Anexa1RID PDF

Ministerul Transporturilor - MT - Ordin nr.
590/2007 din 05 iulie 2007
Ordinul nr. 590/2007 pentru stabilirea unor reguli privind transportul în

trafic intern al m rfurilor periculoase pe calea ferat
În vigoare de la 10 septembrie 2007
Consolidarea din data de 06 august 2014 are la baz publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 623
din 10 septembrie 2007 i include modific rile aduse prin urm toarele acte: Ordin 748/2009;
Ultima modificare în 04 august 2009.
În temeiul prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonan a Guvernului nr. 49/1999 privind transportul
rfurilor periculoase pe calea ferat , aprobat cu modific ri prin Legea nr. 788/2001, i ale art. 5 alin.
(4) din Hot rârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea i func ionarea Ministerului
Transporturilor, cu modific rile ulterioare,
ministrul transporturilor emite urm torul ordin:
Art. 1. - Începând cu data de 15 iulie 2007, pentru transportul în trafic intern al m rfurilor
periculoase pe calea ferat , se vor aplica prevederile Regulamentului privind transportul interna ional
feroviar al m rfurilor periculoase (RID), versiunea 2007, prev zut în anexa*) care face parte integrant
din prezentul ordin.
*) Anexa se public ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 bis în afara
abonamentului, care se poate achizi iona de la Centrul pentru vânz ri i rela ii cu publicul al Regiei
Autonome "Monitorul Oficial", Bucure ti, os. Panduri nr. 1.
Art. 2. - Vagoanele i recipientele construite înainte de 15 iulie 2009, care nu respect prevederile
RID versiunea 2009, dar care sunt conforme cu legisla ia na ional în vigoare la data construc iei lor,
pot circula în continuare în trafic intern, cu condi ia s fie men inute la nivelul de securitate cerut, pân
la o dat care va fi stabilit de c tre Comitetul interministerial pentru transportul m rfurilor periculoase
pe calea ferat , constituit conform prevederilor art. 3 din Ordonan a Guvernului nr. 49/1999 privind
transportul m rfurilor periculoase pe calea ferat , aprobat cu modific ri prin Legea nr. 788/2001.
Art. 3. - Versiunea RID 2007 tradus în limba român va fi pus la dispozi ie celor interesa i, contra
cost, de c tre Centrul Na ional de Calificare i Instruire Feroviar - CENAFER, începând cu luna iulie
2007.
Art. 4. - Prezentul ordin transpune în totalitate prevederile Directivei 2006/90/CE a Consiliului
Uniunii Europene care adapteaz pentru a aptea oar la progresul tehnic Directiva Consiliului
96/49/CE privind armonizarea reglement rilor statelor membre în domeniul transportului m rfurilor
periculoase pe calea ferat , publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 305 din 4 noiembrie
2006.
Art. 5. - Prezentul ordin se public în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul transporturilor,
Ludovic Orban
Bucure ti, 5 iulie 2007.

Nr. 590.
ANEX
1
Act Interna ional - Regulament din 05 iulie 2007
Regulamentul privind transportul interna ional feroviar al m rfurilor

periculoase (RID) din 05.07.2007
În vigoare de la 10 septembrie 2007
Consolidarea din data de 06 august 2014 are la baz publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr.
623bis din 10 septembrie 2007 i include modific rile aduse prin urm toarele acte: Anex 2009; Anex
2011; Amendament 2013;
Ultima modificare în 01 ianuarie 2013.
*) Potrivit par 2 din Amendamentul care face parte din Ordinul ministrului transporturilor nr. 927/2013
pentru publicarea accept rii amendamentului din 2013 la Regulamentul privind transportul
interna ional feroviar al m rfurilor periculoase (RID), apendice C la Conven ia privind transporturile
interna ionale feroviare (COTIF), semnat la Berna la 9 mai 1980 i modificat prin Protocolul din
1999, semnat la Vilnius la 3 iunie 1999, ratificat prin Ordonan a Guvernului nr. 69/2001, tabla de
materii din Regulamentul privind transportul interna ional feroviar al m rfurilor periculoase (RID) se
modific .
*) Potrivit par 2 din anexa la Ordinul nr. 509/2011 pentru publicarea accept rii amendamentelor din
2011 la Regulamentul privind transportul interna ional feroviar al m rfurilor periculoase (RID),
apendice C la Conven ia privind transporturile interna ionale feroviare (COTIF), semnat la Berna la 9
mai 1980 i modificat prin Protocolul din 1999, semnat la Vilnius la 3 iunie 1999, ratificat prin
Ordonan a Guvernului nr. 69/2001, tabla de materii din Regulamentul privind transportul interna ional
feroviar al m rfurilor periculoase (RID) se modific .
Apendice C la Conven ia cu privire la transporturile
interna ionale feroviare (COTIF)
Aplicabile începând cu 1 ianuarie 2013

Acest text anuleaz i înlocuie te prescrip iile din 1 ianuarie 2009
2007
PARTEA 1
Dispozi ii generale
CAPITOLUL 1.1
Sfera de aplicare i aplicabilitate
1.1.1. Structura
RID con ine apte p i, fiecare parte fiind divizat în capitole i fiecare capitol în sec iuni i
subsec iuni (a se vedea cuprinsul).
În interiorul fiec rei p i, num rul acesteia este încorporat în numerele capitolelor, sec iunilor i
subsec iunilor; de exemplu Sec iunea I a Capitolului 2, din Partea 4 este numerotat "4.2.1".
1.1.2 Sfera de aplicare
1.1.2.1. În sensul articolului 1 al Apendicelui C (COTIF).
RID precizeaz :
a) m rfurile periculoase excluse în transportul interna ional;
b) m rfurile periculoase admise în transportul interna ional i condi iile impuse acestor m rfuri
(inclusiv excep iile) în special în ceea ce prive te:
- clasificarea m rfurilor, inclusiv criteriile de clasificare i metodele de probe necesare;
- utilizarea ambalajelor (inclusiv ambalarea în comun);
- utilizarea cisternelor (inclusiv umplerea lor);
1
- procedurile de expediere (inclusiv marcarea i etichetarea coletelor i a mijloacelor de transport,
precum i documenta ia, men iunile i indica iile prescrise);
- dispozi iile privind construc ia, proba i agrementul ambalajelor i cisternelor;
- utilizarea mijloacelor de transport (inclusiv înc rcarea, înc rcarea în comun i desc rcarea).
Transportul în sensul RID, în plus fa de dispozi iile Apendicelui C, este de asemenea supus
celorlal i apendici COTIF aplicabili, în special Apendicelui B în cazul unui transport efectuat pe baza
unui contract de transport.
1.1.2.2 Transportul interna ional de m rfuri periculoase în trenuri altele decât trenurile de m rfuri
conform articolului 5, § 1 a) din Apendicele C este supus dispozi iilor din capitolul 7.6.
1.1.2.3 Transportul interna ional de m rfuri periculoase sub form de colet de mân , bagaje
înregistrate sau în sau pe vehicule conform articolului 5, § 1 b) din Apendicele C este supus
dispozi iilor unice din subsec iunea 1.1.3.8 legate de capitolul 7.7.
1.1.3. Except ri (Scutiri)
1.1.3.1. Except ri legate de natura opera iei de transport
Prescrip iile RID nu se aplic :
a) transporturilor de m rfuri periculoase efectuate de particulari, când aceste m rfuri sunt
condi ionate de vânzarea cu am nuntul i sunt destinate folosirii personale sau domestice, sau pentru
activit i de petrecere a timpului liber sau sportive, cu condi ia c au fost luate m suri pentru a
împiedica orice scurgere de con inut în condi ii normale de transport. Atunci când aceste m rfuri sunt
lichide inflamabile transportate în recipiente reînc rcabile înc rcate de, sau pentru, o persoan fizic ,
cantitatea total nu trebuie s dep easc 60 litri pe recipient. M rfurile periculoase în GRV (IBC),
ambalaje mari sau cisterne nu sunt considerate ca fiind ambalate pentru vânzarea cu am nuntul;
b) transporturilor de ma ini sau de material nespecificate în RID care cuprind numai în mod
secundar m rfuri periculoase în structura lor sau în circuitele de func ionare, cu condi ia c au fost
luate m suri pentru a împiedica orice scurgere de con inut în condi ii normale de transport;
c) transporturilor efectuate de întreprinderi, dar ca accesorii la activitatea lor principal , ca de
exemplu aprovizionarea antierelor de construc ii sau de geniu civil sau pentru parcursurile de retur
plecând de la acestea, sau pentru lucr rile de m sur tori, de repara ii i de între inere, în cantit i care
nu dep esc 450 l pe ambalaj i nici cantit ile maxime specificate la 1.1.3.6. Trebuie luate m suri
pentru a se evita orice scurgere de con inut în condi ii normale de transport. Aceste excep ii nu se
aplic clasei 7. Transporturile efectuate de astfel de întreprinderi pentru aprovizionare sau distribuire
extern sau intern nu sunt con inute în prezenta excep ie;
d) în transporturile efectuate de c tre autorit ile competente pentru interven iile de urgen sau sub
controlul lor, în m sura în care acestea sunt necesare în raport cu interven iile de urgen , în mod
deosebit transporturile efectuate pentru a con ine, recupera i deplasa, la cel mai apropiat i adaptat
loc sigur m rfurile periculoase implicate într-un incident sau accident;
e) transporturilor de urgen destinate salv rii de vie i omene ti sau protej rii mediului ambiant, cu
condi ia s fie luate toate m surile pentru ca aceste transporturi s se efectueze în deplin siguran .
f) la transporturile de rezervoare fixe de stocare, vide, necur ate, care au con inut de gaz din clasa
2, grupele A,O sau F, de materii din grupele de ambalaje II sau III din clasa 3 sau din clasa 9 sau de
pesticide din grupele de ambalaje II sau III din clasa 6.1, în urm toarele condi ii:
- toate deschiderile, cu excep ia dispozitivelor de decompresiune (atunci când ele sunt instalate),
sunt închise ermetic;
- m surile au fost luate pentru a împiedica orice scurgere a con inutului în condi ii normale de
transport; i
- înc rc tura este fixat pe stative sau în co uri sau în orice alt dispozitiv de manipulare sau fixat
de vagon sau container într-un mod în care s nu poat avea joc sau s se deplaseze în condi ii
normale de transport.
Aceast scutire nu se aplic rezervoarelor fixe de stocare con inând explozive desensibilizate sau
materii al c ror transport este interzis de RID.
NOT . Pentru materiile radioactive, a se vedea 1.7.1.4.
1.1.3.2. Except ri legate de transportul gazelor
Prescrip iile RID nu se aplic la transportul:
a) gazelor con inute în rezervoarele mijloacelor de transport folosite pentru deplasarea acestora sau
pentru func ionarea echipamentelor speciale (de exemplu frigorifice);
b) gazelor con inute în rezervoarele de carburant a vehiculelor transportate; robinetul situat între
rezervorul de carburant i motor trebuie s fie închis i contactul electric întrerupt;
c) gazelor de la grupele A i O (conform pct. 2.2.2.1), dac presiunea lor în recipient sau în cistern ,
la temperatura de 20°C, nu dep te 200 kPa (2 bar) i dac gazele nu sunt nici gaze lichefiate, nici
2
gaze lichefiate refrigerate; acela i lucru stabilit pentru toate tipurile de recipiente sau cisterne, de
exemplu în egal m sur i pentru diferitele p i ale ma inilor sau aparaturii;
d) gazele con inute în echipamentul utilizat pentru func ionarea vehiculelor (de ex. extinctoarele),
inclusiv în piesele de schimb(de ex. pneurile umflate); aceast scutire se aplic la fel pneurilor umflate
transportate ca înc rc tur ;
e) gazelor con inute în echipamentul special al vagoanelor de marf i necesare la func ionarea
acestui echipament în timpul transportului (sisteme de refrigerare, bazine pentru transport pe te,
aparate de înc lzire, etc.) ca i recipientele de înc rcare pentru aceste echipamente i recipientele de
schimb, goale, necur ate, transportate în acela i vagon;
f) gazele con inute în m rfurile alimentare (cu excep ia Nr.ONU 1950), inclusiv b uturile gazoase;
g) gaze con inute în mingi destinate utiliz rii lor în cadru sportiv; i
h) gaze con inute de becurile electrice, cu condi ia ca ele s fie ambalate astfel încât efectele de
spândire legate de spargerea unui bec s fie limitate în interiorul coletului.
1.1.3.3. Except ri legate de transportul carburan ilor lichizi
Prescrip iile din RID nu se aplic la transportul carburan ilor con inu i în rezervoarele mijloacelor de
transport folosite pentru deplasarea acestora sau pentru func ionarea echipamentelor speciale (de
exemplu cele frigorifice). Robinetul care se g se te între motor i rezervorul motocicletelor i al
bicicletelor cu motor ale c ror rezervoare con in carburant, trebuie s fie închis în timpul transportului;
în plus, aceste motociclete i biciclete trebuie s fie înc rcate în picioare i asigurate împotriva fugirii
de pe loc.
1.1.3.4 Except ri legate de dispozi iile speciale sau de m rfurile periculoase ambalate în cantit i
limitate sau în cantit i exceptate.
1.1.3.4.1. Anumite dispozi ii speciale de la capitolul 3.3 excepteaz par ial sau total transportul
rfurilor periculoase specificate de prescrip iile RID. Excep ia se aplic atunci când este indicat o
dispozi ie special privind m rfurile periculoase în coloana 6 din tabelul A din capitolul 3.2.
1.1.3.4.2 Anumite m rfuri periculoase pot face obiectul excep iilor, sub rezerva îndeplinirii condi iilor
din capitolul 3.4.
1.1.3.4.3 Anumite m rfuri periculoase pot face obiectul excep iilor sub rezerva îndeplinirii condi iilor
capitolului 3.5.
NOT : Pentru materiile radioactive, a se vedea 1.7.1.4.
1.1.3.5. Except ri legate de ambalajele goale, necur ate
Ambalajele goale, necur ate (inclusiv GRV-urile i ambalajele mari) care con in materii din clasele
2, 3, 4.1, 5.1, 6.1, 8 i 9 nu sunt supuse prescrip iilor RID, dac au fost luate m suri corespunz toare
pentru compensarea eventualelor riscuri. Riscurile sunt compensate dac se iau m suri pentru
eliminarea pericolelor din clasele de la 1 la 9.
1.1.3.6. Cantitatea total maxim admisibil pe vagon sau container mare
1.1.3.6.1. (rezervat)
1.1.3.6.2. (rezervat)
1.1.3.6.3 Atunci când m rfurile periculoase transportate conform 1.1.3.1 c) în acela i vagon sau
container mare apar in unei aceea i categorii, cantitatea maxim total este indicat în coloana (3) din
tabelul care urmeaz :
Materii sau obiecte

Categoria de Cantitate maxim total pe
Grupa de ambalare sau cod/grupa de clasificare sau
transport vagon sau container mare
Nr. ONU
0 Clasa 1.1L, 1.2L, 1.3L, i Nr. ONU 0190 0
1:
Clasa Nr. ONU 3343
3:
Clasa materii care apar in grupei de ambalare I
4.2:
Clasa Nr. ONU 1183, 1242, 1295, 1340, 1390, 1403, 1928, 2813, 2965,
4.3: 2968, 2988, 3129, 3130, 3131, 3134, 3148, 3396, 3398 i 3399
Clasa Nr. ONU 2426
5.1
Clasa Nr. ONU 1051, 1600, 1613, 1614, 2312, 3250 i 3294
6.1
Clasa Nr. ONU 2814 i 2900
6.2:
Clasa Nr. ONU 2912 pân la 2919, 2977, 2978, 3321 pân la 3333
7:
Clasa 8 Nr. ONU 2215 (ANHIDRIDA MALEIC TOPIT )
3
Clasa 9 Nr. ONU 2315, 3151, 3152 i 3432 ca i aparatele care con in
asemenea materii sau amestecuri
precum i ambalajele goale necur ate care au con inut materii ce
figureaz la aceast categorie de transport cu excep ia celor clasate sub
Nr. ONU 2908.
1 Materii i obiecte care apar in grupei de ambalare I i nu figureaz la 20
categoria de transport 0 precum i materiile i obiectele de la clasele:
Clasa 1 1.1B pân la 1.1Jâ), 1.2B pân la 1.2J, 1.3 C, 1.3 G, 1.3 H, 1.3 J
i 1.5 Dâ)
Clasa grupele T, TC a), TO, TF, TOCâ) i TFC aerosoli: grupele C,
2: CO, FC, T, TF, TC, TO, TFC i TOC
produse chimice sub presiune: Nr. ONU 3502, 3503, 3504 i
3505
Clasa Nr. ONU 3221 pân la 3224
4.1:
5.2:
2 Materii i obiecte care apar in grupei de ambalare II i care nu figureaz în 333
categoria de transport 0, 1 sau 4 ca i materiile i obiectele de la clasele:
Clasa 1.4B pân la 1.4 G i 1.6 N
1:
Clasa 2 grupa F
aerosoli: grupa F
produse chimice sub presiune: Nr. ONU 3501
4.1:
5.2:
Clasa materii i obiecte care apar in grupei de ambalare III
6.1:
Clasa 9 Nr. ONU 3245
3 Materii i obiecte care apar in grupei de ambalare III i care nu figureaz la 1000
categoriile de transport 0, 2 sau 4 ca i materiile i obiectele de la clasele:
Clasa grupele A i O
2:
aerosoli: grupele A i O
produse chimice sub presiune: Nr. ONU 3500
Clasa Nr. ONU 3473
3:
Clasa Nr. ONU 3476
4.3:
Clasa Nr. ONU 2794, 2795, 2800, 3028 i 3477
8:
9:
4 Clasa 1.4 S Nelimitat
1:
Clasa Nr. ONU 1331, 1345, 1944, 1945, 2254 i 2623
4.1:
Clasa Nr. ONU 1361, 1362 grupa de ambalare III
4.2:
7:
9:
precum i a mbalajele goale necur ate care au con inut materii
periculoase, în afara celor care au figurat la categoria de transport 0
â) Pentru Nr. ONU 0081, 0082, 0084, 0241, 0331, 0332, 0482, 1005 i 1017, cantitatea maxim
total pe vagon sau container mare va fi de 50 kg.
În tabelul de mai sus, prin 'cantitate maxim total pe vagon sau container mare' se în elege:
- pentru obiecte, masa brut în kilograme (pentru obiectele din clasa 1, masa net în kilograme a
materiei explozibile; pentru m rfurile periculoase con inute în mecanisme sau echipamente specificate
în RID, cantitatea total a m rfurilor periculoase con inute în interior în kilograme sau în litri, dup
caz);
4
- pentru materiile solide, gazele lichefiate, gazele lichefiate refrigerate i gazele dizolvate sub
presiune, masa net în kg;
- pentru materiile lichide i gazele comprimate, capacitatea nominal a recipientului în litri (a se
vedea defini ia de la 1.2.1).
1.1.3.6.4. Atunci când m rfurile periculoase apar inând unor categorii diferite de transport, ca de
exemplu cele definite în tabel, sunt transportate în acela i vagon sau în acela i container mare,
suma:
- cantit ii de materii i obiecte din categoria de transport 1 multiplicat de 50 de ori,
- cantit ii de materii i obiecte din categoria de transport 1 men ionat în nota de subsol â)
multiplicat de 20 de ori,
- cantit ii de materii i obiecte din categoria de transport 2 multiplicat de 3 ori,
- cantit ii de materii i obiecte din categoria de transport 3,
nu trebuie s dep easc 1000.
1.1.3.6.5. În sensul prezentelor prescrip ii m rfurile periculoase care sunt exceptate conform pct. de
la 1.1.3.2 pân la 1.1.3.5 nu trebuie luate în considerare.
1.1.3.7 Except ri legate de transportul pilelor cu litiu
Prescrip iile din RID nu se aplic pentru:
a) pilele cu litiu instalate într-un mijloc de transport care efectueaz o opera iune de transport i care
sunt destinate propuls rii sale sau func ion rii unuia dintre echipamentele sale;
b) pilele cu litiu con inute într-un echipament pentru func ionarea acestui echipament, utilizat sau
destinat utiliz rii în timpul transportului (de exemplu, un laptop).
1.1.3.8 Aplicarea de scutiri pentru transportul de m rfuri periculoase sub form de colet de mân ,
bagaje înregistrate sau în, sau pe vehicule
Transporturile de m rfuri periculoase sub form de colete de mân , bagaje înregistrate sau în sau
pe vehicule sunt supuse scutirilor conform 1.1.3.1 a) la e), 1.1.3.2 b), d) la h), 1.1.3.3, 1.1.3.4.1,
1.1.3.5 i 1.1.3.7 b) în versiunea din capitolul 7.7.
1.1.3.9. Excep ii referitoare la m rfurile periculoase utilizate ca agen i de refrigerare sau de
condi ionare în timpul transportului
M rfurile periculoase, care nu sunt decât asfixiante (adic acele m rfuri care dilueaz sau
înlocuiesc oxigenul prezent, în mod normal, în atmosfer ) nu sunt, atunci când sunt utilizate în
vagoane sau containere în scopul refriger rii sau condi ion rii, supuse decât dispozi iilor sec iunii
5.5.3.
1.1.4. Aplicabilitatea altor reglement ri
1.1.4.1. Generalit i
1.1.4.1.1. Intrarea m rfurilor periculoase pe teritoriul statelor contractante la RID poate face obiectul
reglement rilor sau interdic iilor impuse din alte considerente decât cele de siguran a transportului.
Aceste reglement ri sau interdic ii trebuie s fie publicate în form corespunz toare.
1.1.4.1.2. Pentru transporturile în sensul art. 3, § 3, din Conven ia cu privire la transporturile
interna ionale feroviare (COTIF) sunt de asemenea aplicabile, pe lâng dispozi iile din RID, i
prescrip iile speciale na ionale sau interna ionale pentru transportul rutier sau pe c i navigabile al
rfurilor periculoase, dac acestea nu contravin prescrip iilor din RID.
1.1.4.1.3. În plus, se vor respecta prescrip iile necesare pentru îndeplinirea formalit ilor cerute de
organele vamale sau de alte autorit i administrative (a se vedea art. 25, § 1 din Regulile uniforme
CIM).
Trebuie în special, ca pe lâng men iunile i certific rile prescrise de RID, s se înscrie, de
asemenea, în documentul de transport certific rile prescrise de autorit ile administrative i s se
anexeze documentele înso itoare cerute de acestea.
1.1.4.2. Transporturi într-un lan de transport care cuprinde un parcurs maritim sau aerian
1.1.4.2.1. Coletele, containerele, cisternele mobile i containerele-cistern , ca i vagoanele
complete constituite din colete care con in o singur marf , care nu corespund în întregime
prescrip iilor de ambalare, ambalare în comun, marcare i etichetare a coletelor sau de placardare i
aplicare a însemnelor portocalii din RID, dar care respect prescrip iile din Codul IMDG sau a
instruc iunilor tehnice OACI, sunt admise la transport într-un lan de transport care comport un
parcurs maritim sau aerian în urm toarele condi ii:
a) coletele trebuie s poarte marcaje i etichete de pericol conform dispozi iilor Codului IMDG sau
Instruc iunilor tehnice OACI, dac aceste marcaje sau etichete nu sunt în conformitate cu RID;
b) dispozi iile Codului IMDG sau ale Instruc iunilor tehnice OACI se aplic la ambalarea în comun
într-un singur colet;
c) pentru transporturile într-un lan de transport care comport un parcurs maritim, containerele,
cisternele mobile, containerele-cistern i vagoanele complete constituite din colete care con in o
5
singur marf , dac nu sunt echipate cu pl cu e - etichet i un marcaj portocaliu conform cap. 5.3 din
RID, trebuie s fie echipate cu "pl cu e-etichet " i marcate conform cap. 5.3 din Codul IMDG. Pentru
cisternele mobile i containerele cistern goale, necur ate, aceast dispozi ie se aplic i pentru
transportul ulterior c tre o sta ie de cur are.
Aceast derogare nu este valabil pentru m rfurile clasificate ca periculoase din clasele 1 la 9 din
RID i considerate ca nefiind periculoase conform dispozi iilor Codului IMDG sau a Instruc iunilor
tehnice OACI.
NOT . Pentru transportul conform 1.1.4.2.1, a se vedea i 5.4.1.1.7. Pentru transportul în
containere, a se vedea i 5.4.2.
1.1.4.2.2. (rezervat)
1.1.4.2.3. (rezervat)
1.1.4.3. Cisternele mobile de tip OMI (tipurile 1, 2, 5 i 7) care nu îndeplinesc prescrip iile capitolelor
6.7 sau 6.8, dar care sunt construite i autorizate înainte de 1 ianuarie 2003 în conformitate cu
dispozi iile Codului IMDG (amendament 29-98) vor putea continua s fie utilizate dac ele îndeplinesc
prescrip iile în materie de încerc ri i de inspec ii periodice ale Codului IMDG1). În plus, ele trebuie s
îndeplineasc dispozi iile care corespund instruc iunilor prev zute în coloanele (10) i (11) ale
tabelului A al capitolul 3.2 din RID. A se vedea, de asemenea, 4.2.0.1 din Codul IMDG.
1)
Organiza ia maritim interna ional (OMI) a publicat circulara DSC/Circ.12 ( i rectific rile),
intitulat "Guidance on the Continued Use of Existing IMO Type Portable Tanks and Road Tank
Vehicles for the Transport of Dangerous Goods" ("Ghid privind utilizarea în continuare a cisternelor
mobile i a vehiculelor cistern rutiere de tip OMI existente pentru transportul m rfurilor periculoase").
Textul acestui ghid este disponibil în limba englez pe site-ul OMI la urm toarea adres :
www.imo.org.
1.1.4.4 Trafic ferutaj(RO-LA)

1.1.4.4.1 M rfurile periculoase pot fi transportate i în trafic ferutaj (RO-LA) conform urm toarelor
condi ii:
Unit ile de transport i remorcile puse în transport în trafic ferutaj ca i con inutul lor trebuie s
spund dispozi iilor din ADR 2)
Cu toate acestea nu sunt admise:
- materiile explozibile din clasa 1, din grupa de compatibilitate A (Nr. ONU 0074, 0113, 0114, 0129,
0130, 0135, 0224, 0473);
- materiile autoreactive din clasa 4.1 la care este necesar reglarea temperaturii (Nr. ONU 3231
pân la 3240);
- peroxizii organici din clasa 5.2, la care se impune reglarea temperaturii (Nr. ONU 3111 pân la
3120);
- trioxidul de sulf din clasa 8, cu puritate de cel pu in 99,95%, f inhibitor, transportat în cisterne
(Nr. ONU 1829).
_________________
2)
Acest acord se aplic inclusiv asupra acordurilor particulare care au fost semnate de c tre toate
rile interesate de transport.
1.1.4.4.2 Pl ci-etichete, marcaje sau panouri portocalii pe vagoane platform care transport unit i
de transport sau rmorci
Aplicarea pl cilor-etichete, marcajelor sau panourilor portocalii pe panourile platform nu este
necesar în urm toarele cazuri:
a) atunci când unit ile de transport sau remorcile dispun de pl ci-etichete, marcaje sau panouri
portocalii inscrip ionate conform capitolului 5.3 sau 3.4 din ADR;
b) atunci când pl cile-etichete, marcajele sau panourile portocalii nu sunt cerute pentru unit ile de
transport sau remorci (de exemplu conform 1.1.3.6 sau Nota din 5.3.2.1.5 din ADR).
1.1.4.4.3 Transportul remorcilor care transport colete
Dac o remorc este separat de ceea ce o tracteaz , pe partea anterioar a remorcii trebuie s
existe panoul portocaliu sau cele dou laturi ale remorcii trebuie s aib pl ci etichete
corespunz toare.
1.1.4.4.4. Repetarea p cilor-etichete, marcajelor sau panourilor portocalii pe vagoanele platform
care transport unit i de trasnport sau remorci
Dac pl cile-etichet , marcajele sau panourile portocalii aplicate conform 1.1.4.4.2 nu sunt vizibile
din exteriorul vagonului platform , acestea trebuie s fie aplicate pe cele dou p i laterale ale
vagonului platform .
6
1.1.4.4.5 Informa ii din documentul de transport
Pentru transporturile în trafic ferutaj, conform acestei sec iuni, documentul de transport trebuie s
aib urm toarea men iune:
"TRANSPORT CONFORM 1.1.4.4".
Pentru transportul cisternelor sau a m rfurilor periculoase în vrac, pentru care ADR prevede un
panou portocaliu cu indicarea num rului de identificare a pericolului, num rul de identificare a
pericolului trebuie s precead Nr.ONU în documentul de transport.
1.1.4.4.6 Toate celelalte dispozi ii din RID nu sunt afectate.
1.1.4.5. Transportul îndrumat în alt mod decât prin trac iunea pe cale ferat .
1.1.4.5.1. Dac vagonul care efectueaz un transport supus prescrip iilor RID este îndrumat pe o
por iune de itinerariu printr-un alt mod decât prin trac iunea pe calea ferat , pe aceast por iune de
itinerariu sunt aplicabile numai reglement rile na ionale sau interna ionale privind transportul m rfurilor
periculoase prin acest mod de transport
1.1.4.5.2. Statele contactante RID implicate pot conveni aplicarea dispozi iilor din RID pe o por iune
a itinerariului pe care este îndrumat un vagon în alt mod decât trac iunea pe calea ferat , dac este
necesar, cu dispozi ii complementare, cu condi ia c aceste acorduri între statele contactante RID s
nu contravin clauzelor conven iilor interna ionale care reglementeaz transportul m rfurilor
periculoase prin modul de transport utilizat pentru îndrumarea vagonului pe por iunea de itinerarii
respective.
Aceste acorduri3 încheiate între statele contractante la RID trebuie s fie comunicate de c tre statul
contractant la RID care a avut ini iativa acordului, Oficiului central care le va aduce la cuno tin a
celorlalte state contractante la RID.
3
Acordurile încheiate în virtutea acestei subsec iuni pot fi consultate pe pagina de web OTIF
(www.otif.org).
1.1.5. Aplicarea standardelor

Atunci când aplicarea unui standard este cerut i când exist un conflict oarecare între acest
standard i dispozi iile RID, dispozi iile RID au prioritate.
CAPITOLUL 1.2
Defini ii i unit i de m sur
1.2.1. Defini ii
NOT .
1. În aceast sec iune figureaz toate defini iile de ordin general sau specifice.
2. Termenii co inu i în defini iile din aceast sec iune i care fac obiectul unei defini ii particulare,
sunt scrise cursiv (italic).
În RID se în elege prin:

A
ADR: Acordul european cu privire la transportul interna ional rutier de m rfuri periculoase, inclusiv
acordurile particulare, care au fost semnate de toate rile interesate.
ADN: Acordul european privind transportul interna ional al m rfurilor periculoase pe c i interioare de
naviga ie.
aerosol sau generator de aerosol: recipient nereînc rcabil corespunz tor prescrip iilor 6.2.6
confec ionat din metal, sticl sau material plastic, care con ine un gaz comprimat, lichefiat sau dizolvat
sub presiune, cu sau far materie lichid , p stoas sau pulverulent i echipat cu un dispozitiv de
prelevare, care permite expulzarea con inutului sub form de: particule solide sau lichide în suspensie
într-un gaz, spum , past , pulbere, lichid sau gaz
AIEA: Agen ia Interna ional de Energie Atomic AIEA (AIEA P.O. Box, 100, A-1400 Viena).
ambalaj: unul sau mai multe recipiente i toate celelalte elemente sau materiale necesare cu ajutorul
rora recipientele î i îndeplinesc func ia de p strare i orice alt func ie de securitate.
NOT . Pentru materiile radioactive, a se vedea. 2.2.7.2.
ambalaj de siguran (ajut tor): ambalaj special, în care sunt puse colete cu m rfuri periculoase
care s-au deteriorat, care prezint defecte care curg sau sunt neconforme, sau m rfuri periculoase
care s-au împr tiat sau care au curs din ambalajul lor, trimise la transport în vederea recuper rii sau
elimin rii lor.
7
ambalaj combinat: combina ie de ambalaje destinat transportului, constituite din unul sau mai
multe ambalaje interioare fixate într-un ambalaj exterior a a cum e prescris la 4.1.1.5.
NOT . <Elementul interior> al ambalajelor combinate se nume te întotdeauna <ambalaj interior> i
nu <recipient interior>. O butelie de sticl este un exemplu de acest gen de <ambalaj interior>.
ambalaj compozit (material plastic): ambalaj constituit dintr-un recipient interior din material plastic
i dintr-un ambalaj exterior (metal, carton, placaj, etc). Odat ansamblat, acest ambalaj r mâne un tot
unitar; El este umplut, depozitat, expediat i golit ca atare.
NOT . A se vedea NOTA de la ambalaj compozit (sticl , por elan sau gresie).
ambalaj compozit (sticl , por elan sau gresie): ambalaj constituit dintr-un recipient interior din sticl ,
por elan sau gresie i un ambalaj exterior (metal, lemn, carton, material plastic, material plastic
expandat etc.). Odat ansamblat, acest ambalaj r mâne un tot unitar; El este umplut, depozitat,
expediat i golit ca atare.
NOT . <Elementul interior> al unui ambalaj compozit se nume te în mod normal <recipient
interior>. De exemplu, <elementul interior> al unui ambalaj compozit de tip 6HA1 (material plastic)
este un <recipient interior> de acest gen, dat fiind c el nu este în mod normal conceput s
îndeplineasc o func ie de <reten ie> f <ambalajul s u exterior> i, deci, nu este vorba de un
<ambalaj interior. >
ambalaj etan la pulverulente: ambalaj care nu las s treac con inuturile uscate, inclusiv materiile
solide fin pulverizate produse în timpul transportului.
ambalaj exterior: protec ia exterioar a unui ambalaj compozit sau a unui ambalaj combinat, cu
materiale absorbante, materiale de umplutur i orice alte elemente necesare pentru a con ine i
proteja recipientele interioare sau ambalajele interioare.
ambalaj interior: ambalaj care trebuie prev zut cu ambalaj exterior pentru transport.
ambalaj intermediar: un ambalaj plasat între ambalaje interioare sau între obiecte i ambalajul
exterior.
ambalaj mare, un ambalaj care const dintr-un ambalaj exterior care con ine obiecte sau ambalaje
interioare i care:
a) este conceput pentru manipulare mecanic ;
b) are o mas net mai mare de 400 kg sau o capacitate mai mare de 450 litri, dar al c rui volum nu
dep te 3 m3.
ambalaj mare reconstruit, un ambalaj mare metalic, sau un ambalaj mare din plastic rigid:
a) rezultând din produc ia unui tip conform ONU pornind de la un tip non-conform; sau
b) rezultând din transformarea unui tip conform ONU într-un alt tip conform.
Ambalajele mari reconstruite sunt supuse acelora i dispozi ii din RID ca un ambalaj mare nou de
acela i tip (vezi i defini ia modelului tip la 6.6.5.1.2);
ambalaj mare reutilizat, un ambalaj mare destinat a fi umplut din nou, care, dup examinare, a fost
declarat f defecte putându- i afecta aptitudinea de a suporta probe func ionale; acest termen
include mai ales ambalajele mari umplute din nou cu m rfuri identice sau analoge i compatibile i
transportate în circuitul de distribuire care depinde de expeditor;
ambalaj metalic u or: ambalaj cu sec iune circular , eliptic , dreptunghiular sau poligonal
(inclusiv conic ), precum i ambalaje cu partea superioar conic sau în form de g leat
(tronconic ), de metal (de exemplu fier alb), având o grosime a peretelui mai mic de 0,5 mm, cu fund
plat sau bombat, prev zut cu unul sau mai multe orificii, i nu este vizat de defini iile date la butoi i
bidon (canistr ).
ambalaj recondi ionat: un ambalaj, mai ales:
a) un butoi metalic:
i) care a fost cur at astfel încât materialul din care este confec ionat s i recapete aspectul ini ial,
dup eliminarea resturilor de con inut, inclusiv coroziunea intern i extern , cât i înveli urile
exterioare i etichetele;
ii) care a fost adus în forma i profilul ini ial, prin îndreptarea i etan eizarea marginilor (dac este
cazul) i înlocuirea tuturor garniturilor de etan are care nu fac parte integrant din ambalajul înlocuit,
iii) care a fost verificat dup cur are, dar înainte de a fi revopsit. Trebuie refuzate ambalajele care
prezint pori vizibili, o diminuare important a grosimii materialului, oboseala metalului, filete sau
închiz tori defecte sau alte defecte importante.
b) un butoi sau un bidon din material plastic:
i) care a fost cur at astfel încât materialul din care este confec ionat s i recapete aspectul ini ial,
dup eliminarea în totalitate a vechiului con inut, a înveli urilor exterioare i a etichetelor;
8
ii) la care au fost înlocuite garniturile de etan are care nu apar in ambalajului,
iii) care au fost verificate dup cur are; Trebuie refuzate ambalajele care prezint deterior ri vizibile
ca de exemplu rupturi, îndoiri sau fisuri sau ale c ror închiz tori sau filete sunt deteriorate sau prezint
alte defecte importante.
ambalaj reconstruit: ambalaj, mai ales:
a) un butoi metalic:
i) rezultat din realizarea unui tip de ambalaj ONU care respect dispozi iile capitolului 6.1 pornind de
la un tip care nu îndepline te aceste dispozi ii;
ii) rezultat din transformarea unui tip de ambalaj ONU care îndepline te dispozi iile capitolului 6.1
într-un alt mod conform acelora i dispozi ii,
iii) ale c rui elemente, care fac parte integrant din carcas (cum ar fi capacele nedemontabile), au
fost înlocuite.
b) un butoi din material plastic:
i) ob inut prin conversia unui ambalaj tip ONU în alt ambalaj tip ONU (de exemplu 1H1 în 1H2),
ii) care a suportat înlocuirea elementelor din structura sa integrat .
Butoaiele ref cute sunt supuse prescrip iilor din capitolul 6.1 care se aplic butoaielor noi de acela i
tip.
ambalaj refolosit: ambalaj care, dup verificare, s-a constatat c nu prezint defecte care îi pot
influen a capacitatea de a suporta probele func ionale; aceast defini ie cuprinde, mai ales, ambalajele
care sunt umplute din nou cu m rfuri compatibile, identice sau asem toare, transportate în interiorul
lan urilor de distribu ie care depinde de expeditorul produsului.
ambalator: întreprinderea care încarc m rfurile periculoase în ambalaje, inclusiv ambalaje mari i
GRV i, eventual, preg te te coletele pentru transport.
aparatul de transport, un vagon, un container, un container-cistern , o cistern mobil sau un
CGEM;
NOT :
Aceast defini ie se aplic numai în aplicarea dispozi iei speciale 302 din capitolul 3.3 i din
capitolul 5.5.
aprobare multilateral sau agrement multilateral: pentru transportul materiilor din clasa 7, aprobarea
sau agrementul dat de autoritatea competent din ara de origine a expedierii sau a modelului, dup
caz, i de autoritatea competent din fiecare ar pe teritoriul c reia trebuie s fie transportat
expedi ia respectiv .
agrement unilateral: pentru transportul materiilor din clasa 7, agrementul unui model care trebuie s
fie dat numai de autoritatea competent din ara de origine a modelului.
Dac ara de origine nu este stat contractant la RID, agrementul implic validarea dat de
autoritatea competent din primul stat contractant la RID prin care trece transportul (vezi 6.4.22.6).
asigurarea conformit ii (materii radioactive): un program sistematic de m suri aplicat de o
autoritate competent i care vizeaz garan ia c dispozi iile RID sunt respectate în practic .
asigurarea calit ii: program sistematic de controale i inspec ii aplicat de orice organiza ie sau
organism i care vizeaz asigurarea unei garan ii adecvate c prescrip iile de securitate din RID sunt
respectate în practic .
ASTM, American Society for Testing and Materials, (ASTM International, 100 Barr Harbor Drive, PO
Box C700, West Conshohocken, PA, 19428-2959, Statele Unite ale Americii);
autoritate competent : autoritatea( ile) sau oricare alt(e) organism(e) desemnat(e) din fiecare stat
cât i în fiecare caz particular, potrivit dreptului na ional.
B
baterie cu combustibil, un dispozitiv electrochimic care converte te energia chimic a unui
carburant în energie electric , c ldur i produse de reac ie;
bidon (canistr ): ambalaj din metal sau din material plastic, de sec iune dreptunghiular sau
poligonal , prev zut cu unul sau mai multe orificii.
bobin : (clasa 1) dispozitiv din material plastic, lemn, carton, metal sau oricare alt material
convenabil i alc tuit dintr-un ax central i, eventual, de pere i laterali la fiecare cap t al axului.
Obiectele i materialele trebuie s poat fi rulate pe ax i pot fi re inute de pere ii laterali.
butelie: recipient sub presiune, transportabil, cu o capacitate (în ap ) care nu dep te 150 l (a se
vedea de asemenea cadru de butelii).
butoi: ambalaj cilindric cu fund plat sau bombat, din metal, carton, material plastic, placaj sau alt
material corespunz tor. Aceast defini ie include i ambalajele având alte forme, de exemplu
9
ambalajele rotunde cu partea superioar conic sau ambalajele în form de g leat . Aceast defini ie
nu se refer la butoaie din lemn i la canistre.
butoi de lemn: ambalaj din lemn natural, de sec iune circular , cu perete bombat, alc tuit din doage
i funduri i prev zut cu cercuri.
butoi sub presiune: recipient sub presiune transportabil, de construc ie sudat , de o capacitate (în
ap ) mai mare de 150 l i care nu dep te 1000 l (de exemplu recipient cilindric prev zut cu cercuri
de rulare, sau cu sfere(bile) pe patine).
C
cadru de butelii: un ansamblu de butelii, fixate între ele i legate printr-o eav colectoare,
transportate ca un ansamblu indivizibil. Capacitatea total (în ap ) nu trebuie s dep easc 3000 l;
la cadrele destinate transportului de gaze toxice din clasa 2 (grupele care încep cu litera T conform
2.2.2.1.3) aceast capacitate este limitat la 1000 l.
canistr : a se vedea bidon.
capacitate maxim : volum interior maxim al recipientelor sau ambalajelor, inclusiv al ambalajelor
mari i GRV, exprimat în m3 sau litri.
capacitate nominal a recipientului: volumul nominal exprimat în litri al materiei periculoase
con inute în recipient. Pentru buteliile cu gaz comprimat, capacitatea nominal va fi capacitatea în ap
a buteliei.
capacitatea unui rezervor sau a unui compartiment din rezervor, pentru cisterne, volumul interior
total al rezervorului sau al compartimentului rezervorului exprimat în litri sau metrii cubi. Atunci când
este imposibil a se umple complet rezervorul sau compartimentul rezervorului datorit formei sau prin
construc ie, aceast capacitate redus trebuie s fie utilizat pentru determinarea gradului de umplere
i pentru marcajul cisternei.
cartu de gaz, vezi recipient de capacitate mic pentru gaze;
CEE-ONU, Comisia Economic a Na iunilor Unite pentru Europa (CEE-ONU, Palais des Nations, 8-
14 avenue de la Paix, CH-1211 Geneva 10, Elve ia);
CGA, "Compressed Gas Association", (CGA, 4221 Walney Road, 5th Floor, Chantilly VA 20151-
2923, Statele Unite ale Americii);
CIM, Regulile uniforme privind contractul de transport feroviar interna ional de m rfuri (Apendice B
la Conven ia privind transporturile feroviare interna ionale(COTIF)), luate ca atare i modificate;
Codul IMDG - Codul maritim interna ional al m rfurilor periculoase, regulament de aplicare al
Capitolului VII, partea A a Conven iei interna ionale din 1974 pentru salvarea vie ii umane pe mare.
(Conven ia SOLAS), publicat de Organiza ia maritim interna ional (OMI) la Londra.
cistern : un rezervor (recipient) prev zut cu echipamente de serviciu i de structur . Atunci când
cuvântul este utilizat singur, aceasta semnific containerele cistern , cisternele mobile, vagoanele
cistern , cisternele amovibile, dup cum sunt definite în prezenta sec iune, precum i cisternele care
constituie elemente ale vagoanelor baterie sau ale CGEM.
NOT . Pentru cisternele mobile, a se vedea 6.7.4.1.
cistern amovibil : o cistern care, fiind construit pentru a se adapta dispozitivelor speciale ale
vagonului, nu poate fi scoas decât dup demontarea din mijloacele sale de fixare.
cistern închis ermetic: o cistern destinat transportului de lichide având o presiune de calcul de
cel pu in 4 bar sau destinat transportului de materii solide (pulverulente sau granulare) indiferent de
presiunea ei de calcul, ale c rei orificii sunt închise ermetic i care:
- nu este echipat cu supape de siguran , discuri de rupere, alte dispozitive asem toare de
siguran sau cu supape de depresiune sau cu dispozitive de aerisire comandate prin tensiune, sau
- nu este echipat cu supape de siguran , discuri de rupere sau alte dispozitive asem toare de
siguran , dar este echipat cu supape de depresiune sau cu dispozitive de aerisire comandate prin
tensiune, conform cu prescrip iile de la 6.8.2.2.3; sau
- este echipat cu supape de siguran precedate de un disc de rupere conform 6.8.2.2.10, dar nu
este echipat cu supape de depresiune sau cu dispozitive de aerisire comandate prin tensiune; sau
- este echipat cu supape de siguran precedate de un disc de rupere conform 6.8.2.2.2.10 i cu
supape de depresiune sau cu dispozitive de aerisire comandate prin tensiune, conform cu prescrip iile
de la 6.8.2.2.3.
cistern fix : o cistern cu o capacitate mai mare de 1000 l care este fixat definitiv pe un vagon
(care devine astfel vagon-cistern ) sau care face parte integrant din asiul unui asemenea vagon.
cistern mobil : o cistern multimodal conform cu defini iile capitolului 6.7 sau cu Codul IMDG
indicat de o instruc iune de transport cu cisterna mobil (Instruc ia T) în coloana 10 din tabelul A de
10
la capitolul 3.2. i care are o capacitate mai mare de 450 l atunci când este utilizat pentru transportul
de gaze cum sunt cele definite la 2.2.2.1.1.
CGEM: a se vedea containere de gaze cu elemente multiple.
cistern pentru de euri care opereaz sub vid: un container-cistern sau o cutie mobil utilizat în
principal pentru transportul de eurilor periculoase, construit sau echipat special pentru a facilita
înc rcarea i desc rcarea de eurilor conform prevederilor capitolului 6.10.
O cistern care corespunde integral prevederile capitolelor 6.7 sau 6.8 nu este considerat ca fiind
o cistern pentru de euri care opereaz sub vid.
colet: produsul final al opera iei de ambalare, gata pentru expediere, compus din ambalaj, ambalaj
mare sau GRV împreun cu con inutul s u. Termenul cuprinde recipientele de gaz a a cum au fost
definite în prezenta sec iune, cât i obiectele care, datorit dimensiunii, masei sau configura iei lor, pot
fi transportate f a fi ambalate sau în cadre, co uri sau dispozitive de manipulare. Cu excep ia
transportului materiilor radioactive, termenul nu se aplic m rfurilor transportate în vrac, nici materiilor
transportate în cisterne.
NOT : Pentru materiile radioactive, a se vedea 2.2.7.2, 4.1.9.1.1 i capitolul 6.4.
component inflamabil: (pentru aerosoli i cartu e de gaz), un gaz care este inflamabil în aer la
presiune normal , sau o materie sau preparat sub form lichid cu punct de aprindere mai mic sau
egal cu 100°C.
CMR, Conven ia privind contractul de transport rutier interna ional de m rfuri (Geneva, 19 mai
1956), ca atare i modificat ;
container: un mijloc de transport (cadru sau alt mijloc analog)
- cu caracter permanent i suficient de rezistent pentru a permite folosirea sa repetat ;
- special conceput pentru a facilita transportul m rfurilor prin intermediul unuia sau mai multor
moduri de transport, f deteriorarea înc rc turii;
- prev zut cu dispozitive care s faciliteze fixarea i manipularea, mai ales în timpul transbord rii
dintr-un mijloc de transport în altul;
- conceput astfel încât s faciliteze umplerea i golirea.
- cu un volum interior de cel pu in 1 m3, cu excep ia containerelor pentru transportul materiilor
radioactive.
O cutie mobil este un container care, potrivit normei EN 283 (versiune 1991), prezint urm toarele
caracteristici:
- are o rezisten mecanic conceput numai pentru transportul pe un vagon sau un vehicul în trafic
terestru sau pe o nav RO-RO;
- nu se stivuie te,
- nu poate fi transferat din vehicul rutier pe proptele i reînc rcat prin mijloace proprii la bordul
vehiculului.
NOT : Termenul container nu prive te nici ambalajele uzuale, nici recipientele mari pentru vrac
(GRV), nici containerele cistern , nici vagoanele. Totu i, un container poate fi utilizat ca ambalaj
pentru transportul materiilor radioactive.
În plus, se în elege prin:
container-cistern : un mijloc de transport care corespunde defini iei containerului i care include un
rezervor i echipamente, inclusiv echipamentele care permit deplas rile containerului-cistern , f
schimbarea important a pozi iei, utilizat pentru transportul materiilor gazoase, lichide, pulverulente
3
sau granulate i care are o capacitate mai mare de 0,45 m (450 litri), atunci când este destinat
transportului de gaze cum sunt cele definite la 2.2.2.1.1.
NOT . Recipientele mari pentru vrac (GRV) care corespund dispozi iilor capitolului 6.5 nu sunt
considerate containere-cistern .
container de gaze cu elemente multiple (CGEM): mijloc de transport care cuprinde elementele
legate între ele printr-o eav colectoare, montate într-un cadru. Urm toarele elemente sunt
considerate ca fiind elemente ale CGEM: buteliile, tuburile, butoaiele sub presiune i cadrele de
butelii, ca i cisternele cu o capacitate mai mare de 450 l pentru gaze cum sunt cele definite la
2.2.2.1.1.
NOT . Pentru CGEM UN (ONU) a se vedea capitolul 6.7.
container deschis: un container cu acoperi deschis sau un container tip platform .

container închis: un container închis în totalitate, prev zut cu acoperi rigid, pere i laterali rigizi,
pere i de extremitate rigizi i podea. Termenul cuprinde containerele cu acoperi care se poate
deschide, dar care este închis în timpul transportului.
container mare:
11
a) un container care nu corespunde defini iei container mic;
b) în sensul CSC, un container de dimensiuni ca i suprafa a delimitat de cele patru col uri
inferioare exterioare care trebuie s fie:
i) de cel pu in 14 m2 (150 sq ft - picioare p trate); sau
ii) de cel pu in 7 m2 (75 sq ft) dac este prev zut cu piese de col la col urile superioare.
container mic: un container ale c rui dimensiuni exterioare totale (lungime, l ime sau în ime) sunt
mai mici de 1,5 m sau al c rui volum interior este mai mic sau egal cu 3 m3.
NOT . Pentru materiile radioactive, a se vedea 2.2.7.2.
container prelat : container descoperit prev zut cu prelat pentru protejarea m rfii înc rcate.
container pentru vrac: este o incint de reten ie (inclusiv orice dublur sau c ptu eal ) destinat
transportului de materii solide care sunt în contact direct cu incinta de reten ie. Termenul nu cuprinde
ambalajele, recipientele mari pentru vrac (GRV), ambalajele mari, i nici cisternele.
Containerele pentru vrac sunt:
- cu caracter permanent i suficient de rezistente pentru a permite utilizarea lor repetat ;
- special construite, pentru facilitarea transportului de m rfuri printr-unul sau mai multe mijloace de
transport, f modificarea înc rc turii;
- echipate cu dispozitive care faciliteaz manipularea;
- cu o capacitate de cel pu in 1,0 m3.
Containere pentru vrac pot fi, de exemplu, containere, containere pentru vrac offshore, bene, boxe
pentru vrac, cutii mobile, containere tremie, containere rulante, compartimente de înc rcare a
vagoanelor.
container pentru vrac offshore: un container pentru vrac special conceput pentru a servi într-o
manier repetat la transportul provenind de la sau cu destina ia la instala ii offshore, sau între
asemenea instala ii. Acesta trebuie s fie conceput i construit potrivit regulilor privind agrementul
containerelor offshore manipulabile în largul m rii, enun ate în documentul MSC/Circ. 860. i publicat
de Organiza ia Maritim Interna ional (OMI).
con inut radioactiv: pentru transportul materiilor din clasa 7, materiile radioactive precum orice solid,
lichid sau gaz contaminat sau activat care se g se te în interiorul unui ambalaj.
corp: (pentru toate categoriile de GRV, altele decât GRV compozite), recipient propriu-zis, împreun
cu orificiile i închiz torile lui, cu excep ia echipamentului de serviciu.
co de r chit : ambalaj exterior cu pere i ajura i
cutie: ambalaj cu suprafe e rectangulare sau poligonale, din metal, lemn, placaj, carton, plastic sau
alt material asem tor. Pot fi practicate mici orificii pentru a facilita manipularea sau deschiderea,
sau care s r spund criteriilor de clasificare, cu condi ia s nu compromit integritatea ambalajului în
timpul transportului.
cutie mobil : a se vedea container.
cutie mobil cistern : este considerat drept un container-cistern .
CSC: Conven ia interna ional privind securitatea containerelor (Geneva, 1972) modificat i
publicat de Organiza ia Maritim Interna ional (OMI) la Londra
D
denumire tehnic , denumire chimic recunoscut , dup caz, o denumire biologic recunoscut sau
o alt denumire utilizat în mod curent în manuale, reviste i texte tiin ifice i tehnice (a se vedea
3.1.2.8.1.1)
desc rc tor, întreprinderea care:
a) ridic un container, un container pentru vrac, un CGEM, un container-cistern sau o cistern
mobil a unui vagon; sau
b) descarc m rfuri periculoase ambalate, containere mici sau cisterne mobile ale unui vagon sau
ale unui container; sau
c) vidanjeaz m rfuri periculoase dintr-o cistern (vagon-cistern , cistern imobil , cistern mobil
sau container-cistern ) sau dintr-un vagon-baterie sau dintr-un CGEM, sau dintr-un vagon, dintr-un
container mare sau dintr-un container mic pentru transportul în vrac sau dintr-un container pentru
vrac.
destinatar: destinatarul potrivit contractului de transport. Dac destinatarul desemneaz un ter în
conformitate cu dispozi iile aplicate contractului de transport, acesta din urm este considerat ca
destinatar în sensul RID. Dac transportul se efectueaz f contract de transport, întreprinderea
care preia m rfurile periculoase la sosire trebuie considerat ca fiind destinatar .
12
de euri: materii, solu ii, amestecuri sau obiecte care nu pot fi utilizate ca atare, dar care sunt
transportate pentru retratare, depozitare într-un loc de desc rcare sau eliminare prin incinerare sau
prin alt metod .
dispozitiv de manipulare: (pentru GRV flexibile) orice ching , bucl sau cadru fixat pe corpul GRV
sau care constituie continuarea materialului din care acesta este fabricat.
dispozitiv de aerisire (de punere în leg tur cu atmosfera) comandat prin tensiune: dispozitivul
cisternei cu golire pe la partea inferioar , care este legat cu o clapet intern i care nu se deschide
decât în condi ii normale de serviciu în cursul opera iunilor de înc rcare i de desc rcare pentru
aerisirea cisternei.
dispozitiv de stocare de hidrur metalic , un dispozitiv de stocare a hidrogenului, unic, complet,
cuprinzând un recipient, o hidrur metalic , un dispozitiv de decompresiune, un robinet de oprire, un
echipament de serviciu i componente interne utilizate numai pentru transportul de hidrogen;
document de transport, scrisoare de tr sur conform contractului de transport (vezi CIM) scrisoare
de vagon de marf conform Contractului uniform de utilizare a vagoanelor de marf (CUU)4). sau orice
alt document de transport ce r spunde dispozi iunilor din 5.4.1.
4)
Publicat de Biroul CUU, Avenue Louise, 500, BE-1050 Bruxelles, www.gcubureau.org.
dosarul cisternei, un dosar care con ine toate informa iile tehnice importante privind o cistern , un
vagon-baterie sau un CGEM, precum i atest rile i certificatele men ionate la 6.8.2.3, 6.8.2.4 i
6.8.3.4.
dublur : o teac tubular sau un sac plasat în interior, dar care nu face parte integrant dintr-un
ambalaj, inclusiv dintr-un ambalaj mare sau GRV, inclusiv mijloacele de obturare a deschiderilor sale.
E
echipament de serviciu:
a) al cisternei: dispozitivele de umplere, de golire, de aerisire (de punere în leg tur cu atmosfera),
de siguran , de înc lzire i de izolare termic , precum i instrumentele de m sur ;
NOT . Pentru cisterne mobile, a se vedea capitolul 6.7.
b) al elementelor unui vagon-baterie sau CGEM: dispozitivele de umplere i golire, inclusiv tubul
colector, dispozitivele de siguran precum i instrumentele de m sur ;
c) al unui GRV: dispozitivele de umplere i golire i, dac este cazul, dispozitivele de
decompresiune sau de aerisire, dispozitivele de siguran , de înc lzire i izolare termic , precum i
aparatele de m sur .
echipament de structur :
a) al cisternei unui vagon-cistern : elementele de fixare, de consolidare i de protec ie care sunt
interioare sau exterioare rezervorului sau recipientului;
b) al cisternei unui container-cistern : elementele de consolidare, de fixare, de protec ie sau de
stabilitate care sunt interioare sau exterioare rezervorului sau recipientului.
NOT . Pentru cisternele mobile, a se vedea capitolul 6.7.
c) al elementelor unui vagon-baterie sau CGEM: elementele de consolidare, de fixare, de protec ie

sau de stabilitate, care sunt interioare sau exterioare rezervorului sau recipientului;
d) al unui GRV (altele decât GRV flexibile): elementele de consolidare, de fixare, de manipulare, de
protec ie sau de stabilitate ale corpurilor (inclusiv paleta de funda ie pentru GRV-urile compozite cu
recipient interior din material plastic).
EN: (Norme) norm european publicat de Comitetul european de norme (CEN, Avenue Marnix
17, B-1000 Bruxelles)
ermetic: a se vedea cistern închis ermetic.
evaluarea conformit ii: procesul care const în verificarea conformit ii unui produs conform
dispozi iilor din sec iunile 1.8.6. i 1.8.7 privind agrementul modelului, supravegherea fabric rii i
controlul i probele ini iale.
expeditor: întreprindere care expediaz pentru ea îns i sau pentru ter i m rfuri periculoase. Atunci
când transportul se efectueaz pe baza unui de contract de transport, expeditorul conform acestui
contract este considerat ca expeditor.
expedi ie: unul sau mai multe colete sau înc rc tur de m rfuri periculoase prezentate la transport
de c tre un expeditor.
G
gaz: o materie care:
a) la 50°C exercit o presiune de vapori mai mare de 300 kPa (3 bar) sau
13
b) este în întregime în stare gazoas la 20°C la presiune normal de 101,3 kPa.
gaz petrolier lichefiat (GPL), un gaz lichefiat la presiune sc zut , care con ine una sau mai multe
hidrocarburi u oare care sunt alocate numai Nr. ONU 1011, 1075, 1965, 1969 sau 1978 i care, în
principal, este compus din propan, propen , butan, izomeri de butan, buten cu urme de alte gaze de
hidrocarburi.
NOTA 1:
Gazele inflamabile alocate altor numere ONU nu trebuie considerate ca GPL.
NOTA 2:
Pentru num rul ONU 1075, vezi NOTA 2 de sub 2F, num rul ONU 1965, în tabelul pentru gaze
lichefiate din 2.2.2.3.
generator de aerosol, a se vedea aerosol sau generator de aerosol
gestionar de infrastructur feroviar : orice entitate public sau întreprindere îns rcinat în special
pentru construc ia sau între inerea infrastructurii feroviare precum i pentru gestiunea sistemelor
privind circula ia feroviar i siguran .
grad de umplere: raportul între masa de gaz i masa de ap la 15°C care umple complet un
recipient de presiune preg tit pentru utilizare.
grup de ambalare: în sensul ambal rii, o grup c reia îi sunt asociate diferite materii în func ie de
gradul de pericol pe care-l prezint pentru transport. Grupele de ambalare au semnifica iile urm toare
care sunt precizate în Partea 2:
grupa de ambalare I: materii foarte periculoase;
grupa de ambalare II: materii mediu periculoase;
grupa de ambalare III: materii pu in periculoase.
NOT . Anumite obiecte care con in materii periculoase sunt de asemenea asociate unei grupe de
ambalare.
GRV (recipient mare pentru vrac) un ambalaj transportabil rigid sau flexibil, altul decât cele
specificate la capitolul 6.1.
a) cu o capacitate:
i) care nu dep te 3 m3, pentru materiile solide i lichide din grupele de ambalare II i III;
ii) care nu dep te 1,5 m 3, pentru materiile solide din grupa de ambalare I ambalate în în GRV
flexibile, din material plastic rigid, din materiale compozite, din carton sau din lemn.
iii) care nu dep te 3 m3, pentru materiile solide din grupa de ambalare I, ambalate în GRV
metalice;
iv) de cel mult 3,0 m3, pentru materiile radioactive din clasa 7;
b) conceput pentru manipulare mecanic ;
c) care poate rezista la solicit rile produse în timpul manipul rii i transportului, fapt care trebuie s
fie confirmat prin probele specificate la capitolul 6.5.
NOT .
1. Containerele cistern care îndeplinesc prescrip iile capitolelor 6.7 sau 6.8 nu sunt considerate ca
fiind recipiente mari pentru vrac (GRV).
2. Recipientele mari pentru vrac (GRV) care îndeplinesc prescrip iile capitolului 6.5 nu sunt
considerate containere în sensul RID.
GRV reconstruit: un GRV metalic, un GRV din material plastic rigid sau un GRV compozit:
a) rezultat din produc ia unui tip ONU conform, plecând de la un tip neconform; sau
c) rezultat din transformarea unui tip ONU conform într-un alt tip conform.
GRV-urile reconstruite sunt supuse acelora i prescrip ii RID ca i un GRV nou de acela i tip (a se
vedea i defini ia modelului tip la 6.5.6.1.1).
GRV reparat: un GRV metalic, un GRV din material plastic rigid sau un GRV compozit care pentru
a suferit un oc sau din orice alt cauz (de exemplu coroziune, fragilizare sau alt semn de sl bire
în raport cu modelul tip probat), a fost readus în stare s corespund modelului tip probat i s fie
capabil s suporte cu succes probele modelului tip. În sensul RID, înlocuirea recipientului interior rigid
al unui GRV compozit cu un recipient conform modelului tip de origine al aceluia i fabricant, este
considerat ca repara ie. Acest termen nu include totu i între inerea regulat a unui GRV rigid. Corpul
unui GRV din material plastic rigid i recipientul interior al unui GRV compozit nu sunt reparabile.
GRV-urile flexibile nu sunt reparabile f acordul autorit ii competente.
GRV din carton: un GRV alc tuit dintr-un corp din carton cu sau f capac superior i inferior
independent i, dac este necesar, dintr-o dublur (dar f ambalaje interioare), precum i din
echipamentul de serviciu i echipamentul de structur adecvat.
14
GRV din lemn: un GRV alc tuit dintr-un corp din lemn, rigid sau pliabil, cu dublur (dar f
ambalaje interioare) i din echipamentul de serviciu i echipamentul de structur adecvat.
GRV compozit cu recipient interior din material plastic: un GRV alc tuit din elemente de structur
sub forma unui înveli exterior rigid, care înconjoar un recipient interior din material plastic,
cuprinzând tot echipamentul de serviciu sau alt echipament de structur . El este astfel confec ionat
încât odat ansamblat, înveli ul exterior i recipientul interior constituie un tot unitar, care este utilizat
ca atare pentru opera iile de umplere, stocare, transport sau de golire.
NOT : Termenul «material plastic», atunci când este utilizat cu privire la GRV compozite în leg tur
cu recipientele interioare, se refer la alte materiale polimerizate precum cauciucul.
GRV din material plastic rigid: un GRV alc tuit dintr-un corp din material plastic rigid care poate
avea o structur de rezisten i poate fi dotat cu un echipament de serviciu adecvat.
GRV metalic: un GRV alc tuit dintr-un corp metalic, precum i din echipamentul de serviciu i din
echipamentul de structur adecvate.
GRV protejat: (pentru GRV metalice), un GRV prev zut cu o protec ie suplimentar împotriva
ocurilor. Aceast protec ie poate lua, de exemplu, forma unui de perete multistrat (construc ie
<sandwich>), a unui perete dublu sau a unui cadru cu înveli din plas metalic .
GRV flexibil: un GRV alc tuit dintr-un corp constituit dintr-o pelicul , dintr-o es tur sau din orice alt
material elastic, sau din combina ii de materiale de acest gen i, dac este necesar, dintr-o c ptu eal
interioar sau dintr-o dublur , prev zut cu echipamente de serviciu i cu dispozitive de manipulare
corespunz toare.
I
IMDG: a se vedea Codul IMDG.
indice de siguran -criticitate (CSI4)) al unui colet, supraambalaj sau container care con in materii
fisionabile, pentru transportul materiilor din clasa 7, un num r care serve te la limitarea acumul rii de
colete, supraambalaje sau containere care con in materii fisionabile.
4
) Prescurtarea «CSI» corespunde termenului englez «Criticality Safety Index».
indice de transport (TI5)) al unui colet, supraambalaj sau container sau a unei materii LSA-I sau a
unui obiect SCO-I neambalat, pentru transportul materiilor din clasa 7, un num r care serve te la
limitarea expunerii la radia ii.
5
) Prescurtarea «TI» corespunde termenului englez «Transport Index».
infrastructur feroviar : desemneaz toate c ile ferate i instala iile fixe, în m sura în care acestea
sunt necesare la circula ia vehiculelor feroviare i la siguran a circula iei.
instruc iunile tehnice OACI: Instruc iunile tehnice pentru siguran a transportului aerian al m rfurilor
periculoase, în completarea Anexei 18 a Conven iei de la Chicago privind avia ia civil interna ional
(Chicago 1944), publicate de Organiza ia avia iei civile interna ionale (OACI) la Montreal.
ISO: (Norm ) norm interna ional publicat de Organiza ia interna ional de standardizare (ISO),
(ISO - 1, rue de Varembe, CH -1204 Geneve 20).
înc rc tor, întreprinderea care:
a) încarc m rfurile periculoase ambalate, containerele mici sau cisternele mobile în sau pe un
vagon sau un container; sau
b) încarc un container, un container pentru vrac, un CGEM, un container cistern sau o cistern
mobil pe un vagon;
înc rc tor de lichide: întreprindere care încarc m rfurile periculoase într-o cistern , într-un vagon
cistern , într-un vagon cu cisterne amovibile, într-o cistern mobil , într-un container cistern sau într-
un vagon baterie sau CGEM i/sau într-un vagon, într-un container mare sau într-un container mic
pentru vrac.
înc rc tur complet : orice înc rc tur provenind de la un singur expeditor, care utilizeaz în mod
exclusiv un container mare i pentru care au fost efectuate toate opera iunile de înc rcare desc rcare
în conformitate cu instruc iunile expeditorului sau ale destinatarului.
NOT ABROGAT
închiz toare: dispozitiv care serve te la închiderea orificiului unui recipient.

întreprindere: orice persoan fizic , orice persoan juridic cu sau f scop lucrativ, orice asocia ie
sau orice grup de persoane f personalitate juridic , cu sau f scop lucrativ, ca i orice organism
relevant de autoritate public , care fie are personalitate juridic proprie, fie depinde de o autoritate
având aceast personalitate.
între inerea regulat a unui GRV rigid: executarea regulat a opera iunilor la un GRV metalic, la un
GRV din material plastic rigid sau la un GRV compozit i anume:
a) cur area;
15
b) demontarea i montarea sau înlocuirea închiz toarelor pe corp (inclusiv a garniturilor
corespunz toare) sau a echipamentului de serviciu conform specifica iilor de origine a fabricantului, cu
condi ia ca etan eitatea GRV-ului s fie verificat ; sau
c) refacerea echipamentului de structur care nu asigur direct func ia de reten ie a unei materii
periculoase sau func ia de men inere a unei presiuni de golire, astfel încât GRV s fie din nou conform
cu modelul tip probat (de exemplu îndreptarea suporturilor sau a dispozitivelor de ridicare), sub
rezerva ca func ia de reten ie a GRV-ului s nu fie afectat .
între inerea regulat a unui GRV flexibil: executarea regulat a opera iunilor la un GRV flexibil din
material plastic sau din materiale textile i anume:
a) cur area; sau
b) înlocuirea elementelor care nu fac parte integrant din GRV, ca dublurile i leg turile
închiz toarelor, prin elemente conforme specifica iilor de origine ale fabricantului;
cu condi ia ca aceste opera ii s nu afecteze func ia de reten ie a GRV-ului flexibil i nici
conformitatea cu modelul tip.
înveli de siguran etan : pentru transportul materiilor din clasa 7, ansamblul componentelor
ambalajului care, potrivit specifica iilor proiectantului, vizeaz s asigure re inerea materiilor
radioactive în timpul transportului.
M
Manual de probe i criterii: a cincea edi ie revizuit a publica iei Organiza iei Na iunilor Unite
intitulat ''Recomand ri privind transportul m rfurilor periculoase, Manual de probe i criterii
(ST/SG/AC.10/11/Rev.5 a a cum a fost modificat prin documentul ST/SG/AG.10/11/Rev.5/Amend.1).
m rfuri periculoase: materiile i obiectele al c ror transport este interzis conform RID sau autorizat
numai în anumite condi ii.
masa unui colet: este vorba, în absen a indica iilor contrare, de masa brut a coletului. masa brut
maxim admisibil :
a) (pentru GRV-uri), suma masei GRV-ului i a oric rui echipament de serviciu sau de structur cu
masa net maxim ;
b) (pentru cisterne), tara cisternei i cea mai grea înc rc tur al c rui transport este autorizat.
masa net maxim : masa net maxim a con inutului unui ambalaj unic sau masa combinat
maxim a ambalajelor interioare i a con inutului lor, exprimat în kg.
mas net exploziv , masa total a substan elor explozive, f ambalaje, carcase etc. (Termenii
"cantitatea net exploziv ", "con inutul net exploziv", "greutate net exploziv " sau "masa net a
con inutului exploziv" sunt, adesea, utilizate în acela i sens.)
materie animal : carcase de animale, p i de corpuri de animale sau alimente pentru animale de
origine animal .
materie lichid : o materie care, la 50°C are o presiune de vapori de cel mult 300 kPa (3 bar) i nu
este în întregime în stare gazoas la 20°C i 101,3 kPa i care
a) are un punct de topire sau un punct de topire ini ial, egal sau mai mic la 20°C la presiunea
standard de 101,3 kPa, sau
b) este lichid potrivit metodei de prob ASTMD 4359-90, sau
c) nu este p stoas potrivit criteriilor aplicabile probei de determinare a fluidit ii (proba
penetrometrului) descris la 2.3.4.
NOT . Se consider ca transport în stare lichid în sensul prescrip iilor pentru cisterne:
- transportul materiilor lichide conform defini iei de mai sus, sau
- transportul materiilor solide admise la transport în stare topit .
materii plastice reciclate: materii recuperate din ambalaje industriale deteriorate care au fost
cur ate i tratate pentru a fi supuse recicl rii. materie solid :
a) o materie al c rui punct de topire sau punctul de topire ini ial este mai mare de 20°C la o presiune
de 101,3 kPa; sau
b) o materie care nu este lichid conform metodei de prob ASTMD 4539-90 sau care este
stoas dup criteriile aplicabile probei de determinare a fluidit ii (proba penetrometrului) descris la
2.3.4.
mijloc de transport, pentru transportul rutier sau feroviar, un vehicul sau un vagon;
modele: pentru transportul materiilor din clasa 7, descrierea unei materii radioactive cu form
special , a unei materii radioactive cu dispersabilitate redus , a unui colet sau a unui ambalaj care
16
permite identificarea articolului cu precizie. Descrierea poate s cuprind specifica ii, planuri, rapoarte
de conformitate cu prescrip iile reglementate i alte documente pertinente.
motor cu baterie cu combustibil, un dispozitiv folosit la func ionarea unui echipament i constând
dintr-o baterie cu combustibil i rezerva sa de carburant, integrat în bateria cu combustibil sau
separat i cuprinzând toate accesoriile necesare pentru îndeplinirea func iei sale;
N
n.s.a.: a se vedea rubrica n.s.a.
num r ONU: num rul de identificare cu 4 cifre al materiilor sau obiectelor extrase din Regulamentul
tip al ONU.
O
OACI, Organiza ia Avia iei Civile Interna ionale, (OACI, 999 University Street, Montreal, Quebec
H3C 5H7, Canada);
OMI, Organiza ia Maritim Interna ional , (IMO, 4 Albert Embankment, Londra SE1 7SR, Regatul
Unit al Marii Britanii)
organism de control: un organism independent de control i de prob , agreat de autoritatea
competent .
OTIF, Organiza ia Interguvernamental pentru Transporturile Interna ionale Feroviare (OTIF,
Gryphenhubeliweg 30, CH- 3006 Berna, Elve ia)
o el moale: un o el a c rui rezisten minim la ruperea prin trac iune este cuprins între 360 N/mm2
i 440 N/mm2.
NOT . Pentru cisterne mobile, a se vedea cap. 6.7.
o el de referin : o el care are rezisten a la trac iune de 370 N/mm 2 i o alungire la rupere 27%.
P
platou: (clasa I), o foaie (folie) din metal, din plastic, din carton sau din orice alt material convenabil,
plasat în ambalajele interioare, intermediare sau exterioare i care permite o aranjare strâns în
aceste ambalaje. Suprafa a platoului poate fi fasonat astfel încât ambalajele sau obiectele s poat fi
introduse, men inute în siguran i separate unele de altele.
pe teritoriul, pentru transportul materiilor din clasa 7, teritoriul rilor prin care sau în care este
transportat un material expediat, cu excep ia expres a spa iilor lor aeriene în care un material
expediat poate fi transportat, cu condi ia s nu fie prev zut nicio escal în aceste ri;
presiune de calcul: o presiune fictiv cel pu in egal cu presiunea de prob , care poate dep i mai
mult sau mai pu in presiunea de serviciu potrivit gradului de pericol prezentat de materia transportat ,
care serve te numai pentru a determina grosimea pere ilor rezervorului, independent de orice
dispozitiv de înt rire exterior sau interior.
presiune de golire: presiunea maxim efectiv dezvoltat în cistern în timpul golirii sub presiune.
presiunea de prob : presiunea care trebuie s fie aplicat în cursul probei de presiune a cisternei
pentru controlul ini ial sau periodic.
presiune de serviciu: presiunea stabilizat a unui gaz comprimat la temperatura de referin de

15°C într-un recipient de presiune plin.
NOT . Pentru cisterne, a se vedea presiunea maxim de serviciu.
presiunea de umplere: presiunea maxim efectiv dezvoltat în cistern în timpul umplerii sub
presiune.
presiunea maxim de serviciu: (presiune manometric ) cea mai mare dintre urm toarele trei valori:
a) valoarea maxim a presiunii efective autorizat în cistern în timpul opera iei de umplere
(presiunea maxim autorizat de umplere);
b) valoarea maxim a presiunii efective autorizat în cistern în timpul opera iei de golire (presiunea
maxim autorizat de golire);
c) presiunea manometric efectiv la care este supus cisterna de con inutul s u (inclusiv gazele
str ine pe care le poate con ine ea) la temperatura maxim de serviciu.
În afara condi iilor particulare prescrise la capitolul 4.3, valoarea numeric a acestei presiuni de
serviciu (presiune manometric ) nu trebuie s fie mai mic decât presiunea (tensiunea) de vapori a
materiei de umplere la 50°C (presiune absolut ).
17
Pentru cisternele prev zute cu supape de siguran (cu sau f disc de rupere) cu excep ia
cisternelor destinate transportului de gaze din clasa 2, comprimate, lichefiate sau dizolvate; presiunea
maxim de serviciu (presiune manometric ) este totu i egal cu presiunea prescris pentru
func ionarea acestor supape de siguran .
NOT
1. Pentru cisternele mobile, a se vedea capitolul 6.7.
2. Pentru recipientele criogenice închise, a se vedea NOTA de la 6.2.1.3.6.5.
presiune maxim de utilizare normal : pentru transportul materiilor din clasa 7, presiunea maxim
peste presiunea atmosferic la nivelul mediu al m rii, care ar putea fi atins în interiorul înveli ului de
siguran etan în decurs de un an, în condi iile de temperatur i de radia ie solar corespunz toare
condi iilor ambientale, în absen a aerisirii, a r cirii exterioare cu ajutorul unui sistem auxiliar sau a
opera iilor stabilite în timpul transportului.
prob de etan eitate: o prob de etan eitate a unei cisterne, a unui ambalaj sau a unui GRV,
precum i a echipamentului i a dispozitivelor sale de închidere.
presiune stabilizat : presiunea con inutului dintr-un recipient de presiune în echilibru termic i de
difuzie.
punct de aprindere: temperatura cea mai mic a unei materii lichide la care vaporii s i formeaz cu
aerul un amestec inflamabil.
R
reac ie periculoas :
a) o combustie i/sau o degajare de c ldur considerabil ;
b) emana ia de gaze inflamabile, asfixiante, comburante i/sau toxice;
c) formarea de materii corozive;
d) formarea de materii instabile;
e) o cre tere periculoas a presiunii (numai pentru cisterne).
recipient: incint de reten ie destinat s primeasc sau s con in materii sau obiecte, inclusiv
toate mijloacele de închidere. Aceast defini ie nu se aplic rezervoarelor.
recipient (pentru clasa 1): o cutie, o butelie, un butoi, un ulcior i un tub împreun cu toate
mijloacele lor de închidere, indiferent de natura lor, utilizate ca atare ca ambalaje interioare sau
intermediare.
recipient criogenic: recipient sub presiune transportabil izolat termic pentru transportul de gaze
lichefiate refrigerate cu o capacitate (în ap ) care nu dep te 1000 l.
recipient criogenic deschis, un recipient transportabil, izolat termic pentru transportul gazelor
lichefiate refrigerate, inut sub presiune atmosferic prin ventilare continu a gazului lichefiat
refrigerat;
recipient de capacitate mic pentru gaze (cartu cu gaz), un recipient nereînc rcabil conform
prescrip iilor pertinente din 6.2.6, con inând, sub presiune, un gaz sau un amestec de gaze. El poate fi
prev zut cu o valv ;
recipient interior, recipient care trebuie prev zut cu un ambalaj exterior pentru a îndeplini func ia de
reten ie
recipient interior rigid: (pentru GRV compozite); recipient care p streaz forma sa general când
este gol, f ca închiz torile s fie în pozi ia închis i f s fie sus inut de un înveli exterior. Orice
recipient interior care nu este <rigid> este considerat ca < flexibil >.
recipient de presiune: termen generic pentru o butelie, un tub, un butoi de presiune, un recipient
criogenic închis, un dispozitiv de stocare, de hidrur metalic , un cadru de butelii sau un recipient sub
presiune de siguran .
recipient sub presiune de siguran , un recipient sub presiune cu o capacitate în ap care nu
dep te 1000 litri, în care unul sau mai multe recipiente deteriorat(e), defect(e), care prezint
scurgeri sau sunt neconforme sunt prezentate la transport, spre exemplu în vederea recuper rii sau
elimin rii lor.
recipient mare pentru vrac: vezi GRV.
Regulament tip al ONU: Regulamentul tip anexat la a 17-a edi ie revizuit a recomand rilor privind
transportul m rfurilor periculoase publicate de Organiza ia Na iunilor Unite (ST/SG/AC.10/1/Rev. 17).
Regulament CEE, un regulament anexa la Acordul privind adoptarea prescrip iilor tehnice uniforme
aplicabil vehiculelor cu ro i, echipamentelor i pieselor susceptibile de a fi montate sau utilizate pe un
vehicul cu ro i i condi iile de recunoa tere reciproc a omolog rilor acordate conform acestor
prescrip ii (Acordul din 1958, a a cum a fost modificat);
18
rezervor: înveli care con ine materia (inclusiv orificiile i mijloacele lor de obturare).
NOT .
1. Aceast defini ie nu se aplic recipientelor.
2. Pentru cisterne mobile, a se vedea capitolul 6.7.
rubric colectiv : o grup definit de materii sau obiecte (a se vedea 2.1.1.2, B, C i D).
rubric n.s.a. (nespecificat în alt parte): o rubric colectiv în care pot fi indicate materii,
amestecuri, solu ii sau obiecte care:
a) nu sunt men ionate nominal în Tabelul A de la Capitolul 3.2 i
b) prezint propriet i chimice, fizice i/sau periculoase care corespund clasei, codului de clasificare,
grupei de ambalare i denumirii rubricii n.s.a.
S
sac: ambalaj suplu din hârtie, folie de material plastic, textil, material esut sau un alt material
corespunz tor.
SGH: Sistemul General Armonizat de clasificare i de etichetare a produselor chimice, a patra edi ie
revizuit , publicat de Organiza ia Na iunilor Unite ST/SG/AC.10/30/Rev.4.
sistem de izolare: pentru transportul materiilor din clasa 7, ansamblul componentelor ambalajului i
materiilor fisionabile specificat de proiectant i aprobat sau agreat de autoritatea competent pentru
asigurarea indicelui de siguran -criticitate.
solicitant: în cazul evalu rii conformit ii, fabricantul sau reprezentantul s u autorizat într-un stat
contractant la RID în cazul controalelor periodice, controalelor intermediare i al controalelor
excep ionale, laboratorul de încerc ri, operatorul sau reprezentantul lor autorizat într-un stat
contractant la RID.
NOT : În caz excep ional, un ter (de exemplu, un operator de container-cistern conform defini iei
dat la 1.2.1) poate cere o evaluare de conformitate.
supap de depresiune: dispozitiv cu resort sensibil la presiune, care func ioneaz automat, pentru a
proteja cisterna contra unei depresiuni interioare inadmisibile.
supap de siguran : dispozitiv cu resort sensibil la presiune, care func ioneaz automat pentru a
proteja cisterna contra unei suprapresiuni interioare inadmisibile.
supraambalaj: înveli utilizat (în cazul de la clasa 7, de un acela i expeditor) pentru a con ine unul
sau mai multe colete i pentru a ob ine o unitate mai u or de manipulat i de asigurat (fixat) în timpul
transportului. Exemple de supraambalaje:
a) un platou de înc rcare, ca de exemplu o palet pe care mai multe colete sunt plasate sau stivuite
i fixate cu band de plastic, ori cu o hus retractabil sau care se poate întinde, ori orice alte mijloace
adecvate, sau
b) un ambalaj exterior de protec ie ca de exemplu o cutie sau un co de r chit .
T
TDAA: (temperatur de descompunere autoaccelerat ), temperatura cea mai sc zut la care se
poate produce o descompunere autoaccelerat pentru o materie în ambalajul utilizat la transport.
Prescrip iile pentru determinarea TDAA i efectele c ldurii în imediata apropriere se g sesc în
Manualul de probe i criterii, Partea a II-a.
temperatur critic :
a) temperatura la care trebuie puse în practic procedurile pentru cazul func ion rii defectuoase a
sistemului de regularizare a temperaturii;
NOT . Aceast defini ie nu se aplic gazelor din clasa 2.
b) în sensul dispozi iilor privind gazele, temperatura de la care o materie nu poate exista în stare
lichid .
temperatur de descompunere autoaccelerat : vezi TDDA.
temperatur de regularizare: temperatura maxim la care peroxidul organic sau materia
autoreactiv poate fi transportat în siguran .
es tur de plastic: (pentru GRV flexibile), material confec ionat din band sau monofilamente din
plastic, trase prin trac iune.
trafic RO-LA (ferutaj), dirijarea de unit i de transport sau de remorci în sens ADR, în trafic combinat
cale ferat osea. Acest termen înglobeaz oseaua rulant (înc rcarea unit ii de transport în sensul
lui ADR (înso it sau neînso it) pe vagoane destinate acestui tip de transport);
19
transport: schimbarea locului m rfurilor periculoase, inclusiv opririle impuse de condi iile de
transport, i inclusiv sejurul m rfurilor periculoase în vagoane de marf , în cisterne i în containere
impus de condi iile de trafic înainte, în timpul i dup schimbarea locului. Prezenta defini ie, cuprinde
i sejurul temporar intermediar al m rfurilor periculoase în scopul schimb rii modului sau mijlocului de
transport (transbordare). Aceasta se aplic cu condi ia ca documentele de transport din care rezult
locul de expediere i locul de livrare (recep ie) s fie prezentate la cerere i cu condi ia nedeschiderii
coletelor i cisternelor în timpul sejurului intermediar. Se admite totu i deschiderea coletelor i
cisternelor numai în scopul controlului de c tre autorit ile competente.
transport în vrac: transportul materiilor solide sau al obiectelor neambalate în vagoane sau
containere; acest termen nu se aplic m rfurilor transportate ca i colete i nici materiilor transportate
în cisterne.
transportator: întreprinderea care efectueaz transportul cu sau f contract de transport. tub:
recipient de presiune, transportabil, f sudur cu o capacitate (în ap ) mai mare de 150 l, dar care
nu dep te 3000 l.
U
UIC, Uniunea Interna ional a C ilor Ferate, (UIC, 16 rue Jean Rey, F 75015 Paris, Fran a);
utilizare exclusiv : pentru transportul materiilor din clasa 7, utilizarea de c tre un singur expeditor a
unui vagon de marf sau a unui container mare, pentru care toate opera iile ini iale, intermediare i
finale de înc rcare i desc rcare se fac în conformitate cu instruc iunile expeditorului sau
destinatarului.
utilizator al unui container-cistern , a unei cisterne mobile sau vagon cistern : întreprindere în
numele c reia containerul-cistern , cisterna mobil sau vagonul cistern 5) este înmatriculat sau admis
în trafic.
5)
Termenul "utilizator" în cazul unui vagon cistern este echivalentul termenului "de in tor" care este
definit la articolul 2, n) de la Apendicele G de la COTIF (ATMF), precum i a articolului 3s din Directiva
2004/49/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind siguran a c ilor ferate
comunitare i de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licen e
întreprinderilor feroviare i a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacit ilor de infrastructur
feroviar i perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare i certificarea siguran ei
(Directiva privind siguran a feroviar ) i a articolului 2s din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului
European i a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în
Comunitate
V
vagon: vehicul feroviar neprev zut cu mijloace de trac iune apt s circule pe propriile sale ro i pe
ile ferate i destinat s transporte m rfuri (vezi de asemenea vagon cu prelat , vagon baterie,
vagon-cistern , vagon acoperit i vagon descoperit).
vagon cu prelat : un vagon descoperit prev zut cu o prelat pentru a proteja marfa înc rcat .
vagon-baterie: vagon care con ine elemente legate între ele printr-o eav colectoare i fixate
definitiv la acest vagon. Elementele urm toare sunt considerate ca elemente ale unui vagon-baterie:
buteliile, tuburile, butoaiele de presiune i cadrele de butelii, ca i cisternele cu o capacitate mai mare
de 450 l pentru gaze cum sunt cele definite la 2.2.2.1.1.
vagon-cistern : vagon utilizat pentru transportul materiilor, gazoase, pulverulente sau granulare i
care are o suprastructur cu una sau mai multe cisterne i echipamentele lor, precum i un asiu dotat
cu propriile sale echipamente (rulare, suspensie, oc, trac iune, frân i inscrip ion ri).
NOT . Vagoanele cu cisterne amovibile sunt considerate, de asemenea, vagoane cistern .
vagon complet: utilizarea exclusiv a unui vagon indiferent de utilizarea complet sau nu a
capacit ii de înc rcare a vagonului.
NOT : Termenul corespunz tor pentru clasa 7 este ''utilizare exclusiv ''.
vagon acoperit: vagon cu pere i fic i i acoperi fix sau amovibile.
vagon descoperit: un vagon cu/sau f pere i frontali sau laterali a c rui suprafa de înc rcare
este deschis .
*) Potrivit pct. 26 din anexa la Ordinul ministrului transporturilor i infrastructurii nr. 748/2009, la
punctul 1.2.1 din regulamentul care face parte din Ordinul ministrului transporturilor nr. 590/2007,
3) 10)
publicat în Monitorul Oficial al României nr. 623/2007, notele de subsol de la la se renumeroteaz
6) 13)
de la la .
1.2.2. Unit i de m sur
20
1.2.2.1. În RID sunt valabile urm toarele unit i de m sur 2):
Unitate suplimentar
rimea Unitate SI3) Rela ie între unit i
admis
Lungime m (metru) - -
m2 (metru
Suprafa - -
trat)
Volum m3 (metru cub) 14) (litru) 1 l = 10-3 m3
Timp S (secunda) Min (minut) 1 min = 60 s
H (ora) 1 h = 3600 s
D (zi) 1 d = 86400 s
Mas Kg (kilogram) G (gram) 1 g = 10-3 kg
T (tona) 1 t = 103 kg
Densitate Kg/m3 Kg/l 1 Kg/l = 103 kg/m3
Temperatur K (Kelvin) °C (grad Celsius) 0°C = 273,15 K
Diferen a de
K (Kelvin) °C (grad Celsius) 1°C = 1 K
temperatur
For N (Newton) - 1 N = 1 Kg m/s2
Presiune Pa (Pascal) Bar (bar) 1 Pa = 1 Nm2
1 bar = 105 Pa
2 2
Tensiune N/m N/mm 1 N/mm2 = 1 Mpa
Lucru mecanic KWh (Kilowatora) 1 kWh = 3,6 MJ
1 J = 1 Nm = 1
Energie J (Joule)
s
1 eV = 0,1602 1018
Cantitatea de c ldur EV (electrovolt)
J
1 W = 1 J/s = 1
Putere W (Watt)
m/s
Vâscozitate
m2/s mm2/s 1 mm2/s = 10-6 m2/s
cinematic
1 mPa s = 10-3
Vâscozitate dinamic Pa s MPa s
Pa s
Activitate Bq (Beqcuerel)
Echivalent de doz Sv (Sievert)
2
) Urm toarele valori rotunjite sunt aplicabile pentru conversia unit ilor folosite pân în prezent în
unit i SI
For
1 kg = 9,807 N
1 N = 0,102 kg
Tensiune
2 2
1 kg/mm = 9,807 N/mm
2 2
1 N/mm = 0,102 mm
Presiune
2 5 5 2
1 Pa = 1 N/m = 10 = 1,02 10- kg/cm = 0,75 10- torr
5 2
1 bar = 10 Pa = 1,02 kg/cm = 750 torr
2 4
1 kg/cm = 9,807 10 Pa = 0,9807 bar = 736 torr
2 3 3 2
1 torr = 1,33 10 Pa = 1,33 10- bar = 1,33 10- kg/cm
Lucru mecanic, energie, cantitate de c ldur
3 3
1J = 1Nm = 0,278 10- kWh = 0,102 kgm = 0,239 H 10- kcal
6 3
1 kWh = 3,6 10 J= 367 10 kgm = 800 kcal
6 3
1 kgm = 9,807 J = 2,72 10- kWh = 2,34 10- kcal
3 3
1 kcal = 4,19 10 J = 1,16 10- kWh = 427 kgm
Putere
1 W = 0,102 kgm/s = 0,86 kcal/h
1 kgm/s = 9,807 W = 8,43 kcal/h
1 kcal/h = 1,16 W = 0,119 kgm/s
Vâscozitate cinematic
2 4
1 m /s = 10 St (stokes)
21
1 St = 104 m2/s
Vâscozitate dinamic
1 Pa s = 1 Ns/m2 = 10 P (Poise) = 0,102 kgf/m2
P = 0,1 Pa s = 0,1 Ns/m2 = 1,02 102 kgs/m2
1 Kgs/m2 = 9,807 Pas = 9,807 NS/m2 = 98,07 P
3
) Sistemul interna ional de unit i (SI) este rezultatul deciziilor Conferin ei generale pentru m suri i
greut i (adresa: Pavillion de Breteuil, Parc de St. Cloud, F-92310 Sevres)
4
) În cazul folosirii ma inii de scris este permis i prescurtarea "L" pentru litru în locul prescurt rii "l"
Multiplii i submultiplii zecimali ai unit ii pot fi forma i cu ajutorul prefixelor sau a urm toarelor
simboluri, plasate înaintea numelui sau înaintea simbolului unit ii:
Factor Prefix Simbol

18
1 000 000 000 000 000 000 = 10 trilion exa E
1 000 000 000 000 000 = 1015 biliard peta P
12
1 000 000 000 000 = 10 bilion tera T
1 000 000 000 = 109 miliard giga G
1 000 000 = 108 milion mega M
3
1 000 = 10 mie kilo K
100 = 102 suta hecto h
10 = 101 zece deca da
0,1 = 10-1 zecime deci d
0,01 = 10-2 sutime centi c
3
0,001 = 10- miime mili m
0,000 001 = 10-6 milionime micro
0,000 000 001 = 10-9 miliardime nano n
0,000 000 000 001 = 10-12 bilionime pico p
15
0,000 000 000 000 001 = 10- biliardime femto f
18
0,000 000 000 000 000 001 = 10- trilionime atto a
1.2.2.2. Atât timp cât nu s-a indicat în mod expres contrariul, semnul "%" reprezint în RID:
a) pentru amestecurile de materii solide sau de materii lichide, precum i pentru solu iile i pentru
materiile solide îmbibate cu un lichid: partea din masa indicat în procente raportat la masa total a
amestecului, a solu iei sau a materiei îmbibate;
b) pentru amestecurile de gaze comprimate înc rcate prin presiune, partea din volum indicat în
procente raportat la volumul total al amestecului gazos, sau, dac sunt înc rcate în mas , partea din
mas indicat în procente raportat la masa total a amestecului;
c) pentru amestecurile de gaze lichefiate ca i pentru gazele dizolvate: partea din mas indicat în
procente raportat la masa total a amestecului.
1.2.2.3. Presiunile de toate felurile privind recipientele (de exemplu: presiunea de prob , presiunea
interioar , presiunea de deschidere a supapelor de siguran ) sunt întotdeauna indicate ca presiune
manometric (exces de presiune în raport cu presiunea atmosferic ); în schimb, tensiunea de vapori
este întotdeauna exprimat ca presiune absolut .
1.2.2.4. Atunci când RID-ul prevede un grad de umplere pentru recipiente, acesta se raporteaz
întotdeauna la o temperatur a materiilor de 15°C, în afar de cazul când nu se indic o alt
temperatur .
CAPITOLUL 1.3
Instruirea*) persoanelor care particip la
transportul m rfurilor periculoase
*) Obs. În varianta francez RID 2005 termenul utilizat este «FORMARE».
1.3.1. Sfera de aplicare
22
Persoanele angajate de cei care particip la transportul m rfurilor periculoase cita i în capitolul 1.4,
trebuie s fie instrui i conform exigen elor domeniului de activitate i a responsabilit ilor impuse de
transportul m rfurilor periculoase.
Angaja ii trebuie s fie forma i conform 1.3.2 înainte de a- i asuma responsabilit i i nu pot asigura
func ii pentru care ei nu au primit înc formarea cerut decât sub supravegherea direct a unei
persoane formate.
Instruirea trebuie s cuprind de asemenea i dispozi iile specifice privind securitatea transportului
rfurilor periculoase, a a cum sunt enun ate în capitolul 1.10.
NOTA
1. În ceea ce prive te instruirea consilierului de siguran , a se vedea 1.8.3 în locul prezentei
sec iuni.
2. (rezervat)
3. Pentru instruirea privind clasa 7, vezi i 1.7.2.5.
4. Instruirea trebuie s fi fost f cut înainte de asumarea responsabilit ilor legate de transportul
rfurilor periculoase.
1.3.2. Natura instruirii
Potrivit responsabilit ilor i sarcinilor persoanei implicate, instruirea trebuie s se efectueze dup
cum urmeaz .
1.3.2.1. Ini ierea
Personalul trebuie s se familiarizeze cu prescrip iile generale ale dispozi iilor privind transportul
rfurilor periculoase.
1.3.2.2 Instruirea specific
Personalul trebuie s fi fost instruit detaliat, propor ional cu sarcinile i responsabilit ile sale,
referitor la prescrip iile privind transportul m rfurilor periculoase.
În cazurile în care la transportul m rfurilor periculoase intervine o opera iune de transport
multimodal, personalul trebuie s fie la curent cu privire la prescrip iile altor moduri de transport.
Personalul transportatorului i al gestionarului infrastructurii feroviare trebuie, în plus, s fie instruit
în ceea ce prive te particularit ile traficului feroviar. Aceast instruire trebuie s aib loc sub forma
unei instruiri de baz i a unei instruiri complementare specifice.
a) Instruirea de baz pentru întreg personalul:
Întreg personalul trebuie s fie instruit asupra semnifica iei etichetelor de pericol i a marcajului
portocaliu. Personalul trebuie, în plus, s cunoasc i procedurile de avizare în caz de nereguli.
b) Instruirea complementar specific pentru personalul de exploatare care particip direct la
transportul m rfurilor periculoase:
Pe lâng instruirea de baz definit la pct. a), personalul trebuie s fie instruit în mod specific
domeniului s u de activitate.
Personalul trebuie s fie format pe temele form rii complementare, care sunt clasificate în trei grupe
definite la 1.3.2.2.2, conform atribu iei sale din 1.3.2.2.1.
1.3.2.2.1. Personalul este încadrat în diferite categorii conform tabelului urm tor:
Categoria Descriere Încadrare personal

1 Personal de exploatare care particip direct la Mecanici de tren11), agen i de manevr sau
transportul m rfurilor periculoase personal cu func ie echivalent
2 Personal îns rcinat cu controlul tehnic al vagoanelor Revizor tehnic de vagoane sau personal cu func ie
utilizate pentru transportul m rfurilor periculoase echivalent
3 Personal îns rcinat cu conducerea serviciului de Impiegat de mi care, revizori de ace, acari,
circula ie i de manevr i personalul de comand al personal din regulatoarele de circula ie sau
gestionarului infrastructurii personal cu func ie echivalent
11)
Utilizarea expresiei "mecanic de tren" corespunde defini iei de "mecanic de tren" în Directiva
2007/59/CE a Parlamentului european i a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind autorizarea
mecanicilor de tren care asigur conducerea locomotivelor i a trenurilor pe un sistem feroviar din
Comunitate (Monitorul Oficial al Uniunii europene Nr.L 315 din 3 decembrie 2007, pag. 51 la 78).
1.3.2.2.2. Instruirea complementar specific trebuie s cuprind cel pu in urm toarele teme:
a) Mecanici de tren11) personal cu func ie echivalent din categoria 1:
- Posibilit i de acces la informa iile necesare cu privire la compunerea trenului, prezen a m rfurilor
periculoase i locul unde se g sesc aceste m rfuri în tren,
- tipuri de nereguli,
23
- mod de ac iune în situa ii critice în caz de nereguli, luarea m surilor în scopul protej rii trenului i
traficului de pe liniile învecinate.
Agen i de manevr sau personal cu func ie echivalent din categoria 1:
- semnifica ia etichetelor de manevr conform modelelor 13 i 15 din RID (a se vedea subsec iunea
5.3.4.2);
- distan e de protec ie în cazul m rfurilor din clasa 1 conform sec iunii 7.5.3 din RID;
- tipuri de nereguli.
b) Revizor tehnic de vagoane sau personal cu func ie echivalent din categoria 2:
- realizarea de examin ri conform anexei nr. 9 la Contractul Uniform de Utilizarea a vagoanelor
(CUU)12) - condi ii pentru vizita tehnic a schimb rii vagoanelor;
_____________
12)
Publicat de Biroul CUU, Avenue Louise, 500, BE-1050 Bruxelles, www.gcubureau.org
- realizarea controlului descris la 1.4.2.2.1 (numai pentru colaboratorii care efectueaz controalele
descrise la 1.4.2.2.1);
- depistarea neregulilor.
c) Impiegat de mi care, revizori de ace, acari, personal din regulatoarele de circula ie sau personal
cu func ie echivalent din categoria 3:
- modul de rezolvare a situa iilor critice în caz de nereguli,
- planuri de urgen interne pentru sta ii de triaj conform capitolului 1.11.
1.3.2.3. Instruirea în materie de siguran
Personalul trebuie s fi primit o formare privind tratarea riscurilor i pericolelor prezentate de
rfurile periculoase, formare care trebuie adaptat gravit ii riscului de r nire sau de expunere
rezultat dintr-un incident în timpul transportului de m rfuri periculoase, inclusiv în timpul înc rc rii sau
desc rc rii.
Formarea efectuat va avea ca scop sensibilizarea personalului la procedurile pe care trebuie s le
urmeze pentru între inerea în condi ii de siguran i interven iile de urgen .
1.3.2.4 Formarea trebuie s fie completat periodic prin cursuri de reciclare pentru a ine cont de
schimb rile intervenite în regulament.
1.3.3. Documentare
Situa iile form rilor primite conform prezentului capitol trebuie s fie inute de c tre angajator i
comunicate angajatului sau autorit ii competente la cerere. Situa iile trebuie s fie p strate de c tre
angajator pe o perioad fixat de autoritatea competent . Situa iile form rilor primite trebuie s fie
verificate la începutul unui nou loc de munc .
CAPITOLUL 1.4
Obliga iile participan ilor privind siguran a transportului
rfurilor periculoase
1.4.1. M suri generale de siguran

1.4.1.1. Persoanele care particip la transportul m rfurilor periculoase trebuie s ia m surile
corespunz toare potrivit cu natura i amploarea pericolelor previzibile, în scopul evit rii pagubelor i,
dup caz, al reducerii la minim a efectelor lor. În toate cazurile trebuie s se respecte prescrip iile RID
aplicabile.
1.4.1.2. În cazul când siguran a public risc s fie pus în pericol, participan ii trebuie s avizeze
imediat organele abilitate de interven ie i de siguran i s le pun la dispozi ie informa iile necesare
ac iunilor acestora.
1.4.1.3. RID poate preciza anumite obliga ii ale diferi ilor participan i.
Dac un stat contractant la RID estimeaz c nu se va produce nici o diminuare a siguran ei, el
poate, prin legisla ia sa na ional , s transfere obliga iile care revin unui anumit participant c tre un alt
participant (sau mai mul i), cu condi ia respect rii obliga iilor de la 1.4.2 i 1.4.3. Aceste derog ri
trebuie s fie comunicate de statul contractant la RID Oficiului central care le va aduce la cuno tin
statelor contractante la RID.
Prescrip iile 1.2.1, 1.4.2 i 1.4.3 privind defini iile participan ilor i obliga iilor lor, nu exclud
dispozi iile dreptului na ional privind consecin ele juridice (penalit i, responsabilit i, etc) care decurg
din faptul c participantul respectiv este de exemplu o persoan juridic , o persoan fizic , o
persoan care lucreaz pe cont propriu, un angajator sau un angajat.
1.4.2. Obliga iile principalilor participan i la transportul m rfurilor periculoase
NOTA 1.
24
Mai multe p i interesate c rora le sunt atribuite obliga ii de siguran în aceast sec iune pot fi una
i aceea i întreprindere. La fel, activit ile i obliga iile de siguran corespunz toare unei p i
interesate pot fi asumate de mai multe întreprinderi.
NOTA 2 Pentru materiile radioactive a se vedea i 1.7.6.
1.4.2.1. Expeditor
1.4.2.1.1. Expeditorul m rfurilor periculoase are obliga ia s predea la transport o expedi ie conform
prescrip iilor RID. În cadrul 1.4.1 el trebuie în mod special:
a) s se asigure c m rfurile periculoase sunt clasificate i autorizate la transport în conformitate cu
RID;
b) s furnizeze transportatorului indica ii i informa ii într-o form detectabil i, dup caz,
documente de transport i documentele de înso ire necesare (autoriza ii, agrement ri, notific ri,
certificate etc), inând cont de dispozi iile capitolului 5.4 i a celor din tabelul A de la capitolul 3.2;
c) s nu foloseasc decât ambalaje, ambalaje mari, recipiente mari pentru vrac (GRV) i cisterne
(vagoane-cistern , vagoane-baterie, vagoane cu cisterne amovibile, cisterne mobile, containere-
cistern i CGEM) agreate i apte pentru transportul m rfurilor respective i care poart marcajele
prescrise în RID;
d) s respecte prescrip iile privind modul de expediere i restric iile de expediere;
e) s se asigure c i cisternele goale necur ate i nedegazate (vagoane cistern , vagoane baterie,
vagoane cu cisterne amovibile, cisterne mobile, containere-cistern i CGEM) sau vagoanele,
containerele mari i containerele mici pentru vrac goale i necur ate, s fie marcate i etichetate
conform prescrip iilor, iar cisternele goale, necur ate, s fie închise i s prezinte acelea i garan ii de
etan eitate ca i când ar fi pline.
1.4.2.1.2. În cazul în care expeditorul apeleaz la serviciile altor participan i (ambalator, înc rc tor,
înc rc tor de lichide etc.) el trebuie s ia m suri corespunz toare, care s asigure faptul c
transportul îndepline te prescrip iile RID. El poate totu i, în cazurile de la 1.4.2.1.1 a), b), c) i e) s
aib încredere în informa iile i datele care i-au fost puse la dispozi ie de al i participan i.
1.4.2.1.3. Când expeditorul lucreaz pentru un ter , acesta din urm trebuie s avizeze în scris
expeditorului c este vorba de m rfuri periculoase i s -i pun la dispozi ie toate informa iile i
documentele necesare pentru executarea obliga iilor sale.
1.4.2.2. Transportator
1.4.2.2.1. În cadrul 1.4.1, în mod special, transportatorul care accept la locul de expediere m rfurile
care urmeaz s fie transportate, trebuie:
a) s verifice c m rfurile periculoase care urmeaz s fie transportate sunt autorizate la transport
conform RID;
b) s se asigure c toate informa iile men ionate în RID privind m rfurile periculoase care trebuie
transportate au fost transmise de expeditor înaintea transportului, c documenta ia prescris este
anexat documentului de transport sau dac sunt utilizate tehnicile de procesare electronic a
informa iei (TI) sau schimbul de date informatizate (SDI), s se asigure c datele sunt disponibile în
timpul transportului într-un mod cel pu in echivalent celui prin care este prezentat documenta ia pe
hârtie;
c) s se asigure vizual c vagonul i înc rc tura nu prezint defecte, scurgeri sau fisuri, lipsuri ale
dispozitivelor de echipare, etc;
d) s se asigure c termenul prev zut pentru viitoarea revizie pentru vagoanele-cistern , vagoanele
baterie, vagoanele cu cistern amovibil , cisternele mobile, containerele cistern i CGEM, nu este
dep it;
NOT . Totu i, cisternele, vagoanele-baterie i CGEM pot fi transportate dup expirarea acestui
termen, în condi iile prev zute la 4.1.6.10 (în cazul vagoanelor-baterie i CGEM care con in recipiente
de presiune ca elemente), 4.2.4.4, 4.3.2.4.4, 6.7.2.19.6, 6.7.3.15.6 sau 6.7.4.14.6.
e) s verifice c vagoanele nu sunt supraînc rcate;
f) s se asigure c pl cile-etichet i marcajele prescrise pentru vagon sunt aplicate;
g) s se asigure c echipamentele prescrise în consemnele scrise se g sesc în cabina mecanicului.
Aceasta trebuie s fie f cut pe baza documente de transport i a documentelor înso itoare, printr-
un control vizual al vagonului sau al containerelor i, dup caz, a înc rc turii.
Dispozi iile acestui paragraf se consider îndeplinite dac se aplic pct. 5 din fi a UIC 471-3 O13)
(Verific ri de efectuat pentru expedi iile de m rfuri periculoase în trafic interna ional).
13
)Edi ia fi ei UIC este aplicabil de la 1 ianuarie 2013.
1.4.2.2.2. Transportatorul poate totu i, în cazurile 1.4.2.2.1 a), b), e) i f) s se foloseasc de
informa iile i datele care i-au fost puse la dispozi ie de al i participan i.
25
1.4.2.2.3. Dac transportatorul constat conform 1.4.2.2.1 o înc lcare a prescrip iilor RID, el nu
trebuie s expedieze marfa pân când aceasta nu este pus în conformitate cu prescrip iile RID.
1.4.2.2.4. Dac în parcurs se constat o neregul care ar putea compromite siguran a transportului,
expedi ia trebuie oprit cât mai repede posibil, inând cont de imperativele de siguran legate de
circula ia i de sta ionarea expedi iei, ca i de siguran a public .
Transportul nu va putea fi reluat decât dup punerea expedi iei în conformitate cu prescrip iile RID.
Autoritatea(t ile) competent (te) pentru restul parcursului poate (pot) elibera o autoriza ie pentru
continuarea transportului.
Dac conformitatea cerut nu poate fi realizat i dac nu a fost eliberat o autoriza ie pentru restul
parcursului, autoritatea (t ile) competent (e) va (vor) asigura transportatorului asisten a
administrativ necesar . Acela i lucru se va realiza, în cazul în care transportatorul aduce la
cuno tin a acestei (acestor) autorit i faptul c expeditorul nu i-a semnalat caracterul periculos al
rfurilor predate la transport i c ar dori, în virtutea dreptului aplicabil în special prin contractul de
transport, s le descarce, s le distrug sau s le fac inofensive.
1.4.2.2.5. Transportatorul trebuie s se asigure c gestionarul infrastructurii pe care el circul , poate
dispun în orice moment de-a lungul întregului transport, într-un mod rapid i f piedici, de datele
care s -i permit s îndeplineasc cerin ele de la 1.4.3.6 b).
NOT . Modalit ile de transmitere a datelor sunt fixate prin regulile de utilizare a infrastructurii
feroviare.
1.4.2.2.6 Transportatorul trebui s pun la dispozi ia mecanicului de tren consemnele scrise a a

cum sunt prev zute la 5.4.3 .
1.4.2.3 Destinatar
1.4.2.3.1 Destinatarul are obliga ia s nu amâne f motiv întemeiat acceptarea m rfii i s verifice
ca dup desc rcare s fie îndeplinite prescrip iile din RID.
1.4.2.3.2 Un vagon sau un container nu poate fi înapoiat sau reutilizat decât dac sunt îndeplinite
prescrip iile din RID.
1.4.2.3.3 În cazul în care destinatarul apeleaz la serviciile altor participan i (desc rc tor, cur tor,
sta ie de decontaminare, etc.) el trebuie s ia m suri corespunz toare care s asigure faptul c
prescrip iile de la 1.4.2.3.1 i 1.4.2.3.2 din RID sunt îndeplinite.
1.4.3. Obliga iile celorlal i participan i
În continuare se prezint în manier neexhaustiv o list a celorlal i participan i la transportul de
rfuri periculoase, precum i obliga iile lor. Obliga iile acestora decurg din sec iunea 1.4.1 de mai
sus, chiar dac tiu sau ar trebui s tie c atribu iile lor se exercit în cadrul unui transport supus
RID.
1.4.3.1. Înc rc tor
1.4.3.1.1. În cadrul sec iunii 1.4.1, înc rc torul are în special urm toarele obliga ii:
a) nu trebuie s predea transportatorului decât acele m rfuri periculoase care sunt autorizate pentru
transport în conformitate cu RID;
b) trebuie s verifice, cu ocazia pred rii la transport a m rfurilor periculoase ambalate sau a
ambalajelor goale, necur ate, dac ambalajul este deteriorat,. El nu poate s predea la transport un
colet al c rui ambalaj este deteriorat, în special neetan , sau dac are pierderi sau posibile pierderi de
rfuri periculoase, decât dup ce defectul a fost reparat; aceea i obliga ie este valabil pentru
ambalajele goale necur ate.
c) trebuie s respecte condi iile privind înc rcarea i manipularea, atunci când încarc m rfuri
periculoase într-un vagon, container mare sau container mic;
d) trebuie s respecte prescrip iile privind placardarea i marcarea portocalie a vagonului sau a
containerului mare, cu ocazia pred rii m rfurilor periculoase direct transportatorului;
e) trebuie s respecte interdic iile de înc rcare în comun, cu ocazia înc rc rii coletelor, inând cont
de asemenea de m rfurile periculoase deja existente în vagon sau în container, ca i de prescrip iile
privind separarea m rfurilor alimentare, a altor obiecte de consum sau a alimentelor pentru animale.
1.4.3.1.2. Înc rc torul poate totu i, în cazul 1.4.3.1.1 a), d) i e) s aib încredere în informa iile i
datele care i-au fost puse la dispozitive de ceilal i participan i.
1.4.3.2. Ambalator
În cadrul sec iunii 1.4.1, ambalatorul trebuie s respecte în special:
a) prescrip iile privind condi iile de ambalare, condi iile de ambalare în comun i
b) prescrip iile privind marcajele i etichetele de pericol de pe colete, atunci când preg te te coletele
pentru transport.
1.4.3.3. Înc rc tor de lichide
În cadrul sec iunii 1.4.1, înc rc torul de lichide are, în special, urm toarele obliga ii:
26
a) trebuie s se asigure, înainte de umplerea cisternelor, c acestea i echipamentele lor sunt în
stare tehnic corespunz toare;
NOT
La umplere trebuie s se stabileasc procedurile pentru verificarea func ion rii corecte închiderii
cisternei a unui vagon cistern i pentru garantarea etan iet ii dispozitivelor de închidere înainte i
dup umplere. Liniile directoare sub forma unei liste de verificare pentru vagoanele cistern destinate
transportului de lichide, care a fost publicat de Consiliul european al industriei chimice (CEFIC), sunt
disponibile pe situl OTIF (www.otif.org ).
b) trebuie s se asigure c data urm toarei revizii pentru vagoanele-cistern , vagoanele-baterie,
vagoanele cu cisterne amovibile, cisternele mobile, containerele cistern i CGEM, nu este dep it ;
c) nu are dreptul de a umple cisternele decât cu m rfurile periculoase autorizate pentru transport în
aceste cisterne;
d) trebuie s respecte, cu ocazia umplerii cisternei, dispozi iile privind m rfuri periculoase aflate în
compartimente al turate;
e) trebuie s respecte, cu ocazia umplerii cisternei, nivelul maxim de umplere admis sau masa
maxim admisibil a con inutului pe litru de capacitate pentru marfa cu care se umple cisterna;
f) trebuie, dup umplerea cisternei, s se asigure c toate închiz toarele sunt în pozi ie închis i c
nu exist scurgeri;
NOT
g) trebuie s supravegheze ca nici un fel de reziduu periculos al m rfii cu care se umple cisterna, s
nu adere la exteriorul cisternei umplute;
h) trebuie s se asigure, atunci când preg te te m rfurile periculoase pentru transport, c marcajele
portocalii, etichetele sau pl cile etichet , m rcile pentru substan ele transportate la cald i substan ele
periculoase pentru mediu, precum i etichetele pentru manevr prescrise s fie aplicate conform
prescrip iilor, pe cisterne, pe vagoane i pe containere mari i mici;
i) trebuie s respecte prescrip iile de control specifice, înainte i dup umplerea gazelor lichefiate în
vagoanele cistern ;
j) trebuie, în timpul înc rc rii vagoanelor de marf sau a containerelor cu m rfuri periculoase în vrac,
se asigure aplicarea dispozi iilor pertinente de la capitolul 7.3.
1.4.3.4. Utilizatorul unui container-cistern sau al unei cisterne mobile
În cadrul sec iunii 1.4.1, utilizatorul unui container-cistern sau al unei cisterne mobile trebuie s
supravegheze în special:
a) respectarea prescrip iilor privind construc ia, echipamentul, reviziile i marcajul;
b) efectuarea între inerii rezervoarelor i a echipamentelor lor, astfel încât s se garanteze c un
container-cistern sau o cistern mobil supuse solicit rilor normale de exploatare, s corespund
prescrip iilor RID, pân la data urm toarei revizii;
c) efectuarea unui control excep ional atunci când siguran a rezervorului sau a echipamentelor sale
poate s fie compromis printr-o repara ie, o modificare sau un accident.
1.4.3.5. Utilizatorul unui vagon-cistern
În cadrul sec iunii 1.4.1 utilizatorul unui vagon-cistern trebuie s supravegheze în special:
a) respectarea prescrip iilor privind construc ia, echipamentul, reviziile i marcajul;
b) efectuarea între inerii cisternelor i a echipamentelor lor, astfel încât s se garanteze c vagonul
cistern supus solicit rilor normale de exploatare, s corespund prescrip iilor RID, pân la data
urm toarei revizii;
c) efectuarea unui control excep ional atunci când siguran a rezervorului sau a echipamentelor sale
poate s fie compromis printr-o repara ie, o modificare sau un accident.
1.4.3.6. Gestionarul de infrastructur feroviar
În cadrul 1.4.1, gestionarul de infrastructur feroviar are în special urm toarele obliga ii: el trebuie:
a) s vegheze ca planurile de urgen interne pentru sta iile de triaj s fie stabilite conform cu
capitolul 1.11;
b) s se asigure c are în orice moment pe parcursul transportului un acces rapid i f piedici cel
pu in la informa iile urm toare:
- compunerea trenului indicând num rului fiec rui vagon i categoria vagonului atunci când ea nu
este deja inclus în num rul vagonului,
27
- numerele ONU ale m rfurilor periculoase transportate în sau pe fiecare vagon sau atunci când sunt
transportate conform capitolului 3.4 numai m rfuri periculoase ambalate în cantit i limitate i când
este cerut conform capitolului 3.4 un marcaj al vagonului sau al containerului mare indicând prezen a
rfurilor de acest tip,
- pozi ia fiec rui vagon în tren (locul vagoanelor).
Aceste informa ii nu vor putea fi puse la dispozi ie decât serviciilor care au nevoie în scopuri de
securitate, de siguran sau de interven ie de urgen .
NOT . Modalit ile de transmitere a datelor sunt fixate prin regulile de utilizare a infrastructurii
feroviare.
1.4.3.7 Desc rc tor

NOTA.
În aceast subsec iune, desc rcarea înglobeaz ridicarea, desc rcarea i vidanjarea cum este
indicat în defini ia desc rc torului la 1.2.1.
1.4.3.7.1 În cadrul 1.4.1, desc rc torul trebuie mai ales:
a) s se asigure c m rfurile sunt cele care trebuie desc rcate, comparând informa iile din
documentul de transport cu informa iile de pe colet, container, cistern , CGEM sau vagon;
b) s verifice înainte i în timpul desc rc rii, dac ambalajele, cisterna, vagonul sau containerul au
fost deteriorate atât de mult încât ar putea pune în pericol opera iunile de desc rcare. Dac acesta
este cazul, s se asigure c desc rcarea nu se face atâta timp cât nu au fost luate m suri potrivite;
NOT
disponibile pe situl OTIF (www.otif.org).
c) s respecte la desc rcare toate prescrip iile aplicabile;
d) imediat dup desc rcarea cisternei, vagonului sau containerului:
i) s ridice orice reziduu periculos care ar fi putut adera la exteriorul cisternei, vagonului sau
containerului în timpul desc rc ri; i
ii) s supravegheze închiderea vanelor i a deschiderilor de inspec ie;
NOT
e) s supravegheze ca decontaminarea i cur area prescrise ale vagoanelor sau containerelor s

fie efectuate; i
f) s supravegheze ca, odat ce vagoanele i containerele au fost în întregime desc rcate, cur ate,
degazate i decontaminate, nu mai poarta pl cile-etichete i semnalizarea portocalie.
1.4.3.7.2 În cazul în care desc rc torul apeleaz la serviciile altor participan i (cur tor, sta ie de
decontaminare, etc.), el trebuie s ia m suri corespunz toare care s asigure faptul c prescrip iile din
RID sunt îndeplinite.
CAPITOLUL 1.5
Derog ri
1.5.1. Derog ri temporare

1.5.1.1. Autorit ile competente ale statelor contractante la RID pot conveni direct între ele s
autorizeze anumite transporturi pe teritoriul lor cu derog ri temporare de la prescrip iile RID, cu
condi ia ca totu i siguran a transportului s nu fie compromis . Aceste derog ri trebuie comunicate de
autoritatea care a luat ini iativa derog rii temporare, Oficiului central, care le va aduce la cuno tin a
statelor contractante la RID6).
6
) Derog rile temporare încheiate în virtutea prezentei sec iuni pot fi consultate pe pagina de internet
a OTIF (www.otif.ch)
28
NOT . Aranjamentul special conform 1.7.4 nu este considerat derogare temporar potrivit prezentei
sec iuni.
1.5.1.2. Durata derog rii temporare nu trebuie s dep easc 5 ani începând de la data intr rii sale
în vigoare. Derogarea temporar expir automat în momentul intr rii în vigoare a unei modific ri
valabile în RID.
1.5.1.3. Derog rile temporare sunt acorduri conform art. 5 § 2 din Regulile uniforme CIM.
Transportul pe baza derog rilor temporare sunt transporturi conform RID.
NOT . Articolul 5 § 2 din Regulile uniforme CIM este conceput astfel:

«§ 2 - Dou sau mai multe state, prin în elegeri, sau dou sau mai multe c i ferate, prin dispozi ii
tarifare, pot conveni condi iile care trebuie s le îndeplineasc anumite materii sau anumite obiecte
excluse de la transport prin RID pentru a fi totu i admise.
Statele sau c ile ferate pot, în diferite forme, s fac mai pu in riguroase condi iile prev zute de
RID.
Aceste în elegeri i dispozi ii tarifare trebuie publicate i comunicate Oficiului central, care le notific
celorlalte state.
1.5.2. Transporturi militare

Pentru transporturile militare i anumite transporturi de materii sau obiecte din clasa 1 care apar in
for elor armate sau pentru care for ele armate sunt responsabile, se aplic prescrip ii derogatorii (a se
vedea 5.2.1.5, 5.2.2.1.8, 5.3.1.1.2, 5.4.1.2.1 f) i la sec iunea 7.2.4 dispozi ia special W2).
CAPITOLUL 1.6
suri tranzitorii
1.6.1. Generalit i
1.6.1.1 Cu excep ia prescrip iilor contrare, substan ele i obiectele din RID pot fi transportate pân la
30 iunie 2013, conform prescrip iilor din RID15) care se aplic pân la 31 decembrie 2012.
15)
Versiunea RID din 1 ianuarie 2011.
NOT : În ceea ce prive te men iunea în documentele de transport, a se vedea 5.4.1.1,12.
1.6.1.2 (suprimat)
1.6.1.3. Materiile i obiectele din clasa 1 apar inând for elor armate ale unui stat contractant la RID,
ambalate înainte de 1 ianuarie 1990, în conformitate cu prescrip iile RID8) în vigoare atunci, vor putea
fi transportate dup 31 decembrie 1989, cu condi ia ca ambalajele s fie intacte i ca ele s fie
declarate în documentul de transport ca m rfuri militare ambalate înainte de 1 ianuarie 1990. Celelalte
dispozi ii aplicabile începând cu 1 ianuarie 1990 pentru aceast clas trebuie s fie respectate.
1.6.1.4. Materiile i obiectele din clasa 1 ambalate între 1 ianuarie 1990 i 31 decembrie 1996 în
conformitate cu prescrip iile RID9) în vigoare atunci, vor putea fi transportate dup 31 decembrie 1996
cu condi ia ca ambalajele s fie intacte i ca ele s fie declarate în documentul de transport ca m rfuri
din clasa 1 ambalate între 1 ianuarie 1990 i 31 decembrie 1996.
7
) Versiunea RID din 1 ianuarie 2005.
8
) Versiunea RID din 1 mai 1985.
9
) Versiunile RID din 1 ianuarie 1990, 1 ianuarie 1993 i 1 ianuarie 1995.
1.6.1.5. Recipientele mari pentru vrac (GRV) care au fost construite conform prescrip iilor marg.
405(5)/555(3) aplicabile înainte de 1 ianuarie 1999, dar care nu sunt totu i conforme prescrip iilor
marg. 405(5)/555(3) aplicabile începând cu 1 ianuarie 1999, se vor putea utiliza în continuare.
1.6.1.6. Recipientele mari pentru vrac (GRV) care au fost construite înainte de 1 ianuarie 2003
conform prescrip iilor marginalului 1612 (1) aplicabile pân la 30 iunie 2001, dar care nu corespund
prescrip iilor de la 6.5.2.1.1 aplicabile din 1 iulie 2001, în ceea ce prive te în imea marcajului
literelor, cifrele i simbolurile, vor putea fi utilizate în continuare.
1.6.1.7. Agrementele de tip pentru butoaie, bidoane (canistre) i ambalaje compozite de polietilen
cu masa molecular mare sau medie, livrate înainte de 1 iulie 2005, conforme prescrip iilor de la
6.1.5.2.6 aplicabile înainte de 31 decembrie 2004, dar care nu corespund prescrip iilor de la 4.1.1.21
continu s fie valabile pân la 31 decembrie 2009. Toate ambalajele construite i marcate pe baza
acestor agremente de tip pot fi fi utilizate în continuare pân la expirarea duratei lor de utilizare
determinat la 4.1.1.15.
29
1.6.1.8. Marcajele portocalii înc existente, care corespund prescrip iilor subsec iunii 5.3.2.2
aplicabile pân la 31 decembrie 2004, pot fi utilizate în continuare, cu condi ia ca s fie îndeplinite
prescrip iile de la 5.3.2.2.1 i 5.3.2.2.2 stipulând c panoul, cifrele i literele trebuie s fie aplicate
oricare ar fi orientarea vagonului.
1.6.1.9. (rezervat)
1.6.1.10. Pilele electrice i bateriile cu litiu fabricate înainte de 1 iulie 2003 care au fost verificate
conform prescrip iilor aplicabile pân la 31 decembrie 2002 i care nu au mai fost verificate conform
prescrip iilor aplicabile pân la 1 ianuarie 2003, precum i aparatele care con in aceste pile sau baterii
cu litiu pot fi transportate în continuare pân la 30 iunie 2013, dac toate celelalte prescrip ii aplicabile
sunt îndeplinite.
1.6.1.11. Aprob rile tipului de butoaie, bidoane (canistre) i ambalaje compozite din polietilen cu
masa molecular ridicat sau medie, ca i GRV din polietilen cu masa molecular ridicat , eliberate
înainte de 1 iulie 2007 în conformitate cu prescrip iile de la 6.1.6.1 a) aplicabile pân la 31 decembrie
2006 îns care nu satisfac prescrip iile de la 6.1.6.1 a) aplicabile cu începere de la 1 ianuarie 2007,
mân valabile.
1.6.1.12 (rezervat)
1.6.1.13 (suprimat)
1.6.1.14 GRV-urile fabricate înainte de 1 ianuarie 2011 i conforme unui model tip care nu a trecut
proba la vibra ii de la 6.5.6.13 sau care nu era necesar s r spund criteriilor de la 6.5.6.9.5 d) în
momentul în care a fost supus probei de c dere, pot fi înc utilizate.
1.6.1.15 Nu este necesar aplicarea m rcii înc rc turii maxime admise, în conformitate cu 6.5.2.2.2
pe RV-urile fabricate, reconstruite sau reparate înainte de 1 ianuarie 2011. Aceste GRV-uri care nu au
marcajul în conformitate cu 6.5.2.2.2 vor putea fi utilizate i dup 31 decembrie 2010, dar marcajul
conform 6.5.2.2.2 va trebui s fie aplicat dac ele sunt reconstruite sau reparate dup aceast dat .
1.6.1.16 Materia animal care con ine agen i patogeni apar inând categoriei B, al ii decât cei care ar
apar ine categoriei A dac s-ar afla în cultur (vezi 2.2.62.1.12.2), poate fi transportat în conformitate
cu dispozi iile determinate de autoritatea competent pân la 31 decembrie 201414).
14
) Dispozi ii aplicabile animalelor moarte infectate exist în acest caz, de exemplu în Regulamentul
CE nr. 1774/2002 al Parlamentului european i al Consiliului din 3 octombrie 2002 care stabilesc
reguli sanitare aplicabile subproduselor animale care nu sunt destinate consumului uman (Jurnalul
oficial al Comunit ilor europene, Nr. L 273 din 10.10.2002, p.1).
1.6.1.17 (suprimat)
1.6.1.18 (suprimat)
1.6.1.19 Dispozi iile din 2.2.9.1.10.3 i 2.2.9.10.4 privind clasificarea materiilor periculoase pentru
mediul înconjur tor aplicabile pân la 31 decembrie 2010 pot fi aplicate pân la 31 decembrie 2013.
1.6.1.20 F a aduce atingere prescrip iilor din capitolul 3.4 aplicabile începând cu 1 ianuarie 2011,
rfurile periculoase în cantit i limitate ambalate, altele decât cele pentru care cifra " 0 " este înscris
în coloana (7 a) din tabelul A din capitolul 3.2, vor mai putea fi transportate pân la 30 iunie 2015
conform prescrip iilor din capitolul 3.4 aplicabile pân la 31 decembrie 2010. Totu i, într-un astfel de
caz, dispozi iile din 3.4.12 la 3.4.15 în vigoare pân la 1 ianuarie 2011 pot fi aplicate de la 1 ianuarie
2011.
1.6.1.21 (rezervat)
1.6.1.22 Recipientele interioare ale GRV-urilor compozite fabricate înainte de 1 iulie 2011, marcate
conform dispozi iilor din 6.5.2.2.4 aplicabile pân la 31 decembrie 2010 vor putea fi înc utilizate.
1.6.1.23. (rezervat)
1.6.1.24. Pilele i bateriile cu litiu fabricate înainte de 1 ianuarie 2014, care au fost încercate în
conformitate cu prescrip iile aplicabile pân la 31 decembrie 2012 i care nu sunt încercate în
conformitate cu prescrip iile aplicabile începând cu 1 ianuarie 2013, precum i aparatele care con in
astfel de pile i baterii cu litiu, pot fi transportate în continuare, dac toate celelalte prescrip ii aplicabile
sunt îndeplinite.
1.6.1.25. Coletele i pachetele marcate cu un num r ONU în conformitate cu dispozi iile RID
aplicabile pân la 31 decembrie 2012 i care nu sunt conforme cu prescrip iile de la 5.2.1.1 referitoare
la în imea num rului ONU i a literelor "UN" aplicabile începând de la 1 ianuarie 2013, pot fi utilizate
în continuare pân la 31 decembrie 2013 i, pentru buteliile cu o capacitate în ap pân la 60 litri,
pân la urm toarea lor inspec ie periodic , dar nu mai târziu de 30 iunie 2018.
1.6.1.26. Ambalajele mari fabricate sau reconstruite înainte de 1 ianuarie 2014 i care nu sunt
conforme cu prescrip iile de la 6.3.3.1 în ceea ce prive te în imea literelor, cifrelor i simbolurilor
aplicabile de la 1 ianuarie 2013 vor putea fi utilizate în continuare. Nu trebuie s se aplice marca
pentru înc rc tura maxim autorizat în conformitate cu 6.6.3.3. pe ambalajele mari fabricate sau
reconstruite înainte de 1 ianuarie 2015. Aceste ambalaje mari, care nu poart marcajul conform cu
30
6.6.3.3 vor putea fi utilizate în continuare dup 31 decembrie 2014, dar marcajul conform cu 6.6.3.3 va
trebui s fie aplicat dac ele sunt reconstruite dup aceast dat .
1.6.1.27. Mijloacele de reten ie integrate într-un echipament sau într-o masin care con in
combustibili lichizi cu Nr. ONU 1202, 1203, 1223, 1268, 1863 i 3475, construite înainte de 1 iulie
2013, care nu sunt conforme cu prescrip iile de la paragraful a) de la dispozi ia special 363 din
capitolul 3.3, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2013, vor putea fi utilizate în continuare.
1.6.2 Recipiente de presiune i recipiente pentru clasa 2
1.6.2.1. Recipientele construite înainte de 1 ianuarie 1997 i care nu sunt conforme cu prescrip iile
RID aplicabile începând cu 1 ianuarie 1997, dar al c ror transport era autorizat conform prescrip iilor
RID aplicabile pân la 31 decembrie 1996 vor putea fi utilizate în continuare i dup aceast dat , cu
condi ia ca ele s îndeplineasc prescrip iile de probe periodice prev zute în instruc iunile de
ambalare P200 i P203.
1.6.2.2. (se terge)
1.6.2.3. Recipientele destinate transportului materiilor din clasa 2, care au fost construite înainte de
1 ianuarie 2003, vor putea purta în continuare, dup 1 ianuarie 2003, marcajul conform prescrip iilor
aplicabile pân la 31 decembrie 2002.
1.6.2.4. Recipientele cu presiune care au fost concepute i construite în conformitate cu codurile
tehnice care nu mai sunt recunoscute în conformitate cu 6.2.5, vor putea înc fi utilizate.
1.6.2.5 Recipientele cu presiune i închiderile lor concepute i construite în conformitate cu normele
aplicabile în momentul construc iei lor (vezi 6.2.4) în conformitate cu dispozi iile RID-ului aplicabile la
acel moment vor putea înc fi utilizate cu condi ia ca aceast utilizare s nu fie restrâns printr-o
sur tranzitorie specific .
1.6.2.6 Recipientele de presiune pentru materii altele decât cele din clasa 2, construite înainte de 1
iulie 2009, în conformitate cu prescrip iile de la 4.1.4.4, în vigoare pân la 31 decembrie 2008 dar care
nu sunt conforme prescrip iilor de la 4.1.3.6, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2009, vor mai putea fi
utilizate, cu condi ia ca prescrip iile de la 4.1.4.4 în vigoare pân la 31 decembrie 2008 s fie
respectate.
1.6.2.7. (se terge)
1.6.2.8. (se terge)
1.6.2.9 Dispozi iile din dispozi ia special de ambalare v al a paragrafului (10) din instruc ia de
ambalare P200 din 4.1.4.1, aplicabil pân la 31 decembrie 2010, pot fi aplicate de c tre Statele
contractante la RID la buteliile fabricate înainte de 1 ianuarie 2015.
1.6.2.10 Buteliile din o el sudate reînc rcabile destinate transportului de gaz, având numerele ONU
1011, 1075, 1965, 1969 sau 1978, pentru care autoritatea competent din ara sau rile unde are loc
transportul a acordat un interval de 15 ani între controalele periodice, conform dispozi iei speciale de
ambalare v din instruc ia de ambalare P 200 (10) din 4.1.4.1, aplicabil pân la 31 decembrie 2010,
pot s fie în continuare controlate periodic conform prezentelor dispozi ii.
1.6.2.11. Cartu ele pentru gaze fabricate i preg tite pentru transport înainte de 1 ianuarie 2013
pentru care prescrip iile de la 1.8.6, 1.8.7 sau 1.8.8 referitoare la evaluarea de conformitate a
cartu elor pentru gaze nu au fost aplicate, vor putea continua s fie transportate dup aceast dat ,
sub rezerva ca toate celelalte dispozi ii aplicabile ale RID s fie respectate.
1.6.3. Vagoane-cistern i vagoane-baterie
1.6.3.1. Vagoanele-cistern construite înainte de intrarea în vigoare a prescrip iilor aplicabile
începând cu 1 octombrie 1978 vor putea fi men inute în exploatare, dac echipamentele rezervorului
îndeplinesc prescrip iile capitolului 6.8. Grosimea pere ilor rezervorului, cu excep ia rezervoarelor
destinate transportului gazelor lichefiate refrigerate din clasa 2, trebuie s corespund cel pu in unei
presiuni de calcul de 0,4 MPa (4 bar) (presiune manometric ) pentru o el moale sau de 200 kPa (2
bar) (presiune manometric ) pentru aluminiu i aliaje de aluminiu.
1.6.3.2. Reviziile periodice pentru vagoanele-cistern men inute în exploatare conform dispozi iilor
tranzitorii vor trebui s fie executate conform dispozi iilor 6.8.2.4 i 6.8.3.4 i dispozi iilor particulare
corespunz toare diferitelor clase. Dac dispozi iile anterioare nu prescriu o presiune de prob mai
ridicat , este suficient o presiune de prob de 200 kPa (2 bar) (presiune manometric ) pentru
rezervoarele de aluminiu i aliaje de aluminiu.
1.6.3.3. Vagoanele-cistern care îndeplinesc dispozi iile tranzitorii de la 1.6.3.1 i 1.6.3.2 se vor
putea utiliza pân la 30 septembrie 1998 pentru transportul m rfurilor periculoase pentru care au fost
agreate. Aceast perioad tranzitorie nu se aplic nici vagoanelor-cistern destinate transportului
materiilor din clasa 2, nici vagoanelor-cistern la care grosimea de perete i echipamentele
îndeplinesc prescrip iile capitolului 6.8.
1.6.3.4. Vagoanele-cistern care au fost construite înainte de 1 ianuarie 1988 conform prescrip iilor
aplicabile pân la 31 decembrie 1987, dar care nu sunt conforme cu prescrip iile aplicabile începând
31
cu 1 ianuarie 1988 vor putea fi utilizate în continuare. Aceast dispozi ie se aplic , de asemenea,
vagoanelor-cistern care nu poart indica ia materialului rezervorului prescris la marg. 1.6.1 din
Apendicele XI, începând cu 1 ianuarie 1988.
1.6.3.5. Vagoanele-cistern construite înainte de 1 ianuarie 1993 conform prescrip iilor aplicabile
pân la 31 decembrie 1992, dar care nu sunt conforme cu prescrip iile aplicabile începând cu 1
ianuarie 1993 vor putea fi utilizate în continuare.
aplicabile pân la 31 decembrie 1994, dar care nu sunt totu i conforme cu prescrip iile aplicabile
începând cu 1 ianuarie 1995 vor putea fi utilizate în continuare.
1.6.3.7. Vagoanele-cistern destinate transportului materiilor lichide, inflamabile care au un punct de
aprindere mai mare de 55o C, f a dep i 60 °C, care au fost construite înainte de 1 ianuarie 1997
conform prescrip iilor marg. 1.2.7, 1.3.8 i 3.3.3 de la Apendicele XI aplicabile pân la 31 decembrie
1996, dar care nu sunt totu i conforme cu prescrip iile acestor marginale, aplicabile începând cu 1
ianuarie 1997, vor putea fi utilizate în continuare.
1.6.3.8.
Atunci când, din cauza modific rilor la RID, anumite denumiri oficiale pentru transportul gazelor au
fost modificate, nu este necesar s fie modificate denumirile inscrip ionate pe placa de timbru sau pe
recipientul propriu-zis (a se vedea sec iunea 6.8.3.5.2 sau 6.8.3.5.3), cu condi ia ca denumirile gazelor
pe vagoanele-cistern , vagoanele-baterie i vagoanele cu cistern amovibil sau pe panouri [a se
vedea 6.8.3.5.6 b) sau c)] s fie adaptate cu ocazia primei probe periodice care urmeaz .
1.6.3.9. (rezervat)
1.6.3.11. Vagoanele-cistern construite înainte de 1 ianuarie 1997 conform prescrip iilor aplicabile
pân la 31 decembrie 1996, dar care nu sunt totu i conforme cu prescrip iile marg. 3.3.3 i 3.3.4 de la
apendicele XI aplicabile începând cu 1 ianuarie 1997, vor putea fi utilizate în continuare.
1.6.3.12 (suprimat)
1.6.3.13. (suprimat)
1.6.3.14. Vagoanele-cistern construite înainte de 1 ianuarie 1999 conform prescrip iilor marg.
5.3.6.3 de la Apendicele XI aplicabile pân la 31 decembrie 1998, dar care nu sunt totu i conforme cu
prescrip iile marg. 5.3.6.3 de la Apendicele XI aplicabile începând cu 1 ianuarie 1999, vor putea fi
utilizate în continuare.
1.6.3.15. Vagoanele-cisterne care au fost construite înainte de 1 iulie 2007 în conformitate cu
prescrip iile aplicabile pân la 31 decembrie 2006, dar care nu sunt totu i conforme cu prescrip iile de
la 6.8.2.2.3 aplicabile începând de la 1 ianuarie 2007, vor putea fi înc utilizate pân la viitorul control
periodic.
1.6.3.16. Pentru vagoanele-cistern i vagoanele-baterii care au fost construite înainte de 1 ianuarie
2007 îns care nu satisfac totu i prescrip iile de la 4.3.2, 6.8.2.3, 6.8.2.4 i 6.8.3.4 privind dosarul de
cistern , p strarea fi ierelor pentru dosarul de cistern trebuie s înceap cel mai târziu la viitorul
control periodic.
1.6.3.17. Vagoanele-cistern destinate transportului materiilor din clasa 3, grupa de ambalaj I, având
o presiune de vapori de 50°C de peste 175kPa (1,75 bar) (absolut ),construite înainte 1 iulie 2007 în
conformitate cu prescrip iile aplicabile pân la 31 decembrie 2006 i c rora le-a fost atribuit codul-
cistern L1,5BN în conformitate cu prescrip iile aplicabile pân la 31 decembrie 2006, pot fi înc
utilizate pentru transportul materiilor sus-men ionate pân la 31 decembrie 2022.
1.6.3.18. Vagoanele-cistern i vagoanele-baterie construite înainte de 1 ianuarie 2003 conform
prescrip iilor aplicabile pân la 30 iunie 2001, dar care nu sunt conforme prescrip iilor aplicabile de la 1
iulie 2001 vor putea fi utilizate în continuare.
Cu toate acestea, ele trebuie s fie marcate cu codul-cistern în mod pertinent i, dup caz, cu
codurile alfanumerice pertinente din dispozi iile speciale TC i TE în conformitate cu 6.8.4.
1.6.3.20 Vagoanele-cistern construite înainte de 1 iulie 2003, conform prescrip iilor aplicabile pân
la 31 decembrie 2002, dar care nu sunt conforme prescrip iilor de la 6.8.2.1.7 aplicabile de la 1
ianuarie 2003 i dispozi iei speciale TE15 de la 6.8.4 b) aplicabil de la 1 ianuarie 2003 pân la 31
decembrie 2006, vor putea fi înc utilizate.
1.6.3.21 (suprimat)
1.6.3.22. Vagoanele-cistern cu rezervoare din aliaje de aluminiu care au fost construite înainte de 1
ianuarie 2003 conform prescrip iilor aplicabile pân la 31 decembrie 2002, dar care nu sunt conforme
prescrip iilor aplicabile începând cu 1 ianuarie 2003, pot fi înc utilizate.
1.6.3.23 (suprimat)
32
1.6.3.24. Vagoanele-cistern destinate transportului gazelor de la Nr. ONU 1052, 1790 i 2073, care
au fost construite înainte de 1 ianuarie 2003 conform prescrip iilor aplicabile pân la 31 decembrie
2002, dar care nu sunt conforme prescrip iilor de la 6.8.5.1.1 b), aplicabile de la 1 ianuarie 2003, pot fi
înc utilizate.
1.6.3.25. (se terge)
1.6.3.26. Vagoanele-cisterne construite înainte de 1 ianuarie 2007 în conformitate cu prescrip iile
aplicabile pân la 31 decembrie 2006, îns care nu sunt totu i conforme cu prescrip iile aplicabile
începând de la 1 ianuarie 2007 în ceea ce prive te marcajul presiunii exterioare de calcul în
conformitate cu 6.8.2.5.1 vor putea fi înc utilizate.
1.6.3.27
a) Pentru vagoanele cistern i vagoanele baterie destinate transportului
- gazelor de la clasa 2 cu codurile de clasificare care con in litera/ele T, TF, TC, TO, TFC sau TOC,
împreun cu
- substan ele din clasele 3 pân la 8 care sunt transportatea în starea lichid , la care au fost afectate
codurile cistern L15CH. L15DH sau L21DH. În coloana (12) din tabelul A de la capitolul 3.2,
care au fost construite inainte de 1 ianuarie 2005, dispozitivele definite în dispozi ia special TE 22
de la sec iunea 6.8.4 trebuie s fie capabile s absoarbe cel pu in 500 kJ de energie la fiecare cap t
al vagonului.
b) vagoanele-cistern i vagoanele-baterie destinate transportului
- gazelor din clasa 2 cu coduri de clasificare care nu con in decât litera F, ca i
- materiilor din clasele 3 pân la 8 care sunt transportate în stare lichid , la care au fost afectate
codurile cistern L10BH, L10CH sau L10DH, în coloana (12) din tabelul A de la capitolul 3.2,
care au fost construite înainte de 1 ianuarie 2007, dar care nu corespund condi iilor sec iunii 6.8.4 a
dispozi iei speciale TE 22, aplicabil de la 1 ianuarie 2005, pot fi utilizate în continuare.
aplicabile pân la 31 decembrie 2004, dar care totu i nu corespund prescrip iilor subsec iunii
6.8.2.2.1, alin. 2, trebuie s fie reechipate cel mai târziu la urm toarea transformare sau la urm toarea
repara ie, dac acest lucru este practic posibil i dac lucr rile efectuate necesit demontarea
organelor în cauz .
1.6.3.29. Vagoanele-cistern care au fost construite înainte de 1 ianuarie 2005, dar care nu
corespund prescrip iilor de la subpct. 6.8.2.2.4 aplicabile de la 1 ianuarie 2005, pot fi utilizate în
continuare.
1.6.3.31 Vagoanele-cistern i cisternele reprezentând elemente ale vagoanelor-baterie care au fost
concepute i construite în conformitate cu un cod tehnic care era recunoscut la momentul construc iei
lor, în conformitate cu dispozi iile de la 6.8.2.7 care erau aplicabile la acel moment, vor mai putea fi
utilizate.
1.6.3.32 Vagoanele-cisterne destinate transportului
- gazelor din clasa 2 cu coduri de clasificare con inând litera/literele T, TF, TC, TO, TFC sau TOC
precum i
- lichidelor din clasele de la 3 pân la 8 c rora le sunt atribuite codurile-cistern L15CH, L15DH sau
L21DH, în coloana (12) a tabelului A din capitolul 3.2,
care au fost construite înainte de 1 ianuarie 2007, dar care nu sunt totu i conforme cu exigen ele
prescrip iilor de la 6.8.4 b), dispozi ia special TE25, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2007, mai pot fi
utilizate.
Vagoanele-cistern destinate transportului de gaze cu numerele ONU 1017 clor, 1749 triflorur de
clor, 2189 diclorosilan, 2901 clorur de brom i 3057 clorur de trifluoracetil, la care grosimea pere ilor
din spate nu satisface dispozi ia special TE25 b), trebuie totu i s fie reechipate pân la 31
decembrie 2014 cel mai târziu, cu dispozitive conforme cu dispozi ia special TE25 a), c) sau d).
1.6.3.33 Vagoanele-cistern i vagoanele-baterie pentru gazele din clasa 2, care au fost construite
înainte de 1 ianuarie 1986 conform prescrip iilor aplicabile pân la 31 decembrie 1985, dar care nu
îndeplinesc prescrip iile de la 6.8.3.1.6 în privin a tampoanelor, vor mai putea fi utilizate.
1.6.3.34 (rezervat)
1.6.3.35 (se terge)
1.6.3.36 Vagoanele-cistern care au fost construite înainte de 1 ianuarie 2011, conform prescrip iilor
aplicabile pân la 31 decembrie 2010, dar care nu sunt conforme cu exigen ele prescrip iilor
6.8.2.1.29 aplicabile începând cu 1 ianuarie 2011, vor putea fin înc utilizate.
1.6.3.37 (se terge)
1.6.3.38 Vagoanele-cistern i vagoanele-baterie concepute i construite în conformitate cu normele
aplicabile în momentul construc iei lor (a se vedea 6.8.2.6 i 6.8.3.6) urmând dispozi iile RID aplicabile
33
în acel moment, vor putea fi înc utilizate, cu excep ia cazului în care aceast utilizare nu este
restrâns printr-o m sura tranzitorie specific .
1.6.3.39 Vagoanele-cistern construite înainte de 1 iulie 2011 conform prescrip iilor din
6.8.2.2.3aplicabile pân la 31 decembrie 2010 dar care nu sunt conforme cu prescrip iile din 6.8.2.2.3,
al treilea paragraf, privind pozi ia opritoarelor de fl ri sau a dispozitivelor care împiedic r spândirea
fl rilor vor putea înc utilizate.
1.6.3.40 Pentru materiile toxice prin inhalare cu numerele ONU 1092,1238, 1239, 1244, 1251, 1510,
1580, 1810, 1834, 1838, 2474, 2486, 2668, 3381, 3383, 3385, 3387 i 3389, codul-cistern indicat în
coloana (12) din Tabelul A din Capitolul 3.2 aplicabil pân la 31 decembrie 2010, poate s fie aplicat
în continuare pân la 31 decembrie 2016 pentru vagoanele-cistern construite înainte de 1 iulie 2011.
1.6.3.41. Vagoanele cistern care au fost construite înainte de 1 iulie 2013, conform prescrip iilor
aplicabile pân la 31 decembrie 2012, îns care nu sunt, totu i, conforme cu prescrip iile de marcaj de
la 6.8.2.5.2 sau 6.8.3.5.6 aplicabile începând cu 1 ianuarie 2013, vor putea continua s fie marcate
conform prescrip iilor aplicabile pân la 31 decembrie 2012 pân la urm toarea inspec ie periodic , ce
va avea loc dup 1 iulie 2013.
1.6.3.42. Pentru Nr. ONU 2381, codul de cistern indicat în coloana (12) din tabelul A din capitolul
3.2, aplicabil pân la 31 decembrie 2012 poate continua s fie folosit pân la 31 decembrie 2018
pentru vagoanele cistern construite înainte de 1 iulie 2013.
1.6.3.43. Vagoanele cistern care au fost construite înainte de 1 ianuarie 2012 în conformitate cu
prescrip iile aplicabile pân la 31 decembrie 2012, dar care nu sunt în conformitate cu prescrip iile de
la 6.8.2.6 referitoare la standardele EN 14432:2006 i EN 14433:2006 aplicabile de la 1 ianuarie 2011,
pot fi folosite în continuare.
1.6.4. Containere-cisterne, cisterne mobile i CGEM
1.6.4.1. Containerele-cistern construite înainte de 1 ianuarie 1988 conform prescrip iilor aplicabile
pân la 31 decembrie 1987, dar care nu sunt totu i conforme cu prescrip iilor aplicabile începând cu 1
ianuarie 1988 vor putea fi înc utilizate.
pân la 31 decembrie 1992, dar care nu sunt totu i conforme prescrip iilor aplicabile începând cu 1
pân la 31 decembrie 1994, dar care nu sunt totu i conforme prescrip iilor aplicabile începând cu 1
1.6.4.4. Containerele-cistern destinate transportului materiilor lichide inflamabile care au un punct
de aprindere mai mare de 55o C, f a dep i 60o C, construite înainte de 1 ianuarie 1997, conform
cu prescrip iile marg. 1.2.7, 1.3.8 i 3.3.3 de la Apendicele X, aplicabile pân la 31 decembrie 1996,
dar care nu sunt totu i conforme cu prescrip iile acestor marginale aplicabile începând cu 1 ianuarie
1997, vor putea fi înc utilizate.
1.6.4.5. Atunci când, din cauza modific rilor RID, anumite denumiri oficiale pentru transportul
gazelor au fost modificate, nu este necesar s fie modificate denumirile pe placa de timbru sau pe
recipientul propriu-zis (a se vedea 6.8.3.5.2 sau 6.8.3.5.3), cu condi ia ca denumirile gazelor pe
containerele-cistern i CGEM sau pe panouri [a se vedea 6.8.3.5.6 b) sau c)] s fie adaptate cu
ocazia primei probe periodice care urmeaz .
1.6.4.6. Containerele-cisterne construite înainte de 1 ianuarie 2007 în conformitate cu prescrip iile
aplicabile pân la 31 decembrie 2006, îns care nu sunt totu i conforme cu prescrip iile aplicabile
începând cu 1 ianuarie 2007 în ceea ce prive te marcajul presiunii exterioare de calcul în conformitate
cu 6.8.2.5.1, vor putea fi înc utilizate.
1.6.4.7. Containerele-cistern construite înainte de 1 ianuarie 1997, conform prescrip iilor aplicabile
pân la 31 decembrie 1996, dar care nu sunt totu i conforme cu prescrip iile marg. 3.3.3 i 3.3.4 de la
Apendicele X, aplicabile începând cu 1 ianuarie 1997, vor putea fi înc utilizate.
1.6.4.8. Containerele-cistern construite înainte de 1 ianuarie 1999, conform prescrip iilor marg.
5.3.6.3 de la Apendicele X aplicabile pân la 31 decembrie 1998, dar care nu sunt totu i conforme cu
prescrip iilor marg. 5.3.6.3 de la Apendicele X, aplicabile începând cu 1 ianuarie 1999, vor putea fi
înc utilizate.
1.6.4.9 Containerele-cistern i CGEM care au fost concepute i construite în conformitate cu un
cod tehnic care era recunoscut la momentul construc iei lor, în conformitate cu dispozi iile de la 6.8.2.7
care erau aplicabile la acel moment, mai pot fi utilizate.
1.6.4.10. (suprimat)
34
1.6.4.12. Containerele-cistern i CGEM construite înainte de 1 ianuarie 2003 conform prescrip iilor
aplicabile pân la 30 iunie 2001, dar care nu corespund totu i prescrip iilor aplicabile începând cu 1
ABROGAT
ABROGAT
11
) Desemnarea oficial de transport poate fi înlocuit printr-o desemnare generic regrupând
materii de natur vecin i la fel de compatibile cu caracteristicile cisternei
Cu toate acestea, ele trebuie s fie marcate cu codul-cistern pertinent i, dup caz, cu codurile
alfanumerice pertinente ale dispozi iilor speciale TC i TE conform cu 6.8.4.
1.6.4.13 Containerele-cistern care au fost construite înainte de 1 iulie 2003 conform prescrip iilor
aplicabile pân la 31 decembrie 2002, dar care nu corespund prescrip iilor de la 6.8.2.1.7 aplicabile
începând cu 1 ianuarie 2003 i dispozi iei speciale TE15 de la 6.8.4 b) aplicabil de la 1 ianuarie 2003
pân la 31 decembrie 2006, pot fi înc utilizate.
1.6.4.14. Containerele-cistern destinate transportului gazelor de la Nr. ONU 1052, 1790 i 2073
care au fost construite înainte de 1 ianuarie 2003, conform prescrip iilor aplicabile pân la 31
decembrie 2002, dar care nu sunt conforme prescrip iilor de la 6.8.5.1.1 b) aplicabile de la 1 ianuarie
2003, pot fi înc utilizate.
1.6.4.15. Este necesar indicarea datei de efectuare a probei de etan eitate prescris la 6.8.2.4.3
pe placa prescris la 6.8.2.5.1 înainte de efectuarea primei probe de etan eitate prev zut dup 1
ianuarie 2005.
Nu este necesar s se indice pe placa cisternei tipul de prob ("P" sau "L") recomandat la 6.8.2.5.1
înainte ca prima prob ce trebuia s aib loc dup 1 ianuarie 2007 nu a fost efectuat .
articolul 1.6.4.15 din regulamentul care face parte din Ordinul ministrului transporturilor nr. 590/2007,
publicat în Monitorul Oficial al României nr. 623/2007, primul alineat se abrog .
1.6.4.16 (suprimat)
1.6.4.17. (se terge)
1.6.4.18 Pentru containerele-cisterne i CGEM care au fost construite înainte de 1 ianuarie 2007,
care îns nu satisfac prescrip iile de la 4.3.2, 6.8.2.3, 6.8.2.4 i 6.8.3.4 privind dosarul cisternei,
strarea fi elor pentru dosarul de cistern trebuie s înceap cel mai târziu la viitorul control
periodic.
1.6.4.19. Containerele-cisterne destinate transportului materiilor de la clasa 3, grupa de ambalaj I,
având o presiune cu vapori la 50°C de peste 175 kPa (1,75 bar) (absolut ), construite înainte de 1
iulie 2007 în conformitate cu prescrip iile aplicabile pân la 31 decembrie 2006 i la care a fost atribuit
codul-cistern L1,5BN în conformitate cu prescrip iile aplicabile pân la 31 decembrie 2006, pot fi înc
utilizate pentru transportul materiilor sus-men ionate pân la 31 decembrie 2016.
1.6.4.20. Containerele-cisterne pentru de euri care opereaz sub vid, construite înainte de 1 iulie
2005 conform prescrip iilor aplicabile pân la 31 decembrie 2004, dar care nu sunt conforme
prescrip iilor de la 6.10.3.9 aplicabile începând cu 1 ianuarie 2005, vor putea fi utilizate în continuare.
1.6.4.21-1.6.4.29. (rezervate)
1.6.4.30. Autoritatea competent poate continua s elibereze, pân la 31 decembrie 2007,
certificatele de aprobare a tipului pentru cisterne mobile i CGEM de concep ie nou care sunt
conforme cu prescrip iile capitolului 6.7 aplicabile pân la 31 decembrie 2006. Cisternele mobile i
CGEM care nu satisfac prescrip iile de concep ie aplicabile începând cu 1 ianuarie 2007, dar care au
fost construite în conformitate cu un certificat de aprobare de tip eliberat înainte de 1 ianuarie 2008 vor
putea fi înc utilizate.
articolul 1.6.4.30 din regulamentul care face parte din Ordinul ministrului transporturilor nr. 590/2007,
publicat în Monitorul Oficial al României nr. 623/2007, primul alineat se abrog .
1.6.4.31 Pentru materiile la care este încadrat dispozi ia special TP35 în coloana (11) din tabelul
A din capitolul 3.2, instruc ia de transport în cisterne mobile T14 stabilit în RID-ul aplicabil pân la 31
decembrie 2008 mai poate fi aplicat pân la 31 decembrie 2014.
1.6.4.32 Dac rezervorul unui container-cistern a fost împ it în sec iuni cu o capacitate maxim
de 7500 litri cu ajutorul unor pere i sau a unor dispozitive sparge-val înainte de 1 ianuarie 2009, nu
este necesar ad ugarea la capacitate a simbolului «S» în indica iile cerute la 6.8.2.5.1 pân când
este efectuat urm toarea prob periodic conform 6.8.2.4.2.
1.6.4.33 În pofida dispozi iilor de la 4.3.2.2.4, containerele-cistern destinate transportului de gaze
lichefiate sau de gaze lichefiate refrigerate, care r spund prescrip iilor de construc ie aplicabile din RID
35
dar care erau împ ite în sec iuni cu o capacitate maxim de 7500 litri cu ajutorul unor pere i sau a
unor dispozitive sparge-val înainte de 1 ianuarie 2009, mai pot fi umplute la cel pu in 20% sau la cel
mult 80% din capacitatea lor.
1.6.4.34 (se terge)
1.6.4.35 (se terge)
1.6.4.36 Pentru materiile pentru care TP37 este inclus în coloana "11" din Tabelul A din capitolul 3.2,
instruc ia de transport cu cisterna mobil prescris în RID aplicabil pân la 31 decembrie 2010 va
putea s mai fie înc aplicat pân la 31 decembrie 2016.
1.6.4.37 Cisternele mobile i CGEM construite înainte de 1 ianuarie 2012, în conformitate, a a cum
trebuie, cu prescrip iile privind marcajul din 6.7.2.20.1, 6.7.3.16.1, 6.7.4.15.1 sau 6.7.5.13.1 aplicabile
pân la 31 decembrie 2010, pot s fie utilizate în continuare dac sunt în conformitate cu toate
celelalte dispozi ii pertinente din actuala edi ie a RID, inclusiv dispozi ia din 6.7.2.20.1 g) privind
marcajul simbolului "S" pe plac atunci când rezervorul sau compartimentul este împ it în sec iuni de
o capacitate maxim de 7500 litri cu ajutorul deflectoarelor. Atunci când rezervorul sau compartimentul
a fost deja împ it în sec iuni cu o capacitate maxim de 7500 litri prin intermediul deflectoarelor
înainte de 1 ianuarie 2012, nu este necesar ad ugarea simbolului "S"la capacitate în ap a
rezervorului sau a compartimentului, înainte de a fi f cute urm toarele controale sau pribe periodice
prev zute la 6.7.2.19.5.
1.6.4.38 Pe cisternele mobile construite înainte de 1 ianuarie 2014, nu este necesar s se indice
instruc ia de transport în cisterne mobile prescris la 6.7.2.20.2, 6.7.3.16.2 i 6.7.4.15.2 înainte de a fi
efectuate urm toarele controale i probe periodice.
1.6.4.39 Containerele cistern i CGEM concepute i construite în conformitate cu normele
aplicabile la momentul construc iei lor (vezi 6.8.2.6 i 6.8.3.6) urm rind dispozi iile din RID aplicabile la
acel moment, vor putea fi înc utilizate numai dac aceast utilizare nu este restrâns printr-o m sur
tranzitorie specific .
1.6.4.40 Containerele-cistern construite înainte de 1 iulie 2011 conform prescrip iilor din
6.8.2.2.3aplicabile pân la 31 decembrie 2010, dar care nu sunt, totu i, în conformitate cu prescrip iile
din 6.8.2.2.3, al treilea paragraf, privind pozi ia opritoarelor de fl ri sau a dispozitivelor care
împiedic r spândirea fl rilor vor putea înc utilizate.
1.6.4.41 Pentru materiile toxice prin inhalare, cu numerele ONU 1092,1238, 1239, 1244, 1251,
1510, 1580, 1810, 1834, 1838, 2474, 2486, 2668, 3381, 3383, 3385, 3387 i 3389, codul-cistern
indicat în coloana (12) din Tabelul A din Capitolul 3.2 aplicabil pân la 31 decembrie 2010, poate s
fie aplicat în continuare pân la 31 decembrie 2016 pentru containerele-cistern construite înainte de
1 iulie 2011.
1.6.4.42. Containerele-cistern care au fost construite înainte de 1 iulie 2013 conform prescrip iilor
aplicabile pân la 31 decembrie 2012, îns care nu sunt, totu i, conforme prescrip iilor de marcaj de la
6.8.2.5.2 i 6.8.3.5.6, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2013, vor putea continua s fie marcate
conform prescrip iilor aplicabile pân la 31 decembrie 2012 pân la urm toarea inspec ie periodic , ce
va avea loc dup 1 iulie 2013.
1.6.4.43. Cisternele mobile i CGEM construite înainte de 1 ianuarie 2014 nu trebuie s
îndeplineasc prescrip iile de la 6.7.2.13.1 f), 6.7.3.9.1 e), 6.7.4.8.1 e) i 6.7.5.6.1 d), referitoare la
marcajul dispozitivelor de decompresie.
1.6.4.44. Pentru substan ele pentru care TP38 sau TP39 este alocat în coloana (11) a tabelului A
din capitolul 3.2, instruc iunea de transport în cistern mobil , prescris în RID, aplicabil pân la 31
decembrie 2012, va putea continua s fie aplicabil pân la 31 decembrie 2018.".
1.6.4.45. Pentru Nr. ONU 2381, codul de cistern indicat în coloana (12) a tabelului A din capitolul
3.2 aplicabil pân la 31 decembrie 2012 poate continua s fie aplicat pân la 31 decembrie 2018
pentru containerele cistern construite înainte de 1 iulie 2013.
1.6.4.46. Containerele cistern care au fost construite înainte de 1 ianuarie 2012 în conformitate cu
prescrip iile aplicabile pân la 31 decembrie 2012, dar care nu sunt în conformitate cu prescrip iile de
la 6.8.2.6 referitoare la standardele EN 14432:2006 i EN 14433:2006 aplicabile de la 1 ianuarie 2011,
pot fi folosite în continuare.
1.6.5. (rezervat)
1.6.6. Clasa 7
1.6.6.1. Colete al c ror model nu a fost agreat de autoritatea competent în conformitate cu edi iile
din 1985 i 1986 (revizuite în 1990) din nr. 6 al Colec iei privind siguran a (AIEA).
Coletele exceptate, coletele industriale de tip 1, de tip 2 i de tip 3 i coletele de tip A al c ror model
nu a fost agreat de autoritatea competent i care îndeplinesc prescrip iile edi iilor din 1985 sau 1985
36
(revizuit în 1990) din Regulamentul de transport al materiilor radioactive AIEA (Collection Securite nr.
6) pot fi utilizate, cu condi ia de a fi supuse programului obligatoriu de asigurare a calit ii, în
conformitate cu prescrip iile enun ate la 1.7.3, cu limitele de activitate i cu restric iile privind materiile
enun ate la 2.2.7.2.2, 2.2.7.2.4.1, 2.2.7.2.4.4, 2.2.7.2.4.5, 2.2.7.2.4.6., dispozi ia special 336 din
capitolul 3.3 i 4.1.9.3.
Orice ambalaj modificat, mai pu in cele f cute pentru îmbun irea siguran ei sau fabricate dup 31
decembrie 2003 trebuie s îndeplineasc dispozi iile RID. Coletele preg tite pentru transport cel târziu
la 31 decembrie 2003, în virtutea edi iilor din 1985 sau 1985 (revizuit în 1990) din nr. 6 al Colec iei
privind siguran a (Collection Securite nr. 6), pot fi în continuare transportate. Coletele preg tite pentru
transport dup aceast dat trebuie s prescrip iile RID.
1.6.6.2. Agrement ri în baza edi iilor din 1973, 1973 (versiunea modificat ), 1985 i 1985 (revizuit
în 1990) din nr. 6 al Colec iei privind siguran a (AIEA).
1.6.6.2.1. Ambalajele fabricate dup un model agreat de autoritatea competent , în baza dispozi iilor
edi iilor din 1973 sau din 1973 (versiunea modificat ) din nr. 6 al Colec iei privind siguran a (AIEA) pot
fi utilizate în continuare, sub rezerva unui agrement multilateral al modelului de colet, a execut rii
programului obligatoriu de asigurare a calit ii în conformitate cu prescrip iile enun ate la 1.7.3, a
limitelor de activitate i restric iilor privind materiile enun ate la 2.2.7.2.2, 2.2.7.2.4.1, 2.2.7.2.4.4,
2.2.7.2.4.5, 2.2.7.2.4.6., dispozi ia special 337 din capitolul 3.3 i 4.1.9.3. Nu este permis începerea
unei noi fabric ri de ambalaje de acest gen. Modific rile modelului de ambalaj, ale naturii sau ale
cantit ii con inutului radioactiv autorizat care, potrivit determin rii autorit ii competente, ar avea o
influen semnificativ asupra siguran ei, trebuie s îndeplineasc prescrip iile RID. In conformitate cu
5.2.1.7.5, trebuie atribuit un num r de serie fiec rui ambalaj i aplicat pe exteriorul acestuia.
1.6.6.2.2. Ambalajele fabricate dup un model agreat de autoritatea competent în baza dispozi iilor
edi iilor din 1985 sau din 1985 (revizuit în 1990) din nr. 6 a Colec iei privind siguran a (AIEA) pot fi
utilizate cu consim mântul multilateral al modelului de colet sub rezerva execut rii programului
obligatoriu de asigurare a calit ii în conformitate cu prescrip iile enun ate la 1.7.3, a limitelor de
activitate i a restric iilor privind materiile enun ate la 2.2.7.2.2, 2.2.7.2.4.1, 2.2.7.2.4.4, 2.2.7.2.4.5,
2.2.7.2.4.6., dispozi ia special 337 din capitolul 3.3 i 4.1.9.3. Modific rile modelului de ambalaj, al
naturii sau al cantit ii con inutului radioactiv autorizat care, potrivit determin rii autorit ii competente,
ar avea o influen semnificativ asupra siguran ei, trebuie s îndeplineasc dispozi iile RID. Toate
ambalajele a c ror fabrica ie va începe dup 31 decembrie 2006 vor trebui s îndeplineasc
prescrip iile RID.
1.6.6.3. Materii radioactive sub form special agreate în conformitate cu edi iile din 1973, 1973
(versiunea modificat ), 1985 i 1985 (revizuit în 1990) din nr. 6 al Colec iei privind siguran a (AIEA).
Materiile radioactive sub form special fabricate dup un model care a primit agrementul unilateral
al unei autorit i competente, în baza edi iilor din 1973, 1973 (versiunea modificat ), 1985 sau 1985
(revizuit în 1990) din nr. 6 a Colec iei privind siguran a (AIEA), pot fi folosite în continuare dac
îndeplinesc programul obligatoriu de asigurare a calit ii conform prescrip iilor enun ate la 1.7.3.
Materiile radioactive sub form special fabricate dup 31 decembrie 2003 vor trebui s îndeplineasc
prescrip iile RID.
CAPITOLUL 1.7.
Dispozi ii generale privind clasa 7
1.7.1 Domeniu de aplicare
NOTA
1. În caz de accident sau incident în timpul transportului materiilor radioactive, planurile de
interven ie, cele care au fost stabilite de autorit ile na ionale sau interna ionale competente trebuie s
fie respectate pentru protec ia persoanelor, a bunurilor i a mediului înconjur tor. În acest sens, sunt
prezentate recomand ri în documentul «Planning and Preparing for Emergency Response to
Transport Accidents Involving Radioactive Material», colec ia de Norme de siguran , Nr. TS-G-1.2
(ST-3), AIEA, Viena (2002).
2. M surile de urgen trebuie s in cont de posibilitatea form rii altor materii periculoase care ar
putea rezulta din reac ia dintre con inutul expedi iei i mediul înconjur tor în caz de accident.
1.7.1.1 RID fixeaz normele de siguran care permit men inerea la un nivel acceptabil a riscurilor
radiologice, a riscurilor de criticitate, a riscurilor termice la care sunt expuse persoanele, bunurile i
mediul din cauza transportului materiilor radioactive. Este fundamentat pe Regulamentul de transport
al materiilor radioactive al AIEA edi ia din 2009, Colec ia de norme de siguran Nr. TS-R-1, IAEA,
Viena (2009), Notele informative figureaz în documentul "Advisory Material for the IAEA Regulations
for the Safe Transport of Radioactive Material ""(edi ia 2005)", colec ia Normes de sûreté Nr. TS-G-1.1
(Rev. 1), AIEA, Viena, (2008).
37
1.7.1.2. RID are ca obiectiv enun area prescrip iilor care trebuie s fie respectate în vederea
asigur rii siguran ei i a protec ia persoanelor, a bunurilor materiale i a mediului înconjur tor
împotriva efectelor iradierii în timpul transportului materiilor radioactive. Aceast protec ie este
asigurat prin:
a) izolarea con inutului radioactiv;
b) controlul intensit ii radia iei exterioare;
c) prevenirea criticit ii;
d) prevenirea deterior rilor datorate c ldurii.
Aceste cerin e sunt satisf cute: în primul rând, prin aplicarea unei abord ri graduale asupra limitelor
de con inut pentru colete i vagoane i asupra normelor de performan aplicate modelelor de colete
în func ie de riscul prezentat de con inutul radioactiv; în al doilea rând, prin impunerea unor prescrip ii
pentru construc ia i exploatarea coletelor i pentru între inerea ambalajelor, inând cont de natura
con inutului radioactiv; în fine, impunând controale administrative, inclusiv dac este cazul, o aprobare
de c tre autorit ile competente.
1.7.1.3. RID se aplic la transportul materiilor radioactive pe calea ferat , inclusiv la transportul
accesoriu cauzat de utilizarea materiilor radioactive. Transportul cuprinde toate opera iile i condi iile
asociate mi rii materiilor radioactive, ca, de exemplu, conceperea (proiectarea) ambalajelor,
fabricarea, între inerea i repararea lor, precum i preg tirea, expedierea, înc rcarea, îndrumarea,
inclusiv depozitarea, desc rcarea i recep ia la locul destina iei finale a înc rc turii de materii
radioactive i colete. Se aplic o abordare graduat pentru a specifica normele de performan , în RID
care se disting prin trei grade generale de severitate:
a) condi ii obi nuite de transport (f incidente);
b) condi ii normale de transport (incidente minore);
c) condi ii de accident.
1.7.1.4 Dispozi iile RID-ului nu se aplic transportului de:
a) Materii radioactive care fac parte integrant din mijlocul de transport;
b) Materii radioactive deplasate în interiorul unui perimetru supus regulamentului de securitate
adecvat în vigoare în acest perimetru i în care deplasarea nu se efectueaz pe osele sau pe c i
ferate publice;
c) Materii radioactive implantate sau încorporate în organismul unei persoane sau al unui animal viu
în scopuri de diagnosticare sau terapeutice;
d) Materii radioactive con inute în produse de consum, agreate de autorit ile competente dup
vânzarea lor la utilizatorul final;
e) Materii naturale i minerale care con in radionuclizi naturali, care sunt în stare natural sau care
nu au fost trata i în alte scopuri decât pentru extrac ia radionuclizilor i care nu sunt destinate s fie
tratate în vederea utiliz rii acestor radionuclizi, cu condi ia ca activitatea masic a acestor materii s
nu dep easc de zece trei ori valorile indicate la 2.2.7.2.2.1 b) sau calculate în conformitate cu
2.2.7.2.2.2 la 2.2.7.2.2.6.
f) Obiecte solide neradioactive pentru care cantit ile de materii radioactive prezente pe o suprafa
oarecare nu dep esc limita vizat în defini ia «contaminare» de la 2.2.7.1.2.
1.7.1.5 Dispozi ii specifice transportului coletelor exceptate
1.7.1.5.1 Coletele exceptate care pot con ine materii radioactive în cantit i limitate, aparate sau
obiecte manufacturate sau ambalaje goale, asa cum este indicat la 2.2.7.2.4.1 sunt supuse numai
dispozi iilor din p ile 5 la 7 enumerate mai jos:
a) prescrip iile aplicabile enun ate la 5.1.2, 5.1.3.2, 5.1.4, 5.1.5.4, 5.2.1.9 i 7.5.11 CW33 (5.2);
b) prescrip iile aplicabile coletelor exceptate specificate la 6.4.4; i
c) dac coletul exceptat con ine materii fisionabile, el trebuie s îndeplineasc condi iile cerute
pentru a beneficia de una dintre excep iile prev zute la 2.2.7.2.3.5 precum i prescrip ia enun at la
6.4.7.2.
1.7.1.5.2 Coletele exceptate sunt supuse dispozi iilor adecvate din toate celelalte p i din RID.
1.7.2. Program de protec ie radiologic
1.7.2.1. Transportul materiilor radioactive trebuie s fie impus printr-un Program de protec ie
radiologic , care reprezint un ansamblu de dispozi ii sistematice menit s fac posibil aplicarea, cu
forme în regul , a m surilor de protec ie radiologic .
1.7.2.2 Dozele individuale trebuie s fie inferioare limitelor dozelor pertinente. Protec ia i
securitatea trebuie s fie optimizate astfel încât valoarea dozelor individuale, num rul persoanelor
expuse i probabilitatea de a suferi o iradiere s fie men inute la valori cât mai sc zute posibil, inând
cont de factorii economici i sociali i cu condi ia ca dozele individuale s respecte limitele. Trebuie
adoptat un demers riguros i sistematic luând în considerare interac iunile între transport i alte
activit i.
38
1.7.2.3 Natura i amploarea m surilor pentru aplicarea practic a acestui program trebuie s fie în
raport cu valoarea i probabilitatea expunerilor la radia ii. Programul trebuie s cuprind dispozi iile de
la 1.7.2.2, 1.7.2.4 i 1.7.2.5 i 7.5.11 CW (1.1). Documenta ia referitoare la program trebuie s fie
pus la dispozi ie, la cerere, pentru inspec ia autorit ii competente.
1.7.2.4. În cazul expunerilor profesionale rezultând din activit ile de transport, când se estimeaz c
doza eficient :
a) se va situa probabil între 1 mSv i 6 mSv într-un an, trebuie s se aplice un program de evaluare
a dozelor prin supraveghere indirect a locurilor de munc sau prin supraveghere individual ;
b) va dep i probabil 6 mSv într-un an, trebuie s se procedeze la supravegherea individual .
Atunci când se procedeaz la o supraveghere individual sau la o supraveghere a locurilor de
munc , trebuie s se in dosare corespunz toare.
NOT . În cazul expunerilor profesionale rezultând din activit ile de transport, când se estimeaz c
doza eficient nu va dep i, conform oric rei probabilit i, 1 mSv într-un an, nu este necesar
aplicarea procedurilor de munc speciale, supravegherea detaliat , aplicarea unor programe de
evaluare a dozelor sau p strarea dosarelor individuale.
1.7.2.5 Muncitorii (vezi 7.5.11, CW33 NOTA 3) trebuie s fie instrui i în mod adecvat despre
radioprotec ie, inclusiv despre m surile de precau ie pe care trebuie s le ia pentru diminuarea
expunerii lor în timpul lucrului i a expunerii altor persoane care ar putea s sufere din cauza efectelor
ac iunilor lor.
1.7.3. Asigurarea calit ii
Pentru a garanta conformitatea cu dispozi iile aplicabile din RID, trebuie s fie întocmite i aplicate
programe de asigurare a calit ii bazate pe norme interna ionale, na ionale sau alte norme, care sunt
acceptate de autoritatea competent , pentru: conceperea (proiectarea), fabricarea, probele,
întocmirea documentelor, utilizarea, între inerea i inspec ia, privind toate materiile radioactive sub
form special , toate materiile radioactive cu dispersabilitate redus i toate coletele, precum i
opera iile de transport i depozitare în tranzit. Trebuie pus la dispozitia autorit ii competente o
atestare care s indice c specifica iile modelului au fost pe deplin respectate. Fabricantul, expeditorul
sau utilizatorul trebuie s fie gata s furnizeze autorit ii competente mijloacele de executare a
controalelor în timpul fabric rii i utiliz rii i s probeze c :
a) metodele de fabricare i materialele utilizate sunt conforme cu specifica iile modelului agreat;
b) toate ambalajele sunt controlate periodic i, dac este cazul, reparate i men inute în stare bun ,
astfel încât s îndeplineasc integral toate prescrip iile i specifica iile pertinente, chiar dup folosire
repetat .
Atunci când agrementarea sau aprobarea autorit ii competente este cerut , aceast agrementare
sau aprobare trebuie s in cont i s depind de conformitatea cu programul de asigurare al
calit ii.
1.7.4. Aranjament special
1.7.4.1 Prin aranjament special se în eleg dispozi iile aprobate de autoritatea competent în virtutea
rora pot fi transportate expedi iile prescrip iilor RID aplicabile materiilor radioactive care nu
corespund în totalitate prescrip iilor aplicabile RID.
NOT : Aranjamentul special nu este considerat ca o derogare temporar conform 1.5.1.
1.7.4.2. Expedi iile pentru care nu este posibil conformarea la nici o dispozi ie aplicabil pentru
clasa 7, nu pot fi transportate decât sub aranjament special. Dup ce se asigur c nu este posibil
conformarea la dispozi iile referitoare la clasa 7 din RID i c respectarea normelor de securitate
stabilite prin RID a fost demonstrat prin alte mijloace, autoritatea competent poate aproba opera iuni
de transport în virtutea unui aranjament special pentru o expedi ie unic sau pentru o serie de mai
multe expedi ii prev zute. Nivelul general de securitate în timpul transportului trebuie s fie cel pu in
echivalent celui care ar fi fost asigurat dac erau respectate toate prescrip iile aplicabile. Pentru
expedi iile interna ionale de acest tip, este necesar o aprobare multilateral .
1.7.5. Materii radioactive care au alte propriet i periculoase
Pe lâng propriet ile radioactive i fisionabile va trebui s se in cont de orice risc subsidiar
prezentat de con inutul coletului (ca de exemplu: explozibil, inflamabil, piroforic, toxic chimic i corosiv)
în: documentare, ambalare, etichetare, marcare, placardare, depozitare, separare i transport, în
scopul respect rii tuturor dispozi iilor pertinente din RID aplicabile m rfurilor periculoase.
1.7.6. Nerespectare
1.7.6.1. În caz de nerespectare a niciuneia dintre valorile limit din RID, care este aplicabil
intensit ii de radia ie sau contamin rii,
a) expeditorul trebuie s fie informat cu privire la nerespectare de c tre:
i) transportator - dac nerespectarea este constatat în cursul transportului; sau
ii) destinatar - dac nerespectarea este constatat la recep ie;
39
b) transportatorul, expeditorul sau destinatarul, dup caz, trebuie:
i) s ia m suri imediate pentru a diminua consecin ele nerespect rii;
ii) s cerceteze nerespectarea i cauzele, circumstan ele i consecin ele;
iii) s ia m surile corespunz toare pentru a remedia cauzele i circumstan ele aflate la originea
nerespect rii i pentru a împiedica reapari ia unor circumstan e asem toare celor aflate la originea
nerespect rii;
iv) s aduc la cuno tin a autorit ii (autorit ilor) competente cauzele nerespect rii i m surile
corective sau preventive care au fost luate sau care trebuie s fie luate; i
c) nerespectarea trebuie s fie, pe cât posibil, adus la cuno tiin a expeditorului i autorit ii
(autorit ilor) competente; aceasta trebuie s aib loc imediat când s-a produs o situa ie de expunere
de urgen sau dac aceasta este în curs de a se produce.
CAPITOLUL 1.8
suri de control i alte m suri de sprijin privind respectarea
prescrip iilor de siguran
1.8.1. Controale administrative privind m rfurile periculoase

1.8.1.1. Autorit ile competente ale statelor contractante la RID pot, în orice moment i în orice loc,
pe teritoriul lor na ional, s controleze dac sunt respectate prescrip iile privind transportul m rfurilor
periculoase, inclusiv cele referitoare la m surile privind securitatea transportului, conform subsec iunii
1.10.1.5.
Aceste controale trebuie s fie totu i efectuate f a pune în pericol persoanele, bunurile i mediul
if s perturbe considerabil traficul feroviar.
1.8.1.2. Participan ii la transportul m rfurilor periculoase (capitolul 1.4) trebuie, în cadrul obliga iilor
lor, s dea neîntârziat autorit ilor competente i mandata ilor acestora informa iile necesare pentru
efectuarea controalelor.
1.8.1.3. Autorit ile competente pot, de asemenea, în scopul controlului: s inspecteze instala iile
întreprinderilor care intervin în lan ul de transport al m rfurilor periculoase (capitolul 1.4), s consulte
documentele necesare i s fac orice prelevare de e antioane de m rfuri periculoase sau ambalaje
în scopul controlului, cu condi ia ca aceasta s nu constituie un pericol pentru siguran . In vederea
controlului, participan ii la transportul m rfurilor periculoase (capitolul 1.4) trebuie s fac accesibile
vagoanele, p ile componente ale acestora, ca i dispozitivele de echipare i instalare, în m sura în
care acest lucru este posibil. Dac se consider necesar, ei pot s desemneze o persoan din
întreprindere pentru a înso i delegatului autorit ii competente.
1.8.1.4. Dac autorit ile competente constat c nu sunt respectate prescrip iile RID, ele pot
interzice expedierea sau pot întrerupe transportul pân la remedierea neregulilor constatate sau pot
dispun alte m suri asem toare. Re inerea transportului se poate face pe loc sau într-un alt loc
desemnat de autoritate, din considerente de siguran . Aceste m suri nu trebuie s perturbe traficul
feroviar.
1.8.2. Ajutor reciproc administrativ
1.8.2.1. Statele contractante la RID î i acord un ajutor reciproc administrativ pentru punerea în
aplicare a prescrip iilor RID.
1.8.2.2. Când un stat contractant la RID a constatat pe teritoriul s u c siguran a transportului de
rfuri periculoase este compromis , ca urmare a unor infrac iuni foarte grave sau repetate comise
de o întreprindere, care are sediul pe teritoriul altui stat contractant la RID, el trebuie s semnaleze
aceste infrac iuni autorit ilor competente din acest stat contractant la RID. Autorit ile competente din
statul contractant la RID pe teritoriul c ruia au fost constatate infrac iuni foarte grave sau repetate pot
solicita autorit ilor competente ale statului contractant la RID pe teritoriul c ruia întreprinderea î i are
sediul, s ia m surile corespunz toare împotriva contravenientului sau contravenien ilor. Transmiterea
datelor cu caracter personal nu este admis decât atunci când aceste date sunt necesare, ca urmare
a infrac iunilor foarte grave sau repetate.
1.8.2.3. Autorit ile care au fost sesizate comunic autorit ilor competente ale statului contractant la
RID pe teritoriul c ruia au fost constatate infrac iunile, eventualele m suri luate, împotriva întreprinderii
respective.
1.8.3. Consilierul de siguran
1.8.3.1. Fiecare întreprindere a c rei activitate comport transportul de m rfuri periculoase pe calea
ferat sau opera ii de înc rcare sau de desc rcare, de umplere sau de ambalare legate de aceste
transporturi, desemneaz unul sau mai mul i consilieri de siguran , numi i "consilieri", pentru
transportul de m rfuri periculoase, care au sarcina de a ajuta la prevenirea riscurilor pentru persoane,
bunuri sau mediu, inerente acestor activit i.
40
1.8.3.2. Autorit ile competente ale statelor contractante la RID pot prevedea ca aceste prescrip ii s
nu se aplice în întreprinderile:
a) a c ror activit i cuprind transportul m rfurilor periculoase efectuate cu mijloace de transport
apar inând for elor armate sau care se g sesc sub responsabilitatea acestora; sau
b) a c ror activit i se refer la cantit i limitate, pentru fiecare vagon, situat în afara celor
men ionate la 1.1.3.6 i 1.7.1.4, ca i la capitolele 3.3 i 3.4 i 3.5, sau
c) care nu efectueaz cu titlu de activitate principal sau secundar transporturi de m rfuri
periculoase sau opera iuni de înc rcare sau de desc rcare legate de aceste transporturi, dar
efectueaz ocazional transporturi na ionale de m rfuri periculoase sau opera iuni de înc rcare sau de
desc rcare legate de aceste transporturi, ce prezint un grad minim de pericol sau de poluare.
1.8.3.3. Sub responsabilitatea conduc torului întreprinderii, consilierul are sarcina principal de a
uta orice mijloc i de a promova orice ac iune, în limitele activit ilor întreprinderii, pentru a facilita
executarea acestor activit i cu respectarea dispozi iilor aplicabile i în condi ii optime de siguran .
Sarcinile sale, adaptate la activit ile întreprinderii, sunt în particular urm toarele:
- s examineze respectarea prescrip iilor privind transportul de m rfuri periculoase;
- s acorde consultan în întreprindere privind opera iunile de transport al m rfurilor periculoase;
- s asigure redactarea unui raport anual c tre conducerea întreprinderii sau, dup caz, c tre o
autoritate public local , privind activit ile acestei întreprinderi referitoare la transportul m rfurilor
periculoase. Raportul este p strat timp de 5 ani i pus la dispozi ia autorit ilor na ionale, la cerere.
În plus, sarcinile consilierului cuprind i examinarea practicilor i procedurilor, referitoare la
activit ile întreprinderii, astfel:
- procedeele privind respectarea prescrip iilor referitoare la identificarea m rfurilor periculoase
transportate;
- practica întreprinderii de a lua în considerare, la achizi ionarea mijloacelor de transport, orice
cerin special referitoare la m rfurile periculoase care urmeaz a fi transportate cu aceste mijloace;
- procedeele de verificare a materialului utilizat pentru transportul m rfurilor periculoase sau pentru
opera iunile de înc rcare sau de desc rcare;
- faptul c angaja ii implica i ai întreprinderii au fost instrui i corespunz tor, inclusiv în ceea ce
prive te modific rile la reglement ri, i c aceast preg tire profesional este înscris în dosarul lor;
- punerea în practic a procedurilor de urgen corespunz toare, în cazul eventualelor accidente
sau incidente care pot afecta siguran a în timpul transportului de m rfuri periculoase sau în timpul
opera iunilor de înc rcare sau de desc rcare;
- analizarea i, dac este cazul, redactarea rapoartelor privind accidentele, incidentele sau
infrac iunile grave constatate în cursul transportului de m rfuri periculoase sau în timpul opera iunilor
de înc rcare sau de desc rcare;
- aplicarea m surilor corespunz toare pentru a evita repetarea accidentelor, a incidentelor sau a
infrac iunilor grave;
- luarea în considerare a prevederilor legislative i a cerin elor particulare referitoare la transportul de
rfuri periculoase în ceea ce prive te alegerea i utilizarea transportatorilor substitui i sau a altor
participan i la transport;
- verificarea dac personalul care particip la transportul m rfurilor periculoase sau la înc rcarea
sau desc rcarea acestor m rfuri dispune de proceduri de executare i de instruc iuni detaliate;
- punerea în practic a ac iunilor pentru sensibilizarea la riscurile legate de transportul m rfurilor
periculoase sau de înc rcarea i desc rcarea acestor m rfuri;
- aplicarea procedeelor de verificare: a existen ei documentelor care înso esc mijloacele de transport
i a echipamentelor de siguran , precum i a conformit ii acestor documente i echipamente cu
reglement rile în vigoare;
- aplicarea procedeelor de verificare privind asigurarea respect rii prescrip iilor referitoare la
opera iile de înc rcare-desc rcare;
- existen a planului de securitate prev zut la 1.10.3.2.
1.8.3.4. Func ia de consilier poate s fie asigurat de conduc torul întreprinderii, de o persoan care
exercit alte sarcini în întreprindere sau de o persoan care nu apar ine acestei întreprinderi, cu
condi ia ca aceast persoan s fie capabil s îndeplineasc sarcinile de consilier.
1.8.3.5. Orice întreprindere vizat comunic , dac i se solicit , identitatea consilierului s u de
siguran autorit ii competente sau instan ei desemnat în acest scop de fiecare stat contractant la
RID.
1.8.3.6. Atunci când în cursul unui transport sau unei opera iuni de înc rcare-desc rcare efectuate
de o întreprindere, a survenit un accident, care a condus la v marea de persoane, bunuri sau
mediu, consilierul asigur redactarea unui raport despre accident c tre conducerea întreprinderii sau,
dup caz, c tre o autoritate public local , dup ce a cules toate informa iile utile în acest scop. Acest
41
raport nu trebuie s înlocuiasc rapoartele redactate de conducerea întreprinderii cerute de legisla ia
interna ional sau na ional .
1.8.3.7. Consilierul trebuie s fie titularul unui certificat de instruire profesional valabil pentru
transportul pe calea ferat . Acest certificat este eliberat de autoritatea competent sau de o instan
desemnat în acest scop de fiecare stat contractant la RID.
1.8.3.8. Pentru ob inerea certificatului, candidatul trebuie s beneficieze de o instruire
corespunz toare i s promoveze un examen agreat de autoritatea competent a statului contractant
la RID.
1.8.3.9. Instruirea are ca obiectiv esen ial de a asigura candidatului cunoa terea suficient a
riscurilor inerente transporturilor de m rfuri periculoase, a dispozi iilor legislative, regulamentare i
administrative, precum i cunoa terea suficient a sarcinilor definite la 1.8.3.3.
1.8.3.10. Examenul este organizat de autoritatea competent sau de un organism examinator
desemnat de aceasta.
Organismul examinator nu trebuie s fie un organism de formare.
Desemnarea organismului examinator se face sub form scris . Aceast aprobare poate avea o
durat limitat i se bazeaz pe urm toarele criterii:
- competen a organismului examinator;
- specificarea modalit ilor de examinare propuse de organismul examinator;
- m surile destinate s asigure impar ialitatea examin rii;
- independen a organismului în raport cu orice persoan fizic sau juridic care utilizeaz consilieri.
1.8.3.11. Examenul are ca scop verificarea nivelului de cuno tin e ale candida ilor, necesare pentru
exercitarea atribu iilor de consilier de siguran prev zute la 1.8.3.3, în scopul ob inerii certificatului
prev zut la 1.8.3.7 i trebuie s cuprind minimum urm toarele:
a) cunoa terea tipurilor de consecin e care ar putea surveni în urma unui accident care implic
rfuri periculoase i cunoa terea principalelor cauze ale accidentului;
b) dispozi iile care decurg din legisla ia na ional , conven ii i acorduri interna ionale care cuprind în
special:
- clasificarea m rfurilor periculoase (procedura de clasificare a solu iilor i a amestecurilor, structura
listei de materii, clasele de m rfuri periculoase i principiile clasific rii lor, natura m rfurilor periculoase
transportate, propriet i fizico-chimice i toxicologice ale m rfurilor periculoase);
- dispozi ii generale pentru ambalaje, pentru cisterne i containere-cistern (tip codificare, marcaj,
construc ie, probe i controale ini iale i periodice);
- marcajul, etichetarea, placardarea, marcarea portocalie (marcarea i etichetarea coletelor,
aplicarea i îndep rtarea pl cilor etichete i a marcajului portocaliu);
- înscrieri în documente de transport (informa ii cerute);
- modul de expediere, restric iile de expediere (vagon complet, înc rcare complet , transport în vrac,
transport în recipiente mari pentru vrac, transport în containere, transport în cisterne fixe sau
amovibile);
- transportul de c tori;
- interdic ii i precau ii de înc rcare în comun;
- separarea m rfurilor;
- limitarea cantit ilor transportate i a cantit ilor exceptate;
- manipularea i arimarea (înc rcare-desc rcare - grad de umplere, arimare i separare);
- cur area i/sau degazarea înaintea înc rc rii i dup desc rcare;
- personalul de drum i instruirea profesional ;
- documentele înso itoare (documente de transport, instruc iuni scrise, copie a oric rei derog ri, alte
documente);
- instruc iunile scrise (punerea în aplicare a instruc iunilor i echipamnetelor pentru protec ia
personal );
- sc ri opera ionale sau scurgeri accidentale de materii poluante,
- prescrip ii referitoare la mijloacele de transport.
1.8.3.12. Examenul
1.8.3.12.1. Examenul const într-o prob scris , care poate fi completat i de un examen oral.
1.8.3.12.2. Utilizarea pentru proba scris a altor documente decât a regulamentelor interna ionale
sau na ionale este interzis .
1.8.3.12.3. Dispozitivele electronice nu pot fi utilizate decât dac ele sunt furnizate de c tre
organismul examinator. Candidatul nu ar putea în niciun caz s introduc date suplimentare în
dispozitivul electronic; el nu va putea decât s r spund întreb rilor puse.
1.8.3.12.4. Proba scris cuprinde dou p i:
42
a) Candidatului îi este prezentat un chestionar. Acesta se compune din minim 20 de întreb ri cu
spuns direct din domeniile vizate în lista care figureaz la pct. 1.8.3.11. Este posibil totu i i
utilizarea testului gril . În acest caz unei întreb ri cu r spuns direct îi corespund dou variante de
spuns. În cadrul acestor domenii trebuie acordat o aten ie deosebit urm toarelor:
- m suri generale de prevenire i de siguran ;
- clasificarea m rfurilor periculoase;
- dispozi ii generale pentru ambalaje, cisterne, containere, containere-cistern , vagoane-cistern
etc.;
- m rci i etichete de pericol;
- men iuni în documentul de transport;
- manipularea i arimarea;
- instruirea profesional a personalului de drum;
- documente înso itoare i documente de transport;
- instruc iuni scrise;
- prescrip ii referitoare la mijloacele de transport;
b) Candida ii realizeaz un studiu de caz în raport cu sarcinile consilierului precizate la 1.8.3.3,
pentru a demonstra c dispun de calific rile cerute pentru îndeplinirea atribu iilor.
1.8.3.13 Statele contractante la RID pot dispune ca acei candida i care inten ioneaz s lucreze
pentru întreprinderi specializate în transportul anumitor tipuri de m rfuri periculoase s nu fie
chestiona i decât din materiile legate de activitatea lor. Aceste tipuri de m rfuri sunt:
- clasa 1;
- clasa 2;
- clasa 7;
- clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8 i 9;
- numerele ONU 1202, 1203, 1223, 3475 i carburantul pentru avioane clasificat la Nr. ONU 1268
sau 1863.
Certificatul prev zut la 1.8.3.7 trebuie s indice în mod clar c nu este valabil decât pentru tipurile
de m rfuri periculoase vizate în prezenta subsec iune i asupra c rora consilierul a fost examinat, în
condi iile definite la 1.8.3.12.
Certificatele consilierilor de siguran eliberate înainte de 1 ianuarie 2009 pentru Nr. ONU 1202,
1203 i 1223 sunt valabile i pentru Nr. ONU 3475 i carburantul pentru avioane clasificat la Nr. ONU
1268 sau 1863.
1.8.3.14. Autoritatea competent sau organismul examinator întocme te în decursul timpului o list
a întreb rilor care au f cut obiectul examin rilor.
1.8.3.15. Certificatul prev zut la 1.8.3.7 este întocmit conform modelului care figureaz la 1.8.3.18 i
este recunoscut de toate statele contractante la RID.
1.8.3.16. Durata de valabilitate i reînnoirea certificatului
1.8.3.16.1. Certificatul are o durat de valabilitate de cinci ani.
Valabilitatea certificatului este reînnoit pentru perioade de cinci ani dac titularul s u a promovat
un examen în anul dinaintea expir rii certificatului s u. Examenul trebuie s fie agreat de autoritatea
competent .
1.8.3.16.2. Examenul are ca scop s verifice dac titularul posed cuno tin ele necesare pentru
exercitarea sarcinilor prev zute la 1.8.3.3. Cuno tin ele necesare sunt definite la 1.8.3.11 b) i trebuie
includ modific rile care au fost aduse legisla iei de la ob inerea ultimului certificat. Examenul
trebuie s fie organizat i supervizat conform criteriilor enun ate la subpct 1.8.3.10 i de la 1.8.3.12 la
1.8.3.14. Totu i, nu este necesar ca titularul s realizeze studiul de caz men ionat la 1.8.3.12.4 b).
1.8.3.17 (suprimat)
1.8.3.18. Certificat de instruire a consilierilor de siguran pentru transportul de m rfuri periculoase
Certificat nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..............
Semnul distinctiv al statului care elibereaz certificatul . . . . . . . . . . . . .
..............
Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.................
Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.................
Data i locul na terii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..............
Na ionalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...............
Semn tura titularului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
43
...............
Valabil pân la . . . . . . . . . (data) pentru întreprinderile de transport de
rfuri periculoase, precum i pentru întreprinderile care efectueaz
opera iunile de înc rcare sau de desc rcare legate de acest transport:
( ) pe c i rutiere;
( ) pe calea ferat ;
( ) pe c i navigabile.
Eliberat de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...............
Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
................
Semn tura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.................
Reînnoit pân la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
................
De c tre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
................
Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
................
Semn tura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.................
1.8.4. Lista autorit ilor competente i a organismelor mandatate de acestea

Statele contractante la RID comunic Oficiului central adresele autorit ilor i ale organismelor
mandatate de acestea, care sunt competente conform dreptului na ional pentru aplicarea RID,
men ionând pentru fiecare caz dispozi ia RID avut în vedere, ca i adresele la care pot fi transmise
cererile.
Pornind de la informa iile primite, Oficiul central întocme te o list pe care o va actualiza
permanent. El comunic aceast list i modific rile aduse statelor contractante la RID.
1.8.5. Declararea evenimentelor care implic m rfurile periculoase
1.8.5.1. Dac un accident sau un incident grav se produce în timpul înc rc rii, al umplerii, al
transportului sau al desc rc rii m rfurilor periculoase pe teritoriul unui stat contractant la RID,
înc rc torul, cel care umple, transportatorul, sau destinatarul i dac e cazul gestionarul de
infrastructur feroviar , trebuie respectiv s se asigure c raportul întocmit conform modelului
recomandat la 1.8.5.4 s fie transmis autorit ii competente a statului contractant la RID în cauz în
termen de o lun , dup ce evenimentul s-a produs.
1.8.5.2. Acest stat contractant la RID trebuie, la rândul s u, dac este necesar, s transmit un
raport la Oficiul central, în scopul inform rii celorlalte state contractante la RID.
1.8.5.3. Se consider eveniment care antreneaz obliga ia întocmirii raportului conform 1.8.5.1, dac
rfurile periculoase s-au r spândit sau dac a existat un risc iminent de pierdere de produs, de
daun corporal , material sau de mediu sau dac autorit ile au intervenit i dac unul sau mai multe
dintre criteriile urm toare sunt îndeplinite:
Un eveniment care antreneaz o daun corporal este un eveniment în cadrul c ruia decesul sau
nirea sunt direct legate de m rfurile periculoase transportate i în care r nirile:
a) necesit un tratament medical intensiv;
b) necesit o internare în spital de cel pu in o zi;
c) antreneaz o incapacitate de munc de cel pu in trei zile consecutive.
Se consider "pierdere de produs" atunci când se r spândesc m rfuri periculoase:
a) din categoriile de transport 0 sau 1 în cantit i egale sau mai mari de 50 kg sau 50 litri;
b) din categoria de transport 2, în cantit i egale sau mai mari de 333 kg sau 333 litri;
c) din categoriile de transport 3 sau 4 în cantit i egale sau mai mari de 1000 kg sau 1000 litri.
Criteriul de pierdere de produs se aplic de asemenea dac exist un risc iminent de pierdere de
produs în cantit ile susmen ionate. Ca regul general , aceast condi ie este considerat îndeplinit
dac pe motiv de daune structurale incinta de reten ie nu mai convine pentru continuarea transportului
sau dac pentru orice alt motiv, nu este asigurat un nivel de siguran suficient (de exemplu, din cauza
deform rii cisternelor sau containerelor, a r sturn rii unei cisterne sau a prezen ei unui incendiu în
vecin tatea imediat ).
Dac sunt implicate m rfuri periculoase din clasa 6.2, obliga ia de a întocmi un raport se aplic
indiferent de cantit i.
Într-un eveniment care implic materii din clasa 7, criteriile de pierdere de produs sunt urm toarele:
a) orice eliberare de materii radioactive în exteriorul coletelor;
44
b) expunerea care conduce la dep irea limitelor fixate în reglement rile privind protec ia
muncitorilor i a publicului împotriva radia iilor ionizante (Tabelul II din Colec ia securitate nr. 115 a
AIEA - "Norme fundamentale interna ionale de protec ie contra radia iilor ionizante i de siguran a
surselor de radia ii"); sau
c) atunci când exist suspiciuni c a avut loc o deteriorare sensibil a unei func ii oarecare,
asigurate de un colet în privin a securit ii (reten ie, protec ie, protec ie termic sau criticitate) i care a
cut coletul impropriu pentru continuarea transportului f m suri de siguran suplimentare.
NOT . A se vedea prescrip iile de la 7.5.11 CW33 (6) pentru expedi iile nelivrabile.
Se consider "daun material sau daun asupra mediului" atunci când m rfurile periculoase,
indiferent de cantitate, s-au r spândit i când nivelul estimat al daunei dep te 50.000 EURO. Nu s-
a inut cont în acest scop de daunele suferite de mijlocul de transport care con ine m rfuri periculoase
direct implicat, respectiv de infrastructura de transport.
Se consider "interven ie a autorit ilor" atunci când, în cadrul unui eveniment implicând m rfuri
periculoase, are loc interven ia direct a autorit ilor sau a serviciilor de urgen i s-a procedat la
evacuarea persoanelor sau la închiderea liniilor destinate circula iei publice (drumuri/c i ferate) timp
de cel pu in 3 ore, pe motiv de pericol prezentat de m rfurile periculoase.
În caz de necesitate, autoritatea competent poate cere informa ii suplimentare.
1.8.5.4. Model de raport privind evenimentele survenite în timpul transportului de m rfuri
periculoase
Raport privind evenimentele survenite în timpul transportului de m rfuri

periculoase în conformitate cu 1.8.5 din RID/ADR
Transportator/Gestionar de infrastructur feroviar :

Adresa:
Numele persoanei de contact . . . . . . . . . . Num r telefon . . . . . . . . Num r fax
........
(Autoritatea competent va ridica aceast pagin de copert înainte de
transmiterea raportului)
1. Mod de transport
[] Cale ferat [] osea
Num rul vagonului (facultativ) Num rul de înmatriculare al vehiculului
(facultativ)
............................... ...............................
2. Data i locul evenimentului
Anul . . . . . . . . . . Luna . . . . . . . . . Ziua . . . . . . . . . . Ora . . . . . . . . . . . .
.
Cale ferat osea
[] Gar [] Aglomera ie
[] Gar de Triaj/Gar de formare a [] Locul de
trenurilor înc rcare/desc rcare/transbordare
[] Locul de [] Drumul
înc rcare/desc rcare/transbordare
Locul/ ara: Locul/ ara: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
sau
[] Linie curent
3. Topografie
[] Pant /ramp
[] Tunel
[] Pod/Pasaj subteran/suprateran
[] Intersec ie
4. Condi ii meteorologice particulare
[] Ploaie
[] Ninsoare
[] Ghea
[] Cea
45
[] Avers
[] Furtun
Temperatura: . . . . . . . . °C
5. Descrierea evenimentului
[] Deraiere/ie ire de pe osea
[] Coliziune
[] R sturnare/Întoarcere
[] Incendiu
[] Explozie
[] Pierdere (scurgere de con inut)
[] Defec iune tehnic
Alte detalii ale evenimentului:
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
.........................................
6. M rfuri periculoase implicate
Cantitatea
estimat a Materialul
Tipul defectului
Grupa de produselor Mijloc de mijlocului
Nr. ONU1) Clasa mijlocului de
ambalare pierdute reten ie3) de
reten ie4)
(kg sau reten ie
l)2)
1
) Se indic de asemenea denumirea 2) Pentru clasa 7 se indic valorile
tehnic în cazul m rfurilor periculoase conforme cu criteriile enun ate la 1.8.5.3.
apar inând unei rubrici colective la care
se aplic dispozi ia special 274.
3 4
) Se indic num rul corespunz tor ) Se indic num rul corespunz tor
1) Ambalaj 1) Pierdere (scurgere de con inut)
2) GRV 2) Incendiu
3) Ambalaj mare 3) Explozie
4) Container mic 4) Defect de structur
5) Vagon
6) Vehicul
7) Vagon - cistern
8) Vehicul - cistern
9) Vagon - baterie
10) Vehicul - baterie
11) Vagon cu cisterne amovibile
(demontabile)
12) Cistern demontabil
13) Container mare
14) Container - cistern
15) CGEM
16) Cistern - mobil
7. Cauza evenimentului (dac este cunoscut sigur)
[] Defec iune tehnic
[] Arimaj neconform
[] Cauz datorat exploat rii (c ii ferate)
[] Altele:
.....................................................................
.......................................................
46
8. Consecin ele evenimentului
Daune corporale legate de m rfurile periculoase implicate:
[] Mor i (num r: . . . . . . )
[] R ni i (num r: . . . . .)
Pierderi de produs:
[] Da
[] Nu
[] Risc iminent de pierdere de produs
Pagube materiale sau de mediu:

Suma estimat a pagubei <= 50.000 Euro
Suma estimat a pagubei > 50.000 Euro
Interven ia autorit ilor:

[] Da [] Evacuarea persoanelor timp de cel pu in 3 ore din cauza prezen ei
rfurilor periculoase implicate
[] Închiderea liniilor de circula ie timp de cel pu in 3 ore din cauza
prezen ei m rfurilor periculoase implicate
[] Nu
În caz de nevoie, autoritatea competent poate cere informa ii suplimentare.
1.8.6 Controalele administrative pentru realizarea evalu rilor de conformitate, a controalelor

periodice, a controalelor intermediare i a controalelor excep ionale prev zute la 1.8.7
1.8.6.1 Agrement al organismelor de control
Autoritatea competent poate agrementa organismele de control pentru evaluarea conformit ii, a
controalelor periodice, a controalelor intermediare, a controalelor excep ionale i a superviz rii
serviciului intern de inspec ii prev zute la 1.8.7.
1.8.6.2 Obliga ii opera ionale ale autorit ii competente, ale reprezentantului s u sau ale
organismului de control agrementat de aceasta
1.8.6.2.1 Autoritatea competent , reprezentantul s u sau organismul de control agrementat de
aceasta trebuie s realizeze evalu rile de conformitate, controalele periodice, controalele intermediare
i controalele excep ionale în mod propor ional, evitându-se impunerea sarcinilor inutile. Autoritatea
competent , reprezentantul s u sau organismul de control trebuie s i îndeplineasc activit ile
inând cont de talia întreprinderilor vizate, de sector i de structura lor, de gradul de complexitate a
tehnologiei i de natura produc iei în serie.
1.8.6.2.2 In acest sens, autoritatea competent , reprezentantul s u sau organismul de control
trebuie s respecte gradul de rigoare i nivelul de protec ie cerute pentru conformitatea
echipamentului sub presiune transportabil cu prescrip iile aplicabile din p ile 4 i 6.
1.8.6.2.3 Dac o autoritate competent , reprezentantul s u sau organismul de control constat c
prescrip iile enun ate în p ile 4 i 6 nu au fost respectate de fabricant, ea/el trebuie s cear
fabricantului s ia m surile corective corespunz toare i ea/el nu trebuie s elibereze un certificat de
agrement de tip sau un certificat de conformitate.
1.8.6.3 Obiga ie de informare
Statele p i la RID trebuie s i publice procedurile na ionale privind evaluarea, desemnarea i
urm rirea organismelor de control i orice alt modificare în domeniu.
1.8.6.4 Delegarea sarcinilor de control
NOTA.
Serviciile interne de inspec ie conform 1.8.7.6 nu se supun lui 1.8.6.4.
1.8.6.4.1 Dac un organism de control a recurs la serviciile unei alte entit i (de exemplu un
subcontractant sau o filial ) pentru a efectua sarcini specifice în cadrul evalu rii de conformitate, a
controalelor periodice, a controalelor intermediare sau a controalelor excep ionale, aceast entitate
trebuie s fie inclus în acreditarea organismului de control sau trebuie s fie acreditat separat.
Organismul de control trebuie s se asigure c aceast entitate r spunde exigen elor fixate pentru
sarcinile care îi sunt încredin ate cu acela i grad de competen i de siguran ca cel prescris pentru
47
organismele de control (vezi 1.8.6.8) i el trebuie s supravegheze entitatea respectiv . Organismul
de control trebuie s informeze autoritatea competent asupra m surilor mai sus men ionate.
1.8.6.4.2 Organismul de control trebuie s i asume întreaga responsabilitate a sarcinilor efectuate
de astfel de entit i, oricare ar fi locul unde aceste sarcini sunt îndeplinite.
1.8.6.4.3 Organismul de control nu trebuie s delege întreaga sarcin de evaluare a conformit ii, a
controlului periodic, a controlului intermediar sau a controlului excep ional. In toate aceste cazuri,
evaluarea i eliberarea certificatelor trebuie s fie f cut de c tre însu i organismul de control.
1.8.6.4.4 Unele activit i nu trebuie s fie delegate f acordul solicitantului.
1.8.6.4.5 Organismul de control trebuie s in la dispozi ia autorit ii competente documentele
pertinente privind evaluarea calific rilor i a lucr rilor efectuate de c tre entit ile mai sus men ionate.
1.8.6.5 Obliga iile organismelor de control în materie de informare
Orice organism de control trebuie s furnizeze autorit ii competente care l-a agrementat
urm toarele elemente:
a) cu excep ia situa iei în care dispozi iile din 1.8.7.2.4 se aplic , orice refuz, restric ie, suspendare
sau retragere a certificatului de agrement tip;
b) orice circumstan care influen eaz asupra domeniului de aplicare i condi iilor de agrement,
cum ar fi eliberarea de c tre autoritatea competent ;
c) orice cerere de informa ie primit de autorit ile competente care controleaz conformitatea
conform 1.8.1 sau 1.8.6.6 privind activit ile de evaluare a conformit ii realizate;
d) la cerere, activit ile de evaluare de conformitate efectuate în cadrul agrementului lor i orice alt
activitate efectuat , inclusiv delegarea de sarcini.
1.8.6.6 Autoritatea competent trebuie s asigure urm rirea organismelor de control i s revoce
sau s limiteze agrementul dat dac constat c un organism agreat nu mai este în conformitate cu
agrementul i prescrip iile din 1.8.6.8 sau nu aplic procedurile precizate în dispozi iile din RID.
1.8.6.7 Dac agrementul s u este revocat sau limitat sau dac organismul de control i-a încetat
activit ile, autoritatea competent ia m surile corespunz toare pentru a veghea ca dosarele s fie
tratate de c tre un alt organism de control sau inute la dispozi ie.
1.8.6.8 Organismul de control trebuie:
a) s dispun de un personal lucr tor într-un cadru organiza ional corespunz tor, capabil, competent
i calificat pentru a se achita corect de sarcinile sale tehnice;
b) s aib acces la instala iile i materialul necesar;
c) s munceasc în mod impar ial i la ad postul oric rei influen e care ar putea s -l împiedice;
d) s garanteze confiden ialitatea comercial a activit ilor comerciale i a activit ilor protejate de
drepturi exclusive, exercitate de c tre fabrican i sau alte entit i;
e) s separe în mod clar activit ile de control propriu-zis de celelalte activit i;
f) s dispun de un sistem de calitate desemnat;
g) s vegheze ca probele i controalele prev zute în norma aplicabil i în RID s fie duse la bun
sfârsit; i
h) s men in un sistem eficace i corespunz tor al rapoartelor i registrelor conform 1.8.7 i 1.8.8.
Organismul de control trebuie, în plus, s fie acreditat conform normei EN ISO/IEC 17020:2004, i
precizat în 6.2.2.10 i 6.2.3.6 i în dispozi iile speciale TA4 i TT9 din 6.8.4.
Un organism de control care începe o nou activitate, poate fi agreat temporar. Inainte de
desemnarea temporar , autoritatea competent trebuie s se asigure c organismul de control
îndepline te prescrip iile din norma EN ISO/IEC 17020:2004. Organismul de control trebuie s fie
acreditat în timpul primului s u an de activitate pentru a putea s i continue aceast nou activitate.
1.8.7 M suri care trebuie respectate pentru evaluarea conformit ii i controlul periodic
NOT . În prezenta sec iune, prin «organisme competente» se în eleg organismele vizate la
6.2.2.10, atunci când certific recipiente de presiune «ONU», la 6.2.3.6 atunci când agreeaz
recipiente de presiune «care nu sunt ONU» i la 6.8.4, dispozi iile speciale TA4 i TT9.
1.8.7.1 Dispozi ii generale
1.8.7.1.1 Procedurile de la sec iunea 1.8.7 trebuie s fie aplicate în conformitate cu 6.2.3.6 pentru
agrementul recipientelor de presiune «care nu sunt ONU» i în conformitate cu dispozi iile speciale
TA4 i TT9 de la 6.8.4 pentru agrementul cisternelor, vagoanelor-baterie i CGEM.
Procedurile de la sec iunea 1.8.7 pot fi aplicate în conformitate cu tabelul de la 6.2.2.10 pentru
certificarea recipientelor de presiune «ONU».
1.8.7.1.2 Toate solicit rile privind:
a) agrementul modelului în conformitate cu 1.8.7.2; sau
b) supravegherea fabric rii în conformitate cu 1.8.7.3 i controalele i probele ini iale în conformitate
cu 1.8.7.4; sau
48
c) controalele periodice, controale intermediare sau controale exceptionale care trebuie efectuate în
conformitate cu 1.8.7.5
trebuie s fie adresate de solicitant unei autorit i competente unice, reprezentantului s u sau
organismului de control agreat la alegerea sa.
1.8.7.1.3 Solicitarea trebuie s con in :
a) numele i adresa solicitantului;
b) în cazul evalu rii conformit ii pentru care solicitantul nu este i fabricantul, numele i adresa
acestuia din urm ;
c) o declara ie scris conform c reia aceea i solicitare nu a mai fost trimis altei autorit i
competente, reprezentantului s u sau organismului de control;
d) documenta ia tehnic pertinent precizat la 1.8.7.7;
e) o declara ie care autorizeaz autoritatea competent , reprezentantul s u sau organismul de
control s aib acces, pentru control, în locurile de fabrica ie, de control, de probe i de depozitare i
prin care sunt oferite toate informa iile necesare.
1.8.7.1.4 Dac poate demonstra, îndeplinind cerin ele autorit ii competente sau ale organismului de
control delegat, conformitatea cu 1.8.7.6, solicitantul poate stabili un serviciu intern de inspec ie care
efectueze toate sau o parte din controale i probe, a a cum este precizat la 6.2.2.10 sau 6.2.3.6.
1.8.7.1.5 Certificatele de agrement de tip i certificatele de conformitate - inclusiv documenta ia
tehnic - trebuie s fie p strate de c tre fabricant sau de c tre solicitantul agrementului de tip dac
acesta nu este fabricantul i de c tre organismul de control care a eliberat certificatul, pe o durat de
cel pu in 20 de ani începând cu ultima dat de fabrica ie a produsului reprezentând acest tip.
1.8.7.1.6 Atunci când un fabricant sau proprietarul are inten ia s înceteze fabrica ia produsului, el
trebuie s trimit documenta ia respectiv autorit ii competente.
Autoritatea competent trebuie s p streze documenta ia pe tot restul perioadei prescrise la
1.8.7.1.5.
1.8.7.2 Agrementul modelului
Agrementele de tip autorizeaz fabricarea recipientelor de presiune, a cisternelor, a vagoanelor-
baterie sau CGEM în limitele perioadei de valabilitate a agrementului.
1.8.7.2.1 Solicitantul trebuie:
a) în cazul recipientelor de presiune, s pun la dispozi ia organismului competent mostre
reprezentative pentru produc ia prev zut . Organismul competent poate s cear mostre suplimentare
dac acest lucru este necesar pentru programul de prob ;
b) în cazul cisternelor, vagoanelor-baterie sau CGEM, s acorde accesul la prototip pentru probele
modelului.
1.8.7.2.2 Organismul competent trebuie s :
a) examineze documenta ia tehnic indicat la 1.8.7.7.1 pentru a verifica dac concep ia este
conform dispozi iilor pertinente RID i dac prototipul sau lotul prototip a fost fabricat în conformitate
cu documenta ia tehnic i dac este reprezentativ pentru modelul tip;
b) efectueze controale i s asiste la probele stabilite în RID, pentru a stabili dac dispozi iile au fost
aplicate i respectate i dac procedurile adoptate de fabricant îndeplinesc prescrip iile;
c) verifice certificatul sau certificatele eliberate de fabricantul sau fabrican ii materialelor în func ie de
dispozi iile pertinente din RID;
d) eventual, s aprobe procedurile pentru asamblarea permanent a p ilor sau s verifice dac
acestea au fost anterior agreate i dac persoana care realizeaz asamblarea permanent a p ilor i
încerc rile nedistructive este calificat sau agreat ;
e) convin cu solicitantul asupra locului i centrelor de încerc ri unde trebuie realizate controalele
sau încerc rile necesare.
Organismul competent elibereaz solicitantului un proces-verbal al examin rii modelului.
1.8.7.2.3 Atunci când tipul îndepline te toate dispozi iile aplicabile, autoritatea competent ,
reprezentantul s u sau organismul de control elibereaz un certificat de agrement de tip solicitantului.
Acest certificat trebuie s cuprind :
a) numele i adresa emitentului;
b) numele i adresa fabricantului i solicitantului dac acesta nu este fabricantul;
c) o referire la versiunea RID-ului i la normele utilizate pentru examenul de tip;
d) orice men iune ce rezult din examen;
e) datele necesare pentru identificarea tipului i a variantelor a a cum sunt definite de normele
pertinente;
f) referirea la procesele-verbale ale examenului de tip; i
g) perioada de valabilitate maxim a agrementului de tip.
49
Trebuie s fie anexat la certificat o list cu p ile pertinente din documenta ia tehnic (vezi
1.8.7.7.1).
1.8.7.2.4 Agrementul de tip are o durat de valabilitate de maximum 10 ani. Dac în timpul acestei
perioade prescrip iile tehnice pertinente din RID (inclusiv normele citate în referin ) au fost modificate
astfel încât tipul agreat nu mai este conform cu acestea, organismul competent care a eliberat
agrementul de tip trebuie s îl retrag i s informeze de in torul.
NOTA.
În ceea ce prive te ultimele date de retragere a agrementelor de tip existente, vezi coloana (5) din
tabelele din 6.2.4 i 6.8.2.6 sau 6.8.3.6 dup caz.
Atunci când un agrement de tip a expirat sau a fost retras, fabricarea recipientelor de presiune,
cisternelor, vagoanelor-baterie sau CGEM conform acestui agrement nu mai este autorizat .
În acest caz, dispozi iile pertinente privind utilizarea, controlul periodic i controlul intermediar al
recipientelor de presiune, cisternelor, vagoanelor-baterie sau CGEM con inute în agrementul de tip
care a expirat sau care a fost retras continu s fie aplicabile recipientelor de presiune, cisternelor,
vagoanelor-baterie sau CGEM construite înainte de expirare sau retragere dac acestea pot s
continue s fie utilizate.
Ele pot fi înc utilizate atâta timp cât r mân în conformitate cu prescrip iile din RID. Dac nu mai
sunt în conformitate cu prescrip iile din RID, ele pot fi înc utilizate numai dac aceast utilizare este
permis de m surile tranzitorii corespunz toare de la capitolul 1.6.
Agrementele de tip pot fi reînnoite pe baza unei reexamin ri i a unei evalu ri complete de
conformitate la prescrip iile din RID aplicabile la data reînnoirii. Reînnoirea nu mai este autorizat
dup ce un agrement de tip a fost retras. Modific rile survenite prea târziu la un agrement de tip
existent (de exemplu pentru recipientele de presiune, modific ri minore cum ar fi ad ugarea altor
dimensiuni sau volume care nu au inciden asupra conformit ii sau, pentru cisterne, vezi 6.8.2.3.2)
nu prelungesc nici nu modific valabilitatea ini ial a certificatului.
NOTA.
Revizia i evaluarea conformit ii pot fi f cute de c tre un organism altul decât cel care a eliberat
agrementul de tip ini ial.
Organismul care elibereaz trebuie s p streze toate documentele pentru agrementul de tip (vezi
1.8.7.7.1) în timpul întregii perioade de valabilitate, inclusiv reînnoirile, dac acestea sunt acordate.
1.8.7.2.5. În cazul modific rii unui recipient sub presiune, a unei cisterne, a unui vagon-baterie, sau
a unui CGEM cu o agreare tip valabil , expirat sau care a fost retras , încerc rile, inspec iile i
agrearea sunt limitate la p ile recipientului sub presiune, ale cisternei, ale vagonului-baterie sau ale
CGEM-ului care au fost modificate. Modificarea trebuie s respecte dispozi iile RID aplicabile în
momentul în care ea are loc. Pentru toate p ile recipientului sub presiune, ale cisternei, ale
vagonului-baterie sau ale CGEM-ului, care nu au fost afectate de c tre modificare, documenta ia
agre rii de tip ini iale r mâne valabil .
O modificare poate s se aplice unuia sau mai multor recipiente sub presiune, cisterne, vagoane-
baterie sau CGEM, la care se refer o agreare de tip.
Un certificat care aprob modificarea trebuie s fie eliberat solicitantului de c tre autoritatea
competent a unei p i contractante RID sau de c tre organismul desemnat de c tre ea. Pentru
cisterne, vagoanele-baterie sau CGEM-uri o copie trebuie s fie p strat ca parte a dosarului
cisternei.
Orice solicitare pentru un certificat de agreare pentru o modificare trebuie s fie adresat de c tre
solicitant unei autorit i competente unice sau unui organism desemnat de c tre aceast autoritate
competent .
1.8.7.3 Supravegherea fabrica iei
1.8.7.3.1 Procesul de fabrica ie trebuie s fie examinat de organismul competent pentru ca acesta
se asigure c produsul este fabricat în conformitate cu dispozi iile agrementului modelului.
1.8.7.3.2 Solicitantul trebuie s ia toate m surile necesare pentru a se asigura c procesul de
fabrica ie se desf oar în conformitate cu dispozi iile aplicabile din RID precum i cu certificatul de
agrement al modelului i cu anexele sale.
a) verifice conformitatea cu documenta ia tehnic stabilit la 1.8.7.7.2;
b) verifice dac din procesul de fabrica ie ies produse conforme prescrip iilor i documenta iei care
se aplic în acest caz;
c) verifice trasabilitatea materialelor i s controleze certificatele materialelor în func ie de
specifica ii;
50
d) eventual, s verifice dac personalul care realizeaz asamblarea permanent a p ilor i
încerc rile nedistructive este calificat sau agreat;
e) convin cu solicitantul asupra locului unde trebuie realizate controalele sau încerc rile necesare;
i
f) consemneze rezultatele examin rii.
1.8.7.4 Controale i probe ini iale
1.8.7.4.1 Solicitantul trebuie s :
a) aplice marcajele stabilite în RID; i
b) furnizeze organismului competent documenta ia tehnic stabilit la 1.8.7.7.
a) verifice, în func ie de echipamentul de serviciu, certificatele furnizate de fabrican ii acestor
echipamente;
b) realizeze controalele i încerc rile necesare pentru a verifica dac produsul este fabricat în
conformitate cu agrementul modelului i cu dispozi iile pertinente;
c) s elibereze solicitantului un proces -verbal al controalelor i probelor ini iale privind probele i
verific rile efectuate i la documenta ia tehnic verificat ;
d) întocmeasc un certificat scris de conformitate al fabrica iei i s -l parafeze dac fabrica ia este
conform dispozi iilor; i
e) verifice dac agrementul de tip r mâne valid dup ce dispozi ii din RID (inclusiv normele citate în
referin ) care se raporteaz la agrementul de tip au fost modificate.
Certificatul la care se refer d) i procesul-verbal la care se refer c) se pot referi la un anumit
num r de echipamente de acela i tip (certificat sau proces-verbal pentru un grup de echipamente).
1.8.7.4.3 Certificatul trebuie s cuprind cel pu in:
a) numele i adresa organismului competent;
b) numele i adresa fabricantului i numele i adresa solicitantului, dac acesta nu este i
fabricantul;
c) o trimitere la versiunea RID-ului i la normele utilizate pentru controalele i probele ini iale;
d) rezultatele controalelor i probelor;
e) informa ii pentru identificarea produselor controlate, cel pu in num rul de serie sau, pentru
buteliile nereînc rcabile, num rul lotului; i
f) num rului agrementului modelului.
1.8.7.5 Controale periodice, controale intermediare i controale excep ionale
a) efectueze identificarea i s verifice conformitatea cu documenta ia;
b) realizeze controale i s asiste la probe pentru a verifica dac prescrip iile sunt îndeplinite;
c) emit rapoarte despre rezultatele controalelor i probelor, care se pot referi la un anumit num r
de echipamente; i
d) se asigure c marcajele cerute sunt aplicate.
1.8.7.5.2 Procesele-verbale de controale periodice i probe ale recipientelor de presiune trebuie s
fie p strate de c tre solicitant cel pu in pân la urm torul control periodic.
NOTA.
Pentru cisterne, vezi dispozi iile privind dosarul cisternei de la 4.3.2.1.7.
1.8.7.6 Monitorizarea serviciului intern de inspec ie al solicitantului

1.8.7.6.1 Solicitantul trebuie s :
a) pun la punct un serviciu intern de inspec ie care are un sistem al calit ii ce cuprinde controalele
i probele documentate la 1.8.7.7.5 i care face obiectul unei supravegheri;
b) respecte obliga iile care decurg din sistemul de calitate, a a cum a fost aprobat i s se asigure
acesta este satisf tor i eficient;
c) numeasc personal format i competent pentru serviciul intern de inspec ie; i
d) aplice parafa organismului de control.
1.8.7.6.2 Organismul de control trebuie s efectueze un audit ini ial. Dac acest audit este
satisf tor, organismul de control elibereaz o autoriza ie pentru o perioad de maxim trei ani, iar
dispozi iile urm toare trebuie s fie îndeplinite:
a) Acest audit trebuie s confirme faptul c probele i controalele efectuate asupra produsului sunt
în conformitate cu prescrip iile din RID;
b) Organismul de control poate autoriza ca serviciul intern de inspec ie s aplice parafa organismului
de control pe fiecare produs agreat;
c) Autoriza ia poate fi reînnoit dup un audit satisf tor în timpul anului care precede expirarea.
Noua perioad începe de la data de expirare a autoriza iei; i
51
d) Auditorii organismului de control trebuie s fie competen i pentru a evalua conformitatea
produsului cuprins în sistemul de calitate.
1.8.7.6.3 Organismul de control efectueaz audituri periodice în timpul perioadei de valabilitate a
autoriza iei pentru a se asigura c solicitantul men ine i aplic sistemul de calitate. Dispozi iile
urm toare trebuie s fie îndeplinite:
a) Cel pu in dou audituri trebuie efectuate într-o perioad de doisprezece luni;
b) Organismul de control poate solicita vizite suplimentare, instruiri, modific ri tehnice sau modific ri
ale sistemului de calitate i poate limita sau interzice controalele i probele care trebuie realizate de
solicitant;
c) Organismul de control trebuie s evalueze orice modificare a sistemului de calitate i s
determine dac sistemul de calitate modificat îndepline te în continuare prescrip iile auditului ini ial
sau dac este necesar o reevaluare complet ;
d) Auditorii organismului de control trebuie s fie competen i pentru a evalua conformitatea
produsului cuprins în sistemul de calitate; i
e) Organismul de control trebuie s -i dea solicitantului un proces-verbal de vizit sau de audit i,
dac a fost realizat o prob , un proces-verbal de prob .
1.8.7.6.4 În caz de neconformitate cu prescrip iile pertinente, organismul de control se asigur c
sunt luate m suri corective. Dac nu sunt luate m suri corective în timp util, permisiunea dat
serviciului intern de inspec ie de a- i realiza activit ile este suspendat sau retras . Avizul de
suspendare sau de retragere este comunicat autorit ii competente. Solicitantul prime te un proces-
verbal în care sunt indicate în detaliu motivele pentru care organismul de control a luat aceste
hot râri.
1.8.7.7 Documente
Documenta ia tehnic trebuie s permit evaluarea conformit ii cu prescrip iile pertinente.
1.8.7.7.1 Documentele pentru agrementul modelului
Solicitantul trebuie s comunice, dup caz:
a) lista normelor utilizate pentru concep ie i fabrica ie;
b) o descriere a modelului cu toate variantele sale;
c) instruc iunile conform coloanei pertinente din tabelul A, capitolul 3.2 sau o list de m rfuri
periculoase de transportat pentru echipamentele men ionate;
d) unul sau mai multe planuri de asamblare;
e) planuri detaliate cu dimensiunile utilizate pentru calcule, echipament, echipament de serviciu,
echipament de structur , de marcare i/sau etichetare necesare pentru verificarea conformit ii;
f) explicitarea calculelor, rezultatele i concluziile;
g) lista echipamentelor de serviciu i a datelor lor tehnice pertinente i informa ii despre dispozitivele
de securitate, inclusiv calculul debitului de decompresiune dac este cazul;
h) lista de materiale cerute de norma de construc ie utilizat pentru fiecare ansamblu, subansamblu,
înveli , echipament de serviciu, echipament de structur precum i specifica iile corespondente pentru
materiale sau declara ia de conformitate corespondent RID-ului;
i) calificarea agreat a modului de operare a asambl rii permanente;
j) descrierea procedeelor tratamentului termic; i
k) procedurile, descrierile i procesele-verbale ale tuturor probelor pertinente enumerate în norme
sau în RID pentru agrementul modelului i pentru fabrica ie.
1.8.7.7.2 Documente pentru supravegherea fabrica iei
Solicitantul trebuie s pun la dispozi ie, dup caz:
a) documentele enumerate la 1.8.7.7.1;
b) o copie dup certificatul de agrement de tip;
c) procedurile de fabrica ie, inclusiv procedurile de încercare;
d) rapoartele de fabrica ie;
e) calific rile agreate ale personalului îns rcinat cu asamblarea permanent ;
f) calific rile agreate ale personalului îns rcinat cu încerc rile nedistructive;
g) procesele-verbale ale încerc rile distructive i nedistructive;
h) înregistr rile tratamentelor termice; i
i) rapoartele de etalonare.
1.8.7.7.3 Documente pentru probele i controalele ini iale
a) documentele enumerate la 1.8.7.7.1 i 1.8.7.7.2;
b) certificatele materialelor echipamentului i ale tuturor subansamblurilor;
c) declara iile de conformitate i certificatele materialelor echipamentului de serviciu; i
52
d) o declara ie de conformitate care cuprinde descrierea echipamentului i a tuturor variantelor
adoptate de la agrementul modelului.
1.8.7.7.4 Documente pentru controalele periodice, controale intermediare i controale excep ionale
a) Pentru recipientele de presiune, documentele care prezint prescrip iile speciale atunci când
acest lucru este impus de normele privind construc ia i controalele i probele periodice;
b) Pentru cisterne:
i) dosarul cisternei; i
ii) unul sau mai multe documente men ionate la 1.8.7.7.1 i 1.8.7.7.3
1.8.7.7.5 Documente pentru evaluarea serviciului intern de inspec ie
Solicitantul unui serviciu intern de inspec ie trebuie s pun la dispozi ie documenta ia privind
sistemul de calitate, dup caz:
a) Structura organiza ional i responsabilit ile;
b) Regulile privind controalele i probele, controlul calit ii, asigurarea calit ii i modurile de operare
precum i m surile sistematice care vor fi utilizate;
c) Dosarele evalu rii de calitate, precum rapoartele de control, informa iile probelor, informa iile
etalon rii i certificate;
d) Evaluarea, de c tre direc iune, a eficien ei sistemului de calitate, pe baza rezultatelor auditurilor,
conform 1.8.7.6;
e) Procedura care descrie cum sunt îndeplinite exigen ele clien ilor i regulamentelor;
f) Procedura de control i verificare a documentelor;
g) Procedurile care trebuie urmate pentru produsele neconforme; i
h) Programele de instruire i procedurile de calificare ce se aplic personalului.
1.8.7.8 Echipamente fabricate, agreate, controlate i probate în conformitate cu normele
Prescrip iile de la 1.8.7.7 sunt îndeplinite dac normele urm toare sunt aplicate, dup caz:
Subsec iune i Referin e Titlul documentului

paragraf aplicabile
De la 1.8.7.7.1 la EN Cisterne destinate transportului materiilor
1.8.7.7.4 12972:2007 periculoase - Proba, controlul i marcarea
cisternelor metalice
1.8.8 Proceduri de evaluare a conformit ii pentru cartu ele de gaz

Pentru evaluarea conformit ii cartu elor de gaz, trebuie s fie aplicate una din urm toarele
proceduri:
a) procedura din sec iunea 1.8.7 pentru recipientele de presiune "non ONU", cu excep ia lui 1.8.7.5;
sau
b) procedura din subsec iunile 1.8.8.1 la 1.8.8.7.
1.8.8.1 Dispozi ii generale
1.8.8.1.1 Supravegherea fabrica iei trebuie s fie efectuat printr-un organism Xa i probele
prescrise la 6.2.6 trebuie s fie efectuate fie prin acest organism Xa, fie printr-un organism IS agreat
de organismul Xa; pentru defini ia organismelor Xa i IS, vezi 6.2.3.6.1. Evaluarea conformit ii trebuie
fie f cut prin autoritatea competent a unui stat parte la RID, reprezentantul s u sau organismul
de control agreat de ea.
1.8.8.1.2 In cazul în care 1.8.8 este aplicat, solicitantul trebuie s demonstreze, s garanteze i s
declare pe propria sa r spundere conformitatea cartu elor de gaz la dispozi iile din 6.2.6 i la toate
celelalte dispozi ii aplicabile din RID.
1.8.8.1.3 Solicitantul trebuie:
a) s efectueze un examen de tip pe fiecare tip de cartu de gaz (incluzând materialele care trebuie
utilizate i varia iile de tip, de exemplu în ceea ce prive te volumele, presiunile, schemele de
fabrica ie, dispozitivele de închidere i valvele conform 1.8.8.2;
b) s aplice un sistem de calitate agreat pentru conceperea, fabricarea, controalele i probele
conform 1.8.8.3;
c) s aplice un regim de prob agreat conform 1.8.8.4 pentru probele prescrise la 6.2.6;
d) s cear agrementul sistemului s u de calitate pentru supravegherea fabric rii i pentru probe
unui organism Xa la alegerea sa din statul parte la RID; dac solicitantul nu este stabilit într-un stat
parte la RID, ele trebuie s cear acest agrement unui organism Xa dintr-un stat parte la RID dup
prima opera ie de transport dintr-un stat parte la RID;
e) dac cartu ul de gaz este asamblat în stadiul final de c tre una sau mai multe întreprinderi
pornind de la piesele fabricate de c tre solicitant, el trebuie s furnizeze instruc iuni scrise despre
53
modul de asamblare i de umplere a cartu elor de gaz astfel încât s îndeplineasc dispozi iile din
certificatul de examinare de tip.
1.8.8.1.4 Dac solicitantul i întreprinderile care asambleaz sau care umplu cartu ele de gaz
conform instruc iunilor solicitantului pot s demonstreze spre mul umirea organismului Xa
conformitatea cu prescrip iile din 1.8.7.6 cu excep ia lui 1.8.7.6.1 d) i 1.8.7.6.2 b), pot stabili un
serviciu intern de inspec ie care poate executa în întregime sau o parte din controalele i probele
prescrise la 6.2.6.
1.8.8.2 Examinarea modelului tip
1.8.8.2.1 Solicitantul trebuie s stabileasc o documenta ie tehnic pentru fiecare tip de cartu de
gaz, inclusiv în ceea ce prive te norma sau normele tehnice aplicate. Dac el alege s aplice o norm
nemen ionat în referin la 6.2.6, trebuie s ata eze o copie a normei aplicate la documenta ie.
1.8.8.2.2 Solicitantul trebuie s p streze documenta ia tehnic ca i e antioanele de tip ale
cartu ului la dispozi ia organismului Xa pe timpul duratei de fabrica ie i, ulterior, pe timpul unei
perioade minime de 5 ani, începând de la ultima dat de fabrica ie a cartu elor de gaz, conform
certificatului de examinare de tip.
1.8.8.2.3 Solicitantul trebuie, dup o examinare am nun it , s stabileasc un certificat de
examinare de tip care are o durat de valabilitate de maxim 10 ani. El trebuie s adauge acest
certificat la documenta ie. Certificatul îl autorizeaz s produc cartu e de gaz de acest tip pe timpul
acestei durate.
1.8.8.2.4 Dac în timpul acestei perioade prescrip iile tehnice pertinente din RID (inclusiv normele
citate în referin ) au fost modificate astfel încât modelul tip nu mai este conform acestora, solicitantul
trebuie s i retrag certificatul de examinare de tip i s informeze despre acest lucru organismul
Xa.
1.8.8.2.5 Solicitantul poate s reînnoiasc certificatul dup o examinare am nun it i complet
pentru o alt perioad de maximum zece ani.
1.8.8.3 Supravegherea procesului de fabrica ie
1.8.8.3.1 Procedura de examinare al modelului tip ca i procedura de fabrica ie trebuie s fie
examinate de c tre organismul Xa pentru a se asigura c tipul certificat de c tre solicitant i produsul
fabricat propriu-zis sunt în conformitate cu dispozi iile certificatului modelului tip i dispozi iile din RID.
In cazul în care dispozi iile din 1.8.8.1.3 e) se aplic , întreprinderile îns rcinate cu asamblarea i
umplerea trebuie s fie incluse în aceast procedur .
1.8.8.3.2 Solicitantul trebuie s ia toate m surile necesare pentru a face în a a fel ca procedeul de
fabrica ie s fie conform dispozi iilor aplicabile din RID i din certificatul de tip pe care el l-a stabilit i
din anexele sale. In cazul în care dispozi iile din 1.8.8.1.3 e) se aplic , întreprinderile de asamblare i
de umplere trebuie s fie incluse în aceast procedur .
1.8.8.3.3 Organismul Xa trebuie:
a) s verifice conformitatea examin rii modelului tip al solicitantului i conformitatea de tip a
cartu ului de gaz cu documenta ia tehnic prescris în 1.8.8.2;
b) s verifice c procedeul de fabrica ie d produse conforme cu prescrip iile i documenta ia care
se aplic ; dac cartu ul de gaz este asamblat în stadiu final de c tre una sau mai multe întreprinderi
pornind de la piesele fabricate de c tre solicitant, organismul Xa trebuie s verifice de asemenea dac
cartu ele de gaz sunt în total conformitate cu toate dispozi iile aplicabile dup asamblarea lor final i
dup umplerea lor i c instruc iunile solicitantului sunt urm rite în mod corect;
c) s verifice c personalul care efectueaz asamblarea permanent a pieselor ca i probele este
calificat sau agreat;
d) s consemneze rezultatele evalu rilor sale.
1.8.8.3.4 Dac constat rile organismului Xa arat o neconformitate a certificatului tip a solicitantului
sau a procesului de fabrica ie, trebuie s cear s fie luate m suri corective corespunz toare sau s
fie retras certificatul creat de solicitant.
1.8.8.4 Proba de etan eitate
1.8.8.4.1 Solicitantul i întreprinderile îns rcinate cu asamblarea final i cu umplerea cartu elor de
gaz conform instruc iunilor solicitantului trebuie s :
a) realizeze probele prescrise la 6.2.6;
b) consemneze rezultatele probelor;
c) elibereze un certificat de conformitate exclusiv cartu elor de gaz care sunt perfect conforme cu
dispozi iile examenului de model-tip i cu dispozi iile aplicabile ale RID i care au trecut cu succes
probele prescrise la 6.2.6;
d) p streze documenta ia prescris la 1.8.8.7 pe timpul duratei de fabrica ie i, ulterior, pe timpul
unei perioade minime de cinci ani, începând de la ultima dat de fabrica ie a cartu elor de gaz,
conform unui agrement de tip, pentru controale la intervale neregulate de c tre organismul Xa;
54
e) aplice un marcaj durabil i bine lizibil pe cartu ul de gaz, indicând tipul acestuia, numele
solicitantului i data de fabrica ie sau num rul lotului; dac nu este loc, nu se poate aplica un marcaj
complet pe cartu ul de gaz, o etichet durabil con inând aceast informa ie trebuie s fie aplicat pe
cartu ul de gaz sau plasat împreun cu cartu ul de gaz într-un ambalaj interior
1.8.8.4.2 Organismul Xa trebuie s :
a) realizeze controalele i probele necesare la intervale neregulate, dar cel pu in la pu in timp dup
ce a început fabricarea unui tip de cartu cu gaz i ulterior cel pu in o dat la trei ani, pentru a verifica
faptul c procedura de examinare a modelului tip realizat de c tre solicitant ca i fabrica ia i probele
cute asupra produsului sunt realizate conform certificatului de model tip i conform dispozi iilor
aplicabile;
b) verifice certificatele furnizate de solicitant;
c) realizeze probele prescrise la 6.2.6 sau s aprobe programul probelor i s accepte ca serviciul
intern de inspec ie s realizeze probele.
1.8.8.4.3 Certificatul trebuie s con in cel pu in:
a) numele i adresa solicitantului i, atunci când asamblarea în stadiul final nu e executat de c tre
solicitant, ci de una sau mai multe întreprinderi conform instruc iunilor scrise date de c tre solicitant,
numele i adresa (adresele) acestor întreprinderi;
b) o referire la versiunea RID i la normele aplicate pentru fabricare i probe;
c) rezultatele controalelor i probelor;
d) datele de inclus în marcaj a a cum a fost prescris la 1.8.8.4.1 e).
1.8.8.5 (rezervat)
1.8.8.6 Supervizarea serviciului intern de inspec ie
Dac solicitantul sau întreprinderea care realizeaz asamblarea sau umplerea cartu elor de gaz a
stabilit un serviciu intern de inspec ie, trebuie s fie aplicate dispozi iile din 1.8.7.6, cu excep ia
1.8.7.6.1 d) i 1.8.7.6.2. b). Întreprinderea care realizeaz asamblarea sau umplerea cartu elor de gaz
trebuie s satisfac dispozi iile pertinente ale solicitantului.
1.8.8.7 Documente
Trebuie s fie aplicate dispozi iile din 1.8.7.7.1, 1.8.7.7.2, 1.8.7.7.3 i 1.8.7.7.5.
CAPITOLUL 1.9
Restric ii de transport ale autorit ilor competente
1.9.1. Un stat contractant la RID poate aplica, pentru transportul interna ional feroviar de m rfuri
periculoase pe teritoriul s u, anumite dispozi ii suplimentare, care nu sunt con inute în RID, sub
rezerva c aceste dispozi ii suplimentare:
- sunt cele conforme sec iunii 1.9.2,
- nu contravin celor din sec iunea 1.1.2.1 b),
- figureaz în legisla ia na ional i sunt de asemenea aplicabile la transportul na ional de m rfuri
periculoase pe calea ferat pe teritoriul statului contractant la RID,
- nu au drept consecin interdic ia de transport pe calea ferat pe teritoriul statului contractant la
RID, a m rfurilor periculoase vizate prin aceste dispozi ii.
1.9.2. Dispozi iile suplimentare vizate la 1.9.1 sunt:
a) condi ii suplimentare sau restric ii care servesc siguran ei pentru transporturile
- care sunt îndrumate pe anumite lucr ri de art cum ar fi podurile i tunelele19)
- care utilizeaz instala ii de trafic combinat, de ex. cele pentru transbordare, sau
- care încep sau se termin în porturi, sta ii sau alte terminale de transport.
b) condi ii prin care transportul anumitor m rfuri periculoase este interzis sau este supus condi iilor
speciale de exploatare (de exemplu vitez redus , timpi de mers stabili i, interdic ie de încruci are de
trenuri etc.) pe anumite linii care prezint riscuri speciale sau locale, ca de exemplu liniile care
traverseaz zone reziden iale, regiuni ecologice sensibile, centre comerciale sau zone industriale
unde se g sesc instala ii periculoase. In m sura în care este posibil, autorit ile competente vor trebui
stabileasc itinerarii înlocuitoare de utilizat pentru liniile închise sau supuse condi iilor speciale.
c) condi ii excep ionale, în care se precizeaz itinerarul exclus sau de urmat sau dispozi iile de
respectat pentru sta ionarea temporar în caz de condi ii atmosferice extreme, de cutremure,
accidente, demonstra ii, tulbur ri civile sau ostilit i militare.
1.9.3. Aplicarea dispozi iilor suplimentare conform 1.9.2 a) i b) presupune c autoritatea
competent face dovada necesit ii acestor m suri20).
19)
Pentru transporturile care folosesc Tunelul Mânecii sau alte tuneluri cu caracteristici similare, vezi
i anexa II din Directiva 2008/68/CE a Parlamentului european i a Consiliului din 24 septembrie 2008
55
privind transportul intern al m rfurilor periculoase, publicat în Monitorul Oficial al Uniunii europene Nr.
L 260 din 30 septembrie 2008, pag. 13.
20
) irul conduc tor general pentru calculul riscurilor în timpul transportului de m rfuri periculoase,
adoptat la 24 noiembrie 2005 de c tre Comisia de exper i a RID, poate fi consultat pe site-ul internet al
OTIF (www.otif.org)
1.9.4. Autoritatea competent a statului contractant la RID care aplic pe teritoriul s u dispozi iile
suplimentare vizate la 1.9.2, alin. a) i b) va informa în prealabil Oficiul central cu privire la dispozi iile
sus-numite, care le va aduce la cuno tin a statelor contractante la RID .
1.9.5. Indiferent de prescrip iile precedentelor sec iuni 1.9.1 i 1.9.2., statele contractante la RID pot
stabili exigen e specifice în materie de siguran a transportului interna ional feroviar de m rfuri
periculoase, în m sura în care RID nu acoper acest domeniu, în special în ceea ce prive te:
- circula ia trenurilor,
- regulile de exploatare referitoare la opera iile anexe la transport cum ar fi trierea sau sta ionarea,
- gestiunea informa iilor referitoare la m rfurile periculoase transportate, sub rezerva ca ele
figureaz în legisla ia na ional i sunt aplicabile de asemenea la transportul na ional feroviar de
rfurilor periculoase pe teritoriul respectivului stat contractant la RID.
Aceste exigen e specifice nu trebuie s se refere la domeniile acoperite de RID, în special la cele
prezentate la 1.1.2 a) i 1.1.2 b).
CAPITOLUL 1.10
Dispozi ii privind securitatea transportului
NOT . În sensul prezentului capitol, prin "securitatea transportului" se în eleg m surile sau
precau iile care trebuie s fie luate pentru minimizarea furtului sau utilizarea improprie a m rfurilor
periculoase, care ar putea pune în pericol persoanele, bunurile sau mediul înconjur tor.
1.10.1. Dispozi ii generale
1.10.1.1. Toate persoanele care particip la transportul de m rfuri periculoase trebuie s in cont
de prescrip iile de securitate în acest capitol corespunz tor cu competen a lor.
1.10.1.2. M rfurile periculoase trebuie s fie predate la transport numai transportatorilor a c ror
identitate a fost bine stabilit .
1.10.1.3. În incintele terminalelor pentru sta ionare temporar , în locurile de sta ionare temporar , în
depourile de vehicule, în locurile de sp lare i în sta iile de triaj, zonele utilizate pentru sta ionare
temporar pe timpul transportului de m rfuri periculoase trebuie s fie corect securizate, bine
iluminate i, dac este posibil, inaccesibile publicului.
1.10.1.4. Pe timpul transportului, fiecare membru al echipei unui tren care transport m rfuri
periculoase trebuie s aib asupra lui un document de identificare care s con in fotografia acestuia.
1.10.1.5. Controalele de siguran conform 1.8.1 trebuie s cuprind de asemenea i aplicarea
surilor de asigurare a securit ii transportului.
1.10.2. Instruirea în materie de securitatea transportului
1.10.2.1. Instruirea ini ial i reciclarea vizate la capitolul 1.3 trebuie s cuprind de asemenea,
elemente de sensibilizare în materie de securitatea transportului. Cursurile de reciclare în materie de
securitatea transportului nu trebuie neap rat s fie legate exclusiv de modific rile reglementare.
1.10.2.2.1. Instruirea de sensibilizare în materie de securitatea transportului trebuie s se refere la
natura riscurilor, la modul de recunoa tere i a metodelor utilizate pentru reducerea riscurilor, precum
i m surile care trebuie luate în caz de afectare a securit ii. Aceasta trebuie s includ cuno tin e
referitoare la eventualele planuri de securitate, inând cont de responsabilit ile i atribu iile
personalului în aplicarea acestor planuri.
1.10.2.3 Aceast instruire de sensibilizare trebuie s fie realizat , înc din momentul intr rii în
func iune, persoanelor care muncesc în transportul cu m rfuri periculoase, cel pu in dac nu s-a
dovedit c ele au fost deja instruite în acest sens. Ca urmare, o instruire de reciclare va fi asigurat
periodic.
1.10.2.4 Bilan uri ale instruirilor primite în materie de siguran trebuie s fie inute de c tre
angajator i comunicate angajatului sau autorit ii competente, la cererea acestora. Bilan urile trebuie
fie p strate de c tre angajator pe o perioad fixat de c tre autoritatea competent .
1.10.3. Dispozi ii referitoare la m rfurile periculoase cu risc sporit
1.10.3.1. Defini ia m rfurilor periculoase de mare risc
56
1.10.3.1.1. M rfuri periculoase de mare risc, sunt acele m rfuri periculoase care risc de a fi utilizate
într-un atac terorist i care, în aceast ipotez , pot produce pierderi numeroase de vie i omene ti,
distrugeri masive sau, în special în cazul clasei 7, bulvers ri socio-economice.
1.10.3.1.2. M rfurile periculoase de mare risc din alte clase decât clasa 7 sunt acelea care sunt
men ionate în tabelul 1.10.3.1.2, de mai jos, i care sunt transportate în cantit i mai mari decât cele
care sunt indicate în acesta. [Se introduce tabelul 1.10.5, renumerotat ca 1.10.3.1.2, îns în care se
terge rubrica referitoare la clasa 7.]
1.10.3.1.3. Pentru m rfurile periculoase din clasa 7, material radioactiv de mare risc este acela a
rui activitate este egal sau mai mare decât un prag de securitate pentru transport de 3000 A2 pe
colet (a se vedea, de asemenea, 2.2.7.2.2.1), cu excep ia urm torilor radionuclizi al c ror prag de
securitate pentru transport este dat în tabelul 1.10.3.1.3, de mai jos.
Tabelul 1.10.3.1.3 Praguri de securitate pentru transportul de radionuclizi specifici
Plan de securitate pentru transport

Element Radionuclid
(TBq)
Americiu
Am-241 0,6
Aur
Au-198 2
Cadmiu
Cd-109 200
Californiu
Cf-252 0,2
Curiu
Cm-244 0,5
Cobalt
Co-57 7
Cobalt
Co-60 0,3
Cesiu
Cs-137 1
Fier
Fe-55 8000
Germaniu
Ge-68 7
Gadoliniu
Gd-153 10
Iridiu
Ir-192 0,8
Nichel
Ni-63 600
Paladiu
Pd-103 900
Prome iu
Pm-147 400
Poloniu
Po-210 0,6
Plutoniu
Pu-238 0,6
Plutoniu
Pu-239 0,6
Radiu
Ra-226 0,4
Ruteniu
Ru-106 3
Seleniu
Se-75 2
Stron iu
Sr-90 10
Taliu
Tl-204 200
Tuliu
Tm-170 200
Yterbiu
Yb-169 3
1.10.3.1.4. Pentru amestecurile de radionuclizi, se stabile te dac pragul de securitate pentru

transport a fost atins sau dep it însumând câturile ob inute împ ind activitatea fiec rui radionuclid la
pragul de securitate al radionuclidului respectiv. Dac suma câturilor este mai mic decât 1, se
consider c pragul de radioactivitate al amestecului nu a fost atins i nici dep it.
Calculele se efectueaz cu ajutorul formulei de mai jos:
57
unde:
Ai = activitatea radionuclidului i prezent în colet (TBq)
Ti = pragul de securitate pentru transport al radionuclidului i (TBq)
1.10.3.1.5. Atunci când materialul radioactiv prezint riscuri secundare ale altor clase, criteriile din
tabelul 1.10.3.1.2 trebuie, de asemenea, s fie luate în considera ie (a se vedea, de asemenea,
1.7.5).
1.10.3.2. Planuri de securitate
1.10.3.2.1. Transportatorii, expeditorii i ceilal i participan i men iona i la 1.4.2 i 1.4.3 implica i în
transportul de m rfuri periculoase de mare risc (a se vedea tabelul 1.10.3.1.2) sau material radioactiv
de mare risc (a se vedea 1.10.3.1.3), trebuie s adopte i s aplice efectiv planuri de securitate care
cuprind cel pu in elementele definite la 1.10.3.2.2.
1.10.3.2.2. Orice plan de securitate trebuie s cuprind cel pu in urm toarele elemente:
a) Atribu ii specifice responsbilit ilor în materie de securitate a persoanelor, care au competen e i
calific ri, precum i autoritatea necesar ;
b) Lista m rfurilor periculoase sau a tipurilor de m rfuri periculoase în cauz ;
c) Evaluarea opera iilor curente i a riscurilor pentru securitate care rezult din acestea, incluzând
opririle impuse de condi iile de transport, sta ionarea m rfurilor periculoase în vagoane, cisterne i
containere impus de condi iile de trafic înainte, în timpul i dup schimbarea locului, i sta ionarea
temporar intermediar a m rfurilor periculoase în scopul schimb rii modului sau mijlocului de
transport (transbordare), dup caz;
d) Prezentarea clar a m surilor care trebuie luate pentru a reduce riscurile de securitate inând cont
de responsabilit ile i obliga iile participan ilor, inclusiv în ceea ce prive te:
- instruirea;
- politicile de securitate (de exemplu, m surile luate în caz de amenin are sporit , verificarea în cazul
recrut rii angaja ilor sau repartizarea angaja ilor pe anumite posturi etc.);
- practici de exploatare (de exemplu alegerea i utilizarea rutelor atunci când acestea sunt deja
cunoscute, accesul la m rfurile periculoase aflate în sta ionare temporar intermediar [a a cum este
definit la alin. c)], apropierea de punctele de infrastructur vulnerabile etc.);
- echipamente i resurse utilizate pentru reducerea riscurilor de securitate;
e) proceduri eficiente i actualizate de semnalare i comportament în caz de amenin ri, viol ri ale
securit ii sau incidente conexe;
f) proceduri de evaluare i aplicare a planurilor de securitate i proceduri de examinare i actualizare
periodic a acestora;
g) m suri luate în vederea asigur rii siguran ei fizice a informa iilor referitoare la transport con inute
în planul de securitate; i
h) m suri luate în vederea asigur rii c transmiterea informa iilor referitoare la opera iunile de
transport con inute în planul de securitate este limitat numai la acele persoane care au nevoie de
acestea. Totu i, aceste m suri nu trebuie s împiedice comunicarea informa iilor prescrise în alte
locuri din RID.
NOT . Transportatorii, expeditorii i destinatarii trebuie s colaboreze între ei, precum i cu
autorit ile competente, pentru a face schimb de informa ii privind eventualele amenin ri, aplicarea
surilor corespunz toare de securitate i modul de reac iune în cazul incidentelor care pun în pericol
securitatea.
1.10.3.3. Pentru protec ia împotriva furturilor din trenuri sau din vagoanele care transport m rfuri
periculoase de mare risc (a se vedea tabelul 1.10.3.1.2) sau material radioactiv de mare risc (a se
vedea 1.10.3.1.3), precum i din înc rc tura lor, trebuie puse în func iune dispozitive, echipamente
sau sisteme de protec ie i trebuie luate m suri pentru ca aceast protec ie s fie opera ional i
eficace în orice moment. Aplicarea acestor m suri de protec ie nu trebuie s compromit interven iile
de ajutor de urgen .
NOT . Dac aceast m sur este util i dac echipamentele necesare sunt deja montate, atunci
trebuie utilizate sisteme de telemetrie sau alte metode sau dispozitive care permit monitorizarea
mi rilor m rfuri periculoase cu risc sporit (a se vedea tabelul 1.10.5).
58
1.10.4. Cu excep ia Nr. ONU 0029, 0030, 0059, 0065, 0073, 0104, 0237, 0255, 0267, 0288, 0289,
0290, 0360, 0361, 0364, 0365, 0366, 0439, 0440,0441,0455,0456 i 0500 i cu excep ia Nr. ONU
2910 i 2911 dac limita de activitate dep te valoarea A2, prescrip iile de la 1.10.1, 1.10.2 i
1.10.3 nu se aplic în cazul în care cantit ile transportate în colete într-un vagon sau container mare
nu sunt mai mari decât cele prev zute la 1.1.3.6.3. Mai mult, prescrip iile de la 1.10.1, 1.10.2 i 1.10.3
nu se aplic atunci când cantit ile transportate într-un vagon sau container, în cistern sau în vrac, nu
sunt superioare celor prev zute la 1.1.3.6.3. În plus, dispozi iile prezentului capitol nu se aplic
transportului num rului ONU 2912 MATERIAL RADIOACTIV, ACTIVITATE SPECIFIC REDUS
(LSA-1) i num rului ONU 2913 MATERIAL RADIOACTIV, OBIECTE CONTAMINATE SUPERFICIAL
(SCO-I).
1.10.5 Pentru materiile radioactive, dispozi iile din prezentul capitol sunt considerate satisf toare,
în timp ce dispozi iile din Conven ia asupra protec iei fizice a materiilor nucleare21) i din circulara AIEA
despre "Protec ia fizic a materiilor i instala iilor nucleare" 22)sunt aplicate.
__________
21)
IAEACIRC/274/Rev.1, AIEA, Viena (1980).
22)
IAEACIRC/225/Rev.4 (rectificat), AIEA, Viena (1999).
CAPITOLUL 1.11
Planuri de urgen interne pentru sta iile de triaj
Pentru transportul de m rfuri periculoase în sta iile de triaj trebuie s fie întocmite planuri de
urgen interne.
Planurile de urgen trebuie s aibe ca efect, ca în caz de accidente sau incidente în sta iile de triaj,
to i cei implica i s coopereze în mod coordonat, iar consecin ele accidentului sau incidentului asupra
vie ii umane sau a mediului s fie cât de mult posibil minimizate.
Se consider îndeplinite dispozi iile acestui capitol, dac este aplicat Fi a UIC 20123) (Transportul
rfurilor periculoase - Sta ii feroviare de triaj - Ghid pentru realizarea planurilor de urgen ).
23
) Edi ia din 1 iulie 2012.
*) Potrivit pct. 1.1.4.4 par 2, pct. 1.3.2.2.2 i pct. 1.6.1.1 par. 3 din anexa la Ordinul nr. 509/2011
pentru publicarea accept rii amendamentelor din 2011 la Regulamentul privind transportul
interna ional feroviar al m rfurilor periculoase (RID), în apendice C la Conven ia privind transporturile
interna ionale feroviare (COTIF), semnat la Berna la 9 mai 1980 i modificat prin Protocolul din
1999, semnat la Vilnius la 3 iunie 1999, ratificat prin Ordonan a Guvernului nr. 69/2001, se
renumeroteaz notele de subsol 2) la 8) ca 3) la 9) i notele de subsol 9) la 14) ca 12) la 17) iar în nota de
subsol 14) (vechea not de subsol 11) se înlocuie te "1 ianuarie 2007" cu "1 ianuarie 2009"
PARTEA 2
Clasificare
CAPITOLUL 2.1
Dispozi ii generale
2.1.1. Introducere
2.1.1.1. În RID, clasele de m rfuri periculoase sunt urm toarele:
Clasa 1 Materii i obiecte explozibile
Clasa 2 Gaze
Clasa 3 Materii lichide inflamabile
Clasa 4.1 Materii solide inflamabile, materii autoreactive i materii explozibile desensibilizate solide
Clasa 4.2 Materii supuse aprinderii spontane
Clasa 4.3 Materii care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile
Clasa 5.1 Materii comburante (oxidante)
Clasa 5.2 Peroxizi organici
Clasa 6.1 Materii toxice
Clasa 6.2 Materii infec ioase
Clasa 7 Materii radioactive
Clasa 8 Materii corosive
Clasa 9 Materii i obiecte periculoase diverse
2.1.1.2. Fiec rei rubrici a diferitelor clase îi este afectat un num r ONU. Tipurile rubricilor utilizate
sunt urm toarele:
59
A. Rubrici individuale pentru materiile i obiectele bine definite, inclusiv rubricile care acoper mai
mul i izomeri, de exemplu:
Nr. ONU 1090 ACETON
Nr. ONU 1104 ACETA I DE AMIL
Nr. ONU 1194 NITRIT DE ETIL ÎN SOLU IE
B. Rubrici generice pentru grupele bine definite de materii i obiecte, care nu intr sub inciden a
rubricilor n.s.a., de exemplu:
Nr. ONU 1133 ADEZIVI
Nr. ONU 1266 PRODUSE PENTRU PARFUMERIE
Nr. ONU 2757 CARBAMAT PESTICID SOLID, TOXIC
Nr. ONU 3101 PEROXID ORGANIC DE TIP B, LICHID
C. Rubrici n.s.a. specifice care cuprind grupele de materii sau obiecte de natur chimic sau tehnic
particular , nespecificate în alt parte, de exemplu:
Nr. ONU 1477 NITRA I ANORGANICI, N.S.A
Nr. ONU 1987 ALCOOLI, N.S.A.
D. Rubrici n.s.a. generale care cuprind grupe de materii sau obiecte având una sau mai multe
propriet i generale periculoase, nespecificate în alt parte, de exemplu:
Nr. ONU 1325 MATERIE SOLID ORGANIC INFLAMABIL , N.S.A.
Nr. ONU 1993 MATERIE LICHID INFLAMABIL , N.S.A
Rubricile B, C i D sunt definite ca rubrici colective.
2.1.1.3. În scopul ambal rii, materiile, altele decât cele din clasele 1, 2, 5.2, 6.2 i 7, i altele decât
materiile autoreactive din clasa 4.1, sunt încadrate în grupele de ambalare în func ie de gradul de
periculozitate pe care acestea îl prezint :
Grupa de ambalare I: Materii foarte periculoase;
Grupa de ambalare II: Materii periculoase;
Grupa de ambalare III: Materii cu grad redus de periculozitate.
Grupa sau grupele de ambalare c rora le este repartizat o materie sunt indicate in tabelul A de la
capitolul 3.2.
2.1.2. Principii de clasificare
2.1.2.1. Materiile periculoase cuprinse în titlul unei clase sunt definite în func ie de propriet ile lor,
conform subsec iunii 2.2.x.1 din clasa corespunz toare. Încadrarea unei m rfi periculoase într-o clas
i într-o grup de ambalare se efectueaz conform criteriilor enun ate în aceea i subsec iune 2.2.x.1.
Atribuirea unuia sau mai multor riscuri subsidiare unei materii sau unui obiect periculos, se efectueaz
conform criteriilor de la clasa sau din clasele corespunz toare acestor riscuri, men ionate în
subsec iunea 2.2.x.1 corespunz toare.
2.1.2.2. Toate rubricile m rfurilor periculoase sunt enumerate în tabelul A de la capitolul 3.2., în
ordinea cresc toare a numerelor lor ONU. Acest tabel con ine informa iile corespunz toare privind
rfurile enumerate, ca de exemplu denumirea, clasa, grupa sau grupele de ambalare, eticheta sau
etichetele de aplicat i dispozi iile de ambalare i de transport.
Lista alfabetic a m rfurilor enumerate se g se te în tabelul B de la capitolul 3.2.
2.1.2.3 O materie poate con ine impurit i tehnice (de exemplu cele care rezult din procesul de
produc ie) sau aditivi utiliza i în scopul stabiliz rii sau altele care nu afecteaz clasamentul s u. Totu i,
o materie men ionat nominal, adic figureaz ca atare la rubrica individual în tabelul A din capitolul
3.2, con inând impurit i tehnice sau aditivi utiliza i în scopul stabiliz rii sau altele care afecteaz
clasamentul trebuie s fie considerat ca solu ie sau amestec (vezi 2.1.3.3).
2.1.2.4. M rfurile periculoase enumerate sau definite la sec iunea 2.2.x.2 a fiec rei clase nu sunt
admise la transport.
2.1.2.5. M rfurile men ionate nenominal, adic cele care nu figureaz ca rubric individual în
tabelul A din capitolul 3.2 i care nu sunt nici enumerate, nici definite într-una din subsec iunile 2.2.x.2
sus men ionate, trebuie s fie încadrate la o clas corespunz toare, conform procedurilor din
sec iunea 2.1.3. De asemenea, trebuie determinate riscul subsidiar (dac exist ) i grupa de ambalare
(dac exist ). Dup ce a fost stabilit clasa, riscul subsidiar (dac exist ), grupa de ambalare (dac
exist ), trebuie determinat num rul ONU corespunz tor. Tabelele de decizie indicate în subsec iunea
2.2.x.3 (lista rubricilor colective) la sfâr itul fiec rei clase, indic parametrii coresponden i care permit
alegerea rubricii colective potrivite (Nr. ONU). În toate cazurile, se va g si, conform clasific rii indicate
la 2.1.1.2 respectiv prin literele B, C i D, rubrica colectiv specific care acoper propriet ile materiei
sau obiectului. Dac materia sau obiectul nu poate fi clasificat în rubricile de tip B sau C potrivit
2.1.1.2, numai atunci vor fi clasificate într-o rubric de tip D.
2.1.2.6. Pe baza procedurilor de prob din capitolul 2.3 i a criteriilor prezentate în subsec iunile
2.2.x.1 ale diferitelor clase, se poate determina, a a cum s-a specificat la respectivele subsec iuni, c
60
o materie, solu ie sau amestec dintr-o anumit clas , men ionate nominal în tabelul A de la capitolul
3.2, nu îndepline te condi iile acestei clase. În acest caz materia, solu ia sau amestecul nu apar in
acestei clase.
2.1.2.7. Pentru clasificare, materiile care au un punct de topire sau punct de topire ini ial mai mic sau
egal cu 20°C la o presiune de 101,3 kPa, trebuie considerate ca materii lichide. O materie vâscoas ,
pentru care nu poate fi definit un punct de topire specific, trebuie supus probei ASTM D 4359 - 90
sau probei de determinare a fluidit ii (proba cu penetrometrul) prescris la 2.3.4.
2.1.3. Clasificarea materiilor, inclusiv a solu iilor i amestecurilor (cum ar fi preparatele i de eurile),
men ionate nenominal,
2.1.3.1. Materiile men ionate nenominal, inclusiv solu iile i amestecurile, trebuie clasificate în func ie
de gradul lor de pericol corespunz tor criteriilor indicate în subsec iunea 2.2.x.1 la diferite clase.
Pericolul sau pericolele prezentate de o materie trebuie s fie determinate pe baza caracteristicilor
fizice i chimice i a propriet ilor lor fiziologice. De asemenea, trebuie inut cont de aceste
caracteristici i propriet i atunci când experien a impune o încadrare mult mai strict .
2.1.3.2. O materie men ionat nenominal în tabelul A din capitolul 3.2, care prezint un singur
pericol, trebuie clasificat în clasa corespunz toare la o rubric colectiv care figureaz în
subsec iunea 2.2.x.3 a clasei respective.
2.1.3.3 Dac o solu ie sau un amestec care îndeplinesc criteriile de clasificare ale RID, con ine
numai o materie principal men ionat nominal în tabelul A din capitolul 3.2 i din una sau mai multe
materii nemen ionate în RID sau urme ale uneia sau mai multor materii men ionate nominal în tabelul
A din capitolul 3.2, trebuie s -i fie atribuite num rul ONU i denumirea oficial a transportului materiei
principale men ionate în tabelul A din capitolul 3.2, cu excep ia cazului când:
a) solu ia sau amestecul nu sunt specificate nominal în tabelul A din capitolul 3.2;
b) numele i descrierea materiei specificate nominal în tabelul A din capitolul 3.2 nu rezult în mod
expres c este aplicabil numai materiei pure;
c) clasa, codul de clasificare, grupa de ambalare sau starea fizic a solu iei sau a amestecului nu
difer de cele ale materiei men ionate nominal în tabelul A din capitolul 3.2; sau
d) caracteristicile de periculozitate i propriet ile solu iei sau ale amestecului nu necesit m suri de
interven ie în caz de urgen care s difere de cele cerute pentru materia men ionat nominal în
tabelul A din capitolul 3.2.
In cazurile de mai sus, cu excep ia celui descris la a), solu ia sau amestecul trebuie s fie clasificate
ca o materie men ionat nenominal în clasa corespunz toare, în rubrica colectiv care figureaz la
subsec iunea 2.2.x.3 a acestei clase, inând cont de eventualele riscuri subsidiare prezentate,
exceptând cazul în care nu corespund criteriilor nici unei clase, caz în care nu se supun prescrip iilor
RID.
2.1.3.4. Solu iile i amestecurile care con in una din materiile rubricilor men ionate la 2.1.3.4.1 sau la
2.1.3.4.2, trebuie s fie clasificate conform dispozi iilor respectivelor paragrafe.
2.1.3.4.1. Solu iile i amestecurile care con in una din materiile men ionate nominal mai jos, trebuie
fie clasificate întotdeauna la aceea i rubric ca i materia con inut , chiar dac nu prezint
caracteristicile de pericol indicate la 2.1.3.5.3:
- Clasa 3
Nr. ONU 1921 - PROPILENIMIN STABILIZAT
Nr. ONU 3064 - NITROGLICERIN ÎN SOLU IE ALCOOLIC , cu peste 1% dar nu mai mult de 5%
nitroglicerin
- Clasa 6.1
Nr. ONU 1051 - CIANUR DE HIDROGEN STABILIZAT , cu mai pu in de 3% ap
Nr. ONU 1185 - ETILENIMIN STABILIZAT
Nr. ONU 1259 - NICHEL-TETRACARBONIL
Nr. ONU 1613 - CIANUR DE HIDROGEN ÎN SOLU IE APOAS (ACID CIANHIDRIC ÎN SOLU IE
APOAS ), con inând cel mult 20% cianur de hidrogen
Nr. ONU 1614 - CIANUR DE HIDROGEN STABILIZAT , con inând mai pu in de 3% ap i
absorbit într-un material poros inert
Nr. ONU 1994 - FIER - PENTACARBONIL
Nr. ONU 2480 - IZOCIANAT DE METIL
Nr. ONU 2481 - IZOCIANAT DE ETIL
Nr. ONU 3294 - CIANUR DE HIDROGEN ÎN SOLU IE ALCOOLIC , con inând cel mult 45%
cianur de hidrogen
- Clasa 8
NR. ONU 1052 - FLORUR DE HIDROGEN ANHIDR
NR. ONU 1744 - BROM SAU 1744 - BROM ÎN SOLU IE
61
NR. ONU 1790 - ACID FLUORHIDRIC, con inând peste 85% florur de hidrogen
NR. ONU 2576 - OXIBROMUR DE FOSFOR,TOPIT
2.1.3.4.2. Solu iile i amestecurile care con in o materie dintr-una din rubricile clasei 9 urm toare:
Nr. ONU 2315 - DIFENILI POLICLORA I LICHIZI
Nr. ONU 3151 - DIFENILI POLIHALOGENA I LICHIZI, sau
Nr. ONU 3151 - TERFENILI POLIHALOGENA I LICHIZI
Nr. ONU 3152 - DIFENILI POLIHALOGENA I SOLIZI sau
Nr. ONU 3152 - TERFENILI POLIHALOGENA I SOLIZI
Nr. ONU 3152 - DIFENILI POLICLORA I SOLIZI
trebuie s fie clasificate întotdeauna la aceea i rubric din clasa 9, cu condi ia ca:
- s nu con in în plus componen i periculo i, al ii decât componen ii grupei de ambalare III din
clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 6.1 sau 8; i
- s nu prezinte caracteristicile de pericol indicate la 2.1.3.5.3
2.1.3.5. Materiile men ionate nenominal în tabelul A din capitolul 3.2, care comport mai multe
caracteristici de pericol, precum i solu iile i amestecurile care îndeplinesc criteriile de clasificare ale
RID i care con in mai multe materii periculoase, trebuie s fie clasificate la o rubric colectiv (a se
vedea 2.1.2.5) i la o grup de ambalare a clasei respective, conform caracteristicilor lor de pericol.
Aceast clasificare conform caracteristicilor de pericol trebuie efectuat astfel:
2.1.3.5.1. Caracteristicile fizice i chimice i propriet ile fiziologice trebuie s fie determinate prin
sur tori sau prin calcul, iar materia, solu ia sau amestecul trebuie s fie clasificate conform
criteriilor men ionate în subsec iunile 2.2.x.1 ale diferitelor clase.
2.1.3.5.2. Dac aceast determinare nu este posibil f s ocazioneze costuri sau presta ii
dispropor ionate (de exemplu pentru anumite de euri), materia, solu ia sau amestecul trebuie s fie
clasificat la clasa componentei care prezint pericolul preponderent.
2.1.3.5.3. Dac caracteristicile de pericol ale materiei, solu iei sau amestecului se încadreaz în mai
multe clase sau grupe de materii, materia, solu ia sau amestecul trebuie s fie clasificat la clasa sau
grupa de materii corespunz toare pericolului preponderent în ordinea importan ei, dup cum
urmeaz :
a) Materiile din clasa 7 (cu excep ia materiilor radioactive în colete exceptate pentru care se aplic
dispozi ia special 290 din capitolul 3.3 la care sunt considerate ca preponderente alte propriet i
periculoase);
b) Materiile din clasa 1;
c) Materiile din clasa 2;
d) Materiile explozibile desensibilizate lichide din clasa 3;
e) Materiile autoreactive i materiile explozibile desensibilizate solide din clasa 4.1;
f) Materiile piroforice din clasa 4.2;
g) Materiile din clasa 5.2;
h) Substan ele din clasa 6.1 care îndeplinesc criteriile de toxicitate prin inhalare ale grupei de
ambalare I [materiile care îndeplinesc criteriile de clasificare în clasa 8 i care prezint o toxicitate prin
inhalare de pulberi i cea (CL50), corespunz toare grupei de ambalare I, dar a c rei toxicitate la
ingestie sau la absorb ie cutanat nu corespunde decât grupei de ambalare III sau care prezint un
grad de toxicitate redus, trebuie s fie încadrate la clasa 8];
i) Materiile infec ioase din clasa 6.2.
2.1.3.5.4. Dac caracteristicile de pericol ale materiei cad sub inciden a mai multor clase sau grupe
de materii care nu sunt prezentate la 2.1.3.5.3 de mai sus, ele trebuie s fie clasificate conform
aceleia i proceduri, dar clasa corespunz toare trebuie s fie aleas în func ie de tabelul de
preponderen a pericolelor de la 2.1.3.10.
2.1.3.5.5 Dac materia de transportat este un de eu, a c rui compozi ie nu este cunoscut exact,
atribuirea sa la un num r ONU i la o grup de ambalare conform cu 2.1.3.5.2 poate fi fondat pe
cuno tin ele pe care le are expeditorul de eului, ca i pe toate datele tehnice i datele de securitate
disponibile, precum cele care sunt impuse de legisla ia în vigoare, privind securitatea i mediul
înconjur tor1).
În caz de nesiguran , trebuie s fie ales indicele de periculozitate cel mai ridicat.
Dac totu i, pe baza cuno tin elor compozi iei de eului i a propriet ilor fizice i chimice ale
componen ilor identifica i, este posibil s se demonstreze c propriet ile de eului nu corespund
propriet ilor grupei de ambalare I, de eul poate fi clasat ca lips în rubrica n.s.a. cea mai apropiat
de grupa de ambalare II. Totu i, dac este cunoscut c deseul posed numai propriet i periculoase
pentru mediu, el poate fi alocat grupei de ambalare III la numerele ONU 3077 sau 3082.
62
Aceast procedur nu poate fi folosit pentru de eurile care con in materiile men ionate la 2.1.3.5.3,
materiile de la clasa 4.3, materiile enumerate la 2.1.3.7 sau materiile care nu sunt admise la transport
conform cu 2.2.x.2.
1
) O astfel de legisla ie este, de exemplu, decizia 2000/532/CE a Comsiei din 3 mai 2000 care
înlocuie te decizia 94/3/CE, care stabile te o list de de euri aplicând primul articol punct a) al
Directivei 75/442/CEE a Consiliului relativ la de euri (înlocuit prin Directiva 2006/12/CE a
Parlamentului european i a Consiliului (Monitorul Oficial al Uniunii Europene nr. L 114 din 27 aprilie
2006, p. 9) i Decizia 94/904 CE a Consiliului, care stabile te o list de de euri periculoase aplicând
primul articol paragraf 4 al Directivei 91/689/CEE relativ la de eurile periculoase (Jurnalul Oficial al
Comunit ii europene, nr. L 226 din 6 septembrie 2000, p. 3).
2.1.3.6 Materiile de la clasele 1 la 9, altele decât cele încadrate la numerele ONU 3077 sau 3082,
care îndeplinesc criteriile de la 2.2.9.1.10 sunt considerate, în afar de cele periculose de la clasele 1
la 9 pe care ele le reprezint , ca materii periculose pentru mediul înconjur tor. Celelalte materii care
îndeplinesc criteriile de la 2.2.9.1.10 trebuie s fie atribuite numerelor ONU 3077 sau 3082, dup caz.
2.1.3.7. Solu iile i amestecurile de materii comburante sau de materiilor care prezint un risc
subsidiar comburant, pot avea propriet i explozibile. În acest caz, ele nu trebuie s fie admise la
transport, decât atunci când îndeplinesc prescrip iile aplicabile clasei 1.
2.1.3.8. Substan ele din clasele de la 1 la 6.2 i din clasele 8 i 9, altele decât cele alocate
numerelor ONU 3077 i 3082, care îndeplinesc criteriile de la 2.2.9.1.10, în plus fa de pericolele pe
care le prezint în leg tur cu aceste clase, sunt considerate ca substan e periculoase pentru mediu.
Alte substan e care nu îndeplinesc criteriile niciunei alte clase, îns care îndeplinesc criteriile de la
2.2.9.1.10, trebuie s fie alocate numerelor ONU 3077 sau 3082, dup caz.
2.1.3.9. De eurile care nu apar in claselor 1 pân la 9, dar care sunt vizate de Conven ia de la Basel
privind controlul mi rilor transfrontaliere ale de eurilor periculoase i eliminarea lor, pot fi
transportate ca Nr. ONU 3077 sau 3082.
2.1.3.10. Tabelul de ordine a preponderen ei pericolelor
i
6.1,I 6.1,I
de 4.1,II 4.1,III 4.2,II 4.2 III 4.3,I 4.3,II 4.3,III 5.1,I 5.1,II 5.1,III 6.1,II 6.1,III 8,I 8,II 8,III
DERMA ORAL
are
SOL.LIQ SOL.LIQ SOL.LIQ SOL.LIQ 4.3,I 4.3,II 4.3,III SOL.LIQ SOL.LIQ SOL.LIQ 3,I 3,I 3,I 3,I 3,I 3,I 3,I
4.1 3,I 4.1 3,I 4.2 3,I 4.2 3,I 5.1,13,I 5.1,I3,I 5.1,I3,I
SOL.LIQ SOL.LIQ SOL.LIQ SOL.LIQ 4.3,I 4.3,II 4.3,III SOL.LIQ SOL.LIQ SOL.LIQ 3,I 3,I 3,II 3,II 8,I 3,II 3,II
4.1 3,II 4.1 3,II 4.2 3,II 4.2 3,II 5.1,13,I 5.1,I3,I 5.1,II 3,II
SOL.LIQ SOL.LIQ SOL.LIQ SOL.LIQ 4.3,I 4.3,II 4.3,III SOL.LIQ SOL.LIQ SOL.LIQ 6.1,I 6.1,I 6.1,II 3,III_*/ 8,I 8,II 3,III
4.1 3,II 4.1 3,III 4.2 3,II 4.2 3,III 5.1,13,I 5.1,II 5.1,III
3,II 3,III
I 4.2,II 4.2,II 4.3,I 4.3,II 4.3,III 5.1,I 4.1,II 4.1,II 6.1,I 6.1,I SOL.LIQ SOL.LIQ 8,I SOL.LIQ SOL.LIQ
4.1,II 4.1,II 4.1,II 4.1,II
6.1,II 6.1,II 8,II 8,II
II 4.2,II 4.2,III 4.3,I 4.3,II 4.3,III 5.1,I 4.1,II 4.1,III 6.1,I 6.1,I 6.1,II SOL.LIQ 8,I 8,II SOL.LIQ
4.1,III 4.1,III
6.1,III 8,III
I 4.3,I 4.3,II 4.3,III 5.1,I 4.2,I 4.2,II 6.1,I 6.1,I 4.2,II 4.2,II 8,I 4.2 II 4.2 II
II 4.3,I 4.3,II 4.3,III 5.1,I 5.1,II 4.2,III 6.1,I 6.1,I 6.1,II 4.2,III 8,I 8,II 4.2 III
I 5.1,I 4.3,I 4.3,I 6.1,I 4.3,I 4.3,I 4.3,I 4.3,I 4.3,I 4.3,I
I 5.1,I 4.3,II 4.3,II 6.1,I 4.3,I 4.3,II 4.3,II 8,I 4.3,II 4.3,II
II 5.1,I 5.1,II 4.3,III 6.1,I 6.1,I 6.1,II 4.3,III 8,I 8,II 4.3,III
I 5.1,I 5.1,I 5.1.I 5.1.I 5.1.I 5.1,I 5.1,I
I 6.1,I 5.1,I 5.1,II 5.1.II 8,I 5.1,II 5.1,II
II 6.1,I 6.1,I 6.1,II 5.1.III 8,I 8,II 5.1,III
I SOL.LIQ 6.1,I 6.1,I
MAL 6.1,I8.I
I SOL.LIQ 6.1,I 6.1,I
L 6.1,I8.I
I SOL.LIQ 6.1,II 6.1,II
63
AL 6.1,I8.I
I SOL.LIQ SOL.LIQ 6.1,II
MAL 6.1,I8.I 6.1,II
8.II
8,I SOL.LIQ 6.1,II
I SOL = materii i amestecuri solide 6.1,II
L LIQ = materii, amestecuri i solu ii lichide
8.II
DERMAL = toxicitate prin absorb ie cutanat
II ORAL = toxicitate prin ingestie 8,I 8,II 8,III

INHAL = toxicitate prin inhalare
*/ clasa 6.1 pentru pesticide
NOT
1. Exemple care ilustreaz utilizarea tabelului:
Clasificarea unei materii unice
Descrierea materiei care trebuie s fie clasificat :
O amin men ionat nenominal care corespunde atât criteriilor clasei 3, grupa de ambalare II, cât i
celor din clasa 8, grupa de ambalare I.
Metod :
Intersec ia rândului 3 II cu coloana 8 I d 8 I.
Aceast amin trebuie deci clasificat în clasa 8 sub:
Nr. ONU 2734-AMINE LICHIDE, COROSIVE INFLAMABILE, N.S.A. sau sub
Nr. ONU 2734-POLIAMIDE LICHIDE, COROSIVE INFLAMABILE, N.S.A., grupa de ambalare I.
Clasificarea unui amestec
Descrierea amestecului care trebuie clasificat
Un amestec compus dintr-o materie lichid inflamabil din clasa 3, grupa de ambalare III, o materie
toxic din clasa 6.1, grupa de ambalare II i o materie corosiv din clasa 8, grupa de ambalare I.
Metod :
Intersec ia rândului 3 III cu coloana 6.1 II d 6.1 II.
Intersec ia rândului 6.1 II cu coloana 8 I d 8 I LIQ.
Acest amestec, în absen a unei defini ii mai precise, trebuie deci s fie clasificat în clasa 8 sub:
Nr. ONU 2922 - MATERIE LICHID COROSIV TOXIC , N.S.A, grupa de ambalare I.
2. Exemple de încadrare a solu iilor i amestecurilor într-o clas i într-o grup de ambalare
O solu ie de fenol din clasa 6.1 (II), în benzen din clasa 3 (II) trebuie s fie clasificat în clasa 3 (II);
aceast solu ie trebuie s fie clasificat sub Nr. ONU1992 MATERIE LICHID INFLAMABIL
TOXIC , N.S.A, clasa 3 (II), având în vedere toxicitatea fenolului.
Un amestec solid de arseniat de sodiu din clasa 6.1 (II) i hidroxid de sodiu din clasa 8 (II) trebuie
fie încadrat sub Nr. ONU 3290 - MATERIE SOLID ANORGANIC TOXIC , COROSIV . N.S.A.,
în clasa 6.1 (II).
O solu ie de naftalin brut sau rafinat din clasa 4.1 (III) în benzin din clasa 3 (II), trebuie s fie
încadrat sub Nr. ONU 3295 - HIDROCARBURI LICHIDE N.S.A. în clasa 3 (II).
Un amestec de hidrocarburi din clasa 3 (III) i de difenili policlora i (PCB) din clasa 9 (II) trebuie s
fie încadrat sub Nr. ONU 2315 - DIFENILI POLICLORA I LICHIZI sau sub Nr. ONU 3432 DIFENILI
POLICLORA I SOLIZI în clasa 9 (II)
Un amestec de propilenimin din clasa 3 i de difenili policlora i (PCB) din clasa 9 (II), trebuie s fie
încadrat sub Nr. ONU 1921 - PROPILENIMIN STABILIZAT în clasa 3.
2.1.4. Clasificarea e antioanelor

2.1.4.1. Atunci când clasa unei materii nu este precis cunoscut i când aceast materie face
obiectul unui transport în vederea supunerii la alte probe, trebuie atribuite, în mod provizoriu o clas , o
denumire oficial pentru transport i un Nr. ONU în func ie de cuno tin ele expeditorului asupra
materiei i în conformitate cu:
a) criteriile de clasificare de la capitolul 2.2; i
64
b) dispozi iile prezentului capitol.
Se va utiliza grupa de ambalare cea mai riguroas , corespunz toare denumirii oficiale de transport
alese.
Atunci când se aplic aceast dispozi ie, denumirea oficial de transport trebuie s fie completat
cu cuvântul "E ANTION" (de exemplu: MATERIE LICHID INFLAMABIL N.S.A. E ANTION). În
anumite cazuri, atunci când exist o denumire oficial specific pentru transport i pentru un e antion
de materie care se apreciaz c îndepline te anumite criterii de clasificare (de exemplu: Nr. ONU
3167 E ANTION DE GAZ NECOMPRIMAT INFLAMABIL), aceast denumire oficial de transport
trebuie s fie utilizat . Când se utilizeaz o rubric n.s.a. pentru transportul e antionului, nu mai este
necesar s se completeze denumirea oficial de transport cu denumirea tehnic , a a cum o prescrie
dispozi ia special 274 din capitolul 3.3.
2.1.4.2. E antioanele materiei trebuie s fie transportate în conformitate cu prescrip iile aplicabile
denumirii oficiale provizorii, sub rezerva c :
a) materia s nu fie considerat ca o materie care nu este admis la transport în conformitate cu
subsec iunile 2,2.x.2 de la capitolul 2.2 sau în conformitate cu capitolul 3.2;
b) materia s nu fie considerat c îndepline te criteriile aplicabile din clasa 1 sau c este o materie
infec ioas sau radioactiv ;
c) materia s îndeplineasc prescrip iile de la 2.2.41.1.15 sau 2.2.52.1.9, dup cum este vorba de o
materie autoreactiv sau de un peroxid organic;
d) e antionul s fie transportat într-un ambalaj combinat cu o mas net pe colet mai mic sau
egal cu 2,5 kg i
e) materia s nu fie ambalat împreun cu alte m rfuri.
CAPITOLUL 2.2
Dispozi ii speciale pentru diferite clase
2.2.1. Clasa 1 Materii i obiecte explozibile

2.2.1.1. Criterii
2.2.1.1.1. Sunt materii i obiecte în sensul clasei 1:
a) Materiile explozibile: materii solide sau lichide (sau amestecuri de materii) care sunt susceptibile
de a degaja gaze prin reac ie chimic , la o temperatur , presiune i vitez , care ar putea provoca
pagube în împrejurimi.
Materiile pirotehnice: materii sau amestecuri de materii destinate s produc un efect caloric,
luminos, sonor, gazos sau fumigen sau o combina ie de astfel de efecte, în urma reac iilor chimice
exotermice autoîntre inute nedetonante.
NOT .
1. Materiile care nu sunt ele însele materii explozibile, dar care pot forma un amestec explozibil de
gaze, vapori sau pulberi, nu sunt materii din clasa 1.
2. Sunt de asemenea excluse din clasa 1 materiile explozibile îmbibate în ap sau în alcool al c ror
con inut în ap sau în alcool dep te valorile limit specificate i cele care con in plastifian i - aceste
materii explozibile sunt încadrate în clasele 3 sau 4.1 - precum i materiile explozibile care, datorit
riscului lor principal, sunt încadrate în clasa 5.2.
b) Obiectele explozibile: obiecte care con in una sau mai multe materii explozibile sau pirotehnice.
NOT . Aparatele care con in materii explozibile sau pirotehnice în cantit i foarte mici sau de o
astfel de natur încât expunerea la foc sau amorsarea lor din gre eal sau accidental în cursul
transportului, nu produc nici o manifestare exterioar aparatului, adic împr tiere, incendiu, degajare
de fum sau c ldur sau zgomot puternic, nu sunt supuse prescrip iilor din clasa 1.
c) Materiile i obiectele nemen ionate mai sus i care sunt fabricate pentru a produce un efect
practic prin explozie sau în scopuri pirotehnice.
In sensul clasei 1, se în elege prin:

Desensibilizat, stare care rezult dup ad ugarea unei materii (sau "desensibilizant" ) la o materie
explozibil în vederea îmbun irii siguran ei în timpul între inerii i transportului. Desensibilizantul
face materia explozibil insensibil sau mai pu in sensibil la urm toarele fenomene: c ldur , oc,
impact, percu ie sau frecare. Agen ii tip de desensibilizare sunt compu i din cear , hârtie, ap ,
polimeri (de exemplu clorofluoropolimeri), alcool i uleiuri (de exemplu vaselin i parafin ), dar nu
sunt limitate la acestea.
65
2.2.1.1.2. Orice materie sau obiect care prezint sau poate prezenta propriet i explozibile, trebuie
fie luate în considerare pentru încadrare în clasa 1, în conformitate cu probele, modurile de lucru i
criteriile stipulate în prima parte din Manualul de probe i criterii.
O materie sau un obiect încadrat în clasa 1, nu este admis la transport decât dac i-a fost atribuit o
denumire sau o rubric n.s.a. din tabelul A de la capitolul 3.2 i dac îndepline te criteriile din
Manualul de probe i criterii.
2.2.1.1.3. Materiile i obiectele din clasa 1 trebuie s fie încadrate la un num r ONU i la o denumire
sau o rubric n.s.a. din tabelul A de la capitolul 3.2. Interpretarea denumirilor materiilor sau obiectelor
din tabelul A de la capitolul 3.2, se bazeaz pe glosarul care figureaz la 2.2.1.4. E antioanele de
materii sau obiecte explozibile noi sau existente, care sunt transportate în scopuri, între altele, de
experimentare, clasificare, cercetare i dezvoltare, control al calit ii sau ca e antioane comerciale,
altele decât explozibilii de amorsare, pot fi încadrate la Nr. ONU 0190 - "E ANTIOANE DE
EXPLOZIBILI".
Încadrarea materiilor i obiectelor explozibile men ionate nenominal în tabelul A de la capitolul 3.2
într-o rubric n.s.a. sau la Nr. ONU 0190 - E ANTIOANE DE EXPLOZIBILI., precum i cea a anumitor
materii al c ror transport este subordonat unei autoriza ii speciale a autorit ii competente, în virtutea
dispozi iilor speciale vizate în coloana (6) a tabelului A de la capitolul 3.2, se va efectua de c tre
autoritatea competent din ara de origine. Aceast autoritate va trebui de asemenea s aprobe în
scris condi iile de transport ale acestor materii i obiecte. Dac ara de origine nu este un stat
contractant la RID, încadrarea i condi iile de transport trebuie s fie recunoscute de c tre autoritatea
competent a primului stat contractant la RID atins de expedi ie.
2.2.1.1.4. Materiile i obiectele din clasa 1 trebuie s fie încadrate la o diviziune conform 2.2.1.1.5 i
la o grup de compatibilitate conform 2.2.1.1.6. Diviziunea trebuie s fie stabilit pe baza rezultatelor
probelor descrise la 2.3.0 i 2.3.1, utilizând defini iile de la 2.2.1.1.5. Grupa de compatibilitate trebuie
fie determinat dup defini iile de la 2.2.1.1.6. Codul de clasificare se compune din num rul
diviziunii i din litera grupei de compatibilitate.
2.2.1.1.5. Defini ia diviziunilor
Diviziunea 1.1 Materii i obiecte care comport un risc de explozie în mas (o explozie în mas este
o explozie care afecteaz practic instantaneu aproape toat înc rc tura).
Diviziunea 1.2 Materii i obiecte care comport un risc de împr tiere f risc de explozie în mas .
Diviziunea 1.3 Materii i obiecte care comport un risc de incendiu cu un mic risc de suflu sau de
împr tiere, sau i unul i altul, dar f risc de explozie în mas :
a) a c ror combustie d na tere unei emisii considerabile de c ldur , sau
b) care ard unele dup altele, cu efecte minime de suflu sau de împr tiere, sau i unul i altul.
Diviziunea 1.4 Materii i obiecte care nu prezint decât un risc minor în caz de aprindere sau
amorsare pe timpul transportului. Efectele sunt limitate numai la colete i nu ocazioneaz în mod
normal împr tierea fragmentelor de dimensiuni mari sau la o distan apreciabil . Un incendiu
exterior nu trebuie s duc practic la explozia instantanee a întregului con inut al coletului.
Diviziunea 1.5 Materii foarte pu in sensibile care comport un risc de explozie în mas i a c ror
sensibilitate în condi ii normale de transport, nu prezint decât o mic probabilitate de amorsare sau
de trecere de la combustie la detonare. Prescrip ia minim impune ca ele s nu explodeze la proba de
foc exterior.
Diviziunea 1.6 Obiecte foarte pu in sensibile, care nu comport un risc de explozie în mas . Aceste
obiecte nu con in decât materii foarte pu in sensibile i prezint o probabilitate neglijabil de amorsare
sau de propagare accidental .
NOT : Riscul obiectelor din diviziunea 1.6 se limiteaz la explozia unui singur obiect.
2.2.1.1.6. Defini ia grupelor de compatibilitate a materiilor i obiectelor:

A Materie explozibil primar .
B Obiect con inând o materie explozibil primar i cu mai pu in de dou dispozitive de siguran
eficace. Unele obiecte, cum ar fi detonatoarele de min (de explozi ie), ansamblurile de detonatoare
de min (de explozi ie) i amorsele cu percursiune sunt incluse aici, cu toate c nu con in explozibili
primari.
C Materie explozibil propulsiv sau alt materie propulsiv deflagrant sau obiect care con ine o
astfel de materie explozibil .
D Materie explozibil secundar detonant sau pulbere neagr sau obiect care con ine o materie
explozibil secundar detonant , în toate cazurile f mijloace de amorsare, nici înc rc tur
propulsiv , sau obiect care con ine o materie explozibil primar i care are cel pu in dou dispozitive
de siguran eficace.
66
E Obiect care con ine o materie explozibil secundar detonant , f mijloace de amorsare, cu
înc rc tur propulsiv (alta decât înc rc tura care con ine un lichid sau un gel inflamabile sau lichide
hipergolice).
F Obiect care con ine o materie explozibil secundar detonant , cu mijloace proprii de amorsare,
cu înc rc tur propulsiv (alta decât înc rc tura care con ine un lichid sau un gel inflamabile sau
lichide hipergolice) sau f înc rc tur propulsiv .
G Materie pirotehnic sau obiect care con ine o materie pirotehnic , sau obiect care con ine în
acela i timp o materie explozibil i o compozi ie luminoas , incendiar , lacrimogen sau fumigen
(alta decât un obiect hidroactiv sau care con ine fosfor alb, fosfuri, o materie piroforic , un lichid sau
un gel inflamabile sau lichide hipergolice).
H Obiect con inând în acela i timp o materie explozibil i fosfor alb.
J Obiect care con ine în acela i timp o materie explozibil i un lichid sau un gel inflamabile.
K Obiect con inând în acela i timp o materie explozibil i un agent chimic toxic.
L Materie explozibil , sau obiect care con ine o materie explozibil i care prezint un risc special
(de exemplu, datorit hidroactivit ii sale sau prezen ei lichidelor hipergolice, a fosfurilor sau a unei
materii piroforice) i care necesit izolarea fiec rui tip de materie.
N Obiecte care con in numai materii foarte pu in sensibile.
S Materie sau obiect ambalat sau astfel conceput încât s limiteze în interiorul coletului, orice efect
periculos datorat unei func ion ri accidentate, cu excep ia cazului când ambalajul nu a fost distrus de
foc, în care caz toate efectele suflului sau împr tierii sunt suficient de reduse pentru a nu stânjeni sau
împiedica lupta contra incendiului i aplicarea altor m suri de urgen în apropierea imediat a
coletului.
NOT .
1. Fiecare materie sau obiect ambalat într-un ambalaj specificat nu poate fi inclus decât într-o
singur grup de compatibilitate. Deoarece criteriul care se aplic grupei de compatibilitate S este
empiric, includerea în aceast grup trebuie bazat pe probe, pentru încadrarea într-un cod de
clasificare.
2. Obiectele din grupele de compatibilitate D i E pot fi echipate sau ambalate în comun cu
mijloacele lor proprii de amorsare, cu condi ia ca aceste mijloace s fie prev zute cu cel pu in dou
dispozitive de siguran eficace pentru a împiedica o explozie în cazul func ion rii accidentale a
amors rii. Aceste obiecte i colete se includ în grupele de compatibilitate D sau E.
3. Obiectele din grupele de compatibilitate D i E pot fi ambalate în comun cu mijloacele lor proprii
de amorsare, care nu au dou dispozitive eficiente de siguran (adic mijloace de amorsare care se
includ în grupa de compatibilitate B), sub rezerva respect rii dispozi iei speciale MP21 de la 4.1.10).
Aceste colete se includ în grupele de compatibilitate D sau E.
4. Obiectele pot fi echipate sau ambalate în comun împreun cu mijloacele lor proprii de aprindere,
sub rezerva ca, în condi ii normale de transport, mijloacele de aprindere s nu poat func iona.
5. Obiectele din grupele de compatibilitate C, D i E pot fi ambalate în comun. Coletele astfel
ob inute trebuie incluse în grupa de compatibilitate E.
2.2.1.1.7. Atribuirea artificiilor de divertisment pe diviziuni

2.2.1.1.7.1. Artificiile de divertisment trebuie, în mod normal, s fie atribuite diviziunilor 1.1, 1.2, 1.3
i 1.4 pe baza rezultatelor probelor de la seria 6 a MAnualului de probe i criterii. Cu toate acestea,
fiind tiut c este vorba de obiecte foarte diverse i c nu se dispune întotdeauna de laboratoare
pentru efectuarea probelor, aceast atribuire poate fi, de asemenea, realizat cu ajutorul procedurii
descrise la 2.2.1.1.7.2.
2.2.1.1.7.2. Atribuirea artificiilor de divertisment numerelor ONU 0333, 0334, 0335 sau 0336 poate
se fac prin analogie, f ca s fie necesar s se execute probele de la seria 6, cu ajutorul
tabelului de clasificare în lipsa artificiilor de divertisment de la 2.2.1.1.7.5. Aceast atribuire trebuie s
fie f cut cu acordul autorit ii competente. Obiectele ne-men ionate în tabel trebuie s fie clasate
dup rezultatele ob inute în timpul probelor de la seria 6.
NOT
1. Noile tipuri de artificii de divertisment nu trebuie s fie ad ugate în coloana 1 din tabelul ce
figureaz la 2.2.1.1.7.5 decât pe baza rezultatelor de prob complete supuse examin rii Sub-
comitetului de experti al transportului de m rfuri periculoase de la ONU.
2. Rezultatele de prob ob inute prin autorit ile competente, care valideaz sau contest atribuirea
artificiilor de divertisment, specificate în coloana 4 a tabelului ce figureaz la 2.2.1.1.7.5, la diviziunile
de la coloana 5 a acestui tabel trebuie s fie prezentate pentru informare Sub-comitetului de exper i ai
transportului de m rfuri periculoase de la ONU.
67
2.2.1.1.7.3. Atunci când artificiile de divertisment apar inând mai multor diviziuni sunt ambalate în
acela i colet, ele trebuie s fie clasate în diviziunea cea mai periculoas numai dac rezultatele
probelor de la seria 6 furnizeaz o indica ie contrar .
2.2.1.1.7.4. Clasificarea ce figureaz în tabelul de la 2.2.1.1.7.5 se aplic numai obiectelor ambalate
în cutii de carton (4G).
2.2.1.1.7.5. Tabelul de clasificare în lipsa artificiilor de divertisment1
1
Acest tabel con ine o list de clasamente ale artificiilor de divertisment care pot fi folosite în
absen a datelor de prob de la seria 6 (vezi 2.2.1.1.7.2).
NOT
1. Cu excep ia indica iilor contrare, procentajele indicate se raporteaz la masa total a materiilor
pirotehnice(de exemplu propulsoare-rachet , înc rc tur propulsiv , înc rc tur de explozie i
înc rc tur de efect).
2. Termenul "Compozi ie fulger" din acest tabel se refer la metrii pirotehnice, sub form de pudr
sau un component pirotehnic elementar ca cele prezentate la artificiile de divertisment, care sunt
utilizate pentru a produce un efect sonor, sau utilizate ca înc rc tur de explozie sau ca înc rc tur
propulsiv , numai dac nu s-a demonstrat c timpul de cre tere a presiunii acestor materii este mai
mare de 8 ms pentru 0,5 grame de materie pirotehnic în "Proba HSL a compozi iilor fulger" la
apendicele 7 din Manualul de probe i criterii.
3. Dimensiunile în mm indicate se raporteaz :
- Pentru bombele cu artificii sferice i bombele cilindrice cu dubl explozie (peanut shells), la
diametrul sferei bombei;
- Pentru bombele cu artificii cilindrice, la lungimea bombei;
- Pentru bombele cu artificii instalate în mortier, candele romane, lumân rile monolovitur sau
mortiere complexe, diametrul interior al tubului incluzând sau con inând artificiul de divertisment;
- Pentru c nile-cu-foc în geant sau în tocuri rigide, diametrul interior al mortierei trebuind s con in
cana-cu-foc.
Tip Include/Sinonim cu: Defini ie Caracteristici Clasificare

Bomb de Bomb de artificii sferic : Dispozitiv cu sau f Toate petardele mari cu 1.1G
artificii sferic bomb de artificii aerian , înc rc tur propulsiv , cu aer
sau cilindric bomb de artificii colorate, întârziere i înc rc tur Bomb cu efect color: >= 1.1G
bomb de artificii exploziv , component(i) 180 mm
semnalizatoare, bomb cu pirotehnic(i) elementari, sau Bomb cu efect color: < 1.1G
explozii multiple, bomb cu materie pirotehnic în pulbere 180 mm cu > 25% de
efecte multiple, bomb liber conceput pentru a fi tras compozi ie luminoas în
nautic , bomb de artificii cu mortiera pulbere liber i/sau cu
para ut , bomb de artificii efect sonor
fumogen , bomb de artificii
cu stelu e, bomb cu efect Bomb cu efect color: < 1.3G
sonor, petard mare cu aer, 180 mm cu <= 25% de
salv , detun tur compozi ie luminoas în
pulbere liber i/sau cu
efect sonor
Bomb cu efect color: <= 1.4G
50 mm sau <= 60 g de
materie pirotehnic cu <=
2% de compozi ie
luminoas în pulbere
liber i/sau cu efect
sonor
Bomb de artificii cu dubl Ansamblu de 2 bombe de Clasamentul este determinat de c tre
explozie (peanut shells) artificii sferice sau nu, în acela i bomba de artificii sferic cea mai
înveli , propulsate prin aceea i periculoas
înc rc tur propulsiv cu
întârzieri de aprindere externe
independente
Bomb de artificii instalat Ambalajul cuprinde o bomb Toate petardele mari cu 1.1G
într-o mortier cilindric sau sferic în interiorul aer
unei mortiere, pornind de la Bomb cu efect color: >= 1.1G
faptul c bomba este conceput 180 mm
pentru a fi tras
Bomb cu efect color: > 1.1G
25% de compozi ie
68
sonor
Bomb cu efect color: > 1.2G

50 mm i < 180 mm
Bomb cu efect color: <= 1.3G
50 mm sau <= 60 g de
materie pirotehnic cu <=
25% de compozi ie
sonor
Bomb cu bombe (sferic ) Dispozitiv f sarcin > 120 mm 1.1G
(procentele indicate se propulsiv , cu întârziere
raporteaz la masa brut a pirotehnic i înc rc tur
artificiilor de divertisment) exploziv , con inând
componen i destina i a produce
un efect sonor i materii inerte
i conceput pentru a fi tras de
pe o mortier
Dispozitiv f sarcin <= 120 mm 1.3G
propulsiv , cu întârziere
pirotehnic i înc rc tur
exploziv , con inând <= 25 g de
compozi ie luminoas prin
component destinat a produce
un efect sonor, cu <= 33%
compozi ie luminoas i >=
66% materii inerte i conceput
pentru a fi tras de pe o mortier
Dispozitiv f sarcin > 300 mm 1.1G
exploziv , con inând bombe cu
efect color i/sau componen i
pirotehnici elementari i
conceput pentru a fi tras de pe
o mortier
Dispozitiv f sarcin > 200 mm i <= 300 mm 1.3G
exploziv , con inând bombe cu
efect color <= 70 mm i/sau
componen i pirotehnici
elementari cu <= 25%
compozi ie inflamabil i <=
60% materie pirotehnic i
o mortier
Dispozitiv cu sarcin propulsiv , <= 200 mm 1.3G
cu întârziere pirotehnic i
înc rc tur exploziv ,
con inând bombe cu efect color
<= 70 mm i/sau componen i
pirotehnici elementari, cu <=
25% compozi ie inflamabil i
<= 60% materie pirotehnic i
o mortier
Baterie/ Baraj, bombardament, Asamblajul con ine mai multe Clasamentul este determinat de tipul
combina ii compact, buchet final, hibrid, artificii de divertisment, de de artificii de divertisment cel mai
tuburi multiple, baterii de acela i tip sau de tipuri diferite, periculos
artificii cu bombi e, baterie de printre tipurile de artificii de
petarde cu fitil i baterie de divertisment enumerate în
petarde cu fitil compozi ie prezentul tabel, cu unul sau
scânteietoare dou puncte de aprindere
69
Candel Candel cu comete, Candel Tuburi con inând o serie de >= 50 mm diametru 1.1G
roman cu bombi e componen i pirotehnici interior con inând o
elementari constitui i dintr-o compozi ie inflamabil sau
alternan de materie < 50 mm cu
pirotehnic , de înc rc turi > 25% compozi ie
propulsive i de relee inflamabil
pirotehnice >= 50 mm diametru 1.2G
interior, necon inând
compozi ie inflamabil
< 50 mm diametru interior 1.3G
i
<= 25% compozi ie
inflamabil
<= 30 mm diametru 1.4G
interior, fiecare component
pirotehnic elementar
<= 25 g i <= 5%
Lumânare Lumânare monolovitur Tub con inând un component Diametru interior <= 30 1.3G
monolovitur pirotehnic elementar constituit mm i component
dintr-o materie pirotehnic i pirotehnic elementar
înc rc tur propulsiv cu sau > 25 g, sau > 5% i <=
releu pirotehnic 25% compozi ie
inflamabil
Diametru interior <= 30 1.4G
mm i component
pirotehnic elementar <=
25 g, i <= 5% compozi ie
inflamabil
Racheta Racheta cu efect sonor, Tub con inând o materie i/sau Numai efecte de 1.1G
rachet de perdi ie, rachet componen i pirotehnici, echipat compozi ie inflamabil
uier toare, rachet cu cu unul sau mai multe Compozi ie inflamabil > 1.1G
butelie, rachet cu propulsie bastona e sau cu un alt mijloc 25% din materia
automat , rachet de mas de stabilizare la zbor i pirotehnic
conceput pentru a fi propulsat
Materie pirotehnic > 20 g 1.3G
în aer
i compozi ie inflamabil
<= 25%
Materie pirotehnic <= 20 1.4G
g, înc rc tur exploziv
cu pulbere neagr i <=
0,13 g compozi ie
inflamabil prin efect
sonor,
<= 1 g în total
Can -cu-foc Can -cu-foc, min de Tub con inând o înc rc tur > 25% compozi ie 1.1G
spectacol, mortier complex propulsiv i componen i inflamabil în pulbere
pirotehnici conceput pentru a fi liber i/sau cu efect
pus pe sol sau fixat în sol. sonor
Efectul principal este ejec ie >= 180 mm i <= 25% 1.1G
dintr-o singur lovitur a tuturor compozi ie inflamabil în
componen ilor pirotehnici pulbere liber i/sau cu
producând în aer efecte vizuale efect sonor
i/sau sonore larg dispersate; < 180 mm i <= 25% 1.3G
sau S cule sau cilindru din compozi ie inflamabil în
es tur sau hârtie con inând o pulbere liber i/sau cu
înc rc tur propulsiv i efect sonor
obiecte pirotehnice, destinat a fi
plasat într-o mortier i care <= 150 g materie 1.4G
func ioneaz ca o min pirotehnic , con inând ea
îns i <= 5% compozi ie
inflamabil în pulbere
sonor. Fiecare component
pirotehnic
<= 25 g, fiecare efect
sonor
< 2 g; fiecare uier (când
e cazul) <= 3 g.
70
Fântân Vulcan, jerb , cascad , Inveli ul nemetalic con inând o >= 1 Kg de materie 1.3G
fântân tort, fântân materie pirotehnic comprimat pirotehnic
cilindric , fântân conic , sau compact producând
tor cu vâlv taie scântei i o flam < 1 Kg de materie 1.4G
pirotehnic
Lumânare Lumânare magic inut în Fire rigide în parte acoperite(pe Lumânare pe baz de 1.3G
magic mân , lumânare magic ne- una din extremit ile lor) cu o perclorat: > 5 g per
inut în mân , lumânare cu materie pirotehnic cu lumânare sau > 10
fir combustie lent cu sau f lumân ri per pachet
dispozitiv de aprindere Lumânare pe baz de 1.4G
perclorat: <= 5 g per
lumânare i <= 10
lumân ri per pachet
Lumânare pe baz de
nitrat: <= 30 g per
lumânare
Baghet Bengal , dipped stick Bastona e nemetalice în parte Articol pe baz de 1.3G
Bengal acoperite (pe una din perclorat:
extremit ile lor) cu o materie > 5 g per articol sau > 10
pirotehnic cu combustie lent articole per pachet
concepute pentru a fi inute în Articol pe baz de 1.4G
mân perclorat:
<= 5 g per articol i <= 10
articole per pachet Articol
pe baz de nitrat: <= 30 g
per articol
Mic artificiu de Bomb de mas , bob de Dispozitiv conceput pentru a Boabele de maz re 1.4G
divertisment maz re fulminant, pocnitori, produce efecte vizibile sau fulminate i petardele cu
pentru marele fumigen, cea , arpe, licurici, audibile foarte limitate, iret pot con ine pân la
public i petard cu iret, party popper con inând mici cantit i de 1,6 mg de fulminat de
artificiu materie pirotehnic i/sau argint; Boabele de maz re
prezentând un exploziv fulminante i party
risc u or poppers, pot con ine pân
la 16 mg dintr-un amestec
de clorat de potasiu i
fosfor ro u; Celelalte
articole pot con ine pân
la 5 g de materie
pirotehnic îns nu
Vârtej Vârtej, vârtej zbur tor, Tub sau tuburi nemetalice Materie pirotehnic per 1.3G
helicopter, chaser, titrez la sol con inând o materie pirotehnic artificiu > 20 g, con inând
care produce gaz sau scântei, <= 3% compozi ie
cu sau f compozi ie ce inflamabil pentru
produce zgomot i cu sau f producerea de efecte
aripioare sonore, sau <= 5 g
compozi ie cu efect de
uier
Materie pirotehnic per 1.4G
artificiu <= 20 g, con inând
<= 3% compozi ie
inflamabil pentru
producerea de efecte
sonore, sau <= 5 g
compozi ie cu efect de
uier
Roat , soare Roata Caterinei, saxon Asamblaj, incluzând dispozitive >= 1 Kg materie 1.3G
propulsoare con inând o pirotehnic total , nicio
materie pirotehnic , care poate înc rc tur de efect
fi fixat pe un ax pentru a ob ine sonor, fiecare uier (când
o mi care de rota ie este cazul) <= 25 g i <=
50 g compozi ie
uier toare per roat
< 1 Kg materie pirotehnic 1.4G
total , nicio înc rc tur de
efect sonor, fiecare uier
(când este cazul) <= 5 g i
<= 10 g compozi ie
uier toare per roat
71
Ro i aeriene Saxon zbur tor, OVNI i Tuburi con inând înc rc turi > 200 g materie 1.3G
farfurie zbur toare propulsive i materii pirotehnice
pirotehnic total sau > 60
ce produc scântei i flame
g materie pirotehnic per
i/sau zgomot, tuburile fiind dispozitiv propulsor, <=
fixate pe un inel cu suport 3% compozi ie inflamabil
cu efect sonor, fiecare
uier (când este cazul) <=
25 g i <= 5 g compozi ie
uier toare per roat
<= 200 g materie 1.4G
pirotehnic total sau <=
60 g materie pirotehnic
per dispozitiv propulsor,
<= 3% compozi ie
inflamabil cu efect sonor,
fiecare uier (când este
cazul) <= 5 g i <= 10 g
compozi ie uier toare per
roat
Asortiment la Asortiment ales pentru Ansamblu de artificii de Clasamentul este determinat de tipul
alegere spectacole i asortiment ales divertisment mai mult de un tip, de artificii de divertisment cel mai
pentru persoane particulare în care fiecare corespunde periculos
(exterior sau interior) unuia din tipurile enumerate în
prezentul tabel
Petard Petard de celebrare, pistol Asamblaj de tuburi (din hârtie Fiecare tub <= 140 mg 1.4G
de artificii, petard cu iret sau carton) înodate printr-un compozi ie inflamabil sau
releu pirotehnic, fiecare tub fiind <= 1 g pulbere neagr
destinat a produce un efect
sonor
Petard cu fitil Petard cu compozi ie Tub ne-metalic con inând o > 2 g compozi ie 1.1G
scânteietoare, lady cracker compozi ie cu efect sonor inflamabil per articol
conceput pentru a produce un <= 2 g compozi ie 1.3G
efect sonor inflamabil per articol i
<= 10 g per ambalaj
interior
<= 1 g compozi ie 1.4G
inflamabil per articol i
<= 10 g per ambalaj
interior sau <= 10 g
pulbere neagr per articol
2.2.1.1.8. Excluderea din clasa 1

2.2.1.1.8.1. Un obiect sau o substan poate fi exclus din clasa 1 pe baza rezultatelor încerc rilor i
a defini iei acestei clase cu aprobarea autorit ii competente a unui Stat parte RID, care poate, de
asemenea, s recunoasc aprobarea dat de c tre autoritatea competent a unui Stat care nu este
parte RID, cu condi ia ca aceast aprobare s fi fost dat în conformitate cu procedurile aplicabile din
RID, ADR, ADN, Codul IMDG sau din Instruc iunile tehnice ale OACI.
2.2.1.1.8.2. Cu aprobarea autorit ii competente în conformitate cu 2.2.1.1.8.1, un obiect poate fi
exclus din clasa 1 când trei obiecte neambalate, fiecare fiind activate prin propriile lor mijloace de
amorsare sau aprindere sau mijloace externe vizând s le fac s func ioneze de maniera dorit ,
îndeplinesc criteriile urm toare:
a) Niciuna din suprafe ele exterioare nu trebuie s aib o temperatur mai mare de 65°C. Un vârf
momentan de temperatur care atinge 200°C este acceptabil;
b) S nu existe nicio ruptur sau fragmentare a carcasei exterioare, nici deplasarea obiectului sau a
ilor deta ate din el pe o distan mai mare de un metru în orice direc ie;
NOT :
Atunci când integritatea obiectului poate fi afectat în eventualitatea unui foc extern, aceste criterii
trebuie s fie examinate printr-o încercare de expunere la foc, a a cum este descris în standardul
ISO 12097-3.
c) S nu existe niciun efect sonor, care s dep easc un maxim de 135 dB(C) la o distan de un
metru;
d) S nu existe nicio scânteie sau flam capabil s aprind un material, precum o foaie de hârtie
2
de 80 ± 10 g/m în contact cu obiectul; i
72
e) S nu produc fum, emana ii sau praf în astfel de cantit i încât vizibilitatea într-o camer de un
metru cub, echipat cu panouri de explozie de dimensiuni corespunz toare pentru a face fa unei
supratensiuni posibile, s fie redus mai mult de 50%, m surat cu un luxmetru sau un radiometru
etalonat, situat la un metru de o surs luminoas constant , plasat în centrul peretelui opus al
camerei. Principiile generale con inute în standardul ISP 5659-1 pentru determinarea densit ii optice
i principiile generale referitoare la sistemul de fotometrie, descris în sec iunea 7.5 a standardului ISO
5659-2 pot fi utilizate, precum i alte metode similare de m surare a densit ii optice. O hus
corespunz toare, care s acopere partea din spate i p ile laterale, poate fi utilizat pentru a
minimiza efectele luminii difuze sau r spândite, care nu provine direct de la surs .
NOT
1: Dac în timpul încerc rilor, care evalueaz criteriile a), b), c) i d), nu se observ fum sau este
observat foarte pu in fum, încercarea descris la alineatul e) poate fi abandonat .
2: Autoritatea competent la care se face referire la 2.2.1.1.8.1 poate s cear ca obiectele s fie
încercate ambalate, dac ea a determinat c obiectul, a a cum este ambalat pentru transport, poate
prezenta un risc mai mare.
2.2.1.2. Materii i obiecte care nu sunt admise la transport
2.2.1.2.1. Materiile explozibile cu sensibilitate excesiv conform criteriilor primei p i din Manualul
de probe i criterii, sau care sunt susceptibile de a reac iona spontan, precum i materiile i obiectele
care nu pot fi încadrate la o denumire sau rubric n.s.a. din tabelul A de la capitolul 3.2, nu sunt
admise la transport.
2.2.1.2.2. Obiectele din grupa de compatibilitate A (1.1 A Nr. ONU 0074, 0113, 0114, 0129, 0130,
0135, 0224 i 0473) nu sunt admise la transport în trafic feroviar.
Obiectele din grupa de compatibilitate K nu sunt admise la transport (1.2 K, Nr. ONU 0020 i 1.3 K,
Nr. ONU 0021).
2.2.1.3. Lista rubricilor colective
Cod de clasificare
Nr.
(a se vedea Denumirea materiei sau obiectului
ONU
2.2.1.1.4)
1.1A 0473 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A. (nu sunt admise la transport
în trafic feroviar a se vedea 2.2.1.2.2)
1.1B 0461 Compu i de lan pirotehnic n.s.a.
1.1.C 0474 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A.
0497 PROPERGOL LICHID
0498 PROPERGOL SOLID
0462 OBIECTE EXPLOZIBILE N.S.A.
1.1D 0475 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A.
1.1E 0464 OBIECTE EXPLOZIBILE N.S.A.
1.1F 0465 OBIECTE EXPLOZIBILE N.S.A.
1.1G 0476 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A.
1.1L 0357 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A.
1.2B 0382 COMPU I DE LAN PIROTEHNIC N.S.A.
1.2C 0466 OBIECTE EXPLOZIBILE N.S.A.
1.2D 0467 OBIECTE EXPLOZIBILE N.S.A.
1.2L 0358 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A.
0248 DISPOZITIVE HIDROREACTIVE cu înc rc tur de
dispersie, înc rc tur de expulzare sau înc rc tur
propulsiv
1.3C 0132 RURI METALICE DEFLAGRANTE DIN DERIVA I DE
NITRA I AROMATICI, N.S.A
0477 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A.
0495 PROPERGOL LICHID
0499 PROPERGOL SOLID
73
1.3G 0478 OBIECTE EXPLOZIBILE N.S.A.
1.3L 0359 OBIECTE EXPLOZIBILE N.S.A.
0249 DISPOZITIVE HIDROREACTIVE cu înc rc tur de
dispersie, înc rc tur de expulzare sau înc rc tur
propulsiv
1.4B 0350 OBIECTE EXPLOZIBILE N.S.A.
0383 COMPU I DE LAN PIROTEHNIC N.S.A.
1.4C 0479 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A.
0501 PROPERGOL LICHIDE
1.4D 0480 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A.
1.4G 0485 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A.
1.4S 0481 MATERII EXPLOZIBILE N.S.A.
0384 COMPU I DE LAN PIROTEHNIC N.S.A.
1.5D 0482 MATERII EXPLOZIBILE FOARTE PU IN SENSIBILE
(OBIECTE EEPS) N.S.A.
1,6N 0486 OBIECTE EXPLOZIBILE FOARTE PU IN SENSIBILE
(OBIECTE EEPS)
0190 ANTIOANE DE EXPLOZIVI, cu excep ia dispozitivelor de
amorsare
NOT . Diviziunea i grupa de compatibilitate trebuie
stabilite conform instruc iunilor autorit ii competente
i conform principiilor indicate la 2.2.1.1.4.
2.2.1.4. Glosarul denumirilor

