Instalatii CED de Tip CR2 CR3

Instalatii CED de tip CR2
o Aparate de comanda CED de tip CR2

 Aparatul de comanda vertical
 Elementele componente
 Semnalizari de buna functionare si avarie afisate
 Aparatul de comanda combinat tip DOMINO – este realizat din elemente tipizate
de comanda si control cu ajutorul carora este reprodus dispozitivul liniilor si
macazurilor. Fata aparatului de comanda contine elemente pentru comanda
semnalelor si macazurilor amplasate în punctele corespunzatoare obiectelor
comandate, precum si elemente de control privind pozitia macazurilor, semnalelor
etc. semnalele de manevra sunt prevazute, de asemenea, fiecare cu câte un buton
de comanda fara fixare, de culoare verde, amplasat la baza semnalului, în afara
liniei de circulatie. Semnalele de manevra sunt prevazute fiecare cu câte un buton
de comanda, de culoare neagra, amplasat pe linia de circulatie. Semnalele de
iesire combinate sunt prevazute fiecare cu câte un buton pentru comanda
parcursurilor de circulatie (la baza semnalului) si cu câte un buton pentru
comanda parcursului de manevra (pe linie). Manevrarea fiecarui macaz se face cu
ajutorul a doua butoane, montate pe o perte si pe alta a macazului respectiv.
Pentru efectuarea unui parcurs se manevreaza mai întâi macazurile în pozitie
corespunzatoare prin apasarea butoanelor respective. Controlul manevrarii corecte
a macazului se obtine prin lumina alba care se aprinde într-una din celulele de la
calcâiul macazului. Pierderea controlului se semnalizeaza printr-o lumina rosie
clipitoare.
Dupa manevrarea macazurilor din parcursul comandat, precum si a celor de
acoperire, se apasa pe butonul de comanda a semnalului dupa care, daca toate
conditiile de siguranta sunt îndeplinite, semnalul se pune pe liber. Controlul
trecerii pe liber a semnalului se obtine prin aprinderea becurilor de la repetitoarele
semnalelor.
Anularea parcursului se face automat de catre tren sau de catre impiegatul de
miscare prin tragerea butonului de semnal.
Pe acest tip de aparat de comanda s-au amplasat butoanele necesare deszavorârii
artificiale a sectiunilor din parcurs si cele de avarie ale sectiunilor izolate ale
macazurilor.
In cazul când statia este înzestrata si cu instalatie SAT sau BAT, pentru comanda
ei sunt amplasate butoanele necesare, într-un singur element domino.
 Elementele componente
Repetitoarele semnalelor de intrare au trei indicatoare:
 indicatorul cu filtru rosu:
 stins – semnalul de intrare nu da nici o indicatie, deranjament pe
circuitul focului rosu; rosu continuu – stare normala, semnalul de
intrare da indicatia „rosu” fiind alimentat cu tensiune de 220V/75Hz;
 rosu pulsator – semnalul de intrare da indicatia de „rosu” fiind
alimentat cu tensiune de 220V/50Hz.
 indicatorul cu filtru verde:
 stins – semnalul de intrare este pe oprire;
 verde continuu - semnalul de intrare da indicatii permisive
 indicatorul cu filtru alb:
 stins – semnalul de intrare este pe oprire;
 alb continuu – semnalul de intrare da indicatia „alb clipitor” pentru
„chemare intrare”.
Repetitoarele semnalelor de iesire au doua indicatoare:
 stins stare normala - semnalul de iesire este pe oprire;
 verde continuu – semnalul de iesire da indicatii permisive;
 stins – stare normala, semnalul de iesire este pe oprire;
 alb continuu – semnalul de iesire da indicatia de „alb” pentru manevra.
Repetitoarele semnalelor manevra – indicator cu filtru alb:
 stins – stare normala, semnalul de manevra este pe oprire;
 alb continuu – semnalul de manevra da indicatia „alb lunar”;
 alb pulsator – semnalul de manevra nu da nici o indicatie: deranjament pe
circuitul focului albastru.
Celulele indicatoare din dreptul repetitoarelor semnalelor de intrare, iesire sau
parcurs – sunt indicatoare cu filtre rosii, verzi si albe.
 stins – stare normala, sectiunea de dupa semnalul respectiv este libera si
neînzavorâta într-un parcurs;
 rosu continuu:
 sectiunea izolata de dupa semnalul respectiv este ocupata cu material
rulant;
 prezinta ocupat pe pupitrul de comanda dar este libera pe teren –
situatie de deranjament.
Când butonul pentru comanda parcursurilor de circulatie din dreptul repetitorului
semnalului respectiv este folosit ca buton de început de parcurs, celula indica:
 verde pulsator - de la apasarea pe buton pâna la punerea pe liber a
semnalului;
Când butonul pentru comanda parcursurilor de manevra din dreptul repetitorului
semnalului de iesire este folosit ca buton de sfârsit de parcurs, celula indica:
 verde pulsator - un timp scurt de la apasarea pe buton pâna la stabilirea
comenzilor de manevrare a macazurilor din parcursul comandat;
 verde continuu - din momentul stabilirii comenzilor de manevrare a
macazurilor din parcursul comandat pâna la aprinderea trasei albe a
parcursului.
semnalului de iesire este folosit ca buton de început de parcurs de manevra, celula
indica:
 alb pulsator - de la apasarea butonului pâna la punerea pe liber pentru
manevra a semnalului.
semnalului de iesire este folosit ca buton de sfârsit de parcurs, celula indica:
 alb continuu - din momentul stabilirii comenzilor de manevrare a
macazurilor din parcursul comandat pâna la deszavorârea sectiunilor din
care face parte.
Celulele indicatoare din dreptul repetitoarelor semnalelor de manevra – sunt
indicatoare cu filtre rosii si albe.
 stins - stare normala. Sectiunea izolata de dupa semnalul de manevra
respectiv este libera si neînzavorâta într-un parcurs.
 indicatorul cu filtru rosu continuu - sectiunea izolata de dupa semnalul
respectiv este ocupata cu material rulant sau prezinta ocupat pe pupitrul de
comanda dar este libera pe teren ( deranjament la SI);
 pulsator:
când butonul pentru comanda parcursurilor de manevra din dreptul
repetitorului semnalului de manevra este folosit ca buton de
început de parcurs, de la apasarea butonului pâna la punerea pe
liber a semnalului;
când butonul pentru comanda parcursurilor de manevra din dreptul
repetitorului semnalului de manevra este folosit ca buton de sfârsit
de parcurs de manevra de la apasarea butonului pâna la stabilirea
comenzilor de manevrare a macazurilor din parcursul de manevra
comandat;
 continuu:
din momentul stabilirii comenzilor de manevrare a macazurilor din
parcursul de manevra comandat pâna la deszavorârea sectiunii
izolate din care face parte;
la apasarea butonului „control pozitie macazuri”.
Indicatorul „regim automat de semnal” cu filtru alb:
 stins - stare normala, semnalele de pe liniile directe nu sunt trecute la
regim automat de semnal;
 alb continuu - semnalele de pe liniile directe sunt trecute la regim automat
de semnal pentru sensul de circulatie X sau Y.
Indicatorul „începere comanda” cu filtru verde, câte unul pentru fiecare cap de
statie:
 stins - stare normala, nu s-a început nici o comanda;
 continuu - se începe comanda din momentul în care s-a apasat un buton de
început de parcurs de circulatie sau manevra si dupa apasarea butonului de
delimitare a parcursului, dureaza pâna la stabilirea comenzilor de
manevrare a macazurilor din parcurs.
Indicatoarele butoanelor de manevrare individuala a macazurilor si sabotilor, cu
trei filtre:
 indicatorul cu filtru rosu
 stins - stare normala, macazul are control pe una din pozitii;
 continuu - macazul nu are control
pe timpul manevrarii;
când electromecanismul de macaz este talonat;
când exista deranjament la macaz;
când functioneaza pe frictiune.
 stins
stare normala, butonul central nu este apasat;
macazul se afla la comanda automata în parcurs;
butonul central este apasat:
- macazul este pe pozitie manevrata;
- macazul nu are control,
- pe timpul manevrarii;
- când functioneaza pe frictiune;
- când este deranjament la macaz;
- daca si indicatorul cu filtru galben este stins macazul nu are
control pe nici una din pozitii.
 continuu - macazul are control pe pozitia normala cu conditia ca
butonul central sa fie apasat.
 indicatorul cu filtru galben:
 stins
stare normala, butonul central nu este apasat;
macazul se afla la comanda automata în parcurs;
butonul central este apasat:
- macazul este pe pozitie normala;
- macazul nu are control;
- pe timpul manevrarii;
- când functioneaza pe frictiune;
- când este deranjament la macaz;
- daca si indicatorul cu filtru verde este stins macazul nu are
control pe nici una din pozitii.
 continuu - macazul are control pe pozitia normala cu conditia ca
butonul central sa fie apasat.
Celule indicatoare de „control pozitie macazuri” din configuratia geografica a
statiei au filtre albe si rosii si îndeplinesc functie dubla: indica controlul pozitiei
macazului pe teren si totodata da indicatie asupra starii de liber sau ocupat a SI
din care face parte macazul simultan cu celelalte celule indicatoare ale SI
respective.
 indicatorul este stins:
 stare normala, macazul are control;
 SI din care face parte macazul este libera si neînzavorâta într-un
parcurs;
 macazul si-a pierdut controlul daca SI din care face parte este libera si
înzavorâta într-un parcurs sau e ocupata.
 continuu:
macazul este pe pozitia respectiva cu control, înzavorât într-un
parcurs;
la apasarea butonului „control pozitie macazuri”, BKST-X (Y).
 indicatorul cu filtru rosu:
 continuu - macazul este pe pozitia respectiva cu control si SI din care
face parte este ocupata cu material rulant sau prezinta ocupat pe
luminoschema dar este libera pe teren (deranjament la SI).
Indicatorul „deszavorâre artificiala” cu filtru rosu:
 stins - stare normala, nu se executa deszavorâre artificiala;
 pulsator - se comanda deszavorârea artificiala, ciclul de deszavorâre se
afla în prima faza si dureaza cca. 90 secunde;
 continuu - ciclul de deszavorâre se afla în a doua faza si dureaza cca. 90
secunde.
Celulele indicatoare de „control al starii SI” cu filtre albe si rosii:
 stins - stare normala, sectiunea izolata este libera si neînzavorâta într-un
parcurs:
 indicatorul cu filtrul alb:
 continuu:
SI este libera si înzavorâta într-un parcurs;
pentru toate celulele SI de macazuri la apasarea butonului „control
pozitie macazuri”.
 indicatorul cu filtrul rosu:
 continuu - SI este ocupata cu material rulant sau prezinta ocupat pe
luminoschema dar este libera pe teren (deranjament la SI).
Indicatorul „alimentare tensiune 220V” cu filtru rosu:
 stins - stare normala, exista tensiune de 220V/75 Hz si 220V/50 Hz;
 continuu - lipsa tensiune de 220V/75 Hz;
 pulsator - lipsa tensiune de 220V/50 Hz.
Indicatori „functionare invertor” (INV. 1, 2) cu filtru alb: stins - stare normala,
exista tensiune de 220V/75 Hz si 220V/50 Hz;
 stins - invertorul nu functioneaza;
 continuu - starea normala, invertorul prezinta control al functionarii
normale.
Indicator „functionare redresor” (RED) cu filtru rosu:
 continuu - stare normala, redresorii de 24V/20A si 176V/63A prezinta
control al functionarii normale;
 pulsator - unul din redresori este defect.
Indicator „alimentare chemare semnale” cu filtru rosu :
 stins - stare normala, exista tensiune 220V/75Hz pentru alimentarea
semnalelor de chemare;
 rosu pulsator - lipsa tensiune 220V/75Hz pentru alimentarea semnalelor de
chemare.
Indicator „alimentare control macazuri” cu filtru rosu:
 stins - stare normala, exista tensiune de 127V/75 Hz pentru alimentare
circuite control macazuri;
 pulsator - lipsa tensiune de 127V/75 Hz, dar exista tensiune de 127V/50
Hz pentru alimentare circuit control macaz.
Indicatorul „alimentare circuite cale”, cu filtru alb:
 stins - stare normala, exista tensiune alimentare secvente la circuitele de
cale;
 continuu - lipsa tensiune secvente la circuitele de cale, la unul din capetele
statiei sau pe întreaga statie.
o Schemele electrice de functionare a instalatiei CED de tip CR2 – în scopul autorizarii
unui parcurs, în instalatia CED tip CR-2, informatia este supusa urmatoarelor etape
de prelucrare :
 Etapa 1 – darea comenzii de manevrare individuale de manevrare a macazurilor
din parcurs, cu verificarea conditiei ca sectiunile izolate care le cuprind sa foe
libere si neînzavorâte într-un parcurs;.
 Etapa 2 – darea comenzii de autorizare a parcursului (se apasa butonul de semnal).
 Etapa 3 – memorarea comenzii de autorizare a parcursului (lucreaza schema
releelor de buton).
 Etapa 4 – stabilirea naturii sensului miscarii (lucreaza schema releelor de directie).
Releele de directie alocate capatului X al statiei sint IX-intrari de la X, EY-iesiri
dinspre Y, MIX-manevra în sensul intrarilor de la X, MEY-manevra în sensul
iesirilor dinspre Y).
De exemplu, daca se apasa butonul de început de parcurs alferent semnalului de
intrare X, în scopul comandarii unui parcurs de intrare circulatie de la X la una din
liniile statiei, în aceasta etapa se va dezexcita releul IX (intrari de la X); prin
schimbarea starii acestui releu se memoreaza natura parcursului (circulatie) si
sensul lui (intrare de la X).
Cele patru relee de directie alocate unui capat de statie sunt conectate pe
principiul excluderii reciproce, în sensul ca modificarea starii unui releu de
directie împiedica schimbarea starii celorlalte trei relee de directie. Ijn acest mod,
instalatia poate trata la un moment dat o singura comanda.
Se realizeaza astfel prima etapa de excludere a parcursurilor incompatibile în
instalatie CED (sunt excluse parcursurile incompatibile din acelasi capat de statie).
 Etapa 5 – delimitarea extremitatilor parcursului în cadrul schemelor geografice
(lucreaza schema releelor IP – începere parcurs si, daca este cazul, TM –
terminare manevra si CM – comun manevra). In aceasta etapa se excita reeul IP
aferent semnalului de intrare X, memorând informatia referitoare la începutul
parcursului comandat (intrare de circulatie de la X).
 Etapa 6 – controlul sectiunilor incluse în parcursuri de circulatie. In aceasta etapa
lucreaza schema KSC, construita numai pentru parcursuri de circulatie. Ea
verifica starea releelor zavor Z si excluderi frontale EF, pentru capatul opus al
statiei. La acest nivel se opereaza deci, a doua etapa de excludere a parcursurilor
incompatibile. Prin schema KSC se verifica compatibilitatea parcursului de
circulatie comandat cu parcursurile da circulatie sau manevra din capatul de statie
opus.
 Etapa 7 – controlul sectiunilor incluse într-un parcurs de circulatie sau manevra
(schema KS). Aceasta schema verifica conditiile speciale de siguranta impuse
parcursului, si anume:
 starea de liber a tuturor sectiunilor izolate din parcurs;
 pozitionarea corecta a macazurilor din parcurs si existenta controlului asupra
pozitiei acestora;
 realizeaza excluderea parcursului comandat cu parcursurile de circulatie din
capatul opus al statiei.
La nivelul schemei KS se opereaza deci, excluderea parcursurilor de circulatie sau
manevra comandate într-un capat al statiei cu parcursurile de circulatie din capatul
opus. Aceasta reprezinta a treia etapa de excludere a parcursurilor incompatibile,
în vederea autorizarii unui parcurs, în instalatia CED tip CR-2.
 Etapa 8 - înzavorârea prealabila a parcursului. In aceasta etapa de prelucrare a
informatiei, sectiunile izolate cuprinse în parcurs se înzavorasc si nu vor putea fi
incluse în alte parcursuri, comandate ulterior. In aceasta etapa îsi modifica starea
releele zavor Z.
 Etapa 9 – înzavorârea sectiunilor izolate în parcursuri de circulatie si memorarea
informatiei necesare operatiunilor de excludere. Releele EF – excludere frontala,
EI – excludere intrari si ZC – zavor circulatie memoreaza informatia necesara
operatiunilor de excludere a parcursurilor incompatibile cu parcursul comandat,
parcursuri care ar putea fi realizate ulterior. In cazul considerat, al parcursului de
intrare circulatie de la X, în acasta etapa se dezexcita releele EFX si EIX asociate
liniei da garare la care se executa parcursul. Contactele acestor relee intervin în
schemele KSC, respectiv KS, pentru capatul opus de statie, prin urmare ւn capatul
Y nu vor putea fi comandate ulterior parcursuri incompatibile cu intrarea de
circulatie de la X,
 Etapa 10 – generarea comenzilor necesare actionarii semnalelor (schema releelor
de semnal - S). daca toate conditiile de siguranta impuse sunt verificate, se atrage
releul de semnal corespunzator (în cazul analizat pâna acum: X-SD, X-SA).
Automentinerea schemei S se produce doar dupa aparitia indicatiei permisive la
semnal.
o Starea normala a instalatiei CED de tip CR2 :
 butoanele de pe aparatul de comanda nu sunt actionate;
 toate circuitele din schema de electroalimentare asigura alimentarea cu energie
electrica la parametrii ceruti;
 toate macazurile sunt pe pozitia cu acces la directa, cu control electric la aparatul
de comanda;
 sectiunile de cale sunt libere, iar releele de cale sunt atrase;
 nu sunt efectuate parcursuri;
 toate semnalele de circulatie din statie afiseaza rosu, iar la semnale nu sunt becuri
cu filamentul întrerupt;
 toate semnalele de manevra afiseaza albastru;
 obiectele instalatiei de centralizare electrodinamica nu sunt înzavorâte electric,
releele zavor si releele de parcurs sunt atrase.
