere, se combinli cu ele Si for- INT
meaza compusele dintre, prtntre [lat. inte r].
t INTRE2 adv. Inainte [lat. a n t e].
INTREBA. (-eb) 1. vb. tr. 0 A se adresa cui-
va cerindu -i sa raspunda: nu rispunde, IAA nu to
'ntreb ¶ 0 A tercets, a cere informatiuni cu privire
la cineva sau Ia ceva: a lost pe la not 51 m'a Intrebat de
211143; 41;M: mai bine sit intrebi de doni on decit s& gresesti
odata; I cane intreaba, no greseste; 0: nits -te la fats
51 mil 'ntreabi de viata.
2. vb. refl. 0 A cere unul altuia informatiuni cu
privire la ceva: aura... se Intreba de stinatate on Omni
Ise ¶ 0 # A avea o explicatie cu cineva: atunot
(stapinul) va Inane a se cu slugile sale pentru talantii ce
le-an dat (vARL.) ¶ 0 A se Gantt', a fi cerut: samInta de
in se trimite to Galati unde se intreabil (ION.) [lat. In t 6 r-
rogare].
t INTREBACIUNE sf. Intrebare: raspuns -au in
aceasta slintla sa cn stints pravila si on alto pllds din
stints scriptura (LET.) [I n t r e b a].
INTREBARE sf. Faptul de a I n tr e b a;
vorhire adresata cuiva cu intenliunea de a capata
un raspuns: on vrea sa rispundit la ~a mea ; 0:..+a nu
costa. ban!; 0: it
n'are suparare Plr NESSERT.
INTREBATOR adj. verb. INTREBA. Care In-
treaba ; interogativ.
INTREBUINT4 ( -tea) 1. vb. tr. A se folosi, a se
servi de ceva sau de cineva: a Intrebuintat mai mutt
nisip decit van; a Intrebulntat tot !Out de mijlome oa sli-1
indnplece; Intrebnintam multi lucritorl Ia !abed.
2. vb. refl. 0 A servi, a sluji, a fi de t r e
buint a, a fi de folos: haw se intrebninteaza la face-
rea oalelor ¶ ® A fi folosit: acest ouvint nu se mai
Intrebninteaza.
INTREBUINTARE sf. Faptul de a (se) I n-
trebuint a, folosire; uz.
INTREBUINTAT adj. p. INTREBuINTA TT (0
NENTREBIIINTAT.
INTRECE ( -cc) 1. vb. tr. A o lua, a trece Ina-
intea altuia sau altora: a pains-o Ia tusa clued Petrea si...
I-a intreout Ise.); CO: o capita... asa de silltoare, de Intrecea
mai pe toti bilietii el din carte, dar si din nebunii (CRG.); tint
vaduvel Intreouse pe toti boleril 01 Imparatii la ben 51 in slat
(ISM).
2. vb. intr. A fi, a avea de prisos, mai mult de
cIt trebue: 1-au Intreent bard de if -an Inca si clteva pitmin-
tari (RET.); 0: mai bine WI harem% dealt sit on ajunga.
3. vb. refl. Cl) A cauta sa treats unul Inaintea
altuia: seam sA ne intrecem din Mai, use el tce0.): 7Yr.
ext.: mai bine sa ne 'ntreeem din trIntA (enc.) ; tinerii 51
tinerele... se Intrecean care mai de care sit he declame mai
trnmos (1.-G11.) ¶ 0 A trece peste marginile cuvenite-:
etii in OA to prey Intreci on gluma P (ALECS.) ; ia sa-1 fl PUS
Pacatul sa se 'ntreaca on dedenhinl (nee.).
INTRECERE sf. Faptul de a (se) In tr e c e;
a se Ina la a cauta fie-care sa ajunga mai departe
declt ceilalt,i, a cauta sa Intreaca unul pe altul
(In fug& sau Intr'o Insusire oare-care).
INTRECUT adj. CD p. INTR?cE VT © NV/N-
TRECVT ¶ ® De mai mult de clt trebue, de prisos:
lemne sint de clung 51 de 'ntreont in pidure (ceo.) ¶ 0
Pe ...e(le), lulndu -se la Intrecere, cautInd sa Intreacli
unul pe altul, care de care: toreeem, de-s mai mare
dragul, pe v. on marines (CRO.) ; intinde-te la verb& it le
saga._ pe ovule, WES mai de care (CR0.).
INTREDESCHIDE (-id) vb. tr. A deschide
pe jumatate, a cisca (gura, usa, etc.): rAmase im-
pietrit, cn gura itarEcIPSChiSli (ON.) [I n t r e. + d e s-
chide].
INTRVG 1. adj. 0 Caruia nu-i lipseste nimic,
de la care nu s'a luat nici o bucata: un an o zi
Intreagit ; o Pline intreagit; lnmea tntreagit, toata lumea;
(D: la albite, en mintea Intreaga, Cu mintea sana-
toasa, In toata firea: sil he cane 1111 om pe care-1 va so-
wn el cA este mat ou mintea Intreagit csr.t ; Intregulet,
Trans. Intregut, In toata Intregimea, far& sa lip-
seasch absolut nimic: on an Intregulet o Minn (ISM);
a podidit-o nn tains d'a mutat nn stergar Intregulet
(DLVR.); rtzboiul gate, iv tntregut din RUE (RET.); pedal EOM
Intregut din our curet (MERV ¶ O t Teafar, nevata-
INT- mat:
INT
pedestri (LET.) ¶ ®t NnmAr
iar nu
,
fugind Cazacii... putini ~1 au selpat, toti rAniti si
compus din unitati,
din fractiuni ¶ C) Curat, Intocmai, In In-
tregime: a PAcall pe din Marti miel se vede, pe din
lanntrn lup (ZNN.) I 0 Pe de-a 'ntregnl, pe dintreg, Cu
totul, In Intregime; de-a dreptul: MinCilini... oroite
ass pe de-a 'ntregnl (1SP.); dornl... care-1 usca pe de-a 'ntre-
gul (IsP.); nn vorbi pe dintregul ca baba-chioara (PANN).
g. sbst. 0 Totalitate, Intregime ¶ C) ± Numtir
Intreg [lat. in tegru m].
iNTREGT (-egeso) vb. tr. $i refl. A (se) face I n-
t r e g, deplin; a (se) completa: nu mi-a venit gren s'o
Intregeso in urmA din cele anzite (ORIG.) ; opri Domnul drit-
oitului... sA se IntregeascA de mints (cou.)
INTREGTME sf. Stare Intreag a, deplina;
totalitate; to .., Cu totul: 151 lucrase un car 81-1 Injghe-
base In cast) In toatA iui (cite.); (P): a albtt... sub po-
vara color optzeol de ant pe care, ou Coate astea, 11 duce In a
mintli (BR-VN.).
INTREGTRE sf. Faptul de a In tr e g
neamn in 1.
tiNTREGIVNE sf. (CANT.) = INTREGIrdE.
INTREGULVr, OINTREGVT adj. 0 dim. IN-
TRVG ¶ 0 sr INTRO 1 O.
INTRET (-treieso) vb. tr. $i refl. A (se) face de
trei on mai mare, mai numeros.
iNTRETT adj. p. fivraE;. De trei on mai mare,
mai mult.
YNTREM.O. (-em, e-emez), Mold. Trans. 1NTRAmA
(-Am. -am), Bum,. INTRARraa (-Arm) 1. vb. tr. 0 A
In trarm a; a pregilti o arm& de aparare:
Vrind de el sA se fereascA, toporul Isi Intrela. (PANN) ¶ ®
A Intari, a fortifica cu mijloace de aparare: Priam...
IntrAmIndu-si puterile... 1st tocmi oqtile, 18i IntAri cetAtile
gi Coate bonnie stiMpinir11 sale (CANT.) ¶ ® F A face
s& -$i recapete sanatatea, a face sit mai prind&
putere (dupa o boala): sederea IndelungatA Intr'o
elimit caldA 1-a Intremat; doRorli... to -or Intrema mai bine
ca babele (AP.) ¶ ® A reda puterile, a restabili: tm-
belsugarea holdelor 81 hArniola bratelor Intreman tare into
81 Coate se rAdican la be (VLAH.)
2. vb. refl. 0 A se Inarma: Bateau.... Wean la el
en gura 81 on un lemn se 'ntremA (PANN) ¶ ®F A se face
iar bine (dupe o boala), a-si reap&ta sianatatea:
a stet mull 1ntre vista et moarte, luni Intregt an trecut
pinA el se pinta Intrema (CAR.) ¶ ® A prinde putere, a
se Intari; mat bine te-oiu Darasi pe vre-o clteva zile, Dina
ce m'oin mai intrArma ceva use.); porumburile nseate, prin
nnele parti, parcA se Intremeazit (IRO.); ideas s'a brAnit, s'a
lntremat, a ()resent el a pus stApinire pe toatit mintea dom-
nulni Nita (BR.-VN.).
*iNTREPOZIT = ANTREPVZIT.
iNTREPOZITAR sm. Gel cc tine, ce posed&
un lntrepozit.
iNTREPRINDE (-prind) vb. tr. 0 A se apuca
de facut ceva, a hotarl de a face un lucru $i a In-
cepe s&-1 pun& In lucrare: a Intreprins o calatorie In
Mu) pimtntuini ¶ ® A lua asupra-$i executarea
unui lucru In anumite conditiuni [I n t r e1 +
prinde, dupe fr. entreprendre].
iNTREPRINDERE sf. Faptul de a I n t r e-
prind e; antrepriztt.
*INTREPRINZATOR 1. adj. verb. INTRE-
PRINDE. Care se apnea lesne, cu curaj, cu Indraz-
neala, f&rift a se codi, de o Intreprindere (in spec.
anevoioastt): are nn spirit condemn) nnui ignorant e
tot Co poste 1i mat , mat universal 8i mai filrA Inn (vLAH.) .
2. sm. = ANTREPRENQR.
INTREEVNE = INTERPVNE.
NTRERUPATQR sm. 0 Cel
ce I n t r e r u p e (vorbirea altuia,
etc.) ¶ ®H Aparat care slujeste
s& Intrerupa un curent electric
(L-714).
TRERTIPE (-run) 1. vb. tr.
0 A opri la mijloc: vizita lui m'a
Intrerupt In mijlooul scrisulni ¶ ® A
taia sirul vorbirii, a curma vorba:
vole ea nrmeze povestirea, dar celllalt Fig. 2714.
IntrerupAtor.
II 1ntrerupse ¶ ® A face sit Inceteze
pentru cltva timp: studiile; eleotrioitatea.
2. vb. refl. A se opri la mijloc: era sit continue,
668
www.dacoromanica.ro
dar se Intrerupse, cind Il vim Intend; din lipsA de fonduri,
interrompre].
Intrerupt [Intre, + r u p e, dupil fr.
111Citrile s'an
INTRERLTPERE sf. Faptul de a (se) I n t r e-
r u p e; curmare ; Incetare.
*iNTRERWT adj. p. /18TRERVPE. Oprit la mij-
loc, curmat, Incetat, suspendat 111C) NVNTRERVPT.
iNTRETAIA. (-Witt) vb. tr. 0 A Oda pe ici pe
colo II 0 A Intrerupe [in t r el + t & i a, dupd fr.
entrecouper].
INTRETSE (-tea) vb. tr. A amesteca, a
Impestrita cu alte testituri la mijloc [1 n t r en +
tese, duph fr. entretisser].
iNTRETTNE (-tin, -tin) 1. vb. tr. CD A pastra
In bun& stare, a Linea bine ¶ () A face s& tie,
sa. dureze ¶ 0 A Ingriji de cele trebuincioase
traiului, a hrani: tntretine o famine grea ¶ C) A vorbi
cu cineva, a sta de vorba cu cineva.
g. vb. refl. A se pastra (In bun& stare) ¶ 0
A se Ingriji de cele trebuincioase traiului, a se
hrani ¶ 0 A sta de vorba cu cineva, a convorbi
[Intre' + tine, dupa fr. entretenir].
NTRETTNERE sf. 0 Faptul de a (se) Int r e-
1, in e; tinere In buna stare, pastrare ¶ ® Cele tre-
buincioase traiului (hrana, Imbracamintea, etc.)
0 Convorbire, Intrevorbire.
INTRETINUT 1. adj. p. DrraETINE-
2. INTRETINVTA (p1.-tel sf. Tiitoare, ibovnic11.
INTREVEDE4. (-vita) vb. tr. 0 A vedea nedes-
lusit; a Intrezari; a vedea In treac&t: albastrul
de sus parch se destAcea... lAsIndu-mit sA IntrevAd minnnile
cerulni(GN.) ¶ 2 A prevedea lntru cltva [I n t r e'
+ vedea. dupa fr. entrevoir].
iNTREVEDRE sf. 0 Faptul de a intr e-
v e d ea ¶ CD Intilnire ce $i -au dat don& sau mai
multe persoane spre a-si vorbi, spre a discuta o
afacere: noastrA a lost sourtA.
INTREVORBTRE sf. Convorbire [I n t r e' +
vorbire, dupa germ. Unterredung].
iNTREVORBITOR sm. Persoantt cu care se
st& de vorba. [I ntrevor b dupa fr. inter 1 o-
cuteur].
INTREZART (-Arose) vb. tr. $i refl. 0 A (se)
vedea abia, a (se) zari In treac&t: lignrile Domnilor
deabia se 'ntrezAreso (VLAH.) ¶ C) A Intrevedea, a avea
ca o licarire (de sperant6.), a prevedea oare-cum:
Intreaream pntinta de a Dune iar mina pe bueAtica de pA-
mint pierduta (BR.-VN.) [1 n t r et + z a r i].
INTRISTa(-Istez)vb.tr.$irefl. A (se) face t ri st,
a (se) mthni: cn Olt vedea cA se Implineso Intoomat eels
scrim.. en atit fats ImpAratului se Intrista si mat mull ()sP.).
t INTRISTACIITNE sf. Bucov. Intristare, tris-
tete, mIhnire: adunat sit le sante boterul pri-
11'1111
[I lit r ist a].
cina tntristAciunii sale (se.)
INTRIST4RE s/. Faptul de a (se) Int rist a;
tristete, mihnire: dual% .. vine buonrie (PANN); nn voim
InsA a sloe ca ,.ort e singurn1 izvor de inspirattuni poetics
(0D013.).
iNTRISTAT9R adj.verb. INTRISTA. Care Intri-
steaza.
iNTROIENT, TROIENT (-TOMO) 1. vb. tr. A baga
adinc In zapada, a acoperi de tot cu zapada..
2. vb. refl. A se afunda In zapada, a nu se mai
putea mica de zapada ce-1 cotropeste [t roia n].
INTROLOCA, INTRuL004 ( -lot), OINTURLIIC4
(-uo) vb. tr. $i refl. 0 A (se) aduna, a (se) strInge
n t r' un lo c, a (se) Intruni : cc Intoarse 51 se
Introlocit en oastea so pe care o Intoomi (er.); dot moreovi
degerati st 1ntrulocati sub o commit de patlagele (I.-OH.) 11
0 A (se) intovarasi: cum Is en burlac, mai mai di
m'as Inturlues en dumneata (FLOR.).
iNTROLOCARE, INTRULocARE sf. Faptul de
a (se) lntr o 1 o c a; Intrunire, adunare: aci este
locul de a tot ce este mai spftlatel In ores (ISP.).
INTRONRA. ( -ones) vb. tr. $i refl. 0 A (se) aseza
pe tr on In scaunul domniei, a (se) Inscauna
() (?) A (se) instala.
INTRIJ prep. 0 Foarte des Intrebuintata In
limbs veche, s'a p&strat astazi numai In anumite
expresiuni: a adorml Domnul; a iesi intImpinarea
°lava; Olt; multi ani; nimic; gindind sine;
Coate ¶ 0 Sub forma bite, Inlocueste totdeauna
prep. In fnainte de un(ul), 0, una gi adesea Inaintea
cuvintelor care Incep cu a: Intr'o zi; Intr'un oeas;
lntr'una din silo; !Meant), necontenit; Intr'adlne; Intr'a-
cast chip; InteacOlo; Inta'acoace; Intr'adevar; Intr'aiurea,
Intealt fel, etc. ¶ ® Cornpusa cu prep. de, pre, a dat
nastere prep. cram (or DIN 0), prints (sr PRIN),
Denim [lat. intro].
0 INTRUCHIP.A. (-Des) vb. tr. gi refl. Mold. A
(Se) Injgheba: lei, deasupra, pared se Intruchipa o frun-
sisoara latareati, ca o prispd (on.) [I n t r u + chip;
comp. Inchipui].
INTRITLOCI). sr DiTRoLoc.a.
INTR'UNA sr UN.
YNTRUNT (-mem) vb. tr. gi refl. A (se) uni In-
t r'u n a, laolalta, a (se) strange la un loc.
INTURNARE sf. C) Faptul de a (se) In truni
11 ® Rezultatul acestei actiuni: persoane Intrunite
pentru a se sfatui, etc., adunare.
INTRUP4 (-pez) 4. vb. tr. O A da, a face sa
is trup (omenesc); C): via sa vadli minunata zidire
care Intrupeazd visul voivodulni-artist de-acum patru cute
de ant (VLAH.) ¶ 0 A incorpora, a alipi (Intr'un
singur trup): puss In end... a tare tut cu Moldova (isP.).
2. vb. refl. 0 A se incarna: tarina ou oasele bine-
cuvIntate se vor In ziva d'apoi (DLVR,); F : sub povara
amintirilor cad lnviau si se Intrupan in mintea tut (GN.)
¶ (0 A se incorpora:
INTRUPARE sf. 0 Faptul de a (se) I In
t rup a; incarnatiune: anti de la a MIntultorulni
® Incorporare.
0 INTUNCHIN4 = INTYmPmA.
INTTJNECA (-nee) 1. vb. tr. 0 A face Intunerec,
Intunecos, a lua lumina: !limn de la tunuri si sued
Intuneca vazduhul oar.); un nor mare de prat In-
tunecind vazduhul (VLAH.); paduri seoulare de salcii Intunecii
malurile (VLAH.); (J: n'au lost in stare BA to Intunice mintea
si sa-i Impingl spre train rau (51:13 1 ® A eclipsa: voesc
BA intuneci prin gratiile tale pe Coate doamnele noastre
( ALECS.).
2. vb. refl. 0 A se face Intunerec, Intunecos, a
pieri lumina: se 'mamma, fncepe sa se fact noapte,
s& nu se mai vada lumina; olnd ds tar de Ivan, 1
se intunecii lumea Inaintea ochilor (CRG.) ; cind si clod
ml -se 'ntunicli s1 vederea ochilor (se.) ; cerul se Intunedi
gi muntii luara forme fantastic() (ALECS.) ¶ ® *
eclipsa: a doua zi... s'a intunecat si soarele... de zicean
A se
oamenli ca au inserat de catre noapte (N.- COST.) 11 0 (J A
se posomorl: Mitres... se Inhumed la fag (5.-ALD.) [lat.
in-tun/care].
INTUNECARE sf. CD Faptul de a (se) I n-
t u n e c a; rezultatul acestei actiuni ¶ O * * In-
tunecime (de soare, de luna), eclipsa: a claim zi...
s'au Intunecat si soarele, de an tinut rta mat bine de un
clfert (PR.-C(V.).
INTUNECAT 1. adj. 0 p. INTurrEc4 ¶ ® Lip-
sit de lumina, Intunecos: ca lntr'o panorama i se a-
rata... leant somnoros ci padurea (VLAH.) ¶ ® Poso-
morlt : ()brain sal intunecatl 1 se luminara (nom.); in
vremea veche traia un Imparat si ginditor ca miaza-
noapte (EMIN.).
2. INTUNECATUL sm.. Una din numeroasele nu-
miri ale diavolului.
2NTUNECIME 81. Cl) Intunerec ad/nc, de ne-
patruns, bezn.: Turcii... cautan a saline cu fuga, favorkati
de noptii (eAt.c.); In lungile nopt1 de lama, ce Wing
de magi (none.) ; no dine on don& capete iesit din ...a iadu-
tut osi..) ; pared vad radirind din ...a boltilor mares lui um-
Disparitiunea momentana pe un cer
bra (MC) ¶ ®7!T
senin a soarelui acoperit de tuna sau a lunii aco-
perite de pamInt, eclipsh: de soare; A. de tuna 7
0 Multime nenumarata: dizboais marl purtan Intune-
cimi de ogti pests pamIntul nostru (VLAH.) [f n t u n e c a].
/NTUNECCIS adj. Lipsit de lumina: Mama-
Pliduril avea loouinta Inter) pegtera Intunecoasa (MERA)
[Intuneca].
/NTUNEREC, INTInivRie (p1. -ce) sn. p Lips&
de lumina: ...111 motif; o beeni; : Sir do fulge 1
fi strabate Intunericul din Bullet (VLAH.( If ® $Miriada,
numar de zece mii, multime nenumarath: dace
vor ridica pre tots, vor It mai multi, intuneric de oameni
81 or bate pre Sad (NEC.) [1 n + lat. tenebrtcus].
t INTUNERECA (-mo), IxTuNERmi. -ERECI (-ices())
www.dacoromanica.ro
00060) vb. tr. gi refl. A (se) Intuneca, a (se) face Intu- NT_
nerec: dar IntunerecIndu-se, on vazura cli lumina ineln- e
Int.., mat tare era dealt a soarelni (RET.) ; clod !noose a se IN!
Intunereci, se string copill... 81 aprind un ton (se.); se In-
tunerlcise bine (LUNG.) [lat. intanabrIcare].
0 INTUNERECTME, 1NTIINERICIME sf. Intune-
cime [Intunerec].
t INTURN4 (-torn) 1, vb. tr. Mold. Bucov. Maram,
0 A Intoarce, a aduce Inapoi, a face sa vie Inapoi:
Dumnezen sagt abuts ca sb to Intoarne on bine (can.);
din mlblooul (Arnold sgomotoase, 1m1 !atom gIndurile Da
undo am umblat (VLAH.) ¶ 0 A da Inapoi, Et Inapoia:
de va scrum, ea 1-a re. boul Indoit Inapol (se.).
S. vb. refl. I A se Intoarce, a veni Inapoi:
m'am II:du/flat assail, uncle 131'13131 DUB sii-ti mitt (NEOR.)
nelndraznind a mai merge Inainte, se Intoarna rusinat
!nod (olio.) ¶ 0 A se duce Inapoi (de uncle a vent):
se 'ntorn ploile si se lace seceta t u r n a < lat.
(GDR.) it
tornare].
t INTURNARE sf. Mold. Faptul de a (se) I n-
t ur n a, intoarcere, revenire: brotacelul anti vesel
zilelor calde (clone.).
0 INTA.P.A. sr NTEpA.
INTARC4s. (- tare.- tart), INTERC4 ( -tare) vb. tr.
0 A °pr.' copilul, mielul, vitelul, mlnzul, etc. de
a mai suge lapte, a desvata, a-1 face sa uite de
tats; nu-1 bine sa Inland copilul In zt de post, 01 to zt
de frnpt (MAR.) ; undo sl -a Intlircat draoul ooptli sr DRAC ® ¶
0 j. A lipsi pe cineva de ceva, a-1 desvata de un
lucru: de trot luni !mese Intercat de la masa begat& In
mincing bune.... a maretului boier (1. -OH.) [(a baga In)
tare (ca sAnu mai suga. verb. de vitei, etc.)].
INTARCATOARE sf. t CD Locul uncle se In-
t, a r c a mieii: clod merge on cirdul ea pass& la War-
catori (once.) s 0 Timpul cind se Intarca mieii: 51-i
vorba multi si chide... cum numai la 'ntarcitoare se vad 3t
se and (LUNG.).
INTA.S43. INTESA.
INTELEGATOR adj. verb. INTEIzaE. Care In-
telege ¶11 (c NRINTELEGATQR.
INTELGE (-leg; pf. -Iesei; part. -les) 1. vb. tr.
0 A cuprinde cu mintea, a pricepe: mai bine ce r'sin
talmacit, pi un copil putea as Inteleagi (CRO.); Inteleg limbs
aceasta, dar n'o pot vorbi ¶ C) A asculta, a se supune;
: tine nu Intelege de cuvint, nisi de ciomag 9) ® A sti
ce Insemneaza ceva, ce vrea sa spuna cineva: oe
intelegi prin vorba asta p ¶ C) A afla, a descoperi ceva:
a ft vat de capul tau, de-olu mai ceva despot tine (se.)
® A-i veni la socoteala, a-i placea: ass ceva In-
teleg gi our ¶ ® A avea un folos, un cfstig, un ajutor
din ceva, a se alege cu ceva: ml -a plitt1t ou Mina, si
n'am bibles nimio din munca mea.
2. vb. refit CD A se pricepe, a sti fie-care ce
vrea, cc spune celalalt: se Intelegeau din ()chi (DLVR.)
0 A se Invoi; a cadea la Invoiala: dull se Intelesera
la cuvinte, se Invoirlt si lucrul se si slivirsi cu bine OSP.)
[lat. intellIgere].
/NTELEGERE sf. 0 Faptul de a (se) In t e-
I ege 9 ® Invoiala.: aaa ne-a lost ...a ¶ O Unire
deplino. In ce priveste parerile, sentimentele; acord:
an trait pins is moarte tot In si In vole bunts, (se.) ¶ (11
Legaturi tainice: avea on complotietti VI 0 Ng/N-
TELVGERE.
INTELENT, 0 INTELINT (-neso) 4. vb. tr. 0 1' A
preface In telin a; a usca pamIntul: soarele... do
caldura sa dogori si Inteleni hums sea jilava (000e.) ¶ ®
T A lhsa nelucrat; a lasa sa stea In toe, In neac-
tivitate, amortit: gura ltunii oine-o poste 1ntelenl, crane?
(13.-ZAMF.) ¶ 0 A Intepeni pe cineva Intr'un loc, ca
sh nu se mai poata. urn: 1-am trimis dupft tIrgueli si
acolo 1-a Intelenit Dumnezen.
E. vb. intr. gi refl. 0 e A se preface In Celina; a
se Intari (pamIntul), a se usca; a se paragini: are
ea Pule sa-1 dea o ellatura tapana, odd prea s'a Intelenit
pamintul osP.) ¶ 0 F A ramlnea nerniscat, neIntre-
buintat, a amorti; a se intepeni: asa Intelenise, de
pustla de vreme, Mal tot satnl (CLVR.) ; de clad lantern !A-
cute, n'a venit nimeni sA ne deschtzi, de Intelenisem asa
Ii OSP.) ¶ 0 A se Inradlicina, a se fixa: toata dragostea
lul Be 'n031011180 In lucrul stapInesc, 61 on -ce RIM 'gimpy()
pares strains de Wm lui (0(4.1.
INTELEPCIUNE sf. 0 Insusirea, mintea omu-
669
INT- lui Intelept; facultatea de a intelege ¶ O Cumpa-
tare, moderatiune, rezerva. [lat. in tall a c t i o-
INV n e m].
INTELEPT 1. adj. Cu mintea lurninata, cu-
minte, destept : mai bine Intre eel morel, de cft
prost Intre eel vii (zNN.); an scat to; o laid inteleaPtA ¶¶ (t
n/NTELEPT.
2 gm. Om Intelept; 0: la fAgadueste ei nebtuitil
(sau prostul) trage nadeide; un nebun Intreabti gi seta in-
telepti nu-i pot rAspunde (zNN.) ; an nebun aruncA o 'Astra
In Manna gi zees Intelepti n'o pot scoate;
(mai) departe; eel
oohii menu cad
gapte Intelepti (a! Greciel), denu-
mires celor $apte filosofi morali$ti din secolul al
ri-lea In. de Chr. [mat. int All ec tu s].
INTELEPTESC adj. De in t e l e p t, cu-
,.
rninte: an slat
INTELEPTESTE adv. Ca un Intelept, cu-
minte: ai Worst ai grAtt, ImpArate, rAspunserA cea
mai mare parte din sfetnici (IsP.1 [Int.elep tesc].
INTELEPTI ( -test) vb. tr. 5i refl. a (se) face
In telep t; a (se) cuminti: nine pageant° se Into-
lepteste (zNN.); eel nebun... sA aibA pazA sA fie pre lingA oa-
menii lei, yin& se va (ray.-me.).
ZINTELEPTTE sf. intelepciune, minte de om
intelept: cola ce vor sA Judea° drept, lntflu sA vier&
de la Dumnezeu sA le dos si pricePere (PRV.-Me.)
INTELES 1. adj. 0 p. /NTELVGE ¶ ® Care se
poate Intelege; de cu care se poate Intelege,
Invoi cineva: e an om de 1111 C NVINTELW1.
(p/.-esuri) sn. Ceea cc se poate Intelege din
ceva; ceea ce Insemneaza un lucru, o vorba, In-
semnare, sens, noima: Duloi cuvinte ne 'ntelese, twat
Wine de 'nteles (EM)N.); pe , Ca sa se poata Intelege,
ca sa poatli fi priceput: a vorbi, a aerie Ile ~la tu-
tiller; Deal vorbesti pe , Eu nu to pot primps (EMIN.).
INTELINT sr INTELENI.
INTEP.A ( -tey), 0 twraPtt ( -tap) I. vb. tr. CD A Im-
punge u$or cu ceva asculdt, cu un ghimpe, cu un
e p, cu un ac. etc.: I-a tetepat o albina; luind sulita,
Intend fundul fIntlnil de mai multe on asp.) ¶ 0 ® A
atinge, a Impunge cu vorba: In predicele sale de es
amvoanele bisericilor, futepa ca viespea (ono.) ¶ 0 A pune
In teapa: i-a intitya lui Ion capul In par (se.) ¶ C) A
pica (la limbil).
. vb. refl. A se Impunge u$or cu ceva ascutit.
/NTEPALT adj. 0 p. licrEPA ¶ 0 Cr TeaPan;
tarit(): a trecut deci pe lingA mine oucoana cea mare
si !adult (GN.) ; se ylimba prin oras cAlare... stInd on Mina
In sold (L-011.)
INTEPAT9R adj. verb. 0 Care Inteapit If
(r? Impungator, atingator: iii pregdtea verbs Intepittoare;
vindicative IVLAH.).
/NTEPATURA (p1. -tar!) sf. Faptul de a 1 n-
t e p a; rezultatul acestei acpuni, Impunsatura.
INTEPENEALA sf. Starea unui lucru teapan,
lntepenit [Intep en i].
MTEPENT (-anew) I. vb. tr. A face sa stea t e a-
p it n, a face sa nu se mai poata mica din toe:
rui main, an snip, coada toporului ; el Intapenindu-si p1-
oloarele, ?Ammo drept ca luminarea esP-1.
_2. vb. intr. ® A ramlnea teapan, nemi$cat :
string% oft putea gnu' lui Mires care Intepenise can limbs
=ea Mari, (DLVR.) ; mai dA -te gt d-ta oleacA pe jos ...cA mA
tem oa-I in QAnnta (CRO.) ¶ 0 A kilemni, a lncremeni:
Intepenise Impelitata, sglindu-se soot° (IsP.).
LI. vb. refl. A rambles teapan, Infipt: desohise uga
'n lAturi si se 'ntapeni din dinaintea batrfnei (VLAI-1).
INTEP9S adj. Intepator, piscator; adv.:
tncepe sA mania (ploala) mdrunt gi 'ntepoS (CAR.) [in e p a
+tepos].
0 INTEP04, INTAPos4 (-oges), -USA (-uses) vb. tr.
A Intepa (cu o tepu$ A), a lua In teapa: on
dint)) Int,APOee (OR.-N.); en dint!! Intlipusall (MAR.).
INTERC.4. PO" INTARea.
INTES4 (-ens) vb. tr. A Indesa, a ticsi: oamenii
alter natii tai InteseasA pungoalele an bdnet din negustorie GRP.) .
INTES4T adj. p. INTE84.. Indesat, ticsit, plin:
dont; mese lung!, Intesate de mosafiri (DLVR.); chimirul tAn
ar situ! de site gi de ml) de galbini LW.).
INTESTAX adj. Incapattnat: (bet 11 edema atIt
de ..., ardtard drumul gi-1 tibial% sit se dila asp.) e 8.-
S t in.
670
www.dacoromanica.ro
INTIGLA (-ma) vb. tr. A Intepa, a pune In fri-
gare: a prim o broascA gi, Intiglind-o, a venit la foe sA 01-o
prideascA si el (se.) [t i g 1 A2].
0 INTIGLINT adj. O p. INTitn4 It 0 Tipator, as-
cutit, pipgaiat: ye mute... se vad ciopoare de of si se
and Intr'una strigate e (LUNG.) ; ghoul fut.- pare prea
ora0anului ce-gi deprinde urechea la sunete streine (JIP.).
O iNTINAL. INTINd (-nez) vb. tr. Mold. Bucov. Trans.
A Intari foarte putin, a sprijini foarte slab, ca sa
poatit cadea u$or: sit tale pddnrea, sA o Intinese, ea sA o
poatd porni sA carat asupra ogtii (GR. UR.) [lat.
a r e].
intanu-
INTIN4T, INTINAT adj. p. Darn. 0 Foarte
putin sprijinit sau Intbrit, gate sa cads jos: urnim
o stincA din local ei, care era nnmai Intinatd (ono.)
Trans. Bucov. Desmierdat; arogant, mindru, maret:
(I CD
nu ails nici o fatA pe pldeere, cli de 1 era feolor de ImpArat
gingag si IntInat (RET.) ¶ ® Gata sA suit la bataie caE2.):
Cara scfrsca, pribegit stare Intinati (oams.).
0 tNTINTEL4, INVNTALA ( -lea) vb. tr. Maram. A
Impodobi, a Infrumuseta.
LNTOLT (-oleso) vb. tr. $i refl. (I) F A (se) Im-
braca cu haine noun: de Is care sit capete cite ceva ou
care sA se mai Intaleascil si ei Osp.) ; ee 'etoieste de is unul
qi altul de Domani (CAR.) [t, o 1].
INTOPONA = IMPOPOTON/31: stilul musical cam
pipernicit gi cam Intoponat al seoolului din urmd comma.).
0 INT 0 T ONA BP- IMPOPOTONA.
0 iNvAI(E)GT (-gem) vb. tr. Bin. A batuci In pink
a pune tesaturile (panurile, cioarecii, etc.) In v a 1-
a g rt (me.).
O YNvALATUCT (-ucesc) vb. tr. $i refl. Mo/d. Bucov.
A (se) Infa$ura; a (se) Incollici: prime s'a InvilA-
Wait de bAt IVOR., [Aralatuc].
tNVALT..... sr /NVELL..
INVAL.MA§4G = vALmAd.dG: se time o larmA
gi-un de nu mai ftin incotro si se Inlets (VLAH.).
INVAL.MAALA (p1.-asen) sf. Faptul de a (se)
n v a Ima$i; neorinduiala, amestecatura, In-
curcatura, confuziune: profitind de an moment de
sAri de no Esprit st o rupse la fugit /0.-zamF.i; in nu bdgase
de seamd cA, alergind dual iepure, trecuse In Vales Plin-
gerii (ISP.).
INV/S,L.MAT (-Aseso) I. vb. tr. A pune In neorin-
duiala, a arunca de-a valma uncle peste allele (sau
unii peste altii), a amesteca claie peste gramada;
a zapaci, a ului, a turbura: vritimagii... oe-i in-
treeeau on malt is numdr, Ii Invitlmitgise 51-i Puss De luta
ow.); morile vueso... Invillmitsid In spitele roatelor talasn-
rile albite de sputrut (DLVR.).
2. vb. refl. 0 A se amesteca de-a valma, In neo-
rIxiduiala: luptAtorii se Invalmisese gi cad unit poste anti
(vLAN.),1 Induntrul sulletulni ei, amintirile se Invalmaseau
(GRL.) ¶ ® A se zapaci, a se Incurca: Motoo... ae In-
valmagea In vorbd (NEGR.) [comp. DE-A VALBIA, VALMA-
SAG].
INVALUT (- Alueso, -mufti) 1. vb. tr. # 0 A Infa.-
$ura, a invirti ca un sul, ca o trimba ¶ ® A im-
presura, a cuprinde de toate partite, a napadi:
umbra ne Invilluie de tome partue (VLAH.) ; legAnat de trdsurd
gi de gIndurile ce mA Invilluian (GIL) ; bioiul hivaluia din -
tr'odatA pe rotagi si ye Inaintagi (D.- ZAMF.) ¶ ® A Inveli:
pests victor InvAluit bine In oblate (N,CosT.); Dao'am vast
oA an mai vii, Focal eu InvAluli (Is.-oss.) ¶ O A face ne-
ajunsuri, a supers, a necaji, a chinui: cola ea... II
vs sf nu-I va Ilisa BA -gi !male sluiba (PRV..MB.); sit ierte si
!inn] nostril... chi cite odatA slntem si not mai Invitluiti
(RET.); an Intflnit turme Intregl de Ern/tete pe care vintul eel
rAn le bioluia gi le invilluia (ON.).
. vb. refl. ® # A se Infasura; a se InvIrti, a se
Incolaci, a se rostogoli: din prdpaste leen billauri gi genii
de sa'nvAinia printre picioareie for coos.); ca mares invii-
luindli-Se, apt VA vet! turbine. (BIBL.) ¶ (D A se munci,
a se chinui, a se sbate, a se framinta cautInd sa
se descurce, sa scape din nevoie: el age In ease site In-
valulndu-se grin mante, flAmInd el trudit, an nemerit la itn
Plan (GR. UR.) (V a 1].
t INVALUTALA (pl. -eel!) sf. Nenjuns, necaz,
chin: din toate aceste Inv/Union, tot am ramie can an olstig
(ON.) [InvAlui].
INVALUITT,TRA (p1. -tar)) sf. CD Rostogolire,
InvIrtitura, Incolacitura ¶ o FramIntare, neajuns
necaz. Chin: erau bogate... Invaluituri In biata tea (NEC.)
[111V/1111a
INVALURA. (-urez) 1. vb. tr. A Impresura, a
cuprinde de toate partite, a napadi: in I./imam:nisi,
traces prin el cite o adiere de vint, InvAlurIndu-1 es ye un
lac de smarald (s.-ALD.).
:4. vb. refl. A se sbuciuma, a se framinta, a se
agita ca v alurile marii: 'Aaiun° de salon din os-
troave plingean, urban, se 'fly/Duran (s.-aLo.).
INVAEURA.T adj. p. iNvALtritA. 0 Agitat de
v a 1 u r i, de talazuri; care formeaza unde, care
se miscii ca agitat de valuri: peak aural m al grinlut,
soarele revdrsa potopul de am al luminit Int Derbintl
(8.-ALD.) ¶ ® ® Accidentat: dnpd vr'o trei ceasuri de
nmblet, tot De locuri .0e (vLAH.).
INVAPA1.4 (-dies) vb. tr. $i refl. A (se) Infla-
cara, a (se) aprinde ca o v4paie: intatestnd dorul de
lard ce-1 Invdpdia DEP.).
INVAPA.I.4.T adj. p. IrivAPAT.4. Inflacarat, a-
prins: lei sterna lacrimile ce curgean siroin din ochil set In-
vAnAlati (MESA); In seder mated -sa cants ad stImpere porni-
rile lui 0.0e (ON.).
INV1iPAIERE, DIVAPAIARE sf. Faptul se a (se)
I ia vapai a, Inflacarare: Aleargit la dinsa on lnvd-
pdiere (SIAM.); chid Invitpitiarea patriotica trece peste fun-
tarn (t-oli.).
INVARA (se Invdreazd) vb. refl. unipers. A se
face v a r a.
INVARGAT adj. = VARGAT: Merisor verde 'nviir-
gat, Duke-al lost la sarntat (IK.-BRS.).
fi iNVASCVT adj. p. DinsTE. imbracat; astclzi,
mai adesea in rolinde: Dumnezeu eel non ndscut, Cu
Hort de orbit m (PAW.) ; Un Dumnezdu non ndscut, In rdntil
e 0.0 (BRL.); pr. ext.: pe la inceputul acestei hint, piimIntul
se atilt on Indestula habit (ION.) ; eran e de mucegain
verde (SIAM.) 111 C NEINVASCUT, WA: sA aleagd firul pinllor
nonvitscnt, curet, $1 ad le pund in vravuri (sea.
INVAT (2)/.-ittnri) sn. 0 Deprindere rea, narav:
la not... s'au cam Inradticinat murk nesocotite (JIp.);
0: "411 are si desvitt (PANN) (CAR.) ¶ O Slat, povata,
Invatatura: at nu tit proat, tine minte ce ti-am dat
(PANN); &AA e din 0.0u1 altora, ran te-a povatuit (R.-COD.);
0: Na core de la prost pi de la bittrIn bet (PANN) [lat.
vltium -I- Invata].
INVAT.O. (-vat) 4. vb. tr. 0 A deprinde pe ci-
neva Cu ceva: Si dna m'am idout mai mare, M'a 'nvAtat
a 'labia eAlare (SEV.) ; verb. de animate, a dresa: bosh
la ping; calul la trap ¶ 0 A sfatui, a povatui, a In-
demna sa faca ceva: cola ce Invata can lndeamnd pre
situ! de sit tate pom (PRV:Lp.); to stai sd -I Invet1 de bine
si et to 'nvata pe tine (PANN) ¶ ® A orindui, a porunci,
a dispune: se va cents mai putin... de cum InvatA pravila
(PRV.-MB.); ighemonnl Invatit ad o deabrace goald $1 sA o bald
on toiege (Dos.) ¶ ® A dohindi cunostinte, a studia:
...-. gramatica; .0 sit olteascA; hide% s'a apucat SA Invete
Itmbi et carte, mimed $i on -ce alt (PANN); un Meeteeild;
0: Ce Inveti la tinerete Aceea slit la bdtrinete (ZNN.);
0: Cine Invatit is tinerete Se odihneste in bitrInete (PANN) ¶
® A-si intipari ceva In minte ca sa poata repeta
la cerere sau sa-si aduca arninte la nevoie, a ajunge
sa cunoascii: leetia; m o yoezie; m pe din alard un
discurs ¶ ® A da cunostintele necesare, a instrui:
calugArul Il Invata sa citeasod $1 ad aerie usr.1; chid II vs
InvAta diavolnl mestersugul )ail eel spnrcat (FRV.-MB.) ; tine se
apneft ad Invete pe nerod, nu se osibeste de nebun (PANN);
0: nevoia Invatit pe om 01 nniana ye copil (2NN.); 6:
vremea Invatd pe aceia ce n'an dascal (PANN); ® minte
pe cineva, a-1 cuminti (prin mustrari sau pedeapsa);
pe cineva BA trdeascd, a-1 silt sa se poarte altfel;
ft' Pe cineva sa vorbeasca, a-I mustra sau pedepsi pen-
tru felu-i nepermis de a vorbi.
2. vb. refl. 0 A se deprinde, a capata un obi-
ceiu, o dispozitie: el es Invittase cn bncate Unmet° si
Ream._ credea cA age trebuia sA fie ()sp.); eine se Invata
mincinos, chid spline adevdrni, se bolnaveste (Paim); 0 :
nine traeste en ohiorit, se invatA a se nits chlorts; ow BU-
IESTRU ® ¶ ® A ajunge s5 stie, sa cunoasca, a se
instrui ¶ C) A se cuminti: a se mink; De mutts In
lame am dat $1 tot nn m'am Invatat (PANN) [lat. in v
tin r e < vItiurn].
INVATACEL sm. Trans. Bucov. Ucenic, dis-
cipol: bdiatul a lutrat .0 la un tesittor de pined (MAR.);
671
www.dacoromanica.ro
Isns Christos nu era ca cellalti InvAtAcei (se.) [I n INV-
V &tat].
INVATAIWINT (p1.- mints) sr/. 0 IP rNsTRue- INV
TIVNE 0-0: .0u1 primer, seeundar gi superior ¶ 0 In-
Vatattlra: o notitit statisticd ?carte ourioasa si plinit de
invAtAminte (CAR.) [Invilta,dupafr. enseign e-
rn e n t].
INVAT4T 4. adj. p. INvATL4.. 0 Deprins, obici-
nuit; dresat: chid taste omul Intr'acest meuterting a
furtusagulni (PRV. LP.); cola ce va lure o... pasdre, plod nn va
ti .01t, sole ad on albd nice o eertare (PRV.-M13.) ¶ 0 Care a
Invatat multa carte, care are cunostinte adinci:
nn om .0 1111 © ni:NvATAT: porunci Si adnse din her-
ghelie dot armasari nelnvittati: 0: omul en truism tn-
vatit, $i tot moare nelnvAtat (PANN).
g. sm. to Cel ce a Invatat mutt& carte, care are
cunostinte adinci, savant.
INVATATOR 1. adj. verb. brvAxti Care In-
vata.
2. sm. ®m9 # Magistru, dascal (In stil biblic): ace-
nicit lui gritirit: inviaitoare, ce-an arevit acesta can Parintil
lui, de-an ndscut orb P (coR.) ¶ ID Cel ce preda. in-
structiunea Intr'o *coal& primary dintr'un sat (Si
/. ftivATATotiRE).
INVATATORESC adj. De Inv &tato r,
privitor la Invalltor: care arhieren se va schimniel,
lase din... Invdtdtoreaeca rinduittlit ei merge In rtndul... nee-
(pRV.-MB.).
INVATATURA (p1.-turi) sf. 0 Deprindere:
tdranul eel grips_ de va grdi de invAtitura lui con rea, stunt*
se vs aorta tocmal ca si slaty' (pRV.-mEl.) 1 ® Sfat, povata,
Indemn: eels ce va lace gresalit en lavittAtura mai-marelui
San (PRV.LP.) ¶ ® Precept, orinduiala, ordin: dna In-
vittatura lu Dumnezeu ed ne nevoim ad Imbldm (cos.); cola ea
sin va asculta de 'nvAtittura judeciltoriului (ray..ma.) ¶ 0 Ceea
ce invata sau a Invatat cineva, cunostintele do-
blndite din carte sau de la dascal, instructiune:
testa Invataturile pe care alti copil le Invittau lntr'un an,
el le inVdta Intr o Lund asP.); 0 : InvAtAtura nu se cum-
par& en bani ¶ 0 Faptul de a Invata, studiu: sta-
tute pe cement sit-$t dee count in .0 (cm): de va ti calugitrul
dug pentrn Inviltatura cartil (pev.44e.) [1 n V It t a].
INVECHI (-where) vb. refl. 0 A se face v e -
chiu ; vinnl... din ce In ce mai mull se Invecheste,
din aceea el mat mutt se IMPUterD1131103 (ION.) ¶ 0 A se
trece, a se uza: hainele mete s'an Invechit ¶ 0 A nu
se mai Intrebuinta, a iesi din uz: exuresiunea aceasta
s'a Inveohit.
INVECINA (-inez) vb. refl. A fi v eci n, a se
megjesi: eine i-a zis el en el... sit se Invecineze P atm,.
INVECINAT adj. p. IrtvEcn4A. Vecin, din
apropiere.
INVECINICI (-1cese) vb. tr. A face sa rtimIte,
sa se pomeneasca v e cini c, a eterniza: una din
cele=lite care Inveeinicese nnmele tut Eliad... este el ne-a
sodpat de atltea Mere prisoselnice (NEOR.).
INVEDERA ( -ores) vb. tr. A arata, In mod vadit,
a dovedi pInft la evidenta, a evidentia: In mAnAstirl
an scdpat neatinse.., hIrtiile ce Invedereazit pink azt striii-
niter... ca... sintem... natie de Rumfin Lae.) [v ed e r e].
INVEDERAT adj. p. INvEDERA. Vadit, evi-
dent: e Went .0 cA an marine o multime de tart $1 de cetitti (Isp.).
INVELT, t INVALI (-lase) 1. vb. tr. 0 A Infa.sura:
title tate porcul $1-1 plrlea $1-1 optima 81-1 lnvdlea Into cu
Pale, de-1 Innadusea (c80.); ®: el o InvAll lute° eitutitturil
de-o nespusit Indnio,are (VLAH.) ¶ 0 Trans. Spec. A 1111-
brobodi mireasa, gatind-o ca nevasta.: mireasa clod
pleacd la tolser(Cd, mine o cnnund ye cap, pe care n'o anima,
plaid ce n'o lnvdleso, edicts plod ce lmpodobeso en nevasta
(MAR.) ¶ ® A Infasura urzeala pe sulul dinapoi
al razboiului ¶ ® A acoperi, a intinde ceva pe
deasupra Ca sa se ascunda sau sa se adaposteasca
un lucru; tocni, a-I acoperi cu cenusa: In sobd ar-
sese nn foe irtracn(c, fl Invaluisem si astupasem, act era ger
alard (clic.); o case on tinichea, cu sindrilit.
2. b. refl. Cl) A se Infalura; 0:pe inserate, chid se
Invitee slue en noaptea... taco unmet cit iese Critisorul babel
(Wea) ¶ ® Trans. Spec. A se lmbrobodi ca mireasa:
In ttmont acesta mlreasa se 1nvAleste ca nevastd (FAQ.) 1
® RI A se infasura (urzeala) pe sulul dinapoi at
razboiului: snlnl Imprejurni °Arnie se Invaleste coarda
(Lie) ¶ 0 A se acoperi [vsl. v alit 1].
 INVELIS, t Irry
INV- veste (pt.-twri) sn. ® Ceea ce ser-
sa Inveleasca, sa Infasoare: Si tumult own
INV Cartilor moot ml -1 rod (EMIN.) ; pr. ext.: Mail, cu Invalisnl
san de °alb It se facnse nesnferit (eD.) 0 Acoperi.:
11.
Invaliend On streadna teen& ea o umbrelit (I.-oit) [I n -
v e 1 i].
INVELTT, t DivALIT 1. adj. p. InvELT, NvALT.
O Infasurat: un pacbet am ¶ ® Spec. Infasurat la
cap, linbrobodit: dintr'acei dot Turd ... era unnl... In-
valit tnrceeta, pre carele spot 1-an hAcut Dumitraeco-Voda age
(n-cosr.); Trans. despre neveste: fetele umbla cn capul
gol... pe cind nevestele stet Invalite, ,adeca Imbrobodite on
gtergare (IK.-oos.) ¶ ® infasurat Imprejurul sulului
dinapoi ai razboiului: swot on Male lnyalite... se math
De pleloarele dinapoi ale razbotulut (PAC.) ¶ ® 0/ten. In-
volt, Indesat (despre flori si crestele pasarilor)
(mos.) 11 0 Acoperit 77 © NBINVELIT.
2, sbst. Faptul de a (se) !riven: cartilor; Inva-
litul Onset este operetta ce urmeaza nrzitul (PAMF.).
INVELITO4RE, DTVALITOARE sf. 0 Ceea ce
serve to sa. Infasoare sau sb. hive-
leasca, invelis: nitIndu-se la Invelitoa-
rea on care dormlse acoperit, van of a de
cameo stecolie (CAR.) ¶ ®E3 Stergar, n6.-
frama cu care fomeile-si Imbrobo-
desc capul ((J 2715): stergartul san
mlnistergura a In genera Invelitoarea de cap
a Devastator (MAR.) ¶ 0 Acoperi*: In-
valitearea era de acted° of de plumb IISP1
O INVELITVRA (p1. -turf) sf. 0
Faptul de a In veli ¶ 0 8 = ig. 275.
Invelitoare.
/NVALITO4RE 0
INVENINA (-inez) 1. vb. tr. 0 A umplea de v e-
n i n, a adapa cu venin: ea se Meuse gradina gi izvor
ca sit Invenineze pe Grenceanu el sit-1 omoare (ISP.) ®A 11
face veninos.
2. vb. r(11. 0 A se umplea de venin; a se face
veninos ¶ ® ® A se Inrai, a se Inrautati.
INVERGELAT adj. Prevazut cu vergel e.
YNVERIGA (-is, Ages) vb. tr. 0
A pune in v e-
r i g i, In lanturi ¶ ® riF° A lega in verigi de her.
INVERSUNA Por INVIER$IINA.
INVERZI (-zesol 1, vb. tr. A face v e r d e: Tn nett
mindra pejide, Tn mi-o nett, to mi-o 'nverzesti (IK.-BRS.).
2. vb. intr. 0 A se face verde 7 ®4d A Incepe sa
creascb frunzele sau iarba, a se impodobi cu ver-
deat,6.: cadre' a Inverzit.
INVERZITOR adj. verb. hgvERzl. Care Inver-
zeste: Ochiul vesel 1ntllneete, pe colnice 'nverzitoare, Tur-
nurl unite el pagoda... (ALECS.).
INVESELI (-elm) 1. vb. tr. A face v e s e 1:
un mare frames, o noapte seninit ma Inveseleste (NEGR.); nu
stiau ce vote a$ -t fact Ca sii-1 mat Inveseleasca USP.I.
2. vb. refl. ® A se face veselie ¶ ® A petrece In
veselie: pe clad ei bean el se Inyeseleau... °data se despica
ztdul of se lvi o umbra (ISP.).
INVESELITOR adj. verb. /NVESELT. Care In-
veseleste: ace' care anunta Balt/lost-alai aceastA dire hive-
selitortre era nn om litre douil virste (1.-GH).
INVE$MINTA, 0 /NVESTMINTA (-mint) vb. tr.
fi refl. (f) A (se) lmbraca: Uri o sdreenta... din marea
bogAtie care he InvesmInte odinioara (IRO.) ; se apnea a8 0
Investminte on hainele on care era deprinsa (ague.) [V e * -
mint].
INVESMINTAT adj. p. INTESMTNTA. (1) Imbr6.-
cat : In clocotirea aceea de foe legionarii Dar_ o lame de
uried InveemIntati In Mari (VLAH.).
t INVESTE, t /NVE.9TI (-vase; pt. -otiocad, -yowl;
part. -v(isoot, -vestlt) vb. tr. §i refl. (I) A (se) im-
braca: Ce-i mai bun ca min buns 1. CA to 'Dyed°, to brit-
node $1 cu miel to darneste (eet..); ®: C'o vinit o lama grea
$1 ne-am Invitsout on ea (Teta ; Invegtisi-te In lumina ca In
°damage, Intinsed ceriul ca a dale (ps.-scli.) [lat. vest I-
F el.
INVI4 (-yin, e-vies), # MIR (-yin; pl. -vie,
-vise); part. -vis) 1. vb. tr. A face iar viu, a se scula
din morti: Co vorba to eytt In stare as laded gi De tats
din grORPA (LUNG.).
2. vb. intr. 0 A se scula din morti, a se face iar
yin: deetinse gyre lad gi a trete si Irides din moarte (PSeSCH.);
din momenta' clad preotul a rostit yearn prima oast onvin-
672
www.dacoromanica.ro
tale ,,Chrtstos a 'nviat", la Inviere... gi Dina la... /nikitarea
nonmetal, Romani" de pretutindeni... se salnta... numai ou
,,Christos a 'nviat"u.iao.) ; ®: a mud d a Invia de bucurie
asp.), a nu mai putea de bucurie ¶ 0 ® A se re-
destepta In mince: sub yovara amintirilor cart linden
51 se Intrupau fn mintea lui, el pares Intristat (GN.) [lat.
i n-v I v 6 r e].
INVIERE s/. 0 Faptul de a I n v i a:
tiler ¶ 0 Invierea (Domnulni, Int Chrtstos),SlUErrba-
a
facutil la miezul noptdi In Slmbata Pastilor spre
Dumineca, Intro amintirea invierii MIntuitorului.
INVIERSUNA, INVER,pniA (-noes) vb. tr.i refl.
A se IndIrji, a se porni cu mlnie: into SS Invlereunase:
cal mai In vIrsta dintre cacti 11 apuca... 41-1 trinti on feta
In sus (clic.); Alexandre se Invierenna anzind acestea ei cata
vreme on prtlej cum as ptarza De Mud °sea [comp.
VIERSVN].
INVIERSUNARE, /NVER$IINARE sf. 0 Faptul
de a se inviersuna ¶ 0 Indirjire.
INVIERLTNAT, INVER4IINAT adj. p. lxv(z)ER-
surm. Indirjit, crIncen, neimpacat, Sara. crutare:
se titian unit pre altit !Ara de nici o mita, atita erau de In-
vergunati ostaeil (Ise.); sub zImbetul prefacut al in asoun-
dean sates de ritzbunare a cafe' mat Inverqunate cal (VLAH.I.
INVIETOR adj. verb. licv14. Care Invie, care
dr. viata nou6.: a resimtit In selletul san toate Invietoa-
rale fremete ale vietit de Dlaiee (coos.).
iNVIFOR4 ( -ores) vb. tr. A goni cu lnviersu-
flare (ca Impins de vif o r), a indIrji: Write ortn-
oene Indforeaza gloatele et le Intoro la veebea for sAlbataoie
(VLAH.).
INVIFORAT adj. p. fNVIFORA. Inviersunat, ca
gonit sau Impins de vifor; furtunos: Ileana eosin-
zeana puss de 'ntra In calea zmeilor Inviforati, rapiti de
rumusetea ei (VLAH.) ; valuri, valnri rftsunittoare SA raspin-
dean prtn limpezimea aerulci... me ca mlnille Bistritai (GN.).
INVINCE se- INVINGE.
INVINETI (-eteso) vb. tr. *i refl. A (se) face
v I n b. t, a (e) colora In vinb.t: cerul de nori.. invi-
netea gi posomora drumurile gerpuite, prafoase (OEM.); botern1
Furtnna se 1nvinett la feta
(GRL.); yetitele acestea... shit din-
tru Inceput de coloare rode, iar mai De nrma se Invineteso
(MAR.).
INVINGATOR 1. adj. verb. INVINGE. Care In-
vinge.
2. sm., 1NVINGATOARE sf. Cel ce Invinge, biruitor:
Invingaterul de la Calugarent.
INVINGE (-ving; p/. -vinsei; part. -vms) UN-
VINCE vb. tr. 0 X A bate pe adversar, pe vrajmasi,
a birui, a dovedi, a izbindi: Mittai-Viteazul a Indus ye
Turd la Calugarent; clod yam cum ca an poate invince, lovi
Int Teeny osnl cliciulni (PAL.) ¶ 0 A putea ispravi, a
razbi, a da de capatliu: am loving toate greutatile ¶
O A coplesi, a covirsi, a dobori, a rtipune ¶ 0
A stapini, a Infrina [lat. v Incar e].
e
INVINGERE s/. Faptul de a Inving e, bi-
ruint&, izbinda, victorie.
INVINOVATI (-Ateso) 1. vb. tr. A arunca o vitt&
cuiva, a-1 arata ca vinovat de un lucru: as ma
lereasca Dumnezeu sit Invinovateso ye cineva cA voeste on tot
dinadinsnl Bg goneasca obiceinrile noastre OSP.I.
2. vb. refl. A arunca vina asupra-si, a se declass
vinovat.
iNVINOVATTRE sf. Faptul de a (se) I n v i-
novat f, acuzatiune, inculpare.
INVINS adj. p. INVINGE ¶¶ (E) nINvars.
INVINUI (-nese) vb. tr. A Invinovati, a arunca
vin a asupra cuiva.
YNVIORA (-orez) 1. vb. tr. 0 A da iarasi viata, a
insufleti. a face sa.-si revina In simtiri: o stropira on
ape, si d'abia, d'abla o mat Inviorarit (ISP.) ¶ 0 A inve-
seli: o veselle wear/ lnvlora taragi pe toatit lumea (CAR.).
2. vb. refl. A capata viata, a se Insufleti, a se
Imbarbata: inimile Deaner se Invioreaza ei strigate de Int-
ends sbncnesc din toate partite (VLAH 1[v i II].
INVIORATOR adj. verb. billion. Care In-
vioreaza: norocosul August, emirate al Romei ImbA-
trim (VLAH.) ; Padurea, on Milt0811i 81 0. (CAR.).
0 INVIO*4 (-oyez) vb. tr:+si refl. Mold. A (se) In-
ViOra: °chit at se Inviogara, scaldIndu-se In lie -care zi In
aer 01 lumina (ON.); mirosul eel nmed al florilor Invioeate o
facean BA doarmil mull (EMIN.) [V i II].
 t INVITA (-it, t-itez) 4. vb. tr. Mold. Maram. A as-
muta, a Indemna (spre rill): Vloleannl... invita pre a
sal sit on lase sit sit 'nchine oamenit lui vin Dumnezeu (Dos.)
Nn stin orb at Yost, on bat, 0 birAn to -o 'nvitat; Del ote
'nvitat birAu, Ardit-1 gum qi grajdn 100.
2, vb. refl. 0 A se Indemna (la rhu), a se asmuta
lmpotriva cuiva: eau Invitat asupra Duciii-Voda si an
venit on oaste la Iasi de an Inchis pre Dnca -VodA In onrtea
cea domneascA (N.-COST.) 11 C) A se deprinde rau, a se
narttvi: se tnvitase scum tAranii de venean la divan en Ora
asupra zlotasilor (N.-COST.) [lat. in v It a r e].
0 INVILVOR.A. (-ores) vb. tr. A aprinde cu fla-
chri marl, a inflhcara: ai crested loon) In limb! nriase,
Invilvortnd ptidurea (LUNG.) [vIlvoare].
INVIRSTA. (-stez)vb. tr. si ref/. A (se) vIrst a,
a (se) Impestrita cu mai multe color!: nndele vernal
ale acestnl nn InvlrsteazA plaza latil a Oltnlni (VLAH.) ; braz-
daturile plugarllor se Invirstan ca nista petece negre De o
nrlasa velinta galbule (s.-ALD.).
INVIRSTAT adj. p. INVMSTA: maramele InvIr-
state de borangie (VLAH.).
INVIRTEALA. (p1. -ell) sf. C) Faptul de a (se)
I n v I r t i, Invirtitura: InvIrteille q strImbittnrile pehli-
vanilor si ale mAscitricilor (at.) ¶ 0 Afacere necinstitd,
clstig duph. care umbla cineva pe chi piezise [I n-
vIrt i].
/NVIRTECTJ*, INVIRTICQ$ (p1.-uvuri) sn. Mold.
Intortochieturh.: 'testate InIundat pe dung. Invirtionendle
gardusului on gran nimereste sit WA Inapoi (SEZ.) [I 11 -
vIrt 1].
t INVIRTEJI (-ejeso) 1. vb. tr. ® # A Intoarce:
51 an Invirtejit Domnnl Dumnezeul tSn blestemur1le In bla-
goslovenie (M..) ¶ ® # A ocoli, a Inconjura ¶ ® A
Invirti, a mica cu iuteala ca Intr'un v I r t e j,
Et spulbera: Minute °urges maruntit $1 &Asa, tar crivatul
o spulbera, o 'nvIrtejea (S.-ALI).)
2. vb. refl. t A se Intoarce Inapoi: Tatarii... an
dat dos... si s'an InvIrtejlt far la Sara lor, la Crim (N. COST.) ;
se Invirtejea Inapoi si Nicea sewn pe nude sit splice asp.).
INViRTEJTRE sl. Cl) Faptul de a (se) I In -
vIrtej i; Intoarcere; InvIrtitura ¶ C) # Oco-
1(ire), Inconjur(are): nn dupit patine a soarelni InvIrte-
jiri, oa dintr'un gren soma desteptIndu-sa (CANT.); natl.
(locuri) slut vijelloase... cn InclestArl de brate si Invirte-
Uri ametitoare (VLAH.).
INVIRTI (-taw) 1. vb. tr. 0 A Intoarce In cerc,
de jur Imprejur: hwirtea talgere pe un vIri de bat (88.1;
tinInd betigorul In mina dreapta qi invIrtindu-1 usurel, astiel
ca nuca sit deserie an core (ISP.1 ; odes De pat on cAcinla mea
In mini, o tot Invirtea si o Ertleee (CAR.); lncepeau a r hors
stramoseaseA mt.) ¶ ® A suci in diferite feluri: I-a
bAgat In judecati, I-a suit, 1 -a InvIrtit si 1-a lAsat siirao
multi (DLVR.) ¶ Cl) A rasuci: invirteam o tigaretit, clod and
De caravainn ca-mi zice... ().-GH ) ¶ Cl) A minui: not stim
a . saps, masa $1 secera, dar dumneavoastra InvIrtiti con-
dein' (cao.) ¶ ® A conduce: ?Swann mat InvIrtea si nn
mio negot de bucate (8.-ALD.) ; in spec. a conduce cu di-
bacie, dupe placul lui: invIrtea judetul cum Ii Placea
Int (D.-zAmF.); logoletl1Domnulni Invirteso tars, duplt cum scrie
la lege L(ri; elegant?... capabili de a cc deodatit Intricate
politico si intrigile amoroase (1.-GH.) ¶ ( 0
- Dapul
cuiva, a-1 seduce, a-1 ademeni cu vorbe amagitoare.
2. vb. refl. ® A se intoarce In cerc, de jur Im-
prejur, a se roti: pamtntul se InvIrteste In mural soarelui;
pamIntril 1 se Invirti sub tillpitOLVa.) ; nu se pntea destul mira
de inteala on care se invIrtea luau' In degetele babel tau.);
ca un vlrtej se Invlrtea prin mijloonl el on palosnl In mina
((SP.) ¶ 0 A umbla de jur Imprejur, a ocoli, a se
misca de cold pIny cold, fh.re un stop hotarlt: apoi
se tinge irumnsel De bot al !nave a se prin case on ne-
F A mlnui afaceri necin-
satin:11)11r (ego.) ¶ ® (P)
stite, a umbla dupa cIstig pe chi piezise [vsl.
vri thti].
0 tNVIRTICU brvtaTEWS.
INVIRTIFtE sf. Faptul de a (se) Inv I r t is t
lira)... Se rasucea In ...a stIrtitoare a trunilul (S.-ALD.)
INVIRTIT 1. adj. p. lavtaTI.
lxvIRTITA (p1.-te) sf. O X Prh.jiturii fh.duta
dintr'o foaie de aluat bine Intinsa, pe care s'a pre-
stoat zahar pisat, miez de nuci, etc. si care apoi
s'a rasucit, Infasurindu-se ca un sul si s'a asezat
In forma de spiralo. In tava, ca ss se coach: pliointe, INVOLBURA (-tires) 1. vb. tr. A forma v 0 1-
I.-A, Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.
673
www.dacoromanica.ro
coace (PAMF.)
,
Invirtite... se tngropan In stomahul 101 ca Intr'un abis ?Aril
and (NEGR.) ; 0 plitointA 81-0 Cind s'o apace, Svtrle -o 'n-
¶ 0 Un dant popular.
INv_
iNV
INVIRTITOR 1. adj. verb. INVIRTI. Care (se)
InvIrteste: printre invIrtitoarea pulbere de hnt, no colos
de illicari d'abia zareste pe celalalt ca o schiteie (CAR.) ; Era
tin svon de glasuri ne'ntelese... Si nrlete de roti InvIrtitoare
(VLAH.).
2. DivtalTrOaRE sf. Cl) Trans. VIrtej de aph.
(DENS.) ¶ ® VP° Manivela.
INVIRTITTJRA. (p1. -tart) sf. Faptul de a se
Inv I r t i; rezultatul acestei actiuni: bora... o sear-
sera dupA dealt Invirtituri (DLVR.) ¶ 0 = INV/NTEALAIO.
INVIRTO§A (-osez, -oq) vb. tr. si refl. A (se)
face (mai) v I r t o s, a (se) Intari; a (se) Ingrosa:
dA -mi ...spAsenia to 01 cn duhnl vladieese Invirtoage-me
(.5.-scn.); InvIrtosa-voin legStura mea Intro mine qi Intro tine
(PAL.) ; minile care munceso se invIrtoase (ON.) ; norolul se
Invirtosa string( ndu-se de trig (1.-GH.) ¶ 0 ® A (se) im-
pietri: voiu invirtosa inima Ini ci nn va hiss oamenii
0 INVIRZOBT (-obese) vb. tr. 0/ten I A face
(C)AU$.)
creturi opincilor, stringindu-le cu curele sau nojite
(PAL.) .
[vIrzob].
t INVOALBE, 0 Divor..BA, 0 /ten. NVOLBI (-volb)
4. vb. tr. # A infasura, a Inveli: In balegS de sotrnS
1
omeneascA le vet Invoalbe az(eL.); Coate ca cameasa vechies-
on-se, ca vesmintu Involbi-le (ps.-scHQ ¶ C) A Infasura
urzeala pe sulul dinapoi al razboiului, a Inveli:
clnepa... o depen1, o nrzesti, o involbi $1 o nAvAdesti (R.-COD.)
o Ban. A holba: Involbind ochii ,pons.
2. vb. refl. 0 # A se iniasura, a se Inveli 1
0 A se InvIrti In loc, Ca Intr'un virtej de vint sau
de apa: viands cA se 1nvoalbit apa $1 un hot de bAlaur 1st ri-
dieit cele saute capete din spa (RET.1 ¶ ® 0/ten. A deveni
mai umflat, a se mai ingrosa, a mai prinde came
[lat. in-volvere].
!NVOALTA er INVQLT.
INVOT (-voeso) 1. vb. tr. t A da ceea ce cere ci-
neva, a acorda, a Ingh.dui: on shit de pirere ore, in-
voini cererea (ALECS.).
a. vb. refl. 0 A fi de aceeasi parere, a fi de acord;
a primi sa lac& ceva, a consimii: si ea, ouminte !Eta,
Se Q1 'nvoegte 'ndatA Si nn prey sloe be (COSEL); on mare gren-
tate se Invoi baba Ba meargA In petit la ImpAratul (MERA) 1
0 A se Impaca, a trai In buna Intelegere ¶ 0 A
se Intelege, a cadea la Invoiala, a cadea de acord:
nn s'an Invoit asnprapretulni; on west stet s'an invott tus-
trei al ace a !meant lie-carele ea tacit cite on ocol (se.) ¶
0 r A se Intelege, a se tocmi cu arendasul sau cu
proprietarul mosiei ca sh-i lucreze In anumite con-
ditiuni (vorb. de taran) [v o i e].
INVOIALA (p1.-mall) sf. 0 Faptul de a se i n-
v o i; rezultatul acestei actiuni Intelegere inter-
venita Intre douh sau mai multe persoane, acord:
Invoiala eta BUM, olnd se va dovedi, este Ma de aria
(LEGCAR.); 0 yeti de la total ei, ImpAratul, s1 Invoiala se si
?ilea ((SP.) ; indatA s'a saris involala pe hIrtie, s'a Intirit
de martori ei 11e-care)° a eApatat cite on izvod (S13.) ¶ 0 se
Intelegere intervenita Intre ?bran si arendasul sau
proprietarul unei mosii, ca sa i -o lucreze in anumite
conditiuni.
INVOIE1). (-oyez) vb. refl. A se Invoiosa: li vent
at altA veste mai veleta... de care InvoiegIndu-sa... Wan In-
ters calm spre Scopia (CANT.) ; 01 se Involega toatA tare de area
veste (NEC.) [v o i e].
# INVOINT4 (Antes) vb. tr. A da voie, a acorda:
patem Ini... a a trecere pintre (Wile noastre (N.-COST.)
[Invoint.6.1.
INVOTNTA (p1. -to) sf. Acord, Intelegere de-
plina (CANT.) [v oint 11].
T.NVOIOA (-0m) vb. tr. §i refl. A (se) face mai
v o i o s, mai cu voie buna, a (se) Inveseli: not ne-om
duce pinA la Impitratnl... cA poate 1-om mai cc cave ISB.1 ;
an adeverit tutnror bolerilor ce era on Maul sit on poarte
nici o grijit... $1 ace toll s'an Invotosat (NEC.) ; olnd Drives
Impfiratul la acesti mid mindri, se mai Involosa (SEL).
INVOIRE sf. 0 Faptul de a (se) lnvo I; In-
telegere, acord; Ingh.duinth. ¶ ® A4 Permisiune
data unui soldat de a lipsi de la cazarma (cel mult
48 de ore).
INVOLBA, INVOLBT ler INVOALBE.
43
INV- b u r i, a misca In vlrtej: vlsla tragea 1nvolburInd apa
In p11n11 raid (8.-ALD.).
INZ g. vb. refl. A se mica In vlrtej, a forma volburi:
inta se infests gl se Involbureazi (vi.Aa.); privira ye lntinderea
ape! to care se Involburau incind luminile astintitnini (SAD.).
INVOLBURAT adj. p. DIVOLBURA : stint ni -I
eta acesta cu apa -ert gi on nisly de anr MAN.
INVOLT, f. tliVOALTA adj. p. DIVOUBE. 0 *
Plin, cu petale multe $i Indesate: ga-
roala Invoalta ( 2716); pr. ext. Infoiat,
umflat: printre boltele Invoalte ale malacoa-
felor 51 fustelor ousute; nu 1 se auzea dealt
Ilslitul matisos al rochillor sale Invoalte (DLVR.) te....
¶ ® Staos: capul 11 e InconJurat de pa-
na gi balafu (DLVR.) [lat. invol-
t u s].
INVOLT4 vb. refl. A se umfla, a se
Infoia, a fi stufos: parn1 balain gt luoios
ca matasea 1 se involta In umeri (DLVR.) Fig. 5756.
[I n v o 1 t]. Garoafa
INVRiitiBT (-beso) 1. vb. tr. A NI.- invoaltA.
ga vrajba Intre doi sau mai multi insi, a face
sa se dusmaneascii: Ca sit piers' o tarn, cerul, clod vo-
este, Unit olltra altii Hit Invralbegte (Emu; magarul... an In-
vrdibit... gt turburat toate viettfitoarele dumesnice pre camp
2. vb. refl. A se face vrajmas cu cineva, a se dus-
mEni: oela ce va sfatni pre anal sit se Invrajbeasca on ci-
neva.. se ye pedepsi dupe cum va fi vole Judecatorulni (PRV.-MB.);
Doamne, cumnatica-hat, cum se pot me oamenii din nimica
Costa, Inindu-se dupe gurile cele role? (cao.) (P): Inteacel
loc, undo apele se invrajbesc gi se sfredelesc to adlnel air-
teinri, !maul 11100011 a SOVITti (000E1.1.
INVRAJBTRE si. Faptul de a (se) Invr a j b i;
rezultatul acestei actiuni, vrajbli, dusmlinie, vraj-
masie: si -a vlrit coada Intro din511 dlavolul 1nvraibiril
usP.); nice sa He pricina de Intro chesarn1 51 °mini legesc
(P1.-COST.).
INVRAJBITOR adj. verb. IIIVRAJB1 $1 sm. Care
(se) InvrAjbeste: tarns birnice de-a pururea sint Invraj-
bitoare (must); Hind... gi el vreme Indelungata puternie aloe
In pia, de domni (a.-cosr.)
$ INVRAJNIASI (-ipso) vb. tr. A pune In pri-
mejdie (viata cuiva) prm fapte v r lijmas e: de
sit va setts nemultumitorin cola ce va Ina darnl oats eels
oe 1-an damn. san ft va vista... stood se stria mole
daruri (pay.-me.)
INVREDNICT (-lasso) 1. vb. tr. 0 A-I 0. (Dnm-
n ezen), a-i da harul, a acorda gratia, favoarea: in-
mate ma minglin ca m'a lnvrednlcit Dumnezen ad inveseleso
en 0010SB MR 0 lame Intreagft (ALECS.) ; dB laude D011111111III oft
1-a invredniolt a mal da pests flints de oamenl use.); and
g ratie cerulul oa far 1-a Invrednicit Dumnezen ad vaza la Du-
tare pe oamenii de genic (1.-OH.) ¶ 0 A condescinde, a
catadicsi, a acorda cinstea: on m'a Invredniclt on aid
un Monne.
a. vb. refl. 0 A avea parte, a avea norocul,
cinstea, favoarea: parintele Duhn nn se lavrednioise da o
vista mai bunt (olio.); Fourrier... nu s'a InvrednIcit ed rl-
674
www.dacoromanica.ro
d14 eel mai mic talanster u -OH.); ajnnsese la oftrunteto gi
on se 1nvrednicise a avea 81 el mitcar un copil asp.) 11
® A condescinde, a catadicsi, a acorda favoarea:
no s'a Invrednicit sit vie s'o vaza mater °data (13.-ALD.); se
Invrednicl a sands poala acelui malt functionar (ALL)
[vrednic].
INVRISTA... = INVIRST .d...
INZABALA (-alez) vb. tr. A pune (calului) z k-
b a 1 a; : M'a inzAbalat mulerea $1 ma joaca awn l-e
vrerea (PANN).
iNZADAR av ZADAR.
INZAPEZI (-ezesc) vb. tr. Si refl. A (se) In-
troieni: trenul s'a Inzapezit [z a p a d A].
iNZAUAT, bizAcqa, DIZEUAT adj. Imbracat
In zale, cu platose: 4000 de calareti co le SIC pantlrl !a-
z/lost' (M..COST.); VA= Inaintea sa Cavaleri Incremeniti, In-
zaosti gi Inarmati (SIAM.); intrara... In bluntrul codrnini mtn-
drele slruri de calareti Inzeuati (VLAH.) [Z a (u a)].
INZAVONI = DisovoNi.
iNZECHLAT adj. a) ImbrAcat cu z e c h e: IA-
rani Inzecbiati (JIP.).
1.NZECT (- eceso) vb. tr. §i refl. A (se) face de
zece on mai mare, mai numeros: abia aiunsese la
jumatatea cartilor gi Pantazi 1s1 Inzecise capitalnl (DLVR.).
INZECIT adj. p. INZECI. De zece on mai mare
sau mai numeros.
INZEIT adj. Indumnezeit, divinizat : ...un Bullet
Privegte tara spaima l'al vietii asfIntit (ALECS.) ; Din non prin
glorii talcs on fats Poporul imparat (EMIN.) [z e u].
INZESTRA (-trez) vb. tr. 0 A da z e s t r e:
fatal este dator oil Inzestreze ye fie-sa din averea Int (LEO. CAR.)
® Pr. ext. A Ingrij cu ceva, a prevedea, a dots:
Intemelazi gcoale nationals pre care le inzestreaza on moan
(NEGR.) ; oind StT011111 volesc 8a inzestreze ROMItIlitt Cu lush-
tutli folositoare, trebne sa le Intindem mtnile an dragoste
(ALocs,) ¶ ® (r) A Impodobi cu daruri sufletesti: inima
to e la 1naltimea frumusetilor on care to -a lnzestrat nature
(GN.).
INZESTRAT adj. p. 1NZESTR4. () Care a primit
zestre ¶ 0 Ingrijit cu ceva, previtzut, dotat ¶ 0 ®
Impodobit cu daruri sufletesti 1111C)NV/NZESTRaT.
INZESTRATOR sm. Cel ce l n z e s t r e a z a:
care fagildneste bani In zestre, clad la some nn va da,
dupi soroc e dator doblnda (au.).
YNZILT (-Hese) 1. vb. tr. A da viata lung11., a a-
corda multe z i 1 e (de trait): de undo dal, nillostival
Dumnezen sill dee, zise baba, gi mull sA to Inzileasca, lumi-
nate craisor (CRO.); Dumnezdu sit to Inzileasca gi as to TIOTO-
cease& (FLOR.,.
2. Mo/d. vb. refl. A-si Linea zilele, a trai de azipe
Milne: n'are nisi en CO se inzili (SELL
1..NZT.MBT ( -base) vb. refl. A z I m b i a ride:
Vitzlnd ghicitortil oe slot n'a gIndit, Ii Inflorl Tata 51 1 s'a
'nzlnibit (PANN).
INZORZONA (-ones) vb. tr. refl. A (se) Impo-
dobi cu z o r z o an e, a se Impopotona.
INZORZONAT adj. p. DizoRzoNA. Impodobit
cu zorzoane, Impopotkinat: it vedeai... nitIndn-se...
In drephil vre-nnel case... era on fel de fel de legituri (Oet.).
DIN CAZANIA LOS VARLAM (1A§1, I642).
 Sec XV Sec. x v