NOT
1. Descrierile din glosar nu au ca scop înlocuirea procedurilor de prob i nici determinarea
încadr rii unei materii sau a unui obiect în clasa 1. Încadrarea la diviziunea corect i decizia de a ti
dac ele trebuie încadrate în grupa de compatibilitate S, trebuie s rezulte din probele la care a fost
supus produsul, potrivit «Manualului de probe i criterii», partea 1, sau care au fost stabilite, prin
analogie, cu produse similare, deja probate i incluse, potrivit modurilor de operare din «Manualul de
probe i criterii».
2. Inscrip iile de cifre indicate dup denumiri se raporteaz la numerele ONU corespunz toare (din
coloana 2, tabelul A, capitolul 3.2). În ceea ce prive te codul de clasificare, a se vedea 2.2.1.1.4.
APRINZ TOARE PENTRU FITIL MINIER: Nr. ONU 0131
Obiecte de concep ii diferite func ionând prin frecare, oc sau electric i utilizate pentru aprinderea
fitilului minier.
AMORSE CU PERCU IE: Nr. ONU 0377, 0378, 0044
Obiecte alc tuite dintr-o capsul de metal sau material plastic, con inând o cantitate mic dintr-un
amestec exploziv primar, u or inflamabile sub efectul unui oc. Ele servesc ca elemente de aprindere
pentru cartu ele de calibru mic i la aprinz toarele cu percu ie pentru înc rc turi propulsive.
AMORSE TUBULARE: Nr. ONU 0319, 0320, 0376
Obiecte alc tuite dintr-o amors care provoac aprinderea i dintr-o înc rc tur auxiliar
deflagrant , cum ar fi pulberea neagr , utilizate pentru aprinderea unei înc rc turi propulsive dintr-un
tub de cartu etc.
ARTIFICII DE DIVERTISMENT: Nr. ONU 0333, 0334, 0335, 0336, 0337
Obiecte pirotehnice concepute pentru divertisment.
ARTIFICII DE SEMNALIZARE MANUAL : Nr. ONU 0191, 0373
Obiecte portabile con inând materii pirotehnice care produc semnale sau alarme vizuale. Sunt
cuprinse în aceast denumire dispozitivele mici care lumineaz suprafa a, cum ar fi focurile de
semnalizare rutiere sau feroviare i semnalele mici de pericol.
ASAMBL RI DE DETONARE de min (de explozi ie) NEEELECTRICE: Nr. ONU 0360, 0361, 0500
74
Detonatoare neelectrice asamblate cu elemente cum sunt fitilul minier, tubul conductor de und de
oc, tubul conductor de flac sau de fitil detonant, i amorsate de aceste elemente. Aceste
asambl ri pot fi concepute pentru detonarea instantanee sau pot con ine elemente întârzietoare.
Releele de detonare con inând un fitil de detonare sunt incluse în aceast denumire.
LEG TURI PIROTEHNICE EXPLOZIVE: Nr. ONU 0173
Obiecte alc tuite dintr-o înc rc tur exploziv mic , cu mijloacele lor proprii de amorsare i bare
sau lan uri. Se rup barele sau lan urile pentru eliberarea rapid a echipamentelor.
BOMBE cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0034, 0035
Obiecte explozive care sunt lansate dintr-o aeronav , f mijloace proprii de amorsare sau cu
mijloace proprii de amorsare, care posed cel pu in dou dispozitive de siguran eficiente.
BOMBE cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0033, 0291
Obiecte explozive lansate dintr-o aeronav , cu mijloace proprii de amorsare, care nu posed cel
pu in dou dispozitive de siguran eficiente.
BOMBE CONTINÂND UN LICHID INFLAMABIL, cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0399, 0400
Obiecte lansate dintr-o aeronav i care sunt alc tuite dintr-un rezervor umplut cu lichid inflamabil i
cu o înc rc tur exploziv .
BOMBE FOTO-LUMINOASE: Nr. ONU 0038
Obiecte explozive lansate dintr-o aeronav pentru a produce o iluminare intens i de scurt durat
pentru efectuarea de fotografii. Ele con in o înc rc tur exploziv detonant , f mijloace proprii de
amorsare sau cu mijloace proprii de amorsare, posedând cel pu in dou dispozitive de siguran
eficace.
BOMBE FOTO-LUMINOASE: Nr. ONU 0037
Obiecte explozive lansate dintr-o aeronav în vederea producerii unei ilumin ri intense i de scurt
durat , pentru realizarea de fotografii. Ele con in o înc rc tur exploziv detonant cu mijloace proprii
de amorsare i nu posed cel pu in dou dispozitive de siguran eficace.
BOMBE FOTO-LUMINOASE: Nr. ONU 0039, 0299
Obiecte explozive lansate dintr-o aeronav pentru a produce o iluminare intens i de scurt durat
pentru realizarea fotografiilor. Con in o compozi ie fotoluminoas .
CAPSULE EXPLOZIVE DE FORAJ: Nr. ONU 0374, 0375
Obiecte constituite dintr-o înc rc tur detonant , f mijloace proprii de amorsare sau cu mijloace
proprii de amorsare posedând cel pu in dou dispozitive de siguran eficace. Sunt lansate dintr-o
nav i func ioneaz când ating o adâncime dinainte determinat , sau fundul m rii.
CAPSULE EXPLOZIVE DE FORAJ: Nr. ONU 0296, 0204
Obiecte constituite dintr-o înc rc tur detonant , cu mijloace proprii de amorsare i care nu posed
cel pu in dou dispozitive de siguran eficace. Sunt lansate dintr-o nav i func ioneaz atunci când
ating o adâncime determinat sau fundul m rii.
CARTU E OARBE PENTRU ARME: Nr. ONU 0326, 0413, 0327, 0338, 0014
Muni ii formate dintr-un tub de cartu închis, cu amors cu percu ie central sau inelar i dintr-o
înc rc tur cu pulbere f fum sau pulbere neagr . Ele produc un zgomot puternic i se utilizeaz
pentru antrenament, pentru salut, ca înc rc turi propulsive, la pistoletele starter etc. Muni iile cu
proiectil inert sunt incluse în aceast categorie.
CARTU E OARBE PENTRU SCULE: Nr. ONU 0014
Obiecte, utilizate în scule, constând dintr-un tub de cartu închis, cu amors de percu ie central
sau inelar , i cu sau f înc rc tur de pulbere f fum sau de pulbere neagr , îns f proiectil.
CARTU E CU PROIECTIL INERT PENTRU ARME: Nr. ONU 0327, 0338 i 0014
Muni ii formate dintr-un tub de cartu închis, cu amors cu percu ie central sau inelar i dintr-o
înc rc tur cu pulbere f fum sau pulbere neagr . Cartu ele nu con in proiectile. Ele sunt destinate
fie folosite la arme de calibru care nu dep te 19,1 mm, produc un zgomot foarte puternic i sunt
utilizate pentru antrenamente, pentru salut sau ca înc rc turi propulsive în pistolete starter, etc.
CARTU E CU PROIECTIL INERT PENTRU ARME: Nr. ONU 0328, 417, 0339 i 0012
Muni ii constituite dintr-un proiectil f înc rc tur exploziv , dar cu înc rc tur propulsiv i cu
sau f amors . Ele pot con ine un trasor, cu condi ia ca riscul principal s fie cel al sarcinii
propulsive.
CARTU E DE SEMNALIZARE: Nr. ONU 0054, 0312, 0405
Obiecte concepute pentru lansarea semnalelor luminoase colorate sau a altor semnale cu ajutorul
pistoletelor de semnalizare etc.
CARTU E LUMINOASE: Nr. ONU 0049, 0050
Obiecte constituite dintr-un înveli , o amors i pulbere luminoas , totul fiind asamblat într-un
ansamblu gata pentru tir.
CARTU E PENTRU ARME, cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0006, 0321, 0412
75
Muni ii cuprinzând un proiectil cu înc rc tur exploziv f mijloace proprii de amorsare sau cu
mijloace proprii de amorsare, posedând cel pu in dou dispozitive de siguran eficiente i o
înc rc tur propulsiv , cu sau f amors . Sunt incluse la aceast denumire muni iile cu cartu , cu
semicartu i cele cu înc rc tur separat , atunci când elementele lor sunt ambalate în comun.
CARTU E PENTRU ARME, cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0005, 0007, 0348
Muni ii cuprinzând un proiectil cu înc rc tur exploziv cu mijloace proprii de amorsare, care nu
posed cel pu in dou dispozitive de siguran eficiente i dintr-o înc rc tur propulsiv , cu sau f
amors . Sunt incluse la aceast denumire muni iile cu cartu , cu semicartu i cele cu înc rc tur
separat , atunci când elementele lor sunt ambalate în comun.
CARTU E PENTRU ARME DE CALIBRU MIC: Nr. ONU 0417, 0339, 0012
Muni ii formate dintr-un tub de cartu cu amors cu percu ie central sau inelar i con inând o
înc rc tur propulsiv ca i un proiectil solid. Sunt destinate a fi trase din arme de foc cu calibru ce nu
dep te 19,1 mm. Cartu ele de vân toare de orice calibru sunt incluse în aceast defini ie.
NOT . Nu sunt incluse în aceast denumire urm toarele obiecte: CARTU E OARBE
PENTRU ARME DE CALIBRU MIC. Ele figureaz separat în list . De asemenea, nu sunt incluse
anumite cartu e pentru arme militare de calibru mic, care figureaz în list sub denumirea de
CARTU E CU PROIECTIL INERT PENTRU ARME.
CARTU E PENTRU PU URI DE PETROL: Nr. ONU 0277, 0278
Obiecte constituite dintr-un înveli cu grosime mic din carton, metal sau alt material, con inând
doar o pulbere propulsiv care proiecteaz un proiectil înt rit, pentru a perfora mantaua pu urilor de
petrol.
NOT . Nu sunt incluse la aceast denumire urm toarele obiecte: ÎNC RC TURI CUMULATIVE
INDUSTRIALE. Ele figureaz separat pe list .
CARTU E PENTRU PIROMECANISME: Nr. ONU 0381, 0275, 0276, 0323
Obiecte concepute pentru a efectua ac iuni mecanice. Sunt formate dintr-un înveli cu o înc rc tur
deflagrant i mijloace de aprindere. Produsele gazoase ale deflagra iei provoac o umflare, o
mi care liniar sau de rota ie, sau ac ioneaz diafragme, supape sau întrerup toare, sau lanseaz
leg turile sau proiecteaz agen i extinctori.
ÎNC RC TURI BALISTICE INDUSTRIALE f detonator: Nr. ONU 0059, 0439, 0440, 0441
Obiecte formate dintr-un înveli care con ine o înc rc tur de exploziv detonant care comport un
înveli rigid, f mijloace proprii de amorsare. Sunt concepute pentru producerea efectului de jet
perforant cu putere mare.
ÎNC RC TURI EXPLOZIVE CU LIANT PLASTIC: Nr. ONU 0457, 0458, 0459, 0460
Obiecte formate dintr-o înc rc tur de exploziv detonant cu liant plastic, fabricate sub o form
specific , f înveli i f mijloace proprii de amorsare. Sunt concepute drept componente ale
muni iilor, cum sunt focoasele.
ÎNC RC TURI PENTRU DEMOLARE: Nr. ONU 0048
Obiecte con inând o înc rc tur de exploziv detonant într-un înveli de carton, material plastic,
metal sau alt material. Obiectele sunt f mijloace proprii de amorsare sau cu mijloace proprii de
amorsare, posedând cel pu in dou dispozitive de siguran eficiente.
NOT . Nu sunt incluse la aceast denumire urm toarele obiecte: BOMBE, MINE, PROIECTILE.
Ele figureaz separat în list .
ÎNC RC TURI DE DISPERSIE: Nr. ONU 0043
Obiecte constituite dintr-o înc rc tur slab de exploziv, care serve te la deschiderea proiectilelor
sau a altor muni ii în scopul dispers rii con inutului.
ÎNC RC TURI DE RELEE EXPLOZIVE: Nr. ONU 0060
Obiecte constituite dintr-un amplificator deta abil slab, plasat în cavitatea unui proiectil, între
rachet i înc rc tura exploziv .
ÎNC RC TURI EXPLOZIVE INDUSTRIALE f detonator: Nr. ONU 0442, 0443, 0444, 0445
Obiecte formate dintr-o înc rc tur de exploziv detonant, f mijloace proprii de amorsare, utilizate
pentru sudare, asamblare, formare i alte opera ii metalurgice efectuate cu ajutorul explozivilor.
ÎNC RC TURI PROPULSIVE PENTRU TUN: Nr. ONU 0279, 0414, 0242
Înc rc turi cu pulbere propulsiv sub orice form pentru muni iile cu înc rc tur separat pentru
tun.
ÎNC RC TURI SUBMARINE: Nr. ONU 0056
Obiecte constituite dintr-o înc rc tur de exploziv detonant con inut într-un butoi sau un proiectil,
mijloace proprii de amorsare sau cu mijloace proprii de amorsare, posedând cel pu in dou
dispozitive de siguran eficiente. Sunt concepute pentru detonarea sub ap .
FOARFECI PIROTEHNICE EXPLOZIVE: Nr. ONU 0070
76
Obiecte formate dintr-un dispozitiv t ietor ac ionat de o înc rc tur deflagrant mic , plasat într-o
nicoval .
COMPU I AI LAN URILOR PIROTEHNICE N.S.A: Nr. ONU 0461, 0382, 0383, 0384
Obiecte con inând un exploziv, concepute pentru transmiterea detona iei sau deflagra iei într-un lan
pirotehnic.
FITIL DE APRINDERE, cu înveli metalic: Nr. ONU 0103
Obiect format din tub metalic care con ine un miez de exploziv deflagrant.
FITIL DETONANT CU ÎNC RC TUR REDUS , cu înveli metalic: Nr. ONU 0104
Obiect format dintr-un miez de exploziv detonant aflat într-un înveli din metal moale, acoperit sau
nu cu un înveli protector. Cantitatea de materie exploziv este limitat în a a fel încât s se produc
un efect slab în exteriorul fitilului.
FITIL DETONANT cu înveli metalic: Nr. ONU 0290, 0102
Obiect format dintr-un miez de exploziv detonant închis într-un înveli de metal moale, acoperit sau
nu cu un înveli protector.
FITIL DETONANT CU SEC IUNE PROFILAT : Nr. ONU 0288, 0237
Obiect constituit dintr-un miez de exploziv, cu sec iune în form de V acoperit cu un înveli flexibil.
FITIL DETONANT elastic: Nr. ONU 0065, 0289
Obiect format dintr-un miez detonant închis într-un înveli textil esut, acoperit sau neacoperit cu un
înveli din material plastic sau din alt material. Înveli ul din material plastic nu este necesar dac
înveli ul textil esut este etan la materii pulverulente.
DETONATOARE de min (de explozi ie) ELECTRICE: Nr. ONU 0030, 0255, 0456
Obiecte special concepute pentru amorsarea explozivilor minieri. Pot fi concepute pentru detonarea
instantanee sau pot con ine un element întârzietor. Detonatoarele electrice sunt amorsate de un circuit
electric.
DETONATOARE de min (sau de explozi ie) NEELECTRICE: Nr. ONU 0029, 0267, 0455
Obiecte special concepute pentru amorsarea explozivilor de min . Pot fi concepute pentru
detonarea instantanee sau pot con ine un element întârzietor. Detonatoarele neelectrice sunt
amorsate de elemente cum ar fi tubul conductor al undei de oc, tubul conductor de flac , fitilul
minier, alt dispozitiv de aprindere sau fitilul detonant elastic. Releele detonante f fitil detonant sunt
incluse la aceast denumire.
DETONATOARE PENTRU MUNI II: Nr. ONU 0073, 0364, 0365, 0366
Obiecte alc tuite dintr-o mic teac metalic sau din material plastic, con inând explozivi cum ar fi
azotura de plumb, pentrita sau combina ii de explozivi. Sunt concepute pentru a declan a func ionarea
unui lan de detonare.
DISPOZITIVE LUMINOASE AERIENE: Nr. ONU 0420, 0421, 0093, 0403, 0404
Obiecte constituite din materii pirotehnice i concepute pentru a fi lansate dintr-o aeronav cu
scopul lumin rii, identific rii, semnaliz rii sau avertiz rii.
DISPOZITIVE LUMINOASE DE SUPRAFA : Nr. ONU 0418, 0419, 0092
Obiecte constituite din materii pirotehnice i concepute pentru utilizarea la sol, cu scopul lumin rii,
identific rii, semnaliz rii sau avertiz rii.
TUBURI DE CARTU E GOALE AMORSATE: Nr. ONU 0379, 0055
Obiecte constituite dintr-un tub din metal, material plastic sau alt material neinflamabil, în care
singura component exploziv este amorsa.
TUBURI DE CARTU E COMBUSTIBILE, GOALE I NEAMORSATE: Nr. ONU 0447 i 0446
Obiecte constituite din tuburi de cartu realizate par ial sau total, pe baz de nitroceluloz .
E ANTIOANE DE EXPLOZIVI, altele decât explozivii de amorsare: Nr. ONU 0190
Materii sau obiecte explozibile noi sau existente deja, necuprinse înc într-o denumire din tabelul A
de la capitolul 3.2 i transportate conform instruc iunilor autorit ii competente i, în general, în
cantit i mici, în scopuri, printre altele, de testare, clasificare, cercetare i dezvoltare, controlul calit ii
sau ca e antioane comerciale.
NOT . Materiile sau obiectele explozibile incluse deja la o alt denumire din tabelul A de la capitolul
3.2 nu sunt cuprinse în aceast denumire.
RACHETE AUTOPROPULSATE CU PROPERGOL LICHID, cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU
0397 i 0398
Obiecte constituite dintr-un cilindru prev zut cu una sau mai multe conducte con inând combustibil
lichid ca i un focos. Rachetele teleghidate sunt incluse sub aceast denumire.
RACHETE AUTOPROPULSATE cu cap inert: Nr. ONU 0183 i 0502
Obiecte constituite dintr-un propulsor i un cap inert. Rachetele teleghidate sunt incluse la aceast
denumire.
RACHETE AUTOPROPULSATE, cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0181 i 0182
77
Obiecte alc tuite dintr-un propulsor i un focos, f mijloace proprii de amorsare sau cu mijloace
proprii de amorsare, posedând cel pu in dou dispozitive de siguran eficiente. Rachetele teleghidate
sunt incluse la aceast denumire.
RACHETE AUTOPROPULSATE, cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0180 i 0295
Obiecte alc tuite dintr-un propulsor i un focos, cu mijloace proprii de amorsare, care posed cel
pu in dou dispozitive de siguran eficiente. Rachetele teleghidate sunt incluse la aceast denumire.
RACHETE AUTOPROPULSATE, cu înc rc tur de expulzare: Nr. ONU 0436, 0437 i 0438
Obiecte alc tuite dintr-un propulsor i o înc rc tur care serve te la expulzarea înc rc turii utile a
focosului rachetei. Rachetele teleghidate sunt incluse la aceast denumire.
RACHETE HIDROACTIVE cu înc rc tur de dispersie, înc rc tur de expulzare sau înc rc tur
propulsiv : Nr. ONU 0248 i 0249
Obiecte a c ror func ionare se bazeaz pe o reac ie fizico-chimic a con inutului lor cu apa.
EXPLOZIV MINIER (DE EXPLOZI IE) DE TIP A: Nr. ONU 0081
Materii formate din nitra i organici lichizi, cum ar fi nitroglicerina sau un amestec al acestor compu i
cu unul sau mai mul i din urm torii compu i: nitroceluloz , nitrat de amoniu, al i nitra i, anorganici,
deriva i nitra i aromatici sau materii combustibile cum ar fi rumegu ul sau pulberea de aluminiu. Ele
pot s con in compu i iner i, cum ar fi kiselgurul i al i aditivi, cum ar fi coloran ii sau stabilizatorii.
Aceste materii explozive trebuie s fie sub form de pulbere sau trebuie s aib o consisten
gelatinoas sau elastic . Dinamitele, dinamitele-gum i dinamitele plastice sunt incluse la aceast
denumire.
EXPLOZIV MINIER (DE EXPLOZI IE) DE TIP B: Nr. ONU 0082, 0331
Materii alc tuite:
a) fie dintr-un amestec de nitrat de amoniu sau al i nitra i anorganici cu un exploziv, cum ar fi
trinitrotoluenul, cu sau f alte materii cum ar fi rumegu ul i pulberea de aluminiu.
b) fie dintr-un amestec de nitrat de amoniu sau al i nitra i anorganici cu alte materii combustibile
neexplozibile. În fiecare caz, ele pot s con in produ i iner i, cum ar fi kiselgurul i aditivi, cum ar fi
coloran ii sau stabilizatorii. Asemenea explozivi nu trebuie s con in nici nitroglicerin , nici nitra i
organici lichizi similari, nici clora i.
EXPLOZIV MINIER (DE EXPLOZI IE) DE TIP C: Nr. ONU 0083
Materiile alc tuite fie dintr-un amestec fie din clorat de potasiu sau de sodiu, fie din perclorat de
potasiu, de sodiu sau de amoniu cu deriva i nitra i organici sau materii combustibile cum ar fi:
rumegu ul sau pulberea de aluminiu sau o hidrocarbur .
Ele pot con ine compu i iner i, cum ar fi kiselgurul i aditivi cum ar fi coloran ii sau stabilizatorii.
Asemenea explozivi nu trebuie s con in nici nitroglicerin , nici nitra i organici lichizi asem tori.
EXPLOZIV MINIER (DE EXPLOZI IE) DE TIP D: Nr. ONU 0084
Materii alc tuite dintr-un amestec de compu i nitra i organici i materii combustibile, cum ar fi
hidrocarburile sau pulberile de aluminiu. Ele pot s con in compu i iner i, cum ar fi kiselgurul i aditivi,
cum ar fi coloran ii sau stabilizatorii. Asemenea explozivi nu trebuie s con in nici nitroglicerin , nici
nitra i organici lichizi similari, nici clora i, nici nitrat de amoniu. Explozivii plastici sunt, în general,
inclu i la aceast denumire.
EXPLOZIV MINIER (DE EXPLOZI IE) DE TIP E: Nr. ONU 0241, 0332
Materii având ca element principal apa i nitratul de amoniu în propor ii mari, sau al i comburan i
care sunt complet sau par ial în solu ie. Ceilal i compu i pot fi deriva i nitra i, cum ar fi trinitrotoluenul,
hidrocarburile sau pulberea de aluminiu. Ele pot s con in compu i iner i, cum ar fi kiselgurul sau
aditivi, cum ar fi coloran ii sau stabilizatorii. Fierturile explozive, emulsiile explozive i gelurile explozive
apoase sunt incluse la aceast denumire.
RACHETE APRINZ TOARE: Nr. ONU 0316, 0317 i 0368
Obiecte care con in compu i explozivi primari i care sunt concepute pentru provocarea unei
deflagra ii în muni ii. Ele comport componente mecanice, electrice, chimice sau hidrostatice pentru
declan area deflagra iei. În general, posed dispozitive de siguran .
RACHETE DETONATOARE: Nr. ONU 0106, 0107, 0257 i 0367
Obiecte care con in compu i explozivi i care sunt concepute pentru a provoca o detonare în
muni ii. Ele comport componente mecanice, electrice, chimice sau hidrostatice pentru amorsarea
deton rii. În general, con in dispozitive de securitate.
RACHETE DETONATOARE cu dispozitive de securitate: Nr. ONU 0408, 0409 i 0410
Obiecte care con in compu i explozivi i care sunt concepute pentru a provoca o detonare în
muni ii. Ele comport componente mecanice, electrice, chimice sau hidrostatice pentru amorsarea
detona iei. Racheta-detonatoare trebuie s posede cel pu in dou dispozitive de siguran eficiente.
GALET UMEZIT cu cel pu in 17% (din mas ) alcool. GALET UMEZIT cu cel pu in 25% (din mas )
ap : Nr. 0433 i ONU 0159
78
Materie alc tuit din nitroceluloz impregnat cu cel mult 60% nitroglicerin sau cu al i nitra i
organici lichizi sau dintr-un amestec al acestor lichide.
GENERATOARE DE GAZ PENTRU SACI GONFLABILI (AIRBAGS) SAU MODULE DE SACI
GONFLABILI SAU ÎNTINZ TORI DE CENTUR DE SIGURAN : Nr. ONU. 0503
Obiecte care con in materii pirotehnice utilizate pentru ac ionarea echipamentelor de securitate a
vehiculelor, cum ar fi sacii gonflabili sau centurile de siguran .
GRENADE de mân sau pentru arunc toare de grenade cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0284 i
0285
Obiecte concepute pentru a fi aruncate cu mâna sau cu ajutorul unui arunc tor de grenade. Sunt
dispozitive de siguran eficiente.
GRENADE de mân sau pentru arunc toare de grenade cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0292 i
0293
Obiecte concepute pentru a fi aruncate cu mâna sau cu ajutorul unui arunc tor de grenade. Au
mijloace proprii de amorsare i nu posed peste dou dispozitive de siguran eficiente.
GRENADE PENTRU EXERCI II de mân sau pentru arunc toare de grenade: Nr. ONU 0372,
0318, 0452 i 0110
Obiecte f înc rc tur exploziv principal , concepute pentru a fi aruncate cu mâna sau cu
ajutorul unui arunc tor de grenade. Ele con in un sistem de amorsare i pot s con in o înc rc tur
de marcaj.
HEXOTONAL: Nr. ONU 0393
Materie alc tuit dintr-un amestec perfect de ciclotrimetilentrinitramin (RDX) i de trinitrotoluen
(TNT) i aluminiu.
HEXOLIT (HEXOTOL), uscat sau umezit cu cel pu in 15% (din mas ) ap : Nr. ONU 0118
Materie alc tuit dintr-un amestec perfect de ciclotrimetilentrinitramin (RDX), de trinitrotoluen
(TNT). Compusul de tip B este cuprins sub aceast denumire.
APRINZ TOARE: Nr. ONU 0121, 0314, 0315, 0325 i 0454
Obiecte care con in una sau mai multe materii explozive, utilizate pentru declan area unei
deflagra ii într-un lan pirotehnic. Ele pot fi ac ionate chimic, electric sau mecanic.
NOT . Nu sunt cuprinse la aceast denumire urm toarele obiecte: FITILURI CU ARDERE
RAPID ; FITIL DE APRINDERE; FITIL INSTANTANEU NEDETONAT; CAPSULE DE APRINDERE;
APRINZ TOARE PENTRU FITIL MINIER; AMORSE CU PERCU IE, AMORSE TUBULARE. Ele
figureaz separat în list .
MATERII EXPLOZIVE FOARTE PU IN SENSIBILE (MATERII ETPS) N.S.A:. Nr. ONU 0482
Materii care prezint risc de explozie în mas dar care sunt atât de pu in sensibile, încât
probabilitatea de amorsare sau de trecere de la combustie la detona ie (în condi ii normale de
transport) este redus i c rora li s-au efectuat probele din seria 5.
FITIL CU ARDERE RAPID : Nr. ONU 0066
Obiect alc tuit din fire textile acoperite cu pulbere sau cu alt compozi ie pirotehnic cu ardere
rapid i dintr-un înveli protector elastic, sau constituit dintr-un miez de pulbere neagr înconjurat cu
o pânz esut elastic. El arde cu flac exterioar care înainteaz în lungul fitilului i serve te la
transmiterea aprinderii de la un dispozitiv, la o înc rc tur sau la o amors .
FITIL MINIER (FITIL LENT sau FITIL BICKFORD) Nr. ONU 0105
Obiect alc tuit dintr-un miez de pulbere neagr cu granule fine, înconjurat de un înveli textil
elastic esut, îmbr cat cu unul sau mai multe înveli uri protectoare. Când este aprins, arde cu o
vitez dinainte determinat , f nici un efect exploziv exterior.
FITIL NEDETONANT: Nr. ONU 0101
Obiecte alc tuite din fire de bumbac impregnate cu praf de pu foarte fin. Ele ard cu flac
exterioar i sunt folosite ca lan uri de aprindere la artificiile pentru divertisment etc.
MINE cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0137 i 0138
Obiecte alc tuite, în general, din recipiente din metal sau din material compozit, umplute cu un
exploziv secundar detonant, f mijloace proprii de amorsare, posedând cel pu in dou dispozitive de
securitate eficiente. Sunt concepute pentru a func iona la trecerea vapoarelor, a vehiculelor sau a
personalului. «Torpilele Bangalore» sunt incluse la aceast denumire.
MINE cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0136 i 0294
Obiecte alc tuite, în general, din recipiente din metal sau din material compozit, umplute cu un
exploziv secundar detonant, cu mijloace proprii de amorsare, i care nu posed cel pu in dou
dispozitive de siguran eficiente. Sunt concepute pentru a func iona la trecerea vapoarelor,
vehiculelor sau personalului. «Torpilele Bangalore» sunt incluse la aceast denumire.
MUNI II PENTRU EXERCI II: Nr. ONU 0362 i 0488
79
Muni ii f înc rc tur exploziv principal , dar care con ine o înc rc tur de dispersie sau de
expulzare. În general, con in i o rachet i o înc rc tur propulsiv .
NOT . Nu sunt incluse la aceast denumire urm toarele obiecte: GRENADE DE EXERCI IU. Ele
MUNI II LUMINOASE cu sau f înc rc tur de dispersie, înc rc tur de expulzare sau
înc rc tur propulsiv : Nr. ONU 0171, 0254 i 0297
Muni ii concepute pentru a produce o surs unic de lumin puternic , pentru a ilumina un spa iu.
Cartu ele luminoase, grenadele luminoase, proiectilele luminoase, bombele luminoase i bombele de
reperaj sunt incluse la aceast denumire.
NOT . Nu sunt incluse la aceast denumire obiectele urm toare: ARTIFICII DE SEMNALIZARE
MANUAL , CARTU E DE SEMNALIZARE, DISPOZITIVE LUMINOASE AERIENE, DISPOZITIVE
LUMINOASE DE SUPRAFA I SEMNALE DE PERICOL. Ele figureaz separat în list .
MUNI II FUMIGENE cu sau f înc rc tur de dispersie, înc rc tur de expulzare sau înc rc tur
propulsiv Nr. ONU 0015, 0016 i 0303
Muni ii care con in o materie fumigen cum ar fi amestecul acid clorosulfuric, tetraclorur de titan
sau un compus pirotehnic care produce fum pe baz de hexacloretan sau de fosfor ro u. În afara
cazului în care materia îns i este un exploziv, muni iile con in de asemenea unul sau mai multe din
elementele urm toare: înc rc tur propulsiv cu amors i înc rc tur de aprindere, rachet cu
înc rc tur de dispersie sau înc rc tur de expulzare. Grenadele fumigene sunt incluse la aceast
denumire
NOT . Nu sunt incluse la aceast denumire urm toarele obiecte: SEMNALELE FUMIGENE. Ele
MUNI II FUMIGENE CU FOSFOR ALB cu înc rc tur de dispersie, înc rc tur de expulzare sau
înc rc tur propulsiv : Nr. ONU 0245 i 0246
Muni ii care con in fosfor alb ca materie fumigen . Ele con in de asemenea unul sau mai multe din
urm toarele elemente: înc rc tur propulsiv cu amors i înc rc tur de aprindere, rachet cu
înc rc tur de dispersie sau înc rc tur de expulzare. Grenadele fumigene sunt incluse la aceast
denumire.
MUNI II INCENDIARE cu lichid sau cu gel, cu înc rc tur de dispersie, înc rc tur de expulzare
sau înc rc tur propulsiv : Nr. ONU 0247
Muni ii con inând o materie incendiar lichid sau sub form de gel. În afara cazului când materia
incendiar este ea îns i un exploziv, ele con in unul sau mai multe din elementele urm toare:
înc rc tur propulsiv cu amors i înc rc tur de aprindere, rachet cu înc rc tur de dispersie sau
înc rc tur de expulzare.
MUNI II INCENDIARE cu sau f înc rc tur de dispersie, înc rc tur de expulzare sau
înc rc tur propulsiv : Nr. ONU 0009, 0010 i 0300
Muni ii care con in o compozi ie incendiar . În afara cazului în care compozi ia îns i este un
exploziv, ele con in de asemenea unul sau mai multe din elementele urm toare: înc rc tur
propulsiv cu amors i înc rc tur de aprindere, rachet cu înc rc tur de dispersie sau înc rc tur
de expulzare.
MUNI II INCENDIARE CU FOSFOR ALB cu înc rc tur de dispersie, înc rc tur de expulzare sau
înc rc tur propulsiv Nr. ONU 0243 i 0244
Muni ii care con in ca materie incendiar fosforul alb. Ele con in unul sau mai multe din elementele
urm toare: înc rc tur propulsiv cu amors i înc rc tur de aprindere, rachet cu înc rc tur de
dispersie sau înc rc tur de expulzare.
MUNI II LACRIMOGENE cu înc rc tur cu dispersie, înc rc tur de expulzare sau înc rc tur
propulsiv : Nr. ONU 0018, 0019 i 0301
Muni ii con inând o materie lacrimogen . Ele con in i unul sau mai multe din elementele urm toare:
materie pirotehnic , înc rc tur propulsiv cu amors i înc rc tur de aprindere, rachet cu
înc rc tur de dispersie sau înc rc tur de expulzare.
MUNI II PENTRU ÎNCERC RI: Nr. ONU 0363
Muni ii con inând o materie pirotehnic , utilizat pentru a dovedi eficacitatea sau puterea noilor
elemente sau ansambluri de muni ii sau arme.
OBIECTE EXPLOZIVE, FOARTE PU IN SENSIBILE (OBIECTE EEPS): Nr. ONU 0486
Obiecte care con in numai materii foarte pu in sensibile i, care nu prezint decât probabilitatea
neglijabil de amorsare sau de propagare accidental în condi ii normale de transport i c rora li s-a
efectuat seria de probe 7.
OBIECTE PIROFORICE: Nr. ONU 0380
80
Obiecte care con in o materie piroforic (susceptibil de aprindere spontan în contact cu aerul) i o
materie sau un compus exploziv. Obiectele care con in fosfor alb nu sunt incluse la aceast denumire.
OBIECTE PIROTEHNICE cu utilizare tehnic : Nr. ONU 0428, 0429, 0430, 0431 i 0432
Obiecte care con in materii pirotehnice i care sunt utilizate în tehnic , cum ar fi produc ia de
ldur , produc ia de gaz, efecte scenice, etc.
NOT . Nu sunt incluse în aceast denumire urm toarele obiecte: toate muni iile, ARTIFICII DE
DIVERTISMENT, ARTIFICII DE SEMNALIZARE MANUAL , LEG TURI PIROTEHNICE
EXPLOZIBILE, CARTU E DE SEMNALIZARE, FOARFECE PIROTEHNICE EXPLOZIVE,
DISPOZITIVE LUMINOASE DE SUPRAFA , CAPSE POCNITOARE DE LA C ILE FERATE,
NITURI EXPLOZIVE, SEMNALE DE PERICOL, SEMNALE FUMIGENE. Ele figureaz separat în
list .
OCTOLIT (OCTOL) uscat sau umezit cu mai pu in de 15% (din mas ) ap : Nr. ONU 0266
Materie alc tuit dintr-un amestec perfect de ciclotetraetilentetranitramin (HMX) i trinitrotoluen
(TNT).
OCTONAL: Nr. ONU 0496
Materie constituit dintr-un amestec perfect de ciclotetraetilentetranitramin (HMX), trinitrotoluen
(TNT) i de aluminiu.
PENTOLIT (uscat) sau umezit cu mai pu in de 15% (din mas ) ap : Nr. ONU 0151
Materie alc tuit dintr-un amestec perfect de tetranitrat de pentaeritrin (PETN) i trinitrotoluen
(TNT).
PERFORATOARE BALISTICE pentru pu uri de petrol, f detonator: Nr. ONU 0124 i 0494
Obiecte alc tuite dintr-un tub de o el sau dintr-o band metalic pe care sunt a ezate înc rc turi
balistice legate printr-un fitil detonant, f mijloace proprii de amorsare.
CAPSE POCNITOARE PENTRU CALEA FERAT : Nr. ONU 0192, 0492, 0493 i 0193
Obiecte con inând o materie pirotehnic care explodeaz cu zgomot puternic când obiectul este
lovit. Sunt concepute pentru a fi a ezate pe in .
PULBERE LUMINOAS : Nr. ONU 0094 i 0305
Materie pirotehnic care emite o lumin puternic atunci când este aprins .
PULBERE NEAGR sub form de granule sau de praf de pu foarte fin: Nr. ONU 0027
Materie alc tuit dintr-un amestec perfect de c rbune de lemn sau alt c rbune i nitrat de potasiu
sau de nitrat de sodiu, cu sau f sulf.
PULBERE NEAGR COMPRIMAT sau PULBERE NEAGR ÎN COMPRIMATE: Nr. ONU 0028
Materie alc tuit din pulbere neagr sub form comprimat .
PULBERI F FUM: Nr. ONU 0160, 0161 i 0509
Materie pe baz de nitroceluloz utilizat ca pulbere propulsiv . Pulberile cu baz simpl (numai
nitroceluloza), cele cu baz dubl (cum ar fi nitroceluloza i nitroglicerina) i cele cu baz tripl (cum
ar fi nitroceluloza/nitroglicerina/nitroguanidin ) sunt incluse la aceast denumire.
NOT . Înc rc turile de pulbere f fum comprimat sau în cartu figureaz sub denumirea de
ÎNC RC TURI PROPULSIVE sau ÎNC RC TURI PROPULSIVE PENTRU TUN.
PROIECTILE cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0168, 0169 i 0344
Obiecte cum ar fi obuzul sau glon ul trase de un tun sau o alt pies de artilerie. Ele sunt f
mijloace proprii de amorsare sau cu mijloace proprii de amorsare care au cel pu in dou dispozitive de
securitate eficiente.
PROIECTILE cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0167 i 0324
Obiecte cum ar fi obuzul sau glon ul trase de un tun sau o alt pies de artilerie. Ele sunt cu
mijloace proprii de amorsare care nu au cel pu in dou dispozitive de securitate eficiente
PROIECTILE cu înc rc tur de dispersie sau înc rc tur de expulzare: Nr. ONU 0346 i 0347
Obiecte cum ar fi obuzul sau un glon trase de un tun sau o alt pies de artilerie. Ele sunt f
mijloace proprii de amorsare sau cu mijloace proprii de amorsare, posedând cel pu in dou dispozitive
de securitate eficiente. Sunt utilizate pentru a r spândi materii colorante în vederea unui marcaj sau a
altor materii inerte.
Obiecte cum ar fi obuzul sau un glon trase de un tun sau o alt pies de artilerie. Ele sunt cu
mijloace proprii de amorsare i nu posed cel pu in dou dispozitive de securitate eficiente. Sunt
utilizate pentru a r spândi materii colorante în vederea unui marcaj sau a altor materii inerte.
Obiecte cum ar fi obuzul sau un glon trase de un tun sau o alt pies de artilerie, de o pu sau
alt arm de calibru mic. Sunt utilizate pentru a r spândi materii colorante în vederea unui marcaj sau
a altor materii inerte.
81
PROIECTILE inerte cu trasor: Nr. ONU 0424, 0425 i 0345
Obiecte cum ar fi obuzul sau un glon trase de un tun sau o alt pies de artilerie, de o pu sau
alt arm de calibru mic.
PROPERGOL, LICHID: Nr. ONU 0497 i 0495
Materie constituit dintr-un exploziv lichid deflagrant, folosit pentru propulsie.
PROPERGOL, SOLID: Nr. ONU 0498, 0499 i 0501
Materie constituit dintr-un exploziv solid deflagrant, folosit la propulsie.
PROPULSOARE: Nr. ONU 0280, 0281 i 0186
Obiecte alc tuite dintr-o înc rc tur exploziv , în general propergol solid, con inut într-un cilindru
dotat cu una sau mai multe duze. Sunt concepute pentru a propulsa o rachet autopropulsat sau o
rachet teleghidat .
PROPULSOARE CU PROPERGOL LICHID: Nr. ONU 0395 i 0396
Obiecte alc tuite dintr-un cilindru dotat cu una sau mai multe duze i care con ine un combustibil
lichid. Sunt concepute pentru a propulsa o rachet autopropulsat sau o rachet teleghidat .
PROPULSOARE CARE CON IN LICHIDE HIPERGOLICE cu sau f înc rc tur de expulzare:
Nr. ONU 0322 i 0250
Obiecte alc tuite dintr-un combustibil hipergolic con inut într-un cilindru echipat cu una sau mai
multe duze. Sunt concepute pentru propulsarea unei rachete autopropulsat sau a unei rachete
teleghidate.
ARM TURI CU DETONATOR: Nr. ONU 0225 i 0268
Obiecte constituite dintr-o înc rc tur de exploziv detonant cu mijloace de amorsare. Sunt utilizate
pentru amplificarea puterii de amorsare a detonatoarelor sau a fitilului detonant.
ARM TURI F DETONATOR: Nr. ONU 0042 i 0283
Obiecte alc tuite dintr-o înc rc tur de exploziv detonant f mijloace de amorsare. Sunt utilizate
pentru m rirea puterii de amorsare a detonatoarelor sau a fitilului detonant.
NITURI EXPLOZIVE: Nr. ONU 0174
Obiecte alc tuite dintr-o mic înc rc tur exploziv pus într-un nit metalic.
RACHETE PORTBANDUL : Nr. ONU 0238, 0240 i 0453
Obiecte alc tuite dintr-un propulsor i concepute pentru a arunca o parâm .
SEMNALE DE PERICOL pentru nave: Nr. ONU 0194, 0195, 0505 i 0506
Obiecte care con in materii pirotehnice concepute pentru a emite semnale cu ajutorul sunetelor,
fl rilor sau fumului, sau o combina ie oarecare a lor.
SEMNALE FUMIGENE: Nr. ONU 0196, 0313, 0487, 0197 i 0507
Obiecte care con in materii pirotehnice care produc fum. Ele pot con ine în plus i dispozitive
emi toare de semnale sonore.
FOCOASE PENTRU RACHETE AUTOPROPULSATE, cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0286 i
0287
Obiecte alc tuite dintr-un exploziv detonant f mijloace proprii de amorsare sau cu mijloace
proprii de amorsare, posedând cel pu in dou dispozitive de siguran eficiente. Sunt concepute
pentru a fi montate pe o rachet autopropulsat . Focoasele militare pentru rachetele teleghidate sunt
incluse la aceast denumire.
FOCOASELE MILITARE PENTRU RACHETE AUTOPROPULSATE, cu înc rc tur exploziv : Nr.
ONU 0369
Obiecte alc tuite dintr-un exploziv detonant cu mijloace proprii de amorsare care nu posed cel
pu in dou dispozitive de siguran eficiente. Sunt concepute pentru a fi montate pe o rachet
autopropulsat . Focoasele militare pentru rachetele teleghidate sunt incluse la aceast denumire.
FOCOASELE MILITARE PENTRU RACHETE AUTOPROPULSATE, cu înc rc tur de dispersie
sau înc rc tur de expulzare: Nr. ONU 0370
Obiecte alc tuite dintr-o înc rc tur util inert i o mic înc rc tur detonant sau deflagrant ,
mijloace proprii de amorsare, sau cu mijloace proprii de amorsare, posedând cel pu in dou
dispozitive de siguran eficiente. Sunt concepute pentru a fi montate pe un propulsor în vederea
spândirii de materii inerte. Focoasele militare pentru rachetele teleghidate sunt incluse la aceast
denumire.
FOCOASELE MILITARE PENTRU RACHETE AUTOPROPULSATE, cu înc rc tur de dispersie
sau înc rc tur de expulzare: Nr. ONU 0371
Obiecte alc tuite dintr-o înc rc tur util inert i o mic înc rc tur detonant sau deflagrant , cu
mijloace proprii de amorsare, care nu posed cel pu in dou dispozitive de siguran eficiente. Sunt
concepute pentru a fi montate pe un propulsor în vederea r spândirii de materii inerte. Focoasele
militare pentru rachete teleghidate sunt incluse la aceast denumire.
FOCOASE MILITARE PENTRU TORPILE cu înc rc tur exploziv Nr. ONU 0221
82
Obiecte alc tuite din exploziv detonant, f mijloace proprii de amorsare sau cu mijloace proprii de
amorsare, posedând cel pu in dou dispozitive de siguran eficiente. Sunt concepute pentru a fi
montate pe o torpil .
TORPILE cu înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0451
Obiecte alc tuite dintr-un sistem neexploziv destinat propuls rii torpilei în ap i dintr-un focos f
mijloace proprii de amorsare sau cu mijloace proprii de amorsare, posedând cel pu in dou dispozitive
de siguran eficiente.
Obiecte alc tuite dintr-un sistem exploziv destinat propuls rii torpilei în ap i dintr-un focos militar,
dispozitive de siguran eficiente.
Obiecte alc tuite dintr-un sistem exploziv sau neexploziv destinat propuls rii torpilei în ap i dintr-
un focos militar, cu mijloace proprii de amorsare i care posed cel pu in dou dispozitive de siguran
eficiente.
TORPILE CU COMBUSTIBIL LICHID, cu focos inert: Nr. ONU 0450
Obiecte alc tuite dintr-un sistem exploziv lichid destinat propuls rii torpilei în ap , cu un focos inert.
TORPILE CU COMBUSTIBIL LICHID, cu sau f înc rc tur exploziv : Nr. ONU 0449
Obiecte alc tuite fie dintr-un sistem exploziv lichid destinat propuls rii torpilei în ap , cu sau f
focos militar, fie dintr-un sistem neexploziv lichid destinat propuls rii torpilei în ap , cu un focos militar.
TORPILE EXPLOZIVE DE FORAJ f detonator pentru pu uri de petrol: Nr. ONU 0099
Obiecte constituite dintr-o înc rc tur detonant con inut într-un înveli , f mijloace proprii de
amorsare. Ele servesc la fisurarea rocii în jurul tijelor de foraj pentru u urarea scurgerii petrolului brut
la ie irea din roc .
TRASOARE PENTRU MUNI II: Nr. ONU 0212, 0306
Obiecte închise, con inând materii pirotehnice i concepute pentru a urm ri traiectoria unui
proiectil.
TRITONAL: Nr. ONU 0390
Materie alc tuit dintr-un amestec de trinitrotoluen (TNT) i aluminiu.
2.2.2. Clasa 2 Gaze
2.2.2.1. Criterii
2.2.2.1.1. Titlul clasei 2 cuprinde gaze pure, gaze în amestec, amestecuri de unul sau mai multe
gaze cu una sau mai multe materii i obiecte care con in astfel de materii.
Prin gaz se în elege o materie care:
a) la 50°C are o presiune de vapori mai mare de 300 kPa (3 bar); sau
b) este complet gazoas la 20°C la presiunea standard de 101,3 kPa.
NOT .
1. Nr. ONU 1052, FLOUROR DE HIDROGEN este o materie încadrat la clasa 8.
2. Un gaz pur poate s con in al i constituen i datora i procesului de fabrica ie sau ad uga i pentru
strarea stabilit ii produsului, cu condi ia ca concentra ia constituen ilor s nu modifice clasificarea
sau condi iile de transport, cum ar fi gradul de umplere, presiunea de umplere sau presiunea de
prob .
3. Rubricile n.s.a. enumerate la 2.2.2.3 pot include gaze pure, ca i amestecuri.
4. suprimat
2.2.2.1.2. Materiile i obiectele din clasa 2 sunt subdivizate dup cum urmeaz :
1. Gaz comprimat: un gaz care, atunci când este ambalat sub presiune pentru transport este în
întregime gazos la -50°C; aceast categorie cuprinde toate gazele care au o temperatur critic mai
mic sau egal cu -50°C;
2. Gaz lichefiat: un gaz care, atunci când este ambalat sub presiune pentru transport este par ial
lichid la temperaturi mai mari de - 50°C. Se disting:
Gaz lichefiat cu presiune înalt : un gaz care are o temperatur critic mai mare de -50°C i mai
mic sau egal cu +65°C; i
Gaz lichefiat cu presiune joas : un gaz care are o temperatur critic mai mare de +65°C;
3. Gaz lichefiat refrigerat: un gaz care, atunci când este ambalat pentru transport, este par ial lichid
din cauza temperaturii sale sc zute;
4. Gaz dizolvat: un gaz care, atunci când este ambalat sub presiune pentru transport, este dizolvat
într-un solvent în faza lichid ;
83
5. Generatoare de aerosoli i recipiente de capacitate redus care con in gaze (cartu e cu gaz);
6. Alte obiecte con inând un gaz sub presiune;
7. Gaze necomprimate supuse unor prescrip ii speciale (e antioane de gaz).
8. Produse chimice sub presiune: lichide, paste sau pulberi sub presiune la care se adaug un gaz
propulsor, care respect defini ia unui gaz comprimat sau lichefiat i amestecurile acestor substan e.
2.2.2.1.3. Materiile i obiectele din clasa 2, cu excep ia aerosolilor i a produselor chimice sub
presiune, sunt încadrate la una din urm toarele grupe, în func ie de propriet ile periculoase pe care
le prezint :
A: asfixiant;
O: comburant;
F: inflamabil;
T: toxic;
TF: toxic, inflamabil;
TC: toxic, corosiv;
TO: toxic, comburant;
TFC: toxic, inflamabil, corosiv;
TOC: toxic, comburant, corosiv.
Pentru gazele i amestecurile de gaze, care, în func ie de aceste criterii, prezint propriet i
periculoase de la mai mult de o grup , grupele care poart litera T au întâietate asupra tuturor
celorlalte grupe. Grupele care poart litera F au întâietate asupra grupelor desemnate cu literele A sau
O.
NOT
1. În Regulamentul tip al ONU, în "Codul maritim interna ional pentru m rfuri periculoase" (Codul
IMDG) i în Instruc iunile tehnice ale OACI, gazele sunt încadrate la una din urm toarele trei diviziuni,
în func ie de pericolul principal pe care-l prezint :
Diviziunea 2.1: gaze inflamabile (corespunde grupelor desemnate cu litera F);
Diviziunea 2.2: gaze neinflamabile, netoxice (corespunde grupelor desemnate cu litera A sau O);
Diviziunea 2.3: gaze toxice (corespunde grupelor desemnate cu litera T, adic T, TF, TC, TO, TFC
i TOC).
2. Recipientele de capacitate redus care con in gaze (Nr. ONU 2037) sunt încadrate la grupele A
pân la TOC, în func ie de pericolul prezentat de con inutul lor. Pentru aerosoli (Nr. ONU 1950) a se
vedea 2.2.2.1.6. Pentru produsele chimice sub presiune (Nr. ONU de la 3500 la 3505), a se vedea
2.2.2.1.7.
3. Gazele corosive sunt considerate ca toxice i sunt încadrate la grupele TC, TFC sau TOC.
4. Suprimat
2.2.2.1.4. Dac un amestec din clasa 2, men ionat nominal în tabelul A, de la capitolul 3.2
corespunde unor criterii diferite enun ate la 2.2.2.1.2 i 2.2.2.1.5, acest amestec trebuie s fie
clasificat conform acestor criterii i încadrat la o rubric n.s.a. adecvat .
2.2.2.1.5. Materiile i obiectele din clasa 2, cu excep ia aerosolilor i a produselor chimice sub
presiune, men ionate nenominal în tabelul A de la capitolul 3.2 sunt încadrate într-o rubric colectiv
enumerat la 2.2.2.3, conform 2.2.2.1.2 i 2.2.2.1.3. Se aplic urm toarele criterii:
Gaze asfixiante
Gaze necomburante, neinflamabile i netoxice i care dilueaz sau înlocuiesc oxigenul prezent în
mod normal în atmosfer .
Gaze inflamabile
Gaze care, la temperatura de 20°C i la presiunea standard de 101,3 kPa:
a) sunt inflamabile în amestec cu cel mult 13% (din volum) aer; sau
b) au o zon de inflamabilitate cu aerul de cel pu in 12%, indiferent de limita lor inferioar de
inflamabilitate.
Inflamabilitatea trebuie determinat fie cu ajutorul probelor, fie prin calcul, conform metodelor
aprobate de ISO (a se vedea norma ISO 10156/2010).
Atunci când datele avute la dispozi ie sunt insuficiente pentru a putea utiliza aceste metode, se pot
folosi metodele de prob echivalente recunoscute de autoritatea competent din ara de origine.
Dac ara de origine nu este stat contractant la RID, aceste metode trebuie recunoscute de
autoritatea competent din primul stat contractant la RID prin care trece expedi ia.
Gaze comburante
Gaze care, în general prin adaos de oxigen, pot provoca sau favoriza, mai mult decât aerul,
combustia altor materii. Sunt gaze pure sau amestecuri de gaze a c ror putere comburant ,
determinat conform unei metode definite în norma ISO 10156:2010, este mai mare de 23,5%.
Gaze toxice
84
NOT . Gazele care îndeplinesc par ial sau total criteriile de toxicitate i datorit corozivit ii lor
trebuie clasificate ca gaze toxice. A se vedea i criteriile de la titlul "Gaze corosive" pentru un eventual
risc secundar de corozivitate.
Gaze care:
a) sunt cunoscute ca toxice sau corosive pentru om reprezentând un pericol pentru s tate; sau
b) sunt socotite toxice sau corosive pentru om, deoarece indicele CL50 la toxicitate critic este mai
mic decât sau egal cu 5000 ml/m3 (ppm) atunci când sunt supuse la probele efectuate în conformitate
cu 2.2.61.1.
Pentru clasificarea amestecurilor de gaze (inclusiv vaporii de materii de la alte clase), se poate
folosi urm toarea formul :
1
CL50 toxic (amestec) = ||||||||||||||||
n
___
\ f(i)
/ ||||||
|||| T(i)
i=1
unde f(i) = frac ia molar a primului component al amestecului;

T(i) = indicele de toxicitate al primului component al amestecului.
T(i) este egal cu CL50 indicat în instruc iunea de ambalare P200 de la 4.1.4.1.
Dac valoarea lui CL50 nu este indicat în instruc iunea de ambalare P200 de la 4.1.4.1, trebuie
utilizat valoarea lui CL50 disponibil în literatura tiin ific .
Dac valoarea lui CL50 este necunoscut , indicele de toxicitate se calculeaz pornind de la cea mai
sc zut valoare a lui CL50 a materiilor care prezint efecte fiziologice i chimice asem toare, sau
efectuând probe, dac aceasta este singura posibilitate practic .
Gaze corosive
Gazele sau amestecurile de gaze care îndeplinesc total criteriile de toxicitate datorit corozivit ii lor
trebuie încadrate ca gaze toxice cu un risc secundar de corozivitate.
Un amestec de gaze care este considerat toxic din cauza efectelor combinate ale corozivit ii i
toxicit ii prezint un risc suplimentar de corozivitate, atunci când se tie din experien a oamenilor c
are un efect distructiv asupra pielii, ochilor i mucoaselor sau când valoarea CL50 a componen ilor
corosivi ale amestecului este mai mic sau egal cu 5000 l/m3 (ppm) calculat conform formulei:
1
CL50 corosiv (amestec) = |||||||||||||||||
n
____
\ f(Ci)
/___ |||||||
i=1 T(Ci)
unde f(Ci)= frac ia molar a primului component corosiv al amestecului;

T(Ci)= indicele de toxicitate al materiei corosive componente a amestecului
T(Ci) este egal cu CL50 indicat în instruc iunea de ambalare P200 de la 4.1.4.1.
Dac valoarea lui CL50 nu este indicat în instruc iunea de ambalare P200 de la 4.1.4.1 trebuie
utilizat valoarea lui CL50 disponibil în literatura tiin ific .
Dac valoarea lui CL50 este necunoscut , indicele de toxicitate se calculeaz pornind de la cea mai
sc zut valoare a lui CL50 a materiilor care prezint efecte fiziologice i chimice asem toare, sau
efectuând încerc ri, dac aceasta este singura posibilitate practic .
2.2.2.1.6. Aerosoli
Aerosolii (Nr. ONU 1950) sunt încadra i într-una din grupele de mai jos în func ie de propriet ile
periculoase pe care le prezint :
A: asfixiant;
O: comburant;
85
F: inflamabil;
T: toxic;
C: corosiv;
CO: corosiv, comburant;
FC: inflamabil, corosiv;
TF: toxic, inflamabil;
TC: toxic, corosiv;
TO: toxic, comburant;
TFC toxic, inflamabil, corosiv;
TOC toxic, comburant, corosiv.
Încadrarea depinde de natura con inutului generatorului de aerosol.
NOT . Gazele care corespund defini iei gazelor toxice potrivit 2.2.2.1.5 i gaz identificat ca
"Considerat ca un gaz piroforic" în nota de subsol a tabelului 2 al instruc iunii de ambalare P200 de la
4.1.4.1, nu trebuie s fie utilizate ca gaze propulsoare în generatoarele de aerosoli. Aerosolii al c ror
con inut corespunde criteriilor grupei de ambalare I ca toxicitate sau corozivitate, nu sunt admi i la
transport (a se vedea i 2.2.2.2.2).
Se aplic urm toarele criterii:

a) Încadrarea la grupa A se face atunci când con inutul nu corespunde criteriilor de încadrare la
oricare alt grup potrivit alineatelor b) pân la f) de mai jos;
b) încadrarea la grupa O se face atunci când aerosolul con ine un gaz comburant potrivit 2.2.2.1.5;
c) Aerosolul trebuie încadrat la grupa F dac con inutul include cel pu in 85% în mas componen i
inflamabili i dac c ldura chimic de ardere este egal sau mai mare de 30 kJ/g.
El nu trebuie s fie încadrat la grupa F dac con inutul s u include cel mult 1% din mas
componen i inflamabili i dac c ldura de ardere este mai mic de 20 kJ/g.
Altfel aerosolul trebuie s fie supus la proba de aprindere conform probelor descrise în Manualul de
probe i criterii, Partea III, sec iunea 31. Aerosolii extrem de inflamabili i aerosolii inflamabili trebuie
fie încadra i la grupa F.
NOT . Componen ii inflamabili sunt lichidele inflamabile, materiile solide inflamabile sau gazele sau
amestecurile de gaze inflamabile, a a cum sunt definite în Manualul de probe i criterii, Partea III,
subsec iunea 31.1.3, Notele 1 pân la 3. Aceast defini ie nu con ine materiile piroforice, materiile cu
autoînc lzire i materii care reac ioneaz în contact cu apa. C ldura chimic de ardere trebuie s fie
determinat cu una din metodele urm toare ASTM D 240, ISO/FDIS 13943:1999 (E/F) 86.1 pân la
86.3 sau NFPA 30B.
d) Încadrarea la grupa T se face atunci când con inutul, altul decât gazul propulsor al generatorului
de aerosoli, este încadrat în clasa 6.1, grupele de ambalare II sau III;
e) Încadrarea la grupa C se face atunci când con inutul, altul decât gazul propulsor al generatorului
de aerosoli corespunde criteriilor clasei 8, grupele de ambalare II sau III;
f) când sunt îndeplinite criteriile care corespund mai mult decât uneia dintre grupele O, F, T i C,
încadrarea se face dup caz, la grupele CO, FC, TF, TC, TO, TFC, TOC.
2.2.2.1.7. Produse chimice sub presiune

Produsele chimice sub presiune (Nr. ONU de la 3500 la 3505) sunt alocate la una din grupele de
mai jos, în func ie de propriet ile periculoase pe care le prezint :
A asfixiant;
F inflamabil;
T toxic;
C corosiv;
FC inflamabil, corosiv;
TF toxic, inflamabil.
Clasificarea depinde de caracteristicile de pericol ale componentelor în diferitele st ri:
Agent de dispersie;
Lichid; sau
Solid.
NOT
1: Gazele care corespund defini iei gazelor toxice sau a gazelor comburante conform cu 2.2.2.1.5 i
c)
gazele identificate ca "Considerat ca un gaz piroforic" prin nota de subsol a tabelului 2 al instruc iunii
de ambalare P200 de la 4.1.4.1 nu trebuie s fie utilizate ca gaz propulsor în produsele chimice sub
presiune.
86
2: Produsele chimice sub presiune al c ror con inut îndepline te criteriile grupei de ambalare I
pentru toxicitate sau corosivitate sau al c ror con inut r spunde atât criteriilor grupelor de ambalare II
i III pentru toxicitate, cât i criteriilor grupelor de ambalare II sau III pentru corosivitate nu trebuie s
fie admise la transport sub aceste numere ONU.
3: Produsele chimice sub presiune ale c ror componente întrunesc propriet ile clasei I, ale
explozivilor desensibiliza i lichizi din clasa 3, ale substan elor autoreactive i ale explozivilor
desensibiliza i solizi din clasa 4.1, clasa 4.2, clasa 4.3, clasa 5.1, clasa 5.2, clasa 6.2 sau din clasa 7,
nu trebuie s utilizeze pentru transport aceste numere ONU;
4: Un produs chimic sub presiune dintr-un generator de aerosoli trebuie s fie transportat sub
num rul ONU 1950.
Trebuie s se aplice criteriile urm toare:
a) Alocarea grupei A se face atunci când con inutul nu îndepline te criteriile de alocare ale oric rei
alte grupe potrivit alineatelor de la b) la e), de mai jos;
b) Alocarea grupei F se face dac unul din componen i, care poate fi o substan pur sau un
amestec, trebuie s fie clasificat drept component inflamabil. Componentele inflamabile sunt lichide
sau amestecuri de lichide inflamabile, substan e solide sau amestecuri de substan e solide
inflamabile, gaze sau amestecuri de gaze inflamabile, care îndeplinesc urm toarele criterii:
i) Un lichid inflamabil este un lichid al c rui punct de inflamabilitate este mai mic sau egal cu 93°C;
ii) Un solid inflamabil este un solid care îndepline te criteriile de la 2.2.41.1;
iii) Un gaz inflamabil este un gaz care îndepline te criteriile de la 2.2.2.1.5;
c) Alocarea grupei T se face atunci când con inutul, altul decât gazul propulsor, este clasificat ca
marf periculoas din clasa 6.1, grupele de ambalare II sau III;
d) Alocarea grupei C se face atunci când con inutul, altul decât gazul propulsor, este clasificat ca
marf periculoas din clasa 8, grupele de ambalare II sau III;
e) Atunci când sunt îndeplinite criteriile pentru dou grupe din grupele F, T i C, alocarea se face,
dup caz, la grupele FC sau TF.
2.2.2.2. Gaze care nu sunt admise la transport
2.2.2.2.1. Materiile din clasa 2 instabile din punct de vedere chimic nu pot fi predate la transport
decât dac s-au luat toate m surile necesare pentru a împiedica orice risc de reac ie periculoas , de
exemplu, descompunerea lor, dismuta ia lor sau polimerizarea lor în condi ii normale de transport. În
acest scop, este necesar s se asigurare în special c recipientele i cisternele nu con in materii care
ar putea favoriza aceste reac ii.
2.2.2.2.2. Urm toarele materii i amestecuri nu sunt admise la transport:
- Nr. ONU 2186, CLORUR DE HIDROGEN LICHID REFRIGERAT ;
- Nr. ONU 2421, TRIOXID DE AZOT;
- Nr. ONU 2455, NITRIT DE METIL;
- Gazele lichefiate refrigerate, la care nu pot fi atribuite codurilor de clasificare 3A, 3O sau 3F;
- Gazele dizolvate care nu pot fi clasificate la Nr. ONU 1001, 2073 sau 3318;
- Aerosolii pentru care gazele care sunt toxice potrivit 2.2.2.1.5 sau piroforice potrivit instruc iei de
ambalare P200 de la 4.1.4.1 sunt utilizate ca gaze propulsoare;
- Aerosolii al c ror con inut corespunde criteriilor de încadrare la grupa de ambalare I ca toxicitate
sau corozivitate (a se vedea 2.2.61 i 2.2.8);
- Recipiente de capacitate mic care con in gaze foarte toxice (CL50 sub 200 ppm) sau piroforice
conform instruc iei de ambalare P200 de la 4.1.4.1.
2.2.2.3 Lista rubricilor colective
Gaze comprimate
Cod de clasificare Nr. ONU Denumirea materiei sau obiectului

1A 1956 GAZE COMPRIMATE, N.S.A.
1O 3156 GAZ COMPRIMAT COMBURANT, N.S.A.
1F 1964 HIDROCARBURI GAZOASE ÎN AMESTEC COMPRIMAT, N.S.A.
1954 GAZ COMPRIMAT INFLAMABIL, N.S.A.
1T 1955 GAZ COMPRIMAT TOXIC, N.S.A.
1TF 1953 GAZ COMPRIMAT TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A.
1TC 3304 GAZ COMPRIMAT TOXIC, COROSIV, N.S.A.
1TO 3303 GAZ COMPRIMAT TOXIC, COMBURANT, N.S.A.
1TFC 3305 GAZ COMPRIMAT TOXIC, INFLAMABIL, COROSIV, N.S.A.
1TOC 3306 GAZ COMPRIMAT TOXIC, COMBURAT, COROSIV, N.S.A.
87
Gaze lichefiate
Cod de Nr.
Denumirea materiei sau obiectului
clasificare ONU
2A 1058 GAZE LICHEFIATE, neinflamabile, cu adaos de azot, de dioxid de carbon
1078 sau de aer
GAZ FRIGORIFIC, N.S.A (GAZ REFRIGERANT, N.S.A.) cum ar fi
amestecurile de gaze indicate prin litera R ... cum ar fi:
Amestecul F1 care are la 70°C o presiune de vapori de cel mult 1,3 MPa (13 bar)
i la 50°C o densitate cel pu in egal cu cea a diclorfluorometanului (1,30 kg/l);
Amestecul F2 care are la 70°C o presiune de vapori de cel mult 1,9 MPa (19 bar)
i la 50°C o densitate cel pu in egal cu cea a diclorfluorometanului (1,21kg/l);
Amestecul F3 care are la 70°C o presiune de vapori de cel mult 3 MPa (30 bar) i
la 50°C o densitate cel pu in egal cu cea a clorfluorometanului (1,09 kg/l);
NOT : Triclorfluormetanul (refrigerant R 11), tricloro-1,1,2 trifloro-1,2,2 etanul
(refrigerant R 113), tricloro-1,1,1 trifluoro-2,2,2 etanul (refrigerant R 113
a), cloro-1 trifluoro-1,2,2 etanul (refrigerant R133) i cloro-1 trifluoro-1,1,2
etanul (refrigerant R 133 b) nu sunt materii din clasa 2. Ele pot intra totu i
în compozi ia amestecurilor F1 pân la F3.
1968 GAZ INSECTICID, N.S.A.
3163 GAZ LICHEFIAT, N.S.A
2O 3157 GAZ LICHEFIAT COMBURANT, N.S.A.
2F 1010 BUTADIENE I HIDROCARBURI ÎN AMESTEC STABILIZAT care, la 70°C au o
presiune de vapori care nu dep te 1,1 MPa (11 bar) i a c ror mas volumic
la 50°C nu este mai mic de 0,525 kg/l.
NOT : Butadienele stabilizate sunt de asemenea clasificate la Nr. ONU, 1010, a
se vedea tabelul A de la capitolul 3.2.
1060 METILACETILEN I PROPADIEN ÎN AMESTEC STABILIZAT cum ar fi
amestecurile de metilacetilen i de propadien cu hidrocarburi care, ca:
Amestec P1, con in cel mult 63% din volum metilacetilen i propadien i cel
mult 24% din volum propan i propilen , procentul de hidrocarburi saturate - C4
fiind de cel pu in 14% din volum; i
Amestec P2, con inând cel mult 48% din volum metilacetilen i propadien i cel
mult 50% din volum propan i propilen , procentul de hidrocarburi saturate - C4
fiind de cel pu in 5% din volum, precum i
amestecurile de propadien cu 1% pân la 4% metilacetilen .
1965 HIDROCARBURI GAZOASE ÎN AMESTEC LICHEFIAT, N.S.A. precum
amestecurile care urmeaz :
Amestecul A, are la 70°C o presiune de vapori care nu dep te 1,1 MPa (11
bar) i la 50°C o densitate de cel pu in 0,525 kg/l.
Amestecul A01, are la 70°C o presiune de vapori care nu dep te 1,6 MPa (16
Amestecul B1, are la 70°C o presiune de vapori care nu dep te 2,6 MPa (26
Amestecul B2, are la 70°C o presiune de vapori care nu dep te 2,6 MPa (26
Amestecul B, are la 70°C o presiune de vapori care nu dep te 2,6 MPa (26
Amestecul C, are la 70°C o presiune de vapori care nu dep te 3,1 MPa (31
NOTA Pentru amestecurile susmen ionate, este autorizat folosirea
1. urm toarele denumiri utilizate în comer : pentru descrierea acestor
materii: BUTAN pentru amestecurile A, A01, A12 i A0 i PROPAN
pentru amestecurile C.
NOTA Nr. ONU 1075 GAZE PETROLIERE LICHEFIATE poate fi folosit în locul
2. Nr. ONU 1965 HIDROCARBURI GAZOASE ÎN AMESTEC LICHEFIAT,
N.S.A., la transporturile care preced sau succed un parcurs maritim sau
aerian.
3354 GAZ INSECTICID INFLAMABIL, N.S.A
3161 GAZ LICHEFIAT INFLAMABIL, N.S.A.
88
2T 1967 GAZ INSECTICID TOXIC, N.S.A.
3162 GAZ LICHEFIAT TOXIC, N.S.A.
2TF 3355 GAZ INSECTICID TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A
3160 GAZ LICHEFIAT TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A
2TC 3308 GAZ LICHEFIAT TOXIC, COROSIV, N.S.A.
2TO 3307 GAZ LICHEFIAT TOXIC, COMBURANT, N.S.A.
2TFC 3309 GAZ LICHEFIAT TOXIC, INFLAMABIL, COROSIV, N.S.A.
2TOC 3310 GAZ LICHEFIAT TOXIC, COMBURANT, COROSIV, N.S.A.
Gaze lichefiate refrigerate

3A 3158 GAZ LICHID REFRIGERAT, N.S.A.
3O 3311 GAZ LICHID REFRIGERAT, COMBURANT N.S.A.
3F 3312 GAZ LICHID REFRIGERAT, INFLAMABIL N.S.A.
Gaze dizolvate
Cod de Nr.
clasificare ONU
4 Sunt admise la transport numai acelea enumerate în tabelul A de la
capitolul 3.2
Generatoare de aerosoli i recipiente cu capacitate mic , care con in gaze
Cod de Nr.
clasificare ONU
5 1950 AEROSOLI
2037 RECIPIENTE CU CAPACITATE MIC CARE CON IN GAZE (CARTU E CU
GAZ), f dispozitiv de dispersare, care se încarc o singur dat
Alte obiecte care con in gaze sub presiune
Cod de Nr.
clasificare ONU
6A 3164 OBIECTE SUB PRESIUNE PNEUMATIC (care con in un gaz neinflamabil)
sau
3164 OBIECTE SUB PRESIUNE HIDRAULIC (care con in un gaz neinflamabil)
2857 MA INI FRIGORIFICE care con in gaze neinflamabile i netoxice sau solu ii
de amoniac (Nr. ONU 2672)
6F 3150 APARATE MICI CU HIDROCARBURI GAZOASE, sau
3150 ÎNC RC TURI CU HIDROCARBURI GAZOASE PENTRU APARATE MICI,
cu dispozitiv de desc rcare
3478 CARTU E PENTRU PIL CU COMBUSTIBIL, care con in un gaz lichefiat
inflamabil, sau
3478 CARTU E PENTRU PIL CU COMBUSTIBIL CON INUTE ÎNTR-UN
ECHIPAMENT, care con in un gaz lichefiat inflamabil, sau
3478 CARTU E PENTRU PIL CU COMBUSTIBIL AMBALATE CU UN
ECHIPAMENT, care con in un gaz lichefiat inflamabil
3479 CARTU E PENTRU PIL CU COMBUSTIBIL, care con in hidrogenul într-o
hidrur metalic , sau
3479 CARTU E PENTRU PIL CU COMBUSTIBIL CON INUTE ÎNTR-UN
ECHIPAMENT, care con in hidrogenul într-o hidrur metalic , sau
3479 CARTU E PENTRU PIL CU COMBUSTIBIL AMBALATE CU UN
ECHIPAMENT, care con in hidrogenul într-o hidrur metalic .
antioane de gaze
Cod de Nr.
clasificare ONU
7F 3167 ANTION DE GAZ, NECOMPRIMAT, INFLAMABIL, N.S.A. sub orice
form , dar nu lichid refrigerat
7T 3169 ANTION DE GAZ, NECOMPRIMAT, TOXIC, N.S.A. sub orice form , dar
nu lichid refrigerat
7TF 3168 E ANTION DE GAZ NECOMPRIMAT, TOXIC, N.S.A. sub orice form , dar
nu lichid refrigerat
Produse chimice sub presiune
Cod de clasificare Nr. ONU Nume i descriere
89
8A 3500 PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, N.S.A.
8F 3501 PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, INFLAMABIL, N.S.A.
8T 3502 PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, TOXIC, N.S.A.
8C 3503 PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, COROSIV, N.S.A.
8TF 3504 PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, INFLAMABIL, TOXIC, N.S.A.
8FC 3505 PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, INFLAMABIL, COROSIV, N.S.A.
2.2.3. Clasa 3 - Materii lichide inflamabile

2.2.3.1. Criterii
2.2.3.1.1. Titlul clasei 3 include materiile i obiectele care con in materii din aceast clas , care:
- sunt lichide conform aliniatului a) de la defini ia "lichid" de la 1.2.1;
- la 50°C, au presiune de vapori de cel mult 300kPa (3 bar) i nu sunt complet gazoase la 20°C i la
presiunea standard de 101,3 kPa; i
- au punct de aprindere de cel mult 60°C (a se vedea 2.3.3.1 pentru proba corespunz toare)
Titlul clasei 3 include, de asemenea, materiile lichide inflamabile i materiile solide în stare topit cu
punct de aprindere mai mare de 60°C i care sunt predate la transport sau sunt transportate în stare
cald la o temperatur egal sau mai mare decât punctul lor de aprindere. Aceste materii sunt
încadrate la Nr. ONU 3256.
Titlul clasei 3 cuprinde de asemenea materiile explozibile desensibilizate lichide. Materiile
explozibile desensibilizate lichide sunt materii explozibile lichide care sunt puse în solu ie sau în
suspensie în ap sau în alte lichide astfel încât formeaz un amestec lichid omogen care nu mai are
propriet i explozibile. Aceste rubrici, în tabelul A de la capitolul 3.2, sunt indicate de Nr. ONU 1204,
2059, 3064, 3343 3357 i 3379.
NOT .
1. Materiile având un punct de aprindere mai mare de 35°C care, conform criteriilor subsec iunii
32.5.2 din Manualul de probe i criterii, Partea a-III-a, nu între in arderea, nu sunt materii din clasa 3;
dac aceste materii sunt totu i predate la transport i transportate în stare cald la temperaturi egale
sau superioare punctului lor de aprindere, ele sunt materii din prezenta clas .
2. Prin derogare de la 2.2.3.1.1 de mai sus, carburantul diesel, gazolina i uleiul de calorifer (u or) i
produsele ob inute prin sintez care au punct de aprindere mai mare de 60°C, f s dep easc
100°C, sunt considerate ca materii din clasa 3, Nr. ONU 1202.
3. Materiile lichide foarte toxice la inhalare, al c ror punct de aprindere este mai mic de 23°C i
materiile toxice al c ror punct de aprindere este egal sau mai mare de 23°C, sunt materii din clasa
6.1. (a se vedea 2.2.61.1).
4. Materiile i preparatele lichide inflamabile, folosite ca pesticide, care sunt foarte toxice, toxice sau
cu toxicitate redus i al c ror punct de aprindere este egal sau mai mare de 23°C, sunt materii din
clasa 6.1 (a se vedea 2.2.61.1)
2.2.3.1.2. Materiile i obiectele din clasa 3 se împart dup cum urmeaz :

F Lichide inflamabile, f risc secundar i obiecte care con in astfel de substan e:
F1 Materii lichide inflamabile având un punct de aprindere mai mic sau egal cu 60°C;
F2 Materii lichide inflamabile având un punct de aprindere mai mare de 60°C transportate sau
predate la transport la o temperatur egal sau mai mare decât punctul lor de aprindere (materii
transportate în stare cald ).
F3 Obiecte care con in lichide inflamabile;
FT Materii lichide inflamabile, toxice:
FT1 Materii lichide inflamabile toxice;
FT2 Pesticide;
FC Materii lichide inflamabile, corosive:
FTC Materii lichide inflamabile, toxice, corosive;
D Materii lichide explozibile desensibilizate.
2.2.3.1.3. Materiile i obiectele încadrate în clasa 3 sunt enumerate în tabelul A de la capitolul 3.2.
Materiile care nu sunt men ionate nominal în tabelul A de la capitolul 3.2. trebuie s fie încadrate la
rubrica corespunz toare de la 2.2.3.3 i la grupa de ambalare adecvat conform dispozi iilor prezentei
sec iuni. Materiile lichide inflamabile trebuie s fie încadrate la urm toarele grupe de ambalare,
conform potrivit gradului de pericol pe care-l prezint la transport:
Grupa de ambalare Punct de aprindere (în creuzet închis) Punct ini ial de fierbere
90
I - <= 35°C
IIâ < 23°C > 35°C
IIIâ >= 23°C i <= 60°C > 35°C
â A se vedea i 2.2.3.1.4.
Pentru un lichid care prezint un risc (riscuri) suplimentar(e), trebuie luat în considerare grupa de
ambalare definit conform tabelului de mai sus i grupa de ambalare legat de gravitatea riscului
(riscurilor) suplimentar(e); încadrare i grupa de ambalare decurg din dispozi iile tabelului de ordine a
preponderen elor pericolelor de la 2.1.3.10.
2.2.3.1.4. Amestecurile i preparatele lichide sau vâscoase, inclusiv cele care con in cel mult 20%
nitroceluloz cu con inut de azot care nu dep te 12,6% (mas uscat ), nu trebuie s fie încadrate
la grupa de ambalare III, decât dac sunt îndeplinite simultan urm toarele condi ii:
a) în imea stratului separat de solvent este mai mic de 3% din în imea total a e antionului în
proba de separare a solventului (a se vedea Manualul de probe i criterii, partea III, subsec iunea
32.5.1); i
b) vâscozitatea2) i punctul de aprindere sunt conforme tabelului urm tor:
2
) Determinarea vâscozit ii: când materia în cauz nu se comport newtonian sau metoda de
determinare a vâscozit ii cu ajutorul unei cupe de scurgere este, pe de alt parte,
necorespunz toare, va trebui s se foloseasc un vâscozimetru cu o vitez de forfecare variabil
pentru a determina coeficientul de vâscozitate dinamic a materiei la 23°C pentru mai multe viteze de
forfecare, apoi se vor raporta valorile ob inute la viteza de forfecare i se vor extrapola la o vitez de
forfecare 0. Valoarea vâscozit ii dinamice astfel ob inute, împ it la densitate d vâscozitatea
cinematic aparent la o vitez de forfecare apropiat de 0.
Timp de scurgere t potrivit

Vâscozitatea cinematic extrapolat n ISO 2431-1993 Punct de
(la frecare apropiat de 0) mm2/s la
în cu un orificiu de aprindere în °C
23°C
secunde diametru în mm
20 <= t <
20 < niu <= 80 4 mai mare de 17
60
60 <= t <
80 < niu <= 135 4 10
100
20 <= t <
135 < niu <= 220 6 5
32
32 < t <=
220 < niu <= 300 6 -1
44
44 < t <=
300 < niu <= 700 6 -5
100
-5 i mai mic
700 < niu 100 < t 6
de -5
NOT . Amestecurile care con in peste 20%, dar cel mult 55% nitroceluloz , cu un procent de azot
de pân la 12,6% (mas uscat ), sunt materii încadrate la Nr. ONU 2059.
Amestecurile care au un punct de aprindere mai mic de 23OC:
- cu peste 55% nitroceluloz , indiferent de procentul de azot, sau
- cu cel mult 55% nitroceluloz , cu un procent de azot mai mare de 12,6% (mas uscat ), sunt
materii din clasa 1 (a se vedea Nr. ONU 0340 sau 0342) sau din clasa 4.1 (a se vedea Nr. ONU 2555,
2556 sau 2557).
2.2.3.1.5 Solu iile i amestecurile omogene netoxice necorosive i nepericuloase pentru mediu cu
punct de aprindere egal cu sau mai mare de 23°C (materii vâscoase, cum sunt vopselele i firnisurile,
cu excep ia materiilor care con in peste 20% nitroceluloz ) ambalate în recipiente cu capacitate mai
mic de 450 litri nu sunt supuse prescrip iilor RID dac , la proba de separare a solventului (a se vedea
Manualul de probe i criterii, Partea III, subsec iunea 32.5.1), în imea stratului separat de solvent
este mai mic de 3% din în imea total i dac materiile la 23°C au, în cupa de scurgere (potrivit
normei ISO 2431 - 1993) cu un orificiu cu diametru de 6 mm, timpul de scurgere:
a) de cel pu in 60 de secunde, sau
b) de cel pu in 40 de secunde i s nu con in mai mult de 60% materii din clasa 3.
2.2.3.1.6. Atunci când materiile din clasa 3, ca urmare a unor ad ugiri, trec în alte categorii de
pericol decât cele la care au apar inut materiile men ionate nominal în tabelul A de la capitolul 3.2,
91
aceste amestecuri sau solu ii trebuie s fie încadrate la rubricile la care apar in pe baza pericolului lor
real.
NOT . Pentru încadrarea solu iilor i amestecurilor (cum ar fi preparatele i de eurile), a se vedea
i 2.1.3.
2.2.3.1.7. Pe baza procedurilor de prob de la 2.3.3.1 i 2.3.4 i a criteriilor de la 2.2.3.1.1, se poate

de asemenea determina dac natura unei solu ii sau a unui amestec men ionate nominal, sau care
con in o materie men ionat nominal este de a a natur încât aceast solu ie sau amestec nu se
supun prescrip iilor prezentei clase (a se vedea i 2.1.3).
2.2.3.2. Materii care nu sunt admise la transport
2.2.3.2.1. Materiile din clasa 3 susceptibile de a se peroxida u or (ca eterii sau anumite materii
heterociclice oxigenate), nu sunt admise la transport decât dac con inutul lor de peroxid, calculat în
peroxid de hidrogen (H2O2) dep te 0,3%. Con inutul de peroxid trebuie s fie determinat a a cum
este indicat la 2.3.3.3.
2.2.3.2.2. Materiile din clasa 3, instabile din punct de vedere chimic nu sunt admise la transport
decât dac au fost luate m surile necesare pentru a împiedica descompunerea lor sau polimerizarea
periculoas în timpul transportului. În acest scop trebuie s se asigure în mod special c recipientele
i cisternele nu con in materii, care ar putea favoriza aceste reac ii.
2.2.3.2.3. Materiile explozibile desensibilizate lichide, altele decât cele enumerate în tabelul A, de la
capitolul 3.2, nu sunt admise la transport ca materii din clasa 3.
Riscuri Cod Nr.

subsidiare clasificare ONU
1133 ADEZIVI CARE CON IN UN

LICHID INFLAMABIL
1136 DISTILATE DE GUDRON DE
HUIL , INFLAMABILE
Lichide 1139 SOLU IE DE ANROBARE (inclusiv
inflamabile i obiecte tratamentele de suprafa sau
care con in astfel de anrobajele folosite în industrie sau
substan e alte scopuri, cum ar fi stratul inferior
pentru caroseria de vehicule,
ptu elile pentru butoaie i
rezervoare)
1169 EXTRACTE AROMATICE LICHIDE
1197 EXTRACTE LICHIDE DE
AROMATIZARE
1210 CERNELURI DE TIPOGRAFIE,
inflamabile sau
1210 MATERII SIMILARE
CERNELURILOR DE TIPOGRAFIE
(inclusiv solven i i diluan i pentru
cerneluri de tipografie), inflamabile
1263 VOPSELE (inclusiv zugr veli,
lacuri, emailuri, culori, elac,
firnisuri, cear de chete, cear de
parchet, tencuieli de grund rie i
baze lichide pentru lacuri) sau
1263 MATERII SIMILARE
VOPSELELOR (inclusiv solven i i
diluan i pentru vopsele)
1266 PRODUSE PENTRU
PARFUMERIE care con in solven i
inflamabili
1293 TINCTURI MEDICINALE
1306 PRODUSE DE CONSERVARE A
LEMNULUI, LICHIDE
F1 1866 R INI ÎN SOLU IE, inflamabile
1999 GUDROANE LICHIDE, inclusiv
lian i rutieri (asfalt) i bitumuri
diluate
92
3065 B UTURI ALCOOLIZATE
risc 1224 CETONE LICHIDE, N.S.A.
subsidiar 1268 DISTILA I DE PETROL, N.S.A.
F
1268 PRODUSE PETROLIERE, N.S.A.
1987 ALCOOLI, N.S.A.
1989 ALDEHIDE, N.S.A.
2319 HIDROCARBURI TERPENICE,
N.S.A.
3271 ETERI, N.S.A.
3272 ESTERI, N.S.A.
3295 HIDROCARBURI LICHIDE, N.S.A.
3336 MERCAPTANI LICHIZI,
INFLAMABILI, N.S.A.
3336 MERCAPTANI ÎN AMESTEC
LICHID, INFLAMABIL, N.S.A.
1993 MATERIE LICHID INFLAMABIL ,
N.S.A.
3256 MATERIE LICHID TRANSPORTAT

F2 ÎN STARE CALD , INFLAMABIL , N.S.A.
Materii cu un punct de aprindere mai mare de
transportate 60 C, la o temperatur egal sau mai mare
în stare cald decât, punctul lor de aprindere.
F3
obiecte 3269 TRUS DE R IN
POLIESTERIC
3473 CARTU E PENTRU PILE CU
COMBUSTIBIL
sau
COMBUSTIBIL CON INUTE ÎN
ECHIPAMENT
sau
COMBUSTIBIL AMBALATE CU UN
ECHIPAMENT
1228 MERCAPTANI LICHIZI,

INFLAMABILI, N.S.A. sau
1228 MERCAPTANI ÎN AMESTEC
LICHID, INFLAMABIL, TOXICI,
N.S.A.
1986 ALCOOLI INFLAMABILI, TOXICI,
N.S.A.
1988 ALDECHINE, INFLAMABILE,
TOXINE, N.S.A.
FT1 2478 IZOCIAN I INFLAMABILI, TOXICI,
N.S.A.
2478 IZOCIANAT ÎN SOLU IE,
INFLAMABIL, TOXIC, N.S.A.
3248 MEDICAMENT LICHID,
INFLAMABIL TOXIC, N.S.A.
3273 NITRILI INFLAMABILI TOXICI,
N.S.A.
1992 MATERII LICHIDE INFLAMABILE
TOXICE N.S.A.
2758 CARBAMAT PESTICID, LICHID,

INFLAMABIL, TOXIC
2760 PESTICID ARSENICAL LICHID,
INFLAMABIL, TOXIC
Toxice FT 2762 PESTICID ORGANOCLOTAT,
LICHID, INFLAMABIL, TOXIC
2764 TRIAZIN PESTICID LICHID,
INFLAMABIL, TOXIC
93
2772 TIOCARBAMAT PESTICID LICHID,
INFLAMABIL, TOXIC
2776 PESTICID CUPRIC, LICHID,
INFLAMABIL, TOXIC
2778 PESTICID CU MERCUR, LICHID,
INFLAMABIL, TOXIC
2780 NITROFENOL SUBSTITUIT
PESTICID LICHID INFLAMABIL
TOXIC
2782 PESTICID BIPIRIDILIC, LICHID,
INFLAMABIL, TOXIC
FT2
Pesticide 2784 PESTICID ORGANOFOSFORAT,
(punct de LICHID, INFLAMABIL, TOXIC
aprindere 2787 PESTICID CUMARINIC, LICHID,
< 23°C INFLAMABIL, TOXIC
3024 ACID FENOXIACETIC, DERIVAT
PESTICID SOLID; TOXIC
3346 PIRETROID PESTICID LICHID,
INFLAMABIL; TOXIC
3350 PIRETROID PESTICID LICHID,
INFLAMABIL, TOXIC
3021 PESTICID LICHID INFLAMABIL,
TOXIC, N.S.A.
NOT . Clasificarea unui pesticid trebuie s
fie în func ie de ingredientul activ,
de starea fizic a pesticidului i de
orice risc subsidiar pe care acesta
la poate prezenta.
3469 VOPSELE INFLAMABILE,

COROZIVE (incluzând vopsele,
lacuri, emailuri, culori, shellacuri,
bai uri, cear de lemn, past de
apret i baze lichide pentru lacuri),
sau
Corosive FC 3469 MATERII ÎNRUDITE CU
VOPSELE, INFLAMABILE,
COROZIVE (incluzând solven i i
diluan i pentru vopsele)
2733 AMINE, INFLAMABILE,
COROSIVE, N.S.A. sau
2733 POLIAMINE, INFLAMABILE,
COROSIVE, N.S.A.
2985 CLORSILANI, INFLAMABILI,
COROSIVI, N.S.A.
3274 ALCOOLA I, ÎN SOLU IE, ÎN
ALCOOL, N.S.A.
2924 MATERIE LICHID ,
INFLAMABIL , COROSIV , N.S.A.
Toxice, corosive FTC 3286 MATERIE LICHID INFLAMABIL ,

TOXIC COROSIV , N.S.A.
Marerie lichid exploziv 3343 NITROGLICERIN ÎN AMESTEC,

desensibilizat D DESENSIBILIZAT , LICHID ,
3357 INFLAMABIL , N.S.A., cu cel mult
30% (din mas ) nitroglicerin
3379 NITROGLICERIN ÎN AMESTEC,
DESENSIBILIZAT , LICHID ,
N.S.A. cu cel mult 30% (mas ) de
nitroglicerin .
2.2.41. Clasa 4.1 Materii solide inflamabile, materii autoreactive i materii solide explozibile
desensibilizate
2.2.41.1. Criterii
94
2.2.41.1.1. Titlul clasei 4.1 cuprinde materiile i obiectele inflamabile i materiile explozibile
desensibilizate care sunt materii solide conform aliniatului a) de la defini ia "solide" din sec iunea 1.2.1,
precum i materiile autoreactive lichide sau solide.
Sunt încadrate la clasa 4.1:
- materiile i obiectele solide u or inflamabile (a se vedea 2.2.41.1.3 pân la 2.2.41.1.8);
- materiile solide sau lichide autoreactive (a se vedea 2.2.41.1.9 pân la 2.2.41.1.16);
- materiile solide explozibile desensibilizate (a se vedea 2.2.41.1.18);
- materiile asimilate materiilor autoreactive (a se vedea 2.2.41.1.19);
2.2.41.1.2. Materiile i obiectele clasei 4.1 se împart dup cum urmeaz :
F Materii solide inflamabile, f risc subsidiar:
F1 Organice;
F2 Organice, topite;
F3 Anorganice;
FO Materii solide inflamabile, comburante;
FT Materii solide inflamabile, toxice:
FT1: Organice, toxice
FT2 Anorganice, toxice;
FC Materiale solide inflamabile, corosive:
FC1 Organice, corosive;
FC2 Anorganice, corosive;
D Materii explozive solide, f risc subsidiar
DT Materii explozibile desensibilizate solide, toxice;
SR Materii autoreactive:
SR1 care nu necesit reglarea temperaturii;
SR2 care necesit reglarea temperaturii (excluse de la transport în trafic feroviar)
Materii solide inflamabile
Defini ii i propriet i
2.2.41.1.3. Materiile solide inflamabile sunt materiile solide u or inflamabile i materiile solide care
se pot aprinde prin frecare.
Materiile solide u or inflamabile sunt materii pulverulente, granulare sau p stoase care sunt
periculoase dac se aprind u or în urma unui contact scurt cu o surs de aprindere, cum ar fi un
chibrit aprins, i dac flac ra se propag cu repeziciune. Pericolul poate proveni nu numai de la foc, ci
i de la produsele de combustie toxice. Pulberile metalice sunt periculoase în mod particular din cauz
se sting greu odat aprinse - agen ii extinctori normali, cum ar fi dioxidul de carbon sau apa putând
ri pericolul.
Clasificare
2.2.41.1.4. Materiile i obiectele încadrate ca materii solide inflamabile din clasa 4.1 sunt enumerate
în tabelul A de la capitolul 3.2. Încadrarea materiilor i obiectelor organice men ionate nenominal în
tabelul A de la capitolul 3.2 la rubrica corespunz toare de la 2.2.41.3, potrivit dispozi iilor capitolului
2.1, se poate face pe baza experien ei sau pe baza rezultatelor procedurilor de prob conforme
subsec iunii 33.2.1 din Partea III a Manualul de probe i criterii. Încadrarea materiilor anorganice
men ionate nenominal trebuie s se fac pe baza rezultatelor procedurilor de prob conform
subsec iunii 33.2.1 din partea a treia a Manualului de probe i criterii; experien a trebuie de asemenea
luat în considerare atunci când conduce la o încadrare mai riguroas .
2.2.41.1.5. Atunci când materiile men ionate nenominal sunt încadrate la una din rubricile enumerate
la 2.2.41.3 pe baza procedurilor de prob conforme subsec iunii 33.2.1 din partea a-III-a a Manualul
de probe i criterii, trebuie aplicate urm toarele criterii:
a) Cu excep ia pulberilor metalice i a pulberilor aliajelor metalice, materiile pulverulente, granulare
sau p stoase trebuie s fie încadrate ca materii u or inflamabile din clasa 4.1, atunci când ele se pot
aprinde u or în urma unui contact scurt cu o surs de aprindere (de exemplu un chibrit aprins), sau
atunci când, în caz de aprindere, flac ra se propag cu repeziciune, durata de ardere este mai mic
de 45 de secunde pentru o distan m surat de 100 mm sau viteza de ardere este mai mare de 2,2
mm/s;
b) Pulberile metalice sau pulberile de aliaje metalice trebuie s fie încadrate în clasa 4.1 atunci când
ele se pot aprinde la contactul cu o flac i când reac ia se propag în 10 minute sau mai pu in pe
lungimea e antionului.
Materiile solide care se pot aprinde prin frecare trebuie s fie încadrate în clasa 4.1 prin analogie cu
rubricile existente (de exemplu chibrituri) sau conform unei dispozi ii speciale pertinente.
95
2.2.41.1.6. Pe baza procedurii de prob conforme subsec iunii 33.2.1 din partea a-III-a a Manualului
de probe i criterii i a criteriilor de la 2.2.41.1.4 i 2.2.41.1.5, se poate de asemenea determina dac
o materie men ionat nominal nu îndepline te prescrip iile prezentei clase.
2.2.41.1.7. Dac materiile din clasa 4.1, ca urmare a adaosurilor, trec în alte categorii de pericol
decât cele c rora le apar in materiile men ionate nominal în tabelul A de la capitolul 3.2, aceste
amestecuri trebuie s fie încadrate la rubricile la care apar in potrivit pericolului lor real.
NOT . Pentru încadrarea solu iilor i amestecurilor (cum ar fi preparatele i de eurile) a se vedea i
2.1.3.
Încadrarea la grupele de ambalare

2.2.41.1.8. Materiile solide inflamabile clasificate în diversele rubrici din tabelul A de la capitolul 3.2
sunt încadrate în grupele de ambalare II sau III pe baza procedurilor de prob din subsec iunea 33.2.1
a Manualului de probe i criterii, partea a-III-a, potrivit urm toarelor criterii:
a) Materiile solide u or inflamabile care în timpul probei au un timp de ardere mai mic de 45 secunde
pe o distan m surat de 100 mm trebuie s fie încadrate la:
Grupa de ambalare II: dac flac ra se propag peste zona umezit ;
Grupa de ambalare III: dac zona umezit opre te flac ra în cel pu in 4 minute;
b) Pulberile metalice i pulberile aliajelor metalice trebuie s fie încadrate la:
Grupa de ambalare II: dac pe timpul probei, reac ia se propag pe toat lungimea e antionului în 5
minute sau mai repede;
Grupa de ambalare III: dac pe timpul probei, reac ia se propag pe toat lungimea e antionului în
mai mult de 5 minute.
Pentru materiile solide care pot s se aprind prin frecare, încadrarea lor la o grup de ambalare,
trebuie s se fac prin analogie cu rubricile existente sau conform unei dispozi ii speciale
corespunz toare.
Materii autoreactive
Defini ii
2.2.41.1.9. În sensul RID materiile autoreactive sunt materii instabile termic, susceptibile de a suferi
o descompunere puternic exoterm , chiar în absen a oxigenului (aerului). Materiile nu sunt
considerate ca materii autoreactive din clasa 4.1 dac :
a) sunt explozibile potrivit criteriilor din clasa 1;
b) sunt materii comburante potrivit metodei de încadrare în clasa 5.1 (a se vedea 2.2.51.1), cu
excep ia amestecurilor de materii comburate con inând cel pu in 5% materii organice combustibile
care apar in procedurii de clasificare definit în NOTA 2;
c) sunt peroxizi organici potrivit criteriilor din clasa 5.2 (a se vedea 2.2.52.1);
d) au o c ldur de descompunere mai mic de 300 J/g; sau
e) temperatura lor de descompunere autoaccelerat (TDAA) (a se vedea NOTA 2 care urmeaz )
este mai mare de 75°C pentru un colet de 50 kg.
NOT .
1. C ldura de descompunere poate fi determinat cu ajutorul oric rei metode recunoscute pe plan
interna ional, cum ar fi analiza calorimetric diferen ial i calorimetria adiabatic .
2. Amestecurile de materii comburante ce satisfac criteriile de la clasa 5.1 care con in cel pu in 5%
materii organice combustibile îns care nu satisfac criteriile definite la paragrafele a), c), d) sau e) de
mai sus trebuie s fie supuse procedurii de clasificare a materiilor autoreactive.
Amestecurile având propriet ile materiilor autoreactive de tip B la F trebuie s fie clasate ca materii
autoreactive din clasa 4.1.
Amestecurile având propriet ile materiilor autoreactive de tip G în conformitate cu procedura
definit la sec iunea 20.4.3 (g), Partea II a Manualului de probe i criterii, trebuie s fie considerate la
încheierile clasific rilor ca materii din clasa 5.1 (vezi 2.251.1).
3. Temperatura de descompunere autoaccelerat (TDAA) este temperatura cea mai sc zut la care
o materie a ezat în ambalajul utilizat în cursul transportului poate suporta o descompunere
exotermic . Condi iile necesare pentru determinarea acestei temperaturi figureaz în Manualul de
probe i criterii, partea a II-a, capitolul 20 i sec iunea 28.4.
4. Orice materie care prezint propriet ile unei materii autoreactive, trebuie s fie încadrat ca
atare, chiar dac prezint o reac ie pozitiv la proba descris la 2.2.42.1.5 pentru includerea în clasa
4.2.
Propriet i:
2.2.41.1.10. Descompunerea materiilor autoreactive poate fi declan at de c ldur , de contactul cu
impurit ile catalitice (de exemplu acizi, compu i ai metalelor grele, baze), de frecare sau de oc.
96
Viteza de descompunere cre te cu temperatura i variaz în func ie de materie. Descompunerea, mai
ales în lipsa aprinderii, poate antrena degajarea de gaze sau de vapori toxici. La unele materii
autoreactive temperatura trebuie reglat . Unele materii autoreactive se pot descompune producând o
explozie mai ales în caz de izolare. Aceast caracteristic se poate modifica prin ad ugarea de
diluan i sau folosind ambalaje corespunz toare. Unele materii autoreactive ard puternic. Sunt, de
exemplu, materii autoreactive unii compu i din tipurile indicate în continuare:
azoici alifatici (-C-N = N-C-);
azide organice (-C-N3);
s ruri de diazoniu (-CN2+Z-);
compu i N-nitroza i (-N-N = O);
sulfohidrazide aromatice (-SO2-N H-NH2).
Aceast list nu este exhaustiv i materiile care prezint alte grupe de reac ie i unele amestecuri
de materii pot avea uneori propriet i asem toare.
Clasificare
2.2.41.1.11. Materiile autoreactive sunt repartizate în apte tipuri potrivit gradului de pericol pe care-l
prezint . Tipurile de materii variaz de la tipul A, care nu este admis la transport în ambalajul în care a
fost supus la probe, la tipul G, care nu este supus prescrip iilor care se aplic materiilor autoreactive
din clasa 4.1. Clasificarea materiilor autoreactive de tipurile B pân la F depinde direct de cantitatea
maxim admis într-un ambalaj. În Manualul de probe i criterii, partea a-IIa, sunt prezentate
principiile care trebuie s se aplice pentru clasificare, precum i procedurile de clasificare aplicabile,
modurile de operare i criteriile i un model corespunz tor de proces-verbal de prob .
2.2.41.1.12. Materiile autoreactive care sunt deja clasificate, al c ror transport este deja autorizat,
sunt enumerate la 2.2.41.4, cele al c ror transport în GRV-uri este deja autorizat sunt enumerate la
4.1.4.2, instruc iunea de ambalare IBC520 i cele al c ror transport în cisterne conform capitolului 4.2
este deja autorizat sunt enumerate la 4.2.5.2, instruc iunea transport în cisterne mobile T23. La fiecare
materie autorizat enumerat , este atribuit o rubric generic în tabelul A de la capitolul 3.2 (Nr.
ONU 3221 pân la 3240), cu indicarea riscurilor subsidiare corespunz toare i a observa iilor utile
pentru transportul acestor materii.
Rubricile colective precizeaz :
- tipurile materiilor autoreactive de la B la F, a se vedea 2.2.41.1.11 de mai sus
- starea fizic (lichid /solid )
Clasificarea materiilor autoreactive enumerate la 2.2.41.4 este stabilit pe baza materiei tehnic pure
(atâta timp cât nu este specificat o concentra ie mai mic de 100%).
2.2.41.1.13. Clasificarea materiilor autoreactive care nu sunt enumerate la 2.2.41.4, la 4.1.4.2,
instruc iunea de ambalare IBC520, sau la 4.2.5.2, instruc iunea de transport în cisterne mobile T23 i
încadrarea lor la o rubric colectiv trebuie s fie f cut de autoritatea competent din ara de origine,
pe baza unui proces-verbal de prob . Declara ia de agrement trebuie s indice clasificarea i condi iile
de transport care se aplic . Dac ara de origine nu este un stat contractant la RID, clasificarea i
condi iile de transport trebuie s fie recunoscute de autoritatea competent a primului stat contractant
la RID prin care trece expedi ia.
2.2.41.1.14. Pentru modificarea reactivit ii unor materii autoreactive, li se adaug , uneori, activatori,
cum ar fi compu ii zincului. În func ie de tipul i de concentra ia activatorului, se poate diminua
stabilitatea termic i se pot modifica propriet ile explozive. Dac una sau alta din aceste propriet i
se modific , noul preparat va trebui evaluat conform metodei de încadrare
2.2.41.1.15. E antioanele de materii autoreactive sau de preparate de materii autoreactive
neenumerate la 2.2.41.4, i pentru care nu exist date de prob complete, i care trebuie transportate
pentru a fi supuse la probe sau la evalu ri suplimentare, trebuie s fie încadrate la una din rubricile
destinate materiilor autoreactive de tip C, cu condi ia ca:
- în func ie de datele disponibile, e antionul s nu fie mai periculos decât o materie autoreactiv de
tip B
- e antionul s fie ambalat conform metodelor de ambalare OP2, iar cantitatea pe vagon s se
limiteze la 10 kg.
E antioanele la care este necesar reglarea temperaturii nu sunt admise la transport în trafic
feroviar.
Desensibilizarea
2.2.41.1.16. Pentru asigurarea siguran ei în timpul transportului materiilor autoreactive, acestea sunt
adeseori desensibilizate prin ad ugarea unui diluant. Când se recomand un procent de materie, este
vorba de un procent din mas rotunjit la unitatea cea mai apropiat . Dac se folose te un diluant,
materia autoreactiv trebuie probat în prezen a diluantului, în concentra ia i sub forma utilizat la
transport. Nu trebuie folosi i diluan ii care pot permite unei materii autoreactive s se concentreze în
97
grad periculos în caz de scurgere dintr-un ambalaj. Orice diluant trebuie s fie compatibil cu materia
autoreactiv . În acest sens, sunt compatibili diluan ii solizi sau lichizi care nu influen eaz negativ
stabilitatea termic i tipul de pericol al materiei autoreactive.
2.2.41.1.17. (rezervat)
Materii explozibile desensibilizate solide
2.2.41.1.18 Materiile explozibile desensibilizate solide sunt materii umezite cu ap sau alcool sau
diluate cu alte materii în scopul elimin rii propriet ilor explozibile. În tabelul A de la capitolul 3.2,
aceste rubrici sunt desemnate de urm toarele numere ONU: 1310, 1320, 1321, 1322, 1336, 1337,
1344, 1347, 1348, 1349, 1354, 1355, 1356, 1357, 1517, 1571, 2555, 2556, 2557, 2852, 2907, 3317,
3319, 3344, 3364, 3365, 3366, 3367, 3368, 3369, 3370, 3376, 3380 i 3474.
Materii asimilate materiilor autoreactive
2.2.41.1.19. Materiile:
a) care au fost provizoriu acceptate în clasa 1 conform rezultatelor seriilor de probe 1 i 2, dar sunt
exceptate din clasa 1 datorit rezultatelor seriei de probe 6;
b) care nu sunt materii autoreactive din clasa 4.1; i
c) care nu sunt materii din clasele 5.1 i 5.2 sunt de asemenea încadrate la clasa 4.1: Nr. ONU
2956, 3241, 3242 i 3251 apar in acestei categorii.
2.2.41.2.1. Materiile din clasa 4.1 instabile din punct de vedere chimic nu sunt admise la transport,
decât dac au fost luate toate m surile necesare pentru a împiedica descompunerea sau
polimerizarea lor periculoas în timpul transportului. În acest scop, trebuie special avut grij ca
recipientele i cisternele s nu con in substan e care pot favoriza aceste reac ii.
2.2.41.2.2. Materiile solide inflamabile, comburante care sunt încadrate la Nr. ONU 3097 nu sunt
admise la transport, decât dac corespund prescrip iilor referitoare la clasa 1 (a se vedea i 2.1.3.7).
2.2.41.2.3. Urm toarele materii nu sunt admise la transport:
- Materiile autoreactive de tip A (a se vedea Manualul de probe i criterii, partea a-II-a, aliniatul
20.4.2 a));
- Sulfurile de fosfor care con in fosfor alb sau galben;
- Materiile explozibile desensibilizate solide, altele decât cele enumerate în tabelul A de la capitolul
3.2;
- Materiile anorganice inflamabile în stare topit , cu excep ia Nr. ONU 2448 SULF TOPIT;
- Azotura de bariu umezit cu mai pu in 50% (din mas ) ap .
Urm toarele materii nu sunt admise la transport în trafic feroviar:
- materiile autoreactive care au TDAA <= 55°C pentru care se cere reglarea temperaturii:
Nr. ONU 3231 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP B, CU REGLAREA TEMPERATURII;
Nr. ONU 3232 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP B, CU REGLAREA TEMPERATURII;
Nr. ONU 3233 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP C, CU REGLAREA TEMPERATURII;
Nr. ONU 3234 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP C, CU REGLAREA TEMPERATURII;
Nr. ONU 3235 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP D, CU REGLAREA TEMPERATURII;
Nr. ONU 3236 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP D, CU REGLAREA TEMPERATURII;
Nr. ONU 3237 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP E, CU REGLAREA TEMPERATURII;
Nr. ONU 3238 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP E, CU REGLAREA TEMPERATURII;
Nr. ONU 3239 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP F CU REGLAREA TEMPERATURII;
Nr. ONU 3240 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP F, CU REGLAREA TEMPERATURII;
Riscuri Cod Nr. Denumirea materiei sau obiectului

Subsidiare clasificare ONU
3175 MATERII SOLIDE CARE CON IN LICHID INFLAMABIL,

N.S.A.
organice F1 1353 FIBRE IMPREGNATE CU NITROCELULOZ SLAB NITRAT ,
N.S.A sau
1325 MATERIE SOLID ORGANIC INFLAMABIL , N.S.A
risc
subsidiar organice F2 3176 MATERIE SOLID ORGANIC INFLAMABIL TOPIT ,
topite N.S.A.
3089 PULBERE METALIC INFLAMABIL , N.S.A.â),^b)
98
3181 S RURI METALICE ALE COMPU ILOR ORGANICI,
INFLAMABILE, N.S.A.
anorganice F3 3182 HIDRURI METALICE INFLAMABILE, N.S.A.^c)

3178 MATERIE SOLID , ANORGANIC , INFLAMABIL , N.S.A.
comburante FO 3O97 MATERIE SOLID INFLAMABIL COMBURANT , N.S.A. (nu

sunt admise la transport, a se vedea 2.2.41.2.2)
organice FT1 2926 MATERIE SOLI ORGANIC INFLAMABIL , TOXIC ,

N.S.A
Materii solide
inflamabile toxice 3179 MATERIE SOLID ANORGANIC INFLAMABIL , TOXIC ,
N.S.A.
F anorganice FT2
organice FC1 2925 MATERIE SOLID ORGANIC INFLAMABIL , COROSIV ,

N.S.A.
corosive
3180 MATERIE SOLID ANORGANIC , INFLAMABIL ,
anorganice FC2 COROSIV , N.S.A.
risc subsidiar D 3319 NITROGLICERIN ÎN AMESTEC, DESENSIBILIZAT

SOLID , N.S.A. cu peste 2% dar cel mult 10% (din mas )
nitroglicerin
3344 TETRANITRAT DE PENTAERITRIT , TETRANITRAT DE
PENTAERITRITOL, PENTRIT , PETN ÎN AMESTEC
DESENSIBILIZAT, SOLID , N.S.A. cu peste 10%, dar cel mult
Materii 20% (din mas ) de PETN
explozive 3380 MATERIE SOLID EXPLOZIBIL DESENSIBILIZAT , N.S.A
desensibilizate
solide
Sunt admise la transport ca materii din clasa 4.1 numai materiile

toxice DT enumerate în tabelul A, capitolul 3.2
MATERIE LICHID Nu sunt admise la

AUTOREACTIV DE TIP A --> transport a
MATERIE SOLID se vedea 2.2.41.2.3
AUTOREACTIV DE TIP A --->
3221 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP B
3222 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP B
3223 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP C
3224 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP C
care nu necesit SR1
reglarea temperaturii
3225 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP D
3226 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP D
3227 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP E
3228 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP E
3229 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP F
3230 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP F
MATERIE LICHID nu se supun prescrip iilor
AUTOREACTIV DE TIP G -->
Materii MATERIE SOLID din clasa 4.1, a se vedea
autoreactive AUTOREACTIV DE TIP G ---> 2.2.41.1.9
3231 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP B, CU

REGLAREA TEMPERATURII (exclus de la transport în trafic
feroviar, a se vedea 2.2.41.2.3)
99
3232 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP B,CU
3233 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP C, CU
3234 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP C, CU
feroviar, a se vedea 2.2.41.2.3
3235 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP D, CU
care necesit reglarea feroviar, a se vedea 2.2.41.2.3)
SR2
temperaturii 3236 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP D, CU
3237 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP E, CU
3238 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP E, CU
3239 MATERIE LICHID AUTOREACTIV DE TIP F, CU
3240 MATERIE SOLID AUTOREACTIV DE TIP F, CU
â) Metalele sau aliajele metalice în form pulverulent sau într-o alt form inflamabil , care sunt
inflamabile spontan sunt materii din clasa 4.2.
^b) Metalele sau aliajele metalice în form pulverulen sau într-o alt form inflamabil , care în
contact cu apa degaj gaze inflamabile, sunt materii din clasa 4.3.
^c) Hidrurile metalelor, care în contact cu apa degaj gaze inflamabile, sunt materii din clasa 4.3.
Borohidrura de aluminiu sau borohidrura de aluminiu con inut în rachete este o materie din clasa 4.2,
Nr. ONU 2870.
2.2.41.4. Lista materiilor autoreactive deja încadrate transportate în ambalaje
În coloana "Metoda de ambalare", codurile "OP1" pân la "OP8" fac trimiteri la metodele de
ambalare de la instruc iunile de ambalare P520 de la 4.1.4.1 (a se vedea de asemenea 4.1.7.1).
Materiile autoreactive de transportat trebuie s îndeplineasc condi iile privind clasificarea, a a cum s-
a indicat. Pentru materiile al c ror transport în GRV-uri este autorizat, a se vedea 4.1.4.2,
instruc iunea de ambalare IBC520, i pentru cele al c ror transport în cisterne este autorizat conform
capitolului 4.2, a se vedea 4.2.5.2, instruc iunea de transport în cisterne mobile T23.
NOT . Clasificarea dat în acest tabel se aplic materiei pure din punct de vedere tehnic (cu
excep ia cazului când este indicat o concentra ie mai mic de 100%). Pentru celelalte concentra ii,
materia poate fi încadrat diferit, inând cont de procedurile enun ate în Partea II a Manualului de
probe i criterii.
Metoda Rubrica
Concentra ia
MATERII AUTOREACTIVE de generic Observa ii
(%)
ambalare Nr. ONU
AZODICARBONAMID , PREPARAT DE < 100 3232 interzis
TIP B, CU REGLAREA TEMPERATURII
AZODICARBONAMID , PREPARAT DE < 100 OP6 3224 3)
TIP C
TIP C, CU REGLAREA TEMPERATURII
AZODICARBONAMID , PREPARAT DE < 100 OP7 3226 5)
TIP D
TIP D, CU REGLAREA TEMPERATURII
AZO-2'2 BIS (DIMETIL-2,4 METOXI-4 100 3236 interzis
VALERONITROL)
AZO-2'2 BIS (DIMETIL-2,4 100 3236 interzis
VALERONITROL)
100
AZO-1'1' BIS 100 OP7 3226
(HEXAHIDROBENYONITRIL)
AZO-2'2 BIS (IZUBUTIRONITRIL) 100 3234 interzis
AZO - 2,2' BIS (IZOBUTIRONITRIL) sub <= 50 OP6 3234
form de past cu ap
AZO - 2,2' BIS (METIL-2, PROPIONAT DE 100 3235 interzis
ETIL)
AZO - 2,2' BIS (METIL-2, BUTIRONITRIL) 100 3236 interzis
BIS (ALILCARBONAT) DE >= 88+<= 3237 interzis
DIETILENGLICOL+PEROXICARBONAT 12
DE DI-IZOPROPIL
CLORUR DE DIAZO-2 NAFTOL-1, 100 OP5 3222 2)
SULFONIL -4
CLORUR DE DIAZO-2 NAFTOL-1, 100 OP5 3222 2)
SULFONIL -5
CLORUR DUBL DE ZINC I DE 100 OP7 3226
BENZILETILAMINO-4 ETOXI-3,
BENZENDIAZONIU
CLORUR DUBL DE ZINC I DE 100 3236 interzis
BENZILETILAMINO-4 ETOXI-3,
BENZENDIAZONIU
CLORUR DUBL DE ZINC I DE 100 OP7 3226
CLORO-3, DIETILAMINO-4,
BENZENDIAZONIU
CLORUR DUBL DE ZINC I DE 67-100 3236 interzis
DIETOXI-2,5, MORFOLINO-4,
BENZENDIAZONIU
DIETOXI-2,5, MORFOLINO-4,
BENZENDIAZONIU
DIETOXI-2,5, (FENILSULFONIL)- 4,
BENZENDIAZONIU
DIMETOXI-2,5, (METIL-4,
FENILSULFONIL) -4 BENZENDIAZONIU
DIMETILAMINO-4 (DIMETILAMINO-2
EXTOXI)-6 TOLUEN-2, DIAZONIU
CLORUR DUBL DE ZINC I DE 100 OP7 3226 interzis
DIPROPILAMINO-4, BENZENDIAZONIU
CLORUR DUBL DE ZINC I DE (N,N 63-92 3236 interzis
ETOXICARBONILFENILAMINO)-2,
METOXI-3 (N-METIL N-
CICLOHEXILAMINO)-4
BENZENDIAZONIU
CLORUR DUBL DE ZINC I DE (N,N 62 3236 interzis
ETOXICARBONILFENILAMINO)-2,
METOXI-3 (N-METIL N-
CICLOHEXILAMINO)-4
BENZENDIAZONIU
(HIDROXI-2 ETOXI)-2, PIROLIDINIL-1)-1
BENZENDIAZONIU
(HIDROXI-2 ETOXI)-3 PIROLIDINIL-1)-4
BENZENDIAZONIU
DIAZO-2,NAFTOL-1, SULFONAT-4 DE 100 OP7 3226
SODIU
COPOLIMER ACETON -PIROGALOL
SODIU
N,N'- DINITROSO-N, N'- 72 OP6 3224
DIMETILTEREFTALMIN , sub form de
past
N,N'- 82 OP6 3224 7)
DINITROSOPENTAMETILENTETRAMIN
101
ESTER AL ACIDULUI DIAZO-2 NAFTOL- < 100 OP7 3226 9)
1 SULFONIC, PREPARAT DE TIP D
N-FORMIL (NITROMETILEN)-2, 100 3236 interzis
PERHIDROTIAZIN -1,3
HIDRAZID DE BENZEN-1,3- 52 OP7 3226
DISULFONIL, sub form de past
HIDRAZID DE BENZENSULFONIL 100 OP7 3226
HIDRAZID DE DIFENILOXID-4,4'- 100 OP7 3226
DISULFONIL
HIDROGENOSULFAT DE (N,N'- 96 3236 interzis
METILAMINOETILCARBONIL)-2
(DIMETIL- 3,4 FENILSULFONIL)-4
BENZENDIAZONIU
ANTION DE LICHID AUTOREACTIV OP2 3223 8)
ANTION DE LICHID AUTOREACTIV, 3233 interzis
CU REGLAREA TEMPERATURII
ANTION DE SOLID AUTOREACTIV OP2 3224 8)
ANTION DE SOLID AUTOREACTIV, 3234 interzis
CU REGLAREA TEMPERATURII
METIL-4, BENZENSULFONILHIDRAZID 100 OP7 3226
NITRAT DE TETRAMIN PALADIU (II) 100 3234 interzis
4-NITROZOFENOL 100 3236 interzis
SULFAT DE DIETOXI-2,5 (MORFOLINIL- 100 OP7 3226
4)-4 BENZENDIAZONIU
TETRACLOROZINCAT DE DIBUTOXI-2,5 100 OP8 3228
(MORFOLINIL-4)-4 BENZENDIAZONIU
(2:1)
TETRAFLUOROBORAT DE DIETOXI-2,5 100 3236 interzis
MORFOLINO-4 BENZENDIAZONIU
TETRAFLUOROBORAT DE METIL-3 95 3234 interzis
(PIROLIDINIL-1)-4 BENZENDIAZONIU
TRICLOROZINCAT DE DIMETILAMINO-4 100 OP8 3228
BENZENDIAZONIU (-1)
Observa ii
1) (rezervat)
2) Eticheta de risc subsidiar de "MATERIE EXPLOZIBIL " cerut (Model nr. 1 a se vedea
5.2.2.2.2).
3) Preparate de azodicarbonamid care îndeplinesc criteriile de la 20.4.2 c) din Manualul de probe i
criterii.
4) (rezervat)
5) Preparate de azodicarbonamide care îndeplinesc criteriile de la 20.4.2 din Manualul de probe i
criterii.
6) (rezervat)
7) Cu un diluant compatibil care are un punct de fierbere de cel pu in 150°C.
8) A se vedea 2.2.41.1.15
9) Aceast rubric se aplic preparatelor de esteri ai acidului diazo-2 naftol-1 sulfoni-4 i ai acidului
diazo-2 naftol-1 sulfonic-5 care corespund criteriilor paragrafului 20.4.2 d) din Manualul de probe i
criterii.
2.2.42. Clasa 4.2 Materii supuse aprinderii spontane

2.2.42.1. Criterii
2.2.42.1.1. Titlul clasei 4.2 cuprinde:
- materiile piroforice care sunt materii, inclusiv amestecuri i solu ii, lichide sau solide care, în
contact cu aerul, chiar în cantit i mici, se aprind în timp de 5 minute. Aceste materii sunt cele din
clasa 4.2 care sunt supuse cel mai u or aprinderii spontane; i
- materiile i obiectele cu autoînc lzire care sunt materii i obiecte, inclusiv amestecuri i solu ii, care
în contact cu aerul, f aport de energie, sunt susceptibile s se înc lzeasc . Aceste materii se pot
aprinde numai în cantitate mare (mai multe kilograme) i dup o perioad de timp mai lung (ore sau
zile).
2.2.42.1.2. Materiile i obiectele din clasa 4.2 sunt se împart dup cum urmeaz :
S Materii supuse aprinderii spontane f risc subsidiar:
102
S1 Organice, lichide;
S2 Organice, solide;
S3 Anorganice, lichide;
S4 Anorganice, solide;
S5 Organometalice
SW Materii supuse aprinderii spontane, care în contact cu apa, degaj gaze inflamabile;
SO Materii supuse aprinderii spontane, comburante;
ST Materii supuse aprinderii spontane, toxice;
ST1 Organice, toxice, lichide;
ST2 Organice, toxice, solide;
ST3 Anorganice, toxice, lichide;
ST4 Anorganice, toxice, solide;
SC Materii supuse aprinderii spontane, corosive;
SC1 Organice, corosive, lichide;
SC2 Organice, corosive, solide;
SC3 Anorganice, corosive, lichide;
SC4 Anorganice, corosive, solide;
Propriet i
2.2.42.1.3 Autoînc lzirea unei materii este un procedeu în care reac ia progresiv a acestei materii
cu oxigenul (din aer) produce c ldur . Dac nivelul producerii de c ldur este mai mare decât nivelul
de pierdere de c ldur , atunci temperatura materiei cre te, ceea ce, dup un timp de induc ie, poate
antrena autoînc lzirea i combustia.
Clasificare
2.2.42.1.4. Materiile i obiectele încadrate la clasa 4.2 sunt enumerate în tabelul A de la capitolul
3.2. Încadrarea materiilor i obiectelor men ionate nenominal în tabelul A de la capitolul 3.2 la rubrica
n.s.a. specific corespunz toare de la 2.2.42.3, conform dispozi iilor din capitolul 2.1, se poate face pe
baza experien ei sau a rezultatelor procedurilor de prob conform sec iunii 33.3 din Manualul de probe
i criterii, partea a-III-a. Încadrarea în rubricile n.s.a. generale din clasa 4.2 trebuie s se fac pe baza
rezultatelor procedurii de prob potrivit sec iunii 33.3 din Manualul de probe i criterii, partea a-III-a;
experien a trebuie de asemenea luat în considerare atunci când aceasta conduce la o încadrare mai
riguroas .
2.2.42.1.5. Atunci când materiile sau obiectele nemen ionate nominal sunt încadrate la una din
rubricile enumerate la 2.2.42.3 pe baza procedurilor de prob conform sec iunii 33.3 din Manualul de
probe i criterii, partea a-III-a, se aplic urm toarele criterii:
a) Materiile solide spontan inflamabile (piroforice) trebuie încadrate în clasa 4.2 dac ele se aprind în
timpul c derii de la o în ime de 1m sau în timp de 5 minute dup aceea,
b) Materiile lichide spontan inflamabile (piroforice) trebuie s fie încadrate în clasa 4.2 atunci când:
i) v rsate pe un purt tor inert, se aprind în timp de 5 minute, sau
ii) în caz de rezultat negativ al probei conform i), v rsate pe o hârtie-filtru uscat , îndoit (filtru
Whatman Nr. 3), se aprind sau îl carbonizeaz pe acesta în timp de 5 minute;
c) Materiile la care, în timp de 24 de ore, se observ o aprindere spontan sau o cre tere a
temperaturii la peste 200°C pe un e antion cubic cu latura de 10 cm, la o temperatur de prob de
140°C, trebuie încadrate în clasa 4.2. Acest criteriu se bazeaz pe temperatura de aprindere spontan
3
a c rbunelui de lemn, care este de 50°C pentru un e antion cubic de 27 m . Materiile care au
3
temperatura de aprindere spontan mai mare de 50°C pentru un volum de 27m , nu trebuie încadrate
la clasa 4.2.
NOT .
1. Materiile transportate în ambalaje cu volum mai mic de 3m 3 nu se încadreaz la clasa 4.2, dac ,
dup o prob efectuat pe un e antion cubic cu latura de 10 cm la 120°C, nu se observ timp de 24
de ore nici o aprindere spontan , nici cre terea temperaturii la peste 180 OC.
2. Materiile transportate în ambalaje cu volum mai mic de 450 litri nu se încadreaz la clasa 4.2,
dac , dup o prob efectuat pe un e antion cubic cu latura de 10 cm la 100°C, nu se observ timp
de 24 de ore nici o aprindere spontan , nici cre terea temperaturii la peste 160°C.
3. Dat fiind faptul c materiile organometalice pot fi încadrate în clasele 4.2 sau 4.3 cu riscurile
subsidiare suplimentare în func ie de propriet ile lor, la 2.3.5 este prezentat o diagram de decizie
specific pentru clasificarea acestor materii.
2.2.42.1.6. Atunci când materiile din clasa 4.2, ca urmare a unor adaosuri, trec în alte categorii de
pericol decât cele c rora le apar in materiile men ionate nominal în tabelul A de la capitolul 3.2, aceste
amestecuri trebuie încadrate la rubricile c rora le apar in pe baza pericolului lor real.
103
NOT . Pentru clasificarea solu iilor i amestecurilor (cum ar fi preparatele i de eurile), a se vedea
i 2.1.3.
2.2.42.1.7. Pe baza procedurii de prob conform Manualului de probe i criterii, partea a-III-a,
sec iunea 33.3 i a criteriilor de la 2.2.42.1.5 se poate determina dac o astfel de materie men ionat
nominal nu îndepline te prescrip iile privind prezenta clas .
Încadrarea în grupele de ambalare
2.2.42.1.8. Materiile i obiectele încadrate la diferite rubrici din tabelul A de la capitolul 3.2, trebuie
fie încadrate în grupele de ambalare I, II sau III, pe baza procedurilor de prob din sec iunea 33.3 a
Manualului de probe i criterii, partea a-III-a, conform urm toarelor criterii:
a) Materiile spontan inflamabile (piroforice) trebuie s fie încadrate în grupa de ambalare I;
b) Materiile i obiectele cu autoînc lzire i la care, pe un e antion cubic cu latura de 2,5 cm, la
temperatura de prob de 140°C, timp de 24 de ore, se observ o aprindere spontan sau o cre tere a
temperaturii la peste 200°C, trebuie s fie încadrate în grupa de ambalare II.
Materiile care au o temperatur de aprindere spontan mai mare de 50°C la un volum de 450 litri nu
trebuie încadrate în grupa de ambalare II;
c) Materiile cu autoînc lzire în mai mic m sur i la care pe un e antion cubic cu latura de 2,5 cm,
se observ fenomenele men ionate la b) în condi iile date, dar pe un e antion cubic cu latura de 10
cm, la temperatura de prob de 140°C, în timp de 24 de ore, se observ o aprindere spontan sau o
cre tere a temperaturii la peste 200°C, trebuie s fie încadrate în grupa de ambalare III.
Urm toarele materii nu sunt admise la transport:
- Nr. ONU 3255 HIPOCLORIT de ter -BUTIL;
- materiile solide cu autoînc lzire, comburante, încadrate la Nr. ONU 3127, exceptând cazul când
îndeplinesc prescrip iile referitoare la clasa 1 (a se vedea i 2.1.3.7).
Riscuri Subsidiare Cod Nr. Denumirea materiei sau obiectului

clasificare ONU
Materii supuse aprinderii lichide S1 2845 MATERIE LICHID ORGANIC PIROFORIC N.S.A.
3183 MATERIE LICHID ORGANIC CU AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
organice 1373 FIBRE DE ORIGINE ANIMAL , VEGETALE SAU SINTETICE,

impregnate cu ulei N.S.A. sau
1373 ES TURI DE ORIGINE ANIMAL ,VEGETAL SAU SINTETICE,
impregnate cu ulei N.S.A.
S2
solide 2006 MATERII PLASTICE PE BAZ DE NITROCELULOZ , CU
AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
3313 PIGMEN I ORGANICI CU AUTOÎNC LZIRE

2846 MATERIE SOLID ORGANIC PIROFORIC , N.S.A.
risc 3088 MATERIE SOLID ORGANIC CU AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
subsidiar
3194 MATERII LICHIDE ANORGANICE PIROFORICE N.S.A. sau

S lichide S3
3186 MATERII LICHIDE ANORGANICE CU AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
anorganice 1383 METAL PIROFONIC, N.S.A. sau
1384 ALIAJ PIROFONIC, N.S.A. CATALIZATOR METALIC UMIDIFICAT

1378 cu un exces vizibil de lichid
solide S4 2881 CATALIZATOR METALIC USCAT
3189 â) PULBERE METALIC CU AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
3205 ALCOOLA I DE METALE ALCALINOP MÂNTOASE, N.S.A.
104
3200 MATERII SOLIDE ANORGANICE PIROFORICE, N.S.A.
3190 MATERII SOLIDE ANORGANICE CU AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
3391 MATERIE ORGANOMETALIC SOLID PIROFORIC

3392 MATERIE ORGANOMETALIC LICHID PIROFORIC
organometalice S5 3400 MATERIE ORGANOMETALIC SOLID CU AUTOÎNC LZIRE
3493 MATERIE ORGANOMETALIC SOLID PIROFORIC ,

HIDROREACTIV
Hidroreactive 3394 MATERIE ORGANOMETALIC LICHID PIROFORIC ,

HIDROREACTIV
SW
SO 3127 MATERIE SOLID CU AUTOÎNC LZIRE, COMBURANT , N.S.A.

Comburante
(nu este admis la transport, a se vedea 2.2.42.2.)
lichid ST1 3184 MATERIE LICHID ORGANIC CU AUTOÎNC LZIRE, TOXIC ,

N.S.A.
organice
3128 MATERIE SOLID ORGANIC CU AUTOÎNC LZIRE, TOXIC ,
Toxice solid ST2 N.S.A.
ST
lichide ST3 3187 MATERIE LICHID ANORGANIC CU AUTOÎNC LZIRE, TOXIC ,
N.S.A.
anorganice
3191 MATERIE SOLID ANORGANIC CU AUTOÎNC LZIRE, TOXIC ,
solide ST4 N.S.A.
lichide SC1 3185 MATERIE LICHID ORGANIC , CU AUTOÎNC LZIRE,

COROSIV , N.S.A.
organice
3126 MATERIE SOLID ORGANIC , CU AUTOÎNC LZIRE,
Corosive solide SC2 COROSIV , N.S.A.
SC
lichide SC3 3188 MATERIE LICHID ANORGANIC , CU AUTOÎNC LZIRE,
COROSIV , N.S.A.
anorganice
solide SC4 3206 ALCOOLA I DE METALE ALCALINE CU AUTOÎNC LZIRE,
COROSIVE, N.S.A.
3192 MATERIE SOLID ANORGANIC , CU AUTOÎNC LZIRE,
COROSIV , N.S.A.
NOT :
â) Praful i pulberea de metale netoxice, nespontan inflamabile dar care, totu i, în contact cu apa,
degaj gaze inflamabile, sunt materii din clasa 4.3.
2.2.43. Clasa 4.3 Materii care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile
2.2.43.1. Criterii
2.2.43.1.1. Titlul clasei 4.3 cuprinde materiile care, în reac ie cu apa, degaj gaze inflamabile
susceptibile de a forma amestecuri explozibile în contact cu aerul, precum i obiectele care con in
aceste materii.
2.2.43.1.2. Materiile i obiectele din clasa 4.3 sunt subdivizate astfel:
W Materii care în contact cu apa, degaj gaze inflamabile, f risc subsidiar, i obiecte care con in
astfel de materii:
W1 Materii lichide;
W2 Materii solide;
105
W3 Obiecte;
WF1 Materii care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile, lichide, inflamabile;
WF2 Materii care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile, solide, inflamabile;
WS Materii cu autoînc lzire, care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile, solide;
WO Materii care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile, solide, comburante;
WT Materii care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile, toxice;
W T1 Materii lichide;
W T2 Materii solide;
WC Materii care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile, corosive;
WC1 Materii lichide;
WC2 Materii solide;
WFC Materii care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile, inflamabile, corosive.
Propriet i
2.2.43.1.3. Unele materii, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile care pot forma amestecuri
explozive cu aerul. Aceste amestecuri se aprind u or sub efectul oric rei surse ordinare de aprindere,
în special cele cu foc deschis, scânteile cauzate de un utilaj, becurile electrice neprotejate, etc.
Efectele rezultate din suflu i incendiu pot fi periculoase pentru persoane i mediu. Trebuie s se
utilizeze metodele de prob descrise la 2.2.43.1.4 de mai jos, pentru a se determina dac o materie
reac ioneaz cu apa, conducând la producerea unei cantit i periculoase de gaze, eventual
inflamabile. Aceast metod de prob nu trebuie s fie aplicat materiilor piroforice.
Clasificare
2.2.43.1.4. Materiile i obiectele încadrate în clasa 4.3 sunt enumerate în tabelul A de la capitolul
3.2. Încadrarea materiilor i obiectelor men ionate nenominal în tabelul A de la capitolul 3.2 la rubrica
corespunz toare de la 2.2.43.3, conform dispozi iilor capitolului 2.1, trebuie s se fac pe baza
rezultatelor procedurii de prob conform sec iunii 33.4 din Manualul de probe i criterii, partea a-III-a;
experien a trebuie de asemenea luat în considerare atunci când conduce la o încadrare mai
riguroas .
2.2.43.1.5. Atunci când materiile men ionate nenominal sunt încadrate la una din rubricile enumerate
la 2.2.43.3 pe baza procedurii de prob conform sec iunii 33.4 din Manualul de probe i criterii, partea
a-III-a; trebuie aplicate urm toarele criterii:
O materie trebuie încadrat la clasa 4.3 atunci când:
a) gazul degajat se aprinde spontan în cursul unei faze oarecare a probei; sau
b) se înregistreaz degajare de gaze inflamabile de peste 1 litru pe kilogram de materie i pe or .
NOT . Dat fiind faptul c materiile organometalice pot fi încadrate în clasele 4.2 sau 4.3 cu riscuri
subsidiare suplimentare în func ie de propriet ile lor, la 2.3.5 se prezint o diagram de decizie
specific pentru clasificarea acestor materii.
2.2.43.1.6. Atunci când materiile din clasa 4.3, ca urmare a unor adaosuri, trec în alte categorii de
amestecuri trebuie s fie încadrate la rubricile corespunz toare pe baza pericolului lor real.
NOT . Pentru clasificarea solu iilor i amestecurilor (cum ar fi preparatele sau de eurile), a se
vedea de asemenea 2.1.3.
2.2.43.1.7. Pe baza procedurilor de prob conforme sec iunii 33.4 din Manualul de probe i criterii,
partea a-III a i a criteriilor de la 2.2.43.1.5, se poate de asemenea determina dac o materie
men ionat nominal nu îndepline te prescrip iile prezentei clase.
2.2.43.1.8. Materiile i obiectele clasificate la diversele rubrici din tabelul A de la capitolul 3.2 trebuie
fie încadrate în grupele de ambalare I, II sau III pe baza procedurilor de prob de la sec iunea 33.4
din Manualul de probe i criterii, partea a-III-a, conform urm toarele criterii:
a) Se încadreaz în grupa de ambalare I orice materie care reac ioneaz puternic cu apa la
temperatura ambiant , degajând, în general, un gaz susceptibil s se aprind spontan, sau care
reac ioneaz u or cu apa la temperatura ambiant , degajând un gaz inflamabil cu un debit de 10 litri
sau mai mult per kilogram de materie i per minut;
b) Se încadreaz în grupa de ambalare II orice materie care reac ioneaz u or cu apa la
temperatura ambiant , degajând un gaz inflamabil cu un debit maxim egal sau mai mare de 20 litri per
kilogram de materie i per or , f a îndeplini totu i criteriile de încadrare în grupa de ambalare I;
c) Se încadreaz în grupa de ambalare III orice materie care reac ioneaz lent cu apa la
temperatura ambiant , degajând un gaz inflamabil cu un debit maxim egal sau mai mare de 1 litru per
kilogram de materie i per or , dar care totu i nu îndepline te criteriile de încadrare în grupele de
ambalare I sau II.
106
2.2.43.2 Materiile care nu sunt admise la transport
Materiile solide, hidroreactive, comburante încadrate la Nr. ONU 3133 nu sunt admise la transport,
decât dac corespund prescrip iilor referitoare la clasa 1 (a se vedea i 2.1.3.7).
Riscuri Cod Nr. Denumirea materiei sau obiectului

Materii care în lichide W1 1389 AMALGAM DE METALE ALCALINE

contact cu apa
1392 AMALGAM DE METALE ALCALINO-P MÂNTOASE
degaj gaze
inflamabile 1391 DISPERSIE DE METALE ALCALINE sau
1391 DISPERSIE DE METALE ALCALINO-P MÂNTOASE
1420 ALIAJE METALICE DE POTASIU, LICHIDE
1422 ALIAJE LICHIDE DE POTASIU I SODIU
3398 MATERIE ORGANOMETALIC LICHID HIDROREACTIV
1421 ALIAJE LICHIDE DE METALE ALCALINE N.S.A.
3148 MATERIE LICHID HIDROREACTIV N.S.A.
1390 AMIDURI DE METALE ALCALINE

risc
subsidiar 1393 ALIAJE DE METALE ALCALINO- P MÂNTOASE N.S.A.
W
1409 HIDRURI METALICE HIDROREACTIVE N.S.A.
3170 DE EURI DE LA PRELUCRAREA ALUMINIULUI sau
3170 DE EURI DE LA TOPIREA ALUMINIULUI
3401 AMALGAM DE METALE ALCALINE, SOLIDE
3402 AMALGAM DE METALE ALCALINO-P MÂNTOASE, SOLIDE
3403 ALIAJE METALICE DE POTASIU, SOLIDE
3404 ALIAJE DE POTASIU I SODIU, SOLIDE
3395 MATERIE ORGANOMETALIC SOLID HIDROREACTIV
3208 MATERIE METALIC HIDROREACTIV , N.S.A
solide W2â) 2813 MATERIE SOLID HIDROREACTIV , N.S.A.
3292 ACUMULATOARE CU SODIU sau

obiecte W3 3292 ELEMENTE DE ACUMULATOARE CU SODIU
Materii lichide inflamabile WF1 3482 DISPERSIE DE METALE ALCALINE, INFLAMABIL sau
3482 DISPERSIE DE METALE ALCALINO-P MÂNTOASE, INFLAMABIL
3399 MATERIE ORGANOMETALIC LICHID HIDROREACTIV ,
INFLAMABIL
Materii solide inflamabile WF2 3132 MATERIE SOLID HIDROREACTIV , INFLAMABIL , N.S.A.
3396 MATERIE ORGANOMETALIC SOLID HIDROREACTIV ,
INFLAMABIL
Materii solide cu WS^b) 3209 MATERIE METALIC HIDROREACTIV , CU AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
autoînc lzire
3397 MATERIE ORGANOMETALIC SOLID HIDROREACTIV , CU AUTO-
ÎNC LZIRE
3135 MATERIE SOLID HIDROREACTIV , CU AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
3133 MATERIE SOLID HIDROREACTIV , COMBURANT , N.S.A. (nu este

Materii solide comburante WO admis la transport, a se vedea 2.2.43.2)
lichide WT1 3130 MATERIE LICHID HIDROREACTIV , TOXIC , N.S.A.

Toxice
WT solide WT2 3134 MATERIA SOLID HIDROREACTIV , TOXIC , N.S.A.
107
lichide WC1 3129 MATERIE LICHID HIDROREACTIV , COROSIV , N.S.A.
Corosive
WC solide WC2 3131 MATERIE SOLID HIDROREACTIV , COROSIV , N.S.A.
2988 CLOROSILANI, HIDROREACTIVI, INFLAMABILI, COROSIVI, N.S.A.

(nu exist alt rubric colectiv care poart acest cod de clasificare,
dac este necesar clasificarea într-o rubric colectiv care poart cod
de clasificare trebuie determinat din lista de preponderen e a
Inflamabile, corosive WFC^c) caracteristicilor de pericol de la 2.1.3.10)
â) Metalele i aliajele de metale, care în contact cu apa, nu degaj gaze inflamabile, nu sunt
piroforice sau cu autoînc lzire, dar care sunt u or inflamabile, sunt materii din clasa 4.1. Metalele
alcalino-p mântoase i aliajele de metale alcalino-p mântoase sub form piroforic sunt materii din
clasa 4.2. Praful i pudra metalelor în stare piroforic sunt materii din clasa 4.2. Compu ii fosforului cu
metale grele ca fierul, cuprul etc. nu se supun prescrip iilor RID.
^b) Metalele i aliajele de metale în stare piroforic sunt materii din clasa 4.2.
^c) Clorosilanii cu punct de aprindere mai mic de 23°C care, în contact cu apa, nu degaj gaze
inflamabile sunt materii din clasa 3. Clorosilanii care au un punct de aprindere egal sau mai mare de
23°C care, în contact cu apa, nu degaj gaze inflamabile sunt materii din clasa 8.
2.2.51. Clasa 5.1 Materii comburante (oxidante)
2.2.51.1. Criterii
2.2.51.1.1. Titlul clasei 5.1 cuprinde materiile, care f a fi întotdeauna combustibile ele însele, pot
în general, cedând oxigenul, s provoace sau s favorizeze arderea altor materii i obiectele care
con in asemenea materii.
2.2.51.1.2. Materiile din clasa 5.1 i obiectele con inând astfel de materii se împart dup cum
urmeaz :
O Materii comburante f risc subsidiar sau obiecte con inând astfel de materii:
O1 Lichide;
O2 Solide;
O3 Obiecte;
OF Materii solide comburante, inflamabile;
OS Materii solide comburante, supuse aprinderii spontane;
OW Materii solide comburante care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile;
OT Materii comburante toxice:
OT1 Lichide;
OT2 Solide
OC Materii comburante corosive;
OC1 Lichide
OC2 Solide
OTC Materii comburante toxice, corosive.
2.2.51.1.3. Materiile i obiectele încadrate în clasa 5.1 sunt enumerate în tabelul A de la capitolul
3.2. Cele care nu sunt men ionate nominal în tabel pot fi încadrate într-o rubric corespunz toare de la
2.2.51.3 conform dispozi iilor din capitolul 2.1, pe baza probelor, a modurilor de lucru i a criteriilor de
la 2.2.51.1.6 pân la 2.2.51.1.9 i a sec iunii 34.4 din partea a III-a a Manualului de probe i criterii. În
caz de divergen între rezultatele probelor i experien a acumulat , aprecierea bazat pe aceasta
trebuie s prevaleze asupra rezultatelor probelor.
2.2.51.1.4. Dac materiile din clasa 5.1, ca urmare a unor adaosuri trec la alte categorii de pericol
decât cele c rora le apar in materiile men ionate nominal în tabelul A, din cap. 3.2, aceste amestecuri
sau solu ii trebuie s fie încadrate în rubricile corespunz toare pe baza gradului de pericol real.
NOT . Pentru încadrarea solu iilor i amestecurilor (cum ar fi preparatele i de eurile), a se vedea
de asemenea 2.1.3.
2.2.51.1.5. Pe baza procedurilor de prob conform sec iunii 34.4 din partea a III-a a Manualului de
probe i criterii i a criteriilor de la 2.2.51.1.6 pân la 2.2.51.1.9, se poate determina, de asemenea,
dac o materie men ionat nominal nu se supune prescrip iilor prezentei clase.
Materii solide comburante
Clasificare
108
2.2.51.1.6. Atunci când materiile solide comburante men ionate nenominal în tabelul A de la
capitolul 3.2 sunt încadrate la una din rubricile de la 2.2.51.3 pe baza procedurii de prob conform
sec iunii 34.4.1, din partea a III-a a Manualului de probe i criterii, se aplic urm toarele criterii:
O materie solid trebuie s fie încadrat la clasa 5.1, dac , în amestec de 4/1 sau 1/1 cu celuloz
(în mas ), se aprinde sau arde, sau are o durat medie de ardere egal sau mai mic decât cea a
unui amestec bromat de potasiu/celuloz de 3/7 (din mas );
2.2.51.1.7. Materiile solide comburante clasificate la diversele rubrici ale tabelului A de la capitolul
3.2 trebuie s fie încadrate la grupele de ambalare I, II sau III, pe baza procedurii de prob de la
subsec iunea 34.4.1 a p ii a III-a a Manualului de probe i criterii, potrivit urm toarelor criterii:
a) Grupa de ambalare I: orice materie care, în amestec de 4/1 sau 1/1 cu celuloz (în mas ) are o
durat medie de ardere mai mic decât durata medie de ardere a amestecului de bromat de
potasiu/celuloz de 3/2 (în mas );
b) Grupa de ambalare II: orice materie care, în amestec de 4/1 sau 1/1 cu celuloz (în mas ) are o
durata medie de ardere egal sau mai mic cu durata medie de ardere a amestecului bromat de
potasiu/celuloz de 2/3 (în mas ) i care nu îndepline te criteriile de încadrare în grupa de ambalare
I;
c) Grupa de ambalare III: orice materie care, în amestec de 4/1 sau 1/1 cu celuloz (în mas ) are o
durata medie de ardere egal sau mai mic cu durata medie de ardere a amestecului bromat de
potasiu/celuloz de 3/7 (în mas ) i care nu îndepline te criteriile de încadrare în grupele de ambalare
I i II;
Materii lichide comburante
Clasificare
2.2.51.1.8. Atunci când materiile lichide comburante men ionate nenominal în tabelul A de la
capitolul 3.2 sunt încadrate într-o rubric de la 2.2.51.3, pe baza procedurii de prob conform
subsec iunii 34.4.2 din partea a III-a a Manualului de probe i criterii, se aplic urm toarele criterii:
O materie lichid trebuie s fie încadrat în clasa 5.1, dac amestecul de 1/1 (în mas ) al materiei
cu celuloza supus probei, are o cre tere a presiunii de cel pu in 2070 Kpa (presiune manometric ) i
un timp mediu de cre tere a presiunii egal sau mai mic decât cel al amestecului de acid nitric în solu ie
apoas de 65%/celuloz de 1/1 (în mas ). Încadrarea în grupele de ambalare
2.2.51.1.9. Lichidele comburante clasificate la diversele rubrici din tabelul A de la capitolul 3.2,
trebuie s fie încadrate în grupele de ambalare I, II sau III pe baza procedurilor de prob de la
subsec iunea 34.4.2 din partea a III-a a Manualului de probe i criterii, conform urm toarelor criterii:
a) Grupa de ambalare I: orice materie care, în amestec de 1/1 (în mas ) cu celuloz , se aprinde
spontan sau are un timp mediu de cre tere a presiunii mai mic decât cel al amestecului acid percloric
de 50% /celuloz de 1/1 (din mas );
b) Grupa de ambalare II: orice materie care, în amestec de 1/1 (în mas ) cu celuloz , are un timp
mediu de cre tere a presiunii mai mic sau egal cu cel al amestecului de clorat de sodiu în solu ie
apoas de 40%/celuloz de 1/1 (în mas ) i care nu îndepline te criteriile de încadrare din grupa de
ambalare I;
c) Grupa de ambalare III: orice materie care, în amestec de 1/1 (în mas ) cu celuloz , are un timp
mediu de cre tere a presiunii mai mic sau egal cu cel al amestecului acid nitric în solu ie apoas de
65%/celuloz de 1/1 (în mas ) i care nu îndepline te criteriile de încadrare în grupele de ambalare I
i II.
2.2.51.2.1. Materiile din clasa 5.1 instabile din punct de vedere chimic nu sunt admise la transport
decât dac au fost luate m surile necesare pentru a se împiedica descompunerea lor sau
polimerizarea lor periculoas în cursul transportului. În acest scop, trebuie avut grij în mod special, ca
recipientele i cisternele s nu con in substan e care s poat favoriza aceste reac ii.
2.2.51.2.2. Nu sunt admise la transport urm toarele materii i amestecuri:
- Materiile solide comburante cu autoînc lzire încadrate la Nr. ONU 3100, materiile solide
comburante, hidroreactive, încadrate la Nr. ONU 3121 i materiile solide comburante, inflamabile
încadrate la Nr. ONU 3137, exceptând cazul când corespund prescrip iilor referitoare la clasa 1 (a se
vedea de asemenea i 2.1.3.7);
- Peroxidul de hidrogen nestabilizat sau peroxidul de hidrogen în solu ie apoas nestabilizat,
con inând mai mult de 60% peroxid de hidrogen;
- Tetranitrometanul cu impurit i combustibile;
- Solu iile de acid percloric con inând peste 72% (în mas ) acid sau amestecurile de acid percloric
cu orice alt lichid, altul decât apa;
109
- Acidul cloric în solu ie care con ine peste 10% acid cloric sau amestecurile de acid cloric cu orice
alt lichid, altul decât apa;
- Compu ii halogena i ai fluorului, al ii decât Nr. ONU 1745 PENTAFLORUR DE BROM, Nr. ONU
1746 TRIFLORUR DE BROM i Nr. ONU 2495 PENTAFLORUR DE IOD din clasa 5.1, ca i Nr.
ONU 1749 TRIFLORUR DE CLOR i Nr. ONU 2548 PENTAFLORUR de CLOR din clasa 2;
- Cloratul de amoniu i solu iile sale apoase i amestecurile de clorat cu o sare de amoniu;
- Cloritul de amoniu i solu iile sale apoase i amestecurile de clorit cu o sare de amoniu;
- Amestecurile de hipoclorit cu o sare de amoniu;
- Bromatul de amoniu i solu iile sale apoase i amestecurile de bromat cu o sare de amoniu;
- Permanganatul de amoniu i solu iile sale apoase i amestecurile de permanganat cu o sare de
amoniu;
- Nitratul de amoniu con inând peste 0,2% materii combustibile (inclusiv orice materie organic
exprimat în echivalent carbon), exceptând cazul în care intr în compozi ia unei materii sau a unui
obiect din clasa 1;
- Îngr minte chimice cu con inut în nitrat de amoniu (pentru determinarea con inutului de nitrat de
amoniu trebuie lua i în calcul to i ionii de nitra i pentru care exist un echivalent molecular de ioni de
amoniu în amestec) sau în materii combustibile superioare valorilor indicate în dispozi ia special 307,
cu excep ia condi iilor aplicabile clasei 1;
- Nitrit de amoniu i solu iile sale apoase i amestecurile de nitrit anorganic cu o sare de amoniu;
- Amestecurile de nitrat de potasiu, nitrit de sodiu i o sare de amoniu.
Riscuri Cod de Nr. Denumirea materiei sau obiectului

Substan e comburante i 3210 CLORA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A.

obiecte care con in astfel de
substan e 3211 PERCLORA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A.
lichide O1
3213 BROMA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A.
3214 PERMANGANA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A.
3216 PERSULFA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A.
3218 NITRA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A.
3219 NITRI I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A.
3139 MATERIE LICHID COMBURANT , N.S.A.
1450 BROMA I ANORGANICI, N.S.A.

1461 CLORA I ANORGANICI, N.S.A.
1462 CLORI I ANORGANICI, N.S.A.
1477 NITRA I ANORGANICI, N.S.A.
risc subsidiar 1481 PERCLORA I ANORGANICI, N.S.A.

O solide O2 1482 PERMANGANA I ANORGANICI, N.S.A.
1483 PEROXIZI ANORGANICI, N.S.A.
2627 NITRI I ANORGANICI, N.S.A.
3212 HIPOCLORI I ANORGANICI, N.S.A.
3215 PERSULFA I ANORGANICI, N.S.A.
1479 MATERIE SOLID COMBURANT , N.S.A.
obiecte O3 3356 GENERATOR CHIMIC DE OXIGEN
3137 MATERIE SOLID COMBURANT , INFLAMABIL , N.S.A. (nu este

Solide inflamabile OF admis la transport, vezi 2.2.51.2)
3100 MATERIE SOLID COMBURANT CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. (nu

Solide cu autoaprindere OS este admis la transport, vezi 2.2.51.2)
110
3121 MATERIE SOLID COMBURANT , HIDROREACTIV , N.S.A. (nu este
Solide, autoreactive OW admis la transport, vezi 2.2.51.2)
Toxice lichide OT1 3099 MATERIE LICHID COMBURANT , TOXIC , N.S.A.

OT
solide OT2 3087 MATERIE SOLID COMBURANT , TOXIC , N.S.A.
Corosive lichide OC1 3098 MATERIE LICHID COMBURANT , COROSIV , N.S.A.

OC
solide OC2 3085 MATERIE SOLID COMBURANT , COROSIV , N.S.A.
(nici o rubric colectiv cu acest cod de clasificare; dup caz, clasificarea la o

rubric colectiv , purtând un cod de clasificare care trebuie determinat dup
Toxice, corosive OTC tabelul de ordine de preponderen a caracteristicilor de pericol de la 2.1.3.10)
2.2.52. Clasa 5.2 Peroxizi organici

2.2.52.1. Criterii
2.2.52.1.1. Titlul clasei 5.2 cuprinde peroxizii organici i preparatele de peroxizi organici
2.2.52.1.2. Materiile din clasa 5.2 se împart dup cum urmeaz :
P1 Peroxizi organici, care nu necesit reglarea temperaturii;
P2 Peroxizi organici care necesit reglarea temperaturii (nu sunt admi i la transport în trafic
feroviar)
Defini ie
2.2.52.1.3. Peroxizii organici sunt materii organice care con in structura bivalent -O-O- i care pot fi
considera i deriva i ai peroxidului de hidrogen, în care unul sau doi atomi de hidrogen sunt înlocui i
prin radicali organici.
Propriet i
2.2.52.1.4. Peroxizii organici sunt supu i descompunerii exotermice la temperatur normal sau
ridicat . Descompunerea se poate amorsa sub efectul c ldurii, al frec rii, al ocului sau al contactului
cu impurit i (acizi, compu i ai metalelor grele, amine etc.). Viteza de descompunere cre te cu
temperatura i variaz potrivit compozi iei peroxidului. Descompunerea poate determina o degajare de
vapori sau de gaze inflamabile sau nocive. Unii peroxizi organici se pot descompune, producând o
explozie, în special în condi iile de izolare. Aceast caracteristic poate fi modificat prin ad ugarea
de diluan i sau prin utilizarea de ambalaje adecvate. Numero i peroxizi organici ard puternic. Trebuie
evitat contactul peroxizilor organici cu ochii. Anumi i peroxizi organici provoac leziuni grave ale
corneei, chiar dup un contact de scurt durat sau au efecte iritante pentru piele.
NOT . Metodele de prob pentru determinarea inflamabilit ii peroxizilor organici sunt descrise la
sec iunea 32.4 din partea a III-a a Manualului de probe i criterii. Pentru peroxizii organici care pot
reac iona violent când sunt înc lzi i, este recomandabil a le determina punctul de aprindere utilizând
antioane de mici dimensiuni, conform prescrip iilor normei ISO 3679:1983.
Clasificare
2.2.52.1.5. Orice peroxid organic trebuie încadrat în clasa 5.2, cu excep ia cazului când preparatele
de peroxizi organici:
a) nu con in mai mult de 1,0% oxigen activ pentru cel mult 1,0% peroxid de hidrogen;
b) nu con in mai mult de 0,5% oxigen activ pentru 1,0%, dar cel mult 7,0% peroxid de hidrogen.
NOT . Con inutul de oxigen activ (în %) al unui preparat de peroxid organic este dat de formula:
16 ? SUM [n(i) ? c(i)/m(i)]
unde:
n(i) = num rul de grupe peroxi per molecul de peroxid organic i;
c(i) = concentra ia (% din mas ) de peroxid organic i; i
m(i) = masa molecular a peroxidului organic i.
111
2.2.52.1.6. Peroxizii organici sunt încadra i în apte tipuri, în func ie de gradul de pericol pe care îl
prezint . Tipurile variaz de la tipul A, care nu este admis la transport în ambalajul în care a fost supus
la probe i tipul G care nu este supus prescrip iilor clasei 5.2. Clasificarea la tipurile B pân la F se
face în func ie de cantitatea maxim de materie autorizat pe colet. Principiile de aplicat pentru
clasificarea materiilor care nu figureaz la 2.2.52.4 sunt expuse în partea a II-a a Manualului de probe
i criterii.
2.2.52.1.7. Peroxizii organici deja clasifica i al c ror transport în ambalaje este autorizat deja sunt
enumera i la paragraful 2.2.52.4, cei al c ror transport în GRV-uri este deja autorizat sunt enumera i la
4.1.4.2 instruc iunea de ambalare IBC520 i cei al c ror transport este deja autorizat în cisterne
conform capitolelor 4.2 i 4.3 sunt enumera i la 4.2.5.2 instruc iunea de transport în cisterne mobile
T23. La fiecare materie autorizat enumerat este repartizat o rubric generic în tabelul A de la
capitolul 3.2 (Nr. ONU 3101 pân la 3120), cu indicarea riscurilor subsidiare corespunz toare i a
informa iilor utile pentru transportul acestor materii.
Aceste rubrici colective precizeaz :
- tipul (de la B la F) al peroxidului organic (a se vedea 2.2.52.1.6 de mai jos);
- starea fizic (lichid /solid )
Amestecurile din aceste preparate pot fi asimilate cu tipul de peroxid organic cel mai periculos care
intr în compozi ia lor i sunt transportate în condi iile prev zute pentru acest tip. Totu i, pentru c doi
compu i stabili pot forma un amestec mai pu in stabil la c ldur , trebuie determinat temperatura de
descompunere autoaccelerat (TDAA) a amestecului.
2.2.52.1.8. Clasificarea peroxizilor organici care nu sunt enumera i la 2.2.52.4, la 4.1.4.2
instruc iunea de ambalare IBC520 sau la 4.4.5.2 instruc iunea de transport în cisterne mobile T23 i
încadrarea lor la o rubric colectiv trebuie s fie f cut de autoritatea competent a rii de origine
Declara ia de agrement trebuie s indice clasificarea i condi iile de transport aplicabile. Dac ara de
origine nu este un stat contractant la RID, clasificarea i condi iile de transport trebuie s fie
recunoscute de autoritatea competent din primul stat contractant la RID, prin care trece expedi ia.
2.2.52.1.9. E antioanele de peroxizi organici sau de preparate de peroxizi organici neenumerate la
2.2.52.4, pentru care nu se dispune de date de prob complete i care trebuie transportate pentru
probe sau evalu ri suplimentare, trebuie s fie încadrate într-una din rubricile referitoare la peroxizii
organici de tip C, cu condi ia ca:
- potrivit datelor disponibile, e antionul s nu fie mai periculos decât peroxidul organic de tip B;
- e antionul s fie ambalat conform normelor de ambalare OP2, iar cantitatea pe unitate de transport
fie limitat la 10 kg.
E antioanele care necesit o reglare a temperaturii nu sunt admise la transport în trafic feroviar.
Desensibilizarea peroxizilor organici
2.2.52.1.10. Pentru a asigura siguran a în timpul transportului peroxizilor organici, ace tia sunt
adeseori desensibiliza i, ad ugându-li-se materii organice lichide sau solide, materii anorganice solide
sau ap . Atunci când este prev zut un procentaj de materie, este vorba de un procentaj în mas ,
rotunjit la unitatea cea mai apropiat . În general, desensibilizarea trebuie s fie în a a fel încât, în caz
de scurgere, peroxidul organic s nu se poat concentra în mod periculos.
2.2.52.1.11. În lipsa unei indica ii contrare pentru un preparat special de peroxid organic, diluan ilor
utiliza i pentru desensibilizare li se aplic urm toarele defini ii:
- diluan ii de tip A sunt materii lichide organice care sunt compatibili cu peroxidul organic i care au
un punct de fierbere de cel pu in 150°C. Diluan ii de tip A pot fi utiliza i pentru desensibilizarea tuturor
peroxizilor organici:
- Diluan ii de tip B sunt materii lichide organice care sunt compatibile cu peroxidul organic i care au
un punct de fierbere mai mic de 150°C, dar de cel pu in 60°C i un punct de aprindere de cel pu in
5°C;
Diluan ii de tip B pot fi folosi i la desensibilizarea oric ror peroxizi organici, cu condi ia ca punctul de
fierbere al lichidului s fie cu cel pu in 60°C mai mare decât TDAA într-un colet de 50 kg.
2.2.52.1.12. Diluan ii, al ii decât cei de tip A sau B, pot fi ad uga i la preparatele de peroxizi organici
enumerate la 2.2.52.4 cu condi ia s fie compatibili. Totu i, înlocuirea par ial sau total a unui diluant
de tip A sau B cu un alt diluant cu propriet i diferite, impune o nou evaluare a preparatului conform
procedurii normale de clasificare pentru clasa 5.2.
2.2.52.1.13. Apa nu poate fi utilizat decât pentru desensibilizarea peroxizilor organici a c ror
men iune, la 2.2.52.4 sau în decizia autorit ii competente conform 2.2.52.4 1.8 de mai sus,
precizeaz "cu ap " sau "dispersie stabil în ap ". E antioanele i preparatele de peroxizi organici
care nu sunt enumerate la 2.2.54.4, pot fi de asemenea desensibilizate cu ap , cu condi ia s fie
conforme prescrip iilor alineatului 2.2.52.1.9 de mai sus.
112
2.2.52.1.14. Materiile solide organice i anorganice pot fi utilizate pentru desensibilizarea peroxizilor
organici cu condi ia s fie compatibile. Prin materii compatibile lichide sau solide se în eleg cele care
nu altereaz nici stabilitatea termic , nici tipul de pericol al preparatului.
2.2.52.1.15 la 2.2.52.1.18. (rezervat)
Peroxizii organici urm tori nu sunt admi i la transport în condi iile clasei 5.2:
- peroxizii organici de tip A [a se vedea paragraful 20.4.3 a) din partea a II-a a Manualului de probe
i criterii];
- peroxizii organici pentru care este cerut reglarea temperaturii; nu sunt admi i la transport în trafic
feroviar:
- peroxizii organici de tip B i C având TDAA < 50°C
ONU 3111 PEROXID ORGANIC DE TIP B, LICHID, CU REGLAREA TEMPERATURII;
ONU 3112 PEROXID ORGANIC DE TIP B, SOLID, CU REGLAREA TEMPERATURII;
ONU 3113 PEROXID ORGANIC DE TIP C, LICHID, CU REGLAREA TEMPERATURII;
ONU 3114 PEROXID ORGANIC DE TIP C, SOLID, CU REGLAREA TEMPERATURII;
- peroxizii organici de tip D care manifest un efect violent sau mediu la înc lzire izolat i care au
TDAA <= 50°C, sau care manifest un efect slab, sau nici un efect la înc lzire izolat i care au TDAA
<= 45°C.
ONU 3115 PEROXID ORGANIC DE TIP D, LICHID, CU REGLAREA TEMPERATURII
ONU 3116 PEROXID ORGANIC DE TIP D, SOLID, CU REGLAREA TEMPERATURII
- peroxizii organici de tip E i F care au o TDAA <= 45°C:
ONU 3117 PEROXID ORGANIC DE TIP E, LICHID, CU REGLAREA TEMPERATURII;
ONU 3118 PEROXID ORGANIC DE TIP E, SOLID, CU REGLAREA TEMPERATURII;
ONU 3119 PEROXID ORGANIC DE TIP F, LICHID, CU REGLAREA TEMPERATURII;
ONU 3120 PEROXID ORGANIC DE TIP F, SOLID, CU REGLAREA TEMPERATURII.
PEROXID ORGANIC DE TIP

A, SOLID nu sunt admi i la transport, (a se
PEROXID ORGANIC DE TIP vedea 2.2.52.2)
A, LICHID
3101
B, LICHID
Care nu PEROXID ORGANIC DE TIP
3102
necesit B, SOLID
reglarea PEROXID ORGANIC DE TIP
3103
temperaturii C, LICHID
P1 3104
C, SOLID
3105
D, LICHID
3106
D, SOLID
3107
E, LICHID
3108
E, SOLID
3109
F, LICHID
3110
F, SOLID
nu sunt supu i prescrip iilor
G,SOLID
aplicabile din clasa 5.2, (a se
vedea 2.2.52.1.6)
G,LICHID
Care PEROXID ORGANIC DE TIP B, nu sunt admise la transport în

necesit 3111 LICHID, CU REGLAREA trafic feroviar, (a se vedea
reglarea TEMPERATURII 2.2.52.2)
113
temperaturii PEROXID ORGANIC DE TIP B,
3112 SOLID, CU REGLAREA
TEMPERATURII
PEROXID ORGANIC DE TIP C,
3113 LICHID, CU REGLAREA
TEMPERATURII
PEROXID ORGANIC DE TIP C,
TEMPERATURII
PEROXID ORGANIC DE TIP D,
TEMPERATURII
PEROXID ORGANIC DE TIP D,
P2 3116 SOLID, CU REGLAREA
TEMPERATURII
PEROXID ORGANIC DE TIP E,
TEMPERATURII
PEROXID ORGANIC DE TIP E,
TEMPERATURII
PEROXID ORGANIC DE TIP F,
TEMPERATURII
PEROXID ORGANIC DE TIP F,
TEMPERATURII
2.2.52.4 Lista peroxizilor organici deja clasifica i transporta i în ambalaje

În coloana 'Metode de ambalare', codurile 'OP1' pân la 'OP8' se refer la metodele de ambalare
din instruc iunea de ambalare P520 de la 4.1.4.1 (a se vedea de asemenea i 4.1.7.1). Peroxizii
organici care sunt transporta i trebuie s îndeplineasc condi iile de clasificare dup cum s-a indicat.
Pentru materiile al c ror transport în GRV-uri este autorizat, a se vedea 4.1.4.2, instruc iunea de
ambalare IBC 520, i pentru cele al c ror transport în cisterne este autorizat conform capitolelor 4.2 i
4.3, a se vedea 4.2.5.2, instruc iunea de transport în cisterne mobile T23.
Observa ii
Materii
Diluant Diluant Metoda Nr. ONU (a se
Concentra ie solide Ap
Peroxid organic tip A tip B de (rubric vedea
(%) inerte (%)
(%) (%)1) ambalare generic ) sfâr itul
(%)
tabelului)
ACID CLORO-3 PEROXIBENZOIC > 57-86 >= 14 OP1 3102 3)
<= 57 >= 3 >= OP7 3106

''
40
<= 77 >= 6 >= OP7 3106
''
17
ACID PEROXIACETIC, TIP D stabilizat <= 43 OP7 3105 13), 14),
19)
ACID PEROXIACETIC, TIP E stabilizat <= 43 OP8 3107 13), 15),
19)
ACID PEROXIACETIC, TIP F stabilizat <= 43 OP8 3109 13), 16),
19)
ACID PEROXILAURIC <= 100 3118 interzis
BIS (ter -AMILPEROXI)-2,2 BUTAN <= 57 >= 43 OP7 3105
BIS (ter -AMILPEROXI)-3,3 BUTIRAT <= 67 >= 33 OP7 3105

DE ETIL
BIS (ter -AMILPEROXI)-1,1 <= 82 >= 18 OP6 3103
CICLOHEXAN
BIS (ter -BUTILPEROXI)-2,2 BUTAN <= 52 >= 48 OP6 3103
114
BIS (ter -BUTILPEROXI)-3,3 BUTIRAT > 77-100 OP5 3103
DE ETIL
'' <= 77 >= 23 OP7 3105
'' <= 52 >= 48 OP7 3106
BIS (ter -BUTILPEROXI)-1,1 > 80-100 OP5 3101 3)
CICLOHEXAN
'' <= 72 >= 28 OP5 3103 30)
'' > 52-80 >= 20 OP5 3103
'' > 42-52 >= 48 OP7 3105
'' <= 42 >= 13 >= 45 OP7 3106
'' <= 42 >= 58 OP8 3109
'' <= 27 >= 25 OP8 3107 21)
'' <= 13 >= 13 >= 74 OP8 3109
BIS (ter -BUTILPEROXI)-1,1 <= 43+ <= >= 41 OP7 3105
CICLOHEXAN + ETIL-2 16
PEROXIHEXANOAT DE ter - BUTIL
BIS (tert-BUTILPEROXI-SOPROPIL) > 42-100 <= 57 OP7 3106

BENZEN(S)
'' <= 42 >= 58 - 29)
BIS (ter -BUTILPEROXI)-2,2 PROPAN <= 52 >= 48 OP7 3105
'' <= 42 >= 13 >= 45 OP7 3106

BIS (ter -BUTILPEROXI)-1,1TRIMETIL- > 90-100 OP5 3101 3)
3,3,5 CICLOHEXAN
'' <= 90 >= 10 OP5 3103 30)

'' > 57-90 >= 10 OP5 3103
'' <= 77 >= 23 OP5 3103
'' <= 57 >= 43 OP8 3110
'' <= 57 >= 43 OP8 3107
'' <= 32 >= 26 >= 42 OP8 3107
BIS (ter -BUTILPEROXI)-4,4 VALERAT > 52-100 OP5 3103
DE N-BUTIL
'' <= 52 >= 48 OP8 3108
BIS (DI-ter -BUTILPEROXI-4,4 <= 22 >= 78 OP8 3107
CICLOHEXIL)-2,2 PROPAN
'' <= 42 >= 58 OP7 3106
BIS (HIDROPEROXI)-2,2 PROPAN <= 27 >= 73 OP5 3102 3)
BIS (NEODECANOIL-2 <= 52 >= 48 OP7 3115

PEROXIIZOPROPIL) BENZEN
ter -BUTILPEROXICARBONAT DE <= 100 OP7 3106
STEARIL (ter -BUTIL-2
PEROXIIZOPROPIL)-1
IZOPROPENIL-3 BENZEN <= 77 >= 23 OP7 3105
'' <= 42 >= 58 OP8 3108
CARBONAT DE IZOPROPIL I DE <= 77 >= 23 OP5 3103
PEROXI ter -AMIL
CARBONAT DE IZOPROPIL I DE <= 77 >= 23 OP5 3103
PEROXI ter -BUTIL
DI-(ter -BUTILPEROXICARBONILOXI)- <= 72 >= 28 OP5 3103
1,6 HEXAN
DIHIDROPEROXID DE <= 82 >= 5 >= OP7 3106 24)

DIIZOPROPILBENZEN 5
DIMETIL-2,5 BIS (BENZOILPEROXI)- > 82-100 OP5 3102 3)
2,5 HEXAN
'' <= 82 >= 18 OP7 3106
'' <= 82 <= OP5 3104
115
18
DIMETIL-2,5 BIS (ter -BUTILPEROXI)- <= 47 OP8 3108
2,5 HEXAN (past )
'' <= 52 >= 48 OP8 3109
'' <= 77 >= 23 OP8 3108
DIMETIL-2,5 BIS (ter'-BUTILPEROXI)- > 86-100 OP5 3101 3)
2,5-HEXIN -3
'' > 52-86 >= 14 OP5 3103 26)
'' <= 52 >= 48 OP7 3106
DIMETIL-2,5 BIS (ETIL-2 <= 100 OP5 3113
HEXANOILPEROXI) - 2,5 HEXAN
DIMETIL-2,5 BIS (TRIMETIL-3,5,5 <= 77 >= 23 OP7 3105

HEXANOILPEROXI)-2,5 HEXAN
DIMETIL-2,5 (DIHIDROPEROXI)-2,5 <= 82 >= OP6 3104

HEXAN 18
DIMETIL-2,5 BIS (tert-BUTILPEROXI)- > 90 -100 OP5 3103
2,5 HEXAN
DIMETIL-2,5 BIS (tert-BUTILPEROXI)- > 52 -90 >=10 OP7 3105
2,5 HEXAN
DIPEROXIAZELAT DE TER - BUTIL <= 52 >= 48 OP7 3105
DIPEROXIFTALAT DE TER - BUTIL > 42-52 >= 48 OP7 3105
<= 52 OP7 3106 20)

''
(past )
'' <= 42 >= 58 OP8 3107
ETILHEXIL-2 PEROXICARBONAT DE <= 100 OP7 3105
TER - AMIL
ETIL-2 PEROXIHEXANOAT DE TER - <= 100 3115 interzis

AMIL
ETIL-2 PEROXIHEXANOAT DE TER - > 52-100 3113 interzis
BUTIL
'' > 32-52 >= 48 3117 interzis
'' <= 52 >= 48 3118 interzis
'' <= 32 >= 68 3119 interzis
ETIL- 2 PEROXIHEXANOAT DE ter - <= 12 + <= >= 14 >= 60 OP7 3106
BUTIL-BIS (ter -BUTILPEROXI)-2,2 14
BUTAN
<= 31 + <= >= 33 3115 interzis
''
36
ETIL -2, PEROXIHEXANOAT DE <= 100 3115 interzis
TETRAMETIL 1,1,3,3 BUTIL
ETIL - 2, PEROXIHEXILCARBONAT DE <= 100 OP7 3105
ter - BUTIL
HIDROPEROXID DE ter -AMIL <= 88 >= 6 >= OP8 3107

6
HIDROPEROXID DE ter -BUTIL > 79-90 >= OP5 3103 13)
10
'' <= 80 >= 20 OP7 3105 4), 13)
<= 79 > OP8 3107 13), 23)
''
14
<= 72 >= OP8 3109 13)
''
28
HIDROPEROXID DE ter -BUTIL + < 82 + > 9 >= OP5 3103 13)
PEROXID DE DI- ter -BUTIL 7
HIDROPEROXID DE CUMIL > 90-98 <= 10 OP8 3107 13)
'' <= 90 >= 10 OP8 3109 13), 18)
HIDROPEROXID DE IZOPROPILCUMIL <= 72 >= 28 OP8 3109 13)
116
HIDROPEROXID DE p- MENTIL > 72-100 OP7 3105 13)
'' <= 72 >= 28 OP8 3109 27)
HIDROPEROXID DE PIMANIL > 56-100 OP7 3105 13)
'' < 56 > 44 OP8 3109
HIDROPEROXID DE TETRAMETIL - <= 100 OP7 3105
1,3,3,3 BUTIL
METIL- 2 PEROXIBENZONAT DE <= 100 OP5 3103
TER -BUTIL
MONOPEROXIMALEAT DE ter -BUTIL 52-100 OP5 3102 3)
'' <= 52 >= 48 OP6 3103

'' <= 52 >= 48 OP8 3108
<= 52 OP8 3108
''
(past )
PENTAMETIL - 3,3,5,7,7 TRIOXEPAN - <= 100 OP8 3107
1,2,4
PEROXICETAT DE ter -AMIL <= 62 >= 38 OP8 3107
PEROXIACETAT DE ter -BUTIL > 52-77 >= 23 OP5 3101 3)
'' > 32-52 >= 48 OP6 3103
'' <= 32 >= 68 OP8 3109
PEROXIBENZOAT DE ter -AMIL <= 100 OP5 3103
PEROXIBENZOAT DE ter -BUTIL > 77-100 OP5 3103
'' > 52-77 >= 23 OP7 3105

'' <= 52 >= 48 OP7 3106
PEROXIBUTIL FUMARAT DE ter - <= 52 >= 48 OP7 3105
BUTIL
PEROXICARBONAT DE POLY-ter - <= 52 >= 23 OP8 3107
BUTIL I DE POLIETER
PEROXICROTONAT DE ter -BUTIL <= 77 >= 23 OP7 3105
PEROXID DE ACETILACETON <= 42 >= 48 >= OP7 3105 2)

8
<= 32 OP7 3106 20)
''
(past )
PEROXID DE ACETIL I DE <= 82 >= 12 3112 interzis
CICLOHEXAN SULFONIL
'' <= 32 >= 68 3115 interzis
PEROXID DE ter -AMIL <= 100 OP8 3107
PEROXID DE BIS (CLORO- 4 <= 77 >= OP5 3102 3)
BENZOIL) 23
<= 52 OP7 3106 20)
''
(past )
'' <= 32 >= 68 - 29)
PEROXID DE BIS (DICLORO -2,4 <= 77 >= OP5 3102 3)
BENZOIL) 23
<= 52 3118 interzis
''
(past )
<= 52 (past OP7 3106
'' cu ulei
siliconic)
PEROXID DE BIS (HIDROXI -1 <= 100 OP7 3106
CICLOHEXIL)
PEROXID DE BIS (METIL - 2, BENZOIL) <= 87 >= 3112 interzis
13
PEROXID DE BIS (METIL - 3 BENZOIL) <= 20+ >= 58 3115 interzis
+
PEROXID DE BENZOIL I DE METIL - <= 18+
3
BENZOIL + PEROXID DE BENZOIL 4 <= 4
117
PEROXID DE BIS (METIL - 4, BENZOIL) <= 52 (past OP7 3106
cu ulei
siliconic)
PEROXID DE BIS (TRIMETIL - 3,5,5- > 52-82 >= 18 3115 interzis
HEXANOIL
> 38 - 52 >= 48 3119 interzis
''
<= 52 3119 interzis
(dispersie
''
stabil în
ap )
'' <= 38 >= 62 3119 interzis
PEROXID DE TER - BUTIL I DE > 42-100 OP8 3107 interzis
CUMIL
'' <= 52 >= 48 OP8 3108
PEROXID (S) DE CICLOHEXANON <= 91 >= OP6 3104 13)
9
'' <= 72 >= 28 OP7 3105 5)
<= 72 OP7 3106 5), 20)
''
(past )
'' <= 32 >= 68 - 29)
PEROXIZI DE DIACETON - ALCOOL <= 57 >= 26 >= 3115 interzis
8
PEROXID DE DIACETIL <= 27 >= 73 3115 interzis
PEROXID DE DIBENZOIL > 51-100 >= 48 OP2 3102 3)
> 77-94 >= OP4 3102 3)
''
6
<= 77 >= OP6 3104
''
23
<= 62 >= 28 >= OP7 3106
''
10
> 52-62 OP7 3106 20)
'' (past )
'' > 35-52 >= 48 OP7 3106
PEROXID DE DIBENZOIL. > 36-42 >= 18 <= OP8 3107
40
PEROXID DE DIBENZOIL <= 56.5 >= OP8 3108
(past ) 15
<= 52 OP8 3108 20)
''
(past )
<= 42 OP8 3109
(dispersie
''
stabil în
ap )
'' <= 35 >= 65 - scutit 29)
PEROXID DE DI-ter -BUTIL > 52-100 OP8 3107
PEROXID DE DI-ter -BUTIL <= 52 >= 48 OP8 3109 25)
PEROXID DE DICUMIL > 52-100 OP8 3110 12)
'' <= 52 >= 48 - scutit 29)
PEROXID DE DIDECANOIL <= 100 3114 interzis
PEROXID DE DIZOBUTIRIL > 32-52 >= 48 3111 interzis
'' <= 32 >= 68 3115 interzis
PEROXID DE DILAUROIL <= 100 OP7 3106
<= 42 OP8 3109
(dispersie
''
stabil în
ap )
PEROXID DE DI-n-NONANOIL <= 100 3116 interzis
PEROXID DE DI-n-OCTANOIL <= 100 3114 interzis
PEROXID DE DIPROPIONIL <= 27 >= 73 3117 interzis
PEROXID DE DISUCCINIL > 72-100 OP4 3102 3), 17)
118
'' <= 72 >= 3116 interzis
28
PEROXID(ZI) DE <= 67 >= 33 3115 interzis
METILCICLOHEXANON
PEROXID(ZI) DE METILETILCETON A se vedea >= 48 OP5 3101 3), 8), 13)
obs. 8)
A se vedea >= 55 OP7 3105 9)
'' obs. 9)
A se vedea >= 60 OP8 3107 10)
''
obs. 10)
PEROXID(ZI) DE <= 62 >= 19 OP7 3105 22)
METILIZOBUTILCETON
PEROXID(ZI) DE A se vedea >= 70 OP8 3109 31)
METILIZOPROPILCETON obs. 31)
PEROXID ORGANIC, LICHID OP2 3103 11)
ANTION
PEROXID ORGANIC, LICHID, 3113 interzis
ANTION CU REGLAREA
TEMPERATURII
PEROXID ORGANIC, SOLID, OP2 3104 11)
ANTION
PEROXID ORGANIC, SOLID, 3114 interzis
ANTION CU REGLAREA
TEMPERATURII
PEROXIDICARBONAT DE bis (ter - <= 100 3114 interzis
BUTIL-4 CICLONEXIL)
<= 42 3119 interzis
(dispersie
''
stabil în
ap )
PEROXIDICARBONAT DE bis (sec- > 52-100 3113 interzis
BUTIL)
'' <= 52 >= 48 3115 interzis
PEROXIDICARBONAT DE bis (ETOXI- <= 52 >= 48 3115 interzis
2-ETIL)
PEROXIDICARBONAT DE bis >= 52 >= 48 3115 interzis
(METOXI-3-BUTIL)
PEROXIDICARBONAT DE bis (FENOXI- > 85-100 OP5 3102 3)
2-ETIL)
<= 85 >= OP7 3106
''
15
PEROXIDICARBONAT DE DI-n BUTIL > 27-52 >= 48 3115 interzis
'' <= 27 => 73 3117 interzis

<= 42 3118 interzis
(dispersie
'' stabil în
ap
(congelat))
PEROXIDICARBONAT DE DICETIL <= 100 3116 interzis
<= 42 3119 interzis

(dispersie
''
stabil în
ap )
PEROXIDICARBONAT DE > 91-100 3112 interzis
DICICLOHEXIL
<= 91 => 3114 interzis
''
9
<= 42 3119 interzis
(dispersie
''
stabil în
ap )
PEROXIDICARBONAT DE > 52-100 3112 interzis
DIIZOPROPIL
119
'' <= 52 => 48 3115 interzis
PEROXIDICARBONAT DE DIMIRISTIL <= 100 3116 interzis
<= 42 3119 interzis

(dispersie
''
stabil în
ap )
PEROXIDICARBONAT DE DI-n PROPIL <= 100 3113 interzis
'' <= 77 => 23 3113 interzis

PEROXIDICARBONAT DE ETIL-2 > 77-100 3113 interzis
HEXIL
'' <= 77 => 23 3115 interzis
<= 62 (cu 3119 interzis
dispersie
''
stabil în
ap )
<= 52 (cu 3120 interzis
dispersie
'' stabil în
ap ,
congelat)
PEROXIDICARBONAT DE IZOPROPIL <= 32+ <= 3115 interzis
I DE sec-BUTIL + 15-18 >= 3111 interzis
PEROXIDICARBONAT DE bis(sec- 38+ <= 12-
BUTIL) + PEROXIDICARBONAT DE 15
DIIZOPROPIL
<= 52+ <=
'' 28+ <= 22
PEROXIDIOCARBONAT DE <= 28 => 72 3115 interzis
DIIZOPROPIL
PEROXIDDIETILACETAT DE ter -BUTIL <= 100 3113 interzis
PEROXIIZOBUTIRAT DE ter -BUTIL > 52-77 => 23 3111 interzis
'' <= 52 => 48 3115 interzis

PEROXINEODECANOAT DE ter -AMIL <= 77 => 23 3115 interzis
PEROXINEODECANOAT DE ter -AMIL <= 47 => 53 3119 interzis
PEROXINEODECANOAT DE ter -BUTIL > 77-100 3115 interzis
PEROXINEODECANOAT DE ter -BUTIL <= 77 >= 23 3115 interzis
<= 52 3117 interzis

(dispersie
''
stabil în
ap )
<= 42 3118 interzis
(dispersie
'' stabil în
ap ,
congelat)
'' <= 32 >= 68 3119 interzis
PEROXINEODECANOAT DE CUMIL <= 87 >= 13 3115 interzis
PEROXINEODECANOAT DE CUMIL <= 77 >= 23 3119 interzis
PEROXINEODECANOAT DE CUMIL <= 52 3119 interzis

(dispersie
stabil în
ap )
PEROXINEODECANOAT DE DIMETIL - <= 77 >= 23 3115 interzis
1,1 HIDROXI-3 BUTIL
120
PEROXINEODECANOAT DE DIMETIL - <= 52 3119 interzis
1,1 HIDROXI-3 BUTIL (dispersie
stabil în
ap )
PEROXINEODECANOAT DE DIMETIL - <= 52 >= 48 3117 interzis
1,1 HIDROXI-3 BUTIL
PEROXINEODECANOAT DE ter -HEXIL >= 71 >= 29 3115 interzis
PEROXINEODECANOAT DE <= 72 >= 28 3115 interzis

TETRAMETIL - 1,1,3,3 BUTIL
<= 52 3119 interzis
(dispersie
''
stabil în
ap )
PEROXINEOHEPTANOAT DE ter - <= 77 >= 23 3115 interzis
BUTIL
<= 42 3117 interzis
(dispersie
''
stabil în
ap )
PEROXINEOHEPTANOAT DE CUMIL <= 77 >= 23 3115 interzis
PEROXINEOHEPTANOAT DE <= 52 >= 48 3117 interzis

DIMETIL-1,1 HIDROXI-3 BUTIL
PEROXIPIVALAT DE (ETIL-2 <= 52 >= 45 >= 10 3115 interzis
HEXANOILPEROXI)-1
DIMETIL-1,3 BUTIL
PEROXIPIVALAT DE ter -AMIL <= 77 >= 23 3113 interzis
PEROXIPIVALAT DE ter -BUTIL > 67-77 >= 23 3113 interzis
'' > 27-67 >= 33 3115 interzis
'' <= 27 >= 73 3119 interzis
PEROXIPIVALAT DE CUMIL <= 77 >= 23 3115 interzis
PEROXIPIVALAT DE ter -HEXIL <= 72 >= 28 3115 interzis
PEROXIPIVALAT DE TETRAMETIL- <= 77 >= 23 3115 interzis
1,1,3,3 BUTIL
TRIETIL-3,6,9 TRIMETIL-3,6,9 <= 42 >= 58 OP7 3105 28)
TRIPEROXONAN-1,4,7
'' <= 17 >= 18 >= 65 OP8 3110
TRIMETIL-3,5,5 PEROXIHEXANOAT <= 100 OP7 3105
DE ter -AMIL
TRIMETIL-3,5,5 PEROXIHEXANOAT > 32-100 OP7 3105

DE ter -BUTIL
'' <= 42 >= 58 OP7 3106

'' <= 32 >= 68 OP8 3109
([3R- <= 100 OP7 3106
(3R,5aS,6S,8aS,9R,10R,12S,12aR**)]-
DECAHIDRO-10-METOXY-3,6,9-
TRIMETIL-3,12-EPOXI-12H-
PIRANO[4,3-
j]-1,2-BENZODIOXEPIN)
*) Potrivit subpct. 2.2.52.4 din Amendamentul din 2013 la Regulamentul privind transportul
interna ional feroviar al m rfurilor periculoase (RID), apendice C la Conven ia privind transporturile
interna ionale feroviare (COTIF), în tabelul de la subpct. 2.2.52.4 din Regulament, la rubrica
"peroxidicarbonat de diizopropil" în coloana concentra ie se înlocuie te "28" prin "32" i în coloana
diluant de tip A se înlocuie te "72" prin "68".
Observa ii (referitoare la ultima coloan din tabelul 2.2.52.4)
1) Un diluant de tip B poate întotdeauna s fie înlocuit cu un diluant de tip A. Punctul de fierbere al
diluantului de tip B, trebuie s fie mai mare cu cel pu in 60°C decât TDAA a peroxidului organic.
121
2) Oxigen activ <= 4,7%.
3) Eticheta de risc subsidiar de 'MATERIE EXPLOZIBIL ' cerut (Modelul nr. 1, a se vedea
5.2.2.2.2.)
4) Diluantul poate fi înlocuit cu peroxid de di-ter i-butil.
5) Oxigen activ <= 9%.
6) (rezervat).
7) (rezervat).
8) Oxigen activ > 10% i <= 10,7% cu sau f ap .
9) Oxigen activ <= 10%, cu sau f ap .
10) Oxigen activ <= 8,2% cu sau f ap
11) A se vedea 2.2.52.1.9.
12) Cantitatea per recipient pentru PEROXIZI ORGANICI DE TIP F, poate ajunge pân la 2000 kg,
în func ie de rezultatele probelor la scar larg .
13) Eticheta de risc subsidiar 'MATERIE COROZIV ' cerut (Model nr. 8, a se vedea 5.2.2.2.2).
14) Preparate de acid peroxiacetic care îndeplinesc criteriile de la 20.4.3. d) din Manualul de probe
i criterii.
15) Preparate de acid peroxiacetic care îndeplinesc criteriile de la 20.4.3 e) din Manualul de probe i
criterii
16) Preparate de acid peroxiacetic care îndeplinesc criteriile de la 20.4.3 f) din Manualul de probe i
criterii
17) Ad ugarea de ap la acest peroxid organic reduce stabilitatea sa termic .
18) Eticheta de risc subsidiar 'MATERIE COROSIV ' cerut (Model nr. 8, a se vedea 5.2.2.2.2) nu
este necesar pentru concentra iile mai mici de 80%
19) Amestec cu peroxid de hidrogen, ap i acid (izi).
20) Cu un diluant de tip A, cu sau f ap .
21) Cu cel pu in 25% (în mas ) diluant de tip A i în plus, cu etilbenzen.
22) Cu cel pu in 19% (în mas ) diluant de tip A i în plus, cu metilizobutilceton .
23) Cu < 6% peroxid de di-ter -butil.
24) Cu < 8% izopropil-1 hidroperoxiizopropil-4 hidroxibenzen.
25) Diluant de tip B al c rui punct de fierbere > 110°C.
26) Cu < 0,5% hidroperoxizi.
27) Pentru concentra ii mai mari de 56%, este cerut eticheta de risc subsidiar 'MATERIE
COROSIV ' (model nr. 8, a se vedea 5.2.2.2.2).
28) Oxigen activ < 7,6% într-un diluant de tip A care are un punct de fierbere cuprins între 200°C i
260°C.
29) Nu se supun prescrip iilor aplicabile de la clasa 5.2. din RID.
30) Dilunt de tip B al c rui punct de fierbere este > 130°C.
31) Oxigen activ <= 6,7%.
2.2.61. Clasa 6.1 Materii toxice
2.2.61.1. Criterii
2.2.61.1.1. Titlul clasei 6.1 cuprinde materiile toxice despre care se tie din experien , sau despre
care se poate admite, dup experimentele f cute pe animale, c pot, în cantitate relativ mic , printr-o
ac iune unic sau de scurt durat , s d uneze s ii omului sau s provoace moartea prin
inhalare, prin absorb ie cutanat sau prin ingerare.
NOTA .
Microorganismele i organismele modificate genetic trebuie s fie introduse în aceast clas dac îi
îndeplinesc condi iile.
T Materii toxice f risc subsidiar:
T1 organice, lichide;
T2 organice, solide;
T3 organometalice;
T4 anorganice, lichide;
T5 anorganice, solide;
T6 pesticide, lichide;
T7 pesticide, solide;
T8 e antioane;
T9 alte materii toxice.
TF Materii toxice inflamabile
TF1 lichide;
122
TF2 lichide, pesticide;
TF3 solide;
TS Materii toxice care se autoînc lzesc, solide;
TW Materii toxice, care în contact cu apa degaj , gaze inflamabile:
TW1 lichide;
TW2 solide;
TO Materii toxice comburante:
TO1 lichide;
TO2 solide;
TC Materii toxice corosive:
TC1 organice, lichide;
TC2 organice, solide.
TC3 anorganice, lichide;
TC4 anorganice, solide;
TFC Materii toxice inflamabile corosive
TFW Materii toxice inflamabile care, în contact cu apa", degajeaz gaze inflamabile.
Defini ii
2.2.61.1.3. În sensul RID, se în elege:
Prin "DL50" (doza letal medie) pentru toxicitatea acut la ingerare, doza de substan care,
administrat o singur dat pe cale oral , poate provoca într-un interval de timp de 14 zile, moartea a
jum tate dintr-un grup de oareci tineri albi, adul i. DL50 se exprim în mas de substan studiat pe
unitatea de mas corporal a animalului supus experimentului (mg/kg);
Prin DL50 pentru toxicitate acut la absorb ia cutanat , doza de materie administrat prin contact
continuu, timp de 24 de ore, pe pielea iepurilor albi, care are cele mai mari anse s provoace, în
interval de timp de 14 zile, moartea a jum tate din animalele grupului. Num rul de animale supus
acestei încerc ri trebuie s fie suficient de mare pentru ca rezultatul s fie semnificativ din punct de
vedere statistic i s fie în conformitate cu practicile farmacologice. Rezultatul se exprim în miligrame
per kilogram de mas corp. (mg/kg)
Prin CL50 pentru toxicitate acut la inhalare, concentra ia de vapori, cea sau pulbere, administrat
prin inhalare continu timp de o or , unui grup de oareci tineri albi, masculi i femele, care are cele
mai mari anse s provoace moartea, într-un interval de timp de 14 zile, a jum tate din animalele
grupului. O materie solid trebuie s fie supus la prob dac cel pu in 10% din masa sa total risc
fie alc tuit din pulberi succeptibile de a fi inhalate, de exemplu, în cazul în care diametrul
aerodinamic al acestor frac iuni-particule este de cel mult 10 m. O materie lichid trebuie supus la
prob dac , în cazul unei scurgeri în ambalajul etan utilizat pentru transport, se poate produce o
cea . Pentru materiile solide ca i pentru cele lichide, peste 90% (mas ) dintr-un e antion preg tit
pentru prob trebuie s fie alc tuit din particule succeptibile de a fi inhalate, a a cum s-a definit mai
înainte. Rezultatul se exprim în miligrame pe litru de aer (mg/m3), pentru pulberi i cea i în mililitri
pe metru cub de aer (ppm) pentru vapori.
Clasificarea i încadrarea în grupele de ambalare
2.2.61.1.4. Materiile din clasa 6.1 trebuie s fie clasificate în trei grupe de ambalare, conform
gradului de pericol pe care îl prezint pentru transport, dup cum urmeaz :
Grupa de ambalare I: Materii foarte toxice;
Grupa de ambalare II: Materii toxice;
Grupa de ambalare III: Materii cu grad redus de toxicitate.
2.2.61.1.5. Materiile, amestecurile, solu iile i obiectele încadrate în clasa 6.1 sunt enumerate în
tabelul A, de la capitolul 3.2. Încadrarea materiilor, amestecurilor i solu iilor men ionate nenominal în
tabelul A de la capitolul 3.2 la rubrica corespunz toare de la 2.2.61.3 i la grupa de ambalare
corespunz toare conform dispozi iilor capitolul 2.1, trebuie s se fac conform criteriilor de la
2.2.61.1.6 pân la 2.2.61.1.11.
2.2.61.1.6. Pentru a aprecia gradul de toxicitate, va trebui s se in seama de efectele constatate
asupra omului în unele cazuri de intoxicare accidental , precum i de propriet ile speciale ale unei
sau altei materii: starea lichid , volatilitatea mare, propriet i speciale de absorb ie cutanat , efecte
biologice speciale.
2.2.61.1.7. În absen a observa iilor f cute asupra omului, gradul de toxicitate este stabilit
recurgându-se la informa iile disponibile provenind din experien e pe animale, în conformitate cu
urm torul tabel:
Toxicitate la
Grupe de Toxicitate la absorb ie Toxicitate la inhalare de
ingerare DL50
ambalare cutanat DL50 (mg/kg) prafuri i ce uri CL50 (mg/l)
(mg/kg)
123
I <= 5 <= 50 <= 0,2
II > 5 i <= 50 > 50 i <= 200 > 0,2 i <= 2
IIIâ) > 50 i <= 300 > 200 i <= 1000 > 2 i <= 4
a) Materiile care servesc la producerea gazelor lacrimogene trebuie s fie incluse în grupa de
ambalare II, chiar dac datele despre toxicitatea lor corespund criteriilor grupei de ambalare III.
2.2.61.1.7.1. Când o materie prezint grade diferite de toxicitate la dou sau mai multe moduri de
expunere, se va re ine pentru clasificare toxicitatea cea mai ridicat .
2.2.61.1.7.2. Materiile care îndeplinesc criteriile clasei 8 a c rei toxicitate la inhalare de prafuri sau
cea (CL50) corespunde grupei de ambalare I, nu pot fi încadrate în clasa 6.1, decât dac toxicitatea
la inhalare sau absorb ie cutanat corespund simultan cel pu in grupei de ambalare I sau II. În caz
contrar, materia trebuie încadrat în clasa 8 dac este necesar (a se vedea nota de subsol 6/ de la
2.2.8.1.5).
2.2.61.1.7.3. Criteriile de toxicitate la inhalare de pulberi i cea au la baz datele despre valoarea
CL50 pentru o expunere de o or , i aceste informa ii trebuie s fie folosite atunci când sunt
disponibile. Totu i, când sunt disponibile numai datele asupra valorii CL50 pentru o expunere de 4 ore,
valorile corespunz toare pot fi înmul ite cu patru i rezultatul înlocuit cu cel ob inut dup criteriul de
mai sus, cu alte cuvinte, valoarea cvadruplat a lui CL50 (4 ore) este considerat ca echivalentul valorii
lui CL50 (1 or ).
Toxicitate la inhalare de vapori
2.2.61.1.8. Materiile lichide care degaj vapori toxici trebuie încadrate în urm toarele grupe, litera
"V" reprezentând concentra ia (în ml/m3 de aer) de vapori (volatilitatea) satura i din aer la 20°C i la
presiunea atmosferic normal :
Grupa de
ambalare
foarte toxice I Dac V >= 10 CL50 i CL50 <= 1000 ml/m3
toxice II Dac V >= CL50 i CL50 <= 5000 ml/m3 i dac nu sunt
îndeplinite criteriile pentru grupa de ambalare l
cu grad redus de IIIâ) Dac V >= 1/5 i CL50 <= 5000 ml/m3 i dac nu sunt
toxicitate îndeplinite criteriile pentru grupele de ambalare l i II
â) Materiile care servesc la producerea de gaze lacrimogene trebuie s fie încadrate în grupa de
ambalare II, chiar dac datele privind toxicitatea acestora corespund criteriilor grupei de ambalare III.
Aceste criterii de toxicitate la inhalare de vapori au la baz datele asupra indicelui CL50 pentru o
expunere de o or i aceste informa ii trebuie folosite atunci când sunt disponibile.
Totu i, atunci când sunt disponibile numai datele asupra valorii CL50 pentru expunerea de 4 ore,
valorile corespunz toare pot fi înmul ite cu doi, iar rezultatul înlocuit cu cel ob inut dup criteriile
precedente, adic dublul valorii CL50 (4 ore) este considerat echivalentul valorii lui CL50 (1 or ).
Linii de separare între grupele de ambalare

Toxicitate la inhalare de vapori
124
În aceast figur , criteriile sunt reprezentate sub form grafic , în scopul u ur rii încadr rii. Totu i,
din cauza aproxima iilor inerente la utilizarea graficelor, toxicitatea materiilor a c ror reprezentare
grafic în coordonate se g se te în apropierea sau chiar pe liniile de separa ie, trebuie s fie verificat
cu ajutorul criteriilor numerice.
Amestecuri de lichide
2.2.61.1.9. Amestecurile de lichide care sunt toxice prin inhalare trebuie încadrate la una din
urm toarele grupe de ambalare inându-se cont de indica iile din continuare:
2.2.61.1.9.1. Dac se cunoa te indicele CL50 pentru fiecare din materiile toxice care intr în
compozi ia amestecului, grupa de ambalare se poate determina dup cum urmeaz :
a) Calculul indicelui CL50 al amestecului:
1
CL50 (amestec) = ||||||||||||||
n
___
\ f(i)
/ |||||||||
|||| CL(50i)
i=1
în care f(i) = frac ia molar a constituentului i din amestec;

3
CL(50i) = concentra ia letal medie a constituentului i în ml/m
b) Calculul volatilit ii fiec rui constituent al amestecului:

6
10
V(i) = P(i) x ||||||| în ml/m3
101,3
în care P(i) = presiunea par ial a constituentului i în kPa la 20°C i la presiune atmosferic
normal .
c) Calculul raportului de volatilitate pentru CL50:
n
___
\ V(i)
R = / |||||||||
|||| CL(50i)
i=1
125
d) Valorile calculate pentru CL50 (amestec) i R sunt folosite pentru determinarea grupei de
ambalare a amestecului:
Grupa de ambalare I R >=. 10 i CL50 (amestec) <=. 1000 ml/m3
Grupa de ambalare II R >=. 1 i CL50 (amestec) <=. 3000 ml/m3 i dac amestecul nu îndepline te
criteriile grupei de ambalare I;
Grupa de ambalare III R >=. 1/5 i CL50 (amestec) <=. 5000 ml/m3 i dac amestecul nu
îndepline te criteriile grupelor de ambalare I sau II.
2.2.61.1.9.2. Dac nu se cunoa te indicele CL50 al constituen ilor toxici, amestecul poate fi încadrat
într-o grup cu ajutorul încerc rilor simplificate ale pragurilor de toxicitate din continuare. În acest caz,
se va determina i utiliza pentru transportul amestecului grupa cea mai restrictiv .
2.2.61.1.9.3. Un amestec se încadreaz în grupa de ambalare I numai dac îndepline te
urm toarele dou criterii:
a) Un e antion din amestecul lichid se vaporizeaz i se dilueaz cu aer pentru a ob ine atmosfera
de prob la 1000 ml/m3 de amestec vaporizat în aer. Zece oareci albi (cinci masculi i cinci femele)
sunt inu i timp de o or în aceast atmosfer i apoi sunt inu i sub observa ie timp de 14 zile. Dac în
aceast perioad de observa ie mor cel pu in cinci animale, se admite c indicele CL50 al amestecului
este egal cu sau mai mic de 1000 ml/m3;
b) Un e antion de vapori în echilibru cu un amestec lichid se dilueaz cu 9 volume egale de aer,
astfel încât s se formeze atmosfera de prob . Zece oareci albi (cinci masculi i cinci femele) sunt
inu i timp de o or în aceast atmosfer i apoi inu i sub observa ie timp de 14 zile. Dac în aceast
perioad de observa ie mor cel pu in cinci animale, se admite c amestecul are o volatilitate egal sau
mai mare de 10 ori decât indicele CL50 al amestecului.
2.2.61.1.9.4. Un amestec nu se încadreaz în grupa de ambalare II decât dac îndepline te cele
dou criterii din continuare i dac nu îndepline te criteriile grupei de ambalare I:
a) Un e antion din amestecul lichid se vaporizeaz i se dilueaz cu aer astfel încât: s se ob in o
atmosfer de prob la 3000 ml/m3 de amestec vaporizat în aer. Zece oareci albi (cinci masculi i cinci
femele) sunt inu i timp de o or în aceast atmosfer de prob i apoi sunt inu i sub observa ie timp
de 14 zile. Dac în aceast perioad de observa ie mor cel pu in cinci animale, se admite c indicele
CL50 al amestecului este egal sau mai mic de 3000 ml/m3.
b) Un e antion de vapori în echilibru cu amestecul lichid se folose te pentru ob inerea atmosferei de
prob . Zece oareci albi (cinci masculi i cinci femele) sunt inu i timp de o or în aceast atmosfer
de prob i apoi sunt inu i sub observa ie timp de 14 zile. Dac în aceast perioad de observa ie
mor cel pu in cinci animale, se admite c amestecul are o volatilitate egal cu sau mai mare decât
indicele CL50 al amestecului.
2.2.61.1.9.5. Un amestec nu se încadreaz în grupa de ambalare III decât dac îndepline te
urm toarele dou criterii i dac nu îndepline te criteriile grupei de ambalare I sau ale grupei de
ambalare II:
a) Un e antion din amestecul lichid se vaporizeaz i se dilueaz cu aer pentru a se ob ine o
atmosfer de prob la 5000 ml/m3 de amestec vaporizat în aer. Zece oareci albi (cinci masculi i cinci
femele) sunt inu i timp de o or în aceast atmosfer de prob i apoi sunt inu i sub observa ie timp
de 14 zile. Dac în aceast perioad de observa ie mor cel pu in cinci animale, se admite c indicele
CL50 al amestecului este egal sau mai mic de 5000 ml/m3.
b) Se m soar concentra ia de vapori (volatilitatea) a amestecului lichid; dac este egal cu sau mai
mare de 1000 ml/m3, se admite c amestecul are o volatilitate egal cu sau mai mare de 1/5 din
indicele CL50 al amestecului.
Metode de calcul a toxicit ii amestecurilor la ingestie i la absorb ie cutanat
2.2.61.1.10. Pentru clasificarea amestecurilor din clasa 6.1 i încadrarea lor la grupa de ambalare
corespunz toare conform criteriilor de toxicitate la ingestie i la absorb ie cutanat (a se vedea
2.2.61.1.3), trebuie s se calculeze indicele DL50 acut al amestecului.
2.2.61.1.10.1. Dac un amestec nu con ine decât o singur substan activ cu indicele DL50
cunoscut, în lipsa unor date fiabile asupra toxicit ii acute la ingestie i la absorb ie cutanat a
amestecului de transportat, indicele DL50 la ingestie sau la absorb ie cutanat poate fi ob inut prin
metoda urm toare:
DL50 al substan ei active x 100

DL50 al preparatului = ||||||||||||||||||||||||||||||||||
procent de substan activ (mas )
2.2.61.1.10.2. Dac un amestec con ine mai mult de o substan activ , se poate recurge la trei
metode posibile pentru calculul indicelui DL50 la ingestie sau la absorb ia cutanat . Metoda
126
recomandat const în ob inerea de date fiabile asupra toxicit ii acute la ingestie i la absorb ie
cutanat ale amestecului real care trebuie transportat. Dac nu exist date fiabile sigure, se va
recurge la una din metodele urm toare:
a) Clasificarea preparatului în func ie de constituentul cel mai periculos al amestecului ca i cum
acesta s-ar afla în aceea i concentra ie cu concentra ia total a tuturor constituen ilor activi;
b) Aplicarea formulei:
C(A) C(B) C(Z) 100

|||||| + |||||| + ... + |||||| = ||||||
T(A) T(B) T(Z) T(M)
în care:
C = concentra ia în procente a constituentului A, B ... Z al amestecului
T = DL50 la ingestie a constituentului A, B ... Z al amestecului
TM = DL50 la ingestie al amestecului
NOT . Aceast formul poate fi folosit i pentru toxicit ile la absorb ia cutanat , cu condi ia s
existe informa ii similare în ceea ce prive te to i constituen ii. Utilizarea acestei formule nu ine cont de
eventualele fenomene de poten ializare sau de protec ie.
Clasificarea pesticidelor
2.2.61.1.11. Toate substan ele active ale pesticidelor i preparatelor pentru care se cunosc indicii
CL50 sau DL50 i care sunt clasificate în clasa 6.1 trebuie s fie încadrate în grupele de ambalare
corespunz toare, conform 2.2.61.1.6 la 2.2.61.1.9 de mai sus. Substan ele i preparatele care
prezint riscuri subsidiare trebuie s fie încadrate conform tabelului de ordine a preponderen ei a
caracteristicilor de pericol de la 2.1.3.10 i încadrate în grupa de ambalare corespunz toare.
2.2.61.1.11.1. Dac nu este cunoscut indicele DL50 la ingestie sau la absorb ie cutanat al unui
preparat de pesticide, dar se cunoa te indicele DL50 a ingredientului sau ingredien ilor s i activi,
indicele DL50 al preparatului poate fi ob inut utilizând metoda expus la 2.61.1.10.
NOT . Datele de toxicitate privind indicele DL50 pentru unele pesticide curente se pot g si în cea
mai recent edi ie a publica iei "The WHO Recommended Classification of Testicides by Hazard and
Guidelines to Classification", care poate fi ob inut de la Programul Interna ional privind siguran a
substan elor chimice, Organiza ia Mondial a S ii (OMS), CH-1211 Geneva 27, Elve ia. Dac
acest document poate fi utilizat ca surs de date pentru indicele DL50 al pesticidelor, sistemul s u de
clasificare nu trebuie folosit în scopul clasific rii pesticidelor pentru transport, sau la încadrarea lor la o
grup de ambalare, care trebuie s se fac în conformitate cu prescrip iile din RID.
2.2.61.1.11.2. Denumirea oficial utilizat pentru transportul pesticidelor trebuie s fie aleas în
func ie de ingredientul activ, de starea fizic a pesticidului i de orice risc subsidiar susceptibil de a fi
prezentat (a se vedea 3.1.2).
2.2.61.1.12. Atunci când materiile din clasa 6.1, ca urmare a adaosurilor, trec în alte categorii de
amestecuri sau solu ii trebuie s fie încadrate la rubricile din care fac parte pe baza pericolului lor
real.
NOT . Pentru clasificarea solu iilor i amestecurilor (cum ar fi preparatele i de eurile), a se vedea
i 2.1.3.
2.2.61.1.13. Pe baza criteriilor de la 2.2.61.1.6 pân la 2.2.61.1.11 se poate de asemenea,

determina dac natura unei solu ii sau a unui amestec men ionat nominal sau care con ine o materie
men ionat nominal permite ca aceast solu ie sau acest amestec s nu se supun prescrip iilor
referitoare la aceast clas .
2.2.61.1.14. Materiile, solu iile i amestecurile, cu excep ia materiilor i preparatelor care servesc ca
pesticide, care nu corespund criteriilor Directivelor 67/548/CEE14) sau 88/379/CEE15) cu modific ri i
nu sunt încadrate conform acestor directive ca foarte toxice, toxice sau nocive, pot fi considerate ca
materii care nu apar in clasei 6.1.
14
) Directiva 67/548/CEE a Consiliului Comunit ii Europene din 27 iunie 1967 privind corelarea
dispozi iilor legislative, regulamentare i administrative privitoare la clasificarea, ambalarea i
etichetarea substan elor periculoase (Jurnalul Oficial al C.E.NOL 196 din 6 august 1967, pagina 1).
127
15
dispozi iilor legislative, regulamentare i administrative privitoare la clasificarea, ambalarea i
etichetarea substan elor periculoase (Jurnalul Oficial al C.E.NOL 187 din 16 iulie 1988, pagina 14)

2.2.61.2.1. Materiile instabile din punct de vedere chimic din clasa 6.1 nu trebuie s fie admise la
transport decât dac au fost luate m surile necesare pentru a împiedica descompunerea sau
polimerizarea lor periculoas în timpul transportului. În acest scop, trebuie avut grij în special, ca
recipientele i cisternele s nu con in materii care ar putea provoca aceste reac ii.
2.2.61.2.2. Materiile i amestecurile urm toare nu sunt admise la transport:
- Cianura de hidrogen anhidr sau în solu ii, care nu corespund descrierilor de la Nr. ONU 1051,
1613, 1614 i 3294;
- Metale carbonili care au un punct de aprindere mai mic de 23°C, altele decât cele de la Nr. ONU
1295, NICHEL-TETRACARBONIL i Nr. ONU 1994 FIER-PENTACARBONIL;
- TETRACLORO-2,3,7,8 DIBENZO-P-DIOXIN (TCDD) în concentra ii considerate ca foarte toxice
conform criteriilor de la 2.2.61.1.7;
- Nr. ONU 2249 ETER DICLORODIMETILIC SIMETRIC;
- Preparatele de fosfuri f aditivi pentru a întârzia degajarea gazelor toxice inflamabile;
Materiile urm toare nu sunt admise la transport în trafic feroviar:
- Azotura de bariu, în stare uscat sau cu mai pu in de 50% ap sau alcool;
- Nr. ONU 0135 fulminat de mercur umezit.
Riscuri Cod de clasificare Nr. Denumirea materiei sau obiectului

subsidiare ONU
Materii toxice f risc(uri) subsidiar(e)
1583 CLORPICRIN ÎN AMESTEC, N.S.A.
1602 COLORANT LICHID TOXIC, N.S.A. sau
1602 MATERIE INTERMEDIAR LICHID PENTRU
COLORANT,TOXIC , N.S.A.
1693 MATERIE LICHID CARE SERVE TE LA PRODUC IA DE
GAZE LACRIMOGENE, N.S.A.
1851 MEDICAMENT LICHID, TOXIC, N:S:A.
2206 IZOCIANT TOXIC, N.S.A. sau
2206 IZOCIANT TOXIC ÎN SOLU IE, N.S.A.
3140 ALCALOIDE LICHIDE, N.S.A.
3140 S RURI DE ALCALOIDE, N.S.A.
lichidea) T1 3142 DEZINFECTANT LICHID TOXIC, N.S.A.
3144 COMPUS LICHID DE NICOTIN , N.S.A. sau

3144 PREPARAT LICHID DE NICOTIN , N.S.A.
3172 TOXINE EXTRASE DIN ORGANISME VII, LICHIDE, N.S.A.
3276 NITRILI LICHIZI TOXICI, N.S.A.
3278 COMPUS ORGANOFOSFORAT LICHID TOXIC, N.S.A.
2810 MATERIE LICHID TOXIC ORGANIC , N.S.A.
3381 MATERIE LICHID TOXIC LA INHALARE, N.S.A. cu CL50
mai mic sau egal cu 200 ml/m3 i cu concentra ie de vapori
saturat mai mare sau egal cu 500 CL50

Organice
1544 ALCALOIZI SOLIZI, N.S.A. sau

1544 S RURI DE ALCALOIZI SOLIDE, N.S.A.
1601 DEZINFECTANT SOLID TOXIC, N.S.A.
1655 COMPUS SOLID DE NICOTIN , N.S.A. sau
solidea), b) T2 1655 PREPARAT SOLID DE NICOTIN , N.S.A.
128
3448 MATERIE SOLID CARE SERVE TE LA PRODUC IA DE
GAZE LACRIMOGENE, N.S.A.
3143 COLORANT SOLID, TOXIC, N.S.A. sau
3143 MATERIE INTERMEDIAR SOLID PENTRU COLORANT
TOXIC, N.S.A.
3439 NITRILI SOLIZI TOXICI, N.S.A.
3462 TOXINE EXTRASE DIN ORGANISME VII, SOLIDE N.S.A.
3249 MEDICAMENT SOLID TOXIC, N.S.A.
3464 COMPUS ORGANOFOSFORIC SOLID TOXIC, N.S.A.
2811 MATERIE SOLID , ORGANIC , TOXIC , N.S.A.
2026 COMPUS FENILMERCURIC, N.S.A.

2788 COMPUS ORGANIC AL STANIULUI, LICHID, N.S.A.
3146 COMPUS ORGANIC AL STANIULUI, SOLID, N.S.A.
3280 COMPUS ORGANIC AL ARSENICULUI, N.S.A., LICHID,
N.S.A.
Organometalicec), d) T3 3281 METALE-CARBONILI, LICHIDE, N.S.A.
3282 COMPUS ORAGANOMETALIC LICHID TOXIC, N.S.A.

3465 COMPUS ORGANIC AL ARSENICULUI, SOLID, N.S.A.
3466 METALE-CARBONILI, SOLIDE, N.S.A.
3467 COMPUS ORAGANOMETALIC SOLID TOXIC, N.S.A.
1556 COMPUS LICHID DE ARSENIC, N.S.A., anorganic, (în

lichidee) T4 special arsenia i n.s.a, arseni i n.s.a. i sulfuri de arsenic
n.s.a.)
1935 CIANUR ÎN SOLU IE, N.S.A.
2024 COMPUS DE MERCUR, LICHID, N.S.A.
3440 COMPUS DE SELENIU, LICHID, N.S.A.
3141 COMPUS ANORGANIC LICHID DE ANTIMONIU, N.S.A.
3287 MATERIE LICHID ANORGANIC TOXIC , N.S.A.

Anorganice
1549 COMPUS ANORGANIC SOLID DE ANTIMONIU, N.S.A.

1557 COMPUS SOLID DE ARSENIC, N.S.A., anorganic în special:
special arsenia i n.s.a, arseni i n.s.a. i sulfuri de arsenic
n.s.a.)
1564 COMPUS DE BARIU, N.S.A.
1566 COMPUS DE BERILIU, N.S.A.
1588 CIANURI ANORGANICE SOLIDE, N.S.A.
1707 COMPUS AL TALIULUI, N.S.A.
2025 COMPUS DE MERCUR, SOLID, N.S.A.
2291 COMPUS DE PLUMB, SOLUBIL, N.S.A.
2570 COMPUS DE CADMIU
2630 SELENIA I sau
2630 SELENI I
solidef), g) T5 2856 FLUOROSILICA I, N.S.A.
3283 COMPUS DE SELENIU, SOLID, N.S.A.

3284 COMPUS DE TELUR, N.S.A.
3285 COMPUS DE VANADIU, N.S.A.
129
3288 MATERIE SOLID ANORGANIC TOXIC , N.S.A.
2992 CARBAMAT PESTICID LICHID, TOXIC

2994 PESTICID ARSENICAL LICHID TOXIC
2996 PESTICID ORGANOCLORAT LICHID, TOXIC
2998 TRIAZIN PESTICID LICHID, TOXIC
3006 TIOCARBAMAT PESTICID LICHID, TOXIC
3010 PESTICID CUPRIC LICHID, TOXIC
3012 PESTICID CU MERCUR LICHID, TOXIC
lichideh) T6 3014 NITROFENOL SUBSTITUIT PESTICID LICHID, TOXIC
3016 PESTICID BIPIRIDILIC LICHID, TOXIC

3018 PESTICID ORGANOFOSFORAT LICHID, TOXIC
3020 PESTICID ORGANOSTANIC LICHID, TOXIC
3026 PESTICID CUMARINIC LICHID, TOXIC
3348 ACID FENOXIACETIC, DERIVAT PESTICID LICHID, TOXIC
3352 PIRETROID PESTICID LICHID, TOXIC
Pesticide 2902 PESTICID LICHID, TOXIC, N.S.A.
2757 CARBAMAT PESTICID SOLID, TOXIC

2759 PESTICID ARSENICAL SOLID, TOXIC
2761 PESTICID ORGANOCLORAT SOLID, TOXIC
2763 TRIAZIN PESTICID SOLID, TOXIC
2771 TIOCARBAMAT PESTICID SOLID, TOXIC
2775 PESTICID CUPRIC SOLID, TOXIC
solideh) T7 2777 PESTICID CU MERCUR SOLID, TOXIC
2779 NITROFENOL SUBSTITUIT PESTICID SOLID, TOXIC

2781 PESTICID BIPIRIDILIC SOLID, TOXIC
2783 PESTICID ORGANOFOSFORAT SOLID, TOXIC
2786 PESTICID ORGANOSTANIC SOLID, TOXIC
3027 PESTICID CUMARINIC SOLID, TOXIC
3345 ACID FENOXIACETIC, DERIVAT PESTICID SOLID, TOXIC
3349 PIRETROID PESTICID SOLID, TOXIC
2588 PESTICID SOLID, TOXIC, N.S.A.
3048 PESTICID CU FOSFUR DE ALUMINIU
antioane T8 3315 E ANTION CHIMIC TOXIC
Alte materii toxiceh) T9 3243 MATERII SOLIDE CON INÂND LICHID TOXIC, N.S.A.
Materii toxice cu risc(uri) subsidiar(re)
lichide TF1 3071 MERCAPTANI LICHIZI TOXICI, INFLAMABILI, N.S.A. sau
j), k)
3071 MERCAPTANI ÎN AMESTEC LICHID, TOXIC, INFLAMABIL

N.S.A.
3080 IZOCIANA I, TOXICI, INFLAMABILI, N.S.A. sau
3080 IZOCIANA I, TOXICI, INFLAMABILI ÎN SOLU IE, N.S.A.
3275 NITRILI TOXICI, INFLAMABILI, N.S.A.
3279 COMPUS ORGANOFOSFORAT, TOXIC, INFLAMABIL,
N.S.A.
2929 MATERIE LICHID ORGANIC , TOXIC , INFLAMABIL ,
N.S.A.
3383 MATERIE LICHID TOXIC LA INHALARE, INFLAMABIL ,
N.S.A. cu CL50 mai mic sau egal cu 200 ml/m3 i cu
concentra ie de vapori saturat mai mare sau egal cu 500
CL50
130
3384 MATERIE LICHID TOXIC LA INHALARE, INFLAMABIL ,
Inflamabile CL50
TF
2991 CARBAMAT PESTICID LICHID TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A.
2993 PESTICID ARSENICAL LICHID TOXIC INFLAMABIL
2995 PESTICID ORGANOCLORAT LICHID TOXIC INFLAMABIL
2997 TRIAZIN PESTICID LICHID TOXIC, INFLAMABIL
3005 DITIOCARBAMAT PESTICID LICHID TOXIC INFLAMABIL
pesticide (punct de 3009 PESTICID CUPRIC LICHID TOXIC INFLAMABIL
aprindere de cel pu in
23°C) TF2 3011 PESTICID MERCURIC TOXIC INFLAMABIL
3013 NITORFENOL SUBSTITUIT PESTICIDULUI LICHID TOXIC

INFLAMABIL
3015 PESTICID BIPIRIDILIC LICHID TOXIC, INFLAMABIL
3017 PESTICID ORGANOFOSFORAT LICHID TOXIC,
INFLAMABIL
3019 PESTICID ORGANOSTANIC LICHID TOXIC INFLAMABIL
3025 PESTICID CUMARINIC LICHID TOXIC INFLAMABIL
3347 ACID FENOXIACETIC, DERIVAT DIN PESTICID LICHID
TOXIC INFLAMABIL
3351 PIRETROID PESTICID LICHID TOXIC, INFLAMABIL
2903 PESTICID LICHID TOXIC, INFLAMABIL N.S.A.
1700 LUMÂN RI LACRIMOGENE

solide TF3 2930 MATERII SOLIDE ORGANICE, TOXICE, INFLAMABILE
N.S.A.
Solide cu autoînc lzirec) TS 3124 MATERIE SOLID TOXIC , CU AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
lichide TW1 3123 MATERIE LICHID TOXIC , HIDROREACTIV N.S.A.

MATERIE LICHID TOXIC LA INHALARE,
3385 HIDROREACTIV , N.S.A. cu CL50 mai mic sau egal cu 200
ml/m3 i cu concentra ie de vapori saturat mai mare sau
egal cu 500 CL50 MATERIE LICHID TOXIC LA
Hidroreactived) INHALARE,
3386 HIDROREACTIV , N.S.A. cu CL mai mic sau egal cu
50
1000 ml/m3 i cu concentra ie de vapori saturat mai TW mare
sau egal cu 10 CL50
soliden) TW2 3125 MATERIE SOLID TOXIC , HIDROREACTIV , N.S.A.

Materii toxice cu risc(uri) subsidiar(re)
lichide TO1 3122 MATERIE LICHID TOXIC , COMBURANT N.S.A.
3387 MATERIE LICHID TOXIC LA INHALARE, COMBURANT ,
Comburantek) concentra ie de vapori saturat mai mare sau egal cu 500
CL50
TO
3388 MATERIE LICHID TOXIC LA INHALARE, COMBURANT ,
CL50
solide TO2 3086 MATERIE SOLID TOXIC , COMBURANT , N.S.A.
lichide TC1 3277 CLOROFORMIA I TOXICI, COROSIVI, N.S.A.

3361 CLOROSILANI TOXICI, COROSIVI, N.S.A.
2927 MATERIE LICHID ORGANIC , TOXIC COROSIV , N.S.A.
131
3389 MATERIE LICHID TOXIC LA INHALARE, COROSIV ,
organice concentra ie de vapori saturat mai mare sau egal cu 500
CL50
CL50
Corosiven) solide TC2 2928 MATERIE SOLID ORGANIC TOXIC COROSIV , N.S.A.
TC
lichide TC3 3289 MATERIE LICHID ANORGANIC TOXIC , COROSIV ,
N.S.A.
anorganice concentra ie de vapori saturat mai mare sau egal cu 500
CL50
CL50
TC4 3290 MATERIE SOLID ANORGANIC TOXIC COROSIV ,

solide N.S.A.
TFC 2742 CLOROFORMI I, TOXICI COROSIVI, INFLAMABILI N.S.A.

3362 CLOROSILANI, TOXICI, COROSIVI, INFLAMABILI,
Inflamabile, corosive N.S.A.
3488 LICHID TOXIC LA INHALARE, INFLAMABIL, COROSIV,
N.S.A., cu CL50 mai mic sau egal cu 200 ml/m3 i cu
concentra ie saturat de vapori mai mare sau egal cu 500
CL50
3489 LICHID TOXIC LA INHALARE, INFLAMABIL, COROSIV,
N.S.A., cu CL50 mai mic sau egal cu 1000 ml/m3 i cu
concentra ie saturat de vapori mai mare sau egal cu 10
CL50
TFW 3490 LICHID TOXIC LA INHALARE, HIDROREACTIV,

INFLAMABIL, N.S.A., cu CL50 mai mic sau egal cu 200
3
ml/m i cu concentra ie saturat de vapori mai mare sau
Inflamabile, hidroreactive egal cu 500 CL50
3491 LICHID TOXIC LA INHALARE, HIDROREACTIV,
INFLAMABIL, N.S.A., cu CL50 mai mic sau egal cu 1000
ml/m3 i cu concentra ie saturat de vapori mai mare sau
egal cu 10 CL50
NOT
â) Materiile i preparatele care con in alcaloizi sau nicotin utilizate ca pesticide trebuie s fie
încadrate la Nr. ONU 2588 PESTICID SOLID TOXIC NSA, Nr. ONU 2902 PESTICID LICHID TOXIC
N.S.A. sau Nr. ONU 2903 PESTICID LICHID TOXIC, INFLAMABIL N.S.A.:
^b) Materiile active ca i nitrurile sau amestecurile de materii destinate laboratoarelor, experien elor,
ca i cele pentru fabricarea produselor farmaceutice împreun cu alte materii, trebuie s fie încadrate
potrivit toxicit ii lor (a se vedea 2.2.61.1.7 pân la 2.2.61.1.11).
^c) Materii cu autoînc lzire cu grad redus de toxicitate i compu ii organometalici spontan
inflamabili sunt materii din clasa 4.2.
^d) Materiile hidroreactive cu grad redus de toxicitate i compu ii organometalici hidroreactivi sunt
materii din clasa 4.3.
ê) Fulminatul de mercur umezit cu cel pu in 20% (din mas ) ap sau în amestec de alcool sau ap
este o materie din clasa 1, Nr. ONU 0135 nu este admis la transport în trafic feroviar (a se vedea
2.2.61.2.2).
^f) Fericianurile, ferocianurile i sulfocianurile alcaline i de amoniu nu sunt supuse prescrip iilor
RID.
132
^g) S rurile de plumb i pigmen ii de plumb care, amestecate în raport 1 la 1000 cu acid clorhidric
0,07 M i agitate timp de o or la o temperatur de 23°C ±2°, prezint o solubilitate de cel mult 5%, nu
sunt supuse prescrip iilor RID.
^h) Obiectele impregnate cu acest pesticid, cum ar fi farfuriile de carton, benzile de hârtie, bilele
tuite, pl cile de material plastic, în înveli uri închise ermetic, nu sunt supuse prescrip iilor RID.
î) Amestecurile de materii solide care nu sunt supuse prescrip iilor RID i materii lichide toxice pot fi
transportate sub Nr. ONU 3243 f utilizarea prealabil a criteriilor din clasa 6.1, cu condi ia ca nici un
lichid excedent s nu fie vizibil în momentul înc rc rii m rfii sau la închiderea ambalajului sau a
vagonului sau a containerului. Fiecare ambalaj trebuie s corespund unui tip constructiv care a trecut
cu succes proba de etan eitate pentru grupa de ambalare II. Acest Nr. ONU nu trebuie s fie utilizat
pentru materiile solide care con in un lichid din grupa de ambalare I.
^j) Materiile lichide inflamabile foarte toxice sau toxice al c ror punct de aprindere este inferior 23°C
- cu excep ia materiilor foarte toxice la inhalare, adic Nr. ONU 1051, 1092, 1098, 1143, 1163, 1182,
1185, 1238, 1244, 1251, 1259, 1613, 1614, 1695, 1994, 2334, 2382, 2407, 2438, 2480, 2482, 2484,
2485, 2606, 2929, 3279, 3294 sunt materii din clasa 3.
^k) Materiile lichide inflamabile cu grad redus de toxicitate cu excep ia materiilor i preparatelor
utilizate ca pesticide, având un punct de aprindere între 23°C i 60°C valorile limit incluse, sunt
materii din clasa 3.
^l) Fosfurile metalelor încadrate la Nr. ONU 1360, 1397, 1432, 1714, 2011 i 2013 sunt materii din
clasa 4.3.
^m) Materiile comburante cu grad redus de toxicitate sunt materii din clasa 5.1.
^n) Materiile cu grad redus de toxicitate i de coroziune sunt materii din clasa 8.
2.2.62. Clasa 6.2 Materii infec ioase

2.2.62.1. Criterii
2.2.62.1.1. Titlul clasei 6.2 cuprinde materiile infec ioase. În sensul RID, "materiile infec ioase" sunt
materiile despre care se tie sau se presupune c ar con ine agen i patogeni. Agen ii patogeni sunt
defini i ca microorganisme (inclusiv bacteriile, viru ii, riche ii, parazi ii i ciupercile) i al i agen i cum ar
fi prionii care pot provoca boli la om sau la animale.
NOT
1. Microorganismele i organismele modificate genetic, produsele biologice, e antioanele de
diagnostic i animalele vii infestate trebuie s fie încadrate în aceast clas , dac ele îndeplinesc
condi iile.
2. Toxinele de origine vegetal , animal sau bacterian care nu con in nici o materie sau nici un
organism infec ios sau care nu sunt con inute în materii sau organisme infec ioase sunt materii din
clasa 6.1, Nr. ONU 3172 sau 3462.

I1 Materii infec ioase pentru oameni
I2 Materii infec ioase numai pentru animale
I3 De euri de spital.
I4 Materii biologice
Defini ii
2.2.62.1.3. În sensul RID se în elege prin:
"produse biologice", produsele derivate din organisme vii i care sunt fabricate i distribuite conform
prescrip iilor autorit ilor na ionale competente, care pot impune condi ii de autorizare speciale i sunt
utilizate pentru prevenirea, tratarea sau diagnosticarea bolilor la oameni sau animale, sau în scop de
experimentare sau cercetare. Ele înglobeaz produse finite sau nefinite, cum ar fi vaccinurile, dar nu
se limiteaz la acestea;
"culturi", rezultatul opera iunilor având ca obiect reproducerea agen ilor patogeni. Aceast defini ie
nu include e antioanele prelevate de la pacien i umani sau animale a a cum sunt definite în prezentul
paragraf.
"e antioane prelevate de la pacien i", materii umane sau animale culese direct de la pacien i umani
sau animale, inclusiv, dar nelimitativ, excre ii, secre ii, sânge i componen ii s i, prelev ri de esuturi i
de lichide din esuturi i organe transportate în scopuri de cercetare, dignosticare, de anchet , de
tratament sau de prevenire.
suprimat
"de euri medicale sau de euri de spital", de euri care provin din tratamente medicale administrate
animalelor sau fiin elor umane sau din cercet ri biologice.
Clasificare
133
2.2.62.1.4. Materiile infec ioase trebuie s fie clasificate în clasa 6.2 i încadrate la Nr. ONU 2814
sau 2900 sau 3291, sau 3373, dup caz,
Materiile infec ioase sunt repartizate în urm toarele categorii, definite mai jos:
2.2.62.1.4.1. Categoria A: materie infec ioas care, în func ie de modul în care este transportat ,
poate provoca, atunci când se produce o expunere, o invaliditate permanent sau o boal mortal sau
poten ial mortal la om sau la animale, pân atunci s to i. Exemple de materii care corespund
acestor criterii figureaz în tabelul care înso te prezentul paragraf.
NOT . O expunere se produce atunci când o materie infec ioas scap din ambalajul de protec ie i
intr în contact fizic cu o fiin uman sau un animal.
a) Materiile infec ioase care corespund acestor criterii care provoac boli la om sau simultan la om i
la animal, sunt încadrate la Nr. ONU 2814. Cele care provoac boli numai la animale sunt încadrate la
Nr. ONU 2900;
b) Încadrarea la Nr. ONU 2814 sau 2900 se bazeaz pe antecedentele medicale i pe simptomele
cunoscute ale fiin ei umane sau ale animalului surs , condi iile endemice locale sau p rerea
specialistului privind starea individual a fiin ei umane sau a animalului surs .
NOT
1. Denumirea oficial de transport pentru Nr. ONU 2814 este "MATERIE INFEC IOAS PENTRU
OM". Denumirea oficial de transport pentru Nr. ONU 2900 este "MATERIE INFEC IOAS numai
PENTRU ANIMALE".
2. Tabelul de mai jos nu este exhaustiv. Materiile infec ioase, inclusiv agen ii patogeni noi sau
emergen i, care nu figureaz dar care corespund acelora i criterii trebuie încadrate în categoria A. În
plus, o materie despre care nu se poate determina dac corespunde sau nu criteriilor trebuie inclus
în categoria A.
3. În tabelul de mai jos, microorganismele men ionate cu litere înclinate sunt bacterii, micoplasme,
riche i sau ciuperci.
EXEMPLE DE MATERII INFEC IOASE ÎNCADRATE ÎN CATEGORIA A INDIFERENT

SUB CE FORM AR FI ACESTEA, CU EXCEP IA INDICA IILOR CONTRARII
(2.2.62.1.4.1)
Nr. ONU i denumirea Microorganisme
2814 Bacillus anthracis (numai culturi)
Materie infec ioas pentru Brucella abortus (numai culturi)
om Brucella melitensis (numai culturi)
Brucella suis (numai culturi)
Burkolderia mallei - Pseudomonas mallei - Morve (numai
culturi)
Burkolderia pseudomallei - Pseudomonas pseudomallei
(numai culturi)
Chlamydia psittaci (numai culturi)
Clostridium botulinum (numai culturi)
Coccidioides immitis (numai culturi)
Coxiellla burnetii (numai culturi)
Virusul febrei hemoragice din Crimea i Congo
Virus de la denghe (numai culturi)
Virusul encefalitei cabaline orientale (numai culturi)
Escherichia coli, verotoxinogene (numai culturi)a)
Virusul Ebola
Virusul flexal
Francisella tularensis (numai culturi)
Virus de Guanarito
Virus Hantaan
Hantavirus care cauzeaz febra hemoragic cu sindrom
renal
Virus Hendra
Virus de hepatit B (numai culturi)
Virus de herpes B (numai culturi)
Virus de imunodeficien ei umane (numai culturi)
134
Virus puternic patogen al gripei aviare (numai culturi)
Virus de encefalit japonez (numai culturi)
Virus de Junin
Virus maladiei p durii Kyasanur
Virus de febr de Lassa
Virus de Machupo
Virus de Marbourg
Virus de variola maimu ei
Micobacterium turboculosis (numai culturi) a)
Virus de Nipah
Virus de febra hemoragic Omsk
Virus de poliomielit (numai culturi)
Virus de turbare (numai culturi)
Richettsia prowazekii (numai culturi)
Richettsia rickettsii (numai culturi)
Virus de febr din valea Rift (numai culturi)
Virus de encefalit vernoestival rus (numai culturi)
Virus de Sabia
Shigella dysenteriae type 1 (numai culturi) a)
Virus de encefalit de c pu e (numai culturi)
Virus de variol
Virus de encefalit cabalin din Venezuela (numai culturi)
Virus Nilului occidental (numai culturi)
Virus de febr galben (numai culturi)
Yersinia pestis (numai culturi)
2900 Virus de de febr porcin african (numai culturi)
Materie infec ioas numai Paramzxovirus aviaire type 1 - virus de maladie de
pentru animale Newcastle velogenic (numai culturi)
Virus de cium porcin clasic (numai culturi)
Virus de febr aftoas (numai culturi)
Virus de dermatoz nodular (numai culturi)
Mycoplasma mycoides - Peripneumonie contagioas
bovin (numai culturi)
Virus de cium a rumeg toarelor mici (numai culturi)
Virus de cium bovin (numai culturi)
Virus de variol ovin (numai culturi)
Virus de variol caprin (numai culturi)
Virusul maladiei vezicular porcin (numai culturi)
Virus de stomatit vezicular (numai culturi)
Nota
a) Totu i, atunci când culturile sunt destinate unor scopuri diagnostice sau clinice, ele pot fi
calsificate ca materii infec ioase din categoria B.
2.2.62.1.4.2. Categoria B Materie infec ioas care nu corespunde criteriilor de clasificare în

categoria A. Materiile infec ioase din categoria B trebuie s fie încadrate la Nr. ONU 3373,.
NOT . Denumirea oficial de transport pentru Nr. ONU 3373 este "MATERIE BIOLOGIC ,
CATEGORIA B".
2.2.62.1.5. Scutiri
2.2.62.1.5.1. Materiile care nu con in materii infec ioase sau care nu sunt susceptibile s provoace o
boal la om sau la animal nu sunt supuse prescrip iilor RID, exceptând cazul în care corespund
criteriilor de includere într-o alt clas
2.2.62.1.5.2. Materiile care con in microorganisme care nu sunt patogene pentru om sau pentru
animal nu sunt supuse RID-ului, numai dac ele r spund criteriilor de includere într-o alt clas .
135
2.2.62.1.5.3. Materiile sub o form sub care patogenii prezen i eventual au fost neutraliza i i inactivi
într-un mod în care ei nu prezint riscuri pentru s tate nu sunt supuse RID-ului, exceptând cazul în
care ele r spund criteriilor de includere într-o alt clas .
NOT : Echipamentul medical care a fost purjat de orice lichid liber este considerat a îndeplini
prescrip iile prezentului paragraf i nu se supune dispozi iilor RID.
2.2.62.1.5.4. Materiile în care concentra ia de patogeni este de un nivel identic cu cel care se
observ în natur (inclusiv de eurile alimentare i e antioanele de ap ) i care nu sunt considerate ca
prezentând un risc important de infec ie nu sunt supuse prescrip iilor RID, exceptând cazul în care ele
spund criteriilor de includere într-o alt clas .
2.2.62.1.5.5. Pic turile de sânge uscat, recoltate prin depunerea unei pic turi de sânge pe un
material absorbant, sau e antioanele de depistare a sângelui în materiile fecale i sângele i compu ii
sanguini care au fost recolta i în scopul transfuziei, sau al prepar rii produselor sanguine utilizate
pentru transfuzii sau transplant, precum i orice esut sau organe destinate transplantului nu sunt
supuse prescrip iilor RID
2.2.62.1.5.6. E antioanele umane sau animale are prezint un risc minim de con inere a agen ilor
patogeni nu sunt supuse RID-ului dac ele sunt transportate într-un ambalaj conceput pentru a evita
orice scurgere i purtând men iunea "E ANTION UMAN PROTEJAT" SAU "E ANTION ANIMAL
PROTEJAT", dup caz.
Ambalajul este considerat conform prezentelor dispozi ii dac el satisface condi iile de mai jos:
a) El este constituit din trei elemente:
i) unul sau mai multe recipiente primare etan e;
ii) un ambalaj secundar etan ; i
iii) un ambalaj exterior suficient de robust inând cont de capacitatea sa, de masa sa i de utilizarea
reia îi este destinat, i din care o parte, cel pu in, m soar un minimum de 100mm x 100 mm;
b) În cazul lichidelor, material absorbant în cantitate suficient pentru a putea absorbi totalitatea
con inutului este plasat el, sau recipientele primare i ambalajul secundar, astfel încât, în timpul
transportului, orice curgere sau scurgere de lichid s nu ating ambalajul exterior i s nu d uneze
integrit ii materialului de umplutur ;
c) În cazul recipientelor primare fragile multiple plasate într-un ambalaj secundar simplu, acestea
sunt fie ambalate individual, fie separate pentru a evita orice contact între ele.
2.2.62.1.5.7. Cu excep ia:
a) de eurilor medicale (Nr. ONU 3291);
b) materialelor sau echipamentelor medicale, contaminate cu sau care con in substan e infec ioase
din categoria A (Nr. ONU 2814 sau Nr. ONU 2900); i
c) materialelor sau echipamentelor medicale, contaminate cu sau care con in alte m rfuri
periculoase, care respect defini ia unei alte clase de pericol; materialele sau echipamentele
medicale, contaminate poten ial cu sau care con in substan e infec ioase care sunt transportate în
vederea dezinfect rii, cur irii, steriliz rii, repar rii sau pentru evaluarea echipamentului lor, nu sunt
supuse dispozi iilor RID, altele decât ale acestui paragraf, dac ele sunt ambalate în ambalaje
concepute i construite în a a fel încât, în condi ii normale de transport, ele s nu se poat sparge,
perfora i nici s lase s se scurg con inutul lor. Ambalajele trebuie s fie concepute pentru a
îndeplini prescrip iile referitoare la construc ie, prev zute la 6.1.4 sau 6.6.4. Aceste ambalaje trebuie
respecte dispozi iile generale de ambalare de la 4.1.1.1 i 4.11.2 i trebuie s poat re ine
dispozitivele sau echipamentele medicale, atunci când ele cad de la o în ime de 1,20 m.
Ambalajele trebuie s fie marcate "MATERIAL MEDICAL UZAT" sau "ECHIPAMENT MEDICAL
UZAT". Atunci când se utilizeaz supraambalaje, acestea trebuie s fie marcate la fel, cu excep ia
situa iei când inscrip ia r mâne vizibil .
NOTA
1. Orice scutire în baza prezentului paragraf trebuie s se bazeze pe avizul unui specialist. Acest
aviz trebuie s fie fondat pe antecedentele medicale, simptome i situa ia particular a sursei, uman
sau animal i pe condi iile locale endemice. Printre e antioanele care pot fi transportate în baza
prezentului paragraf se g sesc, de exemplu:
- prelev rile de sânge sau urin pentru a m sura indicele de colesterol, glicemia, indicii de hormoni
sau anticorpii specifici prostatei (PSA);
- prelev ri destinate verific rii func ion rii unui organ precum inima, ficatul sau rinichii de la fiin ele
umane sau animale atinse de maladii neinfec ioase, sau pentru farmacovigilen a terapeutic ;
- prelev ri efectuate la cererea companiilor de asigur ri sau de patroni pentru determinarea
prezen ei de stupefiante sau de alcool;
- prelev rile efectuate pentru testele de sarcin ;
136
- biopsiile pentru depistarea cancerului;
- i cercetarea anticorpilor la fiin ele umane sau animale în absen a oric rei suspiciuni de infec ie (de
exemplu evaluarea unei imunit i conferite prin vaccinare, diagnosticul unei maladii autoimune etc.).
2. Pentru transportul aerian, ambalajele e antioanelor exceptate de la titlul prezentului paragraf
trebuie s r spund condi iilor indicate de aliniatele a), b) i c).
2.2.62.1.6. (rezervat)
2.2.62.1.7. (rezervat)
2.2.62.1.8. (rezervat)
2.2.62.1.9. Produse biologice
În sensul RID, produsele biologice sunt repartizate în urm toarele grupe:
a) Produsele fabricate i ambalate conform prescrip iilor autorit ilor na ionale competente i
transportate în scopuri de ambalare final sau de distribu ie, de folosin profesional medical sau
personal pentru îngrijirea s ii. Materiile din aceast grup nu se supun prescrip iilor RID;
b) Produsele care nu se încadreaz în aliniatul a) i despre care se tie, sau se crede c ar con ine
materii infec ioase, i care îndeplinesc criteriile de clasificare în categoriile A sau B. Materiile din
aceast grup sunt încadrate la Nr. ONU 2814, 2900 sau 3373, dup cum se convine.
NOT . Anumite produse biologice autorizate pentru comercializare pe pia , pot s nu prezinte un
pericol biologic decât în anumite regiuni ale lumii. În acest caz, autorit ile competente pot cere ca
aceste produse biologice s îndeplineasc prescrip iile locale aplicabile pentru materiile infec ioase
sau s impun alte restric ii.
2.2.62.1.10. Microoganisme i organisme modificate genetic

Microorganismele modificate genetic care nu corespund defini iei unei materii infec ioase trebuie s
fie clasificate conform sec iunii 2.2.9.
2.2.62.1.11. De euri medicale sau de euri de spital
2.2.62.1.11.1. De eurile medicale sau de eurile de spital care con in materii infec ioase din
categoria A, sunt încadrate la Nr. ONU 2814, sau 2900, dup caz. De eurile medicale sau de eurile
de spital care con in materii infec ioase din categoria B, sunt încadrate la Nr. ONU 3291.
NOT . De eurile medicale sau de spital încadrate la num rul 18 01 03 (de euri care provin de la
îngrijiri medicale sau veterinare i/sau de la cercetarea asociat - de euri ce provin de la maternit i,
diagnostic, tratament sau prevenirea bolilor umane - de euri a c ror colectare i eliminare fac obiectul
prescrip iilor particulare vizavi de riscurile de infec ie) sau 18 02 02 (de euri ce provin de la îngrijiri
medicale sau veterinare i/sau de la cercetarea asociat - de euri care provin din cercetare,
diagnostic, tratament sau prevenirea bolilor la animale - de euri a c ror colectare i eliminare fac
obiectul prescrip iilor particulare vizavi de riscurile de infec ie) continuând lista de eurilor anexat la
Deciza Comisiei Europene Nr. 2000/532/CE6) astfel modificat , trebuie s fie clasificate urmând
dispozi iile din prezentul paragraf, pe baza diagnosticului medical sau veterinar privind pacientul sau
animalul.
6
) Decizia Comisiei Nr. 2000/532/CE din 3 mai 2000 înlocuind decizia 94/3/CE stabilind o list de
de euri în aplicarea articolului 1, punctul a) al directivei 75/442/CEE a Consiliului relativ la de euri i la
decizia 94/904/CE a Consiliului stabilind o list de de euri periculoase aplicând articolul 1, paragraful
4, al directivei 91/689/CEE a Consiliului relativ la de eurile periculoase (Monitorul Oficial al Uniunii
europene Nr. 114).
2.2.62.1.11.2 De eurile medicale sau de eurile de spital despre care se crede c prezint o
probabilitate relativ mic de a con ine materii infec ioase sunt încadrate la Nr. ONU 3291. Pentru
încadrare, se poate ine cont de cataloagele de de euri stabilite la scar interna ional , regional sau
na ional .
NOTA 1 : Denumirea oficial de transport pentru Nr. ONU 3291 este 'DE EU DE SPITAL
NESPECIFICAT, N.S.A.' sau 'DE EU (BIO) MEDICAL, N.S.A.' sau 'DE EU MEDICAL
REGLEMENTAT, N.S.A.'.
NOTA 2 : În pofida criteriilor de clasificare luate mai sus, de eurile medicale sau de spital încadrate
la num rul 18 01 04 (de euri ce provin de la îngrijiri medicale sau veterinare i/sau din cercetarea
asociat - de euri ce provin de la maternit i, diagnostic, tratament sau prevenirea bolilor umane -
de euri a c ror colectare i eliminare nu fac obiectul prescrip iilor particulare vizavi de riscurile de
infec ie) sau 18 02 03 (de euri ce provin de la îngrijiri medicale sau veterinare i/sau de la cercetarea
asociat - de euri ce provin din cercetare, diagnostic, tratament sau prevenirea bolilor la animale -
de euri a c ror colectare i eliminare nu fac obiectul prescrip iilor particulare vizavi de riscurile de
137
infec ie) urmând lista de eurilor anexat la Decizia Comisiei Europeene Nr. 2000/532/CE5) astfel
modificat , nu sunt supuse dispozi iilor RID.
2.2.62.1.11.3. De eurile medicale sau de eurile de spital decontaminate care au con inut ini ial
materii infec ioase nu sunt supuse prescrip iilor RID, exceptând cazul când corespund criteriilor de
includere într-o alt clas .
2.2.62.1.11.4. De eurile medicale sau de eurile de spital încadrate la Nr. ONU 3291 apar in grupei
de ambalare II.
2.2.62.1.12 Animale infectate
2.2.62.1.12.1. În cazul când o materie infec ioas nu poate fi transportat prin niciun alt mijloc,
animalele vii nu trebuie s fie utilizate pentru transportul unei astfel de materii. Orice animal viu care a
fost infestat voluntar i despre care se tie sau se presupune c ar con ine materii infec ioase trebuie
transportat numai în condi iile aprobate de autoritatea competent i conform reglement rilor
corespunz toare care se aplic la transportul animalelor6).
2.2.62.1.12.2 Materia animal care con ine agen i patogeni apar inând Categoriei A, sau agen i
patogeni care ar apar ine categoriei A numai în culturi, trebuie s fie încadrat la Nr. ONU 2814 sau
2900, dup caz. Materia animal care con ine agen i patogeni apar inând Categoriei B, al ii decât cei
care ar apar ine categoriei A dac ei s-ar afla în cultur , trebuie încadrat la Nr. ONU 3373.
6
) Reglement rile existente în acest caz, de exemplu în Directiva 91/628/CEE din 19 noiembrie
1991, privind protec ia animalelor în timpul transportului (Jurnalul Oficial al Comunit ii Europene, Nr.
L 340 din 11 decembrie 1991 p 17) i în Recomand rile Consiliului European (Comitetul Ministerial)
pentru transportul anumitor specii de animale
7
) Dispozi ii aplicabile animalelor moarte infectate exist dup caz, de exemplu î Regulamentul CE
Nr. 1774/2002 al Parlamentului European i al Consiliului din 3 octombrie 2002 care stabile te reguli
sanitare aplicabile subproduselor animale nedestinate consumului uman (Jurnalul Oficial al
Comunit ii Europene Nr. L 273 din 10.10.2002, p 1).

Animalele vertebrate sau nevertebrate vii nu trebuie s fie utilizate pentru expedierea unui agent
infec ios, cu excep ia cazului când sunt imposibil de transportat într-un alt mod, sau dac acest
transport este autorizat de autoritatea competent (a se vedea 2.2.62.1.12.1)
2.2.62.3. Lista rubricilor colective,
Cod de Nr.
clasificare ONU
Materii infec ioase pentru om I1 2814 MATERII INFEC IOASE PENTRU OM
Materii infec ioase numai pentru MATERIE INFEC IOAS numai PENTRU
I2 2900
animale ANIMALE
3291 DE EU DE SPITAL, NESPECIFICAT, N.S.A. sau

3291 DE EU (BIO)MEDICAL, N.S.A. sau
De euri de spital I3 3291 DE EU MEDICAL REGLEMENTAT, N.S.A.
3373 MATERIE BIOLOGIC , CATEGORIA B sau

antioane pentru diagnostic I4 3373 MATERIE BIOLOGIC
2.2.7 Clasa 7 Materii radioactive

2.2.7.1 Defini ii
2.2.7.1.1 Prin materii radioactive, se în elege orice materie care con ine radionuclizi pentru care
simultan activitatea masic i activitatea total în expedi ie dep esc valorile indicate de la 2.2.7.2.2.1
pân la 2.2.7.2.2.6.
2.2.7.1.2 Contaminare
Prin contaminare, se în elege prezen a pe o suprafa a unor substan e radioactive într-o cantitate
2
care dep te 0,4 Bq/cm pentru emi torii beta i gama i emi torii alfa cu toxicitate redus sau
2
0,04 Bq/cm pentru to i ceilal i emi tori alfa.
138
Prin contaminare nefixat , se în elege contaminarea care poate fi îndep rtat de pe o suprafa în
condi iile unui transport de rutin .
Prin contaminare fixat , se în elege contaminarea alta decât contaminarea nefixat .
2.2.7.1.3 Defini ia termenilor speciali
Se în elege prin:
A1 i A2
A1, valoarea activit ii materiilor radioactive sub form special care figureaz în tabelul 2.2.7.2.2.1
sau care este calculat dup cum se indic la 2.2.7.2.2.2 i care este utilizat pentru a determina
limitele activit ii, în sensul prescrip iilor RID;
A2, valoarea activit ii materiilor radioactive, altele decât materiile radioactive sub form special ,
care figureaz în tabelul 2.2.7.2.2.1 sau care este calculat dup cum se indic la 2.2.7.2.2.2 i care
este utilizat pentru a determina limitele activit ii, în sensul prescrip iilor RID;
Activitatea specific a unui radionuclid, activitatea pe unitate de mas a acestui radionuclid. Prin
activitatea specific a unei materii, se în elege activitatea pe unitatea de mas a materiei în care
radionuclizii sunt esen ial repartiza i uniform;
Emi tori alfa cu toxicitate redus , care sunt: uraniu natural; uraniu s cit, toriu natural; uraniu 235
sau uraniu 238; toriu 232, toriu 228 i toriu 230 atunci când ei sunt con inu i în minereuri sau
concentrate fizice i chimice; sau emi torii alfa a c ror perioad este mai mic de zece zile;
Materii cu activitate specific redus (LSA)8), materiile radioactive care prin natura lor au o activitate
specific limitat sau materiile radioactive pentru care se aplic limitele activit ii specifice medii
estimate. Nu se ine cont de materiile exterioare de protec ie care înconjoar materiile LSA pentru a
determina activitatea specific medie estimat ;
Nuclid fisionabil, uraniu 233, uraniu 235, plutoniu 239 i plutoniu 241, i materie fisionabil , o
materie care con ine cel pu in unul din izotopii fisionabili. Sunt exclu i din defini ia materiei fisionabile:
a) Uraniul natural sau uraniul s cit neiradia i; fie
b) Uraniul natural sau uraniul s cit care nu au fost iradia i decât în reactoare termice;
Materii radioactive cu dispersabilitate redus , fie materii radioactive solide, fie materii radioactive
solide con inute în capsule sigilate, care se disperseaz pu in i care nu sunt sub form de pulbere;
Materii radioactive sub form special , fie:
a) O materie radioactiv solid nedispersabil ; fie
b) O capsul sigilat con inând o materie radioactiv ;
Obiect contaminat la suprafa (SCO)9), un obiect solid care ne este el însu i radioactiv, dar pe
suprafe ele c ruia este repartizat o materie radioactiv ;
Toriu neiradiat, toriul care nu con ine mai mult de 10-7 g de uraniu 233 pe gram de toriu 232;
Uraniu natural, uraniul (care poate fi izolat chimic) în care izotopii se g sesc în aceea i propor ie ca
în starea natural (aproximativ 99,28% în masa de uraniu 238 i 0,72% în masa de uraniu 235);
Uraniu s cit, uraniul care con ine un procentaj în masa de uraniu 235 mai mic decât cel al
uraniului natural;
Uraniu îmbog it, uraniul care con ine un procentaj în masa de uraniu 235 mai mare de 0,72%;
În toate cazurile, în masa de uraniu 234 este prezent un procentaj foarte redus.
3
Uraniu neiradiat, uraniul care nu con ine mai mult de 2 x 10 Bq de plutoniu pe gram de uraniu 235,
6 3
nu mai mult de 9 x 10 Bq de produs de fisiune pe gram de uraniu 235 i nu mai mult de 5 x 10- g
uraniu 236 pe gram de uraniu 235.
8
) Acronimul 'LSA' corespunde termenului englez 'Low Specific Activity'.
9
) Acronimul 'SCO' corespunde termenului englez 'Surface Contaminated Object'.
2.2.7.2 Clasificare
2.2.7.2.1 Dispozi ii generale
2.2.7.2.1.1 Materiile radioactive trebuie încadrate la unul din numerele ONU specificate în tabelul
2.2.7.2.1.1 în func ie de nivelul activit ii radionuclizilor con inu i în colete, de caracterul de fisionare
sau nefisionare al acestor radionuclizi, de tipul de colete ce se prezint la transport i de natura sau de
forma con inutului coletelor, sau de aranjamentele speciale care se aplic în opera iunea de transport,
în conformitate cu dispozi iile stabilite de la 2.2.7.2.2 pân la 2.2.7.2.5.
Tabelul 2.2.7.2.1.1: Încadrarea numerelor ONU
Colete exceptate (1.7.1.5)

Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE, AMBALAJE GOALE PRECUM COLETE
2908 EXCEPTATE
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE, OBIECTE FABRICATE DIN URANIU NATURAL
2909 sau DIN URANIU S CIT sau DIN TORIU NATURAL, PRECUM COLETE
EXCEPTATE
139
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE, CANTIT I LIMITATE ÎN COLETE EXCEPTATE
2910
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE, APARATE sau OBIECTE ÎN COLETE EXCEPTATE
2911
Materii radioactive cu activitate specific redus (2.2.7.2.3.1)
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE SPECIFIC REDUS (LSA-1)
2912 nefisionabile sau fisionabile exceptate
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE SPECIFIC REDUS (LSA-II)
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE SPECIFIC REDUS (LSA-III)
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE SPECIFIC REDUS (LSA-II),
3324 FISIONABILE
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE SPECIFIC REDUS (LSA-III),
3325 FISIONABILE
Obiecte contaminate la suprafa (2.2.7.2.3.2)
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE, OBIECTE CONTAMINATE LA SUPRAFA (SCO-
2913 I sau SCO-II), nefisionabile sau fisionabile exceptate
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE, OBIECTE CONTAMINATE LA SUPRAFA (SCO-
3326 I sau SCO-II), FISIONABILE
Colete de tip A (2.2.7.2.4.4.)
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP A, care nu sunt sub form
2915 special , nefisionabile sau fisionabile exceptate
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP A, FISIONABILE care nu sunt
3327 sub form special
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP A, SUB FORM SPECIAL ,
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP A, SUB FORM SPECIAL ,
3333 FISIONABILE
Colete de tip B(U) (2.2.7.2.4.6.)
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP B(U), nefisionabile sau
2916 fisionabile exceptate
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP B(U), FISIONABILE
3328
Colete de tip B(M) (2.2.7.2.4.6.)
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP B(M), nefisionabile sau
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP B(M), FISIONABILE
3329
Colete de tip C (2.2.7.2.4.6.)
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP C, nefisionabile sau fisionabile
3323 exceptate
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP C, FISIONABILE Aranjament
3330 special (2.2.7.2.5)
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE TRANSPORTATE SUB ARANJAMENT SPECIAL,
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE TRANSPORTATE SUB ARANJAMENT SPECIAL,
3331 FISIONABILE
Hexafluorur de uraniu (2.2.7.2.4.5)
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE, HEXAFLUORUR DE URANIU, FISIONABILE
2977
Nr. ONU MATERII RADIOACTIVE, HEXAFLUORUR DE URANIU, nefisionabile sau
2.2.7.2.2 Determinarea limitei de activitate

2.2.7.2.2.1 Urm toarele valori de baz pentru diferi i radionuclizi sunt date în tabelul 2.2.7.2.2.1:
a) A1 i A2 în TBq;
b) Activitatea masic pentru materiile exceptate în Bq/g; i
c) Limitele de activitate pentru expedi iile exceptate în Bq.
Tabel 2.2.7.2.2.1: Valori de baz pentru radionuclizi
Radionuclid (simbol) (num r Activitate masic pentru Limita de activitate pentru o

A1 A2
atomic) materiile exceptate expedi ie exceptat
140
(TBq) (TBq) (Bq/g) (Bq)
Actiniu (89)
6 x 10-
Ac-225â) 8 x 10-1 3 1 x 101 1 x 104
9 x 10-
Ac-227â) 9 x 10-1 5 1 x 10-1 1 x 103
5 x 10-
Ac-228 6 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Argint (47)
Ag-105 2 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106
7 x 10-
Ag-108 mâ) 7 x 10-1 1 1 x 101^b) 1 x 106^b)
4 x 10-
Ag-110 mâ) 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
6 x 10-
Ag-111 2 x 100 1 1 x 103 1 x 106
Aluminiu (13)
1 x 10-
Al-26 1 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Americiu (95)
1 x 10-
Am-241 1 x 101 3 1 x 100 1 x 104
1 x 10-
Am-242 mâ) 1 x 101 3 1 x 100^b) 1 x 104^b)
1 x 10-
Am-243â) 5 x 100 3 1 x 100^b) 1 x 103^b)
Argon (18)
Ar-37 4 x 101 4 x 101 1 x 106 1 x 108
Ar-39 4 x 101 4 x 101 1 x 107 1 x 104
3 x 10-
Ar-41 3 x 10-1 1 1 x 102 1 x 109
Arsenic (33)
3 x 10-
As-72 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
As-73 4 x 101 4 x 101 1 x 103 1 x 107

9 x 10-
As-74 1 x 100 1 1 x 101 1 x 106
3 x 10-
As-76 3 x 10-1 1 1 x 102 1 x 105
7 x 10-
As-77 2 x 101 1 1 x 103 1 x 106
Astatiniu (85)
5 x 10-
At-211â) 2 x 101 1 1 x 103 1 x 107
Aur (79)
Au-193 7 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 107
Au-194 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106
Au-195 1 x 101 6 x 100 1 x 102 1 x 107
6 x 10-
Au-198 1 x 10o 1 1 x 102 1 x 106
6 x 10-
Au-199 1 x 101 1 1 x 102 1 x 106
Bariu (56)
Ba-131a) 2 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106
Ba-133 3 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106
6 x 10-
Ba-133 m 2 x 101 1 1 x 102 1 x 106
3 x 10-
Ba-140a) 5 x 10-1 1 1 x 101^b) 1 x 105^b)
Beriliu (4)
141
Be-7 2 x 101 2 x 101 1 x 103 1 x 107
6 x 10-
Be-10 4 x 101 1 1 x 104 1 x 106
Bismut (83)
7 x 10-
Bi-205 7 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
3 x 10-
Bi-206 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
7 x 10-
Bi-207 7 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
6 x 10-
Bi-210 1 x 100 1 1 x 103 1 x 106
2 x 10-
Bi-210 mâ) 6 x 10-1 2 1 x 101 1 x 105
6 x 10-
Bi-212â) 7 x 10-1 1 1 x 101^b) 1 x 105^b)
Berkeliu (97)
8 x 10-
Bk-247 8 x 100 4 1 x 100 1 x 104
3 x 10-
Bk-249â) 4 x 101 1 1 x 103 1 x 106
Brom (35)
4 x 10-
Br-76 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Br-77 3 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106

4 x 10-
Br-82 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Carbon (6)
6 x 10-
C-11 1 x 100 1 1 x 101 1 x 106
C-14 4 x 101 3 x 100 1 x 104 1 x 107

Calciu (20)
Ca-41 limitat limitat 1 x 105 1 x 107
Ca-45 4 x 101 1 x 100 1 x 104 1 x 107
3 x 10-
Ca-47â) 3 x 100 1 1 x 101 1 x 106
Cadmiu (48)
Cd-109 3 x 101 2 x 100 1 x 104 1 x 106
5 x 10-
Cd-113 m 4 x 101 1 1 x 103 1 x 106
4 x 10-
Cd-115â) 3 x 100 1 1 x 102 1 x 106
5 x 10-
Cd-115 m 5 x 10-1 1 1 x 103 1 x 106
Ceriu (58)
Ce-139 7 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106
6 x 10-
Ce-141 2 x 101 1 1 x 102 1 x 107
6 x 10-
Ce-143 9 x 10-1 1 1 x 102 1 x 106
2 x 10-
Ce-144â) 2 x 10-1 1 1 x 102^b) 1 x 105^b)
Califomiu (98)
6 x 10-
Cf-248 4 x 10-1 3 1 x 101 1 x 104
8 x 10-
Cf-249 3 x 100 4 1 x 100 1 x 103
2 x 10-
Cf-250 2 x 101 3 1 x 101 1 x 104
7 x 10-
Cf-251 7 x 100 4 1 x 100 1 x 103
Cf-252 5 x 10-1 3 x 10- 1 x 101 1 x 104
142
3
4 x 10-
Cf-253â) 4 x 101 2 1 x 102 1 x 105
1 x 10-
Cf-254 1 x 10-3 3 1 x 100 1 x 103
Clor (17)
6 x 10-
Cl-36 1 x 101 1 1 x 104 1 x 106
2 x 10-
Cl-38 2 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Curiu (96)
2 x 10-
Cm-240 4 x 101 2 1 x 102 1 x 105
Cm-241 2 x 100 1 x 100 1 x 102 1 x 106

1 x 10-
Cm-242 4 x 101 2 1 x 102 1 x 105
1 x 10-
Cm-243 9 x 100 3 1 x 100 1 x 104
2 x 10-
Cm-244 2 x 101 3 1 x 101 1 x 104
9 x 10-
Cm-245 9 x 100 4 1 x 100 1 x 103
9 x 10-
Cm-246 9 x 100 4 1 x 100 1 x 103
1 x 10-
Cm-247a) 3 x 100 3 1 x 100 1 x 104
3 x 10-
Cm-248 2 x 10-2 4 1 x 100 1 x 103
Cobalt (27)
5 x 10-
Co-55 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
3 x 10-
Co-56 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Co-57 1 x 101 1 x 101 1 x 102 1 x 106

0 0 1
Co-58 1 x 10 1 x 10 1 x 10 1 x 106
Co-58 m 4 x 101 4 x 101 1 x 104 1 x 107
4 x 10-
Co-60 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Crom (24)
Cr-51 3 x 101 3 x 101 1 x 103 1 x 107
Cesiu (55)
Cs-129 4 x 100 4 x 100 1 x 102 1 x 105
Cs-131 3 x 101 3 x 101 1 x 103 1 x 106
Cs-132 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 105
7 x 10-
Cs-134 7 x 10-1 1 1 x 101 1 x 104
6 x 10-
Cs-134 m 4 x 101 1 1 x 103 1 x 105
Cs-135 4 x 101 1 x 100 1 x 104 1 x 107

5 x 10-
Cs-136 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
6 x 10-
Cs-137a) 2 x 100 1 1 x 101^b) 1 x 104^b)
Cupru (29)
Cu-64 6 x 100 1 x 100 1 x 102 1 x 106
7 x 10-
Cu-67 1 x 101 1 1 x 102 1 x 106
Disprosiu (66)
Dy-159 2 x 101 2 x 101 1 x 103 1 x 107
Dy-165 9 x 10-1 6 x 10- 1 x 103 1 x 106
143
1
3 x 10-
Dy-166â) 9 x 10-1 1 1 x 103 1 x 106
Erbiu (68)
Er-169 4 x 101 1 x 100 1 x 104 1 x 107
5 x 10-
Er-171 8 x 10-1 1 1 x 102 1 x 106
Europiu (63)
Eu-147 2 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106
5 x 10-
Eu-148 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Eu-149 2 x 101 2 x 101 1 x 102 1 x 107

7 x 10-
Eu-150 (perioad scurt ) 2 x 100 1 1 x 103 1 x 106
7 x 10-
Eu-150 (perioad lung ) 7 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Eu-152 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106

8 x 10-
Eu-152 m 8 x 10-1 1 1 x 102 1 x 106
6 x 10-
Eu-154 9 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Eu-155 2 x 10-1 3 x 100 1 x 102 1 x 107

7x
Eu-156 7 x 10-1 1 x 101 1 x 106
100-1
Fluor (9)
6 x 10-
F-18 1 x 100 1 1 x 101 1 x 106
Fier (26)
3 x 10-
Fe-52â) 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Fe-55 4 x 10-1 4 x 101 1 x 104 1 x 106

9 x 10-
Fe-59 9 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
2 x 10-
Fe-60â) 4 x 10-1 1 1 x 102 1 x 105
Galiu (31)
Ga-67 7 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106
5 x 10-
Ga-68 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
4 x 10-
Ga-72 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Gadoliniu (64)
5 x 10-
Gd-146â) 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
2 x 10-
Gd-148 2 x 10-1 3 1 x 101 1 x 104
Gd-153 1 x 10-1 9 x 100 1 x 102 1 x 107

6 x 10-
Gd-159 3 x 100 1 1 x 103 1 x 106
Germaniu (32)
5 x 10-
Ge-68a) 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Ge-71 4 x 101 4 x 101 1 x 104 1 x 108

3 x 10-
Ge-77 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Hafniu (72)
6 x 10-
Hf-172â) 6 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Hf-175 3 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106

Hf-181 2 x 100 5 x 10- 1 x 101 1 x 106
144
1
Hf-128 limitat limitat 1 x 102 1 x 106

Mercur (80)
Hg-194â) 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106
7 x 10-
Hg-195 mâ) 3 x 100 1 1 x 102 1 x 106
Hg-197 2 x 101 1 x 101 1 x 102 1 x 107

4 x 10-
Hg-197 m 1 x 101 1 1 x 102 1 x 106
Hg-203 5 x 100 1 x 100 1 x 102 1 x 105

Holmiu (67)
4 x 10-
Ho-166 4 x 10-1 1 1 x 103 1 x 105
5 x 10-
Ho-166 m 6 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Iod (53)
I-123 6 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 107
I-124 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106
I-125 2 x 101 3 x 100 1 x 103 1 x 106
0 0 2
I-126 2 x 10 1 x 10 1 x 10 1 x 106
I-129 limitat limitat 1 x 102 1 x 105
7 x 10-
I-131 3 x 100 1 1 x 102 1 x 106
4 x 10-
I-132 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
6 x 10-
I-133 7 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
3 x 10-
I-134 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
6 x 10-
I-135â) 6 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Indiu (49)
In-111 3 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106
In-113 m 4 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106
5 x 10-
In-114 mâ) 1 x 101 1 1 x 102 1 x 106
In-115 m 7 x 100 1 x 100 1 x 102 1 x 106

Iridiu (77)
Ir-189â) 1 x 101 1 x 101 1 x 102 1 x 107
7 x 10-
Ir-190 7 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
1x 6 x 10-
Ir-192 1 x 101 1 x 104
100(C) 1
3 x 10-
Ir-194 3 x 10-1 1 1 x 102 1 x 105
Potasiu (19)
9 x 10-
K-40 9 x 10-1 1 1 x 102 1 x 106
2 x 10-
K-42 2 x 10-1 1 1 x 102 1 x 106
6 x 10-
K-43 7 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Kripton (36)
Kr-79 4 x 100 2 x 100 1 x 103 1 x 105
Kr-81 4 x 101 4 x 101 1 x 104 1 x 107
Kr-85 1 x 101 1 x 101 1 x 105 1 x 104
Kr-85 m 8 x 100 3 x 100 1 x 103 1 x 1010
145
2 x 10-
Kr-87 2 x 10-1 1 1 x 102 1 x 109
Lantan (57)
La-137 3 x 101 6 x 100 1 x 103 1 x 107
4 x 10-
La-140 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Lute iu (71)
6 x 10-
Lu-172 6 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Lu-173 8 x 100 8 x 100 1 x 102 1 x 107

0 0 2
Lu-174 9 x 10 9 x 10 1 x 10 1 x 107
Lu-174 m 2 x 101 1 x 101 1 x 102 1 x 107
7 x 10-
Lu-177 3 x 101 1 1 x 103 1 x 107
Magneziu (12)
3 x 10-
Mg-28a) 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Mangan (25)
3 x 10-
Mn-52 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Mn-53 limitat limitat 1 x 104 1 x 109

Mn-54 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106
3 x 10-
Mn-56 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Molibden (42)
Mo-93 4 x 10-1 2 x 101 1 x 103 1 x 108
6 x 10-
Mo-99â) 1 x 100 1 1 x 102 1 x 106
Azot (7)
6 x 10-
N-13 9 x 10-1 1 1 x 102 1 x 109
Sodiu (11)
5 x 10-
Na-22 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
2 x 10-
Na-24 2 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Niobiu (41)
Nb-93 m 4 x 10-1 3 x 101 1 x 104 1 x 107
7 x 10-
Nb-94 7 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Nb-95 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106

6 x 10-
Nb-97 9 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Neodim (60)
6 x 10-
Nd-147 6 x 100 1 1 x 102 1 x 106
5 x 10-
Nd-149 6 x 10-1 1 1 x 102 1 x 106
Nichel (28)
Ni-59 limitat limitat 1 x 104 1 x 108
Ni-63 4 x 101 3 x 101 1 x 105 1 x 108
4 x 10-
Ni 65 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Neptuniu (93)
Np-235 4 x 101 4 x 101 1 x 103 1 x 107
Np-236 (pe scurt durat ) 2 x 101 2 x 100 1 x 103 1 x 107
2 x 10-
Np-236 (pe lung perioad ) 9 x 100 2 1 x 102 1 x 105
146
2 x 10-
Np-237 2 x 101 3 1 x 100^b) 1 x 103^b)
4 x 10-
Np-239 7 x 100 1 1 x 102 1 x 107
Osmiu (76)
Os-185 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106
Os-191 1 x 101 2 x 100 1 x 102 1 x 107
Os-191 m 4 x 101 3 x 101 1 x 103 1 x 107
6 x 10-
Os-193 2 x 100 1 1 x 102 1 x 106
3 x 10-
Os-194a) 3 x 10-1 1 1 x 102 1 x 105
Fosfor (15)
5 x 10-
P-32 5 x 10-1 1 1 x 103 1 x 105
P-33 4 x 101 1 x 100 1 x 105 1 x 108

Protactiniu (91)
7 x 10-
Pa-230a) 2 x 100 2 1 x 101 1 x 106
4 x 10-
Pa-231 4 x 100 4 1 x 100 1 x 103
7 x 10-
Pa-233 5 x 100 1 1 x 102 1 x 107
Plumb (82)
Pb-201 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106
Pb-202 4 x 101 2 x 101 1 x 103 1 x 106
Pb-203 4 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106
4
Pb-205 limitat limitat 1 x 10 1 x 107
5 x 10-
Pb-210â) 1 x 100 2 1 x 101^b) 1 x 104^b)
2 x 10-
Pb-212â) 7 x 10-1 1 1 x 101^b) 1 x 105^b)
Paladiu (46)
Pd-103â) 4 x 101 4 x 101 1 x 103 1 x 108
5
Pd-107 limitat limitat 1 x 10 1 x 108
5 x 10-
Pd-109 2 x 100 1 1 x 103 1 x 106
Prometiu (61)
Pm-143 3 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106
7 x 10-
Pm-144 7 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Pm-145 3 x 101 1 x 101 1 x 103 1 x 107

Pm-147 4 x 101 2 x 100 1 x 104 1 x 107
7 x 10-
Pm-148 mâ) 8 x 101 1 1 x 101 1 x 106
6 x 10-
Pm-149 2 x 100 1 1 x 103 1 x 106
6 x 10-
Pm-151 2 x 100 1 1 x 102 1 x 106
Poloniu (84)
2 x 10-
Po-210 4 x 101 2 1 x 101 1 x 104
Praseodim (59)
4 x 10-
Pr-142 4 x 101 1 1 x 102 1 x 105
6 x 10-
Pr-143 3 x 100 1 1 x 104 1 x 106
Platin (78)
Pt-188a) 1 x 100 8 x 10- 1 x 101 1 x 106
147
1
Pt-191 4 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106

1 1 4
Pt-193 4 x 10 4 x 10 1 x 10 1 x 107
5 x 10-
Pt-193 m 4 x 101 1 1 x 103 1 x 107
5 x 10-
Pt-195 m 1 x 101 1 1 x 102 1 x 106
6 x 10-
Pt-197 2 x 101 1 1 x 103 1 x 106
6 x 10-
Pt-197 m 1 x 101 1 1 x 102 1 x 106
Plutoniu (94)
3 x 10-
Pu-236 3 x 101 3 1 x 101 1 x 104
Pu-237 2 x 101 2 x 101 1 x 103 1 x 107

Pu-238 1 x 101 1 x 103 1 x 100 1 x 104
1 x 10-
Pu-239 1 x 101 3 1 x 100 1 x 104
1 x 10-
Pu-240 1 x 101 3 1 x 100 1 x 103
6 x 10-
Pu-241â) 4 x 101 2 1 x 102 1 x 105
1 x 10-
Pu-242 1 x 101 3 1 x 100 1 x 104
1 x 10-
Pu-244a) 4 x 10-1 3 1 x 100 1 x 104
Radiu (88)
7 x 10-
Ra-223â) 4 x 10-1 3 1 x 102^b) 1 x 105^b)
2 x 10-
Ra-244â) 4 x 10-1 2 1 x 101^b) 1 x 105^b)
4 x 10-
Ra-225â) 2 x 10-1 3 1 x 102 1 x 105
3 x 10-
Ra-226â) 2 x 10-1 3 1 x 101^b) 1 x 104^b)
2 x 10-
Ra-228â) 6 x 10-1 2 1 x 101^b) 1 x 105^b)
Rubidiu (37)
8 x 10-
Rb-81 2 x 100 1 1 x 101 1 x 106
Rb-83â) 2 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106

Rb-84 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106
5 x 10-
Rb-86 5 x 10-1 1 1 x 102 1 x 105
Rb-87 limitat limitat 1 x 104 1 x 107

4
Rb (natural) limitat limitat 1 x 10 1 x 107
Reniu (75)
Re-184 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106
0 0 2
Re-184 m 3 x 10 1 x 10 1 x 10 1 x 106
6 x 10-
Re-186 2 x 100 1 1 x 103 1 x 106
Re-187 limitat limitat 1 x 106 1 x 109

4 x 10-
Re-188 4 x 10-1 1 1 x 102 1 x 105
6 x 10-
Re-189 (a) 3 x 100 1 1 x 102 1 x 106
Re (natural) limitat limitat 1 x 106 1 x 109

Rodiu (45)
Rh-99 2 x 100 2 x 100 1 x 101 1 x 106
148
Rh-101 4 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 107
5 x 10-
Rh-102 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Rh-102 m 2 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106

Rh-103 m 4 x 101 4 x 101 1 x 104 1 x 108
8 x 10-
Rh-105 1 x 101 1 1 x 102 1 x 107
Radon (86)
4 x 10-
Rn-222â) 3 x 10-1 3 1 x 101^b) 1 x 108^b)
Ruteniu (44)
Ru-97 5 x 100 5 x 100 1 x 102 1 x 107
Ru-103â) 2 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106
6 x 10-
Ru-105 1 x 100 1 1 x 101 1 x 106
2 x 10-
Ru-106a) 2 x 10-1 1 1 x 102^b) 1 x 105^b)
Sulf (16)
S-35 4 x 10-1 3 x 100 1 x 105 1 x 108
Antimonim (51)
4 x 10-
Sb-122 4 x 10-1 1 1 x 102 1 x 104
6 x 10-
Sb-124 6 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
Sb-125 2 x 100 1 x 100 1 x 102 1 x 106

4 x 10-
Sb-126 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Scândin (21)
5 x 10-
Sc-44 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
5 x 10-
Sc-46 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
7 x 10-
Sc-47 1 x 10-1 1 1 x 102 1 x 106
3 x 10-
Sc-48 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Seleniu (34)
Se-75 3 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106
Se-79 4 x 101 2 x 100 1 x 104 1 x 107
Siliciu (14)
6 x 10-
Si-31 6 x 10-1 1 1 x 103 1 x 105
5 x 10-
Si-32 4 x 101 1 1 x 103 1 x 106
Samariu (62)
1 x 10-
Sm-145 1 x 101 1 1 x 102 1 x 107
Sm-147 limitat limitat 1 x 101 1 x 104

Sm-151 4 x 101 1 x 101 1 x 104 1 x 108
6 x 10-
Sm-153 9 x 100 1 1 x 102 1 x 106
Staniu (50)
Sn-113â) 4 x 100 2 x 100 1 x 103 1 x 107
4 x 10-
Sn-117 m 7 x 100 1 1 x 102 1 x 106
Sn-119 m 4 x 101 3 x 101 1 x 103 1 x 107

9 x 10-
Sn-121 mâ) 4 x 101 1 1 x 103 1 x 107
Sn-123 8 x 10-1 6 x 10- 1 x 103 1 x 106
149
1
4 x 10-
Sn-125 4 x 10-1 1 1 x 102 1 x 105
4 x 10-
Sn-126â) 6 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Stron iu (38)
2 x 10-
Sr-82â) 2 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Sr-85 2 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106

Sr-85 m 5 x 100 5 x 100 1 x 102 1 x 107
Sr-87 m 3 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106
6 x 10-
Sr-89 6 x 10-1 1 1 x 103 1 x 106
3 x 10-
Sr-90â) 3 x 10-1 1 1 x 102^b) 1 x 104^b)
3 x 10-
Sr-91â) 3 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
3 x 10-
Sr-92â) 1 x 100 1 1 x 101 1 x 106
Tritiu (1)
4 x 10-
T (H-3) 4 x 101 1 1 x 106 1 x 109
Tantal (73)
8 x 10-
Ta-178 (perioad lung ) 1 x 100 1 1 x 101 1 x 106
Ta-179 3 x 101 3 x 101 1 x 103 1 x 107

5 x 10-
Ta-182 9 x 10-1 1 1 x 101 1 x 104
Terbiu (65)
Tb-157 4 x 101 4 x 101 1 x 104 1 x 107
Tb-158 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106
6 x 10-
Tb-160 1 x 100 1 1 x 101 1 x 106
Teline iu (43)
Tc-95 mâ) 2 x 100 2 x 100 1 x 101 1 x 106
4 x 10-
Tc-96 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
4 x 10-
Tc-96 mâ) 4 x 10-1 1 1 x 103 1 x 107
Tc-97 limitat limitat 1 x 103 1 x 108

Tc-97 m 4 x 101 1 x 100 1 x 103 1 x 107
7 x 10-
Tc-98 8 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
9 x 10-
Tc-99 4 x 101 1 1 x 104 1 x 107
Tc-99 m 1 x 101 4 x 100 1 x 102 1 x 107

Telur (52)
Te-121 2 x 100 2 x 100 1 x 101 1 x 106
0 0 2
Te-121 m 5 x 10 3 x 10 1 x 10 1 x 106
Te-123 m 8 x 100 1 x 100 1 x 102 1 x 107
9 x 10-
Te-125 m 2 x 101 1 1 x 103 1 x 107
7 x 10-
Te-127 2 x 101 1 1 x 103 1 x 106
5 x 10-
Te-127 mâ) 2 x 101 1 1 x 103 1 x 107
6 x 10-
Te-129 7 x 10-1 1 1 x 102 1 x 106
4 x 10-
Te-129 mâ) 8 x 10-1 1 1 x 103 1 x 106
150
5 x 10-
Te-131 mâ) 7 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
4 x 10-
Te-132a) 5 x 10-1 1 1 x 102 1 x 107
Toriu (90)
5 x 10-
Th-227 1 x 101 3 1 x 101 1 x 104
1 x 10-
Th-228â) 5 x 10-1 3 1 x 100^b) 1 x 104^b)
5 x 10-
Th-229 5 x 100 4 1 x 100^b) 1 x 103^b)
1 x 10-
Th-230 1 x 101 3 1 x 100 1 x 104
2 x 10-
Th-231 4 x 101 2 1 x 103 1 x 107
Th-232 limitat limitat 1 x 101 1 x 104

3 x 10-
Th-234â) 3 x 10-1 1 1 x 103^b) 1 x 105^b)
Th (natural) limitat limitat 1 x 100^b) 1 x 103^b)

Titan (22)
4 x 10-
Ti-44â) 5 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
Taliu (81)
9 x 10-
TI-200 9 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
TI-201 1 x 101 4 x 100 1 x 102 1 x 106

TI-202 2 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106
7 x 10-
TI-204 1 x 101 1 1 x 104 1 x 104
Tuliu (69)
8 x 10-
Tm-167 7 x 100 1 1 x 102 1 x 106
6 x 10-
Tm-170 3 x 100 1 1 x 103 1 x 106
Tm-171 4 x 101 4 x 101 1 x 104 1 x 108

Uraniu (92)
U-230 (absorb ie pulmonar 1 x 10-
4 x 101 1 1 x 101 b) 1 x 105^b)
rapid )â)^d)
U-230 (absorb ie pulmonar
4 x 101 4 x 103 1 x 101 1 x 104
medie)â)ê)
3 x 101 3 1 x 101 1 x 104
lent )â)^f)
4 x 101 2 1 x 100^b) 1 x 103^b)
rapid )^d)
4 x 101 3 1 x 101 1 x 104
medie)ê)
1 x 101 3 1 x 101 1 x 104
lent )^f)
4 x 101 2 1 x 101 1 x 104
rapid )^d)
4 x 101 2 1 x 102 1 x 105
medie)ê)
4 x 101 3 1 x 101 1 x 105
lent )^f)
4 x 101 2 1 x 101 1 x 104
medie)ê)
4 x 101 2 1 x 102 1 x 105
rapid )^d)
4 x 101 3 1 x 101 1 x 105
lent )^f)
U-235 (toate tipurile de
limitat limitat 1 x 101^b) 1 x 104^b)
absorb ie)â)^d)ê)^f)
U-236 (absorb ie pulmonar
limitat limitat 1 x 101 1 x 104
rapid )^d)
151
4 x 101 2 1 x 102 1 x 105
medie)ê)
4 x 101 3 1 x 101 1 x 104
lent )^f)
U-238 (toate tipurile de
limitat limitat 1 x 101^b) 1 x 104^b)
absorb ie)a)^d)ê)^f)
U (natural) limitat limitat 1 x 100^b) 1 x 103^b)
U (îmbog it <= 20%)^g) limitat limitat 1 x 100 1 x 103
U (s cit) limitat limitat 1 x 100 1 x 103
Vanadiu (23)
4 x 10-
V-48 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 105
V-49 4 x 101 4 x 101 1 x 104 1 x 107

Tungsten (74)
W-178â) 9 x 100 5 x 100 1 x 101 1 x 106
W-181 3 x 101 3 x 101 1 x 103 1 x 107
8 x 10-
W-185 4 x 101 1 1 x 104 1 x 107
6 x 10-
W-187 2 x 100 1 1 x 102 1 x 106
3 x 10-
W-188â) 4 x 10-1 1 1 x 102 1 x 105
Xenon (54)
4 x 10-
Xe-122â) 4 x 10-1 1 1 x 102 1 x 109
7 x 10-
Xe-123 2 x 100 1 1 x 102 1 x 109
Xe-127 4 x 100 2 x 100 1 x 103 1 x 105

Xe-131 m 4 x 101 4 x 101 1 x 104 1 x 104
Xe-133 2 x 101 1 x 101 1 x 103 1 x 104
Xe-135 3 x 100 2 x 100 1 x 103 1 x 1010
Ytriu (39)
Y-87â) 1 x 100 1 x 100 1 x 101 1 x 106
4 x 10-
Y-88 4 x 10-1 1 1 x 101 1 x 106
3 x 10-
Y-90 3 x 10-1 1 1 x 103 1 x 105
6 x 10-
Y-91 6 x 10-1 1 1 x 103 1 x 106
Y-91 m 2 x 100 2 x 100 1 x 102 1 x 106

2 x 10-
Y-92 2 x 10-1 1 1 x 102 1 x 105
3 x 10-
Y-93 3 x 10-1 1 1 x 102 1 x 105
Yterbiu (70)
Yb-169 4 x 100 1 x 100 1 x 102 1 x 107
9 x 10-
Yb-175 3 x 101 1 1 x 103 1 x 107
Zinc (30)
Zn-65 2 x 100 2 x 100 1 x 101 1 x 106
6 x 10-
Zn-69 3 x 100 1 1 x 104 1 x 106
6 x 10-
Zn-69 mâ) 3 x 100 1 1 x 102 1 x 106
Zirconiu (40)
Zr-88 3 x 100 3 x 100 1 x 102 1 x 106
3
Zr-93 limitat limitat 1 x 10 ^b) 1 x 107 b)
Zr-95â) 2 x 100 8 x 10- 1 x 101 1 x 106
152
1
4 x 10-
Zr-97â) 4 x 10-1 1 1 x 101^b) 1 x 105^b)
a) Valoarea lui A1 i/sau A2 pentru ace ti radionuclizi precursori ine cont de contribu ia produselor
de filia ie a c ror perioad este mai mic de 10 zile conform listei de mai jos:
Mg-28 Al-28
Ar-42 K-42
Ca-47 Sc-47
Ti-44 Sc-44
Fe-52 Mn-52m
Fe-60 Co-60m
Zn-69 m Zn-69
Ge-68 Ga-68
Rb-83 Kr-83 m
Sr-82 Rb-82
Sr-90 Y-90
Sr-91 Y-91 m
Sr-92 Y-92
Y-87 Sr-87 m
Zr-95 Nb-95 m
Zr-97 Nb-97 m, Nb-97
Mo-99 Tc-99 m
Tc-95 m Tc-95
Tc-96 m Tc-96
Ru-103 Rh-103 m
Ru-106 Rh-106
Pd-103 Rh-103 m
Ag-108 m Ag-108
Ag-110 m Ag-110
Cd-115 In-115 m
In-114 m In-114
Sn-113 In-113 m
Sn-121 m Sn-121
Sn-126 Sb-126 m
Te-118 Sb-118
Te-127 m Te-127
Te-129 m Te-129
Te-131 m Te-131
Te-132 I-132
I-135 Xe-135 m
Xe-122 I-122
Cs-137 Ba-137 m
Ba-131 Cs-131
Ba-140 La-140
Ce-144 Pr-144 m, Pr-144
Pm-148 m Pm-148
Gd-146 Eu-146
Dy-166 Ho-166
Hf-172 Lu-172
W-178 Ta-178
W-188 Re-188
Re-189 Os-189 m
Os-194 Ir-194
153
Ir-189 Os-189 m
Pt-188 Ir-188
Hg-194 Au-194
Hg-195 m Hg-195
Pb-210 Bi-210
Pb-212 Bi-212, Tl-208, Po-212
Bi-210 m Tl-206
Bi-212 Tl-208, Po-212
At-211 Po-211
Rn-222 Po-218, Pb-214, At-218, Bi-214, Po-214
Ra-223 Rn-219, Po-215, Pb-211, Bi-211, Po-211, Tl-207
Ra-224 Rn-220, Po-216, Pb-212, Bi-212, Tl-208, Po-212
Ra-225 Ac-225, Fr-221, At-217, Bi-213, Tl-209, Po-213, Pb-209
Ra-226 Rn-222, Po-218, Pb-214, At-218, Bi-214, Po-214
Ra-228 Ac-228
Ac-225 Fr-221, At-217, Bi-213, Tl-209, Po-213, Pb-209
Ac-227 Fr-223
Th-228 Ra-224, Rn-220, Po-216, Pb-212, Bi-212, Tl-208, Po-212
Th-234 Pa-234m, Pa-234
Pa-230 Ac-226, Ph-226, Fr-222, Ra-222, Rn-218, Po-214
U-230 Th-226, Ra-222, Rn-218, Po-214
U-235 Th-231
Pu-241 U-237
Pu-244 U-240, Np-240 m
Am-242 m Am-242, Np-238
Am-243 Np-239
Cm-247 Pu-243
Bk-249 Am-245
Cf-253 Cm-249
b) Nuclizi precursori i produsele de filia ie inclu i în echilibrul secular:
Sr-90 Y-90
Zr-93 Nb-93
m
Zr-97 Nb-97
Ru-106 Rh-106
Ag-108 Ag-108
m
Cs-137 Ba-137
m
Ce-144 Pr-144
Ba-140 La-140
Bi-212 TI-208 (0,36), Po-212 (0,64)
Pb-210 Bi-210, Po-210,
Pb212, Bi-212, Ti (0,36), Po-212 (0,64)
Rn-222 Po-218, Pb-214, Bi-214, Po-214
Ra-223 Rn- Po-215, Pb-211, Bi-211, TI-207
219,
Ra-224 Rn- Po-216, Pb-212, Bi-212, TI-208 (0,36), Po-212 (0,64)
220,
Ra-226 Rn- Po-218, Pb-214, Bi-214, Po-214, Pb-210, Bi-210, Po-210
222,
Ra-228 Ac-228
Th-228 Ra- Rn-220, Po-216, Pb-212, Bi-212, TI-208 (0,36), Po-212 (0,64)
224,
Th-229 Ra- Ac-225, Fr-221, At-217, Bi-213, Po-213, Pb-209
225,
154
Th-nat Ra- Ac-228, Th-228, Ra-224, Rn-220, Po-216, Pb-212, Bi-212, TI-208
228, (0,36), Po-212 (0,64)
Th-234 Pa-234
m
U-230 Th-226, Ra-222, Rn-218, Po-214
U-232 Th-228, Ra-224, Rn-220, Po-216, Pb-212, Bi-212, TI-208 (0,36), Po-212
(0,64)
U-235 Th-231
U-238 Th-234, Pa-234 m
U-nat Th-234, Pa-234 m, U-234, TH-230, Ra-226, Rn-222, Po-218, Pb-214, Bi-214,
Po-214, Pb-210, Bi-210, Po-210
Np-237 Pa-233
Am-242 Am-242
m
Am-243 Np-239
c) Cantitatea poate fi determinat dup m surarea gradului de dezintegrare sau m surarea

intensit ii de radia ie la o distan prescris de surs .
d) Aceste valori nu se aplic decât pentru compu ii de uraniu care se prezint sub form chimic de
UF6, UO2F2 i UO2(NO3)2, atât în condi ii normale, cât i în condi ii accidentale de transport
e) Aceste valori nu se aplic decât pentru compu ii de uraniu care se prezint sub formula chimic
de UO3, UF4 i UCI4 i compu ilor hexavalen i, atât în condi ii normale, cât i în condi ii accidentale
de transport
f) Aceste valori se aplic tuturor compu ilor de uraniu, al ii decât cei care sunt indica i la d) i e).
g) Aceste valori nu se aplic decât uraniului neiradiat.
2.2.7.2.2.2 Pentru radionuclizii care nu figureaz în lista din tabelul 2.2.7.2.2.1, determinarea
valorilor de baz pentru radionuclizii viza i la 2.2.7.2.2.1 impune o aprobare multilateral . Este
admisibil folosirea unei valori A2 calculat cu ajutorul unui coeficient pentru doza care corespunde
tipului de absorb ie pulmonar potrivit, dup cum l-a recomandat Comisia interna ional de
radioprotec ie, dac formele chimice ale fiec rui radionuclid, atât în condi ii normale, cât i în condi ii
accidentale de transport, sunt luate în considerare. De asemenea, se pot folosi valorile care figureaz
în tabelul 2.2.7.2.2.2 pentru radionuclizi f a ob ine aprobarea autorit ii competente.
Tabel 2.2.7.2.2.2: Valori fundamentale pentru radionuclizii necunoscu i sau amestecuri
Activitatea masic Limita de activitate

A1 A2 pentru materiile pentru expedi iile
Con inut radioactiv exceptate exceptate
(TBq) (TBq) (Bq/g) (Bq)

1 4
Prezen a constatat a nuclizilor 0,1 0,02 1 x 10 1 x 10
emi tori numai de radia ii beta
sau gama
Prezen a constatat a nuclizilor 0,2 9 x 1 x 10-1 1 x 103
5
emi tori de particule alfa îns 10-
nu emi tori de neutroni
Prezen a constatat a nuclizilor 0,001 9 x 1 x 10-1 1 x 103
emi tori de neutroni, sau lips 10-5
de date disponibile
2.2.7.2.2.3 În calculul lui A1 i A2 pentru un radionuclid care nu figureaz în tabelul 2.2.7.2.2.1, un

singur lan de dezintegrare radioactiv în care radionuclizii se g sesc în acelea i propor ii ca în starea
natural i unde niciun nucleu descendent nu are o perioad de înjum ire mai mare de 10 zile sau
mai mare decât cea a nucleului de baz , trebuie s fie considerat un radionuclid pur; activitatea de a
lua în considerare i valorile de la A1 sau de la A2 care se aplic , sunt în cazul acesta cele care
corespund nucleului de baz al acestui lan . În cazul lan urilor de dezintegrare radioactiv în care unul
sau mai mul i descenden i au o perioad de înjum ire care este fie mai mare de zece zile, fie mai
mare decât cea a nucleului de baz , nucleul de baz i descenden ii s i trebuie s fie considera i ca
un amestec de nuclizi.
2.2.7.2.2.4 În cazul unui amestec de radionuclizi, valorile de baz pentru radionuclizii viza i la
2.2.7.2.2.1 pot fi determina i astfel:
155
X(m) = |||||||||
___ f(i)
\ ||||
/__i X(i)
unde
f(i) este frac iunea de activitate sau frac iunea de activitate masic a radionuclidului i din amestec;
X(i) este valoarea corespunz toare a lui A1 sau A2 sau activitatea masic pentru materiile exceptate
sau limita de activitate pentru o expedi ie exceptat , dup cum este convenit, în cazul radionuclidului i;
i
X(m) este valoarea calculat a lui A1 sau A2 sau activitatea masic pentru materiile exceptate sau
limita de activitate pentru o expedi ie exceptat în cazul unui amestec.
2.2.7.2.2.5 Atunci când se cunoa te identitatea fiec rui radionuclid îns se ignor activitatea
anumitor radionuclizi, se pot regrupa radionuclizii i se poate folosi, aplicând formulele date la
2.2.7.2.2.4 i 2.2.7.2.4.4, valoarea cea mai sc zut care convine pentru radionuclizii din fiecare grup .
Grupele pot constituite dup activitatea alfa total i activitatea beta/gama total , atunci când ele sunt
cunoscute, fiind re inut valoarea cea mai sc zut pentru emi toarele alfa sau, respectiv, pentru
emi toarele beta/gama.
2.2.7.2.2.6 Pentru radionuclizii sau amestecurile de radionuclizi pentru care nu se dispune de date,
trebuie s fie utilizate valorile care figureaz în tabelul 2.2.7.2.2.2.
2.2.7.2.3 Determinarea altor caracteristici ale materiilor
2.2.7.2.3.1 Materii cu activitate specific redus (LSA)
2.2.7.2.3.1.1 (rezervat)
2.2.7.2.3.1.2 Materiile LSA se repartizeaz în trei grupe:
a) LSA-I
i) Minereuri de uraniu i de toriu i concentrate ale acestor minereuri i alte minereuri care con in
radionuclizi naturali care sunt destinate a fi tratate în vederea utiliz rii acestor radionuclizi;
ii) Uraniul natural, uraniul s cit, toriul natural sau compu ii lor sau amestecuri care nu sunt iradiate
i sunt sub form solid sau lichid ;
iii) Materiile radioactive pentru care valoarea lui A2 nu este limitat , excluzând materiile fisionabile
nescutite în conformitate cu 2.2.7.2.3.5; sau
iv) Alte materii radioactive în care activitatea este repartizat în ansamblul materiei i activitatea
specific mediu estimat nu dep te de 30 de ori valorile activit ii masice indicate de la 2.2.7.2.2.1
pân la 2.2.7.2.2.6, excluzând materiile fisionabile nescutite în conformitate cu 2.2.7.2.3.5;
b) LSA-II
i) Apa cu concentra ie maxim de tritiu de 0,8 TBq/l; sau
ii) Alte materii în care activitatea este repartizat , în ansamblul materiei i activitatea specific mediu
estimat nu dep te 10-4 A2/g pentru materiile solide i gaze i 105 A2/g pentru materiile lichide;
c) LSA-III
Materiile solide (de exemplu de euri condi ionate sau materiale active), cu excep ia materialelor
pulverulente, conform prescrip iilor din 2.2.7.2.3.1.3, în care:
i) Materiile radioactive sunt repartizate în toat materia solid sau în ansamblul obiectelor solide,
sau sunt în general repartizate uniform într-un aglomerat compact solid (precum betonul, bitumul sau
ceramica);
ii) Materiile radioactive sunt relativ insolubile, sau sunt incorporate într-o matrice relativ insolubil ,
astfel încât, chiar în caz de pierdere a ambalajului, pierderea materiilor radioactive per colet, datorit
lixivierii, s nu dep easc 0,1 A2, când coletul se afl în ap timp de 7 zile; i
iii) Activitatea specific medie estimat a materiei solide, cu excep ia materialului de protec ie, nu
dep te 2 x 10-3 A2/g
2.2.7.2.3.1.3 Materiile LSA-III trebuie s se prezinte sub forma unui solid în natur astfel încât, dac
totalitatea con inutului coletului a fost supus probei descris la 2.2.7.2.3.1.4, activitatea apei s nu
dep easc 0,1 A2.
2.2.7.2.3.1.4 Materiile din grupa LSA III sunt supuse urm toarei probe:
Un e antion de materie solid care reprezint con inutul total al coletului este scufundat în ap timp
de apte zile la temperatura ambiant . Volumul apei trebuie s fie suficient pentru ca la sfâr itul
perioadei de prob de apte zile, volumul liber de apa r mas neabsorbit i care nu a reac ionat s
fie cel pu in egal cu 10% din volumul e antionului solid utilizat pentru prob . Apa trebuie s aib un pH
ini ial de 6-8 i o conductivitate maxim de 1 mS/m la 200C. Activitatea total a volumului liber de ap
trebuie s fie m surat dup scufundarea e antionului timp de apte zile.
156
2.2.7.2.3.1.5 Se poate proba conformitatea cu normele de performan enun ate la 2.2.7.2.3.1.4
printr-unul din mijloacele ridicate la 6.4.12.1. i 6.4.12.2.
2.2.7.2.3.2 Obiect contaminat la suprafa (SCO)
Obiectele SCO sunt clasate în dou grupe:
a) SCO-I: Obiect solid pe care:
i) pentru suprafa a accesibil media contamin rii nefixate pe 300cm 2 (sau pe aria suprafe ei dac
aceasta este mai mic de 300 cm2) nu dep te 4 Bq/cm2 pentru emi torii beta i gama i emi torii
2
alfa cu toxicitate redus , sau 0,4 Bq/cm pentru to i ceilal i emi tori alfa; i
ii) pentru suprafa a accesibil , media contamin rii fixate pe 300 cm2 (sau pe aria suprafe ei dac
aceasta este mai mic de 300 cm2) nu dep te 4 x 104 Bq/cm2 pentru emi torii beta i gama i
emi torii alfa cu toxicitate redus sau 4 x 10 Bq/cm2 pentru to i ceilal i emi tori alfa; i
3
iii) pentru suprafa a inaccesibil , media contamin rii nefixate i a contamin rii fixate pe 300 cm 2
(sau pe aria suprafe ei dac ea este mai mic de 300 cm 2) nu dep te 4 x 104 Bq/cm2 pentru
emi torii beta i gama i emi torii alfa cu toxicitate redus sau 4 x 10 Bq/cm2 pentru to i ceilal i
3
emi tori alfa;

b) SCO-II: Obiect solid pe care contaminarea fixat sau contaminarea nefixat pe suprafa
dep te limitele aplicabile specificate pentru un obiect SCO-I sub aliniatul a) de mai sus i pe care:
i) pentru suprafa a accesibil , media contamin rii nefixate pe 300 cm 2 (sau pe aria suprafe ei dac
ea este mai mic de 300 cm2) nu dep te 400 Bq/cm 2 pentru emi torii beta i gama i emi torii
2
alfa cu toxicitate redus sau 40 Bq/cm pentru to i ceilal i emi tori alfa; i
ii) pentru suprafa a accesibil , media contamin rii fixate pe 300 cm 2 (sau pe aria suprafe ei dac ea
este mai mic de 300 cm 2) nu dep te 8 x 105 Bq/cm2 pentru emi torii beta i gama i emi torii
alfa cu toxicitate redus sau 8 x 10 Bq/cm 2 pentru to i ceilal i emi tori alfa; i
4
iii) pentru suprafa a inaccesibil , media contamin rii nefixate i a contamin rii fixate pe 300 cm 2
(sau pe aria suprafe ei dac ea este mai mic de 300 cm 2) nu dep te 8 x 105 Bq/cm2 pentru
emi torii beta i gama i emi torii alfa cu toxicitate redus sau 8 x 10 Bq/cm2 pentru to i ceilal i
4
emi tori alfa.

2.2.7.2.3.3 Materii radioactive sub form special
2.2.7.2.3.3.1 Materiile radioactive sub form special trebuie s aib cel pu in una din dimensiunile
lor egal sau mai mare de 5 mm. Atunci când o capsul sigilat formeaz o parte a materiei
radioactive sub form special , capsula trebuie s fie construit într-un mod în care s nu poat fi
deschis decât prin distrugerea ei. Modelul pentru materiile radioactive sub form special solicit o
aprobare unilateral .
2.2.7.2.3.3.2 Materiile radioactive sub form special trebuie s fie de o astfel de natur sau
concep ie încât, ele, dac sunt supuse probelor specificate la 2.2.7.2.3.3.4 pân la 2.2.7.2.3.3.8, s
îndeplineasc prescrip iile de mai jos:
a) Ele nu trebuie s se sparg în timpul probelor de rezisten la oc, de percu ie sau de îndoire
descrise la 2.2.7.2.3.3.5 a), b), c) sau la 2.2.7.2.3.3.6 a), dup caz;
b) Ele nu trebuie s se topeasc , nici s se disperseze în timpul probei termice descrise la
2.2.7.2.3.3.5 d) sau 2.2.7.3.3.6 b), dup caz; i
c) Activitatea apei ca urmare a probelor de lexiviere descrise la 2.2.7.2.3.3.7 i 2.2.7.2.3.3.8 s nu
dep easc 2 kBq; sau, mai mult, pentru sursele sigilate, gradul de scurgere volumetric în proba de
de control a etan eit ii specificat în norma ISO 9978:1992, 'Radioprotec ie - Surse radioactive
sigilate - Metode de prob a etan eit ii', s nu dep easc pragul de acceptare aplicabil i acceptabil
pentru autoritatea competent .
2.2.7.2.3.3.3 Se poate proba conformitatea cu normele de performan enun ate la 2.2.7.2.3.3.2
printr-unul din mijloacele indicate la 6.4.12.1 i 6.4.12.2.
2.2.7.2.3.3.4 E antioanele care con in sau simuleaz materii radioactive sub form special trebuie
fie supuse la proba de rezisten la oc, la proba de percu ie, la proba de îndoire i la proba
termic specificate la 2.2.7.2.3.3.5 sau la probele admise la 2.2.7.2.3.3.6. Un e antion diferit poate fi
utilizat pentru fiecare din probe. Dup fiecare prob , e antionul trebuie s fie supus la o prob de
determinare a lixivierii sau de control volumetric al etan eit ii printr-o metod care nu trebuie s fie
mai pu in sensibil decât metodele descrise la 2.2.7.2.3.3.7 în ceea ce prive te materiile solide
nedispersabile i la 2.2.7.2.3.3.8 în ceea ce prive te materiile încapsulate.
2.2.7.2.3.3.5 Metodele de prob utilizate sunt urm toarele:
a) Proba de rezisten la oc: e antionul trebuie s cad pe o int , de la o în ime de 9 m. inta
trebuie s fie cea definit la 6.4.14;
b) Proba de percu ie: e antionul este pus pe o foaie de plumb a ezat pe o suprafa dur i
neted ; acesta se love te cu fa a plan a unei bare de o el moale, astfel încât s se produc un oc
echivalent celui provocat de o greutate de 1,4 kg aflat în c dere liber de la o în ime de 1 m. Fa a
157
plan a barei trebuie s aib 25 mm diametru, cantul s u având o rotunjime de 3 mm ± 0,3 mm.
Plumbul, cu o duritate Vickers de la 3,5 la 4,5, trebuie s aib o grosime maxim de 25 mm i s
acopere o suprafa mai mare decât cea care acoper e antionul. Pentru fiecare prob , trebuie plasat
antionul pe o parte intact a plumbului. Bara trebuie s loveasc e antionul astfel încât s provoace
o deteriorare maxim ;
c) Proba de îndoire: aceast prob nu este aplicabil decât surselor sub iri i lungi a c ror lungime
minim este de 10 cm i al c ror raport între lungimea i l imea minim nu este mai mic de 10.
antionul trebuie s fie strâns rigid într-o menghine, în pozi ie orizontal , astfel încât jum tate din
lungimea sa s dep easc f lcile menghinei. El trebuie s fie orientat în a a fel încât s sufere o
deteriorare maxim atunci când extremitatea sa liber este lovit cu fa a plan a unei bare de o el.
Bara trebuie s loveasc e antionul într-un mod care s produc un oc echivalent celui provocat de o
greutate de 1,4 kg aflat în c dere liber de la o în ime de 1 m. Fa a plan a barei trebuie s aib 25
mm diametru, cantul s u având o rotunjime de 3 mm ± 0,3 mm;
d) Proba termic : e antionul este înc lzit în aer adus la temperatura de 800°C; el este men inut la
aceast temperatur timp de 10 minute, dup care este l sat s se r ceasc .
2.2.7.2.3.3.6 E antioanele care con in sau simuleaz materii radioactive închise într-o capsul
sigilat pot fi exceptate:
a) Probe specificate la 2.2.7.2.3.3.5 a) i b), cu condi ia ca masa materiilor radioactive sub form
special :
i) s fie mai mic de 200 g i ca ele s fie supuse probei de rezisten la oc pentru clasa 4
prescris în norma ISO 2919:1999 'Radioprotec ie - Surse radioactive sigilate - Prescrip ii generale i
clasificare'; sau
ii) s fie mai mic de 500 g i ca ele s fie supuse probei de rezisten la oc pentru clasa 5
prescris în norma ISO 2919:1999 'Radioprotec ie - Surse radioactive sigilate - Prescrip ii generale i
clasificare';
b) De la proba specificat la 2.2.7.2.3.3.5 d), cu condi ia ca ele s fie supuse probei termice pentru
clasa 6 prescris în norma ISO 2919:1999 'Radioprotec ie - Surse radioactive sigilate - Prescrip ii
generale i clasificare'.
2.2.7.2.3.3.7 Pentru e antioanele care cuprind sau simuleaz materii solide nedispersabile, trebuie
se determine lixivierea în modul urm tor:
a) E antionul trebuie s fie scufundat timp de apte zile în ap la temperatura ambiant . Volumul de
ap trebuie s fie suficient pentru ca la sfâr itul perioadei de prob de apte zile, volumul liber de ap
mas neabsorbit i care nu a reac ionat s fie cel pu in egal cu 10% din volumul e antionului solid
utilizat pentru prob . Apa trebuie s aib un pH ini ial de 6-8 i o conductibilitate maxim de 1 mS/m la
20°C;
b) Apa i e antionul trebuie s fie apoi inute la o temperatur de 50°C ± 5°C i men inute la aceast
temperatur timp de 4 ore;
c) Dup aceea, trebuie s fie determinat activitatea apei;
d) E antionul trebuie s fie apoi conservat timp de cel pu in apte zile în atmosfer static a c rei
stare higrometric s nu fie mai mic de 90% la o temperatur cel pu in egal cu 30°C;
e) E antionul trebuie s fie apoi scufundat în ap având acelea i caracteristici ca la punctul a) de
mai sus; apoi, apa i e antionul trebuie s fie inute la o temperatur de 50°C ± 5°C i men inute la
aceast temperatur timp de 4 ore;
f) Dup aceea trebuie s fie determinat activitatea apei.
2.2.7.2.3.3.8 Pentru e antioanele care compun sau simuleaz materii radioactive în capsule sigilate,
trebuie s se procedeze fie la o determinare a lixivierii fie la un control volumetric al etan eit ii, dup
cum urmeaz :
a) Determinarea lixivierii cuprinde urm toarele opera ii:
i) e antionul trebuie s fie scufundat în ap la temperatura ambiant ; apa trebuie s aib un pH
ini ial cuprins între 6 i 8 i o conductivitate maxim de 1 mS/m la 20°C;
ii) apa i e antionul trebuie s fie inute la o temperatur de 50°C ± 5°C i men inute la aceast
temperatur timp de 4 ore;
iii) dup aceea, trebuie s fie determinat activitatea apei;
iv) e antionul trebuie s fie apoi p strat timp de minim apte zile în atmosfera static a c rei stare
higrometric s nu fie mai mic de 90% la o temperatur cel pu in egal cu 30°C;
v) a se repeta opera iile de la punctele i), ii) i iii);
b) Controlul volumetric al e anteit ii, care poate fi f cut ca înlocuire, trebuie s cuprind acele
probe prescrise în norma ISO 9978:1992 'Radioprotec ie - Surse radioactive sigilate - Metode de
încercare a etan eit ii', care sunt acceptabile pentru autoritatea competent .
2.2.7.2.3.4 Materii radioactive cu dispersabilitate redus
158
2.2.7.2.3.4.1 Modelul pentru materiile radioactive cu dispersabilitate redus cere un agrement
multilateral. Materiile radioactive cu dispersabilitate redus trebuie s fie astfel încât cantitatea total a
acestor materii radioactive într-un colet luând în considerare prescrip iile de la 6.4.8.14, îndeplineasc
prescrip iile de mai jos:
a) Intensitatea de radia ie pân la 3 metri a materiilor radioactive neprotejate s nu dep easc 10
mSv/h;
b) Dac ele au fost supuse probelor specificate la 6.4.20.3 i 6.4.20.4, dispersia în atmosfer sub
form de gaze i de particule cu un diametru aerodinamic ajungând pân la 100 m s nu
dep easc 100 A2. Un e antion distinct poate fi utilizat pentru fiecare prob ; i
c) Dac ele au fost supuse probei specificate la 2.2.7.2.3.1.4, activitatea în ap s nu dep easc
100 A2. Pentru aceast prob , trebuie s se in cont de deterior rile produse în timpul probelor vizate
la punctul b) de mai sus.
2.2.7.2.3.4.2 Materiile radioactive cu dispersabilitate redus trebuie s fie supuse la diverse probe,
dup cum urmeaz :
Un e antion care cuprinde sau simuleaz materii radioactive cu dispersabilitate redus trebuie s
fie supuse la proba termic prelungit specificat la 6.4.20.3 i la proba de rezisten la oc
specificat la 6.4.20.4. Un e antion diferit poate fi utilizat pentru fiecare din probe. Dup fiecare prob ,
antionul trebuie s fie supus probei de determinare a lixivierii specificat la 2.2.7.2.3.1.4. Dup
fiecare prob , trebuie s se verifice dac el a îndeplinit prescrip iile aplicabile de la 2.2.7.2.3.4.1.
2.2.7.2.3.4.3 Pentru a proba conformitatea cu normele de performan enun ate la 2.2.7.2.3.4.1 i
2.2.7.2.3.4.2 se aplic dispozi iile enun ate la 6.4.12.1 i 6.4.12.2.
2.2.7.2.3.5 Materii fisionabile
Coletele care con in materii fisionabile trebuie s fie clasate în rubrica atribuit tabelului 2.2.7.2.1.1,
a c rui descriere con ine cuvintele "FISIONABIL" sau "fisionabil exceptat". Clasamentul ca "fisionabil
exceptat" nu este autorizat decât dac una din condi iile a) la d) din acest paragraf este îndeplinit . Un
singur tip de excep ie este autorizat per expedi ie (a se vedea de asemenea 6.4.7.2).
a) O limit de mas per expedi ie, cu condi ia ca cea mai mic dimensiune exterioar a fiec rui colet
nu fie mai mic de 10 cm, precum:
masa uraniului -235(g) masa celorlalte materii fisionabile (g)

+ <1
X Y
Unde X i Y sunt limitele masei definite în tabelul 2.2.7.2.3.5 cu condi ia ca:

i) fie ca fiecare colet s nu con in peste 15 g de izotopi fisionabili; pentru materiile neambalate
aceast limitare a cantit ii se aplic la expedi ia transportat în sau pe vagon;
ii) fie ca materia fisionabil s fie o solu ie sau un amestec hidrogenat omogen în care raportul
dintre izotopii fisionabili cu hidrogenul este mai mic de 5% în mas ;
iii) fie s nu con in mai mult de 5 g izotopi fisionabili într-un volum oarecare de 10 l.
Nici beriliu nu trebuie s fie prezent în cantit i care s dep easc cu 1% limitele de mas
aplicabile per expedi ie care figureaz în tabelul 2.2.7.2.3.5, cu excep ia situa iei în care concentra ia
beriliului nu dep te 1 g de beriliu pentru o mas întreag de 1000 g de materie.
Nici deuteriul nu trebuie s fie prezent în cantit i care s dep easc cu 1% limitele de mas
aplicabile per expedi ie care figureaz în tabelul 2.2.7.2.3.5, cu excep ia deuteriului cu concentra ie
natural în hidrogen;
b) Uraniul îmbog it în uraniu 235 pân la maxim 1% în mas i având un con inut total în plutoniu i
în uraniu 233 s nu dep easc 1% din masa de uraniu 235, cu condi ia ca nuclizii fisionabili s fie
repartiza i în principal într-un mod omogen în ansamblul materiilor. În plus, dac uraniul 235 este sub
form de metal, de oxid sau de carbur , el nu trebuie s formeze o re ea;
c) Solu iile lichide de nitrat de uraniu îmbog it în uraniu 235 pân la maxim 2% în mas , cu un
con inut total în plutoniu i în uraniu 233 s nu dep easc 0,002% din mas de uraniu i un raport
atomic azot/uraniu (N/U) de minim 2;
d) Plutoniul care con ine peste 20% de nuclizi fisionabili în mas pân la un maxim de 1 kg de
plutoniu per expedi ie. Expedi iile f cute pe baza acestei excep ii trebuie s fie f cute sub utilizare
exclusiv .
Tabel 2.2.7.2.3.5: Limite de mas per expedi ie pentru excep iile prescrip iilor ce privesc coletele
care con in materii fisionabile
159
Masa (g) materiilor fisionabile Masa (g) materiilor fisionabile
Materii amestecate cu substan e având o amestecate cu substan e având o
fisionabile densitate de hidrogen medie, mai densitate de hidrogen medie mai
mic sau egal cu cea a apei mare decât cea a apei
Uraniu-235
400 290
(X)
Alte materii
fisionabile 250 180
(Y)
2.2.7.2.4 Clasificarea coletelor sau a materiilor neambalate

Cantitatea de materii radioactive într-un colet nu trebuie s-o dep easc pe cea a limitelor
specificate pentru tipul de colet dup cum se indic mai jos.
2.2.7.2.4.1 Clasificarea ca i colete exceptate
2.2.7.2.4.1.1 Coletele pot fi clasate ca i colete exceptate dac :
a) Acestea sunt ambalaje goale având con inut de materii radioactive;
b) Ele con in aparate sau obiecte în cantit i limitate, respectând limitele de activitate specificate în
tabelul 2.2.7.2.4.1.2;
c) Ele con in obiecte fabricate sau de uraniu natural, de uraniu s cit sau de toriu s cit; sau
d) Ele con in materii radioactive în cantit i limitate, respectând limitele de activitate specificate în
tabelul 2.2.7.2.4.1.2.
2.2.7.2.4.1.2 Un colet care con ine materii radioactive poate fi clasat ca i colet exceptat cu condi ia
ca intensitatea de radiere în orice punct de pe suprafa a sa extern s nu dep easc 5 µSv/h.
Tabel 2.2.7.2.4.1.2: limitele de activitate pentru coletele exceptate
Aparat sau obiect

Starea fizic a Materii Limite per
con inutului Limite per Limite per coletâ)
articolâ) coletâ)
(1) (2) (3) (4)
Solide
Form special 10-2 A1 A1 10-3 A1
Alte forme 10-2 A2 A2 10-3 A2
Lichide 10-3 A2 10-1 A2 10-4 A2

Gaze
tritiu 2 x 10-2 A2 2 x 10-1 A2 2 x 10-2 A2
form special 10-3 A1 10-2 A1 10-3 A1
alte forme 10-3 A2 10-2 A2 10-3 A2
â) Pentru amestecurile cu radionuclizi a se vedea de la 2.2.7.2.2.4 pân la 2.2.7.2.2.6

2.2.7.2.4.1.3 O materie radioactiv care este închis într-un component sau constituie un
component al unui aparat sau a unui alt obiect fabricat poate fi clasat sub Nr. ONU 2911, MATERII
RADIOACTIVE, APARATE sau OBIECTE ÎN COLETE EXCEPTATE, numai dac :
a) Intensitatea de radiere la 10 cm de orice punct de pe suprafa a extern a oric rui aparat sau
obiect neambalat s nu fie mai mare de 0,1 mSv/h; i
b) Fiecare aparat sau obiect fabricat s poarte indica ia 'RADIOACTIV' cu excep ia:
i) orologii sau dispozitive radioluminiscente;
ii) produse de consum care au fost aprobate de autorit ile competente în conformitate cu 1.7.1.4 d)
sau care nu dep esc individual limita de activitate pentru o expedi ie exceptat indicat în tabelul
2.2.7.2.2.1 (a cincia coloan ), sub rezerva ca aceste produse s fie transportate într-un colet purtând
indica ia 'RADIOACTIV' pe o suprafa intern , pentru a aten iona prezen a de materii radioactive, ea
fiind vizibil când se deschide coletul; i
c) Materia radioactiv s fie complet închis în componen i inactivi (un dispozitiv având unica func ie
de a con ine materii radioactive nu este considerat ca un aparat sau un obiect fabricat); i
d) Limitele specificate în coloanele 2 i 3 ale tabelului 2.2.7.2.4.1.2 s fie respectate pentru fiecare
articol i, respectiv, pentru fiecare colet.
2.2.7.2.4.1.4 Materiile radioactive sub alte forme decât cele care sunt specificate la 2.2.7.2.4.1.3 i a
ror activitate nu dep te limitele indicate în coloana (4) a tabelului 2.2.7.2.4.1.2 pot fi clasate sub
160
Nr. ONU 2910, MATERII RADIOACTIVE, CANTIT I LIMITATE ÎN COLETE EXCEPTATE, cu
condi ia ca:
a) Coletul p streaz con inutul s u radioactiv în condi iile de transport obi nuit; i
b) Coletul poart indica ia 'RADIOACTIV' pe o suprafa intern astfel ca s fie avertizat prezen a
de materii radioactive la deschiderea coletului.
2.2.7.2.4.1.5 Un ambalaj gol care mai înainte a con inut materii radioactive poate fi clasat sub Nr.
ONU 2908, MATERII RADIOACTIVE, AMBALAJE GOALE PRECUM COLETE EXCEPTATE, numai:
a) Dac a fost între inut în bun stare i se închide într-un mod sigur;
b) Dac suprafa a extern de uraniu sau de toriu utilizat în structur este reacoperit cu un înveli
inactiv f cut din metal sau dintr-un alt material rezistent;
c) Dac nivelul mediu de contaminare nefixat intern, pentru orice arie de 300 cm2 pe orice parte a
suprafe ei, nu dep te:
i) 400 Bq/cm2 pentru emi torii beta i gama i emi torii alfa cu toxicitate redus ; i
ii) 40 Bq/cm2 pentru to i ceilal i emi tori alfa; i
d) Dac orice etichet care ar putea s fie aplicat în conformitate cu 5.2.2.1.11.1 nu este vizibil .
2.2.7.2.4.1.6 Obiectele fabricate din uraniu natural, din uraniu s cit sau din toriu natural i
obiectele în care singura materie radioactiv este uraniu natural neiradiat, uraniu s cit neiradiat sau
toriu natural neiradiat pot fi clasate sub Nr. ONU 2909, MATERII RADIOACTIVE, OBIECTE
FABRICATE DIN URANIU NATURAL sau DIN URANIU S CIT sau DIN TORIU NATURAL, CA I
COLETE EXCEPTATE, numai dac suprafa a extern a uraniului sau a toriului este închis într-un
înveli inactiv f cut din metal sau dintr-un alt material rezistent.
2.2.7.2.4.2 Clasificarea ca materii cu activitate specific redus (LSA)
Materiile radioactive nu pot fi clasate ca materii LSA decât dac defini ia lui LSA la 2.2.7.1.3 i
condi iile de la 2.2.7.2.3.1, 4.1.9.2 i 7.5.11 CW 33(2) sunt îndeplinite.
2.2.7.2.4.3 Clasificarea ca obiect contaminat la suprafa (SCO)
Materiile radioactive pot fi clasate ca SCO dac defini ia lui SCO la 2.2.7.1.3 i condi iile de la
2.2.7.2.3.2, 4.1.9.2 i 7.5.11 CW 33(2) sunt îndeplinite.
2.2.7.2.4.4 Clasificarea colete de tip A
Coletele care con in materii radioactive pot fi clasate precum colete de tip A cu condi ia ca s fie
îndeplinite urm toarele condi ii:
Coletele de tip A nu trebuie s con in cantit i de activitate mai mari de:
a) A1 pentru materiile radioactive sub form special ; sau
b) A2 pentru celelalte materii radioactive.
În cazul unui amestec de radionuclizi la care se cunoa te identitatea i activitatea fiec ruia, se
aplic condi ia de mai jos con inutului radioactiv al unui colet de tip A:
___ B(i) ___ C(j)

\ ||||| \ ||||| <= 1
/__i A1(i) /__i A2(j)
unde:
B(i) este activitatea radionuclidului i con inut în materiile radioactive sub form special ;
A1(i) este valoarea lui A1 pentru radionuclidul i;
C(j) este activitatea radionuclidului j con inut în materiile radioactive altele decât cele sub form
special ; i
A2(j) este valoarea lui A2 pentru radionuclidul j.
2.2.7.2.4.5 Clasificarea hexafluorurii de uraniu
Hexafluorura de uraniu trebuie s fie încadrat exclusiv la Nr. ONU 2977 MATERII RADIOACTIVE,
HEXAFLUORUR DE URANIU, FISIONABILE sau 2978 MATERII RADIOACTIVE, HEXAFLUORUR
DE URANIU, nefisionabile sau fisionabile exceptate.
2.2.7.2.4.5.1 Coletele care con in hexafluorur de uraniu nu trebuie s con in :
a) O mas de hexafluorur de uraniu diferit de cea care este autorizat pentru modelul de colet;
b) O mas de hexafluorur de uraniu superioar unei valori care se traduce printr-un volum gol de
cel pu in 5% la temperatura maxim a coletului, a a cum este specificat pentru sistemele de instala ii
în care coletul este utilizat; sau
c) Hexafluorur de uraniu sub o alt form decât solid , sau la o presiune intern superioar
presiunii atmosferice la care coletul este prezentat pentru transport.
2.2.7.2.4.6 Clasificarea colete de tip B(U), de tip B(M) sau de tip C
161
2.2.7.2.4.6.1 Coletele neclasate nic ieri la 2.2.7.2.4 (2.2.7.2.4.1 pân la 2.2.7.2.4.5) trebuie s fie
clasate în conformitate cu certificatul de aprobare eliberat de c tre autoritatea competent din ara de
origine a modelului.
2.2.7.2.4.6.2 Un colet poate fi clasat ca i colet de tip B(U) exclusiv dac el nu con ine:
a) Cantit i de activitate mai mari decât cele care sunt autorizate pentru modelul de colet;
b) Radionuclizi diferi i de cei care sunt autoriza i pentru modelul de colet; sau
c) Materii sub o form geometric sau într-o stare fizic sau o form chimic diferite de cele care
sunt autorizate pentru modelul de colet;
a a cum este specificat în certificatul de agrement.
2.2.7.2.4.6.3 Un colet poate fi clasat ca i colet de tip B(M) exclusiv dac el nu con ine:
a) Cantit i de activitate superioare celor care sunt autorizate pentru modelul de colet;
2.2.7.2.4.6.4 Un colet poate fi clasat ca i colet de tip C exclusiv dac el nu con ine:
a) Cantit i de activitate superioare celor care sunt autorizate pentru modelul de colet;
2.2.7.2.5 Aranjamente speciale
Materiile radioactive trebuie s fie clasate în calitate de materii transportate sub aranjament special
atunci când aceasta s-a prev zut de transportator în conformitate cu 1.7.4.
2.2.8. Clasa 8 Materii corosive
2.2.8.1. Criterii
2.2.8.1.1. Titlul clasei 8 cuprinde materiile i obiectele care con in materii din aceast clas care,
prin ac iunea lor chimic , atac esutul epitelial al pielii sau al mucoaselor cu care ele intr în contact,
sau care, în cazul unei scurgeri, pot cauza deterior ri altor m rfuri sau mijloace de transport sau le pot
distruge. Sunt de asemenea vizate de titlul prezentei clase, materiile care nu formeaz o materie
lichid corosiv dec t în prezen a apei, sau care, în prezen a umidit ii naturale a aerului, produc
vapori sau cea corosive.
2.2.8.1.2. Materiile i obiectele din clasa 8 se împart dup cum urmeaz :
C1-C11 Substan e corosive f risc secundar i obiecte care con in astfel de substan e:
C1-C4 Materii cu caracter acid:
C1 Anorganice lichide;
C2 Anorganice solide;
C3 Organice, lichide;
C4 Organice, solide;
C5-C8 Materii cu caracter bazic:
C5 Anorganice, lichide;
C6 Anorganice, solide;
C7 Organice, lichide;
C8 Organice, solide;
C9-C11 Alte materii corosive:
C9 Lichide;
C10 Solide;
C11 Obiecte;
CF Materii corosive inflamabile:
CF1 Lichide;
CF2 Solide;
CS Materii corosive cu autoînc lzire:
CS1 Lichide;
CS2 Solide;
CW Materii corosive care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile:
CW1 Lichide;
CW2 Solide;
162
CO Materii corosive comburante:
CO1 Lichide;
CO2 Solide;
CT Substan e corosive toxice i obiecte care con in astfel de substan e:
CT1 Lichide;
CT2 Solide;
CT3 Obiecte;
CFT Materii corosive lichide, inflamabile, toxice;
COT Materii corosive comburante, toxice.
Clasificarea i încadrarea în grupe de ambalare

2.2.8.1.3. Materiile din clasa 8 trebuie s fie încadrate în trei grupe de ambalare, potrivit gradului de
pericol pe care ele îl prezint pentru transport, dup cum urmeaz :
Grupa de ambalare I: Materii foarte corosive;
Grupa de ambalare II: Materii corosive;
Grupa de ambalare III: Materii cu grad redus de corozivitate
2.2.8.1.4. Materiile i obiectele clasificate în clasa 8 sunt enumerate în tabelul A de la capitolul 3.2.
Încadrarea materiilor în grupele de ambalare I, II i III se bazeaz pe experien a dobândit i ine cont
de factorii suplimentari, cum ar fi: riscul de inhalare (a se vedea 2.2.8.1.5) i de hidroreactivitate
(inclusiv formarea produselor de descompunere care prezint un pericol).
2.2.8.1.5. O materie sau un preparat care îndepline te criteriile din clasa 8, a c ror toxicitate la
inhalare de pulberi i cea (CL50) corespunde grupei de ambalare I, dar a c ror toxicitate la ingestie i
la absorb ie cutanat nu corespunde decât grupei de ambalare III, sau care prezint un grad de
toxicitate mai redus, trebuie s fie încadrate în clasa 8.
2.2.8.1.6. Materiile inclusiv amestecurile men ionate nenominal în tabelul A de la capitolul 3.2, pot fi
încadrate într-o rubric corespunz toare de la 2.2.8.3 i într-o grup de ambalare corespunz toare, pe
baza timpului de contact necesar pentru a provoca distrugerea pielii umane pe toat grosimea ei,
conform criteriilor de la a) pân la c) de mai jos.
Pentru lichidele i solidele susceptibile la topire în timpul transportului la care se apreciaz c nu
provoac distrugerea pielii umane pe toat grosimea ei, trebuie totu i s se in seama de capacitatea
lor de a produce coroziunea unor suprafe e metalice. Pentru încadrarea materiilor în grupele de
ambalare, trebuie s in seama de experien a dobândit cu ocazia expunerilor accidentale. În
absen a unei astfel de experien e, clasificarea se face pe baza rezultatelor experiment rilor, conform
Liniei directoare 40410) sau 43511) a OCDE. Conform RID, o materie definit ca nefiind coroziv
conform Liniei directoare 43012) sau 43113) a OCDE este considerat ca nefiind coroziv pentru piele
a mai fi necesare alte probe.
10)
Linia directoare a OCDE pentru încerc rile produselor chimice Nr. 404 "Efect iritant/lezarea grav
a pielii", 2002.
11)
Linia directoare a OCDE pentru încerc rile produselor chimice Nr. 435 "Metoda de încercare în
vitro pe membrana de etan eitate pentru coroziunea cutanat ", 2006.
12)
Linia directoare a OCDE pentru încerc rile produselor chimice Nr. 430 "Coroziunea cutanat în
vitro: Încercarea de rezisten electric transcutanat (RET)", 2004.
13)
Linia directoare a OCDE pentru încerc rile produselor chimice Nr. 431 "Coroziunea cutanat în
vitro: Încercarea pe modelul de piele uman ", 2004.
a) Sunt încadrate la grupa de ambalare I materiile care provoac distrugerea esutului cutanat intact
pe toat grosimea sa, într-un timp de observa ie de 60 de minute, începând imediat dup durata de
aplicare de 3 minute sau mai pu in;
b) Sunt încadrate în grupa de ambalare II materiile care provoac distrugerea esutului cutanat intact
pe toat grosimea sa, într-un timp de observa ie de 14 zile, începând imediat dup durata de aplicare
de cel pu in 3 minute i cel mult 60 de minute;
c) Sunt încadrate la grupa de ambalare III materiile care:
- provoac distrugerea esutului cutanat intact pe toat grosimea sa, într-un timp de observa ie de 14
zile, începând imediat dup o durat de aplicare mai mare de 60 de minute, dar cel mult 4 ore; sau
- se apreciaz c nu provoac distrugerea esutului cutanat intact pe toat grosimea sa, dar a c ror
vitez de coroziune pe suprafe e fie din o el fie din aluminiu dep te 6,25 mm pe an, la temperatura
de prob de 55°C atunci când probele sunt realizate pe aceste dou materiale. La probele pe o el
163
trebuie folosit tipul S235JR+CR (1.0037, respectiv St 37-2), S275J2G3+CR (1.00144, respectiv St 44-
3), ISO 3574, 'Unified Numbering System (UNS)' G10200 sau SAE 1020, i pentru probele pe
aluminiu trebuie folosite tipurile neacoperite 7075-T6 sau AZ GU-T6. O prob acceptabil este
descris în Manualul de probe i criterii, Partea III, sec iunea 37.
NOT : Atunci când o prim prob pe o el sau aluminiu indic faptul c materia testat este
coroziv , proba urm toare pe o alt materie nu este obligatorie.
Tabelul 2.2.8.1.6
Tabel care rezum criteriile de la 2.2.8.1.6
Grupa de Durata de Perioada de

ambalare expunere observare Efect
I 3 min 60 min Distrugerea esutului cutanat intact
pe toat grosimea sa
II > 3 min :S 1 14 zile Distrugerea esutului cutanat intact
h pe toat grosimea sa
III >1h 4h 14 zile Distrugerea esutului cutanat intact
pe toat grosimea sa
III - - Viteza de corosiune fie pe
suprafe e de o el, fie de aluminiu,
care dep te 6,25 mm pe an la
o temperatur de încercare de
55°C, atunci când încerc rile sunt
realizate pe aceste dou materiale
2.2.8.1.7. Atunci când materiile din clasa 8, ca urmare a adaosurilor, trec în alte categorii de pericol
decât cele c rora le apar in materiile enumerate în tabelul A de la capitolul 3.2, aceste amestecuri sau
solu ii trebuie încadrate la rubricile c rora le apar in, pe baza pericolului lor real. NOT . Pentru
clasificarea solu iilor i amestecurilor (cum ar fi preparatele i de eurile) a se vedea i 2.1.3.
2.2.8.1.8. Pe baza criteriilor de la 2.2.8.1.6 se poate de asemenea stabili, dac o solu ie sau un
amestec men ionat nominal sau care con ine o materie men ionat nominal, nu se supun
prescrip iilor de la aceast clas .
2.2.8.1.9. Materiile, solu iile i amestecurile care:
- nu corespund criteriilor din Directivele 67/548/CEE14) sau 88/379/CEE15) modificate i nu sunt deci
clasificate ca fiind corosive potrivit acestor directive modificate; i
- nu prezint nici un efect corosiv asupra o elului i aluminiului pot fi clasificate ca materii care nu
apar in clasei 8.
14
dispozi iilor legislative, regulamentare dispozi iilor legislative, regulamentare i administrative a statelor
membre referitoare la clasificarea, ambalarea i etichetarea preparatelor periculoase (Jurnalul Oficial
al Comunit ii Europene Nr. L 196 din 16 august 1967).
15
dispozi iilor legislative, regulamentare dispozi iilor legislative, regulamentare i administrative a statelor
membre (a Comunit ii Europene) relative la clasificarea, ambalarea i etichetarea preparatelor
periculoase (Jurnalul Oficial al Comunit ii Europene Nr. L 187 din 16 iulie 1988, pagina 14).
NOT . Nr. ONU 1910 OXID DE CALCIU i Nr. ONU 2812 ALUMINAT DE SODIU care figureaz în
Reglement rile tip ONU nu sunt supuse prescrip iilor RID.