o Conditii tehnice minime impuse
 sa nu permita punerea pe “liber” a semnalului pentru un parcurs stabilit pe o linie
ocupata;
 sa nu permita manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant sau zavorâte
într-un parcurs;
 sa asigure anuntarea si controlul atacarii false a macazului cu punerea simultana
pe “oprire” a semnalului care acopera parcursul respectiv;
 sa asigure zavorârea totala a parcursului de circulatie la ocuparea sectiunii izolate
din fata semnalului care prevesteste pe cel considerat sau a oricarei sectiuni dintre
cele doua semnale. Pentru parcursurile de manevra zavorârea totala a parcursului
se face la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului de manevra respectiv;
 sa asigure posibilitatea efectuarii miscarilor de manevra în concordanta cu
semnalele luminoase de manevra.
o Manipularea instalatiei CED de tip CR2 în conditii normale
 Comanda parcursului de circulatie - La executarea unui parcurs de circulatie IDM
va verifica îndeplinirea urmatoarelor conditii:
 linia de garare si sectiunile izolate ce intra în parcurs sunt libere pe pupitrul de
comanda;
 nici o sectiune izolata din parcursul ce trebuie comandat nu este înzavorâta în
alt parcurs
 indicatoarele starii SI sunt stinse;
 indicatorul deszavorâre artificiala este stins.
 macazurile din parcurs si cele de acoperire au control;
 nu sunt executate parcursuri incompatibile cu parcursul comandat;
 butoanele ce trebuie apasate nu au aplicate capacele sau placutele indicatoare
pentru situatiile în care cu aceste butoane s-ar putea comanda parcursuri peste
SI sau zone ale statiei aflate în închideri pentru lucrari;
 apasarea butoanelor pe pupitrul de comanda pentru executarea unui parcurs de
circulatie sau manevra care au puncte comune cu alt parcurs înzavorât se face
numai dupa 5-8 secunde de la deszavorârea SI respective din parcursul
deszavorât;
 sunt îndeplinite conditii de joanta fara gabarit;
 nu sunt defectiuni la instalatii.
 Comanda unui parcurs de intrare - IDM apasa butonul de început de parcurs
corespunzator semnalului de intrare si butonul de sfârsit de parcurs corespunzator
semnalului de iesire în acelasi capat de statie al liniei pe care se primeste trenul.
 Anularea unui parcurs de intrare se face prin tragerea butonului de început de
parcurs.
 Deszavorârea artificiala a unui parcurs intrare înzavorât total - în cazul în care un
parcurs de intrare este înzavorât total, SI-2AD sau SI-1AD sunt ocupate si IDM a
anulat comanda semnalului de intrare prin tragerea butonului de început parcurs,
semnalul de intrare trece pe oprire dar parcursul ramâne înzavorât total. La
apasarea primului buton de deszavorâre artificiala pe luminoschema începe sa
pulseze indicatorul de deszavorâre artificiala circa 90 secunde. Dupa acest interval
indicatorul deszavorâre artificiala indica rosu continuu alte 90 secunde, dupa care
se stinge. In acest moment se stinge trasa alba a parcursului înzavorât si se poate
executa un alt parcurs. Pe perioada cât indicatorul deszavorâre artificiala indica
rosu continuu nu se mai pot deszavorâ artificial alte SI.
 Comanda unui parcurs de expediere - se face numai daca sunt îndeplinite
conditiile
 daca instalatia BLA este orientata în sensul expedierilor
 SI-1AD în directia de expediere trebuie sa fie libera, indicatorul control al
primei SI de apropiere/departare este stins.
 daca instalatia BLA este orientata în sensul primirilor
 linia curenta trebuie sa fie libera pentru orientarea blocului, indicatorul
LCO stins;
 SI-1AD în directia de expediere trebuie sa fie libera dupa orientarea BLA,
indicatorul control al primei SI de apropiere/departare este stins.
Pentru comanda unui parcurs de expediere, IDM procedeaza ca în cazul unei
comenzi de intrare, cu deosebirea ca butonul de început parcurs este butonul
corespunzator semnalului de iesire, iar butonul de sfârsit este butonul
corespunzator semnalului de intrare al directiei respective spre care se face
expedierea.
 Anularea unui parcurs de expediere se face prin tragerea butonului de început
parcurs.
 Deszavorârea artificiala a unui parcurs de expediere înzavorât total se face la fel
ca si în cazul unui parcurs de intrare.
 Pentru comanda unui parcurs de manevra, IDM apasa butonul de început de
parcurs corespunzator semnalului de manevra, iesire sau parcurs si butonul de
sfârsit de parcurs, corespunzator semnalului de manevra, iesire sau parcurs în
spatele caruia se termina parcursul de manevra comandat.
 Anularea unui parcurs de manevra se face prin tragerea butonului de început de
parcurs.
 Deszavorârea artificiala a unui parcurs de manevra înzavorât total se face fara
temporizare prin apasarea butonului de DA numai a primei SI de dupa semnalul
cu care s-a comandat parcursul. Daca SI din parcurs sunt libere, parcursul se
deszavoraste instantaneu.
 .
o Manipularea instalatiei CED de tip CR2 în conditii deosebite de deranjament
 In cazul în care IDM constata ca un macaz nu prezinta control pe luminoschema
aparatului de comanda domino pe una sau ambele pozitii, este obligat sa opreasca
imediat orice miscare de circulatie sau manevra peste macaz. Va însrie în
RRLISC deranjamentul si va aviza electromecanicul SCB si seful de statie. Pâna
la sosirea electromecanicului SCB sau a sefului de statie, IDM va face verificarea
pe teren a macazului cu deosebita atentie ca schimbatorul de cale sa nu prezinte
unul din defectele prevazute în Regulamentul de miscare nr. 005, sau existenta
unui corp strain între ac si contraac, pe toata lungimea acestora. In cazul în care,
dupa verificarea pe teren a macazului respectiv (inclusiv al celui conjugat daca
exista), IDM nu constata nici unul din defectele mentionate anterior, la înapoierea
în biroul de miscare va repeta manevrarea individuala a macazului pe ambele
pozitii si, în caz ca se mentine lipsa controlului pe una sau ambele pozitii, va
înscrie în RRLISC ca si dupa verificarea pe teren macazul nu are control.
Circulatia trenurilor si miscarile de manevra peste acest macaz se poate face
numai dupa ce s-a aplicat clestele de fixare atât pentru pozitia fara control cât si
pe pozitia cu control. Pe pozitia cu control, circulatia trenurilor si miscarile de
manevra se pot face cu viteza stabilita cu semnalul pe liber. Pe pozitia fara control,
cu viteza de cel mult 20 km/h peste schimbatorul de cale, caz în care mecanicul de
locomotiva trebuie sa fie înstiintat. Ruperea plumburilor de control de la clestii de
asigurare a macazurilor aflati pe panoul cu manivele se face de catre IDM, dupa
înscrierea în RRLISC.
 In cazul în care un electromecanism de macaz, la manevrarea de pe o pozitie pe
alta ramâne pe frictiune pe una din pozitii, se va readuce imediat în pozitia initiala
din butoanele de manevrare individuala. IDM va înscrie în RRLISC si va aviza
electromecanicul SCB si seful de statie. Pâna la sosirea electromecanicului SCB,
IDM sau seful de statie va face verificarea pe teren a macazului urmarind cu
deosebita atentie ca schimbatoarele de cale, inclusiv cel conjugat daca exista, sa
nu prezinte unul din defectele prevazute în Regulamentul de miscare nr. 005 sau
existenta unui corp strain între ac si contraac pe toata lungimea acestora, care sa
împiedice efectuarea cursei de manevrare a acului dezlipit. In cazul când, la
verificarea pe teren a macazului respectiv inclusiv a celui conjugat, nu se constata
nici unul din defectele mentionate anterior, la înapoierea în biroul de miscare va
repeta manevrarea individuala si daca macazul continua sa functioneze pe
frictiune, acesta se va readuce imediat în pozitie initiala. IDM va manevra
macazul pe teren cu manivela. Daca macazul nu poate fi manevrat pe teren cu
manivela, IDM va astepta interventia electromecanicului SCB si a organului L
care va fi avizat în scris.
In cazul în care un electromecanism de macaz ramâne pe frictiune pe ambele
pozitii, IDM va lua masuri urgente de întreruperea alimentarii circuitului de
manevrare a macazului înscriind în RRLISC. Daca instalatia nu este prevazuta în
biroul de miscare cu panou de întrerupatoare si sigurante sau buton FM sau daca
la apasarea acestui buton tensiunea nu se întrerupe, în cazul când nu este
înregistrata nici o comanda, IDM poate întrerupe alimentarea tensiunii prin
scoaterea pentru timp scurt si reintroducerea uneia din sigurantele 7, 8 de pe TID,
dupa înscrierea în RRLISC pentru ruperea plumburilor de control de la cheia si
usa salii cu relee.
Daca este comandat un parcurs, IDM are posibilitatea întreruperii alimentarii
circuitului de manevrare a electromecanismului de macaz ce functioneaza pe
frictiune, deplasându-se pe teren si întrerupând contactul cutitul de la
electromecanismul de macaz.
 In cazul atacarii false a unui macaz, IDM va înscrie în RRLISC ca macazul a fost
atacat fals si de ruperea plumbului de control al butonului soneriei de talonare,
avizând seful statiei, organele L si CT. Dupa apasarea butonului soneriei de
talonare, aceasta înceteaza sa mai sune. Organele L si CT sunt obligate sa se
deplaseze pe teren la macazul atacat fals. Organul CT va verifica starea barelor de
tractiune si control ale macazului, starea dispozitivelor de înzavorâre a pieselor
electromecanismului de macaz, indiferent de tip. Verificarea starii tehnice a
schimbatorului de cale o face organul L. Dupa detalonare, aducerea în pozitia
initiala si revenirea controlului la macaz, soneria de talonare va suna din nou. In
acest caz IDM trage butonul soneriei de talonare care va înceta sa mai sune. Este
interzis a se efectua parcursuri de circulatie sau manevra peste un macaz atacat
fals. Dupa ce organele L si CT au consemnat în RRLISC ca schimbatorul de cale
si electromecanismul de macaz îndeplinesc conditiile instructionale de siguranta
impuse de RET, de ordinele si instructiile de serviciu CT si L, IDM poate efectua
parcursul de circulatie sau manevra peste macazul care a fost atacat fals.
IDM va cere organului CT plumbuirea butonului soneriei de talonare cu
consemnarea în RRLISC.
 Când un macaz nu poate fi manevrat de la pupitrul de comanda nici în comanda
de parcurs, nici individuala, IDM va înscrie în RRLISC de ruperea plumbului de
control de la manivela si capacul pentru introducerea manivelei la
electromecanismul de macaz. Pe teren rupe plumbul capacului pentru introducerea
manivelei la cutia electromecanismului si manevreaza macazul pâna când aude un
zgomot caracteristic înzavorârii interioare la electromecanismul de macaz tip
EM2 si specific sfârsitului cursei de manevrare la electromecanismele de macaz
tip EM5 si EM5R, dupa care va mai da 4 -5 ture complete de manivela în acelas
sens al manevrarii.
La electromecanismele de macaz tip EM5 si EM5R, IDM va verifica si
înzavorârea exterioara de la fixatorul cu cleme de la prima si a doua înzavorâre.
Daca la întoarcerea de pe teren, dupa manevrarea cu manivela, IDM constata ca
macazul nu are control, va apasa butonul de manevrare individuala al pozitiei pe
care macazul a fost manevrat cu manivela pe teren. Daca macazul nu primeste
control, IDM va proceda conform reglementarilor privind manevrarea macazului
fara control electric la aparatul de comanda.
La manevrarea pe teren a unui macaz conjugat ce intra într-un parcurs, se va
manevra în mod obligatoriu si cel de-al doilea macaz conjugat, si în orice caz se
interzice efectuarea unui parcurs daca macazurile nu sunt în pozitia prescrisa în
planul de înzavorâre al statiei, pentru parcursul respectiv.
 Un semnal se considera defect atunci când la efectuarea unei comenzi, semnalul
nu trece pe indicatia de "liber” sau „manevra permisa”, desi sunt îndeplinite
urmatoarele conditii:
 sectiunile izolate din parcursul ce urmeaza a fi comandat sunt libere;
 nu sunt sectiuni din parcurs care urmeaza ciclul de deszavorâre artificiala;
 sunt îndeplinite conditiile de joanta fara gabarit;
 macazurile din parcurs si cele de acoperire sunt în pozitie corespunzatoare si
au control;
 nu este efectuat nici un parcurs incompatibil cu parcursul comandat.
Modul de organizare si stabilire a conditiilor de circulatie si manevra se va face în
conformitate cu prevederile Regulamentului de semnalizare nr. 004 si a
Regulamentului de miscare nr. 005.
 In cazul în care una sau mai multe sectiuni izolate din parcursul ce trebuie
comandat prezinta ocupat pe luminoschema dar sunt libere pe teren, IDM va
înscrie respectivul deranjament în RRLISC si va aviza electromecanicul SCB.
Pâna la sosirea acestuia si eliberarea sectiunii izolate, circulatia trenurilor se va
face:
 pentru parcursul de intrare - cu semnalul de chemare sau ordin de circulatie;
cu verificarea prealabila a parcusului pe teren de organ M autorizat .
 pentru parcursul de expediere - la cale libera, cu ordin de circulatie, cu
verificarea prealabila a parcursului pe teren ;
 pentru parcursurile de manevra - cu semnalul de manevra pe oprire, cu ordin
de circulatie, cu verificarea prealabila a parcursului pe teren.
Pentru aceasta, IDM este obligat sa verifice pe teren:
 sectiunea izolata sa nu fie ocupata cu material rulant;
 nu exista sina rupta în cuprinsul sectiunii respective;
 pe sina nu sunt obstacole sau corpuri straine;
 exista gabarit de libera trecere asigurat si marcile de siguranta ale liniei de
primire cu liniile vecine sunt libere;
 sunt îndeplinite conditiile de joanta fara gabarit.
In cazul în care sectiunea izolata este de macaz, pe lânga verificarea conditiilor
anterioare, IDM va proceda la manevrarea individuala a macazului cu sectiunea
izolata din care face parte ocupata.
 Instalatii CED de tip CR3 sau cu comanda similara
o Aparate de comanda CED de tip CR3
 Aparatul de comanda vertical – Nu este cazul
 Aparatul de comanda combinate tip DOMINO – Nu este cazul
 Apartul de comanda cu manipulator si luminoschema separata – principala
caracteristica constructiva este separarea elementelor cu care se comanda
macazurile si semnalele de elementele prin care se obtine controlul efectuarii
corecte a parcursului, sau alte indicatii privind utilizarea parcursurilor de catre
tren.
 Manipulatorul – este constituit din ansambul de butoane, cu ajutorul
carora se actioneaza normal întreaga instalatie de centralizare. Pe
manipulator, butoanele de comanda sunt separate pe cele doua capete de
statie si grupate pe funciuni.
In partea superioara sunt monate butoane verzi (notate cu litera V) pentru
comanda parcursurilor de circulatie. La rândul lor, butoanele verzi sunt
separate pe grupe pentru semnalele de intrare, de parcurs si de iesire.
Sub butoanele verzi se prevede un rând de butoane albe (notate cu litera A)
pentru alegerea variantelor de parcursuri si 6 rânduri de butoane albe
pentru comanda parcursurilor de manevra.
Inspre centru manipulatorului este prevazut un rând vertical de 5 butoane
rosii (notate cu litera R) pentru apel la coloanele sau mesele de manevra,
alaturi de care se afla câte doua butoane albe, pentru stabilirea variantei de
transmitere locala.
In partea inferioara, sub coloanele de butoane pentru comanda locala sunt
prevazute câte trei butoane negre (notate cu litera N) la fiecare cap de
statie, necesare pentru:
 controlul pozitiei macazurilor, prin aprinderea traselor albe pe
luminoschema;
 anularea functionarii schemelor de selectie a parcursurilor prin
întreruperea barelor de alimentare;
 liuminarea zonelor de macazuri ocupate la comanda locala.
La mijlocul fetei manipulatorului este amplasat un ampermetru care indica
curentul de akimentare al electromecanismelor de macaz, având rolul de a
controla manevrarea efectiva a macazurilor sau ramânerea sub tensiune a
electromotoarelor.
 Pupitrul ajutator – este un ansamblu tipizat, care contine atât elementele
de comanda cât si cele de control. Acesta este realizat din elemente de
forma patrata, aranjate în mai nulte rânduri verticale si orizontale în
sistemul domino. Cuburile contin numai butoane de comanda cu si fara
fixare, sau butoane de comanda si elemente de control. Pentru o usoara
recunoastere, elementele de comanda si control au fost grupate în modul
urmator:
 în partea stânga a pupitrului s-au amplasat butoanele de avarie
macazuri, necesare pentru manevrarea macazurilor cu sectiunea izolata
aferenta ocupata, butoane pentru deszavorârea artificiala a sectiunilor
izolate si butoanele pentru actionarea semnalelor de vhemare pentru
intrari si iesiri;
 în partea dreapta a pupitrului s-au amplasat butoanele si becurile
pentru manevrarea individuala a macazurilor si controlul pozitiei
acestora, precum si o serie de butoane si elemente de control pentru
actionarea barierelor automate (butoanele BIB, BDB, BAF si un bec de
control) pentru iluminarea opritorilor de linie (butonul IO), pentru
comutarea alimentarii semnalelor de pe regim de zi pe cel de noapte
(butonul BZN), pentru reducerea tensiunii becurilor de pe
luminoschema (butonul TRT) si pentru întreruperea soneriei de
talonare (butonul ST).
In interiorul pupitrului ajutator s-au mai prevazut doua buzere, o sonerie