Sec. XV Sec. XVII

SecXVI Sec. XVIII

see. XV, Sec. XIX

713DECATA DE APOI (DIIPX 0 PICTDRX MURAT.X)

J SM. A zecea literii a alfabetului, a saptea din de coloare verzuie sau mkslinie, cautate pentru
seria consonantelor; purta In alfabetul cirilic nu- frumusetea luciului tor: Pun de monstri alb! de tilde.
mete de jivete" (K, tic). 81 de jadurl pretiogi (ALECS.) [fr.].
JABA sf. fia 0 Boa a ollor caracterizatti prin JAF (pl.-tart), Mold. Bucov. JAC (pt. -*curl),
Invinetireacarnii ¶ ® Boa lila clinilor, un fel de var- JAH sn. Faptul de a jefui, pradare, prada: ada-
sat de care patimesc mai ales in primul an al ceau, In tars eats blind/1, urgia el Vital rAzbotulni an toate
virsteilor [bg. tabs broascii; guster; jigaraiel. aruzimlle lui (VLAH.) ; ati socotit vol c11-1 Moldova tea de
JABIE sf. 0 Plants ce creste prin pasunile &- Jac tonne.); tan, o tea de lao, eatul lui Cremine (ALECS4 ;
pine si prin paduri (Polytrichunt, peri(,/oniale) [vsl. au luat den nedreptdti si Jahure Bi an etrins avutie (ray.-Nus.)
C a b if de broasca."] [pol. t a k].
t JAC eer JAI. JAFUT...
0 JACA. sf. Saculet de pinzti. rara, in care se pune 0 JAG = JEG.
easul, urda sau brinza de vacs.: edearai stint acum JAGMANT = JACMANI.
de string urda In (LUNG.) [comp. ung. z s a k]. *JAGUAR = IAGUAR.
t JACA$ sm. Mold. Jefuitor: eel care, ltind de tJAH ris- JAC.
moarte, A lust Melee de pe Armen (ALECS.) [j a C]. JALANIE Pr JELANIE.
*JACHETA (p1.-te) sf. (I) 0 Haina a:orbsenilor, JALBA jelbi, jfilbi, d jelburl) s/. 0 Plingere, re-
facuta pe talie si cu poale din- clamatiune: pared erau umbrele unor creditorl cart mA
&cat ([] 2718): eu aveam sub an ameteau au Albite (ON.); mai Intlin tail on vornicul Luau
bun revolver 0.-GN.); 1mbodolitl In surtuce Petitiune,
Faleil-latA, cerind aft i se feed dreptate tonne.)
si lachete Mite nu pe mesas for (Nace.) cerere, plingere facuta. In scris: Incepuse di se svo-
11 ® Haina a femeilor, facuta neasca min sat de Jennie cAtre govern, spre alt se da Da-
pe talie si care se poarta peste mint (0.-ZAMF); an venit is Divan la Ramiro:4U en rogojina
corsaj, peste o bluza, Prinsa In cap 41 0'21811m In protap 0.-oe.); de la acest vechiu
etc. ([] 2717): gindln- obiceiu, prin care reclamantul atragea atentiunea
du-se la bluzele de mi- celor sus pus) de a i se face dreptate, a ramas locu-
tes°, la iaohetele... pe tiunea a vent en lalba In protap, a veni cu plingere, a
care 81 le-ar 11 putut veni sa reclame cusgornot, sus si tare [vsl. Z all b a].
011Mpira tBR.-VN.) [ft. j a- JALBAR, JELBAR sm. Gel ce scrie pentru platb.,
quette]. j alb a, petitia cuiva: se Mcn jalbar (m.).
JACHETTJTA JALV, 0.MLE sf. 0 Intristare adincti:eittede-mA,
(pl.-te) sf. (I) dim. JA- to el, m'a apucat o lace, de ed lereaseA
CHZTA: purtau unit re- Dumnezeu (ISP.) ; a-
dinged, anti sr., sourta colo era o jele ero-
(CAR.). Fig 2717. Fig. 2718. zavA, tot! oamenii
JACHII = SAP 1 Jacheta de dams. Jacheta. plIngean si se vale-
JACMANI(- Aneso) tan (RET.); de isle,
vb. tr. A jefui, a prada: de act pAtrunse In Rumelia, jalnic, de plIns
coprinse, 'Umlaut 81 plrjoll toate eetatile In drama sAu ® Doliu: mule-
t(SP.); door si act or II lee gl iudecittori cart n'or Idea sA se rea care nu Imple
JAcmAneascd oamenli (LUNG.) [ung. zsakmanyolni]. sent eel de late, of
t JACUT ( -neso) vb. tr. A jefui, a prada: dnpA DIMS se mAritS de ia alt
Martel Tale, Meninx 41 batem norodul (SIAM.); Tamil... %en- bArbat, aceea are...
tail 81 °Mauler' pe bieti1 grant (BALL.); ...lupil rat pe not De pedeapsA (pay..me.) C.47
tot ne %cues° coon.) [j a c]. [vsl. t a I 1].
*JAD (7)1.-durl) sn. ® Numele generic al mai JALEssi., j4k- Fig. 2719. Jale. Fig. 272o. Jale.
multor substante minerale, foarte tars si lucioase, LE$ sbst. * ® Mic arbust mirositor, originar din su-

675
www.dacoromanica.ro
JAL_ dui Europei, cu flori albastre, violete sau albet J4iNGHITA. = Wad.
JAR cultivat adesea prin gra.dmi; frunzele acestei
plante shit Intrebuintate In me-
*JANILIE sj. K. Fir de catifea de matase cu care
1868 1569 1868 1873 1873
dicine, iar poporul le apnea la
gllci, pentru a le vindeca (Sal-
via ollicinalis);numit5. $i sal-
bie", salvie,,, salvie", jale-
de-gradina", etc. (J 2719) ¶
® Plant& alb-lInoasa, cu flori
ro$ii-purpurii; numita $i pa-
vaz&" (Stachys germanica) (1,3
2720) ¶ ® ..-DE.CTIAPI, plant&
cu flori galben-deschise, avInd
la baza inferioar& a corolei
puncte violete, cu dintii cali-
ciului acoperill cu pert aspri ;
numit& $i jale$-salba tic" (Sta-
chys recta)
( 2721); ~-DE-
MEP' = SALVIE-DE-CIMPURI;
= CO.DA- VACII2
C) JALE - CLEIOASA, JR.LES DE-
PADvElE = CINSTET [Ling. z s a-
1 y a]. Fig. 2721.
JAMES sr JALEz. JalesKle-cimp. Fig. 2725. Jandarmi.
JALET (pl. -ete) sn. Valet, bocet: i se citeste... SC. Soldat calare.SP. Soldat pedestru. OB. Oilier din
laarimile st ole ba-
vecinica pomenire, Intovarasita de Basarabia.
belor (1.-oo.) [j al e].
tJA.LI FP' JELL se brodeaza.: un maimutoiu de Tara un picior (ens.) [fr.
JALNIC adj. $i adv. 0 Foarte trist, plin de j al e, chenille].
de Intristare: vIntul vlile si geme oa nista re mewl oe 0 JANTITA = wrriTA.
piing din departare (0000.) Miele oe nrlase atit de ..era al OJANTUT = roast.
lui, el Dresimtise moartea stApInulnisan'(ALocso ¶ ® In doliu, JANT1 sbst. 4;4 Cel din urma zar ce a mai ra-
care duce doliul cuiva, care plInge moartea cuiva : mas In ca$, clupe ce acesta s'a stors bine prin fra-
adnnare; Minim sotie. mIntare; din acest din urma zar, care se scurge
J4LOBA. (pl.-be) sf. = IeLLBA: direptatea si %- din casul pus sub tease, se scoate apoi untul;
lobs vinovatului poate all -I sprijineasca Is nevola Int numit $i jintuit" sau jintuialit"; s'a pus at IrS-
eat) vorbit... at dee
(PRV.-LP.) ; asupra minte apasat, printre degete, casul, ca ad lard ul IJIP.) : an
lul on feluri de cievetiri MEWL) [p01. rut. sorbit, cit an sorbit cu totii, din buretii tocati marunt si
rus. taloba]. tiorti In (LUNG.).
0 JANT' (p1.-tnri) sn. Olten. Ban. ,A.3. Stincti, colt
19.500 "JALON (pl. -oane) sn. 0 Par, pra-
jina ce se Infige In_p&mInt $i serveste de piatra: pentru a se lace var, trebue at se dues omul la
pentru aliniere (21 2722) ¶ 0 (R) si as scoatii platra de var (ION.).
Primul pas Intr'o directie oare-care JAP 1 sau 0 304P1 interj. 'mit& sgomotul lovi-
[fr.]. rii, troscl plioscl
*JALONA (-ones) vb. A Infige ja- OJAPA sf. Trans. Nuia subtire $i elastic& (PBC.).
loane In pamInt [fr.]. J4PCA1 sf. numai in loc. CD JAPCA, cu hapca:
tJALOZIE = JALUZEA. ti paten el int o sea bucatica si voi s'o la on japes (1sr.).
0 JALUI... er JELITI... O JA.PCA' (pi. iepet) sf. <4.. 0/ten. Padina, loc
JALLTZEA. (p1.-sole) sf. Zlibrele de ses (C1AU$.) (R.-COD.) (CONY.).
lemn sau de Fier ce se pun la o ferea- JAPCAN, JEPCAN sm. Cel ce is Cu jap c a,
stra, prin care cineva poate privi fare Fig. 2722. jefuitor, Pradator: pe nude Mumma, mutts Virile de
a fi vazut; scIndurele subtiri, a$ezate Jaloane. gi de oameni rti nee.).
paralel de-a curmezi$ul unei ferestre JAPCANI, JEPCANI (-anew) vb. tr. A lua cu
care, fiind petrecute printr'o sfoar& sau lantisor, japes, a jefui: on cit JepcAnesc mat molt averea politica
se pot ridica $1 cobor/ dim& vointa (.np.) c a n].
(E 2723) [fr. jalousie]. JAPITA' (p1.-te) sf. r75' Bucatti de lemn, Inco-
*JANLBEPRA (p/.-re) sf.11. Ghetre voiat la unul din capetele protapului, $i cu ajuto-
Inalte pIna la genun rul careia se prinde jugul de protap: clitusa: fa-
chi (a 2724): ei-a inat
'amblers rogii de Diele
rv" Pita este bucata de lemn de deasupra protapulni care for-
moult ureobea In care se Pune Jugul 00K) [bg. 2abica].
(BR.-VN.) [fr.]. 0,31.1PITA1 (pl. -te) sf. Ban. Nuia [comp. JAYA].
0 JAMTCA pr JD- JAPIU sbst. (D IbInca.
mrscA. JAPLAN sm. Lungan, galigan: Liman Ion, on we
JAMPITA, JAN-
JAPONZ 1. adj. 0 Din J a - it
de doull on mat Ynalt (BR.-VN.) [zAPLAN]. A
CHITA = JAPITA.
*JAND.ARM, 0 p o n i a, a locuitorilor din Japo-
JANDAH., JENDAR sm. Fig. 2723. Jaluzele. nia: limbs a,
soriere IL ( -] 2726).
2. sm., JaPonzA (p/.-ze) sf. Lo-
{
,
X Soldat din jandar-
merle ( 2725): . mare, ye- cuitor, locuitoare din Japonia T
destrn, rural; sa-I vat deodata IntrInd OJAP$A (p1. Apo) sf. 4"4. Lac
De poarta on dot jandari (ALEGI:14 [fr. mai scufundat umplut cu ape ra-
gendarme; comp. $i rut. masa de pe urma revarsarilor unui 7
2andar]. Flu: cite on corcodel se bias ainnd In )
JANDARMERTEs . X Corp
de soldati Insarcinati cu paza
lini$tii $i sigurantei publice
japsile apropiate, tulburInd iinietea cuprin-
salnt (8.-ALD.) [comp. vsl. I a b a broa-
sca"].
/
[fr. gendarmerie]. JAR) (pl. Arne) sn. 0 Jaratec:
JANGHINOS adj. fl P P5.du- out de... Irumos pare la lumina itaidead
chios, Mips; jigarit: at ludas- Fig. 2724. Jambiere. a nini care se stingel (DLVRJ ¶ ® Fig. 2726.
nest! to sit ma bati, pacatosule, Jan- Dogoare, arsita: zSpada... incepted a se Scnere
gbinosnle si rtiosulel (CAR.) ; ]Hindu -1 la goana 6000 de Jan- teat de ..21 unlit scare de BI11111)7111$ (ORIG.) japonezil.
ghinogl de-al for ¶ ® ® Foe: no pot astImpara ~n1 din mine (Si.].
676

www.dacoromanica.ro
 JAR' (pl.- aruri) sn. Jalon faeut dintr'o tufa do-
Oita. (in padure) .ciAus) [srb. t a r].
O JARAGAIU, JERAGA1U sbst. 0 Jaratec de la
un foe mare: SA vii ei la poarta mea... SA-ti dau nn bud
de =Slain $i don& de Viragaiu (MAR.); fetiscana... svIrle Pe
blana lui de coloare bruna cu o pan. portocalie
la gu$a (j1 2730) : cum ai sea-
Pat din Labe de om 3ntreba r
Pe cacom (DON.)
P

¶o an
i
lung $i picioarele scurte, foarte cautat pentru JAR_
JEL

baba In solid., In mUlocul jeragaiulni (R.-COD.) ¶ 0 Pr. ext.

Arsuri pe git [j a r].
(R.-COD.)
JARATEC, JARATIC, JERATEC, JENA= sbst.
Carbuni aprin$i, mangal aprins, jar: sic° unei babe...
acestui animal: se Dineen din
postav, blanite au ~1 (tot In
loin" samurului, en parul sourt,
dar mat nestle) IVOR.) [srb.
---
Fig. 2730. Jder.
ea is cucosul, sa-1 asvIrla Inteun ouptior plin on Wats° Zdero].
4can.i; la jeraticul ce-1 trdsese pe vatrii, trim o frigare de 0 JDRELT ( -mesa) vb. tr. Olten. (Tun = SDRELI.
Dui (ISP.); ®: norii aprinsi se barna, bulgar1 de %ratio se O JEANDRA pp- GE.3NDRA.
'mprastie pe car (VLAH.) [vsl. Zaratlk a]. 0 JEB, JAB sn. Trans. Maram. Buzunar [ung.].
O JARCA, JARCR1NA s!. Mold. 'G4 @ Oaie ba- 0,1CHILA, Jam:EU sf. Mold. 0 c l Toate unel-
trina, fartt 'Ina 1 ® Piele de oaie (batrIna) (PAMF.). tele trebuincioase la stIna.; tarhat: porni on mali-
JARCALAU sbst. Mold. (r) Cojoc Mout din piei gn Is tlrg, blind on el 51 un mitgar, ca di le dud. Whilst
de calitate rea (SEZ.) ti a r c al. ($EZ.); S'0 bagel moan 'n camera 51-a nitat iaohila afara
o JARCALETE sm. 0 /ten. (mos.)
Vlajgan, magadau, lungan.
loon.), ghicitoare despre bostan" ¶ 0 Lucru-
rile trebuincioase la cImp plugarului (RV.-CRG.).
f
0 JARDIE sr nablE. JECMANT = JAOMANI: Turoil... an plecat pe la ho-
*JARDINIERA (p1.-re)sf. fr Mo- ieri sii-i Jecmilneasca (R.-COD.).
bil& de ornament, masuta, gheridon
pe care se asazit un ghiveciu, sau
t JECUI (-uesc) = JACUI: Cu o mina to blagosloveso,
Cu alts dd. evens to jecuesc (613.-DEL.).
un hirdaia$ etc. cu o plant& verde OJECTJTIE sf. Trans. n Executie, urma-
sau cu flori OE 2727) [fr.]. rirea judecatoreasca (FR:CDR.).
"JARETIERA (p1.-re) sf. 01 Pan- JEFUT, JAFUI (-nese) vb. tr. A prada, a rapt
glica sau elastic cu care se leagli bunul altuia, awtiile unui ora$, etc.: ma prim oil

o ,
sau se prinde ciorapul ca s. stea
Intins pe picior ( 2728): Ii cede
(VLAH.)
si In focul valsului an bagd de seamA Fig. 2727.
11. 0 * Ordinal Jaretierei, ordin Jardiniere.
instituit In 1319 de calre Eduard. al 'u -lea, re-
vain pnne mina De ace" Mbar care ne jefueste ((Sr.); Cei mai
marl to maguleso $1 norodul jilfueso (DON.) [j a f].
JEFUITOR sm. Cel ce j e f u e t e, ce comae
jafuri.
JEG sbst. @ Murdarie depusa pe corp din su-
gele Angliei, in amintirea victo- doare, praf, etc., lip ¶ ® 0 /ten
riei de la Crecy (j 2729) [fr.]. Ban. Jar [comp. sl. C e g a].
0 JARGHI... = JERRIE... JEGAJNE sf. szlit Un fel de
'JARGON (pl.- onuri, -oane) sn. sac de Prins peste (L 2731) [srb.
4? Limba stricata. schimono-
I zagaZnja].
sita: urme de Intluenta acestui ~, JEGHI(U) sbst. Ban.
baron ne-au mai ramas Jar, jaratec: stlipina pane
astazi doer pe blletele... jeghl... In o uloloa... merge is
Sancti noastre... ,.Natio- oimitir 01 Mane mortis (NOV.)
nale" (CAR.) ¶ 0 Graiu [comp. JEG].
particular, adesea con- 0 JEGMANT = JACMANI.
ventional, al unei anu- JEGOS adj. Plin de
mite clase de oameni: j e g: pleb) jegoasa.
Sul hotilor [fr.]. OJEGUI (-uesc) vb. tr.
JARISTE sf. In- Ban. A arde cu fierul ro$u
cendiu; dogoare, ar- spre a Insemna masurile
sit.: la ~ si omor crud de capacitate facute din ,-
se pr1cepean ei amarnio de Fig. 2728. Fig. 2729. lemn [j e g].
bine (ORIG.); din ce se Jaretiera Ordinul jaretierei. OJEGUIALA. (-tell) sf.
apropian, din ce se lamn- 0/ten. Trans. Arsura pe Fig. 2731. Jegajne.
rea mai bine ~a (LUNG.) [vsl. 2ariitl]. git (CONY.) (PAC.) [j e g u i].
o JAM pm- JERI. 0 JEGUI.ATA sf. 0 /ten. = nrei ®.
OJARPAN, maw" sm. Mold. 74 MIrtoaga: hit JEHUI (-neso) = JEFUI: ors-carele se va face a
bi 1 Man, hi I hi 1 jarpan (ALEca.) [comp. jerpeli]. vIna pre 11nga drum... sa jahuiasca pre cline's (eRv.....)
JART I interj. Imita lovitura data cu palma, [j h].
pleosc! aJELANIE, JALANIE sf. 0 Plinset, vaiet, bocet:
JARTAVNIC sr JERTFVLNIC. se Vim acolo la dinsli o plingere si o Jelanie de to luau
JASP sbst. n Varietate de cuart compact, dur flori de mild (ISP.); era ci-ca o jalanie el o spaimA printre
opac, colorat In galben, row, etc., de diferite sub- oameni, cum nu s'a mai pomenit (VLAH.) ¶ ® Jale: marea
stante straine si mai ales de oxizi metalici [fr.]. saptamlni a patimilor, sdptdmina neagra de jelanle 61 void-
O JA.CAU sbst. Trans. Maram. Punga sau Men- inili (LUNG.) [VS1.].
let de piele de oaie In care se tine tutunul: st JELBAR ro- ALBAN..
site oll-1 vinu ran, Dana nu-s ban! in -, (BRL.) [ung. 0 JELCUT = JELI71: Jeloui-m'as, jeloni, Jeloni-m'as
zacsk 6]. °ate° piatra, Nu m'ar 511 lumnoa toata (BaL.).
OJAU (p1.-uri) sn. Ban. = JAR. 0 JELE ow- PALE.
0 JAUT (-nese) vb. tr. Ban. = MEWL JELT, 0 ALT (-mm) 1. vb. tr. A plinge pe un
JAVALAIE sf. Bucov. Droaie, multime (in mort: 11 jelira ai RAJ, 11 jelira boierii, tl jell 41 popornl, In
spec. de Tigani) (sEz.). .ate de pe Irma trebutra sd -I Ingroape asp.) ; pr. ext.:
O JAVELCA zkiwcA. Vileau pierderea limbii (NEGR.).
O JAVLA. (p1 -le) sf. 0 /ten. (mos.) = J4VRA. 2. vb. intr. $i refl. 0 A se plinge, a se tIngui
JAVRA (p1.-re) sf. 0 74 Cline care latra I 0 A purta, a Linea doliul: muiarea... baste datoare
lntr'una: n'am vilsut de chid slut o ~ mai antipatici pentrn oinstea blirhatului e1 sd idleasod [VS1. (PRV.-MB.)
YCAR.);socotind bietele javre flamInde di an dat paste vre-o ialiti].
mand (01306.); lupul clad ImbAtriineete, boats javrele II Tatra JELI§TE sf. Loc de $edere, locuinta, numai
(PARN) ¶ ® B.rbat sau femeie care nu mai tace In loc. (0) In .41 vtattnai[bg.tiliate].
din gura, ca $i cum ar Ultra Intr'una; om rauta- JELITOR adj. verb. JELL. Care jeleste.
cios, femeie rautacioasa: el cam 1-o dau In mind, javra 0 JELNIC = wane.
draculni... 11 desleaga... a$a de la piolor (cam) [comp. JELT' our JET.
rut. tavra]. OJELT' (pi. -furl) sn. 0/ten. a. Lune& Ingusta
JDER Sm. 74 0 Mamifer camivor cu corpul $i fertila udata de mai multe plraie: dam paste o
677
www.dacoromanica.ro
JEL- multbne de pirate care formeazA vat st hind frumoase gi JERUI ( -nose) vb. tr. A sgIndari jaru 1, carbunil
fertile gi cart se numeso ..art (lob.). aprinsi: taclndu-se spuzA, lerui !Gout gi puss turta aA as
JIG JELUI, f JALuT 4, vb. tr. #A plinge (pe cineva), coat( asp.).
a tIngui, OJERUTT adj. Trans. Cu pielea sglriata de
2. vb. intr. # A reclama: Oran si blues°, don jalba Impunsitturi cu coarnele (vmb. de vite) (m.) (pAc.).
01 trag Pe altul la judecata (LEO. - CAR.). 0 JERUIT9R (pi.- toare)sn. Trans. (pAc.) Cociorba;
11. vb. refl. A se jeli, a se tingui, a se plinge; bat cu care se jeruest e, se sgtndareste jarul.
a adresa o jalba, a reclama: ml se Jelula ca era tJESTOC adj. Mold. Jute de minie: clod... es
perseoutat de [morn (1.-OH.) ; vdzlnd pe ouconita Intr'un va tame mularea de vr'o rautate di nu WA bArbatul, Hind el
ceardac, 01 Incepurd sit se jelulasca la Musa use.); at bAnt am st mInios (PliVeLP.) [VS1.1.
oft septa gi mai at obrez sit to leluegti (ALECS.) [VS1. *JETON (pl.-oene) sn. Fish.; de prezentd, sums
ialovati]. ce se plateste membrilor din consiliul de admini-
JELUTRE, t JALuirtz sf. Faptul de a jelu 1, stratie al unei societati, membrilor unei academii
plingere, reclamatiune: sistemul for era de a nu asoulta etc. pentru fie-care sedinta. la care iau parte [fr.].
nictodata o jalutre (I. -OH.). JET, 0 JEW, JALT, nu, JILT (7)1.-tnri) sn. rfr
JELUITOR, t JALUITOR sm. Cel ce se j e 1 u- Fotoliu: jeturile for de side! Drestimte on Pietro sennipe
e $ t e, reclamant: n'am judecat pe seer jelultori (ISP.I ; (DLVFL) ; jetul lut de Mal= to cancelarla politlel (CAR.);
Jalultorul BA DWI, de teamA sit nu Patti una gi mai 'DM 131'8111 langit Intr'un salt elastic (ALECS.) ; Daniil, Menu' sta-
dealt pricina pentru care venea si se plIngli (I.-on.). rer, bade 'n jiltu-i, rAsturnat (VLAH.) [comp. germ. S e s-
JEMICA Pm- nnamscA. s e 1].
O ,TMLA we- JTBIBLA. JGBIAB (p1. -hurt) sn. 0 Trunchiu de copac sco-
JEIVLLIIGA (pl. -ugi) sf. We. Lostritli [comp. bit sau piatra mare scobita
ung. szemling]. In care se adapa vitele la fin-
OJEMNA = JINBLA. Una; numit si valau"
JEMNISCA, iErnScA, JANTScA (pl. -fete) sf. Ban. 2732): erau trei itrl de plated
X Plinisoara, franzela: bash in sin °neva ittiniste gI Dltne on spit Imprejurul lintlnii
eirneti (OAT.) [j e m n A]. (I.-oH.) ¶0 scobitura, uluc,
'JENA (-nez) 1. vb. tr. 0 A supara, a stlnjeni, a santulet, de-a lungul unui
strlmtora ¶ ® A stringe (vorb. de Inch.ltaminte). lemn, ca sit se poata Imbina
2. vb. refl. A se sfii; a se sinchisi [fr. gene r]. cu altul ¶ 0 Scobitura. In
*JNA. (99/.-ne) sf. Suparare, str!mtoare, stin- stInca unui munte, formata Fig. 2732. V. Jghiab.
jeneala; sfiala: it privi In feta on o prietenie In care se de ape ¶ 0 Vas In care se
vedea patina (VLAH.) [fr. g e n e]. catch strugurii; numit calcator" ¶ 0 Canal,
*JENANT adj. Suparator, stlnjenitor, care je- t.eava de lemn,
neaza [fr. genan t]. de metal sau de
*JENDAR gm- JANDARN. piatrit, pentru
JEP = JNEAPAN. scurgerea apei
JEPCAN... z- JAPC4N... dintr'un izvor 1
JERAGAIU JAR/W.6m. ® Canal semicir-
JERATEC we- JABATEc. cular de metal,
*JERBA (pl.-be) sf. # Manunchiu: de nee [fr. de-a lungul streasinei unei
gerbe]. case, pentru scurgerea apei
O JERBIE, O JARGRIE sf. Mold. Bucov. Jurubita de pe acoperis ([_j 2733):
[ung. zser b]. din uri de De stresini pleura Fig. 2733. Jghiab.
0 JERDIE, JARDIE sf. = Jo4RDA:... pe salon ou wren (MLAK) ¶ 0 Trans. erff.
birdie 'n mina SA-1 dea afar& din gradina mom); oiu ins Cosciug ¶ ® p1. A (In stil biblic) Cataracte: ei lghir-
o jardie et te-olu 01111 (FLOP.). nurse cerulut s'an deschis (e)eL.) [VS1. 21 6 b a].
O JERFA... o JIB, JIBA adj. si adv. Trans. Maram. Mare, scira-
()JERI, JAR! (-rase) vb. tr. A sgindari focal, a van one.) (pec.) (SRL.).
rascoli j a r se puse pe an scannas Inaintea loculut...
Li 1: JICNI Mr- MM.
tot Jarindu-1 on no bat (ssz.). JICNICER ar JITNICEE.
JERPAN sr JARPAN. JICNITA ar JITNPIA.
JERPELI(-elese) vb. tr.irefl. A (se) face sdrente, 0 JID = amAN.
a (se) rupe de tot, ca o sdreanta [comp. j e r p a n]. JIDAN sot., npaNcA, Mold. .nDaucA (pl.-ce) sf..
JERPELIT adj. p. JERPELI. Sdrentaros, rupt. CD Evreu, Evreica. (mai ales ca termen de dis-
JERTFA (pl.-te)sf. 0 i La popoarele din vechi- pret) ¶ 0 sm. = COMEI-DE-NOAPTE [vsl. zL i d a].
me, dar, prinos ce se aducea divinith.tii gi care JIDANCUTA (p1.-ta)sf. 0 dim. nutuicA 1 C
consista dintr'un animal ce se junghia pe un Joe Cu lautari (FAME.).
altar, din roadele pamintului, etc., sacrificiu: nu JIDA.Nr..ME sf. col. MAN. Neamul Evreilor.
se multumi el (Joe) sit -i admit oamenii cite o vita, cern JIDOV sm., .nno (4)vcA (pl.-ce) sj. 0 = MA/1(a)
sit -i aducd zeta deodatd (iv.); omeneased, clnd victi- jidovii eel on victim de lent o adus zeoe capatIni de zither
ma era o !Data omeneasca ¶ 0 (I) Parasirea u- (ALECS.) ¶ 0 Jidovul rAtAcitor, personaj legendar, numit
nui avut, unui drept, renuntare la un lucru care $i Ahasverus, despre care se zice ca ar fi Post oslndit
ne e scump, la care tinem mult; cheltulala mare sit rataceasca vecinic pe ph.m/nt, pentru eh. ar fl
pe care si-o impune cineva spre folosul cuiva insultat pe Isus, cInd purta crucea In spinare ¶ ®
[vsl. ra tv a]. sm. a ® Urias din timpurile preistorice: astea eras
JERTFELNIC, # JARTAVNIC (pl.-0e) sn. fTfli 0 t De vremea Jidovilor cart paseau De munti C8 pe muSurcaio-
Altar: preotul... clod ve vrea sit se pricestuiesca dumne- 81 uscau rlurile Mute() sorbiturd (VLAH.) ; rupt din Jidovl,
zeestilor taint, aA :etre Inliuntru /a iArtAvnlo (Pey.-).48.); (CIALIS.) foarte VOIDIC [vsl. iidovin
(PAMF.), ;
Ercule pose mina De el gi-1 junghle... deasupra jertfelniou- comp. bg. C a d u, pt. it i d o v e Evreu"; urias"
lai neleginirilor sale (tsp.) ¶ 2 Masa din altar, JIDOVESC adj. 0 De jido v, evreesc ¶ 0 0.).
la stInga prestolului: episcopil ingenunchlara dinaintea Urias, peste puterile omenesti, titanic: mood lido-
sttutului jerttelnlo (ISP.) [vsl. tratvIniku]. veasca.
JERTFI (-tem) a., vb. tr. 0 A educe o j e r t- JIDOVESTE adv. Ca jidovii [j i d o v e s c].
f a, a sacrifica: el jerttea pe toti stritinll pe earl 11 JIDOVI (- avast) vb. tr. $i refl. A (se) face jido v.
pandas pe mogla Int (ISP.) ¶ ® A parasi ceva, a re- JIDOVIME sf. col. JIDOV. Neamul jidovilor.
nunta la ceva scump, la care tinem mutt, In fo- JID OVINA (p1.-ini)sl. <a Valcea strImta [sapa-
losul altuia: jertfegte interesul Ulu pentru fericirea a- tura In munti facuta de J i d o v i (de uriesi)].
ProaPelu1 (1.-OH.). JIG sbst. Sensatiune ca de arsura pe piept, sau
2. vb. refl. A se devote, a renunta la viata, la ca un fel de acrealli usturatoare pe glt, produsa
fericirea sa, etc. pentru cineva, pentru ceva, a Ise din Ingramadirea prea mare a acizilor In stomac;
sacrifice. jigaraie [sl. i i g].
678
www.dacoromanica.ro
O JIGAJNIE = JEGAJNE.
JIGANIE Sr. Nume generic pentru on -ce soiu
de fiara salbaticti scirboasb sau monstruoasa,
pentru on -ce animal tiritor sau de un aspect des-
gustAtor; ,jiving, bald: atuncea s'an adunat Mate liga-
niile, clta trunzit si iarbg, unele mai tioroase qt mai gre-
toase dectt altele (sal ; o multime de ligiluti midi st mite
la vedere ((SP.); undo to afli P... Inteo raisin& de Mann
Docile, Cu tete de om (ALECS.).
JIGARINIE sf. W 0 0 boala a clinilor: sar deo-
data niste dui la mine, apnea-l-ar Bgaraia (ALECS.); are
an clue lung si slab, parcA -i bolnav de 0. (SAD.); pr. ext.
cline bolnav de jigiiraie, cline uricios: vedea-te-as
la Babes, tndrAcitA! (CAR.) ¶ O Boa1a a vitelor, carac-
terizata prin umflarea capului si a gitului, din care
pricina, vita nu mai manInca, slabeste si piere '11 (D
= JIG.
JIGART (-Arose) vb. refl. A slabi de tot, a se
pipernici, a se chirci: nu ?tit( cum, dar to ligirecti In
obraji (DLVR.) [Comp. JIGARAIE].
JIGARIT adj. p. JIGARt. Prapadit de slab, pi-
pernicit, chircit: data and veal asa de este cA n'are
eine sA mA hrAneascA usp.); ce slab e, $1 mid qt (vi-AH.);
este un mallet... strejit $1 galben (CAR.).
0 JIGARITA (pl. -te) sf. Ban. Flamini de vite cor-
nute [srb. dt ig erica].
OJIGHIREALA sf. Mold. 0 Usturime de git
(PAW.) ¶ 0 Pocinog, boroboatli: pin' nn-mi Must
jighireala, nu to amyl (FLOR.).
0 JIGLA (p1.-le) sf. 0 /fen. = BuLFvu [bg. e g 1 a].
JIGNT, RCM (-nese) vb. tr. A aduce o \Tata-
mare, o pagub5., o atingere, a vatAma, a atinge:
an poti sA multumeati pe toll, Mit sit jignesti pe nimeni
(13R.-VH.); on vroim sA jignim drepturile niminni (VLAH.);
seeesta ma jigni oats -cum in Intedria mea copiltreascA (GN.)
awash% presupnnere jicneste caractern1 men (Em)g.); 11 11c-
neat' adlnc cerIndn-1 tapte vinovate (CAR.) [srb. 2ignuti
a Impunge"].
JIGNICER se- JITNICE.R.
JIGNITA er JITNITA.
JIGQDIE sf. 0 w Boa1a a cannot., numita si
rapan", de pe urma c5.reia le cade parul, corpul li
se acopere de bubulite mici, rosii, sines° foarte
0 JILT$TE sf. Trans. G4,. Loc deschis, neted (rec.) JIG-
[comp. JELtsmE].
oJILOVEATA (p1. -ate) sf. 0 /ten Trans. = .m.A- JIT
VETE: cum gate aceste vorbe, 1iloveate se Dose I* 01 $1-1
lovea poste cap, poste spate... $1 paste uncle sinuses (RET.).
JILT Pr JET.
JIMBAT, zImBter adj. Cu gura strImba, asa
ca se vtid dintii, nefiind bine acoperiti de buze
[comp. vsl. z e b u , bg. z 5. b a t b].
0 jIMBT = ZIMBI.
JimBLA, ommBLA (p/.-le), Mold. .1VMNA (p1.-ne)
sf. X Plinea cea mai albs de grlu, franzelti: De
toatA zioa se da merticurl, yin ill mincare (C..RAD.) ()Mg.
jimzsemlye].
JEVLBLAR sm. teit' Cel ce fabricli sau vinde J i m-
b
O JINAPAN = JNE. PAN.
O JINAU sbst. Trans. (vec.) tees.) Btinuialti [ung.
gyanii].
JIND sbst. Porta, rIvn5., dor dupa ceva ce nu
se poate capata: act eras departe qi on duceai duyi
terietrt attt de Minna (eg.-vg.); mai ales in construe(iu-
nea a se tilts (sau a privi) on a se uita r/vnind la
ceva, ducind dorul unui lucru; a privi cu pArere
de rau: yam, n'ar mai privi cn ,... De eel can se veseleao
la umbra dead a nuoilor (DLVR.) ; se nits on sum se diteeatt
antes lucruri de mincare ye gltleturile muncitorilor Ow.)
[vsl. tendati].
JINDUT (-um) vb. tr. 5i intr. A rIvni, a don sa
aib5. (un lucru greu de col.plitat), a se uita cu
j in d: ettprarul... ajunsese a ft jinduit de multe tete In
sat (DLVR.) ; SS '11VOiS43 ou Domnul Moldovei pentru manna'
de la Ttrgovistea, la care finduitt de-atIta vreme (NEAR.).
JINDUIT adj. p. JINDIIT. Ahtiat: ea, care on va-
lance cement de -atita mare de time, era eed. «sr.).
JINTALAU (pl. -lee) sn. %, Balul cu care se
mesteca ztirul pus la fiert pentru a se face urda
[jintui].
JINTITA (p1.-te) sf. Q. Urda amestecatli cu
zarul; ceea ce ramine pe fundul c5.1d5xii, dupa ce
s'a Siert ztirul si s'a ales urda: sA pun o alder° De too
Denim Jintitti (ALECS.); Bine, nasule, mergem, CA la sttnit
clipitim Jintita 51 urdi dulce (RET.).

tie etitet bolnav de

draculni I (CAR.)
.
mult si nu se mai pot Linea pe picioare: tremuri oa
(DLVR.); lovite-ar Jigodia,
¶ 0 Pr. ext. 74Javra, cline, jiganie:
potato
JINTUT (-nese) vb. tr. R. 0 A stoarce jantul
¶ 0 A lua urda ce se formeaz5. deasupra In cal-
darea In care s'a pus z&rul sa. !luta.
nu-1 venea la socotealA as mai tins pe Magi sine nista 11godii JINTUTALA sf. Sl PP- JANT.
ce nu-1 tolosean (pAc.); Toate jigodiile, Cite 'n band be vedea, JINTUIT 1. adj. p. JINTUT.
Pe Mate eit be prindea (MAR.). 2. sbst. 13). 0 Pr J ANT ¶ C) Faptul de a jintui.
JIJEU er JUJEII. OJIF" sm. 0 Ban. Copac tInar subtire si lung
JILAII adj. Patruns de umezealli, umed: o Inmitt ¶ 0 Trans. / Mb.nunchiu (de pae, de cocem, etc).
Burl qi .4, ye care an se prinde... niel troscot, nisi cinlini [ung. z s u p].
Moe., ; dar cind dan as le- aprindA, Dace ! lemnusele erau OJIP2, SIP sbst. 0 /ten. Murdtoie gramliditti pe
(RET.) [bg. srb. piele: eta 111 pe pore (('ec.).
JILAVEAL (p1. -veil) sf. Umezealti. [j i 1 a v]. JIR, O JIB sbst. * Fructul fagului, cu care se
O JILAVTE sm. 0 /ten. Ban. Reteveiu de lemn, hanesc porcii (CI 2735):
scurtiaturli: an apnea carii bite, carii prailni, car!! cite tin tagi stutosi on ramnrile In-
(Dcii.) circate de Br (vi_au.); cau-
JILAVI (-Aveso) vb. tr. 51 refl. A (se) face j i - tara... alone $1 jir si se hrinird
1 a v, a (se) umezi. (RET.); Se puma
Cu de acestea
JILETCA, GILETCA (p1.-et) sf.TVestmInt scurt De nista MAU*, de pares)]
pIrdi la *ale, fora mineci, ce at due yore!! la lir use.) [Si.].
se poarth peste ctimasti, JIREADA = GIREADA.
dedesubtul gherocului, ja- JIREAPAN Pr JNEA-
chetei, etc., vests (n) 2734): PAN.
jiletca de catitea visinie, on giitan JIREBIE sf. 0 1' Loc,
de lir, de Jur ImPreinr 0. -OH.); facie Ingusta de araturii, Fig. 2735. Jir
Imi pusei jiletca cea de silo marl lot de piimInt ¶ 0 11 Jurubita: hoe, IMO portitit, e
(GN.) [rus. tiletik u, bg. virtelnita cu Jirebia de tort (si_v.) [vsl. 2r b i j].
2iletk a <fr. gilet]. JTRTFA = aRTFA.
0 JILIP (pi.-ipuri)sn.Trans. JITAR sm. Pazitor de farina (care is seama sa
0 Pat construit din blrne nu intre vitele print semtuaturi, si sa fadi strict-
si scinduri pe care curge apa ciuni): moan... holdele !Ara oi nimeni nu se atlas's de
din iaz la moarti: butea s'a Fig. 2734. JiletcA. ale (CRO.); 111 Bari din colibA... $1 deschise parte de lintels
tot dus pe ail... DMA colo Is Co tAia dramul (D.-ZAMF.); ian, o Writ de jao, satn Int Ore-

.
moue ImpAratulul, acolo ha! re ...nr1 (RET.); apa vine de mine, Bird chil $1 lard 1 (ALECS.) [VS1.].
ef0 Coliba jitarului (dela mar-
la iaz ye .0... tar de pe curge pe woo (PAC.) ¶ C) 4 Un
fel de canal alc5.tuit din busteni asezati In lungul
povirnisului unei coaste si pe care alunec5. pint]. In
vale, bustenii de fag si de brad: indemna oamenli
JITARTE
ginea satului): Imi adusel amble ei drumul men trecea
Pe lIngli Warta lid Acsinte (ON.); De la deal de Mut'
o Desire gillble (vog.) ¶ ® Plata ce primeste jitarul
,
sal... la Impingerea... buotenilor Byre We.) lung. Z S i- 0 O Meseria jitarului.
lip]. ¶ JITIE s/. Mold. Bucov. $iru povestei, siritenie
679
www.dacoromanica.ro
J I T- patanie, Intimplare: si-am !minima pe-o roatA, si v'am O JOAP1 Per SAP
eons jitia toatA (CR13.)' 11-an povestit teat& Otis, Medi pita-
JO I ranis ei, din mit, iocmai thud onm an lost (se.)
0.104PA (p1.-De) sf. Trans. Nuia subtire, joarda
[VS1. (CONV.) (RV.-CRO.) (BEL).
iitije]. J0.4.RDA (p1.-C10) sf. Nuia lunga $i subtire:
tJITNICR, JICNIC:ER, JIGNICFIR sm. Cl) Adminis-
trator al hambarelor de grine ce se strIngeau pen-
n
voinlen1 de morn is 81 el o In mind (18P.); trebne Peden-
siti fira crntare on 'cards (Ret.) [Jerdie].
tru Domn $i pentru cetatile turce$ti marginase ¶ Cl) 0J0.1.1.VINA (p1.-int) sf. Ban. 0 /ten. Trans. =
Rangul de boierie al acestui administrator: Will- JIVINA.
cern! are In same lei hambarele Cu grin (VLAH); ner11001111 'JOBEN (pl.-enart)sn. k3 Palarie Inaltil In forma
Simeon Durso a nu 'Ater) pre atit de vesel cit si nesna- de tub, cilindru: nn arm) de ipsos, on galben, haled
MC1011 [j 1 t n i t rl]
(NEBR.) rosie mi pantaloni albastri (BR.-VN.); V1Z1T1111... on no n de-a
JTTNITA, acagra, JIGNITA (p1.-te) sf. Grinar, lel %nese In cap, ee-i Wee pe nrechl (D.- ZAMF.) [Job in,
hambar cu grin: Route grIul In ores in 'Unite's Cal numele unui palarier din Bucure$ti].
Faraon (PAL.) ; din oe lionith an teat grituntele oe impraftle "JOBENAT adj. Care poarta pe cap un j o -
(CANT.); stitruind toatil zina... la camera 81 la Jionita (once.) ; b e n: on t-nar spin 51", (BR.-VN)
[VS1.i t Unice]. JOC (p1. -curt) sn. C) Petrecere dupa anumite re-
JIVETE sm. Numele slovei ?K, NI din alfabetul gule: ~uri copilaresti; ...ll de-a baba- oarba; ul on min-
cirilic (vs1.]. gea; de soeietate, petrecere in familie. In care ju-
JIVINA (p1.-ini, -ire) sf. 7.k Animal, fiara sal- catorii trebue sa raspunda repede la o Intrebare,
batica; jiganie: toate itvinile cite se tiritso grin Mend ai se imite o mi$care un gest, etc., sa ghiceasca anu-
cite se ascend pe sub pimint (coos.); ouritti mai multe tart mite lucruri, se gaseasca lute o rimli, etc. ¶ 0 01
de toate gadinile ei Jivinele sillbateoe (SP.); ®: Qua-rot, alb A Conventie care asigura uneia din parti un
Doamne, sit desbdr Inmea de o veninoasit I (aLsce.) [sl.]. clstig care depinde de iscusinta sau de norocul
JIG... = lui: de billard; de Bah; de carti; ^. do aortic;
JILT Mr JILT- case de cask In care se aduna lumea spre a juca
ojIND... = MO In ckrti sau alte jocuri pe bani; a ti In a fi in
0 JINT... JINT... rise: mi-e vista, often' In ¶®V de bursd, agiota-
JIB ow- HR. giu asupra fondurilor publice ¶ C) Ceea ce slujeste
JIRAV sm. Ban. = coccH [srb. t era v]. spre a juca: nn de dirt': nn de dame; un de loto
JtTAR = =AB ¶ 0 . de onvinte, glum& sau aluzie bazata pe ase-
JITIE = JITIE. rnanarea cuvintelor ¶ ® .1 0 Felul cum se cinta
JIVINA = JIVINA. dintr'un instrument muzical, cum un actor 1$i In-
JiVLALI S?dALT. depline$te rolul ¶ ® Functionarea regulata a
JNAP T (-pee, -din), JNAPITi (-nese, -uin) vb. tr. unei masini, a unui resort, etc. 11 ® Dant (oo- TAB.
Mold. Trans. A plesni (cu palms, cu un biciu, etc ): xxvm): - on itintari ; la tard,hora a temeinl jocului (vLan) ;
me mama ndna$a din coardit 81 tar ne juilpilia (coo.); In area la toate se &hind, lax la born niei nna (ZNN.) ¶ ® Pl.
mints tarbati inapni de clteva orl laps on un par (MERA) p Exercitii de gimnastica, de lupta, de alerga-
[onom.]. ri, etc. la vechii Greci $i Romani $i care tineau
JNEINP sm. Ban. 3! = arraR [germ. Schnepfe]. lac de spectacol: .ort olimpice ¶ 0 A-si bate me- BA-
JNEA.PAN, JNEAPAR, JIREAPAN, JNEP sm. 11, TE @ ; Wale de sir BATS file [Cat. j 0 C u s].
Arbust totdeauna verde, din fam. 'JOCKEY, JOCH$II sm. CAM" et iscusit care !h-
coniferelor, cu frunze ascutite $i ole ealed'. un cal la alergarile
cu virful tepos, ce seamana cu un de cat GE 2738): laps mirk,
brad pitic; fructele lui, numite ee care o indicts un lochen a nn
ienupere" se 1ntrebuinteaza In still anti down, era mai mare
medicine, la fabricarea unei decit armasarul (NEOR.)
esente volatile $i la prepararea [engl.].
unei bAuturi alcoolice (Juniperus 'JOCKEY -CLUB
communis) Q 2736): din inepenii Club, so-
(731.-bunt) sn.
culcati de vintari se Inaltd de pretutin- cietate pentru ame-
deal sane! mime (VLAH.) ; tin Vint race... liorarea rasei tailor $i
mica pe 'nevi palele albe de nori (vue.); care organizeaza aler-
acittIndu-se de inept pi de Mmurelele Fig. 2736. gari publice [eng1.].
hncilor (OR10.1[1at.junlp6rus]. Jneapan. JOCW?R, JOCULVT,
J1s1EPENT (p/.-iguri)sn. *Loc (:) JOCOT SM. dim. JOC.
unde crest multi jnep en i: se Mon nevitznt prin J9I sf. ID ® A cin-
(OR.). cea zi a saptfunInii, In-
JOACA, OGIOACA (p1.-ce) sf. Joc (al copiilor);
gluma, lucru u.$or, jucarie: se oliznean M-1 adoarma,
pentru a o stern mai repede is ioaed (8.ALD.); ei !neat, low- Anil ®;
.
tre Miercuri $i Vineri;
6 F: de pins mai spa
dnpd Pesti, Fig. 2738. Jockey.
Inset, din glumd, din loath, fie a Mont on scAunel, mitre niciodata T 0 mare,
o moriseit (BR.-VN.); 00 stag dumneata de vorbestiP ce, este e mat adesea Joi -marl, Joia din saptfuntna patimi-
'cacti.? (es.-ve.); asa ti-1 gioaea, laP (ALEC8.) [j u C a].
JOAGAR (p/.-Are) sn. Ferestrau de munte
'cu care se tale bus-
Joi dupa Pa$ti; a
lor ¶ ® ...t nepomenita, a neeuratil, (intlia $i a opta)
lepelor, a) a cincea zi dupa
Dumineca lasatului de brinza.; h) a opta Joi dupa.
tenii, transformIndu-i Pa$ti; a furnioilor, joia din saptamina brinzei
In sclnduri, grinzi, etc. (MAR.) ; ".s verde, a noua Joi dupft Pa$ti [lat. j o v i s].
( 27371: gbh:- JOIAN sm., JOIANA, Ban. JQICA sf. ®74, Nume
drug, doage si alte dat unei vite nascute Intr'o J o is weal 51 lupul it
linens de (0008.); 01311- mAnlncd boil: unui De Mlercan, 81 altul De JOITN1 (R.-Coo.);
marl, plve $1 an, vacilor sit le ski... Miercana, Solana, Vineries, Simbotina,
de al carol. vnet Duman UP.) ¶ Cl) JOIAN SM.. Planta cu flori albe a
Mound isivoltil de a- carei radacina tontine un suc galben-portocaliu
nini (vuta.)[germ. (Oenanthe crocata).
s a g e r]. JOIMARI sf. pl. Pe- JOI.
J 4MP A J9I-MARITA (p1.-te), 30131ARIcA St. 0 ®
(p/. - pe) sj Fig. 2737. Joagar. Fiinta imaginarft, un fel de stafie cu chip de femeie
0 /ten. 44, Vale; care, dupli credinta poporului, umblh. In noaptea
groapil; lac neted pe coasta muntelui teEz.) ¶ ® spre Joi mar i sti sperie gi sal pedepseasca fe-
Ban. Trans. M1ncatura de pamint, groapft, surpa- tele lene$e la tors ¶ 0 (P) Femeie foarte urita,
tura provenita din ape (ee.-coe.) [comp. srb. C u rn sperietoare: Earls -eat, mitiount/t, C'am alum o alAMATIta
.13 a gaura"]. ITEOD.).