2.2.8.2.1. Materiile din clasa 8 instabile din punct de vedere chimic nu sunt admise la transport,
decât dac au fost luate m surile necesare pentru a împiedica descompunerea sau polimerizarea lor
periculoas în timpul transportului. În acest scop, trebuie, avut grij în mod special ca recipientele i
cisternele s nu con in materii care ar putea favoriza aceste reac ii.
2.2.8.2.2. Materiile urm toare nu sunt admise la transport
- NR. ONU 1798 ACID CLORHIDRIC I ACID NITRIC ÎN AMESTEC;
- Amestecurile instabile chimic de acid sulfuric rezidual;
- Amestecurile instabile chimic de acid sulfonitric mixte sau amestecurile de acid sulfuric i nitric
reziduale, nedenitrate;
- Solu iile apoase de acid percloric care con in mai mult de 72% acid pur în mas , sau amestecurile
de acid percloric cu orice alte lichide decât apa;
Urm toarea materie nu este admis la transport în trafic feroviar:
164
- Trioxidul de sulf pur cel pu in 99,95%, f inhibitor (nestabilizat), aceast materie este admis
totu i la transport în cisterne în trafic rutier.
Riscuri Cod de Nr. Denumirea materiei sau obiectului

Substan e corosive f risc secundar i obiecte care con in astfel de substan e
lichide C1 2584 ACIZI ALCHILSULFONICI LICHIZI care con in mai mult de 5% acid
sulfuric liber sau
2584 ACIZI ARILSULFONICI LICHIZI care con in mai mult de 5% sulfuric liber
2693 HIDROGENOSULFI I ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A.

2837 HIDROGENOSULFI I ÎN SOLU IE APOAS
3264 MATERIE LICHID ANORGANIC COROSIV , ACID , N.S.A.
Anorganice
1740 HIDROGENODIFLUORURI SOLIDE, N.S.A.

2583 ACIZI ALCILSULFONICI SOLIZI, care con in mai mult de 5% acid
sulfuric liber sau
2583 ACIZI ARILSULFONICI SOLIZI, care con in mai mult de 5% acid sulfuric
liber
Acide solide C2 3260 MATERIE SOLID ANORGANIC COROSIV ACID , N.S.A.
lichide C3 2586 ACIZI ALCILSULFONICI LICHIZI, care con in cel mult 5% acid sulfuric
liber sau
2586 ACIZI ARILSULFONICI LICHIZI care con in cel mult 5% acid sulfuric
liber
2987 CLOROSILANI, COROSIVI, N.S.A.
3145 ALCHILFENOLI, LICHIZI, N.S.A. inclusiv omologii C2 la C12)
3265 MATERIE LICHID ORGANIC COROSIV , ACID , N.S.A.
Organice
2430 ALCHILFENOLI SOLIZI, N.S.A. (inclusiv omologii C2 la C12)
2585 ACIZI ALSCHILSULFONICI SOLIZI care con in cel mult 5% acid sulfuric
liber sau
2585 ACIZI ARILSULFONICI SOLIZI care con in cel mult 5% acid sulfuric liber
solide C4 3261 MATERIE SOLID ORGANIC , COROSIV , ACID , N.S.A.
lichide C5 1719 MATERIE LICHID ALCALIN , CAUSTIC , N.S.A.

2797 ELECTROLIT ALCALIN PENTRU ACUMULATOARE
3266 MATERIE LICHID ANORGANIC , COROSIV , BAZIC , N.S.A.
Anorganice
Bazice solide C6 3262 MATERIE SOLID ANORGANIC , COROSIV , BAZIC N.S.A.
lichide C7 2735 AMINE, LICHIDE, COROSIVE, N.S.A. sau

2735 POLIAMINE, LICHIDE, COROSIVE, N.S.A.
Organice 3267 MATERIE LICHID ORGANIC ,. COROSIV , BAZIC , N.S.A.
3259 AMINE, SOLIDE, COROSIVE, N.S.A. sau

3259 POLIAMINE SOLIDE, COROSIVE, N.S.A.
solide C8 3263 MATERIE SOLID ORGANIC , COROSIV , BAZIC , N.S.A.
lichide C9 1903 DEZINFECTANT LICHID, COROSIV, N.S.A. sau
165
2801 COLORANT LICHID COROSIV N.S.A. sau
2801 MATERIE INTERMEDIAR LICHID PENTRU COLORANT
COROSIV , N.S.A.
3066 VOPSELE (inclusiv vopsele, lacuri, emailuri, bai uri, erlac, firnisuri,
crem pentru înc minte, cear de parchet, produse de apretare i
baze lichide pentru lacuri) sau
Alte materii 3066 MATERII ASIMILATE VOPSELELOR (inclusiv solven i i diluan i pentru
corosive vopsele)
1760 MATERIE LICHID , COROSIV , N.S.A.
3147 COLORANT SOLID, COROSIV, N.S.A. sau

3147 MATERIE INTERMEDIAR SOLID , PENTRU COLORANT,
COROSIV , N.S.A.
3244 MATERIE SOLID CON INÂND LICHID COROSIV, N.S.A.
solideâ) C10 1759 MATERIE SOLID COROSIV , N.S.A.
2794 ACUMULATOARE electrice UMPLUTE CU ELECTROLIT LICHID ACID

2795 ACUMULATOARE electrice UMPLUTE CU ELECTROLIT LICHID
ALCALIN
2800 ACUMULATOARE electrice DE REÎNC RCAT UMPLU I CU
ELECTROLIT LICHID
Obiecte C11 3028 ACUMULATOARE electrice USCATE CARE CON IN HIDROXID DE
POTASIU SOLID
1774 ÎNC RC TURI PENTRU EXTINCTOARE, lichide, corosive
2028 BOMBE FUMIGENE NEEXPLOZIVE care con in un lichid corosiv, f
dispozitiv de amorsare
3477 CARTU E PENTRU PILE CU COMBUSTIBIL, care con in substa e
corosive, sau
3477 CARTU E PENTRU PILE CU COMBUSTIBIL ÎN ECHIPAMENT, care
con in substan e corosive, sau
3477 CARTU E PENTRU PILE CU COMBUSTIBIL AMABALATE CU UN
ECHIPAMENT, care con in substan e corosive
Substan e corosive care prezint risc(uri) secundar(e) i obiecte care con in astfel de substan e
lichide^b) CF1 3470 VOPSELE COROZIVE, INFLAMABILE (inclusiv vopsele, lacuri, emailuri,
culori, elacuri, firnisuri, creme pentru înc minte, cear de parchet,
produse de apret rie i baze lichide pentru lacuri), sau
3470 MATERII ASIMILATE VOPSELELOR, COROZIVELOR,
INFLAMABILELOR (inclusiv solven i i diluan i pentru vopsele)
Inflamabile 2734 AMINE LICHIDE COROSIVE, INFLAMABILE, N.S.A. sau
CF
2734 POLIAMINE LICHIDE COROSIVE, INFLAMABILE, N.S.A.
2986 CLOROSILANI COROSIVI, INFLAMABILI, N.S.A.
2920 MATERIE LICHID , COROSIV , INFLAMABIL , N.S.A.
solide CF2 2921 MATERIE SOLID COROSIV , INFLAMABIL , N.S.A.
lichide CS1 3301 MATERIE LICHID COROSIV CU AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
Cu autoînc lzire
CS solide CS2 3095 MATERIE SOLID COROSIV CU AUTOÎNC LZIRE, N.S.A.
lichide^b) CW1 3094 MATERIE LICHID HIDROREACTIV , N.S.A.
Hidroreactive
CW solide CW2 3096 MATERIE SOLID COROSIV , HIDROREACTIV , N.S.A.
Comburante lichide CO1 3093 MATERIE LICHID COROSIV COMBURANT , N.S.A.
166
CO solide CO2 3084 MATERIE SOLID COROSIV , COMBURANT , N.S.A.
lichide^c) CT1 3471 HIDROGENODIFLUORURI ÎN SOLU IE, N.S.A. MATERIE LICHID

Toxice^d) 2922 COROSIV , TOXIC , N.S.A.
CT
solideê) CT2 2923 MATERIE SOLID COROSIV , TOXIC , N.S.A.
obiecte CT3 3506 MERCUR CON INUT ÎN OBIECTE MANUFACTURATE
(f rubric colectiv care poart acest cod de clasificare, dup caz, clasificarea
sub o rubric colectiv care poart un cod de clasificare se determin dup
Materii lichide inflamabile tabelul de ordine de preponderen a caracteristicilor de pericol 2.1.3.10)
toxice^d)
CFT
(f rubric colectiv care poart acest cod de clasificare, dup caz, clasificarea
Materii toxice sub o rubric colectiv care poart un cod de clasificare se determin dup
comburante^d),e) tabelul de ordine de preponderen a caracteristicilor de pericol 2.1.3.10)
COT
â) Amestecurile de materii solide care nu sunt supuse RID i de lichide corosive sunt admise la
transport sub Nr. ONU 3244; f aplicarea prealabil a criteriilor de clasificare din clasa 8 cu condi ia
ca nici un lichid liber s nu apar , în momentul înc rc rii materiei sau închiderii ambalajului, vagonului
sau containerului. Fiecare ambalaj trebuie s corespund unui tip constructiv care a corespuns probei
de etan eitate pentru grupa de ambalare II.
^b) Clorosilanii care, în contact cu apa sau cu umiditatea din aer degaj gaze inflamabile, sunt
^c) Cloroformia ii având propriet i toxice preponderente sunt materii din clasa 6.1
^d) Materiile corosive foarte toxice la inhalare, definite la 2.2.61.1.4 la 2.2.61.1.9, sunt materii din
clasa 6.1.
ê) Nr. ONU 1690 FLUORUR DE SODIU, 1812 FLUORUR DE POTASIU SOLID, 2505
FLUORUR DE AMONIU, 2674 FLUOROSILICATE DE SODIU I 2856 FLUOROSILICA I, N.S.A.,
3415 FLUORUR DE SODIU ÎN SOLU IE I 3422 FLUORUR DE POTASIU ÎN SOLU IE sunt
2.2.9. Clasa 9 Materii i obiecte periculoase diverse

2.2.9.1. Criterii
2.2.9.1.1. Titlul clasei 9 cuprinde materiile i obiectele care prezint în cursul transportului alte
pericole decât cele vizate la celelalte clase.
2.2.9.1.2. Materiile i obiectele clasei 9 se împart dup cum urmeaz :
M1 Materiile care, inhalate sub form de pulbere fin , pot periclita s tatea;
M2 Materii i aparate care, în caz de incendiu, pot forma dioxine;
M3 Materiile care degaj vapori inflamabili;
M4 Pile cu litiu;
M5 Dispozitive de salvare;
M6-M8 Materiile periculoase pentru mediul ambiant;
M6 Materii periculoase pentru mediul acvatic, lichide;
M7 Materii periculoase pentru mediul acvatic, solide;
M8 Microorganisme i organisme modificate genetic.
M9-
Materii transportate în stare cald :
M10
M9 Lichide;
M10 Solide;
Alte materii care prezint un risc în timpul transportului, dar care nu corespund
M11
defini iilor la nici o alt clas .
Defini ii i clasific ri
167
2.2.9.1.3. Materiile i obiectele încadrate în clasa 9 sunt enumerate în tabelul A de la capitolul 3.2.
Încadrarea materiilor i obiectelor men ionate nenominal în tabelul A de la capitolul 3.2 la rubrica
corespunz toare a acestui tabel sau a celui de la 2.2.9.3 trebuie s se fac conform dispozi iilor de la
2.2.9.1.4 pân la 2.2.9.1.14.
Materii care, inhalate sub form de pulbere fin , pot periclita s tatea
2.2.9.1.4. Materiile care, inhalate sub form de pulbere fin , pot periclita s tatea cuprind azbestul
sau amestecurile care con in azbest.
Materii i aparate care, în caz de incendiu, pot forma dioxine
2.2.9.1.5. Materiile i aparatele care, în caz de incendiu, pot forma dioxine cuprind difenilii policlora i
(PCB), terfenilii policlora i (PCT) i difenilii i trifenilii polihaligena i i amestecurile care con in aceste
materii, precum i aparatele, cum ar fi transformatoarele, condensatoarele i alte aparate care con in
astfel de materii sau amestecuri de astfel de materii.
NOT . Amestecurile al c ror con inut în PCB sau PCT nu dep te 50 mg/kg nu sunt supuse
prescrip iilor RID.
Materii care degaj vapori inflamabili

2.2.9.1.6. Materiile care degaj vapori inflamabili cuprind polimeri care con in materii lichide
inflamabile cu punct de aprindere care nu dep te 55°C.
Pile cu litiu
2.2.9.1.7. Pilele i bateriile, pilele i bateriile con inute într-un echipament, sau pilele i bateriile
ambalate cu un echipament, care con in litiu sub orice form , trebuie s fie alocate la numerele ONU
3090, 3091, 3480 sau 3481, dup caz. Ele pot fi transportate sub aceste rubrici, dac îndeplinesc
urm toarele dispozi ii:
a) S-a demonstrat c tipul fiec rei pile sau baterii cu litiu îndepline te prescrip iile fiec rei încerc ri
de la subsec iunea 38.3 a p ii a treia a Manualului de încerc ri i criterii;
NOT : Bateriile trebuie s fie conforme cu un tip, c îndepline te prescrip iile fiec rei încerc ri de la
sec iunea 38.3 a p ii a treia a Manualului de încerc ri i criterii, indiferent dac pilele din care ele
sunt compuse sunt de un tip încercat sau nu.
b) Fiecare pil i baterie are un dispozitiv de protec ie contra suprapresiunilor interne sau este
conceput în maniera de a exclude orice ruptur violent în condi ii normale de transport;
c) Fiecare pil i baterie este echipat cu un sistem eficace pentru a împiedica scurtcircuitele
externe;
d) Fiecare baterie care con ine pile sau serii de pile legate în paralel trebuie s fie echipat cu
mijloace eficace pentru curen ii inver i (ex.: diode, siguran e fuzibile etc.);
e) Pilele i bateriile trebuie s fie fabricate conform unui program de managementul calit ii, care s
includ :
i) o descriere a structurii organizatorice i a responsabilit ilor personalului în ceea ce prive te
concep ia i calitatea produsului;
ii) instruc iuni relevante care vor fi utilizate pentru inspec ii i încerc ri, controlul calit ii, asigurarea
calit ii i desf urarea opera iunilor;
iii) controale ale procesului, care ar trebui s includ activit ile relevante pentru a preveni i detecta
deficien ele la nivelul scurtcircuitelor interne în timpul fabric rii pilelor;
iv) copii ale evalu rii calit ii, precum rapoarte de control, date ale încerc rii, date de etalonare i
certificate. Datele încerc rilor trebuie s fie p strate i comunicate autorit ii competente, la cerere;
v) verificarea de c tre conducerea unit ii a eficacit ii programului de managementul calit ii;
vi) o procedur pentru controlul documentelor i a revizuirii lor;
vii) un mijloc de control al pilelor i bateriilor neconforme cu tipul încercat, a a cum este men ionat la
alineatul a) de mai sus;
viii) programe de preg tire profesional i proceduri de calificare destinate personalului implicat; i
ix) proceduri care s garanteze c produsul final nu este deteriorat.
NOT : Programele interne de managementul calit ii pot fi autorizate. Certificarea de c tre o parte
ter nu este cerut , îns procedurile enun ate la alineatele de la i) la ix) de mai sus, trebuie s fie
înregistrate i identificate corect. Un exemplar al programului de managementul calit ii trebuie s fie
pus la dispozi ia autorit ii competente, la cerere.
Pilele cu litiu nu se supun dispozi iilor RID, dac îndeplinesc prescrip iile dispozi iei speciale 188 ale
capitolului 3.3.
NOT : Rubrica ONU 3171 vehicul pus în mi care de acumulatori sau ONU 3171 aparat pus în
mi care de acumulatori se aplic numai vehiculelor alimentate prin acumulatori cu electrolit lichid sau
prin baterii cu sodiu sau prin baterii cu litiu metal sau litiu ion i echipamentelor alimentate prin
acumulatori cu electrolit lichid sau prin baterii cu sodiu, transportate cu aceste baterii instalate.
168
În scopul acestui num r ONU, vehiculele sunt aparate autopropulsate, concepute pentru a
transporta una sau mai multe persoane sau m rfuri. Exemple de astfel de vehicule sunt: automobilele
electrice, motocicletele, scuterele, vehiculele sau motocicletele cu trei sau patru ro i, bicicletele
electrice, scaunele electrice, tractoare de tuns iarba autopurtate, vapoare i aeronave.
Exemple de echipamente sunt ma inile de tuns iarba, ma inile de cur at sau minimodele de
ambarca iuni sau minimodele de aeronave. Echipamentele alimentate cu baterii cu litiu metal sau litiu
ion trebuie s fie expediate sub numerele ONU 3091 PILE CU LITIU METAL CON INUNTE ÎNTR-UN
ECHIPAMENT sau ONU 3091 PILE CU LITIU AMBALATE ÎMPREUN CU UN ECHIPAMENT sau
ONU 3481 PILE CU LITIU ION CON INUTE ÎNTR-UN ECHIPAMENT sau ONU 3481 PILE CU LITIU
ION AMBALATE CU UN ECHIPAMENT, dup caz.
Vehiculele electrice hibride puse în mi care, atât printr-un motor cu combustie intern , cât i prin
acumulatori cu electrolit lichid sau baterii cu sodiu sau baterii cu litiu metal sau cu litiu ion i care sunt
transportate echipate cu ace ti acumulatori sau baterii, trebuie s fie alocate la rubricile ONU 3166
vehicul cu propulsie cu gaze inflamabile sau ONU 3166 vehicul cu propulsie cu lichide inflamabile,
dup caz. Vehiculele care con in o pil cu combustibil trebuie s fie alocate la rubricile ONU 3166
vehicul cu propulsie cu pil cu combustibil, care con ine un gaz inflamabil sau ONU 3166 vehicul cu
propulsie cu pil cu combustibil, care con ine un lichid inflamabil, dup caz.
Dispozitive de salvare
2.2.9.1.8. Dispozitivele de salvare cuprind dispozitivele de salvare i elementele vehiculelor cu motor
conforme defini iilor dispozi iilor speciale 235 sau 296 de la capitolul 3.3
Materii periculoase pentru mediu
2.2.9.1.9 (suprimat)
Poluan i pentru mediul acvatic
2.2.9.1.10. Materii periculoase pentru mediul înconjur tor (mediu acvatic)
2.2.9.1.10.1 Defini ii generale
2.2.9.1.10.1.1 Materiile periculoase pentru mediu cuprind în special substan ele (lichide sau solide)
care polueaz mediul acvatic, inclusiv solu iile i amestecurile lor (din care preparatele i de eurile).
Conform cerin elor lui 2.2.9.1.10, se în elege prin:
'substan ', un element chimic i compu ii s i, prezen i în stare natural sau ob inu i datorit unui
procedeu de produc ie. Acest termen include orice aditiv necesar pentru a ocroti stabilitatea produsului
ca i orice impuritate produs prin procedeul utilizat, îns exclude orice solvent ce ar putea fi extras
a afecta stabilitatea i nici modifica compozi ia substan ei.
2.2.9.1.10.1.2 Prin 'mediu acvatic' se pot în elege organismele acvatice care tr iesc în ap i
ecosistemul acvatic din care ele fac parte16). Determinarea pericolelor se pune deci pe toxicitatea
substan ei sau a amestecului pentru organismele acvatice, chiar dac aceasta poate s evolueze,
inând cont de fenomenele de degradare i de bioacumulare.
16
) Nu sunt viza i poluan ii acvatici la care pot fi necesar de considerat efectele dincolo de mediul
acvatic, de exemplu asupra s ii umane.
2.2.9.1.10.1.3 Procedura de clasificare descris mai jos este conceput pentru a se aplica la toate
substan ele i la toate amestecurile, îns trebuie s se admit c în anumite cazuri, de exemplu
17
pentru metale sau compu ii organici pu in solubili, vor fi necesare directive particulare ).
17
) A se vedea anexa 10 de la SGH
2.2.9.1.10.1.4 Conform cerin elor prezentei sec iuni, se în elege prin:
- BPL: bune practici de laborator;
- Cex: concentra ia asociat unui r spuns cu x%;
- CE50: concentra ie efectiv a unei substan e al c rei efect corespunde la 50% din r spunsul
maxim;
- C(E)L50: la CL50 sau la CE50;
- CEr50: la CE50 în termen de reducere a indicelui de cre tere;
- CL50: concentra ia unei substan e în apa care provoac moartea a 50% (la jum tate) dintr-un grup
de animale testate;
- CSEO (concentra ie f efect observat): concentra ia experimental corect inferioar la
concentra ia cea mai mic testat a c rei efect nociv este semnificativ din punct de vedere statistic.
CSEO nu are efect nociv semnificativ din punct de vedere statistic, comparat cu cel din prob ;
- DBO: cerere biochimic în oxigen;
- DCO cerere chimic în oxigen;
- FBC: factor de bioconcentra ie;
- K(oe): coeficient de partaj octanol-ap ;
169
- Linii directoare ale OCDE:
Linii directoare pentru probe publicate de organiza ia de cooperare i de dezvoltare economic
(OCDE).
2.2.9.1.10.2 Defini ii i date necesare
2.2.9.1.10.2.1 Principalele elemente de luat în considerare conform cerin elor clasific rii materiilor
periculoase pentru mediul înconjur tor (mediu acvatic) sunt urm toarele:
a) Toxicitate acut pentru mediul acvatic;
b) Toxicitate cronic pentru mediul acvatic;
c) Bioacumulare poten ial sau real ; i
d) Degradare (biotic sau abiotic ) a compu ilor organici.
2.2.9.1.10.2.2 Dac preferin a merge spre datele ob inute prin metodele de probe armonizate la
scar interna ional , în practic , datele furnizate prin metode na ionale pot de asemenea fi utilizate
atunci când ele sunt judecate ca echivalente. Datele relative la toxicitate cu privire la specii de ap
dulce i la specii marine sunt în general considerate ca echivalente i ar fi de preferat s fie ob inute
urmând Liniile directoare pentru probele OCDE sau metode echivalente, conforme cu bunele practici
de laborator (BPL). În lipsa acestor date, clasificarea trebuie s se sprijine pe cele mai bune date
disponibile
2.2.9.1.10.2.3
Toxicitatea acut pentru mediul acvatic desemneaz proprietatea intrinsec a unei substan e de a
provoca efecte nefaste asupra organismelor acvatice în timpul unei expuneri de scurt durat în
mediul acvatic.
Pericol acut (pe termen scurt) înseamn , în scopul clasific rii, pericolul unui produs chimic rezultat
din toxicitatea acut pentru un organism în timpul expunerii de scurt durata a acestui produs chimic
în mediul acvatic.
Toxicitatea acut pentru mediul acvatic se determin în mod normal cu ajutorul unei CL50 96 ore pe
pe te (Linia directoare 203 a OCDE sau proba echivalent ), a unei CE50 48 de ore pe un crustaceu
(Linia directoare 202 a OCDE sau prob echivalent ) i/sau a unei CE50 72 sau 96 ore pe o alg (Linia
directoare 201 a OCDE sau prob echivalent ). Aceste specii sunt considerate ca fiind reprezentative
pentru toate organismele acvatice i datele relative la celelalte specii precum Lemna pot de asemenea
fie luate în cont dac metoda de prob este apropiat .
2.2.9.1.10.2.4 Toxicitatea cronic pentru mediul acvatic desemneaz proprietatea intrinsec a unei
substan e de a provoca efecte nefaste asupra organismelor acvatice în timpul expunerilor în mediul
acvatic determinate în rela ie cu ciclul de via a acestor organisme.
Pericol pe termen lung înseamn , în scopul clasific rii, pericolul unui produs chimic rezultat din
toxicitatea cronic în urma unei expuneri de lung durat în mediul acvatic.
Exist mai pu ine date privind toxicitatea cronic decât toxicitatea acut i ansamblul metodelor de
probe este mai pu in normalizat. Datele ob inute conform Liniilor directoare ale OCDE 210 (Pe te,
prob de toxicitate în primele stadii de via ) sau 211 (Daphnia magna, prob de reproducere) i 201
(Alge, prob de inhibi ie a cre terii) pot fi acceptate. Celelalte probe valide i recunoscute la nivel
interna ional convin la fel. CSEO sau alte CEX echivalente vor trebui s fie utilizate.
2.2.9.1.10.2.5 Bioacumularea desemneaz rezultatul net al absorb iei, al transform rii i al elimin rii
unei substan e printr-un organism pornind de la toate c ile de expunere (via atmosfer , ap ,
sedimente/sol i alimentare).
Poten ialul de bioacumulare este determinat de obicei cu ajutorul unui coeficient de reparti ie
octanol/ap , în general dat sub form logaritmic (log Koe) determinat conform Liniilor directoare 107
sau 117 ale OCDE.
2.2.9.1.10.2.6 Degradarea înseamn descompunerea moleculelor organice în molecule mai mici i,
în final, în bioxid de carbon, ap i s ruri.
În mediul înconjur tor, degradarea poate fi biotic sau abiotic (de exemplu prin hidroliz ) i
criteriile aplicate reflect acest punct. Biodegradarea u oar poate fi determinat utilizând probele de
biodegradabilitate (A-F) ale Liniei directoare 301 din OCDE. Substan ele care ating nivelurile de
biodegradare cerute prin aceste teste pot fi considerate drept capabile de a se degrada rapid în
majoritatea mediilor. Aceste probe se deruleaz în ap dulce; în consecin rezultatele Liniei
directoare 306 a OCDE (care se preteaz mai bine mediilor marine) trebuie, la fel, s fie luate în
considerare. Dac aceste date nu sunt disponibile, se consider c un raport DBO5 (cerere
biochimic în oxigen timp de 5 zile)/DCO (cerere chimic în oxigen) >= 0,5 indic o degradare rapid .
O degradare abiotic precum o hidroliz , o degradare primar , fie c e biotic sau abiotic , o
degradare în mediile neacvatice i o degradare rapid rezultat în mediu, toate pot fi luate în
considerare în definirea degrad rii rapide18).
18)
. Indica ii speciale asupra interpret rii datelor sunt furnizate la capitolul 4.1 i Anexa 9 a SGH.
170
Substan ele sunt considerate ca u or degradabile în mediu dac urm toarele criterii sunt
îndeplinite:
a) Dac , în cursul studiilor de biodegradare u oar timp de 28 de zile, se ob in urm toarele
preocentaje de degradare:
i) Probe bazate pe carbonul organic dizolvat: 70%;
ii) Probe bazate pe dispari ia oxigenului sau a form rii de dioxid de carbon: 60% din maximul
teoretic;
Trebuie s se parvin la aceste niveluri de biodegradare în cele zece zile care urmeaz dup
începutul degrad rii, aceasta din urm corespunzând stadiului în care 10% din substan este
degradat cu excep ia cazului în care substan a nu e identificat ca o substan complex cu mai
multe componente, cu constituen i având o structur similar . În acest caz i atunci când exist o
justificare suficient , se poate da o derogare condi ionat de 10 zile daca se consider c nivelul cerut
de biodegradare este atins în 28 de zile19); sau
___________
19)
A se vedea capitolul 4.1 i anexa 9, paragraful A9.4.2.2.3 din SGH
b) Dac , în cazurile în care unicele date pe DBO i DCO sunt disponibile, raportul DBO5/DCO este
>= 0,5; sau
c) Dac exist i alte date tiin ifice conving toare care demonstreaz c substan a poate fi
degradat (pe cale biotic i/sau abiotic ) în mediul acvatic într-o propor ie mai mare de 70% în
spa iu, timp de 28 de zile.
2.2.9.1.10.3 Categorii i criterii de clasificare a substan elor
2.2.9.1.10.3.1 Sunt considerate periculoase pentru mediu (mediu acvatic) substan ele care
îndeplinesc criteriile de toxicitate Acut 1, Cronic 1 sau Cronic 2, în conformitate cu tabelul
2.2.9.1.10.3.1. Aceste criterii descriu în detaliu categoriile de clasificare. Ele sunt rezumate sub form
de diagram în tabelul 2.2.9.1.10.3.2.
Tabelul 2. 2.9.1.10.3.1: Categorii pentru substan ele periculoase pentru mediulacvatic (a se vedea
Nota 1)
a) Pericol acut (pe termen scurt) pentru mediul acvatic

Categorie: Acut 1 (a se vedea Nota 2)
CL50 96 h (pentru pe ti) 1 mg/l i/sau

CE50 48 h (pentru crustacee) 1 mg/l i/sau
CEr50 72 sau 96 h (pentru alge i alte plante acvatice) 1 mg/l (a se vedea Nota 3)
b) Pericol pe termen lung pentru mediul acvatic (a se vedea de asemenea figura 2.2.9.1.10.3.1)
(i) Substan e care nu sunt rapid degradabile (a se vedea Nota 4) pentru care exist date adecvate
asupra toxicit tii cronice
Categorie: Cronic 1 (a se vedea Nota 2)

CSEO sau CEx cronice (pentru pe ti) 0,1 mg/l i/sau
CSEO sau CEx cronice (pentru crustacee) 0,1 mg/l i/sau
CSEO sau CEx cronice (pentru alge i alte plante acvatice) 0,1 mg/l
Categorie: Cronic 2
CSEO sau CEx cronice (pentru pe ti) 1 mg/l i/sau
CSEO sau CEx cronice (pentru crustacee) 1 mg/l i/sau
CSEO sau CEx cronice (pentru alge i alte plante acvatice) 1 mg/l
(ii) Substan e rapid degradabile pentru care exist date adecvate asupra toxicit ii cronice

CSEO sau CEx cronice (pentru pe ti) <= 0,01 mg/l i/sau
171
CSEO sau CEx cronice (pentru crustacee) <= 0,01 mg/l i/sau
CSEO sau CEx cronice (pentru alge i alte plante acvatice) <= 0,01 mg/l
Categorie: Cronic 2
CSEO sau CEx cronice (pentru pe ti) <= 0,1 mg/l i/sau
CSEO sau CEx cronice (pentru crustacee) <= 0,1 mg/l i/sau
CSEO sau CEx cronice (pentru alge i alte plante acvatice) <= 0,1 mg/l
(iii) Substan e pentru care nu exist date adecvate asupra toxicit tii cronice

CL50 96 h (pentru pe ti) 1 mg/l i/sau
CE50 48 h (pentru crustacee) 1 mg/l i/sau
CEr50 72 sau 96 h(pentru alge i alte plante acvatice) 1 mg/l (a se vedea Nota 3)
i substan a nu este rapid degradabil i/sau factorul de bioconcentrare determinat pe cale experimental este >500
(sau, dac este absent, prin log Koe 4) (a se vedea Notele 4 i 5)
Categorie: Cronic 2
CL50 96 h (pentru pe ti) > 1 dar 10 mg/l i/sau
CE50 48 h (pentru crustacee) > 1 dar 10 mg/l i/sau

CEr50 72 sau 96 h (pentru alge i alte plante acvatice) > 1 dar 10 mg/l (a se vedea Nota 3)
i substan a nu este rapid degradabil i/sau factorul de bioconcentra ie determinat pe cale experimental este > 500
(sau, dac este absent, prin log Koe>4) (a se vedea Notele 4 i 5)
NOTA
1 Organismele testate, pe tii, crustaceele i algele sunt specii reprezentative acoperind o gam
întins de nivele tropice i taxoni, i metodele de prob sunt foarte normalizate. Datele relative la alte
organisme pot de asemenea s fie luate în considerare, cu condi ia ca ele s reprezinte o specie i
efecte experimentale echivalente.
2 Atunci când se face clasificarea substan elor ca având o toxicitate Acut 1 i/sau Cronic 1, este
necesar s se indice în acela i timp un factor M corespunz tor (a se vedea 2.2.9.1.10.4.6.4) de folosit
în metoda sumei.
3 Dac toxicitatea în ceea ce prive te algele C(E)r50(= concentra ie care produce un efect asupra
nivelului de cre tere al popula iei cu 50%) este de 100 de ori mai mic de cea a speciei cu
sensibilitatea cea mai apropiat i antreneaz o clasificare bazat numai pe acest efect, trebuie s se
verifice dac aceast toxicitate este reprezentativ pentru toxicitatea plantelor acvatice. Dac s-a
demonstrat c nu este a a, un expert trebuie s decid dac se poate proceda la clasificare.
Clasificarea trebuie s se bazeze pe CEr50. În cazul în care condi iile de determinare ale lui CE50 nu
sunt stipulate i c nicio Cer50 nu a fost raportat , clasificarea trebuie s se sprijine pe CE50 cea mai
slab .
4 Absen a degradabilit ii rapide se bazeaz fie pe absen a biodegradabilit ii u oare, fie pe alte
date care arat absen a degrad rii rapide. Atunci când nu exist date utile despre degradabilitate, fie
determinate experimental, fie evaluate, substan a trebuie s fie considerat ca nefiind rapid
degradabil .
5 Poten ialul de bioacumulare bazat pe un factor de bioconcentra ie 500 ob inut pe cale
experimental sau, în lips , un log Koe 4 cu condi ia ca log Koe s fie un descriptor corespunz tor al
poten ialului de bioacumulare a substan ei. Valorile m surate ale log Koe primeaz asupra valorilor
estimate i valorile m surate ale factorului de bioconcentra ie primeaz asupra valorilor log Koe.
Figura 2.2.9.1.10.3.1: Categorii pentru substan ele periculoase (pe termen lung) pentru mediul acvatic
172
2.2.9.1.10.3.2 Schema de clasificare din tabelul 2.2.9.1.10.3.2 care urmeaz face rezumatul
criteriilor de clasificare pentru substan e.
Tabelul 2. 2.9.1.10.3.2: Schema clasific rii substan elor periculoase pentru mediul acvatic
Categorii de clasificare
Pericol acut (a se Pericol pe termen lung (a se vedea Nota 2)
vedea Nota 1)
Date adecvate disponibile despre Date adecvate despre toxicitatea cronic indisponibile
toxicitatea cronic (a se vedea Nota 1)
Substante care nu se Substante care se
degradeaz repede degradeaz repede
(a se vedea Nota 3) (a se vedea Nota 3)
Categoria: Categoria: Categoria: Categoria:
Acut 1 Cronic 1 Cronic 1 Cronic 1
C(E)L50 <= 1,00 CSEO sau CE X<=0,1 CSEO sau CEx <= C(E)L50 <= 1,00 i absen a degradabilit ii rapide i/sau
0,01 factorul de bioconcentra ie >= 500 sau dac este
absent log Koe >= 4
Categoria: Categoria: Categoria:
Cronic 2 Cronic 2 Cronic 2
0,1 < CSEO sau 0,1 < CSEO sau 1,00 < C(E)L50 <= 10,00 i absen a degradabilit ii
CEx<=1 CEx<=0,1 rapide i/sau factorul de bioconcentra ie >= 500 sau
dac este absent log Koe >= 4
NOTA
1. Gama de toxicitate acut bazat pe valorile lui C(E)L50 în mg/l pentru pe ti, crustacee i/sau alge
sau alte plante acvatice (sau estimarea rela iei cantitative structur -activitate în absen a datelor
experimentale20)).
2. Substan ele sunt clasificate în diferite categorii de toxicitate cronic numai dac datele
corespunz toare toxicit ii cronice nu sunt disponibile pentru ansamblul a trei nivele trofice de
173
concentra ie superioar celei care este solubil în ap sau la 1 mg/l. Prin "corespunz toare" se
în elege c datele înglobeaz o gam larg de subiecte de preocupare. În general, acest lucru
înseamn date m surate în timpul încerc rilor, dar pentru a evita încerc ri inutile, se pot, de
asemenea, evalua datele caz cu caz, de exemplu s se stabileasc rela iile (cantitative) structur -
activitate, sau pentru cazurile evidente, s se apeleze la p rerea unui expert.
3. Gama de toxicitate cronic bazat pe valorile lui CSEO sau CE x echivalent în mg/l pentru pe ti
sau crustacee sau alte m suri recunoscute pentru toxicitatea cronic .
__________
20)
Indica ii deosebite sunt furnizate la capitolul 4.1, paragraful 4.1.2.13 i în anexa 9, sec iunea A9.6
din SGH
2.2.9.1.10.4 Categorii i criterii de clasificare a amestecurilor

2.2.9.1.10.4.1 Sistemul de clasificare a amestecurilor reia categoriile de clasificare utilizate pentru
substan e: categoriile Acut 1 i Cronic 1 i 2. Ipoteza enun at în continuare permite, dac are loc,
se exploateze toate datele disponibile conform cerin elor clasific rii pericolelor amestecului pentru
mediul acvatic:
Compu ii "pertinen i" ai unui amestec sunt cei în care concentra ia este mai mare sau egal cu
0,1% (mas ) pentru compu ii clasifica i ca având o toxicitate Acut i/sau Cronic 1 i egal sau mai
mare de 1% (mas ) pentru ceilal i compu i, mai pu in dac se presupune (de exemplu în cazul unui
compus foarte toxic) c un compus prezent într-o concentra ie mai mic de 0,1% poate face ca solu ia
fie totu i încadrat în aceast clasificare, având în vedere pericolul pe care îl prezint pentru
mediul acvatic.
2.2.9.1.10.4.2 Clasificarea pericolelor pentru mediul acvatic se supune unui demers secven ial i
depinde de tipul de informa ie disponibil pentru amestecul propriu zis i comp ii s i. Demersul
secven ial cuprinde:
a) O clasificare fondat pe amestecuri testate;
b) O clasificare fondat pe principiile extrapol rii;
c) 'Metoda sumei compu ilor clasa i' i/sau aplicarea unei 'formule de aditivitate'.
Figura 2.2.9.1.10.4.2 descrie calea de urmat.
Figura 2.2.9.1.10.4.2: Demersul secven ial aplicat la clasificarea amestecurilor în func ie de
pericolele acute sau pe termen lung pe care le prezint pentru mediul acvatic.
174
IMAGINE
*) Potrivit paragrafului 2 de la punctul 2.2.9.1.10.4.2 din anexa la Ordinul ministrului transporturilor i

infrastructurii nr. 509/2011, figura de la pct. 2.2.9.1.10.4.2 din Regulamentul privind transportul
interna ional feroviar al m rfurilor periculoase (RID), care face parte integrant din Ordinul ministrului
transporturilor nr. 590/2007, se modific .
2.2.9.1.10.4.3 Clasificarea amestecurilor când exist date privind toxicitatea în amestecul ca atare
2.2.9.1.10.4.3.1 Dac toxicitatea amestecului cu privire la mediul acvatic a fost testat , aceast
informa ie poate fi utilizat pentru a clasifica amestecul în func ie de criteriile adoptate pentru
substan e. Clasificarea trebuie, în mod normal, s se sprijine pe datele privind pe tii, crustaceele,
algele/plantele (a se vedea 2.2.9.1.10.2.3 i 2.2.9.1.10.2.4). Dac nu se dispune de date
corespunz toare despre toxicitatea acut sau cronic pentru amestecul ca atare, trebuie s se aplice
"principii de extrapolare" sau "metoda sumei" (a se vedea 2.2.9.1.10.4.4 la 2.2.9.1.10.4.6).
2.2.9.1.10.4.3.2 Clasificarea pericolelor pe termen lung a amestecurilor necesit informa ii
suplimentare despre degradabilitate i, în anumite cazuri, despre bioacumulare. Nu exist date despre
degradabilitate i despre bioacumulare pentru amestecurile ca atare. In cerc rile de degradabilitate i
bioacumulare pentru amestecuri nu sunt folosite pentru c în mod obi nuit sunt greu de interpretat i
aceste încerc ri nu au sens decât pentru substan ele luate izolat.
2.2.9.1.10.4.3.3 Clasificarea în categoria Acut 1
a) dac se dispune de date experimentale corespunz toare privind toxicitatea acut (CL50 sau CE50)
a amestecului testat ca atare care indic C(E)L50 1 mg/l:
Se claseaz amestecul în categoria Acut 1 conform tabelului 2.2.9.1.10.3.1 a);
b) dac se dispune de date experimentale privind toxicitatea acut (CL50(S) sau CE50(S)) pentru
amestecul testat ca atare care indic C(E)L50(S) > 1 mg/l sau o concentra ie mai mare decât cea care
este solubil în ap :
Nu este necesar s se claseze amestecul într-o categorie de pericol acut conform RID.
2.2.9.1.10.4.3.4 Clasificarea în categoriile Cronic 1 i Cronic 2
a) dac se dispune de date corespunz toare privind toxicitatea cronic (CEx sau CSEO) a
amestecului testat ca atare care indic CEx sau CSEO 1 mg/l:
i) se claseaz amestecul în categoriile Cronic 1 sau 2 conform tabelului 2.2.9.1.10.3.1 b) ii) (rapid
degradabil) dac informa iile disponibile permit s se ajung la concluzia c to i compu ii pertinen i ai
amestecului sunt rapid degradabili;
ii) se claseaz amestecul în categoriile Cronic 1 sau 2 în toate celelalte cazuri, conform tabelului
2.2.9.1.10.3.1 b) i) (ne-rapid degradabil);
b) dac se dispune de date corespunz toare privind toxicitatea cronic (CEx sau CSEO) a
amestecului testat ca atare care indic CEx(S) sau CSEO(S) > 1 mg/l sau o concentra ie mai mare
decât cea care este solubil în ap :
Nu este necesar s se claseze amestecul într-o categorie de pericol pe termen lung conform RID.
2.2.9.1.10.4.4 Clasificarea amestecurilor atunci când nu exist date privind toxicitatea amestecului:
principii de extrapolare
2.2.9.1.10.4.4.1 Dac toxicitatea amestecului cu privire la mediul acvatic nu a fost testat pe cale
experimental , îns dac exist suficiente date privind compu ii i amestecurile similare testate pentru
a caracteriza în mod corect pericolele amestecului, aceste date vor fi utilizate în conformitate cu
regulile extrapol rii expuse în continuare. În acest mod, procesul de clasificare utilizeaz la maxim
datele disponibile pentru a caracteriza pericolele amestecului f a recurge la teste suplimentare pe
animale.
2.2.9.1.10.4.4.2 Diluare
Dac un nou amestec este format prin diluarea unui amestec sau a unei substan e testate cu un
diluant clasat într-o categorie de toxicitatea egal sau mai mic decât cea a compusului original cel
mai pu in toxic i care nu se presupune c ar influen a asupra toxicit ii celorlal i compu i, amestecul
rezultat va fi clasat ca fiind echivalent amestecului sau substan ei de origine testat. Dac nu este a a,
metoda descris la 2.2.9.1.10.4.5 poate fi aplicat .
2.2.9.1.10.4.4.3 Varia ia între loturi
Toxicitatea unui lot testat dintr-un amestec în ceea ce prive te mediul acvatic va fi considerat ca în
mare parte echivalent cu cea a unui alt lot netestat din acela i amestec atunci când este produs
comercial prin sau sub controlul aceluia i fabricant, numai dac exist un motiv de a crede c ,
compozi ia amestecului variaz suficient pentru a modifica toxicitatea lotului netestat în ceea ce
prive te mediul acvatic. Dac a a este cazul, se impune o nou clasificare.
2.2.9.1.10.4.4.4 Concentra ia amestecurilor clasate în categoriile cele mai toxice (cronic 1 i acut
1)
175
Dac un amestec testat este clasat în categoriile cronic 1 i/sau acut 1 i dac se m re te
concentra ia compu ilor toxici clasa i în aceea i categorie, amestecul concentrat netestat va r mâne
în aceea i categorie ca amestecul original testat, f test suplimentar.
2.2.9.1.10.4.4.5 Interpolarea în cadrul unei categorii de toxicitate
În cazul a trei amestecuri (A, B i C) de compu i identici, în care amestecurile A i B au fost testate
i sunt în aceea i categorie de toxicitate i în care amestecul C netestat con ine aceia i compu i
toxicologic activi ca amestecurile A i B dar nu concentra ii cuprinse între cele ale acestor compu i în
amestecurile A i B, se consider c amestecul C apar ine aceleia i categorii de toxicitatea ca A i B.
2.2.9.1.10.4.4.6 Amestecuri puternic asem toare
Fie:
a) Dou amestecuri:
i) A + B;
ii) C + B;
b) Concentra ia compusului B este esen ial identic în cele dou amestecuri;
c) Concentra ia compusului A în amestecul i) este egal cu cea a compusului C în amestecul ii);
d) Datele privind pericolele pentru mediul acvatic lui A i lui C sunt disponibile i esen ial
echivalente, altfel zis, cei doi compu i apar in aceleia i categorii de pericol i nu trebuie s afecteze
toxicitatea lui B.
Dac amestecul i) sau ii) este deja clasat dup datele experimentale, cel lalt amestec trebuie s fie
clasat în aceea i categorie de pericol.
2.2.9.1.10.4.5 Clasificarea amestecurilor atunci când exist date privind toxicitatea pentru to i
compu ii sau numai pentru unii dintre ei
2.2.9.1.10.4.5.1 Clasificarea unui amestec rezult din suma concentra iilor din compu ii s i clasa i.
Procentajul compu ilor clasa i ca 'toxicit i acute' sau 'toxicit i cronice' este introdus direct în metoda
sumei. Paragrafele de la 2.2.9.1.10.4.6.1 pân la 2.2.9.1.10.4.6.4 descriu detaliile acestei metode.
2.2.9.1.10.4.5.2 Amestecurile pot s con in simultan compu i clasa i (categoriile Acut 1 i/sau
Cronic 1, 2) i compu i pentru care exist date experimentale de toxicitate corespunz toare. Dac se
dispune de date de toxicitate corespunz toare pentru mai mult de un compus al amestecului,
toxicitatea global a acestor compu i se va calcula cu ajutorul formulelor a) i b) de aditivitate, de mai
jos, în func ie de natura datelor despre toxicitate:
a) în func ie de toxicitatea acut din mediul acvatic:
unde:
Ci = concentra ia compusului i (procentaj în mas );
C(E)L50i = CL50 sau CE50 pentru compusul i, în mg/l;
n = num rul de compu i i i de la 1 la n;
C(E)L50m = C(E)L50 din frac iunea amestecului format din compu ii pentru care exist date
experimentale.
Toxicitatea calculat trebuie s fie folosit pentru a atribui acestei frac iuni a amestecului o
categorie de pericol acut care poate s fie în continuare folosit în timpul aplic rii metodei sumei;
b) în func ie de toxicitatea cronic din mediul acvatic:
unde:
Ci = concentra ia compusului i (procentaj în mas ), con inând compu ii rapid degradabili;
Cj = concentra ia compusului j (procentaj în mas ), con inând compu ii ne-rapid degradabili;
CSEOi = CSEO (sau alte m suri admise pentru toxicitatea cronic ) pentru compusul i, cuprinzând
compu ii rapid degradabili, în mg/l;
CSEOj = CSEO (sau alte m suri admise pentru toxicitatea cronic ) pentru compusul j, cuprinzând
compu ii nerapid degradabili, în mg/l;
n = num rul de compu i, i i i j de la 1 la n;
176
EqCSEOm = CSEO echivalentul frac iei amestecului format din compu ii pentru care exist date
experimentale.
Toxicitatea echivalent explic faptul c substan ele care nu sunt rapid degradabile apar in unei
categorii de pericol la un nivel pu in mai mare decât (de pericol"mai mare") cel al substan elor rapid
degradabile.
Toxicitatea echivalent calculat trebuie s fie folosit pentru atribuirea acestei frac iuni a
amestecului o categorie de pericol pe termen lung, conform criteriilor pentru substan ele rapid
degradabile (tabelul 2.2.8.1.10.3.1.b) ii), care este în continuare utilizat în tmpul aplic rii metodei
sumei.
2.2.9.1.10.4.5.3 Dac formula de aditivitate este aplicat unei p i din amestec, este preferabil a se
calcula toxicitatea acestei p i a amestecului introducând, pentru fiecare compus, valori ale toxicit ii
care se raporteaz la acela i grup taxonomic (adic pe ti, crustacee sau alge) i selec ionând în
continuare toxicitatea cea mai ridicat (valoarea cea mai joas ), se ob ine utilizând grupul cel mai
sensibil din cele trei. Totu i, dac datele de toxicitate a fiec rui compus nu se raporteaz toate la
acela i grup taxonomic, valoarea toxicit ii a fiec rui compus trebuie s fie aleas în acela i mod ca la
valorile de toxicitate pentru clasificarea substan elor, altfel zis, trebuie s se utilizeze toxicitatea cea
mai ridicat (a organismului experimental cel mai sensibil). Toxicitatea acut i cronic astfel calculat
poate în continuare s serveasc la clasarea acestei p i a amestecului în categoriile Acut 1 i/sau
Cronic 1 sau 2 urmând acelea i criterii ca cele adoptate pentru substan e.
2.2.9.1.10.4.5.4 Dac un amestec a fost clasat în diverse moduri, se va re ine metoda care
furnizeaz rezultatul cel mai prudent.
2.2.9.1.10.4.6 Metoda sumei
2.2.9.1.10.4.6.1 Metoda de clasificare
În general, pentru amestecuri, o clasificare mai sever se face pe o clasificare mai pu in sever , de
exemplu, o clasificare în categoria cronic 1 se face pe o clasificare din toxicitate cronic 2. În
consecin , clasificarea este deja terminat dac ea ajunge la categoria cronic 1. Cum nu exist
clasificare mai sever decât cronic 1, este inutil a duce procesul de clasificare mai departe.
2.2.9.1.10.4.6.2 Clasificarea în categoria Acut 1
2.2.9.1.10.4.6.2.1 Se începe prin examinarea tuturor compu ilor clasa i în categoria Acut 1. Dac
suma concentra ii (în %) acestor compu i este mai mare sau egal cu 25%, amestecul este clasat în
categoria acut 1. Când calculul iese pe o clasificare a amestecului în categoria acut 1, procesul de
clasificare este încheiat.
2.2.9.1.10.4.6.2.2 Clasificarea amestecurilor în func ie de toxicitatea lor acut prin metoda sumei
concentra iilor compu ilor clasa i este rezumat în tabelul 2.2.9.1.10.4.6.2.2 de mai jos.
Tabelul 2. 2.9.1.10.4.6.2.2: Clasificarea amestecurilor în func ie de pericolul lor acut prin suma
concentra iilor compu ilor clasa i
Suma concentra iilor (în %) a compu ilor clasa i în: Amestec clasat în:
Acut 1 x Ma) 25% Acut 1
a)
Factorul M este explicat la 2.2.9.1.10.4.6.4.
2.2.9.1.10.4.6.3 Clasificarea în categoriile Cronic 1 i 2

2.2.9.1.10.4.6.3.1 Se începe prin a examina to i compu ii clasa i în categoria cronic 1. Dac suma
concentra ii (în %) acestor compu i este mai mare sau egal cu 25%, amestecul este clasat în
categoria cronic 1. Când calculul iese pe o clasificare a amestecului în categoria cronic 1, procesul
de clasificare s-a încheiat.
2.2.9.1.10.4.6.3.2 Dac amestecul nu este clasat în categoria cronic 1, se examineaz dac el intr
în categoria cronic 2. Un amestec este clasat în categoria cronic 2 dac suma concentra ii (în %)
tuturor compu ilor clasa i în categoria cronic 1 se multiplic prin 10 i ad ugat la suma concentra ii
(în %) tuturor compu ilor clasa i în categoria cronic 2 este mai mare sau egal cu 25%. Când calculul
iese pe o clasificare a amestecului în categoria cronic 2, procesul de clasificare este încheiat.
2.2.9.1.10.4.6.3.3 Clasificarea amestecurilor în func ie de pericolul lor pe termen lung bazat pe
suma concentra iilor compu ilor clasa i este rezumat în tabelul 2.2.9.1.10.4.6.3.3 de mai jos
Tabelul 2. 2.9.1.10.4.6.3.3 Clasificarea amestecurilor în func ie de pericolul lor pe termen lung prin
suma concentra iilor compu ilor clasa i
177
Suma concentra iilor (în %) a compu ilor clasa i în: Amestec clasat în:
Cronic 1 x Ma) 25% Cronic 1
(M x 10 x Cronic 1) + Cronic 2 25% Cronic 2
a)
Factorul M este explicat la 2.2.9.1.10.4.6.4.
2.2.9.1.10.4.6.4 Amestecuri de compu i de mare toxicitate

Compu ii cu toxicitate Acut 1 sau Cronic 1 având o toxicitatea acut net inferioar lui 1 mg/l
i/sau o toxicitate cronic net inferioar lui 0,1 mg/l (pentru compu ii ne-rapid degradabili) i lui 0,01
mg/l (pentru compu ii rapid degradabili) sunt susceptibili de a influen a toxicitatea amestecului i le
este dat o importan mai mare în timpul aplic rii metodei sumei. Atunci când un amestec con ine
compu i clasa i în categoriile acut 1 sau cronic 2, se va adopta abordarea secven ial descris la
2.2.9.1.10.4.6.2 i 2.2.9.1.10.4.6.3 multiplicând concentra iile compu ilor care apar in categoriilor
Acut 1 i Cronic 1 printr-un factor, în modul de a ob ine o sum ponderat , în loc de a ad uga a a
procentajele. Altfel zis, concentra ia compusului clasat la acut 1 în coloana stâng a tabelului
2.2.9.1.10.4.6.2.2 i concentra ia compusului clasat la cronic 1 din coloana din stânga a tabelului
2.2.9.1.10.4.6.3.3 vor fi multiplicate prin factorul apropiat. Factorii multiplicativi de aplicare a acestor
compu i sunt stabili i dup valoarea toxicit ii, dup cum rezum tabelul 2.2.9.1.10.4.6.4 de mai jos.
Astfel, pentru a clasa un amestec care con ine compu i care apar in categoriilor acut 1 i cronic 2,
clasificatorul trebuie s cunoasc valoarea factorului M pentru a aplica metoda sumei. În caz contrar,
formula de aditivitate (a se vedea 2.2.9.1.10.4.5.2) poate fi utilizat dac datele de toxicitate ale
tuturor compu ilor foarte toxici ai amestecului sunt disponibili i dac exist probe conving toare c
to i ceilal i compu i, inclusiv cei pentru care datele de toxicitate acut i/sau cronic nu sunt
disponibile, sunt pu in sau deloc toxici i nu contribuie sensibil la pericolul amestecului fa de mediul
înconjur tor.
Tabelul 2. 2.9.1.10.4.6.4.1: Factori de multiplicare pentru compu ii foarte toxici ai amestecului
Toxicitate acut Factor M Toxicitate cronic Factor M

Valoarea lui C(E)L50 Valoarea lui CSEO Compu i NRDa) Compu i RDb)
0,1 < C(E)L50 <= 1 1 0,01 < CSEO <= 0,1 1 -
0,01 < C(E)L50 <= 0,1 10 0,001 < CSEO <= 0,01
0,001 < C(E)L50 <= 0,01 100 0,0001 < CSEO <= 0,001 100 10
0,0001 <C(E)L< C(E)L50 <= 0,001 1000 0,00001 < CSEO <= 0,0001 1000 100
0,00001 < C(E)L50 <= 0,0001 10000 0,000001 < CSEO <= 0,00001 10000 1000
(seria continu în ritmul unui factor 10 pe interval) (seria continu în ritmul unui factor 10 pe interval)
a)
Ne-rapid degradabile
b)
Rapid degradabile
2.2.9.1.10.4.6.5 Clasificarea amestecurilor compu ilor pentru care nu exist nicio informa ie
utilizabil În cazul în care nu exist informa ii utilizabile despre toxicitatea acut i/sau cronic pentru
mediul acvatic a unuia sau a mai multor compu i pertinen i, se conclude c amestecul nu poate fi
clasat în mod definitiv într-o anumit categorie de pericol. În aceast situa ie amestecul n-ar trebui s
fie clasat decât pe baza compu ilor cunoscu i i s poarte urm toarea men iune: 'amestec compus din
x% compu i ale c ror pericole privind mediul acvatic sunt necunoscute'
2.2.9.1.10.5 Substan e sau amestecuri clasate ca materii periculoase pentru mediul înconjur tor
(mediul acvatic) în baza Regulamentului (CE) Nr. 1272/200821)
Dac datele pentru clasificare conform criteriilor din 2.2.9.1.10.3. i 2.2.9.1.10.4 nu sunt disponibile,
o substan sau un amestec:
a) Trebuie s fie clasat ca o materie periculoas pentru mediul înconjur tor (mediul acvatic) dac
categoria sau categoriile "Acvatic Acut 1", "Acvatic Cronic 1" sau "Acvatic Cronic 2" conform
Regulamentului (CE) Nr. 1272/200821) sau dac acest lucru este înc pertinent conform men ionatului
Regulament, fraza sau frazele de risc R50, R50/53 sau R51/53 conform Directivelor 67/548/CE22) i
1999/45/CE23) trebuie s -i fie atribuite;
178
b) Poate fi considerat ca nefiind o materie periculoas pentru mediul înconjur tor (mediul acvatic)
dac o astfel de fraz de risc sau categorie conform mai sus men ionate directive i Regulament nu
trebuie s -i fie atribuit
_______________
21)
Regulamentul (CE) Nr. 1272/2008 al Parlamentului european i al Consiliului din 16 decembrie
2008 privitor la clasificarea, la etichetarea i la ambalarea substan elor i a amestecurilor (Monitorul
oficial al Uniunii europene Nr. L 353 din 30 decembrie 2008).
22)
Directiva 67/548/CE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea dispozi iilor legislative
regulamentare i administrative referitor la clasificarea, ambalarea i etichetarea substan elor
periculoase (Monitorul oficial al Comunit ii europene Nr. L 196 din 16 august 1967).
23)
Directiva 1999/45/CE a Parlamentului european i al Consiliului din 31 mai 1999 privind
apropierea dispozi iilor legislative regulamentare i administrative ale statelor membre referitor la
clasificarea, ambalarea i etichetarea preparatelor periculoase (Monitorul oficial al Comunit ii
europene Nr. L 200 din 30 iulie 1999).
2.2.9.1.10.6 Afectarea de substan e sau amestecuri clasate ca materii periculoase pentru mediul
înconjur tor (mediul acvatic) conform dispozi iilor din 2.2.9.1.10.3, 2.2.9.1.10.4 sau 2.2.9.1.10.5
Substan ele sau amestecurile ca materii periculoase pentru mediul înconjur tor (mediul acvatic)
neclasificate de altfel în RID, trebuie s fie desemnate dup cum urmeaz :
Nr. ONU 3077 MATERIE PERICULOASA DIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI, SOLID ,
N.S.A.; sau
Nr. ONU 3082 MATERIE PERICULOASA DIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI, LICHID ,
N.S.A.
Aceste materii trebuie s fie încadrate în grupa de ambalaj III.
Microorganisme sau organisme modificate genetic
2.2.9.1.11. Microorganismele modificate genetic (MOGM) i organismele modificate genetic (OMG)
sunt microorganisme i organisme al c ror material genetic a fost modificat în mod inten ionat printr-
un proces care nu se produce în natur . Ele sunt încadrate în clasa 9 (Nr. ONU 3245) dac nu
corespund defini iei materiilor toxice sau materiilor infec ioase, dar pot antrena la animale, vegetale,
sau la materii microbiologice, modific ri care, în mod normal, nu rezult dintr-o reproducere natural .
NOT
1. Microorganismele modificate genetic (MOGM) care sunt materii infec ioase sunt materii din clasa
6.2 (Nr. ONU 2814 i 2900)
2. Microorganismele modificate genetic (MOGM) i organismele modificate genetic (OMG) nu se
supun prescrip iilor RID atunci când autorit ile competente din rile de origine, de tranzit sau de
destina ie le aprob utilizarea24).
3. Animalele vii nu trebuie folosite pentru transportul microorganismelor modificate genetic atribuite
prezentei clase, decât dac materia nu poate fi transportat într-un alt mod. Animalele modificate
genetic trebuie s fie transportate conform termenilor i condi iilor autorit ii competente din rile de
origine i de destina ie.
15
) Jurnalul Oficial al Comunit ii Europene Nr. L 196 din 16 august 1967, paginile 1-5.
16
) Jurnalul Oficial al Comunit ii Europene Nr. L 200 din 30 iulie 1999, paginile 1-68.
24
) A se vedea mai ales partea C din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului european i a Consiliului
privitoare la r spândirea voluntar a organismelor modificate genetic în mediu i apari ia Directivei
90/220/CEE (Jurnalul Oficial al Comunit ii Europene Nr. L 106 din 17 aprilie 2001, paginile 8-14) care
stabilesc procedurile de autorizare în Comunitatea European .
2.2.9.1.12. Organismele modificate genetic, despre care se tie sau se presupune c sunt
periculoase pentru mediu, trebuie transportate conform condi iilor stabilite de autoritatea competent
din ara de origine.
Materii transportate în stare cald
2.2.9.1.13. Materiile transportate în stare cald cuprind materiile care sunt transportate sau predate
la transport în stare lichid i la o temperatur egal sau mai mare de 100°C i, pentru materiile care
au un punct de aprindere, la o temperatur mai mic decât punctul lor de aprindere. Acestea cuprind
i materiile solide transportate sau predate la transport la o temperatur egal sau mai mare de
240°C.
NOT . Materiile transportate în stare cald nu sunt încadrate în clasa 9 decât dac nu corespund
criteriile de la nici o alt clas .
179
Alte materii care prezint risc în timpul transportului, dar care nu corespund defini iei de nici o alt
clas .
2.2.9.1.14. Celelalte materii diverse care nu corespund nici unei defini ii de la o alt clas i se
încadreaz deci în clasa 9 sunt urm toarele:
Compus al amoniacului, solid, cu un punct de aprindere mai mic de 60°C;
Ditionit cu risc redus;
Materie lichid foarte volatil ;
Materie care degaj vapori nocivi;
Materii care con in alergeni;
Truse chimice i truse de prim ajutor.
Condesatorii electricii cu strat dublu (cu o capacitate de stocare a energiei mai mare de 0,3 Wh)
NOT . Urm toarele materii i obiecte care figureaz în reglement rile tip ONU nu sunt supuse
prescrip iilor RID: Nr. ONU 1845 DIOXID DE CARBON, SOLID, (Z PAD CARBONIC )25), Nr. ONU
2071 ÎNGR MINTE CU NITRAT DE AMONIU, Nr. ONU 2216 F IN DE PE TE (DE EURI DE
PE TE) STABILIZAT , Nr. ONU 2807 MASE MAGNETIZATE, Nr. ONU 3166 MOTOR CU
COMBUSTIE INTERN CU PROPULSIE CU GAZ INFLAMABIL sau 3166 MOTOR CU COMBUSTIE
INTERN CU PROPULSIE CU LICHID INFLAMABIL sau 3166 VEHICUL CU PROPULSIE CU GAZ
INFLAMABIL sau 3166 VEHICUL CU PROPULSIE CU LICHID INFLAMABIL sau 3166 MOTOR
AC I0NAT CU ACUMULATOARE CU C0MBUSTIBIL CON INÂND GAZ INFLAMABIL sau 3166
MOTOR AC IONAT CU ACUMULATOARE CU COMBUSTIBIL CON INÂND LICHID INFLAMABIL
sau 3166 VEHICUL CU PROPULSIE AC IONAT CU ACUMULATOARE CU COMBUSTIBIL
CON INÂND GAZ INFLAMABIL sau 3166 VEHICUL CU PROPULSIE AC I0NAT CU
ACUMULATOARE CU C0MBUSTIBIL CON INÂND LICHID INFLAMABIL, Nr. ONU 3171 VEHICUL
AC IONAT CU ACUMULATOARE sau 3171 APARATE AC IONATE CU ACUMULATOARE (a se
vedea de asemenea Nota de la sfâr itul paragrafului 2.2.9.1.7), Nr. ONU 3334 MATERIE LICHID
REGLEMENTAT PENTRU AVIA IE, N.S.A, Nr. 3335 MATERIE SOLID REGLEMENTAT
PENTRU AVIA IE, N.S.A, i Nr. ONU 3363 M RFURI PERICULOASE CON INUTE ÎN MA INI I
APARATE.
25)
Pentru Nr. ONU 1845 dioxid de carbon solid (z pad carbonic ) utilizat ca agent de refrigerare,
a se vedea 5.5.3.
Încadrarea într-o grup de ambalare
2.2.9.1.15 Dac acest lucru este indicat în coloana (4) a tabelului A din capitolul 3.2, materiile i
obiectele de la clasa 9 sunt încadrate într-una din grupele de ambalare de mai jos, conform gradului
lor de pericol:
Grupa de ambalare II: materii cu grad mediu de periculozitate
Grupa de ambalare III: materii cu grad redus de periculozitate.
2.2.9.2. Materii i obiecte care nu sunt admise la transport
Materiile i obiectele de mai jos nu sunt admise la transport:
- Pilele cu litiu care nu îndeplinesc condi iile corespunz toare de la dispozi iile speciale 188, 230 sau
636 din capitolul 3.3;
- Recipientele de reten ie goale necur ate pentru aparate cum ar fi transformatoarele,
condensatoarele sau aparatele hidraulice care con in materii de la Nr. ONU 2315, 3151, 3152 SAU
3432.
2.2.9.3 Lista rubricilor
Cod Nr. Denumirea materiei sau obiectului

clasificare ONU
Materii care inhalate sub form de pulbere M1 2212 AZBEST ALBASTRU (crocidolit) sau
fin , pot periclita s tatea 2212 AZBEST BRUN (amozit, mizorit)
2590 AZBEST ALB (crizolit, actimolit, antofolit, termolit)
Materii i aparate care în caz de incendiu M2 2315 DIFENILI POLICLORA I LICHIZI

pot forma dioxine 3151 DIFENILI POLIHALOGENA I LICHIZI sau
3151 TERFENILI POLIHALOGENA I LICHIZI
3152 DIFENILI POLIHALOGENA I SOLIZI sau
3152 TERFENILI POLIHALOGENA I SOLIZI
180
3432 DIFENILI POLICLORA I SOLIZI
Materii care degaj vapori inflamabili M3 2211 POLIMERI EXPANDABILI ÎN GRANULE care degaj
vapori inflamabili
3314 MATERIAL PLASTIC PENTRU MULAJ sub form de
past , folie sau de carton extrudat care degaj vapori
inflamabili
Pile cu litiu M4 3090 PILE CU LITIU (inclusiv pile cu aliaj de litiu)

3091 PILE CU LITIU CON INUTE ÎNTR-UN ECHIPAMENT
(inclusiv pile cu aliaj de litiu) sau
3091 PILE CU LITIU AMBALATE ÎMPREUN CU UN
ECHIPAMENT (inclusiv pile cu aliaj de litiu)
3480 PILE CU LITIU IONIC (inclusiv pile cu litiu ionic cu
membran polimer)
3481 PILE CU LITIU IONIC CON INUTE ÎNTR-UN
ECHIPAMENT (inclusiv pile cu litiu ionic cu membran
polimer) sau
3481 PILE CU LITIU IONIC AMBALATE ÎMPREUN CU UN
ECHIPAMENT (inclusiv pile cu litiu ionic cu membran
polimer)
2990 DISPOZITIVE DE SALVARE AUTOGONFLABILE

3072 DISPOZITIVE DE SALVARE NEAUTOGONFLABILE
care con in m rfuri periculoase ca echipament
Dispozitive de salvare M5 3268 DISPOZITIV DE UMFLAT SACII GONFLABILI
PIROTEHNICI sau
3268 MODULE DE SACI GONFLABILI sau
3268 DISPOZITIVE DE RETRACTARE A CENTURILOR DE

SIGURAN
Materii poluante pentru mediul M6 3082 MATERIE PERICULOAS DIN PUNCT DE VEDERE
periculoase acvatic, lichide AL MEDIULUI, LICHID , N.S.A.
pentru mediu
poluante pentru mediul M7 3077 MATERIE PERICULOAS DIN PUNCT DE VEDERE

acvatic, solide AL MEDIULUI, SOLID , N.S.A.
microorganisme i M8 3245 MICROORGANISME MODIFICATE GENETIC sau

organisme modificate
genetic 3245 ORGANISME MODIFICATE GENETIC
Materii lichide M9 3257 MATERIE LICHID TRANSPORTAT ÎN STARE

transportate în CALD N.S.A., la o temperatur egal sau mai mare
stare cald
de 100°C i inferioar punctului de aprindere (inclusiv
metal topit, sare topit , etc.)
3258 MATERIE SOLID TRANSPORTAT ÎN STARE

CALD N.S.A., la o temperatur egal sau mai mare
solide M10 de 240°C
Nici un fel de rubric colectiv . Numai materiile enumerate în

tabelul A de la capitolul 3.2 cu acest cod de clasificare sunt
supuse prescrip iilor privind clasa 9, dup cum urmeaz :
1841 ALDEHIDAT DE AMONIAC
1931 DITIONIT DE ZINC sau
Alte materii care prezint un risc în timpul M11 1931 HIDROSULFIT DE ZINC
transportului, dar care nu corespund nici 1941 DIBROMDIFLUOROMETAN
unei defini ii de la o alt clas
1990 BENZALDEHID
181
2969 GR UN E DE RICIN, sau
2969 F IN DE RICIN, sau
2969 TURT DE RICIN, sau
2969 GR UN E DE RICIN,FULGI
3316 TRUSE CHIMICE, sau
3316 TRUSE DE PRIM AJUTOR
3359 APARAT DE TRANSPORT DE FUMIGA IE
3499 CONDESATOR electric cu strat dublu (cu o capacitate
de stocare a energiei mai mare de 0,3 Wh)
CAPITOLUL 2.3
Metode de prob
2.3.0. Generalit i
Cu excep ia dispozi iilor contrare din capitolul 2.2 sau ale prezentului capitol, metodele de prob
utilizate pentru clasificarea m rfurilor periculoase sunt cele care figureaz în Manualul de probe i
criterii.
2.3.1. Proba de exuda ie a explozibililor de min (de explozi ie) de tip A
2.3.1.1. Explozibili de min (de explozi ie) de tip A (Nr. ONU 0081), dac con in mai mult de 40%
esteri nitrici lichizi, trebuie, ca pe lâng probele definite în Manualul de probe i criterii, s
îndeplineasc i proba de exuda ie urm toare.
2.3.1.2. Aparatul pentru proba de exuda ie a explozibililor de min (de explozi ie) (fig. 1 pân la 3)
este alc tuit dintr-un cilindru tubular din bronz. Acest cilindru, închis la unul din capete cu o plac din
acela i material, are un diametru interior de 15,7 mm i o adâncime de 40 mm. El este perforat
periferic cu 20 g uri cu diametru de 0,5 mm (4 serii a câte 5 g uri). Un piston din bronz, având o form
cilindric pe o lungime de 48 mm i o în ime total de 52 mm, poate aluneca în cilindrul a ezat
vertical, Pistonul, cu un diametru de 15,6 mm este înc rcat cu o mas de 2220 g, exercitând astfel o
presiune de 120 kPa (1,20 bar) pe baza cilindrului.
2.3.1.3. Se formeaz din 5 g pân la 8 g de explozibil minier (de explozi ie), un sul mic, lung de 30
mm i cu diametrul de 15 mm, care este înf urat într-o pânz foarte fin i care este amplasat în
cilindru; apoi se a eaz deasupra pistonului i masa de înc rcare, astfel ca explozibilul minier (de
explozi ie) s fie supus la o presiune de 120 kPa (1,20 bar). Se noteaz timpul dup care apar primele
urme de pic turi uleioase (nitroglicerin ) la orificiile exterioare ale g urilor cilindrului.
2.3.1.4. Se consider c explozibilul minier corespunde condi iilor, dac timpul care se scurge pân
la apari ia primelor infiltra ii lichide este mai mare de 5 minute, proba fiind f cut la o temperatur
cuprins între 15°C i 25°C.
Proba de exuda ie a explozibilului
Fig. 1: Înc rc tur în form de clopot, mas 2220 g, capabil a fi

suspendat pe pistonul de bronz
182
Fig. 2: Piston cilindric din bronz, dimensiuni în mm
Fig. 3: Cilindru tubular din bronz, închis la cap t;

plan i sec iune vertical , dimensiuni în mm
Fig. 1 la 3
(1) 4 serii de câte 5 g uri de 0,5?

(2) cupru
(3) plac din plumb cu con central pe fa a inferioar
(4) 4 deschideri, circa 46x56, repartizate în mod egal pe margine
2.3.2. Probe referitoare la amestecurile nitrate de celuloz din clasa 4.1

2.3.2.1. Nitroceluloza înc lzit timp de o jum tate de or la 132°C nu trebuie s degaje vapori nitro i
(gaze nitroase) galben-brun, vizibile. Temperatura de aprindere trebuie s fie mai mare de 180°C. A
se vedea 2.3.2.3 pân la 2.3.2.8, 2.3.2.9 a) i 2.3.2.10 de mai jos.
2.3.2.2. Trei grame de nitroceluloz plastifiat , înc lzit timp de o or la 132°C nu trebuie s degaje
vapori nitro i (gaze nitroase) galben-brun, vizibile. Temperatura de aprindere trebuie s fie mai mare
de 170°C. A se vedea 2.3.2.3 pân la 2.3.2.8, 2.3.2.9 b) i 2.3.2.10 de mai jos.
2.3.2.3. Modalit ile de efectuare a probelor indicate în cele ce urmeaz se aplic în cazurile în care
se manifest divergen e de opinii asupra admiterii materiilor la transportul feroviar.
2.3.2.4. În cazul în care se folosesc alte metode sau modalit i de executare a încerc rilor în
vederea verific rii condi iilor de stabilitate indicate în prezenta sec iune, aceste metode trebuie s
duc la aceea i concluzie la care s-ar putea ajunge prin metodele indicate în continuare.
2.3.2.5. La executarea probelor de stabilitate prin înc lzire, despre care este vorba mai jos,
temperatura etuvei care con ine e antionul supus încerc rii nu va trebui s difere cu mai mult de 2°C
de temperatura fixat ; durata probei va trebui s fie respectat cu o diferen de 2 minute, i aceast
durat trebuie s fie de 30 sau de 60. Etuva trebuie s fie astfel construit încât, dup introducerea
antionului, temperatura s ating în cel mult 5 minute valoarea sa de regim.
2.3.2.6. Înainte de a fi supuse probelor de la 2.3.2.9 i 2.3.2.10 care urmeaz , e antioanele trebuie
fie uscate timp de cel pu in 15 ore, la temperatura ambiant , într-un usc tor cu vid prev zut cu
clorur de calciu topit i granulat ; materia fiind dispus în strat sub ire; în acest scop, materiile care
183
nu sunt nici pulverulente, nici fibroase, vor fi fie sf râmate, fie r zuite, fie t iate în buc i de dimensiuni
mici. Presiunea în acest usc tor va trebui s fie men inut sub 6,5 kPa (0,065 bar).
2.3.2.7. Înainte de a fi uscate în condi iile indicate la alineatul 2.3.2.6 de mai sus, materiile conforme
alineatului 2.3.2.2 vor fi supuse unei usc ri anticipate într-o etuv bine ventilat , la 70°C, în a a fel
încât pierderea de mas în timp de un sfert de or s nu fie mai mic de 0,3% din cantitatea de
materie ini ial .
2.3.2.8. Nitroceluloza slab nitrat conform alineatului 2.3.2.1 va fi supus mai întâi unei usc ri
prealabile în condi iile indicate la 2.3.2.7 de mai sus; uscarea va fi urmat de o depozitare de cel pu in
15 ore într-un usc tor prev zut cu acid sulfuric concentrat.
2.3.2.9. Proba de stabilitate chimic la c ldur
a) Prob pentru materia definit la 2.3.2.1 de mai sus:
i) În fiecare din cele dou eprubete de sticl , care au urm toarele dimensiuni:
lungimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 350
mm,
diametrul interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 mm,
grosimea peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1,5
mm
se introduce 1 g de materie uscat pe clorur de calciu (dac este necesar, uscarea trebuie s se
efectueze sf râmând materia în buc i a c ror mas unitar nu trebuie s dep easc 0,05 g). Cele
dou eprubete, complet acoperite, al c ror sistem de închidere nu creeaz rezisten , sunt apoi
introduse într-o etuv care le face vizibile pe cel pu in 4/5 din lungimea lor i sunt men inute la
temperatura constant de 132°C timp de 30 de minute. Se observ dac în acest interval de timp se
degaj gaze nitroase, sub form de vapori galbeni-bruni, vizibili mai ales pe fond alb.
ii) În absen a unor astfel de vapori materia este considerat stabil
b) Prob pentru nitroceluloza plastifiat (a se vedea 2.3.2.2)
i) Se introduc 3 g de nitroceluloz plastifiat în eprubete din sticl similare celor indicate la a), care
sunt apoi introduse într-o etuv men inut la o temperatur constant de 132°C.
ii) Eprubetele care con in nitroceluloz plastifiat sunt men inute în etuv timp de o or . În acest
timp, nu trebuie s fie vizibil vapori nito i de culoare galben-bruni. Constatarea i aprecierea
rezultatului se face ca la aliniatul a).
2.3.2.10. Temperatura de aprindere (a se vedea 2.3.2.1 i 2.3.2.2)
a) Temperatura de aprindere se determin înc lzind 0,2 g de materie con inut într-o eprubet din
sticl care este scufundat într-o baie de aliaj Wood. Eprubeta este introdus în baie pân când
aceasta a atins 100°C. Se ridic apoi progresiv temperatura b ii cu câte 5°C pe minut;
b) Eprubetele trebuie s aib urm toarele dimensiuni:
lungimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
mm,
diametrul interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 mm,
grosimea peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,5
mm
i trebuie scufundate la o adâncime de 20 mm.

c) Proba trebuie s fie repetat de trei ori, notându-se de fiecare dat temperatura la care se
produce o aprindere a materiei, i anume: combustie lent sau rapid , deflagra ie sau detona ie;
d) Temperatura cea mai joas stabilit în timpul celor trei probe este re inut ca temperatur de
aprindere.
2.3.3. Probe referitoare la lichidele inflamabile din clasele 3, 6.1 i 8
2.3.3.1 Determinarea punctului de aprindere
2.3.3.1.1. Metodele de mai jos pot fi utilizate pentru a determina punctul de aprindere a lichidelor
inflamabile:
Norme interna ionale:
ISO 1516 (Încercarea punctului de aprindere de tip trece/nu trece - Metoda de echilibru în vas
închis)
ISO 1523 (Determinarea punctului de aprindere - Metoda de echilibru în vas închis)
ISO 2719 (Determinarea punctului de aprindere - Metoda Pensky-Martens în vas închis)
ISO 13736 (Determinarea punctului de aprindere - Metoda Abel în vas închis)
184
ISO 3679 (Determinarea punctului de aprindere - Metoda rapid de echiliobru în vas închis)
ISO 3680 (Încercarea punctului de aprindere de tip trece/nu trece - Metoda rapid de echilibru în
vas închis)
Norme na ionale:
American Society for Testing Materials International, 100 Barr Harbor Drive, PO Box C700, West
Conshohocken, Pennsylvania, USA 19428-2959:
ASTM D3828-07a, Standard Test Methods for Flash Point by Small Scale Closed-Cup Tester
ASTM D56-05, Standard Test Method for Flash Point by Tag Closed-Cup Tester
ASTM D3278-96(2004)e1, Standard Test Methods for Flash Point of Liquids by Small Scale
Closed-Cup Apparatus
ASTM D93-08, Standard Test Methods for Flash Point by Pensky-Martens Closed-Cup Tester
Association française de normalisation, AFNOR,, 11, rue de Pressensé, F-93571 La Plaine Saint-
Denis Cedex:
Norma francez NF M07-019
Norma francez NF M07-011/NF T30-050 / NF T66-009
Norma francez NF M07-036
Deutsches Institut für Normung, Burggrafenstr. 6, D-10787 Berlin:
Norma DIN 51755 (puncte de aprindere mai mici de 65oC)
Comité d'État pour la normalisation, Conseil des ministres, RUS-113813, GSP, Moscou M-49,
Leninsky Prospect 9: GOST 12.1.044-84.
2.3.3.1.2. Pentru determinarea punctului de aprindere a vopselelor, a materialelor de lipit i a
produselor vâscoase asem toare care con in solven i, nu pot fi folosite decât aparatele i metodele
de prob capabile s determine punctul de aprindere a lichidelor vâscoase, conform urm toarelor
norme:
a) ISO 3679: 1983
b) ISO 3680: 1983
c) ISO 1523: 1983
d) Normele interna ionale EN IS0 13736 i EN IS0 2719, metoda B.
2.3.3.1.3. Normele enumerate la 2.3.3.1.1 nu trebuie s fie utilizate decât pentru gamele de puncte
de aprindere specificate în fiecare din aceste norme. Alegând o norm , va trebui examinat
posibilitatea reac iilor chimice între materie i port-e antion. Sub rezerva exigen elor de siguran ,
aparatul va trebui plasat într-un loc f curen i de aer. Pentru motive de siguran , pentru peroxizii
organici i pentru materiile autoreactive (denumite i materii "energetice"), sau pentru materiile toxice,
se va folosi o metod care utilizeaz un e antion cu volum redus, de aproximativ 2 ml.
2.3.3.1.4. Când punctul de aprindere, determinat printr-o metod de non-echilibru, este de 23±2°C
sau 60±2°C, rezultatul va fi confirmat, pentru fiecare interval de temperaturi, printr-o metod de
echilibru.
2.3.3.1.5. În caz de contesta ie asupra clasific rii unui lichid inflamabil, se va considera valabil
clasificarea propus de expeditor, dac contraproba de determinare a punctului de aprindere f cut
asupra lichidului în cauz , d o valoare care nu difer cu mai mult de 2°C fa de limitele (23°C i
respectiv 60°C) fixate la 2.2.3.1. Dac diferen a este mai mare de 2°C, se efectueaz o a doua
contraprob i se va re ine valoarea cea mai sc zut a punctelor de aprindere ob inute în cele dou
contraprobe.
2.3.3.2 Determinarea punctului ini ial de fierbere
Metodele de mai jos pot fi utilizate pentru determinarea punctului ini ial de fierbere al lichidelor
inflamabile:
Norme interna ionale:
IS0 3924 (Produse petroliere - Determinarea reparti iei în intervalul de distilare - Metoda prin
cromatografie în faz gazoas )
IS0 4626 (Lichide organice volatile - Determinarea intervalului de distilare al solven ilor organici
utiliza i ca materii prime)
IS0 3405 (Produse petroliere - Determinarea caracteristicilor de distilare cu presiune atmosferic )
Norme na ionale:
American Society for Testing Materials International, 100 Barr Harbor Drive, PO Box C700, West
Conshohocken, Pennsylvania, USA 19428-2959:
ASTM D86-07a, Standard test method for distilation of petroleum product sat atmospheric pressure
ASTM D1078-05, Standard test method for distilation range of volatile organic liquids
Alte metode acceptabile:
Metoda A2, a a cum este descris în Partea A din Anexa Regulamentului (CE) Nr. 440/2008 al
Comisiei26).
185
_____________
26)
Regulamentul (CE) Nr. 440/2008 al Comisiei din 30 mai 2008 care stabile te metodele de
încercare conform regulamentului (CE) Nr. 1907/2006 al Parlamentului european i al Consiliului
privind înregistrarea, evaluarea i autorizarea substan elor chimice, ca i restric iile aplicabile acestor
substan e (REACH) (Monitorul oficial al Uniunii europene, Nr. L 142 din 31.05.2008, pag. 1-739).
2.3.3.3. Prob pentru determinarea con inutului de peroxid

Determinarea procentului de peroxid într-un lichid va fi f cut dup cum urmeaz :
Se toarn într-un vas Erlenmeyer o cantitate "p" (în jur de 5 g, cânt rit cu o eroare admisibil de
0,01 g) din lichidul care urmeaz s fie dozat; se adaug 20 cm 3 de anhidrid acetic i circa 1 g de
iodur de potasiu solid pulverizat ; se agit vasul, apoi dup 10 min, se înc lze te la circa 60°C timp
de 3 minute. Se las s se r ceasc 5 minute, i apoi se adaug 25 cm 3 de ap . Dup ce lichidul a
fost l sat în stare de repaus o jum tate de or , se dozeaz iodul eliberat cu ajutorul unei solu ii
decinormale de hiposulfat de sodiu, f s se adauge vreun indicator, decolorarea total indicând
sfâr itul reac iei. Dac "n" este num rul de cm3 de solu ie de hiposulfit necesar , procentajul de
peroxid (calculat în H2O2) pe care îl con ine e antionul se ob ine prin formula.
17n/100p
2.3.4. Prob pentru determinarea fluidit ii

Pentru a determina fluiditatea materiilor i amestecurilor lichide, vâscoase sau sub form de past ,
se va folosi urm toarea metod :
2.3.4.1. Aparatul de prob
Penetrometru comercial conform normei ISO 2137:1985, cu o tij de ghidare de 47,5±0,05 g; disc
perforat din duraluminiu cu g uri conice, având o mas de 102,5±0,05 g (a se vedea figura 1);
recipient de penetra ie destinat s preia e antionul, cu un diametru interior de 72 mm pân la 80 mm.
2.3.4.2. Modul de lucru
E antionul este a ezat în recipientul de penetra ie cu cel pu in o jum tate de or înainte de
sur toare. Dup ce este închis în mod etan , recipientul este l sat nemi cat pân la m sur toare.
antionul este înc lzit în recipientul de penetra ie închis în mod etan pân la 35°C±0,5°C, apoi este
pus pe placa penetrometrului exact înainte de m sur toare (cu cel mult 2 minute înainte). Apoi centrul
S al discului perforat este adus la suprafa a lichidului i se m soar gradul de penetra ie.
2.3.4.3. Evaluarea rezultatelor
O materie este p stoas dac , vârful S odat ajuns la suprafa a e antionului, penetra ia indicat de
cadranul indicatorului
a) nu este mai mare de 15,0 mm ± 0,3 mm, dup o durat de înc rcare de 5 s ± 0,1 s, sau
b) este mai mare de 15,0 ± 0,3 mm dup o durat de înc rcare de 5 s ± 0,1 s, dar dup o nou
perioad de 55 s ± 0,5 s, penetra ia suplimentar este mai mic de 0,5 mm ± 0,5 mm.
NOT . În cazul e antioanelor care au un punct de scurgere, este deseori imposibil s se ob in o
suprafa plan în recipientul de penetra ie i, în consecin , s se stabileasc clar condi iile ini iale de
surare pentru punerea în contact a centrului S. În plus, cu anumite e antioane, impactul discului
perforat poate provoca o deformare elastic a suprafe ei, de unde, în primele secunde se creeaz
impresia unei penetra ii mai profunde. În toate cazurile se pot evalua rezultatele conform punctului b).
Figura 1
Penetrometru
186
Toleran nespecificat de ±0,1 mm
2.3.5. ABROGAT
NOT . Metodele de prob utilizate trebuie s fie cele adoptate de c tre Organiza ia de Cooperare
i Dezvoltare Economic (OCDE) i de Comisia european . În caz c se folosesc alte metode, în mod
obligatoriu trebuie s fie metode recunoscute pe plan interna ional, echivalente celor ale OCDE sau
ale Comisiei europene i definite în procesele-verbale de prob .
2.3.5.1. Toxicitatea acut pentru pe ti

Aceast prob are ca scop determinarea concentra iei care provoac o mortalitate de 50% a
speciei supuse probei. Este vorba de valoarea CL50, adic de concentra ia de materie în ap care
provoac moartea a 50% din grupul de pe ti supus probei într-o durat de timp continu de cel pu in
96 de ore. Speciile de pe ti corespunz toare sunt urm toarele: calcanul (Brachydanio rerio),
boi teanul (Pimephales promelas) i p str vul (Oncorhymehus mykiss).
Pe tii sunt expu i în materia supus probei, care se adaug în ap în concentra ii variabile (plus un
borcan martor). Se efectueaz prelev ri cel pu in o dat la 24 de ore. La terminarea perioadei de
expunere de 96 de ore i, dac este posibil, la fiecare prelevare, se calculeaz concentra ia care
provoac moartea a 50% dintre pe ti. În plus, se determin coeficientul de concentrare f efect
(NOEC), controlat timp de 96 de ore.
2.3.5.2. Toxicitatea acut pentru crustacee
Aceast prob are ca scop determinarea concentra iei efective de materie în ap , care face ca 50%
din crustaceele s nu mai poat înota (CE50). Organismele de prob corespunz toare sunt daphnia
magna i daphnia pulex. Crustaceele sunt expuse timp de 48 de ore materiei de probat, ad ugat în
ap în concentra ii variabile. În plus, se determin i gradul de concentra ie f efect (NOEC),
controlat timp de 48 de ore.
2.3.5.3. Inhibi ia cre terii algelor
Aceast prob are ca scop determinarea efectului unui produs chimic asupra cre terii algelor în
condi ii standard. Se compar , timp de 72 de ore, modificarea biomasei i gradul de cre tere a algelor
în acelea i condi ii, dar în absen a produsului chimic supus la prob . Se ob ine astfel concentra ia
efectiv care reduce cu 50% gradul de cre tere a algelor (CI(50r)) dar i formarea biomasei (CI(50b)).
2.3.5.4. Probe de biodegradabilitate u oar Aceste probe au ca scop determinarea gradului de
degradare biologic în condi ii aerobice standard. Materia supus probei se adaug , în concentra ii
slabe într-un bulion de culturi con inând bacterii aerobe. Se observ evolu ia degrad rii timp de 28 de
187
zile, determinându-se parametrul specificat în metoda de prob . Exist mai multe metode de prob
echivalente. Parametrii cuprind diminuarea carbonului organic dizolvat (COD), degajarea dioxidului de
carbon (CO2) i diminuarea oxigenului (O2).
Se consider c o materie se degradeaz cu u urin din punct de vedere biologic, dac în cel mult
28 de zile sunt îndeplinite urm toarele criterii - mai pu in de 10 zile dup ce gradul de degradare a
atins 10%, pentru prima dat :
Diminuarea COD: 70%
Degajarea de CO2: 60% din produc ia teoretic de CO2
Diminuarea de O2: 60% din consumul teoretic de O2.
Dac criteriile de mai sus nu sunt îndeplinite, proba poate fi continuat i dup 28 de zile, dar, în
acest caz, rezultatul va reprezenta degradabilitatea biologic total caracteristic materiei supuse la
prob . În scopul încadr rii, rezultatul degradabilit ii "u oare" este cerut în mod normal.
Când se cunosc numai DCO i DBO5, se consider c materia supus la prob este u or
biodegradabil dac raportul:
DBO5/DCO >= 0,5
DBO (consumul biochimic de oxigen) se define te ca masa de oxigen dizolvat necesar procesului
de oxidare biochimic a unui volum specific de solu ie din materie în condi ii prescrise. Rezultatul se
exprim în grame de DBO per gram de materie supus la prob . Proba DBO5 care, în mod normal
dureaz 5 zile, se efectueaz conform unei proceduri de prob na ional standardizat .
DCO (consumul chimic de oxigen) serve te la m surarea oxidabilit ii unei materii, exprimat în
cantitate echivalent de oxigen dintr-un reactiv oxidant consumat de acea materie în condi ii de
laborator determinate. Rezultatele sunt exprimate în grame de DCO per gram de materie. Se poate
folosi o procedur de prob na ional standardizat .
2.3.5.5. Probe pentru capacitatea de bioacumulare
2.3.5.5.1. Aceste probe au ca scop determinarea capacit ii de bioacumulare, fie cu ajutorul
raportului de echilibru între concentra ia (c) a materiei într-un solvent sau în ap , fie cu ajutorul
factorului de bioconcentrare (BCF).
2.3.5.5.2. Raportul de echilibru dintre concentra ia (c) a unei materii într-un solvent i cea din ap se
exprim în mod normal în log10. Solventul trebuie s aib o miscibilitate neglijabil iar materia nu
trebuie s se ionizeze în ap . Solventul folosit în mod obi nuit este n-octanol.
În cazul n-octanolului i al apei, rezultatul este urm torul:
log P(ow) = log10 [C(o)/C(w)]
în care P(ow) este coeficientul de reparti ie obi nuit din divizarea concentra iei materiei în n-octonol
[c(o)] prin concentra ia materiei în ap [c(w)]. Dac log P(ow) >= 3,0 materia are capacitatea de
bioacumulare.
2.3.5.5.3. Factorul de bioconcentrare (BCF) se define te ca raportul între concentra ia de materie
supus la prob în pe tii supu i la prob [c(f)] i concentra ia în apa supus la prob [c(w)] în stare
stabil :
BCF = [c(f)]/[c(w)]
Principiul de prob const în expunerea pe tilor la materia supus la prob , în solu ii sau în
dispersie în ap în concentra ii cunoscute. Probele pot fi efectuate în flux continuu sau conform
procedurii statice sau semistatice, conform metodei de prob alese, în func ie de propriet ile materiei
supuse la prob . Pe tii sunt expu i în materia supus la prob într-un interval de timp dat, urmat de alt
interval de timp f expunere. În timpul celui de al doilea interval se m soar cre terea materiei
supuse la prob în ap , adic gradul de excre ie sau de depurare.
(Diferitele proceduri de prob detaliate i metoda de calcul a factorului de bioconcentrare sunt
explicate în "Liniile directoare ale OCDE pentru probele produselor chimice, metodele 305 A pân la
305 E, 12 mai 1981")
2.3.5.5.4. O materie poate avea un log Pow mai mare de 3,0 i un factor de bioconcentrare mai mic
de 100, ceea ce indic o capacitate slab de bioacumulare, aproape nul . În caz de dubiu, factorul de
bioconcentrare este mai important decât log Pow, a a cum se vede în graficul reprodus la 2.3.5.7.
2.3.5.6. Criterii
O materie poate fi considerat ca poluant al mediului acvatic dac îndepline te unul din urm toarele
criterii:
188
cea mai redus valoare a lui CL50 timp de 96 de ore pentru pe ti, a lui CE50 timp de 48 de ore
pentru crustacee sau a lui CI50 timp de 72 de ore pentru alge
- este mai mic de sau egal cu 1 mg/l,
- este mai mare de 1 mg/l, dar mai mic de sau egal cu 10 mg/l, iar materia nu se degradeaz
biologic u or,
- este mai mare de 1 mg/l, dar mai mic de sau egal cu 10 mg/l, iar indicele log Pow este mai mare
de sau egal cu 3,0 (cu excep ia cazului în care factorul de bioconcentrare determinat în mod
experimental este mai mic de sau egal cu 100)
2.3.5.7. Procedur de urmat
Determinarea toxicit ii puternice pentru pe ti,

crustacee sau alge
Nu
CL50*) <= 1 mg/l
Nu
CL50*) <= 1 mg/l
Da
Nu
Materii u or degradabile
Da
log P(ow) >= 3,0
(numai dac BCF determinat experimental este mai mic sau egal cu 100)
Da
v
v
189
Poluant al mediului acvatic
Materii
nepoluante pentru
mediul acvatic
*)
Valoare cel mai pu in ridicat a lui CL50 timp de 96 de ore, a CE50 timp de 48 de
ore sau a lui CI50 timp de 72 de ore, dup caz BCF = factor de bioconcentra ie
2.3.5.
Clasificarea materiilor organometalice în clasele 4.2 i 4.3
În func ie de propriet ile lor cum ar fi cele determinate conform probelor N.1 pân la N.5 din Manualul
de probe i criterii, Partea II, sec iunea 33, materiile organometalice pot fi încadrate în clasele 4.2 sau
4.3, dup caz, conform diagramei de decizie din figura 2.3.6.
NOT
1.
Materiile organometalice pot fi încadrate în alte clase, dup cum se convine, în func ie de celelalte
propriet i ale lor i de tabelul de ordine al preponderen ei pericolelor (a se vedea 2.1.3.10).
2.
Solu iile inflamabile care con in compu i organometalici în concentra ii la care nu degaj gaze
inflamabile în cantit i periculoase în contact cu apa i care nu se aprind spontan, sunt materii din
clasa 3.
Figura 2.3.6.
Diagrama de decizie pentru clasificarea materiilor
organomatalice în clasele 4.2 i 4.3*)
Materie
solid Materia organometalic
Materie/preparat/solu ie
solid piroforic
organometalic ** Nu
Nr. ONU 3391
v Materie
lichid Materia organometalic
/ \
lichid piroforic
/ \ / \
Nr. ONU 3392
/ Materia \ / \
/ este \ / \
/ piroforic ? \ / Materia \ Materie

solid Materia organometalic
190
/ Proba
nr. 2 \ >/ este \
solid piroforic ,
\ (materie solid ) / \ hidroreactiv ? /
hidroreactiv
\ Proba nr. 3 / \ Proba nr. 5 /
Nr. ONU 3393
\ (materie / \ /
\lichid ) / \ /
\ / \ / Materie
lichid Materia organometalic
\ /
lichid piroforic ,
hidroreactiv
Nu Da
Nr. ONU 3394
Nu
Materia organometalic
solid hidroreactiv
/ \
Nr. ONU 3395
/ \
/ Materia \
/ este \ Da
/o materie solid
solid hidroreactiv ,
\ inflamabil ? /
inflamabil
\ Proba /
Nr. ONU 3396
\ nr. 1 /
\ /
\ /
^
Nu
/ \
/ \
/ \
Da / Materia \ Da
>/ este cu
solid hidroreactiv ,
v / \ \ autoînc lzire? /
cu autoînc lzire
/ \ / \ \Proba nr. 4 /
Nr. ONU 3397
191
/ \ / \ \ /
/ \ / Clasa 4.3, \ \ /
/ Materia \ /Grupa de ambalare\ \ /
/ este \ >/ I sau II sau III. \ .
\ hidroreactiv ? / \ Materia este /
\ Proba nr. 5 / \ o materie /

\ / \ solid ? /
lichid hidroreactiv
\ / \ /
Nr. ONU 3398
\ / \ / / \
\ / / \
/ Materia \
v / con ine un \
/diluant al c rui
lichid hidroreactiv
\ punct de /
inflamabil
\ aprindere /
Nr. ONU 3399
v \ este /
/ \ \60 C?/
/ \ \ /
/ Materia \ .
/ este \
/o materie solid
solid cu
\cu autoînc lzire?/

autoînc lzire
\ Proba /
Nr. ONU 3400
\ nr. 4 /
\ /
\ /
Materia nu se încadreaz
în clasele 4.2 sau 4.3
^
*)
Metodele de prob N.1 pân la N.5 sunt descrise în Manualul de probe i criterii,
Partea III, sec iunea 33.
**)
În cazurile corespunz toare i dac probele se justific , inând cont de
propriet ile de reactivitate, se va conveni s se determine dac materia are
192
propriet i din clasa 6.1 sau din clasa 8, conform tabelului de ordine al
preponderen elor caracteristicilor de pericol de la 2.1.3.10.
PARTEA 3
Lista m rfurilor periculoase, dispozi ii speciale i

excep ii privind cantit ile limitate i cantit ile
exceptate
CAPITOLUL 3.1
Generalit i
3.1.1.
Introducere
Pe lâng dispozi iile vizate sau men ionate în tabelele din aceast parte, trebuie respectate
prescrip iile generale ale fiec rei p i, fiec rui capitol i/sau sec iune. Aceste prescrip ii generale nu
figureaz în tabele. Când o prescrip ie general este contrar unei dispozi ii speciale, aceasta din
urma este cea care prevaleaz .
3.1.2.
Denumirea oficial de transport
NOT
. Pentru denumirea oficial de transport utilizat la transportul e antioanelor a
se vedea 2.1.4.1
3.1.2.1.
Denumirea oficial de transport este acea parte a rubricii care descrie cu cea mai mare precizie
rfurile din tabelul A de la capitolului 3.2.; ea este scris cu majuscule (cifre, litere grece ti, indica iile
cu litere mici "sec-", "ter -", "m-", "n-", "o-", i "p-" formeaz parte integrant din denumire). O alt
denumire oficial de transport poate s figureze între paranteze, dup denumirea oficial principal de
transport [de exemplu, ETANOL (ALCOOL ETILIC)]. Nu trebuie considerate elemente ale denumirii
oficiale de transport p ile de rubric scrise cu litere mici.
3.1.2.2.
Dac conjunc iile " i" sau "sau" sunt scrise cu litere mici sau dac anumite p i ale numelui sunt
desp ite prin virgule, nu este necesar trecerea integral a denumirii pe documentul de transport sau
pe m rcile coletelor. Acesta este cazul mai ales atunci când o combina ie de mai multe rubrici distincte
figureaz sub acela i num r ONU. Pentru a ilustra modul în care denumirea oficial de transport este
aleas în acest caz, se pot da urm toarele exemple:
a)
Nr. ONU 1057 BRICHETE sau ÎNC RC TOARE PENTRU BRICHETE; se va p stra ca denumire
oficial de transport aceea dintre denumirile de mai jos care va fi cea mai potrivit :
BRICHETE
ÎNC RC TOARE PENTRU BRICHETE;

b)
Nr. ONU 2793 RUMEGU , A CHII, PAN SAU BAVURI DE METALE FEROASE cu autoînc lzire. Se
va alege ca denumire oficial de transport cea mai potrivit dintre posibilele combina ii de mai jos:
METALE FEROASE ( PAN DE G URIRE)
METALE FEROASE ( PAN DE A CHIERE)
METALE FEROASE ( PAN DE ROTA IE)
METALE FEROASE (DE EURI)

3.1.2.3.
Denumirea oficial de transport poate fi utilizat la singular sau la plural, dup cum se potrive te mai
bine. În plus, dac aceast denumire con ine termeni care îi precizeaz sensul, ordinea succesiunii
acestor termeni pe documentele de transport sau pe m rcile coletului este l sat la alegerea celui
193
interesat. De exemplu, în loc de "DIMETILAMIN ÎN SOLU IE APOAS ", se poate indica eventual
"SOLU IE APOAS DE DIMETILAMIN ". Se vor putea utiliza pentru m rfurile din clasa 1 denumiri
comerciale sau militare care con in denumirea oficial de transport, completat cu un text descriptiv.
3.1.2.4.
Pentru numeroase materii exist o rubric corespondent la starea lichid sau solid (a se vedea
defini iile de stare lichid i solid de la 1.2.1) sau la starea solid i solu ie. Acestora li se atribuie
numere ONU distincte care nu sunt neap rat consecutive1
Preciz rile sunt date în ordine alfabetic (Tabelul B de la capitolul 3.2), de

exemplu:
NITROXILENI, LICHIZI 6.1 1665
NITROXILENI, SOLIZI 6.1 3447
3.1.2.5.
Exceptând cazul în care atributul "TOPIT" figureaz deja cu majuscule în denumirea indicat în tabelul
A din capitolul 3.2, el trebuie ad ugat denumirii oficiale de transport atunci când o materie solid ,
conform defini iei date la 1.2.1 este transportat sau este prezentat la transport în stare topit (de
exemplu, ALCHIFENOL SOLID, N.S.A., TOPIT).
3.1.2.6.
Cu excep ia materiilor autoreactive i a peroxizilor organici i cu excep ia acelora care nu figureaz
deja cu majuscule în denumirea indicat în coloana 2, tabelul A, capitolul 3.2, men iunea
"STABILIZAT" trebuie s fie ad ugat ca parte integrant a denumirii oficiale de transport atunci când
este vorba de o materie care, f stabilizare, va fi interzis la transport în virtutea subsec iunilor
2.2.X.2 deoarece este susceptibil de a reac iona periculos în condi ii normale de transport (de
exemplu: "MATERIE LICHID ORGANIC , TOXIC , N.S.A., STABILIZAT ").
Atunci când se recurge la reglarea temperaturii pentru stabilizarea unei astfel de materii, pentru a
împiedica dezvoltarea unei suprapresiuni periculoase:
a)
Pentru lichide: materiile lichide, pentru care se cere reglarea temperaturii 2, nu sunt admise la transport
în trafic feroviar;
b)
Pentru gaze: condi iile de transport trebuie s fie aprobate de autoritatea competent .
Con ine toate materiile (inclusiv materiile care sunt stabilizate prin adaos de
inhibitori chimici) a c ror temperatur de descompunere autoaccelerat (TDAA) se
ridic la maxim 50°C în incinta de siguran (de reten ie) utilizat la
transport.
3.1.2.7.
Hidra ii pot fi transporta i sub denumirea oficial de transport aplicabil materiei anhidre.
3.1.2.8.
Denumiri generice sau denumiri "nespecificate în alt parte" (N.S.A.)
3.1.2.8.1.
Denumirile oficiale de transport generice i cele "nespecificate în alt parte" (n.s.a), c rora le este
repartizat dispozi ia special 274 sau 318 în coloana 6 din tabelul A de la capitolul 3.2, trebuie s fie
completate cu denumirea tehnic a m rfii, cu excep ia cazului c nd o lege na ional sau o conven ie
interna ional interzice divulgarea numelui materiei care este supus controlului. În cazul materiilor i
obiectelor explozibile din clasa 1, informa iile referitoare la m rfurile periculoase pot fi completate de o
descriere suplimentar care s indice denumirea comercial sau militar . Denumirile tehnice trebuie
figureze între paranteze imediat dup denumirea oficial de transport. Se pot utiliza de asemenea
men iuni corespunz toare cum ar fi "con ine" sau "con inând" sau alte calificative ca "amestec",
"solu ie" etc., precum i procentul de constituent tehnic,. De exemplu: "Nr. ONU 1993, MATERIE
LICHID INFLAMABIL , N.S.A. (con inând xilen i benzen), 3, II".
194
3.1.2.8.1.1.
Denumirea tehnic trebuie s fie o denumire chimic sau biologic recunoscut sau o alt denumire
utilizat curent în manuale, reviste i texte tiin ifice i tehnice. Denumirile comerciale nu trebuie s fie
utilizate în acest scop. În cazul pesticidelor pot fi utilizate numai denumirile comune ISO, celelalte
denumiri ale liniilor directoare pentru clasificarea pesticidelor în func ie de risc, recomandate de
Organiza ia Mondial a S ii (OMS) sau denumirea(ile) materiei(lor) active.
3.1.2.8.1.2.
Când un amestec de m rfuri periculoase este descris într-una din rubricile "N.S.A." sau "colective",
completate cu dispozi ia special 274 în coloana (6) din tabelul A al capitolului 3.2, este suficient s se
indice cei doi constituen i care contribuie cel mai mult la pericol sau la pericolele provenite din
amestec, cu excep ia materiilor supuse controlului atunci când divulgarea lor este interzis printr-o
lege na ional sau o conven ie interna ional . Dac un colet care con ine un amestec poart eticheta
care indic un risc secundar, una din cele dou denumiri tehnice care apar între paranteze trebuie s
fie denumirea constitentului care impune folosirea etichetei de risc secundar.
NOT
. A se vedea punctul 5.4.1.2.2.
3.1.2.8.1.3.
Pentru a ilustra modul în care denumirea oficial de transport este completat cu denumirea tehnic a
rfurilor în rubricile N.S.A., se pot da exemplele urm toare:
Nr. ONU 3394 MATERIE ORGANOMETALIC LICHID , PIROFORIC , HIDROREACTIV

(trimetilgaliu)
Nr. ONU 2902 PESTICID LICHID TOXIC N.S.A. (drazoxolon)

3.1.2.9.
suprimat
3.1.3
Solu ii sau amestecuri
NOTA.
Atunci când o materie este men ionat în tabelul A din capitolul 3.2, ea trebuie s fie identificat în
timpul transportului prin desemnarea oficial de transport care figureaz în coloana (2) din tabelul A
din capitolul 3.2. Aceste materii pot con ine impurit i tehnice (de exemplu cele rezultate din procesul
de produc ie) sau aditivi utiliza i în scopul stabiliz rii sau altele care nu afecteaz clasificarea lor.
Totu i, o materie men ionat în tabelul A din capitolul 3.2 care con ine impurit i tehnice sau aditivi
utiliza i în scopul stabiliz rii sau altele care nu afecteaz clasificarea lor trebuie s fie considerat ca o
solu ie sau un amestec (a se vedea 2.1.3.3.).
3.1.3.1
O solu ie sau un amestec nu se supune RID dac caracteristicile, propriet ile, forma sau starea fizic
a solu iei sau a amestecului sunt în a a fel încât acest amestec sau aceast solu ie nu r spunde
criteriilor niciunei clase, inclusiv celor cu efect cunoscut asupra omului.
3.1.3.2
Dac o solu ie sau un amestec care îndeplinesc criteriile de clasificare RID este format dintr-o singur
materie principal men ionat în tabelul A din capitolul 3.2 ca i din una sau mai multe materii
nemen ionate în RID sau din urme din una sau mai multe materii men ionate în tabelul A din capitolul
3.2, num rul ONU i desemnarea oficial a transportului materiei principale men ionate în tabel A din
capitolul 3.2 trebuie s -i fie atribuite, cu excep ia cazurilor în care:
a)
solu ia sau amestecul nu este men ionat în tabelul A din capitolul 3.2;
b)
numele i descrierea materiei men ionate în tabelul A din capitolul 3.2 nu indic în mod expres c ele
se aplic numai la materia pur ;
c)
clasa, codul de clasificare, grupa de ambalare sau starea fizic a solu iei sau a amestecului nu difer
de cele ale materiei men ionate în tabelul A din capitolul 3.2; sau
d)
195
caracteristicile de periculozitate i propriet ile solu iei sau ale amestecului nu necesit m suri de
interven ie în caz de urgen care s difere de cele cerute pentru materia men ionat în tabelul A din
capitolul 3.2.
Calificative cum ar fi "SOLU IE" sau "AMESTEC", dup caz. Trebuie s fie integrate în desemnarea
oficial de transport, de exemplu, "ACETON S0LU IE". Concentra ia amestecului sau a solu iei mai
poate fi indicat i dup descrierea de baz a amestecului sau solu iei, de exemplu, "ACETON
SOLU IE DE 75%".
3.1.3.3
O solu ie sau un amestec, care îndeplinesc criteriile de clasificare RID, care nu este men ionat în
tabelul A din capitolul 3.2 i care este format din dou m rfuri periculoase sau mai multe, trebuie s
apar la rubrica unde desemnarea oficial de transport, descrierea, clasa, codul de clasificare i grupa
de ambalare descriu cu cea mai mare precizie solu ia sau amestecul.
CAPITOLUL 3.2
Listele m rfurilor periculoase
3.2.1.
Explica ii privind tabelul A: Lista m rfurilor periculoase în ordinea numerelor ONU.
Ca regul general , fiecare rând al tabelului A se refer la materia sau materiile/obiectul sau obiectele
care corespund unui num r ONU specific. Totu i, dac materiile sau obiectele cu acela i num r ONU
au propriet i chimice, fizice i/sau condi ii de transport diferite, pot fi utilizate mai multe rânduri
consecutive pentru acest num r ONU.
Fiecare coloan din tabelul A este consacrat unui subiect specific, dup cum indic notele explicative
de mai jos. La intersec ia coloanelor cu rândurile (celulele) se g sesc informa ii referitoare la problema
tratat în aceast coloan , pentru materia sau materiile, obiectul sau obiectele acestui rând:
-
primele patru celule indic materia sau materiile, obiectul sau obiectele care apar in acestui rând; o
informa ie suplimentar referitoare la acest subiect poate fi oferit prin dispozi iile speciale indicate în
coloana (6);
-
celulele urm toare indic , sub form de informa ie complet sau de cod, dispozi iile speciale care se
aplic . Codurile trimit la informa ii detaliate care apar în partea, capitolul, sec iunea i/sau sub-
sec iunea indicate în notele explicative de mai jos. O celul goal arat c nu exist o dispozi ie
special i c se aplic numai prescrip iile generale, sau c restric ia de transport indicat în notele
explicative este în vigoare.
Dispozi iile generale care se aplic nu sunt men ionate în coloanele corespunz toare. Notele
explicative de mai jos indic pentru fiecare coloan , partea sau p ile, capitolul sau capitolele,
sec iunea sau sec iunile i/sau sub-sec iunea sau sub-sec iunile unde se g sesc acestea.
Note
explicative pentru fiecare coloan :
Coloana (1) Num r ONU
Con ine num rul ONU:

-
al materiei sau al obiectului periculos, dac un num r ONU specific a fost repartizat acestei materii
sau acestui obiect (a se vedea lista alfabetic din tabelul B), sau
-
al rubricii colective sau n.s.a. în care au fost repartizate materiile sau obiectele periculoase men ionate
nenominal, conform criteriilor ("diagrame de decizie") din partea 2.
Coloana (2) Denumirea i descrierea m rfurilor
Con ine, cu majuscule, denumirea oficial de transport a materiei sau obiectului, dac acesteia i-a fost
atribuit un num r ONU specific, sau a rubricii colective sau n.s.a. c reia aceasta i-a fost repartizat
196
conform criteriilor ("diagrame de decizie") din partea 2. Aceast denumire trebuie utilizat ca denumire
oficial de transport sau, dup caz, ca parte a denumirii oficiale de transport. (a se vedea informa iile
suplimentare referitoare la denumirea oficial de transport din sec iunea 3.1.2).
Se adaug cu litere mici un text descriptiv dup denumirea oficial de transport, pentru a se preciza
sfera de aplicare a rubricii, dac clasificarea i/sau condi iile de transport ale materiei sau obiectului
pot s difere în anumite condi ii.
Coloana (3a) Clasa
Con ine num rul clasei al c rui titlu corespunde materiei sau obiectului periculos. Acest num r de
clas este atribuit conform procedurilor i criteriilor din partea 2.
Coloana (3b) Cod de clasificare
Con ine codul de clasificare al materiei sau obiectului periculos.

-
Pentru materii sau obiecte periculoase din clasa 1, codul este alc tuit din num rul de subdiviziune a
clasei i din litera grupei de compatibilitate, care sunt repartizate conform procedurilor i criteriilor de la
2.2.1.1.4.
-
Pentru materiile sau obiectele periculoase din clasa 2, codul este alc tuit dintr-o cifr i dintr-una sau
mai multe litere care reprezentând grupa de propriet i periculoase care sunt explicate la 2.2.2.1.2 i
2.2.2.1.3.
-
Pentru materiile sau obiectele periculoase din clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8 i 9, codurile
sunt explicate la punctul 2.2.x.1.21).
-
Materiile sau obiectele periculoase din clasa 7 nu au cod de clasificare.
1
)
x = num rul de clas al materiei sau obiectului periculos, dac e cazul f punct
de desp ire.
Coloana (4) Grupa de ambalare
Indic num rul sau numerele grupei de ambalare (I, II sau III) repartizate materiei periculoase. Aceste
numere ale grupelor de ambalare sunt atribuite în func ie de procedurile i criteriile din partea 2. Nu se
atribuie grup de ambalare anumitor obiecte i materii.
Coloana (5) Etichete
Indic num rul modelului de etichete/de pl ci-etichete (a se vedea 5.2.2.2 i 5.3.1.7) care trebuie s
fie aplicate pe colete, containere, containere-cistern , cisterne mobile, CGEM, vagoane-cistern ,
vagoane cu cisterne amovibile, vagoane-baterie i vagoane.
Etichetele de manevr conform modelelor nr. 13 i 15 (a se vedea 5.3.4), indicate între paranteze
pentru anumite materii, trebuie s fie aplicate numai în urm toarele cazuri:
-
clasa 1: pe ambele p i ale vagonului, dac aceste materii sunt transportate în vagoane complete;
-
clasa 2: pe ambele p i ale vagoanelor cistern , vagoanelor baterie, vagoanelor cu cisterne amovibile
i vagoanelor care transport containere-cistern , CGEM, sau cisterne mobile.
Totu i:
-
197
pentru materiile sau obiectele din clasa 7, 7X indic modelul de etichet Nr. 7A, 7B sau 7C, dup caz,
în func ie de categorie (a se vedea 5.1.5.3.4 i 5.2.2.1.11.1) sau num rul pl cii-etichet 7D (a se
vedea 5.3.1.1.3 i 5.3.1.7.2);
Dispozi iile generale privind etichetarea/placardarea (pl ci-etichete) (de exemplu, num rul etichetelor
sau pozi ionarea lor) sunt indicate la 5.2.2.1. pentru colete i containere mici i la 5.3.1 pentru
containerele mari, containerele-cistern , CGEM, cisterne-mobile, vagoane-cistern , vagoane-baterie,
vagoane cu cisterne amovibile i vagoane.
NOT :
Dispozi iile speciale indicate în coloana (6) pot s modifice dispozi iile de mai
sus privind etichetarea.
Coloana (6) Dispozi ii speciale
Indic codurile numerice ale dispozi iilor speciale care trebuie respectate. Aceste dispozi ii trateaz o
gam larg de probleme care se refer în principal la con inutul coloanelor (1) - (5) (de exemplu:
interdic ii de transport, except ri de la anumite prescrip ii, explica ii privind clasificarea anumitor forme
ale m rfurilor periculoase respective i dispozi ii suplimentare referitoare la etichetare i marcaj) i
sunt enumerate în ordine numeric în capitolul 3.3. Dac coloana (6) e goal , nu se aplic nici o
dispozi ie special con inutului coloanelor (1) - (5) pentru m rfurile periculoase în cauz .
Coloana (7a) Cantit i limitate
Con ine cantitatea maxim de materie pe ambalaj interior sau obiect pentru transportul m rfurilor
periculoase în cantit i limitate, conform capitolului 3.4.
Coloana (7b) Cantit i exceptate
Con ine un cod alfanumeric având urm toarea semnifica ie:

-
'E0' înseamn c nu exist nicio excep ie la dispozi iile RID pentru m rfurile periculoase ambalate în
cantit i exceptate;
-
Toate celelalte coduri alfanumerice care încep cu literele 'E' înseamn c dispozi iile RID nu sunt
aplicabile dac sunt îndeplinite condi iile indicate la capitolul 3.5.
Coloana (8) Instruc iuni de ambalare
Con ine codurile alfanumerice ale instruc iunilor de ambalare care se aplic :
-
Codurile alfanumerice începând cu litera "P" care privesc instruc iunile de ambalare pentru ambalaje
sau recipiente (cu excep ia GRV i a ambalajelor mari) sau cu litera "R", care privesc instruc iunile de
ambalare pentru ambalaje metalice u oare. Aceste instruc iuni sunt prezentate la 4.1.4.1 în ordine
numeric i precizeaz care sunt ambalajele i recipientele autorizate. Ele indic de asemenea
instruc iunile care se g sesc printre dispozi iile generale de ambalare de la sec iunile 4.1.1, 4.1.2 i
4.1.3 i dispozi iile speciale de ambalare de la sec iunile 4.1.5, 4.1.6, 4.1.7, 4.1.8 i 4.1.9 care trebuie
respectate. Dac coloana (8) nu con ine nici un cod care începe cu litera "P" sau "R" m rfurile
periculoase în cauz nu trebuie transportate în ambalaje;
-
Codurile alfanumerice care încep cu literele "IBC" privesc instruc iunile de ambalare pentru GRV. Ele
sunt prezentate la 4.1.4.2 în ordine numeric i precizeaz care sunt GRV-urile autorizate. Ele indic
de asemenea instruc iunile care se g sesc printre dispozi iile generale de ambalare de la sec iunile
4.1.1, 4.1.2 i 4.1.3 i dispozi iile speciale de ambalare de la sec iunile 4.1.5, 4.1.6, 4.1.7, 4.1.8, i
4.1.9 care trebuie respectate. Dac coloana (8) nu con ine nici un cod care începe cu literele "IBC",
rfurile periculoase în cauz nu trebuie transportate în GRV-uri;
-
Codurile alfanumerice care încep cu literele "LP" privesc instruc iunile de ambalare pentru ambalaje
mari. Ele sunt prezentate la 4.1.4.3 în ordine numeric i precizeaz care sunt ambalajele mari
autorizate. Ele indic de asemenea instruc iunile care se g sesc printre dispozi iile generale de
198
ambalare de la sec iunile 4.1.1, 4.1.2 i 4.1.3 i dispozi iile speciale de ambalare de la sec iunile 4.1.5,
4.1.6, 4.1.7, 4.1.8 i 4.1.9 care trebuie respectate. Dac coloana (8) nu con ine nici un cod care
începe cu literele "LP", m rfurile periculoase în cauz nu trebuie transportate în ambalaje mari;
-
ABROGAT
NOT
. Dispozi iile speciale de ambalare indicate în coloana (9a) pot modifica
instruc iunile de ambalare de mai sus.
Coloana (9a) Dispozi ii speciale de ambalare
Con ine codurile alfanumerice ale dispozi iilor speciale de ambalare care trebuie aplicate:
-
Codurile alfanumerice care încep cu literele "PP" sau "RR" privesc dispozi iile speciale de ambalare
pentru ambalaje i recipiente (cu excep ia GRV-urilor i a ambalajelor mari) care trebuie, în plus, s fie
respectate. Ele figureaz la 4.1.4.1, la sfâr itul instruc iunii de ambalare corespunz toare (cu litera "P"
sau "R") indicat în coloana (8). Dac coloana (9) nu con ine nici un cod care începe cu literele "PP"
sau "RR", nu se aplic nici o dispozi ie special de ambalare enumerat la sfâr itul instruc iunii de
ambalare corespunz toare;
-
Codurile alfanumerice care încep cu litera "B" sau "BB" privesc dispozi iile speciale de ambalare
pentru GRV-uri, care trebuie, în plus, s fie respectate. Ele figureaz la 4.1.4.2, la sfâr itul instruc iunii
de ambalare corespunz toare (cu literele "IBC"), indicat în coloana (8). Dac coloana (9a) nu con ine
nici un cod care începe cu litera "B" sau "BB", nu se aplic nici o prescrip ie special de ambalare
enumerat la sfâr itul instruc iunii de ambalare corespunz toare.
-
Codurile alfanumerice care încep cu litera "L" privesc dispozi iile speciale de ambalare pentru
ambalajele mari, care trebuie, în plus, s fie respectate. Ele figureaz la 4.1.4.3 la sfâr itul instruc iunii
de ambalare corespunz toare (cu literele "LP"), indicat în coloana (8). Dac coloana (9) nu con ine
nici un cod care începe cu litera "L" nu se aplic nici o dispozi ie special de ambalare enumerat la
sfâr itul instruc iunii de ambalare corespunz toare.
Coloana (9b) Dispozi ii speciale privind ambalarea în comun
Con ine codurile alfanumerice care încep cu literele "MP" ale dispozi iilor speciale care se aplic la
ambalarea în comun. Aceste dispozi ii sunt prezentate la 4.1.10.în ordine numeric . Dac coloana
(9b) nu con ine nici un cod, care începe cu literele "MP" se aplic numai dispozi iile generale (a se
vedea 4.1.1.5 i 4.1.1.6).
Coloana (10) Instruc iuni de transport în cisterne mobile ONU i containere pentru vrac
Con ine un cod alfanumeric atribuit unei instruc iuni de transport în cisterne mobile, conform
subsec iunilor de la 4.2.5.2.1 la 4.2.5.2.4 i 4.2.5.2.6. Aceast instruc iune de transport în cisterne
mobile corespunde prescrip iilor celor mai pu in severe, acceptabile pentru transportul în cisterne
mobile a materiei în cauz . Codurile care privesc celelalte instruc iuni de transport în cisterne mobile,
care sunt de asemenea autorizate pentru transportul materiei, figureaz la 4.2.5.2.5. Dac nu este
indicat nici un cod, transportul în cisterne mobile nu este autorizat, cu excep ia cazului când
autoritatea competent a eliberat o autorizare în condi iile precizate la 6.7.1.3.
Prescrip iile generale referitoare la concep ia, construc ia, echiparea, agrementul de tip, controalele i
probele i marcajul cisternelor mobile figureaz în capitolul 6.7. Dispozi iile generale referitoare la
utilizare (de exemplu umplerea) figureaz la sec iunile de la 4.2.1 la 4.2.4.
Indicarea literei "(M)" arat c materia poate fi transportat în CGEM tip «UN»
NOT
. Dispozi iile speciale indicate în coloana (11) pot modifica prescrip iile de mai
sus
199
Poate con ine de asemenea coduri alfanumerice care încep cu literele «BK» indicând tipurile de
containere pentru vrac, prezentate la capitolul 6.11, care pot fi utilizate pentru transportul m rfurilor în
vrac conform cu 7.3.1.1 a) i 7.3.2.
Coloana (11) Dispozi ii speciale privind cisternele mobile i containerele pentru vrac
Con ine codurile alfanumerice ale dispozi iilor speciale referitoare la cisternele mobile care trebuie s
fie respectate. Aceste coduri care încep cu literele "TP" indic dispozi iile speciale referitoare la
construc ia sau la utilizarea acestor cisterne mobile. Ele figureaz la 4.2.5.3.
NOT
. Atunci când acest lucru este din punct de vedere tehnic pertinent, aceste
dispozi ii speciale nu se aplic numai cisternelor indicate în coloana (10) ci i
cisternelor mobile care pot fi utilizate conform tabelului de la 4.2.5.2.5.
Coloana (12) Coduri cistern pentru cisternele RID
Con ine un cod alfanumeric corespunz tor unui tip de cistern , conform 4.3.3.1.1 (pentru gazele din
clasa 2) sau 4.3.4.1.1 (pentru materiile din clasele 3 la 9). Acest tip de cistern corespunde
prescrip iilor celor mai pu in severe pentru cisternele care sunt acceptate pentru transportul materiei în
cauz în cisterne RID. Codurile corespunz toare altor tipuri de cisterne autorizate figureaz la punctul
4.3.3.1.2 (pentru gazele din clasa 2) sau 4.3.4.1.2 (pentru materiile din clasele 3 la 9). Dac nu este
indicat nici un cod, transportul în cisterne RID nu este autorizat.
Dac un cod-cistern pentru materiile solide (S) sau lichide (L) este indicat în aceast coloan ,
înseamn c aceast materie poate fi predat la transport în stare solid sau lichid (topit ). Aceast
prescrip ie este în general aplicabil materiilor al c ror punct de topire este cuprins între 20°C i
180°C.
Dac pentru o materie solid în aceast coloan este indicat un singur cod cistern pentru materii
lichide (L), înseamn c aceast materie nu este predat la transport decât în stare lichid (topit ).
Prescrip iile generale referitoare la construc ia, echiparea, agrement de tip, controalele i probele i
marcajul, care nu sunt indicate în codul cistern , figureaz la sec iunile 6.8.1, 6.8.2, 6.8.3 i 6.8.5.
Dispozi iile generale privind utilizarea (de exemplu gradul maxim de umplere, presiunea de prob
minim ) figureaz la sec iunile de la 4.3.1 la - 4.3.4.
O liter "(M)" dup codul-cistern arat c materia poate fi transportat i în vagoane-baterie sau
CGEM.
Un semn "(+)" dup codul-cistern arat c utilizarea alternativ a cisternelor nu este autorizat decât
dac acest lucru este specificat în certificatul de agrement de tip.
Pentru containerele-cistern din material plastic înt rit cu fibre, a se vedea sec iunea 4.4.1 i capitolul
6.9.
Pentru cisternele de de euri care opereaz sub vid, a se vedea 4.5.1 i capitolul 6.10.
NOT
. Dispozi iile speciale indicate în coloana (13) pot modifica prescrip iile de mai
sus.
Coloana (13) Dispozi ii speciale pentru cisterne RID
Con ine codurile alfanumerice ale dispozi iilor speciale pentru cisternele RID care trebuie s fie
îndeplinite:
-
codurile alfanumerice care încep cu literele "TU" privesc dispozi iile speciale pentru folosirea acestor
cisterne. Ele figureaz la 4.3.5;
-
200
codurile alfanumerice care încep cu literele "TC" privesc dispozi iile speciale pentru construc ia
acestor cisterne. Ele figureaz la 6.8.4 a);
-
codurile alfanumerice care încep cu literele "TE" privesc dispozi iile speciale referitoare la
echipamentele acestor cisterne. Ele figureaz la 6.8.4 b);
-
codurile alfanumerice care încep cu literele "TA" privesc dispozi iile speciale pentru agrementul de tip
al acestor cisterne. Ele figureaz la 6.8.4 c);
-
codurile alfanumerice care încep cu literele "TT" privesc dispozi iile speciale care se aplic probelor
acestor cisterne. Ele figureaz la 6.8.4. d);
-
codurile alfanumerice care încep cu literele "TM" privesc dispozi iile speciale care se aplic marcajului
acestor cisterne. Ele figureaz la 6.8.4 e).
NOT
. Atunci când acest lucru este din punct de vedere tehnic pertinent, aceste
dispozi ii speciale nu se aplic numai cisternelor indicate în coloana (12) ci i
cisternelor care pot fi utilizate conform ierarhiilor definite la 4.3.3.1.2 i
4.3.4.1.2.
Coloana (14) (rezervat)
Coloana (15) Categoria de transport
Aceast coloan con ine o cifr care indic categoria de transport la care materia sau obiectul este
repartizat în scopul except rii pentru transporturile efectuate de întreprinderi dar ca accesorii la
activitatea lor principal [a se vedea 1.1.3.1 c)].
Coloana (16) Dispozi ii speciale pentru transport în colete
Con ine codurile alfanumerice, care încep cu litera "W" ale dispozi iilor speciale care se aplic
transportului în colete (dup caz). Aceste dispozi ii sunt prezentate la sec iunea 7.2.4. Dispozi iile
generale referitoare la transportul în colete figureaz la capitolele 7.1 i 7.2.
NOT
. În plus, trebuie s fie respectate i dispozi iile speciale referitoare la
înc rcare, desc rcare i manipulare indicate în coloana (18).
Coloana (17) Dispozi ii speciale pentru transport în vrac
Con ine codurile alfanumerice care încep cu literele "VW" ale dispozi iilor speciale care se aplic
transportului în vrac. Aceste dispozi ii sunt prezentate la sec iunea 7.3.3 Dac nu figureaz nici un cod
transportul în vrac nu este permis. Dispozi iile generale referitoare la transportul în vrac figureaz la
capitolele 7.1 i 7.3.
NOT
. În plus, trebuie respectate i dispozi iile speciale referitoare la înc rcare,
desc rcare i manipulare indicate în coloana (18).
Coloana (18) Dispozi ii speciale pentru transport- Înc rcare, desc rcare i manipulare
Con ine codurile alfanumerice care încep cu literele "CW" ale dispozi iilor speciale care se aplic la
înc rcare, desc rcare i la manipulare. Aceste dispozi ii sunt prezentate la sec iunea 7.5.11. Dac
coloana (18) nu con ine nici un cod, se aplic numai dispozi iile generale (a se vedea 7.5.1 pân la
7.5.4 i 7.5.8)
Coloana (19) Mesagerie
201
Aceast coloan con ine codurile alfanumerice care încep cu literele "CE", ale dispozi iilor care se
aplic expedi iilor de mesagerie. Aceste dispozi ii sunt prezentate la capitolul 7.6. Dac nu figureaz
nici un cod transportul de mesagerie nu este autorizat.
Coloana (20) Num rul de identificare al pericolului
Aceast coloan con ine un num r compus din dou sau trei cifre (în anumite cazuri precedat de litera
"X") pentru materiile i obiectele claselor de la 2 la 9 i pentru materiile i obiectele din clasa 1; el se
compune din codul de clasificare (a se vedea coloana 3b). Num rul trebuie s figureze în partea
superioar a marcajului portocaliu în cazurile prescrise la 5.3.2.1. Semnifica ia num rului de
identificare a pericolului este explicat la 5.3.2.3.
Cisterne
mobile i Dispozi ii
Ambalaj contai- Cisterne RID speciale de
nere pt. transport
vrac Ca-
te- Nr. de
Dis- În-
Ins- go- iden-
Cod Grupa po- r- Co- tifi-
Cantit i tru- Dis- ria
de de zi- Dis- care
Cla- limitate i i- po- de lete care
Nr. Nume i descriere cla- amba- Etichete ii po- des- ex-
sa exceptate uni zi- tra- al
ONU 3.1.2 si- fi- lare 5.2.2 spe- zi- r- pres peri-
2.2 3.4.6/ In- Dis- Amba- de ii nsp- Co-
care 2.1.- ci- ii Cod Vrac care 7.6 colulu
3.5.1.2 struc- pozi ii lare în tra- spe- ort lete
2.2 1.3 ale spe- cistern 7.3 i
3.3 iuni speciale comun ns- ci- 1.1. 7.2 5.3
ci- 4.3 .3 ma-
4.1.4 4.1.4 4.1.10 port ale 3.1 .4 .2.3
ale ni-
4.2. 4.3. c)
4.2. pu-
5.2. 5+6.
5.3 lare
7.3. 8.4
7.5
2.
.11
(1) (2) (3a) (3b) (4) (5) (6) (7a) (7b) (8) (9a) (9b) (10) (11) (12) (13) (15) (16) (17) (18) (19) (20)
0004 PICRAT DE 1 1.1D 1 (+13) 0 EO P112a PP26 MP20 1 W2 CW1 1.1D
AMONIU uscat sau
P112b W3
umed cu mai p in
de 10% (din mas ) P112c
ap
0005 CARTU E 1 1.1F 1 (+13) 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.1F
PENTRU ARME cu
înc rc tur l i
0006 CARTU E 1 1.1E 1 (+13) 0 EO P130 PP67 MP21 1 W2 CW1 1.1E
PENTRU ARME cu L1
înc rc tur LP101
exploziv
0007 CARTU E 1 1.2F 1 (+13) 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.2F
PENTRU ARME cu
înc rc tur
exploziv
0009 MUNI II 1 1.2G 1 0 EO P130 PP67 MP23 1 W2 CW1 1.2G
INCENDIARE, cu L1
sau f înc rc tur LP101
de dispersie,
înc rc tur de
expulzare sau
înc rc tur
propulsiv
INCENDIARE, cu L1
sau f înc rc tur LP101
de dispersie,
înc rc tur de
expulzare sau
înc rc tur
propulsiv
0012 CARTU E CU 1 1.4S 1.4 364 5 kg EO P130 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
PROIECTILE
INERTE PENTRU MP24
202
ARME sau
CARTU E
PENTRU ARME DE
CALIBRU MIC
0014 CARTU E OARBE 1 1.4S 1.4 364 5 kg EO P130 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
PENTRU ARME
sau MP24
CARTU E OARBE
PENTRU ARME DE
CALIBRU MIC sau
CARTU E OARBE
PENTRU SCULE
FUMIGENE cu sau L1
înc rc tur de LP101
dispersie,
înc rc tur de
expulzare sau
înc rc tur
propulsiv
0015 MUNI II 1 1.2G 1+8 0 EO P130 PP67 MP23 1 W2 CW1 1.2G
FUMIGENE cu sau L1
dispersie,
înc rc tur de
expulzare sau
înc rc tur
propulsiv ,
con inând materii
corozive
FUMIGENE cu sau L1
dispersie,
înc rc tur de
expulzare sau
înc rc tur
propulsiv
0016 MUNI II 1 1.3G 1+8 0 EO P130 PP67 MP23 1 W2 CW1 1.3G
FUMIGENE cu sau L1
dispersie,
înc rc tur de
expulzare sau
înc rc tur
propulsiv
con inând materii
corozive
0018 MUNI II 1 1.2G 1+ 0 EO P130 PP67 MP23 1 W2 CW1 1.2G
LACRIMOGENE cu L1
înc rc tur de +8 LP101 CW28
dispersie,
înc rc tur de
expulzare sau
înc rc tur
propulsiv
0019 MUNI II 1 1.3G 1 + 6.1 0 EO P130 PP67 MP23 1 W2 CW1 1.3G
LACRIMOGENE cu L1
înc rc tur de +8 LP101 CW28
dispersie,
înc rc tur de
expulzare sau
înc rc tur
propulsiv
0020 MUNI II TOXICE cu 1 1.2K INTERZIS
înc rc tur de
dispersie,
înc rc tur de
expulzare sau
înc rc tur
203
propulsiv
0021 MUNI II TOXICE cu 1 1.3K INTERZIS

înc rc tur de
dispersie,
înc rc tur de
expulzare sau
înc rc tur
propulsiv
0027 PULBERE 1 1.1D 1 (+13) 0 EO P113 PP50 MP20 1 W2 CW1 1.1D
NEAGR sub form
MP24 W3
de granule sau
pulbere
0028 PULBERE 1 1.1D 1 (+13) 0 EO P113 PP51 MP20 1 W2 CW1 1.1D
NEAGR
COMPRIMAT sau
PULBERE MP24
NEAGR ÎN
COMPRIMATE
0029 DETONATOARE de 1 1.1B 1 (+13) 0 EO P131 PP68 MP23 1 W2 CW1 1.1B
mi (de explozie)
NEELECTRICE
0030 DETONATOARE de 1 1.1B 1 (+13) 0 EO P131 MP23 1 W2 CW1 1.1B
min (de explozie)
ELECTRICE
0033 BOMBE cu 1 1.1F 1 (+13) 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.1F
înc rc tur
exploziv
0034 BOMBE cu 1 1.1D 1 (+13) 0 EO P130 PP67 MP21 1 W2 CW1 1.1D
înc rc tur L1
exploziv LP101
0035 BOMBE cu 1 1.2D 1 0 EO P130 PP67 MP21 1 W2 CW1 1.2D
înc rc tur L1
exploziv LP101
0037 BOMBE 1 1.1F 1 (+13) 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.1F
FOTOLUMINOASE
0038 BOMBE 1 1.1D 1 (+13) 0 EO P130 PP67 MP21 1 W2 CW1 1.1D
FOTOLUMINOASE L1
LP101
0039 BOMBE 1 1.2G 1 0 EO P130 PP67 MP23 1 W2 CW1 1.2G
FOTOLUMINOASE L1
LP101
0042 RAMFORSATOARE 1 1.1D 1 (+13) 0 EO P132a MP21 1 W2 CW1 1.1D
detonator
P132b
0043 ÎNC RC TURI DE 1 1.1D 1 (+13) 0 EO P133 MP21 1 W2 CW1 1.1D
DISPERSIE
PP69
0044 AMORSE CU PERCU IE 1 1.4S 1.4 0 EO P133 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
MP24
0048 ÎNC RC TURI DE DEMOLARE 1 1.1D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
LP101
0049 CARTU E LUMINOASE 1 1.1G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.1G
(+13)
0050 CARTU E LUMINOASE 1 1.3G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.3G
0054 CARTU E DE SEMNALIZARE 1 1.3G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.3G
MP24
0055 TUBURI CU CARTU E GOALE AMORSATE 1 1.4S 1.4 364 5 EO P136 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
kg
0056 ÎNC RC TURI SUBMARINE 1 1.1D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
LP101
204
0059 ÎNC RC TURI CUMULATIVE f detonator 1 1.1D 1 0 EO P137 PP70 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
0060 ÎNC RC TURI PENTRU RELEE EXPLOZIVE 1 1.1D 1 0 EO P132a MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P132b
0065 FITIL DETONANT u or 1 1.1D 1 0 EO P139 PP71 PP72 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
0066 FITIL CU COMBUSTIE RAPID 1 1.4G 1.4 0 EO P140 MP23 2 W2 CW1 CE1 1.4G
0070 FOARFECE PIROTEHNICE EXPLOZIVE 1 1.4S 1.4 0 EO P134 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
LP102
0072 CICLOTETRAMETILENTETRANITRAMIN 1 1.1D 1 266 0 EO P112a PP45 MP20 1 W2 CW1 1.1D
UMEZIT (CICLONIT; HEXOGEN; RDX) cu (+15)
minim 15% (din mas ) ap
0073 DETONATOARE PENTRU MUNI II 1 1.1B 1 0 EO P133 MP23 1 W2 CW1 1.1B
(+13)
0074 DIAZODINITROFENOL, UMEZIT cu minim 40% 1 1.1A INTERZIS
(din mas ) ap sau amestec de alcool i ap
0075 DINITRAT DE DIETILENGLICOL 1 1.1D 1 266 0 EO P115 PP53 PP54 MP20 1 W2 CW1 1.1D
DESENSIBILIZAT cu minim 25% (din mas ) (+15)
flegmatizant nevolatil insolubil în ap PP57 PP58
0076 DINITROFENOL, uscat sau umezit cu mai pu in 1 1.1D 1 + 0 EO P112a PP26 MP20 1 W2 CW1 1.1D
de 15% (din mas ) ap 6.1
(+13) P112b W3 CW28
P112c
0077 DINITROFENA I de metale alcaline, usca i sau 1 1.3C 1 + 0 EO P114a PP26 MP20 1 W2 CW1 1.3C
umezi cu mai pu in de 15% (din mas ) ap 6.1
(+13) P114b W3 CW28
0078 DINITROFEZORCIN , uscat sau umed cu 1 1.1D 1 0 EO P112a PP26 MP20 1 W2 CW1 1.1D
mai pu in de 15% (din mas ) ap (+13)
P112b W3
P112c
0079 HEXANITRODIFENILEMIN (DIPICRILAMIN , 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
HEXIL) (+13)
P112c W3
0081 EXPLOZIV MINIER (de explozie) DE TIP A 1 1.1D 1 616 0 EO P116 PP63 PP66 MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13) 617 W3
0082 EXPLOZIV MINIER (de explozie) DE TIP B 1 1.1D 1 617 0 EO P116 PP61 PP62 MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
IBC100 PP65 B9 W3
W12
0083 EXPLOZIV MINIER (de explozie) DE TIP C 1 1.1D 1 267 0 EO P116 MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+15) 617 W3
0084 EXPLOZIV MINIER (de explozie) DE TIP D 1 1.1D 1 617 0 EO P116 MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
0092 DISPOZITIVE LUMINOASE DE SUPRAFA 1 1.3G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.3G
0093 DISPOZITIVE LUMINOASE AERIENE 1 1.3G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.3G

0094 PULBERE LUMINISCENT 1 1.1G 1 0 EO P113 PP49 MP20 1 W2 CW1 1.1G
(+13) W3
0099 TORPILE DE FORAJ EXPLOZIVE f 1 1.1D 1 0 EO P134 MP21 1 W2 CW1 1.1D
detonator pentru pu uri de petrol (+13)
LP102
0101 FITIL INSTANTANEU NEDETONANT (conduct 1 1.3G 1 0 EO P140 PP74 PP75 MP23 1 W2 CW1 1.3G
de foc)
0102 FITIL DETONANT cu înveli metalic 1 1.2D 1 0 EO P139 PP71 MP21 1 W2 CW1 1.2D
0103 FITIL DE APRINDERE cu înveli metalic 1 1.4G 1.4 0 EO P140 MP23 2 W2 CW1 1.4G
0104 FITIL DETONANT CU ÎNC RC TUR 1 1.4D 1.4 0 EO P139 PP71 MP21 2 W2 CW1 1.4D
REDUS cu înveli metalic
205
0105 FITIL DE MIN (Fitil lent sau fitil BIKFORD) 1 1.4S 1.4 0 EO P140 PP73 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0106 RACHETE DETONATOARE 1 1.1B 1 0 EO P141 MP23 1 W2 CW1 1.1B

(+13)
0107 RACHETE DETONATOARE 1 1.2B 1 0 EO P141 MP23 1 W2 CW1 1.2B
(+13)
0110 GRENADE DE EXERCI IU de mân sau pentru 1 1.4S 1.4 0 EO P141 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
arm
0113 GUANIL NITROZAMINOGUANILIDIN (HIDRA 1 1.1A INTERZIS
- ZIN ), UMEZIT cu minim 30% (din mas ) ap
0114 GUANIL NITROZAMINOGUANILIDIN (TETRA 1 1.1A INTERZIS

- ZIN ), UMEZIT cu minim 30% (din mas ) ap
sau amestec de alcool i ap
0118 HEXOLIT (HEXOTOL), uscat sau umezit cu 1 1.1D 1 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
minim 15% (din masa) ap (+13)
P112b W3
P112c
0121 APRINZ TOARE 1 1.1G 1 0 EO P142 MP23 1 W2 CW1 1.1G
(+13)
0124 PERFORATOARE BALISTICE pentru pu uri de 1 1.1D 1 0 EO P101 MP21 1 W2 CW1 1.1D
petrol, f detonator (+13)
0129 AZOTUR DE PLUMB UMEZIT cu minim 20% 1 1.1A INTERZIS
0130 STIFNAT (TRINITROREZORCINAT) DE 1 1.1A INTERZIS

PLUMB UMEZIT cu minim 20% (din mas ) ap
0131 APRINZ TOARE PENTRU FITIL DE MIN 1 1.4S 1.4 0 EO P142 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0132 RURI METALICE DEFLAGRANTE ALE 1 1.3C 1 274 0 EO P114a PP26 MP2 1 W2 CW1 1.3C
DERIVA ILOR NITRA I AROMATICI, N.S.A. (+13)
P114b W3
0133 HEXANITRAT DE MANITOL (NITROMANIT) 1 1.1D 1 266 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
UMEZIT cu minim 40% (din mas ) ap sau (+15)
amestec de alcool i ap
0135 FULMINAT DE MERCUR UMEZIT cu minim 20% 1 1.1A INTERZIS

0136 MINE cu înc rc tur exploziv 1 1.1F 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.1F
(+13)
0137 MINE cu înc rc tur exploziv 1 1.1D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
LP101
0138 MINE cu înc rc tur exploziv 1 1.2D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.2D
LP101
0143 NITROGLICERIN , DESENSIBILIZAT cu minim 1 1.1D 1 + 266 0 EO P115 PP53 PP54 MP20 1 W2 CW1 1.1D
40% (din mas ) flegmatizant nevolatil 6.1
(+15) 271 PP57 PP58 CW28
0144 NITROGLICERIN , ÎN SOLU IE ALCOOLIC cu 1 1.1D 1 358 0 EO P115 PP45 PP55 MP20 1 W2 CW1 1.1D
mai mult de 1%, dar maximum 10% nitroglicerin (+13)
PP56 PP59
PP60
0146 NITROAMIDON uscat sau umezit cu minim 20% 1 1.1D 1 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
(din mas ) ap (+15)
P112b W3
P112c
0147 NITROUREE 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13) W3
206
0150 TETRANITRAT DE PENTAERITRIT 1 1.1D 1 266 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
(TETRANITRAT DE PENTAERITRIOL, PENTRIT , (+15)
PETN) UMEZIT cu minim 25%(din mas ) ap sau
P112b W3
DESENSIBILIZAT cu min. 15% (din mas )
flegmatizant
0151 PENTOLIT, uscat sau umezit cu mai pu in de 15% 1 1.1D 1 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
(din mas ) ap (+13)
P112b W3
P112c
0153 TRINITROANILINE (PICRAMIDE) 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0154 TRINITROFENOL (ACID PICRIC), umezit cu mai 1 1.1D 1 0 EO P112a PP26 MP20 1 W2 CW1 1.1D
pu in de 30% (din mas ) ap (+13)
P112b W3
P112c
0155 TRINITROCLOROBENZEN (CLORUR DE 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
PICRIL) (+13)
P112c W3
0159 GALET UMEZIT cu minim 25% (din mas ) ap 1 1.3C 1 266 0 EO P111 PP43 MP20 1 W2 CW1 1.3C
(+13)
0160 PULBERE CARE ARDE F FUM 1 1.1C 1 0 EO P114b PP50 PP52 MP20 1 W2 CW1 1.1C
(+15)
MP24 W3
0161 PULBERE CARE ARDE F FUM 1 1.3C 1 0 EO P114b PP50 PP52 MP20 1 W2 CW1 1.3C
(+13)
MP24 W3
0167 PROIECTILE cu înc rc tur exploziv 1 1.1F 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.1F
(+13)
0168 PROIECTILE cu înc rc tur exploziv 1 1.1D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
LP101
0169 PROIECTILE cu înc rc tur exploziv 1 1.2D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.2D
LP101
0171 MUNI II LUMINISCENTE cu sau f înc rc tur 1 1.2G 1 0 EO P130 PP67 L1 MP23 1 W2 CW1 1.2G
de dispersie, înc rc tur exploziv sau înc rc tur
propulsiv LP101
0173 LEG TURI PIROTEHNICE EXPLOZIVE 1 1.4S 1.4 0 EO P134 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
LP102
0174 NITURI EXPLOZIVE 1 1.4S 1.4 0 EO P134 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
LP102
0180 RACHETE AUTOPROPULSATE cu înc rc tur 1 1.1F 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.1F
exploziv (+13)
0181 RACHETE AUTOPROPULSATE cu înc rc tur 1 1.1E 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.1E
exploziv (+13)
LP101
0182 RACHETE AUTOPROPULSATE cu înc rc tur 1 1.2E 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.2E
exploziv
LP101
0183 RACHETE AUTOPROPULSATE inerte 1 1.3C 1 0 EO P130 PP67 L1 MP22 1 W2 CW1 1.3C
LP101
0186 PROPULSOARE 1 1.3C 1 0 EO P130 PP67 L1 MP22 1 W2 CW1 1.3C
LP101 MP24
0190 ANTION DE EXPLOZIV altele decât explozive 1 16 0 EO P101 MP2 0 W2 CW1
de amorsare 274
0191 ARTIFICII DE SEMNALIZARE MANUAL 1 1.4G 1.4 0 EO P135 MP23 2 W2 CW1 1.4G
MP24
0192 CAPSE POCNITOARE PENTRU CALEA FERAT 1 1.1G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.1G
(+13)
207
0193 CAPSE POCNITOARE PENTRU CALEA FERAT 1 1.4S 1.4 0 EO P135 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0194 SEMNALE DE AJUTOR pentru nave 1 1.1G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.1G
(+13)
MP24
0195 SEMNALE DE AJUTOR pentru nave 1 1.3G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.3G
MP24
0196 SEMNALE FUMIGENE 1 1.1G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.1G
(+13)
0197 SEMNALE FUMIGENE 1 1.4G 1.4 0 EO P135 MP23 2 W2 CW1 1.4G
MP24
0204 CAPSULE EXPLOZIVE DE SONDARE 1 1.2F 1 0 EO P134 MP23 1 W2 CW1 1.2F
(+13)
LP102
0207 TETRANITRANILIN 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0208 TRINITROFENILMETHILNITRAMIN (TETRIL) 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+15)
P112c W3
0209 TRINITROTOLUEN (TOLIT, TNT), uscat sau umezit 1 1.1D 1 0 EO P112b PP46 MP20 1 W2 CW1 1.1D
cu mai pu in de 30% (din mas ) ap (+13)
P112c W3
0212 TRASOARE PENTRU MUNI II 1 1.3G 1 0 EO P133 PP69 MP23 1 W2 CW1 1.3G
0213 TRINITRANISOL 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0214 TRINITROBENZEN, uscat sau umezit cu minim 1 1.1D 1 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
30% (din mas ) ap (+13)
P112b W3
P112c
0215 ACID TRINITOBENZENOIC umezit cu minim 30% 1 1.1D 1 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
(din mas ) ap (+13)
P112b W3
P112c
0216 TRINITRO-m-CREZOL 1 1.1D 1 0 EO P112b PP26 MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0217 TRINITRONAFTALIN 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0218 TRINITROFENETOL 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0219 TRINITROREZORCINOL (TRINITROREZORCIN , 1 1.1D 1 0 EO P112a PP26 MP20 1 W2 CW1 1.1D
ACID STIFNIC), uscat sau umezit cu mai pu in de (+15)
20% (din mas ) ap (sau amestec de alcool i ap ) P112b W3
P112c
0220 NITRAT DE UREE uscat sau umed cu minim 20% 1 1.1D 1 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
(din mas ) ap (+13)
P112b W3
P112c
0221 FOCOASE PENTRU TORPILE cu înc rc tur 1 1.1D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.1D
exploziv (+13)
LP101
0222 NITRAT (AZOTAT) DE AMONIU care con ine mai mult 1 1.1D 1 0 EO P112b PP47 MP20 1 W2 CW1 1.1D
de 0,2% materie combustibil (inclusiv materii (+13)
208
organice exprimate în echivalent carbon) excluzând P112c W3
orice alt materie
0224 AZOTUR DE BARIU uscat sau umezit cu minim 1 1.1A INTERZIS
50% (din mas ) ap
0225 RAMFORSATOARE CU DETONATOR 1 1.1B 1 0 EO P133 PP69 MP23 1 W2 CW1 1.1B
(+13)
0226 CICLOTETRAMETILEN-TETRANITRAMIN 1 1.1D 1 266 0 EO P112a PP45 MP20 1 W2 CW1 1.1D
(OCTOGEN, HMX), umezit cu minim 15% (din mas ) (+15)
ap
0234 DINITRO-o-CREZAT DE SODIU uscat sau umezit cu 1 1.3C 1 0 EO P114a PP26 MP20 1 W2 CW1 1.3C
mai pu in de 15% (din mas ) ap (+13)
P114b W3
0235 PICRAMAT DE SODIU uscat sau umezit cu mai pu in 1 1.3C 1 0 EO P114a PP26 MP20 1 W2 CW1 1.3C
de 20% (din mas ) ap (+13)
P114b W3
0236 PICRAMAT DE ZIRCONIU uscat sau umezit cu mai 1 1.3C 1 0 EO P114a PP26 MP20 1 W2 CW1 1.3C
pu in de 20% (din mas ) ap (+13)
P114b W3
0237 FITIL DETONANT CU SEC IUNE PROFILAT 1 1.4D 1.4 0 EO P138 MP21 2 W2 CW1 1.4D
0238 RACHETE PORTBANDUL 1 1.2G 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.2G

MP24
0240 RACHETE PORTBANDUL 1 1.3G 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.3G
MP24
0241 EXPLOZIV MINIER (de explozie) de tip E 1 1.1D 1 617 0 EO P116 PP61 PP62 MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
IBC100 PP65 B10 W12
0242 ÎNC RC TURI PROPULSIVE PENTRU TUN 1 1.3C 1 0 EO P130 MP22 1 W2 CW1 1.3C
0243 MUNI II INCENDIARE CU FOSFOR ALB cu 1 1.2H 1 0 EO P130 PP67 L1 MP23 1 W2 CW1 1.2H
înc rc tur de depresie, înc rc tur de explozie sau (+13)
înc rc tur propulsiv LP101
0244 MUNI II INCENDIARE CU FOSFOR ALB cu 1 1.3H 1 0 EO P130 PP67 L1 MP23 1 W2 CW1 1.3H
înc r tur de depresie, înc rc tur de explozie sau (+13)
înc rc tur propulsiv LP101
0245 MUNI II FUMIGENE CU FOSFOR ALB cu înc rc tur 1 1.2H 1 0 EO P130 PP67 L1 MP23 1 W2 CW1 1.2H
de depresie, înc rc tur de explozie sau înc rc tur (+13)
propulsiv LP101
0246 MUNI II FUMIGENE CU FOSFOR ALB cu 1 1.3H 1 0 EO P130 PP67 L1 MP23 1 W2 CW1 1.3H
(+13)
înc rc tur de depresie, înc rc tur de explozie sau LP101
înc rc tur propulsiv
0247 MUNI II INCENDIARE cu lichid sau gel cu înc rc tur 1 1.3J 1 0 EO P101 MP23 1 W2 CW1 1.3J
de depresie, înc rc tur de explozie sau înc rc tur (+13)
propulsiv
0248 RACHETE HIDROACTIVE cu înc rc tur de depresie, 1 1.2L 1 274 0 EO P144 PP77 MP1 0 W2 CW1 1.2L
înc rc tur de explozie sau înc rc tur propulsiv (+13) CW4
0249 RACHETE HIDROACTIVE cu înc rc tur de depresie, 1 1.3L 1 274 0 EO P144 PP77 MP1 0 W2 CW1 1.3L
înc rc tur de explozie sau înc rc tur propulsiv (+13) CW4
0250 PROPULSATOARE CON INÂND LICHIDE 1 1.3L 1 0 EO P101 MP1 0 W2 CW1 1.3L
HIPERGOLICE cu sau f înc rc tur de explozie (+13) CW4
0254 MUNI II LUMINISCENTE cu sau f înc r tur de 1 1.3G 1 0 EO P130 PP67 L1 MP23 1 W2 CW1 1.3G
depresie, înc rc tur de explozie sau înc rc tur
propulsiv LP101
0255 DETONATOARE DE MIN (de explozi ie) 1 1.4B 1.4 0 EO P131 MP23 2 W2 CW1 1.4B
ELECTRICE
0257 RACHETE DETONATOARE 1 1.4B 1.4 0 EO P141 MP23 2 W2 CW1 1.4B
0266 OCTOLIT (OCTOL) uscat sau umezit cu minim 15% 1 1.1D 1 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
(din mas ) ap (+13)
209
P112b W3
P112c
0267 DETONATOARE DE MIN (de explozi ie) 1 1.4B 1.4 0 EO P131 PP68 MP23 2 W2 CW1 1.4B
NEELECTRICE
0268 RANFORSATOARE CU DETONATOR 1 1.2B 1 0 EO P133 PP69 MP23 1 W2 CW1 1.2B
(+13)
0271 ÎNC RC TURI PROPULSIVE 1 1.1C 1 0 EO P143 PP76 MP22 1 W2 CW1 1.1C
(+13)
0275 CARTU E PENTRU PIROMECANISME 1 1.3C 1 0 EO P134 MP22 1 W2 CW1 1.3C
LP102
0276 CARTU E PENTRU PIROMECANISME 1 1.4C 1.4 0 EO P134 MP22 2 W2 CW1 1.4C
LP102
0277 CARTU E PENTRU SONDE DE PETROL 1 1.3C 1 0 EO P134 MP22 1 W2 CW1 1.3C
LP102
0278 CARTU E PENTRU SONDE DE PETROL 1 1.4C 1.4 0 EO P134 MP22 2 W2 CW1 1.4C
LP102
(+13)
(+13)
LP101

LP101
0282 NITROGUANIDIN (GUANIDIN ), 1 1.1D 1 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
uscat sau umezit cu minim 20% (din (+13)
mas ) ap P112b W3
P112c
0283 RAMFOSATOARE f detonator 1 1.2D 1 0 EO P132a MP21 1 W2 CW1 1.2D
P132b
0284 GRENADE de mân sau de pu cu 1 1.1D 1 0 EO P141 MP21 1 W2 CW1 1.1D
înc rc tur exploziv (+13)
0285 GRENADE de mân sau de pu cu 1 1.2D 1 0 EO P141 MP21 1 W2 CW1 1.2D
înc rc tur exploziv
0286 FOCOASE PENTRU RACHETE 1 1.1D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.1D
AUTOPROPULSATE cu înc rc tur (+13)
exploziv LP101
0287 FOCOASE PENTRU RACHETE 1 1.2D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.2D
AUTOPROPULSATE cu înc rc tur
exploziv LP101
0288 FITIL DETONANT CU SEC IUNE 1 1.1D 1 0 EO P138 MP21 1 W2 CW1 1.1D
PROFILAT (+13)
0289 FITIL DETONANT u or 1 1.4D 1.4 0 EO P139 PP71 PP72 MP21 2 W2 CW1 1.4D
0290 FITIL DETONANT cu înveli metalic 1 1.1D 1 0 EO P139 PP71 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
0291 BOMBE cu înc rc tur exploziv 1 1.2F 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.2F
(+13)
0292 GRENADE de mân sau pu cu 1 1.1F 1 0 EO P141 MP23 1 W2 CW1 1.1F
0293 GRENADE de mân sau pu cu 1 1.2F 1 0 EO P141 MP23 1 W2 CW1 1.2F
0294 MINE cu înc rc tur exploziv 1 1.2F 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.2F
(+13)
0295 RACHETE AUTOPROPULSATE cu 1 1.2F 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.2F
0296 CAPSULE EXPLOZIVE DE SONDARE 1 1.1F 1 0 EO P134 MP23 1 W2 CW1 1.1F
(+13)
LP102
210
0297 MUNI II LUMINISCENTE cu sau f 1 1.4G 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP23 2 W2 CW1 1.4G
înc rc tur de depresie, înc rc tur de
explozie sau înc rc tur propulsiv LP101
0299 BOMBE FOTOLUMINOASE 1 1.3G 1 0 EO P130 PP67 L1 MP23 1 W2 CW1 1.3G
LP101
0300 MUNI II INCENDIARE cu sau f 1 1.4G 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP23 2 W2 CW1 1.4G
0301 MUNI II LACRIMOGENE cu sau f 1 1.4G 1.4 + 0 EO P130 PP67 L1 MP23 2 W2 CW1 1.4G
explozie sau înc rc tur propulsiv 6.1 + LP101 CW28
8
0303 MUNI II FUMIGENE cu sau f 1 1.4G 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP23 2 W2 CW1 1.4G
înc rc tur de dispersie, înc rc tur de
0303 MUNI II FUMIGENE cu sau f 1 1.4G 1.4 + 0 EO P130 PP67 L1 MP23 2 W2 CW1 1.4G
înc rc tur de dispersie, înc rc tur de 8
explozie sau înc rc tur propulsiv , LP101
con inând materii corozive
0305 PULBERE LUMINISCENT 1 1.3G 1 0 EO P113 PP49 MP20 1 W2 CW1 1.3G
W3
0306 TRASOARE PENTRU MUNI II 1 1.4G 1.4 0 EO P133 PP69 MP23 2 W2 CW1 1.4G
0312 CARTU E DE SEMNALIZARE 1 1.4G 1.4 0 EO P135 MP23 2 W2 CW1 1.4G
MP24
0316 CAPSULE DE APRINDERE 1 1.3G 1 0 EO P141 MP23 1 W2 CW1 1.3G
0317 CAPSULE DE APRINDERE 1 1.4G 1.4 0 EO P141 MP23 2 W2 CW1 1.4G
0318 GRENADE DE EXERCI IU de mân sau 1 1.3G 1 0 EO P141 MP23 1 W2 CW1 1.3G
pentru pu
0319 AMORSE TUBULARE 1 1.3G 1 0 EO P133 MP23 1 W2 CW1 1.3G
0320 AMORSE TUBULARE 1 1.4G 1.4 0 EO P133 MP23 2 W2 CW1 1.4G
0321 CARTU E PENTRU ARME cu 1 1.2E 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.2E
înc rc tur de explozie
LP101
0322 PROPULSOARE CON INÂND LICHIDE 1 1.2L 1 0 EO P101 MP1 0 W2 CW1 1.2L
HIPERGOLICE cu sau f înc rc tur (+13) CW4
exploziv
0323 CARTU E PENTRU PIROMECANISME 1 1.4S 1.4 347 0 EO P134 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
LP102
0324 PROIECTILE cu înc rc tur exploziv 1 1.2F 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.2F
(+13)
0325 APRINZ TOARE 1 1.4G 1.4 0 EO P142 MP23 2 W2 CW1 1.4G
0326 CARTU E OARBE PENTRU ARME 1 1.1C 1 0 EO P130 MP22 1 W2 CW1 1.1C
(+13)
0327 CARTU E OARBE PENTRU ARME sau 1 1.3C 1 0 EO P130 MP22 1 W2 CW1 1.3C
CARTU E OARBE PENTRU ARME DE
MIC CALIBRU
0328 CARTU E CU PROIECTILE INERTE 1 1.2C 1 0 EO P130 PP67 L1 MP22 1 W2 CW1 1.2C
PENTRU ARME
LP101
0329 TORPILE cu înc rc tur exploziv 1 1.1E 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.1E
(+13)
LP101
0330 TORPILE cu înc rc tur exploziv 1 1.1F 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.1F
(+13)
0331 EXPLOZIV MINIER (de explozi ie) DE 1 1.5D 1.5 0 EO P116 PP61 PP62 MP20 T1 TP1 1 W2 CW1 1.5D
TIP B 617
IBC100 PP64 PP65 TP17 W12
TP32
211
0332 EXPLOZIV MINIER (de explozi ie) DE 1 1.5D 1.5 0 EO P116 PP61 PP62 MP20 T1 TP1 1 W2 CW1 1.5D
TIP E 617
IBC100 PP65 TP17 W12
TP32
0333 ARTIFICII DE DIVERTISMENT 1 1.1G 1 645 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.1G
(+13)
MP24 W3
MP24 W3
MP24 W3
0336 ARTIFICII DE DIVERTISMENT 1 1.4G 1.4 645 0 EO P135 MP23 2 W2 CW1 CE1 1.4G
MP24
0337 ARTIFICII DE DIVERTISMENT 1 1.4S 1.4 645 0 EO P135 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
MP24
0338 CARTU E OARBE PENTRU ARME sau 1 1.4C 1.4 0 EO P130 MP22 2 W2 CW1 1.4C
CARTU E OARBE PENTRU ARME DE
MIC CALIBRU
0339 CARTU E CU PROIECTILE INERTE 1 1.4C 1.4 0 EO P130 MP22 2 W2 CW1 1.4C
PENTRU ARME sau CARTU E PENTRU
ARME DE MIC CALIBRU
0340 NITROCELULOZ uscat sau umezit cu 1 1.1D 1 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
minim 25% (din mas ) ap sau alcool (+15)
P112b W3
0341 NITROCELULOZ nemodificat sau 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
plastifiat cu minim 18% (din mas ) (+15)
plastifiant W3
0342 NITROCELULOZ UMEZIT cu minim 1 1.3C 1 105 0 EO P114a PP43 MP20 1 W2 CW1 1.3C
25% (din mas ) alcool (+13)
0343 NITROCELULOZ plastifiat cu minim 1 1.3C 1 105 0 EO P111 MP20 1 W2 CW1 1.3C
18% (din mas ) plastifiant (+13)
0344 PROIECTILE cu înc rc tur exploziv 1 1.4D 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP21 2 W2 CW1 1.4D
LP101
0345 PROIECTILE inerte cu trasor 1 1.4S 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
LP101
0346 PROIECTILE cu înc rc tur de dispersie 1 1.2D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.2D
sau înc rc tur exploziv
LP101
0347 PROIECTILE cu înc rc tur de dispersie 1 1.4D 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP21 2 W2 CW1 1.4D
sau înc rc tur exploziv
LP101
0348 CARTU E pentru arme cu înc rc tur 1 1.4F 1.4 0 EO P130 MP23 2 W2 CW1 1.4F
exploziv
0349 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4S 1.4 178 0 EO P101 MP2 4 W2 CW1 CE1 1.4S
274
0350 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4B 1.4 178 0 EO P101 MP2 2 W2 CW1 1.4B
274
0351 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4C 1.4 178 0 EO P101 MP2 2 W2 CW1 1.4C
274
0352 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4D 1.4 178 0 EO P101 MP2 2 W2 CW1 1.4D
274
0353 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4G 1.4 178 0 EO P101 MP2 2 W2 CW1 1.4G
274
0354 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.1L 1 178 0 EO P101 MP1 0 W2 CW1 1.1L
(+13)
274 CW4
(+13)
274 CW4
212
(+13)
274 CW4
(+13)
274 CW4
(+13)
274 CW4
(+13)
274 CW4
0360 ASAMBL RI DETONATOARE de min (de 1 1.1B 1 0 EO P131 MP23 1 W2 CW1 1.1B
explozi ie) NEELECTRICE (+13)
0361 ASAMBL RI DETONATOARE de min (de 1 1.4B 1.4 0 EO P131 MP23 2 W2 CW1 1.4B
explozi ie) NEELECTRICE
0362 MUNI II DE EXERCI IU 1 1.4G 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP23 2 W2 CW1 1.4G
LP101
0363 MUNI II PENTRU ÎNCERC RI 1 1.4G 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP23 2 W2 CW1 1.4G
LP101
0364 DETONATOARE PENTRU MUNI II 1 1.2B 1 0 EO P133 MP23 1 W2 CW1 1.2B
(+13)
0365 DETONATOARE PENTRU MUNI II 1 1.4B 1.4 0 EO P133 MP23 2 W2 CW1 1.4B
0366 DETONATOARE PENTRU MUNI II 1 1.4S 1.4 347 0 EO P133 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0367 RACHETE DETONATOARE 1 1.4S 1.4 0 EO P141 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0368 CAPSULE DE APRINDERE 1 1.4S 1.4 0 EO P141 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0369 FOCOASE PENTRU RACHETE AUTOPROPULSATE 1 1.1F 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.1F
cu înc rc tur exploziv (+13)
0370 FOCOASE PENTRU RACHETE AUTOPROPULSATE 1 1.4D 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP21 2 W2 CW1 1.4D
cu înc rc tur de depresie sau exploziv
LP101
0371 FOCOASE PENTRU RACHETE AUTOPROPULSATE 1 1.4F 1.4 0 EO P130 MP23 2 W2 CW1 1.4F
cu înc rc tur de depresie sau exploziv
0372 GRENADE DE EXERCI IU de mân sau de pu 1 1.2G 1 0 EO P141 MP23 1 W2 CW1 1.2G
0373 ARTIFICII DE SEMNALIZARE MANUAL 1 1.4S 1.4 0 EO P135 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
MP24
0374 CAPSULE EXPLOZIVE DE SONDARE 1 1.1D 1 0 EO P134 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
LP102
0375 CAPSULE EXPLOZIVE DE SONDARE 1 1.2D 1 0 EO P134 MP21 1 W2 CW1 1.2D
LP102
0376 AMORSE TUBULARE 1 1.4S 1.4 0 EO P133 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0377 AMORSE CU PERCU IE 1 1.1B 1 0 EO P133 MP23 1 W2 CW1 1.1B
(+13)
0378 AMORSE CU PERCU IE 1 1.4B 1.4 0 EO P133 MP23 2 W2 CW1 1.4B
0379 TUBURI CU CARTU E GOALE AMORSATE 1 1.4C 1.4 0 EO P136 MP22 2 W2 CW1 1.4C
0380 OBIECTE PIROFORICE 1 1.2L 1 0 EO P101 MP1 0 W2 CW1 1.2L

(+13) CW4
0381 CARTU E PENTRU PIROMECANISME 1 1.2C 1 0 EO P134 MP22 1 W2 CW1 1.2C
LP102
0382 COMPONEN I DE LAN PIROTEHNIC N.S.A. 1 1.2B 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.2B
(+13)
274
0383 COMPONEN I DE LAN PIROTEHNIC N.S.A. 1 1.4B 1.4 178 0 EO P101 MP2 2 W2 CW1 1.4B
274
213
0384 COMPONEN I DE LAN PIROTEHNIC N.S.A. 1 1.4S 1.4 178 0 EO P101 MP2 4 W2 CW1 CE1 1.4S
274
0385 NITRO-5-BENZOTRIAZOL 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0386 ACID TRINITROBENZENSULFONIC 1 1.1D 1 0 EO P112b PP26 MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0387 TRINITROFLUORENON 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0388 TRINITROTOLUEN (TROTIL, TNT) ÎN AMESTEC CU 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
TRINITROBENZEN, sau TRINITROTOLUEN (TROTIL, (+13)
TNT) ÎN AMESTEC CU HEXANITROSTILBEN P112c W3
0389 TRINITROTOLUEN (TROTIL, TNT) în amestec cu 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
TRINITROBENZEN i HEXANITROSTILBEN (+13)
P112c W3
0390 TRITONAL 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0391 CICLOTETRAMETHILEN-TRINITRAMIN (CICLONIT, 1 1.1D 1 266 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
HEXOGEN, RDX), ÎN AMESTEC CU (+15) P112b W3
CICLOTETRAMETILENTETRANITRAMIN
(OCTOGEN, HMX), UMEZIT cu minim 15% (din mas )
ap sau DESENSIBILIZAT cu minim 10% (din mas )
flegmatizant
0392 HEXANITROSTILBEN 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D

(+13)
P112c W3
0393 HEXOTONAL 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
W3
0394 TRINITROREZORCIN (ACID STIFNIC), UMEZIT cu 1 1.1D 1 0 EO P112a PP26 MP20 1 W2 CW1 1.1D
minim 20% (din mas ) ap sau amestec de alcool i ap (+15)
0395 PROPULSOARE CU PROPERGOL LICHID 1 1.2J 1 0 EO P101 MP23 1 W2 CW1 1.2J

(+13)
0396 PROPULSOARE CU PROPERGOL LICHID 1 1.3J 1 0 EO P101 MP23 1 W2 CW1 1.3J
(+13)
0397 RACHETE AUTOPROPULSATE CU PROPERGOL 1 1.1J 1 0 EO P101 MP23 1 W2 CW1 1.1J
LICHID cu înc rc tur exploziv (+13)
0398 RACHETE AUTOPROPULSATE CU PROPERGOL 1 1.2J 1 0 EO P101 MP23 1 W2 CW1 1.2J

LICHID cu înc rc tur exploziv (+13)
0399 BOMBE CO INÂND UN LICHID INFLAMABIL cu 1 1.1J 1 0 EO P101 MP23 1 W2 CW1 1.1J
sarcin exploziv (+13)
0400 BOMBE CO INÂND UN LICHID INFLAMABIL cu 1 1.2J 1 0 EO P101 MP23 1 W2 CW1 1.2J
sarcin exploziv (+13)
0401 SULFUR DE DIPICRIL uscat sau umed cu mai pu in 1 1.1D 1 0 EO P112a MP20 1 W2 CW1 1.1D
de 10% (din mas ) ap (+13)
P112b W3
P112c
0402 PERCLORAT DE AMONIU 1 1.1D 1 152 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0403 DISPOZITIVE LUMINOASE AERIENE 1 1.4G 1.4 0 EO P135 MP23 2 W2 CW1 1.4G
0404 DISPOZITIVE LUMINOASE AERIENE 1 1.4S 1.4 0 EO P135 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0405 CARTU E DE SEMNALIZARE 1 1.4S 1.4 0 EO P135 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
214
MP24
0406 DINITROBENZEN 1 1.3C 1 0 EO P114b MP20 1 W2 CW1 1.3C
(+13)
W3
0407 ACID TETRAZOL-1-ACETIC 1 1.4C 1.4 0 EO P114b MP20 2 W2 CW1 1.4C
0408 RACHETE DETONATOARE cu dispozitive de siguran 1 1.1D 1 0 EO P141 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
0409 RACHETE DETONATOARE cu dispozitive de siguran 1 1.2D 1 0 EO P141 MP21 1 W2 CW1 1.2D
0410 RACHETE DETONATOARE cu dispozitive de siguran 1 1.4D 1.4 0 EO P141 MP21 2 W2 CW1 1.4D
0411 TETRANITRAT DE PENTAERITRIT (TETRANITRAT 1 1.1D 1 131 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
DE PENTAERITRIOL, PENTRIT PETN) UMEZIT cu (+15)
min. 7% (din mas ) cear P112c W3
0412 CARTU E PENTRU ARME cu înc rc tur exploziv 1 1.4E 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP21 2 W2 CW1 1.4E
LP101
0413 CARTU E OARBE PENTRU ARME 1 1.2C 1 0 EO P130 MP22 1 W2 CW1 1.2C
0417 CARTU E CU PROIECTILE INERTE PENTRU ARME 1 1.3C 1 0 EO P130 MP22 1 W2 CW1 1.3C
sau CARTU E PENTRU ARME DE MIC CALIBRU

(+13)

(+13)
0424 PROIECTILE INERTE cu trasor 1 1.3G 1 0 EO P130 PP67 L1 MP23 1 W2 CW1 1.3G
LP101
0425 PROIECTILE INERTE cu trasor 1 1.4G 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP23 2 W2 CW1 1.4G
LP101
0426 PROIECTILE cu înc rc tur de dispersie sau exploziv 1 1.2F 1 0 EO P130 MP23 1 W2 CW1 1.2F
(+13)
0427 PROIECTILE cu înc rc tur de dispersie sau exploziv 1 1.4F 1.4 0 EO P130 MP23 2 W2 CW1 1.4F
0428 OBIECTE PIROTEHNICE de uz tehnic 1 1.1G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.1G

(+13)
MP24
MP24
MP24
0431 OBIECTE PIROTEHNICE de uz tehnic 1 1.4G 1.4 0 EO P135 MP23 2 W2 CW1 CE1 1.4G
MP24
0432 OBIECTE PIROTEHNICE de uz tehnic 1 1.4S 1.4 0 EO P135 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
MP24
0433 GALET UMEZIT cu minim 17% (din mas ) alcool 1 1.1C 1 266 0 EO P111 MP20 1 W2 CW1 1.1C
(+13)
0434 PROIECTILE cu înc rc tur de dispersie sau 1 1.2G 1 0 EO P130 PP67 L1 MP23 1 W2 CW1 1.2G
LP101
0435 PROIECTILE cu înc rc tur de dispersie sau 1 1.4G 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP23 2 W2 CW1 1.4G
LP101
0436 RACHETE AUTOPROPULSATE cu înc rc tur 1 1.2C 1 0 EO P130 PP67 L1 MP22 1 W2 CW1 1.2C
215
exploziv LP101
0437 RACHETE AUTOPROPULSATE cu înc rc tur 1 1.3C 1 0 EO P130 PP67 L1 MP22 1 W2 CW1 1.3C
exploziv
LP101
0438 RACHETE AUTOPROPULSATE cu înc rc tur 1 1.4C 1.4 0 EO P130 PP67 L1 MP22 2 W2 CW1 1.4C
exploziv
LP101
0439 ÎNC RC TURI CUMULATIVE f detonator 1 1.2D 1 0 EO P137 PP70 MP21 1 W2 CW1 1.2D
0440 ÎNC RC TURI CUMULATIVE f detonator 1 1.4D 1.4 0 EO P137 PP70 MP21 2 W2 CW1 1.4D
0441 ÎNC RC TURI CUMULATIVE f detonator 1 1.4S 1.4 347 0 EO P137 PP70 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0442 ÎNC RC TURI EXPLOZIVE INDUSTRIALE f 1 1.1D 1 0 EO P137 MP21 1 W2 CW1 1.1D
detonator (+13)
0443 ÎNC RC TURI EXPLOZIVE INDUSTRIALE f 1 1.2D 1 0 EO P137 MP21 1 W2 CW1 1.2D
detonator
0444 ÎNC RC TURI EXPLOZIVE INDUSTRIALE f 1 1.4D 1.4 0 EO P137 MP21 2 W2 CW1 1.4D
detonator
0445 ÎNC RC TURI EXPLOZIVE INDUSTRIALE f 1 1.4S 1.4 347 0 EO P137 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
detonator
0446 TUBURI COMBUSTIBILE GOALE I NEAMORSATE 1 1.4C 1.4 0 EO P136 MP22 2 W2 CW1 1.4C
0447 TUBURI COMBUSTIBILE GOALE I NEAMORSATE 1 1.3C 1 0 EO P136 MP22 1 W2 CW1 1.3C
0448 ACID MERCAPTO-5 TETRAZOL-1-ACETIC 1 1.4C 1.4 0 EO P114b MP20 2 W2 CW1 1.4C
0449 TORPILE CU COMBUSTIBIL LICHID cu sau f 1 1.1J 1 0 EO P101 MP23 1 W2 CW1 1.1J
0450 TORPILE CU COMBUSTIBIL LICHID cu cap inert 1 1.3J 1 0 EO P101 MP23 1 W2 CW1 1.3J
(+13)
0451 TORPILE cu înc rc tur exploziv 1 1.1D 1 0 EO P130 PP67 L1 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
LP101
0452 GRENADE DE EXERCI IU de mân sau de pu 1 1.4G 1.4 0 EO P141 MP23 2 W2 CW1 1.4G
0453 RACHETE PORTBANDUL 1 1.4G 1.4 0 EO P130 MP23 2 W2 CW1 1.4G

0454 APRINZ TOARE 1 1.4S 1.4 0 EO P142 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0455 DETONATOARE de min (de explozi ie) 1 1.4S 1.4 347 0 EO P131 PP68 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
NEELECTRICE
0456 DETONATOARE de min (de explozi ie) ELECTRICE 1 1.4S 1.4 347 0 EO P131 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0457 ÎNC RC TURI EXPLOZIVE CU LIANT PLASTIC 1 1.1D 1 0 EO P130 MP21 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
0458 ÎNC RC TURI EXPLOZIVE CU LIANT PLASTIC 1 1.2D 1 0 EO P130 MP21 1 W2 CW1 1.2D
0459 ÎNC RC TURI EXPLOZIVE CU LIANT PLASTIC 1 1.4D 1.4 0 EO P130 MP21 2 W2 CW1 1.4D
0460 ÎNC RC TURI EXPLOZIVE CU LIANT PLASTIC 1 1.4S 1.4 347 0 EO P130 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
0461 COMPONEN I DE LAN PIROTEHNIC 1 1.1B 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.1B
(+13)
274
0462 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.1C 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.1C
(+13)
274
0463 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.1D 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
274
0464 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.1E 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.1E
(+13)
274
0465 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.1F 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.1F
(+13)
216
274
274
0467 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.2D 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.2D
274
0468 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.2E 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.2E
274
0469 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.2F 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.2F
(+13)
274
274
0471 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4E 1.4 178 0 EO P101 MP2 2 W2 CW1 1.4E
274
0472 OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4F 1.4 178 0 EO P101 MP2 2 W2 CW1 1.4F
274
0473 MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.1A INTERZIS

0474 MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.1C 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.1C
(+13)
274 W3
0475 MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.1D 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
274 W3
0476 MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.1G 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.1G
(+13)
274 W3
0477 MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.3C 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.3C
(+13)
274 W3
0478 MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.3G 1 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.3G
274 W3
0479 MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4C 1.4 178 0 EO P101 MP2 2 W2 CW1 1.4C
274
0480 MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4D 1.4 178 0 EO P101 MP2 2 W2 CW1 1.4D
274
0481 MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4S 1.4 178 0 EO P101 MP2 4 W2 CW1 1.4S
274
0482 MATERII EXPLOZIVE FOARTE 1 1.5D 1.5 178 0 EO P101 MP2 1 W2 CW1 1.5D
PU IN SENSIBILE (MATERII TPS)
274
N.S.A.
0483 CICLOTRIMETILENTRINITRAMIN 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(CICLONIT, HEXOGEN, RDX), (+13)
DESENSIBILIZAT P112c W3
0484 CICLOTRIMETILEN 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
TETRANITRAMIN (OCTOGEN, (+13)
HMX), DESENSIBILIZAT P112c W3
0485 MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 1 1.4G 1.4 178 0 EO P101 MP2 2 W2 CW1 1.4G
274 W3
0486 OBIECTE EXPLOZIVE, FOARTE 1 1.6N 1.6 0 EO P101 MP23 2 W2 CW1 1.6N
PU IN SENSIBILE (OBIECTE
EEPS)
0488 MUNI II DE EXERCI IU 1 1.3G 1 0 EO P130 PP67 L1 MP23 1 W2 CW1 1.3G
LP101
0489 DINITROGLICOLURIL (DINGU) 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
217
0490 OXINITROTRIAZOL (ONTA) 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0491 ÎNC RC TURI PROPULSIVE 1 1.4C 1.4 0 EO P143 PP76 MP22 2 W2 CW1 1.4C
0492 CAPSE POCNITOARE PENTRU 1 1.3G 1 0 EO P135 MP23 1 W2 CW1 1.3G
CALEA FERAT
0493 CAPSE POCNITOARE PENTRU 1 1.4G 1.4 0 EO P135 MP23 2 W2 CW1 1.4G
CALEA FERAT
0494 PERFORATOARE BALISTICE 1 1.4D 1.4 0 EO P101 MP21 2 W2 CW1 1.4D
pentru pu uri de petrol, f
detonator
0495 PROPERGOL LICHID 1 1.3C 1 224 0 EO P115 PP53 PP54 MP20 1 W2 CW1 1.3C
(+13)
PP57 PP58
0496 OCTONAL 1 1.1D 1 0 EO P112b MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
P112c W3
0497 PROPERGOL LICHID 1 1.1C 1 224 0 EO P115 PP53 PP54 MP20 1 W2 CW1 1.1C
(+13)
PP57 PP58
0498 PROPERGOL SOLID 1 1.1C 1 0 EO P114b MP20 1 W2 CW1 1.1C
(+13)
0499 PROPERGOL SOLID 1 1.3C 1 0 EO P114b MP20 1 W2 CW1 1.3C
(+13)
0500 ASAMBL RI DE DETONATOARE 1 1.4S 1.4 347 0 EO P131 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
de min (de explozi ie)
NEELECTRICE
0501 PROPERGOL SOLID 1 1.4C 1.4 0 EO P114b MP20 2 W2 CW1 1.4C
0502 RACHETE AUTOPROPULSATE cu 1 1.2C 1 0 EO P130 PP67 L1 MP22 1 W2 CW1 1.2C
cap inert
LP101
0503 DISPOZITIVE PIROTEHNICE DE 1 1.4G 1.4 235 0 EO P135 MP23 2 W2 CW1 1.4G
UMFLARE A SACILOR 289
GONFLABILI sau MODULE
PENTRU SACI GONFLABILI sau
RETRACTOARE PENTRU
CENTURILE DE SIGURAN
0504 1H-TETRAZOL 1 1.1D 1 0 EO P112c PP48 MP20 1 W2 CW1 1.1D
(+13)
0505 SEMNALE DE AJUTOR pentru 1 1.4G 1.4 0 EO P135 MP23 2 W2 CW1 1.4G
nave
MP24
0506 SEMNALE DE AJUTOR pentru 1 1.4S 1.4 0 EO P135 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
nave
MP24
0507 SEMNALE FUMINGENE 1 1.4S 1.4 0 EO P135 MP23 4 W2 CW1 CE1 1.4S
MP24
0508 1-HIDROXIBENZOTRIAZOL 1 1.3C 1 0 EO P114b PP48 PP50 MP20 1 W2 CW1 1.3C
ANHIDRA, uscat sau umezit cu (+13)
mai pu in de 20% (din mas ) ap W3
0509 PULBERE F FUM 1 1.4c 1.4 0 E0 PI 14b PP48 MP20 2 W2 CW1 1.4C
1001 ACETILEN DIZOLVAT 2 4F 2.1 0 EO P200 MP9 PxBN(M) TU17 2 CW9 CE2 239
(+13) TU38 CW10

TE22 CW36
TA4
TT9
1002 AER COMPRIMAT 2 1A 2.2 655 120 E1 P200 MP9 (M) ZCxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) TT9 CW10
1003 AER LICHID REFRIGERAT 2 3O 2.2 + 0 EO P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU7 3 W5 CW9 CE2 225
5.1 TP22 TU19 CW11
(+13) TA4 CW30
218
TT9 CW36
TM6
1005 AMONIAC ANHIDRU 2 2TC 2.3 + 23 0 EO P200 MP9 T50 PxBH(M) TU38 1 CW9 268
8
(+13) (M) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT8
TT9
TM6
1006 ARGON COMPRIMAT 2 1A 2.2 653 120 E1 P200 MP9 (M) CxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) TT9 CW10
CW36
1008 TRIFLORUR DE BOR COMPRIMAT 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 268
8 TE22
(+13) TE25 CW10
TA4
TT9
TM6 CW36
TT10
1009 BROMOTRIFLUORMETAN (GAZ 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
REFRIGERANT R 13B1) ml
(+13) (M) TT9 CW10
TM6 CW36
1010 BUTADIEN 1,2,STABILIZAT sau 2 2F 2.1 618 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
AMESTECURI DE BUTANDIEN I
HIDROCARBURI, STABILIZATE; care la (+13) (M) TE22 CW10
70°C au o tensiune de vaporizare care nu
dep te 1, 1 MPa (11bar) i a c ror TA4 CW36
mas volumic la 50°C nu este mai mic TT9
de 0,525 kg/l
TM6
1011 BUTAN 2 2F 2.1 657 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
660
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1012 BUTILEN -1 sau cis-BUTILEN -2 sau 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
trans-BUTILEN -2 sau BUTILEN ÎN
AMESTECURI (+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1013 DIOXID DE CARBON 2 2A 2.2 584 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) 653 TT9 CW10
TM6 CW36
1016 MONOXID DE CARBON COMPRIMAT 2 1TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) CxBH(M) TU38 1 CW9 263
2.1 TE22 CW10

(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
1017 CLOR 2 2TOC 2.3 + 0 EO P200 MP9 T50 TP19 P22DH(M) TU38 1 CW9 265
5.1 + (M) TE22 CW10
8
219
(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
TT10
1018 CLORDIFLUORMETAN (GAZ 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
REFRIGERANT R 22) ml
(+13) (M) TT9 CW10
'TM6 CW36
1020 CLORPENTAFLUORETAN (GAZ 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
REFRIGERANT R115) ml
(+13) (M) TT9 CW10
'TM6 CW36
1021 CLOR-1 TETRAFLUOR-1,2,2,2 ETAN 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(GAZ REFRIGERANT R124) ml
(+13) (M) TT9 CW10
'TM6 CW36
1022 CLORTRIFLUORMETAN (GAZ 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(+13) TT9 CW10
'TM6 CW36
1023 GAZ DE COCSERIE COMPRIMAT 2 1TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) CxBH(M) TU38 1 CW9 263
2.1 TE22 CW10

(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
1026 CIANOGEN 2 2TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 263
2.1 TE22 CW10

(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
1027 CICLOPROPAN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) (M) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
1028 DICLORDIFLUORMETAN (GAZ 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(+13) (M) TT9 CW10
TM6 CW36
1029 DICLORFLUORMETAN (GAZ 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(+13) (M) TT9 CW10
TM6 CW36
1030 DIFLUOR-1, 1 ETAN (GAZ 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
REFRIGERANT R152a)
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
220
TM6
1032 DIMETILAMIN ANHIDR 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) (M) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
1033 ETER METILIC 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) (M) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
1035 ETAN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
1036 ETILAMIN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) (M) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
1037 CLORUR DE ETIL 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) (M) TE22 CW10

TA4 CW36
TT0
TM6
1038 ETILEN LICHID 2 3F 2.1 0 EO P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU18 2 W5 CW9 CE2 223
REFRIGERAT
(+13) TU38 CW11
TE22 CW30
TA4 CW36
TT9
TM6
1039 ETER METILENIC 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
1040 OXID DE ETILEN 2 2TF 2.3 + 342 0 EO P200 MP9 (M) 1 CW9 263
2.1 CW10
CW36
1040 OXID DE ETILEN CU AZOT pân 2 2TF 2.3 + 342 0 EO P200 MP9 T50 TP20 PxBH(M) TU38 1 CW9 263
la o presiune total de 1 Mpa (10
bar) la 50°C 2.1 (M) TE22 CW10
(+13) T25 CW36
TA4
TT9
TM6
1041 OXID DE ETILEN I DIOXID DE 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
CARBON ÎN AMESTEC, care
221
con ine peste 9%, dar nu mai mult (+13) (M) TE22 CW10
de 87% oxid de etilen
TA4 CW36
TT9
TM6
1043 ÎNGR MINTE ÎN SOLU IE 2 2.2 642
con inând amoniac necombinat
1044 EXTINCTOARE con inând un gaz 2 6A 2.2 225 120 EO P003 MP9 3 CW9 CE2 20
comprimat sau lichefiat 594 ml
1045 FLUOR COMPRIMAT 2 1TOC 2.3 + 0 EO P200 MP9 1 CW9 265
5.1 + CW10
8
CW36
1046 HELIU COMPRIMAT 2 1A 2.2 653 120 E1 P200 MP9 (M) CxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) TT9 CW10
CW36
1048 BROMUR DE HIDROGEN 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 268
ANHIDR 8
(+13) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
TT10
1049 HIDROGEN COMPRIMAT 2 1F 2.1 660 0 EO P200 MP9 (M) CxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
1050 CLORUR DE HIDROGEN 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 268
ANHIDRIC 8
(+13) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
TT10
1051 CIANUR DE HIDROGEN 6.1 TF1 I 6.1 + 603 0 E5 P200 MP2 0 CW13 663
STABILIZAT cu mai pu in 3% ap 3
CW28
CW31
1052 FLORUR DE HIDROGEN 8 CT1 I 8 + 0 EO P200 MP2 T10 TP2 L21DH(+) TU14 1 CW13
ANHIDR 6.1
TU34 CW28
TU38 CW34
TC1
TE17
TE21
TE22
TE25
TA4
TT4
TT9
TM3
1053 SULFUR DE HIDROGEN 2 2TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxDH(M) TU38 1 CW9 263
2.1 TE22 CW10
222
(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
TT10
1055 IZOBUTILEN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) (M) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
1056 CRIPTON COMPRIMAT 2 1A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) CxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) TT9 CW10
CW36
1057 BRICHETE sau 2 6F 2.1 201 0 EO P002 PP84 RR5 MP9 2 CW9 CE2 23
ÎNC RC TOARE PENTRU 654
BRICHETE con inând un
gaz inflamabil 658
1058 GAZE LICHEFIATE 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
neinflamabile, cu adaos de ml
azot, de dioxid de carbon (+13) TT9 CW10
sau aer
TM6 CW36
1060 METILACETILEN I 2 2F 2.1 581 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
PROPADIEN ÎN
AMESTEC STABILIZAT (+13) (M) TE22 CW10
(Amestec P1 i Amestec
P2) TA4 CW36
TT9
TM6
1061 METILAMIN ANHIDR 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) (M) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
1062 BROMUR DE METIL care 2 2T 2.3 23 0 EO P200 MP9 T50 PxBH(M) TU38 1 CW9 26
con ine mai mult de 2%
clorpicrin (+13) (M) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
1063 CLORUR DE METIL (GAZ 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
REFRIGERANT R40)
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1064 MERCAPTAN METILIC 2 2TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 T50 PxDH(M) TU38 1 CW9 263
2.1 (M) TE22 CW10

(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
223
1065 NEON COMPRIMAT 2 1A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) CxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) TT9 CW10
CW36
1066 AZOT COMPRIMAT 2 1A 2.2 653 120 E1 P200 MP9 (M) CxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) TT9 CW10
CW36
1067 TETROXID DE DIAZOT 2 2TOC 2.3 + 0 EO P200 MP9 T50 TP21 PxBH(M) TU17 1 CW9 265
(DIOXID DE AZOT)
5.1 + TU38 CW10
8
(+13) TE22 CW36
TA4
TT9
1069 CLORUR DE NITROSIL 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 1 CW9 268
8
CW10
CW36
1070 PROTOXID DE AZOT 2 2O 2.2 + 584 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 25
5.1 TT9 CW10

(+13) TM6 CW36
1071 GAZ DE PETROL 2 1TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) CxBH(M) TU38 1 CW9 263
COMPRIMAT
2.1 TE22 CW10
(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
1072 OXIGEN COMPRIMAT 2 1O 2.2 + 355 0 EO P200 MP9 (M) CxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 25
5.1 658 TT9 CW10

(+13) CW36
1073 OXIGEN LICHID 2 3O 2.2 + 0 EO P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU7 3 W5 CW9 CE2 225
REFRIGERAT
5.1 TP22 TU19 CW11
(+13) TA4 CW30
TT9 CW36
TM6
1075 GAZE DE PETROL 2 2F 2.1 274 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
LICHEFIATE
(+13) 583 (M) TE22 CW10
639 TA4 CW36
660 TT9
TM6
1076 FOSGEN 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 P22DH(M) TU17 1 CW9 268
8
(+13) TU38 CW10
TE22 CW36
TA4
TT9
1077 PROPILEN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) (M) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
1078 GAZ FRIGORIFIC N.S.A. 2 2A 2.2 274 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(GAZ REFRIGERANT ml
224
N.S.A) ca de exemplu (+13) 582 (M) TT9 CW10
amestec F1, amestec F2 i
TM6 CW36
amestec F3)
1079 DIOXID DE SULF 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 T50 TP19 PxDH(M) TU38 1 CW9 268
8
(+13) (M) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
TT10
1080 HEXAFLORUR DE SULF 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) TT9 CW10
TM6 CW36
1081 TETRAFLUORETILEN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
STABILIZAT TU40
TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
1082 TRIFLUORCLORETILEN 2 2TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 T50 PxBH(M) TU38 1 CW9 263
STABILIZAT
2.1 (M) TE22 CW10
(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
1083 TRIMETILAMIN ANHIDR 2 2F 2.1 EO P200 MP9 T50 TU38 2 CW9 CE3 23
0 PxBN(M)
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1085 BROMUR DE VINIL 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
STABILIZAT
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1086 CLORUR DE VINIL 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
STABILIZAT
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1087 ETER METILVINILIC 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
STABILIZAT
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1088 ACETAL 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1089 ACETALDEHID 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN TU8 1 33
MP17 TP7
225
1090 ACETON 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1091 ULEIURI DE ACETON 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02 TP8
R001
1092 ACROLEIN STABILIZAT 6.1 TF1 I 6.1 + 354 0 E0 P601 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 663
3
MP17 TP7 TU15 CW28
TP35 TU38 CW31
TE21
TE22
1093 ACRILONITRIL STABILIZAT 3 FT1 I 3 + 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
6.1
MP17 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
1098 ALCOOL ALILIC 6.1 TF1 I 6.1 + 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
3
MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1099 BROMUR DE ALIL 3 FT1 I 3 + 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
6.1
MP17 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
1100 CLORUR DE ALIL 3 FT1 I 3 + 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
6.1
MP17 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
1104 ACETA I DE ALIL 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1105 PENTANOLI 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33

IBC02 TP29
R001
1105 PENTANOLI 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1106 AMILAMINE 3 FC III 3 + 8 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
IBC03
R001
1106 AMILAMINE 3 FC II 3+8 1L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
IBC02
1107 CLORURI DE AMIL 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1108 PENTEN -1 (n-AMILEN ) 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
226
MP17
1109 FORMIA I DE AMIL 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1110 n-AMILMETILCETON 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1111 MERCAPTAN AMILIC 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1112 NITRA I DE AMIL 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1113 NITRA I DE AMIL 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1114 BENZEN 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1120 BUTANOLI 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02 TP29
R001
1120 BUTANOLI 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1123 ACETA I DE BUTIL 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1123 ACETA I DE BUTIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1125 n-BUTILAMIN 3 FC II 3 + 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
8
IBC02
1126 1-BROMOBUTAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1127 CLOROBUTANI 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1128 FORMIAT DE n-BUTIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1129 BUTIRALDEHID 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1130 ULEI DE CAMFOR 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
227
LP01
R001
1131 DISULFUR DE CARBON 3 FT1 I 3+ 0 EO P001 PP31 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
6.1
MP17 TP7 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
1133 ADEZIVI care con in un lichid 3 F1 I 3 500 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
inflamabil ml
MP17 TP8
TP27
1133 ADEZIVI care con in un lichid 3 F1 II 3 640C 5 L E2 P001 PP1 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
inflamabil (cu presiunea
vaporilor la 50°C mai mare de TP8
110 kPa)
1133 ADEZIVI care con in un lichid 3 F1 II 3 640D 5 L E2 P001 PP1 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
inflamabil (cu presiunea
IBC02 TP8
vaporilor la 50°C mai mic sau
egal cu 110 kPa) R001
1133 ADEZIVI care con in un lichid 3 F1 III 3 640E 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
inflamabil
IBC03
LP01
R001
1133 ADEZIVI care con in un lichid 3 F1 III 3 640F 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
inflamabil (cu punct de
LP01
aprindere sub 23°C i vâscos
conform 2.2.3.1.4.) (punct de R001
fierbere de cel mult 35°C)
1133 ADEZIVI care con in un lichid 3 F1 III 3 640G 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
aprindere sub 23°C i vâscos LP01
conform 2.2.3.1.4.) (cu
presiunea vaporilor la 50°C R001
mai mare de 110 kPa i punct
de fierbere peste 35°C)
1133 ADEZIVI care con in un lichid 3 F1 III 3 640H 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
IBC02
aprindere sub 23°C i vâscos
conform 2.2.3.1.4.) (cu LP01
presiunea vaporilor la 50°C
R001
mai mi sau egal cu 110
kPa)
1134 CLOR BENZEN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1135 MONOCLORHIDR DE 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
GLICOL +3 MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1136 DISTILA I DE GUDRON DE HUIL , 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33

INFLAMABILI
IBC02
R001
1136 DISTILA I DE GUDRON DE HUIL , 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
228
INFLAMABILI IBC03 TP29
LP01
R001
1139 SOLU IE DE ANROBARE 3 F1 I 3 500 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
(tratamente de suprafa sau ml
anrob ri utilizate în industrie sau în MP17 TP8
alte scopuri: c ptu eli pentru
caroseria vehiculelor, pentru butoaie TP27
i carcase)
1139 SOLU IE DE ANROBARE 3 F1 II 3 640C 5 L E2 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
(tratamente de suprafa sau
anrob ri utilizate în industrie sau în
alte scopuri: c ptu eli pentru TP8
caroseria vehiculelor, pentru butoaie
i carcase) (cu presiunea vaporilor la
50°C mai mare de 110 kPa)
1139 SOLU IE DE ANROBARE 3 F1 II 3 640D 5 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
anrob ri utilizate în industrie sau în IBC02 TP8
i carcase) (cu presiunea vaporilor la R001
50°C mai mic sau egal cu 110
kPa)
1139 SOLU IE DE ANROBARE 3 F1 III 3 640E 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
alte scopuri: c ptu eli pentru LP01
R001
i carcase)
1139 SOLU IE DE ANROBARE 3 F1 III 3 640F 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
i carcase) (cu punct de aprindere R001
sub 23°C i vâscoase conform
2.2.3.1.4.) (punct de fierbere de cel
mult 35°C)
1139 SOLU IE DE ANROBARE 3 F1 III 3 640G 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
i carcase) (cu punct de aprindere
sub 23°C i vâscos conform R001
2.2.3.1.4.) (cu presiunea vaporilor la
50°C mai mare de 110 kPa punct de
fierbere peste 35°C)
1139 SOLU IE DE ANROBARE 3 F1 III 3 640H 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
anrob ri utilizate în industrie sau în IBC02
caroseria vehiculelor, pentru butoaie LP01
i carcase) (cu punct de aprindere
2.2.3.1.4.) (cu presiunea vaporilor la R001
50°C mai mic sau egal cu110 kPa)
1143 ALDEHID CROTONIC 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP17 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
(CROTONALDEHID ) sau +3
ALDEHID CROTONIC MP8 TP35 TU15 CW28
STABILIZAT (CROTONALDEHID
STABILIZAT ) TU38 CW31
TE21
TE22
1144 CROTONILEN 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 339
MP17
229
1145 CICLOHEXAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1146 CICLOPENTAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1147 DECAHIDRONAFTALIN (decaline) 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1148 DIACETONALCOOL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1148 DIACETONALCOOL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1149 ETERI BUTILICI 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1150 DICLOR-1,2 ETILEN 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T7 TP2 LGBF 2 CE7 33

L
IBC02
R001
1152 DICHLORPENTANI 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1153 ETER DIETILIC DE 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
ETILENGLICOL L
IBC02
R001
1153 ETER DIETILIC DE 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
ETILENGLICOL L
IBC03
LP01
R001
1154 DIETILAMIN 3 FC II 3 + 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
8 L
IBC02
1155 ETER DIETILIC (ETER ETILIC) 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP17 T11 TP2 L4BN 1 33
MP7
1156 DIETILCETON 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1157 DIISOBUTILCETON 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1158 DIISOPROPILAMIN 3 FC II 3 + 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
8 L
IBC02
1159 ETER IZOPROPILENIC 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
230
L
IBC02
R001
1160 DIMETILAMIN ÎN SOLU IE 3 FC II 3 + 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
APOAS 8 L
IBC02
1161 CARBONAT DE METIL 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1162 DIMETILDICLORSILAN 3 FC II 3 + 0 E0 P010 MP19 T10 TP2 L4BH 2 CE7 X338
8 TP7
1163 DIMETHILHIDRAZIN , 6.1 TFC I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
ASIMETRIC +3
+8 MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1164 SULFUR DE METIL 3 F1 II 3 1 E2 P001 B8 MP19 T7 TP2 L1,5BN 2 CE7 33
L
IBC02
1165 DIOXAN 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1166 DIOXOLAN 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1167 ETER VINILIC STABILIZAT 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP17 T11 TP2 L4BN 1 339
MP7
1169 EXTRACTE AROMATICE 3 F1 II 3 640C 5 E2 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
LICHIDE (cu presiunea vaporilor 601 L TP8
la 50°C mai mare de 110 kPa)
1169 EXTRACTE AROMATICE 3 F1 II 3 640D 5 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
LICHIDE (cu presiunea vaporilor L
la 50°C mai mic sau egal cu 601 IBC02 TP8
110 kPa)
R001
1169 EXTRACTE AROMATICE 3 F1 III 3 640E 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
LICHIDE L
601 IBC03
LP01
R001
1169 EXTRACTE AROMATICE 3 F1 III 3 640F 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
LICHIDE (cu punct de aprindere L
sub 23°C i vâscoase conform 601 LP01
2.2.3.1.4.) (punct de fierbere de
cel mult 35°C) R001
1169 EXTRACTE AROMATICE 3 F1 III 3 601 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
sub 23°C i vâscoase conform 640G LP01
2.2.3.1.4.) (cu presiunea vaporilor
la 50°C mai mare de 110 kPa R001
punct de fierbere peste 35°C)
1169 EXTRACTE AROMATICE 3 F1 III 3 601 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
sub 23°C i vâscoase conform 640H IBC02
2.2.3.1.4.) (cu presiunea vaporilor
la 50°C mai mic sau egal cu LP01
110 kPa) R001
1170 ETANOL (ALCOOL ETILIC) sau 3 F1 II 3 144 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
ETANOL ÎN SOLU IE (ALCOOL L
231
ETILIC ÎN SOLU IE con inând 601 IBC02
peste 70% din volum alcool)
R001
1170 ETANOL ÎN SOLU IE (ALCOOL 3 F1 III 3 144 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
ETILIC ÎN SOLU IE con inând L
între 24% i 70% din volum alcool) 601 IBC03
LP01
R001
1171 ETER MONOETILIC DE 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
ETILENGLICOL L
IBC03
LP01
R001
1172 ACETAT DE ETER MONOETILIC 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
DE ETILENGLICOL L
IBC03
LP01
R001
1173 ACETAT DE ETIL 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1175 ETILBENZEN 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1176 BORAT DE ETIL 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33

IBC02
R001
1177 ACETAT DE 2-ETILBUTIL 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1178 ALDEHID ETILIC -2 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
BUTIRIC
IBC02
R001
1179 ETER ETILBUTILIC 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1180 BUTIRAT DE ETIL 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1181 CLORACETAT DE ETIL 6.1 TF1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
+3 ml
IBC02 CW28
CW31
1182 CLOROFORMAT DE ETIL 6.1 TFC I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+ 3 MP17 TP37 TU15 CW28
+8 TU38 CW31
TE21
TE22
1183 ETILDICLORSILAN 4.3 WFC I 4.3 0 EO P401 RR7 MP2 T14 TP2 L10DH TU14 0 W1 CW23 X338
232
+3
+8 TP7 TU23
TU38
TE21
TE22
TM2
TM3
1184 DICLORUR DE ETILEN 3 FT1 II 3 + 1L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
6.1
IBC02 CW28
1185 ETILENIMIN STABILIZAT 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P601 MP2 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 663
+3
TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
TE25
1188 ETER MONOMETILIC DE 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
ETILENGLICOL
IBC03
LP01
R001
1189 ACETAT DE ETER 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
MONOETILIC DE
IBC03
ETILENGLICOL
LP01
R001
1190 FORMIAT DE ETIL 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1191 ALDEHIDE OCTILICE 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1192 LACTAT DE ETIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1193 ETILMETILCETON 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
(METILETILCETON )
IBC02
R001
1194 NITRIT DE ETIL ÎN SOLU IE 3 FT1 I 3+ 0 EO P001 MP7 L10CH TU14 1 CW13 336
6.1
MP17 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
1195 PROPIONAT DE ETIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1196 ETILTRICLORSILAN 3 FC II 3 + 0 E0 P010 MP19 T10 TP2 L4BH 2 CE7 X338
8
TP7
1197 EXTRACTE LICHIDE PENTRU 3 F1 II 3 640C 5 L E2 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
AROMATIZAT(cu presiunea
vaporilor la 50°C mai mare de 110 601 TP8
233
kPa)
1197 EXTRACTE LICHIDE PENTRU 3 F1 II 3 640D 5 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
AROMATIZAT (cu presiunea
601 IBC02 TP8
1197 EXTRACTE LICHIDE PENTRU 3 F1 III 3 640E 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
AROMATIZAT
601 IBC03
LP01
R001
1197 EXTRACTE LICHIDE PENTRU 3 F1 III 3 640F 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
AROMATIZAT (cu punct de
aprindere sub 23°C i vâscoase 601 LP01
conform 2.2.3.1.4.) (punct de
fierbere de cel mult 35°C) R001
1197 EXTRACTE LICHIDE PENTRU 3 F1 III 3 640G 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
aprindere sub 23°C i vâscoase 601 LP01
conform 2.2.3.1.4.) (cu presiunea
vaporilor la 50°C mai mare de 110 R001
kPa punct de fierbere peste 35°C)
1197 EXTRACTE LICHIDE PENTRU 3 F1 III 3 640H 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
601 IBC02
aprindere sub 23°C i vâscoase
conform 2.2.3.1.4.) (cu presiunea LP01
R001
egal cu 110 kPa)
1198 FORMALDEHIDE ÎN SOLU IE 3 FC III 3 + 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
INFLAMABIL 8
IBC03
R001
1199 FURALDEHIDE 6.1 TF1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
+3 ml
IBC02 CW28
CW31
1201 ULEI DE FUZEL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1201 ULEI DE FUZEL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1202 CARBURANT DIESEL sau 3 F1 III 3 640K 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
GAZOLIN sau COMBUSTIBIL
OR (cu punct de aprindere sub 363 IBC03
60°C) LP01
R001
1202 CARBURANT DIESEL conform normei EN 3 F1 III 3 640L 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
590:2004 sau GAZOLIN sau COMBUSTIBIL
363 IBC03
OR cu punctul de aprindere definit clar în
norma EN 590:2004 LP01
R001
1202 CARBURANT DIESEL sau GAZOLIN sau 3 F1 III 3 640M 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBV 3 W12 CE4 30
COMBUSTIBIL U OR (punctul de aprindere
363 IBC03
între 60°C i 100°C)
LP01
R001
1203 BENZIN 3 F1 II 3 243 1L E2 P001 BB2 MP19 T4 TP1 LGBF TU9 2 CE7 33
363 IBC02
234
534 R001
1204 NITROGLICERIN , în SOLU IE ALCOOLIC 3 D II 3 601 1L EO P001 PP5 MP2 2 CE7 33
cu mai mult de1% nitroglicerin
IBC02
1206 HEPTANI 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1207 HEXALDEHID 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1208 HEXANI 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1210 CERNELURI DE TIPOGRAFIE, inflamabile sau 3 F1 I 3 163 500 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
MATERII ASIMILABILE CERNELURILOR DE ml
TIPOGRAFIE, (inclusiv solven i i diluan i
pentru cerneluri de imprimerie), inflamabile MP17 TP8
1210 CERNELURI DE TIPOGRAFIE, inflamabile sau 3 F1 II 3 163 5 L E2 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
MATERII ASIMILABILE CERNELURILOR DE
pentru cerneluri de imprimerie), inflamabile 640C PP1 TP8
(presiunea vaporilor la 50°C peste 110 kPa)
1210 CERNELURI DE TIPOGRAFIE, inflamabile sau 3 F1 II 3 163 5 L E2 P001 PP1 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
TIPOGRAFIE, (inclusiv solven i i diluan i 640D IBC02 TP8
pentru cerneluri de imprimerie), inflamabile
(presiunea vaporilor la 50°C mai mic sau
1210 CERNELURI DE TIPOGRAFIE, inflamabile sau 3 F1 III 3 163 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
640E IBC03
pentru cerneluri de imprimerie), inflamabile LP01
R001
1210 CERNELURI DE TIPOGRAFIE, inflamabile 3 F1 III 3 163 5 E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
sau MATERII ASIMILABILE CERNELURILOR L
DE TIPOGRAFIE, (inclusiv solven i i diluan i
pentru cerneluri de imprimerie), inflamabile 640F LP01
(având un punct de aprindere sub 23°C i
vâscoase conform 2.2.3.1.4.) (punct de R001
fierbere de cel mult 35°C)
1210 CERNELURI DE TIPOGRAFIE, inflamabile 3 F1 III 3 163 5 E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
DE TIPOGRAFIE, (inclusiv solven i i diluan i
pentru cerneluri de imprimerie), inflamabile 640G LP01
vâscoase conform 2.2.3.1.4.) (presiunea
vaporilor la 50°C peste 110 kPa punct de R001
1210 CERNELURI DE TIPOGRAFIE, inflamabile 3 F1 III 3 163 5 E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
DE TIPOGRAFIE, (inclusiv solven i i diluan i 640H IBC02
pentru cerneluri de imprimerie), inflamabile
LP01
vâscoase conform 2.2.3.1.4.) (presiunea
vaporilor la 50°C mai mic sau egal cu 110
kPa) R001
1212 IZOBUTANOL (ALCOOL IZOBUTILIC) 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
235
IBC03
LP01
R001
1213 ACETAT DE IZOBUTIL 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1214 IZOBUTILAMIN 3 FC II 3 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
+ L
8
IBC02
1216 IZOOCTENE 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1218 IZOPREN STABILIZAT 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 339
MP17
1219 IZOPROPANOL (ALCOOL IZOPROPILIC) 3 F1 II 3 601 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1220 ACETAT DE IZOPROPIL 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1221 IZOPROPILAMIN 3 FC I 3 0 EO P001 MP7 T11 TP2 L10CH TU14 1 338
+
8
MP17 TU38
TE21
TE22
1222 NITRAT DE IZOPROPIL 3 F1 II 3 1 E2 P001 B7 MP19 2 CE7 33

L
IBC02
R001
1223 KEROSEN 3 F1 III 3 363 5 E1 P001 MP19 T2 TP2 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1224 CETONE LICHIDE (presiunea 3 F1 II 3 274 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
vaporilor la 50°C peste 110 kPa) L
640C TP8
TP28
1224 CETONE LICHIDE (presiunea 3 F1 II 3 274 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
vaporilor la 50°C mai mic sau L
egal cu 110 kPa) 640D IBC02 TP8
R001 TP28
1224 CETONE LICHIDE; N.S.A. 3 F1 III 3 274 5 E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03 TP29
LP01
R001
1228 MERCAPTANI LICHIZI 3 FT1 II 3 + 274 1 E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
INFLAMABILI, TOXICI, N.S.A. sau 6.1 L
MERCAPTANI ÎN AMESTEC IBC02 TP27 CW28
LICHID, INFLAMABIL, TOXIC,
N.S.A.
1228 MERCAPTANI LICHIZI 3 FT1 III 3 + 274 5 E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 3 W12 CW13 CE4 36
236
INFLAMABILI, TOXICI, N.S.A. sau 6.1 L
MERCAPTANI ÎN AMESTEC
IBC03 TP28 CW28
LICHID, INFLAMABIL, TOXIC,
N.S.A. R001
1229 OXID DE MESITIL 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1230 METANOL 3 FT1 II 3 + 279 1 E2 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
6.1 L
IBC02 CW28
1231 ACETAT DE METIL 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1233 ACETAT DE METILAMIL 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1234 METILAL 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T7 TP2 L1,5BN 2 CE7 33
L
IBC02
B8
1235 METILAMIN ÎN SOLU IE 3 FC II 3 + 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
APOAS 8 L
IBC02
1237 BUTIRAT DE METIL 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1238 CLOROFORMIAT DE METIL 6.1 TFC I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 663
+3
+8 MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1239 ETER METILIC MONOCLORAT 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 663
+3
MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1242 METILDICLORSILAN 4.3 WFC I 4.3 0 EO P401 RR7 MP2 T14 TP2 L10DH TU14 0 W1 CW23 X338
+3
+8 TP7 TU24
TU38
TE21
TE22
TM2
TM3
1243 FORMIAT DE METIL 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
MP17
1244 METILHIDRAZIN 6.1 TFC I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 663
+3
+8 MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
237
TE22
1245 METILIZOBUTILCETON 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1246 METILIZOPROPENILCETON , 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 339
STABILIZAT L
IBC02
R001
1247 METACRILAT DE METIL 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 339
MONOMER, L
STABILIZAT IBC02
R001
1248 PROPIONAT DE METIL 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1249 METILPROPILCETON 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1250 METILTRICLORSILAN 3 FC II 3 + 0 E0 P010 MP19 T10 TP2 L4BH 2 CE7 X338
8
TP7
1251 METILVINILCETON 6.1 TFC I 6.1 354 0 E0 P601 RR7 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 639
STABILIZAT + 3 MP17 TP37 TU15 CW28
+8 TU38 CW31
TE21
TE22
1259 NICHEL-TETRACARBONIL 6.1 TF1 I 6.1 0 E5 P601 MP2 L15CH TU14 1 CW13 663
+3
TU15 CW28
TU31 CW31
TU38
TE21
TE22
TE25
TM3
1261 NITROMETAN 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 2 CE7 33
L
R001
RR2
1263 VOPSELE (inclusiv lacuri, emailuri, elac, firnis, 3 F1 I 3 163 500 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
cear de parchet, grunduri, apret i baze lichide ml
pentru lacuri) sau MATERII ASIMILATE
VOPSELELOR (inclusiv solven i i diluan i pentru 650 MP17 TP8
vopsele) TP27
1263 VOPSELE (inclusiv lacuri, emailuri, elac, firnis, 3 F1 II 3 163 5 L E2 P001 PP1 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
cear de parchet, grunduri, apret i baze lichide
pentru lacuri) sau MATERII ASIMILATE 640C TP8
VOPSELELOR (inclusiv solven i i diluan i pentru
vopsele) (presiunea vaporilor la 50°C peste 110
kPa) 650 TP28
1263 VOPSELE (inclusiv lacuri, emailuri, elac, firnis, 3 F1 II 3 163 5 L E2 P001 PP1 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
238
pentru lacuri) sau MATERII ASIMILATE 640D IBC02 TP8
vopsele) (presiunea vaporilor la 50°C peste mai
mic sau egal cu 110 kPa) 650 R001 TP28
1263 VOPSELE (inclusiv lacuri, emailuri, elac, firnis, 3 F1 III 3 163 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
640E IBC03 TP29
VOPSELELOR (inclusiv solven i i diluan i pentru 650 LP01
vopsele)
R001
1263 VOPSELE (inclusiv lacuri, emailuri, elac, firnis, 3 F1 III 3 163 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
VOPSELELOR (inclusiv solven i i diluan i pentru 640F LP01 TP29
vopsele) (având un punct de aprindere sub 23°C i
vâscoase conform 2.2.3.1.4.) (punct de fierbere de
cel mult 35°C) 650 R001
1263 VOPSELE (inclusiv lacuri, emailuri, elac, firnis, 3 F1 III 3 163 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
VOPSELELOR (inclusiv solven i i diluan i pentru 640G LP01 TP29
vâscoase conform 2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor
la 50°C peste 110 kPa punct de fierbere peste 650 R001
35°C)
1263 VOPSELE (inclusiv lacuri, emailuri, elac, firnis, 3 F1 III 3 163 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
pentru lacuri) sau MATERII ASIMILATE 640H IBC02 TP29
vâscoase conform 2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor 650 LP01
la 50°C mai mic sau egal cu 110 kPa)
R001
1264 PARALDEHID 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30

IBC03
LP01
R001
1265 PENTANI lichizi 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
MP17
1265 PENTANI lichizi 3 F1 II 3 1 L E2 P001 B8 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
IBC02
1266 PRODUSE PENTRU PARFUMERIE con inând 3 F1 II 3 163 5 L E2 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
solven i inflamabili (presiunea vaporilor la 50°C 640C
peste 110 kPa) TP8
1266 PRODUSE PENTRU PARFUMERIE con inând 3 F1 II 3 163 5 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
solven i inflamabili (presiunea vaporilor la 50°C mai 640D
mic sau egal cu 110 kPa) IBC02 TP8
R001
1266 PRODUSE PENTRU PARFUMERIE con inând 3 F1 III 3 163 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
solven i inflamabili (punct de aprindere mai mic de 640E
23°C i vâscoase conform 2.2.3.1.4.) IBC03
LP01
R001
1266 PRODUSE PENTRU PARFUMERIE con inând 3 F1 III 3 163 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
solven i inflamabili (cu punct de aprindere sub 23°C i 640F
vâscoase conform 2.2.3.1.4.) (punct de fierbere de cel LP01
239
mult 35°C) R001
1266 PRODUSE PENTRU PARFUMERIE con inând 3 F1 III 3 163 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
solve i inflamabili (cu punct de aprindere mai mic de 640G
23°C i vâscoase conform 2.2.3.1.4.) (presiunea de
vaporizare la 23°C mai mare de 110 kPa punct de LP01
R001
1266 PRODUSE PENTRU PARFUMERIE con inând 3 F1 III 3 163 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
solven i inflamabili (cu punct de aprindere sub 23°C i 640H
vâscoase conform 2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor la IBC02
50°C mai mic sau egal cu 110 kPa)
LP01
R001
1267 EI (PETROL BRUT) 3 F1 I 3 357 500 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
ml
MP17 TP8
1267 EI (PETROL BRUT) (presiunea vaporilor la 50°C 3 F1 II 3 357 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
mai mic sau egal cu 110 kPa) 640C
TP8
1267 EI (PETROL BRUT) (presiunea vaporilor la 50°C 3 F1 II 3 357 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
mai mic sau egal cu 110 kPa) 640D
IBC02 TP8
R001
1267 EI (PETROL BRUT) 3 F1 III 3 357 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1268 DISTILATE DE PETROL, N.S.A. sau PRODUSE 3 F1 I 3 363 500 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
PETROLIERE N.S.A. ml
MP17 TP8
1268 DISTILATE DE PETROL, N.S.A. sau PRODUSE 3 F1 II 3 640C 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
PETROLIERE N.S.A. (presiunea vaporilor la 50°C
363 TP8
peste 110 kPa)
TP28
1268 DISTILATE DE PETROL, N.S.A. sau PRODUSE 3 F1 II 3 640D 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
PETROLIERE N.S.A. (presiunea vaporilor la 50°C mai
363 IBC02 TP8
mic sau egal cu 110 kPa)
R001 TP28
1268 DISTILATE DE PETROL, N.S.A. sau 3 F1 III 3 363 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
PRODUSE PETROLIERE N.S.A.
IBC03 TP29
LP01
R001
1272 ULEI DE PIN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03 TP29
LP01
R001
1274 n-PROPANOL (n-ALCOOL PROPILIC 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
NORMAL) IBC02
R001
1274 n-PROPANOL (n-ALCOOL PROPILIC 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
NORMAL) IBC03
LP01
R001
1275 ALDEHID PROPIONIC 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
240
1276 ACETAT de n-PROPIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1277 PROPILAMIN 3 FC II 3 + 8 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
IBC02
1278 CLORO-1 PROPAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 B8 MP19 T7 TP2 L1,5BN 2 CE7 33
IBC02
1279 DICLOR-1,2, PROPAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1280 OXID DE PROPILEN 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
MP17 TP7
1281 FORMIA I DE PROPIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1282 PIRIDIN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP2 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1286 ULEI DE COLOFONIU (presiunea vaporilor la 50°C 3 F1 II 3 640C 5 E2 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
peste 110 kPa) L
1286 ULEI DE COLOFONIU (presiunea vaporilor la 50°C mai 3 F1 II 3 640D 5 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
mic sau egal cu 110 kPa) L
IBC02
R001
1286 ULEI DE COLOFONIU 3 F1 III 3 640E 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1286 ULEI DE COLOFONIU (cu punct de aprindere sub 23°C 3 F1 III 3 640F 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
i vâscos conform 2.2.3.1.4.) (punct de fierbere de cel L
mult 35°C) LP01
R001
1286 ULEI DE COLOFONIU (cu punct de aprindere sub 23°C 3 F1 III 3 640G 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
i vâscos conform 2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor la L
50°C peste 110 kPa punct de fierbere peste 35°C) LP01
R001
1286 ULEI DE COLOFONIU (cu punct de aprindere sub 23°C 3 F1 III 3 640H 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
i vâscos conform 2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor la L
50°C mai mic sau egal cu 110 kPa) IBC02
LP01
R001
1287 SOLU IE DE CAUCIUC (presiunea vaporilor la 50°C 3 F1 II 3 640C 5 E2 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
peste 110 kPa) L
TP8
1287 SOLU IE DE CAUCIUC (presiunea vaporilor la 50°C mai 3 F1 II 3 640D 5 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
mic sau egal cu 110 kPa) L
IBC02 TP8
R001
1287 SOLU IE DE CAUCIUC 3 F1 III 3 640E 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
241
1287 SOLU IE DE CAUCIUC (cu punct de aprindere sub 3 F1 III 3 640F 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
23°C i vâscos conform 2.2.3.1.4.) (punct de fierbere de L
cel mult 35°C) LP01
R001
1287 SOLU IE DE CAUCIUC (cu punct de aprindere sub 3 F1 III 3 640G 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
23°C i vâscos conform 2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor L
la 50°C peste 110 kPa punct de fierbere peste 35°C) LP01
R001
1287 SOLU IE DE CAUCIUC (cu punct de aprindere sub 3 F1 III 3 640H 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
23°C i vâscos conform 2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor L
la 50°C mai mic sau egal cu 110 kPa) IBC02
LP01
R001
1288 ULEI DE IST 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02 TP8
R001
1288 ULEI DE IST 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1289 METILAT DE SODIU ÎN SOLU IE cu alcool 3 FC II 3 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
+ L
8
IBC02 TP8
1289 METILAT DE SODIU ÎN 3 FC III 3 + 5 E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 CE4 38

SOLU IE cu alcool 8 L
IBC02
R001
1292 SILICAT DE TETRAETIL 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1293 TINCTURI MEDICINALE 3 F1 II 3 601 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02 TP8
R001
1293 TINCTURI MEDICINALE 3 F1 III 3 601 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1294 TOLUEN 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1295 TRICLORSILAN 4.3 WFC I 4.3 0 EO P401 RR7 MP2 T14 TP2 L10DH TU14 0 W1 CW23 X338
+3
+8 TP7 TU25
TU38
TE21
TE22
TM2
TM3
1296 TRIETILAMIN 3 FC II 3 + 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
242
8 L
IBC02
1297 TRIMETILAMIN ÎN SOLU IE 3 FC I 3+ 0 EO P001 MP7 T11 TP1 L10CH TU14 1 338
APOAS con inând cel mult de 8
50% (din mas ) trimetilamin MP17 TU38
TE21
TE22
1297 TRIMETILAMIN ÎN SOLU IE 3 FC II 3 + 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
APOAS con inând cel mult de 8 L
50% (din mas ) trimetilamin IBC02
1297 TRIMETILAMIN ÎN SOLU IE 3 FC III 3 + 5 E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
APOAS con inând cel mult de 8 L
50% (din mas ) trimetilamin IBC03
R001
1298 TRIMETILCLORSILAN 3 FC II 3 + 0 E0 P010 MP19 T10 TP2 L4BH 2 CE7 X338
8
TP7
1299 ULEI DE TEREBENTIN 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1300 SUBSTITUIENT DE ULEI DE 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
TEREBENTIN IBC02
R001
1300 SUBSTITUIENT DE ULEI DE 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
TEREBENTIN L
IBC03
LP01
R001
1301 ACETAT DE VINIL STABILIZAT 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 339
L
IBC02
R001
1302 ETER ETILVINILIC 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 339
STABILIZAT
MP17
1303 CLORUR DE VINILIDEN 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T12 TP2 L4BN 1 339
STABILIZAT
MP17 TP7
1304 ETER IZOBUTILVINILIC 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 339
STABILIZAT L
IBC02
R001
1305 VINIL TRICLOROSILAN 3 FC II 3 + 0 E0 P010 MP19 T10 TP2 L4BH 2 CE7 X338
8
TP7
1306 PRODUSE PENTRU 3 F1 II 3 640C 5 E2 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
CONSERVAREA LEMNULUI, L
LICHIDE (presiunea vaporilor la TP8
50°C peste 110 kPa)
1306 PRODUSE PENTRU 3 F1 II 3 640D 5 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
LICHIDE (presiunea vaporilor la IBC02 TP8
50°C mai mic sau egal cu 110
kPa) R001
1306 PRODUSE PENTRU 3 F1 III 3 640E 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
LICHIDE IBC03
243
LP01
R001
1306 PRODUSE PENTRU 3 F1 III 3 640F 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
LICHIDE (cu punct de aprindere LP01
2.2.3.1.4.) (punct de fierbere de R001
cel mult 35°C)
1306 PRODUSE PENTRU 3 F1 III 3 640G 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
LICHIDE (cu punct de aprindere LP01
2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor R001
la 50°C peste 110 kPa punct de
1306 PRODUSE PENTRU 3 F1 III 3 640H 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
LICHIDE (cu punct de aprindere IBC02
2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor LP01
la 50°C mai mic sau egal cu R001
110 kPa)
1307 XILENI 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
1307 XILENI 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
1308 ZIRCONIU ÎN SUSPENSIE 3 F1 I 3 0 E3 P001 PP33 MP7 L4BN 1 33
ÎNTR-UN LICHID INFLAMABIL
MP17
1308 ZIRCONIU ÎN SUSPENSIE 3 F1 II 3 640C 1 E2 P001 PP33 MP19 L1,5BN 2 CE7 33
ÎNTR-UN LICHID INFLAMABIL L
(presiunea vaporilor la 50°C R001
peste 110 kPa)
1308 ZIRCONIU ÎN SUSPENSIE 3 F1 II 3 640D 1 E2 P001 PP33 MP19 LGBF 2 CE7 33
ÎNTR-UN LICHID INFLAMABIL L
(presiunea vaporilor la 50°C mai R001
mic sau egal cu 110 kPa)
1308 ZIRCONIU ÎN SUSPENSIE ÎNTR- 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 LGBF 3 CE4 30

UN LICHID INFLAMABIL L
R001
1309 ALUMINIU PULBERE, ANROBAT 4.1 F3 II 4.1 1 E2 P002 PP38 B4 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
kg
IBC08
1309 ALUMINIU PULBERE, ANROBAT 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 PP11 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC08
LP02
R001
1310 PICRAT DE AMONIU UMEZIT cu 4.1 D I 4.1 0 EO P406 PP26 MP2 1 W1 40
1312 BORNEOL 4.1 F1 III 4.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC08
LP02
R001
1313 REZINAT DE CALCIU 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC06
244
R001
1314 REZINAT DE CALCIU TOPIT 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC04
R001
1318 REZINAT DE COBALT 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
PRECIPITAT kg
IBC06
R001
1320 DINITROFENOL, UMEZIT cu 4.1 DT I 4.1 0 EO P406 PP26 MP2 1 W1 CW28 46
minim15% (din mas ) ap +
6.1
1321 DINITROFENA I, UMEZI I cu 4.1 DT I 4.1 0 EO P406 PP26 MP2 1 W1 CW28 46
minim 15% (din mas ) ap +
6.1
1322 DINITROREZORCIN , UMEZIT 4.1 D I 4.1 0 EO P406 PP26 MP2 1 W1 40
cu minim15% (din mas ) ap
1323 FEROCERIU 4.1 F3 II 4.1 249 1 E2 P002 B4 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
kg
IBC08
1324 PELICULE CU SUPORT 4.1 F1 III 4.1 5 E1 P002 PP15 MP11 3 W1 CE11 40
NITROCELULOZIC cu strat de kg
gelatin , (excluzând de eurile) R001
1325 MATERIE SOLID ORGANIC 4.1 F1 II 4.1 274 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
INFLAMABIL , N.S.A. kg
IBC08
1325 MATERIE SOLID ORGANIC 4.1 F1 III 4.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
IBC08
LP02
R001
1326 HAFNIU PULBERE UMEZIT cu 4.1 F3 II 4.1 586 1 E2 P410 PP40 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
minim 25% ap kg
IBC06
1327 Fân sau Paie sau Bhusa 4.1 F1 SCUTIT
1328 HEXAMETILENTETRAMIN 4.1 F1 III 4.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC08
R001
1330 REZINAT DE MANGAN 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC06
R001
1331 CHIBRITURI CARE NU SUNT 'DE 4.1 F1 III 4.1 293 5 E1 P407 PP27 MP12 4 W1 CE11 40
SIGURAN ' kg
1332 METALDEHID 4.1 F1 III 4.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC08
LP02
R001
1333 CERIU, pl ci, bare, lingouri 4.1 F3 II 4.1 1 E2 P002 B4 MP11 2 W1 CE10 40
kg
IBC08
1334 NAFTALIN BRUT sau 4.1 F1 III 4.1 501 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW2 CE11 40
NAFTALIN RAFINAT kg
IBC08 BK1
LP02 BK2
R001
1336 NITROGUANIDIN UMEZIT cu 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
245
1337 NITROAMIDON UMEZIT cu minim 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
20% (din mas ) ap
1338 FOSFOR AMORF 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P410 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC08
R001
1339 HEPTASULFUR DE FOSFOR 4.1 F3 II 4.1 602 1 E2 P410 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
care nu con ine fosfor alb sau kg
galben IBC04
1340 PENTASULFUR 4.3 WF2 II 4.1 602 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 0 W1 CW23 CE10 423
DE FOSFOR care nu g
con ine fosfor alb sau IBC04
galben 4.3 WF2 II 4.3
+
1341 SESCVISULFUR 4.1 F3 II 4.1 602 1 E2 P410 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
DE FOSFOR care nu kg
galben
1343 TRISULFUR DE 4.1 F3 II 4.1 602 1 E2 P410 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
FOSFOR care nu kg
galben
1344 TRINITROFENOL, 4.1 D I 4.1 0 EO P406 PP26 MP2 1 W1 40
ACID PRICRIC
UMEZIT cu minim
30% (din mas ) ap
1345 DE EURI DE 4.1 F1 II 4.1 1 E2 P002 B4 MP11 T3 TP33 SGAN 4 W1 CE10 40
CAUCIUC sau kg
DE EURI DE IBC08
CAUCIUC sub form
de pulbere sau
granule
1346 SILICIU PULBERE 4.1 F3 III 4.1 32 5 E1 P002 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
AMORF kg
IBC08
LP02
R001
1347 PICRAT DE ARGINT 4.1 D I 4.1 0 EO P406 PP25 PP26 MP2 1 W1 40
UMEZIT cu minim
30% (din mas ) ap
1348 DINITRO-o-CREZAT 4.1 DT I 4.1 0 EO P406 PP26 MP2 1 W1 CW28 46
DE SODIU UMEZIT +
cu minim15% (din 6.1
mas ) ap
1349 PICRAMAT DE 4.1 D I 4.1 0 EO P406 PP26 MP2 1 W1 40
SODIU UMEZIT cu
minim 20% (din
mas ) ap
1350 SULF 4.1 F3 III 4.1 242 5 E1 P002 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC08 BK1
LP02 BK2
R001
1352 TITAN PUDR 4.1 F3 II 4.1 586 1 E2 P410 PP40 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
UMEZIT cu minim kg
25% (din mas ) ap IBC06
1353 FIBRE sau 4.1 F1 III 4.1 502 5 E1 P410 B3 MP11 3 W1 CE11 40
ES TURI kg
IMPREGNATE CU IBC08
NITROCELULOZ
SLAB NITRAT , R001
N.S.A.
1354 TRINITROBENZEN 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
UMEZIT cu minim
30% (din mas ) ap
246
1355 ACID 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
TRINITROBENZOIC
UMEZIT cu minim
30% (din mas ) ap
1356 TRINITROTOLUEN 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
UMEZIT (TOLIT ,
TNT) UMEZIT cu
minim 30% (din
mas ) ap
1357 NITRAT DE UREE 4.1 D I 4.1 227 0 EO P406 MP2 1 W1 40
UMEZIT cu minim
20% (din mas ) ap
1358 ZIRCONIU 4.1 F3 II 4.1 586 1 E2 P410 PP40 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
PULBERE UMEZIT kg
cu minim 25% (din IBC06
mas ) ap
1360 FOSFUR DE 4.3 WT2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X462
CALCIU +
6.1 CW28
1361 RBUNE de origine 4.2 S2 II 4.2 0 E2 P002 PP12 MP14 T3 TP33 SGAN TU11 2 W1 W13 CE10 40
animal sau vegetal
IBC06
1361 RBUNE de origine 4.2 S2 III 4.2 0 E1 P002 PP12 B3 MP14 T1 TP33 SGAV 4 W1 VW4 CE11 40
animal sau vegetal
IBC08 W13
LP02
R001
1362 RBUNE ACTIV 4.2 S2 III 4.2 646 0 E1 P002 PP11 B3 MP14 T1 TP33 SGAV 4 W1 VW4 CE11 40
IBC08
LP02
R001
1363 COPRA (miez de nuc de 4.2 S2 III 4.2 0 E1 P003 PP20 B3 MP14 3 W1 VW4 CE11 40
cocos)
IBC08 B6
LP02
R001
1364 DE EURI ULEIOASE DE 4.2 S2 III 4.2 0 E1 P003 PP19 B3 MP14 3 W1 VW4 CE11 40
BUMBAC
IBC08 B6
LP02
R001
1365 BUMBAC UMED 4.2 S2 III 4.2 0 E1 P003 PP19 B3 MP14 3 W1 VW4 CE11 40
IBC08 B6
LP02
R001
1369 p- 4.2 S2 II 4.2 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 W12 CE10 40
NITROZODIMETILANILIN
IBC06
1372 Fibre de origine animal , 4.2 S2 SCUTIT
sau vegetal , arse, stropite
sau umezite
1373 FIBRE sau ES TURI DE 4.2 S2 III 4.2 0 E1 P410 B3 MP14 T1 TP33 3 W1 VW4 CE11 40
ORIGINE ANIMAL , sau
IBC08
VEGETAL sau
SINTETIC impregnate cu R001
ulei, N.S.A.
1374 IN DE PE TE 4.2 S2 II 4.2 300 0 E2 P410 B4 MP14 T3 TP33 2 W1 CE10 40
(DE EURI DE PE TE)
IBC08
NESTABILIZATE
1376 OXID DE FIER REZIDUAL 4.2 S4 III 4.2 592 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW4 CE11 40
sau PAN DE FIER
IBC08 BK2
REZIDUAL provenit de la
purificarea gazului lampant LP02
247
R001
1378 CATALIZATOR METALIC 4.2 S4 II 4.2 0 0 E2 P410 PP39 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
UMEZIT cu exces vizibil de
IBC01
lichid
1379 HÂRTIE TRATAT CU 4.2 S2 III 4.2 0 E1 P410 B3 MP14 3 W1 VW4 CE11 40
ULEIURI NESATURATE
IBC08
incomplet uscate (include i
hârtie carbon) R001
1380 PENTABORAN 4.2 ST3 I 4.2 0 EO P601 MP2 L21DH TU14 0 W1 CW28 333
+
6.1 TU38
TC1
TE21
TE22
TM1
TE25
1381 FOSFOR ALB sau 4.2 ST3 I 4.2 503 0 EO P405 MP2 T9 TP3 L10DH(+) TU14 0 W1 CW28 46
GALBEN, ACOPERIT CU +
AP SAU ÎN SOLU IE 6.1 TP31 TU16
TU21
TU38
TE3
TE21
TE22
1381 FOSFOR ALB sau 4.2 ST4 I 4.2 503 0 EO P405 MP2 T9 TP3 L10DH(+) TU14 0 W1 CW28 46
GALBEN, USCAT +
6.1 TP31 TU16
TU21
TU38
TE3
TE21
TE22
1382 SULFUR DE POTASIU 4.2 S4 II 4.2 504 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
ANHIDR sau SULFUR
DE POTASIU cu minim IBC06
30% ap de cristalizare
1383 METAL PIROFORIC, 4.2 S4 I 4.2 274 0 EO P404 MP13 T21 TP7 0 W1 43
N.S.A. sau ALIAJ
TP33
PIROFORIC N.S.A.
1384 DITIONIT DE SODIU 4.2 S4 II 4.2 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
(HIDROSULFIT DE
IBC06
SODIU)
1385 SULFUR DE SODIU 4.2 S4 II 4.2 504 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
ANHIDR sau SULFUR
DE SODIU cu mai pu in de IBC06
1386 TURTE con inând mai mult 4.2 S2 III 4.2 0 E1 P003 PP20 B3 MP14 3 W1 CE11 40
de 1,5% din mas ulei i cu
IBC08 B6 VW4
umiditate de maxim 11%
din mas LP02
R001
1387 De euri de lân umede 4.2 S2 SCUTIT

1389 AMALGAM DE METALE 4.3 W1 I 4.3 182 0 EO P402 RR8 MP2 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X323
ALCALINE LICHIDE
TE5
TM2
TT3
1390 AMIDURI DE METALE 4.3 W2 II 4.3 182 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 0 W1 CW23 CE10 423
ALCALINE 505 g IBC07
248
1391 DISPERSIE DE METALE 4.3 W1 I 4.3 182 0 EO P402 RR8 MP2 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X323
ALCALINE sau 183 TE5
DISPERSIE DE METALE 506 TM2
ALCALINOP MÂNTOASE TT3
1391 Suprimat
1392 AMALGAM DE METALE 4.3 W1 I 4.3 183 0 EO P402 MP2 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X323
ALCALINOP MÂNTOASE 506 TE5
LICHIDE TM2
TT3
1393 ALIAJ DE METALE 4.3 W2 II 4.3 183 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE7 423
ALCALINOP MÂNTOASE, g
N.S.A. 506 IBC07
1394 CARBUR DE ALUMINIU 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 VW5 CW23 CE10 423
g
IBC07
1395 ALUMINO-FERO-SILICIU 4.3 WT2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 462
PULBERE + g
6.1 IBC05 CW28
PP40
1396 ALUMINIU PULBERE 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
NEANROBAT g
IBC07
PP40
1396 ALUMINIU PULBERE 4.3 W2 III 4.3 1 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW5 CW23 CE11 423
NEANROBAT kg
IBC08
R001
1397 FOSFUR DE ALUMINIU 4.3 WT2 I 4.3 507 0 EO P403 MP21 W1 CW23 X462
+ CW28
6.1
1398 SILICO-ALUMINIU 4.3 W2 III 4.3 37 1 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW5 CW23 CE11 423
PULBERE, NEANROBAT kg
IBC08
R001
1400 BARIU 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
g
IBC07
1401 CALCIU 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
g
IBC07
1402 CARBUR DE CALCIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 T9 TP7 S2,65AN(+) TU4 1 W1 CW23 X423
TU22
TM2
IBC04 TP33
TA5
1402 CARBUR DE CALCIU 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 VW5 CW23 CE10 423
g
IBC07
1403 CIANAMID CALCIC 4.3 W2 III 4.3 38 1 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 0 W1 CW23 CE11 423
con inând mai mult de kg
0,1% din mas carbur de IBC08
calciu
R001
1404 HIDRUR DE CALCIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
1405 SILICUR DE CALCIU 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 VW7 CW23 CE10 423
g
IBC07
1405 SILICUR DE CALCIU 4.3 W2 III 4.3 1 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW7 CW23 CE11 423
249
kg
IBC08 VW5
R001
1407 CESIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 L10CH(+) TU2 1 W1 CW23 X423
IBC04 TU14
TU38
TE5
TE21
TE22
TM2
TT3
1408 FEROSILICIU con inând 4.3 WT2 III 4.3 39 1 E1 P003 PP20 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 CW23 CE11 462
între 30% i 90% (din + kg
mas ) siliciu 6.1 IBC08 B6 BK2 VW1 CW28
R001
1409 HIDRURI METALICE 4.3 W2 I 4.3 274 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
HIDROREACTIVE, N.S.A. 508
1409 HIDRURI METALICE 4.3 W2 II 4.3 274 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
HIDROREACTIVE, N.S.A. g
508 IBC04
1410 HIDRURA DE LITIU- 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
ALUMINIU
1411 HIDRUR DE LITIU- 4.3 WF1 I 4.3 0 EO P402 MP2 1 W1 CW23 X323
ALUMINIU ÎN ETER +
3
RR8
1413 BOROHIDRUR DE LITIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
1414 HIDRUR DE LITIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
1415 LITIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X423
IBC04 TE5
TM2
TT3
1417 SILICO-LITIU 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
g
IBC07
1418 MAGNEZIU PULBERE sau 4.3 WS I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
ALIAJE DE MAGNEZIU +
4.2
1418 MAGNEZIU PULBERE sau 4.3 WS II 4.3 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
ALIAJE DE MAGNEZIU +
4.2 IBC05
1418 MAGNEZIU 4.3 WS III 4.3 0 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW5 CW23 CE11 423
PULBERE sau ALIAJE +
DE MAGNEZIU 4.2 IBC08
R001
MAGNEZIU- +
ALUMINIU
6.1 CW28
1420 ALIAJE METALICE 4.3 W1 I 4.3 0 EO P402 MP2 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X323
DE POTASIU,
LICHIDE TE5
TM2
TT3
1421 ALIAJE LICHIDE DE 4.3 W1 I 4.3 182 0 EO P402 RR8 MP2 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X323
METALE ALCALINE,
250
N.S.A TE5
TM2
TT3
1422 ALIAJE LICHIDE DE 4.3 W1 I 4.3 0 EO P402 MP2 T9 TP3 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X323
POTASIU I SODIU
TP7 TE5
TP31 TM2
TT3
1423 RUBIDIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 L10CH(+) TU2 1 W1 CW23 X423
IBC04 TU14
TU38
TE5
TE21
TE22
TM2
TT3
1426 BOROHIDRUR DE 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
SODIU
1427 HIDRUR DE SODIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
1428 SODIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 T9 TP7 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X423
IBC04 TP33 TE5

TM2
TT3
1431 METILAT DE SODIU 4.2 SC4 II 4.2 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 48
+8
IBC05
1432 FOSFUR DE SODIU 4.3 WT2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X462
+
6.1 CW28
1433 FOSFURI STANICE 4.3 WT2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X462
+
6.1 CW28
1435 CENU I DE ZINC 4.3 W2 III 4.3 1 E1 P002 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW5 CW23 CE11 423
kg
IBC08
R001
1436 ZINC PULBERE sau 4.3 WS I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
PRAF +
1436 ZINC PULBERE sau 4.3 WS II 4.3 0 E2 P410 PP40 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
PRAF +
IBC07
1436 ZINC PULBERE sau 4.3 WS III 4.3 0 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW5 CW23 CE11 423
PRAF +
4.2 IBC08
R001
1437 HIDRUR DE 4.1 F3 II 4.1 1 E2 P410 PP40 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
ZIRCONIU kg
IBC04
1438 NITRAT DE 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
ALUMINIU kg
IBC08 BK1
LP02 BK2
R001
1439 DICROMAT DE 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
AMONIU kg
IBC08
1442 PERCLORAT DE 5.1 O2 II 5.1 152 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
AMONIU kg
251
IBC06
1444 PERSULFAT DE 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
AMONIU kg
IBC08
LP02
R001
1445 CLORAT DE BARIU, 5.1 OT2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CV24 CE10 56
SOLID + kg
6.1 IBC06 CV28
1446 NITRAT DE BARIU 5.1 OT2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
+ kg
6.1 IBC08 CW28
1447 PERCLORAT DE 5.1 OT2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
BARIU SOLID + kg
6.1 IBC06 CW28
1448 PERMANGANAT DE 5.1 OT2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
BARIU + kg
6.1 IBC06 CW28
1449 PEROXID DE BARIU 5.1 OT2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
+ kg
6.1 IBC06 CW28
1450 BROMA I 5.1 O2 II 5.1 274 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
ANORGANICI, N.S.A. kg
350 IBC08
1451 NITRAT DE CESIU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
1452 CLORAT DE CALCIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC08
1453 CLORIT DE CALCIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
kg
IBC08
1454 NITRAT DE CALCIU 5.1 O2 III 5.1 208 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08 BK1
LP02 BK2
R001
1455 PERCLORAT DE CALCIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC06
1456 PERMANGANAT DE 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
CALCIU kg
IBC06
1457 PEROXID DE CALCIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
kg
IBC06
1458 CLORAT I BORAT ÎN 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
AMESTEC kg
IBC08
1458 CLORAT I BORAT ÎN 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP2 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
AMESTEC kg
IBC08
LP02
R001
1459 CLORAT I CLORUR DE 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
MAGNEZIU ÎN AMESTEC, kg
SOLID IBC08
252
1459 CLORAT I CLORUR DE 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP2 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
MAGNEZIU ÎN AMESTEC, kg
SOLID IBC08
LP02
R001
1461 CLORA I ANORGANICI, 5.1 O2 II 5.1 274 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
N.S.A. kg
351 IBC06
1462 CLORI I ANORGANICI 5.1 O2 II 5.1 274 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
N.S.A. kg
352 IBC06
509
1463 TRIOXID DE CROM 5.1 OTC II 5.1 510 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 568
ANHIDRU + kg
6.1 IBC08 CW28
+8
1465 NITRAT DE DIDIM 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
1466 NITRAT DE FIER III 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
1467 NITRAT DE GUANIDIN 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
1469 NITRAT DE PLUMB 5.1 OT2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
+ kg
6.1 IBC08 CW28
1470 PERCLORAT DE PLUMB 5.1 OT2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
SOLID + kg
6.1 IBC06 CW28
1471 HIPOCLORIT DE LITIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP10 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
USCAT sau HIPOCLORIT kg IBC08
DE LITIU ÎN AMESTEC
1471 HIPOCLORIT DE LITIU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 CW24 CE11 50
USCAT sau HIPOCLORIT kg IBC08
DE LITIU ÎN AMESTEC LP02
R001
1472 PEROXID DE LITIU 5.1 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
O2
kg
IBC06
1473 BROMAT DE MAGNEZIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC08
1474 NITRAT DE MAGNEZIU 5.1 O2 III 5.1 332 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08 BK1
LP02 BK2
R001
1475 PERCLORAT DE 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
MAGNEZIU kg
IBC06
1476 PEROXID DE MAGNEZIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
kg
IBC06
253
1477 NITRA I ANORGANICI, 5.1 O2 II 5.1 511 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
N.S.A. kg
IBC08
1477 NITRA I ANORGANICI, 5.1 O2 III 5.1 511 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
N.S.A. kg
IBC08
LP02
R001
1479 MATERIE SOLID 5.1 O2 I 5.1 274 0 EO P503 MP2 1 W10 CW24 55
COMBURANT , N.S.A.
IBC05
1479 MATERIE SOLID 5.1 O2 II 5.1 274 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
COMBURANT , N.S.A. kg
IBC08
1479 MATERIE SOLID 5.1 O2 III 5.1 274 5 E1 P002 B3 MP2 T1 TP33 SGAN TU3 3 CW24 CE11 50
COMBURANT , N.S.A. kg
IBC08
LP02
R001
1481 PERCLORA I 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
IBC06
1481 PERCLORA I 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP2 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
IBC08
LP02
R001
1482 PERMANGANA I 5.1 O2 II 5.1 274 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
353 IBC06
1482 PERMANGANA I 5.1 O2 III 5.1 274 5 E1 P002 B3 MP2 T1 TP33 SGAN TU3 3 CW24 CE11 50
353 IBC08
LP02
R001
1483 PEROXIZI ANORGANICI, 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
N.S.A. kg
IBC06
1483 PEROXIZI ANORGANICI, 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP2 T1 TP33 SGAN TU3 3 CW24 CE11 50
N.S.A. kg
IBC08
LP02
R001
1484 BROMAT DE POTASIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC08
1485 CLORAT DE POTASIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC08
1486 NITRAT DE POTASIU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08 BK1
LP02 BK2
R001
1487 NITRAT DE POTASIU I 5.1 O2 II 5.1 607 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
NITRIT DE SODIU ÎN kg
AMESTEC IBC08
1488 NITRIT DE POTASIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
254
IBC08
POTASIU kg
IBC06
1490 PERMANGANAT DE 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
POTASIU kg
IBC08
1491 PEROXID DE POTASIU 5.1 O2 I 5.1 0 EO P503 MP2 1 W10 CW24 55
IBC06
1492 PERSULFAT DE 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
POTASIU kg
IBC08
LP02
R001
1493 NITRAT DE ARGINT 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC08
1494 BROMAT DE SODIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC08
1495 CLORAT DE SODIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC08 BK1
BK2
1496 CLORIT DE SODIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
kg
IBC08
1498 NITRAT DE SODIU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08 BK1
LP02 BK2
R001
1499 NITRAT DE SODIU I 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
NITRAT DE POTASIU ÎN kg
AMESTEC IBC08 BK1
LP02 BK2
R001
1500 NITRIT DE SODIU 5.1 OT2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAN TU3 3 CW24 CE11 56
+ kg
6.1 IBC08 CW28
R001
1502 PERCLORAT DE SODIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC06
SODIU kg
IBC06
1504 PEROXID DE SODIU 5.1 O2 I 5.1 0 EO P503 MP2 1 W10 CW24 55
IBC05
1505 PERSULFAT DE SODIU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
1506 CLORAT DE STRON IU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC08
1507 NITRAT DE STRON IU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
255
R001
STRON IU kg
IBC06
1509 PEROXID DE STRON IU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
kg
IBC06
1510 TETRANITROMETAN 6.1 TO1 I 6.1 609 0 EO P602 MP8 L10CH TU14 1 CW13 665
+ 354 MP17 TU15 CW28
5.1 TU38 CW31
TE21
TE22
1511 UREE-PEROXID DE 5.1 OC2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP2 T1 TP33 SGAN TU3 3 CW24 CE11 58
HIDROGEN +8 kg
IBC08
R001
1512 NITRIT DE ZINC 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
AMONIACAL kg
IBC08
1513 CLORAT DE ZINC 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC08
1514 NITRAT DE ZINC 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
kg
IBC08
ZINC kg
IBC06
1516 PEROXID DE ZINC 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
kg
IBC06
1517 PICRAMAT DE 4.1 D I 4.1 0 EO P406 PP26 MP2 1 W1 40
ZIRCONIU, UMEZIT cu
cel pu in 20% (din mas )
ap
1541 CIANHIDRIN DE 6.1 T1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 669
ACETON STABILIZAT MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1544 ALCALOIZI SOLIZI, 6.1 T2 I 6.1 43 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
N.S.A. sau S RURI DE
274 IBC07 CW28
ALCALOIZI SOLIZI,
N.S.A. CW31
1544 ALCALOIZI SOLIZI, 6.1 T2 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
N.S.A. sau S RURI DE g
ALCALOIZI SOLIZI, 274 IBC08 L4BH CW28
N.S.A.
CW31
1544 ALCALOIZI SOLIZI, N.S.A. 6.1 T2 III 6.1 43 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
sau S RURI DE ALCALOIZI kg
SOLIZI, N.S.A. 274 IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
1545 IZOTIOCIANAT DE ALIL 6.1 TF1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 639
STABILIZAT +3 ml
IBC02 CW28
256
CW31
1546 ARSENIAT DE AMONIU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T38 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1547 ANILIN 6.1 T1 II 6.1 279 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1548 CLORHIDRAT DE ANILIN 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 CW28
LP02 CW31
R001
1549 COMPUS ANORGANIC 6.1 T5 III 6.1 45 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID AL ANTIMONIULUI, kg
N.S.A 274 IBC08 L4BH CW28
512 LP02 CW31
R001
1550 LACTAT DE ANTIMONIU 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
1551 TARTRAT DE ANTIMONIU 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
I DE POTASIU kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
1553 ACID ARSENIC LICHID 6.1 T4 I 6.1 0 E5 P001 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
MP17 TP7 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1554 ACID ARSENIC SOLID 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1555 BROMUR DE ARSENIC 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1556 COMPUS LICHID AL 6.1 T4 I 6.1 43 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
ARSENICULUI,
N.S.A., anorganic, mai ales 274 MP17 TP27 TU15 CW28
arsena i, n.s.a., arseni i, TU38 CW31
n.s.a. i sulfuri de arsenic,
n.s.a. TE21
TE22
1556 COMPUS LICHID AL 6.1 T4 II 6.1 43 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ARSENICULUI, N.S.A., ml
anorganic, mai ales arsena i, 274 IBC02 TP27 CW28
n.s.a., arseni i, n.s.a. i sulfuri
de arsenic, n.s.a. CW31
1556 COMPUS LICHID AL 6.1 T4 III 6.1 43 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
ARSENICULUI, N.S.A.,
274 IBC03 TP28 CW28
anorganic, mai ales arsena i,
n.s.a., arseni i, n.s.a. i sulfuri LP01 CW31
de arsenic, n.s.a.
R001
1557 COMPUS SOLID AL 6.1 T5 I 6.1 43 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
257
ARSENICULUI, N.S.A., 274 IBC07 L10CH TU38 CW28
anorganic, mai ales arsena i,
TE22 CW31
de arsenic, n.s.a.
1557 COMPUS SOLID AL 6.1 T5 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
ARSENICULUI, N.S.A., g
anorganic, mai ales arsena i, 274 IBC08 L4BH CW28
de arsenic, n.s.a. CW31
1557 COMPUS SOLID AL 6.1 T5 III 6.1 43 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
ARSENICULUI, N.S.A., kg
anorganic, mai ales arsena i, 274 IBC08 L4BH CW28
de arsenic, n.s.a. LP02 CW31
R001
1558 ARSENIC 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1559 PENTOXID DE ARSENIC 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1560 TRICLORUR DE 6.1 T4 I 6.1 0 E5 P602 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
ARSENIC
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1561 TRIOXID DE ARSENIC 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1562 PRAF DE ARSENIC 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1564 COMPUS AL BARIULUI, 6.1 T5 II 6.1 177 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
N.S.A. g
274 IBC08 L4BH CW28
513 CW31
587
1564 COMPUS AL BARIULUI, 6.1 T5 III 6.1 177 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
N.S.A. kg
274 IBC08 L4BH CW28
513 LP02 CW31
587 R001
1565 CIANUR DE BARIU 6.1 T5 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
IBC07 CW28
CW31
1566 COMPUS AL BERILIULUI, 6.1 T5 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
N.S.A. g
514 IBC08 L4BH CW28
CW31
1566 COMPUS AL BERILIULUI, 6.1 T5 III 6.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
N.S.A. kg
514 IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
1567 BERILIU PULBERE 6.1 TF3 II 6.1 + 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 64
258
g
4.1 IBC08 CW28
CW31
1569 BROMACETON 6.1 TF1 II 6.1 + 0 E4 P602 MP15 T20 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
3
CW28
CW31
1570 BRUCIN 6.1 T2 I 6.1 43 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
IBC07 L10CH TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1571 AZOTUR DE BARIU 4.1 DT I 4.1 + 568 0 EO P406 MP2 1 W1 CW28 46
UMEZIT cu minim 50% 6.1
(din mas ) ap
1572 ACID CACODILIC 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1573 ARSENAT DE CALCIU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1574 ARSENAT DE CALCIU I 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
ARSENIT DE CALCIU ÎN g
AMESTEC SOLID IBC08 CW28
CW31
1575 CIANUR DE CALCIU 6.1 T5 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
IBC07 CW28
CW31
1577 CLORODINITROBENZENI, 6.1 T1 II 6.1 279 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHIZI ml
IBC02 CW28
CW31
1578 CLORONITROBENZENI 6.1 T2 II 6.1 279 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLIZI g
IBC08 CW28
CW31
1579 CLORHIDRAT DE CLOR-4 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
o-TOLUIDIN , SOLID kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
1580 CLORPICRIN 6.1 T1 I 6.1 354 0 E0 P601 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 66
MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1581 BROMUR DE METIL I 2 2T 2.3 0 EO P200 MP9 T50 PxBH(M) TU38 1 CW9 26
CLORPICRIN ÎN
AMESTEC con inând mai (+13) (M) TE22 CW10
mult de 2% clorpicrin
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
1582 CLORUR DE METIL I 2 2T 2.3 0 EO P200 MP9 T50 PxBH(M) TU38 1 CW9 26
CLORPICRIN ÎN
259
AMESTEC (+13) (M) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
1583 CLORPICRIN ÎN 6.1 T1 I 6.1 274 0 E5 P602 MP8 L10CH TU14 1 CW13 66
AMESTEC, N.S.A.
315 MP17 TU15 CW28
515 TU38 CW31
TE21
TE22
1583 CLORPICRIN ÎN 6.1 T1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
AMESTEC, N.S.A. ml
515 IBC02 CW28
CW31
1583 CLORPICRIN ÎN 6.1 T1 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
AMESTEC, N.S.A.
515 IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1585 ACETOARSENIT DE 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
CUPRU g
IBC08 CW28
CW31
1586 ARSENIT DE CUPRU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1587 CIANUR DE CUPRU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1588 CIANURI ANORGANICE 6.1 T5 I 6.1 47 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 CE13 66
SOLIDE, N.S.A.
274 IBC07 CW28
CW31
1588 CIANURI ANORGANICE 6.1 T5 II 6.1 47 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLIDE, N.S.A. g
274 IBC08 CW28
CW31
1588 CIANURI ANORGANICE 6.1 T5 III 6.1 47 5 kg E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLIDE, N.S.A.
274 IBC08 CW28
LP02 CW31
R001
1589 CLORUR DE CIANOGEN 2 2TC 2.3 0 EO P200 MP9 1 CW9 268
STABILIZAT +8
CW10
CW36
1590 DICLORANILINE, LICHIDE 6.1 T1 II 6.1 279 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1591 o-DICLORBENZEN 6.1 T1 III 6.1 279 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1593 DICLORMETAN 6.1 T1 III 6.1 516 5 L E1 P001 B8 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
260
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1594 SULFAT DE DIETIL 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1595 SULFAT DE DIMETIL 6.1 TC1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 668
+8
MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1596 DINITRANILINE 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1597 DINITROBENZENI, 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHIZI ml
IBC02 CW28
CW31
1597 DINITROBENZENI, SOLIZI 6.1 T1 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1598 DINITRO-o-CREZOL 6.1 T2 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1599 DINITROFENOL, ÎN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
SOLU IE ml
IBC02 CW28
CW31
1599 DINITROFENOL, ÎN 6.1 T1 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
SOLU IE
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1600 DINITROTOLUENI, TOPI I 6.1 T1 II 6.1 0 EO T7 TP3 L4BH TU15 0 CW13 60
CW31
1601 DEZINFECTANT 6.1 T2 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
SOLID TOXIC, N.S.A.
TE22 CW31
1601 DEZINFECTANT 6.1 T2 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID TOXIC, N.S.A. g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1601 DEZINFECTANT 6.1 T2 III 6.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID TOXIC, N.S.A. kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
1602 COLORANT LICHID 6.1 T1 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 L10CH TU14 1 CW13 66
TOXIC, N.S.A. sau
MP17 TU15 CW28
MATERIE
INTERMEDIAR TU38 CW31
LICHID PENTRU
COLORANT, TOXIC ,
261
N.S.A.
TE21
TE22
1602 COLORANT LICHID 6.1 T1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
TOXIC, N.S.A. sau ml
MATERIE IBC02 CW28
INTERMEDIAR
LICHID PENTRU CW31
COLORANT, TOXIC ,
N.S.A.
1602 COLORANT LICHID 6.1 T1 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
TOXIC, N.S.A. sau
IBC03 CW28
MATERIE
INTERMEDIAR LP01 CW31
LICHID PENTRU
R001
COLORANT, TOXIC ,
N.S.A.
1603 BROMACETAT DE 6.1 TF1 II 6.1 + 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
ETIL 3 ml
IBC02 CW28
CW31
1604 ETILENDIAMIN 8 CF1 II 8 + 3 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
IBC02
1605 DIBROMUR DE 6.1 T1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
ETILEN TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1606 ARSENIAT DE FIER 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
III g
IBC08 CW28
CW31
1607 ARSENIT DE FIER III 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1608 ARSENIAT DE FIER II 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1611 TETRAFOSFAT DE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
HEXAETIL ml
IBC02 CW28
CW31
1612 TETRAFOSFAT DE 2 1T 2.3 0 EO P200 MP9(M) CxBH(M) TU38 1 CW9 26
HEXAETIL I GAZ
COMPRIMAT ÎN (+13) TE22 CW10
AMESTEC
TE25 CW36
TA4
TT9
1613 CIANUR DE 6.1 TF1 I 6.1 + 48 0 E5 P601 MP8 T14 TP2 L15DH(+) TU14 0 CW13 663
HIDROGEN ÎN 3
SOLU IE APOAS MP17 TU15 CW28
(ACID CIANHIDRIC ÎN
SOLU IE APOAS ) TU38 CW31
con inând cel mult TE21
20% cianur de
hidrogen
TE22
TE25
262
1614 CIANUR DE 6.1 TF1 I 6.1 + 603 0 E5 P099 MP2 0 CW13 663
HIDROGEN 3
STABILIZAT , cu mai P601 CW28
pu in de 3% ap i
absorbit într-un RR10 CW31
material inert poros
1616 ACETAT DE PLUMB 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
1617 ARSENIA I DE 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
PLUMB g
IBC08 CW28
CW31
1618 ARSENI I DE PLUMB 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1620 CIANUR DE PLUMB 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1621 PURPUR DE 6.1 T5 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
LONDRA g
IBC08 CW28
CW31
1622 ARSENIAT DE 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
MAGNEZIU g
IBC08 CW28
CW31
1623 ARSENIAT DE MERCUR II 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1624 CLORUR DE MERCUR II 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1625 NITRAT DE MERCUR II 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1626 CIANUR DUBL DE MERCUR I DE 6.1 T5 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
POTASIU
IBC07 CW28
CW31
1627 NITRAT DE MERCUR I 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1629 ACETAT DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1630 CLORUR DE MERCUR AMONIACAL 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1631 BENZOAT DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
263
IBC08 CW28
CW31
1634 BROMURI DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1636 CIANUR DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1637 GLUCONAT DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1638 IODUR DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1639 NUCLEINAT DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1640 OLEAT DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1641 OXID DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1642 OXICIANUR DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
DESENSIBILIZAT g
IBC08 CW28
CW31
1643 IODUR DUBL DE MERCUR I DE 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
POTASIU g
IBC08 CW28
CW31
1644 SILICAT DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1645 SULFAT DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1646 TIOCIANAT DE MERCUR 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1647 BROMUR DE METIL I DIBROMUR 6.1 T1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
DE ETILEN ÎN AMESTEC LICHID
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1648 ACETONITRIL 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T7 TP2 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
264
1649 AMESTEC ANTIDETONANT PENTRU 6.1 T3 I 6.1 0 E5 P602 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
CARBURAN I
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TT6
TE21
TE22
1649 Suprimat
1650 beta-NAFTILAMIN 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1651 NAFTILTIUREE 6.1 T2 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1652 NAFTILUREE 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1653 CIANUR DE NICHEL 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1654 NICOTIN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1655 COMPUS SOLID AL 6.1 T2 I 6.1 43 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
NICOTINEI, N.S.A. sau
274 IBC07 L10CH TU38 CW28
PREPARAT SOLID AL
NICOTINEI, N.S.A. TE22 CW31
1655 COMPUS SOLID AL 6.1 T2 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
NICOTINEI, N.S.A. sau g
PREPARAT SOLID AL 274 IBC08 L4BH CW28
NICOTINEI, N.S.A.
CW31
1655 COMPUS SOLID AL 6.1 T2 III 6.1 43 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
NICOTINEI, N.S.A. sau kg
PREPARAT SOLID AL 274 IBC08 L4BH CW28
NICOTINEI, N.S.A.
LP02 CW31
R001
1656 CLORHIDRAT DE 6.1 T1 II 6.1 43 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
NICOTIN lichid sau ml
CLORHIDRAT DE IBC02 CW28
NICOTIN ÎN SOLU IE
CW31
1656 CLORHIDRAT DE 6.1 T1 III 6.1 43 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
NICOTIN lichid sau
IBC03 CW28
CLORHIDRAT DE
NICOTIN ÎN SOLU IE LP01 CW31
R001
1657 SALICILAT DE NICOTIN 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1658 SULFAT DE NICOTIN ÎN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
SOLU IE ml
IBC02 CW28
CW31
265
1658 SULFAT DE NICOTIN ÎN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
SOLU IE
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1659 TARTRAT DE NICOTIN 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1660 MONOXID DE AZOT 2 1TOC 2.3 0 EO P200 MP9 1 CW9 265
(OXID NITRIC) +
COMPRIMAT 5.1 CW10
+8
CW36
1661 NITRANILINE (o-, m-, p-) 6.1 T2 II 6.1 279 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1662 NITROBENZEN 6.1 T1 II 6.1 279 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1663 NITROFENOLI (o-, m-, p-) 6.1 T2 III 6.1 279 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
1664 NITROTOLUENI LICHIZI 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1665 NITROXILENI LICHIZI 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1669 PENTACLORETAN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1670 MERCAPTAN METILIC 6.1 T1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
PERCLORAT MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1671 FENOL SOLID 6.1 T2 II 6.1 279 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1672 CLORUR DE 6.1 T1 I 6.1 0 E5 P602 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
FENILCARBILAMIN
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1673 FENILENDIAMINE (o-, m-, 6.1 T2 III 6.1 279 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
p-) kg
IBC08 L4BH CW28
266
LP02 CW31
R001
1674 ACETAT DE 6.1 T3 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
FENILMERCUR g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1677 ARSENIAT DE POTASIU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1678 ARSENIT DE POTASIU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1679 CUPROCIANUR DE 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
POTASIU g
IBC08 CW28
CW31
1680 CIANUR DE POTASIU 6.1 T5 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
SOLID
IBC07 CW28
CW31
1683 ARSENIT DE ARGINT 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1684 CIANUR DE ARGINT 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1685 ARSENIAT DE SODIU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1686 ARSENIT DE SODIU ÎN 6.1 T4 II 6.1 43 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
SOLU IE APOAS ml
IBC02 CW28
CW31
1686 ARSENIT DE SODIU ÎN 6.1 T4 III 6.1 43 5 L E1 P001 MP19 T4 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
SOLU IE APOAS
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1687 AZOTUR DE SODIU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1688 CACODILAT DE SODIU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1689 CIANUR DE SODIU SOLID 6.1 T5 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
IBC07 CW28
CW31
1690 FLUORUR DE SODIU 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID kg
IBC08 CW28
LP02 CW31
R001
267
1691 ARSENIT DE STRON IU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
1692 STRICNIN sau S RURI DE 6.1 T2 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
STRICNIN
IBC07 CW28
CW31
1693 MATERIE LICHID 6.1 T1 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 L10CH TU14 1 CW13 66
FOLOSIT LA
MP17 TU15 CW28
PRODUCEREA DE GAZE
LACRIMOGENE, N.S.A. TU38 CW31
TE21
TE22
1693 MATERIE LICHID 6.1 T1 II 6.1 274 0 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
FOLOSIT LA
IBC02 CW28
PRODUCEREA DE GAZE
LACRIMOGENE, N.S.A. CW31
1694 CIANURI DE BROMOBENZIL 6.1 T1 I 6.1 138 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
LICHIDE
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1695 CLORACETON 6.1 TFC I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
STABILIZAT +
3
+ MP17 TP35 TU15 CW28
8
TU38 CW31
TE21
TE22
1697 CLORACETOFENON , 6.1 T2 II 6.1 0 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID
IBC08 L4BH CW28
CW31
1698 DIFENILAMINOCLORARSIN 6.1 T3 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 CW13 66
CW28
CW31
1699 'DIFENILCLORARSIN 6.1 T3 I 6.1 0 E5 P001 MP8 L10CH TU14 1 CW13 66
LICHID
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1700 LUMÂN RI LACRIMOGENE 6.1 TF3 II 6.1 0 EO P600 2 CW13 64
+
4.1 CW28
CW31
1701 BROMUR DE XILIL LICHID 6.1 T1 II 6.1 0 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
IBC02 CW28
CW31
1702 1,1,2,2-TETRACLORETAN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1704 DITIOPIROFOSFAT DE 6.1 T1 II 6.1 43 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
TETRAETIL ml
IBC02 CW28
CW31
268
1707 COMPUS AL TALIULUI, 6.1 T5 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
N.S.A. g
274 IBC08 L4BH CW28
CW31
1708 TOLUIDINE LICHIDE 6.1 T1 II 6.1 279 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1709 m-TOLUILENDIAMIN 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
1710 TRICLORETILEN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1711 XILIDINE LICHIDE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1712 ARSENIAT DE ZINC sau 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
ARSENIT DE ZINC sau g
ARSENIAT DE ZINC I IBC08 CW28
ARSENIT DE ZINC ÎN
AMESTEC CW31
1713 CIANUR DE ZINC 6.1 T5 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
IBC07 CW28
CW31
1714 FOSFUR DE ZINC 4.3 WT2 I 4.3 + 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X462
6.1 CW28
1715 ANHIDRID ACETIC 8 CF1 II 8 + 3 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
IBC02
1716 BROMUR DE ACETIL 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
1717 CLORUR DE ACETIL 3 FC II 3 + 8 1 L E2 P001 MP19 T8 TP2 L4BH 2 CE7 X338
IBC02
1718 FOSFAT ACID DE BUTIL 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
1719 LICHID ALCALIN CAUSTIC, 8 C5 II 8 274 1 L E2 P001 MP15 T11 TP2 L4BN 2 CE6 80
N.S.A.
IBC02 TP27
1719 LICHID ALCALIN CAUSTIC, 8 C5 III 8 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
N.S.A.
IBC03 TP28
R001
1722 CLOROFORMIAT DE ALIL 6.1 TFC I 6.1 + 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 668
3
+8 MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1723 IODUR DE ALIL 3 FC II 3 + 8 1 L E2 P001 MP19 T7 TP2 L4BH 2 CE7 338
IBC02
1724 ALILCLOROSILAN 8 CF1 II 8 + 3 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X839
269
STABILIZAT
TP7
1725 BROMUR DE ALUMINIU 8 C2 II 8 588 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
ANHIDR kg
IBC08
1726 CLORUR DE ALUMINIU 8 C2 II 8 588 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
ANHIDR kg
IBC08
1727 HIDROGENODIFLUORUR 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
DE AMONIU SOLID kg
IBC08
1728 AMILTRICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
1729 CLORUR DE ANISOL 8 C4 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
kg
IBC08 L4BN
1730 PENTACLORUR DE 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 X80
ANTIMONIU LICHID
IBC02
1731 PENTACLORUR DE 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
ANTIMONIU ÎN SOLU IE
IBC02
1731 PENTACLORUR DE 8 C1 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
ANTIMONIU ÎN SOLU IE
IBC03
LP01
R001
1732 PENTAFLUORUR DE 8 CT1 II 8 + 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CW13 CE6 86
ANTIMONIU 6.1
IBC02 CW28
1733 TRICLORUR DE 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
ANTIMONIU kg
IBC08 L4BN
1736 CLORUR DE BENZOIL 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
1737 BROMUR DE BENZIL 6.1 TC1 II 6.1 + 0 E4 P001 MP15 T8 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
8
IBC02 CW28
CW31
1738 CLORUR DE BENZIL 6.1 TC1 II 6.1 + 0 E4 P001 MP15 T8 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
8
IBC02 CW28
CW31
1739 CLOROFORMIAT DE 8 C9 I 8 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 88
BENZIL
MP17 TE22
1740 HIDROGENODIFLORURI 8 C2 II 8 517 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
SOLIDE, N.S.A. kg
IBC08
1740 HIDROGENODIFLORURI 8 C2 III 8 517 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
SOLIDE, N.S.A. kg
IBC08
LP02
R001
1741 TRICLORUR DE BOR 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9(M) 1 CW9 268
8
CW10
CW36
1742 COMPLEX DE 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
TRIFLORUR DE BOR I
IBC02
ACID ACETIC LICHID
270
1743 COMPLEX DE 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
TRIFLORUR DE BOR I
IBC02
ACID PROPIONIC LICHID
1744 BROM sau BROM ÎN 8 CT1 I 8 + 0 EO P804 MP2 T22 TP2 L21DH(+) TU14 1 CW13 886
SOLU IE 6.1
TP10 TU33 CW28
TU38
TC5
TE21
TE22
TT2
TM3
TM5
TE25
1745 PENTAFLORUR DE 5.1 OTC I 5.1 + 0 EO P200 MP2 T22 TP2 L10DH TU3 1 CW24 568
BROM
6.1 + TU38 CW28
8
TE16
TE22
1746 TRIFLORUR DE BROM 5.1 OTC I 5.1 + 0 EO P200 MP2 T22 TP2 L10DH TU3 1 CW24 568
6.1 + TU38 CW28
8
TE16
TE22
1747 BUTILTRICLORSILAN 8 CF1 II 8 + 3 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X83
TP7
1748 HIPOCLORIT DE CALCIU 5.1 O2 II 5.1 314 1 E2 P002 B4 3 MP10 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
USCAT sau HIPOCLORIT kg B1
DE CALCIU ÎN AMESTEC
IBC08 CW35
USCAT con inând mai mult
de 39% clor activ (8,8%
oxigen activ)
1748 HIPOCLORIT DE CALCIU 5.1 O2 III 5.1 316 5 E1 P002 B4 MP10 SGAV TU3 3 CW24 CE11 50
USCAT sau HIPOCLORIT kg B13
DE CALCIU ÎN AMESTEC IBC08 CW35
USCAT con inând mai mult
de 39% clor activ (8,8% R001
oxigen activ)
1749 TRIFLORUR DE CLOR 2 2TOC 2.3 + 0 EO P200 MP9 PxBH(M) TU38 1 CW9 265
5.1 + (M) TE22 CW10

8
(+13) TE25 CW16
TA4 CW36
TT9
TM6
1750 ACID CLORACETIC ÎN 6.1 TC1 II 6.1 + 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
SOLU IE 8 ml
IBC02 CW28
CW31
1751 ACID CLORACETIC SOLID 6.1 TC2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 68
+ g
8
IBC08 CW28
CW31
1752 CLORUR DE 6.1 TC1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 668
CLORACETIL +
8
MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
271
TE21
TE22
1753 CLORFENILTRICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
1754 ACID CLOROSULFONIC 8 C1 I 8 0 EO P001 MP8 T20 TP2 L10BH TU38 1 X88
care con ine sau nu trioxid
MP17 TE22
de sulf
1755 ACID CROMIC ÎN SOLU IE 8 C1 II 8 518 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
1755 ACID CROMIC ÎN SOLU IE 8 C1 III 8 518 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 CE8 80
IBC02
LP01
R001
1756 FLORUR DE CROM III 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
SOLID kg
IBC08
1757 FLORUR DE CROM III ÎN 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
SOLU IE
IBC02
1757 FLORUR DE CROM III ÎN 8 C1 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE
IBC03
LP01
R001
1758 CLORUR DE CROMIL 8 C1 I 8 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 X88
MP17 TE22
1759 SOLIDE COROSIVE, N.S.A. 8 C10 I 8 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 W10 88
IBC07 L10BH TE22
1759 SOLIDE COROSIVE, N.S.A. 8 C10 II 8 274 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
kg
IBC08 L4BN
1759 SOLIDE COROSIVE, N.S.A. 8 C10 III 8 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08 L4BN
LP02
R001
1760 LICHIDE COROSIVE, N.S.A. 8 C9 I 8 274 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 88
MP17 TP27 TE22
1760 LICHIDE COROSIVE, N.S.A. 8 C9 II 8 274 1 L E2 P001 MP15 TP2 TP27 L4BN 2 CE6 80
IBC02 T11
1760 LICHIDE COROSIVE, N.S.A. 8 C9 III 8 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03 TP28
LP01
R001
1761 CUPRIETILEDIAMIN ÎN 8 CT1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CW13 CE6 86
SOLU IE +
6.1
IBC02 CW28
1761 CUPRIETILEDIAMIN ÎN 8 CT1 III 8 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CW13 CE8 86
SOLU IE +
6.1
IBC03 TP28 CW28
R001
1762 CICLOHEXENIL 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TRICLORSILAN
TP7
1763 CICLOHEXIL 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TRICLORSILAN
TP7
272
1764 ACID DICLORACETIC 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
1765 CLORUR DE 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 X80
DICLORACETIL
IBC02
1766 DICLORFENIL 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TRICLORSILAN
TP7
1767 DIETILDICLORSILAN 8 CF1 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X83
+
3
TP7
1768 ACID DIFLOROFOSFORIC 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
ANHIDRU
IBC02
1769 DIFENILDICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
1770 BROMUR DE 8 C10 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
DIFENILMETIL kg
IBC08 L4BN
1771 DODECILTRICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
1773 CLORUR DE FIER III 8 C2 III 8 590 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
ANHIDR kg
IBC08
LP02
R001
1774 ÎNC RC TURI PENTRU 8 C11 II 8 1 L EO P001 PP4 2 CE6 80
EXTINCTOARE, lichid
COROSIV
1775 ACID FLUOROBORIC 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
1776 ACID FLUOROFOSFORIC 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
ANHIDRU
IBC02
1777 ACID FLUOROSULFONIC 8 C1 I 8 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 88
MP17 TE22
1778 ACID FLUOROSILICIC 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
1779 ACID FORMIC con inând 8 CF1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
peste 85% (mas ) acid +
3
IBC02
1780 CLORUR DE FUMARIL 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
1781 HEXADECILTRICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
1782 ACID 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
HEXAFLUOROFOSFORIC
IBC02
1783 HEXAMETILENDIAMIN , ÎN 8 C7 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
SOLU IE
IBC02
1783 HEXAMETILENDIAMIN , ÎN 8 C7 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE
IBC03
LP01
R001
1784 HEXILTRICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
273
786 ACID FLORHIDRIC I ACID 8 CT1 I 8 + 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10DH TU14 1 CW13 886
SULFURIC ÎN AMESTEC 6.1
MP17 TU38 CW28
TE21
TE22
TT4
787 ACID IODHIDRIC 8 C1 II 8 1L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
787 ACID IODHIDRIC 8 C1 III 8 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
788 ACID BROMHIDRIC 8 C1 II 8 519 1L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
788 ACID BROMHIDRIC 8 C1 III 8 519 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
789 ACID CLORHIDRIC 8 C1 II 8 520 1L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
789 ACID CLORHIDRIC 8 C1 III 8 520 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
790 ACID FLUORHIDRIC care 8 CT1 I 8 + 640I 0 EO P802 MP2 T10 TP2 L21DH(+) TU14 1 CW13
con ine mai mult de 85% de 6.1
florur de hidrogen TU34 CW2
TU38
TC1
TE17
TE21
TE22
TE25
TA4
TT4
TT9
TM3
790 ACID FLUORHIDRIC care 8 CT1 I 8 + 640J 0 EO P001 PP81 MP8 T10 TP2 L10DH TU14 1 CW13 886
con ine între 60% i 85% 6.1
fluorur de hidrogen MP17 TU38 CW28
TE21
TE22
TT4
790 ACID FLUORHIDRIC care 8 CT1 II 8 + 1L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4DH TU14 2 CW13 CE6 86
con ine pân 6.1
la 60% florur de hidrogen IBC02 TE17 CW28
TE21
TT4
791 HIPOCLORIT ÎN SOLU IE 8 C9 II 8 1L E2 P001 PP10 B5 MP15 T7 TP2 L4BV(+) TE11 2 CE6 80
521
IBC02 TP24
791 HIPOCLORIT ÎN SOLU IE 8 C9 III 8 521 5L E1 P001 B5 MP19 T4 TP2 L4BV(+) TE11 3 CE8 80
IBC02 TP24
LP01
274
R001
792 MONOCLORUR DE IOD 8 C2 II 8 1 kg E2 P002 MP10 T7 TP2 SGAN 2 W11 CE10 80
SOLID
IBC08 B4 L4BN
793 FOSFAT ACID DE 8 C3 III 8 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 CE8 80
IZOPROPIL
IBC02
LP01
R001
794 SULFAT DE PLUMB care 8 C2 II 8 591 1 kg E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 VW9 CE10 80
con ine peste 3% acid liber IBC08
796 ACID SULFONITRIC care 8 CO1 I 8 + 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 CW24 885
con ine peste 50% acid nitric 5.1
MP17 TC6
TE22
TT1
796 ACID SULFONITRIC care 8 C1 II 8 1L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CW24 CE6 80
con ine peste 50% acid nitric
IBC02
798 ACID CLORHIDRIC I ACID 8 COT INTERZIS
NITRIC ÎN AMESTEC
799 NONIL TRICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
800 OCTADECILTRICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
801 OCTILTRICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
802 ACID PERCLORIC care 8 CO1 II 8 + 522 1L E2 P001 MP3 T7 TP2 L4BN 2 CW24 CE6 85
con ine cel mult 50% (din 5.1
mas ) acid IBC02
803 ACID FENOLSULFONIC 8 C3 II 8 LQ22 E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
LICHID
IBC02
804 FENIL TRICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
805 ACID FOSFORIC, ÎN 8 C1 III 8 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE
IBC03
LP01
R001
806 PENTACLORUR DE 8 C2 II 8 1 kg E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
FOSFOR
IBC08
807 ANHIDRID FOSFORIC 8 C2 II 8 1 kg E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
(PENTOXID DE FOSFOR)
IBC08
808 TRIBROMUR DE FOSFOR 8 C1 II 8 1L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 X80
IBC02
809 TRICLORUR DE FOSFOR 6.1 TC3 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 668
+8
MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
810 OXICLORUR DE FOSFOR 6.1 TC3 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 X66
+8 MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
1811 HIDROGENODIFLORUR 8 CT2 II 8 + 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CW13 CE10 86
DE POTASIU SOLID 6.1 kg
275
IBC08 CW28
1812 FLORUR DE POTASIU 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID kg
IBC08 CW28
LP02 CW31
R001
1813 HIDROXID DE POTASIU, 8 C6 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
SOLID kg
IBC08
1814 HIDROXID DE POTASIU 8 C5 II 8 1 E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
ÎN SOLU IE L
IBC02
1814 HIDROXID DE POTASIU 8 C5 III 8 5 E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
ÎN SOLU IE L
IBC03
LP01
R001
1815 CLORUR DE 3 FC II 3 + 8 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
PROPIONIL L
IBC02
1816 PROPILTRICLORSILAN 8 CF1 II 8 + 3 0 E0 P010 MP15 T10 TP7 L4BN 2 CE6 X83
TP2
1817 CLORUR DE 8 C1 II 8 1 E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 X80
PIROSULFURIL L
IBC02
1818 TETRACLORUR DE 8 C1 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
SILICIU
TP7
1819 ALUMINAT DE SODIU ÎN 8 C5 II 8 1 E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
SOLU IE L
IBC02
1819 ALUMINAT DE SODIU ÎN 8 C5 III 8 5 E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE L
IBC03
LP01
R001
1823 HIDROXID DE SODIU, 8 C6 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
SOLID kg
IBC08
1824 HIDROXID DE SODIU, ÎN 8 C5 II 8 1 E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
SOLU IE L
IBC02
1824 HIDROXID DE SODIU ÎN 8 C5 III 8 5 E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE L
IBC03
LP01
R001
1825 MONOXID DE SODIU 8 C6 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 SGAN 2 W11 CE10 80
kg
IBC08 TP33
1826 ACID SULFONITRIC 8 CO1 I 8 + 113 0 EO P001 MP8 T10 L10BH TU38 1 CW24 885
REZIDUAL con inând 5.1
peste 50% acid nitric MP17 TP2 TE22
1826 ACID SULFONITRIC 8 C1 II 8 113 1 E2 P001 MP15 T8 L4BN 2 CW24 CE6 80
REZIDUAL con inând cel L
mult 50% acid nitric IBC02 TP2
1827 CLORUR DE STANIU IV 8 C1 II 8 1 E2 P001 MP15 T7 L4BN 2 CE6 X80
ANHIDR L
IBC02 TP2
1828 CLORURI DE SULF 8 C1 I 8 0 EO P602 MP8 T20 L10BH TU38 1 X88
MP17 TP2 TE22
276
1829 TRIOXID DE SULF 8 C1 I 8 623 0 EO P001 MP8 T20 L10BH TU32 1 X88
STABILIZAT
MP17 TP4 TU38
TP26 TE13
TE22
TT5
TM3
1830 ACID SULFURIC care 8 C1 II 8 1 E2 P001 MP15 T8 L4BN 2 CE6 80
con ine peste 51% acid L
IBC02 TP2
1831 ACID SULFURIC 8 CT1 I 8 + 0 EO P602 MP8 T20 L10BH TU38 1 CW13 X886
FUMANS 6.1
MP17 TP2 TE22 CW28
1832 ACID SULFURIC 8 C1 II 8 113 1 E2 P001 MP15 T8 L4BN 2 CE6 80
REZIDUAL L
IBC02 TP2
1833 ACID SULFUROS 8 C1 II 8 1 E2 P001 MP15 T7 L4BN 2 CE6 80
L
IBC02 TP2
1834 CLORUR DE SULFURIL 6.1 TC3 I 6.1+8 354 0 EO P602 MP8 T20 L10CH TU14 1 CW13 X668
TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
MP17 TP2
TE22
1835 HIDROXID DE 8 C7 II 8 1 E2 P001 MP15 T7 L4BN 2 CE6 80
TETRAMETIL AMONIU ÎN L
SOLU IE IBC02 TP2
1835 HIDROXID DE 8 C7 III 8 5 E1 P001 MP19 T7 L4BN 3 W12 CE8 80
TETRAMETIL AMONIU ÎN L
SOLU IE IBC03 TP2
LP01
R001
1836 CLORUR DE TIONIL 8 C1 I 8 0 EO P802 MP8 T10 L10BH TU38 1 X88
MP17 TP2 TE22
1837 CLORUR DE 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 L4BN 2 CE6 X80

TIOFOSFORIL
IBC02 TP2
1838 TETRACLORUR DE 6.1 TC3 I 6.1 + 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP37 L10CH TU14 1 CW13 X668
TITAN 8 MP17 TP2 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1839 ACID TRICLORACETIC 8 C4 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 SGAN 2 W11 CE10 80

kg
IBC08 TP33 L4BN
1840 CLORUR DE ZINC ÎN 8 C1 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE
IBC03
LP01
R001
1841 ALDEHIDAT DE 9 M11 III 9 5 E1 P002 B3 B6 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CW31 CE11 90
AMONIAC kg
IBC08
LP02
R001
1843 DINITRO-o-CREZAT DE 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
AMONIU SOLID g
IBC08 CW28
CW31
277
1845 Dioxid de carbon solid 9 M11 NU FACE OBIECTUL RID - dac este folosit ca agent de refrigerare, a se vedea 5.5.3
(Anhidrid carbonic ,
pad carbonic )
1846 TETRACLORUR DE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
CARBON ml
IBC02 CW28
CW31
1847 SULFUR DE POTASIU 8 C6 II 8 523 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
HIDRATAT con inând cel kg
pu in 30% ap de IBC08 L4BN
cristalizare
1848 ACID PROPIONIC 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
con inând cel pu in 10%
IBC03
îns mai pu in de 90%
(mas ) acid LP01
R001
1849 SULFUR DE SODIU 8 C6 II 8 523 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
HIDRAT con inând cel kg IBC08 L4BN
pu in 30% ap
1851 MEDICAMENT LICHID 6.1 T1 II 6.1 221 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
TOXIC, N.S.A. 601 ml
CW28
CW31
1851 MEDICAMENT LICHID 6.1 T1 III 6.1 221 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 CW13 CE8 60
TOXIC, N.S.A. 601
LP01 CW28
R001 CW31
1854 ALIAJE PIROFORICE DE 4.2 S4 I 4.2 0 EO P404 MP13 T21 TP7 0 W1 43
BARIU
TP33
1855 CALCIU PIROFORIC sau 4.2 S4 I 4.2 0 EO P404 MP13 0 W1 43
ALIAJE PIROFORICE DE
CALCIU
1856 De euri textile uleioase 4.2 S2 SCUTIT
1857 De euri textile umezite 4.2 S2 SCUTIT
1858 HEXAFLUORPROPILEN 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(GAZ REFRIGERANT R ml
1216) (+13) (M) TT9 CW10
'TM6 CW36
1859 TETRAFLORUR DE 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 268
SILICIU 8
(+13) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
1860 FLORUR DE VINIL 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
STABILIZAT
(+13) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1862 CROTONAT DE ETIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP2 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
1863 CARBURANT PENTRU 3 F1 I 3 363 500 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
AVIOANE CU REAC IE ml
MP17 TP8
TP28
278
1863 CARBURANT PENTRU 3 F1 II 3 640C 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
AVIOANE CU REAC IE
(presiunea vaporilor la 363 TP8
1863 CARBURANT PENTRU 3 F1 II 3 640D 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
AVIOANE CU REAC IE
363 IBC02 TP8
(presiunea vaporilor la
50°C mai mic sau egal R001
cu 110 kPa)
1863 CARBURANT PENTRU 3 F1 III 3 363 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
AVIOANE
IBC03
LP01
R001
1865 NITRAT DE n-PROPIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 B7 MP19 2 CE7 33

IBC02
R001
1866 IN ÎN SOLU IE, 3 F1 I 3 500 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
inflamabil ml
MP17 TP8
TP28
1866 IN ÎN SOLU IE, 3 F1 II 3 640C 5 L E2 P001 PP1 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
inflamabil (presiunea
vaporilor la 50°C peste TP8
110 kPa)
1866 IN ÎN SOLU IE 3 F1 II 3 640D 5 L E2 P001 PP1 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
inflamabil (presiunea
IBC02 TP8
vaporilor la 50°C mai
mic sau egal cu 110 R001
kPa)
1866 IN ÎN SOLU IE, 3 F1 III 3 640E 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
inflamabil
IBC03
LP01
R001
1866 IN ÎN SOLU IE, 3 F1 III 3 640F 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 L4BN 3 CE4 33
inflamabi (cu punct
LP01
de aprindere sub 23°C
i vâscoas conform R001
2.2.3.1.4.) (punct de
fierbere de cel mult
35°C)
1866 IN ÎN SOLU IE, 3 F1 III 3 640G 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
inflamabil (cu punct
de aprindere sub 23°C LP01
i vâscoas conform
2.2.3.1.4.) (presiunea R001
vaporilor la 50°C peste
110 kPa punct de
1866 IN ÎN SOLU IE 3 F1 III 3 640H 5 L E1 P001 PP1 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 33
inflamabil (cu punct
IBC02
i vâscoas conform LP01
2.2.3.1.4.) (presiunea
R001
vaporilor la 50°C mai
mic sau egal cu 110
kPa)
1868 DECABORAN 4.1 FT2 II 4.1 1 E2 P002 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW28 CE10 46
+ kg
6.1 IBC06
1869 MAGNEZIU sau 4.1 F3 III 4.1 59 5 E1 P002 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
ALIAJE DE kg
MAGNEZIU con inând IBC08
279
peste 50% magneziu, LP02
sub form de granule,
R001
pan sau band
1870 BOROHIDRUR DE 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
POTASIU
1871 HIDRUR DE TITAN 4.1 F3 II 4.1 1 E2 P410 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
kg
IBC04
PP40
1872 DIOXID DE PLUMB 5.1 OT2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP2 T1 TP33 SGAN TU3 3 CW24 CE11 56
+ kg
6.1 IBC08 CW28
LP02
R001
1873 ACID PERCLORIC 5.1 OC1 I 5.1 60 0 EO P502 MP3 T10 TP1 L4DN(+) TU3 1 CW24 558
con inând peste 50% +
(din mas ) dar maxim 8
72% (din mas ) acid PP28 TU28
TE16
1884 OXID DE BARIU 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
1885 BENZIDIN 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
1886 CLORUR DE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
BENZILIDEN ml
IBC02 CW28
CW31
1887 BROMOCLORMETAN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1888 CLOROFORM 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1889 BROMUR DE 6.1 TC2 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 CW13 668
CIANOGEN +
8
L10CH TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1891 BROMUR DE ETIL 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 B8 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
1892 ETILDICLORARSIN 6.1 T3 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1894 HIDROXID DE 6.1 T3 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
FENILMERCUR g
IBC08 CW28
280
CW31
1895 NITRAT DE 6.1 T3 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
FENILMERCUR g
IBC08 CW28
CW31
1897 TETRACLORETILEN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
1898 IODUR DE ACETIL 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
1902 FOSFAT ACID DE 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
DIIZOOCTIL
IBC03
LP01
R001
1903 DEZINFECTANT 8 C9 I 8 274 0 EO P001 MP8 L10BH TU38 1 88
LICHID COROSIV,
MP17 TE22
N.S.A.
1903 DEZINFECTANT 8 C9 II 8 274 1 L E2 P001 MP15 L4BN 2 CE6 80
LICHID COROSIV,
IBC02
N.S.A.
1903 DEZINFECTANT 8 C9 III 8 274 5 L E1 P001 MP19 L4BN 3 W12 CE8 80
LICHID COROSIV,
IBC03
N.S.A.
LP01
R001
1905 ACID SELENIC 8 C2 I 8 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN 1 W10 88
IBC07
1906 ACID REZIDUAL DE 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
RAFINARE
IBC02 TP28
1907 CALCE SODAT 8 C6 III 8 62 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
con inând peste 4% kg
hidroxid de sodiu IBC08
LP02
R001
1908 CLORIT ÎN SOLU IE 8 C9 II 8 521 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BV(+) TE11 2 CE6 80
IBC02 TP24
1908 CLORIT ÎN SOLU IE 8 C9 III 8 521 5 L E1 P001 MP19 T4 TP2 L4BV(+) TE11 3 W12 CE8 80
IBC03 TP24
LP01
R001
1910 Oxid de calciu 8 C6 SCUTIT
1911 DIBORAN 2 2TF 2.3 0 EO P200 MP9 1 CW9 263
+
2.1 CW10
CW36
1912 CLORUR DE METIL I 2 2F 2.1 228 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
CLORUR DE METILEN
ÎN AMESTEC (+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1913 NEON, LICHID 2 3A 2.2 593 120 E1 P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU19 3 W5 CW9 CE2 22
REFRIGERAT ml
281
(+13) TA4 CW11
TT9 CW30
TM6 CW36
1914 PROPIONAT DE BUTIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1915 CICLOHEXANON 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1916 ETER DICLOR-2,2' 6.1 TF1 II 6.1 + 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
DIETILIC 3 ml
IBC02 CW28
CW31
1917 ACRILAT DE ETIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 339
STABILIZAT
IBC02
R001
1918 IZOPROPILBENZEN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1919 ACRILAT DE METIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 339
STABILIZAT
IBC02
R001
1920 NONANI 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
1921 PROPILENEIMIN 3 FT1 I 3 + 0 EO P001 MP2 T14 TP2 L15CH TU14 1 CW13 336
STABILIZAT 6.1
TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
TE25
1922 PIROLIDIN 3 FC II 3 + 8 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
IBC02
1923 DITIONIT DE CALCIU 4.2 S4 II 4.2 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
(HIDROSULFIT DE
IBC06
CALCIU)
1928 BROMUR DE 4.3 WF1 I 4.3 + 0 EO P402 MP2 L10DH TU4 0 W1 CW23 X323
METILMAGNEZIU ÎN 3
ETER ETILIC RR8 TU14
TU22
TU38
TE21
TE22
TM2
1929 DITIONIT DE POTASIU 4.2 S4 II 4.2 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
(HIDROSULFIT DE
IBC06
POTASIU)
1931 DITIONIT DE ZINC 9 M11 III 9 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CW31 CE11 90
(HIDROSULFIT DE ZINC) kg
IBC08
LP02
282
R001
1932 DE EURI DE ZIRCONIU 4.2 S4 III 4.2 524 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW4 CE11 40
592 IBC08
LP02
R001
1935 CIANUR ÎN SOLU IE, 6.1 T4 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
N.S.A.
525 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
1935 CIANUR ÎN SOLU IE, 6.1 T4 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
N.S.A. ml
525 IBC02 TP27 CW28
CW31
1935 CIANUR ÎN SOLU IE, 6.1 T4 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
N.S.A.
525 IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
1938 ACID BROMACETIC ÎN 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
SOLU IE
IBC02
1938 ACID BROMACETIC ÎN 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BN 3 CE8 80
SOLU IE
IBC02
LP01
R001
1939 OXIBROMUR DE 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
FOSFOR kg
IBC08
1940 ACID TIOGLICOLIC 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
1941 DIBROMDIFLUORMETAN 9 M11 III 9 5 L E1 P001 MP15 T11 TP2 L4BN 3 CW31 CE8 90
LP01
R001
1942 NITRAT DE AMONIU, 5.1 O2 III 5.1 306 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
con inând cel mult de kg
0,2% materie combustibil 611 IBC08 BK1
(inclusiv materii organice
exprimate în echivalent LP02 BK2
carbon), excluzând orice R001
alt materie
1944 CHIBRITURI DE 4.1 F1 III 4.1 293 5 E1 P407 MP11 4 W1 CE11 40
SIGURAN (care se kg
aprind prin frecare, în R001
plicuri sau cutii)
1945 CHIBRITURI-LUMÂNARE 4.1 F1 III 4.1 293 5 E1 P407 MP11 4 W1 CE11 40
kg
R001
1950 AEROSOLI asfixian i 2 5A 2.2 190 1 L EO P207 RR6 PP87 MP9 3 W14 CW9 CE2 20
327
344 LP02 L2 CW12
625
1950 AEROSOLI COROSIVi 2 5C 2.2 + 190 1 L EO P207 RR6 PP87 MP9 1 W14 CW9 CE2 28
8 327
344 LP02 L2 CW12
625
1950 AEROSOLI COROSIVi, 2 5CO 2.2 + 190 1 L EO P207 RR6 PP87 MP9 1 W14 CW9 CE2 285
comburan i 327
283
5.1 + 344 LP02 L2 CW12
8 625
1950 AEROSOLI inflamabili 2 5F 2.1 190 1 L EO P207 RR6 PP87 MP9 2 W14 CW9 CE2 23
327
344 LP02 L2 CW12
625
1950 AEROSOLI inflamabili, 2 5FC 2.1 + 190 1 L EO P207 RR6 PP87 MP9 1 W14 CW9 CE2 238
COROSIVi 8 327
344 LP02 L2 CW12
625
1950 AEROSOLI comburan i 2 5O 2.2 + 190 1 L EO P207 RR6 PP87 MP9 3 W14 CW9 CE2 25
327
5.1 344 LP02 L2 CW12
625
1950 AEROSOLI toxici 2 5T 2.2 + 190 120 EO P207 RR6 PP87 MP9 1 W14 CW9 26
327 ml
6.1 344 LP02 L2 CW12
625
CW28
1950 AEROSOLI toxici, 2 5TC 2.2 + 190 120 EO P207 RR6 PP87 MP9 1 W14 CW9 268
COROSIVi 327 ml
6.1 + 344 LP02 L2 CW12
8 625
CW28
1950 AEROSOLI toxici, 2 5TF 2.1 + 190 120 EO P207 RR6 PP87 MP9 1 W14 CW9 263
inflamabili 327 ml
6.1 344 LP02 L2 CW12
625
CW28
1950 AEROSOLI toxici, 2 5TFC 2.1 + 190 120 EO P207 RR6 PP87 MP9 1 W14 CW9 263
inflamabili, COROSIVi 327 ml
6.1 + 344 LP02 L2 CW12
8 625
CW28
1950 AEROSOLI toxici, 2 5TO 2.2 + 190 120 EO P207 RR6 PP87 MP9 1 W14 CW9 265
comburan i 327 ml
5.1 + 344 LP02 L2 CW12
625
6.1 CW28
1950 AEROSOLI toxici, 2 5TOC 2.2 + 190 120 EO P207 RR6 PP87 MP9 1 W14 CW9 265
comburan i, COROSIVi 327 ml
5.1 + 344 LP02 L2 CW12
625
6.1 + CW28
8
1951 ARGON LICHID 2 3A 2.2 593 120 E1 P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU19 3 W5 CW9 CE2 22
REFRIGERAT ml
(+13) TA4 CW11
TT9 CW30
TM6 CW36
1952 OXID DE ETILEN I 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
DIOXID DE CARBON ÎN ml
AMESTEC, care con ine (+13) TT9 CW10
peste 9% oxid de etilen
'TM6 CW36
1953 GAZ COMPRIMAT TOXIC, 2 1TF 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 (M) CxBH(M) TU6 1 CW9 263
INFLAMABIL, N.S.A.
2.1 TU38 CW10
(+13) TE22 CW36
TE25
284
TA4
TT9
1954 GAZ COMPRIMAT 2 1F 2.1 274 0 EO P200 MP9 (M) CxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
INFLAMABIL, N.S.A.
(+13) 660 TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
1955 GAZ COMPRIMAT TOXIC, 2 1T 2.3 274 0 EO P200 MP9 (M) CxBH(M) TU6 1 CW9 26
N.S.A.
(+13) TU38 CW10
TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
1956 GAZ COMPRIMAT, N.S.A. 2 1A 2.2 274 120 E1 P200 MP9 (M) CxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) 655 TT9 CW10
CW36
1957 DEUTERIU COMPRIMAT 2 1F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) CxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
1958 DICLOR-1,2 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
TETRAFLUOR-1,1,2,2, ml
ETAN (GAZ (+13) (M) TT9 CW10
REFRIGERANT R 114)
'TM6 CW36
1959 DIFLUOR-1, 1 ETILEN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
(GAZ REFRIGERANT R
1132a) (+13) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1961 ETAN, LICHID 2 3F 2.1 0 EO P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU18 2 W5 CW9 CE2 223
REFRIGERAT
(+13) TU38 CW11
TE22 CW30
TA4 CW36
TT9
TM6
1962 ETILEN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
1963 HELIU LICHID 2 3A 2.2 593 120 E1 P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU19 3 W5 CW9 CE2 22
REFRIGERAT ml
(+13) TP34 TA4 CW11
TT9 CW30
TM6 CW36
1964 HIDROCARBURI 2 1F 2.1 274 0 EO P200 MP9 (M) CxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
GAZOASE ÎN AMESTEC
COMPRIMAT, N.S.A. (+13) TA4 CW10
TT9 CW36
TE22
285
1965 HIDROCARBURI 2 2F 2.1 274 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
GAZOASE ÎN AMESTEC
LICHEFIAT, N.S.A. ca (+13) 583 (M) TE22 CW10
amestec A, A01, A02, A0,
A1, B1, B2, B sau C 660 TA4 CW36
TT9
1966 HIDROGEN LICHID 2 3F 2.1 0 EO P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU18 2 W5 CW9 CE2 223
REFRIGERAT
(+13) TP23 TU38 CW11
TP34 TE22 CW30
TA4 CW36
TT9
TM6
1967 GAZ INSECTICID TOXIC 2 2T 2.3 274 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU6 1 CW9 26
N.S.A.
(+13) TU38 CW10
TE22 CW36
TM6
TE25
TA4
TT9
1968 GAZ INSECTICID N.S.A. 2 2A 2.2 274 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) TT9 CW10
'TM6 CW36
1969 IZOBUTAN 2 2F 2.1 657 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
660
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1970 KRIPTON LICHID 2 3A 2.2 593 120 E1 P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU19 3 W5 CW9 CE2 22
REFRIGERAT ml
(+13) TA4 CW11
TT9 CW30
TM6 CW36
1971 METAN COMPRIMAT sau 2 1F 2.1 660 0 EO P200 MP9 (M) CxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
GAZ NATURAL COMPRIMAT
(cu con inut ridicat de metan) (+13) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
1972 METAN LICHID REFRIGERAT 2 3F 2.1 0 EO P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU18 2 W5 CW9 CE2 223
sau GAZ NATURAL LICHID
(+13) TU38 CW11
REFRIGERAT (cu con inut
ridicat de metan) TE22 CW30
TA4 CW36
TT9
TM6
1973 CLOROFLUORMETAN I 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
CLOROPENTAFLUORETAN ml
ÎN AMESTEC cu punct de (+13) (M) TT9 CW10
fierbere fix, con inând
aproximativ 49% TM6 CW36
clordifluormetan (GAZ
REFRIGERANT R 502)
1974 BROMCLORDIFLUORMETAN 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(GAZ REFRIGERANT R 12B1) ml
(+13) (M) TT9 CW10
286
'TM6 CW36
1975 MONOXID DE AZOT I 2 2TOC 2.3 + 0 EO P200 MP9 1 CW9 265
TETRAOXID DE DIAZOT ÎN
5.1 + CW10
AMESTEC (MONOXID DE
8
AZOT I DIOXID DE AZOT ÎN
AMESTEC) CW36
1976 OCTAFLUORCICLOBUTAN 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(GAZ REFRIGERANT RC 318) ml
(+13) (M) TT9 CW10
TM6 CW36
1977 AZOT LICHID REFRIGERAT 2 3A 2.2 345 120 E1 P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU19 3 W5 CW9 CE2 22
346 ml
(+13) 593 TA4 CW11
TT9 CW30
TM6 CW36
1978 PROPAN 2 2F 2.1 657 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
660
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
1982 TETRAFLUORMETAN (GAZ 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(+13) TT9 CW10
'TM6 CW36
1983 CLOR-1 TRIFLUOR-2,2,2 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ETAN (GAZ REFRIGERANT R ml
133a) (+13) (M) TT9 CW10
'TM6 CW36
1984 TRIFLUORMETAN (GAZ 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(+13) TT9 CW10
'TM6 CW36
1986 ALCOOLI INFLAMABILI, 3 FT1 I 3 + 274 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
TOXICI, 6.1
N.S.A. MP17 TP27 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
1986 ALCOOLI INFLAMABILI, 3 FT1 II 3 + 274 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
TOXICI, N.S.A. 6.1
IBC02 TP27 CW28
1986 ALCOOLI INFLAMABILI, 3 FT1 III 3 + 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 3 W12 CW13 CE4 36
TOXICI, N.S.A. 6.1
IBC03 TP28 CW28
R001
1987 ALCOOLI N.S.A. (presiunea 3 F1 II 3 274 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
vaporilor la 50°C peste 110
640C TP8
kPa)
601 TP28
1987 ALCOOLI N.S.A. (presiunea 3 F1 II 3 274 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
640D IBC02 TP8
egal cu 110 kPa)
601 R001 TP28
1987 ALCOOLI, N.S.A. 3 F1 III 3 274 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
601 IBC03 TP29
LP01
R001
287
1988 ALDEHIDE, INFLAMABILE, 3 FT1 I 3 + 274 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
TOXICE, 6.1
N.S.A. MP17 TP27 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
1988 ALDEHIDE, INFLAMABILE, 3 FT1 II 3 + 274 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
TOXICE, N.S.A. 6.1
IBC02 TP27 CW28
1988 ALDEHIDE, INFLAMABILE, 3 FT1 III 3 + 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 3 W12 CW13 CE4 36
TOXICE, N.S.A. 6.1
IBC03 TP28 CW28
R001
1989 ALDEHIDE N.S.A. 3 F1 I 3 274 0 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
MP17 TP27
1989 ALDEHIDE, N.S.A. (presiunea 3 F1 II 3 274 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
640C TP8
kPa)
TP28
1989 ALDEHIDE, N.S.A. (presiunea 3 F1 II 3 274 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
640D IBC02 TP8
egal cu 110 kPa)
R001 TP28
1989 ALDEHIDE, N.S.A. 3 F1 III 3 274 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03 TP29
LP01
R001
1990 BENZALDEHIDE 9 M11 III 9 5 L E1 P001 MP15 T2 TP1 LGBV 3 W12 CW31 CE8 90
IBC03
LP01
R001
1991 CLOROPREN, STABILIZAT 3 FT1 I 3 + 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
6.1
MP17 TP6 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
1992 LICHID INFLAMABIL, TOXIC, 3 FT1 I 3 + 274 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
N.S.A. 6.1
MP17 TP27 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
1992 LICHID INFLAMABIL, TOXIC, 3 FT1 II 3 + 274 1 L E2 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
N.S.A. 6.1
IBC02 CW28
1992 LICHID INFLAMABIL, TOXIC, 3 FT1 III 3 + 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 3 W12 CW13 CE4 36
N.S.A. 6.1
IBC03 TP28 CW28
R001
1993 LICHID INFLAMABIL, N.S.A. 3 F1 I 3 274 0 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
MP17 TP27
1993 LICHID INFLAMABIL, N.S.A.. 3 F1 II 3 274 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
(presiunea vaporilor la 50°C
640C TP8
peste 110 kPa)
601 TP28
1993 LICHID INFLAMABIL, N.S.A. 3 F1 II 3 274 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
(presiunea vaporilor la 50°C
640D IBC02 TP8
288
mai mic sau egal 110 kPa) 601 R001 TP28
1993 LICHID INFLAMABIL, N.S.A. 3 F1 III 3 274 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
640E IBC03 TP29
601 LP01
R001
1993 LICHID INFLAMABIL, N.S.A. 3 F1 III 3 274 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 CE4 33
(cu punct de aprindere sub
640F LP01 TP29
23°C i vâscos conform
2.2.3.1.4.) (punct de fierbere 601 R001
de cel mult 35°C)
1993 LICHID INFLAMABIL, N.S.A.. 3 F1 III 3 274 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 3 CE4 33
cu punct de aprindere sub
23°C i vâscos conform 640G LP01 TP29
2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor
la 50°C peste 110 kPa punct 601 R001
de fierbere peste 35°C)
1993 LICHID INFLAMABIL, N.S.A. 3 F1 III 3 274 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 CE4 33
(cu punct de aprindere sub
640H IBC02 TP29
23°C i vâscos conform
2.2.3.1.4.) (presiunea vaporilor 601 LP01
la 50°C mai mic sau egal cu
R001
110 kPa)
1994 FIER-PENTACARBONIL 6.1 TF1 I 6.1 + 354 0 E0 P601 MP2 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 663
3
TU15 CW28
TU31 CW31
TU38
TE21
TE22
TM3
TE25
1999 GUDROANE LICHIDE inclusiv 3 F1 II 3 640C 5 L E2 P001 MP19 T3 TP3 L1,5BN 2 CE7 33
lian i rutieri i masticuri
bituminoase (presiunea TP29
kPa)
1999 GUDROANE 3 F1 II 3 640D 5 L E2 P001 MP19 T3 TP3 LGBF 2 CE7 33

LICHIDE inclusiv
IBC02 TP29
lian i rutieri i
masticuri R001
bituminoase
(presiunea vaporilor
la 50°C mai mic
sau egal cu 110
kPa)
1999 GUDROANE 3 F1 III 3 640E 5 L E1 P001 MP19 T1 TP3 LGBF 3 W12 CE4 30
LICHIDE inclusiv
IBC03
lian i rutieri i
masticuri LP01
bituminoase
R001
1999 GUDROANE 3 F1 III 3 640F 5 L E1 P001 MP19 T1 TP3 L4BN 3 CE4 33
LICHIDE inclusiv
lian i rutieri i LP01
bituminoase (cu
punct de aprindere R001
sub 23°C i
vâscoase conform
2.2.3.1.4.) (punct
de fierbere de cel
mult 35°C)
1999 GUDROANE 3 F1 III 3 640G 5 L E1 P001 MP19 T1 TP3 L1,5BN 3 CE4 33
289
LICHIDE inclusiv LP01
lian i rutieri i
masticuri R001
bituminoase (cu
punct de aprindere
sub 23°C i
vâscoase conform
2.2.3.1.4.)
la 50°C peste 110
kPa punct de
fierbere peste
35°C)
1999 GUDROANE 3 F1 III 3 640H 5 L E1 P001 MP19 T1 TP3 LGBF 3 CE4 33
LICHIDE inclusiv
IBC02
lian i rutieri i
masticuri LP01
bituminoase (cu
R001
punct de aprindere
sub 23°C i
vâscoase conform
2.2.3.1.4.)
la 50°C mai mic
sau egal cu 110
kPa)
2000 CELULOID în 4.1 F1 III 4.1 502 5 E1 P002 PP7 MP11 3 W1 CE11 40
blocuri, bare, kg
rulouri, foi, tuburi, LP02
etc. (exceptând
de eurile) R001
2001 NAFTENA I DE 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
COBALT kg
PULBERE
IBC08
LP02
R001
2002 DE EURI DE 4.2 S2 III 4.2 526 0 E1 P002 PP8 B3 MP14 3 W1 CE11 40
CELULOID
592 IBC08
LP02
R001
2004 DIAMID 4.2 S4 II 4.2 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
MAGNEZIU
IBC06
2006 MATERII 4.2 S2 III 4.2 274 0 E1 P002 MP14 3 W1 CE11 40
PLASTICE PE
BAZ DE 528 R001
NITROCELULOZ ,
CU
AUTOAPRINDERE,
N.S.A.
2008 ZIRCONIU 4.2 S4 I 4.2 524 0 EO P404 MP13 T21 TP7 0 W1 43
PULBERE
USCAT
540 TP33
2008 ZIRCONIU 4.2 S4 II 4.2 524 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
PULBERE
USCAT
540 IBC06
2008 ZIRCONIU 4.2 S4 III 4.2 540 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW4 CE11 40
PULBERE
USCAT
IBC08
LP02
R001
290
2009 ZIRCONIU USCAT, 4.2 S4 III 4.2 524 0 E1 P002 MP14 3 W1 VW4 CE11 40
sub form de foi,
592 LP02
benzi sau fire
R001
2010 HIDRUR DE 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
MAGNEZIU
MAGNEZIU +
6.1 CW28
POTASIU +
6.1 CW28
STRON IU +
6.1 CW28
2014 PEROXID DE 5.1 OC1 II 5.1 1 L E2 P504 PP10 B5 MP15 T7 TP2 L4BV(+) TU3 2 CW24 CE6 58
HIDROGEN ÎN +
SOLU IE APOAS 8
con inând între IBC02 TP6 TC2
20% i 60% peroxid
de hidrogen TP24 TE8
(stabilizat dup TE11
necesit i)
TT1
2015 PEROXID DE 5.1 OC1 I 5.1 640N 0 EO P501 MP2 T9 TP2 L4DV(+) TU3 1 W5 CW24 559
HIDROGEN ÎN +
SOLU IE APOAS 8
STABILIZAT TP6 TU28
con inând peste
70% peroxid de TP24 TC2
hidrogen
TE8
TE9
TE16
TT1
2015 PEROXID DE 5.1 OC1 I 5.1 640O 0 EO P501 MP2 T9 TP2 L4BV(+) TU3 1 W5 CW24 559
HIDROGEN ÎN +
SOLU IE APOAS 8
STABILIZAT TP6 TU28
con inând între
60% i cel mult TP24 TC2
70% peroxid de TE7
hidrogen
TE8
TE9
TE16
TT1
2016 MUNI II TOXICE 6.1 T2 II 6.1 0 EO P600 MP10 2 CW13 CE9 60
NEEXPLOZIVE,
CW28
înc rc tur de
dispersie i CW31
înc rc tur
exploziv ,
neamorsate
2017 MUNI II 6.1 TC2 II 6.1 0 EO P600 2 CW13 68
LACRIMOGENE +
NEEXPLOZIVE 8
înc rc tur de CW28
dispersie i
înc rc tur CW31
exploziv ,
neamorsate
2018 CLORANILINE, 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLIDE g
IBC08 L4BH CW28
291
CW31
2019 CLORANILINE, 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHIDE ml
IBC02 CW28
CW31
2020 CLOROFENOLI 6.1 T2 III 6.1 205 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLIZI kg
IBC08 CW28
LP02 CW31
R001
2021 CLOROFENOLI 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHIZI
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2022 ACID CREZILIC 6.1 TC1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
+ ml
8
IBC02 CW28
CW31
2023 EPICLORHIDRIN 6.1 TF1 II 6.1 279 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
+ ml
3
IBC02 CW28
CW31
2024 COMPUS LICHID 6.1 T4 I 6.1 43 0 E5 P001 MP8 L10CH TU14 1 CW13 66
AL MERCURULUI,
274 MP17 TU15 CW28
N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
2024 COMPUS LICHID 6.1 T4 II 6.1 43 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
AL MERCURULUI, ml
N.S.A. 274 IBC02 CW28
CW31
2024 COMPUS LICHID 6.1 T4 III 6.1 43 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
AL MERCURULUI,
274 IBC03 CW28
N.S.A.
LP01 CW31
R001
2025 COMPUS SOLID 6.1 T5 I 6.1 43 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
AL MERCURULUI,
N.S.A.
274 IBC07 CW28
529 CW31
585
2025 COMPUS SOLID 6.1 T5 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
AL MERCURULUI, g
N.S.A.
274 IBC08 CW28
529 CW31
585
2025 COMPUS SOLID 6.1 T5 III 6.1 43 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
AL MERCURULUI, kg
N.S.A.
274 IBC08 CW28
529 LP02 CW31
585 R001
2026 COMPUS 6.1 T3 I 6.1 43 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
FENILMERCURIC,
292
N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
2026 COMPUS 6.1 T3 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
FENILMERCURIC, g
N.S.A.
274 IBC08 L4BH CW28
CW31
2026 COMPUS 6.1 T3 III 6.1 43 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
FENILMERCURIC, kg
N.S.A.
274 IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2027 ARSENIT DE 6.1 T5 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SODIU SOLID g
IBC08 CW28
CW31
2028 BOMBE 8 C11 II 8 0 EO P803 2 80
FUMIGENE
NEEXPLOZIVE,
con inând un lichid
COROSIV, f
dispozitiv de
amorsare
2029 HIDRAZIN 8 CFT I 8+3 0 EO P001 MP8 1 CW13 886
ANHIDR +
6.1 MP17 CW28
2030 HIDRAZIN ÎN 8 CT1 I 8 + 530 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 CW13 886
SOLU IE 6.1
APOAS MP17 TE22 CW28
con inând peste
37% (din mas )
hidrazin
2030 Suprimat
2030 HIDRAZIN ÎN 8 CT1 II 8 + 530 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CW13 CE6 86
SOLU IE 6.1
APOAS IBC02 CW28
con inând peste
37% (din mas )
hidrazin
2030 HIDRAZIN ÎN 8 CT1 III 8 + 530 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CW13 CE6 86
SOLU IE 6.1
APOAS IBC03 CW28
con inând cel pu in
37% (din mas ) LP01
hidrazin R001
2031 ACID NITRIC, 8 CO1 I 8 + 0 EO P001 PP81 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 CW24 885
exceptând acidul 5.1
nitric fumans ro u, MP17 TC6
con inând peste
70% acid nitric TE22
TT1
2031 ACID NITRIC, 8 CO1 II 8 + 1 L E2 P001 PP81 B15 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 85
exceptând acidul 5.1
nitric fumans ro u, IBC02
con inând cel pu in
65%, dar peste
70% acid nitric
2031 ACID NITRIC, 8 C1 II 8 1 L E2 P001 PP81 B15 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
exceptând acidul
nitric fumans ro u, IBC02
con inând mai
293
pu in de 65% acid
nitric
2032 ACID NITRIC 8 COT I 8 + 0 EO P602 MP8 T20 TP2 L10BH TU38 1 CW13 856
FUMANS RO U 5.1
+ 6.1 MP17 TC6 CW24
TE22 CW28
TT1
2033 MONOXID DE 8 C6 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
POTASIU kg
IBC08
2034 HIDROGEN I 2 1F 2.1 0 EO P200 MP9 CxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
METAN ÎN
AMESTEC (+13) (M) TE22 CW10
COMPRIMAT
TA4 CW36
TT9
2035 TRIFLUORO-1, 1, 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
1 ETAN (GAZ
REFRIGERANT R (+13) (M) TE22 CW10
143a)
TA4 CW36
TT9
TM6
2036 XENON 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) TT9 CW10
TM6 CW36
2037 RECIPIENTE CU 2 5A 2.2 191 1 L EO P003 PP17 RR6 MP9 3 CW9 CE2 20
CAPACITATE 303
REDUS , CARE 344 CW12
CON IN GAZ
(CARTU E CU
GAZ) f
dispozitiv de
detent ,
neînc rcabile
2037 RECIPIENTE CU 2 5F 2.1 191 1 L EO P003 PP17 RR6 MP9 2 CW9 CE2 23
CAPACITATE 303
REDUS , CARE 344 CW12
CON IN GAZ
(CARTU E CU
GAZ) f
dispozitiv de
detent ,
neînc rcabile
2037 RECIPIENTE CU 2 5O 2.2 + 191 1 L EO P003 PP17 RR6 MP9 3 CW9 CE2 25
CAPACITATE 303
REDUS , CARE 5.1 344 CW12
CON IN GAZ
(CARTU E CU
GAZ) f
dispozitiv de
detent ,
neînc rcabile
2037 RECIPIENTE CU 2 5T 2.3 303 120 EO P003 PP17 RR6 MP9 1 CW9 26
CAPACITATE 344 ml
REDUS , CARE
CW12
CON IN GAZ
(CARTU E CU
GAZ) f
dispozitiv de
detent ,
neînc rcabile
2037 RECIPIENTE CU 2 5TC 2.3 + 303 120 EO P003 PP17 RR6 MP9 1 CW9 268
CAPACITATE 8 344 ml
294
REDUS , CARE CW12
CON IN GAZ
(CARTU E CU
GAZ) f
dispozitiv de
detent ,
neînc rcabile
2037 RECIPIENTE CU 2 5TF 2.3 + 303 120 EO P003 PP17 RR6 MP9 1 CW9 263
CAPACITATE 344 ml
REDUS , CARE
2.1 CW12
CON IN GAZ
(CARTU E CU
GAZ) f
dispozitiv de
detent ,
neînc rcabile
2037 RECIPIENTE CU 2 5TFC 2.3 + 303 120 EO P003 PP17 RR6 MP9 1 CW9 263
CAPACITATE 344 ml
REDUS , CARE
2.1 + CW12
CON IN GAZ
8
(CARTU E CU
GAZ) f
dispozitiv de
detent ,
neînc rcabile
2037 RECIPIENTE CU 2 5TO 2.3 + 303 120 EO P003 PP17 RR6 MP9 1 CW9 265
CAPACITATE 344 ml
REDUS , CARE
5.1 CW12
CON IN GAZ
(CARTU E CU
GAZ) f
dispozitiv de
detent ,
neînc rcabile
2037 RECIPIENTE CU 2 5TOC 2.3 + 303 120 EO P003 PP17 RR6 MP9 1 CW9 265
CAPACITATE 344 ml
REDUS , CARE
5.1 + CW12
CON IN GAZ
8
(CARTU E CU
GAZ) f
dispozitiv de
detent ,
neînc rcabile
2038 DINITROTOLUENI, 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHIZI ml
IBC02 CW28
CW31
2044 DIMETIL-2,2 PROPAN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
2045 ISOBUTRALDEHID 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
(ALDEHID
IBC02
IZOBUTIRIC )
R001
2046 CIMENI 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2047 DICLORPROPENI 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
295
2047 DICLORPROPENI 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2048 DICICLOPENTADIEN 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2049 DIETHYLBENZEN 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2050 COMPU I IZOMERICI 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
AI DIIZOBUTILENEI
IBC02
R001
2051 DIMETILAMINO-2 8 CF1 II 8 + 3 1L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
ETANOL
IBC02
2052 DIPENTEN 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2053 ALCOOL 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
METILAMILIC
IBC03
LP01
R001
2054 MORFOLIN 8 CF1 I 8+3 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 883
MP17 TE22
2055 STIREN MONOMER, 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 39
STABILIZAT
IBC03
LP01
R001
2056 TETRAHIDROFURAN 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2057 TRIPROPILEN 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2057 TRIPROPILEN 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2058 VALERALDEHID 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2059 NITROCELULOZ , ÎN 3 D I 3 198 0 EO P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
SOLU IE,
531 MP17 TP8
INFLAMABIL ,
con inând peste 12,6% TP27
(raportat la masa
uscat ) azot 55%
nitroceluloz
2059 NITROCELULOZ , ÎN 3 D II 3 198 1L EO P001 MP19 T4 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
SOLU IE,
INFLAMABIL , 531 IBCO2 TP8
296
con inând peste 12,6% 640C
(raportat la masa
uscat ) azot 55%
nitroceluloz
50°C peste110 kPa dar
mai mic sau egal cu
175 kPa)
2059 NITROCELULOZ , ÎN D II 3 198 LQ4 EO P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
SOLU IE,
INFLAMABIL , 531 IBCO2 TP8
con inând peste 12,6%
(raportat la masa 640D R001
uscat ) azot 55%
nitroceluloz
50°C mai mic sau
egal cu 110 kPa) 3
2059 NITROCELULOZ , ÎN 3 D III 3 198 5L EO P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 CE4 30
SOLU IE,
531 IBCO3
INFLAMABIL ,
con inând peste 12,6% LP01
(raportat la masa
R001
uscat ) azot 55%
nitroceluloz
2067 ÎNGR MINTE CU 5.1 O2 III 5.1 186 5 kg E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
NITRAT (AZOTAT) DE
306 IBC08 BK1
AMONIU
307 LP02 BK2
R001
2071 Îngr minte cu nitrat 9 M11 INTERZIS