de talonare si o sonerie de apropiere.
 Panoul de telecomunicatii – serveste pentru montarea aparatajului de
telecomunicatii necesar exploatarii. Se prevede o centrala telefonica cu un
receptor si un microfon, precum si un difuzor si o sonerie de apel.
 Luminoschema – are rolul de a informa asupra starii obiectelor (macazuri,
semnale, sectiuni izolate etc.) comandate cu ajutorul manipulatorului. Ea
se monteaza pe un perete special amenajat, astfel încât între locul de
munca al impiegatului si luminoschema sa fie o distanta de aproximativ 3
m. din punct de vedere constructiv, luminoschema este compusa din mai
multe panouri metalice tip dulap, a caror fata este realizata din elemente
tipizate de forma patrata (cuburi), amplasate unul lânga altul. Fiecare
panou este alcatuit din 520 de cuburi, asezate pe 26 de rânduri orizontale
si 20 de rânduri verticale, fixate cu ajutorul unor suporti si liniare.
Cu ajutorul cuburilor care au pe fata exterioara fante luminoase sau
gravate se poate realiza configuratia oricarei statii si sa se obtina orice
indicatie luminoasa colorata de control.
Totodata, aceasta solutie usureaza mult eventualele modificari ulterioare
ale luminoschemei determinate de schimbarea configuratiei statiei si
permite tipizarea montajului uzinal.
 Semnalizari de buna functionare si avarie afisate – indicatiile de control ale
semnalelor si sectiunilor izolate, înzavorârea parcursului, gararea trenurilor si
controlul pozitiei macazurilor pe luminoschema sunt aceleasi ca si la aparatul
de comanda tip DOMINO CR-2.
Singura deosebire consta în modul în care se realizeaza controlul acftionarii
butoanelor: prin becuri de culoare alba sau verde, montate în interiorul
cuburilor. Aceste becuri ilumineaza însa aceleasi celule, care indica totodata
trasa parcursurilor executate. Celulele care semnalizeaza începerea unui
parcurs de circulatie se aprind cu lumina verde clipitoare, iar cele care îl
termina, cu lumina verde continua. La parcursurile de manevra, celulele se
ilumineaza în alb. Celulele care delimiteaza fractiuni de parcurs si cele
afectate butoanele de varianta se aprind cu lumina alba, continua sau clipitoare,
corespunzator sensului parcursului si stadiul de functionare a schemelor de
selectie.
Indicarea pe luminoschema a pozitiei normale a macazurilor se face printr-un
punct negru, desenat pe linia spre care de acces macazul respectiv în pozitia sa
normala (acces în pozitia dreapta).
o Schemele electrice de functionare a instalatiei CED de tip CR3
 Realizarea tuturor functiilor necesare se realizeaza în mai multe scheme speciale,
cu functionare secventiala. Informatiile obtinute într-o prima schema sunt
materializate în excitarea sau dezexcitarea unor relee, trecute prin contacte ale
acestora în schemele urmatoare si cumulate, astfel încât în final are loc trecerea pe
liber a semnalului si automentinerea unor circuite. In urma trecerii trenului, are
loc anularea fractionata a parcursului si revenirea la normal a instalatiei.
Structura schemelor este aceeasi, indiferent de varianta tehnica aleasa pentru
aparatul de comanda; singura diferenta consta în faptul ca becurile de semnalizare
ale butoanelor sunt:
 în buton, la aparatul de comanda combinat, vertical;
 în celula luminoasa a liniei din imediata apropiere a butonului la aparatele
combinate domino;
 în celula luminoasa a liniei din elementul domino corespunzator locului unde
se da comanda, la aparatele de comanda cu manipulator si luminoschema
separata.
Presupunând ca IDM doreste sa efectueze o comanda cu semnalul de intare la linia