680
www.dacoromanica.ro
 681
www.dacoromanica.ro
J 0 I- la# Poloni)
JOIMIR, aourTR sm. Mold. A Mercenar (in spec. jVBRA (pl.-bre) sf. ® Ban. F * BubS (la cm
[p ol. t o lnier z]. sau la vita) ¶ 0 Mold. Ban. if Spuzeala ce iese pe
JUD JOLFA = PJLFA. piele (mai ales in jurul gurii) de pe urma calduii
JOLNA (p1.-ne) sf. Mold. Bucov. F Un fel de um- [comp. ung. zseb r e].
flatura la git, scrofula: dap& oopilul are Jane la glt, 0 JUBRITA sf. Ban. 44 Ramasita ce se rade de
sa-I prindA Mina's de alt paste fereastra, si-i trace (vol.) pe fundul caldarii, dupa ce s'a fiert urda.
[rut.). JTJC4 (Joe) I. vb. tr. 0 inlr.0 A petrece, a-si trece
JOLN/R lor JOIMJR. vremea cu un joc: $ah, biliard, (In) carti ¶ 2 A danta;
*JONCA (p1. -ct) sf. 2, Mica corabie de o forma 0 : nrsul nn joaca de vole, ci de nevoie, omul face de multe
special& intrebuintatb. In on lucruri ce nu-i plac, fiind silit de imprejurari;
China, In Japonia si In sr CINTA I. 0, EQRA C), PISICA QI ; pe cineva (la palmii,
India ( a 2739): Iat -o pe dente), a-I suci si trivial, a-1 face sa luereze, sa se
aurita pe albastrul apel line poarte cum Yi place: las' oa to -oin ince eu. ! (NEGR.) II 0
IALECS.) [fr.]. calul, a-1 face sa salte usor; ®; a -gi calm, a-si face
*JONGL4 ( -ales) vb. mendrele: to -a sdsit pe dumneata prost gi-gi joacit calul cum
intr. A face scamatorii, li place 00 A reprezenta a pies& de teatru:
(D.-ZAMF.111
jocuri dibace nn rol, a indeplini
trupa a jucat o comedie In trei acts;
cu mingi, cu bastoane, un rol inteo piesa de teatru; E a figura Intr'o afa-
cu cercuri, etc.; ® a cere, lntr'un eveniment; tin rol mare, a avea o
Invirti In mod dibaciu, pozitie insemnata; F: cniva o testa, un renghiu, a
ca un jongleur: a sinus as
jongleze oinci-vase cute de
ktar face cuiva o pozna, o pacaleala, o gluma rauta-
cioas& sau supbxatoare pe seama cuiva ¶ 0 A se
ouvinte dinteo limbs (VI-01.) Fig. 2739. Jonca chineza. misca incoace si Incolo: vad eu cum 10 Joao(' ochit In
[fr.]. cap (GN.) ; noaptea, Joadi In virful ei o Mafia albdstrie
*JONGLER sm. Cel ce exercita profesiunea de (S.-ALD.)
a jongla; scamator, panglicar, 2. vb. refl. 0 A petrece, a se distra cu o jucarie,
sarlatan ( 2740) [fr.]. cu un joc copilaresc: a se ou mingea, on Dapusa; a se
*JONGLERIE sf. Jocurilv. [I\ . de-a baba-oarba; ®: nu to ince ou focal! Pr. FOC 0 ¶ 0
panglicariile jonglerului; sc,_e A face ceva in gluma; a lua prea putin in serios:
matorie; sarlatanie [fr.]. nu to Jim on sanatatea; se jowl on vials oamenilor [lat.
O J9RDIE sf. Mold. Bucov. jocare].
soARDA. JTJCARIE, CaucARE4 (pl.- rele), f =CARVE (pl.
JOS, 0 (MOS adj. 1. Patin -ref) sf. 0 Lucru cu care se joaca un copil, object
ridicat(de la pamInt): casa Joni; menit s& fad). sa
masutit joasii. petreaca copiii
g. adv. In partea dedesubt, jucindu-secu el
care e la pamint sau mai (L:j 2742) si TAB.
aproape de pamint (In opozitie XXIX): tovarits
CU sus); a (se) da a (se) co- de jucaril copiluiui
hort; a cadea (de De scars, din Fig 2740. Jangler. 11 erau florile elm-
pe pamint;
Pat, eta.); pe
te-oiu primi bucuros (1K.-BRI3.); a se lase mai pe
cut de altul: Wei is bautnrit nu se lam el mai pre
,
(umblind) cu picioarele: Da, ziin, vino si pe jos, CA
a fi Intre-
IISP.) ; a rikmlnea pe A, a raminea inferior, mai slab,
Dead. (ISP.) ;

on
Ii arta-
cea jucarele vise in-
ce= ea (VLAH.) ;
coati... juandu -se
Dacireile lor,
co-
Fig. 2742. Jucarii.
mai In urma: dascalul Iordache ramasese acum pe jos s'au Whist until pre altnl (FRV..MB.) ¶ 0 (r) PersoanA,
(cao.); 'Nom) de ~, din popor, de rind: de as va prileji lucru de care cineva isi bate joc, care nu se ia In
vre-un om de jos ad des palms vre-unui boiaren, atunce serios: Barbucica... Cevenise incites celor firs ocupatiune
acela face sudalmit mare (Pay.ME1.) ; pre., Fr PRESQS. ¶ 0 F Lucru foarte usor de facut ¶ 0 (P)
(1.-OH.)
interj. Strigat de comand.. de desaprobare, Persoana, lucru care nu se poate Impotrivi, nu
de urii, etc.: .4 Warta! tirania I guvernul 1 poate rezista de lac voint.ei cuiva, miscarilor ce
sbst. Partea de jos: in .4.411 liner [lat. d e o(r)- i se impun, etc.: corabia ajunsese judiria valurilor [j u-
s u m; forma pe jos cu picioarele" e refacuta c a].
prin etimologie populara din ngr. =Oa JUCARICA (p1.-rele), JIICARIOARA (pl. -oars) sf.
JOSEAN SM. 0 Locuitor din Moldova de j o s. dim. JUCARIE.
JOSNIC adj. Care Injoseste pe cineva, ne- JUCATOR I. adj. verb. arca. Care joaca.
vrednic, nedemn, miselesc [j o s]. 2. JUCATOR, -TO4RE sm. f. Persoana care joaca,
JOSNICIE sf. Fapta j o s n lc a; starea a tot care ia parte la un joc.
ce e josnic. JVCAT ;T, -VsA adj. si sm. f. Caruia (careia)-1
*JOVIAL adj. Voios, foarte vesel: spare In ma place S& joace, dansator: La mindrum jucausa, E gu-
berariel o figura ii de provincial (CAR.) [fr.]. mint dupit use ((K. -DRS.) ; 31-1:111 gasesti vr'un Neamt Juane
*JOVIALITATE sf. Voiosie, fire voioasa, dis- bun (STAM.) [j u c a].
pozitie vesela tfr.]. *JUDAIC, imam adj. Privitor la Evrei [fr.].
*JUBIL4 ( -lies) vb. intr. Ali *JUDAISM, IIIDAISM sbst. Religia Evreilor [fr.].
arata pe lap bucuria, a da t GIUDE SM. (pl. -deci) 0 # Stapinitor,
semne de o mare bucurie [fr.]. domnitor ¶ 0 (pLiner) Capetenie, judecator al Ti-
*JUBILIgt adj. 0 De jubi- ganilor robi: giudele, cu barbs alba si on fats neagra,
leu: an ¶ 0 4 Medalia .-lt merge pe un cal pag lnainte (ALECS.) ¶ 0 Trans. Judecator
Carol I", medalie comemora- al satului; primar: Pentra mIndra care-mi place, Nici
Ilya, create pe ziva de 10 Mai parintii n'an ce-mi face, Nici ludele satului. Nici chiar
1906, cu ocaziunea aniversarii domnii sfatului ((K. -BRS.) ¶ 0 aid Judecator:-. de instructie;
a 40 de ani de domnie a rege- adueeti-va aminte ca este cola sus un Jude gi pentru voi I
lui Carol I ( 2741) [fr.]. mon.; ¶ 0 Conducator al colindatorilor (PAMF.) (BIBL)
*JUBILU (p1. -lee) sn. I Stir- [lat. ju de x].
batoare mare pe care o serbau JTJDEC4 (-deo), JUDICA (-ic), t GIUDECA ( -ea)
vechii Evrei la fie-care 50 de ani vb. tr. 1. 0 tif A da 49 hotarire In calitate de jude-
11 0 mit Indulgent& plenara si cator: sin ca de clnd el este Imparat age pricina grey nu
universals acordata de papa la Fig. 2745. Medalia mai judecase usP.); lupul to Waste, lupul to judicit (Tim)
fie-care 25 de ani ¶ s Sarbb.- jubilara Carol I. ¶ 0 A hotarI ca arbitru trite° neintelegere ¶ 0
toarea a 50 de ani de casatorie, A-si da parerea despre cineva sau despre ceva:
de domnie, de lndeplinirea unei functduni, etc. multimea Judaea mai mull on inima dealt ou retinues
[fr.]. (1.-OH ) ¶ 0 A fi de Were, a socoti ¶ 0 A dojeni,
682
www.dacoromanica.ro
 mustra aspru: mita Raab Cite Anal 11 jildeCi hied si -1 I robie, supunere Invingatorului, patimilor, nevoi- ju D.
sgItie (CAR.). lor: ...Ai ma. comod Si ma piece Ia Piaui cAsAtoriei (ALECS.) ¶ , ,
J,
I

2. vb. refl. (D Au da pttrerea, o judecata despre ® rr'Fie- care din cele doutt stinghii de care e prinsa 4.1 U
sine Insu$i: pune -ti alleluia !paint(' 01 to Judea singur
(ZNN.) ¶ 0 ea A avea un proces, a se duce la ju-
decata: beide sii ne judeam, si cum a site judecata, mita
id ramile (cao.) ; eine se judeell, adese on plerde nn bon 01
.etstlgtt o plsica (zsr4.) [lat. j u d I c a r e].
JUDEC4TA (p/.-sati) sf. (Dea Faptul de a ju-
deca; hotarlrea rostita, de un judecator, de un tri-
bunal; e: mai bine o Invoiala strimbi declt o = dreanta
so- LOP/LTAC) ¶ °it Proces: no m'am tuft prin judecati de
end slut (om) str- LOPATA() ¶ Ott Locul unde se ju-
deca, judecatorie, tribunal; justitle: a da, a trage, a
-chema in a chema Inaintea justitiei ¶ ® judecata
de ape', ziva In care Dumnezeu va judeca pe vii $i Fig. 2745. Jugul joagarului.
pe morti: o sit ne apuce judecata d'anoi, o sit plena too Ia. Va tale.-2. Ceafa dejos.
si nucleases (DLVR.) ¶ ® H tAririle Providentmi: to- 3.3. Mita, laps,
decitne In! Dumnezeu ¶ ® Insu$irea pe care o are Fig. 2744. Jug. tinCirceie.-4.
jaht.-5.5. Coaca.-6. Fu-
mintea omeneasca de a deosebi binele de rau, de a sul de lemn.
judeca cu pricepere despre oameni silucruri; minte, pinza ferestreului la joagar ( [1 2745) ¶ ® Trans.
ratiune, Intelepciune: are o sanatoria; dintre tots co- Birna mai groash si mai lunga, asezata dea-
tin!,
pill, Iota cea mai mare era mai cu = (ISP.) ¶ ® Parere, supra celorlalte blrne care alcatuesc perelii unei
socotinta [lat. *judIcata <judIcatum]. case (PAC.) ¶ 0 0 parte a piuei,
JUDECATOR 1. sm. 0 to Cel ce, Inteo judeca- numita Si razamatoare" (DAM.)
toile sau Intr'un tribunal, judeca pricinile dintre ¶ O Colac de lemn, In genere
oameni: cel ce Wings Inaintea ~ulni lei pierde lacramile Imbracat In piele, ce se pune
MM.); de pace, de ocol, Is tribunal, la ourte, de instructie; In jurul gttului calului de tra-
ajutor de ...+; -al snprem, Dumnezeu ¶ ® Magistrat surd $$i prin care tree hamu-
suprem la vechii Evrei de la moartea lui Moise rile (1 2746) ¶ CD Masura de
piny la Inceputul domniei lui Saul. pamint cam de o jumatate de
B. #
JUDECATOARE sf. Judecatorie; tribunal [lat. falce (RV.-C120.) ¶ 0 = =nu [lat. Fig. 2746. J. Jug.
judicatorius]. jugum].
JUDECATORESC adj. Its De judecator, JUGAN, 0 GIUGAN sm. Cal juganit [j u g, nume
judiciar: putere, hotArlre Judeciltoreasca. dat probabil uneltei primitive cu care se juganeau
JUDECATORESTE adv. ea Ca un j u d e odinioara caii, Intrebuintata si astazi pe alocuri).
c a to r, In calitate de judecator. JUGANAR, oruoANAR sm. Cel ce jugane$te call
JUDECATORIE sf. ti () Dregatoria judec tt- [j u g a n].
torului $ C) Locul unde se judeca, sediul unui JUGANT, O amGANT (-Anew) vb. tr. A castra
judecator de pace: cum along Intr'un loo untie era (cal, porci): porch de eine' stiptaminl trebue sit se glugll-
se trditisazti Inaintea iudecAtorului (CRO.); 0. de ocol. neasca (ION.) [j u g a n].
tJUDECE4SA (pl. -ese) sf. (no.) oso.) Nevasta
unui judecator [j u d e c i].
L JITDCI sm. pl. Mr AIDE.
XUDECTE sf. 0 Stapinire, suveranitate gj 0
zi Jutlecata; tribunal $ 0 tit Functlunea de ju-
g
JUGANIT, 0 GIUGANIT sbst. Faptul de a j u-
n
JUGAR, O aruGAR I. adj. De jug; bou bou
care se Injuga, vita de tras: haiteile, bolt ginger! al
argatli sa tie gate a se apuca de mulled (ION.).
,
decator [j ndec i]. 2. sm. Bou jugar.
JUDEA', tuarnuT(p/.-ete)sn. 0 t Judecata: giudetul 0 JUGAR OM- AMUR ®.
In mina Si socoteala cititoriului lAsind, ori-ce sententle ar .TUGAREL sm. y = DUMBET.
da (CANT.) ; 105 cartes lui Zoroastru... el !neon a citi Judetul JUGA.RTT sbst. Plata pentru un car de lemne
ZiamIntulu1 (Enos.) ¶ ® za # Judecator: cola ce va sudul carate din padure: sit string on etinbein pIM de Balboni...
Ian va nelde pre vre-un Oudot san pe vet" slug& a gindetului de la .4., (cm) [j U g].
(PRV. LP.) ¶ ® Primul magistrat al unui ores care-1 JUGASTRU sm. # Arbust cu scoarta rosin-
ocIrmuia ajutat de pfrgari (mai adesea In nu- tick cu lemnul
mar de 12): orasele se... ocirmulau de o magistraturil a- alb $i tare din
leasA pe fie-care an 5! °amanita de no iudet si de doisprezece care se fat ju-
plrgarl (BALC.) ¶ O 0
Diviziune administrative a Orli guri (Ater cam-
octrmuita de un prefect si de un consiliu judettan, pestre) (L.)2747)
district, tinut: RomAnia e ImpArtita In 71 de judete [lat. [lat. j u g a-
judIcium]. ster < ju-
JUDETEAN adj. 0 De j u d e t, privitor laun g u m].
judet: consilin * JUGAR (pl.
*JUDICl/71R adj. to 0 Privitorla justilie, judeca- -ere) sn. 0 Ma-
toresc autoritate ~A, retorma ....41; caries cariera de suit agrara la
magistrat; °route/1 ..L, dare de seama a proceselor Romani ¶ 0
desbaterilor Inaintea justitiei ¶ 0 Facut prin Trans. Ban. (0
autoritatea justitiei: vinzare .50, anehetA 1 [fr.]. JVGHER, JVGAR) Fig. 2748.
*JUDICIOS adj. Cu mull bun simt, cu jude- Masura agrara Vine jugulare."
cata sanatoasa.: om raspluis ollauzitit de 0 art- de vre-o 50 de Fig. 2747. J.I. Vina jugulars
Jugastru. interne. J.E. Vina
judleioasi si atraglitoare (onos.); dind consiliile sale ari [lat.]. jugularl externA.
judicloasol asupra unei scrieri (1.-GH.) [fr.]. JT.3* GLU Ir
ArNGLA. J.P. Vina jugulars
O 111,1TA PP- AILFA. 0 JUGRAV... Often. =ZUGRAV... posterioara. J. A.
JUG, t GAM (p1. -uri) sn. 0 *JUGULAR adj. 63 Care tine rioarA.Vina jugulara ante-
Unealta de lemn care se pune R A.P. Vina
de gltlej: vine. ft ( 2748) [fr.]. auricularl.-0. Vina
pe gitul boilor ca se poata. JUJEU, Juau, Mgt, (p1. -lee) occipitals. P. Vina
trage ( El 2743); boi de , boi sn. 0 Un fel de jug triunghiular frontalA. -- A. Vine.
care se Injuga pentru tras Fig. 2743. Jug. ce se pune In jurul gftului por- angularL V.C.
carul, piugul, etc. ¶ ® p La C. Ceafa,..cerbice.B.B. cilor spre a-i opri de a intra In Vine cave.
popoarele italice, par asezat Bulfee, jigle, lopatele, gradini sau In tarini si a face
orizontal pe and doi Infipti nulalp-e.p.Rp.olciRoaerslee. stricaciuni (r 2749) ¶ O Intlia Luni din postul
In pamInt, pe sub care vraj- Pastilor, and se dau ciinii In tarbaca (In Dob-
masii Invinsi erau silili se. treacal([] 2744); de aci, rogea) [srb. e 2 e 1 j].

683
www.dacoromanica.ro
JUL- mIncare
0 JT,TEEA, JVFA (p1.-te) sf. Mold. Bucov. X Un fel de
de post facuta din samIntli de cinepa pi-
JUP sata cu ape si amestecata cu miere:
giltitn-le-alt cove bob Dort, gelnete, turte
on julfil el vinare P (CRO.); Intro turte
presar mao on miere San in Nt (VOR.);
placinte on mao el as magi sau on jute. el
111180 On meta (MAR.).
0 JULT (.11180) 1. vb. tr. 0 Mold.
Trans. A jupui putin pielea, a
sdreli: spot Intimp le-se sa-ljulessca nn-
mai o leoutA ODInca oriobeak,ati-mi aprind
pale In cap (RET.) ¶ 0 A rani usor $ refacut dupe j u n e].
® Olten. A frige, a arde.
2. vb. re fl. 0 Mold. Trans. A se Fig. 2749, Jujeu.
jupui putin pielea; a se sdreli; a se rani usor: s'an
flint untie el on lances la mini (CANT.) ¶ ® 0/ten A se
frige ,a se arde, a se opari: m'am jul11 la mina Cu apil
Nara (PIK.) [srb.].
0 JULITURA (p1.-thri)sf. .0 I Mold. Jupuitura;
rand usoara pe supralata pielei: stralele 1 se Mouse ter-
fauna $1 trupul numa jullturi MDR.) ¶ 0 0/ten. Arsura
[juli].
JUM4LT = .)MALT: boltlle se rupeau, Awnl for al-
bastru se despica (EMIN.) [germ. S c h m a l z].
JTJMARA (p1. -marl, -mere) 1. St. ® X Bucatica
virtoasa sau atriums& ce ramlne dupe topirea gra-
simei de pasare sau a slaninei ¶ ® 0 /ten Om piper-
nicit, uscativ (R.-COD.) ICES.).
2. pl. X Mincare facuta din oua batute $i a-
mestecate cu unt sau griisime (Mold. scrob")
[srb. tmara< germ. Schmarren].
JUM.A.RCA (pt. -meroi) sf. Ban. X = JUMABA
I 0.
JUM.ATA.TE sf. Una din partite unui tot
1 junghia.
egale: o de pIine; o
mutat; on ....prat; no ,
lmpartit sau care se poate Imparti In don& parti
parti egale: a bent stlola ye
de wag; an ceas at
socotind o jumatate din douft
® F: a vorbi on gura
ye ~set on -.. de aura, a rosti cu glas slab, abia auzit
la .ma drn-
(de frica sau de neplacere): bun BOW la not, voinioe,
sin crainl, cam on o. de gurft (CRO.); un om (un prose, nn
belly, un viclean, etc.) at un om (un prost. etc.)
In toata puterea cuvintului, care Intrece pe altii:
Finulet... De atonal era un om el (BR..VN.) ¶ ® F Sotie,
nevasta.: ce tl s'a Intimplat. babo P zise el, clad lei often
...II (ISP.) 5 ® et GramadA. de (13-17) snopi; din
douli jumatati se formeaza o claie; numita, dupe
regiuni, si picior", cirsta", clistac", claita",
petitli." sau ,truce" [alb. gnmas + lat. m e-
dietatem].
JUMATATT = buumATATI.
JUMULEALA sf. Faptul de a j u -
(n u Ii; (k): cal ce triteete din Wing, din jumuleli... ale
este Water al natiel $1 al °mantel (JIP.).
JUMULT (-nleso) vb. tr. C) A smulge pcnele sau
fulgii unei pasari: tocmai jumnlea o giscli nevastA -mea,
end al vault A -ta (ISP.) ¶ ® A smulge peril unui pore
sau altui animal: a pries nigte %pivot ql vrea sa -1 jumn-
leased (cen.) 5 ® Pr. anal. A despuia de fructe,
de flora, etc.: stint' cA oineva jumuleete pomul de mere
IISP.) ; ail-Ml Inmuleso eu gradina ca... sA -qt Impodobeasca
salonnl (m..ve.) ¶ 0 F F A despuia de bani: too IA
Jumnleascit, sA jupneascit, q1 no1 sA bloom ca buturuga P (JIP.).
'..TUNA adj. $i sf. Tinara. [j u n e].
JUNC, 0 agme sm., JVNcA, 0 mama. (p1.-ci)
sf. wet Bou ttnar, vacuta de dot
ani Impliniti $i pin& nu /mpli-
neste trei ani ( 2750): on la-
maSegul 1-a pApat nelchii junoul eel
mai gran (DLVR.); junta aceasta labia
numai mugind De lIngA garduri (SM);
nu soapi nice on glance asta de mine
(ono.) [let. juvencus; juvenca]].
Fig. 2750. Junc.
JUNCAN, 0 GIUNCAN sat. 74 Bou tlniir, care a
fost intors si Incepe a fi bun de jug: en ti dan zestre
o earache de Juneau( ei-o vacii (ALECS.) [j U n C].
JUNCANA, GruNcANA (p/.-ne sf. a.t Junc.:
se Ia nonA pied de Da jUnCana (OLVR.) [,j u ncan].
JUNCANA, 0 GIIJNOANM SM. dim. JuNeami:
m'am gindit sA cumpAr o pereche de juncanaei thleni (ON.).
'JUNCTIT,TNE sf. Unire, Impreunare [fr.].
684
www.dacoromanica.ro
&UNCUT, 0 GmarcTIT sm. 3.4 dim. num.
JUNE, 0 GIVNE adj. $i sm. 'Pinar; om (tinar)
neinsurat; omui... volute, adecA June taste den doatizeci at
trot de ant pin8 In 42 (PRV.-MB.); vedea pe un tune Dulera-
obit umblind de colo plait colo usp.) [lat. juvenis].
JUNEL adj. Si sm. dim. JUNE.
JUNEL4$ adj. $i sm. Ban. Trans. dim. JIINVL:
Dragostea de m E Ca fella de cue (Nov.): clad hull el on
muAsitAc.). ioare mined pre busk le murird amIndol paring '
(CAT.).
*JUNETE st. Tinerete: nine nu etie cite poste ...a
el inbirea adunate la un loot (coos.) [fr. j e u n e s s e,
JUNG1114, t GIIINGH14 (-ghin) 1. vb. tr. I A hi-
nge arma,.cutitul In beregata. sau In alts parte
a corpului, a Injunghia: I-an Welt on outitasul... gi
I-an giunghiat de 1-an omortt (PRV.-LP.); sariti, mA Junabe
bArbatul, hotul, tIlharn1 de cring (PANN); hotii ieSira din
pAdure, junghiarli Intro clips toll mien (FiL) ¶ ® A
jertfi, a sacrifice: In vreme de goanA. i-an nevoit $1 an
junghiat idolilor (pev..me.); pose mina no el 111-1 Junghle SI
De dInsul deasnpra jertfelnloulni usp.); ,E) a (se) macelari:
singers Jaime lid Stefan, clad vedea De frati cum se jun-
ghlan unit pe 81111 (ISP.) ® hAie rOdllvarCete. junghiuri
(Intre coaste, etc.): ma butthle intro parte.
2. vb. refl. ® A-si fringe cutitul in beregata sau
In ans parte a corpului: De-as vedea pe mlndra mea
Ca dA Burs snubs, PAM meta mac junghia 0K.-eee.) ¶ ®
A se jertfi. a se sacrifica [lat. jugular e].
*.TUNGHIER, JIINGliER (p1.-ere) sn. f Pumnal:
scape... de al vinfitorulni care se
va izbuti poste sit
apropie woos.); mi-a dat In inimA ou jungheru (SAD.)
[junghia].
JUNGHIERE, t oruNaHrpRE sf. Faptul de a
JUNGHIETOR, t GIUNGHIETQR sm. Cel ce
junghi e, sacrificator: aemAnan una on alts cum
seaman.) ;manta'
O
as lertfa-1 nevinovatA t000n.)
JUNGHIETURA, t GIIINGHIETVRA (pl. -turl) sf.
Incheietura gltului cu restul trupului: oanni
bandalla Inter) parte ei lateens, de paroit-el rnpsese Jun-
ghletura usP.); I-a inhatat de nrechl pi souturit-1, de-i
croons Junghietura (CAR.) ¶ CD Junghiu, durere pa
trunzatoare Intre coaste, etc. 5 0 # Animal jun-
ghiat, jertfit: va mustra pre carele maniac& came...
mortacial 51 jungbeturit de la Hon (PRV.-MB.) [lat. j u g u-
la tu r a].
JUNGHIU, t artzrauu (pl.- ghiuri) sn. 0 Inte-
patura cu o arms, cu un cubit 5 C) Durere pa-
trunzAtoare intre coaste sau In alts parte a trupului
asemanatoare cu o Intepfitura de cubit: omega de
yea e bunft Deana m woe.); 11 oeroa In ritstimpurl on
In plept (VLAH.) ¶ ® Or- # Pumnal, junghier: Eu Iasi
vole !notate Gianghtul care port' la sold (SIAM.); nisi o
arms nu eves alts declt nn mao junghin Cu plaselele de
our (NEGR.) [junghia].
*JUNGLA (pl.-be) sf., 0 JVGLU sin. 0 Nume dat
In India $i In Malesia unei cimpii mlastinoase aco-
perite cu trestii [fr. j u n g 1 e].
JUNICA, .runricA (pl. -ce), JuNgN)cE sf. aZ =
,unites... de beldia to I (JIP.) ; din
JVNCA: ce etle vitelnl,
hinted% se Men yea ei da lapte mull et bun (RET.) [lat.
junix].
JUNIE sf. Tinerete: In Janie sa se vede CA fusese
balan (NEGR.) [j u n e].
JUNINIE sf. Tinerime ¶ ® Numele unei so-
cietati literare, Infiintate la lasi In 1867, care s'a
constituit mai tirziu In partid politic [j u n e].
*JUNIMIST sm. Membru al partidului politic
format de Junim e.
JUNTNCA, JuNixas Pr- xurticA.
O .TUNI.A.N, 0 JUNISQR adj. $i sm. dim. JUNE.
0JUP sm. Bucov. JIP: vIntoasa is
strnien1 ei toate franzele cad (VOR .).
Intreg de ul
JUPAT (-Ileeo, -din) vb. tr. Bucov. = JNAPAj: an In-
cepnt belies De amindoi sa-1 Imblitteasci fli 8it-1 jundeascd (SB ).
#JUPAN sm. Titulatura a boierilor pusa Inain-
tea numelui, mai ales In acte [vs1.].
tJUP.ANITA. (p1.-ta) sf. Cucoana, doamna, sotia
unui jupan: dupit oink boieri $1 japan* se prinsera In
horA (0130B.) [VS1.].
JUPT PP' JIIPUT.
 *JUPITER sbst. * Cea mai mare din planetele
sistemului nostru solar, care-si face revolutiu-
nea In aproape 12 ani;
diametrul lui e de 11,06
on mai more declt al
Pamintului( 2751) [fr ].
JUPTN, 0 GILTPIN sm. ?ars
C) # Titlu de politeta dat e.-
4;91rw:
boierilor, corespunzator
actualului domn"; in
Maram. $i astazi nemesii .!Vit=ir ';r?
poarta titlul onorific de
Jupini (ont.) I0
stapin, patron ¶ ® Titlu
Astazi:
de dispret datunui Evreu : Fig 2751.
ea and astepti In noaptea Pap, Proportia lui Jupiter in
telni, sit ciocnim (nit rosii, lu- report cu PAmintul.
pine (CAR.) [vsl. u p an 0].
JUPINEASA, 0 ourPINEasA (p1. -nese) s I . ® 2
Sotie de boier, titlu corespunzator actualului cu-
coana." ( .] 2752): Jupinesele boerilor,
nevestele breslasllor SO ocupan de toaleta
for (NEBR.) ; haine pi podoabe... pentrn
domnitele p1 bogatele lupins'' de pe yrs-
murl (VLAH.); E alba, da au-1, inPineasa,
E neagrA, 51 nu-I TigancA tom), ghici-
tom e despre cotofana" ¶ ® Astazi:
femeie din popor (locuind la oras);
titlu de dispret, dat sotiei unui
Evreu: condurul nu se potrivi Is nit! o
MA de Impilrat, la nici o oucoand, la nici
o lupineasii, la nici o Waned, ba abler la
nioi o roabit (ISP.) ¶ ® Femeie m&ri-
tata sau mai In virsta care slujeste
In casa, Ingrijitoare: to, ce esti en-
ennui protipenda, sa. Ili tot una o'o ginpf-
noes& din casA I (ALECS.) [j u p I n] Fig. 2752.
JupineasA din
JUPYNEWCA sf. dim. JUPINEA- sec. al zviir-lea.
SA.
JUPUT (-pain, s -Dame), Mold. Bucov. Trans. JUPI
( -peso) vb. tr. ® A lua pielea de pe un animal
sau de pe un om: Eroule n'apteptA BA moaril bine !leaf)
51-1 jupul de piele (ISP.) ; sd no to mai prind prin grddind,
cii, pe loges mea, to 1upoiu de yin (FIt.) ¶ ® A beli, a
ClIrati de coaje: se spud% ad jupoaie Is cos% de coped
usr.s ; s'au apucat de au lupit vr'o citiva tei pi an Mont
o blahs lugs (SB.) ¶ ® CO A despuia, a jefui: tiranit 11
spuserS cum 11 nedreptliteste pircAlabul, 11 asuprepte 61-1
lupueste (Ise.); I-a input! ca un tither (D.-ZAMF.).
JUPUrA.I.A (pL-Isit), JITPUITVRA (p1.-tnri) sf.
Locul dP pe trup unde s'a jupuit pielea; ran&
facuta prin jupuirea pielei: tot trupul fi era numal in-
pniel! pi bube din pricina scirpinAturilor (CAR.);
uscate... sin! Wine de jupuituri (CAR.).
JUPUITOR sm. OCelce j u p o a i e
Cel ce despoaie.
JUR, 0 GIVR (p1.-runi) sn. Ocol:In al men, In
mesei; de Imprejur(u1) we- IMPREWR 2 [lat. g y-
r u s].
JURAL, t GIURA (-ur) I.. vb. tr. si intr. 0 A a-
firma, a Incredinta In mod solemn, lulnd ca martur
pc Dumnezeu, cele sfinte, sau ceea ce are cineva mai
scump, ceea ce venereaza mai mult: inn pe Dumne-
zeu, pe stints Evanghelie, pe muse, pe mormintul mama!,
pe copiii mei, pe ochil mei, pe cinstea mea, etc. tat ti-am
opus adevArul; 44: hotul Ina p1 Jura; ad se tale mina ce-
luia ce va jura strlmb (rev.les.) ¶ ® A fagadui, a se
indatora cu juramint: meainta, supunere, maim,
rasbunare; a jure! nit an mai boa yin ¶ CS A conjura,
a ruga cu staruinta; a pune sa jure ca va face
sau nu va face ceva: mA furl pe se am mai scamp pe
lame, pe tata, ca sA nu o las la zmel user.
2. vb. refl. A face un juramint, a jura: tine
strlmb, de Dumnezeu se leapAdS (PRV.-MB.) [lat. j u r a r r].
JURA.mINT, t GIURAMINT (p1.- mints) sn. Afir-
matiune sau fagacluiala filcuta lulnd ca martur pe
Dunmezeu, cele sfinte sau ceea ce are cineva mai
scump, ceea ce venereaza mai mult: a da, a defer!,
a donna° a face (un) ; a-pi aka ~al; el-. :Arita; de
luramtut sit lug!, mdcar de vel urea aA furl p1 drept (PRV.-MB.)
[lat. juramentum].
*JURASIC adj. si sbst. ,g Se zice de un teren
www.dacoromanica.ro
sedimentar, din perioada secundara, care s'a for- jup_
mat dupa trias si Inainte de constituirea terenului
cretaceu; i s'a dat aceasta. numire dupa muntii JUR
Jura compusi In mare parte din rote de aceasta.
natura [fr.].
JTJRAT 1. adj. p. xuaa. O Afirmat, fagaduit
prin juamint ¶ ® ® Afurisit, blestemat: dna is
desgroapd an mort p1 se gitseste neputrezit se credo oa-1.0
(Gm); ml-au murit ..ele de gain' (LUNG.).
a. sm. ®t Trans. Consilier comunal ¶ O Maram.
Pretor ¶ ® x'a Fie-care din cetatenii chemati sA
"AI, V is parte la judecarea unui acuzat invinovat.it de
un omor sau de alt& 'apt& criminal& si de a se
pronunta daca acesta este vinovat sau nu: Curtea
on jurati.
JTJRATOR, t GIIIRAT911 sm.. 0 Cel ce jura ¶ 2
n Fie-care din oamenii chemati sa incredinteze
cu jurAmInt pina uncle se Intindeau hotarele mo-
siei cuiva, sau sa serveasca de martori In alte pri-
cini judecatoresti: As Jura ou jurAtori C'ai purtat un car
de flori (IK.-13128.).
JUREBIE sf. 0 = JIREBIE 11 0 Jurubita.
WRI sm. tft Jurati: Curtea Cu
JURIDIC adj. es Privitor la, conform cu proce-
dura justitiei; ce se atinge de dreptul judecato-
resc: document doyen, it [fr.].
0 JURTN CA = JUN1NCA.
*JURISCONSTAT sm. s,3 Persoana care cu-
noaste bine legile $i care e chemata sh-si dea pare-
rea asuprea chestiunilor de drept [fr.].
JURISDICTIVNE, JIIRISDICTIE sf. 11 C) Pu-
terea judecatorului ¶ Competenta judecatoru-
2
lui, sfera de actiune a unui magistrat: °Mid,
criminalit; conflict de ..; grade de ee [lat.].
*JURISPRUDNTA (p1.-to) sf. M I Stiinta
dreptuluisi a legilor ¶ CD Totalitatea sentint.elorju-
decatoresti 11 0 Normele dupa care trebuesc jude-
cate anumite cazuri, cum trebuesc interpretate a-
numite legi, stabilite prin sentintele date [fr.].
JURIST sm. ah Invatat In materie juridica. eel
ce scrie asupra materiilor de drept [fr.].
*JVRIU (p1.-rii) sn. 0 is Cei doisprezece cetatenl
chemati s& se pronunte asupra vinovatiei unui
acuzat la Curtea cu jurati ¶ ® Comisiune In-
siircinata s& examineze pe un candidat sau sa cla-
sifice pe concurentii dintr'un concurs dup& me-
ritul for [fr.].
*JURN4L (p1. -ale) sn.® s§ 'liar, gazeta, publica-
tiune zilnica sau periodica care face cunoscut pu-
blicului stirile politice, judiciare, literare sau stiin-
tifice ¶ ® Insernnare, relatjune facuta zi cu zi
despre ceea ce se petrece: de cAlatorle ¶ C) 41 Re-
pulpele-1 gistru in care un comerciant Inscrie in fie-care zi
ceea ce a cumparat sau vindut, ceea ce a primit
IT sau a platit [fr.].
*JURNALTSMsbst. st° Ziaristica, gazetarie, ocu-
patiunea, profesiunea jurnalistului [fr.].
*JURNALIST sm.. Ziarist, gazetar, col ce scrie
Inteun jurnal sau care redacteaza un ziar [fr.].
JURUBITA (p1.-te) sf. ()Scul mic de fire de
bumbac, de lina, etc. (
2753 : de aid; Ii mai tre-
buiau... °Revs jurubite de mi.
tase pi o eee de fir ism); cele-
lalte desfasurau jurnbitele de
petealii (I.-GH.) ¶ 0 Pr. ext.
Incilcitura de slrme: se Im- Fig. 2753. Jurubite.
pledica °moans In jurubita de
sirme de Pe marginea liniei (CAR.) [j ire b i e, jurebie].
0 JURUI, t aruRuI (-ueso) vb. tr. si rell. I A faga-
dui: ;Audit 1-are dSrui nestine vre-nn dar... sau sit-1 giuru-
. ascii ems (PRV.-L.P.) ¶ 2 Mold. Bucov. A fagadui In mod
SS hut solemn: viatlid ea m'am pus rdu cu mama, li giurueso eu
od ce-am Mont, n'oiu mai face ice's.); jurueste-1 ceriul pi
Pamintul, ca ss,-ti smomeascit pe nevasta d tale (cao.); coPiii
on totii 1-au jurnit cit s'or punts eft mai bine 'sea ; s'au gin-
ruit cA, diva ce va vini din rlizbolul Persllor, ail dea pre crab
tint jidovilor sit-i sffirime (CANT.) [i n r a].
0 JURUINTA, teIIIRITINTA (p1.-te, 11) sf. Mold.
Bucov. Fligaduinta solemna, fagaduiala: MITA multi
lineote 81 glurctinte ce-i va fi giuruit (PRV.-LP.); no ti-e mild de
o ticAloasit fatit pe care ai adimenit-o en juruinti minoinoase
685
J U R- (NEDR.) ; ctipatInd strdlnul juruinta, au tnhitat carul de osle sezind pe un tron, tinInd In dreapta o balantit,
u r u i]. iar in stinga o sabie (E, 2754) 11 (D s§ Purtarea
KYR 158.)
0JURUTTA, tcausurrA (p1.-te) sf. Mold. Bucov. celui drept ¶ C) Puterea de a face dreptate fie-
Lucru juruit, fagaduiala: tllhariul a crimes plugurile cliruia, de a riisplati $i a pedepsi: tustitia omeneasod
la boiertn, ca IAA dee Juruita (sa) [j u r u i]. ¶ ® tit Judecatoriile, tribunalele, judecatorii $i
*JUST I. adj. 0 Drept, conform cu dreptatea
0 Care lucreazit sau judeck conform cu drepta-
tea ¶ O Nemerit, potrivit ¶ 0 Intemeiat, legi-
tim: o tamers a
fie: a avea o idee
¶ 5 Care este a$a cum trebue sb.
isa despre ceva.
sterial de ,
alti slujbasi insarcinati se face dreptate; a chema
Inaintea tustittel, a chema In judecatb. ¶ CD) mini-
ministrul de A', ministerul, ministrul de
care depind afacerile judiciare $i care dirijeath
curtile $i tribunalele [fr.].
a. sm. Om drept. JUVAER... =
3. adv. Drept, tocmai, lntocmai. JUVAT (pl. -vete) sn. O Lat la captitul unui
*JUST'rA sf. Insusirea a tot ce este just; $treang, unei funii, pentru a prinde sau sptnzura
dreptate ¶ 2 Conformitate cu ratiunea ¶ (D Preci- pe cineva: avea o groazd de Longa ca un ohm de ...III bin-
siune, exactitate [fr.]. Sherului (SAD.) ¶ C) Latul, ochiul streangului de la
*JUSTIFICA (-no) 1. vb. tr. C) A Indreptritd, hamurile calului.
a face legitim: purtarea lui tustifica bAnuielile noastre 1 JUVELNIC (p1.-ice) sn. )4;0. Un fel de cos
® A dovedi ce nu e vinovat ¶ C) A arata ca un de pescuit, horet H
lucru e drept, at nu e fals, ea nu e spus sau facut 2755).
DIM socotealb.: el a justflicat sperantele noastre. O JUVENT ; ( -anew)
2. vb. refl. A se desvinovati, a dovedi di nu e vb. tr. 0 /ten. A roade,
vinovat [fr.]. a sdreli in spec. pi-
JUSTIFICABIL adj. Ce poate fi Indreptlitit, ciorul (vorb. de Inc5.1-
just ificat [fr.]. 1Aminte). Fig. 2755. Juvelnic.
JUSTIFICATTV adj. Cu JLTVENTL adj.
care cineva se poate justifies, Care apartine tinerilor, tineretei, tineresc: veselie
ce sluje$te spre desvinovitti- a [fr.].
rea cuiva, spre a dovedi cele 0 JUVETE sm. O > Pete marunt, fita ¶ Cl) Po-
sustinute: probe e, plass recta ce se db. Oltenilor.
[fr.]. O JUVTNA. = JIViNA.
"JUSTITI4BIL adj. t't oJUVINI = JUVENI.
Care trebue sb. se Inflitiseze JUXTALINEAR adj. Se zice despre tradu-
Inaintea unor anumiti jude- cerile 'Acute cuvint cu cuvint, reproducindu -se
atori, care urmeaza a fi ju- alaturi $i textul din care se face traducerea: tra-
decat [fr.]. ducere ...a [fr.].
*JUSTITIE sf. 0 01 JUKTAPT,TNE (-pun) vb. tr. A pune unul linga
Dreptate, virtute care con- Fig. 2754. Justitia. altul, a alatura [fr. j u x t a p o s e r, refricut dupa
sista In a da fie-caruia ce i se pun e].
cuvine de drept $i a respecta drepturile altuia 1 JUXTAPIJS adj. p. 3IIKrAPVNE. Pus unulpinga
® Zeitii a mitologiei, reprezentatti adesea altul,l alaturat.

koWrik I\ )-..-sonw"mm
-i2,
4iNM11-W1
K sm. A unsprezecea liter& a alfabetului, a de metri; -- prttrat,mlisura de suprafath de 1.000.000
opta din seria consonantelor; se Intrebuinteaza de metri patrati (fr.].
numal In cuvinte straine. *KILO WAT,(T() .
*KAKI sbst. Coloare galbenii-cafenie, extrasa sm. A Masura a ener-
din fructul unui arbore din Japonia; coloarea obici- giel electrice, egalacu
nuitit a uniformelor din armata englezii. [fr.]. 1000 de wall [fr.].
KANTTSM sbst. Sistemul filosofic al lui *KIMONO (pl.
Kant [fr.]. -noun') sn. (1) flainti de
KANTTST sm. +*-4. Partizan al filosofiei lui origine japoneza, cu
Kant [fr]. mined largi ( fq 275 7,
*KEDIV sm. cA7Titlu dat vice-regelui Egiptului 2758) [fr.].
[Zr.]. KODAK sbst .4tistA-
KEFIR X sbst.Lapte de vacasau de iapa fermen- parat fotograficporta-
tat sub actiunea unui organism microbic special; tiv, fabricat de casa Fig. 2757 Fig. 2758.
Kimono.
Intrebuintat In medicine [fr.]. americanb. Kodak Kimono.
KILO sn. Prescurtare din kilo- it-v,v,-
g r a m, Intrebuintatb. In graiul co- (11']*1:075L9A. st Ar-
mercial. 5
bore din Africa
*KILOGRAM (pl. -ame) sn. Greu- tropicalk, de unde
tate de 1000 de grame, echivalenta a Lost transportat
cu greutatea unui decimetru cub de Fig. 2756. $i In America, al
aps distilatti (prescurtat In scriere: Greutate de citrui fruct (,,nuca
kilogr.) (F1 2756) [fr.]. zo kilograms. de Kola") tontine
KILOLITRU sm. Masurk. de multb. cafeink $i Fig. 276o. Kola.
capacitate de 1000 de litri. egalb cu zece hecto- e intrebuintat In Fig. 2759. Kodak.
litri [fr.]. medicine (Sterculia acurninata) (L 2760) [fr.].
KILOMETRIC adj. (D De kilometru, privi- KYRIE ELEISON i interj. Rugaciune scurta
tnr la kilometru ¶ Foarte lung: discurs
2 1.
ce se eIntti la inceputul liturghiel [gr. xlifits aivoy
KILOMTRU 5711. Masurii de lungime de 1000 "Doamne miluestel.
686
www.dacoromanica.ro
 See XV Sec. XVII

il
Sec XVI Sec XVIII

Sect XVI Sec XVIII

Sec. XVII Sec. XIX

LUPTA DE LA GRIVITA

L' sm. C) A douttsprezecea liters a -alfabetului, Semnul care reprezinta aceasta not (r 2170)
a noua din seria consonantelor ¶ ® L. cifra romans [it.].
= 50. LA" (Ian; pt. part.
Le pron. pers. (enclitic sau proctitic): da-1 shwa; mut) vb. tr. $i refl. t Trans.
1-am vazut [lat. 111u mi. Ban. 0 A (se) spala 11 (?)
L3 art. definit m. care se adaoga la sfIrsitul sub- A(-$i) spala capul: fa sa-mi
stantivelor sau adjectivelor terminate In u sau tai 51 ,!s41-1 hriinesti Fig. 277o. La.
Intr'o consonanta. [lat. Illu m]. (elm); !Maul care se la Lune e nu se mai input (GOR.)
LA' prep. Indica mai ales raporturi de loc si de ® LA-ma-mama, SM. Ce)
timp, iar la figurat, o multime de alte raporturi, iron. Natarau, om care P
din care vom cita pe cele mai de seama. 0 Exprima nu se pricepe in nimic $i
locul: a) directiunea dare un lot: a se duce bi- asteapta ca altii sa vie
serica ; mast drum duce ow liras; dreapta; -0 stings; vino re sa-I ajute: maritatil de ourind
not; b) apropierea de un lot: se opri u51{; a sta dupe on lvaduvotn si-un la-
!omelet; ea statu es' capul lui; c) situatiunea, pozi- ma-mama (cao.) [lat. 1 a v a-
tdunea intr'un lot: ode ee tara, -
ores; ed Jumiltatea
drumulut ; am lost ow unchiu-meulli 0 Exprima timpul:
r e].
LiNBA. (p1.-be) sf. 0 ".Z
a) mi$carea catre un timp : sil ne vedem anul ; Partea piciorului unui ani-
5) o coincidenta In raport cu timpul: to voiu aids ow mal pe care Gala. (2]2771):
nevofe; ,ve lnitia chemare ; chid va vent es, adica; c) savir- ow de dine, de plea, de gilina ;
sirea Intr'un Limp anumit: se =alit ow sage si se mica ow o ursoaicil ti desmierdase obra-
noun; vIrsta de 30 de ani; miezul noptii '( ® Ex- zul cu labels el (I.-GH.) ¶ C) F
prima o cantitate : a) o cantitate nehotarita, iron. Mina omului: i-a dat
un numar aproximativ: erau -- zece mit de oameni; pests labs; Jos Mete! a Dune
se intrebuinteaza mai adesea en acest Inteles ex- (cu) botul pe labe re-BOT ® 11
presiunile ca la sau la vre-o: am oheltuit ea ow doull sute ® 4. ,LABA-GTSTEI, mica
de lei; am cltit,
er, vre-o cinclsprezece pagini; 5) o cantitate plants ierboasa,r.cu flori-
enorma, In uncle expresiuni fainiliare: a spume es. cele rosii-purpurii, mezate
minclun1; a lndruga ee palavre ; !worm sa-1 care ow pumni; cite dotal pe un peduncul
a Mut ow apil atilt s'a racorit (CRG.); mince Stan ow pliteinta comun (Geranium dissec-
cu carne !data pi ban ow yin rot], de glndeai ca n'o sti se mai turn) ¶ 0 ¢ LA.BA-mITElt
o cantitate relativa, o proportie: anal
sature (RET.); = BURWE-DE-CONOPTDA;
ow sail ¶ ® Exprima scopul: a) tendinta catre un 14BA-MTTEI2 = CILEaSTA-
scop: a eta 're. ; s'a Pus ,es toe ; a cadea ee lnvo Jai& ; a o COCQ$IILIII4 ¶ ® LABA-1JR- 7
lua es' tug a; a lua Wale; a pleas ow drum ; a aduce es, In- WIMP, &ma, varietati de
deplinire ; b) conformatiunea In vederea until stop: ciuperci marl, Impartite
suitor ow 112v/it/aura; plihnit ow mires; oumpiltat ed vorba In ramuri groase de multe 27 r Labe:
0 Arata. Inca partea prin care atributul convine
subiectului: Esto stat; satiates trop; copt mints;
negr n gullet ¶ ® Se pune uneori Inaintea unui sub-
on bifurcate, cilindrice, de r
coloare galbena (Clavaria
aurea; Cl. condensata) ;
creig.as2ri .
P3. de elefan't
4. de sirs ; 5. de H..
;
a de

stantiv, unui adjectiv sau unui pronume, spre a LABA- VRSULUI' = BURVTE- gru; 6. de vi azure;
Inlocui dativul: a dat de minoare 're eop11; &add ere !la- DE-CONOKDA; LASA-VR- 7. de cline ; 8. de
mind nu orede; comb er oorb no mate °dill; le-a dat ban1 SULUI3 = CRVCEA-PAMPTIT- hipopotam.
s1 ow (*Haiti ¶ ® Intl% Inca in formatiunea unui mare LUI; LABA-VRSITLITI4= PEDIMAIL; 1413A-VRSU-
numar de locutiuni: tudemhat, intimplare, Luis, = CIIGURVZ 1 (:) ¶ 0 pl. + Ghete [ung. 1 a b].
-*LAS
noroc, etc. [lat. iliac a d].
sm. ® j A $asea note a gamei lui do ¶ 0
O LABAN SM. )0P = CBEFAL-DIARE [rut. 1 0 -
b a. n].
687
www.dacoromanica.ro
 0 LABANAT adj. Cu labe marl: tintarul e un
LAB- felTde a cadea dintr'o nevoie in alta mai mare; po- Bytom-
LAC tinter mare (MAR.) [I a b (c a c) a n a t]. CA e: un de singe
ABARTA (lee) vb.refl. A se destinde, a se inchegase pe Woburn°
Mat In jos. viorii (DLVR.) [lat. 1 a-
LABARTAT adj. p. LABARTA ¶ C) Lasat In c u s].
jos, destins: en oohii ceacirft, gura ~A (PANN) ; BUM marl *LAC' (p1. -oars) sn.
ji 41 (1K.EIRS.) ; o female... on obraiii sbirciti, gura Ad. se 0 Etasina de coloare
ciorovieete cn h3ciorn-stin (LUNG.). rosie care picura din 1.,:=
"LABARUM sbst. i Stin- ramurile unor copaci
dard de coloarea purpurei al din Indiile orientale /.....,?
Imparatilor romani, pe care ¶ 0 Lustru de China
Constantin cel Mare, In urma sau de Japonia, ne-
unei viziuni, 11 Impodobi cu gru sau row, prepa-
o truce si cu monogramul rat cu aceasta ra$i- j
lui Cristos: X. P. ( 2772): na: Se Wein% chioscurl '-
Labarnm vechin al luptei, simbol albs on m lucin smaltuite
al birnintil (ALL) [lat.). (eLecs.) ¶® Lichid
*LABIAL 1. adj. I Care cu care se unge su-
tine de buze ¶ ® Co Care se Fig. 2772. Labarum. prafata unui corp
pronunta cu buzele: aunt ~; vocals
si u; consonants ..a, consonantele: b, 7, m, p v.
e. vocalele o spre a-i da un as-
pect lucios si a-1 a-
2. LABLeadi (p1.-be) sf. 0.2 Vocals sau consonant& pa.ra de actiunea ae-
labiala [fr.]. rului sau a apei: ghete Fig 2775. Lac.
;
*LABIAT 4. adj. Se zice despre corola mono-
petal& cu limbul Impartit In doi lobi principali,
de [fr. la qu e].
LACARTE sf. Aparie [1 a c].
asezati unul deasupra altuia ca doua buze (. 2773). LACIN* ser LocAS.
LACAT, Trans. nAcaT (p1.-te) sn., Mold. Bucov.
1
2 9 4 5
6 Maram. LACATA (p/.-oak1) sf. In-
cuietoare mobil& care se trece
prin unul sau dou& belciuge
spre a Incuia o uso., o lada.,
etc. (a 2776): MA nitai pe sub
Moat, Vitzul trei Jocuri in sat
(11(.-BR8.) ; de... vor fl spare Ilea san
secriul an lacati... BA on
alba certare (PRV.-LP.) ; Tot
Fig. 2773. Corole labiate : pe use de la vale, Pns-a
x. Jalm-de-cimp; 2. catmnicA; 3. dumbel ; 4 so- lAcata ma mare (BRL.) ; 17) :
viry ; 5. cinstet ; 6. busuioc-salbatic. a-si Dune hat la gurA,
a tacea din gura, a
2.LABIATE sf. pl. Mare familie de plante dico- nu spune nimic din
tiledoane [fr.]. cele ce tie [ung. 1 a-
LABIRTNT (M.-turf) sn. ,r,6 4L. Cladire In care k a t].
cineva'se rataceste usor din pricina multimii oda- LACATOIU (p/.
for si gangurilor : cele mai cunoscute shit labirintul -oaie) sn. augm. LA- Fig .2776. Lacate.
din Egipt $1 acela din CAT: dons belcinge si an
Creta pe care Dedal 11
.taL
At sdravSneunia.). ... -
construise spre a In- LACA.TUI (-peso) vb. tr. A
chide tritelnsul Mi- ,-4 Incuia cu un I a ca t: sa IScStueasoS
notaurul: acestel Boo- %.:*," _ ,. ma numal ca sA se Embrace, nu-i 'Area
Wart fn pintecele zisulni Meru must (0.-ZAMF.); ®: 1$t Mottle inima
manta II date nnmele de olo laCiallOSt43 (DOS.).
so uspa ; F : Cind stmt, LACATU sm. 9 Cel ce face
ca bite= groaznic so, CA 42./- Ate.-0 sau drege lacate, broaste, etc.
kr
mintea mea se sbate'n (21 2777): an lost odatS un so bun
Intuneric (VLAH.) ¶ 2 °erste, pentru uciderea es Meuse, on l-an
Drumuri Incurcate, In- Fig. 2774 omorit (PRV.-MB.) [ung. 1 a k at o s].
tortoch.iate: Don Pedro Labirint intr'un pare. LACA.TUEFITE sf. 41) ® Me-
ne duce prin un Bain seria sau atelierul lac a t u su-
de so de huditi (ALECS.) ¶ C) Mica padurice Inteun 1u 0 Obiecte lucrate de M-
pare, unde se'ncrucisaza numeroase alee ( )] 2774) eatus.
¶ 0 (F) Mare 1ncurcatura. ¶ ® P Conduct interior LACHERDA (p/.-de) sf. (D soes Fig. 2777.
al urechii [fr.]. Peste de mare, Inrudit cu scrum- Meeter Junto,.
"LABOARE sf. Munch [lat.]. bia, care traeste In Marea Neagra
LABORANT sin. A Ajutor al unui farmacist si In Mediterana; poate ajunge pina la 50 cm.
pentru lucrarile de laboratoriu [germ.]. lungime; se consuma
*LABORATORIU (pl. -orii) A sn. Local In care sarat sau conservat
se afla instalate diferite aparate si instrumente In untdelemn (Pela-
pentru luerari practice de fizica, de chimie, de fi-
ziologie, pentru preparatiuni farmaceutice, etc.
[fr.].
mys sarda) (1, 2778)
If 0 X Carnes conser-
vata a acestui peste
_, Fig. 2778. LacherdA.
LABORIOS adj. Staruitor, silitor la munca, [ngr.].
care lucreaza mult si cu tragere de inima: nu se *LACH:pU sm. Fecior (de cask) lmbracat In
poate impune unui om... de a fi milostiv, Inviitat sau so livrea (or 2933): de cite orl 1 anunta no musafir
® Care cere milli& munca, foarte obositor
(L-011.) ¶ in coada trasurii sta o slug& galonata qt injobenata, ca
(L-01.1.) ;
¶ 0 Greu, penibil: digestiune laborioasS [fr.].
LABO* (pt. -ose) sn. 0 /ten. Maram. D Tigaie de
ori-ce so de cash mare (D.-ZAMF.) [fr. laquais].
LACOM 1. adj. 0 MIncacios, caruia-i place sa
parnint [ung. lab a s]. manfnce mult ¶ ® ® Care pofteste sa alb& cIt mai
LABUTA (pl. -te) sf. dim. LABA. mult, nesatios, nesaturat, avid: do bani, de avers;
LAC, (p/.-ouri) sn. ra Mare Intindere de apa sta- ea insit nefilnda. igi siege ye cea mai veche el mai uritS
ui
tatoare In mijlocul unui uscat
Chlmegin; ..el Greece; -.,u1 Geneva; Q : a sari din
( 2775):
in put,
dintre bate (CM).
2. adv. Cu lacomie: mAninelt incepe a bee la .
688
www.dacoromanica.ro
 TABELA XXIX. JIICARII PACIITE DE COPII

EXPLICATIUNI: 1.2. Pr Arcuri gi sitgeti.-5. Proaga, pugcociu cu apa.-7.8. Sbirnlitori. 9. Scirtiitoare.

Cruce de trestie. ir.Sbirniitoare de vrabii.-12.13.Sfiriitori, sfiriiace. x4. Morigcf de vint. 15. Moriga de hirtie.
16. Luntre, corAbioara de hirtie.x7. Puga. de soc, pugcociu.I8. PocAnitoare de cocean./9. Dip la, vioarit (de co-
cean). ao. Fluier.-2I. Tutoiu, sufloiu, tuturez.-22. SfirleazA, prisnel.-23. Morigat de alp/L-14. Felinar (de pepene
sau de dovleac). 25 CumpanA, cintar. Corabie de hirtie. -27. ChhIrtt. a8. Sitgeata de hirtie. 29. Cillug.
3o. Desagi (de pepene).-31. Steaua. 3a. Portofel.-33. Telefon.-34. Omul care joacit.-35. Scrinciob. 36. Litcustit,
greiere. 37. Coif. 38. Porumbel de hirtie. 39. Clirucior. 4o. Sanie.-41. ScripcA de hluj.-42. Fluier de simbure.
43. Sfirleazit, sfiriiac de nasture.

I.-A. Candrea.Dtctionar enciclopedic ilustrat. 44

689
www.dacoromanica.ro
LAC - null el a -si tinge buzele de dulceata et bunatatea el (cad.) LACRAMQS, ammo adj. 0 Min de 1 a-
[VS1.j. c r i m 1: Intoarse niete ochi lacramogi ei olini de Mout
LAC LACOMTE adv. Cu lacomie, la c o m: VA, dragostet asp.); ochii spaltioiti, albaetri, duloi ei laoramaet
imnnen , Ca un lup clod se pripeste (PANN). (CAR.) ¶0 Trist, jalnic.
LACOMT ( -mesc) vb. intr. 0 refl. A pofti cu la- LACRIMA... eo- LACRAMA
comie, a se arata la c o m dupe ceva, a rlvni: sa 'LACRIMAL adj. 0 Compus din lacrimi
nu lacomeeti la nimic, numai la mArgeaua de dupe mAsea C) P Care produce lacrimi: Bianchi ...11 [fr.].
(RET.) ; eine lacomeete nu se pricopseete (ZNN.) ; Iticomindu-se a oLACRITA (p1.-0) s/. dim. LticaA.
cuprInde cu piugul, cu saps, clt poste mai mutt lool(i.-0u.). OL4C$A (pl.-se) sf. Ban. X Thietei lungi si
LACOMIE sf. p Pofta celui taco m: manhica lati sau galuste lungi de aluat, ce se naninca mai
cu II 0 ® Myna mare, pond de a avea GU mai adesea cu miere sau cu zahar, cu uleiu de s8mint.5.
multj nesatiu, aviditate; 0: itioomia pierde omenia. de cinepA, etc. [ung. 1 a k s a].
LACOMQS adj. = 14com: el nu era la avert (RET.). LAc9R (pl. -oare) sn. (..36. dim. LAC'.
'LACONIC adj. 1. 12 Care se exprima sau este *LACTAT adj. Alcatuit, format din lapte :
exprimat In putine vorbe, cum faceau Laconienii, realm ; diets [fr.].
scurt si cuprinzator: atu *LACTEE adj. f. * calea , calea laptelui, dru-
2. adv. In putine vorbe [fr.]. mul robilor: deasupra, calea ...stropita de stele, pare
*LACONISM sbst. ta Fel de a vorbi sau de a o rasfrIngere a Duntirii pe cer (VLAH.) [ fr.].
scrie Intrebuintand eft mai putine vorbe [fr.]. *LACTIC adj. Care se fornieazA In lapte; acid
LA.COVI*TE, LAcovisTE sf. 1 41. Baltoaca: o acid organic care se gase5te in laptele
scroafa care se tavaleete cif a ziulica intro lacoviete de lapte Inherit, intrebuintat In medicinA [Ir.].
duke OSP.) ¶ p so4t. *LACTOMTRU (pl.-me) art. Apa-
Un fel de plasit rat cu care se constata apa intrudusa
de pescuit ce sea- In laptele natural (tE 2782) [fr.].
mama cu chipce- *LACTOZ.A. sf. Substanta fnco-
lul ( 2779) [la c]. lora, solida, dulce la gust, cc se ga-
L4CRA, rtAcLA seste in laptele mamiferelor; numita
(p1 -le) 5/. 1 Lads si zahar de lapte" [fr.].
((in spec. pentru LAC UT ... per LOOM..
Wait Mine, rufe): LA.CULW (p1. -eta) sn. dim. LAC'.
pe laora de sub !wane, 'LACUNA (p1.-ne) s/. Lipsa In tex-
douA plapaint groase tul unei lucrari, In memorie, etc., gol
(DLVR.) ; Am o !ma: [fr.].
o Ramie vintul, o Fig. am. Lacovi§te. LACVSTA, LocvsTA (p1.-k) sf.
desouie vIntul (OOa.),
ghicitoare despre coada pasarii" ¶ 0 Sicriu,
* Insect&
ortoptera,
cosciug: se Dune In recta, cu fate 'n sus, ou picioarele de coloare
Intinse (ono.) ; In Uncle bisericii, Intro radii de sticlit, se bruna-ver-
pastreaza meal lui Radii cel Mare (VLAH.) ¶ 0 0/ten. zuie, cu pi-
Lature de uluca, dintr'un par piny In celalalt cioarel e di-
(mini ¶ 0 Pinza urzita cu doua feluri de bum- napoi boar- Fig. 2782
bac [bg.].
(R.-COD.) te lungi, cu Lactometru.
LACRAMA, LAcRintA (pl. -mi) sf. Piciitura de 1
care sa ; Fig. 2782. Lacusta.
lichid limpede si sarat care picura din ochi in urma nu e statatoarP, ci migreazA In cote atit de flume-
unei puternice impresiuni fizice sau morale: (a masc. Inca seamann. cu un nor negru; aceste cete-
plinge on) lacrimi fierbinti, ou lacrimi de singe; eiroale de sint atlt de laconic si de stricAcioase, Inca acolo.
lacrimi; a versa lacrimi, a plinge; a stoarce lacrimi (de unde se coboarA, fie semanaturi sau Mete, po-
bucurie, eto.); a ride au lacrimi ; on laorimi()e) in ochi mete, lunei sau paduri, nu °rut& nindc, ci marline&
(et pumnul); a i se umplea ochti de laorami; limpede ca tot, astfel c& nu r6.-
lacrlma; ourat ca lacrima (oLva.) ; (P : del ce plinge inaintea mine declt pamintul
judecatorului Is! pierde lacramIle (ZNN.); lacrimi de crocodil gol, ca si clnd ar fi an
Pm- cRocoDiL e 2 ff.)) PlIngere, reclamatie (em..) ¶ toata vegetatiunea de
3 Trans. (AC.) dr LACRAMA-MIRESEI MARGARITA - pe dinsul (Acridiurn
RFfL [lat. lacrIma]. peregrinum) (2] 2781):
LACRAMA', LACRIMA ( -mea) vb. tr. *i intr. A mai Mu dealt lacustele pre-
versa lacrimi, a plinge: a plecat ochii in jos ei a Inceput faceau beleugul In foamete ,
a lAcrAma fate lacrama si multumi lni Dumnezeu Ca
(CRO.); (VLAH.) ; sumedenii de nele- Fig. 2783. Lacustar.
a scapat-o asp.); W04 lumea lacrima de bucurie Impreuna cu giant cdzurA ca lacustele pe malul DnnArii usP.) ; D_
Musa (0000.) [lat. lacrImare]. s'o ootorosim de la- _
-
' LACRAMA' INT RECLAMA. oustele din Fanar
LACRAMATURA (p/.-turi) sf. Faptul de a care no se mai sa-
la c r a m a, de a versa lacrami: dragostea ei... nu-I tura (1.-OH.); vent o
dragoste de sting cu un of tat ei 0 pe turn si and aceste lo-
(S. ALD.). 4 custe stilbatice nu
LACRAMATIE Si. RECLAMA- mai gAsirA ce tirade
TI (vN)E. (uai_c.) [lat. vulg.
LACRA.MILE sf. pl. dim. 14- lacus t a =
cRAmA. p Lacrind ¶ 2 4 mARGARI- clas. locusta].
TAnc. LACUSTAR
LACRAMIOARA,
(p1.-re) 5/. Clint. LacRAisa ¶ 2 4
1
LAcRimIOARA sm. le PasAre de
22 do cm., cu Ca-
,
Mold. MARGARITAREL: Dar ca 'voi, pul, gitul, coada _ed
mid lacramioare, N'are n lume nioi o floare, si pulp ele negre- V15.15-im
Mires dulce, duke Mime (ALECS.) ; !Lorne violete, restul
triste ei turburl se nalbirti ca margaritarul corpului tran-
at, din botezul de lacrimi, Wait numele lA-
Fig. 2780.
dafiriu si cu un Fig. 2784. Locuinle lacustre.
CrimlOare (EMIN ) .
Lacramita. mot de peni-
LACRAMITA. LACRIMITA (p/.-te) scare lungi pe crestet; se adaposteste prin gau-
5/. * Mica planta erbacee cu floricele albe dis- rile stincilor si se hraneste cu insecte si mai ales
puse In ciorchina; create prin padurile umbroase cu lacuste (Pastor rospus) (M 2783).
de la munte (Majanthemum bi/olium) ( 2780) "LACT..TSTRU adj. Care traeste sau create In-
[lacrtima]. tr'un lac: plante lacustre; locuinte sau cetati laoustre,
690
www.dacoromanica.ro
grupnri de colibe construite de popoarele preisto- LA.HVZA... 121,- LAVZA... C'
rice $i salbatice, pe lacuri fi sprijinite pe stllpi cu- LAI1:1, LAMS, LAMT sm. Wigan de 1 a i e, no-
fundati in apa (,[1]] 2784) [fr.]. mad ( 2788): ne scot oamenii din sat Mara, ca pe LA L
LACU§OR (pl.-uoare) sn. i-z. dim. LAW. niste Iiiesi (CRC.).
L.(k.DA (pl. LiNIBAR (p1. -bare) sn. (v ' 0 /ten. Ban. Mintean
lite) sf. t11' 0 (purtat de tarani $i de tarance) 11 2 Haina lungs
Cutie mare, Jarga purtata odi-
lungareata, de nioara de boieri $i de
lemn, cu ca- Evrei: un larg 51 lung
pac, Impodo- pInit 'n alone, care la
bita cu diferite nevole 1-ar 11 putut scut!
zugraveli, In de pantaloni (VLAH.) ; se
care taranii imbrAca on ovreleso gi
4
pastreaza hai- merges la prieteni pentru
rule, etc. Fig. 2785. Lada.
petrecere ¶ ® Im-
(MP.)
(.j 2785); 6: bractiminte fora ml-
ce-1 pa dlnsal, aoeea -i Si 'n n'are alte haine, add neci, a tarancei, ca
avere, etc.; 0; atita tot $1 lada re-i acopere bustul:
'n pod, nu mai e alt nimic (de subtirel i-as coast), Tot
adaugat, de povestit, etc.) ¶ ou fir $i cu IllittaSSOK:EIRS.)
0 de ban!, m de Fier, cash. de [germ. dial. L e i-
bani; Trans. lada bio9riots, ave- b e 1].
rea, casa bisericii ¶ C) Cutie 0 LAIBARAC, LAI-
mare de scinduri pentru trans- aAave (p1. -c4, LAIBA- Fig. 2788. Laie§i.
portat marfuri, etc. (C] 2786) I run (p1. -te) sn., LAIBARICA (p1.-ce) sf. (I) LAIBAR I :
G lP7r Ban. Lada mesa!, cutia mesei - Zis-a. maioa cA mi-a face Un pieptar 61-un Mibitrao $1 m'a
[germ. L a d e]. da dual dine ((K.-BRS.); nude mai put apol laibaricele,Imin-
LADATVIE, LADISottn.A (p1. Fig. 2786. Lada. tenele de postay... 61 cite alea toate (LUNG.).
-re) sf. frit dim. LADA. *LAIC 1. adj. 0 Mirean, mirenesc, care nu face
*LADTN adj. ta Limbs -a, nume dat adesea lirnbii parte din tagma bisericii: institutor ¶ C) Propriu
reto-romane vorbite IntVo parte a Elvetiei [fr.]. mirenilor: imbrAcAminte ft.
LADI§O.ARA we- LADAWIE. 2. sm. Mirean, care nu e niri preot nici ealugar
LADITA (P1.-te) sf. trit C) dim. LaDA ¶ ® Cutia [fr.].
de la trasura de sub capra vizitiului, chichita: tura LAICER, LAVICFAI (p1. -ere) sn. Covor Wanesc
kingirlle... $1 le ascnndea in Mita trasurii (1.-GH.). de Ilna, lung $i Ingust, lucrat de tarance, si care se
LADO sf. voc. Cuvint care apare In cintecele a- asterne pe Ikviti sau pe jos: o lada vecbe bra5oveneasca,
dresate miresei: Frunzit verde lScrSmioard, Lado, lado, ce eta intr'un colt acoperitS on lAicere (ON.) : se oulcA In fun-
surioara, Du-te 'n baine de mireasS La bSrbatul tau masa dul odaii pe un lavicer (GRL.); cite on peteout de ![nests,
(ALECS.-P.) [comp. refrenul bg. o j lad o, 1 a d o, asternut, ca un llivicer, pe sub Doable brAdetulul (VLAN.)
rut. pol. I a d o, 1 a d o (< lada nevasta"), srb. [l a (v) i t a].
lad o (< 1 a d a nevasta"), etc.]. LAICIOARA (pl.-re) sf. tnt dim. LAITA.
LADQIU (pi.-oaie) sn., 0 LADOAIE Sr. augm. *LAICIZA (-izez) vb. tr. A da unei institutiuni
.LADA: abia trAgean citruta en !Motu' de mart& (caw; am un caracttr laic, a o pune sub directiunea, sub su-
visat c& m'am suit In pod 81 dam glisit fainA In lib:loin pravegherea laicilor [fr.].
ISAD.) ; De-scum pot sit fin gAzdoaie, Numai grin fie-'n IA- LAIE,, LSE sf. I Ceatii de Tigani nomazi: Intr'un
dottle (cow. nor de prat treoe pe drum o tale de Tigani (ULAN.) ; a aril bo-
tLADUNCA (p1.-ci) sf. IPP" Cartusiera [rus.]. gatit zestre coprindea o laie de rob' Tigani (0000.1; Tigani
0 LADTjTA (p1.-te) sf. triT dim. uu)A. de Tigani nomazi, spre deosebire de Tumid de
LAE NU' LATE. vatrS, mai toti robi boieresti sau manastiresti, $i
LAF, mai adesea pl. LAFuai sn. F Palavre, tal- can erau meseriasi sau servitors: and m'a sooate cineva
las fiindcit nu-1 era soma... ayes poftii de ...or! (CAR.); pe dlRnzi abdare, apoi nn-1 trebue nit! el rig= de m impotriva men
alnd sedeam en socrn-men In uri, duo& obloeiul de la tara Meal .11 Or Ceata de vagabonzi, haita de clini: ne-a
(CAR.) [tel. !utast din mfinile amid laic de oersetori 0.-GH.); a feet Ws
LAFAT (-Item), LAFOI (-oesc) vb. refl. A se In- de dint... $1 i-a Witt drumul (CAR.) [comp. pot. rut.
tinde cu mlinile $i picioarele In mod necuviincios, 1 a j a haft& de clini"].
'Ara sa-i pese de altii sau de nimic: in riuletnl... in LATE, w LAru.
nndele cArula mit lftfiliam ca astray (ON.) ; vol sit v& lit-
1112 LA1E$ sir LAW).
fAiti $1 sA huzuriti de caldurit, tar eu sA crAp de frig (ERG.); LAIEUTA (p1.-te) sf. Nevasta unui 1 b i e $;
Viganca... se ImbrAcit in haine de Tiganca de laie: Lalieota aces rea Cu a sale vraji dracest1
ImpArAteasit 6i... se htfoie In toate Fiirmitcase pe boieri (SIAM.).
marine (se.). LAI?T. sr LAIAs.
LAGAR (p1.-are) sn. 0 0 L4IINIC, (p1.-ce) sm. f. Mold. ' Vaga-
Tabard: Stefan... prinzind limbA
demo stares ~ului In! Mateias
bond(6.), haimana : asteptind ou neastImpir sA vie nn
de soolar de afar! (CRC.) ¶ ® Obraznic; alintat (RV: CRC.)
-
(ow.); VodA, din ul Turcilor, oum [comp. 1 a i e'].
au auzit de aceasta (NEGR.) ¶ 0 0 LAINICT (-iceso) I.. vb. intr. Mold. A umbla haima-
11F' Parte a unei masini, al- na, ca un laini c: clod slat fitrit treaba, imi place a
tatuita din dour bucati ci- pe ulite (NEGR.).
lindrice goale, pe care se 2. vb. refl. A se alinta; a se obraznici: Si striga
sprijinesc capetele fusului u- Ovreiul pi se Minima ((PER.); ce to litinicesti aga, mai Mete P
nui cilindru, unei osii, etc.; (RV: ERG.).
sint destinate sit Inlesneasca 141./TA. we- LAvITA
InvIrtirea acestora In jurul LAID, f. LAIE 1. adj. 47), Negru-cenusiu (vorb. de
axe! for (._] 2787) [germ. L a- lira oilor): Ifni laie; oaie laie; PIr BALAIII 0,
g e r]. 2. 14IE Si. Oaie cu lina neagra-cenusie: Avea
LAGT,TM (pl. -marl) sn. # Fig. 2787. LagAre. turma 'ntreagA Dona oi, o )ate gl-o Wank neagra (OPER.)
Mina (pentru explozii) [tc.]. [comp. alb. la j].
LAGUNA. (pt.-no) sf. Lac cu apb sarata care co- LALAI (-hese) vb. intr. A clnta emitind sunete

netiei; La Giudeca, spre

[it.].
,
munica cu marea de care e despartit prin fasii
de pamInt sau prin bancuri de nisip : lasnneio ye-
Sbor1, voinice gondolier (ALECS.)
tremuratoare; a Ingina un cintec, a fredona: an-
zindu-1 lalAind aaa de ou chef (coo.) [01101T1.].
0LALANGHITA (p1. -to) sf. Mold. X Un fel de
clatite [tc. la la g i t].
691
www.dacoromanica.ro
LA-
L A NA
LALAU our LALITI.
LALEA sf. 8 Planta din familia lilia-
ceelor, cu tulpina dreapta, care face o singura
floare mare, frumoasa,
mirositoare, ce atirna
In jos Inainte de a se
deschide (Tulipa sil-
;4-t
[Ir. lambr is].
-,
peretii In interiorul unei odal sau unei sali (r
LAMBUT ( -nose) vb. tr. rim A face cu rindeaua
o lamba la o scindura..
2795)

vestris)( 2790) If C) *
-pEsmiTA, plant& mare
si frumoasa din familia
liliaceelor, originara din
Persia, cu tulpina ro-
k' t*
17 11.7
11
,..._

4 irigi
bust& $i cu flori marl,
rosii, galbene, vargate
adesea cu alb (Fritil-
laria imperialis) (
2789) ¶ 0 = BIBILICA Fig. 2789. Fig. 2794. Lambrechin. Fig. 2795. Lambriu.
[t.C. 1 a 1 6]. Laleapestrita.
LALAU, LAi4u 1. LAMBUITOR (pl.- toare) sn. fta FLIndeaua cu
adj. F Lung, molatic $i prost; bleg,
gura-casca: at vazat ce lung $i 'Alin e P
care se lambuesc scin-
durile; numita si lambar"
Masi; o 8111.1111a nriti ei lane, ragind ca Fig. 2790. ( 279(i).
o beetle (Cpg.); o latA balctza 51 line, de Lalea. LAMELA. (pl.-re) sf. La-
*
$1-era Welt innoptezl au dinsa In cast (CRC.)
ea ; Cu ma sau patura. subtire,
°chit adorm1t1, en gura putin Mantis, lallu MIA ae metal [fr.].
(VLAH.). 'LAMELAR adj. Care
2. sm. Gura-casca: Matt caeca gnra se desface in lamele, care t
Pe la marfurtle expuse (NEGR.). se prezinta sub form& de
LAMA sm. Preot budist in Tibet, lamele: ghips [fr.].
In Mongolia $i la Calmuci ( 2791) *LAMELAT adj. Preva- Fig. 2796. LAmbuitor.
[fr.). zut on lamele, cu foite subtiri suprapuse: Warta.
LAMA' (pl. -me) sf. 7.it Gen de ma- multor ohmic' e [fr.].
mifere rumegatoare, fare coarne, pre- *LA.MELIBRANCHIAT 1. adj. 4 Se zice des-
zentind oare-care afinitati cu cami- pre toate molustele ale caror branchii, asezate pe-
lele; traesc In America de Sud (Auche- rechi perechi Intro corpul animalului $i Invelisul
nia lama) 2792) [fr.]. lui, se intind sub forma de lamele semi-circulare.
'LAMA= (p1.-me) sf. 0 Placa, foita 2. LArdELIBRANcsi*TE sf. p1. Class de molu$te,
subtire de metal: de otel ¶ ® Limba Fig. 2791. caracterizate prin aceasta dispozitie a branchii-
unui cutit, fierul unei arme t.ioase, Lama. lor, din care fac parte stridia, midia, etc. [fr.].
custura: lama giblet; o -4 scllpitoare de otel se 'mpltnta 'LA.MELICORN 1. adj. 4 Se zice despre ori-ce-
in malul drept (VLAH.) [fr.]. insecta. ale carei antene se termina prin niste pre-
'LAMAISM sbst. Doctrina religioasa a unei lungiri lameloase.
secte budiste din Tibet, Mongolia, etc. [ft.]. 2. LAMELICQRNE sf. pl. Familie de insecte cole-
'LAMATST sm. Sectator at lamaismului [fr.]. optere din care fac parte carabqul, baligarul, gin-
LA-MA-MAMA Pie- LA3. dacul-verde, rada$ca, etc. [fr.].
'LA.MANTTIsI sm. 7at Mamifer cetaceu erbivor *LAMELIFORM adj. Care e in forma de la-
mely [fr.].
*LAMELIROSTRE sf. pl. 3? Familie de pasari
palmipede al caror cioc e acoperit de o membran&
moale, lamelata, si din care fac parte lebada, rata,.
gisca, etc. [fr.].
'LA.MELOS adj. Care se desface In lamele, In
paturi subtiri [fr.].
LA.MENT4 (-tez) vb. tr. 0 refl. A (se) boci, a
(se) tingui [fr.].
LAMENTABIL adj. 0 De jale, de plins, jal-
Fig. 2792. Lama. Fig. 2793. Lamantin.
ce seamana cu foca; trae$te in America centrals
nic, vrednic de mils: era lntr'o stare á ¶ 0 In-
duiosetor, care to umple de jale : scoase nn MUM
[fr.].
.
si In Africa In apele marii In apropierea larmu- *LAMENTATIUNE sf. Bocet, tinguire, vai-
rilor, de unde trece $i in Muni (Manatus) (E) 2793) areal& [tr.].
[fr.]. *LAMINA (-inn) vb. tr. A intinde on ciocanul
LAMBA sf. Ke° flue sau ciubuc, Mout de-a un metal, prefacindu-1 in lame [fr.].
lungul marginii unei scindurispre a o irnbuca cu 'LAMINAR adj. Compus din lamele paralele
alta. [fr. laminaire].
LAMBA' (pl.-be) sf. Fie-care din lanturile sau ' LA.MINOR (pl. -Dare) sn. r?' Ma$ina ale chrei
fringliiile de la o caruta care leaga., la un capat si parti de ca-
la celalalt, crucea dinainte sau crucea dinapoi de petenie sint 0°'
cele doua capete ale fie -chrei osii; numite $i (in)- doll& cilindre
tinzatori", vatraie", lantdirile crucii", lant,u- orizontale de
suri" sau costi$uri" ow- 873 : lambs dinabite, fier sau de o- a.
lambs dinapol; pune roata la loc, Mit lance, suceste lambs tel, suprapu
$1 o strange la Basra (CRC.). se unul pe al
LAMBA' 3 LamPA. tut si Invir-
LAMBAR sbst. LAMBUrrOR [lam b a]. tindu-se cu a- Fig. 2797. Laminor.
'LAMBRECIITIV pl.-Ins. sn. Draperie care ceea$i iuteala, dar in sens contrar; Intre ale se
impodobeste partea de sub a unei ferestre sau pune o plats de metal spre a o transforma In
a unei u$i si care serveste In acela$i timp sh lama, Intro foit,a subtire sau spre a-i da o for-
ascundh galeria, corniza, etc. de care shit att.- ma determinate dupe scobiturile sau ridicaturile
nate perdelele ( 2794) [fr. lambrequin]. de pe cele dour cilindre 2797) [fr. 1 a m i-
'LAMBRIU (p1.-iort) sn. Lucrare de timplarie, n o i r].
placi de marmora, etc. cu care se captu$esc LAMTIE, Mold. ALliztarEsf. O i Fructul lamliu-
692
www.dacoromanica.ro
lui (0 2799): galben ea lambs ¶ 0 Bare de Ns- SARE® TABELA XXX.
LAMP! LAM-
[ngr. Xstp.ovt].
LAMTIER sin. tgo VInzhtor de 1 a m I i. LAN
LAMIIO.ARA (pl. -re) sf.
Mic arbust, ale ehrui flori
aromatics se Intrebuinteazh B
la bucate; numit si cimbru

Fig. 2799. Larnlioara. Fig. 2799. LAmii.