(azotat) de amoniu, în
amestec omogen de tipul
azot/fosfat, azot/potasiu
sau azot/fosfat/potasiu
con inând peste 70%
nitrat de amoniu i peste
0,4% materii
combustibile
totale/materii organice
exprimate în carbon
echivalent, sau con inând
peste 45% nitrat de
amoniu limitarea
con inutului de materii
combustibile
2073 AMONIAC ÎN SOLU IE 2 4A 2.2 532 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE2 20
APOAS cu densitatea ml
cuprins între 0,880 la (+13) TT9 CW10
con inând peste 35% dar
nu mai mult de 50% TM6
amoniac
2074 ACRILAMID SOLID 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2075 CLORAL, ANHIDRU 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 69
STABILIZAT ml
IBC02 CW28
CW31
2076 CRESOLI LICHIZI 6.1 TC1 II 6.1 + 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
8 ml
IBC02 CW28
CW31
297
2077 NAFTILAMIN 'alfa- 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2078 DIIZOCIANAT DE 6.1 T1 II 6.1 279 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
TOLUEN ml
IBC02 CW28
CW31
2079 DIETILENTRIAMIN 8 C7 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
2186 CLORUR DE 2 3TC SCUTIT
HIDROGEN LICHID
REFRIGERAT
2187 DIOXID DE CARBON 2 3A 2.2 593 120 E1 P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU19 3 W5 CW9 CE2 22
REFRIGERAT ml
(+13) TA4 CW11
TT9 CW30
TM6 CW36
2188 ARSIN 2 2TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 1 CW9 263
2.1 CW10
CW36
2189 DICLORSILAN 2 2TFC 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 263
2.1 + TE22 CW10

8
(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
2190 DIFLORUR DE 2 1TOC 2.3 + 0 EO P200 MP9 1 CW9 265
OXIGEN COMPRIMAT
5.1 + CW10
8
CW36
2191 FLORUR DE 2 2T 2.3 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 26
SULFURIL
(+13) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
2192 GERMANIU 2 2TF 2.3 + 632 0 EO P200 MP9 (M) 1 CW9 263
2.1 CW10
CW36
2193 HEXAFLUORETAN 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
116) (+13) TT9 CW10
'TM6 CW36
2194 HEXAFLORUR DE 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 1 CW9 268
SELENIU 8
CW10
CW36
TELUR 8
CW10
CW36
TUNGSTEN 8
298
CW10
CW36
2197 IODUR DE HIDROGEN 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 268
ANHIDR 8
(+13) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
2198 PENTAFLORUR DE 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 1 CW9 268
FOSFOR 8
CW10
CW36
2199 FOSFIN 2 2TF 2.3 + 632 0 EO P200 MP9 1 CW9 263
2.1 CW10
CW36
2200 PROPADIEN , 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
STABILIZAT
(+13) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
2201 PROTOXID DE AZOT 2 3O 2.2 + 0 EO P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU7 3 W5 CW9 CE2 225
LICHID REFRIGERAT
5.1 TP22 TU19 CW11
(+13) TA4 CW30
TT9 CW36
TM6
2202 SELENIUR DE 2 2TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 1 CW9 263
HIDROGEN ANHIDR
2.1 CW10
CW36
2203 SILAN 2 2F 2.1 632 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 23
(+13) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
2204 SULFUR DE 2 2TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 263
CARBONIL
2.1 TE22 CW10
(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
2205 ADIPONITRIL 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T3 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2206 IZOCIANA I TOXICI, 6.1 T1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
N.S.A. sau IZOCIANAT ml
TOXIC ÎN SOLU IE, 551 IBC02 TP27 CW28
N.S.A.
CW31
2206 IZOCIANA I TOXICI, 6.1 T1 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
N.S.A. sau IZOCIANAT
551 IBC03 TP28 CW28
299
TOXIC ÎN SOLU IE, LP01 CW31
N.S.A.
R001
2208 HIPOCLORIT DE 5.1 O2 III 5.1 314 5 E1 P002 B3 B13 MP10 SGAN TU3 3 CW24 CE11 50
CALCIU ÎN AMESTEC kg
USCAT, con inând IBC08 CW35
peste 10% dar maxim
39% clor activ LP02 L3
R001
2209 FORMALDEHID , ÎN 8 C9 III 8 533 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE, con inând
IBC03
minim 25%
formaldehid LP01
R001
2210 MANEB sau 4.2 SW III 4.2 + 273 0 E1 P002 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW4 CE11 40
PREPARATE DE
4.3 IBC06
MANEB con inând cel
pu in 60% maneb R001
2211 POLIMERI 9 M3 III Niciunul 207 5 E1 P002 PP14 B3 MP10 T1 TP33 SGAN TE20 3 VW3 CW31 CE11 90
EXPANDABILI kg
GRANULA I care 633 IBC08 B6
degaj vapori
inflamabili R001
2212 AZBEST ALBASTRU 9 M1 II 9 168 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 90
(Crocidolit) sau kg
AZBEST BRUN (Amosit IBC08 CW28
sau Misorit)
PP37 CW31
2213 PARAFORMALDEHID 4.1 F1 III 4.1 5 E1 P002 PP12 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC08 BK1 W13
LP02 BK2
R001
2214 ANHIDRID FTALIC 8 C4 III 8 169 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
con inând peste 0,05% kg
anhidrid maleic IBC08 L4BN
LP02
R001
2215 ANHIDRID MALEIC 8 C4 III 8 5 EO P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08
R001
2215 ANHIDRID MALEIC 8 C3 III 8 0 E1 T4 TP3 L4BN 0 CE8 80
TOPIT
2216 in de pe te 9 M11 SCUTIT
(De euri de pe te)
stabilizate
2217 TURTE con inând cel 4.2 S2 III 4.2 142 0 E1 P002 PP20 B3 MP14 3 W1 VW4 CE11 40
mult 1,5% (din mas )
IBC08 B6
ulei i având maxim
11% (din mas ) LP02
umiditate
R001
2218 ACID ACRILIC 8 CF1 II 8 + 3 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 839
STABILIZAT
IBC02
2219 ETER ALILGLICIDIC 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2222 ANISOL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
300
R001
2224 BENZONITRIL 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2225 CLORUR DE 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
BENZENSULFONIL
IBC03
LP01
R001
2226 CLORUR DE 8 C9 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
BENZILIDIN
IBC02
2227 METACRILAT n-BUTIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 39
STABILIZAT
IBC03
LP01
R001
2232 CLORO-2 ETANAL 6.1 T1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2233 CLORANISIDIN 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2234 FLORURI DE 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
CLORBEZILIDIN
IBC03
LP01
R001
2235 CLORURI DE 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
CLORBENZIL LICHIDE
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2236 IZOCIANAT DE CLORO- 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
3 METIL-4 FENIL LICHID ml
IBC02 CW28
CW31
2237 CLORNITRANILIN 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2238 CLORTOLUENI 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2239 CLORTOLUIDIN , 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2240 ACID SULFOCROMIC 8 C1 I 8 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 88
301
MP17 TE22
2241 CICLOHEPTAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2242 CICLOHEPTEN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2243 ACETAT DE 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
CICLOHEXIL
IBC03
LP01
R001
2244 CICLOPENTANOL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2245 CICLOPENTAN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2246 CICLOPENTEN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 B8 MP19 T7 TP2 L1,5BN 2 CE7 33
IBC02
2247 n-DECAN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2248 DI-n-BUTILAMIN 8 CF1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
+
3
IBC02
2249 ETER DICLORDIMETILIC 6.1 TF1 INTERZIS
SIMETRIC
2250 IZOCIANA I DE 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
DICLOROFENIL g
IBC08 L4BH CW28
CW31
2251 BICICLO-(2,2,1)- 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T7 TP2 LGBF 2 CE7 339
HAPTADIEN -2,5
IBC02
STABILIZAT
(NORBORNADIEN -2,5 R001
STABILIZAT )
2252 DIMETOXI-1,2 ETAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2253 N,N-DIMETILANILIN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2254 CHIBRITURI 4.1 F1 III 4.1 293 5 E1 P407 MP11 4 W1 CE11 40
REZISTENTE LA VÂNT kg
R001
2256 CICLOHEXEN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2257 POTASIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 T9 TP7 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X423
IBC04 TP33 TE5

TM2
302
TT3
2258 PROPILEN -1,2 8 CF1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
DIAMIN +
3
IBC02
2259 TRIETILENTETRAMIN 8 C7 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
2260 TRIPROPILAMIN 3 FC III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
+
8
IBC03
R001
2261 XYLENOLI SOLIZI 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31

DIMETILCARBAMOIL
IBC02
2263 DIMETILCICLOHEXANI 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2264 N,N-DIMETILCICLOHEXILAMIN 8 CF1 II 8 + 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
3
IBC02
2265 N,N-DIMETILFORMAMID 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP2 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2266 DIMETIL-N-PROPILAMIN 3 FC II 3 + 1 L E2 P001 MP19 T7 TP2 L4BH 2 CE7 338
8
IBC02
2267 CLORUR DE 6.1 TC1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
DIMETILTIOFOSFORIL +8 ml
IBC02 CW28
CW31
2269 IMINOBISPROPILAMIN -3,3' 8 C7 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP2 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
2270 ETILAMIN , ÎN SOLU IE 3 FC II 3 + 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
CON INÂND minim 50% i maxim 8
70% (din mas ) etilamin IBC02
2271 ETILAMILCETON 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2272 N-ETILANILIN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2273 ETIL-2 ANILIN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2274 N-ETIL-N-BENZILANILIN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
303
LP01 CW31
R001
2275 ETIL-2 BUTANOL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2276 ETIL-2 HEXILAMIN 3 FC III 3 + 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
8
IBC03
R001
2277 METACRILAT DE ETIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 339
STABILIZAT
IBC02
R001
2278 n-HEPTEN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2279 HEXACLORBUTADIEN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2280 HEXAMETILENDIAMIN , SOLID 8 C8 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08 L4BN
LP02
R001
2281 DIIZOCIANAT DE HEXAMETILEN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2282 HEXANOLI 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2283 METACRILAT DEIZOBUTIL 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 39
STABILIZAT
IBC03
LP01
R001
2284 ISOBUTIRONITRIL 3 FT1 II 3 + 1L E2 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
6.1
IBC02 CW28
2285 FLORUR DE 6.1 TF1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
IZOCIANATOBENZILIDIN +3 ml
IBC02 CW28
CW31
2286 PENTAMETILHEPTAN 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2287 IZOHEPTENI 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2288 IZOHEXENI 3 F1 II 3 1L E2 P001 B8 MP19 T11 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
304
2289 IZOFORONDIAMIN 8 C7 III 8 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
2290 DIIZOCIANAT DE 6.1 T1 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T4 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IZOFORON
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2291 COMPUS SOLUBIL AL 6.1 T5 III 6.1 199 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
PLUMBULUI, N.S.A. kg
274 IBC08 L4BH CW28
535 LP02 CW31
R001
2293 METOXI-4 METIL-4 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
PENTADON -2
IBC03
LP01
R001
2294 N-METILANILIN 6.1 T1 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2295 CLORACETAT DE METIL 6.1 TF1 I 6.1 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+3
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2296 METILCICLOHEXAN 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2297 METLCICLOHEXANON 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2298 METILCICLOPENTAN 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2299 DICLORACETAT DE METIL 6.1 T1 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2300 METIL-2 ETIL-5 PIRIDIN 6.1 T1 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2301 METIL-2 FURAN 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2302 METIL-5 HEXANON -2 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2303 IZOPROPENILBENZEN 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
305
LP01
R001
2304 NAFTALIN TOPIT 4.1 F2 III 4.1 536 0 EO T1 TP3 LGBV TU27 3 44
TE4
TE6
2305 ACID 8 C4 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
NITROBENZENSULFONIC kg
IBC08 L4BN
2306 FLORURI DE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
NITROBENZILIDIN , ml
LICHIDE IBC02 CW28
CW31
2307 FLORUR DE NITRO-3 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP10 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE9 60
CLORO-4 BENZILIDIN ml
IBC02 CW28
CW31
2308 HIDROGENOSULFAT DE 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 X80

NITROSIL LICHID
IBC02
2309 OCTADIENE 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2310 PENTANEDION -2,4 3 FT1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 3 W12 CW13 CE4 36
+
6.1
IBC03 CW28
R001
2311 FENETIDIN 6.1 T1 III 6.1 279 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2312 FENOL, TOPIT 6.1 T1 II 6.1 0 EO T7 TP3 L4BH TU15 0 CW13 60
CW31
2313 PICOLINE 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2315 DIFENILI POLICLORA I LICHIZI 9 M2 II 9 305 1 L E2 P906 MP15 T4 TP1 L4BH TU15 0 VW15 CW13 CE5 90
IBC02 CW28
CW31
2316 CUPROCIANUR DE SODIU 6.1 T5 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
SOLID
IBC07 CW28
CW31
2317 CUPROCIANUR DE SODIU ÎN 6.1 T4 I 6.1 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
SOLU IE
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2318 HIDROGENOSULFUR DE 4.2 S4 II 4.2 504 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
SODIU cu mai pu in de 25% ap
IBC06
de cristalizare
2319 HIDROCARBURI TERPENICE, 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
N.S.A.
IBC03 TP29
306
LP01
R001
2320 TETRAETILENPENTAMINE 8 C7 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
2321 TRICLORBENZENI, LICHIZI 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2322 TRICLORBUTEN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2323 FOSFIT DE TRIETIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2324 TRIIZOBUTILEN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2325 TRIMETIL-1,3,5 BENZEN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2326 TRIMETILCICLOHEXILAMIN 8 C7 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
2327 TRIMETILHEXAMETILENDIAMIN 8 C7 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
2328 DIIZOCIANAT DE 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
TRIMETILHEXAMETILEN
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2329 FOSFIT DE TRIMETIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2330 UNDECAN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2331 CLORUR DE ZINC 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
ANHIDR kg
IBC08
LP02
R001
2332 ACETALDOXIM 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
307
R001
2333 ACETAT DE ALIL 3 FT1 II 3 + 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
6.1
IBC02 CW28
2334 ALILAMIN 6.1 TF1 I 6.1 + 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
3
MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2335 ETER ALILETILIC 3 FT1 II 3 + 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
6.1
IBC02 CW28
2336 FORMIAT DE ALIL 3 FT1 I 3 + 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
6.1
MP17 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
2337 MERCAPTAN FENILIC 6.1 TF1 I 6.1 + 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
3
MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2338 FLORUR DE 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
BENZILIDIN
IBC02
R001
2339 BROMO-2 BUTAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2340 ETER BROMO-2 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
ETILETILIC
IBC02
R001
2341 BROMO-1 METIL-3 BUTAN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2342 BROMOMETILPROPANI 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2343 BROMO-2 PENTAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2344 BROMPROPANI 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2344 BROMPROPANI 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2345 BROMO-3 PROPIN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2346 BUTANDION 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
308
IBC02
R001
2347 MERCAPTAN BUTILIC 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2348 ACRILA I DE BUTIL, STABILIZA I 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 39
IBC03
LP01
R001
2350 ETER BUTILMETILIC 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2351 NITRI I DE BUTIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2351 NITRI I DE BUTIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2352 ETER BUTILVINILIC STABILIZAT 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 339
IBC02
R001
2353 CLORUR DE BUTIRIL 3 FC II 3 + 8 1 L E2 P001 MP19 T8 TP2 L4BH 2 CE7 338
IBC02
2354 ETER CLOROMETILETILIC 3 FT1 II 3 + 6.1 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CW13 CE7 336
IBC02 TU15 CW28
2356 CLORO-2 PROPAN 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
MP17
2357 CICLOHEXILAMIN 8 CF1 II 8 + 3 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
IBC02
2358 CICLOOCTATETRAEN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2359 DIALILAMIN 3 FTC II 3 + 6.1 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CW13 CE7 338
+8 IBC02 TU15 CW28
2360 ETER DIALILIC 3 FT1 II 3 + 6.1 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CW13 CE7 336
IBC02 TU15 CW28
2361 DIISOBUTILAMINE 3 FC III 3 + 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
IBC03
R001
2362 DICLOR-1,1,ETAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2363 MERCAPTAN ETILIC 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
MP17
2364 n-PROPILBENZEN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2366 CARBONAT DE ETIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
309
2367 alfa-METILVALERALDEHID 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2368 alfa-PINEN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2370 HEXEN-1 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2371 IZOPENTENEN 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
MP17
2372 BIS (DIMETILAMINO)-1,2 ETAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2373 DIETOXYIMETAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2374 DIETOXI-3,3 PROPEN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2375 SULFUR DE ETIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2376 DIHIDRO-2,3 PIRAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2377 DIMETOXI-1,1 ETAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2378 DIMETILAMINOACETONITRIL 3 FT1 II 3 + 6.1 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
IBC02 CW28
2379 DIMETI-1,3 BUTILAMIN 3 FC II 3 + 8 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
IBC02
2380 DIMETILDIETOXYSILAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2381 DISULFUR DE DIMETIL 3 FT1 II 3 + 6.1 1 L E2 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
IBC02 TP39 CW28
2382 DIMETLHYDRAZIN , SIMETRIC 6.1 TF1 I 6.1 + 3 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2383 DIPROPILAMIN 3 FC II 3 + 8 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
IBC02
2384 ETER DI-n PROPILIC 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2385 IZOBUTIRAT DE ETIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2386 ETIL-1 PIPERIDIN 3 FC II 3 + 8 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
310
IBC02
2387 FLUORBENZEN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2388 FLUORTOLUEN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2389 FURAN 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T12 TP2 L4BN 1 33
MP17
2390 IODO-2 BUTAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2391 IODOMETILPROPANI 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2392 IODOPROPANI 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30

IBC03
LP01
R001
2393 FORMIAT DE IZOBUTIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2394 PROPIONAT DE IZOBUTIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2395 CLORUR DE IZOBUTIRIL 3 FC II 3 + 8 1 L E2 P001 MP19 T7 TP2 L4BH 2 CE7 338
IBC02
2396 METILACROLEIN 3 FT1 II 3 + 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
STABILIZAT 6.1
IBC02 CW28
2397 METIL-3 BUTANON -2 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2398 ETER METIL ter -BUTILIC 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2399 METIL-1 PIPERIDIN 3 FC II 3 + 8 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
IBC02
2400 IZOVALERAT DE METIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2401 PIPERIDIN 8 CF1 I 8+3 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 883
MP17 TE22
2402 PROPANTIOLI 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2403 ACETAT DE IZOPROPENIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2404 PROPIONITRIL 3 FT1 II 3 + 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
6.1
IBC02 CW28
2405 BUTIRAT DE IZOPROPIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
311
IBC03
LP01
R001
2406 IZOBUTIRAT DE 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IZOPROPIL
IBC02
R001
2407 CLOROFORMIAT DE 6.1 TFC I 6.1 + 354 0 E0 P602 MP8 1 CW13 663
IZOPROPIL 3
+8 MP17 CW28
CW31
2409 PROPIONAT DE 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IZOPROPIL
IBC02
R001
2410 TETRAHIDRO-1,2,3,6 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
PIRIDIN
IBC02
R001
2411 BUTIRONITRIL 3 FT1 II 3 + 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
6.1
IBC02 CW28
2412 TETRAHIDROTIOFEN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2413 ORTOTITANAT DE PROPIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2414 TIOFEN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2416 BORAT DE TRIMETIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2417 FLORUR DE CARBONIL 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 268
8
(+13) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
2418 TETRAFLORUR DE SULF 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 1 CW9 268
8
CW10
CW36
2419 BROMOTRIFLUORETILEN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
2420 HEXAFLUORACETON 2 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 268
8
(+13) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
312
TM6
2421 TRIOXID DE AZOT 2 2TOC INTERZIS
2422 OCTOFLUORBUTEN -2 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
1318) (+13) TT9 CW10
TM6 CW36
2424 OCTAFLUORPROPAN 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
218) (+13) (M) TT9 CW10
'TM6 CW36
2426 NITRAT (AZOTAT) DE 5.1 O1 5.1 252 0 EO T7 TP1 L4BV(+) TU3 0 59
AMONIU LICHID, solu ie
cald concentrat între 80% 644 TP16 TU12
i 90%
TP17 TU29
TC3
TE9
TE10
TA1
2427 CLORAT DE POTASIU ÎN 5.1 O1 II 5.1 1 L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
SOLU IE APOAS
IBC02
2427 CLORAT DE POTASIU ÎN 5.1 O1 III 5.1 5 L E1 P504 MP2 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
SOLU IE APOAS
IBC02
R001
2428 CLORAT DE SODIU ÎN 5.1 O1 II 5.1 1 L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
SOLU IE APOAS
IBC02
2428 CLORAT DE SODIU ÎN 5.1 O1 III 5.1 5 L E1 P504 MP2 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
SOLU IE APOAS
IBC02
R001
2429 CLORAT DE CALCIU ÎN 5.1 O1 II 5.1 1 L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
SOLU IE APOAS
IBC02
2429 CLORAT DE CALCIU ÎN 5.1 O1 III 5.1 5 L E1 P504 MP2 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
SOLU IE APOAS
IBC02
R001
2430 ALCHILFENOLI SOLIZI, 8 C4 I 8 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 W10 88
N.S.A. (inclusiv omologii C2
IBC07 L10BH TE22
la C12)
2430 ALCHILFENOLI SOLIZI, 8 C4 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
N.S.A. (inclusiv omologii C2 kg
la C12) IBC08 L4BN
2430 ALCHILFENOLI SOLIZI, 8 C4 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
N.S.A. (inclusiv omologii C2 kg
la C12) IBC08 L4BN
LP02
R001
2431 ANISIDINE 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2432 N,N-DIETILANILIN 6.1 T1 III 6.1 279 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
313
2433 CLORONITROTOLUENI 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHIZI
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2434 DIBENZILDICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
2435 ETILFENILDICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
2436 ACID TIOACETIC 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2437 METILFENILDICLORSILAN 8 C3 II 8 0 E0 P010 MP15 T10 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TP7
2438 CLORUR DE 6.1 TFC I 6.1 + 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
TRIMETILACETIL 3
+8 MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2439 HIDROGENODIFLORUR 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80

DE SODIU kg
IBC08
2440 CLORUR DE STANIU IV 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
PENTAHIDRATAT kg
IBC08
LP02
R001
2441 TRICLORUR DE TITAN 4.2 SC4 I 4.2 + 537 0 EO P404 MP13 0 W1 48
PIROFORIC sau 8
TRICLORUR DE TITAN
ÎN AMESTEC PIROFORIC
2442 CLORUR DE 8 C3 II 8 0 E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 X80
TRICLORACETIL
2443 OXITRICLORUR DE 8 C1 II 8 1 E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
VANADIU L
IBC02
2444 TETRACLORUR DE 8 C1 I 8 0 EO P802 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 X88
VANADIU
MP17 TE22
2446 NITROCREZOLI, SOLIZI 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
L
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2447 FOSFOR ALB TOPIT 4.2 ST3 I 4.2 + 0 EO T21 TP3 L10DH(+) TU14 0 446
6.1 TP7 TU16

TP26 TU21
TU38
TE3
TE21
TE22
2448 SULF TOPIT 4.1 F3 III 4.1 538 0 EO T1 TP3 LGBV(+) TU27 3 44
TE4
TE6
314
2451 TRIFLORUR DE AZOT 2 2O 2.2 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 25
5.1 TT9 CW10

(+13) TM6 CW36
2452 ETILACETILEN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 239
STABILIZAT
(+13) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
2453 FLORUR DE ETIL (GAZ 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
REFRIGERANT R 161)
(+13) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
2454 FLORUR DE METIL 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(GAZ REFRIGERANT R
41) (+13) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
2455 NITRIT DE METIL 2 2A INTERZIS
2456 CLORO-2 PROPEN 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
MP17
2457 DIMETIL-2,3 BUTAN 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
2458 HEXADIEN 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
2459 METIL-2 BUTEN -1 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
MP17
2460 METIL-2 BUTEN -2 3 F1 II 3 1 E2 P001 B8 MP19 T7 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
L
IBC02
2461 METILPENTADIEN 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
2463 HIDRUR DE ALUMINIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
2464 NITRAT DE BERILIU 5.1 OT2 II 5.1 + 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
kg
6.1 IBC08 CW28
2465 ACID 5.1 O2 II 5.1 135 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
DICLOROIZOCIANURIC kg
USCAT sau S RURI ALE IBC08
ACIDULUI
DICLOROIZOCIANURIC
2466 SUPEROXID DE 5.1 O2 I 5.1 0 EO P503 MP2 1 W10 CW24 55
POTASIU
IBC06
2468 ACID 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
TRICLOROIZOCIANURIC kg
USCAT
IBC08
2469 BROMAT DE ZINC 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
315
IBC08
LP02
R001
2470 FENILACETONITRIL 6.1 T1 III 6.1 5 E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHID L
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2471 TETROXID DE OSMIU 6.1 T5 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
IBC07 CW28
PP30 CW31
2473 ARSANILAT DE SODIU 6.1 T3 III 6.1 5L E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2474 TIOFOSGEN 6.1 T1 II 6.1 279 LQ17 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
354 MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2475 TRICLORUR DE 8 C2 III 8 5 kg E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80

VANADIU
IBC08
LP02
R001
2477 IZOTIOCIANAT DE METIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+3 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2478 IZOCIANA I 3 FT1 II 3 + 274 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
INFLAMABILI, TOXICI, 6.1
N.S.A. sau IZOCIANA I ÎN 539 IBC02 TP27 CW28
SOLU IE, INFLAMABIL ,
TOXIC , N.S.A.
2478 IZOCIANA I 3 FT1 III 3 + 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 3 W12 CW13 CE4 36
INFLAMABILI, TOXICI, 6.1
N.S.A. sau IZOCIANA I ÎN IBC03 TP28 CW28
SOLU IE, INFLAMABIL ,
TOXIC , N.S.A. R001
2480 IZOCIANAT DE METIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P601 MP2 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 663
+3
TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
TE25
2481 IZOCIANAT DE ETIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 EO P602 MP8 T20 TP2 L15CH TU14 1 CW13 663
+3 MP17 TP37
TU15
TU38
TE21
TE22
TE25
2482 IZOCIANAT DE n-PROPIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+3 TP37
316
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2483 IZOCIANAT DE 6.1 TF1 I 6.1 354 0 EO P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
IZOPROPIL +3 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2484 IZOCIANAT DE ter -BUTIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+3 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2485 IZOCIANAT DE n-BUTIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+3 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2486 IZOCIANAT DE IZOBUTIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+3 MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2487 IZOCIANAT DE FENIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+3 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2488 IZOCIANAT DE 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
CICLOHEXIL +3 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2490 ETER 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
DICLOROIZOPROPILIC ml
IBC02 CW28
CW31
2491 ETANOLAMIN sau 8 C7 III 8 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
ETANOLAMIN ÎN
IBC03
SOLU IE
LP01
R001
2493 HEXAMETILENEIMIN 3 FC II 3 + 1L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
8
IBC02
2495 PENTAFLUORUR DE 5.1 OTC I 5.1 0 EO P200 MP2 L10DH TU3 1 CW24 568
IOD +
6.1 TU38 CW28
+8
TE16
TE22
2496 ANHIDRID 8 C3 III 8 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
PROPIONIC
317
IBC03
LP01
R001
2498 TETRAHIDRO-1,2,3,6 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
BENZALDEHID
IBC03
LP01
R001
2501 OXID DE TRIS- 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
(AZIDIRIDINIL-1) FOSFIN ml
ÎN SOLU IE IBC02 CW28
CW31
2501 OXID DE TRIS- 6.1 T1 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
(AZIDIRIDINIL-1) FOSFIN
IBC03 CW28
ÎN SOLU IE
LP01 CW31
R001
2502 CLORUR DE VALERIL 8 CF1 II 8 + 1L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
3
IBC02
2503 TETRACLORUR DE 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80

ZIRCONIU kg
IBC08
LP02
R001
2504 TETRABROMETAN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2505 FLORUR DE AMONIU 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 CW28
LP02 CW31
R001
2506 HIDROGENOSULFAT 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAV 2 W11 VW9 CE10 80
DE AMONIU kg
IBC08
2507 ACID CLOROPLATINIC 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
SOLID kg
IBC08
LP02
R001
2508 PENTACLORUR DE 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
MOLIBDEN kg
IBC08
LP02
R001
2509 HIDROGENOSULFAT 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAV 2 W11 VW9 CE10 80
DE POTASIU kg
IBC08
2511 ACID CLORO-2 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP2 L4BN 3 W12 CE8 80
PROPIONIC
IBC03
LP01
R001
2512 AMINOFENOLI (o-, m-, p- 6.1 T2 III 6.1 279 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
) kg
IBC08 L4BH CW28
318
LP02 CW31
R001
2513 BROMUR DE 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 X80
BROMACETIL
IBC02
2514 BROMBENZEN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2515 BROMOFORM 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2516 TETRABROMUR DE 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
CARBON kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2517 CHLORO-1 DIFLUORO- 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
1, 1 ETAN (GAZ
REFRIGERANT R 142b) (+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
2518 CICLODODECATRIEN - 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
1,5,9
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2520 CICLOOCTADIENE 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2521 DICETEN STABILIZAT 6.1 TF1 I 6.1 + 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
3 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2522 METACRILAT DE 2- 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 69
DIMETILAMINOETIL ml
IBC02 CW28
CW31
2524 ORTOFORMIAT DE ETIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2525 OXALAT DE ETIL 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2526 FURFURILAMIN 3 FC III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
+
8
IBC03
R001
319
2527 ACRILAT DE IZOBUTIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 39
STABILIZAT
IBC03
LP01
R001
2528 IZOBUTIRAT DE IZOBUTIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2529 ACID IZOBUTIRIC 3 FC III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
+
8
IBC03
R001
2531 ACID METACRILIC 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE8 89
STABILIZAT
IBC02 TP18
LP01 TP30
2533 TRICLORACETAT DE 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
METIL
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2534 METILCLOROSILAN 2 2TFC 2.3 0 EO P200 MP9 (M) 1 CW9 263
+
2.1 CW10
+
8
CW36
2535 METILMORFOLIN '4-(N- 3 FC II 3 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
METILMORFOLIN ) +
8
IBC02
2536 METILTETRAHIDROFURAN 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2538 NITRONAFTALIN 4.1 F1 III 4.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 W1 CE11 40
kg
IBC08 VW1
LP02
R001
2541 TERPINOLEN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2542 TRIBUTILAMIN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2545 HAFNIU PULBERE, USCAT 4.2 S4 I 4.2 540 0 EO P404 MP13 0 W1 43
2545 HAFNIU PULBERE, USCAT 4.2 S4 II 4.2 540 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
IBC06
2545 HAFNIU PULBERE, USCAT 4.2 S4 III 4.2 540 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW4 CE11 40
IBC08
LP02
R001
2546 TITAN PULBERE, USCAT 4.2 S4 I 4.2 540 0 EO P404 MP13 0 W1 43
2546 TITAN PULBERE, USCAT 4.2 S4 II 4.2 540 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
IBC06
320
2546 TITAN PULBERE, USCAT 4.2 S4 III 4.2 540 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW4 CE11 40
IBC08
LP02
R001
2547 SUPEROXID DE SODIU 5.1 O2 I 5.1 0 EO P503 MP2 1 W10 CW24 55
IBC06
2548 PENTAFORUR DE CLOR 2 2TOC 2.3 0 EO P200 MP9 1 CW9 265
+
5.1 CW10
+
8
CW36
2552 HIDRAT DE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
HEXAFLUORACETON ml
LICHID
IBC02 CW28
CW31
2554 CLORUR DE METILALIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2555 NITROCELULOZ cu cel 4.1 D II 4.1 541 0 EO P406 MP2 2 W1 CE10 40
pu in 25% (din mas ) ap
2556 NITROCELULOZ cu cel 4.1 D II 4.1 541 0 EO P406 MP2 2 W1 CE10 40
pu in 25% (din mas )
ALCOOL i un con inut în
azot care nu dep te
12,6% (raportat la masa
uscat )
2557 NITROCELULOZ ÎN 4.1 D II 4.1 241 0 EO P406 MP2 2 W1 CE10 40
AMESTEC cu un con inut în
azot care nu dep te
541
12,6% (raportat la masa
uscat ), CU sau F
PLASTIFIANT, CU sau
PIGMENT
2558 EPIBROMIDRIN 6.1 TF1 I 6.1 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+
3
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2560 METIL-2 PENTANOL-2 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2561 METIL-3 BUTEN -1 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
MP17
2564 ACID TRICLORACETIC ÎN 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
SOLU IE
IBC02
2564 ACID TRICLORACETIC ÎN 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE
IBC03
LP01
R001
2565 DICICLOHEXILAMIN 8 C7 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80

IBC03
LP01
R001
321
2567 PENTACLOROFENAT 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
DE SODIU g
IBC08 CW28
CW31
2570 COMPUS AL 6.1 T5 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
CADMIULUI
TU38 CW31
TE21
TE22
2570 COMPUS AL 6.1 T5 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
CADMIULUI g
596 IBC08 L4BH CW28
CW31
2570 COMPUS AL 6.1 T5 III 6.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
CADMIULUI kg
596 IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2571 ACIZI 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
ALCHILSULFURICI
IBC02 TP28
2572 FENILHIDRAZIN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2573 CLORAT DE TALIU 5.1 OT2 II 5.1 + 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
kg
6.1 IBC06 CW28
2574 FOSFAT DE TRICRESIL 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
cu peste 3% izomer orto ml
IBC02 CW28
CW31
2576 OXIBROMUR DE 8 C1 II 8 0 EO T7 TP3 L4BN 2 80
FOSFOR TOPIT
FENILACETIL
IBC02
2578 TRIOXID DE FOSFOR 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08
LP02
R001
2579 PIPERAZIN 8 C8 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08 L4BN
LP02
R001
2580 BROMUR DE 8 C1 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
ALUMINIU ÎN SOLU IE
IBC03
LP01
R001
2581 CLORUR DE 8 C1 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
ALUMINIU ÎN SOLU IE
IBC03
LP01
R001
2582 CLORUR DE FIER ÎN 8 C1 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE
322
IBC03
LP01
R001
2583 ACIZI ALCHISULFONICI 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
SOLIZI sau ACIZI kg
ARILSULFONICI SOLIZI IBC08 L4BN
con inând mai mult de 5%
acid sulfuric liber
2584 ACIZI ALCHISULFONICI 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
LICHIZI sau ACIZI
ARILSULFONICI LICHIZI IBC02
con inând mai mult de 5%
acid sulfuric liber
2585 ACIZI ALCHISULFONICI 8 C4 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
SOLIZI sau ACIZI kg
ARILSULFONICI SOLIZI IBC08
con inând cel mult 5%
acid sulfuric liber LP02
R001
2586 ACIZI ALCHISULFONICI 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
LICHIZI sau ACIZI
IBC03
ARILSULFONICI LICHIZI
con inând cel mult 5% LP01
acid sulfuric liber
R001
2587 BENZOCHINON 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
2588 PESTICIDE SOLIDE, 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 CW13 CE12 66
TOXICE, N.S.A.
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2588 PESTICIDE SOLIDE, 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
TOXICE, N.S.A. g
274 IBC08 L4BH CW28 CE12
648 CW31
2588 PESTICIDE SOLIDE, 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
TOXICE, N.S.A. kg
648 LP02 CW31
R001
2589 CLORACETAT DE VINIL 6.1 TF1 II 6.1 + 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
3 ml
IBC02 CW28
CW31
2590 AZBEST ALB (Crisotil, 9 M1 III 9 168 5kg E1 P002 B4 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 3 W11 CW13 CE11 90
Actinolit, Antofilit,
542 IBC08 CW28
Tremofil)
R001 CW31
PP37
2591 XENON, LICHID 2 3A 2.2 593 120 E1 P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU19 3 W5 CW9 CE2 22
REFRIGERAT ml
(+13) TA4 CW11
TT9 CW30
TM6 CW36
2599 CLORTRIFLUORMETAN 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
I TRIFLUORMETAN, ÎN ml
AMESTEC AZEOTROP, (+13) TT9 CW10
con inând cca: 60%
clortrifluormetan (GAZ TM6 CW36
323
REFRIGERANT R 503)
2601 CICLOBUTAN 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
2602 DICLORDIFLUORMET I 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
DIFLUORO-1,1 ETAN, ÎN ml
AMESTEC AZEOTROP, (+13) (M) TT9 CW10
con inând cca. 74%
diclordifluormetan (GAZ 'TM6 CW36
REFRIGERANT R 500)
2603 CICLOHEPTATRIEN 3 FT1 II 3 + 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
6.1
IBC02 CW28
2604 ETERAT DIETILIC DE 8 CF1 I 8+3 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 883
TRIFLORUR DE BOR
MP17 TE22
2605 IZOCIANAT DE METOXIMETIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 EO P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+3 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2606 ORTOSILICAT DE METIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+3 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2607 ACROLEIN DIMER, STABILIZAT 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 39
IBC03
LP01
R001
2608 NITROPROPANI 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2609 BORAT DE TRIALIL 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2610 TRIALILAMIN 3 FC III 3 + 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
8
IBC03
R001
2611 CLORO-1 PROPANOL-2 6.1 TF1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
+3 ml
IBC02 CW28
CW31
2612 ETER METILPROPILIC 3 F1 II 3 1 L E2 P001 B8 MP19 T7 TP2 L1,5BN 2 CE7 33
IBC02
2614 ALCOOL METALILIC 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
324
2615 ETER ETILPROPILIC 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2616 BORAT DE TRIIZOPROPIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2616 BORAT DE TRIIZOPROPIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2617 METILCICLOHEXANOLI, 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
INFLAMABILI
IBC03
LP01
R001
2618 VINILTOLUENI STABILIZA I 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 39
IBC03
LP01
R001
2619 BENZILDIMETILAMIN 8 CF1 II 8 + 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
3
IBC02
2620 BUTIRA I DE AMIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2621 ACETILMETILCARBINOL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2622 GLICIDALDEHID 3 FT1 II 3 + 1 L E2 P001 B8 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
6.1
IBC02 CW28
2623 SURCELE SOLIDE impregnate cu 4.1 F1 III 4.1 5 E1 P002 MP11 4 W1 CE11 40
lichid inflamabil kg
LP02
R001
PP15
2624 SILICIUR DE MAGNEZIU 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
g
IBC07
2626 ACID CLORHIDRIC ÎN SOLU IE 5.1 O1 II 5.1 613 1 L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
APOAS con inând cel mult 10%
IBC02
acid clorhidric
2627 NITRI I ANORGANICI, N.S.A. 5.1 O2 II 5.1 103 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
kg
274 IBC08
2628 FLUORACETAT DE POTASIU 6.1 T2 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
IBC07 CW28
CW31
2629 FLUORACETAT DE SODIU 6.1 T2 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
IBC07 CW28
CW31
2630 SELENIA I sau SELENI I 6.1 T5 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
TU38 CW31
TE21
325
TE22
2642 ACID FLUORACETIC 6.1 T2 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
TU38 CW31
TE21
TE22
2643 BROMACETAT DE METIL 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2644 IODUR DE METIL 6.1 T1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
MP17 TP37 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2645 BROMUR DE FENACIL 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
2646 HEXACLORCICLOPENTADIEN 6.1 T1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2647 MALONITRIL 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
2648 DIBROM-1,2 BUTADON -3 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2649 DICLOR-1,3 ACETON 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
2650 DICLOR-1, 1 NITRO-1 ETAN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2651 DIAMINO-4,4 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
DIFENILMETAN kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2653 IODUR DE BENZIL 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2655 FLUOROSILICAT DE 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
POTASIU kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2656 CHINOLEIN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
326
R001
2657 DISULFUR DE SELENIU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
2659 CLORACETAT DE SODIU 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 CW28
LP02 CW31
R001
2660 MONO-NITROTOLUIDIN 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2661 HEXACHLORACETON 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2664 DIBROMETAN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2667 BUTILTOLUENI 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2668 CLORACETONITRIL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+ MP17 TP37 TU15
3 TU38
TE21 CW28
TE22
CW31
2669 CLORCREZOLI ÎN SOLU IE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2669 CLORCREZOLI ÎN SOLU IE 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2670 CLORUR CIANURIC 8 C4 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
kg
IBC08 L4BN
2671 AMINOPIRIDINE (o-, m-, p-) 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
2672 AMONIAC, ÎN SOLU IE 8 C5 III 8 543 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
APOAS cu densitatea
IBC03
cuprins între 0,880 i 0,957
la 15°C, con inând peste 10% LP01
dar nu mai mult de 35%
R001
amoniac
2673 AMINO-2 CLORO-4 FENOL 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
2674 FLUOROSILICAT DE SODIU 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
327
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2676 STIBIN 2 2TF 2.3 0 EO P200 MP9 1 CW9 263
+
2.1 CW10
CW36
2677 HIDROXID DE RUBIDIU ÎN 8 C5 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
SOLU IE
IBC02
2677 HIDROXID DE RUBIDIU ÎN 8 C5 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE
IBC03
LP01
R001
2678 HIDROXID DE RUBIDIU 8 C6 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
kg
IBC08
2679 HIDROXID DE LITIU ÎN 8 C5 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
SOLU IE
IBC02
2679 HIDROXID DE LITIU ÎN 8 C5 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP2 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE
IBC03
LP01
R001
2680 HIDROXID DE LITIU 8 C6 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
kg
IBC08
2681 HIDROXID DE CESIU ÎN 8 C5 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
SOLU IE
IBC02
2681 HIDROXID DE CESIU ÎN 8 C5 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
SOLU IE
IBC03
LP01
R001
2682 HIDROXID DE CESIU 8 C6 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
kg
IBC08
2683 SULFUR DE AMONIU ÎN 8 CFT II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CW13 CE6 86
SOLU IE +
3
+
6.1 IBC01 CW28
2684 3- 3 FC III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
DIETILAMINOPROPILAMIN +
8
IBC03
R001
2685 N,N-DIETILETILENDIAMIN 8 CF1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
+
3
IBC02
2686 DIETILAMINO-2 ETANOL 8 CF1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
+
3
IBC02
2687 NITRIT DE 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
DICICLOHEXILAMONIU kg
IBC08
LP02
328
R001
2688 BROMO-1 CLORO-3 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
PROPAN
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2689 alfa-MONOCLORHIDRIN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
DE GLICEROL
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2690 N,n-BUTILIMIDAZOL 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2691 PENTABROMUR DE 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
FOSFOR kg
IBC08
2692 TRIBROMUR DE BOR 8 C1 I 8 0 EO P602 MP8 T20 TP2 L10BH TU38 1 X88
MP17 TE22
2693 HIDROGENOSULFI I 8 C1 III 8 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
ÎN SOLU IE APOAS ,
IBC03 TP28
N.S.A.
LP01
R001
2698 ANHIDRIDE 8 C4 III 8 169 5 E1 P002 PP14 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
TETRAHIDROFTALICE kg
con inând peste 0,05% IBC08 L4BN
anhidrid maleic
LP02
R001
2699 ACID 8 C3 I 8 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 88
TRIFLUORACETIC
MP17 TE22
2705 PENTOL-1 8 C9 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
2707 DIMETILDIOXANI 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
IBC02
R001
2707 DIMETILDIOXANI 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2709 BUTILBENZENI 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2710 DIPROPILCETON 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2713 ACRIDIN 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2714 REZINAT DE ZINC 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
329
IBC06
R001
2715 REZINAT DE ALUMINIU 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC06
R001
2716 BUTINDIOL-1,4 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2717 CAMFOR sintetic 4.1 F1 III 4.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
kg
IBC08
LP02
R001
2719 BROMAT DE BARIU 5.1 OT2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
+ kg
6.1 IBC08 CW28
2720 NITRAT DE CROM 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
2721 CLORAT DE CUPRU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
kg
IBC08
2722 NITRAT DE LITIU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
2723 CLORAT DE 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
MAGNEZIU kg
IBC08
2724 NITRAT DE MAGNEZIU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
2725 NITRAT DE NICHEL 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
2726 NITRIT DE NICHEL 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
2727 NITRAT DE TALIU 6.1 TO2 II 6.1 500 E4 P002 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 65
+ g
5.1 IBC06 CW28
CW31
2728 NITRAT DE ZIRCONIU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
kg
IBC08
LP02
R001
2729 HEXACLORBENZEN 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
330
IBC08 CW28
LP02 CW31
R001
2730 NITRANISOLI LICHIZI 6.1 T1 III 6.1 279 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2732 NITROBROMBENZENI, 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHIZI
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2733 AMINE INFLAMABILE, 3 FC I 3 274 0 EO P001 MP7 T14 TP1 L10CH TU14 1 338
COROSIVE, N.S.A. sau +
POLIAMINE 8
INFLAMABILE, 544 MP17 TP27 TU38
COROSIVE, N.S.A.
TE21
TE22
2733 AMINE INFLAMABILE, 3 FC II 3 274 1 L E2 P001 MP19 T11 TP1 L4BH 2 CE7 338
POLIAMINE 8
INFLAMABILE, 544 IBC02 TP27
COROSIVE, N.S.A.
2733 AMINE INFLAMABILE, 3 FC III 3 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
POLIAMINE 8
INFLAMABILE, 544 IBC03 TP28
COROSIVE, N.S.A.
R001
2734 AMINE LICHIDE 8 CF1 I 8 274 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 883
COROSIVE, +
INFLAMABILE, N.S.A. 3
sau POLIAMINE MP17 TP27 TE22
LICHIDE COROSIVE,
INFLAMABILE, N.S.A.
2734 AMINE LICHIDE COROSIVE, 8 CF1 II 8 + 274 1 L E2 P001 MP15 T11 TP2 L4BN 2 CE6 83
INFLAMABILE, N.S.A. sau 3
POLIAMINE LICHIDE IBC02 TP27
COROSIVE, INFLAMABILE,
N.S.A.
2735 AMINE LICHIDE COROSIVE, 8 C7 I 8 274 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 88
INFLAMABILE, N.S.A. sau
POLIAMINE LICHIDE MP17 TP27 TE22
COROSIVE, INFLAMABILE,
N.S.A.
2735 AMINE LICHIDE COROSIVE, 8 C7 II 8 274 1 L E2 P001 MP15 T11 TP1 L4BN 2 CE6 80
N.S.A. sau POLIAMINE
IBC02 TP27
LICHIDE COROSIVE, N.S.A.
2735 AMINE LICHIDE COROSIVE, 8 C7 III 8 274 5 L E1 P001 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
N.S.A. sau POLIAMINE
IBC03 TP19
LICHIDE COROSIVE, N.S.A.
LP01 TP28
R001
2738 N-BUTILANILIN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2739 ANHIDRID BUTILIC 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
331
2740 CLOROFORMIAT DE n- 6.1 TFC I 6.1 0 E5 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 668
PROPIL +3
+8 MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2741 HIPOCLORIT DE BARIU 5.1 OT2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
con inând peste 22% clor + kg
activ 6.1 IBC08 CW28
2742 CLOROFORMIA I TOXICI, 6.1 TFC II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 638
COROSIVI, INFLAMABILI, +3 ml
N.S.A. + 8 561 IBC01 CW28
CW31
2743 CLOROFORMIAT DE n- 6.1 TFC II 6.1 100 E4 P001 MP15 T20 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 638
BUTIL +3 ml
+8 CW28
CW31
2744 CLOROFORMIAT DE 6.1 TFC II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 638
CICLOBUTIL +3 ml
+8 IBC01 CW28
CW31
2745 CLOROFORMIAT DE 6.1 TC1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
CLORMETIL +8 ml
IBC02 CW28
CW31
2746 CLOROFORMIAT DE FENIL 6.1 TC1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
+8 ml
IBC02 CW28
CW31
2747 CLOROFORMIAT DE ter - 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
BUTILCICLOHEXIL
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2748 CLOROFORMIAT DE ETIL-2 6.1 TC1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
HEXIL +8 ml
IBC02 CW28
CW31
2749 TETRAMETILSILAN 3 F1 I 3 0 E3 P001 MP7 T14 TP2 L4BN 1 33
MP17
2750 DICLOR-1,3 PROPANOL-2 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
DIETILTIOFOSFORIL
IBC02
2752 EPOXI-1,2 ETOXI-3 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
PROPAN
IBC03
LP01
R001
2753 N-ETILBENZILTOLUIDINE, 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHIDE
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2754 N-ETILTOLUIDINE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
332
CW31
2757 CARBAMAT PESTICID 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2757 CARBAMAT PESTICID 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID, TOXIC g
648 CW31
2757 CARBAMAT PESTICID 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID, TOXIC kg
648 LP02 CW31
R001
2758 CARBAMAT PESTICID 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
LICHID, INFLAMABIL, TOXIC 6.1
având un punct de aprindere 274 MP17 TP27 TU15 CW28
sub 23°C
TU38
TE21
TE22
2758 CARBAMAT PESTICID 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
având un punct de aprindere 274 IBC02 TP27 CW28
sub 23°C
R001
2759 PESTICID ARSENICAL 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2759 PESTICID ARSENICAL 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID, TOXIC g
648 CW31
2759 PESTICID ARSENICAL 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID, TOXIC kg
648 LP02 CW31
R001
2760 PESTICID ARSENICAL 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
sub 23°C
TU38
TE21
TE22
2760 PESTICID ARSENICAL 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
sub 23°C
R001
2761 PESTICID 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
ORGANOCLORURAT
SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
333
2761 PESTICID 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
ORGANOCLORURAT g
SOLID, TOXIC 274 IBC08 L4BH CW28 CE12
648 CW31
2761 PESTICID 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
ORGANOCLORURAT kg
648 LP02 CW31
R001
2762 PESTICID, 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
ORGANOCLORURAT, 6.1
LICHID, INFLAMABIL, 274 MP17 TP27 TU15 CW28
TOXIC, având un punct de
aprindere sub 23°C TU38
TE21
TE22
2762 PESTICID, 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
ORGANOCLORURAT, 6.1
LICHID, INFLAMABIL, 274 IBC02 TP27 CW28
TOXIC, având un punct de
aprindere sub 23°C R001
2763 TRIAZIN PESTICID SOLID, 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2763 TRIAZIN PESTICID SOLID, 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
TOXIC g
648 CW31
2763 TRIAZIN PESTICID SOLID, 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
TOXIC kg
648 R001 CW31
2764 TRIAZIN PESTICID LICHID, 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
INFLAMABIL, TOXIC, având 6.1
un punct de aprindere sub 274 MP17 TP27 TU15 CW28
23°C
TU38
TE21
TE22
2764 TRIAZIN PESTICID LICHID, 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
un punct de aprindere sub 274 IBC02 TP27 CW28
23°C
R001
2771 TIOCARBAMAT PESTICID 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2771 TIOCARBAMAT PESTICID 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID, TOXIC g
648 CW31
2771 TIOCARBAMAT PESTICID 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID, TOXIC kg
648 LP02 CW31
R001
334
2772 TIOCARBAMAT PESTICID 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
LICHID, INFLAMABIL, 6.1
TOXIC, având un punct de 274 MP17 TP27 TU15 CW28
aprindere sub 23°C
TU38
TE21
TE22
2772 TIOCARBAMAT PESTICID 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
TOXIC, având un punct de 274 IBC02 TP27 CW28
aprindere sub 23°C
R001
2775 PESTICID CUPRIC SOLID, 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2775 PESTICID CUPRIC SOLID, 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
TOXIC g
648 CW31
2775 PESTICID CUPRIC SOLID, 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
TOXIC kg
648 LP02 CW31
R001
2776 PESTICID CUPRIC LICHID, 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
un punct de aprindere sub 274 MP17 TP27 TU15 CW28
23°C
TU38
TE21
TE22
2776 PESTICID CUPRIC LICHID, 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
un punct de aprindere sub 274 IBC02 TP27 CW28
23°C
R001
2777 PESTICID CU MERCUR 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2777 PESTICID CU MERCUR 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID, TOXIC g
648 CW31
2777 PESTICID CU MERCUR 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID, TOXIC kg
648 LP02 CW31
R001
2778 PESTICID CU MERCUR 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
sub 23°C
TU38
TE21
TE22
2778 PESTICID CU MERCUR 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
335
sub 23°C
R001
2779 NITROFENOL SUBSTITUIT 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
PESTICID SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2779 NITROFENOL SUBSTITUIT 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
PESTICID g
648 CW31
2779 NITROFENOL SUBSTITUIT 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
PESTICID SOLID, TOXIC kg
648 LP02 CW31
R001
2780 NITROFENOL SUBSTITUIT 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
PESTICID LICHID, 6.1
INFLAMABIL, TOXIC având 274 MP17 TP27 TU15 CW28
un punct de aprindere sub
23°C TU38
TE21
TE22
2780 NITROFENOL SUBSTITUIT 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
PESTICID LICHID, 6.1
INFLAMABIL, TOXIC având 274 IBC02 TP27 CW28
un punct de aprindere sub
23°C R001
2781 PESTICID BIPIRIDILIC 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2781 PESTICID BIPIRIDILIC 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID, TOXIC g
648 CW31
2781 PESTICID BIPIRIDILIC 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID, TOXIC kg
648 LP02 CW31
R001
2782 PESTICID BIPIRIDILIC 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
sub 23°C
TU38
TE21
TE22
2782 PESTICID BIPIRIDILIC 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
sub 23°C
R001
2783 PESTICID 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
ORGANOFOSFORAT,
SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
336
2783 PESTICID 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
ORGANOFOSFORAT, g
648 CW31
2783 PESTICID 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
ORGANOFOSFORAT, kg
648 LP02 CW31
R001
2784 PESTICID 3 FT2 I 3 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
ORGANOFOSFORAT, +
TOXIC având un punct de 274 MP17 TP27 TU15 CW28
aprindere sub 23°C
TU38
TE21
TE22
2784 PESTICID 3 FT2 II 3 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
ORGANOFOSFORAT, +
TOXIC având un punct de 274 IBC02 TP27 CW28
aprindere sub 23°C
R001
2785 4-TIAPENTANAL 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
(METILTIO-3 PROPANAL)
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2786 PESTICID ORGANOSTANIC 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2786 PESTICID ORGANOSTANIC 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID, TOXIC g
648 CW31
2786 PESTICID ORGANOSTANIC 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID, TOXIC kg
648 LP02 CW31
R001
2787 PESTICID ORGANOSTANIC 3 FT2 I 3 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
LICHID, INFLAMABIL, +
TOXIC având un punct de 6.1
aprindere sub 23°C 274 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
2787 PESTICID ORGANOSTANIC 3 FT2 II 3 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
LICHID, INFLAMABIL, +
TOXIC având un punct de 6.1
aprindere sub 23°C 274 IBC02 TP27 CW28
R001
2788 COMPUS ORGANIC LICHID 6.1 T3 I 6.1 43 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
AL STANIULUI, N.S.A.
274 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
337
TE22
2788 COMPUS ORGANIC LICHID 6.1 T3 II 6.1 43 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
AL STANIULUI, N.S.A. ml
274 IBC02 TP27 CW28
CW31
2788 COMPUS ORGANIC LICHID 6.1 T3 III 6.1 43 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
AL STANIULUI, N.S.A.
274 IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
2789 ACID ACETIC GLACIAL sau 8 CF1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
ACID ACETIC ÎN SOLU IE +
con inând peste 80% (din 3
mas ) acid IBC02
2790 ACID ACETIC ÎN SOLU IE 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
con inând cel pu in 50% i
cel mult 80% (din mas ) acid IBC02
2790 ACID ACETIC ÎN SOLU IE 8 C3 III 8 597 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
con inând cel pu in 10% i
647 IBC03
cel mult 80% (din mas ) acid
LP01
R001
2793 RUMEGU , A CHII, PAN 4.2 S4 III 4.2 592 0 E1 P003 PP20 B3 MP14 3 W1 VW4 CE11 40
SAU BAVURI DE METALE
IBC08 B6
FEROASE sub form
autoîncins LP02
R001
2794 ACUMULATORI electrici 8 C11 8 295 1 L EO P801 3 VW14 CE8 80
ÎNC RCA I CU
598 P801a
ELECTROLIT LICHID ACID
2795 ACUMULATORI electrici 8 C11 8 295 1 L EO P801 3 VW14 CE8 80
ÎNC RCA I CU
598 P801a
ELECTROLIT LICHID
ALCALIN
2796 ACID SULFURIC co inând 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4BN 2 CE6 80
pân la 51% acid sau
ELECTROLIT ACID IBC02
PENTRU ACUMULATOARE
2797 ELECTROLIT ALCALIN 8 C5 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
PENTRU ACUMULATOARE
IBC02 TP28
2798 DICLORFENILFOSFIN 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
2799 DICLOR(FENIL)TIOFOSFOR 8 C3 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02
2800 ACUMULATOARE electrice 8 C11 8 238 1 L EO P003 PP16 3 VW14 CE8 80
UMPLUTE CU ELECTROLIT
295 P801a
LICHID
598
2801 COLORANT LICHID 8 C9 I 8 274 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 88
COROSIV, N.S.A. sau
MATERIE INTERMEDIAR MP17 TP27 TE22
LICHID PENTRU
COLORANT, COROSIV,
N.S.A.
2801 COLORANT LICHID 8 C9 II 8 274 1 L E2 P001 MP15 T11 TP2 L4BN 2 CE6 80
COROSIV, N.S.A. sau
MATERIE INTERMEDIAR IBC02 TP27
LICHID PENTRU
COLORANT, COROSIV,
N.S.A.
2801 COLORANT LICHID 8 C9 III 8 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
COROSIV, N.S.A. sau
IBC03 TP28
338
MATERIE INTERMEDIAR LP01
LICHID PENTRU
COLORANT, COROSIV,
N.S.A.
R001
2802 CLORURI DE CUPRU 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08
LP02
R001
2803 GALIU 8 C10 III 8 5 EO P800 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
PP41 L4BN
2805 HIDRUR DE LITIU 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
SOLID , PIESE TURNATE g
IBC04
PP40
2806 NITRUR DE LITIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
IBC04
2807 Mase magnetizate 9 M11 SCUTIT
2809 MERCUR 8 CT1 III 8 365 5 EO P800 MP15 L4BN 3 CW13 CE8 86
+ kg CW28
6.1
2810 MATERIE LICHID 6.1 T1 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
ORGANIC TOXIC , N.S.A.
315 MP17 TP27 TU15 CW28
614 TU38 CW31
TE21
TE22
2810 MATERIE LICHID 6.1 T1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ORGANIC TOXIC , N.S.A. ml
614 IBC02 TP27 CW28
CW31
2810 MATERIE LICHID 6.1 T1 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
ORGANIC TOXIC , N.S.A.
614 IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
2811 MATERIE SOLID 6.1 T2 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
ORGANIC TOXIC ,
N.S.A.
TE22 CW31
2811 MATERIE SOLID 6.1 T2 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
ORGANIC TOXIC , g
N.S.A. 614 IBC08 L4BH CW28
CW31
2811 MATERIE SOLID 6.1 T2 III 6.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
ORGANIC TOXIC , kg
LP02 CW31
R001
2812 Aluminat de sodiu solid 8 C6 SCUTIT
2813 MATERIE SOLID 4.3 W2 I 4.3 274 0 EO P403 MP2 T9 TP7 S10AN TU4 0 W1 CW23 X423
HIDROREACTIV , N.S.A.
IBC99 TP33 L10DH TU14
PP83 TU22
TU38
TE21
TE22
339
TM2
2813 MATERIE SOLID 4.3 W2 II 4.3 274 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 0 W1 CW23 CE10 423
HIDROREACTIV , N.S.A. g
IBC07
PP83
2813 MATERIE SOLID 4.3 W2 III 4.3 274 1 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 0 W1 VW5 CW23 CE11 423
HIDROREACTIV , N.S.A. kg
IBC08
R001
PP83
2814 MATERIE INFEC IOAS 6.2 I1 6.2 318 0 EO P620 MP5 0 W9 CW13 CE14 606
PENTRU OM
CW18
CW26
CW28
2814 MATERIE INFEC IOAS 6.2 I1 6.2 318 0 EO P620 MP5 0 W9 CW13 CE14 606
PENTRU OM în azot lichid +
refrigerat 2.2 CW18
CW26
CW28
2814 MATERIE INFEC IOAS 6.2 I1 6.2 318 0 EO P620 MP5 BK1 0 W9 CW13 CE14 606
PENTRU OM (numai
BK2 CW18
materie animal )
CW26
CW28
2815 N-AMINOETILPIPERAZIN 8 C7 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
2817 DIFLUORUR ACID DE 8 CT1 II 8 + 1 L E2 P001 MP15 T8 TP2 L4DH TU14 2 CW13 CE6 86
AMONIU ÎN SOLU IE 6.1
IBC02 TE17 CW28
TE21
TT4
2817 DIFLUORUR ACID DE 8 CT1 III 8 + 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4DH TU14 3 W12 CW13 CE8 86
IBC03 TE21 CW28
R001
2818 POLISULFUR DE 8 CT1 II 8 + 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CW13 CE6 86
IBC02 CW28
2818 POLISULFUR DE 8 CT1 III 8 + 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CW13 CE8 86
IBC03 CW28
R001
2819 FOSFAT ACID DE AMIL 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
2820 ACID BUTIRIC 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
2821 FENOL ÎN SOLU IE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2821 FENOL ÎN SOLU IE 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
340
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2822 CLORO-2 PIRIDIN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2823 ACID CROTONIC SOLID 8 C4 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08 L4BN
LP02
R001
2826 CLOROTIOFORMIAT DE 8 CF1 II 8 + 0 E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
ETIL 3
2829 ACID CAPROIC 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
2830 SILICO-FERO-LITIU 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
g
IBC07
2831 TRICLOR-1,1,1 ETAN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2834 ACID FOSFOROS 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08
LP02
R001
2835 HIDRUR DE SODIU- 4.3 W2 II 4.3 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
ALUMINIU g
IBC04
2837 HIDROGENOSULFA I ÎN 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
SOLU IE APOAS
IBC02
2837 HIDROGENOSULFA I ÎN 8 C1 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80

SOLU IE APOAS
IBC03
LP01
R001
2838 BUTIRAT DE VINIL 3 F1 II 3 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 339
STABILIZAT
IBC02
R001
2839 ALDOL 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2840 BUTIRALDOXIM 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2841 DI-n-AMILAMIN 3 FT1 III 3 + 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 3 W12 CW13 CE4 36
6.1
IBC03 CW28
R001
2842 NITROETAN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
341
IBC03
LP01
R001
2844 SILICO-MANGANO-CALCIU 4.3 W2 III 4.3 1 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW5 CW23 CE11 423
kg
IBC08 VW7
R001
2845 MATERIE LICHID 4.2 S1 I 4.2 274 0 EO P400 MP2 T22 TP2 L21DH TU14 0 W1 333
ORGANIC PIROFORIC ,
TP7 TU38
N.S.A.
TC1
TE21
TE22
TM1
TE25
2846 MATERIE SOLID 4.2 S2 I 4.2 274 0 EO P404 MP13 0 W1 43
ORGANIC PIROFORIC ,
N.S.A.
2849 CLORO-3 PROPANOL-1 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2850 TETRAPROPILEN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2851 TRIFLORUR DE BOR 8 C1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
DIHIDRAT
IBC02
2852 SULFUR DE DIPICRIL 4.1 D I 4.1 545 0 EO P406 MP2 1 W1 40
UMEZIT cu cel pu in 10%
PP24
(din mas ) ap
MAGNEZIU kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
AMONIU kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2855 FLUOROSILICAT DE ZINC 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2856 FLUOROSILICA I, N.S.A. 6.1 T5 III 6.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2857 MA INI FRIGORIFICE care 2 6A 2.2 119 0 EO P003 MP9 3 CW9 CE2 20
con in gaze neinflamabile i
netoxice sau solu ii de PP32
amoniac (Nr. ONU 2672)
2858 ZIRCONIU USCAT, sub 4.1 F3 III 4.1 546 5 E1 P002 MP11 3 W1 VW1 CE11 40
form de sârm rulat , pl ci kg
metalice, sau benzi (cu LP02
342
grosime mai mic de 254 R001
microni, dar de minim 18
microni)
2859 METAVANADAT DE 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
AMONIU g
IBC08 CW28
CW31
2861 POLIAMID DE AMONIU 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
2862 PENTOXID DE VANADIU 6.1 T5 III 6.1 600 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
sub form topit kg
IBC08 CW28
LP02 CW31
R001
2863 VANADAT DUBLU DE 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
AMONIU I DE SODIU g
IBC08 CW28
CW31
2864 METAVANADAT DE 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
POTASIU g
IBC08 CW28
CW31
2865 SULFAT NEUTRU DE 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
HIDROXILAMIN kg
IBC08
LP02
R001
2869 TRICLORUR DE TITAN ÎN 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
AMESTEC kg
IBC08
2869 TRICLORUR DE TITAN ÎN 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
AMESTEC kg
IBC08
LP02
R001
2870 BOROHIDRUR DE 4.2 SW I 4.2 0 EO P400 MP2 T21 TP7 L21DH TU14 0 W1 X333
ALUMINIU +
4.3 TP33 TU38
TC1
TE21
TE22
TM1
TE25
2870 BOROHIDRUR DE 4.2 SW I 4.2 0 EO P002 MP2 0 W1 X333
ALUMINIU CON INUT ÎN +
RACHETE 4.3 PP13
2871 ANTIMONIU PUDR 6.1 T5 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2872 DIBROMCLORPROPANI 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2872 DIBROMCLORPROPANI 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
343
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2873 DIBUTILAMINOETANOL 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2874 ALCOOL FURFURILIC 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2875 HEXACLOROFEN 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2876 RESORCINOL 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
2878 BURETE DE TITAN, 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
SUB FORM DE kg
GRANULE sau SUB IBC08
FORM DE PUDR
LP02
R001
2879 OXICLORUR DE 8 CT1 I 8 0 EO P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 CW13 X886
SELENIU +
6.1
MP17 TE22 CW28
2880 HIPOCLORIT DE 5.1 O2 II 5.1 314 1 E2 P002 B4 B13 MP10 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
CALCIU HIDRATAT sau 322 kg
HIPOCLORIT DE IBC08 CW35
CALCIU ÎN AMESTEC
HIDRA - TAT cu cel pu in
5,5%, dar cel mai mult
16% ap
2880 HIPOCLORIT DE 5.1 O2 III 5.1 314 5 E1 P002 B4 B13 MP10 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
CALCIU HIDRATAT sau kg
HIPOCLORIT DE IBC08 CW35
CALCIU ÎN AMESTEC
HIDRA - TAT cu cel pu in R001
5,5%, dar cel mai mult
16% ap
2881 CATALIZATOR 4.2 S4 I 4.2 274 0 EO P404 MP13 T21 TP7 0 W1 43
METALIC USCAT
TP33
2881 CATALIZATOR 4.2 S4 II 4.2 274 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
METALIC USCAT
IBC06
2881 CATALIZATOR 4.2 S4 III 4.2 274 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW4 CE11 40
METALIC USCAT
IBC08
LP02
R001
2900 MATERIE 6.2 I2 6.2 318 0 EO P620 MP5 0 W9 CW13 CE14 606
INFEC IOAS NUMAI
CW18
PENTRU ANIMALE
CW26
CW28
344
2900 MATERIE 6.2 I2 6.2 + 318 0 EO P620 MP5 0 W9 CW13 CE14 606
INFEC IOAS NUMAI
2.2 CW18
PENTRU ANIMALE, în
azot lichid refrigerat
CW26
CW28
2900 MATERIE 6.2 I2 6.2 318 0 EO P620 MP5 BK1 0 W9 CW13 CE14 606
INFEC IOAS NUMAI
BK2 CW18
PENTRU ANIMALE
(numai materie
animal )
CW26
CW28
2901 CLORUR DE BROM 2 2TOC 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 265
5.1 + TE22 CW10

8
(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
2902 PESTICID LICHID, 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
TOXIC, N.S.A.
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2902 PESTICID LICHID, 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
TOXIC, N.S.A. ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
2902 PESTICID LICHID, 6.1 T6 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
TOXIC, N.S.A.
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
2903 PESTICID LICHID, 6.1 TF2 I 6.1 + 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
TOXIC, INFLAMABIL, 3
N.S.A. având un punct 274 MP17 TP27 TU15 CW28
de aprindere egal sau
mai mare de 23°C TU38 CW31
TE21
TE22
2903 PESTICID LICHID, 6.1 TF2 II 6.1 + 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
TOXIC, INFLAMABIL, 3 ml
N.S.A. având un punct 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
de aprindere egal sau
mai mare de 23°C CW31
2903 PESTICID LICHID, 6.1 TF2 III 6.1 61 5 E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
TOXIC, INFLAMABIL, +3 L
N.S.A. având un 274 IBC03 CW28 CE12
punct de aprindere
egal sau mai mare de R001 CW31
23°C
2904 CHLORFENOLA I, 8 C9 III 8 5 E1 P001 MP19 L4BN 3 W12 CE8 80
LICHIZI sau L
FENOLA I, LICHIZI IBC03
LP01
R001
2905 CHLORFENOLA I, 8 C10 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
SOLIZI sau kg
345
FENOLA I, SOLIZI IBC08 L4BN
LP02
R001
2907 DINITRAT DE 4.1 D II 4.1 127 0 EO P406 PP26 PP80 MP2 2 W1 CE10 40
IZOSORBIT ÎN
AMESTEC cu cel IBC06 B12
pu in 60% lactoz ,
manoz , amidon sau
de hidrogenofosfat de
calciu
2908 MATERII 7 290 0 EO vezi vezi 4.1.9 4 CW33 CE15 70
RADIOACTIVE, 1.7 .1.3
AMBALAJE GOALE
CA I COLETE
EXCEPTATE
OBIECTE PRODUSE
DIN TORIU
NATURAL, sau DIN
URANIU S CIT,
sau DIN URANIU
NATURAL
RADIOACTIVE, 325 1.7 .1.3
CANTIT I
LIMITATE ÎN
AMBALAJE
EXCEPTATE
APARATE sau
OBIECTE ÎN
COLETE
EXCEPTATE
2912 MATERII 7 7X 172 0 EO vezi vezi 4.1.9 T5 TP4 S2,65 TU36 0 VW16 CW33 CE15 70
RADIOACTIVE, CU 2.2.7 .1.3 AN(+)
317 TT7
ACTIVITATE i
SPECIFIC SLAB 325 4.1.9 L2,65 TM7
(LSA-I) nefisibile sau CN (+)
fisibile exceptate
2913 MATERII 7 7X 172 0 EO vezi vezi 4.1.9 0 VW17 CW33 CE15 70
RADIOACTIVE, 2.2.7 .1.3
317
OBIECTE i
CONTAMINATE 336 4.1.9
SUPERFICIAL (SCO-
I sau SCO-II)
nefisibile sau fisibile
exceptate
2915 MATERII 7 7X 172 0 EO vezi vezi 4.1.9 0 CW33 CE15 70
RADIOACTIVE ÎN 2.2.7 .1.3
317
COLETE DE TIP A, i
care nu sunt sub 325 4.1.9
form special ,
nefisibile sau fisibile
exceptate
RADIOACTIVE ÎN 317 2.2.7 .1.3
COLETE DE TIP B 337 i
(U), nefisibile sau 325 4.1.9
fisibile exceptate

RADIOACTIVE ÎN 317 2.2.7 .1.3
COLETE DE TIP B 337 i
(M), nefisibile sau 325 4.1.9
fisibile exceptate
346
RADIOACTIVE 317 2.2.7 .1.3
TRANSPORTATE 325 i
ÎNTR-UN 4.1.9
ARANJAMENT
SPECIAL, nefisibile
sau fisibile exceptate
2920 MATERIE LICHID 8 CF1 I 8 + 274 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 883
COROSIV , 3
INFLAMABIL , MP17 TP27 TE22
N.S.A.
2920 MATERIE LICHID 8 CF1 II 8 + 274 1 E2 P001 MP15 T11 TP2 L4BN 2 CE6 83
COROSIV , 3 L
INFLAMABIL , IBC02 TP27
N.S.A.
2921 MATERIE SOLID 8 CF2 I 8 + 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 W10 884
COROSIV , 4.1
INFLAMABIL , IBC05 L10BH TE22
N.S.A.
2921 MATERIE SOLID 8 CF2 II 8 + 274 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 84
COROSIV , 4.1 kg
INFLAMABIL , IBC08 L4BN
N.S.A.
2922 MATERIE LICHID 8 CT1 I 8 + 274 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 CW13 886
COROSIV , 6.1
TOXIC , N.S.A. MP17 TP27 TE22 CW28
2922 MATERIE LICHID 8 CT1 II 8 + 274 1 E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CW13 CE6 86
COROSIV , 6.1 L
TOXIC , N.S.A. IBC02 CW28
2922 MATERIE LICHID 8 CT1 III 8 + 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CW13 CE8 86
COROSIV , TOXIC , 6.1
N.S.A. IBC03 TP28 CW28
R001
2923 MATERIE SOLID 8 CT2 I 8 + 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 W10 CW13 886
N.S.A. IBC05 L10BH TE22 CW28
2923 MATERIE SOLID 8 CT2 II 8 + 274 1 kg E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CW13 CE10 86
N.S.A. IBC08 L4BN CW28
2923 MATERIE SOLID 8 CT2 III 8 + 274 5 kg E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CW13 CE11 86
N.S.A. IBC08 L4BN CW28
R001
2924 MATERIE LICHID , 3 FC I 3 + 274 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 338
INFLAMABIL , COROSIV , 8
N.S.A. MP17 TU38
TE21
TE22
2924 MATERIE LICHID , 3 FC II 3 + 274 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH 2 CE7 338
N.S.A. IBC02 TP27
2924 MATERIE LICHID , 3 FC III 3 + 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
N.S.A. IBC03 TP28
R001
2925 MATERIE SOLID 4.1 FC1 II 4.1 274 1 kg E2 P002 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 48
ORGANIC INFLAMABIL , +8
COROSIV , N.S.A. IBC06
2925 MATERIE SOLID 4.1 FC1 III 4.1 274 5 kg E1 P002 MP10 T1 TP33 SGAN 3 W1 CE11 48
ORGANIC INFLAMABIL , +8
347
COROSIV , N.S.A. IBC06
R001
2926 MATERIE SOLID 4.1 FT1 II 4.1 274 1 kg E2 P002 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW28 CE10 46
ORGANIC INFLAMABIL , +
TOXIC , N.S.A. 6.1 IBC06
2926 MATERIE SOLID 4.1 FT1 III 4.1 274 5 kg E1 P002 MP10 T1 TP33 SGAN 3 W1 CW28 CE11 46
ORGANIC INFLAMABIL , +
TOXIC , N.S.A. 6.1 IBC06
R001
2927 MATERIE LICHID 6.1 TC1 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 668
ORGANIC TOXIC , +8
COROSIV , N.S.A. 315 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2927 MATERIE LICHID 6.1 TC1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
ORGANIC TOXIC , +8 ml
COROSIV , N.S.A. IBC02 TP27 CW28
CW31
2928 MATERIE SOLID 6.1 TC2 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 668
ORGANIC TOXIC , +8
COROSIV , N.S.A. IBC05 TU15 CW28
TE21 CW31
2928 MATERIE SOLID ORGANIC 6.1 TC2 II 6.1 274 500 E4 P002 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 68
TOXIC , COROSIV , N.S.A. +8 g
IBC06 L4BH CW28
CW31
2929 MATERIE LICHID ORGANIC 6.1 TF1 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
TOXIC , INFLAMABIL , N.S.A. +3
315 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2929 MATERIE LICHID ORGANIC 6.1 TF1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
TOXIC , INFLAMABIL , N.S.A. +3 ml
IBC02 TP27 CW28
CW31
2930 MATERIE SOLID ORGANIC 6.1 TF3 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 1 W10 CW13 664
TOXIC , INFLAMABIL , N.S.A. +
4.1 IBC05 CW28
CW31
2930 MATERIE SOLID ORGANIC 6.1 TF3 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 64
TOXIC , INFLAMABIL , N.S.A. + g
4.1 IBC08 L4BH CW28
CW31
2931 SULFAT DE VANADIL 6.1 T5 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
2933 CLORO-2 PROPIONAT DE 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
METIL
IBC03
LP01
R001
2934 CLORO-2 PROPIONAT DE 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
348
IZOPROPIL
IBC03
LP01
R001
2935 CLORO-2 PROPIONAT DE ETIL 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2936 ACID TIOLACTIC 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2937 ALCOOL alfa-METILBENZILIC 6.1 T1 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHID
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2940 FOSFA-9 BICICLONONANI 4.2 S2 II 4.2 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
(CICLOOCTADIEN FOSFIN )
IBC06
2941 FLUORANILIN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2942 TRIFLUORMETIL-2 ANILIN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2943 TETRAHIDROFURFURILAMIN 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2945 N-METILBUTILAMIN 3 FC II 3 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L4BH 2 CE7 338
+
8
IBC02
2946 AMINO-2 DIMETILAMINO-5 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
PENTAN
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
2947 CLORACETAT DE IZOPROPIL 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
IBC03
LP01
R001
2948 TRIFLUOROMETIL-3 ANILIN 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2949 HIDROGENOSULFUR DE 8 C6 II 8 523 1 E2 P002 B4 MP10 T7 TP2 SGAN 2 W11 CE10 80
SODIU HIDRATAT cu cel pu in kg
25% ap de cristalizare IBC08 L4BN
2950 GRANULE DE MAGNEZIU 4.3 W2 III 4.3 1 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW5 CW23 CE11 423
ANROBATE cu o granulometrie kg
de minim 149 microni IBC08 BK2
R001
349
2956 ter -BUTIL-5 TRINITRO-2,4,6 m- 4.1 SR1 III 4.1 638 5 E1 P409 MP2 3 W1 CE11 40
XILEN (MUSCXILEN) kg
2965 ETERAT DIMETILIC DE 4.3 WFC I 4.3 0 EO P401 MP2 T10 TP2 L10DH TU4 0 W1 CW23 382
TRIFLUORUR DE BOR +
3
+ TP7 TU14
8
TU22
TU38
TE21
TE22
TM2
2966 TIOGLICOL 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
2967 ACID SULFAMIC 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08
LP02
R001
2968 MANEB STABILIZAT sau 4.3 W2 III 4.3 547 1 E1 P002 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 0 W1 VW5 CW23 CE11 423
PREPARATE DE MANEB kg
STABILIZATE împotriva IBC08
autoaprinderii
R001
2969 IN DE RICIN sau 9 M11 II 9 141 5 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAV 2 W11 VW9 CW31 CE9 90
GR UN E DE RICIN sau kg
GR UN E DE RICIN FULGI IBC08 BK1
sau TURTE DE RICIN
PP34 BK2
2977 MATERII RADIOACTIVE, 7 7X 172 0 EO vezi vezi 0 CW33 CE15 78
HEXAFLUORUR DE URANIU, + 2.2.7 4.1.9.1.3
fisile 7E i
+ 4.1.9
8
2978 MATERII RADIOACTIVE, 7 7X 172 0 EO vezi vezi 0 CW33 CE15 78
HEXAFLUORUR DE URANIU, + 2.2.7 4.1.9.1.3
nefisile sau fisile exceptate 8 i
317 4.1.9
2983 OXID DE ETILEN I 3 FT1 I 3 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
OXID DE PROPILEN +
ÎN AMESTEC, 6.1
con inând pân la MP17 TP7 TU15 CW28
30% oxid de etilen
TU38
TE21
TE22
2984 PEROXID DE 5.1 O1 III 5.1 65 5 L E1 P504 PP10 B5 MP15 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
HIDROGEN ÎN
IBC02 TP6 TC2
SOLU IE APOAS
con inând minim 8%, R001 TP24 TE8
dar nu mai mult de
TE1
20% de peroxid de
hidrogen (stabilizat
dup nevoi)
1
TT1
2985 CLOROSILANI 3 FC II 3 548 0 E0 P010 MP19 T14 TP2 L4BH 2 CE7 X338
INFLAMABILI, +
COROSIVI, N.S.A. 8
TP7
350
TP27
2986 CLOROSILANI 8 CF1 II 8 548 0 E0 P010 MP15 T14 TP2 L4BN 2 CE6 X83
COROSIVI, +
INFLAMABILI, N.S.A. 3
TP7
TP27
2987 CLOROSILANI 8 C3 II 8 548 0 E0 P010 MP15 T14 TP2 L4BN 2 CE6 X80
COROSIVI, N.S.A.
TP7
TP27
2988 CLOROSILANI 4.3 WFC I 4.3 549 0 EO P401 MP2 T14 TP2 L10DH TU14 0 W1 CW23 X338
HIDROREACTIVI, +
INFLAMABILI, 3
COROSIVI, N.S.A. + RR7 TP7 TU26
8
TU38
TE21
TE22
TM2
TM3
2989 FOSFIT DE PLUMB 4.1 F3 II 4.1 1 E2 P002 B4 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
DIBAZIC kg
IBC08
2989 FOSFIT DE PLUMB 4.1 F3 III 4.1 5 E1 P002 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
DIBAZIC kg
IBC08
LP02
R001
2990 APARATE DE 9 M5 9 296 0 EO P905 3 CE2 90
SALVARE
AUTOGONFLABILE
635
2991 CARBAMAT 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
PESTICID LICHID, +
având un punct de 274 MP17 TP27 TU15 CW28
aprindere egal sau
peste 23°C TU38 CW31
TE21
TE22
2991 CARBAMAT 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
PESTICID LICHID, + ml
având un punct de 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
aprindere egal sau
peste 23°C CW31
2991 CARBAMAT 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
PESTICID LICHID, +
aprindere egal sau
peste 23°C R001 CW31
2992 CARBAMAT 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
PESTICID LICHID,
TOXIC
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2992 CARBAMAT 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
PESTICID LICHID, ml
TOXIC
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
351
648 CW31
2992 CARBAMAT 6.1 T6 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
PESTICID LICHID,
TOXIC
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
2993 PESTICID 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
ARSENICAL LICHID, +
TOXIC, INFLAMABIL 3
având un punct de 274 MP17 TP27 TU15 CW28
aprindere egal sau
peste 23°C TU38 CW31
TE21
TE22
2993 PESTICID 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
ARSENICAL LICHID, + ml
TOXIC, INFLAMABIL 3
aprindere egal sau
peste 23°C CW31
2993 PESTICID 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
ARSENICAL LICHID, +
TOXIC, INFLAMABIL 3
aprindere egal sau
peste 23°C R001 CW31
2994 PESTICID 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
ARSENICAL LICHID,
TOXIC
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2994 PESTICID 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ARSENICAL LICHID, ml
TOXIC
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
2994 PESTICID 6.1 T6 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
ARSENICAL LICHID,
TOXIC
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
2995 PESTICID 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
ORGANOCLORURAT +
LICHID, TOXIC, 3
INFLAMABIL având 274 MP17 TP27 TU15 CW28
un punct de aprindere
egal sau peste 23°C TU38 CW31
TE21
TE22
2995 PESTICID 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
ORGANOCLORURAT + ml
LICHID, TOXIC, 3
INFLAMABIL având 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
un punct de aprindere
egal sau peste 23°C CW31
2995 PESTICID ORGANOCLORURAT 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL având +3
un punct de aprindere egal sau peste 274 IBC03 TP28 CW28 CE12
352
23°C R001 CW31
2996 PESTICID ORGANOCLORURAT 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2996 PESTICID ORGANOCLORURAT 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
2996 PESTICID ORGANOCLORURAT 6.1 T6 III 6.1 61 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
2997 TRIAZIN PESTICID LICHID, 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
TOXIC, INFLAMABIL având un punct +3
de aprindere sub 23°C 274 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
2997 TRIAZIN PESTICID LICHID, 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
TOXIC, INFLAMABIL având un punct +3 ml
de aprindere sub 23°C 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
CW31
2997 TRIAZIN PESTICID LICHID, 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
TOXIC, INFLAMABIL având un punct +3
de aprindere sub 23°C 274 IBC03 TP28 CW28 CE12
R001 CW31
2998 TRIAZIN PESTICID LICHID, TOXIC 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
2998 TRIAZIN PESTICID LICHID, TOXIC 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
2998 TRIAZIN PESTICID LICHID, TOXIC 6.1 T6 III 6.1 61 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
3005 TIOCARBAMAT PESTICID LICHID, 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
TOXIC, INFLAMABIL, având un +3
punct de aprindere egal sau peste 274 MP17 TU15 CW28
23°C
TU38 CW31
TE21
TE22
3005 TIOCARBAMAT PESTICID LICHID, 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
TOXIC, INFLAMABIL, având un +3 ml
punct de aprindere egal sau peste 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
23°C
CW31
3005 TIOCARBAMAT PESTICID LICHID, 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
353
23°C R001 CW31
3006 TIOCARBAMAT PESTICID LICHID, 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
TOXIC
274 MP17 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3006 TIOCARBAMAT PESTICID LICHID, 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
TOXIC ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
3006 TIOCARBAMAT PESTICID LICHID, 6.1 T6 III 6.1 61 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
TOXIC
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
3009 PESTICID CUPRIC LICHID, TOXIC, 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
INFLAMABIL, având un punct de +3
aprindere egal sau peste 23°C 274 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3009 PESTICID CUPRIC LICHID, TOXIC, 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
INFLAMABIL, având un punct de +3 ml
aprindere egal sau peste 23°C 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
CW31
3009 PESTICID CUPRIC LICHID, TOXIC, 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
INFLAMABIL, având un punct de +3
aprindere egal sau peste 23°C 274 IBC03 TP28 CW28 CE12
R001 CW31
3010 PESTICID CUPRIC LICHID, TOXIC 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3010 PESTICID CUPRIC LICHID, TOXIC 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
3010 PESTICID CUPRIC LICHID, TOXIC 6.1 T6 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
3011 PESTICID CU MERCUR LICHID, 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
punct de aprindere egal sau peste 274 MP17 TP27 TU15 CW28
23°C
TU38 CW31
TE21
TE22
3011 PESTICID CU MERCUR LICHID, 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
23°C
CW31
3011 PESTICID CU MERCUR LICHID, 6.1 TF2 III 6.1 61 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
354
23°C
R001 CW31
3012 PESTICID CU MERCUR LICHID, 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
TOXIC
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3012 PESTICID CU MERCUR LICHID, 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
TOXIC ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
3012 PESTICID CU MERCUR LICHID, 6.1 T6 III 6.1 61 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
TOXIC
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
3013 NITROFENOL SUBSTITUIT 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
PESTICID LICHID, TOXIC, +3
INFLAMABIL, având un punct de 274 MP17 TP27 TU15 CW28
aprindere egal sau peste 23°C
TU38 CW31
TE21
TE22
3013 NITROFENOL SUBSTITUIT 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
PESTICID LICHID, TOXIC, +3 ml
INFLAMABIL, având un punct de 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
CW31
3013 NITROFENOL SUBSTITUIT 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
PESTICID LICHID, TOXIC, +3
INFLAMABIL, având un punct de 274 IBC03 TP28 CW28 CE12
R001 CW31
3014 NITROFENOL SUBSTITUIT 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
PESTICID LICHID, TOXIC
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3014 NITROFENOL SUBSTITUIT 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
PESTICID LICHID, TOXIC ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
3014 NITROFENOL SUBSTITUIT 6.1 T6 III 6.1 61 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
PESTICID LICHID, TOXIC
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
3015 PESTICID BIPIRILIC LICHID, 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
23°C
TU38 CW31
TE21
TE22
3015 PESTICID BIPIRILIC LICHID, 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
23°C
CW31
355
3015 PESTICID BIPIRILIC LICHID, 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
23°C
R001 CW31
3016 PESTICID BIPIRILIC LICHID, TOXIC 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3016 PESTICID BIPIRILIC LICHID, TOXIC 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
3016 PESTICID BIPIRILIC LICHID, TOXIC 6.1 T6 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
3017 PESTICID ORGANOFOSFORAT 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având +3
un punct de aprindere egal sau peste 274 MP17 TP27 TU15 CW28
23°C
TU38 CW31
TE21
TE22
3017 PESTICID ORGANOFOSFORAT 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având +3 ml
23°C
CW31
3017 PESTICID ORGANOFOSFORAT 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având +3
23°C
R001 CW31
3018 PESTICID ORGANOFOSFORAT 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
LICHID, TOXIC
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3018 PESTICID ORGANOFOSFORAT 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHID, TOXIC ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
3018 PESTICID ORGANOFOSFORAT 6.1 T6 III 6.1 61 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHID, TOXIC
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
3019 PESTICID ORGANOSTANIC 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, +3
având un punct de aprindere egal 274 MP17 TP27 TU15 CW28
sau peste 23°C
TU38 CW31
TE21
TE22
3019 PESTICID ORGANOSTANIC 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, +3 ml
având un punct de aprindere egal 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
356
sau peste 23°C CW31
3019 PESTICID ORGANOSTANIC 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
având un punct de aprindere egal 274 IBC03 TP28 CW28 CE12
sau peste 23°C
R001 CW31
3020 PESTICID ORGANOSTANIC 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
LICHID, TOXIC
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3020 PESTICID ORGANOSTANIC 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHID, TOXIC ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
3020 PESTICID ORGANOSTANIC 6.1 T6 III 6.1 61 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHID, TOXIC
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
3021 PESTICID LICHID, INFLAMABIL, 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
TOXIC, N.S.A. având un punct de 6.1
aprindere mai mic de 23°C 274 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
3021 PESTICID LICHID, INFLAMABIL, 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
TOXIC, N.S.A. având un punct de 6.1
aprindere mai mic de 23°C 274 IBC02 TP27 CW28
R001
3022 OXID DE BUTILEN -1,2 3 F1 II 3 1L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 339
STABILIZAT
IBC02
R001
3023 2-METIL-2-HEPTANTIOL 6.1 TF1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
+3
MP17 TP35 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3024 PESTICID CUMARINIC LICHID, 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
INFLAMABIL, TOXIC având un 6.1
punct de aprindere mai mic de 23°C 274 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
3024 PESTICID CUMARINIC LICHID, 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
INFLAMABIL, TOXIC având un 6.1
punct de aprindere mai mic de 23°C 274 IBC02 TP27 CW28
R001
3025 PESTICID CUMARINIC LICHID, 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
INFLAMABIL, TOXIC având un +3
23°C
TU38 CW31
TE21
TE22
357
3025 PESTICID CUMARINIC LICHID, 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
INFLAMABIL, TOXIC având un +3 ml
23°C
CW31
3025 PESTICID CUMARINIC LICHID, 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
INFLAMABIL, TOXIC având un +3
23°C
R001 CW31
3026 PESTICID CUMARINIC 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
LICHID, TOXIC
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3026 PESTICID CUMARINIC 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHID, TOXIC ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
3026 PESTICID CUMARINIC 6.1 T6 III 6.1 61 5L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHID, TOXIC
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
3027 PESTICID CUMARINIC 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 CE12 66
SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3027 PESTICID CUMARINIC 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID, TOXIC g
648 CW31
3027 PESTICID CUMARINIC 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID, TOXIC kg
648 LP02 CW31
R001
3028 ACUMULATOARE electrice 8 C11 8 295 2 EO P801 3 VW14 CE11 80
USCATE CON INÂND kg
HIDROXID DE POTASIU 304 P801a
SOLID
598
3048 PESTICID CU FOSFUR 6.1 T7 I 6.1 153 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 642
DE ALUMINIU
648 IBC07 CW28
CW31
3054 MERCAPTAN 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
CICLOHEXILIC
IBC03
LP01
R001
3055 (AMINO-2 ETOXI)-2 8 C7 III 8 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
ETANOL
IBC03
LP01
R001
3056 n-HEPTALDEHID 3 F1 III 3 5L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
358
IBC03
LP01
R001
3057 CLORUR DE 2TC 2.3 + 0 EO P200 MP9 T50 TP21 PxBH(M) TU38 1 CW9 268
TRIFLUOROACETIL 2 8
(+13) TE22 CW10
TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
3064 NITROGLICERIN ÎN SOLU IE 3 D II 3 359 0 EO P300 MP2 2 33
ALCOOLIC cu peste 1% dar nu
mai mult de 5% nitroglicerin
3065 UTURI ALCOLIZATE con inând 3 F1 II 3 5 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
peste 70% din volum alcool
IBC02
R001
PP2
3065 UTURI ALCOLIZATE con inând 3 F1 III 3 144 5 L E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
ÎNTRE 24% i 70% din volum
145 IBC03
alcool
247 R001
PP2
3066 VOPSELE (inclusiv vopsele, 8 C9 II 8 163 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
lacuri, emailuri, culori, erlac,
vernis, cear de parchet, grunduri,
apreturi i baze lichide pentru IBC02 TP28
lacuri) sau SUBSTAN E
ASOCIATE VOPSELELOR
vopsele)
3066 VOPSELE (inclusiv vopsele, 8 C9 III 8 163 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
lacuri, emailuri, culori, erlac,
vernis, cear de parchet, grunduri, IBC03 TP29
apreturi i baze lichide pentru
lacuri) sau SUBSTAN E R001
ASOCIATE VOPSELELOR
vopsele)
3070 OXID DE ETILEN I 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
DICLORODIFLUORMETAN ÎN ml
AMESTEC, con inând cel mult (+13) (M) TT9 CW10
12,5% dioxid de etilen
TM6 CW36
3071 MERCAPTANI LICHIZI TOXICI, 6.1 TF1 II 6.1 + 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
INFLAMABILI, N.S.A. sau 3 ml
MERCAPTANI ÎN AMESTEC IBC02 TP27 CW28
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL,
N.S.A. CW31
3072 APARATE DE SALVARE 9 M5 9 296 0 EO P905 3 CE2 90
NEAUTOGONFLABILE con inând
rfuri periculoase ca echipament 635
3073 VINILPIRIDINE 6.1 TFC II 6.1 + 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 638
STABILIZATE 3 ml
+8 IBC01 CW28
CW31
3077 MATERIE 9 M7 III 9 274 5 E1 P002 PP12 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 W13 VW1 CW13 CE11 90
PERICULOAS DIN kg
PUNCT DE VEDERE AL 335 IBC08 BK1 LGBV CW31
MEDIULUI, SOLID ,
N.S.A.
601 LP02 BK2
359
R001
3078 CERIU, a chii sau pudr 4.3 W2 II 4.3 550 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
abraziv g
IBC07
3079 METALTRICRILONITRIL 6.1 TF1 I 6.1 + 354 0 EO P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
STABILIZAT 3 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3080 IZOCIANAT TOXIC 6.1 TF1 II 6.1 + 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
INFLAMABIL, N.S.A. sau 3 ml
IZOCIANAT TOXIC, 551 IBC02 TP27 CW28
INFLAMABIL, ÎN
SOLU IE, N.S.A. CW31
3082 MATERIE 9 M6 III 9 274 5 L E1 P001 PP1 MP19 T4 TP1 LGBV 3 W12 CW13 CE8 90
PERICULOAS DIN
335 IBC03 TP29 CW31
PUNCT DE VEDERE AL
MEDIULUI, LICHID , 601 LP01
N.S.A.
R001
3083 FLORUR DE 2 2TO 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 265
PERCLORIL
5.1 TE22 CW10
(+13) TM6 CW36
TA3
TT9
TE25
3084 SOLID COROSIV, 8 CO2 I 8 + 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 CW24 885
COMBURANT, N.S.A. 5.1
L10BH TE22
3084 SOLID COROSIV, 8 CO2 II 8 + 274 1 E2 P002 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CW24 CE10 85
COMBURANT, N.S.A. 5.1 kg
IBC06 L4BN
3085 SOLID COMBURANT, 5.1 OC2 I 5.1 + 274 0 EO P503 MP2 1 CW24 558
COROSIV, N.S.A. 8
3085 SOLID COMBURANT, 5.1 OC2 II 5.1 + 274 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 58
COROSIV, N.S.A. 8 kg
IBC06
3085 SOLID COMBURANT, 5.1 OC2 III 5.1 + 274 5 E1 P002 B3 MP2 T1 TP33 SGAN TU3 3 CW24 CE11 58
COROSIV, N.S.A. 8 kg
IBC08
R001
3086 SOLID TOXIC, 6.1 TO2 I 6.1 + 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 CW13 665
COMBURANT, N.S.A.
5.1 L10CH TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3086 SOLID TOXIC, 6.1 TO2 II 6.1 + 274 500 E4 P002 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 65
COMBURANT, N.S.A. g
5.1 IBC06 L4BH CW28
CW31
3087 SOLID COMBURANT, 5.1 OT2 I 5.1 + 274 0 EO P503 MP2 1 CW24 556
TOXIC, N.S.A.
6.1 CW28
3087 SOLID COMBURANT, 5.1 OT2 II 5.1 + 274 1 E2 P002 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 56
TOXIC, N.S.A. kg
6.1 IBC06 CW28
3087 SOLID COMBURANT, 5.1 OT2 III 5.1 + 274 5 E1 P002 B3 MP2 T1 TP33 SGAN TU3 3 CW24 CE11 56
TOXIC, N.S.A. kg
6.1 IBC08 CW28
360
R001
3088 SOLID ORGANIC CU 4.2 S2 II 4.2 274 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAV 2 W1 CE10 40
AUTOAPRINDERE,
IBC06
N.S.A.
3088 SOLID ORGANIC CU 4.2 S2 III 4.2 274 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAV 3 W1 CE11 40
AUTOAPRINDERE,
IBC08
N.S.A.
LP02
R001
3089 PULBERE METALIC 4.1 F3 II 4.1 552 1 E2 P002 B4 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
IBC08
3089 PULBERE METALIC 4.1 F3 III 4.1 552 5 E1 P002 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
IBC06
R001
3090 PILE DE LITIU METAL 9 M4 II 9 188 0 EO P903 2 CE2 90
(inclusiv pile cu aliaj de litiu) 230
310 P903a
636
P903b
661
3091 PILE DE LITIU METAL 9 M4 II 9 188 0 EO P903 2 CE2 90

CON INUTE ÎNTR-UN 230
ECHIPAMENT sau PILE DE 360 P903a
LITIU METAL AMBALATE CU 636
P903b
UN ECHIPAMENT (inclusiv 661
pile cu aliaj de litiu)
3092 METOXI-1 PROPANOL-2 3 F1 III 3 5 E1 P001 MP19 T2 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03
LP01
R001
3093 LICHID COROSIV, 8 CO1 I 8 + 274 0 EO P001 MP8 L10BH TU38 1 CW24 885
COMBURANT, N.S.A. 5.1
MP17 TE22
3093 LICHID COROSIV, 8 CO1 II 8 + 274 1 E2 P001 MP15 L4BN 2 CW24 CE6 85
COMBURANT, N.S.A. 5.1 L
IBC02
3094 LICHID COROSIV, 8 CW1 I 8 + 274 0 EO P001 MP8 L10BH TU38 1 823
HIDROREACTIV, N.S.A. 4.3
MP17 TE22
3094 LICHID COROSIV, 8 CW1 II 8 + 274 1 E2 P001 MP15 L4BN 2 CE6 823
HIDROREACTIV, N.S.A. 4.3 L
3095 SOLID, COROSIV, CU 8 CS2 I 8 + 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN 1 884
AUTOAPRINDERE, N.S.A. 4.2
3095 SOLID, COROSIV, CU 8 CS2 II 8 + 274 1 E2 P002 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 84
AUTOAPRINDERE, N.S.A. 4.2 kg
IBC06
3096 SOLID, COROSIV, 8 CW2 I 8 + 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 842
HIDROREACTIV, N.S.A. 4.3
L10BH TE22
3096 SOLID, COROSIV, 8 CW2 II 8 + 274 1 E2 P002 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 842
HIDROREACTIV, N.S.A. 4.3 kg
IBC06 L4BN
3097 SOLID INFLAMABIL, 4.1 FO INTERZIS
COMBURANT, N.S.A
3098 LICHID COMBURANT, 5.1 OC1 I 5.1 274 0 EO P502 MP2 1 CW24 558
COROSIV, N.S.A. +8
3098 LICHID COMBURANT, 5.1 OC1 II 5.1 274 1 E2 P504 MP2 2 CW24 CE6 58
COROSIV, N.S.A. +8 L
361
IBC01
3098 LICHID COMBURANT, COROSIV, 5.1 OC1 III 5.1 + 274 5 L E1 P504 MP2 3 CW24 CE8 58
N.S.A. 8
IBC02
R001
3099 LICHID COMBURANT, TOXIC, 5.1 OT1 I 5.1 + 274 0 EO P502 MP2 1 CW24 556
N.S.A.
6.1 CW28
3099 LICHID COMBURANT, TOXIC, 5.1 OT1 II 5.1 + 274 1 L E2 P504 MP2 2 CW24 CE6 56
N.S.A.
6.1 IBC01 CW28
3099 LICHID COMBURANT, TOXIC, 5.1 OT1 III 5.1 + 274 5 L E1 P504 MP2 3 CW24 CE8 56
N.S.A.
6.1 IBC02 CW28
R001
3100 SOLID COMBURANT, CU 5.1 OS INTERZIS
AUTOAPRINDERE, N.S.A.
3101 PEROXID ORGANIC DE TIP B, 5.2 P1 5.2 + 122 25 ml EO P520 MP4 1 W5 CW22 539
LICHID 1
181 W7 CW24
274 W8 CW29
3102 PEROXID ORGANIC DE TIP B, 5.2 P1 5.2 + 122 100 g EO P520 MP4 1 W5 CW22 539
SOLID 1
181 W7 CW24
274 W8 CW29
3103 PEROXID ORGANIC DE TIP C, 5.2 P1 5.2 122 25 ml EO P520 MP4 1 W7 CW22 CE6 539
LICHID
274 CW24
CW29
3104 PEROXID ORGANIC DE TIP C, 5.2 P1 5.2 122 100 g EO P520 MP4 1 W7 CW22 CE10 539
SOLID
274 CW24
CW29
3105 PEROXID ORGANIC DE TIP D, 5.2 P1 5.2 122 125 EO P520 MP4 2 W7 CW22 CE6 539
LICHID ml
274 CW24
CW29
3106 PEROXID ORGANIC DE TIP D, 5.2 P1 5.2 122 500 EO P520 MP4 2 W7 CW22 CE10 539
SOLID
g
274 CW24
CW29
3107 PEROXID ORGANIC DE TIP E, 5.2 P1 5.2 122 125 EO P520 MP4 2 W7 CW22 CE6 539
LICHID ml
274 CW24
CW29
3108 PEROXID ORGANIC DE TIP E, 5.2 P1 5.2 122 500 EO P520 MP4 2 W7 CW22 CE10 539
SOLID
g
274 CW24
CW29
3109 PEROXID ORGANIC DE TIP F, 5.2 P1 5.2 122 125 EO P520 MP4 T23 L4BN(+) TU3 2 W7 CW22 CE6 539
LICHID ml
274 IBC520 TU13 CW24
TU30 CW29
TE12
TA2
TM4
362
3110 PEROXID ORGANIC DE TIP 5.2 P1 5.2 122 500 EO P520 MP4 T23 TP33 S4AN(+) TU3 2 W7 CW22 CE10 539
F, SOLID
g
274 IBC520 TU13 CW24
TU30 CW29
TE12
TA2
TM4
3111 PEROXID ORGANIC DE TIP 5.2 P2 INTERZIS
B, LICHID CU REGLAREA
TEMPERATURII
B, SOLID CU REGLAREA
TEMPERATURII
C, LICHID CU REGLAREA
TEMPERATURII
C, SOLID CU REGLAREA
TEMPERATURII
D, LICHID CU REGLAREA
TEMPERATURII
D, SOLID CU REGLAREA
TEMPERATURII
E, LICHID CU REGLAREA
TEMPERATURII
E, SOLID CU REGLAREA
TEMPERATURII
F, LICHID CU REGLAREA
TEMPERATURII
F, SOLID CU REGLAREA
TEMPERATURII
3121 SOLID COMBURANT, 5.1 OW INTERZIS
HIDROREACTIV, N.S.A.
3122 LICHID TOXIC, 6.1 TO1 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 L10CH TU14 1 CW13 665
COMBURANT, N.S.A. +
5.1 315 MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3122 LICHID TOXIC, 6.1 TO1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 65
COMBURANT, N.S.A. + ml
5.1 IBC02 CW28
CW31
3123 LICHID TOXIC, 6.1 TW1 I 6.1 274 0 E5 P099 MP8 L10CH TU14 1 CW13 623
HIDROREACTIV, N.S.A. +
4.3 315 MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3123 LICHID TOXIC, 6.1 TW1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 623
HIDROREACTIV, N.S.A. + ml
4.3 IBC02 CW28
CW31
3124 SOLID TOXIC, CU 6.1 TS I 6.1 0 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 CW13 664
AUTOAPRINDERE, N.S.A. +
4.2 L10CH TU15 CW28
TU38 CW31
363
TE21
TE22
3124 SOLID TOXIC, CU 6.1 TS II 6.1 274 0 E4 P002 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 64
AUTOAPRINDERE, N.S.A. +
4.2 IBC06 L4BH CW28
CW31
3125 SOLID TOXIC, 6.1 TW2 I 6.1 274 0 E5 P099 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 CW13 642
HIDROREACTIV, N.S.A. +
4.3 L10CH TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3125 SOLID TOXIC, 6.1 TW2 II 6.1 274 500 E4 P002 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 642
HIDROREACTIV, N.S.A. + g
4.3 IBC06 L4BH CW28
CW31
3126 SOLID ORGANIC CU 4.2 SC2 II 4.2 274 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 48
AUTOAPRINDERE, +8
COROSIV, N.S.A. IBC05
3126 MATERIE SOLID 4.2 SC2 III 4.2 274 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 CE11 48
ORGANIC CU +8
AUTOAPRINDERE, IBC08
COROSIV , N.S.A.
R001
3127 SOLID ORGANIC CU 4.2 S0 INTERZIS
AUTOAPRINDERE,
COMBURANT, N.S.A.
3128 SOLID ORGANIC CU 4.2 ST2 II 4.2 274 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW28 CE10 46
AUTOAPRINDERE, +
TOXIC, N.S.A. 6.1 IBC05
3128 MATERIE SOLID 4.2 ST2 III 4.2 274 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 CW28 CE11 46
ORGANIC CU +
AUTOAPRINDERE, 6.1 IBC08
TOXIC , N.S.A.
R001
3129 LICHID HIDROREACTIV, 4.3 WC1 I 4.3 274 0 EO P402 RR7 RR8 MP2 T14 TP2 L10DH TU14 0 W1 CW23 X382
COROSIV, N.S.A. +8
TP7 TU38
TE21
TE22
TM2
3129 LICHID HIDROREACTIV, 4.3 WC1 II 4.3 274 500 E2 P402 RR7 RR8 MP15 T11 TP2 L4DH TU14 0 W1 CW23 CE7 382
COROSIV, N.S.A. +8 ml
IBC01 TP7 TE21
TM2
3129 LICHID HIDROREACTIV, 4.3 WC1 III 4.3 274 1 L E1 P001 MP15 T7 TP2 L4DH TU14 0 W1 CW23 CE8 382
COROSIV, N.S.A. +8
IBC02 TP7 TE21
R001 TM2
3130 LICHID HIDROREACTIV, 4.3 WT1 I 4.3 274 0 EO P402 RR8 MP2 L10DH TU14 0 W1 CW23 X362
TOXIC, N.S.A. +
6.1 RR4 TU38 CW28
TE21
TE22
TM2
3130 LICHID HIDROREACTIV, 4.3 WT1 II 4.3 274 500 E2 P402 RR4 BB1 MP15 L4DH TU14 0 W1 CW23 CE7 362
TOXIC, N.S.A. + ml
6.1 IBC01 RR8 TE21 CW28
TM2
364
3130 LICHID HIDROREACTIV, 4.3 WT1 III 4.3 274 1 L E1 P001 MP15 L4DH TU14 0 W1 CW23 CE8 362
TOXIC, N.S.A. +
6.1 IBC02 TE21 CW28
R001 TM2
3131 SOLID HIDROREACTIV, 4.3 WC2 I 4.3 274 0 EO P403 MP2 T9 TP7 S10AN TU4 0 W1 CW23 X482
COROSIV, N.S.A. +8
TP33 L10DH TU14
TU22
TU38
TE21
TE22
TM2
3131 SOLID HIDROREACTIV, 4.3 WC2 II 4.3 274 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 0 W1 CW23 CE10 482
COROSIV, N.S.A. +8 g
IBC06
3131 SOLID HIDROREACTIV, 4.3 WC2 III 4.3 274 1 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 0 W1 CW23 CE11 482
COROSIV, N.S.A. +8 kg
IBC08
R001
3132 SOLID HIDROREACTIV 4.3 WF2 I 4.3 274 0 EO P403 MP2 0 W1 CW23 X423
INFLAMABIL, NSA +
4.1 IBC99
3132 SOLID HIDROREACTIV 4.3 WF2 II 4.3 + 274 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN TU14 0 W1 CW23 423
INFLAMABIL, NSA g
4.1 IBC04 L4DH TE21
TM2
3132 SOLID HIDROREACTIV 4.3 WF2 III 4.3 + 274 1 kg E1 P410 MP14 T1 TP33 SGAN TU14 0 W1 CW23 423
INFLAMABIL, NSA
4.1 IBC06 L4DH TE21
TM2
3133 SOLID HIDROREACTIV, 4.3 WO INTERZIS
COMBURANT, N.S.A.
3134 SOLID HIDROREACTIV, 4.3 WT2 I 4.3 + 274 0 EO P403 MP2 0 W1 CW23 X462
TOXIC, N.S.A.
6.1 CW28
3134 SOLID HIDROREACTIV, 4.3 WT2 II 4.3 + 274 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 0 W1 CW23 CE10 462
TOXIC, N.S.A.
g
6.1 IBC05 CW28
3134 SOLID HIDROREACTIV, 4.3 WT2 III 4.3 + 274 1 kg E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 0 W1 CW23 CE11 462
TOXIC, N.S.A.
6.1 IBC08 CW28
R001
3135 SOLID HIDROREACTIV, CU 4.3 WS I 4.3 + 274 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
4.2
3135 SOLID HIDROREACTIV, CU 4.3 WS II 4.3 + 274 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN TU14 2 W1 CW23 423
4.2 IBC05 L4DH TE21
TM2
3135 SOLID HIDROREACTIV, CU 4.3 WS III 4.3 + 274 0 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN TU14 3 W1 CW23 423
4.2 IBC08 L4DH TE21
TM2
3136 TRIFLUOROMETAN LICHID 2 3A 2.2 593 120 E1 P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU19 3 W5 CW9 CE2 22
REFRIGERAT ml
(+13) TM6 CW11
TA4 CW30
TT9 CW36
365
3137 SOLID COMBURANT, 5.1 OF INTERZIS
INFLAMABIL, N.S.A.
3138 ETILEN , ACETILEN I 2 3F 2.1 0 EO P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU18 2 W5 CW9 CE2 223
PROPILEN ÎN AMESTEC
(+13) TU38 CW11
LICHID REFRIGERAT,
con inând cel pu in 71,5% TE22 CW30
etilen , cel mult 22,5%
TM6 CW36
acetilen i cel mult 6%
propilen TA4
TT9
3139 LICHID COMBURANT, N.S.A. 5.1 O1 I 5.1 274 0 EO P502 MP2 1 CW24 55
3139 LICHID COMBURANT, N.S.A. 5.1 O1 II 5.1 274 1 L E2 P504 MP2 2 CW24 CE6 50
IBC02
3139 LICHID COMBURANT, N.S.A. 5.1 O1 III 5.1 274 5 L E1 P504 MP2 3 CW24 CE8 50
IBC02
R001
3140 ALCALOIZI LICHIZI, N.S.A. sau 6.1 T1 I 6.1 43 0 E5 P001 MP8 L10CH TU14 1 CW13 66
RURI DE ALCALOIZI
274 MP17 TU15 CW28
LICHIZI, N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
3140 ALCALOIZI LICHIZI, N.S.A. sau 6.1 T1 II 6.1 43 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
RURI DE ALCALOIZI ml
LICHIZI, N.S.A. 274 IBC02 CW28
CW31
3140 ALCALOIZI LICHIZI, N.S.A. sau 6.1 T1 III 6.1 43 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
RURI DE ALCALOIZI
274 IBC03 CW28
LICHIZI, N.S.A.
LP01 CW31
R001
3141 COMPUS ANORGANIC LICHID 6.1 T4 III 6.1 45 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
AL ANTIMONIULUI, N.S.A.
274 IBC03 CW28
512 LP01 CW31
R001
3142 DEZINFECTANT LICHID 6.1 T1 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 L10CH TU14 1 CW13 66
TOXIC, N.S.A.
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3142 DEZINFECTANT LICHID 6.1 T1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
TOXIC, N.S.A. ml
IBC02 CW28
CW31
3142 DEZINFECTANT LICHID 6.1 T1 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
TOXIC, N.S.A.
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
3143 COLORANT SOLID TOXIC, 6.1 T2 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
N.S.A. sau MATERIE
INTERMEDIAR SOLID
PENTRU COLORANT, TOXIC , TE22 CW31
N.S.A.
3143 COLORANT SOLID TOXIC, 6.1 T2 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
N.S.A. sau MATERIE g
INTERMEDIAR SOLID IBC08 L4BH CW28
366
PENTRU COLORANT, TOXIC , CW31
N.S.A.
3143 COLORANT SOLID TOXIC, 6.1 T2 III 6.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
N.S.A. sau MATERIE kg
INTERMEDIAR SOLID IBC08 L4BH CW28
PENTRU COLORANT, TOXIC ,
N.S.A. LP02 CW31
R001
3144 COMPUS LICHID AL 6.1 T1 I 6.1 43 0 E5 P001 MP8 L10CH TU14 1 CW13 66
274 MP17 TU15 CW28
PREPARAT LICHID AL
NICOTINEI, N.S.A. TU38 CW31
TE21
TE22
3144 COMPUS LICHID AL 6.1 T1 II 6.1 43 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
NICOTINEI, N.S.A. sau ml
PREPARAT LICHID AL 274 IBC02 CW28
NICOTINEI, N.S.A.
CW31
3144 COMPUS LICHID AL 6.1 T1 III 6.1 43 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
274 IBC03 CW28
PREPARAT LICHID AL
NICOTINEI, N.S.A. LP01 CW31
R001
3145 ALCHILFENOLI LICHIZI, N.S.A. 8 C3 I 8 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 88
(inclusiv omologii C2 la C12)
MP17 TE22
3145 ALCHILFENOLI LICHIZI, N.S.A. 8 C3 II 8 1L E2 P001 MP15 T11 TP2 L4BN 2 CE6 80
IBC02 TP27
3145 ALCHILFENOLI LICHIZI, N.S.A. 8 C3 III 8 5L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03 TP28
LP01
R001
3146 COMPUS ORGANIC 6.1 T3 I 6.1 43 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
SOLID AL
STANIULUI, N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
3146 COMPUS ORGANIC 6.1 T3 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID AL g
STANIULUI, N.S.A. 274 IBC08 L4BH CW28
CW31
3146 COMPUS ORGANIC 6.1 T3 III 6.1 43 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID AL kg
STANIULUI, N.S.A. 274 IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3147 COLORANT SOLID 8 C10 I 8 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 W10 88
COROSIV, N.S.A.
sau MATERIE IBC07 L10BH TE22
INTERMEDIAR
SOLID PENTRU
COLORANT,
COROSIV, N.S.A.
3147 COLORANT SOLID 8 C10 II 8 274 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
COROSIV, N.S.A. kg
sau MATERIE IBC08 L4BN
INTERMEDIAR
SOLID PENTRU
367
COLORANT,
COROSIV, N.S.A.
3147 COLORANT SOLID 8 C10 III 8 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
COROSIV, N.S.A. kg
sau MATERIE IBC08 L4BN
INTERMEDIAR
SOLID PENTRU LP02
COLORANT, R001
COROSIV, N.S.A.
3148 LICHID 4.3 W1 I 4.3 274 0 EO P402 MP2 T13 TP2 L10DH TU14 0 W1 CW23 X323
HIDROREACTIV,
N.S.A.
RR8 TP7 TU38
TP38 TE21
TE22
TM2
3148 LICHID 4.3 W1 II 4.3 274 500 E2 P402 MP15 T7 TP2 L4DH TU14 0 W1 CW23 CE7 323
HIDROREACTIV, ml
N.S.A.
IBC01 TP7 TE21
RR8 TM2
3148 LICHID 4.3 W1 III 4.3 274 1 L E1 P001 MP15 T7 TP2 L4DH TU14 0 W1 CW23 CE8 323
HIDROREACTIV,
N.S.A.
IBC02 TP7 TE21
R001 TM2
3149 PEROXID DE 5.1 OC1 II 5.1 + 196 1 L E2 P504 PP10 B5 MP15 T7 TP2 L4BV(+) TU3 2 CW24 CE6 58
HIDROGEN I ACID 8
PEROXIACETIC ÎN 553 IBC02 TP6 TC2
AMESTEC, cu
acid(izi), ap i nu TP24 TE8
mai mult de 5% acid TE11
piroxiacetic,
STABILIZAT TT1
3150 APARATE MICI CU 2 6F 2.1 0 EO P208 MP9 2 CW9 CE2 23
HIDROCARBURI
GAZOASE sau
ÎNC RC TURI CU
HIDROCARBURI
GAZOASE PENTRU
APARATE MICI, cu
dispozitiv de lansare
3151 DIFENILI 9 M2 II 9 203 1 L E2 P906 MP15 L4BH TU15 0 VW15 CW13 CE5 90
POLIHALOGENA I
305 IBC02 CW28
LICHIZI sau
TERFENILI CW31
POLIHALOGENA I
LICHIZI
3152 DIFENILI 9 M2 II 9 203 1 E2 P906 B4 MP10 T3 TP33 S4AH TU15 0 W11 VW15 CW13 CE9 90
POLIHALOGENA I kg
SOLIZI sau 305 IBC08 L4BH CW28
TERFENILI
POLIHALOGENA I
SOLIZI
CW31
3153 ETER PERFLUORO 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(METILVINILIC)
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
3154 ETER PERFLUORO 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(ETILVINILIC)
(+13) TE22 CW10
TA4 CW36
368
TT9
TM6
3155 PENTACLORFENOL 6.1 T2 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 CW28
CW31
3156 GAZ COMPRIMAT COMBURANT, N.S.A. 2 1O 2.2 + 274 0 EO P200 MP9 (M) CxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 25
5.1 655 TT9 CW10

(+13) CW36
3157 GAZ LICHEFIAT COMBURANT, N.S.A. 2 2O 2.2 + 274 0 EO P200 MP9 (M) PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 25
5.1 TT9 CW10

(+13) TM6 CW36
3158 GAZ LICHID REFRIGERAT, N.S.A. 2 3A 2.2 274 120 E1 P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU19 3 W5 CW9 CE2 22
ml
(+13) 593 TA4 CW11
TT9 CW30
TM6 CW36
3159 TETRAFLUORO-1,1,1,2 ETAN (GAZ 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
REFRIGERANT R 134a) ml
(+13) (M) TT9 CW10
TM6 CW36
3160 GAZ LICHEFIAT TOXIC, INFLAMABIL, 2 2TF 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU6 1 CW9 263
N.S.A.
2.1 TU38 CW10
(+13) TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
TM6
3161 GAZ LICHEFIAT INFLAMABIL, N.S.A. 2 2F 2.1 274 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
(+13) (M) TE22 CW10

TA4 CW36
TT9
TM6
3162 GAZ LICHEFIAT TOXIC, N.S.A. 2 2T 2.3 274 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU6 1 CW9 26
(+13) TU38 CW10

TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
TM6
3163 GAZ LICHEFIAT, N.S.A. 2 2A 2.2 274 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
ml
(+13) (M) TT9 CW10
TM6 CW36
3164 OBIECTE SUB PRESIUNE PNEUMATIC 2 6A 2.2 283 120 EO P003 MP9 3 CW9 CE2 20
sau HIDRAULIC (con inând un gaz ml
neinflamabil) 594
369
3165 REZERVOR DE 3 FTC I 3+ 0 EO P301 MP7 1 CW13 336
CARBURANT PENTRU 6.1 CW28
MOTORUL CU CIRCUIT +8
HIDRAULIC AL
AERONAVEI (con inând un
amestec de hidrazin
anhidr i de
monometilhidrazin )
(carburant M86)
3166 Motor cu combustie intern 9 M11 SCUTIT
cu propulsie cu gaz
inflamabil sau motor cu
combustie intern cu
propulsie cu lichid inflamabil
sau vehicul cu propulsie cu
gaz inflamabil sau vehicul
cu propulsie cu lichid
inflamabil sau motor cu
acumulator cu combustibil
care con ine gaz inflamabil
sau motor cu acumulator cu
combustibil care con ine
lichid inflamabil sau vehicul
cu propulsie cu acumulator
cu combustibil care con ine
gaz inflamabil sau vehicul
cu propulsie cu acumulator
cu combustibil care con ine
lichid inflamabil
3167 ANTION DE GAZ 2 7F 2.1 0 EO P201 MP9 2 CW9 CE2 23
NECOMPRIMAT,
INFLAMABIL, N.S.A., sub o
alt form decât lichid
refrigerat
3168 ANTION DE GAZ 2 7TF 2.3 0 EO P201 MP9 1 CW9 263
NECOMPRIMAT, TOXIC, +
INFLAMABIL, N.S.A., sub o 2.1
alt form decât lichid
refrigerat
3169 ANTION DE GAZ 2 7T 2.3 0 EO P201 MP9 1 CW9 26
NECOMPRIMAT, TOXIC,
N.S.A., sub o alt form
decât lichid refrigerat
3170 DE EURI (SUBPRODUSE) 4.3 W2 II 4.3 244 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 W12 CW23 CE10 423
DE LA FABRICAREA g
ALUMINIULUI sau IBC07 BK1 VW6
DE EURI DE LA
RETOPIREA ALUMINIULUI BK2
3170 DE EURI (SUBPRODUSE) 4.3 W2 III 4.3 244 1 E1 P002 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW1 CW23 CE11 423
DE LA FABRICAREA kg
ALUMINIULUI sau IBC08 BK1 VW5
DE EURI DE LA
RETOPIREA ALUMINIULUI R001 BK2
3171 Aparate ac ionate cu 9 M11 NU FAC OBIECTUL RID, a se vedea de asemenea dispozi iile speciale 240 din capitolul 3.3
acumulatoare sau Vehicule
ac ionate cu acumulatoare
3172 TOXINE EXTRASE DIN 6.1 T1 I 6.1 210 0 E5 P001 MP8 L10CH TU14 1 CW13 66
ORGANISME VII, LICHIDE,
274 MP17 TU15 CW28
N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
3172 TOXINE EXTRASE DIN 6.1 T1 II 6.1 210 100 E4 P001 MP15 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ORGANISME VII, LICHIDE, ml
N.S.A. 274 IBC02 CW28
CW31
3172 TOXINE EXTRASE DIN 6.1 T1 III 6.1 210 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
370
ORGANISME VII, SOLIDE, 274 IBC03 CW28
N.S.A.
LP01 CW31
R001
3174 DISULFUR DE TITAN 4.2 S4 III 4.2 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 CE11 40
IBC08
LP02
R001
3175 SOLIDE sau amestec de 4.1 F1 II 4.1 216 1 E2 P002 PP9 MP11 T3 TP33 2 W1 VW3 CE11 40
materii solide CON INÂND kg
LICHID INFLAMABIL având 274 IBC06 BK1
un punct de aprindere mai
mic sau egal cu 60°C 601 R001 BK2
(precum i preparatele i
de eurile), N.S.A.
3176 SOLID ORGANIC, 4.1 F2 III 4.1 274 0 EO T1 TP3 LGBV TU27 3 44
INFLAMABIL ÎN STARE
TP26 TE4
TOPIT , N.S.A.
TE6
3176 SOLID ORGANIC, 4.1 F2 II 4.1 274 0 EO T3 TP3 LGBV TU27 2 44
INFLAMABIL ÎN STARE
TP26 TE4
TOPIT , N.S.A.
TE6
3178 SOLID ANORGANIC, 4.1 F3 II 4.1 274 1 E2 P002 B4 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
INFLAMABIL, N.S.A. kg
IBC08
3178 SOLID ANORGANIC, 4.1 F3 III 4.1 274 5 E1 P002 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
INFLAMABIL, N.S.A. kg
IBC08
LP02
R001
3179 SOLID ANORGANIC, 4.1 FT2 II 4.1 274 1 E2 P002 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW28 CE10 46
INFLAMABIL, TOXIC, N.S.A. + kg
6.1 IBC06
3179 SOLID ANORGANIC, 4.1 FT2 III 4.1 274 5 E1 P002 MP10 T1 TP33 SGAN 3 W1 CW28 CE11 46
INFLAMABIL, TOXIC, N.S.A. + kg
6.1 IBC06
R001
3180 SOLID ANORGANIC, 4.1 FC2 II 4.1 274 1 E2 P002 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 48
INFLAMABIL, COROSIV, N.S.A. +8 kg
IBC06
3180 SOLID ANORGANIC, 4.1 FC2 III 4.1 274 5 E1 P002 MP10 T1 TP33 SGAN 3 W1 CE11 48
INFLAMABIL, COROSIV, N.S.A. +8 kg
IBC06
R001
3181 RURI METALICE ALE 4.1 F3 II 4.1 274 1 E2 P002 B4 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
COMPU ILOR ORGANICI, kg
INFLAMABILE, N.S.A. IBC08
3181 RURI METALICE ALE 4.1 F3 III 4.1 274 5 E1 P002 B3 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
COMPU ILOR ORGANICI, kg
INFLAMABILE, N.S.A. IBC08
LP02
R001
3182 HIDRURI METALICE 4.1 F3 II 4.1 274 1 E2 P410 MP11 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
INFLAMABILE, N.S.A. kg
554 IBC04
PP40
3182 HIDRURI METALICE 4.1 F3 III 4.1 274 5 E1 P002 MP11 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW1 CE11 40
INFLAMABILE, N.S.A. kg
371
554 IBC04
R001
3183 LICHID ORGANIC CU 4.2 S1 II 4.2 274 0 E2 P001 MP15 L4DH TU14 2 W1 CE7 30
IBC02 TE21
3183 LICHID ORGANIC CU 4.2 S1 III 4.2 274 0 E1 P001 MP15 L4DH TU14 3 W1 CE8 30
IBC02 TE21
R001
3184 LICHID ORGANIC CU 4.2 ST1 II 4.2 274 0 E2 P402 MP15 TU14 2 W1 CW28 CE7 36
AUTOAPRINDERE, TOXIC, N.S.A. +
6.1 IBC02 L4DH TE21
3184 LICHID ORGANIC CU 4.2 ST1 III 4.2 274 0 E1 P001 MP15 TU14 3 W1 CW28 CE8 36
6.1 IBC02 L4DH TE21
R001
3185 LICHID ORGANIC CU 4.2 SC1 II 4.2 274 0 E2 P402 MP15 TU14 2 W1 CE7 38
AUTOAPRINDERE, COROSIV, +8
N.S.A. IBC02 L4DH TE21
3185 LICHID ORGANIC CU 4.2 SC1 III 4.2 274 0 E1 P001 MP15 TU14 3 W1 CE8 38
R001
3186 LICHID ANORGANIC CU 4.2 S3 II 4.2 274 0 E2 P001 MP15 TU14 2 W1 CE7 30
IBC02 L4DH TE21
3186 LICHID ANORGANIC CU 4.2 S3 III 4.2 274 0 E1 P001 MP15 TU14 3 W1 CE8 30
IBC02 L4DH TE21
R001
3187 LICHID ANORGANIC CU 4.2 ST3 II 4.2 274 0 E2 P402 MP15 TU14 2 W1 CW28 CE7 36
6.1 IBC02 L4DH TE21
3187 LICHID ANORGANIC CU 4.2 ST3 III 4.2 274 0 E1 P001 MP15 TU14 3 W1 CW28 CE8 36
6.1 IBC02 L4DH TE21
R001
3188 LICHID ANORGANIC CU 4.2 SC3 II 4.2 274 0 E2 P402 MP15 TU14 2 W1 CE7 38
3188 LICHID ANORGANIC CU 4.2 SC3 III 4.2 274 0 E1 P001 MP15 TU14 3 W1 CE8 38
R001
3189 PULBERE METALIC CU 4.2 S4 II 4.2 274 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
555 IBC06
3189 PULBERE METALIC CU 4.2 S4 III 4.2 274 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW4 CE11 40
555 IBC08
LP02
R001
3190 SOLID ANORGANIC CU 4.2 S4 II 4.2 274 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
IBC06
3190 SOLID ANORGANIC CU 4.2 S4 III 4.2 274 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW4 CE11 40
IBC08
LP02
R001
372
3191 SOLID ANORGANIC CU 4.2 ST4 II 4.2 274 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW28 CE10 46
6.1 IBC05
3191 SOLID ANORGANIC CU 4.2 ST4 III 4.2 274 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 CW28 CE11 46
6.1 IBC08
R001
3192 SOLID ANORGANIC CU 4.2 SC4 II 4.2 274 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 48
N.S.A. IBC05
3192 SOLID ANORGANIC CU 4.2 SC4 III 4.2 274 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 CE11 48
N.S.A. IBC08
R001
3194 LICHID ANORGANIC 4.2 S3 I 4.2 274 0 EO P400 MP2 L21DH TU14 0 W1 333
PIROFORIC, N.S.A.
TU38
TC1
TE21
TE22
TM1
TE25
3200 SOLID ANORGANIC 4.2 S4 I 4.2 274 0 EO P404 MP13 T21 TP7 0 W1 43
PIROFORIC, N.S.A. TP33
3205 ALCOOLA I DE METALE 4.2 S4 II 4.2 183 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
ALCALINOP MÂNTOASE,
274 IBC06
N.S.A.
3205 ALCOOLA I DE METALE 4.2 S4 III 4.2 183 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 CE11 40
ALCALINOP MÂNTOASE,
274 IBC08
N.S.A.
LP02
R001
3206 ALCOOLA I DE METALE 4.2 SC4 II 4.2 182 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 48
ALCALINE CU +8
AUTOAPRINDERE, 274 IBC05
COROSIVE, N.S.A.
3206 ALCOOLA I DE METALE 4.2 SC4 III 4.2 182 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 CE11 48
ALCALINE CU +8
AUTOAPRINDERE, 274 IBC08
COROSIVE, N.S.A.
R001
3208 MATERIE METALIC 4.3 W2 I 4.3 274 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
HIDROREACTIV , N.S.A.
557 IBC99
3208 MATERIE METALIC 4.3 W2 II 4.3 274 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
HIDROREACTIV , N.S.A. g
557 IBC07
3208 MATERIE METALIC 4.3 W2 III 4.3 274 1 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW5 CW23 CE11 423
HIDROREACTIV , N.S.A. kg
557 IBC08
R001
3209 MATERIE METALIC 4.3 WS I 4.3 274 0 EO P403 MP2 1 W1 CW23 X423
HIDROREACTIV , CU +
AUTOAPRINDERE, N.S.A. 4.2 558
3209 MATERIE METALIC 4.3 WS II 4.3 274 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
HIDROREACTIV , CU +
AUTOAPRINDERE, N.S.A. 4.2 558 IBC05
3209 MATERIE METALIC 4.3 WS III 4.3 274 0 E1 P410 B4 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 VW5 CW23 CE11 423
HIDROREACTIV , CU +
AUTOAPRINDERE, N.S.A. 4.2 558 IBC08
373
R001
3210 CLORA I ANORGANICI ÎN 5.1 O1 II 5.1 274 1 L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
SOLU IE APOAS , N.S.A.
351 IBC02
3210 CLORA I ANORGANICI ÎN 5.1 O1 III 5.1 274 5 L E1 P504 MP2 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
351 IBC02
R001
3211 PERCLORA I ANORGANICI 5.1 O1 II 5.1 1 L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A.
IBC02
3211 PERCLORA I 5.1 O1 III 5.1 5L E1 P504 MP2 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
ANORGANICI ÎN SOLU IE
IBC02
APOAS , N.S.A.
R001
3212 HIPOCLORI I 5.1 O2 II 5.1 274 1 kg E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
ANORGANICI, N.S.A.
349 IBC08
3213 BROMA I ANORGANICI ÎN 5.1 O1 II 5.1 274 1 L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
350 IBC02
3213 BROMA I ANORGANICI ÎN 5.1 O1 III 5.1 274 5 L E1 P504 MP15 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
350 IBC02
R001
3214 PERMANGANA I 5.1 O1 II 5.1 274 1 L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
ANORGANICI ÎN SOLU IE
353 IBC02
APOAS , N.S.A.
3215 PERSUFLA I 5.1 O2 III 5.1 5 kg E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
ANORGANICI, N.S.A.
IBC08
LP02
R001
3216 PERSUFLA I 5.1 O1 III 5.1 5L E1 P504 MP15 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
ANORGANICI, ÎN SOLU IE
IBC02 TP29
APOAS , N.S.A.
R001
3218 NITRA I ANORGANICI ÎN 5.1 O1 II 5.1 270 1 L E2 P504 MP15 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
SOLU IE APOAS , N.S.A. 511
IBC02
3218 NITRA I ANORGANICI ÎN 5.1 O1 III 5.1 270 5 L E1 P504 MP15 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
SOLU IE APOAS , N.S.A. 511
IBC02
R001
3219 NITRI I ANORGANICI, ÎN 5.1 O1 II 5.1 103 1 L E2 P504 MP15 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
274 IBC01
3219 NITRI I ANORGANICI, ÎN 5.1 O1 III 5.1 103 5 L E1 P504 MP15 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
274 IBC02
R001
3220 PENTAFLUORETAN (GAZ 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(+13) (M) TT9 CW10
TM6 CW36
3221 LICHID AUTOREACTIV DE 4.1 SR1 4.1 + 181 25 EO P520 MP2 1 W5 CW22 40
TIP B 1 ml
194 PP21 W7
274 W8
3222 SOLID AUTOREACTIV DE 4.1 SR1 4.1 + 181 100 EO P520 MP2 1 W5 CW22 40
TIP B 1 g
194 PP21 W7
374
274 W8
3223 LICHID AUTOREACTIV DE 4.1 SR1 4.1 194 25 EO P520 MP2 1 W7 CW22 CE6 40
TIP C ml
274 PP21
3224 SOLID AUTOREACTIV DE TIP C 4.1 SR1 4.1 194 100 g EO P520 MP2 1 W7 CW22 CE10 40
274 PP21
3225 LICHID AUTOREACTIV DE TIP D 4.1 SR1 4.1 194 125 EO P520 MP2 2 W7 CW22 CE6 40
ml
274
3226 SOLID AUTOREACTIV DE TIP D 4.1 SR1 4.1 194 500 EO P520 MP2 2 W7 CW22 CE10 40
g
274
3227 LICHID AUTOREACTIV DE TIP E 4.1 SR1 4.1 194 125 EO P520 MP2 2 W7 CW22 CE6 40
ml
274
3228 SOLID AUTOREACTIV DE TIP E 4.1 SR1 4.1 194 500 EO P520 MP2 2 W7 CW22 CE10 40
g
274
3229 LICHID AUTOREACTIV DE TIP F 4.1 SR1 4.1 194 125 EO P520 MP2 T23 2 W7 CW22 CE6 40
ml
274 IBC99
3230 SOLID AUTOREACTIV DE TIP F 4.1 SR1 4.1 194 500 EO P520 MP2 T23 2 W7 CW22 CE10 40
g
274 IBC99
3231 LICHID AUTOREACTIV DE TIP B, CU 4.1 SR2 INTERZIS
REGLAREA TEMPERATURII
3232 SOLID AUTOREACTIV DE TIP B, CU 4.1 SR2 INTERZIS
3233 LICHID AUTOREACTIV DE TIP C, CU 4.1 SR2 INTERZIS
3234 SOLID AUTOREACTIV DE TIP C, CU 4.1 SR2 INTERZIS
3235 LICHID AUTOREACTIV DE TIP D, CU 4.1 SR2 INTERZIS
3236 SOLID AUTOREACTIV DE TIP D, CU 4.1 SR2 INTERZIS
3237 LICHID AUTOREACTIV DE TIP E, CU 4.1 SR2 INTERZIS
3238 SOLID AUTOREACTIV DE TIP E, CU 4.1 SR2 INTERZIS
3239 LICHID AUTOREACTIV DE TIP F, CU 4.1 SR2 INTERZIS
3240 SOLID AUTOREACTIV DE TIP F, CU 4.1 SR2 INTERZIS
3241 BROMO-2 NITRO-2 PROPANDIOL-1,3 4.1 SR1 III 4.1 638 5 kg E1 P520 PP22 B3 MP2 3 W1 CE11 40
IBC08
3242 AZODICARBONAMID 4.1 SR1 II 4.1 215 1 E2 P409 MP2 T3 TP33 2 W1 CE10 40
kg
638
3243 MATERIE SOLID 6.1 T9 II 6.1 217 500 E4 P002 PP9 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 VW10 CW13 CE5 60
CON INÂND UN LICHID g
TOXIC, N.S.A. 274 IBC02 BK1 CW28
601 BK2 CW31
3244 MATERIE SOLID 8 C10 II 8 218 1 E2 P002 PP9 MP10 T3 TP33 SGAV 2 VW10 CE10 80
CON INÂND UN LICHID kg
COROSIV, N.S.A. 274 IBC05 BK1
375
BK2
3245 MICROORGANISME 9 M8 9 219 0 EO P904 MP6 2 CW13 90
MODIFICATE GENETIC
637 IBC08 CW17
sau ORGANISME
MODIFICATE GENETIC CW18
CW26
CW28
CW31
3245 MICROORGANISME 9 M8 9 + 219 0 EO P904 MP6 2 CW13 90
MODIFICATE GENETIC 2.2
sau ORGANISME 637 IBC08 CW17
MODIFICATE GENETIC, în
azot lichid refrigerat CW18
CW26
CW28
CW31
3246 CLORUR DE 6.1 TC1 I 6.1 354 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 668
METANSULFONIL +8 TP37
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3247 PEROXOBORAT DE 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP2 T3 TP33 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 50
SODIU ANHIDRU kg
IBC08
3248 MEDICAMENT, LICHID 3 FT1 II 3 + 220 1 L E2 P001 MP19 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
INFLAMABIL TOXIC, 6.1
N.S.A. 221 CW28
601
3248 MEDICAMENT, LICHID 3 FT1 III 3 + 220 5 L E1 P001 MP19 L4BH TU15 3 CW13 CE4 36
INFLAMABIL TOXIC, 6.1
N.S.A. 221 R001 CW28
601
3249 MEDICAMENT, SOLID, 6.1 T2 II 6.1 221 500 E4 P002 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 CW13 CE9 60
TOXIC, N.S.A. g
L4BH CW28
601 CW31
3249 MEDICAMENT, SOLID, 6.1 T2 III 6.1 221 5 E1 P002 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
TOXIC, N.S.A. kg
LP02 L4BH CW28
601 R001 CW31
3250 ACID CLORACETIC TOPIT 6.1 TC1 II 6.1 0 EO T7 TP3 L4BH TU15 0 CW13 68
+8
TP28 TC4 CW31
3251 MONONITRAT-5 DE 4.1 SR1 III 4.1 226 5 E1 P409 MP2 3 W1 CE11 40
IZOSORBID kg
638
3252 DIFLUORMETAN (GAZ 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 T50 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
REFRIGERANT R 32)
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
3253 TRIOXOSILICAT DE 8 C6 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
DISODIU kg
IBC08
376
LP02
R001
3254 TRIBUTILFOSFAN 4.2 S1 I 4.2 0 EO P400 MP2 T21 TP7 0 W1 333
TP2
3255 HIPOCLORIT DE ter - 4.2 SC1 INTERZIS
BUTIL
3256 LICHID TRANSPORTAT 3 F2 III 3 274 0 E0 P099 MP2 T3 TP3 LGAV TU35 3 CE4 30
LA CALD, INFLAMABIL, 560 IBC99 TP29
N.S.A., având un punct de
aprindere mai mare de
60o C, la o temperatur
egal sau mai mare decât
punctul s u de aprindere i
mai mic de 100oC
3256 LICHID TRANSPORTAT 3 F2 III 3 274 0 E0 P099 MP2 T3 TP3 LGAV TU35 3 CE4 30
LA CALD, INFLAMABIL, 560 IBC99 TP29
N.S.A., având un punct de 580
aprindere mai mare de
60o C, la o temperatur
egal sau mai mare decât
punctul s u de aprindere
sau mai mare de 100oC
3257 LICHID TRANSPORTAT 9 M9 III 9 274 0 EO P099 T3 TP3 LGAV TU35 3 VW12 CW17 99
ÎN STARE CALD ,
INFLAMABIL, N.S.A., 580 IBC99 TP29 TE6 CW31
(inclusiv metal topit, sare
topit , etc.) la o 643 TE14
temperatur egal sau mai
mare de 100°C i
inferioar punctului s u de
fierbere
3258 SOLID TRANSPORTAT ÎN 9 M10 III 9 274 0 EO P099 3 VW13 CW31 99
STARE CALD , N.S.A. la
580 IBC99
o temperatur egal sau
mai mare de 240°C 643
3259 AMINE SOLIDE 8 C8 I 8 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 W10 88
COROSIVE, N.S.A. sau
IBC07 L10BH TE22
POLIAMINE SOLIDE
COROSIVE, N.S.A.
3259 AMINE SOLIDE 8 C8 II 8 274 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
COROSIVE, N.S.A. sau kg
POLIAMINE SOLIDE IBC08 L4BN
COROSIVE, N.S.A.
3259 AMINE SOLIDE 8 C8 III 8 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
COROSIVE, N.S.A. sau kg
POLIAMINE SOLIDE IBC08 L4BN
COROSIVE, N.S.A.
LP02
R001
3260 SOLID ANORGANIC 8 C2 I 8 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN 1 W10 88
COROSIV, ACID, N.S.A.
IBC07
3260 SOLID ANORGANIC 8 C2 II 8 274 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
COROSIV, ACID, N.S.A. kg
IBC08
3260 SOLID ANORGANIC COROSIV, ACID, 8 C2 III 8 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
N.S.A. kg
IBC08
LP02
R001
3261 SOLID ORGANIC COROSIV, ACID, N.S.A. 8 C4 I 8 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 W10 88
IBC07 L10BH TE22
3261 SOLID ORGANIC COROSIV, ACID, N.S.A. 8 C4 II 8 274 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
kg
377
IBC08 L4BN
3261 SOLID ORGANIC COROSIV, ACID, N.S.A. 8 C4 III 8 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08 L4BN
LP02
R001
3262 SOLID ANORGANIC COROSIV, BAZIC, 8 C6 I 8 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 W10 88
N.S.A.
IBC07 L10BH TE22
3262 SOLID ANORGANIC COROSIV, BAZIC, 8 C6 II 8 274 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
N.S.A. kg
IBC08 L4BN
3262 SOLID ANORGANIC COROSIV, BAZIC, 8 C6 III 8 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
N.S.A. kg
IBC08 L4BN
LP02
R001
3263 SOLID ORGANIC COROSIV, BAZIC, 8 C8 I 8 274 0 EO P002 MP18 T6 TP33 S10AN TU38 1 W10 88
N.S.A.
IBC07 L10BH TE22
3263 SOLID ORGANIC COROSIV, BAZIC, 8 C8 II 8 274 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
N.S.A. kg
IBC08 L4BN
3263 SOLID ORGANIC COROSIV, BAZIC, 8 C8 III 8 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
N.S.A. kg
IBC08 L4BN
LP02
R001
3264 LICHID ANORGANIC COROSIV, ACID, 8 C1 I 8 274 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 88
N.S.A.
MP17 TP27 TE22
3264 LICHID ANORGANIC COROSIV, ACID, 8 C1 II 8 274 1 L E2 P001 MP15 T11 TP2 L4BN 2 CE6 80
N.S.A.
IBC02 TP27
3264 LICHID ANORGANIC COROSIV, ACID, 8 C1 III 8 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
N.S.A.
IBC03 TP28
LP01
R001
3265 LICHID ORGANIC COROSIV, ACID, 8 C3 I 8 274 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 88
N.S.A.
MP17 TP27 TE22
3265 LICHID ORGANIC COROSIV, ACID, 8 C3 II 8 274 1 L E2 P001 MP15 T11 TP2 L4BN 2 CE6 80
N.S.A.
IBC02 TP27
3265 LICHID ORGANIC COROSIV, ACID, 8 C3 III 8 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
N.S.A.
IBC03 TP28
LP01
R001
3266 LICHID ANORGANIC COROSIV, BAZIC, 8 C5 I 8 274 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 88
N.S.A.
MP17 TP27 TE22
3266 LICHID ANORGANIC COROSIV, BAZIC, N.S.A. 8 C5 II 8 274 1 E2 P001 MP15 T11 TP2 L4BN 2 CE6 80
L
IBC02 TP27
3266 LICHID ANORGANIC COROSIV, BAZIC, N.S.A. 8 C5 III 8 274 5 E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
L
IBC03 TP28
LP01
378
R001
3267 LICHID ORGANIC COROSIV, BAZIC, N.S.A. 8 C7 I 8 274 0 EO P001 MP8 T14 TP2 L10BH TU38 1 88
MP17 TP27 TE22
3267 LICHID ORGANIC COROSIV, BAZIC, N.S.A. 8 C7 II 8 274 1 E2 P001 MP15 T11 TP2 L4BN 2 CE6 80
L
IBC02 TP27
3267 LICHID ORGANIC COROSIV, BAZIC, N.S.A. 8 C7 III 8 274 5 E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
L
IBC03 TP28
LP01
R001
3268 GENERATOR DE GAZ PENTRU SAC 9 M5 III 9 280 0 EO P902 4 CE2 90
GONFLABIL (AIRBAG) sau MODULE DE SAC
GONFLABIL sau RETRACTOARE DE 289 LP902
CENTUR DE SIGURAN
3269 TRUSE DE R IN POLIESTERIC 3 F3 II 3 236 5 EO P302 2 CE7 33
L
340 R001
3269 TRUSE DE R IN POLIESTERIC 3 F3 III 3 236 5 EO P302 3 CE4 30
L
340 R001
3269 TRUSE DE R IN POLIESTERIC (vâscoase 3 F3 III 3 236 5 EO P302 3 CE4 33
conform 2.2.3.1.4.) L
340 R001
3270 MEMBRANE FILTRATE ÎN NITROCELULOZ 4.1 F1 II 4.1 237 1 E2 P411 MP11 2 W1 CE10 40
cu un con inut de azot de pân la 12,6% kg
(raportat la masa uscat ) 286
3271 ETERI, N.S.A. 3 F1 II 3 274 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33

L
IBC02 TP8
R001 TP28
3271 ETERI, N.S.A. 3 F1 III 3 274 5 E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
IBC03 TP29
LP01
R001
3272 ESTERI, N.S.A. 3 F1 II 3 274 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
601 IBC02 TP8
R001 TP28
3272 ESTERI, N.S.A. 3 F1 III 3 274 5 E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
L
601 IBC03 TP29
LP01
R001
3273 NITRILI INFLAMABILI, TOXICI, 3 FT1 I 3 + 274 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
N.S.A. 6.1
MP17 TP27 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
3273 NITRILI INFLAMABILI, TOXICI, 3 FT1 II 3 + 274 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
N.S.A. 6.1
IBC02 TP27 CW28
3274 ALCOOLA I ÎN SOLU IE în alcool, 3 FC II 3 + 274 1 L E2 P001 MP19 L4BH 2 CE7 338
N.S.A. 8
IBC02
3275 NITRILI TOXICI INFLAMABILI, 6.1 TF1 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
379
N.S.A. +3
315 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3275 NITRILI TOXICI INFLAMABILI, 6.1 TF1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
N.S.A. +3 ml
IBC02 TP27 CW28
CW31
3276 NITRILI LICHIZI TOXICI, N.S.A. 6.1 T1 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
315 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3276 NITRILI LICHIZI TOXICI, N.S.A. 6.1 T1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 TP27 CW28
CW31
3276 NITRILI LICHIZI TOXICI, N.S.A. 6.1 T1 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
3277 CLOROFORMIA I TOXICI, 6.1 TC1 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T8 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE9 68
COROSIVI, N.S.A. +8 ml
561 IBC02 TP28 CW28
CW31
3278 COMPUS ORGANOFOSFORIC 6.1 T1 I 6.1 43 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
LICHID TOXIC, N.S.A.
274 MP17 TP27 TU15 CW28
315 TU38 CW31
TE21
TE22
3278 COMPUS ORGANOFOSFORIC 6.1 T1 II 6.1 43 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHID TOXIC, N.S.A. ml
274 IBC02 TP27 CW28
CW31
3278 COMPUS ORGANOFOSFORIC 6.1 T1 III 6.1 43 5L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
274 IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
3279 COMPUS ORGANOFOSFORAT 6.1 TF1 I 6.1 43 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A. +3
274 MP17 TP27 TU15 CW28
315 TU38 CW31
TE21
TE22
3279 COMPUS ORGANOFOSFORAT 6.1 TF1 II 6.1 43 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A. +3 ml
274 TP27 CW28
CW31
3280 COMPUS ORGANIC AL 6.1 T3 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
ARSENICULUI LICHID, N.S.A.
315 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
380
3280 COMPUS ORGANIC AL 6.1 T3 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ARSENICULUI LICHID, N.S.A. ml
IBC02 TP27 CW28
CW31
3280 COMPUS ORGANIC AL 6.1 T3 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE11 60
ARSENICULUI LICHID, N.S.A.
IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
3281 METALE - CARBONILI LICHIDE, 6.1 T3 I 6.1 274 0 E5 P601 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
N.S.A.
315 MP17 TP27 TU15 CW28
562 TU38 CW31
TE21
TE22
3281 METALE - CARBONILI LICHIDE, 6.1 T3 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
N.S.A. ml
562 IBC02 TP27 CW28
CW31
3281 METALE - CARBONILI LICHIDE, 6.1 T3 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
N.S.A.
562 IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
3282 COMPUS ORGANOMETALIC 6.1 T3 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
562 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3282 COMPUS ORGANOMETALIC 6.1 T3 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHID TOXIC, N.S.A. ml
562 IBC02 TP27 CW28
CW31
3282 COMPUS ORGANOMETALIC 6.1 T3 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
562 IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
3283 COMPUS AL SELENIULUI SOLID, 6.1 T5 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
3283 COMPUS AL SELENIULUI 6.1 T5 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID, N.S.A. g
563 IBC08 L4BH CW28
CW31
3283 COMPUS AL SELENIULUI 6.1 T5 III 6.1 274 5 kg E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID, N.S.A.
563 IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3284 COMPUS AL TELURULUI, 6.1 T5 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
N.S.A.
TU38 CW31
381
TE21
TE22
3284 COMPUS AL TELURULUI, 6.1 T5 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
N.S.A. g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3284 COMPUS AL TELURULUI, 6.1 T5 III 6.1 274 5 kg E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
N.S.A.
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3285 COMPUS AL 6.1 T5 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
VANADIUMULUI, N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
3285 COMPUS AL 6.1 T5 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
VANADIUMULUI, N.S.A. g
564 IBC08 L4BH CW28
CW31
3285 COMPUS AL 6.1 T5 III 6.1 274 5 kg E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
VANADIUMULUI, N.S.A.
564 IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3286 LICHID INFLAMABIL 3 FTC I 3 + 274 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 368
TOXIC, COROSIV, N.S.A. 6.1
+8 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38
TE21
TE22
3286 LICHID INFLAMABIL 3 FTC II 3 + 274 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 368
TOXIC, COROSIV, N.S.A. 6.1
+8 IBC02 TP27 CW28
3287 LICHID ANORGANIC 6.1 T4 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
TOXIC, N.S.A.
315 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3287 LICHID ANORGANIC 6.1 T4 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
TOXIC, N.S.A. ml
IBC02 TP27 CW28
CW31
3287 LICHID ANORGANIC 6.1 T4 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
TOXIC, N.S.A.
IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
3288 SOLID ANORGANIC 6.1 T5 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
TOXIC, N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
3288 SOLID ANORGANIC 6.1 T5 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
TOXIC, N.S.A. g
382
IBC08 L4BH CW28
CW31
3288 SOLID ANORGANIC 6.1 T5 III 6.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
TOXIC, N.S.A. kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3289 LICHID ANORGANIC 6.1 TC3 I 6.1 + 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 668
TOXIC, COROSIV, 8
N.S.A. 315 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3289 LICHID ANORGANIC 6.1 TC3 II 6.1 + 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
TOXIC, COROSIV, 8 ml
N.S.A. IBC02 TP27 CW28
CW31
3290 SOLID ANORGANIC 6.1 TC4 I 6.1 + 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 668
TOXIC, COROSIV, 8
N.S.A. IBC05 L10CH TU38 CW28
TE22 CW31
3290 SOLID ANORGANIC 6.1 TC4 II 6.1 + 274 500 E4 P002 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE5 68
TOXIC, COROSIV, 8 g
N.S.A. IBC06 L4BH CW28
CW31
3291 DE EU DE SPITAL 6.2 I3 II 6.2 565 0 EO P621 MP6 BK2 2 W9 VW11 CW13 CE14 606
NESPECIFICAT, N.S.A.
IBC620 CW18
sau DE EU
(BIO)MEDICAL, N.S.A. LP621 CW28
sau DE EU MEDICAL
REGLEMENTAT, N.S.A.
3291 DE EU DE SPITAL 6.2 I3 II 6.2 + 565 0 EO P621 MP6 2 W9 CW13 CE14 606
NESPECIFICAT, N.S.A.
sau DE EU 2.2 IBC620 CW18
(BIO)MEDICAL, N.S.A.
sau DE EU MEDICAL LP621 CW28
REGLEMENTAT, N.S.A.
în azot lichid refrigerat
3292 ACUMULATORI CU 4.3 W3 II 4.3 239 0 EO P408 2 W1 CW23 CE2 423
SODIU sau ELEMENTE
DE ACUMULATOR CU 295
SODIU
3293 HIDRAZIN ÎN 6.1 T4 III 6.1 566 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
SOLU IE APOAS
IBC03 CW28
(din mas ) hidrazin LP01 CW31
R001
3294 CIANUR DE 6.1 TF1 I 6.1 + 610 0 E5 P601 MP8 T14 TP2 L15DH(+) TU14 0 CW13 663
HIDROGEN ÎN 3
SOLU IE ALCOOLIC MP17 TU15 CW28
cianur de hidrogen TU38 CW31
TE21
TE22
TE25
3295 HIDROCARBURI 3 F1 I 3 500 E3 P001 MP7 T11 TP1 L4BN 1 33
LICHIDE, N.S.A. ml
MP17 TP8
TP28
3295 HIDROCARBURI 3 F1 II 3 640C 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
383
LICHIDE, N.S.A. TP8
TP28
3295 HIDROCARBURI 3 F1 II 3 640D 1 L E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
LICHIDE, N.S.A.
IBC02 TP8
50°C mai mic sau R001 TP28
egal cu 110 kPa)
3295 HIDROCARBURI 3 F1 III 3 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
LICHIDE, N.S.A.
IBC03 TP29
LP01
R001
3296 HEPTAFLUORPROPAN 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(GAZ REGRIGERANT ml
R 227) (+13) (M) TT9 CW10
'TM6 CW36
PENTAFLUORETAN ÎN AMESTEC ml
con inând cel mult 7,9% oxid de etilen (+13) (M) TT9 CW10
TM6 CW36
PENTAFLUORETAN ÎN AMESTEC ml
TM6 CW36
TETRAFLUORETAN ÎN AMESTEC ml
TM6 CW36
3300 OXID DE ETILEN I DIOXID DE 2 2TF 2.3 + 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU38 1 CW9 263
CARBON ÎN AMESTEC, care con ine
peste 87% oxid de etilen 2.1 TE22 CW10
(+13) TE25 CW36
TA4
TT9
TM6
3301 LICHID COROSIV CU 8 CS1 I 8 + 274 0 EO P001 MP8 L10BH TU38 1 884
MP17 TE22
3301 LICHID COROSIV CU 8 CS1 II 8 + 274 0 E2 P001 MP15 L4BN 2 CE6 84
3302 ACRILAT DE 2-DIMETILAMINOETIL 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
3303 GAZ COMPRIMAT TOXIC, 2 1TO 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 (M) CxBH(M) TU6 1 CW9 265
COMBURANT, N.S.A.
5.1 TU38 CW10
(+13) TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
3304 GAZ COMPRIMAT TOXIC, COROSIV, 2 1TC 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 (M) CxBH(M) TU6 1 CW9 268
N.S.A. 8
(+13) TU38 CW10
TE22 CW36
384
TE25
TA4
TT9
3305 GAZ COMPRIMAT TOXIC, 2 1TFC 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 (M) CxBH(M) TU6 1 CW9 263
INFLAMABIL,
COROSIV, N.S.A. 2.1 + TU38 CW10
8
(+13) TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
3306 GAZ COMPRIMAT TOXIC, 2 1TOC 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 (M) CxBH(M) TU6 1 CW9 265
COMBURANT, COROSIV, N.S.A.
5.1 + TU38 CW10
8
(+13) TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
3307 GAZ LICHEFIAT TOXIC, 2 2TO 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU6 1 CW9 265
COMBURANT, N.S.A.
5.1 TU38 CW10
(+13) TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
TM6
3308 GAZ LICHEFIAT TOXIC, CORIZOV, 2 2TC 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU6 1 CW9 268
N.S.A. 8
(+13) TU38 CW10
TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
TM6
3309 GAZ LICHEFIAT TOXIC, INFLAMABIL, 2 2TFC 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU6 1 CW9 263
COROSIV, N.S.A.
2.1 + TU38 CW10
8
(+13) TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
TM6
3310 GAZ LICHEFIAT 2 2TOC 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 (M) PxBH(M) TU6 1 CW9 265
TOXIC,
5.1 + 8 TU38 CW10
COMBURANT,
COROSIV, N.S.A.
(+13) TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
TM6
3311 GAZ LICHID 2 3O 2.2 + 274 0 EO P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU7 3 W5 CW9 CE2 225
REFRIGERAT,
5.1 TP22 TU19 CW11
COMBURANT,
N.S.A.
(+13) TA4 CW30
385
TT9 CW36
TM6
3312 GAZ LICHID 2 3F 2.1 274 0 EO P203 MP9 T75 TP5 RxBN TU18 2 W5 CW9 CE2 223
REFRIGERAT,
(+13) TU38 CW11
INFLAMABIL,
N.S.A.
TE22 CW30
TA4 CW36
TT9
TM6
3313 PIGMEN I 4.2 S2 II 4.2 0 E2 P002 B4 MP14 T3 TP33 SGAV 2 W1 CE10 40
ORGANICI CU
AUTOAPRINDERE
IBC08
3313 PIGMEN I 4.2 S2 III 4.2 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAV 3 W1 CE11 40
ORGANICI CU
AUTOAPRINDERE
IBC08
LP02
R001
3314 MATERIAL 9 M3 III Niciunul 207 LQ27 E1 P002 PP14 B3 MP10 3 VW3 CW31 CE11 90
PLASTIC PENTRU
633 IBC08 B6
TURNARE în past ,
folii sau cordon R001
extrudat, care
degaj vapori
inflamabili
3315 ANTION CHIMIC 6.1 T8 I 6.1 250 0 E5 P099 MP8 1 CW13 66
TOXIC
MP17 CW28
CW31
3316 TRUS CHIMIC 9 M11 II 9 251 0 EO P901 2 90
sau TRUS DE
340
PRIM AJUTOR
3316 TRUS CHIMIC 9 M11 III 9 251 0 EO P901 3 90
sau TRUS DE
340
PRIM AJUTOR
3317 2-AMINO-4,6- 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
DINITROFENOL,
PP26
UMEZIT cu cel
pu in 20% (din
mas ) ap
3318 AMONIAC ÎN 2 4TC 2.3 + 8 23 0 EO P200 MP9 T50 PxBH(M) TU38 1 CW9 268
SOLU IE APOAS
(+13) (M) TE22 CW10
cu densitatea
relativ inferioar TE25
de 0,880 la 15°C
TA4
con inând mai mult
de 50% amoniac
TT9
TM6
3319 NITROGLICERIN 4.1 D II 4.1 272 0 EO P099 MP2 2 W1 CE10 40
ÎN AMESTEC
DESENSIBILIZAT , 274 IBC99
SOLID , N.S.A. cu
peste 2% dar nu
mai mult de 10%
(din mas )
nitroglicerin
3320 BOROHIDRUR 8 C5 II 8 1L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
DE SODIU I
HIDROXID DE IBC02
SODIU ÎN
SOLU IE,
con inând peste
12% (din mas )
386
borohidrur de
sodiu i peste 40%
(din mas ) hidroxid
de sodiu
3320 BOROHIDRUR 8 C5 III 8 5L E1 P001 MP19 T4 TP2 L4BN 3 W12 CE8 80
DE SODIU I
IBC03
HIDROXID DE
SODIU ÎN LP01
SOLU IE,
R001
con inând peste
12% (din mas )
borohidrur de
sodiu i peste 40%
(din mas ) hidroxid
de sodiu
3321 MATERII 7 7X 172 0 EO vezi vezi T5 TP4 S2,65AN TU36 0 CW33 CE15 70
RADIOACTIVE CU 2.2.7 4.1.9 .1.3 (+)
317 TT7
ACTIVITATE i
SPECIFIC 325 4.1.9 L2,65CN TM7
REDUS (LSA-II), (+)
336
nefisibile sau
fisibilitate exceptat
3322 MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE 7 7X 172 0 EO vezi vezi T5 TP4 S2,65AN TU36 0 CW33 CE15 70
SPECIFIC REDUS (LSA-III), nefisibile sau 2.2.7 i 4.1.9.1.3 (+)
317 TT7
fisibilitate exceptat 4.1.9
325 L2,65CN TM7
(+)
336
3323 MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP 7 7X 172 0 EO vezi vezi 0 CW33 CE15 70
C, nefisibile sau cu fisibilitate exceptat 2.2.7 i 4.1.9.1.3
317 4.1.9
325
3324 MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE 7 7X 172 0 EO vezi vezi 0 CW33 CE15 70
SPECIFIC REDUS (LSA-II), FISIBILE + 2.2.7 i 4.1.9.1.3
7E 4.1.9
326
336
3325 MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE 7 7X 172 0 EO vezi vezi 0 CW33 CE15 70
SPECIFIC REDUS (LSA-III), FISIBILE + 2.2.7 i 4.1.9.1.3
7E 4.1.9
326
336
3326 MATERII RADIOACTIVE, OBIECTE 7 7X 172 0 EO vezi vezi 0 CW33 CE15 70
CONTAMINATE SUPERFICIAL (SCO-I sau + 2.2.7 i 4.1.9.1.3
SCO-II) FISIBILE 7E 4.1.9
336
A, FISIBILE care nu sunt sub form special + 2.2.7 i 4.1.9.1.3
7E 4.1.9
326
B (U), FISIBILE + 327 2.2.7 i 4.1.9.1.3
7E 326 4.1.9
3329 MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE 7 7X 172 0 EO vezi vezi 0 CW33 CE15 70

TIP B (M), FISIBILE + 327 2.2.7 i 4.1.9.1.3
7E 326 4.1.9
387
TIP C, FISIBILE + 326 2.2.7 i 4.1.9.1.3
7E 4.1.9
3331 MATERII RADIOACTIVE 7 7X 172 0 EO vezi vezi 0 CW33 CE15 70

TRANSPORTATE ÎNTR-UN + 326 2.2.7 i 4.1.9.1.3
ARANJAMENT SPECIAL, FISIBILE 7E 4.1.9

TIP A, SUB FORM SPECIAL , 2.2.7 i 4.1.9.1.3
nefisibile sau fisibile exceptate 317 4.1.9

TIP A, SUB FORM SPECIAL , + 2.2.7 i 4.1.9.1.3
FISIBILE 7E 4.1.9
3334 Materie solid reglementat pentru 9 M11 SCUTIT

avia ie n.s.a.
3335 Materie lichid reglementat pentru 9 M11 SCUTIT
avia ie n.s.a.
3336 MERCAPTANI LICHIZI, INFLAMABILI, 3 F1 I 3 274 0 E3 P001 MP7 T11 TP2 L4BN 1 33
N.S.A. sau MERCAPTANI ÎN AMESTEC
LICHID, INFLAMABIL, N.S.A. MP17
3336 MERCAPTANI LICHIZI, INFLAMABILI, 3 F1 II 3 274 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 L1,5BN 2 CE7 33
N.S.A. sau MERCAPTANI ÎN AMESTEC L
LICHID, INFLAMABIL, N.S.A. (presiunea 640C TP8
vaporilor la 50°C peste 110 kPa)
TP28
3336 MERCAPTANI LICHIZI, INFLAMABILI, 3 F1 II 3 274 1 E2 P001 MP19 T7 TP1 LGBF 2 CE7 33
N.S.A. sau MERCAPTANI ÎN AMESTEC L
LICHID, INFLAMABIL, N.S.A. (presiunea 640D IBC02 TP8
vaporilor la 50°C mai mic sau egal cu
110 kPa) R001 TP28
3336 MERCAPTANI LICHIZI, 3 F1 III 3 274 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 3 W12 CE4 30
INFLAMABILI, N.S.A. sau
IBC03 TP29
MERCAPTANI ÎN AMESTEC
LICHID, INFLAMABIL, N.S.A. LP01
R001
3337 GAZ REFRIGERANT R 404A 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(pentafluoretan, trifluoro-1, 1, 1 ml
etan i tetrafluoro-1, 1, 1,2 etan,
în amestec zeotropic cu (+13) (M) TT9 CW10
aproximativ 44% pentafluoretan 'TM6 CW36
i 52% trifluoro-1, 1, 1 etan)
3338 GAZ REFRIGERANT R 407A 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
(difluormetan, pentafluoretan i ml
tetrafluoro-1, 1, 1,2 etan, în (+13) (M) TT9 CW10
amestec zeotropic cu
aproximativ 20% difluormetan i TM6 CW36
40% pentafluoretan)
3339 GAZ REFRIGERANT R 407B 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
70% pentafluoretan)
3340 GAZ REFRIGERANT R 407C 2 2A 2.2 120 E1 P200 MP9 T50 PxBN(M) TA4 3 CW9 CE3 20
25% pentafluoretan)
3341 DIOXID DE TIOUREE 4.2 S2 II 4.2 0 E2 P002 MP14 T3 TP33 SGAV 2 W1 CE10 40
IBC06
3341 DIOXID DE TIOUREE 4.2 S2 III 4.2 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAV 3 W1 CE11 40
388
IBC08
LP02
R001
3342 XANTA I 4.2 S2 II 4.2 0 E2 P002 MP14 T3 TP33 SGAV 2 W1 CE10 40
IBC06
3342 XANTA I 4.2 S2 III 4.2 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAV 3 W1 CE11 40
IBC08
LP02
R001
3343 NITROGLICERIN ÎN 3 D 3 274 0 EO P099 MP2 0 30/33
AMESTEC DESENSIBILIZAT ,
LICHID , INFLAMABIL , N.S.A. 278
cu peste 30% (din mas )
nitroglicerin
3344 TETRANITRAT DE 4.1 D II 4.1 272 0 EO P099 MP2 2 W1 CE10 40
PENTAERITRIT
(TETRANITRAT DE
PENTAERITRITOL, PENTRI , 274
PETN) ÎN AMESTEC
DESENSIBILIZAT, SOLID,
N.S.A., cu peste 10% dar nu
mai mult de 20% (din mas )
PETN
3345 ACID FENOXIACETIC, 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13
DERIVAT PESTICID SOLID,
TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3345 ACID FENOXIACETIC, 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
DERIVAT PESTICID SOLID, g
TOXIC 274 IBC08 L4BH CW28 CE12
648 CW31
3345 ACID FENOXIACETIC, 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
DERIVAT PESTICID SOLID, kg
TOXIC 274 IBC08 L4BH CW28 CE12
648 LP02 CW31
R001
3346 ACID FENOXIACETIC, 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
DERIVAT PESTICID LICHID, 6.1
INFLAMABIL, TOXIC, având 274 MP17 TP27 TU15 CW28
un punct de fierbere mai mic
de 23°C TU38
TE21
TE22
3346 ACID FENOXIACETIC, 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
DERIVAT PESTICID LICHID, 6.1
INFLAMABIL, TOXIC, având 274 IBC02 TP27 CW28
un punct de fierbere mai mic
de 23°C R001
3347 ACID FENOXIACETIC, 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
DERIVAT PESTICID LICHID, +3
TOXIC, INFLAMABIL, având 274 MP17 TP27 TU15 CW28
un punct de fierbere egal sau
mai mare de 23°C TU38 CW31
TE21
TE22
3347 ACID FENOXIACETIC, 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
DERIVAT PESTICID LICHID, +3 ml
TOXIC, INFLAMABIL, având 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
389
un punct de fierbere egal sau CW31
mai mare de 23°C
3347 ACID FENOXIACETIC, 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
DERIVAT PESTICID LICHID, +3
TOXIC, INFLAMABIL, având 274 IBC03 TP28 CW28 CE12
un punct de fierbere egal sau
mai mare de 23°C R001 CW31
3348 ACID FENOXIACETIC, 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
DERIVAT PESTICID LICHID,
274 MP17 TP27 TU15 CW28
TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3348 ACID FENOXIACETIC, 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
DERIVAT PESTICID LICHID, ml
TOXIC 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
3348 ACID FENOXIACETIC, 6.1 T6 III 6.1 61 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
DERIVAT PESTICID LICHID,
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
TOXIC
648 LP01 CW31
R001
3349 PIRETROID PESTICID 6.1 T7 I 6.1 61 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13
SOLID, TOXIC
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3349 PIRETROID PESTICID 6.1 T7 II 6.1 61 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID, TOXIC g
648 CW31
3349 PIRETROID PESTICID 6.1 T7 III 6.1 61 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID, TOXIC kg
648 LP02 CW31
R001
3350 PIRETROID PESTICID 3 FT2 I 3 + 61 0 EO P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
mai mic de 23°C
TU38
TE21
TE22
3350 PIRETROID PESTICID 3 FT2 II 3 + 61 1 L E2 P001 MP19 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
mai mic de 23°C
R001
3351 PIRETROID PESTICID 6.1 TF2 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 663
egal sau mai mare de 23°C
TU38 CW31
TE21
TE22
3351 PIRETROID PESTICID 6.1 TF2 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 63
LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, +3 ml
având un punct de aprindere 274 IBC02 TP27 CW28 CE12
CW31
390
3351 PIRETROID PESTICID 6.1 TF2 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 63
având un punct de aprindere 274 IBC03 TP28 CW28 CE12
R001 CW31
3352 PIRETROID PESTICID 6.1 T6 I 6.1 61 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 CE12 66
LICHID, TOXIC
274 MP17 TP27 TU15 CW28
648 TU38 CW31
TE21
TE22
3352 PIRETROID PESTICID LICHID, 6.1 T6 II 6.1 61 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
TOXIC ml
274 IBC02 TP27 CW28 CE12
648 CW31
3352 PIRETROID PESTICID LICHID, 6.1 T6 III 6.1 61 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
TOXIC
274 IBC03 TP28 CW28 CE12
648 LP01 CW31
R001
3354 INSECTICID GAZ, INFLAMABIL, 2 2F 2.1 274 0 EO P200 MP9 PxBN(M) TU38 2 CW9 CE3 23
N.S.A
(+13) (M) TE22 CW10
TA4 CW36
TT9
TM6
3355 INSECTICID GAZ, TOXIC, 2 2TF 2.3 + 274 0 EO P200 MP9 PxBH(M) TU6 1 CW9 263
INFLAMABIL, N.S.A
2.1 (M) TU38 CW10
(+13) TE22 CW36
TE25
TA4
TT9
TM6
3356 GENERATOR CHIMIC DE 5.1 O3 II 5.1 284 0 EO P500 MP2 2 CW24 50
OXIGEN
3357 NITROGLICERIN ÎN AMESTEC, 3 D II 3 274 0 EO P099 MP2 2 CE7 33
DESENSIBILIZAT , LICHID ,
N.S.A. cu peste 30% (din mas ) 288
nitroglicerin
3358 MA INI FRIGORIFICE care 2 6F 2.1 291 0 EO P003 MP9 2 CW9 CE2 23
con in gaze lichefiate i netoxice
PP32
3359 APARAT DE TRANSPORT CU 9 M11 302
FUMIGA IE
3360 Fibre vegetale uscate 4.1 F1 SCUTIT (vezi i 1.1.3.1.b)
3361 CLOROSILANI TOXICI, 6.1 TC1 II 6.1 + 274 0 E0 P010 MP15 T14 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 68
COROSIVI, N.S.A. 8
TP7 CW28
TP27 CW31
3362 CLOROSILANI TOXICI, 6.1 TFC II 6.1 + 274 0 E0 P010 MP15 T14 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 638
COROSIVI, INFLAMABILI N.S.A. 3
+8 TP7 CW28
TP27 CW31
3363 rfuri periculoase con inute în 9 M11 SCUTIT
ma ini sau m rfuri periculoase
con inute în aparate
3364 TRINITROFENOL (ACID 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
PICRIC), UMIDIFICAT cu cel
pu in 10% (din mas ) ap PP24
3365 TRINITROCLOROBENZEN 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
391
(CLORUR DE PICRIL), PP24
UMIDIFICAT cu cel pu in 10%
(din mas ) ap
3366 TRINITROTOLUEN (TOLIT TNT), 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
(din mas ) ap PP24
3367 TRINITROBENZEN, UMIDIFICAT 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
cu cel pu in 10% (din mas ) ap
PP24
3368 ACID TRINITROBENZENIC, 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
PP24
(din mas ) ap
3369 DINITRO-o-CREZAT DE 4.1 DT I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 CW13 46

SODIU, umezit cu cel pu in +
10% (din mas ) ap 6.1 PP24 CW28
3370 NITRAT DE UREE, 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 40
PP78
(din mas ) ap
3371 2-METILBUTANAL 3 F1 II 3 1 E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
L
IBC02
R001
3373 MATERIE BIOLOGIC , 6.2 I4 6.2 319 0 EO P650 T1 TP1 L4BH TU15 606
CATEGORIA B
TU37
CE14
3373 MATERIE BIOLOGIC , 6.2 I4 6.2 319 0 EO P650 T1 TP1 L4BH TU15 606
CATEGORIA B (numai materie
BK1 TU37
animal )
BK2 CE14
3374 ACETILEN F 2 2F 2.1 0 EO P200 MP9 2 CW9 CE3 239
DIZOLVANT
CW10
CW36
3375 NITRAT DE AMONIU ÎN 5.1 O1 II 5.1 309 0 E2 P099 MP2 T1 TP1 LGAV(+) TU3 2 CW24 50
EMULSIE, SUSPENSIE sau
GEL, care serve te la IBC99 TP9 TU12
fabricarea explozibililor de
min , lichid TP17 TU39
TP32 TE10
TE23
TA1
TA3
3375 NITRAT DE AMONIU ÎN 5.1 O2 II 5.1 309 0 E2 P099 MP2 T1 TP1 SGAV(+) TU3 2 CW24 50
EMULSIE, SUSPENSIE sau
GEL, care serve te la IBC99 TP9 TU12
fabricarea explozibililor de
min , solid TP17 TU39
TP32 TE10
TE23
TA1
TA3
3376 NITRO-4 FENILHIDRAZIN , 4.1 D I 4.1 0 EO P406 MP2 1 W1 CE10 40
con inând cel pu in 30% (din
PP26
mas ) ap
3377 PERBORAT DE SODIU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
MONOHIDRAT kg
IBC08 BK1
LP02 BK2
R001
392
3378 CARBONAT DE SODIU 5.1 O2 II 5.1 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAV TU3 2 W11 VW8 CW24 CE10 50
PEROXIDRAT kg
IBC08 BK1
BK2
3378 CARBONAT DE SODIU 5.1 O2 III 5.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV TU3 3 VW8 CW24 CE11 50
PEROXIDRAT kg
IBC08 BK1
LP02 BK2
R001
3379 LICHID EXPLOZIBIL DESENSIBILIZAT N.S.A. 3 D I 3 274 0 EO P099 MP2 1 33

311
3380 SOLID EXPLOZIBIL DESENSIBILIZAT N.S.A. 4.1 D I 4.1 274 0 EO P099 MP2 1 W1 40
311
3381 LICHID TOXIC PRIN INHALARE, N.S.A., CL50 6.1 T1 I 6.1 274 0 E0 P601 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 66
mai mic sau egal cu 200 ml/mc3 i
sau MP17 TU15 CW28
concentra ia vaporilor satura i mai mare sau
egal cu 500 CL50 T4 TU38 CW31
TE21
TE22
3382 LICHID TOXIC PRIN INHALARE, N.S.A., CL50 6.1 T1 I 6.1 274 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
mai mic sau egal cu 1000 ml/mc3 i
sau MP17 TU15 CW28
concentra ia vaporilor satura i mai mare sau
egal cu 10 CL50 T4 TU38 CW31
TE21
TE22
3383 LICHID TOXIC PRIN INHALARE, INFLAMABIL, 6.1 TF1 I 6.1 274 0 E0 P601 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 663
N.S.A., CL50 mai mic sau egal cu 200 ml/mc3 +3
i concentra ia vaporilor satura i mai mare sau MP17 TU15 CW28
egal cu 500 CL50
TU38 CW31
TE21
TE22
3384 LICHID TOXIC PRIN INHALARE, INFLAMABIL, 6.1 TF1 I 6.1 274 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
N.S.A., CL50 mai mic sau egal cu 1000 +3
ml/mc3 i concentra ia vaporilor satura i mai MP17 TU15 CW28
mare sau egal cu 10 CL50
TU38 CW31
TE21
TE22
3385 LICHID TOXIC PRIN INHALARE, 6.1 TW1 I 6.1 274 0 E0 P601 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 623
HIDROREACTIV, N.S.A., CL50 mai mic sau +
egal cu 200 ml/mc3 i concentra ia vaporilor 4.3 MP17 TU15 CW28
satura i mai mare sau egal cu 500 CL50
TU38 CW31
TE21
TE22
3386 LICHID TOXIC PRIN INHALARE, 6.1 TW1 I 6.1 274 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 623
HIDROREACTIV, N.S.A., CL50 mai mic sau +
egal cu 1000 ml/mc3 i concentra ia vaporilor 4.3 MP17 TU15 CW28
satura i mai mare sau egal cu 10 CL50
TU38 CW31
TE21
TE22
3387 LICHID TOXIC PRIN INHALARE, COMBURANT, 6.1 TO1 I 6.1 274 0 E0 P601 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 665
N.S.A., CL50 mai mic sau egal cu 200 ml/mc3 +
i concentra ia vaporilor satura i mai mare sau 5.1 MP17 TU15 CW28
egal cu 500 CL50
TU38 CW31
393
TE21
TE22
3388 LICHID TOXIC PRIN INHALARE, COMBURANT, 6.1 TO1 I 6.1 274 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 665
N.S.A., CL50 mai mic sau egal cu 1000 +
ml/mc3 i concentra ia vaporilor satura i mai 5.1 MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3389 LICHID TOXIC PRIN INHALARE, COROSIV, 6.1 TC1 I 6.1 274 0 E0 P601 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 668
N.S.A., CL50 mai mic sau egal cu 200 ml/mc3 +8
i concentra ia vaporilor satura i mai mare sau sau MP17 TU15 CW28
egal cu 500 CL50
TC3 TU38 CW31
TE21
TE22
3390 LICHID TOXIC PRIN INHALARE, COROSIV, 6.1 TC1 I 6.1 274 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 668
N.S.A., CL50 mai mic sau egal cu 1000 +8
ml/mc3 i concentra ia vaporilor satura i mai sau MP17 TU15 CW28
TC3 TU38 CW31
TE21
TE22
3391 MATERIE ORGANOMETALIC SOLID 4.2 S5 I 4.2 274 0 EO P404 MP2 T21 TP7 L21DH TU4 0 W1 43
PIROFORIC
PP86 TP33 TU14
TP36 TU22
TU38
TC1
TE21
TE22
TM1
TE25
3392 MATERIE ORGANOMETALIC LICHID 4.2 S5 I 4.2 274 0 EO P400 MP2 T21 TP2 L21DH TU4 0 W1 333
PIROFORIC
PP86 TP7 TU14
TP36 TU22
TU38
TC1
TE21
TE22
TM1
TE25
3393 MATERIE ORGANOMETALIC 4.2 SW I 4.2 274 0 EO P404 MP2 T21 TP7 L21DH TU4 0 W1 X432
SOLID PIROFORIC , +
HIDROREACTIV 4.3 PP86 TP33 TU14
TP36 TU22
TU38
TC1
TE21
TE22
TM1
TE25
3394 MATERIE ORGANOMETALIC 4.2 SW I 4.2 274 0 EO P400 MP2 T21 TP2 L21DH TU4 0 W1 X333
LICHID PIROFORIC , +
HIDROREACTIV 4.3 PP86 TP7 TU14
TP36 TU22
TU38
394
TC1
TE21
TE22
TM1
TE25
3395 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 W2 I 4.3 274 0 EO P403 MP2 T9 TP7 S10AN TU4 1 W1 CW23 X423
SOLID , HIDROREACTIV
TP33 L10DH TU14
TP36 TU22
TU38
TE21
TE22
TM2
3395 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 W2 II 4.3 274 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN TU14 2 W1 CW23 CE10 423
SOLID , HIDROREACTIV g
IBC04 TP36 L4DH TE21
TM2
3395 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 W2 III 4.3 274 1 E1 P410 MP14 T1 TP33 SGAN TU14 3 W1 CW23 CE11 423
SOLID , HIDROREACTIV kg
IBC06 TP36 L4DH TE21
TM2
3396 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 WF2 I 4.3 274 0 EO P403 MP2 T9 TP7 S10AN TU4 0 W1 CW23 X423
SOLID , HIDROREACTIV , +
INFLAMABIL 4.1 TP33 L10DH TU14
TP36 TU22
TU38
TE21
TE22
TM2
3396 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 WF2 II 4.3 274 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN TU14 0 W1 CW23 CE10 423
SOLID , HIDROREACTIV , + g
INFLAMABIL 4.1 IBC04 TP36 L4DH TE21
TM2
3396 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 WF2 III 4.3 274 1 E1 P410 MP14 T1 TP33 SGAN TU14 0 W1 CW23 CE11 423
SOLID , HIDROREACTIV , + kg
INFLAMABIL 4.1 IBC06 TP36 L4DH TE21
TM2
3397 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 WS I 4.3 274 0 EO P403 MP2 T9 TP7 S10AN TU14 1 W1 CW23 X423
SOLID , HIDROREACTIV , CU +
AUTOAPRINDERE 4.2 TP33 L10DH TU38
TP36 TE21
TE22
TM2
3397 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 WS II 4.3 274 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CW23 CE10 423
SOLID , HIDROREACTIV , CU + g
AUTOAPRINDERE 4.2 IBC04 TP36 L4DH
3397 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 WS III 4.3 274 1 kg E1 P410 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 CW23 CE11 423
SOLID , HIDROREACTIV , CU +
AUTOAPRINDERE 4.2 IBC06 TP36 L4DH
3398 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 W1 I 4.3 274 0 EO P402 MP2 T13 TP2 L10DH TU4 0 W1 CW23 X323
LICHID , HIDROREACTIV
TP7 TU14
TP36 TU22
TU38
TE21
TE22
395
TM2
3398 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 W1 II 4.3 274 500 E2 P001 MP15 T7 TP2 L4DH TU14 0 W1 CW23 CE7 323
LICHID , HIDROREACTIV ml
IBC01 TP7 TE21
TP36 TM2
3398 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 W1 III 4.3 274 1 L E1 P001 MP15 T7 TP2 L4DH TU14 0 W1 CW23 CE8 323
LICHID , HIDROREACTIV
IBC02 TP7 TE21
TP36 TM2
3399 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 WF1 I 4.3 274 0 EO P402 MP2 T13 TP2 L10DH TU4 0 W1 CW23 X323
SOLID , HIDROREACTIV , +3
INFLAMABIL TP7 TU14
TP36 TU22
TU38
TE21
TE22
TM2
3399 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 WF1 II 4.3 274 500 E2 P001 MP15 T7 TP2 L4DH TU4 0 W1 CW23 CE7 323
SOLID , HIDROREACTIV , +3 ml
INFLAMABIL IBC01 TP7 TU14
TP36 TU22
TE21
TM2
3399 MATERIE ORGANOMETALIC 4.3 WF1 III 4.3 274 1 L E1 P001 MP15 T7 TP2 L4DH TU14 0 W1 CW23 CE8 323
SOLID , HIDROREACTIV , +3
INFLAMABIL IBC02 TP7 TE21
R001 TP36 TM2
3400 MATERIE ORGANOMETALIC 4.2 S5 II 4.2 274 500 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE10 40
SOLID , CU AUTOAPRINDERE
g
IBC06 TP36 L4BN
3400 MATERIE ORGANOMETALIC 4.2 S5 III 4.2 274 1 kg E1 P002 MP14 T1 TP33 SGAN 3 W1 CE11 40
SOLID , CU AUTOAPRINDERE
IBC08 TP36 L4BN
3401 AMALGAM DE METALE 4.3 W2 I 4.3 182 0 EO P403 MP2 T9 TP7 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X423
ALCALINE SOLIDE
TP33 TE5
TM2
TT3
3402 AMALGAM DE METALE 4.3 W2 I 4.3 183 0 EO P403 MP2 T9 TP7 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X423
ALCALINOP MÂNTOASE 506
SOLIDE TP33 TE5
TM2
TT3
3403 ALIAJE METALICE DE POTASIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 T9 TP7 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X423
SOLIDE
TP33 TE5
TM2
TT3
3404 ALIAJE DE POTASIU I SODIU 4.3 W2 I 4.3 0 EO P403 MP2 T9 TP7 L10BN(+) TU1 1 W1 CW23 X423
SOLIDE
TP33 TE5
TM2
TT3
3405 CLORAT DE BARIU ÎN SOLU IE 5.1 OT1 II 5.1 1L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 56
+
6.1 IBC02 CW28
396
3405 CLORAT DE BARIU ÎN SOLU IE 5.1 OT1 III 5.1 5L E1 P001 MP2 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 56
+
6.1 IBC02 CW28
3406 PERCLORAT DE BARIU ÎN 5.1 OT1 II 5.1 1L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 56
SOLU IE +
6.1 IBC02 CW28
3406 PERCLORAT DE BARIU ÎN 5.1 OT1 III 5.1 5L E1 P001 MP2 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 56
SOLU IE +
6.1 IBC02 CW28
3407 CLORAT I CLORUR DE 5.1 O1 II 5.1 1L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 50
MAGNEZIU ÎN AMESTEC ÎN
IBC02
SOLU IE
3407 CLORAT I CLORUR DE 5.1 O1 III 5.1 5L E1 P504 MP2 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 50
MAGNEZIU ÎN AMESTEC ÎN
IBC02
SOLU IE
3408 PERCLORAT DE PLUMB ÎN 5.1 OT1 II 5.1 1L E2 P504 MP2 T4 TP1 L4BN TU3 2 CW24 CE6 56
SOLU IE +
6.1 IBC02 CW28
3408 PERCLORAT DE PLUMB ÎN 5.1 OT1 III 5.1 5L E1 P001 MP2 T4 TP1 LGBV TU3 3 CW24 CE8 56
SOLU IE +
6.1 IBC02 CW28
3409 CLORONITROBENZENI LICHIZI 6.1 T1 II 6.1 279 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
3410 CLORHIDRAT DE CLOR-4 o- 6.1 T1 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
TOLUIDIN ÎN SOLU IE
IBC03 CW28
R001 CW31
3411 beta-NAFTILAMIN ÎN SOLU IE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
3411 beta-NAFTILAMIN ÎN SOLU IE 6.1 T1 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE8 60
IBC02 CW28
CW31
3412 ACID FORMIC con inând cel pu in 8 C3 II 8 1L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 80
10% i cel mult 85% (din mas )
IBC02
acid
3412 ACID FORMIC con inând cel pu in 8 C3 III 8 5L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
5% dar mai pu in de 10% (din
IBC03
mas ) acid
LP01
R001
3413 CIANUR DE POTASIU ÎN 6.1 T4 I 6.1 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
SOLU IE
MP17 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3413 CIANUR DE POTASIU ÎN 6.1 T4 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
SOLU IE ml
IBC02 TP27 CW28
CW31
3413 CIANUR DE POTASIU ÎN 6.1 T4 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
SOLU IE
IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
3414 CIANUR DE SODIU ÎN SOLU IE 6.1 T4 I 6.1 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
MP17 TU15 CW28
397
TU38 CW31
TE21
TE22
3414 CIANUR DE SODIU ÎN SOLU IE 6.1 T4 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 TP27 CW28
CW31
3414 CIANUR DE SODIU ÎN SOLU IE 6.1 T4 III 6.1 5L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 TP28 CW28
LP01 CW31
R001
3415 FLUORUR DE SODIU ÎN 6.1 T4 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
SOLU IE
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
3416 CLORACETOFENON 6.1 T1 II 6.1 0 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHID
IBC02 CW28
CW31
3417 BROMUR DE XILIL SOLID 6.1 T2 II 6.1 0 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
IBC08 L4BH CW28
CW31
3418 m-TOLUILENDIAMIN ÎN 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
SOLU IE
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
3419 COMPLEX DE TRIFLORUR 8 C4 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
DE BOR I ACID ACETIC kg
SOLID IBC08 L4BN
3420 COMPLEX DE TRIFLORUR 8 C4 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
DE BOR I ACID PROPIONIC kg
SOLID IBC08 L4BN
3421 HIDROGENODIFLORUR DE 8 CT1 II 8 + 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4DH TU14 2 CW13 CE6 86
POTASIU ÎN SOLU IE 6.1
IBC02 TE17 CW28
TE21
TT4
3421 HIDROGENODIFLORUR DE 8 CT1 III 8 + 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4DH TU14 3 W12 CW13 CE8 86
POTASIU ÎN SOLU IE 6.1
IBC03 TE21 CW28
R001
3422 FLORUR DE POTASIU ÎN 6.1 T4 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
SOLU IE
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
3423 HIDROXID DE TETRAMETIL 8 C8 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
AMONIU SOLID kg
IBC08 L4BN
3424 DINITRO-o-CREZAT DE 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
AMONIU ÎN SOLU IE ml
IBC02 CW28
CW31
3424 DINITRO-o-CREZAT DE 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE8 60
AMONIU ÎN SOLU IE
IBC02 CW28
398
CW31
3425 ACID BROMACETIC SOLID 8 C4 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 80
kg
IBC08 L4BN
3426 ACRILAMID ÎN SOLU IE 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
3427 CLORURI DE 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
CLOROBENZENIL SOLIDE kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3428 IZOCIANAT DE CLORO-3 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
METIL-4 FENIL SOLID g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3429 CLORTOLUIDINE, LICHIDE 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
3430 XYLENOLI LICHIZI 6.1 T1 II 6.1 100 E4 P001 MP15 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
ml
IBC02 CW28
CW31
3431 FLORURI DE 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
NITROBENZILIDIN , SOLIDE g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3432 DIFENILI POLICLORA I 9 M2 II 9 305 1 E2 P906 B4 MP10 T3 TP33 S4AH TU15 0 W11 VW15 CW13 CE9 90
SOLIZI kg
IBC08 L4BH CW28
CW31
3434 NITROCREZOLI LICHIZI 6.1 T1 III 6.1 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
IBC03 CW28
LP01 CW31
R001
3436 HIDRAT DE 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
HEXAFLUORACETON g
SOLID
IBC08 L4BH CW28
CW31
3437 CLORCREZOLI SOLIZI 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3438 ALCOOL alfa-METILBENZILIC 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLID kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3439 NITRILI SOLIZI TOXICI, N.S.A 6.1 T2 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
TU38 CW31
TE21
TE22
3439 NITRILI SOLIZI TOXICI, N.S.A 6.1 T2 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
399
IBC08 L4BH CW28
CW31
3439 NITRILI SOLIZI TOXICI, N.S.A 6.1 T2 III 6.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3440 COMPUS AL SELENIULUI 6.1 T4 I 6.1 274 0 E5 P001 MP8 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 66
LICHID, N.S.A.
563 MP17 TP27 TU15 CW28
TU38 CW31
TE21
TE22
3440 COMPUS AL SELENIULUI 6.1 T4 II 6.1 274 100 E4 P001 MP15 T11 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE5 60
LICHID, N.S.A. ml
563 IBC02 TP27 CW28
CW31
3440 COMPUS AL SELENIULUI 6.1 T4 III 6.1 274 5 L E1 P001 MP19 T7 TP1 L4BH TU15 2 W12 CW13 CE8 60
LICHID, N.S.A.
563 IBC03 TP28 CW28
R001 CW31
3441 CLORDINITROBENZENI 6.1 T2 II 6.1 279 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLIZI g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3442 DICLORANILINE SOLIDE 6.1 T2 II 6.1 279 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3443 DINITROBENZENI, SOLIZI 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3444 CLORHIDRAT DE NICOTIN 6.1 T2 II 6.1 43 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID g
IBC08 CW28
CW31
3445 SULFAT DE NICOTIN 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLID g
IBC08 CW28
CW31
3446 NITROTOLUENI SOLIZI 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3447 NITROXILENI SOLIZI 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3448 MATERIE SOLID CARE 6.1 T2 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 CW13 66
SERVE TE LA
L10CH TU15 CW28
PRODUCEREA GAZELOR
LACRIMOGENE, N.S.A. TU38 CW31
TE21
TE22
3448 MATERIE SOLID CARE 6.1 T2 II 6.1 274 0 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SERVE TE LA
IBC08 L4BH CW28
PRODUCEREA GAZELOR
LACRIMOGENE, N.S.A. CW31
400
3449 CIANURI DE BROMOBENZIL 6.1 T2 I 6.1 138 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 CW13 66
SOLIDE
L10CH TU38 CW28
TE22 CW31
3450 DIFENILCLORARSIN 6.1 T3 I 6.1 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
SOLID
TE22 CW31
3451 TOLUIDINE SOLIDE 6.1 T2 II 6.1 279 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3452 XILIDINE SOLIDE 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3453 ACID FOSFORIC SOLID 8 C2 III 8 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 VW9 CE11 80
kg
IBC08 L4BN
LP02
R001
3454 DINITROTOLUENI SOLIZI 6.1 T2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3455 CREZOLI SOLIZI 6.1 TC2 II 6.1 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 68
+8 g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3456 HIDROGENOSULFAT DE 8 C2 II 8 1 E2 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAN 2 W11 CE10 X80
NITROSIL SOLID kg
IBC08 L4BN
3457 CLORONITROTOLUENI 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLIZI kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3458 NITRANISOLI SOLIZI 6.1 T2 III 6.1 279 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3459 NITROBROMOBENZENI 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLIZI kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3460 N-ETILBENZIL-TOLUIDINE 6.1 T2 III 6.1 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLIDE kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3462 TOXINE EXTRASE DIN 6.1 T2 I 6.1 210 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU15 1 W10 CW13 66
ORGANISME VII, SOLIDE,
N.S.A.
TE22 CW31
3462 TOXINE EXTRASE DIN 6.1 T2 II 6.1 210 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
ORGANISME VII, SOLIDE, g
CW31
401
3462 TOXINE EXTRASE DIN 6.1 T2 III 6.1 210 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
ORGANISME VII, SOLIDE, kg
R001 CW31
3463 ACID PROPIONIC con inând 8 CF1 II 8 + 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
cel pu in 90% (din mas ) acid 3
IBC02
ORGANOFOSFORIC SOLID
TOXIC, N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
ORGANOFOSFORIC SOLID g
TOXIC, N.S.A. 274 IBC08 L4BH CW28
CW31
ORGANOFOSFORIC SOLID kg
LP02 CW31
R001
3465 COMPUS ORGANIC AL 6.1 T3 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
ARSENICULUI, SOLID, N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
3465 COMPUS ORGANIC AL 6.1 T3 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
ARSENICULUI, SOLID, N.S.A. g
IBC08 L4BH CW28
CW31
3465 COMPUS ORGANIC AL 6.1 T3 III 6.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
ARSENICULUI, SOLID, N.S.A. kg
IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
3466 METALE - CARBONILI 6.1 T3 I 6.1 274 0 E5 P002 MP18 T6 TP33 S10AH TU14 1 W10 CW13 66
SOLIDE, N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
3466 METALE - CARBONILI 6.1 T3 II 6.1 274 500 E4 P002 B4 MP10 T3 TP33 SGAH TU15 2 W11 CW13 CE9 60
SOLIDE, N.S.A. g
562 IBC08 L4BH CW28
CW31
3466 METALE - CARBONILI 6.1 T3 III 6.1 274 5 E1 P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAH TU15 2 VW9 CW13 CE11 60
SOLIDE, N.S.A. kg
562 IBC08 L4BH CW28
LP02 CW31
R001
ORGANOMETALIC SOLID
TOXIC, N.S.A.
TU38 CW31
TE21
TE22
402
ORGANOMETALIC SOLID g
CW31
ORGANOMETALIC SOLID kg
LP02 CW31
R001
3468 HIDROGEN ÎNTR-UN 2 1F 2.1 321 0 EO P205 MP9 2 CW9 CE3 23
DISPOZITIV DE STOCARE 356
A HIDRURII METALICE sau
HIDROGEN ÎNTR-UN CW10
DISPOZITIV DE STOCARE
A HIDRURII METALICE CW36
CON INUT ÎNTR-UN
ECHIPAMENT sau
HIDROGEN ÎNTRUN
DISPOZITIV DE STOCARE
A HIDRURII METALICE
AMBALAT CU UN
ECHIPAMENT
3469 VOPSELE INFLAMABILE 3 FC I 3 163 0 EO P001 MP7 T11 TP2 L10CH TU14 1 338
COROZIVE (inclusiv +
vopsele, lacuri, emailuri, 8
culori, elacuri, finisuri, MP17 TP27 TU38
creme pentru înc minte,
grunduri, apreturi i baze TE21
lichide pentru lacuri) sau
MATERII ASOCIATE TE22
VOPSELURILOR,
INFLAMABINE, COROZIVE
(inclusiv solvan i i diluan i
pentru vopsele)
3469 VOPSELE INFLAMABILE 3 FC II 3 163 1 L E2 P001 MP19 T7 TP2 L4BH 2 CE7 338
culori, elacuri, finisuri, IBC02 TP8
grunduri, apreturi i baze
lichide pentru lacuri) sau TP28
MATERII ASOCIATE
VOPSELURILOR,
pentru vopsele)
3469 VOPSELE INFLAMABILE 3 FC III 3 163 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE4 38
lichide pentru lacuri) sau R001
MATERII ASOCIATE
VOPSELURILOR,
pentru vopsele)
3470 VOPSELE COROZIVE 8 CF1 II 8 163 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE6 83
INFLAMABILE (inclusiv +
lichide pentru lacuri) sau TP28
MATERII ASOCIATE
VOPSELURILOR,
COROZIVE INFLAMABINE
403
pentru vopsele)
3471 HIDROGENODIFLUORURI 8 CT1 II 8 1 L E2 P001 MP15 T7 TP2 L4DH TU14 2 CW13 CE6 86
ÎN SOLU IE, N.S.A. +
6.1
IBC02 TE17 CW28
TE21
TT4
3471 HIDROGENODIFLUORURI 8 CT1 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4DH TU14 3 W12 CW13 CE8 86
ÎN SOLU IE, N.S.A. +
6.1
IBC03 TE21 CW28
R001
3472 ACID CROTINOC LICHID 8 C3 III 8 5 L E1 P001 MP19 T4 TP1 L4BN 3 W12 CE8 80
IBC03
LP01
R001
3473 CARTU E PENTRU PILE 3 F3 3 328 1 L E0 P004 3 CE7 30

DE COMBUSTIE sau
CARTU E PENTRU PILE
DE COMBUSTIE
CON INUTE ÎNTR-UN
ECHIPAMENT sau
CARTU E PENTRU PILE
DE COMBUSTIE
AMBALATE CU UN
ECHIPAMENT
3474 1- 4.1 D I 4.1 0 EO P406 PP48 MP2 1 W1 40
HIDROXIBENZOTRIAZOL
MONOHIDTRATAT
3475 AMESTEC DE ETANOL I 3 F1 II 3 333 1 L E2 P001 MP19 T4 TP1 LGBF 2 CE7 33
BENZIN con inând peste
363 IBC02
10% etanol
3476 CARTU E PENTRU PILE 4.3 W3 4.3 328 500 EO P004 3 W1 CW23 CE2 423
DE COMBUSTIE sau 334 ml
CARTU E PENTRU PILE sau
DE COMBUSTIE 500
CON INUTE ÎNTR-UN g
ECHIPAMENT sau
CARTU E PENTRU PILE
DE COMBUSTIE
AMBALATE CU UN
ECHIPAMENT, con inând
materii hidroreactive
3477 CARTU E PENTRU PILE 8 C11 8 328 1 L EO P004 3 CE8 80
DE COMBUSTIE sau sau
CARTU E PENTRU PILE 1
DE COMBUSTIE kg
CON INUTE ÎNTR-UN
ECHIPAMENT sau 334
CARTU E PENTRU PILE
DE COMBUSTIE
AMBALATE CU UN
materii corozive
3478 CARTU E PENTRU PILE 2 6F 2.1 328 120 EO P004 2 CW9 CE3 23
DE COMBUSTIE sau ml
CARTU E PENTRU PILE
DE COMBUSTIE
CON INUTE ÎNTR-UN 338 CW12
ECHIPAMENT sau
CARTU E PENTRU PILE
DE COMBUSTIE
AMBALATE CU UN
404
un gaz lichefiat inflamabil
3479 CARTU E PENTRU PILE 2 6F 2.1 328 120 EO P004 2 CW9 CE3 23
DE COMBUSTIE sau ml
CARTU E PENTRU PILE
DE COMBUSTIE
CON INUTE ÎNTR-UN 339 CW12
ECHIPAMENT sau
CARTU E PENTRU PILE
DE COMBUSTIE
AMBALATE CU UN
hidrogen într-o hidrur
metalic
3480 PILE CU LITIU IONIC 9 M4 II 9 188 0 EO P903 2 CE2 90
(incluziv pile cu litiu ionic cu 230
membran polimer) 310 P903a
348
636 P903b
661
3481 PILE CU LITIU IONIC 9 M4 II 9 188 0 EO P903 2 CE2 90

CON INUTE ÎNTR-UN 230
ECHIPAMENT sau PILE CU 348 P903a
LITIU IONIC AMBALATE 360
CU UN ECHIPAMENT 636 P903b
(incluziv pile cu litiu ionic cu 661
membran polimer)
3482 DISPERSIE DE 4.3 WF1 I 4.3+3 182 0 E0 P402 RR8 MP2 L10BN TU1 1 W1 CW23 X323
METALE 183 (+) TE5
ALCALINE. 506 TT3
INFLAMABIL sau TM2
DISPERSIE DE
METALE
ALCALINO-
MÂNTOASE.
INFLAMABIL
3483 AMESTEC 6.1 TF1 I 601+3 0 E5 P602 MP8 T14 TP2 010CH TU14 1 CW13 663
ANTIDETONANT MP17 TU15 CW28
PENTRU TU38 CW31
CARBURAN I, TE21
INFLAMABIL TE22
TT6
3484 HIDRAZINA 8 CFT I 8+3+6.1 530 0 E0 P001 MP8 T10 TP2 L10BH TU38 1 CW13 886
SOLU IE APOAS MP17 TE22 CW28
INFLAMABIL
con inând mai mult
de 37% (mas ) de
hidrazin
3485 HIPOCLORIT DE 5.1 OC2 II 5.1+8 314 1 E2 P002 B4 B13 MP2 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 58
CALCIU USCAT, kg IBC08 CW35
COROSIV sau
HIPOCLORIT DE
CLACIU AMESTEC
USCAT, COROSIV
con inând mai mult
de 39% clor activ
(8,8% oxigen activ)
3486 HIPOCLORIT DE 5.1 OC2 III 5.1+8 314 5 E1 P002 B3 B13 MP2 SGAN TU3 3 CW24 CE11 58
CALCIU AMESTEC kg IBC08 L3 CW35
USCAT, COROSIV LP02
con inând mai mult R001
de 10% dar 39%
maximum de clor
activ
405
3487 HIPOCLORIT DE 5.1 OC2 II 5.1+8 314 1 E2 P002 B4 B13 MP2 SGAN TU3 2 W11 CW24 CE10 58
CALCIU 322 kg IBC08 CW35
HIDRATAT.
COROSIV sau
HIPOCLORIT DE
CALCIU AMESTEC
HIDRATAT.
COROSIV cu cel
pu in 5,5% dar cel
mult 16% ap
3487 HIPOCLORIT DE 5.1 OC2 III 5.1+8 314 5 El P002 B4 MP2 SGAN TU3 3 CW24 CE11 58
CALCIU kg IBC08 CW35
HIDRATAT, R001
COROSIV sau
HIPOCLORIT DE
B13
CALCIU AMESTEC
HIDRATAT,
COROSIV cu cel
pu in 5,5% dar cel
mult 16% ap
3488 LICHID TOXIC LA 6.1 TFC I 6.1+ 274 0 E0 P601 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 663
INHALARE, 3+8 MP17 TU15 CW28
INFLAMABIL, TU38 CW31
COROSIV, N.S.A., TE21
cu CL50 mai mic TE22
sau egal cu 200
ml/m3 i cu
concentra ie de
vapori saturat mai
mare sau egal cu
500 CL50
3489 LICHID TOXIC LA 6.1 TFC I 6.1+ 274 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 663
INHALARE, 3+8 MP17 TU15 CW28
INFLAMABIL, TU38 CW31
COROSIV, N.S.A., TE21
cu CL50 mai mic TE22
sau egal cu 1000
ml/m3 i cu
concentra ie de
vapori saturat mai
mare sau egal cu
10 CL50
3490 LICHID TOXIC LA 6.1 TF I 6.1+ 274 0 E0 P601 MP8 T22 TP2 L15CH TU14 1 CW13 623
INHALARE, W 3+4.3 MP17 TU15 CW28
HIDROREACTIV, TU38 CW31
INFLAMABIL, TE21
N.S.A., cu CL50 TE22
mai mic sau egal
cu 200 ml/m3 i cu
concentra ie de
vapori saturat mai
mare sau egal cu
500 CL50
3491 LICHID TOXIC LA 6.1 TF I 6.1+ 274 0 E0 P602 MP8 T20 TP2 L10CH TU14 1 CW13 623
INHALARE, W 3+4.3 MP17 TU15 CW28
HIDROREACTIV, TU38 CW31
INFLAMABIL, TE21
N.S.A., cu CL50 TE22
mai mic sau egal
cu 1000 ml/m3 i cu
concentra ie de
vapori saturat mai
mare sau egal cu
10 CL50
3494 PETROL BRUT 3 FT1 I 3+6.1 343 0 E0 P001 MP7 T14 TP2 L10CH TU14 1 CW13 336
ACID, MP17 TU15 CW28
INFLAMABIL, TU38
TOXIC TE21
TE22
406
3494 PETROL BRUT 3 FT1 II 3+6.1 343 1 L E2 P001 MP19 T7 TP2 L4BH TU15 2 CW13 CE7 336
ACID, IBC02 CW28
INFLAMABIL,
TOXIC
3494 PETROL BRUT 3 FT1 III 3+6.1 343 5 L El P001 MP19 T4 TP1 L4BH TU15 3 W12 CW13 CE4 36
ACID, IBC03 CW28
INFLAMABIL, R001
TOXIC
3495 IOD 8 CT2 III 8+6.1 279 5 El P002 B3 MP10 T1 TP33 SGAV 3 W9 CW13 CE11 86
kg IBC08 L4BN CW28
R001
3496 Acumulatori cu 9 M11 lips
nichel-hidrur
metalic
3497 IN DE KRILL 4.2 S2 II 4.2 300 0 E2 P410 MP14 T3 TP33 SGAN 2 W1 CE1 40
IBC06 0
3497 IN DE KRILL 4.2 S2 III 4.2 300 0 E1 P002 B3 MP14 T1 TP33 SGAV 3 W1 VW4 CE1 40
IBC08 1
LP02
R001
3498 MONOCLORUR 8 C1 II 8 1l E2 P001 MP15 T7 TP2 L4BN 2 CE1 80
DE IOD LICHID IBC02 0
3499 CONDESATOR 9 M11 9 361 0 E0 P003 4 CE2 90
electric cu dou
straturi (cu o
capacitate de
stocare a energiei
superioare la 0,3
Wh)
3500 PRODUS CHIMIS 2 8A 2.2 274 0 E0 P206 MP9 T50 TP4 3 CW9 CE2 20
SUB PRESIUNE, 659 TP40 CW10C
N.S.A. W12
CW36
3501 PRODUS CHIMIS 2 8F 2.1 274 0 E0 P206 PP89 MP9 T50 TP4 2 CW9 CE2 23
SUB PRESIUNE, 659 TP40 CW10
INFLAMABIL, CW12
N.S.A. CW36
3502 PRODUS CHIMIS 2 8T 2.2+6.1 274 0 E0 P206 PP89 MP9 T50 TP4 1 CW9 CE2 26
TOXIC, N.S.A. CW12
CW28
CW36
3503 PRODUS CHIMIS 2 8C 2.2+8 274 0 E0 P206 PP89 MP9 T50 TP4 1 CW9 CE2 28
COROZIV, N.S.A. CW12
CW36
3504 PRODUS CHIMIS 2 8TF 2.1+6.1 274 0 E0 P206 PP89 MP9 T50 TP4 1 CW9 CE2 263
INFLAMABIL, CW12
TOXIC, N.S.A. CW28
CW36
3505 PRODUS CHIMIS 2 8FC 2.1+8 274 0 E0 P206 PP89 MP9 T50 TP4 1 CW9 CE2 238
INFLAMABIL, CW12
COROZIV, N.S.A. CW36
3506 MERCUR 8 CT3 III 8+6.1 366 5kg E0 P003 PP90 MP15 3 CW13 CE1 86
CON INUT ÎN CW28 1
OBIECTE
MANUFACTURATE
Tabelul B:
Lista alfabetic a m rfurilor periculoase
407
Denumirile materiilor i obiectelor sunt clasificate în ordine alfabetic f a se ine cont de cifrele
arabe, literele i prefixele ca: o-, m-, n-, sec-, ter -, N-, N,n-, alfa-, beta-, omega-, cis- i trans-. S-a
inut totu i cont de prefixele Bis- i Iso- în ordinea alfabetic .
Coloana NHM (Nomenclatorul Armonizat al M rfurilor)
Aceast coloan indic codul NHM al m rfurilor conform Nomenclatorului Armonizat al M rfurilor
(Anexa 3 la fi a UIC 221). Cum m rfurilor periculoase le sunt atribuite coduri NHM pe baza principiilor
care rezult din procedurile de clasificare RID, nu se poate prevedea întotdeauna un singur cod NHM
pentru desemnarea materiilor din RID. Aceasta în special în cazul rubricilor collective i al rubricilor
n.s.a. Codul NHM exact nu va putea fi g sit în aceste cazuri decât dac este cunoscut denumirea
chimic sau tehnic a m rfii. Atunci când codul NHM nu poate fi indicat decât incomplet, cifrele lips
vor fi înlocuite prin semnul "+".
Dac se iau în considerare mai multe coduri NHM, se indic dou coduri NHM corespunz toare, codul
major corespunz tor fiind indicat primul.
Alocarea codurilor NHM a fost efectuat cu deosebit grij de c tre secretariatul OTIF. NU pot fi
oferite garan ii privind exactitatea con inutului decât din punct de vedere tehnic.
Datele din aceast coloan nu au putere de lege.
Cod
Denumirea/descrierea m rfurilor Cod NHM Obs.
ONU
ACETAL 1088 291100
ACETALDEHID 1089 291212
ACETALDOXIM 2332 292800
ACETAT DE 2-ETILBUTIL 1177 291539
ACETAT DE ALIL 2333 291539
ACETAT DE CICLOHEXIL 2243 291539
ACETAT DE ETER MONOETILIC DE ETILENGLICOL 1172 291539
ACETAT DE ETER MONOETILIC DE ETILENGLICOL 1189 291539
ACETAT DE ETIL 1173 291531
ACETAT DE FENILMERCUR 1674 285200
ACETAT DE IZOBUTIL 1213 291539
ACETAT DE IZOPROPENIL 2403 291539
ACETAT DE IZOPROPIL 1220 291539
ACETAT DE MERCUR 1629 285200
ACETAT DE METIL 1231 291539
ACETAT DE METILAMIL 1233 291590
ACETAT de n-PROPIL 1276 291539
ACETAT DE PLUMB 1616 291529
ACETAT DE VINIL STABILIZAT 1301 291532
ACETA I DE ALIL 1104 291590
ACETA I DE BUTIL 1123 291533 291539
ACETILEN DIZOLVAT 1001 290129
ACETILEN F DIZOLVANT 3374 290129
ACETILMETILCARBINOL 2621 291440
ACETOARSENIT DE CUPRU 1585 294200
ACETON 1090 291440
ACETONITRIL 1648 292690
ACID ACETIC GLACIAL sau ACID ACETIC ÎN SOLU IE con inând peste 80% (din 2789 291521
mas ) acid
ACID ACETIC ÎN SOLU IE con inând cel pu in 10% i cel mult 80% (din mas ) 2790 291521
acid
ACID ACRILIC STABILIZAT 2218 291611
ACID ALCHILSULFURIC 2571 290410
408
ACID ARSENIC LICHID 1553 281119
ACID ARSENIC SOLID 1554 281119
ACID BROMACETIC ÎN SOLU IE 1938 291590
ACID BROMACETIC SOLID 3425 291590
ACID BROMHIDRIC 1788 281119
ACID BUTIRIC 2820 291560
ACID CACODILIC 1572 293100
ACID CAPROIC 2829 291590
ACID CLORACETIC ÎN SOLU IE 1750 291540
ACID CLORACETIC SOLID 1751 291540
ACID CLORACETIC TOPIT 3250 291540
ACID CLORHIDRIC 1789 280610
ACID CLORHIDRIC ÎN SOLU IE APOAS con inând cel mult 10% acid clorhidric 2626 281119
ACID CLORHIDRIC I ACID NITRIC ÎN AMESTEC 1798 interzis
ACID CLORO-2 PROPIONIC 2511 291590
ACID CLOROPLATINIC SOLID 2507 281119
ACID CLOROSULFONIC care con ine sau nu trioxid de sulf 1754 280620
ACID CREZILIC 2022 290712
ACID CROMIC ÎN SOLU IE 1755 281910
ACID CROTONIC SOLID 2823 291619
ACID CROTONIC LICHID 3472 291619
ACID DICLORACETIC 1764 291540
ACID DICLOROIZOCIANURIC USCAT sau S RURI ALE ACIDULUI 2465 293369
DICLOROIZOCIANURIC
ACID DIFLOROFOSFORIC ANHIDRU 1768 281119
ACID FENOLSULFONIC LICHID 1803 290899
ACID FENOXIACETIC, DERIVAT PESTICID LICHID,

INFLAMABIL, TOXIC, având un punct de fierbere mai mic de 23°C 3346 380893
ACID FENOXIACETIC, DERIVAT PESTICID LICHID, TOXIC 3348 380893
ACID FENOXIACETIC, DERIVAT PESTICID LICHID, TOXIC,
INFLAMABIL, având un punct de fierbere egal sau mai mare de 3347 380893
23°C
ACID FENOXIACETIC, DERIVAT PESTICID SOLID, TOXIC 3345 380893
ACID FLORHIDRIC I ACID SULFURIC ÎN AMESTEC 1786 281119
ACID FLUORACETIC 2642 291590
ACID FLUORHIDRIC 1790 281111
ACID FLUOROBORIC 1775 281119
ACID FLUOROFOSFORIC ANHIDRU 1776 281119
ACID FLUOROSILICIC 1778 281119
ACID FLUOROSULFONIC 1777 281119
ACID FORMIC con inând cel pu in 5% i cel mult 85% (mas ) de
3412 291511
acid
ACID FORMIC con inând peste 85% (mas ) acid 1779 291511
ACID FOSFORIC SOLID 3453 280920
ACID FOSFORIC, ÎN SOLU IE 1805 280920
ACID FOSFOROS 2834 281119
ACID HEXAFLUOROFOSFORIC 1782 281119
ACID IODHIDRIC 1787 281119
ACID IZOBUTIRIC 2529 291560
ACID MERCAPTO-5 TETRAZOL-1-ACETIC 0448 293499
ACID METACRILIC STABILIZAT 2531 291613
ACID NITRIC FUMANS RO U 2032 280800
ACID NITRIC, exceptând acidul nitric fumans ro u, con inând
2031 280800
peste 70% acid nitric
ACID NITROBENZENSULFONIC 2305 290490
ACID PERCLORIC care con ine cel mult 50% (din mas ) acid 1802 281119
409
ACID PERCLORIC con inând peste 50% (din mas ) dar maxim
1873 281119
72% (din mas ) acid
ACID PICRIC UMEZIT cu cel pu in 30% (din mas ) ap 1344 290899
ACID PROPIONIC con inând cel pu in 10% îns mai pu in de 90%
1848 291550
(mas ) acid
ACID PROPIONIC con inând cel pu in 90% (mas ) acid 3463 291550
ACID REZIDUAL DE RAFINARE 1906 382590
ACID SELENIC 1905 281119
ACID SULFAMIC 2967 281119
ACID SULFOCROMIC 2240 280700
ACID SULFONITRIC care con ine peste 50% acid nitric 1796 280800
ACID SULFONITRIC REZIDUAL con inând peste 50% acid nitric 1826 382590
ACID SULFONITRIC REZIDUAL con inând peste 50% acid nitric 1826 382590
ACID SULFONITRIC REZIDUAL con inând cel mult 50% acid nitric 280800,
1826
382569
ACID SULFURIC care con ine peste 51% acid 1830 280700
ACID SULFURIC con inând pân la 51% acid sau ELECTROLIT
ACID PENTRU ACUMULATOARE 2796 280700
ACID SULFURIC FUMANS 1831 280700
ACID SULFURIC REZIDUAL 1832 382590
ACID SULFUROS 1833 281119
ACID TETRAZOL-1-ACETIC 0407 293399
ACID TIOACETIC 2436 293090
ACID TIOGLICOLIC 1940 293090
ACID TIOLACTIC 2936 293090
ACID TRICLORACETIC 1839 291540
ACID TRICLORACETIC ÎN SOLU IE 2564 291540
ACID TRICLOROIZOCIANURIC USCAT 2468 293369
ACID TRIFLUORACETIC 2699 291590
ACID TRINITOBENZENOIC umezit cu minim 30% (din mas ) ap 0215 291639
ACID TRINITROBENZENIC, UMIDIFICAT cu cel pu in 10% (din
3368 291639
mas ) ap
ACID TRINITROBENZENSULFONIC 0386 290490
ACID TRINITROBENZOIC UMEZIT cu minim 30% (din mas ) ap 1355 291639
ACIZI ALCHISULFONICI LICHIZI sau ACIZI ARILSULFONICI
LICHIZI con inând mai mult de 5% acid sulfuric liber 2584 290410
ACIZI ALCHISULFONICI LICHIZI sau ACIZI ARILSULFONICI
2586 290410
LICHIZI con inând cel mult 5% acid sulfuric liber
ACIZI ALCHISULFONICI SOLIZI sau ACIZI ARILSULFONICI
SOLIZI con inând mai mult de 5% acid sulfuric liber 2583 290410
ACIZI ALCHISULFONICI SOLIZI sau ACIZI ARILSULFONICI
2585 290410
SOLIZI con inând cel mult 5% acid sulfuric liber
ACRIDIN 2713 293399
ACRILAMID ÎN SOLU IE 3426 292419
ACRILAMID SOLID 2074 292419
ACRILAT DE 2-DIMETILAMINOETIL 3302 292219
ACRILAT DE ETIL STABILIZAT 1917 291612
ACRILAT DE IZOBUTIL STABILIZAT 2527 291612
ACRILAT DE METIL STABILIZAT 1919 291612
ACRILA I DE BUTIL, STABILIZA I 2348 291612
ACRILONITRIL STABILIZAT 1093 292610
ACROLEIN DIMER, STABILIZAT 2607 293299
ACROLEIN STABILIZAT 1092 291219
ACUMULATOARE electrice UMPLUTE CU ELECTROLIT LICHID 2800 8507++
ACUMULATOARE electrice USCATE CON INÂND HIDROXID DE
3028 8507++
POTASIU SOLID
ACUMULATORI CU SODIU sau ELEMENTE DE ACUMULATOR
3292 8506++
CU SODIU
Acumulatori cu nichel-hidrur metalic 3496 850680 lips
410
ACUMULATORI electrici ÎNC RCA I CU ELECTROLIT LICHID
2794 8507++
ACID
ACUMULATORI electrici ÎNC RCA I CU ELECTROLIT LICHID
2795 8507++
ALCALIN
ADEZIVI care con in un lichid inflamabil 1133 35069+
ADIPONITRIL 2205 292690
AER COMPRIMAT 1002 285300
AER LICHID REFRIGERAT 1003 285300
AEROSOLI asfixian i 1950 ++++++
AEROSOLI comburan i 1950 ++++++
AEROSOLI corozivi 1950 ++++++
AEROSOLI corozivi, comburan i 1950 ++++++
AEROSOLI inflamabili 1950 ++++++
AEROSOLI inflamabili, corozivi 1950 ++++++
AEROSOLI toxici 1950 ++++++
AEROSOLI toxici, comburan i 1950 ++++++
AEROSOLI toxici, comburan i, corozivi 1950 ++++++
AEROSOLI toxici, corozivi 1950 ++++++
AEROSOLI toxici, inflamabili 1950 ++++++
AEROSOLI toxici, inflamabili, corozivi 1950 ++++++
ALCALOIZI LICHIZI, N.S.A. sau S RURI DE ALCALOIZI LICHIZI,
3140 2939++
N.S.A.
ALCALOIZI SOLIZI, N.S.A. sau S RURI DE ALCALOIZI SOLIZI,
1544 2939++
N.S.A.
ALCHILFENOLI LICHIZI, N.S.A. (inclusiv omologii C2 la C12) 3145 290719
ALCHILFENOLI SOLIZI, N.S.A. (inclusiv omologii C2 la C12) 2430 290719
ALCOOL alfa-METILBENZILIC LICHID 2937 290629
ALCOOL alfa-METILBENZILIC SOLID 3438 290629
ALCOOL ALILIC 1098 290529
ALCOOL FURFURILIC 2874 293213
ALCOOL METALILIC 2614 290519
ALCOOL METILAMILIC 2053 290519
ALCOOLA I DE METALE ALCALINE CU AUTOAPRINDERE,
3206 290519
COROZIVE, N.S.A.
ALCOOLA I DE METALE ALCALINO-P MÂNTOASE, N.S.A. 3205 290519
ALCOOLA I ÎN SOLU IE în alcool, N.S.A. 3274 290519
ALCOOLI INFLAMABILI, TOXICI, N.S.A. 1986 2905++
ALCOOLI, N.S.A. 1987 2905++
ALDEHIDAT DE AMONIAC 1841 292219
ALDEHID CROTONIC 1143 291219
ALDEHID CROTONIC STABILIZAT 1143 291219
ALDEHID ETILIC -2 BUTIRIC 1178 291219
ALDEHID PROPIONIC 1275 291219
ALDEHIDE N.S.A. (presiunea vaporilor la 50°C peste 175 kPa) 1989 2912++
ALDEHIDE OCTILICE 1191 291219
ALDEHIDE, INFLAMABILE, TOXICE, N.S.A. 1988 2912++
ALDEHIDE, N.S.A. 1989 2912++
ALDOL sau beta-HIDROXIBUTIRALDEHIDA 2839 291230
ALIAJ DE METALE ALCALINO-P MÂNTOASE, N.S.A. 1393 280511
ALIAJE DE POTASIU I SODIU SOLIDE 3404 280519
ALIAJE LICHIDE DE METALE ALCALINE, N.S.A 1421 280519
ALIAJE LICHIDE DE POTASIU I SODIU 1422 280519
ALIAJE METALICE DE POTASIU SOLIDE 3403 280519
ALIAJE METALICE DE POTASIU, LICHIDE 1420 280519
ALIAJE PIROFORICE DE BARIU 1854 280519
ALILAMIN 2334 292119
ALILCLOROSILAN STABILIZAT 1724 293100
411
ALUMINAT DE SODIU ÎN SOLU IE 1819 284110
Aluminat de sodiu solid 2812 284110 scutit
ALUMINIU PULBERE NEANROBAT 1396 760310
ALUMINIU PULBERE, ANROBAT 1309 760310
ALUMINO-FERO-SILICIU PULBERE 1395 760120
AMALGAM DE METALE ALCALINE LICHIDE 1389 285300
AMALGAM DE METALE ALCALINE SOLIDE 3401 285300
AMALGAM DE METALE ALCALINO-P MÂNTOASE LICHIDE 1392 285300
AMALGAM DE METALE ALCALINO-P MÂNTOASE SOLIDE 3402 285300
AMESTEC ANTIDETONANT PENTRU CARBURAN I 1649 293100
AMESTEC ANTIDETONANT PENTRU CARBURAN I,
3483 381111
INFLAMABIL
AMESTEC DE ETANOL I BENZIN con inând peste 10% etanol 3475 272200 272400
AMIDURI DE METALE ALCALINE 1390 285300
AMILAMINE 1106 292119
n- AMILMETILCETON 1110 291419
AMILTRICLORSILAN 1728 293100
AMINE INFLAMABILE, COROZIVE, N.S.A. sau POLIAMINE
2733 2921++
INFLAMABILE, COROZIVE, N.S.A.
AMINE LICHIDE COROZIVE, INFLAMABILE, N.S.A. sau
POLIAMINE LICHIDE COROZIVE, INFLAMABILE, N.S.A. 2734 2921++
AMINE LICHIDE COROZIVE, N.S.A. sau POLIAMINE LICHIDE
2735 2921++
COROZIVE, N.S.A.
AMINE SOLIDE COROZIVE, N.S.A. sau POLIAMINE SOLIDE
3259 2921++
COROZIVE, N.S.A.
AMINO-2 CLORO-4 FENOL 2673 292229
AMINO-2 DIMETILAMINO-5 PENTAN 2946 292129
(AMINO-2 ETOXI)-2 ETANOL 3055 292250
2-AMINO-4,6-DINITROFENOL, UMEZIT cu cel pu in 20% (din
3317 292229
mas ) ap
N-AMINOETILPIPERAZIN 2815 293399
AMINOFENOLI (o-, m-, p-) 2512 292229
AMINOPIRIDINE (o-, m-, p-) 2671 293339
AMONIAC ANHIDRU 1005 281410
AMONIAC ÎN SOLU IE APOAS cu densitatea cuprins între
2073 281420
0,880 la con inând peste 35% dar nu mai mult de 50% amoniac
AMONIAC ÎN SOLU IE APOAS cu densitatea relativ inferioar
de 0,880 la 15°C con inând mai mult de 50% amoniac 3318 281420
AMONIAC, ÎN SOLU IE APOAS cu densitatea cuprins între
0,880 i 0,957 la 15°C, con inând peste 10% dar nu mai mult de 2672 281420
35% amoniac
AMORSE CU PERCU IE 0044 360300
AMORSE TUBULARE 0319 360300
ANHIDRID FOSFORIC (PENTOXID DE FOSFOR) 1807 280910
ANHIDRIDE TETRAHIDROFTALICE con inând peste 0,05%
2698 291720
anhidrid maleic
ANHIDRID ACETIC 1715 291524
ANHIDRID BUTILIC 2739 291590
ANHIDRID FTALIC con inând peste 0,05% anhidrid maleic 2214 291735
ANHIDRID MALEIC 2215 291714
ANHIDRID MALEIC TOPIT 2215 291714
ANHIDRID PROPIONIC 2496 291590
ANILIN 1547 292141
ANISIDINE 2431 292229
ANISOL 2222 290930
412
ANTIMONIU PUDR 2871 811010
Aparate ac ionate cu acumulatoare sau Vehicule ac ionate cu
3171 ++++++ scutit
acumulatoare
APARATE DE SALVARE AUTOGONFLABILE 2990 630720
APARATE DE SALVARE NEAUTOGONFLABILE con inând
rfuri periculoase ca echipament 3072 630720
APARATE MICI CU HIDROCARBURI GAZOASE sau
ÎNC RC TURI CU HIDROCARBURI GAZOASE PENTRU 3150 360610
APARATE MICI, cu dispozitiv de lansare
APRINZ TOARE 0121 360300
APRINZ TOARE PENTRU FITIL DE MIN 0131 360300
ARGON COMPRIMAT 1006 280421
ARGON LICHID REFRIGERAT 1951 280421
ARSANILAT DE SODIU 2473 293100
ARSENAT DE CALCIU 1573 284290
ARSENAT DE CALCIU I ARSENIT DE CALCIU ÎN AMESTEC
1574 284290
SOLID
ARSENIAT DE AMONIU 1546 284290
ARSENIAT DE FIER II 1608 284290
ARSENIAT DE FIER III 1606 284290
ARSENIAT DE MAGNEZIU 1622 284290
ARSENIAT DE MERCUR II 1623 285200
ARSENIAT DE POTASIU 1677 284290
ARSENIAT DE SODIU 1685 284290
ARSENIAT DE ZINC sau ARSENIT DE ZINC sau ARSENIAT DE
ZINC I ARSENIT DE ZINC ÎN AMESTEC 1712 284290
ARSENIA I DE PLUMB 1617 284290
ARSENIC 1558 280480
ARSENIT DE ARGINT 1683 284329
ARSENIT DE CUPRU 1586 284290
ARSENIT DE FIER III 1607 284290
ARSENIT DE POTASIU 1678 284290
ARSENIT DE SODIU ÎN SOLU IE APOAS 1686 284290
ARSENIT DE SODIU SOLID 2027 284290
ARSENIT DE STRON IU 1691 284290
ARSENI I DE PLUMB 1618 284290
ARSIN 2188 285000
ARTIFICII DE DIVERTISMENT 0333 360410 2.2.1.1.7
ARTIFICII DE DIVERTISMENT 0337 360410
ARTIFICII DE SEMNALIZARE MANUAL 0191 360490
ARTIFICII DE SEMNALIZARE MANUAL 0373 360490
ASAMBL RI DE DETONATOARE de min (de explozi ie)
0500 360300
NEELECTRICE
ASAMBL RI DETONATOARE de min (de explozi ie)
0360 360300
NEELECTRICE
ASAMBL RI DETONATOARE de min (de explozi ie)
0361 360300
NEELECTRICE
Se suprim
Se suprim
Se suprim
AZBEST ALB (Crisotil, Actinolit, Antofilit, Tremofil) 2590 252400
AZBEST ALBASTRU (Crocidolit) sau AZBEST BRUN (Amosit sau 2212 252400
413
Misorit)
AZODICARBONAMID 3242 292700
AZOT COMPRIMAT 1066 280430
AZOT LICHID REFRIGERAT 1977 280430
AZOTUR DE BARIU UMEZIT cu minim 50% (din mas ) ap 1571 285000
AZOTUR DE BARIU uscat sau umezit cu minim 50% (din
0224 interzis
mas ) ap
AZOTUR DE PLUMB UMEZIT cu minim 20% (din mas ) ap
0129 interzis
AZOTUR DE SODIU 1687 285000
BARIU 1400 280519
UTURI ALCOLIZATE con inând ÎNTRE 24% i 70% din volum
3065 2208++
alcool
UTURI ALCOLIZATE con inând peste 70% din volum alcool 3065 2208++
BENZALDEHIDE 1990 291221
BENZEN 290220,
1114
270710
BENZIDIN 1885 292159
BENZILDIMETILAMIN 2619 292149
BENZIN 1203 272+00
BENZOAT DE MERCUR 1631 285200
BENZOCHINON 2587 291469
BENZONITRIL 2224 292690
BERILIU PULBERE 1567 811212
BICICLO (2,2,1) HAPTADIEN -2,5 STABILIZAT (NORBORNADIEN -2,5

2251 290219
STABILIZAT )
BIS (DIMETILAMINO)-1,2 ETAN 2372 292129
Se suprim
Se suprim
Se suprim
BOMBE CON INÂND UN LICHID INFLAMABIL cu sarcin exploziv 0399 930690
BOMBE CON INÂND UN LICHID INFLAMABIL cu sarcin exploziv 0400 930690
BOMBE cu înc rc tur exploziv 0033 930690
BOMBE FOTOLUMINOASE 0037 930690
BOMBE FUMIGENE NEEXPLOZIVE, con inând un lichid coroziv, f dispozitiv
2028 930690
de amorsare
BORAT DE ETIL 1176 292090
BORAT DE TRIALIL 2609 292090
BORAT DE TRIIZOPROPIL 2616 292090
BORAT DE TRIMETIL 2416 292090
BORNEOL 1312 290619
BOROHIDRUR DE ALUMINIU 2870 285000
BOROHIDRUR DE ALUMINIU CON INUT ÎN RACHETE 2870 285000
BOROHIDRUR DE LITIU 1413 285000
BOROHIDRUR DE POTASIU 1870 285000
BOROHIDRUR DE SODIU 1426 285000
BOROHIDRUR DE SODIU I HIDROXID DE SODIU ÎN SOLU IE, con inând
peste 12% (din mas ) borohidrur de sodiu i peste 40% (din mas ) hidroxid de 3320 285000
sodiu
BRICHETE sau ÎNC RC TOARE PENTRU BRICHETE con inând un gaz
1057 961390
inflamabil
BROM sau BROM ÎN SOLU IE 1744 280130
414
BROMACETAT DE ETIL 1603 291590
BROMACETAT DE METIL 2643 291590
BROMACETON 1569 291470
BROMAT DE BARIU 2719 282990
BROMAT DE MAGNEZIU 1473 282990
BROMAT DE POTASIU 1484 282990
BROMAT DE SODIU 1494 282990
BROMAT DE ZINC 2469 282990
BROMA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A. 3213 282990
BROMA I ANORGANICI, N.S.A. 1450 282990
BROMBENZEN 2514 290369
BROMCLORDIFLUORMETAN (GAZ REFRIGERANT R 12B1) 1974 290346
BROMO-1 CLORO-3 PROPAN 2688 290349
BROMO-1 METIL-3 BUTAN 2341 290330
BROMO-2 BUTAN 2339 290330
BROMO-2 NITRO-2 PROPANDIOL-1,3 3241 290559
BROMO-2 PENTAN 2343 290330
BROMO-3 PROPIN 2345 290330
1- BROMOBUTAN 1126 290330
BROMOCLORMETAN 1887 290349
BROMOFORM 2515 290330
BROMOMETILPROPANI 2342 290330
BROMOTRIFLUORETILEN 2419 290347
BROMOTRIFLUORMETAN (GAZ REFRIGERANT R 13B1) 1009 290346
BROMPROPANI 2344 290330
BROMUR DE ACETIL 1716 291590
BROMUR DE ALIL 1099 290330
BROMUR DE ALUMINIU ANHIDR 1725 282759
BROMUR DE ALUMINIU ÎN SOLU IE 2580 282759
BROMUR DE ARSENIC 1555 281290
BROMUR DE ARSENIC (III) 1555 282759
BROMUR DE BENZIL 1737 290369
BROMUR DE BROMACETIL 2513 291590
BROMUR DE CIANOGEN 1889 285300
BROMUR DE DIFENILMETIL 1770 290390
BROMUR DE ETIL 1891 290330
BROMUR DE FENACIL 2645 291470
BROMUR DE HIDROGEN ANHIDR 1048 281119
BROMUR DE METIL care con ine cel mult 2% clorpicrin 1062 290330
BROMUR DE METIL I CLORPICRIN ÎN AMESTEC con inând mai mult de
1581 290490
2% clorpicrin
BROMUR DE METIL I DIBROMUR DE ETILEN ÎN AMESTEC LICHID 1647 290330
BROMUR DE METILMAGNEZIU ÎN ETER ETILIC 1928 293100
BROMUR DE VINIL STABILIZAT 1085 290330
BROMUR DE XILIL LICHID 1701 290369
BROMUR DE XILIL SOLID 3417 290369
BROMURI DE MERCUR 1634 285200
BRUCIN 1570 2939++
BUMBAC UMED 520100,
1365
520300
BURETE DE TITAN, SUB FORM DE GRANULE sau SUB FORM DE PUDR 2878 810820
AMESTECURI DE BUTANDIEN I HIDROCARBURI, STABILIZATE; care la
70°C au o tensiune de vaporizare care nu dep te 1,1 MPa (11bar) i a c ror 1010 271114
mas volumic la 50°C nu este mai mic de 0,525 kg/l
BUTADIENE STABILIZATE (butadiena-1,2) 1010 290129
BUTADIENE STABILIZATE (butadiena-1,3) 1010 290124
BUTAN 1011 290110
415
BUTANDION 2346 291419
BUTANOLI 290514,
1120
290513
ter -BUTIL-5 TRINITRO-2,4,6 m-XILEN (MUSC-XILEN) 2956 290420
'n-BUTILAMIN 1125 292119
N-BUTILANILIN 2738 292142
BUTILBENZENI 2709 290290
BUTILENE ÎN AMESTEC 1012 290123
BUTILEN -1 1012 290123
cis-BUTILEN -2 1012 290123
trans-BUTILEN -2 1012 290123
N,n-BUTILIMIDAZOL 2690 293329
BUTILTOLUENI 2667 290290
BUTILTRICLORSILAN 1747 293100
BUTINDIOL-1,4 2716 290539
BUTIRALDEHID 1129 291219
BUTIRALDOXIM 2840 291249
BUTIRAT DE ETIL 1180 291560
BUTIRAT DE IZOPROPIL 2405 291560
BUTIRAT DE METIL 1237 291560
BUTIRAT DE VINIL STABILIZAT 2838 291560
BUTIRA I DE AMIL 2620 292800
BUTIRONITRIL 2411 292690
CACODILAT DE SODIU 1688 293100
CALCE SODAT con inând peste 4% hidroxid de sodiu 1907 282590
CALCIU 1401 280512
CALCIU PIROFORIC sau ALIAJE PIROFORICE DE CALCIU 1855 280512
CAMFOR sintetic 2717 291421
CAPSE POCNITOARE PENTRU CALEA FERAT 0192 360490
CAPSULE DE APRINDERE 0316 360300
CAPSULE EXPLOZIVE DE SONDARE 0204 360490
CARBAMAT PESTICID LICHID, INFLAMABIL, TOXIC având un punct de
2758 3808++
aprindere sub 23°C
CARBAMAT PESTICID LICHID, TOXIC 2992 3808++
CARBAMAT PESTICID LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având un punct de
aprindere egal sau peste 23°C 2991 3808++
CARBAMAT PESTICID SOLID, TOXIC 2757 3808++
CARBONAT DE ETIL 2366 292090
CARBONAT DE METIL 1161 292090
CARBONAT DE SODIU PEROXIDRAT 3378 288699
CARBURANT DIESEL sau GAZOLIN sau COMBUSTIBIL U OR (cu punct de
aprindere sub 61°C) 1202 274100
CARBURANT PENTRU AVIOANE 1863 27++++
CARBUR DE ALUMINIU 1394
284990
CARBUR DE CALCIU 1402
284910
CARTU E OARBE PENTRU ARME sau CARTU E OARBE PENTRU ARME DE 930621,
0014
CALIBRU MIC 930630
930621,
CARTU E OARBE PENTRU SCULE 0014
930630
416
CARTU E CU PROIECTILE INERTE PENTRU ARME sau CARTU E PENTRU 930630,
ARME DE CALIBRU MIC 0012
930621
CARTU E CU PROIECTILE INERTE PENTRU ARME 930630,
0328
930621
ARME DE MIC CALIBRU 0339
930621
ARME DE MIC CALIBRU 0417
930621
CARTU E DE SEMNALIZARE 0054 360490
CARTU E LUMINOASE 0049 360490
CARTU E LUMINOASE 0050 360490
CARTU E OARBE PENTRU ARME 930630,
0326
930621
CARTU E OARBE PENTRU ARME 930630,
0413
930621
0327
MIC CALIBRU 930621
0338
MIC CALIBRU 930621
CARTU E PENTRU ARME cu înc rc tur de explozie 930630,
0321
930621
CARTU E PENTRU ARME cu înc rc tur exploziv 930630,
0005
930621
0006
930621
0007
930621
CARTU E pentru arme cu înc rc tur exploziv 930630,
0348
930621
0412
930621
CARTU E PENTRU PILE DE COMBUSTIE AMBALATE CU UN ECHIPAMENT,
con inând un gaz lichefiat inflamabil 3478 847+++
con inând hidrogen într-o hidrur metalic 3479 847+++
con inând lichide inflamabile 3473 847+++
con inând materii corozive 3477 847+++
con inând materii hidroreactive 3476 847+++
CARTU E PENTRU PILE DE COMBUSTIE con inând un gaz lichefiat inflamabil 3478 8473++
CARTU E PENTRU PILE DE COMBUSTIE con inând hidrogen într-o hidrur
3479 8473++
metalic
CARTU E PENTRU PILE DE COMBUSTIE con inând lichide inflamabile 3473 8473++
CARTU E PENTRU PILE DE COMBUSTIE con inând materii corozive 3477 8473++
CARTU E PENTRU PILE DE COMBUSTIE con inând materii hidroreactive 3476 8473++
CARTU E PENTRU PILE DE COMBUSTIE CON INUTE ÎNTR-UN
ECHIPAMENT, con inând un gaz lichefiat inflamabil 3478 847+++
ECHIPAMENT, con inând hidrogen într-o hidrur metalic 3479 847+++
ECHIPAMENT, con inând lichide inflamabile 3473 847+++
ECHIPAMENT, con inând materii corozive 3477 847+++
ECHIPAMENT, con inând materii hidroreactive 3476 847+++
CARTU E PENTRU PIROMECANISME 0275 930630
CARTU E PENTRU SONDE DE PETROL 0277 930630
CARTU E PENTRU SONDE DE PETROL 0278 930630
417
CATALIZATOR METALIC UMEZIT cu exces vizibil de lichid 1378 38151+
CATALIZATOR METALIC USCAT 2881 81++++
RBUNE ACTIV 1362 380210
RBUNE de origine animal sau vegetal 1361 280300
CELULOID în blocuri, bare, rulouri, foi, tuburi, etc. (exceptând de eurile) 2000 391220
CENU I DE ZINC 1435 262011
CERIU, a chii sau pudr abraziv 3078 280530
CERIU, pl ci, bare, lingouri 1333 280530
CERNELURI DE TIPOGRAFIE, inflamabile sau MATERII ASIMILABILE 1210 3215++
CERNELURILOR DE TIPOGRAFIE, (inclusiv solven i i diluan i pentru cerneluri
de imprimerie), inflamabile (presiunea vaporilor la 50°C peste 175 kPa)
CESIU 1407 280519
CETONE LICHIDE (presiunea vaporilor la 50°C mai mic sau egal cu 110 kPa) 1224 2914++
CETONE LICHIDE (presiunea vaporilor la 50°C peste 110 kPa dar mai mic sau
egal cu 175 kPa) 1224 2914++
CETONE LICHIDE; N.S.A. 1224 2914++
CHIBRITURI CARE NU SUNT 'DE SIGURAN ' 1331 360500
CHIBRITURI DE SIGURAN (care se aprind prin frecare, în plicuri sau cutii) 1944 360500
CHIBRITURI REZISTENTE LA VÂNT 2254 360500
CHIBRITURI-LUMÂNARE 1945 360500
CHINOLEIN 2656 293349
CLORFENOLA I, LICHIZI sau FENOLA I, LICHIZI 2904 290819
CLORFENOLA I, SOLIZI sau FENOLA I, SOLIZI 2905 290819
CLORO-1 DIFLUORO-1,1 ETAN (GAZ REFRIGERANT R 142b) 2517 290349
CIANAMID CALCIC con inând mai mult de 0,1% din mas carbur de calciu 1403 310290
CIANHIDRIN DE ACETON STABILIZAT 1541 292690
CIANOGEN 1026 292690
CIANUR DE ARGINT 1684 284329
CIANUR DE BARIU 1565 283719
CIANUR DE CALCIU 1575 283719
CIANUR DE CUPRU 1587 283719
CIANUR DE HIDROGEN ÎN SOLU IE ALCOOLIC con inând cel mult 45%
cianur de hidrogen 3294 281119
CIANUR DE HIDROGEN ÎN SOLU IE APOAS (ACID CIANHIDRIC ÎN
SOLU IE APOAS ) con inând cel mult 20% cianur de hidrogen 1613 281119
CIANUR DE HIDROGEN STABILIZAT cu mai pu in de 3% ap 1051 281119
CIANUR DE HIDROGEN STABILIZAT , cu mai pu in de 3% ap i absorbit
într-un material poros inert 1614 281119
CIANUR DE MERCUR 1636 285200
CIANUR DE NICHEL 1653 283719
CIANUR DE PLUMB 1620 283719
CIANUR DE POTASIU ÎN SOLU IE 3413 283719
CIANUR DE POTASIU SOLID 1680 283719
CIANUR DE SODIU ÎN SOLU IE 3414 283711
CIANUR DE SODIU SOLID 1689 283711
CIANUR DE ZINC 1713 283719
CIANUR DUBL DE MERCUR I DE POTASIU 1626 285200
CIANUR ÎN SOLU IE, N.S.A. 1935 283719
CIANURI ANORGANICE SOLIDE, N.S.A. 1588 283719
CIANURI DE BROMOBENZIL LICHIDE 1694 292690
CIANURI DE BROMOBENZIL SOLIDE 3449 292690
CICLOBUTAN 2601 290219
CICLODODECATRIEN -1,5,9 2518 290219
CICLOHEPTAN 2241 290219
CICLOHEPTATRIEN 2603 290219
CICLOHEPTEN 2242 290219
CICLOHEXAN 1145 290211
418
CICLOHEXANON 1915 291422
CICLOHEXEN 2256 290219
CICLOHEXENIL TRICLORSILAN 1762 293100
CICLOHEXIL TRICLORSILAN 1763 293100
CICLOHEXILAMIN 2357 292130
CICLOOCTADIENE 2520 290219
CICLOOCTATETRAEN 2358 290219
CICLOPENTAN 1146 290219
CICLOPENTAN 2245 291429
CICLOPENTANOL 2244 290619
CICLOPENTEN 2246 290219
CICLOPROPAN 1027 290219
CICLOTETRAMETHILEN-TRINITRAMIN (CICLONIT, HEXOGEN, RDX), ÎN
AMESTEC CU CICLOTETRAMETILEN-TETRANITRAMIN (OCTOGEN, HMX), 0391 360200
UMEZIT cu minim 15% (din mas ) ap sau DESENSIBILIZAT cu minim 10%
(din mas ) flegmatizant
CICLOTETRAMETILEN-TETRANITRAMIN (OCTOGEN, HMX), umezit cu
minim 15% (din mas ) ap 0226 293369
CICLOTETRAMETILENTETRANITRAMIN UMEZIT (CICLONIT; HEXOGEN;
RDX) cu minim 15% (din mas ) ap 0072 293369
CICLOTRIMETILEN TETRANITRAMIN (OCTOGEN, HMX), DESENSIBILIZAT 0484 293369
CICLOTRIMETILENTRINITRAMIN (CICLONIT, HEXOGEN, RDX),
0483 293369
DESENSIBILIZAT
CIMENI 2046 290290
CLOR 1017 280110
CLOR BENZEN 1134 290361
CLOR-1 TETRAFLUOR-1,2,2,2 ETAN (GAZ REFRIGERANT R124) 1021 290349
CLOR-1 TRIFLUOR-2,2,2 ETAN (GAZ REFRIGERANT R 133a) 1983 290349
CLORACETAT DE ETIL 1181 291540
CLORACETAT DE IZOPROPIL 2947 291540
CLORACETAT DE METIL 2295 291540
CLORACETAT DE VINIL 2589 291540
CLORACETOFENON LICHID 3416 291470
CLORACETOFENON , SOLID 1697 291470
CLORACETON STABILIZAT 1695 291470
CLORACETONITRIL 2668 292690
CLORAL, ANHIDRU STABILIZAT 2075 291300
CLORANILINE, LICHIDE 2019 292142
CLORANILINE, SOLIDE 2018 292142
CLORANISIDIN 2233 292229
CLORAT DE BARIU ÎN SOLU IE 3405 282919
CLORAT DE BARIU, SOLID 1445 282919
CLORAT DE CALCIU 1452 282919
CLORAT DE CALCIU ÎN SOLU IE APOAS 2429 282919
CLORAT DE CUPRU 2721 282919
CLORAT DE MAGNEZIU 2723 282919
CLORAT DE POTASIU 1485 282919
CLORAT DE POTASIU ÎN SOLU IE APOAS 2427 282919
CLORAT DE SODIU 1495 282911
CLORACETAT DE SODIU 2659 291540
CLORAT DE SODIU ÎN SOLU IE APOAS 2428 282911
CLORAT DE STRON IU 1506 282919
CLORAT DE TALIU 2573 282990
CLORAT DE ZINC 1513 282919
CLORAT I BORAT ÎN AMESTEC 1458 284290
CLORAT I CLORUR DE MAGNEZIU ÎN AMESTEC ÎN SOLU IE 3407 284290
CLORAT I CLORUR DE MAGNEZIU ÎN AMESTEC, SOLID 1459 284290
419
CLORA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A. 3210 282919
CLORA I ANORGANICI, N.S.A. 1461 282919
CLORCREZOLI ÎN SOLU IE 2669 290819
CLORCREZOLI SOLIZI 3437 290819
CLORDIFLUORMETAN (GAZ REFRIGERANT R 22) 1018 290349
CLORFENILTRICLORSILAN 1753 293100
CLORHIDRAT DE ANILIN 1548 292141
CLORHIDRAT DE CLOR-4 o-TOLUIDIN ÎN SOLU IE 3410 292143
CLORHIDRAT DE CLOR-4 o-TOLUIDIN , SOLID 1579 292143
CLORHIDRAT DE NICOTIN lichid sau CLORHIDRAT DE NICOTIN ÎN
1656 293999
SOLU IE
CLORHIDRAT DE NICOTIN SOLID 3444 293999
CLORIT DE CALCIU 1453 282890
CLORIT DE SODIU 1496 282890
CLORIT ÎN SOLU IE 1908 282890
CLORI I ANORGANICI N.S.A. 1462 282890
CLORNITRANILIN 2237 292142
CLORO-1 PROPANOL-2 2611 290559
CLORO-2 ETANAL 2232 291300
CLORO-2 PIRIDIN 2822 293339
CLORO-1 PROPAN 1278 290319
CLORO-2 PROPAN 2356 290319
CLORO-2 PROPIONAT DE ETIL 2935 291590
CLORO-2 PROPIONAT DE IZOPROPIL 2934 291590
CLORO-2 PROPIONAT DE METIL 2933 291590
CLORO-3 PROPANOL-1 2849 290559
CLOROBUTANI 1127 290319
CLORODINITROBENZENI, LICHIZI 1577 290490
CLORODINITROBENZENI, SOLIZI 3441 290490
CLOROFENOLI LICHIZI 2021 290819
CLOROFENOLI SOLIZI 2020 290819
CLOROFLUORMETAN I CLOROPENTAFLUORETAN ÎN AMESTEC cu punct
de fierbere fix, con inând aproximativ 49% clordifluormetan (GAZ 1973 382478
REFRIGERANT R 502)
CLOROFORM 1888 290313
CLOROFORMAT DE ETIL 1182 291590
CLOROFORMIAT DE ALIL 1722 291590
CLOROFORMIAT DE BENZIL 1739 291590
CLOROFORMIAT DE CICLOBUTIL 2744 291590
CLOROFORMIAT DE CLORMETIL 2745 291590
CLOROFORMIAT DE ETIL-2 HEXIL 2748 291590
CLOROFORMIAT DE FENIL 2746 291590
CLOROFORMIAT DE IZOPROPIL 2407 291590
CLOROFORMIAT DE METIL 1238 291590
CLOROFORMIAT DE n-BUTIL 2743 291590
CLOROFORMIAT DE n-PROPIL 2740 291590
CLOROFORMIAT DE ter -BUTILCICLOHEXIL 2747 291590
CLOROFORMIA I TOXICI, COROZIVI, INFLAMABILI, N.S.A. 2742 291590
CLOROFORMIA I TOXICI, COROZIVI, N.S.A. 3277 291590
CLORONITROBENZENI LICHIZI 3409 290490
CLORONITROBENZENI SOLIZI 1578 290490
CLORONITROTOLUENI LICHIZI 2433 290490
CLORONITROTOLUENI SOLIZI 3457 290490
CLOROPREN, STABILIZAT 1991 290329
CLORO-2 PROPEN 2456 290329
CLOROSILANI COROZIVI, INFLAMABILI, N.S.A. 2986 293100
420
CLOROSILANI COROZIVI, N.S.A. 2987 293100
CLOROSILANI HIDROREACTIVI, INFLAMABILI, COROZIVI, N.S.A. 2988 293100
CLOROSILANI INFLAMABILI, COROZIVI, N.S.A. 2985 293100
CLOROSILANI TOXICI, COROZIVI, INFLAMABILI N.S.A. 3362 293100
CLOROSILANI TOXICI, COROZIVI, N.S.A. 3361 293100
CLOROTIOFORMIAT DE ETIL 2826 293090
CLORPENTAFLUORETAN (GAZ REFRIGERANT R115) 1020 290344
CLORPICRIN 1580 290490
CLORPICRIN ÎN AMESTEC, N.S.A. 1583 290490
CLORTOLUENI 2238 290369
CLORTOLUIDIN , SOLID 2239 292143
CLORTOLUIDINE, LICHIDE 3429 292143
CLORTRIFLUORMETAN (GAZ REFRIGERANT R 13) 1022 290345
CLORTRIFLUORMETAN I TRIFLUORMETAN, ÎN AMESTEC AZEOTROP,
con inând cca. 60% clortrifluormetan (GAZ REFRIGERANT R 503) 2599 382471
CLORUR CIANURIC 2670 293369

CLORUR DE ACETIL 1717 291590
CLORUR DE ALIL 1100 290329
CLORUR DE ALUMINIU ANHIDR 1726 282732
CLORUR DE ALUMINIU ÎN SOLU IE 2581 282732
CLORUR DE ANISOL 1729 291899
CLORUR DE BENZENSULFONIL 2225 290490
CLORUR DE BENZIL 1738 290369
CLORUR DE BENZILIDEN 1886 290369
CLORUR DE BENZILIDIN 2226 290369
CLORUR DE BENZOIL 1736 291632
CLORUR DE BROM 2901 281210
CLORUR DE BUTIRIL 2353 291590
CLORUR DE CIANOGEN STABILIZAT 1589 285300
CLORUR DE CLORACETIL 1752 291590
CLORUR DE CROMIL 1758 282749
CLORUR DE DICLORACETIL 1765 291590
CLORUR DE DIETILTIOFOSFORIL 2751 292019
CLORUR DE DIMETILCARBAMOIL 2262 292419
CLORUR DE DIMETILTIOFOSFORIL 2267 292019
CLORUR DE ETIL 1037 290311
CLORUR DE FENILACETIL 2577 291639
CLORUR DE FENILCARBILAMIN 1672 292529
CLORUR DE FIER III ANHIDR 1773 282733
CLORUR DE FIER ÎN SOLU IE 2582 282733
CLORUR DE FUMARIL 1780 291719
CLORUR DE HIDROGEN ANHIDRIC 1050 280610
CLORUR DE HIDROGEN LICHID REFRIGERAT 2186 interzis
CLORUR DE IZOBUTIRIL 2395 291590
CLORUR DE MERCUR AMONIACAL 1630 285200
CLORUR DE MERCUR II 1624 285200
CLORUR DE METANSULFONIL 3246 290490
CLORUR DE METIL (GAZ REFRIGERANT R40) 1063 290311
CLORUR DE METIL I CLORPICRIN ÎN AMESTEC 1582 290490
CLORUR DE METIL I CLORUR DE METILEN ÎN AMESTEC 1912 290319
CLORUR DE METILEN i CLORUR DE METIL ÎN AMESTEC 1912 294200
CLORUR DE METILALIL 2554 290329
CLORUR DE NITROSIL 1069 281210
CLORUR DE PIROSULFURIL 1817 281210
421
CLORUR DE PROPIONIL 1815 291590
CLORUR DE STANIU IV ANHIDR 1827 282739
CLORUR DE STANIU IV PENTAHIDRATAT 2440 282739
CLORUR DE SULFURIL 1834 281210
CLORUR DE TIOFOSFORIL 1837 281210
CLORUR DE TIONIL 1836 281210
CLORUR DE TRICLORACETIL 2442 291590
CLORUR DE TRIFLUOROACETIL 3057 291590
CLORUR DE TRIMETILACETIL 2438 291590
CLORUR DE VALERIL 2502 291590
CLORUR DE VINIL STABILIZAT 1086 290321
CLORUR DE VINILIDEN STABILIZAT 1303 290329
CLORUR DE ZINC ANHIDR 2331 282736
CLORUR DE ZINC ÎN SOLU IE 1840 282736
CLORURI DE AMIL 1107 290319
CLORURI DE CLORBENZIL LICHIDE 2235 290369
CLORURI DE CLOROBENZENIL SOLIDE 3427 290369
CLORURI DE CUPRU 2802 282739
CLORURI DE SULF 1828 281210
COLORANT LICHID COROZIV, N.S.A. sau MATERIE INTERMEDIAR 2801 32++++
LICHID PENTRU COLORANT, COROZIV, N.S.A.
COLORANT LICHID TOXIC, N.S.A. sau MATERIE INTERMEDIAR 1602 32++++
LICHID PENTRU COLORANT, TOXIC , N.S.A.
COLORANT SOLID COROZIV, N.S.A. sau MATERIE INTERMEDIAR 3147 32++++
SOLID PENTRU COLORANT, COROZIV, N.S.A.
COLORANT SOLID TOXIC, N.S.A. sau MATERIE INTERMEDIAR 3143 32++++
SOLID PENTRU COLORANT, TOXIC , N.S.A.
COMPLEX DE TRIFLORUR DE BOR I ACID ACETIC LICHID 1742 294200
COMPLEX DE TRIFLORUR DE BOR I ACID ACETIC SOLID 3419 294200
COMPLEX DE TRIFLORUR DE BOR I ACID PROPIONIC LICHID 1743 294200
COMPLEX DE TRIFLORUR DE BOR I ACID PROPIONIC SOLID 3420 294200
COMPONEN I DE LAN PIROTEHNIC 0461 360490,
360300
COMPONEN I DE LAN PIROTEHNIC N.S.A. 0382 360490,
360300
360300
360300
COMPUS AL BARIULUI, N.S.A. 1564 ++++++
COMPUS AL BERILIULUI, N.S.A. 1566 28++++
COMPUS AL CADMIULUI 2570 ++++++
COMPUS AL SELENIULUI LICHID, N.S.A. 3440 ++++++
COMPUS AL SELENIULUI SOLID, N.S.A. 3283 ++++++
COMPUS AL TALIULUI, N.S.A. 1707 ++++++
COMPUS AL TELURULUI, N.S.A. 3284 28++++
COMPUS AL VANADIUMULUI, N.S.A. 3285 ++++++
COMPUS ANORGANIC LICHID AL ANTIMONIULUI, N.S.A. 3141 28++++
COMPUS ANORGANIC SOLID AL ANTIMONIULUI, N.S.A 1549 28++++
COMPUS FENILMERCURIC, N.S.A. 2026 285200
COMPUS LICHID AL ARSENICULUI, N.S.A., anorganic, mai ales 1556 28++++
arsena i, n.s.a., arseni i, n.s.a. i sulfuri de arsenic, n.s.a.
COMPUS LICHID AL MERCURULUI, N.S.A. 2024 285200
COMPUS LICHID AL NICOTINEI, N.S.A. sau PREPARAT LICHID AL 3144 293999
NICOTINEI, N.S.A.
COMPUS ORGANIC SOLID AL STANIULUI, N.S.A. 3146 293100
COMPUS ORGANIC AL ARSENICULUI LICHID, N.S.A. 3280 293100
COMPUS ORGANIC AL ARSENICULUI, SOLID, N.S.A. 3465 293100
COMPUS ORGANIC LICHID AL STANIULUI, N.S.A. 2788 293100
422
COMPUS ORGANOFOSFORAT LICHID TOXIC, N.S.A. 3278 ++++++
COMPUS ORGANOFOSFORAT SOLID TOXIC, N.S.A. 3464 ++++++
COMPUS ORGANOFOSFORAT TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A. 3279 ++++++
COMPUS ORGANOMETALIC LICHID TOXIC, N.S.A. 3282 293100
COMPUS ORGANOMETALIC SOLID TOXIC , N.S.A. 3467 293100
COMPUS SOLID AL ARSENICULUI, N.S.A., anorganic, mai ales arsena i, 1557 28++++
n.s.a., arseni i, n.s.a. i sulfuri de arsenic, n.s.a.
COMPUS SOLID AL MERCURULUI, N.S.A. 2025 285200
COMPUS SOLID AL NICOTINEI, N.S.A. sau PREPARAT SOLID AL 1655 293999
NICOTINEI, N.S.A.
COMPUS SOLUBIL AL PLUMBULUI, N.S.A. 2291 28++++
COMPU I IZOMERICI AI DIIZOBUTILENEI 2050 290129
CONDESATOR electric cu dou straturi (cu o capacitate de 3499 8532++
stocare a energiei superioare la 0,3Wh)
COPRA (miez de nuc de cocos) 1363 120300
CRESOLI LICHIZI 2076 290712
CREZOLI SOLIZI 3455 290712
CRIPTON COMPRIMAT 1056 280429
CROTONALDEHID 1143 291219
CROTONAT DE ETIL 1862 291619
CROTONILEN 1144 290129
CUPRIETILEDIAMIN ÎN SOLU IE 1761 292121
CUPROCIANUR DE POTASIU 1679 283720
CUPROCIANUR DE SODIU ÎN SOLU IE 2317 283720
CUPROCIANUR DE SODIU SOLID 2316 283720
DECABORAN 1868 285000
DECAHIDRONAFTALIN (decaline) 1147 290219
n-DECAN 2247 290110
DE EU DE SPITAL NESPECIFICAT, N.S.A. sau DE EU (BIO) 3291 382530
MEDICAL, N.S.A. sau DE EU MEDICAL REGLEMENTAT, N.S.A.
DE EURI (SUBPRODUSE) DE LA FABRICAREA ALUMINIULUI sau 3170 262040
DE EURI DE LA RETOPIREA ALUMINIULUI
DE EURI DE CAUCIUC sau DE EURI DE CAUCIUC sub form de 1345 400400
pulbere sau granule
DE EURI DE CELULOID 2002 391590
De euri de lân umede 1387 5+++++ scutit
DE EURI DE ZIRCONIU 1932 810930
De euri textile uleioase 1856 5+++++ scutit
De euri textile umezite 1857 5+++++ scutit
DE EURI ULEIOASE DE BUMBAC 1364 5202++
DETONATOARE de min (de explozie) ELECTRICE 0030 360300
DETONATOARE de min (de explozie) NEELECTRICE 0029 360300
DETONATOARE DE MIN (de explozi ie) ELECTRICE 0255 360300
DETONATOARE de min (de explozi ie) ELECTRICE 0456 360300
DETONATOARE DE MIN (de explozi ie) NEELECTRICE 0267 360300
DETONATOARE de min (de explozi ie) NEELECTRICE 0455 360300
DETONATOARE PENTRU MUNI II 0073 360300
DEUTERIU COMPRIMAT 1957 284590
DEZINFECTANT LICHID COROZIV, N.S.A. 1903 380894
DEZINFECTANT LICHID TOXIC, N.S.A. 3142 380894
DEZINFECTANT SOLID TOXIC, N.S.A. 1601 380894
DIACETONALCOOL 1148 291440
DIALILAMIN 2359 292119
DIAMID MAGNEZIU 2004 285300
423
DIAMINO-4,4 DIFENILMETAN 2651 292159
DIAZODINITROFENOL, UMEZIT cu minim 40% (din mas ) ap sau 0074 interzis
DIBENZILDICLORSILAN 2434 293100
DIBORAN 1911 285000
DIBROM-1,2 BUTADON -3 2648 291470
DIBROMCLORPROPANI 2872 290349
DIBROMDIFLUORMETAN 1941 290347
DIBROMETAN 2664 290330
DIBROMUR DE ETILEN 1605 380850
DIBUTILAMINOETANOL 2873 292219
DICETEN STABILIZAT 2521 293229
DICHLORPENTANI 1152 290319
DICICLOHEXILAMIN 2565 292130
DICICLOPENTADIEN 2048 290219
DICLOR(FENIL)TIOFOSFOR 2799 292010
DICLOR-1,1 NITRO-1 ETAN 2650 290490
DICLOR-1,1,ETAN 2362 290319
DICLOR-1,2 ETILEN 1150 290329
DICLOR-1,2 TETRAFLUOR-1,1,2,2, ETAN (GAZ REFRIGERANT R 114) 1958 290344
DICLOR-1,2, PROPAN 1279 290319
DICLOR-1,3 ACETON 2649 291470
DICLOR-1,3 PROPANOL-2 2750 290559
DICLORACETAT DE METIL 2299 291540
DICLORANILINE SOLIDE 3442 292142
DICLORANILINE, LICHIDE 1590 292142
DICLORDIFLUORMET I DIFLUORO-1,1 ETAN, ÎN AMESTEC 2602 382478
AZEOTROP, con inând cca. 74% diclordifluormetan (GAZ
REFRIGERANT R 500)
DICLORDIFLUORMETAN (GAZ REFRIGERANT R 12) 1028 290342
DICLORFENIL TRICLORSILAN 1766 293100
DICLORFENILFOSFIN 2798 293100
DICLORFLUORMETAN (GAZ REFRIGERANT R 21) 1029 290349
DICLORMETAN 1593 290312
DICLORPROPENI 2047 290329
DICLORSILAN 2189 281290
DICLORUR DE ETILEN 1184 380850
DICROMAT DE AMONIU 1439 284150
DIETHYLBENZEN 2049 290290
DIETILAMIN 1154 292119
DIETILAMINO-2 ETANOL 2686 292219
3-DIETILAMINOPROPILAMIN 2684 292129
N,N-DIETILANILIN 2432 292142
DIETILCETON 1156 291419
DIETILDICLORSILAN 1767 293100
DIETILENTRIAMIN 2079 292129
N,N-DIETILETILENDIAMIN 2685 292129
DIETOXI-3,3 PROPEN 2374 291100
DIETOXYIMETAN 2373 291100
DIFENILAMINOCLORARSIN 1698 293499
'DIFENILCLORARSIN LICHID 1699 293100
DIFENILCLORARSIN SOLID 3450 293100
DIFENILDICLORSILAN 1769 293100
DIFENILI POLICLORA I LICHIZI 2315 290369
DIFENILI POLICLORA I SOLIZI 3432 290369
DIFENILI POLIHALOGENA I LICHIZI sau TERFENILI 3151 290369
POLIHALOGENA I LICHIZI
424
DIFENILI POLIHALOGENA I SOLIZI sau TERFENILI POLIHALOGENA I 3152 290369
SOLIZI
DIFLORUR DE OXIGEN COMPRIMAT 2190 281290
DIFLUOR-1,1 ETAN (GAZ REFRIGERANT R152a) 1030 290330
DIFLUOR-1,1 ETILEN (GAZ REFRIGERANT R 1132a) 1959 290330
DIFLUORMETAN (GAZ REFRIGERANT R 32) 3252 290330
DIFLUORUR ACID DE AMONIU ÎN SOLU IE 2817 282611
DIHIDRO-2,3 PIRAN 2376 293299
DIISOBUTILCETON 1157 291419
DIISOBUTYLAMINE 2361 292119
DIISOPROPILAMIN 1158 292119
DIIZOCIANAT DE HEXAMETILEN 2281 292910
DIIZOCIANAT DE IZOFORON 2290 292910
DIIZOCIANAT DE TOLUEN 2078 292910
DIIZOCIANAT DE TRIMETILHEXAMETILEN 2328 292910
DIMETHILHIDRAZIN , ASIMETRIC 1163 292800
DIMETI-1,3 BUTILAMIN 2379 292119
DIMETIL-2,2 PROPAN 2044 290110
DIMETILAMIN ANHIDR 1032 292111
DIMETILAMIN ÎN SOLU IE APOAS 1160 292111
DIMETILAMINO-2 ETANOL 2051 292219
DIMETILAMINOACETONITRIL 2378 292690
N,N-DIMETILANILIN 2253 292142
DIMETILCICLOHEXANI 2263 290219
N,N-DIMETILCICLOHEXILAMIN 2264 292130
DIMETILDICLORSILAN 1162 293100
DIMETILDIETOXYSILAN 2380 293100
DIMETILDIOXANI 2707 293299
N,N-DIMETILFORMAMID 2265 292419
DIMETIL-N-PROPILAMIN 2266 292119
DIMETLHYDRAZIN , SIMETRIC 2382 292800
DIMETOXI-1,1 ETAN 2377 291100
DIMETOXI-1,2 ETAN 2252 290919
DIMETIL-2,3 BUTAN 2457 290110
DI-n-AMILAMIN 2841 292119
DI-n-BUTILAMIN 2248 292119
DINITRANILINE 1596 292142
DINITRAT DE DIETILENGLICOL DESENSIBILIZAT cu minim 25% (din 0075 292090
mas ) flegmatizant nevolatil insolubil în ap
DINITRAT DE IZOSORBIT ÎN AMESTEC cu cel pu in 60% lactoz , 2907 293299
manoz , amidon sau de hidrogenofosfat de calciu
DINITROBENZEN 0406 290420
DINITROBENZENI, LICHIZI 1597 290420
DINITROBENZENI, SOLIZI 3443 290420
DINITROFENA I de metale alcaline, usca i sau umezi cu mai pu in de 0077 290890
15% (din mas ) ap
DINITROFENA I, UMEZI I cu minim 15% (din mas ) ap 1321 290890
DINITROFENOL, ÎN SOLU IE 1599 290890
DINITROFENOL, UMEZIT cu minim15% (din mas ) ap 1320 290890
DINITROFENOL, uscat sau umezit cu mai pu in de 15% (din mas ) ap 0076 290890
DINITROFEZORCIN , uscat sau umed cu mai pu in de 15% (din mas ) 0078 290890
ap
DINITROGLICOLURIL (DINGU) 0489 360200
DINITRO-o-CREZAT DE AMONIU ÎN SOLU IE 3424 290890
DINITRO-o-CREZAT DE AMONIU SOLID 1843 290890
DINITRO-o-CREZAT DE SODIU UMEZIT cu minim15% (din mas ) ap 1348 290890
DINITRO-o-CREZAT DE SODIU uscat sau umezit cu mai pu in de 15% 0234 290890
(din mas ) ap
425
DINITRO-o-CREZAT DE SODIU, umezit cu cel pu in 10% (din mas ) ap 3369 290890
DINITRO-o-CREZOL 1598 290890
DINITROTOLUENI SOLIZI 3454 290420
DINITROTOLUENI, LICHIZI 2038 290420
DINITROTOLUENI, TOPI I 1600 290420
DINITROREZORCIN , UMEZIT cu minim 15% (din mas ) ap 1322 290890
DIOXAN 1165 293299
DIOXID DE CARBON 1013 281121
DIOXID DE CARBON REFRIGERAT 2187 281121
Dioxid de carbon solid (Anhidrid carbonic , Z pad carbonic ) 1845 281121 scutit
DIOXID DE PLUMB 1872 282490
DIOXID DE SULF 1079 281123
DIOXID DE TIOUREE 3341 293090
DIOXOLAN 1166 293299
DIPENTEN 2052 290219
DIPROPILAMIN 2383 292119
DIPROPILCETON 2710 291419
DISPERSIE DE METALE ALCALINE sau DISPERSIE DE METALE 1391 280511
ALCALINO-P MÂNTOASE
DISPERSIE DE METALE ALCALINO-P MÂNTOASE, INFLAMABIL 3482 280519
DISPERSIE DE METALE ALCALINE, INFLAMABIL 3482 280519
DISPOZITIVE LUMINOASE AERIENE 0093 360490
DISPOZITIVE LUMINOASE DE SUPRAFA 0092 360490
DISPOZITIVE PIROTEHNICE DE UMFLARE A SACILOR GONFLABILI 0503 870895
sau MODULE PENTRU SACI GONFLABILI sau RETRACTOARE
PENTRU CENTURILE DE SIGURAN
DISTILATE DE PETROL, N.S.A. sau PRODUSE PETROLIERE N.S.A. 1268 27++++

DISTILA I DE GUDRON DE HUIL , INFLAMABILI 1136 2707++
DISULFUR DE CARBON 1131 281310
DISULFUR DE DIMETIL 2381 293090
DISULFUR DE SELENIU 2657 281390
DISULFUR DE TITAN 3174 283090
DITIONIT DE CALCIU (HIDROSULFIT DE CALCIU) 1923 283190
DITIONIT DE POTASIU (HIDROSULFIT DE POTASIU) 1929 283190
DITIONIT DE SODIU (HIDROSULFIT DE SODIU) 1384 283110
DITIONIT DE ZINC (HIDROSULFIT DE ZINC) 1931 283190
DITIOPIROFOSFAT DE TETRAETIL 1704 292019
DODECILTRICLORSILAN 1771 293100
ELECTROLIT ALCALIN PENTRU ACUMULATOARE 2797 2815++
EPIBROMIDRIN 2558 291090
EPICLORHIDRIN 2023 291030
EPOXI-1,2 ETOXI-3 PROPAN 2752 291090
ANTION CHIMIC TOXIC 3315 ++++++
ANTION DE EXPLOZIV altele decât explozive de amorsare 0190 360200
ANTION DE GAZ NECOMPRIMAT, INFLAMABIL, N.S.A., sub o alt 3167 ++++++
form decât lichid refrigerat
ANTION DE GAZ NECOMPRIMAT, TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A., sub 3168 ++++++
o alt form decât lichid refrigerat
ANTION DE GAZ NECOMPRIMAT, TOXIC, N.S.A., sub o alt form 3169 ++++++
decât lichid refrigerat
426
ETAN 1035 290110
ETAN, LICHID REFRIGERAT 1961 290110
ETANOL (ALCOOL ETILIC) sau ETANOL ÎN SOLU IE (ALCOOL ETILIC 1170 220710,
ÎN SOLU IE) con inând peste 70% din volum alcool 2208++
ETANOL ÎN SOLU IE (ALCOOL ETILIC ÎN SOLU IE) con inând între 1170 220710,
24% i 70% din volum alcool 2208++
ETANOLAMIN sau ETANOLAMIN ÎN SOLU IE 2491 292211
ETER ALILETILIC 2335 290919
ETER ALILGLICIDIC 2219 291090
ETER BROMO-2 ETILETILIC 2340 290919
ETER BUTILMETILIC 2350 290919
ETER BUTILVINILIC STABILIZAT 2352 290919
ETER CLOROMETILETILIC 2354 290919
ETER DIALILIC 2360 290919
ETER DICLOR-2,2' DIETILIC 1916 290919
ETER DICLORDIMETILIC SIMETRIC (CLOROMETIL) 2249 interzis
ETER DICLOROIZOPROPILIC 2490 290919
ETER DIETILIC (ETER ETILIC) 1155 290911
ETER DIETILIC DE ETILENGLICOL 1153 290919
ETER DI-n PROPILIC 2384 290919
ETER ETILBUTILIC 1179 290919
ETER ETILPROPILIC 2615 290919
ETER ETILVINILIC STABILIZAT 1302 290919
ETER IZOBUTILVINILIC STABILIZAT 1304 290919
ETER IZOPROPILENIC 1159 290919
ETER METIL ter -BUTILIC 2398 290919
ETER METILENIC 1039 290919
ETER METILIC 1033 290919
ETER METILIC MONOCLORAT 1239 290919
ETER METILPROPILIC 2612 290919
ETER METILVINILIC STABILIZAT 1087 290919
ETER MONOETILIC DE ETILENGLICOL 1171 290944
ETER MONOMETILIC DE ETILENGLICOL 1188 290942
ETER PERFLUORO (ETILVINILIC) 3154 290919
ETER PERFLUORO (METILVINILIC) 3153 290919
ETER VINILIC STABILIZAT 1167 290919
ETERAT DIETILIC DE TRIFLORUR DE BOR 2604 294200
ETERAT DIMETILIC DE TRIFLUORUR DE BOR 2965 294200
ETERI BUTILICI 1149 290919
ETERI, N.S.A. 3271 2909++
ESTERI, N.S.A. 3272 29++++
ETIL-1 PIPERIDIN 2386 293339
ETIL-2 ANILIN 2273 292149
ETIL-2 BUTANOL 2275 290519
ETIL-2 HEXILAMIN 2276 292119
ETILACETILEN STABILIZAT 2452 290129
ETILAMILCETON 2271 291419
ETILAMIN 1036 292119
ETILAMIN , ÎN SOLU IE CON INÂND minim 50% i maxim 70% (din 2270 292119
mas ) etilamin
N-ETILANILIN 2272 292142
ETILBENZEN 1175 290260
N-ETILBENZILTOLUIDINE, LICHIDE 2753 292149
N-ETILBENZIL-TOLUIDINE, SOLIDE 3460 292149
ETILDICLORARSIN 1892 293100
ETILDICLORSILAN 1183 293100
427
ETILEN 1962 290121
ETILEN LICHID REFRIGERAT 1038 290121
ETILEN , ACETILEN I PROPILEN ÎN AMESTEC LICHID 3138 271119
REFRIGERAT, con inând cel pu in 71,5% etilen , cel mult 22,5%
acetilen i cel mult 6% propilen
ETILENDIAMIN 1604 292121
ETILENIMIN STABILIZAT 1185 293399
ETILFENILDICLORSILAN 2435 293100
ETILMETILCETON (METILETILCETON ) 1193 291412
N-ETIL-N-BENZILANILIN 2274 292149
N-ETILTOLUIDINE 2754 292143
ETILTRICLORSILAN 1196 293100
EXPLOZIV MINIER (de explozie) DE TIP A 0081 360100
EXPLOZIV MINIER (de explozie) DE TIP B 0082 360200
EXPLOZIV MINIER (de explozie) DE TIP C 0083 360200
EXPLOZIV MINIER (de explozie) DE TIP D 0084 360200
EXPLOZIV MINIER (de explozie) de tip E 0241 360200
EXPLOZIV MINIER (de explozi ie) DE TIP B 0331 360200
EXPLOZIV MINIER (de explozi ie) DE TIP E 0332 360200
EXTINCTOARE con inând un gaz comprimat sau lichefiat 1044 842410
EXTRACTE LICHIDE PENTRU AROMATIZAT 1197 130219
EXTRACTE LICHIDE PENTRU AROMATIZAT (cu presiunea vaporilor la 1197 130219
50°C mai mic sau egal cu 110 kPa)
EXTRACTE AROMATICE LICHIDE 1169 3301++
Fân sau Paie sau Bhusa 1327 121490 scutit
IN DE PE TE (DE EURI DE PE TE) NESTABILIZATE 1374 230120
in de pe te (DE EUri de pe te) stabilizate 2216 230120 scutit
IN DE RICIN sau GR UN E DE RICIN sau GR UN E DE RICIN 2969 120730
FULGI sau TURTE DE RICIN
IN DE KRILL 3497 030700
FENETIDIN 2311 292229
FENIL TRICLORSILAN 1804 293100
FENILACETONITRIL LICHID 2470 292690
FENILENDIAMINE (o-, m-, p-) 1673 292151
FENILHIDRAZIN 2572 292800
FENOL ÎN SOLU IE 2821 290711
FENOL SOLID 1671 290711
FENOL, TOPIT 2312 290711
FEROCERIU 1323 360690
FEROSILICIU con inând între 30% i 90% (din mas ) siliciu 1408 720221
Fibre de origine animal , sau vegetal , arse, stropite sau umezite 1372 5+++++ scutit
FIBRE sau ES TURI DE ORIGINE ANIMAL , sau VEGETAL sau 1373 5+++++
SINTETIC impregnate cu ulei, N.S.A.
FIBRE sau ES TURI IMPREGNATE CU NITROCELULOZ SLAB 1353 5+++++,
NITRAT , N.S.A. 590390
Fibre vegetale uscate 3360 5+++++ scutit
FIER-PENTACARBONIL 1994 293100
FITIL CU COMBUSTIE RAPID 0066 360300
FITIL DE APRINDERE cu înveli metalic 0103 360300
FITIL DE MIN (Fitil lent sau fitil BIKFORD) 0105 360300
FITIL DETONANT CU ÎNC RC TUR REDUS cu înveli metalic 0104 360300
FITIL DETONANT cu înveli metalic 0102 360300
FITIL DETONANT cu înveli metalic 0290 360300
FITIL DETONANT CU SEC IUNE PROFILAT 0237 360300
FITIL DETONANT CU SEC IUNE PROFILAT 0288 360300
FITIL DETONANT u or 0065 360300
FITIL DETONANT u or 0289 360300
428
FITIL INSTANTANEU NEDETONANT (conduct de foc) 0101 360300
FLORUR DE AMONIU 2505 282611
FLORUR DE BENZILIDIN 2338 290369
FLORUR DE CARBONIL 2417 281290
FLORUR DE CROM III ÎN SOLU IE 1757 282619
FLORUR DE CROM III SOLID 1756 282619
FLORUR DE ETIL (GAZ REFRIGERANT R 161) 2453 290330
FLORUR DE HIDROGEN ANHIDR 1052 281111
FLORUR DE IZOCIANATOBENZILIDIN 2285 292910
FLORUR DE METIL (GAZ REFRIGERANT R 41) 2454 290330
FLORUR DE NITRO-3 CLORO-4 BENZILIDIN 2307 290490
FLORUR DE PERCLORIL 3083 281210
FLORUR DE POTASIU ÎN SOLU IE 3422 282619
FLORUR DE POTASIU SOLID 1812 282619
FLORUR DE SULFURIL 2191 281290
FLORUR DE VINIL STABILIZAT 1860 290330
FLORURI DE CLORBEZILIDIN 2234 290369
FLORURI DE NITROBENZILIDIN , LICHIDE 2306 290490
FLORURI DE NITROBENZILIDIN , SOLIDE 3431 290490
FLUOR COMPRIMAT 1045 280130
FLUORACETAT DE POTASIU 2628 291590
FLUORACETAT DE SODIU 2629 291590
FLUORANILIN 2941 292142
FLUORBENZEN 2387 290369
FLUOROSILICAT DE MAGNEZIU 2853 282690
FLUOROSILICAT DE AMONIU 2854 282690
FLUOROSILICAT DE POTASIU 2655 282620
FLUOROSILICAT DE SODIU 2674 282620
FLUOROSILICAT DE ZINC 2855 282690
FLUOROSILICA I, N.S.A. 2856 282690
FLUORTOLUEN 2388 290369
FLUORUR DE SODIU ÎN SOLU IE 3415 282611
FLUORUR DE SODIU SOLID 1690 282611
FOARFECE PIROTEHNICE EXPLOZIVE 0070 930690
FOCOASE PENTRU RACHETE AUTOPROPULSATE cu înc rc tur de 0370 930690
depresie sau exploziv
FOCOASE PENTRU RACHETE AUTOPROPULSATE cu înc rc tur de 0371 930690
depresie sau exploziv
FOCOASE PENTRU RACHETE AUTOPROPULSATE cu înc rc tur 0286 930690
exploziv
exploziv
exploziv
FOCOASE PENTRU TORPILE cu înc rc tur exploziv 0221 930690
FORMALDEHID , ÎN SOLU IE, con inând minim 25% formaldehid 2209 291211
FORMALDEHIDE ÎN SOLU IE INFLAMABIL 1198 291211
FORMIAT DE ALIL 2336 291513
FORMIAT DE ETIL 1190 291513
FORMIAT DE IZOBUTIL 2393 291513
FORMIAT DE METIL 1243 291513
FORMIAT DE n-BUTIL 1128 291513
FORMIA I DE AMIL 1109 291513
FORMIA I DE PROPIL 1281 291513
FOSFA-9 BICICLONONANI (CICLOOCTADIEN FOSFIN ) 2940 293100
FOSFAT ACID DE AMIL 2819 291990
FOSFAT ACID DE BUTIL 1718 291990
429
FOSFAT ACID DE DIIZOOCTIL 1902 291990
FOSFAT ACID DE IZOPROPIL 1793 291990
FOSFAT DE TRICRESIL cu peste 3% izomer orto 2574 291990
FOSFIN 2199 284800
FOSFIT DE PLUMB DIBAZIC 2989 283510
FOSFIT DE TRIETIL 2323 292090
FOSFIT DE TRIMETIL 2329 292090
FOSFOR GALBEN TOPIT, CONFORM 2447 280470
FOSFOR ALB sau GALBEN, ACOPERIT CU AP SAU ÎN SOLU IE 1381 280470
FOSFOR AMORF 1338 280470
FOSFUR DE ALUMINIU 1397 284800
FOSFUR DE CALCIU 1360 284800
FOSFUR DE MAGNEZIU 2011 284800
FOSFUR DE MAGNEZIU-ALUMINIU 1419 284800
FOSFUR DE POTASIU 2012 284800
FOSFUR DE SODIU 1432 284800
FOSFUR DE STRON IU 2013 284800
FOSFUR DE ZINC 1714 284800
FOSFURI STANICE 1433 284800
FOSGEN 1076 281210
FULMINAT DE MERCUR UMEZIT cu minim 20% (din mas ) ap sau 0135 interzis
FURALDEHIDE 1199 293212
FURAN 2389 293219
FURFURILAMIN 2526 293219
GALET UMEZIT cu minim 17% (din mas ) alcool 0433 360100
GALET UMEZIT cu minim 25% (din mas ) ap 0159 360100
GALIU 2803 811292
GAZ COMPRIMAT COMBURANT, N.S.A. 3156 ++++++
GAZ COMPRIMAT INFLAMABIL, N.S.A. 1954 ++++++
GAZ COMPRIMAT TOXIC, COMBURANT, COROZIV, N.S.A. 3306 ++++++
GAZ COMPRIMAT TOXIC, COMBURANT, N.S.A. 3303 ++++++
GAZ COMPRIMAT TOXIC, COROZIV, N.S.A. 3304 ++++++
GAZ COMPRIMAT TOXIC, INFLAMABIL, COROZIV, N.S.A. 3305 ++++++
GAZ COMPRIMAT TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A. 1953 ++++++
GAZ COMPRIMAT TOXIC, N.S.A. 1955 ++++++
GAZ COMPRIMAT, N.S.A. 1956 ++++++
GAZ DE COCSERIE COMPRIMAT 1023 270500
GAZ DE PETROL COMPRIMAT 1071 271129
GAZ FRIGORIFIC N.S.A. (GAZ REFRIGERANT N.S.A) ca de exemplu 1078 38247+
amestec F1, amestec F2 i amestec F3)
GAZ INSECTICID N.S.A. 1968 3808++
GAZ INSECTICID TOXIC N.S.A. 1967 3808++
GAZ LICHEFIAT INFLAMABIL, N.S.A. 3161 ++++++
GAZ LICHEFIAT TOXIC, N.S.A. 3162 ++++++
GAZ LICHEFIAT COMBURANT, N.S.A. 3157 ++++++
GAZ LICHEFIAT TOXIC, COMBURANT, CORIZIV, N.S.A. 3310 ++++++
GAZ LICHEFIAT TOXIC, COMBURANT, N.S.A. 3307 ++++++
GAZ LICHEFIAT TOXIC, CORIZIV, N.S.A. 3308 ++++++
GAZ LICHEFIAT TOXIC, INFLAMABIL, CORIZIV, N.S.A. 3309 ++++++
GAZ LICHEFIAT TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A. 3160 ++++++
GAZ LICHEFIAT, N.S.A. 3163 ++++++
GAZ LICHID REFRIGERAT, N.S.A. 3158 ++++++
GAZ LICHID REFRIGERAT, COMBURANT, N.S.A. 3311 ++++++
GAZ LICHID REFRIGERAT, INFLAMABIL, N.S.A. 3312 ++++++
430
GAZ REFRIGERANT R 404A (pentafluoretan, trifluoro- 1,1,1 etan i 3337 382478
tetrafluoro- 1,1,1,2 etan, în amestec zeotropic cu aproximativ 44%
pentafluoretan i 52% trifluoro - 1,1,1 etan)
GAZ REFRIGERANT R 407A (difluormetan, pentafluoretan i tetrafluoro- 3338 382478
1,1,1,2 etan, în amestec zeotropic cu aproximativ 20% difluormetan i
40% pentafluoretan)
GAZ REFRIGERANT R 407B (difluormetan, pentafluoretan i tetrafluoro- 3339 382478
70% pentafluoretan)
GAZ REFRIGERANT R 407C (difluormetan, pentafluoretan i tetrafluoro- 3340 382478
25% pentafluoretan)
GAZE DE PETROL LICHEFIATE 1075 271119
GAZE LICHEFIATE neinflamabile, cu adaos de azot, de dioxid de carbon 1058 ++++++
sau aer
GENERATOR CHIMIC DE OXIGEN 3356 ++++++
GENERATOR DE GAZ PENTRU SAC GONFLABIL (AIRBAG) sau 3268 870895
MODULE DE SAC GONFLABIL sau RETRACTOARE DE CENTUR DE
SIGURAN
GERMANIU 2192 285000
GLICIDALDEHID 2622 291249
GLUCONAT DE MERCUR 1637 285200
GRANULE DE MAGNEZIU ANROBATE cu o granulometrie de minim 149 2950 810430
microni
GRENADE DE EXERCI IU de mân sau de pu 0372 930690
GRENADE DE EXERCI IU de mân sau de pu 0452 930690
GRENADE DE EXERCI IU de mân sau pentru arm 0110 930690
GRENADE DE EXERCI IU de mân sau pentru pu 0318 930690
GRENADE de mân sau de pu cu înc rc tur exploziv 0284 930690
GRENADE de mân sau de pu cu înc rc tur exploziv 0285 930690
GRENADE de mân sau pu cu înc rc tur exploziv 0292 930690
GRENADE de mân sau pu cu înc rc tur exploziv 0293 930690
GUANIL NITROZAMINOGUANILIDIN (HIDRAZIN ), UMEZIT cu minim 0113 interzis
30% (din mas ) ap
GUANIL NITROZAMINOGUANILIDIN (TETRAZIN ), UMEZIT cu minim 0114 interzis
30% (din mas ) ap sau amestec de alcool i ap
GUDROANE LICHIDE inclusiv lian i rutieri i emulsii bituminoase, cu un 1999 270600
punct de aprindere de cel mult 60ºC
GUDROANE LICHIDE inclusiv lian i rutieri i emulsii bituminoase, cu un 3256 27++++
punct de aprindere de peste 60ºC, la o temperatur egal sau mai mare
decât punctul lor de aprindere, conform
GUDROANE LICHIDE inclusiv lian i rutieri i emulsii bituminoase, la o 3257 27++++
temperatur mai mare sau egal de 100ºC i mai mic decât punctul lor
de aprindere, conform
HAFNIU PULBERE UMEZIT cu minim 25% ap 1326 811291
HAFNIU PULBERE, USCAT 2545 811292
HÂRTIE TRATAT CU ULEIURI NESATURATE incomplet uscate 1379 481160
(include i hârtie carbon)
HELIU COMPRIMAT 1046 280429
HELIU LICHID REFRIGERAT 1963 280429
HEPTAFLUORPROPAN (GAZ REGRIGERANT R 227) 3296 290330
n-HEPTALDEHID 3056 291219
HEPTANI 1206 290110
HEPTASULFUR DE FOSFOR care nu con ine fosfor alb sau galben 1339 281390
n-HEPTEN 2278 290129
HEXACHLORACETON 2661 291470
HEXACLORBENZEN 2729 290362
HEXACLORBUTADIEN 2279 290329
HEXACLORCICLOPENTADIEN 2646 290359
HEXACLOROFEN 2875 290819
HEXADECILTRICLORSILAN 1781 293100
HEXADIEN 2458 290129
431
HEXAFLORUR DE SELENIU 2194 281290
HEXAFLORUR DE SULF 1080 281290
HEXAFLORUR DE TELUR 2195 281290
HEXAFLORUR DE TUNGSTEN 2196 282619
HEXAFLUORACETON 2420 291470
HEXAFLUORETAN (GAZ REFRIGERANT R 116) 2193 290330
HEXAFLUORPROPILEN (GAZ REFRIGERANT R 1216) 1858 290330
HEXALDEHID 1207 291219
HEXAMETILENDIAMIN , ÎN SOLU IE 1783 292122
HEXAMETILENDIAMIN , SOLID 2280 292122
HEXAMETILENEIMIN 2493 293399
HEXAMETILENTETRAMIN 1328 293399
HEXANI 1208 290110
HEXANITRAT DE MANITOL (NITROMANIT) UMEZIT cu minim 40% (din 0133 292090
mas ) ap sau amestec de alcool i ap
HEXANITRODIFENILEMIN (DIPICRILAMIN , HEXIL) 0079 292144
HEXANITROSTILBEN 0392 290420
HEXANOLI 2282 290519
HEXEN-1 2370 290129
HEXILTRICLORSILAN 1784 293100
HEXOLIT (HEXOTOL), uscat sau umezit cu minim 15% (din masa) ap 0118 360200
HEXOTONAL 0393 360200
HIDRAT DE HEXAFLUORACETON LICHID 2552 291470
HIDRAT DE HEXAFLUORACETON SOLID 3436 291470
HIDRAZIN ANHIDR 2029 282510
HIDRAZIN ÎN SOLU IE APOAS con inând cel mult 37% (din mas ) 3293 282510
hidrazin
HIDRAZIN ÎN SOLU IE APOAS con inând cel pu in 37% (din mas ) 2030 282510
hidrazin
HIDRAZIN SOLU IE APOAS , INFLAMABIL , con inând mai mult de 3484 282510
37% (mas ) de hidrazin
1-HIDROBENZOTRIAZOL MONOHIDRATAT 3474 293390
1-HIDROBENZOTRIAZOL ANHIDR uscat sau umezit cu cel pu in 0508 293390
20% (din mas ) ap
HIDROCARBURI GAZOASE ÎN AMESTEC COMPRIMAT, N.S.A. 1964 271129
HIDROCARBURI GAZOASE ÎN AMESTEC LICHEFIAT, N.S.A. ca 1965 271119
amestec A,
A01, A02, A0, A1, B1, B2, B sau C 271113
HIDROCARBURI LICHIDE, N.S.A. 3295 290+++
HIDROCARBURI TERPENICE, N.S.A. 2319 290219
HIDROGEN COMPRIMAT 1049 280410
HIDROGEN ÎNTR-UN DISPOZITIV DE STOCARE A HIDRURII 3468 285000
METALICE
HIDROGEN ÎNTR-UN DISPOZITIV DE STOCARE CU HIDRUR 3468 285000
METALIC
AMBALAT CU UN ECHIPAMENT
HIDROGEN ÎNTR-UN DISPOZITIV DE STOCARE CU HIDRUR 3468 285000
METALIC
CON INUT ÎNTR-UN ECHIPAMENT
HIDROGEN LICHID REFRIGERAT 1966 280410
HIDROGEN I METAN ÎN AMESTEC COMPRIMAT 2034 271129
280410
HIDROGENODIFLORUR DE POTASIU ÎN SOLU IE 3421 282619

HIDROGENODIFLORUR DE POTASIU SOLID 1811 282619
HIDROGENODIFLORUR DE SODIU 2439 282611
HIDROGENODIFLORURI ÎN SOLU IE, N.S.A. 3471 282619
HIDROGENODIFLORURI SOLIDE, N.S.A. 1740 282619
HIDROGENODIFLUORUR DE AMONIU SOLID 1727 282611
432
HIDROGENOSULFAT DE AMONIU 2506 283329
HIDROGENOSULFAT DE NITROSIL LICHID 2308 281119
HIDROGENOSULFAT DE NITROSIL SOLID 3456 281119
HIDROGENOSULFAT DE POTASIU 2509 283329
HIDROGENOSULFA I ÎN SOLU IE APOAS 2837 283329
HIDROGENOSULFI I ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A. 2693 283220
HIDROGENOSULFUR DE SODIU cu mai pu in de 25% ap de cristalizare 2318 283010
HIDROGENOSULFUR DE SODIU HIDRATAT cu cel pu in 25% ap de 2949 283010
cristalizare
HIDROXID DE CESIU 2682 282590
HIDROXID DE CESIU ÎN SOLU IE 2681 282590
HIDROXID DE FENILMERCUR 1894 285200
HIDROXID DE LITIU 2680 282520
HIDROXID DE LITIU ÎN SOLU IE 2679 282520
HIDROXID DE POTASIU ÎN SOLU IE 1814 281520
HIDROXID DE POTASIU, SOLID 1813 281520
HIDROXID DE RUBIDIU 2678 282590
HIDROXID DE RUBIDIU ÎN SOLU IE 2677 282590
HIDROXID DE SODIU ÎN SOLU IE 1824 281512
HIDROXID DE SODIU, SOLID 1823 281511
HIDROXID DE TETRAMETIL AMONIU ÎN SOLU IE 1835 292390
HIDROXID DE TETRAMETIL AMONIU SOLID 3423 292390
HIDRURA DE LITIU-ALUMINIU 1410 285000
HIDRUR DE ALUMINIU 2463 285000
HIDRUR DE CALCIU 1404 285000
HIDRUR DE LITIU 1414 285000
HIDRUR DE LITIU SOLID , PIESE TURNATE 2805 285000
HIDRUR DE LITIU-ALUMINIU ÎN ETER 1411 285000
HIDRUR DE MAGNEZIU 2010 285000
HIDRUR DE SODIU 1427 285000
HIDRUR DE SODIU-ALUMINIU 2835 285000
HIDRUR DE TITAN 1871 285000
HIDRUR DE ZIRCONIU 1437 285000
HIDRURI METALICE HIDROREACTIVE, N.S.A. 1409 285000
HIDRURI METALICE INFLAMABILE, N.S.A. 3182 285000
HIPOCLORIT DE BARIU con inând peste 22% clor activ 2741 282890
HIPOCLORIT DE CALCIU HIDRATAT sau HIPOCLORIT DE CALCIU ÎN 2880 282810
AMESTEC HIDRATAT cu cel pu in 5,5% dar cel mult 16% ap
HIPOCLORIT DE CALCIU ÎN AMESTEC USCAT, con inând peste 10% dar 2208 282810
maxim 39% clor activ
HIPOCLORIT DE CALCIU USCAT sau HIPOCLORIT DE CALCIU ÎN 1748 282810
AMESTEC USCAT con inând mai mult de 39% clor activ (8,8% oxigen activ)
HIPOCLORIT DE CALCIU AMESTEC HIDRATAT, COROSIV cu cel pu in 3487 282810
5,5% dar cel mult 16% ap
HIPOCLORIT DE CALCIU AMESTEC USCAT, COROSIV con inând mai 3486 282810
mult de 10% dar 39% maximum de clor activ
HIPOCLORIT DE CLACIU AMESTEC USCAT, COROSIV con inând mai 3485 282810
mult de 39% clor activ (8,8% oxigen activ)
HIPOCLORIT DE CALCIU HIDRATAT, COROSIV cu cel pu in 5,5% dar cel 3487 282810
mult 16% ap
HIPOCLORIT DE CALCIU USCAT, COROSIV 3485 282810
HIPOCLORIT DE LITIU USCAT sau HIPOCLORIT DE LITIU ÎN AMESTEC 1471 282890
HIPOCLORIT DE ter -BUTIL 3255 interzis
HIPOCLORIT ÎN SOLU IE 1791 282890
HIPOCLORII ANORGANICI, N.S.A. 3212 282890
IMINOBISPROPILAMIN -3,3' 2269 292129
INSECTICID GAZ, INFLAMABIL, N.S.A 3354 3808++
INSECTICID GAZ, TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A 3355 3808++
433
IOD 3495 280120
IODO-2 BUTAN 2390 290330
IODOMETILPROPANI 2391 290330
IODOPROPANI 2392 290330
IODUR DE ACETIL 1898 291590
IODUR DE ALIL 1723 290330
IODUR DE BENZIL 2653 290369
IODUR DE HIDROGEN ANHIDR 2197 281119
IODUR DE MERCUR 1638 285200
IODUR DE METIL 2644 290330
IODUR DUBL DE MERCUR I DE POTASIU 1643 285200
ISOBUTIRONITRIL 2284 292690
ISOBUTRALDEHID (ALDEHID IZOBUTIRIC ) 2045 291219
IZOBUTAN 1969 271113
IZOBUTANOL (ALCOOL IZOBUTILIC) 1212 290514
IZOBUTILAMIN 1214 292119
IZOBUTILEN 1055 290123
IZOBUTIRAT DE ETIL 2385 291560
IZOBUTIRAT DE IZOBUTIL 2528 291560
IZOBUTIRAT DE IZOPROPIL 2406 291560
IZOCIANAT DE CICLOHEXIL 2488 292910
IZOCIANAT DE CLORO-3 METIL-4 FENIL LICHID 2236 292910
IZOCIANAT DE CLORO-3 METIL-4 FENIL SOLID 3428 292910
IZOCIANAT DE ETIL 2481 292910
IZOCIANAT DE FENIL 2487 292910
IZOCIANAT DE IZOBUTIL 2486 292910
IZOCIANAT DE IZOPROPIL 2483 292910
IZOCIANAT DE METIL 2480 292910
IZOCIANAT DE METOXIMETIL 2605 292910
IZOCIANAT DE n-BUTIL 2485 292910
IZOCIANAT DE n-PROPIL 2482 292910
IZOCIANAT DE ter -BUTIL 2484 292910
IZOCIANAT TOXIC INFLAMABIL, N.S.A. sau IZOCIANAT TOXIC, 3080 292910
INFLAMABIL, ÎN SOLU IE, N.S.A.
IZOCIANA I DE DICLOROFENIL 2250 292910
IZOCIANA I INFLAMABILI, TOXICI, N.S.A. Sau IZOCIANA I ÎN SOLU IE, 2478 292910
INFLAMABIL , TOXIC , N.S.A.
IZOCIANA I TOXICI, N.S.A. sau IZOCIANAT TOXIC ÎN SOLU IE, N.S.A. 2206 292910
IZOFORONDIAMIN 2289 292239
IZOHEPTENI 2287 290129
IZOHEXENI 2288 290129
IZOOCTENE 1216 290129
IZOPENTENEN 2371 290129
IZOPREN STABILIZAT 1218 290124
IZOPROPANOL (ALCOOL IZOPROPILIC) 1219 290512
IZOPROPENILBENZEN 2303 290290
IZOPROPILAMIN 1221 292119
IZOPROPILBENZEN 1918 290270
IZOTIOCIANAT DE ALIL STABILIZAT 1545 293090
IZOTIOCIANAT DE METIL 2477 293090
IZOVALERAT DE METIL 2400 291560
ÎNC RC TURI CUMULATIVE f detonator 0439 930690
ÎNC RC TURI DE DEMOLARE 0048 930690
434
ÎNC RC TURI DE DISPERSIE 0043 930690
ÎNC RC TURI EXPLOZIVE CU LIANT PLASTIC 0457 930690
ÎNC RC TURI EXPLOZIVE INDUSTRIALE f detonator 0442 930690
ÎNC RC TURI PENTRU EXTINCTOARE, lichid coroziv 1774 381300
ÎNC RC TURI PENTRU RELEE EXPLOZIVE 0060 930690
ÎNC RC TURI PROPULSIVE 0271 930690
ÎNC RC TURI PROPULSIVE PENTRU TUN 0242 930690
ÎNC RC TURI SUBMARINE 0056 930690
Îngr minte cu nitrat (azotat) de amoniu, în amestec omogen de tipul 2071 310520 scutit
azot/fosfat, azot/potasiu sau azot/fosfat/potasiu con inând peste 70% nitrat
de amoniu i peste 0,4% materii combustibile totale/materii organice
exprimate în carbon echivalent, sau con inând peste 45% nitrat de amoniu
limitarea con inutului de materii combustibile
ÎNGR MINTE CU NITRAT (AZOTAT) DE AMONIU 2067 310520
ÎNGR MINTE ÎN SOLU IE con inând amoniac necombinat 1043 281420
310510
KEROSEN, petrol lampant 1223 273100
KRIPTON LICHID REFRIGERAT 1970 280429
LACTAT DE ANTIMONIU 1550 291811
LACTAT DE ETIL 1192 291811
LEG TURI PIROTEHNICE EXPLOZIVE 0173 360300
Lian i rutieri cu un punct de aprindere de peste 60°C, conform 1999 271490
Lian i rutieri cu un punct de aprindere de peste 60°C, cu o temperatur egal 3256 271490
sau mai mare decât punctul lor de aprindere, conform
Lian i rutieri cu o temperatur egal sau mai mare de 100°C i mai mic 3257 271490
decât punctul lor de aprindere, conform
LICHID ALCALIN CAUSTIC, N.S.A. 1719 28++++
LICHID ANORGANIC COROZIV, ACID, N.S.A. 3264 28++++
LICHID ANORGANIC COROZIV, BAZIC, N.S.A. 3266 28++++
LICHID ANORGANIC CU AUTOAPRINDERE, COROZIV, N.S.A. 3188 28++++
LICHID ANORGANIC CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3186 28++++
LICHID ANORGANIC CU AUTOAPRINDERE, TOXIC, N.S.A. 3187 28++++
LICHID ANORGANIC PIROFORIC, N.S.A. 3194 28++++
LICHID ANORGANIC TOXIC, COROZIV, N.S.A. 3289 28++++
LICHID ANORGANIC TOXIC, N.S.A. 3287 28++++
LICHID AUTOREACTIV DE TIP B, CU REGLAREA TEMPERATURII 3231 interzis
LICHID AUTOREACTIV DE TIP C, CU REGLAREA TEMPERATURII 3233 interzis
LICHID AUTOREACTIV DE TIP D, CU REGLAREA TEMPERATURII 3235 interzis
LICHID AUTOREACTIV DE TIP E, CU REGLAREA TEMPERATURII 3237 interzis
LICHID AUTOREACTIV DE TIP F, CU REGLAREA TEMPERATURII 3239 interzis
LICHID AUTOREACTIV DE TIP B 3221 ++++++
LICHID AUTOREACTIV DE TIP C 3223 ++++++
LICHID AUTOREACTIV DE TIP D 3225 ++++++
LICHID AUTOREACTIV DE TIP E 3227 ++++++
LICHID AUTOREACTIV DE TIP F 3229 ++++++
LICHID COMBURANT, COROZIV, N.S.A. 3098 ++++++
435
LICHID COMBURANT, N.S.A. 3139 ++++++
LICHID COMBURANT, TOXIC, N.S.A. 3099 ++++++
LICHID COROSIV CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3301 ++++++
LICHID COROZIV, COMBURANT, N.S.A. 3093 ++++++
LICHID COROZIV, HIDROREACTIV, N.S.A. 3094 ++++++
LICHID EXPLOZIBIL DESENSIBILIZAT N.S.A. 3379 360200
LICHID HIDROREACTIV, COROZIV, N.S.A. 3129 ++++++
LICHID HIDROREACTIV, N.S.A. 3148 ++++++
LICHID HIDROREACTIV, TOXIC, N.S.A. 3130 ++++++
LICHID INFLAMABIL TOXIC, COROZIV, N.S.A. 3286 ++++++
LICHID INFLAMABIL, N.S.A. 1993 ++++++
LICHID INFLAMABIL, TOXIC, N.S.A. 1992 ++++++
LICHID ORGANIC COROZIV, ACID, N.S.A. 3265 29++++
LICHID ORGANIC COROZIV, BAZIC, N.S.A. 3267 29++++
LICHID ORGANIC CU AUTOAPRINDERE, COROZIV, N.S.A. 3185 29++++
LICHID ORGANIC CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3183 29++++
LICHID ORGANIC CU AUTOAPRINDERE, TOXIC, N.S.A. 3184 29++++
LICHID TOXIC PRIN INHALARE, INFLAMABIL, N.S.A., CL50 mai mic sau 3383 ++++++
egal cu 200 ml/mc3 i concentra ia vaporilor satura i mai mare sau egal cu
500 CL50
LICHID TOXIC PRIN INHALARE, INFLAMABIL, N.S.A., CL50 mai mic sau 3384 ++++++
egal cu 1000 ml/mc3 i concentra ia vaporilor satura i mai mare sau egal
cu 10 CL50
LICHID TOXIC PRIN INHALARE, COMBURANT, N.S.A., CL50 mai mic sau 3388 ++++++
cu 10 CL50
LICHID TOXIC PRIN INHALARE, COMBURANT, N.S.A., CL50 mai mic sau 3387 ++++++
500 CL50
LICHID TOXIC PRIN INHALARE, COROSIV, N.S.A., CL50 mai mic sau 3389 ++++++
500 CL50
LICHID TOXIC PRIN INHALARE, COROSIV, N.S.A., CL50 mai mic sau 3390 ++++++
cu 10 CL50
LICHID TOXIC PRIN INHALARE, HIDROREACTIV, N.S.A., CL50 mai mic 3385 ++++++
sau egal cu 200 ml/mc3 i concentra ia vaporilor satura i mai mare sau
egal cu 500 CL50
LICHID TOXIC PRIN INHALARE, HIDROREACTIV, N.S.A., CL50 mai mic 3386 ++++++
sau egal cu 1000 ml/mc3 i concentra ia vaporilor satura i mai mare sau
egal cu 10 CL50
LICHID TOXIC PRIN INHALARE, N.S.A., CL50 mai mic sau egal cu 200 3381 ++++++
ml/mc3 i concentra ia vaporilor satura i mai mare sau egal cu 500 CL50
LICHID TOXIC PRIN INHALARE, N.S.A., CL50 mai mic sau egal cu 1000 3382 ++++++
ml/mc3 i concentra ia vaporilor satura i mai mare sau egal cu 10 CL50
LICHID TOXIC LA INHALARE, HIDROREACTIV, INFLAMABIL, N.S.A., cu 3490 ++++++