II , se apasa întâi butonul semnalului de intrare XB. Stabilindu-se contactul
butonului, se închide circuitul unui releu de tip cod, denumit XBP (releul
butonului de parcurs al semnalului X) ce se excita si se automentine, asigurând
astfel memorarea începerii unei comenzi.
Printr-un alt contact al sau, releul XBP semnalizeaza aparitia unei indicatii verde
clipitoare în celula luminoasa a sectiunii din spatele semnalului de intrare X, ceea
ce confirma memorarea comenzii.
Releul XBP stabileste prin contactele sale circuitul releului de directie IX, ce
fixeaza sensul si natura comenzi. Releul IX excitat duce la aprinderea continua a
becului verde de începerea comenzii si la începerea functionarii unui buzer.
In continuare, se apasa butonul de sfârsit de parcurs, al semnalului YII B, ceea ce
are ca efect excitarea releului YII BP; acest releu se automentine si el, memorând
comanda de sfârsit de parcurs si conecteaza becul verde al celulei luminoase de
lânga semnalul YII la o sursa de tensiune pulsatorie, astfel încât începe si acesta sa
clopeasca, confirmând memorarea sfârsitului parcursului.
In urma excitarii releelor BP si IX, se stabilesc circuitele pentru alte grupe de relee,
tot cod-fisa:
 releele ICC si ICM (începere comanda circulatie, respectiv începere comanda
manevra), ce se automentin la rândul lor prin contacte proprii; în cazul intrarii
se excita releul X ICC;
 releele ATC si ATM (ajutatoare terminare circulatie, respectiv ajutatoare
terminare manevra), ce se automentin si ele; în cazul acestui parcurs, care se
termina pe linia de garare II, nu se excita nici un releu ajutator terminare;
 releele SCM, CMP si CMM (stabilirea comenzii macazurilor, comanda
macazurilor pe plus sau pe minus), cu ajutorul carora se stabilesc macazurile
care intra în parcurs si pe ce pozitie trebuie manevrate; dupa excitarea lor, ele
se automentin, închid circuitele releelor PM în vederea manevrarii macazurilor
si întrerup alimentarea releelor BP ce se dezexcita. Astfe, lumina clipitoare a
butonului de sfârsit de parcurs se transforma în permanenta, iar becul verde de
începere a comenzii si buzerul îsi înceteaza functionarea
.
La sfârsitul manevrarii macazurilor, în urma înzavorârii acelor lipite de
contraacele lor, are loc stabilirea circuitelor pentru controlul pozitiei macazurilor,
ceea ce duce la excitarea releelor KM si a releelor KMP, eventual KMM.
In urmatoarea etapa se verifica daca exista concordanta intre ce s-a comandat si ce
s-a realizat printr-o schema denumita chiar schema de concordanta , prin
intermediul acestei scheme geografice de concordanta primesc alimentare releele
IP . Prin contactele acestui releu vor fi amorsate schemele de executie .In cazul
exemplificat prima schema ce va lucra va fi chema releelor de control ale
sectiunilor de circulatie KSC,ce verifica excluderea comandarii unui parcus de
circulatie ,daca anterior a fost stabilit un parcus de manevra incompatibil cu cel in
cauza.Urmatoarea schema ce va lucra, este schema releelor KS care la randul ei va
verifica pozitia macazurilor din parcus ,starea sectiunilor din parcus si lipsa
parcusurilor incompatibile .
Excitarea releelor KS duce la întreruperea circuitelor releelor zavor Z ale
macazurilor si sectiunilor din parcurs, astfel ca se realizeaza o noua etapa, cea a
înzavorârii prealabile a parcursului, în urma careia se elimina posibilitatea
excitarii releelor PM ale macazurilor din parcurs. Tot prin contacte ale releelor Z
se aprinde trasa alba a parcursului în zona macazurilor si se excita releul AZ
(ajutator zavor). Releul AZ, de tip cod, întrerupe prin contactele sale circuitul
releelor de stabilire a comenzii SCM, care se dezexcita, astfel ca lumina verde
permanenta a butonului de sfârsit de parcurs se stinge.
In urmatoarea etapa are loc excluderea parcursurilor incompatibile cu parcursul
comandat. In acest scop, releele zavor întrerup alimentarea mai multor serii de
relee: EFX, EFY (excuderi frontale ale sensului X sau Y), EIX, EIY (excluderi
intrari ale sensului X sau Y), ZC (zavor circuatie), ETC, ETM (excludere
terminare circulatie, manevra).
In urma comutarii unora din aceste relee, se aprinde trasa alba a liniai de garare,
confirmându-se realizarea tuturor conditiilor de siguranta necesare efectuarii
parcursului.
Cumularea tuturor conditiilor, la care se adauga controlul lipsei efectuarii
chemarilor si al existentei unei deszavorâri artificiale ale sectiunilor din parcurs
are loc în etapa urmatoare, a stabilirii circuitului pentru excitarea unuia din releele
de comanda a semnalelor SD, SA, SE, sau SM (în cazul nostru releul X SD). In
urma excitarii sale, are loc conectarea indicatiei permisive la semnal (galben sau
verde), iar pe de alta parte se întrerupe alimentarea releului de începere a comenzii
de circulatie, ceea ce are ca efect stingerea luminii clipitoare a butonului de
început.
Afisarea indicatiei permisive la semnal duce la excitarea releului de foc respectiv,
astfel ca se aprinde pe luminoschema becul verde al repetitorului semnalului, iar
toate circuitele se automentin prin intermediul releelor neutre fisa.
Datorita vitezei destul de mari cu care comuta releele, toate aceste operatii se fac
în câteva secunde (sub 10), din care cea mai mare parte revine manevrarii
macazurilor. In continuare, instalatia ramâne în asteptarea trenului, permitând
efectuarea altor parcursuri ce sunt compatibile cu parcursul comandat.
In momentul atacarii de tren a sectiunii de apropiere, are loc o noua etapa în
functionarea schemelor: se produce înzavorârea totala a parcursului, ca urmare a
întreruperii alimentarii releelor P, ce se dezexcita, si întrerup înca o data
alimentarea releelor zavor. Totodata are loc avizarea acustica a IDM, prin aparitia
unui sunet scurt (circa 1 secunda) al soneriei de apropiere si iluminarea în alb a
becului celei de-a doua sectiuni de apropiere – departare.
Trenul, înaintând, depaseste prevestitorul (care trece automat pe rosu), iar pe
luminoschema se aprinde tot cu alb si becul primei seciuni de apropiere 1AD, iar
la eliberarea sectiunii din spate 2AD, se stinge becul coresunzator acesteia pe
luminoschema.
In continuare, trenul depaseste semnalul de intrare, ceea ce are ca efect trecerea
acestuia pe oprire: pe luminoschema începe înrosirea trasei albe si se afiseaza rosu
la repetitorul semnalului de intrare (sau se stinge repetitorul semnalului de iesire
sau manevra).
Pe masura înaintarii trenului, trasa alba se înroseste în continuare, iar la eliberarea
sectiunilor din spate are loc, în ordine, stingerea becului alb al 1AD. Deszavorârea
fractionata a parcursului, prin excitarea succesiva a releelor P si Z, aprinderea alba
(sub 1 secunda) a celulelor sectiunii eliberate si apoi stingerea trasei, astfel ca în
final, la gararea trenului, instalatia revine la normal. Prin tren garat se întelege
momentul în care ultima osie a convoiului se afla pe sectiunea liniei de garare,
moment în care dunga rosie a luminoschemei se reduce la trei becuri rosii aprinse:
gararea trenului nu trebuie confundata cu oprirea trenului.
o Starea normala a instalatiei CED de tip CR3 corespunde situatiei când:
 butoanele nu sunt actionate;
 toate circuitele din schema de alimentare asigura tensiunile si curentii la
parametrii normali;
 toate macazurile sunt în potitia acces dreapta cu control;
 sectiunile de cale sunt libere, iar releele de cale atrase;
 nu sunt efectuate parcursuri;
 toate semnalele de circulatie afiseaza rosu, cele de manevra albastru;
 la unitatile luminoase ale semnalelor nu sunt becuri cu filamentul întrerupt;
 obiectele înstalatiei CED nu sunt înzavorâte electric;
 toate schemele de selectie, comanda si control sunt efectiv alimentata cu energie
electrica.
o Conditii tehnice minime impuse:
 sa nu permita punerea pe “liber” a semnalului pentru un parcurs stabilit pe o linie
ocupata;
 sa nu permita manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant sau zavorâte
într-un parcurs;
 sa asigure anuntarea si controlul atacarii false a macazului cu punerea simultana
pe “oprire” a semnalului care acopera parcursul respectiv;
 sa asigure zavorârea totala a parcursului de circulatie la ocuparea sectiunii izolate
din fata semnalului care prevesteste pe cel considerat sau a oricarei sectiuni dintre
cele doua semnale. Pentru parcursurile de manevra zavorârea totala a parcursului
se face la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului de manevra respectiv;
 sa asigure posibilitatea efectuarii miscarilor de manevra în concordanta cu
semnalele luminoase de manevra.
o Manipularea instalatiei CED de tip CR3 în conditii normale
 Comanda parcursului de circulatie - La executarea unui parcurs de circulatie IDM
va verifica îndeplinirea urmatoarelor conditii:
 linia de garare si sectiunile izolate ce intra în parcurs sunt libere pe
luminoschema;
 nici o sectiune izolata din parcursul ce trebuie comandat nu este înzavorâta în
alt parcurs
 indicatoarele starii SI sunt stinse;
 indicatorul deszavorâre artificiala este stins.
 macazurile din parcurs si cele de acoperire au control:
 butonul central pentru manevrare individuala este în pozitie normala;
 indicatorul macazului pentru manevrare individuala este stins;
 nu sunt executate parcursuri incompatibile cu parcursul comandat;
 butoanele ce trebuie apasate nu au aplicate capacele sau placutele indicatoare
pentru situatiile în care cu aceste butoane s-ar putea comanda parcursuri peste
SI sau zone ale statiei aflate în închideri pentru lucrari;
 apasarea butoanelor pe pupitrul manipulator pentru executarea unui parcurs de
circulatie sau manevra care au puncte comune cu alt parcurs înzavorât se face
numai dupa 5-8 secunde de la deszavorârea SI respective din parcursul
deszavorât;
 sunt îndeplinite conditii de joanta fara gabarit;
 nu sunt defectiuni la instalatii.
 Comanda unui parcurs de intrare - IDM apasa butonul verde de început de parcurs
corespunzator semnalului de intrare si butonul verde de sfârsit de parcurs
corespunzator semnalului de iesire în acelasi capat de statie al liniei pe care se
primeste trenul.
 Anularea unui parcurs de intrare se face prin tragerea butonului de început de
parcurs.
 Deszavorârea artificiala a unui parcurs intrare înzavorât total - în cazul în care un
parcurs de intrare este înzavorât total, SI-2AD sau SI-1AD sunt ocupate si IDM a
anulat comanda semnalului de intrare prin tragerea butonului de început parcurs,
semnalul de intrare trece pe oprire dar parcursul ramâne înzavorât total. La
apasarea primului buton de deszavorâre artificiala, pe luminoschema începe sa
pulseze indicatorul de deszavorâre artificiala circa 90 secunde. Dupa acest interval
indicatorul deszavorâre artificiala indica rosu continuu alte 90 secunde, dupa care
se stinge. In acest moment se stinge trasa alba a parcursului înzavorât si se poate
executa un alt parcurs. Pe perioada cât indicatorul deszavorâre artificiala indica
rosu continuu nu se mai pot deszavorâ artificial alte SI.
 Comanda unui parcurs de expediere - se face numai daca sunt îndeplinite
conditiile:
 instalatia BLA este orientata în sensul expedierilor
 SI-1AD în directia de expediere trebuie sa fie libera, indicatorul control al
primei SI de apropiere/departare este stins.
 instalatia BLA este orientata în sensul primirilor
 linia curenta trebuie sa fie libera pentru orientarea blocului, indicatorul
LCO stins;
 SI-1AD în directia de expediere trebuie sa fie libera dupa orientarea BLA,
indicatorul control al primei SI de apropiere/departare este stins.
Pentru comanda unui parcurs de expediere, IDM procedeaza ca în cazul unei
comenzi de intrare, cu deosebirea ca butonul de început parcurs este butonul verde
corespunzator semnalului de iesire, iar butonul de sfârsit este butonul verde
corespunzator semnalului de intrare al directiei respective spre care se face
expedierea.
 Anularea unui parcurs de expediere se face prin tragerea butonului de început
parcurs.
 Anularea începerii unei comenzi pe perioada cât celula indicatoare din dreptul
repetitorului semnalului de iesiere indica verde pulsator se poate face si prin
apasarea butonului « anulare scheme selectie » fara a mai fi necesar tragerea
butonului de început de parcurs.
 Deszavorârea artificiala a unui parcurs de expediere înzavorât total se face la fel
ca si în cazul unui parcurs de intrare.
 Pentru comanda unui parcurs de manevra, IDM apasa butonul alb de început de
parcurs corespunzator semnalului de manevra, iesire sau parcurs si butonul alb de
sfârsit de parcurs, corespunzator semnalului de manevra, iesire sau parcurs în
spatele caruia se termina parcursul de manevra comandat.
 Anularea unui parcurs de manevra se face prin tragerea butonului de început de
parcurs.
 Deszavorârea artificiala a unui parcurs de manevra, înzavorât total se face fara
temporizare prin apasarea butonului de DA numai a primei SI de dupa semnalul
cu care s-a comandat parcursul. Daca SI din parcurs sunt libere, parcursul se
deszavoraste instantaneu.
 Manevrarea individuala a unui macaz - IDM apasa butonul central din grupa celor
trei butoane aferente macazului respectiv. Se va aprinde indicatorul verde sau
galben care indica faptul ca macazul are control pe una din pozitii. Se apasa
butonul din dreapta sau din stânga butonului central si în felul acesta se comanda
manevrarea macazului pe una din pozitii. Pe timpul manevrarii macazurilor se
stinge indicatorul verde sau galben si se va aprinde indicatorul rosu. Dupa
manevrare, indicatorul rosu se stinge si se va aprinde indicatorul verde sau galben
de control al macazului. Trecerea macazului la comanda automata de parcurs se
face prin aducerea butonului central în pozitie normala.
o Manipularea instalatiei CED de tip CR3 în conditii deosebite de deranjament
 In cazul în care IDM constata ca un macaz nu prezinta control pe luminoschema
pe una sau ambele pozitii, este obligat sa opreasca imediat orice miscare de
circulatie sau manevra peste macaz. Va însrie în RRLISC deranjamentul si va
aviza electromecanicul SCB si seful de statie. Pâna la sosirea electromecanicului
SCB sau a sefului de statie, IDM va face verificarea pe teren a macazului cu
deosebita atentie ca schimbatorul de cale sa nu prezinte unul din defectele
prevazute în Regulamentul de miscare nr. 005, sau existenta unui corp strain între
ac si contraac, pe toata lungimea acestora. In cazul în care, dupa verificarea pe
teren a macazului respectiv (inclusiv al celui conjugat daca exista), IDM nu
constata nici unul din defectele mentionate anterior, la înapoierea în biroul de
miscare va repeta manevrarea individuala a macazului pe ambele pozitii si, în caz
ca se mentine lipsa controlului pe una sau ambele pozitii, va înscrie în RRLISC ca
si dupa verificarea pe teren macazul nu are control.
Circulatia trenurilor si miscarile de manevra peste acest macaz se poate face
numai dupa ce s-a aplicat clestele de fixare atât pentru pozitia fara control cât si
pe pozitia cu control. Pe pozitia cu control, circulatia trenurilor si miscarile de
manevra se pot face cu viteza stabilita cu semnalul pe liber. Pe pozitia fara control,
cu viteza de cel mult 20 km/h peste schimbatorul de cale, caz în care mecanicul de
locomotiva trebuie sa fie înstiintat. Ruperea plumburilor de control de la clestii de
asigurare a macazurilor aflati pe panoul cu manivele se face de catre IDM, dupa
înscrierea în RRLISC.
 In cazul în care un electromecanism de macaz, la manevrarea de pe o pozitie pe
alta ramâne pe frictiune pe una din pozitii, se va readuce imediat în pozitia initiala
din butoanele de manevrare individuala .
Daca un electromecanism de macaz ramâne pe frictiune pe ambele pozitii, IDM
va lua masuri urgente de întreruperea alimentarii circuitului de manevrare a
macazului înscriind în RRLISC. Daca instalatia nu este prevazuta în biroul de
miscare cu panou de întrerupatoare si sigurante sau buton FM sau daca la
apasarea acestui buton tensiunea nu se întrerupe, în cazul când nu este înregistrata
nici o comanda, IDM poate întrerupe alimentarea tensiunii prin scoaterea pentru
timp scurt si reintroducerea uneia din sigurantele 7, 8 de pe TID, dupa înscrierea
în RRLISC pentru ruperea plumburilor de control de la cheia si usa salii cu relee.
Daca este comandat un parcurs, IDM are posibilitatea întreruperii alimentarii
circuitului de manevrare a electromecanismului de macaz ce functioneaza pe
frictiune, deplasându-se pe teren si întrerupând contactul cutitul de la
electromecanismul de macaz.
 Când un macaz nu poate fi manevrat de la pupitrul de comanda nici în comanda
de parcurs, nici individuala, IDM va înscrie în RRLISC de ruperea plumbului de
control de la manivela si capacul pentru introducerea manivelei la
electromecanismul de macaz. Pe teren rupe plumbul capacului pentru introducerea
manivelei la cutia electromecanismului si manevreaza macazul pâna când aude un
zgomot caracteristic înzavorârii interioare la electromecanismul de macaz tip
EM2 si specific sfârsitului cursei de manevrare la electromecanismele de macaz
tip EM5 si EM5R, dupa care va mai da 4 -5 ture complete de manivela în acelas
sens al manevrarii.
La electromecanismele de macaz tip EM5 si EM5R, IDM va verifica si
înzavorârea exterioara de la fixatorul cu cleme de la prima si a doua înzavorâre.
Daca la întoarcerea de pe teren, dupa manevrarea cu manivela, IDM constata ca
macazul nu are control, va apasa butonul de manevrare individuala al pozitiei pe
care macazul a fost manevrat cu manivela pe teren. Daca macazul nu primeste
control, IDM va proceda conform reglementarilor privind manevrarea macazului
fara control electric la aparatul de comanda.
La manevrarea pe teren a unui macaz conjugat ce intra într-un parcurs, se va
manevra în mod obligatoriu si cel de-al doilea macaz conjugat, si în orice caz se
interzice efectuarea unui parcurs daca macazurile nu sunt în pozitia prescrisa în
planul de înzavorâre al statiei, pentru parcursul respectiv.
 Un semnal se considera defect atunci când la efectuarea unei comenzi, semnalul
nu trece pe indicatia de "liber” sau „manevra permisa”, desi sunt îndeplinite
urmatoarele conditii:
 sectiunile izolate din parcursul ce urmeaza a fi comandat sunt libere;
 nu sunt sectiuni din parcurs care urmeaza ciclul de deszavorâre artificiala;