(de gradina)" sau lamiita." (Thymus vulgaris)
( 2798) Pamliel.
LA.MtITA (pl. -ye) sf. * Arbust, originar din
I

America de Sud, ale chilli frunze frecate In mina

raspindesc un miros placut de lam lie; face
flori mici albe sau roze (Lippia citriodora) ¶ C)
= SIRINDERICA ¶ ® = Liild/104RA ¶ @ = RRECREA-
BABEI.
LA-MTTU sm. Mic arbore, originar din Asia;
cu flori frumoase albe si mirositoare, al carui Eruct,
numit 1 h m I i e, de coloare galbena la maturitate,
se Intrebuinteaza pentru zeama-i foarte acrh. In
bucate, pentru fabricarea limonadei, etc.
*LAMPA (pl. limo) sf. (D Vas sau aparat, conti-
nind uleiu sau alt lichid combustibil, Intrebuintat
pentru luminat, aprinzindu-se la caps tul de sus
fitilul muiat In acel lichid (1.- TAB. XXX): on
petrol; de masa ; de attrnat ¶ ® Pr. ext. Aparat
care produce lumina electricA ¶ ® Masinh de fiert
aph, etc. care arde cu spirt (ow TAB, XXX, G);
eleetrica four TAB. XXX, C, D, F) [germ. L a m-
p e].
LAMPADAR
(p1.-are) sn. Un
fel de candela-
bru, purtind mai
multe lampi (rg
2800): in loc de
51 lamps, teatrul
era paste tot ilumt-
nat eu lumbar' de A. Lamps cu petrol. B. Lamps cu petrol cu
seu (Fa_.) [fr.]. manpn incandescent. C. Lamps electricA cu
LAM PA GM filament de cArbune. D. Lamp. electricA cu fi-
sm. Cel ce aprin- lament metalic. E. Lamps cu gaz aerian.
de lampile sau F. Lamps electricti. cu arc.G. Lamps de spirt.
H. Lamps cu acetilenti. I. Lamps cu esenta.
felinarele de pe J. Lampti de mineri.
strazi ([r.1 2801)
[lamp a].
LAMPANT curat (prin scoaterea tuturor necurateniilor), a
adj. Petrol ~, Fig. a800. Fig. 2801. limpezi: argintarul luoreazi argintul lamurindu-1 prin foe
petrol limpede Lampadar. Lampagiu. ou plumb aoN.) ¶ ® T) A face sh, se vadh 'impede
$i bine purificat obtinut prin distilarea titeiului 0 lumina alba, intensA... Mumma vederea departe (VLAH.) ¶ ®
[fr.]. A deslusi, a face sh. se Inteleagh, sh. priceapa lim-
LAMPAS (p1.-astari) sn. Fasie de stofh ro-
(1) pede, a explica.
sic cusuta de-a lungul pantalonilor militaresti 2. vb. refl. A se curati, a se face curat, a se
[rusk0 limpezi: ticillo511 ace5tia multi' a ii argi de vil ea... as se
L (pl. -age) sn. Trans. Lamph [ung.]. lamureasoit prin too de faradelegea for (NEGR.) ¶ s A se
*LAMPION (pl. -oane) sn. 0 Ciob, ulcelusa sau arata 'impede: lncep apele sa se lamureasett pe spin-
pahar In care se pune seu, untdelemn sau uleiu teeittura vailor I \ILAN.) ®.F) A se deslusi, a se pricepe
cu un fitil si care servh la iluminatii ¶ 0 Pr. ext. clar: din convorbirea chlatorilor se litmurea bine Impreju-
Lanternh venetianil [fr.]. !area (CAR.) [lamurh].
LAMPTST sm. r Cel ce face sau vinde lampi LAMURI:RE sf. Faptul de a (se) lamur f,
O Cel ce prepare si aprinde hampile inteun mare deslusire, explicatiune 111 C NELAmuataE.
stabiliment: dati-va la o parte, domnilor, steed ..m1 /tarn LAIVEURIT 1. adj. ( p. LAMURI. Curatit, lim-
(D -ZAMF.) [fr.]. pezit: Incheasa o noun putere... lamurita din focal luptelor
*LA.MPO.A.FIA (p1.-re) sf. dim. LAMPA: In perete tvLax4 I 2 F Deslusit, usor de priccput, 'impede
ardea 0 alumatA (CARA . 111 c namingT.
L4-MURA sf. Ceea ce este mai bun, mai curat 2. adv. Limpede, clar, deslusit: vorbe5te mai
mai ales, mai de frunte in ceva: lamura faintt, grtulut: el, smirk 51 re, ti opri de la o astral de treaba. usP.).
ei (shit)... lamura sufletului romanesc (VLAH.) ; sa sadim LAN (p1.-nuri) sn. r CImp lntins semanat cu ace-
ouratit de Ruman printre paltimida UP.) ; In rain nimene on las fel de cereale: Si lungi de gene coapte Sclipesc
se sloboade Dna nu e curat (BD.-DEL.) ; adv.: vorbegte ca aurul in soars (VLAH.) ; la stInga... mrt galbene de gnu
vatic.), vorbeste curat, adevhrat [lat. vulg. 1 a m copt..., tut de °via de un verde brumAriu, ...qui de po-
n u I a, dim. din 1 a m (I) n a]. rumb de un verde inchis (BR.-VN.) [11 t. poi. 1 a n].
LAMURT (-nresc) 4. vb. tr. A curati, a face
I LANCE sf. a W SulitA : Pe Mlrzac tl reteza ci

693
www.dacoromanica.ro
LLAA NP- In ca-1 lua (ALEC8.-P.) (F: 2803) ¶ 0 Maram. Lb BIta
pe care se mini& ciobanul: seao'n
radzamat co sumann'mbillerat (PAP.)
' lancsa.
*LANCEOLAT adj. i Care are forma
unui tier de lance ( 2802) [fr.].
*LANCER sm. X Soldat din cavalerie
!flan-I-tat cu o lance, sulitas
( 2804): dupli un trup de lin-
cert... urmau douksprezece tunuri
trase de hot (NEGR.) ; cetele B8S0C0-
Me de armagi gi de lanceri (OMB)
[fr. lancier+ lance].
-LANDA. (p1. -de) s f. Fa *es
Intim $i nelucrat, aproape
sterp, pe care crest numai
maracini, scaeti, ferega, etc.
[fr.].
*LANDAU (p1.-aort), LAN-
DAU (pl. -ouri) sn. Trasura
mare cu patru roti al ctirei
acop erem int, format din douA.
cosuri, se poate cohort CM% lanceolate.
plat, dindu-se pe spate (,«j 2805): un trumos lan-
dau de Viena venea inhkmat de patru
telegari roibi (NEGR.) [fr.].
*LAND GRAV sm. w
unora din principii germant:
...nu de Hesse [fr. < germ.].
Fig. 2804. Liinceri romAni.
*LANDGRAVIAT (p1.-ate) sn. 0 rs Demnitatea
de landgrav ¶ 0 0 Trtrisoara guvernata de un
landgrav [fr.].
*LANDTAG sbst. 0 Numele parlamentului In di-
ferite state germane [germ.].
LANGA.LAU sbst. Trans. X Lipie ce se coace pe
lopat5 In vatra cuptorului, cind acesta e bine in-
cins (CONY.) (SEZ.) [ung.langol 6].
*LANGUROS adj. Gale§ : privirile languroase ale
arendagilor gi sublocotenentilor cart suspini dna zestrea
mea (VLAH.( [fr.].
*LANGUSTA. (pl. -te) sf. a.,,k
ceu, un fel de rat de _ dim. LANTva: Deck n'ar ti lost legat De brat cu un lantniel
mare, asemenea staco-
Fig. 2805. Landau. Fig. 2806. Langusta.
jului de care se deosebeste prin lipsa celor
dotal foarfeci mart dinainte (Palinurus vulgaris)
([1] 2806) [fr.].
*LANSA (-see vb. tr. 1 A emite: un decret, un
mandat de aducere TO A trimite In diferite parti: In-
vitatiuni II 0 A ajuta pe cineva
sä ajungli la ceva, sa se facti
cunoscut In lume; o atacere,
a ciluta prin reclamig. sau In
alt chip s'o lac& cunoscuta,
s'o factl. sa izbuteascti. [fr.
lancer].
*LANSKENT sbst. Ve-
chiu jot de carti [V].
.
'LANTERNA (p1.-ne) sf. I
Felinar; venetiana, felinar de hirtie transparenta,
de diferite forme, intrebuintat pentru iluminatii
2807): era minnnatil pr1veligtea... la lumina lanternelor
venetiene (BR.-VN.) ¶® 15 maeica, instrument de
optica cu ajutorul caruia, se proiecteaet, intr'o
[ung. camera Intunecoasa, pe un perete alb sau pe o
pinza intinsa, imaginea marita a unui desen fa-
OILMMS*-
Ws11k....
Fig. 2808.
Lanternit magica. Fig. 2809. Lanterna magica.
cut pe o place de stic15. In colori transparente
( 280S, 2809) [fr.).
Fig. 2802. LANT (p1. -turt) sn. 0 Legatura din verige, inele
Frunza Fig. 2803. sau belciuge prinse unele de allele (2_1 2810); do
Lane'. aur, de argint, de tier; A. de cea- lid
&cicala; a lega en ur1; a tlnea In o
- (un dine, etc.), a Linea legat
cu un lant 4 CD Masurtt de
lungime, de 10 stInjeni, Intre-
buintatA In masuratorile agri-
cole ¶ 0 41, Sir de munti
0 Sir nelntrerupt de diferite Fig. 2810. Lanluri.
obiecte : un m de dughene de
lemn... alcatueso una Si singura ulitil a Romanului (NEGR.) ;
de-a lungul tarmnlui sting se Insirti Betels in (VLAH.I
® Succesiune netntreruptik: imam, evenimen-
telor; a se Linea.', a urma una dup/i. alta f5.ra In-
trerupere ¶ O ® Roble: sA ruse ile unei robii de
ease veacnri (VLAH.(; virtutile acelea cart se or de la un po-
Por ca sit poatA sdrobl mile (I.-ort.) [VS1. '1 a n I e i].
*LA.NTTA (p1.-te) SI. .11` Instrument
de chirurgie cu care se lass singe, se
deschide o buba, etc. 2811) [fr.].
LANTIOR (pf.-goare)sn. drm. LANT:
ceasornicul dirt parete, sfirlindu-gi lantieoarele
ou grentati, chits tutu" de non& on (vulg.).
OLANTTIG (pl.-use), e LANTim (pl.
-ugari) sn. 0 Mo/d. Bucov. Maram. =
LANT O : Martin li un urs legat cu lantug de
nn stilt) punean lantugurile de glint Fig. 2811.
(ALECS.) ;
copoilor C) = LANT ® "et v°1- Lanteta.
'(1.-011.) ¶
nici mAsoara cu praline gi lantugul loan' de prielna
(STAM.) [S1.].
t LANTVII, LANTIAI (p1.-use) sn. = LANTVG: hi-
rie boieriu ca zilvodul eel din (ALECS.) ; &wind chili de sgarde
$1 email in lantuse (coos.) [Si.].
Animal crusta- O LANTUJEL, LANTuni, (pl-ele) sn. Mold. Bucov.
(STAM.); purta... verigi, !Ant-Mete, paltale... gi multe alto
Deacuri ce sclipeau (GRID.).
LANTUT = INLANTU!.
LANTU§QR (pl. -oare) sn. dim. LANT.
LAOLALTA adv. Impreuna, la un loc: soldati gi
past lug llisind $1 arms ei steagurl in mlnile Romanilor
(VLAH.) n a) 1 ai+alalt5.].
LAOR = LAUB.
LAOR sbst. Fibrele textile ale clinepei $i inu-
lui din care se scoate fulorul: hint semanat des nu
lace ramnri, gi Coate stele In! din m slut deopotrivk de lung!
(ION) [lat. llb e r].
t LA.pAD4... p. LEPAD4...
LApAT (-pain) vb. tr. A bea linglnd sau tragInd
cu limba (verb. de ctini), a Hai, a limpi: c000soa
apropie Daharul aplecat de botul favoritului care 'ncepesi
lftpaie, si lapais, gi Mate (CAR.) [onom.; comp. fr. 1 a-
p e r].
*LAPAItATOMIE sf. F Operatiune chirurgi-
cal& care consta din deschiderea pIntecului [fr.].
o LAPAVITA = LAPOVITA.
Fig. 2807. *LAPIDA (-dez) vb. tr. A ucide cu pietre [fr.].
Lanterne veneliene.
e
*LAPIDAFt adj. Propriu inscriptiunilor sapate
In piatat: pentru citirea gl transcriptinnea de hiscriptiunt
(I.-OH.) ; aril stil concis, in froze scurte, energice
$i grandioase [fr.].
694
www.dacoromanica.ro
 LAPIDATIIINE sf. Faptul de a lapida; uci- hh.r; dB piatrd, pichturi de carbonat de calce, sta- LAP-
dere cu pietre [fr.). lactit: din Incretiturile odrora se preling el cad picdturi de
'LAPIS, LAPIS - LAZULI sbst. o Substanth. mine- apit ( de piatrd) pe creetetele stalagmitelor (vLAn.) 11 ®* LAP
ral& de o frumoasa coloare albastra, Cake ha our ni.T.R 0 ¶ ® LAPTELE-CIINELUP, nu-
de obiceiu ()pack dar u- mete mai multor specii de plante a caror tulpina
neori transparent& [fr. ]. f pe dli un sue liiptos (Euphorbia angulata, E. platy-
LAP ON1.ad). 0 Din phyllos, etc.) ([ 2815); LAPTELE-CTINELIII2
Laponia. ALP:M. C) ¶ 0 LAPTELE-CQCULTYli, plant& jerboas&
2. Sm., LAPQNA (p/. cu flori galbene ; cu sucul lap-
-ne) St. Locuitor, lo- tos ce iese din tulpina plantei,
cuitoare din Laponia clnd se rupe, poporul vindeca
(r] 2812) Hr.). negeii $i pecinginea; numith (
LAPOVITA (pl.-03) si alior", buruiana-de-fri-
sf. 0 Ploaie ameste- guri", buruiana-magareas- IdIet M`.'%
cath cu zapadh: s'a Ut- ch.", laptele-oucului", etc. al
ast deodat' un ger, el-o Fig. 2812. Laponi. (Euphorbia helioscopia)
ei-un lngliet de crapan pie- 2816) ; LAPTELE-OTICULIII2
trele (vLAH.); spre primavara, ploile gi lapovitele stria LAPTELE-CTINELITI1; LAPTE-
tarts mutt pe vita UON.) [bg. srb.] LE-CVC111;013 = ALIQR (8¶ 0
*LAPSES sbst. Gresala facuth din iutealh.; Ca- LAPTELE-LXIPULITI' = LAP-
lam!, gresala facuth. In seri- TELE-MINELITI' ; LAPTELE-
ere din fuga condeiului; LIIPULUI2= LAPTELE-CIICULUli
linguae, gresal& fheut& @ 4 LAPTELE-PASARIP, mi-
vorbind [lat.]. ca plant& jerboas& cu flori
LAPT4 = AbAPT4. galbene (Gagea lutes) (
LAPTAGIU sm. Lap - 2817); LAPTELE-pAsARr/2.-- Fig. 2816.
tar, eel ce vinde lap t e. BAL0scA ¶ 0 4 LAPTELE-8101- Laptelecucttlui.
LAPTAR sm., LAPTA- Fig. 2813. Laptar. CIL', mica plant& paroasa cu
REAsA(p/..-ese) sf. l> Acela, flori alburii dispuse in umbel& (Androsace arach-
aceea care vinde lapte (E 2813) [lat. lacta- noidea); LAPTELE-STINCII2= LAP,
r i u sl. TOOR ¶ ® 4 SLIDOAREA-.,LUI =
LAPTARIE sf. CAPTALAN ¶ @ LAPTURI, LAPTV-
® at Locul, pra- TURI pl. f. X Diferite feluri de
valia uncle se vin- lapte sau de bucate preparate din
de lapt e, ban- lapte [lat. vulg. la c t e = clas.
za, otia. etc. 7 ® lactic].

-
Locul, celarul, ch- LAPTETURI oar 14PTE.
mara unde se phs- LAPTI*OR sm. 0 dim. I4PTE :
treazh lap tele ¶ 0 11 dedeam el mina/Wei band (FLO%) ¶
pt. X MIncari de io 4 Plant& erbacee cu tulpini ra-
lapte, bucate f& MEM mificate cu mai multe rozete de
cute cu lapte. frunze, cu flori albe dispuse In
LAPT.41.
-ace) sn. x(pi.
Un fel
de plash de prins
umbele ; numith Si laptele-stIncii";
creste prin phsuntle pietroase din
regiunea alpinh. (Androsace chamae-
peste ( .A 2814) Fig. 2314. Lapta§. jasme).
[bg] 0 LAPTOC, LAToo (pl. -oace) sn. rt
LAPTE sm. C) Lich id alb, epac,tsecretat tie manic - Mold. Bucov. Scoc (la moarh.) (_1 Fig. 2817.
lele femeii Si ale femelelor tuturorinamiferelor; con- 2818): incepu a-1 tient apa pe nitri 91 pe Laptelepasarii.
stitue hrana excluziva a copiilor abia nhscuti si a urechi as pe niete laptoace de mori (cao.); mergi pe 'Mace
puilor animalelor timp de mai inulte luni: a-i vet prinde acolo destula
seca .4e; parcel de dd, vital de parcel, vitel care suge (se.); A luat moara de latoc
Inca; trail, surorl de -, can au supt laptele de la $1-a trintit-o trona la Inc
aceeasi cola.; dinti de .-, eel dintii dinti cart les la (VOR.) [rtlt . 1 o t o It y].
eopii si cart cad pe la vIrsta de sap te ani11 C) Laptele LAPTOS adj.() Care
de vaca, de bivolith, de oaie, de caprh., de magh- do, lapte multi vac& lAp-
rith, Intrebuintat ca aliment al Ward; wr LINQS ¶ o De
adultilor: duke, laptele proas- coloarea, de aspectul
pat, muls dimineata; crud; laptelui ¶ OO 10 Adeva-
fiert; acre; Witt; v de putind ; rat (comp. cu mine): ma-
prins; inohegat; 0. covitsit; cafes ma... creslndu-le toate lap-
cu 0: a stoarce .. din piatrd, ti toase... cum i le spusesem eu
izbuti prin munch., prin inteli- (um) [lat.lactosus]. Fig. 2818 Laptoe.
gent& superioara, s& fach lucruri LAPTVCA (p1,-ei) 1.
de necrezut: este Roman desgbetat St. 4 0 Plant& cif sue alb ca lap-
care scoate lapte dulce din pieta semi tele, Intrebuintath ca salata (Mold.
«sp.); w ?MCA C);op® , a- marole") (Lactuca saliva) (L.]
devarat bine-ar 11, mai Ohir1oa, 2819) 11 0= vngETIcA-cu-LArrE.
&tear ti toate on A. clte le spot 2. LAPTQLT-QU sna., frumoash.
(cao.) 111 ® SNOW, zeama care se Manta' erbacee, cu llori galbene 1.
gaseste In unele plante sau dispuse In mart
care se stoarce din anumite $i frumoase ca-
fructe: , de migdale; de bon, a) pitule la virful
zeama din prunele uscate pose tulpinii ( 7'ele-
la fiert; b) zeama din semintele kin sprcioso)
de dovleac fierte, care se ma- ( 2820) [lat.
ulna de post ¶ C) Lichidul Fig. 2815. lactu ea].
alb care se gaseste In interiorul Laptele-ciinelui. 0 LAPTV GA
unora din fructe: de coco ¶ C) Ori-ce lichid care sl. Trans. (v(c.) Fig. 2819. Fig. 2820
are aspectul laptelui: de var, lichidul alb care =LApTvcAl O. Laptucti. Laptucu-oii.
sepal% topind varul to ape; , de mare, ghlbenus L4PTI sm pl. i Kl ioSubstantaalbicioasI,lapqtii
de ou proaspat amestecat cu ap& fierbinte si cu za- de parte barbaleasch, care slujeste la fecundarea
695
www.dacoromanica.ro
LAP- icrelor ¶ CI X Ghindurile ce se gasesc sub gitul vite- curie (000e.); e o un sgomot Infiorator de scaune rastur-
LAS lactes].
0 LAPVC sm. Ban.
pu; srb. lopu11].
-
lului $i care constitue o mincare delicata [lat.
BRvsruR [comp. ung. 1 a-
O LAPVG sbst. Ban. p Piciorul de la glezne In jos,
nate, de usi trintite (VLAH.) [srb. la r m a; ung.
larm a].
L4RMAT sbst. Larina:
gura, Oameni vin si vazA ce s'a Intimplat
+ (s t r i g) a t].
Cum faces Ovreiul
(SPER.) ar
mare,

laba piciorului (comp. bg. 1 a- 0 LARMUT ( -nose) vb. intr. Trans. A face la r m a:
p a laba"]. 11--
pasirile sAlbatice... dacA sboarA in sere si
LAPTJ$ sm. * ..-17E1- lirmuesc malt, vremea e schimbicioasit (GINA.). 4411114.
O ATE LAPTT,ICU-9114- 2 *LARVA (p1.-ye sf. 4 Starea, forma
CAPRA ciaisTvT [bg. lo p u§]. pe care o prezinta diferitele animale

'
*LAR 1. sm. I O Numele si mai ales insectele la ie$irea for din
zeului domestic la vechii Ro- ou $i care se deosebe$te mai mult sau
mani 2821) ¶ 2 pl. Casa, 1(4,;' , mai pun de forma adult& ( 2825):
iocuinta [lat.]. mormolocul e larva broastei; omida e larva
LARD sbst. Ban. Trans. X tInturelui; larva turnioii se numegte cAtel, a pars.
Larva.
Slanina grasa [lat. 1 a r - Fig. 2821. Lar idupll o tintarnlui, carabit [fr.].
dum. 4 picture din Pompei). LASS (las) 1. vb. tr. 0 A se departa de o perSo(inti,
O LARD4R(ru) sm. de un lucru: eine va treoe pre niscare drumuri neim-
GIndacel de 7-8 milimetri care roade plena $i bla- blate... de va lisa drumul cel mare, atunce tot negotul si-ei
nurile $i se hraneste mai ales cu yiarza (PRV.-MB.). ¶ 0 A parasi: Dumnezeu twit nu Iasi De
slanina (Dermestes lardarius) ( om (ON.); a lisat case. gi copiii Si si-a twit lumea In cap; mai
2822 [1 a r d]. 'Elsa focal si asucti-te de carte; LasS legea crestineasoit si to
LARG 1. adj. Intins, de o di 'n legea tOTINISSCA (ALECS.) ¶ ® A transmite ca mo$-
mare intindere In toate direc- tenire: a litsat toati averea la saraoi; de va lass nestine
tiunile, In care sau prin care cuiva averea sa la moarte (PRV.-M13.) 11 @ A face sa ramlie
poate Incapea mult, Incapator ceva dupa sine, dup& moarte: urme nesterse; a lisat
((: lui strlmt"); deosebit de doi oopii mini ¶ 0 A face sa ramlie: a lAsat an loc gol ;
lat", care Insemneaza Intins a lAsat o margins de douA degete ¶ 0 A nu lua de un-
numai In directiunea transver- deva: locului; a lAsat cartes De mass ¶ 0 A nu lua cu
sal& ((e) lui Ingust"): halne, ml- Sine: a lint copiii seas& ¶ ® A nu lua cuiva ceva:
yoarti t;
neei, pantaloni, ciorapi largi; guri
anti 04 ¶ ® Vast: (Mi-
hai a lost un) eron in toata
Fig. 2822. Larder.
Dutere a ouvintului (VLAH.)
luati-mi tot, dar lasati-mi vials ¶ O A ceda pe un prat
oare-care: i-am ldeat casa on zece mii de lei ¶ © A
scadea din prat,: mai Iasi ceva din prat, cit prea a scums
¶ ® ® Darnic, generos: nu a sgircit, dimpotrivi 11 0 A Incredinta: a lint case to paza slugilor; vorbind
e A. Is mini (BR.-VN.) ¶ 0 (2) Putin scrupulos: are o de griji, etc.: las aceasti wile in voia lui Dumnezeu ¶
oonstiintit A se bizui, a se increde: las' pe mine, cA to scab on ¶
2. sbst. ® Largime ¶ ® Loc deschis care se 03 A amlna; a pastra pentru altadata: oe soli lace
Intinde departe In toate directiunile: en total alts astAzi, nu lasts pe =fine; minis de sears laa'o pe ambient& 9
(VLAH.) ¶ 0 Partea maxi'
era vista Scitilor in Sul cimpiilor ® A nu schimba starea In care se gase$te o per-
sau a unui rlu departata de maluri: In ~al mirii; soana, un lucru: lase -1 sea oum e; 111'8 lisat illOtIrGat
se aruncA lntr'o micA luntre.... ei o Imyinse la A. ion.) ¶ ® @ A uita: si-a lisat ochelarii, nmbrela acasa; a Mutt nsa
IT in din A., In belsug, far& a duce lipsa de ceva: descniatit ¶ ® A da voie, a permite; a nu Impiedeca,
sa-si vadA tars lui mare gi... ye locuitorli ei trAind In gi a DU opri: ai sit dai sunk DoamnA... cA Iasi ye bArbatul
nesuparat, nestingherit
in b01StIg ((SP.); la ...Ill meu, au sit ne taie Darintii, barbatii gi tratii (NEGR.) ; nu mA Iasi
de nimeni sau de nimic: simtindu-mA atunoi la nl inima; a lAsat sA se stima focal ¶ ® A nu ,, a Impie-
men, rideam din Marne inimii (000n.). deca, a opri; 40: ye eine nu-1 Iasi sa moat* nn to lasit sA
3. Fe A., loc. adv. Fara a omite ceva, dlnd toate tritesti w mmu0 ¶ 0 Amai Ingadui, a astepta: laza,
amanuntele: a tient o descriere pe A. a acestui tinnt; oA ti-ota arAta eul II 0A nu retina, a da drumul: ha-
pre PREI4RG [lat. la r gus]. turtle In voie; lasit-mi de brat, of mA doare; tarp., ca e
LARGI (-gesc) vb. tr. 0 re f1. A (se) face (mai) prost ¶ ® A da ragaz, a nu turbura, a nu supara, a
larg; a (se) Intinde: a marit grAdina, a lArgit taridle, da pace: tin mit mai lasi tusea; 1-au mai lint trigurile;
onmyarind de la want (ON.) orizontul se desohide, se lir- Iasi-ma In pace; lasi-ma, sA to Jas, se zice despre un em
geste din Co In ce (VLAH.) [lat. largire]. nepasator, care nu vrea sa-si creeze suparari a-
LARGIME sf. ® Intindere mare In toate direc- mestecindu-se Intr'o afacere: tierbeam de °Judi, vigil-
tiunile; dimensiunea unui lucru la r g: 14 sortii, du-I asa de lasil-mit sit to las (LUNG.) ¶ ® A nu mai vorbi
nnui vas; F : de vederi ¶ © Latime. de ceva: s5 ISsAm asta; mat las& gluma ¶ ® # A se ab-
LARGUT adj. dim. LARG. tine, a renunta: de aice Inainte Mani de a mai gorier°
*LARINGE, *LARiliX sm. P Partea superioara a
tracheei-artere $i care este organul esential al
(LET.) ¶ 0 A trace cu vederea, a omite: a
douA rInduri ¶ 6 A proceda, a lucra: las'o mai !nest, mai
lAsat Mari

vocii, gItlej ( 2823). domol ¶ ® A hothri; a crea, a face: alga a lint Dumne-
*LARINGITA (p1.-te) sf. Inflamatiunea
membranei mucoase a laringelui [fr.].
zeu; blind si smerit cum 1-a iSsat Dumnezen ((SP.) ¶ 0
(Jos), a da jos, a cohort:
-
perdelele; o vedea stiioioasit,
*LARINGOSCOP (pl.-oospe)sn. .0 Instrument lasindu-si ochii In yamInt (VLAH.) ¶ dJ pe toe, a Intrece
¶ 2o-o. sec Pm- SEC fr singe, a lua singe.
2. vb. refl. i A se destinde, a se slabi: arcurile
s'an mai lisat ¶ 0 A renunta, a parttsi: s'a Meat de carte,
de belie ¶ 0 A se Incredinta: s'a lAsat In voia Domnului

,
¶ 0 A se bizui, a se Increde: tasi-te pe mine; a se
in nitcleidea ouiva ¶ C) A nu Impiedica, a nu opri,
a nu se opune, a rabda,a suferi: se Iasi sit-1 beta toti;
a nu se a opune rezistenta. ¶ ® A ceda: nu va
limn, bAietil ¶ 0 A se micsora, a scadea, a se
Fig. 2823. Laringe. muia, a se potoli: gerul s'a mai heat ¶ ® A se aseza;
Fata poste- Fata ante- a atlas: a se pe spate, In genunchi; a se la tuna;
Hoare. rioarA. Fig. 2824. Laringoscop. m'am Meat Meet pe un scaun (VLAH.) 1 ® A se coborl, a
Se da jos: scum e rindul men sit mit las in palmetto ((SP.)
ce serva la laringoscopie ( 2824) [fr.]. ¶ 0 A se cobori din vazduh, din atmosfera: a'a
*LARINGOSCOPTE sf. Exploratiunea larin- lSsat o °esti growth.; s'a lAsat nn ger strasnio; noaptea se
gelui [fr.]. Iasi Monti, vastS, solemna (vLAH.) ¶ 43, A se A. (mai) ye
LARMArsf. Galagie, sgomot mare: ee anal o At. Jos re- JOS 2 [lat. lax a r e].
do oameni ce spirgean portile gi nivilean on grAmada LASAT 1. adj. p. LiisA vg tC pmus4T.
696
www.dacoromanica.ro
 2. LAST (pl.- aturi) sn., LAsATA sf.: lasatul (lasata) *LASITA.TE sf. Miselie, mirsavie: comisese toate LAS-
seculni, lasat de sec, ziva cea din urma de dulce, lasitatile gi crimele cele mat Ingrozitoare, numai ca si ajungli
care precede inceperea unui post (in spec. a postu- la marire cm., [fr.lachete]. LAT
lui mare): 1-a ablitut sa nand tocmai despre ziva la lasata LAT 1. adj. 0 De o mare Intindere de-a curme-
sealant de poste mare (CAR.); Pe la lasatnri de sec gi atirba- zisul, In opozitie cu Ingust": plaza 14 ; spate e
tort marl, sliruta mai multe pahare ou apa de sap& OSP.).
LASATURA '(p/.-tari) sf. Loc asezat, lasat,
¶ 0 a' Vorbe e, vorbe goals spuse cu un ton maret.
¶ ® A lass, a ramtnea, a &idea a lAsa, a ram inea
adlncit: cautIndn-gi o albie noun pe lasaturile gesuritor Intins, far& a se mai putea milca: no lovi !Ara vests
(VLAH.) [1 A s a]. on maul de o mama si cazu 'artist ca o broascit ON.) ;
LASC.1.1.1E, LETcArE, LITCAIE, LEScALIE sf. 0
Odinioaramicamoneta valorInd '/2 depara 11 0 Ban
11) dace no era Regatta s'o apace in brat()) odds! ...A (CAR.);
de foam, istovit de foame: s'an mirat de ce-s oile aga ~0
de valoarea cea mai mica: stia di on era om sa se atinga de foame (ma.) ¶ 0 Intins: 0 larturie
de o litscaie (1.-GH.); De In not Q pina Ia g. sm. mai adesea LATI p1. = Fozuz 0 : Ian nitati,
voi, Tot ban! $1 lAscai (GDR.), ghicitoare feolori, nitati La poste din Base lati, Cumparate din plat, Pe
despre stele"; all-a datori alai c'o calm gi pe ctrnati (vic.).
letcaie ( ALECS.) ; nu are cap nioi de o lit - ;1. (p1.-turi) sn. 0 Partea latA, de-a curmezisul
caie 1ALECS.) ; dad% nu o lescale, macar o fa- unui lucru: ~ul ()alai; II croira on -ul iataganelor (DLVR.) ;
rImit de Wine (CAR.) [comp. pol. lacki to ..me patnlui ¶ 0 Latirne: de un de (Alma; nu se
polonez"]. vedea de acolo mares aceea dealt numal ca an de Plaza
LA.SCAI4TA. (p1.-letnlsf. Ban. 0 (mERA); in lung si in .'
de-a lungul si de-a latul, In lung
Oala cu doua mlnusi ( 2826) [(oala. $i In lat: pentru (limit am alergat ca un nano, yard 51 lama,
vinduta cu o) lascai e]. de-a lungul 1)1 de-a latul pdmtnlulni (GN.); Vesela din °ale-
*LASCIV adj. Aplecat la desfrl- (tiara, Ial cImpiile de-a latul (cogs) [lat. 1 a t u s].
flare [fr.]. LA.TART f. adj. Cam l a t: un insect trammel,
*LASCIVITATE sf. Aplecare la
desfrinare [fr.].
.--,..
Fig. 2826.
si lungaret, de coloare rash) (MAR.); (E): Stoics, linistit,
au vorba lui latareata, pont pe prefect sit se arca lard team&
LASNICIOR sm. * Plante, cu Laschiata. (0.-ZAMP.).
flori violete, a carei tulpina e Intrebuintata. In 2. sm. xr40 0 0 varietate de scrumbie de mare
medicine ca depurativ si calmant; numita $i bu- (Scomber pelamys) ¶ ® Pestisor scurt si lat ce
ruiand-de-dalac", vita-Evre- traeste In baltile marl. enc.).
nor". zirna.", etc. (Solanum LATATJ 1. adj. Lata-
duleamara) (E 2827) [comp. ret: !Atm:alai e ca circelul
srb. 1 a s in a varietate de (MAR.) .
strugure" ]. g. sm. * Nimfa tIntaru-
LASTAR, vasTAR sm., lui (V 28294: trlieste mai
(v)1,AsTARE sf. 0 4, Mladita, mutt undo e apit statute (MAR.) Fig. 2829. Latliu,..
plants noun ce creste din alta [1 a t].
mai batrina, ramura noua. LATE4TA. sf. ?.k = suan4ITA [1 a t].
crenguta crescuta din rada- *LATENT adj. Ascuns, nevAzut sau nebanuit
cina sau trunchiul unei plante : prin vre-un fenomen exterior: in publicul nostru e
trecea pe lIngit on gard 8a apace cite un fond de simpatie -4... care doarme Inch in sufletul lui
vr'un laster de la vr'nn pomisor nelinigtit (VLAH.); toe caldura -a, care nu e sensibila
asp.); umbltnd olteodatS... dupit la termometru [fr.].
vlastari salbatice si dupl. zmeurit Fig. 2827. Lasnicior. *LATERAL adj. LAturalnic, asezat de o parte:
(cRo.) ¶ O * Tufa de mai multe mladite, padurice In fund, o scar& de marmuri urea la... un vast salon de pri-
de mladite ce crest dupe taierea unei paduri: si-
tarn gireti sboarit lard a se lamina deasupra lastarului
(BR -VS.) 0 di Vita tinara, mladita de vita 1 O M
'11
LATES adj. Coarne
[1 a t I.
a
mire 81 alloys odd! ~el (VLAH.) [fr'.].
sucite In lAturi si inapoi
Odrasla, generatie tInara: Lastsr de nevolesi, °resent . O LATTE sm. Biro. SipcA, scindurica. 1 a t 1:
la umbra unei locomobile (VLAH.) ; prin sarlicitcloasele lean- celalt capat... In care vine bigat ~le cal on [tart Mae.) j pre
daturi ale Fanarulni lncepurd a se ivi lastari scapittate corni se grind litetii, presto cart se prin-
(woe, [bg. lastar u< ngr. ilkaavipe]. de sladra (um.).
LASTAREL sm. # dim. LAsTAR. LATICLAVA (p1.-ye) 8/. 4L,
LASTART, VLASTARI (-areso)vb. tr. si intr. * 0 A Tunica alba de jur imprejurul
scoate (v)1 Astaril 0 CO A odrAsli, a da nastere: cbreia era cusutA o fasie lata, de
va Mari fn mintea fie-citrula credinta. (ODOR.) ; vechile purpurA si pe care o purtau sena-
noastre aspiratiani... asa de spornic vlastarite cocoa.). torii romani (r 2830) [lat.].
LASTART* (p1.-itjuri) sn.
mladite, de mai multi lAstar
i Tufaaddebitgam
mai multe
seams
*LATIFUNDIAR sin. Proprie-
tar al unei marl Intinderi de pa.-
sit on oumva balitria s& nabnseasca ...al al crud 41 al progs- mint [la tifundiu].
pat IJIP.1. *LATIFVNDIU (p1.-du) sn.
*LASTTC sbst. Satin de III111.: parts pe anise o VastA proprietate de parnint, po-
scurteica de (DLV12.) ; mobil! mud cu sesiunea unor mosii Intinse [lat.].
(ALECS.) [engl. las ting]. "LATTNii. adj. 0 P Din vechiul
#L4STRA (p1.-re) sf. lig StofA Ii i Latium, privitor la aceasta, tara:
scumpa de Una: veamiaturi an weird limbs A ¶ 0 De origins romanA,
si .se (BD.-DEL.). care se trage din Romani: popoa-
10.000 LASTUN sin. le 0 0 varietate rele NELATIN ¶ 0 ad Bise- Fig. 2830.
de rindunica. (Chelidonurbica) rica Biserica creitinA apuseanA, Laticlava.
2828): -It s'atundan gloat in nemarginirea al care! sediu e la Roma Si care
zarel (DLVR.) ; ale venira cltegi trete ve- recunoaste suprematia Pape), Biserica catolicA
sele CS nlgtB 1&stllnl (D.-ZAMF.); o umbra 0 wad a, pInzft de forma tri-
neagra de ratacit care elides din vazdub unghiulara la o corabie, mai mica,
(ODOR.) ¶ 0 sau -DE-MAL, la o barca. mare ( 2831).
alta varietate de rindunicA, numitil 2. sm. Locuitori din vechiul La-
si rindunie,A-de-ploaie" (Hirundo tium.
rip aria): un lastun-de-ape tivli asoutit Fig. 2828. 3. sf. LATINA. Limba latinA [lat.].
de donli ori gi treon dincolo (SAD.) ¶ C) Lastun. LATIN2, LFTIN, f. LvTINA (pl. Fig.
-bittRE, NPGRII = DREPNEA [VS1.]. -no) adj. $i sm. I. (B iron. Catolic: Latina.
*LA adj. Misel, fricos: In ochii Int era o privire vai, bath -te Dumnezen, hold sparest& $1

!mit Ca on .
sPeriata, de om laving, umilit, pierdut (VLAH.); pe semne a
(CAR) [fr. lache].
'adult rea pass -mi-te cd egti lean, de spore! VI-
(RET.);
nerea $1 Mierourea IJIP.1; dud vede ea nu tine Dosturne,

697
www.dacoromanica.ro
LAT- Iit i doe spurcii-Miercnri od letin um) [srb. ung. 1 a- LATURALNIC adj. A*ezat mai la o parte,
n]. dosnic: Humulestii... nu-i tan sat dr, mann st lipsit de
LAT *LATINVSC adj. ta Ce tine de limba la t i n A: privelistea lumii C8 alto sate (can.); el umblau... tot Drill cal
vorba latineascA s ¶ C I.MLATMSC. Dnstii si -e woos ,; de De nn drum vede apropiindu-se...
*LATINRSTE adv. Ca (In limba) latine: stie o testa vesela de cAlareti tineri (CAR.) [fr. 1 a t era 1,
vorbeste, scrie [latinesc]. refacut dupe la t u r e].
LATINIE, LATINIE sj. 4.1 Limba lat in a: De 0 LA.TURAR(M)1 (p1. -are) sn. Trans. 0 Vas In
latinie le zicea ,domintts", cum do la not dome (.1.-cosr.). care se toarna la turil e.
'LATINISM (pl.-me) sn. ta Fel de a vorbi sau oLATURAR(IU)2 (pl.-are) sn. Ban. S Troaca,
de a scrie particular limbii latine [fr.]. ciubarul pentru laturile ce se dau porcilor.
*LATINIST 1. sm. /2.2 Cel ce *tie bine latine*te. LATURAS 1. adj. 0 Laturalnic: U oropsise...
4. adj. Care tinde sit latinizeze limbs.: onrentul Inteo amt.& de De 0 ulita dr,e (BR.-VN ); o potato& -e, annual
-e [fr.]. In Ware (0000.1 ¶ C) cal a, cal Inhamat alaturi de
*LATINITATEsf. ca I Modul de a vorbi *i de a cal pe care se Incaleca.
scrie latincste ¶ ® Calitatea de a fi de origine 2. sm. Cal latura*: eel doi ~1, galopind In Inge
Latina, Insu*irea de a fi la fel cu Latinii, cu ce era ...el.
mare (I.-GH.); postasul aninat Ca un eosin de coama
propriu Latinilor: -a limbii romans [fr.]. IALEC5.1 ¶0 Fie-care din dintii incisivi ai calu-
*LATINIZA He& vb. tr. 4.7 Ada o forniA, o fle- lui a*ezati la dreapta *i la stinga cle*tilor, alaturi
xiune latind unui cuvint din altA. limb& [fr.]. de canini sau colti ¶ ® Vecin de alaturi al unei
*LATINIZATQR sm. W Cel ce la tint z:e a z a. mo*ii, alatura* 1 0 Ruda de alaturi ¶ 0 # Tartan
"LATITUDINE sf. jn- Nod scutit de anumite dart ¶ 0 Lucrator In ocnele
tinders, extensiune Of 0 Li- 1.e, de sare ¶ 0 4 Bucov. Nimfa tIntarului [1 a -
bertate de a lucra, t u r e].
vote ¶ ® 0 DepAr- L4TURE sf. 0 Parte: s'an littit vestea frumusetit
tarea unui lac de e- ei In toate laturile (se.); aduse (*L.. In Moldova pe care o
cuator, masuratA pe patios& $1 o arserA pe de toate %turtle (ISP.1 ¶ 0 Parte irt-
meridianul ce trece turalnica. margine: Petraa... an facut-o intro Si
prin acest loc *i ex- s'au tutors acasli (SB.) ¶ ® Tinut, parte de loc ¶ 0
primatA. In grade, mi- At Linie margina*a: cele trei hand ale triunghinlui ¶ ®
nute *i secunde D In 'stud, In MOJA, la o parte: FA-te 'n Mud, mai crestine,
2832): Bucurestil shit DacA vrei sA mergi ou bine (ALECS.) ; Midi on se da In Mari
sitnati la... de nordicA Input, in doua 11 Mem on Dalosul (ISP.1 ¶ ® DE LATURI,
¶ ® Pr. ext. Clime DELATURI, pe alaturi; de o parte, de margine: nn
(considerate In ra- e vorba. adesea discutAm cam pe de Nand (CAR.); muierea
port cu latitudinea asa a apucat de is pArinti... sA stea mai delAturi (Jur.) [lat.
unui loc) [fr.]. vulg. 1 a t o r a = clas. la t era].
O LATITA (SAO 3.7 0 LATUREAN adj. 0 sm. Trans. Locuitor de la
sf. Ban. xs$1. = LA- Fig. 2832. Latitudine. periferia satului (PSC.) [1 a t u r e].
TEATA. LATURIt pr LATURE.
O LATITA (p1.-te) sf. Ban. l = ALT;Ta [srb. LA.TVRI2 sf. pl. 0 Apa murdara In care s'au
latica]. spalat vasele de la bucatarie, rufele, etc.: Ii Mac
O LATITAR (p1.-are) sn. Trans. 0 = LATITA I ou deosebire ...le de la spAlatul farludilor $1 tingirilor 0.-084
® Golan de margele marunte pe care-1 poart& fe- ® iron. X Mincare prost gatita, zeania proasta: In
tele la alt. locul acestor vei face o ihnea on ceapil (ALECS.) ; 1 se des-
LATIN(I) sm. Trans. = LATIN2: Acolo-1 o Ida de teptan In cap... cazarma en !Attune de Is mum si cu ghiontn-
Mini, Ala e potriva to (Nov.). rtle pe sub falai (VLAI-1.) [lat. *lavaturae].
LATTNG adj. L a t, numai In expresiunea ur- LATURV (-uresc) vb. tr. 0 /ten ic(aus.) A spala (ru-
mdloare intrebuintata In povoti: care lung& 0 ...A. fele) In latur i, in apa murdara.
LATOC ear LAPTOC. LATURTS 1. adj. Laturalnic: o tuli pe o cArare .eee
LATtiA. (-fru) vb. intr.@ A scoate sunete sgomo- (RET.).
toase din gura, vorbind de clini; 0: clinele care latrA 2. adv. 0 Mai de o parte, mai retras, mai dosnic
nu mnsca lar C INE 0 ; ~ea olinele la luniivIrLDNA C) ¶ ® ¶0 Dintr'o parte; piezi*: 11 Drives ee, cu felnl de dispret
I) F A nu-i tAcea gura, criticlnd sau defaimInd al femeilor semete si vanitoase (D.-ZAMP.1 [lature].
necontenit: onne-i sa nu mat latre attta [lat. 1 a- LATUROAIE sr LATIINOAIE.
trare]. LATUROIU = LATITN0III.
LATRAT sbst. Faptul de a la t r a; sunetele LATI.JT adj. Cam 1 a t; lataret.
sgomotoase scoase de clinele care 'atilt: se and LAT' (p1. -turf, *-ta) 1. sn. O Ochiul de la ca-
deodata In jurul stlnei un de olini (GN.) ; ofnii 1st amestecA patul unei frInghii sau unei sfori Intocmit a*e ca se
...rut Iv obiotele for feel,. poata strange gltul cuiva, sau altceva, clnd se trage
LATRATOR 4. adj. verb. LATRA. Care latra: de celalalt capat; juvat,: dad sa Dina pictorul Poste Bard,
Ida si oolo... Luna olnilor shwa bicisnicti a piimintului mi-a si aruncat pe glt (CAR.); merge de anind un In
ION.). onini din pSretele din
2. Sm.oet Cline: !manna sa ne salute. 'ii din Bahl] Bisoca dreapta ( ALECS.) ¶ ® V
(ODOR I. Ochiu de sfoara sau
LATRATTJRA (p1.-turi) sn. Latrat prelungit: de sIrma pentru prins
acel dine cc se nnmea Cerber speria Cu IiitrAtnra sa grozavd pasari, etc. (n 2833)
(ISP.) ; latrAtura diet/Mita a oopoilor (Ooos.) [1 e t r a]. eels ce va Intinde ..art sau
LATRT sbst. d = LATR(1T: Llitret, nrlet, breamAt
mare (DON.).
*LATRTNA (p1.-ne) 5/. Privatit, umblatoare [fr.].
va Ingropa curse, pentru aS
vineze Jiganii... eels cu
.wile sit no alba nice
P PPP
LATUNO4IE sf. 0 Raritura. produsa In IR- o pagubii (PRV.-LP.); vine
satura din pricina ruperii unuia sau mai multor numai phstirelele cn "11 Fig. 2833. Laturi.
fire din urzealA.11 C) Mold.Trans. (Muni. LATUROAIE, chibzuim lncru-
(ISP.) ; sA
Ban. Lamm/pas) Sclndura plans de o parte $i rile mai cn mestesng, ca sA nu didem, vorba tees, ea
convex& de alts parte taiatli de la marginea unui
bustean: cumpiirli... douA latund groase (can.) [1 a t u r e].
oioara In .'
(o8.) ¶ 0 ® Cursa: a da In a Drinde In n.
2. LATE pl. 0 Mite, floace de link par cret.: se
LATUNOIQS adj. 0 Cu latunoi, care pro- (ISP.1 110 Floacele
apnea $1 ea de scuipit In latele Arai/Dated
duce latunoi (vorb. de o teslitura): pentrn a scoate ce se prind prin spini din llna oilor enc.) [lat. vulg.
aonm scale latunoioase fire, trebue a destrams toata plias laceus =clas.laqueus].
(NE OR.) . LAT, sm. *i (p1. -turf, -03) sn., LEAT (p/.-ietl) sm.
LATUNOIU (p1.-oaie) sn. Mold. Mara m . (BURL.) (FLOR.) *i (pf.reaturi, iettui) sn. ScIndura lungs *i IngustA
= LATIINOAIE C). care se prinde de capriorii de la acoperi*ul easel,
698
www.dacoromanica.ro
cu care se fac Ingradituri, etc.: In feta unut maiden LAVT adj. p. LA3. Spillat la cap: a vitzut oopiii LAT -1
Ingradit on late (DLVR.); (poarta) aceea era de Jail de brad (val%) ; Mutt trumos (ceo.) 1111 (J nLAPT.
0°081111 eel mare de lett (RET.); Mitru eta In millocul ograzii sbst. Faptul de a (se) spala pe LAU
51 oioplea un teat (GRL.); o biseriouta ei ()Revs chilli !morel- cap.
muite Cu leaturi de brad (VLAH.) ; leturile de la tarcul ollor LAUTA, 0 LAMA j ALArrit (pl.
erau Inlocuite au natele necojite (1-.1.-ZAMF.) [gerni.Latte, -te) al. j p # Instrument de mu-
ung. l 6 c]. zica. asemenea cobzei (] 2835) ¶
LATE PP' LAT B. O Vioara; numele generic pentru
LAT' PP- LAT 2. on -ce instrument cu coarde: dot
LAT! (-teso) vb. tr.5irefl. 0 A (se) face (mai) I a t Tigani somnorosi, unul ou Uinta gi altul
© A (se) intinde: cu cif crestea, on ant i se letea ste- ou oobze, tirllte Intr'un Wit (CAR.); Alla
plairea (sLv.); °emeriti se Inmultire 111 IllaaPara a Se 77' De (Midi Passau °Revs taclmuri de lAntart Si
pdmint (sa.) ¶ © A (se) rastandi a (se) lmprastia: Tisani tasted din alautele for ()SP.)
se litti vestea cum cit until unmet Matra !mutest lipsea [germ. Lau t e].
(coos.); obiceiul de care este vorba se mutate printre at LAUTAR sm. O .1 Muzicant, de
nostri (ISP.). obiceiu Tigan, care cinta din vioarl.
LATTNIE sf. () Dimensiunea unui lucru I a t (la u t a), din cobza, din nalu, etc.
0 Intindere: hnearaiia Rimului, carets puterea el a (ser TAB. XXXI); e: &duct ye dram
n'au lost la nee' o Imperatie aseminea, de clnd e lumea au ".1 In cask ili creezi sin gur nee- Fig. 2835. Lauta.
(m.-cosr.). junsuri, belele; Q : nunte lArd 1 et carte Mr& bittaie
LATI$ adj. 5i adv. De-a latul, de-a-curmezisul
[la tj. TABELA XXXI. LAUTARI
LATI9R (p1. -Dare) sn. dim. LAT'.
LATOS adj. Cu la t. e, cu par lung gi cret, (lo-
cos: Gain until cittel plin de !undo de panglici rosii gi
albastre (CAR.) ; era Imbritcat cu un mintean de ors (cools.).
LATUT, LETUI (-neso) vb. tr. y-A A pune, a bate 1-
a t(u r)i, 1 e t(u r)i.

so,
LATUITOR (pl. -oare) sn. r",;' Spitelnic cu care
se gauresc lath (a.-Coo.) [1 a t u ij.
LAuD1.1. (laud) 1. vb. tr. (D A aproba cu vorbe fru
moase, a ridica In slavi meritele, faptele cuiva:
ourajul, virtutea ouive; teas bane laudd pe om; mai
bine e sit to bate un Intelept declt sd to laude un nerod (FAME.);
alto] se to laude, nu gars to (ZNN.) ¶
Dumnezeu.
s A slavi: - Pe
t
2. vb. refl. 0 A se fall, n-5i adresa cuvinte de
laude: oine se !audit singur se ocareste pe sine (ZNN.); aea
este, dar to prey Ianzi, las' mai bine se to laude altii (cuo.)
2 F: Cum to mai lanai P ce mai faci? [lat. 1 a u d a r e].
LAUDA (pl.-de) sf. Cuvinte prin care se
slaves° meritele satijaptele cuiva, 1): made de sine
pule; la .v mare nu merge cu smut (ZNN.); vrednio de ; sa
AIM A.,Jul Dumnezeu [lat. laude m].
*LAUDABIL adj. Vrednic de laud& [lat.].
*LAUDAN(UNI) sbst. I Medicament narcotic li-
chid, de coloare galbuie, In care intra opiu [fr.].
LAUDAR9S adj. Caruia-i place sa se laude.
sa se faleasca [1 au dur o s].
LAUDARO$TE sf. Obiceiul de a se lauda, de
a se fali [I au dar o s].
LAUDAT adj. p. LAuDa ¶9 © ntAuDAT.
LAUDATOR adj. verb. LAuDA 5i sin. f. Care
laude.
LAUDOARE sf. Lauda, fall. [lat. lau d o r em].
t LAUDURQS adj. Ban. Laudaros: do -as Ti mat lau-
duros din fire (00013.) [laudoare].
LAUNTRIC adj. Din launtr u: se scum_
ou umerit sguduiti de un plans e. (GRAIN.); o voce A.
LAUNTRU MP" DrAwrau.
LAUR sm. 0 4, Plante veninoasa, cu miros
gretos, cu flori marl albe, al ca.-
rei Cruet e o capsule cu tepe (8,
moi $i seminte negre; numita I
$i ciumafaie", marul-porcu-
lui", turbare", bollndaritl.",
etc. (Datura stramanium) Lsj
2834): da ce, am mlneat (= am A.?'
innebunit), oa se and osteneso eu on
tine. pine sA to sleeso P UM) ¶ C)
Dafin : cununA de 1, simbolul
gloriei razboinicilor sau poetilor
[lat. I au ru s].
*LAUREAT 1. adj. Incunu-
nat cu lauri: poet e. ¶9 0 NVLAIT-
REST. Fig. 2834 . Laur.
2. SM., LAUREATA (p1.-te)si. * r. Taraf de leutari de la sfirsitul sec. al xviii-lea
Care a Post premiat la un concurs, care a obtinut (dupe o miniature). 2. 5. LAutari de la Inceputul
un premiu acordat de o universitate, de o aca- veacului al zix-lea. 3. Tigan Mutat' din Arad
tclupa Valdrio). 4. Cimpoier in prima jumetate a
demie, etc. [fr.]. veacului al xix.lea (dupe Raffet). 6. Leiner din
LAURV*CA, LAuRvsc.A sf. * Vito. salbatici Cerneti (dupe Ra(fet).
[lat. labruscal.
699
www.dacoromanica.ro
Au- o an haw sau cearta firm huge,
4 Trintor.
ca nunta MA ~1 .11 Florii, cind fetele colinda satul cintind cintecul
numit Lazarel" [vsl. < gr.j.
LA 2

LAITTAR.Vsc adj. j De lautar: se ve- LAZAREL sm. ...-:-LAzAR.

seleau on olntarile cimpoaielor... ei on diblele Itintiireeti *LAZARET (pl. -ete) sn. Loc izolat unde ramln
(Moe ).
LAUTARE*TE adv. Ca lautarii [1 a u t 11.-
r e s e].
LAUTA sm. j LAUTAR .
LAUTOARE sf. Ana fierbinte pentru spalat 11111111111m

pe cap: am= pune de ~ pi grlieete-I cum emit io di se gri-

Jew baieiii (cao.) [1 ii U t).
LAUTURA (731.-turi)st. Spalatura pe cap cu aph,
fierbinte: cite lAuturl, cite legit si alifii an trebult... (CAR.) 441:111111
[1 a u t]. lut
LAVZA, LAIWZA, Mold. Bucov. LEDDzA (p/.-ze)sf.
Femeic care a nascut de curind *i sth. Inca In pat: Fig. 2839. Lawn-Tennis.
female lehnzti at nu se uite In °BIWA, et i se poets arida
necuratul (von.) [ngr. ',Exotica]. In carantina oamenii can yin dintr'o Cara unde
LAUZT, LAHUZI, Mold. LEHUZI (-uzesc) vb. intr. I' bintue o boala molipsitoare sau au venit In atin-
A fi Ihuza. gere cu acestia: ne Intorsesem numai de zece zile de la ~ul
LALTZTE, LAHUz3E, Mold. LEHUZIE sf . lo ® Starea de la Plumbuita (1.-on.) [fr. < it.].
de Ihuza: BA merg la yrietina mea care mum iesise din 0 LAZUT ( -nest) vb. tr. Trans. Bucov. A curati un loc
lehuzie (ALECS.) 1 2 TirrIplli eft iemeia trebue sa stea de tufe si radhcini spre a-1 face arabil, a face 1 a z,
In pat ca lAuzA. curatura: ft dtidu o coasM plinA de spini et gi-o lazneascA
'LAVA (p1.-ve) sf. akfi Ma- ei are cum va voi (RET.).
terie minerals topita si in- LE pron. pers. de dal. .i acuz. [lat. i l l i s;
candescenta pe care o arunca illas].
un vulcan In activitate *1 LEA pers. a 3-a sg. si pl. a subj. prez. de la LA'.
care se Inth.reste apoi ca LEAC (p1. -curl) sn. -0 Tot ce e In stare sa vin-
piatra ( 2836) [fr.]. dece o boala, remediu: tote vraeli se adunarS el-i &ulna
"LAITTINTA (p1. -ne) sf. Ava- ~uri use.) ; ~uri ar fi, ea fie-care basil lgi are ~n1 still Pe
lan*a [germ.]. Fig. 2836. LavA. lume (se.); I : nn e boat fiirli ~; I : a dat Dumnezeu
LAVICER Fe- LAicm. si boale, dar a lasat ei ~uri; asta e boalli csi lucrul
LAVICIO.ARA, LAicitaARA (p1.-re) sf. irli dim. acesta se poate Indrepta, se poate gasi ajutor la
LA(v ITA 1-au Meat sa se culce De o Micioarti, lingli fe- lucrul acesta ; BURUIANA-DE-~, maBA- DE - Der
reastra inrr.1; ye o levicloaM... 1-au aeezat pe indriznelli IARBA; a ante ca larba de ~ tor SARBA ¶ ® ® Mijloc
noetri luptatori (08(0.). de scapare, de constringere: coca ate de &Wide ottani
LAVITA, LAITA (P1.-te si laviti, Mitt) sf .C) Banc& ei on (oLva.); ei last, cti-ii gSsesc eu acuei ~til I (cm) ¶ ®
taraneasch de-a lungul unui parete al casei, care De a) foarte putin, mititel, neinsemnat (de la obi-
serve*te adesea de pat: bolerul fu oulcat pe o lavita la ceiul ce an descintatoresele de a da cite putintel
fundul casei, sub fereastra (RET.) ; pia ei sfeenicele, mesele din leacul desclntat): ce Dicatele, parca-ml dal de ~1
ei laviille din cast stiltau osP.) ; obosit, at se puce pe o laitA, (RV.-cRO.); sin copil numai de ~ (c)Atie.); b) de loc, de fel,
cu bralele Incrucleate (ON.) ¶ 0 Banat: unit dinteineii cltu*i de putin: poate cl In car, dar act De ambit, de ..
putrezeso toata zlua pe lavitele cafenelelor esP. [vsl. 1 a- ((SP.) ¶ 0 Firs ~, (Ara un pie: Coate lint mergeau duet
vical. plac, Mai ~ de supArare (cao.); mA Iasi tocmai la vremea
*LAVOAR (pl.-re) sn.
pe care sth, ligheanul cu apa de
spalat si alte obiecte de toa-
leth.(
CPR( Mobile