CL50 mai mic sau egal cu 200 ml/m3 i cu concentra ie de vapori saturat
mai mare sau egal cu 500 CL50
LICHID TOXIC LA INHALARE, HIDROREACTIV, INFLAMABIL, N.S.A., cu 3491 ++++++
CL50 mai mic sau egal cu 1000 ml/m3 i cu concentra ie de vapori saturat
mai mare sau egal cu 10 CL50
LICHID TOXIC LA INHALARE, COROSIV, INFLAMABIL, N.S.A., cu CL50 mai 3488 ++++++
mic sau egal cu 200 ml/m3 i cu concentra ie de vapori saturat mai mare
sau egal cu 500 CL50
LICHID TOXIC LA INHALARE, COROSIV, INFLAMABIL, N.S.A., cu CL50 mai 3489 ++++++
mic sau egal cu 1000 ml/m3 i cu concentra ie de vapori saturat mai mare
sau egal cu 10 CL50
LICHID TOXIC, COMBURANT, N.S.A. 3122 ++++++
LICHID TOXIC, HIDROREACTIV, N.S.A. 3123 ++++++
LICHID TRANSPORTAT ÎN STARE CALD , INFLAMABIL, N.S.A., (inclusiv 3257 ++++++
metal topit, sare topit , etc.) la o temperatur egal sau mai mare de 100°C
i inferioar punctului s u de fierbere
436
LICHID TRANSPORTAT ÎN STARE CALD , INFLAMABIL, N.S.A., având un 3256 ++++++
punct de aprindere mai mare de 61°C, la o temperatur egal sau mai mare
decât punctul s u de fierbere
LICHIDE COROZIVE, N.S.A. 1760 ++++++
LITIU 1415 280519
LUMÂN RI LACRIMOGENE 1700 930690
MAGNEZIU PULBERE sau ALIAJE DE MAGNEZIU 1418 810430
MAGNEZIU sau ALIAJE DE MAGNEZIU con inând peste 50% magneziu, 1869 8104++
sub form de granule, pan sau band
MALONITRIL 2647 292690
MANEB sau PREPARATE DE MANEB con inând cel pu in 60% maneb 2210 382490
MANEB STABILIZAT sau PREPARATE DE MANEB STABILIZATE împotriva 2968 382490
autoaprinderii
Mase magnetizate 2807 ++++++ scutit
Mastic bituminos cu un punct de aprindere de peste 60°C, conform 1999 271500
Mastic bituminos cu un punct de aprindere de peste 60°C, la o temperatur 3256 271500
egal sau mai mare decât punctul s u de aprindere, conform
Mastic bituminos cu o temperatur egal sau mai mare de 100°C, i mai 3257 271500
mic decât punctul s u de aprindere, conform
MA INI FRIGORIFICE care con in gaze lichefiate i netoxice 3358 8418++
MA INI FRIGORIFICE care con in gaze neinflamabile i netoxice sau solu ii 2857 8418++
de amoniac (Nr. ONU 2672)
MATERIAL PLASTIC PENTRU TURNARE în past , folii sau cordon 3314 39++++
extrudat, care degaj vapori inflamabili
MATERIE BIOLOGIC , CATEGORIA B 3373 ++++++
MATERIE INFEC IOAS NUMAI PENTRU ANIMALE 2900 300+++
MATERIE INFEC IOAS PENTRU OM 2814 300+++
MATERIE LICHID COROZIV , INFLAMABIL , N.S.A. 2920 ++++++
MATERIE LICHID COROZIV , TOXIC , N.S.A. 2922 ++++++
MATERIE LICHID FOLOSIT LA PRODUCEREA DE GAZE 1693 ++++++
LACRIMOGENE, N.S.A.
MATERIE LICHID ORGANIC PIROFORIC , N.S.A. 2845 29++++
MATERIE LICHID ORGANIC TOXIC , COROZIV , N.S.A. 2927 29++++
MATERIE LICHID ORGANIC TOXIC , INFLAMABIL , N.S.A. 2929 29++++
MATERIE LICHID ORGANIC TOXIC , N.S.A. 2810 29++++
Materie lichid reglementat pentru avia ie n.s.a. 3334 ++++++ scutit
MATERIE LICHID , INFLAMABIL , COROZIV , N.S.A. 2924 ++++++
MATERIE METALIC HIDROREACTIV , CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3209 ++++++
MATERIE METALIC HIDROREACTIV , N.S.A. 3208 ++++++
MATERIE ORGANOMETALIC LICHID PIROFORIC 3392 293100
MATERIE ORGANOMETALIC LICHID PIROFORIC , HIDROREACTIV 3394 293100
MATERIE ORGANOMETALIC LICHID , HIDROREACTIV 3398 293100
MATERIE ORGANOMETALIC SOLID PIROFORIC 3391 293100
MATERIE ORGANOMETALIC SOLID PIROFORIC , HIDROREACTIV 3393 293100
MATERIE ORGANOMETALIC SOLID , CU AUTOAPRINDERE 3400 293100
MATERIE ORGANOMETALIC SOLID , HIDROREACTIV 3395 293100
MATERIE ORGANOMETALIC SOLID , HIDROREACTIV , CU 3397 293100
AUTOAPRINDERE
MATERIE ORGANOMETALIC SOLID , HIDROREACTIV , INFLAMABIL 3396 293100
MATERIE ORGANOMETALIC SOLID , HIDROREACTIV , INFLAMABIL 3399 293100
MATERIE PERICULOAS DIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI, 3082 ++++++
LICHID , N.S.A.
MATERIE PERICULOAS DIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI, 3077 ++++++
SOLID , N.S.A.
MATERIE SOLID CARE SERVE TE LA PRODUCEREA GAZELOR 3448 ++++++
LACRIMOGENE, N.S.A.
MATERIE SOLID COMBURANT , N.S.A. 1479 ++++++
MATERIE SOLID CON INÂND UN LICHID COROZIV, N.S.A. 3244 ++++++
MATERIE SOLID CON INÂND UN LICHID TOXIC, N.S.A. 3243 ++++++
MATERIE SOLID COROZIV , INFLAMABIL , N.S.A. 2921 ++++++
437
MATERIE SOLID COROZIV , TOXIC , N.S.A. 2923 ++++++
MATERIE SOLID HIDROREACTIV , N.S.A. 2813 ++++++
MATERIE SOLID ORGANIC CU AUTOAPRINDERE, COROZIV , N.S.A. 3126 29++++
MATERIE SOLID ORGANIC CU AUTOAPRINDERE, TOXIC , N.S.A. 3128 29++++
MATERIE SOLID ORGANIC INFLAMABIL , COROZIV , N.S.A. 2925 29++++
MATERIE SOLID ORGANIC INFLAMABIL , N.S.A. 1325 29++++
MATERIE SOLID ORGANIC INFLAMABIL , TOXIC , N.S.A. 2926 29++++
MATERIE SOLID ORGANIC PIROFORIC , N.S.A. 2846 29++++
MATERIE SOLID ORGANIC TOXIC , COROZIV , N.S.A. 2928 29++++
MATERIE SOLID ORGANIC TOXIC , INFLAMABIL , N.S.A. 2930 29++++
MATERIE SOLID ORGANIC TOXIC , N.S.A. 2811 29++++
Materie solid reglementat pentru avia ie n.s.a. 3335 ++++++ scutit
MATERII ASOCIATE VOPSELELOR, COROZIVE, IMFLAMABILE (inclusiv 3470 381400
solven i i diluan i pentru vopsele)
MATERII ASOCIATE VOPSELELOR, IMFLAMABILE, COROZIVE (inclusiv 3469 381400
solven i i diluan i pentru vopsele)
MATERII EXPLOZIVE FOARTE PU IN SENSIBILE (MATERII TPS) N.S.A. 0482 360200
MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 0473 interzis
MATERII EXPLOZIVE N.S.A. 0474 360200
MATERII PLASTICE PE BAZ DE NITROCELULOZ , CU 2006 391220
MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE SPECIFIC REDUS (LSA-II), 3324 284+++
FISIBILE
MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE SPECIFIC REDUS (LSA-II), 3321 284+++
nefisibile sau fisibilitate exceptat
MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE SPECIFIC REDUS (LSA-III), 3325 284+++
FISIBILE
MATERII RADIOACTIVE CU ACTIVITATE SPECIFIC REDUS (LSA-III), 3322 284+++
nefisibile sau fisibilitate exceptat
MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP A, care nu sunt sub form 2915 284+++
special , nefisibile sau fisibile exceptate
MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP A, FISIBILE care nu sunt sub 3327 284+++
form special
MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP A, SUB FORM SPECIAL , 3333 284+++
FISIBILE
MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP A, SUB FORM SPECIAL , 3332 284+++
nefisibile sau fisibile exceptate
MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP B (M), FISIBILE 3329 284+++
MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP B (M), nefisibile sau fisibile 2917 284+++
exceptate
MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP B (U), FISIBILE 3328 284+++
MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP B (U), nefisibile sau fisibile 2916 284+++
exceptate
MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP C, FISIBILE 3330 284+++
MATERII RADIOACTIVE ÎN COLETE DE TIP C, nefisibile sau cu fisibilitate 3323 284+++
exceptat
MATERII RADIOACTIVE TRANSPORTATE ÎNTR-UN ARANJAMENT 3331 284+++
SPECIAL, FISIBILE
MATERII RADIOACTIVE TRANSPORTATE ÎNTR-UN ARANJAMENT 2919 284+++
SPECIAL, nefisibile sau fisibile exceptate
MATERII RADIOACTIVE, AMBALAJE GOALE CA I COLETE EXCEPTATE 2908 284+++
MATERII RADIOACTIVE, CANTIT I LIMITATE ÎN COLETE EXCEPTATE 2910 284+++
MATERII RADIOACTIVE, APARATE sau OBIECTE ÎN COLETE 2911 284+++
EXCEPTATE
438
MATERII RADIOACTIVE, CU ACTIVITATE SPECIFIC SLAB (LSA-I) 2912 284+++
nefisibile sau fisibile exceptate
MATERII RADIOACTIVE, HEXAFLUORUR DE URANIU, fisile 2977 284400
MATERII RADIOACTIVE, HEXAFLUORUR DE URANIU, nefisile sau fisile 2978 284400
exceptate
MATERII RADIOACTIVE, OBIECTE CONTAMINATE SUPERFICIAL (SCO-I 2913 284+++
sau SCO-II) nefisibile sau fisibile exceptate
MATERII RADIOACTIVE, OBIECTE CONTAMINATE SUPERFICIAL (SCO-I 3326 284+++
sau SCO-II) FISIBILE
MATERII RADIOACTIVE, OBIECTE PRODUSE DIN TORIU NATURAL, sau 2909 284400
DIN URANIU S CIT, sau DIN URANIU NATURAL
rfuri periculoase con inute în ma ini sau m rfuri periculoase con inute în 3363 8+++++ scutit
aparate
MEDICAMENT LICHID TOXIC, N.S.A. 1851 300+++
MEDICAMENT, LICHID INFLAMABIL TOXIC, N.S.A. 3248 300+++
MEDICAMENT, SOLID, TOXIC, N.S.A. 3249 300+++
MEMBRANE FILTRATE ÎN NITROCELULOZ cu un con inut de azot de 3270 391220

pân la 12,6% (raportat la masa uscat )
MERCAPTAN AMILIC 1111 293090
MERCAPTAN BUTILIC 2347 293090
MERCAPTAN CICLOHEXILIC 3054 293090
MERCAPTAN ETILIC 2363 293090
MERCAPTAN FENILIC 2337 293090
MERCAPTAN METILIC 1064 293090
MERCAPTAN METILIC PERCLORAT 1670 293090
MERCAPTANI LICHIZI INFLAMABILI, TOXICI, N.S.A. sau MERCAPTANI ÎN 1228 293090
AMESTEC LICHID, INFLAMABIL, TOXIC, N.S.A.
MERCAPTANI LICHIZI TOXICI, INFLAMABILI, N.S.A. sau MERCAPTANI ÎN 3071 293090
AMESTEC LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A.
MERCAPTANI LICHIZI, INFLAMABILI, N.S.A. sau MERCAPTANI ÎN 3336 293090
AMESTEC LICHID, INFLAMABIL, N.S.A.
MERCUR 2809 280540
MERCUR CON INUT ÎN OBIECTE MANUFACTURATE 3506 2852++
2-METIL-2-HEPTANTIOL 3023 293090
METACRILAT DE 2-DIMETILAMINOETIL 2522 292219
METACRILAT DE ETIL STABILIZAT 2277 291614
METACRILAT DE METIL MONOMER, STABILIZAT 1247 291614
METACRILAT DEIZOBUTIL STABILIZAT 2283 291614
METACRILAT n-BUTIL STABILIZAT 2227 291614
METAL PIROFORIC, N.S.A. sau ALIAJ PIROFORIC N.S.A. 1383 81++++
METALDEHID 1332 291250
METALE- CARBONILI LICHIDE, N.S.A. 3281 293100
METALE- CARBONILI SOLIDE, N.S.A. 3466 293100
METALTRICRILONITRIL STABILIZAT 3079 292690
METAN COMPRIMAT sau GAZ NATURAL COMPRIMAT (cu con inut ridicat 1971 271121
de metan)
METAN LICHID REFRIGERAT sau GAZ NATURAL LICHID REFRIGERAT 1972 271121
(cu con inut ridicat de metan)
METANOL 1230 290511
METAVANADAT DE AMONIU 2859 284190
METAVANADAT DE POTASIU 2864 284190
METIL-1 PIPERIDIN 2399 293339
METIL-2 BUTEN -1 2459 290129
METIL-2 BUTEN -2 2460 290129
METIL-2 ETIL-5 PIRIDIN 2300 293339
METIL-2 FURAN 2301 293219
METIL-2 PENTANOL-2 2560 290519
METIL-3 BUTANON -2 2397 291419
METIL-3 BUTEN -1 2561 290129
439
METIL-5 HEXANON -2 2302 291419
METILACETILEN I PROPADIEN ÎN AMESTEC STABILIZAT (Amestec 1060 271119
P1 i Amestec P2)
METILACROLEIN STABILIZAT 2396 291219
METILAL 1234 291100
METILAMIN ANHIDR 1061 292111
METILAMIN ÎN SOLU IE APOAS 1235 292111
N-METILANILIN 2294 292142
METILAT DE SODIU 1431 290519
METILAT DE SODIU ÎN SOLU IE cu alcool 1289 290519
2-METILBUTANAL 3371 290110
N-METILBUTILAMIN 2945 292119
METILCICLOHEXAN 2296 290219
METILCICLOHEXANOLI, INFLAMABILI 2617 290612
METILCICLOPENTAN 2298 290219
METILCLOROSILAN 2534 293100
METILDICLORSILAN 1242 293100
METILFENILDICLORSILAN 2437 293100
METILHIDRAZIN 1244 292800
METILIZOBUTILCETON 1245 291413
METILIZOPROPENILCETON , STABILIZAT 1246 291419
4-METILMORFOLIN (N-METILMORFOLIN ) 2535 293499
METILPENTADIEN 2461 290129
METILPROPILCETON 1249 291419
METILTETRAHIDROFURAN 2536 293219
METILTRICLORSILAN 1250 293100
alfa-METILVALERALDEHID 2367 291219
METILVINILCETON STABILIZAT 1251 291419
METLCICLOHEXANON 2297 291422
METOXI-1 PROPANOL-2 3092 290949
METOXI-4 METIL-4 PENTADON -2 2293 291450
MICROORGANISME MODIFICATE GENETIC 3245 300290
MINE cu înc rc tur exploziv 0136 930690
MONOCLORHIDR DE GLICOL 1135 290559
alfa-MONOCLORHIDRIN DE GLICEROL 2689 290559
MONOCLORUR DE IOD SOLID 1792 281210
MONOCLORUR DE IOD LICHID 3498 281210
MONONITRAT-5 DE IZOSORBID 3251 293299
MONONITROTOLUIDIN 2660 292143
MONOXID DE AZOT (OXID NITRIC) COMPRIMAT 1660 281129
MONOXID DE AZOT I TETRAOXID DE DIAZOT ÎN AMESTEC (MONOXID 1975 281129
DE AZOT I DIOXID DE AZOT ÎN AMESTEC)
MONOXID DE CARBON COMPRIMAT 1016 281129
MONOXID DE POTASIU 2033 282590
MONOXID DE SODIU 1825 282590
MORFOLIN 2054 293499
APARAT DE TRANSPORT CARE PROPAG FUM 3359 ++++++
Motor cu combustie intern cu propulsie cu gaz inflamabil sau motor cu 3166 8407++ scutit
combustie intern cu propulsie cu lichid inflamabil sau vehicul cu propulsie
cu gaz inflamabil sau vehicul cu propulsie cu lichid inflamabil sau motor cu
acumulator cu combustibil care con ine gaz inflamabil sau motor cu
acumulator cu combustibil care con ine lichid inflamabil sau vehicul cu
propulsie cu acumulator cu combustibil care con ine gaz inflamabil sau
vehicul cu propulsie cu acumulator cu combustibil care con ine lichid
inflamabil
440
MUNI II DE EXERCI IU 0362 930690
MUNI II DE EXERCI IU 0488 930690
MUNI II FUMIGENE CU FOSFOR ALB cu înc rc tur de depresie, 0245 930690
înc rc tur de explozie sau înc rc tur propulsiv
MUNI II FUMIGENE CU FOSFOR ALB cu înc rc tur de depresie, 0246 930690
MUNI II FUMIGENE cu sau f înc rc tur de depresie, înc rc tur de 0303 930690
explozie sau înc rc tur propulsiv
MUNI II FUMIGENE cu sau f înc rc tur de dispersie, înc rc tur de 0015 930690
expulzare sau înc rc tur propulsiv
MUNI II FUMIGENE cu sau f înc rc tur de dispersie, înc rc tur de 0016 930690
MUNI II INCENDIARE CU FOSFOR ALB cu înc rc tur de depresie, 0243 930690
MUNI II INCENDIARE CU FOSFOR ALB cu înc rc tur de depresie, 0244 930690
MUNI II INCENDIARE cu lichid sau gel cu înc rc tur de depresie, 0247 930690
MUNI II INCENDIARE cu sau f înc rc tur de depresie, înc rc tur de 0300 930690
MUNI II INCENDIARE, cu sau f înc rc tur de dispersie, înc rc tur de 0009 930690
MUNI II INCENDIARE, cu sau f înc rc tur de dispersie, înc rc tur de 0010 930690
MUNI II LACRIMOGENE cu înc rc tur de dispersie, înc rc tur de 0018 930690
MUNI II LACRIMOGENE cu înc rc tur de dispersie, înc rc tur de 0019 930690
MUNI II LACRIMOGENE cu sau f înc rc tur de depresie, înc rc tur 0301 930690
de explozie sau înc rc tur propulsiv
MUNI II LACRIMOGENE NEEXPLOZIVE f înc rc tur de dispersie i 2017 930690
înc rc tur exploziv , neamorsate
MUNI II LUMINISCENTE cu sau f înc rc tur de depresie, înc rc tur 0254 930690
MUNI II LUMINISCENTE cu sau f înc rc tur de depresie, înc rc tur 0297 930690
MUNI II LUMINISCENTE cu sau f înc rc tur de dispersie, înc rc tur 0171 930690
exploziv sau înc rc tur propulsiv
MUNI II PENTRU ÎNCERC RI 0363 930690
MUNI II TOXICE cu înc rc tur de dispersie, înc rc tur de expulzare sau 0020 interzis
MUNI II TOXICE cu înc rc tur de dispersie, înc rc tur de expulzare sau 0021 interzis
MUNI II TOXICE NEEXPLOZIVE, f înc rc tur de dispersie i 2016 930690
înc rc tur exploziv , neamorsate
NAFTALIN BRUT sau NAFTALIN RAFINAT 1334 270740
NAFTALIN TOPIT 2304 290290
NAFTENA I DE COBALT PULBERE 2001 382420
alfa-NAFTILAMIN 2077 292145
beta-NAFTILAMIN ÎN SOLU IE 3411 292145
beta-NAFTILAMIN SOLID 1650 292145
NAFTILTIUREE 1651 293090
NAFTILUREE 1652 292421
NEON COMPRIMAT 1065 280429
NEON, LICHID REFRIGERAT 1913 280429
NICHEL-TETRACARBONIL 1259 293100
NICOTIN 1654 293999
NITRANILINE (o-, m-, p-) 1661 292142
NITRANISOLI LICHIZI 2730 290930
NITRANISOLI SOLIZI 3458 290930
NITRAT (AZOTAT) DE AMONIU care con ine mai mult de 0,2% materie 0222 310230
combustibil (inclusiv materii organice exprimate în echivalent carbon)
excluzând orice alt materie
441
NITRAT (AZOTAT) DE AMONIU LICHID, solu ie cald concentrat între 80% 2426 310230
i 90%
NITRAT DE ALUMINIU 1438 283429
NITRAT DE AMONIU ÎN EMULSIE, SUSPENSIE sau GEL, care serve te la 3375 360200
fabricarea explozibililor de min , lichid sau solid
NITRAT DE AMONIU, con inând cel mult 0,2% materie combustibil (inclusiv 1942 310230
materii organice exprimate în echivalent carbon), excluzând orice alt
materie
NITRAT DE ARGINT 1493 284321
NITRAT DE BARIU 1446 283429
NITRAT DE BERILIU 2464 283429
NITRAT DE CALCIU 1454 283429
NITRAT DE CESIU 1451 283429
NITRAT DE CROM 2720 283429
NITRAT DE DIDIM 1465 283429
NITRAT DE FENILMERCUR 1895 285200
NITRAT DE FIER III 1466 283429
NITRAT DE GUANIDIN 1467 292529
NITRAT DE IZOPROPIL 1222 292090
NITRAT DE LITIU 2722 283429
NITRAT DE MAGNEZIU 1474 283429
NITRAT DE MAGNEZIU 2724 283429
NITRAT DE MERCUR I 1627 285200
NITRAT DE MERCUR II 1625 285200
NITRAT DE NICHEL 2725 283429
NITRAT DE n-PROPIL 1865 292090
NITRAT DE PLUMB 1469 283429
NITRAT DE POTASIU 1486 283421
NITRAT DE POTASIU I NITRIT DE SODIU ÎN AMESTEC 1487 283421
283410
NITRAT DE SODIU 1498 310250
NITRAT DE SODIU I NITRAT DE POTASIU ÎN AMESTEC 1499 283429
NITRAT DE STRON IU 1507 283429
NITRAT DE TALIU 2727 283429
NITRAT DE UREE UMEZIT cu minim 20% (din mas ) ap 1357 292419
NITRAT DE UREE uscat sau umed cu minim 20% (din mas ) ap 0220 360200
NITRAT DE UREE, UMIDIFICAT cu cel pu in 10% (din mas ) ap 3370 292419
NITRAT DE ZINC 1514 283429
NITRAT DE ZIRCONIU 2728 283429
NITRA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A. 3218 283429
NITRA I ANORGANICI, N.S.A. 1477 283429
NITRA I DE AMIL 1112 292090
NITRA I DE AMIL 1113 292090
NITRILI INFLAMABILI, TOXICI, N.S.A. 3273 292690
NITRILI TOXICI INFLAMABILI, N.S.A. 3275 292690
NITRA I LICHIZI TOXICI, N.S.A 3276 292690
NITRA I SOLIZI TOXICI, N.S.A 3439 292690
NITRIT DE DICICLOHEXILAMONIU 2687 292130
NITRIT DE ETIL ÎN SOLU IE 1194 292090
NITRIT DE METIL 2455 interzis
NITRIT DE NICHEL 2726 283410
NITRIT DE POTASIU 1488 283410
NITRAT DE RUBIDIU, a se vedea 1477 283429
NITRIT DE SODIU 1500 283410
NITRIT DE ZINC AMONIACAL 1512 283410
NITRI I ANORGANICI, ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A. 3219 283410
NITRI I ANORGANICI, N.S.A. 2627 283410
442
NITRI I DE BUTIL 2351 292090
NITRO-4 FENILHIDRAZIN , con inând cel pu in 30% (din mas ) ap 3376 292800
NITRO-5-BENZOTRIAZOL 0385 293399
NITROAMIDON UMEZIT cu minim 20% (din mas ) ap 1337 350510
NITROAMIDON uscat sau umezit cu minim 20% (din mas ) ap 0146 350510
NITROBENZEN 1662 290420
NITROBROMBENZENI, LICHIZI 2732 290490
NITROBROMOBENZENI SOLIZI 3459 290490
NITROCELULOZ cu cel pu in 25% (din mas ) ALCOOL i un con inut în 2556 391220
azot care nu dep te 12,6% (raportat la masa uscat )
NITROCELULOZ cu cel pu in 25% (din mas ) ap 2555 391220
NITROCELULOZ ÎN AMESTEC cu un con inut în azot care nu dep te 2557 391220
12,6% (raportat la masa uscat ), CU sau F PLASTIFIANT, CU sau
PIGMENT
NITROCELULOZ nemodificat sau plastifiat cu minim 18% (din mas ) 0341 391220
plastifiant
NITROCELULOZ plastifiat cu minim 18% (din mas ) plastifiant 0343 391220
NITROCELULOZ UMEZIT cu minim 25% (din mas ) alcool 0342 391220
NITROCELULOZ uscat sau umezit cu minim 25% (din mas ) ap sau 0340 391220
alcool
NITROCELULOZ , ÎN SOLU IE, INFLAMABIL , con inând peste 12,6% 2059 391220
(raportat la masa uscat ) azot 55% nitroceluloz (presiunea vaporilor la
NITROCREZOLI LICHIZI 3434 290890
NITROCREZOLI, SOLIZI 2446 290890
NITROETAN 2842 290420
NITROFENOL SUBSTITUIT PESTICID LICHID, INFLAMABIL, TOXIC având 2780 38089+
un punct de aprindere sub 23°C
NITROFENOL SUBSTITUIT PESTICID LICHID, TOXIC 3014 38089+
NITROFENOL SUBSTITUIT PESTICID LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, 3013 38089+
având un punct de aprindere egal sau peste 23°C
NITROFENOL SUBSTITUIT PESTICID SOLID, TOXIC 2779 38089+
NITROFENOLI (o-, m-, p-) 1663 290890
NITROGLICERIN ÎN AMESTEC DESENSIBILIZAT , LICHID , 3343 292090
INFLAMABIL , N.S.A. cu peste 30% (din mas ) nitroglicerin
NITROGLICERIN ÎN AMESTEC DESENSIBILIZAT , SOLID , N.S.A. cu 3319 292090
peste 2% dar nu mai mult de 10% (din mas ) nitroglicerin
NITROGLICERIN ÎN AMESTEC, DESENSIBILIZAT , LICHID , N.S.A. cu 3357 292090
peste 30% (din mas ) nitroglicerin
NITROGLICERIN ÎN SOLU IE ALCOOLIC cu peste 1% dar nu mai mult 3064 292090
de 5% nitroglicerin
NITROGLICERIN , DESENSIBILIZAT cu minim 40% (din mas ) 0143 360200
flegmatizant nevolatil
NITROGLICERIN , în SOLU IE ALCOOLIC cu mai mult de1% 1204 300390
nitroglicerin
NITROGLICERIN , ÎN SOLU IE ALCOOLIC cu mai mult de 1%, dar 0144 360200
maximum 10% nitroglicerin
NITROGUANIDIN (GUANIDIN ), uscat sau umezit cu minim 20% (din 0282 292990
mas ) ap
NITROGUANIDIN UMEZIT cu minim 20% (din mas ) ap 1336 292990
NITROMETAN 1261 290420
NITRONAFTALIN 2538 290420
NITROPROPANI 2608 290420
NITROTOLUENI SOLIZI 1664 290420
NITROTOLUENI SOLIZI 3446 290420
NITROUREE 0147 292419
NITROXILENI LICHIZI 1665 290420
NITROXILENI SOLIZI 3447 290420
p-NITROZODIMETILANILIN 1369 292990
NITRUR DE LITIU 2806 285000
NITURI EXPLOZIVE 0174 930690
443
NONANI 1920 290110
NONIL TRICLORSILAN 1799 293100
NUCLEINAT DE MERCUR 1639 285200
OBIECTE EXPLOZIVE N.S.A. 0349 930690
OBIECTE EXPLOZIVE, FOARTE PU IN SENSIBILE (OBIECTE EEPS) 0486 930690
OBIECTE PIROFORICE 0380 930690
OBIECTE PIROTEHNICE de uz tehnic 0428 360490
OBIECTE SUB PRESIUNE PNEUMATIC sau HIDRAULIC (con inând un 3164 ++++++
gaz neinflamabil)
OCTADECILTRICLORSILAN 1800 293100
OCTADIENE 2309 290129
OCTAFLUORCICLOBUTAN (GAZ REFRIGERANT RC 318) 1976 290359
OCTAFLUORPROPAN (GAZ REFRIGERANT R 218) 2424 290330
OCTANI 1262 290110
OCTILTRICLORSILAN 1801 293100
OCTOFLUORBUTEN -2 (GAZ REFRIGERANT R 1318) 2422 290330
OCTOLIT (OCTOL) uscat sau umezit cu minim 15% (din mas ) ap 0266 360200
OCTONAL 0496 360200
o-DICLORBENZEN 1591 290361
OLEAT DE MERCUR 1640 285200
ORGANISME MODIFICATE GENETIC 3245 ++++++
ORTOFORMIAT DE ETIL 2524 291590
ORTOSILICAT DE METIL 2606 292090
ORTOTITANAT DE PROPIL 2413 292090
OXALAT DE ETIL 2525 291711
OXIBROMUR DE FOSFOR 1939 281290
OXIBROMUR DE FOSFOR TOPIT 2576 281290
OXICIANUR DE MERCUR DESENSIBILIZAT 1642 285200
OXICLORUR DE FOSFOR 1810 281210
OXICLORUR DE SELENIU 2879 281210
OXID DE BARIU 1884 281630
444
OXID DE BUTILEN -1,2 STABILIZAT 3022 291090
Oxid de calciu 1910 282590 scutit
252220
OXID DE ETILEN CU AZOT pân la o presiune total de 1 Mpa (10 bar) la 1040 291010
50°C
OXID DE ETILEN I CLOROTETRAFLUORETAN ÎN AMESTEC con inând 3297 380850
cel mult 8,8% oxid de etilen
OXID DE ETILEN I DICLORODIFLUORMETAN ÎN AMESTEC, con inând 3070 380850
cel mult 12,5% dioxid de etilen
OXID DE ETILEN I DIOXID DE CARBON ÎN AMESTEC, care con ine mai 1041 380850
mult de 9%, dar nu mai mult de 87% oxid de etilen
OXID DE ETILEN I DIOXID DE CARBON ÎN AMESTEC, care con ine mai 1952 380850
mult de 9% oxid de etilen
OXID DE ETILEN I DIOXID DE CARBON ÎN AMESTEC, mai mult de 87% 3300 380850
oxid de etilen
OXID DE ETILEN I OXID DE PROPILEN ÎN AMESTEC, con inând pân 2983 291020
la 30% oxid de etilen
OXID DE ETILEN I TETRAFLUORETAN ÎN AMESTEC con inând cel mult 3299 380850
5,6% oxid de etilen
OXID DE ETILEN I PENTAFLUORETAN ÎN AMESTEC con inând cel mult 3298 380850
7,9% oxid de etilen
OXID DE FIER REZIDUAL sau PAN DE FIER REZIDUAL provenit de la 1376 282110
purificarea gazului lampant
OXID DE MERCUR 1641 285200
OXID DE MESITIL 1229 291419
OXID DE PROPILEN 1280 291020
OXID DE TRIS-(AZIDIRIDINIL-1) FOSFIN ÎN SOLU IE 2501 293399
OXIGEN COMPRIMAT 1072 280440
OXIGEN LICHID REFRIGERAT 1073 280440
OXINITROTRIAZOL (ONTA) 0490 360200
OXITRICLORUR DE VANADIU 2443 282749
PARAFORMALDEHID 2213 291260
PARALDEHID 1264 291250
PELICULE CU SUPORT NITROCELULOZIC cu strat de gelatin , (excluzând 1324 3706++
de eurile)
PENTABORAN 1380 285000
PENTABROMUR DE FOSFOR 2691 281290
PENTACLORETAN 1669 290319
PENTACLORFENOL 3155 290811
PENTACLOROFENAT DE SODIU 2567 290819
PENTACLORUR DE ANTIMONIU ÎN SOLU IE 1731 282739
PENTACLORUR DE ANTIMONIU LICHID 1730 282739
PENTACLORUR DE FOSFOR 1806 281210
PENTACLORUR DE MOLIBDEN 2508 282739
PENTAFLORUR DE BROM 1745 281290
PENTAFLORUR DE FOSFOR 2198 281290
PENTAFLUORETAN (GAZ REFRIGERANT R 125) 3220 290330
PENTAFLORUR DE ANTIMONIU 1732 282619
PENTAFLORUR DE IOD 2495 281290
PENTAFORUR DE CLOR 2548 281290
PENTAMETILHEPTAN 2286 290110
PENTANEDION -2,4 2310 291419
PENTANI lichizi 1265 290110
PENTANOLI 1105 290519
PENTASULFUR DE FOSFOR care nu con ine fosfor alb sau galben 1340 281390
PENTEN -1 (n-AMILEN ) 1108 290129
PENTOL-1 2705 290529
PENTOLIT, uscat sau umezit cu mai pu in de 15% (din mas ) ap 0151 360200
PENTOXID DE ARSENIC 1559 282590
445
PENTOXID DE VANADIU sub form topit 2862 282530
PENTRIT cu cel pu in 7% (din mas ) cear 0411 292090
PERBORAT DE SODIU MONOHIDRAT 3377 284030
PERCLORAT DE AMONIU 0402 282990
PERCLORAT DE AMONIU 1442 282990
PERCLORAT DE BARIU ÎN SOLU IE 3406 282990
PERCLORAT DE BARIU SOLID 1447 282990
PERCLORAT DE CALCIU 1455 282990
PERCLORAT DE MAGNEZIU 1475 282990
PERCLORAT DE PLUMB ÎN SOLU IE 3408 282990
PERCLORAT DE PLUMB SOLID 1470 282990
PERCLORAT DE POTASIU 1489 282990
PERCLORAT DE SODIU 1502 282990
PERCLORAT DE STRON IU 1508 282990
PERCLORA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A. 3211 282990
PERCLORA I ANORGANICI, N.S.A. 1481 282990
PERFORATOARE BALISTICE pentru pu uri de petrol, f detonator 0124 930690
PERFORATOARE BALISTICE pentru pu uri de petrol, f detonator 0494 930690
PERMANGANAT DE BARIU 1448 284169
PERMANGANAT DE CALCIU 1456 284169
PERMANGANAT DE POTASIU 1490 284161
PERMANGANAT DE SODIU 1503 284169
PERMANGANAT DE ZINC 1515 284169
PERMANGANA I ANORGANICI ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A. 3214 284169
PERMANGANA I ANORGANICI, N.S.A. 1482 284169
PEROXID DE BARIU 1449 281640
PEROXID DE CALCIU 1457 282590
PEROXID DE HIDROGEN ÎN SOLU IE APOAS con inând între 20% i 2014 284700
60% peroxid de hidrogen (stabilizat dup necesit i)
PEROXID DE HIDROGEN ÎN SOLU IE APOAS con inând minim 8%, dar 2984 284700
nu mai mult de 20% de peroxid de hidrogen (stabilizat dup nevoi) 300490
PEROXID DE HIDROGEN STABILIZAT sau PEROXID DE HIDROGEN ÎN 2015 284700
SOLU IE APOAS STABILIZAT con inând între 60% i cel mult 70%
peroxid de hidrogen
PEROXID DE HIDROGEN I ACID PEROXIACETIC ÎN AMESTEC, cu 3149 284700
acid(izi), ap i nu mai mult de 5% acid piroxiacetic, STABILIZAT
PEROXID DE LITIU 1472 282590
PEROXID DE MAGNEZIU 1476 281610
PEROXID DE POTASIU 1491 281530
PEROXID DE SODIU 1504 281530
PEROXID DE STRON IU 1509 281640
PEROXID DE ZINC 1516 281700
PEROXID ORGANIC DE TIP B, LICHID 3101 29++++
PEROXID ORGANIC DE TIP B, LICHID CU REGLAREA TEMPERATURII 3111 interzis
PEROXID ORGANIC DE TIP B, SOLID 3102 29++++
PEROXID ORGANIC DE TIP B, SOLID CU REGLAREA TEMPERATURII 3112 interzis
PEROXID ORGANIC DE TIP C, LICHID 3103 29++++
PEROXID ORGANIC DE TIP C, LICHID CU REGLAREA TEMPERATURII 3113 interzis
PEROXID ORGANIC DE TIP C, SOLID 3104 29++++
PEROXID ORGANIC DE TIP C, SOLID CU REGLAREA TEMPERATURII 3114 interzis
PEROXID ORGANIC DE TIP D, LICHID 3105 290960
PEROXID ORGANIC DE TIP D, LICHID CU REGLAREA TEMPERATURII 3115 interzis
PEROXID ORGANIC DE TIP D, SOLID 3106 29++++
PEROXID ORGANIC DE TIP D, SOLID CU REGLAREA TEMPERATURII 3116 interzis
PEROXID ORGANIC DE TIP E, LICHID 3107 29++++
PEROXID ORGANIC DE TIP E, LICHID CU REGLAREA TEMPERATURII 3117 interzis
446
PEROXID ORGANIC DE TIP E, SOLID 3108 29++++
PEROXID ORGANIC DE TIP E, SOLID CU REGLAREA TEMPERATURII 3118 interzis
PEROXID ORGANIC DE TIP F, LICHID 3109 29++++
PEROXID ORGANIC DE TIP F, LICHID CU REGLAREA TEMPERATURII 3119 interzis
PEROXID ORGANIC DE TIP F, SOLID 3110 29++++
PEROXID ORGANIC DE TIP F, SOLID CU REGLAREA TEMPERATURII 3120 interzis
PEROXIZI ANORGANICI, N.S.A. 1483 282590

PEROXOBORAT DE SODIU ANHIDRU 3247 284030
PERSUFLA I ANORGANICI, ÎN SOLU IE APOAS , N.S.A. 3216 283340
PERSUFLA I ANORGANICI, N.S.A. 3215 283340
PERSULFAT DE AMONIU 1444 283340
PERSULFAT DE POTASIU 1492 283340
PERSULFAT DE SODIU 1505 283340
PESTICID ARSENICAL LICHID, INFLAMABIL, TOXIC având un punct de 2760 3808++
aprindere sub 23°C
PESTICID ARSENICAL LICHID, TOXIC 2994 3808++
PESTICID ARSENICAL LICHID, TOXIC, INFLAMABIL având un punct de 2993 3808++
PESTICID ARSENICAL SOLID, TOXIC 2759 3808++
PESTICID BIPIRIDILIC LICHID, INFLAMABIL, TOXIC având un punct de 2782 380893
aprindere sub 23°C
PESTICID BIPIRIDILIC SOLID, TOXIC 2781 380893
PESTICID BIPIRILIC LICHID, TOXIC 3016 380893
PESTICID BIPIRILIC LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având un punct de 3015 380893
PESTICID CU FOSFUR DE ALUMINIU 3048 380810
PESTICID CU MERCUR LICHID, TOXIC 3012 380850
PESTICID CU MERCUR LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având un punct de 3011 380850
PESTICID CU MERCUR LICHID, INFLAMABIL, TOXIC având un punct de 2778 380850
aprindere sub 23°C
PESTICID CU MERCUR SOLID, TOXIC 2777 380850
PESTICID CUMARINIC LICHID, INFLAMABIL, TOXIC având un punct de 3024 380899
aprindere mai mic de 23°C
PESTICID CUMARINIC LICHID, INFLAMABIL, TOXIC având un punct de 3025 380899
PESTICID CUMARINIC LICHID, TOXIC 3026 380899
PESTICID CUMARINIC SOLID, TOXIC 3027 380899
PESTICID CUPRIC LICHID, INFLAMABIL, TOXIC, având un punct de 2776 380892
aprindere sub 23°C
PESTICID CUPRIC LICHID, TOXIC 3010 380892
PESTICID CUPRIC LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având un punct de 3009 380892
PESTICID CUPRIC SOLID, TOXIC 2775 380892
PESTICID LICHID, INFLAMABIL, TOXIC, N.S.A. având un punct de 3021 3808++
PESTICID LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, N.S.A. având un punct de 2903 3808++
aprindere egal sau mai mare de 23°C
PESTICID LICHID, TOXIC, N.S.A. 2902 3808++
PESTICID ORGANOCLORURAT LICHID, TOXIC, INFLAMABIL 2996 380891
PESTICID ORGANOCLORURAT LICHID, TOXIC, INFLAMABIL având un 2995 380891
punct de aprindere egal sau peste 23°C
PESTICID ORGANOCLORURAT SOLID, TOXIC 2761 380891
PESTICID ORGANOFOSFORAT LICHID, TOXIC 3018 3808++
PESTICID ORGANOFOSFORAT LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având un 3017 3808++
punct de aprindere egal sau peste 23°C
PESTICID ORGANOFOSFORAT, LICHID, INFLAMABIL, TOXIC având un 2784 3808++
punct de aprindere sub 23°C
PESTICID ORGANOFOSFORAT, SOLID, TOXIC 2783 3808++
447
PESTICID ORGANOSTANIC LICHID, INFLAMABIL, TOXIC având un punct 2787 3808++
PESTICID ORGANOSTANIC LICHID, TOXIC 3020 3808++
PESTICID ORGANOSTANIC LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având un punct 3019 3808++
de aprindere egal sau peste 23°C
PESTICID ORGANOSTANIC SOLID, TOXIC 2786 3808++
PESTICID, ORGANOCLORURAT, LICHID,INFLAMABIL, TOXIC, având un 2762 380891
punct de aprindere sub 23°C
PESTICIDE SOLIDE, TOXICE, N.S.A. 2588 3808++
PETN ÎN AMESTEC DESENSIBILIZAT, SOLID, N.S.A., cu peste 10% dar 3344 292090
mai mult de 20% în mas de PETN
PETROL BRUT ACID, INFLAMABIL, TOXIC 3494 270900
PICOLINE 2313 293339
PICRAMAT DE SODIU UMEZIT cu minim 20% (din mas ) ap 1349 292229
PICRAMAT DE SODIU uscat sau umezit cu mai pu in de 20% (din mas ) 0235 292229
ap
PICRAMAT DE ZIRCONIU uscat sau umezit cu mai pu in de 20% (din mas ) 0236 292229
ap
PICRAMAT DE ZIRCONIU, UMEZIT cu cel pu in 20% (din mas ) ap 1517 292229
PICRAT DE AMONIU UMEZIT cu minim 10% (din mas ) ap 1310 290890
PICRAT DE AMONIU uscat sau umed cu mai pu in de 10% (din mas ) ap 0004 290890
PICRAT DE ARGINT UMEZIT cu minim 30% (din mas ) ap 1347 284329
PIGMEN I ORGANICI CU AUTOAPRINDERE 3313 320+++
PILE CU LITIU METAL (inclusiv pile cu aliaj de litiu) 3090 850650
PILE CU LITIU METAL (inclusiv pile cu aliaj de litiu) AMBALATE CU UN 3091 850650
ECHIPAMENT
PILE CU LITIU METAL (inclusiv pile cu aliaj de litiu) CON INUTE ÎNTR-UN 3091 850650
ECHIPAMENT
PILE CU LITIU IONIC (inclusiv pile cu litiu ionic cu membran polimer) 3480 850780
PILE CU LITIU IONIC AMBALATE CU UN ECHIPAMENT (inclusiv pile cu 3481 847+++
litiu ionic cu membran polimer)
PILE CU LITIU IONIC CON INUTE ÎNTR-UN ECHIPAMENT (inclusiv pile cu 3481 847+++
litiu ionic cu membran polimer)
alfa-PINEN 2368 290219
PIPERAZIN 2579 293359
PIPERIDIN 2401 293332
PIRETROID PESTICID LICHID, INFLAMABIL, TOXIC având un punct de 3350 380891
PIRETROID PESTICID LICHID, TOXIC 3352 380891
PIRETROID PESTICID LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având un punct de 3351 380891
aprindere egal sau mai mare de 23°C
PIRETROID PESTICID SOLID, TOXIC 3349 380891
PIRIDIN 1282 293331
PIROLIDIN 1922 293399
POLIAMID DE AMONIU 2861 284190
POLI (1-3) ETOXILAT DE ALCOOL C12-C15 sau POLI (1-6) ETOXILAT DE 3082 290949
ALCOOL C13-C15 sau POLI (3-6) ETOXILAT DE ALCOOL C6-C17 2211 390311
(SECUNDAR) POLIMERI EXPANDABILI GRANULA I care degaj vapori
inflamabili
POLISULFUR DE AMONIU ÎN SOLU IE 2818 283090
POTASIU 2257 280519
PRAF DE ARSENIC 1562 280480
PRODUSE PENTRU CONSERVAREA LEMNULUI, LICHIDE 1306 380700
PRODUSE PENTRU PARFUMERIE con inând solven i inflamabili 1266 330300
PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, N.S.A. 3500 380000
PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, COROZIV, N.S.A. 3503 380000
PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, INFLAMABIL, N.S.A. 3501 380000
PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, INFLAMABIL, COROZIV, N.S.A. 3505 380000
PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, INFLAMABIL, TOXIC, N.S.A. 3504 380000
PRODUS CHIMIC SUB PRESIUNE, TOXIC, N.S.A. 3502 380000
448
PROIECTILE cu înc rc tur de dispersie sau exploziv 0426 930690
PROIECTILE cu înc rc tur de dispersie sau exploziv 0427 930690
PROIECTILE cu înc rc tur de dispersie sau înc rc tur exploziv 0346 930690
PROIECTILE cu înc rc tur exploziv 0167 930690
PROIECTILE inerte cu trasor 0345 930690
PROIECTILE INERTE cu trasor 0424 930690
PROIECTILE INERTE cu trasor 0425 930690
PROPADIEN , STABILIZAT 2200 290129
PROPAN 1978 271112
PROPANTIOLI 2402 293090
n-PROPANOL (n-ALCOOL PROPILIC NORMAL) 1274 290512
PROPERGOL LICHID 0495 360200
PROPERGOL LICHID 0497 360200
PROPERGOL SOLID 0498 360100
PROPILAMIN 1277 292119
n-PROPILBENZEN 2364 290290
PROPILEN 1077 290122
PROPILEN -1,2 DIAMIN 2258 292129
PROPILENEIMIN STABILIZAT 1921 293399
PROPILTRICLORSILAN 1816 293100
PROPIONAT DE BUTIL 1914 291550
PROPIONAT DE ETIL 1195 291550
PROPIONAT DE IZOBUTIL 2394 291550
PROPIONAT DE IZOPROPIL 2409 291550
PROPIONAT DE METIL 1248 291550
PROPIONITRIL 2404 292690
PROPULSOARE CON INÂND LICHIDE HIPERGOLICE cu sau f 0250 930690
înc rc tur de explozie
PROPULSOARE 0186 930690
PROPULSOARE CON INÂND LICHIDE HIPERGOLICE cu sau f 0322 930690
PROPULSOARE CU PROPERGOL LICHID 0395 930690
PROPULSOARE CU PROPERGOL LICHID 0396 930690
PROTOXID DE AZOT 1070 281129
PROTOXID DE AZOT LICHID REFRIGERAT 2201 281129
PULBERE CARE ARDE F FUM 0160 360100
PULBERE CARE ARDE F FUM 0161 360100
PULBERE F FUM 0509 360200
PULBERE LUMINISCENT 0305 360490
PULBERE LUMINISCENT 0094 360490
PULBERE METALIC CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3189 81++++
PULBERE METALIC INFLAMABIL , N.S.A. 3089 81++++
PULBERE NEAGR COMPRIMAT sau PULBERE NEAGR ÎN 0028 360200
COMPRIMATE
PULBERE NEAGR sub form de granule sau pulbere 0027 360200
449
PURPUR DE LONDRA 1621 380810
RACHETE AUTOPROPULSATE cu cap inert 0502 930690
RACHETE AUTOPROPULSATE cu înc rc tur exploziv 0180 930690
RACHETE AUTOPROPULSATE CU PROPERGOL LICHID cu înc rc tur 0397 930690
exploziv
RACHETE AUTOPROPULSATE CU PROPERGOL LICHID cu înc rc tur 0398 930690
exploziv
RACHETE AUTOPROPULSATE inerte 0183 930690
RACHETE DETONATOARE 0106 360300
RACHETE DETONATOARE cu dispozitive de siguran 0408 360300
RACHETE HIDROACTIVE cu înc rc tur de depresie, înc rc tur de 0248 930690
RACHETE HIDROACTIVE cu înc rc tur de depresie, înc rc tur de 0249 930690
RACHETE PORTBANDUL 0238 930690
RAMFORSATOARE CU DETONATOR 0225 360300
RAMFORSATOARE f detonator 0042 360300
RAMFOSATOARE f detonator 0283 360300
RANFORSATOARE CU DETONATOR 0268 360300
IN ÎN SOLU IE inflamabil 1866 380690
RECIPIENTE CU CAPACITATE REDUS , CARE CON IN GAZ (CARTU E 2037 ++++++
CU GAZ) f dispozitiv de detent , neînc rcabile
RESORCINOL 2876 290721
REZERVOR DE CARBURANT PENTRU MOTORUL CU CIRCUIT 3165 880330
HIDRAULIC AL
AERONAVEI (con inând un amestec de hidrazin anhidr i de
monometilhidrazin ) (carburant M86)
REZINAT DE ALUMINIU 2715 380620
REZINAT DE CALCIU 1313 380620
REZINAT DE CALCIU TOPIT 1314 380620
REZINAT DE COBALT PRECIPITAT 1318 380620
REZINAT DE MANGAN 1330 380620
REZINAT DE ZINC 2714 380620
RUBIDIU 1423 280519
RUMEGU , A CHII, PAN SAU BAVURI DE METALE FEROASE sub 2793 720441
form auto-încins
SALICILAT DE NICOTIN 1657 293999
RURI METALICE ALE COMPU ILOR ORGANICI, INFLAMABILE, N.S.A. 3181 29++++
RURI METALICE DEFLAGRANTE ALE DERIVA ILOR NITRA I 0132 290890
AROMATICI, N.S.A.
SELENIA I sau SELENI I 2630 284290
SELENIUR DE HIDROGEN ANHIDR 2202 281119
SEMNALE DE AJUTOR pentru nave 0505 360490
450
SEMNALE FUMIGENE 0507 360490
SESCVISULFUR DE FOSFOR care nu con ine fosfor alb sau galben 1341 281390
SILAN 2203 285000
SILICAT DE MERCUR 1644 285200
SILICAT DE TETRAETIL 1292 292090
SILICIU PULBERE AMORF 1346 280461
SILICIUR DE MAGNEZIU 2624 285000
SILICO-ALUMINIU PULBERE, NEANROBAT 1398 285000
SILICO-FERO-LITIU 2830 285000
SILICO-LITIU 1417 285000
SILICO-MANGANO-CALCIU 2844 285000
SILICUR DE CALCIU 1405 285000
SODIU 1428 280511
SOLID ANORGANIC COROSIV, BAZIC, N.S.A. 3262 28++++
SOLID ANORGANIC COROZIV, ACID, N.S.A. 3260 28++++
SOLID ANORGANIC COROZIV, BAZIC, N.S.A. 3262 28++++
SOLID ANORGANIC CU AUTOAPRINDERE, COROZIV, N.S.A. 3192 28++++
SOLID ANORGANIC CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3190 28++++
SOLID ANORGANIC CU AUTOAPRINDERE, TOXIC, N.S.A. 3191 28++++
SOLID ANORGANIC PIROFORIC, N.S.A. 3200 28++++
SOLID ANORGANIC TOXIC, COROZIV, N.S.A. 3290 28++++
SOLID ANORGANIC TOXIC, N.S.A. 3288 28++++
SOLID ANORGANIC, INFLAMABIL, COROZIV, N.S.A. 3180 28++++
SOLID ANORGANIC, INFLAMABIL, N.S.A. 3178 28++++
SOLID ANORGANIC, INFLAMABIL, TOXIC, N.S.A. 3179 28++++
SOLID AUTOREACTIV DE TIP B, CU REGLAREA TEMPERATURII 3232 interzis
SOLID AUTOREACTIV DE TIP C, CU REGLAREA TEMPERATURII 3234 interzis
SOLID AUTOREACTIV DE TIP D, CU REGLAREA TEMPERATURII 3236 interzis
SOLID AUTOREACTIV DE TIP E, CU REGLAREA TEMPERATURII 3238 interzis
SOLID AUTOREACTIV DE TIP B 3222 ++++++
SOLID AUTOREACTIV DE TIP C 3224 ++++++
SOLID AUTOREACTIV DE TIP D 3226 ++++++
SOLID AUTOREACTIV DE TIP E 3228 ++++++
SOLID AUTOREACTIV DE TIP F 3230 ++++++
SOLID AUTOREACTIV DE TIP F, CU REGLAREA TEMPERATURII 3240 interzis
SOLID COMBURANT, COROZIV, N.S.A. 3085 ++++++
SOLID COMBURANT, CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3100 interzis
SOLID COMBURANT, HIDROREACTIV, N.S.A. 3121 interzis
SOLID COMBURANT, INFLAMABIL, N.S.A. 3137 interzis
SOLID COMBURANT, TOXIC, N.S.A. 3087 ++++++
SOLID COROZIV, COMBURANT, N.S.A. 3084 ++++++
SOLID EXPLOZIBIL DESENSIBILIZAT N.S.A. 3380 ++++++
SOLID HIDROREACTIV, COMBURANT, N.S.A. 3133 interzis
SOLID HIDROREACTIV, COROZIV, N.S.A. 3131 ++++++
SOLID HIDROREACTIV, CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3135 ++++++
SOLID HIDROREACTIV, INFLAMABIL, N.S.A. 3132 ++++++
SOLID HIDROREACTIV, TOXIC, N.S.A. 3134 ++++++
SOLID INFLAMABIL, COMBURANT, N.S.A 3097 interzis
SOLID ORGANIC COROZIV, ACID, N.S.A. 3261 29++++
SOLID ORGANIC COROZIV, BAZIC, N.S.A. 3263 29++++
SOLID ORGANIC CU AUTOAPRINDERE, COMBURANT, N.S.A. 3127 interzis
451
SOLID ORGANIC CU AUTOAPRINDERE, COROZIV, N.S.A. 3126 29++++
SOLID ORGANIC CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3088 29++++
SOLID ORGANIC CU AUTOAPRINDERE, TOXIC, N.S.A. 3128 29++++
SOLID ORGANIC, INFLAMABIL ÎN STARE TOPIT , N.S.A. 3176 29++++
SOLID TOXIC, COMBURANT, N.S.A. 3086 ++++++
SOLID TOXIC, CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3124 ++++++
SOLID TOXIC, HIDROREACTIV, N.S.A. 3125 ++++++
SOLID TRANSPORTAT ÎN STARE CALD , N.S.A. la o temperatur egal 3258 ++++++
sau mai mare de 240°C
SOLID, COROZIV, CU AUTOAPRINDERE, N.S.A. 3095 ++++++
SOLID, COROZIV, HIDROREACTIV, N.S.A. 3096 ++++++
SOLIDE COROZIVE, N.S.A. 1759 ++++++
SOLIDE sau amestec de materii solide CON INÂND LICHID INFLAMABIL 3175 ++++++
având un punct de aprindere mai mic sau egal cu 61°C (precum i
preparatele i de eurile)
SOLU IE DE ANROBARE (tratamente de suprafa sau anrob ri utilizate în 1139 321000
industrie sau în alte scopuri: c ptu eli pentru caroseria vehiculelor, pentru
butoaie i carcase) (cu presiunea vaporilor la 50°C mai mare de 175 kPa)
SOLU IE DE CAUCIUC 1287 400520
STIBIN 2676 285000
STIFNAT (TRINITROREZORCINAT) DE PLUMB UMEZIT cu minim 20% 0130 interzis
STIREN MONOMER, STABILIZAT 2055 290250
STRICNIN sau S RURI DE STRICNIN 1692 2939++
SUBSTITUIENT DE ULEI DE TEREBENTIN 1300 272100
SULF 1350 250300
SULF TOPIT 2448 250300
SULFAT DE DIETIL 1594 292090
SULFAT DE DIMETIL 1595 292090
SULFAT DE MERCUR 1645 285200
SULFAT DE NICOTIN ÎN SOLU IE 1658 293999
SULFAT DE NICOTIN SOLID 3445 293999
SULFAT DE PLUMB care con ine peste 3% acid liber 1794 283329
SULFAT DE VANADIL 2931 283329
SULFAT NEUTRU DE HIDROXILAMIN 2865 282510
SULFUR DE AMONIU ÎN SOLU IE 2683 283090
SULFUR DE CARBONIL 2204 285300
SULFUR DE DIPICRIL UMEZIT cu cel pu in 10% (din mas ) ap 2852 290890
SULFUR DE DIPICRIL uscat sau umed cu mai pu in de 10% (din ap 0401 290890
mas )
SULFUR DE ETIL 2375 293090
SULFUR DE HIDROGEN 1053 281119
SULFUR DE METIL 1164 293090
SULFUR DE POTASIU ANHIDR sau SULFUR DE POTASIU cu minim 1382 283090
SULFUR DE POTASIU HIDRATAT con inând cel pu in 30% ap de 1847 283090
cristalizare
SULFUR DE SODIU ANHIDR sau SULFUR DE SODIU cu mai pu in de 1385 283010
SULFUR DE SODIU HIDRAT con inând cel pu in 30% ap 1849 283010
SUPEROXID DE POTASIU 2466 281530
SUPEROXID DE SODIU 2547 281530
SURCELE SOLIDE impregnate cu lichid inflamabil 2623 360690
TARTRAT DE ANTIMONIU I DE POTASIU 1551 291813
TARTRAT DE NICOTIN 1659 293999
TERPINOLEN 2541 290219
TETRABROMETAN 2504 290330
TETRABROMUR DE CARBON 2516 290330
1,1,2,2- TETRACLORETAN 1702 290319
452
TETRACLORETILEN 1897 290323
TETRACLORUR DE CARBON 1846 290314
TETRACLORUR DE SILICIU 1818 281210
TETRACLORUR DE TITAN 1838 282739
TETRACLORUR DE VANADIU 2444 282739
TETRACLORUR DE ZIRCONIU 2503 282739
TETRAETILENPENTAMINE 2320 292129
TETRAFLORUR DE SILICIU 1859 281290
TETRAFLORUR DE SULF 2418 281290
TETRAFLUORETILEN STABILIZAT 1081 290330
TETRAFLUORMETAN (GAZ REFRIGERANT R 14) 1982 290330
TETRAFLUORO-1,1,1,2 ETAN (GAZ REFRIGERANT R 134a) 3159 290330
TETRAFOSFAT DE HEXAETIL 1611 291990
TETRAFOSFAT DE HEXAETIL I GAZ COMPRIMAT ÎN AMESTEC 1612 291990
TETRAHIDRO-1,2,3,6 BENZALDEHID 2498 291229
TETRAHIDRO-1,2,3,6 PIRIDIN 2410 293339
TETRAHIDROFURAN 2056 293211
TETRAHIDROFURFURILAMIN 2943 293219
TETRAHIDROTIOFEN 2412 293490
TETRAMETILSILAN 2749 293100
TETRANITRANILIN 0207 292142
TETRANITRAT DE PENTAERITRIT (TETRANITRAT DE 0411 292090
PENTAERITRITOL, PETN) UMEZIT cu min. 7% (din mas ) cear
TETRANITRAT DE PENTAERITRIT (TETRANITRAT DE 0150 292090
PENTAERITRITOL,
PENTRIT , PETN) UMEZIT cu minim 25%(din mas ) ap sau
DESENSIBILIZAT cu min. 15% (din mas ) flegmatizant
TETRANITRAT DE PENTAERITRIT ÎN AMESTEC DESENSIBILIZAT, 3344 292090
SOLID, N.S.A., cu peste 10% dar nu mai mult de 20% (din mas ) PETN
TETRANITRAT DE PENTAERITRITOL ÎN AMESTEC DESENSIBILIZAT, 3344 292090
SOLID, N.S.A., cu peste 10% dar mai mult de 20% în mas cu PETN
TETRANITROMETAN 1510 290420
TETRAPROPILEN 2850 290129
1H-TETRAZOL 0504 293399
TETROXID DE DIAZOT (DIOXID DE AZOT) 1067 281129
TETROXID DE OSMIU 2471 284390
4-TIAPENTANAL (METILTIO-3 PROPANAL) 2785 293090
TINCTURI MEDICINALE 1293 300390
TIOCARBAMAT PESTICID LICHID, TOXIC 3006 380893
TIOCARBAMAT PESTICID LICHID, TOXIC, INFLAMABIL, având un punct 3005 380893
de aprindere egal sau peste 23°C
TIOCARBAMAT PESTICID LICHID, INFLAMABIL, TOXIC, având un punct 2772 380893
TIOCARBAMAT PESTICID SOLID, TOXIC 2771 380893
TIOCIANAT DE MERCUR 1646 285200
TIOFEN 2414 293499
TIOFOSGEN 2474 293090
TIOGLICOL 2966 293090
TITAN PUDR UMEZIT cu minim 25% (din mas ) ap 1352 810820
TITAN PULBERE, USCAT 2546 810820
TOLUEN 1294 290230 270720

TOLUIDINE LICHIDE 1708 292143
TOLUIDINE SOLIDE 3451 292143
m-TOLUILENDIAMIN ÎN SOLU IE 3418 292151
m-TOLUILENDIAMIN SOLID 1709 292151
TORPILE CU COMBUSTIBIL LICHID cu cap inert 0450 930690
453
TORPILE CU COMBUSTIBIL LICHID cu sau f înc rc tur 0449 930690
exploziv
TORPILE cu înc rc tur exploziv 0329 930690
TORPILE DE FORAJ EXPLOZIVE f detonator pentru pu uri de 0099 930690
petrol
TOXINE EXTRASE DIN ORGANISME VII, LICHIDE, N.S.A. 3172 300290
TOXINE EXTRASE DIN ORGANISME VII, SOLIDE, N.S.A. 3462 300290
TRASOARE PENTRU MUNI II 0212 360490
TRASOARE PENTRU MUNI II 0306 360490
TRIALILAMIN 2610 292119
TRIAZIN PESTICID LICHID, INFLAMABIL, TOXIC, având un punct 2764 380877
TRIAZIN PESTICID LICHID, TOXIC 2998 380877
TRIAZIN PESTICID LICHID, TOXIC, INFLAMABIL având un punct 2997 380877
TRIAZIN PESTICID SOLID, TOXIC 2763 380877
TRIBROMUR DE BOR 2692 281290
TRIBROMUR DE FOSFOR 1808 281290
TRIBUTILAMIN 2542 292119
TRIBUTILFOSFAN 3254 293100
TRICLOR-1,1,1 ETAN 2831 290319
TRICLORACETAT DE METIL 2533 291540
TRICLORBENZENI, LICHIZI 2321 290369
TRICLORBUTEN 2322 290329
TRICLORETILEN 1710 290322
TRICLORSILAN 1295 281290
TRICLORUR DE ANTIMONIU 1733 282739
TRICLORUR DE ARSENIC 1560 281210
TRICLORUR DE BOR 1741 281210
TRICLORUR DE FOSFOR 1809 281210
TRICLORUR DE TITAN ÎN AMESTEC 2869 282739
TRICLORUR DE TITAN PIROFORIC sau TRICLORUR DE 2441 282739
TITAN ÎN AMESTEC PIROFORIC
TRICLORUR DE VANADIU 2475 282739
TRIETILAMIN 1296 292119
TRIMETILAMIN ÎN SOLU IE APOAS con inând cel mult 50% 1297 292111
(din mas ) trimetilamin
TRIETILENTETRAMIN 2259 292129
TRIFLORUR DE AZOT 2451 281290
TRIFLORUR DE BOR COMPRIMAT 1008 281290
TRIFLORUR DE BOR DIHIDRAT 2851 294200
TRIFLORUR DE BROM 1746 281290
TRIFLORUR DE CLOR 1749 281210
TRIFLUORCLORETILEN STABILIZAT 1082 290345
TRIFLUORMETAN (GAZ REFRIGERANT R 23) 1984 290330
TRIFLUORMETIL-2 ANILIN 2942 292143
TRIFLUORO-1,1,1 ETAN (GAZ REFRIGERANT R 143a) 2035 290330
TRIFLUOROMETAN LICHID REFRIGERAT 3136 290330
TRIFLUOROMETIL-3 ANILIN 2948 292143
TRIIZOBUTILEN 2324 290129
TRIMETIL-1,3,5 BENZEN 2325 290290
TRIMETILAMIN ANHIDR 1083 292111
TRIMETILCICLOHEXILAMIN 2326 292130
TRIMETILCLORSILAN 1298 293100
TRIMETILHEXAMETILENDIAMIN 2327 292129
TRINITRANISOL 0213 290930
454
TRINITROANILINE (PICRAMIDE) 0153 292142
TRINITROBENZEN UMEZIT cu minim 30% (din mas ) ap 1354 290420
TRINITROBENZEN, UMIDIFICAT cu cel pu in 10% (din mas ) ap 3367 290420
TRINITROBENZEN 0214 290420
TRINITROCLOROBENZEN (CLORUR DE PICRIL) 0155 290490
TRINITROCLOROBENZEN (CLORUR DE PICRIL), UMIDIFICAT 3365 290490
cu cel pu in 10% (din mas ) ap
TRINITROFENETOL 0218 290890
TRINITROFENILMETHILNITRAMIN (TETRIL) 0208 292990
TRINITROFENOL (ACID PICRIC), UMIDIFICAT cu cel pu in 10% 3364 290890
(din mas ) ap
TRINITROFENOL (ACID PICRIC) 0154 290890
TRINITROFENOL, UMEZIT cu minim 30% (din mas ) ap 1344 290890
TRINITROFLUORENON 0387 291470
TRINITRO-m-CREZOL 0216 290890
TRINITRONAFTALIN 0217 290420
TRINITROREZORCIN (ACID STIFNIC), UMEZIT cu minim 20% 0394 290890
TRINITROREZORCINOL (TRINITROREZORCIN , ACID STIFNIC), 0219 290890
uscat sau umezit cu mai pu in de 20% (din mas ) ap (sau amestec
de alcool i ap )
TRINITROTOLUEN (TOLIT TNT) 0209 290420,
360200
TRINITROTOLUEN (TOLIT TNT), UMIDIFICAT cu cel pu in 10% 3366 290420
(din mas ) ap
TRINITROTOLUEN (Trotil, TNT) în amestec cu TRINITROBENZEN 0389 290420
i HEXANITROSTILBEN
TRINITROTOLUEN (Trotil, TNT) ÎN AMESTEC CU 0388 290420
TRINITROBENZEN, sau
TRINITROTOLUEN (Trotil, TNT) ÎN AMESTEC CU
HEXANITROSTILBEN
TRINITROTOLUEN UMEZIT (TOLIT , TNT) UMEZIT cu minim 1356 290420
30% (din mas ) ap
TRIOXID DE ARSENIC 1561 282590
TRIOXID DE AZOT 2421 interzis
TRIOXID DE CROM ANHIDRU 1463 281910
TRIOXID DE FOSFOR 2578 281129
TRIOXID DE SULF STABILIZAT 1829 281129
TRIOXOSILICAT DE DISODIU 3253 283911
TRIPROPILAMIN 2260 292119
TRIPROPILEN 2057 290129
TRISULFUR DE FOSFOR care nu con ine fosfor alb sau galben 1343 281390
TRITONAL 0390 360200
TRUS CHIMIC sau TRUS DE PRIM AJUTOR 3316 300650
TRUSE DE R IN POLIESTERIC 3269 3907++
TUBURI COMBUSTIBILE GOALE I NEAMORSATE 0446 930690
TUBURI COMBUSTIBILE GOALE I NEAMORSATE 0447 930690
TUBURI CU CARTU E GOALE AMORSATE 0379 930690
TUBURI CU CARTU E GOALE AMORSATE 0055 930690
TURTE con inând mai mult de 1,5% din mas ulei i cu umiditate de 1386 230+++
maxim 11% din mas
TURTE con inând cel mult 1,5% (din mas ) ulei i având maxim 2217 230+++
11% (din mas ) umiditate
EI (PETROL BRUT) 1267 270900
ULEI DE CAMFOR 1130 151590
ULEI DE COLOFONIU 1286 380690
ULEI DE FUZEL 1201 290519
ULEI DE PIN 1272 380590
ULEI DE IST 1288 274900
ULEI DE TEREBENTIN 1299 380510
455
ULEIURI DE ACETON 1091 380700
UNDECAN 2330 290110
UREE-PEROXID DE HIDROGEN 1511 292419
VALERALDEHID 2058 291219
VANADAT DUBLU DE AMONIU I DE SODIU 2863 284190
VINIL TRICLOROSILAN 1305 293100
VINILPIRIDINE STABILIZATE 3073 293339
VINILTOLUENI STABILIZA I 2618 290290
VOPSELE (inclusiv lacuri, emailuri, elac, firnis, cear de parchet, 1263 3205++,
grunduri, apret i baze lichide pentru lacuri) sau MATERII 381400
ASIMILATE VOPSELELOR (inclusiv solven i i diluan i pentru
vopsele) (presiunea vaporilor la 50°C peste 175 kPa)
VOPSELE (inclusiv vopsele, lacuri, emailuri, culori, erlac, vernis, 3066 3208++,
cear de parchet, grunduri, apreturi i baze lichide pentru lacuri) sau 381400
SUBSTAN E ASOCIATE VOPSELELOR (inclusiv solven i i diluan i
pentru vopsele)
VOPSELE COROZIVE, INFLAMABILE (inclusiv vopsele, lacuri, 3470 3208++,
emailuri, culori, erlac, firnis, crem pentru înc minte, grunduri, 381400
apreturi i baze lichide pentru lacuri)
VOPSELE INFLAMABILE, COROZIVE (inclusiv vopsele, lacuri, 3469 3208++,
emailuri, culori, erlac, firnis, crem pentru înc minte, grunduri, 381400
apreturi i baze lichide pentru lacuri)
XANTA I 3342 293090
XENON 2036 280429
XENON, LICHID REFRIGERAT 2591 280429
XILENI 1307 29024+,
270730
XILIDINE LICHIDE 1711 292149
XILIDINE SOLIDE 3452 292149
XYLENOLI LICHIZI 3430 290719
XYLENOLI SOLIZI 2261 290719
ZINC PULBERE sau PRAF 1436 790390
ZIRCONIU ÎN SUSPENSIE ÎNTR-UN LICHID INFLAMABIL 1308 810920
ZIRCONIU PULBERE UMEZIT cu minim 25% (din mas ) ap 1358 810920
ZIRCONIU PULBERE USCAT 2008 810920
ZIRCONIU USCAT, sub form de foi, benzi sau fire 2009 810990
ZIRCONIU USCAT, sub form de sârm rulat , pl ci metalice, sau 2858 810990
benzi (cu grosime mai mic de 254 microni, dar de minim 18
microni)
CAPITOLUL 3.3
Dispozi ii speciale care se aplic unei anumite materii

sau unui anumit obiect
3.3.1.
Prezentul capitol con ine dispozi iile speciale care corespund numerelor indicate în coloana (6) a
tabelului A de la capitolul 3.2, în ceea ce prive te materiile i obiectele c rora li se aplic aceste
dispozi ii.
16.
antioane de materii sau obiecte explozibile noi sau care exist deja, care pot fi transportate conform
instruc iunilor autorit ilor competente (a se vedea 2.2.1.1.3), între altele, în scopul încerc rii,
clasific rii, cercet rii i dezvolt rii, controlului calit ii, sau ca e antioane comerciale. Masa
antioanelor explozibile, neudate sau nedesensibilizate este limitat la 10 kg în colete mici, în
conformitate cu prescrip iile autorit ilor competente. Masa e antioanelor explozibile udate sau
desensibilizate este limitat la 25 kg.
23.
456
Aceast materie prezint un risc de aprindere, dar acesta nu se manifest decât în caz de incendiu
foarte violent într-un spa iu închis.
32.
Aceasta materie nu este supus prescrip iilor RID atunci când se g se te sub o alt form .
37.
Aceast materie nu este supus prescrip iilor RID atunci când este anrobat .
38.
Aceast materie nu este supus prescrip iilor RID atunci când con ine maximum 0,1% carbur de
calciu.
39.
Aceast materie nu este supus prescrip iilor RID atunci când con ine mai pu in de 30% sau cel pu in
90% siliciu.
43.
Atunci când sunt prezentate pentru transport ca pesticide, aceste materii trebuie transportate sub
acoperirea rubricii "pesticide" corespunz toare i în conformitate cu dispozi iile aplicabile referitoare la
pesticide (a se vedea 2.2.61.1.10 i 2.2.61.1.11.2).
45.
Sulfurile i oxizii de antimoniu care nu con in mai mult de 0,5% arsenic în raport cu masa total nu
sunt supuse prescrip iilor RID.
47.
Fericianurile i ferocianurile nu sunt supuse prescrip iilor RID.
48.
Aceast materie nu este admis la transport atunci când con ine mai mult de 20% acid cianhidric.
59.
Aceste materii nu sunt supuse prescrip iilor RID atunci când nu con in mai mult de 50% magneziu.
60.
Aceast materie nu este admis la transport dac concentra ia dep te 72%.
61.
Denumirea tehnic care trebuie s completeze denumirea oficial de transport trebuie s fie numele
comun aprobat de ISO (a se vedea i ISO 1750:1981 "Produse fitosanitare i asimilate. Nume
comune" modificat ), celelalte nume figurând în "Liniile directoare pentru clasificarea pesticidelor în
func ie de risc", recomandat de OMS sau numele materiei active (a se vedea i 3.1.2.8.1 i
3.1.2.8.1.1).
62.
Aceast materie nu este supus prescrip iilor RID atunci când nu con ine peste 4% hidroxid de sodiu.
65.
Solu iile apoase de peroxid de hidrogen care con in mai pu in de 8% din aceasta materie nu sunt
supuse prescrip iilor RID.
103.
Transportul nitri ilor de amoniu i al amestecurilor care con in un nitrit anorganic i o sare de amoniu
este interzis.
105.
Nitroceluloza care corespunde descrierilor de la numerele ONU 2556 sau 2557 poate fi repartizat în
clasa 4.1.
113.
Transportul amestecurilor instabile chimic este interzis
119.
Ma inile frigorifice care con in ma ini sau alte aparate concepute în mod expres în vederea p str rii
alimentelor sau a altor produse la temperatur joas , într-un compartiment interior, ca i aparatele de
aer condi ionat. Ma inile frigorifice i elementele ma inilor frigorifice nu sunt supuse prescrip iilor RID
dac con in mai pu in de 12 kg dintr-un gaz din clasa 2, grupa A sau O conform 2.2.2.1.3, sau mai
pu in de 12 l de solu ie de amoniac (Nr. ONU 2672).
122.
Riscurile secundare i num rul ONU (rubrica colectiv ) pentru fiecare dintre preparatele de peroxizi
organici deja repartizate sunt indicate la 2.2.52.4.
123
(rezervat).
127.
Pot fi utilizate i alte materii inerte sau alte amestecuri de materii inerte, numai dac aceste materii
inerte au propriet i flegmatizante identice.
457
131.
Materia flegmatizant trebuie s fie mult mai pu in sensibil decât PETN uscat.
135.
Sarea de sodiu deshidratat din acidul dicloro-izocianuric nu se supune prescrip iilor RID.
138.
Cianura de p-bromobenzil nu este supus prescrip iilor RID.
141.
Produsele care, în urma unui tratament termic suficient nu reprezint nici un pericol în cursul
transportului, nu sunt supuse prescrip iilor RID.
142.
ina de semin e de soia care a suportat un tratament de extrac ie cu solvent, care con ine cel mult
1,5% ulei i cu cel mult 11% umiditate i care nu con ine practic deloc solvent inflamabil, nu este
supus prescrip iilor RID.
144.
O solu ie apoas care nu con ine mai mult de 24% alcool (în volum) nu este supus prescrip iilor RID.
145.
uturile alcoolizate din grupa de ambalare III, atunci când sunt transportate în recipiente cu o
capacitate de maxim 250 l, nu sunt supuse prescrip iilor RID.
152.
Clasificarea acestei materii se va schimba, în func ie de granulometrie i de ambalaj, dar valorile limit
nu au fost determinate experimental. Clasific rile corespunz toare trebuie s fie efectuate conform
sec iunii 2.2.1.
153.
Aceast rubric se aplic numai dac s-a demonstrat prin încerc ri c aceste materii nu sunt nici
combustibile i nici nu prezint vreo tendin de aprindere spontan în contact cu apa i c amestecul
de gaz emis nu este inflamabil
162.
(suprimat)
163.
O materie men ionat nominal în tabelul A de la capitolul 3.2 nu trebuie transportat în conformitate cu
aceast rubric . Materiile transportate în conformitate cu aceast rubric pot con ine pân la 20%
nitroceluloz , cu condi ia ca nitroceluloza s nu con in peste 12,6% azot (mas uscat ).
168.
Azbestul înglobat sau fixat într-un liant natural sau artificial (ciment, material plastic, asfalt, r in ,
minereu etc.) astfel încât s nu poate elibera în cantit i periculoase fibre de azbest respirabile în
timpul transportului, nu este supus prescrip iilor RID. Obiectele manufacturate care con in azbest i nu
îndeplinesc aceast dispozi ie nu sunt totu i supuse prescrip iilor RID pentru transport, dac sunt
ambalate astfel încât s nu elibereze fibre de azbest respirabil în cantit i periculoase în timpul
transportului.
169.
Anhidrida ftalic în stare solid i anhidridele tetrahidroftalice care nu con in peste 0,05% anhidrid
maleic , nu sunt supuse prescrip iilor RID. Anhidrida ftalic topit la o temperatur mai mare decât
punctul s u de aprindere i care nu con ine peste 0,05% anhidrid maleic , trebuie s fie încadrat la
Nr. ONU 3256.
172.
Pentru materiile radioactive care prezint un risc subsidiar:
a)
coletele trebuie s poarte etichete corespunz toare pentru fiecare risc subsidiar prezentat de aceste
materii; pl cile-etichetele corespunz toare vor fi aplicate pe vagoane sau pe containerele mari în
conformitate cu dispozi iile pertinente de la 5.3.1;
b)
materiile trebuie s fie încadrate la grupele de ambalare I,II sau III, dup caz, conform criteriilor de
clasare pe grupe enun ate în partea a 2-a, corespunz tor cu natura riscului subsidiar preponderent;
Descrierea precizat la 5.4.1.2.5.1 b) trebuie s includ aceste riscuri subsidiare [(de exemplu: "RISC
SUBSIDIAR: 3, 6.1"), numele componen ilor care contribuie cel mai mult la aceste riscuri subsidiare i,
dup caz, grupa de ambalare.]
Pentru ambalaj, a se vedea i 4.1.9.1.5.

177.
458
Sulfatul de bariu nu este supus prescrip iilor RID.
178.
Aceast denumire se utilizeaz numai atunci când nu exist alt denumire corespunz toare în tabelul
A de la capitolul 3.2 i numai cu aprobarea autorit ii competente din ara de origine (a se vedea
2.2.1.1.3)
181.
Coletele care con in aceast materie trebuie s poarte o etichet conform modelului nr. 1 (vezi
5.2.2.2.2), exceptând cazul când autoritatea competent a rii de origine nu acord o derogare pentru
un ambalaj specific, deoarece apreciaz dup rezultatele probelor, c materia în acest ambalaj nu are
un comportament exploziv (a se vedea 5.2.2.1.9)
182.
Grupa de metale alcaline care con in litiu, sodiu, potasiu, rubidiu i cesiu.
183.
Grupa de metale alcalino-p mântoase care con in magneziu, calciu, stron iu i bariu.
186.
Pentru a determina con inutul de nitrat de amoniu, to i ionii nitrat pentru care exist în amestec un
echivalent molecular de ioni de amoniu, trebuie s fie calcula i ca mas de nitrat de amoniu
188
Pilele i bateriile prezentate la transport nu sunt supuse altor prescrip ii RID, dac ele îndeplinesc
condi ii:
a)
pentru o pil cu litiu metal sau cu aliaj de litiu, con inutul total de litiu nu este mai mare de 1 g i pentru
o pil cu litiu ionic, energia nominal în watt-ore nu trebuie s dep easc 20 Wh;
b)
pentru o baterie cu litiu metal sau cu aliaj de litiu, con inutul total de litiu nu este mai mare de 2 g i
pentru o baterie de litiu ionic, energia nominal în watt-ore nu trebuie s dep easc 100 Wh. În cazul
bateriilor cu litiu ionic care se substituie acestei dispozi ii, energia nominal în watt-ore trebuie s fie
înscris pe înveli ul exterior cu excep ia celor fabricate înainte de 1 ianuarie 2009;
c)
fiecare pil sau baterie respect dispozi iile de la 2.2.9.1.7 a) i e);
d)
Pilele i bateriile, numai dac ele sunt instalate într-un echipament, trebuie s fie plasate în ambalaje
interioare care le închid complet. Pilele i bateriile trebuie s fie protejate într-un mod de a evita orice
scurtcircuit. Acest lucru include protec ia contra contactelor cu materiile conductoare, con inute în
interiorul aceluia i ambalaj, care ar putea antrena un scurtcircuit. Ambalajele interioare trebuie s fie
ambalate în ambalaje exterioare robuste conform cu dispozi iile de la 4.1.1.1, 4.1.1.2 i 4.1.1.5;
e)
Pilele i bateriile, atunci când ele sunt montate în echipamente, trebuie s fie protejate contra avariilor
i a scurt-circuitelor, i echipamentul trebuie s fie prev zut cu mijloace eficace pentru a împiedica
func ionarea lor în mod accidental. Atunci când bateriile sunt instalate într-un echipament, acesta din
urm trebuie s fie plasat în ambalaje exterioare, robuste, construite din materiale apropiate i cu o
rezisten i o concep ie adaptate la capacitatea de ambalare i de utilizare prev zut , numai dac o
protec ie echivalent a bateriei nu a fost asigurat prin echipamentul în care ea este con inut ;
Aceast prescrip ie nu se aplic dispozitivelor active, în mod inten ionat, în timpul transportului
(emi tor de identificare cu radiofrecven (RFID), ceasuri, senzori, etc) i c nu sunt capabile s
genereze o degajare periculoas de c ldur .
f)
Cu excep ia coletelor care con in baterii buton montate într-un echipament (inclusiv circuitele
imprimate) sau mai mult de patru pile montate într-un echipament sau mai mult de dou baterii
montate într-un echipament, fiecare colet trebuie s poarte urm toarele marcaje:
i)
o indica ie c coletul con ine pile sau baterii 'cu litiu metal' sau 'cu litiu ionic', dup cum e cazul;
ii)
o indica ie c trebuie s fie manipulat cu grij coletul i c exist un risc de inflamabilitate dac coletul
este deteriorat;
iii)
o indica ie c trebuie s fie urmate procedurile speciale în cazul în care coletul va fi deteriorat, inclusiv
o inspec ie i o reambalare dac este necesar;
iv)
459
un num r de telefon de consultat pentru orice informa ie suplimentar ;
g)
Fiecare expediere a unui colet sau a mai multor colete marcate în conformitate cu alineatul f) trebuie
fie înso it de un document cuprinzând urm toarele informa ii:
i)
o indica ie c coletul con ine pile sau baterii 'cu litiu metal' sau 'cu litiu ionic', dup cum e cazul;
ii)
o indica ie c coletul trebuie s fie manipulat cu grij i c exist un risc de inflamabilitate dac coletul
este deteriorat;
iii)
o indica ie c proceduri speciale trebuie s fie urmate în cazul în care coletul va fi deteriorat, inclusiv o
inspec ie i o reambalare, dac este necesar;
iv)
un num r de telefon de consultat pentru orice informa ie suplimentar ;
h)
Cu excep ia când bateriile sunt montate într-un echipament, fiecare colet trebuie s poat rezista la o
prob de c dere de la o în ime de 1,2 m, oricare ar fi orientarea sa, f ca pilele sau bateriile pe
care le con ine s fie deteriorate, f ca s fie deplasat con inutul s u într-un mod în care bateriile
sau pilele s se ating i f ca s se elibereze con inutul; i
i)
Cu excep ia când bateriile sunt montate într-un echipament sau ambalate cu un echipament, masa
brut a coletelor nu trebuie s dep easc 30 kg.
Aici sau în oricare parte din RID, expresia 'con inut de litiu' înseamn masa de litiu prezent în anodul
unei pile cu litiu metal sau cu aliaj de litiu.
Rubrici separate exist pentru bateriile cu litiu metal i pentru bateriile cu litiu ionic pentru a facilita
transportul acestor baterii pentru modurile de transport specifice i pentru a permite aplicarea
ac iunilor de interven ie în caz de accident.
190.
Generatoarele de aerosoli trebuie s fie prev zute cu un dispozitiv de protec ie contra desc rc rii
accidentale. Generatoarele de aerosoli, al c ror con inut nu dep te 50 ml i care con in numai
materii netoxice, nu sunt supuse prescrip iilor RID.
191.
Recipientele de mic capacitate, al c ror con inut nu dep te 50 ml i care con in numai materii
netoxice, nu sunt supuse prescrip iilor RID.
194.
Num rul ONU (rubric colectiv ) al tuturor materiilor autoreactive repartizate în prezent sunt indicate
la 2.2.41.4.
196.
Un preparat care, în cursul probelor de laborator nu detoneaz în stare cavitat , nu are deflagra ie, nu
reac ioneaz la înc lzire în vecin tate i care are o putere exploziv nul poate fi transportat sub
aceast rubric . Preparatul trebuie s fie de asemenea stabil termic (adic s aib o temperatur de
descompunere auto-accelerat «TDAA» egal sau mai mare de 60°C pentru un colet de 50 kg) Un
preparat care nu r spunde la aceste criterii trebuie transportat conform dispozi iilor care se aplic la
clasa 5.2 (a se vedea 2.5.52.4).
198
Solu iile de nitroceluloz care nu con in peste 20% nitroceluloz pot fi transportate ca vopsele,
produse pentru parfumerie sau cerneluri de imprimerie, dup caz (a se vedea Nr. ONU 1210, 1263,
1266, 3066, 3469 i 3470)
199
COMPU II plumbului care, amesteca i în propor ie de 1:1000 cu acid clorhidric 0,07M i amesteca i
timp de o or la 230C ± 20C, care prezint o solubilitate de minim 5%, (a se vedea norma ISO 3711-
1990 'Pigmen i pe baz de cromat i cromomobildat de plumb - Specifica ii i metode de încerc ri')
sunt considera i ca insolubili i nu sunt supu i prescrip iilor RID numai dac nu îndeplinesc criteriile de
includere într-o alt clas .
201.
Brichetele i înc rc toarele pentru brichete trebuie s îndeplineasc dispozi iile în vigoare din rile
unde au fost umplute. Ele trebuie s fie protejate contra oric rei desc rc ri accidentale. Partea
lichefiat a gazului nu trebuie s reprezinte mai mult de 85% din capacitatea recipientului la 15°C.
460
Recipientele, inclusiv închiz torile, trebuie s poat rezista unei presiuni interne care reprezint de
dou ori presiunea gazului petrolier lichefiat la 55°C. Mecanismele supapei i dispozitivele de
aprindere trebuie s fie închise de-o manier sigur , fixate cu band adeziv sau blocate într-un fel,
sau astfel concepute încât s împiedice func ionarea sau scurgerea con inutului în timpul transportului.
Brichetele nu trebuie s con in mai mult de 10 g de gaz petrolier lichefiat, iar înc rc toarele mai mult
de 65 g.
NOTA.
Dac e vorba de brichete scoase la rebut, adunate separat, a se vedea capitolul
3.3, dispozi ia special 654.
203.
Aceast rubric nu trebuie utilizat pentru difenilii policlora i lichizi (Nr. ONU 2315) i nici pentru
difenilii policlora i solizi (Nr. ONU 3432).
204.
(suprimat )
205.
Aceast rubric nu trebuie utilizat pentru pentaclorofenol (Nr. ONU 3155).
207.
Polimeri în granule i materiile plastice pentru modelaj pot fi din polistiren, din poli(metacrilat de metil)
sau din alt material polimer.
208.
Îngr mintele cu nitrat de calciu de calitate comercial care constau în principal dintr-o sare dubl
(nitrat de calciu i nitrat de amoniu) care nu con in mai mult de 10% nitrat de amoniu i nici mai mult
de 12% ap de cristalizare, nu sunt supuse prescrip iilor RID.
210.
Toxinele de origine vegetal , animal sau bacterian care con in materii infec ioase, sau toxinele
con inute de materiile infec ioase, trebuie s fie repartizate în clasa 6.2.
215.
Aceast rubric nu se aplic decât materiei tehnic pur sau preparatelor care decurg din aceasta a
ror temperatur TDAA este mai mare de 75°C i nu se aplic deci preparatelor care sunt materii
autoreactive (pentru materiile autoreactive a se vedea 2.2.41.4).
Amestecurile omogene care nu con in mai mult de 35% în mas azodicarbonamid i mai pu in de
65% materie inert , nu se supun prescrip iilor RID, atâta timp cât nu r spund criteriilor altor clase.
216.
Amestecurile de materii solide care nu se supun prescrip iilor RID i de lichide inflamabile, pot fi
transportate sub acoperirea acestei rubrici, f s le fie aplicate mai întâi criteriile de clasificare ale
clasei 4.1, cu condi ia ca s nu fie vizibil nici un lichid excedent în momentul înc rc rii m rfii sau al
închiderii ambalajului, a vagonului sau containerului. Pachetele i obiectele sigilate care con in cel
pu in 10 ml dintr-un lichid inflamabil din grupele de ambalare II sau III absorbite într-un material solid,
nu sunt supuse prescrip iilor RID, cu condi ia ca pachetul s nu con in lichid liber, cu condi ia ca
pachetul sau obiectul s nu con in lichid liber.
217.
Amestecurile de materii solide care nu sunt supuse prescrip iilor RID i de lichide toxice, pot fi
transportate sub acoperirea acestei rubrici, f s le fie aplicate mai întâi criteriile de clasificare ale
clasei 6.1, cu condi ia ca nici un lichid excedent s nu fie vizibil în momentul înc rc rii m rfii sau al
închiderii ambalajului, vagonului sau containerului. Aceast rubric nu trebuie folosit pentru materiile
solide care con in un lichid din grupa de ambalare I.
218.
Amestecurile de materii solide care nu sunt supuse prescrip iilor RID i de lichide corosive, pot fi
transportate sub acoperirea acestei rubrici f s le fie aplicate mai întâi criteriile de clasificare ale
clasei 8, cu condi ia ca nici un lichid excedent s nu fie vizibil în momentul înc rc rii m rfii sau al
închiderii ambalajului, vagonului sau containerului.
219.
Microorganismele modificate genetic (MOGM) i organismele modificate genetic (OGM) ambalate i
marcate conform instruc iunii de ambalare P904 de la 4.1.4.1 nu se supun niciunei alte prescrip ii din
RID.
Dac MOGM- uri sau OGM- uri r spund criteriilor pentru includerea în clasa 6.1 sau 6.2 (a se vedea
2.2.61.1 i 2.2.62.1), se aplic prescrip iile din RID pentru transportul materiilor toxice sau materiilor
infec ioase.
461
220.
Imediat dup denumirea oficial de transport trebuie indicat în parantez doar denumirea tehnic a
lichidului inflamabil care face parte din aceast solu ie sau din acest amestec.
221.
Materiile care fac parte din aceast rubric nu trebuie s apar in grupei de ambalare I.
224.
Materia trebuie s r mân lichid în condi ii normale de transport cu excep ia cazului când se poate
dovedi prin probe c materia nu este mai sensibil în stare congelat decât în stare lichid . Ea nu
trebuie s înghe e la temperaturi mai mari de - 15°C.
225.
Extinctoarele care in de aceast rubric pot fi echipate cu cartu e care le asigur func ionarea
(cartu e pentru piromecanisme cu codul de clasificare 1.4C sau 1.4S), f schimbare de clasificare în
clasa 2, grupa A sau O conform 2.2.2.1.3, dac cantitatea total de praf propulsiv aglomerat nu
dep te 3,2 g pe extinctor.
226.
Compozi iile ob inute cu aceast materie i care con in minimum 30% dintr-un flegmatizant nevolatil,
neinflamabil, nu sunt supuse prescrip iilor RID.
227.
Atunci când materia este flegmatizat cu ap i cu o materie anorganic inert , con inutul în nitrat de
uree nu trebuie s dep easc 75% (din mas ), iar amestecul nu trebuie s poat detona în cursul
probelor de tip a) din seria 1 din prima parte a Manualului de probe i criterii.
228.
Amestecurile care nu îndeplinesc criteriile privind gazele inflamabile (a se vedea 2.2.2.1.5) trebuie
transportate ca num r ONU 3163.
230.
Pilele i bateriile cu litiu pot fi transportate sub aceast rubric dac îndeplinesc dispozi iile de la
2.2.9.1.7.
235.
Aceast rubric se aplic obiectelor care con in materii explozibile din clasa I i care pot totu i s
con in m rfuri periculoase din alte clase. Aceste obiecte sunt utilizate în vehicule pentru protec ia
individual a persoanelor, ca generatoare de gaz pentru saci gonflabili, sau module de saci gonflabili
(airbag) sau retractoare de centuri de siguran pe vehicule.
236
Trusele de r in poliester sunt alc tuite din dou componente: un produs de baz (clasa 3, grupa de
ambalare II sau III) i un activator (peroxid organic). Peroxidul organic trebuie s fie de tipurile D, E
sau F care nu necesit reglarea temperaturii. Grupa de ambalare este II sau III, în func ie de criteriile
clasei 3 aplicate produsului de baz . Cantitatea limit indicat în coloana (7a) din tabelul A al
capitolului 3.2 se aplic produsului de baz .
237.
Membranele filtrante a a cum sunt prezentate la transport (de exemplu, cu intercal ri de hârtie,
înveli uri sau materiale de înt rire), nu trebuie s poat transmite o detonare atunci când sunt supuse
la una dintre probele din seria 1, tipul a) din prima parte a Manualului de probe i criterii.
În plus, pe baza rezultatelor probelor corespunz toare de vitez de combustie, care in cont de
probele nominalizate din subsec iunea 33.2.1 din partea a treia a Manualului de probe i criterii,
autoritatea competent poate hot rî c membranele filtrante din nitroceluloz , a a cum sunt
prezentate la transport, nu sunt supuse prescrip iilor care se aplic materiilor solide inflamabile din
clasa 4.1.
238.
a)
Acumulatoarele pot fi considerate ca inversabiei, dac sunt capabile s reziste la probele de vibra ie i
de presiune indicate mai jos, f ca lichidul lor s se scurg .
Probe de vibra ie: Acumulatorul este fixat rigid de platoul unui vibrator care este supus unei oscila ii
armonice simple de 0,8 mm amplitudine (sau de 1,6 mm curs total ). Frecven a va fi variat cu
1Hz/min între 10 Hz i 55 Hz.Toat gama frecven elor este parcurs , în ambele sensuri, în 95 ± 5
minute pentru fiecare pozi ie de montaj a acumulatorului (adic pentru fiecare direc ie a vibra iilor).
Probele sunt f cute pe un acumulator a ezat în trei pozi ii perpendiculare unele fa de altele ( i în
462
special într-o pozi ie în care orificiile de umplere i de aerisire, dac acumulatorul con ine a a ceva,
sunt în pozi ii inversate) în perioade de timp de aceea i durat .
Probe de presiune diferen ial : Ca urmare a probelor de vibra ie, acumulatorul este supus timp de 6
ore la 24°C ± 4°C, la o presiune diferen ial de cel pu in 88 KPa. Probele sunt f cute pe un
acumulator a ezat în trei pozi ii perpendiculare unele fa de altele ( i în special într-o pozi ie în care
orificiile de umplere i de aerisire, dac acumulatorul con ine a a ceva, sunt în pozi ii inversate) i
men inute de cel pu in 6 ore în fiecare pozi ie.
b)
Acumulatoarele inversabile nu sunt supuse prescrip iilor RID dac , pe de o parte, la o temperatur de
55°C, electrolitul nu se scurge în caz de rupere sau de fisurare a bacului i nu exist vreun lichid care
se poate scurge i, dac pe de alt parte, bornele sunt protejate împotriva scurt-circuitelor atunci când
acumulatoarele sunt ambalate pentru transport.
239.
Acumulatoarele sau elementele de acumulatoare nu trebuie s con in nici o materie periculoas , alta
decât sodiul, sulful sau compu ii de sodiu (de exemplu polisulfurile de sodiu i tetracloroaluminat de
sodiu). Aceste acumulatoare sau aceste elemente nu trebuie s fie prezentate la transport la o
temperatur la care sodiul elementar pe care îl con in s-ar putea g si în stare lichid , cu excep ia unei
autoriz ri de c tre autoritatea competent a rii de origine i în condi iile pe care acesta le-a prescris.
Dac ara de origine nu este un stat contractant la RID, autoriza ia i condi iile stabilite trebuie
recunoscute de autoritatea competent a primului stat contractant la RID în care ajunge expedi ia.
Elementele trebuie s con in bacuri metalice sigilate ermetic, care închid în totalitate materiile
periculoase, bacuri construite i închise, astfel încât s împiedice orice scurgere a acestor materii, în
condi ii normale de transport.
Acumulatoarele trebuie s fie alc tuite din elemente calate i con inute în întregime în interiorul unui
bac metalic construit i închis, astfel încât s împiedice orice scurgere de materie periculoas în
240
A se vedea ultima Not de la 2.2.9.1.7.
241.
Preparatul trebuie s r mân omogen i nu trebuie s existe o separare a fazelor în cursul
transportului. Preparatele cu con inut mic de nitroceluloz , care nu manifest propriet i periculoase
atunci când sunt supuse la probe pentru determinarea aptitudinii lor de detonare, de deflagra ie sau
de explozie în cazul înc lzirii restrânse, conform probelor de tip a) din seria 1 sau respectiv de tipurile
b) sau c) din seria 2, prescrise în prima parte a Manualului de probe i criterii i care nu au un
comportament de materie inflamabil când sunt supuse probei nr. 1 din subsec iunea 33.2.1.4 din
partea a treia a Manualului de probe i criterii (pentru aceast prob , materia în pl cu e trebuie, dac
este necesar, spart i pulverizat pentru a fi adus la o granulometrie mai mic de 1,25 mm), nu sunt
242.
Sulful nu este supus prescrip iilor RID atunci când este prezentat sub o form special (de exemplu:
perle, granule, pastile sau paiete).
243.
Bezina destinat pentru utilizare pe post de carburant pentru motoarele de automobile, motoare fixe i
alte motoare cu aprindere comandat trebuie s fie clasificat sub acoperirea acestei rubrici
independent de varia iile sale de volatilitate.
244.
Aceast rubric înglobeaz de exemplu cenu a de aluminiu, zgura de aluminiu, catozii uza i, înveli ul
uzat al cuvelor i scoriile saline de aluminiu.
247.
uturile alcoolice care au peste 24% alcool în volum, dar nu mai mult de 70%, atunci când fac
obiectul unui transport care intervine în cadrul fabric rii lor, pot fi transportate în butoaie de lemn cu o
capacitate de peste 250 l i de cel mult 500 l, satisf când prescrip iile generale de la 4.1.1, în m sura
în care ele se aplic , cu condi ia ca:
a)
Etan eitatea butoaielor s fi fost verificat înainte de umplere;
b)
O marj de umplere suficient (cel pu in 3%) s fie prev zut în vederea dilat rii lichidului;
463
c)
În timpul transportului cepurile butoaielor s fie îndreptate în sus;
d)
Butoaiele s fie transportate în containere care corespund dispozi iilor CSC. Fiecare butoi trebuie
amplasat pe un cadru special i calat cu mijloace corespunz toare, pentru a nu se putea deplasa
deloc în cursul transportului.
249.
Feroceriumul, stabilizat împotriva coroziunii, cu un con inut de fier de minimum 10%, nu este supus
prescrip iilor RID.
250.
Aceast rubric nu vizeaz decât e antioanele de substan e chimice prelevate în scopuri de analiz ,
în leg tur cu aplicarea Conven iei privind interzicerea dezvolt rii, fabric rii, stoc rii i folosirii armelor
chimice i a distrugerii lor. Transportul materiilor sub acoperirea acestei rubrici, trebuie s se fac
conform lan ului de proceduri de protec ie i de securitate prescrise de Organiza ia pentru interzicerea
armelor chimice.
antionul chimic nu poate fi transportat decât dup acordarea unei autoriza ii de c tre autoritatea
competent , sau de c tre Directorul general al Organiza iei pentru interzicerea armelor chimice i cu
condi ia ca e antionul s îndeplineasc urm toarele dispozi ii:
a)
acesta trebuie s fie ambalat conform instruc iunii de ambalare 623 din Instruc iunile tehnice ale OACI
(a se vedea tabelul S-3-8 din supliment); i
b)
în timpul transportului, un exemplar din documentul de autorizare a transportului, care indic cantit ile
limit i prescrip iile de ambalare, trebuie ata at la documentul de transport.
251
Rubrica referitoare la Nr. ONU 3316 TRUS DE PROB CHIMIC sau Nr. ONU 3316 TRUS DE
PRIM-AJUTOR se refer la cutii, casete, etc., care con in mici cantit i de m rfuri periculoase diverse,
utilizate spre exemplu în scopuri medicale, de analiz sau de probe sau de repara ii. Aceste truse nu
pot con ine m rfuri periculoase pentru care cantitatea '0' figureaz în coloana (7a) a tabelului A de la
capitolul 3.2.
Componentele lor nu trebuie s poat reac iona periculos unele cu altele (a se vedea defini ia 'reac ie
periculoas ' de la 1.2.1). Cantitatea total de m rfuri periculoase pe trus nu trebuie s dep easc 1l
sau 1 kg. Grupa de ambalare c rui îi este repartizat ansamblul trusei trebuie s fie cea a materiei
con inute în truse care ine de grupa de ambalare cea mai sever . Trusele care sunt transportate în
vagoane în scopuri de prim-ajutor sau pentru opera ii, nu sunt supuse prescrip iilor RID.
Trusele de produse chimice i trusele de prim ajutor care con in m rfuri periculoase amplasate în
ambalaje interioare care nu dep esc limitele cantit ii pentru cantit i limitate aplicabile materiilor în
cauz , cum sunt cele indicate în coloana (7a) din tabelul A capitolul 3.2, pot fi transportate conform
dispozi iilor capitolul 3.4.
252.
Solu iile apoase de nitrat de amoniu, care nu con in mai mult de 0,2% materii combustibile i a c ror
concentra ie nu dep te 80%, nu sunt supuse prescrip iilor RID, cu condi ia ca nitratul de amoniu s
mân în solu ie în orice condi ii de transport.
266.
Aceast materie nu trebuie transportat atunci când con ine mai pu in alcool, ap sau flegmatizant
decât este prescris, cu excep ia faptului când exist o autoriza ie special a autorit ii competente (a
se vedea 2.2.1.1).
267.
Explozibilii de min de tip C, care con in clora i, trebuie s fie separa i de explozibilii care con in nitrat
de amoniu sau alte s ruri de amoniu.
270.
Solu iile apoase de nitra i anorganici solizi din clasa 5.1 sunt considerate ca ner spunzând criteriilor
de la clasa 5.1, dac concentra ia materiilor în solu ie, la temperatura minim care poate fi atins în
cursul transportului, nu dep te 80% din limita de satura ie.
271.
Lactoza, glucoza sau materiile similare pot fi utilizate ca flegmatizant, (cu condi ia s con in cel pu in
90% din mas flegmatizant). Autoritatea competent poate autoriza încadrarea acestor amestecuri în
464
clasa 4.1 pe baza probelor de tip c) din seria 6 a sec iunii 16, din prima parte a Manualului de probe i
criterii, efectuate pe cel pu in trei ambalaje, a a cum sunt preg tite pentru transport. Amestecurile care
con in ce pu in 98% (din mas ) flegmatizant, nu sunt supuse prescrip iilor RID. Nu este necesar
aplicarea unei etichete conform modelului nr. 6.1 pe coletele umplute cu amestecuri care con in cel
pu in 90% (din mas ), flegmatizant.
272.
Aceast materie nu trebuie transportat conform dispozi iilor din clasa 4.1, exceptând cazul când
acest lucru este autorizat explicit de autoritatea competent (a se vedea Nr. ONU 0143 sau Nr. ONU
0150, dup caz).
273.
Nu este necesar repartizarea în clasa 4.2 a manebiului stabilizat i a preparatelor de manebiu
stabilizat împotriva autoînc lzirii, atunci când se poate demonstra prin probe c un volum de 1 m3 de
materie nu se aprinde spontan i c temperatura în centrul e antionului nu dep te 200°C, când
antionul este men inut la o temperatur de cel pu in 75°C ± 2°C timp de 24 de ore.
274.
Se aplic dispozi iile de la 3.1.2.8.
278.
Aceste materii nu trebuie nici clasificate, nici transportate, f autorizarea autorit ii competente,
inând cont de rezultatele probelor din seria 2 i probelor de tip c) din seria 6, din prima parte a
Manualului de probe i criterii executate pe colete, a a cum sunt preg tite pentru transport (a se
vedea subsec iunea 2.2.1.1). Autoritatea competent trebuie s repartizeze grupa de ambalare
bazându-se pe criteriile de la 2.2.3 i pe tipul de ambalaj utilizat pentru proba 6 c).
279.
Aceasta materie a fost clasificat sau repartizat unei grupe de ambalare, inându-se seama mai ales
de efectele sale cunoscute asupra omului, decât de aplicarea strict a criteriilor de clasificare definite
în RID.
280.
Aceasta rubric se aplic obiectelor care sunt utilizate în vehicule în scopuri de protec ie individual ,
ca de exemplu generatoare de gaz pentru saci gonflabili sau modulele de saci gonflabili sau
retractoarele de centuri de siguran i care con in m rfuri periculoase din clasa I sau din alte clase,
atunci când sunt transportate sub form de componente i când aceste obiecte prezentate la transport
au fost probate conform seriei de probe 6 c) din partea 1 a Manualului de probe i criterii, f s se
observe explozia dispozitivului, fragmentarea carcasei dispozitivului sau a recipientului de presiune,
un risc de împr tiere sau de efect termic care ar putea împiedica activit ile de combatere a
incendiului sau alte interven ii de urgen în imediata apropiere.
282.
(suprimat )
283.
Obiectele care con in un gaz i care sunt destinate s func ioneze ca amortizoare, inclusiv
dispozitivele de absorb ie a energiei în caz de oc, sau resorturile pneumatice, nu sunt supuse
prescrip iilor RID, cu condi ia ca:
a)
fiecare obiect s aib un compartiment de gaze cu o capacitate care nu dep te 1,6 litri i o
presiune de înc rcare care nu dep te 280 bar, atunci când produsul dintre capacitatea (în litri) i
presiunea de înc rcare (în bar) nu dep te 80 (adic un compartiment de gaze de 0,5 litri i o
presiune de înc rcare de 160 de bar, sau un compartiment de gaze de 1 litru i o presiune de
înc rcare de 80 bar, sau un compartiment de gaze de 1,6 litri i o presiune de înc rcare de 50 bar,
sau, în fine, un compartiment de gaze de 0,28 litri i o presiune de înc rcare de 280 bar);
b)
fiecare obiect s aib o presiune minim de spargere de patru ori mai mare decât presiunea de
înc rcare la 20°C, atunci când capacitatea compartimentului de gaze nu dep te 0,5 litri i de cinci
ori mai mare decât presiunea de înc rcare, atunci când aceast capacitate este mai mare de 0,5 litri;
c)
fiecare obiect s fie fabricat dintr-un material care nu se fragmenteaz în caz de rupere;
d)
fiecare obiect s fie fabricat în conformitate cu o norm de asigurare a calit ii acceptat de autoritatea
competent ; i
e)
465
modelul tip s fi fost supus unei probe de expunere la foc, care s demonstreze c obiectul este
protejat eficient împotriva suprapresiunilor interne printr-un element fuzibil sau un dispozitiv de
decompresiune, astfel încât s nu se poat nici sparge, nici exploda.
A se vedea i 1.1.3.2 d) pentru echipamentul utilizat pentru func ionarea vehiculelor.

284.
Un generator chimic de oxigen care con ine materii comburante trebuie s îndeplineasc urm toarele
condi ii:
a)
dac con ine un dispozitiv de ac ionare exploziv, generatorul nu trebuie transportat sub acoperirea
acestei rubrici decât dac este exclus din clasa 1, în conformitate cu dispozi iile NOTEI de la 2.2.1.1.1
b);
b)
generatorul, f ambalajul s u, trebuie s poat rezista la o prob de c dere de la 1,8 m pe o
suprafa rigid , neelastic , plan i orizontal , în pozi ia în care este cel mai probabil s se produc o
deteriorare, f s i piard con inutul i nici s se declan eze;
c)
atunci când un generator este echipat cu un dispozitiv de ac ionare, el trebuie s con in cel pu in
dou sisteme de siguran eficiente, care s -l protejeze de orice ac ionare involuntar .
286.
Atunci când masa lor nu dep te 0,5 g, membranele filtrante de nitroceluloz din aceast rubric nu
sunt supuse prescrip iilor RID, dac sunt con inute individual într-un obiect sau într-un pachet sigilat.
288.
Aceste materii nu trebuie s fie nici încadrate, nici transportate, cu excep ia aprob rii autorit ii
competente pe baza rezultatelor probelor din seria 2 i a unei probe din seria 6 c) din prima parte a
Manualului de probe i criterii, efectuate pe coletele preg tite pentru transport (a se vedea 2.2.1.1).
289
Generatorii de gaz pentru sacii gonflabili, modulele cu sac gonflabil sau retractorii centurii de siguran
monta i pe vagoane, vehicule, nave sau aeronave sau pe subansambluri, cum ar fi coloane de
direc ie, panouri de u i, scaune, etc. nu sunt supuse prescrip iilor RID.
290.
Atunci când aceast materie radioactiv corespunde defini iilor i criteriilor din alte clase a a cum au
fost definite în partea 2, ea trebuie s fie clasat conform urm toarelor dispozi ii:
a)
Atunci când materia corespunde criteriilor care se aplic m rfurilor periculoase transportate în cantit i
exceptate indicate în capitolul 3.5, ambalajele trebuie s fie conform cu 3.5.2 i s corespund
prescrip iilor privind probele din 3.5.3. Toate celelalte prescrip ii aplicabile coletelor exceptate de
materii radioactive enun ate la 1.7.1.5 trebuie s fie aplicate f a se face referire la cealalt clas ;
b)
Atunci când cantitatea dep te limitele definite la 3.5.1.2, materia trebuie s fie casat conform
riscului subsidiar predominant. Documentul de transport trebuie s con in o descriere a materiei i s
men ioneze num rul ONU i desemnarea oficial a transportului care se aplic la cealalt clas , ca i
numele aplicabil coletului radioactiv exceptat conform coloanei (2) din tabelul A din capitolul 3.2.
Materia trebuie s fie transportat conform dispozi iilor aplicabile în acest num r ONU. Un exemplu de
informa ii care pot figura în documentul de transport este dat mai jos:
"UN 1993 LICHID INFLAMABIL, N.S.A.(amestec de etanol i toluen), materii radioactive, cantit i
limitate în colete exceptate, 3, GE II".
In afar de aceasta, trebuie s fie aplicate prescrip iile din 2.2.7.2.4.1;

c)
Dispozi iile din capitolul 3.4 privind transportul de m rfuri periculoase ambalate în cantit i limitate nu
trebuie s fie aplicate materiilor clasate conform alineatului b);
d)
Atunci când materia corespunde unei dispozi ii speciale scutind aceast materie de toate dispozi iile
privind m rfurile periculoase din celelalte clase, ea trebuie s fie clasat conform num rului ONU din
clasa 7 aplicabil i trebuie s fie aplicate toate prescrip iile definite la 1.7.1.5.
291.
Gazele lichefiate inflamabile trebuie s fie con inute în componentele ma inii frigorifice ce trebuie s
fie concepute pentru a rezista la cel pu in de trei ori presiunea de func ionare a ma inii i trebuie s fi
466
fost supuse probelor corespunz toare. Ma inile frigorifice trebuie s fie concepute i construite pentru
a con ine gazul lichefiat i s exclud riscul de spargere sau de fisurare a componentelor presurizate
în condi ii normale de transport. Atunci când con in mai pu in de 12 kg de gaz, ma inile frigorifice i
elementele de ma ini frigorifice nu sunt supuse prescrip iilor RID.
292.
(se suprim )
293.
Defini iile de mai jos se aplic chibriturilor:
a)
Chibriturile rezistente la vânt sunt chibrituri a c ror extremitate este impregnat cu un amestec de
aprindere sensibil la frecare i cu un amestec pirotehnic care arde cu flac mic sau f flac , dar
care degaj o c ldur intens ;
b)
Chibriturile de siguran sunt chibrituri fixate de cutie, de banda de aprindere sau de carnet i care nu
pot fi aprinse decât prin frecare pe o suprafa preg tit ;
c)
Chibriturile care nu sunt de siguran sunt chibrituri care pot fi aprinse prin frecare pe o suprafa
solid ;
d)
Chibriturile-lumân ri sunt chibrituri care pot fi aprinse prin frecare, fie pe o suprafa preg tit , fie pe o
suprafa solid ;
295.
Nu este necesar marcarea i nici etichetarea individual a acumulatoarelor, dac paletul poart
marcajul i eticheta corespunz toare.
296.
Aceste rubrici se aplic dispozitivelor de salvare cum ar fi b rci de salvare, dispozitive de plutire
individuale i tobogane autogonflabile. Nr. ONU 2990 se aplic dispozitivelor autogonflabile i Nr ONU
3072 se aplic dispozitivelor de salvare care nu sunt autogonflabile. Dispozitivele de salvare pot
con ine urm toarele elemente:
a)
Artificii de semnalizare (clasa 1) care pot include semnale fumigene i tor e luminoase amplasate în
ambalaje care le împiedic s fie ac ionate din neaten ie;
b)
Numai pentru Nr. ONU 2990 cartu ele i cartu ele pentru piromecanisme de la diviziunea 1.4, grupa
de compatibilitate S, pot fi încorporate ca mecanisme de autogonflare cu condi ia ca s con in o
cantitate de materii explozibile care nu dep te 3,2 g pe dispozitiv;
c)
Gaz comprimat sau lichefiat din clasa 2, grupa A sau O, conform 2.2.2.1.3;
d)
Acumulatoare electrice (clasa 8) i pile cu litiu (clasa 9);
e)
Truse de prim-ajutor sau necesare de repara ie care con in cantit i mici de materii periculoase (de
exemplu, materii din clasele 3, 4.1, 5.2, 8 sau 9); sau
f)
Chibrituri care nu sunt «de siguran » amplasate în ambalaje care le împiedic s fie ac ionate din
neaten ie.
Dispozitivele de salvare ambalate într-un ambalaj exterior rigid solid cu o mas maxim brut total de
40 kg, care nu con ine alte m rfuri periculoase în afar de gaze comprimate sau lichefiate din clasa 2,
grupa A sau grupa O, în recipiente cu o capacitate care nu dep te 120 ml li montate doar în scopul
activ rii dispozitivului, nu fac obiectul prescrip iilor RID.
298.
(suprimat )
300.
ina de pe te, de eurile de pe te i f ina de krill nu trebuie s fie înc rcate dac temperatura lor în
momentul înc rc rii este mai mare de 35°C sau mai mare cu 5°C peste temperatura mediului
ambiant, valoarea cea mai mare fiind re inut .
302.
Vehiculele de transport care au fost supuse unui tratament de fumiga ie, care nu con in alte m rfuri
periculoase, se supun numai dispozi iilor din 5.5.2.
467
303.
Clasificarea acestor recipiente trebuie s fie efectuat în func ie de codul de clasificare a gazului sau a
amestecului de gaz pe care ele le con in conform dispozi iilor sec iunii 2.2.2.
304.
Aceast rubric nu trebuie s fie utilizat decât pentru transportul acumulatoarelor neactivate care
con in hidroxid de potasiu uscat i care trebuie s fie activate înaintea utiliz rii prin ad ugarea unei
cantit i corespunz toare de ap în fiecare element.
305.
Aceste materii nu sunt supuse prescrip iilor RID dac concentra ia lor nu dep te 50 mg/kg.
306.
Aceast rubric nu se aplic decât materiilor care nu prezint propriet i explozibile din clasa 1, atunci
când sunt supuse probelor din seriile 1 i 2 de la clasa 1 (a se vedea Manualul de probe i criterii,
partea 1).
307.
Aceast rubric nu trebuie utilizat decât pentru amestecuri omogene con inând ca principal
ingredient nitratul de amoniu în urm toarele limite:
a)
cel pu in 90% nitrat de amoniu cu cel mult 0,2% materii combustibile totale/materii organice exprimate
în echivalent carbon i, dup caz, cu orice alt materie anorganic inert din punct de vedere chimic
în raport cu nitratul de amoniu; sau
b)
cel pu in de 90%, dar mai mult de 70% nitrat de amoniu cu alte materii anorganice, sau mai mult de
80% dar mai pu in de 90% nitrat de amoniu în amestec cu carbonat de calciu i/sau dolomit i/sau cu
sulfat de calciu de origine mineral i cu cel mult 0,4% materii combustibile totale/materii organice
exprimate în echivalent carbon; sau
c)
îngr minte pe baz de nitrat de amoniu de tip azotat, care con in amestecuri de nitrat de amoniu i
sulfat de amoniu cu mai mult de 45%, dar mai pu in de 70% nitrat de amoniu i cu cel mult 0,4%
materii combustibile totale/materii organice exprimate în echivalent carbon, astfel încât suma
componentelor în procente de nitrat de amoniu i de sulfat de amoniu s fie mai mare de 70%.
309.
Aceast rubric se aplic emulsiilor, suspensiilor i gelurilor nesensibilizate care se compun în
principal dintr-un amestec de nitrat de amoniu i dintr-un carburant, destinate s serveasc la
producerea exploziilor de min de tip E numai dup supunerea la un tratament prealabil înainte de
utilizare.
Pentru emulsii, amestecul are în general urm toarea compozi ie: 60 - 85% nitrat de amoniu, 5 30%
ap , 2 - 8% carburant, 0,5 - 4% emulsifiant, 0 - 10% agent solubil inhibitor de flam i urme de aditivi.
Alte s ruri de nitrat anorganic pot înlocui în parte nitratul de amoniu.
Pentru suspensii i geluri, amestecul are în general urm toarea compozi ie: 60-85% nitrat de amoniu,
0-5% perclorat de sodiu de potasiu, 0-17% nitrat de gexamin sau monometilamin , 530% ap , 2-
15% carburant, 0,5-4% agent de îngro are, 0-10% agen i solubili inhibitori de flam , precum i urme
de aditivi. Alte s ruri de nitrat anorganic pot înlocui în parte nitratul de amoniu.
Aceste materii trebuie s corespund probelor de la seria 8 din Manualul de probe i criterii, sec3iunea
18, i s fie aprobate de o autoritate competent .
310
Prescrip iile de prob de la subsec iunea 38.3 din Manualul de probe i criterii nu se aplic la seriile de
produc ie compuse din mai mult de 100 de pile i baterii sau la prototipuri înaintea produc iei pilelor i
bateriilor, dac aceste prototipuri sunt transportate pentru a fi probate i dac :
a)
pilele i bateriile sunt transportate într-un butoi din metal, din material plastic sau din placaj sau într-o
lad din lemn, din metal sau din material plastic ca ambalaj exterior care corespunde criteriilor grupei
de ambalare I; i
b)
fiecare pil sau baterie este ambalat individual într-un ambalaj interior amplasat într-un ambalaj
exterior i înconjurat cu material de umplere neinflamabil i izolant.
311.
468
Materiile nu trebuie transportate sub acoperirea acestei rubrici f acordul autorit ii competente dat
pe baza rezultatelor probelor efectuate în conformitate cu prima parte din Manualul de probe i criterii.
Ambalajul trebuie s asigure c în orice moment în timpul transportului, procentajul de diluant nu
scade sub valoarea pentru care autoritatea competent i-a dat acordul.
312.
(rezervat)
313.
(se suprim )
314.
a)
Aceste materii sunt susceptibile de descompunere exotermic la temperaturi ridicate. Descompunerea
poate fi provocat de c ldur sau de impurit i [de exemplu pulbere de metale (fier, mangan, cobalt,
magneziu) i compu ii lor]
b)
În timpul transportului, aceste materii trebuie s fie protejate de razele directe ale soarelui, ca i de
orice surs de c ldur i amplasate într-o zona cu aerisire adecvat .
315.
Aceast rubric nu trebuie utilizat pentru materiile din clasa 6.1 care corespund criteriilor de toxicitate
la inhalare pentru grupa de ambalare I, descrise la 2.2.61.1.8.
316.
Aceast rubric se aplic numai pentru hipocloritul de calciu uscat, când este transportat sub form de
comprimate nesf râmicioase.
317.
Semnifica ia "Fisionabile - exceptate" nu se aplic decât coletelor conform cu 6.4.11.2.
318.
În scop documentar, denumirea oficial de transport trebuie completat cu denumirea tehnic (a se
vedea 3.1.2.8). Atunci când materiile infec ioase de transportat sunt necunoscute, dar se presupune
îndeplinesc criteriile de clasificare în categoria A i de încadrare la Nr. ONU 2814 sau 2900,
men iunea «Materie infec ioas presupus apar inând categoriei A» trebuie s figureze între
paranteze, dup denumirea oficial de transport în documentul de transport.
319.
Materiile ambalate i coletele marcate conform instruc iunii de ambalare P650 nu se supun nici unei
alte prescrip ii RID.
320.
(suprimat )
321.
Aceste sisteme de stocare trebuie considerate con inând hidrogen.
322.
Atunci când ele sunt transportate sub forma de comprimate nesf râmicioase, aceste m rfuri sunt
atribuite gupei de ambalare III.
323.
(rezervat)
324.
Aceast materie trebuie s fie stabilizat atunci când concentra ia sa nu dep te 99%.
325.
În cazul hexafluorurii de uraniu nefisionabil sau fisionabil excep ional, materia trebuie s fie atribuit la
Nr. ONU 2978.
326.
În cazul hexafluorurii de uraniu fisonabil, materia trebuie s fie atribuit la Nr. ONU 2977.
327.
Generatorii de aerosol pu i la rebut expedia i în conformitate cu 5.4.1.1.3 pot fi transporta i sub
aceea i rubric în scopuri de reciclare sau eliminare. Ei nu au nevoie de a fi proteja i contra fisurilor
accidentale, cu condi ia ca m surile, ce împiedic o cre tere periculoas a presiunii i a st rii de
atmosfer periculoas , s fi fost luate. Generatorii de aerosoli pu i la rebut, excluzându-i pe cei care
prezint fisuri sau grave deforma ii, trebuie s fie ambala i în conformitate cu instruc iunea de
ambalare P207 i cu dispozi ia special PP87, sau m car conform instruc iei de ambalare LP02 i a
dispozi iei speciale L2. Generatorii de aerosoli care prezint fisuri sau grave deforma ii trebuie s fie
transporta i în ambalaje de ajutor, cu condi ia ca m suri potrivite s fie luate pentru a împiedica orice
cre tere primejdioas a presiunii.
469
NOT
. Pentru transportul maritim, generatorii de aerosol pu i la rebut nu trebuie s
fie transporta i în containere închise.
328.
Aceast rubric se aplic cartu elor pentru pile de combustie, inclusiv celor care sunt con inute într-un
echipament sau ambalate cu un echipament. Cartu ele pentru pilele de combustie instalate sau
când parte integrant dintr-un sistem de pile de combustie sunt considerate ca cele con inute într-un
echipament. Se în elege prin cartu pentru pil de combustie un obiect con inând combustibil care se
scurge din pil prin una sau mai multe valve care comand aceast scurgere. Cartu ul, inclusiv atunci
când el este con inut într-un echipament, trebuie s fie conceput i fabricat într-un mod prin care s
împiedice orice scurgere a combustibilului în condi ii normale de transport.
Modelele de cartu pentru pil de combustie care utilizeaz lichide drept combustibil trebuie s
îndeplineasc o prob de presiune intern pân la presiunea de 100 kPa (presiune manometric ) f
ca nicio scurgere s nu fie observat .
Cu excep ia cartu elor pentru pil de combustie con inând hidrogen în hidrur metalic , care trebuie
îndeplineasc dispozi ia special 339, fiecare model de cartu pentru pil de combustie trebuie s
îndeplineasc o prob de c ldur de la 1,2 m realizat pe o suprafa dur neelastic conform
orient rii celei mai susceptibile de a antrena o sl bire a sistemului de reten ie f pierderea
con inutului.
Atunci când pilele cu litiu metal sau pilele cu litiu ionic sunt con inute într-un sistem de pile de
combustibil, expedi ia trebuie s fie f cut sub aceast dispozi ie i sub dispozi iile corespunz toare
Nr. ONU 3091 PILE CU LITIU METAL CON INUTE ÎNTR-UN ECHIPAMENT sau 3481 PILE CU
LITIU IONIC CON INUTE ÎNTR-UN ECHIPAMENT.
329.
(rezervat)
330
(suprimat)
331
(rezervat)
332
Nitratul de magneziu hexahidratat nu este supus prescrip iilor din RID.
333
Amestecurile de etanol i benzin destinate a fi utilizate drept carburant pentru motoare de
automobile, motoare fixe i alte motoare cu aprindere comandat trebuie s fie clasate la aceast
rubric independent de caracteristicile lor de volatilitate.
334
Un cartu pentru pil de combustie poate con ine un activator cu condi ia ca el s fie echipat cu dou
mijloace independente pentru a preveni un amestec accidental cu combustibilul în timpul
transportului.
335
Amestecurile de materii solide, care nu sunt supuse prescrip iilor din RID, i cele de lichide sau solide
periculoase din punct de vedere al mediului trebuie s fie clasate la Nr. ONU 3077 i pot fi
transportate potrivit acestei rubrici cu condi ia ca niciun surplus de lichid s nu fie vizibil în momentul
înc rc rii materiei sau închiderii ambalajului, sau a vagonului sau containerului. Fiecare vagon sau
container trebuie s fie etan atunci când el este utilizat pentru transportul în vrac. Dac surplusul de
lichid este vizibil în momentul înc rc rii amestecului sau al închiderii ambalajului sau a vagonului sau
containerului, amestecul trebuie s fie clasat la Nr. ONU 3082. Pachetele i obiectele sigilate
con inând mai pu in de 10 ml de lichid periculos din punct de vedere al mediului, absorbit într-o
materie solid îns necon inând surplus de lichid, sau con inând cel pu in 10 g dintr-un solid periculos
pentru mediu, nu sunt supuse prescrip iilor din RID.
336
Un singur colet de materii LSA-II sau LSA-III solide necombustibile, dac este transportat pe cale
aerian , nu trebuie s con in o cantitate de activitate mai mare de 3000 A2.
337
Dac ele sunt transportate pe cale aerian , coletele de tip B(U) i tip B(M) nu trebuie s con in
cantit i de activitate superioare:
470
a)
În cazul materiilor radioactive cu dispersabilitate redus : a celor care sunt autorizate pentru modelul
de colet care este specificat în certificatul de agrement;
b)
În cazul materiilor radioactive sub form special : de 3000 A1 sau de 100.000 A2 dac aceast
valoare din urm este mai mic ; sau
c)
În cazul oric ror altor materii radioactive: de 3000 A2.
338
Orice cartu pentru pil de combustie transportat conform acestei rubrici i conceput pentru a con ine
un gaz lichefiat inflamabil:
a)
Trebuie s poat rezista, f scurgere i nici dezintegrare, la o presiune de cel pu in dou ori
presiunea de echilibru a con inutului la 55°C;
b)
Nu trebuie s con in mai mult de 200 ml de gaz lichefiat inflamabil a c rui presiune de vapori nu
trebuie s dep easc 1 000 kPa la 55°C; i
c)
Trebuie s suporte cu succes proba de baie în ap cald prescris la 6.2.6.3.1.
339
Cartu ele pentru pila de combustie care con in hidrogen într-o hidrur metalic transportate la aceast
rubric trebuie s aib o capacitate în ap de peste 120 ml.
Presiunea în cartu nu trebuie s dep easc 5 MPa la 55°C. Modelul de cartu trebuie s poat
rezista, f scurgere i nici dezintegrare, la o presiune de dou ori presiunea de calcul a cartu ului la
55°C sau de 200 kPa de mai sus a presiunii de calcul a cartu ului la 55°C, fiind re inut valoarea cea
mai ridicat . Presiunea la care aceast prob este executat este men ionat în dispozi iile ce se
refer la proba de c dere i la proba de înc lzire ciclic în presiune a hidrogenului ca 'presiune
minim de rupere'.
Cartu ele pentru pila de combustie trebuie s fie umplute în conformitate cu procedurile specificate de
fabricant. Acesta din urm trebuie s furnizeze informa ii asupra urm toarelor puncte pentru fiecare
cartu :
a)
se execute opera iuni de inspec ie înainte de umplerea ini ial i de reînc rcarea cartu ului;
b)
se in cont de m suri de precau ii i riscuri poten iale;
c)
Metode pentru a determina punctul unde capacitatea nominal este atins ;
d)
Plaj de presiune minimal i maximal ;
e)
Plaj de temperatur minim i maxim ; i
f)
Toate celelalte condi ii pe care trebuie s le îndeplineasc pentru umplerea ini ial i reînc rcare,
inclusiv tipul de echipament de utilizat pentru aceste opera ii.
Cartu ele pentru pila de combustie trebuie s fie concepute i fabricate pentru a evita orice scurgere
de combustibil în condi ii normale de transport. Fiecare model tip de cartu , inclusiv cartu ele care fac
parte integrant dintr-o pil de combustie, trebuie s treac cu succes urm toarele probe:
Proba de c dere
Proba de c dere de la o în ime de 1,8 m pe o suprafa rigid conform a patru orient ri diferite:
a)
Vertical, pe extremitatea care are supapa de închidere;
b)
Vertical, pe extremitatea opus celei care are supapa de închidere;
c)
Orizontal, pe un vârf de o el cu diametrul de 38 mm, acesta fiind orientat în sus;
471
d)
Sub un unghi de 45° al extremit ii care are supapa de închidere.
Nu trebuie s fie observat vreo scurgere în timpul controlului efectuat cu o solu ie de s pun sau
printr-o alt metod echivalent în toate punctele de scurgere posibile, atunci când cartu ul este
înc rcat la presiunea sa de umplere nominal . În continuare, cartu ul trebuie s fie supus unei probe
de presiune hidrostatic pân la distrugere. Presiunea de rupere înregistrat trebuie s dep easc
85% din presiunea minim a ruperii.
Proba de foc
Un cartu pentru pila de combustie umplut la capacitatea sa nominal de hidrogen trebuie s fie
supus unei probe de imersiune în fl ri. Modelul tip, care poate s con in un dispozitiv de evacuare
cu securitate integrat , este considerat ca având s treac proba cu succes:
a)
Dac exist c derea presiunii interne pân la zero f ruperea cartu ului;
b)
Sau dac rezist cartu ul la foc în timpul unei durate minime de 20 de minute f rupere.
Proba de ciclare a presiunii cu hidrogen
Aceast prob vizeaz garantarea ca limitele de tensiune a calculului cartu ului s nu fie dep ite în
serviciu.
Cartu ul trebuie s fie supus la unele cicluri de presiune cu o valoare de 5% peste capacitatea
nominal a hidrogenului i de 95% cel pu in a acestuia, cu reîntoarcere la valoarea inferioar .
Presiunea nominal de umplere trebuie s fie utilizat pentru umplere i temperaturile trebuie s fie
men inute în intervalul temperaturilor operatorii. Trebuie s fie executate cel pu in 100 cicluri de
presiune.
Dup proba de ciclare a presiunii, cartu ul trebuie s fie înc rcat i volumul de ap deplasat prin
cartu trebuie s fie m surat. Modelul tip al cartu ului este cel considerat ca trecând cu succes proba
de ciclare a presiunii cu hidrogen dac volumul de ap deplasat prin cartu dup prob nu dep te
pe cel m surat pe un cartu care nu a trecut proba înc rcat cu 95% din capacitatea sa nominal i
presurizat la 75% din presiunea sa minim de rupere.
Proba de etan eitate în produc ie
Fiecare cartu pentru pila de combustie trebuie s fie supus unei probe de control al etan eit ii la
15°C ± 5°C, atunci când este presurizat la presiunea sa nominal de umplere. Nu trebuie s fie
observat vreo scurgere în timpul unui control efectuat cu o solu ie de s pun sau printr-o alt metod
echivalent în toate punctele de scurgere posibile.
Fiecare cartu pentru pila de combustie trebuie s poarte un marcaj permanent indicând:
a)
Presiunea nominal de umplere în MPa;
b)
Num rul de serie al fabricantului sau num rul de identificare unic al cartu ului;
c)
Data de expirare a validit ii pe baza duratei de serviciu maxim (anul în patru cifre; luna în dou
cifre).
340
Trusele chimice, trusele de prim ajutor i trusele din r in poliester care con in m rfuri periculoase în
ambalaje interioare în cantit i nedep ind, pentru fiecare materie, limitele pentru cantit ile exceptate
stabilite în coloana (7b) din tabelul A al capitolului 3.2 pentru materiile numite, pot fi transportate în
conformitate cu dispozi iile din capitolul 3.5. Materiile de la clasa 5.2, chiar dac ele nu sunt autorizate
individual precum cantit ile exceptate în coloana (7b) din tabelul A al capitolului 3.2, sunt în aceste
truse i sunt încadrate la cod E2 (vezi 3.5.1.2).
341.
(rezervat)
472
342
Recipientele interioare din sticl (cum ar fi becurile sau capsulele) destinate numai utiliz rii în
sterilizatori, atunci când con in mai pu in de 30 ml de oxid de etilen pe ambalaj interior, cu maximum
300 ml pe ambalaj exterior, pot fi transportate conform dispozi iilor din capitolul 3.5, indiferent dac
indica ia "E0" figureaz sau nu în coloana (7b) din tabelul A din capitolul 3.2, cu condi ia ca:
a)
dup umplere, fiecare recipient interior din sticl s fi fost supus unei probe de etan eitate într-o baie
cu ap cald ; temperatura i durata probei trebuie s fie astfel încât presiunea intern s ating
valoarea presiunii vaporilor de oxid de etilen la 55ºC. Orice recipient interior din sticl pentru care
proba arat c are sc ri, c se deformeaz sau c prezint un alt defect, nu poate fi transportat în
virtutea prezentei dispozi ii speciale;
b)
pe lâng ambalajul prescris la 3.5.2, fiecare recipient interior din sticl s fie plasat într-un sac de
plastic sigilat compatibil cu oxidul de etilen i capabil s re in con inutul în caz de ruptur sau de
sc ri din ambalajul interior din sticl ; i
c)
fiecare recipient interior din sticl s fie protejat printr-un mijloc care s împiedice sticla s perforeze
sacul din plastic (de exemplu man oane sau c ptu eal groas ) în cazul în care ambalajul ar fi
deteriorat (de exemplu prin strivire).
343
Aceast rubric se aplic la petrolul brut care con ine sulfur de hidrogen în concentra ie suficient
pentru a elibera vapori care prezint pericol la inhalare. Grupa de ambalaj atribuit trebuie s fie
determinat în func ie de pericolul de inflamabilitate i de pericolul la inhalare, conform gradului de
pericol prezentat.
344
Dispozi iile din 6.2.6 trebuie s fie satisf cute.
345
Acest gaz con inut de recipientele criogenice deschise având o capacitate maxim de 1 litru i format
din doi pere i din sticl separa i prin vid nu este supus RID, cu condi ia ca fiecare recipient s fie
transportat într-un ambalaj exterior suficient de c ptu it sau absorbant pentru a-l proteja de ocuri.
346
Recipientele criogenice deschise conforme cu prescrip iile instruc iei de ambalare P203 din 4.1.4.1
care nu con in m rfuri periculoase cu excep ia celui cu Nr. ONU 1977 (azot lichid refrigerat) complet
absorbit într-un material poros, nu sunt supuse niciunei prescrip ii RID.
347
Aceast rubric nu trebuie s fie utilizat decât dac rezultatele probei de tipul 6 d) din prima parte din
Manualul de probe i criterii au demonstrat c orice efect periculos rezultând din func ionare r mâne
în interiorul pachetului.
348
Energia nominal în Wa i-ore trebuie s fie înscris pe cutia exterioar a bateriilor fabricate dup 31
decembrie 2011.
349
Amestecurile unui hipoclorit cu o sare de amoniu nu sunt admise în transport. Hipocloritul în solu ie
(Nr. ONU 1791) este o materie din clasa 8.
350
Bromatul de amoniu i solu iile sale apoase ca i amestecurile unui bromat cu o sare de amoniu nu
sunt admise în transport.
351
Cloratul de amoniu i solu iile sale apoase ca i amestecurile unui clorat cu o sare de amoniu nu sunt
admise în transport.
352
Cloritul de amoniu i solu iile sale apoase ca i amestecurile unui clorit cu o sare de amoniu nu sunt
admise în transport.
353
Permanganatul de amoniu i solu iile sale apoase ca i amestecurile unui permanganat cu o sare de
amoniu nu sunt admise în transport.
354
Aceast materie este toxic la inhalare.
355
473
Buteliile de oxigen pentru utilizarea de urgen , transportate în conformitate cu aceast rubric pot fi
echipate cu cartu e care s asigure func ionarea lor (cartu e pentru piromecanisme, din divizia 1.4,
grupa de compatibilitate C sau S), iar s se schimbe clasificarea în clasa 2, dac cantitatea total de
materie explozibil deflagrant (propulsiv ) nu dep te 3,2 g pe butelie. Buteliile echipate cu
cartu e care asigur func ionarea lor, cum ar fi cele preg tite pentru transport, trebuie s fie echipate
într-un mod eficient astfel încât s se împiedice ac ionarea lor din gre eal .
356
Dispozitivele de stocare cu hidrur metalic montate pe vagoane, vehicule, nave sau aeronave sau pe
subansambluri sau destinate a fi montate pe vagoane, vehicule, nave sau aeronave trebuie s fie
agreate de autoritatea competent a rii de fabricare1), înainte de a fi acceptate pentru transport.
Documentul de transport trebuie s men ioneze c coletul a fost agreat de c tre autoritatea
competent din ara de fabrica ie1) sau un exemplar al agrementului eliberat de autoritatea
competent din ara de fabrica ie1) trebuie s înso easc fiecare transport.
__________________
1)
Dac ara de fabrica ie nu este un stat parte a RID, autoriza ia trebuie s fie
recunoscut de autoritatea competent dintr-un stat parte la RID.
357
Petrolul brut care con ine sulfur de hidrogen în concentra ie suficient pentru a elibera vapori care s
prezinte un pericol la inhalare trebuie s fie transportat sub rubrica Nr. ONU 3494 PETROL BRUT
ACID, INFLAMABIL, TOXIC.
358
Nitroglicerina în solu ie alcoolic cu mai mult de 1% dar cu mai pu in de 5% de nitroglicerin poate fi
clasificat în clasa 3 i alocat Nr. ONU 3064 cu condi ia c toate prescrip iile instruc iunii de
ambalare P 300 de la 4.1.4.1 s fie respectate.
359
Nitroglicerina în solu ie alcoolic cu mai mult de 1%, dar cu mai pu in de 5% nitroglicerin trebuie s
fie clasificat în clasa 1 i alocat num rului ONU 0144 dac nu sunt respectate toate prescrip iile
instruc iunii de ambalare P300 de la 4.1.4.1.
360
Vehiculele puse în mi care cu baterii cu litiu metal sau cu litiu ionic trebuie s fie alocate la rubrica UN
3171 vehicule puse în mi care cu acumulatori.
361
Aceast dispozi ie special se aplic condensatorilor electrici cu strat dublu cu o capacitate de stocare
a energiei mai mare de 0,3 Wh. Condensatorii cu o capacitate de stocare a energiei mai mic sau
egal cu 0,3 Wh nu se supun dispozi iilor RID. Prin capacitate de stocare a energiei se în elege
energia re inut de c tre un condensator, calculat utilizând tensiunea i capacitatea nominale. To i
condensatorii c rora aceast dispozi ie li se aplic , inclusiv condensatorii care con in un electrolit care
nu întrune te criteriile de clasificare într-o clas de m rfuri periculoase trebuie s îndeplineasc
condi iile urm toare:
a)
Condensatorii care nu sunt instala i într-un echipament trebuie s fie transporta i neînc rca i.
Condensatorii instala i într-un echipament trebuie s fie transporta i, fie neînc rca i fie proteja i
împotriva scurtcircuitelor.
b)
Fiecare condensator trebuie s fie protejat, în timpul transportului, contra unui risc poten ial de
scurtcircuit dup cum urmeaz :
i)
Atunci când capacitatea condensatorului de stocare a energiei este mai mic sau egal cu 10Wh sau
atunci când capacitatea de stocare a energiei a fiec rui condensator într-un modul este mai mic sau
egal cu 10 Wh, condensatorul sau modulul trebuie s fie protejat contra scurtcircuitelor sau s fie
dotat cu o band metalic prin care sunt legate bornele; i
ii)
Atunci când capacitatea de stocare a energiei a unui condensator sau a unui condensator dintr-un
modul este mai mare de 10 Wh, condensatorul sau modulul trebuie s fie dotat cu o band metalic
prin care sunt legate bornele;
c)
474
Condensatorii care con in m rfuri periculoase trebuie s fie concepu i pentru a rezista unei diferen e
de presiune de 95 kPa;
d)
Condensatorii trebuie s fie concepu i i fabrica i în a a fel încât o crestere a presiunii care ar putea s
se produc în timpul utiliz rii s poat fi compensat prin decompresie, în total siguran , cu ajutorul
unui ventil sau al unui punct de rupere în carcasa condensatorului. Orice lichid care este rejectat în
timpul ventil rii trebuie s fie con inut de c tre ambalaj sau echipamentul în care condensatorul este
plasat; i
e)
Condensatorii trebuie s fie marca i cu capacitatea de stocare a energiei în Wh. Condensatorii care
con in un electrolit care nu îndepline te criteriile de clasificare într-o clas de m rfuri periculoase,
inclusiv atunci când ei sunt instala i într-un echipament, nu se supun altor dispozi ii din RID.
Condensatorii care con in un electrolit care îndepline te criteriile de clasificare într-o clas de m rfuri
periculoase, cu o capacitate de stocare a energiei de 10Wh sau mai mic nu se supun altor dispozi ii
din RID atunci când sunt capabili s reziste la o încercare la c dere de la 1,2 m, neambala i, pe o
suprafa rigid f pierdere de con inut. Condensatorii care con in un electrolit, care îndepline te
criteriile de clasificare într-o clas de m rfuri periculoase, care nu sunt instala i într-un echipament i
cu o capacitate de stocare a energiei mai mare de 10Wh sunt supu i dispozi iilor RID. Condensatorii
instala i într-un echipament i care con in un electrolit, care îndepline te criteriile de clasificare într-o
clas de m rfuri periculoase nu se supun altor dispozi ii din RID, cu condi ia ca echipamentul s fie
ambalat într-un ambalaj exterior rezistent fabricat dintr-un material adecvat, care prezint o rezisten
corespunz toare i conceput în func ie de utilizarea c reia îi este destinat i în a a fel încât s previn
func ionarea accidental a condensatorilor în timpul transportului. Echipamentele mari rezistente care
con in condensatori pot fi prezentate la transport neambalate sau pe palete atunci când condensatorii
sunt dota i cu o protec ie echivalent prin echipamentul în care ei sunt con inu i.
NOT :
Condensatorii care, prin concep ia lor, men in o tensiune la borne (de exemplu:
condensatorii asimetrici) nu se încadreaz în aceast dispozi ie special .
362
(rezervat)
363
Aceast dispozi ie special se aplic , de asemenea, combustibililor lichizi, al ii decât cei excepta i în
conformitate cu 1.1.3.3, în cantit i mai mari decât cele indicate în coloana (7a) a Tabelului A din
Capitolul 3.2, în mijloace de reten ie integrate într-un echipament sau ma in (spre ex.: generatoare,
compresoare, unit i de înc lzire etc.), ca parte a modelului tip original. Ele nu sunt supuse altor
dispozi ii RID, dac respect prescrip iile urm toare:
a)
Mijlocul de reten ie este conform prescrip iilor de construc ie ale autorit ii competente a rii de
2)
fabrica ie ;
2)
Spre exemplu, conformitatea cu dispozi iile adecvate ale Directivei 2006/42/CE a

Parlamentului European i a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele
tehnice i de modificare a Directivei 95/16/CE (Jurnalul oficial al Uniunii
Europene No L 157 din 9.06.2006, p. 0024-0086).
b)
Orice supap sau deschidere (ex.: dispozitive de aerisire) a mijlocului de reten ie, care con ine m rfuri
periculoase, este închis în timpul transportului;
c)
Ma ina sau echipamentul este orientat pentru a evita orice scurgere accidental de m rfuri
periculoase i este arimat prin mijloace care permit s re in ma ina sau echipamentul pentru a
preveni orice deplasare în timpul transportului care ar putea modific orientarea sau s -l deterioreze;
d)
Atunci când mijlocul de reten ie are o capacitate mai mare de 60 litri dar care nu dep te 450 litri,
ma ina sau echipamentul sunt etichetate pe o parte exterioar conform cu 5.2.2 i atunci când
capacitatea este mai mare de 450 litri dar nu dep te 1500 litri, ma ina sau echipamentul sunt
etichetate pe cele patru p i laterale conform cu 5.2.2; i
e)
Atunci când mijlocul de reten ie are o capacitate mai mare de 1500 litri, ma ina sau echipamentul va
purta pl ci-etichet pe cele patru p i exterioare conform cu 5.3.1.1.1, prescrip iile de la 5.4.1 se
475
aplic i documentul de transport con ine men iunea suplimentar "Transport potrivit dispozi iei
speciale 363.
364
Acest obiect poate fi transportat conform dispozi iilor capitolului 3.4, numai dac coletul, a a cum este
prezentat pentru transport, este capabil s reziste cu succes la încercarea 6(d) a P ii I a Manualului
de încerc ri i criterii a a cum a fost determinat de c tre autoritatea competent .
365
Pentru aparatele i obiectele manufacturate care con in mercur, vezi num rul ONU 3506.
366
Obiectele i instrumentele manufacturate, care con in cel mult 1 kg de mercur nu sunt supuse
dispozi iilor RID.
367-499
(rezervat).
500
(suprimat).
501.
Pentru naftalin topit , a se vedea nr. ONU 2304
502.
Nr. ONU 2006 materii plastice pe baz de nitroceluloz cu autoînc lzire n.s.a. i Nr. ONU 2002
de euri de celuloid, sunt materii din clasa 4.2.
503.
Pentru fosforul alb topit, a se vedea nr. ONU 2447
504.
Nr. ONU 1847 sulfur de potasiu hidratat, care con ine cel pu in 30% ap de cristalizare, Nr. ONU
1849 sulfur de sodiu hidratat, care con ine cel pu in 30% ap de cristalizare i Nr. ONU 2949
hidrogenosulfur de sodiu hidratat , care con ine cel pu in 25% ap de cristalizare sunt materii din
clasa 8.
505.
Nr. ONU 2004 diamid -magneziu este o materie din clasa 4.2.
506.
Metalele alcalino-p mântoase i aliajele de metale alcalino-p mântoase sub form piroforic , sunt
Nr. ONU 1869 magneziu sau aliajele de magneziu care con in peste 50% magneziu, sub form de
granule, a chii sau fâ ii, sunt materii din clasa 4.1.
507.
Nr. ONU 3048 pesticide cu fosfur de aluminiu, care con in aditivi care împiedic degajarea de gaze
inflamabile toxice, sunt materii din clasa 6.1.
508.
Nr. ONU 1871 hidrur de titan i Nr. ONU 1437 hidrur de zirconiu sunt materii din clasa 4.1. Nr. ONU
2870 borohidrur de aluminiu este o materie din clasa 4.2.
509.
Nr. ONU 1908 clorit în solu ie este o materie din clasa 8.
510.
Nr. ONU 1755 acid cromic în solu ie este o materie din clasa 8.
511.
Nr. ONU 1625 nitrat de mercur II, Nr. ONU 1627 nitrat de mercur I i Nr. ONU 2727 nitrat de taliu, sunt
materii din clasa 6.1. Nitratul de toriu solid, hexahidratul de nitrat de uranil în solu ie i nitratul de uranil
solid, sunt materii din clasa 7.
512.
Nr. ONU 1730 pentaclorur de antimoniu lichid, Nr. ONU 1731 pentaclorur de antimoniu în solu ie,
Nr. ONU 1732 pentafluour de antimoniu i Nr. ONU 1733 triclorur de antimoniu, sunt materii din
clasa 8.
513.
Nr. ONU 0224 azotur de bariu uscat sau umezit cu mai pu in de 50% (din mas ) ap nu este
admis la transportul feroviar. Nr. ONU 1571 azotur de bariu umezit cu mai pu in de 50% (din
mas ) ap este o materie din clasa 4.1. Nr. ONU 1854 aliaje piroforice de bariu sunt materii din clasa
4.2. Cloratul de bariu solid (Nr. ONU 1445), nitratul de bariu (Nr. ONU 1446), percloratul de bariu solid
(Nr. ONU 1447), permanganatul de bariu (Nr. ONU 1448), peroxidul de bariu(Nr. ONU 1449), bromatul
de bariu (Nr. ONU 2719), hipocloritul de bariu care con ine mai mult de 22% clor activ (Nr. ONU 2714),
476
cloratul de bariu în solu ie (Nr. ONU 3405) i percloratul de bariu în solu ie (Nr. ONU 3406) sunt
materii din clasa 5.1. Nr ONU 1565 cianur de bariu i Nr. ONU 1884 oxid de bariu sunt materii din
clasa 6.1
514.
Nr. ONU 2464 nitrat de beriliu este o materie din clasa 5.1.
515.
Nr. ONU 1581 bromur de metil i cloropicrin în amestec i Nr. ONU 1582 clorur de metil i
cloropicrin în amestec, sunt materii din clasa 2.
516.
Nr. ONU 1912 amestec de clorur de metil i de clorur de metilen este o materie din clasa 2.
517.
Fluorura de sodiu solid (Nr. ONU 1690), fluorura de potasiu solid (Nr. ONU 1812), fluorura de
amoniu (Nr. ONU 2505), fluorosilicatul de sodiu (Nr. ONU 2674), fluorosilica ii n.s.a. (Nr. ONU 2856),
florura de sodiu în solu ie (Nr. ONU 3415) i fluorura de potasiu în solu ie (Nr. ONU 3422) sunt materii
din clasa 6.1.
518.
Nr. ONU 1463 trioxid de crom anhidru (acid cromic solid) este o materie din clasa 5.1.
519.
Nr. ONU 1048 bromur de hidrogen anhidru este o materie din clasa 2.
520.
Nr. ONU 1050 clorur de hidrogen anhidru este o materie din clasa 2.
521.
Clori ii i hipoclori ii solizi sunt materii din clasa 5.1.
522.
Nr. ONU 1873 acid percloric în solu ie apoas , care con ine în mas peste 50% dar cel mult 72% acid
pur (în mas ), este o materie din clasa 5.1. Solu iile de acid percloric care con in în mas peste 72%
acid pur sau amestecurile de acid percloric care con in un alt lichid decât apa, nu sunt admise la
transport.
523.
Nr. ONU 1382 sulfur de potasiu anhidru i Nr. ONU 1385 sulfur de sodiu anhidru, ca i hidra ii lor,
care con in mai pu in de 30% ap de cristalizare, ca i Nr. ONU 2318 hidrogenosulfur de sodiu care
con ine mai pu in de 25% ap de cristalizare, sunt materii din clasa 4.2.
524.
Nr. ONU 2858 produse finite din zirconiu cu o grosime cel pu in egal cu 18 µm sunt materii din clasa
4.1.
525.
Solu iile de cianur anorganic care au un con inut total de ioni cianur mai mare de 30% sunt
încadrate în grupa de ambalare I, solu iile al c ror con inut total în ioni cianur este mai mare de 3%,
a dep i 30%, sunt încadrate în grupa de ambalare II, iar solu iile al c ror con inut în ioni cianur
este mai mare de 0,3% f a dep i 3%, sunt încadrate în grupa de ambalare III.
526.
Nr. ONU 2000 celuloid este încadrat în clasa 4.1 (Nr. ONU 2000).
528.
Nr. ONU 1353 fibre sau es turi impregnate cu nitroceluloz slab nitrat , care nu se autoînc lzesc,
sunt materii din clasa 4.1.
529.
Nr. ONU 0135 fulminat de mercur umed, care con ine, în mas , cel pu in 20% ap sau un amestec de
alcool i ap , nu este admis la transport în traficul feroviar. Clorura mercuroas (calomel) este o
materie din clasa 9 (Nr. ONU 3077).
530.
Nr. ONU 3293 hidrazin în solu ie apoas , care nu con ine, în mas , peste 37% hidrazin , este o
materie din clasa 6.1.
531.
Amestecurile al c ror punct de aprindere este mai mic de 23°C i care con in peste 55% nitroceluloz ,
indiferent de con inutul de azot, sau care nu con in peste 55% nitroceluloz cu un con inut de azot mai
mare de 12,6% (mas uscat ), sunt materii din clasa 1 (a se vedea Nr. ONU 0340 sau 0342) sau din
clasa 4.1.
532.
Nr. ONU 2672 amoniac în solu ie, care con ine între 10% i 35% amoniac, este o materie din clasa 8.
533.
477
Nr. ONU 1198 solu ii de formaldehid inflamabil sunt materii din clasa 3. Solu iile de formaldehid
neinflamabile i care con in mai pu in de 25% formaldehid nu sunt supuse prescrip iilor RID.
534.
Cu toate c Nr. ONU 1203 benzin poate s aib în anumite condi ii climatice o presiune de vapori la
50°C, mai mare de 110 Kpa (1,10 bar), f a dep i 150 Kpa (1,50 bari), ea trebuie s r mân
asimilat cu o materie care are o presiune de vapori la 50°C care nu dep te 110 Kpa (1,1 Bar).
535.
Nitratul de plumb (Nr. ONU 1469), percloratul de plumb solid (Nr. ONU 1470) i percloratul de plumb
în solu ie (Nr. ONU 3408) sunt materii din clasa 5.1
536.
Pentru naftalin solid , a se vedea Nr. ONU 1334
537.
Nr. ONU 2869 triclorur de titan în amestec, nepiroforic, este o materie din clasa 8.
538.
Pentru sulf (în stare solid ), a se vedea Nr. ONU 1350
539.
Solu iile de izocianat al c ror punct de aprindere este cel pu in egal cu 23°C, sunt materii din clasa
6.1.
540.
Nr. ONU 1326 pulbere de hafniu umezit , Nr. ONU 1352 pulbere de titan umezit i Nr. ONU 1358
pulbere de zirconiu umezit , care con in cel pu in 25% ap , sunt materii din clasa 4.1.
541.
Amestecurile de nitroceluloz al c ror con inut de ap , de alcool sau de plastifiant este mai mic decât
limitele prescrise, sunt materii din clasa 1.
542.
Talcul care con ine tremolit sau actinolit este acoperit de aceast rubric .
543.
Nr. ONU 1005 amoniac anhidru, Nr. ONU 3318 amoniac în solu ie, care con ine peste 50% amoniac i
Nr. ONU 2073 amoniac în solu ie, care con ine peste 35% dar cel mult 50% amoniac, sunt materii din
clasa 2. Solu iile de amoniac care nu con in mai mult de 10% amoniac nu sunt supuse prescrip iilor
RID.
544.
Nr. ONU 1032 dimetilamin anhidr , Nr. ONU 1036 etilamin Nr. ONU 1061 metilamin anhidr i Nr.
ONU 1083 trimetilamin anhidr , sunt materii din clasa 2.
545.
Nr. ONU 0401 sulfur de dipicril umezit , care con ine în mas cel pu in10% ap este o materie din
clasa 1.
546.
Nr. ONU 2009 zirconiu uscat, sub forma de foi, de benzi sau fire cu o grosime mai mic de 18 m este
o materie din clasa 4.2. Zirconiul uscat, sub forma de foi, benzi sau fire cu o grosime de 254 m sau
mai mult, nu este supus prescrip iilor RID.
547.
Nr. ONU 2210 manebiu sau Nr. ONU 2210 preparate de manebiu cu auto-înc lzire sunt materii din
clasa 4.2.
548.
Clorosilanii care în contact cu apa degaj gaze inflamabile, sunt materii din clasa 4.3.
549.
Clorosilanii cu un punct de aprindere mai mic de 23°C i care în contact cu apa nu degaj gaze
inflamabile, sunt materii din clasa 3.
Clorosilanii al c ror punct de aprindere este egal sau mai mare de 23°C i care în contact cu apa nu
degaj gaze inflamabile, sunt materii din clasa 8.
550.
Nr. ONU 1333 ceriu, în pl ci, lingouri sau bare, este o materie din clasa 4.1.
551.
Solu iile acestor izociana i al c ror punct de aprindere este mai mic de 23°C, sunt materii din clasa 3.
552.
Metalele i aliajele de metale sub form de praf sau sub o alt form inflamabil , susceptibil de
aprindere spontan , sunt materii din clasa 4.2. Metalele i aliajele de metale sub form de praf sau
sub alt form inflamabil care în contact cu apa degaj gaze inflamabile, sunt materii din clasa 4.3.
478
553.
Acest amestec de peroxid de hidrogen i de acid peroxiacetic nu trebuie nici s detoneze în starea de
cavitate, nici s explodeze, nici s reac ioneze la înc lzirea izolat , nici s aib putere exploziv în
cursul probelor de laborator [a se vedea Manualul de probe i criterii, partea 2, sec iunea 20).
Preparatul trebuie s fie stabil din punct de vedere termic (adic s aib o temperatur de
autodescompunere de cel pu in 60°C pentru un colet de 50 kg) i desensibilizat prin intermediul unui
lichid compatibil cu acidul peroxiacetic. Preparatele care nu îndeplinesc aceste criterii trebuie s fie
considerate materii din clasa 5.2 a se vedea Manualul de probe i criterii, partea 2, paragraful 20.4.3
g).]
554.
Hidrurile de metale care în contact cu apa degaj gaze inflamabile sunt materii din clasa 4.3. Nr. ONU
2870 borohidrura de aluminiu sau Nr. ONU 2870 borohidrura de aluminiu con inut în ma ini este o
materie din clasa 4.2.
555.
Praful i pulberea metalic sub form neinflamabil spontan, netoxic , dar care totu i în contact cu
apa, degaj gaze inflamabile sunt materii din clasa 4.3.
556.
Compu ii organimetalici i solu iile lor inflamabile spontan sunt materii din clasa 4.2. Solu iile
inflamabile care con in compu i organometalici în concentra ii care în contact cu apa nu degaj gaze
inflamabile în cantit i periculoase i nici nu se aprind spontan, sunt materii din clasa 3.
557.
Praful i pulberea metalic sub form piroforic sunt materii din clasa 4.2.
558.
Metalele i aliajele de metale sub form piroforic sunt materii din clasa 4.2. Metalele i aliajele de
metale care în contact cu apa nu degaj gaze inflamabile i nu sunt nici piroforice, nici nu se
autoînc lzesc, dar care se aprind u or, sunt materii din clasa 4.1.
559.
(se suprim )
560
Un lichid transportat cald, n.s.a., la o temperatur de cel pu in 100ºC (inclusiv metale topite i s ruri
topite) i, pentru o substan care are punctul de aprindere, la o temperatur inferioar punctului s u
de aprindere, este o substan din clasa 9 (Nr. ONU 3257).
561.
Cloroformia ii care au propriet i preponderent corosive sunt materii din clasa 8.
562.
Compu ii organometalici inflamabili spontan sunt materii din clasa 4.2. Compu ii organometalici
hidroreactivi inflamabili sunt materii din clasa 4.3.
563.
Nr. ONU 1905 acid selenic este o materie din clasa 8.
564.
Nr. ONU 2443 oxitriclorur de vanadiu, Nr. ONU 2444 tetraclorur de vanadiu i Nr. ONU 2475
triclorur de vanadiu sunt materii din clasa 8.
565.
De eurile nespecificate rezultate din tratamentul medical/veterinar aplicat omului sau sau animalelor
sau rezultate din cercetarea biologic , i care nu prezint decât o mic probabilitate de a con ine
materii din clasa 6.2, trebuie s fie încadrate la aceast rubric . De eurile de spital sau de eurile care
provin din cercetarea biologic decontaminate i care au con inut materii infec ioase, nu sunt supuse
prescrip iilor clasei 6.2.
566.
Nr. ONU 2030 hidrazin în solu ie apoas care con ine peste 37% (în mas ) este o materie din clasa
8.
567.
(se suprim )
568.
Azotura de bariu care are un con inut de ap sub limita prescris este încadrat în clasa 1 la Nr. ONU
0224 i nu este admis la transport în trafic feroviar.
569-579.
(rezervat)
580.
479
Vagoanele cistern , vagoanele speciale i vagoanele special amenajate pentru vrac trebuie s poarte
pe ambele p i marca men ionat la 5.3.3. Containerele-cistern , cisternele mobile, containerele
speciale i containerele special amenajate pentru vrac trebuie s poarte aceast marc pe fiecare
parte.
581.
Aceast rubric acoper amestecurile de metilacetilen i propadien cu hidrocarburi care, ca:
amestec P1, nu con ine mai mult de 63% metilacetilen i propadien în volum, nici mai mult de 24%
propan i propilen în volum, procentul de hidrocarburi saturate C4 fiind de cel pu in 14% în volum,
amestec P2, nu con ine mai mult de 48% metilacetilen i propadien în volum, nici mai mult de 50%
propan i propilen în volum, procentul de hidrocarburi saturate C4 fiind de cel pu in 5% în volum,
precum i amestecurile de propadien cu 1% pân la 4% metilacetilen .
Pentru a îndeplini prescrip iile pentru înscrierile în documentul de transport (5.4.1.1), dup caz, se
poate utiliza termenul "Amestec P1" sau "Amestec P2" în locul denumirii tehnice.
582.
Aceast rubric acoper printre altele amestecul de gaze cu denumirea "R ..." care, ca:
amestec F1, are la 70°C o presiune de vapori maxim de 1,3 MPa (13 bar) i la 50°C o densitate cel
pu in egal cu cea a diclorfluorometanului (1,30 kg/l);
amestec F2, are la 70°C o presiune de vapori maxim de 1,9 MPa (19 bar) i la 50°C o densitate cel
pu in egal cu cea a diclorfluorometanului (1,21 kg/l);
amestec F3, are la 70°C o presiune de vapori maxim de 3 MPa (30 bar) i la 50°C are o densitate cel
pu in egal cu cea a diclorfluorometanului (1,09 kg/l).
NOT
. Triclorfluorometanul (gaz refrigerant R11),1,1,2-triclor-1,2,2 trifluoroetanul
(gaz refrigerant R113),1,1,1-triclor-2,2,2-trifluoroetanul (gaz refrigerant R113
a),1-clor-1,2,2-trifluoretanul (gaz refrigerant R113) i 1-clor-1,1,2
trifluoretanul (gaz refrigerant R113 b)) nu sunt materii din clasa 2. Ele pot
totu i s intre în compunerea amestecurilor F1 pân la F3.
Pentru a corespunde prescrip iilor pentru înscrierile în documentul de transport (5.4.1.1), dup caz, în
locul denumirii tehnice, poate fi utilizat denumirea "Amestec F1", "Amestec F2" sau "Amestec F3".
583.
Aceast rubric acoper printre altele, amestecurile care, ca
amestec A, au la 70°C o presiune de vapori maxim care nu dep te 1,1 MPa (11 bar) i la 50°C o
densitate minim de 0,525 kg/l;
amestec AO1, au la 70°C o presiune de vapori maxim care nu dep te 1,6 MPa (16 bar) i la 50°C
o densitate minim de 0,516 kg/l;
amestec AO2, au la 70°C o presiune de vapori maxim de 1,6 MPa (16 bar) i la 50°C o densitate
minim de 0,505 kg/l;
amestec AO, au la 70°C o presiune de vapori maxim de 1,6 MPa (16 bar) i la 50°C o densitate
amestec A1, au la 70°C o presiune de vapori maxim de 2,1 MPa (21 bar) i la 50°C o densitate
amestec B1, au la 70°C o presiune de vapori maxim de 2,6 MPa (26 bar) i la 50°C o densitate
480
amestec B2, au la 70°C o presiune de vapori maxim de 2,6 MPa (26 bar) i la 50°C o densitate
amestec B, au la 70°C o presiune de vapori maxim de 2,6 MPa (26 bar) i la 50°C o densitate
amestec C, au la 70°C o presiune de vapori maxim de 3,1 MPa (31 bar) i la 50°C o densitate
minim de 0,440 kg/l.
Pentru a corespunde prescrip iilor referitoare la înscrierile în documentul de transport (5.4.1.1), dup
caz, în locul denumirii tehnice poate fi utilizat una din denumirile:
-
"Amestec A" sau "Butan"
-
"Amestec AO1" sau "Butan"
-
"Amestec AO2" sau "Butan"
-
"Amestec AO" sau "Butan"
-
"Amestec A1"
-
"Amestec B1"
-
"Amestec B2"
-
"Amestec B"
-
"Amestec C" sau "Propan"
La transporturile în cisterne, denumirile comerciale "Butan" i "Propan" pot fi utilizate numai ca adaos.
584.
Acest gaz nu este supus prescrip iilor RID, dac
-
se afl în stare gazoas ;
-
con ine maximum 0,5% aer;
-
este con inut în capsule de metal (Sodors, Sparkletis) f defecte care le-ar putea reduce rezisten a;
-
este asigurat etan eitatea închiz torii capsulei;
-
o capsul con ine maximum 25 g din acest gaz;
-
o capsul con ine maximum 0,75 g din acest gaz pe fiecare cm3 de volum.
585.
Cinabrul nu este supus prescrip iilor RID.
586.
Pulberile de hafniu, de titan i de zirconiu trebuie s con in un exces aparent de ap . Pulberile
umezite de hafniu, de titan i de zirconiu, produse mecanic i cu o granulometrie de cel pu in 53 m,
sau produse chimic i cu o granulometrie de cel pu in 840 m, nu sunt supuse prescrip iilor RID.
587.
Stearatul de bariu i titanatul de bariu nu sunt supuse prescrip iilor RID.
588.
Formele hidratate solide de bromur de aluminiu i de clorur de aluminiu nu sunt supuse prescrip iilor
RID.
589.
(se suprim )
590.
Hexahidratatul de clorur de fier nu este supus prescrip iilor RID.
481
591.
Sulfatul de plumb care nu con ine mai mult de 3% acid liber nu este supus prescrip iilor RID.
592.
Ambalajele goale, inclusiv GRV-urile goale i ambalajele mari goale, vagoanele-cistern goale,
cisternele amovibile goale, cisternele mobile goale, containerele-cistern goale i containerele mici
goale care au con inut aceast materie nu sunt supuse prescrip iilor RID.
593.
Acest gaz, conceput, de exemplu, pentru r cirea e antioanelor medicale sau biologice, nu este supus
prescrip iilor RID atunci când este con inut în recipiente cu pere i dubli care îndeplinesc dispozi iile
instruc iunii de ambalare P203 6), prescrip ii aplicabile recipientelor criogenice deschise de la sub-
sec iunea 4.1.4.1 cu excep ia celor indicate la 5.5.3.
594.
Obiectele de mai jos, dac sunt fabricate i umplute conform reglement rilor din ara de fabrica ie i
sunt amplasate în ambalaje exterioare solide, nu sunt supuse prescrip iilor RID:
-
Nr. ONU 1044 extinctoare prev zute cu protec ie împotriva deschiderii neprev zute;
-
Nr. ONU 3164 obiecte sub presiune pneumatic sau hidraulic , concepute suporta tensiuni mai mari
decât presiunea intern a gazului pe care îl con in, datorit transferului de for e, a rezisten ei lor sau
normelor de construc ie.
596.
Pigmen ii de cadmiu, cum ar fi sulfurile de cadmiu, sulfoseleniurile de cadmiu i s rurile de cadmiu
extrase din acizi gra i superiori (de exemplu stearatul de cadmiu) nu sunt supuse prescrip iilor RID.
597.
Solu iile de acid acetic care nu con in mai mult de 10% acid pur, nu sunt supuse prescrip iilor RID.
598.
Acumulatoarele de mai jos nu sunt supuse prescrip iilor RID:
a)
Acumulatoarele noi, dac :
-
sunt fixate astfel încât s nu poat s alunece, s cad , s se strice;
-
sunt prev zute cu mijloace de prindere, cu excep ia stivuirii lor, de exemplu pe pale i;
-
nu prezint la exterior nici o urm periculoas de baze sau de acizi;
-
sunt protejate împotriva scurt-circuitelor;
b)
Acumulatoarele folosite, dac :
-
nu prezint nici o deteriorare a bacului lor;
-
sunt fixate astfel încât s nu scape, s nu alunece, s nu cad sau s se strice, de exemplu prin
stivuire pe pale i;
-
nu prezint la exterior nici o urm periculoas de baze sau de acizi;
-
sunt proteja i împotriva scurt-circuitelor;
Prin "acumulatoarele folosite" se în eleg acumulatoarele transportate pentru reciclare, în vederea

utiliz rii normale.
599.
(suprimat).
600.
Pentoxidul de vanadiu, topit i solidificat, nu este supus prescrip iilor RID.
601.
Produsele farmaceutice (medicamente) gata de folosire, fabricate i împachetate în ambalaje
destinate vânz rii cu am nuntul sau distribuirii în vederea utiliz rii personale sau familiale, nu sunt
602.
482
Sulfurile de fosfor care con in fosfor galben sau alb nu sunt admise la transport.
603.
Cianura de hidrogen anhidru care nu r spunde descrierii de la Nr. ONU 1051 sau de la Nr. ONU 1614
nu este admis la transport. Cianura de hidrogen (acidul cianhidric) care con ine mai pu in de 3% ap
este stabil dac PH-ul ei este egal cu 2,5±0,5 i dac lichidul este limpede i incolor.
604.
(se suprim )
605.
(se suprim )
606.
(se suprim )
607.
Amestecurile de nitrat de potasiu i de nitrit de sodiu cu o sare de amoniu nu sunt admise la
transport.
608.
(se suprim )
609.
Tetranitrometanul care con ine impurit i combustibile nu este admis la transport.
610.
Aceast materie nu este admis la transport atunci când con ine peste 45% cianur de hidrogen.
611.
Nitratul de amoniu care con ine peste de 0,2% materii combustibile (inclusiv materii organice
exprimate în echivalent carbon) nu este admis la transport decât ca un component al unei materii sau
obiect din clasa 1.
612.
(rezervat)
613.
Acidul cloric în solu ie, care con ine peste 10% acid cloric i amestecurile de acid cloric cu orice alt
lichid în afar de ap , nu sunt admise la transport.
614.
Tetracloro-2,3,7,8 dibenzo-p-dioxin (TCDD), în concentra ii considerate foarte toxice conform
criteriilor de la 2.2.61.1, nu este admis la transport.
615.
(rezervat)
616.
Materiile care con in mai mult de 40% esteri nitrici lichizi trebuie s îndeplineasc proba de exuda ie
definit la 2.3.1.
617.
Pe lâng tipul explozivului, trebuie înscris pe colet denumirea comercial a explozivului respectiv.
618.
În recipientele care con in butadien - 1, 2, con inutul de oxigen în faz gazoas nu trebuie s
dep easc 50 ml/m3.
619-622.
(rezervat)
623.
Nr. ONU 1829 trioxidul de sulf trebuie stabilizat cu ajutorul unui inhibitor. Trioxidul de sulf pur cu cel
pu in 99,95%, f inhibitor (nestabilizat), nu este admis la transport în traficul feroviar; el poate fi
transportat f stabilizator, în cisterne, pe osea, cu condi ia ca temperatura lui s fie men inut la cel
pu in 32,5°C.
625.
Coletele care con in aceste obiecte trebuie s poarte în mod clar urm toarea marc :
"UN 1950 AEROSOLI"
626-631. (rezervat)
632.
Materie considerat ca inflamabil spontan (piroforic )
633.
Coletele i containerele mici care con in aceast materie ar trebui s poarte urm toarea marc : "A SE
INE LA DISTAN DE ORICE SURS DE APRINDERE". Aceast marc va fi redactat într-una din
483
limbile oficiale ale rii de plecare i, în plus, dac aceast limb nu este franceza, germana, italiana
sau engleza, în francez , german , italian sau englez , exceptând cazurile când acordurile încheiate
între rile interesate de transport sau între p ile din contractul de transport nu hot sc altfel.
634.
(suprimat)
635.
Coletele care con in aceste obiecte nu vor purta o etichet conform modelului nr. 9 decât dac
obiectul este acoperit în întregime de ambalaj, de un co de r chit sau de un alt mijloc care îi
împiedic identificarea.
636
a)
Pilele con inute într-un echipament nu trebuie s se poat desc rca în timpul transportului astfel încât
tensiunea cu circuit deschis s fie mai mic de 2 vol i sau cu dou treimi din tensiunea pilei
nedesc rcate, dac aceast valoare din urm este mai pu in ridicat ;
b)
Pilele i bateriile cu litiu uzat, a c ror mas brut nu dep te 500 g pe unitate, care sunt sau nu
con inute într-un echipament, colectate i prezentate la transport în vederea elimin rii lor, în amestec
sau nu cu alte pile sau baterii f litiu, nu sunt supuse, pân la locul lor de procesare intermediar ,
altor dispozi ii RID dac respect urm toarele condi ii:
i)
Dispozi iile instruc iei P903b sunt respectate;
ii)
Un sistem de asigurare a calit ii este pus în lucru garantând c întreaga cantitate a pilelor i bateriilor
cu litiu din fiecare vagon sau container mare nu dep te 333 kg;
iii)
Coletele s poarte inscrip ia 'PILE CU LITIU UZATE'.
637.
Microorganismele modificate genetic sunt cele care nu sunt periculoase nici pentru om i nici pentru
animale, dar care pot influen a animalele, vegetalele, materiile microbiologice i ecosistemele într-un
fel care nu s-ar putea produce în natur .
Microorganismele modificate genetic care au primit o autoriza ie pentru a fi eliberate în mediul

înconjur tor3), nu sunt supuse prescrip iilor din clasa 9.
Animalele vertebrate sau nevertebrate vii nu trebuie folosite pentru transportul materiilor repartizate la
acest Nr. ONU, decât dac nu este posibil transportul acestora într-un alt mod.
3
)
A se vedea în special partea C din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European
i a Consiliului privind diseminarea voluntar a organismelor modificate genetic
în mediu i suprimarea Directivei 90/220/CEE (Jurnalul oficial al Comunit ilor
Europene, Nr. L106, din 17 aprilie 2001, pag. 8 - 14), care define te procedurile
de autorizare în Comunitatea European .
638.
Aceast materie este înrudit cu materiile autoreactive.(a se vedea 2.2.41.1.19).
639.
A se vedea subsec iunea 2.2.2.3, cod de clasificare 2F, Nr. ONU 1965, Nota 2.
640.
Caracteristicile fizice i tehnice men ionate în coloana (2) din tabelul A, cap. 3.2, determin atribuirea
de coduri-cistern diferite pentru transportul materiilor din aceea i grup de ambalare în cisterne RID.
Pentru a permite identificarea caracteristicilor fizice i tehnice ale produsului transportat în cisterne
trebuie ad ugate indica iile urm toare în documentul de transport, dar numai în cazul transportului în
cisterne RID:
"Dispozi ia special 640X" unde "X" este una din majusculele care apare dup referin ele la dispozi ia
special 640, în coloana (6) din tabelul A, capitolul 3.2.
484
În cazul unui transport în tipul de cistern care r spunde cel pu in exigen elor celor mai riguroase
pentru materiile din grupa de ambalare dat de un Nr. ONU acordat, va putea lipsi aceast men iune.
642.
Atâta timp cât nu este autorizat conform 1.1.4.2, aceast rubric din Regulamentul tip ONU nu poate fi
utilizat pentru transportul solu iilor de îngr minte care con in amoniac liber.
643.
Asfaltul turnat nu este supus prescrip iilor aplicabile clasei 9.
644.
Pentru transportul acestei materii trebuie s fie îndeplinite urm toarele condi ii:
1.
Valoarea PH-ului m surat la o solu ie apoas de 10% a materiei de transportat se cifreaz între 5 i
7;
2.
Solu ia nu con ine nici un fel de materii inflamabile în cantit i mai mari de 0,2% sau compu i de clor în
cantit i în care con inutul de clor dep te 0,02%.
645.
Codul de clasificare men ionat la coloana (3b) din tabelul A, capitolul 3.2., nu trebuie s fie utilizat
decât cu acordul autorit ii competente dintr-un stat contractant la RID dat înaintea transportului.
Acordul trebuie s fie eliberat în scris sub forma unui certificat de agrement de clasificare (a se vedea
5.4.1.2.1 g)) i trebuie s primeasc o referin unic . Atunci când încadrarea la o diviziune de risc
este f cut conform cu procedura enun at la 2.2.1.1.7.2 autoritatea competent poate s cear ca,
clasificarea cu defect s fie verificat pe baza rezultatelor de prob 6 a Manualului de probe i de
criterii, prima parte, sec iunea 16.
646.
rbunele activat în vapori de ap nu este supus prescrip iilor RID.
647.
Transportul o etului de fermenta ie i acidului acetic de calitate alimentar con inând cel mult 25% (în
mas ) acid pur, se supune numai urm toarelor prescrip ii:
a)
Ambalajele, inclusiv GRV-urile i ambalajele mari, precum i cisternele trebuie s fie confec ionate din
el inoxidabil sau material plastic care s prezinte o rezisten permanent la coroziune la o et de
fermenta ie i la acid acetic de calitate alimentar ;
b)
Ambalajele, inclusiv GRV-urile i ambalajele mari, precum i cisternele trebuie s fac obiectul unui
control vizual de c tre proprietar cel pu in odat pe an. Rezultatele acestor controale trebuie s fie
consemnate i p strate cel pu in un an. Ambalajele, inclusiv GRV-urile i ambalajele mari, precum i
cisternele avariate nu trebuie s fie umplute;
c)
Ambalajele, inclusiv GRV-urile i ambalajele mari, precum i cisternele trebuie s fie umplute astfel
încât con inutul lor s nu se verse, iar pe suprafa a exterioar s nu r mân resturi din materialul
umplut;
d)
Garniturile i închiz torile trebuie s reziste la o etul de fermen atie i la acid acetic de calitate
alimentar . Ambalajele, inclusiv GRV-urile i ambalajele mari, precum i cisternele trebuie s fie
închise ermetic de ambalatorul i/sau de înc rc torul de lichide, astfel încât în condi ii normale de
transport s nu se produc nici o scurgere de produs;
e)
Ambalajul combinat cu ambalaj interior din sticl sau din material plastic (a se vedea instruc iunile de
ambalare P001 de la 4.1.4.1.) care corespund prescrip iilor generale de ambalare de la 4.1.1.1,
4.1.1.2, 4.1.1.4, 4.1.1.5, 4.1.1.6, 4.1.1.7 si 4.1.1.8 sunt autorizate.
Celelalte prescrip ii RID nu se aplic .

648.
Obiectele impregnate cu acest pesticid, ca de exemplu farfurii de carton, benzi de hârtie, bile de vat ,
pl ci de material plastic în ambalaje închise ermetic, nu se supun prescrip iilor RID.
649.
(se suprim )
650.
485
De eurile care con in resturi de ambalaje, resturi solidificate i resturi lichide de vopsele pot fi
transportate ca materii din grupa de ambalare II. În afara dispozi iilor Nr. ONU 1263, grupa de
ambalare II, de eurile pot fi de asemenea ambalate i transportate astfel:
a)
De eurile pot fi ambalate conform instruc iunii de ambalare P002 de la 4.1.4.1 sau conform
instruc iunii de ambalare IBC06 de la 4.1.4.2;
b)
De eurile pot fi ambalate în GRV flexibile de tipurile 13H3, 13H4 i 13H5, în supraambalaje cu pere i
plini;
c)
Probele pe ambalaje i GRV-uri indicate la pct. a) i b) pot fi conduse conform prescrip iilor capitolelor
6.1 sau 6.5, dup caz, pentru materiile solide i pentru nivelul de probe de la grupa de ambalare II.
Probele trebuie s fie efectuate pe ambalaje sau GRV-uri umplute cu un e antion reprezentativ de
de euri a a cum sunt prezentate la transport;
d)
Transportul în vrac este permis în vagoane cu prelate, vagoane cu acoperi culisant, containere
închise sau containere mari cu prelate, toate cu pere i plini. Cutia vagoanelor sau containerelor trebuie
fie etan e sau etan ate, de exemplu cu ajutorul unui înveli interior corespunz tor suficient de
solid.
e)
Dac de eurile sunt transportate conform prescrip iilor acestei dispozi ii speciale, ele trebuie s fie
declarate în documentul de transport, conform 5.4.1.1.3, dup cum urmeaz : "UN 1263 DE EURI
VOPSELE, 3 II", SAU "UN 1263 DE EURI VOPSELE, 3, GE II".
651-652.
(rezervate)
653.
Transportul acestui gaz în butelii al c rui produs dintre presiunea de înc rcare i capacitatea este de
maxim 15,2 MPa.litru (150 bar.litru) nu se supune altor dispozi ii RID dac sunt îndeplinite urm toarele
condi ii:
-
prescrip iile de construc ie i de prob aplicabile buteliilor sunt respectate;
-
buteliile sunt ambalate în ambalaje exterioare care îndeplinesc cel pu in prescrip iile de la Partea 4
pentru ambalaje combinate. "Dispozi iile generale de ambalare" de la 4.1.1.1, 4.1.1.2 i 4.1.1.5 la
4.1.1.7 trebuie s fei respectate.
-
buteliile nu sunt ambalate la comun cu celelalte m rfuri periculoase;
-
masa brut a unui colet nu este mai mare de 30 kg;
-
fiecare colet este marcat de o manier clar i durabil cu inscrip ia "UN 1006" pentru argonul
comprimat, "UN 1013" pentru dioxidul de carbon, "UN 1046" pentru helilul comprimat sau "UN 1066"
pentru azotul comprimat; acest marcaj este înconjurat cu o linie care formeaz un p trat plasat pe vârf
i a c rui lungime de latur este de cel pu in 100 mm x 100 mm.
654
Brichetele scoase la rebut, colectate separat i expediate în conformitate cu 5.4.1.1.3, pot fi
transportate la aceast rubric în scopul elimin rii lor. Ele nu trebuie s fie protejate contra unei
desc rc ri accidentale cu condi ia s fie luate m suri pentru a evita cre terea periculoas a presiunii
i atmosferelor periculoase.
Brichetele scoase la rebut, altele decât cele care fisureaz sau sunt grav deformate trebuie s fie
ambalate în conformitate cu instruc ia de ambalare P003. În plus, se aplic urm toarele dispozi ii:
-
Trebuie s fie utilizate numai ambalaje rigide cu o capacitate maxim de 60 litri;
-
Ambalajele trebuie s fie umplute cu ap sau orice alt materie de protec ie apropiat pentru a evita
inflamarea;
-
486
În condi ii normale de transport, ansamblul dispozitivelor de aprindere ale brichetelor trebuie s fie în
întregime acoperit cu o materie de protec ie;
-
Ambalajele trebuie s fie convenabil aerisite pentru a evita crearea unei atmosfere inflamabile i
cre terea presiunii;
-
Coletele nu trebuie s fie transportate decât în vagoane/vehicule sau containere ventilate sau
deschise.
Brichetele care fisureaz sau sunt grav deformate trebuie s fie transportate în ambalaje de siguran ,
fie luate dinainte m suri privind asigurarea c nu exist cre terea periculoas a presiunii.
NOTA.
Dispozi ia special 201 i dispozi iile speciale de ambalare PP84 i RR5 ale
instruc iei de ambalare P002 de la 4.1.4.1 nu se aplic brichetelor scoase la
rebut.
655
Buteliile i închiz toarele concepute, fabricate, agreate i marcate conform Directivei 97/23/CE4) i
utilizate pentru aparate respiratorii, pot fi transportate f a fi în conformitate cu capitolul 6.2, cu
condi ia ca ele s fie supuse controalelor i probelor definite în 6.2.1.6.1 i ca intervalele între probele
definite în instruc ia de ambalare P200 din 4.1.4.1 s nu fie dep ite. Presiunea utilizat pentru proba
de presiune hidraulic este cea marcat pe butelie conform Directivei 97/23/CE.
_________
4
)
Directiva 97/23/CE a Parlamentului european i a Consiliului, din data de 29 mai
1997, privind apropierea legisla iilor din statele membre privind echipamentele
sub presiune (PED) (Monitorul oficial al Comunit ii europene, Nr. L 181 din 9
iulie 1997, pag. 1-55).
656
(suprimat).
657
Aceast dispozi ie special trebuie s fie utilizat numai pentru o substan pur din punct de vedere
tehnic; pentru amestecurile de componente GPL, vezi num rul ONU 1965 sau num rul ONU 1075 i
NOTA 2 de la 2.2.3.3.
658
BRICHETELE de la num rul ONU 1057, conforme cu standardul EN ISO 9994:2006 + A1:2008
"Brichete - Specifica ii de siguran " i REZERVE PENTRU BRICHETE de la num rul ONU 1057 pot fi
transportate în conformitate cu dispozi iile paragrafelor 3.4.1 de la a) la g), 3.4.2 (cu excep ia masei
brute totale de 30 kg), 3.4.3 (cu excep ia masei brute totale de 20 kg), 3.4.11 i 3.4.12 (prima fraz ),
numai sub rezerva ca urm toarele condi ii s fie respectate:
a)
Masa brut total a fiec rui colet s nu dep easc 10 kg;
b)
La maxim 100 kg de masa brut sub form de colet de acest tip s fie transportate într-un vagon.
c)
Fiecare ambalaj exterior s fie clar i durabil marcat, astfel: "UN 1057 BRICHETE" sau "UN 1057
REZERVE PENTRU BRICHETE", dup caz.
659
Substan ele la care dispozi iile speciale PP 86 sau TP 7 sunt alocate în coloana (9a) i în coloana (11)
ale tabelului A din capitolul 3.2 i care, de aceea, necesit ca aerul s fie eliminat din spa iul cu vapori,
nu trebuie s fie utilizate pentru transportul sub acest num r ONU dar trebuie s fie transportate sub
numerele lor ONU respective, a a cum sunt indicate în tabelul A al capitolului 3.2.
NOT :
A se vedea, de asemenea, 2.2.2.1.7.
660
Pentru transportul sistemelor de reten ie a gazelor combustibile, care sunt concepute pentru a fi
montate pe autovehicule i care con in acest gaz, nu se aplic dispozi iile sec iunilor 4.1.4.1 i ale
capitolelor 5.2, 5.4 i 6.2 din RID dac condi iile urm toare sunt îndeplinite:
a)
487
Sistemele de reten ie a gazelor combustibile trebuie s respecte prescrip iile Regulamentelor ECE cu
numerele: 67 Revizia 25), 110 Revizia 16) sau 1157) de la CEE sau Regulamentul (CE) Nr. 79/20098)
asociate cu cele ale Regulamentului (UE) Nr. 406/20109), dup caz.
5)
Regulamentul CEE Nr. 67 (Prescrip ii uniforme referitoare la omologare: I.

echipamentelor speciale pentru alimentarea motorului cu gaze petroliere lichefiate
pe vehicule; II. vehiculelor dotate cu un echipament special pentru alimentarea cu
gaze petroliere lichefiate în ceea ce prive te instalarea acestui echipament).
6)
Regulamentul CEE Nr. 110 (Prescrip ii uniforme referitoare la omologarea: I.

echipamentelor speciale pentru alimentarea motorului cu gaze naturale comprimate
(GNC) pe vehicule; II. vehiculelor dotate cu echipamente speciale de un tip
omologat pentru alimentarea motorului cu gaze naturale comprimate (GNC) în ceea ce
prive te instalarea acestor echipamente.
7)
Regulamentul CEE Nr. 115 (Prescrip ii uniforme referitoare la omologarea: I.

sistemelor speciale de adaptare la GPL (gaz petrolier lichefiat) pentru
autovehicule, care s le permit s utilizeze acest carburant în sistemul lor de
propulsie; II. sistemelor speciale de adaptare la GNC (gaz natural comprimat)
pentru vehicule pentru a permite s utilizeze acest carburant în sistemul lor de
propulsie.
8)
Regulamentul (CE) Nr. 79/2009 al Parlamentului European i al Consiliului din 14

ianuarie 2009 privind omologarea de tip a vehiculelor pe baz de hidrogen i de
modificare a Directivei 2007/46/CE.
9)
Regulamentul (UE) nr. 406/2010 al Comisiei din 26 aprilie 2010 de punere în aplicare
a Regulamentului (CE) nr. 79/2009 al Parlamentului European i al Consiliului privind
omologarea de tip a vehiculelor pe baz de hidrogen.
b)
Sistemele de reten ie a gazelor combustibile trebuie s fie etanse i s nu prezinte nicio deteriorare
exterioar care ar putea afecta siguran a lor.
NOTA
1.
Criteriile pot fi g site în standardul ISO 11623:2002 Butelii pentru gaz
transportabile - Încerc ri i inspec ii periodice ale buteliilor pentru gaze
compozite (sau ISO DIS 19078 Butelii pentru gaz - Inspec ia instal rii buteliilor
i recalificarea buteliilor sub presiune mare pentru stocarea gazului natural,
utilizat în calitate de carburant, la bordul autovehiculelor).
2.
Dac sistemele de reten ie a gazelor combustibile nu sunt etan e sau sunt
supraumplute sau dac ele prezint deterior ri care ar putea afecta siguran a, ele
nu pot fi transportate decât în recipiente sub presiune de siguran conform RID.
c)
Dac sistemul de reten ie a gazelor combustibile este echipat cu cel pu in dou supape integrate în
serie, dou supape trebuie s fie închise în a a fel încât s fie etan e la gaz în condi ii normale de
transport. Dac numai o singur supap exist sau func ioneaz corect, toate deschiderile, cu
excep ia celor ale dispozitivului de decompresie trebuie s fie închise în a a fel încât s fie etan e la
gaze în condi ii normale de transport.
d)
Sistemele de reten ie a gazelor combustibile trebuie s fie transportate în a a fel încât s se evite
orice obturare a dispozitivului de decompresie i orice deteriorare a supapelor i a oric rei p i sub
presiune a sistemelor de reten ie a gazelor combustibile i orice degajare accidental de gaze în
condi ii normale de transport. Sistemul de reten ie a gazelor combustibile trebuie s fie fixat în a a fel
încât s nu gliseze, s nu se rostogoleasc i s nu suporte deplas ri verticale.
e)
488
Sistemele de reten ie a gazelor combustibile trebuie s îndeplineasc dispozi iile alineatelor a), b), c),
d) sau e) de la 4.1.6.8.
f)
Dispozi iile capitolului 5.2 referitoare la marcare i etichetare trebuie s fie aplicate, cu excep ia
situa iei când sistemele de reten ie a gazelor combustibile sunt expediate într-un dispozitiv de
manipulare. În acest caz, marcajele i etichetele de pericol trebuie s fie aplicate pe acest dispozitiv.
g)
Documenta ie
Fiecare lot care este transportat conform acestei dispozi ii speciale trebuie s fie înso it de un
document de transport care s con in cel pu in informa iile urm toare:
i)
Num rul ONU al gazului con inut în sisteme de reten ie a gazelor combustibile, precedat de literele
"UN";
ii)
Denumirea oficial de transport a gazului;
iii)
Num rul de model al etichetei;
iv)
Num rul de sisteme de reten ie a gazelor combustibile;
v)
În cazul gazelor lichefiate, masa net a gazului în kg pentru fiecare sistem de reten ie a gazelor
combustibile i, în cazul gazelor comprimate, capacitatea nominal în litri a fiec rui sistem de reten ie
a gazelor combustibile, urmat de presiunea nominal de lucru;
vi)
Denumirile i adresele expeditorului i destinatarului;
Men iunile de la i) la v) trebuie s apar conform cu unul din exemplele urm toare:
Exemplu 1: "UN 1971 GAY NATURAL, COMPRIMAT, 2.1, 1 SISTEM DE RETEN IE A GAYELOR
COMBUSTIBILE CU O CAPACITATE TOTAL DE 50L, SUB O PRESIUNE DE 200 BAR".
Exemplu 2: "UN 1965 HIDROCARBURI GAZOASE ÎN AMESTEC, LICHEFIATE, N.S.A., 2.1, 3

SISTEME DE RETEN IE A GAYELOR COMBUSTIBILE PENTRU VEHICULE, MASA NET A
GAYULUI FIIND PENTRU FIECARE DE 15 KG".
NOT :
Toate celelalte dispozi ii ale RID trebuie s fie aplicate.
661
Transportul de baterii cu litiu deteriorate care nu sunt colectate i prezentate la transport în vederea
elimin rii lor, conform cu dispozi ia special 636, nu este autorizat decât în condi ii suplimentare
stabilite de c tre autoritatea competent a unui Stat parte la RID, care poate, de asemenea, s
recunoasc aprobarea dat de c tre autoritatea competent a unei ri care nu este Stat parte la RID,
cu condi ia ca aceast aprobare s fi fost dat în conformitate cu procedurile aplicabile potrivit RID
sau ADR.
Numai metodele de ambalare care sunt aprobate pentru aceste m rfuri de c tre autoritatea
competent pot fi utilizate.
Autoritatea competent poate stabili o categorie de transport de restric ie care trebuie s fie incluse în
aprobarea autorit ii competente.
Fiecare expedi ie trebuie s fie înso it de o copie a aprob rii autorit ii competente sau documentul
de transport trebuie s con in o referin la aprobarea autorit ii competente. Autoritatea competent
a Statului parte la RID care elibereaz o aprobare în conformitate cu aceast dispozi ie special
trebuie s notifice secretariatul OTIF care va transmite aceste informa ii accesibile publicului pe situl
u de internet.
NOT :
489
Orice recomandare f cut de Na iunile Unite referitoare la prescrip iile tehnice pentru transportul de
baterii cu litiu deteriorate trebuie s fie luat în calcul în timpul eliber rii aprob rii.
Prin "baterii cu litiu deteriorate" se în elege, în special:

-
bateriile identificate de c tre fabricant ca defecte pentru motive de siguran ;
-
bateriile ale c ror carcase sunt deteriorate sau deformate considerabil;
-
bateriile care prezint scurgeri de lichide sau gaze, sau
-
bateriile care prezint defec iuni care nu pot fi diagnosticate înaintea transportului lor c tre locul unde
o analiz poate fi efectuat .
CAPITOLUL 3.4
rfuri periculoase ambalate în cantit i limitate
3.4.1
Prezentul capitol con ine dispozi iile aplicabile pentru transportului de m rfuri periculoase din anumite
clase ambalate în cantit i limitate. Cantitatea limitat aplicabil per ambalaj interior sau obiect este
specificat pentru fiecare materie în coloana (7a) din Tabelul A din capitolul 3.2. Atunci când în
aceast coloan figureaz cantitatea "0" în leg tur cu o marfa enumerat în list , transportul acestei
rfuri în condi iile de excep ii ale prezentului capitol nu este autorizat.
rfurile periculoase ambalate în astfel de cantit i limitate, r spunzând dispozi iilor prezentului
capitol, nu se supun celorlalte dispozi ii din RID, cu excep ia dispozi iilor pertinente din:
a)
partea 1, capitolele 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.6, 1.8, 1.9;
b)
partea 2;
c)
partea 3, capitolele 3.1, 3.2, 3.3 (cu excep ia dispozi iilor speciale 61, 178, 181, 220, 274, 625, 633 i
650 e));
d)
partea 4, paragrafele 4.1.1.1, 4.1.1.2, de la 4.1.1.4 la 4.1.1.8;
e)
partea 5, 5.1.2.1 a) i) i b), 5.1.2.2, 5.1.2.3, 5.2.1.9 i 5.4.2;
f)
partea 6, prescrip iile de fabrica ie din 6.1.4 i paragrafele 6.2.5.1 i de la 6.2.6.1 la 6.2.6.3;
g)
partea 7, capitolul 7.1 i 7.2.1, 7.2.2, 7.5.1 (cu excep ia 7.5.1.4), 7.5.2.4, 7.5.7 i 7.5.8.
3.4.2.
rfurile periculoase trebuie s fie ambalate numai în ambalaje interioare plasate în ambalaje
exterioare corespunz toare. Pot fi utilizate ambalaje intermediare. În plus, pentru obiectele diviziei 1.4,
grupa de compatibilitate S, trebuie s fie îndeplinite în întregime dispozi iile sec iunii 4.1.5. Utilizarea
de ambalaje interioare nu este necesar pentru transportul de obiecte, precum aerosoli sau
"recipiente mici care con in gaze". Masa total brut a coletului nu trebuie s dep seasc 30 kg.
3.4.3
Cu excep ia obiectelor diviziei 1.4, grupa de compatibilitate S, învelite cu hus retractabil sau
extensibil conforme dispozi iilor din 4.1.1.1, 4.1.1.2 i 4.1.1.4 la 4.1.1.8 pot servi ca ambalaje
exterioare pentru obiecte sau pentru ambalaje interioare con inând m rfuri periculoase transportate
conform dispozi iilor din acest capitol. Ambalajele interioare susceptibile de a se sparge sau de a fi
or de perforat, cum ar fi ambalajele din sticl , por elan, gresie, unele materiale plastice etc., trebuie
fie plasate în ambalaje intermediare potrivite care trebuie s satisfac dispozi iile din 4.1.1.1,
4.1.1.2 i 4.1.1.4 la 4.1.1.8 i s fie proiectate în a a mod încât s satisfac prescrip iile relative la
construc ie enun ate în 6.1.4. Masa total brut a coletului nu trebuie s dep easc 20 kg.
490
3.4.4
rfurile lichide din clasa 8, grupa de ambalare II, con inute în ambalaje interioare din sticl , por elan
sau gresie trebuie s fie a ezate într-un ambalaj intermediar compatibil i rigid.
3.4.5
(rezervat)
3.4.6
(rezervat)
3.4.7
Cu excep ia transportului aerian, coletele care con in m rfuri periculoase în cantit i limitate trebuie s
aib marcajul reprezentat în figura de mai jos.
Marcajul trebuie s fie u or vizibil i lizibil i s poat rezista intemperiilor f nicio degradare
substan ial . P ile superioar i inferioar i bordura trebuie s fie negre. Partea central trebuie s
fie alb sau de o culoare, care ofer un contrast suficient. Dimensiunile minime trebuie s fie de 100
mm x 100 mm i grosimea minim a liniei formând rombul de 2 mm. Dac dimensiunea coletului o
cere, dimensiunea poate fi redus pân la 50 mm x 50 mm, cu condi ia ca însemnul s r mân bine
vizibil.
3.4.8
Coletele care con in m rfuri periculoase prezentate la expedi ie pentru transportul aerian conform
dispozi iilor din capitolul 4 din partea 3 din Instruc ii tehnice pentru siguran a transportului aerian a
rfurilor periculoase ale OACI, trebuie s poarte marcajul reprezentat în figura de dedesubt.
Marcajul trebuie s fie u or vizibil i lizibil i s poat rezista intemperiilor f nicio degradare
substan ial . P ile superioar i inferioar i bordura trebuie s fie negre. Partea central trebuie s
fie alb sau de o culoare, care ofer un contrast suficient. Dimensiunile minime trebuie s fie de 100
mm x 100 mm i grosimea minim a liniei formând rombul de 2 mm. Simbolul "Y" trebuie s fie plasat
în centrul însemnului i s fie bine vizibil. Dac dimensiunea coletului o cere, dimensiunea poate fi
redus pân la 50 mm x 50 mm, cu condi ia ca însemnul s r mân bine vizibil.
3.4.9
Coletele care con in m rfuri periculoase purtând însemnul reprezentat în 3.4.8 sunt recunoscute ca
satisf când dispozi iile din sec iunea 3.4.1 la 3.4.4 din prezentul capitol i nu este necesar s se aplice
marcajul reprezentat la 3.4.7.
491
3.4.10
(rezervat)
3.4.11
Atunci când coletele care con in m rfuri periculoase ambalate în cantit i limitate sunt plasate într-un
supraambalaj, se aplic dispozi iile din 5.1.2. In plus, supraambalajul trebuie s prezinte marcajele
cerute în prezentul capitol numai dac marcajele reprezentative ale tuturor m rfurilor periculoase
con inute în supraambalaj sunt vizibile. Dispozi iile din 5.1.2.1 a) ii) i 5.1.2.4 se aplic numai dac alte
rfuri periculoase, care nu sunt ambalate în cantit i limitate, sunt con inute în supraambalaj. Aceste
dispozi ii se aplic atunci privind numai aceste m rfuri periculoase.
3.4.12
Înaintea transportului, expeditorii m rfurilor periculoase ambalate în cantit i limitate trebuie s
informeze cu trasabilitate transportatorul despre masa brut total a m rfurilor din aceast categorie
ce urmeaz a fi transportat .
Înc rc torii m rfurilor periculoase ambalate în cantit i limitate trebuie s respecte dispozi iile de
marcaj definite în 3.4.13 la 3.4.15.
3.4.13
a)
Vagoanele de transportat marfuri periculoase ambalate în cantit i limitate trebuie s fie marcate în
conformitate cu 3.4.15 pe cele dou p i laterale, cu excep ia cazului vagoanelor care con in alte
rfuri periculoase pentru care semnalizarea cu pl ci portocalii în conformitate cu 5.3.1 este
prev zut . În acest ultim caz, vagonul poate s fie marcat numai cu pl cile eticheta necesare sau s
fie marcat, deodat , cu pl cile etichetei conform cu 5.3.1 i cu marcajul conform cu 3.4.15.
b)
Containerele mari care transport colete care con in m rfuri periculoase în cantit i limitate trebuie s
fie marcate în conformitate cu 3.4.15 pe cele patru p i, cu excep ia cazului containerelor mari care
con in alte m rfuri periculoase pentru care placardarea conform cu 5.3.1 este prev zut . În acest ultim
caz, containerul poate s fie marcat numai cu pl cile etichet prev zute sau s fie marcat, deodat , cu
pl cile etichet conform cu 5.3.1 i marcajul în conformitate cu 3.4.15.
Dac marcajul aplicat pe marile containere nu este vizibil la exteriorul vagonului înc rcat, acela i
marcaj trebuie, la fel, s figureze pe cele dou p i ale vagonului.
3.4.14
Marcajul prescris la 3.4.13 nu este obligatoriu dac masa brut total a coletelor care con in m rfuri
periculoase ambalate în cantit i limitate transportate nu dep te 8 tone per vagon sau container
mare.
3.4.15
Marcajul este acela i ca cel prescris în 3.4.7, cu excep ia dimensiunilor minime care sunt de 250 mm x
250 mm.
CAPITOLUL 3.5.
rfuri periculoase ambalate în cantit i exceptate

3.5.1
Cantit ile exceptate
3.5.1.1
Cantit ile exceptate de m rfuri periculoase altele decât obiectele care apar in anumitor clase care
îndeplinesc dispozi iile prezentului capitol nu sunt supuse niciunei alte dispozi ii din RID, cu excep ia:
a)
Prescrip iilor care se refer la formare enun ate în capitolul 1.3;
b)
Procedurilor de clasificare i a criteriilor aplicate pentru a determina grupa de ambalare (partea 2);
c)
Prescrip iilor care se refer la ambalajele de la 4.1.1.1, 4.1.1.2, 4.1.1.4 i 4.1.1.6.
NOTA
. În cazul unei materii radioactive se aplic prescrip iile privind materiile
radioactive în colete exceptate figurând la 1.7.1.5.
3.5.1.2
492
rfurile periculoase admise la transport în cantit i exceptate, în conformitate cu dispozi iile
prezentului capitol, sunt indicate în coloana (7b) din tabelul A al capitolului 3.2 printr-un cod
alfanumeric, dup cum urmeaz :
Cantitate maxim net pe Cantitate maxim net per ambalaj exterior (în
ambalaj interior (în grame grame pentru solide i ml pentru lichide i gaze,
Cod
pentru solide i ml pentru lichide sau suma gramelor i a ml în cazul de ambalare
i gaze) în comun)
E0 Interzis la transport în cantitate exceptat
E1 30 1000
E2 30 500
E3 30 300
E4 1 500
E5 1 300
În cazul gazelor, volumul indicat pentru ambalajul interior reprezint con inutul de ap al recipientului
interior, în timp ce volumul indicat pentru ambalajul exterior reprezint con inutul global de ap al
tuturor ambalajelor interioare con inute într-unul singur i acela i ambalaj exterior.
3.5.1.3
Atunci când m rfurile periculoase în cantit i exceptate i care sunt încadrate la coduri diferite sunt
ambalate împreun , cantitatea total de pe ambalajul exterior trebuie s fie limitat la cea care
corespunde codului cel mai restrictiv.
3.5.1.4.
Cantit ile exceptate de m rfuri periculoase c rora le sunt alocate codurile E1, E2, E4 i E5 cu o
cantitate net maxim de m rfuri periculoase pe ambalajul interior limitat la 1 ml pentru lichide i
gaze i la 1 g pentru solide i cu o cantitate net maxim pe ambalajul exterior, care nu dep seste
100 g pentru solide sau 100 ml pentru lichide i gaze se supun numai:
a)
Dispozi iilor de la 3.5.2, cu excep ia c un ambalaj intermediar nu este necesar atunci când ambalajele
interioare sunt ambalate în siguran într-un ambalaj exterior cu materiale de umplutur în a a fel
încât, în condi ii normale de transport ele s nu se sparg , s nu se perforeze sau s li se scurg
con inutul; i în cazul lichidelor, atunci când ambalajul exterior con ine suficient material absorbant
pentru a absorbi în întregime con inutul ambalajelor interioare; i
b)
Dispozi iilor sec iunii 3.5.3.
3.5.2
Ambalaje
Ambalajele utilizate pentru transportul de m rfuri periculoase în cantit i exceptate trebuie s

îndeplineasc prescrip iile de mai jos:
a)
Ele trebuie s cuprind un ambalaj interior care trebuie s fie din material plastic (cu o grosime de cel
pu in 0,2 mm pentru transportul lichidelor) sau din sticl , din por elan, din faian , din gresie sau din
metal (vezi, de asemenea, 4.1.1.2). Dispozitivul de închidere mobil al fiec rui ambalaj interior trebuie
fie bine fixat cu ajutorul unui fir metalic, al unei benzi adezive sau al oric rui alt mijloc sigur;
recipientele cu gât filetat trebuie s fie dotate cu un dop filetat etan . Dispozitivul de închidere trebuie
fie rezistent la con inut;
b)
fiecare ambalaj interior trebuie s fie bine ambalat într-un ambalaj intermediar umplut cu câl i, astfel
încât s fie evitat posibilitatea ca acesta s se sparg , s fie perforat sau s piard din con inut, în
condi iile normale de transport. Ambalajul intermediar trebuie s fie capabil de a con ine totalitatea
con inutului în caz de rupere sau de scurgere, oricare ar fi sensul în care coletul este plasat. În cazul
lichidelor, ambalajul intermediar trebuie s con in o cantitate suficient de material absorbant pentru
a absorbi totalitatea con inutului ambalajului interior. În cazul acesta, materialul de umplutur cu câl i
poate înlocui materialul absorbant. Materiile periculoase nu trebuie s reac ioneze periculos cu
materialul de umplutur cu câl i, materialul absorbant sau ambalajul, nici s -i afecteze propriet ile;
493
c)
Ambalajul intermediar trebuie s fie bine ambalat într-un ambalaj exterior rigid robust (lemn, carton
sau orice material de rezisten echivalent);
d)
Fiecare tip de colet trebuie s fie conform dispozi iilor de la 3.5.3;
e)
Fiecare colet trebuie s aib dimensiuni care s -i permit aplicarea tuturor indica iilor necesare;
f)
Pot fi utilizate supraambalaje, care de asemenea, pot s con in colete de m rfuri periculoase sau de
rfuri nerelevând prescrip iile din RID.
3.5.3
Proba pentru colete
3.5.3.1
Coletul complet preg tit pentru transport, adic având ambalajele interioare umplute cel pu in pân la
95% din con inutul lor în cazul materiilor solide sau cel pu in pân la 98% din con inutul lor în cazul
materiilor lichide, trebuie s fie capabil s suporte, dup cum s-a demonstrat prin probe documentate
într-un mod adecvat, f ca niciun ambalaj interior s nu se sparg sau s nu se perforeze i f o
pierdere semnificativ a eficacit ii:
a)
deri libere de la o în ime de 1,8 m, pe o suprafa orizontal plan , rigid i solid :
i)
Dac e antionul are forma unei l zi, c derile trebuie s se fac în urm toarele orient ri:
-
pe suprafa plan pe fund;
-
pe suprafa plan pe fa a de deasupra;
-
pe suprafa a plan pe partea cea mai lung ;
-
pe suprafa a plan pe partea cea mai scurt ;
-
pe un col ;
ii)
Dac e antionul are forma unui butoi, c derile trebuie s se fac în urm toarele orient ri:
-
în diagonal pe marginea superioar , centrul de gravita ie fiind situat direct deasupra punctului de
impact;
-
în diagonal pe marginea inferioar ;
-
pe suprafa a plan pe latur ;
NOTA
. Probele de mai sus pot fi efectuate pe colete distincte cu condi ia ca ele s
fie identice.
b)
O for exercitat pe deasupra pe o perioad de 24 de ore, echivalent cu greutatea total a coletelor
identice stivuite pân la o în ime de 3 m (inclusiv e antionul).
3.5.3.2
Pentru probe, materiile de transportat în ambalaj pot fi înlocuite cu alte materiale, numai dac
rezultatele nu risc s fie inexacte. În cazul materiilor solide, dac se utilizeaz o alt materie, ea
trebuie s prezinte acelea i caracteristici fizice (mas , granulometrie etc.) ca materia de transportat. În
cazul probei de c dere cu materii lichide, dac se utilizeaz o alt materie, densitatea sa relativ
(masa specific ) i vâscozitatea sa trebuie s fie acelea i ca cele ale materiei de transportat.
3.5.4
Marcajul coletelor
3.5.4.1
Coletele care con in m rfuri periculoase în cantit i exceptate în virtutea prezentului capitol trebuie s
poarte, într-un mod durabil i lizibil, marca prezent la 3.5.4.2. Primul sau singurul num r de etichet
indicat în coloana (5) din tabelul A al capitolului 3.2 pentru fiecare din m rfurile periculoase con inute
494
în colet trebuie s figureze pe aceast marc . Atunci când el nu apare nic ieri altundeva pe colet, i
numele expeditorului sau al destinatarului trebuie s fie indicat.
3.5.4.2
Aceast marc trebuie s m soare minim 100 mm x 100 mm.
Ha ura i simbolul de aceea i culoare, negru sau ro u, pe un fond alb sau pe un fond contrastant
adecvat
___________
*
Primul sau singurul num r de etichet indicat în coloana (5) din tabelul A din
capitolul 3.2 trebuie s fie indicat în acest loc.
**
Numele expeditorului sau al destinatarului trebuie s fie indicat în acest loc
dac nu este indicat altundeva pe colet.
3.5.4.3
Marca prescris la 3.5.4.1 trebuie s fie aplicat pe orice supraambalaj care con ine m rfuri
periculoase în cantit i exceptate, numai dac cele prezente pe coletele con inute în supraambalaj nu
sunt bine vizibile.
3.5.5
Num rul maxim de colete în orice vagon sau container
Num rul maxim de colete în orice vagon sau container nu trebuie s dep easc 1000.
3.5.6
Documenta ie
Dac un document sau documente (ca atare, scrisoare de transport aerian sau scrisoare de tr sur
CMR/CIM) înso te/înso esc m rfurile periculoase în cantit i exceptate, cel pu in unul din aceste
documente trebuie s poarte men iunea 'M rfuri periculoase în cantit i exceptate' i s indice
num rul coletului.
PARTEA 4
Utilizarea ambalajelor, a recipientelor mari pentru vrac (GRV/IBC),

a ambalajelor mari, a cisternelor mobile, a cisternelor metalice i
containerelor-cistern din material plastic armat cu fibre
CAPITOLUL 4.1
Utilizarea ambalajelor, a recipientelor mari pentru vrac (GRV/IBC)

i a ambalajelor mari
4.1.1.
495
Dispozi ii generale privind ambalarea m rfurilor periculoase în ambalaje, inclusiv GRV/IBC i ambalaje
mari
NOTA.
Pentru ambalarea m rfurilor din clasa 2, 6.2 i 7, dispozi iile generale din
prezenta sec iune se aplic numai în condi iile indicate în 4.1.8.2 (clasa 6.2),
4.1.9.1.5 (clasa 7) i în instruc iunile de ambalare corespunz toare din 4.1.4
(P201 i LP02 pentru clasa 2 i P620, P621, IDC620 i LP621 pentru clasa 6.2).
4.1.1.1.
rfurile periculoase trebuie s fie ambalate în ambalaje de bun calitate, inclusiv în GRV-uri i în
ambalaje mari. Aceste ambalaje trebuie s fie suficient de robuste pentru a rezista ocurilor i
solicit rilor obi nuite în cursul transportului, în special cu ocazia transbord rii între mijloace de
transport sau între mijloace de transport i antrepozite, precum i la ridicarea paletului i a
supraambalajului în vederea unei manipul rii manuale sau mecanizate ulterioare. Ambalajele, inclusiv
GRV-urile i ambalajele mari trebuie fabricate i închise, atunci când sunt preg tite pentru expedi ie,
astfel încât s exclud orice pierdere de con inut care ar putea rezulta, în condi ii normale de
transport, din cauza vibra iilor, a varia iilor ale temperatur , a umezelii sau a presiunii (datorate de
exemplu din cauza altitudinii). Ambalajele, inclusiv GRV-urile i ambalajele mari trebuie s fie închise
conform informa iilor furnizate de fabricant. În cursul transportului, nu trebuie s existe în exteriorul
ambalajelor, a GRV-urilor i a ambalajelor mari, nici un fel de materie periculoas . Prezentele
dispozi ii se aplic , dup caz, ambalajelor noi, reutilizate, recondi ionate sau reconstruite, GRV-urilor
noi i reutilizate, reparate sau reconstruite, precum i ambalajelor mari noi, reutilizate sau
reconstruite.
4.1.1.2.
ile ambalajelor, inclusiv ale GRV-urilor i ale ambalajelor mari, care sunt în contact direct cu
rfurile periculoase:
a)
nu trebuie s fie deteriorate sau sl bite puternic de acestea;
b)
nu trebuie s reac ioneze periculos cu acestea, jucând de exemplu rolul de catalizator al unei reac ii
sau intrând în reac ie cu ele.
Dac este necesar, acestea trebuie s fie prev zute cu o c ptu eal interioar sau s fie supuse la un
tratament interior adecvat; i
c)
nu trebuie s permit p trunderea m rfurilor periculoase care pot constitui un pericol în condi ii
NOT
. În ceea ce prive te compatibilitatea chimic a ambalajelor din material plastic,
inclusiv a GRV-urilor, fabricate din polietilen , a se vedea 4.1.1.21.
4.1.1.3.
Cu excep ia unei dispozi ii contrare care figureaz în alt parte în RID, fiecare ambalaj, inclusiv GRV-
uri i ambalaje mari, cu excep ia ambalajelor interioare, trebuie s fie conform unui model tip care s
corespund probelor, potrivit prescrip iilor de la 6.1.5, 6.3.5, 6.5.6 sau 6.6.5, dup caz. Ambalajele
care nu trebuie s corespund probelor sunt indicate la 6.1.1.3.
4.1.1.4.
Cu ocazia umplerii cu lichide a ambalajelor, inclusiv a GRV-urilor i a ambalajelor mari, trebuie s se
lase o rezerv de umplere suficient pentru a exclude orice pierdere de con inut, orice deformare
durabil a ambalajului, ca urmare a dilat rii lichidului sub efectul varia iilor de temperatur întâlnite în
cursul transportului. Cu excep ia unei prescrip ii speciale, ambalajele nu trebuie umplute complet cu
lichide la temperatura de 55°C. Trebuie l sat totu i o rezerv suficient într-un GRV, pentru a
garanta c la temperatura medie a con inutului de 50°C, acesta nu va fi umplut mai mult de 98% din
capacitatea sa în ap . Cu excep ia dispozi iilor contrare prev zute la diferite clase, gradul de umplere
maxim, la temperatura de umplere de 15°C, nu trebuie s dep easc :
Punctul de fierbere
>= 60 >= 100 >= 200
fie a) (începutul fierberii) < 60 >= 300
< 100 < 200 < 300
a materiei în °C
496
Gradul de umplere în % din capacitatea ambalajului 90 92 94 96 98
98
fie b) Gradul de umplere = % din capacitatea ambalajului
1 + alfa [50 - t(F)]
În aceast formul alfa reprezint coeficientul mediu de dilatare cubic a lichidului între 15°C i 50°C,
adic pentru o varia ie maxim de 35°C a temperaturii, alfa este calculat dup formula:
d15 - d50
alfa = |||||||||
35 x d50
d15 i d50 reprezentând densit ile relative1) ale lichidului la 15°C i la 50°C, iar t(F) temperatura medie
a lichidului în timpul umplerii.
1
)
Expresia "densitate relativ " (d) este considerat sinonim cu "densitate" / "mas
volumic " i este utilizat peste tot în acest capitol.
4.1.1.5.
Ambalajele interioare trebuie s fie în a a fel ambalate în ambalaje exterioare, încât în condi iile
normale de transport, s se evite spargerea, perforarea sau scurgerea con inutului în ambalajele
exterioare. Ambalajele interioare susceptibile s se sparg sau s se perforeze u or, cum ar fi
recipientele din sticl , din por elan sau din ceramic sau din anumite materiale plastice, etc., trebuie
fie fixate în ambalajele exterioare cu interpunere de materiale de umplere corespunz toare. O
scurgere din con inut nu trebuie s altereze apreciabil propriet ile protectoare ale materialelor de
umplere sau ale ambalajului exterior.
Ambalajele interioare con inând lichide trebuie s fie ambalate cu închiderea c tre în sus i s fie
amplasate în ambalaje exterioare în conformitate cu m rcile de orientare prescrise la 5.2.1.9.
4.1.1.5.1.
Dac un ambalaj exterior al unui ambalaj combinat sau un ambalaj mare a fost testat cu succes cu
diferite tipuri de ambalaje interioare, diversele ambalaje similare g site printre acestea din urm pot fi
de asemenea cuprinse în acest ambalajul exterior sau acest ambalaj mare. În plus, în m sura în care
este men inut un nivel de performan echivalent, urm toarele modific ri ale ambalajelor interioare
sunt autorizate, f a mai fi necesar s se supun coletul la alte probe:
a)
Ambalajele interioare de dimensiuni echivalente sau mai mici pot fi utilizate cu condi ia ca:
i)
ambalajele interioare s fie de concep ie analog celei a ambalajelor interioare probate (de exemplu
form - rotund , rectangular , etc.)
ii)
materialele de construc ie ale ambalajelor interioare (sticl , plastic, metal, etc.) s ofere o rezisten la
for ele de impact i de stivuire egal sau mai mare decât cea a ambalajului interior probat ini ial;
iii)
ambalajele exterioare s posede deschideri identice sau mai mici i ca dispozitivul de închidere s fie
de concep ie analog (de exemplu capac filetat, capac temuit);
iv)
un material de umplutur suplimentar în cantitate suficient s fie utilizat pentru a umple spa iile goale
i a împiedica orice deplasare apreciabil a ambalajelor interioare i
v)
ambalajele interioare s aib aceea i orientare în ambalajul exterior ca i în coletul probat.
b)
497
Se poate utiliza un num r redus de ambalaje interioare probate sau alte tipuri de ambalaje interioare
definite la aliniatul a) de mai sus, cu condi ia ad ug rii unui material de umplutur suficient pentru a
completa spa iul (iile) gol (goale) i a împiedica orice deplasare apreciabil a ambalajelor interioare.
4.1.1.6.
Mai multe m rfuri periculoase nu trebuie ambalate în acela i ambalaj exterior sau în ambalaje mari,
împreun cu alte m rfuri, periculoase sau nu, dac reac ioneaz periculos unele cu altele (a se vedea
defini ia "reac ie periculoas " de la. 1.2.1).
NOT
. Pentru dispozi ii speciale referitoare la ambalarea în comun, a se vedea
4.1.10.
4.1.1.7.
Închiz torile ambalajelor care con in materii îmbibate sau diluate trebuie s fie astfel încât procentul de
lichid (ap , solvent sau flegmatizant) s nu scad în cursul transportului sub limitele prescrise.
4.1.1.7.1.
Dac dou sau mai multe sisteme de închidere sunt montate în serie pe un GRV, cel care este cel mai
aproape de materia transportat trebuie s fie închis primul.
4.1.1.8.
Dac o presiune risc s apar într-un colet din cauza degaj rii unui gaz de la materiile transportate
(din cauza unei cre teri a temperaturii sau din alte cauze), ambalajul, sau GRV-ul, poate fi dotat cu o
sufl toare dac gazul emis nu constituie un pericol prin toxicitatea, inflamabilitatea sa, sau prin
cantitatea degajat , de exemplu.
Trebuie s fie o r sufl toare dac exist riscul unei suprapresiuni periculoase, din cauza unei
descompuneri normale a materiilor. R sufl toarea trebuie s fie conceput în a a fel încât s fie
evitate scurgerile de lichide i penetrarea materiilor str ine în condi ii normale de transport, ambalajul
sau GRV-ul fiind amplasate în pozi ie prev zut pentru transport.
NOT
. Prezen a r sufl torilor pe un colet nu este autorizat pentru transportul
aerian.
4.1.1.8.1.
Lichidele nu trebuie înc rcate în ambalaje interioare decât dac aceste ambalaje au o rezisten
suficient la presiunea intern care poate s apar în condi ii normale de transport.
4.1.1.9.
Ambalajele noi, reconstruite sau reutilizate, inclusiv GRV-urile i ambalajele mari sau ambalajele mari
recondi ionate i GRV-urile reparate sau cele între inute în mod regulat, trebuie s poat suporta cu
succes probele prescrise la 6.1.5, 6.3.5, 6.5.6 i 6.6.5, dup caz. Înainte s fie umplut i prezentat la
transport, orice ambalaj, inclusiv GRV-ul i ambalajul mare, trebuie s fie controlat i considerat
neafectat de coroziune, de contaminare sau de alte defecte, orice GRV trebuie controlat pentru a se
garanta buna func ionare a eventualului echipament de serviciu. Orice ambalaj care prezint semne
de sl bire în raport cu modelul tip agreat trebuie s nu mai fie utilizat sau s fie recondi ionat astfel
încât s poat rezista probelor aplicate pe modelul tip. Orice GRV care prezint semne de sl bire în
raport cu modelul tip agreat trebuie s nu mai fie utilizat sau s fie recondi ionat astfel încât s poat
rezista probelor aplicate pe modelul tip.
4.1.1.10.
Lichidele nu trebuie înc rcate decât în ambalaje, inclusiv în GRV-uri, care prezint o rezisten
suficient la presiunea intern care se poate dezvolta în condi iile normale de transport. Ambalajele i
GRV-urile pe care este înscris presiunea de prob hidraulic prescris la 6.1.3.1.d) i respectiv la
6.5.2.2.1. trebuie s fie umplute numai cu un lichid care are o presiune de vapori:
a)
egal cu presiunea manometric total din ambalaj sau din GRV (adic presiunea de vapori a materiei
con inute, plus presiunea par ial a aerului sau a altor gaze inerte i minus 100 kPa) la 55°C,
determinat pe baza unui grad de umplere maxim conform 4.1.1.4 i a unei temperaturi de umplere de
15°C, care s nu dep easc dou treimi din presiunea de prob înscris ;
b)
sau mai mic , la 50°C, decât 4/7 din suma presiunii de prob înscrise plus 100 kPa;
c)
498
sau mai mic , la 55°C, decât 2/3 din suma presiunii de prob înscrise plus 100 kPa. GRV-urile
destinate pentru transportul lichidelor nu trebuie utilizate decât pentru transportul lichidelor care au o
presiune de vapori mai mare de 110 kPa (1,1 bar) la 50°C sau 130 kPa (1,3 bar) la 55°C.
Exemple de presiuni de prob care trebuie înscrise pe ambalaj,

inclusiv pe GRV, valorile fiind calculate conform 4.1.1.10 c)
Presiunea Presiunea
minim de minim de
Vp55x1,5
prob cerut prob
Nr. Grupa de Vp55 Vp55x1,5 minus
Denumire Clas (manometric ) (manometric )
ONU ambalare (kPa) (Kpa) 100
conform ce trebuie
(kPa)
6.1.5.5.4 c) înscris pe
(kPa) ambalaj (kPa)
2056 Tetrahidrofuran 3 II 70 105 5 100 100
2247 n-decan 3 III 1.4 2.1 -97.9 100 100
1593 Diclorometan 6.1 III 164 246 146 146 150
1155 Eter dietilic 3 I 199 299 199 199 250
NOT
1.
În cazul lichidelor pure, presiunea de vapori la 55°C (Vp55) poate fi determinat pornind de la tabelele
publicate în literatura tiin ific .
2.
Presiunile de prob minime indicate în tabel sunt cele ob inute numai prin aplicarea indica iilor de la
4.1.1.10.c), aceasta însemnând c presiunea de prob înscris trebuie s fie de 1,5 ori mai mare
decât presiunea de vapori la 55°C, minus 100 kPa. Atunci când, de exemplu, presiunea de prob
pentru n-Decan se determin potrivit indica iilor de la 6.1.5.5.4.a), presiunea minim de prob înscris
poate fi mai mic .
3.
În cazul eterului dietilic, presiunea minim de prob cerut conform 6.1.5.5.5 este de 250 kPa.
4.1.1.11.
Ambalajele goale, inclusiv GRV-urile i ambalaje mari goale care au con inut o marf periculoas , sunt
supuse acelora i prescrip ii ca un ambalaj umplut, exceptând cazul când au fost luate m suri
corespunz toare pentru a se exclude orice risc.
4.1.1.12.
Fiecare ambalaj specificat în capitolul 6.1 destinat s con in lichide trebuie s treac o prob
corespunz toare de etan eitate i trebuie s poat atinge nivelul de prob indicat la 6.1.5.4.3 sau
6.5.4.7 pentru diferitele tipuri de GRV-uri:
a)
înainte de prima folosire pentru transport;
b)
dup reconstruc ie sau recondi ionare, pentru un ambalaj, înainte de a fi refolosit pentru transport;
Pentru aceast prob , nu este necesar ca ambalajul, inclusiv GRV, s fie dotat cu sisteme proprii de
închidere. Recipientul interior al ambalajelor compozite poate fi probat f ambalajul exterior, cu
condi ia ca rezultatele probei s nu fie afectate în acest mod.
Aceast prob nu este necesar pentru:

-
ambalajele interioare ale ambalajelor combinate sau ale ambalajelor mari;
-
recipientele interioare ale ambalajelor compozite (sticl , por elan sau ceramic ) care sunt
inscrip ionate cu simbolul RID/ADR, conform 6.1.3.1 a) ii);
-
499
ambalajele metalice u oare, care sunt inscrip ionate cu simbolul RID/ADR, conform 6.1.3.1 a) (ii)
4.1.1.13.
Ambalajele, inclusiv GRV-urile, utilizate pentru materii solide care pot deveni lichide la temperaturi
susceptibile a fi întâlnite în cursul transportului, trebuie s poat re ine de asemenea materia în stare
lichid .
4.1.1.14.
Ambalajele, inclusiv GRV-urile, utilizate pentru materiile pulverulente sau granulare trebuie s fie
etan e la pulverulente sau s fie prev zute cu o dublur .
4.1.1.15.
Cu excep ia unei derog ri speciale acordate de autoritatea competent , durata de utilizare admis
pentru transportul m rfurilor periculoase este de cinci ani de la data fabrica iei pentru butoaiele din
material plastic, bidoanele din material plastic i GRV-urile din material plastic rigid i GRV-urile
compozite cu recipient interior din material plastic, exceptând cazul când nu este prev zut o durat
de utilizare mai scurt , inând cont de materia ce trebuie transportat .
*)
Potrivit subpct. 4.1.1.15 din Amendamentul din 2013 la Regulamentul privind transportul interna ional
feroviar al m rfurilor periculoase (RID), apendice C la Conven ia privind transporturile interna ionale
feroviare (COTIF), la subpct. 4.1.1.15 din Regulament dup "datele de fabrica ie" se introduce
"recipientele".
4.1.1.17.
Ambalajele, inclusiv GRV-urile i ambalajele mari, al c ror marcaj corespunde cu 6.1.3, 6.2.2.7,
6.2.2.8, 6.3.1, 6.5.2 sau 6.6.3, dar care au fost agreate într-un stat contractant la RID, pot fi de
asemenea utilizate pentru transport conform RID.
4.1.1.18.
Materii i obiecte explozibile, materii autoreactive i peroxizi organici
Cu excep ia unei dispozi ii contrare formulate în mod expres în RID, ambalajele, inclusiv GRV-urile i
ambalajele mari utilizate pentru m rfurile din clasa 1, materiile autoreactive din clasa 4.1 sau peroxizii
organici din clasa 5.2, trebuie s îndeplineasc dispozi iile aplicabile pentru grupa de materii cu grad
redus de periculozitate (grupa de ambalare II).
4.1.1.19.
Utilizarea ambalajelor de ajutor
4.1.1.19.1.
Coletele care sunt deteriorate, defecte, neetan e sau neconforme sau m rfurile periculoase care s-au
rsat ori s-au scurs din ambalajul lor pot fi transportate în ambalaje de ajutor cum sunt cele
men ionate la 6.1.5.1.11. Aceasta nu împiedic utilizarea ambalajelor de dimensiuni mai mari de tip i
de nivel de rezisten corespunz tor, în conformitate cu condi iile enun ate la 4.1.1.19.2 i 4.1.1.19.3.
4.1.1.19.2.
suri corespunz toare trebuie luate pentru a împiedica deplas rile excesive ale coletelor care s-au
scurs sau care au fost deteriorate în interiorul unui ambalaj de ajutor. În cazul lichidelor, trebuie s fie
ad ugate materiale absorbante inerte în cantit i suficiente, pentru a fi eliminat prezen a lichidului
liber.
4.1.1.19.3.
Trebuie luate m surile necesare pentru a împiedica orice cre tere periculoas a presiunii
4.1.1.20.
Utilizarea recipientelor sub presiune de siguran
4.1.1.20.1.
În cazul când recipientele sub presiune sunt deteriorate sau defecte, prezint scurgeri sau nu sunt
conforme, recipientele sub presiune de siguran în conformitate cu 6.2.3.11 pot fi utilizate.
NOT .
Un recipient sub presiune de siguran poate fi utilizat ca supraambalaj în
conformitate cu 5.1.2. Atunci când este utilizat ca spraambalaj, marcajele trebuie
fie în conformitate cu 5.1.2.1 în loc de 5.2.1.3.
4.1.1.20.2.
Recipientele sub presiune trebuie s fie plasate în recipiente sub presiune de siguran de o m rime
apropiat . Mai multe recipiente sub presiune nu pot fi plasate în acela i recipient sub presiune de
siguran dac nu sunt cunoscute con inuturile i c acestea nu reac ioneaz între ele (a se vedea
4.1.1.6). Trebuie s fie luate m suri corespunz toare pentru a împiedica deplasarea recipientelor sub
500
presiune în interiorul recipientului sub presiune de siguran , de exemplu utilizând pere i de separare
sau umplutur sau fixându-le.
4.1.1.20.3.
Un recipient sub presiune poate fi introdus într-un recipient sub presiune de siguran cu condi ia ca:
a)
Recipientul sub presiune de siguran s fie în conformitate cu 6.2.3.11 i o copie a certificatului de
agreare s fie disponibil ;
b)
ile recipientelor sub presiune care se g sesc sau care sunt susceptibile de a se g si în contact
direct cu m rfurile periculoase s nu fie nici afectate, nici sl bite de c tre acestea i s nu provoace
vreun efect periculos (de exemplu catalizând reac ia sau reac ionând cu m rfurile periculoase); i
c)
Con inutul recipientului(elor) sub presiune con inute s fie limitat în presiune i volum în a a fel încât
desc rcat total în recipientul sub presiune de siguran , presiunea în recipientul sub presiune de
siguran de 65ºC s nu dep seasc presiunea de înc rcare a recipientului sub presiune de siguran
(pentru gaze, a se vedea instruc iunea de ambalare P 200 (3) de la 4.1.4.1). Reducerea capacit ii în
ap utilizabile a recipientului sub presiune de siguran , de exemplu legarea la un echipament con inut
sau de umplutur , trebuie s luate în calcul.
4.1.1.20.4.
Denumirea oficial de transport, num rul ONU precedat de litera "UN" i etichetele a a cum prev zute
pentru colete în capitolul 5.2, aplicabile m rfurilor periculoase din interiorul recipientelor sub presiune
con inute trebuie s fie aplicate pe recipientele sub presiune de siguran pentru transport.
4.1.1.20.5.
Recipientele sub presiune de siguran trebuie s fie cur ate, purjate i inspectate vizual la interior i
la exterior dup fiecare utilizare. Ele trebuie s fie controlate i încercate periodic în conformitate cu
6.2.3.5, cel pu in o dat la fiecare cinci ani.
4.1.1.21.
Verificarea compatibilit ii chimice a ambalajelor din material plastic, inclusiv a GRV-urilor, materialele
de umplere fiind asimilate cu lichidele de referin
4.1.1.21.1.
Domeniu de aplicare
Pentru ambalajele definite la 6.1.5.2.6, din polietilen i pentru GRV-urile din polietilen asimilându-le
pe acestea din urm cu lichidele de referin conform modalit ilor descrise la 4.1.1.21.3 pân la
4.1.1.21.5 i folosind lista care figureaz în tabelul 4.1.1.21.6, fiind în eles faptul c modelele tip
particulare sunt probate cu aceste lichide de referin conform 6.1.5 sau 6.5.6, c s-a inut cont de
6.1.6 i c sunt îndeplinite condi iile cerute de 4.1.1.21.2. Atunci când nu este posibil asimilarea în
conformitate cu aceast subsec iune, se convine s se verifice compatibilitatea chimic prin probe pe
modelul tip conform 6.1.5.2.5 sau prin încerc ri în laborator conform 6.1.5.2.7 pentru ambalaje i
respectiv cu 6.5.6.3.3 sau cu 6.5.6.3.6 pentru GRV-uri.
NOT
. Independent de prevederile prezentei subsec iuni, utilizarea ambalajelor,
inclusiv a GRV-urilor, pentru o materie particular de umplere este supus
restric iilor din tabelul A din capitolul 3.2 i instruc iunilor de ambalare din
capitolul 4.1.
4.1.1.21.2.
Condi ii
Densit ile relative ale materiilor de umplere nu trebuie s le dep easc pe cele care servesc la
fixarea în imii la proba de c dere executat conform 6.1.5.3.4 sau 6.5.6.9.4 i masa în proba de
stivuire executat conform prevederilor 6.1.5.6 sau, dup caz, conform 6.5.6.6 cu lichidele de referin
asimilate. Presiunile de vapori ale materiilor de umplere la 50°C sau la 55°C nu trebuie s le
dep easc pe cele care servesc pentru fixarea presiunii în proba de presiune intern (hidraulic ),
executat conform 6.1.5.5.4 sau 6.5.6.8.4.2, cu lichide de referin asimilate. Atunci când materiile de
umplere sunt asimilate cu un amestec de lichide de referin , valorile corespunz toare materiilor de
umplere nu trebuie s dep easc valorile minime ale lichidelor de referin asimilate ob inute plecând
de la în imile de c dere, de la masele suprapuse i de la presiunile de prob interne.
501
Exemplu: Nr. ONU 1736 clorur de benzoil este asimilat amestecului de lichide de referin "amestec
de hidrocarburi i solu ie dizolvant ". Ea are o presiune de vapori de 0,34 kPa la 50°C i o densitate
relativ aproximativ egal cu 1,2. Nivelele de execu ie a probelor pe modelele tip de butoaie i
bidoane (canistre) din material plastic corespund frecvent nivelelor minime cerute. În practic , aceasta
înseamn c se execut adesea proba de stivuire stivuind sarcinile i ne inând cont decât de o
densitate relativ de 1,0 pentru "amestecul de hidrocarburi" i de o densitate relativ de 1,2 pentru
"solu ia dizolvant ". (a se vedea defini ia lichidelor de referin de la 6.1.6). În consecin ,
compatibilitatea chimic a acestor modele tip probate nu va fi verificat pentru clorura de benzoil în
func ie de nivelul probei necorespunz toare a modelului tip cu lichidul de referin "amestec de
hidrocarburi". (Deoarece în majoritatea cazurilor presiunea hidraulic intern de prob aplicat nu este
mai mic de 100 kPa, presiunea de vapori a clorurii de benzoil va trebui s fie vizat de acest nivel de
prob în conformitate cu 4.1.1.10.)
Toate componentele unei materii de umplere, care poate fi o solu ie, un amestec sau un preparat, ca
de exemplu agen ii de dizolvare din detergen i sau din dezinfectan i, care pot fi sau nu periculo i,
trebuie s fie introdu i în procedura de asimilare.
4.1.1.21.3.
Procedura de asimilare
Pentru asimilarea materiilor de umplere la materiile sau grupele de materii, care figureaz în tabelul
4.1.1.21.6 (a se vedea i diagrama din figura 4.1.1.21.1) trebuie executate urm toarele etape:
a)
se clasific materia de umplere în conformitate cu procedurile i criteriile din Partea 2 (determinarea
num rului ONU i a grupei de ambalare),
b)
dac aceasta figureaz acolo, se raporteaz la num rul ONU din coloana (1) din tabelul 4.1.1.21.6,
c)
se alege linia care corespunde i grupei de ambalare, concentra iei, punctului de aprindere, prezen ei
componen ilor ne-periculo i etc utilizând informa iile date în coloanele (2a), (2b), i (4) dac exist mai
multe rubrici pentru acest num r ONU,
Dac acest lucru nu este posibil, compatibilitatea chimic trebuie s fie verificat conform 6.1.5.2.5
sau 6.1.5.2.7 pentru ambalaje i conform 6.5.6.3.3 sau 6.5.6.3.6 pentru GRV-uri (totu i în cazul
solu iilor apoase a se vedea 4.1.1.21.4);
d)
dac num rul ONU i grupa de ambalare a materiei de umplere determinate conform aliniatului a) nu
figureaz în lista materiilor asimilate, se demonstreaz compatibilitatea chimic conform 6.1.5.2.5 sau
6.1.5.2.7 pentru ambalaje i conform 6.5.6.3.3 sau 6.5.6.3.6 pentru GRV-uri;
e)
se aplic , a a cum s-a descris la 4.1.1.21.5, "regula pentru rubricile colective", dac aceasta este
indicat în coloana (7) a liniei alese,
f)
se consider compatibilitatea chimic a substan ei de umplere verificat , inând cont de 4.1.1.21.1 i
4.1.1.21.2, dac un lichid de referin sau un amestec de lichide de referin îi este asimilat în coloana
(5) i dac modelul tip este aprobat pentru acest(te) lichid(e) de referin .
Fig. 4.1.1.21.1.
Diagrama de asimilare a materiilor de umplere la lichidele de referin
Clasificarea materiei
conform P ii 2 pentru
determinarea num rului ONU
i a grupei de ambalare
v
/ \
502
/ \
/ \
/ Num rul \
/ ONU i grupa \ Nu
/ de ambalare \ Alte probe necesare
\ figureaz în lista / (vezi 4.1.1.21.1)
\ de materii /
\ asimilate? /
\ /
\ /
\ /
Da
v
/ \ / \
/ \ / \
/ Materia \ /Lista de\
/sau grupa de \ / materii \ Compatibilitatea

chimic e
/ materii este \ Da /asimilate indic \ Da verificat dac
modelul tip de
/ men ionat nominal \ > / un lichid de \ ambalaj sau GRV a
fost probat
\ în lista de / \ referin sau un / cu unul din
lichidele indicate;
\ materii / \ amestec de / acela i lucru
valabil i pentru
\ asimilate? / \ lichide de / solu iile
apoase.
\ / \referin /
\ / \ ? /
\ / \ /
Nu Nu
v v
Se continu cu "regula pentru rubrici colective"
4.1.1.21.4.
Solu ii apoase
Solu iile apoase ale materiilor i grupelor de materii asimilate cu lichidele de referin specifice
conform cu 4.1.1.21.3, sunt de asemenea asimilate cu acestea, sub rezerva îndeplinirii urm toarelor
condi ii:
a)
solu ia apoas poate s fie încadrat la acela i num r ONU ca i materia care figureaz în list ,
conform criteriului de la 2.1.3.3, i
b)
solu ia apoas nu este men ionat în mod specific în alt parte în lista materiilor asimilate de la
4.1.1.21.6, i
c)
între materia periculoas i solventul apos nu are loc nici o reac ie chimic .
Exemplu: solu iile apoase de la Nr. ONU 1120 ter -butanol:

-
ter -butanolul pur, însu i, este asimilat cu lichidul de referin «acid acetic» în lista materiilor asimilate.
-
503
solu iile apoase de ter -butanol pot fi clasificate la rubrica Nr. ONU 1120 BUTANOLI conform 2.1.3.3,
deoarece propriet ile lor nu difer de cele ale rubricilor materiilor pure în ceea ce prive te clasa,
grupa(ele) de ambalare i starea fizic . De asemenea, rubrica "1120 BUTANOLI" nu este în mod
explicit rezervat materiilor pure, iar solu iile apoase ale acestor materii nu sunt men ionate în mod
specific în alt parte în tabelul A de la capitolul 3.2, nici în lista de materii asimilate.
-
Nr ONU 1120 BUTANOLI nu reac ioneaz cu apa în condi ii normale de transport.
În consecin , solu iile apoase de la Nr. ONU 1120 ter -butanol pot fi asimilate cu lichidul de referin
«acid acetic».
4.1.1.21.5.
Regul pentru rubricile colective
Pentru asimilarea materiilor de umplere pentru care este indicat în coloana (5) o «regul pentru
rubricile colective», trebuie executate urm toarele etape i îndeplinite urm toarele condi ii (a se vedea
i diagrama din figura 4.1.1.21.2):
a)
Se aplic procedura de asimilare pentru fiecare constituent periculos al solu iei, al amestecului sau al
preparatului conform 4.1.1.21.3, inând cont de condi iile de la 4.1.1.21.2. În cazul rubricilor generice,
se poate s nu se in cont de costituen ii considera i ca ned un tori pentru polietilena de densitate
mare (de exemplu pigmen ii solizi de la Nr. ONU 1263 VOPSELE sau MATERII ASIMILATE
VOPSELELOR)
b)
O solu ie, un amestec sau un preparat nu poate fi asimilat cu un lichid de referin dac :
i)
num rul ONU i grupa de ambalare a unuia sau mai multor constituen i periculo i nu figureaz în lista
de materii asimilate sau
ii)
«regula pentru rubricile colective» este indicat în coloana (5) din lista materiilor asimilate pentru unul
sau mai mul i constituen i sau
iii)
(cu excep ia Nr. ONU 2059 NITROCELULOZ ÎN SOLU IE INFLAMABIL ) codul de clasificare a
unuia sau mai multor constituen i periculo i difer de cel al solu iei, amestecului sau preparatului.
c)
Dac to i constituen ii periculo i figureaz în lista de materii asimilate i codurile lor de clasificare sunt
conforme cu codul de clasificare al solu iei, amestecului sau preparatului i to i constituen ii periculo i
sunt asimila i aceluia i lichid de referin sau aceluia i amestec de lichide de referin în coloana (5),
compatibilitatea chimic a solu iei, amestecului sau preparatului se consider verificat , inând cont de
4.1.1.21.1 i 4.1.1.21.2.
d)
Dac to i constituen ii periculo i figureaz în lista de materii asimilate i codurile lor de clasificare sunt
conforme codului de clasificare al solu iei, amestecului sau preparatului însu i, dar în coloana (5) sunt
indicate lichide de referin diferite, se consider , inând cont de 4.1.1.21.1 i 4.1.1.21.2, c este
verificat compatibilitatea chimic , pentru unul din amestecurile de lichide de referin urm toare:
i)
ap /acid nitric 55%, cu excep ia acizilor anorganici cu codul de clasificare C1, asimila i cu lichidul de
referin «ap »;
ii)
ap /solu ie dizolvant ;
iii)
ap /acid acetic;
iv)
ap /amestec de hidrocarburi
v)
ap /acetat de butil normal - solu ie dizolvant saturat de acetat de butil normal.
e)
În sfera de aplicare a acestei reguli, compatibilitatea chimic nu se consider verificat pentru celelalte
combina ii de lichide de referin , altele decât cele specificate la pct. d) i pentru toate cazurile
specificate la pct. b). În aceste cazuri, compatibilitatea chimic trebuie verificat prin alte mijloace (a
se vedea 4.1.1.21.3 d)).
504
Exemplul 1: Amestec din Nr. ONU 1940 ACID TIOGLICOLIC (50%) i Nr. ONU 2531 ACID
METACRILIC STABILIZAT (50%); clasificarea amestecului: Nr. ONU 3265 MATERIE LICHID
ORGANIC COROSIV , ACID N.S.A.
-
Numerele ONU ale consituen ilor i num rul ONU al amestecului figureaz în lista de materii
asimilate.
-
Constituen ii i amestecul au acela i cod de clasificare: C3.
-
Nr. ONU 1940 ACID TIOGLICOLIC este asimilat cu lichidul de referin «acid acetic» i Nr. ONU 2531
ACID METACRILIC STABILIZAT este asimilat cu lichidul de referin «acetat de n-butil normal/solu ie
dizolvant saturat de acetat de n-butil». În conformitate cu alineatul d), acesta nu este un amestec
acceptabil de lichid de referin . Compatibilitatea chimic a amestecului trebuie verificat prin alte
mijloace.
Exemplul 2: Amestec din Nr. ONU 1793 FOSFAT ACID DE IZOPROPIL (50%) i Nr. ONU 1803 ACID
FENOLSULFONIC LICHID (50%); clasificarea amestecului: Nr. ONU 3265 MATERIE LICHID
ORGANIC COROSIV , ACID N.S.A.
-
Numerele ONU ale constituen ilor i num rul ONU al amestecului figureaz în lista de materii
asimilate.
-
Constituen ii i amestecul au acela i cod de clasificare: C3.
-
Nr. ONU 1793 FOSFAT ACID DE IZOPROPIL este asimilat cu lichidul de referin «solu ie
dizolvant » i Nr. ONU 1803 ACID FENOLSULFONIC LICHID este asimilat cu lichidul de referin
«ap ». În conformitate cu alineatul d), acesta este unul din amestecurile acceptabile de lichide de
referin . În consecin , se poate considera verificat compatibilitatea chimic a acestui amestec, cu
condi ia ca modelul tip al ambalajului s fie agreat pentru lichidele de referin «solu ie dizolvant » i
«ap ».
Figura 4.1.1.21.2. Diagrama care reprezint «regula pentru rubricile colective»
Rubrici individuale, rubrici

colective, solu ii, amestecuri,
preparate cu indica ia "reguli
pentru rubricile colective" în
lista de materii asimilate
v
/ \
/ \
/ \
/ Rubricile \
/ figureaz în \
/ lista de materii \ Nu
/ asimilate pentru to i
\ constituen ii solu iei, /
\ amestecului sau /
\ preparatului? /
505
\ /
\ /
\ /
\ /
Da
/ \
/ \
/ To i \
/constituen ii\
/ au acela i cod \ Nu
/ de clasificare
\ ca solu ia, /
\ amestecul sau /
\ preparatul? /
\ /
\ /
\ /
Da
/ \ / \
/ \ / \
/ To i \ / To i \
/constituen ii\ /constituen ii\

v
/sunt asimila i la\ Nu / separat sau în \ Nu
/acela i lichid de \ >/ ansamblu sunt \ Alte

probe necesare
\referin sau amestec/ \asimila i la unul din/
\de lichid de / \ amestecurile de /

\referin ? / \ lichide de /
\ / \mai jos? /
\ / \ /
\ / \ /
506
Da Da
v v
Compatibilitatea chimic e dovedit dac modelul tip de ambalaj

sau de GRV a fost probat cu unul din lichidele indicate
^
*)
Potrivit subpct. 4.1.1.21.5, ultimul paragraf din Amendamentul din 2013 la Regulamentul privind
transportul interna ional feroviar al m rfurilor periculoase (RID), apendice C la Conven ia privind
transporturile interna ionale feroviare (COTIF), în figura de la subpct. 4.1.1.21.5 din Regulament se
înlocuie te "(a se vedea 4.1.1.19.1)" prin "(a se vedea 4.1.1.21.1)".
Amestecuri acceptabile de lichide de referin
ap /acid nitric 55%, cu excep ia acizilor anorganici cu codul de clasificare C1, asimila i cu lichidul de
referin «ap »;
ap /solu ie dizolvant ;
ap /acid acetic;
ap /acetat de butil normal - solu ie dizolvant saturat de acetat de butil normal.
4.1.1.21.6.
Lista materiilor asimilate
În tabelul urm tor (lista materiilor asimilate), materiile periculoase sunt clasificate în ordinea numeric
a num rului lor ONU. Ca regul general , fiecare linie corespunde unei materii periculoase, fiecare
rubric individual sau fiecare rubric colectiv fiind încadrat la un Nr. ONU particular. Totu i, mai
multe linii consecutive pot fi folosite pentru acela i Nr. ONU, dac materiile care îi corespund au
denumiri diferite, (de exemplu diferi ii izomeri ai unei grupe de materii), propriet i chimice diferite,
propriet i fizice diferite i/sau condi ii de transport diferite. În aceste cazuri, rubrica individual sau
rubrica colectiv în grupa de ambalare particular este ultima dintre aceste linii consecutive.
Coloanele (1)-(4) din tabelul 4.1.1.21.6, urmând o structur similar celei din tabelul A de la capitolul
3.2, servesc la identificarea materiei conform prezentei subsec iuni. Ultima coloan indic lichidele de
referin la care sunt asimilate materiile.
Note
explicative pentru fiecare coloan :
Coloana (1) Num rul ONU
Con ine num rul ONU:

-
al materiei periculoase, dac un num r ONU specific a fost repartizat acestei materii, sau
-
al rubricii colective la care au fost repartizate materiile periculoase care n-au fost enumerate conform
cu criteriile de probe din Partea 2 («diagrama de decizie»)
Coloana (2a) Denumirea oficial de transport sau denumirea tehnic
Con ine denumirea materiei, denumirea rubricii individuale care poate con ine mai mul i izomeri sau
denumirea rubricii colective.
Denumirea indicat poate diferi de denumirea oficial de transport care se aplic .
Coloana (2b) Descriere
507
Con ine un text descriptiv care permite s se precizeze domeniul de aplicare al rubricii în cauz unde
clasificarea, condi iile de transport i/sau compatibilitatea chimic pot varia.
Coloana (3a) Clasa
Con ine num rul clasei al c rui titlu corespunde materiei periculoase. Acest num r al clasei este
atribuit în conformitate cu procedurile i cu criteriile din Partea 2.
Coloana (3b) Codul de clasificare
Con ine codul de clasificare al materiei periculoase care este atribuit în conformitate cu procedurile i
cu criteriile din Partea 2.
Coloana (4) Grupa de ambalare
Con ine num rul (numerele) grupei de ambalare (I,II sau III) atribuit(e) materiei periculoase în
conformitate cu procedurile i cu criteriile din Partea 2. Nu s-a atribuit grup de ambalare câtorva
materii.
Coloana (5) Lichid de referin
Indic , cu titlu de informa ie precis , fie un lichid de referin , fie un amestec de lichide de referin la
care poate fi asimilat materia, sau o referin privind regula pentru rubricile colective de la 4.1.1.21.5.
Tabelul 4.1.1.21.6.
Lista materiilor asimilate
Denumirea oficial de Cod de Grupa de

Nr. Clasa
transport sau denumirea Descriere 3.1.2 clasificare ambalare Lichid de referin
ONU 2.2
tehnic 3.1.2 2.2 2.1.1.3
(1) (2a) (2b) (3a) (3b) (4) (5)
1090 Aceton 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi Obs.: se
aplic numai dac a
fost dovedit c nivelul
de permeabilitate al
ambalajului vizavi de
materia de
transportat este
acceptat
1093 Acrilonitril stabilizat 3 FT1 I Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
de acetat de n-butil
1104 Aceta i de amil Izomeri puri i amestec 3 F1 III Acetat de n-
izomeric butil/solu ie
dizolvant saturat
1105 Pentanoli Izomeri puri i amestec 3 F1 II/III Acetat de n-
dizolvant saturat
1106 Amilamine Izomeri puri i amestec 3 FC II/III Amestec de
izomeric hidrocarburi i solu ie
dizolvant
1109 Formia i de amil Izomeri puri i amestec 3 F1 III Acetat de n-
dizolvant saturat
1120 Butanoli Izomeri puri i amestec 3 F1 II/III Acid acetic
izomeric
508
1123 Aceta i de butil Izomeri puri i amestec 3 F1 II/III Acetat de n-
dizolvant saturat
1125 n-Butilamin 3 FC II Amestec de
hidrocarburi i solu ie
dizolvant
1128 Formiat de n-butil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1129 Butiraldehid 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
1133 Adezivi Con in lichid inflamabil 3 F1 I/II/III Regul care se
aplic la rubrici
colective
1139 Solu ii de anrobare Tratamente de suprafa 3 F1 I/II/III Regul care se
sau anrob ri utilizate în aplic la rubrici
industrie sau în alte colective
scopuri: c ptu eli pentru
caroseria vehiculelor,
pentru butoaie i
carcase
1145 Ciclohexan 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
1146 Ciclopentan 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
1153 Eter dietilic de etilenglicol 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
de acetat de n-butil i
amestec de
hidrocarburi
1154 Dietilamin 3 FC II Amestec de
dizolvant
1158 Diizopropilamin 3 FC II Amestec de
dizolvant
1160 Dimetilamin în solu ie apoas 3 FC II Amestec de
dizolvant
1165 Dioxan 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
1169 Extracte aromatice lichide 3 F1 II/III Regul aplicabil la
rubricile colective
1170 Etanol sau Etanol în solu ie Solu ie apoas 3 F1 II/III Acid acetic
1171 Eter monoetilic de etilenglicol 3 F1 III Acetat de n-

butil/solu ie
dizolvant saturat
amestec de
hidrocarburi
1172 Acetat de eter monoetilic de 3 F1 III Acetat de n-
etilenglicol butil/solu ie
dizolvant saturat
amestec de
hidrocarburi
1173 Acetat de etil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1177 Acetat de 2-etilbutil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1178 Aldehid etil-2 butiric 3 F1 II Amestec de
509
hidrocarburi
1180 Butirat de etil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1188 Eter monometilic de etilenglicol 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
amestec de
hidrocarburi
1189 Acetat de eter monometilic de 3 F1 III Acetat de n-
etilenglicol butil/solu ie
dizolvant saturat
amestec de
hidrocarburi
1190 Formiat de etil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1191 Aldehide octilice Izomeri puri i amestec 3 F1 III Amestec de
izomeric hidrocarburi
1192 Lactat de etil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1195 Propionat de etil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1197 Extracte lichide pentru 3 F1 II/III Regul aplicabil la
aromatizat rubricile colective
1198 Formaldehid în solu ie Solu ie apoas , punct de 3 FC III Acid acetic
inflamabil aprindere cuprins între
21°C i 60°C
1202 Carburant diesel sau Gazolin Conform EN 590: 2004 3 F1 III Amestec de
sau cu punct de hidrocarburi
aprindere care nu
dep te 100°C
1202 Carburant diesel sau Gazolin punct de aprindere care 3 F1 III Amestec de
nu dep te 100°C hidrocarburi
1202 Combustibil u or pentru Foarte u or 3 F1 III Amestec de

înc lzire hidrocarburi
1202 Combustibil u or pentru Conform EN 590:2004 3 F1 III Amestec de
înc lzire sau cu punct de hidrocarburi
aprindere care nu
dep te 100°C
1203 Benzin 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
1206 Heptani Izomeri puri i amestec 3 F1 II Amestec de
1207 Hexaldehide n-Hexaldehid 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
1208 Hexani Izomeri puri i amestec 3 F1 II Amestec de
1210 Cerneluri de tipografie sau Inflamabile, inclusiv 3 F1 I/II/III Regul aplicabil la
materii aparente cernelurilor solven i i diluan i pentru rubricile colective
de tipografie cerneluri de tipografie
1212 Izobutanol 3 F1 III Acid acetic

1213 Acetat de izobutil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1214 Izobutilamin 3 FC II/III Amestec de
510
dizolvant
1216 Izooctene Izomeri puri i amestec 3 F1 II Amestec de

1219 Izopropanol 3 F1 II Acid acetic
1220 Acetat de izopropil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1221 Izopropilamin 3 FC I Amestec de
dizolvant
1223 Kerosen 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
1224 3,3 Dimetil-2-butanon 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
1224 Cetone lichide, n.s.a. 3 F1 II/III Regul care prive te
rubrici colective
1230 Metanol 3 FT1 II Acid acetic
1231 Acetat de metil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1233 Acetat de metilamil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1235 Metilamin în solu ie apoas 3 FC II Amestec de
dizolvant
1237 Butirat de metil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1247 Metacrilat de metil monomer 3 F1 II Acetat de n-
stabilizat butil/solu ie
dizolvant saturat
1248 Propionat de metil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1262 Octani Izomeri puri i amestec 3 F1 II Amestec de
1263 Vopsele sau materii asimilate Inclusiv lacuri, emailuri, 3 F1 I/II/III Regul care prive te
vopselelor erlac, firnis, cear de rubrici colective
parchet, grunduri, apret
i baze lichide pentru
lacuri sau inclusiv
solven i i diluan i pentru
vopsele
1265 Pentani n-Pentan 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
1266 Produse pentru parfumerie care con in solven i 3 F1 II/III Regul care prive te
inflamabili rubrici colective
1268 Petrol brut presiune de vapori la 3 F1 II Amestec de
50°C mai mic de 110 hidrocarburi
kPa
1268 Distilate de petrol, n.s.a. sau 3 F1 I/II/III Regul care prive te
produse petroliere, n.s.a. rubrici colective
1274 n-Propanol 3 F1 II/III Acid acetic

1275 Aldehid propionic 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
1276 Acetat de n-propil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
511
1277 Propilamin n-Propilamin 3 FC II Amestec de
dizolvant
1281 Formia i de propil Izomeri puri i amestec 3 F1 II Acetat de n-
dizolvant saturat
1282 Piridin 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
1286 Ulei de colofoniu 3 F1 II/III Regul care prive te
rubrici colective
1287 Solu ie de cauciuc 3 F1 II/III Regul care prive te
rubrici colective
1296 Trietilamin 3 FC II Amestec de
dizolvant
1297 Trimetilamin în solu ie care con ine peste 50% 3 FC I/II/III Amestec de
apoas (mas ) trimetilamin hidrocarburi i solu ie
dizolvant
1301 Acetat de vinil stabilizat 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1306 Produse pentru conservarea 3 F1 II/III Regul care se
lemnului, lichide aplic la rubrici
colective
1547 Anilin 6.1 T1 II Acid acetic
1590 Dicloraniline, lichide Izomeri puri i amestec 6.1 T1 II Acid acetic
izomeric
1602 Colorant lichid toxic, n.s.a. sau 6.1 T1 I/II/III Regul care se
materie intermediar lichid aplic la rubrici
pentru colorant, toxic , n.s.a. colective
1604 Etilendiamin 8 CF1 II Amestec de

dizolvant
1715 Anhidrid acetic 8 CF1 II Acid acetic
1717 Clorur de acetil 3 FC II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1718 Fosfat acid de butil 8 C3 III Solu ie dizolvant
1719 Sulfur de hidrogen Solu ie apoas 8 C5 III Acid acetic
1719 Lichid alcalin caustic, n.s.a. anorganic 8 C5 II/III Regul care se
aplic la rubrici
colective
1730 Pentaclorur de antimoniu, pur 8 C1 II ap
lichid
1736 Clorur de benzoil 8 C3 II Amestec de
dizolvant
1750 Acid cloracetic în solu ie Solu ie apoas 6.1 TC1 II Acid acetic
1750 Acid cloracetic în solu ie Amestecuri de acid 6.1 TC1 II Acid acetic
mono- i dicloracetic
1752 Clorur de cloracetil 6.1 TC1 I Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1755 Acid cromic în solu ie Solu ie apoas care nu 8 C1 II/III Acid nitric
con ine peste 30% acid
cromic
1760 Cianamid Solu ie apoas care nu 8 C9 II Ap
con ine peste 50%
cianamid
1760 Acid ditiofosforic.0,0-dietil 8 C9 II Acetat de n-
butil/solu ie
512
dizolvant saturat
1760 Acid ditiofosforic.0,0-diizopropil 8 C9 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1760 Acid ditiofosforic.0,0-di-n-propil 8 C9 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1760 Materie lichid corosiv , n.s.a. Punct de aprindere mai 8 C9 I/II/III Regul care se
mare de 60°C aplic la rubrici
colective
1761 Cuprietilendiamin în solu ie Solu ie apoas 8 CT1 II/III Amestec de
dizolvant
1764 Acid dicloracetic 8 C3 II Acid acetic
1775 Acid fluoroboric Solu ie apoas care nu 8 C1 II Ap
con ine peste 50% acid
fluoroboric
1778 Acid fluorosilicic 8 C1 II Ap
1779 Acid formic Con inând mai mult de 8 C3 II Acid acetic
85% (masa) acid
1783 Hexametildiamin în solu ie Solu ie apoas 8 C7 II/III Amestec de
dizolvant
1787 Acid iodhidric Solu ie apoas 8 C1 II/III Ap
1788 Acid bromhidric Solu ie apoas 8 C1 II/III Ap
1789 Acid clorhidric Solu ie apoas cu cel 8 C1 II/III Ap
mult 38%
1790 Acid fluorhidric care nu con in peste 8 CT1 II Ap Perioada de
60% acid fluorhidric utilizare autorizat :
pân în 2 ani
1791 Hipoclorit în solu ie Solu ie apoas , care 8 C9 II/III Acid nitric i solu ie
con ine agen i dizolvan i dizolvant
ca cei folosi i în mod
obi nuit în comer
1791 Hipoclorit în solu ie Solu ie apoas 8 C9 II/III Acid nitric
*) Pentru Nr. ONU 1791: Încercarea nu trebuie efectuat decât cu un orificiu. Dac încercarea se efectueaz cu acid
nitric ca lichid standard, va trebui s se foloseasc un orificiu i o garnitur de etan are rezistent la acid. Dac
încercarea se efectueaz cu solu ii de hipoclorit, este autorizat de asemenea utilizarea orificiilor i a garniturilor de
etan are de acela i model tip, rezistente la hipoclorit (de exemplu din elastomer de silicon) dar nerezistent la acid nitric.
1793 Fosfat acid de izopropil 8 C3 III Solu ie dizolvant
1802 Acid percloric Solu ie apoas nu 8 CO1 II Ap
con ine mai mult de 50%
acid (mas )
1803 Acid fenosulfonic lichid Amestec izomeric 8 C3 II Ap
1805 Acid fosforic în solu ie 8 C1 III Ap
1814 Hidroxid de potasiu în solu ie Solu ie apoas 8 C5 II/III Ap
1824 Hidroxid de sodiu în solu ie Solu ie apoas 8 C5 II/III Ap
1830 Acid sulfuric Con ine mai mult de 8 C1 II Ap

51% acid pur
1832 Acid sulfuric reziduar Stabil din punct de 8 C1 II Ap
vedere chimic
1833 Acid sulfuros 8 C1 II Ap
1835 Hidroxid de tetrametilamoniu Solu ie apoas , punct de 8 C7 II Ap
în solu ie aprindere mai mare de
60°C
1840 Clorur de zinc în solu ie Solu ie apoas 8 C1 III Ap
1848 Acid propionic Con inând cel pu in 8 C3 III Acetat de n-
10%, dar cel mult 90% butil/solu ie
(masa) acid dizolvant saturat
513
1862 Crotonat de etil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1863 Carboreactor 3 F1 I/II/III Amestec de
hidrocarburi
1866 in în solu ie Inflamabil 3 F1 I/II/III Regul care se
aplic la rubrici
colective
1902 Fosfat acid de disoctil 8 C3 III Solu ie dizolvant
1906 Acid reziduar de rafinare 8 C1 II Acid nitric
1908 Clorit în solu ie Solu ie apoas 8 C9 II/III Acid acetic

1914 Propionat de butil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1915 Ciclohexanon 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
1917 Acrilat de etil stabilizat 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1919 Acrilat de metil stabilizat 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1920 Nonani Izomeri puri i amestec 3 F1 III Amestec de
izomeric, cu punct de hidrocarburi
aprindere cuprins între
23°C i 60°C
1935 Cianur în solu ie, n.s.a. anorganic 6.1 T4 I/II/III Ap
1940 Acid tioglicolic 8 C3 II Acid acetic
1986 Alcooli inflamabili, toxici, n.s.a. 3 FT1 I/II/III Regul care se
aplic la rubrici
colective
1987 Ciclohexanol Tehnic pur 3 F1 III Acid acetic
1987 Alcooli, n.s.a. 3 F1 II/III Regul care se
aplic la rubrici
colective
1988 Aldehide inflamabile, toxice, 3 FT1 I/II/III Regul care se
n.s.a. aplic la rubrici
colective
1989 Aldehide, n.s.a. 3 F1 I/II/III Regul care se
aplic la rubrici
colective
1992 2,6-cis-Dimetilmorfolin 3 FT1 III Amestec de
hidrocarburi
1992 Lichid inflamabil, toxic, n.s.a. 3 FT1 I/II/III Regul care se
aplic la rubrici
colective
1993 Ester vinilic al acidului 3 F1 II Acetat de n-
propionic butil/solu ie
dizolvant saturat
1993 Acetat de 1-metoxi-2-propil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
1993 Lichid inflamabil, n.s.a. 3 F1 I/II/III Regul care se
aplic la rubrici
colective
2014 Peroxid de hidrogen în solu ie con inând între 20% i 5.1 OC1 II Acid nitric
apoas 60% peroxid de
hidrogen stabilizat dup
necesit i
514
2022 Acid crezilic amestec lichid con inând 6.1 TC1 II Acid acetic
cresoli, xilenoli i
metilfenoli
2030 Hidrazin în solu ie apoas con inând cel pu in 37% 8 CT1 II Ap
dar cel mult 64% (din
mas ) hidrazin
2030 Hidrat de hidrazin solu ie apoas con inând 8 CT1 II Ap
64% hidrazin
2031 Acid nitric excluzând acidul nitric 8 CO1 II Acid nitric

fumans ro u, care
con ine cel mult 55%
acid pur
2045 Izobutiraldehid 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2050 Compu i izomerici ai 3 F1 II Amestec de
izobutilenei hidrocarburi
2053 Alcool metilamilic 3 F1 III Acid acetic
2054 Morfolin 3 CF1 I Amestec de
hidrocarburi
2057 Tripropilen 3 F1 II/III Amestec de
hidrocarburi
2058 Valeraldehid izomeri puri i amestec 3 F1 II Amestec de
2059 Nitroceluloz în solu ie, 3 D I/II/III Regul care se
inflamabil aplic la rubricile
colective: contrar
procedurii obi nuite;
aceast regul se
aplic la solven ii cu
codul de clasificare
F1
2075 Cloral anhidru stabilizat 6.1 T1 II Solu ie dizolvant
2076 Crezoli lichizi izomeri puri i 6.1 TC1 II Acid acetic
amestec izomeric
2078 Diizocianat de toluen lichid 6.1 T1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2079 Dietilentriamin 8 C7 II Amestec de
hidrocarburi
2209 Formaldehid în solu ie Solu ie apoas 8 C9 III Acid acetic
con inând 37% form
aldehid , con inut în
metanol: 8-10%
2209 Formaldehid în solu ie Solu ie apoas 8 C9 III Ap
con inând minim 25%
formaldehid
2218 Acid acrilic stabilizat 8 CF1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2227 Metacrilat de n-butil stabilizat 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2235 Cloruri de clorobenzil lichide Clorur de 6.1 T2 III Amestec de
paraclorbenzil hidrocarburi
2241 Cicloheptan 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2242 Ciclohepten 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2243 Acetat de ciclohexil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2244 Ciclopentanol 3 F1 III Acid acetic
515
2245 Ciclopentanon 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
2247 n-Decan 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
2248 Di-n-butilamin 8 CF1 II Amestec de
hidrocarburi
2258 Propilen -1,2 diamin 8 CF1 II Amestec de
dizolvant
2259 Trietilendiamin 8 C7 II Ap
2260 Tripropilamin 3 FC III izomeri puri i
amestec izomeric
2263 Dimetilciclohexani izomeri puri i amestec 3 F1 II Amestec de
2264 N,N-dimetilciclohexilamin 8 CF1 II Amestec de
dizolvant
2265 N,N-Dimetilformamid 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2266 N,N-Dimetilpropilamin 3 FC II Amestec de
dizolvant
2269 Iminobispropilamin -3,3 8 C7 III Amestec de
dizolvant
2270 Etilamin în solu ie apoas Care con ine minim 50% 3 FC II Amestec de
dar nu mai mult de 70% hidrocarburi i solu ie
etilamin , punct de dizolvant
aprindere (cuprins între
23°C i 60°C), corosiv
sau u or corosiv
2275 Etil-2 butanol 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2276 Etil-2 hexilamin 3 FC III Amestec de
dizolvant
2277 Metacrilat de etil stabilizat 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2278 n-Hepten 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2282 Hexanoli Izomeri puri i amestec 3 F1 III Acetat de n-
dizolvant saturat
2283 Metacrilat de izobutil stabilizat 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2286 Pentametilheptan 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
2287 Izoheptene 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2288 Izohexani 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2289 Izoforondiamin 8 C7 III Amestec de
dizolvant
2293 Metoxi-4 metil-4 pentanon-2 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
2296 Metilciclohexan 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
516
2297 Metilciclohexanon Izomeri puri i amestec 3 F1 III Amestec de
2298 Metilciclopentan 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2302 Metil-5 Hexanon -2 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
2308 Hidrogenosulfat de nitrozil 8 C1 II Ap
lichid
2309 Octadiene 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2313 Picoline Izomeri puri i amestec 3 F1 III Amestec de
2317 Cuprocianur de sodiu în solu ie apoas 6.1 T4 I Ap
solu ie
2320 Tetraetilenpentamin 8 C7 III Amestec de
dizolvant
2324 Triizobutilen Amestec de monoolefine 3 F1 III Amestec de
C12 punct de aprindere hidrocarburi
cuprins între 23°C i
60°C
2326 Trimetilciclohexilamin 8 C7 III Amestec de
dizolvant
2327 Trimetilhexametilendimine izomeri puri i amestec 8 C7 III Amestec de
izomeric hidrocarburi i solu ie
dizolvant
2330 Undecan 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
2336 Formiat de alil 3 FT1 I Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2348 Acrila i de butil stabiliza i izomeri puri i amestec 3 F1 III Acetat de n-
dizolvant saturat
2357 Ciclohexilamin punct de aprindere 8 CF1 II Amestec de
cuprins între 23°C i hidrocarburi i solu ie
60°C dizolvant
2361 Diizobutilamin 3 FC III Amestec de
dizolvant
2366 Carbonat de etil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2367 alfa-Metilvaleraldehid 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2370 Hexen -1 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2372 Bis(dimetilamino)-1,2 etan 3 F1 II Amestec de
dizolvant
2379 Dimetil-1,3 butilamin 3 FC II Amestec de
dizolvant
2383 Dipropilamin 3 FC II Amestec de
dizolvant
2385 Izobutirat de etil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2393 Formiat de izobutil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
517
2394 Propionat de izobutil punct de aprindere 3 F1 III Acetat de n-
cuprins între 23°C i butil/solu ie
60°C dizolvant saturat
2396 Metilacrolein stabilizat 3 FT1 II Amestec de
hidrocarburi
2400 Izovalerat de metil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2401 Piperidin 8 CF1 I Amestec de
dizolvant
2403 Acetat de izopropenil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2405 Butirat de izopropil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2406 Izobutirat de izopropil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2409 Propionat de izopropil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2410 Tetrahidro-1,2,3,6 piridin 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2427 Clorat de potasiu în solu ie 5.1 O1 II/III Ap
apoas
2428 Clorat de sodiu în solu ie 5.1 O1 II/III Ap
apoas
2429 Clorat de calciu în solu ie 5.1 O1 II/III Ap
apoas
2436 Acid tioacetic 3 F1 II Acid acetic
2457 Dimetil-2,3 butan 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
2491 Etanolamin 8 C7 III Solu ie dizolvant
2491 Etanolamin în solu ie Solu ie apoas 8 C7 III Solu ie dizolvant
2496 Anhidrid propionic 8 C3 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2524 Ortoformiat de etil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2526 Furfurilamin 3 FC III Amestec de
dizolvant
2527 Acrilat de izobutil stabilizat 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2528 Izobutirat de izobutil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2529 Acid izobutiric 3 FC III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2531 Acid metacrilic stabilizat 8 C3 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
518
2542 Tributilamin 6.1 T1 II Amestec de

hidrocarburi
2560 Metil-2 pentanol-2 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2564 Acid tricloracetic în solu ie Solu ie apoas 8 C3 II/III Acid acetic
2565 Diciclohexilamin 8 C7 III Amestec de

dizolvant
2571 Acid etisulfuric 8 C3 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2571 Acizi alchilsulfurici 8 C3 II Regul care se
aplic la rubricile
colective
2580 Bromur de aluminiu în solu ie Solu ie apoas 8 C1 III Ap
2581 Clorur de aluminiu în solu ie Solu ie apoas 8 C1 III Ap
2582 Clorur de fier III în solu ie Solu ie apoas 8 C1 III Ap
2584 Acid metan sulfonic cu peste 5% acid sulfuric 8 C1 II Ap

liber
2584 Acizi alchilsulfonici lichizi cu peste 5% acid sulfuric 8 C1 II Acetat de n-
liber butil/solu ie
dizolvant saturat
2584 Acid benzen sulfonic cu peste 5% acid sulfuric 8 C1 II Ap
liber
2584 Acizi toluen sulfonici cu peste 5% acid sulfuric 8 C1 II Ap
liber
2584 Acizi arilsulfonici lichizi cu peste 5% acid sulfuric 8 C1 II Acetat de n-
liber butil/solu ie
dizolvant saturat
2586 Acid metan sulfonic care nu con ine peste 8 C3 III Ap
5% acid sulfuric liber
2586 Acizi alchilsulfonici lichizi care nu con ine peste 8 C3 III Acetat de n-
5% acid sulfuric liber butil/solu ie
dizolvant saturat
2586 Acid benzen sulfonic care nu con ine peste 8 C3 III Ap
2586 Acizi toluen sulfonici care nu con ine peste 8 C3 III Ap
2586 Acizi arilsulfonici lichizi care nu con ine peste 8 C3 III Acetat de n-
5% acid sulfuric liber butil/solu ie
dizolvant saturat
2610 Trialilamin 3 FC III Amestec de
dizolvant
2614 Alcool metalilic 3 F1 III Acid acetic
2617 Metilciclohexanoli Izomeri puri i amestec 3 F1 III Acid acetic
izomeric, punct de
23°C i 60°C
2619 Benzildimetilamin 8 CF1 II Amestec de
dizolvant
519
2620 Butira i de amil Izomeri puri i amestec 3 F1 III Acetat de n-
izomeric, punct de butil/solu ie
aprindere cuprins între dizolvant saturat
23°C i 60°C de acetat de n-butil
2622 Glicidaldehide punct de aprindere la 3 FT1 II Amestec de
23°C hidrocarburi
2626 Acid cloric în solu ie apoas care nu con ine peste 5.1 O1 II Acid nitric
10% acid cloric
2656 Chinolein punct de aprindere mai 6.1 T1 III Ap
mare de 60°C
2672 Amoniac în solu ie densitate relativ 8 C5 III Ap
cuprins între 0,880 i
0,957 la 15°C în ap ,
con inând peste 10% dar
nu mai mult de 35%
amoniac
2683 Sulfur de amoniu în solu ie solu ie apoas , punct de 8 CFT II Acid acetic
23°C i 60°C
2684 3-Dietilaminopropilamin 3 FC III Amestec de
dizolvant
2685 N,N-Dietilendiamin 8 CF1 II Amestec de
dizolvant
2693 Hidrogenosulfi i în solu ie anorganici 8 C1 III Ap
apoas , n.s.a.
2707 Dimetildioxani Izomeri puri i amestec 3 F1 II/III Amestec de
2733 Amine inflamabile corosive, 3 FC I/II/III Amestec de
n.s.a. sau Poliamine lichide hidrocarburi i solu ie
corosive, inflamabile, n.s.a. dizolvant
2734 Di-sec-butilamin 8 CF1 II Amestec de

hidrocarburi
2734 Amine lichide corosive, 8 CF1 II/III Amestec de
inflamabile n.s.a. sau hidrocarburi i solu ie
Poliamine lichide corosive, dizolvant
inflamabile, n.s.a.
2735 Amine lichide corosive, n.s.a. 8 C7 I/II/III Amestec de

sau Poliamine lichide corosive, hidrocarburi i solu ie
n.s.a. dizolvant
2739 Anhidrid butiric 8 C3 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2789 Acid acetic glacial sau Acid solu ie apoas con inând 8 CF1 II Acid acetic
acetic în solu ie peste 80% (mas ) acid
2790 Acid acetic în solu ie solu ie apoas con inând 8 C3 II/III Acid acetic
peste 10% dar nu mai
mult de 80% (mas ) acid
2796 Acid sulfuric care nu con ine peste 8 C1 II Ap

51% acid pur
2797 Electrolit alcalin pentru hidroxid de potasiu/ 8 C5 II Ap
acumulatoare sodiu, solu ie apoas
2810 Clorur de 2-cloro-6-fluorbenzil stabilizat 6.1 T1 III Amestec de
hidrocarburi
2810 2-Feniletanol 6.1 T1 III Acid acetic
2810 Eter monohexilic de etilenglicol 6.1 T1 III Acid acetic
2810 Lichid organic toxic, n.s.a. 6.1 T1 I/II/III Regul care se

aplic la rubricile
colective
520
2815 N-Aminoetilpiperazin 8 C7 III Amestec de
dizolvant
2818 Polisulfur de amoniu în solu ie apoas 8 CT1 II/III Acid acetic
solu ie
2819 Fosfat acid de amil 8 C3 III Solu ie dizolvant
2820 Acid butiric Acid n-butiric 8 C3 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2821 Fenol în solu ie solu ie apoas , toxic , 6.1 T1 II/III Acid acetic
nealcalin
2829 Acid caproic Acid n-caproic 8 C3 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2837 Hidrogenosulfa i în solu ie 8 C1 II/III Ap
apoas
2838 Butirat de vinil stabilizat 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2841 Di-n-amilamin 3 FT1 III Amestec de
dizolvant
2850 Tetrapropilen Amestec de monoolefine 3 F1 III Amestec de
C12 punct de aprindere hidrocarburi
60°C
2873 Dibutilaminoetanol N,N-Di- 6.1 T1 III Acid acetic
nbutilaminoetanol
2874 Acid furfurilic 6.1 T1 III Acid acetic
2920 Acid O,O-dietil-ditiofosforic punct de aprindere 8 CF1 II Solu ie dizolvant
60°C
2920 Acid O,O-dimetil-ditiofosforic punct de aprindere 8 CF1 II Solu ie dizolvant
60°C
2920 Bromur de hidrogen solu ie de 33% în acid 8 CF1 II Solu ie dizolvant
acetic glacial
2920 Hidroxid de tetrametilamoniu solu ie apoas , punct de 8 CF1 II Ap
23°C i 60°C
2920 Lichid corosiv inflamabil, n.s.a. 8 CF1 I/II Regul care se
aplic la rubricile
colective
2922 Sulfur de amoniu solu ie apoas , punct de 8 CT1 II Ap
23°C i 60°C
2922 Crezoli solu ie alcalin apoas , 8 CT1 II Acid acetic
amestec de crezolat de
sodiu i de potasiu
2922 Fenol solu ie alcalin apoas , 8 CT1 II Acid acetic
amestec de crezolat de
sodiu i de potasiu
2922 Hidrogenodiflorur de sodiu solu ie apoas 8 CT1 III Ap
2922 Lichid corosiv toxic, n.s.a. 8 CT1 I/II/III Regul care se

aplic la rubricile
colective
2924 Lichid inflamabil corosiv, n.s.a. or corosiv 3 FC I/II/III Regul care se
aplic la rubricile
colective
2927 Lichid organic toxic, corosiv, 6.1 TC1 I/II Regul care se
n.s.a. aplic la rubricile
colective
521
2933 Cloro-2-propionat de metil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2934 Cloro-2-propionat de izopropil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2935 Cloro-2-propionat de etil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2936 Acid tiolactic 6.1 T1 II Acid acetic
2941 Fluoraniline izomeri puri i 6.1 T1 III Acid acetic
amestec izomeric
2943 Tetrahidrofurfurilamin 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
2945 N-Metilbutilamin 3 FC II Amestec de
apoas
2946 Amino-2 dietilamino-5 pentan 6.1 T1 III Amestec de
apoas
2947 Cloracetat de izopropil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
2984 Peroxid de hidrogen în solu ie con inând peste 8% dar 5.1 O1 III Acid nitric
apoas nu mai mult de 20% de
peroxid de hidrogen,
stabilizat dup nevoi
3056 n-Heptadien 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
3065 uturi alcoolizate con inând peste 24% 3 F1 II/III Acid acetic
alcool în volum
3066 Vopsele sau substan e Inclusiv vopsele, lacuri, 8 C9 II/III Regul care se
asociate vopselelor emailuri, culori, erlac, aplic la rubricile
vernis, cear de parchet, colective
lichide pentru lacuri sau
solven i i diluan i pentru
vopsele
3079 Metacrilonitril stabilizat 6.1 TF1 I Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3082 Poli(3,6) etoxilat de alcool 9 M6 III Acetat de n-
secundar C6-C17 butil/solu ie
dizolvant saturat
amestec de
hidrocarburi
3082 Poli(3,6) etoxilat de alcool C12- 9 M6 III Acetat de n-
C15 butil/solu ie
dizolvant saturat
amestec de
hidrocarburi
3082 Poli(3,6) etoxilat de alcool C13- 9 M6 III Acetat de n-
C15 butil/solu ie
dizolvant saturat
amestec de
hidrocarburi
3082 Carburant pentru avioane JP-5 punct de aprindere mai 9 M6 III Amestec de
mare de 60°C hidrocarburi
3082 Carburant pentru avioane JP-7 punct de aprindere mai 9 M6 III Amestec de
522
3082 Gudron de huil punct de aprindere mai 9 M6 III Amestec de
3082 Naft de gudron de huil punct de aprindere mai 9 M6 III Amestec de
3082 Creozot ob inut plecând de la punct de aprindere mai 9 M6 III Amestec de
gudron de huil mare de 60°C hidrocarburi
3082 Creozot ob inut plecând de la punct de aprindere mai 9 M6 III Amestec de
gudron de lemn mare de 60°C hidrocarburi
3082 Fosfat de difenil i de 9 M6 III Amestec de
monocrezil hidrocarburi
3082 Acrilat de decil 9 M6 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
amestec de
hidrocarburi
3082 Ftalat de izobutil 9 M6 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
amestec de
hidrocarburi
3082 Ftalat de di-n-butil 9 M6 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
amestec de
hidrocarburi
3082 Hidrocarburi lichide, punct de 9 M6 III Regul care se
aprindere mai mare de aplic la rubricile
60°C, periculoase din colective
punct de vedere al
mediului
3082 Fosfat de izodecil i de difenil 9 M6 III Solu ie dizolvant
3082 Metilnaftalene amestec izomeric, lichid 9 M6 III Amestec de

hidrocarburi
3082 Fosfa i de triaril n.s.a. 9 M6 III Solu ie dizolvant
3082 Fosfa i de tricrezil care nu con in peste 3% 9 M6 III Solu ie dizolvant
izomer orto
3082 Fosfa i de trixilenil 9 M6 III Solu ie dizolvant
3082 Ditiofosfat alchilic de zinc C3-C14 9 M6 III Solu ie dizolvant
3082 Ditiofosfat arilic de zinc C7-C16 9 M6 III Solu ie dizolvant

3082 Materie periculoas din punct 9 M6 III Regul care se
de vedere al mediului, lichid , aplic la rubricile
n.s.a. colective
3099 Lichid comburant, toxic, n.s.a. 5.1 OT1 I/II/III Regul care se
aplic la rubricile
colective
3101 Peroxid organic de tip B, C, D, 5.2 P1 Acetat de n-
3103 E sau F, lichid sau Peroxid butil/solu ie
3105 organic de tip B, C, D, E sau F, dizolvant saturat
3107 lichid cu reglarea temperaturii de acetat de n-butil i
3109 amestec de
3111 hidrocarburi i acid
3113 nitric**
3115
3117
3119
**) Pentru Nr. ONU 3101, 3103, 3105, 3107, 3109, 3111, 3113, 3115, 3117, 3119 (hidroperoxid de ter -butil care
con ine peste 40% de peroxid i acizii peroxidici sunt exclu i): To i peroxizii organici sub form tehnic pur sau în
solu ie în solven i care, din punct de vedere al compatibilit ii lor, sunt sub acoperirea rubricii « lichid standard»
(amestec de hidrocarburi) în prezenta list . Compatibilitatea orificiilor i a garniturilor cu peroxizii organici poate fi
verificat independent de proba pe modelul tip, prin încerc ri de laborator utilizând acidul nitric. Peroxizii organici de la
Nr. ONU 3111, 3115, 3117 i 3119 nu sunt admi i la transport în trafic feroviar.
3145 Butilfenoli Lichizi, n.s.a. 8 C3 I/II/III Acid acetic
523
3145 Alchilfenoli lichizi, n.s.a. Inclusiv omologii de la 8 C3 I/II/III Acetat de n-
C2 la C12 butil/solu ie
dizolvant saturat
3149 Peroxid de hidrogen i acid cu acid acetic (Nr. ONU 5.1 OC1 II Solu ie dizolvant i
peroxiacetic în amestec 2790), acid sulfuric (Nr. acid nitric
stabilizat ONU 2796) i/sau acid
fosforic (Nr. ONU 1805)
i ap , i nu mai mult de
5% acid peroxiacetic
3210 Clora i anorganici, solu ie 5.1 O1 II/III Ap
apoas , n.s.a.
3211 Perclora i anorganici, solu ie 5.1 O1 II/III Ap
apoas , n.s.a.
3213 Broma i anorganici, solu ie 5.1 O1 II/III Ap
apoas , n.s.a.
3214 Permangana i anorganici, 5.1 O1 II Ap
solu ie apoas , n.s.a.
3216 Persulfa i anorganici, solu ie 5.1 O1 III Solu ie dizolvant

apoas , n.s.a.
3218 Nitra i anorganici, solu ie 5.1 O1 II/III Ap
apoas , n.s.a.
3219 Nitri i anorganici, solu ie 5.1 O1 II/III Ap
apoas , n.s.a.
3264 Clorur de cupru solu ie apoas , u or 8 C1 III Ap
corosiv
3264 Sulfat de hidroxilamin solu ie apoas , la 23% 8 C1 III Ap
3264 Acid fosforic solu ie apoas 8 C1 III Ap
3264 Lichid anorganic corosiv, acid, punct de aprindere mai 8 C1 I/II/III Regul care se
n.s.a. mare de 60°C aplic la rubricile
colective, nu se
aplic la
amestecurile ai c ror
constituen i figureaz
la Nr. ONU 1830,
1832 i 2308
3265 Acid metoxiacetic 8 C3 I Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3265 Anhidrid alilsuccinic 8 C3 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3265 Acid ditioglicolic 8 C3 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3265 Fosfat butilic Amestec de fosfat mono 8 C3 III Solu ie dizolvant
i di-butilic
3265 Acid caprilic 8 C3 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3265 Acid izovaleric 8 C3 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3265 Acid pelargonic 8 C3 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3265 Acid piruvic 8 C3 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
524
3265 Acid valeric 8 C3 III Acid acetic
3265 Lichid organic corosiv, acid, punct de aprindere mai 8 C3 I/II/III Regul care se
colective
3266 Hidrosulfur de sodiu solu ie apoas 8 C5 II Acid acetic
3266 Sulfur de sodiu solu ie apoas , u or 8 C5 III Acid acetic
corosiv
3266 Lichid anorganic corosiv, punct de aprindere mai 8 C5 I/II/III Regul care se
bazic, n.s.a. mare de 60°C aplic la rubricile
colective
3267 2,2-(Butilimino)-bisetanol 8 C7 II Amestec de
dizolvant
3267 Lichid organic corosiv, bazic, punct de aprindere mai 8 C7 I/II/III Regul care se
colective
3271 Eter monobutilic de etilenglicol punct de aprindere la 3 F1 III Acid acetic
60°C
3271 Esteri, n.s.a. 3 F1 II/III Regul care se
aplic la rubricile
colective
3272 Ester ter -butilic al acidului 3 F1 II Acetat de n-
acrilic butil/solu ie
dizolvant saturat
3272 Propionat de izobutil punct de aprindere mai 3 F1 II Acetat de n-
mic de 23°C butil/solu ie
dizolvant saturat
3272 Valerat de metil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3272 orto-Formiat de trimetil 3 F1 II Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3272 Valerat de etil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3272 Izovalerat de izobutil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3272 Propionat de n-amil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant satura
3272 Butirat de n-butil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3272 Lactat de metil 3 F1 III Acetat de n-
butil/solu ie
dizolvant saturat
3272 Esteri, n.s.a. 3 F1 II/III Regul care se
aplic la rubricile
colective
3287 Nitrit de sodiu solu ie apoas la 40% 6.1 T4 III Ap
3287 Lichid anorganic toxic, n.s.a. 6.1 T4 I/II/III Regul care se
aplic la rubricile
colective
3291 De eu de spital nespecificat, lichid 6.2 I3 II Ap
n.s.a.
3293 Hidrazin în solu ie apoas care nu con ine peste 6.1 T4 III Ap
37% hidrazin (mas )
525
3295 Heptani n.s.a. 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
3295 Nonani punct de aprindere mai 3 F1 III Amestec de
mic de 23°C hidrocarburi
3295 Decani n.s.a. 3 F1 III Amestec de
hidrocarburi
3295 1,2,3-Trimetilbenzen 3 F1 II Amestec de
hidrocarburi
3295 Hidrocarburi lichide, n.s.a. 3 F1 I/II/III Regul care se
aplic la rubricile
colective
3405 Clorat de bariu în solu ie 5.1 OT1 II/III Ap
solu ie apoas
3406 Perclorat de bariu în solu ie 5.1 OT1 II/III Ap
solu ie apoas
3408 Perclorat de plumb în solu ie 5.1 OT1 II/III Ap
solu ie apoas
3413 Cianur de potasiu în solu ie 6.1 T4 I/II/III Ap
solu ie apoas
3414 Cianur de sodiu în solu ie 6.1 T4 I/II/III Ap
solu ie apoas
3415 Fluorur de sodiu în solu ie 6.1 T4 III Ap
solu ie apoas
3422 Fluorur de potasiu în solu ie 6.1 T4 III Ap
solu ie apoas
4.1.2.
Dispozi ii generale suplimentare privind utilizarea GRV-urilor
4.1.2.1.
Când GRV-urile sunt folosite pentru transportul materiilor lichide al c ror punct de aprindere nu
dep te 60°C (în creuzet închis) sau al pulberilor susceptibile s formeze nori de pulberi explozivi,
trebuie luate m suri pentru evitarea oric rei desc rc ri electrostatice periculoase.
4.1.2.2.
Orice GRV metalic, GRV din plastic rigid sau GRV compozit trebuie s fie supus controalelor i
testelor necesare în conformitate cu 6.5.4.4 sau cu 6.5.4.5:
-
înainte de punerea sa în serviciu;
-
apoi la intervale care s nu dep easc doi ani i jum tate sau cinci ani, dup cum este necesar;
-
dup repara ie sau reconstruc ie, înainte s fie reutilizate pentru transport.
Un GRV nu trebuie umplut i prezentat la transport dup data de expirare a valabilit ii ultimei probe
periodice prescrise la punctul 6.5.4.14.3, sau dup data ultimei inspec ii periodice prescrise la punctul
6.5.1.6.4. Totu i, un GRV umplut înainte de data limit de valabilitate a ultimei probe sau inspec ii
periodice, poate fi transportat maximum trei luni dup aceast dat .
În plus, un GRV poate fi transportat dup data valabilit ii ultimei probe sau inspec ii periodice:
a)
dup ce a fost golit, dar înainte de fi cur at pentru a fi supus probei sau verific rii prescrise înainte de
o nou umplere; i
b)
cu excep ia existen ei unei derog ri acordate de autoritatea competent , timp de maximum ase luni
dup data de expirare a valabilit ii ultimei probe sau inspec ii periodice, pentru a permite întoarcerea
rfurilor sau a reziduurilor periculoase în vederea elimin rii sau recicl rii lor, conform
reglement rilor.
NOT
. În ceea ce prive te men iunea în documentul de transport, a se vedea
5.4.1.1.11.
526
4.1.2.3.
GRV-urile de tip 31 HZ2 trebuie s fie umplute la cel pu in 80% din capacitatea înveli ului exterior.
4.1.2.4.
Cu excep ia cazului când între inerea regulat a unui GRV metalic, din material plastic rigid, din
material compozit sau din material plastic flexibil este executat de c tre proprietarul GRV-ului, al
rui stat de re edin i denumire sau simbol agreat sunt înscrise durabil pe GRV, partea care
execut între inerea regulat trebuie s aplice o marc durabil pe GRV situat în apropierea m rcii
"UN" a modelului tip al fabricantului, indicând:
a)
statul în care a fost executat opera ia de între inere regulat ; i
b)
denumirea sau simbolul agreat de partea care a executat între inerea regulat .
4.1.3.
Dispozi ii generale privind instruc iunile de ambalare
4.1.3.1.
Instruc iunile de ambalare care se aplic m rfurilor periculoase din clasele 1-9 sunt specificate la
4.1.4. Ele sunt subdivizate în trei subsec iuni în func ie de tipul de ambalaj la care se aplic :
4.1.4.1.
pentru ambalaje, altele decât GRV-urile i ambalajele mari, aceste instruc iuni de ambalare sunt
desemnate printr-un cod alfanumeric care începe cu litera "P" sau "R", dac este vorba de un ambalaj
caracteristic pentru RID i ADR;
4.1.4.2.
pentru GRV-uri; aceste instruc iuni de ambalare sunt desemnate printr-un cod alfanumeric care începe
cu literele "IBC";
4.1.4.3.
pentru ambalajele mari; aceste instruc iuni de ambalare sunt desemnate printr-un cod alfanumeric
care începe cu literele "LP".
În general, instruc iunile de ambalare stipuleaz c se aplic dispozi iile generale de la sec iunile
4.1.1, 4.1.2 i/sau 4.1.3, dup caz. Ele pot de asemenea s prescrie conformitatea cu dispozi iile
speciale de la 4.1.5, 4.1.6, 4.1.7, 4.1.8 sau 4.1.9, dup caz. În instruc iunea de ambalare referitoare la
anumite materii sau obiecte pot fi specificate de asemenea dispozi ii speciale de ambalare. Ele sunt
de asemenea desemnate printr-un cod alfanumeric care con ine literele:
"PP" pentru ambalaje, altele decât GRV-urile sau ambalajele mari, sau "RR" dac este vorba despre
dispozi ii speciale specifice RID sau ADR;
"B" pentru GRV-uri sau "BB" dac este vorba de dispozi ii speciale specifice RID/ADR.
"L" pentru ambalajele mari.
Cu excep ia unor preciz ri contrare care figureaz în alt parte, orice ambalaj trebuie s fie conform
prescrip iilor care se aplic în partea 6. În general, instruc iunile de ambalare nu dau directive asupra
compatibilit ii, iar utilizatorul nu trebuie s aleag un ambalaj f s verifice dac materia e
compatibil cu materialul de ambalare ales (de exemplu, recipientele de sticl nu sunt potrivite pentru
majoritatea fluorurilor). Atunci când recipientele de sticl sunt autorizate în instruc iunile de ambalare,
sunt autorizate i ambalajele din por elan, faian i ceramic .
4.1.3.2.
Coloana (8) din tabelul A de la capitolul 3.2 indic pentru fiecare obiect sau materie instruc iunea sau
instruc iunile de folosit. În coloana (9a) sunt indicate dispozi iile speciale de ambalare care se aplic
unor materii sau obiecte specifice, iar în coloana (9b) cele referitoare la ambalarea în comun (a se
vedea 4.1.10).
4.1.3.3.
Fiecare instruc iune de ambalaj men ioneaz , dac este loc, ambalajele simple sau combinate care
sunt admise. Pentru ambalajele combinate, sunt indicate ambalajele exterioare i interioare admise,
i, dac este loc, cantitatea maxim autorizat , în fiecare ambalaj interior sau exterior. Masa net
maxim i con inutul maxim sunt definite la 1.2.1.
4.1.3.4.
527
Ambalajele urm toare, nu trebuie utilizate atunci când materiile transportate sunt susceptibile de
lichefiere în cursul transportului:
Ambalaje:
Butoaie: 1D i 1G;
zi: 4A, 4B, 4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G, 4H1 i 4H2;
Saci: 5L1, 5L2, 5L3, 5H1, 5H2, 5H3, 5H4, 5M1 i 5M2;
Ambalaje compozite: 6HC, 6HD2, 6HG1, 6HG2, 6HD1, 6PC, 6PD1, 6PD2, 6PG1, 6PG2 i 6PH1;
Ambalaje mari din material plastic flexibil: 51H (ambalaj exterior)
GRV:
Pentru materiile din grupa de ambalare I: toate tipurile de GRV-uri;
Pentru materiile din grupele de ambalare II i III:
Lemn: 11C, 11 D i 11F;
Carton: 11G;
Flexibile 13H1, 13H2, 13H3, 13H4, 13H5, 13L1; 13L2, 13L3, 13L4, 13M1 i 13M2;
Compozite: 11 HZ2 i 21 HZ2;
Pentru a se încadra la acest paragraf, materiile i amestecurile de materii al c ror punct de topire este
mai mic sau egal cu 45°C, sunt considerate ca materii solide susceptibile de a se lichefia în cursul
transportului.
4.1.3.5.
Atunci când instruc iunile de ambalare de la acest capitol autorizeaz folosirea unui tip particular de
ambalaj exterior pentru un ambalaj compozit (de exemplu 4G respectiv 1A2), ambalajele care au
acela i cod de ambalare, urmat de literele "V", "U" sau "W" înscrise conform prescrip iilor din partea 6
(de exemplu 4GV, 4GU sau 4GW, respectiv 1A2V, 1A2U sau 1A2W) pot fi de asemenea utilizate,
dac îndeplinesc acelea i condi ii i limit ri care se aplic utiliz rii acestui tip de ambalaj conform cu
instruc iunile de ambalare corespunz toare. De exemplu, un ambalaj combinat marcat "4GV" poate fi
utilizat atunci când este autorizat un alt ambalaj combinat marcat "4G", cu condi ia s respecte
prescrip iile instruc iunii de ambalare corespunz toare tipului de ambalaj interior i a limitei cantitative.
4.1.3.6.
Recipiente de presiune pentru lichide i materii solide
4.1.3.6.1.
Cu excep ia indica iei contrare din RID, recipientele de presiune care satisfac:
a)
prescrip iile aplicabile din capitolul 6.2 sau
b)
normele na ionale sau interna ionale privind conceperea, construc ia, testele, fabrica ia i controlul,
aplicate de rile de fabrica ie, cu condi ia ca dispozi iile de la 4.1.3.6 s fie respectate, i ca, pentru
butelii, tuburi, butoaie de presiune, cadre de butelie sau recipiente sub presiune de siguran ,
construc ia s fie în a a fel încât raportul minim între presiunea de explozie i presiunea de prob s
fie de:
(i)
1,50 pentru recipientele de presiune reînc rcabile;
(ii)
2,00 pentru recipientele de presiune nereînc rcabile.
sunt autorizate pentru transportul oric rei materii lichide sau solide, altele decât cele explozive, materii
termice instabile, peroxizii organici, materiile autoreactive, cele susceptibile s cauzeze, prin reac ie
528
chimic , o cre tere sensibil a presiunii în interiorul ambalajului i materiile radioactive (altele decât
cele autorizate la 4.1.9).
Aceast sub-sec iune nu este aplicabil materiilor men ionate la 4.1.4.1, în tabelul 3 din instruc ia de
ambalare P200.
4.1.3.6.2.
Fiecare model-tip de recipient de presiune trebuie s fie aprobat de autoritatea competent a rii de
fabrica ie sau dup cum este indicat în capitolul 6.2.
4.1.3.6.3.
Cu excep ia indica iei contrare, trebuie utilizate recipientele de presiune care au o presiune de prob
minim de 0,6 Mpa.
4.1.3.6.4.
Cu excep ia indica iei contrare, recipientele de presiune pot fi dotate cu un dispozitiv de urgen de
sc dere a presiunii pentru a evita o explozie în caz de r sturnare sau de incendiu
Robinetele recipientelor de presiune trebuie s fie concepute i fabricate pentru a putea rezista unor
deterior ri f a l sa s se scurg con inutul, sau s fie protejate împotriva oric rei avarii care risc
provoace o scurgere accidental a con inutului din recipientele de presiune, dup una dintre
metodele descrise la 4.1.6.8 a) la e).
4.1.3.6.5.
Recipientele de presiune nu trebuie s fie umplute la mai mult de 95% din capacitate la 50°C. O marj
de umplere suficient (goal pe din untru) trebuie s fie l sat pentru a asigura c la o temperatur
de 55°C recipientul de presiune nu va fi umplut de lichid
4.1.3.6.6.
Cu excep ia indica iei contrare, recipientele de presiune trebuie supuse unui control i unei test ri
periodice la fiecare cinci ani. Controlul periodic trebuie s cuprind o examinare exterioar , o
examinare interioar sau o metod alternativ cu acordul autorit ii competente, o testare de presiune
sau o metod de testare non distructiv echivalent cu punerea în func iune cu acordul autorit ii
competente, inclusiv un control al tuturor accesoriilor (etan eitatea robine ilor, dispozitivele de urgen
de sc dere a presiunii sau elementele fuzibile, de exemplu). Recipientele de presiune nu trebuie s fie
umplute dup data limit a controlului sau a testelor periodice, dar pot fi transportate dup aceast
dat . Repara iile recipientelor de presiune trebuie s fie conforme exigen elor de la 4.1.6.11.
4.1.3.6.7.
Înainte de umplere, cel care ambaleaz trebuie s inspecteze recipientul de presiune i s se asigure
este autorizat pentru materiile de transportat i c dispozi iile din RID sunt satisf cute. Odat
recipientul umplut, obturatoarele trebuie s fie închise i s r mân astfel pe parcursul transportului.
Expeditorul trebuie s verifice etan eitatea închiderilor i a echipamentului.
4.1.3.6.8.
Recipientele de presiune reînc rcabile nu trebuie umplute într-un mod diferit fa de cel folosit anterior
cu excep ia cazului în care opera iile necesare schimbului de serviciu au fost efectuate.
4.1.3.6.9.
Marcarea recipientelor de presiune pentru lichide i pentru materii solide în conformitate cu 4.1.3.6
(neconforme prescrip iilor de la capitolul 6.2) trebuie s fie conform cu prescrip iile autorit ii
competente a rii de fabrica ie.
4.1.3.7.
Toate buteliile, toate tuburile, butoaiele de presiune i cadrele de butelii, conforme instruc iunii de
ambalare P200 i prescrip iilor de construc ie din capitolul 6.2 sunt autorizate pentru transportul
oric rei materii lichide sau solide supuse instruc iunii de ambalare P001 sau P002, exceptând o
dispozi ie contrar din instruc iunea de ambalare sau o dispozi ie special în coloana (9a) din tabelul
A de la capitolul 3.2. Capacitatea tuburilor i cadrelor de butelii nu trebuie s dep easc 1000 de
litri.
4.1.3.8.
Ambalajele sau GRV-urile care nu sunt autorizate în mod expres în instruc iunea de ambalare care se
aplic , nu trebuie utilizate pentru transportul unei materii sau a unui obiect, cu excep ia unei derog ri
temporare de la prezentele dispozi ii, derogare convenit între statele contractante la RID în
conformitate cu 1.5.1.
4.1.3.9.
Obiecte neambalate altele decât obiectele din clasa 1
4.1.3.9.1.
529
Atunci când obiectele mari i robuste nu pot fi ambalate conform prescrip iilor capitolelor 6.1 sau 6.6 i
când acestea trebuie s fie transportate goale, necur ate i neambalate, autoritatea competent a
statului de origine1 poate aproba un astfel de transport. Acesta trebuie s in cont de urm toarele:
a)
obiectele mari i robuste trebuie s fie suficient de rezistente pentru a suporta ocurile i sarcinile la
care pot fi supuse în mod normal pe timpul transportului, inclusiv transbord rile între mijloacele de
transport i între mijloacele de transport i antrepozite, precum i orice ridicare a unei palete pentru o
manipulare ulterioar manual sau mecanizat ;
b)
toate dispozitivele de închidere i orificiile trebuie s fie sigilate pentru a se evita orice scurgere de
con inut care ar putea rezulta, în condi ii normale de transport, datorit vibra iilor, varia iilor de
temperatur , modific rilor de umiditate sau varia iilor de presiune (de exemplu datorit altitudinii); la
exteriorul obiectelor mari i robuste nu trebuie s adere nici un reziduu periculos;
c)
ile obiectelor mari i robuste care sunt direct în contact cu m rfurile periculoase:
i)
nu trebuie s fie alterate sau atacate de m rfurile periculoase; i
ii)
nu trebuie s cauzeze efecte periculoase, de exemplu o reac ie catalitic sau o reac ie cu m rfurile
periculoase;
d)
obiectele mari i robuste care con in lichide trebuie s fie înc rcate i arimate astfel încât s fie
exclus orice scurgere de con inut sau deformarea permanent a obiectului în cursul transportului;
e)
aceste obiecte trebuie s fie fixate pe cadre sau în colivii sau în alte dispozitive de manipulare sau
fixate pe vagon sau container astfel încât s nu se poat desface în condi ii normale de transport.
1
Dac statul de origine nu este un stat contractant la RID, autoritatea
competent a primului stat contractant la RID atins de expedi ie.
4.1.3.9.2.
Obiectele neambalate agreate de autoritatea competent conform dispozi iilor 4.1.3.8.1 sunt supuse
procedurilor de expediere din partea 5. În plus, expeditorul acestor obiecte trebuie s se asigure c o
copie a agrementului a fost ata at la documentul de transport.
NOT
. Un obiect mare i robust poate fi un rezervor flexibil de carburant, un
echipament militar, o ma in sau un echipament care con ine m rfuri periculoase în
cantit i care dep esc cantit ile limitate conform 3.4.6.
4.1.4.
Lista instruc iunilor de ambalare
NOT
. De i numerotarea folosit pentru urm toarele instruc iuni de ambalare este
aceea i cu cea din codul IMDG i din Regulamentul tip ONU, pot exista câteva
diferen e de detaliu.
4.1.4.1.
Instruc iuni de ambalare privind utilizarea ambalajelor (cu excep ia GRV-urilor i a ambalajelor mari).
P001 INSTRUC IUNI DE AMBALARE (MATERII LICHIDE) P001

Urm toarele ambalaje sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1 i 4.1.3:
Con inut/masa net maxim (a se
Ambalaje combinate
vedea 4.1.3.3)
Grupa de
Grupa de Grupa de
Ambalaje interioare Ambalaje exterioare ambalare
ambalare I ambalare II
III
Din sticl 10 l Butoaie
530
Din material plastic 30 l
Din metal 40 l din o el (1A1, 1A2) 250 kg 400 kg 400 kg
din aluminiu (1B1, 1B2) 250 kg 400 kg 400 kg
din alt metal (1N1, 1N2) 250 kg 400 kg 400 kg
din plastic (1H1, 1H2) 250 kg 400 kg 400 kg
din placaj (1D) 150 kg 400 kg 400 kg
din carton (1G) 75 kg 400 kg 400 kg
zi
din o el (4°) 250 kg 400 kg 400 kg
din aluminiu (4B) 250 kg 400 kg 400 kg
din alt metal (4N) 250 kg 400 kg 400 kg
din lemn natur (4C1, 4C2) 150 kg 400 kg 400 kg
din pl ci aglomerate (4F) 75 kg 400 kg 400 kg
din material plastic
expandat (4H1) 60 kg 60 kg 60 kg
din material plastic rigid (4H2) 150 kg 400 kg 400 kg

Bidoane (Canistre)
din o el (3A1, 3A2) 120 kg 120 kg 120 kg
din material plastic (3H1,3H2) 120 kg 120 kg 120 kg
Ambalaje simple:
Butoaie
din o el cu capac nedemontabil (1°1) 250 l 450 l 450 l
din o el cu capac demontabil (1°2) 250 l*) 450 l 450 l
din aluminiu cu capac nedemontabil (1B1) 250 l 450 l 450 l
din aluminiu cu capac demontabil (1B2) 250 l*) 450 l 450 l
din metal altul decât o el sau aluminiu cu capac nedemontabil (1N1)
din metal altul decât o el sau aluminiu cu capac 250 l 450 l 450 l
demontabil (1N2)
din material plastic cu capac nedemontabil (1H1)
din material plastic cu capac demontabil (1H2) 250 l*) 450 l 450 l
250 l 450 l 450 l
Bidoane (canistre) 250 l*) 450 l
din o el cu capac nedemontabil (3°1) 60 l 60 l 60 l
din o el cu capac demontabil (3°2) 60 l*) 60 l 60 l
din aluminiu cu capac nedemontabil (3B1) 60 l 60 l 60 l
din aluminiu cu capac demontabil (3B2) 60 l*) 60 l 60 l
din material plastic cu capac nedemontabil (3H1) 60 l 60 l 60 l
din material plastic cu capac demontabil (3H2) 60 l*) 60 l 60 l
Ambalaje compozite:
Recipient din material plastic cu un butoi exterior din o el sau din aluminiu (6HA1,
250 l 250 l 250 l
6HB1)
Recipient din material plastic cu un butoi exterior din carton sau din material
plastic sau din placaj (6HG1, 6HH1, 6HD1) 120 l 250 l 250 l
Recipient din material plastic cu co sau lad exterioar din o el sau din aluminiu
sau cu un ambalaj exterior din lemn natur, placaj, carton sau din material plastic 60 l 60 l 60 l
rigid (6HA2, 6HB2, 6HC, 6HD2, 6HG2 sau 6HH2)
Recipient din sticl cu butoi exterior din o el, din aluminiu, din carton, din placaj,
din material plastic rigid sau din material plastic expandat (6PA1, 6PB1, 6PG1,
6PD1, 6PH1 sau 6PH2) sau cu cutie sau co exterior din o el sau din aluminiu
sau cu lad exterioar din lemn natur sau din carton sau cu co exterior din 60 l 60 l 60 l
chit (6PA2, 6PB2, 6PC, 6PG2 sau 6PD2)
531
Dispozi ii speciale de ambalare
Recipientele de presiune dac sunt satisf cute dispozi iile generale de la 4.1.3.6. M
Dispozi ie suplimentar :
Pentru materiile din clasa 3, grupa de ambalare III, care degaj cantit i mici de dioxid de carbon sau azot, ambalajele
trebuie s fie prev zute cu un orificiu de aerisire.
Dispozi ii speciale de ambalare:
PP1 Pentru Nr. ONU 1133, 1210, 1263 i 1866 i pentru adezivii, cernelurile de tipografie i materiile asimilabile
cernelurilor de tipografie, vopselele i materiile asimilabile vopselelor i r inile în solu ie care sunt încadrate la Nr.
ONU 3082, materiile din grupele de ambalare II i III pot fi transportate în ambalaje metalice sau din material plastic
care nu corespund probelor din capitolul 6.1, în cantit i de cel mult 5 l pe ambalaj, dup cum urmeaz :
a) ca înc rc turi paletizate, în box-palete sau în alte unit i de înc rcare, ca de exemplu ambalaje individuale
amplasate sau stivuite pe un palet i asigurate cu chingi, folie retractabil sau extensibil sau printr-o alt metod
adecvat sau
b) ca ambalaje interioare a ambalajelor combinate cu mas net maxim de 40 kg.
PP2 Pentru Nr. ONU 3065, butoaie din lemn de o capacitate maxim de 250/care nu r spund dispozi iilor de la capitolul
6.1 pot fi utilizate.
PP4 Pentru Nr. ONU 1774, ambalajele trebuie s corespund nivelului de prob a grupei de ambalare II.
PP5 Pentru Nr. ONU 1204, ambalajele trebuie s fie construite astfel încât s se evite orice explozie din cauza cre terii
presiunii interne. Buteliile, tuburile i butoaiele de presiune nu pot fi utilizate pentru aceste materii.
PP6 (suprimat)
PP10 Pentru Nr. ONU 1791, grupa de ambalare II, ambalajul trebuie prev zut cu un orificiu de aerisire.
PP31 Pentru Nr. ONU 1131, ambalajele trebuie s fie închise ermetic.
PP33 Pentru Nr. ONU 1308, grupele de ambalare I i II, sunt autorizate numai ambalajele combinate cu o mas brut
maxim de 75 kg.
PP81 Pentru Nr. ONU 1790 cu mai mult de 60% dar maximum 85% fluorur de hidrogen i pentru Nr. ONU 2031 cu
mai mult de 55% acid nitric, durata de utilizare autorizat a butoaielor i canistrelor din material plastic ca ambalaje
simple este de doi ani de la data fabrica iei.
Dispozi ii speciale de ambalare specifice RID i ADR:
RR2 Pentru Nr. ONU 1261, ambalajele cu capac demontabil nu sunt autorizate.
P002 INSTRUC IUNI DE AMBALARE (MATERII SOLIDE) P002

Urm toarele ambalaje sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1 i 4.1.3:
Mas net maxim (a se vedea
Ambalaje combinate
4.1.3.3)
Grupa de Grupa de
Grupa de
Ambalaje interioare Ambalaje exterioare ambalare ambalare I
ambalare I
II II
Din sticl 10 kg Butoaie 400 kg 400 kg 400 kg
Din plastic1) 50 kg din o el (1A1, 1A2) 400 kg 400 kg 400 kg
Din metal 50 kg din aluminiu (1B1, 1B2)
Din hârtie1),2),3) 50 kg din alt metal (1N1, 1N2) 400 kg 400 kg 400 kg
Din carton1),2),3) 50 kg din plastic (1H1, 1H2) 400 kg 400 kg 400 kg

1) Aceste ambalaje interioare trebuie zi
fie etan e la materii pulverulente
din o el (4A) 400 kg 400 kg 400 kg
2) Aceste ambalaje interioare nu din aluminiu (4B) 400 kg 400 kg 400 kg

trebuie s fie utilizate dac materiile
din alt metal (4N) 400 kg 400 kg 400 kg
transportate sunt susceptibile de a
se lichefia în cursul transportului (a din lemn natur (4C1) 250 kg 400 kg 400 kg
se vedea 4.1.3.4.) din lemn natur, cu pere i 250 kg 400 kg 400 kg
etan i la materii
pulverulente (4C2)
din pl ci aglomerate din 125 kg 400 kg 400 kg
lemn (4F)
3) Aceste ambalaje interioare nu din carton (4G) 125 kg 400 kg 400 kg
532
trebuie s fie utilizate pentru din material plastic 60 kg 60 kg 60 kg
materiile din grupa de ambalare I expandat (4H1)
din material plastic rigid 250 kg 400 kg 400 kg
(4H2
Bidoane(canistre)
din o el (3A1, 3A2) 120 kg 120 kg 120 kg
din plastic (3H1, 3H2) 120 kg 120 kg 120 kg
Ambalaje simple:
Butoaie
din o el (1A1 sau 1A24)) 400 kg 400 kg 400 kg
din aluminiu (1B1 sau 1B24)) 400 kg 400 kg 400 kg
dintr-un metal altul decât o el sau aluminiu (1N1 sau 1N24)) 400 kg 400 kg 400 kg
din material plastic (1H1 sau 1H24)) 400 kg 400 kg 400 kg
din carton (1G)5) 400 kg 400 kg 400 kg
din placaj (1D)5) 400 kg 400 kg 400 kg
Bidoane (canistre)
din o el (3A1 sau 3A2)4) 120 kg 120 kg 120 kg
din aluminiu (3B1 sau 3B2)4) 120 kg 120 kg 120 kg
din material plastic (3H1 sau 3H2)4) 120 kg 120 kg 120 kg
zi
din o el (4A)5) exclus 400 kg 400 kg
din aluminiu (4B)5) exclus 400 kg 400 kg
e)
din alt metal (4N) neautorizat 400 kg 400 kg
din lemn natur (4C1)5) exclus 400 kg 400 kg
din placaj (4D)5) exclus 400 kg 400 kg
din pl ci aglomerate din lemn (4F)5) exclus 400 kg 400 kg
din lemn natur cu pere i etan i la pulverulente (4C2)5) exclus 400 kg 400 kg
din carton (4G)5) exclus 400 kg 400 kg
din material plastic rigid (4H2)5) exclus 400 kg 400 kg
Saci
saci (5H3, 5H4, 5L3, 5M2)5) exclus 50 kg 50 kg
Ambalaje compozite
Recipient din material plastic cu butoi exterior din o el din 400 kg 400 kg 400 kg
aluminiu, din placaj, din carton sau din material plastic (6HA1,
6HB1, 6HG15), 6HD15) sau 6HH1)
Recipient din material plastic cu ambalaj exterior sau lad 75 kg 75 kg 75 kg
exterioar din o el sau din aluminiu, sau cu lad exterioar din
lemn natur, din placaj, din carton sau din material plastic rigid
(6HA2, 6HB2, 6HC, 6HD25), 6HG25) sau 6HH2)
Recipient din sticl cu butoi exterior din o el, din aluminiu, din 75 kg 75 kg 75 kg
placaj sau din carton (6PA1, 6PB1, 6PD15) sau 6PG15)) sau
cu lada sau ambalaj exterior din lemn natur sau din carton sau
cu co exterior din r chit (6PA2, 6PB2, 6PC, 6PG25) sau
6PD25)) sau cu ambalaj exterior din material plastic rigid sau
din material plastic expandat (6PH2 sau 6PH15))
4) Aceste ambalaje nu trebuie s fie utilizate pentru materiile din grupa de ambalare I susceptibile de
a se lichefia în cursul transportului (a se vedea 4.1.3.4)
5) Aceste ambalaje nu trebuie s fie utilizate pentru materiile susceptibile de a se lichefia în cursul
transportului (a se vedea 4.1.3.4).
Recipiente de presiune dac sunt satisf cute dispozi iile generale de la 4.1.3.6
PP6 (suprimat)
533
PP7 Pentru Nr. ONU 2000, celuloidul poate s fie transportat i f ambalaj pe pale i, acoperit cu o
hus din material plastic i fixat prin mijloace adecvate, cum ar fi benzi de o el, ca i cu vagon
complet/înc rc tur complet în vagoane acoperite sau în containere închise. Masa brut a unei
palete nu trebuie s dep easc 1 000 kg.
PP8 Pentru Nr. ONU 2002, ambalajele trebuie s fie construite astfel încât s evite orice explozie
cauzat de cre terea presiunii interne. Buteliile, tuburile i butoaiele de presiune nu pot fi utilizate
pentru aceste materii.
PP9 Pentru Nr. ONU 3175, 3243 i 3244, ambalajele trebuie s fie de tipul care a fost supus unei
probe de etan eitate la nivelul probei din grupa de ambalare II.
Pentru Nr. ONU 3175 proba de etan eitate nu este necesar când lichidul este în întregime absorbit
într-un material solid i acesta este închis într-un sac etan .
PP11 Pentru Nr. ONU 1309, grupa de ambalare III i 1362, sacii 5H1, 5L1 i 5M1 sunt autoriza i
dac sunt con inu i în saci din material plastic i paletiza i sub o hus retractabil sau extensibil .
PP12 Pentru Nr. ONU 1361, 2213 i 3077, sacii 5H1, 5L1 i 5M1 sunt autoriza i dac sunt
transporta i în vehicule acoperite sau în containere închise.
PP13 Pentru obiectele de la Nr. ONU 2870, sunt autorizate numai ambalajele combinate care
îndeplinesc nivelul de prob din grupa de ambalare I.
PP14 Pentru Nr. ONU 2211, 2698 i 3314 ambalajele nu trebuie s neap rat s îndeplineasc
probele de ambalaje de la capitolul 6.1.
PP15 Pentru Nr. ONU 1324 i 2632, ambalajele trebuie s îndeplineasc nivelul de prob din grupa
de ambalare III.
PP20 Pentru Nr. ONU 2217, se poate utiliza un recipient etan la pulverulente i rezistent la rupere.
PP30 Pentru Nr. ONU 2471, ambalajele interioare din hârtie sau din carton nu sunt autorizate.
PP34 Pentru Nr. ONU 2969 (f in de ricin), sunt autoriza i sacii 5H1, 5L1 i 5M1.
PP37 Pentru Nr. ONU 2590 i 2212 sunt autoriza i sacii 5M1. To i sacii, indiferent de tip, trebuie
transporta i în vagoane sau containere închise sau s fie amplasa i în supraambalaje rigide închise.
PP38 Pentru Nr. ONU 1309, grupa de ambalare II, sacii nu sunt autoriza i decât în vagoane
acoperite sau în containere închise.
PP84 Pentru Nr. ONU 1057, ambalajele exterioare rigide trebuie s corespund nivelului de prob a
grupei de ambalare II. Ele trebuie s fie concepute, construite i dispuse astfel încât s previn orice
deplasare, orice aprindere accidental a dispozitivelor sau orice degajare accident de gaz sau de
lichid inflamabil.
NOTA Pentru brichetele uzate, colectate separat, vezi capitolul 3.3, dispozi ia special 654.
Dispozi ie special de ambalare specific RID i ADR
RR5 Pe lâng dispozi ia special de ambalare PP84 este suficient îndeplinirea dispozi iilor de la
4.1.1.1, 4.1.1.2 i 4.1.1.5 la 4.1.1.7 dac masa brut a coletului nu dep te 10 Kg.
NOTA Pentru brichetele uzate, colectate separat, vezi capitolul 3.3, dispozi ia special 654.
P003 INSTRUC IUNI DE AMBALARE P003

rfurile periculoase trebuie s fie amplasate în ambalaje exterioare adecvate. Ambalajele trebuie
fie conforme dispozi iilor de la 4.1.1.1, 4.1.1.2, 4.1.1.4 la 4.1.1.8 i celor de la 4.1.3 i concepute
astfel încât s corespund prescrip iilor de la 6.1.4 referitoare la construc ie. Trebuie s fie utilizate
ambalaje exterioare fabricate dintr-un material adecvat care prezint o rezisten suficient i
concepute în func ie de capacitate i de utilizarea c reia îi sunt destinate. Atunci când aceast
instruc iune de ambalare este aplicat la transportul obiectelor sau ambalajelor interioare con inute
în ambalajele combinate, ambalajul trebuie s fie conceput i fabricat astfel încât s evite orice
desc rcare accidental a obiectelor în condi ii normale de transport.
PP16 Pentru Nr. ONU 2800, acumulatoarele trebuie s fie protejate contra scurt-
circuitelor i trebuie s fie ambalate cu grij în ambalaje exterioare robuste.
NOT 1. Acumulatoarele asigurate contra
scurgerilor care fac parte integrant dintr-
un echipament mecanic sau electronic
necesare pentru func ionarea acestora,
trebuie fixate solid în suportul
echipamentului i protejate contra
deterior rilor i scurt-circuitelor.
2. Pentru acumulatoarele uzate (Nr. ONU
2800), a se vedea P801a.
PP17 Pentru Nr ONU 2037, masa net a coletelor nu trebuie s dep easc 55 kg pentru
ambalajele din carton sau 125 kg pentru celelalte ambalaje.
PP19 Pentru materiile de la Nr. ONU 1364 i 1365 este autorizat transportul în balo i.
534
PP20 Materiile de la Nr. ONU 1363, 1386, 1408 i 2793 pot fi transportate numai în
recipiente etan e la materii pulverulente i rezistente la rupere.
PP32 Materiile de la Nr. ONU 2857 i 3358 pot fi transportate f ambalaj, în colivii de
chit sau în supraambalaje exterioare adecvate.
PP87 (suprimat)
PP88 (suprimat)
PP 90 Pentru Nr. ONU 3506, dubluri interioare sa saci dintr-un material robust i rezistent
la scurgeri sau perfor ri, impermeabili la mercur i închise ermetic, în a a fel încât
previn orice scurgere, indiferent de pozi ia sau orientarea coletului, trebuie s
fie utilizate.
Dispozi ie special de ambalare specific RID-ului i ADR-ului:
RR6 Pentru Nr. ONU 2037, în caz de transport cu vagonul sau cu înc rcare complet ,
obiectele din metal pot fi ambalate i în felul urm tor: obiectele trebuie s fie
grupate în unit i pe ni te platouri i men inute în pozi ie cu ajutorul unei huse de
plastic adecvate; aceste unit i trebuie s fie aranjate i men inute în mod
convenabil pe ni te palete.

Aceast instruc iune se aplic Nr. ONU 3473, 3476, 3477, 3478 i 3479.
Ambalajele urm toare sunt autorizate:
1) Pentru cartu ele pentru pilele cu combustibil, dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1.1,
4.1.1.2, 4.1.1.3, 4.1.1.6 i 4.1.3:
Butoaie (1A2, 1B2, 1N2, 1H2, 1D, 1G);
Cutii (4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G, 4H1, 4H2);
Bidoane (canistre) (3A2, 3B2, 3H2).
Ambalajele trebuie s îndeplineasc nivelul de performan al grupei de ambalare II.
2) Pentru cartu ele pentru pilele cu combustibil ambalate cu un echipament: ambalajele exterioare
robuste care îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1.1, 4.1.1.2, 4.1.1.6 i 4.1.3.
Atunci când cartusele pentru pilele cu combustibil sunt ambalate cu un echipament, ele trebuie s fie
ambalate în ambalaje interioare sau plasate într-un ambalaj exterior cu material de umplutur sau cu
unul sau mai mul i pere i de separare, în a a fel încât s fie protejate contra deterior rii care poate fi
cauzat de deplasarea sau plasarea con inutului în ambalajul exterior.
Echipamentul trebuie s fie protejat împotriva deplas rii în interiorul ambalajului exterior.
În scopul acestei instruc iuni de ambalare, prin "echipament" se în elege aparatul care necesit
pentru func ionarea sa cartusele pentru pilele cu combustibil cu care el este ambalat.
3) Pentru cartusele pentru pilele cu combustibil con inute într-un echipament: ambalaje exterioare
robuste care îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1.1, 4.1.1.2, 4.1.1.6 i 4.1.3.
Echipamentele robuste de m rime mare (a se vedea 4.1.3.8), care con in cartu e pentru pilele cu
combustibil pot fi transportate f s fie ambalate. Pentru cartu ele pentru pilele cu combustibil
con inute într-un echipament, sistemul complet trebuie s fie protejat contra scurtcircuitelor i
func ion rii accidentale.

Ambalajele urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1 i 4.1.3.
Ambalaje combinate:
Ambalaje Ambalaje exterioare Mas net maxim
interioare: (vezi 4.1.3.3)
din sticl 1 l Butoaie
din o el (1A1, 1A2) 400 kg
din o el 40 l
din plastic (1H1, 1H2) 400 kg
din placaj (1D) 400 kg
din carton (1G) 400 kg

zi
din o el (4A) 400 kg
din lemn natur (4C1, 4C2) 400 kg
din pl ci aglomerate din lemn (4F) 400 kg
din material plastic expandat (4H1) 60 kg
din material plastic rigid (4H2) 400 kg
535
Ambalaje simple: Capacitate maxim
(vezi 4.1.3.3)
Butoaie
din o el cu capac nedemontabil (1A1) 450 l
Bidoane (canistre)
Ambalaje compozite
recipient din material plastic cu un butoi exterior din o el (6HA1) 250 l
Recipiente sub presiune din o el, dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.3.6.

Pot fi utilizate numai ambalaje agreate pentru aceste m rfuri de autoritatea competent .
Un exemplar al agrementului eliberat de autoritatea competent trebuie s înso easc fiecare
expedi ie sau în documentul de transport trebuie s fie men ionat faptul c aceste ambalaje au fost
agreate de autoritatea competent .

Pot fi utilizate numai ambalaje aprobate de c tre autoritatea competent din statul de origine. Dac
statul de origine nu este un stat contractant la RID, ambalajul trebuie s fie aprobat de autoritatea
competent a primului stat contractant la RID, prin care trece expedi ia.
NOT În ceea ce prive te men iunea din documentul de transport a se vedea 5.4.1.2.1 e).

Ambalajele urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1 i 4.1.3 i
dispozi iile particulare de la 4.1.5.
Ambalaje interioare Ambalaje intermediare Ambalaje exterioare
Saci nu e necesar zi
din hârtie din o el (4A)
impermeabil
din material plastic din aluminiu (4B)
din materiale textile
din alt metal (4N)
cauciucat
din lemn natural ordinar
(4C1)
din lemn natural cu pere i
Recipiente
etan i
la materii pulverulente
din lemn
(4C2)
Folii din placaj (4D)
din material plastic din pl ci aglomerate din
lemn (4F)
din material textil din carton (4G)
cauciucat
expandat (4H1)
din material plastic rigid
(4H2)
Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
din aluminiu (1B1, 1B2)
din alt metal (1N1, 1N2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
din plastic (1H1, 1H2)
Dispozi ie special de ambalare:
PP43 Pentru Nr. ONU 0159, ambalajele interioare nu sunt necesare atunci când se
utilizeaz butoaie din metal (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1 sau 1N2) sau din plastic
(1H1 sau 1H2) ca ambalaje exterioare.
P112 a INSTRUC IUNI DE AMBALARE (Materii 1.1 D solide umezite) P112 a
536
Saci Saci zi
din hârtie multistrat din material plastic din o el (4A)
rezistent
la ap din material textil cu din aluminiu (4B)
ptu eal sau dublur
din material plastic din alt metal (4N)
din material textil din material plastic din lemn natur ordinar
din material textil (4C1)
cauciucat din lemn natur cu pere i
etan i la
din es tur din
materiale pulverulente
material plastic
(4C2)
din placaj (4D)
din pl ci aglomerate
din lemn (4F)
Recipiente Recipiente din carton (4G)
din lemn din lemn
expandat (4H1)
din metal din metal din material plastic rigid
(4H2)
din plastic din material plastic
Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
din alt metal (1N1,
1N2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
Ambalajele intermediare nu sunt cerute dac sunt utilizate ca ambalaje exterioare butoaie etan e cu
capac demontabil.
PP26 Pentru Nr. ONU 0004, 0076, 0078, 0154, 0219 i 0394, ambalajele nu trebuie s
con in plumb.
PP45 Pentru Nr. ONU 0072 i 0226, nu sunt cerute ambalaje intermediare.
INSTRUC IUNI DE AMBALARE (Materie 1.1 D, solid ,

P112 b P112 b
uscat , nepulverulent )
Saci Saci (numai pentru Nr. ONU 0150) Saci
din hârtie multistrat din material plastic din material plastic
etan i la materii pulverulente
din hârtie multistrat din material textil cu c ptu eal (5H2)
rezisten i la ap sau dublur din material plastic
din es tur de material plastic
din material plastic rezisten i la ap (5H3)
din material textil din folie de material plastic

(5H4)
din material textil din materiale textile etan e la
cauciucat materii pulverulente (5L2)
din es tur de
material plastic
rezistente la ap (5L3)
din hârtie multistrat rezistent
la ap (5M2)
zi
din o el (4A)
din aluminiu (4B)
537
din alt metal (4N)
din lemn natur ordinar (4C1)
din lemn natur cu pere i etan i
la materiale pulverulente (4C2)
din placaj (4D)
din pl ci aglomerate din lemn
(4F)
din carton (4G)
din material plastic expandat
(4H1), rigid (4H2)
Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
PP26 Pentru Nr. ONU 0004, 0076, 0078, 0154, 0216, 0219 i 0386, ambalajele nu trebuie s
con in plumb.
PP46 Pentru Nr. ONU 0209, sunt recomanda i saci etan i la materiale pulverulente (5H2),
pentru TNT în stare uscat sub form de solzi sau granule i cu o mas net maxim
de 30 kg.
PP47 Pentru Nr. ONU 0222 nu sunt cerute ambalaje interioare dac ambalajul exterior este
un sac.
INSTRUC IUNI DE AMBALARE (Materie 1.1 D, solid ,

112 c P112 c
uscat , pulverulent )
Ambalaje Ambalaje intermediare Ambalaje exterioare
interioare
Saci Saci zi
din hârtie din hârtie stratificat , din o el (4A)
stratificat ,
rezistent la ap rezistent la ap cu îmbr minte interioar din din aluminiu (4B)
material plastic
din alt metal (4N)
din material
plastic, din lemn natur, obi nuite
(4C1)
din es tur de din lemn natur cu pere i etan i
material plastic la materii pulverulente (4C2)
Recipiente Recipiente din placaj (4D)
din lemn din metal din pl ci aglomerate din lemn
(4F)
din carton din material plastic din carton (4G)
din metal din lemn din material plastic
din material din material plastic rigid (4H2)
plastic
Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
Dispozi ii suplimentare:
1. Ambalajele intermediare nu sunt necesare dac se folosesc butoaie ca ambalaj exterior.
2. Ambalajele trebuie s fie etan e la pulverulente.
PP26 Pentru Nr. ONU 0004, 0076, 0078, 0154, 0216, 0219 i 0386, ambalajele nu trebuie
con in plumb.
538
PP46 Pentru Nr. ONU 0209, sunt recomanda i saci etan i la materiale pulverulente (5H2)
pentru TNT în stare uscat sub form de solzi sau granule i cu o mas net
maxim de 30 kg.
PP48 Pentru Nr. ONU 0504, nu se utilizeaz ambalaje metalice

Saci Nu sunt necesare zi
din textile
din alt metal (4N)
cauciucate
din lemn natur,obi nuite
(4C1)
Recipiente din lemn natur, cu pl ci
etan e la
pulverulente (4C2)
din lemn din placaj (4D)
din carton din pl ci aglomerate din
lemn (4F)
din metal din carton (4G)
din material plastic din material plastic rigid
(4H2)
Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
Ambalajele trebuie s fie etan e la materii pulverulente
PP49 Pentru Nr. ONU 0094 i 0305, un ambalaj interior nu trebuie s con in mai mult de
50 g de materie.
PP50 Pentru Nr. ONU 0027, ambalajele interioare nu sunt necesare dac se utilizeaz
butoaie ca ambalaje exterioare.
PP51 Pentru Nr. ONU 0028, pot fi utilizate folii de hârtie stratificat (kraft) sau de hârtie
parafinat ca ambalaje interioare.
P114 a INSTRUC IUNI DE AMBALARE (materie solid umezit ) P114 a

interioare
Saci Saci zi
din plastic din material plastic din o el (4A)
din textile, cu îmbr minte sau din metal altul decât o el sau
din textile
ptu eal din material plastic aluminiu (4N)
din es tur de din lemn natur, obi nuite
material plastic (4C1)
din lemn natur, cu pl ci
etan e la pulverulente (4C2)
Recipiente Recipiente din placaj (4D)
din metal din metal din pl ci aglomerate din lemn
(4F)
din material din material plastic din carton (4G)
plastic
din lemn din material plastic rigid (4H2)
Butoaie
539
Pere i desp itori din o el (1A1, 1A2)
din lemn din aluminiu (1B1, 1B2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
Ambalajele intermediare nu sunt necesare dac sunt utilizate butoaie etan e cu capac demontabil ca
ambalaje exterioare.
PP26 Pentru Nr. ONU 0077, 0132, 0234, 0235 i 0236, ambalajele nu trebuie s con in
plumb.
PP43 Pentru Nr. ONU 0342, ambalajele interioare nu sunt necesare atunci când se utilizeaz
butoaie din metal (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1 sau 1N2) sau din plastic (1H1 sau 1H2) ca
P114 b INSTRUC IUNI DE AMBALARE (materie solid uscat ) P114 b

din hârtie stratificat din lemn natur ob inute
(4C1)
din material plastic din lemn natural cu pere i
din textile, etan la etan i la pulverulente (4C2)
pulverulente
din es tur de material din placaj (4D)
plastic, etan la din pl ci aglomerate din
pulverulente lemn (4F)
Recipiente din carton (4G)
din carton Butoaie
din metal din o el (1A1, 1A2)
din hârtie din aluminiu (1B1, 1B2)
din material plastic din alt metal (1N1, 1N2)
din es tur de material din placaj (1D)
plastic, etan la din carton (1G)
pulverulente
din lemn din plastic (1H1, 1H2)
PP26 Pentru Nr. ONU 0077, 0132, 0234, 0235 i 0236, ambalajele nu trebuie s con in plumb.
PP48 Pentru numerele ONU 0508 i 0509, nu trebui s se utilizeze ambalaje metalice.
PP50 Pentru Nr. ONU 0160, 0161 i 0508 ambalajele interioare nu sunt necesare dac sunt utilizate
butoaie cu ambalaje exterioare.
PP52 Pentru Nr. ONU 0160 i 0161, dac sunt utilizate butoaie din metal (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1
sau 1N2) ca ambalaje exterioare, ambalajele metalice trebuie s fie construite astfel încât s evite
riscul de explozie ca urmare a unei cre teri de presiune intern din cauze interne sau externe.
P115 INSTRUC IUNE DE AMBALARE P115

interioare
Recipiente Saci din material plastic în recipiente din metal zi din lemn natur obi nuite (4C1)
din material din lemn natur, cu pere i etan i la
plastic materii pulverulente (4C2)
din lemn Butoaie din placaj (4D)
din metal din pl ci aglomerate din lemn (4F)
Butoaie
Recipiente din o el (1A1, 1A2)
540
din placaj (1D)
din carton (1G)
PP45 Pentru Nr. ONU 0144, ambalajele intermediare nu sunt necesare.
PP53 Pentru Nr. ONU 0075, 0143, 0495 i 0497, dac se utilizeaz l zi ca ambalaje exterioare,
ambalajele interioare trebuie s fie închise cu capsule i dopuri filetate i s aibe o
capacitate de maximum
5 l. Ambalajele interioare trebuie s fie înconjurate cu materiale de umplere absorbante i
ignifuge.
Cantitatea de materiale de umplere absorbante trebuie s fie suficient pentru a absorbi
tot lichidul con inut. Recipientele metalice trebuie s fie fixate între ele cu un material de
umplere.
Dac se utilizeaz l zi ca ambalaje exterioare, mas net a propergolului este limitat la
30 kg.
PP54 Pentru Nr. ONU 0075, 0143, 0495 i 0497, dac se utilizeaz butoaie ca ambalaje
exterioare i dac ambalajele intermediare sunt butoaie, ele trebuie s fie înconjurate cu
un material de umplere ignifug în cantitate suficient pentru a absorbi tot lichidul con inut.
Un ambalaj compozit compus dintr-un recipient din material plastic într-un butoi de metal,
poate s fie utilizat în locul ambalajelor interioare i intermediare. Volumul net de
propergol nu trebuie s dep easc 120 l pe colet.
PP55 Pentru Nr. ONU 0144 trebuie introdus un material de umplere absorbant.
PP56 Pentru Nr. ONU 0144 recipientele de metal pot fi utilizate ca ambalaje interioare.
PP57 Pentru Nr. ONU 0075, 0143, 0495 i 0497, trebuie utiliza i saci ca ambalaje intermediare
dac l zile servesc ca ambalaje exterioare.
PP58 Pentru Nr. ONU 0075, 0143, 0495 i 0497, trebuie s se utilizeze butoaie ca ambalaje
intermediare dac butoaiele servesc i ca ambalaje exterioare.
PP59 Pentru Nr. ONU 0144, l zile din carton (4G) pot fi utilizate ca ambalaje exterioare.
PP60 Pentru nr. Nr. ONU 0144, nu trebuie s se utilizeze butoaie din aluminiu (1B1 i 1B2) nici
dintr-un alt metal, altele decât o elul sau aluminiul (1N1 i 1N2).