 sunt îndeplinite conditiile de joanta fara gabarit;
 macazurile din parcurs si cele de acoperire sunt în pozitie corespunzatoare si
au control;
 nu este efectuat nici un parcurs incompatibil cu parcursul comandat.
Modul de organizare si stabilire a conditiilor de circulatie si manevra se va face în
conformitate cu prevederile Regulamentului de semnalizare nr. 004 si a
Regulamentului de miscare nr. 005.
 In cazul în care una sau mai multe sectiuni izolate din parcursul ce trebuie
comandat prezinta ocupat pe luminoschema dar sunt libere pe teren, IDM va
înscrie respectivul deranjament în RRLISC si va aviza electromecanicul SCB.
Pâna la sosirea acestuia si eliberarea sectiunii izolate, circulatia trenurilor se va
face:
 pentru parcursul de intrare - cu semnalul de chemare sau ordin de circulatie;
 pentru parcursul de expediere - la cale libera, cu ordin de circulatie, cu
verificarea prealabila a parcursului pe teren ;
 pentru parcursurile de manevra - cu semnalul de manevra pe oprire, cu ordin
de circulatie, cu verificarea prealabila a parcursului pe teren.
Pentru aceasta, IDM este obligat sa verifice pe teren:
 sectiunea izolata sa nu fie ocupata cu material rulant;
 nu exista sina rupta în cuprinsul sectiunii respective;
 pe sina nu sunt obstacole sau corpuri straine;
 exista gabarit de libera trecere asigurat si marcile de siguranta ale liniei de
primire cu liniile vecine sunt libere;
 sunt îndeplinite conditiile de joanta fara gabarit.
In cazul în care sectiunea izolata este de macaz, pe lânga verificarea conditiilor
anterioare, IDM va proceda la manevrarea individuala a macazului cu sectiunea
izolata din care face parte ocupata.
 Instalatii CED cu post de comanda informatizat – Nu este cazul
 Mese de manevre sau coloane de manevra – Nu este cazul
o Masa de manevra
 Descriere constructiva si functionala
 Conditii tehnice minime impuse
o Coloana de manevra
 Cablajul echipamentelor CT – toate legaturile electrice se asigura cu conductoare izolate
si se realizeaza partial în procesul de fabricatie si partial în cel de montaj, dupa schemele
sau fisele de cablaj si motaj, întocmite pe baza schemelor electrice de executie. Fisele de
montaj au o deosebita importanta atât la efectuarea lucrarilor de montare a instalatiilor,
cât si la întretinerea acestor instalatii. Aceste fise, elaborate la proiectarea instalatiilor,
sunt tipizate: pentru rame de relee fisa, pentru dulapuri de semnal (intrare, prevestitor,
bloc, bariera), pentru rame de alimentare, pentru dulapuri cod etc., si sunt specifice
pentru fiecare statie sau tip de instalatie, depinzând de goegrafia liniilor si macazurilor,
ce impun particularitati în reparatia conexiunilor.
Dupa locul unde se afla montate conductoarele de conexiune, cablajul se împarte în doua
categorii: cablaj exterior si cablaj interior.
o Cablajul exterior – legaturile electrice între ansamblul de aparataj din postul central si
elementele exterioare, între dulapurile semnalelor de bloc si bariera, între semnale si
inductorii de cale, între posturile locale si cel central se realizeaza cu ajutorul
cablurilor de semnalizare subterane. Trecerea conductoarelor din subteran catre
echipamentul propriu-zis se face direct sau prin intermediul pichetilor.
plantarea unei cutii de distributie

cutie de distributie tip D4-28, complet montata
 Legaturile între ansamblurile din interior si elementele exterioare se fac în