2837): acelaei ~ de f ier, on

lighianul el ibricul de tuclu (VLAH.)
,
asta, PAM ~ de ajutor aceoa [VS1. 1 6 k ii].
0 LEACA sf. Mold. Cantitate mica de tot; mai
adesea in constructiunea o putintel: nu-1 ran...
sit *tie gt bSietnl meu o ~ de carte (clic.); parcii-i e necaz
scum of n'are ei el 0 ~ de mustatA (vLAH); se date niiel la
[fr. lavoir]. umbra... st se mai odihneascii o ~ (ISP.).
LAVRA (pl.-re) sf. 4 I *LEADER (cif. near) sn. 0 $eful unui partid po-
Mtinastire mare, condusa de litic (In Anglia); oratorul de capetenie care vor-
un egumen, ai chrii chlughri be*te In numele unui partid politic [engl.].
locuesc In chilli construite r lg. 2837. Lavoar. LEAFA1 (pl. left, lefuri) sf. O Solda, banii ce pri-
la oare-care distanta unele de altele: egUillentil ma- meste un osta* pentru serviciile lui ¶ ® Banii ce se
reiei lavre de la Tismana, ziditS pe o stIncA nriagf deasuPra platesc pe un timp determinat (o luny, un an)
unei cascade (VLAH.) 1 2 bi- unei slugi, unui functionar In schimbul serviciului
nagoga: Clod pornesc toti st ce face, simbrie, salar [to. 6 1 e f e].
vorbeascti ParcA-1 LEAFA2 sf. 0 Partea taioasa a unui topor,
ovreeascA (PAMF.) [gr.]. a unei barde, a unei tesle, a unei sape, etc. ¶ 0
LAVRACRIsm. Mold. Lopatica, ceva mai mare decit o lingura, cu
Pete de mare, care se tepseste mh.rnaliga,
de coloare cenu*ie- dupe ce s'a mestecat (KZ.) ¶
argintie, cu solzi ® Trans. (VIC.) A Lopatica cu
tithricei, numit si Fig. 2838. Lavrachi. care se bate mingea.
saeau de - mare" LE.1,2A.GAN (pl.-fine, t leaene)
(Moron(' labrax) ( 2838 [ngr.]. sn. Pati*or, facut din lemn,
LAVRE sf. pl. Prescurtare din PAL4VRE, nu- din metal on din nuiele Im-
mai in loc. Cp : 51 palavre. pletite, sau o simplii albioarh.,
LAVRENTINA (pl.-no) sf. vizeERTTA.
'LAWN- TENNIS sbst. Un fel de jot cu mingi
- In care se leaghna copilul;
uneori e facut din scoarta de
care se bat cu rachetele ( 2839 [engl.]. copaciu *i femeia 11 poarta
LAXATTV adj. 1. F Se zice despre o substanta In spate; alte on mai ales In
care poseda u*oare proprietati purgative. unele parti ale Transilvaniei, ;%/A
2. (M.-ye) sn. Medicament laxativ [fr.]. se acata cu ni*te funii de
LAZ (p1.-zuri) sn. f Intindere de pamInt trans- grinda din cash. (-TAB. XXXU) : Fig. 284o. Leagan.
formath. In loc arabil sau de fineath prin thierea ea Mon din ramurile unui copaciu
tufelor si scoaterea radacinilor on -clue oft va ant un rIn care lei punea copilul shut (ISP.) ; crevice_ hrtinit
c'an that paduce can an sanat, de an Mont ~ pre locul altuia on laptele de oaie ei leganat Intr'un ~ de taunt (RET.); elate°
(PRV.-LP.) lung.]. de , cintec cu care se adoarme copilul ¶ C) ® Co-
LAZAR npr. m. d Slmbata lui ~, ziva Inainte de pilhrie, virsta cea mai frageda: din ec, de and era
700
www.dacoromanica.ro
In lase 1[ Locul de origine al unei persoane,
al unui lucru: ul civilizatiunil ¶ 0 Sclndura sau
TABELA XXVI.
scaunei legat de douti funii atirnate si pe care se
asaza cineva ca sa se legene ( 2840' ¶ ® * cu
cal, leetica. : acett
neasd an Oita on cm en
12 voinici intrarmati si...
an gezut in numai on acel
scrod $i an mars pe locuri
UM de drum (GR.-UR.) ¶ ®
)0> Un fel de cos mare
de nuiele, Intrebuintat
la pescuit; nu-
mit $i speie"
( 2841) [lat.
vulg. *11gInus
< gr. XEltvocl.
t LEAH (p1.
Levi) sm., LF.4scA
(p1. Leste) sf. Po-
lon, Poloneza :
nude s'a mai vAzut
LE4SA.2 (pl. lose) sf. 0 Impletitura de nuiele pe LEA
care se bate porumbul, se svInta brInza, se usual.
prune, etc.; se mai LEC
LEAGANE Intrebuinteaza ca In- '
graditura sau pentru II '2' y 14
formarea peretilor la Ha tr
hambare, pentru Into-
cuirea loitrelor carului, I
etc. ( 2843): Comma
Ineepu sti curate bAltile de
Fig. 2843. Leasit.
nuiele, lard Dona BA ample-
teased la lase (sLv.); dupd asta *twit o de nuiele numai
intinata si nista trunzari paste dins,
(CRG.) ;
ed
Incepu sA mite oile spre o a
s'aprcpla de iarnA
r
si vrea sa le UM taro
(R.-COD.) ; Am o 01110
breazA De se Ilia sears
grin (GOR.), g /iici-
toare despre luna"
1 C) Zagaz din pari
gi nuiele pentru o-
prirea apei (e.-coo.) Fig. 'B., 7.eg58.
( 2844) ¶ s )0.
Un fel de cos de
nuiele impletite In
forma de opine&
pentru prins peste
( 2845) ¶O+ )ab
Impletitura de tre- Fig. 2845. Leasa.
stie ce se asaza vertical In apa, spre a prinde pe-
gtupl- ste [vsl. 1 6 s a].
LEA$CA pr- LEAH.
'45*,111 LEAT (pl. -turi) sn. 0 An (cu care se exprima
data): an cumparat la 181.2 o hirtA de loo de la razegul
Toadir Arbure (ALECS.) ¶0 X F Camarad, termen cu care
se adreseaza un soldat altuia care a intrat In ace-
lasi an cu dinsul In serviciul armatei; pr. ext.
termen cu care ne adresam on -carui soldat: nn ti-e
unit atol, beat P Il iamb, ca BA intru in vorbd (on doro-
bantul) (VLAH.) ¶ OQ Pr. ext. lfc Soldat: cite un mania
i"4.1 std pe Drina (IRG.) [VS1. 1 6 t o].
Nil 'Tair4 LEAT er LAT2.
O LEAU sn., mai adesea LEAURI p1. 0/ten. (mug.)
Acaret(uri).
LEBADA (p1.-bede)sf. C). 3 Pasare palmipeda.de
apt, ceva mai
mare declt o f `NNI\ y4
giscli, cu pe- q , L ' >-

Leah s1 om de o- nele albe ca za-

mania P (ISP.) ; in- Fig. 2841. LeagAn de pescuit. pada si cu gItul
tro zi, doles noes- foarte lung; cei
tili, care era Leased, m'a dus... in bisericil (MG.) [vsl. L 6h il]. vechi sustineau \
LEAHOTA, LEAoTA IPP" LIOTA.
*LEAL adj. Cinstit si credincios: un amid sinner,
Indatoritor [ it. ].
de.,
gresit ca., aproa-
pe de moarte,
dna Cu un glas Fig. 2846.
-- att.
Fig. 2847.
(I.-GH.) Git de lebitdit.
*LEALITATE sf. Calitatea omului 1 e a 1. jalnic $i foarte
0 LEANCA: (p1. lance) sf. Molt/. Maram. (13, Mintean melodies (Cygnus musisus) 2846): La moarte and
subtirel, saraeacios: Intilneate din Ulm:dare Pe-un Boman voin duce ca lebAda cinthul (ALECS..P.) ¶ ® Ctnteoul le-
o'o Watt farm); O boiern-i dace Si cu ea se Imbrd- bedei, ultima opera a unui mare scriitor, a unui
case SEV.1 [rut. lj a n k a]. mare compozitor ¶ ®®C3 Poet, scriitor, muzicant
*LEANDRA sf. * Floarea 1 e a n - duios: leblida din Mantua, poetul Virgiliu ¶ 0 11 alt
drului. de conformatiune defectuoasa a gitului calului
([J 28471 [vsl. lab ed l].
*LEANDRU sf. * Arbust, origi-
nar din regiunea mediteranean5., cu LEBADEA ler LIBADEA.
flori marl, frumoase, rosii sau albe; LEBEDITA. (p1.-to) sf. 3t dim. LEBADA: Pin'
irunzele, scoarta $i lemnul lui salt eram en copllitd, Imam seam ye until, Alba ea o
Intrebuintate In medicina (Nerium da.-aas.).
oleander) (( 2842): toile de , ori-aft 0 LBENITik. = LVBENITA.
le -at tierbe In spa sdratd, tot mai bung e O LECRIC (pl.-ice) sn. Maram. (I) Suman (PAP.)
tintaura pentru triguri (DLVR.) [lat. o- e c r u].
(PSC.) (BRL.) [1
leander]. LECRU (pl.- are, -art) sn. Maram. (36t.) (1), Im-
0 LEANGAN = LEAGAN. Fig. 2842. am [ung. 1 6 k r i].
LEAOTA our LEAHoTA. Leandru. LECOALRA. sf. dim. LEACA: lasind numai In
LE4PA. sf. ® Trans. (rsc.) Lovitura cu palma fundul oalei o de zama (cAra
¶ ® \ Joe de copii In care, prin fug., se feresc *LECTICA (p1.-oe) sf. O p La Romani, un fel
de a fi atinsi cu mina de unul din juelitorii care de pat sau targa In care se aseza cineva si-1 pur-
alearga dupa ei: jucindu-se, Othd de-a baba-oarba, chid tau doi oameni, transportIndu-1 unde voia sa se
de-a leapga (ISP.). dud. (13 2848) 11 ® Un fel de pat acoperit, Inchis de
LE4SAi (pl. lose) sf. A Desi?, orb:1g, tufis de toate partile ca un cupeu, a.sezat ne o targa, care
arbusti: tnrme nenumirate de mistreti... dan avail prin era purtat de doi cal sau catlri, unul dinainte si
gi prin mocirla tome.) [VS1. 1 6 S a]. altul Inapoi, pe vremea cind nu existau sau nu se
701
www.dacoromanica.ro
LEC- prea obicinuiau trasurile pe roate; cronicarii po-
menesc acest
de -scum st< otii cdi ti-ai mIncat lefterta de la mine, spInzu-
ratule I (ono.) [ngr. aksafi:pia libertatel.
[LE vehicul sub nu- LEFTTCA. = LECTICA.
mete de Iea- y777- 777 PIFNIURIM
LEGA' (leg) 4. vb. tr. CD A Innoda, a strange
glin cu cai" ( dou6 sau mai multe lucruri cu o sfoara, cu o fu-
2849): Ea, In nie, cu un lant, etc.: I-an legal de mlini of de picioare;
de ata, Leggnat e nebnn de legal; on poate nime sit neiga furul, olnd poate
lei merge mersul sg-I lege of sit-I aducA la giudet way: LP. ; lega paraua en
(D.-ZAMF.) [lat.]. zece noduri si tremnra dung ban fate.); 11,11°118
*LECTOR1 ouiva, a-1 pune in neputintA de a lucra; limba
sin. Cititori can, a-1 opri de a vorbi ¶ ® A prinde un lucru
[ fr.]. de altul (cu o sfoara, cu o funie, cu un lant, etc.):
LECTOR:d au legal de un Dom; (E) F: pe cineva la gard re-
SM. 1. Ajutor GARD® ; vita (de erect), a o araci ¶ 0 A InfAsura,
de profesor de
Fig. 2848. Lectica.
a Inconjura strins, a Incinge (cu o f6.$ie, cu o
limbi moderne basma, etc.): -- la ochi w QCHIII 4 ©; es capul, mina,
la o Universitate [germ. Lek to r]. rana; printre copaci se yid ostaoi legIndu-oi ritnile to Drip&
(vtaa.); 1) F: a-si canal, a se /nsura; a-$1 aduce
necaz cu ceva: cum to jAleso.. cA ti-ai legat caml on
minnnittie ca aceasta care ti-a Vint atIta selrbit (silt ¶
0 ® A uni, a impreuna: o mare prietenie It leagg pe
aoeoti oameni;prietenie, a se Imprieteni, a se face
prieteni; ounoitintA, a face cuno$tinta ¶ 0 t; A
coase laolaltA foile unei dirti $i a-i pune scoarte
¶0 Qt A rosti: de stabil:dune... nn putea ow o vorba.
(VLAH.) ¶ 0 F A opri printr'o lege sau prin alta
dispozitiune: on -ce vet pe pamInt, va fi legal gi In
¶ ® # A stabili, a hotarl (o dare) ¶ 0 F 0))
ceruri
A paraliza prin farmece, a face impotent: gura
duomanilor; pica carnea de pe oase la eel ce mi-a legat Melo-
rul (au.); A.ploile, a opri prin farmece venirea
Fig. 2849. LecticS. ploii ¶ @ * A da rod, a Incepe sa se transforme
florile in poame: merit se souturaserO de floare... dar rod
*LECTVRA. (p1.-ri) sf. Citire; faptul de a citi si on legaserS (DLVR.); pomul Inflori of mai frumos oi legit
ceea ce se citeste [fr.]. mai milt declt alts datA (ISP.); porumbul Walt aoteaptit
*LECTIVNE, LVCTIE sf.1, 0 Inv64.6.turA, instruc- IncA bineenvIntarea unei plot ca sit lege rodul (IRO.).
tiune data de un profesor: a da, a Inc leopard de 2. vb. refl. ® A se innoda, a se strInge cu o
frantuzeote, de vioarit, etc. ¶ OO Ceea ce profesorul d6. sfoarii, cu o funie, cu un lent, etc.: bout se leagg de
$colarului de Invatat pe dina.fara: destul, ed doer nu-s coarne it omul de limbil as- BQU 0 11 0 A se prinde
Drofesor, si-1311 spui leCtla (ALECS.) ¶ 0 Pr. ext. Inv6.- un lucru de altul (cu o sfoara, cu o funie, cu un
taminte trase de pe urma unui lucru: lectiunile 'ant., etc.) ¶ ID A se Infa$ura, a se Inconjura
experientel [germ. Lek tion< lat.]. strtris, a se Incinge (cu o fasie, cu o basma, etc.),
LECUI (-ueso) vb. tr. $i refl. A (se) vindeca, a a-$i pune o legatura: a se de be cap on un tulpan; a
(se) tamadui: Mee un chin minunat ca sit -ti leoueoti se in ()chi, is ming; O : fie-care se leagg node -I doare
boala (ALECS.) ; de tot to poti afarg de sclrbft (DLVR.). O A Sc uni, a se impreuna; a se prietini, a se
LECUIRE sf. Faptul de a (se) 1 e c u a, vinde- imprieteni, a se face prietini ¶ 0 A se paraliza
care; e.9 nAravul din fire n'are (prin 'armee), a nu mai putea face o miscare cu
LECUITOR adj. verb. LECUI. Care lecue$te, ceva: i s'a legat limbs ¶ C) A se Indatora, a se obliga,
vindectitor. a lua asupra-$i: so legit di et ye prinde pe hotil care-i
LECUQR (pl.- oare), LECIrr (p1.-te) sn. dim. faceau atlta supgrare (ISP.); Impgrate, mit leg on sit-ti aduc
LEA°. bucurie In casA (R.-COD.) ¶ 0 A se Ingrosa, a se in-
LECVTA. sf. dim. LE4cA. in constructlunea chega: du-te de le mat clft o fierturg, ping s'or ea, cum se
o pu tin tel: ping ce Gail sit !album 41 el a 0. (ISP.1 ; musca cede (dUlCeta0) (ALECS.) ¶ ® IT) A nu da pace cuiva,
cineascit e gAlbie oi o mai marntA dealt oea de casA a-1 supara cu vorbe plictisitoare, cu clevetiri, a-i
(MAR.). cauta cearta, a se alega: vre-nn om domnese... de sit
LEDAR sm. Ban. 9 Arg6sitor, tAbacar [germ. va legs de altul drept, vrind_s8 -1 vatame (ntv.-Nuo.); mg
Leder?]. bates. clteodatA el pe mine, dar nisi atuncea on era sung-
LEFEGTU, # LEFECTU stn. Pe #Soldat mercenar,
1 rat, deal totdeauna en nift legam de el (sLv.) ; da no to -am
care primea leafa $i tain: calitrimea se aleittnia din pan- slittuit Indestn1 7 ce to legi de mine I. (ALECS.) [lat. I I -
Ort of lefegli use., ; curtea era piing de lefecli Inarmatl g a r e].
(NEOR.) ¶ 0 F Functionar care tr/ie$te din leafs: lefe- *LEG4.2 (leghez) vb. tr. r(i A hAr6.zi prin testa-
gill din ziva de astdzi se Manes° din leafil... de aceea-i nu- ment, a 16sa mo$tenire: prin testamental sae olograt...
mim lelegil (ALECS.); la um& a oi renuntat la cariera de le- ltni lega mie Mate hIrtille sale 0.-OH.) [fr. légue r].
login, mitrginindu-se numai In modestul venit oe-i rAmAsese *LEG.E.I.L adj. $i adv. et Conform legii, legiuit,
(ON.) [tc. 6 le f egi]. dupa lege, dup6. pravi16. ¶¶ © NELEGAL [fr.].
LEFT OARA, LEFUSOARA (pl.-re) sf . dim. LF4F/11: *LEGALITATE sf. x1/4 Caracterul a tot ce este
poste an l'ei fi cumpArat din biata lefooara (CAR.); lefusoara legal" C TLEGALITATE [fr.].
mea am primit-o De la soroace (ALECS.). *LEGALIZA (-istez) vb. tr. Ira 0 A face legal
LEFT (p1. -turf) sn. i # Medalion: siaetari... ea ceea cc nu era Inainte ¶ 0 A adeveri ca o sem-
...or' de smaragd (ODOR.) ¶ 0 (p1.-turi) sn. §i (pl. lett) natura este autentica [fr.].
sm. 11) Moneda mare de our sau de argint purtat6 *LEGALIZARE sf. xis Faptul de a legaliza;
la glt: la gtt purtan salbe de vet, bent marl de aur, olte adeverire ca o semniitura este autentica.
10 galbeni nn es, (VOR.); an letti marl Incind In salbA (ALECS.) LEWD/4NT (pl.- mince) sn. Indatorare, obli-
[ngr. X,0tOs monad.) micA"]. gatiune: elints d'a ft calest tin .0 de nrA woos.); teat
LEFTER adj. F Lipsit de bani, flira un ban putut sit-oi Indeplineasog leggmintele ce an !gout cAtre ?aria
In pun a: a rAmas (de Parale) [ngr. ikstAspos to (ISP.); data duomannl vostrn ar care legitminte rusinoase
liber"]. de la vet (VLAH.) [lat. Ilga in e n t u m].
LEFTER] (-erase) 4. vb. tr. A 'Asa 1 e f t e r. LEGANA (leaglin) 1. vb. tr. 0 A mica Incoace $i
2. vb. refl. A ramlnea lefter: mai bine eft to lef- Incolo leagAnu 1, spre a adormi un copil: se
Weil... tot n'aveai HOMO ,DLVR.). credo cg legAnInd (olneva)... un leagon desert, leagitnil on
LEFTERfE sf. F Mold. In locutiunea a-at mines dub necurat coon.) ¶ 0 Pr. ext. A mica Incoace
lefteria, a-$i pierde cinstea, trecerea, crezarea: II1C010: on vint neon began crengile plopllor (vtati.);

702
www.dacoromanica.ro
In brate; a-ei corpul, a-1 mica Incoace $i Incolo
umblind ¶ ® A mica Incoace gi Incolo Intr'un
leagan atirnat, a balansa ¶ ®(F A amagi cu spe-
rante de$arte: somnul o 2uprinde leglinind-o... in vi-
suri desmlerdAtoare tett.).
2. vb. refl. 0 A se da In leagan:
se legene In scrinclob (ON.) ¶ ® Pr. ext. A se mi$ea
Incoace *i Incolo: treat pe deasupra for un corb carele
se legana grin vazduh oapul 1 se legAna ea ducat be-
(ISP.) ;
tie, ei picioarele abia 11 puteau sprijin1 (ON.) ; Ce to legeni,
codrule, Flu% ploaie, !Ara 'Ant (EMIN.) ¶ 0 Ali mi$ca
corpul Incoace 5i Incolo umblind: i se acres cA tl-
nitrui se leaglina a'-Intradins and umbli (CAR.).
LEGANA (pl. -se), LEGAnL (p/.-elo) sn. dint.
LEAGAN.
LEGANAT 1. adj. 0 p. LEGANA: sttnd astiel pe
gindurl, de valurile apelor, adormea ()SP.)
GANAT 1 c) ® VorbA, boabA a, vorbulita, cuvin-
tel: Dar nu 1-am zis acea datA Nici o vorbA ~it
bAiatul nu ?tin deocamdatA sA eel don/1 vorbe e ow.).
2. sbst. Faptul de a (se) legana.
LEGANATOR adj. verb. LEGANA. Care (se)
leagana: vaiurne, ou vtintui for in ison orchestrei de pe
mat (vc_e9.); Dar mersu-i plin de farmeo, cu pas .0
LEGANATVRA (pl.-turi) sf. Faptul de a (se)
lega: de g1t, de cap; * de tier (la u$i, la ferestre, LEG-
etc.) ¶ ® Mtuninchiu :A), de nuiele ¶ s Sarcina, diferite
lucruri (de ealitorie, etc.) legate laolalta Intr'o LEG
pinza, Intr'un col, etc.: ti aduse o puns ou merinde
ei 1-o puss dinainte (ON.) ¶ 0 fr Felul cum e legate
ti places... sit o carte 1 () Unire, acord Intre persoane sau
Intre lucruri; relatiune, raport: a ti in strinse le-
gaturi cu oineva ; acestea n'au Hitt o es. intro ale ¶ 6 Co-
municatiune: agedti de a aslgura legAtura trupelor
®L Indatorire, obliggiune; conventiune: et ye is
not, in vremile de demult, se tinean legaturile cu sfintellie
((.-OH.); legAtura era ca 55 omoare pe scale care va 'Asa sA
se stinga focal (ISP.) ¶ 0 p Vraja, farmec: ca sit des-
tacit legAtura vrajelor... ei toti vor invia (ISP.); Oita nu se
va gAsi cineva care sA Ie ghiceasca legAtura ursitei for
asp.) ¶ ® p1. Catusi, obezi [lat. 11 g a t u r a].
1 11 C NELE- LEGATURTCA. (p1.-role), LEGA:rum% (p1.-te)
St. dim. LEGATBRA: scoate din sin o legitnrlod... ei on
(RET.); stinga c desleagit (CAR.); una chntre fete... la un mitnunchlu,
adecA o legAturin de busuloc uscat (MAR.).
*LEGATIVNE, LEGATTE Si. 0 0 Personalul
unei ambasade ¶ O Gladirea in care e instalat
ambasadorul sau ministrul plenipotentiar si can-
( ALECS.). celaria lui [fr.].
LEGE st . acs Prescriptiune, norma scrisa, sta-
I

le g an a; mi$carea lacuta de acela care (se) lea- bilita de autoritatea supreme chreia toti cetate-
gana. : de legAnAtura mersulni domol Ware, copilut a ador- nii trebue se i se supuna. $i prin care-i obliga la
mit (CAR.). anumite lucruri $i-i opre$te de la altele: e
LEGANEL aer LEGAbrAs. egala pentru toll; autoritatea legit.; sub protectiunea legit; a
O LEGANIOR (p1.-mare , LEGANVs (p/.-use), LEGA- respects a; a Woe a; protect de a yromulga o ; a
N IT Ip1.-.0 sn. dim. LEAGAN. abroga o ¶ ®eta Dispozitiuni ale legii relative la o
LEGAT' 1. adj. 0 p. LEGA 111 Cc N5LEatiT 1 materie sau ordine particulars: Iasi politice, care au
0 1".. OCHgri ¶ I® Ingrosat, inchegat: ti-am Mai de stop conservarea Statului; lee dyne, acelea care
opus, IoanA, ca nu-s destul de .41 dulcetile (ALECS.) ¶ @ reguleaza. drepturile $i datoriile cetatenilor;
VIrtos,teapan, vinjos, viguros: era un... voinio chines martian, aceea care autorizeaza intrebuintarea for-
et stiff colea, unmet cum e bun de limn (ISP.) ¶ 0 (e) tei armate; a divine, preceptele date prin reve-
Paralizat prin farmece; facut impotent: se zice cA latiune; legile omeneeti, cele stabilite de oameni; is-
el !mese es, prin farmecele unei babe (Mix.) ¶ ® B1 AA, sue de rAzboiu, totalitatea regulelor ce si -au impus
zi In care e oprit de biserica de a se lucra: Idlne-1 popoarele civilizate cu privire la modul de a se
stirbAtoare, este zi .41 (SPER.). purta In razboiu ¶ o i9 Om de avocat, juriscon-
2. sbst. Faptul de a lega. sult; etiinta legilor, jurisprudenta ¶ 0 mit Tablele legit,
*LEGAT2 sm. Cardinal care reprezinta. SfIntul- cele 10 porunci date de Moise poporului evreu ¶1
scaun pe )Inge un suveran, pe ling& un consiliu ®A Lagoa veche, Vechiul Testament; Legea noun, Nou:
I fr.]. Testament ¶ 0 t 0-3 Religiune, credinta religioasa
*LEGAT3 (p1.-ate) sn. eta Danie, dar, mo$tenire crestinii trebuiau sA s'ascundit grin beciurl ca sa se poatA
ce se lasa cuiva prin testament: .4. se Z108 darul cel Inchina In ..11 'or (v.Au.); e'o temut sA nu-rni yierd el
en dlan (LEG.-CAR.); 041 shit slobozi sA-41 facA dieti an vole set mA intone hotpot ingln (ALECS.); 0 : eine 'ntr'alta ""'
ei 06,1111 SA dArueasolt (LEG. CAR.). sere Nici un Dumnezen nu are; a but Moise, religiunea
*LEGATAR sm. eta Persoana careia i se las& un mosaica; (om) IAN% do nelegiuit (ow $i FARA-
legat prin testament, mo$tenitor [fr.]. DE-LEGE) ¶ OQ F Credinta, cinste: pre ...a meal
*LEGATO adv. j Arcul scris peste doua Mold. premelegel formula de juramInt, de Incredin-
sau mai mai multe note; data tare ca un lucru e adevarat ¶ ® C) In ~, In twit&
doua note, unite prin acest are, regula, In toata puterea cuvintului. nu glumit: la
reprezinta unul si acelasi sunet, case lui era !limn In (R.-COD.); prinsese gustul de bAu-
cel de al doilea se execute in tura In (LUNG.) ¶ o P Fel de a vorbi, de a se
continuare, fart'. Intrerupere ([J Fig. 285o. Legato. purta, dupe cum a apucat cineva de demult, dupe
2850) [it.]. priceperea lui, cum 11 taie capul: la syune dumneata,
LEGATOARE sf. 0 .a,Basma, facie, etc. cu In a dumitale, cum at inteles, cum n'ai Wein (CRO.);
care se le a g a cineva: se apropie de ea 51-1 wise sA 51-51 tocmi oetile, boierimea et prostimea, cum etn el In
arunce a de la oohi (RET.) ¶ ® Mold. Horbot& sub- lui ow.) ¶ o Obligatiune, datorie morals: le-
sire, neagra, de forma triunghiulara, pe care o gile onoarel ¶ u 15 Principiu general bazat pe obser-
poarta femeile pe cap ¶ ® (r) Cravat& : mutt limp stli- vatiunea lumii fizice: legit° fenomenelor naturii; legile
tut la gtnd ce de glt in pun (ON.) ¶Q K5 LEGATQRI atractiunii universale; va ciiderii corpurilor; legile refrao-
pl. Doi capriori de la tiunii ¶ 0 Regula care fixeaza anumite lucruri:
fonetica; legile jocului [lat. 1 e g e m].
-
acoperi*ul caselor ta-
rane$ti legati laolalta. *LEGENDA (p1.-do) sf. 0 A Povestirea vietii
LEGAT ON sn. tri unui sf hit sau unui martir ¶ 0 .4" Poveste populara,
LEGAT8 [ngr.]. adesea cu fond istoric, In care imaginatiunea $i mi-
LEGATOR sm. $ raculosul joaca un mare rol: Era o babli Wein, si
Cel ce lea g a carti. ayes sante feciori", aea-ei Incep Vrancenit trumoasa Ion
LEGATORIE sf. $ (VLAH.) ¶ OInscriptiune circulars pe o moneda sau
9 Meseria sau atelie- pe o medalie ¶ C Explicatiunea semnelor Intre-
rul legatorului buintate Intr'un plan, intr'o hart& [fr.].
(El 2851). *LEGENDAR adj. Care tine de legends, care
0 LEGATUT (-ueso) are caracterul unei legende: povestire a; ye unde-el
vb. refl. 0/ten. A se Piletea odinioarii turmele Buour (VLAH.); pare o fantesmA
1 e g a (cu juramInt) din lumea ..11. (ALECS.) [fr.].
sit faca ceva, a se In- Fig. n851. LegAtorie. O LGER sbst. Trans. ICD Petec de piele pus In
datora, a se obliga: partea dinapoi a pantalonilor purtat,i de baie$1
BA etil cA-mi pune canal lucrul kite, dar ce sA lac:P age m'am (mineri), ca sa fie mai rezistenti (vlC.) (PSC.).
legAtuit (PAM?.). *LEGHE sf. Veche masura itinerara, la Fran-
LEGATVRA (p1.-urt) sf. 0 Ceea ce serve$te a cezi, Italieni, etc., a card Intindere varia dupa
703
www.dacoromanica.ro
LEG- tali: a comma 4444 de metri;
, 5555 de metri [it. l e g a].
LE *LEGIFERA -area) vb. intr. A face legi [fr.].
LEGI04/%1A. (p1. -ne) sf. = LEGUME.
*LEGION4R sm. p boldat dintr'o legiune ro-
mana ( 2852 : ce nrme de nriagi au
Mat ii Ini Traian
(wai.) [lat.].
pe uncle an trecut!
*LEGISLATIV adj. ei Care face
1 o oats, an mincat ce-au
legile, legiuitor: adunare ~a; oorp
Indere ~it Gar FIITZRE () ¶ Care este
2 mas din legume (R.-coo.)
de natura legilor: act ....[fr.].
'LEGISLATOR sm,. da O Legiuitor,
cel ce da legi politice sau religioase
unui popor ¶ 2 Acela care stabi-
!este regulele unei arte, unei stiinte
abs. Puterea legislative, puterea Fig. 2852.
care face legile: asa a volt [fr.]. Legionar
*LEGISLATITRA (pl. -turt) sf. th 0 roman.
Totalitatea puterilor care fac legile; adunarea
legiuitoare: Camera si Senatul constitne la not legisiatura
¶ 2 Durata mandatului adunarii legislative [fr.].
*LEGISLATIVNE LEGIsLATIE sf. 1,3 Dreptul I 'LEGUMINOS 1. adj. 4, Se zice despre on -ce
de a face legi 1 2 Totalitatea legilor unui Stat, le-
giuire ¶ C) Stiinta legilor [fr.].
'LEGIST sm. is Om de lege, eel priceput In stiinta
legilor [fr.].
LEGITIM adj. srs I Dup6.1ege, conform legii, con-
sacrat de lege, legiuit ¶ 0 Valabil dup6.1ege: dons-
thine ~4 ¶ ® cool nascut din plirinti cununati,
copil din cununie ¶ 4 Conform ratiunii, dreptat,ii,
obiceiului, IndreptAtit : 0 cerere~til© aparare, drep -
tul de a se aplira contra unui agresor fara a Linea
seamy de urmarile ce ar putea avea pentru dinsul
[fr.].
*LEGITEM.A. (-imez)1. vb. tr. el 0 A recunoaste ca
leg.itim: un copil ¶ 2 A face sit se recunoasca, prin
dovezile Infatisate, autenticitatea unui titlu sau
a puterii sale ¶ 3 A Indreptati, a justifica: starea de
belle nu iegitimeasit trims.
la. vb. refl. A fi justificat, Indreptatit [fr.].
*LEGITIMATIV1YE LEGITIBUITIE sf. sit O Fap-
tul de a recunoaste un copil ca legitim ¶ ® Re-
cunoasterea autentith a puterilor unui trimis, unui
Imputernicit, unui deputat, etc. [fr.].
*LEGITIMIT4.TE sf. ih Calitatea a tot cc
eate legitim: a tine nsitsuri ¶ 0 Starea unui copil
legitim [fr.].
LEGIUI (-ueso) vb. tr. Os O # A hot6r1 prin
1 e g e: acest °Wein au lost legiuit de leginitorii cei bitted
(Fliv.-mB.) ¶ 0 A da legi, a legifera.
LEGTUTFtE sf. Totalitatea legilor unui Stat,
legiAatiune: Legiutriie Roradnlei; fetele neavInd drept de
mostenire dupA ~a de pe atunci (BR -VB.) [1 e g 1 1.1
LEGIUIT adj. C) p. LEGrur ¶ ® Legitim: Inainte
chiar de v1rsta s'a artincat on pasiune In luptele politica
(CAR.) ¶¶ (C) ow inLEGIIIIT.
LEGIUITOR 1. ad). verb. LEGrur. ei Care le-
giueste, care O. legi, legislativ: adunare legiultoare,
commie winnow°, Camera si Se-
natul.
_2. sm. Legislator: acest obicelu au
lost legiuit de ~11 cei burin' (FRv.-MB.).
*LEGIVNE sf. 0 1 Corp de
armat6 la vechii Romani alcatuit
din 5000-6000 de soldati pedestri
si 300 de calaretd ® ® Multime,
gloat6., teats numeroasa ¶ ®
Leginnea de onoare, ordin instituit
In 1802, In Franta, de primal
consul Bonaparte, spre a ras-
plati serviciile civile si militare Fig. 2853.
( 2853) ¶ 0 ..a sacra, grup de Crucea de cava-
tineri Greci Inrolati, In 1821, In ler a1 Legiunii de
armata lui Ipsilante: la Foosani este onoare.
Intimpinat de 840 de tineri area,.
floarea tinerimii, ou care formeazi ~a sacra 0.-OH.) [fr.].
LEGVMA (p1.-me, -mi, -mud) sf. 0 Zarzavat,
tot felul de verdeturi ce se pun In bucate, care se
m6.nIncli crude (salata, ridichi) sau ce se gtesc
fierte (fasole, bob, linte, mazare, etc.) (M 2854):
nu mai tines mints de dud nu raincoat el .. fiartA
marina la not oamenil Ist faa gradinile de legumurl tot De firma case.
(se.); In mAlaiu dales se pun si legumuri (CEZ.) ¶ ® X (P 111
grail]] taranului, tot
ce maninca pe linga
namaliga sau piine:
oft pentru avea nista
cirnati uscati de proaspeti
ce erau (ISP.) j an Mist
mincat si le-a mat rft-
[lat. legume n]. Fig. 2854. Legume.
LEGUMI ( -mess) vb. tr. A mInca sau a bee mo-
derat. cu economie, numai cite putin din ceva (ea
sa mat ramlie): legumeste Cu laptele, cit nu-ti mai dan
(Pan.); altii se tolineso pe canapele, legumind maw linguritA
an iingurits. (OLVR.) ; a; : la vlrsta de 11 ant a legumit o lista
de lista, de drept administrativ gi ea geometria (vLAI-L) [1 e-
gum
*LEGUM/NA sf. sa Materie albuminoida ce se
ghseste mai ales in legume, ca fasolea, bobul, ma-
zarea, lintea, etc. [fr.].
plants al dtrei fruct este o teaca, ca fasolea, bobul,
lintea, mazarea, etc.
2. LEGIIIMIDIOASE sf. pl. 0 Alimente ce consists
din legume ¶ () Famine de plante al door fruct
este o teaca cu boabe intr"insa, cum sint fasolea,
bobul, mazarea, lintea, etc. [fr.].
LEHAT ( -aesc) vb. tr. Mo/d. A flecari: las', nu
mai dupe cum ti-i obicein (ALECS.).
LEHt)..METE, r.,EHArgrrE adv. Mold. Bucov. in /oc.:
mi-e , mi-e silo, sint satul pin6. In git: de la tut limp
to saturi sI de soma ei ti-1 lebamete 91 de (Uncut (se.);
nu avea cola trebuitoare ai-i era lehamite de mustritrile so-
anon (CRe.) ; am inteles cA -i lenamite si mi de atlta voted.
(ORIG. [rut. 1 y ho ciudat, nenorocos", cu fina-
lul-mite din pasiimite, cogemite,etc.].
LEHAMETI (-Giese), LEHAMETISI (-lose) vb.
refl. Mold. A i se face silk, a se s6.tura pin& 'n glt,
a se desgusta: a lost nevelt sA-81 lee Cnipligita... lehAme-
tindu-se de popiS (CRG.); se lehAmetisisera plait gi tale douit
de gnra cea rea a babel (can.) (lehamete].
LEHAU sm. Mold. Bucov. Flecar [1 e h 6. i].
LEHTME sf. Polonii, poporul Le5ilor: ura
strigd intoemai ea nu tune (ALECS.) [L e a h].
(p1.-te sf. Maram. (su.) = LEHAu.
0 LEHVZ A... ar LAvzA...
LEICA' (p1.-ei) sf. Mold. Bucov. 0
Pilule de metal ¶ 0 Pilule din doage
de lemn, Intrebuintata la cram& (03
2855): dildu drumul vanarumi De git ca pe-o
00' (SAD.) [rut. lijk a, rus. l e j k a].
LEICA2 sf. = LELE : I se aprioSega si
lui °mantle de dor gi se logodise on o
(ISP.). Fig. 2855.
Leica.
LEICVTA. (p1.-0) sf. dim. LvicA2.
LETT adj. 0) Imbrlicat cu ceva de par'car fi tur-
nat: in zale de Mel (VLAH.) ¶ 0 (poleit), illt0CMai, la
**3'
fel cu cineva, aidoma, bucaticli rupt& din cineva:
e aloes, frnmos, minarn, mans Frosa (BR.-VN.) ; - Bolen
cum e Conu Dinn (D.- ZAMF.) ; SUlianica e ~IL poleita raposatul
(DLVR.) [vsl. I a j ind. prez. din lijati a topi"].
LETTA1 (p1.-te) s1.1)Veche rnoned& valorind ,
le u (vechiu) = 20 de parale: gaina 11 rata se vend
cite 0 (AL.).
LETTA2 (p1.-te) sf. Ban. 7,k Leoaicii: vulpea an
Inoeput a Infrunta pre , cad ea rar numai cite un pniu fa%
(Pelt) [1 e u].
*LEJER ow- sopRANo0 [fr.].
LELA adv. (P Mold. Bucov. Trans. in loc. a umbla ~,
a bate ~, a umbla vagabond, a hoinitri: was-ti sada
sit nmbli ~ De drumuri (CRG.); Inuit la vremea mesei... um-
bid prin 81Anio (on.); e mai rigor a bate se pe cele mite
fart nisi tin rod, dedt a eta locului binigor gi a lucre
(BET.) [rut. 1' e 1' e (p o 1' e 1' e) agale, Inset "].
LELE sf. (D # MatuS6 ¶ O Titlu cu care se adre-
seaza. cineva, la 1.6.rani, surorii sale mai marl sau
unei femei mai In vIrsta (corespunzator lui bade",
cu care se adreseaz& blirbatilor): preuteasit I m's
trimes vitrintete eA opitreso line sea din poloboo (se.); dacit
(ISFJ ; badea ar avea cosite, I s'ar aloe (ZNN.); : ei-a visit A

704
www.dacoromanica.ro
barbatul, s'au potrivit de minune amindoi la un toe Inaltime; face flori galbene dispuse In mici capi- LEL-
.1 ® Dr&guta ¶ 0 Curv6.: lele-1 lie mama -sa (RET.); tule; numit si iarba-sfInta", limbricaritii" sau
lecior de , luta de copil din flori: m'ai mincat lriptit poala-Maicii-Domnului" (Santolina chamaecy- LEN
lecior de ce mi -at lost asP.); ah 1 fatit de .. ce mi-ai lost, parissus) (A 2859); --Ethos,
cum mi -at scApat I use.) ¶ ® In dorti(1) leltt, far& nici un arbust cu ramurile acoperite
rost, Intr'o doara: pled{ si el, stii, cam In dorul lent cu negi, cu flori albe-verzui
asP.) [VS1. 1 6 1 j a, bg. lelja matusal. sau galbui, al carui fruct e o
0 LELICA sf. Trans. dim. LNLE: Frunze verde, Iran- capsule cu seminte negre; nu-
Ce sit lacem, to rP (1K.-13RS.). mit si cerceii-babei" (Evony-
LELIO.EIRA (pl.-re), LELITA (pl.-se) sf. dim. mus verrucosus) E 2860) [lat.
LNLE: lelisoara, da ce booesti atIta P (se.); Hon, lelltA, le- lIgnum].
lisoarii, Nu lass volnic sit moat% Pentr'un pio de gurisoarit LENINAR 1. sm. 0 ter Ne-
(k.-Bas.); vat de mine, lelite, zise (sore) WS mai mid. (ism); gut6.tor de lemne ¶ C) Dul-
cum fao lelitsle ce amble ad momeasod De linert osp3. ghnr, tlmplar ¶ C) 0 eel ce fa-
LELITCANA, LELITTcA sf. dim. LELITA. ce sicrie (R.-COD.).
LEMN (p1.-ne) sn. 0 Substanta virtoas& care al- 2. (pl.-re) sn. Trans. Bucov.
cAtueste Irunchiul si ramurile unui arbore: - tare, (MAR.) Trunchiu pe care se spin-
moale, verde, uscat, putred; de cer, de fag, de brad, de tea. lemnele.
?resin, de nuo, de salcie; de oonstructie; a tilia sea; see LEMNARIE sf. C) Grama-
de too; no stlnien de ~e; 0): pe lInga meat, arde ei eel da de lemne de cherestea, Lemn-riios.
Fig. 286o.
verde; 6: la ouptorul cald patine ee trebnesc (zNN.); a de lucru ¶ ® ttO Materialul de
ajunge la (sau In) sap& de a ajunge sarac lipit; a lemn care intl.& Intr'o constructie ¶ O Loc uncle
educe pe oinsva la (sau In) sap& de a-1 saraci; ea- PA- shit depozitate sau se wind lemne (de foe, de che-
DVRE 0 ®IIn , 0 bucat& de lemn: i-a lovit Cu nn restea); magazie de lemne: pe Dna zldul corm, in air,
In cap ¶ ® F 1)) A adormi a adormi ad inc: pules' cuhnii... livezi de pomi roditorl, ltnitrie gi 0.0 (I.-Ga.) ¶ ®
e beat turt6.; Negot de lemne ¶ O e Meseria lemnarului.
,
as tat ,we no dinsul, dormea bustean; e
a rAm(nea a r&mlnea 1ncremenit, inlemnit; car- OLEMNET Often., LENtiher Ban. sbst. col. L e m -
ne{ ate itmine tare, nu se moaie
liertura wade n e multe, gramaaa de lemne.
de foe fierbind ¶ O t sf 0 Ar- LEMNIE sf. nAcniTAN 0 : prin el se Batten ici-
bore, copaciu: pe na ger de °ripen colea Dori albastre de (3.-At.o.) [1 e m n; comp. it. dial.
~ale $1 pietrele OSP.) ; plingean gi ~el° erba legno].
1;1pietrele de mila for ay..) 1 ® Si- LEIVrNIOR (pl. -oars) sn. dim. LEMN. Bucatti
criu (R.-COD.) ¶ ® 4 PADVCHE -DE- mica de lemn.
'Ve
- (Mold. plosnisn, Tr.-Carp. stelnitA), -46 LEMNOS adj. De natura lemnului, ce sea-
insect& sup6.r&cioasil care-si face mAnii cu lemnul, ce cuprinde lemn [lat. 11 g n o-
cuibul In crapaturile lemnelor si s us].
mobilelor de lemn din cask de LEMNU (p1.-8e) sn. dim. LEMN. 0 Bucata
uncle iese noaptea si suge singele mica de lemn ¶ ® Trans. Chibrit: tai twinge tigara
eelor ce dorm ei pose de chibrit In cenusernita oe eta pe pat (eLv.) ¶
(Acanthia lectu- LopATIcAo¶ ® it =. LEMNIII-DDMNIILITI: De la not
laria) (LE 2856) ¶ / .
pinit la Clue, Viorele $i .. ¶ ® =BACAN2: cumParit
0 ;
scut .IIL
A.-of:mac si-I Herb la un lac on mile
(IK.-BRS.)
(LUNG.).

arbust culti- lAI1216, 0 LEMNU CA sf. Bucov. ds = RAcEaTAN 0.

] Mosel 0 LEMNUEL (p1.-eie) sn. Ban. dim. LEsorqs.
vat adesea prin ]
Bucat& mica de lemn de alun: staptna cases face local,
gradini, pentru , _ % nu De vatra uzitatti, ci los, on lemne de slim, numite ~a
garduri vii; nu- Fig. 2856. Fig. 2857. (NOV.).
mit Si m6.1ini- Paduche-de-lemn. Lemn-cidnesc: O LEMNUT (p1.-me) sn. Trans. dim. LEMN. Beti-
IA" sau malin- sor de chibrit.
negru" (Ligustrum vulgare) (fE 2857); .--npLcz, LENCHIU, LENGIIIIISbSt.0 A a taus Cu ichiul
plant& jerboas& cu flori mici, albastrii sau albe, a Ill arsicele ramase in armean, spre a le scoate afarti:
carei rAdacina este Intrebuintatti In medicin6; shit unit giolarl care dacii... Innen a da lenchiu, nu mai scapit
numita si iarbri-dulce" sau rad6.cina-dulce" nioi on arsio, ci pe taste be scoate (ISP.1; se panes pe lengbiu,
(Glycyrrhiza glabra) (E 2358); 0,-GALBEN = DRA- de nu mai hiss (motor pentrn ceilalti besets (I.-ott) [to.
emelt; ee-PuerNs = SCORVS-DE-MNNTE; len j, lengj schiop"].
arbust cu flori galbene LENE sf. Dispozitiune a aceluia c6.ruia nu-i
aurii ce creste pe coastele place munca, care lade ca un trintor, trIndavie;
pietroase si pe stIncile din
paduri; numit si bobi-
6: a cucoanit mare (care n'are de mincare), lenea educe
s6.racia; mi-e sA ma duo pin'aoolo [VS1. 1 a n I].
OLENEQS, ',Ems adj. Trans. Lenes: ti sooasera ve-
stea o'er fi chiar leneoasa... ce taste ainlita lade numat et
mAntncit (REr.) [lenevos].
LENE 1. adj. Chruia nu-i place s& munceasc6.,
Glade i-e lene se lucreze, trindav: de ce era,
nici Imbucatura din aura nu ii -o mesteca (coo.); lames bu-
ouresteanit, lenesti, ca de obiceiu, on se sonlase Inca (DLVR.).
a. adv. Alene: Moe Toms grA-
dinarul odes Inteun cot dind '
din lopatA
Fig. 2858.-9 Fig. 2859. 3. sm., Lb-NEVI sf . @ Om ...V
.Lemn-dulce.- Lemnul-Malcii-Domnului. lenes, femeie lenesii; : scum
put mai mutt pligubeste, .+til mai 44,,,,zsz Al
(el", drob" sau grozam&-mare" (Cytisus (nigri- mull aleargii; 0 : .eta la Coate nice
cans); .IIL-DOMNITLITI, .UL-LVI-DIJMNEZNII, plants ea no se poate ¶ 0 Sin. 7.4
cu triiros patrunz6tor de lamlie, cu lion! galbene dis- Animal mamifer din America
puse In mici capitule sferice si cenusii, original% de Sud care se misce alene,
din Europa de miaza-zi si din orient, cultivate acatindu-se de ramurile co- Fig. 2861. Lene§.
adesea prin gradini; numittt si lemnur (Arte- pacilor, multumindu -se Cu
misia abrotanum); .oUL-marcrt-nonfuLui, arbust hrana pe care o gaseste la Indemln6. (muguri,
foarte mirositor, totdeauna verde, cu tulpina fructe) si stand zile Intregi pe aceeasi creangh
foarte ramificata, cu ramuri rigide si fragi le, for- (Bradypus) (LE 2861).
mind mici tufe cars ajung uneori pin& la 1 metru LENEVI (-veso) 1. vb. tr. A face lene*.
I. -A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat . 705 45

www.dacoromanica.ro
 2. vb. refl. A-I fi lene sit fact ceva, a se face
LEN- Imes: 2. vb. refl. C.) A renunta la ceva, a par5si :
el se va qt va litas pamintni nelucrat (PRV.-PAEL); hit pentru dragostea ta, and leapdd de puterea mea cea mitiastrit
LER breazule, nu to lenevi (ALECS.) ; vicleana lull... se lenevi usPa ; a se de Satana ¶ ® A nu voi SA tie de ceva,
In asternutul el de noun $1-51 Inttrzie anume ora desteptitrii a nu primi, a nu recunoaste un lucru, a refuza:
(ON.) [vsl. 1 6 n iv u lenes"]. 'Wan' Incepn a se desvinui In tot chipul si a se 'evade cit
LENEVIRE sf. Faptul de a (se) 1 en e v i II lui nici nu i-a plesnit yen cap una ca aceasta ma) [pro-
Lene: hotdrt sit-1 spluzure, pentrn a nu mai da pildd babil lat. lap I d a r e a arunca cu pietre"].
la $t altora ICRO.). LEPADARE sf. 0 Faptul de a (se) 1 e p A-
t LENEVOS adj. Lelle5: ...sA nu sedem lenevosi, Ci d a ¶ 0 pl. 4 Citaniile ce face preotul la botez,
cum ne a dal tate mints, ad muncim mai inimosi (PANN) cind pune catehumenului de trei on Intrebarea
[vsl. 16nivu]. rituala _,,te lepezi de Satana ?".
LENGANA LEGANA. LEPADAT adj. 0 p. LEPADA If 0 1 Nascut mort
LENGHIU our LgNeniu. Inainte de vreme, avortat ¶ 0 rrtt Apostat, renegat.
t LEN; (-nese) vb. refl. A-i fi lene, a se lenevi: LEPADATOARE, LAPADATOARE sf. Trans. *
acesta se va si va lase pdmintnl nelucrat (PRV. LP.) [VS1. = ItEMF.
1 6 n i t i]. LEPADATURA (p/.-turi) sf. O Lucru de 1 e-
LENIOS sr LENEOS. p a d a t, netrebnic ¶ ® Flint& netrebnica; stIrpi-
*LENITIV 1. adj. Care alina, potoleste. tura: se minunard toti de atita tarie pe o astiel de a firii
2. (p1. -ye) sn. A Medicament lenitiv [fr.]. (ISP.) ; sd ti vdzut lepadatura cea de javra, nu dedeai nici o
LENDS adj. Lenes: 0 Men lenoasit qi tl impute, tamale pe at teen.; ¶ CD / Nasterea unui prune, mort
Cdct nu gases seara Bata de °that (PANN) ; de este nu va Inainte de vreme, avert.
el sa gi beta capul (nce.) [1 e n e]. 0 LEPAT (-aesc) vb. intr. A misca picioarele tiris;
*LENT adj. Incet, domol: nature:161 are 'tabu- a face sit alunece picioarele: 1 -am
nitrite el mum°, re, dar totdeauna auzit pagii lephind si lunecInd prin mina 411/fAt
sigure (VLAH.) [fr.]. Iirt.1MUIlli (SAD.).
LENTA (p1.-te) sf. Panglic,O !1-= O LEPEDU (pl.-dee) sn. Tr.-Carp.
lata, cordon lat de matase ce 41 Cearsaf : Asta-i fad de biritu Cu poale
se poarta de la umOr curmezis de (IK.-BRS.) [ung. 1 e p edb].
pests piept, de cOtre suverani, de LEPIDODENDRON sbst. 41/1
posesorii unor decoratii Inalte, Planta criptogamO fosila, de intiri-
de diferiti demnitari la solem- ' mea unui arbore, cu trunchiul aco-
nitati, etc. ( 2862) [rus.]. i perit, pe locul unde fusese frun-
*LENTICULAR adj. De for- zele, cu niste urme rombice, lipite
ma unui bob de linte, ca lintea I , uncle de allele, ca niste solzisori Lepidodendron.
Fig. 2865.
[fr.]. ( .] 2865) [fr.].
*LENT;LA (p1. -le) sf. 15 Stiehl 1 \ I "LEPIDOPTERE 1. sf,
circular& prin supra-
terminate pl. a Ordin de insecte, cu
fete curbe, Intrebuintat& In op- I It la; patru aripi acoperite cu
ticA spre a produce convergenta Fi g 2862. LentA.1 o pulbere solzoask numi-
sau divergenta razelor te In genere fluturi".
noase ( 2863): - biconvezit ;
11*.'
Plan-eonvexii; bi- 2. LEPIDOPTER SM. Flu-
ooncavit ; plan - concave [fr.]. ture ( 2866) [fr.].
*LENTO adj. 0. adv. J In- 0 LEP9 S = LIPQS.
cet, rar (ca termen de mis- LEPRA (pl.-re) sf. 0
care) [it.]. Boala molipsitoare cro- Fig. 2866 Lepicopter.
LEOACA we- nvucA. flier). caracterizat& prin acoperirea pielii de bube
LEOAICA, tLEOAIE sf. 7.t care rod Incetul cu Incetul cor-
Femela le u lu i s Luni diminea- ,g. 2863. Lentils. pul 2867) ¶ p ) Lucru
to s'a ridleat din pat ca o (CAR.). sau om desgustator, sclrbos,
LEOACA, LEOARBA = LIOAPA, LIO6RBA. gretos: baletii... II huidnian qi fu-
LEOARCA oqr LloARcA. geau de Minn' ca de o (ISP.) ; toate
*LEOPARD sm. 1F,k Un soiu de panterk cu nesdravanille le-am !bent sit ma mln-
blanli galbena pa- ad gonim din
tul de lepra asta (FLOR.) ;
tatti, care trileste . Card lepra omeneasca, jigodiile ]anew
In insulele Sondei, (JIP.) ¶ ® Pt Ori-ce defect, vitiu
In Asia $i In Afri- k, sau patimA care nimiceste su- Fig. 2867.
ca (Fetis leopardus) ,
fletul dupa cum lepra papa- Bacilul leprei.
Le 2864) [fr.]. -- 11-
dente trupul: lepra sgIrceniei ¶ 0 (131 Denuntator [gr.].
0 LEORBA; Fig. 2864. Leopard. LEPROS adj. .0 Care sufere de 1 e p r 11.; (g):
LIORBAL spre stInga, muntele, crestea Inter, cupola uriasit tvuo-la
LEOACA sr LIOARCA. "LEPROZERIE sf. t 0 Spital ce se constrina
o LEORDINA (p1.-ne) sf. Oaf. = OHERGITINA. In evul-mediu spre a adaposti pe leprosi si In care
O LEORPAI ( -dose) vb. tr. *i intr. Mold. A bea din traiau departe de restul lumii ¶ 0 Constrlictiune
ceva sorbind cu sgomot: leorpaim flAmInzt din lin- moderns In care sint izolati leprosii: leprozeria de la
gurile de lemn (VLAH.) [comp. lioarb&]. Tichilesti, In Judettil Tutees [fr.].
0 LEORPAIT sbst. Faptul de a le orp & is wul 0 LEPWT adj. Mold. Smintit: to -ai imbiltat se vede,
BUM/. guri &idea sgomotul fuselor dintr'o fabricit de tors (Nute.). (ALECS.).
O LEO = LEUSTEAN. LER' # npr. nt. 0 Apare in uncle basme In con-
LEOTA ow- LIOTA. structiunea Ler-Imparat ¶ p Cuvint ce apare in
LEPADA (leapild), t LAPADA (lead) 1. vb. tr. 0 A refrenurile colindelor ( --noamne), uneori $i sub for-
arunca de la sine: - hainele vechl; plait nu vet vedea mele LERQI, LEROLQI, LERULUI, LERUI, LERQM, etc.,
ye col bun, nu loads ye eel prost (PANN) ; an lepatiat armele clteodat& Insotit de una sau mai multe vorbe ne-
qt an Inat-o Is NMI; cerbul tsi leapedit coarnele; ye semne Intelese (Leroloi marolol (roc.), etc.) ¶ 0 Trans. J Me-
baba Double nu-sl leplidate toate cojoacele mee. al /arida lodia dupb. care se Gina o colindti (DENS.).
ca vet putea... sit me lepezi ca ye o lucdrle co nu-t; mat place O LER2 sbst. = LERIU: i-a trecut (R.-COD.).
(NEOR.) ; (p) a -si yotcoavele a muri: 1st leek% potcoa- LERGATOARE Sj. j = ALERGATOARE.
vele1)1 date ortul popii tier.) 11 0 A Indeparta, a alunga: LERIU sbst. Mold. Vreme, timp: Ml-o trecut de
de va ft 61 preot $1-1 vor prinde on Itirtusag, sit -1 kende den geaba (scz.); 1 I treceau en toatele In cerdacul curtilor
preotie (PRV.LP1 111 0 A parasi: °remain' el oragance an (FL OR.) .
lepAdat portal rumAnesc si pun pe el haute scumpe 51 putrede LEROI, LEROLQI, LERQM ow- LER C).
(JIP.) ¶ p Trans. / A versa, a borl (V1C.)If 0fA 0 LERUP (-nese) vb. tr. Trans. (DENS.) al A clnta o
paste Inainte de vreme un prune mort, a avorta. colindk chip& nielodia ei [1 e rt ®J.
706

www.dacoromanica.ro
 LERTJP LERIILIII we- LER' ®. care poate dura mai multe ceasuri sau mai multe LER-
LESCAIE LASCAIE. zile; In graiul de toate zilele, stare de moarte apa-
L§SINTE adj. invar. $i adv. 0 Usor, cu usurinth., renta caracterizath prin lipsa aproape totalh a LEU
Ihrgt osteneala: In aparentit viata devine mai (1.-OH.) ; respiratiunii $i a circulatiunii singelui ¶ 2 ty Amor-
w e a eke, anevoie a face; anevoie se ciatigit, se chel- teala, nesimtire, nepasare: a desteptat pe Romitni din
tueete ¶ 2 Trans. Ban. leftin [bg.les enti, lesno]. letargia in care se Whin (I -G11.); Jett% hunea se deeteaptit din
LESNI INLESNT. adInca-i (ALECS.) [fr.].
LESNICIOR = LASNICIOR. LETCA. (pl.-0e) sf. Unealth de depanat scu-
LESNICIOS adj. U$or, usurel, lesne de fa- lele pe mosoare, un fel
cut, de urmat: en to vol aline pe cArarea cea mai de sucalh mai simplh. (
plAcutA pi cea mai lesnicioasa (ISP.) ; fats i se insenina. la 2868): oalepele... le-au pus pa
ideea noel izbinzi attt de lesnicioase (NEGR.) [1 e S n e]. virtelnitA, de pe care an In-
LESNICIIINE Si. 1_1*urinth. [1 e s n e]. cepnt a le depAna pe =ware
LESPEDE SI. Table de piatra, plac% lath on Jetta (C110.) [bg. srb. 1 e t -
dreptunghiularh de piatra pentru pardosit: iarba k a].
crescuse mare in ogradA ei acoperise lespezile morminte-
lor acel chioao de lemnarie... pardosit ou lea-
(ALECS.) ;
pezi de marmorA (noon.); sA pub o la gura ouptiorinlui
0LTEA (Cu-) loc. adv.
Ban. Cu incetul, pe inde
lete. Fig. 2868. Letca.
7
(coo.). LETIN w LATIN.
LESPEJOARA (pl.-re) sf. dim. LESPEDE. LETOPISET (pl. -ate) sn. Ac° Cronich veche [vsl.
*LEST (p1. -tori) sn. 0 2, Pietrele, nisipul, etc. lat. op isle! cronicar].
ce se pun in fundul unui vas, spre a-i da mai multa LETURGHIE Pe- LITURGHIE.
stabilitate ¶ ® Saculet cu nisip ce iau cu ei LETCAIE we- LASCAIE.
aeronautii in nacelit $i pe care-1 arunch, cind LETUI 1NP- LAM.
vor sh se urce mai sus [fr.]. LEI.T stn. I aL Cel mai mare $i mai puternic din
LE§ (pt.-suri) sn. Cadavru, mortaciune, stirv, mamiferele carni-
boil.: ante de ...qui zAclnd neingropate pe marginea drumn- yore din genul pi- __-:,,e4-14
rilor (VLAH.) ; .ourile de oameni Innecati se clAtinau ei se ros- sicii, supranumit y
togolean se fata apelor (Oono.) [to.]. regele animate- eI,
LE§ESC adj. Polon, al Polonilor [L e a hi. lor ; trae$te in
LEI sm. pl. I.- ',Ras. Asia centrals $i a-
LE§IA -foes) vb. tr. *i refl. A (se) sphla cu puseana $i In toata
le$ie: 'Ca dun m'oiu Cu trnmeasti peana ta, PArn1 men Africa (Felts leo)
n'o mai cAdea 08.-eos.). (f.A 2869); ' : Mc-
LEE sf. Apa Barth cu cenu$14 $i limpezith nind ca on se luA Fig. 2869. Leu.
pentru sphlat rufele: cAlepele a'an fiert on 81i se InAl- la luptA cu feta !ma-
beascit (CRG.) [lat. 11 X iv a]. rg./lint (ISP.) ¶ 0 7.1k .. -DE-MARE oTARIE ¶ ® *
[O LE§IER (pl.-ere) sn. Mold. Trans. CENU$4112" 0 Lvm, constelatiune a zo-
[1 e e]. diacului, de forma unui
LETIN (pl. -inure) sn. O Starea unei persoane mare trapez, la unul din
lesinate, chzute in nesimtire, sincopli: a-1 vent ; virfurile chruia se all& o
de-abia putu educe putin mina spre gurA at !IAEA& cAzu frunnoash stea de prima
tntr'un n. grozav (CRG.) ¶ ® Sfir$ala., oboseala, slh.- marime, Regulus, socotith
bire a puterilor: tot booind ea, o apnea de supA- de cei vechi ca inima leu-
rare (coo.); o apnea on fel de la inimA, on dureri de cap lui (Ei 2870) ¶ 0 * coADA-
(CAR.). =Lux = TALPA-GISTEII;
LE§INA. (-510) vb. intr. $i e refl. 0 A cadea In LIRA-1,VMM ear KIRA (f) ¶ 0
nesimtire, a pierde cunost-inta: preotni care lesinA ei paraleu sr PARALVII ¶ ® 4t1
cade... nisi o apitrare sit n'albA (PRV.-MB.); sArraana leainft de (veentn), moneda de ar-
sPaimit ei de durere ; era mai cit it lesine de bucurie (8e.) gint, care a circulat ping).
¶ 0 A ajunge In ultimul grad de slabiciune, a-i la 1867, In valoare de 40 Fig. 287o. Leul.
veni o sfirsala (din cauza foamei, setei, oboselii, de parale; (non), moneda
etc.): de foame; dote peste al o caldurit, !nett lesbian de astazi de 100 de bani, corespunzatoare fran-
de sate (RET.) ; shit trot dua doultsprezece ei mA leen de soma cului francez [lat. 1 e o, patruns pe tale cartu-
(CAR.) ¶ ® 01. de rig, a ride din tale afara: oamenii ce rareasch; sensul de moneda, dupe tc. a r s Ian y
priveau, 81 mai ales baietii, leainan de its (CRG.) [lat. Ieu; piastru"].
*laesionare a vathma" laesionem]. LEUCA, LvocA (p1.-el) sf. e'PE' Lemnul Incovoiat
LE§INAT adj. p. LESDIA. 0 Ctailt fn le$in: de al chrui capat de jos e \TIM In capul osieiiar caphtul
durere ¶ ® Slhbit peste mhsurh. (de foame, de sete, de de sus sprijine$te loitra carului: vaca... olteodatA ru-
oboseala, etc.): (eosin) jigariti... lesinati de toame ((SP.) ¶ nes leuca ;coo.); boceec, IArd ad pule =Aril la leoca carnlui,
O Mole$it, fdra putere: o dictinne monotonA, im- sA-1 scoatit din Walla LOP.); porneso intro odrutA mare de
Posibila tvuni). leron, ale carei lent clAmpitneso asurzitor (SAD.); ® F boytt
LE§INATTTRA. (p1. -tort) sf. C) Le$in ¶ 0 F sau trdsnit ou lanes, smintit, zapacit: clumneata on esti
Flint& foarte slabs, cu totul lipsits de puteri (de lovit on leuca, ori altA treabd n'ai decit et rizi do mine
nemlncare, etc.): leeinAtura de nevaatA... 11 team lnalnte (CAR.); mi se pare cam trilanit on lima o% -i pros roe la fag%
si-i cerea pline use.); on mA voin 1'11081 niciodatA sil cnmpAr [bg. 1 evk a].
(ALECS.)
shaft cn bani de la o de clocoin ca tine (M.) OLEUC11$ adj. Mold. Cu picioarele strimbe, in-
[1 e$ in a]. covoiate In alai% [1 e u c al.
L$IT.A. me- LATTA. o LEUCIT adj. 0 Bhtut rau (R.-COD.) ¶ 0 Beat
LE§NI(E)C (pl.-0e) sn. )0, Un fel de plash de mort (PSC.) [(lovit cu) 1 e u c a].
pescuit: nn bAtrin care primula on leaniecul me *LEUCOCIT sm./ Fie-care din globulele albe
LE§III ( -nest) vb. tr. $i refl. A aduce o sflr*alh, din singe [fr.].
o slabiciune, un le$in la inima: ei foamea 11 lesuia at *LEUCOCITOZA. sf. i Ingramh.dire trech-
setea 11 ardea (DLVR.) ; En1111-1 era uscatA, amarA, stomahnl toare a globulelor albe In singe [fr.].
lesuit (VLAH.). *LEUCOMAINA (p1. -ne) sf. Lt. Alcaloid septic,
LET.71.41.A (p1.-ieii) sf. Sf1r$ala, slabiciune, veninos, de aceeasi nature ca ptomaina [fr.].
le$in la inima: gars-1 era uscata si bnzele arse, In stomah *LEUCOREE sf. Scurgere mucoash de care
avea o (VLAH.). sufar femeile de o constitutie limfatich; numita
*LETARGIC adj. 0 Ce tine de letargie : vulgar poalh alba" [fr.].
sown ¶ ® ® Amortit, nesimtitor, nephsator LEU-PARALEU sr L IU ®, PARALED.
[fr.]. LVURDA sf. *. Planta cu flori albe ca zapada,
t
LETARGIE sf. 0 Somn adine, neintrerupt, cu miros patrunzator de usturoiu; creste prin
707