Saci Saci
din hârtie rezistent la apa i Nu sunt necesare din es tur de material
ulei plastic, (5H1)
din textile cu îmbr minte din hârtie stratificat rezistent
sau dublur din material la ap (5M2)
plastic
din es tur de material din folie de material plastic
plastic, (5H4)
Recipiente din textile, etan e la
pulverulente (5L2)
din carton rezistent la ap din textile, rezistente la ap
(5L3)
din metal
din material plastic zi
din lemn, etan e la din o el (4A)
pulverulente
din aluminiu (4B)
din alt metal (4N)
Folii din lemn natur obi nuite (4C1)
din hârtie parafinat din lemn natur cu pere i etan i
din hârtie rezistent la ap la materiale pulverulente
(4C2)
din material plastic din placaj (4D)
din pl ci aglomerate din lemn
(4F)
din carton (4G)
din material plastic rigid (4H2)
541
Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
Canistre
din o el (3A1, 3A2)
PP61 Pentru Nr. ONU 0082, 0241, 0331 i 0332 ambalajele interioare nu sunt
necesare dac se utilizeaz butoaie cu capac demontabil, etan e, ca
PP62 Pentru Nr. ONU 0082, 0241, 0331 i 0332 ambalajele interioare nu sunt
necesare dac explozibilul este con inut într-un material impermeabil la
lichide.
PP63 Pentru Nr. ONU 0081, ambalajele interioare nu sunt necesare când acesta
este con inut într-un material plastic rigid impermeabil la esteri nitrici.
PP64 Pentru Nr. ONU 0331 ambalajele interioare nu sunt necesare dac se
utilizeaz saci (5H2, 5H3 sau 5H4) ca ambalaje exterioare.
PP65 Pentru Nr. ONU 0082, 0241, 0331 i 0332 pot fi utiliza i sacii (5H2 sau
5H3) ca ambalaje exterioare.
PP66 Pentru Nr. ONU 0081 nu trebuie s se utilizeze sacii ca ambalaje
exterioare.

interioare
Nu sunt Nu sunt necesare zi
necesare
din o el (4A)
din aluminiu (4B)
din alt metal (4N)
din lemn natur, obi nuite (4C1),
din lemn natur cu pere i etan i la
materii pulverulente (4C2),
din placaj (4D)
din pl ci aglomerate din lemn (4F)
din carton (4G)
din material plastic expandat (4H1)
Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
PP67 Urm toarele dispozi ii se aplic la Nr. ONU: 0006, 0009, 0010, 0015, 0016, 0018, 0019,
0034, 0035, 0038, 0039, 0048, 0056, 0137, 0138, 0168, 0169, 0171, 0181, 0182, 0183,
0186, 0221, 0243, 0244, 0245, 0246, 0254, 0280, 0281, 0286, 0287, 0297, 0299, 0300,
0301, 0303, 0321, 0328, 0329, 0344, 0345, 0346, 0347, 0362, 0363, 0370, 0412, 0424,
0425, 0434, 0435, 0436, 0437, 0438, 0451, 0488 i 0502:
542
Obiectele explozibile de dimensiuni mari i rezistente, destinate în mod normal utiliz rii
militare, care nu sunt prev zute cu mijloace de amorsare, sau a c ror mijloace de
amorsare sunt prev zute cu cel pu in dou dispozitive de siguran eficace, pot fi
transportate f ambalaj. Când aceste obiecte cuprind înc rc turi propulsive sau sunt
autopropulsate, sistemele lor de aprindere trebuie protejate contra solicit rilor care pot
ap rea în condi ii normale de transport. Un rezultat negativ la probele din seria 4 efectuate
pe un obiect neambalat permite s se ia în considerare transportul obiectului f ambalaj.
Astfel de obiecte neambalate pot fi fixate pe cadre sau pot fi amplasate în colivii sau în
orice alt dispozitiv de manipulare adaptat.

interioare
din material din aluminiu (4B)
plastic
din alt metal (4N)
din lemn natur obi nuite (4C1)
Recipiente din lemn natur cu pere i etan i la
din lemn materii pulverulente (4C2),
din carton din placaj (4D)

din material din carton (4G)
plastic
Bobine Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
PP68 Pentru Nr. ONU 0029, 0267 i 0455, sacii i bobinele nu trebuie s fie utilizate ca
ambalaje interioare.
P132a INSTRUC IUNI DE AMBALARE P132a

Obiecte alc tuite din înveli uri închise din metal, din material plastic sau din carton, care con in o
materie explozibil detonant sau cele alc tuite din materii explozibile detonante cu liant plastic.
interioare
Nu sunt necesare Nu sunt necesare zi
din o el (4A)
din aluminiu (4B)
din alt material (4N)
din lemn natur, obi nuite
(4C1)
din lemn natur cu pere i
etan i la materii pulverulente
(4C2)
din placaj (4D)
din pl ci aglomerate din
lemn (4F)
din carton (4G)
(4H2)
P132b INSTRUC IUNI DE AMBALARE (Obiecte care nu au înveli P132b
543
închis)
interioare
Recipiente Nu sunt necesare zi
din carton din o el (4A)
din metal din aluminiu (4B)
din material
din alt metal (4N)
plastic
din lemn din lemn natur, obi nuite (4C1)
materii pulverulente (4C2)
Folii din placaj (4D)
din hârtie din pl ci aglomerate din lemn
(4F)
plastic
din plastic rigid (4H2)

Recipiente Recipiente zi
din lemn din lemn din o el (4A)
din carton din carton din aluminiu (4B)
din metal din metal din alt metal (4N)
din material plastic din material plastic din lemn natur obi nuite (4C1)
Palete prev zute cu din placaj (4D)
pere i desp itori
din lemn din pl ci aglomerate din lemn
(4F)
din carton din carton (4G)
din material plastic din material plastic rigid (4H2)
Recipientele nu sunt cerute ca ambalaje intermediare decât dac ambalajele interioare sunt pale i.
Dispozi ie special de ambalare
PP69 Pentru Nr. ONU 0043, 0212, 0225, 0268 i 0306 pale ii nu trebuie s fie folosi i ca
ambalaje interioare.

interioare
rezisten i la ap din o el (4A)
din aluminiu (4B)
din alt metal (4N)
Recipiente din lemn natur, obi nuite (4C1)
din lemn din lemn natur cu pere i etan i la
din carton materii pulverulente (4C2)
din metal din placaj (4D)

din material din pl ci aglomerate din lemn (4F)
plastic
din carton (4G)
544
Folii din material plastic expandat (4H1)
din carton din material plastic rigid (4H2)
ondulat
Tuburi Butoaie
din carton din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)

interioare
din material din aluminiu (4B)
plastic
din alt metal (4N)
din lemn natur, obi nuite (4C1)
Recipiente din lemn natur cu pere i etan i la
din lemn materii pulverulente (4C2)
plastic
Folii din material plastic expandat (4H1)
din hârtie
din material Butoaie
plastic
din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)

interioare
din material din o el (4A)
plastic
din textile din aluminiu (4B)
din alt metal (4N)
din lemn natur, obi nuite (4C1) din
lemn natur cu pere i etan i
zi la materii pulverulente (4C2)
din lemn din placaj (4D)
din carton din pl ci aglomerate din lemn (4F)
plastic
Pere i
desp itori
545
în ambalajul
exterior
Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)

interioare
din material
plastic
din o el (4A)
zi din aluminiu (4B)
din carton din alt metal (4N)
Tuburi din placaj (4D)
din carton din pl ci aglomerate din lemn (4F)
din metal din carton (4G)
din material
plastic
Butoaie
Pere i din o el (1A1, 1A2)
desp itori în
ambalaj din aluminiu (1B1, 1B2)
exterior
din placaj (1D)
din carton (1G)

PP70 Pentru Nr. ONU 0059, 0439, 0440 i 0441, atunci când înc rc turile cumulative sunt
ambalate separat (una câte una), scobiturile conice trebuie îndreptate în jos, iar coletul
trebuie inscrip ionat cu men iunea "SUS". Dac înc rc turile sunt ambalate perechi,
scobiturile conice ale înc rc turilor cumulative trebuie amplasate fa în fa pentru
reducerea la minimum a efectului de s geat în caz de amorsare accidental .

interioare
plastic
din aluminiu (4B)
din alt metal (4N)
din lemn natur, obi nuite (4C1)
din placaj (4D)
546
din carton (4G)
Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
Dac extremit ile obiectelor sunt sigilate, nu sunt necesare ambalajele interioare.

interioare
plastic
din aluminiu (4B)
din alt metal (4N)
Recipiente din lemn natur, obi nuite (4C1)
din lemn din lemn natur cu pere i etan i la
din carton materii pulverulente (4C2)
din metal din placaj (4D)

din material din pl ci aglomerate din lemn (4F)
plastic
din carton (4G)
Folii din material plastic rigid (4H2)
din hârtie
stratificat
plastic
din o el (1A1, 1A2)
Bobine din aluminiu (1B1, 1B2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
PP71 Pentru Nr. ONU 0065, 0102, 0104, 0289 i 0290, extremit ile fitilului detonant trebuie
sigilate, de exemplu cu ajutorul unui obturator foarte bine fixat pentru a nu l sa s scape
materia explozibil . Extremit ile fitilului detonant elastic trebuie legate foarte bine.
PP72 Ambalajele interioare nu sunt necesare pentru Nr. ONU 0065 i 0289, dac obiectele se
afl în rulouri.

interioare
plastic
din aluminiu (4B)
Recipiente din alt metal (4N)
547
Bobine din placaj (4D)
Folii din carton (4G)
din hârtie din material plastic rigid (4H2)
stratificat
plastic
din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
PP73 Pentru Nr. ONU 0105, nu este necesar nici un ambalaj interior, dac extremit ile
obiectelor sunt sigilate.
PP74 Pentru Nr. ONU 0101, ambalajul trebuie s fie etan la pulverulente, cu excep ia
cazului în care fitilul se g se te într-un tub din hârtie i când cele dou extremit i ale
tubului au capace demontabile.
PP75 Pentru Nr. ONU 0101, nu trebuie folosite l zi sau butoaie din o el, din aluminiu sau din
alt metal.

din lemn din o el (4A)
din carton din aluminiu (4B)
din metal din alt metal (4N)
din material plastic din lemn natur, obi nuite (4C1)
Palete prev zute cu din placaj (4D)
pere i
desp itori din pl ci aglomerate din lemn
(4F)
din material plastic din carton (4G)
Pere i desp itori Butoaie
în ambalajul
exterior din o el (1A1, 1A2)
din placaj (1D)
din carton (1G)

din alt metal (4N)
din lemn natur, obi nuite
(4C1)
Recipiente din lemn natur cu pere i etan i
din lemn la materii pulverulente (4C2)
548
din metal din pl ci aglomerate din lemn
(4F)
Folii
din hârtie Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
Palete prev zute cu pere i din aluminiu (1B1, 1B2)
desp itori material plastic
din placaj (1D)
din carton (1G)

stratificat
din textile din alt metal (4N)
din material textil din lemn natur, obi nuite (4C1)
cauciucat
Recipiente materii pulverulente (4C2)

Butoaie
Palete prev zute din o el (1A1, 1A2)
cu pere i
desp itori
din material plastic din alt metal (1N1, 1N2)
din placaj (1D)
din carton (1G)
În locul ambalajelor interioare i exterioare indicate mai sus, se poate utiliza un ambalaj compozit
(6HH2) (recipient din material plastic cu o lad exterioar din material plastic rigid).
PP76 Pentru Nr. ONU 0271, 0272, 0415 i 0491, atunci când sunt utilizate ambalaje din
metal, acestea trebuie s fie confec ionate astfel încât s se evite riscul de explozie
datorat unei cre teri a presiunii interne provocat de cauze interne sau externe.

interioare
din carton din o el (4A)
din metal din aluminiu (4B)
din material plastic din alt metal (4N)
549
din lemn din lemn natur, obi nuite (4C1) cu
ptu eal din metal
din placaj (4D) cu c ptu eal din
metal
Pere i desp itori din pl ci aglomerate din lemn (4F)
în ambalajul cu dublur din metal
exterior
din material plastic expandat
(4H1)
Butoaie
din o el (1A1, 1A2)
PP77 Pentru Nr. ONU 0248 i 0249, ambalajele trebuie s fie protejate împotriva oric rei
trunderi a apei. Dac rachetele hidroactive sunt transportate f ambalaj, ele
trebuie s aib cel pu in dou dispozitive de siguran independente pentru evitarea
oric rei p trunderi a apei.

Tip de ambalaj: butelii, tuburi, butoaie de presiune i cadre de butelii
Buteliile, tuburile, butoaiele de presiune i cadrele de butelii sunt autorizate cu condi ia s fie
îndeplinite dispozi iile particulare de ambalare de la 4.1.6 i dispozi iile enun ate la punctele
(1) pân la (9) de mai jos.
Generalit i
(1) Recipientele trebuie închise i etan ate astfel încât s se evite sc rile de gaze.
(2) Recipientele de presiune care con in materii toxice cu CL50 mai mic sau egal cu 200 ml/m3
(ppm) care sunt enumerate în tabel nu trebuie s fie prev zute cu dispozitive de decompresiune.
Pe recipientele de presiune «ONU» utilizate pentru transportul Nr. ONU 1013 (dioxid de carbon) i
1070 (protoxid de azot) trebuie montate dispozitive de decompresiune;
(3) Cele trei tabele de mai jos se aplic gazelor comprimate (tabelul 1), gazelor lichefiate i gazelor
dizolvate (tabelul 2) i materiilor care nu apar in clasei 2 (tabelul 3). Aceste tabele indic :
a) num rul ONU, denumirea i descrierea, precum i codul de clasificare al materiei;
b) valoarea CL50 pentru materii toxice;
c) tipurile de recipiente de presiune autorizate pentru materia în cauz , indicate prin litera 'X';
d) periodicitatea maxim a probelor pentru controalele periodice ale recipientelor de presiune;
NOTA: Pentru recipientele de presiune din material compozit, controalele periodice trebuie s
fie efectuate la intervalele determinate de autoritatea competent sau organismul desemnat de
aceast autoritate care a eliberat agrearea de tip.
e) presiunea minim de prob a recipientelor de presiune;
f) presiunea maxim de serviciu a recipientelor de presiune pentru gaze comprimate sau gradul
maxim de umplere pentru gazele lichefiate sau dizolvate;
g) dispozi iile speciale de ambalare proprii unei materii date.
Presiune de prob , grad de umplere i prescrip ii de umplere
(4) Presiunea de prob minim cerut este de 1MPa (10 bar).
(5) În nici un caz, recipientele de presiune nu trebuie s fie umplute peste limita admis de
urm toarele prescrip ii:
a) pentru gazele comprimate, presiunea de serviciu nu trebuie s fie mai mare de 2/3 din
presiunea de prob a recipientelor de presiune. Restric iile la aceast limit superioar a
presiunii de serviciu sunt impuse de dispozi ia special de ambalare 'O'. În nici un caz,
presiunea intern la 65°C nu trebuie s dep easc presiunea de prob .
b) pentru gazele lichefiate la presiune înalt , gradul de umplere trebuie ales astfel încât presiunea
stabilizat la 65°C s nu dep easc presiunea de prob a recipientelor de presiune
Cu excep ia cazului când se aplic dispozi ia special «o», utilizarea presiunilor de prob ia
gradului de umplere diferite de cele care sunt indicate în tabel este permis dac :
(i) este îndeplinit criteriul dispozi iei speciale «r», atunci când aceasta se aplic ; sau
(ii) este satisf cut criteriul de mai sus, în toate celelalte cazuri.
550
Pentru gazele lichefiate la presiune înalt i amestecurile de gaz pentru care datele
corespunz toare nu sunt disponibile, gradul de umplere maxim (FR) se determin dup cum
urmeaz :
FR = 8,5 x 10-4 x d(g) x P(h)

unde
FR = gradul de umplere maxim admisibil
d(g) = densitatea gazului (la 15°C, 1 bar) (în kg/m3)
P(h) = presiunea minim de prob (în bar)
Dac densitatea gazului nu este cunoscut , gradul de umplere maxim se determin dup cum
urmeaz :
P(h) ? MM ? 10-3
FR =
R ? 338
unde,
FR = gradul de umplere maxim admisibil
P(h) = presiunea de prob minim (în bar)
MM = masa molar (în g/mol)
R = 8,31451 ? 10-2 bar ? 1 mol -1 ? K-1 (constanta gazelor)
Pentru amestecurile de gaze, se ia masa molar medie inând cont de concentra iile volumetrice
ale diferi ilor componen i.
c) Pentru gazele lichefiate la presiune joas , masa maxim a con inutului pe litru de capacitate de
ap (factor de umplere) trebuie s fie egal cu de 0,95 x densitatea fazei lichide la 50°C; în plus,
faza lichid nu trebuie s umple recipientul de presiune pân la 60°C. Presiunea de prob a
recipientului de presiune trebuie s fie cel pu in egal cu presiunea de vapori (absolut ) a
lichidului la 65°C, minus 100 kPa (1bar).
Pentru gazele lichefiate la presiune joas i amestecurile de gaz, pentru care datele de umplere
corespunz toare nu sunt disponibile gradul de umplere maxim se determin dup cum urmeaz :
FR = (0,0032 x BP - 0,24) x d1
unde
FR = gradul de umplere maxim
BP = punctul de fierbere (în K)
d1 = densitatea lichidului în punctul de fierbere (în kg/l)
d) Pentru Nr. ONU 1001 acetilen dizolvat i Nr. ONU 3374 acetilen f solvent a se vedea la
pct. (10) dispozi ia special de ambalare 'P'.
(6) Se pot utiliza alte presiuni de prob i alt grad de umplere cu condi ia s fie îndeplinite prescrip iile
generale enun ate la pct. (4) i (5) de mai sus.
(7) a) Umplerea recipientelor de presiune nu poate fi efectuat decât în centre special echipate, care
dispun de proceduri corespunz toare i de personal calificat.
Procedurile trebuie s includ controlul:
- conformit ii regulamentare a recipientelor i accesoriilor,
- compatibilit ii acestora cu produsul de transportat,
- absen ei defectelor care s le diminueze siguran a,
- respect rii gradului sau a presiunii de umplere, dup cum e cazul,
- marcajelor i identific rilor regulamentare.
GPL-ul utilizat pentru umplerea buteliilor trebuie s fie de calitate superioar ; aceast condi ie
b) este considerat îndeplinit dac acest GPL este în conformitate cu limitele de corosivitate,
a cum sunt specificate în standardul ISO 9162.1989
Controale periodice
(8) Recipientele de presiune reînc rcabile trebuie s fie supuse controalelor periodice efectuate
conform dispozi iilor de la 6.2.1.6, respectiv 6.2.3.5.
(9) Dac nu exist prescrip ii particulare pentru anumite materii în tabelele de mai jos, controalele
periodice trebuie s aib loc:
a) la fiecare 5 ani pentru recipientele de presiune destinate transportului de gaze cu codurile de
clasificare 1T, 1TF, 1TO, 1TC, 1TFC, 1TOC, 2T, 2TO, 2TF, 2TC, 2TFC 2TOC, 4A, 4F i 4TC.
551
b) la fiecare 5 ani pentru recipientele de presiune destinate transportului de materii din alte clase.
c) la fiecare 10 ani pentru recipientele de presiune destinate transportului gazelor cu codurile de
clasificare 1A, 1O, 1F, 2A, 2O i 2F.
Ca derogare la prezentul paragraf, controalele periodice ale recipientelor din material compozit
trebuie efectuate la intervale de timp stabilite de autoritatea competent sau organismul
desemnat de aceast autoritate care a eliberat agrearea de tip.
(10) Compatibilitatea cu materialul

a: Recipientele sub presiune din aliaj de aluminiu nu trebuie s fie utilizate;
b: Robinetele din cupru nu pot fi folosite;
c: ile metalice în contact cu con inutul nu trebuie s con in mai mult de 65% cupru;
d: Atunci când recipientele sub presiune din o el sunt utilizate, numai cele care poart inscrip ia
"H" în conformitate cu 6.2.2.7.4 p) sunt autorizate.
Dispozi ii aplicabile materiilor toxice cu valoarea CL50 de cel mult 200 ml/m3 (ppm)
k: Orificiul de ie ire din robinete trebuie s fie prev zut cu bu oane sau capace de între inere a
presiunii care s asigure etan eitatea recipientelor de presiune cu o filetare adaptat orificiilor
de ie ire a robinetelor. Bu oanele sau capacele de între inere a presiunii trebuie s fie f cute
dintr-un material care nu risc s fie atacat de con inutul recipientului de presiune.
Toate buteliile din acela i cadru trebuie s fie prev zute cu un robinet individual, care trebuie
fie închis în timpul transportului. Dup umplere conducta colectoare trebuie s fie golit ,
cur at i închis .
Cadrul buteliilor care con in fluor comprimat (Nr ONU 1045) pot fi echipate cu un robinet de
izolare pe grup de butelii care s nu dep easc 150 litri capacitate total de ap în loc de
un robinet de izolare pe butelie.
Doar buteliile i buteliile singure într-un cadru trebuie s aib o presiune de prob mai mare
sau egal cu 200 bari i pere i cu grosimea minim de 3,5 mm dac sunt din aliaj de aluminiu
i de 2 mm dac sunt din o el. Doar buteliile singure care nu sunt conforme cu aceast
prescrip ie trebuie s fie transportate într-un ambalaj exterior rigid, capabil s protejeze
eficient buteliile i accesoriile lor i s satisfac nivelul de prob din grupa de ambalaj I.
Pere ii butoiului de presiune trebuie s aib o grosime minim definit de autoritatea
competent
Recipientele de presiune nu trebuie s fie echipate cu un dispozitiv de decompresiune.
Buteliile singure i cele asamblate într-un cadru trebuie s aib o capacitate maxim în ap
de 85 litri.
Robinetele trebuie s poat suporta presiunea de prob a recipientului de presiune i s -i fie
racordate direct prin filetare conic sau prin alte mijloace conform prescrip iilor normei ISO
10692-2:2001.
Robinetele trebuie s fie de tipul f presetup i cu membrana neperforat sau de tip cu
presetup perfect etan .
Transportul în capsule nu este autorizat.
Dup umplere, toate recipientele de presiune trebuie s fie supuse unei probe de etan eitate.
Dispozi ii specifice anumitor gaze
l: Nr. ONU 1040, oxid de etilen , poate fi de asemenea ambalat în ambalaje interioare din sticl
sau metalice, ermetic închise, inconjurate de material de umplere corespunz tor în cutii de
carton, din lemn sau din metal i s corespund nivelului de prob din grupa de ambalare I.
Cantitatea maxim admis este de 30 g pentru ambalaje interioare din sticl i de 200 g
pentru ambalaje interioare metalice. Dup umplere fiecare ambalaj interior trebuie s fie
supus unei probe de etan eitate într-un bazin de ap cald ; temperatura i durata probei
trebuie s fie aceea ca presiunea intern s ating valoarea presiunii de vapori a oxidului de
etilen la 55°C. Masa net maxim într-un ambalaj exterior nu trebuie s dep easc 2,5 Kg.
m: Recipientele de presiune trebuie s fie umplute la o presiune de serviciu care nu dep te 5
bar.
n: Buteliile i buteliile singure în cadru nu trebuie s con in mai mult de 5 kg de gaz. Atunci
când cadrele buteliilor care con in Nr. ONU 1045, fluor comprimat, sunt împ ite în grupe de
butelii conform dispozi iei speciale «k», fiecare grup nu trebuie s con in mai mult de 5 kg
de gaz.
o: Presiunea de serviciu sau gradul de umplere indicate în tabele nu trebuie în nici un caz s fie
dep ite.
p: Pentru Nr. ONU 1101, acetilen dizolvat i Nr. ONU 3374, acetilen f solvent, buteliile
trebuie s fie umplute cu o mas poroas omogen monolitic ; presiunea de serviciu i
cantitatea de acetilen nu trebuie s dep easc valorile prescrise în certificatul de agrement
552
sau în normele ISO 3807-1:2000 sau 3807-2:2000, dup caz.
Pentru Nr. ONU 1001, acetilen dizolvat , buteliile trebuie s con in cantitatea
corespunz toare de aceton sau de solvent, definit în agrement (a se vedea normele ISO
3807-1:2000 sau 3807-2:2000), dup caz; buteliile echipate cu un dispozitiv de
decompresiune sau legate între ele printr-un tub colector, trebuie s fie transportate în pozi ie
vertical .
Alternativ, pentru Nr. ONU 1001, acetilen dizolvat , buteliile care nu sunt recipiente de
presiune tip «UN» pot fi umplute cu o mas poroas non-monolitic ; presiunea de serviciu,
cantitatea de acetilen i cantitatea de solvent nu trebuie s dep easc valorile prescrise în
certificatul de agrement. Periodicitatea maxim a probelor pentru controalele periodice nu
trebuie s dep easc 5 ani. Proba de presiune de 52 bar se aplic numai buteliilor conforme
normei ISO 3807-2:2000.
q: Orificiile de ie ire ale robinetelor recipientelor de presiune destinate transportului de gaze
piroforice sau amestecurilor inflamabile de gaze continând mai mult de 1% cOMPU I
piroforici, trebuie s fie echipate cu dopuri sau cu capace filetate care s asigure etan eitatea
la gaze a recipientelor de presiune i care trebuie s fie confec ionate dintr-un material care
nu risc s fie atacat de con inutul recipientului de presiune. Dac aceste recipiente de
presiune sunt asamblate într-un cadru, fiecare din ele trebuie s fie prev zut cu un robinet
individual, care trebuie s fie închis în timpul transportului, iar orificiul de ie ire a robinetului
tubului colector trebuie s fie prev zut cu un dop sau cu un capac filetat care s asigure
etan eitatea la gaze a recipientului de presiune. Transportul în capsule nu este autorizat.
Dopurile sau capacele care asigur etan eitatea recipientelor de presiune trebuie aib o
filetare adaptat orificiilor de ie ire ale robinetelor.
r: Gradul de umplere pentru acest gaz trebuie s fie limitat astfel încât, dac se produce o
decompresiune complet , presiunea s nu dep easc cele dou treimi ale presiunii de
prob a recipientului de presiune.
ra: Acest gaz, poate fi de asemenea, ambalat în capsule în condi iile urm toare:
a) masa gazului nu trebuie s dep easc 150 g per capsul
b) capsulele nu trebuie s aib defecte de natur s le afecteze rezisten a
c) etan eitatea închiz torilor trebuie garantat printr-un dispozitiv suplimentar (coif, capi on,
sigiliu, leg tur ) apt s evite orice sl bire a sistemului de închidere în timpul transportului.
d) capsulele trebuie amplasate într-un ambalaj exterior cu o rezisten suficient . Un colet nu
trebuie s cânt reasc mai mult de 75 kg.
s: Recipientele de presiune din aliaje de aluminiu trebuie:
- s fie prev zute numai cu robinete din alam sau din o el inoxidabil; i
- s fie cur ate de orice urme de hidrocarburi i s nu fie murdare de ulei. Recipientele de
presiune tip «UN» trebuie s fie cur ate conform normei ISO 11621:1997.
t: (rezervat)
Controale periodice
u: Intervalul între probele periodice poate s fi prelungit la 10 ani pentru recipientele de presiune din
aliaj de aluminiu. Aceast derogare nu poate fi aplicat decât recipientelor de presiune tip «UN»
dac aliajul recipientului de presiune a fost supus unei probe de coroziune sub tensiune definit în
norma ISO 7866:1999.
v: (1) Intervalul dintre controalele periodice ale buteliilor din o el, altele decât buteliile sudate din
el reînc rcabile destinate pentru Nr ONU 1011, 1075, 1965, 1969 sau 1978, poate fi
prelungit la cincisprezece ani:
a) cu acordul autorit ii (autorit ilor) competent (e) a rii(lor) unde are loc controlul periodic i
transportul; i
b) în conformitate cu prescrip iile unui cod tehnic sau ale unor norme recunoscute de c tre
autoritatea competent .
(2) Pentru buteliile din o el sudate reînc rcabile, destinate Nr. ONU 1011, 1075, 1965, 1969 sau
1978, intervalul poate fi m rit pân la 15 ani, atunci când dispozi iile din paragraful (12) din
prezenta instruc iune de ambalare sunt aplicate.
Prescrip ii aplicabile rubricilor N.S.A. i amestecurilor
z: Materiile din care sunt constituite recipientele de presiune i accesoriile acestora trebuie s fie
compatibile cu con inutul i nu trebuie s reac ioneze cu acesta pentru a forma compu i nocivi
sau periculo i.
Presiunea de prob i gradul de umplere trebuie s fie calculate conform prescrip iilor care
figureaz la (5).
Materiile toxice având CL50 mai mic sau egal cu 200 ml/m3 nu trebuie transportate în tuburi,
butoaie de presiune sau CGEM i trebuie s satisfac prescrip iile dispozi iei speciale de
ambalare 'k'.
553
Totu i, amestecul de monoxid de azot i de tetraoxid de diazot (Nr. ONU 1975) poate fi
transportat în butoaie de presiune.
Recipientele de presiune care con in gaze piroforice sau amestecuri inflamabile de gaze
con inând mai mult de 1% compu ii piroforici trebuie s îndeplineasc prescrip iile dispozi iei
speciale de ambalare 'q'.
Trebuie luate m suri necesare pentru evitarea oric rui risc de reac ii periculoase (de exemplu
polimerizarea sau descompunerea) în timpul transportului. Dac este necesar trebuie s se
adauge un stabilizator sau un inhibitor. Pentru amestecurile care con in Nr. ONU 1911, diboran,
presiunea de umplere trebuie s fie de a a natur încât, în caz de descompunere complet a
diboranului, s nu dep easc 2/3 din presiunea de prob a recipientului de presiune.
Pentru amestecurile con inând Nr. ONU 2192, germaniu, altele decât amestecurile cuprinzând
pân la 35% germaniu în hidrogen sau azot sau pân la 28% germaniu în heliu sau argon,
presiunea de umplere trebuie s fie astfel încât, în caz de descompunere complet a germaniului,
cele dou treimi ale presiunii de prob a recipientului de presiune s nu fie dep ite.
Prescrip ii aplicabile materiilor care nu apar in clasei 2
ab: Recipientele de presiune trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:
(i) proba de presiune trebuie s fie înso it de o inspec ie interioar a recipientului de
presiune i de o verificare a accesoriilor;
(ii) în plus, la fiecare 2 ani, se va verifica cu instrumente corespunz toare (de exemplu
ultrasunete), rezisten a la coroziune i starea accesoriilor;
(iii) grosimea pere ilor nu trebuie s fie mai mic de 3 mm.
ac: Probele i inspec iile trebuie s fie efectuate sub controlul unui expert recunoscut de autoritatea
competent .
ad: Recipientele de presiune trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:
(i) recipientele de presiune trebuie s fie concepute pentru o presiune de calcul de cel pu in
2,1 MPa (21 bar) (presiune manometric );
(ii) în plus fa de m rcile pentru recipiente reînc rcabile, trebuie s figureze cu caractere
lizibile i durabile urm toarele indica ii:
- Nr. ONU i denumirea oficial de transport a materiei conform 3.1.2;
- masa maxim admis de umplere i tara recipientului, inclusiv accesoriile care erau
instalate la momentul umplerii sau masa brut .
(11) Prescrip iile prezentelor instruc iuni de ambalare se consider îndeplinite dac se aplic
urm toarele norme:
Prescrip ii
Referin Titlul documentului
aplicabile
Butelii de gaz transportabile - Butelii de gaze lichefiate (cu
(7) EN 1919:2000
excep ia acetilenei i GPL) - Controlul în momentul umplerii
Butelii de gaz transportabile - Butelii de gaze comprimate (cu
(7) EN 1920: 2000 excep ia acetilenei) - Controlul în momentul umplerii
Butelii de gaz transportabile - Cadre de butelii pentru gaze
EN 13365: 2002 +
(7) permanente i lichefiate (f acetilen ) - Inspec ia în momentul
A1:2005
umplerii
EN 1439:2008 Echipamente pentru GPL i accesoriile lor - Proceduri de
(7) (Exceptat 3.5 i verificare a buteliilor transportabile i reînc rcabile pentru gaz
Anexa G) petrol lichefiat (GPL) înainte, în timpul i dup umplere
Echipamente pentru GPL i accesoriile lor - Butelii din aluminiu
(7) EN 14794:2005 transportabile i reînc rcabile pentru gaz petrol lichefiat (GPL) -
Procedura de verificare înainte, în timpul i dup umplere
Butelii de gaz transportabile-Condi ii de umplere pentru cadrele de
(10) p En 12755:2000 butelii de acetilen
EN ISO 11372: Butelii de gaz. - Butelii pentru acetilen . - Condi ii de umplere i de
10) p
2011 verificare în timpul umplerii (ISO 11372:2010)
(12) Un interval de 15 ani între controalele periodice ale buteliilor din o el sudate reînc rcabile poate fi
acordat conform dispozi iei speciale de ambalare "v" (2) din paragraful (10), atunci când sunt
aplicate urm toarele dispozi ii
1. Dispozi ii generale
1.1 În scopul aplic rii prezentului paragraf, autoritatea competent nu trebuie s - i delege
sarcinile i îndatoririle unor organisme Xb (organisme de control de tip B) sau unor
organisme IS (servicii interne de inspec ie).
1.2 Proprietarul buteliilor trebuie s cear autorit ii competente s -i acorde un interval de 15
ani între probe i trebuie s demonstreze c prescrip iile din subparagrafele 2, 3 i 4 sunt
554
îndeplinite.
1.3 Buteliile fabricate dup 1 ianuarie 1999 trebui s fi fost fabricate în conformitate cu
urm toarele norme:
- EN 1442; sau
- EN 13322-1; sau
- Anexa I, punctele 1 la 3 din Directiva 84/527/CEE a Consiliuluia)
a cum sunt aplicabile conform tabelului care figureaz în 6.2.4 din RID.
Alte butelii fabricate înainte de 1 ianuarie 2009 în conformitate cu RID, în acord cu un cod
tehnic agreat de c tre autoritatea competent na ional , pot fi agreate pentru un interval de
15 ani între probe, dac ele prezint un nivel de securitate echivalent celui al buteliilor în
conformitate cu dispozi iile din RID, cum ar fi cele aplicabile la momentul cererii.
a)
Directiva Consiliului privind apropierea legisla iilor statelor membre privind buteliile de
gaz din o el f sudur , publicat în Monitorul Oficial din Comunitatea european Nr.
L300, la data de 19 noiembrie 1984.
1.4 Proprietarul trebuie s prezinte autorit ii competente documente care atest c buteliile
sunt în conformitate cu dispozi iile din subparagraful 1.3. Autoritatea competent trebuie s
verifice c aceste condi ii sunt îndeplinite.
1.5 Autoritatea competent trebuie s verifice dac dispozi iile din subparagrafele 2 i 3 sunt
îndeplinite i aplicate corect. Dac toate dispozi iile sunt îndeplinite, ea autorizeaz
intervalul de 15 ani între probele la care sunt supuse buteliile. În aceast autoriza ie, tipul
de butelie (cum este specificat în agrementul de tip) sau grupul de butelii în cauz (a se
vedea Nota) trebuie s fie indicat în mod clar. Autoriza ia trebuie s fie eliberat
proprietarului. Autoritatea competent trebuie s p streze o copie. Proprietarul trebuie s
streze documentele pe toat durata în care autoriza ia dovede te c verificarea se face
la intervale de cincisprezece ani.
NOTA. Un grup de butelii este definit prin datele de produc ie a buteliilor identice în timpul
unei perioade de-a lungul c reia dispozi iile aplicabile din RID i din codul tehnic agreat de
autoritatea competent nu au fost modificate, fiind vorba de con inutul lor tehnic. De
exemplu, formeaz un grup de butelii în sensul dispozi iilor din prezentul paragraf, buteliile
identice din punct de vedere concep ie i volum, fiind fabricate conform dispozi iilor din
RID, a a cum erau ele aplicabile între 1 ianuarie 1985 i 31 decembrie 1988, al turi de un
cod tehnic agreat de c tre autoritatea competent , aplicabil în timpul acelea i perioade.
1.6 Autoritatea competent trebuie s controleze dac proprietarul buteliilor ac ioneaz în
conformitate cu dispozi iile din RID i autoriza ia dat , dup caz, dar cel pu in din trei în trei
ani sau atunci când sunt aduse modific ri la proceduri.
2. Dispozi ii opera ionale
2.1 Buteliile pentru care este acordat un interval de cincisprezece ani între controalele
periodice nu trebuie s fie umplute decât în centre de umplere care utilizeaz un sistem
documentar de calitate în scopul garant rii c toate dispozi iile din paragraful (7) din
prezenta instruc ie de ambalare ca i prescrip iile i responsabilit ile specificate în norma
EN 1439:2008 sunt îndeplinite i corect aplicate.
2.2 Autoritatea competent trebuie s verifice c aceste prescrip ii sunt îndeplinite i s
efectueze controalele dup caz, dar cel pu in la fiecare trei ani sau atunci când sunt aduse
modific ri la proceduri.
2.3 Proprietarul trebuie s furnizeze autorit ii competente documente care s ateste c
centrele de umplere sunt în conformitate cu dispozi iile din subparagraful 2.1.
2.4 Când un centru de umplere este situat într-un alt stat, parte la RID, proprietarul trebuie s
furnizeze un document suplimentar care s ateste c acest centru este controlat în
consecin de c tre autoritatea competent din acest stat parte la RID.
2.5 Pentru a evita coroziunea intern , numai gazele de calitate superioar , care au o putere
foarte sc zut de contaminare, trebuie s fie introduse în butelii. Aceast prescrip ie se
consider îndeplinit atunci când gazele sunt în conformitate cu limitele de corosivitate,
a cum sunt specificate în standardul ISO 9162.1989.
3. Dispozi ii privind acreditarea i controalele periodice
3.1 Buteliile unui tip sau unui grup de butelii deja în folosin , pentru care a fost acordat un
interval de 15 ani între probe sau la care a fost aplicat un astfel de interval, trebuie s fie
supuse unui control periodic conform 6.2.3.5.
NOTA. A se vedea NOTA din subparagraful 1.5 pentru defini ia grupului de butelii.
3.2 Atunci când o butelie supus probelor la intervale de 15 ani nu îndepline te condi iile
probei de presiune hidraulice în timpul unui control periodic, de exemplu explodeaz sau
prezint scurgeri, proprietarul trebuie s procedeze la o analiz i s stabileasc un raport
despre cauza defec iunii, indicând dac alte butelii (de exemplu din acela i tip sau din
acela i grup) sunt atinse. În acest caz, proprietarul trebuie s informeze autoritatea
competent . Autoritatea competent trebuie atunci s decid s ia m suri
corespunz toare i s informeze în consecin autorit ile competente din toate celelalte
state parte la RID .
555
3.3 Când s-a observat o coroziune intern , cum ar fi cea definit în norma aplicat (a se vedea
subparagraful 1.3), butelia trebuie s fie retras din circuit, f a avea posibilitatea de a i
se mai acorda un alt termen de umplere sau de transport.
3.4 Buteliile pentru care a fost acordat un interval de cincisprezece ani între probe trebuie s
fie prev zute numai cu robinete concepute i fabricate pe o perioad minim de utilizare
de cincisprezece ani în conformitate cu normele EN 13152:2001 + A1:2003 sau EN
13153:2001 + A1:2003. Dup un control periodic, un robinet nou se monteaz la butelie, în
afar de cazul în care este vorba de robinete ac ionate manual care au fost repuse în stare
de func ionare sau controlate conform normei EN 14912:2005, în care caz ele pot fi
remontate dac sunt susceptibile de a fi utilizate pe o perioad suplimentar de
cincisprezece ani. Repunerea în stare de func ionare sau controlul nu trebuie s fie
efectuate decât de c tre fabricantul robinetelor sau, conform instruc iunilor tehnice, de o
întreprindere calificat pentru aceste lucr ri i care utilizeaz un sistem documentar de
calitate.
4. Marcarea
Buteliile pentru care a fost autorizat un interval de cincisprezece ani între controalele periodice
conform prezentului paragraf trebuie, printre altele, s poarte, în caractere clare i lizibile,
marca "P15Y". Aceast marc trebui s fie scoas când butelia nu mai beneficiaz de o
autoriza ie de control la intervale de cincisprezece ani.
NOTA. Aceast marc nu trebuie s fie aplicat buteliilor supuse dispozi iei tranzitorii de la
1.6.2.9, 1.6.2.10 sau dispozi iilor din dispozi ia special "v" (1) din paragraful (10) din prezenta
instruc ie de ambalare.

Tabelul 1: GAZE COMPRIMATE
Pre- Presiunea
Periodi-
Cod CL50 siunea maxim Dispozi ii
Butoaie Cadre citatea
Nr. Denumire i de (în Bute- de de speciale
Tuburi de de probelor
ONU descriere clasi- ml/ lii prob serviciu de
presiune butelii (în ani)
ficare m3) în bar (în bar) ambalare
â)
^b) ^b)
1002 AER
1A X X X X 10
COMPRIMAT
1006 ARGON
1A X X X X 10
COMPRIMAT
1016 MONOXID DE
CARBON 1TF 3760 X X X X 5 u
COMPRIMAT
1023 GAZ DE
COCSERIE 1TF X X X X 5
COMPRIMAT
1045 FLUOR
1TOC 185 X X 5 200 30 a,k,n,o
COMPRIMAT
1046 HELIU
1A X X X X 10
COMPRIMAT
1049 HIDROGEN
1F X X X X 10 d
COMPRIMAT
1056 KRIPTON
1A X X X X 10
COMPRIMAT
1065 NEON
1A X X X X 10
COMPRIMAT
1066 AZOT
1A X X X X 10
COMPRIMAT
1071 GAZ
PETROLIER 1TF X X X X 5
COMPRIMAT
1072 OXIGEN
1O X X X X 10 s
COMPRIMAT
1612 TETRAFOSFAT
DE HEXAETIL
I GAZ 1T X X X X 5 z
COMPRIMAT ÎN
AMESTEC
1660 MONOXID DE
AZOT (OXID
1TOC 115 X X 5 225 33 k,o
NITRIC)
COMPRIMAT
556
1953 GAZ
COMPRIMAT
<=
TOXIC 1TF X X X X 5 z
5000
INFLAMABIL,
N.S.A
1954 GAZ
COMPRIMAT
1F X X X X 10 z
INFLAMABIL,
N.S.A
1955 GAZ
<=
COMPRIMAT 1T X X X X 5 z
5000
TOXIC, N.S.A
1956 GAZ
COMPRIMAT, 1A X X X X 10 z
N.S.A
1957 DEUTERIU
1F X X X X 10 d
COMPRIMAT
1964 HIDROCARBURI
GAZOASE ÎN
AMESTEC 1F X X X X 10 z
COMPRIMAT,
N.S.A
1971 METAN
COMPRIMAT 1F X X X X 10
SAU
1971 GAZ NATURAL
(cu con inu mare
de metan)
COMPRIMA
2034 HIDROGEN I
METAN ÎN
1F X X X X 10 d
AMESTEC
COMPRIMAT
2190 DIFLUORURA
DE OXIGEN 1TOC 2,6 X X 5 200 30 a,k,n,o
COMPRIMAT
3156 GAZ
COMPRIMAT
1O X X X X 10 z
COMBURANT,
N.S.A
3303 GAZ
COMPRIMAT
<=
TOXIC 1TO X X X X 5 z
5000
COMBURANT,
N.S.A
3304 GAZ
COMPRIMAT
<=
TOXIC 1TC X X X X 5 z
5000
COROSIV,
N.S.A
3305 GAZ
COMPRIMAT
TOXIC <=
1TFC X X X X 5 z
INFLAMABIL 5000
COROSIV,
N.S.A
3306 GAZ
COMPRIMAT
TOXIC <=
1TOC X X X X 5 z
COMBURANT, 5000
COROSIV,
N.S.A
â) Nu se aplic recipientelor din material compozit.

^b) În c su ele l sate libere, presiunea de serviciu nu trebuie s dep easc 2/3 din presiunea de
prob .
557
Tabelul 2: GAZE LICHEFIATE I GAZE DIZOLVATE
Presiunea
Periodi-
Cod CL50 Butoa- Cadre Presiunea maxim Dispozi ii
citatea
Nr. de în Bute- Tu- ie de de de prob de speciale
Denumire i descriere probelor
ONU clasi- ml/ lii buri pre- bute- (în bar) serviciu de
(în ani)
ficare m3) siune lii ^b) (în bar) ambalare
â)
^b)
1001 ACETILEN DIZOLVAT 4F X X 10 60 c, p
1005 AMONIAC ANHIDRIC 2TC 4000 X X X X 5 29 0,54 b, ra
1008 TRIFLUORUR DE BOR 2TC 387 X X X X 5 225 0,715 a
300 0,86
1009 BROMTRIFLUORMETAN (GAZ 2A X X X X 10 42 1,13 ra
REFRIGERENT R13 B1)
120 1,44 ra
250 1,60 ra
1010 BUTADIENE STABILIZATE 2F X X X X 10 10 0,59 ra
1010 (butadien 1,2) sau
1010 BUTADIENE STABILIZATE
(butadien 1,3) sau 2F X X X X 10 10 0,55 ra
BUTADIENE I HIDROCARBURI 2F X X X X 10 10 0,50 ra, v, z
ÎN AMESTEC STABILIZAT
1011 BUTAN 2F X X X X 10 10 0,52 ra, v

1012 BUTILENE ÎN AMESTEC sau 2F X X X X 10 10 0,50 ra, z
1012 BUTILEN -1 sau 2F X X X X 10 10 0,53
1012 cis-BUTILEN -2 sau 2F X X X X 10 10 0,55
1012 trans-BUTILEN -2 2F X X X X 10 10 0,54
1013 DIOXID DE CARBON 2A X X X X 10 190 0,76 ra
250 0,68 ra
1017 CLOR 2TOC 293 X X X X 5 22 1,25 a, ra
1018 CLORDIFLUOR METAN (GAZ 2A X X X X 10 27 1,03 ra
REFRIGERENT R 22)
1020 CLORPENTAFLUORETAN (GAZ 2A X X X X 10 25 1,05 ra
REFRIGERENT R115)
1021 CLORO-1 TETRAFLUOR-1,2,2,2, 2A X X X X 10 11 1,20
ETAN (GAZ REFRIGERENT R
124)
1022 CLOROTRILUOROMETAN (GAZ 2A X X X X 10 100 0,83 ra
REFRIGERENT R 13)
120 0,90 ra
190 1,04 ra
250 1,11 ra
1026 CIANOGEN 2TF 350 X X X X 5 100 0,70 ra, u
1027 CICLOPROPAN 2F X X X X 10 18 0,55 ra
1028 DICLORODIFLUOROMETAN (GAZ 2A X X X X 10 16 1,15 ra
REFRIGERENT R 12)
1029 DICLORODIFLUOROMETAN (GAZ 2A X X X X 10 10 1,23 ra
REFRIGERENT R 21)
1030 DIFLUOR-1,1 ETAN (GAZ 2F X X X X 10 16 0,79 ra
REFRIGERENT R 152a)
1032 DIMETILAMIN ANHIDR 2F X X X X 10 10 0,59 b, ra
1033 ETER METILIC 2F X X X X 10 18 0,58 ra
1035 ETAN 2F X X X X 10 95 0,25 ra
120 0,30 ra
300 0,40 ra
1036 ETILAMIN 2F X X X X 10 10 0,61 b, ra
1037 CLORUR DE ETIL 2F X X X X 10 10 0,80 a, ra
558
1039 ETER METILIC 2F X X X X 10 10 0,64 ra
1040 OXID DE ETILEN sau 2TF 2900 X X X X 5 15 0,78 l, ra
1040 OXID DE ETILEN CU AZOT
pân la o presiune maxim total
de 1 MPa (10 Bar) la 50°C
1041 OXID DE ETILEN I DIOXID DE 2F X X X X 10 190 0,66 ra
CARBON ÎN AMESTEC
250 0,75 ra
con inând peste 9%, dar nu mai
mult de 87% oxid de etilen
1043 ÎNGR MINTE ÎN SOLU IE care TRANSPORT INTERZIS
con in amoniac necombinat
1048 BROMUR DE HIDROGEN 2TC 2860 X X X X 5 60 1,51 a, d, ra
ANHIDR
1050 CLORUR DE HIDROGEN 2TC 2810 X X X X 5 100 0,30 a, d, ra
ANHIDR
120 0,56 a, d, ra
150 0,67 a, d, ra
200 0,74 a, d, ra
1053 SULFUR DE HIDROGEN 2TF 712 X X X X 5 48 0,67 d, ra, u
1055 IZOBUTILEN 2F X X X X 10 10 0,52 ra
1058 GAZE LICHEFIATE 2A X X X X 10 presiunea ra
de prob
neinflamabile împreun cu azot, cu =1,5 x
dioxid de carbon sau aer presiunea
de
serviciu
1060 METILACETILEN I 2F X X X X 10 c, ra, z
PROPADIEN ÎN AMESTEC X X X X 10 22 0,52 c, ra
STABILIZAT, propadien con inând
între 1% i 4% metilacetilen
Amestec P1, X X X X 10 30 0,49 c, ra
Amestec P2 X X X X 10 24 0,47 c, ra
1061 METILAMIN ANHIDR 2F X X X X 10 13 0,58 b, ra
1062 BROMURA DE METIL con inând 2T 850 X X X X 5 10 1,51 a
maximum 2 cloropicrin
1063 CLORUR DE METIL (GAZ 2F X X X X 10 17 0,81 a, ra
REFRIGERENT R 40)
1064 MERCAPTAN METILIC 2TF 1350 X X X X 5 10 0,78 d, ra, u
1067 TETRAOXID DE DIAZOT (DIOXID 2TOC 115 X X X 5 10 1,30 k
DE AZOT)
1069 CLORUR DE NITROZIL 2TC 35 X X X X 5 13 1,10 k, ra
1070 PROTOXID DE AZOT 2O X X X X 10 180 0,68
225 0,74
250 0,75
1075 GAZ PETROLIER LICHEFIAT 2F X X X X 10 v, z
1076 FOSGEN 2TC 5 X X X X 5 20 1,23 k, ra, a
1077 PROPILEN 2F X X X X 10 27 0,43 ra
1078 GAZ FRIGORIFIC N.S.A (GAZ 2A X X X X 10 ra, z
REFRIGERENT N.S.A)
Amestec F1 X X X X 10 12 1,23
1079 DIOXID DE SULF 21TC 2520 X X X X 5 12 1,23 ra
1080 HEXAFLUORUR DE SULF 2A X X X X 10 70 1,06 ra
140 1,34 ra
160 1,38 ra
1081 TETRAFLUOR ETILEN 2F X X X X 10 200 m, o, ra
STABILIZAT
1082 TRIFLUORETILEN STABILIZAT 2TF 2000 X X X X 5 19 1,13 ra, u
559
1083 TRIMETILAMIN ANHIDR 2F X X X X 10 10 0,56 b, ra
1085 BROMUR DE VINIL 2F X X X X 10 10 1,37 a, ra
STABILIZAT
1086 CLORUR DE VINIL STABILIZAT 2F X X X X 10 12 0,81 a, ra
1087 ETER METILIVINILIC STABILIZAT 2F X X X X 10 10 0,67 ra
1581 BROMUR DE METIL I 2T 850 X X X X 5 10 1,51 a
CLOROPICRIN ÎN AMESTEC
con inând peste 2% cloropricrin
1582 CLORUR DE METIL I 2T d) X X X X 5 17 0,81 a
CLOROPICRIN ÎN AMESTEC
1589 CLORUR DE CIANOGEN 2TC 80 X X 5 20 1,03 k
STABILIZAT
1741 TRICLORUR DE BOR 2TC 2541 X X X X 5 10 1,19 ra, a
1749 TRIFLUORUR DE CLOR 2TOC 299 X X X X 5 30 1,40 a
1858 HEXAFLUOROPROPILEN (GAZ 2A X X X X 10 22 1,11 ra
REFRIGERENT R 1216)
1859 TETRAFLUORUR DE SILICIU 2TC 450 X X X X 5 200 0,74 a
300 1,10
1860 FLORUR DE VINIL STABILIZAT 2F X X X X 10 250 0,64 a, ra
1911 DIBORAN 2TF 80 X X 5 250 0,07 d, k, o
1912 CLORUR DE METIL I 2F X X X X 10 17 0,81 a, ra
CLORUR DE METILEN ÎN
AMESTEC
1952 OXID DE ETILEN I DIOXID DE 2A X X X X 10 190 0,66 ra
CARBON ÎN AMESTEC
250 0,75 ra
con inând cel mult 9% oxid de
etilen
1958 DICLORO-1,2 TETRAFLUOR- 2A X X X X 10 10 1,30 ra
1,1,2,2 etan (GAZ REFRIGERENT
R 114)
1959 DIFLUORO-1,1 ETILENA (GAZ 2F X X X X 10 250 0,77 ra
REFRIGERENT R 1132a)
1962 ETILEN 2F X X X X 10 225 300 0,34 0,38
1965 HIDROCARBURI GAZOASE ÎN 2F X X X X 10 b) ra, v, z
AMESTEC LICHEFIAT, N.S.A
Amestec A 10 10 0,50
Amestec A01 10 15 0,49
Amestec A02 10 15 0,48
Amestec A0 10 15 0,47
Amestec A1 10 20 0,46
Amestec B1 10 25 0,45
Amestec B2 10 25 0,44
Amestec B 10 25 0,43
Amestec C 10 30 0,42
1967 GAZ INSECTICID TOXIC, N.S.A 2T X X X X 5 z
1968 GAZ INSECTICID, N.S.A 2A X X X X 10 ra, z
1969 IZOBUTAN 2F X X X X 10 10 0,49 ra, v
1973 CLORODIFLUOROMETAN I 2A X X X X 10 31 1,01 ra
CLOROPENTAFLUORETAN ÎN
AMESTEC cu punct de fierbere fix,
con inând circa 49%
clorodifluorometan (GAZ
REFRIGERENT R 502)
1974 BROMOCLORODIFLUOROMETAN 2A X X X X 10 10 1,61 ra
(GAZ REFRIGERENT R 12 B1)
1975 MONOXID DE AZOT I 2TOC 115 X X X 5 k, z
TETRAOXID DE DIAZOT ÎN
AMESTEC (MONOXID DE AZOT
I DIOXID DE AZOT ÎN AMESTEC)
560
1976 OCTAFLUOROCICLOBUTAN 2A X X X X 10 11 1,32 ra
(GAZ REFRIGERENT R 318)
1978 PROPAN 2F X X X X 10 23 0,43 ra, v
1982 TETRAFLUOROMETAN 2A X X X X 10 200 0,71
(GAZ REFRIGERENT R 14) 300 0,90
1983 CLORO-1, TRIFLUORO-2,2,2, 2A X X X X 10 10 1,18 ra
ETAN (GAZ REFRIGERENT R
133a)
1984 TRIFLUOROMETAN 2A X X X X 10 190 0,88 ra
(GAZ REFRIGERENT R 23) 250 0,96 ra
2035 TRIFLUORO-1,1,1, ETAN (GAZ 2F X X X X 10 35 0,73 ra
REFRIGERENT R 143a)
2036 XENON 2A X X X X 10 130 1,28
2044 DIMETIL-2,2 PROPAN 2F X X X X 10 10 0,53 ra
2073 AMONIAC ÎN SOLU IE APOAS 4A
de densitate relativ mai mic de
0,880 la 150C
cu peste 35% dar maximum 40% X X X X 5 10 0,80 b
amoniac
X X X X 5 12 0,77 b
cu peste 40% dar maximum 50%
amoniac
2188 ARSIN 2TF 20 X X 5 42 1,10 d, k
2189 DICLOROSILAN 2TFC 314 X X X X 5 10 0,90 a
200 1,08
2191 FLUORUR DE SULFURIL 2T 3020 X X X X 5 50 1,10 u
2192 GERMANIU^c) 2TF 620 X X X X 5 250 0,064 d, q, r, r
2193 HEXAFLUORETAN (GAZ 2A X X X X 10 200 1,13
REFRIGERENT R 116)
2194 HEXAFLUORUR DE SELENIU 2TC 50 X X 5 36 1,46 k, ra
2195 HEXAFLUORUR DE TELUR 2TC 25 X X 5 20 1,00 k, ra
2196 HEXAFLUORUR DE TUNGSTEN 2TC 160 X X 5 10 3,08 a, k, ra
2197 IODUR DE HIDROGEN ANHIDR 2TC 2860 X X X X 5 23 2,25 a, d, ra
2198 PENTAFLUORUR DE FOSFOR 2TC 190 X X 5 200 0,90 k
300 1,25 k
2199 FOSFIN c) 2TF 20 X X 5 225 0,30 d, k, q
250 0,45 d, k, q
2200 PROPADIEN STABILIZAT 2F X X X X 10 22 0,50 ra
2202 SELENIUR DE HIDROGEN 2TF 2 X X 5 31 1,60 k
ANHIDR
2203 SILANI c) 2F X X X X 10 225 0,32 q
250 0,36 q
2204 SULFUR DE CARBONIL 2TF 1700 X X X X 5 30 0,87 ra, u
2417 FLUORUR DE CARBONIL 2TC 360 X X X X 5 200 0,47
300 0,70
2418 TETRAFLUORUR DE SULF 2TC 40 X X 5 30 0,91 k, ra, a
2419 BROMOTRIFLUORETILEN 2F X X X X 10 10 1,19 ra
2420 HEXAFLUORACETON 2TC 470 X X X X 5 22 1,08 ra
2421 TRIOXID DE AZOT 2TOC TRANSPORT INTERZIS
2422 OCTAFLUOROBUTEN -2 (GAZ 2A X X X X 10 12 1,34 ra
REFRIGERENT R 1318)
2424 OCTAFLUOROPROPAN (GAZ 2A X X X X 10 25 1,04 ra
REFRIGERENT R 218)
2451 TRIFLUORUR DE AZOT 2O X X X X 10 200 0,50
2452 ETILACETILEN STABILIZAT 2F X X X X 10 10 0,57 c, ra
2453 FLUORUR DE ETIL (GAZ 2F X X X X 10 30 0,57 ra
REFRIGERENT R 161)
561
2454 FLUORUR DE METIL (GAZ 2F X X X X 10 300 0,63 ra
REFRIGERENT R 41)
2455 NITRIT DE METIL 2A TRANSPORT INTERZIS
2517 CLORO-1 DIFLUORO-1,1 ETAN 2F X X X X 10 10 0,99 ra
(GAZ REFRIGERENT R 142b)
2534 METILCLORSILAN 2TFC 600 X X X X 5 ra, z
2548 PENTAFLUORUR DE CLOR 2TOC 122 X X 5 13 1,49 a, k
2599 CLOROTRIFLUOROMETAN I 2A X X X X 10 31 0,12 ra
RIFLUOROMETAN ÎN AMESTEC
ZEOTROP CU circa 60% 42 0,17 ra
lorotrifluorometan GAZ
REFRIGERENT R 503) 100 0,64 ra
2601 CICLOBUTAN 2F X X X X 10 10 0,63 ra
2602 DICLORODIFLUOROMETAN I 2A X X X X 10 22 1,01 ra
DIFLUOROMETAN ÎN AMESTEC
AZEOTROP cu circa 74%
diclorodifluorometan (GAZ
REFRIGERENT R 500)
2676 STIBIN 2TF 20 X X 5 200 0,49 k, r, ra
2901 CLORUR DE BROM 2TOC 290 X X X X 5 10 1,50 a
3057 CLORUR DE TRIFLUORACETIL 2TC 10 X X X 5 17 1,17 k, ra
3070 OXID DE ETILEN I 2A X X X X 10 18 1,09 ra
DICLORODIFLUOROMETAN ÎN
AMESTEC cu cel mult 12,5 oxid de
etilen
3083 FLUORUR DE PERCLORIL 2TO 770 X X X X 5 33 1,21 u
3153 ETER PERFLUORO 2F X X X X 10 20 0,75 ra
(METILVINILIC)
3154 ETER PERFLUORO (ETILVINILIC) 2F X X X X 10 10 0,98 ra
3157 GAZ LICHEFIAT COMBURANT 2O X X X X 10 z
N.S.A
3159 TETRAFLUORO-1,1,1,2 ETAN 2A X X X X 10 18 1,05 ra
(GAZ REFRIGERENT R 134a)
3160 GAZ LICHEFIAT, TOXIC 2TF <= X X X X 5 ra, z
INFLAMABIL N.S.A 5000
3161 GAZ LICHEFIAT, INFLAMABIL 2F X X X X 10 ra, z
N.S.A
3162 GAZ LICHEFIAT, TOXIC N.S.A 2T <= X X X X 5 z
5000
3163 GAZ LICHEFIAT N.S.A 2A X X X X 10 ra, z
3220 PENTAFLUORETAN (GAZ 2A X X X X 10 49 0,95 ra
REFRIGERENT R 125)
35 0,87
3252 DIFLUOROMETAN GAZ 2F X X X X 10 48 0,78 ra
REFRIGERENT R 32)
3296 HEPTAFLUOROPROPAN GAZ 2A X X X X 10 13 1,21 ra
REFRIGERENT R 227)
CLOROTETRAFLUORETAN ÎN
AMESTEC cu cel mult 8,8% oxid de
etilen
PENTAFLUORETAN ÎN AMESTEC
cu cel mult 7,9% oxid de etilen
TETRAFLUORETAN ÎN AMESTEC
cu cel mult 5,6% oxid de etilen
3300 OXID DE ETILEN I OXID DE 2TF > X X X X 5 28 0,73 ra
CARBON ÎN AMESTEC cu peste 2900
87% oxid de etilen
3307 GAZ LICHEFIAT TOXIC 2TO <= X X X X 5 z
COMBURANT N.S.A 5000
3308 GAZ LICHEFIAT TOXIC COROSIV 2TC <= X X X X 5 ra, z
N.S.A 5000
562
3309 GAZ LICHEFIAT TOXIC, 2TFC <= X X X X 5 ra, z
INFLAMABIL, COROSIV N.S.A 5000
3310 GAZ LICHEFIAT TOXIC, 2TOC <= X X X X 5 z
COMBURANT, COROSIV N.S.A 5000
3318 AMONIAC ÎN SOLU IE APOAS 4TC X X X X 5 b
de densitate relativ mai mic de
0,880 la 150C, con inând peste
50% amoniac
3337 GAZ REFRIGERENT R 404A 2A X X X X 10 36 0,82 ra
3338 GAZ REFRIGERENT R 407A 2A X X X X 10 32 0,94 ra
3339 GAZ REFRIGERENT R 407B 2A X X X X 10 33 0,93 ra
3340 GAZ REFRIGERENT R 407C 2A X X X X 10 30 0,95 ra
3354 GAZ INSECTICID INFLAMABIL 2F X X X X 10 ra, z
N.S.A
3355 GAZ INSECTICID, TOXIC, 2TF X X X X 5 ra, z
INFLAMABIL N.S.A
3374 ACETILEN F DIZOLVANT 2F X X 5 60 c, p
NOT â) Nu se aplic recipientelor sub presiune din materiale compozite.

^b) Pentru amestecurile de gaz de la Nr. ONU 1965, masa maxim a con inutului/litru de
capacitate este urm toarea:
^c) considerat gaz piroforic
^d) considerat ca fiind toxic. Valoarea indicelui CL50 trebuie s fie determinat înc .</SU<
PRE>
IMAGINE

Tabelul 3: MATERII CARE NU APAR IN CLASEI 2
Presi- Presi-
Periodi- unea unea
Cod Cod CL50 Dispozi ii
Butoaie Cadre citatea de maxim
Nr. Denumire i de de (în speciale
Butelii Tuburi de pre- de probelor pro- de
ONU descriere clasi- clasi- ml/ de
3 siune butelii (în ani) (în serviciu
ficare ficare m ) ambalare
â) bar) (în
^b) bar)^b)
563
1051 CIANUR DE 6.1 TF1 40 X X 5 100 0,55 k
HIDROGEN
STABILIZAT cu
mai pu in de 3% ap
1052 FLORUR DE 8 CT1 966 X X X 5 10 0,84 ab, a, c

HIDROGEN
ANHIDR
1745 PENTAFLUORUR 5.1 OTC 25 X X X 5 10 b) k, ab, ad
DE BROM
1746 TRIFLUORUR DE 5.1 OTC 50 X X X 5 10 b) k,ab,ad
BROM
2495 PENTAFLUORURA 5.1 OTC 120 X X X 5 10 b) k,ab,ad
DE IOD
â) Nu se aplic recipientelor din material

compozit.
^b) Se cere ca un minimum de 8%
(volum) s fie gol.

Aceast instruc iune se aplic numerelor Nr. ONU 3167, 3168 i 3169
Urm toarele ambalaje sunt autorizate:
1) Buteliile i recipientele de gaz care îndeplinesc prescrip iile de construc ie, încercare i
de umplere aprobate de c tre autoritatea competent ;
2) Urm toarele ambalaje combinate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1 i
4.1.3:
Ambalaje exterioare:
Butoaie (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G);
Bidoane (canistre) (3A1, 3A2, 3B1, 3B2, 3H1, 3H2).
Ambalaje interioare:
a) Pentru gazele netoxice, ambalaje interioare din sticl sau din metal închise ermetic, cu
o capacitate maxim de 5 litri per colet;
b) Pentru gazele toxice, ambalajele interioare din sticl sau din metal închise ermetic, cu
o capacitate maxim de un litru per colet.
Ambalajele trebuie s fie conforme nivelului de încercare al grupei de ambalare III.

rezervat

Aceast instruc iune se aplic gazelor lichefiate refrigerate din clasa 2.
Prescrip ii aplicabile recipientelor criogenice închise
1. Trebuie s îndeplineasc dispozi iile speciale din 4.1.6.
2. Trebuie s îndeplineasc prescrip iile din capitolul 6.2.
3. Recipientele criogenice închise trebuie s fie izolate astfel încât s nu poat s se acopere
de ghea .
4. Presiunea de prob
Lichidele refrigerate trebuie s fie con inute în recipiente criogenice închise încercate la
presiuni de prob minime dup cum urmeaz :
a) pentru recipientele criogenice închise cu izolare prin vid, presiunea de prob nu
trebuie s fie mai mic de 1,3 ori fa de presiunea intern maxim a recipientului
umplut, inclusiv în timpul umplerii i golirii, crescute de 100 kPa (1 bar);
b) pentru celelalte recipiente criogenice închise, presiunea de prob nu trebuie s fie
mai mic de 1,3 ori fa de presiunea intern maxim a recipientului umplut,
presiunea dezvoltat în timpul umplerii i golirii trebuind s fie luat în considerare.
5. Gradul de umplere
Pentru gazele lichefiate refrigerate netoxice i neinflamabile (codul de clasificare 3A i 3O),
faza lichid la temperatura de umplere i la o presiune de 100 kPa (1 bar) nu trebuie s
dep easc 98% din capacitatea (în ap ) a recipientului.
Pentru gazele lichefiate refrigerate inflamabile (codul de clasificare 3F), gradul de umplere
trebuie s r mân mai mic de o valoare la care, atunci când con inutul este adus la
temperatura la care presiunea vaporilor este egal cu presiunea de deschidere a
dispozitivului de decompresiune, faza lichid ar atinge 98% din capacitatea (în ap ) a
564
recipientului la aceast temperatur .
6. Dispozitive de decompresiune Recipientele criogenice închise trebuie s fie echipate cu cel

pu in un dispozitiv de decompresiune.
7. Compatibilitate
Materialele utilizate pentru etan eizarea îmbin rilor sau între inerea închiz torilor trebuie s
fie compatibile cu con inutul recipientului. In cazul recipientelor concepute pentru
transportul gazelor comburante (cod de clasificare 3O), materialele respective nu trebuie s
reac ioneze cu aceste gaze în mod periculos.
8. Inspec ii periodice
Intervalul dintre inspec iile i încerc rile periodice ale dispozitivelor de decompresie,
conform 6.2.1.6.3, nu trebuie s dep seasc cinci ani.
Prescrip ii aplicabile recipientelor criogenice deschise
Numai gazele lichefiate refrigerate necomburante din codul de clasificare 3A de mai jos pot s
fie transportate în recipiente criogenice deschise: Nr. ONU 1913, 1951, 1963, 1970, 1977,
2591, 3136 i 3158.
Recipientele criogenice deschise trebuie s fie construite în a a fel încât s îndeplineasc
prescrip iile de mai jos:
1. Recipientele trebuie s fie concepute, fabricate, probate i echipate astfel încât s poat
rezista în toate condi iile inclusiv la oboseal , condi ii la care vor fi supuse în timpul utiliz rii
lor normale i în condi ii normale de transport.
2. Capacitatea trebuie s fie limitat la 450 litri.
3. Recipientele trebuie s fie echipate cu doi pere i separa i prin vid, pentru a împiedica
formarea de ghea pe peretele exterior.
4. Materialele de construc ie trebui s prezinte propriet i mecanice care s satisfac
temperatura de serviciu.
5. Materialele în contact direct cu m rfurile periculoase nu trebuie s fie nici afectate, nici
sl bite de c tre acestea din urm i nu trebuie s produc efecte periculoase, de exemplu
catalizeze o reac ie sau s intre în reac ie cu m rfurile periculoase.
6. Recipientele prev zute cu un perete dublu din sticl trebuie s fie plasate într-un ambalaj
exterior cu un material izolant sau absorbant corespunz tor capabil s suporte presiunile
sau ocurile susceptibile de a se produce în condi ii normale de transport.
7. Recipientele trebuie s fie concepute în a a fel încât s r mân în pozi ie vertical în timpul
transportului, de exemplu s aib o baz a c rei cea mai mic dimensiune orizontal este
mai sus decât centrul de greutate atunci când ele se afl la maximum din capacitate, sau
fie urcate pe cardane.
8 Deschiderile recipientelor trebuie s fie prev zute cu dispozitive care s permit evacuarea
gazelor, dar s împiedice împr tierea lichidului i s fie concepute în a a fel încât s fie
fixate astfel încât s nu se poat r sturna în timpul transportului.
9. rcile de mai jos trebuie s fie aplicate în mod permanent pe recipientele criogenice
deschise, de exemplu, prin tan are, gravare mecanic sau gravare chimic :
- Numele i adresa fabricantului;
- Num rul sau numele modelului;
- Num rul de serie sau de lot;
- Num rul ONU i desemnarea oficial de transport a gazelor pentru care este conceput
recipientul;
- Capacitatea recipientului în litri.

(suprimat)
Aceast instruc iune se aplic num rului ONU 3468.

Pentru dispozitivele de stocare a hidrurii metalice, trebuie s se îndeplineasc
1.
dispozi iile speciale din 4.1.6.
2. Prezenta instruc iune de ambalare se aplic numai pentru recipientele de presiune cu o
capacitate în ap care nu dep te 150 litri i cu o presiune maxim dezvoltat care
nu dep te 25 MPa.
3. Dispozitivele de stocare a hidrurii metalice care îndeplinesc prescrip iile aplicabile din
capitolul 6.2 privind construc ia recipientelor de presiune care con in gaz i probele la
care sunt supuse sunt autorizate numai pentru transportul hidrogenului.
4. Atunci când sunt utilizate recipientele de presiune din o el sau recipientele de presiune
compozite cu îmbr mintea din o el, trebuie s fie folosite numai acelea care poart
565
marca "H" conform 6.2.2.9.2 j).
5. Dispozitivele de stocare a hidrurii metalice trebuie s îndeplineasc dispozi iile privind

condi iile de serviciu, criteriile de concep ie, capacitatea nominal , probele de tip,
probele per lot, probele regulate, presiunea de prob , presiunea nominal de umplere i
dispozitivele de decompresiune pentru dispozitivele de stocare a hidrurii metalice
transportabile specificate în norma ISO 16111:2008 (Aparate transportabile de stocare
a gazului -Hidrogen absorbit într-o hidrur metalic reversibil ) i conformitatea lor i
agrementul trebuie s fie evaluate în conformitate cu 6.2.2.5.
6. Dispozitivele de stocare a hidrurii metalice trebuie s fie umplute cu hidrogen la o
presiune care s nu dep easc presiunea nominal de umplere indicat pe marcajul
permanent al dispozitivului conform normei ISO 16111:2008.
7. Prescrip iile pentru probele periodice pentru un dispozitiv de stocare a hidrurii metalice
trebuie s fie în conformitate cu norma ISO 16111:2008 i s fie efectuate în
conformitate cu 6.2.2.6, iar intervalul între controalele periodice nu trebuie s
dep easc 5 ani.
Aceast instruc iune se aplic Nr. ONU 3500, 3501, 3502, 3503, 3504 i 3505.
Dac în RID nu se indic altfel, buteliile i butoaiele sub presiune conforme cu prescrip iile
aplicabile ale capitolului 6.2 sunt autorizate.
1) Dispozi iile speciale de ambalare de la 4.1.6 trebuie s fie respectate.
2) Perioada maxim între încerc ri pentru inspec ia periodic trebuie s fie de 5 ani.
3) Buteliile i butoaiele sub presiune trebuie s fie umplute în a a fel încât la 50°C faza
negazoas s nu dep seasc 95% din capacitatea lor în ap i ele s nu fie complet
umplute la 60°C. Atunci când sunt umplute, presiunea intern la 65°C nu trebuie s
dep seasc presiunea de încercare a buteliilor i a butoaielor sub presiune. Trebuie s
se in cont de presiunile de vapori i de expansiunea volumetric a tuturor substan elor
în buteliile i butoaiele sub presiune.
4) Presiunea de încercare minim trebuie s fie în acord cu instruc iunea de ambalare
P200 pentru agentul de dispersie, dar nu trebuie s fie mai mic de 20 bar.
Buteliile i butoaiele sub presiune nu trebuie s fie prezentate la transport atunci când sunt
legate la un echipament de aplicare prin dispersie, precum un furtun sau ansamblu mobil.
În ciuda sec iunii 4.1.6.9 b), buteliile neînc rcabile utilizate pentru Nr. ONU 3501, 3502,
3503, 3504 i 3505 pot avea o capacitate în ap , exprimat în litri, care nu dep seste
PP89 1000 împ it la presiunea de încercare, exprimat în bari, cu condi ia ca restric iile în
materie de capacitate i presiune ale standardului de construc ie s fie conforme cu
cele ale standardului ISO 11118:1999, care limiteaz capacitatea maxim la 50 litri.
P207 INSTRUCTIUNE DE AMBALARE P207

Aceast instruc iune se aplic Nr. ONU 1950.
Urm toarele ambalaje sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1 i
4.1.3:
a) Butoaie (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G);
Ambalajele trebuie s fie conforme nivelului de încercare al grupei de ambalare II.
b) Ambalaje exterioare rigide cu o mas net maxim , dup cum urmeaz :
Din carton 55 kg
Din alt material decât cartonul 125 kg
Ele nu trebuie s îndeplineasc dispozi iile de la 4.1.1.3.
Ambalajele trebuie s fie concepute i fabricate astfel încât s previn orice mi care a
aerosolilor i orice desc rcare accidental în condi ii normale de transport.
Pentru de eurile de aerosoli (Nr. ONU 1950), transportate în conformitate cu
dispozi ia special 327, ambalajele trebuie s fie prev zute cu mijloace de reten ie a
PP87 oric rui lichid liber susceptibil de a curge în timpul transportului, de exemplu: un
material absorbant. Ele trebuie s fie aerate corespunz tor pentru a preveni formarea
unei atmosfere inflamabile i cre terea presiunii.
Dispozi ie special de ambalare specific RID i ADR:
Pentru Nr. ONU 1950, în caz de transport cu vagon sau înc rc tur complet ,
obiectele din metal pot, de asemenea, s fie ambalate astfel: obiectele trebuie s fie
RR6 grupate în unit i pe platouri i men inute în aceea i pozi ie cu ajutorul unei huse din
plastic corespunz toare; aceste unit i trebuie s fie stivuite i arimate adecvat pe
pale i.
566
Aceast instruc iune de ambalare se aplic Nr. ONU 3150. Aparate mici cu hidrocarburi
gazoase sau rezerve de hidrocarburi gazoase pentru aparate mici cu dispozitiv de desc rcare.
1. Trebuie s corespund prescrip iilor particulare de la 4.1.6 când acestea se aplic ;
2. Obiectele trebuie s îndeplineasc prescrip iile statului în care au fost umplute.
3. Aparatele i rezervele lor trebuie s fie ambalate în ambalaje exterioare conforme cu 6.1.4.
probate i agreate conform capitolului 6.1 pentru grupa de ambalare II.

Aceast instruc iune de ambalare se aplic Nr. ONU 3064.
Ambalajele urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi ile generale ade la 4.1.1 i
4.1.3.
Ambalajele combinate, confec ionate la interior din cutii de metal cu o capacitate maxim de 1 l
i în exterior din l zi de lemn (4C1, 4C2, 4D sau 4F) care con in cel mult de 5 l de solu ie.
Butoaiele din metal trebuie s fie c ptu ite complet cu material de umplutur
1.
absorbant.
zile din lemn trebuie s fie dublate în întregime cu un material corespunz tor,
2.
impermeabil la ap i la nitroglicerin .

Aceast instruc iune de ambalare se aplic Nr. ONU 3165
Ambalajele urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1 i
4.1.3:
1. Un recipient de presiune din aluminiu alc tuit din sec iuni de tuburi cu fundurile sudate.
Reten ia primar a carburantului în interiorul acestui recipient este asigurat de un burduf
de aluminiu sudat, cu un volum interior maxim de 46 l.
Recipientul exterior trebuie s aib o presiune de calcul minim de 1275 kPa (presiune
manometric ) i o presiune de rupere minim de 2755 kPa.
Fiecare recipient trebuie s fie supus unui control de etan eitate în cursul fabrica iei i
înainte de expediere; el nu trebuie s prezinte scurgeri.
Ansamblul recipientului interior trebuie s fie calat solid cu un material de umplere ignifug
cum ar fi vermiculitul, într-un ambalaj exterior din metal robust i închis ermetic, care s
protejeze corespunz tor toate accesoriile.
Cantitatea maxim de carburant pe recipient i pe colet este de 42 l.
2. Un recipient de presiune din aluminiu
Reten ia primar a carburantului în interiorul acestui recipient este asigurat printr-un
compartiment sudat etan la vapori i de un burduf din elastomer cu un volum interior
maxim de 46 l.
Recipientul de presiune trebuie s aib o presiune de calcul minim de 2860 kPa
(presiune manometric ) i o presiune de rupere minim de 5170 kPa (presiune
manometric ).
Fiecare recipient trebuie s fie supus unui control de etan eitate în cursul fabric rii i
înainte de expediere, acesta trebuie s fie calat solid cu un material de umplere ignifug
cum ar fi vermiculitul, într-un ambalaj exterior din metal robust i ermetic închis, care
protejeaz corespunz tor toate accesoriile.
Cantitatea maxim de carburant pe recipient i pe colet este de 42 l.

Urm toarele ambalaje combinate sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la
4.1.1 i 4.1.3:
Fiecare ambalaj interior nu trebuie s con in mai mult de 125 ml de activator (peroxid
organic), dac acesta este lichid i nu mai mult de 500 g dac acesta este solid.
Produsul de baz i activatorul trebuie s fie ambalate separat în ambalaje interioare.
Componentele pot fi plasate în acelasi ambalaj exterior, cu condi ia ca ele s nu reac ioneze
periculos între ele în caz de scurgere.
567
Ambalajele trebuie s fie conforme cu nivelul de încercare al grupelor de ambalare II sau III, în
conformitate cu criteriile clasei 3 aplicabile produsului de baz .

4.1.3:
Recipiente de presiune dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6. Ele trebuie s fie
din o el i s fa obiectul unei test ri ini iale i apoi al unor test ri periodice la fiecare 10
1. ani la o presiune care s nu fie mai mic de 1 MPa (10 bari, presiune manometric ). În
timpul transportului, lichidul trebuie s fie acoperit de un strat de gaz inert a c rui
presiune manometric s nu fie mai mic de 20 kPa (0,2 bari).
Cutii (4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F sau 4G), butoaie (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1D
sau 1G) sau bidoane (canistre) (3A1, 3A2, 3B1 sau 3B2) care con in bidoane ermetic
2.
închise din metal prev zute cu ambalaje interioare din sticl sau metal cu o capacitate
care nu dep te 1 litru fiecare i care sunt prev zute cu dop cu garnitur .
Ambalajele interioare trebuie s fie înconjurate pe toate p ile cu un material de umplere
uscat, absorbant i necombustibil, în cantitate suficient pentru a absorbi în totalitate
con inutul.
Ambalajele interioare nu trebuie s fie umplute la mai mult de 90% din capacitatea lor.
Ambalajele exterioare trebuie s aib o mas net maxim de 125 kg.
Butoaie din o el, din aluminiu sau din alt metal (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1 sau 1N2),
bidoane (canistre) (3A1, 3A2, 3B1 sau 3B2) sau cutii (4A, 4B sau 4N) cu mas net
3.
maxim de 150 kg fiecare, care con in bidoane metalice ermetic închise cu o capacitate
care nu dep te 4 l fiecare, i care sunt prev zute cu dop filetat cu garnitur .
Ambalajele interioare trebuie s fie înconjurate pe toate p ile cu un material de umplere
uscat, absorbant i necombustibil, în cantitate suficient pentru a absorbi în totalitate
con inutul. Fiecare strat de ambalaj interior trebuie s fie separat de cel lalt printr-un
perete sub ire de material de umplutur . Ambalajele interioare nu trebuie s fie umplute
peste 90% din capacitate.
Pentru Nr. ONU 3392 i 3394, aerul trebuie s fie evacuat din faza gazoas cu
PP86
ajutorul azotului sau printr-un alt mijloc.

4.1.3:
1. Recipiente de presiune dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6. Ele trebuie s fie
din o el i s fac obiectul unei test ri ini iale i apoi al unor test ri periodice la fiecare 10
ani la o presiune care s nu fie mai mic de 0,6 MPa (6 bari, presiune manometric ). În
timpul transportului, lichidul trebuie s fie acoperit de un strat de gaz inert a c rui
presiune manometric s nu fie mai mic de 20 kPa (0,2 bari).
2. Ambalaje combinate:
Din sticl , din metal sau din plastic dotate cu închiz toare filetate cu o capacitate maxim
de un litru.
Fiecare ambalaj interior trebuie s fie înconjurat de un material de umplutur inert i
absorbant, în cantitate suficient pentru a absorbi con inutul în totalitate.
Masa net maxim pe ambalajul exterior nu trebuie s dep seasc 30 kg.
Dispozi ia special de ambalare specific RID i ADR:
RR7 Pentru Nr. ONU 1183, 1242, 1295 i 2988, recipientele de presiune trebuie totu i s
fie supuse probelor la fiecare cinci ani.

4.1.3.
1. Recipiente de presiune dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6. Ele trebuie s fie
din o el i s fac obiectul unei test ri ini iale i apoi al unor test ri periodice la fiecare 10
ani la o presiune care s nu fie mai mic de 0,6 MPa (6 bari, presiune manometric ). În
timpul transportului, lichidul trebuie s fie acoperit de un strat de gaz inert a c rui presiune
manometric s nu fie mai mic de 20 kPa (0,2 bari).
2. Ambalaje combinate:
568
Ambalaje interioare cu o mas net maxim dup cum urmeaz :
Sticl 10 kg
Metal sau plastic 15 kg
Fiecare ambalaj trebuie s fie dotat cu o închiz toare filetat .
Fiecare ambalaj interior trebuie s fie înconjurat de un material de umplutur inert i
absorbant, în cantitate suficient pentru a absorbi con inutul în totalitate.
Masa net maxim pe ambalajul exterior nu trebuie s dep seasc 125 kg.
3. Butoaie din o el (1A1), de 15 kg 125 kg
capacitate maxim 250 l
4. Ambalaje compozite (metal sau material plastic)
compuse dintr-un recipient
din material plastic cu butoi
exterior din o el sau din
aluminiu (6HA1 sau 6HB1)
cu capacitate maxim de
250 l.
RR4 Pentru Nr. ONU 3130, orificiile recipientelor trebuie s fie închise ermetic
prin intermediul a dou dispozitive montate în serie, din care cel pu in unul
în urubat sau asigurat într-un mod echivalent.
RR7 Pentru Nr. ONU 3129, recipientele de presiune trebuie totu i s fie supuse
probelor la fiecare cinci ani.
RR8 Pentru Nr. ONU 1389, 1391, 1411, 1421, 1928, 3129, 3130, 3148 i 3482,
recipientele de presiune trebuie totu i s fie supuse probei ini iale, apoi
probelor periodice la o presiune de prob de cel pu in 1 MPa (10 bar).

4.1.3.
Ambalaje combinate:
Ambalaje interioare Ambalaje exterioare
Masa
Butoaie net
maxim
din sticl 2 kg din o el (1A1, 1A2) 400 kg

din material plastic 15 kg din aluminiu (1B1, 1B2) 400 kg
din metal 20 kg din alt metal (1N1, 1N2) 400 kg
Ambalajele interioare trebuie s fie din placaj (1D) 400 kg

închise ermetic (de exemplu cu din carton (1G) 400 kg
band adeziv sau cu dop filetat)
zi
din o el (A4) 400 kg

din aluminiu (4B) 400 kg
din alt metal (4N) 400 kg
din lemn natur (4C1) 250 kg
din lemn natur cu pere i etan i la 250 kg
Bidoane (canistre)
569
din o el (3A1, 3A2) 120 kg
din aluminiu (3 B1, 3B2) 120 kg
Ambalaje simple: Masa
net
maxim
Butoaie
din o el (1A1, 1A2) 250 kg
din aluminiu (1B1, 1B2) 250 kg
dintr-un metal altul decât o elul sau aluminiu (1N1, 1N2) 250 kg
din material plastic (1H1, 1H2) 250 kg
Bidoane (canistre)
din o el (3A1, 3A2) 120 kg
din aluminiu (3B1, 3B2) 120 kg
din material plastic (3H1, 3H2) 120 kg
Ambalaje compozite
recipient din material plastic într-un butoi din o el sau aluminiu (6HA1, 6HB1) 250 kg
recipient din material plastic într-un butoi din carton din material plastic sau placaj 75 kg
(6HG1, 6HH1 sau 6HD1)
recipient din material plastic cu lad exterioar din o el sau din aluminiu sau cu lad 75 kg
exterioar din lemn natur, din placaj, din carton sau din material plastic rigid (6HA2,
6HB2, 6HC, 6HD2, 6HG2 sau 6HH2)
Recipiente de presiune dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6.
Ambalajele trebuie s fie închise ermetic.
PP83 Pentru Nr. ONU 2813, s cule ii etan i la ap care nu con in mai
mult de 20 g de materie destinat form rii c ldurii pot fi ambala i
pentru transport. Fiecare s cule etan la ap trebuie s fie pus
într-un sac de material plastic sigilat, el însu i amplasat într-un
ambalaj intermediar. Un ambalaj exterior nu trebuie s con in
mai mult de 400 g de materie. În ambalaj nu trebuie s fie ap
sau alt lichid care ar putea reac iona cu materia hidroreactiv .

Aceast instruc iune se aplic materiilor solide, piroforice (Nr. ONU 1383, 1854, 1855, 2008,
2441, 2545, 2546, 2846, 2881, 3052, 3200, 3391, 3393)
Ambalajele urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale ale sec iunilor
4.1.1 i 4.1.3:
1. Ambalaje combinate
Ambalaje exterioare (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D,
4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F ou 4H2)
Ambalaje interioare: Din metal cu mas net maxim 15 kg fiecare.
Ambalajele interioare trebuie s fie închise
ermetic i prev zute cu capac filetat.
2. Ambalaje din metal (1A1, 1A2, 1B1, 1N1, 1N2, 3A1, 3A2, 3B1 i 3B2)
Mas brut maxim : 150 kg
Ambalaje compozite: Recipient din material plastic cu butoi exterior din
el sau din aluminiu (6HA1 sau 6HB1)
Recipiente de presiune dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6
Mas brut maxim : 150 kg.
PP86 Pentru Nr. ONU 3391 i 3393 aerul trebuie s fie evacuat din faza gazoas cu
ajutorul azotului sau printr-un alt mijloc.

Aceast instruc iune se aplic Nr. ONU 1381
4.1.3.
1. Pentru un Nr. ONU 1381, fosfor acoperit cu ap :
570
a) Ambalaje combinate:
Ambalaje exterioare: (4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D sau 4F)
Mas net maxim : 75 kg
bidoane închise ermetic din metal, cu o mas net maxim
i)
de 15 kg; sau.
ambalaje interioare din sticl înconjurate din toate p ile cu
material de umplere uscat, absorbant i necombustibil, în
ii)
cantitate suficient , pentru a absorbi în totalitate con inutul,
cu o mas net maxim de 2 kg, sau
b) Butoaie (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1 sau 1N2) masa net maxim : 400 kg
Bidoane (canistre) (3A1 sau 3B1); masa net maxim : 120 kg.
Aceste ambalaje trebuie s corespund probei de etan eitate definit la 6.1.5.4, la
nivelul de prob din grupa de ambalare II.
2. Pentru Nr. ONU 1381, fosfor în stare uscat :
sub form topit : butoaie (1A2, 1B2 sau 1N2) de mas net maxim 400
a)
kg;
în proiectile sau în obiecte cu înveli dur, transportate f nici un
b)
component din clasa 1: ambalaje specificate de autoritatea competent .

4.1.3.
ambalaje exterioare: (4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G, 4H1, 4H2, 1G, 1D, 1H1, 3H1)
ambalaje interioare: rezistente la ap .
2. Butoaie din material plastic, din placaj sau din carton (1H2, 1D sau 1G) sau l zi (4A, 4B,
4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G i 4H2), care con in un sac interior rezistent la ap , o dublur
din material plastic sau o c ptu eal impermeabil .
3. Butoaie din metal: (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1 sau 1N2) butoaie din material plastic (1H1
sau 1H2), canistre din metal (3A1, 3A2, 3B1 sau 3B2), canistre din material plastic (3H1
sau 3H2), recipiente din material plastic cu butoaie exterioare din o el sau din aluminiu
(6HA1 sau 6HB1), recipiente din material plastic cu butoaie exterioare din carton, din
plastic sau din placaj (6HG1, 6HH1 sau 6HD1), recipiente din material plastic cu l zi sau
co uri exterioare din o el sau aluminiu sau cu l zi exterioare din lemn natur, din placaj,
din carton sau din material plastic rigid (6HA2, 6HB2, 6HC, 6HD2, 6HG2 sau 6HH2).
1. Ambalajele trebuie s fie concepute i fabricate astfel încât s împiedice orice scurgere
de ap , de alcool sau flegmantizant.
2. Ambalajele trebuie s fie fabricate i închise astfel încât s împiedice orice suprapresiune
exploziv sau orice presiune mai mare de 300 kPa (3 bar)
PP24 Pentru Nr. ONU 2852, 3364, 3365, 3366, 3367, 3368 i 3369 cantitatea de materie
nu trebuie s dep easc 500 g pe colet.
PP25 Pentru Nr. ONU 1347, cantitatea de materie nu trebuie s dep easc 15 kg pe
colet.
PP26 Pentru Nr. ONU 1310, 1320, 1321, 1322, 1344, 1347, 1348, 1349, 1517, 2907,
3317, i 3376, ambalajele trebuie s fie exceptate de la sigilare.
PP48 Pentru Nr. ONU 3474, nu trebuie utilizate ambalaje metalice.
PP78 Nr. ONU 3370 nu trebuie s fie transportat în cantit i mai mari de 11,5 kg pe colet.
PP80 Pentru Nr. ONU 2907 ambalajele trebuie s îndeplineasc nivelul de prob pentru
grupa de ambalare II.
Ambalajele care corespund criteriilor de prob din grupa de ambalare I nu trebuie s
fie utilizate.

Aceast instruc iune se aplic Nr. ONU 1331, 1944, 1945 i 2254.
Urm toarele ambalaje sunt autorizate dac ele îndeplinesc dispozi iile generale ale sec iunilor
4.1.1 i 4.1.3:
571
Chibriturile trebuie s fie ambalate în siguran în ambalaje interioare închise perfect pentru a
evita aprinderea accidental în condi ii normale de transport.
Masa brut maxim a coletului nu trebuie s dep seasc 45 kg, cu excep ia cutiilor de carton
care nu trebuie s dep easc 30 kg.
PP27 Chibriturile care nu sunt "de siguran " (Nr. ONU 1331) nu trebuie s fie amplasate în
acelea i ambalaj exterior ca alte m rfuri periculoase, cu excep ia chibriturilor de
siguran sau a chibriturilor lumânare, care trebuie amplasate în ambalaje interioare
distincte. Ambalajele interioare nu trebuie s con in mai mult de 700 de chibrituri
care nu sunt "de siguran ".

Urm toarele ambalaje sunt autorizate, dac îndeplinesc dispoz iile generale ale sec iunilor
4.1.1 i 4.1.3:
1. Pentru elementele:
Butoaie (1A2, 1B2, 1N2, 1H2, 1D, 1G);
Trebuie s existe suficient material de umplutur pentru a preveni orice contact între
elemente i între elemente i suprafe ele interioare ale ambalajului exterior, precum i
pentru a împiedica orice deplasare periculoas a elementelor în ambalajul exterior în
2. Acumulatorii pot fi transporta i f ambalaj sau în ambalaje de protec ie (de exemplu: în
ambalaje de protec ie complet închise sau în cosuri din lemn). Bornele nu trebuie s
suporte greutatea altor acumulatori sau materiale amplasate în acela i ambalaj.
Ambalajele nu trebuie s îndeplineasc dispozi iile de la 4.1.1.3.
Elementele i acumulatorii trebuie s fie protejate împotriva scurtcircuitelor i izolate în a a fel
încât s previn orice scurtcircuit.

Aceast instruc iune se aplic Nr. ONU 2956, 3242 i 3251.
Ambalajele urm toare sunt autorizate dac sunt îndeplinite dispozi iile generale de la 4.1.1 i
4.1.3.
1. Butoaie de carton (1G) care pot fi prev zute cu o dublur sau o c ptu eal , cu o mas
net maxim de 50 kg.
2. Ambalaje combinate: sac din material plastic unic într-o lad de carton (4G), cu o mas
net maxim de 50 kg.
3. Ambalaje combinate: ambalaje din material plastic cu o mas net maxim de 5 kg
fiecare, într-un ambalaj exterior compus dintr-o lad de carton (4G) sau dintr-un butoi de
carton (1G); masa net maxim 25 kg.

4.1.3.
Ambalaje combinate:
Ambalaje interioare Ambalaje exterioare Masa net maxim
din sticl 10 kg Grupa de Grupa de
ambalare II ambalare
din material plastic1) 30 kg Butoaie
III
din metal 40 kg
1 2
din hârtie ) ) 10 kg din o el (1A1, 1A2) 400 kg 400 kg
din carton1)2) 10 kg din aluminiu (1B1, 400 kg 400 kg
1B2)
din alt metal (1N1, 400 kg 400 kg
1N2)
din plastic (1H1, 400 kg 400 kg
1H2)
din placaj (1D) 400 kg 400 kg
572
din carton (1G)1) 400 kg 400 kg
1
) Aceste ambalaje interioare trebuie s zi
fie etan e la pulverulente
din o el (4A) 400 kg 400 kg
din aluminiu (4B) 400 kg 400 kg
din alt metal (4N) 400 kg 400 kg
2
) Aceste ambalaje interioare nu trebuie din lemn natur (4C1) 400 kg 400 kg
fie utilizate atunci când materiile
din lemn natur cu 400 kg 400 kg
transportate sunt susceptibile de a se
pere i etan i la
lichefia în cursul transportului
materii
pulverulente (4C2)
din placaj (4D) 400 kg 400 kg
din pl ci aglomerate 400 kg 400 kg
din lemn (4F)
din carton (4G)1) 400 kg 400 kg
din material plastic 60 kg 60 kg
expandat (4H1)
din material plastic 400 kg 400 kg
rigid (4H2)
Bidoane (canistre)
din o el (3A1, 3A2) 120 kg 120 kg
din aluminiu (3B1, 120 kg 120 kg
3B2)
din plastic (3H1, 120 kg 120 kg
3H2)
Ambalaje simple:
Butoaie
din o el (1A1 sau 1A2) 400 kg 400 kg
din aluminiu (1B1 sau 1B2) 400 kg 400 kg
dintr-un material altul decât o el sau aluminiu (1N1 sau 1N2) 400 kg 400 kg
din plastic (1H1 sau 1H2) 400 kg 400 kg
Bidoane (canistre)
din o el (3A1 sau 3A2) 120 kg 120 kg
din aluminiu (3B1 sau 3B2) 120 kg 120 kg
din material plastic (3H1 sau 3H2) 120 kg 120 kg
zi
din o el (4A)3) 400 kg 400 kg
din aluminiu (4B)3) 400 kg 400 kg
din alt metal (4N)3) 400 kg 400 kg
din lemn natur (4C1)3) 400 kg 400 kg
din placaj (4D)3) 400 kg 400 kg
3
din pl ci aglomerate din lemn (4F) ) 400 kg 400 kg
din lemn natur cu pere i etan i la materiale pulverulente (4C2)3) 400 kg 400 kg
3
din carton (4G) ) 400 kg 400 kg
3
din material plastic rigid (4H2) ) 400 kg 400 kg
Saci
saci (5H3, 5H4, 5L3, 5M2)3),4) 50 kg 50 kg
Ambalaje compozite:
recipiente din material plastic într-un butoi exterior din aluminiu, din 400 kg 400 kg
placaj, din carton sau din material plastic (6HA1, 6HB1, 6HG1, 6HD1
sau 6HH1)
recipient din material plastic cu colivie sau lad exterioar din o el sau 75 kg 75 kg
din aluminiu sau cu lad exterioar din lemn natur, placaj, din carton
sau din material plastic rigid (6HA2, 6HB2, 6HC, 6HD2, 6HG2 sau
6HH2)
573
recipient din sticl într-un butoi exterior din o el, din aluminiu, din 75 kg 75 kg
placaj sau din carton (6PA1, 6PB1, 6PD1 sau 6PG1), cu lad sau
colivie exterioar din o el sau din aluminiu sau cu lad exterioar din
lemn natur sau din carton sau cu co exterior din r chit (6PA2,
6PB2, 6 PC, 6PG2 sau 6PD2, sau cu ambalaj exterior din material
plastic rigid sau expandat: 6PH1 sau 6PH2)
3
) Aceste ambalaje nu trebuie s fie utilizate când materiile transportate sunt susceptibile
de a se lichefia în cursul transportului.
4
) Aceste ambalaje nu trebuie s fie utilizate decât pentru materiile din grupa de ambalare
II când sunt transportate într-un vehicul acoperit sau într-un container închis.
Recipiente de presiune dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6
PP39 Pentru Nr. ONU 1378 este necesar un orificiu de aerisire la ambalajele din
metal.
PP40 Pentru Nr. ONU 1326, 1352, 1358, 1395, 1396, 1436, 1437, 1871, 2805,
3182 din grupa de ambalare II; sacii nu sunt autoriza i.
PP83 Pentru Nr. ONU 2813, s cule ii etan i la ap care nu con in mai mult de 20
g de materie destinat form rii c ldurii pot fi ambala i pentru transport.
Fiecare s cule etan la ap trebuie s fie amplasat într-un s cule din
material plastic sigilat, el însu i amplasat într-un ambalaj intermediar. Un
ambalaj exterior nu trebuie s con in mai mult de 400 g de materie. În
ambalaj nu trebuie s fie ap sau alt lichid care ar putea reac iona cu
materia hidroreactiv .

Urm toarele ambalaje sunt autorizate, dac îndeplinesc dispozi iile generale ale sec iunilor
4.1.1 i 4.1.3:
Butoaie (1A2, 1B2, 1N2, 1H2, 1D, 1G);
Bidoane (canistre) (3A2, 3B2, 3H2);
cu condi ia ca nicio explozie s nu fie posibil din cauza cre terii presiunii interne. Masa
brut maxim nu trebuie s dep seasc 30 kg.

Urm toarele ambalaje sunt autorizate, dac îndeplinesc dispozi iile generale ale sec iunilor
4.1.1 i 4.1.3:
Butoaie (1A2, 1B2, 1N2, 1H2, 1D, 1G);
Generatorul(oarele) trebuie s fie transportat(e) într-un colet, care s îndeplineasc condi iile
urm toare, atunci când în interiorul coletului este activat un generator:
a) Acest generator nu trebuie s ac ioneze alte generatoare prezente în colet;
b) Materialul ambalajului nu trebuie s se aprind ; i
c) Temperatura suprafe ei exterioare a coletului nu trebuie s dep easc 100°C.

4.1.3.
Ambalajele combinate: Capacitatea maxim a Mas
ambalajelor interioare net
maxim
1. Ambalaje interioare din sticl , din material plastic 5l 125 kg
sau din metal cu l zi (4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D,
4H2) sau butoaie (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1,
1N2, 1H1, 1H2, 1D) sau bidoane (canistre) (3A1,
3A2, 3B1, 3B2, 3H1, 3H2)
2. Ambalaje interioare din material plastic sau din 2l 50 kg
metal con inute fiecare într-un sac din material
plastic cu l zi din carton (4G) sau butoaie din
carton (1G)
574
Butoaie 250 l
din o el (1A1)
din aluminiu (1B1)
dintr-un material altul decât o el sau aluminiu (1N1)
din material plastic (1H1)
Bidoane (canistre) 60 l
din o el (3A1)
din aluminiu (3B1)
Ambalaje compozite:
recipient din material plastic cu butoi exterior din o el sau din aluminiu (6HA1, 6HB1) 250 l
recipient din material plastic cu butoi exterior din carton, din material plastic sau din 250 l
placaj (6HG1, 6HH1, 6HD1)
recipient din material plastic cu colivie sau lad exterioar din o el sau din aluminiu 60 l
sau cu lad exterioar din lemn natur, din placaj, din carton sau din material plastic
rigid (6HA2, 6HB2, 6HC, 6HD2, 6HG2 sau 6HH2)
recipient din sticl cu butoi exterior din o el, din aluminiu, din carton, din placaj sau 60 l
din material plastic rigid sau din material plastic expandat (6PA1, 6PB1, 6PG1,
6PD1, 6PH1 sau 6PH2) sau cu lad sau colivie exterioar din o el sau din aluminiu
sau cu lad exterioar din lemn natur sau din carton sau cu co exterior din rachit
(6PA2, 6PB2, 6PC, 6PG2 sau 6PD2)
1. Ambalajele nu trebuie s fie umplute la mai mult de 90% din capacitatea lor.
2. Ambalajele trebuie s fie prev zute cu un orificiu de aerisire.

4.1.3.
Ambalaje combinate: Mas net
maxim :
Ambalaje interioare Ambalaje exterioare
Butoaie:
din sticl : 5l din o el (1A1, 1A2) 125 kg
din metal: 5l din aluminiu (1B1, 1B2) 125 kg
din material 5l din alt metal (1N1, 1N2) 125 kg
plastic:
zi:
din lemn natur cu pere i etan i la materii pulverulente 125 kg
(4C2)
Ambalaje simple: Capacitate
maxim
Butoaie: 250 l
din o el (1A1)
575
din aluminiu (1B1)
Bidoane (canistre): 60 l
din o el (3A1)
din aluminiu (3B1)
Ambalaje compozite:
Recipient din material plastic cu butoi exterior din o el sau din aluminiu (6HA1, 250 l
6HB1)
Recipient din material plastic cu butoi exterior din carton, din material plastic sau 250 l
din placaj (6HG1, 6HH1, 6HD1)
Recipient din material plastic cu colivie sau lad exterioar din o el sau din 60 l
aluminiu sau cu lad exterioar din lemn natur, din placaj, din carton, sau din
material plastic rigid (6HA2, 6HB2, 6HC, 6HD2, 6HG2 sau 6HH2)
Recipient din sticl cu butoi exterior din o el din aluminiu, din carton, din placaj, 60 l
din plastic expandat sau material plastic rigid (6PA1, 6PB1,6PG1, 6PD1, 6PH1
sau 6PH2) sau cu lad sau colivie exterioar din o el sau din aluminiu sau cu
lad exterioar din lemn natur sau din carton cu co exterior din r chit (6PA2,
6PB2, 6PC, 6PG2 sau 6PD2).
PP28 Pentru Nr. ONU 1873, sunt autorizate numai ambalajele interioare din sticl .
în cazul utiliz rii ambalajelor combinate i recipientele interioare din sticl în
cazul utiliz rii ambalajelor compozite.

4.1.3.
Ambalaje combinate: Mas net
maxim
Ambalaje interioare: Ambalaje exterioare
din sticl 5 kg Butoaie
din metal 5 kg din o el (1A1, 1A2) 125 kg
din mat. 5 kg din aluminiu (1B1, 1B2) 125 kg
plastic
din alt metal (1N1, 1N2) 125 kg
zi
din lemn natur cu pere ii etan i la materii pulverulente 125 kg
(4C2)
Ambalaje simple:
Butoaie din metal (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1 sau 1N2) de mas net maxim de 250 kg.
Butoaie din carton (1G) sau din placaj (1D) cu dublur interioar , de mas net maxim de 200
kg.

4.1.3.
Ambalaje combinate: Mas net maxim
576
1. Recipiente din sticl cu capacitate maxim de 5 l într-un ambalaj 75 kg
exterior: 1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G, 4A, 4B,
4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G sau 4H2
2. Recipiente din material plastic de capacitate maxim de 30 l într-un 75 kg
ambalaj exterior: 1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D,
1G, 4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G sau 4H2
3. Recipiente din metal de capacitate maxim de 40 l într-un ambalaj 125 kg
exterior: 1G, 4F sau 4G
4. Recipiente din metal de capacitate maxim de 40 l într-un ambalaj 225 kg
exterior:1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 4A, 4B, 4N,
4C1, 4C2, 4D sau 4H2
Butoaie
din o el cu capac demontabil (1B2) 250 l
din aluminiu cu capac nedemontabil (1B1) 250 l
din aluminiu cu capac demontabil (1B2) 250 l
dintr-un metal altul decât o el sau aluminiu cu un capac nedemontabil 250 l
(1N1)
dintr-un metal altul decât o el sau aluminiu cu un capac demontabil (1N2) 250 l
din material plastic cu capac nedemontabil (1H1) 250 l
din material plastic cu capac demontabil (1H2) 250 l
Bidoane (canistre)
din o el cu capac demontabil (3A2) 60 l
din aluminiu cu capac nedemontabil (3B1) 60 l
din aluminiu cu capac demontabil (3B2) 60 l
din material plastic cu capac nedemontabil (3H1) 60 l
din material plastic cu capac demontabil (3H2) 60 l
Ambalaje compozite:
Recipient din material plastic cu butoi exterior din o el sau din aluminiu 250 l
(6HA1 sau 6HB1)
Recipient din material plastic cu butoi exterior din carton, din material 120 l
plastic sau din placaj (6HG1, 6HH1 sau 6HD1)
Recipient din material plastic cu colivie sau lada exterioar din o el, din 60 l
aluminiu, din lemn natur, din placaj, din carton sau din material plastic rigid
(6HA2, 6HB2, 6HC, 6HD2, 6HG2 sau 6HH2)
Recipient din sticl cu butoi exterior din o el, din aluminiu, din carton, din 60 l
placaj, din material plastic expandat sau din material plastic rigid (6PA1,
6PB1, 6PG1, 6PD1, 6PH1 sau 6HP2) sau cu lad sau colivie exterioar
din o el sau din aluminiu sau lad exterioar din lemn natur sau din carton
sau cu co exterior din r chit (6PA2, 6PB2, 6PC, 6PG2 sau 6PD2)
PP10 Pentru Nr. ONU 2014, 2984 i 3149 ambalajul trebuie s fie prev zut cu un
orificiu de aerisire.

Aceast instruc iune se aplic peroxizilor organici din clasa 5.2 i materiilor autoreactive din
clasa 4.1.
4.1.3. i dispozi iile particulare de la 4.1.7.1.
Metodele de ambalare sunt numerotate de la OP1 la OP8. Metodele de ambalare
corespunz toare care se aplic actualmente individual peroxizilor organici i materiilor
autoreactive sunt men ionate la 2.2.41.4 i 2.2.52.4; Cantit ile indicate pentru fiecare metod
de ambalare corespund cantit ilor maxime autorizate pe colete.
Ambalajele urm toare sunt autorizate:
1. Ambalajele combinate cu ambalajul exterior o cutie (4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D,
4F, 4G, 4H1 i 4H2), butoaie (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1G, 1H1, 1H2 i 1D), sau
bidoane (canistre) (3A1, 3A2, 3B1, 3B2, 3H1 i 3H2)
2. Ambalaje simple alc tuite dintr-un butoi (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1G, 1H1, 1H2 i 1D)
sau dintr-un bidon (canistr ) (3A1, 3A2, 3B1, 3B2, 3H1 sau 3H2)
3. Ambalaje compozite cu recipient interior din material plastic (6HA1, 6HA2,
6HB1,6HB2, 6HC, 6HD1, 6HD2, 6HG1, 6HG2, 6HH1 i 6HH2).
577
Cantit i maxime pe ambalaj/colet1) pentru metodele de ambalare OP1 pân la OP8
Metoda de ambalare
Cantitate maxim OP1 OP21) OP3 OP41) OP5 OP6 OP7 OP8
Mas maxim (kg) 0,5 0,5/10 5 5/25 25 50 50 4002)
pentru materiile
solide i pentru
ambalajele
combinate (materii
lichide i materii
solide)
Cantit i maxime în 0,5 - 5 - 30 60 60 2254)
3
litri pentru lichide )
1
) Dac sunt date dou valori, prima se aplic la masa net maxim pe ambalaj
interior i a doua la masa net maxim a coletului întreg.
2
) 60 kg pentru bidoane (canistre)/200 kg pentru l zi, 400 Kg pentru materii solide în
ambalaje combinate formate din l zi ca ambalaje exterioare (4C1, 4C2, 4D, 4F,
4G, 4H1, i 4H2) i cu ambalaje interioare din material plastic sau carton cu o
mas net maxim de 25 Kg.
3
) Materiile vâscoase trebuie considerate ca materii solide dac ele nu corespund
criteriilor defini iei "lichid" dat în sec iunea 1.2.1.
4
) 60 l pentru bidoane (canistre).
1. Ambalajele metalice, inclusiv ambalajele interioare ale ambalajelor combinate i
ambalajele exterioare ale ambalajelor combinate sau compozite nu pot fi utilizate
decât pentru metodele de ambalare OP7 i OP8
2. În ambalajele combinate, recipientele din sticl pot fi utilizate numai ca ambalaje
interioare i cantitatea maxim pe recipient este de 0,5 kg pentru materiile solide
i 0,5 l pentru materiile lichide.
3. În ambalajele combinate materialele de umplere trebuie s fie greu inflamabile.
4. Ambalarea unui peroxid organic sau a unei materii autoreactive care trebuie s
poarte o etichet de risc subsidiar "Materie Explozibil " (model Nr. 1, vezi
5.2.2.2.2) trebuie de asemenea s fie conform dispozi iilor de la 4.1.5.10 i
4.1.5.11.
PP21 Pentru unele materii autoreactive de tip B sau C (Nr. ONU 3221, 3222, 3223
i 3224), trebuie s se utilizeze un ambalaj mai mic decât cel care este
prev zut, respectiv la metodele de ambalare OP5 sau OP6 (a se vedea
4.1.6 i 2.2.41.4).
PP22 Bromo-2, nitro-2 propandiol-1,3 (Nr. ONU 3241) trebuie s fie ambalat
conform metodei OP6.

Aceast instruc iune se aplic materiilor de la Nr. ONU 1700, 2016 i 2017
4.1.3.
Ambalajele exterioare (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G, 4A, 4B, 4N, 4C1,
4C2, 4D, 4F, 4G, 4H2) care corespund nivelului de prob din grupa de ambalare II. Obiectele
trebuie ambalate individual i separate unele de altele prin pere i desp itori, ambalaje
interioare sau materiale de umplere, cu scopul de a se evita orice desc rcare accidental în
Masa net maxim : 75 kg.
601 INSTRUC IUNI DE AMBALARE P601

4.1.3. i dac ambalajele sunt închise ermetic:
1. Ambalajele combinate cu o mas brut maxim de 15 kg, formate
- din unul sau mai multe ambalaje interioare din sticl cu o cantitate maxim de 1 litru
fiecare, umplute la 90% sau mai mult din capacitatea lor i a c ror închidere trebuie s
fie fizic men inut stabil prin orice mijloc care permite împiedicarea degaj rii sau a
eliber rii închiderii în caz de oc sau de vibra ii în timpul transportului ambalate
individual în
- recipiente metalice, cu un material din lân i un material absorbant capabil s
absoarb tot con inutul ambalajului interior (al ambalajelor interioare) din sticl , pus în
- ambalajele exterioare: 1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G, 4A, 4B, 4N,
4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G sau 4H2.
578
2. Ambalaje combinate constituite din ambalaje interioare din metal, cu capacitate maxim de
5 l înconjurate individual cu un material absorbant în cantitate suficient pentru a absorbi
în totalitate con inutul i cu un material de umplere inert con inute într-un ambalaj exterior
(1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G, 4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G sau
4H2) cu mas brut maxim de 75 kg.
Ambalajele interioare nu trebuie umplute la mai mult de 90% din capacitatea lor.
Închiz toarea fiec rui ambalaj interior trebuie s fie fixat prin orice mijloc care s
împiedice degajarea sau deschiderea acesteia în caz de oc sau de vibra ie în cursul
transportului.
3. Ambalaje constituite din urm toarele elemente:
Ambalaje exterioare: butoaie din o el sau plastic (1A1, 1A2, 1H1 sau 1H2) care sunt
supuse probelor conform prescrip iilor enun ate la 6.1.5 cu o mas corespunz toare cu
cea a coletului asamblat, fie ca ambalaj conceput s con in ambalaje interioare, fie ca
ambalaj simplu conceput pentru a con ine materii solide sau lichide i marcate
corespunz tor.
Butoaie i ambalaje compozite (1A1, 1B1, 1N1, 1H1 sau 6HA1), care corespund
prescrip iilor din capitolul 6.1 pentru ambalaje simple, supuse condi iilor urm toare:
a) proba de presiune hidraulic trebuie s fie executat la o presiune de cel pu in 0,3
MPa (3 bar) presiune manometric ;
b) probele de etan eitate în faza de concep ie i de produc ie trebuie s fie executate
la o presiune de 30 kPa (0,3 bar);
c) acestea trebuie s fie izolate de butoiul exterior prin intermediul unui material de
umplere inert absorbant de ocuri i care s înconjoare ambalajele interioare pe
toate p ile;
d) capacitatea unui butoi interior nu trebuie s dep easc 125 l;
e) închiz torile trebuie s aib dopuri filetate care sunt:
i. fixate prin orice mijloc care s împiedice degajarea sau deschiderea acestora în
caz de oc sau de vibra ii în cursul transportului;
ii. prev zute cu capac de etan are filetat;
f) ambalajul interior i exterior trebuie s fie supus periodic unei probe de etan eitate
conform pct. b) cel pu in la fiecare 2 ani i jum tate;
g) ambalajul complet trebuie s fie verificat vizual cel pu in la fiecare 3 ani cu
aprobarea autorit ii competente;
h) pe ambalajul exterior i interior trebuie s fie înscrise cu caractere bine lizibile i
durabile:
i. data (luna, anul) probei ini iale i a ultimei probe i verific ri periodice;
ii. poansonul expertului care a efectuat probele i verific rile.
4. Recipiente de presiune dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6. Ele trebuie s fac
obiectul unei test ri ini iale i apoi al unor test ri periodice la fiecare 10 ani la o presiune
care s nu fie mai mic de 1 MPa (10 bari, presiune manometric ). Recipientele de
presiune nu trebuie s fie dotate cu dispozitive de sc dere a presiunii. Fiecare recipient de
presiune care con ine un lichid toxic care prin inhalare are CL50 mai mic sau egal cu 200
ml/m3 (ppm) trebuie s fie închis cu un dop sau cu un robinet în conformitate cu
prescrip iile urm toare:
a) Dopurile sau robinetele trebuie s filetate direct pe recipientul de presiune i s fie
capabile s suporte presiunea de prob a recipientului f riscul unei avarieri sau
scurgeri;
b) Robinetele trebuie s fie de tip f presgarnitur i cu membrane neperforate; totu i
pentru materialele corozive pot fi de tip cu presgarnitur , etan eitatea montajului
fiind asigurat printr-un capac de etan eitate dotat cu o garnitur fixat pe corpul
robinetului sau pe recipientul de presiune cu scopul de a evita pierderea de materie
prin ambalaj;
c) Ie irile robinetelor trebuie s fie dotate cu dopuri solide filetate sau cu capace filetate
dintr-un material de umplutur care s asigure etan eitatea recipientelor;
d) Materialele din care sunt constituite recipientele de presiune, robinetele, dopurile,
capacele de ie ire, materialele de etan eizare i garniturile de etan eizare trebuie
fie compatibile între ele i cu con inutul.
Recipientele de presiune ale c ror pere i, într-un punct oarecare au grosimea mai mic de
2,0 mm i recipientele de presiune ale c ror robinete nu sunt protejate trebuie s fie
transportate într-un ambalaj exterior.
Recipientele de presiune nu trebuie s fie legate între ele printr-un tub colector sau
conectate între ele.
PP 82 (suprimat)
RR3 (suprimat)
579
RR7 Pentru Nr. ONU 1251, recipientele de presiune trebuie totu i s fie supuse probelor
la fiecare cinci ani.
RR10 Nr. ONU 1614, când este complet absorbit de un material poros inert, trebuie s fie
ambalat în recipien i metalici, cu o capacitate de cel mult 7,5 litri, puse în l zi de
lemn în a a fel încât s nu poat intra în contact unele cu celelalte. Recipientele
trebuie s fie complet umplute cu materialul poros care nu trebuie s se scufunde
sau s formeze spa ii libere periculoase, chiar i dup o utilizare prelungit i în caz
de zdruncin turi, chiar i la o temperatur de pân la 50°C.

4.1.3. i dac ambalajele sunt închise ermetic:
1. Ambalajele combinate cu o mas brut maxim de 15 kg, formate
- din unul sau mai multe ambalaje interioare din sticl cu o cantitate maxim de 1 litru
fiecare, umplute la 90% sau mai mult din capacitatea lor i a c ror închidere trebuie
fie fizic men inut stabil prin orice mijloc care permite împiedicarea degaj rii sau a
eliber rii închiderii în caz de oc sau de vibra ii în timpul transportului ambalate
individual în
- recipiente metalice, cu un material din lân i un material absorbant capabil s
absoarb tot con inutul ambalajului interior (al ambalajelor interioare) din sticl , pus în
4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G sau 4H2.
2. Ambalajele combinate constituite din ambalaje interioare din metal înconjurate individual
cu un material absorbant în cantitate suficient pentru a absorbi în totalitate con inutul i
de un material de umplere inert, con inut într-un ambalaj exterior (1A1, 1A2, 1B1, 1B2,
1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G, 4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G sau 4H2) cu masa brut
maxim de 75 kg. Ambalajele interioare nu trebuie s fie umplute mai mult de 90% din
capacitate. Închiz toarea fiec rui ambalaj interior trebuie s fie fixat prin orice mijloc
care s împiedice degajarea sau deschiderea acesteia în caz de oc sau de vibra ii în
cursul transportului.
Capacitatea ambalajelor interioare nu trebuie s dep easc 5 l.
3. Butoaiele i ambalajele compozite (1A1, 1B1, 1N1, 1H1, 6HA1 sau 6HH1), supuse
urm toarelor condi ii:
a) proba de presiune hidraulic trebuie s fie executat la o presiune de cel pu in 0,3
Mpa (3 bar) (presiune manometric );
c) închiz torile trebuie s aib dopuri filetate care sunt:
i. fixate prin orice mijloc care s
împiedice degajarea sau
deschiderea acestora în caz de
oc sau de vibra ii în cursul
transportului;
ii. prev zute cu capac de etan are
filetat;
4. Recipiente de presiune dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6. Ele trebuie s
fac obiectul unei test ri ini iale i apoi al unor test ri periodice la fiecare 10 ani la o
presiune care s nu fie mai mic de 1 MPa (10 bari, presiune manometric ). Recipientele
de presiune nu trebuie s fie dotate cu dispozitive de sc dere a presiunii. Fiecare
recipient de presiune care con ine un lichid toxic care prin inhalare are CL50 mai mic sau
egal cu 200 ml/m3 (ppm) trebuie s fie închis cu un dop sau cu un robinet în conformitate
cu prescrip iile urm toare:
a) Dopurile sau robinetele trebuie s filetate direct pe recipientul de presiune i s fie
capabile s suporte presiunea de prob a recipientului f riscul unei avarieri sau
scurgeri;
b) Robinetele trebuie s fie de tip f presgarnitur i cu membrane neperforate;
totu i pentru materialele corozive pot fi de tip cu presgarnitur , etan eitatea
montajului fiind asigurat printr-un capac de etan eitate dotat cu o garnitur fixat
pe corpul robinetului sau pe recipientul de presiune cu scopul de a evita pierderea
de materie prin ambalaj;
c) Ie irile robinetelor trebuie s fie dotate cu dopuri solide filetate sau cu capace
filetate dintr-un material de umplutur care s asigure etan eitatea recipientelor;
d) Materialele din care sunt constituite recipientele de presiune, robinetele, dopurile,
Recipientele de presiune ale c ror pere i, într-un punct oarecare au grosimea mai mic de
2,0 mm i recipientele de presiune ale c ror robinete nu sunt protejate trebuie s fie
transportate într-un ambalaj exterior. Recipientele de presiune nu trebuie s fie legate între
ele printr-un tub colector sau conectate între ele.
580
Aceasta instruc iune se aplic Nr. ONU 2814 i 2900.
Ambalajele urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile speciale de ambalare de la
4.1.8.
Ambalajele care îndeplinesc dispozi iile de la capitolul 6.3 i sunt agreate conform acestor
dispozi ii constau în:
a) Ambalaje interioare care includ:
i. unul sau mai multe recipiente primare etan e;
ii. un ambalaj secundar etan ;
iii. cu excep ia cazului materiilor infec ioase solide, un material absorbant
în cantitate suficient pentru a absorbi în totalitate con inutul amplasat
între recipientul (ele) primar(e) i ambalajul secundar; dac mai multe
recipiente primare sunt amplasate într-un ambalaj secundar simplu,
acestea trebuie s fie învelite individual sau separate pentru a se
împiedica orice contact între ele;
b) Un ambalaj exterior rigid:
Dimensiunea sa exterioar minim nu trebuie s fie mai mic de 100 mm.
1. Ambalajele interioare care con in materii infec ioase nu trebuie s fie ambalate împreun
cu ambalaje interioare care con in alte feluri de m rfuri. Coletele complete pot fi
amplasate într-un supraambalaj conform dispozi iilor de la 1.2.1 i 5.1.2; acest
supraambalaj poate s con in z pad carbonic .
2. Cu excep ia expedi iilor excep ionale cum ar fi cele de organe întregi, care necesit un
ambalaj special, se aplic urm toarele dispozi ii:
a) Materii expediate la temperatura ambiant sau la o temperatur superioar :
Recipientele primare trebuie s fie din sticl , din metal sau din material plastic. Pentru
garantarea etan eit ii, trebuie s fie utilizate dispozitive eficace, ca de exemplu
închiz tori cu termosudur , dop cu manta sau capsul metalic sertizat . Dac se
utilizeaz dopuri filetate, acestea trebuie s fie asigurate prin mijloace de blocare
adecvate, cum ar fi band adeziv , band adeziv parafinat sau cu închiz toare
care se poate bloca, fabricat în acest scop;
b) Materii expediate refrigerate sau congelate: În jurul ambalajelor secundare sau la un
supra ambalaj care con ine unul sau mai multe colete complete marcate conform
6.3.3, trebuie s fie plasat ghea sau pad carbonic sau alt materie
refrigerent . Pentru a men ine în pozi ie ambalajele secundare la topirea ghe ii sau la
evaporarea z pezii carbonice, trebuie s fie prev zute cal ri interioare. Dac se
utilizeaz ghea a, ambalajul exterior sau supraambalajul trebuie s fie etan e. Dac
se utilizeaz z pada carbonic , gazul carbonic trebuie s poat sc pa din ambalajul
exterior sau din supraambalaj. Recipientul primar i ambalajul secundar trebuie s - i
men in integritatea la temperatura materialului refrigerent utilizat:
c) Materii expediate în azot lichid: Trebuie s fie utilizate recipiente primare din material
plastic care s poat rezista la temperaturi foarte sc zute. Ambalajul secundar trebuie
de asemenea s poat suporta temperaturi foarte sc zute i, în majoritatea cazurilor,
va trebui s fie ajustate în mod individual pe fiecare recipient primar. Trebuie s se
aplice de asemenea dispozi iile referitoare la transportul azotului lichid. Recipientul
primar i ambalajul secundar trebuie s i men i integritatea la temperatura azotului
lichid.
d) Materiile liofilizate pot fi de asemenea transportate în recipiente primare constituite din
fiole de sticl sigilate la flac sau în flacoane de sticl cu dop de cauciuc, sigilate cu
capsul metalic .
3. Indiferent de temperatura prev zut a expedi iei, recipientul primar sau ambalajul
secundar trebuie s poat rezista, f scurgeri la o presiune intern care d o diferen
de presiune de cel pu in 95 kPa i la temperaturi de la -40°C la + 55°C.
4. Nu trebuie s existe alte m rfuri periculoase ambalate în acela i ambalaj decât materiile
infec ioase din clasa 6.2, în afar de situa ia în care ele sunt necesare pentru a men ine în
via materiile infec ioase, pentru a le stabiliza sau pentru a împiedica degradarea lor, sau
pentru a neutraliza pericolele pe care ele le reprezint . O cantitate de 30 ml sau mai mic
de m rfuri periculoase din clasele 3, 8 sau 9 poate fi ambalat în fiecare recipient primar
care con ine materii infec ioase. Aceste mici cantit i de m rfuri periculoase din clasele 3,
8 sau 9 nu se supun niciunei prescrip ii suplimentare din RID atunci când ele sunt
ambalate în conformitate cu prezenta instruc iune de ambalare.
5. Alte ambalaje pentru transportul materialului animal pot fi autorizate de autoritatea
competent a rii de origineâ) în conformitate cu dispozi iile de la 4.1.8.7.
581
â) Dac ara de origine nu este un stat contractant la RID, autoritatea competent din primul
stat contractant la RID prin care trece expedi ia.

Urm toarele ambalaje sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1, cu
excep ia 4.1.1.15, i 4.1.3:
1. Cu condi ia s existe suficient material absorbant pentru a absorbi în totalitate
lichidul prezent i ca ambalajul s fie capabil s re in lichidele:
Butoaie (1A2, 1B2, 1N2, 1H2, 1D, 1G);
Ambalajele trebuie s fie conforme nivelului de încercare al grupei de ambalare II
pentru substan ele solide.
2. Pentru coletele care con in cantit i mai mari de lichide:
Bidoane (canistre) (3A1, 3A2, 3B1, 3B2, 3H1, 3H2);
Ambalaje compozite (6HA1, 6HB1, 6HG1, 6HH1, 6HD1, 6HA2, 6HB2, 6HC, 6HD2,
6HG2, 6HH2, 6PA1, 6PB1, 6PG1, 6PD1, 6PH1, 6PH2, 6PA2, 6PB2, 6PC, 6PG2
sau 6PD2).
pentru lichide.
Ambalajele destinate s con in obiecte t ioase i ascu ite, precum sticl spart (cioburi) i
ace, trebuie s reziste la perforare i s re in lichidele în condi iile de încercare de la
Capitolul 6.1.

Prezenta instruc iune se aplic Nr. ONU 3373
1) Ambalajele trebuie s fie de bun calitate i suficient de solide pentru a rezista la ocuri i
la solicit rile la care acestea pot fi supuse în cursul transportului, inclusiv la transbordarea
între vagoane sau containere sau între vagoane sau containere i antrepozite, precum i
oric rei ridic ri a unui palet sau a unui supraambalaj, în vederea manipul rii manuale sau
mecanizate. Ambalajele trebuie s fie construite i închise astfel încât s se evite orice
pierdere de con inut în condi ii normale de transport sub efectul vibra iilor sau al varia iilor
de temperatur , de umiditate sau de presiune.
2) Ambalajul trebuie s cuprind cel pu in cele trei componente de mai jos:
a) un recipient primar;
b) un ambalaj secunda, ir;
c) un ambalaj exterior;
dintre care, fie ambalajul secundar, fie ambalajul exterior trebuie s fie rigid.
3) Recipientele primare trebuie ambalate în ambalaje secundare pentru a se evita, în condi ii
normale de transport, ca ele s se sparg , s se perforeze sau s lase s scape con inutul
lor în ambalajele secundare ambalajele secundare trebuie s fie amplasate în ambalajele
exterioare cu interpunere de material de umplere corespunz tor. O scurgere de con inut nu
trebuie s antreneze o alterare apreciabil a propriet ilor protectoare ale materialelor de
umplere sau a ambalajului exterior
4) Pentru transport, pe fiecare fa exterioar a ambalajului exterior trebuie aplicat marca
reprezentat mai jos, pe un fond de culoare contrastant , astfel încât s fie u or de v zut
i de citit. Marca trebuie s fie de form p trat cu vârful în sus (a un romb) cu
dimensiunile minime de 50 mm x 50 mm, l imea liniei trebuie s fie de cel pu in 2 mm i
în imea literelor i a cifrelor trebuie s fie de cel pu in 6 mm. Destina ia oficial a
transportului 'MATERII BIOLOGICE, CATEGORIA B' cu litere de cel pu in 6 mm în ime,
trebuie s fie marcat pe ambalajul exterior aproape de marca în form de romb.
/\
/ \
/ \
UN3373
\ /
\ /
\/
5) Cel pu in una din suprafe ele ambalajului exterior trebuie s aib dimensiunile minime de
100 mm x 100 mm.
6) Coletul complet trebuie s treac cu succes testul de c dere de la 6.3.5.3, cum este
specificat la 6.3.5.2, de la o în ime de c dere de 1,2 m. Dup seria de c deri indicat , nu
trebuie s existe scurgeri din sau de la recipientele primare, care trebuie s fie protejate de
582
materialul absorbant, dup cum este prescris, în ambalajul secundar.
7) Pentru materiile lichide

a) Recipientul(ele) primare trebuie s fie etan (e);
b) Ambalajul secundar trebuie s fie etan ;
c) Dac mai multe recipiente primare fragile sunt amplasate într-un ambalaj secundar
simplu, trebuie învelite individual sau separate pentru a împiedica orice contact
dintre ele;
d) Între recipientul primar i ambalajul secundar trebuie amplasat un material
absorbant.
Cantitatea de material absorbant trebuie s fie suficient pentru a absorbi în
totalitate con inutul recipientelor primare, astfel încât nici o eliberare de materie
lichid s nu afecteze integritatea materialului de umplere sau ambalajul exterior;
e) Recipientul primar sau ambalajul secundar trebuie s fie capabil s reziste f
pierdere din con inut la diferen de presiune intern de 95 kPa (0,95 bar).
8). Pentru materiile solide
a) Recipientul(ele) primare trebuie s fie etan (e) la pulverulente;
b) Ambalajul secundar trebuie s fie etan la pulverulente;
c) Dac mai multe recipiente primare fragile sunt amplasate într-un ambalaj
secundar simplu, acestea trebuie s fie învelite individual sau separate pentru a
se evita orice contact între ele;
d) Dac prezen a lichidului rezidual nu poate fi exclus din recipientul primar în
cursul transportului, un ambalaj adaptat la lichide, con inând un material
absorbant, trebuie s fie utilizat.
9) antioanele refrigerate sau congelate: ghea , z pad carbonic i azot lichid
a) Atunci când ghea a carbonic sau azotul lichid sunt utilizate ca agen i de refrigerare,
prescrip iile de la 5.5.3 trebuie s fie îndeplinite. Atunci când ghea a este utilizat , ea
trebuie s fie plasat în exteriorul ambalajelor secundare sau într-un ambalaj
exterior sau într-un supraambalaj. Trebuie s fie prev zu i supor i interiori pentru a
men ine ambalajele secundare în pozi ia lor original . Dac se folose te ghea ,
ambalajul exterior sau supraambalajul trebuie s fie etan .
b) Recipientul primar i ambalajul secundar trebuie s - i p streze integritatea la
temperatura refrigerentului utilizat, ca i la temperaturile i presiunile care ar putea
fie atinse în cazul dispari iei agentului de r cire.
10) Atunci când coletele sunt amplasate în supraambalaje, m rcile coletelor prescrise prin
prezenta instruc ie de ambalare trebuie s fie direct vizibile, sau s fie reproduse în
exteriorul supraambalajului
11) Materiile infec ioase repartizate la Nr. ONU 3373 care sunt ambalate i coletele care
sunt marcate conform prezentei instruc iuni de ambalare, nu se supun nici unei alte
prescrip ii din RID.
12) Cei care fabric aceste ambalaje i cei care le distribuie trebuie s dea expeditorului
sau persoanei care preg te te ambalajele, instruc iuni clare privind umplerea i
închiderea lor, pentru ca acestea s fie corect preg tite pentru transport.
13) Nu trebuie s existe alt m rfuri periculoase ambalate în acela i ambalaj cu materiile
infec ioase de la clasa 6.2, decât dac acestea sunt necesare s men in viabilitatea
materiilor infec ioase, s le stabilizeze sau s împiedice degradarea lor sau s
neutralizeze pericolele pe care le prezint . O cantitate de 30 ml sau mai pu in de
rfuri periculoase din clasele 3, 8 sau 9 poate fi ambalat în fiecare recipient primar
care con ine materii infec ioase. Când aceste mici cantit i de m rfuri periculoase sunt
ambalate cu materii infec ioase în conformitate cu prezenta instruc ie de ambalare, nicio
alt prescrip ie a RID-ului nu se aplic
14) Când se produce o sc pare de materii iar acestea s-au r spândit în vagon sau
container, acestea din urm nu vor putea fi reutilizate decât dup cur are i dup caz
dezinfectare sau decontaminare.
Toate m rfurile i obiectele transportate în acela i vagon sau container trebuie s fie
controlate pentru a nu fi murdare.
Alte ambalaje pentru transportul materialului animal pot fi autorizate de autoritatea
competent a rii de origineâ) în conformitate cu dispozi iile de la 4.1.8.7.
â) Dac ara de origine nu este un stat contractant la RID, autoritatea competent din
primul stat contractant la RID prin care trece expedi ia.

Aceast instruc iune se aplic Nr. ONU 2803 i 2809.
4.1.3:
583
1. Recipiente de presiune dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6.
2. Flacoane sau butelii din o el prev zute cu închiz tori filetate de capacitate max. 3 l; sau
3. Ambalaje combinate conforme prescrip iilor urm toare:
ambalajele interioare trebuie s fie ambalaje din sticl , din metal sau din
a) material plastic rigid concepute pentru a con ine lichide cu o mas net
maxim de 15 kg fiecare;
ambalajele interioare trebuie s fie prev zute cu o cantitate suficient de
b)
material de umplere pentru a nu se sparge;
fie ambalajul interior, fie ambalajul exterior trebuie s fie prev zute cu o
dublur interioar sau cu saci dintr-un material robust i rezistent la scurgere
c) i la perfora ii, impermeabil la con inut i care s -l înconjoare complet astfel
încât s împiedice orice scurgere, indiferent de pozi ia sau orientarea
coletului;
sunt autorizate urm toarele ambalajele exterioare i masele lor nete
d)
maxime:
Ambalaje exterioare Mas net maxim
Butoaie
din o el (1A1, 1A2) 400 kg
din metal, altul decât o elul sau
400 kg
aluminiul (1N1, 1N2)
zi
din metal, altul decât o elul sau
400 kg
aluminiu (4N)
250 kg
Pentru Nr. ONU 2803, dac galiul trebuie s fie transportat la temperaturi joase,
pentru a-l men ine complet în stare solid , ambalajele de mai sus trebuie s fie
con inute într-un ambalaj exterior robust, rezistent la ap i care con ine z pad
carbonic sau un alt mijloc de refrigerare. Dac se utilizeaz un agent de r cire, toate
PP41 materialele utilizate mai sus pentru ambalare trebuie s rezistente din punct de
vedere chimic i fizic la agen ii de r cire i s prezinte o rezisten suficient la
ocuri, la temperaturile joase ale agentului de r cire utilizat. Dac este vorba de
pad carbonic , ambalajul exterior trebuie s permit degajarea dioxidului de
carbon.

Aceast instruc iune se aplic acumulatoarelor noi i uzate (Nr. ONU 2794, 2795 i 3028).
Ambalajele urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1 cu
excep ia 4.1.1.3 i 4.1.3:
1. Ambalaje exterioare rigide;
2. Co uri din lemn;
3. Pale i.
1. Acumulatoarele trebuie s fie protejate la scurtcircuite;
2. Acumulatoarele stivuite trebuie s fie fixate în mod adecvat pe mai multe nivele i
separate printr-un strat de material izolator;
3. Bornele acumulatoarelor nu trebuie s suporte greutatea altor elemente suprapuse;
4. Acumulatoarele trebuie s fie ambalate sau fixate astfel încât s fie împiedicat
orice deplasare accidental . Dac se utilizeaz un material de umplere, acesta
trebuie s fie inert.
584
Aceast instruc iune se aplic acumulatoarelor uzate (Nr. ONU 2794, 2795, 2800 i 3028)
zile pentru acumulatoare din o el inoxidabil sau din material plastic rigid cu o capacitate
maxim de 1 m3 sunt autorizate în urm toarele condi ii:
1. L zile pentru acumulatoare trebuie s fie rezistente la materiile corosive con inute în
acumulatoare;
2. În condi ii normale de transport, nici o materie corosiv nu trebuie s scape din l zile pentru
acumulatoare i nici o alt materie (de exemplu, apa) nu trebuie s p trund în untru. Nici un
reziduu periculos din materiile corosive con inute în acumulatoare nu trebuie s se lipeasc
pe partea exterioar a l zilor pentru acumulatoare;
3. În imea de înc rcare a acumulatoarelor nu trebuie s dep easc marginea superioar a
pere ilor l zilor pentru acumulatoare;
4. Nici o baterie de acumulatoare care con ine materii sau alte m rfuri periculoase ce risc s
reac ioneze în mod periculos între ele nu trebuie amplasat într-o lad pentru acumulatoare;
5. L zile pentru acumulatoare trebuie s fie:
a) fie acoperite;
b) fie transportate în vagoane acoperite sau acoperite cu prelat , sau în containere închise
sau acoperite cu prelat .

4.1.3:
Ambalajele exterioare: 1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G, 4A, 4B, 4N,
4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G sau 4H2
Mas net maxim : 75 kg;
Ambalaje interioare: sticl sau material plastic; capacitate maxim : 10 l.
Ambalajele exterioare: 1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G, 4A, 4B, 4N,
4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G sau 4H2
Mas net maxim : 125 kg;
Ambalaje interioare: metal; capacitate maxim : 40 l.
3. Ambalaje compozite: recipiente din sticl cu butoi exterior din o el, din aluminiu, din
placaj sau din material plastic rigid (6PA1, 6PB1, 6PD1 sau 6PH2) sau cu lad sau
colivie exterioar din o el sau din aluminiu sau cu lad exterioar din lemn natur sau cu
co exterior din r chit (6PA2, 6PB2, 6PC sau 6PD2); capacitate maxim : 60 l.
4. Butoaie din o el (1A1) cu capacitate maxim de 250 l.
5. Recipiente de presiune dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6.

Aceast instruc iune se aplic la Nr. ONU 2028.
4.1.3:
1. Butoaie (1A2, 1B2, 1N2, 1H2, 1D, 1G);
2. zi (4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G, 4H2);
Mas net maxim : 75 kg
Obiectele trebuie s fie ambalate individual i separate între ele prin pere i, separa ii, ambalaje
interioare sau material de umplere pentru a împiedica orice desc rcare accidental în condi ii
P804 INSTRUC IUNI DE AMBALARE 804

Ambalajele urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1 i 4.1.3
i dac ambalajele sunt închise ermetic:
1) Ambalajele combinate, cu o mas brut maxim de 25 kg, formate:
- din unul sau mai multe ambalaje interioare din sticl cu o capacitate maxim de 1,3 litri
fiecare, umplute la cel mult 90% din capacitatea lor i a c ror închiz toare trebuie s fie
fizic men inut stabil prin orice mijloc care s împiedice degajarea sau deschiderea
închiz torii în caz de oc sau de vibra ii în timpul transportului ambalate individual în
- recipiente metalice sau din material plastic rigid, cu un material de umplere i un material
absorbant capabil s absoarb tot con inutul ambalajului interior (al ambalajelor interioare)
din sticl , pus în
585
4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G sau 4H2.
2) Ambalaje combinate formate din ambalaje interioare din metal sau din poliflorur de vinil
(PVDF), cu o capacitate maxim de 5 l, înconjurate individual cu un material absorbant în
cantitate suficient pentru a absorbi în totalitate con inutul i cu un material de umplere
inert, con inute într-un ambalaj exterior (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G,
4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G sau 4H2) cu o mas brut maxim de 75 kg.
Ambalajele interioare nu trebuie umplute la mai mult de 90% din capacitatea lor.
Închiz toarea fiec rui ambalaj interior trebuie s fie fixat prin orice mijloc care s
împiedice degajarea sau deschiderea acesteia în caz de oc sau de vibra ii în timpul
transportului.
3) Ambalaje formate din urm toarele elemente:
Butoaie din o el sau plastic (1A1, 1A2, 1H1 sau 1H2) care sunt supuse probelor conform
prescrip iilor enun ate la 6.1.5 cu o mas corespunz toare cu cea a coletului asamblat, fie
ca ambalaj conceput s con in ambalaje interioare, fie ca ambalaj simplu conceput pentru
a con ine materii solide sau lichide i marcate corespunz tor.
Butoaie i ambalaje compozite (1A1, 1B1, 1N1, 1H1 sau 6HA1), care corespund
prescrip iilor din capitolul 6.1 pentru ambalaje simple, supuse condi iilor urm toare:
a) proba de presiune hidraulic trebuie s fie executat la o presiune de cel pu in
300 kPa (3 bar) (presiune manometric );
c) acestea trebuie s fie izolate de butoiul exterior prin intermediul unui material de
umplere inert care absoarbe ocurile i care înconjoar ambalajele interioare pe
toate p ile;
d) capacitatea unui butoi interior nu trebuie s dep easc 125 l;
e) închiz torile trebuie s fie dopuri filetate care sunt:
i. fixate prin orice mijloc care s împiedice degajarea sau deschiderea închiz torii
în caz de oc sau de vibra ii în timpul transportului;
ii. prev zute cu capac de etan are filetat;
f) ambalajele exterioare i interioare trebuie s fie supuse periodic unei inspec ii
interioare i unei probe de etan eitate conform pct. b) cel pu in la fiecare 2 ani i
jum tate;
g) pe ambalajele exterioare i interioare trebuie s fie înscrise cu caractere lizibile i
durabile:
i. data (luna, anul) probei ini iale i a ultimei probe periodice i a ultimului control
ambalajului interior; i
ii. poansonul expertului care a efectuat probele i controalele.
4. Recipientele de presiune, dac satisfac dispozi iile generale de la 4.1.3.6
a) Trebuie s fac obiectul unei probe ini iale, apoi al unor probe periodice la fiecare
10 ani, la o presiune care s nu fie mai mic de 1 MPa (10 bar) (presiune
manometric ).
b) Trebuie s fie supuse unei inspec ii interioare i unei probe de etan eitate, cel
pu in la fiecare doi ani i jum tate;
c) Nu trebuie s fie dotate cu dispozitive de decompresiune;
d) Trebuie s fie închise cu unul sau mai multe dopuri sau robinete echipate cu
dispozitiv de închidere secundar; i
e) Materialele din care sunt constituite recipientele de presiune, robinetele, dopurile,

(rezervat)

Urm toarele ambalaje sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale ale sec iunilor
4.1.1 i 4.1.3:
Butoaie (1A1, 1A2, 1B1, 1B2, 1N1, 1N2, 1H1, 1H2, 1D, 1G),
Cutii (4A, 4B, 4N, 4C1, 4C2, 4D, 4F, 4G, 4H1, 4H2),
Ambalajele trebuie s fie conforme nivelului de încercare care corespunde grupei de ambalare
la care a fost alocat trusa ca întreg (a se vedea dispozi ia special 251 din capitolul 3.3).
586
Cantitatea maxim de m rfuri periculoase pe ambalajul exterior: 10 kg, exclusiv masa
dioxidului de carbon, solid (ghea a carbonic ) utilizat ca refrigerent.
rfurile periculoase în trus trebuie s fie plasate în ambalaje interioare cu o
capacitate maxim de 250 ml sau 250 g, i trebuie s fie protejate de alte
substan e în trus .

Obiecte ambalate:
4.1.1 i 4.1.3:
Butoaie (1A2, 1B2, 1N2, 1H2, 1D, 1G),
Ambalajele trebuie s fie concepute i construite, în a a fel încât s previn orice deplasare a
obiectelor i orice func ionare accidental în condi ii normale de transport.
Obiecte neambalate:
Obiectele pot fi, de asemenea, transportate f ambalaj în dispozitive de manipulare speciale
i vagoane sau containere special amenajate, atunci când ele sunt transportate de la locul de
fabrica ie la locul de asamblare.
Orice recipient sub presiune trebuie s fie în conformitate cu prescrip iile autorit ii competente
pentru substan a (ele) pe care o(le) con in(e).

Aceaste instruc iuni se aplic Nr. ONU 3090, 3091, 3480 i 3481.
4.1.1 i 4.1.3 :
1) Pentru pile i baterii:
Butoaie (1A2, 1B2, 1N2, 1H2, 1D, 1G),
Pilele i bateriile trebuie s fie ambalate în ambalaje în a a fel încât s fie protejate
împotriva deterior rii, care ar putea fi cauzat de deplasarea sau plasarea pilelor sau
bateriilor în ambalaj.
2) În plus, pentru pilele sau bateriile cu o mas brut egal sau mai mare de 12 kg cu o
carcas exterioar robust i rezistent la impact, precum i pentru ansamblurile de
astfel de pile i baterii:
a) Ambalaje exterioare robuste,
b) Învelisuri de protec ie (de exemplu: în co uri complet închise sau în co uri de lemn);
sau
c) Pale i sau alte dispozitive de manipulare.
Pilele sau bateriile trebuie s fie arimate, în a a fel încât s previn orice deplasare
accidental i bornele lor nu trebuie s suporte greutatea altor elemente suprapuse.
Ambalajele nu trebuie s îndeplineasc dispozi iile de la 4.1.1.3
3) Pentru pilele sau bateriile ambalate cu echipamentul:
Ambalajele care sunt conforme cu prescrip iile de la paragrafului 1) al prezentei
instruc iuni de ambalare i, dup aceea, plasate cu echipamentul într-un ambalaj
exterior; sau
Ambalajele care închid complet pilele sau bateriile i, dup aceea, plasate cu
echipamentul într-un ambalaj care îndepline te prescrip iile paragrafului 1) al prezentei
instruc iuni de ambalare.
Echipamentul trebuie s fie protejat împotriva deplas rii în interiorul ambalajului
exterior.
În scopul acestei instruc iuni de ambalare, prin "echipament" se în elege aparatul care
pentru func ionarea sa necesit pile sau baterii cu litiu metalic sau ionic cu care el este
ambalat.
4) Pentru pilele sau bateriile ambalate con inute într-un echipament:
Ambalaje exterioare robuste fabricate dintr-un material corespunz tor, care are o
rezisten adecvat i sunt concepute în func ie de capacitatea lor i de utilizarea
pentru care ele sunt destinate. Ele trebuie s fie construite în a a fel încât s previn
orice func ionare accidental în timpul transportului. Ambalajele nu trebuie s
587
îndeplineasc dispozi iile de la 4.1.1.3.
Echipamentele mari pot fi prezentate pentru transport f ambalaj sau pe pale i atunci
când pilele sau bateriile sunt protejate de o manier echivalent prin echipamentul
care le con ine.
Dispozitivele precum etichetele de identificare prin radiofrecven , ceasurile i
înregistratoarele de temperatur care nu sunt susceptibile de a genera o evolu ie
periculoas de c ldur pot fi transportate în ambalaje exterioare robuste, atunci când
ele sunt active inten ionat.
Pilele sau bateriile trebuie s fie protejate contra scurt-circuitelor.

Aceast instruc iune se aplic pilelor i bateriilor uzate de la Nr. ONU 3090, 3091, 3480 i
3481.
4.1.3:
Ambalajele care corespund nivelului de prob din grupa de ambalare II.
Ambalajele neagreate sunt totu i admise cu condi ia:
- s corespund dispozi iilor generale de la 4.1.1 i 4.1.3;
- ca pilele i bateriile s fie ambalate i calate astfel încât s se evite orice risc de
scurtcircuit;
- ca greutatea coletelor s nu dep easc 30 kg.
Pilele trebuie s fie protejate la scurtcircuite.
P903b INSTRUC IUNI DE AMBALARE P903b

Aceast instruc iune se aplic pilelor i bateriilor uzate ale Nr. ONU 3090, 3091, 3480 i 3481.
Pilele i bateriile cu litiu uzate, cu o mas brut care nu dep te 500 g, colectate în vederea
elimin rii lor, pot fi transportate în amestec sau nu cu pile i baterii care nu sunt cu litiu, f a fi
protejate individual, în urm toarele condi ii:
1) În butoaie 1H2 sau în l zi 4H2 care corespund nivelului de prob de la grupa de
ambalare II pentru materiile solide;
2) În butoaie 1A2 sau în l zi 4A prev zute cu un sac de polietilen , care corespund
nivelului de prob de la grupa de ambalare II pentru materiile solide. Sacul de
polietilen trebuie s îndeplineasc prescrip iile urm toare:
- S aib o rezisten la oc de cel pu in 480 g în planurile perpendiculare i
paralele cu planul longitudinal al sacului;
- aib o grosime minim de 500 microni, o rezistivitate electric de peste 10
Mohms i un grad de absorb ie a apei în 24 ore, la o temperatur de 25 C mai
mic de 0,01%;
- S fie închis; i
- S fie utilizat o singur dat .
3) În bacuri de colectare cu masa brut mai mic de 30 kg din material izolator care s
corespund condi iilor generale de la 4.1.1.1, 4.1.1.12 i de la 4.1.1.5 pân la 4.1.1.8.
Spa iul gol din ambalaj trebuie s fie umplut cu un material de umplere. Acest material nu este
indispensabil dac ambalajul este complet echipat cu un sac de polietilen i dac acest sac
este închis.
Ambalajele sigilate ermetic trebuie s fie prev zute cu o r sufl toare conform 4.1.1.8. Aceasta
trebuie s fie conceput astfel încât suprapresiunea datorat degaj rii de gaze s nu fie mai
mare de 10 kPa.

Aceast instruc iune se aplic numarului ONU 3245
Sunt autorizate urm toarele ambalaje:
1. Ambalajele conforme cu dispozi iile 4.1.1.1, 4.1.1.2, 4.1.1.4, 4.1.1.8 i 4.1.3 i concepute
pentru a îndeplini prescrip iile din 4.1.4 privind construc ia. Trebuie s se utilizeze
ambalaje exterioare fabricate dintr-un material corespunz tor, care prezint o rezisten
suficient i concepute în func ie de capacitatea lor i de utilizarea c reia îi sunt
destinate. Atunci când aceast instruc iune de ambalare este aplicat la transportul de
ambalaje interioare con inute în ambalaje combinate, ambalajul trebuie s fie conceput
588
i fabricat astfel încât s se evite orice desc rcare accidental în condi ii normale de
transport.
2. Ambalajele care nu trebuie neap rat s fie conforme cu prescrip iile referitoare la
probele pentru ambalajele enun ate în partea 6, dar care îndeplinesc urm toarele
prescrip ii:
a) un ambalaj interior care s con in :
i. unul sau mai multe recipiente primare i un
ambalaj secundar, recipientele primare sau
ambalajul secundar trebuind s fie etan e
pentru lichide sau etan e la pulverulente pentru
solide;
ii. pentru lichide, un material absorbant plasat
între recipientul sau recipientele primare i
ambalajul secundar. Materialul absorbant
trebuie s fie în cantitate suficient pentru a
absorbi con inutul în totalitate al recipientului
sau al recipientelor primare astfel încât s se
evite ca o pierdere a materiei lichide s
compromit integritatea materialului de izolare
sau a ambalajului exterior;
iii. dac mai multe recipiente primare fragile sunt
plasate într-un ambalaj secundar simplu, ele
trebuie s fie ambalate individual sau separate
pentru a împiedica orice contact între ele.
b) un ambalaj exterior suficient de solid inând cont de capacitatea
sa, de masa sa i de utilizarea pentru care acesta este destinat i
a c rui dimensiune exterioar trebuie s fie de minim 100 mm.
Pentru transport, marca reprezentat mai jos trebuie s fie aplicat pe suprafa a extern a
ambalajului exterior, pe un fundal cu o culoare contrastant fa de ea i trebuie s fie u or de
zut i de citit. Marca trebuie s aib forma unui p trat sprijinit pe col (ca romb), ale c rui
laturi trebuie s fie de cel pu in 50 mm, grosimea liniei trebuie s fie de cel pu in 2 mm i
în imea literelor i a cifrelor trebuie s fie de cel pu in 6 mm.
Dispozi ie suplimentar
Gheat , z pad carbonic i azot lichid
Atunci când z pada carbonic sau azotul sunt utilizate ca agen i de refrigerare, prescrip iile de
la 5.5.3. trebuie s fie îndeplinite. Atunci când ghea a este utilizat , ea trebuie s fie plasat în
exteriorul ambalajelor secundare sau într-un ambalaj exterior sau într-un supraambalaj.
Trebuie prev zute cale interioare pentru a men ine ambalajele secundare în pozi ia lor
original . Dac se utilizeaz ghea a, ambalajul exterior sau supraambalajul trebuie s fie
etans.

Aceste instruc iuni se aplic Nr. ONU 2990 i 3072
Orice ambalaj corespunz tor este autorizat da îndepline te dispozi iile generale de la 4.1.1
i 4.1.3, cu excep ia cazului când ambalajele nu trebuie s fie conforme prescrip iilor p ii 6.
Atunci când dispozitivele de supravie uire sunt astfel construite încât s încorporeze sau s fie
con inute în loca uri exterioare rigide la proba de intemperii (de exemplu pentru b rci de
salvare), acestea pot fi transportate f ambalaj.
1. Materiile i obiectele periculoase con inute în echipamente trebuie s fie astfel
fixate încât s fie împiedicat orice deplasare accidental i, în plus:
a) artificiile de semnalizare din clasa 1 trebuie
amplasate în ambalaje interioare din material
plastic sau din carton;
b) gazele neinflamabile netoxice trebuie s fie
con inute în butelii agreate de autoritatea
competent care pot fi racordate la echipament;
c) acumulatoarele electrice (clasa 8) i pilele cu
litiu (clasa 9) trebuie s fie debran ate sau
izolate electric i fixate astfel încât s se
împiedice orice deversare a lichidului, i
d) cantit ile mici din alte materii periculoase (de
exemplu clasele 3, 4.1 i 5.2) trebuie s fie
589
ambalate în ambalaje interioare robuste.
2. La preg tirea pentru transport i ambalare, trebuie luate m suri pentru prevenirea
oric rei umfl ri accidentale a echipamentelor.

Aceste instruc iuni se aplic Nr. ONU 3151, 3152 i 3432.
4.1.3:
1. Pentru materiile lichide i solide care con in PCB sau difenili sau terfenili polihalogena i,
sau
care sunt murdare. Ambalaje conforme instruc iunii de ambalare P001 sau P002, dup
caz.
2. Pentru transformatoare, condensatoare i alte aparate:
Ambalaje etan e capabile s con in în plus, pe lâng aparatele propriu-zise, cel pu in
de 1,25 ori volumul de PCB sau difenili sau terfenili polihalogena i lichizi pe care îl
con in. Cantitatea de material absorbant con inut în ambalaj trebuie s fie suficient
pentru a absorbi cel pu in de 1,1 ori volumul întregului lichid prezent în aceste aparate.
În general transformatoarele i condensatoarele trebuie s fie transportate în ambalaje
de metal etan e, capabile s con in pe lâng transformatoare i condensatoare, cel
pu in de 1,25 ori volumul de lichid pe care îl con in.
Pe lâng prescrip iile mai sus prezentate, materiile lichide i solide care nu sunt ambalate
conform instruc iunilor de ambalare P001 sau P002, precum i transformatoarele i
condensatoarele f ambalaj, pot fi transportate în mijloace de transport echipate cu un bac
din metal etan cu în ime de cel pu in 800 mm i care con ine suficient material absorbant
inert pentru a absorbi cel pu in de 1,1 ori volumul întregului lichid care ar putea sc pa.
Dispozi ie suplimentar : Pentru a asigura etan eitatea transformatoarelor i condensatoarelor
i a împiedica orice scurgere în condi ii normale de transport trebuie s fie luate m suri
corespunz toare.
R001 INSTRUC IUNI DE AMBALARE R001

4.1.3:
Capacitatea maxim /masa net maxim
Ambalaje metalice
oare Grupa de ambalare I Grupa de ambalare II Grupa de ambalare
III
din o el cu capac neautorizat 40 l/50 kg 40 l/50 kg
nedemontabil
(OA1)
din o el cu capac neautorizat 40 l/50 kg 40 l/50 kg
demontabil (OA2)*)
*) Neautorizat pentru Nr. ONU 1261 NITROMETAN.
NOT 1. Aceast instruc iune se aplic materiilor solide i lichide (cu condi ia ca
modelul tip s fie probat i marcat corespunz tor).
2. În cazul materiilor din clasa 3, grupa de ambalare II, aceste ambalaje nu pot fi
utilizate decât pentru materiile care nu prezint nici un risc subsidiar i care
au o presiune de vapori care nu dep te 110 kPa la 50°C, precum i
pentru pesticidele u or toxice.
4.1.4.2.
Instruc iuni de ambalare privind utilizarea GRV-urilor.
IBC01 INSTRUC IUNI DE AMBALARE IBC01

GRV-urile urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1, 4.1.2 i 4.1.3:
GRV-uri din metal (31A, 31B i 31N)
Sunt autorizate în GRV-uri, numai materiile lichide a c ror presiune de vapori este egal sau mai mic de 110 kPa la
50°C, sau de 130 kPa la 55°C.
590
BB1 Pentru Nr. ONU 3130, orificiile recipientelor trebuie s fie închise ermetic cu ajutorul a dou dispozitive
montate în serie, din care cel pu in unul trebuie s fie în urubat sau fixat într-un mod echivalent.

1. GRV din metal (31A, 31B i 31N);
2. GRV din material plastic rigid (31H1 i 31H2);
3. GRV compozite (31HZ1).
Dispozi ii suplimentare: Sunt autorizate în GRV numai materiile lichide a c ror presiune de vapori este
egal sau mai mic de 110 kPa, la 50°C sau de 130 kPa la 55°C.
B5 Pentru Nr. ONU 1791, 2014, 2984 i 3149, GRV-urile trebuie s fie prev zute cu un dispozitiv
care s permit degajarea gazelor în timpul transportului. Orificiul dispozitivului de
decompresiune trebuie s fie situat în spa iul de vapori al GRV-ului, în condi iile de umplere
maxim , în cursul transportului.
B7 Pentru Nr. ONU 1222 i 1865, GRV-urile cu o capacitate mai mare de 450 l nu sunt autorizate,
având în vedere riscurile de explozie pe timpul transportului în cantit i mari.
B8 Aceast materie sub forma sa pur , nu trebuie s fie transportat în GRV-uri, deoarece este
cunoscut faptul c are o presiune de vapori care dep te 110 kPa la 50°C sau 130 kPa la
55°C.
B15 Pentru Nr. ONU 2031 con inând mai mult de 55% acid nitric, utilizarea autorizat de GRV din
material plastic rigid i de GRV compozit cu recipient intern din material plastic rigid este de
doi ani de la data de fabrica ie.
Dispozi ie special de ambalare specific RID-ului i ADR-ului
BB2 Pentru Nr ONU 1203, în ciuda dispozi iei speciale 534 (vezi 3.3.1), marile recipiente
pentru vrac nu pot fi utilizate decât dac presiunea real a vaporilor la 50°C este mai mic
sau egal cu 110 kPa sau dac presiunea de vapori real la 55°C este mai mic sau
egal cu 130 kPa.

1. GRV din metal (31A, 31B i 31N);
2. GRV din material plastic rigid (31H1 i 31H2);
3. GRV compozite (31HZ1, 31HA2, 31HB2, 31HN2, 31HD2 i 31HH2).
Sunt autorizate în GRV-uri numai materiile lichide a c ror presiune de vapori este egal sau mai mic
de 110 kPa la 50°C, sau de 130 kPa la 55°C.
B8 Aceast materie sub forma sa pur nu trebuie s fie transportat în GRV-uri, cunoscut fiind
faptul c ea are o presiune de vapori care dep te 110 kPa la 50°C sau 130 kPa la 55°C.

GRV din metal (11A, 11B,11N, 21A, 21B i 21N).

GRV-urile urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc condi iile generale de la 4.1.1, 4.1.2 i 4.1.3:
1. GRV din metal (11A, 11B,11N, 21A, 21B i 21N);
2. GRV din material plastic rigid (11H1, 11H2, 21H1 i 21H2);
3. GRV compozite (11HZ1 i 21HZ1).

GRV-urile urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la sec iunile 4.1.1, 4.1.2
i 4.1.3:
3. GRV compozite (11HZ1, 11HZ2, 21HZ1 i 21HZ2).
Dac o materie solid este susceptibil a se lichefia în timpul transportului, a se vedea 4.1.3.4.
591
BB12 Pentru Nr. ONU 2907, GRV-urile trebuie s îndeplineasc nivelul de prob al grupei de
ambalare II. GRV-urile care corespund nivelului de prob al grupei de ambalare I nu
trebuie s fie utilizate.

GRV-urile urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la sec iunile 4.1.1, 4.1.2
i 4.1.3:
3. GRV compozite (11HZ1, 11HZ2, 21HZ1 i 21HZ2);
4. GRV din lemn (11C, 11D i 11F).
1. Dac o materie solid este susceptibil a se lichefia în timpul transportului, a se vedea 4.1.3.4.
2. Dublurile GRV-urilor din lemn trebuie s fie etan e la pulverulente.
IBC08 INSTRUC IUNE DE AMBALARE IBC08

GRV-urile urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1, 4.1.2 i 4.1.3.
3. GRV compozite (11HZ1, 11HZ2, 21HZ1 i 21HZ2);
4. GRV din carton (11G);
5. GRV din lemn (11C, 11D i 11F);
6. GRV flexibile (13H1, 13H2, 13H3, 13H4, 13H5, 13L1, 13L2, 13L3, 13L4, 13M1 i 13M2).
Dac o materie solid este susceptibil a se lichefia în timpul transportului, a se vedea 4.1.3.4.
B3 GRV-urile flexibile trebuie s fie etan e la materii pulverulente i rezistente la ap sau
echipate cu o dublur etan la materii pulverulente i rezistente la ap .
B4 GRV-urile flexibile din carton sau din lemn, trebuie s fie etan e la materii pulverulente i
rezistente la ap sau s fie echipate cu o dublur etan la materii pulverulente i rezistent
la ap .
B6 Pentru Nr. ONU 1363, 1364, 1365, 1386, 1408, 1841, 2211, 2217, 2793 i 3314, nu este
necesar ca GRV-urile s îndeplineasc condi iile de prob de la capitolul 6.5 pentru GRV-uri.
B13 NOT : Transportul maritim în GRV-uri pentru Nr. ONU 1748, 2208, 2880, 3485, 3486 i 3487
este interzis de Codul IMDG.

Se pot utiliza numai GRV-uri care sunt agreate pentru aceste m rfuri de autoritatea competent . Un
exemplar al agrementului eliberat de autoritatea competent trebuie s înso easc fiecare expedi ie
sau în documentul de transport trebuie s fie men ionat faptul c aceste ambalaje au fost agreate de
autoritatea competent .

Aceast instruc iune se aplic Nr. ONU 0082, 0241, 0331 i 0332.
GRV-urile urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1, 4.1.2 i 4.1.3
i dispozi iile particulare de la 4.1.5:
1. GRV din metal (11A, 11B,11N, 21A, 21B, 21N, 31A, 31B i 31N);
2. GRV flexibile (13H2, 13H3, 13H4, 13L2, 13L3, 13L4 i 13M2);
3. GRV din material plastic rigid (11H1, 11H2, 21H1, 21H2, 31H1 i 31H2);
4. GRV compozite (11HZ1, 11HZ2, 21HZ1, 21HZ2, 31HZ1 i 31HZ2).
1. GRV-urile nu trebuie s fie utilizate decât pentru materiile susceptibile de a curge liber.
2. GRV-urile flexibile nu trebuie utilizate decât pentru materii solide.
B9 Pentru Nr. ONU 0082, aceast instruc iune de ambalare nu poate s fie utilizat decât dac
materiile sunt amestecuri de nitrat de amoniu sau al i nitra i anorganici i de alte materii
necombustibile care nu sunt ingredien i explozibili. Aceste materii explozibile nu trebuie s
con in nitroglicerin , nitra i organici lichizi analogi sau clora i. GRV-urile din metal nu sunt
592
autorizate.
B10 Pentru Nr. ONU 0241, aceast instruc iune de ambalare nu poate fi utilizat decât pentru
materiile compuse din ap ca ingredient esen ial i din propor ii ridicate de nitrat de amoniu
sau de alte materii comburante din care unele sau toate sunt în solu ie. Celelalte
componente pot cuprinde hidrocarburi sau aluminiu pulbere, dar nu trebuie s con in
deriva i nitra i cum ar fi trinitrotoluenul. GRV-urile din metal nu sunt autorizate.

Aceast instruc iune se aplic peroxizilor organici i materiilor autoreactive de tip F.
GRV-urile enumerate în continuare sunt autorizate pentru preparatele indicate dac îndeplinesc
dispozi iile generale de la 4.1.1, 4.1.2 i 4.1.3 i dispozi iile particulare de la 4.1.7.2.
Pentru preparatele care nu figureaz în list , pot fi utilizate numai GRV-urile agreate de c tre
autoritatea competent (a se vedea 4.1.7.2.2).
Nr. Cantitate maxim

Peroxid organic Tip de GRV
ONU (litri/Kg)
3109 PEROXID ORGANIC DE TIP F, 31H1 1500
LICHID
Acid peroxiacetic, stabilizat, cu
31H2 1500
cel mult 17%
31HA1 1500
31A 1500
Bis (ter -butil peroxi)-1,1 31A 1250
ciclohexan <= 37% într-un
diluant de tip A
Bis (ter -butil peroxi)-1,1 31H1 1000
ciclohexan <= 42% într-un
diluant de tip A
Hidroperoxid de cumil, <= 90% 31HA1 1250
într-un diluant de tip A
Hidroperoxid de izopropil <= 31HA1 1250
72% într-un diluant de tip A
Hidroperoxid de p-metil, <= 72% 31HA1 1250
Hidroperoxid de ter -butil, <= 31A 1250
72% în ap
Peroxid de dibenzoil, <= 42% ca 31H1 1000
dispersie stabil în ap
Peroxiacetat de ter -butil, <= 31A 1250
31H1 1000
Peroxibenzoat de ter -butil <= 31A 1250
Peroxid de di-ter -butil, <= 52% 31A 1250
31HA1 1000
Peroxid de diauroil, <= 42% în 31HA1 1000
dispersie stabil în ap
Trimetil-3,5,5 peroxihexanoat de 31A 1250
ter -butil, <= 37%
într-un diluant de tip A 31HA1 1000
3110 PEROXID ORGANIC DE TIP F, 31A
SOLID
Peroxid de dicumil 31H1 2000
31HA1
1. GRV-urile trebuie s fie prev zute cu un dispozitiv care s permit degajarea gazelor în
timpul transportului. Orificiul dispozitivului de decompresiune trebuie s fie situat în spa iul
de vapori al GRV-ului, în condi ii de umplere maxim , în cursul transportului.
2. Pentru evitarea unei ruperi explozive a GRV-urilor metalice sau a GRV-urilor compozite cu
înveli metalic complet, dispozitivele de decompresiune de urgen trebuie s fie concepute
pentru evacuarea tuturor produselor de descompunere i a vaporilor degaja i în timpul unei
descompuneri auto-accelerate sau în timpul unei durate de cel pu in o or de imersiuni în
fl ri, calculat conform formulei de la 4.2.1.13.8 sau 6.8.4, dispozi ia special TE12.
593
Aceast instruc iune de ambalare se aplic Nr. ONU 3291.
GRV-urile urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1, cu excep ia lui
4.1.1.15, 4.1.2 i 4.1.3:
GRV-uri rigide i etan e care îndeplinesc nivelul de prob al grupei de ambalare II.
1. GRV-urile trebuie s con in suficient material absorbant pentru a absorbi cantitatea
total de lichid prezent .
2. GRV-urile trebuie s poat re ine lichidele.
3. GRV-urile destinate s con in obiecte t ioase sau ascu ite, cum ar fi cioburi de sticl i
ace, trebuie s fie rezistente la perfora ii.
4.1.4.3.
Instruc iuni de ambalare privind utilizarea ambalajelor mari
LP01 INSTRUC IUNI DE AMBALARE (MATERII LICHIDE) LP01

Ambalajele mari urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1 i 4.1.3:
Grupa de Grupa de Grupa de
Ambalaje interioare Ambalaje mari exterioare
ambalare I ambalare II ambalare III
din sticl 10 l din o el (50A)
din material 30 l din aluminiu (50B)
plastic
din metal 40 l din metal, altul decât o elul sau
aluminiu (50N)
din material plastic rigid (50H) Neautorizat Neautorizat Volum maxim:
din lemn natur (50C) 3 m3

din placaj (50D)
din carton rigid (50G)
LP02 INSTRUC IUNI DE AMBALARE (MATERII SOLIDE) LP02

Ambalajele mari urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la
4.1.1 i 4.1.3:
Ambalaje Ambalaje mari Grupa de Grupa de Grupa de
interioare exterioare ambalare I ambalare II ambalare III
din sticl 10 din o el (50A)
kg
din material 50 din aluminiu (50B)
plastic2) kg
din metal 50 din metal, altul
kg decât
din 50 elul sau aluminiu
hârtie1),2) kg (50N)
din 50 din material plastic Neautorizat Neautorizat Volum
carton1),2) kg rigid (50H) maxim:
din lemn natur 3 m3
(50C)
din placaj (50D)
din pl ci
aglomerate din
lemn (50F)
din carton rigid
(50G)
flexibil (51H)3)
594
1
) Aceste ambalaje interioare nu trebuie s fie utilizate când materiile transportate sunt
susceptibile de a se lichefia în cursul transportului.
2
) Aceste ambalaje interioare trebuie s fie etan e la materii pulverulente.
3
) Aceste ambalaje trebuie s fie utilizate numai cu ambalaje interioare flexibile.
L2 Pentru Nr ONU 1950 aerosolii, ambalajele mari trebuie s satisfac nivelul de
prob al grupei de ambalaje III. Ambalajele mari pentru generatori de aerosoli
rebuta i, transporta i în conformitate cu dispozi ia special 327 trebuie, în plus,
fie prev zu i cu mijloace care s permit re inerea oric rui lichid eliberat,
susceptibil de a se scurge în timpul transportului, de exemplu, un material
absorbant.
Not . Pentru numerele ONU 2208 i 3486, transportul pe c ile maritime în
L3
ambalaj mare este interzis.
LP99 INSTRUC IUNI DE AMBALARE LP99

Numai ambalajele mari agreate pentru aceste m rfuri de autoritatea competent pot fi
utilizate. Un exemplar al agrementului eliberat de autoritatea competent trebuie s
înso easc fiecare expedi ie sau în documentul de transport trebuie s fie men ionat
faptul c aceste ambalaje au fost agreate de autoritatea competent .

4.1.1 i 4.1.3 i dispozi iile particulare de la 4.1.5:
Ambalaje Ambalaje intermediare Ambalaje mari exterioare
interioare
Nu sunt Nu sunt necesare din o el (50A)
necesare
din aluminiu (50B)
din meta,l altul decât o el
sau aluminiu (50N)
(50H)
din lemn natur (50C)
din placaj (50D)
din pl ci aglomerate din
lemn (50F)
din carton rigid (50G)
L1 Pentru Nr. ONU 0006, 0009, 0010, 0015, 0016, 0018, 0019, 0034, 0035, 0038,
0039, 0048, 0056, 0137, 0138, 0168, 0169, 0171, 0181, 0182, 0183, 0186,
0221, 0243, 0244, 0245, 0246, 0254, 0280, 0281, 0286, 0287, 0297, 0299,
0300, 0301, 0303, 0321, 0328, 0329, 0344, 0345, 0346, 0347, 0362, 0363,
0370, 0412, 0424, 0425, 0434, 0435, 0436, 0437, 0438, 0451, 0488 i 0502:
Obiectele explozibile de talie mare i robuste, prev zute în mod normal pentru
utilizare militar , care nu con in dispozitive de amorsare sau ale c ror dispozitive
de amorsare sunt prev zute cu cel pu in dou dispozitive de siguran eficace,
pot fi transportate f ambalaj. Dac aceste obiecte con in înc rc turi
propulsive sau sunt obiecte autopropulsate, sistemele lor de aprindere trebuie
fie protejate contra solicit rilor susceptibile de a fi întâlnite în condi ii normale
de transport. Dac rezultatul probelor din seria 4 efectuate pe un obiect
neambalat este negativ, atunci poate fi prev zut transportul obiectului f
ambalaj. Astfel de obiecte neambalate pot fi fixate pe cadre sau amplasate în
colivii sau în orice alt dispozitiv de manipulare adaptat.

4.1.1 i 4.1.3 i dispozi iile particulare de la 4.1.5:
Ambalaje Ambalaje intermediare Ambalaje mari exterioare
interioare
Saci Nu sunt necesare din o el (50A)
rezisten i la ap din aluminiu (50B)
Recipiente din metal, altul decât o el
sau aluminiu (50N)
din carton din material plastic rigid
595
(50H)
din metal din lemn natur (50C)
din material din placaj (50D)
plastic
din lemn din pl ci aglomerate din
lemn (50F)
Folii din carton rigid (50G)
din carton
ondulat
Tuburi
din carton

4.1.1 i 4.1.3:
1. Pentru de eurile de spital amplasate în ambalaje interioare: Ambalaje mari rigide
etan e conform prescrip iilor din capitolul 6.6 pentru materii solide, nivelului de
prob al grupei de ambalare II, cu condi ia ca s existe un material absorbant în
cantitate suficient pentru a absorbi în totalitate lichidul prezent i ca ambalajul
mare s aibe capacitatea de a re ine lichidele.
2. Pentru coletele care con in cantit i mai mari de lichid: Ambalaje mari rigide
conform prescrip iilor de la capitolul 6.6 nivelului de probe din grupa de ambalare
II pentru materii lichide.
Ambalajele mari destinate s con in obiecte t ioase sau ascu ite, ca cioburi de sticl i
ace, trebuie s fie rezistente la perforare i s re in lichidele conform condi iilor de
prob de la capitolul 6.6.

Obiecte ambalate:
Ambalajele urm toare sunt autorizate dac îndeplinesc dispozi iile generale de la 4.1.1
i 4.1.3.
Ambalajele care corespund nivelului de prob din grupa de ambalare III. Ambalajele
trebuie s fie concepute i construite astfel încât s împiedice orice deplasare a
obiectelor i orice func ionare accidental în condi ii normale de transport.
Obiecte neambalate:
Obiectele pot fi de asemenea transportate f ambalaj, în dispozitive de manipulare
speciale i în vagoane sau containere special amenajate, când sunt transportate de la
locul de fabricare la locul de asamblare.
Orice recipient de presiune trebuie s îndeplineasc exigen ele autorit ii competente
pentru materia(iile) con inut (e).
4.1.4.4.
(suprimat)
Dispozi ii speciale privind ambalarea m rfurilor din clasa 1.

4.1.5.1.
Dispozi iile generale de la 4.1.1 trebuie s fie îndeplinite.
4.1.5.2.
Toate ambalajele pentru m rfurile din clasa 1 trebuie concepute i realizate astfel încât:
a)
protejeze materiile i obiectele explozibile, s nu le lase s scape i s nu m reasc riscul de
aprindere sau amorsare accidental când sunt supuse unor condi ii normale de transport, inclusiv în
ceea ce prive te schimb rile previzibile de temperatur , umiditate sau de presiune;
b)
coletul complet s poat fi manipulat în deplin siguran în condi ii normale de transport;
596
c)
cu ocazia stivurii la care ar putea fi supus în timpul transportului, coletele s suporte orice sarcin
aplicat , f a spori riscurile prezentate de materiile i obiectele explozibile i f a fi alterat
capacitatea ambalajelor de a con ine m rfuri i, f s se deformeze astfel încât s i mic oreze
rezisten a sau s antreneze instabilitatea unei stive de colete.
Toate materiile i obiectele explozibile, cum sunt cele preg tite pentru transport, trebuie s fie
clasificate conform procedurilor de la 2.2.1.
rfurile din clasa 1 trebuie ambalate conform instruc iunii de ambalare corespunz toare, indicate în
coloana 8 din tabelul A de la capitolul 3.2, i descrise la 4.1.4.
Ambalajele, inclusiv GRV-urile i ambalajele mari, trebuie s respecte dispozi iile capitolelor 6.1, 6.5
sau 6.6 i s corespund prescrip iilor de prob , respectiv de la 6.1.5, 6.5.6 sau 6.6.5, pentru grupa de
ambalare II, sub rezerva 4.1.1.13, 6.1.2.4 i 6.5.1.4.4. Pot fi folosite i alte ambalaje decât cele
metalice, dac acestea îndeplinesc criteriile de prob din grupa de ambalare I. Pentru a se evita orice
apropiere excesiv , nu trebuie utilizate ambalajele metalice conform cu criteriile de prob din grupa de
ambalare I.
Dispozitivul de închidere al ambalajelor care con in materii explozibile lichide trebuie s aib
etan eitate dubl .
Dispozitivul de închidere al butoaielor de metal trebuie s con in o garnitur corespunz toare; dac
dispozitivul de închidere con ine un filet, trebuie împiedicat orice p trundere a materiilor explozibile.
Materiile solubile în ap trebuie ambalate în ambalaje care rezist la ap . Ambalajele pentru materii
desensibilizate sau flegmatizate trebuie închise astfel încât s se evite schimb rile de concentra ie în
(rezervat)
intele, agrafele i alte dispozitive de închidere din metal, f înveli protector nu trebuie s p trund
în interiorul ambalajului exterior, cu excep ia cazului când ambalajul interior nu protejeaz eficient
materiile i obiectele explozibile de contactul cu metalul.
Ambalajele interioare, materialele de calare i de umplere, ca i a ezarea materiilor i obiectelor

explozibile în colete trebuie s fie acea care asigur ca materia explozibil s nu se poat r spândi în
ambalajul exterior, în condi ii normale de transport. P ile metalice ale obiectelor nu trebuie s poat
intra în contact cu ambalajele din metal. Obiectele care con in materii explozibile care nu sunt închise
într-un înveli exterior trebuie separate unele de altele, pentru a se evita frecarea sau ocurile. În
acest scop, pot fi utilizate materii de umplere, platouri, pere i de separare în ambalajul interior sau
exterior, amprente mulate sau recipiente.
Ambalajele pot fi realizate din materiale compatibile cu i impermeabile fa de materiile sau obiectele
explozibile con inute în colet, astfel încât nici interac iunea între aceste materii sau obiecte i
materialele de ambalare, nici scurgerea lor în afara ambalajului s nu conduc la compromiterea
siguran ei transportului materiilor i obiectelor explozibile sau s modifice gradul de risc sau grupa de
compatibilitate.
Trebuie s se evite p trunderea materiilor explozibile în intersti iile garniturilor ambalajelor din metal
asamblate cu agrafe.
Ambalajele din material plastic nu trebuie s fie susceptibile de producerea sau acumularea
înc rc turilor electrostatice într-o cantitate care s declan eze prin desc rcare, amorsarea, aprinderea
sau func ionarea materiilor i obiectelor explozibile ambalate.
4.1.5.5
În afara cazului în care exist o specifica ie contrar în RID, ambalajele, inclusiv GRV-urile i
ambalajele mari trebuie s respecte prescrip iile din capitolele 6.1, 6.5 sau 6.6, ca fiind
corespunz toare i trebuie s îndeplineasc prescrip iile de prob pentru grupul de ambalaj II.
4.1.5.15.
597
Obiectele explozibile robuste i de dimensiuni mari, destinate în mod normal uzului militar, i care nu
con in mijloace de amorsare, sau ale c ror mijloace de amorsare sunt prev zute cu cel pu in dou
dispozitive de siguran eficace, pot fi transportate f ambalaj. Atunci când aceste obiecte con in
înc rc turi de propulsie, sau sunt obiecte autopropulsate, sistemele lor de aprindere trebuie protejate
împotriva solicit rilor susceptibile a a avea loc în condi ii normale de transport. Transportul unui obiect
ambalaj poate fi luat în considerare în condi iile unui rezultat negativ la probele din seria 4, care
au fost efectuate asupra obiectului neambalat. Astfel de obiecte neambalate pot fi fixate pe cadre sau
amplasate în colivii sau în orice alt dispozitiv de manipulare, de stocare sau de lansare, adaptat astfel
încât s nu se poat desface în condi ii normale de transport.
Când astfel de obiecte explozibile de dimensiuni mari sunt supuse unor regimuri de prob care
corespund exigen elor RID, în cadrul probelor lor de siguran a func ion rii i de valabilitate, i când
aceste probe au fost trecute cu succes, autoritatea competent poate aproba transportul acestor
obiecte conform RID.
4.1.5.16.
Materiile explozibile nu trebuie ambalate în ambalaje interioare sau exterioare în care diferen a între
presiunile interne i externe, datorat unor efecte termice sau altor cauze, ar putea provoca o explozie
sau ruperea coletului.
Când materia explozibil liber sau materia explozibil dintr-un obiect f înveli sau cu înveli
par ial, poate veni în contact cu suprafa a interioar a ambalajelor metalice (1A2, 1B2, 4A, 4B i
recipiente din metal), ambalajul din metal trebuie prev zut cu o dublur sau cu o c ptu eal interioar
(a se vedea 4.1.1.2).
Instruc iunea de ambalare P101 poate fi utilizat pentru orice materie sau obiect explozibil cu condi ia
ca ambalajul s fi fost aprobat de o autoritate competent , chiar dac ambalajul este sau nu conform
cu instruc iunea de ambalare atribuit în coloana 8 din tabelul A al capitolului 3.2.
4.1.6.
Dispozi ii speciale privind ambalarea m rfurilor din clasa 2 i a m rfurilor altor clase afectate de
instruc iunea de ambalare P200.
NOT
. Pentru m rfurile altor clase transportate în recipiente de presiune i afectate
de instruc iunile de ambalare PR1 pân la PR7, a se vedea 4.1.4.4.
4.1.6.1.
Prezenta sec iune con ine prescrip iile generale privind utilizarea recipientelor de presiune i a
recipientelor criogenice deschise pentru transportul gazelor de la clasa 2 i a m rfurilor periculoase
din alte clase afectate de instruc iunea de ambalare P200 (de exemplu Nr. ONU 1051 cianur de
hidrogen stabilizat ). Recipientele de presiune trebuie s fie construite i închise astfel încât s se
evite orice pierdere de con inut datorat condi iilor normale de transport, inclusiv vibra iilor sau
varia iilor de temperatur , de umiditate sau de presiune (de exemplu din cauza unei schimb ri de
altitudine).
4.1.6.2.
ile recipientelor de presiune i a recipientelor criogenice deschise care se g sesc în contact direct
cu m rfurile periculoase nu trebuie s fie alterate sau atacate de c tre acestea, nici s cauzeze un
efect periculos (de exemplu s catalizeze o reac ie sau s reac ioneze cu m rfurile periculoase).
4.1.6.3.
Recipientele de presiune, inclusiv închiz torile lor, i recipientele criogenice deschise trebuie s fie
alese dup gazul sau amestecul de gaz destinat s -l con in conform prescrip iilor instruc iunilor de
ambalare corespunz toare de la 4.1.4.1. Prezenta subsec iune se aplic i la recipientele de presiune
care sunt elemente ale CGEM i ale vagoanelor baterie.
4.1.6.4.
La schimbarea utiliz rii unui recipient de presiune reînc rcabil, trebuie s se aplice proceduri de golire,
cur are i de evacuare în m sura necesar , pentru o exploatare sigur (a se vedea i tabelul de
norme de la sfâr itul prezentei sec iuni). În plus, recipientele de presiune care au con inut o materie
corosiv din clasa 8 sau o materie dintr-o alt clas care prezint un risc subsidiar de corozivitate, nu
pot servi la transportul materiilor din clasa 2, dac nu au suportat controlul i probele prescrise la
6.2.1.6 i 6.2.3.5, respectiv.
4.1.6.5.
598
Înainte de umplere, ambalatorul trebuie s inspecteze recipientul de presiune sau recipientul criogenic
deschis, s se asigure c poate con ine materia de transportat i, în cazul unui produs chimic sub
presiune, agentul de dispersie i c sunt îndeplinite toate prescrip iile aplicabile. Odat recipientul
umplut, orificiile trebuie s fie închise i s r mân închise în timpul transportului. Expeditorul trebuie
verifice etan eitatea închiz torilor i a echipamentului.
NOT
. Robinetele individuale care echipeaz recipientele de presiune asamblate într-un
cadru pot fi deschise pe timpul transportului dac materia transportat se supune
dispozi iilor speciale de ambalare "k" sau "q" de la instruc iunea de ambalare
P200
4.1.6.6.
Recipientele de presiune i recipientele criogenice deschise trebuie s fie umplute respectându-se
presiunile de serviciu, gradul de umplere i prescrip iile care figureaz în instruc iunea de ambalare
corespunz toare materiei pe care o con in. Pentru gazele reactive i amestecurile de gaze, presiunea
de umplere trebuie s fie cea care, în cazul unei descompuneri complete a gazului (sau al
amestecurilor de gaze), s nu dep easc presiunea de serviciu a recipientului de presiune. Cadrele
de butelii nu trebuie s fie umplute peste presiunea de serviciu cea mai joas a oric rei butelii incluse
în cadru.
4.1.6.7.
Recipientele de presiune, inclusiv închiz torile lor, trebuie s fie conforme cu prescrip iile enun ate la
capitolul 6.2 în ceea ce prive te concep ia, construc ia, controlul i probele. Atunci când sunt prescrise
ambalajele exterioare, recipientele de presiune i recipientele criogenice deschise trebuie s fie fixate
strâns de ele. Cu excep ia existentei unor prescrip ii contrare în instruc iunile am nun ite de ambalare,
unul sau mai multe ambalaje interioare pot fi amplasate într-un ambalaj exterior.
4.1.6.8.
Robinetele trebuie s fie concepute i fabricate astfel încât s poat rezista la deterior ri f pierdere
de con inut sau s fie protejate eficient împotriva oric rei avarii care risc s provoace o scurgere
accidental din con inutul recipientului de presiune conform uneia din metodele urm toare (a se vedea
i tabelul de norme de la sfâr itul acestei sec iuni):
a)
robinetele sunt amplasate în interiorul gâtului recipientului, i sunt protejate cu un dop sau cu un
capac filetat;
b)
robinetele sunt protejate cu capace închise, prev zute cu orificii de aerisire cu o sec iune suficient de
mare pentru a evacua gazul în caz de scurgere de la robinete;
c)
robinetele sunt protejate printr-un guler sau prin alte dispozitive de siguran ;
d)
recipientele de presiune sunt transportate în cadre protectoare (de exemplu cadre de butelii); sau
e)
recipientele de presiune sunt transportate în l zi protectoare. Pentru recipientele de presiune «ONU»,
ambalajul preg tit pentru transport trebuie s îndeplineasc condi iile probei de c dere, definit la
paragraful 6.1.5.3, nivelul de prob fiind cel al grupei de ambalare I.
4.1.6.9.
Recipientele de presiune nereînc rcabile trebuie:
a)
fie transportate într-un ambalaj exterior de exemplu o lad sau o colivie sau platforme cu hus
retractabil sau extensibil ;
b)
aib o capacitate (în ap ) mai mic sau egal cu 1,25 l atunci când sunt umplute cu un gaz
inflamabil sau toxic;
c)
nu fie utilizate pentru gaze toxice, care au o valoare CL50 <= 200 ml/m3 (ppm); i
d)
nu fie reparate dup punerea lor în exploatare.
4.1.6.10.
Recipientele de presiune reînc rcabile, altele decât recipientele criogenice, trebuie verificate periodic,
conform dispozi iilor de la 6.2.1.6, sau de la 6.2.3.5.1 pentru alte recipiente decât recipientele "UN" i
instruc iei de ambalare P200, P205 sau P206, dup caz. Recipientele de presiune nu trebuie umplute
599
dup data limit a controlului periodic, dar pot fi transportate dup aceast dat , pentru a putea fi
inspectate sau pentru casare, inclusiv toate opera iunile de transport intermediar. Dispozitivele de
decompresie pentru recipientele criogenice închise trebuie s se supun inspec iilor i încerc rilor
periodice în conformitate cu dispozi iile de la 6.2.1.6.3 i instruc iunea de ambalare P203.
4.1.6.11.
Repara iile trebuie s îndeplineasc prescrip iile privind construc ia i probele indicate în normele de
concep ie i de construc ie aplicabile i nu sunt autorizate decât conform normelor corespunz toare
privind probele periodice definite la capitolul 6.2. Recipientele de presiune altele decât înveli ul
recipientelor criogenice închise, nu pot fi reparate pentru urm toarele defecte:
a)
fisuri ale sudurilor sau alte defecte ale sudurilor;
b)
fisuri ale pere ilor;
c)
scurgeri sau defecte ale materialului pere ilor de la partea superioar sau la podeaua recipientului.
4.1.6.12.
Recipientele nu trebuie s fie prezentate la umplere dac :
a)
sunt avariate astfel încât este afectat integritatea lor i cea a echipamentului de serviciu;
b)
recipientele i echipamentul lor de serviciu au fost inspectate i declarate în stare necorespunz toare
de func ionare; sau
c)
rcile prescrise referitoare la certificare, datele probelor periodice i la umplere nu mai sunt lizibile.
4.1.6.13.
Recipientele umplute nu trebuie s fie prezentate la umplere dac :
a)
prezint scurgeri;
b)
sunt avariate astfel încât este afectat integritatea lor i cea a echipamentului de serviciu;
c)
dac recipientul de presiune i echipamentul s u de serviciu au fost inspectate i declarate în stare
necorespunz toare de func ionare i
d)
rcile prescrise referitoare la certificare, datele probelor periodice i la umplere nu mai sunt lizibile.
4.1.6.14
Proprietarii, pe baza oric rei cereri a autorit ii competente motivate prin argumente, trebuie s
comunice acesteia toate informa iile necesare pentru a face dovada conformit ii recipientului de
presiune, într-o limb u or de în eles de c tre autoritatea competent . Ei trebuie s coopereze cu
aceast autoritate, la cererea acesteia, referitor la orice m sur luat în scopul remedierii non-
conformit ii recipientelor de presiune pe care le-au luat în proprietate.
4.1.6.15.
Pentru recipientele de presiune tip «UN» trebuie aplicate normele ISO enumerate al turat. Pentru alte
recipiente de presiune, se consider respectate dispozi iile de la 4.1.6 dac sunt aplicate urm toarele
norme:
Paragrafe care se aplic Trimitere Titlul documentului

4.1.6.2 ISO 11114-1:1997 Butelii de gaz transportabile - Compatibilitatea materialelor
buteliilor i a robinetelor cu con inutul gazos
ISO 11114-2:2000
-Partea 1: Materiale metalice
Butelii de gaz transportabile - Compatibilitatea materialelor
buteliilor i a robinetelor cu con inutul gazos
-Partea 2: Materiale nemetalice
4.1.6.4 ISO 11621-1997 Butelii de gaz - Mod operator pentru schimbarea serviciului
gazelor
NOT : Versiunea EN a acestui standard ISO este în conformitate
cu prescrip iile i poate fi, de asemenea, utilizat .
600
4.1.6.8 Robinete Anexa A din ISO Butelii de gaz - Robinete de butelii de gaz reînc rcabile -
prev zute cu protec ie 10297:2006 Specifica ii i probe de tip
integrat NOT : Versiunea EN a acestui standard ISO este în conformitate
cu prescrip iile i poate fi, de asemenea, utilizat .
EN 13152:2001 + A1:2003 Butelii de gaz transportabile - Robinete de butelii
Specifica ii i probe de tip - Amendament 2
EN 13153:2001 + A1:2003 Specifica ii i probe pentru valve de butelii de gaze petrolier
lichefiat (GPL) - Închiz tori automate
Specifica ii i probe pentru valve de butelii de gaze petrolier
(GPL) - Închiz tori manuale
4.1.6.8 (b) i (c) ISO 11117:1998 sau ISO Butelii de gaz - Capace închise i capace deschise de protec ie a
11117:2008 + Cor 1:2009 robinetelor buteliilor de gaz industrial i medicale - Proiectare,
construc ie i probe
EN 962:1996 + A 2:2000 Capace închise i capace deschise de protec ie a robinetelor
buteliilor de gaz industriale i medicale -
Proiectare, construc ie i probe
4.1.6.8 b) i c) ISO 16111:2008 Aparate de stocare a gazelor transportabile -Hidrogen absorbit
într-o hidrur metalic reversibil
4.1.7.
Dispozi ii speciale privind ambalarea peroxizilor organici (clasa 5.2) i a materiilor autoreactive din
clasa 4.1
4.1.7.0.1.1.
Pentru peroxizii organici, toate recipientele trebuie s fie "închise efectiv". Dac în interiorul coletului
se poate dezvolta o presiune intern mare din cauza emisiei de gaze, se poate instala un dispozitiv de
aerisire, cu condi ia ca gazul emis s nu fie periculos, în caz contrar, gradul de umplere va fi limitat.
Dispozitivele de aerisire trebuie s fie construite astfel încât nici o materie lichid s nu scape când
coletul se afl în pozi ie vertical i s nu lase nici o impuritate. Ambalajul exterior, dac exist , trebuie
fie conceput s nu afecteze func ia dispozitivului de aerisire.
4.1.7.1.
Utilizarea ambalajelor (cu excep ia GRV-urilor)
4.1.7.1.1
Ambalajele utilizate pentru peroxizii organici i materiile autoreactive trebuie s respecte prescrip iile
din capitolul 6.1 i trebuie s îndeplineasc condi iile de prob din acest capitol pentru grupul de
ambalaj II.
4.1.7.1.2.
Metodele de ambalare utilizate pentru peroxizii organici i materiile autoreactive sunt enumerate în
instruc iunea de ambalare P520 i au codurile OP1 pân la OP8. Cantit ile indicate pentru fiecare
metod de ambalare reprezint cantit ile maxime autorizate pe colet.
4.1.7.1.2.1.
Pentru fiecare peroxid organic i materie organic deja clasificat , tabelele de la 2.2.41.4 i 2.2.52.4
indic metodele de ambalare care trebuie folosite.
4.1.7.1.4.
Pentru peroxizi organici noi, materii autoreactive noi sau preparatele din peroxizi organici noi
clasificate sau materiile autoreactive clasificate, metoda de ambalare corespunz toare se stabile te
dup cum urmeaz :
a)
PEROXID ORGANIC SAU MATERIE AUTOREACTIV DE TIP B:
Trebuie aplicat metoda de ambalare OP5, cu condi ia ca peroxidul organic (sau materia autoreactiv )
corespund criteriilor paragrafului 20.4.3 b) [respectiv 20.4.2 b)] din Manualul de probe i criterii, în
unul dintre ambalajele enumerate pentru aceast metod . Dac peroxidul organic (sau materia
autoreactiv ) poate s corespund criteriilor doar pentru un ambalaj mai mic decât cele enumerate
pentru metoda de ambalare OP5 (adic un ambalaj conform uneia din metodele de ambalare de la
OP1 la OP4), trebuie s se aplice metoda de ambalare cu num rul OP inferior.
b)
601
PEROXID ORGANIC SAU MATERIE AUTOREACTIV DE TIP C:
Trebuie aplicat metoda de ambalare OP6, cu condi ia ca peroxidul organic (sau materia autoreactiv )
corespund criteriilor paragrafului 20.4.3 c) [respectiv 20.4.2 c)] din Manualul de probe i criterii,
într-unul dintre ambalajele enumerate pentru aceast metod . Dac peroxidul organic (sau materia
autoreactiv ) poate s corespund criteriilor doar pentru un ambalaj mai mic decât cele enumerate
pentru metoda de ambalare OP6, trebuie aplicat metoda de ambalare corespunz toare cu num rul
OP inferior.
c)
PEROXID ORGANIC SAU MATERIE AUTOREACTIV DE TIP D:
Pentru acest tip de peroxid organic sau de materie autoreactiv trebuie aplicat metoda de ambalare
OP7.
d)
PEROXID ORGANIC SAU MATERIE AUTOREACTIV DE TIP E:
Pentru acest tip de peroxid organic sau de materie autoreactiv , trebuie aplicat metoda de ambalare
OP8.
e)
PEROXID ORGANIC SAU MATERIE AUTOREACTIV DE TIP F:
Pentru acest tip de peroxid organic sau de materie autoreactiv , trebuie aplicat metoda de ambalare
OP8.
4.1.7.2.
Utilizarea GRV-urilor.
4.1.7.2.1.
Peroxizii organici deja clasifica i, men iona i special în instruc iunile de ambalare IBC520 pot fi
transporta i în GRV-uri, conform acestei instruc iuni de ambalare. GRV-urile trebuie s respecte
prescrip iile din capitolul 6.5 i trebuie s îndeplineasc condi iile de prob din acest capitol pentru
grupul de ambalaj II.
4.1.7.2.2.
Ceilal i peroxizi organici i celelalte materii autoreactive de tip F, pot fi transporta i în GRV-uri,
respectând condi iile stabilite de autoritatea competent din ara de origine, dac aceasta hot te, în
func ie de rezultatele probelor corespunz toare, c acest transport se poate face f pericol. Probele
efectuate trebuie:
a)
dovedeasc faptul c peroxidul organic (sau materia autoreactiv ) corespunde criteriilor de
clasificare enun ate la paragraful 20.4.3 f) [respectiv 20.4.2 f)] din Manualul de probe i criterii, c su a
de ie ire F din figura 20.1 b) din Manual;
b)
dovedeasc compatibilitatea tuturor materialelor care intr în mod normal în contact cu materia în
cursul transportului;
c)
(rezervat);
d)
stabileasc caracteristicile dispozitivelor de decompresiune i ale dispozitivelor de decompresiune
de urgen , eventual necesare i
e)
stabileasc eventualele dispozi ii speciale.
Dac ara de origine nu este un stat contractant la RID, aceste condi ii trebuie recunoscute de c tre
primul stat contractant la RID în care ajunge expedi ia.
4.1.7.2.3.
Sunt considerate cazuri de urgen descompunerea autoaccelerat i incendiul. În scopul evit rii
exploziei GRV-urilor din metal sau a GRV-urilor din materiale compozite prev zute cu un înveli
integral metalic, dispozitivele de decompresiune de urgen trebuie s fie concepute pentru a evacua
toate produsele de descompunere i vaporii degaja i în timpul descompunerii autoaccelerate, sau în
cazul introducerii complete în mediu cu flac pe durata de cel pu in o or , i calculate conform
formulelor de la 4.2.1.13.8.
4.1.8.
602
Dispozi ii speciale privind ambalarea materiilor infec ioase din clasa 6.2.
4.1.8.1.
Expeditorii de materiale infec ioase trebuie s se asigure c toate coletele au fost preg tite astfel încât
ajung la destina ie în stare bun i s nu prezinte în cursul transportului nici un risc pentru oameni
sau animale.
4.1.8.2.
Defini iile de la 1.2.1 i dispozi iile generale de la 4.1.1.1 pân la 4.1.1.17, exceptând 4.1.1.3, i de la
4.1.1.9 pân la 4.1.1.12 i 4.1.1.15, se aplic coletelor cu materii infec ioase. Totu i, materiile lichide
trebuie s fie puse doar în ambalaje, cu o rezisten adecvat presiunii interne care poate ap rea în
4.1.8.3.
O list am nun it a con inutului trebuie amplasat între ambalajul secundar i ambalajul exterior.
Atunci când materiile infec ioase de transportat sunt necunoscute, dar când se presupune c ele
îndeplinesc criteriile de clasificare în categoria A, men iunea «Materie infec ioas care se presupune
apar ine categoriei A» trebuie s figureze între paranteze dup denumirea oficial de transport pe
documentul introdus în ambalajul exterior.
4.1.8.4.
Înainte ca un ambalaj gol s fie reexpediat la expeditor sau la alt destinatar, el trebuie dezinfectat sau
sterilizat pentru ca orice pericol s fie eliminat i toate etichetele sau marcajele care indic faptul c a
con inut o materie infec ioas trebuie îndep rtate sau terse.
4.1.8.5.
Cu condi ia ob inerii unui nivel de performan echivalent, sunt permise urm toarele modific ri ale
recipientelor primare amplasate într-un ambalaj secundar, f s fie necesar ca întregul colet s fie
supus la alte probe:
a)
se pot folosi recipiente primare cu dimensiuni echivalente sau mai mici decât cea a recipientelor
primare probate, cu condi ia ca:
i)
recipientele primare, s aib o form similar cu cea a recipientelor primare probate (de exemplu,
forma: rotund , dreptunghiular , etc.);
ii)
materialul de construc ie a recipientului primar (sticl , material plastic, metal, etc.) s reziste la for e de
impact i de stivuire egale sau superioare celor ale recipientului primar probat ini ial;
iii)
recipientele primare s aib deschideri cu dimensiuni egale sau mai mici i ca principiul de închidere
fie de acela i tip (de exemplu: capac filetat, capac temuit, etc.);
iv)
fie utilizat în cantitate suficient un material suplimentar de umplere pentru completarea spa iilor
goale i împiedicarea oric rei mi ri mai importante a recipientelor primare, i
v)
recipientele primare s aibe, în ambalajul secundar, aceea i orientare ca i în coletul probat;
b)
se poate utiliza un num r mai mic de recipiente primare probate sau alte tipuri de recipiente primare
definite la alineatul a) de mai sus, cu condi ia s fie ad ugat un material de umplere suficient pentru
completarea spa iilor libere i împiedicarea oric rei mi ri mai importante a recipientelor primare.
4.1.8.6
Subsec iunile de la 4.1.8.1 pân la 4.1.8.5 se aplic doar pentru materiile infec ioase din categoria A
(Nr. ONU 2814 i 2900). Acestea nu se aplic pentru Nr. ONU 3373, MATERIE BIOLOGIC ,
CATEGORIA B (vezi instruc iunile de ambalare P650 de la 4.1.4.1), nici pentru Nr. ONU 3291 DE EU
DE SPITAL NESPECIFICAT, N.S.A. sau DE EU (BIO)MEDICAL, N.S.A. sau DE EU MEDICAL
REGLEMENTAT, N.S.A.
4.1.8.7.
Pentru transportul materialului animal, ambalajele sau GRV-urile care nu sunt autorizate în mod
expres prin instruc iunile de ambalare aplicabile nu trebuie s fie utilizate pentru transportul unei
materii sau al unui obiect, decât cu agrementul special dat de autoritatea competent din ara de
origine3) i cu condi ia ca:
a)
Ambalajul alternativ s îndeplineasc prescrip iile generale din aceast parte;
b)
603
Atunci când instruc iunea de ambalare indicat în coloana (8) din tabelul A, capitolul 3.2 precizeaz
acest lucru, ambalajul alternativ s îndeplineasc prescrip iile din partea a 6-a;
c)
Autoritatea competent din ara de origine3) s stabileasc dac ambalajul alternativ prezint cel pu in
nivelul de siguran care ar fi fost atins dac materia era ambalat conform unei metode indicate chiar
în instruc iunea de ambalare men ionat în coloana (8) din tabelul A, capitolul 3.2; i
d)
Un exemplar al agrementului eliberat de autoritatea competent s înso easc fiecare expedi ie sau în
documentul de transport s fie men ionat faptul c ambalajul alternativ a fost agreate de autoritatea
competent .
3
)
Dac ara de origine nu este un stat contractant la RID, autoritatea competent
din primul stat contractant la RID prin care trece expedi ia.
4.1.9.
Dispozi ii speciale privind ambalarea materiilor din clasa 7
4.1.9.1.
Generalit i
4.1.9.1.1.
Materiile radioactive, ambalajele i coletele trebuie s corespund prescrip iilor din capitolul 6.4.
Cantitatea de materii radioactive con inut într-un colet nu trebuie s dep easc limitele indicate la
2.2.7.2.2, 2.2.7.2.4.1, 2.2.7.2.4.4, 2.2.7.2.4.5, 2.2.7.2.4.6, dispozi ia special 336 din capitolul 3.3 i
4.1.9.3.
Tipurile de colete pentru materiile radioactive vizate în RID sunt urm toarele:
a)
Colete exceptate (vezi 1.7.1.5);
b)
Colete industriale tip 1 (Colete tip IP-1);
c)
d)
e)
Colete tip A;
f)
Colete tip B(U);
g)
Colete tip B(M);
h)
Colete tip C.
Coletele care con in materii fisionabile sau hexafluorur de uraniu sunt supuse unor prescrip ii
suplimentare.
4.1.9.1.2.
Contaminarea nefixat pe suprafe ele exterioare ale oric rui colet trebuie s fie men inut la nivelul cel
mai sc zut posibil i, în condi ii de transport obi nuite, nu trebuie s dep esc limitele urm toare:
a)
4 Bq/cm2 pentru emi torii beta i gamma i emi torii alfa de toxicitate redus ;
b)
0,4 Bq/cm2 pentru to i ceilal i emi tori alfa.
Aceste limite sunt limitele medii aplicabile pentru orice zon de 300 cm2 din orice parte a suprafe ei.
4.1.9.1.3.
Un colet, cu excep ia unui colet exceptat, nu trebuie s con in nici un articol în plus fa de cele care
sunt necesare pentru utilizarea materiei radioactive. Interac iunea dintre aceste articole i colet în
condi iile de transport aplicabile modelului nu trebuie s diminueze securitatea coletului.
4.1.9.1.4.
Cu condi ia respect rii dispozi iilor de la 7.5.11, dispozi iei speciale CW33, nivelul de contaminare
nefixat pe suprafe ele exterioare i interioare ale supraambalajelor, containerelor, cisternelor GRV-
urilor i a vagoanelor, nu trebuie s dep easc limitele specificate la 4.1.9.1.2.
604
4.1.9.1.5
In ceea ce prive te materiile radioactive care au alte propriet i periculoase, modelul de colet trebuie
in cont de aceste propriet i. Materiile radioactive care prezint un risc subsidiar, ambalate în
colete care nu necesit agrementul autorit ii competente, trebuie s fie transportate în ambalaje,
GRV-uri, cisterne sau containere pentru vrac care îndeplinesc în totalitate prescrip iile din capitolele
pertinente din partea 6, dup caz, ca i prescrip iile aplicabile din capitolele 4.1, 4.2 sau 4.3 pentru
acest risc subsidiar.
4.1.9.1.6.
Înainte de prima expediere a oric rui colet, trebuie respectate prescrip iile de mai jos:
a)
Dac presiunea de calcul a înveli ului de siguran etan dep te 35 kPa (presiune manometric ),
trebuie s se verifice dac înveli ul de siguran etan al fiec rui colet corespunde prescrip iilor de
proiectare aprobate, referitoare la capacitatea înveli ului de a- i p stra integritatea la aceast
presiune;
b)
Pentru fiecare colet de tip B(U), de tip B(M) i de tip C, i pentru fiecare colet care con ine materii
fisionabile, trebuie s se verifice dac eficien a protec iei i a înveli ului i, dup caz, caracteristicile de
transfer de c ldur i eficien a sistemului de izolare, se situeaz în limitele aplicabile sau specificate
pentru modelul agreat;
c)
Pentru coletele care con in materii fisionabile, atunci când, pentru a îndeplini prescrip iile enun ate la
6.4.11.1, sunt incluse otr vuri neutronice în mod expres drept componente ale coletului, trebuie s fie
efectuate verific ri care s permit confirmarea prezen ei i repartizarea acestor otr vuri neutronice.
4.1.9.1.7
Înainte de fiecare expediere a oric rui colet, trebuie respectate prescrip iile urm toare:
a)
Pentru fiecare colet, trebuie verificat dac toate prescrip iile enun ate în dispozi iile pertinente din RID
sunt respectate;
b)
Trebuie verificat dac leg turile de ridicare care nu îndeplinesc prescrip iile de la 6.4.2.2 au fost
îndep rtate sau nu mai sunt utilizabile pentru ridicare coletului, conform 6.4.2.3;
c)
Pentru fiecare colet care are nevoie de agrementul autorit ii competente, trebuie verificat dac toate
prescrip iile specificate în certificatele de agrement sunt respectate;
d)
Coletele tip B(U), tip B(M) i tip C, trebuie s fie p strate pân când sunt destul de aproape de starea
de echilibru pentru care s se dovedeasc conformitatea cu condi iile de temperatur i presiune
prescrise, cu excep ia cazului când o derogare de la aceste prescrip ii nu a f cut obiectul unui
agrement unilateral;
e)
Pentru coletele tip B(U), tip B(M) i tip C, trebuie verificat printr-un control i/sau prin probe adecvate
dac toate dispozitivele de închidere, vanele i celelalte orificii ale înveli ulului de siguran etan prin
care con inutul radioactiv s-ar putea scurge, sunt închise corespunz tor i, eventual, sigilate a a cum
erau în momentul probelor de conformitate cu prescrip iile de la 6.4.8.8 i 6.4.10.3;
f)
Pentru fiecare materie radioactiv sub form special , trebuie verificat dac toate prescrip iile
enun ate în certificatul de aprobare i dispozi iile pertinente din RID sunt respectate;
g)
Pentru coletele care con in materii fisionabile, m sura indicat la 6.4.11.4 b) i probele de control al
închiz torii fiec rui colet indicate la 6.4.11.7 trebuie f cute, dac este cazul;
h)
Pentru fiecare materie radioactiv cu dispersabilitate redus , trebuie verificat dac toate prescrip iile
enun ate în certificatul de agrement i dispozi iile pertinente din RID sunt respectate.
4.1.9.1.8
i expeditorul trebuie s aib în posesia sa un exemplar din instruc iunile privind închiderea coletului i
celelalte acte preg titoare pentru expedi ie înainte s înceap expedierea propriuzis , în condi iile
prev zute de certificate.
4.1.9.1.9
Cu excep ia expedi iilor cu utilizare exclusiv , TI-ul oric rui colet sau supraambalaj nu trebuie s
dep easc 10, iar CSI-ul oric rui colet sau supraambalaj nu trebuie s dep easc 50.
605
4.1.9.1.10
Cu excep ia coletelor sau supraambalajelor transportate cu utilizare exclusiv în condi iile specificate
la 7.5.11, CW33 (3.5) a), intensitatea radia iei maxime în orice punct al oric rei suprafe e externe a
unui colet sau supraambalaj nu trebuie s dep easc 2 mSv/h.
4.1.9.1.11
Intensitatea radia iei maxime în orice punct al oric rei suprafe e externe a unui colet sau supraambalaj
cu utilizare exclusiv nu trebuie s dep easc 10 mSv/h.
4.1.9.2.
Prescrip ii i controale privind transportul LSA i SCO
4.1.9.2.1.
Cantitatea de materie LSA sau SCO dintr-un singur colet de tip IP1, colet de tip IP2, colet de tip IP3,
sau dintr-un obiect sau grup de obiecte, dup caz, trebuie limitat astfel încât intensitatea radia iei
externe la 3 m distan de materia, obiectul sau grupul de obiecte neprotejat s nu dep easc 10
mSv/h.
4.1.9.2.2.
Materiile LSA i obiectele SCO care sunt sau con in materii fizibile, prescrip iile aplicabile enun ate la
6.4.11.1 i 7.5.1 CW33 (4.1) i (4.2) trebuie s fie satisf cute.
4.1.9.2.3.
Materiile LSA i SCO din grupele LSA-I i SCO-I pot fi transportate neambalate în condi iile de mai
jos:
a)
Toate materiile neambalate, cu excep ia mineralelor care nu con in decât radionuclizi naturali, trebuie
fie transportate astfel încât s nu existe în condi ii de transport obi nuite, scurgeri de con inut
radioactiv în afara vagonului i pierderea protec iei;
b)
Fiecare vagon trebuie s aib o utilizare exclusiv , cu excep ia cazului când sunt transportate numai
materii SCO-I a c ror contaminare pe suprafe ele accesibile i inaccesibile nu este mai mare de zece
ori decât nivelul care se aplic potrivit defini iei «contaminare» de la 2.2.7.1.2;
c)
Pentru materiile SCO-I, atunci, când contaminarea nefixat pe suprafe ele inaccesibile, dep te
valorile precizate la 2.2.7.2.3.2 a), i), trebuie luate m suri pentru a se împiedica ca materiile
radioactive s se scurg din vagon.
4.1.9.2.4.
Sub rezerva respect rii dispozi iilor de la 4.1.9.2.3, materiile LSA i SCO trebuie ambalate în
conformitate cu tabelul de mai jos:
Prescrip iile care se aplic coletelor industriale care con in materii LSA sau SCO:
Tip de colet industrial

Con inut radioactiv
Utilizare exclusiv Utilizare neexclusiv
Solid â) Tip Cl-1 Tip Cl-1
LSA-I
Lichid Tip Cl-1 Tip Cl-2
Solid â) Tip Cl-2 Tip Cl-2
LSA-II
Lichid i gazoas Tip Cl-2 Tip Cl-3
LSA-III Tip Cl-2 Tip Cl-3
SCO-Ia) Tip Cl-1 Tip Cl-1
SCO-II Tip Cl-2 Tip Cl-2
â)
În condi iile descrise la 4.1.9.2.3, materiile LSA-I i SCO-I pot fi transportate
neambalate.
4.1.9.3
Colete care con in materii fisionabile
606
Cu excep ia cazului în care nu sunt clasificate ca materii fisionabile conform 2.2.7.2.3.5, coletele care
con in materii fisionabile nu trebuie s con in :
a)
O mas de materii fisionabile (sau masa fiec rui izotop fisionabil pentru amestecuri dup caz) diferit
de cea care este autorizat pentru modelul de colet;
b)
Radionuclizi sau materii fisionabile diferite de cele care sunt autorizate pentru modelul de colet; sau
c)
Materii într-o form geometric sau într-o stare fizic sau o form chimic sau aranjament diferite de
cele care au fost autorizate pentru modelul de colet;
a cum este specificat în certificatele lor de agrement, când este cazul.

4.1.10.
Dispozi ii speciale privind ambalarea în comun.
4.1.10.1.
Atunci când ambalarea în comun este autorizat în virtutea dispozi iilor din aceast sec iune, m rfurile
periculoase pot fi ambalate în comun cu m rfuri periculoase diferite sau cu alte m rfuri în ambalaje
combinate conform cu 6.1.4.21, cu condi ia ca ele s nu reac ioneze periculos între ele i ca toate
celelalte dispozi ii corespunz toare din prezentul capitol s fie îndeplinite.
NOT
1.
A se vedea i 4.1.1.5 i 4.1.1.6.
2.
Pentru materiile din clasa 7, a se vedea 4.1.9.
4.1.10.2.
Cu excep ia coletelor care con in numai m rfuri din clasa 1 sau numai m rfuri radioactive din clasa 7,
dac l zile din lemn sau din carton sunt folosite ca ambalaje exterioare, un colet care con ine m rfuri
diferite ambalate în comun nu trebuie s cânt reasc mai mult de 100 kg.
4.1.10.3.
Cu excep ia cazului când o dispozi ie special aplicabil conform 4.1.10.4 nu prescrie altfel, m rfurile
periculoase din aceea i clas i de la acela i cod de clasificare pot fi ambalate în comun.
4.1.10.4.
Atunci când exist o trimitere în coloana (9b) din tabelul A al capitolului 3.2, la o rubric dat , pentru
ambalarea în comun, în acela i colet, a m rfurilor repartizate acestei rubrici cu alte m rfuri, se aplic
dispozi iile speciale urm toare:
MP1 - Nu poate fi ambalat în comun decât cu o marf de acela i tip i de la aceea i grup de
compatibilitate.
MP2 - Nu trebuie ambalat în comun cu alte m rfuri.
MP3 - Este autorizat numai ambalarea în comun a Nr. ONU 1873 i a Nr. ONU 1802.
MP4 - Nu trebuie ambalat în comun cu m rfuri din alte clase sau cu m rfuri care nu sunt supuse
prescrip iilor RID. Totu i, dac acest peroxid organic este un solidificator sau un sistem cu
componente multiple pentru materii din clasa 3, este autorizat ambalarea în comun cu aceste materii
din clasa 3.
MP5 - Materiile de la Nr. ONU 2814 i 2900 pot fi ambalate în comun într-un ambalaj combinat,
conform instruc iunii de ambalare P620. Ele nu trebuie ambalate în comun cu alte m rfuri; aceast
dispozi ie nu se aplic Nr. ONU 3373 materie biologic , categoria B, ambalate conform instruc iunii de
ambalare P650 sau materiilor ad ugate ca agen i de r cire, de exemplu ghea a, z pad carbonic
sau azotul lichid refrigerat.
MP6 - Nu trebuie ambalat în comun cu alte m rfuri. Aceasta dispozi ie nu se aplic materiilor
ad ugate ca agen i de r cire, de exemplu ghea a, z pad carbonic sau azotul lichid refrigerat.
607
MP7 - Poate fi ambalat în comun, în cantit i care nu dep esc 5 litri pe ambalaj interior, într-un
ambalaj combinat, conform 6.1.4.21
-
cu m rfuri din aceea i clas i care apar in unor coduri de clasificare diferite, atunci când este
autorizat ambalarea în comun i pentru acestea, sau
-
cu m rfuri care nu sunt supuse prescrip iilor RID, cu condi ia s nu reac ioneze periculos între ele.
-
cu m rfuri din aceea i clas i care apar in unor coduri de clasificare diferite, atunci când este
autorizat ambalarea în comun i pentru acestea; sau
-
cu m rfuri care nu sunt supuse prescrip iilor RID,
cu condi ia s nu reac ioneze periculos între ele.
MP9 - Poate fi ambalat în comun, într-un ambalaj exterior prev zut pentru ambalajele combinate la
6.1.4.21
-
cu alte m rfuri din clasa 2;
-
cu m rfuri din alte clase, atunci când este autorizat ambalarea în comun i pentru acestea, sau
-
MP10 - Poate fi ambalat în comun, în cantit i care nu dep esc 5 kg pe ambalaj interior, într-un
-
cu m rfuri din aceea i clas i care apar in unor coduri de clasificare diferite, sau cu m rfuri din alte
clase, atunci când este autorizat ambalarea în comun i pentru acestea; sau
-
-
clase (cu excep ia materiilor din clasa 5.1, din grupele de ambalare I sau II), atunci când este
autorizat ambalarea în comun i pentru acestea; sau
-
-
cu m rfuri din aceea i clas i care apar in unor coduri de clasificare diferite sau;
-
cu m rfuri din alte clase (cu excep ia materiilor din clasa 5.1, din grupele de ambalare I sau II), atunci
când este autorizat ambalarea în comun i pentru acestea; sau
-
608
Coletele nu trebuie s cânt reasc mai mult de 45 kg; dac sunt folosite l zi de carton ca ambalaje
exterioare, ele nu trebuie s dep easc 27 kg.
MP13 - Poate fi ambalat în comun, în cantit i care nu dep esc 3 kg pe ambalaj interior i pe colet,
într-un ambalaj combinat, conform 6.1.4.21
-
cu m rfuri din aceea i clas i care apar in unor coduri de clasificare diferite sau cu m rfuri din alte
clase, atunci când ambalarea în comun este autorizat i pentru acestea; sau
-
ambalaj combinat, conform 6.1.4.21,
-
cu m rfuri din aceea i clas i care apar in unor coduri de clasificare diferite;sau cu m rfuri din alte
clase, când ambalarea în comun este autorizat i pentru acestea; sau
-
ambalaj combinat, conform 6.1.4.21,
-
cu m rfuri din aceea i clas i care apar in unor coduri de clasificare diferite; sau cu m rfuri din alte
-
MP16 - Poate fi ambalat în comun, în cantit i care nu dep esc 3 litri pe ambalaj interior i pe colet,
într-un ambalaj combinat, conform 6.1.4.21,
-
cu m rfuri din aceea i clas i care apar in unor coduri de clasificare diferite; sau cu m rfuri din alte
-
MP17 - Poate fi ambalat în comun, în cantit i care nu dep esc 0,5 litri pe ambalaj interior i 1 litru
pe colet, într-un ambalaj combinat, conform 6.1.4.21
-
cu m rfuri din alte clase, cu excep ia clasei 7, atunci când ambalarea în comun este autorizat i
pentru acestea; sau
-
MP18 - Poate fi ambalat în comun, în cantit i care nu dep esc 0,5 kg pe ambalaj interior i 1 kg pe
colet, într-un ambalaj combinat, conform 6.1.4.21,
-
cu m rfuri din alte clase, cu excep ia clasei 7, atunci când ambalarea în comun este autorizat i
pentru acestea; sau
609
-
-
-
MP20 - Poate fi ambalat în comun cu materii care au acela i num r ONU.
Nu trebuie ambalat în comun cu m rfuri din clasa 1 cu diferite numere ONU decât dac acest lucru
este prev zut prin dispozi ia special MP24.
Nu trebuie ambalat în comun cu m rfuri din alte clase sau cu m rfuri care nu sunt supuse
prescrip iilor RID.
MP21 - Poate fi ambalat în comun cu obiecte care au acela i num r ONU.
Nu trebuie ambalat în comun cu m rfuri din clasa 1 care apar in unor numere ONU diferite,
exceptând
a)
propriile mecanisme de amorsare, cu condi ia ca:
i)
aceste mecanisme s nu poat func iona în condi ii normale de transport; sau
ii)
aceste mecanisme s fie prev zute cu cel pu in dou dispozitive de siguran , eficiente capabile s
împiedice explozia unui obiect, în caz de func ionare accidental a mecanismului de amorsare; sau
iii)
atunci când aceste mecanisme nu au dou dispozitive de siguran eficiente (adic mecanisme de
amorsare care apar in grupei de compatibilitate B), dup p rerea autorit ii competente din ara de
origine1), func ionarea accidental a mecanismelor de amorsare nu antreneaz explozia unui obiect în
condi ii normale de transport; i
1
)
Dac ara de origine nu este un stat contractant la RID, specificarea va trebui
validat de c tre autoritatea competent a primului stat contractant la RID în
care ajunge expedi ia.
b)
obiectele care apar in grupelor de compatibilitate C, D i E.
Nu trebuie ambalat în comun cu m rfuri din alte clase sau cu m rfuri care nu sunt supuse
prescrip iilor RID.
Atunci când m rfurile sunt ambalate în comun, conform acestei dispozi ii speciale, trebuie s se in
cont de eventuala modificare a clasific rii coletelor conform 2.2.1.1. Pentru denumirea m rfurilor în
documentul de transport, a se vedea 5.4.1.2.1. b).
Nu trebuie ambalat în comun cu m rfuri din clasa 1 având diferite numere ONU decât
a)
610
cu propriile cu propriile mijloace de amorsare, cu condi ia ca aceste mijloace de amorsare nu ar putea
func iona în condi ii normale de transport; sau
b)
cu obiecte din grupele de compatibilitate C, D i E; sau
c)
dac acest lucru este prev zut prin dispozi ia special MP24.
Nu trebuie ambalat în comun cu m rfuri din alte clase, sau cu m rfuri care nu sunt supuse
prescrip iilor RID.
Atunci când aceste m rfuri sunt ambalate în comun conform acestei dispozi ii speciale, trebuie s se
in cont de eventuala modificare a clasific rii coletelor conform 2.2.1.1. Pentru denumirea m rfurilor
în documentul de transport, a se vedea 5.4.1.2.1. b).
Nu trebuie s fie ambalat în comun cu m rfuri din clasa 1 cu diferite numere ONU decât:
a)
cu propriile mijloace de amorsare, cu condi ia ca aceste mijloace nu ar putea func iona în condi ii
normale de transport; sau
b)
dac acest lucru este prev zut prin dispozi ia special MP24
Nu trebuie ambalate în comun cu m rfuri din alte clase sau cu m rfuri care nu sunt supuse
prescrip iilor RID.
Atunci când m rfurile sunt ambalate în comun, conform acestei dispozi ii speciale, trebuie s se in
cont de eventuala modificare a clasific rii coletelor conform 2.2.1.1. Pentru denumirea m rfurilor în
documentul de transport, a se vedea 5.4.1.2.1 b).
MP24 Poate fi ambalat în comun cu m rfuri care apar in altor numere ONU care figureaz în tabelul
de mai jos, în urm toarele condi ii:
-
dac în tabel figureaz litera 'A', m rfurile care apar in acestor numere ONU pot fi ambalate în comun,
nici o limitare special a masei;
-
dac în tabel figureaz litera 'B', m rfurile care apar in acestor numere ONU pot fi ambalate în comun
în acela i colet, pân la o mas total de 50 kg de materii explozibile.
Atunci când unele m rfuri sunt ambalate în comun conform acestei dispozi ii speciale, trebuie s se
in seama de eventual modificare a clasific rii coletelor conform 2.2.1.1. Pentru denumirea
rfurilor în documentul de transport, a se vedea 5.4.1.2.1 b).
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Nr. 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 2 2 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 5 5 5
ONU 1 1 2 2 4 5 6 6 8 9 9 9 9 3 4 1 3 3 3 3 3 7 0 2 2 3 3 3 0 0 0
2 4 7 8 4 4 0 1 6 1 4 5 7 8 0 2 3 4 5 6 7 3 5 8 9 0 1 2 5 6 7
0012 \ A
0014 A \
0027 \ B B B B
0028 B \ B B B
0044 B B \ B B
0054 \ B B B B B B B B B B B B B B B B B B
0160 B B B \ B
0161 B B B B \
0186 B \ B B B B B B B B B B B B B B B B B
0191 B B \ B B B B B B B B B B B B B B B B
0194 B B B \ B B B B B B B B B B B B B B B
611
0195 B B B B \ B B B B B B B B B B B B B B
0197 B B B B B \ B B B B B B B B B B B B B
0238 B B B B B B \ B B B B B B B B B B B B
0240 B B B B B B B \ B B B B B B B B B B B
0312 B B B B B B B B \ B B B B B B B B B B
0333 \ A A A A
0334 A \ A A A
0335 A A \ A A
0336 A A A \ A
0337 A A A A \
0373 B B B B B B B B B B \ B B B B B B B B B
0405 B B B B B B B B B B B \ B B B B B B B B
0428 B B B B B B B B B B B B \ B B B B B B B
0429 B B B B B B B B B B B B B \ B B B B B B
0430 B B B B B B B B B B B B B B \ B B B B B
0431 B B B B B B B B B B B B B B B \ B B B B
0432 B B B B B B B B B B B B B B B B \ B B B
0505 B B B B B B B B B B B B B B B B B \ B B
0506 B B B B B B B B B B B B B B B B B B \ B
0507 B B B B B B B B B B B B B B B B B B B \
*)
Potrivit pct. 210 din anexa la Ordinul ministrului transporturilor i infrastructurii nr. 748/2009, nota de
subsol 3) de la dispozi ia special de ambalare M24 de la articolul 4.1.10.4 din regulamentul care face
parte din Ordinul ministrului transporturilor nr. 590/2007, publicat în Monitorul Oficial al României nr.
623/2007, se renumeroteaz 4).
CAPITOLUL 4.2
Utilizarea cisternelor mobile i a containerelor de gaze cu

elemente multiple (CGEM) tip «UN» (ONU)
NOTA 1
. Pentru vagoanele cistern , cisterne amovibile, containerele cistern i cutiile
mobile cistern ale c ror rezervoare sunt construite din materiale metalice,
precum i pentru vagoanele baterie i containerele de gaze cu elemente multiple
(CGEM), a se vedea capitolul 4.3; pentru containerele cistern din material
plastic armat cu fibre a se vedea capitolul 4.4; pentru cisternele cu de euri care
opereaz sub vid, a se vedea capitolul 4.5.
NOTA 2
. Cisternele mobile i CGEM tip «UN» (ONU) al c ror marcaj corespunde
prescrip iilor corespunz toare din capitolul 6.7, dar care au fost agreate într-un
stat necontractant la RID, pot fi de asemenea utilizate pentru transport conform
RID.
4.2.1.
Dispozi ii generale privind utilizarea cisternelor mobile pentru transportul materiilor din clasa 1 i din
clasele 3 pân la 9.
4.2.1.1.
Aceast sec iune descrie dispozi iile generale privind folosirea cisternelor mobile pentru transportul
materiilor din clasele 1, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7, 8 i 9. Pe lâng aceste dispozi ii generale,
cisternele mobile trebuie s corespund prescrip iilor care se aplic la concep ia i construc ia
cisternelor mobile, ca i la controalele i probele la care acestea trebuie s fie supuse, care sunt
enun ate la 6.7.2. Materiile trebuie s fie transportate în cisterne mobile conform instruc iunilor de
transport în cisterne mobile care figureaz în coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2, i care sunt
descrise la 4.2.5.2.6 (T1 pân la T23), precum i conform dispozi iilor speciale care se aplic la
612
transportul în cisterne mobile, repartizate fiec rei materii în coloana (11) din tabelului A de la capitolul
3.2. i descrise la 4.2.5.3.
4.2.1.2.
În timpul transportului, cisternele mobile trebuie s fie protejate în mod corespunz tor împotriva
avarierii rezervorului i a echipamentelor de serviciu în cazul unui oc lateral sau longitudinal, sau al
sturn rii. Dac rezervoarele i echipamentele de serviciu sunt construite pentru a putea rezista la
ocuri sau la r sturnare, aceast protec ie nu este necesar . Exemple de protec ie sunt date la
6.7.2.17.5.
4.2.1.3.
Anumite materii sunt instabile din punct de vedere chimic. Ele nu trebuie acceptate la transport decât
dac au fost luate m surile necesare pentru a preveni descompunerea, transformarea, sau
polimerizarea periculoas în cursul transportului. În acest scop, trebuie s se supravegheze ca
rezervoarele s nu con in nici o materie susceptibil s favorizeze aceste reac ii.
4.2.1.4.
Temperatura de la suprafa a exterioar a rezervorului, cu excep ia orificiilor i a mijloacelor lor de
obturare, sau cea de la suprafa a exterioar a izola iei termice, nu trebuie s dep easc 70°C în
cursul transportului. Dac este necesar, rezervorul trebuie prev zut cu o izola ie termic .
4.2.1.5.
Cisternele mobile goale, necur ate i nedegazate, trebuie s îndeplineasc acelea i prescrip ii ca i
cisternele umplute cu materia care a fost transportat anterior.
4.2.1.6.
Materiile nu trebuie transportate în acela i compartiment sau în compartimente învecinate ale
cisternelor, dac ele risc s reac ioneze periculos între ele (vezi defini ia "reac ie periculoas " de la
1.2.1).
4.2.1.7.
Certificatul de agrement de tip, procesul-verbal de prob i certificatul care arat rezultatele inspec iei
i ale probei ini iale pentru fiecare cistern mobil , eliberate de autoritatea competent sau de un
organism agreat de aceasta, trebuie s fie p strate de autoritate sau de organismul s u i de c tre
proprietar. Proprietarii trebuie s fie în m sur s transmit aceste documente la cererea oric rei
autorit i competente.
4.2.1.8.
Cu excep ia cazului în care denumirea materiei(materiilor) transportat (e) apare pe placa de metal la
care se face referire la 6.7.2.20.2, o copie a certificatului men ionat la 6.7.2.18.1 trebuie transmis la
cererea unei autorit i competente sau a unui organism agreat de aceasta i trebuie prezentat f
întârziere de expeditor, destinatar sau reprezentantul acestora, dup caz.
4.2.1.9.
Gradul de umplere
4.2.1.9.1.
Înainte de umplere, înc rc torul de lichide trebuie s se asigure c cisterna mobil utilizat este de un
tip corespunz tor i s supravegheze ca ea s nu fie umplut cu materii care, în contract cu
materialele rezervorului, al garniturilor de etan are, al echipamentului de serviciu i al eventualelor
înveli uri protectoare, ar putea forma produse periculoase, sau ar putea afecta serios aceste
materiale. Expeditorul va putea cere fabricantului materiei transportate i autorit ii competente avize
privind compatibilitatea acestei materii cu materialele din componen a cisternei mobile.
4.2.1.9.1.1.
Cisternele mobile nu trebuie umplute peste capacitatea indicat la 4.2.1.9.2 pân la 4.2.1.9.6.
Condi iile de aplicare a punctelor 4.2.1.9.2, 4.2.1.9.3 sau 4.2.1.9.5.1 pentru anumite materii sunt
precizate în instruc iunile de transport în cisterne mobile aplicabile, sau în dispozi iile speciale care se
aplic la transportul în cisterne mobile de la 4.2.5.2.6 sau 4.2.5.3 aflate în coloana (10) sau (11) a
tabelului A de la capitolul 3.2.
4.2.1.9.2.
În cazurile generale de utilizare, gradul maxim de umplere (în %) este dat de formula urm toare:
97
Gradul de umplere = |||||||||||||||||||||||
1 + alfa [t(r) - t(f)]
4.2.1.9.3.
613
Pentru materiile lichide din clasa 6.1 sau din clasa 8 care apar in grupelor de ambalare I i II, ca i
pentru materiile lichide a c ror presiune absolut de vaporizare este mai mare de 175 kPa (1,75 bar)
la 65°C, gradul maxim de umplere (în %) este ob inut cu formula urm toare:
95
Gradul de umplere = |||||||||||||||||||||||
1 + alfa [t(r) - t(f)]
4.2.1.9.4.
În aceste formule, a este coeficientul mediu de dilatare cubic a lichidului între temperatura medie a
lichidului la umplere [t(f)] i temperatura medie maxim a înc rc turii în timpul transportului [t(r)].
Pentru materiile lichidele transportate în condi ii ambiante, a poate fi calculat cu formula:
d15 - d50
alfa = |||||||||||||
35 x d50
în care d15 i d50 reprezint densitatea lichidului la 15°C i respectiv 50°C.
4.2.1.9.4.1.
Temperatura medie maxim a înc rc turii [t(r)] trebuie stabilit la 50°C; cu toate acestea, pentru
transporturile efectuate în condi ii climatice temperate sau extreme, autorit ile competente interesate
pot accepta o limit mai joas , sau pot fixa o limit mai ridicat , dup caz.
4.2.1.9.5.
Dispozi iile de la 4.2.1.9.2 pân la 4.2.1.9.4.1 nu se aplic cisternelor mobile al c ror con inut este
men inut la o temperatur mai mare de 50°C pe durata transportului (de exemplu prin intermediul unui
dispozitiv de înc lzire). Pentru cisternele mobile echipate cu un asemenea dispozitiv, se va utiliza un
regulator de temperatur , pentru ca cisterna s nu fie plin mai mult de 95% în nici un moment pe
durata transportului.
4.2.1.9.5.1.
Pentru materiile solide transportate la temperaturi mai mari decât punctul lor de topire i pentru
materiile lichide transportate la temperatur ridicat , gradul de umplere maxim (în %) trebuie
determinat cu ajutorul formulei urm toare:
Grad de umplere = 95 d(r)/d(f)
în care d(f) i d(r) reprezint densitatea lichidului la temperatura medie a lichidului în timpul umplerii i
respectiv temperatura medie maxim a înc rc turii în timpul transportului.
4.2.1.9.6.
Cisternele mobile nu trebuie prezentate la transport:
a)
dac gradul lor de umplere, în cazul lichidelor care au o vâscozitate mai mic de 2680 mm2/s la 20°C,
sau la temperatura maxim a materiei în cursul transportului, în cazul unei materii transportate în stare
cald , este mai mare de 20%, dar mai mic de 80%, în afara cazului în care rezervoarele cisternelor
mobile sunt separate, prin pere i desp itori sau dispozitive sparge-val, în sec iuni cu o capacitate
maxim de 7500 l;
b)
dac de exteriorul rezervorului sau al echipamentul de serviciu se lipesc resturi de materie;
c)
dac prezint scurgeri sau sunt avariate astfel încât integritatea cisternei sau a leg turilor sale de
ridicare sau de fixare (arimare) s poat fi compromis ; i
d)
dac echipamentul de serviciu nu a fost verificat i considerat în stare bun de func ionare.
4.2.1.9.7.
614
Spa iile de introducere a furcilor ale cisternelor mobile trebuie s fie obturate în timpul umplerii
cisternelor. Aceast dispozi ie nu se aplic cisternelor mobile care, conform 6.7.2.17.4, nu au nevoie
fie prev zute cu mijloace de obturare a acestor spa ii.
4.2.1.10.
Dispozi ii suplimentare care se aplic materiilor din clasa 3.
4.2.1.10.1.
Toate cisternele mobile destinate transportului materiilor lichide inflamabile, trebuie închise ermetic i
prev zute cu dispozitive de decompresiune conform prescrip iilor de la 6.7.2.8 pân la 6.7.2.15.
4.2.1.10.1.1.
Pentru cisternele mobile destinate exclusiv pentru transportul terestru, pot fi utilizate i autorizate, în
conformitate cu capitolul 4.3, dispozitive de aerisire deschise.
4.2.1.11.
Dispozi ii suplimentare care se aplic materiilor din clasele 4.1 (altele decât materiile autoreactive), 4.2
sau 4.3.
(rezervat)
NOT
. Pentru materiile autoreactive din clasa 4.1, a se vedea 4.2.1.13.1.
4.2.1.12.
Dispozi ii suplimentare care se aplic transportului materiilor din clasa 5.1.
(rezervat)
4.2.1.13.
Dispozi ii suplimentare care se aplic peroxizilor organici din clasa 5.2 i materiilor autoreactive din
clasa 4.1.
4.2.1.13.1.
Fiecare materie trebuie s fie supus la probe. Un proces verbal de prob trebuie s fie transmis
autorit ii competente din ara de origine, pentru agrement. O notificare a acestei aprob ri trebuie
trimis autorit ii competente din ara de destina ie. Aceast notificare trebuie s indice condi iile de
transport care se aplic i s includ procesul-verbal cu rezultatele probei. Probele efectuate trebuie
permit urm toarele:
a)
dovedeasc compatibilitatea tuturor materialelor care intr în mod normal în contact cu materia în
cursul transportului;
b)
furnizeze date privind concep ia dispozitivelor de decompresiune i de decompresiune de urgen ,
inând cont de caracteristicile de proiectare ale cisternei mobile.
Orice dispozi ie suplimentar necesar asigur rii siguran ei transportului materiei, trebuie indicat în
mod clar în procesul-verbal.
4.2.1.13.2.
Dispozi iile de mai jos se aplic cisternelor mobile destinate transportului peroxizilor organici de tip F
sau materiilor autoreactive de tip F, care au o temperatur de descompunere autoaccelerat (TDAA)
cel pu in egal cu 55°C. Aceste dispozi ii vor prevala fa de cele de la 6.7.2, în cazul unei contradic ii
cu acestea. Situa iile de urgen care trebuie s fie luate în considerare sunt descompunerea
autoaccelerat a materiei i introducerea complet în mediu cu flac , a a cum sunt descrise la
4.2.1.13.8.
4.2.1.13.3.
Dispozi iile suplimentare care se aplic la transportul în cisterne mobile al peroxizilor organici sau al
materiilor autoreactive care au o TDAA mai mic de 55°C, trebuie stabilite de c tre autoritatea
competent a rii de origine; ele trebuie notificate autorit ii din ara de destina ie.
4.2.1.13.4.
Cisterna mobil trebuie conceput astfel încât s reziste unei presiuni de prob de cel pu in 0,4 MPa
(4bar).
4.2.1.13.5.
Cisterne mobile trebuie echipate cu senzori de temperatur .
4.2.1.13.6.
615
Cisternele mobile trebuie prev zute cu dispozitive de decompresiune i cu dispozitive de
decompresiune de urgen . Supapele de depresurizare sunt de asemenea admise. Dispozitivele de
decompresiune trebuie s func ioneze la presiuni care vor fi determinate atât în func ie de propriet ile
materiei, cât i în func ie de caracteristicile constructive ale cisternei mobile. Elementele fuzibile pe
corpul rezervorului nu sunt admise.
4.2.1.13.7.
Dispozitivele de decompresiune, trebuie s fie alc tuite din supape cu resort, destinate s împiedice
orice acumulare semnificativ de presiune în interiorul cisternei mobile, datorat degaj rii de produse
de decompunere i de vapori la o temperatur de 50°C. Debitul i presiunea de început de desc rcare
a supapelor trebuie stabilite în func ie de rezultatele probelor prescrise la 4.2.1.13.1. Cu toate acestea,
presiunea de început a deschiderii nu trebuie în nici un caz s permit scurgerea lichidului con inut
prin supap , sau supape, dac cisterna mobil este r sturnat .
4.2.1.13.8.
Dispozitivele de decompresiune de urgen pot fi alc tuite din dispozitive de tip cu resort sau cu disc
de rupere, sau dintr-o combina ie a acestora, concepute pentru a evacua toate produsele de
descompunere i to i vaporii elibera i în cazul introducerii complete în mediu cu flac pe durata de
cel pu in o or , în condi iile definite cu formula de mai jos:
q = 70961 FA0,82
unde:
q = absorb ia de c ldur [W]
A = suprafa a umezit [m2]
F = factorul de izola ie
F = 1 pentru rezervoarele neizolate, sau
F = U(923-T)/47032 pentru rezervoarele izolate,
în care:
K = conductivitatea termic a stratului izolator [W m-1 K-1]
L = grosimea stratului izolator (m)
U = K/L = coeficient de transmisie termic a stratului izolator [W m-2 K-1]
T = temperatura materiei în momentul decompresiunii [K]
Presiunea de început de deschidere a dispozitivului sau dispozitivelor de decompresiune de urgen

trebuie s fie mai mare decât cea prescris la 4.2.1.13.7 i trebuie s se bazeze pe rezultatele
probelor descrise la 4.2.1.13.1. Aceste dispozitive trebuie s fie dimensionate astfel încât presiunea
maxim în cisterna mobil s nu dep easc niciodat presiunea ei de prob .
NOT
. În anexa 5 a Manualului de probe i criterii se g se te o metod care permite
determinarea dimension rii dispozitivelor de decompresiune de urgen .
4.2.1.13.9.
Pentru cisternele mobile izolate termic, va trebui s se calculeze debitul i reglarea dispozitivelor de
decompresiune de urgen , presupunându-se o pierdere a izola iei de 1% din suprafa .
4.2.1.13.10.
Supapele de depresiune i supapele cu resort trebuie s fie prev zute cu un dispozitiv de oprire a
fl rii. Trebuie s se in seama de reducerea debitului de evacuare, provocat de acest dispozitiv.
4.2.1.13.11.
616
Echipamentele de serviciu, cum ar fi obturatoarele i tubulatura exterioar , trebuie s fie montate
astfel încât dup umplerea cisternei mobile s nu mai existe nici un rest de materie.
4.2.1.13.12.
Cisternele mobile pot fi izolate termic, sau protejate cu un parasolar. Dac TDAA a materiei în cisterna
mobil este egal sau mai mic de 55°C, sau dac cisterna mobil este construit din aluminiu, ea
trebuie s fie complet izolat . Suprafa a exterioar trebuie s fie de culoare alb , sau din metal
polizat.
4.2.1.13.13.
Gradul de umplere nu trebuie s dep easc 90% la 15°C.
4.2.1.13.14.
Marcajul prescris la 6.7.2.20.2, trebuie s con in num rul ONU i denumirea tehnic cu indicarea
concentra iei aprobate a materiei.
4.2.1.13.15.
Peroxizii organici i materiile autoreactive men ionate nominal în instruc iunea de transport în cisterne
mobile T23 de la 4.2.5.2.6, pot fi transportate în cisterne mobile.
4.2.1.14.
Dispozi ii suplimentare care se aplic materiilor din clasa 6.1
(rezervat)
4.2.1.15.
Dispozi ii suplimentare aplicabile materiilor din clasa 6.2 în cisterne mobile
(rezervat)
4.2.1.16.
Dispozi ii suplimentare care se aplic materiilor din clasa 7
4.2.1.16.1.
Cisternele mobile utilizate pentru transportul materiilor radioactive nu trebuie utilizate pentru
transportul altor m rfuri.
4.2.1.16.2.
Gradul de umplere a cisternelor mobile nu trebuie s dep easc 90% sau orice alt valoare aprobat
de autoritatea competent .
4.2.1.17.
4.2.1.17.1.
Dispozitivele de decompresiune ale cisternelor mobile, utilizate pentru transportul materiilor din clasa 8
trebuie verificate la intervale care s nu dep easc un an.
4.2.1.18.
(rezervat)
4.2.1.19.
Dispozi ii suplimentare care se aplic la transportul materiilor solide la temperaturi mai mari decât
punctul lor de topire
4.2.1.19.1.
Materiile solide transportate sau prezentate la transport la temperaturi mai mari decât punctul lor de
topire, pentru care nu a fost atribuit o instruc iune de transport în cisterne mobile în coloana (10) din
tabelul A de la capitolul 3.2 sau pentru care instruc iunea de transport în cisterne mobile atribuit nu
se aplic la transportul la temperaturi mai mari decât punctul lor de topire, pot fi transportate în
cisterne mobile cu condi ia ca aceste materii solide s apar in claselor 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 6.1, 8 sau 9
i s nu prezinte riscuri subsidiare altele decât cele din clasa 6.1 sau 8 i s apar in grupelor de
ambalare II sau III.
4.2.1.19.2.
Cu excep ia unei indica ii contrare în tabelul A de la capitolul 3.2, cisternele mobile folosite pentru
transportul acestor materii solide peste punctul lor de topire trebuie s fie conforme cu dispozi iile
instruc iei de transport în cisterne mobile T4 pentru materiile solide din grupa de ambalare III sau T7
pentru materiile solide din grupa de ambalare II. Se poate utiliza o cistern mobil care garanteaz un
nivel de siguran echivalent sau mai mare, conform 4.2.5.2.5. Gradul de umplere maxim (în %)
trebuie s fie determinat conform 4.2.1.9.5 (TP3).
4.2.2.
617
Dispozi ii generale privind utilizarea cisternelor mobile pentru transportul gazelor lichefiate,
nerefrigerate i produse chimice sub presiune
4.2.2.1.
Prezenta sec iune indic dispozi iile generale referitoare la folosirea cisternelor mobile pentru
transportul gazelor lichefiante, nerefrigerate i produse chimice sub presiune.
4.2.2.2.
Cisternele mobile trebuie s fie conforme prescrip iilor care se aplic la concep ia i construc ia
cisternelor mobile, ca i la controalele i probele la care acestea trebuie s fie supuse i care sunt
indicate la 6.7.3. Gazele lichefiate nerefrigerate i produsele chimice sub presiune trebuie s fie
transportate în cisterne mobile, conform instruc iunii de transport în cisterne mobile T50, enun at la
4.2.5.2.6 i dispozi iilor speciale care se aplic transportului în cisterne mobile atribuite unor gaze
lichefiate nerefrigerate particulare în coloana (11) a tabelului A din capitolul 3.2, i care sunt descrise
la 4.2.5.3.
4.2.2.3.
În timpul transportului, cisternele mobile trebuie s fie protejate în mod corespunz tor contra avarierii
rezervorului i a echipamentelor de serviciu în caz unui oc lateral sau longitudinal, sau al r sturn rii.
Dac rezervoarele i echipamentele de serviciu sunt construite pentru a putea rezista la ocuri sau la
sturnare, aceast protec ie nu este necesar . Exemple de o astfel de protec ie sunt date la
6.7.3.13.5.
4.2.2.4.
Anumite gaze lichefiate nerefrigerate sunt instabile din punct de vedere chimic. Ele nu trebuie
acceptate la transport decât dac sau luat m suri necesare pentru prevenirea descompunerii,
transform rii, sau polimeriz rii lor periculoase pe durata transportului. În acest scop, trebuie s se
supravegheze în special ca cisternele mobile s nu con in nici un gaz lichefiat nerefrigerat susceptibil
favorizeze aceste reac ii.
4.2.2.5.
Cu excep ia cazului în care denumirea gazului (sau gazelor) transportat (e) apare pe placa de metal
men ionat la 6.7.3.16.2, o copie a certificatului men ionat la 6.7.3.14.1, trebuie s fie transmis la
cererea unei autorit i competente i prezentat f întârziere de c tre expeditor, destinatar, sau
reprezentantul acestora, dup caz.
4.2.2.6.
Cisternele mobile goale necur ate i nedegazate trebuie s corespund acelora i prescrip ii ca i
cisternele umplute cu gazul lichefiat, nerefrigerat care a fost transportat anterior.
4.2.2.7.
Umplere
4.2.2.7.1.
Înainte de umplere, cisterna mobil trebuie s fie verificat pentru a se asigura c aceasta este de
tipul agreat pentru transportul gazului lichefiat nerefrigerat sau agentul de dispersie al produsului
chimic sub presiune i s se urm reasc ca aceasta s nu fie umplut cu gaze lichefiate nerefrigerate
sau produse chimice sub presiune care, în contact cu materialele rezervorului, ale garniturilor de
etan eitate, al echipamentului de serviciu i, ale eventualelor, înveli uri protectoare, ar putea forma
produse periculoase sau ar putea afecta serios aceste materiale. În timpul umplerii, temperatura
gazelor lichefiate nerefrigerate sau agentului de dispersie produselor chimice sub presiune trebuie s
mân în limitele intervalului temperaturilor de calcul.
4.2.2.7.2.
Masa maxim de gaz lichefiat nerefrigerat pe litru de con inut al cisternei (kg/l) nu trebuie s
dep easc densitatea gazului lichefiat nerefrigerat, la 50°C, înmul it cu 0,95. În plus, cisterna nu
trebuie umplut complet cu lichid la 60°C.
4.2.2.7.3.
Cisternele mobile nu trebuie s fie umplute peste masa lor brut maxim admisibil , i peste masa
maxim admisibil de înc rcare, specificat pentru fiecare gaz de transportat.
4.2.2.8.
a)
dac densitatea lor de umplere este cea care la oscila iile con inutului ar putea produce for e
hidraulice excesive;
b)
dac prezint scurgeri;
c)
618
dac sunt avariate astfel încât s-ar putea compromite integritatea cisternei sau a leg turilor de ridicare
sau de fixare (arimare); i
d)
dac echipamentul de serviciu nu a fost verificat i considerat în stare bun de func ionare.
4.2.2.9.
fie prev zute cu mijloace de obturare a acestor spa ii.
4.2.3.
Dispozi ii generale privind utilizarea cisternelor mobile pentru transportul gazelor lichefiate refrigerate.
4.2.3.1.
Aceast sec iune indic dispozi iile generale referitoare la utilizarea cisternelor mobile pentru
transportul gazelor lichefiate refrigerate.
4.2.3.2.
Cisternele mobile trebuie s fie conforme prescrip iilor care se aplic la concep ia i construc ia
cisternelor mobile, ca i la controalele i probele la care acestea trebuie s fie supuse, care sunt
enun ate la 6.7.4. Gazele lichefiate, refrigerate trebuie s fie transportate în cisterne mobile, conform
instruc iunii de transport în cisterne mobile T75, descris la 4.2.5.2.6 i dispozi iilor speciale care se
aplic transportului în cisterne mobile, atribuite fiec rui gaz lichefiat refrigerat în coloana (11) a
tabelului A din capitolul 3.2, i descrise la 4.2.5.3.
4.2.3.3.
În timpul transportului, cisternele mobile trebuie protejate corespunz tor împotriva avarierii
rezervorului i a echipamentelor de serviciu, în caz de oc lateral sau longitudinal, sau de r sturnare.
Dac rezervoarele i echipamentele de serviciu sunt construite pentru a putea rezista la ocuri sau la
sturnare, aceast protec ie nu este necesar . Exemple de o astfel de protec ie sunt date la
6.7.4.12.5.
4.2.3.4.
Cu excep ia cazului în care denumirea gazului (gazelor) transportat (e) apare pe placa de metal
men ionat la 6.7.4.15.2, o copie a certificatului men ionat la 6.7.4.13.1 trebuie transmis la cererea
unei autorit i competente i prezentat f întârziere de expeditor, destinatar sau reprezentantul
acestora, dup caz.
4.2.3.5.
Cisternele mobile goale necur ate i nedegazate trebuie s corespund acelora i prescrip ii ca i
cisternele umplute cu gaz lichefiat, refrigerat, care a fost transportat anterior.
4.2.3.6.
Umplere
4.2.3.6.1.
Înainte de umplere, cisterna mobil trebuie s fie verificat pentru a se asigura c cisterna mobil
folosit este de tipul agreat pentru transportul gazului lichefiat refrigerat, i s se urm reasc ca
aceasta s nu fie umplut cu gaze lichefiate refrigerate care, în contact cu materialele rezervorului, a
garniturilor de etan eitate, a echipamentului de serviciu i, a eventualelor, înveli uri protectoare, ar
putea forma produse periculoase, sau ar putea afecta serios aceste materiale. În timpul umplerii,
temperatura gazelor lichefiate refrigerate trebuie s r mân în limitele intervalului temperaturilor de
calcul.
4.2.3.6.2.
Cu ocazia evalu rii gradului ini ial de umplere, trebuie s se in cont de timpul de re inere necesar
pentru transportul prev zut, ca i de orice întârziere care ar putea s se produc . Gradul ini ial de
umplere al unei cisterne, exceptând prevederile dispozi iilor de la 4.2.3.6.3 i 4.2.3.6.4, trebuie s fie
acela care, dac con inutul, cu excep ia heliului, ar fi adus la o temperatur la care presiunea de
vapori ar fi egal cu presiunea de serviciu maxim admisibil (PSMA), volumul ocupat de lichid s nu
dep easc 98%.
4.2.3.6.3.
Cisternele destinate transportului heliului pot fi umplute pân la orificiul de intrare al dispozitivului de
decompresiune, dar nu peste acesta.
4.2.3.6.4.
Un grad ini ial de umplere mai ridicat, poate fi autorizat, sub rezerva aprob rii autorit ii competente,
atunci când durata de transport prev zut este mult mai scurt decât timpul de re inere.
4.2.3.7.
Timp real de re inere
4.2.3.7.1.
619
Timpul real de re inere trebuie calculat pentru fiecare transport în conformitate cu o procedur
recunoscut de autoritatea competent , inând cont de:
a)
timpul de re inere de referin pentru gazele lichefiate refrigerate destinate transportului (a se vedea
6.7.4.2.8.1) (a a cum este indicat pe placa men ionat la 6.7.4.15.1);
b)
densitatea real de umplere;
c)
presiunea real de umplere;
d)
presiunea de calibrare cea mai joas a dispozitivului sau dispozitivelor de limitare a presiunii.
4.2.3.7.2.
Timpul real de re inere trebuie înscris fie pe cisterna mobil , fie pe o plac metalic fixat solid pe
cisterna mobil , conform 6.7.4.15.2.
4.2.3.8.
a)
dac densitatea lor de umplere este cea care, la oscila iile con inutului, ar putea produce for e
hidraulice excesive;
b)
c)
dac sunt avariate astfel încât integritatea cisternei sau a leg turilor de ridicare sau arimare s fie
compromis ;
d)
dac echipamentul de serviciu nu a fost verificat i considerat în bun stare de func ionare;
e)
dac timpul real de re inere pentru gazul lichefiat refrigerat de transport, nu a fost stabilit conform
4.2.3.7 i dac cisterna mobil nu a fost marcat conform 6.7.4.15.2; i
f)
dac durata transportului, inând cont de întârzierile care s-ar putea produce, dep te timpul real de
re inere.
4.2.3.9.
fie prev zute cu mijloace de obturare ale acestor spa ii.
4.2.4.
Dispozi ii generale privind utilizarea containerelor de gaze cu elemente multiple (CGEM) tip «UN»
(ONU)
4.2.4.1.
Prezenta sec iune con ine dispozi iile generale privind utilizarea containerelor de gaze cu elemente
multiple (CGEM) pentru transportul gazelor nerefrigerate vizate la 6.7.5.
4.2.4.2.
CGEM-urile trebuie s fie conforme prescrip iilor aplicabile la concep ia i construc ia, ca i la
controalele i probele la care acestea trebuie s fie supuse, enun ate la 6.7.5. Elementele CGEM
trebuie s fie supuse unui control periodic conform dispozi iilor enun ate în instruc iunea de ambalare
P200 de la 4.1.4.1 i la 6.2.1.5.
4.2.4.3.
În timpul transportului CGEM-urile trebuie s fie protejate contra avarierii elementelor i a
echipamentului de serviciu în caz de oc lateral sau longitudinal sau de r sturnare. Dac elementele i
echipamentul de serviciu sunt construite pentru a putea rezista la ocuri sau la r sturnare, aceast
protec ie nu mai este necesar . Exemple pentru o astfel de protec ie sunt descrise la 6.7.5.10.4.
4.2.4.4.
Probele i controalele periodice la care sunt supuse CGEM-urile sunt definite la 6.7.5.12. CGEM-urile
i elementele lor nu pot fi reînc rcate sau reumplute din momentul în care ele vor fi supuse unui
control periodic, dar ele pot fi transportate dup expirarea acestei date limit .
4.2.4.5.
Umplere
4.2.4.5.1.
620
Înaintea umplerii, CGEM-urile trebuie s fie verificate pentru a se asigura c sunt de tipul agreat
pentru gazul de transportat i c dispozi iile aplicabile RID sunt respectate.
4.2.4.5.2.
Elementele CGEM trebuie s fie umplute conform presiunilor de serviciu, la gradele de umplere i
conform dispozi iilor de umplere prescrise în instruc iunea de ambalare P200 de la 4.1.4.1, specific
fiec rui gaz utilizat pentru umplerea fiec rui element. În nici un caz un CGEM sau un grup de
elemente nu trebuie s fie umplut unitar, peste presiunea de serviciu cea mai sc zut a oric ruia din
elementele sale.
4.2.4.5.3.
CGEM-urile nu trebuie s fie umplute peste masa lor brut maxim admisibil .
4.2.4.5.4.
Robinetele de izolare trebuie s fie închise dup umplere i s r mân închise pe timpul transportului.
Gazele toxice (gaze din grupele T, TF, TC, TO, TFC i TOC) nu pot fi transportate în CGEM-uri decât
cu condi ia ca fiecare din elementele sale s fie echipat cu robinet de izolare.
4.2.4.5.5.
Gura(ile) de umplere trebuie s fie închis (e) cu capace sau dopuri. Etan eitatea închiz toarelor i a
echipamentului trebuie s fie verificat de înc rc torul de lichide, dup umplere.
4.2.4.5.6.
CGEM-urile nu trebuie s fie prezentate la umplere:
a)
dac sunt avariate astfel încât integritatea recipientului de presiune sau a echipamentului de structur
sau de serviciu ar putea fi compromis ;
b)
dac recipientele de presiune i echipamentele lor de structur sau de serviciu au fost verificate i
site în stare necorespunz toare de func ionare, sau
c)
dac m rcile prescrise referitoare la agrement, probe periodice i la umplere nu mai sunt lizibile.
4.2.4.6.
CGEM-urile umplute nu trebuie s fie prezentate la transport:
a)
b)
dac sunt avariate astfel încât integritatea recipientului de presiune sau a echipamentului de structur
sau de serviciu ar putea fi compromis ;
c)
dac recipientele de presiune i echipamentele lor de structur sau de serviciu au fost verificate i
site în stare necorespunz toare de func ionare, sau
d)
dac m rcile prescrise referitoare la agrement, probe periodice i la umplere nu mai sunt lizibile.
4.2.4.7.
CGEM-urile goale necur ate i nedegazate trebuie s îndeplineasc acelea i dispozi ii ca i CGEM-
urile umplute cu gazul transportat anterior.
4.2.5.
Instruc iuni i dispozi ii speciale de transport în cisterne mobile
4.2.5.1.
Generalit i
Aceast sec iune con ine instruc iunile de transport în cisterne mobile, ca i dispozi iile speciale care
se aplic în func ie de materiile autorizate la transport în cisterne mobile. Fiecare instruc iune de
transport în cisterne amovibile se reprezint printr-un cod alfanumeric (de exemplu T1). Coloana (10)
din tabelul A de la capitolul 3.2 indic instruc iunea care se aplic pentru fiecare materie autorizat la
transport în cisterne mobile. Atunci când în coloana (10) nu apare nici o instruc iune de transport cu
privire la o anumit materie, transportul acestei materii în cisterne mobile nu este autorizat, cu
excep ia cazului când o autoritate competent a eliberat o autoriza ie, în condi iile precizate la 6.7.1.3.
Dispozi ii speciale care se aplic la transportul în cisterne mobile sunt afectate anumitor materii în
coloana (11) din tabelul A de la capitolul 3.2. Fiecare dispozi ie special care se aplic la transportul în
cisterne mobile se reprezint printr-un cod alfanumeric (de exemplu TP1). O list a acestor dispozi ii
speciale figureaz la 4.2.5.3.
NOT
621
. Gazul al c rui transport în CGEM este autorizat este indicat la litera "(M)" în
coloana (10) a Tabelului A din capitolul 3.2
4.2.5.2.
Instruc iuni de transport în cisterne mobile
4.2.5.2.1.
Instruc iunile de transport în cisterne mobile se aplic materiilor din clasele 1 pân la 9. Ele
informeaz asupra dispozi iilor specifice referitoare la transportul în cisterne mobile, care se aplic
anumitor materii. Acestea trebuie s fie respectate, pe lâng dispozi iile generale enun ate în acest
capitol, i prescrip iile de la capitolul 6.7.
4.2.5.2.2.
Pentru materiile din clasa 1 i clasele 3 la 9, aceste instruc iuni indic presiunea minim de prob
aplicabil , grosimea minim a pere ilor rezervorului (în o el de referin ), orificiile din partea de jos i
dispozitivele de decompresiune. În instruc iunea T23 sunt enumerate materiile autoreactive din clasa
4.1 i peroxizii organici din clasa 5.2 al c ror transport în cisterne mobile este autorizat.
4.2.5.2.3.
Instruc iunea T50 se aplic gazelor lichefiate nerefrigerate i indic presiunile maxime de serviciu
autorizate, prescrip iile pentru orificiile aflate sub nivelul lichidului, pentru dispozitivele de
decompresiune i pentru densitatea de umplere maxim pentru fiecare din gazele lichefiate
nerefrigerate autorizate pentru transport în cisterne mobile.
4.2.5.2.4.
Instruc iunea T75 se aplic gazelor lichefiate refrigerate autorizate pentru transport în cisterne mobile.
4.2.5.2.5.
Stabilirea instruc iunii corespunz toare pentru transportul în cisterne mobile
Atunci când o instruc iune specific de transport în cisterne mobile este indicat în coloana (10) din
tabelul A de la capitolul 3.2, pentru o materie dat , este posibil s se utilizeze i alte cisterne mobile,
care corespund altor instruc iuni care prescriu o presiune minim de prob mai mare, o grosime a
pere ilor rezervorului mai mare, amplas ri mai precise ale orificiilor din partea de jos i ale
dispozitivelor de decompresiune. Pentru a stabili cisterna mobil corespunz toare, care poate fi
utilizat la transportul anumitor materii, se aplic directivele urm toare:
Instruc iunea de transport în Alte instruc iuni de transport în cisterne mobile

cisterne mobile specificat autorizate
T2, T3, T4, T5, T6, T7, T8, T9, T10, T11, T12, T13,
T1
T14, T15, T16, T17, T18, T19, T20, T21, T22
T4, T5, T7, T8, T9, T10, T11, T12, T13, T14, T15,
T2
T16, T17, T18, T19, T20, T21, T22
T4, T5, T7, T8, T9, T10, T11, T12, T13, T14, T15,
T3
T16, T17, T18, T19, T20, T21, T22
T5, T6, T7, T8, T9, T10, T11, T12, T13, T14, T15,
T4
T16, T17, T18, T19, T20, T21, T22
T5 T10, T14, T19, T20, T22
T7, T8, T9, T10, T11, T12, T13, T14, T15, T16, T17,
T6
T18, T19, T20, T21, T22
T8, T9, T10, T11, T12, T13, T14, T15, T16, T17, T18,
T7
T19, T20, T21, T22
T8 T9, T10, T13, T14, T19, T20, T21, T22
T9 T10, T13, T14, T19, T20, T21, T22
T10 T14, T19, T20, T22
T12, T13, T14, T15, T16, T17, T18, T19, T20, T21,
T11
T22
T12 T14, T16, T18, T19, T20, T22
T13 T14, T19, T20, T21, T22
T14 T19, T20, T22
T15 T16, T17, T18, T19, T20, T21, T22
T16 T18, T19, T20, T22
T17 T18, T19, T20, T21, T22
622
T18 T19, T20, T22
T19 T20, T22
T20 T22
T21 T22
T22 Nici una
T23 Nici una
4.2.5.2.6.
Instruc iuni de transport în cisterne mobile
Instruc iunile de transport în cisterne mobile precizeaz prescrip iile aplicabile cisternelor mobile
utilizate pentru transportul materiilor specifice. Instruc iunile de transport în cisterne mobile T1 pân la
T22 indic presiunea minim de prob care se aplic , grosimea minim a pere ilor rezervorului (în mm
el de referin ) i prescrip iile privind dispozitivele de decompresiune i orificiile din partea de jos.
T1 la T22 Instruc iuni de transport în cisterne mobile T1 la T22

Aceste instruc iuni se aplic materiilor lichide i solide din clasele 3 la 9. Dispozi iile generale de la sec iunea 4.2.1 i
prescrip iile de la sec iunea 6.7.2 trebuie s fie îndeplinite.
Instruc iune de Presiunea Grosimea minim a peretelui Dispozitive de Orificii în partea de
transport în minim de rezervorului (mm o el de decompresiuneâ) (a se josb) (a se vedea
cisterne mobile prob (bar) referin ) (a se vedea 6.7.2.4) vedea 6.7.2.8) 6.7.2.6)
T1 1,5 vezi 6.7.2.4.2 normal vezi 6.7.2.6.2
T5 2,65 vezi 6.7.2.4.2 vezi 6.7.2.8.3 neautorizat
T6 4 vezi 6.7.2.4.2 normal vezi 6.7.2.6.2
T8 4 vezi 6.7.2.4.2 normal neautorizat
T9 4 6 mm normal neautorizat
T10 4 6 mm vezi 6.7.2.8.3 neautorizat
T12 6 vezi 6.7.2.4.2 vezi 6.7.2.8.3 vezi 6.7.2.6.3
T16 10 vezi 6.7.2.4.2 vezi 6.7.2.8.3 vezi 6.7.2.6.3
T17 10 6 mm normal vezi 6.7.2.6.3
T18 10 6 mm vezi 6.7.2.8.3 vezi 6.7.2.6.3
â)
În cazul în care figureaz men iunea "Normal", se aplic toate prescrip iile de la
6.7.2.8., cu excep ia 6.7.2.8.3.
b)
623
Dac , în aceast coloan , este indicat "neautorizat", orificiile în partea de jos
nu sunt autorizate atunci când materia de transportat este o materie lichid ( a
se vedea 6.7.2.6.1). Atunci când materia de transportat este o materie solid la
toate temperaturile care pot s apar în condi ii normale de transport, sunt
autorizate orificiile în partea de jos în conformitate cu prescrip iile de la
6.7.2.6.2.
T23 Instruc iuni de transport în cisterne mobile T23

Aceast instruc iune se aplic materiilor autoreactive din clasa 4.1 i peroxizilor organici
din clasa 5.2. Dispozi iile generale de la sec iunea 4.2.1 i prescrip iile de la sec iunea
6.7.2 trebuie s fie îndeplinite. Dispozi iile suplimentare care se aplic materiilor
autoreactive din clasa 4.1 i peroxizilor organici din clasa 5.2 enun ate la 4.2.1.13
trebuie de asemenea s fie îndeplinite.
Grosimea
minim a
Presiunea
peretelui Orificii în
Nr. de prob Dispozitive de Grad de
MATERIA rezervorului partea
ONU minim descompresiune umplere
(în mm o el de jos
(bar)
de
referin )
3109 PEROXID 4 vezi vezi vezi 6.7.2.8.2 vezi
ORGANIC DE 6.7.2.4.2 6.7.2.6.3 4.2.1.13.13
TIP F, LICHID 4.2.1.13.6
Hidroperoxid de 4.2.1.13.7
ter -butil1) cu cel 4.2.1.13.8
mult 72% în ap
Hidroperoxid de
cumil cu cel mult
90% în diluant de
tip A
Hidroperoxid de
izopropil i de
cumil cu cel mult
72% în diluant de
tip A
Hidroperoxid de
p-mentil, cu cel
mult 72% în
diluant de tip A
Hidroperoxid de
pinanil cu cel
mult 56% în
diluant de tip A
Peroxid de di-
ter butil cu cel
mult 32% în
diluant de tip A
3110 PEROXID 4 vezi vezi vezi 6.7.2.8.2 vezi
ORGANIC DE 6.7.2.4.2 6.7.2.6.3 4.2.1.13.13
TIP F, SOLID
Peroxid de 4.2.1.13.6
dicumil2)
4.2.1.13.7
4.2.1.13.8
3229 MATERIE 4 vezi vezi vezi 6.7.2.8.2 vezi
LICHID 6.7.2.4.2 6.7.2.6.3 4.2.1.13.13
AUTOREACTIV 4.2.1.13.6
DE TIP F
4.2.1.13.7
4.2.1.13.8
3230 MATERIE 4 vezi vezi vezi 6.7.2.8.2 vezi
SOLID 6.7.2.4.2 6.7.2.6.3 4.2.1.13.13
AUTOREACTIV 4.2.1.13.6
DE TIP F
4.2.1.13.7
624
4.2.1.13.8
1
)
Cu condi ia ca m surile care au fost luate pentru a ob ine o securitate
echivalent celei unei formule hidroperoxid de ter -butil 65% sau 35%.
2
)
Cantitate maxim pe cistern mobil de 2000 kg.

Prezenta instruc iune se aplic transportului în cisterne mobile de gaze lichefiate nerefrigerate i de produse chimice
sub presiune (Nr. ONU 3500, 3501, 3502, 3503, 3504 i 3505). Dispozi iile generale de la sec iunea 4.2.2 i
prescrip iilor de la sec iunea 6.7.3 trebuie îndeplinite.
Presiunea de serviciu
maxim autorizat (bar)
Dispozitive de
Cistern mic ; Cistern Orificii sub Rata de
Nr. decompresiune (a
Gaze lichefiate nerefrigerate nou ; Cistern cu nivelul umplere
ONU se vedea 6.7.3.7)
parasolar; Cistern cu lichidului maxim
^b)
izola ie termic
â)
1005 Amoniac anhidru 29,0 autorizat vezi 6.7.3.7.3 0,53
25,7
22,0
19,7
1009 Bromtrifluormetan (gaz refrigerent) 38,0 autorizat normal 1,13
R13B1
34,0
30,0
27,5
1010 Butadien stabilizat 7,5 autorizat normal 0,55
7,0
7,0
7,0
1010 Butadien i hidrocarburi în amestec vezi defini ia PSMA de la autorizat normal vezi
stabilizat 6.7.3.1 4.2.2.7
1011 Butan 7,0 autorizat normal 0,51
7,0
7,0
7,0
1012 Butilen 8,0 autorizat normal 0,53
7,0
7,0
7,0
1017 Clor 19,0 Neautorizat vezi 6.7.3.7.3 1,25
17,0
15,0
13,5
1018 Clorodifluor metan (gaz refrigerat 26,0 autorizat normal 1,03
R22)
24,0
21,0
19,0
1020 Cloropentafluor etan 23,0 autorizat normal 1,06
(gaz refrigerent R115) 20,0
18,0
16,0
625
1021 Cloro-1 tetrafluoro-1,2,2,2, etan 10,3 autorizat normal 1,20
(gaz refrigerent R124) 9,8
7,9
7,0
1027 Ciclopropan 18,0 autorizat normal 0,53
16,0
14,5
13,0
1028 Diclorodifluormetan (gaz refrigerent 16,0 autorizat normal 1,15
R12)
15,0
13,0
11,5
1029 Diclorofluormetan (gaz refrigerent 7,0 autorizat normal 1,23
R21)
7,0
7,0
7,0
1030 Difluoro-1,1 etan (gaz refrigerent R 16,0 autorizat normal 0,79
152a)
14,0
12,4
11,0
1032 Dimetilamin anhidr 7,0 autorizat normal 0,59
7,0
7,0
7,0
1033 Eter metilic 15,5 autorizat normal 0,58
13,8
12,0
10,6
1036 Etilamin 7,0 autorizat normal 0,61
7,0
7,0
7,0
1037 Clorur de etil 7,0 autorizat normal 0,80
7,0
7,0
7,0
1040 Oxid de etilen sub presiune maxim - neautorizat vezi 6.7.3.7.3 0,78
total de MPa (10 bar) la 50%
-
-
10,0
1041 Oxid de etilen cu dioxid de carbon în vezi defini ia 6.7.3.1 autorizat normal vezi
amestec con inând peste 9% i cel 4.2.2.7
mult 87% oxid de etilen
1055 Izobutilen 8,1 autorizat normal 0,52
7,0
7,0
7,0
1060 Metilacetilen i propadien în 28,0 autorizat normal 0,43
amestec stabilizat
24,5
22,0
20,0
1061 Metilamin anhidr 10,8 autorizat normal 0,58
9,6
626
7,8
7,0
1062 Bromur de metil 7,0 neautorizat vezi 6.7.3.7.3 1,51
7,0
7,0
7,0
1063 Clorur de metil (gaz refrigerent R40) 14,5 autorizat normal 0,81
12,7
11,3
10,0
1064 Mercaptan metilic 7,0 neautorizat vezi 6.7.3.7.3 0,78
7,0
7,0
7,0
1067 Tetroxid de diazot 7,0 neautorizat vezi 6.7.3.7.3 1,30
7,0
7,0
7,0
1075 Gaze de petrol lichefiate a se vedea defini ia autorizat normal vezi
6.7.3.1 4.2.2.7
1077 Propilen 28,0 autorizat normal 0,43
24,5
22,0
20,0
1078 Gaz frigorific n.s.a. a se vedea defini ia autorizat normal 4.2.2.7
6.7.3.1
1079 Dioxid de sulf 11,6
10,3 neautorizat Vezi 6.7.3.7.3 1,23
8,5
7,6
1082 Trifluorocloroetilen stabilizat 17,0 neautorizat Vezi 6.7.3.7.3 1,13
15,0
13,1
11,6
1083 Trimetilamin anhidric 7,0 autorizat normal 0,56
7,0
7,0
7,0
1085 Bromur de vinil stabilizat 7,0 autorizat normal 1,37
7,0
7,0
7,0
1086 Clorur de vinil stabilizat 10,6 autorizat normal 0,81
9,3
8,0
7,0
1087 Eter metilvinilic stabilizat 7,0 autorizat normal 0,67
7,0
7,0
7,0
1581 Bromur de metil i clorpricrin în 7,0 neautorizat vezi 6.7.3.7.3 1,51
amestec con inând peste 2%
7,0
cloropricrin
7,0
7,0
627
1582 Clorur de metil i cloropricrin în 19,2 neautorizat vezi 6.7.3.7.3 0,81
amestec
16,9
15,1
13,1
1858 Hexafluoropropilen (gaz refrigerent 19,2 autorizat normal 1,11
R1216)
16,9
15,1
13,1
1912 Clorur de metil i clorur de metilen 15,2 autorizat normal 0,81
în amestec
13,0
11,6
10,1
1958 Dicloro-1,2 tetrafluoro-1,1,2,2 etan 7,0 autorizat normal 1,30
(gaz refrigerent R114)
7,0
7,0
7,0
1965 Hidrocarburi gazoase în amestec a se vedea defini ia autorizat normal vezi
lichefiat, N.S.A. 6.7.3.1 4.2.2.7
1969 Izobutan 8,5 autorizat normal 0,49
7,5
7,0
7,0
1973 Clorodifluorometan i 28,3 autorizat normal 1,05
cloropentafluoretan în amestec cu
25,3
punct de fierbere constant con inând
49% clorodifluorometan (gaz 22,8
refrigerent R502)
20,3
1974 Bromclorodifluormetan (gaz 7,4 autorizat normal 1,61
refrigerent R12B1)
7,0
7,0
7,0
1976 Octafluorociclobutan (gaz refrigerent 8,8 autorizat normal 1,34
RC318)
7,8
7,0
7,0
1978 Propan 22,5 autorizat normal 0,42
20,4
18,0
16,5
1983 Cloro-1, trifluoro-2,2,2 etan (gaz 7,0 autorizat normal 1,18
refrigerent R113a)
7,0
7,0
7,0
2035 Trifluoro-1,1,1 etan (gaz refrigerent 31,0 autorizat normal 0,76
R143a)
27,5
24,2
21,8
2424 Octafluoropropan (gaz refrigerent 23,1 autorizat normal 1,07
R218)
20,8
18,6
16,6
2517 Cloro-1,difluoro-1,1 etan (gaz 8,9 autorizat normal 0,99
refrigerent R142b)
7,8
628
7,0
7,0
2602 Diclorodifluorometan i difluor-1,1 20,0 autorizat normal 1,01
etan în amestec azeotropic cu circa
18,0
74% diclorodifluorometan (gaz
refrigerent R500) 16,0
14,5
3057 Clorur de trifluoracetil 14,6 neautorizat vezi 6.7.3.7.3 1,17
12,9
11,3
9,9
3070 Oxid de etilen i diclorodifluorometan 14,0 autorizat vezi 6.7.3.7.3 1,09
în amestec cu cel mult 12,5% oxid de
12,0
etilen
11,0
9,0
3153 Eter perfluoro (metil vinilic) 14,3 autorizat normal 1,14
13,4
11,2
10,2
3159 Tetrafluoro-1,1,1,2 etan (gaz 17,7 autorizat normal 1,04
refrigerent R134a)
15,7
13,8
12,1
3161 Gaz lichefiat inflamabil n.s.a. a se vedea defini ia autorizat normal vezi
6.7.3.1 4.2.2.7
3163 Gaz lichefiat n.s.a. a se vedea defini ia autorizat normal vezi
6.7.3.1 4.2.2.7
3220 Pentafluoroetan (gaz refrigerent 34,4 autorizat normal 0,87
R125)
30,8
27,5
24,5
3252 Difluorometan (gaz refrigerent R32) 43,0 autorizat normal 0,78
39,0
34,4
30,5
3296 Heptafluoropropan (gaz refrigerent R 16,0 autorizat normal 1,20
227)
14,0
12,5
11,0
3297 Oxid de etilen i clorotetrafluoretan 8,1 autorizat normal 1,16
în amestec cu cel mult 8,8% oxid de
7,0
etilen
7,0
7,0
3298 Oxid de etilen i pentafluoretan în 25,9 autorizat normal 1,02
amestec cu cel mult 7,9% oxid de
23,4
etilen
20,9
18,6
3299 Oxid de etilen i tetrafluoretan în normal autorizat normal 1,03
amestec cu cel mult 5,6% oxid de
etilen
3318 Amoniac în solu ie apoas de a se vedea defini ia autorizat vezi 6.7.3.7.3 vezi
densitate relativ inferioar 0,880 la 6.7.3.1 4.2.2.7
15°C, cu cel pu in 50% amoniac
3337 Gaz refrigerent R404A 31,6 autorizat normal 0,84
629
28,3
25,3
22,5
3338 Gaz refrigerent R417A 31,3 autorizat normal 0,95
28,1
25,1
22,4
3339 Gaz refrigerent R407B 34,0 autorizat normal 0,95
29,6
26,5
23,6
3340 Gaz refrigerent R407C 29,9 autorizat normal 0,95
26,8
23,9
21,3
3500 Produse chimice sub presiune, N.S.A. A se vedea defini ia Autorizate A se vedea TP4C)
PSMA de la 6.7.3.1 6.7.3.7.3
3501 Produse chimice sub presiune, A se vedea defini ia Autorizate A se vedea TP4C)
inflamabile, N.S.A. PSMA de la 6.7.3.1 6.7.3.7.3
3502 Produse chimice sub presiune, toxice, A se vedea defini ia Autorizate A se vedea TP4C)
N.S.A. PSMA de la 6.7.3.1 6.7.3.7.3
corosiv, N.S.A. PSMA de la 6.7.3.1 6.7.3.7.3
inflamabile, toxice, N.S.A. PSMA de la 6.7.3.1 6.7.3.7.3
inflamabile, corosive, N.S.A. PSMA de la 6.7.3.1 6.7.3.7.3
â)
Prin "cistern mic " se în elege o cistern cu un rezervor cu diametru mai mic sau
egal cu 1,5 m; prin "cistern nou " se în elege o cistern cu un rezervor cu
diametru mai mare de 1,5 m, f para-solar i f izola ie termic (a se vedea
6.7.3.2.12); prin "cistern cu para-solar" se în elege o cistern cu un rezervor
cu diametru mai mare de 1,5 m prev zut cu para-solar (a se vedea 6.7.3.2.12);
prin "cistern cu izola ie termic " se în elege o cistern cu un rezervor cu
diametru mai mare de 1,5 m prev zut cu izola ie termic (a se vedea 6.7.3.2.12);
(A se vedea defini ia "Temperatur de referin de calcul" de la 6.7.3.1)
^b)
Cuvântul "Normal" din coloana privind dispozitivele de decompresiune indic faptul
nu este prescris un disc de rupere cum este cel specificat la 6.7.3.7.
c)
Pentru Nr. ONU 3500, 3501, 3502, 3503, 3504 i 3505, gradul de umplere trebuie s
fie luat în considerare în locul ratei de umplere maxim .

Aceast instruc iune se aplic gazelor lichefiate refrigerate. Dispozi iile generale de la
sec iunea 4.2.3 i prescrip iile de la sec iunea 6.7.4. trebuie s fie îndeplinite
4.2.5.3
Dispozi ii speciale care se aplic la transportul în cisterne mobile
630
Dispozi iile speciale care se aplic la transportul în cisterne mobile sunt repartizate anumitor materii pe
lâng sau în locul celor care figureaz în instruc iunile de transport în cisterne mobile sau în
prescrip iile de la capitolul 6.7. Aceste dispozi ii se reprezint printr-un cod alfanumeric care începe cu
literele TP (din englez "Tank Provision") i figureaz în coloana (11) a tabelului A din capitolul 3.2, cu
referire la materiile speciale. Acestea sunt enumerate în continuare:
TP1 - Nu trebuie dep it gradul de umplere de la 4.2.1.9.2.
! 97 ¬
§ Gradul de umplere = |||||||||||||||||||||||| §
¡ 1 + alfa [t(r) - t(f)] ±
TP2 - Nu trebuie dep it gradul de umplere de la 4.2.1.9.3.
! 97 ¬
§ Gradul de umplere = |||||||||||||||||||||||| §
¡ 1 + alfa [t(r) - t(f)] ±
TP3 - Pentru materiile solide transportate la temperaturi mai mari decât punctul lor de topire i pentru
materiile lichide transportate în stare cald , gradul de umplere maxim (în %) trebuie determinat
conform 4.2.1.9.5.
TP4 - Gradul de umplere nu trebuie s dep easc 90% sau orice valoare aprobat de autoritatea
competent (a se vedea 4.2.1.16.2)
TP5 - Gradul de umplere de la 4.2.3.6 trebuie respectat.
TP6 - Cisterna trebuie prev zut cu dispozitive de decompresiune adaptate con inutului ei i naturii
materiilor transportate, pentru a se evita explozia cisternei în orice condi ii, inclusiv cu ocazia
imersiunii sale în fl ri. Dispozitivele trebuie s fie i ele compatibile cu materia.
TP7 - Aerul trebuie scos din faza de vapori cu ajutorul azotului sau prin alte mijloace.
TP8 - Presiunea de prob a cisternei poate fi coborât la 1,5 bar, dac punctul de aprindere al
materiei transportate este mai mare de 0°C.
TP9 - O materie care corespunde acestei descrieri nu poate fi transportat în cistern mobil decât cu
aprobarea autorit ii competente.
TP10 - Este necesar un înveli de plumb de cel pu in 5 mm grosime, care trebuie supus la o prob
anual , sau un înveli dintr-un alt material corespunz tor, aprobat de c tre autoritatea competent .
TP11 - (rezervat)
TP12 - (suprimat)
TP13 - (rezervat)
TP14 - TP15 - (rezervat)
TP16 - Cisterna trebuie echipat cu un dispozitiv special pentru a se evita sub/suprapresiunile în

condi ii normale de transport. Acest dispozitiv trebuie agreat de autoritatea competent . Prescrip iile
referitoare la dispozitivele de decompresiune sunt cele indicate la 6.7.2.8.3, în scopul evit rii
cristaliz rii produsului în dispozitivul de decompresiune.
TP17 - Pentru izola ia termic a cisternei trebuie folosite numai materialele necombustibile
anorganice.
631
TP18 - Temperatura trebuie men inut între 18°C i 40°C. Cisternele mobile care con in acid
metacrilic solidificat nu trebuie înc lzite în timpul transportului.
TP19 - Grosimea calculat a pere ilor rezervorului trebuie s fie m rit cu 3 mm. Grosimea peretelui
rezervorului trebuie verificat cu ultrasunete la jum tatea intervalului dintre probele periodice de
presiune hidraulic .
TP20 - Aceast materie nu trebuie transportat decât în cisterne izolate termic sub strat de azot.
TP21 - Grosimea pere ilor rezervorului nu trebuie s fie mai mic de 8 mm. Cisternele trebuie supuse
probei de presiune hidraulic i trebuie verificate în interior la intervale care nu dep esc doi ani i
jum tate.
TP22 - Lubrifian ii pentru garnituri i alte dispozitive trebuie s fie compatibili cu oxigenul.
TP23 - Transportul este autorizat în condi ii speciale, prescrise de autorit ile competente.
TP24 - Cisterna poate fi echipat cu un dispozitiv care, în condi ii de umplere maxim , se va afla în
faza gazoas a rezervorului, pentru a împiedica acumularea unei presiuni excesive datorate
descompunerii lente a materiei transportate. Acest dispozitiv trebuie s garanteze c scurgerile de
lichide r mân în limite acceptabile în cazul r sturn rii sau al p trunderii unor substan e str ine, în
cistern . Acest dispozitiv trebuie agreat de autoritatea competent sau de un organism desemnat de
aceasta.
TP25 - (rezervat)
TP26 - În caz de transport în stare înc lzit , dispozitivul de înc lzire trebuie instalat la exteriorul
rezervorului. Pentru Nr. ONU 3176, aceast prescrip ie nu se aplic decât dac materia reac ioneaz
periculos cu apa.
TP27 - Se poate utiliza o cistern mobil a c rei presiune minim de prob este de 4 bar, dac s-a
demonstrat c se poate admite o presiune de prob mai mic sau egal cu aceast valoare, inându-
se seama de defini ia presiunii de prob dat la 6.7.2.1.
TP28 - Se poate utiliza o cistern mobil a c rei presiune minim de prob este de 2,65 bar, dac s-a
se seama de defini ia presiunii de prob , dat la 6.7.2.1.
TP29 - Se poate utiliza o cistern mobil a c rei presiune minim de prob este de 1,5 bar, dac s-a
se seama de defini ia presiunii de prob , dat la 6.7.2.1.
TP30 - Aceast materie trebuie s fie transportat în cistern cu izola ie termic .
TP31 - Aceast materie nu poate fi transportat în cistern decât în stare solid .
TP32 - Pentru Nr. ONU 0331, 0332 i 3375, cisternele mobile pot fi utilizate atunci când se respect
urm toarele condi ii:
a)
Pentru evitarea apropierii excesive, cisternele mobile metalice trebuie s fie echipate cu un dispozitiv
de decompresiune cu resort, cu disc de rupere sau cu element fuzibil. Dup cum se convine,
presiunea de calibrare (reglare) sau presiunea de explozie nu trebuie s fie mai mare de 2,65 bar, cu
presiuni de prob mai mari de 4 bar;
b)
Capacitatea de transport în cisterne trebuie s fie demonstrat . O metod de evaluare este proba 8 d)
din seria 8 (a se vedea Manualul de probe i criterii, Partea I, subsec iunea 18.7);
c)
Materiile nu trebuie s sta ioneze în cisterna mobil peste termenul care ar putea duce la precipitarea
lor. Trebuie luate m suri corespunz toare de cur are, etc. pentru a împiedica acumularea i
depozitarea materiilor în cistern .
632
TP33 - Instruc iunea de transport în cisterne mobile atribuit acestei materii se aplic materiilor solide
granulare sau pulverulente i materiilor solide care sunt înc rcate i desc rcate la temperaturi mai
mari decât punctul lor de topire, apoi sunt refrigerate i transportate ca o mas solid . În ceea ce
prive te materiile solide care sunt transportate la temperaturi mari mari decât punctul lor de topire, a
se vedea 4.2.1.19.
TP34 - Cisternele mobile nu trebuie s fie supuse probei de impact de la 6.7.4.14.1., dac au
men iunea "TRANSPORT FEROVIAR INTERZIS" indicat pe placa men ionat la 6.7.4.15.1. i pe
cele dou p i ale înveli ului exterior cu caractere de cel pu in 10 cm în ime.
TP35 Instruc iunea de transport în cisterne mobile T14 stabilit în RID-ul aplicabil pân la 31
decembrie 2008 va mai putea fi aplicat pân la 31 decembrie 2014.
TP 36 Elementele fuzibile situate într-un mediu de vapori sunt autorizate pe cisternele mobile.
TP 37 Instruc ia de transport în cistern mobil T14 mai poate fi aplicat pân la 31 decembrie 2016
doar dup cum urmeaz :
a)
Pentru Nr. ONU 1810, 2474 i 2668, poate fi aplicat T7;
b)
Pentru Nr. ONU 2486 poate fi aplicat T8; i
c)
Pentru Nr. ONU 1838 poate fi aplicat T10
TP 38 Instruc iunea de transport în cisterne mobile T9 prev zut în RID aplicabil pân la 31
decembrie 2012, va putea fi înc aplicat pân la 31 decembrie 2018.
TP 39 Instruc iunea de transport în cisterne mobile T4 prev zut în RID aplicabil pân la 31
decembrie 2012, va putea fi înc aplicat pân la 31 decembrie 2018.
TP 40 Cisternele mobile nu trebuie s fie transportate atunci când ele sunt legate la un echipament
utilizat pentru dispersie.
CAPITOLUL 4.3
Utilizarea vagoanelor-cistern , cisternelor amovibile,

containerelor-cistern i cutiilor mobile cistern ale c ror rezervoare
sunt construite din materiale metalice, precum i a vagoanelor baterie
i containerelor de gaz cu elemente multiple (CGEM)
NOT
. Pentru cisternele mobile i CGEM-urile tip «UN» (ONU), a se vedea capitolul 4.2;
pentru containerele-cistern din material plastic armat cu fibre, a se vedea
capitolul.4.4; pentru cisternele de de euri care opereaz sub vid, a se vedea
capitolul 4.5
4.3.1.
Sfera de aplicare
4.3.1.1.
Dispozi iile care se întind pe toat l imea paginii se aplic atât vagoanelor-cistern , cisternelor
amovibile i vagoanelor-baterie, cât i containerelor cistern , cutiilor mobile cistern i CGEM.
Cele con inute numai într-o coloan se aplic numai la:

-
Vagoane-cistern , cisterne amovibile i vagoane-baterie (coloana din stânga)
-
Containere-cistern , cutii mobile cistern i CGEM (coloana din dreapta)
4.3.1.2.
Prezentele dispozi ii se aplic la:
633
Vagoane-cistern , cisterne amovibile i containere-cistern , cutii mobile cistern
vagoane-baterie; i CGEM;
utilizate pentru transportul materiilor gazoase, lichide, pulverulente sau granulare.

4.3.1.3.
Sec iunea 4.3.2 enumer dispozi iile care se aplic la vagoanele-cistern , cisternele amovibile,
containerele-cistern i cutiile mobile cistern , destinate transportului materiilor din toate clasele, ca i
la vagoanele-baterie i CGEM destinate transportului gazelor din clasa 2. Sec iunile 4.3.3 i 4.3.4.
con in dispozi ii speciale care completeaz sau modific dispozi iile sec iunii 4.3.2.
4.3.1.4.
Pentru prescrip iile privind construc ia, echipamentele, agrementul prototipului, probele i marcajul, a
se vedea capitolul 6.8.
4.3.1.5.
Pentru m surile tranzitorii de utilizare privind aplicarea acestui capitol, a se vedea:
.1.6.3 .1.6.4
4.3.2.
Dispozi ii care se aplic la toate clasele
4.3.2.1.
Utilizare
4.3.2.1.1.
Nu se poate transporta o materie supus RID în vagoane-cistern , cisterne amovibile, vagoane-
baterie, containere-cistern , cutii mobile cistern i CGEM decât atunci când în coloana (12) a
tabelului A de la capitolul 3.2 este prev zut un cod cistern conform 4.3.3.1.1 i 4.3.4.1.1.
4.3.2.1.2.
Tipul corespunz tor de cistern , de vagon-baterie i de CGEM, este dat sub form de cod în coloana
(12) a tabelului A din capitolul 3.2. Codurile de identificare care se g sesc aici, sunt alc tuite din litere
sau numere, într-o ordine dat . Explica iile necesare citirii celor patru p i ale codului sunt date la
4.3.3.1.1 (atunci când materia de transportat apar ine clasei 2) i la 4.3.4.1.1 (atunci când materia de
1
transportat apar ine claselor 3-9) ).
1
)
Fac excep ie cisternele destinate transportului materiilor din clasa 5.2 sau 7 (a
se vedea 4.3.4.1.3)
4.3.2.1.3.
Tipul cerut, conform 4.3.2.1.2, corespunde prescrip iilor de construc ie cele mai pu in severe i care
pot fi acceptate pentru materia respectiv , cu excep ia existen ei unor dispozi ii sau prescrip ii contrare
în acest capitol, sau în capitolul 6.8. Este posibil utilizarea unor cisterne care corespund unor coduri
ce prescriu o presiune minim de calcul mai mare, sau exigen e mai severe în privin a orificiilor de
umplere sau de golire, sau a dispozitivelor de siguran /supapelor de siguran (a se vedea 4.3.3.1.1
pentru clasa 2 i 4.3.4.1.1 pentru clasele 3 - 9).
4.3.2.1.4.
Pentru anumite materii, cisternele, vagoanele-baterie sau CGEM sunt supuse unor exigen e
suplimentare, care sunt reluate ca dispozi ii speciale în coloana (13) a tabelului A din capitolul 3.2.
4.3.2.1.5.
Cisternele, vagoanele-baterie i CGEM trebuie înc rcate numai cu materiile pentru transportul c rora
au fost agreate, conform 6.8.2.3.1 i care, în contact cu materialele rezervorului, ale garniturilor de
etan are, ale echipamentelor, ca i ale înveli urilor protectoare, nu sunt succeptibile s reac ioneze
634
periculos cu acestea (a se vedea "reac ie periculoas " de la 1.2.1), i s formeze produse periculoase
sau s afecteze în mod apreciabil2) aceste materiale.
2
)
Poate fi necesar s se cear fabricantului materiei transportate i autorit ii
competente avize privind compatibilitatea acestei materii cu materialele
cisternei, vagonului baterie sau CGEM.
4.3.2.1.6.
rfurile alimentare nu pot fi transportate în cisterne utilizate pentru transportul m rfurilor periculoase,
decât dac au fost luate m surile necesare pentru a se preveni orice prejudiciu adus s ii
publice.
4.3.2.1.7.
Dosarul de cistern trebuie s fie p strat de proprietar sau de operator care trebuie s fie în m sura
prezinte aceste documente la cererea autorit ii competente. Dosarul de cistern trebuie s fie inut
pe toat durata de via a cisternei i p strat pentru 15 luni dup ce cisterna a fost retras din
circula ie.
În cazul schimb rii proprietarului sau a operatorului în cursul duratei de via a cisternei, dosarul de
cistern trebuie s fie transferat la noul proprietar sau operator.
Copiile dosarului de cistern sau toate documentele necesare trebuie puse la dispozi ia expertului
pentru teste, controale i verific ri ale cisternei dup 6.8.2.4.5 sau 6.8.3.4.16, în timpul controalelor
periodice sau excep ionale.
4.3.2.2.
Grad de umplere
4.3.2.2.1.
Gradele de umplere de mai jos nu trebuie s fie dep ite în cisternele destinate transportului materiilor
lichide la temperaturile ambiante:
a)
pentru materiile inflamabile care nu prezint alte pericole (de exemplu toxicitate, coroziune) înc rcate
în cisterne prev zute cu dispozitive pentru respira ie, sau cu supape de siguran (chiar când sunt
precedate de un disc de rupere):
100
gradul de umplere = |||||||||||||||||||||| % din capacitate
1 + alfa (50 - t(F))
b)
pentru materiile toxice sau corosive (care prezint sau nu un pericol de inflamabilitate), înc rcate în
cisterne prev zute cu dispozitive pentru respira ie sau cu supape de siguran (chiar când sunt
precedate de un disc de rupere);
98
1 + alfa [50 - t(F)]
c)
pentru materiile inflamabile, pentru materiile care prezint un grad redus de corozivitate sau de
toxicitate ( i care prezint sau nu pericol de aprindere), înc rcate în cisterne închise ermetic, f
dispozitiv de siguran :
97
1 + alfa [50 - t(F)]
d)
pentru materiile foarte toxice sau toxice, foarte corosive sau corosive (care prezint sau nu un pericol
de aprindere), înc rcate în cisterne închise ermetic, f dispozitiv de siguran :
635
95
1 + alfa [50 - t(F)]
4.3.2.2.2.
În aceste formule, alfa reprezint coeficientul mediu de dilatare cubic a lichidului între 15°C i 50°C,
adic pentru o varia ie maxim a temperaturii de 35°C; alfa este calculat cu formula:
d15 - d50
alfa = |||||||||||
35 x d50
d15 i d50 fiind densit ile lichidului la 15°C i 50°C i t(F) temperatura medie a lichidului în momentul
umplerii.
4.3.2.2.3.
Dispozi iile de la paragrafele 4.3.2.2.1 a) pân la d), de mai sus, nu se aplic cisternelor al c ror
con inut este men inut cu ajutorul unui dispozitiv de înc lzire, la o temperatur mai mare de 50°C în
timpul transportului. În acest caz, gradul de umplere la plecare i temperatura trebuie s fie reglate
astfel încât cisterna s nu fie niciodat umplut peste 95% în timpul transportului, iar temperatura de
umplere s nu fie dep it .
4.3.2.2.4.
(rezervat) Rezervoarele destinate transportului materiilor în stare lichid sau al gazelor lichefiate sau
al gazelor lichefiate refrigerate care nu sunt împ ite în sec iuni cu o capacitate maxim
de 7500 de litri cu ajutorul pere ilor i a dispozitivelor sparge-val, trebuie s fie umplute la
cel pu in 20% sau la cel mult 80% din capacitatea lor. Aceast prescrip ie nu se aplic :
- lichidelor cu o vâscozitate cinematic la 20°C de cel pu in 2680 mm2/s;
- materiilor topite cu o vâscozitate cinematic la temperatura de umplere de cel pu in
2680 mm2/s;
- Nr. ONU 1963, HELIU LICHID REFRIGERAT i Nr. ONU 1966 HIDROGEN LICHID
REFRIGERAT.
4.3.2.3.
Serviciu
4.3.2.3.1.
Grosimea pere ilor rezervorului trebuie s r mân , pe toat durata utiliz rii acestuia, mai mare sau
egal cu valoarea minim definit la: 6.8.2.1.17 i 6.8.2.1.18 6.8.2.1.17 pân la 6.8.2.1.20
4.3.2.3.2.
(rezervat)
Containerele-cistern /CGEM trebuie s fie înc rcate pe vagon, în timpul transportului, astfel încât s
fie protejate suficient, prin amenaj ri ale vagonului purt tor sau ale containerului-cistern /CGEM
însu i, împotriva ocurilor laterale sau longitudinale, ca i împotriva r sturn rii4). Dac containerele-
cistern /CGEM, inclusiv echipamentele de serviciu, sunt construite pentru a putea rezista ocurilor
sau r sturn rii, nu este necesar s fie protejate în acest mod.
4
)
Exemple pentru protec ia rezervoarelor:
-
636
Protec ia contra ocurilor laterale poate consta, de exemplu, în existen a unor bare longitudinale care
protejeaz rezervorul pe cele dou p i, la în imea liniei sale mediane.
-
Protec ia contra r sturn rilor poate consta, de exemplu, în existen a unor cercuri de înt rire sau bare
fixate de-a latul cadrului.
-
Protec ia contra ocurilor poate consta, de exemplu, în existen a unui para- oc sau a unui cadru.
4.3.2.3.3.
În timpul umplerii i al golirii cisternelor, vagoanelor-baterie i CGEM, trebuie luate m suri
corespunz toare pentru a se împiedica emisia unor cantit i periculoase de gaze i de vapori.
Cisternele, vagoanele-baterie i CGEM trebuie închise astfel încât con inutul lor s nu se poat
spândi la exterior în mod necontrolat. Dup umplere, înc rc torul trebuie s se asigure c toate
închiz toarele cisternelor, vaonului baterie sau CGEM sunt în pozi ie închis i c nu exist scurgere.
Aceast dispozi ie se aplic , de asemenea, pentru partea superioar a evii imersate.
4.3.2.3.4.
Dac mai multe sisteme de închidere sunt a ezate unul dup altul, cel care se g se te cel mai
aproape de materia transportat trebuie s fie închis primul.
4.3.2.3.5.
În cursul transportului, nici un reziduu periculos din materia de umplere nu trebuie s adere la
exteriorul cisternelor.
4.3.2.3.6.
Materiile care risc s reac ioneze periculos între ele nu trebuie transportate în compartimente
învecinate ale cisternelor.
Materiile care risc s reac ioneze periculos între ele pot fi transportate în compartimente învecinate
ale cisternelor, cu condi ia ca respectivele compartimente s fie desp ite printr-un perete a c rui
grosime este egal sau mai mare decât cea a cisternei. Ele pot fi transportate, de asemenea, separate
printr-un spa iu gol sau un compartiment gol aflat între compartimentele înc rcate.
4.3.2.4.
Cisterne, vagoane baterie i CGEM goale, necur ate
NOT
. Pentru cisternele, vagoanele-baterie i CGEM goale, necur ate, pot fi aplicate
dispozi iile speciale TU1, TU2, TU4, TU16 i TU35 de la 4.3.5.
4.3.2.4.1.
În cursul transportului, nici un reziduu periculos din materia de umplere nu trebuie s adere la
exteriorul cisternelor.
4.3.2.4.2.
Cisternele, vagoanele-baterie i CGEM, goale, necur ate, trebuie, pentru a putea fi expediate, s fie
închise în acela i mod i s prezinte acelea i garan ii de etan eitate, ca i când ar fi pline.
4.3.2.4.3.
Atunci când cisternele, vagoanele-baterie i CGEM goale, necur ate, nu sunt închise în acela i mod
i nu prezint acelea i garan ii de etan eitate ca i când ar fi pline, i atunci când dispozi iile RID nu
pot fi respectate, ele trebuie transportate, în condi ii de siguran adecvate, spre locul corespunz tor
cel mai apropiat, unde poate avea loc cur area sau repara ia.
Condi iile de siguran sunt adecvate dac au fost luate m suri corespunz toare pentru men inerea
unei siguran e echivalente cu cea asigurat de dispozi iile RID i pentru a împiedica orice pierdere
necontrolat de m rfuri periculoase.
4.3.2.4.4.
Vagoanele-cistern , cisternele amovibile, vagoanele-baterie, containerele-cistern , cutiile mobile
cistern i CGEM, goale, necur ate, pot fi expediate i dup expirarea termenelor fixate la . 6.8.2.4.2
i 6.8.2.4.3 pentru a fi supuse controalelor.
4.3.3.
Dispozi ii speciale care se aplic clasei 2
4.3.3.1.
Codificarea i clasificarea cisternelor
4.3.3.1.1.
Codificarea cisternelor, vagoanelor-baterie i CGEM.
637
Cele 4 p i ale codului cistern indicat în coloana (12) a tabelului A, din capitolul 3.2, au semnifica iile
urm toare:
Parte Descriere Cod cistern

1 Tipuri de cistern , C cistern , vagon-baterie sau CGEM pentru gaze
vagon-baterie sau = comprimate
CGEM P cistern , vagon-baterie sau CGEM pentru gaze
= lichefiate sau dizolvate
R cistern pentru gaze lichefiate refrigerate
=
2 Presiuni de calcul X
valoarea în cifre a presiunii minime de prob ,
=
corespunz toare conform tabelului de la . 4.3.3.2.5
sau
22 presiunea minim de calcul în bar
=
3 Orificii (a se vedea B cistern cu orificii de umplere sau de golire pe la
6.8.2.2 i 6.8.3.2) = partea de jos, cu 3 dispozitive de închidere, sau
vagon-baterie sau CGEM cu orificii situate sub
nivelul lichidului sau pentru gaze comprimate
C cistern cu orificii de umplere sau de golire pe la
= partea de sus, cu 3 dispozitive de închidere, care
nu are decât orificii de cur are situate sub nivelul
lichidului
D cistern cu orificii de umplere sau de golire pe la
= partea de sus, cu 3 dispozitive de închidere, sau
vagon-baterie sau CGEM f orificii situate sub
nivelul lichidului
4 Dispozitive de N cistern , vagon-baterie sau CGEM cu supap de
siguran /supape de = siguran , conform 6.8.3.2.9 i 6.8.3.2.10, care nu
siguran este închis ermetic
H cistern , vagon-baterie sau CGEM închise ermetic
= (vezi . 1.2.1)
NOT
1.
Dispozi ia special TU17, indicat în coloana (13) a tabelului A de la capitolul 3.2, pentru anumite
gaze, arat c gazul nu poate fi transportat decât în vagon-baterie sau CGEM ale c ror elemente sunt
compuse din recipiente.
2.
Dispozi ia special TU 40 indicat în coloana (13) a tabelului A din capitolul 3.2 pentru anumite gaze
înseamn c gazul nu poate fi transportat decât într-un vagon baterie sau CGEM ale c ror elemente
sunt compuse din recipiente f sudur .
3.
Presiunea indicat pe cistern sau pe panou, trebuie s fie cel pu in la fel de mare ca valoarea "X",
sau ca presiunea minim de calcul.
4.3.3.1.2.
Clasificarea cisternelor
Codul cisternei Alte coduri-cistern autorizate pentru materiile încadrate la acest cod
C*BN C@BN, C@CN, C@DN, C@BH, C@CH, C@DH
C*BH C@BH, C@CH, C@DH
C*CN C@CN, C@DN, C@CH, C@DH
C*CH C@CH, C@DH
C*DN C@DN, C@DH
638
C*DH C@DH
P*BN P@BN, P@CN, P@DN, P@BH, P@CH, P@DH
P*BH P@BH, P@CH, P@DH
P*CN P@CN, P@DN, P@CH, P@DH
P*CH P@CH, P@DH
P*DN P@DN, P@DH
P*DH P@DH
R*BN R@BN, R@CN, R@DN
R*CN R@CN, R@DN
R*DN R@DN
Cifra reprezentat de "@" trebuie s fie egal cu sau mai mare decât cifra reprezentat de "*".
NOT
. Aceast clasificare nu ine cont de eventualele dispozi ii speciale (a se vedea
4.3.5 i 6.8.4) pentru fiecare rubric .
4.3.3.2.
Condi ii de umplere i presiuni de prob
4.3.3.2.1.
Presiunea de prob care se aplic cisternelor destinate transportului gazelor comprimate, trebuie s
fie egal cu cel pu in de 1,5 ori presiunea de serviciu definit la 1.2.1 pentru recipientele de presiune.
4.3.3.2.2.
Presiunea de prob care se aplic cisternelor destinate transportului:
-
gazelor lichefiate la presiune înalt , i
-
gazelor dizolvate,
trebuie s fie astfel încât, atunci când rezervorul este umplut la gradul de umplere maxim, presiunea
materiei, la 55°C pentru cisternele echipate cu o izola ie termic , sau la 65°C pentru cisternele f
izola ie termic , s nu dep easc presiunea de prob .
4.3.3.2.3.
Presiunea de prob care se aplic cisternelor destinate transportului gazelor lichefiate la presiune
joas trebuie s fie:
a)
cel pu in egal cu valoarea presiunii de vapori a lichidului la 60°C, mic orat cu 0,1 MPa (1 bar), dar
nu mai mic de 1 MPa (10 bar), dac cisterna este echipat cu o izola ie termic ;
b)
cel pu in egal cu valoarea presiunii de vapori a lichidului la 65°C mic orat cu 0,1 Mpa (1 bar), dar nu
mai mic de 1 MPa (10 bar), dac cisterna nu este echipat cu o izola ie termic ;
Masa maxim admisibil a con inutului pe litru de capacitate este calculat dup cum urmeaz :
Masa maxim admisibil a con inutului pe litru de capacitate = 0,95 x densitatea fazei lichide la 50°C
(în kg/l).
În plus, starea gazoas nu trebuie s dispar sub temperatura de 60°C.
Dac diametrul rezervoarelor nu este mai mare de 1,5 m, trebuie aplicate valorile presiunii de prob i
ale gradului de umplere maxim, conform instruc iunii de ambalare P200 de la subsec iunea 4.1.4.1.
4.3.3.2.4.
Presiunea de prob care se aplic cisternelor destinate transportului gazelor lichefiate refrigerate nu
trebuie s fie mai mic de 1,3 ori presiunea maxim de serviciu autorizat , indicat pe cistern , i nici
mai mic de 300 kPa (3 bar) (presiune manometric ); pentru cisternele prev zute cu o izola ie prin vid,
presiunea de prob nu trebuie s fie mai mic de 1,3 ori presiunea maxim de serviciu autorizat ,
rit cu 100 kPa (1 bar).
639
4.3.3.2.5.
Tabelul gazelor i amestecurilor de gaze care pot fi admise la transport în vagoane-cistern , vagoane-
baterie, cisterne amovibile, containere-cistern sau CGEM, cu indicarea presiunii minime de prob
care se aplic cisternelor i a gradului de umplere, dup caz.
Pentru gazele i amestecurile de gaze repartizate la rubrici n.s.a., valorile presiunii de prob i ale
gradului de umplere trebuie s fie stabilite de un expert agreat de autoritatea competent .
Atunci când cisternele destinate s con in gaze comprimate sau lichefiate de înalt presiune au fost
supuse unei presiuni de prob mai mici decât cea care figureaz în tabel, i când cisternele sunt
prev zute cu o izola ie termic , expertul agreat de autoritatea competent poate prescrie o mas
maxim mai mic , cu condi ia ca presiunea materiei în cistern , la 550C, s nu dep easc presiunea
de prob înscris pe cistern .
Presiunea minim de Masa maxim

prob pentru cisterne admisibil a
Nr. Cod de con inutului pe litru
Denumirea Cu izola ie izola ie
ONU clasificare de capacitate
termic termic
MPa bar MPa bar kg
1001 acetilen dizolvat 4F numai în vagon-baterie i CGEM compuse din
recipiente
1002 aer comprimat 1A a se vedea 4.3.3.2.1
1003 aer lichid refrigerat 3O a se vedea 4.3.3.2.1
1005 amoniac anhidru 2TC 2,6 26 2,9 29 0,53
1006 argon comprimat 1A a se vedea 4.3.3.2.1
1008 triflorur de bor 2TC 22,5 225 22,5 225 0,715
30 300 30 300 0,86
1009 bromotrifluorometan (gaz refrigerent R13B1) 2A 12 120 1,50
4,2 42 1,13
12 120 1,44
25 250 1,60
1010 BUTADIENE STABILIZATE (butadien -1,2) sau 2F 1 10 1 10 0,55
BUTADIENE STABILIZATE (butadien -1,3) sau 1 10 1 10 0,59
BUTADIENE I HIDROCARBURI ÎN AMESTEC 1 10 1 10 0,50
STABILIZAT
1011 butan 2F 1 10 1 10 0,51
1012 Butilen -1 sau 2F 1 10 1 10 0,53
trans-2 butilen sau 1 10 1 10 0,54
cis-2-butilen sau 1 10 1 10 0,55
butilene în amestec 1 10 1 10 0,50
1013 dioxid de carbon 2A 19 190 0,73
22,5 225 0,78
19 190 0,66
25 250 0,75
1016 monoxid de carbon comprimat 1TF a se vedea 4.3.3.2.1
1017 clor 2TOC 1,7 17 1,9 19 1,25
1018 clorodifluoro metan (gaz refrigerat R22) 2A 2,4 24 2,6 26 1,03
1020 cloropentafloretan (gaz refrigerent R115) 2A 2 20 2,3 23 1,08
1021 cloro-1 tertrafluoro-1,2,2,2 etan (gaz refrigerent 2A 1 10 1,1 11 1,2
R124)
1022 clorotrifluorometan (gaz refrigerent R13) 2A 12 120 0,96
22,5 225 1,12
10 100 0,83
12 120 0,90
19 190 1,04
640
25 250 1,10
1023 gaz de cocserie comprimat 1TF a se vedea 4.3.3.2.1
1026 cianogen 2TF 10 100 10 100 0,70
1027 ciclopropan 2F 1,6 1,6 1,8 1,8 0,53
1028 diclorfluorometan (gaz refrigerent R12) 2A 1,5 15 1,6 16 1,15
1029 diclorfluorometan (gaz refrigerent R21) 2A 1 10 1 10 1,23
1030 difluoro-1,1 etan (gaz refrigerent R152a) 2F 1,4 14 1,6 16 0,79
1032 dimetilamin , anhidr 2F 1 10 1 10 0,59
1033 eter metilic 2F 1,4 14 1,6 16 0,58
1035 etan 2F 12 120 0,32
9,5 95 0,25
12 120 0,29
30 300 0,39
1036 etilamin 2F 1 10 1 10 0,61
1037 clorur de etil 2F 1 10 1 10 0,8
1038 etilen lichid refrigerat 3F a se vedea 4.3.3.2.4
1039 eter metiletilic 2F 1 10 1 10 0,64
1040 oxid de etilen cu azot sub presiune maxim de1 2TF 1,5 15 1,5 15 0,78
MPa (10 bar) la 50°C
1041 oxid de etilen i dioxid de carbon în amestec, cu 2F 2,4 24 2,6 26 0,73
mai mult de 9% oxid de etilen dar mai pu in de
87%
1046 heliu comprimat 1A a se vedea 4.3.3.2.1
1048 bromur de hidrogen anhidr 2TC 5 50 5,5 55 1,54
1049 hidrogen comprimat 1F a se vedea 4.3.3.2.1
1050 clorur de hidrogen anhidr 2TC 12 120 0,69
10 100 0,30
12 120 0,56
15 150 0,67
20 200 0,74
1053 sulfur de hidrogen 2TF 4,5 45 5 50 0,67
1055 izobutilen 2F 1 10 1 10 0,52
1056 kripton comprimat 1A a se vedea 4.3.3.2.1
1058 gaz lichefiat, neinflamabil, cu adaos de azot, 2A 1,5 x presiunea de umplere a se vedea
dioxid de carbon sau aer 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
1060 metilacetilen i propadien în amestec stabilizat: 2F a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
amestec P1
2,5 25 2,8 28 0,49
amestec P2 2,2 22 2,3 23 0,47
propadien con inând 1% -4% de
metilacetilen 2,2 22 2,2 22 0,50
1061 metilamin anhidr 2F 1 10 1,1 11 0,58
1062 bromur de metil cu cel mult 2% cloropicrin 2T 1 10 1 10 1,51
1063 clorur de metil (gaz refrigerent R40) 2F 1,3 13 1,5 15 0,81
1064 mercaptan metilic 2TF 1 10 1 10 0,78
1065 neon comprimat 1A a se vedea 4.3.3.2.1
1066 azot comprimat 1A a se vedea 4.3.3.2.1
1067 tetroxid de diazot (dioxid de azot) 2TOC numai în vagon baterie i CGEM compuse din
recipiente
1070 protoxid de azot 2O 22,5 225 0,78
18 180 0,68
22,5 225 0,74
25 250 0,75
1071 gaz de petrol comprimat 1TF a se vedea 4.3.3.2.1
1072 oxigen comprimat 1O a se vedea 4.3.3.2.1
641
1073 oxigen lichid refrigerat 3O a se vedea 4.3.3.2.4
1075 gaz petrolier lichefiat 2F A se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
1076 fosgen 2TC numai în vagoane baterie i CGEM compus din
recipiente
1077 propilen 2F 2,5 25 2,7 27 0,43
1078 gaze frigorifice n.s.a ca de exemplu 2A
amestec F1 1 10 1,1 11 1,23
amestec F2 1,5 15 1,6 16 1,15
amestec F3 2,4 24 2,7 27 1,03
alte amestecuri a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
1079 dioxid de sulf 2TC 1 10 1,2 12 1,23
1080 hexaflorur de sulf 2A 12 120 1,34
7 70 1,04
14 140 1,33
16 160 1,37
1081 tetrafluoroetilen , stabilizat 2F Numai într-un vehicul baterie i CGEM
compuse din recipiente f sudur
1082 trifluorocloretilen stabilizat 2TF 1,5 15 1,7 17 1,13
1083 trimetilamin anhidr 2F 1 10 1 10 0,56
1085 bromur de vinil stabilizat 2F 1 10 1 10 1,37
1086 clorur de vinil stabilizat 2F 1 10 1,1 11 0,81
1087 eter metilvinilic stabilizat 2F 1 10 1 10 0,67
1581 bromur de metil i cloropicrin în amestec, care 2T 1 10 1 10 1,51
con ine cel mult 2% cloropicrin
1582 clorur de metil i cloropicrin în amestec 2T 1,3 13 1,5 15 0,81
1612 tetrafosfat de hexaetil i gaz comprimat în 1T a se vedea 4.3.3.2.1
amestec
1749 trifluorur de clor 2TOC 3 30 3 30 1,40
1858 hexafluoropropilen (gaz refrigerent R1216) 2A 1,7 17 1,9 19 1,11
1859 tetraflorur de siliciu 2TC 20 200 20 200 0,74
30 300 30 300 1,10
1860 fluorur de vinil stabilizat 2F 12 120 0,58
22,5 225 0,65
25 250 0,64
1912 clorur de metil i clorur de metilen în amestec 2F 1,3 13 1,5 15 0,81
1913 neon lichid refrigerat 3A a se vedea 4.3.3.2.4
1951 argon lichid refrigerat 3A a se vedea 4.3.3.2.4
1952 oxid de etilen i dioxid de carbon în amestec, cu 2A 19 190 19 190 0,66
cel mult 9% dioxid de etilen
25 250 25 250 0,75
1953 gaz comprimat toxic, inflamabil n.s.aâ) 1TF a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.2
1954 gaz comprimat inflamabil n.s.a 1F a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.2
1955 gaz comprimat toxic, n.s.aâ) 1T a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.2
1956 gaz comprimat n.s.a 1A a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.2
1957 deuteriu comprimat 1F a se vedea 4.3.3.2.1
1958 dicloro-1,2 tetrafluoro-1,1,2,2 etan (gaz refrigerent 2A 1 10 1 10 1,3
R114)
1959 difluoro-1,1, etilen (gaz refrigerent R1132a) 2F 12 120 25 250 0,66
22,5 225 0,78
1961 etan lichid refrigerat 3F a se vedea 4.3.3.2.4
1962 etilen 2F 12 120 0,25
22,5 225 0,36
22,5 225 0,34
30 300 0,37
1963 heliu lichid refrigerat 3A a se vedea 4.3.3.2.4
642
1964 hidrocarburi gazoase în amestec comprimat n.s.a 1F a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.2
1965 hidrocarburi gazoase în amestec lichefiat n.s.a ca: 2F
amestec A 1 10 1 10 0,50
amestec A01 1,2 12 1,4 14 0,49
amestec A02 1,2 12 1,4 14 0,48
amestec A0 1,2 12 1,4 14 0,47
amestec A1 1,6 16 1,8 18 0,46
amestec B1 2 20 2,3 23 0,45
amestec B2 2 20 2,3 23 0,44
amestec B 2 20 2,3 23 0,43
amestec C 2,5 25 2,7 27 0,42
a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
1966 hidrogen lichid refrigerat 3F a se vedea 4.3.3.2.4
1967 gaz insecticid toxic n.s.a a) 2T a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
1968 gaz insecticid n.s.a 2A a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
1969 izobutan 2F 1 10 1 10 0,49
1970 kripton lichid refrigerat 3A a se vedea 4.3.3.2.4
1971 metan comprimat sau gaz natural (cu con inut 1F a se vedea 4.3.3.2.1
ridicat de metan) comprimat
1972 metan lichid refrigerat sau gaz natural (cu con inut 3F a se vedea 4.3.3.2.4
ridicat de metan) lichid refrigerat
1973 clorodifluorometan i cloropentafluoretan în 2A 2,5 25 2,8 28 1,05
amestec, cu punct de fierbere constant, con inând
circa 49% clorodifluorometan (gaz refrigerent
R502)
1974 bromoclorofluorometan (gaz refrigerent R12B1) 2A 1 10 1 10 1,61
1976 octafluorociclobutan (gaz refrigerent RC318) 2A 1 10 1 10 1,34
1977 azot lichid refrigerat 3A a se vedea 4.3.3.2.4
1978 propan 2F 2,1 21 2,3 23 0,42
1982 tetrafluorometan (gaz refrigerent R14) 2A 20 200 20 200 0,62
30 300 30 300 0,94
1983 cloro-1 trifluoro-2,2,2, etan (gaz refrigerent R133a) 2A 1 10 1 10 1,18
1984 trifluorometan (gaz refrigerent R23) 2A 19 190 0,92
25 250 0,99
19 190 0,87
25 250 0,95
2034 hidrogen i metan în amestec comprimat 1F a se vedea 4.3.3.2.1
2035 trifluoro-1,1,1 etan (gaz refrigerent R143a) 2F 2,8 28 3,2 32 0,79
2036 xenon 2A 12 120 1,30
13 130 1,24
2044 dimetil-2,2 propan 2F 1 10 1 10 0,53
2073 amoniac în solu ie apoas de densitate mai mic 4A 1 10 1 10 0,80
de 0,880 la 15°C cu mai mult de 35% dar
maximum 40% amoniac care con ine peste 40% 1,2 12 1,2 12 0,77
dar maxim 50% amoniac
2187 dioxid de carbon lichid refrigerat 3A a se vedea 4.3.3.2.4
2189 diclorsilani 2TFC 1 10 1 10 0,90
2191 fluorur de sulfuril 2T 5 50 5 50 1,1
2193 hexafloretan (gaz refrigerent R116) 2A 16 160 1,28
20 200 1,34
20 200 1,10
2197 iodur de hidrogen anhidr 2TC 1,9 19 2,1 21 2,25
2200 propadien stabilizat 2F 1,8 18 2,0 20 0,50
2201 protoxid de azot lichid refrigerent 3O a se vedea 4.3.3.2.4
643
2203 silan^b) 2F 22,5 225 22,5 225 0,32
25 250 25 250 0,36
2204 sulfur de carbonil 2TF 2,7 27 3,0 30 0,84
2417 fluorur de carbonil 2TC 20 200 20 200 0,47
30 300 30 300 0,70
2419 bromotrifluoretilen 2F 1 10 1 10 1,19
2420 hexafluoraceton 2TC 1,6 16 1,8 18 1,08
2422 octafluorobuten -2 (gaz refrigerent R1318) 2A 1 10 1 10 1,34
2424 octafluoropropan (gaz refrigerent R218) 2A 2,1 21 2,3 23 1,07
2451 trifluorur de azot 2O 20 200 20 200 0,50
30 300 30 300 0,75
2452 etilacetilen stabilizat 2F 1 10 1 10 0,57
2453 fluorur de etil (gaz refrigerent R161) 2F 2,1 21 2,5 25 0,57
2454 fluorur de metil (gaz refrigerent R41) 2F 30 300 30 300 0,36
2517 Cloro-1 difloro-1,1 etan (gaz refrigerent R142b) 2F 1 10 1 10 0,99
2591 xenon lichid refrigerat 3A a se vedea 4.3.3.2.4
2599 clorotrifluorometan în amestec azeotrop, care 2A 3,1 31 3,1 31 0,11
con ine 60% clorotrifluorometan (gaz refrigerent
4,2 42 0,21
R503)
10 100 0,76
4,2 42 0,20
10 100 0,66
2601 ciclobutan 2F 1 10 1 10 0,63
2602 diclorodifluorometan i difluoro-1,1etan în amestec 2A 1,8 18 2 20 1,01
azeotrop cu circa 74% diclorodifluorometan (gaz
refrigerent R500)
2901 clorur de brom 2TOC 1 10 1 10 1,50
3057 clorur de trifluoracetil 2TC 1,3 13 1,5 15 1,17
3070 oxid de etilen i diclodifluorometan, în amestec 2A 1,5 15 1,6 16 1,09
cu maxim 12,5% oxid de etilen
3083 fluorur de percloril 2TO 2,7 27 3,0 30 1,21
3136 trifluorometan lichid refrigerat 3A a se vedea 4.3.3.2.4
3138 etilen , acetilen i propilen în amestec lichid 3F a se vedea 4.3.3.2.4
refrigerat cu minim 71,5% etilen , maxim 22,5%
acetilen i maxim 6% propilen
3153 eter perfluoro (metilvinilic) 2F 1,4 14 1,5 15 1,14
3154 eter perfluoro (etilvinilic) 2F 1 10 1 10 0,98
3156 gaz comprimat comburant n.s.a 1O a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.2
3157 gaz lichefiat comburant n.s.a 2O a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.3
3158 gaz lichefiat refrigerat n.s.a 3A a se vedea 4.3.3.2.4
3159 tetrafluoro-1,1,1,2 etan (gaz refrigerent R134a) 2A 1,6 16 1,8 18 1,04
3160 gaz lichefiat toxic inflamabil n.s.aâ) 2TF a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
3161 gaz lichefiat inflamabil n.s.a 2F a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
3162 gaz lichefiat toxic n.s.aâ) 2T a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
3163 gaz lichefiat n.s.a 2A a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
3220 pentafluoretan (gaz refrigerant R125) 2A 4,1 41 4,9 49 0,95
3252 difluorometan (gaz refrigerent R32) 2F 3,9 39 4,3 43 0,78
3296 heptafluoropropan (gaz refrigerent R227) 2A 1,4 14 1,6 16 1,20
3297 oxid de etilen i clorotetrafluoretan în amestec cu 2A 1 10 1 10 1,16
maxim 8,8% oxid de etilen
3298 oxid de etilen i pentafluoretan în amestec cu 2A 2,4 24 2,6 26 1,02
3299 oxid de etilen i tetrafluoretan în amestec cu 2A 1,5 15 1,7 17 1,03
3300 oxid de etilen i dioxid de carbon în amestec cu 2TF 2,8 28 2,8 28 0,73
minim 87% oxid de etilen
644
3303 gaz comprimat, toxic comburant n.s.aâ) 1TO a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.2
3304 gaz comprimat, toxic, corosiv comburant n.s.aâ) 1TC a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.2
3305 gaz comprimat, toxic inflamabil, corosiv n.s.aâ) 1TFC a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.2
3306 gaz comprimat toxic comburant, corosiv n.s.aâ) 1TOC a se vedea 4.3.3.2.1 sau 4.3.3.2.2
3307 gaz lichefiat, toxic comburant n.s.aâ) 2TO a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
3308 gaz lichefiat, toxic, corosiv n.s.aâ) 2TC a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
3309 gaz lichefiat, toxic inflamabil, corosiv n.s.aâ) 2TFC a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
3310 gaz lichefiat, toxic, comburant, corosiv n.s.aâ) 2TOC a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
3311 gaz lichefiat refrigerat, comburant n.s.a 3O a se vedea 4.3.3.2.4
3312 gaz lichefiat refrigerat, inflamabil n.s.a 3F a se vedea 4.3.3.2.4
3318 amoniac în solu ie apoas de densitate relativ 4TC a se vedea 4.3.3.2.2
mai mic de 0,880 la 15°C cu minimum 50%
amoniac
3337 gaz refrigerent R404A 2A 2,9 29 3,2 32 0,84
3338 gaz refrigerent R407A 2A 2,8 28 3,2 32 0,95
3339 gaz refrigerent R407B 2A 3,0 30 3,3 33 0,95
3340 gaz refrigerent R407C 2A 2,7 27 3,0 30 0,95
3354 gaz insecticid inflamabil n.s.a 2F a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
3355 gaz insecticid toxic, inflamabil n.s.aâ) 2TF a se vedea 4.3.3.2.2 sau 4.3.3.2.3
â)
Admise dac indicele CL50 este mai mare sau egal cu 200 ppm
^b)
considerat piroforic.
4.3.3.3.
Serviciu
4.3.3.3.1.
Atunci când cisternele, vagoanele-baterie sau CGEM sunt agreate pentru gaze diferite, o schimbare a
utiliz rii trebuie s cuprind opera iunile de golire, de cur are i de evacuare, într-o m sur necesar
men inerii siguran ei în exploatare.
4.3.3.3.2.
Atunci când cisternele, vagoanele-baterie sau CGEM sunt prezentate, pentru transport, trebuie s fie
vizibile numai indica iile valabile, conform. 6.8.3.5.6, pentru gazul înc rcat sau care tocmai a fost
desc rcat: toate indica iile referitoare la celelalte gaze trebuie s fie înl turate (a se vedea fi a UIC
5734) Condi ii tehnice pentru construc ia vagoanelor-cistern ).
4
)
A 7a edi ie a Fi ei UIC aplicabile începând cu 1 octombrie 2008.
4.3.3.3.3.
Elementele unui vagon-baterie sau CGEM nu trebuie s con in decât unul i acela i gaz.
4.3.3.3.4.
Când suprapresiunea exterioar ar putea fi mai mare decât rezisten a cisternei la presiunea exterioar
(exemplu: din cauza unei temperaturi ambientale sc zute), m suri corespunz toare trebuie s fie
luate în vederea protej rii cisternelor care transport gaze lichefiate la presiune sc zut împotriva
riscurilor de deformare, de exemplu, umplându-le cu azot sau un alt gaz inert pentru a men ine o
presiune suficient în cistern .
4.3.3.4.
(rezervat)
Prescrip ii de control pentru umplerea vagoanelor cisterne pentru gaze lichide

4.3.3.4.1.
(rezervat)
suri de control înainte de umplere

a)
645
Pentru fiecare gaz care trebuie transportat, trebuie s se examineze, dac indica iile de pe placa
cisternei (a se vedea 6.8.2.5.1 i 6.8.3.5.1 - 6.8.3.5.5) corespund cu indica iile de pe panoul vagonului
(a se vedea 6.8.2.5.2, 6.8.3.5.6 i 6.8.3.5.7). În cazul vagoanelor-cistern cu utilizare multipl , trebuie
controlat în special dac pe ambele laturi ale vagonului panourile rabatabile sunt vizibile i fixate cu
dispozitivele men ionate la 6.8.3.5.7.În nici un caz, limitele înc rc turii de pe panoul vagonului nu
trebuie s dep easc masa maxim admisibil de umplere de pe placa cisternei.
b)
Ultima marf înc rcat trebuie stabilit fie pe baza indica iilor din documentul de transport, fie prin
analiz . În caz de necesitate, cisterna trebuie cur at .
c)
Masa restului înc rc turii trebuie stabilit (spre exemplu prin cânt rire) i luat în considerare în
momentul stabilirii cantit ii de umplut, astfel încât vagonul-cistern s nu fie supraumplut sau
supraînc rcat.
d)
Trebuie verificat etan eitatea rezervorului i a accesoriilor, precum i capacitatea lor de func ionare.
4.3.3.4.2.
(rezervat)
Procedura de umplere
Dispozi iile directivelor de serviciu ale vagonului-cistern trebuie respectate la umplere

4.3.3.4.3.
(rezervat)
suri de control dup umplere

a)
Dup umplere, trebuie s se controleze cu dispozitive de control etalonate (spre exemplu prin
cânt rire pe o bascul etalonat ), dac vagonul este supraumplut sau supraînc rcat. Vagoanele-
cistern supraumplute sau supraînc rcate trebuie s fie imediat golite f pericol, pân când se
atinge cantitatea admisibil de umplere.
b)
Presiunea par ial a gazelor inerte în faz gazoas nu trebuie s fie mai mare de 0,2 MPa (2 bar) sau
presiunea manometric în faz gazoas nu trebuie s dep easc cu mai mult de 0,1 MPa (1 bar)
tensiunea de vapori (absolut ) a gazului lichid la temperatura fazei lichide;. pentru Nr. ONU 1040 oxid
de etilen cu azot se poate aplica totu i o presiune total maxim de 1 Mpa (10 bar).
c)
Pentru vagoanele cu golire pe la partea de jos, trebuie s se controleze dup umplere, dac
obturatoarele interioare sunt închise suficient.
d)
Înaintea instal rii flan elor oarbe sau a altor dispozitive la fel de eficace, trebuie controlat
etan eitatea vanelor; eventualele neetan eit i trebuie eliminate prin m suri corespunz toare.
e)
La extremitatea tubulaturii trebuie instalate flan e oarbe sau alte dispozitive la fel de eficace. Aceste
dispozitive de închidere trebuie prev zute cu garnituri de etan eizare corespunz toare. Ele trebuie s
fie închise, utilizându-se toate elementele prev zute în concep ia lor.
f)
Apoi trebuie s se procedeze la un control vizual final al vagonului, al echipamentului i al marcajului
i trebuie s se verifice c nu se produce nici o scurgere de materie de umplere.
4.3.4.
Dispozi ii speciale care se aplic claselor 3 pân la 9
4.3.4.1.
Codificarea, anexa ra ionalizat i clasificarea cisternelor
4.3.4.1.1.
Codificarea cisternelor
Cele 4 p i ale codului cistern indicat în coloana (12) a tabelului A din capitolul 3.2, au urm toarele
semnifica ii:
Partea Descriere Cod cistern
646
1 Tipuri de cistern L cistern pentru materii în stare lichid (materii
= lichide sau materii solide, predate la transport în
stare topit )
S cistern pentru materie în stare solid
= (pulverulent sau granular )
2 Presiuni de calcul G presiunea minim de calcul conform
= prescrip iilor generale de la .6.8.2.1.14,
1,5; 2,65; 4; 10; 15 sau 21 = presiunea minim de
calcul în bar (a se vedea .6.8.2.1.14)
3 Orificii (a se A cistern cu orificii de umplere i de golire pe la
vedea 6.8.2.2.2) = partea de jos cu 2 dispozitive de închidere
B cistern cu orificii de umplere i de golire pe la
= partea de jos cu 3 dispozitive de închidere
C cistern cu orificii de umplere i de golire pe la
= partea de sus care nu au decât orificii de
cur are situate sub nivelul lichidului
D cistern cu orificii de umplere i de golire pe la
= partea de sus f orificii de cur are situate sub
nivelul lichidului
4 Dispozitive de V cistern cu dispozitiv de respira ie (conform
siguran / supape = .6.8.2.2.6), f dispozitiv de protec ie contra
de siguran propag rii fl rii, sau cistern care nu rezist
la presiunea generat de explozie
F cistern cu dispozitiv de respira ie (conform
= 6.8.2.2.6) echipat cu un dispozitiv de protec ie
contra propag rii fl rii sau cistern care
rezist la presiunea generat de o explozie
N cistern f dispozitiv de respira ie (conform
= 6.8.2.2.6) i care nu este închis ermetic,
H cistern închis ermetic (a se vedea defini ia de
= la 1.2.1)
4.3.4.1.2.
Anexa ra ionalizat pentru repartizarea codurilor cistern la grupele de materii i clasificarea
cisternelor
NOT
. Anumite materii i anumite grupe de materii nu sunt incluse în aceast anex
ra ionalizat , a se vedea 4.3.4.1.3.
Anex ra ionalizat
Grupa de materii autorizate
Cod
cistern Clasa Cod de clasificare Grupa de ambalare
MATERII LICHIDE
LGAV 3 F2 III
9 M9 III
LGBV 4.1 F2 II, III
5.1 O1 III
9 M6 III
9 M11 III
precum i grupele de materii autorizate pentru codul-cistern LGAV
LGBF 3 F1 II
presiunea de vapori la 50°C <= 1,1 bar
3 F1 III
3 D II
presiunea de vapori la 50°C <= 1,1 bar
3 D III
647
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern LGAV i LGBV
L1,5BN 3 F1 II
presiunea de vapori la 50°C > 1,1 bar
3 F1 III
punct de aprindere < 23°C, vâscoase, presiunea de vapori la 50°C > 1,1 bar
punct de fierbere > 35°C
3 D II
presiunea de vapori la 50°C > 1,1 bar
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern LGAV, LGBV i LGBF
L4BV 5.1 O1 -
L4BN 3 F1 I, III
Punct de fierbere <= 35°C
3 FC III
3 D I
5,1 O1 I, II
5,1. OT1 I
8 C1 II, III
8 C3 II, III
8 C4 II, III
8 C5 II, III
8 C7 II, III
8 C8 II, III
8 C9 II, III
8 C10 II, III
8 CF1 II
8 CF2 II
8 CS1 II
8 CW1 II
8 CW2 II
8 CO1 II
8 CO2 II
8 CT1 II, III
8 CT2 II, III
8 CFT II
8 M11 III
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern LGAV, LGBV, LGBF i L1, 5BN
L4BH 3 FT1 II, III
3 FT2 II
3 FC II
3 FTC II
6.1 T1 II, III
6.1 T2 II, III
6.1 T3 II, III
6.1 T4 II, III
6.1 T5 II, III
6.1 T6 II, III
6.1 T7 II, III
6.1 TF1 II
6.1 TF2 II, III
6.1 TF3 II
6.1 TS II
6.1 TW1 II
6.1 TW2 II
6.1 TO1 II
6.1 TO2 II
648
6.1 TC1 II
6.1 TC2 II
6.1 TC3 II
6.1 TC4 II
6.1 TFC II
6.2 I4
9 M2 II
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern LGAV, LGBV, LGBF, L1, 5BN i L4BN
L4DH 4.2 S1 II, III
4.2 S3 II, III
4.2 ST1 II, III
4.2 ST3 II, III
4.2 SC1 II, III
4.2 SC3 II, III
4.3 W1 II, III
4.3 WF1 II, III
4.3 WT1 II, III
4.3 WC1 II, III
8 CT1 II, III
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern LGAV, LGBV, LGBF, L1, 5BN, L4BN i
L4BH
L10BH 8 C1 I
8 C3 I
8 C4 I
8 C5 I
8 C7 I
8 C8 I
8 C9 I
8 C10 I
8 CF1 I
8 CF2 I
8 CS1 I
8 CW1 I
8 CW2 I
8 CO1 I
8 CO2 I
8 CT1 I
8 CT2 I
8 COT I
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern LGAV, LGBV, LGBF, L1, 5BN, L4BN i
L4BH
L10CH 3 FT1 I
3 FT2 I
3 FC I
3 FTC I
6.1a) T1 I
6.1a) T2 I
a)
6.1 T3 I
a)
6.1 T4 I
6.1a) T5 I
a)
6.1 T6 I
6.1a) T7 I
a)
6.1 TF1 I
a)
6.1 TF2 I
649
6.1a) TF3 I
a)
6.1 TS I
6.1a) TW1 I
a)
6.1 TO1 I
a)
6.1 TC1 I
6.1a) TC2 I
a)
6.1 TC3 I
6.1a) TC4 I
a)
6.1 TFC I
a)
6.1 TFW I
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern LGAV, LGBV, LGBF, L1, 5BN, L4BN, L4BH
i L10BH
a)
Trebuie afectat codul-cistern L15CH materiilor care prezint o valoare a lui CL50 mai mic sau egal cu
200 ml/m3 i o concentra ie saturat de vapori mai mare sau egal cu 500 CL50
L10DH 4.3 W1 I
4.3 WF1 I
4.3 WT1 I
4.3 WC1 I
4.3 WFC I
5.1 OTC I
8 CT1 I
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern LGAV, LGBV, LGBF, L1, 5BN, L4BN,
L4BH,L4DH, L10BH i L10CH
L15CH 3 FT1 I
6.1b) T1 I
6.1b) T4 I
b)
6.1 TF1 I
b)
6.1 TW1 I
b)
6.1 TO1 I
b)
6.1 TC1 I
b)
6.1 TC3 I
b)
6.1 TFC I
b)
6.1 TFW I
ca i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern cu LGAV, LGBV, LGBF, L1, 5bN, L4BN, L4BH,
L10BH i L10CH 111 t
b)
Trebuie s se afecteze acest cod-cistern materiilor care prezint o valoare a lui CL50 mai mic sau egal
cu 200 ml/m3 i o concentra ie saturat de vapori mai mare sau egal cu 500 CL50.
L21DH 4.2 S1 I
4.2 S3 I
4.2 SW I
4.2 ST3 I
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern LGAV, LGBV, LGBF, L1, 5BN, L4BN, L4BH,
L4DH, L10BH, L10CH L10DH i L15CH
MATERII SOLIDE
SGAV 4.1 F1 III
4.1 F3 III
4.2 S2 II, III
4.2 S4 III
5.1 O2 II, III
8 C2 II, III
8 C4 III
650
8 C6 III
8 C8 III
8 C10 II, III
8 CT2 III
9 M7 III
9 M11 II, III
SGAN 4.1 F1 II
4.1 F3 II
4.1 FT1 II, III
4.1 FT2 II, III
4.1 FC1 II, III
4.1 FC2 II, III
4.2 S2 II
4.2 S4 II, III
4.2 ST2 II, III
4.2 ST4 II, III
4.2 SC2 II, III
4.2 SC4 II, III
4.3 W2 II, III
4.3 WS II, III
4.3 WF2 II
4.3 WT2 II, III
4.3 WC2 II, III
5.1 O2 II, III
5.1 OT2 II, III
5.1 OC2 II, III
8 C2 II
8 C4 II
8 C6 II
8 C8 II
8 C10 II
8 CF2 II
8 CS2 II
8 CW2 II
8 CO2 II
8 CT2 II
9 M3 III
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern SGAV,
SGAH 6.1 T2 II, III
6.1 T3 II, III
6.1 T5 II, III
6.1 T7 II, III
6.1 T9 II
6.1 TF3 II
6.1 TS II
6.1 TW2 II
6.1 TO2 II
6.1 TC2 II
6.1 TC4 II
9 M1 II, III
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern SGAV i SGAN
S4AH 9 M2 II
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern SGAV, SGAN i SGAH
S10AN 8 C2 I
651
8 C4 I
8 C6 I
8 C8 I
8 C10 I
8 CF2 I
8 CS2 I
8 CW2 I
8 C02 I
8 CT2 I
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern SGAV i SGAN
S10AH 6.1 T2 I
6.1 T3 I
6.1 T5 I
6.1 T7 I
6.1 TS I
6.1 TW2 I
6.1 TO2 I
6.1 TC2 I
6.1 TC4 I
precum i grupele de materii autorizate pentru codurile-cistern SGAV, SGAN, SGAH i S10AN
Clasificarea cisternelor
Cisternele care au alte coduri cistern decât cele indicate în acest tabel sau în tabelul A, de la
capitolul 3.2, pot fi de asemenea, utilizate cu condi ia ca
fiecare element (valoare numeric sau liter ) a p ilor 1 pân la 4 a acestor coduri cistern s
corespund unui nivel de siguran echivalent sau superior elementului corespunz tor din codul
cistern indicat în tabelul A, de la capitolul 3.2, în ordinea crescând urm toare:
Partea 1: Tipuri de cisterne S -> L.
Partea 2: Presiunea de calcul
G -> 1,5 -> 2,65 -> 4 -> 10 -> 15 -> 21 bar
Partea 3: Orificii
A -> B -> C -> D
Partea 4: Supape/dispozitive de siguran
V -> F -> N -> H
De exemplu,
-
o cistern care corespunde codului L10CN este autorizat pentru transportul unei materii la care a fost
repartizat codul cistern L4BN.
-
o cistern care corespunde codului L4BN este autorizat pentru transportul unei materii la care a fost
repartizat codul cistern SGAN.
NOT
. Ordinea clasific rii nu ine cont de eventualele dispozi ii speciale pentru
fiecare rubric (a se vedea 4.3.5 i 6.8.4)
652
4.3.4.1.3.
Materiile i grupele de materii urm toare, pentru care figureaz semnul "(+)" dup codul cisternei în
coloana (12) din tabelul A de la capitolul 3.2, sunt supuse unor exigen e speciale. În acest caz,
folosirea alternativ a cisternelor pentru alte materii i grupe de materii nu este autorizat , decât dac
acest lucru este specificat în certificatul de agrement de tip. Pot fi totu i utilizate cisternele care
îndeplinesc exigen e sporite conform dispozi iilor care figureaz la sfâr itul tabelului de la 4.3.4.1.2
inându-se cont de dispozi iile speciale indicate în coloana (13) din tabelul A de la capitolul 3.2.
Prescrip iile pentru aceste cisterne sunt date de codurile cistern urm toare completate prin
dispozi iile speciale corespunz toare indicate în coloana (13) din tabelul A de la capitolul 3.2.
a)
(rezervat).
b)
Clasa 4.1:
Nr. ONU 2448 sulf topit: cod cistern LGBV

c)
Clasa 4.2:
Nr. ONU 1381 fosfor alb sau galben, uscat, acoperit cu ap sau în solu ie: cod cistern L10DH
Nr. ONU 2447 fosfor alb, topit: cod cistern L10DH

d)
Clasa 4.3:
Nr. ONU 1389 amalgam de metale alcaline lichid, Nr. ONU 1391 dispersie de metale alcaline sau Nr.
ONU 1391 dispersie de metale alcalino-p mântoase, Nr. ONU 1392 amalgam de metale alcalino-
mântoase, lichid, Nr. ONU 1415 litiu, Nr. ONU 1420 aliaje metalice de potasiu, lichide, Nr. ONU
1421 aliaj lichid de metale alcaline n.s.a., Nr. ONU 1422 aliaje de potasiu i sodiu, lichide, Nr. ONU
1428 sodiu, Nr. ONU 2257 potasiu: cod cistern L10BN,
Nr. ONU 1407 cesiu i Nr. ONU 1423 rubidiu: cod cistern L10CH
Nr. ONU 3401 amalgam de metale alcaline, solid, Nr. ONU 3402 amalgam de metale alcalino-
mântoase, solid, Nr. ONU 3403 aliaje metalice de potasiu, solide, Nr. ONU 3404 aliaje de potasiu i
sodiu, solide i Nr. ONU 3482 dispersie de metale alcaline, inflamabil sau Nr. ONU 3482 dispersie de
metale alcalino-p mântoase, inflamabil : cod cistern L10BN
Nr. ONU 1402 carbur de calciu, grupa de ambalare I: cod cistern : S2,65AN.
e)
Clasa 5.1:
Nr. ONU 1873 acid percloric 50-72%: cod cistern L4DN
Nr. ONU 2015 peroxid de hidrogen în solu ie apoas stabilizat , care con ine peste 70% peroxid de
hidrogen: cod cistern L4DV
Nr. ONU 2015 peroxid de hidrogen în solu ie apoas stabilizat , care con ine peste 60%, dar nu mai
mult de 70% peroxid de hidrogen: cod cistern L4BV
Nr. ONU 2014 peroxid de hidrogen în solu ie apoas , care con ine peste 20%, dar nu mai mult de
60% peroxid de hidrogen, Nr. ONU 3149 peroxid de hidrogen i acid peroxiacetic în amestec,
stabilizat: cod cistern L4BV
Nr. ONU 2426 nitrat de amoniu, lichid, solu ie cald concentrat cu peste 80%, dar nu mai mult de
93%: cod cistern L4BV;
Nr. ONU 3375 nitrat de amoniu în emulsie, suspensie sau gel, lichid: cod cistern LGAV
653
Nr. ONU 3375 nitrat de amoniu în emulsie, suspensie sau gel, solid: cod cistern SGAV
f)
Clasa 5.2:
Nr. ONU 3109 peroxid organic de tip F, lichid: cod cistern L4BN
Nr. ONU 3110 peroxid organic de tip F, solid: cod S4AN

g)
Clasa 6.1:
Nr. ONU 1613 cianur de hidrogen în solu ie apoas i Nr. ONU 3294 cianur de hidrogen în solu ie
alcoolic : cod cistern L15DH
h)
Clasa 7:
toate materiile: cistern special
Exigen e minime pentru lichide: cod cistern L2, 65CN, pentru solide: cod cistern S2, 65AN.
Prin derogare de la prescrip iile generale ale acestui paragraf, cisternele utilizate pentru materiile
radioactive pot fi utilizate i pentru transportul altor materii atunci când sunt respectate prescrip iile de
la . 5.1.3.2.
i)
Clasa 8:
Nr. ONU 1052 fluorur de hidrogen anhidr i Nr. ONU 1790 acid fluorhidric care con ine peste 85%
fluorur de hidrogen: cod cistern L21DH
Nr. ONU 1744 brom sau Nr. ONU 1744 brom în solu ie: cod cistern L21DH
Nr. ONU 1791 hipoclorit în solu ie i Nr. ONU 1908 clorit în solu ie: cod cistern L4BV
4.3.4.1.4.
(rezervat)
Containerele cistern sau cutiile mobile cistern , destinate transportului de de euri lichide conforme
prescrip iilor capitolului 6.10 i echipate cu dou dispozitive de închidere conform 6.10.3.2, trebuie s
fie repartizate la codul cistern L4AH. Dac cisternele respective sunt echipate pentru transport
alternativ de materii lichide i solide, ele trebuie s fie repartizate la codurile combinate L4AH+S4AH
4.3.4.2.
Dispozi ii generale
4.3.4.2.1.
În cazul înc rc rii produselor în stare cald , temperatura la suprafa a exterioar a cisternei sau a
izola iei termice a rezervorului sau a termoizola iei, nu trebuie s dep easc 70°C în timpul
transportului.
4.3.4.2.2.
Conductele de leg tur între cisternele mai multor vagoane-cistern independente, legate între ele (de
exemplu tren complet), trebuie s fie goale în timpul transportului.
(rezervat)
4.3.4.2.3.
Atunci când cisternele agreate pentru gazele lichefiate din clasa 2, sunt agreate i pentru materii
lichide din alte clase, banda portocalie prev zut la 5.3.5 trebuie s fie acoperit sau f cut de
nerecunoscut într-un mod corespunz tor, pentru a nu mai fi vizibil cu ocazia transportului acestor
lichide. La transportul acestor lichide, men iunile conform paragrafelor 6.8.3.5.6 b) sau c) nu trebuie s
mai fie vizibile pe cele dou p i ale vagonului-cistern sau pe panouri.
(rezervat)
4.3.5.
Dispozi ii speciale
654
Atunci când sunt indicate la o rubric în coloana (13) din tabelul A de la capitolul 3.2, se aplic
dispozi iile speciale urm toare:
TU1 Cisternele nu trebuie prezentate la transport decât dup solidificarea total a materiei i dup
acoperirea ei cu un gaz inert. Cisternele goale, necur ate, care au con inut aceste materii, vor trebui
fie umplute cu un gaz inert.
TU2 Materia trebuie acoperit cu un gaz inert. Cisternele goale, necur ate, care au con inut aceste
materii, vor trebui s fie umplute cu un gaz inert.
TU3 Interiorul rezervorului i toate p ile care pot intra în contact cu materia trebuie p strate în stare
curat . Nici un lubrifiant care poate forma cu materia combina ii periculoase, nu trebuie s fie utilizat
pentru pompe, supape sau alte dispozitive.
TU4 Aceste materii se vor afla în timpul transportului sub un strat de gaz inert a c rui presiune, va fi
de cel pu in 50 kPa (0,5 bar) (presiune manometric ).
Când sunt predate la transport, cisternele goale, necur ate, care con in aceste materii, trebuie s fie
umplute cu un gaz inert care are o presiune de cel pu in 50 kPa (0,5 bar)
TU5 (rezervat)
TU6 Nu este admis la transport în cisterne, vagoane-baterie i CGEM dac valoarea CL50 este mai
mic de 200 ppm.
TU7 Materialele folosite pentru a asigura etan eitatea garniturilor sau între inerea dispozitivelor de
închidere, trebuie s fie compatibile cu con inutul.
TU8 Nu trebuie utilizat o cistern din aliaj de aluminiu pentru transport, decât dac aceast cistern
nu este repartizat exclusiv pentru acest transport i cu condi ia ca acetaldehida s nu aib acid.
TU9 Nr. ONU 1203 benzin cu o presiune de vapori mai mare de 110 kPa (1,1 bar), f s
dep easc 150 kPa (1,5 bar), la 50°C, poate fi transportat i în cisterne care sunt calculate conform
. 6.8.2.1.14 a) i al c ror echipament este în conform cu . 6.8.2.2.6.
TU10 (rezervat)
TU11 La umplere, temperatura acestei materii nu trebuie s dep easc 60°C. Este admis o
temperatur maxim de umplere de 80°C, cu condi ia s fie evitate sursele de aprindere i s fie
respectate urm toarele condi ii. O dat umplerea terminat , cisternele trebuie puse sub presiune (de
exemplu cu ajutorul aerului comprimat), pentru a li se verifica etan eitatea. Trebuie s se asigure ca în
timpul transportului s nu se formeze nici o sc dere de presiune. Înainte de golire, trebuie s se
asigure c presiunea din cisterne s fie întotdeuna mai mare decât presiunea atmosferic . Dac nu
este cazul, înainte de golire, trebuie injectat în untru un gaz inert.
TU12 În cazul schimb rii utiliz rii, rezervoarele i echipamentele acestora vor fi cur ate cu grij de
orice reziduu înainte i dup transportul acestei materii.
TU13 În cisterne nu trebuie s existe impurit i în momentul umplerii. Echipamentele de serviciu, cum
ar fi vanele i evile exterioare trebuie s fie golite dup umplerea sau golirea cisternei.
TU14 Capacele de protec ie ale dispozitivelor de închidere trebuie s fie înz vorâte pe timpul
transportului.
TU15 Cisternele nu trebuie utilizate pentru transportul m rfurilor alimentare, al altor obiecte de
consum i al alimentelor pentru animale.
TU16 Cisternele goale, necur ate, vor trebui, în momentul în care sunt prezentate pentru transport s
fie:
-
655
umplute cu azot;
-
umplute cu ap , la nivel de cel pu in 96% i cel mult 98% din capacitatea lor; între 1 octombrie i 31
martie, aceast ap va trebui s con in destul agent antigel pentru a face imposibil înghe area apei
în cursul transportului; agentul antigel nu trebuie s aib ac iune coroziv i s nu fie susceptibil de a
reac iona cu fosforul.
TU17 Nu trebuie transportat decât în vagoane-baterie sau CGEM ale c ror elemente sunt alc tuite din
recipiente.
TU18 Gradul de umplere trebuie s r mân sub o valoare la care, atunci când con inutul este adus la
temperatura la care presiunea de vapori egaleaz presiunea de deschidere a supapelor de siguran ,
volumul lichidului ar atinge 95% din capacitatea cisternei la aceast temperatur . Prescrip ia de la
.4.3.2.3.4 nu se aplic .
TU19 Cisternele pot fi umplute la 98%, la temperatura de umplere i la presiunea de umplere.