majoritatea cazurilor prin intermediulunor cutii de fonta (distribuitori si picheti),
care se amplaseaza în centrul zonei unde se gasesc elementele exterioare
conectate prin intermediul cutiei respective. La aceste cutii de se leaga atât cablul
principal care vine de la sala de relee, cât si cablurile secundare care fac legatura
cu elementele exterioare, astfel încât sa se evite legaturile directe dintre sala de
relee si fiecare element exterior în parte, ceea ce ar spori mult necesarul de cabluri.
 Pentru a avea o evidenta clara a cablurilor, fiecare cablu este notat cu un indicativ
numeric format din trei sau patru cifre. Cablurile principale au trei cifre. Prima
cifra este 1 sau 2, dupa cum cablul apartine capatului X sau Y al statiei, iar a doua
cifra arata destinatia functionala a cablului, astfel:
 1 – cabluri pentru electromecanisme de macaz;
 2 – cabluri pentru circuitele releelor de sectiune izolata;
 3 – cabluri pentru alimentarea sectiunilor izolate;
 4 – cabluri pentru alimentarea semnalelor de iesire, parcurs si de manevra;
 5 – cabluri pentru semnalele de intrare si ale blocului de linie automat.
 Ultima cifra a indicativului numeric arata numarul de ordine al cablului principal
considerat; el stabileste în cadrul fiecarei categorii de destinatie functionala din
fiecare capat al statiei, începând cu cel mai scurt cablu.
 Din punct de vedere constructiv, cele mai importante cabluri folosite la instalatiile
SCB sunt cablurile de tip CSYYBI si CSYEAlYBI cu izolatie din PVC. Aceste
tipuri de cabluri au izolatia conductoarelor si mantaua cablului realizate dintr-o
masa de policlorura de vinil (PVC). Semnificatia initialelor care definesc yipul
cablului este urmatoarea:
 C – conductor de cupru;
 S – semnalizare;
 Y – izolatie din PVC;
 E – izolatie pentru realizarea ecranarii;
 Al – izolatie de aluminiu;
 B – armatura din benzi de otel;
 Y – manta din PVC.
 Aceste tipuri de cabluri se fabrica dintr-un cupru moale, cu diverse sectiuni si
numere de conductoare. Pot fi folosite pentru circuite cu o tensiune nominala de
cel mult 250 V în intervalele de temperatura de la -30o la +40oC. se admite
pozarea cablului fara o încalzire prealabila pâna la temperatura de minimum +4oC.
rezistenta de izolatie a fiecarui conductor izolat din cablu, fata de celelalte
conductoare legate la pamânt, trebuie sa fie de cel putin 40 MΩ/km la +20oC.
capacitatea electrica a fiecarui conductor în raport cu celelalte conductoare legate
la pamânt nu trebuie sa depaseasca 0,3 μF/km.
 Pentru conectarea inductorilor de cale în dependenta cu semnalele luminoase se
foloseste cablu tip TA2Y – 4 x 0,8, special realizat cu conductoare din cupru,
flexibile si izolate în mod special cu cauciuc expandat, având mantaua de
protectie din material plastic. Acest cablu, intervenind în structura circuitului
rezonant al bobinelor inductoarelor, are rezistenta conductoarelor de cel mult 74
Ω/km, si pentru a nu modifica frecventa de rezonanta, capacitatea dinytre
conductoare nu trebuie sa depaseasca 38 nF/km.
o Cablajul interior – determinarea numarului de conductoare între obiectele ce se
monteaza se face pe baza schemelor de montaj si pe baza de calcul.
 Cablajul ramelor cu relee – legaturile electrice dintre prizele de relee si celelalte
elemente din circuit de realizeaza de regula printr-un cablaj ce se executa în
unitatea constructoare, iar legaturile dintre rame si celelalte subansambluri se
realizeaza prin intermediul regletelor inferioare notate cu B si al celor superioare
notate cu R, direct la fata locului, în sala de relee, cu ocazia montarii instalatiilor.
 Pentru identificarea fiecarui element de pe rama, se utilizieza un sistem de
numerotare adecvat, astfel, rândurile de pe rama se numeroteaza de jos în sus cu
cifre de la 1 la 9; în cadrul fiecarui rând, fiecare loc de priza se numeroteaza de la
1 la 9, de la stânga la dreapta, privind rama din fata. Astfel, fiecare loc de priza
din rama are un indicativ numeric compus din doua cifre, dintre care, prima cifra
indica rândul din care face parte, iar a doua locul din rând.
 Regletele inferioare se noteaza de la 1 la 10 începând cu cea din stânga, catre
dreapta, privind rama din fata.
 Pentru fiecare rama se întocmeste planul de echipare care consta în marcarea, în
spatiul corespunzator fiecarui releu, a denumirii, tipului si denumirea functionala
a releului.
 Pentru fiecare rând din rama se întocmeste fisa de cablaj . Ea se compune din
doua coloane verticale, reprezentând, fiecare, desfasurarea bornelor si contactelor
unei prize; numerotarea coloanelor se face de la stânga la dreapta, privind dinspre
cablaj.
 Cablajul regletelor – cele zece reglete inferioare (B) ale unei rame de relee se
utilizeaza la legarea ramelor cu restul echipamentului interior si exterior.
Destinatia bornelor de pe reglete se stabileste prin proiectare, fiind specifica
fiecarei statii. Având în vedere tipizarea echipamentelor, o parte a acestor borne
este aceeasi în toate statiile, conform unei reguli bine stabilite. Astfel, primele
patru reglete (de la 1 la 4) sunt destinate legaturilor de alimentare cu diferite
tensiuni continue sau alternative, furnizate de catre rama de alimentare;
urmatoarele sase reglete sunt folosite pentru legaturile de schema, fie cu restul
echipamentului interior, fie cu echipamentul exterior.
 Cablajul dulapurilor cu relee cod-fisa – dulapul cu relee cod-fisa poate fi
echipat cu maximum 120 de relee, motate pe 12 rânduri, numerotate de jos în sus,
similar cu numerotarea ramelor cu relee fisa. Dulapurile cu relee cod au câte trei
sine de alimentare, numerotate astfel:
 sina de +24V poarta numarul 011;
 sina de ±12V poarta numarul 012;
 sina de –24V poarta numarul 013.
 In cazul în care cablajul electric se realizeaza în cadrul aceluiasi dulap cu relee
cod, atunci în adresa este indicat numarul locului releului si borna respectiva.
Pentru realizarea cablajului cu celelalte subansambluri se folosesc reglete cu
borne amplasate în partea de jos a dulapului. Regletele au 48 de borne si se
numeroteaza la fel ca la ramele cu relee. In cazul în care o legatura electrica
trebuie sa se faca cu alt subansamblu din afara dulapului, ea se executa prin
intermediul regletelor, iar în adresa se prevede litera K.
 In casuta contactelor mobile se înscriu litere care arata schema electrica din care
face parte contactul, si anume:
 BP – schema releelor butoanelor de parcurs;
 BPA – schema releelor de buton automate;
 D – schema releelor de directie;
 SCM – schema releelor de stabilire a comenzii macazurilor;
 G – schema de concordanta.
 In cazul dulapurilor de cod, rolul regletelor superioare ale ramelor este îndeplinit
de reglete montate lateral. Ele poarta indicativele a, b sau c si în plus litera d sau s,
dupa cum regleta este în dreapta sau în stânga dulapului. De exemplu, adresa K1
d-b-17 arata ca firul (conductorul) respectiv merge la dulapul K1, regleta b din
dreapta dulapului, borna 17.
5. INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRONICA – CE

 Instalatii CE de tip ESTW L90 RO – ALCATEL
o Descriere constructiva si functionala
 Sistemul ESTW L90 RO este un sistem electronic de centralizare a statiilor de
cale ferata, realizat de firma ALCATEL si adaptat pentru România, în
conformitate cu cerintele CFR. Instalatiile de centralizare electronica ESTW sunt
instalatii care folosesc tehnica de calcul pentru realizarea functiilor de siguranta
ale instalatiilor de centralizare traditionale. Sistemul a fost proiectat într-o
structura modulara, atât din punct de vedere al harware-ului cât si a software-ului,
aceasta fiind o solutie care simplifica adaptarea pentru cerintele tehnice si
cerintele de operare specifice la diferite administratii de cale ferata .Este o
instalatie moderna de automatizare a traficului feroviar bazata pe tehnologia
digitala si este asfel conceputa incat utilizeaza avantajele acestei tehnologii pentru
delimitarea cat mai exacta a deranjamentelor si afisarea informatiilor necesare
pentru remedierea lor de catre pesonalul de intretinere . Cele mai importante
caracteristici ale sistemului ESTW L90 sunt:
 sistemul este proiectat pentru instalatii de centralizare mari si medii care sunt
tipice pentru caile ferate germane si va satisface de asemenea cerintele CFR;
 usoara implementare a specificatiilor clientilor;
 instalare usoara;
 configurare si modificare asistata de calculator;
 întretinere asistata de calculator;
 adaptabila la sistemele si echipamentele din cale existente;
 durata de viata lunga a produsului;
 sistem de diagnoza automata: software-ul de monitorizare si testare care
ruleaza continuu în ESTW L90;
 dispozitivele si modulele individuale comunica prin echipamente pentru
transmisii de date standard prin intermediul cablurilor conventionale sau a
cablurilor de fibra optica. Este posibila de asemenea integrarea în retelele de
semnalizare existente.
 posturile de lucru pentru ESTW L90 utilizeaza interfata HIS, proiectata în
conformitate cu cerintele de siguranta si cu cerintele ergonomice;
 prin separarea transmiterii informatiei si a procesarii de electroalimentarile
locale este posibil în principal sa se obtina distante de control nelimitate prin
utilizarea transmisiilor sigure de date în retele închise si deschise;
 flexibilitatea sistemului de a satisface diferite cerinte ale clientilor prin
intermediul modulelor uniforme, standardizate, cu avantajul adaptarii
sistemului la conditiile de linie si a cutiilor de aparataj destinate diferitelor
utilizari.
 În conformitate cu cerintele de baza ale CFR, proiectul pentru România este în
unele privinte modificat fata de proiectul initial construit pentru Deutsche Bahn.
ESTW L 90 RO are adaptari pentru treceri la nivel, bloc de linie automat, operare
locala, circuite de cale utilizând interfata cunoscuta, cu relee clasice.
 Pentru a se putea opera, instalatia CE de tip ESTW L90 RO este prevazuta la
postul de comanda cu o interfata grafica MMI (Man – Machine Interface) prin
care IDM primeste informatii si poate introduce comenzi sau informatii catre
sistemul de centralizare. Interfata om-masina de tip HIS indica pe monitoare
starea echipamentelor controlate si comenzile pe care le poate da în fiecare
moment IDM. Aceasta permite IDM sa comande parcursuri, sa puna pe liber
semnale precum si alte comenzi de operare ale sistemului.
 Structura sistemului de centralizare electronica ESTW L90 RO este modulara si
are urmatoarele componentele
 instalatiilor interioare:
 post de comanda (statie de lucru), de tip HIS pentru IDM dispozitor;
 calculatoare redundante (MAPC-A1, B1, MAPC-A2, B2) care contin
sistemele si aplicatiile de operare ale interfetei de tip HIS;
 calculatoarele de tip industrial MEM, SM1,SM2,EAM1, EAM2,
EAM3 ,EAM4 , I/O si ESU;
 echipamentul de electroalimentare
 dulapul UPS1 pentru sursa neîntreruptibila trifazata de 50 Hz, prin care
se distribuie si se controleaza consumul de energie electrica pentru
întreaga instalatie. Este alimentat de la reteaua nationala sau grupul
electrogen, si asigura totodata si încarcarea bateriei de 400 V;
 dulap de electroalimentare SV-901 prin care se asigura si distribuie
tensiunile de 220V necesare pentru alimentarea postului de comanda, a
statiei tehnice, a dulapului HMI (Human - Machine Interface), a
iluminarii de rezerva, a semnalelor pe timp de zi/noapte, a tensiunii de
12Vcc pentru interfata BLA, a tensiunii de 3 x 400V pentru
electromecanismele de macaz;
 dulap de redresori de putere GR-902 care servesc la redresarea
tensiunii trifazate de 3 x 400V si asigurarea tensiunilor de 60Vcc.
necesare pentru alimentarea calculatoarelor de centralizare (MEM, SM
si EAM), a încarcarii bateriei de 60V si asigurarea tensiunilor de
12Vcc. pentru interfetele cu BLA si circuitele de cale;
 dulap pentru convertizorul de frecventa FC-903 care asigura
convertizarea tensiunii în 220V/75Hz;
 dulap cu transformatori monofazati de putere, care asigura tensiunile
de 220V/75Hz necesare pentru circuitele de cale si semnale luminoase
ale blocului de linie automat;
 cutia de distributie si sigurante pentru bateria de 60V si contactorul
pentru tensiunea de 60V;
 cutia de distributie principala prin care se furnizeaza tensiunea trifazata
de 3 x 400V catre dulapul UPS1 si dulapul redresorilor;
 distribuitorul 3 x 400V ce furnizeaza tensiunea trifazata de 380V de la
UPS catre dulapul de electroalimentare SV-901 si catre convertizoarele
de frecventa.
 bateriile de acumulatori;
 repartitorul de cabluri;
 instalatiile specifice de telecomunicatii;
 instalatia fixa de ventilatie.
 instalatii exterioare.:
 electromecanisme de macaz si sabot tip L700H;
 sectiuni izolate, controlate prin circuite de cale de tip electronic C-4-64;
 semnale luminoase;
 instalatia autostop din cale tip INDUSI;
 reteaua de distribuitori si cabluri pentru semnalizare.
 Postul de comanda serveste pentru efectuarea parcursurilor de circulatie si
manevra de catre IDM, pentru verificarea modului de executare a parcursurilor
comandate, pentru urmarirea circulatiei trenurilor, precum si pentru semnalizarea
optica si acustica a starilor (de defect sau eroare) instalatiei. Este alcatuit din
urmatoarele:
 patru monitoare color, cu diagonala de 21 inch (rezolutie de 1024 x 1280
pixeli), realizate în tehnologie TFT, în care trei sunt destinate sa afiseze
imaginile lupa (imaginile de detaliu) ale dispozitivului de linii al statiei si cel
de-al patrulea, imaginea de ansamblu (overview) sau imaginea indicatorilor
generali. Monitorul nr. 4 poate fi folosit si pentru afisarea aplicatiilor de
functionare si intretinere, prin care personalul SCB sau IDM poate vizualiza
anumite mesaje si alarme în cazul producerii de defecte sau erori.
 tastatura standard;
 un mouse cu 2 taste si scroll;
 boxe pentu avertizarea acustica
 imprimanta .
 În sala calculatoarelor se gasesc urmatoarele componente ale instalatiei CE:
 dulap HMI pentru echipamentul de interfata Om - Masina care cuprinde
calculatoarele MAPC-B1 si MAPC-B2 (Multi Application PC), precum si
Switch-urile de comunicatie 1 si 2;
 dulap pentru modulele MEM (Modul de Intrare-Iesire) si SM (Modul de
Siguranta) ,EAM (modulul elementelor de teren )
 modulul de intrare iesire MEM – reprezinta nivelul de comunicare si
face legatura dintre interfata HIS si echipamentul de centralizare, printr-o
interfata seriala PROFIBUS. Modulul MEM are încarcat un soft specific
de statie. Functiile principale ale MEM-ului sunt
 receptioneaza si supervizeaza informatia introdusa în cadrul nivelului
de operare;
 testeaza comanda introdusa de catre operator, în nivelul de operare, din
punct de vedere al sintaxei si plauzibilitatii (prin existenta unui tabel ce
cuprinde toate comenzile de parcurs si comenzile individuale);
 transmite numarul corespunzator al comenzii (parcursului) catre
modulul de securitate (centralizare) – SM;
 transmite schimbarile de stare catre nivelul de operare;
 transmite rapoartele de erori si defecte spre nivelul de operare;
 identifica operatiunea de eliberare a unei comenzi pe monitoarele
operatorului;
 primeste si supervizeaza comanda de aliberare;