www.dacoromanica.ro
LEU_padurile umede si umbroase (Allium ursinum)
2871).
LIB (
LEURV$ CA. LAURVSCA.
LEUOR sni. (IP dim. Lvii ®: Si
no) Ira wan' Ca sit cApittilm Cel putin un
, San, de nu, un Suitor (MAR.) ;
patIneaza Cu o derail de caro" ei pierde
trig gate de 1 (VLAH.)
LEUTEAN sm. S Planta aro-
matica cu miros patrunzator, cu
flori galbene dispuse In umbele; o-
riginara din America de Sud, e cul-
tivata la not pentru trebuintele
culinare $i pentru radacina ei In-
trebuintata In medicine (Levisticum
of licinale) 2872).
LEVA (p1.-vel s I. m Unitatea de
moneda bulgareasck corespunza-
toare leului nustru ( 2873) [bg.1 e-
v a].
LEVANT, LIVANT SM. LEVENTICA,
LIVANTICA s f.; Mic arbust, origi-
nar din sudul Europei, cu flori al-
bastre placut mirositoare, Intre-
buintate In medicine ca sti
mulante si tonice (Lavan-
dula vera) (Ed 2874): plinA de
mirezme de for) de tell', de sul-
MA el de levlinticii (BR -VN.) [ngr.
Aafietvta).
*LEVANTIN adj. $i sm. tb
Originar din Levant, din ta-
rile de la rasaritul Medite-
rand [fr.].
LEVATA (p1.-te) sf. 4 In
anumite jocuri de chili, fie-
care din pachetele strinse de
eatre cIstigator din cite o
carte jucata de fie-care jucli-
tor [fr. 1 e v 6 e].
LEVENT, LEVENT j. sm. Fig. 2872. Leugtean.
Cl)x I Soldat In marina turceasca,
originar din Levant si In special din
Grecia ([0] 2875): an legit levintli Mari
(NEC.) ¶ 0 X Odi-
din galloane pre useat
nioark In Moldova: voluntar din-
tr'un corp de caliirasi.
Fig. 0873. Leva.
a. adj. () Cl) .Voinic: mint
la poartA 0 mie pi mai bine de
haramint levinti, an Anatole gala
de too MOB i ¶ 0 (numai
forma LEVENT) F Cavale-
resc: era mai ales 'event pi Min
de atentie pentru mamele (fete)lor
(VLAH.) ; °data ce nu e barbatul
levant, ce fel de casA BA mai fie si
aiaP (CAR.) [tc. I even t sol-
dat voluntar"]
LEV ENTICA LEVANT., 114r-
LEVIATAN sm. Mon- - arbitru my. ARBITRU C)11
stru marin despre care se
vorbeste In cartea lui boy. .-
LEVINT or- LEVENT.
*LEVULOZA si. it Spe-
cie de zahar necristalizabil,
de natura glucozei, cu pro- Fig. 2875. Levent.
prietati chimice aproape a-
semenea cu ale acesteia; se extrage din anumite
fructe si din miere [fr.].
*LEXIC (p1. -ice) sn. 02 A' O liocabularul cuvin-
telor Intrebuintate de un autor, Intr'un manu -
scris: Psaltiril scheiane ¶ 0 Pr. ext. Cuvintele
dintr'o limba, dintr'un dialect ¶ CD Dictionar [Ir.].
*LEXICAL adj. Ca Privitor la lexic, la cuvin-
tele unei limbi, unui dialect sau Intrebuintate
se Inca- de un autor: cercetArl lexicale [fr.].
*LEXICOGRAF sm. .0" ® Autorul unui lexicon,
unui dictionar ¶ 0 Cel ce se ocupa cu studil
lexicale [fr.].
*LEXICOGRAFIC adj. Ca Privitor la lexico-
gra fie [fr.].
*LEXICOGRAFIE sf. (27 $tiinta, studiile lexico-
grafului [fr.].
*LEXICOL9GIC adj. to Privitor la lexicolo-
gie [fr.].
*LEXICOLOGIE sf. 422 Partea gramaticei care
se ocupa cu etimologia si cu formatiunea cu-
vintelor prin derivatiune sau compunere [fr.].
*LEXICON (p1.-oane)sn. 02 Dictionar prescurtat,
vocabular [gr.].
*LEZAT adj. 0 Vatamat ¶ CD Jignit, pagubit,
Fig. 2871.
nedreptatit [fr. 1 6 s 6].
"LEZIUNE sf. 0Rana, vatamatura ¶ CD Pagubk
LeurdA. daunk vatamare (a intereselor) [fr.].
"LEZ-MAIESTATE sbst. eriraa de , aim&
contra autoritatii suveranilor [fr. 1 6 s e-m a j e s-
t 6].
LI pron. pers. enclitic, dal. pl. Intrebuintat
In loc de LE numai inaintea unui all pron.: ... se
Bice; 11-1 dA; le aruncS [1 e].
*LIANA (p1. -nej sf. Gen de plante cu vrej lung
care se acata si se Impleteste cu altele sau se Inco-
laceste In jurul arborilor din padurile Americei:
Cad sale a lost ca viata to De dorn -i BA went:spa, Cacti
Lj) (EMIN.) [fr.].
to -a miring asemenea lianelor din arra
LIANDRU = LE/WORD.
*LTAS sbst. ,,16 Formatiune geologica secundara
asezata Intre trias si sistemul oolitic [fr. < engl.].
LIBADEA, LEI:111.0E4S f.(1) Odinioark haina bole-
reasca, un fel de anteriu ; mai tlrziu, manta de di-
mie, purtatii de tIrgoveti; fermenea: de la zaverit, el
(desalt( greet) lepAdase lebadeana... pi se Imbracase nemteete
Imbracat... en libadea de aba albs, Impodobita en
(1.-CHI.);
gititan negrn (ML); seurteicile Oran Oita din sus de gonna-
chi, el fermeneaua san libadeana, pina la brin (VCR(
[tc. leb a d 6].
oLIBARCA (pL-tiro1) sf. 4 = riTAB.
*LIBATIUNE sf. 0 Faptul de a versa pe jos pu-
tin yin sau alt( bautura In cinstea zeilor, cum obici-
nuiau cei vechi ¶ (D ® Golirea mai multor pahare
de yin la un chef, la o petrecere : Ilbatiuni sub resale
Iampil albastre (CAR.) [fr.].
*LIBEL (pl. -Ole) sn. APP Pamflet [fr.].
*LIBELA. (-elm) vb. tr. trl A redacta cum se cu-
vine un act judecatoresc [fr.].
*LIBELULA (p1.-1e) sf. 4 = 04t.LIIL-DRACI2LITI:
libelnlele de spit le prind din foga ei-ei fao din ele aripi
Fig. 2874. (D.-ZAMF.); o sosi, sburInd sglobie (GIRL.) [fr.].
Levant.
LIBER' adj. Cl) Care nu e supus nici unui sta-
pin, slobod: nn om 9 0 Care nu e tinut Inchis,
care nu e prizonier ¶ ® 0 Unde domneste liber-
tatea tea ,oli (D Care are voia, puterea
de a face sau de a nu face ceva: omul e nasout
0 alegeri e = nestingherite. nelmpiedecate ¶ Cl)
Independent, neatirnat: a tat A. ¶ 0 Uncle se
poate merge, pe unde se poate trece nelmpiedecat,
neoprit: Intrunire trecere ~A; a avert intrarea 1
la teatru ¶ 0 Neocupat: un be 9 ® NeInsurat ¶ 0
ore e
De care se poate dispune: are destul time
T
fara perdea: se exprinia In nipte termeni prea
am donA
0 Contrar bunei cuviinte, prea familiar,
$
cugetAtor sr CIIGETATQR 2
Aer Traducer° ~a, care nu e facut& cuvint cu cuvInT1
® ,01 Versuri e, cari n'au toate aceeasi masura, a-
celasi ritm ¶1 0 NDLTBER [fr.].
*LIBER2 sbst. # Stratul de tesut fibros asezat
Intre coaja si lemn, In trunchiul unui copac [fr.].
*LIBER4 (-eras) 1. vb. tr. Cl) A pune in libertate,
a da drumul (din Inchisoare, etc.) ¶ C) X A da
drumul unui soldat care $i -a terminat serviciul
militar, a-1 retrimite la vatra sa ¶ 0 A scapa, a
rrantui, a desbara.
708
www.dacoromanica.ro
 refl. ® All recapilta libertatea ¶ ®ilk
2. vb.
A merge la vatra sa (vorb. de un soldat care si-a
lmplinit anii de serviciu) ¶ ® A se sap., a se
desb&ra, a se cotorosi [fr.].
'LIBERAL 4. adj. ® Care se cuvine unui om
liber: educatiune .411 ® sue Arte le or ..RTA C) ¶ ®
Darnie, generos, caruia-i place se dea, s& daru-
ease& ¶ 0 Favorabil libertatii civile si politice:
partid star ; idel Doe.
2. sm. 0 Partizan al extensiunii libertatilor ¶ ®
0 Ailembru at unui partid liberal [fr.].
LIBERALISM sbst. 0 Doctrina liberal/I, opi-
niuni, principii ale liberalilor: adevAratul este de a
asigura fie-cliruia... libertatea ougetarii, a cuvintnlui $1 a ac-
tinnii 0.-ce.) [fr.].
*LIBERALITATE sf. 'D Darnicie, generozita-
te 1 0 Darul Insusi pe care -1 face o persoana libe-
rata, un om darnic [fr.].
*LTBER-AREITRU sr ARBITRITC).
*LIBERATOR 1. adj. Care libereazrt, care da
libertatea.
2. sm. Cal ce libereaza [fr.].
"LIBER-SCHIME sbst. T Libertate absolutli a
comegului intre natiuni, lard a se Nati vama
pentru marfurile care intro Intr'o ].ark sau alta
[(lima fr. libre-eehange].
*LD3ER-SCHIME4ST sm. i1 Partizan at libe-
rului- schimb [duple fr. 1 ib r e-ech a n gis t a].
*LIBERT sm. p Sclav roman c&ruia i dat
libertatea [lat.].
'LIBERTATE sf. 0 Starea unui om liber, care
nu e rob, asupra caruia nimeni n'are un drept de
proprietate ¶ O Starea unui om, unei fiinte care
nu e tinut(6.) In Inchisoare sau In captivitate ¶ 0
naturala, puterea pe care o are omul de a se folosi
cum vrea de facultatile sale ¶ 004, de constiinta,
dreptul de a-$i alege si de a practica o credintk
religioasa, f&r6. a putea fi tras la judecata ¶ C)0
cultelor, dreptul pe care-I are cineva de a practica
a lectiuni plimbindu -se cu scolarii ¶ CD * Astazi:
cultul cAruia -i apartine, toleranta tuturor cul-
telor Intr'un Stat ¶ ® a de a gindi, dreptul de a-si
manifests gindirea faro a .fi oprit de nimeni; mod
indraznet de a gIndi In chestiunile de religie, de
mora16.sau de guvern 11(D 0 a preset, dreptul de a
tipari In ziare sau prin, c&rti tot ce-i place, tot ce
gindesteT ® individuals, dreptul de care se bucurk
on -ce cetacean de a nu fi lipsit de libertatea per-
soanei sale declt dupa formele, determinate de
lege ¶ 0 Puterea de a face sau de a nu face ceva,
liber arbitru ¶ 0 Independentft, neatirnare ¶ ig p1.
Drepturi, privilegii [fr.].
*LIBERTIN adj. si sm. 0 Desfrinat ¶ 0 Ber-
bant: Drimean, Cu cea mai destramata rasIetare, glumele,
darurile st sarutArile innilor (no [fr.].
"LIBERTIN.J sbst. 0 DesfrInare, desfrlu ¶ ®
Berbantlic, cradle [fr.].
*LIBIDINOS adj. Aplecat la desfrlu: cat dot
boieri... urIll si libidinosi ca dot satiri (D.-ZAMF.) [fr.].
#LTBOV sbst. lubire, dragoste; placere: on mare
vole si -s primeso (.1.-COST.); an mincat toti curiae pentru ../11
imparatulni cregthiesc (NEC.) [bg.].
o LIBOVI (-Geese) vb. intr. Trans. (RV.-CRO.) A pe-
trece, a se veseli: Olt traest1, Tot libovesti (11(..BRI3.).
#LIBOVNIC adj. C6suia-i place ss petreaca, sa
se veseleasca: slut... la poste cm.-cossa;
To, era la bdutnri st la alergaturt de cat (e.-cost) [vsl.
ljubovIna].
0 LIBRA (p1. -re) sf. Trans. Ban. m Monedli de ar-
gint de 20 de creitari [comp. srb. lib r a].
*LIBRAR sm. ga, Cel ce are o librarie, eel re e-
diteaz& carti [fr.].
*LIBRARTE sf. te 0 Payne In care se vind
c&rl,i 11 ® Profesiunea librarului ¶ 0 Negotul exer-
citat de un librar [fr.].
*LIBRET (p1. -ate) sn. f j Cuvintele unei opera
muzieale [it. lib r e t t o].
*LIBRETIST sm. 0 Autorul unui libret [ft.].
0 LPER.IT sm. le Trans. = NAM: a prins a se aduna
pasari lel de lel: vulturt, nit, gat Mutt, Ware, corbi
(RET.) [ung. I i b u c].
LICARI (-tires(%) vb. intr. (D A luci, a sclipi: stIlp11
gi cinbucele de pe Naga streasina licarean de -$l luau °chili
709
www.dacoromanica.ro
99P.) ¶ ® A da o mica lumina, a scinteia, a clipi: cart LIB-
tntr'o depdrtase nespusli.o scIntele ce able licarea OSP.); depar-
ts cola douA laruri... liciresc In Intunerio, co dour candela LIC
lntr'un cimitir (VLAH.) ¶ Q® Pe °chit trlsti $1 rugatort
In cart Mai licareste o raze de speranta (VLAH.); Manse
sa-i licareasca In minte putInta unei caslitorit (139.-VH.)
[comp. ALICE gi LICURI].
LICARIRE sf. Faptul de a licar i; lumina
slab& ce abia se zareste: chipurile for par umbra sub
slaba a candelei (VLAH.) ; ®: sugruma ort -ce a gInduln1
(DLVR.) .
LICARIT sbst. Lithrire: It scaparen clips din urma
un de glad (VLAH.).
LICARITOR adj. verb. Liam. Care lictireste:
muiate In niste colori stravezii pi licaritoare (DLVR.) ; Paste
munti si paste mart, Numal ochi (Pew.).
*LICE.f.IL adj. * De lice u, privitor la liceu:
studil e.
*LICNTA (p1.-te) s f. 0 Tge, Permisiune special& de
a vinde sau exporta uncle marfuri: licenta bautnrilor
spirtoase ; a primit un denunt ca Ovreiul ar It vtnzlnd spirt
ma (Be.-ve.) ¶ ® Prea mare libertate, destrAbalare :
trectnd de la libertate la si la mutate G.-eu.)11 CD a i Mic& a-
batere de la regulele gramaticale, mai ales In poezie:
...Poetic. 1 ®1 Grad universitar Intre bacalaureat si
doctorat: -
In litere, In drept, to stiinte [fr.].
*LICENTIA. (-lea) vb. tr. A4 A concedia, a trimite
la vatra, a da drumul (trupelor) [fr.].
*LICENIAT d. adj. p. LicsITT16.
B. sm., LicsmizerA (p1.-te) s/..IL Care a obtinut
gradul de licenta la o facultate: 44., In liters, In drent,
In stiinte ¶11 C kMLICENTLEkT.
*LICENTI9S adj. Prea liber, destr/116.1at, des-
frinat [fr.].
*LICEU (p1.-cee) sn. CD P La vechii Greci, scoalft
construita la marginea Atenei,unde Aristotel preda
scoalti cu opt clase, a Statului sau sub controlul
Statului, In care se preda Intregul InviltamInt se-
cundar [fr.].
LICHEA. (pl.-theie) sf. F Secaturlt, om de ni-
mie: era an Ilusturateo $1 un usurel de minte d'ai mart.
oum Mica am sloe not, on Ileac de om sau o .4. (113P.); Pe
tronul Voivozilor... se c000teaza tot felul de Rebate et de
moiluzi din tgindramalele Panamint (vuet) ; Vot, caprelor,
In hum& sintett nista lichele (DON.) [tc. 1 e k 6].
*LICHEFIA (-nee) vb. tr. A face lichid, a topi
[Cr. liquefier].
*LICHEN sm. * = MO$CHIII-DE-MONTE [fr.].
*LICHE(U)R sn. Ori-ce bikuturk facu-
ta cu spirt sau rachiu [fr. liqu e u r].
*LICH1D 4. adj. CD Se zice despre on -ce corp
care nu a nici solid nici gazos, si ale c&rui molecule,
foarte mobile, alunec& Mr& greutate unele peste
altele; care curge, apos: spa e a; mercurul 9 un me-
tal ¶ C) Care nu e Ingrosat, care curge usor: 131-
n/inn acesta e area ss ¶0 sti Se zice despre bunuri care
nu stilt Incarcate de datorii, despre bani liberi ¶ ®
Ca Consonante sunetele 1, m, n sl r.
2. (pt.-de) sn. Ori-ce substanth. lichidA.
:t. Lientra (p/.-de) sf. 47 Consonant& Uchida
[Cr. liquide].
*LICHIDA (-des) 1. vb. tr. 0 A regula, a rafui o
socoteala ¶ CD Ali plati datoriile ¶ 0 tge Ali des-
face m&rfurile dintr'o pravalie, Stao a mai cum-
para altele.
2. vb. refl. A-si plati datoriile [fr.].
*LICHIDARE sf. O Faptul de a (se) li chi d a
¶ O Regularea, rafuirea socotelilor ¶ 0 Operatitme
prin care o societate care se desface Isi plateste
datoriile si Imparte ceea ce ramble Intre membrii
ei ¶ CD b Epoca In care vInzatorii la bursa trebue
sa rem ita titlurile si s& primeasca In schimb banii.
*LICHIDATOR sm. Oa Cel 1ns&rcinat de a face
o lichidare [fr.).
*LICHI9R = Li= (u)R.
*LICIT adj. Permis, Ingaduit de lege TT C NU-
LICIT; pr ILICIT [fr.].
*LICITA ( -tea vb. tr. V' A vinde prin licitatie [fr.].
*LICITATIVNE, "amain sf. tyl 0 Vlnzare
public& a unui bun posedat In comun de mai multi
¶ ® Mezat [fr.].
 .LICOARE sf. 2 Ori-ce substanta Uchida, bau-
L IC- tura LIGHIOAIE sec LIGH10411A.
[Ir. I i qu eur]. LIGHIOANA. (p1.-ne), LIGHIOINIE 8f. (DO 2e1c A-
L I L LICORIN ogr LICURIN. nimal, in spec. salbatic, necurat, scirbos: racnea.
*LICORN sm. 11 Animal fabulos reprezentat cu de credeai cA se lupta on taste lighioanele padurilor Osr.s ;
un cap de ccrb, cu trup de cal $i cu un corn foarte sA fi zis cA e vre-un ootoin salbatio, on oine Ole ce light-
lung In mijlocul fruntil; inorog ( 2876) [fr.]. oana (CAR.) ¶ ® Bestie, fiara, fiinta omeneasca (cu
LICTAR sbst. Trans. X Magiun, Inteles dispretuitor): No ml mai 'tiered In lighloanele.
povidla: mult aveti voi, de se mInjesc
coplii atit de tare! (SLY I [lat. e 1 e c -
t u a r i u m, Imprumutat de popor
este fatarnice ce se numeso oameni (ALECS.) ; o sfrijita de light-
oats, mai Tuna decIt chum, au barba adusd (ISP.) ¶ ® pl.
Plisari de cute: paro'o viz In curies din fund... Inconjurata.
i
din graiul spite - de o Ruth de lighioane: gaini, taste, rate (BR.-VN.) ; lighloile bA-
rilor]. tAtnrilor filffird, speriate, In frunzisul pomilor (DLVIi.) [vsl. gr.
*LTCT OH SM. XvsOso legiune" > tlegheo n, p1. leghe o a-
0), Ofiter subal- n e; intelesul actual s 'a desvoltat din acela de
tern care Inso- legiune de draci" = multirne de fiinte necurate].
tea In public pe LIGNT ire- LEHR.
principalii ma- LIGNTT sbst. a Carbune fosil provenit din.
gistrati ai Romei descompunerea Inceata a vegetalelor a ca.ror esentil.
Si purta pe umar Fig. 2876. Licorn. Fig. 2877. Lictor.
se poate Inca recunoaste clteodata [fr.].
o secure lnconju- O LIHAT (-dew) vb. intr. C) Trans. A OH (rsc.)
rata de un manunchiu de nuiele ( 2877) [lat.]. ® Maram. A face larma, a scoate strigate (PAP.)
LICT,TRA vb. intr. = LICURT: pe limanul set al SmIr- [comp. LEHAT].
del limn on too de pale (wog.); o stea ce abia Donn dea- LIHNT, LICINT ( -nest) vb. refl. A simti o sfirsala,
supra cregtetnini (ON.). o slabiciune, a-i veni lesin [ngr. Vxvoc, ).Lxviuop.at]..
LICURT (- crest) vb. intr. = MARL pe vatra ouP- LIHNTT adj. p. LIB I. Lesinat de foame: PO'
torulut, In ceringli, mai Un- olnit de foam°, en matele obtoraind gi on burta rni, (ISP.) ;.
real' oltiva carbuni (EMIN.) ; B FF
fall el gases° o Tiglincuta tinericit, sdrenteroasa si..-A,
zari o real mica de lumina stand jos pe o buturugli (CAR.).
licnrind din ferestruta unei 0 LIH9D sbst. 0 Trans. Stare de slabiciune, de
cascioare (RET.) lesin din pricina foamei: Si en cad de pe pioioare, De ~,
LICURICIU (dn. 4 ¶ 0 Mold. (ser-) Starea stomacului
de IlamInzit (RET.)
Insect& coleoptera, gln- dupa ce a fost Indopat cu mIncrui dulci.
dlicel care produce In O LIHOZI (-ozeso) vb. re fl. Trans A se lihni, a simti
Intunerec o lumina vie un gol in stomac, de foame: Inghitean la nodnri seta,
fosforescenta (Lampyris Lana li se lihozise inima (MERA) [1 i b 0 Cl].
noctiluca) ( 2878): olm- 0 LLIITJD = LIIIGD O.
pia i se Infatisaza luminatd Fig. 2878. Licurici. *LILA adj. De coloarea liliacului, liliachiu [fr..
de scIntelle strdlucitoare ale B. BArbAtuf. F. Femeiu§cli. Was).
lieurietler meal; inminile LILIACT sm. 4 0
Inttrztate ale satelor clines°, ca nigte Muria, printre men- Arbust ce Infloreste
ele copacilor (VLAH.) [11 Cu r 1]. foarte de timpuriu pri-
LICURTN, LICORIN sm. X Varietate de chefal mlivara si face flori
afumat: porunci... se-I oumpere lore, liourini gi ghin- frumoase albastru-ros-
donor! (FIL.) [ngr.]. cate sau albe, dispuse
LICURTRE sf. = LICARIRE: resole tuna se res- In buchete rnirositoare
frIngeau, on vii Henries pe onlmea nestatornicd a valua- (Syringa vulgaris)
tor tome 1. 2881): mugurul .rulni se
O LirAT (- lest), Linn (-ueso), LIFURI (-nreso) vb. despiod et 'nverzegte. snbt
tr. gi intr. Ban. A lingari. aburoasele sArntAri ale Boa-
LT:E'TA mrA. relni (000E11 ; era 0 OSSA

cos (CIAO.) ¶ 2 tr,

0 LIFUT, LIFURI we- LIFAT.
0 LIFUROIU sm. 0 /ten. Ban. 0 iron. Piciu, mu-
en gar, baiat care se tine de flea-
curi [comp. lifur i].
LTGAI (p/.-si) sf. O Alianta ofensiva sau defen-
alba... en tide marl de sot
gi de lilieci In fail (VLAH.)
¶ 0 -05 -rderena = A-
N/NM [tc. lejla k].
Fig. 2881. Liliac.
LILIAC' sm. 7.k Un fel de soarece Inaripat,,
siva Intre mai multe state lj C) Asociatiune cu stop cu aripile forma-
politic sau cultural: liga drepturilor omnlui ; liga 'learn te din membra-
culture Popornint roman [fr. ne, care locueste <
liguej. prin crapaturi si
0 LTG A2 (p1. -el) sf. Ban. locuri subterane,
Alunea (pe obraz sau pe de undo iese sbu-
trup) [srb. ljag a]. rind numai noap-
Fig. 2882. Liliac.
"LIGAMENT (p1.-te)S71 P, tea (Vespertilio
Partea fibroasa care murinus) ( 28S2): bulnitele gi liliecii... sburan W-
mentine organele si leaga Fig. 2879. Hind In Coate partite, en Ova° asentite (ODOR.); Un or-
oasele Intre ele (Lii 2879) L. Ligament cervical bit de lona, In sbor, de stragini se loveqte (VLAH.) [Sri).
[Ir.]. al boului. lilj ak].
LIGAV, LIGAV adj. eaten. Ban. Caruia nu-i place LILIACEU 1. adj. i Ce are analogie cu crinul:
srt manInce on -ce, care e mofturos la mincare planta Maces.
lutnd cite putin si pe alese [srb. ljiga v]. 2. LILTAG$E sf. pl. Familie de plante monoco-
LIGHENA (p1. -age), LIGHENVT (p1.-ute) sn. tiledoane al carol' tip este crinul [fr.].
0 dim. LIGHIAN.
LIGHIAN (p/.-shene)
sn. 0 C) Vas de metal, de
eXTh LILIACHTU adj. De coloarea liliaculu I:
cravats Hitachi° qi guler scrobit bat (I -OH.); raze ca de opal
r
se ridican pe Sundt"' al cerulni (1.1.-ZAMP.) ; ounnni de zorele-
portelan sau de lut pen- se Impleteau, on Horne deschise, fragede, liliachii, blitInd In.
tru spMat pe miini sau albastru (ORt.).
pe obraz ( 2880): tin 0. LTLIE St. Trans. 4. O = CRIB ¶ ®= sTINJINvr
de ant on 'brio, pentru spalat [germ.].
(CaO.) ¶ ® Farfurie de me- Fig. 2880. Lighian. O LILIOM sm. Trans. 4 = CHIN: Frunzli verde ee,
tal Intrebuintata la ras de catre barbieri [tc. Toate pasarile dorm, Numai en on mai am soma tia..Bas.>
1 e g 6 n]. [ung. liliom].
LIGHIENA* (pl.-ale) sn. 0 dim. LIGHT. N. LILITJTA (p1.-te) sf. 8 Planta din fam. lilia-
710

www.dacoromanica.ro
ceelor, cu flori alba, numita $i painjinel"; cre$te mortis: ue om, la moartea lul, de-sl va
prin fInetele, uscate $i prin poienile din padure
lava, cu
moarte, mult putln ce va avea (PRV..MEL) ; SG 'Anse on
de
de
LIM-
(Anthericurn ramosum) ( 2884) moarte sii-i tacit cogclugul din sclndurile clavirului (1.-OH.) LIM
[1 i 1 i e].
*LIMACE sf. 4 Me lc far&
0 ta Totalitatea cuvintelor, formelor $i constructiu-
nilor Intrebuintate de o colectivitate de oamcni
casa, nurnit pr alocuri babita" pentru exprima gindirea prin gralu sau prin
(Limax) (1 2883) [fr.]. sans: limps satins[, romans, trancezA; striking, literara,
LELVI*N (p/.-anunl)sn. a, Port: popularti; = materna, Invatata In copilarie, vorbitii
Astfel corabierul... Alearga la Sul ce- acasa. cu parintii; moans, care nu se mai vorbeste
atlases 1-a SCIDEtt (ALL) ; de-aici si din (greaca, latina, ebraica, sanscrita, etc.); a vie, care
rul Brine pornean In rasarit corabille se vorbeste Inca. ¶ 6 033 Graiu conventional: limbs
Turcilor tvi-Ao." ; : sal ne statuim cu muttiot, hotoongl ®,y, t Informatiune cu privire la rni5-
totii cum el ea fel sa faces a duce carile, la starea, la pozitia du$manilor; a Prinde ..,
aceastd tarti la ul col de mintuire a afla prin spioni: m'apropiu de lagarul 'ages°, ca ea prind
()6P.) ; a ajunge, a Iasi la , a ajunge gi sit Min cave (ALECS) ; priuzind despre starea lagarului
la local de scapare, a scapa de Int Matelas osP.) ¶ ®# Popor (in spec. pagln, sau con-
primejdie: ales prin glad nu-i trace siderat ca atare): ogtile protivnicilor So SICattliall din
skse plIngit de cite a trebuit sal sufere toate limbile pagIne din rasarit oar.' ; sea (BRL.), neam rrtu
¶ 0 OH-ce are o analogie sau o asemanare cu o
limba: limb[ de foe; limbs clopotului: nglle se isbeau, clam-
pantud ca o de clopot ce nn 'stings erase (0.-ZAIAF.) ; limbs
mel tat , cumpenei, br iceag alai, eta. ; sr LOPATICA C) ; pe creasta
easel... sortie, la fits -ce blitaie de vtnt, dons limbi de tinichea
Fig. 2883. Unlace. Fig. 2884. Liliula. (DLVR.) ¶ a Fa$ie lunga $i Ingusta: de pdmint; de
mat; de padure: portal eel vechiu se atilt la marginea lImbli
plait s'ajunga la
la N (pANN) EtC.].
(vl-AH.); dal din mlini, dad vrei sS iegi
-LIMB (p1. -burl) sn. ® , Marginea unui astru:
.
de plimInt ce Inainteaza In mare aux.); ores Insemnat al
Bulgaria', !mins In Duna/a pe o de sal (vLAH.); tlamtnd
gl trudlt strabittea o A. de pAdure (vLAH.); fa, Ott cote un deal
Sul soarelul ¶ ®d4 Partea plane 01-o vale si-o A. de pildure (GR.) ; dincoace despre not se Inchide
a unei frtmze a 2885) ¶ ® S on o de mare, care lose din mares Alba (M.- cos).) S
Nervare
Partea libera a petalelor unei L.TraBA-ArEa = BRoscARra; Lon3A-BALTILoR = LIM-
corole, a sepalelor unui caliciu Lima BARITA; LIMBA-BQULIII', plants acoperita cu peri
[fr.]. aspri $i teposi, cu frumoase flori marl, albastre
LIMBA (p/.-el) sf. OO (;)
Partea muscular& mobile din
(Anchusa italica); LIMBA-BOtrarr
BA- BQULUIV = SICA;
- MIRVTA; LIM-
LIMBA-BROA$TEII = LIMBA-
gura omului $i a multor ani- &poi RITA ; LIMBA-BROASTEII = IARBA-BROAATELOR; LIM-
male, organul principal al gas- BA- CTINELUI = ARARTRL; LIMBA-CRRBULUI = NAVAL-
tului, care contribue Inca la 1°'
288- Limb NICt; LIMBA-ClICULIII re- CUB ® ; LIPARA-MARII, mica.
3*
producerea grafului, la mestecarea Inghitirea plants cu flori alba, trandafirii, purpurii sau vio-
alimentelor 2886): late, originara din Europa meridionala, cultivate
a 1 se uses timbal de sew a adesea ca plants decorative; numita $i limbu-
scoate limbs; a agtepta, a soara" (Iberis umbellata) ( 2887); LIKBA-ntavizr-
alerga, a umbla dupe cave Luz, plant& acoperita cu peri aspri, cu flori
en limba scoasS, on lambs --I frumoase albastre, rar albe, Intrebuintate in
de nn cot, a astepta, a medicine pentru proprietatile for sudorifice $i
cauta sal capete un lu- pectorals; numita $i atratel", otratel" sau
cru de care cineva are boranta" (Borrago officinalis) ( 2888); Ltrd-
mare nevoie: ottt slut on
avert marl cart aleargti du-
Da pensie on limba scoasS
(ALECS.) ¶ ® X Limba
animalelor considerate
ca aliment: de vital,
de bou, de pore; tiarta,
stumata ¶ ® Limba con-
siderata numai ca or- Fig. 2886. Limba.
gan al vorbirii: a pninde L. Limba. V. Virful limbii.
(la) limbs, a deveni vor- P. Papile. aa. Amigda-
bar* ®: a-si tines Lim- le. o. Omulorul.
ba In glut; a -si Dune ten cisiv.
limbil, a se feri de a Masele.
-
C. Canin.
I. In-
MM. -
vorbi (ceea ce nu trebue, mai mult leeit tre- Fig. 2887. Limba-marii. Fig. a888. Limba-mielului.
bue); a fi slobod la , a avea = lunga, a vorbi prea
mull, a spune ceea ce nu trebue; de act, LINEA- BA pIII, plants cu flori purpurii dispuse In capi-
romiA, om prea VOrbri.r(1. IPAMF.); a avea mIncarime tul; numita. di paltimida." (Cir-
de a nu putea tacea din gura, a avea chef sal tot slum canum); LirasA-0112 = PAT-
vorbeasca: avea, biet, mincarime de ee, third, ti era idea sal LAGIMA ; LIMBA-PR$TELUIt, plant&
trace cineva de , parca-1
des pe fata taina (lar.1 ; pared -1 cu frunzele de un verde-albastruiu ;
sileste cineva S& vorbeasca; a-s1 muses limba, a se face flori violate cu un caliciu alb-
car de a fi vorbit, de a fi spus ceea ce nu trebuia; albastruiu ( Statice limonium) (
on 1-a tors mama pe are o mare u$urinta de a vorbi; 2889' ; LIMBA-PR$TELIII2 = sicA;
a i se deslega limbo, a Incepe sa vorbeasca dup& mutt& LIMBA-5ARPELUI, plantA Cu o frun-
tacere; lml vine, Imi umbla, mini std pe nu-mi pot za mica (walk care Imbratisaza
aduce aminte imediat de acest luau, de acest cu- tulpina ( Op itiogiossum vu/gatum)
vint, de acest nume, cu toate ca-1 still bine: aiuta- ([] 2890); 14-1VIBA-VACII, LIMBA-VB
tt-mi a nuns, oa nu-mi cultic astute, dar lint nmblVerin
(TOm); f : limba tale mai mult declt sable; limbs case
CINEI, LIMBA-VECINA (F10.-DEL.)
NAVALNI01; LIMBA-VRABIEI, MiCA
-
n'are si oase starlma; limbo Indulcegte, limba amartiste, planta, cu flori verzui mititele, Fig. 2889.
o vorba poate face si. bine $i rau; toaui pastirea al card fruct e o nucul& cu 0 Limba-pegtelui.
De limba el plere, de multe on omul dal de necazuri singura samInta ( Thymelaea p as-
pentru ca nu $tie sift tad. chid trebue ; ea- Bou @ ® serina) (.J 2891) ¶ 0 ,a6v = cArdstrLA; LIKBA-
cu a, de muerte, cu ultima vointa exprimata, pe patul DE-MARE, pe$te de mare, foarte turtit, de felid
711
www.dacoromanica.ro
LIM- cambulei; numit $i glosa." sau warece-de-mare"
(So lea impar) ( 2892)[lat.
LIM lingua].
*LIMB4GrU (pl. -gii) sit.
Or Graiu, limb& [it. I i n-
g u a g g i o, refacut dupa
limb a].
LIMB4RET adj. Vor-
baret, flecar: Se strecoard pit-
veleml (0000.) [1 i m b It].
Lrivas4RITA sf. *,
Planta, cu tulpina dreapt5.,
rarnificata, cu flori mici
albe sau trandafirii,
ce creste prin
santuri cu apa, pl-
rare, etc.; numita $i
limba-baltilor",lim-
ba-broastei", patla- " LIMPEDE 4. adj. 0 Curat $i
ginti-de-apa", etc. (A-
lisma plantago) (E
2893) [limb II].
LIMBATATI sf.
pt. 0/ten. (vtac.) Neamuri stra-
ins, title [1 imb I O]
*LIMBTST... = LINGUIST...
O LIMBO.EXTA., unisol$NIE
sf. 0 /ten. Urn de neam strain,
lilt& (CIAO.) (PAMF.) [l imba ®]
LIMBRIC sm. .41$ Viermu-
sor lunguiet, ce traeste In in-
testinele copiilor (Ascaris turn-
bricoides) (g 2894) [lat. lumbri-
c u s].
LrmsRic4RITA
LUMNUL4141C1I-DPKNULIJI
b r i c].
LIMEEULTTA. (pl. -te) sf. dim.
LIMBA.
LIMBURV (p/.-tree, -agar!) sn.
I 0/ten. Ban. Trans. 3 Omusor,
ou$or, Imparatus ¶ ® Trans. Lim-
b a ctntarului.
Lnvisu*op.I.RA (p1.-re) sf. 0
dim. LIMBA 1 0 4. = LIMBA-
MARIL
LIMBVT adj. Caruia-i place Limbarita.
sit vorbeasca mult, s& flecareasca. intr'una, gu-
raliv, bun de gura:
MI... Tigiincil este mai
4 el mai hilpsIn um);
vrabille
*LIMITROF adj. Marginal, de linga hotar, care
e la hotarele unei tgui, unui tinut, vecin [fr.].
*LIMONADA (pl.-de) sf. 2 Bautura facut& cu
zearna. de Mollie, apa $i zahar: ea-r &mit putin
mutt vi-i dose la surd Indiana' Cu (VLA11.1 [fr.].
LIMONADIER sm. zso Cel ce face sau vinde
limonada [fr.l.
LEMONGITT sm. t,0 Vinzator ambulant de li-
monada. ( 2895): in Moldova, vor domnt
multi grecomani limongli (SIAM.) [te. 1 i -
money].
"LIMONITA sf. Sesquioxid de W.L;
Fier hidratat [Zr.].
LIMONTU adj. Gelber' ca larnlia:
una cam limonie la tali; gi ou ochii in dot
Pert (ALECS.) ; el -a pus rochia de matase, o
.; ['LC. 1 i ni o nil.
rochie limonie (DLVF) ViOifr
stravazator: Ittceam cite o bale In rlaletul
r.
Fig. 2891. race Si me ca lacrima (ON.); SIM ' ca
Fig. 2890. Limbo- vicars $1 race ca ghiata (ISP.) ¶ o =
Limbalarpelui. vrabiei. CLARA. C) : are angles 11 Seniai:
sub cerul 4 $1 Instelat (VLAH.); nn car
¶ ® Care pricepe sau care se pri-
cepe cu usurinta; deschis, lurni- Fig. 2895.
nat, destept: Btu ,; rase ,; cap ... Limongiu.
. adv. Deslusit: an dovedit,
ea lumina allot, veraeltates spuselor vi observatinntlor sale
Fig.r2892.
Limba-de-mare.
(1.-211.) [let. lImpldus]. 1
LIMPEJOR adj. dim. LIMPEDE. Cam limpede.
LIMPEZEALA sf. Calitatea a tot ce este lirn-
pede, limpezime, claritate [ 1 i mp e z i].
LIMPEZI (-ezesc) 1. vb. tr. 0 A face 1 i m-
pede (scotind sau facInd sa, se aseze la fund
sf. * = necuratenia sau ceea ce face turbure un lichid):
[1 1 M- vinul; apa se limpezeste on plats Hera If 0 ruiele, a
le spMa pentru cea din urma oars In apri curata,
spre a se curati de s5.pun ¶ ® A goli, a deserta,
a curati (un loc): are de gtnd aA dea DIrtol vial... 5i spot
ad limpezeascit loon! (ISP.) ; cind se mai limpezea locul de
dufmani (ate.) ¶ C) (F) A larnuri, a deslusi, a clari-
fica: Mu de dwelt clteva pahare de vin spre... a -si ideile
(ON.); o situatlune.
2. vb. refl. 0 A se face limpede: Mut._ se lim-
Fig. 2893. peseeste, de poti numlira In inndu-1 toate argintlirille lni
(EMIN.) ; vinul a stat de Siert si )nape a se deosebi de droldii ft
a se (sty.) 11 0 0 A se Insenina: cerul s's limpezit 111
O F A se lamuri, a se deslusi, a se clarifica:
mintea i se limpezl... $1 exalt... sit onsete Is chips! sod-
yarn (ON.); situatiunea s'a limpezit.
LIMPEZICYVNE sf. Starea, Insusirea a tot.
(),,,armantatam 44, ce este limpede, limpezime: stares lui sulleteascil feta

utus].
u s].
oirlpesc
(coos.) [lat. *11 n g u de dinsa nu ayes
corect... de o
1
paslunlior marl (13.-ZAMF.); venni era.
de cristal (vLAHJ [limpezi].
LENIBTJTA. (pl. LINIPEZTME sf. Limpeziciune: a giamiur et
te) sf. dim. LIMBA. Fig. 2894. Limbric. (SR.-VN.); In °Amnia flea, tot aveam care-care 4 de vedere
t LIMEIUTI (-teso) ION.) ; el singur 11U-$1 putea explica aceastit a mintit
vb. intr. A flecari: stt vorbesti tot adevitrul, mincluni (EMIN.) [1 i in p e d e).
sA on limbilteSti (PANN) [l i m b u t]. LIMPEZI$ (p1. -furl) sn. 0 Loc got, curat, ne-
LrmBuTTE sf. Flecarie, vorbaretie, defectul Impiedecat sau neastupat de nimic: se streoura ca
si vorba limb u t u l u is voin tl dobindit tertarea luntrea Int... oprindu-se la ..uri (D.-ZAMF.); nude vi uncle
d-voastrit pentru plicatul men de 4 lungit (ISP.); cind are vedem turme de of presirate pe .411 plalurilor (VLAH.); o-
°mut palms Ilmbutiel... vorbeste $1 curate 41 spurcate ; stroavele ritsarean negre, talnlce, din atel de ape (5.-At.o.) ¶
sptute basmele vi snoavele batrtnesti cu attta ca parc'ar O Fata senina a cerului: soarele impritstie raze tot mai
clti pe glove (DLVR.). llerbinti din ...III albastrn al cernini (VLAH.) [limpede].
*LTAILF A (p1.-te) sf. Lichid incolor care cir- LILVIPEZITJ adj. Limped e, straveziu: spate
rula. In corp prin niste vase particulare numite sale limpezii se coact cn veselie In rasfatate Inooveletnri
vase limfatice"; racindu-se, poate sa. se Inchege (coos.).
ra $i singele [fr. lymph e]. LEMPI (-peso), Mold. Bucov. LINCHT (-chose) vb. tr.
*LINIF.ELTIC adj. 0 i Privitor la limfa.: cistern A bea lingInd, a sorbi cu limba (cum fac clinii,
Vaal owe, niste tuburi analoage vinelor $i arte- etc.), a lapai, a Heal: incepeam a linchl grosciorul de
relor, prin care circula. limfa ¶ 0 Temperament pe deasnpra oalelor
temperament caracterizat prin defectul coloratiu- (ono.); blidele numai
nii pielii, slab, anemic, fart' vlaga.: nevasta Int... o dealt sera aA le spell,
female (-as bolnAvidcasa, eta mai mull In cad. (VLAH.) [fr.]. act paste noapte lin-
*LELVIIT.6. ( -tea) 1. vb. tr. 0 A forma, a stabili cheste dram' din ale
hotarele, granitele ¶ C) A margini, a tarmuri. (voe.) [onom.].
2. vb. refl. A se margini [fr.]. *LINIPIDIT4TE
*LTMITA (p1. -te) sf. 0 Hotar, linie de separatiu- sf. Limpezime, cla- Fig. 2896. Limuzinti..
ne Intre dot& terenuri, Intre don& tari ¶ 0 Mar- ritate r.].
gine: are o ambitiune tare limit(); teats se repetil odd an LELVIUZINA (p1.-ne) sf. 94e Automobil Inchis
o $1 miliardele de combinatil ale materiel (VLAH.) [Zr.]. (1:1 2896) [fr.].
712
www.dacoromanica.ro
 LIN' 4 adj. 0 Nemiscat sau care se misca LINGAU sm. i Cel ce obicinueste de a mince UN-
foarte facet, usor, fara sgomot; J: apele e slut a-
dinci; o 11 snflare de pint adie peste grinele conk, (vi-AH.)
end la unul, cind la altul, linge-talere, lingaret,
parazit: nisi tipenie de prin saloane $1 ye scar! (ALECS.) ; LIN
¶ 0 Linistit, pacinic: Acum Insa vista-i Cara sg to forest' de oiocoi lined si de noparol 1111111WitGare
doarme 'n nepasare (Atics.); asa vtatil MI si neturburata (ALECS.) ; Ce-ti tilt de pe masa, rout oa un (ISP.) ; Dar el to
doer ca in rain poste sa mai ti gustat oineva (ODOR.) ¶ ® minte s& til. Mai de !adorn (05.1 ¶ 0 Lingusitoi :
Neted: mergi pe cArare A si dai drept in tin& (PANN). on stie el ca lingliii o sa-1 dna pe salsa inlet P (ISP.) ¶ 3
2. adv. Incetinel, usurel, binisor, in liniste, Caruia-i place sti ling it din bucate: ea nu tim
Tara sgomot: ei cabal nsor gl ca $1 cum ar pluti (VLAI-1.); lineal si lacomi ca soarecele (cgs.).
yodul i-a riming... ea nu LINGE (ling) 1. vb. tr. 0 A trece cu limba
s'a °Mina, el 1-a trece . de peste ceva: o tarturle; a-gi bnzele; Bala°, Mina
oeettparte (so.); ei se MA ce ma Hose de dotal, trel orl pe obras, se (mica ltng& paint
soru-sa la sole,
1 cal s].
cRET.) flat.
si chitIlin
. men (GN.); a-el degetele Pr. DVGET ; 2' In bob ye °Move
er BOP ®; F: lingo undo a souinat, se linguseste, se
LINO sm tola Peste de umileste pe lInga acelape care 1-a hulit altadata;
apa dulce cu solzi mici Y-> lauds ce a defaimat; F : ... picioarele °nits, a se
Infipti In piele si acope- umili, a se Injosi ¶ = ® A lingusi: In rata to tinge,
rni cu o paturb baloasti; In dos to !Tin (ZNN.).
traeste mai mutt prin lacuri sf balti ( Tinea vul- 2. vb. refl. A se linge pe sine; a linge unul pe
garis) (L 2897). altul; a Be pe bot de ceva, a se in bot on oineva er BOT
Ow LIN' (p1. -aunt) sn. ® Vas In care se salsa 0 [lat, lInger e].
strugurii la vie (V 2898) ¶ ® Lout] unde shit *LINGERIE sf. (]) Rufarie [fr.].
asezate toate vasele In care se y LINGE-TALERE, Mold. LINGE-TALGER(E) sm.
store sau se mica strugurii Cel ce se hraneste de la mesele unora si altora,
frigr.). parazit; ciocoiu, slug& la boieri: ome mat din urma
LINARITA (pl.-te) sf. * 51 mai nevoiase Ii den porunci $1 ea on vole buns he faces
Planta ierboasa. cu flori gal- Da bate (ems.); mark en P ian, asonitli, mai tinge- talgerI
(ALECS.) [dupa. germ. T e 11 erl e c k e r; comp. fr.
pique-assiettes].
LINGOARE er LINGOARE.
*LINGUAL adj.. 0 6) Ce apartine llmbii:
nary ¶ ®(27 Ce se articuleazb cu limbo.: conso-
nant& [fr.] .
LINGUIST sm. 1:22 Invatat care se ocupli cu
linguistics [fr.].
*LINGUISTIC adj. ai Privitor la linguistica. [fr.].
Fig. 2898. Lin. Fig. 2899. Linarita.
bene dispuse In ciorchini dese In virful tulpinii;
numita. si in-salbatie", buruianii-de-in"
riot", gura-mItei", etc. (Linaria vulgaris)
(CI 2899) [cuvint savant din lat. 1 i n a r i a].
0 LINCERI we- LINCILTRI.
O LINCHI ear LIMPT.
0 LINCIURI, LINcERT (-mac) vb. refl. Mold. Bucov.
0/ten A se balaci: nu to -i mat ante fn tale ape, Ii
sick* de blastamul broastelor si-1 do ragas morilor sa amble
4CRG.);cum se linclureete rata in aria, asa aS se linoin-
reasca el In banturi (vos.); stiu numai... as se lincereasca
In apa (GRL.).
LINDINA (pl. -ini) Si. etc Ou din care
se naste paduchele ( 2 2900): it Mon (pe Fig. 290/. Linguri de lemn din diferite regiuni ale ttirii.
voinlo) 0 $1-1 assuage oilier In coada fetal,
lard ea simta es (ISP.) [lat. vulg. *1 n- r *LINGUTSTICA:q.
dlnem=clas. lendem]. Studiul limbilor, din punc-
LINDINOS adj. Cu lindini, tul de vedere al rapor-
plin de lindini: Piersica paroasa, Bucatica turilor for Intre ele [fr.],
iindinoasti (GOR.), ghiciloare despre SMO- Fig. 2900. LTNGURA (p1.-ri) si.
china". Lindini. 0 X Unealtb de mash cu
*LINEAMENT, LlITIAIPDPIT (p/.-te) sn. O Tra- care se manilla supa sau
s(at)urit a fetei, linie ¶ ® Prima Schitii. a unei alte mIncari lichide:
lucrb.ri [fr.]. de lemn ( 2901) ; de tint-
*LINEAR, LINIAR adj. Privitor la linii: pro- °hes, de cositor, de argint (
blem& "4, cu care se mascara lungimile;
magnet 2903); lingura are un given et
desen care se face cu knit, In care se Intrebuin- o Coedit; I : ou lingura Iti ds
teaza. constructiuni geometrice [fr.]. duloeatli el cu coach 10 mate
O LINGA = LINGA. oohtl, se zice despre cei
0 LINGAI (-ileac) vb. tr. Trans. (P$C.) = Utiatrei fatarnici; ear °ALA ®; CD: a
[Hagan]. mince bank, aye-
TLINGARET, LINGARIT adj. si sm. O Ca.ruia-1 rea on lingura, a
place sit lin g II din bucate; care are obiceiul de risipi, a cheltui
a minca la mesele altora, linge-talere, Hagan: an nebuneste: an
nn-1 mIta dobitoonl eel mai lingaret din toate P (6e.) ¶ ® bitrbat care 1-a
Lingusitor: unit... ,lingaritt domneeti... toad, la nreohe mincat toata aye-
Domnulut Otte ale toate UP.). rea ou lingers
LINGARI (-arose) 1. vb. tr. ® A lingusi ¶ ® A (ALECS.) ; f
: a-I

mince, ca un lingau, end la unul, cind la altul. puns, a-1 atlrna,

g. vb. refl. A se lingusi [1 i n g e]. a-1 spinzura Ila- Fig. 2903. Lingurti de at
LINGARIT we- LINGARET gare In (sau de, gint a lui Stefan romp,
Fig. 29132. Domnul Moldovei (Man.
LINGATOR adj. verb. LINGE. 0 Care linge 9 la) brIn, a-1 lege Lingui a.
Neamt),
0 - de talere, anew: de la de talere... a stun astazi lingurile de glt
bicinl oamenilor oinstiti (maue.), a nu-i da nimic de mincare (pentru di a
713
www.dacoromanica.ro
LIN- venit prea ttrziu, etc.): %plant *molter ne spInzuril
LIN Continutul unei linguri: .- de sea; F 0) a boa, 0a
lingurtle la brill 51 se duce la pritoblare (ALECO.)
sorb( pe cineva intro de apS, a-i veni sit-1 manince,
de drag ce-i este: Ii venea Ilticaulnl, de drag, sa o soarba
lute° cu de arta lisP.) ¶ 0 1,3 Lingura (pieptului), apen-
dicele cartilaginos al sternumului, lingurea, lin-
gurica 7 4 vii. Unealta a rotarului, un fa de
sfredel cu care gitureste capatIna rotii, spre a face
locosiei ( 2902) 7 ® 4 = POPIVNIC; REM' 11 ®
* LINGURA-1441C1I-DOINULIII (Lam), LINGURA-Alkl-
CII-PUCESTE (VLAH.), LINGURA-STRIGNILEI (VLAH.)
LINGURITA -ZTNEI ¶ 0 w;i. Ban. Mormoloc [lat.
lIngula].
LINGURAR I. sm. t8 te Mester care face si
vinde Lin g u r i de lemn (mai adesea Tigan):
era °data. un Tigan 51 s'a dna In pAdure ca sii-01 canto
an paltin bun de lingurt (SM) ¶ CD 0 *LINIANINT we- LINEAPaNT.
Pr. ext. Nume dat unei clase de
Tigani can se ocupa cu fabri-
carca lingurilor si altor vase de
lemn : el a foot unul din robli no5tri,
Tigan ca, de saint Ini, Insa sitar de me- 0 *LTNIE s/. O Trashtura Mut& cu condeiul, cu
Berle (L-OH.).
2. (p1.-are) sn. re Dulapiot
sau polita unde se in lingurilt
si alte unelte de masa sau de
bucatarie ( 2904).
OLINGURA.* sm. Ban. se*. Fig. agog. Lingu-
Mormoloc [I in g u r 6].
LINGURE4 sf. Apen- rar (Bucovina).
dicele cartilaginos al sternumului,
lingura pieptului, lingurica. ¶ CD 15;)
Golul mai jos de furca pieptului:
a simtit nn lel de slibioinne la Par-
ca-1 lua o ape (CAR.); slIrsala... care-1
vine omuln1 clad simte an got de hams
la ca, (CAR.); m'apucti doru'n tuna pies-
tutu', la ,. (J)P.) ¶ CD * Mich plena
medicinala, originara din nordul
Europei, cu frunzele In forma de
lingurita, cu flori albe asezate in
ciorchine (Cochlearia of jicinalis)
( 29051 [lingura].
LINGURTC.A. sf. (c0) = endow-
REk : rachiu de droidii_ Iii is durerea Fig. 2905.
de la -, en mina (0.-ZAMF.) Ping u n a]. Lingurea.
LINGURITA (p/.-te) sf. 0 SC
dim. LuiciunA. Lingual mica O A rita, in ¶ C) # Place de metal ce se
2906): de cafes, de dulceata 11 0
Conlinutul unei Iingurite: exam
11 dam o de revent $1 mline... o
as vodem (VLAH.) 1 63 = WNW:I-
8 vaselor de razboiu, In ordine de bit-
RE* C) ®: mi s'a pus an nod ekes,
IDs doare la (LUNG.) ¶ ® Lin-
gurita de our sau de argint, cu
coada In chipul cruel!, cu care se
distribue In biserira sfinta cu-
mineehlurit ( 2907) ¶ ®f LIN-
ouRTTA-MEr, un soiu de ciu-
perch necomestibila, de coloart
galbena-rosiatica, cu coada lun-
gh si miezul tare ca iasca; Fig. 2906. Lingurite
palitria a concave, avtnd care- de lemn: A. dinMun-
care asemanare cu gavanul u- tenia; B.C. din Hateg.
nei linguri; poporul o pune prin staule,
unde sint vaci ca sa le fereasca de stri-
goi; numith si ling,ura-Maicii-Domnu-
lui lingura-Maicii-Preceste" lin-
sum -strigoaiei" sau urechiusa."(Fomes
lucidu.$).
LINGUROIU (pl. -oats) sn. augm.Lpi-
GuRA. Lingura mare; polonic: prindea on
un at, spume trandalirie (MG.).
O LINGURV sbst. Ban. xtro Mormo-
loc[lingura].
LINGUALA ) St. = Li/MU- op
SIRE: se glades cam oe sa o1rpeasca imps.
Fig. 2907.
ratului (DLVR.).
LINGU§T (-useso) I. vb. tr. A lauda Lingurita.
pe cineva peste mitsurti cu scopul de a-1 seduce:
Incepn s'o linsugasoll on vorbe mlorlaitoare si eti se la
au binele pe Una& Musa aSP.); tea Hint tras pe stoara de
11 to(i garlatan11 can 11 lingusean (vLAH.)
g. vb. refl. A se lua pe ling& cineva cu binele,
magulindu-1 sau laudindu-1 peste Mrtqurii: nu so
mai ulta is area bucatari(a, on -cit s'ar Il lIngusit ea ye
ling& dinsul Ise.) 11 i n g e].
LINGUWRE sf. (D Faptul de a lin g u s i 70
Lauda pests) masura cu scopul de a placea cuiva, de
a-1 seduce: nra si dispretuia lipsa de demnitate 51 a 0.-oH.).
LINGUITOR,-TO4RE1. adj. verb. ranaust. Care
1ingu ester fetele acelea erau linsusitoare 51 stlau sa-SI
crate iubirea... mai mull deolt o man (SSP.); BA is fereSti
de oiocoi lingai si de uopSrcl lingusitoare (ALECS.).
2. sm. I. Cel ce, aceea care linguseste: fug' de
lingusitorl 1)1 de cart to lauda In laid (PANN) ; Ca ochil Mark
51 (Import, ma farmed lingugitoarea I (VLAH.).
*LINIA. ( -ter) vb. Ir. A trage lin i i.
LINIAR Br LINER.
*LINIATURA (p1. -tart) sf. Tiparul liniilor ori-
zontale sau verticale la caiete, registre sau alte
imprimate [germ.].
creionul, cu creta, etc. socotita ca neavind nici
IMime nici grosime ¶ 0 Ac dreapta, trash drept,
fare a se abate Intr'o parte sau alta, cea mai scurta.
linii drepte;
-
Intre cloud puncte; teak compusa din mai multe
curbs, linie 1ncovoiata, care nu e
nici dreapta nici frinta (e.- TAB. xxxIII) ¶ 0 Unealta
care serveste pentru tras linii drepte; rigla ¶ 0
Veche masura de lungime: In Muntenia, a zecea
parte dintr'un deget" = 0,00246 m.; In Moldova,
a douttsprezecea parte dintr'un palmac" = 0,0029
m. ¶ ® Trasatura: 1 se str1mba-
sera toate Willie obrazulni vorbind
lgi schita plant In
asttol (D.-ZAMF.);
Unit marl (VLAH.) 7 0 Directiune:
a merge In dreapta; T : a urma
hula datorie1, a urma calea dato-
riei, a se purta asa cum cere Linie
Fig. ago&
datoria ¶ 0 de conduits, de pnr- de cules.
tare, regule dupe care se poarta ci-
neva ¶ 0 Rang: a pune Pe clneva in
prima A armata de prima u, aceea care
e enemata. sä se bath mai Intliu ¶
® Sirul membrilor unei familii, ur-
masilor unei rase ¶ 0 Rind de cu-
vinte Intr'o pagina scrisa sau tipa-
pune Intre rIndurile culese spre a le
mai rani sau spre a tipari linii O
2908) ¶ p X Pozitiunea trupelor sau
tale ¶ @ X Traps de , infanterie (
2909) ¶ X A. do aparare, aceea pe
4
care o constitue locurile intasite ase-
zate de-a lungul hotarului unei tart
11 0 teieeratied, sirma, firul care
leash statiunile telegrafice Intre ele
¶ 0 1=4. de drum de tier, tale ferata
II@ 44,`p 8inele unui drum de fier, Fig. agog. Sol-
unui tramvaiu, etc.: vagonul a earn de dat roman de
pe [lat. 1 in e a]. Bate (1861).
LINI§9R, 0 LINISEL adj. dim. LIN.
LINITE sf. 0 Stare 1 i n a, neturburata de ni-
mic: Mita e 'n aer, cs lrunzele nemiecate ale Weiner ttt
Dar InmArmurite ea de o vraja (VLAH.); erica In pace al In
en sobs 51 cumnatele sale °sr.) 11 0 LipSrl de sgomot, th-
cere: In a noptil; In casa e o adInca ¶ 0 Pace: schelk
de grille In tamp de ad estate de sparare to razboin (VLAH.)
77 C R NELINISTE.
IJNI*TI ( -test) 1. vb. tr. A face sit fie linist e;
a potoli 11 ©R' 1,MLINISTI.
g. vb. refl. A se face liniste; a se potoli.
LINITTRE st. ) Faptul de a lin is t i¶ 0
Liniste: ...umoasa e cImpla cu dulcea-1., (ALECS.).
LINITTT 4. adj. C) p. LINIM ¶ O Neturburat
de nimic, lipsit de sgomot, tacut; potolit; pacinic:
Noaptea-i duke 'n primilvara, a, racoroasa (ALECS.); mares
e 1111 (g.) NVLINOTIT.
g. adv. In liniste, in pace: deed vrei sit traegti
sa nn FEW, aS n'auzi, sA tad (PANN).

714
www.dacoromanica.ro
TABELA XILX.LLI. LINII
URIC
LIME URIC MIXTA CONVEROENTE
PUNCT DE CERRA

...7IINCT
ERSECT
LIME DREAPTA nurrrA
::
DWERGEIVEE
PAR A L E L E

ratNTE

UNGHIUR I
C
TRIUNGHIU DREPTUNGHIU
imam
CREPT
PCRPED IcutAni
2 /MK/-HIV
le CREPT 442..0

.C.ONCENTRICE EXCEITTRICE

E L I PS A PARABOLA HIPERBOLA

OVA INIMA SEMILUNA VOLUT A

Cu 2 CENTRE Cu 3 CENTRE CU 4'ELNTRE

715
www.dacoromanica.ro
LI N - LINISTITOR adj. verb. Lmum. Care linis-
teste; care paoleste: sora CBS mai mare alinit tries
L ID internee color mid cn ouvinte linistitoare (ISP.).
* LINIVTA (pl. -te) sf. dim. mum.
' LINOLEUM sbst. Un
fel de musama groash for-
mata din cauciuc ameste-
cat cu praf de Nut& si In-
tins pe o pinza; serveste
ca asternut pe podealn, In
foe de covor ( 2910) [fr.].
LINON sbst. P Inza
de in foarte fins, [fr.]. 11k
*LINOTIP (p1.-iveri) sn.
$ Masina cu clape ca la Fig. 2910. LiTIOlellpl.
marina de scris, cu ajuto-
ml Garcia se cu leg literele de tipar, In loc de a fi
culese cu mina [fr.].
LINS adj. 1 p. LUNGE ¶ ® Cu parul , bine piepta-
pat, neted, lucitor: on tinAr nalt at nscAotos, on parul e.
(ON.); calul... ?Amine cu pArul prelim; at tInAr ca nn tretin
(cites.) 1111 C rizLINs.
* LIN1). ( -tea) vb. tr. A aplica unui raufacator
legea lui Lynch, omorindu-1 pe loc, Sara judecata
[fr. lyncher].
LINTE sf. 0 * Planta leguminoasa, cu Toile In
forma cle panii, cu floare al-
bastruie, al carei fruct e o
pastaie cu doua sem intse (Lens
esculenta) ( 29i i) 11 0 Bo-
hub acestei plante, comestibil,
care constitue un aliment -a-
proape tot asa de hr&nitor ca
si carnea ¶ ® PRIGE- FRI-
GE- I.NNTE i 11C).--BROSTEASCA,
-DE-BALTA, .,A-Btt.LTILOR
-SALBATICA =LINTITA0 II s * tul produs de tirltul picioarelor sau Incaltsamintei:
A-PRATITLITI, ~-DE-PRATURI,
plant& leguminoasa, cu frun-
zele terminate printr'un clr-
cel ramificat, cu flori gal-
bene; numita si mazariche"
(Lathyrus pratensis) ( 2912
¶ e 4,_-- NEAGRA ORASTICA0 ¶
0 111.11) pl. (it si sg.~) W Boala
a porcilor, numita. si spurca-
ciune" sau mazariche", carac-
terizata prin niste boabe albi-
cioase de marimea semintei de
°inept care se formeaza. In
de trig MP.); a Inceput baba sit-ei lepede cojoacele, ode leoarch
(\ILAN.); se desteptii spertat, leoarci de sudoare (s.-Ato.).
O LIOARFA LIQRFA.
LIOATA. Pe- LIOTA.
0 LIOCEI (- ceese) vb. intr. Trans. A balaci; a Impros-
ca cu apa: auzim ceva lioceind in tlnttnd (RET.).
LIOP 1 inter). Imita sunetul produs de un lucru
ud care se lipeste cu sgomot de ceva, sau de un
lucru, de cineva care cade pe un loc ud ori alune-
cos: atunci plAcinta, liop I tocmai to vIrtul capulni (so.);
II trInteste liopI pe paves= Iasilor (NEOR.) [0210111.].
LIOPCIOFLEANDURA sf. F iron. Ciocoiu
de rangul col mai de jos: din , ci000in de coada tra-
suril, am ajuns... vAtav de ogradA (ALECS.).
LIOR = 140R.
O LIORBAI (-deco) vb. tr. si intr. Mold. F iron.
A flecari (SEE.) [1 i o a r b 11].
0 LIORBAU sm. Mold. (SEE.) Flecar [1 i o r b ti il-
LIORCA., = Lio4RcA.
LIORCA, we- LIVRCA.
0 LIORCAT -Am) vb. tr. si refl. A (se) uda cu
apa, a (set face 1 i oar c
6.; a baliici.
0 LIORFA. LIOARFA (p1.-te) O. Bhn. Masert.
LIOTA., LIOATA, Lv(4)0TA, LEAHOTA (p1. -te) sf.
Multime, droaie, gloata., gramada: odd ei !iota de
copti dam navalit Cu IntrebArile (DLVR.); 0 liotA de dui tarcat i
Inainteaza plod is o distantd respectuoasa (D.-ZANIF.); taIA Hind
toatd lloata for zeiascit OSP.); dar de uncle sA pot" rdsbi Cu douA
mlini atIta leotd P (BAS.); 5tatan anise ei el de paguba ce lace
tarts leahota asta de desmetici OSP.) [srb. bg. lihot a,
rut. lyhot h., pol. lichot a lucru rau, netreb-
nic"].
0 LIP' sbst. Mo/d. Murdarie grass, niot
on i e'a due ul de dupd nreohe at duhaneste oa un ursar
(SAD.) [VSI. p a].
Ie
LIP IaLIP t sau LIPA 1 LIPA I interj.()Imita sgomo-
ne-am pomenit on (Masi trei, hip I lip i on piciorusele goale
ye Bandar' (BR.-VN.); /ntr'un papuo ei-o optocd, Lipa I lipa
nea stAnicA WARN) ¶ ® Imita plescaitul lunbii clnd
Fig. 2911. Linte. bea cineva apa: una, o cdprutcd subtiratecA, lips! Opts
bea Rua (UR.).
LIP4CI sm. pi. Mold. ee Capriorii alipiti de
aceia can alciituesc sapa casei, numiti aiurea
copileti".
LIPAI ( -deso) vb. intr.() A Uri cu sgomot picioa-
rele sau Incalta.mintea: mi-as 21 anzit titipile lipaind
pe scinduri (VLAH.); vine... ye poteca dintre pruni cn papuoii
ltpatna .-V 11i p0aAlbsorbi ceva cu sgomot, plescaind
din limbs
[1N.)