Dispozi ia de la . 4.3.2.3.4 nu se aplic .
TU20 (rezervat)
TU21 Dac se folose te apa ca agent de protec ie, materia trebuie acoperit cu un strat de ap de cel
pu in 12 cm grosime în momentul umplerii; gradul de umplere, la temperatura de 60°C, nu trebuie s
dep easc 98%. Dac se folose te azotul ca agent de protec ie, gradul de umplere, la 60°C, nu
trebuie s dep easc 96%. Spa iul care r mâne trebuie umplut cu azot, astfel încât presiunea s nu
scad niciodat sub presiunea atmosferic , chiar i dup r cire. Cisterna trebuie închis astfel încât
nu se produc nici o scurgere de gaz.
TU22 Cisternele nu trebuie umplute decât pân la 90% din capacitate; pentru lichide la o temperatur
medie a lichidului de 50°C, trebuie s mai r mân o rezerv de umplere de 5%.
TU23 Gradul de umplere pe litru de capacitate nu trebuie s dep easc 0,93 kg, dac umplerea se
face pe baza masei. Dac umplerea se face în volum, gradul de umplere nu trebuie s dep easc
85%.
85%.
85%.
TU26 Gradul de umplere nu trebuie s dep easc 85%.
TU27 Cisternele nu trebuie s fie umplute decât pân la 98% din capacitatea lor.
TU28 Cisternele nu trebuie s fie umplute decât pân la 95% din capacitatea lor, temperatura de
referin fiind de 15°C.
TU29 Cisternele nu trebuie umplute decât pân la 97% din capacitatea lor, i temperatura maxim
dup umplere nu trebuie s dep easc 140°C.
TU30 Cisternele trebuie umplute a a cum este stabilit în procesul verbal de expertiz pentru
agrementul prototipului cisternei, dar cel mult pân la 90% din capacitatea lor.
TU31 Cisternele nu trebuie umplute decât la 1 kg pe litru de capacitate.
TU32 Cisternele nu trebuie umplute decât la maxim 88% din capacitatea lor.
656
TU33 Cisternele nu trebuie umplute decât la cel pu in 88% i la cel mult 92% sau la 2,86 kg pe litru de
capacitate.
TU34 Cisternele nu trebuie umplute decât la maximum 0,84 kg pe litru de capacitate.
TU35 Vagoanele-cistern , cisternele amovibile i containerele-cistern , goale, necur ate, care au

con inut aceste materii nu sunt supuse prescrip iilor RID decât dac au fost luate m suri
corespunz toare pentru compensarea eventualelor riscuri.
TU36 Gradul de umplere conform . 4.3.2.2 la temperatura de referin de 15°C, nu trebuie s

dep easc 93% din capacitate.
TU37 Transportul în cisterne este limitat pentru materiile care con in agen i patogeni care pot provoca
o maladie uman sau animal dar care, nu constituie un pericol grav i contra c rora, cu toate c sunt
capabile s provoace o infectare grav prin expunere, se iau m suri eficiente de tratament i
profilaxie, astfel încât riscul de propagare al infec iei s fie limitat (adic risc moderat pentru individ i
sc zut pentru colectivitate)
TU38 Procedur dup func ionarea elementelor de absorb ie a energiei
Dup deformarea plastic a elementelor de absorb ie a energiei conform .6.8.4, dispozi ia special TE
22, vagonul-cistern sau vagonul-baterie trebuie îndrumat imediat c tre un atelier, dup ce a fost
examinat.
Dac starea vagonului-cistern sau a vagonului baterie înc rcate permite s suporte tampon rile
rezultate din exploatarea feroviar normal , de exemplu dup înlocuirea tampoanelor existente care
incorporeaz dispozitive de absorb ie a energiei, cu tampoane normale, sau dup blocarea provizorie
a elementelor de absorb ie de energie deteriorate, ele pot fi îndrumate, dup examinare, pân la locul
de golire i apoi c tre atelier.
Vagoanele-cistern sau vagoanele-baterie trebuie s fie prev zute cu o indica ie conform c reia
elementele de absorb ie de energie sunt scoase din serviciu.
(rezervat)
TU39 Capacitatea de transport în cisterne trebuie s fie demonstrat . Metoda de evaluare a acestei
capacit i trebuie s fie agreat de autoritatea competent . O metod este proba 8 d) din seria 8 (a se
vedea Manualul de probe i criterii, Partea 1, subsec iunea 18.7)
Materiile nu trebuie s sta ioneze în cistern peste un termen limit care ar putea conduce la
precipitarea lor. Trebuie luate m suri corespunz toare (cur are, etc.) pentru a împiedica acumularea
i depozitarea materiilor în cistern .
TU 40 Nu trebuie s fie transportat decât într-un vagon baterie sau CGEM ale c ror elemente sunt
compuse din recipiente f sudur .
CAPITOLUL 4.4
Utilizarea containerelor-cistern inclusiv a cutiilor mobile

cistern ale c ror rezervoare sunt construite din material plastic
armat cu fibr
NOT
. Pentru cisternele mobile i CGEM-urile tip «UN» (ONU), a se vedea capitolul 4.2,
pentru vagoanele cistern , cisternele amovibile, containerele cistern i cutiile
mobile cistern ale c ror rezervoare sunt construite din materiale metalice,
precum i vagoanele baterie i containerele de gaze cu elemente multiple (CGEM)
altele decât CGEM tip «UN» (ONU), a se vedea capitolul 4.3, pentru cisternele de
de euri care opereaz sub vid, a se vedea capitolul 4.5.
657
4.4.1.
Generalit i
Transportul materiilor periculoase în containere-cistern , inclusiv în cutii mobile cistern , ale c ror
rezervoare sunt construite din material plastic armat cu fibre, este autorizat numai dac sunt
îndeplinite urm toarele condi ii:
a)
materia apar ine claselor 3, 5.1, 6.1, 6.2, 8 sau 9;
b)
presiunea maxim de vapori (presiunea absolut ) materiei la 50°C nu dep te 110 kPa (1,1 bar);
c)
transportul materiei în cisterne metalice este autorizat în mod expres în conformitate cu 4.3.2.1.1;
d)
presiunea de calcul indicat pentru aceast materie în a doua partea a codului cistern din coloana
(12) a tabelului A de la capitolul 3.2 nu dep te 4 bar (a se vedea i 4.3.4.1.1) i;
e)
containerul cistern , inclusiv cutiile mobile cistern , sunt conforme dispozi iilor capitolului 6.9, care se
aplic la transportul materiei.
4.4.2.
Serviciu
4.4.2.1.
Se aplic dispozi iile de la 4.3.2.1.5. la 4.3.2.2.4, 4.3.2.3.3 la 4.3.2.3.6, 4.3.2.4.1, 4.3.2.4.2, 4.3.4.1 i
4.3.4.2.
4.4.2.2.
Temperatura materiei transportate nu trebuie s dep easc , în momentul umplerii, temperatura
maxim de serviciu indicat pe placa cisternei, men ionat la 6.9.6.
4.4.2.3.
Dac se aplic la transportul în cisterne metalice, se aplic i dispozi iile speciale (TU) de la 4.3.5.,
a cum se indic în coloana (13) a tabelului A de la capitolul 3.2.
CAPITOLUL 4.5
Utilizarea cisternelor de de euri care opereaz sub vid
NOT
. Pentru cisternele mobile i CGEM-urile tip «UN» (ONU), a se vedea capitolul 4.2;
pentru vagoanele cistern , cisternele amovibile, containerele cistern i cutiile
mobile cistern , ale c ror rezervoare sunt construite din materiale metalice,
vagoanele baterie i containerele de gaze cu elemente multiple (CGEM), altele
decât CGEM tip «UN» (ONU), a se vedea capitolul 4.3, pentru containerele cisterne
din material plastic armat cu fibre, a se vedea capitolul 4.4.
4.5.1.
Utilizare
4.5.1.1.
De eurile constituite din materiile din clasele 3, 4.1, 5.1, 6.1, 6.2, 8 i 9 pot fi transportate în cisterne
de de euri care opereaz sub vid conform capitolului 6.10, dac dispozi iile capitolului 4.3 autorizeaz
transportul în containere cistern sau în cutii mobile cisterne.
Materiile încadrate la codul cistern L4BH în coloana (12) din tabelului A de la capitolul 3.2 sau la un
alt cod cistern autorizat conform clasific rii de la 4.3.4.1.2, pot fi transportate în cisterne de de euri
care opereaz sub vid cu litera "A" sau "B", care figureaz în partea a 3-a codului cistern .
4.5.2.
Serviciu
4.5.2.1.
Dispozi iile capitolului 4.3, cu excep ia acelor de la 4.3.2.2.4 i 4.3.2.3.3, se aplic la transportul în
cisterne de de euri care opereaz sub vid i sunt completate de dispozi iile de la 4.5.2.2 pân la
4.5.2.5, de mai jos.
4.5.2.2.
658
Pentru transportul de lichide care, prin punctul lor de aprindere, r spund criteriilor clasei 3, cisternele
pentru de euri care opereaz sub vid trebuie s fie umplute cu ajutorul dispozitivelor de umplere care
descarc în cistern la un nivel inferior. Trebuie s fie luate m suri pentru a reduce vaporizarea la
maximum.
4.5.2.3.
La golirea materiilor lichide inflamabile al c ror punct de aprindere este mai mic de 23°C, utilizând
presiunea aerului, presiunea maxim de serviciu este de 100 kPa (1 bar).
4.5.2.4.
Utilizarea cisternelor echipate cu un piston intern utilizat ca perete de compartimentare nu este
autorizat decât atunci când materiile situate de o parte i de alta a peretelui (pistonului) nu intr într-o
reac ie periculoas între ele (a se vedea 4.3.2.3.6).
4.5.2.5.
Trebuie s se asigure ca prezen a unui dispozitiv de aspirare s nu produc o modificare a st rii de
echilibru (pozi ia de repaus) în condi ii normale de transport.
PARTEA 5
Proceduri de expediere
CAPITOLUL 5.1
Dispozi ii generale
5.1.1.
Sfera de aplicare i dispozi ii generale
Aceast parte con ine dispozi iile privind expedierea m rfurilor periculoase, în ceea ce prive te
marcarea, etichetarea i documentarea i, dup caz, autorizarea expedierii i notific rile prealabile.
5.1.2.
Folosirea supraambalajelor
5.1.2.1.
a)
Un supraambalaj trebuie
(i)
poarte un marcaj care indic cuvântul 'SUPRAAMBALAJ' i
ii)
fie marcat cu num rul ONU precedat de literele "UN", cu se prevede pentru colete la 5.2.1.1 i
5.2.1.2, s fie etichetat, cu se prevede pentru colete de la sec iune 5.2.2, i s fie marcat cu marca
"substan e periculoase pentru mediu", dac este prev zut pentru colete în paragraful 5.2.1.8, pentru
fiecare marf periculoas con inut în supraambalaj;
numai dac numerele ONU, etichetele i marca "substan e periculoase pentru mediu", reprezentative
pentru toate m rfurile periculoase con inute în supraambalaje nu sunt vizibile, cu excep ia situa iei
când acest lucru este cerut la 5.2.2.1.11. Atunci când pentru acela i num r ONU, este cerut aceeasi
etichet sau marc pentru "substan e periculoase pentru mediu" pentru diferite colete, aceasta nu
trebuie s se aplice decât o dat .
b)
ge ile de orientare prezentate la 5.2.1.9 trebuie s fie aplicat pe cele dou p i opuse ale
supraambalajelor urm toare:
-
supraambalaje care con in colete care trebuie s fie etichetate conform 5.2.1.9.1, cu excep ia cazului
când etichetele r mân vizibile, i
-
supraambalaje care con in materii lichide în colete care nu trebuie s fie etichetate conform 5.2.1.9.2,
cu excep ia cazului când dispozitivele de închidere r mân vizibile.
5.1.2.2.
Fiecare colet cu m rfuri periculoase, care este con inut într-un supraambalaj, trebuie s fie conform
tuturor prescrip iilor aplicabile din RID. Func ia prev zut a fiec rui ambalaj nu trebuie s fie
compromis de supraambalaj.
659
5.1.2.3.
Fiecare colet care poart m rcile de orientare prescrise la 5.2.1.9 i care este supraambalat sau pus
într-un ambalaj mare trebuie s fie orientat în conformitate cu aceste m rci.
5.1.2.4.
Interdic iile de înc rcare în comun se aplic i acestor supraambalaje.
5.1.3.
Ambalaje (inclusiv GRV-uri i ambalaje mari), cisterne, vagoane pentru vrac i containere pentru vrac
goale, necur ate
5.1.3.1.
Ambalajele (inclusiv GRV-uri i ambalaje mari) cisternele (inclusiv vagoane-cistern , vagoane-baterie,
cisterne amovibile, cisterne mobile, containere-cistern , CGEM), vagoanele i containerele pentru
vrac goale, necur ate, nedegazate sau nedecontaminate, care au con inut m rfuri periculoase din
alte clase decât clasa 7, trebuie s fie marcate i etichetate sau placardate (pl ci-etichet ) ca i cum
ar fi pline.
NOT
. Pentru documentare a se vedea capitolul 5.4.
5.1.3.2.
Ambalajele, inclusiv GRV-urile i cisternele utilizate pentru transportul materiilor radioactive nu trebuie
serveasc depozit rii sau transportului altor m rfuri, cu excep ia cazului când au fost
decontaminate, astfel încât nivelul de activitate s fie mai mic de 0,4 Bq/cm 2 pentru emi torii beta i
gamma i pentru emi torii alfa de toxicitate redus , i de 0,04 Bq/cm2 pentru to i ceilal i emi tori alfa.
5.1.4.
Ambalarea în comun
Atunci când dou sau mai multe m rfuri periculoase sunt ambalate în comun în acela i ambalaj
exterior, coletul trebuie etichetat i marcat a a cum este prescris pentru fiecare marf . Atunci când se
cere aceea i etichet pentru m rfuri diferite, ea nu trebuie aplicat decât o singur dat .
5.1.5.
ABROGAT
5.1.5.1.
Prescrip ii care se aplic înaintea expedierilor
5.1.5.1.1.
Prescrip ii care se aplic înainte de prima expediere a unui colet Înainte de prima expediere a oric rui
colet, trebuie respectate prescrip iile de mai jos:
a)
Dac presiunea de calcul a înveli ului de siguran etan dep te 35 kPa (presiune manometric ),
trebuie s se verifice c înveli ul de siguran etan al fiec rui colet corespunde prescrip iilor de
proiectare aprobate, referitoare la capacitatea înveli ului de a- i p stra integritatea la aceast
presiune;
b)
Pentru fiecare colet de tip B(U), de tip B(M) i de tip C, i pentru fiecare colet care con ine materii
fisionabile, trebuie s se verifice ca, eficien a protec iei i a înveli ului i, dup caz, caracteristicile de
transfer de c ldur i eficien a sistemului de izolare, s se situeze în limitele aplicabile sau specificate
pentru modelul agreat;
c)
Pentru coletele care con in materii fisionabile, când pentru a îndeplini prescrip iile enun ate la 6.4.11.1,
sunt incluse otr vuri neutronice în mod expres drept componente ale coletului, trebuie s efectueze
verific ri care s permit confirmarea prezen ei i repartizarea acestor otr vuri neutronice.
5.1.5.1.2.
Prescrip ii care se aplic înaintea fiec rei expedieri a unui colet
Înaintea fiec rei expedieri a oric rui colet, trebuie s fie respectate prescrip iile de mai jos:
a)
Pentru fiecare colet, trebuie s se verifice dac sunt respectate toate prescrip iile enun ate în
dispozi iile corespunz toare din RID;
b)
Trebuie s se verifice dac leg turile de ridicare care nu îndeplinesc condi iile prescrip iilor enun ate la
6.4.2.2 au fost înl turate sau f cute într-un alt mod inutilizabile pentru ridicarea coletului, conform
6.4.2.3;
660
c)
Pentru fiecare colet care necesit aprobarea autorit ii competente, trebuie verificat dac toate
prescrip iile specificate în certificatele de aprobare sunt respectate;
d)
Coletele de tip B(U), de tip B(M) i de tip C trebuie s fie p strate pân când sunt suficient de aproape
de starea de echilibru pentru care s se dovedeasc conformitatea cu condi iile de temperatur i
presiune prescrise, cu excep ia cazului când o derogare de la aceste prescrip ii nu a f cut obiectul
unui agrement unilateral;
e)
Pentru coletele de tip B(U), de tip B(M) i de tip C, trebuie s se verifice printr-o inspec ie i/sau prin
probe corespunz toare, ca toate dispozitivele de închidere, vanele i celelalte orificii ale înveli ului de
siguran etan prin care con inutul radioactiv s-ar putea scurge, s fie bine închise i, dup caz,
sigilate a a cum au fost sigilate în momentul efectu rii probelor de conformitate prev zute la 6.4.8.8;
f)
Pentru fiecare materie radioactiv sub form special trebuie s se verifice dac sunt respectate toate
prescrip iile enun ate în certificatul de agrement i dispozi iile corespunz toare din RID;
g)
Pentru coletele care con in materii fisionabile, trebuie dup caz, luat m sura indicat la 6.4.11.4 b) i
trebuie f cute probele de control ale dispozitivului de închidere fiec rui colet, indicate la 6.4.11.7;
h)
Pentru fiecare materie radioactiv cu dispersabilitate redus , trebuie s se verifice dac sunt
respectate toate prescrip iile enun ate în certificatul de agrement i dispozi iile corespunz toare din
RID.
5.1.5.1.
Aprobarea expedierilor i notificare
5.1.5.1.1.
Generalit i
Pe lâng agrementul modelelor de colete conforme prescrip iilor de la capitolul 6.4, se cere i
aprobarea multilateral a expedi iilor în anumite cazuri (5.1.5.1.2 i 5.1.5.1.3). În anumite condi ii, este
necesar i notificarea expedi iei autorit ilor competente (5.1.5.1.4).
5.1.5.1.2.
Aprobarea expedi iilor
O aprobare multilateral este cerut pentru:

a)
expedierea de colete de tip B(M) care nu sunt în conformitate cu prescrip iile enun ate la 6.4.7.5, sau
care sunt proiectate special pentru a permite aerisirea intermitent prescris ;
b)
expedierea de colete de tip B(M) care con in materii radioactive cu o activitate mai mare de 3000 A1
sau de 3000 A2, dup caz, sau de 1000 TBq, fiind re inut cea mai mic dintre cele dou valori;
c)
expedierea de colete care con in materii fisionabile, dac suma indicilor de siguran -criticitate a
coletelor dintr-un singur vagon sau container dep te 50 i;
Autoritatea competent poate totu i autoriza transportul pe teritoriul care e de competen a sa, f o
aprobare de expediere, printr-o dispozi ie explicit de agrement a modelului (vezi 5.1.5.2.1)
5.1.5.1.3.
Aprobarea expedi iilor prin aranjament special
O autoritate competent poate aproba dispozi ii în virtutea c rora, o expedi ie care nu îndepline te
toate prescrip iile aplicabile din RID, poate fi transportat , aplicându-se un aranjament special (a se
vedea 1.7.4).
5.1.5.1.4.
Notific ri
O notificare c tre autorit ile competente este necesar :

a)
Înainte de prima expediere a unui colet care necesit aprobarea autorit ii competente, expeditorul
trebuie s vegheze pentru ca o copie dup fiecare certificat eliberat de autoritatea competent , care
661
se aplic acestui model de colet, s fi fost trimise spre aprobare autorit ii competente din ara de
origine a transportului i autorit ii competente ale fiec rei ri prin sau pe teritoriul c reia expedi ia
trebuie transportat . Expeditorul nu trebuie s a tepte confirmarea primirii din partea autorit ii
competente, iar autoritatea competent nu trebuie s confirme primirea certificatului de model;
b)
Pentru orice expedi ie a tipurilor urm toare:
i)
colet de tip C, care con ine materii radioactive cu o activitate mai mare decât cea mai mic dintre
valorile de mai jos: 3000 A1 sau 3000 A2, dup caz, sau 1000 TBq;
ii)
colet de tip B(U) care con ine materii radioactive cu o activitate mai mare decât cea mai mic dintre
valorile de mai jos: 3000 A1 sau 3000 A2, dup caz, sau 1000 TBq;
iii)
colet de tip B(M);
iv)
transport sub aranjament special,
expeditorul trebuie s adreseze o notificare autorit ii competente din ara de origine a transportului i
autorit ii competente a fiec rui stat pe teritoriul c ruia expedi ia trebuie transportat . Aceast
notificare trebuie s parvin fiec rei autorit i competente înainte de începerea transportului, i, de
preferin , cel pu in cu 7 ( apte) zile înainte;
c)
Expeditorul nu este obligat s trimit o notificare separat dac informa iile cerute au fost incluse în
cererea de aprobare a expedi iei;
d)
Notificarea expedi iei trebuie s cuprind :
i)
informa ii suficiente, care s permit identificarea coletului sau coletelor, i în special toate numerele i
indicativele certificatelor aplicabile;
ii)
informa ii asupra datei de expediere, datei prev zut pentru sosire i itinerarul prev zut;
iii)
denumirea materiei (materiilor) radioactive sau al radionuclidului(izilor);
iv)
descrierea st rii fizice i a formei chimice a materiilor radioactive sau indica ia c este vorba de materii
radioactive sub form special , sau de materii radioactive cu dispersabilitate redus ;
v)
activitatea maxim a con inutului radioactiv în timpul transportului, exprimat în becquereli (Bq) cu
simbolul prefixului I corespunz tor (a se vedea 1.2.2.1). Pentru materiile fisionabile, masa materiei
fisionabile (sau masa fiec rui izotop fisionabil pentru amestecuri dup caz) în grame (g), sau în multipli
ai gramului, poate fi indicat în locul activit ii.
5.1.5.2.
Certificate eliberate de autoritatea competent
5.1.5.2.1.
Certificatele eliberate de autoritatea competent sunt necesare pentru:
a)
modelele utilizate pentru
i)
materiile radioactive sub form special ;
ii)
materiile radioactive cu dispersabilitate redus ;
iii)
coletele care con in 0,1 kg sau mai mult de hexafluorur de uraniu;
iv)
toate coletele care con in materii fisionabile, cu excep iile prev zute la 6.4.11.2;
v)
coletele de tip B(U) i coletele de tip B(M);
vi)
coletele de tip C;
b)
662
aranjamente speciale;
c)
anumite expedi ii (a se vedea 5.1.5.1.2)
Certificatele trebuie s confirme c prescrip iile corespunz toare sunt respectate, i, pentru
agrementele modelelor, trebuie s repartizeze o marc de identificare a modelului.
Certificatele de agrement a modelului de colet i autoriza ia de expediere pot fi combinate într-un

simplu certificat.
Certificatele i cererile de certificat trebuie s fie conforme cu prescrip iile de la 6.4.23.

5.1.5.2.2.
Înainte de efectuarea oric rei expedi ii în condi iile prev zute de certificat, expeditorul trebuie s
posede un exemplar din fiecare certificat cerut.
5.1.5.2.3.
Pentru modelele de colete pentru care nu se cere un certificat de agrement din partea autorit ii
competente, expeditorul trebuie, la cerere, s supun autorit ii competente examinarea documentelor
care dovedesc c modelul de colet este în conformitate cu prescrip iile aplicabile.
5.1.5.3.
Determinarea indicelui de transport (TI) i a indicelui de siguran -criticitate (CSI)
5.1.5.3.1
Indicele de transport pentru un colet, supraambalaj sau un container sau pentru materiile LSA-I sau
obiectele SCO-I neambalate este num rul ob inut în modul urm tor:
a)
Se determin intensitatea maxim de radia ii în milisievert pe or (mSv/h) la o distan de 1 m de
suprafe ele exterioare ale coletului, ale supraambalajului sau ale containerului, sau ale materiilor LSA-I
i a obiectelor SCO-I neambalate. Num rul ob inut trebuie înmul it cu 100 i num rul care rezult
constituie indicele de transport.
Pentru minereurile i concentratele de uraniu i de toriu, intensitatea de radia ie maxim în orice punct
situat la 1 m de suprafa a exterioar a înc rc turii poate s fie considerat ca egal cu:
0,4 mSv/h - pentru minereuri i concentrate fizice de uraniu i de toriu;
0,3 mSv/h - pentru concentrate chimice de toriu;
0,02 mSv/h - pentru concentrate chimice de uraniu, altele decât hexafluorura de uraniu.
b)
Pentru cisternele i containerele i materiile LSA-I i obiectele SCO-I neambalate, num rul ob inut în
urma opera iei de la a) trebuie s fie multiplicat cu factorul corespunz tor din tabelul 5.1.5.3.1.
c)
Num rul ob inut în urma opera iilor de la a) i b) de mai sus, trebuie s fie rotunjit la prima zecimal
superioar (de exemplu 1,13 devine 1,2), cu excep ia cazului unui num r egal sau mai mic de 0,05
care poate fi redus la 0.
Tabelul 5.1.5.3.1
: Factorii de multiplicare pentru cisterne, containere
i materii LSA-I i obiecte SCO-I, neambalate
Dimensiuni ale înc rc turiiâ) Factor de multiplicare

Pân la 1 m2 1
2 2
De la 1 m la 5 m 2
2 2
De la 5 m la 20 m 3
Peste 20 m2 10
â)
suprafa a celei mai mari sec iuni a înc rc turii
663
5.1.5.3.2
Indicele de transport pentru fiecare supraambalaj, container sau vagon de marf trebuie s fie
determinat fie prin însumarea indicilor de transport pentru toate coletele con inute, fie prin m surarea
direct a intensit ii de radia ie, exceptând cazul supraambalajelor nerigide pentru care indicele de
transport trebuie s fie determinat numai prin însumarea indicilor de transport ai tuturor coletelor.
5.1.5.3.3
CSI al fiec rui supraambalaj sau container trebuie s fie determinat prin însumarea CSI ai tuturor
coletelor con inute. Aceea i procedur trebuie aplicat i pentru determinarea sumei totale a CSI dintr-
o expedi ie sau dintr-un vagon.
5.1.5.3.4
Coletele i supraambalajele trebuie s fie clasificate într-una din categoriile I-ALB, II-GALBEN sau III-
GALBEN, conform condi iilor specificate în tabelul 5.1.5.3.4 i a urm toarelor prescrip ii:
a)
Pentru determinarea categoriei în cazul unui colet sau supraambalaj, trebuie s se in cont în acela i
timp de indicele de transport i de intensitatea radia iei la suprafa . Dac dup indicele de transport
clasificarea ar fi trebuit s fie f cut într-o categorie, dar dup intensitatea radia iei la suprafa
clasificarea ar fi trebuit s fie f cut într-o categorie diferit , coletul sau supraambalajul va fi încadrat
în categoria cea mai mare dintre cele dou . În acest scop, categoria I-ALB este considerat
categoria cea mai mic ;
b)
Indicele de transport trebuie s fie determinat conform procedurilor specificate la 5.1.5.3.1 i
5.1.5.3.2;
c)
Dac intensitatea radia iei la suprafa este mai mare de 2 mSv/h, coletul sau supraambalajul trebuie
fie transportat în utilizare exclusiv , inându-se cont i de dispozi iile 7.5.11, CW33 (3.5) a);
d)
Un colet al c rui transport este autorizat prin aranjament special trebuie s fie încadrat în categoria III-
GALBEN, cu excep ia cazului în care se urmeaz prescrip iile din 5.1.5.3.5
e)
Un supraambalaj care con ine colete transportate sub aranjament special trebuie s fie încadrat în
categoria III-GALBEN cu excep ia cazului în care se urmeaz prescrip iile din 5.1.5.3.5.
Tabelul 5.1.5.3.4
: Categorii de colete i de supraambalaje
CONDI II
Indice de transport (TI) Intensitatea de radia ie maxim în orice Categoria
punct al suprafe ei exterioare
0â) Nu mai mare de 0,005 mSv/h I-ALB
Mai mare decât 0, dar mai Mai mare decât 0,005 mSv/h, dar mai mic II-GALBEN
mic decât 1â) decât 0,5 mSv/h
Mai mare decât 1, dar mai Mai mare decât 0,5 mSv/h, dar mai mic III-GALBEN
mic decât 10 decât 2 mSv/h
Mai mare decât 10 Mai mare decât 2 mSv/h, dar mai mic decât III-
10 mSv/h GALBEN^b)
â)
Dac TI m surat nu este mai mare decât 0,05 mSv/h, valoarea sa poat fi redus la zero, conform
5.1.5.3.1 c).
^b)
Trebuie, de asemenea, s fie transportat în utilizare exclusiv .
5.1.5.3.5
În toate cazurile de transport interna ional de colete pentru care modelul trebuie s fie agreat sau
expedi ia aprobat de c tre autoritatea competent i pentru care diferitele modalit i de agrement
sau de aprobare se aplic în diferitele ri ale expedi iei în cauz , clasificarea trebuie s fie f cut în
conformitate cu certificatul din ara de origine a modelului.
5.1.5.4
Dispozi ii aplicabile coletelor exceptate
664
5.1.5.4.1
Coletele exceptate trebuie s poarte pe suprafa a extern a ambalajului înscrise în mod lizibil i
durabil:
a)
num rul ONU precedat de literele "UN";
b)
identificarea expeditorului sau a destinatarului sau a ambilor în acela i timp; i
c)
indicarea masei brute admisibile dac aceasta este mai mare de 50 kg.
5.1.5.4.2
Prescrip iile privind documenta ia care figureaz la capitolul 5.4 nu se aplic coletelor exceptate de
materii radioactive, cu excep ia num rului ONU precedat de literele "UN" i numele i adresa
expeditorului i ale destinatarului care trebuie s figureze pe un document de transport cum ar fi
conosament, scrisoare de transport aerian sau scrisoare de tr sur CMR sau CIM.
5.1.5.5.
Rezumatul prescrip iilor de agrement i al notific rii prealabile
NOTA
1.
Înaintea de prima expediere a oric rui colet pentru care se cere un agrement de model din partea
autorit ii competente, expeditorul trebuie s se asigure c o copie a certificatului de agrement a
acestui model a fost expediat autorit ilor competente din toate rile care urmeaz s fie traversate
(a se vedea 5.1.5.1.4 a).
2.
Notificarea este necesar dac con inutul dep te: 3x103 A1, sau 3x103 A2, sau 1000 TBq (a se
vedea 5.1.5.1.4 b)).
3.
O aprobare multilateral a expedierii este necesar dac con inutul dep te: 3x103 A1, sau 3x103 A2
sau 1000 TBq, sau dac este autorizat o decompresiune intermitent (a se vedea 5.1.5.1).
4.
A se vedea prescrip iile de aprobare i de notificare prealabil pentru colet, care se aplic pentru
transportul acestei materii.
Notificarea
Agrementul autorit ii
autorit ii
competente
competente a rii
de origine i a
Obiecte Nr. ONU Referin
rilor traversateâ)
cut de expeditor
ara de ri
înaintea
origine traversateâ)
transportului
Calculul valorilor A1 - Da Da Nu -
i A2 nemen ionate
Colete exceptate 2908,2909 Nu Nu Nu -
- modele 2910,2911 Nu Nu Nu
- expedi ie
Materii LSA^b) i 2912,2913 Nu Nu Nu -
obiecte SCO/colete
industriale de tip 3321,3322 Nu Nu Nu
1,2 sau 3^b)
nefisionabile sau
fisionabile
exceptate
- modele
- expedi ie
Colete de tip A^b) 2915,3332 Nu Nu Nu -
nefisionabile sau
Nu Nu Nu
fisionabile-
exceptate
- modele
665
- expedi ie
Colete de tip B 2916 Da Nu vezi Nota 1 5,1,5,1,4
(U)^b) nefisionabile b)
sau fisibile Nu Nu vezi Nota 2 5.1.5.2.1
exceptate a)
6.4.22.2
- modele
- expedi ie
Colete de tip B 2917 Da Da Nu 5.1.5.1.4
(M)^b) b)
nefisionabile sau Vezi Nota Vezi Nota 3 Da 5.1.5.2.1
fisibile exceptate 3 a)
5.1.5.1.2
- modele 6.4.22.3
- expedi ie
Colete de tip C^b) 3323 Da Nu vezi Nota 1 5.1.5.1.4
nefisionabile sau b)
fisionabile Nu Nu vezi Nota 2 5.1.5.2.1
exceptate a)
6.4.22.2
- modele
- expedi ie
Colete de materii 2977,3324 Da^c) Da^c) Nu 5.1.5.2.1
fisionabile a)
3325,3326 Nu^d) Nu^d) vezi Nota 1 5.1.5.1.2
- modele 3327,3328 Nu Nu vezi Nota 2 6.4.22.4
- expedi ie 3329,3330
Suma indicilor de 3331,3333
siguran -
criticitate <= 50
Suma indicilor de
siguran -
criticitate > 50
Materiale vezi Nota Da Nu Nu 1.6.6.3
radioactiv sub 4
form special vezi Nota vezi Nota 4 vezi Nota 4 5.1.5.2.1
4 a)
- modele 6.4.22.5
- expedi ie
Materie radioactiv vezi Nota Da Nu Nu 5.1.5.2.1
or dispersabil 4 a)
vezi Nota vezi Nota 4 vezi Nota 1 6.4.22.3
4
- modele
- expedi ie
Colete con inând - Da Nu Nu 5.1.5.2.1
minimum o,1 kg a)
hexaflorur de vezi Nota vezi Nota vezi Nota 4 vezi Nota 1 6.4.22.1
uraniu 4 4
- modele
- expedi ie
În elegere specific 2919,3331 Da Da Da 1.7.4.2
- expedi ie 5,1,5,2,1
b)
5,1,5,1,4
b)
Modele de colete - Vezi Vezi vezi Nota 1 1.6.6.1
aprobate supuse
sec iunea sec iunea 1.6.6.2
surilor tranzitorii
1.6.6 1.6.6 5.1.5.1.4
b)
666
5.1.5.2.1
a)
5.1.5.1.2
â)
rile din care, prin care sau c tre care este transportat expedi ia.
^b)
Când con inuturile radioactive sunt materii fisionabile neexceptate de la dispozi iile pentru colete cu
materii fisionabile, se aplic dispozi iile coletelor cu materii fisionabile (a se vedea 6.4.11).
^c)
Modelele de colete pentru materii fisionabile pot necesita o aprobare în func ie de una din celelalte
rubrici ale tabelului.
^d)
Expedi ia poate totu i necesita i o aprobare în func ie una din celelalte rubrici ale tabelului.
CAPITOLUL 5.2
Marcare i etichetare
5.2.1.
Marcarea coletelor
NOT
. A se vedea în partea 6 marcajele privind construc ia, probele i agrementul
ambalajelor, ambalajelor mari, recipientelor pentru gaze i GRV-urilor.
5.2.1.1.
Cu excep ia cazului când se dispune altfel în RID, num rul ONU care corespunde m rfurilor con inute,
precedat de literele "UN", trebuie s figureze în mod clar i durabil pe fiecare colet. Num rul ONU i
literele "UN" trebuie s fie de cel pu in 12 mm în în ime, cu excep ia coletelor cu o capacitate de 30
litri sau cu o mas net maxim de 30 kg i cu excep ia buteliilor cu o capacitate în ap care nu
dep te 60 litri, atunci când ele trebuie s fie de cel pu in 6 mm în în ime, precum i a coletelor de
5 litri sau 5 kg maximum, atunci când ele trebuie s fie de dimensiuni corespunz toare. În cazul
obiectelor neambalate, marcajul trebuie s figureze pe obiect, pe suportul s u sau pe dispozitivul s u
de manipulare, de stocare sau de lansare.
5.2.1.2.
Toate marcajele prescrise în acest capitol:
a)
trebuie s fie u or vizibile i lizibile;
b)
trebuie s se poat expune intemperiilor f s se deterioreze.
5.2.1.3.
Ambalajele de siguran i recipientele sub presiune de siguran trebuie s poarte în plus marcajul
"AMBALAJ DE AJUTOR".
5.2.1.4.
GRV-urile cu o capacitate mai mare de 450 de litri i ambalajele mari trebuie s poarte marcajele pe
cele dou laturi opuse.
5.2.1.5.
Prescrip ii suplimentare pentru m rfurile din clasa 1
Pentru m rfurile din clasa 1, coletele trebuie s indice în plus denumirea oficial de transport, stabilit
conform 3.1.2. Marcajul bine lizibil i durabil va fi redactat într-o limb oficial a statului de expediere,
i în plus, dac aceast limb nu este franceza, germana, italiana sau engleza, în francez , german ,
italian sau englez , cu excep ia cazurilor când acordurile încheiate între rile interesate de transport
sau între P ile contractului de transport nu dispun altfel.
În cazul expedi iilor militare, în sensul precizat la 1.5.2, transportate ca vagon complet sau înc rc tur
complet , coletele pot purta, în locul denumirilor oficiale de transport, denumirile prescrise de
autoritatea militar competent .
5.2.1.6.
667
Prescrip ii suplimentare pentru m rfurile din clasa 2
Recipientele reînc rcabile trebuie s poarte, cu caractere bine lizibile i durabile, marcajele
urm toare:
a)
num rul ONU i denumirea oficial de transport a gazului sau amestecului de gaze, stabilit conform
3.1.2.
Pentru gazele repartizate într-o rubric n.s.a., trebuie indicat numai denumirea tehnic 1) a gazului în
completarea num rului ONU.
Pentru amestecuri este suficient s se indice cele dou componente care contribuie în mod
predominant la pericol;
b)
pentru gazele comprimate care sunt înc rcate în mas i pentru gazele lichefiate trebuie s fie
indicate, fie masa maxim de umplere i tara recipientului i a pieselor accesorii montate în momentul
umplerii, fie masa brut ;
c)
data (anul) urm toarei verific ri periodice.
Marcajele pot fi gravate, sau indicate pe o plac de semnalizare, sau pe o etichet fixat durabil pe
recipient, sau indicate printr-un marcaj aderent i bine vizibil, de exemplu cu vopsea sau orice alt
procedeu echivalent.
1
)
Este permis s se utilizeze una dintre denumirile de mai jos în locul denumirii
tehnice:
-
Pentru Nr. ONU 1078 gaz frigorific, n.s.a; amestec F1; amestec F2, amestec F3;
-
Pentru Nr. ONU 1060 metilacetilen i propadien în amestec stabilizat: amestec P1, amestec P2;
-
Pentru Nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase lichefiate, n.s.a. amestec A sau butan, amestec A01 sau
butan, amestec AO2 sau butan, amestec AO sau butan, amestec A1, amestec B1, amestec B2,
amestec B, amestec C sau propan.
-
Pentru Nr. ONU 1010 Butadiene stabilizate: Butadien -1,2, stabilizat , Butadien -1,3, stabilizat .
NOT
1.
A se vedea i 6.2.2.7.
2.
Pentru recipientele care nu sunt reînc rcabile, a se vedea 6.2.2.8.
5.2.1.7.
Dispozi ii speciale pentru marcarea materiilor radioactive din clasa 7
5.2.1.7.1.
Fiecare colet trebuie s aib indicat pe suprafa a exterioar a ambalajului, identitatea expeditorului
sau a destinatarului, sau a amândorura în acela i timp, înscris într-un mod lizibil i durabil.
5.2.1.7.2.
Pentru fiecare colet, în afar de coletele exceptate, num rul ONU, precedat de literele "UN" i
denumirea oficial de transport, trebuie înscrise în mod lizibil i durabil pe suprafa a exterioar a
ambalajului. Marcajul coletelor exceptate trebuie s fie cel prescris la 5.1.5.4.1.
5.2.1.7.3.
Fiecare colet cu o mas brut mai mare de 50 de kg, trebuie s aib indicat pe suprafa a exterioar a
ambalajului masa sa brut admisibil , în mod lizibil i durabil.
5.2.1.7.4.
Fiecare colet conform:
a)
668
unui model de colet de tip IP-1, de colet de tip IP-2 sau de colet de tip IP-3, trebuie s poarte pe
suprafa a exterioar a ambalajului men iunea "TIP IP-1", "TIP IP-2" sau "TIP IP-3", dup caz, înscris
în mod lizibil i durabil;
b)
unui model de colet tip A, trebuie s poarte pe suprafa a exterioar a ambalajului men iunea "TIP A",
înscris în mod lizibil i durabil;
c)
unui model de colet de tip IP-2, de colet de tip IP-3 sau unui colet de tip A, trebuie s poarte pe
suprafa a exterioar a ambalajului, înscris în mod lizibil i durabil, indicativul de ar atribuit pentru
circula ia interna ional a vehiculelor (Codul VRI)2) din ara de origine a modelului i fie numele
fabricantului, fie orice alt mijloc de identificare a ambalajului specificat de autoritatea competent a rii
de origine a modelului.
2
)
Semnul distinctiv în circula ia interna ional prev zut de Conven ia de la Viena
privind circula ia rutier (Viena 1968)
5.2.1.7.5.
Fiecare colet conform unui model agreat de autoritatea competent , trebuie s poarte pe suprafa a
exterioar a ambalajului, înscrise lizibil i durabil:
a)
cota atribuit acestui model de autoritatea competent ;
b)
un num r de serie propriu pentru fiecare ambalaj în conformitate cu acest model;
c)
în cazul modelelor de colet de tip B(U) sau de tip B(M), men iunea "TIP B(U)" sau "TIP B(M)"; i
d)
în cazul modelelor de colet de tip C, men iunea "TIP C".
5.2.1.7.6.
Fiecare colet conform unui model de colet de tip B(U), de tip B(M) sau de tip C trebuie s poarte pe
suprafa a exterioar a recipientului exterior care rezist la foc i la ap , simbolul treflei ilustrat în figura
urm toare, gravat, tan at sau reprodus prin orice alt mijloc, astfel încât s reziste la foc i la ap .
Trefl simbolic . Propor iile se bazeaz pe un cerc central de raz X.

Lungimea minim admis a lui X este 4 mm.
5.2.1.7.7.
Atunci când materiile LSA-I sau obiectele SCO-I sunt con inute în recipiente sau în materiale de
împachetat i sunt transportate sub utilizare exclusiv , conform 4.1.9.2.3, suprafa a exterioar , a
acestor recipiente sau materiale de împachetat poate purta men iunea "RADIOACTIVE LSAI" sau
"RADIOACTIVE SCO-I", dup caz.
5.2.1.7.8
În toate cazurile de transport interna ional de colete pentru care modelul trebuie s fie agreat sau
expedi ia aprobat de c tre autoritatea competent i pentru care diferitele modalit i de agrement
sau de aprobare se aplic în diferitele ri ale expedi iei în cauz , marcajul trebuie s fie f cut în
conformitate cu certificatul din ara de origine a modelului.
5.2.1.8.
669
Dispozi ii speciale pentru marcarea materiilor periculoase pentru mediu
5.2.1.8.1
Coletele con inând materii periculoase pentru mediul înconjur tor, care satisfac criteriile din 2.2.9.1.10
trebuie s poarte, de manier durabil , marca "materie periculoas pentru mediu" prezentat în
5.2.1.8.3, cu excep ia cazului în care e vorba de ambalaje simple sau de ambalaje combinate având,
pentru ambalajul simplu sau pentru ambalajul interior al ambalajului combinat, în func ie de caz:
-
o cantitate mai mic sau egal cu 5 l pentru lichide; sau
-
o mas net mai mic sau egal cu 5 kg pentru solide.
5.2.1.8.2
Marcajul 'materie periculoas pentru mediu' trebuie s fie aplicat lâng marcajele stabilite la 5.2.1.1.
Prescrip iile de la 5.2.1.2 i 5.2.1.4 trebuie s fie respectate.
5.2.1.8.3
Marcajul 'materie periculoas pentru mediu' trebuie s fie cel reprezentat mai jos. Dimensiunile sale
trebuie s fie de 100 mm x 100 mm, cu excep ia cazului în care dimensiunile coletelor impun folosirea
unor marcaje mai mici.
NOT :
Dispozi iile de etichetare de la 5.2.2 se aplic în plus oric rei prescrip ii care
prevede marcarea coletelor cu marca pentru substan e periculoase pentru mediu.
5.2.1.9.
ge i de orientare
5.2.1.9.1.
Sub rezerva dispozi iilor de la 5.2.1.9.2:
-
Ambalajele combinate prev zute cu ambalaje interioare con inând lichide,
-
Ambalajele simple dotate cu r sufl tori, i
-
Recipientele criogenice concepute pentru transportul gazelor lichefiate refrigerate,
trebuie s fie clar marcate cu s ge i de orientare similare celor indicate mai jos sau celor conforme
prescrip iilor normelor ISO 780:1997. Ele trebuie s fie dispuse pe cele dou laturi verticale opuse ale
coletelor i s indice în mod corect c tre în sus. Ele trebuie s se înscrie într-un cadru dreptunghiular
i s fie de dimensiunea necesar pentru a fi clar vizibile în func ie de m rimea coletului.
Reprezentarea lor într-un contur dreptunghiular este facultativ .
670
Dou s ge i negre sau ro ii pe fond alb sau de o alt culoare suficient
de contrastant . Conturul dreptunghiular este facultativ.
5.2.1.9.2.
ge ile de orientare nu sunt necesare pe:
a)
Ambalajele exterioare care con in recipiente sub presiune, cu excep ia recipientelor criogenice;
b)
Ambalajele exterioare care con in m rfuri periculoase în ambalaje interioare, fiecare ambalaj interior
con inând cel mult 120 ml, cu material absorbant suficient între ambalajele interioare i ambalajul
exterior pentru a absorbi în întregime con inutul lichid;
c)
Ambalajele exterioare care con in substan e infec ioase ale clasei 6.2 plasate în recipiente primare,
fiecare recipient primar con inând cel mult 50 ml;
d)
Coletele de tip IP-2, de tip IP-3, de tip A, de tip B(U), de tip B(M) sau de tip C, care con in material
radioactiv din clasa 7;
e)
Ambalajele exterioare care con in obiecte care sunt etan e indiferent de orientarea lor (ex.:
termometre care con in alcool sau mercur, aerosoli, etc.); sau
f)
Ambalajele exterioare care con in m rfuri periculoase plasate în ambalaje interioare închise ermetic,
fiecare ambalaj interior con inând cel mult 500 ml.
5.2.1.9.3.
ge ile amplasate cu alt scop decât cel de indicare a orient rii corecte a coletelor nu trebuie s fie
dispuse pe un colet al c rui marcaj este conform prezentei subsec iuni.
5.2.2.
Etichetarea coletelor
NOT
. În vederea etichet rii, containerele mici sunt considerate colete.
5.2.2.1.
Prescrip ii privind etichetarea
5.2.2.1.1.
Pentru fiecare materie, sau obiect men ionat în tabelul A de la capitolul 3.2, trebuie puse etichetele,
indicate în coloana (5), cu excep ia cazului când nu se prevede altfel printr-o dispozi ie special , în
coloana (6).
5.2.2.1.2.
Etichetele pot fi înlocuite cu marcaje de pericol, durabile, care corespund exact modelelor prescrise.
5.2.2.1.3-5.2.2.1.5.
(rezervate)
5.2.2.1.6.
Sub rezerva dispozi iilor de la 5.2.2.2.1.2, toate etichetele:
a)
trebuie puse pe aceea i suprafa a coletului, dac dimensiunile coletului o permit; pentru coletele din
clasele 1 i 7, aproape de marca ce indic denumirea oficial de transport;
b)
trebuie s fie amplasate pe colet astfel încât s nu fie acoperite, nici mascate de o parte sau de un
element oarecare al ambalajului, sau de orice alt etichet sau alt marc ;
c)
trebuie amplasate una lâng alta când sunt necesare mai multe etichete.
671
Atunci când un colet are o form neregulat sau este prea mic pentru ca o etichet s poat fi aplicat
într-un mod corespunz tor, aceasta poate fi legat durabil de colet prin intermediul unui cordon, sau al
oric rui alt mijloc corespunz tor.
5.2.2.1.7.
GRV-urile cu o capacitate mai mare de 450 de litri i ambalajele mari trebuie s poarte etichete pe
cele dou p i opuse.
5.2.2.1.8.
Prescrip ii speciale pentru etichetarea coletelor cu materii i obiecte explozibile din cadrul
transporturilor militare
Pentru transportul expedi iilor militare, în sensul 1.5.2, ca vagon complet sau cu înc rcare complet ,
nu este necesar s se înzestreze coletele cu etichete de pericol, prescrise în coloana (5) a tabelului A
de la capitolul 3.2, cu condi ia ca interdic iile de înc rcare în comun prescrise la 7.5.2 s fie
respectate, pe baza men iunii din documentul de transport conform 5.4.1.2.1.f).
5.2.2.1.9.
Prescrip ii speciale pentru etichetarea materiilor autoreactive i a peroxizilor organici
a)
Eticheta conform modelului Nr. 4.1 indic în sine c produsul poate fi inflamabil, i deci o etichet
conform modelului Nr. 3 nu este necesar . În plus, o etichet conform modelului Nr. 1 trebuie s fie
aplicat pentru materiile autoreactive de tip B, cu excep ia cazului când autoritatea competent nu
acord o derogare pentru un ambalaj specific, deoarece ea consider c , dup rezultatele probei,
materia autoreactiv , în acest ambalaj, nu are un comportament exploziv;
b)
eticheta conform modelului Nr. 5.2 indic în sine c produsul poate fi inflamabil, i deci o etichet
conform modelului Nr. 3 nu este necesar . În plus, etichetele de mai jos trebuie s fie aplicate în
urm toarele cazuri:
i)
o etichet conform modelului Nr. 1 pentru peroxizii organici de tip B, cu excep ia cazului când
autoritatea competent nu acord o derogare pentru un ambalaj specific, deoarece ea consider c ,
dup rezultatele probei, peroxidul organic, în acest ambalaj, nu are un comportament exploziv.
ii)
o etichet conform modelului Nr. 8, dac materia corespunde criteriilor din grupele de ambalare I sau
II pentru clasa 8.
Pentru materiile autoreactive i peroxizii organici men iona i nominal, etichetele care trebuie aplicate
sunt indicate în listele de la 2.2.41.4 i respectiv 2.2.52.4.
5.2.2.1.10.
Prescrip ii speciale pentru etichetarea coletelor cu materii infec ioase
Pe lâng eticheta conform modelului Nr. 6.2, coletele cu materii infec ioase trebuie s poarte toate
celelalte etichete cerute de natura con inutului.
5.2.2.1.11.
Dispozi ii speciale pentru etichetarea materiilor radioactive
5.2.2.1.11.1.
Fiecare colet, supraambalaj i container care con ine materii radioactive, cu excep ia cazului când
sunt folosite modele de etichete m rite conform 5.3.1.1.3, trebuie s poarte cel pu in dou etichete
conforme modelelor Nr. 7A, 7B i 7C, în func ie de categoria acestui ambalaj, supraambalaj sau
container (a se vedea 5.1.3.5.4). Etichetele trebuie s fie aplicate la exterior, pe cele dou p i opuse
pentru un colet i pe cele patru p i pentru un container. Fiecare supraambalaj care con ine materii
radioactive trebuie s poarte cel pu in dou etichete aplicate la exterior pe cele dou p i opuse. În
plus, fiecare ambalaj, supraambalaj i container care con ine materii fisionabile, altele decât materiile
fisionabile exceptate conform 6.4.11.2, trebuie s poarte etichete conform modelului Nr. 7E; aceste
etichete trebuie, dup caz, s fie aplicate lâng etichetele pentru materii radioactive. Etichetele nu
trebuie s acopere m rcile descrise la 5.2.1. Orice etichet care nu se refer la con inut trebuie
înl turat sau acoperit .
5.2.2.1.11.2.
Fiecare etichet conform modelelor Nr. 7A, 7B i 7C trebuie s poarte informa iile urm toare:
a)
Con inut:
i)
672
în afar de materiile LSA-I, numele radionuclidului (nuclizilor) indicate în tabelul 2.2.7.2.2.1, folosind
simbolurile care figureaz acolo. În cazul amestecurilor de radionuclizi, trebuie enumera i nuclizii cu
valoarea cea mai restrictiv , în m sura în care spa iul disponibil permite acest lucru. Grupa de materii
LSA sau SCO trebuie indicat în continuarea numelui (numelor) radionuclidului (radionuclizilor).
Indica iile "LSA -II", "LSA -III", "SCO-I" i "SCO-II" trebuie folosite în acest scop;
ii)
pentru materiile LSA-I, este necesar numai men iunea "LSA-I"; nu este obligatorie men ionarea
numelui radionuclidului;
b)
Activitate: activitatea maxim a con inutului radioactiv în timpul transportului, exprimat în bequereli
(Bq), cu simbolul I corespunz tor în prefix (a se vedea 1.2.2.1). Pentru materii fisionabile, masa
materiei fisionabile (sau masa fiec rui izotop fisionabil pentru amestecuri, dac este cazul) în grame
(g), sau în multipli ai gramului, poate fi indicat în locul activit ii;
c)
Pentru supraambalaje i containere, rubricile "con inut" i "activitate" care figureaz pe etichete trebuie
ofere informa iile cerute la alineatele a) i b) de mai sus, respectiv ad ugate pentru totalitatea
con inutului supraambalajului sau containerului, iar în etichetele de pe supraambalaje i containere în
care se g sesc înc rc turi mixte de colete cu radionuclizi diferi i, aceste rubrici pot purta men iunea "A
se vedea documentul de transport";
d)
indice de transport (TI): num rul determinat conform 5.1.5.3.1 i 5.1.5.3.2 (rubrica indice de transport
nu este cerut pentru categoria I - ALB ).
5.2.2.1.11.3.
Fiecare etichet conform modelului Nr. 7E trebuie s poarte indicele de siguran -criticitate (CSI),
care figureaz în certificatul de aprobare al aranjamentului special, sau în certificatul de agrement al
modelului de colet, eliberat de autoritatea competent .
5.2.2.1.11.4.
Pentru supraambalaje i containere, indicele de siguran - criticitate (CSI) care figureaz pe etichet ,
trebuie s ofere informa iile cerute la 5.2.2.1.11.3, ad ugate pentru totalitatea con inutului fisionabil al
supraambalajului sau al containerului.
5.2.2.1.11.5
În toate cazurile de transport interna ional de colete în care modelul trebuie s fie agreat sau expedi ia
aprobat de c tre autoritatea competent i pentru care diferitele modalit i de agrement sau de
aprobare se aplic în diferitele ri ale expedi iei în cauz , etichetarea trebuie s fie conform cu
certificatul din ara de origine a modelului.
5.2.2.2.
Prescrip ii privind etichetele
5.2.2.2.1.
Etichetele trebuie s corespund prescrip iilor de mai jos i s fie conforme, în ceea prive te culoarea,
semnele conven ionale i forma general , cu modelele de etichete indicate la 5.2.2.2.2.
NOT
. În anumite cazuri, etichetele de la 5.2.2.2.2 sunt prezentate cu un contur
exterior sub forma unei linii punctate, cum este prev zut la 5.2.2.2.1.1. Acest
contur nu este necesar dac eticheta este aplicat pe un fundal de culoare
contrastant .
Modelele corespondente, cerute pentru alte moduri de transport, care prezint varia ii minore ce nu
afecteaz sensul evident al etichetei, pot fi, de asemenea, acceptate.
5.2.2.2.1.1.
Toate etichetele, trebuie s aib forma unui p trat a ezat pe vârf (romb); ele trebuie s aib
dimensiunile minime de 100 mm x 100 mm. Ele au o linie trasat la 5 mm de margine, în interiorul
acesteia. În jum tatea superioar a etichetei, linia trebuie s aib aceea i culoare cu semnul
conven ional i în jum tatea inferioar trebuie s aib aceea i culoare cu cifra din col ul inferior.
Etichetele trebuie s fie aplicate pe un fond de culoare contrastant , sau s fie înconjurate de un
contur sub forma unei linii continue sau punctate. Dac dimensiunea coletului o cere, etichetele pot
avea dimensiuni reduse, cu condi ia s r mân bine vizibile.
5.2.2.2.1.2.
Buteliile care con in gaze din clasa 2 pot s poarte, dac acest lucru este necesar din cauza formei
lor, a pozi iei lor i a sistemului lor de fixare pentru transport, etichete identice cu cele prescrise în
673
aceast sec iune i marca "substan e periculoase pentru mediu", dup caz, dar de dimensiuni reduse,
în conformitate cu norma ISO 7225: 2005 "Etichete de risc ale buteliilor de gaze", pentru a putea fi
aplicate pe partea necilindric (ogiv ) a acestor butelii.
Indiferent de prescrip iile de la 5.2.2.1.6, etichetele se pot suprapune în m sura prev zut de norma
ISO 7225: 2005. Cu toate acestea, etichetele pentru pericolul principal i cifrele tuturor etichetelor de
pericol trebuie s fie complet vizibile i semnele conven ionale trebuie s poat fi recunoscute.
*)
Potrivit subpct. 5.2.2.2.1.2, paragraful 2 din Amendamentul din 2013 la Regulamentul privind
transportul interna ional feroviar al m rfurilor periculoase (RID), apendice C la Conven ia privind
transporturile interna ionale feroviare (COTIF), la subpct. 5.2.2.2.1.2 din Regulament, în paragraful al
doilea, înainte de "pot fi acoperite de", se adaug " i marca "substan e periculoase pentru mediu" (a
se vedea 5.2.1.8.3)".
Recipientele de presiune pentru gazele din clasa 2, goale, care nu au fost cur ate, pot fi transportate
purtând etichete perimate sau degradate cu scopul de a fi umplute sau examinate, dup caz, sau
pentru a fi din nou etichetate în conformitate cu reglement rile în vigoare, sau pentru a fi distruse.
5.2.2.2.1.3.
Cu excep ia etichetelor din subclasele 1.4, 1.5 i 1.6 din clasa 1, jum tatea superioar a etichetelor
trebuie s con in semnul conven ional, iar jum tatea inferioar trebuie s con in :
a)
pentru clasele 1, 2, 3, 5.1, 5.2, 7, 8 i 9, num rul clasei;
b)
pentru clasele 4.1, 4.2 i 4.3, cifra 4;
c)
pentru clasele 6.1 i 6.2, cifra 6.
Etichetele pot con ine un text cu num rul ONU sau cuvinte care descriu riscul (de exemplu,
«inflamabil») conform 5.2.2.2.1.5, cu condi ia ca acest text s nu mascheze sau s nu diminueze
importan a celorlalte informa ii care figurau înainte pe etichet .
5.2.2.2.1.4.
Mai mult, cu excep ia subclaselor 1.4, 1.5 i 1.6, etichetele din clasa 1 trebuie s con in în jum tatea
inferioar , deasupra num rului clasei, num rul diviziunii i litera grupei de compatibilitate a materiei
sau obiectului. Etichetele subclaselor 1.4, 1.5 i 1.6 trebuie s con in în jum tatea superioar
num rul diviziunii, iar în jum tatea inferioar num rului clasei i litera grupei de compatibilitate.
5.2.2.2.1.5.
Pe toate etichetele, în afar de cele pentru clasa 7, spa iul situat dedesubtul semnului conven ional nu
trebuie s con in (în afar de num rul clasei) alt text decât indica iile facultative despre natura riscului
i despre precau iile care trebuie luate în vederea manipul rii.
5.2.2.2.1.6.
Semnele conven ionale, textul i numerele trebuie s fie bine lizibile i durabile i trebuie s figureze
cu culoare neagr pe toate etichetele, exceptând cazul:
a)
etichetei pentru clasa 8, pe care eventualul textul i num rul clasei trebuie s figureze cu alb;
b)
etichetelor pe fond verde, ro u sau albastru, pe care semnul conven ional, textul i num rul pot figura
cu alb;
c)
etichetei de la clasa 5.2, pe care semnul conven ional poate fi cu alb; i
d)
etichetele conforme modelului Nr. 2.1 aplicate pe buteliile i cartu ele de gaze pentru gazele de la Nr.
ONU 1011, 1075, 1965 i 1978, pe care pot figura în culoarea recipientului, dac contrastul este
suficient.
5.2.2.2.1.7.
Toate etichetele trebuie s poat fi expuse intemperiilor, f a se degrada.
5.2.2.2.2.
Modele de etichete
PERICOL DIN CLASA 1
674
Materii i obiecte explozibile
(Nr. 1)
Diviziunile 1.1, 1.2 i 1.3
Semn conven ional (bomb explodând): negru pe fond portocaliu;
cifra "1" în col ul de jos.
(Nr. 1.4)
diviziunea 1.4
(Nr. 1.5)
diviziunea 1.5
(Nr. 1.6)
diviziunea 1.6
Cifre negre pe fond portocaliu. Ele trebuie s m soare
aproximativ 30 mm în ime i 5 mm grosime (pentru o etichet
de 100 mm x 100 mm); cifra "1" în col ul de jos
** Indicarea diviziunii - se las necompletat dac propriet ile explozive constituie riscul secundar
* Indicarea grupei de compatibilitate - se las necompletat dac propriet ile explozive constituie riscul
secundar
PERICOL DIN CLASA 2
Gaze
~IMAGINE~
(Nr. 2.1)
Gaze inflamabile
675
Semn conven ional (flac ): negru sau alb [cu excep ia cazurilor
prev zute la 5.2.2.2.1.6 d)] pe fond ro u, cifra "2" în col ul de jos
(Nr. 2.2)
Gaze neinflamabile netoxice
Semn conven ional (butelie de gaze): negru sau alb pe fond verde;
Cifra "2" în col ul de jos
(Nr. 2.3)
Gaze toxice
Semn conven ional (cap de mort pe dou tibii):
negru pe fond alb; Cifra "2" în col ul de jos
PERICOL DIN CLASA 3
Materii lichide inflamabile
(Nr. 3)
Semn conven ional (flac ): negru sau alb pe fond ro u;
PERICOL DIN CLASA 4.1
Materii solide inflamabile,
Materii autoreactive i
Materii solide explozive desensibilizate
(Nr. 4.1)
Semn conven ional (flac ): negru pe fond alb, barat cu apte
benzi verticale ro ii; cifra "4" în col ul de jos
676
Materii susceptibile inflam rii spontane
(Nr. 4.2)
Semn conven ional (flac ): negru pe fond alb (jum tatea de sus)
i ro u (jum tatea de jos); cifra "4" în col ul de jos
Materii care, în contact cu apa, degaj gaze inflamabile
(Nr. 4.3)
Semn conven ional (flac ): negru sau alb, pe fond albastru
cifra "4" în col ul de jos
Materii comburante
(Nr. 5.1)
Semn conven ional (flac deasupra unui cerc): negru pe fond galben;
Cifra "5.1" în col ul inferior
Peroxizi organici
(Nr. 5.2)
Semn conven ional (flac ): Negru sau alb pe fond ro u
677
(jum tatea superioar ) i galben (jum tatea inferioar )
Cifra "5.2" în col ul inferior
Materii toxice
(Nr. 6.1)
Semn conven ional (cap de mort pe dou tibii):
negru pe fond alb; cifra "6" în col ul de jos
Materii infec ioase
(Nr. 6.2)
Jum tatea de jos a etichetei poate purta men iunile:
"MATERII INFEC IOASE" i "ÎN CAZ DE AVARIERE SAU DE SCURGERE

TREBUIE AVERTIZATE IMEDIAT AUTORIT ILE DE S TATE PUBLIC "
Semn conven ional (trei semiluni pe un cerc) i men iuni negre pe
fond alb; cifra "6" în col ul de jos
PERICOL DIN CLASA 7
Materii radioactive
678
(Nr. 7E)
Materii fisionabile din clasa 7 fond alb;
Text (obligatoriu): cu negru în partea de sus a etichetei: "FISSILE"
Într-un cadru negru în partea de jos a etichetei: "CRITICALITY SAFETY
INDEX" (Indice de siguran - criticitate)
PERICOL DIN CLASA 8
Materii corosive
(Nr. 8)
Semn conven ional (lichide v rsate din dou eprubete i care ard o
mân i un metal): negru pe fond alb (jum tatea de sus); i negru cu
chenar alb (jum tatea de jos)
cifra "8" cu alb în col ul de jos
PERICOL DIN CLASA 9
Materii i obiecte periculoase diverse
(Nr. 9)
Semn conven ional ( apte linii verticale în jum tatea de sus):
negru pe fond alb;
cifra "9" subliniat în col ul de jos
CAPITOLUL 5.3
Placardarea (pl ci-etichet ) i marcarea
NOT
. Pentru marcarea i placardarea containerelor, CGEM-urilor, containerelor-
cistern i cisternelor mobile în cazul unui transport care face parte dintr-un
lan de transport care cuprinde un parcurs maritim, a se vedea i 1.1.4.2.1.
5.3.1.
Placardarea (pl ci-etichet )
5.3.1.1.
Dispozi ii generale
679
5.3.1.1.1.
Pe pere ii exteriori ai containerelor mari, CGEM-urilor, containerelor-cistern , cisternelor mobile i ai
vagoanelor, trebuie aplicate pl ci-etichet , conform prescrip iilor din aceast sec iune. Pl cile-etichet
trebuie s corespund etichetelor prescrise în coloana (5) i, dup caz, din coloana (6) din tabelul A al
capitolului 3.2 pentru m rfurile periculoase con inute în container mare, CGEM, container-cistern ,
cistern mobil sau vagon i s fie conforme cu specifica iile de la 5.3.1.7. Pl cile-etichete trebuie s
fie aplicate pe un fond de culoare contrastant , sau s fie înconjurate de un contur sub form de linie
continu sau punctat .
NOT
. Pentru etichetele de manevr Nr. 13 i 15, a se vedea de asemenea i 5.3.4.
5.3.1.1.2.
Pentru clasa 1, grupele de compatibilitate nu vor fi indicate pe pl cile-etichet , dac vagonul sau
containerul mare con ine materii sau obiecte care apar in mai multor grupe de compatibilitate.
Vagoanele sau containerele mari care con in materii sau obiecte care apar in diferitor diviziuni nu vor
purta decât pl ci-etichete conforme cu modelul diviziunii celei mai periculoase, ordinea fiind
urm toarea:
1.1.
(cea mai periculoas ), 1.5, 1.2, 1.3, 1.6, 1.4 (cea mai pu in periculoas ).
Pl cile-etichete nu sunt obligatorii pentru transportul materiilor i obiectelor explozibile de la diviziunea

1.4, grupa de compatibilitate S
Când materiile cu codul de clasificare 1.5 D sunt transportate cu materii sau obiecte din diviziunea 1.2,
vagonul sau containerul mare trebuie s poarte pl cile-etichet care indic diviziunea 1.1.
Vagoanele sau containerele mari în care sunt înc rcate colete transportate ca expedi ii militare, în
sensul 1.5.2 i care, conform 5.2.2.1.8 nu sunt prev zute cu etichete de pericol, trebuie s poarte pe
ambele p i, pentru vagoane i pe toate cele patru p i, pentru containerele mari, pl ci-etichete
indicate în coloana (5) din tabelul A de la capitolul 3.2.
5.3.1.1.3.
Pentru clasa 7, placa-etichet de risc primar trebuie s fie conform modelului Nr. 7D, specificat la
5.3.1.7.2. Aceast plac -etichet nu este cerut pentru vagoanele sau containerele mari care
transport colete exceptate.
Dac pe vagoane, containere mari, CGEM, containere-cisterne sau cisterne mobile, este prescris s
se aplice în acela i timp etichete i pl ci-etichet din clasa 7, este posibil s se aplice numai modele
rite de etichete care corespund etichetei prescrise, care vor servi în acela i timp ca etichete
prescrise i ca pl ci-etichet dup modelul Nr. 7D.
5.3.1.1.4.
Nu este necesar aplicarea unei pl ci-etichet de risc secundar pe containerele mari, CGEM-urile,
containerele-cistern , cisternele mobile i vagoanele care con in m rfuri apar inând mai multor clase,
dac riscul secundar care corespunde acestei pl ci-etichet este deja indicat printr-o plac -etichet de
risc principal sau secundar.
5.3.1.1.5.
Pl cile-etichet care nu se refer la m rfurile periculoase transportate, sau la resturile acestor m rfuri,
trebuie îndep rtate sau acoperite.
5.3.1.1.6.
Atunci când placa-etichet este aplicat pe panouri rabatabile, acestea trebuie s fie concepute i
fixate astfel încât orice rabatare sau deta are din suportul lor s nu fie posibil în timpul transportului
(în special cele cauzate de ocuri sau acte neinten ionate).
5.3.1.2.
Placadarea containerelor mari, a CGEM-urilor, a containerelor-cistern i a cisternelor mobile
Pl cile-etichet trebuie s fie aplicate pe cele dou p i i la fiecare extremitate a containerului mare,
a CGEM-ului, a containerului-cistern sau a cisternei mobile.
Când containerul-cistern sau cisterna mobil comport mai multe compartimente i transport dou
sau mai multe m rfuri periculoase, pl cile - etichet trebuie s fie aplicate pe ambele p i
680
corespunz toare compartimentelor în cauz , i câte o plac -etichet pentru fiecare model aplicat la
fiecare parte la extremit i.
5.3.1.3.
Placardarea vagoanelor purt toare de containere mari, CGEM, containere-cistern sau cisterne
mobile
NOTA.
În ceea ce prive te placardarea vagoanelor purt toare utilizate în traficul de ferutaj, a se vedea
1.1.4.4.
Dac pl cile-etichet aplicate pe containerele mari, CGEM-uri, containerele-cistern sau cisternele

mobile nu sunt vizibile de la exteriorul vagonului purt tor, acelea i pl ci-etichet vor fi aplicate în plus,
pe cele dou p i laterale ale vagonului. În celelalte cazuri nu este necesar aplicarea pl cilor-
etichet pe vagonul purt tor.
Se suprim
5.3.1.4.
Placardarea vagoanelor pentru vrac, vagoanelor-cistern , vagoanelor-baterie i vagoanelor cu
cisterne amovibile.
Pl cile-etichet trebuie s fie aplicate pe cele dou p i laterale ale vagonului.
Atunci când vagonul-cistern sau cisterna amovibil transportat pe vagon comport mai multe
compartimente în care sunt transportate dou sau mai multe m rfuri periculoase, pl cile-etichet
corespunz toare trebuie s fie aplicate pe cele dou p i laterale, corespunz toare ale
compartimentelor în cauz . Totu i,în acest caz, dac acelea i pl ci-etichet trebuie aplicate pe toate
compartimentele, ele vor fi puse o singur dat pe ambele p i.
Dac sunt cerute mai multe pl ci-etichet pentru acela i compartiment, aceste pl ci-etichet trebuie
fie aplicate cât mai aproape una de alta.
5.3.1.5.
Placardarea vagoanelor care transport numai colete
Pl cile etichet trebuie aplicate pe cele dou p i laterale.

5.3.1.6.
Placardarea vagoanelor-cistern , vagoanelor-baterie, containerelor-cistern , CGEM i cisternelor
mobile goale i a vagoanelor i containerelor mari pentru vrac, goale
Vagoanele-cistern , vagoanele cu cisterne amovibile, vagoanele-baterie, containerele-cistern ,

CGEM-urile i cisternele mobile, goale, necur ate, nedegazate sau nedecontaminate, ca i
vagoanele i containerele mari pentru vrac, goale, necur ate, sau nedecontaminate, trebuie s poarte
în continuare pl cile-etichet cerute de înc rc tura precedent .
5.3.1.7.
Caracteristicile pl cilor-etichet
5.3.1.7.1.
Cu excep ia pl cii-etichet de la clasa 7, dup cum se indic la 5.3.1.7.2, o plac - etichet trebuie:
a)
aib cel pu in 250 mm pe 250 mm, cu o linie trasat la 12,5 mm de margine, paralel cu aceasta. În
jum tatea superioar a etichetei, linia trebuie s aib aceea i culoare cu semnul conven ional i în
jum tatea inferioar trebuie s aib aceea i culoare cu cifra din col ul inferior.
b)
corespund etichetei pentru marfa periculoas respectiv , în ceea ce prive te culoarea i simbolul
(a se vedea 5.2.2.2);
c)
poarte num rul sau cifrele (iar pentru m rfurile din clasa 1, litera grupei de compatibilitate), cu cifre
de cel pu in 25 mm în ime, prescrise la 5.2.2.2 pentru eticheta corespunz toare m rfii periculoase
respective.
Dispozi iile de la 5.2.2.1.2 se aplic de asemenea.
681
5.3.1.7.2.
Pentru clasa 7, placa-etichet trebuie s aib cel pu in 250 mm pe 250 mm, cu un chenar negru,
retras cu 5 mm i paralel cu marginea i, în rest, aspectul prezentat în figura urm toare (modelul Nr.
7D). Cifra "7" trebuie s aib o în ime minim de 25 mm. Fondul jum ii de sus a pl cii-etichet
este galben, iar cel al jum ii de jos este alb; trefla i textul sunt negre. Folosirea cuvântului
"RADIOACTIVE" (radioactiv) în jum tatea de jos este facultativ , astfel încât acest spa iu poate fi
folosit pentru a se aplica aici num rul ONU referitor la expedi ie.
Plac -etichet pentru materii radioactive din clasa 7
(Nr. 7D)
Semn conven ional (trefl ): negru: fond: jum tatea de sus galben , cu
margine alb , jum tatea de jos alb ; cuvântul RADIOACTIVE sau, în locul
lui, num rul ONU corespunz tor trebuie s figureze în jum tatea de jos;
cifra "7" în col ul de jos.
5.3.1.7.3.
Pentru containerele-cistern cu o capacitate care nu dep este 3 m3, pl cile-etichet pot fi înlocuite cu
etichete conforme cu 5.2.2.2. Dac aceste etichete nu sunt vizibile din exteriorul vagonului purt tor,
pl cile etichet conforme dispozi iilor de la 5.3.1.7.1 vor fi, de asemenea, aplicate pe cele dou p i
laterale ale vagonului.
5.3.1.7.4.
Pentru vagoane, pl cile-etichet vor putea fi reduse la dimensiunile 150 mm x150 mm. În acest caz,
nu se aplic celelalte dimensiuni fixate pentru simboluri, linii, cifre i litere.
5.3.2.
Marcarea portocalie
5.3.2.1.
Dispozi ii generale referitoare la marcarea portocalie
NOTA.
În ceea ce prive te aplicarea panoului oranj pe vagoanele purt toare utilizate în traficul de ferutaj, a se
vedea 1.1.4.4.
5.3.2.1.1.
Cu ocazia transportului m rfurilor pentru care, în coloana (20) a tabelului A de la capitolul 3.2, este
indicat un num r de identificare a pericolului, se va aplica, pe fiecare parte lateral
-
a vagoanelor-cistern ;
-
a vagoanelor-baterie;
-
a vagoanelor cu cisterne amovibile;
-
a containerelor-cistern ;
-
a CGEM-urilor
-
682
a cisternelor mobile
-
a vagoanelor pentru vrac;
-
a containerelor mari i mici pentru vrac.
-
a vagoanelor i containerelor care transport materii radioactive ambalate, care poart un singur
num r ONU sub utilizare exclusiv în absen a altor m rfuri periculoase,
un panou rectangular portocaliu, în conformitate cu 5.3.2.2.1, în a a fel încât s fie vizibile. Se va

putea aplica, de asemenea, acest marcaj pe fiecare parte lateral a vagoanelor complete pline cu
colete care con in una i aceea i marf .
5.3.2.1.2.
Fiecare marcaj portocaliu trebuie s poarte num rul de identificare a pericolului indicat în coloana (20)
a tabelului A de la capitolul 3.2 pentru materia transportat , ca i num rul ONU, în conformitate cu
5.3.2.2.2. Atunci când un vagon-cistern , un vagon-baterie, un vagon cu cisterne amovibile, un
container-cistern , un CGEM sau o cistern mobil transport mai multe materii diferite în cisterne
distincte sau în compartimentele distincte ale aceleia i cisterne, expeditorul va aplica panoul
portocaliu prescris la 5.3.2.1.1, prev zut cu numerele corespunz toare, pe fiecare parte a cisternelor
sau compartimentelor sale, paralel cu axa longitudinal a vagonului, a containerului-cistern sau a
cisternei mobile i în mod bine vizibil.
5.3.2.1.3.
(rezervat)
5.3.2.1.4.
(rezervat)
5.3.2.1.5.
Dac panourile portocalii prescrise la 5.3.2.1.1 dispuse pe containere, containere-cisterne, CGEM sau
cisterne mobile nu sunt vizibile din exteriorul vagonului portant, acelea i panouri trebuie dispuse i în
afar , pe cele dou p i laterale ale vagonului de marf .
5.3.2.1.6
(suprimat)
5.3.2.1.7.
Prescrip iile de la 5.3.2.1.1 pân la 5.3.2.1.5 sunt aplicabile de asemenea pentru
vagoanele-cistern ,
vagoanele-baterie,
vagoanele cu cisterne amovibile,
containerele-cistern ,
cisternele mobile i
CGEM
goale, necur ate, nedegazate sau nedecontaminate,
ca i pentru vagoanele pentru vrac, containerele mari pentru vrac i containerele mici pentru vrac,
goale, necur ate sau nedecontaminate.
5.3.2.1.8.
Panoul portocaliu care nu se refer la m rfurile periculoase transportate, sau la rezidurile acestor
rfuri, trebuie s fie îndep rtat sau acoperit. Dac panourile sunt acoperite, stratul care le acoper
trebuie s fie total i s r mân eficient dup un incendiu cu o durat de 15 minute.
NOTA.
Nu este necesar aplicarea acestui paragraf marcajului cu panouri portocalii al
vagoanelor acoperite sau cu prelat , care transport cisterne cu o capacitate
maxim de 3000 litri.
5.3.2.2.
Specifica ii privind panourile portocalii
683
5.3.2.2.1.
Marcajul portocaliu poate fi retroreflectorizant i trebuie s aib o baz de 40 cm i o în ime de 30
cm; acesta trebuie s aib un chenar negru de 15 mm.
Materialul utilizat trebuie s fie rezistent la intemperii i s asigure o semnalizare durabil . Panoul nu
trebuie s se dezlipeasc din locul în care a fost fixat dup un incendiu cu o durat de 15 minute.
El trebuie s r mân aplicat indiferent de orientarea vagonului.
Panourile prescrise la 5.3.2.1.2 i 5.3.2.1.5 pot fi înlocuite cu o folie autocolant , prin vopsire sau prin
orice alt procedeu echivalent. Aceast semnalizare alternativ trebuie s fie conform cu specifica iile
reluate în prezenta sub-sec iune, cu excep ia dispozi iilor legate de rezisten a la foc men ionate la
5.3.2.2.1 i 5.3.2.2.2
NOT
. Culoarea portocalie a panourilor, în condi ii normale de utilizare, va trebui s
aib coordonate tricromatice localizate în regiunea diagramei colorimetrice care
va fi delimitat prin unirea punctelor cu coordonatele urm toare:
Coordonatele tricromatice ale punctelor situate în unghiurile regiunii diagramei

colorimetrice.
X 0,52 0,52 0,578 0,618
Y 0,38 0,40 0,422 0,38
Factorul de luminan al culorii nereflectorizante: beta >= 0,22 i al culorii reflectorizante: b >= 0,12.
Centrul de referin E, lumin etalon C, inciden normal 45o, divergen 0o.
Coeficientul de intensitate luminoas a culorii retroreflectorizante sub un unghi de str lucire de 5° i o

divergen de 0,2: minimum 20 de candele pe lux i pe m2.
Cifrele i literele interschimbabile de pe panouri, care reprezint num rul de identificare a pericolului i
num rul ONU, trebuie s r mân fixate în timpul transportului i indiferent de orientarea vagonului.
5.3.2.2.2.
Num rul de identificare a pericolului i num rul ONU trebuie s fie alc tuite din cifre negre de 100 mm
în ime i 15 mm grosime. Num rul de identificare a pericolului trebuie înscris în partea de sus a
panoului, iar num rul ONU în partea de jos; ele trebuie desp ite printr-o linie neagr orizontal de 15
mm grosime, care traverseaz panoul la jum tate (a se vedea 5.3.2.2.3).
Num rul de identificare al pericolului i num rul ONU trebuie s fie permanente i s r mân vizibile
dup un incendiu cu o durat de 15 minute.
5.3.2.2.3.
Exemplu de panou portocaliu care poart un num r de identificare i un num r ONU:
5.3.2.2.4.
684
Toate dimensiunile indicate în aceast subsec iune pot prezenta o toleran de ±10%.
5.3.2.2.5.
Atunci când panoul portocaliu, sau semnalizarea alternativ men ionat la 5.3.2.2.1, este aplicat pe
dispozitive cu panouri rabatabile, acestea trebuie s fie concepute i fixate astfel încât orice rabatare
sau deta are din suportul lor s nu fie posibil în timpul transportului (în special cele cauzate de ocuri
sau acte neinten ionate).
5.3.2.3.
Semnifica ia numerelor de identificare a pericolului
5.3.2.3.1.
Num rul de identificare a pericolului pentru materiile din clasele 2-9 con ine dou sau trei cifre. În
general, ele indic pericolele urm toare:
2
Emana ia de gaze ca rezultat al presiunii sau al unei reac ii chimice;
3
Inflamabilitatea materiilor lichide (vapori) i gazelor sau materiilor lichide cu autoînc lzire;
4
Inflamabilitatea materiei solide sau materiei solide cu autoînc lzire;
5
Comburant (favorizeaz incendiul);
6
Toxicitate sau pericol de infectare;
7
Radioactivitate;
8
Corozivitate;
9
Pericol de reac ie violent spontan .
NOT
. Pericolul de reac ie violent spontan , în sensul indicat de cifra 9, presupune
posibilitatea, din cauza naturii materiei, a unui pericol de explozie, de
dezagreare, sau a unei reac ii de polimerizare, urmat de o degajare important de
ldur sau de gaze inflamabile i/sau toxice.
Dublarea unei cifre indic o intensificare a pericolului aferent.
Atunci când pericolul prezentat de o materie poate fi indicat în mod suficient printr-o singur cifr ,
aceast cifr este completat cu zero.
Combina iile urm toare de cifre au totu i o semnifica ie special : 22, 323, 333, 362, 382, 423, 44, 446,
462, 482, 539, 606, 623, 642, 823, 842, 90 i 99 (a se vedea 5.3.2.3.2 de mai jos).
Când num rul de identificare a pericolului este precedat de litera "X", aceasta indic faptul c materia
reac ioneaz periculos cu apa. Pentru astfel de materii, apa nu poate fi utilizat decât cu aprobarea
exper ilor.
Pentru materiile i obiectele din clasa 1, codul de clasificare, conform coloanei (3b) a tabelului A de la
capitolul 3.2, va fi utilizat ca num r de identificare a pericolului. Codul de clasificare este compus:
-
din cifra de diviziune, conform 2.2.1.1.5 i
-
din litera grupului de compatibilitate, conform 2.2.1.1.6.
5.3.2.3.2.
Numerele de identificare a pericolului, indicate în coloana (20) a tabelului A de la capitolul 3.2, au
semnifica ia urm toare:
20 gaz asfixiant sau care nu prezint risc secundar
22 gaz lichefiat refrigerat, asfixiant
685
223 gaz lichefiat refrigerat, inflamabil
225 gaz lichefiat refrigerat, comburant (favorizeaz incendiul)
23 gaz inflamabil
238 gaz inflamabil, corosiv
239 gaz inflamabil, care poate s produc spontan o reac ie violent
25 gaz comburant (favorizeaz incendiul)
26 gaz toxic
28 gaz corosiv
263 gaz toxic, inflamabil
265 gaz toxic i comburant (favorizeaz incendiul)
268 gaz toxic i corosiv
285 gaz corosiv, comburant
30 materie lichid inflamabil (punct de aprindere între 23°C i 60°C, inclusiv valorile limit ) sau
materie lichid inflamabil , sau materie solid în stare topit care are un punct de aprindere mai mare
de 60°C, înc lzit la o temperatur egal sau mai mare decât punctul s u de aprindere, sau materie
lichid cu autoînc lzire.
323 materie lichid inflamabil care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile
X323 materie lichid care reac ioneaz periculos cu apa, degajând gaze inflamabile1)
33 materie lichid foarte inflamabil (punct de aprindere sub 23°C)
333 materie lichid piroforic
X333 materie lichid piroforic ce reac ioneaz periculos cu apa1)
336 materie lichid foarte inflamabil i toxic
338 materie lichid foarte inflamabil i corosiv
X338 materie lichid foarte inflamabil i corosiv , ce reac ioneaz periculos cu apa1)
339 materie lichid foarte inflamabil , care poate produce spontan o reac ie violent
36 materie lichid inflamabil (punct de aprindere între 23°C i 60°C, inclusiv valorile limit ), cu un
grad redus de toxicitate, sau materie lichid cu autoînc lzire i toxic .
362 materie lichid inflamabil , toxic , care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile
X362 materie lichid inflamabil , toxic care reac ioneaz periculos cu apa, degajând gaze
inflamabile1)
368 materie lichid inflamabil , toxic i corosiv
38 materie lichid inflamabil (punct de aprindere între 23°C i 60°C, inclusiv valorile limit ), care
prezint un grad redus de corozivitate, sau materie lichid cu autoînc lzire i corosiv .
686
382 materie lichid inflamabil , corosiv , care reac ioneaz cu apa degajând gaze inflamabile
X382 materie lichid inflamabil , corosiv , care reac ioneaz periculos cu apa, degajând gaze
inflamabile1)
39 lichid inflamabil, care poate s produc spontan o reac ie violent
40 materie solid inflamabil sau materie autoreactiv sau materie cu autoînc lzire
423 materie solid care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile, sau materie solid
inflamabil care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile, sau materie solid cu auto-înc lzire
care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile.
X423 materie solid care reac ioneaz periculos cu apa, degajând gaze inflamabile, sau materie
solid inflamabil care reac ioneaz periculos cu apa, degajând gaze inflamabile, sau materie solid
cu auto-înc lzire care reac ioneaz periculos cu apa, degajând gaze inflamabile3)
43 materie solid inflamabil spontan (piroforic )
X432 materie solid inflamabil spontan (piroforic ), care reac ioneaz periculos cu apa, degajând
gaze inflamabile3)
44 materie solid inflamabil , care, la o temperatur ridicat , se afl în stare topit
446 materie solid inflamabil i toxic , care, la o temperatur ridicat , se afl în stare topit
46 materie solid inflamabil sau cu autoînc lzire, toxic
462 materie solid toxic , care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile
X462 materie solid , care reac ioneaz periculos cu apa, degajând gaze toxice1)
48 materie solid inflamabil sau cu autoînc lzire, corosiv
482 materie solid corosiv , care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile
X482 materie solid , care reac ioneaz periculos cu apa, degajând gaze corosive)1)
50 materie comburant (favorizeaz incendiul)
539 peroxid organic inflamabil
55 materie foarte comburant (favorizeaz incendiul)
556 materie foarte comburant (favorizeaz incendiul), toxic
558 materie foarte comburant (favorizeaz incendiul) i corosiv
559 materie foarte comburant (favorizeaz incendiul), care poate produce spontan o reac ie violent
56 materie comburant (favorizeaz incendiul), toxic
568 materie comburant (favorizeaz incendiul), toxic , corosiv
58 materie comburant (favorizeaz incendiul), corosiv
59 materie comburant (favorizeaz incendiul), care poate s produc spontan o reac ie violent
60 materie toxic sau care prezint un grad redus de toxicitate
687
606 materie infec ioas
623 materie toxic lichid , care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile
63 materie toxic i inflamabil (punct de aprindere între 23°C si 60°C, inclusiv valorile limit )
638 materie toxic i inflamabil (punct de aprindere între 23°C si 60°C, inclusiv valorile limit ) i
corosiv
639 materie toxic i inflamabil (punct de aprindere egal cu sau mai mic de 60°C), care poate
produce spontan o reac ie violent
64 materie toxic solid , inflamabil sau cu autoînc lzire
642 materie toxic solid , care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile
65 materie toxic i comburant (favorizeaz incendiul)
66 materie foarte toxic
663 materie foarte toxic i inflamabil (punct de aprindere egal cu sau mai mic de 60°C)
664 materie foarte toxic solid , inflamabil sau cu autoînc lzire b
665 materie foarte toxic i comburant (favorizeaz incendiul)
668 materie foarte toxic i corosiv
X668 Materie foarte toxic i coroziv , care reac ioneaz în mod periculos cu apa3)
669 materie foarte toxic , care poate produce spontan o reac ie violent
68 materie toxic i corosiv
69 materie toxic sau care prezint un grad mai mic de toxicitate, care poate produce spontan o
reac ie violent
70 materie radioactiv
78 materie radioactiv , corosiv
80 materie corosiv sau care prezint un grad redus de corozivitate
X80 materie corosiv sau care prezint un grad redus de corosivitate, care reac ioneaz periculos cu
apa1)
823 materie corosiv lichid care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile
83 materie corosiv sau care prezint un grad redus de corozivitate, i inflamabil (punct de aprindere
între 23°C i 60°C, inclusiv valorile limit )
X83 materie corosiv sau care prezint un grad redus de corozivitate, i inflamabil (punct de
aprindere între 23°C i 60°C, inclusiv valorile limit ), care reac ioneaz periculos cu apa1)
839 materie corosiv sau care prezint un grad redus de corozivitate, i inflamabil (punct de
aprindere între 23°C i 60°C, inclusiv valorile limit ), care poate produce spontan o reac ie violent
X839 materie corosiv sau care prezint un grad redus de corosivitate i inflamabil (punct de
aprindere între 23°C i 60°C, inclusiv valorile limit ), care poate produce spontan o reac ie violent i
care reac ioneaz periculos cu apa1)
688
84 materie corosiv solid , inflamabil sau cu autoînc lzire
842 materie corosiv solid , care reac ioneaz cu apa, degajând gaze inflamabile
85 materie corosiv sau care prezint un grad redus de corozivitate, i comburant (favorizeaz
incendiul)
856 materie corosiv sau care prezint un grad redus de corozivitate, comburant (favorizeaz
incendiul), i toxic
86 materie corosiv sau care prezint un grad redus de corozivitate i toxic
88 materie foarte corosiv
X88 materie foarte corosiv , care reac ioneaz periculos cu apa1)
883 materie foarte corosiv i inflamabil (punct de aprindere între 23°C i 60°C, inclusiv valorile
limit )
884 materie foarte corosiv solid , inflamabil sau cu autoînc lzire
885 materie foarte corosiv i comburant (favorizeaz incendiul)
886 materie foarte corosiv i toxic
X886 materie foarte corosiv i toxic , care reac ioneaz periculos cu apa1)
89 materie corosiv sau care prezint un grad redus de corozivitate, care poate produce spontan o
reac ie violent
90 materie periculoas din punct de vedere al mediului înconjur tor, materii periculoase diverse
99 materii periculoase diverse, transportate în stare cald .
1
)
Nu trebuie utilizat apa, în afar de cazul în care exper ii autorizeaz acest
lucru.
5.3.3.
Marcaj pentru materii transportate în stare cald
Vagoanele-cistern , containerele-cistern , cisternele mobile, vagoanele sau containerele mari

speciale sau vagoanele sau containerele mari special amenajate, pentru care se cere un marcaj
pentru materiile transportate în stare cald , conform dispozi iei speciale 580, atunci când aceasta este
indicat în coloana (6) a tabelului A de la capitolul 3.2, trebuie s poarte, pe fiecare parte lateral , în
cazul vagoanelor, i pe cele patru p i, în cazul containerelor mari, containerelor-cistern i a
cisternelor mobile, un marcaj de form triunghiular ale c rui laturi m soar cel pu in 250 mm, i care
trebuie reprezentat în ro u, dup cum se arat în continuare:
5.3.4.
689
Etichete de manevr Nr. 13 i 15
5.3.4.1.
Dispozi ii generale
Dispozi ii generale de la 5.3.1.1.1, 5.3.1.1.5, 5.3.1.3 i 5.3.1.6 se aplic i etichetelor de manevr Nr.
13 i 15.
În locul etichetelor de manevr pot fi aplicate durabil marcaje de manevr , care corespund exact cu
modele prescrise. Acest marcaj poate s nu reprezinte decât triunghiul sau triunghiurile ro ii cu semn
de exclamare negru (cu cel pu in 100 mm la baz i 70 mm în ime).
5.3.4.2.
Caracteristicile etichetelor de manevr Nr. 13 i 15
Etichetele de manevr Nr. 13 i 15 vor avea forma unui dreptunghi cel pu in de formatul A7 (74 mm x
105 mm).
Nr. 13
A se manevra cu aten ie
Triunghi ro u cu un semn de exclama ie negru pe fond alb
Nr. 15
Trierea prin îmbrâncire sau prin gravita ie interzis . Trebuie s fie
legat de un vehicul motor. Nu trebuie s tamponeze, nici s fie tamponat
Trei triunghiuri ro ii cu un semn de exclama ie negru.
5.3.5.
Banda portocalie
Vagoanele-cistern i vagoanele-baterie destinate transportului gazelor lichefiate sau lichefiate

refrigerate sau dizolvate trebuie marcate cu o band nereflectorizant portocalie2) continu de
aproximativ 30 cm l ime, care înconjoar cisterna la jum tatea în imii.
2
)
A se vedea NOT . de la 5.3.2.2.1.
5.3.6.
Marcajul «materie periculoas pentru mediu»
Atunci când o plac -etichet trebuie s fie aplicat conform dispozi iilor de la sec iunea 5.3.1,
containerele mari, CGEM-urile, containerele-cistern , cisternele mobile i vagoanele care con in
materii periculoase pentru mediu care îndeplinesc criteriile de la 2.2.9.1.10 trebuie s aib marcajul
690
«materie periculoas pentru mediu», a a cum este prezentat la 5.2.1.8.3. Dispozi iile de la sec iunea
5.3.1 privind pl cile-etichet se aplic mutatis mutandis marcajului.
CAPITOLUL 5.4
Documentare
5.4.0
Generalit i
5.4.0.1
Dac nu se specific în alt parte, orice transport de m rfuri reglementat de RID trebuie s fie înso it
de documenta ia prescris în prezentul capitol, dup caz.
5.4.0.2
Este admis s se recurg la tehnici de tratament electronic a informa iei (TEI) sau de schimb de date
informatizate (EDI) pentru facilitatea stabilirii documentelor sau înlocuirea lor, cu condi ia ca
procedurile utilizate pentru preluarea, stocarea i tratamentul datelor electronice s permit
îndeplinirea într-o m sur cel pu in echivalent cu utilizarea documentelor pe hârtie, a exigen elor
juridice în materie de for probatorie i de disponibilitate de date în timpul transportului.
5.4.0.3
Atunci când informa iile privind m rfurile periculoase sunt furnizate transportatorului cu ajutorul
tehnicilor din TEI sau din EDI, expeditorul trebui s poat s dea aceste informa ii transportatorului
sub forma unui document pe hârtie, unde ele vor ap rea conform ordinului prescris prin prezentul
capitol.
5.4.1.
Document de transport pentru m rfurile periculoase i informa ii referitoare la acestea
NOT
ABROGAT
5.4.1.1.
Informa ii generale care trebuie s figureze în documentul de transport
5.4.1.1.1.
Documentul(le) de transport trebuie s furnizeze urm toarele informa ii pentru orice substan sau
obiect prezentat la transport:
a)
Num rul ONU precedat de literele "UN"
b)
Denumirea oficial de transport, completat dup caz, (a se vedea 3.1.2.8.1) cu denumirea tehnic
între paranteze (a se vedea 3.1.2.8.1.1), determinat conform 3.1.2;
c)
Pentru materiile i obiectele din clasa 1: codul de clasificare men ionat în coloana (3b) din tabelul A,
cap. 3.2.
Dac în coloana (5) din tabelul A capitolul 3.2 figureaz numerele modelelor de etichet , altele decât
cele ale modelelor 1, 1.4, 1.5, 1.6, 13 sau 15, aceste numere de modele de etichete trebuie s fie
puse între parantezele în continuarea codului de clasificare;
-
Pentru materiile radioactive din clasa 7, num rul clasei, i anume: "7";
NOT
. Pentru materiile radioactive care prezint un risc de secundar, trebuie s se
in cont i de dispozi ia special 172 a capitolului 3.3.
-
Pentru materiile i obiectele altor clase: numerele modelelor de etichete diferite de num rul 13 care
figureaz în coloana (5) din tabelul A, capitolul 3.2 sau care sunt cerute prin aplicarea unei dispozi ii
speciale precizat în coloana (6). În cazul mai multor numere de modele, numerele care urmeaz
dup primul trebuie s fie indicate între paranteze. Pentru materiile i obiectele pentru care nu este
indicat nici un model de etichet în coloana (5) din tabelul A de la capitolul 3.2 cu excep ia etichetei de
manevr cu modelul 13, trebuie indicat în loc clasa lor potrivit coloanei (3a).
d)
dup caz, grupa de ambalare atribuit materiei poate s fie precedat de literele "GA" (de exemplu:
"GA II") sau de ini ialele corespunz toare expresiei "Grupa de ambalare" în limbile utilizate conform
691
5.4.1.4.1 [adic în francez (GE), german (VG) sau englez (PG)]; Codurile de ambalare ONU nu pot
fi utilizate decât pentru a completa descrierea naturii coletului (de exemplu o cutie (4G)).
NOT
. Pentru materiile radioactive din clasa 7 care prezint un risc secundar, a se
vedea dispozi ia special 172 b) de la capitolul 3.3.
e)
num rul i descrierea coletelor atunci când aceasta se aplic [a se vedea i art. 13, §1 e) CIM];
NOTA.
Nu este necesar s se indice num rul, tipul i capacitatea fiec rui ambalaj interior con inut în
ambalajul exterior al unui ambalaj combinat.
f)
cantitatea total din fiecare marf periculoas caracterizat prin num rul s u ONU, denumirea oficial
de transport i o grup de ambalare (exprimat în volum sau în mas brut , sau în mas net , dup
caz)
NOT
1.
(rezervat)
2.
Pentru m rfurile periculoase con inute în instala ii sau echipamente specificate în RID, cantitatea
indicat trebuie s fie cantitatea total de m rfuri periculoase con inute în interior, în kilograme sau în
litri, dup caz.
g)
numele i adresa expeditorului [a se vedea i art. 13, §1 h) CIM];
h)
numele i adresa destinatarului/(ilor) [a se vedea i art. 13, §1 k) CIM];
i)
o declara ie conform dispozi iilor unui acord particular;
j)
atunci când se cere un marcaj în conformitate cu 5.3.2.1, num rul de identificare a pericolului trebuie
fie precedat de num rul ONU.
Num rul de identificare al pericolului trebuie s fie de asemenea indicat atunci când vagoanele
complete înc rcate cu colete care con in o singur marf sunt prev zute cu un marcaj conform
5.3.2.1.
Amplasarea i ordinea în care informa iile trebuie s apar în documentul de transport pot fi alese în
mod liber. Totu i, paragrafele a), b), c), d) trebuie s apar în ordinea prezentat mai sus (adic a), b),
c), d)), f elemente de informa ii intercalate, cu excep ia celor prev zute de RID.
Exemple de descriere autorizat a m rfii periculoase:
"UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1(3), I" sau
"UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1(3),GE I"
Atunci când este cerut un marcaj conform 5.3.2.1 a), b), c), d) i j) trebuie s apar în ordinea j), a), b),
c), d), f elemente de informa ie intercalate, cu excep ia celor prev zute de RID.
Exemple de descriere autorizat a m rfii periculoase inând cont de marcaj conform 5.3.2.1:
"663, UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1(3), I" sau
"663, UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1(3), GE I"

5.4.1.1.2.
Informa iile cerute în documentul de transport trebuie s fie lizibile
692
Cu toate c în capitolul 3.1, i în tabelul A de la capitolul 3.2, pentru indicarea elementelor care fac
parte din denumirea oficial de transport sunt utilizate litere mari i, cu toate c în acest capitol, pentru
indicarea în documentul de transport a informa iilor sunt utilizate atât litere mari cât i mici, utilizarea
majusculelor sau a literelor mici pentru înscrierea acestor men iuni în documentul de transport poate fi
aleas liber.
5.4.1.1.3.
Dispozi ii speciale privind de eurile
Dac sunt transportate de euri care con in m rfuri periculoase (altele decât de eurile radioactive),
denumirea oficial de transport trebuie s fie precedat de cuvântul 'DE EURI'), cu excep ia cazului
când acest termen face parte deja din denumirea oficial de transport, de exemplu
-
"UN 1230 DE EU METANOL, 3(6.1), II" sau
-
"UN 1230 DE EU METANOL, 3(6.1), GE II" sau
-
"UN 1993 DE EU LICHID INFLAMABIL, N.S.A. (toluen i alcool etilic), 3, II" sau
-
"UN 1993 DE EU LICHID INFLAMABIL, N.S.A. (toluen i alcool etilic), 3, GE II".
Se suprim
Dac este aplicat dispozi ia privind de eurile enun ate la 2.1.3.5.5, indica iile urm toare trebuie
ad ugate la denumirea oficial :
«DE EURI CONFORME CU 2.1.3.5.5» (de exemplu, «Nr. ONU 3264, LICHID ANORGANIC,
COROSIV, ACID, N.S.A., 8, II, DE EURI CONFORME CU 2.1.3.5.5»).
Nu este necesar ad ugarea numelui tehnic stabilit la capitolul 3.3, dispozi ia special 274.
5.4.1.1.4
(suprimat)
5.4.1.1.5.
Dispozi ii speciale referitoare la ambalajele de siguran i la recipientele sub presiune de siguran
Atunci când m rfurile periculoase sunt transportate într-un ambalaj de siguran sau într-un recipient
sub presiune de siguran , cuvintele "AMBALAJ DE SIGURAN " sau "RECIPIENT SUB PRESIUNE
DE SIGURAN " trebuie s fie ad ugate dup descrierea m rfurilor în documentul de transport.
5.4.1.1.6.
Dispozi ii speciale privind mijloacele de reten ie goale necur ate
5.4.1.1.6.1.
Pentru mijloacele de reten ie goale, necur ate, con inând reziduri ale m rfurilor periculoase, altele
decât cele de la clasa 7, cuvintele "GOALE, NECUR ATE" sau "REZIDURI, CON INUT
ANTERIOR" trebuie s fie indicate înainte sau dup descrierea m rfurilor periculoase prescris la
5.4.1.1.1 j) i a) la d). În rest, 5.4.1.1.1 f) nu se aplic .
5.4.1.1.6.2.
Dispozi iile speciale de la 5.4.1.1.6.1 pot fi înlocuite cu dispozi iile de la 5.4.1.1.6.2.1 sau 5.4.1.1.6.2.2,
dup cum este adecvat.
5.4.1.1.6.2.1.
Pentru ambalajele goale, necur ate, con inând reziduri ale m rfurilor periculoase, altele decât cele de
la clasa 7, inclusiv recipientele de gaz goale necur ate cu o capacitate care nu dep te 1000 litri
men iunile pe care trebuie s le poarte în conformitate cu 5.4.1.1.1 a), b), c), d), (e), f) i j) sunt
înlocuite cu "AMBALAJ GOL", "RECIPIENT GOL", "GRV GOL" sau "AMBALAJ MARE GOL", dup
caz, urmate de informa ii privind ultimele m rfuri înc rcate, cum este prescris la 5.4.1.1.1 c).
Exemplu: "AMBALAJ GOL, 6.1 (3)".
În rest, în acest caz, dac ultimele m rfuri periculoase sunt m rfuri din clasa 2, informa iile prescrise la
5.4.1.1.1 c) pot fi înlocuite cu num rul clasei "2".
5.4.1.1.6.2.2.
693
Pentru mijloacele de reten ie goale, necur ate, altele decât ambalajele, con inând reziduri ale
rfurilor periculoase, altele decât cele de la clasa 7, ca i pentru recipientele de gaz goale
necur ate cu o capacitate care mai mare de 1000 litri men iunile pe care trebuie s le poarte în
conformitate cu 5.4.1.1.1 a) la d) i j) sunt precedate de "VAGON-CISTERN GOL", "VEHICUL-
CISTERN GOL", "CISTERN AMOVIBIL GOAL ", "CISTERN DEMONTABIL GOAL ",
"VAGON-BATERIE GOL", "VEHICUL-BATERIE GOL", "CISTERN MOBIL GOAL ", "CONTAINER-
CISTERN GOL", "CGEM GOL", "VAGON GOL", "VEHICUL GOL", "CONTAINER GOL" sau
"RECIPIENT GOL", dup caz, urmate de cuvintele "ULTIMA MARF ÎNC RCAT :". În rest, 5.4.1.1.1
f) nu se aplic .
Exemplu:
"VAGON-CISTERN GOL, ULTIMA MARF ÎNC RCAT : 663 UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1 (3), I".
"VAGON-CISTERN GOL, ULTIMA MARF ÎNC RCAT : 663 UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1 (3),
GE I"
5.4.1.1.6.2.3.
(rezervat)
5.4.1.1.6.3.
a)
Atunci când cisternele, vehiculele-baterie, vagoane-baterie, CGEM-urile goale, necur ate sunt
transportate c tre cel mai apropiat loc corespunz tor unde poate avea loc cur area sau repara ia în
conformitate cu dispozi iile de la 4.3.2.4.3 trebuie inclus în documentul de transport urm toarea
men iune suplimentar : "TRANSPORT CONFORM 4.3.2.4.3".
b)
Atunci când vagoanele, vehiculele sau containerele goale, necur ate sunt transportate c tre cel mai
apropiat loc corespunz tor unde poate avea loc cur area sau repara ia în conformitate cu dispozi iile
de la 7.5.8.1, trebuie inclus în documentul de transport urm toarea men iune suplimentar :
"TRANSPORT CONFORM 7.5.8.1".
5.4.1.1.6.4.
Pentru transportul vagoanelor-cistern , al cisternelor amovibile, al vagoanelor-baterie, al
containerelor-cistern i al CGEM-urilor în condi iile prev zute la 4.3.2.4.4, trebuie trecut men iunea
urm toare în documentul de transport:
«TRANSPORT CONFORM 4.3.2.4.4».

5.4.1.1.7.
Dispozi ii speciale5) privind transporturile într-un lan de transport care cuprinde un parcurs maritim
sau aerian
5
)
Atunci când transportul într-un lan de transport include un transport maritim sau
aerian, o copie a documentelor utilizate (de exemplu formularul cadru pentru
transportul intermodal al m rfurilor periculoase conform 5.4.5), pentru
transportul maritim sau aerian, pot fi anexate la scrisoarea de tr sur . Aceste
documente trebuie s aib aceea i m rime ca scrisoarea de tr sur . Atunci când
formularul cadru pentru transportul multimodal al m rfurilor periculoase conform
5.4.5 este anexat scrisorii de tr sur , este permis s nu se reia în scrisoarea de
tr sur informa iile privind m rfurile periculoase care figureaz deja în acest
formular cadru, dar trebuie f cut trimitere la aceast foaie complementar în
su a corespunz toare din scrisoarea de tr sur .
Pentru transporturile în conformitate cu 1.1.4.2.1, documentul de transport trebuie s poarte

men iunea urm toare:
"TRANSPORT ÎN CONFORMITATE CU 1.1.4.2.1".

5.4.1.1.8.
(rezervat)
694
5.4.1.1.9
Dispozi ii speciale privind traficul de ferutaj
NOTA.
În ceea ce prive te informa iile din documentul de transport, a se vedea 1.1.4.4.5.

5.4.1.1.10.
(rezervat)
5.4.1.1.11.
Dispozi ii speciale pentru transportul GRV-urilor sau al cisternelor mobile dup data de expirare a
valabilit ii ultimei probe sau inspec ii periodice sau a ultimului control periodic
Pentru transporturile conform 4.1.2.2 b), 6.7.2.19.6 b), 6.7.3.15.6 b) sau 6.7.4.14.6 b), documentul de
transport trebuie s aib trecut men iunea urm toare:
«TRANSPORT ÎN CONFORMITATE CU 4.1.2.2 b)»,
«TRANSPORT ÎN CONFORMITATE CU 6.7.2.19.6 b)»,
«TRANSPORT ÎN CONFORMITATE CU 6.7.3.15.6 b)» sau
«TRANSPORT ÎN CONFORMITATE CU 6.7.4.14.6 b)», dup caz.

5.4.1.1.12.
Dispozi ii speciale privind transporturile conform m surilor tranzitorii
Pentru transportul conform 1.6.1.1 documentul de transport trebuie s poarte men iunea urm toare:
"TRANSPORT CONFORM RID, APLICABIL ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2013".
5.4.1.1.13.
(rezervat)
5.4.1.1.14.
Dispozi ii speciale pentru materiile transportate în stare cald
Dac denumirea oficial de transport pentru o materie transportat sau prezentat la transport în stare
lichid la o temperatur egal sau mai mare de 100°C sau în stare solid la o temperatur egal sau
mai mare de 240°C, nu indic deloc c este vorba de o materie transportat în stare cald (de
exemplu, prin utilizarea termenului "TOPIT" sau "TRANSPORTAT( ) LA CALD" ca parte a denumirii
oficiale de transport), men iunea "LA TEMPERATUR ÎNALT " trebuie s figureze imediat dup
denumirea oficial de transport.
5.4.1.1.15.
(rezervat)
5.4.1.1.16.
Men iuni cerute conform dispozi iei speciale 640 din capitolul 3.3
Atunci când este prescris de dispozi ia special 640 din capitolul 3.3, documentul de transport trebuie
poarte men iunea "Dispozi ie special 640 X" unde "X" este litera majuscul care apare dup
referin a la dispozi ia special 640 în coloana (6) din tabelul A de la capitolul 3.2.
5.4.1.1.17.
Dispozi ii speciale pentru transportul materiilor solide în vrac în containere conform 6.11.4
Atunci când materiile solide sunt transportate în vrac în containere conform 6.11.4, în documentul de
transport trebuie s figureze indica ia urm toare (a se vedea NOT . de la începutul 6.11.4):
"CONTAINER PENTRU VRAC BK(X) AGREAT DE AUTORITATEA COMPETENT DIN ..."

5.4.1.1.18
Dispozi ii speciale aplicabile la transportul de materii periculoase pentru mediu (mediu acvatic)
Dac o materie care apar ine uneia din clasele de la 1 la 9 îndepline te criteriile din clasamentul de la
2.2.9.1.10, documentul de transport trebuie s poarte men iunea suplimentar "PERICULOS PENTRU
MEDIU" sau "POLUANT MARIN/PERICULOS PENTRU MEDIU". Aceast prescrip ie suplimentar nu
se aplic pentru numerele ONU 3077 i 3082 nici pentru excep iile prev zute la 5.2.1.8.1.
695
Men iunea "POLUANT MARIN" (conform cu 5.4.1.4.3 din Codul IMDG) este acceptabil pentru
transporturi într-un lan de transport care are un parcurs maritim.
5.4.1.2.
Informa ii suplimentare sau speciale cerute pentru anumite clase
5.4.1.2.1.
Dispozi ii speciale pentru clasa 1
a)
În plus fa de indica iile conform 5.4.1.1.1, indicarea masei nete a materiei explozive în kg. trebuie s
apar în documentul de transport. Pentru vagoanele complete sau înc rc turile complete, documentul
de transport trebuie s poarte indica ia num rului coletelor, a masei în kg a fiec rui colet, ca i a
masei totale nete în kg a materiei explozibile.
b)
În cazul ambal rii în comun a dou m rfuri diferite, denumirea m rfii în documentul de transport
trebuie s indice numerele ONU i denumirile oficiale de transportului, tip rite cu litere mari în
coloanele (1) i (2) din tabelul A de la capitolul 3.2, ale celor dou materii sau obiecte. Dac în acela i
colet sunt puse la un loc mai mult de dou m rfuri diferite, conform dispozi iilor referitoare la
ambalarea în comun indicate la 4.1.10, dispozi iile speciale MP1, MP2 i MP20 pân la MP24,
documentul de transport trebuie s poarte sub denumirea m rfurilor, numerele ONU ale tuturor
materiilor i obiectelor con inute în colet, sub forma "M RFURI CU NUMERELE ONU ...."
c)
Pentru transportul materiilor i obiectelor repartizate unei rubrici n.s.a. sau în rubrica Nr. ONU 0190
ANTIOANE DE EXPLOZIBIL, sau ambalate conform instruc iunii de ambalare P101 de la 4.1.4.1, o
copie a acordului autorit ii competente în ceea ce prive te condi iile de transport trebuie anexat
documentului de transport. Aceasta va fi redactat într-una din limbile oficiale ale rii de expedi ie i, în
plus, dac aceast limb nu este franceza, germana, italiana sau engleza, în francez , în german , în
italian sau în englez , cu excep ia cazului când acordurile încheiate între rile interesate de
transport nu dispun altfel.
d)
Dac coletele care con in materii i obiecte din grupele de compatibilitate B i D sunt înc rcate în
comun în acela i vagon conform dispozi iilor de la 7.5.2.2, trebuie anexat documentului de transport o
copie a acordului autorit ii competente al compartimentului separat sau sistemului special de
protec ie conform 7.5.2.2, nota de subsol 1). Trebuie s fie redactat într-una din limbile oficiale ale rii
de plecare i, în acela i timp, dac aceast limb nu este engleza, franceza, germana sau italiana, i
în englez , francez , german , cu excep ia cazurilor când acordurile, dac exist , stabilite între rile
interesate de transport nu dispun altfel;
e)
Atunci când materii sau obiecte explozibile sunt transportate în ambalaje conforme instruc iunii de
ambalare P101, documentul de transport trebuie s poarte men iunea "AMBALAJ APROBAT DE
AUTORITATEA COMPETENT DIN ..........." (semnul distinctiv al statului utilizat pentru automobile în
transportul interna ional pentru care autoritatea competent î i exercit mandatul) (a se vedea 4.1.4.1,
instruc iunea de ambalare P101).
f)
În cazul expedi iilor militare, în sensul precizat la 1.5.2, denumirile prescrise de autoritatea militar
competent pot fi utilizate în locul denumirilor din tabelul A, capitolul 3.2.
Pentru transportul expedi iilor militare la care se aplic condi ii derogatorii conform 5.2.1.5, 5.2.2.1.8,
5.3.1.1.2 i 7.2.4, dispozi ia special W2, documentul de transport trebuie s poarte, în plus,
men iunea "EXPEDI IE MILITAR "
NOTA 1
Denumirea comercial sau tehnic a m rfurilor poate fi ad ugat cu titlu de
completare la denumirea oficial de transport în documentul de transport.
g)
Atunci când sunt transportate artificiile de divertisment de la Nr. ONU 0333, 0334, 0335, 0336 i 0337,
documentul de transport trebuie s porte men iunea:
"CLASIFICAREA ARTIFICIILOR DE DIVERTISMENT DE C TRE AUTORITATEA COMPETENT

DIN XX, REFERN A DE CLASIFICARE XX/YYZZZZ".
696
Nu este nevoie ca certificatul de agrement de clasificare s înso easc transportul, dar expeditorul
trebuie s fie în m sur s -l prezinte transportatorului sau autorit ii competente pentru control.
Certificatul de agrement de clasificare sau copia sa trebuie s fie redactat într-o limb oficial a rii de
expedi ie i, în plus, dac aceast limb nu este nici germana, nici engleza, nici franceza, nici italiana,
fie redactat în german , englez , francez sau italian .
NOTA 2.
Referin a sau referin ele de clasificare constau în indicarea, prin semn
distinctiv prev zut pentru vehicule în trafic interna ional6), din Statul
contractant la RID în care a fost aprobat (XX) codul de clasificare conform
dispozi iei speciale 645 din 3.3.1, identificatorul autorit ii competente (YY) i
o referin de serie unic (ZZZZ). Exemple de referin de clasificare:
GB/HSE123456
D/BAM1234
___________
6)
Semn distinctiv în circula ia interna ional prev zut de c tre Conven ia de la

Viena asupra circula iei rutiere (Viena 1968).
5.4.1.2.2.
Dispozi ii suplimentare pentru clasa 2
a)
Pentru transportul amestecurilor (a se vedea 2.2.2.1.1) în vagoane-cistern , cisterne mobile, vagoane
cu cisterne amovibile, vagoane-baterie, cisterne mobile, containere-cistern sau CGEM, trebuie
indicat compozi ia amestecului în procente de volum sau în procente de mas . Nu este necesar s
se indice constituen ii amestecului cu o concentra ie mai mic de 1% (a se vedea i 3.1.2.8.1.2);
b)
Pentru transportul buteliilor, tuburilor, butoaielor de presiune, recipientelor criogenice i cadrelor de
butelii în condi iile precizate la 4.1.6.10, în documentul de transport trebuie f cut men iunea
urm toare: "TRANSPORT ÎN CONFORMITATE CU 4.1.6.10".
c)
Pentru transportul vagoanelor-cistern care au fost umplute f s fie cur ate, trebuie indicat în
documentul de transport, ca mas a m rfii, suma ob inut prin adunarea masei de umplere cu restul
înc rc turii, care corespunde masei totale a vagonuluicistern umplut, sc zându-se tara înscris . În
plus, poate fi indicat o men iune "mas umplut .... Kg".
d)
Pentru vagoanele-cistern i containerele-cistern care con in gaze lichefiate refrigerate, expeditorul
va face în documentul de transport men iunea urm toare: "REZERVORUL ESTE GARANTAT CA
IZOLAT PENTRU CA SUPAPELE S NU SE POAT DESCHIDE ÎNAINTE DE ....... (data acceptat
de c tre transportator)".
5.4.1.2.3.
Dispozi ii suplimentare privind materiile autoreactive din clasa 4.1 i peroxizii organici din clasa 5.2
5.4.1.2.3.1.
(rezervat)
5.4.1.2.3.2.
Pentru anumite materii autoreactive din clasa 4.1 i pentru anumi i peroxizi organici din clasa 5.2,
atunci când autoritatea competent a admis lipsa etichetei conforme modelului Nr. 1 pentru un
ambalaj specific (a se vedea 5.2.2.19), o men iune referitoare la acest lucru trebuie s figureze în
documentul de transport, dup cum urmeaz :
"ETICHETA CONFORM MODELULUI Nr. 1 NU ESTE CERUT ".

5.4.1.2.3.3.
Atunci când materii autoreactive i peroxizi organici sunt transporta i în condi ii în care se cere un
agrement (pentru materiile autoreactive a se vedea 2.2.41.1.13 i 4.1.7.2.2, pentru peroxizi organici a
se vedea 2.2.52.1.8, 4.1.7.2.2 i dispozi ia special TA2 de la 6.8.4) o men iune referitoare la acest
lucru trebuie s figureze în documentul de transport, de exemplu:
697
O copie a acordului autorit ii competente înso it de condi iile de transport trebuie ad ugat la
documentul de transport. Acesta trebuie s fie redactat într-una din limbile oficiale ale rii de plecare
i, în acela i timp, dac aceast limb nu este engleza, franceza sau germana sau italiana, i în
englez , francez sau german , cu excep ia cazurilor când acordurile, dac exist , stabilite între rile
interesate de transport nu dispun altfel.
5.4.1.2.3.4.
Atunci când este transportat un e antion dintr-o materie autoreactiv (a se vedea 2.2.41.1.15) sau
dintr-un peroxid organic (a se vedea 2.2.52.1.9), el trebuie declarat în documentul de transport, de
exemplu:

5.4.1.2.3.5.
Atunci când sunt transportate, materii autoreactive de tip G [(a se vedea Manualul de probe i criterii,
partea a doua, paragraful 20.4.3.g)] în documentul de transport poate fi f cut men iunea urm toare:
"MATERIE AUTOREACTIV CARE NU SE SUPUNE CLASEI 4.1".
Atunci când sunt transporta i peroxizi organici de tip G [a se vedea Manualul de probe i criterii, partea
a doua paragraful 20.4.3.g)], în documentul de transport poate fi f cut men iunea urm toare:
"MATERIE CARE NU SE SUPUNE CLASEI 5.2".

5.4.1.2.4.
Dispozi ii suplimentare referitoare la clasa 6.2
În afara informa iilor privind destinatarul [a se vedea 5.4.1.1.1 h) ], trebuie indicat i numele persoanei
responsabile i num rul s u de telefon.
5.4.1.2.5.
Dispozi ii speciale referitoare la clasa 7
5.4.1.2.5.1.
Informa iile de mai jos trebuie înscrise în documentul de transport pentru fiecare expedi ie de materii
din clasa 7, în m sura în care ele se aplic , în ordinea indicat mai jos, imediat dup informa iile
prescrise la 5.4.1.1.1 a) pân la c):
a)
Numele sau simbolul fiec rei radionuclid, sau, pentru amestecurile de radionuclizi, o descriere
general corespunz toare sau o list a nuclizilor c rora le corespund valorile cele mai restrictive;
b)
Descrierea st rii fizice i a formei chimice a materiei sau indica ia c este vorba de o materie
radioactiv sub form special sau de o materie radioactiv cu dispersabilitate redus . În ceea ce
prive te forma chimic , este acceptabil denumirea chimic generic .
Pentru materiile radioactive care prezint un risc subsidiar, a se vedea ultima fraz a dispozi iei
speciale 172 de la capitolul 3.3.
c)
Activitatea maxim a con inutului radioactiv în timpul transportului, exprimat in bequereli (Bq), cu
simbolul din prefixul I corespunz tor (a se vedea 1.2.2.1). Pentru materiile fisionabile, masa de
materie fisionabil (sau masa fiec rui izotop fisionabil pentru amestecuri, dup caz) în grame (g), sau
în multipli acestuia poate fi indicat în locul activit ii;
d)
Categoria coletului, adic I - ALB, II - GALBEN sau III - GALBEN;
e)
Indicele de transport (numai pentru categoriile II - GALBEN i III - GALBEN);
f)
Pentru expedierile de materii fisionabile, altele decât expedi iile exceptate conform 6.4.11.2, indicele
de siguran - criticitate;
g)
Cota pentru fiecare certificat de aprobare sau de agrement al unei autorit i competente (materii
radioactive sub form special , materii radioactive cu dispersabilitate redus , aranjament special,
model de colet sau expedi ie), care se aplic expedi iei;
h)
698
Pentru expedi iile de mai multe colete, informa iile de la 5.4.1.1.1. i de la aliniatele a) pân la g) de
mai jos trebuie s fie furnizate pentru fiecare colet. Pentru expedi iile de colete într-un supraambalaj,
container sau vagon, o declara ie detaliat a con inutului fiec rui colet, care se g se te în
supraambalaj, container sau vagon i, dup caz, a fiec rui supraambalaj, container sau vagon trebuie
ad ugat . Dac aceste colete trebuie s fie retrase din supraambalaj, container sau vagon într-un
punct de desc rcare intermediar, trebuie furnizate documente de transport corespunz toare;
i)
Atunci când un transport trebuie expediat sub utilizare exclusiv , men iunea "EXPEDI IE SUB
UTILIZARE EXCLUSIV ";
j)
Pentru materiile LSA-II i LSA-III, SCO-I i SCO-II, activitatea total a expedi iei, exprimat sub forma
unui multiplu de A2. Pentru o materie radioactiv pentru care valoarea lui A2 este nelimitat , multiplul
lui A2 este zero.
5.4.1.2.5.2.
Expeditorul trebuie s anexeze scrisorilor de tr sur o declara ie privind m surile care trebuie luate,
dup caz, de c tre transportator. Declara ia trebuie redactat în limbile considerate necesare de c tre
transportator sau de autorit ile responsabile, i trebuie s includ cel pu in informa iile de mai jos:
a)
suri suplimentare prescrise pentru înc rcarea, fixarea (arimarea), îndrumarea, manevrarea i
desc rcarea coletului, supraambalajului sau containerului, inclusiv, dup caz, dispozi iile speciale
privind arimarea( fixare), pentru a asigura o bun disipare a c ldurii [a se vedea dispozi ia special
CW 33 (3.2) de la 7.5.11]; în cazul în care asemenea prescrip ii nu sunt necesare, o declara ie trebuie
indice acest lucru;
b)
Restric ii privind modul de transport sau vagonul i, eventual, instruc iuni asupra itinerarului de urmat;
c)
suri ce trebuie luate în caz de urgen , inând cont de natura expedierii.
5.4.1.2.5.3
În toate cazurile de transport interna ional de colete în care modelul trebuie s fie agreat sau expedi ia
aprobat de c tre autoritatea competent i pentru care diferitele modalit i de agrement sau de
aprobare se aplic în diferitele ri ale expedi iei în cauz , num rul ONU i desemnarea oficial de
transport cerute la 5.4.1.1.1, trebuie s fie conform cu certificatul din ara de origine a modelului.
5.4.1.2.5.4.
Certificatele autorit ii competente nu trebuie neap rat s înso easc expedi ia. Expeditorul trebuie
totu i s fie gata s le comunice transportatorului (transportatorilor) înainte de înc rcare sau de
desc rcare.
5.4.1.3.
(rezervat)
5.4.1.4.
Forma documentului de transport i limba care trebuie folosit
5.4.1.4.1.
Documentul de transport trebuie s fie completat într-una sau mai multe limbi, una dintre acestea
trebuind s fie franceza, germana sau engleza, cu excep ia cazurilor când acordurile stabilite între
Statele interesate de transport nu dispun altfel.
În plus fa de informa iile suplimentare de la 5.4.1.1 i 5.4.1.2, o bif trebuie s fie pus în caseta
specific în acest scop când documentul de transport utilizat con ine o astfel de c su , de exemplu
scrisoarea de tr sur CIM sau scrisoarea de tr sur de la Contractul privind utilizarea de vagoane
(CUU)7).
7)
Publicat de Biroul CUU, Avenue Louise, 500, BE-1050 Bruxelles, www.gcubureau.org

5.4.1.4.2.
Documente de transport distincte trebuie s fie întocmite pentru expedi iile care nu pot fi înc rcate în
comun în acela i vagon sau în acela i container din cauza interdic iilor care figureaz la 7.5.2.
Pe lâng documentul de transport, este recomandat s se utilizeze în cazul transportului multimodal,

un document conform modelului care figureaz la sec iunea 5.4.5.8)
8
)
699
Atunci când sunt utilizate, recomand rile corespunz toare ale Centrului Na iunilor
Unite pentru facilitarea comer ului i tranzac iile electronice (CEFACT-ONU) pot
fi consultate, în special Recomandarea Nr. 1 (Formula - cadru a Na iunilor Unite
pentru documentele comerciale) (ECE/TRADE/137, edi ia 81.3) i anexa ei «UN Layout
Key for Trade Documents - Guidelines for Applications» (ECE/TRADE/270, edi ia
2002), Recomandarea Nr. 11 (Aspecte documentare ale transportului interna ional al
rfurilor periculoase) (ECE/TRADE/204, edi ia 96.1 - în curs de revizuire) i
Recomandarea Nr. 22 (Formula - cadru pentru instruc iunile normalizate de
expediere) (ECE/TRADE/168, edi ia 1989). A se vedea Rezumatul recomand rilor
CEFACT-ONU asupra facilit rii comer ului (ECE/TRADE/346, edi ia 2006) i
publica ia «United Nations Trade Data Elements Directory» (UNTDED) (ECE/TRADE/362,
edi ia 2005).
5.4.1.5.
rfuri nepericuloase.
Atunci când ni te m rfuri men ionate nominal în tabelul A de la capitolul 3.2 nu sunt supuse
dispozi iilor RID, deoarece sunt considerate ca nepericuloase conform p ii 2, expeditorul poate
înscrie în documentul de transport o declara ie în acest scop, de exemplu:
"ACESTE M RFURI NU SUNT DIN CLASA ..."

NOT
. Aceast dispozi ie poate fi utilizat în special atunci când expeditorul
consider c , datorit naturii chimice a m rfurilor (de exemplu solu ii i
amestecuri) transportate, sau din cauz c aceste m rfuri sunt considerate
periculoase conform altor reglement ri, expedi ia este susceptibil de a face
obiectul unui control pe traseu.
5.4.2
Certificat de îmbarcare a containerului mare sau a vagonului
Dac un transport de m rfuri periculoase într-un container mare este precedat de un parcurs maritim,
trebuie furnizat împreun cu documentul de transport un certificat de îmbarcare a containerului sau a
vehiculului conform sec iunii 5.4.2 din codul IMDG9) 10)
Un singur document poate îndeplini func ia documentului de transport prescris la 5.4.1 i ale
certificatului de îmbarcare a containerului sau a vehiculului, documente prev zute mai sus, în caz
contrar, aceste documente trebuie s fie ata ate unul de altul. Dac un singur document trebuie s
îndeplineasc rolul acestor documente, este suficient s se insereze în documentul de transport o
declara ie care indic faptul c înc rcarea containerului a fost efectuat conform reglement rilor
modale aplicabile, cu identificarea persoanei r spunz toare de certificatul de îmbarcare a
containerului sau a vehiculului.
NOT .
Certificatul de îmbarcare a containerului sau a vehiculului nu este cerut pentru
cisternele mobile, containerele-cistern i CGEM.
9
)
Organiza ia maritim interna ional (OMI) Organiza ia interna ional a muncii
(OIT) i Comisia economic a Na iunilor Unite pentru Europa (CEE-ONU) au pus la
punct i directive privind practica de înc rcare a m rfurilor în mijloace de
transport i formarea corespunz toare, care au fost publicate de c tre OMI
(Directiva OMI/OTI/CEE/ONU privind înc rcarea m rfurilor în mijloacele de
transport).
10
)
Sec iunea 5.4.2 din codul IMDG prescrie urm toarele:
5.4.2
Certificat de îmbarcare a containerului sau a vehiculului
5.4.2.1
Atunci când m rfurile periculoase sunt înc rcate sau ambalate într-un container sau vehicul,
persoanele r spunz toare de îmbarcarea containerului sau vehiculului trebuie s furnizeze un
700
'certificat de îmbarcare a containerului/vehiculului' care s indice num rul sau numerele de identificare
a containerului sau a vehiculului i care s ateste c opera iunea a fost executat conform condi iilor
urm toare:
1.
containerul sau vehiculul era curat i uscat; p rea capabil s primeasc m rfurile.
2.
coletele care ar trebui separate conform dispozi iilor de separare aplicabile nu au fost ambalate în
comun în container sau pe vehicul [numai dac autoritatea competent interesat nu i-a dat acordul
conform 7.2.2.3 (din codul IMDG)].
3.
toate coletele au fost verificate la exterior, în vederea reper rii tuturor avariilor; trebuie înc rcate numai
coletele în bun stare;
4.
butoaiele au fost ancorate în pozi ie vertical , numai dac autoritatea competent nu a autorizat o alt
pozi ie, i toate m rfurile au fost înc rcate corespunz tor i, dup caz, au fost calate corespunz tor cu
materiale de protec ie adecvate, inând cont de modul de transport prev zut;.
5.
rfurile înc rcate în vrac sunt, au fost repartizat uniform în container sau pe vehicul.
6.
pentru expedi iile care con in m rfuri din clasa 1, altele decât cele din diviziunea 1.4, containerul sau
vehiculul este apt din punct de vedere structural pentru folosire conform 7.4.6 (din Codul IMDG);
7.
containerul sau vehiculul i coletele sunt marcate, etichetate i prev zute cu pl ci-etichete în mod
corespunz tor;
8.
în cazul în care dioxidul de carbon solid (CO2 - z pad carbonic ) este utilizat ca agent de r cire,
containerul sau vehiculul poart men iunea urm toare, marcat sau etichetat la exterior, într-un loc
vizibil, de exemplu pe u : PERICOL, CON INE CO2 (Z PAD CARBONIC ), A SE AERISI
COMPLET ÎNAINTE DE INTRARE i
9.
documentul de transport pentru m rfurile periculoase, prescris la 5.4.1 (din Codul IMDG) a fost primit
pentru fiecare expedi ie de m rfuri periculoase, înc rcat în container sau pe vehicul.
NOTA
Certificatul de îmbarcare a containerului sau vehiculului nu este cerut pentru
cisterne.
5.4.2.2
Un singur document poate s cuprind informa iile care trebuie s apar în documentul de transport al
rfurilor periculoase i în certificatul de îmbarcare al containerului sau vehiculului; dac nu aceste
documente trebuie s fie ata ate unele de altele. Atunci când informa iile sunt con inute într-un singur
document, acesta trebuie s con in o declara ie semnat , conform c reia 'Se declar c ambalarea
rfurilor în container sau în vehicul s-a efectuat în conformitate cu dispozi iile aplicabile'. Pe acest
document trebuie indicat identitatea semnatarului acestei declara ii i data. Semn turile în facsimil
sunt autorizate atunci când legile i recomand rile aplicabile recunosc validitatea lor juridic .
5.4.2.3
Atunci când certificatul de înc rcare pentru container sau vehicul este prezentat transportatorului prin
intermediul tehnicilor de transmitere bazate pe TEI (transmiterea electronic a informa iei) sau SED
(schimbul electronic de date), semn tura sau semn turile pot fi una sau mai multe semn turi
electronice sau s fie înlocuite printr-unul sau mai multe nume (cu majuscule) a persoanei sau ale
persoanelor care au drept de semn tur .
5.4.2.4
Atunci când informa iile privind transportul de m rfuri periculoase sunt prezentate unui transportator
prin intermediul tehnicilor din TEI sau SED i, ca urmare, aceste m rfuri periculoase sunt predate unui
transportator care cere un certificat de înc rcare pentru container sau vehicul pe hârtie, acest
transportator trebuie s se asigure c documentul pe hârtie con ine men iunea "Original primit pe cale
electronic " i numele semnatarului trebuie s apar cu majuscule.
5.4.3
Instruc iuni scrise
5.4.3.1
Ca ajutor în situa ie de urgen care poate surveni în cursul transportului, instruc iunile scrise sub
forma specificat la 5.4.3.4 trebuie s se g seasc la îndemân în cabina mecanicului.
701
5.4.3.2
Aceste instruc iuni trebuie înmânate de c tre transportator mecanicului(mecanicilor) de tren înaintea
plec rii, într-una sau mai multe limbi pe care ei le pot citi i în elege. Transportatorul trebuie s se
asigure c mecanicul de tren în elege instruc iunile i este capabil s le aplice în mod corect.
5.4.3.3
Înainte de plecare, transportatorul trebuie s informeze mecanicul de tren despre m rfurile periculoase
înc rcate. Mecanicul de tren trebuie s consulte instruc iunile scrise despre m surile pe care trebuie
le ia în caz de accident sau incident.
5.4.3.4
Instruc iunile scrise ar trebui s corespund pe fond cu modelul din urm toarele patru pagini.
INSTRUC IUNI SCRISE CONFORM RID

suri de luat în caz de accident sau incident care implic sau risc s implice m rfuri periculoase
In caz de accident sau incident care poate s survin în timpul transportului, mecanicii de tren trebuie s ia urm toarele
suri dac acestea pot fi efectuate în mod sigur i practica):
- S opreasc trenul/mi carea de manevr într-un loc corespunz tor, inând cont de tipul pericolului (de exemplu
incendiu, pierderea m rfii înc rcate), de locuri (de exemplu tunel, zon de locuin e) i de m suri posibile ale for elor de
interven ie (accesibilitate, evacuare), dup caz, concertate cu gestionarul de infrastructur feroviar ;
- S scoat din func iune aparatul motor conform instruc iunilor de utilizare;
- S evite sursele de inflamare, în mod special s nu fumeze nici s nu porneasc un echipament electric;
- S urm reasc indica iile suplimentare despre pericole, indica ii care apar în tabelul de mai jos, în func ie de m rfurile
în cauz . Pericolele corespund numerelor din modelele de etichete de pericol i m rcilor atribuite m rfurilor în timpul
transportului;
- S avertizeze gestionarul de infrastructur feroviar sau serviciile de interven ie i s le furnizeze cât mai multe
informa ii posibile despre accident sau incident i despre m rfurile periculoase implicate, inând cont de instruc iunile
transportatorului;
- S in informa iile privind m rfurile periculoase transportate (dup caz, documentele de transport) la dispozi ie pentru
sosirea serviciilor de interven ie sau s le pun la dispozi ie prin intermediul SED (schimbul electronic de date);
- S îmbrace hainele de semnalizare prescrise la p sirea aparatului motor;
- S utilizeze, dac e cazul, celelalte echipamente de protec ie;
- S se îndep rteze de locul din imediata apropiere a accidentului sau incidentului, s invite pe celelalte persoane s se
îndep rteze i s urm reasc instruc iunile responsabililor de interven ie (interni i externi);
- S nu calce pe substan ele r spândite la sol, nici s nu le ating i s evite inhalarea emana iilor, fumului, pulberilor i
a vaporilor r ma i în aer;
- S i scoat toate hainele contaminate i s le pun într-un loc corespunz tor pentru ca ulterior s le distrug .
a)
Prescrip iile ap rute din dispozi iile de drept feroviar sau din exploatare
trebuie s fie respectate.
Indica ii suplimentare pentru mecanicul de tren despre caracteristicile pericolului m rfurilor periculoase per
clas i despre m surile ce trebuie luate în func ie de circumstan ele predominante
Etichete i panouri de pericol, Indica ii
Caracteristicile pericolului
însemne de pericol suplimentare
(1) (2) (3)
Materii i obiecte explozibile Prezint un evantai larg de propriet i i efecte cum ar fi A se pune la
detonarea în mas , proiec ia fragmentelor, incendiu/flux de ad post, stând
ldur intens , formarea de lumin orbitoare, zgomot puternic departe de
sau fum. ferestre
Sensibil la ocuri i/sau la impacturi i/sau la c ldur
Materii i obiecte explozibile Risc u or de explozie i de incendiu A se pune la

ad post.
702
Gaze inflamabile Risc de incendiu. A se pune la
Risc de explozie. ad post.
Poate fi sub presiune. A se ine la
Risc de asfixiere. distan de zonele
Poate cauza arsuri i/sau deger turi. joase.
Dispozitivele de izolare pot exploda sub efectul c ldurii.
Gaze neinflamabile, netoxice Risc de asfixiere.

Poate fi sub presiune.
Poate cauza deger turi.
Dispozitivele de izolare pot exploda sub efectul c ldurii. A se pune la
ad post.
A se ine la
distan de zonele
joase.
Gaze toxice Risc de intoxicare. A se pune la
Poate fi sub presiune. ad post.
Poate cauza arsuri i/sau deger turi. A se ine la
Dispozitivele de izolare pot exploda sub efectul c ldurii. distan de zonele
joase
Lichide inflamabile Risc de incendiu. Risc de explozie. A se pune la

Dispozitivele de izolare pot exploda sub efectul c ldurii. ad post.
A se ine la
distan de zonele
joase
Materii solide inflamabile, materii Risc de incendiu. Materiile inflamabile sau combustibilii pot lua
autoreactive i materii solide foc in caz de c ldur , de scântei sau de fl ri.
explozive desensibilizate Poate con ine materii autoreactive care risc o descompunere
exotermic sub efectul c ldurii, la contactul cu alte substan e
(acizi, compu i ai metalelor grele sau amine), de fric iuni sau
ocuri. Aceasta poate antrena emana ii de gaz sau de vapori
nocivi i inflamabili sau autoaprindere. Dispozitivele de izolare
pot exploda sub efectul c ldurii.
Risc de explozie a materiilor desensibilizate în caz de scurgere
a agentului de desensibilizare.
Materii predispuse la inflama ie Risc de incendiu prin inflama ie spontan dac ambalajele sunt
spontan deteriorate sau con inutul este r spândit.
Poate prezenta o reac ie puternic cu apa.
Materii care, la contactul cu apa, Risc de incendiu i de explozie în caz de contact cu apa.
degaj gaze inflamabile
Materii comburante Risc de reac ie puternic , de inflama ie i de explozie în cazul

contactului cu materii combustibile sau inflamabile.
Peroxizi organici Risc de descompunere exotermic în caz de temperaturi

ridicate, de contact cu alte materii (acizi, compu i ai metalelor
grele sau amine), de fric iuni sau ocuri. Aceasta poate antrena
emana ii de gaz sau de vapori nocivi i inflamabili sau
autoaprindere
703
Materii toxice Risc de intoxica ie prin inhalare, contact cu pielea sau înghi ire.
Risc pentru mediul acvatic sau pentru sistemele de evacuare a
apelor uzate.
Materii infec ioase Risc de infec ie.

Poate provoca boli grave pentru om sau animale.
apelor uzate.
Materii radioactive Risc de absorb ie i de radia ie extern . A se limita timpul

de expunere.
Materii fisionabile Risc de reac ie nuclear în lan .
Materii corozive Risc de arsuri prin coroziune.

Pot reac iona cu putere între ele, cu apa sau cu alte substan e.
Materia r spândit poate degaja vapori corozivi.
apelor uzate.
Materii i obiecte periculoase Risc de incendiu. Risc de explozie.

diverse Risc pentru mediul acvatic sau pentru sistemele de evacuare a
apelor uzate.
NOTA
1.
Pentru m rfurile periculoase cu riscuri multiple i pentru înc rc turile în comun, se vor respecta
prescrip iile aplicabile de la fiecare rubric .
2.
Indica iile suplimentare date mai sus pot fi adaptate pentru a face s figureze aici clasele de m rfuri
periculoase i mijloacele utilizate pentru a le transporta i, dac este cazul, pentru a le completa în
conformitate cu exigen ele na ionale existente.
Indica ii suplimentare pentru mecanicul de tren despre caracteristicile pericolului m rfurilor periculoase per
clas i despre m surile ce trebuie luate în func ie de circumstan ele predominante
Etichete i panouri de
Caracteristicile pericolului Indica ii suplimentare
pericol, însemne de pericol
(1) (2) (3)
Risc pentru mediul acvatic sau pentru
sistemele de evacuare a apelor uzate.
704
Materii periculoase pentru
mediu
Risc de arsuri prin c ldur . A se evita atingerea p ilor calde ale
vagonului sau containerului i materia
spândit .
Materii transportate la cald
Echipamente de protec ie individual care trebuie s existe în cabina mecanicului

Urm toarele echipamentea) trebuie s se g seasc în cabina mecanicului:
- un aparat portabil de iluminare;
Pentru mecanicul de tren:
- haine de semnalizare (spre exemplu a a cum au fost descrise în norma EN 471)
a)
Dac este cazul, aceste echipamente trebuie s fie completate în conformitate cu

exigen ele na ionale existente.
5.4.4
strarea informa iilor privind transportul de m rfuri periculoase
5.4.4.1
Expeditorul i transportatorul trebuie s p streze o copie a documentului de transport de m rfuri
periculoase, precum i informa iile i documenta ia suplimentar , a a cum este indicat în RID, pe o
perioad de cel pu in trei luni.
5.4.4.2
Atunci când documentele sunt p strate prin mijloace electronice sau într-un sistem informatic,
expeditorul i transportatorul trebuie s poat s le reproduc în form imprimat .
5.4.5.
Exemplu de formular cadru pentru transportul multimodal al m rfurilor periculoase
Exemplu de formular-cadru care poate fi utilizat în scopul declar rii m rfurilor periculoase i a
certificatului de îmbarcare în cazul transportului multimodal al m rfurilor periculoase.
FORMULAR PENTRU TRANSPORTUL MULTIMODAL AL M RFURILOR PERICULOASE

(marginea dreapt ha urat cu negru)
1. Expeditor 2. Nr. documentului de transport

3. Pag. 1 din .... 4. Nr. de referin al
pagini expeditorului
5. Nr. de referin al
tranzitorului
6. Destinatar 7. Transportator (se completeaz de transportator)
705
DECLARA IA EXPEDITORULUI Se declar
con inutul acestei înc rc turi este descris în mod
complet i exact de denumirea oficial de transport i
este în mod corespunz tor clasificat , ambalat ,
marcat , etichetat , placardat în ceea ce prive te
toate condi iile pentru a fi transportat conform
reglement rilor interna ionale i na ionale aplicabile.
8. Aceast expedi ie este conform cu 9. Informa ii complementare privind manipularea
limitele acceptabile pentru:
(se taie men iunea care nu se aplic )
AERONEF AERONEF
PASSAGER ET CARGO
CARGO EXCLUSIV
10. Zbor/Nr. 11. Port/loc de
zborului i data înc rcare
12. Port/loc de 13. destina ia
desc rcare
14. Marca Nr. i tipul coletelor; Masa brut (kg) Masa Volum
expedi iei descrierea m rfurilor* net (m3)
15. Nr. 16. 17. Dimensiuni i tip 18. 19. Masa brut total
identificare a Num rul(ele) container/vehicul Tara (inclusive tara) (kg)
containerului sau sigiliului(ilor) (kg)
Nr. de
înmatriculare
vehicul
CERTIFICAT DE 21. PRIMIT LA RECEP IA M RFURILOR
ÎMBARCARE/ÎNC RCARE
Declar c m rfurile periculoase descrise Primit num rul de colete/containere/remorci declarate
mai sus au fost îmbarcate/înc rcate în anterior în bun stare aparent cu urm toarele
container/vehicul identificat mai sus reserve:
conform cu dispozi iile aplicabile**
DE COMPLETAT I DE SEMNAT
PENTRU TOAT
ÎNC RC TURA ÎN
CONTAINER/VEHICUL DE
PERSOANA
RESPONSABIL CU
ÎMBARCAREA/ÎNC RCAREA
20. Numele societ ii Numele 22. Numele societ ii
transportatorului
(EXPEDITORULUI CARE
PREG TE TE
DOCUMENTULUI)
Numele i calitatea declarantului Nr. înmatriculare Numele i calitatea
vehicul declarantului
Locul i data Semn tura i data Locul i data
Semn tura declarantului SEMN TURA Semn tura declarantului
OFERULUI
*
Pentru materiile periculoase:a se specifica num rul ONU (UN) denumirea oficial de
transport, clasa/diviziunea de pericol, grupa de ambalare (dac exist ) i orice
alt element de informare prescris de reglement rile interna ionale sau na ionale
aplicabile.
**
A se vedea 5.4.2.
706
FORMULAR PENTRU TRANSPORTUL MULTIMODAL AL M RFURILOR PERICULOASE
1. Expeditor 2. Nr. documentului de transport

3. Pag. 1 din .... 4. Nr. de referin al
pagini expeditorului
5. Nr. de referin al
tranzitorului
14. Marca Nr. i tipul coletelor; Masa brut Masa
expedi iei Volum (m3)
descrierea m rfurilor* (kg) net
*
Pentru materiile periculoase:a se specifica num rul ONU (UN) denumirea oficial de
transport, clasa/diviziunea de pericol, grupa de ambalare (dac exist ) i orice
alt element de informare prescris de reglement rile interna ionale sau na ionale
aplicabile.
**
A se vedea 5.4.2.
CAPITOLUL 5.5
Dispozi ii speciale
5.5.1
(suprimat)
5.5.2
Dispozi ii speciale aplicabile aparatelor de transport care au suferit un tratament de fumiga ie (Nr.
ONU 3359)
5.5.2.1
Generalit i
5.5.2.1.1
Aparatele de transport care au suferit un tratament de fumiga ie (Nr. ONU 3359), care nu con in alte
rfuri periculoase, nu se supun altor dispozi ii din RID decât celor care figureaz în prezenta
sec iune.
NOTA.
Pentru în elegerea prezentului capitol, se nume te aparat de transport un vagon, un container, un

container-cistern , o cistern mobil sau un CGEM.
5.5.2.1.2
Atunci când aparatul de transport care a suferit un tratament de fumiga ie este înc rcat cu m rfuri
periculoase i cu agent de fumiga ie, la dispozi iile din RID aplicabile acestor m rfuri (inclusiv în ceea
ce prive te placardarea, marcajul i documenta ia) se aplic , în plus, i dispozi iile din prezenta
sec iune.
5.5.2.1.3
Numai aparatele de transport care pot fi închise astfel încât s se reduc la minimum sc rile de gaz
pot fi utilizate pentru transportul de m rfuri care au suferit un tratament de fumiga ie.
5.5.2.2
Formare
707
Persoanele care trebuie s se ocupe de manipularea aparatelor de transport care au suferit un
tratament de fumiga ie trebuie s fi primit o formare adaptat responsabilit ilor lor.
5.5.2.3
Marcajul i placardare
5.5.2.3.1
Un marcaj de avertizare conform 5.5.2.3.2 trebuie s fie plasat pe fiecare din punctele de acces ale
aparatului care a suferit un tratament de fumiga ie, într-un loc unde el va fi v zut cu u urin de c tre
persoanele care deschid aparatul de transport sau care intr în interiorul lui. Acest marcaj trebuie s
mân aplicat pe aparatul de transport pân când urm toarele dispozi ii vor fi fost îndeplinite:
a)
aparatul de transport care a suferit un tratament de fumiga ie a fost ventilat pentru a elimina
concentra iile nocive ale gazului de fumiga ie; i
b)
rfurile sau materialele care au fost supuse fumiga iei au fost desc rcate.
5.5.2.3.2
Marcajul de avertizare pentru aparatele care au suferit un tratament de fumiga ie trebuie s fie de
form dreptunghiular i s m soare cel pu in 300 mm l ime i 250 mm în ime. Inscrip iile trebuie
fie negre pe fond alb i în imea literelor trebuie s fie de cel pu in 25 mm. Acest marcaj este
ilustrat în figura urm toare.
Marcaj de avertizare pentru aparatele care au suferit un tratament de fumiga ie
[Marcaj existent neschimbat]

5.5.2.3.3
Dac aparatul de transport care a suferit un tratament de fumiga ie a fost ventilat complet, fie prin
deschiderea u ilor aparatului, fie prin ventila ie mecanic dup fumiga ie, data ventila iei trebuie s fie
indicat pe marcajul de avertizare.
5.5.2.3.4
Atunci când aparatul de transport care a suferit un tratament de fumiga ie a fost ventilat i desc rcat,
marcajul de avertizare pentru aparatele care au suferit un tratament de fumiga ie trebuie s fie scos.
5.5.2.3.5
Nu este neap rat nevoie s se aplice pl ci-etichete în conformitate cu modelul Nr.9 (a se vedea
5.2.2.2.2) pe aparatele de transport care au suferit un tratament de fumiga ie, în afar de cazul în care
aceast placardare este cerut pentru alte materii sau obiecte din clasa 9 con inute de aparatul de
transport.
5.5.2.4
Documenta ie
5.5.2.4.1
Documentele asociate la transportul aparatelor de transport care au suferit un tratament de fumiga ie
i care n-au fost complet ventilate înaintea transportului trebuie s con in urm toarele indica ii:
-
"UN 3359 APARAT DE TRANSPORT CARE A SUFERIT UN TRATAMENT DE FUMIGA IE, 9", sau
"UN 3359 APARAT DE TRANSPORT CARE A SUFERIT UN TRATAMENT DE FUMIGA IE, clasa
9";
-
data i ora fumiga iei; i
-
tipul i cantitatea de agent de fumiga ie utilizat.
Aceste indica ii trebuie s fie redactate într-o limb oficial a rii de origine i în acela i timp, dac
aceast limb nu este engleza, franceza, germana sau italiana, trebuie s fie redactat în englez ,
francez , german sau italian numai dac acordurile, dac acestea exist , încheiate între rile
interesate în transport nu dispun altceva.
5.5.2.4.2
Documentele pot avea orice form , cu condi ia s con in toate informa iile cerute la 5.5.2.4.1. Aceste
informa ii trebui s fie u or de identificat, lizibile i durabile.
5.5.2.4.3
Trebuie s fie date instruc iuni despre modul de a elimina reziduurile agen ilor de fumiga ie, inclusiv a
aparatelor de fumiga ie utilizate (dac este cazul).
5.5.2.4.4
708
Nu este necesar un document dac aparatul de transport care a suferit un tratament de fumiga ie a
fost complet ventilat i dac data la care el a fost ventilat figureaz pe marcajul de avertizare (a se
vedea 5.5.2.3.3 i 5.5.2.3.4).
5.5.3.
Dispozi ii speciale aplicabile coletelor i vagoanelor i containerelor care con in substan e care
prezint un risc de asfixiere, atunci când ele sunt utilizate în scopul refriger rii sau condi ion rii
(precum ghea a carbonic (Nr. ONU 1845) sau azotul lichid refrigerat (Nr. ONU 1977) sau argonul
lichid refrigerat (Nr. ONU 1951))
5.5.3.1.
Domeniu de aplicare
5.5.3.1.1.
Aceast sec iune nu se aplic substan elor care pot fi utilizate pentru refrigerare sau condi ionare
atunci când ele sunt transportate ca expedi ie de m rfuri periculoase. Atunci când substan ele sunt
transportate ca expedi ie, ele trebuie s fie transportate în conformitate cu rubrica adecvat din tabelul
A al capitolul 3.2 în condi iile de transport care îi sunt asociate.
5.5.3.1.2.
Aceast sec iune nu se aplic gazelor din ciclurile de refrigerare.
5.5.3.1.3.
Aceast sec iune nu se aplic m rfurilor periculoase utilizate în scopul refriger rii sau condi ion rii
cisternelor sau CGEM-urilor în timpul transportului.
5.5.3.2.
Generalit i
5.5.3.2.1.
Vagoanele i containerele care con in substan e utilizate pentru refrigerare sau condi ionare (altele
decât fumiga ia) în timpul transportului nu sunt supuse altor dispozi ii din RID, în afara celor care fac
parte din aceast sec iune.
5.5.3.2.2.
Atunci când m rfurile periculoase sunt înc rcate în vagoane i containere refrigerate sau condi ionate,
orice alte dispozi ii din RID referitoare la aceste m rfuri periculoase se aplic în plus fa de cele care
fac parte din aceast sec iune.
5.5.3.2.3.
(Rezervat)
5.5.3.2.4.
Persoanele care se ocup cu manipularea sau cu transportul vehiculelor i containerelor refrigerate
sau condi ionate trebuie s fie instruite în func ie de responsabilit ile lor.
5.5.3.3.
Coletele care con in un agent de refrigerare sau condi ionare
5.5.3.3.1.
rfurile periculoase ambalate care necesit a fi refrigerate sau condi ionate, c rora le sunt alocate
instruc iunilor de ambalare P 203, P 620, P 650, P 800, P 901 sau P 904 de la 4.1.4.1 trebuie s
respecte prescrip iile corespunz toare ale acestor instruc iuni.
5.5.3.3.2.
Pentru m rfurile periculoase ambalate, care necesit a fi refrigerate sau condi ionate, c rora le sunt
alocate alte instruc iuni de ambalare, coletele trebuie s poat rezista la temperaturi foarte sc zute i
nu trebuie s fie nici alterate i nici s nu le fie afectat rezisten a în mod semnificativ de c tre agentul
de refrigerare sau condi ionare. Coletele trebuie s fie concepute i fabricate pentru a permite
eliberarea gazului în scopul preîntâmpin rii cresterii presiunii care ar putea antrena ruperea
ambalajului. M rfurile ambalate trebuie s fie ambalate în a a fel încât s împiedice orice deplasare
dup disiparea agentului de refrigerare sau de condi ionare.
5.5.3.3.3.
Coletele care con in un agent de refrigerare sau de condi ionare trebuie s fie transportate în vehicule
i containere bine ventilate.
5.5.3.4.
Marcarea coletelor care con in un agent de refrigerare sau de condi ionare
5.5.3.4.1.
Coletele care con in m rfuri periculoase utilizate pentru refrigerare sau condi ionare trebuie s fie
marcate cu denumirea indicat în coloana (2) a Tabelului A al capitolului 3.2, urmat de men iunea
"AGENT DE REFRIGERARE" sau "AGENT DE CONDI IONARE", dup caz, într-una din limbile
oficiale ale rii de origine i, de asemenea, dac aceast limb nu este engleza, franceza, germana
709
sau italiana, în englez , francez german sau italian , numai dac acordurile încheiate între rile
interesate de transport, dac ele exist , nu dispun altfel.
5.5.3.4.2.
rcile trebuie s fie durabile, lizibile i plasate într-un loc i s aib o m rime corespunz toare în
raport cu coletul, în a a fel încât ele s fie usor vizibile.
5.5.3.5.
Vagoane i containere care con in ghea carbonic neambalat
5.5.3.5.1.
Dac ghea a carbonic neambalat este utilizat , ea nu trebuie s intre în contact direct cu structura
metalic a vagonului sau a containerului pentru a evita fragilizarea metalului. Trebuie s fie luate
suri pentru a asigura o izola ie bun între ghea a carbonic i vagon sau container prin men inerea
unei separ ri de cel pu in 30 mm (de exemplu: prin utilizarea de materiale pu in conductoare de
ldur , precum planse de lemn, palete, etc.).
5.5.3.5.2.
Atunci când ghea a carbonic este plasat în jurul coletelor, trebuie s fie luate m suri pentru ca acele
colete s i p streze pozi ia lor ini ial în timpul transportului, de îndat ce ghea a carbonic a fost
disipat .
5.5.3.6.
Marcarea vehiculelor i containerelor
5.5.3.6.1.
Un marcaj de avertizare în conformitate cu 5.5.3.6.2 trebuie s fie plasat la fiecare punct de acces al
vagonului i containerului care con ine m rfuri periculoase utilizate pentru refrigerare sau condi ionare,
într-un loc unde el va fi usor vizibil de c tre persoanele care deschid vagonul sau containerul sau care
intr în el. Marcajul trebuie s r mân aplicat pe vagon sau container pân când dispozi iile urm toare
sunt îndeplinite:
a)
Vagonul sau containerul a fost ventilat pentru a elimina concentra iile nocive de agent de refrigerare
sau de condi ionare; i
b)
rfurile refrigerate sau condi ionate au fost desc rcate.
5.5.3.6.2.
Marcajul de avertizare trebuie s fie de form rectangular i s nu fie mai mic de 150 mm în l ime i
250 mm în în ime. El trebuie s con in indica iile urm toare:
a)
Cuvântul "ATEN IE" scris cu ro u sau cu alb cu literele de cel pu in 25 mm în în ime într-una din
limbile oficiale ale rii de origine i, de asemenea, dac aceasta nu este englez , francez , german
sau italian , în englez , francez , sau italian , numai dac acordurile încheiate între rile interesate
de transport, dac ele exist , nu dispun astfel; i
b)
Denumirea indicat în coloana (2) a Tabelului A din capitolul 3.2, urmat de men iunea "AGENT DE
REFRIGERARE" sau "AGENT DE CONDI IONARE", dup caz, scris deasupra simbolului, cu litere
negre pe fond alb de cel pu in 25 mm în în ime într-una din limbile oficiale ale rii de origine i, de
asemenea dac aceasta nu este englez , francez , german sau italian , în englez , francez , sau
italian , numai dac acordurile încheiate între rile interesate de transport, dac ele exist , nu dispun
astfel;.
Spre exemplu: DIOXID DE CARBON SOLID, AGENT DE REFRIGERARE.
Aceast marc este ilustrat mai jos:
710
*
Se introduce denumirea indicat în coloana (2) a tabelului A al capitolului 3.2,
urmat de men iunea "AGENT DE REFRIGERARE" sau "AGENT DE CONDI IONARE", dup caz.
5.5.3.7.
Documenta ie
5.5.3.7.1.
Documentele (precum conosamentul, scrisoarea de transport aerian sau scrisoarea de tr sur
CMR/CIM), care înso esc transportul de vagoane sau containere care au fost refrigerate sau
condi ionate i care nu au fost complet ventilate, trebuie s con in urm toarele indica ii:
a)
Num rul ONU precedat de literele "UN"; i
b)
Denumirea indicat în coloana (2) a Tabelului A din capitolul 3.2, urmat de cuvintele "AGENT DE
REFRIGERARE" sau "AGENT DE CONDI IONARE", dup caz, într-una din limbile oficiale ale rii de
origine i, de asemenea, dac aceast limb nu este englez , francez , german sau italian , în
englez , francez , german sau italian , numai dac acordurile încheiate între rile interesate de
transport, dac ele exist , nu dispun altfel.
De exemplu: ONU 1845 DIOXID DE CARBON, SOLID, AGENT DE REFRIGERARE.

5.5.3.7.2.
Documentul de transport poate avea orice form , cu condi ia s con in toate informa iile cerute în
5.5.3.7. Aceste informa ii trebuie s fie u or de identificat, lizibile i durabile.
PARTEA 6
Prescrip ii privind construc ia ambalajelor, a recipientelor

mari pentru vrac (GRV/IBC), a ambalajelor mari i a cisternelor i
probele la care acestea se supun
CAPITOLUL 6.1
Prescrip ii privind construc ia ambalajelor i probele

la care acestea se supun
6.1.1.
Generalit i
6.1.1.1.
Prescrip iile prezentului capitol nu se aplic :
711
a)
coletelor care con in materii radioactive din clasa 7, cu excep ia existen ei unei dispozi ii contrare (a se
vedea 4.1.9);
b)
coletelor care con in materii infec ioase din clasa 6.2, cu excep ia existen ei unei dispozi ii contrare (a
se vedea capitolul 6.3 NOT . i instruc iunea de ambalare P621 de la 4.1.4.1);
c)
recipientelor de presiune care con in gaze din clasa 2;
d)
coletelor a c ror mas net dep te 400 kg;
e)
ambalajelor care au o capacitate care dep te 450 litri.
6.1.1.2.
Prescrip iile enun ate la 6.1.4 se bazeaz pe ambalajele utilizate în prezent. Pentru a se ine seama
de progresul tiin ific i tehnic, este perfect admisibil s se foloseasc ambalaje ale c ror specifica ii
difer de cele definite la 6.1.4, cu condi ia s aib o eficacitate egal , s fie acceptabile pentru
autoritatea competent i s corespund probelor descrise la 6.1.1.3 i 6.1.5. Sunt admise i alte
metode de prob , decât cele descrise în prezentul capitol, atâta timp cât sunt echivalente i sunt
recunoscute de c tre autoritatea competent .
6.1.1.3.
Orice ambalaj destinat s con in lichide trebuie s corespund unei probe corespunz toare de
etan eitate i trebuie s poat suporta nivelul de prob indicat la 6.1.5.4.3:
a)
înainte de prima sa utilizare pentru transport;
b)
dup reconstruc ie sau recondi ionare, înainte de a fi reutilizat pentru transport;
Pentru aceast prob , nu este necesar ca ambalajele s fie prev zute cu sisteme proprii de
închidere.
Recipientul interior al ambalajelor compozite poate fi supus probei f ambalaj exterior, cu condi ia ca
rezultatele probei s nu fie afectate.

-
ambalajele interioare din ambalajele combinate;
-
recipientele interioare din ambalajele compozite (sticl , por elan sau ceramic ) care poart men iunea
"RID/ADR" conform 6.1.3.1 a) ii);
-
ambalajele metalice u oare care poart men iunea "RID/ADR" conform 6.1.3.1 a) ii).
6.1.1.4.
Ambalajele trebuie s fie fabricate, rece i supuse la prob conform unui program de asigurare a
calit ii considerat satisf tor de autoritatea competent , astfel încât fiecare ambalaj s corespund
prescrip iilor prezentului capitol.
NOTA.
Norma ISO 16106:2006 'Ambalaj - Ambalaj de transport pentru m rfuri periculoase -
Ambalaj pentru m rfuri periculoase, recipiente mari pentru vrac (GRV) i ambalaje
mari - Directiva pentru aplicarea normei ISO 9001' furnizeaz directive
satisf toare în ceea ce prive te procedurile care pot fi urmate.
6.1.1.5.
Fabrican ii i distribuitorii ulteriori de ambalaje trebuie s furnizeze informa ii privind procedurile de
urmat, ca i o descriere a tipurilor i dimensiunilor dispozitivelor de închidere (inclusiv garniturile
necesare) i a oric ror altor componente necesare pentru a asigura trecerea cu success a probelor de
performan aplicabile din prezentul capitol de c tre coletele prezentate pentru transport.
6.1.2.
Codul care denume te tipul de ambalaj
6.1.2.1.
Codul este alc tuit:
a)
712
dintr-o cifr arab care indic genul ambalajului, de exemplu: butoi, bidon (canistr ), etc., urmat
b)
de o liter (e) majuscul (e) cu caracter latin, care indic materialul: o el, lemn, etc., urmat (e), dup
caz;
c)
de o cifr arab care indic categoria de ambalare pentru genul c ruia îi apar ine acest ambalaj.
6.1.2.2.
Pe ambalajele compozite trebuie s figureze dou litere majuscule cu caractere latine, una dup alta,
în pozi ia a doua din codul de ambalare. Prima denume te materialul recipientului interior, iar a doua
pe cel al ambalajului exterior.
6.1.2.3.
Pe ambalajele combinate trebuie utilizat numai codul care indic ambalajul exterior.
6.1.2.4.
Codul ambalajului poate fi urmat de literele "T", "V" sau "W". Litera "T" indic un ambalaj de ajutor,
conform prescrip iilor de la 6.1.5.1.11. Litera "V" indic un ambalaj special, conform prescrip iilor de la
6.1.5.1.7. Litera "W" indic faptul c ambalajul, de i este de acela i tip ca cel care este indicat de cod,
a fost fabricat conform unei specifica ii diferite de cea care este indicat la 6.1.4, dar este considerat
ca echivalent, conform 6.1.1.2.
6.1.2.5.
Cifrele urm toare indic felul ambalajului:
1
Butoi;
2
(rezervat);
3
Bidon (canistr );
4
Lad ;
5
Sac;
6
Ambalaj compozit;
7
(rezervat);
0
Ambalaje metalice u oare.
6.1.2.6.
Literele majuscule urm toare indic materialul:
A
el (cuprinde toate tipurile i tratamentele de suprafa );
B
Aluminiu;
C
Lemn natural;
D
Placaj;
F
PAL (pl ci aglomerate din lemn);
G
Carton;
H
Plastic;
L
Textil;
M
Hârtie multistrat;
N
Metal (altul decât o elul sau aluminiul);
P
Sticl , por elan sau ceramic .
713
NOTA.
Termenul 'plastic' include i alte materiale polimere, cum ar fi cauciucul.
6.1.2.7.
Tabelul urm tor indic codurile care trebuie s fie utilizate pentru indicarea tipurilor de ambalaj în
func ie de felul ambalajului, materialul utilizat pentru construc ie i de categoria sa; acesta face trimiteri
i la paragrafele care trebuie consultate pentru prescrip iile care se aplic .
Tip Material Categorie Cod Subsec iune

1. Butoaie A. O el capac nedemontabil 1A1 6.1.4.1
capac demontabil 1A2
B. Aluminiu capac nedemontabil 1B1 6.1.4.2
capac demontabil 1B2
D. Placaj 1D 6.1.4.5
E. Carton 1G 6.1.4.7
H. Material plastic capac nedemontabil 1H1 6.1.4.8
capac demontabil 1H2
N. Metal (altul decât o el sau capac nedemontabil 1N1 6.1.4.3
aluminiu)
capac demontabil 1N2
2. (rezervat)
3. Bidoane (canistre) A. O el capac nedemontabil 3A1 6.1.4.4

capac demontabil 3A2
B. Aluminiu capac nedemontabil 3B1 6.1.4.4
capac demontabil 3B2
H. Material plastic capac nedemontabil 3H1 6.1.4.8
capac demontabil 3H2
4. L zi A. O el - 4A 6.1.4.14
B. Aluminiu - 4B 6.1.4.14
C. Lemn natur simple 4C1 6.1.4.9
cu pere i etan i la mat. pulverulente 4C2
D. Placaj - 4D 6.1.4.10
F. Pl ci aglomerate din lemn - 4F 6.1.4.11
G. Carton - 4G 6.1.4.12
H. Material plastic expandat 4H1 6.1.4.13
rigid 4H2
N. Metal altul decât o elul sau 4N 6.1.4.14
aluminium
5. Saci H. es tur din material plastic dublur , nici c ptu eal 5H1 6.1.4.16
interioar
etan i la materii pulverulente 5H2
rezisten i la ap 5H3
H. Folie din material plastic - 5H4 6.1.4.17
L. Textile dublur , nici c ptu eal 5L1 6.1.4.15
interioar
etan i la materii pulverulente 5L2
rezisten i la ap 5L3
M. Hârtie Multistrat 5M1 6.1.4.18
Multistrat, rezisten i la ap 5M2
6. Ambalaje compozite H. Recipient din material plastic cu butoi exterior din o el 6HA1 6.1.4.19
cu un co sau o lad exterioar din 6HA2
el
714
cu un butoi exterior din aluminiu 6HB1
cu un co sau o lad exterioar din 6HB2
aluminiu
cu o lad exterioar din lemn 6HC
cu un butoi exterior din placaj 6HD1
cu o lad exterioar din placaj 6HD2
cu un butoi exterior din carton 6HG1
cu o lad exterioar din carton 6HG2
cu un butoi exterior din material 6HH1
plastic
cu o lad exterioar din mat plastic 6HH2
rigid
P. Recipient din por elan, sticl sau cu butoi exterior din o el 6PA1 6.1.4.20
ceramic
cu un co sau o lad exterioar din 6PA2
el
cu un butoi exterior din aluminiu 6PB1
cu un co sau o lad exterioar din 6PB2
aluminiu
cu o lad exterioar din lemn 6PC
cu un butoi exterior din placaj 6PD1
cu un co exterior din r chit 6PD2
cu un butoi exterior din carton 6PG1
cu o lad exterioar din carton 6PG2
cu ambalaj exterior din mat. plastic 6PH1
expandat
cu ambalaj exterior din material rigid 6PH2
0. Ambalaje metalice A. O el cu capac nedemontabil 0A1 6.1.4.22
oare
cu capac demontabil 0A2
6.1.3.
Marcaje
NOT
.
1.
Marcajul de pe ambalaj indic faptul c el corespunde unui model tip care a suportat probele cu
succes i care este conform prescrip iilor prezentului capitol, care se refer la fabricarea, dar nu la
utilizarea ambalajului. Marcajul în sine nu confirm deci necesitatea c ambalajul ar putea fi utilizat
pentru orice materie: în general, tipul de ambalaj (butoi de o el de exemplu), capacitatea sa i/sau
masa lui maxim , i eventualele dispozi ii speciale, sunt enun ate pentru fiecare materie în tabelul A
de la capitolul 3.2.
2.
Marcajul este destinat s u ureze sarcina fabrican ilor de ambalaje, a celor care recondi ioneaz , a
utilizatorilor de ambalaje, a transportatorilor i autorit ilor de reglementare. Pentru utilizarea unui
ambalaj nou, marcajul original este, pentru fabricantul sau fabrican ii s i, un mijloc de a identifica tipul
i de a indica c ror prescrip ii de probe corespunde.
3.
Marcajul nu ofer întotdeauna detalii complete, de exemplu cu privire la nivelul de probe, dar el poate
fi necesar pentru a ine cont de aceste, care se refer la certificat de prob , procesele verbale sau la o
list de ambalaje care au îndeplinit probele. Spre exemplu, un ambalaj marcat cu X sau cu Y poate fi
folosit pentru materii c rora le-a fost atribuit o grup de ambalare care corespunde unui grad mai mic
1
de risc valoarea maxim autorizat a densit ii relative ), indicat în prescrip iile referitoare la probele
pentru ambalaje de la 6.1.5, fiind determinat inând cont de factorul 1,5 sau 2,25, dup cum se
convine - aceasta însemnând c un ambalaj din grupa de ambalare I, supus probei pentru produse cu
715
o densitate relativ 1,2, ar putea fi utilizat i ca ambalaj din grupa de ambalare II pentru produse cu o
densitate relativ 1,8 sau ca ambalaj din grupa de ambalare III pentru produse cu o densitate relativ
2,7, cu condi ia, s îndeplineasc bineîn eles toate criteriile func ionale ca produsul de densitate
relativ mai mare.
1
)
Expresia <densitate relativ > (d) este considerat a fi un sinonim al <masei
volumice> i va fi folosit peste tot în acest text.
6.1.3.1.
Orice ambalaj destinat s fie utilizat conform RID trebuie s poarte marcaje durabile, lizibile i aplicate
într-un loc i de o asemenea m rime în raport cu ambalajul, încât s fie u or vizibile. Pentru coletele
care au o mas brut mai mare de 30 kg, marcajele sau o reproducere a acestora trebuie s figureze
pe partea de sus sau pe partea lateral a ambalajului. Literele, cifrele i simbolurile trebuie s
soare cel pu in 12 mm în ime, cu excep ia ambalajelor de 30 litri sau de 30 kg cel pu in, unde
în imea lor trebuie s fie de cel pu in 6 mm, ca i cu excep ia ambalajelor de 5 litri sau 5 kg, cel
pu in, pe care ele trebuie s aib dimensiuni corespunz toare.
Marcajul trebuie s con in :

a)
i)
simbolul ONU pentru ambalaje
Acest simbol nu trebuie s fie folosit decât pentru a certifica c un ambalaj, o cistern mobil sau un
CGEM este conform prescrip iilor aplicabile din capitolele 6.1, 6.2, 6.3, 6.5, 6.6 sau 6.72). Nu trebuie
fie folosit pentru ambalajele care îndeplinesc numai condi iile simplificate enun ate la paragrafele
6.1.1.3, 6.1.5.3.1 e), 6.1.5.3.5 c), 6.1.5.4, 6.1.5.5.1 i 6.1.5.6 (vezi i alineatul ii) de mai jos. Pentru
ambalajele din metal marcate in relief literele majuscule: 'UN' pot fi folosite in locul simbolului; sau
ii)
simbolul 'RID/ADR' pentru ambalajele din materiale compozite (sticl , por elan sau gresie) i
ambalajele metalice u oare care îndeplinesc condi iile simplificate (vezi 6.1.1.3, 6.1.5.3.1 e), 6.1.5.3.5
c), 6.1.5.4, 6.1.5.5.1 i 6.1.5.6);
NOTA.
Ambalajele care au acest simbol sunt agreate pentru opera iile de transport pe
calea ferat , transport rutier i pe c i de naviga ie interioare care se supun
dispozi iilor din RID, ADR i respectiv ADN. Nu sunt neap rat acceptate pentru
alte moduri de transport sau pentru alte opera ii pe transportul rutier, pe calea
ferat sau pe c i de naviga ie interioare care se supun dispozi iilor altor
reglement ri.
b)
codul care denume te tipul de ambalaj conform dispozi iilor enun ate la 6.1.2;
c)
un cod care con ine dou p i;
i)
o liter care indic grupa (grupele) de ambalare pentru care modelul tip a suportat probele cu succes:
X pentru grupele de ambalare I, II i III
Y pentru grupele de ambalare II i III
Z numai pentru grupa de ambalare III

ii)
pe ambalajele f ambalaj interior, destinate s con in materii lichide, indica ia densit ii relative,
rotunjit la prima zecimal , a materiei cu care a fost probat modelul tip; aceast indica ie poate fi
omis dac densitatea nu dep te 1,2; sau indica ia masei brute maxime în kg, pe ambalajele
destinate s con in materii solide sau ambalaje interioare;
716
pentru ambalajele metalice u oare care poart men iunea "RID/ADR", în conformitate cu 6.1.3.1 a) ii),
concepute pentru a con ine lichide a c ror vâscozitate la 23°C dep te 200 mm 2/s, indica ia masei
brute maxime, în kg;
d)
fie o liter "S", care indic faptul c ambalajul este destinat transportului de materii solide sau
ambalaje interioare, fie pentru ambalajele (altele decât ambalajele combinate) concepute pentru a
con ine materii lichide, indica ia presiunii de prob hidraulic în kPa, pe care ambalajul a suportat-o cu
succes, rotunjit la zecimala cea mai apropiat ;
pentru ambalajele metalice u oare care poart men iunea "RID/ADR", conform 6.1.3.1 a) ii) concepute
pentru a con ine materii lichide a c ror vâscozitate la 23°C dep te 200 m2/s, indica ia literei "S".
e)
ultimele dou cifre ale anului de fabrica ie a ambalajului. Ambalajele de tipul 1H i 3H trebuie s
poarte i inscrip ia lunii de fabrica ie; aceast inscrip ie poate fi aplicat pe ambalaj într-un loc diferit
de restul marcajului. În acest scop, poate fi utilizat sistemul de mai jos:
f)
numele statului care a autorizat marcajului, indicându-se simbolul distinctiv al vehiculelor în traficul
interna ional3);
g)
numele fabricantului sau o alt identificare a ambalajului, conform prescrip iei autorit ii competente.
6.1.3.2.
Pe lâng marcajul durabil prescris la 6.1.3.1, orice butoi metalic nou, cu o capacitate mai mare de 100
de litri, trebuie s poarte pe fund marcajele indicate la 6.1.3.1 a) pân la e), cu cel pu in indica ia
grosimii nominale a metalului virolei (în mm, cu o precizie de 0,1 mm), aplicat într-o form
permanent (de exemplu prin ambutisare). Dac grosimea nominal a cel pu in unuia din cele dou
funduri ale butoiului metalic este mai mic decât cea a virolei, grosimea nominal de dedesubtul virolei
i de deasupra trebuie s fie înscris pe fund într-o form permanent (prin ambutisare de exemplu).
Exemplu: "1,0-1,2-1,0" sau "0,9-1,0-1,0". Grosimile nominale ale metalului trebuie s fie determinate
conform normei ISO aplicabile: de exemplu norma ISO 3574:1999 pentru o el. Marcajele indicate la
6.1.3.1 f) i g) nu trebuie s fie aplicate într-un mod permanent, decât în cazul prev zut la 6.1.3.5.
6.1.3.3.
Orice alt ambalaj decât cel men ionat la 6.1.3.2, susceptibil s suporte un tratament de recondi ionare
trebuie s poarte marcajele indicate la 6.1.3.1 de la a) pân la e), aplicate într-o form permanent .
Se în elege prin marcaj permanent un marcaj care s poat rezista tratamentului de recondi ionare
(marcaj aplicat prin ambutisare de exemplu). Pentru alte ambalaje decât butoaiele metalice cu o
capacitate mai mare de 100 de litri, acest marcaj permanent poate înlocui marcajul durabil prescris la
6.1.3.1.
6.1.3.4.
Pe butoaiele metalice reconstruite f modificarea tipului de ambalaj, f înlocuirea sau eliminarea
elementelor care fac parte integrant din cadru, marcajul prescris nu trebuie în mod obligatoriu s fie
permanent. Dac nu este cazul, butoaiele metalice reconstruite trebuie s poarte marcajele definite la
6.1.3.1 a) pân la e), sub o form permanent (prin ambutisare de exemplu) pe partea de sus sau pe
virol .
6.1.3.5.
Butoaiele metalice fabricate din materiale (cum ar fi o elul inoxidabil) concepute pentru o reutilizare
repetat , pot purta marcajele definite la 6.1.3.1 f) i g) sub o form permanent (prin ambutisare de
exemplu).
6.1.3.6.
Marcajul definit la 6.1.3.1 nu este valabil, decât pentru un singur model tip sau o singur serie de
modele tip. Diferite tratamente de suprafa pot face parte din acela i model tip.
717
Prin "serie de modele tip", trebuie s se în eleag ambalajele cu aceea i structur , care au pere ii de
aceea i grosime, f cute dintr-un acela i material i care prezint aceea i sec iune, care nu se
deosebesc de tipul agreat decât prin în imea mai mic .
Dispozitivele de închidere ale recipientelor trebuie s fie identificate ca fiind cele men ionate în
procesul-verbal de prob .
6.1.3.7.
Marcajele trebuie s fie aplicate în ordinea alineatelor indicate la 6.1.3.1; fiecare element al marcajelor
cerute de aceste alineate i, dup caz, de alineatele h) pân la j) de la 6.1.3.8, trebuie s fie clar
separate, de exemplu printr-o linie oblic sau printr-un spa iu, astfel încât s poat fi identificate u or.
A se vedea exemplele indicate la 6.1.3.11.
rcile adi ionale eventual autorizate de c tre o autoritate competent nu trebuie s împiedice
identificarea corect a p ilor m rcii înscrise la 6.1.3.1.
6.1.3.8.
Dup ce a recondi ionat un ambalaj, cel care recondi ioneaz trebuie s aplice pe acesta, în ordine,
un marcaj durabil care cuprinde,
h)
numele statului în care a fost efectuat recondi ionarea, indicat prin semnul distinctiv al vehiculelor în
traficul interna ional2).
i)
numele celui care a efectuat recondi ionarea sau alt identificare a ambalajului specificat de
autoritatea competent ;
j)
anul recondi ion rii, litera "R" i pe fiecare ambalaj care a satisf cut proba de etan eitate definit la
6.1.1.3, litera suplimentar "L".
2)
Acest simbol este, de asemenea, utilizat pentru a certifica c aceste containere

pentru vrac flexibile, autorizate pentru alte moduri de transport, îndeplinesc
prescrip iile capitolului 6.8 al Regulamentului Tip al ONU.
6.1.3.9.
Când, urmare a recondi ion rii, marcajele prescrise la 6.1.3.1 a) pân la d) nu mai apar nici pe partea
de sus, nici pe virola unui butoi metalic, cel care a f cut recondi ionarea trebuie s le aplice el însu i
într-o form durabil , urmate de marcajele prescrise la 6.1.3.8 h), i), j). Ele nu trebuie s indice o
capacitate func ional superioar celei pentru care modelul tip original a fost supus la prob i
marcat.
6.1.3.10.
Ambalajele din material plastic reciclat, definite la sec iunea 1.2.1, trebuie s poarte men iunea "REC".
Acest marcaj trebuie plasat imediat lâng marcajul definit la 6.1.3.1.
6.1.3.11.
Exemple de marcaj pentru ambalajele NOI:
conform 6.1.3.1 a) i), b), pentru l zi noi din

IMAGINE 4G/Y145/S/02 c), d) i e) carton
NL/VL 823 conform 6.1.3.1 f) i g)
conform 6.1.3.1 a) i), b), pentru butoaie noi
IMAGINE 1A1/Y1.4/150/98 c), d) i e) din o el,
destinate
NL/VL824 conform 6.1.3.1 f) i g) transportului de
lichide
conform 6.1.3.1 a) i),b), pentru butoaie noi
IMAGINE 1A2/Y150/S/01 c), d) i e) din o el,
destinate
NL/VL825 conform 6.1.3.1 f) i g) transportului
materiilor
solide sau al ambalajelor interioare
conform 6.1.3.1 a,) i), pentru l zi noi din
IMAGINE 4HW/Y136/S/98 b), c), d) i e) plastic, de tip
NL/VL826 conform 6.1.3.1 f) i g) echivalent
718
conform 6.1.3.1 a) i), b), pentru butoia e din
IMAGINE 1A2/Y/100/01 c), d) i e) el
reconstruite,
USA/MM5 conform 6.1.3.1 f) i g) destinate
transportului
lichidelor
conform 6.1.3.1 a) ii), b), pentru ambalaje
IMAGINE RID/ADR/0A1/100/89 c), d) i e) metalice u oare
noi, cu partea de
NL/VL123 conform 6.1.3.1 f) i g)
sus
nedemontabil
conform 6.1.3.1 a) ii), b), pentru ambalaje
IMAGINE RID/ADR/0A2/Y20/S/04 c), d) i e) metalice u oare
noi, cu partea de
NL/VL124 conform 6.1.3.1 f) i g)
sus demontabil ,
destinate s con in materii solide sau lichide a c ror
vâscozitate, la 23°C, este mai mare de 200 mm2/s
6.1.3.12.
Exemple de marcaj pentru ambalajele RECONDI IONATE:
IMAGINE 1A1/Y/1.4/150/97 conform 6.1.3.1 a) i), b), c), d) i e)

NL/RB/85 RL conform 6.1.3.8 h), i) i j)
IMAGINE 1A2/Y/150/S/99 conform 6.1.3.1 a) i), b), c), d) i e)
USA/RB/00 R conform 6.1.3.8 h), i) i j)
6.1.3.13.
Exemplu de marcaj pentru ambalaje DE AJUTOR:
IMAGINE 1A2T/Y300/S/01 conform 6.1.3.1 a)i), b), c), d) i e)

USA/abc conform 6.1.3.1 f) i g)
NOT
. Marcajele, ilustrate prin exemple de la 6.1.3.11, 6.1.3.12 i 6.1.3.13 pot fi
aplicate pe o singur linie sau pe mai multe linii, cu condi ia ca ele s se
succead în ordinea dorit .
6.1.3.14.
Certificare
Prin aplicarea marcajului conform 6.1.3.1, se certific faptul c ambalajele fabricate în serie corespund
modelului tip agreat i c sunt îndeplinite condi iile citate în agrement.
6.1.4.
Prescrip ii referitoare la ambalaje
6.1.4.0
Prescrip ii generale
Impregnarea ambalajului cu materia con inut în ambalaj nu trebuie s constituie în niciun caz un
pericol în condi ii normale de transport.
6.1.4.1.
Butoaie din o el:
-
1A1 cu capac nedemontabil;
719
-
1A2 cu capac demontabil.
6.1.4.1.1.
Virola i fundurile trebuie s fie din tabl de o el de un tip corespunz tor i de o grosime suficient ,
inând seama de capacitatea butoiului i de folosin a c reia îi este destinat.
NOT
. În cazul butoaielor de o el cu carbon, o elurile "de tip corespunz tor" sunt
identificate în normele ISO 3573:1999 "Table de o el carbon laminate la cald
obi nuite i pentru ambutisare" i ISO 3574:1999 "Table de o el carbon laminate la
rece obi nuite i pentru ambutisare". În cazul butoaielor de o el carbon cu o
capacitate care nu dep te 100 l, o elurile "de tip corespunz tor" sunt de
asemenea identificate, în afara normelor citate mai sus, în normele ISO 11949:1995
"Fier alb electrolitic laminat la rece", ISO 11950:1995 "Fier cromat electrolitic
laminat la rece" i ISO 11951:1995 "Fier negru laminat la rece în bobine destinat
fabric rii fierului alb sau a fierului cromat electrolitic"
6.1.4.1.2.
Îmbin rile virolei trebuie s fie sudate pe butoaiele destinate s con in peste 40 de litri de lichid.
Îmbin rile virolei trebuie s fie sertizate mecanic sau sudate pe butoaiele destinate s con in materii
solide, sau mai mult de 40 de litri de lichid.
6.1.4.1.3.
Marginile trebuie s fie sertizate mecanic sau sudate. Pot fi folosite coliere de înt rire separate.
6.1.4.1.4.
În general, virola butoaielor cu o capacitate mai mare de 60 de litri, trebuie s fie prev zut cu cel
pu in dou inele f montur presate sau cu cel pu in dou cercuri de rulare asem toare. Dac
virola este prev zut cu cercuri de rulare, acestea trebuie strâns ajustate pe virol i fixate solid pe
aceasta, astfel încât s nu se poat deplasa. Aceste cercuri nu trebuie sudate prin puncte.
6.1.4.1.5.
Orificiile de umplere, de golire i de aerisire, din virol sau din fundurile butoaielor cu capac
nedemontabil (1A1), nu trebuie s dep easc 7 cm în diametru. Butoaiele prev zute cu deschideri
mai mari sunt considerate ca fiind de tipul cu capac demontabil (1A2). Dispozitivele de închidere ale
orificiilor virolei i ale fundurilor butoaielor trebuie s fie concepute i realizate astfel încât s r mân
bine închise i etan e în condi ii normale de transport. Gâturile dispozitivelor de închidere pot fi
sertizate mecanic sau sudate.pe loc. Dispozitivele de închidere trebuie prev zute cu garnituri sau cu
alte elemente de etan are, exceptând cazul când sunt etan e din proiectare.
6.1.4.1.6.
Dispozitivele de închidere ale butoaielor cu capac demontabil (1A2) trebuie concepute i realizate
astfel încât s r mân bine închise i ca butoaiele s r mân etan e în condi ii normale de transport.
Toate capacele demontabile trebuie s fie prev zute cu garnituri sau cu alte elemente de etan are.
6.1.4.1.7.
Dac materialele utilizate la virol , funduri, închiz tori i accesorii nu sunt ele însele compatibile cu
materia de transportat, trebuie aplicate c ptu eli sau tratamente interioare corespunz toare de
protec ie. Aceste c ptu eli sau tratamente trebuie s i p streze propriet ile protectoare în condi ii
6.1.4.1.8.
Capacitatea maxim a butoaielor: 450 litri
6.1.4.1.9.
Masa net maxim : 400 kg
6.1.4.2.
Butoaie din aluminiu:
1B1 cu capac nedemontabil;
1B2 cu capac demontabil

6.1.4.2.1.
Virola i fundurile trebuie s fie din aluminiu pur de cel pu in 99%, sau din aliaj de aluminiu. Materialul
trebuie s fie de un tip corespunz tor i de o grosime suficient , inând cont de capacitatea butoiului i
de folosin a c reia îi este destinat.
6.1.4.2.2.
720
Toate îmbin rile trebuie s fie sudate. Garniturile marginilor, dac exist , trebuie înt rite cu cercuri de
ranforsare potrivite.
6.1.4.2.3.
În general, virola butoaielor cu o capacitate mai mare de 60 de litri, trebuie s fie prev zut cu cel
pu in dou inele f montur presate sau cu cel pu in dou cercuri de rulare asem toare. Dac
virola este prev zut cu cercuri de rulare, acestea trebuie strâns ajustate pe virol i fixate solid pe
aceasta, astfel încât s nu se poat deplasa. Aceste cercuri nu trebuie sudate prin puncte.
6.1.4.2.4.
Orificiile de umplere, de golire i de aerisire, din virol sau din fundurile butoaielor cu capac
nedemontabil (1B1) nu trebuie s dep easc 7cm în diametru. Butoaiele prev zute cu deschideri mai
mari sunt considerate ca fiind de tipul cu capac demontabil (1B2). Dispozitivele de închidere ale
orificiilor virolei i ale fundurilor butoaielor trebuie concepute i realizate astfel încât s r mân bine
închise i etan e în condi ii normale de transport. Gâturile dispozitivelor de închidere trebuie s fie
fixate prin sudur , iar cordonul de sudur trebuie s formeze o îmbinare etan . Dispozitivele de
închidere trebuie s fie prev zute cu garnituri sau cu alte elemente de etan are, exceptând cazul când
sunt etan e din proiectare.
6.1.4.2.5.
Dispozitivele de închidere ale butoaielor cu capac demontabil ( 1B2) trebuie s fie concepute i
realizate astfel încât s r mân bine închise i ca butoaiele s r mân etan e în condi ii normale de
transport. Toate capacele demontabile trebuie s fie prev zute cu garnituri sau cu alte elemente de
etan are.
6.1.4.2.6.
Capacitate maxim a butoaielor: 450 litri
6.1.4.2.7.
6.1.4.3.
Butoaie din metal, altul decât o elul sau aluminiul:
1N1 cu capac nedemontabil;
1N2 cu capac demontabil.

6.1.4.3.1.
Virola i fundurile trebuie s fie f cute dintr-un metal sau dintr-un aliaj metalic, altul decât o elul sau
aluminiul. Materialul trebuie s fie de un tip corespunz tor i de o grosime suficient , inând seama de
capacitatea butoiului i de folosin a c reia îi este destinat.
6.1.4.3.2.
Dac este necesar, îmbin rile de la margine trebuie s fie ranforsate prin aplicarea unui colier de
înt rire separat. Toate îmbin rile, dac exist , trebuie s fie asamblate (sudate, lipite cu alt metal etc.)
în conformitate cu cele mai recente tehnici disponibile pentru metalul sau aliajul metalic utilizat.
6.1.4.3.3.
În general, virola butoaielor cu o capacitate de peste 60 litri, trebuie prev zut cu cel pu in dou inele
de rulare, f montur presate sau cu cel pu in dou cercuri de rulare asem toare. Dac virola
este înzestrat cu cercuri de rulare asem toare, ele trebuie s fie fixate solid pe aceasta, astfel
încât s nu se deplaseze Aceste cercuri nu trebuie sudate prin puncte.
6.1.4.3.4.
Orificiile de umplere, de golire i de aerisire din virol sau din fundurile butoaielor cu capac
nedemontabil (1N1) nu trebuie s dep easc 7 cm în diametru. Butoaiele prev zute cu deschideri
mai mari sunt considerate ca fiind de tipul cu capac demontabil (1N2). Dispozitivele de închidere ale
orificiilor, virolei i ale fundurilor butoaielor trebuie concepute i realizate astfel încât s r mân bine
închise i etan e, în condi ii normale de transport. Gâturile dispozitivelor de închidere trebuie
asamblate (sudate, lipite cu un alt metal etc.), în conformitate cu cele mai recente tehnici disponibile
pentru metalul sau aliajul metalic utilizat astfel încât s fie asigurat etan eitatea îmbin rii.
Dispozitivele de închidere trebuie prev zute cu garnituri sau cu alte elemente de etan are, exceptând
cazul când sunt etan e din proiectare.
6.1.4.3.5.
Dispozitivele de închidere ale butoaielor cu capac demontabil (1N2), trebuie concepute i realizate
astfel încât s r mân bine închise, iar butoaiele s r mân etan e în condi ii normale de transport.
Toate capacele demontabile trebuie s fie prev zute cu garnituri sau cu alte elemente de etan are.
6.1.4.3.6.
Capacitatea maxim a butoaielor 450 litri.
721
6.1.4.3.7.
6.1.4.4.
Bidoane (canistre) din o el sau din aluminiu:
3A1 o el, cu capac nedemontabil;
3A2 o el, cu capac demontabil;
3B1 aluminiu, cu capac nedemontabil;
3B2 aluminiu, cu capac demontabil.

6.1.4.4.1.
Virola i fundurile trebuie s fie din tabl de o el, din aluminiu pur de cel pu in 99%, sau din aliaj de
aluminiu. Materialul trebuie s fie de un tip corespunz tor i de o grosime suficient inând cont de
capacitatea bidonului (canistrei) i de folosin a c reia îi este destinat( )=.
6.1.4.4.2.
Marginile tuturor bidoanelor (canistrelor) din o el trebuie sudate sau sertizate mecanic. Îmbin rile
virolei bidoanelor (canistrelor) din o el, destinate s con in mai mult de 40 de litri de lichid, trebuie s
fie sudate. Îmbin rile virolei bidoanelor (canistrelor) din o el, destinate s con in 40 de litri sau mai
pu in, trebuie s fie sertizate mecanic sau sudate. Toate îmbin rile bidoanelor (canistrelor) din
aluminiu trebuie s fie sudate. Dac este necesar, îmbin rile de la margine trebuie s fie ranforsate
prin aplicarea unui colier de înt rire separat.
6.1.4.4.3.
Deschiderile bidoanelor (canistrelor) cu capac nedemontabil (3A1 i 3B1) nu trebuie s dep easc 7
cm în diametru. Bidoanele (canistrele) care au deschideri mai mari sunt considerate ca fiind de tipul cu
capac demontabil (3A2 i 3B2). Închiderile trebuie concepute astfel încât s r mân bine închise i
etan e, în condi ii normale de transport. Închiderile trebuie prev zute cu garnituri sau cu alte elemente
de etan eizare, doar dac nu sunt etan e din concep ie.
6.1.4.4.4.
Dac materialele utilizate pentru virol , funduri, dispozitive de închidere i accesorii nu sunt ele însele
compatibile cu materia de transportat, trebuie aplicate înveli uri sau tratamente interioare de protec ie
corespunz toare. Aceste înveli uri sau tratamente trebuie s i p streze propriet ile protectoare în
6.1.4.4.5.
Capacitatea maxim a bidoanelor (canistrelor): 60 litri.
6.1.4.4.6.
6.1.4.5.
Butoaie din placaj:
1D
6.1.4.5.1.
Lemnul utilizat trebuie s fie bine uscat, din punct de vedere comercial lipsit de umiditate, i f orice
defect de natur s compromit eficacitatea butoiului pentru destina ia prev zut . Dac pentru
fabricarea fundurilor se folose te un alt material decât placajul, el trebuie s fie de aceea i calitate cu
cea a placajului.
6.1.4.5.2.
Placajul utilizat trebuie s aib cel pu in dou straturi pentru virol i cel pu in trei straturi pentru
funduri; straturile trebuie s fie încruci ate i lipite solid cu un clei rezistent la ap .
6.1.4.5.3.
Virola butoiului, fundurile i îmbin rile trebuie concepute în func ie de capacitatea butoiului i de
destina ia sa. Pentru a evita pierderile de produse pulverulente, capacele vor fi c ptu ite cu hârtie kraft
sau cu un alt material echivalent care trebuie s fie fixat solid pe capac i s întind la exterior pe
toat circumferin a sa.
6.1.4.5.5.
Capacitatea maxim a butoiului: 250 litri.
6.1.4.5.6.
6.1.4.6.
722
(Suprimat)
6.1.4.7.
Butoaie din carton:
1G
6.1.4.7.1.
Virola butoiului trebuie s fie f cut din straturi multiple din hârtie groas sau din carton (neondulat),
lipite solid sau presate i eventual poate fie acoperit cu unul sau mai multe straturi protectoare de
bitum, hârtie Kraft parafinat , folii metalice,material plastic, etc.
6.1.4.7.2.
Fundurile trebuie s fie din lemn natur, carton, metal, placaj, sau material plastic sau alte materiale
corespunz toare i pot fi îmbr cate cu unul sau mai multe straturi protectoare de bitum, hârtie Kraft
parafinat , folii metalice, material plastic, etc.
6.1.4.7.3.
Virola butoiului, fundurile i îmbin rile lor trebuie concepute în func ie de capacitatea butoiului i de
destina ia sa.
6.1.4.7.4.
Ambalajul o dat asamblat, trebuie s fie suficient de rezistent la ap ca s nu aib loc dezlipirea
straturilor în condi ii normale de transport.
6.1.4.7.5.
Capacitatea maxim a butoiului: 450 litri.
6.1.4.7.6.
6.1.4.8.
Butoaie i bidoane (canistre) din plastic:
1H1 butoaie cu capac nedemontabil;
1H2 butoaie cu capac demontabil;
3H1 bidoane (canistre) cu capac nedemontabil;
3H2 bidoane (canistre) cu capac demontabil.

6.1.4.8.1.
Ambalajul trebuie s fie fabricat dintr-un material plastic corespunz tor i trebuie s prezinte o
rezisten suficient , inând seama de capacitatea sa i de destina ia sa. Cu excep ia materialelor
plastice reciclate, definite la sec iunea 1.2.1, nu poate fi utilizat nici un material reciclat, exceptând
de eurile de produc ie ca atare, sau materialul plastic granulat, care provin din acela i procedeu de
fabrica ie. Ambalajul trebuie de asemenea s aib o rezisten corespunz toare la îmb trânire i la
degradarea cauzat , fie de materia pe care o con ine, fie de radia iile ultraviolete. Permeabilitatea
eventual a ambalajului la materia con inut i materialele plastice reciclate utilizate pentru
producerea unor ambalaje noi, nu trebuie în nici un caz s constituie un pericol în condi ii normale de
transport.
6.1.4.8.2.
Dac este necesar o protec ie împotriva radia iilor ultraviolete, ea trebuie ob inut prin ad ugarea de
negru de fum sau de al i pigmen i sau inhibitori corespunz tori. Ace ti aditivi trebuie s fie compatibili
cu con inutul i trebuie s i p streze eficacitatea pe toat durata de folosire admis a ambalajului.
Dac se folosesc negru de fum, pigmen i sau inhibitori diferi i de cei care sunt folosi i la fabricarea
modelului tip probat, se poate renun a la refacerea probelor, dac con inutul de negru de fum nu
dep te 2% din mas , sau dac con inutul de pigment nu dep te 3% din mas , con inutul în
inhibitori împotriva radia iei ultraviolete nefiind limitat.
6.1.4.8.3.
Aditivii utiliza i în alte scopuri decât protec ia împotriva radia iei ultraviolete pot intra în compozi ia
materialului plastic, cu condi ia ca ei s nu altereze propriet ile chimice i fizice ale materialului
ambalajului. În acest caz, poate fi eliminat obliga ia de a efectua noi probe.
6.1.4.8.4.
Grosimea peretelui trebuie s fie adaptat în orice punct al ambalajului în func ie de capacitatea i de
destina ia sa, inând totu i cont de solicit rile la care este supus în fiecare punct.
6.1.4.8.5.
723
Orificiile de umplere, de golire i de aerisire din virol sau din fundurile butoaielor cu capac
nedemontabil (1H1) i din bidoanele (canistrele) cu capac nedemontabil (3H1), nu trebuie s
dep easc 7 cm în diametru. Butoaiele i bidoanele (canistrele) care au deschideri mai mari, sunt
considerate ca fiind de tipul cu capac demontabil (1H2 i 3H2). Dispozitivele de închidere ale orificiilor
din virol i din fundurile butoaielor i bidoanelor (canistrelor) trebuie concepute i realizate astfel încât
r mân închise i etan e în condi ii normale de transport. Dispozitivele de închidere trebuie s fie
prev zute cu garnituri sau cu alte elemente de etan are, exceptând cazul când ele sunt etan e din
proiectare.
6.1.4.8.6.
Dispozitivele de închidere ale butoaielor i bidoanelor (canistrelor) cu capac demontabil (1H2 i 3H2)
trebuie concepute i amplasate astfel încât s nu se deschid i s r mân etan e în condi ii normale
de transport. La toate capacele demontabile trebuie utilizate garnituri de etan are, doar dac butoiul
sau bidonul nu este etan prin concep ie, chiar i atunci când capacul demontabil este fixat în mod
corespunz tor.
6.1.4.8.7.
Permeabilitatea maxim admisibil pentru materiile lichide inflamabile se ridic la 0,008 g/l.h. la 23°C
(a se vedea 6.1.5.7).
6.1.4.8.8.
Atunci când sunt utilizate materiale plastice reciclate la fabricarea ambalajelor noi, propriet ile
specifice ale materialului reciclat trebuie s fie garantate i atestate regulat în cadrul unui program de
asigurare a calit ii recunoscut de c tre autoritatea competent . Acest program trebuie s includ o
men iune despre o triere prealabil necesar , precum i verificarea c toate loturile de materiale
plastice reciclate prezint un indice de fluiditate la cald, o densitate i o rezisten la trac iune,
corespunz toare cu cele ale modelului tip fabricat din acest material reciclat. Informa iile de asigurare
a calit ii includ obligatoriu informa ii despre materialul de ambalaj din care au provenit materialele
plastice reciclate, precum i con inutul anterior al acestor ambalaje, în cazul în care acest con inut ar fi
susceptibil de a reduce performan ele noului ambalaj produs din aceste materiale. Pe lâng acestea,
programul de asigurare a calit ii aplicat de fabricantul unui ambalaj, conform 6.1.1.4, trebuie s
includ executarea probelor mecanice de la 6.1.5, pe modelul tip de ambalaje fabricate plecând de la
fiecare lot de materiale plastice reciclate. În cadrul acestor probe, poate fi verificat rezisten a la
stivuire mai degrab printr-o prob corespunz toare de compresie dinamic , decât prin proba de
stivuire de la 6.1.5.6.
NOT
. Norma ISO 16103:2005 «Ambalaje - Ambalaje destinate transportului de m rfuri
periculoase - Materiale plastice reciclate», stabile te indica ii suplimentare
privind procedurile ce trebuie urmate în aprobarea utiliz rii materialelor
plastice reciclate.
6.1.4.8.9.
Capacitatea maxim a butoaielor i a bidoanelor (canistrelor):
1H1 i 1H2: 450 litri;
3H1 i 3H2: 60 litri.

6.1.4.8.10.
Masa net maxim :
1H1 i 1H2: 400 kg;
3H1 i 3H2: 120 kg.

6.1.4.9.
zi din lemn natur
4C1 simple;
4C2 cu pere i etan i la materii pulverulente.

6.1.4.9.1.
Lemnul folosit trebuie s fie bine uscat, din punct de vedere comercial, lipsit de umiditate i f
defecte susceptibile s reduc în mod sensibil rezisten a fiec rui element constructiv al l zii.
Rezisten a materialului folosit i modul de construc ie trebuie s fie adaptate la capacitatea l zii i la
724
destina ia sa. Capacul i fundul pot fi din PAL rezistent la ap , cum ar fi placa fibrolemnoas dur ,
placa aglomerat sau alt tip corespunz tor.
6.1.4.9.2.
Mijloacele de fixare trebuie s reziste la vibra iile experimentate în condi ii normale de transport. În
sura posibilului trebuie s se evite baterea cuielor la extremitatea scândurilor în direc ia lemnului.
Îmbin rile care risc s suporte tensiuni mai mari trebuie realizate cu ajutorul cuielor temuite, al
cuielor cu diblu inelar sau cu orice alt mijloc de fixare echivalent.
6.1.4.9.3.
zile cu pere i etan i la materii pulverulente 4C2: fiecare parte a l zii trebuie s fie dintr-o singur
bucat sau echivalentul acesteia. Prin echivalent dintr-o singur bucat se în eleg acele elemente
asamblate prin lipire dup una din urm toarele metode: îmbinare Lindermann (în form de coad de
rândunic ), îmbinare cu pan , îmbinare prin suprapunere, îmbinare cap la cap cu cel pu in dou
agrafe ondulate din metal la fiecare îmbinare.
6.1.4.9.4.
6.1.4.10.
zi din placaj
4D
6.1.4.10.1.
Placajul folosit trebuie s aib cel pu in trei straturi. El trebuie s fie f cut din furnir bine uscat ob inut
prin derulare, retezare sau t iere cu fer str ul, din punct de vedere comercial lipsit de umiditate i f
defecte de natur s reduc soliditatea l zii. Rezisten a materialului utilizat i modul de construc ie
trebuie s fie adaptate con inutului l zii i destina iei sale. Toate straturile trebuie s fie lipite cu
ajutorul unui clei rezistent la ap . Pentru fabricarea l zilor pot fi folosite alte materiale corespunz toare
împreun cu placajul. Pere ii l zilor trebuie s fie solid prin i în cuie sau fixa i la col uri sau capete sau
îmbina i prin alte dispozitive la fel de corespunz toare.
6.1.4.10.2.
6.1.4.11.
zi din PAL (pl ci aglomerate de lemn)
4F
6.1.4.11.1.
Pere ii l zilor trebuie s fie din lemn PAL rezistent la ap , cum este placa fibrolemnoas , dur , placa
aglomerat sau alt tip corespunz tor. Rezisten a materialului folosit i modul de construc ie trebuie s
fie adaptate la capacitatea l zii i la destina ia sa.
6.1.4.11.2.
Celelalte p i ale l zilor pot fi constituite din alte materiale corespunz toare.
6.1.4.11.3.
zile trebuie s fie solid îmbinate cu dispozitive corespunz toare.
6.1.4.11.4.
6.1.4.12.
zi din carton
4G
6.1.4.12.1.
Trebuie s fie folosit un carton compact sau un carton ondulat cu dou fe e (cu una sau mai multe
grosimi), solid i de bun calitate, corespunz tor capacit ii i destina iei l zilor. Rezisten a la ap a
suprafe ei exterioare trebuie s fie astfel încât cre terea masei m surate într-o prob de determinare a
absor iei de ap pe o durat de 30 minute, potrivit metodei Cobb, s nu fie mai mare de 155 g/m 2 (a
se vedea norma ISO 535 1991). El trebuie s aibe o elasticitate suficient . Cartonul trebuie s fie
decupat, îndoit f rupturi i t iat în a a fel încât s poat fi îmbinat f fisurare, rupere la suprafa
sau flexiune excesiv . Canelurile cartonului ondulat trebuie s fie solid lipite de straturile exterioare.
6.1.4.12.2.
Laturile frontale ale l zilor pot avea un cadru din lemn sau pot fi complet din lemn sau din alte
materiale corespunz toare. Pot fi folosite înt rituri cu proptele din lemn sau din alte materiale
corespunz toare
6.1.4.12.3.
725
Îmbin rile de pe corpul l zilor trebuie s fie din band de cauciuc, cu clem de lipit sau cu clem
îmbinat . Îmbin rile cu cleme trebuie s prezinte o acoperire potrivit .
6.1.4.12.4.
Când închiderea este efectuat prin încleiere sau cu band de cauciuc, cleiul trebuie s fie rezistent la
ap .
6.1.4.12.5.
Dimensiunile l zii trebuie s fie adaptate con inutului.
6.1.4.12.6.
6.1.4.13.
zi din material plastic
4H1 l zi din material plastic expandat
4H2 l zi din material plastic rigid

6.1.4.13.1.
Lada trebuie s fie f cut dintr-un material plastic corespunz tor i s fie de o robuste e adaptat la
capacitatea i la destina ia sa. Ea trebuie s aib o rezisten suficient la îmb trânire i la
degradarea cauzat fie de c tre materia transportat , fie de c tre radia ia ultraviolet .
6.1.4.13.2.
O lad din material plastic expandat (4H1) trebuie s cuprind dou p i din material plastic expandat
mulat, o parte inferioar care comport alveole pentru ambalajele interioare i o parte superioar care
acoper partea inferioar , încastrându-se în aceasta. Partea superioar i partea inferioar trebuie s
fie astfel concepute, încât ambalajele interioare s se îmbine între ele f joc. Capacele ambalajelor
interioare nu trebuie s intre în contact cu suprafa a interioar a p ii superioare a l zii.
6.1.4.13.3.
Pentru expediere, l zile din material plastic expandat (4H1) trebuie s fie închise cu o band
autocolant care are o rezisten la trac iune suficient pentru a împiedica deschiderea l zii. Banda
autocolant trebuie s reziste la intemperii i adezivii ei trebuie s fie compatibili cu materialul plastic
expandat al l zii. Pot fi folosite alte dispozitive de închidere, cu condi ia ca ele s aib o eficacitate cel
pu in egal .
6.1.4.13.4.
Pentru l zile din material plastic rigid protec ia împotriva radia iei ultraviolete, dac este cerut , trebuie
fie ob inut prin ad ugare de negru de fum sau de al i pigmen i sau inhibitori corespunz tori. Ace ti
aditivi trebuie s fie compatibili cu con inutul i s i p streze eficacitatea pe toat durata de folosire
admis a l zii. Dac se folose te negru de fum, pigmen i sau inhibitori diferi i de cei folosi i pentru
fabricarea modelului tip probat, se poate renun a la refacerea probelor dac con inutul în negru de fum
nu dep te 2% din mas , sau dac con inutul în pigmen i nu dep te 3% din mas ; con inutul în
inhibitori împotriva radia iei ultraviolete nefiind limitat.
6.1.4.13.5.
Aditivii folosi i în alte scopuri decât protec ia împotriva radia iilor ultraviolete pot intra în compozi ia
materialului plastic al l zilor (4H1 i 4H2), cu condi ia ca ei s nu altereze propriet ile fizice i chimice
ale materialului ambalajului. În acest caz, obliga ia de a efectua noi probe poate fi eliminat .
6.1.4.13.6.
zile din material plastic rigid trebuie s aib dispozitive de închidere dintr-un material corespunz tor,
suficient de robuste i de o astfel de concep ie încât s exclud orice deschidere neprev zut .
6.1.4.13.7.
Atunci când sunt utilizate materiale plastice reciclate pentru fabricarea ambalajelor noi, propriet ile
specifice ale materialului reciclat trebuie s fie garantate i atestate în mod regulat în cadrul unui
program de asigurare a calit ii recunoscut de autoritatea competent . Acest program trebuie s
includ o constatare de triere prealabil convenabil i verificarea c toate loturile de materiale
plastice reciclate prezint un indice de fluiditate la cald, o densitate i o rezisten la trac iune
corespunz toare celor ale modelului tip fabricat dintr-un astfel de material plastic reciclat. Informa iile
de asigurare a calit ii includ obligatoriu informa ii despre materialul de ambalaj din care provin
materialele plastice reciclate, precum i despre con inutului anterior al acestor ambalaje, în cazul în
care acest con inut ar fi susceptibil de a v ma performan ele noului ambalaj produs cu ajutorul
acestui material. În plus, programul de asigurare al calit ii aplicat de c tre fabricantul unui ambalaj,
conform 6.1.1.4, trebuie s cuprind executarea probelor mecanice de la 6.1.5, pe modelul tip de
ambalaje fabricate din fiecare lot de materii plastice reciclate. În cadrul acestor probe, rezisten a la
726
stivuire poate fi verificat mai degrab printr-o prob adecvat de compresie dinamic decât prin
proba de stivuire de la 6.1.5.6.
6.1.4.13.8.
Masa net maxim :
4H1 60 kg;
4H2 400 kg.

6.1.4.14.
Cutii din o el, din aluminiu sau din alt metal
4A din o el
4B din aluminiu
4N din alt metal decât o elul sau aluminiul.

6.1.4.14.1.
Rezisten a metalului i construc ia l zii trebuie s fie în func ie de capacitatea i de destina ia sa.
6.1.4.14.2.
zile trebuie s fie c ptu ite în interior cu carton sau cu pâsl de capitonare, dup caz, sau trebuie
fie prev zute cu o c ptu eal sau o dublur interioar dintr-un material corespunz tor. Dac se
folose te o c ptu eal metalic i cu prindere dubl , trebuie luate m suri pentru a împiedica
trunderea materiilor în intersti iile îmbin rilor.
6.1.4.14.3.
Dispozitivele de închidere pot fi de orice tip corespunz tor; ele trebuie s r mân bine închise în
6.1.4.14.4.
6.1.4.15.
Saci din material textil
5L1 f dublur sau f c ptu eal interioar
5L2 etan i la materii pulverulente
5L3 rezisten i la ap
6.1.4.15.1.
Materialele textile folosite trebuie s fie de bun calitate. Soliditatea es turilor i confec ionarea
sacului trebuie s fie în func ie de capacitatea sacului i de destina ia sa.
6.1.4.15.2.
Saci etan i la materii pulverulente (5L2): etan eitatea sacului la materii pulverulente trebuie s fie
ob inut , de exemplu:
a)
cu hârtie lipit pe fa a interioar a sacului printr-un adeziv rezistent la ap , cum este bitumul; sau
b)
cu folie de material plastic lipit pe fa a interioar a sacului; sau
c)
cu una sau mai multe dubluri interioare de hârtie sau din material plastic.
6.1.4.15.3.
Saci rezisten i la ap (5L3): impermeabilitatea sacului împotriva p trunderii umidit ii trebuie s fie
ob inut , de exemplu prin:
a)
dubluri interioare separate, din hârtie rezistent la ap (de exemplu hârtie kraft, parafinat , hârtie
bituminat sau hârtie kraft c ptu it cu material plastic); sau
b)
folie de material plastic lipit pe fa a interioar a sacului; sau
c)
una sau mai multe dubluri interioare din material plastic.
6.1.4.15.4.
727
6.1.4.16.
Saci din es tur din material plastic
5H1 f dublur sau f c ptu eal interioar
5H2 etan i la materii pulverulente
5H3 rezisten i la ap
6.1.4.16.1.
Sacii trebuie s fie confec iona i din fâ ii sau fire unice din material plastic corespunz tor, laminate
prin tragere. Rezisten a materialului folosit i confec ionarea sacului trebuie s fie în func ie de
capacitatea i de destina ia sa.
6.1.4.16.2.
Dac es tura folosit este plat , sacii trebuie s fie cusu i sau s fie confec iona i prin alt mijloc care
asigur închiderea dintre fund i laterale. Dac es tura este tubular , fundul sacului trebuie s fie
închis prin cus tur , esere sau printr-un fel de închidere care ofer o rezisten echivalent .
6.1.4.16.3.
Sacii etan i la materii pulverulente (5H2): etan eitatea sacului la materii pulverulente trebuie s fie
a)
hârtie sau folie de material plastic lipit pe fa a interioar a sacului; sau
b)
una sau mai multe dubluri interioare separate din hârtie sau din material plastic.
6.1.4.16.4.
Sacii rezisten i la ap (5H3): impermeabilitatea sacului împotriva p trunderii umidit ii trebuie s fie
a)
dubluri interioare separate, din hârtie rezistent la ap (de exemplu hârtie kraft, parafinat , hârtie
bituminat pe ambele p i sau c ptu it cu material plastic);sau
b)
o folie de material plastic lipit pe fa a interioar sau exterioar a sacului; sau
c)
una sau mai multe dubluri interioare din material plastic.
6.1.4.16.5.
6.1.4.17.
Saci din folie de material plastic
5H4
6.1.4.17.1.
Sacii trebuie s fie confec iona i dintr-un material plastic corespunz tor. Rezisten a materialului folosit
i confec ionarea sacului trebuie s fie în func ie de capacitatea i de destina ia sa. Cus turile i
închiderile trebuie s reziste la presiunile i la ocurile la care sacul poate fi supus în condi ii normale
de transport.
6.1.4.17.2.
6.1.4.18.
Saci din hârtie
5M1 cu mai multe straturi
5M2 cu mai multe straturi, rezisten i la ap

6.1.4.18.1.
Sacii trebuie s fie confec iona i dintr-o hârtie multistratificat (kraft) corespunz toare sau dintr-o hârtie
echivalent cu cel pu in trei straturi, unde stratul de mijloc poate s fie constituit dintr-o plas legat cu
adeziv de pliurile exterioare. Rezisten a hârtiei i confec ionarea sacilor trebuie s fie în func ie de
capacitatea sacului i de destina ia sa. Cus turile i închiz torile trebuie s fie etan e la materii
pulverulente.
6.1.4.18.2.
728
Saci de hârtie (5M2): pentru a se evita p trunderea umidit ii, un sac cu patru sau mai multe straturi
trebuie impermeabilizat fie prin folosirea unui strat rezistent la ap pentru unul din cele dou straturi
exterioare, fie prin folosirea unui strat rezistent la ap confec ionat dintr-un material de protec ie
corespunz tor, între cele dou straturi exterioare; un sac cu trei straturi trebuie impermeabilizat
folosindu-se ca strat exterior un strat rezistent la ap . Dac exist riscul de reac ie al con inutului cu
umiditatea, sau dac acest con inut este ambalat în stare umed , în contact cu con inutul trebuie
ezat un strat sau o c ptu eal rezistent la ap , de exemplu hârtie kraft, parafinat pe ambele p i;
hârtie kraft c ptu it cu material plastic, o folie din material plastic acoperind suprafa a interioar a
sacului, sau una sau mai multe c ptu eli interioare din material plastic. Cus turile i închiz torile
trebuie s fie etan e la ap .
6.1.4.18.3.
6.1.4.19.
Ambalaje compozite (material plastic):
6HA1 recipient din material plastic cu un butoi exterior din o el;
6HA2 recipient din material plastic cu un co sau o lad exterioar din o el;
6HB1 recipient din material plastic cu un butoi exterior din aluminiu;
6HB2 recipient din material plastic cu un co sau o lad exterioar din aluminiu;
6HC recipient din material plastic cu o lad exterioar din lemn;
6HD1 recipient din material plastic cu un butoi exterior din placaj;
6HD2 recipient din material plastic cu o lad exterioar din placaj;
6HG1 recipient din material plastic cu un butoi exterior din carton;
6HG2 recipient din material plastic cu o lad exterioar din carton;
6HH1 recipient din material plastic cu un butoi exterior din material plastic;
6HH2 recipient din material plastic cu o lad exterioar din material plastic rigid.
6.1.4.19.1.
Recipientul interior
6.1.4.19.1.1.
Recipientul interior din material plastic trebuie s îndeplineasc dispozi iile de la 6.1.4.8.1 i de la
6.1.4.8.4 pân la 6.1.4.8.7
6.1.4.19.1.2.
Recipientul interior din material plastic trebuie s se îmbine f joc în ambalajul exterior, care nu
trebuie s comporte asperit i care ar putea cauza frecarea de materialul plastic.
6.1.4.19.1.3.
Capacitatea maxim a recipientului interior:
6HA1, 6HB1, 6HD1, 6HG1, 6HH1: 250 litri;
6HA2, 6HB2, 6HC, 6HD2, 6HG2, 6HH2: 60 litri.

6.1.4.19.1.4.
Masa net maxim :
6HA1, 6HB1, 6HD1, 6HG1, 6HH1: 400 kg;
6HA2, 6HB2, 6HC, 6HD2, 6HG2, 6HH2: 75 kg.

6.1.4.19.2.
Ambalajul exterior.
6.1.4.19.2.1.
729
Recipient din material plastic cu un butoi exterior din o el (6HA1) sau din aluminiu (6HB1): ambalajul
exterior trebuie s corespund , dup caz, caracteristicilor de construc ie pertinente de la 6.1.4.1 sau la
6.1.4.2.
6.1.4.19.2.2.
Recipient din material plastic cu un co sau lad exterioar din o el (6HA2) sau din aluminiu (6HB2):
ambalajul exterior trebuie s corespund caracteristicilor de construc ie pertinente de la 6.1.4.14.
6.1.4.19.2.3.
Recipient din material plastic cu o lad exterioar din lemn natur (6HC): ambalajul exterior trebuie s
corespund caracteristicilor de construc ie pertinente de la 6.1.4.9.
6.1.4.19.2.4.
Recipient din material plastic cu un butoi exterior din placaj (6HD1): ambalajul exterior trebuie s
6.1.4.19.2.5.
Recipient din material plastic cu o lad exterioar din placaj (6HD2): ambalajul exterior trebuie s
corespund caracteristicilor de construc ie pertinente de la 6.1.4.10
6.1.4.19.2.6.
Recipient din material plastic cu un butoi exterior din carton (6HG1): ambalajul exterior trebuie s
corespund caracteristicilor de construc ie pertinente de la 6.1.4.7.1 la 6.1.4.7.4
6.1.4.19.2.7.
Recipient din material plastic cu o lad exterioar din carton (6HG2): ambalajul exterior trebuie s
6.1.4.19.2.8.
Recipient din material plastic cu un butoi exterior din material plastic (6HH1): ambalajul exterior trebuie
corespund caracteristicilor de construc ie pertinente de la 6.1.4.8.1 i 6.1.4.8.6
6.1.4.19.2.9.
Recipient din material plastic cu o lad exterioar din material plastic rigid (inclusiv materiale plastice
ondulate)(6HH2): ambalajul exterior trebuie s corespund caracteristicilor de construc ie pertinente
de la 6.1.4.13.1 i 6.1.4.13.4 la 6.1.4.13.6.
6.1.4.20.
Ambalaje compozite (sticl , por elan sau ceramic )
6PA1 recipient cu un butoi exterior din o el;
6PA2 recipient cu un co sau o lad exterioar din o el;
6PB1 recipient cu un butoi exterior din aluminiu;
6PB2 recipient cu un co sau o lad exterioar din aluminiu;
6PC recipient cu o lad exterioar din lemn;
6PD1 recipient cu un butoi exterior din placaj;
6PD2 recipient cu un co exterior din r chit ;
6PG1 recipient cu un butoi exterior din carton;
6PG2 recipient cu o lad exterioar din carton;
6PH1 recipient cu un ambalaj exterior din material plastic expandat;
6PH2 recipient cu un ambalaj exterior din material plastic rigid.

6.1.4.20.1.
Recipient interior
6.1.4.20.1.1.
Recipientele trebuie s fie de form corespunz toare (cilindric sau piriform ) i fabricate dintr-un
material de bun calitate, f defecte de natur s le sl beasc rezisten a. Pere ii trebuie s fie în
toate p ile suficient de gro i i lipsi i de tensiuni interne.
6.1.4.20.1.2.
730
Recipientele trebuie s fie închise cu ajutorul închiz torilor filetate din material plastic, dopuri din sticl
lefuit sau închiz tori cel pu in la fel de eficace. Toate p ile închiz torilor susceptibile s intre în
contact cu con inutul recipientului trebuie s fie rezistente la ac iunea con inutului. Trebuie s se dea
aten ie ca închiz torile s fie montate etan i s fie blocate pentru a se evita orice sl bire a lor în
cursul transportului. Dac sunt necesare închiz tori prev zute cu un orificiu, ele trebuie s fie conform
4.1.1.8
6.1.4.20.1.3.
Recipientul trebuie s fie bine fixat în ambalajul exterior cu ajutorul materialelor amortizante i/sau
absorbante.
6.1.4.20.1.4.
Capacitatea maxim a recipientului: 60 litri.
6.1.4.20.1.5.
6.1.4.20.2.
Ambalaj exterior
6.1.4.20.2.1.
Recipient cu butoi exterior din o el (6PA1): ambalajul exterior trebuie s corespund caracteristicilor
de construc ie pertinente de la 6.1.4.1. Capacul deta abil necesar pentru acest tip de ambalaj poate
totu i s aib forma unui capi on.
6.1.4.20.2.2.
Recipient cu un co sau cu lad exterioar din o el (6PA2): ambalajul exterior trebuie s corespund
caracteristicilor de construc ie pertinente de la 6.1.4.14. Dac recipientele sunt cilindrice i în pozi ie
vertical , ambalajul exterior trebuie s le dep easc pe acestea în în ime, precum i închiz torile
lor. Dac co ul înconjoar un recipient piriform i dac forma sa îi este adaptat , el trebuie s fie
prev zut cu un capac de protec ie (capi on).
6.1.4.20.2.3.
Recipient cu un butoi exterior din aluminiu (6PB1): ambalajul exterior trebuie s corespund
caracteristicilor de construc ie pertinente de la 6.1.4.2.
6.1.4.20.2.4.
Recipient cu un co sau cu lad exterioar din aluminiu (6PB2): ambalajul exterior trebuie s
6.1.4.20.2.5.
Recipient cu o lad exterioar din lemn natur (6PC): ambalajul exterior trebuie s corespund
6.1.4.20.2.6.
Recipient cu un butoi exterior din placaj (6PD1): ambalajul exterior trebuie s corespund
6.1.4.20.2.7.
Recipient cu un co exterior din r chit (6PD2): co urile din r chit trebuie s fie confec ionate din
material bun i s fie de bun calitate. Ele trebuie s fie prev zute cu un capac de protec ie (capi on)
în a a fel încât s se evite deteriorarea recipientelor.
6.1.4.20.2.8.
Recipient cu un butoi exterior din carton (6PG1): ambalajul exterior trebuie s corespund
caracteristicilor de construc ie pertinente de la 6.1.4.7.1 la 6.1.4.7.4.
6.1.4.20.2.9.
Recipient cu o lad exterioar din carton (6PG2): ambalajul exterior trebuie s corespund
6.1.4.20.2.10.
Recipiente cu ambalaj exterior din material plastic expandat (6PH1) sau din material plastic rigid
(6PH2): materialele acestor dou ambalaje exterioare trebuie s îndeplineasc dispozi iile
corespunz toare de la 6.1.4.13. Ambalajul exterior din material plastic rigid trebuie s fie din
polietilen cu mas molecular ridicat sau dintr-un alt material plastic comparabil. Capacul deta abil
necesar pentru acest tip de ambalaj poate avea totu i forma unui capi on.
6.1.4.21.
Ambalaje combinate
Se aplic prescrip iile corespunz toare de la 6.1.4 referitoare la utilizarea ambalajelor exterioare.
NOT
. Pentru utilizarea ambalajelor interioare i exterioare, a se vedea
instruc iunile de ambalare aplicabile de la capitolul 4.1.
731
6.1.4.22.
Ambalaje metalice u oare
0A1 cu capac nedeta abil;
0A2 cu capac deta abil.

6.1.4.22.1.
Tabla virolei i a fundurilor trebuie s fie din o el corespunz tor; grosimea sa trebuie s fie în func ie
de capacitatea ambalajelor i de destina ia lor.
6.1.4.22.2.
Îmbin rile vor fi sudate, asamblate cel pu in prin dubl f uire sau realizate printr-un procedeu care s
asigure o rezisten i o etan eitate similare.
6.1.4.22.3.
ptu elile interioare, cum sunt c ptu elile galvanizate, cositorite, l cuite etc., trebuie s fie rezistente
i s adere la o el în toate punctele, inclusiv la închiz tori.
6.1.4.22.4.
Orificiile de umplere, de golire i de aerisire din virol sau din fundurile ambalajelor cu capac
nedeta abil (0A1) nu trebuie s dep easc 7 cm în diametru. Ambalajele prev zute cu deschideri
mai mari sunt considerate ca fiind din categoria cu capac deta abil (0A2).
6.1.4.22.5.
Dispozitivele de închidere ale ambalajelor cu capac deta abil (0A1) trebuie s fie de tip filetat, sau s
poat fi asigurate printr-un dispozitiv filetat ori un dispozitiv filetat ori un dispozitiv de alt tip cel pu in la
fel de eficace. Dispozitivele de închidere ale ambalajelor cu capac deta abil (0A2) trebuie astfel
concepute i realizate încât s r mân închise bine, iar ambalajele s r mân etan e în condi ii
6.1.4.22.6.
Capacitatea maxim a ambalajelor: 40 litri
6.1.4.22.7.
6.1.5.
Prescrip ii privind probele pentru ambalaje
6.1.5.1.
Executarea i repetarea probelor
6.1.5.1.1.
Modelul tip al fiec rui ambalaj trebuie s fie supus probelor indicate la 6.1.5 urmând procedurile fixate
de autoritatea competent care autorizeaz atribuirea m rcii i trebuie s fie agreat de aceast
autoritate competent .
6.1.5.1.2.
Înainte ca un ambalaj s fie utilizat, modelul tip al acestui ambalaj trebuie s treac cu succes probele
prescrise în prezentul capitol. Modelul tip al ambalajului este determinat prin concep ie, dimensiune,
materialul folosit i grosimea acestuia, modul de construc ie i de fixare, dar poate cuprinde de
asemenea i diverse tratamente de suprafa . El include, de asemenea i ambalajele care nu difer
de modelul tip decât prin în imea nominal redus .
6.1.5.1.3.
Probele trebuie s fie repetate pe e antioane de produc ie la intervale stabilite de autoritatea
competent . La ambalajele din hârtie sau din carton, o condi ionare în mediul ambiant este
considerat ca echivalent celei care r spunde dispozi iilor indicate la 6.1.5.2.3.
6.1.5.1.4.
Probele trebuie s fie repetate dup fiecare modificare care afecteaz concep ia, materialul sau modul
de construc ie al unui ambalaj.
6.1.5.1.5.
Autoritatea competent poate permite probarea selectiv a ambalajelor care nu difer decât foarte
pu in de modelul tip deja probat: ambalajele care con in ambalaje interioare de dimensiuni reduse sau
cu o mas net mai mic , sau ambalaje precum butoaiele, sacii i l zile care au de exemplu, o
dimensiune (dimensiuni) exterioar (exterioare) mai mic (mici).
6.1.5.1.6.
(Rezervat)
NOT
732
. Pentru condi iile privind gruparea diferitelor tipuri de ambalaje interioare în
ambalaje exterioare i modific rile admisibile ale ambalajelor interioare vezi
4.1.1.5.1.
6.1.5.1.7.
Obiectele sau ambalajele interioare de orice tip pentru materii solide sau lichide pot fi grupate i
transportate f s fie supuse la probe într-un ambalaj exterior, cu condi ia s îndeplineasc
a)
ambalajul exterior trebuie s îndeplineasc cu succes probele de la 6.1.5.3, cu ambalaje interioare
fragile (de exemplu din sticl ) care con in lichide i la o în ime de c dere corespunz toare grupei de
ambalare I;
b)
masa brut total a ansamblului de ambalaje interioare nu trebuie s fie mai mare decât jum tate din
masa brut a ambalajelor interioare utilizate pentru proba de c dere men ionat la aliniatul a) de mai
sus;
c)
grosimea materialului de umplere între ambalajele interioare i între acestea i exteriorul ambalajului,
nu trebuie s fie redus la o valoare mai mic decât grosimea corespunz toare în ambalajul probat
ini ial; atunci când la proba ini ial a fost utilizat un ambalaj interior unic, grosimea materialului de
umplere între ambalajele interioare nu trebuie s fie mai mic decât grosimea materialului de umplere
între exteriorul ambalajului i ambalajul interior la proba ini ial . Atunci când sunt utilizate ambalaje
interioare reduse ca num r sau mai mici (prin compara ie cu ambalaje interioare utilizate la proba de
dere), este necesar ad ugarea de material de umplere suficient pentru a umple spa iile goale;
d)
ambalajul exterior trebuie s îndeplineasc proba de stivuire descris în 6.1.5.6 în stare goal . Masa
total a coletelor identice trebuie s fie în func ie de masa total a ambalajelor interioare utilizate
pentru proba de c dere men ionat la aliniatul a) de mai sus;
e)
ambalajele interioare care con in materii lichide trebuie s fie înconjurate complet de o cantitate de
material absorbant suficient pentru a absorbi totalitatea lichidului con inut în ambalajele interioare.
f)
atunci când ambalajul exterior nu este etan la materii lichide sau pulverulente, dup cum este
destinat s con in ambalaje interioare pentru materii lichide sau solide, este necesar s fie utilizate
mijloace de re inere a con inutului lichid sau solid în caz de scurgere, sub form de c ptu eal etan ,
sac de plastic sau alte mijloace la fel de eficace. Pentru ambalajele care con in lichide, materialul
absorbant prescris la aliniatul e) de mai sus trebuie s fie plasat în interiorul mijlocului utilizat pentru
re inerea con inutului lichid;
g)
ambalajele trebuie s poarte marcaje conforme prescrip iilor de la 6.1.3 care s ateste c acestea au
fost supuse probelor func ionale ale grupei de ambalare I pentru ambalajele combinate. Masa brut
maxim indicat în kilograme trebuie s corespund sumei dintre masa ambalajului exterior i
jum tate din masa ambalajului (ambalajelor) interior (oare) utilizat (e) la proba de c dere descris la
aliniatul a) de mai sus. Marcajul ambalajelor trebuie s con in i litera "V" a a cum este indicat la
6.1.2.4.
6.1.5.1.8.
Autoritatea competent poate în orice moment s cear în orice moment dovada prin executarea
probele indicate în prezenta sec iune, c ambalajele produse în serie îndeplinesc prescrip iile de
prob ale modelului tip. În scopul verific rii procesele-verbale ale probelor vor fi p strate.
6.1.5.1.9.
Dac este necesar un tratament sau o c ptu ire interioar din motive de siguran , acestea trebuie
i p streze propriet ile protectoare chiar i dup probe.
6.1.5.1.10.
Pe acela i e antion pot fi executate mai multe probe, cu condi ia ca valabilitatea rezultatelor s nu fie
afectat i ca autoritatea competent s i fi dat acordul.
6.1.5.1.11.
Ambalaje de ajutor
733
Ambalajele de ajutor (a se vedea sec iunea 1.2.1) trebuie s fie probate i marcate conform
prescrip iilor aplicabile ambalajelor din grupa de ambalare II destinate transportului de materii solide
sau ambalaje interioare, dar:
a)
materia utilizat pentru executarea probelor trebuie s fie este apa, i ambalajele trebuie s fie
umplute cel pu in la 98% din capacitatea lor maxim . Pentru a ob ine masa total de colet necesar se
pot ad uga de exemplu saci cu granule de plumb, plasa i astfel încât s nu modifice rezultatele
probei. De asemenea, la executarea probei de c dere, în imea poate fi variat conform 6.1.5.3.5 b);
b)
ambalajele trebuie s fie în plus supuse cu succes la proba de etan eitate la 30 kPa i rezultatele
acestei probe trebuie s fie raportate în procesul-verbal de prob prev zut la 6.1.5.8; i
b)
ambalajele trebuie s poarte marcajul "T" a a cum este indicat la 6.1.2.4.
6.1.5.2.
Preg tirea ambalajelor pentru probe
6.1.5.2.1.
Probele trebuie s fie executate pe ambalaje gata de transport, inclusiv în ceea ce prive te ambalajele
combinate, ambalajele interioare folosite. Recipientele sau ambalajele interioare sau simple, altele
decât sacii, trebuie s fie umplute pân la cel pu in 98% din capacitatea maxim pentru materiile
lichide i la 95% pentru materiile solide. Sacii trebuie s fie umplu i pân la masa maxim la care pot fi
utiliza i. Pentru ambalajele combinate în care ambalajul interior este destinat s con in materii solide
sau lichide, se cer probe distincte pentru con inutul lichid i pentru cel solid. Materiile sau obiectele
care trebuie transportate în ambalaje pot fi înlocuite cu alte materii sau obiecte, cu condi ia ca în felul
acesta s nu se falsifice rezultatele probelor. Pentru materiile solide, dac se folose te o alt materie,
ea trebuie s aib acelea i caracteristici fizice (mas , granulometrie, etc.), ca materia de transportat.
Este permis s se foloseasc înc rc turi adi ionale, cum sunt sacii cu alice de plumb, pentru a ob ine
masa total cerut a coletului, cu condi ia ca ele s fie plasate astfel încât s nu denatureze
rezultatele probei.
6.1.5.2.2.
Pentru probele de c dere privind materiile lichide, atunci când se folose te o alt materie, ea trebuie
aib o densitate relativ i o vâscozitate analog materiei de transportat. Poate fi folosit i apa
pentru proba de c dere în condi iile fixate la 6.1.5.3.5.
6.1.5.2.3.
Ambalajele din hârtie sau din carton trebuie s fie condi ionate timp de cel pu in 24 ore într-o
atmosfer având o umiditate relativ i o temperatur controlat . Exist trei posibilit i, din care trebuie
aleas una. Atmosfera considerat preferabil pentru aceast condi ionare este 23°C ± 2°C pentru
temperatur i 50% ± 2% pentru umiditatea relativ . Celelalte dou op iuni sunt respectiv 20°C ± 2°C
i 65% ± 2%, i 27°C ± 2°C i 65% ± 2%.
NOT
. Valorile medii trebuie s se situeze în interiorul acestor limite. Fluctua iile
de scurt durat i limit rile referitoare la m sur torile individuale pot
determina varia ii ale m sur torilor individuale de pân la ± 5% pentru umiditatea
relativ , f ca aceasta s aib o influen semnificativ asupra
reproductibilit ii rezultatelor probelor.
6.1.5.2.4.
(Rezervat)
6.1.5.2.5.
Pentru a demonstra compatibilitatea chimic suficient cu materiile lichide, butoaiele i bidoanele
(canistrele) din material plastic conforme cu 6.1.4.8 i, dac este necesar ambalajele compozite
(material plastic) conform 6.1.4.19, trebuie s fie stocate la temperatura ambiant timp de cel pu in 6
luni, perioad în timpul c reia e antioanele de prob vor r mâne umplute cu m rfurile pe care sunt
destinate s le transporte.
În timpul primelor i ultimelor 24 ore ale stoc rii, e antioanele de prob vor fi plasate cu închiz toarea
orientat în jos. Totu i, ambalajele prev zute cu un orificiu vor fi plasate astfel de fiecare dat , numai
pe o durat de 5 minute. Dup aceast stocare, e antioanele de prob trebuie s fie supuse la
probele prev zute la 6.1.5.3 pân la 6.1.5.6.
734
Pentru recipientele interioare din ambalaje compozite (material plastic), nu este necesar s se
dovedeasc compatibilitatea chimic suficient atunci când se cunoa te c propriet ile de rezisten
ale materialului plastic nu se modific în mod sensibil sub ac iunea materiei de umplere.
Prin modificarea sensibil a propriet ilor de rezisten trebuie s se în eleag :

a)
o fragilizare clar sau
b)
o diminuare considerabil a elasticit ii, în m sura în care ea este legat de o cre tere cel pu in
propor ional a alungirii sub tensiune.
În cazul în care comportamentul materialului plastic a fost evaluat prin alte metode, se poate renun a
la proba de compatibilitate de mai sus. Aceste metode trebuie s fie cel pu in echivalente cu proba de
compatibilitate de mai sus i s fie recunoscute de autoritatea competent .
NOT
. Pentru butoaiele i bidoanele (canistrele) din material plastic i pentru
ambalajele compozite (material plastic), din polietilen , a se vedea i 6.1.5.2.6
de mai jos.
6.1.5.2.6.
Pentru butoaiele i bidoanele (canistrele) definite la 6.1.4.8 i, dac este necesar, pentru ambalajele
compozite definite la 6.1.4.19, din polietilen , compatibilitatea chimic cu lichidele de umplere
asimilate definite la 4.1.1.21 poate fi demonstrat cu lichide de referin (a se vedea 6.1.6) dup cum
urmeaz .
Lichidele de referin sunt reprezentative pentru procesele de degradare a polietilenei, datorit

deterior rii ca urmare a unei umfl ri, fisur ri prin tensiune, degradare molecular sau a efectelor lor
cumulate. Compatibilitatea chimic suficient a acestor ambalaje poate fi demonstrat printr-o stocare
a e antioanelor de prob necesare timp de 3 s pt mâni la 40°C cu lichidul de referin corespunz tor;
când acest lichid este apa, stocarea conform acestei proceduri, nu este necesar . Stocarea nu mai
este necesar pentru e antioanele utilizate în proba de stivuire dac lichidul de referin utilizat este
«o solu ie de înmuiere» sau este «acid acetic».
În timpul primelor i ultimelor 24 de ore de stocare, e antioanele de prob trebuie s fie a ezate cu
închiz toarea orientat în jos. Totu i, ambalajele prev zute cu un orificiu, vor fi a ezate astfel, de
fiecare dat , numai pe o durat de 5 minute. Dup aceast stocare, e antioanele de prob trebuie s
fie supuse probelor prev zute la 6.1.5.3 pân la 6.1.5.6.
Pentru hidroperoxidul de ter -butil cu un con inut de peroxid mai mare de 40% precum i acizii
peroxiacetici din clasa 5.2., proba de compatibilitate nu trebuie efectuat cu lichide de referin . Pentru
aceste materii, compatibilitatea chimic suficient a e antioanelor de prob trebuie s fie demonstrat
printr-o stocare timp de ase luni la temperatura ambiant împreun cu materiile pe care trebuie s le
transporte.
Rezultatele procedurii conforme acestui paragraf pentru ambalajele din polietilen de densitate mare,
pot fi agreate pentru un model tip asem tor a c rui suprafa interioar este fluorurat .
6.1.5.2.7.
Pentru ambalajele din polietilen , definite la 6.1.5.2.6, care au îndeplinit proba definit la 6.1.5.2.6, pot
fi de asemenea agreate materii de umplere, altele decât cele asimilate la 4.1.1.21. Acest agrement are
4
loc pe baza încerc rilor în laborator ) care vor trebui s verifice dac efectul acestor materii de
umplere asupra e antioanelor de prob este mai slab decât acela al lichidelor de referin
corespunz toare, fiind luate în considerare mecanismele de deteriorare pertinente. Acelea i condi ii ca
cele definite la 4.1.1.21.2 sunt aplicabile în ceea ce prive te densit ile relative i presiunile de vapori.
4
)
Metodele de laborator pentru a demonstra compatibilitatea polietilenelor cum sunt
cele definite la 6.1.5.2.6, în raport cu m rfurile de umplere (materii, amestecuri
i preparate) în compara ie cu lichidele de referin conform 6.1.6, a se vedea
directivele în partea neoficial a textului din RID publicat de Oficiul central al
735
transporturilor interna ionale feroviare.
6.1.5.2.8.
În cazul ambalajelor combinate, în m sura în care propriet ile de rezisten ale ambalajelor interioare
din material plastic nu se modific în mod sensibil sub ac iunea materiei de umplere, nu este necesar
se dovedeasc compatibilitatea chimic suficient . Prin modificare sensibil a propriet ilor de
rezisten trebuie s se în eleag :
a)
o fragilizare clar ;
c)
o diminuare considerabil a elasticit ii, în m sura în care ea este legat de o cre tere cel pu in
propor ional a alungirii sub tensiune.
6.1.5.3.
Proba de c dere5)
5
)
A se vedea norma ISO 2248
6.1.5.3.1.
Num rul e antioanelor (pe model tip i pe fabricant) i orientarea e antionului pentru proba de
dere.
Pentru probele, altele decât cele de c dere pe o suprafa plat , centrul de greutate trebuie s se
seasc pe verticala punctului de impact.
Dac pentru o prob dat sunt posibile mai multe orient ri, trebuie s se g seasc orientarea pentru
care riscul de rupere a ambalajului este cel mai mare.
Ambalaj Num r de Orientarea e antionului pentru proba de

antioane dere
a) Butoaie din o el ase (trei Prima încercare (cu trei e antioane):
pentru fiecare
Butoaie din aluminiu ambalajul trebuie s izbeasc suprafa a de
prob de
impact în diagonal pe marginea fundului
Butoaie din metal altul dere)
sau, dac nu exist marginea, pe o îmbinare
decât o elul sau
periferic sau pe o muchie.
aluminiu
Bidoane (canistre) din
el
Bidoane (canistre) din A doua încercare (cu celelalte trei
aluminiu antioane):
Butoaie din placaj ambalajul trebuie s izbeasc suprafa a de
impact pe partea cea mai slab care nu a
Butoaie din carton
fost probat cu ocazia primei încerc ri de
Butoaie i bidoane dere, de exemplu pe o închiz toare sau,
(canistre) din material pentru anumite butoaie cilindrice, pe
plastic îmbinarea longitudinal sudat a virolei
Ambalaje compozite în
form de butoaie
Ambalaje metalice
oare
b) zi din lemn natur Cinci (una Prima încercare: Suprafa plat pe fund.
pentru fiecare
L zi din placaj prob de A doua Suprafa plat pe capac.
dere) încercare:
L zi din PAL A treia încercare: Suprafa plat pe partea
cea mai lung .
L zi din carton
L zi din material plastic A patra Suprafa plat pe partea
încercare: cea mai scurt .
zi din o el sau din
aluminiu
736
Ambalaje compozite în A cincea pe un col .
form de l zi încercare:
c) Saci cu pliere unic i Trei (trei Prima încercare: suprafa plat pe o fa
cus tur lateral încerc ri de lat a sacului.
dere per A doua încercare: suprafa plat pe fa
sac) îngust a sacului.
A treia încercare: pe o extremitate a sacului.
d) Saci cu pliere unic i Dou (dou Prima încercare: pe o suprafa plat pe o

cus tur lateral încerc ri de fa a lat a sacului.
sau pliuri multiple dere per
sac) A doua încercare: pe o extremitate a
sacului. În diagonal pe o margine a
e) Ambalaje compozite Trei (una
fundului sau, dac nu exist margine, pe o
(sticl , por elan, sau pentru fiecare
îmbinare periferic sau pe muchie.
ceramic ) purtând încercare de
men iunea "RID/ADR" dere)
potrivit 6.1.3.1 a) ii), i
în form de butoaie sau
zi.
6.1.5.3.2.
Preg tirea special a e antioanelor pentru proba de c dere.
În cazul ambalajelor enumerate în continuare, e antionul i con inutul s u trebuie condi ionate la o
temperatur egal cu sau mai mic de -18°C:
a)
butoaie din material plastic (a se vedea 6.1.4.8);
b)
bidoane (canistrele) din material plastic (a se vedea 6.1.4.8);
c)
zi din material plastic, altele decât l zile din polistiren expandat (a se vedea 6.1.4.13).
d)
ambalaje compozite (din material plastic) (a se vedea 6.1.4.19) i
e)
ambalaje combinate cu ambalaje interioare din material plastic altele decât sacii din material plastic
destina i s con in materii solide sau obiecte.
Când e antioanele de prob sunt astfel condi ionate, nu este necesar efectuarea condi ion rii
prescrise la 6.1.5.2.3. Materiile lichide folosite la prob trebuie p strate în stare lichid , prin ad ugarea
de antigel, dac este nevoie.
6.1.5.3.3.
inând cont de de posibilitatea sl birii garniturii, ambalajele cu capac demontabil pentru materiile
lichide trebuie s fie supuse la proba de c dere la cel pu in 24 ore dup umplere i închidere.
6.1.5.3.4.
Aria de impact
Aria de impact trebuie s fie o suprafa neelastic i orizontal i trebuie s fie:

-
integral i suficient de masiv pentru a r mâne fix ;
-
plan i f defecte locale susceptibile de a influen a rezultatele probei;
-
suficient de rigid pentru a nu se deforma în condi ii de prob i s nu poat fi stricat de c tre probe;
i
-
suficient de larg pentru a asigura c , supus probei, coletul cade întreg pe suprafa a sa.
6.1.5.3.5.
În imea de c dere:
737
Pentru materiile solide i lichide dac proba este executat cu materia solid sau lichid de transportat
sau cu o alt materie având esen ial acelea i caracteristici fizice:
Grupa de ambalare I Grupa de ambalare II Grupa de ambalare III

1,8 m 1,2 m 0,8 m
Pentru materiile lichide în ambalaje simple i pentru ambalajele interioare ale ambalajelor combinate,
dac proba este efectuat cu ap :
NOT
. Prin "ap " se în elege de asemenea solu iile ap /antigel care prezint o
densitate relativ minim de 0,95 pentru probele la -18°C.
a)
dac materia de transportat are o densitate relativ care nu dep te 1,2;

1,8 m 1,2 m 0,8 m
b)
dac materia de transportat are o densitate relativ care dep te 1,2, în imea de c dere trebuie
fie calculat pe baza densit ii relative (d) a materiei de transportat, rotunjit la prima zecimal
superioar , în felul urm tor:

d x 1,5 (m) d x 1,0 (m) d x 0,67 (m)
c)
pentru ambalaje metalice u oare care poart men iunea "RID/ADR" conform 6.1.3.1 a) ii) destinate
transportului de materii a c ror vâscozitate la 23°C este mai mare de 200 mm 2/s (aceasta corespunde
unui timp de scurgere de 30 secunde cu un vas standard al c rui ajutaj are un diametru de 6 mm,
potrivit normei ISO 2431-1993).
i)
a c rui densitate relativ (d) nu dep te 1,2:
Grupa de ambalare II Grupa de ambalare III

0,6 m 0,4 m
ii)
pentru materiile de transportat a c ror densitate relativ dep te 1,2, în imea de c dere trebuie s
fie calculat pe baza densit ii relative (d) a materiei de transportat, rotunjit la prima zecimal
superioar , în felul urm tor:
738
d x 0,5 (m) d x 0,33 (m)
6.1.5.3.6.
Criterii de acceptare:
6.1.5.3.6.1.
Fiecare ambalaj care con ine o materie lichid trebuie s fie etan dup ce s-a stabilit echilibrul dintre
presiunea interioar i presiunea exterioar ; totu i, pentru ambalajele interioare ale ambalajelor
combinate i pentru recipientele interioare ale ambalajelor compozite (sticl , por elan sau ceramic )
care poart men iunea "RID/ADR" conform 6.1.3.1 a) lit. ii), nu este necesar ca presiunile s fie
egalizate.
6.1.5.3.6.2.
Dac ambalajul pentru materiile solide a fost supus la o prob de c dere i acesta a izbit suprafa a de
impact pe fa a superioar , se consider c e antionul a suportat proba cu succes dac con inutul a
fost re inut în întregime de ambalajul sau recipientul interior (de exemplu sac din material plastic),
chiar dac închiz toarea, continuând s asigure func ia sa de reten ie, nu mai este etan la materii
pulverulente.
6.1.5.3.6.3
Ambalajul sau ambalajul exterior al unui ambalaj compozit sau al unui ambalaj combinat nu trebuie s
prezinte deterior ri care ar putea compromite siguran a în cursul transportului. Recipientele interioare,
ambalajele interioare sau obiectele trebuie s r mân complet în interiorul ambalajului exterior i s
nu aib loc nicio scurgere din materia con inut în recipientul (recipientele) interior (interioare) sau
ambalajul (ambalajele) interior (interioare).
6.1.5.3.6.4.
Nici pliul exterior al unui sac, nici ambalajul exterior nu trebuie s prezinte vreo deteriorare care ar
putea compromite siguran a în cursul transportului.
6.1.5.3.6.5.
O foarte mic pierdere pe la închiz toare (închiz tori) cu ocazia ocului nu trebuie s fie considerat
ca o defec iune a ambalajului, cu condi ia ca s nu mai aib loc alt scurgere.
6.1.5.3.6.6.
Nu este permis nici o ruptur la ambalajele pentru m rfurile din clasa 1 care ar permite materiilor sau
obiectelor explozibile libere s ias din ambalajul exterior.
6.1.5.4.
Proba de etan eitate
Proba de etan eitate trebuie s fie efectuat pe toate modelele tip de ambalaje destinate s con in
materii lichide; totu i, aceast prob nu este necesar pentru:
-
ambalajele interioare ale ambalajelor combinate;
-
recipientele interioare ale ambalajelor compozite (sticl , por elan sau ceramic ) care poart men iunea
-
ambalajele metalice u oare care poart men iunea "RID/ADR" conform 6.1.3.1 a) ii), destinate s
con in materii a c ror vâscozitate la 23°C este mai mare de 200 mm 2/s.
6.1.5.4.1.
Num rul e antioanelor de prob : trei e antioane pe model tip i pe fabricant.
6.1.5.4.2.
Preg tirea special a e antioanelor pentru prob :
Dac închiz torile sunt prev zute cu un orificiu de aerisire, trebuie s fie înlocuite cu închiz tori
similare f orificiu de aerisire, sau acestea trebuie s fie închise etan .
6.1.5.4.3.
Metoda i presiunea de prob care trebuie aplicat :
Ambalajele, inclusiv închiz torile lor, trebuie s fie men inute sub ap timp de cinci minute, apoi s fie
supuse unei presiuni interne de aer; modul de men inere nu trebuie s influen eze rezultatele probei.
Presiunea aerului (manometric ) aplicat trebuie s fie dup cum urmeaz :
739
cel pu in 30 kPa (0,3 bar) cel pu in 20 kPa (0,2 bar) cel pu in 20 kPa (0,2 bar)
Se pot folosi i alte metode cu o eficacitate cel pu in egal .

6.1.5.4.4.
Criterii de acceptare
Nu trebuie s se observe nici o scurgere.

6.1.5.5.
Proba de presiune intern (hidraulic )
6.1.5.5.1.
Ambalaje care trebuie supuse la probe:
Proba de presiune hidraulic intern trebuie s fie efectuat pe toate modelele tip de ambalaje din
metal sau material plastic i pe toate ambalajele compozite destinate s con in materii lichide.
-
ambalajele interioare ale ambalajelor combinate;
-
recipientele interioare ale ambalajelor compozite (sticl , por elan sau ceramic ) care poart men iunea
-
ambalaje metalice u oare care poart men iunea "RID/ADR" conform 6.1.3.1 a) ii) destinate s
con in materii a c ror vâscozitate la 23°C este mai mare de 200 mm 2/s.
6.1.5.5.2.
Num rul e antioanelor de prob : trei e antioane de prob pe model tip i pe fabricant.
6.1.5.5.3.
Preg tirea special a ambalajelor pentru prob .
Dac închiz torile ambalajelor sunt prev zute cu un orificiu de aerisire, acestea trebuie s fie înlocuite
cu închiz tori similare f orificiu de aerisire, sau orificiile de aerisire s fie închise etan .
6.1.5.5.4.
Metoda i presiunea de prob de aplicat
Ambalajele din metal i ambalajele compozite (sticl , por elan sau ceramic ) împreun cu închiz torile
lor trebuie s fie supuse timp de 5 minute la o presiune de prob . Ambalajele din material plastic i
ambalajele compozite (material plastic) cu închiz torile lor trebuie s fie supuse unei presiuni de prob
timp de 30 minute. Aceast presiune este aceea care trebuie s fie inclus în marcajul cerut la 6.1.3.1
d). Modul în care ambalajele sunt men inute pentru prob nu trebuie s falsifice rezultatele. Presiunea
de prob trebuie s fie aplicat în mod continuu i regulat; aceasta trebuie s fie men inut constant
pe toat durata probei. Presiunea hidraulic (manometric ) aplicat , ca aceea determinat conform
uneia din metodele urm toare, trebuie s fie:
a)
cel pu in presiunea manometric total m surat în ambalaj (adic , presiunea de vapori a lichidului de
umplere adunat cu presiunea par ial a aerului sau a celorlalte gaze inerte i diminuat cu 100 kPa)
la 55°C, înmul it cu un coeficient de siguran de 1,5; pentru a determina aceast presiune
manometric total , trebuie s se ia ca baz un grad de umplere maxim conform cu cel indicat la
4.1.1.4 i o temperatur de umplere de 15°C; sau
b)
cel pu in de 1,75 ori presiunea de vapori a lichidului de transportat la 50°C, diminuat cu 100 kPa;
totu i, ea nu trebuie s fie mai mic de 100 kPa; sau
c)
cel pu in de 1,5 ori presiunea de vapori a lichidului de transportat la 55°C, diminuat cu 100 kPa;
totu i, ea nu trebuie s fie mai mic de 100 kPa.
6.1.5.5.5.
740
În plus, ambalajele destinate s con in materii lichide din grupa de ambalare I trebuie s fie probate
la o presiune minim de prob de 250 kPa (manometric ) pe timpul duratei probei de 5 sau 30 minute,
în func ie de materialul de construc ie a ambalajului.
6.1.5.5.6.
Criteriu de acceptare:
Nici un ambalaj nu trebuie s aib scurgeri.

6.1.5.6.
Proba de stivuire
Proba de stivuire trebuie s fie efectuat pe toate modelele tip de ambalaje, cu excep ia sacilor i a
ambalajelor compozite (sticl , por elan sau ceramic ) care nu se stivuiesc i care poart men iunea
"RID/ADR" conform 6.1.3.1 a) ii).
6.1.5.6.1.
Num rul e antioanelor: trei e antioane pe model tip i pe fabricant.
6.1.5.6.2.
Metoda de prob
antionul trebuie supus la o for aplicat pe suprafa a sa superioar i care echivaleaz cu masa
total a coletelor identice care ar putea fi stivuite deasupra lui în timpul transportului; dac con inutul
antionului este o materie lichid cu o densitate relativ diferit de cea a materiei lichide de transport,
for a se va calcula în func ie de aceast ultim materie lichid . În imea minim de stivuire, inclusiv
antionul probat, trebuie s fie de 3 metri. Proba trebuie s dureze 24 de ore, în afara cazului când
este vorba de butoaie i bidoane (canistre) din material plastic i ambalaje compozite din material
plastic 6HH1 i 6HH2 destinate pentru transportul materiilor lichide, care trebuie supuse la proba de
stivuire timp de 28 de zile la o temperatur de cel pu in 40°C.
Pentru proba definit la 6.1.5.2.5 este recomandabil s se foloseasc material de umplere original.
Pentru proba definit la 6.1.5.2.6 proba de stivuire se va efectua cu un lichid de referin .
6.1.5.6.3.
Nici un e antion nu trebuie s aib pierderi. În cazul ambalajelor compozite i ambalajelor combinate,
nu trebuie s aib loc nici o pierdere din materia con inut în recipientul interior sau ambalajul interior.
Nici unul din e antioane nu trebuie s prezinte deterior ri care ar putea compromite siguran a în
timpul transportului, nici deforma ii susceptibile s reduc soliditatea sau s antreneze o lips de
stabilitate când ambalajele sunt stivuite. Ambalajele de plastic trebuie s fie r cite la temperatura
ambiant înainte de evaluarea rezultatului.
6.1.5.7.
Proba suplimentar de permeabilitate pentru butoaiele i bidoanele din material plastic conforme cu
6.1.4.8 i pentru ambalajele compozite (material plastic) - cu excep ia ambalajelor 6HA1 - conforme cu
6.1.4.19, destinate s transporte materii lichide cu punct de aprindere <= 60°C.
Ambalajele din polietilen nu sunt supuse acestei probe decât dac ele trebuie s fie agreate pentru
transportul de benzen, de toluen, de xilen sau de amestecuri i preparate care con in aceste materii.
6.1.5.7.1.
Num rul e antioanelor de prob : trei ambalaje pe tip de construc ie i pe fabricant.
6.1.5.7.2.
Preg tirea special a e antioanelor pentru prob :
antioanele trebuie s fie prestocate cu materia de umplere original conform 6.1.5.2.5 sau, pentru
ambalajele de polietilen cu masa molecular ridicat , cu lichidul de referin « amestec de
hidrocarburi (white spirit).» conform 6.1.5.2.6.
6.1.5.7.3.
Metoda de prob
antioanele de prob umplute cu materia pentru care va fi aprobat ambalajul trebuie s fie cânt rite
înainte i dup o stocare de 28 de zile la 23°C i 50% umiditate atmosferic relativ . Pentru
ambalajele din polietilen cu masa molecular ridicat , proba poate fi efectuat cu lichidul de referin
«amestec de hidrocarburi (white spirit).» în loc de benzen, toluen sau xilen.
741
6.1.5.7.4.
Criteriu de acceptare
Permeabilitatea nu trebuie s dep easc 0,008 g/l.h.

6.1.5.8.
Proces-verbal de prob
6.1.5.8.1.
Trebuie s se elaboreze i s se pun la dispozi ia utilizatorilor ambalajului un proces verbal de prob
care cuprinde cel pu in urm toarele indica ii:
1.
Numele i adresa laboratorului de prob ;
2.
Numele i adresa solicitantului (dac este necesar);
3.
Num rul de identificare unic al procesului-verbal de prob ;
4.
Data procesului - verbal de prob ;
5.
Fabricantul ambalajului;
6.
Descrierea modelului tip de ambalaj (de exemplu, dimensiuni, materiale, închiz tori, grosimea
pere ilor, etc.), inclusiv metoda de fabricare (de exemplu mulaj prin suflare) cu eventuale desene
i/sau fotografii;
7.
Capacitatea maxim ;
8.
Caracteristicile con inutului de prob , de exemplu, vâscozitatea i densitatea relativ pentru materiile
lichide i granulometria pentru materiile solide;
9.
Descrierea i rezultatele probelor;
10.
Procesul verbal de prob trebuie semnat indicându-se numele i calitatea semnatarului.
6.1.5.8.2.
Procesul verbal de prob trebuie s confirme c ambalajul este preg tit pentru transport, a fost probat
conform prescrip iilor corespunz toare din prezenta sec iune i c folosirea altor metode de ambalare
sau a altor elemente de ambalaj pot anula acest proces verbal de prob . Un exemplar al procesului-
verbal de prob trebuie pus la dispozi ia autorit ii competente.
6.1.6.
Lichide de referin pentru a demonstra compatibilitatea chimic a ambalajelor, inclusiv a GRV-urilor,
din polietilen conform 6.1.5.2.6 i respectiv 6.5.6.3.5.
6.1.6.1.
Lichidele de referin urm toare sunt folosite pentru acest material plastic:
a)
Solu ie dizolvant pentru materiile ale c ror efecte de fisurare sub tensiune asupra polietilenei sunt
puternice, în special pentru toate solu iile i preparatele care con in dizolvan i.
Se folose te o solu ie apoas de 1% de sulfonat de alchilbenzen, sau o solu ie apoas de 5% de

etoxilat de nonilfenol care a fost în prealabil stocat timp de 14 zile la o temperatur de cel pu in 40°C
înainte de a fi utilizat pentru prima dat pentru probe. Tensiunea superficial a acestei solu ii trebuie
se ridice la 23°C, cu 31 - 35 mN/m.
Proba de stivuire va fi efectuat luând ca baz o densitate relativ de cel pu in 1,2.
Dac este demonstrat compatibilitatea chimic suficient cu o solu ie dizolvant , nu este necesar s
se procedeze efectueze proba de compatibilitate cu acidul acetic.
Pentru materialele de umplere ale c ror efecte de fisurare sub tensiune asupra polietilenei sunt mai
puternice decât cele ale solu iei dizolvante, compatibilitatea chimic suficient poate fi demonstrat
dup o prestocare timp de trei s pt mâni la 40°C, conform 6.1.5.2.6, dar cu materia de umplere
original .
742
b)
Acid acetic pentru materiile i preparatele care au efecte de fisurare sub tensiune asupra polietilenei,
în special pentru acizii monocarboxilici i pentru alcoolii monovalen i.
Se folose te acidul acetic în concentra ie de 98% pân la 100%.
Densitatea relativ = 1,05.
Proba de stivuire se efectueaz luând ca baz o densitate relativ de cel pu in 1,1.
În cazul materiilor de umplere care umfl polietilena mai mult decât acidul acetic, astfel încât cre terea
masei sale ar putea atinge 4%, compatibilitatea chimic suficient poate fi demonstrat dup o
prestocare de trei s pt mâni la 40°C, conform cu 6.1.5.2.6 dar cu materia de umplere original .
c)
Acetat de butil normal/solu ie dizolvant saturat de acetat de butil normal pentru materiile i
preparatele care umfl polietilena astfel încât masa sa se m re te cu aproximativ 4% i care prezint
în acela i timp un efect de fisurare sub tensiune, în special pentru produsele fito-sanitare, vopsele
lichide i esteri.
Se folose te acetatul de butil normal în concentra ie de 98% pân la 100% pentru prestocare potrivit
6.1.5.2.6.
Se folose te, pentru proba de stivuire potrivit 6.1.5.6, un lichid de prob care se compune dintr-o
solu ie dizolvant apoas de 1% pân la 10% amestecat cu 2% acetat de butil normal potrivit
aliniatului a) de mai sus.
Proba de stivuire este efectuat luând ca baz o densitate relativ de cel pu in 1,0.
În cazul materiilor de umplere care umfl polietilena mai mult decât acetatul de butil normal i astfel
încât cre terea masei sale ar putea atinge 7,5%, compatibilitatea chimic suficient va putea fi
demonstrat dup o prestocare de trei s pt mâni la 40°C, potrivit 6.1.5.2.6 dar cu materia de umplere
original .
d)
Amestec de hidrocarburi (white spirit) pentru materiile i preparatele care au efecte de umflare asupra
polietilenei, în special pentru hidrocarburi, esteri i cetone.
Se utilizeaz un amestec de hidrocarburi care are domeniul de fierbere cuprins între 160°C i 220°C;
o densitate relativ de 0,78 pân la 0,80, un punct de aprindere mai mare de 50°C i un con inut de
aromate cuprins între 16% pân la 21%.
Proba de stivuire se efectueaz luând ca baz o densitate relativ de cel pu in 1,0.
În cazul materiilor de umplere care umfl polietilena astfel încât cre terea masei sale este mai mare
de 7,5% compatibilitatea chimic suficient va putea fi demonstrat dup o prestocare de trei
pt mâni la 40°C potrivit 6.1.5.2.6 dar cu materia de umplere original .
e)
Acid nitric pentru toate materiile i preparatele care au asupra polietilenei efecte oxidante sau care
cauzeaz degrad ri moleculare identice sau mai slabe decât acidul nitric de 55%.
Se folose te acid nitric în concentra ie de cel pu in 55%.
Proba de stivuire va fi efectuat luând ca baz o densitate relativ de cel pu in 1,4.
În cazul materiilor de umplere care oxideaz mai puternic decât acidul nitric de 55% sau care
cauzeaz degrad ri moleculare, se procedeaz conform 6.1.5.2.5.
Durata de utilizare trebuie s fie determinat de asemenea în aceste cazuri observând gradul de
deteriorare (de exemplu 2 ani pentru acidul nitric de cel pu in 55%).
f)
743
Ap pentru materiile care nu atac polietilena, în nici unul din cazurile indicate de la aliniatul a) pân la
e), în special pentru acizii i le iile anorganice, solu iile s rate apoase, polialcoolii i materiile organice
în solu ie apoas .
Proba de stivuire se efectueaz luând ca baz o densitate relativ de cel pu in 1,2. O prob pe
modelul tip cu ap nu este recomandat dac compatibilitatea chimic a fost demonstrat suficient cu
solu ia de înmuiere sau acidul nitric.
CAPITOLUL 6.2.
Prescrip iile privind construc ia recipientelor de presiune, generatoarelor de aerosoli,

recipientelor de capacitate mic care con in gaz (cartu e cu gaz)
i cartu elor pentru pile de combustie con inând gaz lichefiat
inflamabil i probele la care trebuie s fie supuse
NOT .
Generatoarele, recipientele de capacitate mic care con in gaz (cartu e cu gaz) i
cartu ele pentru pilele de combustie care con ine gaz lichefiat inflamabil nu sunt
supuse prescrip iilor de la 6.2.1 pân la 6.2.5.
6.2.1.
6.2.1.1
Concep ie i construc ie
6.2.1.1.1
Recipientele de presiune i dispozitivele lor de închidere trebuie s fie concepute, fabricate, probate i
echipate astfel încât s suporte toate condi iile normale întâlnite în timpul transportului i al utiliz rii,
inclusiv la oboseal .
6.2.1.1.2
(rezervat)
6.2.1.1.3.
Grosimea minim a pere ilor nu trebuie, în niciun caz, s fie inferioar celei definite în normele tehnice
de concep ie i construc ie.
6.2.1.1.4
Pentru recipientele de presiune sudate, nu trebuie s se foloseasc decât metale care se preteaz
sudurii.
6.2.1.1.5
Presiunea de încercare a buteliilor, tuburilor, butoaielor sub presiune i a cadrelor de butelii trebuie s
fie în conformitate cu instruc iunea de ambalare P 200 de la 4.1.4.1 sau, pentru produsele chimice sub
presiune, instruc iunea de ambalare P 206 de la 4.1.4.1. Pentru recipiente criogenice închise, ea
trebuie s fie în conformitate cu instruc ia de ambalare P203 de la 4.1.4. Presiunea de prob a unui
dispozitiv de stocare a hidrurii metalice trebui s fie în conformitate cu instruc iunea de ambalare P205
din 4.1.4.1.
6.2.1.1.6.
Recipientele de presiune asamblate într-un cadru trebuie s fie sus inute printr-o structur i prinse
astfel încât s formeze o unitate. Ele trebuie s fie fixate astfel încât s se evite orice mi care în raport
cu ansamblul structural i orice mi care riscând s provoace o concentrare a constrângerilor locale
periculoase. Ansamblurile de conducte colectoare (de exemplu: conducte colectoare, robinete i
manometre) trebuie s fie concepute i fabricate astfel încât s fie protejate de ocuri i de tensiuni
rezultate din condi iile normale de transport. Conductele colectoare trebuie s suporte cel pu in
aceea i presiune de prob ca buteliile. Pentru gazele toxice lichefiate, fiecare recipient de presiune
trebuie s fie prev zut cu un robinet de izolare pentru ca fiecare recipient de presiune s poat fi
umplut separat i nicio schimbare de con inut s nu poat s se produc între recipientele de presiune
în timpul transportului.
NOTA
. Codurile de clasificare a gazelor toxice lichefiate sunt urm toarele: 2T, 2TF,
2TC, 2TO, 2TFC sau 2TOC.
6.2.1.1.7
Orice contact între diferite metale care ar putea provoca o coroziune prin curent galvanic trebuie s fie
evitat.
6.2.1.1.8
744
Prescrip ii suplimentare aplicabile construc iei de recipiente criogenice închise pentru transportul de
gaze lichefiate refrigerate
6.2.1.1.8.1
Caracteristicile mecanice ale metalului folosit, inclusiv rezilien a i coeficientul de pliere, trebuie s fie
stabilite pentru fiecare recipient de presiune în parte.
NOTA
. În ceea ce prive te rezilien a, subsec iunea 6.8.5.3 descrie în detaliu
prescrip iile de prob care pot fi folosite.
6.2.1.1.8.2
Recipientele de presiune trebuie s fie izolate termic. Izola ia termic trebuie s fie protejat contra
ocurilor cu ajutorul unui înveli de protec ie. Dac spa iul cuprins între peretele recipientului sub
presiune i înveli ul de protec ie este vidat (izola ie prin vacuum), înveli ul de protec ie trebuie s fie
conceput pentru a suporta f deformare permanent o presiune extern de cel pu in 100 kPa (1bar)
calculat conform unui cod tehnic recunoscut, sau o presiune de deformare critic calculat de cel
pu in 200 kPa (2bar) (presiune manometric ). Dac , înveli ul de protec ie este închis etan la gaze
(de exemplu în cazul izola iei prin vacuum), acesta trebuie s fie prev zut cu un dispozitiv pentru a
evita apari ia unei presiuni periculoase în stratul de izola ie în cazul unei insuficiente etan ri a
recipientului de presiune sau a echipamentelor sale. Dispozitivul trebuie s împiedice p trunderea
umidit ii în izola ie.
6.2.1.1.8.3
Recipientele criogenice închise concepute pentru transportul gazelor lichefiate refrigerate care au un
punct de fierbere mai mic de -182°C, la presiune atmosferic , nu trebuie s fie construite din materiale
susceptibile s reac ioneze în mod periculos cu oxigenul din aer sau din atmosferele îmbog ite în
oxigen, atunci când aceste materiale sunt situate în locuri de izola ie termic , unde exist un risc de
contact cu oxigenul din aer sau cu un fluid îmbog it în oxigen.
6.2.1.1.8.4
Recipientele criogenice închise trebuie s fie concepute i fabricate cu sisteme de ridicare i de
arimare adecvate.
6.2.1.1.9
Prescrip ii suplimentare aplicabile construc iei de recipiente de presiune pentru transportul acetilenei
Recipientele de presiune pentru Nr ONU 1001 acetilen , dizolvat , i Nr ONU 3374 acetilen , f
solvent, trebuie s fie umplute cu o materie poroas uniform repartizat , într-un mod conform
prescrip iilor i care îndepline te probele definite de c tre autoritatea competent i care:
a)
este compatibil cu recipientul de presiune i nu formeaz cOMPU I nocivi sau periculo i nici cu
acetilen nici cu solventul în cazul Nr ONU 1001; i
b)
este capabil s împiedice propagarea descompunerii acetilenei în materia poroas .
În cazul Nr. ONU 1001, solventul trebuie s fie compatibil cu recipientul de presiune.
6.2.1.2
Materiale
6.2.1.2.1
ile recipientelor de presiune i ale dispozitivelor lor de închidere care se afl în contact direct cu
rfurile periculoase de transportat trebuie s fie f cute dintr-un material care s nu fie nici alterat,
nici sub iat de con inutul recipientelor i care nu risc s provoace un efect periculos, de exemplu
catalizând o reac ie sau reac ionând cu m rfurile periculoase.
6.2.1.2.2
Recipientele de presiune i dispozitivelor lor de închidere trebuie s fie construite din materiale
conforme cu normele tehnice de concep ie i construc ie i cu dispozi iile de ambalare aplicabile
materiilor destinate transportului. Aceste materiale trebuie s fie rezistente la ruperea fragil i la
fisurarea prin coroziune sub tensiune, a a cum este indicat în normele tehnice de concep ie i
construc ie.
6.2.1.3
Echipament de serviciu
6.2.1.3.1
Cu excep ia dispozitivelor de decompresiune, robinetele, tuburile i alte echipamente supuse presiunii
trebuie s fie concepute i fabricate astfel încât ca presiunea de spargere s fie de cel pu in 1,5 ori
presiunea de prob a recipientelor de presiune.
745
6.2.1.3.2
Echipamentul de serviciu trebuie s fie dispus sau conceput astfel încât s împiedice orice avarie care
risc s se manifeste prin scurgerea con inutului din recipientul de presiune în condi ii normale de
între inere sau de transport. P ile conductei colectoare racordate la obturatori trebuie s fie suficient
de suple pentru a proteja robinetele i ev ria împotriva unei rupturi prin t iere sau de o eliberare a
con inutului din recipientul de presiune. Robinetele de umplere i de golire ca i toate capacele de
protec ie trebuie s poat fi z vorâte astfel încât s se previn orice deschidere intempestiv .
Robinetele trebuie s fie protejate cum este men ionat la 4.1.6.8.
6.2.1.3.3
Recipientele de presiune care nu pot fi manipulate cu mâna sau prin rulare trebuie s fie echipate cu
dispozitive (patine, inele, chingi) care s garanteze o manipulare sigur cu mijloace mecanice i care
fie montate astfel încât s nu afecteze recipientul de presiune i s nu provoace solicit ri
inadmisibile acestuia.
6.2.1.3.4
Fiecare recipient de presiune trebuie s fie echipat cu un dispozitiv de decompresiune, cum este
specificat în instruc ia de ambalare P200 (2) sau P205 de la 4.1.4.1. sau de la 6.2.1.3.6.4 i
6.2.1.3.6.5. Dispozitivele de decompresiune trebuie s fie concepute astfel încât s se împiedice
intrarea oric rui corp str in, orice scurgere de gaz i orice exces periculos de presiune. Atunci când
exist , dispozitivele de decompresiune montate pe recipientele de presiune umplute cu gaz inflamabil
i legate, în pozi ie orizontal , printr-un tub colector trebuie s fie dispuse astfel încât s se goleasc
nici un obstacol în aer liber astfel încât s se împiedice ca gazul care scap s nu vin în contact
chiar cu recipientul de presiune în condi ii normale de transport.
6.2.1.3.5
Recipientele de presiune a c ror umplere se m soar în volum trebuie s fie prev zute cu o joj .
6.2.1.3.6
Prescrip ii suplimentare aplicabile recipientelor criogenice închise
6.2.1.3.6.1
Toate orificiile de umplere i de golire ale recipientelor criogenice închise care servesc la transportul
de gaze lichefiate refrigerate inflamabile trebuie s fie echipate cu cel pu in dou dispozitive de
închidere independente, montate în serie, dintre care primul trebuie s fie un obturator, iar al doilea un
bu on sau un dispozitiv echivalent.
6.2.1.3.6.2
Pentru tronsoanele de ev rie care pot fi obturate la cele dou extremit i i în care lichidul risc s fie
blocat, un dispozitiv de decompresiune automat trebuie s fie prev zut pentru a evita orice
suprapresiune în interiorul evilor.
6.2.1.3.6.3
Toate racordurile cu care este echipat un recipient criogenic închis trebuie s fie clar marcate pentru a
indica func ia lor (de exemplu, faz de vapori sau faz lichid ).
6.2.1.3.6.4
Dispozitive de decompresiune
6.2.1.3.6.4.1
Toate recipientele criogenice închise trebuie s fie echipate cu cel pu in un dispozitiv de
decompresiune, care trebuie s fie de un tip capabil s reziste la for e dinamice, mai ales la reflux.
6.2.1.3.6.4.2
Recipientele criogenice închise pot, în plus, s fie prev zute cu un disc de rupere montat în paralel cu
dispozitivul sau dispozitivele cu resort, în scopul îndeplinirii prescrip iilor de la 6.2.1.3.6.5.
6.2.1.3.6.4.3
Racordurile dispozitivelor de decompresiune trebuie s aib un diametru suficient pentru a permite
excesului de presiune s ias liber.
6.2.1.3.6.4.4
Toate orificiile dispozitivelor de suprapresiune trebuie, atunci când recipientul este umplut la maxim,
fie situate în spa iul de vapori al recipientului criogenic închis i dispozitivele trebuie s fie dispuse
astfel încât excesul de vapori s poat ie i liber.
6.2.1.3.6.5
Capacitatea i tararea dispozitivelor de decompresiune.
NOTA
. În cazul dispozitivelor de decompresiune ale recipientelor criogenice închise,
se în elege prin presiune maximal de serviciu admisibil (PMSA) presiunea
manometric maxim admisibil în vârful unui recipient criogenic închis plin
746
atunci când este în pozi ia de serviciu, inclusiv presiunea efectiv maxim în
timpul umplerii i în timpul golirii.
6.2.1.3.6.5.1
Dispozitivul de decompresiune trebuie s se deschid automat la o presiune care s nu fie mai mic
decât PMSA i s fie complet deschis la o presiune de 110% din PMSA. Dup golire, el trebuie s se
închid la o presiune care s nu fie mai mic de 10% fa de presiunea la care începe golirea i
trebuie s r mân închis la orice alt presiune inferioar .
6.2.1.3.6.5.2
Discurile de rupere trebuie s fie tarate astfel încât s se rup la o presiune nominal egal cu 150%
din PMSA sau la presiunea de prob dac aceasta din urm este mai sc zut .
6.2.1.3.6.5.3
În cazul pierderii vacuumului dintr-un recipient criogenic închis cu izola ie prin vid, capacitatea
combinat a tuturor dispozitivelor de decompresiune instalate trebuie s fie suficient pentru ca
presiunea (inclusiv presiunea acumulat ) din interiorul recipientului criogenic închis nu dep te
120% din PMSA.
6.2.1.3.6.5.4
Capacitatea cerut de dispozitivele de decompresiune trebuie s fie determinat conform unui cod
tehnic bine stabilit, recunoscut de c tre autoritatea competent 1).
1
)
Vezi, de exemplu, publica iile CGA S-1.2-2003 'Pressure Relief Device Standards-
Part2-Cargo and Portable Tanks for Compressed Gases' i S-1.1-2003 'Pressure
Relief Device Standards-Part1-Cylinders for Compressed Gases'.
6.2.1.4
Agrementul recipientelor de presiune
6.2.1.4.1
Conformitatea recipientelor de presiune trebuie s fie evaluat în momentul fabric rii conform
prescrip iilor autorit ii competente. Recipientele de presiune trebuie s fie examinate, probate i
agreate de un organism de control. Documenta ia tehnic trebuie s con in toate detaliile tehnice
privind concep ia i construc ia, precum i documentele care se refer la fabrica ie i la probe.
6.2.1.4.2
Sistemele de asigurare a calit ii trebuie s fie conform prescrip iilor autorit ii competente.
6.2.1.5
Controale i probe ini iale
6.2.1.5.1
Recipientele de presiune noi, cu excep ia recipientelor criogenice închise i dispozitivele de stocare a
hidrurii metalice, trebuie s fie supuse probelor i controalelor în timpul i dup fabrica ie conform
normelor de proiectare care le sunt aplicabile i, în special, urm toarelor dispozi ii:
Pe un e antion suficient de recipiente de presiune:

a)
Încerc ri pentru verificarea caracteristicilor mecanice ale materialului de construc ie;
b)
Verificarea grosimii minime a peretelui;
c)
Verificarea omogenit ii materialului pentru fiecare lot de fabrica ie;
d)
Controlul st rii exterioare i interioare a recipientelor de presiune;
e)
Controlul filet rii gâturilor;
f)
Verificarea conformit ii cu norma de proiectare;
Pentru toate recipientele de presiune:

g)
Proba de presiune hidraulic : recipientele de presiune trebuie s suporte presiunea de prob f s
sufere o dilatare superioar celei autorizate de c tre prescrip iile în materie de proiectare;
NOTA
747
. Cu acordul autorit ii competente, proba de presiune hidraulic poate s fie
înlocuit printr-o prob cu ajutorul unui gaz, atunci când aceast opera iune nu
prezint pericol.
h)
Examinarea i evaluarea defectelor de fabrica ie i, fie repararea recipientelor de presiune, fie
declararea acestora ca improprii pentru utilizare. În cazul recipientelor de presiune sudate, o aten ie
deosebit trebuie acordat calit ii sudurilor;
i)
Controlul marcajelor aplicate pe recipientele de presiune;
j)
În plus, recipientele de presiune destinate transportului Nr. ONU 1001 acetilen dizolvat i al Nr.
ONU 3374, acetilen f solvent, trebuie s fie controlate în ceea ce prive te dispunerea i starea
materiei poroase i a cantit ii de solvent, dup caz.
6.2.1.5.2
Pe un e antion suficient de recipiente criogenice închise, controalele i probele prev zute la 6.2.1.5.1
a), b), d) i f), trebuie s fie realizate. În plus, sudurile unui e antion de recipiente criogenice închise
trebuie s fie verificate prin radiografie, ultrasunete sau orice alt metod de prob nedistructiv ,
conform normei de proiectare i de construc ie aplicabil . Acest control al sudurilor nu se aplic
înveli ului de protec ie exterior. În plus, toate recipientele criogenice închise trebuie s fie supuse
controalelor i probelor ini iale specificate la 6.2.1.5.1 g), h) i i), ca i unei probe de etan eitate i unei
probe pentru asigurarea bunei func ion ri a echipamentului de serviciu dup montaj.
6.2.1.5.3
Pentru dispozitivele de stocare a hidrurii metalice trebuie s se verifice c au fost efectuate controalele
i probele prescrise la 6.2.1.5.1 a), b), c), d), e)dup caz, f), g), h) i i) pe un e antion suficient de
recipiente utilizate într-un dispozitiv de stocare a hidrurii metalice. In plus, controalele i probele
prescrise la 6.2.1.5.1 c) i f), ca i la 6.2.1.5.1 e), dup caz i controlul st rii exterioare a dispozitivului
de stocare a hidrurii metalice trebuie s fie efectuate pe un e antion suficient de dispozitive de stocare
a hidrurii metalice.
In plus, toate dispozitivele de stocare a hidrurii metalice trebuie s fie supuse controalelor i probelor
ini iale prescrise la 6.2.1.5.1 h) i i), ca i unei probe de etan eitate i unei probe pentru a se asigura
de buna func ionare a echipamentului de serviciu.
6.2.1.6
Controale i probe periodice
6.2.1.6.1
Recipientele de presiune reînc rcabile, cu excep ia recipientelor criogenice, trebuie s fie supuse unor
controale i probe periodice efectuate de c tre un organism agreat de c tre autoritatea competent ,
conform dispozi iilor de mai jos:
a)
Controlul st rii exterioare a recipientului de presiune i verificarea echipamentului i a marcajelor
exterioare;
b)
Controlul st rii interioare a recipientului de presiune (de exemplu, examinarea interiorului, verificarea
grosimii minime a pere ilor);
c)
Controlul filetului gâtului dac exist semne de coroziune sau dac accesoriile au fost demontate;
d)
Proba de presiune hidraulic i, dac este necesar, verificarea caracteristicilor materialului, prin probe
adecvate;
e)
Controlul echipamentelor de serviciu, al celorlalte accesorii i dispozitive de decompresiune, dac sunt
repuse în serviciu.
NOTA
1.
Cu acordul autorit ii competente, proba de presiune hidraulic poate fi înlocuit printr-o prob prin
intermediul unui gaz, atunci când aceast opera iune nu prezint pericol.
2.
Cu acordul autorit ii competente, proba de presiune hidraulic a buteliilor sau a tuburilor poate s fie
înlocuit printr-o metod echivalent bazat pe un control prin emisie acustic sau o combina ie dintre
748
un control prin emisie acustic i un control prin ultrasunete. Norma ISO 16148:2006 poate s
serveasc drept ghid în ceea ce prive te modurile de operare a controalelor prin emisie acustic .
3.
Proba de presiune hidraulic poate fi înlocuit printr-un control prin ultrasunete, efectuat conform
normei ISO 10461:2005 + A1:2006 pentru buteliile de gaz f sudur din aliaj de aluminiu i conform
normei ISO 6406:2005 pentru buteliile de gaz din o el f sudur .
4.
Pentru frecven a inspec iilor i încerc rilor periodice, a se vedea instruc iunea de ambalare P 200 de
la 4.1.4.1 sau, pentru produsele chimice sub presiune, instruc iunea de ambalare P 206 de la 4.1.4.1.
6.2.1.6.2
La recipientele de presiune destinate transportului Nr. ONU 1001 acetilen dizolvat i Nr. ONU 3374
acetilen f solvent, sunt cerute numai controalele de la 6.2.1.6.1 a), c) i e). În plus, trebuie s fie
examinat starea materiei poroase (de exemplu, fisur ri, spa iu gol în partea superioar , destinderea,
scufundarea).
6.2.1.6.3.
Dispozitivele de decompresie ale recipientelor criogenice închise trebuie s fie supuse inspec iilor i
încerc rilor periodice.
6.2.1.7
Prescrip ii aplicabile fabrican ilor
6.2.1.7.1
Fabricantul trebuie s fie în m sur , din punct de vedere tehnic, i s dispun de toate mijloacele
necesare fabric rii recipientelor de presiune în mod satisf tor; este necesar i un personal calificat:
a)
pentru a superviza procesul global de fabrica ie;
b)
pentru a executa asamblarea materialelor; i
c)
pentru a efectua probe pertinente.
6.2.1.7.2
Evaluarea aptitudinii fabricantului trebuie f cut f excep ie de c tre un organism de control agreat
de autoritatea competent din ara care d agrementul.
6.2.1.8
Prescrip ii aplicabile organismelor de control
6.2.1.8.1
Organismele de control trebuie s fie independente de fabricile constructoare i s aib competen ele
necesare pentru a efectua probele i controalele prev zute i s elibereze agrementele.
6.2.2
Prescrip ii aplicabile recipientelor sub presiune 'UN' (ONU)
În afar de prescrip iile generale enun ate la 6.2.1, recipientele de presiune 'ONU' trebuie s fie
conform prescrip iilor din prezenta sec iune, inclusiv normelor dac este cazul.
6.2.2.1
Proiectare, construc ie i controale i probe ini iale
6.2.2.1.1
Normele de mai jos se aplica proiect rii, construc iei precum i controalelor i probelor ini iale ale
buteliilor 'ONU' cu excep ia cazului în care prescrip iile privind controlul sistemului de evaluare a
conformit ii i agrementul sunt în conformitate cu 6.2.2.5:
ISO 9809- Butelii de gaz - Butelii de gaz reînc rcabile, din o el f sudur - Proiectare, construc ie i încerc ri -
1:1999 Partea 1: Butelii din o el c lit i revenit cu rezisten la trac iune mai mic de 1100 MPa.
NOTA. Nota privind factorul F de la sec iunea 7.3 din norma men ionat nu trebuie s fie aplicat
buteliilor 'ONU'
2:2000 Partea 2: Butelii din o el c lit i revenit cu rezisten la trac iune mai mare sau egal 1100 MPa.
3:2000 Partea 3: Butelii din o el normalizat.
ISO Butelii de gaz - Butelii f sudur din aliaj de aluminium destinate reînc rc rii - Proiectare, construc ie
7866:1999 i încerc ri
749
NOTA. Nota privind factorul F din sec iunea 7.3 din norma men ionat nu trebuie aplicat buteliilor
'ONU'. Aliajul de aluminiu 6351A-T6 sau echivalentul s u nu este autorizat.
ISO
Butelii de gaz - Butelii reînc rcabile din o el sudate -Presiunea de încercare de 60 bari i mai pu in
4706:2008
ISO 18172- Butelii de gaz - Butelii reînc rcabile din o el inoxidabil sudate - Partea 1:Presiunea de prob de 6 MPa
1:2007 i inferioar
ISO
Butelii de gaz - Butelii reînc rcabile sudate din aliaj de aluminiu - Concep ie, construc ie i încercare
20703:2006
ISO Butelii de gaz - Butelii de gaz metalice nereînc rcabile - Specifica ii i metode de încercare
11118:1999
ISO 11119- Butelii de gaz din materiale compozite - Specifica ii i metode de încercare - Partea 1: Butelii de gaz
1:2002 fretate din material compozit
ISO 11119- Butelii de gaz din materiale compozite - Specifica ii i metode de încercare - Partea 2: Butelii de gaz din
2:2002 materiale compozite bobinate în întregime, înt rite prin lineri metalici care transmite for a
ISO 11119- Butelii de gaz din materiale compozite - Specifica ii i metode de încercare - Partea 3: Butelii de gaz din
3:2002 materiale compozite, bobinate în întregime, înt rite prin lineri metalici sau prin lineri nemetalici care nu
transmite for a
NOTA
1.
În normele la care se face referire mai sus buteliile de gaz din materiale compozite trebuie s fie
concepute pentru o durata de serviciu nelimitat .
2.
Dup primii cincisprezece ani de serviciu, buteliile de gaz din materiale compozite, fabricate conform
normelor de mai sus, pot fi aprobate pentru prelungirea serviciului de c tre autoritatea competent
responsabil pentru agrementul ini ial, care va lua decizia sa pe baza informa iilor din probele
efectuate, furnizate de fabricant, proprietar sau utilizator.
6.2.2.1.2
Normele de mai jos se aplic la proiectarea, construc ia precum i la controalele i probele ini iale ale
tuburilor 'ONU', cu excep ia cazului în care prescrip iile privind controlul sistemului de evaluare a
conformit ii i agrementul sunt în conformitate cu 6.2.2.5.
ISO Butelii de gaz - Tuburi din o el, f sudur reînc rcabile cu un con inut
11120:1999 în ap de la 150 l la 3000 l - Proiectare, construc ie i încerc ri
NOTA. Nota privind factorul F din sec iunea 7.1 din norma men ionat nu
trebuie s fie aplicat tuburilor 'ONU'.
6.2.2.1.3
Normele de mai jos se aplic la proiectarea, construc ia precum i la controalele i probele ini iale ale
buteliile cu acetilen 'ONU' cu excep ia cazului în care prescrip iile privind controlul sistemului de
evaluare a conformit ii i agrementul sunt în conformitate cu 6.2.2.5:
Pentru înveli ul buteliilor:
ISO 9809- Butelii de gaz - Butelii de gaz reînc rcabile, din o el f sudur - Proiectare,
1:1999 construc ie i încerc ri - Partea 1: Butelii din o el c lit i revenit cu rezisten
la trac iune mai mic de 1100 MPa.
NOTA. Nota privind factorul F la sec iunea 7.3 din norma men ionat nu
trebuie s fie aplicat buteliilor 'ONU'
ISO 9809- Butelii de gaz - Butelii de gaz reînc rcabile, din o el f sudur - Proiectare,
3:2000 construc ie i încerc ri - Partea 3: Butelii din o el normalizat.
750
Pentru materia poroas din butelii:
ISO 3807- Butelii de acetilen - Prescrip ii fundamentale - Partea 1: Butelii f

1:2000 bu oane fuzibile.
ISO 3807- Butelii de acetilen - Prescrip ii fundamentale - Partea 2: Butelii cu
2:2000 bu oane fuzibile.
6.2.2.1.4
Norma de mai jos se aplic la proiectarea, construc ia precum i la controalele i probele ini iale ale
recipientele criogenice 'ONU' cu excep ia cazului în care prescrip iile privind controlul sistemului de
evaluare a conformit ii i agrementul sunt în conformitate cu 6.2.2.5:
ISO 21029- Recipiente criogenice - Recipiente transportabile, izolate sub vid, cu un

1:2004 volum care nu dep te 1000 l - Partea 1: Proiectare, fabricare, inspec ie
i încerc ri.
6.2.2.1.5
Norma de mai jos se aplic concep iei, construc iei ca i inspec iei i probei ini iale a dispozitivelor de
stocare a hidrurii metalice, cu excep ia situa iei în care prescrip iile privind inspec ia sistemului de
evaluare a conformit ii i a agrementului trebuie s fie în conformitate cu 6.2.2.5:
ISO 16111:2008 Dispozitive transportabile de stocare a gazului - Hidrogen absorbit într-o hidrur metalic reversibil
6.2.2.2
Materiale
În afar de prescrip iile privind materialele care figureaz în normele care fac referire la proiectarea i
construc ia recipientelor de presiune i restric iile enun ate în instruc iunile de ambalare privind
gazul/gazele de transportat (vezi de exemplu instruc iunea de ambalare (P200 sau P205 din 4.1.4.1),
materialele trebuie s fie conform cu normele de compatibilitate de mai jos:
ISO 11114- Butelii de gaz transportabile- Compatibilitatea materialelor buteliilor i a

1:1997 robinetelor cu con inutul gazos - Partea 1: Materiale metalice
ISO 11114- Butelii de gaz transportabile- Compatibilitatea materialelor buteliilor i a
2:2000 robinetelor cu con inutul gazos - Partea 2: Materiale nemetalice
NOTA
. Restric iile impuse în norma ISO 11114-1 pentru folosirea aliajelor din o el cu
rezisten a mare la o rezisten maxim de trac iune care merge pân la 1 100 MPa
nu se aplic la Nr. ONU 2203 silan.
6.2.2.3
Normele de mai jos se aplic dispozitivelor de închidere i sistemelor lor de protec ie:
751
ISO 11117:2008 + Cor Butelii pentru gaz - Capace de protec ie a robinetelor închise i deschise - Concep ie,
1:2009 construc ie i încerc ri
NOT : Construc ia în conformitate cu standardul ISO 11117:1998 poate continua pân la
31 decembrie 2014.
ISO 10297:2006 Butelii de gaz transportabile - Robinete de butelii - Specifica ii i încerc ri de tip
NOTA Versiunea EN a acestei norme ISO este conform cu prescrip iile i poate fi i ea
utilizat .
Butelii transportabile pentru gaz. Robinete pentru butelii nereînc rcabile. Specifica ii i
ISO 13340:2001
încerc ri de prototip
Pentru dispozitivele de stocare a hidrurii metalice "UN", prescrip iile indicate în norma de mai jos se
aplic dispozitivelor de închidere i sistemelor lor de protec ie:
ISO 16111:2008 Dispozitive transportabile de stocare a gazului - Hidrogen absorbit într-o hidrur metalic reversibil
6.2.2.4
Normele de mai jos se aplic controalelor i probelor periodice la care sunt supuse buteliile i
dispozitivele de stocare a hidrurii metalice 'ONU'.
ISO 6406:2005 Controale i încerc ri periodice ale buteliilor de gaz din o el f sudur
ISO 10461:2005+ Butelii de gaz f sudur din aliaj de aluminiu - Controale i încerc ri periodice
A1:2006
ISO 10462:2005 Butelii de gaz - Butelii transportabile pentru acetilen dizolvat - Controale i încerc ri periodice
ISO 11623:2002 Butelii de gaz transportabile - Controale i încerc ri periodice ale buteliilor de gaz din material
compozit
ISO 16111:2008
Dispozitive transportabile de stocare a gazului - Hidrogen absorbit într-o hidrur metalic reversibil
ISO 10460:2005
Butelii pentru gaz - Butelii pentru gaz din o el carbon sudat - Inspec ii i încerc ri periodice
NOT : Repara iile sudurilor descrise în clauza 12.1 a prezentului standard nu sunt autorizate.
Repara iile prev zut în clauza 12.1 necesit aprobarea autorit ii competente, care a agreat
organismul de control i încerc rile periodice în conformitate cu 6.2.2.6.
6.2.2.5
Sistemul de evaluare a conformit ii i agrementul pentru fabricarea recipientelor de presiune
6.2.2.5.1
Defini ii
Pentru buna în elegere a prezentei subsec iuni, se în elege prin:
Model tip, un model de recipient de presiune conceput conform unei norme precise aplicabile
recipientelor de presiune;
Sistem de evaluare a conformit ii, un sistem de agrement al fabricantului de c tre autoritatea

competent , prin agrementul modelului tip al recipientelor de presiune, agrementul sistemului de
calitate al fabricantului i agrementul organismelor de control;
752
A verifica, a confirma prin intermediul unui examen sau prin prezentarea de dovezi obiective c
prescrip iile specificate au fost respectate.
6.2.2.5.2
Autoritatea competent
6.2.2.5.2.1
Autoritatea competent care aprob recipientele de presiune trebuie s aprobe sistemul de evaluare a
conformit ii dând posibilitatea de a asigura ca recipientele de presiune sunt conform prescrip iilor din
RID. În cazul în care autoritatea competent care aprob recipientul de presiune nu este autoritatea
competent din ara de fabrica ie, marcajul din ara care d agrementul i din ara de fabrica ie trebuie
figureze în marcajul recipientului de presiune (vezi 6.2.2.7 i 6.2.2.8).
Autoritatea competent din ara care d agrementul trebuie s furnizeze omologului s u din ara
utilizatorului, dac aceasta îi cere, dovezi c ea aplic efectiv sistemul de evaluare a conformit ii.
6.2.2.5.2.2
Autoritatea competent î i poate delega func iile în sistemul de evaluare a conformit ii, total sau
par ial.
6.2.2.5.2.3
Autoritatea competent trebuie s asigure disponibilitatea unei liste actualizate a organismelor de
control agreate i a semnelor lor distinctive i a fabrican ilor i a semnelor lor distinctive.
Organism de control
6.2.2.5.2.4
Organismul de control trebuie s fie agreat de c tre autoritatea competent pentru controlul
recipientelor de presiune i trebuie:
a)
dispun de un personal care s lucreze într-un cadru organiza ional adecvat, capabil, instruit,
competent i calificat pentru a îndeplini corect datoriile sale tehnice;
b)
aib acces la instala ii i la materialul necesare;
c)
munceasc impar ial i la ad postul oric rei influen e care ar putea s -l împiedice;
d)
garanteze confiden ialitatea comercial a activit ilor comerciale i a activit ilor protejate prin
drepturi exclusive, exercitate de c tre fabrican i i alte entit i;
e)
separe bine activit ile de control propriu-zis de celelalte activit i;
f)
aplice un sistem calitate documentat;
g)
vegheze ca probele i controalele prev zute în norma aplicabil la recipientele de presiune i la
RID s fie bine efectuate; i
h)
men in un sistem eficient i adecvat de procese-verbale i registre conform 6.2.2.5.6.
6.2.2.5.2.5
Organismul de control trebuie s elibereze un agrement al modelului tip, s efectueze încerc rile i
controalele de fabrica ie a recipientelor de presiune i s verifice conformitatea cu norma aplicabil
recipientelor de presiune (vezi 6.2.2.5.4 i 6.2.2.5.5).
Fabricant
6.2.2.5.2.6
Fabricantul trebuie:
a)
pun în aplicare un sistem de calitate documentat conform 6.2.2.5.3;
b)
cear agrementul modelelor tip conform 6.2.2.5.4;
c)
aleag un organism de control de pe lista cu organismele de control agreate stabilit de c tre
autoritatea competent în ara care d agrementul; i
753
d)
in registrele conform 6.2.2.5.6.
Laborator de încerc ri
6.2.2.5.2.7
Laboratorul de încerc ri trebuie:
a)
dispun de personal cu o structur organiza ional adecvat , suficient de numeros, care s posede
calific rile i competen ele necesare; i
b)
dispun de instala ii i material necesare pentru efectuarea probelor cerute de norma de fabrica ie
i s îndeplineasc criteriilor organismului de control.
6.2.2.5.3
Sistemul de calitate al fabricantului
6.2.2.5.3.1
Sistemul de calitate trebuie s integreze toate elementele, prescrip iile i dispozi iile adoptate de c tre
fabricant. Trebuie s fie documentat, în mod sistematic i ordonat, sub form de decizii, proceduri i
instruc iuni scrise.
El trebuie s cuprind mai ales descrieri adecvate ale urm toarelor elemente:
a)
structura organiza ional i responsabilit ile personalului în ceea ce prive te proiectarea i calitatea
produselor;
b)
tehnici i procedee de control i de verificare a proiect rii i proceduri de urmat în proiectarea
recipientelor de presiune;
c)
instruc iuni care vor fi folosite pentru fabricarea recipientelor de presiune, controlul calit ii, asigurarea
calit ii i desf urarea opera iilor;
d)
documente de evaluare a calit ii, cum ar fi rapoartele de control, date de prob i date de etalonare;
e)
verificarea prin direc ia de eficacitate a sistemului de calitate prin intermediul verific rilor definite în
6.2.2.5.3.2;
f)
procedura care descrie modul în care sunt îndeplinite exigen ele clien ilor;
g)
procedura de control al documentelor i revizia lor;
h)
mijloace de control al recipientelor de presiune neconforme, al elementelor cump rate, al materialelor
în curs de produc ie i al materialelor finite; i
i)
programe de formare i proceduri de calificare destinate personalului.
6.2.2.5.3.2
Verificarea sistemului de calitate
Sistemul de calitate trebuie s fie evaluat ini ial pentru a se asigura c este conform prescrip iilor de la
6.2.2.5.3.1 conform cerin elor autorit ii competente.
Fabricantul trebuie s fie informat de rezultatele verific rii. Notificarea trebuie s con in concluziile
verific rii i toate m surile eventuale de rectificare.
Trebuie s fie efectuate verific ri periodice, conform cerin elor autorit ii competente, pentru a se
asigura c fabricantul între ine i aplic sistemul de calitate. Rapoartele de verificare periodic trebuie
fie comunicate fabricantului.
6.2.2.5.3.3
Între inerea sistemului de calitate
Fabricantul trebuie s între in sistemul de calitate agreat, astfel încât el s fie men inut într-o stare
satisf toare i eficace.
754
Fabricantul trebuie s semnaleze autorit ii competente care a agreat sistemul de calitate orice proiect
de modificare a sistemului. Proiectele de modificare trebuie s fie evaluate pentru a ti dac sistemul
odat modificat va mai fi conform prescrip iilor din 6.2.2.5.3.1.
6.2.2.5.4
Procedura de agrement
Agrement ini ial al modelului tip

6.2.2.5.4.1
Agrementul ini ial al modelului tip trebuie s fie compus dintr-un agrement al sistemului de calitate al
fabricantului i un agrement al modelului recipientului de presiune care trebuie s fie produs. Cererea
de agrement ini ial al unui model tip trebuie s fie conform prescrip iilor de la 6.2.2.5.4.2 la 6.2.2.5.4.6
i 6.2.2.5.4.9.
6.2.2.5.4.2
Fabrican ii care doresc s produc recipiente de presiune conform normei aplicabile recipientelor de
presiune i RID-ului trebuie s cear , s ob in i s p streze un certificat de agrement al modelului
tip, eliberat de autoritatea competent din ara de agrement, pentru cel pu in un model tip de recipient
de presiune, conform procedurii definite în 6.2.2.5.4.9. Acest certificat trebuie s fie prezentat
autorit ii competente din ara de utilizare dac aceasta o cere.
6.2.2.5.4.3
O cerere de agrement trebuie f cut pentru fiecare loc de fabrica ie i trebuie s cuprind :
a)
numele i adresa oficial a fabricantului ca i numele i adresa reprezentantului s u autorizat, dac
cererea este prezentat de acesta din urm ;
b)
adresa locului de fabrica ie (dac difer de precedenta);
c)
numele i func ia persoanei (persoanelor) îns rcinat (îns rcinate) cu sistemul de calitate;
d)
specificarea recipientului de presiune i a normei care i se aplic ;
e)
detaliile oric rui refuz de agrement al unei cereri asem toare de c tre oricare alt autoritate
competent ;
f)
identitatea organismului de control pentru agrementul modelului tip;
g)
documenta ia privind locul de fabrica ie specificat la 6.2.2.5.3.1; i
h)
documenta ia tehnic necesar agrementului modelului tip care va servi verific rii c recipientele de
presiune sunt conforme cu prescrip iile normei pertinente. Ea trebuie s acopere proiectarea i
metoda de fabrica ie i trebuie s con in , atât cât este necesar pentru evaluare, cel pu in urm toarele
elemente:
i)
norma privind proiectarea recipientelor de presiune i planurile de proiectare i de fabrica ie a
recipientelor, ar tând elementele i a subansamblele, dup caz;
ii)
descrierile i explica iile necesare în elegerii planurilor i a folosirii prev zute de recipientele de
presiune;
iii)
lista normelor necesare unei defini ii complete a procedeului de fabrica ie;
iv)
calculele de proiectare i specifica iile materialelor; i
v)
procesele-verbale ale probelor efectuate în scopul agrementului modelului tip, indicând rezultatele
examenelor i ale probelor efectuate conform 6.2.2.5.4.9.
6.2.2.5.4.4
Trebuie efectuat o verificare ini ial conform 6.2.2.5.3.2, conform cerin elor autorit ii competente.
6.2.2.5.4.5
Dac autoritatea competent refuz s acorde agrementul fabricantului, ea trebuie s se explice dând
motive detaliate în scris.
755
6.2.2.5.4.6
În cazul ob inerii agrementului, autoritatea competent trebuie s fie informat de modific rile aduse la
informa iile comunicate conform 6.2.2.5.4.3, raportat la agrementul ini ial.
Agrement ulterior al modelului tip

6.2.2.5.4.7
Cererile de agrement ulterior pentru un model tip trebuie s fie conform prescrip iilor de la 6.2.2.5.4.8
i de la 6.2.2.5.4.9 cu condi ia ca fabricantul s dispun deja de agrementul ini ial. Dac a a e cazul,
sistemul de calitate al fabricantului definit la 6.2.2.5.3 trebuie s fi fost agreat în timpul agrementului
ini ial al modelului tip i trebuie s fie aplicabil pentru noul model.
6.2.2.5.4.8
Cererea trebuie s indice:
a)
numele i adresa fabricantului ca i numele i adresa reprezentantului s u autorizat, dac cererea
este depus de acesta din urm ;
b)
detalii despre orice refuz de agrement al unei cereri asem toare de c tre orice alt autoritate
competent ;
c)
probe indicând c a fost acordat un agrement ini ial pentru modelul tip; i
d)
documentele tehnice definite la 6.2.2.5.4.3 h).
Procedura de agrement al modelului tip

6.2.2.5.4.9
Organismul de control este îns rcinat:
a)
examineze documenta ia tehnic pentru a verifica:
i)
modelul tip este conform cu dispozi iile pertinente ale norma; i
ii)
lotul cu prototipuri a fost fabricat conform documenta iei tehnice i este reprezentativ modelului tip;
b)
verifice c aceste controale de produc ie au fost efectuate conform 6.2.2.5.5;
c)
preleveze recipiente de presiune dintr-un lot de produc ie de prototipuri i s supravegheze probele
efectuate pe acestea, prescrise pentru agrementul modelului tip;
d)
efectueze sau s fi efectuat examenele i probele definite în norma privind recipientele de presiune
pentru a determina c :
i)
norma a fost aplicat i îndeplinit ; i
ii)
procedurile adoptate de c tre fabricant sunt conform exigen elor normei; i
e)
se asigure c examenele i probele de agrement al modelului tip sunt efectuate corect i în mod
competent.
Dup ce probele pe prototip au fost efectuate cu rezultate satisf toare i toate prescrip iile aplicabile
de la 6.2.2.5.4 au fost îndeplinite, agrementul modelului tip trebuie s fie eliberat indicând numele i
adresa fabricantului, rezultatele i concluziile examenelor i datele necesare pentru identificarea
modelului tip.
Dac autoritatea competent refuz s acorde agrementul modelului tip unui fabricant, ea trebuie s
dea motive detaliate în scris.
6.2.2.5.4.10
Modific rile modelelor tip agreate
Fabricantul trebuie:
a)
756
fie s informeze autoritatea competent care a eliberat agrementul despre toate modific rile aduse la
modelul tip agreat, atunci când aceste modific ri nu creeaz un nou model de recipient ca cel definit în
norma pentru recipiente de presiune; sau
b)
fie s cear un agrement complementar modelului pentru ca aceste modific ri s nu creeze un nou
model ca cel definit în norma pentru recipiente de presiune. Acest agrement complementar este
eliberat sub forma unui amendament la certificatul de agrement al modelului tip ini ial.
6.2.2.5.4.11
La cerere, autoritatea competent trebuie s comunice unei alte autorit i competente informa ii
privind agrementul modelului tip, modific rile de agrement i retragerile de agrement.
6.2.2.5.5
Controale i autoriz ri ale produc iei
Un organism de control, sau reprezentantul s u, trebuie s efectueze controlul i autorizarea fiec rui
recipient de presiune. Organismul de control pe care fabricantul l-a desemnat pentru a efectua
controlul i probele în timpul produc iei nu trebuie s fie obligatoriu acela i care a efectuat probele
pentru agrementul modelului tip.
Dac se poate demonstra, pentru îndeplinirea exigen elor organismului de control, c fabricantul
dispune de inspectori califica i i competen i, independen i de procesul de fabrica ie, ace tia pot
efectuat controlul. În acest caz, fabricantul trebuie s p streze dovada instruirii urmate de c tre
inspectorii s i.
Organismul de control trebuie s verifice c aceste controale f cute de c tre fabricant i probele
efectuate pe recipientele de presiune sunt conforme strict normei i prescrip iilor din RID. Dac în
corela ie cu aceste controale i probe este constatat o neconformitate, permisiunea de a face
controalele cu inspectorii proprii poate fi retras fabricantului.
Fabricantul trebuie, cu acceptul organismului de control, s fac o declara ie de conformitate cu

modelul tip autorizat. Aplicarea pe recipientele de presiune a m rcii de certificare trebuie s fie
considerat ca o declara ie de conformitate la normele aplicabile ca i la prescrip iile sistemului de
evaluare a conformit ii i la RID. Organismul de control, sau fabricantul, trebuie s pun pe fiecare
recipient de presiune agreat marca de certificare a recipientului de presiune ca i sigla distinctiv a
organismului de control.
Un certificat de conformitate, semnat în acela i timp de c tre organismul de control i de c tre

fabricant trebuie s fie eliberat înaintea umplerii recipientelor de presiune.
6.2.2.5.6
Registre
Fabricantul i organismul de control trebuie s p streze registrele de agremente ale modelelor tip i
ale certificatelor de conformitate timp de cel pu in 20 de ani.
6.2.2.6
Sistem de agrement al controlului i al probei periodice pentru recipientele de presiune
6.2.2.6.1
Defini ie
În scopul unei bune în elegeri a prezentei sec iuni, se în elege prin:
Sistem de agrement, un sistem de agrement eliberat de c tre autoritatea competent unui organism
îns rcinat cu efectuarea controalelor i probelor periodice pe recipientele de presiune (mai jos numit
'organism de control i de prob periodice'), care acoper i agrementul sistemului de calitate al
acestui organism.
6.2.2.6.2
Autoritatea competent
6.2.2.6.2.1
757
Autoritatea competent trebuie s stabileasc un sistem de agrement pentru a asigura c aceste
controale i probe periodice asupra recipientelor de presiune sunt conforme cu prescrip iile din RID. În
cazul în care autoritatea competent care a agreat organismul de control i de prob periodice ale
recipientului de presiune nu este autoritatea competent din ara care a agreat fabricarea recipientului
men ionat, m rcile din ara de agrement de controale i probe periodice trebuie s figureze în marcajul
recipientului de presiune (vezi 6.2.2.7).
Probele de conformitate a sistemului de agrement, inclusiv rapoartele de controale i probe periodice,

trebuie s fie comunicate la cerere de c tre autoritatea competent din ara de agrement omologului
u din ara de utilizare.
Autoritatea competent din ara de agrement poate retrage certificatul de agrement men ionat la
6.2.2.6.4.1 atunci când ea dispune de dovezile unei neconformit i la sistemul de agrement.
6.2.2.6.2.2
Autoritatea competent poate delega total sau par ial din func iile sale în sistemul de agrement.
6.2.2.6.2.3
Autoritatea competent trebuie s fie în m sur s comunice o list la zi cu organismele de control i
de prob periodice agreate i cu marca lor înregistrat .
Organism de control i prob periodic

6.2.2.6.2.4
Organismul de control i prob periodice trebuie s fie agreat de autoritatea competent i trebuie:
a)
dispun de un personal care lucreaz într-un cadru organiza ional adecvat, capabil, format,
competent i calificat pentru a se achita corect de sarcinile sale tehnice;
b)
aib acces la instala ii i la materialul necesare;
c)
munceasc impar ial i la ad postul oric rei influen e care l-ar putea împiedica;
d)
p streze confiden ialitatea activit ilor comerciale;
e)
men in o distinc ie clar între func iile organismului de control i prob periodice propriu-zise i
alte func ii;
f)
exploateze un sistem de calitate documentat conform 6.2.2.6.3;
g)
ob in agrementul conform 6.2.2.6.4;
h)
supravegheze la faptul c aceste controale i probe periodice sunt bine efectuate conform
6.2.2.6.5; i
i)
men in un sistem eficace i adecvat al proceselor verbale i registrelor conform 6.2.2.6.6.
6.2.2.6.3
Sistemul de calitate i audit al organismului de control i de prob periodice
6.2.2.6.3.1
Sistemul de calitate
Sistemul de calitate trebuie s integreze toate elementele, prescrip iile i dispozi iile adoptate de c tre
organismul de control i de prob periodice. El trebuie s fie documentat în mod sistematic i ordonat,
sub form de decizii de proceduri i de instruc iuni scrise.
Sistemul de calitate trebuie s cuprind :

a)
o descriere a structurii organiza ionale i a responsabilit ilor;
b)
regulile care vor fi folosite pentru controale i probele, controlul de calitate, asigurarea calit ii i
proces;
c)
758
documente de evaluare a calit ii, cum ar fi rapoartele de control, date despre prob i date despre
etalonare i certificate;
d)
verificarea prin direc ia de eficacitate a sistemului de calitate pe baza rezultatelor auditurilor efectuate
conform 6.2.2.6.3.2;
e)
o procedur de control al documentelor i revizuirea lor;
f)
mijloace de control al recipientelor de presiune neconforme; i
g)
programele de formare i procedurile de calificare care se aplic personalului.
6.2.2.6.3.2
Audit
Un audit trebuie s fie efectuat pentru a se asigura c organismul de control i de prob periodice i
sistemul de calitate sunt conforme cu prescrip iile din RID i îndeplinesc cerin ele autorit ii
competente.
Un audit trebuie s fie efectuat în cadrul procedurii de agrement ini ial (vezi 6.2.2.6.4.3). Un audit
poate fi cerut în caz de modificare a agrementului (vezi 6.2.2.6.4.6).
Audituri periodice trebuie s fie efectuate conform cerin elor autorit ii competente, pentru a se asigura
organismul de control i de prob periodice continu s fie conform exigen elor RID.
Organismul de control i al probelor periodice trebuie s fie informat asupra rezultatelor fiec rui audit.
Notificarea trebuie s con in concluziile auditului i eventualele m suri de rectificare cerute.
6.2.2.6.3.3
Între inerea sistemului de calitate
Organismul de control i de prob periodice trebuie s fac în a a fel încât sistemul de calitate, a a
cum a fost agreat, s r mân adecvat i eficace.
Organismul de control i de prob periodice trebuie s semnaleze orice proiect de modificare c tre
autoritatea competent care a agreat sistemul de calitate, conform procedurii de modificare de
agrement prev zut la 6.2.2.6.4.6.
6.2.2.6.4
Procedura de agrement al organismelor de control i de prob periodice
Agrementul ini ial

6.2.2.6.4.1
Organismul care dore te s efectueze controale i probe pe recipiente de presiune conforme cu
normele pentru recipiente de presiune i cu RID-ul trebuie s cear , s ob in i s p streze un
certificat de agrement eliberat de autoritatea competent .
Acest agrement scris trebuie s fie prezentat autorit ii competente dintr-o ar de utilizare care a f cut
cererea.
6.2.2.6.4.2
Cerea de agrement trebuie s fie supus pentru fiecare organism de control i de prob periodice; ea
trebuie s cuprind informa ii despre urm toarele puncte:
a)
numele i adresa organismului de control i de prob periodice, ca i numele i adresa
reprezentantului s u autorizat dac cererea este prezentat de acesta din urm ;
b)
adresa fiec rui centru care efectueaz controalele i probele periodice;
c)
numele i calitatea persoanei (persoanelor) îns rcinat (îns rcinate) cu sistemul de calitate;
d)
desemnarea recipientelor de presiune, metodele de control i prob periodice i indicarea normelor
pentru recipiente de presiune luate în considerare în sistemul de calitate;
e)
759
documenta ia corespunz toare fiec rui centru, material i sistem de calitate, specificat la 6.2.2.6.3.1;
f)
calific rile i instruirea personalului îns rcinat cu efectuarea controalelor i probelor periodice; i
g)
informa ii asupra oric rui refuz la o cerere de agrement asem toare pronun at de c tre oricare alt
autoritate competent .
6.2.2.6.4.3
Autoritatea competent trebuie:
a)
examineze documenta ia pentru a verifica dac procedurile sunt conforme cu exigen ele normelor
pentru recipientele de presiune i cu dispozi iile din RID; i
b)
efectueze un audit conform 6.2.2.6.3.2 pentru a verifica dac respectivele controale i probe sunt
executate conform normelor pentru recipiente de presiune i dispozi iilor RID i îndeplinesc cerin ele
autorit ii competente,
6.2.2.6.4.4
Atunci când auditul executat a dat rezultate i când rezult c au fost îndeplinite toate condi iile
pertinente enun ate la 6.2.2.6.4, certificatul de agrement este eliberat. Trebuie s se indice numele
organismului de control i de prob periodice, marca sa înregistrat , adresa fiec rui centru i datele
necesare pentru identificarea activit ilor sale agreate (desemnarea recipientelor de presiune,
metodelor de control i de prob periodice i normele pentru recipiente de presiune pertinente).
6.2.2.6.4.5
În cazul respingerii cererii de agrement, autoritatea competent trebuie s furnizeze organismului care
a f cut cererea explica ii în scris asupra motivelor refuzului.
Modific ri ale condi iilor de agrement al unui organism de control i de prob periodice
6.2.2.6.4.6
Odat agreat, organismul de control i de prob periodice trebuie s semnaleze autorit ii competente
orice modificare privind informa iile furnizate conform 6.2.2.6.4.2 în cadrul procedurii de agrement
ini ial.
Modific rile trebuie s fie evaluate pentru a stabili dac exigen ele normelor pentru recipiente de
presiune i dispozi iile din RID sunt respectate. Poate fi cerut un audit conform 6.2.2.6.3.2. Autoritatea
competent trebuie s aprobe sau s refuze în scris modific rile i s elibereze la nevoie un certificat
de agrement modificat.
6.2.2.6.4.7
Informa iile despre agrementele ini iale, modific rile de agrement i retragerile de agrement trebuie s
fie comunicate de c tre autoritatea competent oric rei alte autorit i competente care face cererea.
6.2.2.6.5
Control i prob periodice i certificat de agrement pentru recipientele de presiune
Aplicarea pe un recipient de presiune a m rcii organismului de control i de prob periodice trebuie s

fie considerat ca un atestat prin care recipientul men ionat este conform normelor pentru recipiente
de presiune i dispozi iilor din RID. Organismul de control i de prob periodice trebuie s aplice
marca de control i de prob periodice, incluziv marca sa înregistrat , pe fiecare recipient de presiune
agreat (a se vedea 6.2.2.7.7).
Un certificat care atest c un recipient de presiune a trecut cu succes controlul i probele periodice
trebuie s fie eliberat de c tre organismul de control i de prob periodice înainte ca recipientul s fie
umplut.
6.2.2.6.6
Registre
Organismul de control i probe periodice trebuie s p streze registrul cu toate controalele i probele
periodice efectuate pentru recipiente de presiune (fie c rezultatul este pozitiv sau negativ) incluzând
adresa centrului de încerc ri, timp de cel pu in 15 ani.
Proprietarul recipientului de presiune trebuie i el s p streze un registru în acest sens pân la data
urm toare a controlului i probelor periodice, în afar de cazul în care recipientul de presiune este
retras definitiv din serviciu.
760
6.2.2.7
Marcajul recipientelor de presiune reînc rcabile 'ONU'
NOTA.
Prescrip iile de marcaj pentru dispozitivele de stocare a hidrurii metalice "ONU" sunt indicate în
6.2.2.9.
6.2.2.7.1
Recipientele de presiune reînc rcabile 'ONU' trebuie s poarte, în mod clar i lizibil, m rcile de
certificare, opera ionale i de fabrica ie. Aceste m rci trebuie s fie puse în mod permanent (de
exemplu prin poansonare, gravare sau scrijelire) pe recipientul de presiune.
Ele trebuie s fie plasate pe ogiv , pe fundul superior sau pe gâtul recipientului de presiune sau pe
unul din elementele sale nedemontabile (de exemplu guler sudat sau plac rezistent la coroziune,
sudat pe înveli ul exterior al recipientului criogenic închis). Cu excep ia simbolului ONU pentru
ambalaje, dimensiunea minim a m rcii trebuie s fie de 5 mm pentru recipientele de presiune cu un
diametru mai mare sau egal cu 140 mm i de 2,5 mm pentru recipientele de presiune cu un diametru
mai mic de 140 mm. Pentru simbolul ONU pentru ambalaje, dimensiunea minim trebuie s fie de 10
mm pentru recipientele de presiune cu un diametru mai mare sau egal cu 140 mm i de 5 mm pentru
recipientele de presiune cu un diametru mai mic de 140 mm.
6.2.2.7.2
rcile de certificare de mai jos trebuie s fie aplicate astfel:
a)
Simbolul ONU pentru ambalajele IMAGINE
Acest simbol nu trebuie s fie utilizat decât pentru a certifica c un ambalaj, o cistern mobil sau un
CGEM îndepline te prescrip iile aplicabile la capitolele 6.1, 6.2, 6.3, 6.5, 6.6 sau 6.72).
2)

prescrip iile Capitolului 6.8 al Regulamentului Tip al ONU.
b)
Norma tehnic (de exemplu ISO 9809-1) utilizat pentru proiectarea, construc ia i probele;
c)
Litera sau literele care indic ara de agrement conform semnelor distincte utilizate pentru vehiculele
automobile în circula ia rutier interna ional 3);
NOTA
. Se în elege prin ara de agrement ara în care a fost agreat organismul care a
controlat recipientul în momentul fabrica iei sale.
d)
Semnul distinctiv sau poansonajul organismului de control depus la autoritatea competent din ara
care a autorizat marcajul;
e)
Data controlului ini ial format din an (4 cifre), urmat de lun (2 cifre), separate printr-o bar oblic
(adic '/').
3
)
Semn distinctiv în circula ie interna ional prev zut prin conven ia de la Viena
asupra circula iei rutiere (Viena 1968).
6.2.2.7.3
Urm toarele m rci opera ionale trebuie s fie aplicate:
f)
Presiunea de prob în bar, precedat de literele 'PH' i urmat de literele 'BAR';
g)
Masa recipientului de presiune gol, inclusiv toate elementele integrate nedemontabile (de exemplu
guler, inelul de rigidizare etc.) exprimate în kilograme i urmate de literele 'KG'. Aceast mas nu
trebuie s includ masa robinetelor, a capacelor de protec ie a robinetelor, a c ptu elilor sau a
materiei poroase în cazul acetilenei. Masa trebuie s fie exprimat prin trei cifre semnificative rotunjite
la ultima cifr superioar . Pentru buteliile cu mas mai mic de 1 kg masa trebuie s fie exprimat prin
761
dou cifre semnificative rotunjite la ultima cifr superioar . În cazul recipientelor de presiune pentru
Nr. ONU 1001 acetilen dizolvat i pentru Nr. ONU 3374 acetilen f solvent, cel pu in o zecimal
trebuie s fie indicat dup virgul , i pentru recipientele de presiune mai mici de 1 kg, dou zecimale
dup virgul ;
h)
Grosimea minim garantat a pere ilor recipientului de presiune exprimat în milimetri i urmat de
literele 'MM'; aceast marc nu este cerut pentru recipientele de presiune a c ror capacitate în ap
nu dep te 1 litru, nici pentru buteliile din material compozit i recipientele criogenice închise;
i)
În cazul recipientelor de presiune pentru gazele comprimate, de la Nr. ONU 1001 acetilen dizolvat i
de la Nr. ONU 3374 acetilen f solvent, presiunea de serviciu exprimat în bar precedat de literele
'PW'; în cazul recipientelor criogenice închise, presiunea de serviciu maxim admisibil precedat de
literele 'PMSA';
j)
În cazul recipientelor de presiune pentru gazele lichefiate i a gazelor lichide refrigerate, con inutul de
ap trebuie s fie exprimat în litri printr-un num r de trei cifre semnificative rotunjite la ultima cifr
inferioar , urmat de litera 'L'. Dac valoarea capacit ii minime sau nominale (în ap ) este un num r
întreg, cifrele dup virgul pot fi neglijate;
k)
În cazul recipientelor de presiune pentru Nr. ONU 1001 acetilen dizolvat , suma masei recipientului
gol, a organelor i accesoriilor neridicate în timpul umplerii, a c ptu elii, a materiei poroase, a
solventului i a gazului de satura ie exprimat în trei cifre semnificative, rotunjit la ultima cifr
inferioar , urmat de literele 'KG'. Cel pu in o zecimal trebuie s fie indicat dup virgul . Pentru
recipientele de presiune mai mici de 1kg, masa trebuie s fie exprimat printr-un num r de dou cifre
semnificativ rotunjite la ultima cifr inferioar ;
l)
În cazul recipientelor de presiune pentru Nr. ONU 3374 acetilen f solvent, suma masei
recipientului gol, a organelor i accesoriilor neridicate în timpul umplerii, a c ptu elii i a materiei
poroase exprimat prin trei cifre semnificative, rotunjite la ultima cifr inferioar urmat de literele 'KG'.
Cel pu in o zecimal trebuie s fie indicat dup virgul . Pentru recipientele de presiune mai mici de 1
kg, masa trebuie s fie exprimat printr-un num r de dou cifre semnificative rotunjite la ultima cifr
inferioar .
6.2.2.7.4
Urm toarele m rci de fabrica ie trebuie s fie aplicate:
m)
Identificarea filet rii buteliei (de exemplu, 25E). Aceast marc nu este cerut pentru recipientele
criogenice închise;
n)
Marca fabricantului înregistrat la autoritatea competent . În cazul în care ara de fabrica ie nu este
aceea i cu ara de agrement, marca fabricantului trebuie s fie precedat de litera sau literele care
identific ara de fabrica ie, conform semnelor distinctive utilizate pentru autovehicule în circula ia
rutier interna ional 3). M rcile rii i ale fabricantului trebuie s fie separate printr-un spa iu sau
printr-o bar oblic ;
o)
Num rul de serie atribuit de c tre fabricant;
p)
În cazul recipientelor de presiune din o el i al recipientelor de presiune din materiale compozite cu
ptu eal din o el, destinate transportului gazelor cu risc de fragilizare de hidrogen, litera 'H' care
indic compatibilitatea o elului (vezi ISO 11114-1:1997).
6.2.2.7.5
Urm toarele m rci trebuie s fie aplicate în trei grupe:
-
rcile de fabrica ie trebuie s apar în grupa superioar i s fie plasate consecutiv conform ordinii
indicate la 6.2.2.7.4;
-
rcile opera ionale trebuie s apar în grupa intermediar i presiunea de prob f), trebuie s fie
precedat imediat de presiunea de serviciu i), atunci când aceasta este cerut ;
-
rcile de certificare trebuie s apar în grupa inferioar , în ordinea indicat la 6.2.2.7.2.
762
Exemplu de m rci înscrise pe o butelie de gaz:
IMAGINE
6.2.2.7.6
Sunt autorizate alte m rci în alte zone decât pere ii, cu condi ia ca ele s fie aplicate în zonele cu
tensiuni minime i ca ele s aib o m rime i o profunzime care s nu creeze deloc concentra ii de
tensiuni periculoase. În cazul recipientelor criogenice închise, aceste m rci pot figura pe o plac
separat , fixat pe înveli ul de protec ie exterior. Ele nu trebuie s fie incompatibile cu m rcile
prescrise.
6.2.2.7.7
În plus fa de m rcile de mai sus, trebuie s figureze pe fiecare recipient de presiune reînc rcabil
care îndepline te prescrip iile de control i de prob periodice de la 6.2.2.4:
a)
Caracterul(ele) semnului distinctiv al rii care a agreat organismul îns rcinat s efectueze controale i
încerc rile periodice în conformitate cu semnele distinctive utilizate pentru autovehicule în circula ia
rutier interna ional 4). Marcajul nu este obligatoriu dac acest organism este agreat de autoritatea
competent a rii care a autorizat fabricarea;
4)
Semne distinctive în circula ia interna ional prev zute prin Conven ia de la

Viena privind circula ia rutier (Viena 1968).
b)
Marca înregistrat de organismului agreat de c tre autoritatea competent s efectueze controalele i
probele periodice;
c)
Data controalelor i probelor periodice, alc tuit din anul (dou cifre) urmat de lun (dou cifre)
separate printr-o bar oblic ('/'). Anul poate fi indicat i prin patru cifre.
rcile de mai sus trebuie s apar în ordinea indicat .