 receptioneaza si controleaza frecventa de lucru a echipamentelor;
 memoreaza înzavorârile, inclusiv motivul acestora, si le transmite mai
departe la cerere.
 modulul de siguranta SM – reprezinta nivelul de centralizare (siguranta),
are încarcat un soft specific de statie si realizeaza urmatoarele functii:
 verifica elementele unui parcurs din punct de vedere al disponibilitatii;
 trimite comenzile de pozitionare a unui element spre nivelul
elementelor din teren;
 înzavoraste elementele din parcurs;
 verifica parcursul, inclusiv protectia de flanc;
 determina ruta parcursului;
 reactioneaza la schimbarile de stare ale elementului;
 gestioneaza deszavorârea parcursului prin consumarea efectiva a
acestuia de catre tren;
 transmite rapoartele de stare de la Modulul de Control al Elementelor
(EAM) la Modulul de intrare-iesire (MEM);
 trateaza comenzile auxiliare (regimul de alimentare al semnalelor zi-
noapte, blocarea manevrarii automate a lantului de macazuri);
 memoreaza înzavorârile;
 verifica si asigura parcursurile de circulatie pe variante;
 blocheza/deblocheza manevrarea automata a macazurilor;
 face schimb de date cu echipamentele vecine ,daca acestea exista
 dulapuri pentru modulele de control al elementelor (EAM), unitatile de intrare-
iesire (I/O) si unitatile de control si supervizare (ESU). Toate acestea
reprezinta nivelul elementelor din teren.
 modulul de control al elementelor EAM – functioneaza pe principiul 2/3,
la fel ca modulele MEM si SM ce apartin nivelelor superioare si realizeaza
urmatoarelor functii:
 receptioneaza telegramele de comanda de la SM;
 trimite comenzile catre elementele exterioare prin intermediul
unitatilor I/O si ESU;
 interogheaza si verifica rapoartele despre starea elementelor (la fiecare
200 ms);
 trimite telegramele de stare receptionate de la toate elementele de
câmp catre SM;
 asigura alimentarea în cascada a macazurilor, în cazul comandarii unui
parcurs (primul EAM gestionând linia de alimentare cu energie a
macazurilor);
 blocheaza manevrarea macazurilor în cazul suprasarcinii;
 supervizeaza alimentarea cu energie electrica.
 unitatea de intrare-iesire I/O – are urmatoarele functii:
 receptioneaza telegramele de comenzi de la EAM;
 transfera telegramele de comanda peste interfata paralela redundanta,
catre grupele de relee sau ESU;
 receptioneaza telegramele de stare de la interfetele paralele;
 realizeaza numarul de interfata printr-un codaj hardware;
 realizeaza adaptare pentru
electromecanisme de macaz;
circuite de cale;
alimentare cu energie electrica.
 unitatea de control si supervizare ESU – are urmatoarele functii:

 verifica si transforma comenzile de la EAM în comenzi pentru element;
 transmite catre EAM informatia de stare a elementelor;
 verifica si supervizeaza elementele conectate;
 reactioneaza rapid la aspectele lampilor semnalelor;
 supervizeaza grupuri de ansambluri din ESU la care sunt conectate
elementele;
 realizeaza adaptare pentru:
semnale;
instalatii SAT;
bloc de linie automat;
operare locala;
masa si coloana de manevra.
PRINCIPII DE SIGURANTA UTILIZATE DE ALCATEL PENTU INSTALATI CE
Sistemul este realizat la nivel hardwae si software astfel incat sa asigure

siguranta si fiabilitate in functionare .Siguranta in exploatare se realizeaza prin
utilizare logicii 2 din 3 pentru modulele MEM, SM EAM ,fiecare din aceste
module utilizeaza cate 3 computere,iar la un moment dat trebuie sa functioneze
cel putin doua din ele .
Functia de siguranta este realiz ..—utilizarea aceluiasi hardware
--- utilizarea aceluiasi software
CALC 1 = CALC 2 = CALC 3

--compararea permanenta a datelor de iesire la
fiecare din cele trei calculatoare ale modului .
--blocarea sigura a datelor pentru un
calculator,in cazul in care acesta nu fuctioneaza corect si blocarea modului daca
cel putin doua calculatoare nu fuctioneaza .
Telegramele de la EAM sunt transmise catre ESU pe doua canale ,pe unul dintre
ele mesajul fiind inversat .La receptie cele doua mesje sunt comparate de ambele
calculatoare de pe placa ESU .
PROCESAREA UNEI COMENZI
Pentru procesarea unei comenzi se disting mai multe etape
Pasul 1 Introducerea comenzii --marcarea elementului sau a parcusului

--confirmare comenzii
Pasul 2 Verificarea sintaxei si a plauzibilitatii
Pasul 3 Verificare disponibilitatii si punerea pe liber a semnalului
--marcarea elementelor din parcus
--testarea disponibilitatii
--darea comenzilor de pozitionare si inzavorare
soft a elementelor
--inzavorarea parcusului
--punerea pe liber a semn alului
GESTIONAREA ELEMENTELOR
Gestionarea elementelor are legatura cu capacitatea memoriei modulelor,

cu capacitatea de adresare si cu canalele de comunicatie dintre module. Sistemul
operator (interfata om-masina ) poate gestiona pana la 10000 elemente ,modulul
MEM poate gestiona pana la 4096 elemente, SM gestioneaza intre 512 si 1024 elemente,
modulul EAM gestioneaza128 elemente prin intermediul unitatilor I/O si ESU .
6. INSTALATII DE MECANIZARE SI AUTOMATIZARE A COCOASELOR DE

TRIERE – MACT
 Instalatii MACT de tip sovietic – MAMT-GAT
o Descriere constructiva si functionala 3
 Instalatii MACT de tip GSIIA 68 – WSSB
 Instalatii MACT de tip CS
Pe raza districtului SCB Constanta nu se gasesc aceste tipuri de instalatii.
7. INSTALATII ÎN DEPENDENTA CU INSTALATIILE CT

 Instalatii pentru controlul de liber sau ocupat al liniei curente dintre statii
o Blocul de linie automat – BLA - instalatiile de bloc de linie automat permit ocuparea
liniei curente de catre mai multe trenuri care circula în acelasi sens de mers pe
distanta dintre doua statii vecine, prin sectionarea acesteia în portiuni de linie
denumite sectoare de bloc de linie automat, acoperite de semnale luminoase.
 Echipamente utilizate în functionarea BLA:
 sectiuni izolate controlate prin intermediul circuitelor de cale electronice tip C-
4-64, cu aparatajul aferent;
 semnale tip CA, cu aparatajul aferent;
 instalatia autostop tip INDUSI din cale;
 dulaputile exterioare de aparataj complet echipate;
 reteaua de picheti si cabluri de semnalizare.
 Functionarea BLA – în cazul blocului de linie automat cu trei indicatii, între doua
trenuri care se urmaresc pot exista unul sau mai multe sectoare de bloc, în functie
de viteza fiecarui tren. Lungimile sectoarelor de bloc se iau întotdeauna mai mari
decât drumul minim de frânare, si sunt cuprinse, în functie de configuratia
terenului, între 1200 m si 2200 m. Aceste distante se fixeaza tinând seama de
faptul ca trenurile nu au o viteza constanta, de lungimile maxime ale garniturilor
si de viteza medie de circulatie pe linia respectiva.
Pe liniile cu circulatie în ambele sensuri, semnalele luminoase se amplaseaza pe
stânga si pe dreapda liniei în dreptul acelorasi joante izolante, pentru a avea, pe
cât posibil, un singur dulap de bloc cu aparataj pentru doua semnale.
schema de principiu, simplificata, a BLA cu trei indicatii, pentru sens unic de circulatie
Circuitele de cale sunt alimentate în sens invers sensului de circulatie de la o sursa