(lip al].
carnea tor; trichina: din BRA sau LIPAN' sm. 0 = BRITSTUR(E) 0 : cei mai rasiiriti
ciur, de se dA mincare... la mascuri... Ingitimeaza cite revs din
Pao linti (VOR.): sA no dal on mature fluter ori die frond de
In capul poroulul, el lace lints (rAc j .-
A. (LUNG.) ¶ ® Foaie de
[lat. lent e rn]. Fig. 2912. brusture: pune bottle de
*LINTEL (p1. -ale) sn. Linteapratului. pe deasupra pletelor
BOIANDRIC: eta aceasta are mai mutts oinbuce In cadre ei, abbe (DLVR.); Cu oblojell Fig. 2914. Lipan.
sus, un mare 1.20.1 [fr. linteau]. de (DLVR.); Alearga
LTNTTTA (p1. -te) sf. CD # Gen de s'adune, Rope, Imprejur tat pune (PANN); Vulpea, ca totdeauna,
plante ce traesc plutind la suprafata vent la adunare... $i on on mare la cap Intitsuratli ;Am!
apelor statatoare sau care curg lin, if 0 Lumbl4RE ® [bg. 1 6pjanii].
lormind colonii mai mutt sau mai LIP4N2, LIPEAN sm. wtio Peste ce seaman& cu
putsin intinse; numite si linte-bros- pastravul, dar cu capul mai ascutsit si gura mutt
teasca", linte-de-balta",lintea-bal- mai mica; e eel mai gustos dintre toti pestii;
tilor", linte-salbaticii", etc. ( Lemna) traeste in rlulefsele de la munte ( Thymallus
(..!] 2913) ¶ 2 pl. i C) Petisoare rosii vulgaris) (1 2914) [srb. lip e n].
ce se formeaz& pe rata si pe mlini; LIPAN? LIPCAN.
pistrui [1 i n t e]. LIPANI (-tinese) vb. refl. 0/ten. A se usca de
*LINTOLIU (p1.-111) sn. Giulgiu: foame, de nemincare, a se face ca sclndura cciAue>
Pe-un pat alb ca on gam lebikla mu- (CONY.) 1 i p a n'].
rindit (EMIR.) [fr. linceul]. O LTPAR sbst. 0/ten. (CIAUS.) 0 Arsita mare, cal-
*LINX sm. wsk Ws' [fr.]. dura dogoritoare.
LIO4PA, motiRsA sf. F Gura: 0 LIPCA adv. Mold. Bucov. Alipit, lipit ca un scaiu,
tacit-0 lioapa sau lioarba; si-ar stringe nedespartit: (yeti pe node to duoi (cm); Zaharia. era
11oarba amnia, n'ar mai dirddt de geaba de laid totdeauna ai seders acolo (SAD.); el a rAmas tot
asnpra citieorilor mei (CRO.). Fig. 2953. una on °chit pe carte (se.) ; a se Linea ,, a se Linea
LIOARCA 1. sl. Bhn. Broth.- LintilA.
)41$S. scaiu, a sta nedespartit: prostia si tenevta se tineau
cel. de dinsii (FLOR.) ; cite o bittrInicA se tine 're de vacuta et cn
2. racqutcA, LEQ(A)Rcil adv. Udat pia la piele, lapte (LUNG.) [bg. 1 6 p k a].
plin de apii; paparudele... mutate lioarcii de donita vecinelor LIPCAN sm. ®# Neam de Tatari originari din
(ODOR) ); daod aducea la gtirft o bdrdacA de spa, paste poate ed nn Lituania stabiliti In tsinutul Hotin din Basarabia;
Be tacit leoarcd de sus ping jos (CAR.); ud leoarcA 1i tremurind Turcii Ii Intrebuintau In calitate de curieri: on
716
www.dacoromanica.ro
 hAtrin 0. Thar din Nudes° (woe.) ¶ ® X Corp de trupe
alcatuit din ace*ti Tatari sub comanda marelui
postelnic sau a pircalabului de Hotin ¶ 0 # Curter,
olacar, stafeta: dot 0.01 de oleo se trimiserS on aceastd vests
banului si vittafului Neagu woos 1; Wept din ceas in ceas
sit Dice ~nl cu tidula naafi din Resettle (i.-on.) [tC. lipka].
LIPEALA sf. Faptul de a lip i; lipitura a
casei cu pi mint sau a ferestrelor cu hirtie.
LIPEAN sec LIPAN2.
LIPI (-peso) 1. vb. tr. ® A uni strins, a impreuna
un lucru de altul on cleiu sau cu alt-a. substant.5.
cleicash: 0 hirtie ruptit; o scrisoare, o tigard;
- oa plumb, cu cositor ¶ C) - cn ambit, on
00
Petele De pereti ;
Int, on hula, cu baligd, etc., a astupa gaurile sau era -
pi turile cu parnint, etc.: late lips qi terse ouptorld
61-51 &luta de drum (ISP.) ; in primdvard, lad no Tigan, 11 Duse
eji frAmlnte 'maid pi -p1 lip1 case tsLv.); ferestrele,
astupa crapaturile dintre cercevele 111 ® (r) F
oniva o 'Hama, a trage o palm& ¶ ® A pune foarte
aproape un lucru de altul, a-1 aseza strips de
al tul : a-si
alipi.
fruntea de geam ; scaunele de Derete 11 ®# A
vb. refl. C) A se uni strins cu o substanta
albastre (Lappula myosotis) ( 2917) ¶ 0 = TOR-
TL ¶ ® = TUNITA C) ¶ C) = LIPICIOASA ®® ¶
LIP-
= NOLFAA C) [1 i p i]. LIP
OLIPIDEU = LEPEmu.
LIPIE sj. 0 X Pline rotund5. *i turtita facuta
din coc5. faro. aluat: cane -ml educes midi de la tIrg P
IJIP.) ¶ ® F Palma peste obraz, baba, scatoalca tmaue.)
[srb.1rpinja].
O LIPINA (p).-int) sf. Ban. (um.) X LIPIE ®.
LIPIT 4. adj. C) p. LIPI ¶ CO Sam (pimIntulni),
foarte sarac (aluziune la starea de servitute a tars-
ta- nului, legat de p&mIntul pe care-I locui a) : era sitrao~,
de n'avea sup& ce boa and oar.); baba... a 'limas de tot area,
-
pdmintului (cco ) ¶ C) de foame, lihnit de foame:
cum in de foame... se sattud de se Mott burdnf (aEr.) 1111
Co num.
a. sbst. Faptul de a lipi: Sul cantor, ferestrelor,
afipelor.
LIPITOR 1, adj. verb. Lin. Care lipe*te.
2. LIPITQR sm. Col ce lipe*te: ow de afipe.
3. LIPITO4RE S C) 4 Lierme negru care suge s Inge-
le acelora de cad se lipe5te; se Intrebuinteaza spre
a scoate singele de prisos la un .

cleioasa: Mile se lipase Intro ale on gumit; tablele de ti- bolnav (Hint& of /icinalis) (
niches se lipesc tine de alta on cositor; (F): nu se lipeste Ma- 2918 : a pane cuiva lipitori; s'a Inolestat
Vitals de 0111 ® A se apropia strins de cineva: de fried, de gitn1 lul mop
s'a Inclestat de gitul 61 s'a lipit de dinsul (CRC.) ¶ 0 Niohifor p1 s'a li- Qe
A se astupa gaurile sau crapaturile cu pantint, cu pit de dinsul ca
lut, cu plumb, etc.: peretii caselor se lipase on humd; /.,11 (CR0.); So SVir -
aurile vaselor de metal se lipesc cn cositor ¶ ® A se alipi: cola ca sea clad
se lipise de not dot cu inima si Cu sufletul (1. -OH.) ¶ ® A se li dal sare (113P.) ;
atinge: trase en toate agetile..., dard eat! undo ad se li-
pase& agetile de pielea muff (ISP.1 ; (in spec. verb. de 0
boala, de farrnece a se prinde (aducind Wait-
mare): fitoindu-se an porumbel, ca sd nu se lipeasod farme-
cote de el (ISP.) ¶ ® A prii, a educe un lobos: mdnino
bine, dar nu se H-
aste de mine [VS1.
lepiti].
LIPICIOS 1.
adj. 0 Care se ii-
pe*te, cleios: zeamit
lipieloasa ¶ ® F Cu
lipiciu: Ce fobs de Fig. 2918. Fig 2919. Fig. 292o.
chip frtunos, Dacii, nu Lipitoare. Lipitoare. Lipitoare.
13 -P IPANN) 111

Molipsitor, conta- sage ca o .0 simple locnitorilor, se Ingres& din sudoarea

gios: boats de care for (ALECS.) ¶ 0 CO Camatar, speculant: Inteun an...
murean soldati1 en a I-a Mat In jndecilt1 pi 1-a Mat sdrac lipit i DLVR.) ¶ 0
mule, nu era tact ciu- S - PAPALVDA ¶ ® Planta cu flori albastre
mit nisi boalA UO- (Asperula arvensis) ([] 2920); ss, de VOpSit, plant&
010834 (I.-GH.); riStli e cu flod abbe a*ezate in virful tulpinei; se Intre-
boald lipicioasa, se 1a buint,eaza. de boiangii pentru vopsit in ro*iu (As-
de la mut Is altul perula tinctoria) (2_] 2919).
(BR:VH.). LIPITVRA (p/.-turi) sf. O Faptul de a lip pe-
. LIPICIOASA St. retii casei cu lut. ferestrele cu hirtie, etc., lipeala;
4 C) Plants cu Fig. 2915. Fig. 2916. substanta cu care se lipesc pereldi casei, podeala.
tulpina culcat5. *i Lipicioasa. Lipicioasd. etc.: suprafata lemnelor se tesluepte ea sA se Drina lipitura
ratnificata, acope- sau tenoulala (MAN.) ; aratelul leplia ou picioarele desoulte pe
rita cu pert aspri Gi recurbati, cu flab mid al- lipitura call (SAD.) 1 0 F (6 Boala din dragoste, sau
bastre-ro*ietice (AspPrugo procumbens) (a 2915) din frica, care face pe barbati sau femei sb tInjeasca,
O Planta cu tulpina viscoasa, on flori ro*ii rar is cu fiori, sit: sufere de piroteala, etc.; bol-
abbe; se cultiva uneori prin gra- navul din lipitura sare din somn, biigue *i slabe*te
dini ca planta decorativa ( Vis- vazind cu ochii.
caria vul(jaris) (0 2916) ¶ ® LIPOVEAN, LIPOV4N sm. Comerciant sau
I

Planta cu flori alburii, via
coase, dispuse cite trei sau mai
multe la vlrful ramurilor (Silene
ntmoralis) IT ®= TuRITA [1 i p i].
.500 LIPICIU (p1.-otori) 1. sbst.
0 Atractiune, nuri, ceea ce in-
cinta, seduce, farmeca: 81 nn se
puteau des11D1 de diva, aci si vorba -i
pi fate 11 era on 00 (ISP.1 ; in fats ati-
tor Ilpiciuri pi a dragitlaselor sale
forme (ISP.1 ; se dd ea pe ling& multi...,
de. ce face, ce dregs, C& n'are V .ar,
® F a3) Boala din dragoste care
face pe om sa lincezeasca, sa se
topeasca d'a-n-picioarele: nnul
dintelnpil able o& -1 e teams sA nu dobindeasa
2. sbst. * i Planta cu frunzele paroase, cu flori
birjar rus (a*ezat In Moldova) ¶ 0 Locuitor rus
de prin bait ile Dohrogei [rus. lipovanin
LIPOVENWIE s/. col. LIPOVEAN. Neamul,
colectivitatea Lipovenilor: se vede cd mireasa mea are
ounoptinti prin (ALECS.).
1....TPSA (p1.-se, -sure 1. sf. ® Faptul de a lipsi de
undeva, neallare, absents: an ptiu cum ea-mt exotic
lipsa lni de la aceastd Intrunire; In lipsa mea, sit nu vit mip-
cati de acasd; a osindi pe oineva in chid nu se Infati.-
*aza Inaintea judecatii; In ss de, nefiind: In o0 de
allele, ne multumim pi on acestea ¶ 0 Ceea ce lipse*te;
parte care lipse*te; lacuna, cusur, defect: n'a putnt
Implini lipsa banilor din casd; fie-care dintre not vede
Fig. 29)7. lipsnrile pi cusuurile s3clet5tii noastre (CAR.) ¶ ® Nevoie.
Lipiciu.
trebuintb.: multele lipsuri, multele nerazuri, ce :interim
(ISP.). muma viteazulni ; a duce, a avea 0. de cave, a nu mai
avea un lucru de care e mare nevoie: ducem de

717
www.dacoromanica.ro
Lip_ bunt desalt; am auzit ca avet1 de care... $i am runt sA Australia; numita si pasarea-lira" (Menura su-
lac o mare Inlesn1re color lineman esp.)11.
LI S, mi-e am nevoie; e de
4

e nevoie: nu e de .
Trans. Ban.
to duet acolo ; nu este de e. a grill mult pentru 'Mamie (TICH.)
sA
perba) (21 2923) [fr.].
*LTFtA2 (pl.-re) s/. (0) 0 Monea. de argint italiana,
corespunzktoare francului fran-
¶ 5 SairaCie: traeste In mare ¶ ® F de, ma, lipseso cez si leului nostru ( 2925 )
de, renunt la: deolt ea mA tot dojenesti, mat bine .0 de 1 0 .. (turceasca), moneda de
ajutorul tan; abs.: ba de Olin se gaseste (o shwa)... dar aur de 100 de piastri, valorind,
met bine i (EIFL-VN 1. In timpuri normale, aproape
2. adv. Din care lipseste o parte, cu lipsk: am 22 lei, 75 (2924) ¶ ® ster-
Visit marfit ~; ml-A vindut la ctntar; impune consuma-
torilor pilne la dram 0.-oc.) [gr.-biz.. kinc'4].
LIPSCAN sm. ted ® Negustor de marfuri aduse
de la Lip sca ¶ () Cel ce vinde articole de
manufacture.
LIPSCANIE sf. tett 0 Marfa ce vinde un
lipscan ¶ O Pravalia unui lipscan: on :lama!
Dina la o bolts de
LIPSCANOAICE sf.
pl. 4, Planta, originara din
America de Nord, culti- Fig. 2924 Lirit turceasca. Fig. 2925. Lira italiigi.
vatk la not pentru florile 41,11
ei galbene si rosii-negri- ling sau thin% (sterling), moned& de aur engleza, de
einase dispuse In capitule 20 silingi,
(Coreopsis lincioria) (2] valorind, In
2921). timpurinor-
LIPSI (-sew) I. vb.tr. A fr male, 25,20
16.SEL Mre ceva de care are lei ( 2920)
trebuinta, a-1 Impiedeca 110..(egiptea-
de a se folosi de un lu- na), moneda
cru, a face sa duce lips& de aur, In-
de ceva, a priva: m'a lipsit trebuintata
de alutorul lui. In Egipt, de
2. vb. intr. CD A nu Fig. 2921. Lipscanoaice. aceiasi va- Fig. 2926. Lira sterling.
se afla undeva, a nu fi loare ca lira
de fats, a fi absent ; a nu se infatisa: a lipsit de la )sterling) engleza (Li 29271 [it.).
eeoala; nu era sArbAtoare sA lipseasca el de la bisericA "LIRIC 1. adj.
(PANNI ; ,
(Dale.); a lipsit de-acasa nowt ani 11 s'a intors on doi bent
de la judecatit ¶ 0 A fi mai putin, a nu ft, a
nu O.VeS. cat trebue: lipseso rem lot din carte; mai imi
0 0 Se zice des-
pre on -ce poezie pe
care cei vechi o
lipseso CinCei mite de lei, ca sit Implinese sums ; F: 11 lip- clntau pe lira sau,
seste o dosed., o Simblitit ow MAGA 0, SOIBATA ¶ OFAo astazi, despre poe-
sterge, a pieri din ochi, a disparea: ma, talharule, nu ziile compuse din
ti-am poruncit odatt. 55 lipsest1 de settee P (ALECs.) ; Unseen stance sau strofe,
din milli met, oa tntru acne Intr'un pAcat (ALECS.) ¶ ® A nu.
de..., a nu uita, a nu se opri, a nu se abtine, a nu se
da Inapoi: &milt nu lipseau de a armies sdrente rupte
de la einmati (1.-OH.) ¶ () A nu Implini:
rk).
de la Wo-
ca odele, imnuri-
le, etc., care pot fi
cintate sau puse pe muzica: poezie ;
Fig. 2927. Lira egipteana.
genus,. 11 0 1
Care face poezii lirioe: poet... ¶ () 0 Tragedie a, o-
pera ¶ o 0 Comedie ...a, opera comics ¶ C) Teatru
2. vb. Tell. A se abtine, a renunta, a se priva: nu se teatru unde se reprezinta numai piese puse pe mu-
litoseete de nici o petrecere ; dectt sA ma inchin lui, mai bine zica ¶ C) 4 Artist..., actor la un teatru liric; se-
mil lipseso; en unnl m'as lips' de asemenea !rums* $1 feri- SOPRANO 0 11 0 (P) Plin de avant, de inspiratie
etre (FIL.) [gr.-biz. viit. keigcce < kriztol. poetics: rAspundea pe un ton sA to mph la inima
LIPSIRE st. 0 Faptul de a lip si 1 0 Nea- g. am. >d Poet liric: Mien greci [fr.].
flare Intr'un loc, absenta, lipsa. "LIRICA sf. * Poezie Uric& [fr.].
,
LIPSTT adj. 0 p. MYST 1 ¶ © we- N$LIPSIT ¶ (D
Caruia-i lipseste ceva: de inima, de sentiment, de
mints, de bent ¶ s la Lipsit de minte, ticnit, smintit:
*LIRISM sbst. 0 S Caracterul stilului poetic
¶ ®C AvInt, entuziasm, caldurk [fr.].
0 LIS adj. 7.t Cu parul alb (despre cai sau clini).
1-al dat sit 'nvete carte la un nebun ei -- (PANN). LISARCA (p1. -arch) sf. Ban. 3 = LISITA [srb.].
oLIP,SIT LEPSIT. 0 LISIU sm. Ban. 7..k Se zice unui cline care e
'LIRA' (pl.-re) sf. 0 ) Instrument de muzicil, cu 1 i s pe frunte ma.).
coarde, Intrebuintat In *LISTA (pl. -te) sf. Insemnare de mai multe
vechime ( 2922): !mum nume sau lucruri: de bneate; 0 de carti; t:)) dyne,
Apolon a-01 Instruna lira ei suma votata de Adunarile legiuitoare pentru chel-
olntit vr'o Zona eintece (ISP.); tuielile de Intretinere ale suveranului In monarhiile
$1 din lira ourgean note el din constitdtionale [ fr.].
min lacrimi amare (Ekes.) ¶ ® LTSTAV, LL5TAV adj. Trans. CD Limpede, cu-
I Talentul, verva poeti- rat (DENS.) ¶ 0 Lucios cm.) [Comp. LISTAI, LISTEAV].
ca 0*LIRA,constelatiu- O LISTRA = LTSTA.
ne din emisfera septen- LTSITA., LVSITA (p1.-te,11)
sf. 3e Pasare din ord. picio-
roangelor, de coloare negri-
cioasa, care traeste In cirduri (1( _a-
pe bait!, ascunzIndu-se printre
sarcii sau In stuf (Fulica atra) Fig. 2928. Li§ita.
R 2928): din desisarl Intunecoase
Fig. 2922. Lire. Fig. 2923. Pastirea-lira. de Mien 1es lisiti 1;1 giste salbatice (VLAH.); lesitele sperlete
se da alund $i se asoundean In sttdul ei In papura de Pe
trionala alcatuitli din 21 de stele, din care cea mai mat (0Doe.) [comp. bg. liska, kavecI].
stralucitoare e Vega; poporul numeste aceasta LTITE p1. VP° Cele doua lemne Incovoiate
constelc tiune Ciobanul cu oile" (so -1:1 1f79)¶ 0 1 si prinse crucis de inima carului ; numite si
Pasare foarte frumoasa, cu coada In forma unei furculite", gemantiri" sau ci °mbar*" [srb.
lire, care traeste prin padurile de eucalyptus din lisicel.
718
www.dacoromanica.ro
01..TTAI adv. Mold., LISTEAv 0 /ten. O Intocmai,
aidoma, curat: sit to feresti de omul roe, caci e lista
dracul In picioare (CRG.); 'ante listeav de vault (cow) ¶ 0
0/ten. Liorca, imbihat cu apa (CONY.) [comp. LisT Av].
OLTSTAV adj. 0 II. LISTAV ¶ C) Intocmai, cu-
rat, sadea (RV..CRG.) [comp. Lwria, Lt$TEAv].
O LITA.V adj. Ban. Fara gust, searbad (vorb.
de mincare).
LISTEAV sr L1$TAI.
LITANIE sf. 0 A Rugaciune In care se in-
Voca, pentru o nevoie comund, ajutorul lui Isus,
al MaiciiDomnului $i al tuturor sfinttlor, numin-
du-i pe rind ¶ C) (E) In$irare lunga, plicticoas&
[vsl. < gr.].
"LITARGA st. .t Protoxid deplumb topit, care
se prezinta ca o substantd cristalina, de coloare
roscata; se Intrebuinteaza In laboratoare $i In in-
dustrie la prepararea miniului, a acetatului bazic
de plumb, In ceramic& sticlarie [fr. litharg e].
LITCA. sj. Trans. (nc.) i = mATelL.
'LITERA (p1. -re) sf. 0 0.2 Fie-care din caracterele
alfabetului, slava: capitalit, majuscula sau mare;
mica sau minuscule; ¶ 0 Caracter de imprimerie
care reprezinta In relief o litera a alfabetului:
de tipar; = halite ULU cursive; N Brasil; mr compactit
(s..- TAB. XII) 91 0 moartit, (decret, lege, actl care
nu mai are valoare ¶ O pl. ,® $tiinte, cuno.stinte
literare; literatura: facnitate de litere; student In mere;
om de liter°, persoand care studiaza literatura, corn-
pune scrieri literare [lat.].
*LITERAL 1. adj. 0 Conform, Intocmai cum e
Saris In text: sensul al unei ?raze ¶ 0 Traducers .A,
facuta cuvint cu cuvint ¶ p ± Cantitate ~a, can-
titate algebrica reprezentata prin una sau mai
multe litere.
2. adv. Vorb5. cu vorba: a traduce [fr.].
*LITERAR adj. ,®O Ce tine de literatura, ce se
ocupd cu literatura: revista ¶ 0 Care cultiva.
literatura: lumea A ¶ 0 Proprietate dreptul de
proprietate al unui autor asupra scrierilor sale Pir
PROPEt/ETATE O ¶ O Ingrijit, elegant: Intr'o forma
~11 9 C) Limbs limha scrisa, limba oamenilor
cultivati, In opozitiune cu limba vorbita de po-
por 1111 (D NVLITERAR [fr.].
*LITERAT sm. ,o'Acela care posedd cunostinte
Intinse de literatura; om de litere [ft. let tr 6,
refacut dupe liter 5].
LITERATOR sm.. Scriitor care se coup& cu
literatura [fr.f.
"LITERATVRA (p1. -tart) sf. AP 0 Totalitatea
cunostintelor privitoare la regulele $i materiile lite-
rare ¶ 0 Totalitatea produc(iunilor literare ale
unei tari, ale unei epoci: literatura romana, lath*
greaca, tranceza, germane, slava; literature veacului al
sots -lea ¶ 0 Tot ce s'a serfs 111W° ramurd de $tiinta.
sau literard: literatura medical., muzicalit, poetica, dra-
matics ¶ 0 Literature populara, totalitatea pFasnau-
irilor populare (cintece $i desclntece, basme, ghi-
citori, proverbe, etc.) care se transmit din tat&
In flu, de la unul la altul, Tara interventia cartilor
sau carturarilor [fr.].
LTTFA (pl. -te), d urvA (131.-ye), LUTA (p1.-te)
sf. 0 F Termen de dispret aplicat popoarelor pa-
glne sau socotite ca atare, color de alta lege sau
neamurilor straine cu care Romanii aveau de
luptat odinioara: $1 en ramln sit mor pe-aici Cu 'Mete
pagine I (coca); ce pIrdalnicul de lifts spurcata ai ii Hind,
de sA nu stii to rugaciunea P ((Sr.) ; clti Cazaci, capclni si
alto lute spurcate an cazut morti aici (CRG.); Ion iesi, bles-
tenatud De Nemti si De toate Mete strains (0.-ZMAF.); littele
strain°, Nemti, Turci si Miscall, care se bateau moron pe
biata lard 0 -OH.); mutts lltva si norod din altit Cara a mai
vazut el pe la vatra lui (ORIG.) ¶ 0 Strain, venetic:
title draculul l o'o mina furil $1 au alta ucide (ALECS.) [: L i t-
f a, Litva Lituania" < sl. Litv a].
*LITLAZA. (pl. -ze) sf.f Boala caracterizat&
prin prezenta unor caicule (pietre) In neat, ri-
nichi, plamini, etc. [fr. lithias e].
LTTIE sf. A 0 Procesiune religioask cu rug-
ciuni $i 01110.11: e datina ca Lunea, dna Dominica Total!,
preotul sit lead ou litia In farina $1 sit tacit ruglicluni impotri-
va grindinii (ORM.) ¶ C) Slujba facuta de dare preot,
719
www.dacoromanica.ro
la biserica, dupe vecernie, avind dinainte-i, puse
pe o tabla, cinci plini, yin, grit] $i untdelemn,
14-
pentru ca sa Inmulteascd Dumnezeu roada cre$- LIT
tinilor; cu acel untdelemn sfintlt se ung pe frunte
credincio$ii: remelts cer de la pentru bound, grin
slintit woo.) ¶ 0 flint sfintita la litie sau desti-
nat.& a fi sfintita la litie: se Winne In Moldova la
sarbatorl marl de atilt mai multi credinciosi (VOR.) [gr.].
LITIER (p/.-ere) sn. A Tabla, tava pe care se
pune litia ( 2929).
Fig. 2929. Litier de argint de la MAnAstirea Secu.
*LITIGIOS adj. es Ce se and. In litigiu, ce poate
face obiectul unui litigiu: alacere litigloasa; punot
[fr.].
LITIGIU (p1,-s11, -ginri) sn. es Price, pricind. de
jUGCCGIA: o Intelegere prealabila asupra toritorillor In
din Asia (I.-OH.); shit chemati a judeca toate aceste litigiuri
(I.-GH.) [Sr.].
LITTNA sf. Lt. Hidrat de litiu (Lion) [fr. 11 -
t hin el.
*LITIU sbst. ce Metal alcalin, alb ca argintul,
male $i foarte u$or (Li) [fr. lithiu m].
*LITOCROMIE sf. # Un fel de cromolitografie
[fr.].
LITOGRAF sm. $ Cel ce tiplireste prin lito-
grafie [fr.].
*LITOGRAFIA. ( -ties) vb. tr. # A tipari prin
litografie [fr.].
*LITOGRAFIC adj. $ Privitor la litografie,
ce se Intrebuinteaza In litografie [fr.].
*LITOGRAFTE sf. $ 0 Procedeu prin care se
reproduce pe hirtie un desen, un said, facut pe
o piatra speciala cu un creion gras sau cu o anu-
mita cerneala: litogratia a lost inventatA In Germania de
Senelelder, In 17138 ¶ 0 Foaie tiparita cu ajutorul
litografiei 111 C) Atelierul unui litograf [fr.].
*LITORAL (p1.-Lueri) sn. Tarrnul merit, regiu-
nee unei tad ce se intinde de-a lungul mdrii: vl
mAril Negro [fr.].
*LITOSFRA. sf. ArIA Sfera solida a pamintului,
cuprinsa Intro hidrosferd. $i pirosfera [fr.].
*LITOTA (p1.-te) sf. 0.7 Figura de retorica prin
care se zice mai putin spre a face sf1 se Intcleag&
mai mult; e contrariul iperbolci. Ex.: nu e !ramos
e unit; no e asa de prost = e destept [fr.].
LITRA (p1.-re) sf. 0 Veche masura de greutate
$i de capacitate de 100 de dramuri = ,/4 de oca
11 O Pr. ext. 0/ten. Masura agiara ( L/4 de pogon)
[ngr.].
LITROSI (-0seso) vb. tr. I A prapadi, a nimici,
a distruge 11.C) # A mIntui, a scapa [ngr. Avtpo'icul.
*LITRU sm. 0 ct) Masura de capacitate din sis-
temul metric egal& cu un centimetru cub ¶ 0
Sticla ce tontine un litru ( 2930) ¶ s 2 Bdutura
continutd Intr'o astfel de sticld: a bout on [fr.].
LITURGIITE, LETURGELIE St. 0 rzb Partea din
LIT - urma a serviciului divin oficiat de preot In chip sa alerge pe jos, de aci, loc.: v., printre cilaragt, a
solemn, In care se savIr$esc sfintele thine; dintre cincea roata la car [bg. srb. 1 j u d e].
L IN liturghi ilescri- 0 LIULEA, or LULEA...
se $i practicate O LIVLIU I interj. Mold. Bucov. Trans. r twat
In biserica or- [comp. rut. ljuli-ljuli].
todox& e litur- O Lru-Lii,TT (pt.-nte, - uteri) sn. Maram. Leagan
ghia SfIntului [liuliul].
loan Chrisos- O LIVEICA, LIQRCA sf. Mo/d. O Zeama proastil
torn, care se 1® Vin prost, bautura proast& [rut. ljur a].
stivIrse$te In L1VADA., LIVVDE, LIVADE (pl. -vezi) St. .1 0
toate zilele, Intindere de loc pe care cre$te numai iarb& de
sarbatorile $i cosit pentru f In : es lived° e asta II intrebam treolnd pen
Duminicile de nityte gust de vat care rail Imbatau on dulcele tor miros de
peste an, afar& fin proaspitt costt (00013.) ¶ ® Gradin& de pomi rodi-
de unele zile tori: de pruni; In spatele caselor vesele se 'ntind livezI
prevazute In Fig. 293o. Litri. mart de pomi roditori (VLAH.) ; parintii mei, oameni de Jos,
tipicul biserl- se tineau en o livede mica de maslini (CAR.) [vsl. livad a].
cesc, clnd se Intrebuintcaza aceea a Sfintului * LIVAN sbst. eth Tamlie [vsl. < gr]
Vasile sau a Sflntului Grigore Dialogul: inainte LIVANT, LIVANTICA er LEVANT.
de a se biceps lupta, puce de se Mott o stIntA Mumble LIVEDE Pr LIMA.
Inaintea ostilor (ism); F ® on break lucru prost *LIVID adj. VInb.t, Invinetit, plumburiu, alb&-
facut; ca aluzie la plata preotului pentru facerea struiu care bate In negru [fr.].

V Is Et
FPWaX Et
4.

Agssisteifi AmorVir its

191
K 1, T rrifni.tff
TAt , igAVIAP1111.,
AnIfiera writArt , svm
low Fit ilnialamirA
Ag AS'ig KO Iona*'
e
It wrIn amgcAV
U 1174'4 hillorfonati
1111%., Ai Li Nos
goryv.ro.rri Ht A.014.3 Pn !MEM
-
Et
(0100 --17.7
AgYalitin \ 10AN
tP
Et 'Net! ilt_1412

Laawca. fin '41

%WW444,V=444%2W4VE. 7.1

Fig. 2931. Din Liturghierul slavoncsc, tiptirit la Miintistirea Fig. 293a. Titlul Liturghierului Mitropolitului Dosoftei,
Dealului In a. 1646. tipArit in a. 1679.
unei liturghii: vindea 51 mat stump dealt predecesorul *LIVIDITATE sf. Starea celui Invinetit la rata
'Au liturghille ei parastasele
(L-GH.) ¶ ® j Carte ce [fr.].
contine rindui la liturghiei; numlt& $i liturghiero *LIVR4 (-rez) vb. tr. A preda, a furniza Ur-1.
(0 2931, 2932) ¶ o F Injuratura de cele sfinte *LIVRA (pl. -re) sf. C, Vedic masur& de greu-
(de truce, de biserica, de liturghie, etc.): riga tate In Franta, care varia dupti provincii; livra
/*scant' clteva eruct et liturghii Mos Cractunultil, dar din Paris valora aproape i/, de kilogram 11 A*
amass et Tara pests si !Ara cosuri (OLVR.) [ngr.]. Veche moneda francezA ca-
LITURGHIER (pl.-ere) sn. A = LITURGHTE 0. re valora aproape un franc
LITURGHIST, LETURGRIST, LITURGIST (-isesc) ¶ ® Masurti englez& de greu-
vb. tr. fr4 A stivirsi, a oficia liturghia: de astA data tate, pentru cereale ¶ o
tie -care tweet este obligat sA letarghiseasca (MAR.) ; an mere In = LIRA O [fr.].
biserlca aceea undo liturgisea liable boierului (sil) [VS1. < *LIVREA (p1. -role) sf. (1)
gr.]. Costumul purtat de un la-
*LITURGIAR, LITURGIER ( -re) sn. AP A Cartecare cheu, de o slug& de casa ma-
contine rugaciunile pentru savIrsirea liturghiei. re, adesea Impodohit cu
*LITURGIC adj. A Privitor la liturghie [fr.]. galoane (0 2933): a vazat nn
*LITTJEGICA sf. A $ Uinta privitoare la admi- om °Mare, imbrAcat in livreaua
nistrarea cultului. multi (ON.) ; costumele acelor slu-
LITURGIE = LITURGHTE [fr.]. jitori... livrele galonate si ou pe-
*LITA (pl. -te) sf. SIrma alctituita din mai
X11 lmet pudrate (woe.) [fr.]. F g. 2933. Livrele.
multe fire subliri, Intrebuintata la lucrarile de elec- *LIVRET (p1.-ete) sn. Carticica, condicut a [fr.].
tricitate [germ. Litz e]. LIZIBIL adj. Citet 111 DPW' imzp3IL [fr. lisib 1 e].
t LIUBOV sbst. lubire, dragoste [vsl ]. LINA (p1. -ni) sf. O Pam' moale si elastic, mai
LIT,JDE, LADE sm. (pl. -uzi) $i sn. invar. la pl. mult sau mai putin lung, mai adesea ondulat sau
Maram. Contribuabil; !Arnie, care plate$te bir; Incretit, care acopere corpul oilor $i a altor citeva
scutelnio, scutit de dbri 1 O X Cel throlat la jan- animale: haina de postav de fins se tunde, se BIWA,
darmii calari, care Insb., din lips& de cal, era nevoit se soarmfina, se piaptinit si spot se toarce ¶ () Tog& lina
720
www.dacoromanica.ro
depeooaie ¶ 0 LINA-BROASTEI or MATASE ® ¶ C) oreiernini ¶ 0 63 Capatul de jos, rotunjit si moale, al LIN-
p1. I4NuRI, diferite tesaturi sau varietati de Dinh urechii ¶ CD * Crestatua adinch, taietura larga 41
¶ 0 4le LINA DE AuR, a) ordin de cavalerie rotunjita la unele frunze [fr.]. LOC
instituit In 1429 de Filip cel Bun, du-
cele Burgundiei si care constitue In
*LOBAT adj. I
Care pre-
zinta lobi: franca ~ii (:] 2935
Spania si In Austria decoratia cea [fr. 1 o b e].
mai Inalta. ( Q.] 2934); b) N. P. 1ST. [lat. LOBDA Pr LQDBA.
1 a n a]. LOBIDRAG sm.
LIN4R srn. Neguta.tor de 1 Y n a. 0/ten. 4 = coNmmuL-
LINARICA., LINARITA, LINARITA DoscerEI [srb. 1 j u -
s f. = sumBAc*RITA [1YR a]. bidrag].
LIN1S.RTE sf. 0 Filaturh de lin 11.11 LOBODA sf. *
0 Marfuri de llna $i pravalia unde 11S' 0 Gen de plante
se vInd11 () (1) Imbra.caminte de link: Fig. 2934. (Atriplex), una din
femei Imbricate In cituri gi Heath murdare Lina de aur. varietatile caruia,
a r].
i(to.) [1 Y LQBODA - DE -GBADISTA
LINCED, :Lyman) adj. .1 0 # Bolnav ¶ C) Slabit sau -ByjNA, adesea
din cauza boalei, lipsit de putere sau de vioiciune, rosie ca singele, se Fig.
fara energie [lat. langui du s]. cultivh, fiind Intre- Frunze Fig. 2936.
buintata In bucata- lobate. Loboda-de-drumuri.
LINCEZEALA, LiNuEzE4LA (p1.-en)sf.(D Starea
unei persoane slabite de boalii ¶ 0 Slabiciune fizica
sau morala: lincezeala de care patimegte mie nu-mi prea
place (Ise.); oamenii marl clad stint patimag1 de lIngezeala ilsP.1
¶ 0 0 Lipsa de activitate, de miscare, de energie,
F se plimba ca voila prin ,
rie ca $i spanacul (Atriplex hortensis) ( 2937);
se plimba far& nici o
grija R C)= cAPRITA 2 ¶ ®
DE-DKIMURI, plant! Cu 'run-
.-
toropeala: singurul mijloo de a scoate pe °amens din zele verzi stralucitoare, pe
lincezeala... vietii de toate zilele (BR.-VN.) [11 n C. e Z i, 1111- partea superioara, iar pe cea
ge
LnIcEzT, LINGEZT (-mesa) vb. intr. 0 A fi Intr'o
stare de slabiciune fizica sau morala, a tinji: ra-
tlines ce ramasese asupra numelul Au_ o tacu de lincezea
gi se topea d'a'n-picioarele (ISP.) ¶ 0 A fi lipsit de activi-
tate, de miscare, de energie, de vioiciune: sairital
lIngezegte Intr'o atmosfera urIcioasA ce nand! anima (ALEcS.1
[lInced,linged].
LiNTURI sf. pl. = LTNIIRI: gandramale... pline
Cu (gi) ou piei de tot fetal (ORIG.).
LINGA prep. 0 Exprima apropierea, alaturarea;
aproape de, alaturi de: Gram dinsul; Bade palat ;
Metal de mine ¶ 0 Pe loc. prep. Exprima: a)
situatiunea aproape de ceva sau de cineva: ring trace
pe grddina noastrit; se InvIrteste mereu pe dings; pe Fig. 2937. Fig. 2938.
'emu' cal uscat arde gi eel verde; b) o exclusiune, Loboda-de-gradina. Loboda-puturoasa.
afar& de: pa aceste don!! case, mai are una la Cara; sa. an
°
ai alti Dumnezei pa mine; pe aceea, afar& de aceea;
c) o comparatiune: frumusetsa ei an a ninth, pa aeon
a nepoatei male [lat. long o].
¶ ® r
inferioard, albe argintii (Atriplex nitens) (
-puThRoasA, plant& cu miros urn de
2936)
tlri, cu tulpina Intinsa pe pamInt, cu frunzele albe-
LINGED... Pr LINCED... cenusii gi fainoase pe o parte si pe alta (Chenopo-
LINGOAIRE, L.ThIGOARE, uniGOARE sf. 0 t Boa- diumvulvaria) Ca 2938) ¶ 0 -sAL**TicA, plan-
la ¶ ®F Tifos: se bolnlivi de lingoare... g1 In ourtnd tiranul t& cu flori verzui dispuse lntr'un spit terminal
se vazu la tula mormintnlni (NEGR.); lingoarea neagra... devine fhrh frunze; creste pe locuri inculte, umede si sa-
putln violent!). la ace) earl an mai lost loviti de ea (L-OH.); clad rate (Atriplex tataricum) [vsl.).
am cdzut bolnava de lungoare la Iagi (ALEC8.) ¶ C) ¢ tall- LOC (p1. -curt) sn. O Spatiul pe care-I ocupli un
BA-DE-LINGoARE,, FLOARE-DE- RADAC1NA-DE- lucru: un corp an poate fi In acelagi Limp In mai matte ...art
planta erbacee, cu flori galbene, numita si gal- ¶ 0 Spatiul pe care-1 °cuna o persoana; 0: nechema-
binele" (Lysimachia punctata); IARBA-DE-LIN- tul n'are ; 0: omul sf latest° (nn ...at pe om),
GOARE2 = UsTURoTTA; rARBA (FLoARE, RADAcINA1- omul face cinste acelora printre cart se afla., iar nu
DE- ~3 = GALBAJoARA ¶ 0 Lincezeala (dupa fr. aceia cu can e adunat Ii mares° cinstea; a nu-51
1 a n g u e u r): teciorul de Imparat se treat din soma afla, a nu-gi east ...,(a1), a nu-1 tocapea ~at, a nu avea
1ngreuiat de lingoare gi de intuit! rea (000e.) [lat. 1 a n astbnp&r, odihna (de supiirare, de bucurie, etc.) ¶
guorem]. 0 Parte din spatiu, luat In genere : desohis, netnchis
Tort fin de 1ln a, de diferite co-
LINTCA sf.
lori, cu care se coase sau se brodeaza: negrul des
al Halo!! de pe earn altitelor 11 fac g1 mai negrl ochli (LUNG.).
OLINI$OARA (pl. -re), Lima (p1.-ye) sf. D dim.
poate sa tread& cineva; a-al face
s& patrunda, sa razbata; a face
ca sa tread& cineva ¶ 0
,
Intre muntd, dealuri sau pa.duri; de trecere, pe unde
, a cauta sa treats,
a se da In laturi
de nactere, Cara, orasul,
LTNA ¶ ® - LniTcA.
LINOS adj. 0 Care are multa, Ma; 0: o vrei
satul unde s'a nascut cineva ¶ () (k Conditiune so-
cials, situaldune, pozitdune; a se puce In eetll 0111Va,
ei Unwed pi 11111koaga, a vie al de vreme acasa, $e zice chid a-si Inchipui ch ar fi In situatiunea 1n care se anti
celalalt ¶ q Punctul, momentul, timpul potrivit : nn
cineva Gaut& un lucru sau o persoangt care sit aiba
toate calitatile gi nici cel mai mic cusur ¶ 0 Care Awn) aid sa ne certam ¶ 0 Intindere de parr) Int, tinut,
seamana cu lina ¶ 0 Acoperit cu un fel de put
ce seamana cu lina [lat. lanosu s].
LINVTA (pi .-te) sf. () dim. LINA ¶ 0 = LI-
NICA.
regiune:
un anumit stop:
rat un
;
baltoase, paduroase ¶ ® Intindere, bucata
mai mare sau mai mica de pamInt destinata pentru
de 'Alpine; o patina de a allmpa-
de oast; a arvunit un la Cimitir ¶ a Pasaj din-
tr'un scriitor ¶ © fr<
0 L0.4DBA sr LQDBA. ... geometric, totalitatea punc-
0 LO4TRA Pr LOTRU. telor care au o proprietate comuna : circonferenta a ul
LOAZA (p1.-ze) sf. 0 *Vita de vie ¶ ®4 Ramurii geometric al punotelor egal departate de central ei ¶ 11 nit
verde, vlastar ¶ O F Nerod, prost, secatura: vii ati p1. Locurile stints, localitatile din Palestina unde a
ma rogi pentru vre-o de elev de-al met mutt ; Imbaierata, trait Mintuitorul ¶ ® Rind, ordine, in primal
vita Inoaltata (PANN); toate seoaturile, toate loans 'mbilierate a ocupa in al donee ¶ B Locului, pe loc, In acelasi 10e:
a lase, a stn, a rambles clad o visa, statu ~alai,
ale satulni gi ale oragalul (JIP.) [S1. 1 0 Z a].
temindu-se se nu fie vre-o nAlucA (IBP.1 ¶ ® La fats pe
*LOB sm. ®bJ Partea unui organ despartitil de
alta prin cute sau crestaturi rotunjite: licatulni, it locul, la locul Insusi de care e vorba, unde s'a pe-
1: A. Candrea. Diciionar enciclopedic ilustrat. 721 46

www.dacoromanica.ro
LOC- trecut ceva ¶ O Din maul miui, de la inceput ¶ l In
LOCleg turn cu uncle verbe: a ayes ~, a se intimpla;
a fi caremonia a avnt la bisericd; a da a avea
drept urmare, a da nastere; a Linea (de...), a ocupa
o situatiune care e de fapt a altuia, a fi pus ca se
Inlocueasca pe alt cineva sau altceva: unchin-situ
- de WA; anuntul acesta tine
Ii tine
LOCAT.A.R sm., -TARA (p1. -re) sf. Chirias(a) [fr.] _
*LOCATIV 1. adj. 10 tz Care cade In sarcina
chiriasului: reparatiuni ¶ C) te1 Valoare -a, veni-
tul ce ar aduce o case dach ar fi data cu chirie-
2. (pl. -ive) sn. 4..)7 Caz al declinarli In uncle
limbi, prin care se exprima locul uncle se gaseste

un asemenea vis
de , de invitatinne ¶ C) In
legatura cu uncle prepozitiuni: 1. De , a) de fel,
nicidecum: nu se domirea de ca ea at Insemneze
; b) t indata, imediat, pe loc:
2. Din oto, de pe locul
persoana sau obiectul [fr.].
"LOCATIVNE, LocATIE sf. te 0 inchiriere, dare
sau luare cu chirie
TO Chide, pretul
cum vine, de ~11 ellnOeste (13.:T.) easel luate cu chi-
obicinuit, unde se afla sau s'a aflat inainte: an rie [fr.].
se misca din a umbla din In dintr'o parte In- *LOCH sbst. -,,..
Walla ; a-i sari 1nima din (de fried, etc.). 3. in Instrument cu ca- f
a) pe acelasi loc: a se opri in ..."; a eta In ; mints de re se mascara iu- -
eta eoarele (RET.); b) In schimb: i -em dat alta In ; tnala celatoriei u-
In ", de, a) arata raportul intre doua idei opuse: to vapor sau unei
d. de a-si vedea de treburi, umbld Wald ziva pa drumuri; in corabii ( 2939) Fig. 2939. Loch.
d, de outdate de reeunostinta m'am ales en injuratur1; [fr.].
b) ca, drept: In de multamire, 1-au Imbritcat domaul LOCM.A. (p1.-male) sf. OI F Bucatica bunt,
en contas de samur (LET.(; In sa, arata raportul Intre gustoasa: nu-11 care intim de ceva locmaleP (ALECS.) 1 0
cloud idei opuse, In loc de: to sa Invete, se joaed. Chilipir: sa stai to la Indoiala, clad !ti cade ate Ilk
4. La , iarasi pe locul dinainte: treci la I plum mind! (D.-ZAMF.) ¶ 0 F Suma grasa: Pe cind domnii
cartile la se minund... cind vdzu el, In locul capetelor greet... Aicl alergau. Lipsiti
Wats, cress allele la Indolte asp.); a-1 veal inima la , de parale, $1 se 'mbogateau In-
a-i trece frica, sperieciunea, a-i reveni curajul; la ghitind locmale (ALECS.)
iarasi la locul dinainte; b) la
..qa lui, ei, lor, a) *LOCO adv. Chiar In
locul unde se cuvine, bine pus, bine asezat, bine acest loc, in acest oral
Intrebuintat: acest om an e la ..,n1 la) Intro astfel de [lat.].
casa; masa ezpresiune nu e la ~ul el act; cind da cite o LOCOMT... = (Acta-
vorbd dintrinsul, vorba era vorbd, la ...111 ei (ego.): la un
In acelasi loc, Impreuna, laolalta. 5. Pe , a) pe *LOCOMOBIL.A. (p1.
acelasi loc: a eta, a se opri pe ; b) la fain locului: ad -le) sf. Masina cu aburi
mono:1m acolo pe c) indata, imediat. 6. Paste asezata pe roate si care
tot ...ill, pretutindeni, In toate partile 110 p Casa co- se poate muta din loc in
pilului, placenta [lat. locu s]. loc; intrebuintata In in- Fig. 2940. LocomobilS.
*LOCAL 4. adj. 0 Ce tine de un anumit loc, pro- dustrie si la lucrarile a-
priu nnui anumit loc; din partea locului: obieein- gricole (0 2940): Laster de nevoiesi, °resent la umbra
rile e; antoritatile ..e; ro boald A, marginita la o anu- unei locomobile (VLAH.) [fr.].
mita parte a corpului ¶ 0 coloare a, coloare *LOCOMOTTV.A. (p1.-ye) sf. Masina cu aburi
proprie fie-carui obiect; adevar In ce priveste amb.- sau electrica asezata pe roate care pune in miscare
nuntele si care, IntVo opera de arta, reproduce
timpul $i locul actiunii.
2. (731.-aluri) sn. Cladire, Incapere, considerata.
In raport cu dispozitiunea, cu starea, sau cu des-
tinatia sa: tin incitpator, vast, area strimt; s'au clddit
case frumoase in stil modern 91 ~nri pentrn antoritati
(13R.-VN.); salonul sau sit fie A., de Intlinire a facatorilor de
rate (I.-GH.) [fr.].
LOCALITATE sf. Loc, oral, sat anumit, spatiu
sau linut deosebit: o . tented; diferitele logalitati ale
tarii fr.].
*LOCALIZA (-izez) 1. vb. tr. Cl) A face local, a
fixa Intr'un loc: un incendiu ¶ 0 A aseza cu
gindul Intr'un be determinat: frenologia localizeaza
sensatiuniie In creier ¶ C) 0 A da un caracter local:
, 0 comedic. 2 V )(WV Li T S R
Fig. 294r. Locomotive.
2. vb. refl. P A se fixa Intr'un loc:boala s'a loca- A. Marchiza. B. Cazan. C. Fluier. D. Injectorfde
lizat [fr.]. aria. E. Resort. F. Nisipar. G. Balanta (supapil d e si-
LOCALNIC 1. adj. Local, din partea locului: gurantal. H. Dom. I. Co§. J. Regulator. K. Felinar.
blajina stliclnire ne a Ingadult sa tritim ca In sinul lul L. Teava de emisiune. M. Cutia de fum. N. Saltarul
Avram (ODOR ) de distribulie. 0. Tampon. P. Scars. Q. Piston. R.
2. sm. Om din acea localitate, din partea lo- Cilindru. S. Tevi de turn. T. Biela. U. Roata. V.
Excentric. W. Cenup.r. X. Focar. Y. Schimbatorul
gi de . (NUM.) ;
cului: in aceastd societate de emigrati 'de mers. Z. Teava de cuplare.
merserd indata sa-i arate biserica (VLAH.) [MS. 1 0-
kallnyj . vagoanele unui tren ce umbla pe sinele drumului
LOCINNDA., LocANTA (pl.-de, -te) sf. Birt, ospa.- de tier ( a 2941) [fr.].
tarie; han: aceasta locandA an era alt deelt un han: *LOCOMOTIUNE sf. Misca-
multime de camera nemobilata gi !aril sobs (Bow ; vezeteul rea, transportarea dintr'un boo
tritsur if ... no' duse Is tea mai buna lot:Etna (ALECS.) [ngr.< it]. intealtul: mijloace de lasind eit- '11
'LOCANDIER, LocANTIZR sm. Cel ce tine o laretulul liberal lacunae... de a -si ur-
locanda, birtas, hangiu: locantierul ne vorbi despre
tin vulcan ce s'ar fi aflInd In apropierea satului (ALECS.)
[it. locandiere].
ma calm on on -ce alt mijloc de
(ODOL3 ) [fr.].
"LOCOTENNT sm. 0 Loc- rlr
LOCA, t LAette (pl. -se) sn. # Casa, locu- tiitor al domnitorului ITIOx 0- )

/
1

inta cuiva: de va 11 mere au natatorial... Ma la Ilicasul fiter de un grad inferior capi-

1111 (rev -MB.) ¶ ® Loeuinta, salas (cu o nuanta de tanului ( 2942): de eavalerle,
respect sau de solemnitate): tacerea adincd ce domnea de artilerie, de admInistratie ¶ 0
In locasul dumnezeeso (ALEGI:J.); poste trel zile aveam dure- ismotenens-colonel, °filer. de un grad Fig. 2942.
rea a-1 Intovaritsi ramasltele la ultimul Incas (I.-mi.); am- superior maiorului si inferior co- Locotenent.
pere Cu Marti eel din mina lam al nostru (DLVR.) [ung. lonelului ( 29431 [it. locot en ent e]
1 a k as, refacut dupe 1 o 0]. *LOCOTENENTA (pl.-te) sf. Calitatea de loc-
722
www.dacoromanica.ro
tlitor al domnitorului si durata acestei misiuni
(in spec. despre interimatul dupg abdiearea lui
Cuza, In 1S66): locotenenta dom-
.
se easatori Impreuna
adusese verigile de
Isi schimba inelele: baStrtnnl
lagodIng].
(VLAH.) [vsl.
LOGODNIC snt., LouoNmA (pl. -ce) si. Per-
LOC-
LOJ
neaseit tit I. soana care s'a logodit, mire(asal: dragul men lo-
0 LOCOTTTA (231.-0) sf. * = godnic, trebue sit etii ea Qi eu rant fats de imparat (ISR) ClUDA
cLoconct 0. IX se cununarit fiii Imparatului cu logodnicele ce-gl ale
0 L9C§A sf. Ban. Trans. X Taie- sesera fie-care =P., [vsl. lagodInub.
tei [ung laks a]. (1. LOGOFAT sm. I 3: Mare boier, dregatorul cal
LOCOR (pl.-soars) sn. dim. mai Malt $i prezidentul divanului domnesc In
LOC. Moldova, care se ocupa cu 1ntocmirea hrisoavelor
LOCTIITOR sm., LocTirrot,- $i punea pe ele pecetea domneasa pastrata tot-
RE sf. Persoana care tine locul deauna de dtnsul; el ju-
alteia, care Inlocue$te pe alta In deca $i hotgra Yn prici-
mod provizoriu [1 oc + tiito r]. nile privitoare la mo$ii
LOCUT, t LACIII (-tieso) vb. tr. $i era mai mare peste
51 intr. 0 * A trai: sit lacueasca Fig. 2943. Loco- ispravnicii Curti ; In
nestine Irani= gf drept, ea sit nu vi- tenent colonel. Muntenia, marele- , ve-
nueasc5 pre nimenea (FRV.-MB.) ¶ ® A sedea lntr'un toe nea In rang duple
(cu casa), a-si avea locuinta, domiciliul; a trai marele - ban" $i
undeva: ii priori sit loeueasca to curtea palatuiui IISP.) avea aproape ace-
[ung. l a k n i, refacut dupa 1 o c]. leasi atributiuni
LOCUINTA., t LAculliTA (p1.-te) sf. e,p Casa In ca In Moldova (
care locueste, unde $ade cineva: un bordelu bite= 2944): mare, giu-
colt al ourtii ii se date sere -- (is°.) [1 0 C U i, I A- deciltor si alesAtor de
C u 1). ocini, ispravnie pe o
LOCUITOR, t LACIIITQR sm. Cel ce locueste In- =mil de oameni de
tr'un loc, Intr'un ora$, IntVo tare: Romania are !runts, ea shit our-
aproape 17 milloane de locultori [1 0 C u i. 1 a C U 1]. teni la tars si Jude -
LOCULET (7)1.-eta), LOCU$OR (pL-soare) sn. dim. cStor tutulor cane shit 4C67t411117-aJiLdidittii
LOC. ou strimbiltati in tars Fig. 294.4. Mare-logofat (dupa o
LOCUSTA. = LAcusrA. Qi luAtor de samA tu- pictura. din colectiunea Academiei
LOCUTITTNE sf. 0 Fel de a vorbi particular, tulor ispravnicilor ce ToinAne).
expresiune deosebita 110 42 adverbialft, coolunctivit, stilt la Curtea dom-
orepoxittvg, reunire de mai multe cuvinte care echi- nesse& (sau vtori), al trebles
(GR.-UR.) ¶ 0 Al doilea
valeaza cu un adverb, cu o conjunctiune, cu o
prepozitiune ¶ 0 Co proverbialit, expresiune care
(sau treti),, boieri, de un rang inferior, ce
faceau parte din cancelaria divanului ca aju-
se deosebeste de proverb prin faptul ca verbul poate
varia dupg. Imprejurari, dupgi persoana, gen gi
tori ai marelui ¶ 0 t at dreptittli, mini-
strul de justitie; al oredintel, ministrul culte-
numar, etc. Ex.: a lass la saps de lemn [fr.j. lor ; de obiceiuri, maestrul de ceremonii at Curtii:
LODBA, 0 LoADBA (pl.-be), LQBDA (pl.-de), Trans. era In aces zi primire mare la Curie: de obiceinri In-
Bucov. LoDvA (p1.-ye) sf. Bucata de lemn lungs de griilse de torte (m); de taina, secretOr domnesc ¶
i -2 m. despicata cu securea dintr'un trunchiu O t Titlu onorific dat boierilor Sara functiune
de copac: un car incarcat au lodbe de fait (coo.); paretii care stateau la Cara ¶ 0 # Scriitor de documente,
shit Inighebati din loadbe grosolane ce se Inchele la much! numit uneori de divan; secretar; copist: nt
(IRG.) ; sarmanul nu era In stare sit dual nisi o lodva bunk taste de-a eerier° cuvintele lucrurilor boiarilor cell de of sate
sastet
me= nn oopacin Intreg (S13.) [rut. 1 o d v a]. (PRV.-MB.) ¶ 0 Notar Intr'o comuna rurala.: sat
o LOGACEL sm., LocUicITA (pl.-te) sf. Ban. 1= ¶ 0 f Mai marele peste ispravniceii sau feciorii
maxim [comp. wciacm]. boieresti la o mogie, sub directa ascultare a pro-
"LOGARITM sm. si (p1. -me) sn. ± Numar luat prietarului, arendasului sau vechilului ( = Mold.
Intr'o progresiune aritmetia, ce corespunde unui vAnv) ¶ 0 Fitt- Pr FAT 0 [gr.-biz. 'Actor/it-rig].
alt numar luat Intr'o progresiune geometries!.: ta- $ LOGOFETEASA (pl.-ese sf. Sotia unui (mare )
Wit de 01 [fr.]. logofat.
0 LOGHIOTAT sm. Co Mvatat grec (titlu dat LOGOFETEL s)n. dim. L0000ler. Copist infe-
dascalilor greci din epoca fanariota pin& In prima rior.
jurnatate a veacului al xix-lea): damn' greci, lo- LOGOFETIE sf. # i 0 Demnitatea, dregatoria,
gbiotatii care Mimosa pe bietii scolari romani (ALECS.) ; vezi, cancelaria marelui 1 o g o f d t: ingorome qt vorni-
ca am InvStat a ceti (NEGR.) [ngr.]. otble Me mars... se mat dau pam(ntenilor 04.0,1.) ¶ 0 Slujba
*LOGIC adj. ca 0 Conform cu logica ¶ 0 Analizi unui logofat.
ANALIzAC, ¶11 C bIRLOGIC [fr.]. *LOGOGRAF sm.. Nume dat primilor scriitori
*LOGICAsf. 0 Co *Uinta care ne Invata sd ra- In prozg ai vechilor Greci [gr.].
lionam 11 C) a Carte care trateazd despre aceasta *LOGOGRIT (p1.-te) sn. Un fel de ghicitoare care
gtiinta ¶ 0 Dispozitiune de a rationa just 11 0 consta dintr'un cuvint ale arui litere combinate
Rationament, metoda; fel particular de a rationa In felurite chipuri dau nastere la alte cuvinte care
¶ 0 Sir de idei [fr.]. iaasi trebuesc ghicite; : Postelnicul... credea ea
*LOGICIAN sm. to Persoana care $tie bine lo- descifrase ...III din anima Grecoaicei (FILl [fr.].
gica, care rationeazg just: Iii Illosoleaza race, ea eel *LOGOMAHTE sf. Cearta de vorbe (de$erte)
mal sever (VLAH.) [fr.]. [fr.].
LOGODI (-odes/3) 1.0. tr. 0A promite solemn In LO GOR sbst. Ban. 2 Drojdie [srb.].
asatorie 11 0 A celebra logodna: venea popa aces! de-1 LOGOS sbst. F iron. co Cuvtntare, discurs: on
logodea (MAR.). chin on vas, .-ml se sfirst n.
a. vb. refl. A-si fagadui reciproc sa se casg.to- (D.-ZAMF.) [ngr.].
*LOIAL... A
reasca Impreuna: Mena vorba si, into into, se logodi LEAL... S S
gi el an dines =PA [vsl. lagodit 1]. [fr. lova 1].
LOGODINTA (T/.-te) sf. (PRV. LP.) = LOGQDNA LOITRA (p/.-re) c
[logodi]. sf. 1TP" Fie-care din
Fig. 2945. LoitrS.
LOGODIRE sf. 0 Faptul de a (se) logodi partite laterale ale
® Logodna. unui car, avind forma A. Cercel
Soetele
scoaba, ghermec;SS.
CC. Carimbi.
111

LOGODIT adj. p. LOGODI C NBLOGODIT. 11111 unei scarf a$ezate In "