de energie aflata în dulapul de bloc al semnalului urmator. In fiecare dulap de
semnal se afla releul de cale al propriului sector de bloc, împreuna cu releul V
(verde) ce este de fapt un repetitor al releului de cale al sectorului de bloc urmator.
El este comandat prin cablu, prin contacte de lucru ale releelor de cale aflate atât
pe firul de tur, cât si pe cel de retur, pentru a se evita actionari false la slabirea
rezistentei de izolatie dintre conductoarele cablului ca de exemplu, prin
patrunderea umezelii.
Desi, functional, contactele de lucru ale propriului releu de cale nu sunt necesare
în circuitul releului V ele se introduc atât pe tur cât si pe retur (dubla taiere),
pentru mai multa siguranta în functionarea circuitelor BLA.
Schemele focurilor de semnal sunt realizate pe baza structurii logice SI, cu numar
minim de contacte. Indicatia de verde se obtine daca ambele relee de cale sunt
atrase, prin înserierea contactelor de lucru; indicatia galben se obtine la
dezexcitarea releului V, iar cea de rosu daca ambele relee sunt cazute.
Se mentioneaza ca fiecare dulap de bloc are alimentare din statia vecina printr-un
cablu special de alimentare si un redresor pentru obtinerea tensiunii de 12 V,
necesara alimentarii releelor si unitatilor luminoase.
 Manipularea BLA în conditii normale - Instalatia BLA este în directa dependenta
functionala cu instalatiile CED sau CE din statiile adiacente si are urmatoarele
caracteristici:
 indicatiile semnalelor de trecere ale BLA sunt direct dependente de starea de
liber sau ocupat a SI pe care acestea le acopera ;
 în stare normala daca linia curenta este libera toate semnalele de trecere BLA,
pentru un singur sens de circulatie, indica verde. Semnalul prevestitor al
semnalului de intrare al statiei primitoare indica galben, iar semnalul de intrare
indica rosu ;
 toate semnalele sensului contrar indica rosu ;
 sensul de orientare al BLA, este stabilit de statia care a expediat ultimul tren si
este semnalizat de indicatoarele luminoase BE/BP ;
 inversarea sensului de orientare al BLA se realizeaza prin comanda unui
parcurs de expediere, cu conditia ca între statii linia curenta sa fie libera ;
 dupa comanda unui parcurs de expediere si orientarea BLA în sensul iesirilor,
din statia primitoare instalatia nu permite executarea unei comenzi de
expediere pe sens contrar ;
 iesirea fara comanda a unui tren în linie curenta din statia orientata ca
primitoare, provoaca inversarea automata a sensului de orientare a BLA, daca
linia curenta este libera în momentul depasirii semnalului de intrare si
ocuparea SI 1AD. Toate semnalele sensului contrar vor trece pe oprire, orice
comanda de expediere din statia orientata ca expeditoare, spre statia primitoare,
neputându-se executa ;
 starea de liber sau ocupat al liniei curente se controleaza în ambele statii ;
 în cazul închiderii liniei curente dintre statii, când se impune blocarea
comenzilor de expediere din cele doua statii adiacente, pentru protejarea zonei
de lucrari prin imposibilitatea executarii parcursurilor de expediere cu semnal
de iesire pe liber, IDM din statiile adiacente actioneaza comenzile de blocare a
semnalelor de iesire din statia vecina, astfel :
 IDM din statia Port B actioneaza butonul BILC (buton închidere linie
curenta) pentru firul pe care se impune blocarea comenzilor de expediere ;
 IDM din statiile înzestrate cu instalatie CE efectueaza comanda BESV
(blocare semnale iesire din statia vecina).
Pentru revenirea la starea normala, IDM din statia înzestrata cu instalatie CED
apasa butonul BDLC (buton deschidere linie curenta) aferent firului respectiv
de circulatie, iar IDM din statia înzestrata cu instalatie CE efectueaza comanda
DESV (deblocare semnale iesire din statia vecina).
 Manipularea BLA în conditii deosebite de deranjament:
 orientarea BLA din butoanele BE/BP (pentru statia înzestrata cu instalatie
CED) sau din comenzile SOBB/COBB (pentru statiile înzestrate cu instalatie
CE) se face când în linie curenta nu exista tren si se produce deranjament la
circuitele din cale ; pe luminoschema se aprinde indicatorul « LCO » - linie
curenta ocupata. In cazul statiilor înzestrate cu instalatii CED, pentru
orientarea BLA din butoane, IDM din va lua legatura telefonic cu IDM din
statia vecina si cu operatorul RC pentru verificarea starii de liber –“nu este
ocupata de tren” – a liniei curente respective. Dupa ce obtine acordul scris al
operatorului RC si al IDM din statia vecina ca linia curenta respectiva este
libera, IDM din ambele statii înscriu în RRLISC necesitatea ruperii
plumburilor de control de la butoanele “BE” din statia care va deveni
expeditoare si “BP” din statia care va deveni primitoare. Orientarea BLA din
butoane, se face prin apasarea simultana de catre cei doi IDM a butoanelor
corespunzatoare, “BE” si “BP”. Pe luminoschemele din cele doua statii se
aprind indicatoarele luminoase “BE” respectiv “BP” corespunzatoare
butoanelor apasate. In cazul statiilor înzestrate cu instalatii CE, în locul
apasarii butoanelor BE/BP, IDM va efectua comanda SOBB/COBB (solicitare
reorientare fortata a blocului / confirmare reorientare fortata a blocului);
 daca în statia expeditoare, SI dintre primul macaz si semnalul de intrare
ramâne ocupata si înzavorâta în urma expedierii unui tren, indicatorul LCO
indica alb continuu chiar si dupa ce trenul s-a garat în statia primitoare si linia
curenta este libera. In acest caz nu se poate reorienta BLA nici din comanda,
nici din butoane, decât dupa ce se realizeaza deszavorârea artificiala a SI din
statia expeditoare ;
 în cazul defectarii unuia sau mai multor semnale BLA, sau BLA scos din
functie se procedeaza în conformitate cu prevederile Regulamentului de
miscare nr. 005 si ale Regulamentului de semnalizare nr. 004 ;
 pentru utilizarea butonului “BAV” – buton avarie, IDM înscrie în RRLISC
necesitatea ruperii plumbului de control de la acest buton. Actionarea
butonului BAV se face în urmatoarele situatii:
 când instalatia BLA este orientata în sensul primitor sau expeditor, la
expedierea trenurilor pe BLA, fara comanda;
 la expedierea trenurilor pentru circulatia pe BLA, când semnalul de iesire
este defect;
 pentru protejarea zonei de lucru prin imposibilitatea executarii
parcursurilor de expediere, când în linie curenta se executa lucrari la linii
sau instalatii, cu închiderea liniei curente;
 pentru protejarea zonei de lucrari în linie curenta, în caz de avarie,
calamitati naturale sau evenimente CF.
 in situatii când se impune blocarea comenzilor de expediere din cele doua
statii;
 când instalatia BLA nu se poate orienta în sensul expedierilor, nici din
comanda, nici din butoane si pe distanta respectiva se afla instalatie SAT /
BAT.
 Conditii tehnice minime impuse:
 instalatiile de bloc de linie automat sau semiautomat nu trebuie sa permita
punerea pe liber a unui semnal de iesire sau de ramificatie, înainte de
eliberarea de catre tren a sectorului de bloc de linie automat, respectiv a liniei
curente în cazul blocului de linie semiautomat, pe care le acopera;
 pe liniile cu cale simpla dotate cu bloc de linie automat sau semiautomat, pe
distanta dintre doua statii vecine, dupa punerea pe liber a semnalului de iesire
dintr-o statie pentru un sens de mers trebuie sa fie exclusa posibilitatea punerii
pe liber a semnalelor de iesire din statia vecina cât si a semnalelor de trecere
din linie curenta pentru sensul contrar de mers, acolo unde exista;
 conditiile stabilite anterior trebuie sa fie îndeplinite si pe sectiile cu cale dubla
dotate cu bloc de linie automat sau semiautomat, pentru circulatia în ambele
sensuri pe fiecare linie;
 fiecare semnal al blocului de linie automat trebuie sa treaca automat pe oprire
la intrarea trenului pe sectorul pe care îl acopera precum si în cazul întreruperii
functionarii circuitului de cale ale acestui sector;
 la arderea unui bec de la o indicatie permisiva, semnalul de bloc trebuie sa
treaca automat pe o indicatie mai restrictiva;
 toate semnalele blocului de linie automat trebuie sa fie completate cu instalatii
de control punctual al vitezei trenurilor si autostop
o Blocul de linie simplificat – BLAS
 Echipamente utilizate în functionarea BLAS
 Functionarea BLAS
 Manipularea BLAS în conditii normale
 Manipularea BLAS în conditii deosebite de deranjament
o Blocul de linie semiautomat cu relee – BLSAR
 Echipamente utilizate în functionarea BLSAR
 Functionarea BLSAR
 Manipularea BLSAR în conditii normale
 Manipularea BLSAR în conditii deosebite de deranjament
o Numarator de osii – ZP30C
 Echipamente utilizate în functionarea ZP30C
 Functionarea ZP30C
 Instalatii de semnalizare automata a trecerilor la nivel
o SAT
o Pe raza districtului SCB Constanta exista un numar de 10 instalatii SAT:
SAT Km 223+600,SAT Km 223+633,SAT Km 226+248 in statia Constanta
SAT Km 238+195 in statia Ef. Nord
SAT Km 242+548 in statia Ef. Sud
SAT Km 252+270,SAT Km 253 +035 in statia Costinesti
SAT Km 260+020, SAT Km 261+050 in statia Neptun

Instalatia SAT mai este si denumita instalatie de semnalizare cu lumini rosii
clipitoare.
La acest tip de instalatii oprirea circulatiei rutiere,la apropierea trenului se face prin:
-indicatia de oprire data automat de doua semnale de avertisment rutiere amplasate
pe fiecare parte a trecerii la nivel,de regula,pe dreapta sensului de mers al caii rutiere
-conectarea unor sonerii sau sirene montate pe catargele semnalelor de avertisment
rutiere
Interzicerea circulatiei rutiere peste calea ferata nu se realizeaza la acest tip de
instalatii printr-o barare efectiva a drumului ci numai prin indicatiile luminoase si
acustice de avertisment.
Indicatia de oprire a circulatiei rutiere se da prin iluminarea in contratimp si in ritm
de 40-50 clipiri pe minut a doua unitati luminoase rosii montate pe semnalul
rutier.Cea de a doua unitate luminoasa rosie serveste si ca rezerva in eventualitatea
arderii filamentului becului primei unitatii luminoase.
Indicatia de liber care permite circulatia peste calea ferata este data prin lipsa
luminilor rosii clipitoare.
Instalatia este declansata automat de catre tren,la intrarea acestuia pe o portiune de
linii izolata electric(circuit de cale special)denumita distanta de avertizare.Indicatiile
de oprire (atat luminile rosii clipitoare cat si semnale acustice)se dau pana la
eliberarea de catre tren a trecerii la nivel.
Din punct de vedere constructiv,semnalul de avertisment rutier este prevazut in
partea superioara cu un indicator de atentie in cruce si mai jos cu doua unitati
luminoase fixate pe ambele parti ale catargului.
Unitatile luminoase sunt asezate in acelasi plan simetric fata de indicatorul de atentie
in cruce.
Indicator de atentie in cruce este fixat rigid pe catarg fara posibilitatii de reglaj.
Pe bratele indicatorului sunt montate 24 catadioptre(ochi de pisica)
Sub unitatile luminoase pe catarg sunt montate soneriile sau sirenele de avertizare.
Constructiv unitatea luminoasa a semnalului de avertisment rutier se deosebeste de
unitatea luminoasa a semnalului de circulatie feroviar prin:
-montarea unei lentile rosii exterioare in locul lentilei transparente si a unei lentile
transparente interioare in locul lentilei colorate
-montarea unei oglinzi reflectorizante metalice care capteaza si retransmite o parte
din fluxul luminos ceea ce permite sporirea randamentului unitatii luminoase
La fel ca si la semnalului luminos feroviar in vederea asigurarii vizibilitatii
semnalului de avertisment rutier din apropierea acestuia se utilizeaza o lentila
dispersoare de dimensiuni mici care asigura o deviere a unei parti a fasciculului
luminos cu un unghi de maximum 30 grade.Indicatia luminoasa de oprire trebuie sa
fie perceputa corect si sigur de la o distanta de 50 m distanta care reprezinta drumul
de franare al unui vehicul rutier in conditii defavorabile. Din apropiere indicatia
trebuie sa fie perceputa corect de la o distanta de maxim 5 m.Soneria de avertizare
este compusa dintr un sistem electromagnetic si un clopot montate intr o cutie
metalica.Tensiunea nominala de alimentare a electromagnetului este de 24 v curent
continu.Pentru emiterea unui semnal specific sonor tensiunea de alimentare este
intrerupta in mod ritmic de 50-60 de ori pe minut prin intermediul unui releu.
 Manipularea instalatiei SAT în conditii normale

La acest tip de instalatii oprirea circulatiei rutiere la apropierea trenului se face prin,
-indicatia de oprire data automat de doua semnale de avertisment rutiere
amplasate pe partea dreapta a sensului de mers a caii rutiere
-avertizare sonora
Instalatia este declansata automat de catre tren la intrarea acestuia pe o portiune de
linie izolata electric denumita distanta de avertizare
Indicatia luminoasa de oprire

 Manipularea SAT în conditii deosebite de deranjament :
IDM din statia Eforie Nord va apasa butonul BIB de pe aparatul de comanda, comandand
samnalizarea rutiera si acustica pentru interzicerea circulatiei rutiere.
Semnalizarea optica si acustica va functiona pana cand se va trage de butonul BIB iar iunstalatia
SAT va reveni la normal
Daca instalatia SAT este deranjata IDM va apasa butonul BAF care va trece actionarea
instalatiei la regim manual
o BAT de tip U-75—Pe raza districtului SCB Constanta nu se gasesc astfel de instalatii
BAT de tip M-77 Pe raza districtului SCB Constanta nu se gasesc asfel de instalatii
BAT de tip Aerofina. Pe raza districtului SCB Constanta nu se gasesc astfel de

instalatii

Instalatii CED de Tip CR2 CR3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatii CED de Tip CR2 CR3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatii CED de tip CR2

o Aparate de comanda CED de tip CR2

In interiorul pupitrului ajutator s-au mai prevazut doua buzere, o sonerie

Presupunând ca IDM doreste sa efectueze o comanda cu semnalul de intare la linia

 nu sunt sectiuni din parcurs care urmeaza ciclul de deszavorâre artificiala;

plantarea unei cutii de distributie

 Legaturile între ansamblurile din interior si elementele exterioare se fac în

5. INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRONICA – CE

 primeste si supervizeaza comanda de aliberare;

 unitatea de control si supervizare ESU – are urmatoarele functii:

PRINCIPII DE SIGURANTA UTILIZATE DE ALCATEL PENTU INSTALATI CE

Sistemul este realizat la nivel hardwae si software astfel incat sa asigure

CALC 1 = CALC 2 = CALC 3

PROCESAREA UNEI COMENZI

Pentru procesarea unei comenzi se disting mai multe etape

Pasul 1 Introducerea comenzii --marcarea elementului sau a parcusului

Gestionarea elementelor are legatura cu capacitatea memoriei modulelor,

6. INSTALATII DE MECANIZARE SI AUTOMATIZARE A COCOASELOR DE

7. INSTALATII ÎN DEPENDENTA CU INSTALATIILE CT

Circuitele de cale sunt alimentate în sens invers sensului de circulatie de la o sursa

 Descriere constructiva si functionala

 Manipularea instalatiei SAT în conditii normale

Indicatia luminoasa de oprire

BAT de tip Aerofina. Pe raza districtului SCB Constanta nu se gasesc astfel de

S-ar putea să vă placă și