,
LOGODNA. (p1.-ne) sf. O Promisiune solemna
de asaforie: se aim cea mat DAM ouvintare de too -
mealS a nuntii (LEO. CAR.) ¶ 0 Serbarea care se face
lat; ale se sprijinesc, In partea de sus pe leuce,
iar In partea de jos pe vtrtej gi perinoc ( 2945):
lei legit calul de loitra unui car inv.) [srb.].
cu aceasta ocaziune, ctnd tinerii ce urmeaa a 'OJA (p1.-ii sf. Odaita, la intrarea unei
723
www.dacoromanica.ro
LOJ- case mari, unde sta portarul ¶ 10 0 Mic cabinet
Intr'un teatru, Intr'o sala de spectacol ( 2946) 111
a. Gel ce vIsleate o luntre cu lopetile, visla$: nn
bagase de seams ca ii depArtasera corabia de uscat OSP.) sj
LOS ® 0 Camera In care se Irri- 0 3e Pasare din ordinul pi-
brae& actorii ¶ 0 Adunare cioroangelor, cu ciocul lung
de francmasoni [fr. 1 o g e]. $i gavanat In forma de lin-
LOJNITA or- LQZNITA. gua; corpul e alb, pieptul
LOLOTA ( pt. - to ) sf. galbuiu, car pe cap are un
Trans. O Sgomot confuz de mot de pear lungi (Platalea
glasuri, galagie: Vrea bietul leucorodia) ( 2951 ¶ C) 3r
atunet ceva eg Mei, Dar numa 00 RATA-LoPATAR my RATA 0.
neinteleasa S'ande (BD.-DEL.) ¶0 oLOPATITA (pl.-0 sf.
Rachiu, basa mac (FR.-CDR.). 0 Ban. Spata de la pore ¶
LOLOTI (- oteso) vb. intr. O Trans. (DENS.) Omoplat
Trans. A face sgomot [1 o- [lop at a].
I a t a]. LOPATEA (pl.-tele) sf.
LOLOTIl sm. pl., Lo- Fig. 2946. LojS. pi dim. Lona% If ® *Planta
LoATE sf. p1. Late ce se cu flori mari liliachii (Lu-
desprind din Tina oilor $i se acata de spini: ~I °Mogi naria rediviva) J 2952).
dan cea mat Mini calitate de Tina (PAIAF.). LOPATICA (pl.-tete) sf.
LOLOTTI (-Mese) vb. tr. ail refl. Trans. (u.) A 0 dim. LorATA ¶ 0 Mica Fig 2951 Lopatar.
(se) Incilci, a (se) Innoda [1 oloat e]. Lopata de Fier, cu coada scurta, de pus arbuni
GLOM sn., mai adesea LghtURI 1.1. Ban. Maram. In sobs ¶ 0 Mold. = am-
Arbori doborlti, craci uscate $i rupte Ingrarnadite Fvu ¶ ® Bucata de lemn cu
pe pamint srb. tom, rut. 1 i m, 1 o m u]. care se strunelte sfoara fe-
LOMBARD sbst. tsti Imprumut sau avans de restraului, numita $i stru-
bani pe titluri depuse ca amanet [germ.]. neala", lemnu$", Intin-
*LOMBARDO. (-au) vb. tr. ttse A Imprumuta pe zator", rasucitoare", lim-
(t tluri depuse ca) amanet [germ.]. bs", eordar", sageata",
LONGEVITATE sf. ViatA lungs, Indelungata etc. 11 s Scinduria cu mai
[fr.]. multe gaud. la razboiul do
LONGITUDINAL adj. In lung In directiunea testi t, in care se vira un
lungimii unui lucru [fr.). 0 la-as cuiu spre a impiedeca su-
*LONGITVDINE 5/. rfi lul de a se da lnapoi ow-
Arcul ecuatorului p a.- 106) ¶ 0 X Bucata de lemn
mintese cuprins In- sau scindurica Ingusta cu
tro meridianul unui da
care se tapaeste mamaliga In Fig. 2952. LopAlea.
lac oare-care de pe ceaun, dupa ce s'a meste-
suprafata pamIntu- cat ¶ 0 10 Lopatica mauling, numele popular al o-
lui $i Intro un alt moplatului ¶ ® = LoPATE*().
meridian care trace LOPETICA = LorATNA.
printr'un loeanumit LOPTA. (0.-te) sf. Ban. Minge.
ales In mod arbi- LOR 1. pron. pers.
trar; acest din urma 1
g. 0 adj. pas. ¶ ® Al, a, ai, ale ~, pron. pos.
meridian se numeste pri- [lat. Illorum].
mul meridian" ([ 2947 : ',Put. 5.0 *LORD sm. 0 Titlu de Inalta nobletz In Anglia:
Franceall calouleazS a dupa Ca multi lorzi de vita veche Din Intunecatul Nord, Lordul
primul meridian pe care-1 so- Fig. 2947. Longitudinc. John e 'ntr'o nreche (cm.) ¶ ®0 Camera lorzilor, adunare
coteso ca trace prin Paris [fr.]. parlamentara engleza, alcatuita din lorzi $i Inalti
t LONTRU LAVNTRIT. functionari ai Marei-Britanii, corespunzatoare In-
LOPAR V1.-are sn. Ban. Fund de mamaliga, tru citva senatului nostru ¶ ® 0. mayor, titlu dat
sclndura pe care se rastoaina mamaliga din ceaun primarului Londrei $i al altar ora$e mad (Dublin,.
[srb. ]. Liverpool, Manchester $i Bel-
LOPATA (p/.-peti) sf. O Unealta de lemn sau de fast) [engl.].
tier (mai adesea cu LORN I ETA (p/.-te)sf. 0 0-
coada de lemn cu chian mic de teatru 2953):
care se ridica de pe cu care se uita sears obriirmiceete grin
jos pamint, nisip, Coate lojele teatrului (NEBR.) ; doamnele
zapada, gunoiu ha- si domnisoarele lei luari lornetele de
ngar, cu care se v in-
tura griul, etc.
la ochi ISO.) [fr. lorgnette].
(
*LORNION (p/.-oane)gn.0 0-
2948 ; CO: lopata gra- chelari prinsi pe nas cu ajutorul Fig. 2953. LornietA.
m/Waste gi sepa risi- resorturilor ,01 2954) ¶ ® Ochelari cu
paste (PANN) ; Cu Cu miner de care se servesc doamnele
gramada, in canti- ( 2955' [fr.].
tate mare: carat en LOSNISOR = LASNICIQR.
chile 51 minciuni on lo- LOSTOPANA (p/.-no) sf. Mold. 0
pats (VUU1.); CA: nu e ou Bucata mare de pamint ruptit din-
lopata, of en judecata, tr'un mal ¶ 0 Bucata mare de lemn,
dreptatea nu trebue bututuga; bu-
sa $i -o caute cineva Fig Fig. 2949. Fig. 2950. $tean: ea aduce
cu bataia; de scam, Lopata2948'
de Lopata de Lopeti de loetopaneie de
sapa ei lopata, arum tem, brutSrie. vislit. brad pe care 0 ma-
s'a sfirsit cu mine, sina le tale In
nu mai am nici o nadejde, nu-mi mai ramble dealt bucatele (MG.). Fig. 2954. Fig. 2955.
sa a$tept moartea ¶ 2 Unealta de lemn, cu coada LOSTOTA, Lornion. Lornion.
foarte lungs, de bagat plinea In cuptor ( 2949 LQST(R)ITA (p1.-te,
¶ a a. Unealta de lemn cu care se visleste o luntre, -ti), 0 LQSTICA
vlsla. 2950 : apucind lopetile cu plasm, se Indepartil (p1.-id) sj. rep. Soiu
de la mai Intro clips ().-ZAmf.) [Val.]. de pastrav mare
LOPATA. (-Stea vb. intr. a, A vtsli: ctrmi Inn - care poate ajunge
trea... si Incepn a din Coate puterile
(S.-ALD.1 lo p a tab pina la 1 m., 20 Fig. 2956. LostrilA.
LOPATAR sm. e Cel ce face lopeti ¶ ® lungime $i la 10-12 kgr. greutate (Salm° hucho)
724
www.dacoromanica.ro
([ 2956): Dadurile an caprioare, izvoarele pastravi, 61 LOZINCA (pl. -ci) sf. ow" ParolA, cuvhit sau nu
Bistrita lostriti IVLAH.) [comp. bg. srb. losos (a)]. me conventional pe care trebue sa-1 rosteasca sol- LOS-
LOSTUN LASTVN. datii dintr'aceia$i armatA, spre a se recunoa$te LUA
'LOT (p/.-tari) sn. ® Portiune dintr'un tot Im-
partit Intre mai multe persoane: la nal nu de Da-
mint este de patru hectare 0.-0m.)¶ C) 5 Ceea ce se cl$tiga
- Intre ei: lozinoa sau parola de recunoastere Intro soil era
onvIntul opincit", la care celitlalt ritspundea , par" (I. -OH
se graboa sA rosteaseA lozinca cu multA constiinta, on de
la 0 loterie: la amIndoult am clgtigat urile marl, ale cute or! II oproa vre -o eantinelA (D.-ZAMF.) [germ. L o -
marl de tot I (CAR.) [fr.]. s u n g; comp. $i srb. lozink a].
O LOTCA (pi.-ci) sf . Mold. Luntre de pescuit :vre- LQZNITA, LoanTA sf. Mold. Trans. Groa
o cloud bArcl grecesti gt un sir intreg de lotci lipovenegti pa deasupra cAreia se
(D.-ZAMP.) [rus. 1 o d k a].
*LOTERTE sf. g o Joe de noroc In care se trag la
pune o leasA de nuiele
pentru uscat prunele
tkM.,
sorti mai multe numere care dau dreptul la cite ( 2959): ia not acasil...
un cl$tig acelora ale caror bilete poarta numerele aveam o loznitit gi uscam
ie$ite la sorti 7 © ® Joe Poamele (EMIG.) [rut. lo z-
de noroc [fr.]. n i 6 a].
*LOTON sbst. g 0 Joe 1-LU LVI.
de noroc compus din car- LUA (iau, lei, ia,
toane cu diferite numere luAm, luati, Ian; -p f.
tipSrite pe ele $i din 90 de luai; -part. lust) 4. vb.
numere Inscrise pe niste tr. 0 A prinde cu
bile care se scot unul cite mina, a apuca ceva
unul dintr'un saculet.. A- spre a Linea In mina:
cela ale carui numere de as mina, on degetele;
pe Intreg cartonul pe care armele, a se Inarma; a.
1-a cumparat sau numai
de pc o lithe a cartonului, Fig. 2957. Loton.
e: in intuit o afacere, Fig.2959. LoznitL
a se ocupa de aproape
s'au tras mai Intliu, els- de ea ¶ 0 A prinde, a apuca pe cineva de o
tiga partida (E 2951) ¶ C) Cartoanele si numerele parte a corpului: de mina, de brat, de par, de
acestui joc: al drag ...I 11 educe madams din odais de pint, de gIt, de mijloo; In brats, In &liars;
alAturi gi WHIM cartoanele De masA (BR.-VN.) [fr. 1 o t o]. to unghil ¶ 0 A prinde, a apuca altfel decit cu
0 L9TRU sm., LoATRA (p1. -re) sf. Tr.-Carp. 0 Hot mina: jar din sobA on lopatica ¶ 0 A bAga In
(hoata), tIlhar: noaptea sit -i pitzesti bine casa de lotrlmett) gurA, a bea, a minca; a respira: lei on not un pahar
7 0 *trengar, $trengarita ¶ 0 1stet. [sl. 10 t r a]. de yin P Nn Ian nimio dimineata ; n'am lust numb° in gurA
'LOTUS sbst. # 0 Planta ale carei lructe, diva.
credinta celor vechi, fAceau pe
astazi;- aer, a se plimba spre a respira aer
curat; pr. ext. a intra, a pAtrunde apa
spit,
strain' sa-$i uite de patrie ¶ ® In ceva (Intr'o IncaltAminte, Intr'o IncApere,
PlantA cg creste pe apa In Egipt $i etc.): tip& la Epilog!, o corabie ce luase apa se legana
In India ( .1 2958) [fr. < gr.]. °data is dreapta (13.-ALD.) ¶ CI A pune, a aseza pe o
*LOTWNE 51. SpAlarea unei parte a corpului sau: -- De genunchl; In olrcit, In
parti a corpului (in spec. a capului) spate ¶ 0 A cuprinde: vedeai numai focurl In toads
cu un preparat farmaceutic [fr.]. Partite, oft luai on ochlul (1.-GH.) ; a-1 at' fiori, prows, isles
LOVEALA (p1.-811) sf. Lovituro. ¶ 0 A pune stAptnire, a se face stApin pe ceva
[1 o v i]. sau pe cineva; a ocupa cu sila; a cuceri: I-a that
LOVELE sf. pl. IS Bani. Dumnezeu; sit-1 is dracul; ou asalt; un eras, 0 cetate,
LOVI (-yen) 1. vb. tr. $i intr. 0 un tun, un steag ¶ ® A apuca cu sila, a rani; 0: on
A atinge cu putere, cu violenta, a Fig. 2958. sila poti omnlui, dar on sila nu-1 poti da ; cuiva
izbi: 1-a lovit ouparul In cap, on muchia Lotus. One& de is gurA ¶ 0 A face sa. piardA, sA se prA-
toporulni, on palms paste obraz; a doua oars filet -sa lovi on pAdeascA: aceasta luorare mi-a lust pros mutt limp f ®
marul in cap tot pe oheleg (ISP.) ¶ (D a4 A ataca: oastea 1-a mt vista, sufletnl oniva; sit nu dorm! In ziva de SfIntu-
lovit ye la spate 7 ® Ada peste, a cAdea peste cineva: Gheorghe, oft lei somnul miellor (GOR.); auzul, a asurzi:
1-a lovit o mare nenorociro; de one on to va dorul de ea, clopotele marl 01 mitt sunau Is o suta de biserici, de luau
totdeauna vole merge gi tl-o voiu wince (RET.) ¶ 0
atins de o boalA, a cAdea bolnav:
A fi
1-a
/
lovit oinma
maul (1.-GH.) ;
dInsa, de luau oohii color ce se uitau la ea (ISP.) ; ,
°chit, a orb!: sclipeau diamantele de pe
mintea,
oct,A jigni, a vAtAma, a aduce o atingere, mintile, a face sa-$i piardA mintea ¶ 11 A paraliza,
o pagubA: Wit in carnaval"... lovegte In acei ce a poci: o nib* un picior, a ramInea olog, dam-
an mare interes a nu se forma la not o opinie pu- blagiu: ielele 1-an lust guru gi picioarele (cso.) 1 (3 A
blic& (ALECS.) ; Au, In interesele cuiva. pierde: tai lease aideidea de is masa (ISP.1 ¶ @ A taia,
2. vb. refl. 0 A se atinge cu putere, cu violenta., a reteza: zmeii, cum intran, el, hint! le Ina capul ow.);
a se izbi: a'a lovit on capul de yerete; I. lovesti la un deget Fitt-frumos luit un Dicior cu sageata (Isp.) ¶ ® A fura:
si to doare trnpul tot (ZNN.); olnd tuna !unlit, sit to lovesti Cu o pungasul mi-a lust toll Winn din buzunar ¶ 15 A ridica
pietricicit In cap, Ca sit ti se tacit capul tare (GOR.) '110X A spre a duce undeva: 1-an lam De sus ¶ ® A scoate:
se tncAiera, a se ataca: ostile din amIndouit partite se din cutie, din dulap ; a-gi .re palaria din cap; te singe ¶
lovira ca nista turbati (ISP.) ¶ ® A se potrivi, a se ne- © A extrage, a Imprumuta, a-si Insusi: am lust
meri: °Ind an cereal... Optima pe piciorul fete! babel, an acest pasai din Seneca; am lust acest ouvInt de la Franoezi
vazut oA nu se lovegte (se.) ; Se lcvesc la duh, la mints, gi ® A duce cu sine: a-0 bastonul, pardesiul, citrtile;
titan ca fratiori (PANN) ; se lovi ca nuca to perste 81 vorba is to Ian on mine la teatru ¶ ® A se imbraca: do-
(ISP.111 0 A se Invoi, a cAdea la Invoiala: ce zici, lupine, nut, a se ImbrAca in haine de doliu ¶ ® A se fo-
ne lovim on tirgu P (ALECS.) [vsl. loviti a vine]. losi, a se servi de ceva sau de cineva; a alege
LOVITURA (pl. -turi) sf. 0 Faptul de a lovi pentru un anumit stop: un scaun, o tritsura, trennl,
$i rezultatul acestei actiuni: dintr'o Il Mau in douit bu- vaporul; de mentor, a invoca marturia cuiva;
citti (ISM) ; ®: loviturile soartei ¶ C) ...de bursa, speculatie de model; 1111 tins, a-si da un titlu: a lust titlul
Indraznega sau schimbare brusca. a cursurilor bur de down ¶ ® A alege, a dispune, a se hothri
sei, care Imbogateste pe unii $i sarace$te pe altii. Intr'un fel: o hotarlre; mitsurile cayenne ¶ @ A
*LOZ (131.-zuri) sn. 0 g Bilet de loterie ¶ C) .0 face o anumita. mi$care: tuga; a-61 sborul ¶ ea
Actiune cu clstiguri care se trag la sorti [germ.]. A merge, a apuca pe un drum, a se Indrepta
0 LOZI ( -zest) vb. tr. 0/ten A vorbi Intr'aiurea, In Intr'o anumitA directie: nn drum greet; sit dam
ne$tire, a aiura; a vorbi de clacA (Caws.) (a..cao.) foe satului gl sit luAm calea padurilor use.): a-gi se, oImpil
L9ZIE sf. Mold. i Numele unor varietati de serCIMP C); a-gi lumea In cap we- CAP, CA (9 A cumpA
raehita ( =ria4sE 0 ; RAciarra-R9sIE : Prntul serpu- ra, a-$1 procura ceva, a se ingriji cu ceva pentru
este In desisnri de trestle si de loan (VLAH.) ; In poianit vede uzul personal: a-gi o palarie; ,ee o casa cu chirie;
o oftsuta umbrita de nista lozi1 pletoase (CRC.) [SI. 1 ozije]. pe datorie; tnformatiuni, note ¶ ® A prim!: et. stain'.
725
www.dacoromanica.ro
LUA- PArerea calve; w leotiuni ¶ 0 A tocmi, a prim! In nus(e)", galbanusul-inului" sau oul-inulu " (Ca-
SlajbA: o bncittireasi, o tat In cash, an rIndas; an melina saliva) 2961) [srb. bg. ljubic a].
LUC profeser de masted ¶ e 0, de nevastit, de sotto, a se *LUBRIC adj. Care atita
insura; de bArbat, a se marita ¶ 0 A primi la poftele trupesti, placerile de Qj
sine (in gazda, etc.): in 'minima; - an 00011 6-1 dragoste: privIrile a ce se a-
creased ¶ 0 asupri-si er ASVPRA® ¶ 0 P in pIntece, bateau... pe bratele ei goals (vLAH
a raminea Insarcinata ¶ 31 A socoti drept altul, [fr.].
a confunda Cu altul: 1-am luat drept seoretartu soomet *LUBRICITATE sf. Por-
¶ 0 A Intelege, a pricepe intr'un fel sau altul, a fire peste miisura la pia-
tillmaci, a interpreta: 0 In nume de bine; ow in Inteles cerile de dragoste [fr.).
ran; .0 In series, in gluml 11 0 A trata pe citieva, a *LUC.I.LRNA. (pl.-ne Si'. de
se purta Cu cineva: In rls, In batiocura, 10 bAtaie de Ferestruica verticals aseza-
boo, paste piclor; on binisorui; cum o sit stie el rabda, ta p ovirnisul unui acoperi$
chid 1-or cu rAnIP (vLAH.); an ma ass' ¶ '4 A care (fa 29601 [fr.].
(un prat.): oft la pentru o pereche de ghete P ¶ 0 it A LUCEAFAR
primi (ceea ce se ofera): ia tot ce 1 se da; mite, sm. 0 * Nume-
bae.44 ¶ 0 0, Inagua, a retrage: a-gi -5 vorba Napa le popular al
er DiAroi 1 ¶ 0 A capata, a dobindi: a -SI A. uoenta, planetei Venus,
doctoratul ¶ 0 A-$i Insusi: .0 nn °Wein ran ¶ 0 A $i anume:
capata o boala prin molipsire ¶ ks, A se trage, a DE-DrAnNEATA
deriva, a purcede: a-51. 'Asters; a-si numele ® sau DE-zTuA (zis
A Incepe: ofensIva; too, a Incepe s& arda, a se $i -PQACI-
aprinde; la purtare, a Incepe sa poarte; 0 Is bdtaie, LOR sau UL- ""
la ceartil, a Incepe sa bats, sii certe;
Incepe sa vorbeasca ¶ 0 A o
Indrepta: a 0
,
ouvidul, a
a apuca, a se
la dreapta, la stinga; slier& -nista palaturi
care se InvIrtean clued Beare gi o lard intr'amio asp.); a
BQULUI), and se
vededimineata,
Inainte de a ra-
sari soarele;
Fig. 2063.
Lucarna. _ Fig. 2961. Lubit.
o la piclor, la tagfi, la silnatoasai a Incepe S& alerge, U L -DE - SEARA sau DE- NOAPTE (zis $i steaua-
a fugi ¶0 A-1 0, a-1 cuprinde, a avea o anumita ciobanului"), chid se arata seara pe cer: ye otnd
sensatie: a-1 ou cald, on frig, on Hort ¶ 0 Con-
-5 se riffles ~al de sink eram be Movilita e.-014.); de atuncea
struit cu anumite substantive, formeaza locutiuni a rAsArit ...n1 de ziuA, fiul Imparatnlui, Busuioo, si
can se pot inlocui adesea cu un verb simplu: de noapte, fiat roabel, Siminoc (ISP.1; sprinten ca ~n1 scanner
ambits we- AMINTE ®; apararea, a apara; toga, a al diminetil wooe.); chid rAsare ..n1 de Beard sau steam
fugi; tor/mania, a indrazni; .5 loo, a se a$eza; oiebanulni, atunci se Incepe seara (MAR.); mine dimineata,
parte, a participa; pietas, a despuia (de piele); and rdsare boulni, not addpAm, s1 ziva ne prinde
a -gt rdmas bun, zina blind, a se desp&rti cu urarile In amp (ELV.) ; mai 'nainte de a ritsilri n1 porcilor, chid
obicinuite Inainte de plecare; a -el raspunderea, a toti porch se desteziota cab, ¶ CD * sau
se face raspunzator; 0. la rimpundere, a face raS- zoRILA, numele dat de popor stelei Sirius; ..ail cab
punzator; 5, seams, etc. Pr SEAMA; . en vorba, a mare de miezul noPtil sait~ui col !rums, numele stelei
face sa se gindeasca la aliceva; .5, la ochi(n) pr Vega, din constelailunea Lirei ¶ ® e Se Intre-
OCHRY 1 ®. buinteaza metaforic ca timplunlfa rumimusetiidesavir-
2. vb. refl.0 A se prinde cu mina, a se apuca site: avea o fatA ca an de min,. imEM ¶ 0 Repre-
de ceva: a se on miinlie de par if ® A se dnpd zentant stralucit: literature a plerdut In el pe nnul din
cineva, a) a merge dup& dinsul, a-1 urma, a-1 ur- luceIerii ea 0.-m.) [lat. lu cif e r].
mtui: mama., ca less din easa, m'am luat dna el; se LUCEFEREL sin. * dim. LUCEAFAR.
lull dap& an tenure, date o sdgeatd, date cloud, et nu-I/iambi.' LUCEPLENDER sin. a Diformare popular&
'lora ; b) a imita pe cineva, a face ca dinsul, a-1 a numelui L u cif e r, dat lui Satan, tartorul dra-
asculta, a urma sfatul cuiva: rAu eel cludat a se cilor: fugiti, smeller... cad Rita di vii la.
omul Mod gura satulni Le.); m'ain lust dap& oapul tan cal B utieneberu.
sec (CRO.) ¶ ® A se casatori: dent slut aproape zees LUCERNA = LuTFoRNA.
ant de clad ne-am lust n'am aiuns Inca sd tam... LUCI (-ceso) vb. intr. 0 * A lumina, a raspindi
prieteni (vLAH.); de o1nd se lnaserit, dncean de geaba dorul lumina (verb. de soare, de astre) ¶ 0 A straluci,
smut copil mAcar (CAR.) ¶ ® A se purta: a se or bine, on a fi lucios: nbuti a face sA luceasca armele ca oglinda
binieerul pa Unga oineva ¶ ® F A capata o boala mo- asp.' [lat. vulg. *lucire i=lucer e].
lipsitoare: boats asta se ia prin atingere; vista e 0 boald *LUCID adj. Luminos; limpede: spirit. [fr.].
lipicioasll, se la mini de is altul 1EIR.-VN.1 ¶ ® A se apuca 'LUCIDITATE sf. Limpezime: vAzusem lucrurile
sa face ceva: a BO .0 la ceartit, la bums, la vorbil ¶ cu atita molt nimeni... n'ar fi putut sA and Incredin-
® F A se en 'ulnas, a se ameti cu bautura, a se teze oil nu era asa (D.-ZAMP.); stilului [fr.].
imbata usor ¶ ® A se de ginduri oar GYND O ¶ 0 A LUCTNUL sm.D® Sarbatoare babeascii. %Mut&
vita de griji, de urit, etc. ocupindu -se cu ceva, a In unele parti In ziva de 18 Octombre (Apost.
se distra: se lua on treaba ei nita de unit (ono.); ne duceam L u c a), pentru ca oamenii sa fie feriti de lupi.
bAletit 51 totals unit la altii on moral, ea as ne luitni de mit *LUCI9LA. sf. .4 = warm= [it.].
(CRO.) ; zits ca ziva, ma mat tan on morale, dar noaytea teats LUCIOR adj. dim. wow.
stibille napildese pe mine (ALECS.) [lat. 16 v a r e a LUCI9S adj. Cu 1 u c i u; (stra)lucitor: asaTde
ridica "). frumos era on] 51 P.7 v, molt baroA -t era mild sA pule mina
LUARE sf. O Faptul de a (se) Iua¶ 0 Pe dinsul (ISP.); bidiviul mat Pitame, Bras cia pepeneie si
mints Pr AM1NTEC). la pAr. pared a uns on untdelemn (eu.-vd.).
LILL:LT 1. adj. 0 p. LuA 77 © NvLUAT ¶ ® Olo- LUCIRE sf. O Faptul de a lu c i¶ O Lumina;
git,paralizat: de dambla se trezeste omul intro band dint- stratueire.
neatit ou 0 mina eau en un piclor din bele ; sr IVLEC). LUCIT adj. 0 p. Luc% ¶ ® 0 /ten enRc.) Ras-
sbst. Faptul de a lua, luare. picat !impede: vorba
LUATOR 1. adj. verb. LEA. Care ia: Incepu sA LUCITOR adj. verb. LUCI. Care luce$ie.
o dojeneasca on woe vorbe cam luAtoare In rte (ISP.); LUCIU, 1. adj. C) # Lucitor, stralucitor ¶ ®
vre-nn oumfttru 11 film luAtori de sand la aceste deprinder1 Care resfringe lumina, lucios, cu lustru: fate apei
role (se.) ; arainte ver AMDITEC). lncie ca o oglindA ow.); Alb& ca zdpada iernii, lucie ca ape
2. sin. f. Cel ce, aceea care ia. land (EMIN.) ; pe pAretii carets atIrnil mit de stalactite Moll
LUBA (p1. -be) sf. * = DOVLE&0 [comp. LVBE- 51 strivezi1 (VLAH.); rotile sburau pa pietrieul al eoselel
NITA 1. (ALECS.) ¶ ® Neted, got, pe care nu se ail& ni-
IAJBENTTA (p1.-le) sf. 0 /ten. Ban. Trans. 4, mic: nu mai amines Turoilor cleat o pustietate luting
PVPENE-VERDE [srb. bg.). of lade (ISP.) ; Ce se 'ntreo pe oImpul , scottud abur1 lungs
LUBIT sm., LiguTA sf. Planta din familia pe nare (ALECS.) CO: sdrdcle lncie, saracie goala, mare
Cruciferelor, cu flori galbene; numita $i galbe- saracie: In case trIndavului a SUMAS 111Cie (PANS); 0 81-

726
www.dacoromanica.ro
 rade lncie: stralucesc WOW lustruite goale IVOR.) ; de # LIME oar MUM:.
aci, pr. ext.: ulna lade de afaceri (BR.-VN.), lipsa desa-
vIrsita de afareri.
*LTJFT sbst. Trans. 0/ten. Maram. Aer curat LUC- I

OAP.) ¶ 0 = CURBNT ; 0 [germ.]. LUM

2. L[TCIU (p1.-cluri) srt. O Str,...1ueire: punea Pie-
trile tole scumpe Joe pi la dnI for tai califs hrana trebnin-
LUG/WILT sm. Ban. ® i
VARGA CIOBANULUI
®3r = BOT-ROS [bg. luga o I. a].
cloasa (SB.) ¶ C) Suprafata neteda ca o oglinda: LUGER er LIIIBR.
tel 41 colo ye ...I ape) tremura strop! de lumina (VLAH.); LUGOJANA sf. Numele until Joe popular,
mascara (cu och11) 1 zilyezli fare de carare (OOos.) [1 ll C i]. originar din Banat [I, u g o j].
t LUCOARE sf. Lumina; stralucire: neDutInd tine *LUG;TBRU adj. Care te umple de jale, care
°chit tints is captor, tact o orbise a ((SP.) ; scoarte de me- impresioneaza In mod jaMic: an sgomot se izbea de
steads' avirlite in Jar sporira lucorile focului (SAD ) [lat.
lucorem].
LUCRA (-crez) vb. tr. 0 A face, a savirsi ceva
dIndu-si mai, multa sau mai putina osteneala, a
munci: ease zile BA lucrezi 51 a saptea sA te odihne ?ti;
Dieetit goi (VLAN.) [fr.l.
LUI adj. pos. 1.. Intrebuintat rind e vorba de
un singur posesor masculin: calul
cartile
2. Al, a, ai, ale pron. pos.
; casa copiii

t. opt ore De zi; Cu sins, en sliptamlna; tine lucreaza

gi taco, mai multa treaba face; parr% mi-a lucrat gi nu
1-am platit (ZNN.);
CD
PaTnintal, a-1 ara, a-1 cultiva
x Ada o forma: floral ¶ C) A avea 1.111 elect:
medicamentul a Inceput sit lucreze ¶ ® F A fi in mis-
at, ale ,
4. Alt. def. proclitic
marea dativului:
Intrebuintat pentru for -
bumucseu;
r

care, In agitatiune, a se framinta: crelerul lui In-
arena tare (metals ¶ (D (P) A unelti: lucreard contra
guvernului ¶ ® (P) F pe cineva, a cauta prin diferite
mijloace sa-i face rau: las', ca to voiu ea l [lat.
lucubrare a veghia noaptea pentru a lucra"].
LUCRARE sj. Faptul de a lucra si re-
zultatul acestei actiuni, muncd; ceea ce se face,
opergiune: 0 grea, u.goara; : mintii; f fuss-
rile °Impala, toate operatiunile pe care le face
cultivatorul ¶1) c Ns- NBLIICR&RE f 0
publicatiune, opera: e o
Scriere,
de mare valoare 7 0 p/.
# LULACHTU 1.. adj. Indigo.
Discutiuni, deliberatiuni: incrarile cameral; lucra-
rile Academiei ¶ 0 p1. i;) LucrAri publice, acelea care
se fac cu cheltuiala $i sub privegherea Statului:
Ministerul Lucritrilor publice.
LUCRAT 4. adj. 0 p. Imam ¶ ® Tabacit:
opine' 1 ¶ C NRLUCRAT:
2. sbst. Faptul de a lucra: ..eur lInei.
*LUCRATIV adj. Care aduce clstig: o meserie
.64 II (0) NBLUCRATIV [fr.].
LUCRATQR 1. adj. verb. LUCRA. Care lu-
creaza; albinit lucrAtoare so- mama 0 ; al tucratoare, zi
de lucru, In care se lucreaza. (in opozitie cu
sarbatoare"): sftracul n'are snare, nici site de !Arita.-
toare, of tot zile Incratoare. (.11P.).
2. sm. f. Cl) Acel care, aceea care lucreaza la
ceva, mune tor, muncitoare: maninca de undo
lucreazit (zoo.); luoratorii de la bina; Incratearele ateliera-
gni ¶ 0 LUCRATOARE, zi lucratoare, zi in care se
lucreaza ¶ ® Trans. Ban. micRkroARE, atelier: se
Invata a Mora... gi are bani an ce sa-g! deschiclit
LT..TCRI*OR ar rucRusoR.
de
de ;
LVCRU (p/.-cruri) sn. 0 Munca, osteneala: site
,, a se Dune De
area de
zile In care se lucreaza;
a da de
greu, ugor ; a So sputa
a-si cants de a gas! de
a lam ...n1; a gedea !Ara
11 e greu sfi se apace de
lenesului
caci de laud, lag, 1 or! -clad;
0 : bun de gum, riin de0: la joe toate se &lank dar la
nici ma; G : la mincare ea Input al la
ca butucul ¶ 0
Treaba, ceea ce este de facia; 0: ...I de astazi nu-1
Ian ye mune ¶ 0 Ceea ce se lucreaza sau s'a lu-
crat: de mina 11 O # Fapta ¶ 5 Tot ce e ne-
Insufletit (in opoz. cu fiinta"), obiect: ran
nn piece on una en dour% (cwt.); 1-an vindut toate ...rile
din casa; de pret, de mare valoare; de nimica ¶ 6
Fapt, Intlmplare (Intrebuintat adesea In be de
ceva"): a grozav e ceva grozav; de an ma mit,
ma mir de ceva ; e un de. mirare; nu-1 ot, de gluma;
(e) mare, ceva neobicinuit, din cale afara: ca
'nsemnati ca sterna 'n trusts, ce-au scris ei
e mare!
(VLAN.) ; CU an mare, grozav, foarte mult, peste
masura: se malt zmeul de smut& IntImplare cit un at'
mare (ISP.) [I u C r a].
LUCRUOR, LUCRISQR (pl.- oare), LUCRULBT
(p1. ) Mi. dim. LllCRU: In Coats lucrigoarele din odale
vede pe tiinta aceea bunk, rapdatcare, evlavioasA mot) ;
In sin tine luleaua, stergarni... yi alto Incrulete
LUCVM (pl.-muri)sn. X Turd t.a facuta din aluat
de Mina, unt si miere [tc. 1 ok u m].
LUD adj. Trans. Ban. 0/ten. Prost, natIng; naiv:
se prefaces ..41 at Mattel (MERA) [srb. bg.].
0 LUDAIE s I. Ban. Trans. *Dovleac, bostan [sit. ].
www.dacoromanica.ro
loan ¶ O Al, a,
art. def. proclitic Intrebuintat pentru
formarea genitivului: al Dumnezeu ; a do. Vasile, etc.
[lat. 111 u I].
LVICA St. 0/ten. LEAGAN 0; a se da luica,
a se da in leagan.
LUJER, LUGZR sin. $ HLUJ, HUNAN: tulpina
spinului se prefacuse in lager verde (ORL.); lugerii dupi
Ispas nu mai slat bunt pentru ca-1 scuipa strigoile (PAC.).
0 LVLA (pl. -le sf. Ban. Lulea, pipe: Banaten11
zic, in glumit, ca Ardeleanul a furat ,,lula' Banitteanulni
si a botezat-o Oita", ca sit n'o cunoasca ; um- LULEA
[srb.].
2. sbst. Coloarea indigo [1 iliachi u].
LULE4, Mold. Bucov. LroLEA, fatmv (p1.-wele),
Ban. LvLA (p1.-be) sf. U
nealta de fumat alca-
tuita dintr'o teava. nu-
mita ciubuc"
tr'un capat mai Bros si
si din- Wit
Ye'
scobit, numit ..lulea", b
care se pune tutunul;
pipe ( 2962) : cata-ti de
drum, ulna ce nu scot Means Fig. 2969. Lulea.
de is OnanIC (ALECS.) ; toatS
ziva e on luleaua 'n gurit ; cautA luleaua gi el on ea 'n gura
(ZOO.), despre cei ce mut& un lucru pe care-1 in
In mina sau 11 au la dinsii; F a se iva sau a se
alums on luleaua, a tura sau a lua luleaua Neamtultd
(cu tale cu tot), a se cam Imbata, a se ameti pu-
tin de bautura: en, se vede, cA m'am lust ieri on la-
leans (CRELI ; 11 relcent pre limba noastra:.., a lust Meatus
Neamtului" gi, clnd este mai matosit, aditogam au sale on
(RET.). tot" osP.) ; de aci: beat tales beat mort, beat turta;
amorezat mica, foarte IndAgostit: fate= rind cazu
a
amorezat, dar amorezat Lulea (oo.); lase, dragA, ca doar
taste sinteti amorezate tales (1).-ZAMF.) Re. 1 II 1 (lb
0 LULELTJA (pl. -se) sf. PITULICE 0.
oLULEIJTA, LIULEVTA (p/.-te) sf. Mold. Bucov.
dim. L(I ULEA: colacelul de tut= negru nu care-gi um-
plea... lufeula gall:dna (ORIG.) ; Numa 'n pieta gi 'n citeiula
cu liuleuta 'n Bari (VOR.)
LVMAR... = NIJMAR...
LUMARIT adj.
LuMT
LUME' sf. I Lumina: 1 se Intuneedi tnaincea ochi-a
lor tater ; nu-mi vad a Inaintea ochilor de nitcaz (CREL); se
ow.) ; a ochiului,
socotea male s'ar duce ca sit lase la
ochilor, lumina ochilor, pupila; P moi inelulni, piatra
(diamantul, etc.) inelului ¶ y Totalitatea fiintclor
$i lucrurilor create: Dumnezen a !lout a In gasezile1 ®
Soarele cu planetele si stelele: noastrA e numai an
panel In univers1 ® Univers, Intreg cerul 5i pamintul:
sfirsitul lama; F ca (doar) nu piece a, rill Se va In-
timpla tine tie co lucru mare, nu va fi o paguba
toatita
grozava: yam merge altadata ca nu piece (ALECS.) ; Para
era a mea (a ta, a lui, etc.), cram (erai, etc.)
bucuros, multumit, fericit din tale afara: leo men
gean dupit plat..., de parca era toatA a a mea (CRC.); alba.
ms- ALB 1 0 ¶ s Globul pamintesc: a Mout iliac/mural.
(JIP.I. 000lnl iumn; la capatui iumit; a-gi Ina ,..tt In cap my CAP'e .
a porn! in .., to toata a, a pleca departe, fare gind de
Intoarcere; 1 : a Indrepta a cu umarul or VMAR ; a vent
pe -, a se naste s veche, a) suprafata pam Intului
cunoscuta de cei vechi (parti din Europa, Asia II
Africa); b) generatiunile, oamenii din trecut; ~a
727
LUM- noua, a) Amer ca; b) generatiunile de astazi, oa-
menii de acum ¶ 7 Intindere vast& $i foarte popu-
la ee, a scoate, a da la ivealti, In vileag; a publican 0
Ori-ce slujeste ea sa lumineze obiectele (lamps,
L UM lata: Parisnl e o mica ¶ C) Neamul omenesc, ome- lumlnare, opait, etc.): a aprinde, a stings lumina; a Idsa
n ire : Isus Hristos e mintnitorul lumii ¶ 9 Multime mare, sisa.11 ® Trans. Ban. Bucov. LumInare: la /nviere trebue
sumedenie de oameni: nisiodata n'am vitals atita la sa adncl on sine 01 0 ve ye care o aprinde (MAR.) ; FA -ma
teatru; ...odupa (sau de ye, poste) foarte multi oameni: de Ceara $1 mA Dune susuoara (IK.-BRS.) ¶ 0 C) Foe
venea dusk de se vita la dinoi asp.); vara, de ye mic: fa o Lira ', trig tvic.) ¶ ©rA Efectele luminii
se aduna ye piajele ei calde (VLAH.); s'a adnnat a de ye imitate Intr'un tablou ¶ C) Lumina easel, fatada ¶ 0
la attest& mare ei bogata nuntA (coo.) ; vede alain mare, Ceea ce lumineaza mintea dupa cum lumina
man (1.-On ) ¶ n' Oamenii In genere: e rAutAcioasa; lumineaza corpurile; ceea ce lamureste, face sa se
gura lnmii ar GDRA p ; de ochii lumii, din consideratie priceapa un lucru: lumina $tiintei, adevArulni, filosofiel
pentru ceilalti, pentru oameni; a (se) lace de sisal ¶ 0 F Om de mare merit, foarte Inviltat, genial:
lumii; ace i a, asa shit oamenii; toata toti oa- n'au Yost oyriti de a dement nigte lumini ale gtiintei (I.-OH.) 1 0
menii; pares toatilm.s-1 a datoaresor DAV:MC) ; In fats lumii, spec. Lumina ochiulni sau oohilor, pupils.; a inbi, a-i II
In public ¶ 11 Totalitatea oamenilor can au aceeasi drag, a nazi, a Ingriji ca lumina ochiului sea ochilor, a-i
civilizatie, aceeasi doctrine, aceleasi ocupatiuni, fi foarte drag, a pazi, etc. cu cea mai mare ingrijire:
etc.: a creotina, tOti crestinii laolalta; savants, on lector ye care-1 iubea ca lumina ochilor (coon.); am OaPte
intelectnala, tOti Invatatii, intelectualii; politica, feciori... at mi-s dragl ca lumina ochilor (%fun.) ; ImparAteasa
persoanele care se ocupa de politica ¶ 0 Neam; Igi lubea fate ca luminile ochilor (DLVR.) ; ei avean nnmai o !Etta
popor: a cea salbaticA gi Ingrozitoare a Hunilor (VLAH.) @ gi o plizean ea lumina ochilor for (ISP.) ; sa -1 ingrijeoti ca pe
societate: a veni In a purta, a scoate in .., mare, lumina ochilor tai (ISP.); de aci, pi. lnmini, ochi: plinges
persoane din Inalta societate ¶ Persoane care yin nabuoit, Dina w pleoaDele it sgirian luminile (OLVR.) [lat.
In cash, In vizita, mosafiri: e ... in salon; a prim( 'gum (I)nina < lumen].
1-am sorbs CA mime avem $i not la masa (VLAH.) ¶ @) Viata: LUMINARE sf. 0 Faptul de a lumina ¶ 0
cind ti-e a mai drags, mai amara; de apoi, a cealaltd, Luminatie, alteta: o scrisoare pentru tt sa printul
Mold. ceea viata de apoi, viata viitoare, viata sau (ALEC8.) .
lacasul sufletului dupa moarte; a se duce pe "wa csalaltA, LTIMINAT 1. adj. p. Lummuk ©NVLUnimih.T
a muri; a trimite De eealalta a omorl; dual de De 0 Cu lumina: odaie A; strazile on electricitate; F :
cei morti ¶ 8 Viata seculars, In opozitiune cu cea spirit , desteptat prin Invataturi $i experienta ¶ ®
monastic& ; cintec de poezie de dragoste: clnticele ffrhsaptamtna rd, saptamlna Pastilor (Intre Dumineca
de eran bine primite, flind cintate de lAutari la mese, Pastilor si Dumineca Tomii) ¶ ® Ilustru (epitet
nand, yetreceri (ALEC8.) alblisorALB 1 @ 11® In expresiu- adaugat la titlul suveranilor): luminate ImparateI
ni de afirrnare sau de negare, energice, exagerate: . sbst. Faptul de a lumina.
e omui col mai bun din pentru nub In S au pentru LUMINATQR 1. adj. verb. LUMINA. Care lu-
Waal ,wa, Cu nisi un pret; de clod (gi pAmintul), de tot- mineaza.
.dea una, de cind exist& lumea; niciodata: stadeal cA, 2. sm. 0 Corp luminos: a zilei, soarele; Te
de cind ...a, acolo an lost (RET.1; se duse gi el... de pare ea n'a nrmAresc Cs soarele gi lane (Emil.) II o ® Cel ce lu-
Yost de clod .44 gi pamintul (IsP.) ; ctt a, cit e ...a (el pAmin- naineaza mintea, spiritele: un al important, al bise-
tul totdeauna, vecinic: pima oil are as traeasea alt a rieii.
(OM.); doer n'am a trai cit a, ca 811 mootenesc pAmintul LUMINATIE sf.(p)Iluininati(un)e: nu m'am plim-
(con.); Walla Ca a, foarte batrIri: BAtrin m ...a, girbov... bat on la in trAsurA cn Zoe P (DAR.) ; multimea... privea en
El pare cd de secoli au fort nitat de moarte (ALEC%) ; cite gurile caseate o pactitoasa.... csLx.) [rus. I j u rn in ac ij a].
In sau In luna 51 In soare, tot ce exists, nenumarate s LUMINATIE sf. i Titulatura data In trecut
lucruri: cind se facu ca de noun ant, gtia cite '11
Beare Car.) ; no fagliduesc cite In
ca a, cum se cuvine, cum se cade; ea vat de
rau. foarte prost [lat. lum en lumina"].
LUME2 = NVME.
,
gi In
gi in soare (1.-0n.) 11 GO
foarte
Donrufflor romani familiei princiare; alteta: at
petreent oi ohefult... on luminitia sa /mparitteasa (DLVR.)
[luminat].
0 LUMINICA. (pl. -inele) sf.
dim. LUMINA.
LUMENICICA sf. Ban. Foe 'de nuiele de alun
ce se face Ping& vatra In dimineata de Joi-mars $i
LUMINICICA
OICLAuivi.
LUMENT- -
la care casenii vin sti se Incalzeasca, cind se INT* (1)1.-igur1) sf. 0
scoala: scoalA asenii sii se Incalzeasca la ci is da Lumina marginita, oprita
cite on cola° () OV.) [lumina]. de jur Imprejur (de nori , de ob-
LUMESC adj. C) Din 1 u m e, priv for la lume stacole, etc.), petec de lumina:
¶ Profan, ce tine de lumea trecatoare, desarta.
2 prin .ntrita Matte Intro /writ fu-
¶ 2 F Hoala lumeascA, boala venerica. gal% soarele zimbegte vesel Byre a-
LUMT adj. Caruia-i place lume a, cu pla- mbit (0000.) ¶ CD * Rariste, loc
cerile, cu deserAciunile ei; frivol; mama preoteasa, gob In mijlocul unei paduri, de
temeie chipeaa oi destul de InmeatA in vremea el (VLAH.); &tell are undo se poate vedea un petec
eineva strung& Intro dintil deasupra... se zice ca este (DOR.). de cer: (lumina aria codrn... lee la
LUMI NIJMI. on gi acolo, in mijlocul ..031u1,
LUMINA (- Inez) 1. vb. tr. $i intr. O A da, a Im- zareote on foe mare OSP.).
Fig. a9,63. LuminitA.
prastia, a raspindi lumina: soarele lumineaza paraintul; LUMINITA (p1.-te) sf. CD -
soarele Itunineazil ziva, tar luna noaptea ¶ ® A Linea cuiva dim. LUMINA; vede noaptea o ,r4
lumina ¶ 0 (P A deschide mintea, a face sa. pricea- mititica, departe (VOR.) ¶0
pa ; a lamuri, a deslusi: mintea caviller; faceti cum va
va Dumnezeu mai bine (mg.); sA ne luminam unii ye styli gi
Dumnezeu sa ne lumineze ye tots (CRO.) ¶ 0 F A dilauzi, a
Planta., numita si
NQPTII, cu tulmna dreapta
LIIMINITA-

acoperita cu pert moi. cu flori

t
Indrepta: sft ne ducem undo ne-o Dumnezen (Ise.). maxi galbene ( Oenothera bi-
2. vb. refl.® 0 A se face lumina; s'a luminat de sink, ennis) ( 2963).
s'a revarsat de zivall 0A se Insenina: cerul s'a lami-
2 LUMINOS 1. adj. CD Plin
nas 1® A i se deschide mintea, a pricepe, a se lamuri de 1 u m in a; care da, ras-
[lat. 1 u mln a r e, refacut dupa lum n a]. p Indeste lumina: Damsels albe,
LUMINA (p1.-ini) sf. Efectul produs de razele
I laminoase ale satulni se iveso una
soarelui sau de on -ce alt corp luminos care ajuta one una de dupa porde/els de salcil
sa se vada $i sa se deosebeasca. lucrurile ( c (VLAH.) ;11DCOrD 91 0 (ED Senin:

Intunerec" : lumina seareini, innii, ailei; stelele an mA nit la 'figura blindi lumi-
lumina for proprle; o rasa de a da. a impragtia nosed, a mosneaguini (VLAH.) ¶ 0
luminarea de sea da mai putink ee deelt cea de stearinA; (;)): ® Care lumineaza, desteaptii Fi g. 2964. LuminoasA.
co se naote pe'ntuneree trebue sa se VRZa la (RANH) ; mintea ¶ 0 Stralucit, de o in teligenta vasta: un
electric:A, aceea produsa de electricitate; lumina lam - N
pit, candelei ; ®: a leg/ la -., a iesi la ivealli; a mate, a da sPit2.ri.t n;.;reuifoxsA (p/.-se) sf. F 0 Plants cu flori
728
www.dacoromanica.ro
 albe acoperite cu peri moi; numita $i napras- noi cleat soarele $i e de 49 de uri mai mica decIt Lum-
nic(a)" sau curpen-drept" (Clematis erecta) Pamintul; ea n'are lumina proprie, ci o primcste
(j 2964) ¶ O = cLocom 0 1 0 VITA-ALBA. de la soare i-j 2969, 2970 ; diferitele aspect*. pe LUN
0 LUMINUTA SI. dim. LUMINA. care le prezinta, dupA cum
LUMITA sf. dim. LTIBIE,: Cit am trait pe N'am prirneste mai multa sau ma)
vitzut verde frunzutii Ca la mindra 'n gradinutil (Iz.-Bas.). put.ina lumina de la soarc
LUMINARAR sm. e) tag Cel ce face sau vinde pe fata pe care o vedem noi.
lum Inari. se numesc fazele lunii";
LUMYNARARTE sf. Fabrica sau prb.valie de se zice cA e w noua, cind sib
lumlnari ¶ ® col. Cantitate mare de luminari. drept titre pamInt $i soarc
LUMINARE st. CD Fail de bumbac Inconju- $i nu se vede de be pe cer;
rat de seu, de stearina sau de ceara, mai adesea In poporulnumeste noun, Fig. 297o. Luna (la dreap-
forma de sul, mai gros sau mai subtire, $i care
aprinde, a stinge o ;
servii la luminat ([.] 2965): de seu; de cearit; a
la aprinsul lurdlnilrilor ; un muc de
; a da inmInarl de pomanit; (a sta, a raminea drept ea
faza lunii chid apare pe cer ta) in comparatie Cu
numai ca o secere (vezi mai Pamintul.
jos); e plink 0 veche, cind pamIntul sta In
linie dreapta Intre lunA $i soare; se zice cA e
a; a de Ia Pesti a bunit de aprins mind slut furtuni at grin- primul paIrar" sau ultimul patrar", clnd tuna
dim), (GOR.); eel care va muri In mina, pe lumea ccia- se aratA numai ca un corn sau ca o secere; primul
laltA lade In Intunereo (GOa.); a tines oniva a, a sta ling& patra" e numit de popor noun sau craiu
cineva care trage sa moara; a cauta Cu a, a-$i da nou" (me- 2056), plc CRAM 8 ; tuna rasare, apune,
toata osteneala ca sa gaseasca: gi-a gaga gineri In stir- create, descregte ; ritsaritul, apusul lunii; minte, de stn
sit P slava Domnniui I cm mull o mai umblat soarele 'n loc, iar tuna se bag& china nor de ravine iart.1;
cantIndu-i cu lumi- cearciinul (Mo/d. tart:mania) lunii; petele din ; poporul
narea (ALECS.) ; a auto vede to petele din vd scene uciderii lui Avel de cAtre Cain;
cearta, dada, slices- eclipsA, Intunecime de clnd e latuneelme de ,, poporul
vi, pricina ou a credo cA o mitnIncil vIreolacii; clod De o m&nincA vireo-
cauta cearta cu tacit, va Ii rizboiu on rAzmiritit (Gon.); I) : one In gi In
on -ce pret., pentru soare, tot ce -$i poate cineva Inchipui, de toate:
un lucru de nimic rugiteinni gi cite 'n el In soare se vicuna, ea BA Beane
PP PIC4 27 ® Pra- Dumnezeu pe biata omenire de west nesAtios balaur (ISP.);
jina de care atIr- 6: a Ultra ca canals Ia , a striga Impotriva aceluia
na galeata putu- cAruia nu-i poate face nici un rat*, a ameninta pe
lui ¶ ® 4 Plantli cineva fara sA -i poata face vre-un rAu; a asvirli, a
cu flori marl gal-
bene .dispuse in-
tr'un spit lung $i L
Fig. 2965.
d seu.
dens; numita $ 13. Luummilinaarreedeestea- Fig. 2966.
Impugca an bards In A Nur BARDA CD ; ImpuscA 'n-lunA re-
trapvt3cA'N-Lvra ¶ ® () Lumina lunii; pe la lumina
lunii, and straluceste tuna pe cer: noaptea, pe sa, le
sPune povegtt (VLAH.) ¶ O * Satelitulunei planete: M-
,
Iuminarica",lu- rina. Luminare. sate lui Jupiter ¶ 0 D Fie-care din cele 12 parti ale
mInarica-Domnu- anului, de cite 30 sau 31 de zjle (afarA de Februare,
lui", coada-boului", coada-lupului", coada- care are numai 28 sau 29): hies Marts are 31 de stile;
mielului", coada-vacii", etc. (Verbascum phlo- In lima lui Main ednuml e presArat de Mini; la Inceputul,
moides) 2966) [lat. lumlnartal.
LumIxARE4 (pl.-sete) sf.
la slirgitul limit; pe .,
pe timpul unei luni: are o into
de lei pe ; lima de mien, Intlia tuna a cAsAtoriei ¶
LLTMINARTCA,
dim. LITM/NARE: Sava se intoarse en o de trei parale F 1i Soroc, menstruatie [lat. 1 u n a].
(1.-GH.) ; tineau Cu mina sting& luminSrele mica de met LUNAIU sm., LIINAIA sf. 7.k Nume dat de
galbanS (ALECS.) ¶ ® Planta cu frunze marl $i cu taran vitei nAscute Intr'o L u n f.
flori galbene, aproape fara miros, dispuse. 'LUNAR 1. adj. 0 * Ce tine de lunA, privitor
Intr'un spit lung $i drept; numita $t la luna: vmean oiolu ; an ow AN C) 11 C) Pe o
coada-lupului", coada-vacii", etc. (Ver- lunA, pe timpul unei luni: leafs ...A.
bascum thap- 2. adv. Pe luna: primeste o mie de let [fr.].
sus) ( 2967) : # LUNATACI (-tieese) vb. re fl. F A fi lunatec,
clmpul, iteoperit a deveni lunatec (PRV.-M1:1).
mai tot de lu- #LUNATACTE sf. F Somnambulism, boala de
mtnitricil se In- care sufere cel lunatec (PRV..MR.).
tindea departe LUNATEC, Ltate.Tio adj. gi sm. ® Somnambul,
(GRL.) ; lumtnilre- supus pretinseiinfluente a lunii: ai nostrl toti an ador-
lele, drepte gi bd- mit, En singer eau ea an lunatic (VLAH) ¶ 0 Cu idei ciu-
toase, Intrecean date, bizare, zAnatec: mit buour clod yid In mate noastrA
Jinni gi stau de un lunatec mai mull (om.); toate iluziile lunatece &nein-
streale... Cu Host tea easatoriei se Impritatiara ca nor)) la vInt (13.-ZAMF.): E
galbene si bittute nebund, lunatic:A, timbal ca o zInaticA (PASO) ¶ ® Cl' N as -
pe acelagi Dicier cut In aceeasi lunA cu altul: clod dot Intl slut In-
=
(DLVR.) ¶ CD Fig. 2967. Fig 2968. tuited, gi unul moare, II Dune pe eel rams In Hare eu eel
LIIMMARE C) ¶ Luminaries. Luminarica-pamintului. mort, pentru ca al el sit nu =oar& (GOR.); fate gi Wahl' care
® 4 = Lumt- ar fi lunatici... sit nu se casittoreascit !mamma (JIP.) [lat.
NARICA-PAMINTIILIII IC) d LII- lunaticus].
MNARICA-DQMNITLITI = Lure- LUNCA (pl. -at) sf. 0 4. PAdure pe ling& apA: prin
NARE0 ¶ ®j,--AugtsTRA, Lu- lunoile ei dambravile cele pline de mindrete (cm.) 11 2

raNARTcA-pAmorruLtri, plant5. CImpie Intinsa acoperitil cu Mete, In

joasA,
cu tulpina inaltA, cu nume- apropierea unui rlu sau la poalele unui munte :
roase frunze $i flori marl, o vassal, luminoasil, se deschide Joe la poalele coddler
albastre, cu puncte mai In- (VLAH) .
tunecate ; numita $i lumina- LT.INCULTTA, OLUNCTITA (731.-4) St. 4 / dim.
rica", intara, besicula", .
LVNCA.
taietura", etc. (Gentiana A4k, 74
LUNEA 1Ir LVNI1.
asclepiadea) (.3 2968). 2141 LUNECA... wur ALLINE0...
LUNA (p/.-et) sf. 0* Sa- L'UNL SM., LUNICA sf. a Nume dat unei Vito
telit al Pamintului care se in- 21v. nAscute Intr'o L u n i.
vIrteste in jurul lui In 27 de Fig. 2969. Aspectul "LUNETA (p1.-te) sf. 0 15 Instrument de optic&
zile, 7 ore, 43 de minute $i 11 suprafetei lunii. alcAtuit dintr'un tub In care shit asezate diferite
secundesi-llumineaz5. In tim- lentile, cu ajutorul cruvia se pot distinge mai bins
pul noptai; luna e de 385 de on mai apropiata. de obiectele de la o mare depArtare; ochian: 11 astrono-
729

www.dacoromanica.ro
 mica ( 2971) ¶ = pl. Ochelari: un Wen Cu Innate ro-
LUN - tunda, LUNGIT adj. 0 p. MINK ¶ ® Intins pe jos,
legate la ceafa cu &mit gititone (nom) [fr.]. pe pat, etc. cit e de lung: MO la ptimInt.
LUP LUNG'!_. adj. 0 De LUNGOARE Ps- LINGoARE.
o mare intindere de LUNGUIET, LUNGULAT, 0 LIINGIII:BTIC adj.
la un capat pin& la cc- Mai mult lung decit lat, lungaret: are an cap

;
lalalt, ale ckrui capete urea lunguiet, prea Ingust, pros nn ;tin cum oroit (VLAH.);
skit mult departate unul de altul nt$te stufienri, nnele rotunda 51 cn Mort, allele 'ungulate $1
(C lui scurt"): par barbt 'rot; on pomisori OSP.); in cortul lunguietio... se sbuciuma Inca o
ociada "4; nas "; ureoht lungi; pioloare gra/nada de oomeni (GRIG.).
lungs; ®: a avea mina "4, degete
lung!, a avea ubiceiul s& Pure; a
elizut cite de ".; o pail* o nuia 4;
deasca on un bat ma! .
LTJNGULET adj. = LtrNaurvT : !noon sa-I lmbol-
(PANN) ; ootariul este o omidft lun-
guleata st subtire, de coloare cenusie (MAR.). ,
haini "4; : femeia-1 LUNGURTCA sf. * Plants cu tulpina acope-
poale lungi ei mince sour- rita cu perk virto$i, cu flori rosii sau alburii Incon-
til; drum ; role "4; Doe- jurate la bath cu o aureola galbenk patata cu row
zie ; discurs ; F:
Fig 2971 Luneta ustronomica.
(Galeopsis tetrahil) (.12972) [1 u n-
vorba "4, vorbire care -0" goare].
nu se mai sfirseste; om care vorbeste mult, care WM' (art. Lunea) sf. D 0 A etet
nu mai isprave$te cu vorba; e ia vorba, vorbeste doua zi a saptam in!! Intre Du-
prea mult, spre a spune lucruri care se pot relata mined. $1 Marti: map sarbatoarea
pe scurt; F P : ciorbit v.. zeamit "4, discurs, vor- a cazut Intro adv. Lunea, in ziva
bire care nu se mai sfirseste; despre timp: vreme de Luni: Lunea viitoare, trecuta; sane
a; zilele de wait stet lungt; viatA "4; domnie a; dna dai tamio din case Lanes, ca testa sap-
o te.11 asteptare; dupii cercetari lungi ¶ o LU Vocal& d, si- tamina pagubesti (GOR.) ¶ O Lanes Digo-
laba ^4, vocala, silabk a ckrei pronuntare are mai rilor, a doua zi dunk. Dumineca la-
multa duratk decit una scurta. satului de came; Lunn cured, a
2. sbst. 0 LIMO-no; 161 cunoaste nasului, 1.0 doua zi dupe Dumineca lksatului
dl£ seama clt de putin e In stare sa lack cu cu- de brInza; Lunea mortilor, a doua
no$Untele, cu puterile lui, etc.; nu-vi cunoaste ~ni zi dupe Dumineca Tomii; Linea
nasulul, nu -$i da seama de putina lui valoare, acacia, Lunea Intre Inaltare sf Ru- Fig. 2972.
de mksura pe care trebue s'o pkstreze fata de salii [lat. vulg. lunis = lun a e Lunguricli.
alibi ¶ o In .,111 loc. prep. In directiunea, In sen- (dies)].
sul lungimii: am apncat In ...III Wren ¶ OO In $1 # LUNT' (-neso) vb. 're fl. if A fi lunatec, a pa-
in lat, in lungime $i In Mime; scotind nista metanti... timi de somnambulism (ma.) [vsl. lunit is J.
si In lat prin
Incepu a se juca cu ale, preimblindu-se In LUNTCA ear LIINVL.
mica camarntA (NEGR.) ¶ 0 DO-R a] lac. prep. Urmind LUNGE sf. is` Somnambulism (coR.) [1 u n 12].
directiunea lungimii; mergind aproape de farm, LuNTTA. sr. dim. LVNA.
de margine, etc.: do -a rlului, zldnlui, strazii; de-a LUNTRA$ sm. a. Cel ce mink:o 1 u n t r e, vls-
..ill $1 de-a latul, lungi$ $i curmezi$, In directiu- ta4; mmal prinse
nea lungimii $1 a liitimii. sa visleasca IGN.). C C U L V
3. adv. Vreme lunga, mult timp: Monti cetlalti au LTJNTRE ..:7#77.&7A-7.74017 v
Inceput... a se nits nnul la altui (coo.) [lat. 1 o n g u s]. St. 26. Mic vas
LUNGAN, LIING4NA (p1.-ne) adj. $i sm. f. F de lemn cu ca-
Lung la trup, (om, etc.) eft o prajink: sa aibit In- re se plute$te
drazneala ale -01 1 spate, mie, ca lunganul lui lubeste pe fats pe apa, ml-
mea 1 IORL.). nindu-se cu lo- Fig. 2973. Luntre.
LUNGARET adj. Mai mult lung decit lat; peti, bare., A. Bot, botnila, hour, pisc.F. Fund,
cam lung: era o stoat' lungareata 81 Dna (VLAH.). caic (2973) pod. U. Usnd, slaiu, vAtra. C. C
LTJNGT ( -gala) vb. tr. $i refl. 0 A (se) face mai o aiuta ail se urea co,cairrbleo! 1, LciLaed, chigchitcgricviaicien,arcucjitu,
1 u n g: altadata asa se [bolo el se lunges de grozav, In .. -
ai, apucind V. Visia, lopat'a. P. F:rajina, iifan,
de dinngea on mina la tuna (CRG.); fatale ii tremurau 51 din non lopetile, sticiu, cechie, opintitor, toiag.
bum de jos 1 se lunges din ce In Co (DLVR.) ; , viata, zilele, 151 flion Out Ina-
a da o vista mai lungs, a face sk trkeasck mai poi spre slut (1).-ZAMF.); 9 : a se face (Salt a se puns) e gi
MUlt: Dumnezeu 8141 dea noroo $1 sit-ti laugeaseil zilele punte, a Intrebuinta toate mijloacele posibile: se
vorba, a Intinde prea mult vorba: hat, an faces oi punte 1,1-41 &Alm Cara de nevoi ()SP.); a umbla In
mai lungiti vorba st va porniti acu 'ndatit la lemne dotel (sau itintr1) [lat. vulg. *1 knt e r < clas.
(ALECEL) ; pasul, a u lua repede la drum: lung! 11 n t e r].
Dean! la drum st aide aide, trek zile $1 trot ncalti (Iva ; LUNTRI (-treso) vb. intr. a. A pluti cu 1u n -
False urechile de foams, a nu mai putea de t r e a, a mina o luntre: s'an pus lntr'o luntre... $1
foam (vorb. de cineva care asteaptk prea mult au Inntrit catra ostrovul acela (sea.
pink sk poata minca): vi s'or 21 cam lungit nrechile de LUNTRICICA (p1.-kele), LUNTRISORAk (pl.-re),
foams, pentru ca ye aioi obicinutti a minis; pe la amiaza LIINTRITA (Pl-te) s f . .0 2, dim. MAITRE: aria o lun-
(rxes.) ¶ ® A (se) intinde pe jos, pe un pat, etc. (cit tricicA ce 'nainta, desploind valurile (woe.); douAsprezece
e de lung): lungise trnpnl mart et alb al copilulni (Dom) ; luntrigoare ou vIslasi muiati numai In fir... le asteptan la
vulpea... se lungeote In millocul drumulut, ca at onm ar It lost margins usP.) ; la Inceput era numai Intnnereo ai apa, $1
moarta (coo.); Nu 'nceta In Wart tot sit se intinza, SI se Dumnezen amble cn o luntrita pe dettsupra apel (RET.) 0
mai lungeascA, toe sa mat coprinza (PARR) ; to lungesti pe ea- LUNTRICNA, plantk cu tulpina /Minsk pe parnInt,
napeaua de catifea rople (1.-GH.). cu flori galbene, cu semintkle tnchise In niste pastai
LUNGTME s 1.0 Intinderea unui obiect socotita mici, ovale $i umllate, acoperite cu mici perk negri
de la un capat pink la celalalt: "it noel prillint; ma- ( Oxylropis campestris).
sura as ", ¶ 0 Intinderea unei suprafete socotitk du-
pa cea mai mare dimensiune a ei: viral Ice, one]
Pasha ¶ s Duratk, Intinderea de la inceput pink la
a LUNTRU = /NAVNTRU.
LUP sm. Cl) 7.t Gen de mamifere carnivore, din
familia clinilor, du$manul cal mai neimpkcat al
sfirsit: .41 noptilor de tuna; ri nun' discurs ¶ 4 rrs Ta- turmelor de oi; e foarte de temut, iarna, and
ragdneala, Incetineala:- lungimile procedurii [1 u n g]. e flamInd, cad atunci umblk. In cete numeroase,
LUNGI$ sbst. $i adv. In sensul lungimii, In atacind oamenii (Canis lupus) (N 2974); vials
I u n g: fn ~ill ograzil, aceeasi namila... sta culcatft la 1/1- aproape excluziv pastoreasca, dusk In timpurile
mint (OEM.); de-a .. gi de-a ourmezis sau (In $1 curbs- primitive de Romani, i-a familiarizat mult cu a-
zts, In lung $1 In lat, In toate direcjiunilm an tribes
carti prin testa lumea, de-a ,..111 de-a ourmezis
Imes In et alumni" (DEZ.); rar ai mai ails.
trribla tars... $1 curmesit (RET.).
; outreiera
$1 de at :
cest animal, al carui nume apare In o multime de
expresiuni figurate, In proverbe si locutiuni prover-
biale bitten, om foarte siret, cu multa experien(11;
are urechi as /;
are un auz foarte fin; a mince
730
www.dacoromanica.ro
oil na , a mIncar cu lacomie; Parch se bat-doi India (Strychnos nux vomica), din care se extrage Lup_
la aura lui, se zice despre cel ce Inghite cu lacomie:

0
strichnina [lat. lup u s].
mInca, de parch se bateau *LUPA (pi.-pe) LUP
doi I la aura lui usP.); sf. I Buba,
la mIncare ca .11 gi la bolfa, gilts, urn-
luau ea butucul, Ii place fla tura sub piele
ss manInce mult, dar care cresteuneori
la lucru e lenes; a scApa foarte mare ¶ o
(ca) din aura ~ului, a Crescatura
scapa un lucru aproa- lemnoasa ce a-
pe pierdut, a salva pare pe trun-
din ghiarele rapitoru- chiul sau pe ra-
lui: trebue sit lac ce-oin murile unor ar-
lace, ca sA-I soap averea bori ¶ ®l3 Len- Fig. 2977. Lup^.
din gura ~ului (ALECS.); Fig..o. Lop. til& biconvexa In-
6 : ce luta In aura lupn- trebuintata spre a se vedea prin ea marite uncle
Int nu se mai poate scoate; 0: ,111 mlinIncE si din oile nn- obiecte mici, litere prea marunte, trasaturi prea
marate, cu toate masurile de paza pe care le is subtiri, etc. (ill 2977) [fr. loup e]. FA.1
cineva, se IntImpla un accident care stria tot; LUPIN sm. LuPANA sf. 7L Nume dat unor
de omul rapitor nu to poti apara de ajuns; 0: 0: int, vite cu parul de coloarea lupului [1 u p].
se lace oaie, II mantncil ii, eine e prea bun, cine se *L'UPANAR (p1.-are) sn. Casa de femei des-
lase prea moale, da prilej celor rai sa-i face neajun- frinate, pierdute; bordel [let.].
suri; a li oale Intro I, despre eel bun, blind, moale, OLUPARITA sf. ie LUPOAIE ®.
In mijlocul celor rai, odor hrapareti; a umbla ca it O LUPAV adj. Often. kmus.) = kiMPAv.
Pe oi; a da oile In paza .. a da un lucru In LUPSC adj. Ink De lup, al lupului: de soma Ina-
pastrarea aceluia de care tocmai trebue sa to feresti into vai gi amar de neamul (oom); de naravul cal
mai mult; a lasa pe cineva Intr'un loc, Inteo slujba tare trebne BA, ne temem (pm); !came InPeasull.
unde poate face mult rau, unde poate sa jefuea- L'UPTE adv. Ca lupul, In felul lupului: fungi
sea nesuparat de nimeni; Imbracat In plate de oat°, Paint' ~... de an mai date mina Cu dlnsul usr.); a mince
om rau, siret, care se preface ca e bun $i cu vorbe
mieroase cauta sa -$i ajung5. scopul; 0 : ~n1 nu so sperle
,,smerit
a Inghiti lacom: Ina eu. mincind
[IllpaSC].
(enc.)
ma Biceam
de pielea oil, eel tare nu se intimideaza usor, nu se LUPI(S)DRAGI SM. pl. 0 /ten, = CONDVRIIL-
lass a fi speriat de on $i ce amenintare; 0: nlci DWANE' [srb.ljubidrag].
os,u1I1AmInd, niol oala on doi mici, nu trebue sa dai unuia O LUPI§ adv. 7,z Ca 1 u p i i, lupeste.
tot sau prea mult, tar celuilalt nimic; 0: lie gi as LUPIT adj. Care seaman& cu lupul; lute:
mIncat de o oats; 0: goul lei schimbli perm, dar nAravul on c'aveam cine etie ce lupitI de
ba, rare on col rau t i schimba naravul, devenind cal (Gli.-N.I
bun; deprinderile cele rele $i Invechite nu se lass LUP0.4.1CA. (p1.-S0) St.
Cu una ell doua; 0: clad ImbAtrIneete, 11 Tatra ank Femela lupului
clinii, cind un om mare scapata, cind eel pu- 2978).
ternic ajunge slab, chi mici 11 Incoltesc, iii bat LUPOAIE sf.. Ban. 0 /ten.
joe de dinsul; vorbim (sau vorbeeti) de 0. gi ..,u1 la tugl, 0 7.k Lupoaica11 0 Plan-
se zice. and pomenesti numele cuiva $i acesta ta de coloare albastrie,
tocmai soseste; 0:
lama n'o mAntria ...11 Plr 'AMA; care devine galbuie dupe Fig 2978.
de clnd it albi or ALB 1 @ ¶® Teama pe care a inspi- Inflorire, Cu freeze mici ca Lupoaica
aica capitolina
rat-o totdeauna lupul, mai ales pastorilor, a facut ca niste solzi, cu flori albe-gal- (simbolul Rome*
oamenii de la tars, sa consacre ca sarbatori but sau albastrii, dispuse In ciorchini la virful
o multime de zile peste an (allele ...tier, sarbatoarea tulpinii; creste parazita pe radacinile de tutun,
t1or) spre a fi feriti alit ei Insisi, de cinepa, etc. (Orobanche ramosa) [1 u p].
cit $i turmele $i vitele for de acest LUP9IU sm. 7.Z augur. LUP. Lup mare, batrtn:
animal nesatios; astfel shit, In or- Un on plate sure (ALECS.).
dinea calendarului: Circovil LUPTA (Int) 1. vb. re fl. 0 A se prinde piept la
de lama (16-18 Ian.), Num piept cu cineva spre a-1 dobor/ la pamInt: se ltarll la
(25-30 Ian.), Martina (1-3 lupta dreapta, se luptarit ce se luptara et, InfrIngInd pe amen,
Febr.), Stoboral Slm-Pletrulni If tale el lui cacti' aSP.) ¶ 0 A se IncaierailiC) X A auto.
(30 Iunie), Teclele (24 Sept.), sa Invinga unul pe celalalt, lovindu-se cu armele,
Lucinul (18 OCt.), St. Bu- a se bate (vorb. de doi adversari, de doua ostiri) ¶
rnam (26 Oct.), Pilipli (12-21 0 ® A avea de Indurat; a-si da toate silintele ca ss
Noemvrie), St. Andrei (30 Fig. 2975. scape de o nevoie: luptIndu-se Cu toamea, cu Betas gi on
Noemvrie), etc. ¶ ® Blana Lupulvrabiilor. somnul am); a se /o Impotriva vIntulul, Impotriva vain-
de lup ¶ 0 colt de...a.- coLT rilor tarn; a BS o on moartea, a trage de moarte, a
1®¶0 I LtiPuL-vR4ancoRI, pa-
sare cu ciocul virtos $i Incovoiat,
fi fn agonie.
2. vb. intr. A se sili din rasputeri sa stlrpeasca
care se hraneste cu insecte si cu un rau, sa Inlature pe un adversar, etc.; a coin-
pasarele; numita $i sfrancioc (-ma- bate: Impotriva coruptiunii, abnzurilor, alcoolismulai,
re)", berbecel-mare", berbe- mizeriel; Impotriva duemanilor tArli; Impotriva con-
cut", capra-dracului", soimut", servatorilor ; pentru libertate [lat. I u C-
etc. (Lanius excubitor) 2975); t a r e].
LVPIIL-VRABIILORa = SFRAN- LVPTA. (p/.-tel sf. ® Incercare a
CIQC-MIC;-141PUL-FASARILOR = CO- puterii In care doi adversari se prind
ROW ¶ 0 5 COADA-LVPULUI =LIJIdt- piept la piept $$i cauta sa se trill-
NAREC), WM/RABIC/IC) ;IARBA-L17- tease& unul pe altul, Uinta. ([11 2979):
PULL!' MARUL -LV- apoi se Inuit la ..: se sguduian unul Pe al-
PULUI =DALAC ® ; QCHIIIL-LVPULUI, tut, de se cutremura pAmIntul (ISP.) ; dreap
micaplanta ierboasa, cu florile dis- /41 ¶ ®A4 Incaierare cu armele, ba-
puse In mici spice ovoide (Plantago taie, batalie: lupta de la Grivita; o
areriaria)( 2976); PUTRIM-LVPII- ye vista gi pe moarte; cumplitli a lost lapta Fig. 2979.
Lilt = POPIVNIC; SPINAREA-LVEIT- ® Lupta dreapta
gi mult singe s'a mai vArsat (VLAH.) ¶ O.
LIII, o varietate de feriga (Athyrium Fig. 2976. Silinta din rasputeri ce-$i da cineva (luptliromanA)
fills femffia); TALPA-Ligum Ochiu11upului. ca sa scape de o nevoie, ca sa sttrpeasca un rau.
co*DA-ralTEil; TVRTA-LVPII- ca sa Inlature pe un adversar, etc.: Impotriva
LB; semintele foarte toxice ale unui arbore din Inizeriei; IIIPta pentrn libertate ¶ 0 Actlunea a douh
731.

www.dacoromanica.ro
LUP - forte care lucreaza In sens contrariu: lupta elemen-
LUZ telor; lupta luminil on lutunerecul [lat. 111 et a].
LUPTACIU sbst.ier, Plash, voloc de prins peste
din cel mare [comp. LAMS].
LUPTATQR, LupTATo4uu adj. verb.
41 sin. f. Care se lupta.: wit slut slept la plot (VLAH.).
'LUPUS sbst. Boala a pielii, de natura. tu-
bereuloasa [fr.].
LUPUSOR sm. 74 dim. LuP.
O LURBAR sm. Trans. = DAMN [germ. dial.
Lurber < Lorbeer].
LUSCA sf. Oa?. r Nume ce se d& unei of cu
Dna alba, frumoasa.
LUSTRAGTU sm. 1 Vacsuitor, lustruitor de
ghete (f. 2980) [lu s tru].
*LUSTRAL adj. p C) Care sluje*te la purificat
(la vechii Romani *i Greci): apa ...a,
apa de care se serveau pentru pu-
rificatiunile religioase ¶ O zi "4,
ziva In care un copil nou-nascuf iii
primea numele sau era purificat
pentru Intlia oara [lat.].
'LUSTRATIVNE, Lu-
srruATrEsj. t C) Ceremonie
grin care vechii Romani $i
Greci purificau o persoana,
o armata, un ora*, un clmp,
etc. ¶ ® Ceremonie In care
se stropea cu apa sfintita
un eopil nou-nascut [lat.]. Fig. 2980. Lustragiu.
*LUSTRINA (p1. -no) sf. kw%
Stoffe de bumbac sau de mlitase lustruita, titre-
buintata mai ales pentru ca.ptu*it haine [fr.].
LUSTRU, (pl.-truri) sn. 0 Luciu, stalucire, su-
prafat& sclivisita: a do. A-, ¶ 0 Materia,
unsoarea cu care se freac& sau se ung
obiectele spre a le face lucioase ¶ ®
Qj Spoiftia: -1 de tnvAtAtura ce 11 s'a dat
e tocmai de alum ca sd -i umple de pretenlit
(VLAH.) [ngr. < lat.].
*LVSTRTJa sm. Spatiu, interval de
5 ani; a to virsta de opt lustri, e de 40 de
ani [tat.].
LUSTRUT ( -nest) vb. tr. A da 1 u-
s t r u, a sclivisi; a vacsui.
LUSTRUTT adj. p. LIISTRUI. Cu
lustre, sclivisit ; vac,suit ¶¶ © nix-
STRUM.
LUSTRUITQR sin. G) Cel ce 1 u -
strue*te; lucrator ce lustrue*te a-
numite obiecte in fabrici, ateliere,
etc.; vacsuitor, lustragiu. Fig. 2981.
LU$CA sf. 8 0 varietate de b a - Lusa.
1 u * c a (Ornithogallum pyrenaicum) (El 2981).
e72-1r:
r
- N%
vre
A
:-717
. .
www.dacoromanica.ro
LUT (p1.-turi) sn. ® / Pamint galben si gras
din care se fac oale, cu care se lipesc peretii,
etc.: Welt II lipi cuptiorul, 11 humul 1)1-1 grill
(CRC.); lntr'un simile der ardea o huninare subtire de
LUPTA ceard (vLS6.) ¶ ® (e) Trup: Priveso apoi cul-
cat In Stahl (EAIN.) ; el stia cit ~ul 1nl se va duce acolo
de untie a lost lust esp.) [lat. lutu m].
LUTARIE sf. "Lon, groapa de unde se scoate
1 u t: lutaria a pleat pe el (MAR.).
*LUTERAN, LIITERaNA 1. adj. A Conform cu
doctrine lui Lute r.
8. sm. f. Persoana care a adoptat religiunea
propovaduita. de Luter.
"LUTERANISM sbst. Emt Dpctrina protestant&
a lui Luter ; credinta, religiunea luteranilor
[fr.].
LUTISOR sbst. 1_3n fel de argila., colorata In
ro*u sau galben de compusii fierului, foarte In-
trebuintata In pictura [1 u ,t].
LUTQS adj. / Care tontine mult lut, plin de
lut [lat. lutosu s].
*LTJTRA. (p1.-re) sf.,e 141T11.13 SM. C).7.kVidrii11 0
Blana acestui animal: stie el ca e imitalie nurca Med-
'intim pi tot imitatie gi lutrul de la viler, dar e bland (o2.-vN.)
[fr.].
O LUTUNOAIE LApurrokuE.
*LUTERNA (p1.-ne) sf. * 0 varietate de cul-
beceasa, originara din regiu-
nea mediteraneana, cultivat&
ca plant& de nutret. (Medica-
go saliva) (c_i 2983) [germ.].
Fig. 2982. Luxatiune. Fig. 2983. Luternii.
'LUX (p1. -inns) sn. 0 Fala, maretie, splendoare
desfa*urat& In Imbracaminte, la mask., In mobile,
etc. ¶ Bel*ug, Imbelsugare ¶ ® Podoabk orna-
ment [fr.].
*LUXATIVNE, LuxATiE sf. r Scrintitura, scrin-
teala unui menabru 2982) [fr.].
*LUXOS adj. Care desfa*ur& lux, care arata
lux; begat ¶¶ © NvLuxo [fr.].
*LUXURIANT adj. Imbelsugat, mknos, foarte
roditor, care produce cu prisos: veitetetlane
[fr.].
i
LUZERNA = Lunp.NA.
DIN CAZANIA LU1 VAILLA1L (imp, 1642).
:10
.
17. 4:1#
- °..
0
*J
732