6.2.2.7.8
Pentru buteliile cu acetilen , cu acordul autorit ii competente, data controlului periodic cel mai recent
i poansonul organismului de control i probe periodice pot fi gravate pe un inel fixat pe butelie pe
robinet. Acest inel este conceput astfel încât s nu poat fi îndep rtat decât prin demontarea
robinetului.
6.2.2.7.9
Pentru cadrele de butelii, prescrip iile privind marcajul recipientelor de presiune trebuie s se aplice
numai buteliilor individuale cu un singur cadru i nu unei structuri de asamblare oarecare.
6.2.2.8
Marcajul recipientelor de presiune nereînc rcabile 'ONU'
6.2.2.8.1
Recipientele de presiune nereînc rcabile 'ONU' trebuie s poarte în manier clar i lizibil marca de
certificare, precum i m rcile specifice gazelor sau recipientelor de presiune. Aceste m rci trebuie s
fie aplicate în mod permanent (de exemplu cu stencil, prin poansonare, gravare sau scrijelire a
suprafe ei) pe fiecare recipient de presiune. Cu excep ia m rcilor cu stencil, acestea trebuie s fie
plasate pe ogiv , pe fundul superior sau pe gâtul recipientului de presiune sau pe unul din elementele
nedemontabile (de exemplu, pe gulerul sudat). Cu excep ia simbolului ONU pentru ambalaje i
men iunea 'A NU SE REÎNC RCA', dimensiunea minim a m rcilor trebuie s fie de 5 mm pentru
recipiente de presiune cu un diametru mai mare sau egal cu 140 mm i de 2,5 mm pentru recipientele
de presiune cu un diametru mai mic de 140 mm. Pentru simbolul ONU pentru ambalaje, dimensiunea
minim trebuie s fie de 10 mm pentru recipientele de presiune cu un diametru mai mare sau egal cu
763
140 mm i de 5 mm pentru recipientele de presiune cu un diametru mai mic de 140 mm. Pentru marca
'A NU SE REÎNC RCA', dimensiunea minim trebuie s fie de 5 mm.
6.2.2.8.2
rcile indicate de la 6.2.2.7.2 pân la 6.2.2.7.4, cu excep ia celor men ionate la alineatele g), h) i
m), trebuie s fie aplicate. Num rul de serie o) poate s fie înlocuit printr-un num r din lot. În plus,
marca 'A NU SE REÎNC RCA', trebuie s fie aplicat cu caractere de cel pu in 5 mm în ime.
6.2.2.8.3
Prescrip iile de la 6.2.2.7.5 trebuie s fie respectate.
NOTA
. În cazul recipientelor de presiune nereînc rcabile este autorizat înlocuirea
acestei m rci printr-o etichet inându-se cont de dimensiunea lor.
6.2.2.8.4
Sunt autorizate i alte m rci cu condi ia ca ele s se afle în zonele de tensiune redus , altele decât
pere ii laterali i ca dimensiunile lor i profunzimile lor s nu fie de natur s creeze o concentra ie de
tensiuni periculoas . Ele nu trebuie s fie incompatibile cu m rcile prescrise.
6.2.2.9
Marcajul dispozitivelor de stocare a hidrurii metalice "ONU
6.2.2.9.1
Dispozitivele de stocare a hidrurii metalice "ONU" trebuie s poarte, în mod clar i lizibil, marcajele
indicate mai jos. Aceste marcaje trebuie s fie aplicate în mod permanent (de exemplu prin
poansonare, gravare sau scrijelire) pe dispozitivul de stocare a hidrurii metalice. Ele trebuie s fie
plasate pe ogiv , fundul superior sau pe gâtul dispozitivului de stocare a hidrurii metalice sau pe unul
dintre elementele nedemontabile. Cu excep ia simbolului ONU pentru ambalaje, dimensiunea minim
a m rcii trebuie s fie de 5 mm pentru dispozitivele de stocare a hidrurii metalice cu un diametru mai
mare sau egal cu 140 mm i de 2,5 mm, pentru dispozitivele de stocare a hidrurii metalice cu un
diametru mai mic de 140 mm. Pentru simbolul ONU pentru ambalaje, dimensiunea minim trebuie s
fie de 10 mm pentru dispozitivele de stocare a hidrurii metalice cu diametrul mai mare sau egal cu 140
mm i de 5 mm pentru dispozitivele de stocare a hidrurii metalice cu diametrul mai mic de 140 mm.
6.2.2.9.2
rcile de mai jos trebuie s fie aplicate:
a)
simbolul ONU pentru ambalaje
Acest simbol nu trebuie s fie utilizat decât pentru a certifica faptul c un ambalaj, o cistern mobil
sau un CGEM îndepline te prescrip iile aplicabile din capitolele 6.1, 6.2, 6.3, 6.5, 6.6 sau 6.75);
5)

prescrip iile Capitolului 6.8 al Regulamentului Tip al ONU.
b)
"ISO 16111" (norma tehnic utilizat pentru concep ie, construc ie i probe);
c)
litera sau literele care indic ara de agrement conform semnelor distinctive utilizate pentru automobile
6)
în circula ia rutier interna ional ;
___________
6)
Semnul distinctiv în circula ia interna ional prev zut prin Conven ia de la Viena
privind circula ia rutier (Viena 1968).
NOTA.
Se în elege prin ar de agrement ara pe lâng care este agreat organismul care a controlat
recipientul în momentul de fabrica ie.
764
d)
semnul distinctiv sau poansonul organismului de control depus pe lâng autoritatea competent din
ara care a autorizat marcajul;
e)
data controlului ini ial, constituit din an (4 cifre) urmat de lun (dou cifre) separate printr-o bar
oblic (adic "/");
f)
presiunea de prob în bari, precedat de literele "PH" i urmat de literele "BAR";
g)
presiunea nominal de umplere a dispozitivului de stocare a hidrurii metalice în bari, precedat de
literele "RCP" i urmat de literele "BAR";
h)
marca fabricantului depus pe lâng autoritatea competent . În cazul în care ara de fabrica ie nu este
aceea i cu ara de agrement, marca fabricantului trebuie s fie precedat de litera/literele care
identific ara de fabrica ie conform semnelor distinctive utilizate pentru automobile în circula ia rutier
interna ional 6). M rcile rii i fabricantului trebuie s fie separate printr-un spa iu sau o bar oblic ;
i)
num rul de serie atribuit de fabricant;
j)
în cazul recipientelor din o el i al recipientelor compozite cu îmbr minte din o el, litera "H" care
arat compatibilitatea o elului (a se vedea ISO 11114-1:1997); i
k)
în cazul dispozitivelor de stocare a hidrurii metalice care au o durat limitat , data de expirare, indicat
prin literele "FINAL" constituit din an (patru cifre) urmat de lun (dou cifre) separate printr-o bar
oblic (adic "/").
rcile de certificare indicate de la a) la e) de mai sus trebuie s apar în ordinea indicat . Presiunea
de prob f) trebuie s fie imediat precedat de presiunea nominal de umplere g). M rcile de
fabrica ie indicate de la h) la k) de mai sus trebuie s apar consecutiv conform ordinii indicate.
6.2.2.9.3
Alte m rci sunt autorizate în zone altele decât pere ii, cu condi ia ca ele s fie aplicate în zone de
tensiune slab i s fie de o m rime i o profunzime care s nu creeze o concentra ie periculoas de
tensiuni. Ele nu trebuie s fie incompatibile cu m rcile prescrise.
6.2.2.9.4
În afar de m rcile de mai sus, mai trebuie s figureze pe fiecare dispozitiv de stocare a hidrurii
metalice care satisface prescrip iile de control i prob periodice din 6.2.2.4:
a)
litera sau literele care indic ara care a agreat organismul îns rcinat cu efectuarea controalelor i
probelor periodice conform semnelor distinctive utilizate pentru vehiculele automobile în circula ia
6)
rutier interna ional . Marcajul nu este obligatoriu dac acest organism este agreat de autoritatea
competent din ara care autorizeaz fabrica ia;
b)
marca înregistrat a organismului agreat de autoritatea competent s procedeze la controale i
probe periodice;
c)
data controalelor i probelor periodice, constituit din an (dou cifre) urmat de lun (dou cifre)
separate printr-o bar oblic (adic "/"). Anul poate fi indicat prin patru cifre.
rcile de mai sus trebuie s apar consecutiv conform ordinii indicate.

6.2.2.10
Proceduri echivalente de evaluare a conformit ii i de controale i probe periodice
În cazul recipientelor de presiune 'ONU', prescrip iile de la 6.2.2.5 i 6.2.2.6 sunt considerate
respectate dac sunt aplicate urm toarele proceduri:
Procedura Organism competent

Agrement de tip (1.8.7.2) Xa
Supravegherea fabrica iei (1.8.7.3) Xa sau IS
765
Controale i probe ini iale (1.8.7.4) Xa sau IS
Control periodic (1.8.7.5) Xa sau Xb sau IS
Xa desemneaz autoritatea competent , reprezentantul s u, sau organismul de control conform cu

1.8.6.2, 1.8.6.4, 1.8.6.5 i 1.8.6.8 i acreditat conform normei EN ISO/IEC 17020:2004, tip A.
Xb desemneaz organismul de control conform cu 1.8.6.2, 1.8.6.4, 1.8.6.5 i 1.8.6.8 i acreditat

conform normei EN ISO/IEC 17020:2004, tip B.
IS desemneaz un serviciu intern de inspec ie al solicitantului sub supravegherea unui organism de

control conform cu 1.8.6.2, 1.8.6.4, 1.8.6.5 i 1.8.6.8 i acreditat conform normei EN ISO/IEC
17020:2004, tip A. Serviciul intern de inspec ie trebuie s fie independent de procesul de proiectare,
de opera iile de fabrica ie, de reparare i de între inere.
6.2.3
Prescrip ii generale aplicabile recipientelor de presiune 'care nu sunt ONU'
6.2.3.1
Proiectare i construc ie
6.2.3.1.1
Recipientele de presiune i dispozitivele lor de închidere concepute, construite, controlate, probate i
agreate conform altor prescrip ii decât cele de la 6.2.2 trebuie s fie concepute, construite, controlate,
probate i agreate conform prescrip iilor generale din 6.2.1, completate i modificate prin prescrip iile
din prezenta sec iune i prin cele din 6.2.4 sau 6.2.5.
6.2.3.1.2
Grosimea peretelui trebuie s fie determinat , pe cât e posibil, prin calcul, la care se adaug , dac
este necesar, analiza experimental a tensiunii. Dac nu, grosimea peretelui poate fi determinat prin
mijloace experimentale.
Pentru ca recipientele de presiune s fie sigure, trebuie s fie utilizate calcule adecvate în timpul
conceperii înveli ului i a componentelor de sprijin.
Pentru ca peretele s suporte presiunea, grosimea sa minim trebuie s fie calculat inând cont, în
mod special, de:
-
presiunea de calcul, care nu trebuie s fie mai mic decât presiunea de prob ;
-
temperaturile de calcul, care ofer marje suficiente de siguran ;
-
tensiuni maxime i de concentra ii maxime de tensiuni, dac e nevoie;
-
factorii ineren i propriet ilor materialului.
6.2.3.1.3
Pentru recipientele de presiune sudate, nu trebuie folosite decât metale care se preteaz sudurii a
rei rezilien adecvat la o temperatur ambiant de -20°C poate fi garantat .
6.2.3.1.4
Pentru recipientele criogenice închise, rezilien a care trebuie stabilit conform 6.2.1.1.8.1 trebuie s fie
testat conform 6.8.5.3.
6.2.3.2
(rezervat)
6.2.3.3
6.2.3.3.1
Echipamentul de serviciu trebuie s fie conform cu 6.2.1.3
6.2.3.3.2
Orificii
Butoaiele de presiune pot fi prev zute cu orificii de umplere i de golire, precum i cu alte orificii
pentru joje, manometre sau dispozitive de decompresiune. Orificiile trebuie s fie de asemenea în
766
num r mic care s permit siguran a deplin a opera iunilor. Butoaiele de presiune pot fi, în plus,
prev zute cu o gur de vizitare, care poate fi obturat cu un dispozitiv de închidere eficace.
6.2.3.3.3
Organe
a)
Atunci când buteliile sunt prev zute cu un dispozitiv care împiedic rularea, acest dispozitiv nu trebuie
fie legat de capacul de protec ie;
b)
Butoaiele de presiune care pot fi rulate trebuie s fie prev zute cu cercuri de rulare sau cu o alt
protec ie împotriva deterior rilor cauzate de rulare (de exemplu, prin proiectarea unui metal rezistent
la coroziune pe suprafa a recipientelor de presiune);
c)
Cadrele de butelii trebuie s fie prev zute cu dispozitive adecvate pentru o manipulare i un transport
sigure;
d)
Dac jojele, manometrele sau dispozitivele de decompresiune sunt instalate, acestea trebuie s fie
protejate în aceea i manier ca cea cerut pentru robinete la 4.1.6.8.
6.2.3.4
Control i probe ini iale
6.2.3.4.1
Recipientele de presiune noi, trebuie s fie supuse probelor i controalelor în timpul i dup fabrica ie
conform prescrip iilor de la 6.2.1.5.
6.2.3.4.2
Dispozi ii speciale care se aplic recipientelor de presiune din aliaje de aluminiu:
a)
În plus fa de controlul ini ial prescris la 6.2.1.5.1, trebuie efectuate probe pentru determinarea unor
eventuale urme de coroziune intercristalin a peretelui interior al recipientului de presiune, atunci când
se utilizeaz un aliaj de aluminiu care con ine cupru sau un aliaj de aluminiu care con ine magneziu i
mangan, cu un con inut în magneziu care dep te 3,5% sau cu un con inutul în mangan mai mic de
0,5%;
b)
Atunci când este vorba de un aliaj de aluminiu/cupru, încercarea trebui s fie efectuat de c tre
fabricant la omologarea unui aliaj nou de c tre autoritatea competent ; el se va repeta apoi de-a
lungul produc iei pentru fiecare arj de aliaj;
c)
Atunci când este vorba de un aliaj aluminiu/magneziu, încercarea trebui s fie efectuat de c tre
fabricant în cursul omolog rii unui aliaj nou i al procedeului de fabrica ie de c tre autoritatea
competent . Încercarea este repetat dac se face o modificare la compozi ia aliajului sau la
procedeul de fabrica ie.
6.2.3.5
6.2.3.5.1
Controalele i probele periodice trebuie s fie conform 6.2.1.6.1.
NOTA
. Cu acordul autorit ii competente din ara care a eliberat agrementul de tip,
proba de presiune hidraulic a fiec rei butelii din o el sudat destinat
transportului de gaze din Nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase în amestec lichefiat,
n.s.a, cu o capacitate mai mic de 6,5 l, poate fi înlocuit printr-o alt prob
care s asigure un nivel de securitate echivalent.
6.2.3.5.2
(suprimat)
6.2.3.6
Agrementul recipientelor de presiune
6.2.3.6.1
Procedurile pentru evaluarea conformit ii i controalelor periodice vizate la sec iunea 1.8.7 trebuie s
fie efectuate de c tre organismul competent conform tabelului de mai jos.
Procedura Organism competent

Agrement de tip (1.8.7.2) Xa
767
Supravegherea fabrica iei (1.8.7.3) Xa sau IS
Controale i probe ini iale (1.8.7.4) Xa sau IS
Control periodic (1.8.7.5) Xa sau Xb sau IS
Pentru recipientele sub presiune reînc rcabile, evaluarea conformit ii robinetelor i a altor accesorii
demontabile cu o func ie direct de siguran pot fi efectuate separat de cele ale recipientelor de
presiune i procedura de evaluare a conformit ii trebuie s fie la un nivel egal sau superior celui din
recipientul de presiune pe care sunt instalate.
Xa desemneaz autoritatea competent , reprezentantul, sau organismul de control conform cu

1.8.6.2, 1.8.6.4, 1.8.6.5 i 1.8.6.8 i acreditat conform normei EN ISO/IEC 17020:2004, tip A.
Xb desemneaz organismul de control conform cu 1.8.6.2, 1.8.6.4, 1.8.6.5 i 1.8.6.8 i acreditat

conform normei EN ISO/IEC 17020:2004, tip B.
IS desemneaz un serviciu intern de inspec ie al solicitantului sub supravegherea unui organism de

control conform 1.8.6.2, 1.8.6.4, 1.8.6.5 i 1.8.6.8 i acreditat conform normei EN ISO/IEC
17020:2004, tip A. Serviciul intern de inspec ie trebuie s fie independent de procesul de proiectare,
de opera iile de fabrica ie, de repara ie i de între inere.
6.2.3.6.2
Dac ara de agrement nu este un stat contractant la RID sau o Parte contractant a ADR, autorit ii
competente men ionat la 6.2.1.7.2 trebuie s fie o autoritate competent a unui stat contractant la
RID sau o Parte contractant a ADR.
6.2.3.7
Prescrip ii aplicabile fabrican ilor
6.2.3.7.1
Prescrip iile pertinente de la 1.8.7 trebuie s fie îndeplinite.
6.2.3.8
Prescrip ii aplicabile organismelor de control
Prescrip iile de la 1.8.6 trebuie s fie îndeplinite.

6.2.3.9
Marcajul recipientelor de presiune reînc rcabile
6.2.3.9.1
Marcajul trebuie s fie conform cu 6.2.2.7, cu modific rile de mai jos.
6.2.3.9.2
Simbolul ONU pentru ambalajele specificate în 6.2.2.7.2a) nu trebuie s fie aplicat.
6.2.3.9.3
Cerin ele de la 6.2.2.7.3 j) trebuie înlocuite prin urm toarele:
j)
Con inutul de ap a recipientului exprimat în litri urmat de litera 'L'. În cazul recipientelor de presiune
pentru gazele lichefiate, con inutul în ap trebuie s fie exprimat printr-un num r de trei cifre
semnificativ rotunjit la ultima cifra inferioar . Dac valoarea con inutului minim sau nominal este un
num r întreg, cifrele dup virgul pot fi omise.
6.2.3.9.4
rcile definite la 6.2.2.7.3 g) i h) i 6.2.2.7.4 m) nu sunt cerute pentru recipientele de presiune
destinate num rului ONU 1965 hidrocarburi gazoase în amestec lichefiat, n.s.a.
6.2.3.9.5
În timpul marcajului datei cerute la 6.2.2.7.7 c) nu este necesar s se indice luna în cazul gazelor
pentru care intervalul între dou controale periodice este de cel pu in zece ani (vezi 4.1.4.1,
instruc iuni de ambalare P200 i P203).
6.2.3.9.6
rcile conform 6.2.2.7.7 pot fi gravate pe un inel din material adecvat fixat pe butelie prin montarea
robinetului i care nu poate fi îndep rtat decât prin demontarea acestuia.
6.2.3.9.7.
Marcajul cadrelor de butelii
6.2.3.9.7.1.
768
Buteliile individuale dintr-un cadru de butelii trebuie s fie marcate în conformitate cu 6.2.3.9.
6.2.3.9.7.2.
O plac fixat permanent pe structura cadrului de butelii trebuie s poarte marcajul urm tor:
a)
rcile de certificare prev zute la 6.2.2.7.2 b), c), d) i e);
b)
rcile opera ionale prev zute la 6.2.2.7.3 f), i), j) i masa brut , inclusiv masa structurii cadrului i a
tuturor p ilor nedemontabile (butelii, conducte colectoare, echipamente i robinete). Cadrele
destinate transportului num rului ONU 1001 acetilen dizolvat i a num rului ONU 3374 acetilen
solvent trebuie s poarte indicarea tarei, a a cum este prev zut la paragraful a) 6) al clauzei 5.4 a
standardului EN 12755:2000; i
c)
rcile de fabricare prev zute la 6.2.2.7.4 n), o) i, dac este cazul, p).
6.2.3.9.7.3.
rcile pe plac trebuie s fie repartizate în trei grupe:
a)
rcile de fabricare trebuie s apar în grupa superioar i s fie plasate consecutiv, potrivit ordinii
indicate la 6.2.3.9.7.2 c);
b)
rcile opera ionale de la 6.2.3.9.7.2 b) trebuie s apar în grupa intermediar i marca opera ional
prev zut la 6.2.2.7.3.f) trebuie s fie precedat imediat de marca opera ional prev zut la 6.2.2.7.3
i), atunci când aceasta din urm este cerut ;
c)
rcile de certificare trebuie s apar în grupa inferioar în ordinea indicat la 6.2.3.9.7.2 a).
6.2.3.10
Marcajul recipientelor de presiune nereînc rcabile
6.2.3.10.1
Marcajul trebuie s fie conform cu 6.2.2.8, simbolul ONU pentru ambalaje, definit în 6.2.2.7.2 a), nu se
aplic .
6.2.3.11.
Recipiente sub presiune de siguran
6.2.3.11.1.
Pentru a permite manipularea i eliminarea în siguran a recipientelor sub presiune transportate în
interiorul recipientelor sub presiune de siguran , concep ia acestora din urm poate include
echipamente neutilizate, astfel, la butelii sau la butoaiele sub presiune, funduri plate, dispozitive de
deschidere rapid i orificii în partea cilindric .
6.2.3.11.2.
Instruc iunile referitoare la siguran a în timpul manipul rii i utiliz rii recipientelor sub presiune de
siguran trebuie s fie în mod clar indicate în documentele care înso esc solicitarea adresat
autorit ii competente a rii de agreare i trebuie s fac parte din certificatul de agreare. În
certificatul de agreare, recipientele sub presiune al c ror transport într-un recipient sub presiune de
siguran este autorizat trebuie s fie indicate. O list a materialelor de construc ie a p ilor
susceptibile de a fi în contact cu m rfurile periculoase trebuie, de asemenea, s fie furnizat .
6.2.3.11.3.
Un exemplar al certificatului de agreare trebuie s fie remis de c tre produc tor proprietarului
recipientului sub presiune de siguran .
6.2.3.11.4.
Marcarea recipientelor sub presiune de siguran , conform cu 6.2.3, trebuie s fie stabilit de c tre
autoritatea competent a rii de agreare, inând cont de dispozi iile corespunz toare de la 6.2.3.9
referitoare la marcare, dup caz. Marcarea trebuie s includ capacitatea în ap i presiunea de
încercare a recipientului sub presiune de siguran .
6.2.4
Prescrip ii aplicabile recipientelor de presiune "non UN" care sunt proiectate, fabricate i probate
conform normelor citate în referin
NOTA.
Persoanele sau organismele identificate în norme ca având responsabilit i conform
RID trebuie s îndeplineasc prescrip iile din RID.
6.2.4.1
Proiectare, fabrica ie, i control i probe ini iale
769
Normele citate în referin a din tabelul de mai jos trebuie s fie aplicate pentru eliberarea agrementelor
de tip a a cum este indicat în coloana (4) în vederea îndeplinirii prescrip iilor din capitolul 6.2 citate în
coloana (3). Prescrip iile din capitolul 6.2 citate în coloana (3) prevaleaz în toate cazurile. Coloana (5)
indic ultima dat la care agrementele de tip existente trebuie s fie retrase conform 1.8.7.2.4; dac
nu este indicat nicio dat , agrementul de tip r mâne valabil pân la data expir rii.
De la 1 ianuarie 2009, aplicarea normelor citate în referin a devenit obligatorie. Excep iile sunt
tratate la 6.2.5.
Dac , mai mult de o norm este citat în referin pentru aplicarea acelora i prescrip ii, numai una
dintre ele trebuie s fie aplicat , dar acest lucru trebuie f cut în totalitate, în afar de cazul în care este
specificat altceva în tabelul de mai jos.
Sub- Aplicabil pentru Data ultim pentru

sectiuni i noile agremente retragerea
Referin a Titlul documentului
paragrafe de tip sau agrementelor de
aplicabile pentru reînnoiri tip existente
(1) (2) (3) (4) (5)
pentru proiectare i fabrica ie
Anexa I, p ile Directiva Consiliului privind apropierile 6.2.3.1 i Pân la noi
1 la 3, legisla iilor statelor membre în ceea ce prive te 6.2.3.4 ordine
84/525/CEE buteliile de gaz din o el f sudur , publicat
în Monitorul Oficial al Comunit ii europene Nr.
L300 la data de 19 noiembrie 1984
84/526/CEE buteliile de gaz f sudur din aluminiu nealiat
i în aliaj de aluminiu, publicat în Monitorul
Oficial al Comunit ii europene Nr. L300 la data
de 19 noiembrie 1984
84/527/CEE buteliile de gaz sudate din o el nealiat,
publicat în Monitorul Oficial al Comunit ii
europene Nr. L300 la data de 19 noiembrie
1984
EN 1442:1998 Butelii transportabile i reînc rcabile din o el 6.2.3.1 i Între 1 iulie 2001 31 decembrie 2012
+ AC:1999 sudat pentru gaze de petrol lichefiate (GPL) - 6.2.3.4 i 30 iunie 2007
Proiectare i fabrica ie
EN 1442:1998 Butelii transportabile i reînc rcabile din o el 6.2.3.1 i Între 1 ianuarie
+ A2:2005 sudat pentru gaze de petrol lichefiate (GPL) - 6.2.3.4 2007 i 31
Proiectare i fabrica ie decembrie 2010
EN 1442:2006 Butelii transportabile i reînc rcabile din o el 6.2.3.1 i Pân la noi
+ A1:2008 sudat pentru gaze de petrol lichefiate (GPL) - 6.2.3.4 ordine
EN 1800:1998 Butelii de gaz transportabile -Butelii de 6.2.1.1.9 Între 1 iulie 2001
+ AC:1999 acetilen -Prescrip ii fundamentale i defini ii i 31 decembrie
2010
EN 1800:2006 Butelii de gaz transportabile -Butelii de 6.2.1.1.9 Pân la noi
acetilen - Cerin e fundamentale, defini ii i ordine
încerc ri de tip
EN 1964 - Butelii de gaz transportabile -Specifica ii pentru 6.2.3.1 i Pân la 31
1:1999 concep ia i fabrica ia buteliilor de gaz 6.2.3.4 decembrie 2014
reînc rcabile i transportabile, cu o capacitate
în ap cuprins între 0,5 litri i 150 litri inclusiv -
Partea 1:Butelii din o el f sudur cu o
valoare Rm mai mic de 1100 MPa.
EN 1975:1999 Butelii de gaz transportabile -Specifica ii pentru 6.2.3.1 i Pân la 30 iunie
(în afar de concep ia i fabrica ia buteliilor de gaz 6.2.3.4 2005
anexa G) reînc rcabile i transportabile din aluminiu i
aliaj de aluminiu, f sudur , cu o capacitate
cuprins între 0,5 litri i 150 litri inclusiv.
770
EN 1975:1999 Butelii de gaz transportabile -Specifica ii pentru 6.2.3.1 i Pân la 31
+ A1:2003 concep ia i fabrica ia buteliilor de gaz 6.2.3.4 decembrie 2014
reînc rcabile i transportabile din aluminiu i
aliaj de aluminiu, f sudur , cu o capacitate
cuprins între 0,5 litri i 150 litri inclusiv.
EN ISO Butelii de gaz - Tuburi reînc rcabile din o el 6.2.3.1 i Pân la noi
11120:1999 sudur cu o capacitate în ap de 150 litri la 6.2.3.4 ordine
3000 litri -Proiectare, construc ie i încerc ri
EN 1964 - Butelii de gaz transportabile -Specifica ii pentru 6.2.3.1 i Pân la noi
3:2000 concep ia i fabrica ia buteliilor de gaz 6.2.3.4 ordine
reînc rcabile i transportabile din o el f
sudur , cu o capacitate în ap cuprins între
0,5 litri i 150 litri inclusiv Partea 3: Butelii din
el inoxidabil f sudur cu o valoare Rm mai
mic de 1100 MPa.
EN 12862:2000 Butelii de gaz transportabile -Specifica ii pentru 6.2.3.1 i Pân la noi
concep ia i fabrica ia buteliilor de gaz 6.2.3.4 ordine
reînc rcabile i transportabile sudate din aliaj
de aluminiu
EN 1251 - Recipiente criogenice -Transportabile, izolate 6.2.3.1 i Pân la noi
2:2000 în vid, cu un volum care nu dep te 1000 litri 6.2.3.4 ordine
- Partea 2:Calcul, fabrica ie, inspec ie i
încerc ri
EN 12257:2002 Butelii de gaz transportabile -Butelii f 6.2.3.1 i Pân la noi
sudur , fretate compozite 6.2.3.4 ordine
EN 12807:2001 Butelii reînc rcabile i transportabile din o el 6.2.3.1 i Între 1 ianuarie 31 decembrie 2012
(în afar de brazat pentru gaze de petrol lichefiate (GPL) - 6.2.3.4 2005 i 31
anexa A) Proiectare i fabrica ie decembrie 2010
EN 12807:2008 Butelii reînc rcabile i transportabile din o el 6.2.3.1 i Pân la noi
brazat pentru gaze de petrol lichefiate (GPL) - 6.2.3.4 ordine
EN 1964 - Butelii de gaz transportabile -Specifica ii pentru 6.2.3.1 i Pân la 31
2:2001 concep ia i fabrica ia buteliilor de gaz 6.2.3.4 decembrie 2014
reînc rcabile i transportabile din o el f
sudur , cu o capacitate în ap cuprins între
0,5 litri i 150 litri inclusiv Partea 2: Butelii din
el f sudur cu o valoare Rm egal sau mai
mare de 1100 MPa.
EN ISO 9809- Butelii de gaz. Butelii de gaz reînc rcabile 6.2.3.1 i Pân la o nou
1:2010 nesudate din o el. Concep ie, construc ie i 6.2.3.4 notificare
încercare. Partea 1: Butelii din o el c lit i
revenit, cu rezisten la trac iune mai mic de
1100 MPa (ISO 9809-1:2008)
2:2010 nesudate din el. Concep ie, construc ie i 6.2.3.4 notificare
încercare. Partea 2: Butelii din o el c lit i
revenit, cu rezisten la trac iune mai mare sau
egal cu 1100 MPa (ISO 9809-2:2008)
3:2010 nesudate din o el. Concep ie, construc ie i 6.2.3.4 notificare
încercare. Partea 3: Butelii din o el normalizat
(ISO 9809-3:2008)
concep ia i fabrica ia buteliilor de gaz 6.2.3.4 ordine
reînc rcabile i transportabile f sudur din
el carbonmangan normalizat, cu o capacitate
în ap pân la 0,5 litri pentru gazele
comprimate, lichefiate i dizolvate i pân la 1
litru pentru dioxidul de carbon
EN 13322 - Butelii de gaz transportabile -Butelii de gaz 6.2.3.1 i Pân la 30 iunie
1:2003 reînc rcabile sudate din o el - Proiectare i 6.2.3.4 2007
construc ie - Partea 1: O el sudat
EN 13322 - Butelii de gaz transportabile -Butelii de gaz 6.2.3.1 i Pân la noi
1:2003 + reînc rcabile sudate din o el - Proiectare i 6.2.3.4 ordine
A1:2006 construc ie - Partea 1: O el sudat
EN 13322 - Butelii de gaz transportabile -Butelii de gaz 6.2.3.1 i Pân la 30 iunie
2:2003 reînc rcabile din o el inoxidabil sudate - 6.2.3.4 2007
Proiectare i construc ie -Partea 2: Otel
inoxidabil sudat
771
EN 13322 - Butelii de gaz transportabile -Butelii de gaz 6.2.3.1 i Pân la noi
2:2003 + reînc rcabile din o el inoxidabil sudate - 6.2.3.4 ordine
A1:2006 Proiectare i construc ie -Partea 2: Otel
inoxidabil sudat
EN 12245:2002 Butelii de gaz transportabile -Butelii complet 6.2.3.1 i Pân la 31
bobinate din material compozit 6.2.3.4 decembrie 2014
EN 12245:2009 Butelii de gaz transportabile.- 6.2.3.1 i Pân la o nou
+A1:2011 Butelii înf surate complet în material compozit 6.2.3.4 notificare
EN 12205:2001 Butelii de gaz transportabile -Butelii de gaz 6.2.3.1 i Pân la noi
metalice nereînc rcabile 6.2.3.4 ordine
EN 13110:2002 Butelii sudate transportabile i reînc rcabile din 6.2.3.1 i Pân la 31
aluminiu pentru gaze de petrol lichefiate (GPL) 6.2.3.4 decembrie 2014
- Proiectare i construc ie
EN 13110:2012 Butelii sudate transportabile i reincarcabile din 6.2.3.1 i Pân la o nou
Cu exceptia aluminiu pentru gaze petrolier lichefiat (GPL) - 6.2.3.4 notificare
clasei 9 Proiectare i constructie
EN 14427:2004 Butelii de gaz transportabile -Butelii complet 6.2.3.1 i Pân la 30 iunie
bobinate din material compozit pentru gaze de 6.2.3.4 2007
petrol lichefiate - Proiectare i construc ie
NOTA. Aceast norm nu se aplic decât
buteliilor echipate cu dispozitive de
decompresie.
EN 14427:2004 Butelii de gaz transportabile -Butelii în 6.2.3.1 i Pân la noi
+ A1:2005 întregime bobinate din material compozit 6.2.3.4 ordine
pentru gaze de petrol lichefiate -Proiectare i
construc ie
NOTA
1. Aceast norm nu se aplic decât buteliilor
echipate cu dispozitive de decompresie.
2. La 5.2.9.2.1 i 5.2.9.3.1, cele dou butelii
trebuie s fie supuse probei de explozie chiar
din momentul în care ele prezint defecte care
corespund criteriilor de respingere sau mai
grave.
butoaiele sudate cu o capacitate mai mic sau 6.2.3.4 ordine
egal cu 1000 litri destinate transportului de
gaze - Proiectare i fabrica ie
EN 14140:2003 Echipamente pentru GPL sau accesoriile lor - 6.2.3.1 i Între 1 ianuarie
Butelii din o el sudat transportabile i 6.2.3.4 2005 i 31
reînc rcabile pentru GPL -Alte solu ii în materie decembrie 2010
de concep ie i construc ie
EN 14140:2003 Echipamente pentru GPL sau accesoriile lor - 6.2.3.1 i Pân la noi
+ A1:2006 Butelii din o el sudat transportabile i 6.2.3.4 ordine
reînc rcabile pentru GPL -Alte solu ii în materie
de proiectare i construc ie
EN 13769:2003 Butelii de gaz transportabile -Cadre de butelii - 6.2.3.1 i Pân la 30 iunie
Proiectare, fabrica ie, identificare i încerc ri 6.2.3.4 2007
EN 13769:2003 Butelii de gaz transportabile -Cadre de butelii - 6.2.3.1 i Pân la 31
+ A1:2005 Proiectare, fabrica ie, identificare i încerc ri 6.2.3.4 decembrie 2014
EN ISO Butelii pentru gaz. Cadre pentru butelii. 6.2.3.1 i Pân la o nou
10961:2012 Concep ie, fabricare, încerc ri i inspec ie 6.2.3.4 notificare
EN 14638 - Butelii de gaz transportabile -Recipiente sudate 6.2.3.1 i Pân la noi
1:2006 reînc rcabile cu o capacitate mai mic sau 6.2.3.4 ordine
egal cu 150 litri - Partea 1:Butelii din o el
inoxidabil austenitic sudate concepute prin
metode experimentale
EN 14638- Butelii de gaz transportabile. Recipiente sudate 6.2.3.1 i Pân la o nou
3:2010 reînc rcabile de capacitate mai mic sau egal 6.2.3.4 notificare
de 150 l. Partea 3: Butelii sudate din o el
carbon concepute prin metode experimentale
EN 14893:2006 Echipamente pentru GPL i accesoriile lor - 6.2.3.1 i Pân la noi
+ AC:2007 Butoaie metalice de presiune transportabile 6.2.3.4 ordine
pentru GPL cu o capacitate cuprins între 150
litri i 1000 litri
Pentru dispozitivele de închidere
EN 849:1996 Butelii de gaz transportabile -Robinete de 6.2.3.1 i Pân la 30 iunie 31 decembrie 2014
(f anexa A) butelii -Specifica ii i încerc ri de tip 6.2.3.3 2003
772
EN Butelii de gaz transportabile -Robinete de 6.2.3.1 i Pân la 30 iunie 31 decembrie 2016
849:1996/A2: butelii -Specifica ii i încerc ri de tip 6.2.3.3 2007
2001
EN ISO Butelii de gaz transportabile -Robinete de 6.2.3.1 i Pân la noi
10297:2006 butelii -Specifica ii i încerc ri de tip 6.2.3.3 ordine
EN ISO Butelii pentru gaze - Specifica ii i încerc ri 6.2.3.1 i Pân la o nou
14245:2010 pentru robinetele de butelii de GPL - 6.2.3.3 notificare
Închiz toare automat (ISO 14245:2006)
EN 13152:2001 Specifica ii i încerc ri pentru valve de butelii 6.2.3.1 i Între 1 ianuarie
de GPL -Dispozitiv de închidere automat 6.2.3.3 2005 i 31
decembrie 2010
EN 13152:2001 Specifica ii i încerc ri pentru valve de butelii 6.2.3.1 i Între 1 ianuarie
+ A1:2003 de GPL -Dispozitiv de închidere automat 6.2.3.3 2009 i 31
decembrie 2014
EN ISO Butelii pentru gaz - Specifica ii i încerc ri 6.2.3.1 i
Pân la o nou
15995:2010 pentru robinetele de butelii de GPL - 6.2.3.3
notificare
Închiz toare manual (ISO 15995:2006)
EN 13153:2001 Specifica ii i încerc ri pentru robinete de 6.2.3.1 i Între 1 ianuarie
butelii de GPL -Dispozitiv de închidere manual 6.2.3.3 2005 i 31
decembrie 2010
EN 13153:2001 Specifica ii i încerc ri pentru robinete de 6.2.3.1 i Între 1 ianuarie
+ A1:2003 butelii de GPL -Dispozitiv de închidere manual 6.2.3.3 2009 i 31
decembrie 2014
EN ISO Butelii pentru gaz transportabile -Robinete 6.2.3.1 i
Pân la o nou
13340:2001 pentru butelii nereînc rcabile - Specifica ii i 6.2.3.4
notificare
încerc ri de prototip
6.2.4.2
Normele citate în referin în tabelul de mai jos trebuie s fie aplicate pentru controalele i probele
periodice ale recipientelor de presiune a a cum este indicat în coloana (3) conform prescrip iilor din
6.2.3.5, care prevaleaz în toate cazurile.
Utilizarea unei norme citate în referin este obligatorie.
Atunci când un recipient de presiune este fabricat conform prescrip iilor din 6.2.5, trebuie s fie urmat
procedura de control periodic specificat eventual în agrementul de tip.
Dac mai mult de o norm este citat în referin pentru aplicarea acelora i prescrip ii, numai una
dintre ele trebuie s fie aplicat , dar în totalitatea sa, cel pu in dac nu este specificat altceva în
tabelul de mai jos.
Referin Titlul documentului Aplicabile

(1) (2) (3)
pentru controale i probe periodice
EN 1251 -3:2000 Recipiente criogenice - Transportabile, izolate în vid, cu un volum Pân la noi ordine
care nu dep te 1000 litri - Partea 3:Prescrip ii de func ionare
EN 1968:2002 + A1:2005 Butelii de gaz transportabile - Controale i încerc ri periodice ale Pân la noi ordine
(f anexa B) buteliilor de gaz din o el f sudur
EN 1802:2002 (f anexa Butelii de gaz transportabile - Controale i încerc ri periodice ale Pân la noi ordine
B) buteliilor de gaz din aliaj de aluminiu f sudur
EN 12863:2002 + A1:2005 Butelii de gaz transportabile - Controale i între ineri periodice ale Pân la noi ordine
buteliilor de acetilen dizolvat în aceton
NOTA. In aceast norm , termenul "control ini ial" trebuie s fie
în eles ca "primul control periodic" dup agrementul final al unei
noi butelii de acetilen
773
EN 1803:2002 (f anexa Butelii de gaz transportabile - Controale i încerc ri periodice ale Pân la noi ordine
B) buteliilor de gaz sudate din o el carbon
EN ISO 11623: 2002 (f Butelii de gaz transportabile - Controale i încerc ri periodice ale Pân la noi ordine
buteliilor de gaz din material compozit
clauza 4)
EN 14189:2003 Butelii de gaz transportabile - Control i mentenan a robinetelor Pân la 31 decembrie
buteliilor în timpul controlului periodic al buteliilor de gaz 2014
Butelii pentru gaz transportabile - Controlul i mentenan a Obligatoriu începând
EN ISO 22434:2012
robine ilor de butelie (ISO 22434:2006) cu 1 ianuarie 2015
EN 14876:2007 Butelii de gaz transportabile - Controale i încerc ri periodice ale Pân la noi ordine
butoaielor de presiune sudate din o el
EN 14912:2005 Echipamente pentru GPL i accesoriile lor - Control i între inere a Pân la noi ordine
robinetelor buteliilor GPL în timpul controlului periodic al buteliilor
EN 1440:2008 +A1:2012 Echipamente i accesorii GPL - Inspec ii periodice ale buteliilor Obligatoriu începând
(cu excep ia anexelor G i pentru GPL transportabile i reînc rcabile cu 1 ianuarie 2015
H)
6.2.5
Prescrip iile aplicabile recipientelor de presiune "non UN", care nu sunt proiectate, fabricate i probate
Pentru a ine cont de progresele tiin ifice i tehnice, sau atunci când nicio norm nu este citat în
6.2.2 sau 6.2.4, sau pentru a trata aspectele specifice neprev zute în normele citate în 6.2.2 sau
6.2.4, autoritatea competent poate recunoa te folosirea unui cod tehnic care s garanteze acela i
nivel de siguran .
Organismul care trebuie s elibereze agrementul de tip mai trebuie s i specifice procedura de
control periodic dac normele citate în referin a din 6.2.2 sau 6.2.4 nu sunt aplicabile sau nu trebuie s
fie aplicate.
Autoritatea competent trebuie s transmit secretariatului OTIF o list cu codurile tehnice pe care ea
le recunoa te. Aceast list trebuie s includ urm toarele informa ii: numele i data codului tehnic,
obiectul codului i informa iile privind modul de procurare al acestora. Secretariatul trebuie s fac
aceast informa ie accesibil publicului pe site-ul s u de Internet.
O norm care a fost adoptat pentru a fi citat în referin într-o edi ie viitoare a RID -ului poate fi
aprobat de c tre autoritatea competent în vederea utiliz rii sale, f a mai fi necesar o notificare a
secretariatului OTIF.
Prescrip iile din 6.2.1, 6.2.3 i urm toarele prescrip ii trebuie, totu i, s fie respectate.
NOTA.
Pentru prezenta sec iune, referirile la normele tehnice în 6.2.1 trebuie s fie
considerate ca referiri la coduri tehnice.
6.2.5.1
Materiale
Urm toarele dispozi ii con in exemple de materiale care pot fi folosite pentru îndeplinirea prescrip iilor
privind materialele din 6.2.1.2:
a)
el din carbon pentru gazele comprimate, lichefiate, lichefiate refrigerate i dizolvate ca i pentru
materiile care nu apar in clasei 2 care sunt citate în tabelul 3 din instruc iunea de ambalare P200 din
4.1.4.1;
b)
aliaj din o el (o eluri speciale), nichel i aliaj din nichel (de exemplu, monel) pentru gazele comprimate,
lichefiate, lichefiate refrigerate i dizolvate ca i pentru materiile care nu apar in clasei 2 care sunt
citate în tabelul 3 din instruc iunea de ambalare P200 din 4.1.4.1;
c)
cupru pentru:
774
i)
gazele de la codurile de clasificare 1A, 1O, 1F i 1TF, a c ror presiune de umplere la o temperatur
adus la 15°C nu dep esc 2 MPa (20 bar);
ii)
gazele de la codul de clasificare 2A ca i cele Nr. ONU: 1033 eter metilic, 1037 clorur de etil, 1063
clorur de metil, 1079 dioxid de sulf, 1085 bromur de vinil, 1086 clorur de vinil i 3300 oxid de
etilen i dioxid de carbon în amestec con inând peste 87% de oxid de etilen ;
iii)
gazele de la codurile de clasificare 3A, 3O i 3F;
d)
aliaj de aluminiu: vezi prescrip ia special 'a' din instruc iunea de ambalare P200 (10) de la 4.1.4.1;
e)
material compozit pentru gazele comprimate, lichefiate, lichefiate refrigerate i dizolvate;
f)
materiale sintetice pentru gazele lichefiate refrigerate; i g) sticl pentru gazele lichefiate refrigerate de
la codul de clasificare 3A, cu excep ia Nr. ONU 2187 dioxid de carbon, lichid, refrigerat sau amestecuri
care le con in i pentru gazele de la codul de clasificare 3O.
6.2.5.2
(rezervat)
6.2.5.3
Butelii, tuburi, butoaie de presiune i cadre de butelii metalice
Tensiunea metalului în punctul cel mai solicitat al recipientului de presiune sub presiunea de prob nu
trebuie s dep easc 77% din minimul garantat al limitei de elasticitate aparente (Re).
Prin 'limita de elasticitate aparent ' se în elege tensiunea care a produs o alungire permanent de
20/00 (adic 0,2%) sau, pentru o eluri austenitice, de 1% din lungimea dintre reperele epruvetei.
NOTA
. Pentru table, axa epruvetei de trac iune este perpendicular pe direc ia de
laminare. Alungirea la rupere este m surat prin intermediul epruvetelor cu
sec iune circular la care distan a între repere 'l' este egal cu de cinci ori
diametrul 'd' (l = 5d); în caz de utilizare a epruvetelor cu sec iune
rectangular , distan a între repere 'l' trebuie s fie calculat prin formula:
____
l = 5,65 \/ F0
unde F0 este sec iunea primitiv a epruvetei.
Recipientele de presiune i dispozitivele lor de închidere trebuie s fie fabricate din materiale
corespunz toare care s reziste la ruperi fragile i la fisurare prin coroziune sub tensiune între -20°C
i +50°C.
Sudurile trebuie s fie executate cu competen i s ofere siguran maxim .

6.2.5.4
Dispozi ii adi ionale privind recipientele de presiune din aliaje de aluminiu pentru gaze comprimate,
lichefiate, gaze dizolvate i gaze necomprimate supuse prescrip iilor speciale (e antioane de gaze),
precum i alte obiecte care con in un gaz sub presiune cu excep ia generatoarelor de aerosoli i a
recipientelor de capacitate mic ce con in gaze (cartu e de gaze)
6.2.5.4.1
Materialele recipientelor de presiune din aliaj de aluminiu care sunt admise trebuie s îndeplineasc
urm toarele cerin e:
A B C D
Rezisten a la rupere prin 49 la 186 196 la 372 196 la 372 343 la 490
trac iune Rm în MPa (= N/mm2)
775
Limita de elasticitate aparent , 10 la 167 59 la 314 137 la 334 206 la 412
Re, în MPa (= N/mm2)
(deforma ia permanent lambda
= 0,2%)
Alungirea permanent la rupere 12 la 40 12 la 30 12 la 30 11 la 16
(l = 5d) în %
Încercarea la încovoiere n = 5 (Rm n = 6 (Rm n = 6 (Rm n = 7 (Rm
(diametrul mandrinei d = nxe, e <= 98) n = 6 <= 325) n = <= 325) n = <= 392) n =
fiind grosimea epruvetei) (Rm > 98) 7 (Rm > 7 (Rm > 8 (Rm > 392
325) 325)
Num rul seriei Asocia iei de 1000 5000 6000 2000
Aluminiuâ)
â) A se vedea Aluminium Standards and Data, edi ia a 5-a, ianuarie 1976, publicat de Aluminium
Asociation, 750, 3 Avenue New York.
Propriet ile reale vor depinde de compozi ia aliajului considerat precum i de tratamentul final al
recipientului de presiune, dar independent de aliajul folosit, grosimea recipientului de presiune se va
calcula cu ajutorul uneia din formulele urm toare:
P(MPa)D P(bar)D
e = |||||||||||||| sau e = |||||||||||||||
2R(e) 20R(e)
||||| + P(MPa) |||||| + P(bar)
1,30 1,30
unde:
e = grosimea minim a peretelui recipientului de presiune, în mm;
P(MPa) = presiunea de prob , în MPa
P(bar) = presiunea de prob , în bar;
D = diametrul exterior nominal al recipientului de presiune, în mm; i

2
R(e) = limita de elasticitate minim garantat cu 0,2% alungire permanent , în MPa (N/mm ).
În plus, valoarea limitei de elasticitate minim garantat (Re) care intervine în formul nu trebuie în
nici un caz s fie mai mare de 0,85 ori decât valoarea minim garantat a rezisten ei la rupere prin
trac iune (Rm), indiferent de aliajul folosit.
NOTA
1.
Caracteristicile de mai sus se bazeaz pe rezultatele ob inute pân în prezent cu urm toarele
materiale utilizate pentru recipientele de presiune:
coloana A: aluminiu nealiat cu titru de 99,5%;
coloana B: aliaje de aluminiu i de magneziu;
coloana C: aliaje de aluminiu, de siliciu i de magneziu: de exemplu ISO/R 209-Al-Si-Mg (Aluminium

Association 6351);
coloana D: aliaje de aluminiu, cupru i magneziu.

2.
776
Alungirea permanent la rupere se m soar cu ajutorul epruvetelor cu sec iune circular , a c ror
distan între repere 'l' este egal cu de cinci ori diametrul 'd' (l = 5d); în cazul utiliz rii epruvetelor cu
sec iune rectangular , distan a între repere 'l' trebuie s fie calculat cu formula:
____
l = 5,65 \/ F0
în care F0 reprezint sec iunea ini ial a epruvetei;

3.
a)
Încercarea la încovoiere (a se vedea schema) va fi realizat pe e antioane ob inute t ind în dou p i
egale de l ime 3e, dar care nu trebuie s fie mai mici de 25 mm, un tronson inelar prelevat din butelii.
antioanele vor trebui s fie prelucrate numai pe margini;
b)
Încercarea la încovoiere trebuie s fie executat între o mandrin de diametru (d) i dou suporturi
circulare separate printr-o distan de (d+3e). În cursul încerc rii, fe ele interioare trebuie s fie la o
distan care s nu dep easc diametrul mandrinei;
c)
antionul nu va trebui s prezinte fisuri când va fi pliat spre interior pe mandrin , în timp ce distan a
dintre fe ele interioare nu va dep i diametrul mandrinei;
d)
Raportul (n) dintre diametrul mandrinei i grosimea e antionului va trebui s fie conform cu valorile
indicate în tabel.
IMAGINE
Încercarea la încovoiere
6.2.5.4.2
O valoare minim de alungire mai redus este admisibil , cu condi ia ca o încercare suplimentar
aprobat de autoritatea competent a rii în care sunt fabricate recipientele de presiune s
demonstreze c siguran a transportului este asigurat în acelea i condi ii ca pentru recipientele de
presiune construite potrivit valorilor din tabelul de la 6.2.5.4.1 (a se vedea i norma EN 1975:1999 +
A1:2003).
6.2.5.4.3
Grosimea peretelui recipientelor de presiune, în partea cea mai sub ire, trebuie s fie urm toarea:
-
când diametrul recipientului de presiune este mai mic de 50 mm: cel pu in 1,5 mm,
-
când diametrul recipientului de presiune este de 50 mm pân la 150 mm: cel pu in 2 mm,
-
când diametrul recipientului de presiune este mai mare de 150 mm: cel pu in 3 mm.
6.2.5.4.4
Fundurile recipientelor de presiune trebuie s aib o sec iune semicircular , în elips sau în curb
mâner de co ; ele vor trebui s prezinte aceea i siguran ca i corpul recipientului de presiune.
6.2.5.5
Recipientele de presiune din materiale compozite
777
Pentru butelii, tuburi, butoaie de presiune i cadre de butelii din materiale compozite, construc ia
trebuie s fie realizat de a a natur încât raportul minim între presiunea de spargere i presiunea de
prob s fie:
-
1,67 la recipientele de presiune fretate;
-
2,00 la recipientele de presiune bobinate.
6.2.5.6
Recipiente criogenice închise
Prescrip iile urm toare sunt aplicabile la construc ia recipientelor criogenice închise destinate
transportului de gaze lichefiate refrigerate.
6.2.5.6.1
Atunci când se utilizeaz materiale nemetalice, acestea trebuie s reziste la rupere fragil la cea mai
joas temperatur de exploatare a recipientului de presiune i a p ilor sale componente.
6.2.5.6.2
Dispozitivele de decompresiune trebuie s fie construite astfel încât s func ioneze perfect, chiar la
temperatura cea mai joas de exploatare. Siguran a func ion rii lor la aceast temperatur trebuie s
fie stabilit i controlat prin încerc ri pe fiecare dispozitiv sau pe un e antion de dispozitive cu acela i
tip de construc ie.
6.2.5.6.3
Orificiile de deschidere i dispozitivele de decompresiune ale recipientelor de presiune trebuie s fie
concepute astfel încât s împiedice lichidul s neasc în afar .
6.2.6
Prescrip ii generale aplicabile generatoarelor de aerosoli, recipientelor de capacitate mic ce con in
gaze (cartu e de gaze) i cartu elor pentru pile de combustie con inând un gaz lichefiat inflamabil
6.2.6.1
Proiectare i construc ie
6.2.6.1.1
Generatoarele de aerosoli (Nr. ONU 1950 aerosoli) care nu con in decât un gaz sau un amestec de
gaze i Nr. ONU 2037 recipiente de capacitate mic , care con in gaze (cartu e de gaze), trebuie s fie
construite din metal. Aceast prescrip ie nu se aplic generatoarelor de aerosoli i recipientelor de
capacitate mic care con in gaze (cartu e de gaze) cu o capacitate maxim de 100 ml pentru Nr. ONU
1011 butan. Celelalte generatoare de aerosoli (Nr. ONU 1950 aerosoli) trebuie s fie construite din
metal, din material sintetic sau din sticl . Recipientele din metal al c ror diametru exterior este egal
sau mai mare de 40 mm trebuie s aib un fund concav;
6.2.6.1.2
Capacitatea recipientelor din metal nu trebuie s dep easc 1000 ml; cea a recipientelor din
materiale sintetice sau din sticl , 500 ml;
6.2.6.1.3
Fiecare model de recipient (generator de aerosoli sau cartu ) trebuie s îndeplineasc , înainte de
punerea sa în exploatare, proba de presiune hidraulic efectuat conform 6.2.6.2.
6.2.6.1.4
Dispozitivele de detent i dispozitivele de dispersie a generatoarelor de aerosoli (Nr. ONU 1950
aerosoli) i valvele recipientelor de capacitate mic , care con in gaz (cartu e de gaze) de la Nr. ONU
2037 trebuie s garanteze închiderea etan a recipientelor i s fie protejate contra oric rei
deschideri intempestive. Valvele i dispozitivele de dispersie care nu se închid decât la o presiune
inferioar nu sunt admise.
6.2.6.1.5
Presiunea interioar la 50°C nu trebuie s dep easc nici dou treimi din presiunea de prob , nici
1,32 MPa (13,2 bar). Generatoarele de aerosoli i recipientele de capacitate mic care con in gaze
(cartu e de gaze) trebuie s fie umplute astfel încât la 50°C faza lichid s nu ocupe mai mult de 95%
din capacitatea lor.
6.2.6.2
Proba de presiune hidraulic
6.2.6.2.1
Presiunea interioar de aplicat (presiunea de prob ) trebuie s fie de 1,5 ori presiunea intern la
50°C, cu o valoare minim de 1 MPa (10 bar);
6.2.6.2.2
778
Probele de presiune hidraulic sunt executate pe cel pu in cinci recipiente din fiecare model de
recipient:
a)
pân la presiunea de prob fixat , nicio scurgere i nicio deforma ie permanent vizibil nu trebuie s
se produc ; i
b)
pân la apari ia unei pierderi sau pân la explozie; dac exist un fund concav, acesta trebuie mai
întâi s se încovoaie, iar recipientul nu trebuie s i piard etan eitatea sau s se sparg , decât
începând cu o presiune de 1,2 ori presiunea de prob .
6.2.6.3
6.2.6.3.1
Recipiente de capacitate mic con inând gaz (cartu e cu gaz) i cartu e pentru pile de combustie care
con in un gaz lichefiat inflamabil
6.2.6.3.1.1
Fiecare recipient sau cartu pentru pila de combustie trebuie s îndeplineasc o prob de etan eitate
într-un bazin de ap cald .
6.2.6.3.1.2
Temperatura bazinului i durata probei sunt alese astfel încât presiunea interioar a fiec rui recipient
sau cartu pentru pile de combustie s ating cel pu in 90% din cea care ar fi atins la 55°C. Totu i,
dac con inutul este sensibil la c ldur sau dac recipientele sau cartu ele pentru pile de combustie
sunt din material plastic care se înmoaie la temperatura acestei probe, temperatura bazinului trebuie
fie cuprins între 20°C i 30°C. Un recipient sau un cartu pentru pile de combustie din 2000 va
trebui, în plus, s fie supus la proba la 55°C.
6.2.6.3.1.3
Nu trebuie s se produc nicio scurgere i nicio deforma ie permanent a recipientului sau al
cartu ului pentru pile de combustie; dac acesta nu este decât un recipient sau un cartu pentru pile
de combustie confec ionat din material plastic, el se poate deforma prin înmuiere, cu condi ia ca s nu
aib scurgeri.
6.2.6.3.2
Generatoare de aerosoli
Fiecare generator de aerosoli folosit trebuie supus unei probe executate într-un bazin cu ap cald
sau, ca alternativ , într-un bazin de ap aprobat.
6.2.6.3.2.1
Proba în bazin de ap cald
6.2.6.3.2.1.1
Temperatura bazinului cu ap i durata probei trebuie s fie astfel încât presiunea interioar s ating
valoarea pe care ea ar avea-o la 55°C (50°C dac faza lichid nu ocup mai mult de 95% din
con inutul generatorului de aerosoli la 50°C). Totu i dac con inutul este sensibil la c ldur sau dac
generatoarele de aerosoli sunt din material plastic, care se înmoaie la temperatura acestei probe,
temperatura b ii trebuie s fie cuprins între 20°C i 30°C, iar generatorul de aerosoli din 2000 va
trebui, în plus, s fie supus unei probe cu o temperatur superioar .
6.2.6.3.2.1.2
Nu trebuie s se produc nicio scurgere sau deforma ie permanent a unui generator de aerosoli,
dac acesta nu este decât un generator de aerosoli confec ionat din material plastic, el se poate
deforma prin înmuiere, cu condi ia s nu aib scurgere.
6.2.6.3.2.2
Metode alternative
Metodele alternative care asigur un grad de siguran echivalent, pot fi folosite cu acordul autorit ii
competente, cu condi ia ca prescrip iile de la 6.2.6.3.2.2.1, 6.2.6.3.2.2.2 i 6.2.6.3.2.2.3 s fie
îndeplinite.
6.2.6.3.2.2.1
Sistemul de calitate
Persoanele care asigur umplerea generatoarelor de aerosoli precum i fabrican ii de componente

trebuie s dispun de un sistem de calitate. Sistemul de calitate prevede aplicarea procedurilor care
garanteaz c toate generatoarele de aerosoli care curg sau care sunt deformate sunt eliminate i nu
sunt prezentate la transport.
779
Sistemul de calitate trebuie s cuprind :
a)
O descriere a structurii organiza ionale i a responsabilit ilor;
b)
Instruc iile care vor fi utilizate pentru controlul i probele adecvate, controlul calit ii, asigurarea calit ii
i derularea opera iilor;
c)
Notele evalu rii calit ii, precum procesele-verbale de control, datele probei, datele etalon rii i
certificatele;
d)
Verificarea de c tre direc ie a eficien ei sistemului calit ii;
e)
O procedur de control al documentelor i revizia lor;
f)
Un mijloc de control al generatoarelor de aerosoli neconforme;
g)
Programe de formare i proceduri de calificare destinate personalului adecvat;
h)
Proceduri care s garanteze c produsul finit nu este stricat.
Un audit ini ial, precum i auditurile periodice trebuie s fie efectuate pentru îndeplinirea cerin elor
autorit ii competente. Aceste audituri trebuie s asigure c sistemul agreat este i r mâne
satisf tor i eficace. Orice modificare care se va aduce sistemului agreat trebuie s fie în prealabil
notificat autorit ii competente.
6.2.6.3.2.2.2
Probe de presiune i de etan eitate la care trebuie s se supun generatoarele de aerosoli înaintea
umplerii
Fiecare generator de aerosoli gol trebuie supus unei presiuni egale sau mai mare decât presiunii
maxime prev zut la 55°C (50°C, dac lichidul nu ocup mai mult de 95% din con inutul recipientului
la 50°C) în generatoarele de aerosoli umplute. Aceast presiune de prob trebuie s fie cel pu in
egal cu dou treimi din presiunea de calcul a generatorului de aerosoli. În caz de detec ie a unui
nivel de scurgere egal sau mai mare de 3,3 x 10-2 mbar l s-1 la presiunea de prob , orice deformare
sau orice alt defect, generatorul de aerosoli în cauz trebuie eliminat.
6.2.6.3.2.2.3
Proba generatoarelor de aerosoli dup umplere
Înainte de a proceda la umplere, personalul verific dac dispozitivul de sertizare este reglat conform
modelului aprobat i dac propulsorul folosit este ca cel specificat.
Fiecare generator de aerosoli umplut trebuie s fie cânt rit i supus unei probe de etan eitate.
Materialul de detectare a scurgerilor utilizat trebuie s fie suficient de sensibil pentru a detecta o nivel
de scurgere egal mai mare de 2,0 x 10-3 mbar l s-1 la 20°C.
Trebuie eliminat orice generator de aerosoli umplut la care a fost detectat o scurgere, o deformare sau
un surplus de mas .
6.2.6.3.3
Cu acordul autorit ii competente, aerosolii i recipientele de mic capacitate nu se supun celor
prev zute în 6.2.6.3.1 i 6.2.6.3.2 dac trebuie s fie sterile, dar pot fi alterate prin proba b ii în ap i
cu condi ia ca:
a)
con in un gaz neinflamabil i
i)
con in alte substan e care compun produsele farmaceutice de folosin medical , veterinar sau
asem toare; sau
ii)
con in alte substan e care sunt utilizate în procedeul de fabrica ie a produselor farmaceutice; sau
iii)
sunt de folosin medical , veterinar sau asem toare;
780
b)
celelalte metode de detectare a scurgerilor i de m surare a rezisten ei la presiune utilizate de
fabricant, precum detectarea heliului i executarea probei în baia de ap pe un e antion statistic de
loturi de produc ie de cel pu in 1 din 2000, permit ob inerea unui nivel de siguran echivalent; i
c)
pentru produsele farmaceutice conform a) i) i iii) de mai sus, s fie fabricate sub autoritatea unei
administra ii medicale na ionale. Dac acest lucru este cerut de autoritatea competent , trebuie s fie
urmate principiile de bun practic de fabrica ie stabilite de Organiza ia mondial a s ii (OMS)7).
6.2.6.4
Referin e la norme
Se consider îndeplinite în sensul prescrip iilor 6.2.4, dac sunt aplicate urm toarele norme:
-
pentru generatoarele de aerosoli (Nr. ONU 1950 aerosoli): Anexa Directivei 75/324/CEE8) a
Consiliului, a a cum a fost modificat i aplicabil la data de fabrica ie;
-
pentru recipientele de capacitate mic , care con in gaze (cartu e de gaze) de la Nr. ONU 2037, care
con in gaze de la Nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase în amestec lichefiat: EN 417:2012 Cartu e
metalice pentru gaz petrolier lichefiat, nereînc rcabile, cu sau f valv , destinate s alimenteze
aparatele portabile - Construc ie, control, încerc ri i marcaj.
7)
Publica ia OMS intitulat "Asigurarea calit ii produselor farmaceutice. Culegere

de directive i alte documente. Volumul 2: Bune practici de fabrica ie i
inspec ie".
8
)
Directiva 75/324/CEE a Consiliului Uniunii Europene din 20 mai 1975 privind
armonizarea legisla iilor Statelor membre (UE) referitoare la generatoare de
aerosoli, publicat în J. Of. a CE Nr. L 147 din 9.06.1975.
CAPITOLUL 6.3.
Prescrip ii privind construc ia ambalajelor pentru materiile infec ioase (Categoria A)

din clasa 6.2 i probele la care acestea trebuie s fie supuse
NOTA
. Prescrip iile prezentului capitol nu se aplic ambalajelor utilizate pentru
transportul materiilor din clasa 6.2 conform instruc iunii de ambalare P621 de la
4.1.4.1.
6.3.1
Generalit i
6.3.1.1
Prezentul articol se aplic ambalajelor pentru transportul materiilor infec ioase din categoria A.
6.3.2
Prescrip ii privind ambalajele
6.3.2.1
Prescrip iile enun ate în prezenta sec iune se bazeaz pe ambalajele folosite în acest moment, a a
cum sunt ele definite la 6.1.4. Pentru a ine cont de progresul tiin ific i tehnic, se admite folosirea
ambalajelor ale c ror specifica ii difer de cele definite în prezentul capitol, cu condi ia ca s aib
aceea i eficacitate, s fie acceptabile pentru autoritatea competent i s satisfac probele descrise la
6.3.5. Metode de prob altele decât cele descrise în RID sunt admise numai dac acestea sunt
echivalente i recunoscute de autoritatea competent .
6.3.2.2
Ambalajele trebuie s fie fabricate i probate conform unui program de asigurare a calit ii considerat
satisf tor de c tre autoritatea competent , astfel încât s se asigure c fiecare ambalaj r spunde
prescrip iilor din prezentul capitol.
NOTA
. Norma ISO 16106:2006 'Ambalaj - Ambalaj de transport pentru m rfuri periculoase
- Ambalaj pentru m rfuri periculoase, recipiente mari pentru vrac (GRV) i
ambalaje mari - Directive pentru aplicarea normei ISO 9001' furnizeaz directive
satisf toare în ceea ce prive te procedurile de urmat.
781
6.3.2.3
urmat, ca i o descriere a tipurilor i dimensiunilor dispozitivelor de închidere (inclusiv garniturile
necesare), precum i a celorlalte componente necesare pentru a asigura c acele colete prezentate
pentru transport pot suporta cu succes probele de performan aplicabile din prezentul capitol.
6.3.3
Cod care desemneaz tipul de ambalaj
6.3.3.1
Codurile tipurilor de ambalaj sunt enumerate la 6.1.2.7.
6.3.3.2
Codul de ambalaj poate fi urmat de literele 'U' sau 'W'. Litera 'U' desemneaz un ambalaj special
conform cu prescrip iile de la 6.3.5.1.6. Litera 'W' indic faptul c ambalajul a fost fabricat, de i este de
acela i tip ca cel desemnat de cod, conform unei specifica ii diferite de cea indicat la 6.1.4, dar este
considerat ca fiind echivalent ca sens cu cele prev zute în 6.3.2.1.
6.3.4
Marcajul
NOTA
1.
Marca pe ambalaj indic faptul c el corespunde unui model tip care a fost supus încerc rilor cu
succes i c este conform cu prescrip iile din prezentul capitol, cele care trateaz fabrica ie, dar nu i
despre folosirea ambalajului.
2.
Marca este destinat facilit rii sarcinii fabricantului de ambalaje, a recondi ion rilor, a utilizatorilor de
ambalaje, a transportatorilor i a autorit ilor de reglementare.
3.
Marca nu d mereu detalii complete, de exemplu despre nivelurile de probe i s-ar putea s fie
necesar s se ia în considerare i aceste aspecte printr-un certificat de prob , prin procese verbale
sau printr-un registru de ambalaje privind respectarea probelor.
6.3.4.1
Orice ambalaj destinat utiliz rii conform RID trebuie s aib m rci durabile, lizibile i plasate într-un loc
i cu o m rime în a a m sur încât s fie u or vizibile în raport cu ambalajul. Pentru coletele care au o
mas brut de peste 30 kg, m rcile sau reproducere a acestora trebuie s figureze deasupra sau pe
partea lateral a ambalajului. Literele, cifrele i simbolurile trebuie s aib cel pu in 12 mm în ime, cu
excep ia ambalajelor de 30 litri sau 30 kg sau mai pu in, unde în imea lor trebuie s fie de cel pu in 6
mm, ca i pentru ambalajele de 5 litri sau 5 kg sau mai pu in, unde trebuie s aib dimensiuni
adecvate.
6.3.4.2
Un ambalaj care îndepline te prescrip iile prezentei sec iuni i cele ale sec iunii 6.3.5 trebuie, conform
deciziei autorit ii competente, s fie prev zut cu urm toarele marcaje:
a)
simbolul ONU pentru ambalaje: IMAGINE. Acest simbol nu trebuie s fie utilizat decât pentru a
certifica faptul c un ambalaj, o cistern mobil sau un CGEM îndepline te prescrip iile aplicabile de la
capitolele 6.1, 6.2, 6.3, 6.5, 6.6. sau 6.71);
1
Acest simbol este, de asemenea, utilizat pentru a certifica faptul c aceste

containere pentru vrac flexibile autorizate pentru alte moduri de transport
îndeplinesc prescrip iile Capitolului 6.8 al Regulamentului Tip al ONU.
b)
codul care indic tipul de ambalaj conform prescrip iilor de la 6.1.2;
c)
men iunea 'CLASA 6.2';
d)
ultimele dou cifre ale anului de fabrica ie al ambalajului;
e)
numele statului care autorizeaz atribuirea marcajului, indicat printr-un semn distinctiv prev zut pentru
automobile în traficul interna ional2);
f)
numele fabricantului sau un alt marcaj de identificare a ambalajului specificat de c tre autoritatea
competent , i
782
g)
pentru ambalajele care corespund prescrip iilor de la 6.3.5.1.6, litera 'U', inserat imediat dup
men iunea de la alineatul b) de mai sus.
6.3.4.3
rcile trebuie s fie aplicate în ordinea alineatelor de la a) la g) de la 6.3.4.2; fiecare element al
rcilor cerute de aceste alineate trebuie s fie separat în mod clar, de exemplu printr-o linie oblic
sau printr-un spa iu gol, pentru o mai bun identificare. Pentru exemplificare, vezi la 6.3.4.4 de mai
jos.
Marcajele adi ionale autorizate eventual de c tre o autoritate competent nu trebuie s împiedice
identificarea corect a p ilor m rcii prescris la 6.3.4.1.
6.3.4.4
Exemplu de marcaj:
~IMAGINE~ 4G/CLASA 6.2/06 6.3.4.2 a), b), c) i d)

S/SP-9989-ERIKSSON 6.3.4.2 e) i f)
6.3.5
Prescrip ii privind probele pentru ambalaje
6.3.5.1
Aplicabilitate i periodicitate a probelor
6.3.5.1.1
Modelul tip al fiec rui ambalaj trebuie s fie supus probelor indicate în prezenta sec iune urmând
procedurile fixate de c tre autoritatea competent care autorizeaz atribu ia m rcii i trebuie s fie
agreat de c tre aceast autoritate competent .
6.3.5.1.2
Înainte ca un ambalaj s fie utilizat, modelul tip al acestui ambalaj trebuie s treac cu succes probele
prescrise în capitolul prezent. Modelul tip al ambalajului este determinat prin proiectarea,
dimensiunea, materialul utilizat i grosimea lui, modul de construc ie i limit ri, dar poate de
asemenea s includ i diferite tratamente de suprafa . El mai cuprinde i ambalaje care nu difer de
modelul tip decât prin în imea lor nominal redus .
6.3.5.1.3
Probele trebuie s fie repetate pe e antioane de produc ie la intervale fixate de autoritatea
competent .
6.3.5.1.4
Probele trebuie de asemenea s fie repetate dup fiecare modificare care afecteaz proiectarea,
materialul sau modul de construc ie al unui ambalaj.
6.3.5.1.5
Autoritatea competent poate permite supunerea la prob selectiv a ambalajelor care nu difer decât
în foarte pu ine locuri al unui modelul tip deja încercat, de exemplu, ambalaje mai mici sau cu o mas
net mai mic de recipiente primare, sau mai mult ambalaje cum ar fi butoaie i l zi care au
dimensiuni exterioare pu in mai mici.
6.3.5.1.6
Recipientele primare de toate tipurile pot fi asamblate într-un ambalaj secundar i transportate f a fi
supuse la probe în ambalajului exterior rigid, în urm toarele condi ii:
a)
ambalajul exterior rigid trebuie s fi suportat cu bine probele prev zute la 6.3.5.2.2, cu recipiente
primare fragile (de exemplu sticl );
b)
masa brut combinat total a recipientelor primare nu trebuie s dep easc jum tate din masa
brut a recipientelor primare folosite pentru probele de c dere indicate la alineatul a) de mai sus;
c)
grosimea materialului de umplere dintre recipientele primare ele însele i dintre acestea i exteriorul
ambalajului secundar nu trebuie s fie mai mic decât grosimile corespunz toare din ambalajul care a
fost supus la probele ini iale; în cazul în care un singur recipient primar a fost folosit în proba ini ial ,
grosimea materialului de umplere dintre recipientele primare nu trebuie s fie mai mic decât
grosimea materialului de umplere dintre exteriorul ambalajului secundar i recipientul primar din proba
783
ini ial . Dac se folosesc recipiente primare fie în num r mai mic, fie de dimensiuni mai mici, prin
raportare la condi iile la proba de c dere, trebuie s se foloseasc un material de umplere suplimentar
pentru acoperirea spa iilor goale;
d)
ambalajul exterior rigid trebuie s fi suportat bine proba de stivuire prev zut la 6.1.5.6 în stare goal .
Masa total a coletelor identice trebuie s fie în func ie de masa combinat a ambalajelor folosite în
proba de c dere de la alineatul a) de mai sus;
e)
recipientele primare care con in lichide trebuie s fie înconjurate cu o cantitate suficient de material
absorbant pentru a absorbi tot lichidului con inut în recipientele primare;
f)
dac ambalajele exterioare rigide trebuie s con in recipiente primare pentru lichide i ele nu sunt
etan e la lichide i dac trebuie s con in recipiente primare pentru materii solide iar ele nu sunt
etan e la materii pulverulente, ele trebuie s se fie echipate cu un dispozitiv care s împiedice orice
sc pare de materii lichide sau solide în caz de scurgere, sub forma unei dubluri etan e, a unui sac de
material plastic sau a oric rui alt mijloc la fel de eficace;
g)
în afar de m rcile prescrise în alineatele de la 6.3.4.2 a) pân la f), ambalajele trebuie marcate
conform prescrip iilor din alineatul 6.3.4.2 g).
6.3.5.1.7
Autoritatea competent poate s cear proba în orice moment, prin executarea probelor indicate în
prezenta sec iune, c ambalajele produse în serie îndeplinesc probele care trebuie trecute de c tre
modelul tip.
6.3.5.1.8
Mai multe probe pot fi executate pe acela i e antion, cu condi ia ca valabilitatea rezultatelor probelor
nu fie afectat i ca autoritatea competent s i fi dat acordul.
6.3.5.2
Preg tirea ambalajelor pentru probe
6.3.5.2.1
Trebuie s se preg teasc e antioane din fiecare ambalaj la fel ca pentru transport, dac este vorba
de o materie infec ioas lichid sau solid , ea trebuie înlocuit cu ap sau, atunci când este
specificat o condi ionare la -18°C, printr-un amestec ap /antigel. Fiecare recipient primar trebuie s
fie umplut la cel pu in 98% din capacitatea sa.
NOTA
. Prin 'ap ' se în eleg i solu iile ap /antigel care prezint o densitate
relativ minim de 0,95 pentru probele la -18°C.
6.3.5.2.2
Probe i num r de e antioane prescrise
Probe prescrise pentru tipurile de ambalaj
Tip de ambalajâ) Probe prescrise

Aspersiune Condi ionare dere
Recipient dere Perforare Stivuire
de ap la rece suplimentar
Ambalaj primar 6.3.5.3 6.3.5.4 6.1.5.6
6.3.5.3.6.1 6.3.5.3.6.2 6.3.5.3.6.3
exterior rigid
Material Num r de Num r de Num r de Num r de Num r de Num r de
Altele
plastic antioane antioane antioane antioane antioane antioane
Cutie de X 5 5 10 Prescris 2 Prescris
carton pentru un pentru 3
X 5 0 5 2
antion antioane
Butoi din X 3 3 6 atunci când 2 în timpul
carton ambalajul probei
X 3 0 3 2
trebuie s unui
Cutie din X 0 5 5 con in 2 ambalaj
plastic pada marcat cu
X 0 5 5 2
carbonic litera 'U'
Butoi/canistr X 0 3 3 2 a cum
din plastic este
X 0 3 3 2
prev zut
Cutie din alte X 0 5 5 2 în
materiale 6.3.5.1.6
X 0 0 5 2
784
Butoi/canistr X 0 3 3 2 pentru
din alte dispozi iile
X 0 0 3 2
materiale speciale
â) 'Tip de ambalaj' diferen iaz ambalajele în scopul probelor, în func ie de felul ambalajelor i
caracteristicilor materialelor lor.
NOTA
.
1.
Dac recipientul primar este f cut din cel pu in 2 materiale, materialul cel mai susceptibil de a fi
deteriorat este cel care determin proba adecvat
2.
Materialul ambalajului secundar nu este luat în considerare pentru alegerea probei sau a condi ion rii
pentru prob .
Explica ii privind utilizarea tabelului:
Dac ambalajul supus probei este constituit dintr-o cutie exterioar din carton cu un recipient primar
din plastic, cinci e antioane trebuie s fie supuse unei probe de aspersiune de ap (vezi 6.3.5.3.6.1)
înaintea probei de c dere i cinci altele trebuie s fie condi ionate la -18°C (vezi 6.3.5.3.6.2) înainte de
proba de c dere. Dac ambalajul este destinat con inerii de z pad carbonic , un singur e antion
suplimentar trebuie s suporte cinci încerc ri de c dere, dup condi ionare, conform 6.3.5.3.6.3.
Ambalajele preg tite pentru transport trebuie s fie supuse probelor prescrise la 6.3.5.3 i 6.3.5.4.
Pentru ambalajele exterioare, rubricile din tabel trimit la carton sau la materiale analoge ale c ror
performan e pot s fie modificate rapid prin umiditate; la materialele plastice care risc s devin
fragile la temperatur sc zut , sau la alte materiale cum ar fi metalele, a c ror performan nu este
modificat de umiditate sau temperatur .
6.3.5.3
Prob de c dere
6.3.5.3.1
antioanele trebuie s fie supuse unor probe de c dere liber de la o în ime de 9 m, pe o suprafa
neelastic , orizontal , plan , masiv i rigid conform prescrip iilor de la 6.1.5.3.4.
6.3.5.3.2
Dac au forma unei cutii, cinci specimene vor fi probate succesiv în urm toarele orient ri:
a)
cu fundul cutiei pe o suprafa plan ;
b)
cu partea de sus a cutiei pe o suprafa plan ;
c)
cu latura cea mai lung pe o suprafa plan ;
d)
cu latura cea mai scurt pe o suprafa plan ;
e)
pe un col .
6.3.5.3.3
Dac au forma unui butoi, trei specimene vor fi probate succesiv, în urm toarele orient ri:
a)
în diagonal pe marginea superioar , centrul de greutate fiind situat direct deasupra punctului de
impact;
b)
în diagonal pe marginea inferioar ;
c)
cu partea lateral pe o suprafa plan .
6.3.5.3.4
antionul trebuie s fie lansat în orientarea indicat , dar este admis ca impactul s nu se produc în
aceast orientare, din motive de aerodinamic .
785
6.3.5.3.5
Dup seria de încerc ri de c dere aplicat , nu trebuie s se constate nicio sc pare provenind din unul
sau mai multe recipiente primare care trebuie s r mân protejate prin materialul de umplere sau
absorbant din ambalajul secundar.
6.3.5.3.6
Preg tirea special a e antioanelor pentru proba de c dere.
6.3.5.3.6.1
Carton - Proba de aspersiune de ap .
Ambalaje exterioare din carton: E antionul trebuie s fie supus timp de cel pu in o or unei aspersiuni
de ap care simuleaz expunerea la o precipita ie de aproximativ 5 cm. El trebuie în continuare s
treac proba prev zut la 6.3.5.3.1.
6.3.5.3.6.2
Plastic - Condi ionare la rece
Recipiente primare sau ambalaje exterioare din plastic: Temperatura e antionului de prob i a
con inutului s u trebuie s fie redus la -18°C sau mai pu in, timp de cel pu in 24 de ore i într-un
interval de 15 minute dup ie irea din incinta de condi ionare, e antionul trebuie s fie supus probei
descrise la 6.3.5.3.1. Dac e antionul con ine z pad carbonic , durata de condi ionare trebuie
prelungit la 4 ore.
6.3.5.3.6.3
Ambalaje destinate s con in z pad carbonic - proba de c dere suplimentar
Dac ambalajul este destinat s con in z pad carbonic , el trebuie s fie supus unei probe
suplimentare, alta decât cele specificate la 6.3.5.3.1 i, atunci când are loc, la 6.3.5.3.6.1 sau la
6.3.5.3.6.2. Un e antion trebuie s fie depozitat pân când z pada carbonic s-a vaporizat în
întregime, apoi trebuie s fie supus la proba de c dere în pozi ie, una dintre cele descrise la 6.3.5.3.2,
care ar fi cea mai susceptibil s cauzeze deteriorarea ambalajului.
6.3.5.4
Proba de perforare
6.3.5.4.1
Ambalaje cu o mas brut mai mic sau egal cu 7 kg.
antioanele trebuie s fie a ezate pe o suprafa plan i dur . O bar cilindric din o el, cu o mas
de cel pu in 7 kg i un diametru de 38 mm i a c rei extremitate de impact are o raz maxim 6 mm (a
se vedea figura 6.3.5.4.2), trebuie l sat în c dere liber vertical de la în imea de 1 m, m surat de
la extremitatea de impact la suprafa a de impact a e antionului. Un e antion trebuie a ezat pe
suprafa a de baz sa, iar un al doilea e antion perpendicular pe pozi ia folosit pentru primul. În
fiecare caz, bara de o el trebuie l sat s cad pe recipientul(ele) primar(e). În urma fiec rui impact,
se admite perforarea ambalajului secundar cu condi ia s nu se produc scurgeri provenind de la
recipientul(ele) primar(e);
6.3.5.4.2
Ambalaje care au o mas brut mai mare de 7 kg
antioanele trebuie s cad pe extremitatea unei bare cilindrice din o el care trebuie a ezat vertical,
pe o suprafa plan i dur . Bara trebuie s aib diametrul de 38 mm iar la extremitatea superioar ,
raza nu trebuie s dep easc 6 mm (a se vedea figura 6.3.5.4.2). Bara din o el trebuie s se imprime
pe suprafa pe o distan cel pu in egal cu cea existând între centrul recipientului(lor) primar
(primare) i suprafa a exterioar a ambalajului exterior i, în orice caz, pe cel pu in 200 mm. Un
antion trebuie l sat, cu fa a sa superioar orientat în jos, în c dere liber vertical de la în imea
de 1 m m surat de la vârful barei de o el. Un alt e antion trebuie l sat s cad de la aceea i în ime
perpendicular pe pozi ia folosit pentru primul. În fiecare caz, pozi ia ambalajului trebuie astfel aleas
încât bara de o el poate eventual s perforeze recipientul(ele) primar(e). Dup fiecare impact,
perforarea ambalajului secundar este acceptat cu condi ia s nu existe scurgeri provenind din
recipientul(ele) primar(e).
Figura 6.3.5.4.2
786
6.3.5.5
Proces verbal de prob
6.3.5.5.1
Un proces verbal de prob , con inând cel pu in urm toarele indica ii, trebuie s fie întocmit în scris i
pus la dispozi ia utilizatorilor de ambalaje:
1.
Numele i adresa laboratorului de probe;
2.
3.
Num rul de identificare unic al procesului verbal de prob ;
4.
Data probei i a procesului verbal de prob ;
5.
Fabricantul de ambalaje;
6.
Descrierea modelului tip de ambalaj (de exemplu dimensiuni, materiale, dispozitive de închidere,
grosimea pere ilor etc.) inclusiv procedeul de fabrica ie (de exemplu mulaj prin suflare) cu eventuale
desene i/sau fotografii;
7.
Capacitatea maxim ;
8.
Con inutului încerc rii;
9.
Descrierea i rezultatele probelor;
10.
Procesul verbal trebuie s fie semnat cu indicarea numelui i calitatea semnatarului.
6.3.5.5.2
Procesul verbal de prob trebuie s stipuleze c ambalajul prezentat pentru transport a fost probat
conform prescrip iilor aplicabile din capitol i c utilizarea altor metode de ambalare sau a altor
elemente de ambalaje pot anula procesul verbal. Un exemplar al procesului verbal de prob trebuie s
fie pus la dispozi ia autorit ii competente.'
CAPITOLUL 6.4
787
Prescrip ii privind construc ia coletelor pentru materiile
din clasa 7, probele la care acestea trebuie s fie supuse,
agrementul lor i agrementul acestor materii
6.4.1.
(rezervat)
6.4.2.
6.4.2.1.
Coletul trebuie s fie astfel conceput, încât s poat fi transportat u or i în deplin securitate, inând
cont de masa sa, de volumul s u i de forma sa. În plus, coletul trebuie s fie astfel conceput încât s
poat fi ancorat (arimat) corespunz tor în i pe vagon, în timpul transportului.
6.4.2.2.
Modelul trebuie s fie astfel conceput încât nici o pies de ridicare de pe colet s nu se rup la
utilizarea prev zut i, ca, în caz de rupere, coletul s continue s îndeplineasc celelalte prescrip ii
din RID. În calcule, trebuie s fie introdu i coeficien i de siguran , corespunz tori pentru a se ine
cont de eventualitatea ridic rii "prin smulgere".
6.4.2.3.
Piesele de ridicare i toate celelalte dispozitive de pe suprafa a extern a coletului, care ar putea fi
utilizate pentru ridicare, trebuie s fie astfel realizate încât s fie capabile s suporte masa coletului
conform prescrip iilor enun ate la 6.4.2.2 sau s poat fi îndep rtate sau s fie f cute inoperante pe
6.4.2.4.
În m sura în care este posibil, ambalajul trebuie s fie astfel conceput i finisat încât suprafe ele
exterioare s nu prezinte nici un fel de proeminen e i s fie u or de decontaminat.
6.4.2.5.
Pe cât posibil, exteriorul coletului trebuie s fie conceput astfel încât s previn colectarea i re inerea
apei la suprafa .
6.4.2.6.
Orice dispozitive ad ugate coletului în timpul transportului i care nu fac parte integrant din colet
trebuie s nu mic oreze gradul de securitate al acestuia.
6.4.2.7.
Coletele trebuie s reziste efectelor unei accelera ii, vibra ii sau rezonan e susceptibile a se produce în
condi ii normale de transport, f reducerea eficacit ii dispozitivelor de închidere ale diferitelor
componente, sau a integrit ii coletului în ansamblu s u. În particular, piuli ele, buloanele i celelalte
piese de fixare trebuie s fie astfel realizate încât s previn sl birea sau desfacerea inopinat , chiar
i dup utiliz ri repetate.
6.4.2.8.
Materialele ambalajului i componentele lor structurale trebuie s fie compatibile din punct de vedere
fizic i chimic între ele, precum i cu con inutul radioactiv. Trebuie s se in cont i de
comportamentul acestora sub ac iunea radia iilor.
6.4.2.9.
Toate vanele, prin care con inutul radioactiv ar putea sc pa în exterior, trebuie s fie protejate contra
oric rei manipul ri neautorizate.
6.4.2.10.
La concep ia coletului, trebuie s fie luate în considerare temperaturile i presiunile mediului ambiant
care sunt probabile în condi ii normale de transport.
6.4.2.11.
În ceea ce prive te materiile radioactive având alte propriet i periculoase, modelul coletului trebuie s
in cont de aceste propriet i (a se vedea 2.1.3.5.3 i 4.1.9.1.5).
6.4.2.12.
urmat, ca i o descriere a tipurilor i dimensiunilor dispozitivelor de închidere (inclusiv a garniturilor
necesare) i a tuturor celorlalte componente necesare pentru a asigura c toate colete prezentate
pentru transport, pot suporta cu bine probele de performan aplicabile din prezentul capitol.
6.4.3.
(rezervat)
6.4.4.
Prescrip ii privind coletele exceptate
788
Coletele exceptate trebuie s fie astfel concepute pentru a îndeplini prescrip iile enun ate la 6.4.2.
6.4.5.
Prescrip ii privind coletele industriale
6.4.5.1.
Coletele de tip IP-1, IP-2 i IP-3 trebuie s îndeplineasc prescrip iile enun ate la 6.4.2 i 6.4.7.2.
6.4.5.2.
Un colet de tip IP-2 trebuie, dac îndepline te probele enun ate la 6.4.15.4 i 6.4.15.5, s împiedice
urm toarele:
a)
pierderea sau împr tierea con inutului radioactiv; i
b)
O cre tere de peste 20% a intensit ii maxime de radia ie în orice punct de pe suprafa a exterioar a
coletelor.
6.4.5.3.
Un colet de tip IP-3 trebuie s îndeplineasc în totalitate prescrip iile enun ate de la 6.4.7.2 pân la
6.4.7.15.
6.4.5.4.
Prescrip ii alternative pe care trebuie s le îndeplineasc coletele de tip IP-2 i IP-3
6.4.5.4.1.
Coletele pot s fie folosite precum colete de tip IP -2 cu condi ia ca acestea:
a)
corespund prescrip iilor de la 6.4.5.1;
b)
fie concepute pentru a îndeplini prescrip iile capitolului 6.1 pentru grupele de ambalaje I sau II; i
c)
atunci când sunt supuse probelor prescrise la capitolul 6.1 pentru grupele de ambalare I sau II, s
împiedice:
i)
pierderea sau împr tierea con inutului radioactiv;
ii)
coletelor.
6.4.5.4.2.
Cisternele mobile pot fi utilizate drept colete de tip IP-2 sau IP-3 cu condi ia ca acestea:
a)
b)
fie proiectate pentru a îndeplini prescrip iile din capitolul 6.7 i s fie capabile s reziste la o
presiune de prob de 265 kPa; i
c)
fie astfel proiectate încât orice ecran de protec ie suplimentar pus în loc s fie capabil s reziste
solicit rilor statice i dinamice rezultate dintr-o manipulare normal i a condi iilor obi nuite de
transport i s împiedice o cre tere de peste 20% a intensit ii maxime de radia ie în orice punct de pe
suprafa a extern a cisternei mobile.
6.4.5.4.3.
Cisternele, altele decât cisternele mobile, pot fi utilizate de asemenea drept colete de tip IP-2 sau IP-3
pentru transportul materiilor LSA-I i LSA-II în stare lichid i gazoas , conform indica iilor din tabelul
4.1.9.2.4, cu condi ia:
a)
îndeplini prescrip iile de la 6.4.5.1;
b)
fie proiectate pentru a îndeplini prescrip iile capitolului 6.8; i
c)
fie proiectate astfel încât orice ecran de protec ie suplimentar pozi ionat s fie capabil s reziste
tensiunilor statice i dinamice rezultând dintr-o manipulare normal i din condi iile unui transport de
rutin i s împiedice o cre tere de mai mult de 20% a intensit ii maxim de iradiere în toate punctele
suprafe ei externe a cisternelor.
6.4.5.4.4.
Containerele având caracteristicile unei incinte permanente pot fi de asemenea utilizate drept colete
IP-2 sau IP-3, în urm toarele condi ii:
789
a)
con inutul radioactiv s fie constituit numai din materii solide;
b)
corespund prescrip iilor de la 6.4.5.1; i
c)
fie concepute pentru a îndeplini norma ISO 1496:1-1990: "Containere din seria 1 - Specifica ii i
probe - Partea 1: Containere pentru uz general" i amendamentele ulterioare 1:1993, 2:1998, 3:2005,
4:2006, i 5:2006, cu excluderea dimensiunilor i valorilor nominale. Acestea trebuie s fie astfel
concepute încât atunci când sunt supuse probelor descrise în acest document i accelera iilor care
survin pe timpul transporturilor curente s împiedice:
i)
ii)
o cre tere a intensit ii maxime de radia ie de peste 20% în orice punct de pe suprafa a exterioar
containerului.
6.4.5.4.5.
Recipientele mari pentru vrac (GRV/IBC) metalice pot fi utilizate de asemenea precum colete de
tipurile IP-2 sau IP-3 cu condi ia ca acestea:
a)
b)
fie concepute conform prescrip iilor indicate la capitolul 6.5 pentru grupele de ambalare I sau II i
fi fost supuse probelor prescrise de acest capitol, proba de c dere s fi fost realizat cu orientarea
care cauzeaz cele mai multe deterior ri, acestea împiedicând:
i)
ii)
o cre tere a intensit ii maxime de radia ie de peste 20% în orice punct de pe suprafa a exterioar a
recipientului mare pentru vrac.
6.4.6.
Prescrip ii privind coletele care con in hexafluorur de uraniu
6.4.6.1.
Coletele concepute pentru a con ine hexafluorur de uraniu trebuie s corespund prescrip iilor RID
referitoare la propriet ile radioactive i fisionabile ale materiilor. Cu excep ia cazurilor prev zute la
6.4.6.4, hexafluorura de uraniu în cantitate egal sau mai mare de 0,1 Kg trebuie s fie de asemenea
ambalat i transportat conform dispozi iilor normei ISO 7195:2005, intitulat "Energie nuclear -
Ambalaj de hexafluorur de uraniu (UF6) pentru transport", precum i prescrip iilor de la 6.4.6.2 i
6.4.6.3.
6.4.6.2.
Fiecare colet conceput pentru a con ine 0,1 kg sau mai mult de hexafluorur de uraniu trebuie s fie
conceput astfel încât s îndeplineasc urm toarele prescrip ii:
a)
reziste f scurgere i f defecte, a a cum este indicat în documentul ISO 7195:2005, la proba
structural specificat la 6.4.21.5;
b)
reziste f pierdere sau împr tiere de hexafluorur de uraniu la proba de c dere liber
specificat la 6.4.15.4; i
c)
reziste f ruperea înveli ului de izolare etan la proba specificat la 6.4.17.3.
6.4.6.3.
Coletele concepute pentru a con ine 0,1 kg sau mai mult de hexafluorur de uraniu nu trebuie s fie
echipate cu dispozitive de decompresiune.
6.4.6.4.
Sub rezerva unui acord al autorit ii competente, coletele concepute pentru a con ine 0,1 kg sau mai
mult de hexafluorur de uraniu pot fi transportate dac :
a)
coletele sunt concepute conform normelor interna ionale sau na ionale, altele decât norma ISO
7195:2005, cu condi ia ca s fie men inut un nivel de securitate echivalent;
b)
790
coletele sunt concepute pentru a rezista f scurgeri i f defecte inacceptabile la o presiune de
prob mai mic de 2,76 MPa, a a cum este indicat la 6.4.21.5; sau
c)
pentru coletele concepute pentru a con ine 9 000 de kg sau mai mult de hexafluorur de uraniu,
coletele nu satisfac prescrip iile de la 6.4.6.2 c).
Trebuie s fie îndeplinite în orice caz prescrip iile enun ate la 6.4.6.1 pân la 6.4.6.3.
6.4.7.
Prescrip ii privind coletele de tip A
6.4.7.1.
Coletele de tip A trebuie s fie concepute pentru a corespunde prescrip iilor generale de la 6.4.2 i
prescrip iile de la 6.4.7.2 pân la 6.4.7.17.
6.4.7.2.
Cea mai mic dimensiune exterioar a oric rui colet nu trebuie s fie mai mic de 10 cm.
6.4.7.3.
Orice colet trebuie s comporte în exterior un dispozitiv, de exemplu un sigiliu, care s nu se poat
rupe u or i care, dac este intact, dovede te c nu a fost deschis coletul.
6.4.7.4.
Piesele de ancorare ale coletelor, trebuie s fie astfel concepute, încât în condi ii normale i
accidentale de transport, for ele care apar în aceste piese s nu împiedice deloc coletul s
îndeplineasc prescrip iile RID.
6.4.7.5.
La concep ia coletului trebuie s se in cont, pentru componentele ambalajului, de temperaturi
mergând de la -40°C pân la +70°C. O aten ie special trebuie acordat temperaturilor de solidificare
pentru materii lichide i degrad rii poten iale materialelor ambalajului în acest domeniu de
temperaturi.
6.4.7.6.
Modelul i tehnicile de fabrica ie trebuie s fie conforme normelor na ionale sau interna ionale, sau
altor prescrip ii acceptabile pentru autoritatea competent .
6.4.7.7.
Modelul trebuie s cuprind un înveli de izolare etan printr-un dispozitiv înz vorâtor pozitiv care s
nu poat fi deschis involuntar sau din cauza unei presiuni care se exercit din interiorul coletului.
6.4.7.8.
Materiile radioactive sub form special pot fi considerate ca o component a înveli ului de izolare.
6.4.7.9.
Dac înveli ul de izolare etan constituie un element separat al coletului, acesta trebuie s poat fi
închis ermetic printr-un dispozitiv de înz vorâre pozitiv independent de orice alt parte a ambalajului.
6.4.7.10.
La concep ia componentelor înveli ului de izolare etan , trebuie s se in cont, dup caz, de
descompunerea radiolitic a lichidelor i a altor materiale vulnerabile, i de producerea de gaze
rezultat prin reac ie chimic i radioliz .
6.4.7.11.
Înveli ul de izolare etan trebuie s re in con inutul radioactiv în caz de sc dere a presiunii ambiante
pân la 60 kPa.
6.4.7.12.
Cu excep ia dispozitivelor de decompresiune, toate vanele trebuie s fie echipate cu un dispozitiv care
re in scurgerile începând de la van .
6.4.7.13.
Un ecran de protec ie radiologic care include o component a coletului i care, conform
specifica iilor, constituie un element al înveli ului de siguran etan , trebuie s fie conceput astfel
încât s împiedice ca aceast component s fie eliberat involuntar in afara ecranului Atunci când
ecranul de protec ie i componenta pe care o cuprinde constituie un element separat, ecranul trebuie
poat fi închis ermetic cu un dispozitiv de înz vorâre independent de orice alt structur a
ambalajului.
6.4.7.14.
Coletele trebuie s fie concepute astfel încât, atunci când sunt supuse probelor descrise la 6.4.15, s
împiedice:
a)
b)
791
coletelor.
6.4.7.15.
Modelele de colete destinate transportului materiilor radioactive lichide trebuie s comporte un spa iu
gol care s permit compensarea varia iilor de temperatur a con inutului, efectele dinamice i
dinamica umplerii.
Colete de tip A pentru materii lichide

6.4.7.16.
Un colet de tip A conceput pentru a con ine materii radioactive lichide, trebuie în plus:
a)
îndeplineasc prescrip iile enun ate la 6.4.7.14 a), dac este supus probelor descrise la 6.4.16; i
b)
i)
fie s con in o cantitate de materie absorbant suficient pentru a absorbi de dou ori volumul
lichidului con inut. Aceast materie absorbant trebuie s fie amplasat astfel încât s fie în contact cu
lichidul în caz de scurgere;
ii)
fie s fie prev zut cu un înveli de siguran etan constituit din p i componente de izolare interioar
primare i de izolare exterioar secundare i conceput astfel încât con inutul lichidului scurs din
componentele interioare primare s fie complet închis i re inut de componentele de izolare exterioar
secundare.
Colete de tip A pentru gaze

6.4.7.17.
Un colet conceput pentru transportul de gaze trebuie s împiedice pierderea sau dispersia con inutului
radioactiv dac este supus probelor specificate la 6.4.16. Un colet de tip A conceput pentru un
con inut de tritiu sau de gaze rare este exceptat de la aceast prescrip ie.
6.4.8.
Prescrip ii privind coletele de tip B(U)
6.4.8.1.
Coletele de tip B(U) trebuie s fie concepute pentru a îndeplini prescrip iile de la 6.4.2 i 6.4.7.2 pân
la 6.4.7.15, sub rezerva 6.4.7.14 a) i, în plus, prescrip iile enun ate la 6.4.8.2 pân la 6.4.8.15.
6.4.8.2.
Coletul trebuie s fie conceput astfel încât, în condi iile ambiante descrise la 6.4.8.5 i 6.4.8.6, c ldura
produs în interiorul coletului de c tre con inutul radioactiv s nu aib nici un efect defavorabil asupra
coletului, în condi ii normale de transport i a a cum este dovedit prin probele specificate la 6.4.15,
cum ar fi de exemplu ca acesta s nu mai corespund prescrip iilor privind izolarea etan i protec ia,
dac este l sat f supraveghere pe o perioad de o s pt mân . Trebuie acordat o aten ie special
i efectelor c ldurii care ar putea:
a)
fie s modifice aranjarea, forma geometric sau starea fizic a con inutului radioactiv sau, dac
materiile radioactive sunt închise într-o teac sau într-un recipient (de exemplu elemente combustibile
închise în teci), s atrag dup sine deformarea sau topirea tecii, a recipientului sau a materiilor
radioactive;
b)
fie s reduc eficacitatea ambalajului prin dilatare termic diferen iat sau fisurare, sau topirea
materialului de protec ie contra radia iilor;
c)
fie, în combina ie cu umiditatea, s accelereze coroziunea.
6.4.8.3.
Coletul trebuie s fie conceput astfel încât la temperatura ambiant specificat la 6.4.8.5 i în absen a
izola iei, temperatura suprafe elor accesibile s nu dep easc 50°C, cu excep ia cazului când coletul
este transportat numai pentru utilizare exclusiv .
6.4.8.4.
Temperatura maxim pe orice suprafa u or accesibil în timpul transportului unui colet cu utilizare
exclusiv nu trebuie s dep easc 85°C în absen a izola iei la temperatura ambiant specificat la
6.4.8.5. Se poate ine cont de bariere sau ecrane destinate s protejeze persoanele, f a fi necesar
ca aceste bariere sau ecrane s fie supuse vreunei probe.
792
6.4.8.5.
Temperatura ambiant se presupune a fi de 38°C.
6.4.8.6.
Condi iile de izolare sunt cele indicate în tabelul 6.4.8.6
Tabelul 6.4.8.6
Condi ii de izolare
Izola ie în W/m2 timp de 12

Caz Forma i amplasamentul suprafe ei
ore/zi
Suprafe e plane orizontale orientate în jos pe timpul
1 0
transportului
Suprafe e plane orizontale orientate în sus pe timpul
2 800
transportului
3 Suprafe e verticale pe timpul transportului 200â
4 Alte suprafe e (neorizontale) orientate în jos 200â
5 Toate celelalte suprafe e 400â
â
- Alternativ se poate utiliza o func ie sinusoidal , cu adoptarea unui coeficient
de absor ie i cu neglijarea efectelor de reflexie eventuale de c tre obiecte
învecinate.
6.4.8.7.
Un colet care con ine o protec ie termic pentru a îndeplini prescrip iile de prob termic specificate la
6.4.17.3, trebuie s fie conceput astfel încât aceast protec ie s r mân eficace dac coletul este
supus probelor specificate la 6.4.15 i la alineatele a) i b) sau b) i c) de la 6.4.17.2, dup caz.
Eficacitatea acestei protec ii de la exteriorul coletului nu trebuie s fie afectat în caz de rupere, t iere,
alunecare, tocire sau de manipulare brutal .
6.4.8.8.
Coletul trebuie s fie conceput astfel încât, dac este supus:
a)
probelor specificate la 6.4.15, pierderea de con inut radioactiv s nu fie mai mare de 10-6 A2 pe or ; i
b)
probelor specificate la 6.4.17.1, 6.4.17.2 b), 6.4.17.3 i 6.4.17.4, i probelor de la
i)
sec iunea 6.4.17.2 c) când coletul are o mas care nu dep te 500 kg, o densitate care nu
3
dep te 1000 kg/m , inând cont de dimensiunile exterioare i con inutul radioactiv care dep te
1000 A2 i care nu este materie radioactiv sub form special , sau
ii)
sec iunea 6.4.17.2 a) pentru toate celelalte colete,
el ar îndeplini i urm toarele prescrip ii:

-
i p streze func ia de protec ie suficient pentru a garanta c intensitatea de radia ie la 1 m de la
suprafa a coletului nu dep te 10 mSv/h cu con inutul radioactiv maxim prev zut pentru acest colet;
i
-
limiteze pierderea acumulat de con inutul radioactiv pe timpul unei perioade de o s pt mân la o
valoare care s nu dep easc 10 A2 pentru Kripton 85 i A2 pentru to i ceilal i radionuclizi.
Pentru amestecurile de radionuclizi, se aplic dispozi iile de la 2.2.7.2.2.4 pân la 2.2.7.2.2.6, iar dac
nu este vorba de Krypton 85 se poate utiliza o valoare efectiv de A2(i) egal cu 10 A2. În cazul a) de
mai sus, evaluarea trebuie s in cont de limit rile contamin rii exterioare prev zute la 4.1.9.1.2.
6.4.8.9.
793
Un colet destinat unui con inut radioactiv care are o activitate mai mare de 105 A2, trebuie s fie
conceput astfel încât, dac este supus unei probe de scufundare treptat în ap , descris la 6.4.18,
nu aib loc o rupere a înveli ului de siguran etan .
6.4.8.10.
Conformitatea cu limitele autorizate pentru degajarea activit ii nu trebuie s depind nici de filtre, nici
de un sistem mecanic de r cire.
6.4.8.11.
Coletele nu trebuie s con in un dispozitiv de decompresiune la înveli ul de siguran etan care s
permit eliberarea materiilor radioactive în mediul ambiant în condi iile probelor specificate la 6.4.15 i
6.4.17.
6.4.8.12.
Coletul trebuie s fie conceput astfel încât, dac se g se te la presiunea de utilizare normal maxim
i este supus probelor specificate la 6.4.15 i 6.4.17, tensiunile în înveli ul de siguran etan s nu
ajung la valori care s produc efecte defavorabile asupra coletului, astfel încât acesta s nu mai
îndeplineasc prescrip iile aplicabile.
Coletul nu trebuie s aib o presiune de utilizare normal maxim mai mare decât presiunea
manometric de 700 Kpa.
6.4.8.14.
Coletele con inând materii radioactive u or dispersabile trebuie s fie proiectate astfel încât orice
element ad ugat la materii care nu face parte din acestea sau orice compus intern al ambalajului s
nu aib inciden negativ asupra comportamentului materiilor radioactive u or dispensabile.
6.4.8.15.
Coletul trebuie s fie conceput pentru o temperatur ambiant cuprins între - 40°C i +38°C.
6.4.9.
Prescrip ii privind coletele de tip B(M)
6.4.9.1.
Coletele de tip B(M) trebuie s îndeplineasc prescrip iile referitoare la coletele de tip B(U) enun ate la
6.4.8.1, cu excep ia cazurilor când, pentru coletele care nu sunt transportate decât în interiorul unui
anumit stat sau exclusiv între anumite state, pot fi re inute celelalte condi ii decât cele specificate la
6.4.7.5, 6.4.8.4, 6.4.8.5, 6.4.8.5 i 6.4.8.9 pân la 6.4.8.15, cu aprobarea autorit ilor competente a
statelor în cauz . În m sura în care este posibil, prescrip iile referitoare la coletele de tip B(U)
enun ate de la 6.4.8.9 pân la 6.4.8.15 trebuie s fie totu i respectate.
O aerisire intermitent a coletelor de tip B(M) poate s fie autorizat pe timpul transportului, cu
condi ia ca opera iile prescrise pentru aerisire s fie acceptate de autorit ile competente.
6.4.10.
Prescrip ii privind coletele de tip C
6.4.10.1.
Coletele de tip C trebuie s fie concepute pentru a corespunde prescrip iilor enun ate la 6.4.2 i de la
6.4.7.2 pân la 6.4.7.15, sub rezerva dispozi iilor de la 6.4.7.14 a) i a prescrip iilor enun ate la 6.4.8.2
pân la 6.4.8.6, de la 6.4.8.10 pân la 6.4.8.15 i, în plus, de la 6.4.10.2 pân la 6.4.10.4.
6.4.10.2.
Coletele trebuie s poat îndeplini criteriile de evaluare prescrise pentru probe de la 6.4.8.b b) i la
6.4.8.12, dup îngropare într-un mediu caracterizat printr-o conductivitate termic de 0,33 W m-1 k-1 i
o temperatur de 38°C în stare de echilibru. Pentru condi iile ini iale de evaluare, se presupune c
eventuala izola ie termic a coletului r mâne intact , iar coletul se g se te la presiunea de utilizare
normal maxim i c temperatura ambiant este de 38°C.
6.4.10.3.
Coletul trebuie s fie conceput astfel încât, dac se g se te la presiunea de utilizare normal maxim
i c nd este supus:
a)
probelor specificate la 6.4.15, acesta limiteaz pierderea de con inut radioactiv la maximum 10-6 A2 pe
or ;
b)
secven elor de prob specificate la 6.4.20.1 el îndepline te urm toarele prescrip ii:
i)
streaz o func ie de protec ie suficient pentru a garanta c intensitatea de radia ie la 1 m de la
suprafa a coletului nu dep te 10 mSv/h cu con inutul radioactiv maxim prev zut pentru colet;
ii)
794
limiteaz pierderea acumulat de con inut radioactiv pe timpul unei s pt mâni, la o valoare care nu
dep te 10 A2 pentru Krypton 85 i A2 pentru to i ceilal i radionuclizi.
Pentru amestecurile de radionuclizi, se aplic dispozi iile de la 2.2.7.2.2.4 pân la 2.2.7.2.2.6, iar
pentru Krypton 85 poate fi utilizat o valoare efectiv A2 (i) egal cu 10?A2. În cazul a) de mai sus,
evaluarea trebuie s in cont de limitele de contaminare exterioar prev zute la 4.1.9.1.2.
6.4.10.4.
Coletul trebuie s fie conceput astfel încât s nu se produc nici o rupere a înveli ului de siguran
etan atunci când este supus probei de scufundare în ap specificat la 6.4.18.
6.4.11.
Prescrip ii privind coletele care con in materii fisionabile
6.4.11.1.
Materiile fisionabile trebuie s fie transportate astfel încât:
a)
men in subcriticitatea în condi ii normale i accidentale de transport, în mod special trebuie s fie
luate în considerare urm toarele:
i)
infiltrarea apei în colete sau pierderea de ap din colete;
ii)
pierderea eficacit ii absorbitorilor de neutroni sau moderatoarelor încorporate;
iii)
redistribuirea con inutului, fie în interiorul coletului, fie ca urmare a pierderii din con inut a coletului;
iv)
reducerea spa iilor între colete sau în interiorul coletelor;
v)
scufundarea coletelor în ap sau acoperirea acestora cu z pad ; i
vi)
varia ii de temperatur ; i
b)
îndeplineasc prescrip iile:
i)
enun ate la 6.4.7.2 pentru coletele care con in materii fisionabile;
ii)
enun ate în alt loc în RID în ceea ce prive te propriet ile radioactive ale materiilor; i
iii)
enun ate de la 6.4.11.3 pân la 6.4.11.12, inând cont de excep iile prev zute la 6.4.11.2.
6.4.11.2.
Materiile fisionabile care îndeplinesc una din dispozi iile enun ate de la a) pân la d) din 2.2.7.2.3.5,
sunt exceptate de la prescrip ia privind transportul în colete conforme prescrip iilor de la 6.4.11.3 pân
la 6.4.11.12, precum i a altor prescrip ii din RID care se aplic materiilor fisionabile. Pe expedi ie este
autorizat o singur excep ie.
6.4.11.3.
Atunci când forma chimic sau starea fizic , compozi ia izotopic , masa sau concentra ia, raportul de
moderare sau densitatea, sau configura ia geometric nu sunt cunoscute, trebuie s fie executate
evalu rile prev zute la 6.4.11.7 pân la 6.4.11.12, presupunând c fiecare parametru necunoscut
corespunde valorii din multiplicarea maxim a neutronilor compatibil cu condi iile i cu parametrii
cunoscu i ai acestor evalu ri.
6.4.11.4.
Pentru combustibilul nuclear iradiat, evalu rile prev zute la 6.4.11.7 pân la 6.4.11.12 trebuie s se
bazeze pe o compozi ie izotopic atunci când se dovede te c ea corespunde:
a)
unei multiplic ri maxime a neutronilor pe toat durata radia iei, sau
b)
unei estim ri prudente de multiplicare a neutronilor pentru evaluarea coletelor. Dup iradiere, dar
înaintea unei expedieri, trebuie efectuat o m sur toare pentru a confirma conservarea compozi iei
izotopice.
6.4.11.5
Dup ce a fost supus probelor specifice din 6.4.15, coletul trebuie:
a)
p streze dimensiunile exterioare globale minime ale coletului de cel pu in 10 cm; i
795
b)
împiedice intrarea unui cub de 10 cm.
6.4.11.6.
Coletul trebuie s fie conceput pentru o temperatur ambiant cuprins între - 40°C la 38°C, cu
excep ia cazului când autoritatea competent nu a dispus altfel în certificatul de agrement al modelului
de colet.
6.4.11.7.
Pentru coletele individuale, trebuie presupus c apa poate p trunde în toate spa iile goale ale
coletelor, inclusiv în cele din interiorul înveli ului de siguran etan sau poate curge din acestea.
Totu i, dac modelul prezint caracteristici speciale care împiedic p trunderea apei în anumite spa ii
goale sau scurgerea acesteia în afara acestor spa iilor chiar în cazul erorilor umane, se poate
presupune c etan eitatea este asigurat în ceea ce prive te aceste spa ii. Aceste caracteristici
speciale trebuie s cuprind :
a)
mai multe bariere de ap etan e de foarte bun calitate, din care cel putin dou î i p streaz
eficacitatea când coletul este supus probelor specifice de la 6.4.11.12 b), un control al calit ii riguros
la produc ia, între inerea i repara ia ambalajelor i probe pentru a dovedi închiderea fiec rui colet
înainte de fiecare expediere;
b)
adic , pentru coletele care con in numai hexafluorur de uraniu, cu un con inut maxim de uraniu 235
de 5% în mas :
i)
coletele în care, ca urmare a probelor specifice de la 6.4.11.12 b), nu exist alt contact fizic între valv
i orice alt component al ambalajului în afara punctului de leg tur ini ial i, în plus, ale c ror valve
mân etan e ca urmare a probei specificate la 6.4.17.3, i
ii)
un control al calit ii riguros la produc ia, între inerea i repara ia ambalajelor, i probe pentru a
controla dispozitivul de închidere al fiec rui colet înainte de fiecare expediere.
6.4.11.8.
Pentru sistemul de izolare trebuie s fie luat în considerare o reflexie total de minim 20 cm de ap
sau orice alt reflexie mai mare care se poate ad uga suplimentar de materialele ambalajului
învecinat.Totu i, dac se poate demonstra c sistemul de izolare r mâne în interiorul ambalajului ca
urmare probelor specificate la 6.4.11.2 b), se poate lua în considerare la 6.4.11.9 c) o reflexie total a
coletului de minimum 20 cm de ap .
6.4.11.9.
Coletul trebuie s fie subcritic în condi iile prev zute la 6.4.11.7 i 6.4.11.8 i în condi iile coletului,
care conduce la multiplicarea maxim a neutronilor compatibil cu:
a)
condi iile obi nuite de transport (f incidente);
b)
probele specificate la 6.4.11.11 b);
c)
probele specificate la 6.4.11.12 b).
6.4.11.10.
(rezervat)
6.4.11.11.
Pentru condi iile normale de transport se determin num rul 'N', cum ar fi de cinci ori 'N' coletul este
subcritic pentru aranjamentul i condi iile coletului, care conduce la multiplicarea maxim a neutronilor
compatibil cu urm toarele condi ii:
a)
nu trebuie s existe nimic între colete, i aranjamentul coletelor este înconjurat din toate p ile de o
tur de ap de minim 20 cm care reflect ; i
b)
starea coletelor corespunde celei evaluate sau constatate, dac acestea au fost supuse probelor
specificate la 6.4.15.
6.4.11.12.
Pentru condi iile accidentale de transport, trebuie determinat un num r 'N', adic de dou ori 'N' coletul
este subcritic pentru aranjamentul i condi iile coletului, care conduce la multiplicarea maxim a
neutronilor în urm toarele condi ii:
a)
796
exist un moderator dintr-un material hidrogenat între colete, i aranjamentul coletelor este înconjurat
din toate p ile de o p tur de ap de minim 20 cm care reflect , i
b)
probele specificate la 6.4.15 sunt urmate de urm toarele probe, mult mai restrictive:
i)
probele specificate fie la 6.4.17.2 b), fie cele de la 6.4.17.2 c) pentru coletele care au o mas care nu
dep te 500 kg i o densitate care nu dep te 1000 kg/m3 inând cont de dimensiunile exterioare,
fie cele de la 6.4.17.2 a) pentru toate celelalte colete, urmate de proba specificat la 6.4.17.3 i
completat de probele specificate la 6.4.19.1 pân la 6.4.19.3; sau
ii)
proba specificat la 6.4.17.4;
c)
Dac o parte oarecare de materii fisionabile scap din înveli ul de siguran etan în urma probelor
specificate la 6.4.11.12 b), se presupune c materiile fisionabile au sc pat din fiecare colet din
aranjament i c toate materiile fisionabile trebuie s fie dispuse într-o configura ie i în condi ii de
moderare, care s conduc la multiplicarea maxim a neutronilor cu o reflexie total de minim 20 cm
de ap .
6.4.11.13.
În scopul ob inerii CSI pentru coletele care con in materiale fisionabile, se împarte 50 la cea mai mic
din cele dou valori N ob inute a a cum este indicat la 6.4.11.11 i 6.4.11.12 (adic CSI = 50/N).
Valoarea lui CSI poate s fie zero, dac sunt subcritice coletele în num r nelimitat (adic dac N este
efectiv egal cu infinit în ambele cazuri).
6.4.12.
Metode de prob i dovada conformit ii
6.4.12.1.
Se poate dovedi conformitatea cu normele de performan enun ate la 2.2.7.2.3.1.3, 2.2.7.2.3.1.4,
2.2.7.2.3.3.1, 2.2.7.2.3.3.2, 2.2.7.2.3.4.1, 2.2.7.2.3.4.2 i 6.4.2. pân la 6.4.11 printr-unul din
mijloacele indicate în continuare, sau printr-o combina ie a acestor mijloace:
a)
prin supunerea la probe a e antioanelor din materii LSA - III, materii radioactive sub form special ,
materii radioactive u or dispersabile sau prototipuri sau e antioane de ambalaj, caz în care con inutul
antionului sau al ambalajului folosit pentru probe trebuie s simuleze cât mai bine posibil cantit ile
scontate de con inut radioactiv, i e antionul sau ambalajul supus probelor trebuie s fie preg tit, a a
cum este prezentat în mod normal pentru transport;
b)
prin referire la dovezi comparabile anterioare satisf toare i suficiente;
c)
prin supunerea la probe a modelelor la scar corespunz toare care con in elementele caracteristice
ale articolului considerat a a cum a ar tat experien a tehnologic c rezultatele probelor de aceast
natur sunt folosite pentru studierea ambalajului. Dac se utilizeaz un model de acest gen, trebuie s
se in cont de necesitatea de ajustare a anumitor parametrii de prob , cum ar fi de exemplu diametrul
barei de penetra ie sau for a de ap sare;
d)
Prin recurgerea la calcule sau la ra ionamentul logic atunci când în general este admis c parametrii i
metodele de calcul sunt fiabile sau prudente.
6.4.12.2.
Dup ce e antioanele sau prototipul au fost supuse probelor, se vor utiliza metode de evaluare
corespunz toare pentru a se asigura c prescrip iile privind metodele de prob au fost îndeplinite în
conformitate cu normele de performan i de acceptare prescrise la 2.2.7.2.3.1.3, 2.2.7.2.3.1.4,
2.2.7.2.3.3.1, 2.2.7.2.3.3.2, 2.2.7.2.3.4.1, 2.2.7.2.3.4.2 i 6.4.2 la 6.4.11.
6.4.12.3.
Orice e antion trebuie s fie examinat înainte de a fi supus probelor, cu scopul de a identifica i de a
nota defectele i avariile acestuia, în special:
a)
Neconformitatea cu modelul
b)
Vicii de construc ie;
c)
Coroziunea sau alte deterior ri; i
d)
797
Alterarea caracteristicilor.
Înveli ul de siguran etan al coletului trebuie s fie clar specificat. P ile exterioare ale specimenului
de prob trebuie s fie marcate în mod clar pentru a se lua referin e u or i f ambiguitate pe fiecare
parte a e antionului.
6.4.13.
Verificarea integrit ii înveli ului de siguran etan i a protec iei radiologice i evaluarea siguran ei -
criticit ii
Dup fiecare din probele corespunz toare specificate la 6.4.15 la 6.4.21:

a)
trebuie s fie identificate i consemnate deficien ele i pagubele;
b)
trebuie determinat, pentru ambalajul considerat, dac integritatea înveli ului de siguran etan i
protec ia radiologic au fost p strate în m sura cerut la 6.4.2 pân la 6.4.11; i
c)
trebuie determinat, pentru coletele care con in materii fisionabile, dac ipotezele i condi iile de
evaluare cerute la 6.4.11.1 pân la 6.4.11.13 sunt valabile pentru unul sau mai multe colete.
6.4.14.
inta pentru probele de c dere
inta pentru probele de c dere specificate la 2.2.7.2.3.3.5 a), 6.4.15.4, 6.4.16 a), 6.4.17.2, 6.4.20.2
trebuie s aib o suprafa plan , orizontal i s fie astfel constituit , încât fiecare cre tere a
rezisten ei la deplasare sau la deformare sub oc a e antionului, s nu conduc la o deteriorare
semnificativ a acesteia.
6.4.15.
Probe pentru dovedirea rezisten ei în condi ii normale de transport
6.4.15.1.
Aceste probe sunt proba de stropire cu ap , proba de c dere liber , proba de stivuire i proba de
penetrare. E antioanele coletului trebuie s fie supuse la proba de c dere liber , la proba de stivuire
i la proba de penetrare, care vor fi precedate în fiecare caz de proba de stropire cu ap . Un singur
antion poate fi utilizat pentru toate probele, cu condi ia s se respecte prescrip iile de la 6.4.15.2.
6.4.15.2.
Intervalul de timp între sfâr itul probei de stropire cu ap i proba urm toare, trebuie s fie astfel încât
apa s poat p trunde la maxim, f ca exteriorul e antionului s fie uscat apreciabil. Pân la proba
contrar , se poate considera acest interval este de aproximativ dou ore, dac jetul de ap vine
simultan din patru direc ii. Totu i, nu trebuie prev zut nici un interval de timp dac jetul de ap vine
succesiv din patru direc ii.
6.4.15.3.
Proba de stropire cu ap : e antionul trebuie s fie supus unei probe de stropire cu ap care simuleaz
expunerea la un debit de precipita ie de aproximativ 5 cm pe or , timp de cel pu in o or .
6.4.15.4.
Proba de c dere liber : e antionul trebuie s cad pe o int astfel încât s sufere avaria maxim pe
elementele de securitate care se probeaz :
a)
în imea de c dere m surat între punctul cel mai de jos al e antionului i suprafa a superioar a
intei nu trebuie s fie mai mic decât distan a specificat în tabelul 6.4.15.4 pentru masa
corespunz toare. inta trebuie s fie cea definit la 6.4.14;
b)
pentru coletele dreptunghiulare din carton sau din lemn a c ror mas nu dep te 50 kg, un e antion
distinct trebuie s fie supus unei probe de c dere liber de la o în ime de 0,3 m, pe fiecare din
col urile sale;
c)
pentru coletele cilindrice din carton a c ror mas nu dep te 100 kg, un e antion distinct trebuie
supus unei probe de c dere liber , de la o în ime de 0,3 m, pe fiecare sfert a fiec rei margini
circulare.
Tabelul 6.4.15.4
798
În imea de c dere liber pentru a dovedi rezisten a coletelor
în condi ii normale de transport
Masa coletelor (kg) În imea de c dere liber (m)

masa coletelor < 5 000 1,2
5 000 <= masa coletelor <= 10 000 0,9
10 000 <= masa coletelor <= 15 000 0,6
15 000 <= masa coletelor 0,3
6.4.15.5.
Proba de stivuire: cu excep ia cazului când forma ambalajului nu împiedic efectiv stivuirea, e antionul
trebuie s fie supus timp de 24 de ore la o for de compresiune egal cu cea mai mare din
urm toarele dou valori:
a)
o greutate total egal cu de 5 ori greutatea maxim a coletului; i
b)
echivalentul produsului dintre 13 kPa i aria proiec iei verticale a coletului.
Aceast for trebuie s fie aplicat uniform pe ambele fe e opuse ale e antionului, din care una din
ele este baza pe care coletul se sprijin în mod normal.
6.4.15.6.
Proba de penetrare: e antionul este a ezat pe o suprafa rigid , plan i orizontal care nu trebuie
se deplaseze pe timpul execut rii probei:
a)
o bar semisferic la cap t cu diametrul de 3,2 cm i cu o mas de 6 kg, a c rei ax longitudinal este
orientat vertical, este l sat deasupra e antionului i ghidat încât extremitatea s cad pe centrul
ii celei mai fragile a e antionului i s loveasc înveli ul de siguran etan dac ea p trunde
destul de profund. Deform rile barei trebuie s r mân neglijabile pe timpul execut rii probei;
b)
în imea de c dere a barei m surat între extremitatea inferioar a acesteia i punctul de impact
prev zut pe suprafa a superioar a specimenului de prob , trebuie s fie de 1 m.
6.4.16.
Probe suplimentare pentru coletele de tip A concepute pentru materii lichide i gaze
Un e antion sau e antioane distincte trebuie s fie supuse fiec reia din urm toarele probe, cu
excep ia cazului când nu se poate dovedi c una din probe este mai riguroas decât cealalt pentru
coletul în cauz , caz în care un e antion va trebui s fie supus celei mai riguroase probe:
a)
Proba de c dere liber : e antionul trebuie s cad pe int astfel încât s sufere o avarie maxim din
punct de vedere al etan rii. În imea de c dere m surat între partea inferioar a coletului i partea
superioar a intei trebuie s fie de 9 m. inta trebuie s fie cea definit la 6.4.14;
b)
Proba de penetrare: e antionul trebuie supus probei specificat la 6.4.15.6, exceptând faptul când
în imea de c dere de 1 m prev zut la 6.4.15.6 b), va trebui majorat la 1,7 m.
6.4.17.
Probe pentru dovedirea rezisten ei în condi ii accidentale de transport
6.4.17.1.
antionul trebuie supus efectelor cumulative ale probelor specificate la 6.4.17.2 i 6.4.17.3 în
aceast ordine. Dup aceste probe, e antionul în cauz sau un e antion distinct trebuie s fie supus
efectelor probei sau probelor de scufundare în ap specificate la 6.4.17 i, dup caz, la 6.4.18.
6.4.17.2.
Proba mecanic : proba const în trei probe distincte de c dere liber . Fiecare e antion trebuie s fie
supus probelor de c dere liber aplicabile care sunt specificate la 6.4.8.8 sau la 6.4.11.12. Ordinea în
care e antionul este supus la aceste probe trebuie s fie aceea ca dup încheierea probei mecanice,
antionul s fi suferit o astfel de avarie încât la proba termic ulterioar , acesta s sufere o avarie
maxim :
799
a)
Proba de c dere I: e antionul trebuie s cad pe int astfel încât s sufere o avarie maxim i
în imea de c dere m surat între punctul cel mai de jos al e antionului i suprafa a superioar a
intei trebuie s fie 9 m. inta trebuie s fie cea definit la 6.4.14;
b)
Proba de c dere II: e antionul trebuie s cad astfel încât s sufere o avarie maxim pe o bar
montat rigid i perpendicular pe int . În imea de c dere m surat între punctul de impact prev zut
pe e antion i suprafa a superioar a barei trebuie s fie de 1 m. Bara trebuie s fie din o el moale,
masiv i s aib o sec iune circular de 15 cm ± 0,5 cm în diametru i o lungime de 20 cm, astfel
încât o bar mai lung s nu poat cauza avarii mai grave, caz în care va trebui utilizat o bar
suficient de lung pentru a cauza avaria maxim . Extremitatea superioar a barei trebuie s fie plan
i orizontal , iar cantul acesteia s fie rotunjit cu o raz de cel mult 6 mm. inta pe care este montat
bara trebuie s fie cea definit la 6.4.14;
c)
Proba de c dere III: e antionul trebuie s fie supus unei probe de zdrobire dinamic în cursul c reia
acesta este plasat pe int astfel încât s sufere avaria maxim care rezult din c derea unei mase de
500 kg de la o în ime de 9 m. Masa trebuie s fie o plac masiv de o el moale de 1 m x1 m i
trebuie s cad în pozi ie orizontal . În imea de c dere trebuie s fie m surat între suprafa a
inferioar a pl cii i punctul cel mai ridicat al e antionului. inta pe care se afl e antionul trebuie s
fie cea definit la 6.4.14.
6.4.17.3.
Proba termic : e antionul trebuie s fie în echilibru termic la o temperatur ambiant de 38°C în
condi iile de izola ie descrise în tabelul de la 6.4.8.6 i la nivelul maxim teoretic de producere a c ldurii
în interiorul coletului de con inutul radioactiv. Fiecare din ace ti parametri poate avea o valoare diferit
înainte i în timpul probei, cu condi ia ca s se in cont în evaluarea ulterioar a comportamentului
coletului.
Proba termic cuprinde:

a)
expunerea unui e antion timp de 30 de minute într-un mediu termic care prezint un flux termic cel
pu in echivalent celui unui foc de hidrocarburi i aer în condi ii ambiante suficient de calme pentru ca
puterea emisiv medie s fie de cel pu in 0,9 cu o temperatur medie a fl rii de cel pu in 800°C care
înconjoar complet e antionul, cu un coeficient de absorb ie la suprafa de 0,8, sau orice alt valoare
pe care s-a dovedit c o posed coletul dac este supus la focul descris, urmat de
b)
expunerea e antionului la o temperatur ambiant de 38°C cu condi iile de izolare descrise în tabelul
6.4.8.5 i la nivelul maxim teoretic de producere a c ldurii în interiorul coletului de c tre con inutul
radioactiv, timpul de o perioad suficient pentru ca temperaturile din interiorul e antionului s scad
în toate punctele i/sau s se apropie de condi iile stabile ini iale. Fiecare din ace ti parametrii poate
avea o valoare diferit dup sfâr itul înc lzirii, cu condi ia s se in cont în evaluarea ulterioar a
comportamentului coletului.
Pe timpul probei i dup aceasta, e antionul nu trebuie s fie r cit artificial, i dac exist o ardere a
specimenelor de materii, aceasta trebuie s fie l sat s continue pân la terminare.
6.4.17.4.
Proba de scufundare în ap : e antionul trebuie s fie scufundat în ap la o adâncime de minim 15 m
timp de cel pu in 8 ore în pozi ia în care va suferi avaria maxim . În calcule, se va considera ca
satisf toare o presiune manometric exterioar de cel pu in 150 kPa.
6.4.18.
5
Proba de scufundare prelungit în ap a coletelor de tip B (U) i tip B (M) care con in mai mult de 10
A2 i pentru coletele de tip C
Prob de scufundare prelungit în ap : e antionul trebuie s fie scufundat la o adâncime de cel pu in

200 m timp de cel pu in 1 or . În calcule, se va considera ca satisf toare o presiune manometric
exterioar de cel pu in 2 Mpa.
6.4.19.
Proba de etan eitate la ap pentru coletele care con in materii fisionabile
6.4.19.1.
800
Se vor excepta de la aceast prob coletele pentru care s-a luat ca ipotez în scopul evalu rii f cute
conform prescrip iilor de la 6.4.11.7 la 6.4.11.12 penetrarea sau scurgerea apei care antreneaz
reactivitatea cea mai mare.
6.4.19.2.
Înainte ca e antionul s fie supus probei de etan eitate la ap specificat în continuare, acesta trebuie
fie supus unei probe specificate la 6.4.17.2 b), apoi, fie probei specificate la aliniatul a), fie probei
specificate la aliniatul c) de la 6.4.17.2, conform prescrip iilor de la 6.4.11.12 i, în final, probei
specificat la 6.4.17.3.
6.4.19.3.
antionul trebuie s fie scufundat la o adâncime minim de 0,9 m, timp de cel pu in 8 ore i în pozi ia
care va trebui s permit penetrarea maxim .
6.4.20.
Probe pentru coletele de tip C
6.4.20.1.
antioanele trebuie s fie supuse efectelor fiec reia din urm toarele secven e de probe, în ordinea
indicat :
a)
probele specificate la 6.4.17.2 a) i c) i la 6.4.20.2 i 6.4.20.3; i
b)
proba specificat la 6.4.20.4.
Pentru fiecare din secven ele de la a) i b) pot fi utilizate e antioane diferite.

6.4.20.2.
Proba de perforare/rupere: e antionul trebuie s fie supus efectelor de avariere produs de o bar
masiv din o el moale. Orientarea barei în raport cu suprafa a e antionului trebuie s fie aleas astfel
încât s cauzeze avaria maxim la finele secven ei prev zute la 6.4.20.1 a):
a)
antionul, reprezentând un colet care are o mas mai mic de 250 kg, este a ezat pe o int i lovit
cu o bar cu o mas 250 kg care cade de la o în ime de 3 m deasupra punctului de impact prev zut.
Pentru aceast prob , bara este un cilindru de 20 cm diametru, extremitatea care love te e antionul
fiind un con tronconic de 30 cm în ime i 2,5 cm diametru la cap t., cu muchia rotunjit cu o raz de
cel mult 6 mm. inta pe care este a ezat e antionul trebuie s fie cea definit la 6.4.14.
b)
pentru coletele care au o mas de 250 kg sau mai mare, baza barei trebuie s fie a ezat pe o int i
antionul trebuie s cad pe bar . În imea de c dere m surat între punctul de impact pe
specimen i extremitatea superioar a barei, trebuie s fie de 3 m. Pentru aceast prob , bara are
acelea i propriet i i dimensiuni ca cele indicate la aliniatul a) de mai sus, cu toate acestea lungimea
i masa acesteia trebuie s fie cele care cauzeaz avaria maxim a specimenului. inta pe care st
bara trebuie s fie cea definit la 6.4.14.
6.4.20.3.
Proba termic prelungit : condi iile acestei probe trebuie s fie cele descrise la 6.4.17.3, dar
expunerea la mediul termic aceasta trebuie s dureze 60 de minute.
6.4.20.4.
Proba de rezisten la oc: e antionul trebuie s fie supus unui oc pe o int la o vitez de cel pu in
90 m/s cu orientarea care cauzeaz avaria maxim . inta trebuie s fie cea definit la 6.4.14, dar
suprafa a sa poate avea o orientare oarecare, cu condi ia ca s fie perpendicular pe traiectoria
antionului.
6.4.21.
Prob pentru ambalajele concepute pentru a con ine 0,1 kg sau mai mult hexafluorur de uraniu
6.4.21.1.
Fiecare ambalaj construit i echipamentul s u de serviciu i de structur trebuie s fie supus unui
control ini ial înainte de punerea în exploatare i unor controale periodice, fie împreun , fie separat.
Aceste controale trebuie s fie efectuate i atestate în coordonare cu autoritatea competent .
6.4.21.2.
Controlul ini ial se compune din verificarea caracteristicilor constructive, o prob structural , o prob
de etan are, o verificare a capacit ii în ap i o verificare a bunei func ion ri a echipamentului de
serviciu.
6.4.21.3.
Controalele periodice se compun din examinarea vizual , proba structural , proba de etan eitate i
verificarea bunei func ion ri a echipamentului de serviciu. Intervalul pentru controalele periodice se
801
întinde pe maxim 5 ani. Ambalajele care nu au fost controlate în timpul acestui interval de 5 ani,
trebuie s fie verificate înaintea transportului conform unui program agreat de autoritatea competent .
Ele vor putea fi umplute din nou numai dup terminarea programul complet de controale periodice.
6.4.21.4.
Verificarea caracteristicilor constructive trebuie s dovedeasc c au fost respectate specifica iile
tipului constructiv i programul de fabrica ie.
6.4.21.5.
Pentru proba structural ini ial , ambalajele concepute pentru a con ine 0,1 kg. Sau mai mult
hexaflorur de uraniu trebuie s fie supuse unei probe de presiune hidraulic la o presiune intern de
cel pu in 1,38 Mpa; Totu i atunci când presiunea de prob este mai mic de 2,76 Mpa, modelul
trebuie sa fac obiectul unui agrement multilateral. Pentru ambalajele care sunt supuse unei probe
periodice, poate fi aplicat orice alt metod nedistructiv echivalent , sub rezerva unui agrement
multilateral.
6.4.21.6.
Proba de etan eitate trebuie s fie executat conform unui procedeu care s poat indica scurgerile
din înveli ul de siguran etan cu o sensibilitate de 0,1 Pa 1 /s (10-6 bar 1/s).
6.4.21.7.
Capacitatea în litri a ambalajelor trebuie s fie fixat cu o precizie de ± 0,25% raportat la 15o C.
Volumul trebuie s fie indicat pe plac a a cum este descris la 6.4.21.8.
6.4.21.8.
Fiecare ambalaj trebuie s poarte o plac din metal rezistent la coroziune, fixat în mod permanent
într-un loc u or accesibil. Modul de fixare a pl cii nu trebuie s compromit soliditatea ambalajului. Pe
aceast plac trebuie s figureze, prin poansonare, sau prin alte mijloace similare, cel pu in
urm toarele informa ii indicate mai jos:
-
num rul de agrement
-
num rul de serie al fabricantului
-
presiunea maxim de serviciu (presiunea manometric )
-
presiunea de prob (presiunea manometric )
-
con inutul: hexafluorur de uraniu
-
capacitatea în litri
-
masa maxim de umplere autorizat de hexafluorur de uraniu
-
tara
-
data/luna/anul/probei ini iale i a ultimei probe periodice efectuate
-
poansonul expertului care a efectuat probele.
6.4.22.
Agrementul modelelor de colete i al materiilor
6.4.22.1.
Modelele de colete care con in 0,1 kg sau mai mult hexafluorur de uraniu sunt agreate dup cum
urmeaz :
a)
Pentru fiecare model care îndepline te prescrip iile enumerate la 6.4.6.4 este necesar un agrement
multilateral;
b)
Agrementul unilateral al autorit ii competente a statului de origine al modelului este necesar pentru
fiecare model care îndepline te prescrip iile enun ate de la 6.4.6.1 pân la 6.4.6.3, chiar dac
agrementul multilateral este de altfel cerut în baza RID.
6.4.22.2.
Un agrement unilateral este necesar pentru toate modelele de colete de tip B(U) i de tip C, cu
excep ia cazului când:
a)
802
Un agrement multilateral este necesar pentru un model de colet care con ine materii fisionabile care
este de asemenea supus prescrip iilor enun ate la 6.4.22.4, 6.4.23.7 i 5.1.5.2.1; i
b)
Un agrement multilateral este necesar pentru un model de colet de tip B(U) care con ine materii
radioactive cu dispersabilitate redus .
6.4.22.3.
Un agrement multilateral este necesar pentru toate modelele de colete de tip B(M), inclusiv celor de
materii fisionabile care sunt supuse i prescrip iilor de la 6.4.22.4, 6.4.23.7 i 5.1.5.2.1 i celor de
materii radioactive cu dispersabilitate redus .
6.4.22.4.
Un agrement multilateral este necesar pentru toate modelele de colete pentru materii fisionabile care
nu sunt exceptate conform 6.4.11.2 de la prescrip iile care se aplic în mod expres coletelor care
con in materii fisionabile.
6.4.22.5.
Modelele utilizate pentru materiile radioactive sub form special trebuie s fac obiectul unui
agrement unilateral. Modelele utilizate pentru materiile radioactive cu dispersabilitate redus trebuie
fac obiectul unui agrement multilateral (a se vedea i 6.4.23.8).
6.4.22.6.
Orice model de colet care necesit un agrement unilateral i care a fost elaborat într-un stat
contractant la RID, trebuie s fie agreat de autoritatea competent a acestui stat;. dac statul unde a
fost elaborat modelul nu este contractant la RID, transportul este posibil cu condi ia ca:
i)
acest stat s furnizeze un certificat care atest c acest model de colet îndepline te prescrip iile
tehnice din RID i acest certificat trebuie validat de autoritatea competent a primului stat contractant
la RID prin care trece expedi ia;
ii)
atunci când nu a fost furnizat un certificat i când nu exist un agrement al acestui model de colet
eliberat de un stat contractant la RID, modelul de colet trebuie s fie agreat de autoritatea competent
a primului stat contractant la RID prin care trece expedi ia.
6.4.22.7.
Pentru modelele agreate prin aplicarea m surilor tranzitorii, a se vedea 1.6.6.
6.4.23.
Cererea de aprobare i aprob rile privind transportul materiilor radioactive
6.4.23.1.
(rezervat)
6.4.23.2.
Cererea de aprobare pentru o expedi ie trebuie s cuprind :
a)
perioada privind expedierea, pentru care se cere aprobarea;
b)
con inutul radioactiv real, modurile de transport prev zute, tipul de vagon i itinerarul probabil sau
prev zut;
c)
modul de aplicare al m surilor i opera iilor speciale prescrise, administrative i de alt natur ,
prev zute în certificatele de agrement ale modelelor de colete eliberate conform 5.1.5.2.1.
6.4.23.3.
Cererile de aprobare a unei expedi ii în baza unui aranjament special trebuie s con in toate
informa iile necesare pentru a asigura autoritatea competent c nivelul general de siguran al
transportului este cel pu in egal cu cel care ar fi ob inut dac toate prescrip iile aplicabile din RID ar fi
îndeplinite, i:
a)
indice în ce m sur i din ce motive expedierea nu mai poate fi efectuat în deplin conformitate cu
prescrip iile aplicabile din RID; i
b)
indice m surile de precau ie speciale sau m surile opera ionale speciale prescrise, administrative
sau de alt natur , care vor fi luate în cursul transportului pentru a compensa nonconformitatea cu
prescrip iile aplicabile din RID.
6.4.23.4.
Cererea de agrement a unui colet de tip B(U) sau de tip C trebuie s cuprind :
a)
803
descrierea detaliat a con inutului radioactiv prev zut, indicând în special starea sa fizic , forma
chimic i felul radia iei emise;
b)
proiectul detaliat al modelului, cuprinzând planurile complete ale modelului, ca i listele de materiale i
metodele de construc ie folosite;
c)
prezentarea probelor efectuate i a rezultatelor ob inute sau dovada ob inut prin calcul sau în alt
mod, c modelul îndepline te prescrip iile aplicabile;
d)
proiectul modului de folosire i între inere a ambalajului;
e)
dac coletul este conceput astfel încât s suporte o presiune maxim de utilizare normal maxim mai
mare de 100 kPa (presiune manometric ), specifica iile, e antioanele de prelevat i probele care
trebuie efectuate în ceea ce prive te materialele folosite pentru construc ia înveli ului de siguran
etan ;
f)
când con inutul radioactiv prev zut este combustil iradiat, o indicare sau o justificare a oric rei ipoteze
de analiz a siguran ei referitoare la caracteristicile acestui combustibil i o descriere a m surilor de
efectuat eventual înainte de expediere, a a cum este prev zut la 6.4.11.4 b); i
g)
toate dispozi iile speciale pentru fixare (arimare) necesare pentru a asigura o bun disipare a c ldurii
în afara coletului, inând cont de diferitele moduri de transport care vor fi utilizate precum i de tipul de
vagon sau de container;
h)
o imagine reproductibil , ale c rei dimensiuni s nu fie mai mari de 21 cm x 30 cm, care s arate
alc tuirea coletului;
i)
descrierea programului de asigurare a calit ii aplicabil conform 1.7.3.
6.4.23.5.
În plus fa de informa iile generale cerute la 6.4.23.4 pentru agrementul coletelor de tip B(U), cererea
de agrement a unui model de colet de tip B(M) trebuie s con in :
a)
lista acelor prescrip ii enun ate la 6.4.7.5, 6.4.8.4, 6.4.8.5, 6.4.8.6, 6.4.8.9 pân la 6.4.8.15 i cu care
coletul nu este conform;
b)
opera iile suplimentare propuse de a fi efectuate în cursul transportului, care nu sunt prev zute în RID,
dar care sunt necesare pentru a garanta siguran a coletului sau pentru compensarea neconformit ii
indicate la aliniatul a) de mai sus;
c)
o declara ie referitoare la eventualele restric ii în ceea ce prive te modul de transport i modalit ile
speciale de înc rcare, îndrumare la transport, desc rcare sau de manipulare; i
d)
condi iile ambiante maxime i minime (temperaturi, radia ie solar ) presupuse a putea fi întâlnite în
cursul transportului i de care s-a inut cont la construc ia modelului.
6.4.23.6.
Cererea de agrement a modelelor de colete care con in 0,1 kg sau mai mult de hexafluorur de
uraniu, trebuie s con in toate informa iile necesare pentru a asigura autoritatea competent c
modelul îndepline te prescrip iile corespunz toare de la 6.4.6.1, precum i descrierea programului de
asigurare a calit ii aplicabil conform 1.7.3.
6.4.23.7.
Cererea de agrement a coletelor de materii fisionabile trebuie s con in toate informa iile necesare
pentru a asigura autoritatea competent c modelul îndepline te prescrip iile corespunz toare
enun ate la 6.4.11.1, precum i descrierea programului de asigurare a calit ii aplicabil conform 1.7.3.
6.4.23.8.
Cererile de agrement a modelelor folosite pentru materiile radioactive sub form special i a
modelelor folosite pentru materiile radioactive cu dispersabilitate redus trebuie s con in :
a)
descrierea detaliat a materiilor radioactive sau, dac este vorba de o capsul , a con inutului; va
trebui s se indice în special starea fizic i forma chimic ;
b)
804
proiectul detaliat al modelului capsulei care va fi folosit ;
c)
prezentarea probelor efectuate i a rezultatelor ob inute sau dovada prin calcul c materiile radioactive
pot corespunde normelor de rezisten sau orice alt dovad c materiile radioactive sub form
special sau materiile radioactive cu dispersabilitate redus îndeplinesc prescrip iile din RID;
d)
descrierea programului de asigurare a calit ii aplicabil conform 1.7.3;
e)
toate m surile sugerate înainte de expedierea unui transport de materiale radioactive sub form
special sau de materii radioactive cu dispersabilitate redus .
6.4.23.9.
Fiecare certificat eliberat de o autoritate competent trebuie s poarte o marc de identificare.
Aceast marc de identificare se prezint sub forma general urm toare:
Indicativul de ar /Num rul/Indicativul de tip

a)
sub rezerva prescrip iilor de la 6.23.10 b), indicativul de ar 1) este alc tuit din literele distinctive
atribuite pentru circula ia interna ional a vehiculelor, rii care a eliberat certificatul;
b)
num rul este atribuit de autoritatea competent ; pentru un model sau o expedi ie date; acesta trebuie
fie unic i specific. Marca de identificare pentru aprobarea expedi iei trebuie s se deduc u or din
cea a agrementului modelului printr-o rela ie evident ;
c)
pentru identificarea tipului de certificat trebuie s fie utilizate urm toarele indicative de tip:
AF Model de colet de tip A pentru materii fisionabile

B(U) Model de colet de tip B(U) [B(U) F pentru materii fisionabile]
B(M) Model de colet de tip B(M) [B(M) F pentru materii fisionabile]
C Model de colet de tip C (CF pentru materii fisionabile)
IF Model de colet industrial pentru materii fisionabile
S Materii radioactive sub form special
LD Materii radioactive cu dispersabilitate redus
T Expedi ie
X Aranjament special
În cazul modelelor de colete pentru hexafluorur de uraniu nefisionabil sau fisionabil exceptat , dac
nici unul din indicativele de sus nu se aplic , trebuie s fie utilizate urm toarele indicative:
H(U) agrement unilateral

H(M) agrement multilateral
d)
în certificatele de agrement ale modelelor de colete i de materii radioactive sub form special , altele
decât cele emise conform dispozi iilor tranzitorii enun ate la 1.6.5.2. pân la 1.6.5.4 i în certificatele
de agrement ale materiilor radioactive cu dispersabilitate redus , la indicativul de tip trebuie ad ugate
cifrele "-96".
1
)
A se vedea Conven ia de la Viena privind circula ia rutier (1968)
805
6.4.23.10.
Indicativul de tip trebuie utilizat în felul urm tor:
a)
Fiecare certificat i fiecare colet trebuie s poarte o marc de identificare corespunz toare, compus
din simbolurile indicate la aliniatele a), b), c), i d) de la 6.4.23.9 de mai sus; totu i la colete trebuie s
apar numai indicativul de tip al modelului, inclusiv simbolul "-96", dup caz, dup cea de a doua bar
oblic , adic literele "T" sau "X" nu trebuie s figureze în marca de identificare aplicat pe colet. În
cazul în care certificatele de agrement ale modelului i aprobarea expedi iei sunt combinate,
indicativele de tip aplicabile nu se mai repet . De exemplu:
A/132/B(M)F- Model de colet de tip B(M) aprobat pentru materii fisionabile, care
96 necesit un agrement multilateral, c ruia autoritatea competent din
Austria i-a atribuit num rul 132 (trebuie s figureze în acela i timp i pe
colet i pe certificatul de agrement al modelului de colet);
A/132/B(M)F- Aprobare de expediere eliberat pentru un colet cu marca de identificare
96T de mai sus (trebuie s figureze numai pe certificat);
A/137/X Aprobarea unui aranjament special eliberat de autoritatea competent
din Austria, c ruia i-a atribuit num rul 137 (trebuie s figureze numai pe
certificat);
A/139/IF-96 Model de colet industrial pentru materii fisionabile aprobat de autoritatea
competent din Austria, c ruia i s-a atribuit num rul de model 139
(trebuie s figureze simultan i pe colet i pe certificatul de agrement al
modelului de colet);
A/145/H(U)- Model de colet pentru hexafluorur de uraniu fisionabil exceptat
96 aprobat de autoritatea competent din Austria, c ruia i s-a atribuit
num rul de model 145 (trebuie s figureze simultan i pe colet i pe
certificatul de agrement al modelului de colet);
b)
Dac aprobarea multilateral ia forma unei aprob ri conform 6.4.23.16, trebuie utilizat numai marca
de identificare acordat de ara de origine a modelului sau a expedi iei. Dac aprobarea multilateral
se realizeaz prin emiterea de certificate de fiecare ar succesiv , fiecare certificat trebuie s poarte
marca de identificare corespunz toare, iar coletul al c rui model a fost astfel aprobat trebuie s poarte
toate m rcile de identificare corespunz toare. De exemplu:
A/132/B(M)F-96
CH/28/B(M)F-96
va fi marca de identificare a unui colet aprobat ini ial de Austria i aprobat ulterior de Elve ia cu un
certificat distinct. Celelalte m rci de identificare vor fi enumerate în acela i mod pe colet;
c)
Revizia unui certificat trebuie s fie indicat între paranteze, dup marca de identificare care figureaz
în certificat. Astfel A/132/B(M)F-96 (Rev. 2) va indica faptul c este vorba de revizia nr. 2 a
certificatului de agrement al modelului de colet eliberat de Austria, în timp ce A/132/B(M)F-96 (Rev. 0)
va indica faptul c este vorba de forma ini ial a certificatului de agrement a modelului de colet,
eliberat de Austria. Când se elibereaz primul certificat, men iunea dintre paranteze nu este
obligatorie, i pot fi utiliza i în loc de "Rev. 0" i al i termeni, ca de exemplu "prima eliberare". Num rul
certificatului revizuit nu poate fi atribuit decât de ara care a atribuit num rul ini ial;
d)
Alte litere i cifre (pe care le poate impune un regulament na ional) pot fi ad ugate între paranteze la
sfâr itul m rcii de identificare. De exemplu, A/132/B(M) F-96(SP503);
e)
Nu este necesar modificarea m rcii de identificare de pe a ambalaj de fiecare dat când se face o
revizuire a certificatului de agrement al modelului. Aceste modific ri trebuie s fie f cute numai în
cazul când revizia certificatului modelului de colet aduce o schimbare a indicativului de tip al modelului
de colet, aflat dup a doua bar oblic .
6.4.23.11.
806
Fiecare certificat de agrement eliberat de autoritatea competent pentru materii radioactive sub form
special sau pentru materii radioactive cu dispersabilitate redus , trebuie s cuprind urm toarele
informa ii:
a)
tipul certificatului;
b)
marca de identificare atribuit de autoritatea competent ;
c)
data eliber rii i data expir rii;
d)
lista reglement rilor na ionale i interna ionale aplicabile, cu men ionarea edi iei Reglement rilor
Agen iei Interna ionale pentru Energie Atomic (AIEA) privind transportul materiilor radioactive, în
virtutea c reia sunt agreate materiile radioactive sub form special sau materiile radioactive cu
dispersabilitate redus ;
e)
identificarea materiilor radioactive sub form special sau materiilor radioactive cu dispersabilitate
redus ;
f)
descrierea materiilor radioactive sub form special sau a materiilor radioactive cu dispersabilitate
redus ;
g)
specifica iile de model pentru materiile radioactive sub form special sau pentru materiile radioactive
cu dispersabilitate redus , cu eventuale referin e la desene;
h)
specificarea con inutului radioactiv, cu indicarea activit ilor i, eventual, a st rii fizice i formei
chimice;
i)
j)
referiri la informa iile furnizate de solicitant privind m surile speciale care trebuie luate înaintea
expedierii;
k)
dac autoritatea competent o consider util , men ionarea numelui solicitantului;
l)
semn tura i numele func ionarului care a eliberat certificatul.
6.4.23.12.
Fiecare certificat de aprobare eliberat de autoritatea competent , pentru transportul în aranjament
special trebuie s cuprind urm toarele informa ii:
a)
b)
c)
d)
modul (modurile) de transport;
e)
eventualele restric ii privind modurile de transport, tipul de vagon sau de container i instruc iunile
necesare privind itinerarul;
f)
lista reglement rilor na ionale i interna ionale aplicabile, cu men ionarea edi iei Reglement rilor AIEA
privind transportul materiilor radioactive în virtutea c reia este aprobat transportul în aranjament
special;
g)
urm toarea declara ie:
"
Prezentul certificat nu scute te pe expeditor de a respecta prescrip iile
stabilite de autorit ile statelor pe teritoriul c rora se va transporta
coletul";
807
h)
referiri la certificatele eliberate pentru alte con inuturi radioactive, la validarea unei alte autorit i
competente sau la informa ii tehnice suplimentare, considerate ca fiind utile de autoritatea
competent ;
i)
descrierea ambalajului cu referiri la desene sau la descrierea modelului. Dac autoritatea competent
o consider util , se va furniza o imagine reproductibil cu dimensiuni de maxim 21 x 30 cm privind
alc tuirea coletului, înso it de o scurt descriere a ambalajului cuprinzând indicarea materialelor de
construc ie, masa brut , dimensiunile exterioare i aspectul.
j)
specificarea con inutului radioactiv autorizat, cu indicarea restric iilor privind con inutul radioactiv care
ar putea s nu fie evidente din cauza naturii ambalajului. Trebuie s se indice în special starea fizic i
forma chimic , activit ile (inclusiv cele ale diver ilor izotopi dup caz), cantit ile în grame (pentru
materiile fisionabile sau pentru fiecare izotop fisionabil, dup caz) i dac este vorba de materii
radioactive sub form special sau de materii radioactive cu dispersabilitate redus , dup caz;
k)
în plus, pentru coletele con inând materiale fisionabile:
i)
descrierea detaliat a con inutului radioactiv autorizat;
ii)
valoarea indicelui de siguran -criticitate (CSI);
iii)
referiri la documenta ia care demonstreaz siguran a la criticitate a con inutului;
iv)
toate caracteristicile speciale pe baza c rora a fost f cut presupunerea absen ei apei din anumite
spa ii libere, la evaluarea criticit ii;
v)
orice estimare [bazat pe alin. 6.4.11.4 b)] care permite s se admit modificarea multiplic rii
neutronilor pentru evaluarea criticit ii pe baza datelor de iradiere efectiv ; i
vi)
domeniul de temperaturi ambiante pentru care a fost aprobat aranjamentul special;
l)
lista detaliat a opera iunilor suplimentare prescrise pentru preg tirea, înc rcarea, îndrumarea la
transport, arimarea, desc rcarea i manipularea expedi iei, cu indicarea dispozi iilor speciale privind
arimarea, pentru asigurarea unei bune disip ri a c ldurii;
m)
dac autoritatea competent o consider util , motivele pentru care expedi ia se face sub aranjament
special;
n)
enun area m surilor compensatorii necesare de aplicat ca urmare a faptului c expedi ia se
efectueaz în aranjament special;
o)
referiri la informa iile furnizate de solicitant privind modul de utilizare a ambalajului i m surile speciale
care trebuie luate înainte de expediere;
p)
o declara ie referitoare la condi iile ambiante luate ca ipotez la construc ia modelului, dac aceste
condi ii nu sunt conforme celor indicate la 6.4.8.5, 6.4.8.6 i 6.4.8.15, dup caz;
q)
surile de luat în caz de urgen apreciate ca necesare de autoritatea competent ;
r)
s)
dac autoritatea competent o consider util , men ionarea numelui solicitantului i numele
transportatorului;
t)
6.4.23.13.
Fiecare certificat de aprobare eliberat de o autoritate competent pentru o expedi ie trebuie s
cuprind urm toarele informa ii:
a)
808
b)
c)
d)
lista reglement rilor na ionale i interna ionale aplicabile cu men ionarea edi iei Reglement rilor AIEA
privind transportul materiilor radioactive în virtutea c reia expedi ia a fost aprobat ;
e)
eventualele restric ii asupra modurilor de transport, a tipului de vagon sau de container, i
instruc iunile necesare privind itinerariul;
f)
"
Prezentul certificat nu scute te pe expeditor de a respecta prescrip iile
stabilite de autorit ile rilor pe teritoriul c rora va fi transportat
coletul";
g)
arimarea care trebuie luate pentru asigurarea unei bune disip ri a c ldurii sau men inerea siguran ei la
criticitate;
h)
referiri la informa iile furnizate de solicitant privind m surile speciale de luat înainte de expediere;
i)
referiri la certificatul (tele) de agrement ale modelului aplicabil (e);
j)
o specificare a con inutului radioactiv real, cu indicarea restric iilor asupra con inutului radioactiv care
ar putea s nu fie evidente din cauza naturii ambalajului. Trebuie s se indice în special starea fizic i
forma chimic , activit ile totale (inclusiv cele ale diver ilor izotopi dup caz), cantit ile în grame
(pentru materiile fisionabile sau pentru fiecare izotop fisionabil, dup caz) i dac este vorba de materii
k)
surile de luat în caz de urgen considerate necesare de autoritatea competent ;
l)
m)
dac autoritatea competent consider util , men ionarea numelui solicitantului;
n)
6.4.23.14.
Fiecare certificat de agrement eliberat de o autoritate competent pentru un model de colet trebuie s
cuprind urm toarele informa ii:
a)
b)
c)
d)
eventualele restric ii privind asupra modului de transport;
e)
lista reglement rilor na ionale i interna ionale aplicabile cu men ionarea edi iei Reglement rilor AIEA
privind transportul materiilor radioactive în virtutea c reia s-a acordat agrementul modelului;
f)
"
809
Prezentul certificat nu scute te expeditorul de a respecta prescrip iile stabilite
de autorit ile din rile pe teritoriul c rora va fi transportat coletul";
g)
referiri la certificatele eliberate pentru alte con inuturi radioactive, la validarea altei autorit i
competente sau la informa ii tehnice suplimentare, considerate ca fiind utile de autoritatea
competent ;
h)
o declara ie de autorizare a expedi iei, dac aprobarea expedi iei este cerut în virtutea 5.1.5.1.2 i
dac o astfel de declara ie este considerat corespunz toare;
i)
identificarea ambalajului;
j)
descrierea ambalajului cu referire la desene sau la descrierea modelului. Dac autoritatea competent
consider util , trebuie s se furnizeze o imagine reproductibil cu dimensiuni maxime de 21 x 30 cm
care arat alc tuirea coletului, înso it de o scurt descriere a ambalajului care cuprinde indicarea
materialelor de construc ie, masa brut , dimensiunile exterioare i aspectul.
k)
descrierea modelului cu referire la desene;
l)
o specificare a con inutului radioactiv autorizat, cu indicarea restric iilor privind con inutul radioactiv
care ar putea s nu fie evidente din cauza naturii ambalajului. Trebuie s se indice în special starea
fizic i forma chimic , activit ile (inclusiv cele ale diver ilor izotopi dup caz), cantit ile în grame
(pentru materiile fisionabile sau pentru fiecare izotop fisionabil, dup caz) i dac este vorba de materii
m)
O descriere a înveli ului de izolare;
n)
în plus, pentru coletele con inând materii fisionabile:
i)
o descriere detaliat a con inutului radioactiv autorizat;
ii)
o descriere a sistemului de izola ie
iii)
valoarea indicelui de siguran - criticitate (CSI);
iv)
trimitere la documenta ia care demonstreaz siguran a la criticitate a con inutului;
v)
toate caracteristicile speciale care permit s se presupun absen a apei din anumite spa ii libere, la
evaluarea criticit ii;
vi)
orice estimare [bazat pe alin. 6.4.11.4 b)] care permite s se admit o modificare a multiplic rii
neutronilor pentru evaluarea criticit ii, pe baza datelor de iradiere efectiv ;
vii)
domeniul de temperaturi ambiante pentru care a fost agreat modelul de colet;
o)
pentru coletele de tip B (M), o declara ie care indic acele prescrip ii de la 6.4.7.5, 6.4.8.4, 6.4.8.5,
6.4.8.6 i de la 6.4.8.9 la 6.4.8.15 cu care coletul nu este conform i orice informa ie suplimentar
care2.
p)
pentru coletele care con in mai mult de 0,1 kg hexafluorur de uraniu, o declara ie care indic
prescrip iile de la 6.4.6.4 care se aplic , dac este cazul i orice informa ie complementar care poate
fi util altor autorit i competente
q)
arimarea pentru asigurarea disip rii corespunz toare a c ldurii;
r)
referiri la informa iile furnizate de solicitant privind utilizarea ambalajului sau m surile speciale ce
trebuie luate înainte de expediere;
s)
810
o declara ie privind condi iile ambiante luate ca ipotez la construc ia modelului dac aceste condi ii
nu sunt conforme celor indicate la 6.4.8.5, 6.4.8.6 i 6.4.8.15, dup caz;
t)
u)
surile de luat în caz de urgen , considerate necesare de autoritatea competent ;
v)
dac autoritatea competent o consider util , men ionarea numelui solicitantului;
w)
semn tura i numele func ionarului care a eliberat certificatul;
6.4.23.15.
Autoritatea competent trebuie s fie informat cu privire la num rul de serie a fiec rui ambalaj
fabricat conform unui model pe care ea l-a aprobat conform 1.6.6.2.1, 1.6.6.2.2, 6.4.22.2, 6.4.22.3 i
6.4.22.4.
6.4.23.16.
Aprobarea multilateral poate s ia forma unei aprob ri a unui certificat eliberat ini ial de c tre
autoritatea competent a rii de origine a modelului sau a expedi iei. Aceast aprobare se poate face
printr-o confirmare (andosament) pe certificatul ini ial sau prin eliberarea unei confirm ri (andosament)
distincte, a unei anexe, a unui supliment, etc., de c tre autoritatea competent a rii pe teritoriul
reia se efectueaz expedierea.
CAPITOLUL 6.5
Prescrip ii privind construc ia recipientelor mari pentru vrac

(GRV/IBC) i probele la care acestea trebuie s fie supuse
6.5.1.
6.5.1.1.
Domeniu de aplicare
6.5.1.1.1.
Prescrip iile prezentului capitol sunt aplicabile recipientelor mari pentru vrac (GRV/IBC) a c ror
utilizare este autorizat în mod expres pentru transportul anumitor materii periculoase, conform
instruc iunilor de ambalare men ionate în coloana (8) a tabelului A din capitolul 3.2. Cisternele mobile
i containerele cistern care sunt conforme prescrip iilor capitolului 6.7 sau 6.8, nu sunt considerate ca
fiind recipiente mari pentru vrac (GRV/IBC). Recipientele mari pentru vrac (GRV/IBC) care îndeplinesc
condi iile prezentului capitol nu sunt considerate ca fiind containere în sensul RID. În continuare,
pentru indicarea recipientelor mari pentru marf în vrac, se va folosi în text numai prescurtarea GRV.
6.5.1.1.2.
În mod excep ional, autoritatea competent poate lua în considera ie s agrementeze GRV-urile i
echipamentele de serviciu care nu ar fi riguros conforme cu prescrip iile enun ate în prezentul capitol,
dar care reprezint variante acceptabile. În plus, pentru a ine cont de progresele tiin ei i tehnicii,
autoritatea competent poate lua în considerare utilizarea altor solu ii care s ofere o siguran cel
pu in echivalent în ceea ce prive te compatibilitatea cu propriet ile materiilor transportate i o
rezisten cel pu in egal la oc, la sarcin i la foc.
6.5.1.1.3.
Construc ia, echipamentele, probele, marcajul i exploatarea GRV-urilor trebuie s fie supuse
aprob rii autorit ii competente a rii unde acestea sunt agreate.
NOT :
ile care efectueaz inspec iile i încerc rile în alte ri, dup ce GRV-ul a
fost dat în exploatare, nu trebuie s fie aprobate de c tre autoritatea competent
a rii în care GRV-ul a fost agreat, dar inspec iile i încerc rile trebuie s
fie realizate potrivit regulilor specificate în agrearea GRV-ului.
6.5.1.1.4.
Fabrican ii i distribuitorii ulteriori de GRV-uri trebuie s furnizeze informa ii cu privire la procedurile de
urmat, precum i o descriere a tipurilor i a dimensiunilor închiz torilor (inclusiv a garniturilor
necesare) i a altor componente necesare pentru a asigura faptul c GRV-ul prezentat pentru
transport, poate s îndeplineasc cu succes probele de performan indicate în acest capitol.
6.5.1.2.
(rezervat)
811
6.5.1.3.
(rezervat)
6.5.1.4.
Cod care indic tipurile de GRV
6.5.1.4.1.
Codul este format din dou cifre arabe dup cum este indicat în tabelul de la paragraful a), urmate de
una sau mai multe litere majuscule care corespund materialelor din lista b) urmate, atunci când se
prevede acest lucru într-o sec iune particular , de o cifr arab care indic categoria GRV-ului.
a)
Materii solide cu umplere sau golire

Felul
prin gravita ie sub presiune mai mare de 10 kPa (0,1 bar) Materii lichide
Rigide 11 21 31
Flexibile 13 - -
b)
Materiale
A.
el (toate tipurile i tratamentele de suprafa )
B.
Aluminiu
C.
Lemn natural
D.
Placaj
F.
PAL (Pl ci aglomerate din lemn)
G.
Carton
H.
Material plastic
L.
Textile
M.
Hârtie multistrat
N.
Metal (altul decât o elul i aluminiul)
6.5.1.4.2.
Pentru GRV-urile compozite, trebuie utilizate în ordine, în pozi ia a doua din cod, dou litere latine
majuscule, prima pentru a indica materialul recipientului interior i cea de-a doua pentru a indica
ambalajul exterior al GRV-ului.
6.5.1.4.3
Codurile de mai jos indic diferitele tipuri de GRV:
Sub-
Material Categorie Cod
sec iune
Metalic 6.5.5.1
A. O el pentru materii solide, cu umplere sau golire 11A
prin gravita ie
pentru materii solide, cu umplere sau golire 21A
sub presiune
pentru lichide 31A
B. Aluminiu pentru materii solide, cu umplere sau golire 11B
prin gravita ie
pentru materii solide, cu umplere sau golire 21B
812
sub presiune
pentru lichide 31B
N. Alt metal pentru materii solide, cu umplere sau golire 11N
prin gravita ie
pentru materii solide, cu umplere sau golire 21N
sub presiune
pentru lichide 31N
Flexibil 6.5.5.2
H. Plastic es tur de plastic f c ptu eal 13H1
interioar i f dublur
es tur de plastic cu c ptu eal interioar 13H2
es tur de plastic cu dublur 13H3
es tur de plastic cu c ptu eal interioar 13H4
i dublur
folie de plastic 13H5
L. Textil c ptu eal interioar if dublur 13L1
cu c ptu eal interioar 13L2
cu dublur 13L3
cu c ptu eal interioar if dublur 13L4
M. Hârtie hârtie multistrat 13M1
hârtie multistrat, rezistent la ap 13M2
H. Plastic rigid pentru materiile solide, cu umplere sau 11H1 6.5.5.3
golire prin gravita ie cu echipament de
structur
pentru materii solide, cu umplere sau golire 11H2
prin gravita ie autoportant
sub presiune cu echipament de structur
sub presiune autoportant
pentru lichide, cu echipament de structur 31H1
pentru lichide, autoportant 31H2
HZ. Compozit cu pentru materii solide, cu umplere sau golire 6.5.5.4
recipient interior din prin gravita ie, cu recipient interior din
11HZ1
plastic*) material plastic rigid
pentru materii solide, cu umplere sau golire 11HZ2
prin gravita ie, cu recipient interior din
material plastic flexibil
sub presiune, cu recipient interior din
material plastic rigid
sub presiune, cu recipient interior din
pentru lichide, cu recipient interior din 31HZ1
material plastic rigid
pentru lichide, cu recipient interior din 31HZ2
G. Carton pentru materiile solide, cu umplere sau 11G 6.5.5.5
golire prin gravita ie
Lemn 6.5.5.6
C. Lemn natural pentru materii solide, cu umplere sau golire 11 C
prin gravita ie, cu dublur
D. Placaj pentru materii solide, cu umplere sau golire 11D
prin gravita ie, cu dublur
F. Pl ci aglomerate din pentru materii solide, cu umplere sau golire 11F
lemn (PAL) prin gravita ie, cu dublur
*)
Trebuie completat acest cod, înlocuind litera Z cu litera majuscul care
desemneaz materialul folosit pentru înveli ul exterior, conform cu 6.5.1.4.1 b).
813
6.5.1.4.4.
Litera "W" poate urma codul GRV-ului. Aceasta indic faptul c GRV-ul, chiar dac este de acela i tip
cu cel indicat de cod, a fost fabricat conform unei specifica ii diferite de cea care este indicat la 6.5.5,
îns este considerat ca echivalent în sensul prescrip iilor de la 6.5.1.1.2.
6.5.2.
Marcare
6.5.2.1.
Marca principal
6.5.2.1.1.
Orice GRV construit i destinat unei utiliz ri conform RID trebuie s poarte o marc durabil i lizibil
plasat într-un loc u or vizibil. Marcajul, în litere, cifre i simboluri de cel pu in 12 mm în ime, trebuie
cuprind urm toarele elemente:
a)
certifica c un ambalaj, o cistern mobil sau un CGEM îndepline te prescrip iile aplicabile la
capitolele 6.1, 6.2, 6.3, 6.5, 6.6 sau 6.7.1)
Pentru GRV-urile metalice, pe care este aplicat marcajul prin tan are sau prin ambutisare în relief,
este admis utilizarea majusculelor 'UN' în locul simbolului;
1)

b)
codul care desemneaz tipul de GRV, conform 6.5.1.4;
c)
o liter majuscul care indic grupa sau grupele de ambalare pentru care modelul tip a fost agreat:
i)
X grupele de ambalare I, II i III (GRV doar pentru materii solide);
ii)
Y grupele de ambalare II i III;
iii)
Z numai grupa de ambalare III;
d)
luna i anul (ultimele dou cifre) de fabrica ie;
e)
semnul statului care autorizeaz atribuirea m rcii, prin intermediul unui semn distinctiv utilizat pentru
2
autovehicule în circula ia rutier interna ional );
f)
numele sau sigla fabricantului i orice alt marc de identificare a GRV-ului specificat de c tre
autoritatea competent ;
g)
sarcina aplicat la proba de stivuire în kg. Pentru GRV-urile care nu sunt concepute pentru a fi stivuite,
trebuie aplicat cifra "0";
h)
masa brut maxim admisibil , în kg.
Diversele elemente ale m rcii principale trebuie aplicate în ordinea alineatelor de mai sus. Marca
adi ional men ionat la 6.5.2.2, precum i orice alt marc autorizat de o autoritate competent ,
trebuie s fie aplicate astfel încât s nu se împiedice identificarea corect a elementelor m rcii
principale.
Fiecare element al m rcii aplicate conform alineatelor de la a) pân la h) i de la 6.5.2.2 trebuie s fie
separat în mod clar, de exemplu printr-o linie oblic sau un spa iu, astfel încât s fie u or de
identificat.
2
)
814
Semnul distinctiv utilizat pentru vehicule în trafic interna ional în virtutea
Conven iei de la Viena privind circula ia rutier (1968)
6.5.2.1.2.
Exemple de marcaj pentru diverse tipuri de GRV conform alineatelor 6.5.2.1.1.a) pân la h) de mai
sus:
IMAGINE 11A/Y/02 99 GRV din o el pentru materii solide desc rcate

NL/Mulder 007/5500/1500 de exemplu prin gravita ie/pentru grupele de
ambalare II i III/data de fabrica ie februarie
1999 omologat de Olanda/fabricat de Mulder
conform unui model tip c ruia autoritatea
competent i-a atribuit num rul de serie
007/sarcina utilizat pentru proba de stivuire în
kg/, masa brut maxim admisibil în kg.
IMAGINE 13H3/Z/03 01 GRV flexibil pentru materii solide desc rcate
F/Meunier 1713/0/1500 de exemplu prin gravita ie din es tur din
plastic cu dublur , care nu este conceput
pentru a fi stivuit.
IMAGINE 13H1/Y/04 99 GRV din plastic rigid pentru lichide, cu
GB/9099/10800/1200 echipament de structur , rezistent la o sarcin
de stivuire.
IMAGINE 31HA1/Y/05 01 GRV compozit pentru lichide cu recipient
D/Muller/1683/10800/1200 interior din material plastic rigid i înveli
exterior din o el.
IMAGINE 11C/X/01 02 GRV din lemn pentru materii solide cu dublur
S/Aurigny/9876/3000/910 interioar , agreat pentru materiile solide din
grupele de ambalare I, II i III.
6.5.2.2.
Marca adi ional
6.5.2.2.1.
Fiecare GRV trebuie s poarte, în afara m rcii prescrise la 6.5.2.1, urm toarele indica ii, care pot fi
înscrise pe o plac dintr-un material rezistent la coroziune, fixat permanent într-un loc u or accesibil
pentru inspec ie:
Categoria de GRV
Marc adi ional plastic
metal compozit carton lemn
rigid
Capacitate în litri a) la 20°C X X X
Tara în kgâ) X X X X X
Presiunea de prob (manometric ) în kPa sau X X
în barâ) (dac este loc)
Presiunea maxim de umplere sau de golire în X X X
kPa sau în barâ) (dac este loc)
Materialul corpului i grosimea minim în mm X
Data ultimei probe de etan eitate, dac este loc X X X
(luna i anul)
Data ultimei inspec ii (luna i anul) X X X
Num rul de serie al fabricantului X
Sarcina de stivuire maxim autorizat ^b) X X X X X
â) Se indic unitatea de m sur utilizat .
^b) Vezi paragraful 6.5.2.2.2. Acest marcaj suplimentar trebuie s se aplice pentru toate GRV
fabricate, reparate sau refabricate începând cu 1 ianuarie 2011 (vezi i 1.6.1.15).
815
6.5.2.2.2.
Sarcina de stivuire maxim autorizat aplicat atunci când GRV este în curs de utilizare trebuie s fie
indicat pe o pictogram dup cum urmeaz :
Pictograma nu trebuie s aib dimensiuni mai mici de 100 mm x 100 mm; ea trebuie s fie durabil i
vizibil . Literele i cifrele care indic masa admisibil trebuie s fie de cel pu in 12 mm în ime.
Masa indicat deasupra pictogramei nu trebuie s dep easc sarcina impus în timpul probei pe
modelul tip (vezi 6.5.6.6.4) împ it la 1,8.
NOT :
Dispozi iile de la 6.5.2.2.2 se vor aplica la toate GRV fabricate, reparate sau
reconstruite începând cu 1 ianuarie 2011 (vezi i 1.6.1.15).
6.5.2.2.3.
În afara m rcii prescrise la 6.5.2.1, GRV-urile flexibile pot purta o pictogram care s indice metodele
de ridicare recomandate.
6.5.2.2.4
Recipientul interior din GRV-urile compozite construite dup 1 ianuarie 2011 trebuie s poarte m rcile
specificate la 6.5.2.1.1 b), c), d), data fiind data de fabrica ie a recipientului interior din plastic, e) i f).
Simbolul ONU pentru ambalaje nu trebuie s fie aplicat. Marcajul trebuie s fie aplicat în ordinea
indicat la 6.5.2.1.1. Acesta trebuie s fie aplicat de manier durabil , lizibil i plasat într-un loc care
se vede bine atunci când recipientul interior este plasat în înveli ul exterior.
Data de fabrica ie a recipientului interior din plastic mai poate fi aplicat pe recipientul interior, al turi
de restul marcajului. Exemplul unei metode de marcaj corespunz toare:
6.5.2.2.5.
Atunci când un GRV compozit este conceput astfel încât înveli ul exterior s poat fi demontat pentru
transportul în stare goal (de exemplu pentru înapoierea GRV-ului la expeditorul s u ini ial pentru a fi
reutilizat), fiecare din elementele demontabile, când este demontat, trebuie s poarte o marc care s
indice luna i anul de fabrica ie i numele sau sigla fabricantului, precum i orice alt marc de
identificare a GRV-ului, specificat de autoritatea competent (a se vedea 6.5.2.1.1 f)).
6.5.2.3.
Conformitatea cu modelul tip
Marca indic faptul c GRV-ul este conform cu un model tip care a trecut cu succes probele i care
îndepline te condi iile men ionate în certificatul de omologare de tip.
6.5.2.4
Marcajul GRV-urilor compozite reconstruite (31HZ1)
816
Marcajul specificat la 6.5.2.1.1 i 6.5.2.2 trebuie scos din GRV-ul de origine sau f cut ilizibil într-o
manier permanent i trebuie s fie aplicate alte noi m rci pe GRV-ul reconstruit, conform RID.
6.5.3.
Prescrip ii privind construc ia
6.5.3.1.
6.5.3.1.1.
GRV-urile trebuie s fie construite pentru a rezista la deterior rile datorate mediului ambiant sau s fie
protejate în mod corespunz tor împotriva acestor deterior ri.
6.5.3.1.2.
GRV-urile trebuie s fie astfel confec ionate i închise încât, în condi ii normale de transport, s nu
aib nici o pierdere de con inut, mai ales sub efectul vibra iilor sau ale varia iilor de temperatur , de
umiditate sau de presiune.
6.5.3.1.3.
GRV-urile i închiz torile lor trebuie confec ionate din materiale compatibile cu con inutul lor sau
trebuie s fie protejate în interior pentru ca aceste materiale:
a)
nu fie atacate de con inut într-un mod care ar face ca utilizarea lor s devin periculoas ;
b)
nu produc o reac ie sau o descompunere a con inutului, sau formarea de compu i nocivi sau
periculo i cu acesta.
6.5.3.1.4.
Dac exist îmbin ri, acestea trebuie s fie realizate din materiale care s nu poat fi atacate de
materiile transportate în GRV-uri.
6.5.3.1.5.
Toate echipamentele de serviciu trebuie astfel amplasate sau protejate încât s se limiteze la
maximum riscul de pierdere de con inut în cazul unei avarii survenite în timpul manipul rii sau al
transportului.
6.5.3.1.6.
GRV-urile, accesoriile lor, echipamentul lor de serviciu i echipamentul lor de structur trebuie
concepute pentru a rezista, f pierderi de con inut, la presiunea intern a con inutului i la tensiunile
suportate în condi ii normale de manipulare i de transport. GRV-urile destinate stivuirii trebuie
concepute în acest scop. Toate dispozitivele de ridicare sau de fixare a GRV-urilor trebuie s fie
suficient de rezistente pentru a nu suferi deform ri importante sau sl biri în condi ii normale de
manipulare i de transport i trebuie s fie amplasate astfel încât nici o parte a GRV-ului s nu suporte
tensiuni foarte mari.
6.5.3.1.7.
Atunci când un GRV este alc tuit dintr-un corp plasat în interiorul unui cadru, el trebuie astfel construit
încât:
a)
corpul s nu se poat freca de cadru astfel încât s se deterioreze;
b)
corpul s r mân tot timpul în interiorul cadrului;
c)
elementele echipamentului s fie astfel fixate, încât s nu se deterioreze dac leg turile dintre corp i
cadru permit o dilatare sau o deplasare a unuia fa de cel lalt.
6.5.3.1.8.
Atunci când GRV-ul este prev zut cu un robinet de golire prin partea de jos, acest robinet trebuie s
poat fi blocat în pozi ia închis iar ansamblul sistemului de golire trebuie s fie protejat în mod
corespunz tor împotriva avariilor. Robinetele care se închid cu ajutorul unei manete trebuie s poat fi
protejate împotriva unei deschideri accidentale, iar pozi iile deschis i închis trebuie s fie u or de
identificat. La GRV-urile folosite pentru transportul de materii lichide, orificiul de golire trebuie s fie
prev zut i cu un dispozitiv de închidere secundar, de exemplu o flan de obturare sau un dispozitiv
echivalent.
6.5.4.
Probe, omologarea de tip i inspec ii
6.5.4.1.
Asigurarea calit ii: GRV-urile trebuie fabricate, reconstruite, reparate i probate conform unui program
de asigurare a calit ii care îndepline te cerin ele autorit ii competente; aceasta trebuie s garanteze
fiecare GRV fabricat, reconstruit sau reparat îndepline te prescrip iile prezentului capitol.
817
NOT .
mari - Directive pentru aplicarea normei ISO 9001' furnizeaz directive
satisf toare procedurilor care pot fi urmate.
6.5.4.2.
Probe: GRV-urile trebuie supuse unor probe pe modelul tip i, dup caz la inspec ii i unor probe
ini iale i periodice conform 6.5.4.4.
6.5.4.3.
Omologarea de tip: pentru fiecare model tip de GRV, trebuie s fie eliberat un certificat de omologare
de tip i o marc (conform prescrip iilor de la 6.5.2) care s ateste c modelul tip, inclusiv
echipamentul s u, îndepline te prescrip iile în materie de probe.
6.5.4.4.
Inspec ii i probe:
Not
. Pentru probele i inspec iile GRV-urilor reparate a se vedea 6.5.4.5.
6.5.4.4.1.
Toate GRV-urile metalice, GRV-urile din material plastic rigid sau toate GRV-urile compozite trebuie
fie inspectate pentru a corespunde cerin elor autorit ii competente:
a)
înainte de darea lor în exploatare (inclusiv dup reconstruc ie) iar dup acea la intervale de timp care
nu dep esc cinci ani, în ceea ce prive te:
i)
conformitatea cu modelul tip, inclusiv marcajul;
ii)
starea interioar i exterioar ;
iii)
buna func ionare a echipamentului de serviciu.
Îndep rtarea izola iei termoizolante (calorifuge), dac exist , nu este necesar decât dac aceast
sur este indispensabil pentru examinarea corespunz toare a corpului GRV-ului.
b)
la intervale care nu dep esc doi ani i jum tate, în ceea ce prive te:
i)
starea exterioar ;
ii)
buna func ionare a echipamentului de serviciu;
Îndep rtarea izola iei termoizolante (calorifuge), dac exist , nu este necesar decât dac aceast
sur este indispensabil pentru examinarea corespunz toare a corpului GRV-ului.
Fiecare GRV trebuie s fie conform, din toate punctele de vedere, cu tipu de model la care face
referire.
6.5.4.4.2.
Toate GRV-urile metalice, GRV-urile din material plastic rigid sau GRV-urile din materiale compozite
destinate s con in lichide sau materii solide cu umplere sau golire sub presiune, trebuie s
îndeplineasc o prob de etan eitate cel pu in egal cu proba prescris la 6.5.6.7.3 i s poat
suporta nivelul probei indicat la 6.5.6.7.3:
a)
înaintea primei sale utiliz ri în transport;
b)
la intervale care nu dep esc doi ani i jum tate.
Pentru aceast prob GRV-ul trebuie s fie prev zut cu un dispozitiv de închidere principal în partea
de jos. Recipientul interior al unui GRV din material compozit poate fi probat f ambalajul exterior, cu
condi ia ca rezultatele probei s nu fie afectate.
6.5.4.4.3.
Fiecare inspec ie i prob face obiectul unui raport care trebuie p strat de c tre proprietarul GRV-ului
cel pu in pân la data urm toarei inspec ii i probe. Raportul trebuie s indice rezultatul inspec iei i
818
probei i trebuie s identifice partea care a executat-o (a se vedea i prescrip iile privind marcajul
enun ate la 6.5.2.2.1).
6.5.4.4.4.
Autoritatea competent poate s solicite în orice moment dovada c GRV-urile îndeplinesc exigen ele
privind probele pe modelul tip, recurgând la probele prev zute în prezentul capitol
6.5.4.5.
GRV-uri reparate
6.5.4.5.1.
Dac un GRV a suferit deterior ri din cauza unui oc (de exemplu accident) sau dintr-o alt cauz ,
GRV-ul trebuie s fie reparat sau supus unei lucr ri de între inere (a se vedea defini ia "Între inerea
regulat a unui GRV" de la 1.2.1) astfel încât s corespund cu modelul tip. Corpurile GRV-urilor din
material plastic rigid i recipientele interioare ale GRV-ului din materiale compozite care sau deteriorat,
trebuie s fie înlocuite
6.5.4.5.2.
Suplimentar altor probe i inspec ii impuse de RID, GRV-urile trebuie s fie supuse la toate probele i
inspec iile prev zute la 6.5.4.4, iar procesele verbale cerute trebuie s fie întocmite imediat ce au fost
reparate.
6.5.4.5.3.
Partea care efectueaz probele i inspec iile dup repara ie trebuie s figureze în mod durabil pe
GRV, în apropierea simbolului ONU pentru ambalaje, aplicat de fabricant, urm toarele indica ii.
a)
ara în care au fost efectuate probele i inspec iile;
b)
denumirea sau simbolul autorizat al p ii care a efectuat probele i inspec iile, i
c)
data (luna, anul) probelor i inspec iilor.
6.5.4.5.4.
Probele i inspec iile efectuate conform 6.5.4.5.2 pot fi considerate ca îndeplinind prescrip iile privind
probele i inspec iile periodice care trebuie efectuate la fiecare doi ani i jum tate i la fiecare cinci
ani.
6.5.5.
Prescrip ii speciale aplicabile GRV-urilor
6.5.5.1.
Prescrip ii speciale pentru GRV-urile metalice
6.5.5.1.1.
Aceste prescrip ii se aplic GRV-urilor metalice destinate transportului de materii solide sau lichide.
Exist trei variante de GRV-uri metalice:
a)
cele pentru materii solide cu umplere sau golire prin gravita ie (11A, 11B, 11N);
b)
cele pentru materii solide cu umplere sau golire sub presiune manometric mai mare de 10 kPa (0,1
bar) (21A, 21B, 21N); i
c)
cele pentru materii lichide (31A, 31B, 31N).
6.5.5.1.2.
Corpul trebuie realizat dintr-un metal ductil adecvat a c rui sudabilitate a fost bine demonstrat .
Cordoanele de sudur trebuie s fie executate conform regulilor tehnice i trebuie s ofere o siguran
maxim . Dac este necesar, trebuie s fie luat în considerare i comportamentul materialului la
temperatur joas .
6.5.5.1.3.
Trebuie s fie luate m suri pentru a se evita deterior rile prin coroziune galvanic , ca urmare a
contactului dintre metale diferite.
6.5.5.1.4.
GRV-urile din aluminiu destinate transportului de materii lichide inflamabile nu trebuie s con in nici
un organ mobil (capac, închiz tori etc.) din o el oxidabil neprotejat, care risc s provoace o reac ie
periculoas dac intr în contact cu aluminiul, prin frecare sau prin oc.
6.5.5.1.5.
GRV-urile metalice trebuie confec ionate dintr-un metal care s îndeplineasc urm toarele condi ii:
c)
819
în cazul o elului, alungirea la rupere, în procente nu trebuie s fie mai mic de 10000/Rm cu un minim
absolut de 20%
unde Rm este valoarea minim garantat a rezisten ei la trac iune a o elului utilizat, în N/mm2),
b)
în cazul aluminiului i al aliajelor sale, alungirea la rupere, în procente, nu trebuie s fie mai mic de
10000/6Rm, cu un minim absolut de 8%.
Epruvetele folosite pentru determinarea alungirii la rupere trebuie s fie prelevate perpendicular pe
direc ia de laminare i fixate astfel încât:
L0 = 5d sau
!|||
L0 = 5,65 \§ A
în care
L0 = lungimea între reperele epruvetei înainte de prob
d = diametrul
A = sec iunea transversal a epruvetei
6.5.5.1.6.
Grosimea minim a peretelui:
a)
în cazul unui o el de referin al c rui produs Rm x A0= 10000, grosimea peretelui nu trebuie s fie
mai mic decât urm toarele valori:
Grosimea peretelui (e) în mm

Capacitatea (C) în Tipurile 21A, 21B, 21N, 31A, 31B,
Tipurile 11A, 11B, 11N
litri 31N
neprotejat protejat neprotejat protejat
C <= 1000 2,0 1,5 2,5 2,0
e= e=
1000 < C <= 2000 e = C/2000+2,0 e = C/2000+1,5
C/2000+1,5 C/2000+1,0
e= e=
2000 < C <= 3000 e = C/2000+1,0 e = C/2000+1,5
C/2000+1,5 C/2000+1,0
unde A0 = alungirea minim la rupere la trac iune (exprimat în procente) a o elului de referin utilizat
(a se vedea alineatul 6.5.5.1.5),
b)
pentru celelalte metale, cu excep ia o elului de referin , a a cum este definit la alineatul (a) de mai
sus, grosimea minim a peretelui se determin pe baza urm toarei ecua ii:
21,4 x e0
e1 = ||||||||||||||
3!||||||||||
\§ Rm1 x A1
unde: e1 = grosimea peretelui echivalent , necesar a materialul folosit (în mm);
e0 = grosimea minim a peretelui necesar pentru o elul de referin (în mm);
820
Rm1 = valoarea minim garantat a rezisten ei la trac iune a metalului utilizat (în N/mm2) [a se vedea
c)];
A1 = alungirea minim la rupere la trac iune (exprimat în procente) a metalului utilizat (a se vedea
6.5.5.1.5).
În orice caz, grosimea peretelui nu trebuie s fie mai mic de 1,5 mm.
c)
În calculele conform b), rezisten a la trac iune minim garantat a metalului utilizat (Rm1), trebuie s
fie valoarea minim stabilit de normele na ionale sau interna ionale de materiale. Totu i, pentru o elul
austenitic, valoarea minim definit pentru Rm conform normelor de materiale poate fi majorat cu
pân la 15% dac certificatul de inspec ie al materialului atest o valoare superioar . Atunci când nu
exist alte norme referitoare la materialul în cauz , valoarea lui Rm corespunde valorii minime Rm
atestat pe certificatul de inspec ie al materialului.
6.5.5.1.7.
Prescrip iile privind decompresiunea: GRV-urile pentru materii lichide trebuie s fie concepute astfel
încât s poat evacua vaporii degaja i în caz de incendiu, cu un debit suficient pentru a se evita
ruperea corpului. Acest rezultat poate fi ob inut cu ajutorul dispozitivelor de decompresiune clasice sau
prin alte tehnici constructive. Presiunea care determin func ionarea acestor dispozitive, nu trebuie s
fie mai mare de 65 kPa (0,65 bar), dar nici mai mic decât presiunea manometric efectiv din GRV
[presiunea de vapori a materiei transportate, plus presiunea par ial a aerului sau a unui gaz inert,
minus 100 kPa (1 bar)] la 55°C, determinat pentru un grad maxim de umplere, conform 4.1.1.4.
Dispozitivele de decompresiune necesare trebuie s fie instalate în faza de vapori a materiilor.
6.5.5.2.
Prescrip ii speciale pentru GRV-uri flexibile
6.5.5.2.1.
Prezen ele dispozi ii se aplic GRV-urilor flexibile de urm toarele tipuri:
13H1 es tur din material plastic f c ptu eal interioar if dublur

13H2 es tur din material plastic cu c ptu eal interioar
13H3 es tur din material plastic cu dublur
13H4 es tur din material plastic cu c ptu eal interioar i dublur
13H5 folie de material plastic
13L1 material textil f c ptu eal interioar if dublur
13L2 material textil cu c ptu eal interioar
13L3 material textil cu dublur
13L4 material textil cu c ptu eal interioar i dublur
13M1 hârtie multistrat
13M2 hârtie multistrat, rezistent la ap .
GRV-urile flexibile sunt destinate exclusiv transportului de materiale solide.

6.5.5.2.2.
Corpul trebuie s fie confec ionat din materiale corespunz toare. Rezisten a materialului i modul de
construc ie al GRV-ului flexibil trebuie s fie adaptate capacit ii i utiliz rii prev zute.
6.5.5.2.3.
Toate materialele folosite pentru construirea GRV-urilor flexibile de tip 13M1 i 13M2, dup
scufundarea complet în ap timp de 24 de ore, trebuie s i p streze cel pu in 85% din rezisten a la
trac iune m surat ini ial pe materialul condi ionat la echilibru cu o umiditate relativ egal sau mai
mic de 67%.
6.5.5.2.4.
Îmbin rile trebuie realizate prin coasere, etan are la cald, lipire sau prin orice alt metod echivalent .
Toate îmbin rile cusute trebuie stopate.
6.5.5.2.5.
821
GRV-urile flexibile trebuie s ofere o rezisten corespunz toare la îmb trânirea i la degradarea
provocate de radia ia ultraviolet , de condi iile climatice sau de ac iunea con inutului, pentru a fi apte
utiliz rii prev zute.
6.5.5.2.6.
Dac este necesar o protec ie contra radia iei ultraviolete a GRV-urilor flexibile din material plastic,
ea trebuie s fie ob inut prin ad ugarea de negru de fum sau de al i pigmen i sau inhibitori adecva i.
Ace ti aditivi trebuie s fie compatibili cu con inutul i s fie eficien i pe toat durata de serviciu a
corpului. Dac se utilizeaz negru de fum, pigmen i sau inhibitori, diferi i de cei utiliza i la fabricarea
modelului tip probat, nu sunt necesare probe noi, dac procentul de negru de fum, de pigmen i sau de
inhibitori nu are un efect nefast asupra propriet ilor fizice ale materialului de construc ie.
6.5.5.2.7.
Aditivii pot fi încorpora i în materialul corpului pentru a îmbun i rezisten a la îmb trânire sau alte
caracteristici ale acestuia, cu condi ia s nu altereze propriet ile fizice sau chimice ale materialului.
6.5.5.2.8.
Pentru fabricarea corpului GRV-urilor nu trebuie s se foloseasc materialele provenind de la
recipiente scoase din uz. Se pot totu i folosi resturi sau rebuturi care provin din aceea i serie de
fabrica ie. De asemenea, se pot reutiliza elemente cum ar fi accesoriile i postamentele pentru palete,
dac nu au suferit nici o stric ciune în cursul unei utiliz ri precedente.
6.5.5.2.9.
Atunci când recipientul este umplut, raportul dintre în imea i l imea sa nu trebuie s dep easc
2/1.
6.5.5.2.10.
Dublura trebuie s fie f cut dintr-un material corespunz tor. Rezisten a materialului i modul de
confec ionare a dublurii trebuie s fie adaptate capacit ii GRV-ului i utiliz rii prev zute. Îmbin rile i
închiz torile trebuie s fie etan e la materii pulverulente i s poat suporta presiunile i ocurile care
se pot produce în condi ii normale de manipulare i de transport.
6.5.5.3.
Prescrip ii speciale pentru GRV-urile din material plastic rigid
6.5.5.3.1.
Aceste prescrip ii se aplic GRV-urilor din material plastic rigid destinate transportului de materii solide
sau lichide. GRV-urile din material plastic rigid sunt de urm toarele tipuri:
11H1 cu echipamente de structur concepute pentru a putea, suporta înc rc tura total
atunci când GRV-urile sunt stivuite, pentru materii solide cu umplere sau golire
prin gravita ie;
11H2 autoportante, pentru materii solide cu umplere sau golire prin gravita ie;
21H1 cu echipamente de structur concepute pentru a putea suporta înc rc tura total
atunci când GRV-urile sunt stivuite, pentru materii solide cu umplere sau golire
prin presiune;
21H2 autoportante, pentru materii solide cu umplere sau golire sub presiune;
31H1 cu echipamente de structur concepute pentru a putea suporta înc rc tura total
atunci când GRV-urile sunt stivuite, pentru materii lichide;
31H2 autoportante,pentru materii lichide.
6.5.5.3.2.
Corpul trebuie confec ionat din material plastic corespunz tor, ale c rui caracteristici sunt cunoscute;
rezisten a sa trebuie fie în func ie de capacitatea i utilizarea c ruia îi este destinat. Materialul trebuie
aibe o rezisten corespunz toare la îmb trânirea i la degradarea provocate de materia con inut
i, dac este cazul, de radia ia ultraviolet . Comportamentul acestuia la temperatur joas trebuie
luat în considerare atunci când are loc. Permea ia con inutului nu trebuie în nici un caz s constituie
un pericol în condi ii normale de transport.
6.5.5.3.3.
Dac este necesar o protec ie împotriva radia iei ultraviolete, ea trebuie ob inut prin ad ugarea de
negru de fum sau de al i pigmen i sau inhibitori adecva i. Ace ti aditivi trebuie s fie compatibili cu
con inutul i s i p streze eficien a pe întreaga durat de utilizare a corpului. Dac se folose te negru
de fum, pigmen i sau inhibitori, diferi i de cei folosi i la fabricarea modelului tip probat, nu sunt
necesare probe noi dac procentul de negru de fum, de pigmen i sau de inhibitori nu are un efect
nefast asupra propriet ilor fizice ale materialului de construc ie.
822
6.5.5.3.4.
Se pot încorpora aditivi în materialul corpului în scopul amelior rii rezisten ei fizice la îmb trânire sau
a altor caracteristici, cu condi ia ca ace tia s nu altereze propriet ile fizice sau chimice ale
materialului.
6.5.5.3.5.
Pentru fabricarea GRV-urilor din material plastic rigid nu se pot utiliza materiale provenind de la
recipiente scoase din uz, cu excep ia de eurilor, a rebuturilor i a materialelor m cinate care provin de
la acela i procedeu de fabrica ie.
6.5.5.4.
Prescrip ii speciale pentru GRV-urile compozite cu recipient interior din material plastic
6.5.5.4.1.
Aceste prescrip ii se aplic GRV-urilor din materiale compozite destinate transportului de materii solide
i lichide, de urm toarele tipuri:
11HZ1 GRV-uri compozite cu recipient interior din material plastic rigid, pentru materii
solide cu umplere sau golire prin gravita ie;
11HZ2 GRV-uri compozite cu recipient interior din material plastic flexibil, pentru materii
solide cu umplere sau golire prin gravita ie;
solide cu umplere sau golire sub presiune;
solide cu umplere sau golire sub presiune;
lichide;
lichide.
Acest cod trebuie completat prin înlocuirea literei Z cu litera majuscul care indic tipul de material
utilizat pentru înveli ul exterior, conform 6.5.1.4.1 b).
6.5.5.4.2.
Recipientul interior nu este conceput pentru îndeplinirea func iei de reten ie f înveli ul s u exterior.
Un recipient interior "rigid" este un recipient care î i p streaz , în general, forma atunci când este gol,
dar nu este prev zut cu închiz tori proprii i nu este sus inut de înveli ul exterior. Orice recipient
interior care nu sunt "rigid" este considerat "flexibil".
6.5.5.4.3.
Înveli ul exterior este alc tuit în mod normal dintr-un material rigid astfel f uit încât s protejeze
recipientul interior în caz de avarie în timpul manevr rii i transportului, dar nu este conceput pentru a
îndeplini func ia de reten ie. El cuprinde, dac este cazul, paleta de baz .
6.5.5.4.4.
Un GRV din material compozit al c rui înveli exterior înconjoar complet recipientul interior trebuie
astfel conceput încât s se poat controla cu u urin integritatea recipientului interior în urma
probelor de etan eitate i de presiune hidraulic .
6.5.5.4.5.
Capacitatea GRV-urilor de tip 31HZ2 nu trebuie s dep easc 1250 litri.
6.5.5.4.6.
Recipientul interior trebuie confec ionat dintr-un material plastic adecvat ale c rui caracteristici sunt
cunoscute; rezisten a acestuia trebuie s fie adaptat la capacitatea i destina ia prev zut . Materialul
trebuie s aib o rezisten corespunz toare la îmb trânire i la degradare cauzat de con inut i,
dac este cazul, de radia ia ultraviolet . Comportamentul acestuia la temperatur joas trebuie luat în
considerare atunci când are loc. Permea ia con inutului nu trebuie s poat constitui în nici un caz un
pericol în condi ii normale de transport.
NOT
ABROGAT
6.5.5.4.7.
Dac este necesar o protec ie contra radia iei ultraviolete, aceasta trebuie s fie ob inut prin
ad ugarea de negru de fum sau de al i pigmen i sau inhibitori corespunz tori. Ace ti aditivi trebuie s
823
fie compatibili cu con inutul i s i p streze eficacitatea pe toat durata de utilizare a recipientului
interior. Dac se utilizeaz negru de fum, pigmen i sau inhibitori, al ii decât cei folosi i la fabricarea
modelului tip probat, nu mai sunt necesare probe noi dac procentul de negru de fum, de pigmen i sau
de inhibitori nu are un efect nefast asupra propriet ilor fizice ale materialului de construc ie.
6.5.5.4.8.
Pot fi încorpora i aditivi în materialul recipientului interior cu scopul de a îmbun i rezisten a la
îmb trânire sau alte caracteristici, cu condi ia ca ace tia s nu altereze propriet ile fizice sau chimice
ale materialului.
6.5.5.4.9.
Pentru fabricarea recipientelor interioare, nu se pot utiliza materiale scoase din uz, cu excep ia
de eurilor, a rebuturilor i a materialelor m cinate care provin de la acela i procedeu de fabrica ie.
6.5.5.4.10.
Recipientul interior al GRV-urilor de tip 31HZ2 trebuie s con in cel pu in trei straturi de folie de
material plastic.
6.5.5.4.11.
Rezisten a materialului i modul de construc ie al înveli ului exterior trebuie s fie adaptate la
capacitatea GRV-ului din material compozit i la destina ia sa.
6.5.5.4.12.
Înveli ul exterior nu trebuie s prezinte asperit i care ar putea provoca stric ciuni recipientului
interior.
6.5.5.4.13.
Înveli urile exterioare metalice cu pere i plini trebuie s fie f cute dintr-un material adecvat i de
grosime suficient .
6.5.5.4.14.
Înveli urile exterioare din lemn natural trebuie s fie din lemn bine uscat, lipsit de umiditate din punct
de vedere comercial i f defecte care ar putea reduce în mod sim itor rezisten a fiec rui element
constitutiv al înveli ului. Capacul i fundul pot fi din PAL rezistent la ap , cum ar fi placa dur , placa
aglomerat sau alt tip adecvat.
6.5.5.4.15.
Înveli urile exterioare din placaj trebuie s fie din folii de placaj foarte bine uscate, ob inute prin
derulare, retezare sau t iere, lipsite de umiditate din punct de vedere comercial i f defecte care ar
reduce în mod sim itor rezisten a fiec rui element constitutiv al înveli ului. Toate straturile trebuie s
fie lipite cu un clei rezistent la ap . Pentru fabricarea înveli urilor se pot folosi i alte materiale
adecvate, împreun cu placajul. Pl cile înveli urilor trebuie s fie bine fixate cu cuie sau ancorate la
col uri sau la capete, sau asamblate prin alte dispozitive la fel de eficace.
6.5.5.4.16.
Pere ii înveli urilor exterioare din PAL trebuie s fie din PAL rezistent la ap , cum ar fi placa dur ,
placa aglomerat sau alt tip adecvat. Celelalte p i ale înveli ului pot fi alc tuite din alte materiale
corespunz toare.
6.5.5.4.17.
În cazul înveli urilor exterioare din carton, se va folosi un carton compact sau un carton ondulat cu
dou fe e (cu unul sau mai multe straturi) rezistent i de calitate bun , corespunz tor capacit ii
înveli ului i utiliz rii prev zute. Rezisten a la ap a suprafe ei exterioare trebuie s fie astfel încât
cre terea masei, m surat printr-o prob de determinare a absorb iei de ap cu o durat de 30 minute
conform metodei Cobb, s nu fie mai mare de 155 g/m 2 (a se vedea norma ISO 535-1991). Cartonul
trebuie s aib caracteristici corespunz toare la îndoire. Cartonul trebuie s fie decupat, îndoit f
rupere i crestat, astfel încât s poat fi asamblat f fisurare, rupere la suprafa sau deformare
excesiv . Striurile cartonului ondulat trebuie s fie bine lipite de foliile de acoperire.
6.5.5.4.18.
Extremit ile înveli urilor exterioare din carton pot fi prev zute cu un cadru din lemn sau pot fi în
întregime din lemn. Ele pot fi consolidate cu proptele din lemn.
6.5.5.4.19.
Îmbin rile înveli urilor exterioare din carton trebuie s fie realizate prin lipire cu band adeziv , prin
suprapunere i lipire sau prin suprapunere i fixare cu cleme. Îmbin rile suprapuse trebuie s aibe o
acoperire suficient de mare. Când închiderea este realizat prin lipire cu band adeziv , adezivul
trebuie s fie rezistent la ap .
6.5.5.4.20.
Atunci când înveli ul exterior este din material plastic, materialul trebuie s corespund prescrip iilor
de la 6.5.5.4.6 pân la 6.5.5.4.9, subîn elegându-se c în acest caz, prescrip iile aplicabile
recipientului interior se aplic înveli ului exterior pentru GRV-uri din materiale compozite.
824
6.5.5.4.21.
Înveli ul exterior al unui GRV de tip 31HZ2 trebuie s înconjoare complet recipientul interior.
6.5.5.4.22.
Orice soclu de palet care face corp comun cu GRV-ul sau orice palet separabil trebuie s fie
adaptate manevr rii mecanizate a GRV-ului umplut la masa sa total maxim admisibil .
6.5.5.4.23.
Paleta separabil sau soclul de palet trebuie concepute astfel încât s se evite tasarea fundului
GRV-ului care ar putea provoca avarii în timpul manipul rii.
6.5.5.4.24.
În cazul în care paleta este separabil , înveli ul exterior trebuie s fie fixat solid de aceasta, pentru a
asigura stabilitatea în cursul manipul rii i al transportului, în plus, fa a superioar a paletei separabile,
nu trebuie s prezinte asperit i care ar putea deteriora GRV-ul.
6.5.5.4.25.
Este permis folosirea dispozitivelor de consolidare, cum ar fi suporturile din lemn pentru a îmbun i
rezisten a la stivuire, dar acestea trebuie s fie situate în afara recipientului interior.
6.5.5.4.26.
Atunci când GRV-urile sunt destinate stivuirii, suprafa a de reazem trebuie s asigure ca sarcina s fie
repartizat în mod egal. Aceste GRV-uri trebuie s fie concepute astfel încât sarcina s nu fie
suportat de recipientul interior.
6.5.5.5.
Prescrip ii speciale pentru GRV-urile din carton
6.5.5.5.1.
Aceste prescrip ii se aplic GRV-urilor din carton destinate s transporte materii solide cu umplere sau
golire prin gravita ie. GRV-urile din carton sunt de tipul 11G.
6.5.5.5.2.
GRV-urile din carton nu trebuie s fie prev zute cu dispozitive de ridicare prin partea de sus.
6.5.5.5.3.
Corpul trebuie s fie confec ionat din carton compact sau carton ondulat cu dou fe e (cu unul sau mai
multe straturi), rezistent i de bun calitate, adecvat capacit ii GRV-ului i utiliz rii prev zute.
Rezisten a la ap a suprafe ei exterioare trebuie s fie astfel încât cre terea masei, m surat la proba
de determinare a absorb iei de ap cu durata de 30 minute, conform metodei Cobb, s nu fie mai
mare de 155 g/m2 (a se vedea norma ISO 535-1991). Cartonul trebuie s aib caracteristici adecvate
de rezisten la îndoire. Cartonul trebuie s poat fi decupat, îndoit f rupere i crestat astfel încât
poat fi asamblat f fisurare, rupere la suprafa sau deformare excesiv . Striurile cartonului
ondulat trebuie s fie bine lipite de foliile de acoperire.
6.5.5.5.4.
Pere ii, inclusiv capacul i fundul, trebuie s aib o rezisten minim la perforare de 15 J m surat
conform normei ISO 3036-1975.
6.5.5.5.5.
Suprapunerea la nivelul racordurilor corpului GRV-urilor, trebuie s fie suficient , iar asamblarea
trebuie s fie realizat cu band adeziv , cu clei sau cu cleme metalice sau prin orice alte mijloace cel
pu in la fel de eficace. Când asamblarea se face prin lipire sau cu band adeziv , cleiul trebuie s fie
rezistent la ap . Clemele metalice trebuie s traverseze în întregime elementele de fixare i trebuie
astfel formate sau protejate încât s nu poat freca sau perfora dublura interioar .
6.5.5.5.6.
Dublura trebuie realizat dintr-un material corespunz tor. Rezisten a materialului i modul de
confec ionare trebuie adaptate la capacitatea GRV-ului i la utilizarea prev zut . Îmbin rile i
închiz torile trebuie s fie etan e la materii pulverulente i trebuie s poat rezista la presiunile i
ocurile ce pot ap rea în condi ii normale de manipulare i transport.
6.5.5.5.7.
Orice soclu de palet care face corp comun cu GRV-ul sau orice palet separabil trebuie adaptate
manipul rii mecanizate a GRV-ului umplut la masa sa brut maxim admisibil .
6.5.5.5.8.
Paleta separabil sau soclul de palet trebuie s fie astfel concepute, înc s se evite tasarea fundului
GRV-ului, fapt care ar putea provoca avarii în cursul manipul rii.
6.5.5.5.9.
Atunci când paleta este separabil , corpul trebuie s fie fixat de aceasta, pentru a asigura stabilitatea
prescris în cursul manipul rii i transportului. De asemenea, fa a superioar a paletei separabile nu
trebuie s prezinte asperit i care ar putea deteriora GRV-ul.
6.5.5.5.10.
825
rezisten a la stivuire, dar acestea trebuie s fie situate în afara dublurii.
6.5.5.5.11.
Atunci când GRV-urile sunt destinate stivuirii, suprafa a de reazem trebuie s asigure ca sarcina s fie
repartizat în mod egal.
6.5.5.6.
Prescrip ii speciale pentru GRV-urile din lemn
6.5.5.6.1.
Prezentele prescrip ii se aplic GRV-urilor din lemn destinate transportului materiilor solide cu umplere
sau golire prin gravita ie. GRV-urile din lemn sunt de urm toarele tipuri:
11C lemn natural cu dublur ,
11D placaj cu dublur ,
11F pl ci aglomerate din lemn cu dublur .

6.5.5.6.2.
GRV-urile din lemn nu trebuie s fie prev zute cu dispozitive de ridicare prin partea de sus.
6.5.5.6.3.
Rezisten a materialelor folosite i modul de construc ie trebuie adaptate la capacitatea GRV-ului i la
utilizarea prev zut .
6.5.5.6.4.
Când corpul este din lemn natural, acesta trebuie s fie bine uscat, lipsit de umiditate din punct de
vedere comercial i f defecte care s reduc în mod sensibil rezisten a fiec rui element component
al GRV-ului. Fiecare element component al GRV-ului trebuie s fie format dintr-o singur bucat sau
din ceva echivalent. Elementele sunt considerate echivalente cu elementele dintr-o singur bucat ,
atunci când sunt asamblate: prin lipire conform unei metode adecvate (de exemplu, îmbinare în coad
de rândunic , cu nut i feder, îmbinare în jum tatea lemnului) sau în plan îmbinat cu cel pu in dou
cleme ondulate din metal la fiecare îmbinare, sau prin alte metode cel pu in la fel de eficiente.
6.5.5.6.5.
Când corpul este din placaj, acesta trebuie s aib cel pu in trei straturi i s fie realizat din foi bine
uscate, ob inute prin derulare, retezare sau t iere, lipsite de umiditate din punct de vedere comercial i
defecte care s le reduc în mod sensibil rezisten a. Toate straturile trebuie lipite cu un clei
rezistent la ap . Pentru construc ia corpului, al turi de placaj se pot folosi i alte materiale
corespunz toare.
6.5.5.6.6.
Când corpul este din pl ci aglomerate din lemn, cum ar fi placa dur , placa aglomerat sau alt tip
corespunz tor, el trebuie s fie rezistent la ap .
6.5.5.6.7.
Pl cile GRV-urilor trebuie s fie bine fixate cu cuie sau cleme pe partea frontal sau la col uri sau
asamblate prin dispozitive la fel de eficace.
6.5.5.6.8.
Dublura trebuie realizat dintr-un material corespunz tor. Rezisten a materialului folosit i modul de
confec ionare trebuie s fie adaptate la capacitatea GRV-ului i la utilizarea prev zut . Îmbin rile i
închiz torile trebuie s fie etan e la materii pulverulente i s poat rezista la presiunile i ocurile
care pot ap rea în condi ii normale de manipulare i transport.
6.5.5.6.9.
Orice soclu de palet care face corp comun cu GRV-ul sau orice palet separabil trebuie s fie
adaptate manipul rii mecanizate a GRV-ului umplut la masa sa brut maxim admisibil .
6.5.5.6.10.
Paleta separabil sau soclul de palet trebuie s fie concepute astfel încât s se împiedice tasarea
fundului GRV-ului, fapt care ar putea provoca pagube în cursul manipul rii.
6.5.5.6.11.
În cazul în care paleta este separabil , corpul trebuie s fie fixat solid de aceasta, pentru a asigura
stabilitatea prescris în cursul manipul rii i al transportului. În plus, fa a superioar a paletei
separabile nu trebuie s prezinte nici o asperitate care ar putea deteriora GRV-ul.
6.5.5.6.12.
rezisten a la stivuire, dar acestea trebuie s fie situate în afara dublurii.
6.5.5.6.13.
826
Atunci când GRV-urile sunt destinate stivuirii, suprafa a de reazem trebuie s fie aceea care s
asigure ca sarcina s fie repartizat în mod egal.
6.5.6.
Prescrip ii privind probele
6.5.6.1.
Aplicabilitate i periodicitate
6.5.6.1.1.
Înainte ca un GRV s fie utilizat, modelul tip al acestuia trebuie s fie probat conform procedurii
stabilite în prezentul capitol i trebuie s fie aprobat de autoritatea competent care autorizeaz
atribuirea m rcii. Modelul tip al GRV-ului este determinat prin concep ie, m rime, materialul utilizat i
grosimea sa, modul de construc ie i dispozitivele de umplere i de golire; el poate totu i s includ
diverse tratamente de suprafa . Acesta include i GRV-urile care nu difer fa de modelul tip decât
prin dimensiunile lor exterioare reduse.
6.5.6.1.2.
Probele trebuie s fie efectuate pe GRV-uri gata de expediere. GRV-urile trebuie s fie umplute în
func ie de indica iile date pentru diferitele probe. Materiile de transport în GRV-uri pot fi înlocuite cu
alte materii, numai dac nu se denatureaz rezultatele probelor. În cazul materiilor solide, dac se
folose te o alt materie decât cea transportat , ea trebuie s aib acelea i caracteristici fizice (mas ,
granulometrie etc.) ca i materia de transportat. Este permis folosirea de înc rc turi suplimentare,
cum ar fi sacii cu granule de plumb, pentru a se ob ine masa total cerut a coletului, cu condi ia ca
ele s fie astfel amplasate încât s nu denatureze rezultatele probei.
6.5.6.2.
Probe pe modelul tip
6.5.6.2.1.
Pentru fiecare model tip, capacitate, grosimea peretelui i mod de construc ie, un GRV trebuie s fie
supus la probele enumerate, conform prescrip iilor de la 6.5.6.4 pân la 6.5.6.13, în ordinea indicat în
tabelul de la 6.5.6.3.7. Aceste probe pe modelul tip, trebuie s fie executate conform procedurilor
stabilite de autoritatea competent .
6.5.6.2.2.
Pentru a dovedi c este îndeplinit compatibilitatea chimic cu m rfurile sau lichidele de referin
con inute, conform cu 6.5.6.3.3 sau 6.5.6.3.5, pentru GRV-urile din material plastic rigid de tip 31H2 i
pentru GRV-urile din materiale compozite de tip 31HH1 i 31HH2, se poate folosi un al doilea GRV,
atunci când GRV-urile sunt concepute pentru stivuire. În aceste cazuri, cele dou GRV-uri trebuie
supuse unei stoc ri preliminare.
6.5.6.2.3.
Autoritatea competent poate autoriza punerea la prob selectiv a GRV-urilor care nu difer decât
foarte pu in de un model tip deja probat, de exemplu prin dimensiunile exterioare pu in mai mici.
6.5.6.2.4.
Dac pentru probe sunt utilizate palete deta abile, procesul verbal de prob întocmit conform 6.5.6.14
trebuie s includ o descriere tehnic a paletelor utilizate.
6.5.6.3.
Preg tirea pentru probe
6.5.6.3.1.
GRV-urile din hârtie i din carton i GRV-urile din materiale compozite cu înveli exterior din carton
trebuie s fie inute cel pu in 24 de ore într-o atmosfer cu temperatura i umiditatea relativ
controlate. Alegerea trebuie f cut între trei op iuni posibile. Este de preferat temperatura de 23° ±
2°C i umiditatea relativ de 50% ± 2%. Celelalte dou posibilit i sunt: 20°C ± 2°C i 65% ± 2%
umiditate relativ , respectiv 27°C ± 2°C i 65% ± 2% umiditate relativ .
NOT :
Valorile medii trebuie s se situeze în interiorul acestor limite. Varia iile de
scurt durat , ca i limit rile care afecteaz m sur torile, pot cauza varia ii de
la o m sur toare la alta de ± 5% pentru umiditatea relativ , f ca aceasta s
aib efect notabil asupra repet rii probei.
6.5.6.3.2.
Trebuie luate m suri suplimentare pentru a se asigura faptul c materialul plastic utilizat la
confec ionarea GRV-urilor din material plastic rigid (de tipurile 31H1 i 31H2) i a GRV-urilor din
materiale compozite (de tipurile 31HZ1 i 31HZ2), îndeplinesc prescrip iile enun ate de la 6.5.5.3.2
pân la 6.5.5.3.4 i respectiv de la 6.5.5.4.6 pân la 6.5.5.4.9.
6.5.6.3.3.
827
Pentru a demonstra compatibilitatea chimic suficient cu m rfurile con inute, e antioanele de GRV
se supun unei prestoc ri timp de 6 luni, perioad în care e antioanele r mân umplute cu materiile pe
care vor trebui s le con in sau cu materii cunoscute a avea un efect de fisurarea la tensiune, de
diminuare a rezisten ei sau de degradare molecular cel pu in la fel de mare pentru materialul plastic
de probat; dup aceea, e antioanele trebuie s fie supuse la probele enumerate în tabelul de la
6.5.6.3.t.
6.5.6.3.4.
Dac comportamentul materialului plastic a fost evaluat prin alte metode, nu este necesar efectuarea
probei de compatibilitate indicat mai sus. Astfel de metode trebuie s fie cel pu in echivalente cu
proba de compatibilitate de mai sus i trebuie s fie recunoscute de autoritatea competent .
6.5.6.3.5.
Pentru GRV-urile rigide din polietilen (tipurile 31H1 i 312H2) definite la 6.5.5.3, i pentru GRV-urile
compozite cu recipient interior din polietilen (de tipurile 31HZ1 i 31HZ2), definite la 6.5.5.4,
compatibilitatea chimic cu lichidele de umplere asimilate conform cu 4.1.1.21 poate fi dovedit în
modul urm tor cu lichidele de referin (a se vedea 6.1.6).
Lichidele de referin sunt reprezentative pentru mecanismele de deteriorare a polietilenei, care sunt
înmuierea prin umflare, fisurarea sub tensiune i degradarea molecular sau efectele lor cumulate.
Compatibilitatea chimic suficient a acestor GRV-uri poate fi dovedit prin stocarea e antioanelor de
prob necesare timp de trei s pt mâni la 40°C cu lichidul de referin adecvat; atunci când acest lichid
este apa, stocarea în conformitate cu aceast procedur nu este necesar . Stocarea nu mai este
necesar pentru e antioanele utilizate pentru proba de stocare dac lichidul de referin utilizat este o
solu ie dizolvant sau acid acetic. Dup stocare, e antioanele de prob trebuie s fie supuse la
probele prev zute de la 6.5.6.4 pân la 6.5.6.9.
Pentru hidroperoxidul de ter -butil cu con inut de peroxid mai mare de 40%, ca i acizii peroxiacetici
din clasa 5.2, proba de compatibilitate nu trebuie efectuat cu lichide de referin . Pentru aceste
materii, compatibilitatea chimic suficient a e antioanelor de prob trebuie s fie verificat printr-o
stocare timp de ase luni la temperatura ambiant cu materiile destinate a fi transportate.
Rezultatele procedurii conform acestui paragraf pentru GRV-urile din polietilen , pot fi agreate pentru
un model tip asem tor a c rui suprafa intern este florurat .
6.5.6.3.6.
Pentru modelele tip de GRV-uri din polietilen definite la 6.5.6.3.5 i care au trecut cu succes probele
de la 6.5.6.3.5, compatibilitatea chimic cu materiile de umplere poate fi de asemenea verificat cu
ajutorul probelor de laborator3) care demonstreaz c efectul acestor materii de umplere asupra
antioanelor de prob este mai slab decât cel al lichidelor de referin corespunz toare, fiind luate în
considerare mecanismele de degradare pertinente. Acelea i condi ii ca cele definite la 4.1.1.21.2 sunt
aplicabile în ceea ce prive te densit ile relative i presiunile de vapori.
3
)
Probele de laborator care permit verificarea compatibilit ii chimice a
polietilenei, conform 6.1.5.2.6, care dovedesc c efectul materiilor de umplere
(materii, amestecuri i preparate), este mai mic decât cel al lichidelor de
referin sunt descrise la 6.1.6 (a se vedea directivele din partea neoficial a
RID, publicate de Oficiul central al transporturilor interna ionale feroviare
(OCTI).
6.5.6.3.7.
Ordinea de exeCU IE a probelor pe modelul tip
Ridicare
Ridicare
prin
Tip de prin Presiune
Vibra ie^f) partea Stivuire^b) Etan eitate dere Rupere sturnare Îndreptare^c)
GRV partea hidraulic
de
de jos
susâ)
Metalice
828
11A - 2 3 - - 4ê) - - -
11B 1â)
11N
21A - 2 3 4 5 6ê) - - -
21B 1â)
21N
31A 1 3 4 5 6 7ê) - - -
31B 2â)
31N
Flexibile^d) - - X^c) X - - X X X X
Material
plastic rigid
11H1 - 1â) 2 3 - - 4 - - -
11H2
21H1 - 1â) 2 3 4 5 6 - - -
21H2
31H1 1 2â) 3 4^g) 5 6 7 - - -

31H2
Compozite
11HZ1 - 1â) 2 3 - - 4ê) - - -

11HZ2
21HZ1 - 1â) 2 3 4 5 6ê) - - -

21HZ2
31HZ1 1 2â) 3 4^g) 5 6 7ê) - - -

31HZ2
Carton - 1 - 2 - - 3 - - -
Lemn - 1 - 2 - - 3 - - -
â)
Dac GRV-ul este conceput pentru acest mod de manipulare;
^b)
Dac GRV- GRV-ul este conceput pentru stivuire;
829
^c)
Dac GRV- GRV-ul este conceput pentru a fi ridicat prin partea de sus sau prin
lateral;
^d)
Probele de executat sunt indicate prin semnul x; un GRV care a fost supus unei
probe poate fi utilizat pentru altele, în orice ordine;
ê)
Pentru proba de c dere se poate folosi un alt tip de GRV de acela i model.
^f)
Un alt GRV din acela i model poate fi utilizat pentru proba de vibra ie.
^g)
Cel de-al doilea GRV definit la 6.5.6.2.2 poate fi utilizat dup o stocare
preliminar , în orice ordine.
6.5.6.4.
Proba de ridicare prin partea de jos
6.5.6.4.1.
Aplicabilitate
Prob pentru modelul tip pentru toate GRV-urile din carton i GRV-urile din lemn i pentru toate
tipurile de GRV-uri echipate cu dispozitive de ridicare prin partea de jos.
6.5.6.4.2.
Preg tirea GRV-ului pentru prob
GRV-ul trebuie s fie umplut. O sarcin suplimentar trebuie s fie ad ugat i repartizat uniform.
Masa GRV-ului umplut i a sarcinii ad ugate trebuie s fie egal cu de 1,25 ori masa brut maxim
admisibil .
6.5.6.4.3.
Metoda de lucru
GRV-ul trebuie ridicat i a ezat de dou ori cu furcile c ruciorului elevator, ale c rui bra e sunt
amplasate în pozi ie central i distan ate la trei sferturi din dimensiunea cotei de inser ie (exceptând
cazul când punctele de inser ie sunt fixe). Bra ele trebuie s fie înfundate pân la trei sferturi din
adâncimea de inser ie. Proba trebuie repetat pentru fiecare direc ie de inser ie posibil .
6.5.6.4.4.
Nu trebuie s se constate nici o deformare permanent care ar face GRV-ul (inclusiv soclul de palet ,
dac exist ) impropriu pentru transport, nici pierdere de con inut.
6.5.6.5.
Proba de ridicare prin partea de sus
6.5.6.5.1.
Aplicabilitate
Prob pe modelul tip pentru toate tipurile de GRV care sunt concepute pentru a fi ridicate prin partea
de sus i pentru GRV-urile flexibile concepute pentru a fi ridicate prin partea de sus sau prin lateral.
6.5.6.5.2.
GRV-urile metalice, GRV-urile din material plastic rigid i GRV-urile compozite trebuie s fie umplute.
O sarcin uniform repartizat trebuie s fie ad ugat . Masa GRV-ului umplut i a sarcinii ad ugate
trebuie s fie egal cu de dou ori masa brut maxim admisibil : GRV-urile flexibile trebuie s fie
umplute într-un mod reprezentativ i apoi înc rcate cu de ase ori masa lor brut maxim admis ,
înc rc tura trebuind s fie uniform repartizat .
6.5.6.5.3.
Metoda de lucru
GRV-urile metalice i GRV-urile flexibile trebuie s fie ridicate în func ie de modul în care au fost
concepute, pân când nu mai ating solul i trebuie men inute în aceast pozi ie timp de 5 minute.
GRV-urile din material plastic rigid i GRV-urile din materiale compozite trebuie s fie ridicate:
830
a)
de fiecare pereche de dispozitive de ridicare diagonal opuse, timp de 5 minute, for ele de ridicare
exercitându-se vertical;
b)
de fiecare pereche de dispozitive de ridicare diagonal opuse, timp de 5 minute, for ele de ridicare
exercitându-se c tre centrul GRV-ului la 45° în raport cu direc ia vertical .
6.5.6.5.4.
Se pot utiliza i alte metode de ridicare prin partea de sus i de preg tire a e antioanelor pentru GRV-
urile flexibile, cel pu in la fel de eficace.
6.5.6.5.5.
a)
Pentru GRV-urile metalice, GRV-urile din material plastic rigid i GRV-urile din materiale compozite:
GRV trebuie s r mân sigur în condi ii normale de transport, nu trebuie s fie observat nicio
deformare permanent a GRV, inclusiv a bazei pale ilor dac ea exist , nici pierdere de con inut;
b)
Pentru GRV-urile suple: nu trebuie s se constate: deterior ri ale GRV-ului sau ale dispozitivelor sale
de ridicare, care ar face GRV-ul impropriu pentru transport sau manipulare, nici pierderi de con inut.
6.5.6.6.
Proba de stivuire
6.5.6.6.1.
Aplicabilitate
Prob pe modelul tip pentru toate tipurile de GRV-uri concepute pentru stivuire:
6.5.6.6.2.
GRV-ul trebuie s fie umplut la masa sa brut maxim admisibil . Dac densitatea produsului utilizat
pentru prob nu o permite, se va ad uga o înc rc tur suplimentar , astfel încât acesta s poat fi
probat la masa brut maxim admisibil , înc rc tura fiind repartizat uniform.
6.5.6.6.3.
Metoda de lucru
a)
GRV-ul trebuie a ezat cu baza pe un sol dur i orizontal i supus la o sarcin de prob suprapus
uniform repartizat (a se vedea 6.5.6.6.4). Pentru GRV-urile din material plastic rigid de tip 31H2 i
GRV-urile din materiale compozite de tipurile 31HH1 i 31HH2, o prob de stivuire trebuie s fie
efectuat dup stocarea preliminar cu materia de umplere original sau cu un lichid de referin (a se
vedea 6.1.6) conform cu 6.5.6.3.3 sau cu 6.5.6.3.5, utilizând un al doilea GRV definit la 6.5.6.2.2.
GRV-urile trebuie supuse la sarcina de prob o durat de cel pu in:
i)
5 minute pentru GRV-urile metalice;
ii)
28 de zile la 40°C, pentru GRV-urile din material plastic rigid de tipurile 11H2, 21H2 i 31H2 i pentru
GRV-urile din materiale compozite prev zute cu înveli uri exterioare din material plastic, care suport
sarcina de stivuire (adic tipurile 11HH1, 11HH2, 21HH1, 21HH2, 31HH1 i 31HH2);
iii)
24 de ore pentru toate celelalte tipuri de GRV.
b)
Sarcina de prob trebuie s fie aplicat printr-una din urm toarele metode:
i)
unul sau mai multe GRV-uri de acela i tip, umplute la masa lor brut maxim admisibil stivuite pe
GRV-ul supus probei.
ii)
Mase de valoare corespunz toare sunt înc rcate fie pe o plac plan , fie pe o plac ce simuleaz
baza GRV-ului; placa este pus apoi pe GRV-ul supus probei.
6.5.6.6.4.
Calculul sarcinii de prob suprapuse
Sarcina care trebuie pus pe un GRV trebuie s fie egal cu de 1,8 ori masa brut maxim admisibil
a num rului de GRV-uri similare care pot fi stivuite pe el în cursul transportului.
831
6.5.6.6.5.
a)
Pentru toate tipurile de GRV-uri, altele decât GRV-urile flexibile: nu trebuie s se constate nici o
deformare permanent care face GRV-ul, inclusiv soclul de palet , dac exist , impropiu la transport,
nici pierdere de con inut;
b)
Pentru GRV-urile flexibile: nu trebuie s se constate nici deteriorarea corpului care face GRV-ul
impropriu pentru transport, nici pierdere de con inut.
6.5.6.7.
6.5.6.7.1.
Aplicabilitate
Prob pe modelul tip i prob periodic pentru tipurile de GRV-uri destinate transportului de materii
lichide sau de materii solide, cu umplere sau golire sub presiune.
6.5.6.7.2.
Preg tirea GRV-ului pentru prob :
Proba trebuie efectuat înainte de aplicarea eventualei izola ii termice. Dac închiz torile sunt
prev zute cu orificii, acestea trebuie înlocuite cu închiz tori similare f orificii, sau s fie închise în
mod ermetic.
6.5.6.7.3.
Metoda de lucru i presiunea de aplicare
Proba trebuie s fie executat timp de cel pu in 10 minute cu aer sub presiune (manometric ) la cel
pu in de 20 kPa (0,2 bar). Etan eitatea GRV-ului la aer trebuie s fie determinat printr-o metod
corespunz toare, cum ar fi proba de presiune de aer diferen ial , sau scufundând GRV-ul în ap , sau
pentru GRV-urile metalice, ungând cus turile i garniturile cu solu ie spumant . În cazul scufund rii,
trebuie s se aplice un coeficient de corec ie care ine cont de presiunea hidrostatic . Pot fi utilizate i
alte metode cel pu in la fel de eficiente.
*)
Potrivit pct. 313 din anexa la Ordinul ministrului transporturilor i infrastructurii nr. 748/2009, la articolul
6.5.6.7.3 din regulamentul care face parte din Ordinul ministrului transporturilor nr. 590/2007, publicat
în Monitorul Oficial al României nr. 623/2007, se abrog ultimul alineat.
6.5.6.7.4.
Nu trebuie s se constate sc ri de aer.

6.5.6.8.
Proba de presiune intern (hidraulic )
6.5.6.8.1.
Aplicabilitate
Prob pe modelul tip pentru toate tipurile de GRV-uri destinate transportului de materii lichide sau
solide, cu înc rcare sau golire sub presiune.
6.5.6.8.2.
Preg tirea GRV-urilor pentru prob :
Proba trebuie efectuat înainte de aplicarea eventualei izola ii termice. Dispozitivele de

decompresiune trebuie îndep rtate i orificiile lor de montaj trebuie obturate, sau trebuie f cute
nefunc ionale.
6.5.6.8.3.
Mod de lucru
Proba trebuie efectuat timp de cel pu in 10 minute la o presiune hidraulic care nu trebuie s fie mai
mic decât cea indicat la 6.5.6.8.4. În timpul probei, GRV-ul nu trebuie s fie fixat mecanic.
6.5.6.8.4.
Presiunea de aplicat
6.5.6.8.4.1.
832
GRV-uri metalice:
a)
pentru GRV-urile de tip 21A, 21B i 21N destinate transportului de materii solide din grupa de
ambalare I: presiunea manometric de 250 kPa (2,5 bar);
b)
pentru GRV-urile de tip 21A, 21B, 21N, 31A, 31B i 31N destinate transportului de materii din grupele
de ambalare II sau III: presiunea manometric de 200kPa (2bar).
c)
în plus, pentru GRV-urile de tip 31A, 31B i 31N: presiunea manometric de 65 kPa (0,65 bar).
Aceast prob trebuie efectuat înaintea probei la 200kPa (2 bar).
6.5.6.8.4.2.
GRV-uri din material plastic rigid i GRV-uri din materiale compozite:
a)
pentru GRV-urile de tipurile 21H1, 21H2, 21HZ1 i 21HZ2: presiunea manometric de 75 kPa (0,75
bar).
b)
pentru GRV-urile de tipurile 31H1, 31H2, 31HZ1 i 31HZ2: cea mai mare dintre cele dou valori, din
care prima este determinat printr-una din urm toarele metode:
i)
presiunea manometric total m surat în GRV (presiunea de vapori a materiei de transportat
ad ugat la presiunea par ial a aerului sau a unui gaz inert, mic orat cu 100 kPa) la 55°C, înmul it
cu un coeficient de siguran de 1,5; pentru determinarea acestei presiuni manometrice totale, trebuie
se ia ca baz un grad de umplere maxim, conform dispozi iilor de la 4.1.1.4 i o temperatur de
umplere de 15°C,
ii)
de 1,75 ori presiunea de vapori la 50°C a materiei de transport, minus 100 kPa, dar cu valoarea
minim de 100 kPa;
iii)
de 1,5 ori presiunea de vapori la 55°C a materiei de transportat, minus 100 kPa, dar cu valoarea
minim de 100 kPa;
i cea de-a doua este determinat dup cum urmeaz :

iv)
de dou ori presiunea static a materiei de transportat, cu o valoare minim egal cu dublul presiunii
statice a apei.
6.5.6.8.5.
a)
pentru GRV-urile de tip 21A, 21B, 21N, 31A, 31B i 31N supuse la proba de presiune specificat la
6.5.6.8.4.1 a) sau b): nu trebuie s se produc sc ri;
b)
pentru GRV-urile de tip 31A, 31B i 31N supuse la proba de presiune specificat la 6.5.6.8.4.1 c): nu
trebuie s se constate deforma ii permanente care ar face GRV-ul impropriu pentru transport i nici
sc ri;
c)
pentru GRV-urile din material plastic rigid i GRV-uri din materiale compozite: nu trebuie s se
constate deforma ii permanente care ar face GRV-ul impropriu pentru transport i nici sc ri.
6.5.6.9.
Proba de c dere
6.5.6.9.1.
Aplicabilitate
Prob pe modelul tip pentru toate tipurile de GRV-uri.

6.5.6.9.2.
Preg tirea GRV-urilor pentru prob
a)
GRV-uri metalice: GRV-ul trebuie umplut la cel pu in 95% din capacitatea sa maxim pentru materiile
solide, sau la cel pu in 98% din capacitatea sa maxim pentru materiile lichide. Dispozitivele de
decompresiune trebuie îndep rtate, iar orificiile lor de montaj trebuie obturate sau f cute
nefunc ionale.
833
b)
GRV-uri flexibile: GRV-ul trebuie umplut la masa sa brut maxim admis , con inutul trebuind s fie
uniform repartizat;
c)
GRV-uri din material plastic rigid i GRV-uri din materiale compozite: GRV-ul trebuie umplut la cel
pu in 95% din capacitatea maxim pentru materiile solide, sau 98% din capacitatea sa maxim pentru
materiile lichide. Dispozitivele de decompresiune pot fi îndep rtate, iar orificiile lor pot fi obturate sau
cute nefunc ionale. Proba pe GRV-uri se execut dup ce temperatura e antionului i a con inutului
u au fost coborâte la o valoare care nu dep te - 18°C. Când e antioanele de prob de GRV-uri
compozite sunt preg tite în acest mod, nu mai este necesar condi ionarea lor prescris la 6.5.6.3.1.
Materiile lichide utilizate pentru prob trebuie s fie men inute în stare lichid , dac este necesar prin
ad ugarea de antigel. Aceast preg tire nu este necesar dac materialele GRV-ului p streaz o
ductilitate i o rezisten la trac iune suficiente la temperaturi joase;
d)
GRV-urile din carton i GRV-urile din lemn: GRV- urile trebuie s fie umplute la cel pu in 95% din
capacitatea maxim .
6.5.6.9.3.
Metoda de lucru
GRV-ul trebuie s cad cu baza sa pe o suprafa neelastic , orizontal , plan , masiv i rigid ,
conform prescrip iilor din 6.1.5.3.4, astfel încât impactul s aib loc pe la baza GRV considerat a fi
cea mai vulnerabil .
GRV-urile cu o capacitate mai mic sau egal cu 0,45 m3 trebuie supuse la proba de c dere:
a)
pentru GRV-urile metalice: pe partea cea mai vulnerabil , alta decât partea de la baza pe care s-a
efectuat prima prob de c dere;
b)
pentru GRV-urile flexibile: pe partea cea mai vulnerabil ;
c)
pentru GRV-urile din material plastic rigid, GRV-urile compozite, GRV-urile din carton i GRV-urile din
lemn: pe o parte, pe în ime i pe un col .
6.5.6.9.4.
În imea de c dere
Pentru materiile solide i lichide, dac proba este executat cu material solid sau lichid sau cu o alt
materie având în principal acelea i caracteristici fizice:

1,8 m 1,2 m 0,8 m
Pentru materiile lichide, dac proba este executat cu ap :

a)
dac materia transportat are o densitate relativ care nu dep te 1,2:

1,2 m 0,8 m
b)
dac materia transportat are o densitate relativ care nu dep te 1,2, în imea de c dere trebuie
fie calculat pe baza densit ii relative (d) a materiei transportate, rotunjit la prima zecimal
superioar , dup cum urmeaz :
834
d x 1,0 m d x 0,67 m
6.5.6.9.5.
a)
pentru GRV-urile metalice: nu trebuie s se constate pierderi de con inut;
b)
pentru GRV-urile flexibile: nu trebuie s se constate pierderi de con inut. O mic pierdere pe la
închiz tori sau pe la cus turi, de exemplu, ca urmare a ocului, nu trebuie considerat defect al GRV-
ului, cu condi ia s nu fie observate alte scurgeri ulterioare atunci când GRV-ul este ridicat de la sol.
c)
pentru GRV-urile din material plastic rigid, GRV-urile compozite, GRV-urile din carton i GRV-urile din
lemn: nu trebuie s se constate pierderi de con inut. O mic pierdere pe la închiz tori sau pe la
cus turi, de exemplu, ca urmare a ocului, nu trebuie considerat defect al GRV-ului, cu condi ia s
nu fie observate alte scurgeri ulterioare.
d)
Pentru toate GRV-urile: nu trebuie s se constate nicio deteriorare care ar face ca GRV s fie
impropriu pentru a fi transportat în scopul depan rii sau elimin rii, nici de pierdere de con inut. În plus,
GRV trebuie s poat fi ridicat prin mijloace adecvate astfel încât s nu ating solul timp de cinci
minute.
NOTA.
Criteriile din d) se aplic modelelor tip ale GRV-urilor fabricate începând cu 1 ianuarie 2011.
6.5.6.10.
Proba de rupere
6.5.6.10.1.
Aplicabilitate
Prob pe modelul tip pentru toate tipurile de GRV-uri flexibile.

6.5.6.10.2.
Preg tirea GRV-ului pentru prob :
GRV-ul trebuie umplut la cel pu in 95% din capacitate i la masa sa brut maxim admisibil ,
con inutul trebuie s fie uniform repartizat.
6.5.6.10.3.
Metoda de lucru:
Pe GRV-ul a ezat pe sol, se practic o t ietur cu cu itul de 100 mm lungime, în toat grosimea
peretelui pe o fa larg a GRV-ului, care face un unghi de 45° cu axa sa principal , la jum tatea
distan ei dintre fundul i nivelul superior al con inutului. Se aplic atunci GRV-ului o sarcin suprapus
uniform repartizat , egal cu de dou ori masa brut admisibil . Aceast sarcin trebuie s fie aplicat
timp de cel pu in 5 minute. Un GRV conceput pentru a fi ridicat prin partea de sus sau prin lateral
trebuie apoi, dup îndep rtarea sarcinii suprapuse, s fie ridicat deasupra solului i s fie men inut în
aceast pozi ie timp de 5 minute.
6.5.6.10.4.
ietura nu trebuie s se m reasc cu mai mult de 25% fa de lungimea ini ial .

6.5.6.11.
Proba de r sturnare
6.5.6.11.1.
Aplicabilitate
835
Prob pe modelul tip pentru toate tipurile de GRV flexibile.
6.5.6.11.2.
Preg tirea GRV-urilor pentru prob
GRV-ul trebuie umplut la cel pu in 95% din capacitate i la masa sa brut admisibil , con inutul fiind
uniform repartizat.
6.5.6.11.3.
Metoda de lucru
GRV-ul trebuie r sturnat astfel încât s cad de la în imea sa, pe oricare din p i, pe o suprafa
rigid , neelastic , neted , plan i orizontal .
6.5.6.11.4.
În imea de r sturnare

1,8 m 1,2 m 0,8 m
6.5.6.11.5.
Nu trebuie s se constate pierderi de con inut. O mic pierdere pe la închiz tori sau pe la cus turi, de
exemplu, ca urmare a ocului, nu este considerat defect al GRV-ului, cu condi ia s nu fie observate
alte scurgeri ulterioare.
6.5.6.12.
Proba de redresare
6.5.6.12.1.
Aplicabilitate
Prob pe modelul tip pentru toate GRV-urile flexibile concepute pentru a fi ridicate prin partea de sus
sau prin lateral.
6.5.6.12.2.
GRV-ul trebuie umplut la cel pu in 95% din capacitate i la masa sa brut maxim admisibil ,
con inutul fiind uniform repartizat.
6.5.6.12.3.
Metoda de lucru
Se ridic GRV-ul, r sturnat pe o parte, cu o vitez de cel pu in 0,1 m/s, pân când acesta este
suspendat deasupra solului, cu un dispozitiv de ridicare sau cu dou dispozitive de ridicare, atunci
când sunt prev zute patru dispozitive.
6.5.6.12.4.
Nu trebuie s se constate deterior ri la GRV sau la dispozitivele sale de ridicare, care s fac GRV-ul
impropriu pentru transport sau manipulare.
6.5.6.13.
Proba de vibra ie
6.5.6.13.1
Aplicabilitate
Ca prob pe modelul tip toate GRV utilizate pentru lichide.

NOT
. Aceast prob se aplic modelelor tip pentru GRV construite dup 31 decembrie
2010 (vezi i 1.6.1.14).
6.5.6.13.2
Preg tirea GRV pentru prob
836
Un e antion GRV trebuie s fie selec ionat în mod aleatoriu i s fie echipat i închis la fel ca pentru
transport. GRV trebuie s fie umplut cu ap la cel pu in 98% din capacitatea sa maxim .
6.5.6.13.3
Mod de operare i durat
6.5.6.13.3.1
GRV trebuie s fie plasat în centrul platoului ma inii de prob cu amplitudine sinuisoidal vertical
dubl (deplasare din vârf în vârf) de 25 mm ± 5%. Dac este necesar, f a restrânge deplas rile
verticale, dispozitivele de fixare vor fi ata ate la platou pentru a împiedica exemplarul s se deplaseze
orizontal i s p seasc platforma.
6.5.6.13.3.2
Proba trebuie s fie executat timp de o or cu o frecven care provoac ridicarea momentan a unei
i din baza GRV deasupra platoului care vibreaz pentru o parte din fiecare ciclu astfel încât o cal
de sprijin metalic s poat fi complet inserat intermitent în cel pu in un punct între baza GRV- ului i
platoul de prob . Este poate necesar s se adapteze frecven a dup reglajul ini ial pentru a împiedica
ambalajul s intre în rezonan . Totu i, frecven a de prob trebuie s continue s permit plasarea
calei metalice sub GRV cum este descris în prezentul paragraf. Faptul de a putea insera cala metalic
în orice moment este esen ial pentru reu ita probei. Cala metalic folosit pentru executarea acestei
probe trebuie s aib o grosime de cel pu in 1,6 mm, o l rgime de cel pu in 50 mm i o lungime
suficient pentru ca la cel pu in 100 mm s poat s fie inserate între GRV i platoul de prob .
6.5.6.13.4
Criteriu de acceptare
Nu trebuie s se constate nicio scurgere sau rupere. În plus, nu trebuie s se observe nicio rupere sau
deteriorare a elementelor de structur , cum ar fi spargere de sudur sau o deteriorare a unui element
de fixare.
6.5.6.14.
Procesul-verbal de prob
6.5.6.14.1.
Un proces-verbal de prob care cuprinde cel pu in urm toarele indica ii trebuie s fie întocmit i pus la
dispozi ia utilizatorilor de GRV-uri:
1.
Numele i adresa laboratorului de prob ;
2.
3.
Num rul de identificare unic a procesului-verbal de prob ;
4.
Data procesului-verbal de prob ;
5.
Fabricantul GRV-ului;
6.
Descrierea modelului tip al GRV-ului (dimensiuni, materiale, închiz tori, grosimea pere ilor, etc.),
inclusiv procedeul de fabrica ie (de exemplu, turnare prin suflare), cu eventualul(ele) desen(e) i
fotografie(ii);
7.
Capacitatea maxim ;
8.
Caracteristicile con inutului de prob : de exemplu, vâscozitatea i densitatea relativ pentru materiile
lichide i granulometria pentru materiile solide;
9.
Descrierea i rezultatul probelor;
10.
Procesul verbal de prob trebuie s fie semnat, indicându-se numele i calitatea semnatarului.
6.5.6.14.2.
Procesul verbal de prob trebuie s ateste c GRV-ul preg tit pentru transport a fost probat în
conformitate cu prescrip iile aplicabile din prezentul capitol i c utilizarea altor metode de ambalare
sau a altor elemente de ambalaj pot anula procesul-verbal. Un exemplar din procesul-verbal de prob
trebuie pus la dispozi ia autorit ii competente.
837
CAPITOLUL 6.6
Prescrip ii privind construc ia ambalajelor mari i probele la

care acestea trebuie s fie supuse
6.6.1.
Generalit i
6.6.1.1.
Prescrip iile prezentului capitol nu se aplic :
-
ambalajelor pentru clasa 2, cu excep ia ambalajelor mari pentru obiectele din clasa 2, inclusiv
generatoarele de aerosoli;
-
ambalajelor pentru clasa 6.2, cu excep ia ambalajelor mari pentru de euri de spital (Nr. ONU 3291);
-
coletelor din clasa 7 care con in materiale radioactive.
6.6.1.2.
Ambalajele mari trebuie s fie fabricate, probate i reconstruite conform unui program de asigurare a
calit ii care s îndeplineasc cerin ele autorit ii competente, pentru ca fiecare ambalaj mare
confec ionat sau reconstruit s corespund prescrip iilor prezentului capitol.
NOT .
mari - Directive pentru aplicarea normei ISO 9001' furnizeaz directive
satisf toare în ceea ce prive te procedurile care pot fi urmate.
6.6.1.3.
Prescrip iile speciale aplicabile ambalajelor mari enun ate la 6.6.4 se refer la ambalajele mari folosite
în prezent. Pentru a ine seama de progresul tiin ific i tehnic se admite utilizarea ambalajelor mari,
ale c ror specifica ii sunt diferite de cele indicate la 6.6.4 cu condi ia s aib aceea i eficien , s fie
acceptate de autoritatea competent i s poat suporta cu succes probele descrise la sec iunea
6.6.5. Metodele de prob , altele decât cele care sunt indicate în RID sunt admise cu condi ia s fie
echivalente i recunoscute de autoritatea competent .
6.6.1.4.
Fabrican ii i distribuitorii ulteriori de ambalaje trebuie s furnizeze informa ii privind procedurile
urmate ca i o descriere a tipurilor i dimensiunilor dispozitivelor de închidere (inclusiv a garniturilor
necesare) i a tuturor celorlalte componente necesare pentru a asigura c acele colete prezentate
pentru transport, pot suporta cu succes probele de performan aplicabile din prezentul capitol.
6.6.2.
Cod care indic tipurile de ambalaje mari
6.6.2.1.
Codul utilizat pentru ambalajele mari se compune:
a)
din dou cifre arabe i anume:
50 pentru ambalajele mari rigide,
51 pentru ambalajele mari flexibile i

b)
o liter mare cu caractere latine care indic materialul: lemn, o el, etc. conform listei de la 6.1.2.6.
6.6.2.2.
Litera "W" poate completa codul ambalajului mare. Aceast liter semnific c ambalajul mare, care
apar ine aceluia i tip ca cel indicat de cod, a fost fabricat conform unei specifica ii diferite de cea de la
6.6.4, dar este considerat ca echivalent conform prescrip iilor de la 6.6.1.3.
6.6.3.
Marcare
6.6.3.1.
Marca principal : fiecare ambalaj mare construit i destinat pentru a fi utilizat conform prescrip iilor
RID trebuie s poarte m rci care sunt durabile i lizibile i plasate într-un loc clar vizibil. Literele, cifrele
i simbolurile trebuie s fie de cel pu in 12 mm în în ime i s con in elementele urm toare:
a)
838
certifica c un ambalaj, o cistern mobil sau un CGEM îndepline te prescrip iile aplicabile la
capitolele 6.1, 6.2, 6.3, 6.5, 6.6 sau 6.7.1)
Pentru ambalajele mari metalice, pe care este aplicat marcajul prin tan are sau prin ambutisare în
relief, este admis utilizarea majusculelor 'UN' în locul simbolului;
1)

b)
num rul "50", care indic un ambalaj mare rigid sau "51" pentru un ambalaj mare flexibil, urmat de
litera materialului conform listei de la 6.5.1.4.1 b);
c)
o liter mare care indic grupa sau grupele de ambalare pentru care a fost aprobat modelul tip:
X - pentru grupele de ambalare I, II i III;
Y - pentru grupele de ambalare II i III;
Z - numai pentru grupa de ambalare III;

d)
luna i anul (ultimele dou cifre) de fabrica ie;
e)
simbolul statului care a autorizat marcarea, sub forma unui semn distinctiv utilizat pentru vehiculele
rutiere în trafic interna ional2);
f)
numele sau simbolul fabricantului sau o alt identificare atribuit ambalajului mare de autoritatea
competent ;
g)
sarcina aplicat la proba de stivuire, în kg.
Pentru ambalajele mari care nu sunt concepute s fie stivuite, men iunea trebuie s fie "O";
h)
masa brut maxim admis , în kg.
Elementele prescrise pentru marcajul principal trebuie s figureze în ordinea indicat mai sus.
Fiecare element de marcaj conform alineatelor a) la h) trebuie s fie separat în mod clar, de exemplu
printr-o linie oblic sau un spa iu, astfel încât s fie u or identificabil.
2
)
Semn distinctiv în traficul interna ional prev zut de ~Conven ia~ de la Viena cu
privire la circula ia rutier (Viena 1968)
6.6.3.2.
Exemple de marcaj:
IMAGINE 50A/X/05 01/N/PQRS pentru ambalaje mari din o el, care pot fi
stivuite;
2500/1000 sarcina la stivuire 2500 kg;
masa brut maxim : 1000 kg
IMAGINE 50H/Y/04 02/D/ABCD 987 pentru ambalajele mari din material plastic care
0/800 nu pot fi stivuite;
masa brut maxim : 800 kg
IMAGINE 51H/Z/0697/S/1999 pentru ambalaje mari flexibile care nu pot fi
0/500 stivuite masa brut maxim : 500 kg
839
6.6.3.3.
Înc rc tura de stivuire maxim autorizat aplicabil atunci când ambalajul mare este în curs de
utilizare, trebuie s fie indicat printr-un simbol, astfel:
Simbolul nu trebuie s aib dimensiuni mai mici de 100 mm x 100 mm; el trebuie s fie durabil i clar
vizibil. Literele i cifrele care indic masa trebuie s fie de cel pu in 12 mm în în ime.
Masa indicat mai sus de simbol nu trebuie s dep easc înc rc tura impus în timpul încerc rii
modelului tip (a se vedea 6.6.5.3.3.4) împ it la 1,8.
6.6.4.
Prescrip ii speciale aplicabile ambalajelor mari
6.6.4.1.
Prescrip ii speciale aplicabile ambalajelor metalice mari:
50A din o el
50B din aluminiu
50N din metal (altul decât o elul sau aluminiul)

6.6.4.1.1.
Ambalajele mari trebuie s fie confec ionate dintr-un material ductil corespunz tor a c rui sudabilitate
a fost complet demonstrat . Sudurile trebuie s fie executate conform regulilor tehnice i s ofere
toate garan iile de siguran . Comportamentul materialului la temperatur sc zut trebuie s fie de
asemenea luat în considerare, când este cazul.
6.6.4.1.2.
Trebuie s fie luate toate m surile pentru evitarea deterior rilor prin coroziune galvanic rezultate din
contactul între metale diferite.
6.6.4.2.
Prescrip ii speciale aplicabile ambalajelor mari din materiale flexibile
51H din material plastic flexibil
51M din hârtie

6.6.4.2.1.
Ambalajele mari trebuie s fie confec ionate din materiale corespunz toare. Rezisten a materialului i
modul de confec ionare al ambalajelor mari flexibile trebuie s fie adaptate la capacitatea i la
destina ia prev zut a acestora.
6.6.4.2.2.
Toate materialele utilizate pentru construc ia ambalajelor mari flexibile de tipul 51M, trebuie, dup o
scufundare complet în ap de cel pu in 24 de ore, s p streze cel pu in 85% din rezisten a la
trac iune m surat ini ial pe material dup condi ionarea acestuia pân la echilibru la o umiditate
relativ egal sau mai mic de 67%.
6.6.4.2.3.
Îmbin rile trebuie s fie efectuate prin cus tur , sigilare la cald, lipire sau orice alt metod
echivalent . Toate îmbin rile cusute trebuie s fie asigurate.
6.6.4.2.4.
840
Ambalajele mari flexibile trebuie s ofere o rezisten corespunz toare la îmb trânire i la degradarea
cauzat de radia ia ultraviolet , de condi iile climatice sau de materia con inut , pentru a putea fi apte
utiliz rii pentru care au fost prev zute.
6.6.4.2.5.
Dac este necesar o protec ie contra radia iilor ultraviolete pentru ambalajele mari flexibile din
material plastic aceasta, trebuie s fie asigurat prin ad ugarea de negru de fum sau de al i pigmen i
sau inhibitori corespunz tori. Ace ti aditivi trebuie s fie compatibili cu con inutul i s r mân eficien i
pe toat durata de utilizare a ambalajului mare. Dac se utilizeaz negru de fum, pigmen i sau
inhibitori al ii decât cei folosi i la fabricarea modelului tip probat, nu este necesar refacerea probelor
dac propor ia de negru de fum, de pigmen i sau de inhibitori nu are efect d un tor asupra
propriet ilor fizice ale materialului de construc ie.
6.6.4.2.6.
Aditivii pot fi încorpora i în materialele ambalajelor mari cu scopul de a îmbun i rezisten a la
îmb trânire sau alte caracteristici, atâta timp cât nu altereaz propriet ile fizice sau chimice.
6.6.4.2.7.
Atunci când ambalajul mare este umplut, raportul în ime/l ime nu trebuie s dep easc 2:1.
6.6.4.3.
Prescrip ii speciale aplicabile ambalajelor mari din material plastic rigid
50H din material plastic rigid

6.6.4.3.1.
Ambalajul mare trebuie s fie confec ionat din material plastic corespunz tor ale c rui caracteristici
sunt cunoscute, iar rezisten a acestuia trebuie s fie adaptat capacit ii i destina iei prev zute.
Materialul trebuie s reziste corespunz tor la îmb trânire i la degradare cauzate de materia con inut
i, dup caz, de radia ia ultraviolet . Comportamentul acestuia la temperatur sc zut s fie de
asemenea luat în considerare, c nd este cazul.
O eventual p trundere a materiei con inute nu trebuie în nici un caz s constituie un pericol în condi ii
6.6.4.3.2.
Dac este necesar o protec ie contra radia iilor ultraviolete, aceasta trebuie s fie asigurat prin
ad ugarea de negru de fum sau al i pigmen i sau inhibitori adecva i. Ace ti aditivi trebuie s fie
compatibili cu con inutul i s i p streze eficien a pe toat durata de utilizare a ambalajului exterior.
Dac se folose te negru de fum, pigmen i sau inhibitori al ii decât cei folosi i pentru fabricarea
modelului tip probat, nu este necesar refacerea probelor, dac propor ia de negru de fum, pigmen i
sau de inhibitori nu are efecte d un toare asupra propriet ilor fizice ale materialului de construc ie.
6.6.4.3.3.
Aditivii pot fi încorpora i în materialele ambalajului mare cu scopul de a îmbun i rezisten a la
îmb trânire sau alte caracteristici, atâta timp cât nu altereaz propriet ile fizice sau chimice.
6.6.4.4.
Prescrip ii speciale aplicabile ambalajelor mari din carton
50G din carton rigid

6.6.4.4.1.
Ambalajul mare trebuie s fie confec ionat din carton compact sau din carton ondulat cu dou fe e
(striu simplu sau multistrat) de bun calitate, adecvat capacit ii i utiliz rii prev zute. Rezisten a la
ap a suprafe ei exterioare trebuie s fie astfel încât cre terea masei m surat la proba de
determinare a absorb iei de ap cu o durat de 30 minute, potrivit metodei Cobb, s nu fie mai mare
de 155 g/m2, a se vedea norma ISO 535:1991. Cartonul trebuie s aibe caracteristici corespunz toare
de rezisten la îndoire. Acesta trebuie s fie decupat, îndoit f rupere i crestat astfel încât s poat
fi îmbinat f fisurare, rupere la suprafa sau deformare excesiv . Striurile cartonului ondulat trebuie
fie solid lipite de suprafe ele exterioare.
6.6.4.4.2.
Pere ii, inclusiv capacul i fundul, trebuie s aib o rezisten minim la perforare de 15 J m surat
conform normei ISO 3036:1975.
6.6.4.4.3.
Îmbin rile ambalajului exterior al ambalajului mare trebuie s prezinte o suprapunere suficient la
nivelul racordurilor i asamblarea trebuie s se efectueze cu band adeziv , cu clei sau cu cleme
metalice sau prin alte mijloace la fel de eficiente. Dac asamblarea este efectuat prin lipire sau cu
band adeziv , cleiul utilizat trebuie s fie rezistent la ap . Clemele metalice trebuie s traverseze în
841
întregime elementele de fixare i s fie astfel formate sau protejate încât s nu r zuie sau s
perforeze dublura.
6.6.4.4.4.
Orice soclu de palet , care face parte integrant din ambalajul mare, sau orice palet deta abil
trebuie s fie adaptate manipul rii mecanice a ambalajului mare umplut la masa sa brut maxim
admisibil .
6.6.4.4.5.
Paleta deta abil sau soclul integrat trebuie s fie astfel concepute încât s se evite orice deform ri
ale fundului ambalajului mare, fapt care ar putea provoca pagube în cursul manipul rii.
6.6.4.4.6.
În cazul unei palete deta abile, corpul mijlocului de ambalare trebuie s fie solid legat cu paleta,
pentru a asigura stabilitatea în timpul manipul rii i al transportului. Paleta deta abil nu trebuie s
comporte nici un fel de asperitate pe fa a sa superioar care ar putea s deterioreze ambalajul mare.
6.6.4.4.6.1.
Este permis folosirea dispozitivelor de consolidare, cum ar fi suporturile din lemn destinate s
înlesneasc stivuirea, dar ele trebuie s fie situate în afara dublurii.
6.6.4.4.7.
Atunci când ambalajele mari sunt concepute pentru stivuire, suprafa a portant trebuie s fie de a a
natur încât sarcina s fie repartizat în mod sigur.
6.6.4.5.
Prescrip ii speciale pentru ambalajele mari din lemn
50C din lemn natur
50D din placaj
50F din PAL (pl ci aglomerate din lemn)

6.6.4.5.1.
Rezisten a materialelor folosite i modul de confec ionare trebuie s fie adaptate la capacitatea i
destina ia prev zut a ambalajului mare.
6.6.4.5.2.
Când ambalajul mare este din lemn natur, acest lemn trebuie s fie bine uscat, lipsit de umiditate din
punct de vedere comercial i f defecte care s reduc în mod sensibil rezisten a fiec rui element
component al ambalajului mare. Fiecare element component al ambalajului mare din lemn natur
trebuie s fie format dintr-o singur bucat sau din ceva echivalent. Elementele sunt considerate
echivalente cu elementele dintr-o singur bucat atunci când sunt asamblate: prin lipire conform unei
metode adecvate, de exemplu, îmbinare în coad de rândunic , cu nut i feder, îmbinare la jum tatea
lemnului, în plan îmbinat cu cel pu in dou cleme ondulate din metal la fiecare îmbinare, sau prin alte
metode cel pu in la fel de eficiente.
6.6.4.5.3.
Când ambalajul mare este din placaj, acestea trebuie s aib cel pu in trei straturi i trebuie s fie
cut din folii bine uscate ob inute prin derulare, retezare sau t iere, lipsite de ap din punct de vedere
comercial i f defecte care s reduc în mod sensibil rezisten a corpului ambalajului. Toate
straturile trebuie s fie lipite cu un clei rezistent la ap . Pentru construc ia corpurilor, al turi de placaj
se pot folosi i alte materiale adecvate.
6.6.4.5.4.
Când ambalajul mare este din PAL, cum ar fi placa dur , placa aglomerat sau alt tip adecvat, acesta
trebuie s fie un lemn rezistent la ap .
6.6.4.5.5.
Pl cile ambalajelor mari trebuie s fie bine fixate cu cuie sau ancorate pe col are sau pe col uri sau
asamblate prin alte mijloace la fel de eficace.
6.6.4.5.6.
Orice soclu de palet care face corp comun cu ambalajul mare sau orice palet deta abil trebuie s
fie adaptate manipul rii mecanice a ambalajului mare umplut cu masa sa brut maxim autorizat .
6.6.4.5.7.
Paleta deta abil sau soclul paletei integrat trebuie s fie astfel concepute încât s se evite
deformarea fundului ambalajului mare, fapt care ar putea provoca pagube în cursul manipul rii
acestuia.
6.6.4.5.8.
842
În cazul unei unei palete deta abile corpul mijlocului de ambalare trebuie s fie solid legat cu paleta,
pentru a se asigura stabilitatea în timpul manipul rii i al transportului. Paleta deta abil nu trebuie s
aibe pe fa a superioar nici un fel de asperitate, care ar putea s deterioreze ambalajul mare.
6.6.4.5.9.
Este permis folosirea dispozitivelor de consolidare, cum ar fi suporturile din lemn destinate s
înlesneasc stivuirea, dar ele trebuie s fie situate în afara dublurii.
6.6.4.5.10.
Atunci când ambalajele mari sunt destinate stivuirii, suprafa a portant trebuie s fie de a a natur
încât sarcina s fie repartizat în mod sigur.
6.6.5.
6.6.5.1.
Aplicabilitate i periodicitate
6.6.5.1.1.
Modelul tip al fiec rui ambalaj mare trebuie s fie supus probelor indicate, la 6.6.5.3, urmând
procedurile stabilite de autoritatea competent care autorizeaz atribuirea m rcii i trebuie s fie
agreat de aceast autoritate competent .
6.6.5.1.2.
Înainte ca un ambalaj mare s fie utilizat, modelul tip al acestuia trebuie s fi trecut cu succes probele
prescrise în prezentul capitol. Modelul tip al ambalajului mare este determinat prin concep ie,
dimensiune, materialul utilizat i grosimea acestuia, modul de confec ionare i asamblare, ca i
eventualele tratamente de suprafa . El include de asemenea, ambalajele mari care nu difer fa de
modelul tip decât prin în imea nominal redus .
6.6.5.1.3.
Probele trebuie s fie executate pe e antioane de produc ie la intervale stabilite de autoritatea
competent . Când aceste probe sunt efectuate pe ambalaje mari din carton, o preg tire la condi iile
ambientale se consider echivalent celei care corespunde dispozi iilor indicate la 6.6.5.2.4.
6.6.5.1.4.
Probele trebuie de asemenea s fie repetate dup fiecare modificare care afecteaz concep ia,
materialul sau modul de confec ionare al unui ambalaj mare.
6.6.5.1.5.
Autoritatea competent poate permite punerea la prob selectiv a unor ambalaje mari care nu se
deosebesc decât în aspecte minore de un model tip deja probat: de exemplu ambalaje mari care
con in ambalaje interioare de dimensiuni mai mici sau de mas net mai mic sau alte ambalaje mari
care au una sau mai multe dimensiuni exterioare u or reduse.
6.6.5.1.6.
(rezervat)
NOT
. Pentru condi iile privind clasificarea diferitelor tipuri de ambalaje interioare
într-un mare ambalaj i modific rile admise ale ambalajelor interioare, a se vedea
4.1.1.5.1.
6.6.5.1.7.
Autoritatea competent poate s cear în orice moment dovada prin executarea probelor conforme
acestui capitol, c ambalajele mari din produc ia de serie corespund probelor suportate de modelul
tip.
6.6.5.1.8.
Pot fi executate mai multe probe pe acela i e antion, cu condi ia ca valabilitatea rezultatelor s nu fie
influen at i ca autoritatea competent s i dea acordul.
6.6.5.2.
Preg tirea pentru probe
6.6.5.2.1.
Probele trebuie s fie executate pe ambalaje mari apte pentru transport, inclusiv pe ambalajele
interioare sau obiectele de transportat. Ambalajele interioare trebuie s fie umplute la cel pu in 98%
din capacitatea maxim pentru lichide i la 95% pentru solide. Pentru ambalajele mari în care
ambalajele interioare sunt destinate s con in materii solide sau lichide sunt prev zute probe
distincte pentru con inutul lichid i pentru con inutul solid. Materiile con inute în ambalajele interioare
sau obiectele de transportat con inute în ambalajul mare pot fi înlocuite prin alte materiale sau obiecte,
ca s existe riscul de a denatura rezultatele probelor. Dac sunt utilizate alte ambalaje interioare
sau obiecte, acestea trebuie s aib acelea i caracteristici fizice (mas etc.) ca ambalajele interioare
843
sau obiectele de transportat. Este permis utilizarea de sarcini suplimentare, cele ca saci cu alice de
plumb, pentru a ob ine masa total necesar pe colet, cu condi ia ca acestea s fie plasate astfel încât
nu denatureze rezultatele probei.
6.6.5.2.2
Pentru probele de c dere referitoare la materiile lichide, dac se folose te o alt materie decât cea
utilizat , ea trebuie s aib o densitate relativ i o vâscozitate analog celor din materia de
transportat. Pentru proba de c dere în condi iile fixate la 6.6.5.3.4.4, se poate folosi i apa.
6.6.5.2.3.
Ambalajele mari din material plastic i ambalajele mari care con in ambalaje interioare din material
plastic, cu excep ia sacilor destina i s con in materii solide sau obiecte trebuie, s fie supuse probei
de c dere, dup ce temperatura modelului de prob i a con inutului s u a fost coborât la o valoare
egal sau mai mic de -18°C. Aceast condi ionare nu este necesar dac materialele ambalajului
prezint caracteristici suficiente de ductilitate i rezisten la trac iune la temperaturi joase. Când
modelele de prob sunt astfel condi ionate, atunci nu este obligatorie condi ionarea prescris la
6.6.5.2.4. Lichidele utilizate pentru prob trebuie s fie men inute în stare lichid prin ad ugarea de
antigel, în caz de nevoie.
6.6.5.2.4.
Ambalajele mari din carton trebuie s fie condi ionate cel pu in 24 de ore într-o atmosfer având o
umiditate relativ i o temperatur controlat . Alegerea trebuie s fie f cut între trei op iuni posibile.
Condi iile estimate preferabile pentru aceast condi ionare sunt 23°C ± 2°C pentru temperatur i 50%
± 2% pentru umiditatea relativ ; celelalte dou posibilit i acceptabile sunt respectiv 20°C ± 2°C i
65% ± 2% i 27°C ± 2°C i 65% ± 2%.
NOT
. Valorile medii trebuie s se situeze în interiorul acestor limite. Fluctua iile
de scurt durat i limitele de m sur tori pot deroga de la m sur torile
individuale pân la ± 5% pentru umiditate relativ , f ca aceasta s aib o
inciden semnificativ asupra reproductibilit ii rezultatelor probelor.
6.6.5.3.
Condi ii de prob
6.6.5.3.1.
Proba de ridicare prin partea de jos
6.6.5.3.1.1.
Aplicabilitate
Prob pe modelul tip pentru toate tipurile de ambalaje mari prev zute cu mijloace de ridicare prin
partea de jos.
6.6.5.3.1.2.
Preg tirea ambalajului mare pentru prob
Ambalajul mare trebuie s fie înc rcat cu de 1,25 ori masa brut maxim admisibil i înc rc tura
trebuie s fie uniform repartizat .
6.6.5.3.1.3.
Metoda de lucru
Ambalajul mare trebuie ridicat i sprijinit de dou ori cu ajutorul furcilor unui elevator amplasate în
pozi ie central i distan ate cu trei sferturi din dimensiunea fe ei de intrare (exceptând cazul când
punctele de intrare sunt fixate). Furcile trebuie s fie înfundate pân la trei sferturi din adâncimea de
intrare. Proba trebuie s fie repetat pentru fiecare direc ie de intrare posibil .
6.6.5.3.1.4.
Nu trebuie s se constate nici o deformare permanent care s fac ambalajul mare impropriu pentru
transport, nici pierderea din con inut.
6.6.5.3.2.
Proba de ridicare prin partea de sus
6.6.5.3.2.1.
Aplicabilitate
844
Prob pe modelul tip pentru tipurile de ambalaje mari destinate ridic rii prin partea de sus i prev zute
cu mijloace de ridicare.
6.6.5.3.2.2.
Preg tirea ambalajului mare pentru prob
Ambalajul mare trebuie s fie înc rcat la dublul masei sale brute maxime admisibile. Un ambalaj mare
flexibil trebuie s fie înc rcat la valoarea de ase ori masa sa brut admisibil i înc rc tura trebuie s
fie uniform repartizat .
6.6.5.3.2.3.
Metoda de lucru
Ambalajului mare trebuie s fie ridicat deasupra solului în func ie de modul în care a fost conceput i
fie men inut în aceast pozi ie timp de 5 minute.
6.6.5.3.2.4
a)
Pentru marile ambalaje metalice i marile ambalaje din material plastic rigid: nu trebuie s se constate
nicio deformare permanent care s fac marele ambalaj incluzând aici paleta sa de închidere, dac
ea exist , impropriu pentru transport, nici pierderea de con inut;
b)
Pentru marile ambalaje flexibile nu trebuie s se constate nicio stric ciune a marelui ambalaj sau la
dispozitivele sale de ridicare, f s -l fac impropriu pentru transport sau exploatare, nici pierderea
de con inut.
6.6.5.3.3.
Proba de stivuire
6.6.5.3.3.1.
Aplicabilitate
Prob pe modelul tip pentru toate tipurile de ambalaje mari concepute pentru stivuire.
6.6.5.3.3.2.
Preg tirea pentru prob
Ambalajul mare trebuie înc rcat cu masa sa brut maxim admisibil .

6.6.5.3.3.3.
Metoda de lucru
Ambalajul mare trebuie s fie a ezat cu baza sa pe un sol dur plan i orizontal i trebuie s suporte
timp de cel pu in 5 minute o sarcin de prob suprapus uniform repartizat (a se vedea 6.6.5.3.3.4);
el trebuie s suporte aceast sarcin timp de 24 ore dac este din lemn, din carton sau din material
plastic.
6.6.5.3.3.4.
Calculul înc rc turii de prob suprapus
Înc rc tura pus pe un ambalaj mare trebuie s fie egal cu de 1,8 ori masa brut maxim admisibil
total a num rului de ambalaje mari similare care pot fi stivuite pe un ambalaj mare în cursul
transportului.
6.6.5.3.3.5.
a)
Pentru toate tipurile de mari ambalaje, altele decât marile ambalaje flexibile nu trebuie s se constate
nicio deformare permanent , care s fac marele ambalaj, incluzând întreaga sa palet de închidere,
dac ea exist , impropriu pentru transport, nici pierderea de con inut.
b)
Pentru marile ambalaje: nu trebuie s se constate nicio stric ciune la corp, care s fac marele
ambalaj impropriu la transport, nici pierderea de con inut.
6.6.5.3.4.
Proba de c dere
6.6.5.3.4.1.
Aplicabilitate
845
Prob pe modelul tip pentru toate tipurile de ambalaje mari.
6.6.5.3.4.2.
Preg tirea ambalajelor mari pentru prob
Ambalajele mari trebuie s fie umplute conform prescrip iilor de la 6.6.5.2.1.

6.6.5.3.4.3.
Metoda de lucru
Ambalajul mare trebuie s cad pe o suprafa neelastic , orizontal , plan , masiv i rigid conform
prescrip iilor de la 6.1.5.3.4 astfel încât s loveasc suprafa a de prob cu partea din baza sa
considerat cea mai vulnerabil .
6.6.5.3.4.4
În imea c derii
NOT :
Ambalajele mari destinate materiilor i obiectelor din clasa 1 trebuie s fie
supuse probei la nivelul de performan a grupului de ambalaj II.
6.6.5.3.4.4.1
Pentru ambalajele interioare care con in materii solide, lichide sau obiecte, dac proba este executat
cu materia solid , lichidul sau obiectele de transportat sau cu o alt materie care are în mod esen ial
acelea i caracteristici fizice:
Grup de ambalaj I Grup de ambalaj II Grup de ambalaj III

1,8 m 1,2 m 0,8 m
6.6.5.3.4.4.2
Pentru ambalajele interioare care con in lichide, dac proba este executat cu ap :
a)
dac materia de transportat are o densitate relativ care nu dep te 1,2:

1,8 m 1,2 m 0,8 m
b)
dac materia de transportat are o densitate relativ care dep te 1,2, în imea c derii trebuie s fie
calculat pe baza densit ii relative (d) a materiei de transportat, rotunjit la prima zecimal
superioar , în urm torul mod:

d x 1,5 (m) d x 1,0 (m) d x 0,67 (m)
6.6.5.3.4.5.
6.6.5.3.4.5.1.
Ambalajul mare nu trebuie s prezinte deterior ri care ar putea compromite siguran a în cursul
transportului. Acesta nu trebuie s aib nici o scurgere din materia con inut din ambalajul(ele) interior
(oare) sau din obiecte.
6.6.5.3.4.5.2.
La ambalajele mari care con in obiecte din clasa 1 nu este admis nici o ruptur care s permit
materiilor sau obiectelor explozibile s scape din ambalajul mare.
846
6.6.5.3.4.5.3.
Dac un ambalaj mare este supus unei probe de c dere, se va considera c modelul de prob a
trecut proba cu succes dac con inutul s u a fost re inut în întregime, chiar dac dipozitivul s u de
închidere nu mai este etan la materii pulverulente.
6.6.5.4.
Agrement i proces verbal de prob
6.6.5.4.1.
Pentru fiecare model tip de ambalaj mare, trebuie atribuite un certificat i o marc (conform 6.6.3) care
ateste c modelul tip, inclusiv echipamentul acestuia, corespunde prescrip iilor referitoare la probe.
6.6.5.4.2.
Un proces-verbal de prob care cuprinde cel pu in urm toarele indica ii trebuie s fie întocmit i pus la
dispozi ia utilizatorilor ambalajului mare:
1.
Numele i adresa laboratorului care a efectuat probele;
2.
3.
Num rul de identificare unic a procesului-verbal de prob ;
4.
Data procesului-verbal de prob ;
5.
Fabricantul ambalajului mare;
6.
Descrierea modelului tip al ambalajului mare (dimensiuni, materiale, dispozitive de închidere,
grosimea peretelui etc.) i/sau fotografie(ii);
7.
Capacitatea maxim /masa brut maxim autorizat ;
8.
Caracteristicile con inutului de prob : de exemplu, tipurile i descrierea ambalajelor interioare sau a
obiectelor utilizate;
9.
Descrierea i rezultatul probelor;
10.
Semn tura, cu indicarea numelui i calitatea semnatarului.
6.6.5.4.3.
Procesul verbal de prob trebuie s ateste c ambalajul mare preg tit pentru transport a fost probat în
conformitate cu dispozi iile aplicabile din prezentului capitol i c utilizarea altor metode de ambalare
sau elemente de ambalaje poate anula acest proces-verbal. Un exemplar din procesul-verbal de
prob trebuie pus la dispozi ia autorit ii competente.
CAPITOLUL 6.7
Prescrip ii privind concep ia i construc ia cisternelor mobile i a

containerelor de gaze cu elemente multiple (CGEM) tip "UN" (ONU) i
controalele i probele la care acestea trebuie s fie supuse
NOT
. Pentru vagoanele cistern , vagoanele cu cisterne amovibile, containerele
cistern i cutiile mobile cistern ale c ror rezervoare sunt construite din
materiale metalice, precum i a vagoanelor baterie i a containerelor de gaze cu
elemente multiple (CGEM), cu excep ia CGEM tip "UN" (ONU), a se vedea capitolul
6.8; pentru containerele cistern din material plastic armate cu fibre, a se vedea
capitolul 6.9; pentru cisternele de de euri care opereaz sub vid, a se vedea
capitolul 6.10.
6.7.1.
Domeniu de aplicare i prescrip ii generale
6.7.1.1.
Prescrip iile prezentului capitol se aplic cisternelor mobile concepute pentru transportul materiilor din
clasele 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7, 8 i 9, precum i CGEM-urilor concepute pentru
847
transportul gazelor nerefrigerate din clasa 2, pe toate modurile de transport. În afara prescrip iilor
formulate în prezentul capitol i f indica ii contrare, prescrip iile aplicabile enun ate în Conven ia
Interna ional pentru siguran a containerelor (CSC) din 1972, a a cum a fost modificat , trebuie s fie
îndeplinite de orice cistern mobil multimodal sau de orice CGEM care corespunde defini iei
"container" în termenii acestei conven ii. Prescrip iile suplimentare vor putea fi aplicate cisternelor
mobile offshore sau oric rui CGEM, care sunt manipulate în largul m rii.
6.7.1.2.
Pentru a ine cont de progresul tiin ific i tehnic, prescrip iile tehnice ale prezentului capitol vor putea
fi înlocuite prin alte prescrip ii («aranjamente alternative») care vor trebui s ofere un nivel de
siguran cel pu in egal cu cel al prescrip iilor prezentului capitol referitoare la compatibilitatea cu
materiile transportate i la capacitatea cisternei mobile sau a CGEM de a rezista la ocuri, la sarcini i
la foc. În cazul transportului interna ional, cisternele mobile i CGEM construite conform acestor
aranjamente alternative vor trebui s fie agreate de autorit ile competente.
6.7.1.3.
Autoritatea competent din ara de origine poate elibera un agrement provizoriu pentru transportul
unei materii pentru care nu este atribuit o instruc iune de transport în cisterne mobile (de la T1 la
T23, T50 sau T75) în coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2. Acest agrement trebuie s fie inclus
în documenta ia expedi iei i s con in cel pu in informa iile furnizate în mod normal în instruc iunile
referitoare la cisterne mobile i condi iile în care materia trebuie s fie transportat .
6.7.2.
Prescrip ii privind concep ia i construc ia cisternelor mobile destinate transportului materiilor din clasa
1 i din clasele 3 pân la 9, precum i controalele i probele la care acestea trebuie s fie supuse
6.7.2.1.
Defini ii
În sensul prezentei sec iuni, se în elege prin:
Aranjament alternativ, un agrement acordat de autoritatea competent pentru o cistern mobil sau
un CGEM concepute, construite sau probate conform altor prescrip ii tehnice sau metode de prob ,
decât cele definite în prezentul capitol;
Cistern mobil , o cistern multimodal utilizat pentru transportul materiilor din clasa 1 i din clasele
de la 3 la 9. Cisterna mobil comport un rezervor dotat cu echipament de serviciu i cu echipament
de structur , necesare pentru transportul acestor materii. Cisterna mobil trebuie s poat fi umplut
i golit f s fie îndep rtat echipamentul s u de structur . Ea trebuie s posede elemente
stabilizatoare exterioare rezervorului i s poat fi ridicat atunci când este plin . Ea trebuie s fie
proiectat în principal pentru a fi înc rcat pe un vehicul, un vagon de marf sau un vapor de
naviga ie maritim sau de naviga ie intern i s fie echipat cu patine, structuri sau accesorii care s
faciliteze manipularea mecanic . Vehiculele cistern rutiere, vagoanele-cistern , cisternele nemetalice
i recipientele mari pentru vrac (GRV) nu sunt considerate drept cisterne mobile;
Cistern mobil offshore, o cistern mobil special conceput pentru a servi în mod repetat la
transportul provenind de la sau cu destina ie c tre instala iile offshore (departe de rm) sau între
astfel de instala ii. O astfel de cistern este conceput i construit potrivit regulilor privind agrementul
containerelor offshore manipulate în largul m rii enun ate în documentul MSC/Circ. 860 publicat de
Organiza ia maritim interna ional ;
Element fuzibil, un dispozitiv de decompresiune, care nu poate fi închis în mod repetat i care este
ac ionat termic;
Echipament de serviciu, aparatele de m sur i dispozitivele de umplere i de golire, de aerisire, de

siguran , de reînc lzire, de r cire i de izolare;
Echipament de structur , elemente de consolidare, de fixare, de protec ie i de stabilizare exterioare

rezervorului;
Intervalul temperaturilor de calcul al rezervorului trebuie s fie cuprins între - 40°C i 50°C pentru
materiile transportate în condi ii ambiante. Pentru celelate materii, temperatura de calcul trebuie s fie
cel pu in echivalent cu temperatura maxim a materiei pe timpul umplerii, a transportului sau a golirii.
848
Temperaturi de calcul mai riguroase trebuie s fie avute în vedere pentru cisternele mobile supuse
unor condi ii climatice mai severe;
Masa brut maxim admisibil (MBMA), suma dintre tara cisternei mobile i cea mai grea înc rc tur
pentru care transportul este autorizat;
el cu granula ie fin , o el a c rui m rime a granulelor de ferit , a a cum este determinat conform
normei ASTM E 112-96 sau a a cum este definit în norma EN 10028-3, Partea 3, este mai mic sau
egal cu 6;
el de referin , un o el care are o rezisten la trac iune de 370 N/m2 i o alungire la rupere de 27%;
el moale, un o el care are o rezisten la trac iune minim garantat cuprins între 360 N/m2 i 440
N/m 2 i o alungire la rupere minim garantat conform 6.7.2.3.3.3;
Presiunea de calcul, presiunea de utilizat în calcule conform unui cod agreat pentru recipientele sub
presiune. Presiunea de calcul nu trebuie s fie inferioar celei mai mari dintre valorile urm toare:
a)
presiunea manometric efectiv maxim autorizat în rezervor pe timpul umplerii sau a golirii;
b)
suma dintre:
i)
presiunea de vapori absolut (în bar) a materiei la 65°C, diminuat cu un bar;
ii)
presiunea par ial (în bar) a aerului sau a altor gaze în spa iul neumplut, a a cum este determinat de
o temperatur a spa iului neumplut de cel mult 65°C i o dilatare a lichidului datorit cre terii
temperaturii medii a con inutului cu tr - tf (tf = temperatura de umplere, de obicei 15°C, tr =
temperatura maxim medie a con inutului, 50°C); i
ii)
o presiune hidrostatic calculat conform for elor statice specificate la 6.7.2.2.12, îns de cel pu in
0,35 bar, sau
c)
dou treimi din presiunea de prob minim specificat în instruc iunea de transport în cisterne mobile
aplicabil de la 4.2.5.2.6;
Presiunea de prob , presiunea manometric maxim în vârful rezervorului în timpul probei de

presiune hidraulic , egal cel pu in cu presiunea de calcul multiplicat cu 1,5. Presiunea de prob
minim pentru cisternele mobile, conform materiei de transportat, este specificat în instruc iunea de
transport în cisterne mobile la 4.2.5.2.6;
Presiunea de serviciu maxim autorizat (PSMA), o presiune care nu trebuie s fie inferioar celei mai
mari dintre presiunile urm toare, m surat la vârful rezervorului, în pozi ia sa de exploatare:
a)
presiunea manometric efectiv maxim autorizat în rezervor pe timpul umplerii sau golirii.
b)
presiunea manometric efectiv maxim pentru care rezervorul este conceput i care nu trebuie s fie
inferioar sumei dintre:
i)
presiunea de vapori absolut (în bar) a materiei la 65°C, diminuate cu un bar, i
ii)
presiunea par ial (în bar) a aerului sau a altor gaze din spa iul neumplut, a a cum este determinat
de o temperatur a spa iului neumplut la cel mult 65°C i o dilatare a lichidului datorat cre terii
temperaturii medii a con inutului de tr - tf (tf = temperatura de umplere, de obicei 15°C, tr =
temperatura maxim medie a con inutului, 50°C);
Proba de etan eitate, prob care const în supunerea rezervorului i a echipamentului s u de

serviciu, prin intermediul unui gaz, la o presiune interioar efectiv de cel pu in 25% din PSMA;
849
Rezervor, partea cisternei mobile care con ine materia de transportat (cisterna propriu zis ) inclusiv
orificiile i mijloacele lor de obturare, dar excluzând echipamentul de serviciu i echipamentul de
structur exterior.
6.7.2.2.
Prescrip ii generale privind concep ia i construc ia
6.7.2.2.1.
Rezervoarele trebuie s fie concepute i construite conform prescrip iilor unui cod pentru recipiente
sub presiune agreat de autoritatea competent . Ele trebuie s fie construite din materiale metalice
apte la formare. În principiu, materialele trebuie s fie conforme normelor de materiale na ionale sau
interna ionale. Pentru rezervoarele sudate, trebuie s fie utilizate numai materiale a c ror sudabilitate
a fost complet demonstrat . Cordoanele de sudur trebuie s fie f cute conform regulilor tehnice i s
ofere toate garan iile de siguran . Dac procedeul de fabrica ie sau materialele utilizate o cer,
rezervoarele trebuie s fie supuse unui tratament termic pentru a garanta o rezisten
corespunz toare a sudurii i a zonelor afectate termic. La alegerea materialului, intervalul de
temperaturi de calcul trebuie s in cont de riscurile de rupere fragil sub tensiune, de fisurare prin
coroziune i de rezisten la ocuri. Dac se utilizeaz o el cu granula ie fin , valoarea garantat a
limitei de elasticitate aparent nu trebuie s fie mai mare de 460 N/mm 2, iar valoarea garantat a
limitei superioare de rezisten la trac iune nu trebuie s dep easc 725 N/mm 2, conform
specifica iilor materialului. Aluminiul nu poate s fie utilizat ca material de construc ie, decât dac
indica ia aceasta este dat într-o dispozi ie special de transport în cisterne mobile repartizat unei
materii specifice în coloana (11) a tabelului A de la capitolul 3.2 sau atunci când acest lucru este
aprobat de autoritatea competent . Dac aluminiul este autorizat, el trebuie prev zut cu o izola ie
pentru a împiedica o pierdere semnificativ a propriet ilor fizice atunci când este supus unei sarcini
termice de 110 kW/m2 timp de cel pu in 30 minute. Izola ia trebuie s r mân eficace la toate
temperaturile mai mici de 649°C i s fie acoperit cu un material care s aib un punct de fuziune de
cel pu in 700°C. Materialele cisternei mobile trebuie s fie adaptate mediului exterior care ar putea fi
întâlnit în timpul transportului.
6.7.2.2.2.
Rezervoarele cisternelor mobile, organele lor accesorii i tubulatura trebuie s fie construite:
a)
fie dintr-un material care s fie practic inalterabil la materia (materiile) de transportat;
b)
fie dintr-un material care s fie eficient pasivizat sau neutralizat prin reac ie chimic ;
c)
fie dintr-un material c ptu it cu un material rezistent la coroziune, lipit direct pe rezervor sau fixat
printr-o metod echivalent .
6.7.2.2.3.
Garniturile de etan eitate trebuie f cute dintr-un material care s nu poat fi atacat de c tre materiile
de transportat.
6.7.2.2.4.
Dac rezervoarele sunt dotate cu o c ptu eal interioar , aceasta trebuie s fie practic inatacabil de
tre materia (materiile) de transportat, omogen , neporoas , f perfora ii, suficient de elastic i
compatibil cu caracteristicile de dilatare termic ale rezervorului. Înveli ul rezervorului, a organelor
accesorii i al tubulaturii trebuie s fie continuu i s acopere suprafa a flan elor. Dac la cistern sunt
sudate organe exterioare, înveli ul trebuie s fie continuu pe organ i s acopere suprafa a flan elor
exterioare.
6.7.2.2.5.
Îmbin rile i sudurile înveli ului trebuie s fie asigurate prin fuziunea reciproc a materialelor sau prin
oricare alt mijloc la fel de eficace.
6.7.2.2.6.
Contactul dintre metale diferite, care pot s reprezinte o surs de coroziune galvanic , trebuie s fie
evitat.
6.7.2.2.7.
Materialele cisternei mobile, inclusiv cele ale dispozitivelor, garniturilor de etan are, înveli urilor i
accesoriilor nu trebuie s poat altera materia sau materiile care trebuie s fie transportate în cisterna
mobil .
6.7.2.2.8.
Cisternele mobile trebuie concepute i construite cu suporturi care s ofere o baz stabil în timpul
transportului i cu leg turi de ridicare i de arimare adecvate.
6.7.2.2.9.
850
Cisternele mobile trebuie concepute pentru a suporta la minimum, f pierdere din con inut,
presiunea intern exercitat de con inut i sarcinile statice, dinamice i termice în condi ii normale de
manipulare i de transport. Concep ia trebuie s demonstreze c efectele oboselii cauzate de
aplicarea repetat a acestor sarcini pe întreaga durat de via prev zut a cisternei mobile, au fost
luate în considerare.
6.7.2.2.10.
Un rezervor, care trebuie s fie echipat cu supape de depresiune trebuie s fie conceput pentru a
rezista, f deform ri permanente, la o suprapresiune exterioar manometric mai mare cu cel pu in
0,21 bar fa de presiunea intern . Supapele de depresiune trebuie s fie reglate pentru a se deschide
la cel pu in (-) 0,21 bar, cu excep ia cazului când rezervorul nu este conceput pentru a rezista la o
suprapresiune exterioar , în care caz, valoarea absolut a depresiunii care antreneaz deschiderea
supapei nu trebuie s fie superioar valorii absolute a despresiunii pentru care cisterna a fost
conceput . Un rezervor utilizat numai pentru transportul materiilor solide (pulverulente sau granulare)
din grupele de ambalare II sau III, care nu se lichefiaz în cursul transportului, poate s fie conceput
pentru o suprapresiune extern mai mic , sub rezerva acordului autorit ii competente. În acest caz,
supapele de depresiune trebuie s fie reglate pentru a se deschide la aceast presiune inferioar . Un
rezervor care nu este echipat cu o supap de depresiune, trebuie s fie conceput pentru a rezista,
deformare permanent , unei suprapresiuni externe superioar cu cel pu in 0,4 bar fa de
presiunea intern .
6.7.2.2.11.
Supapele de depresiune utilizate pe cisternele mobile destinate transportului de materii, care prin
punctul lor de aprindere îndeplinesc criteriile clasei 3, inclusiv materiile transportate în stare cald la o
temperatur egal sau superioar punctului lor de aprindere, trebuie s împiedice p trunderea direct
a unei fl ri în rezervor; în mod alternativ, rezervorul cisternelor mobile destinate transportului
acestor materii trebuie s fie capabil s suporte, f scurgeri, o explozie intern care ar rezulta din
trunderea direct a unei fl ri în rezervor.
6.7.2.2.12.
Cisternele mobile i mijloacele lor de fixare trebuie s poat suporta, la sarcina maxim autorizat ,
urm toarele for e statice aplicate separat:
a)
în direc ia de transport, de dou ori MBMA, multiplicat cu accelara ia gravita ional (g)1);
b)
orizontal, perpendicular pe direc ia de transport, MBMA (în cazul în care direc ia de transport nu este
clar determinat , for ele trebuie s fie egale cu de dou ori MBMA) multiplicat cu accelera ia
gravita ional (g)1);
c)
vertical, de jos în sus, MBMA multiplicat cu accelera ia gravita ional (g)1); i
d)
vertical, de sus în jos, de dou ori MBMA (sarcina total include efectul gravita iei) multiplicat cu
accelera ia gravita ional (g)1).
1
)
Pentru calcule: g = 9,81 m/s2
6.7.2.2.13.
Pentru fiecare dintre for ele de la 6.7.2.2.12, trebuie s fie respecta i urm torii coeficien i de siguran :
a)
pentru materialele metalice care au o limit de elasticitate aparent definit , un coeficient de siguran
de 1,5 în raport cu limita de elasticitate garantat ; sau
b)
pentru materialele metalice care nu au o limit de elasticitate aparent definit , un coeficient de
siguran de 1,5 în raport cu limita de elasticitate garantat la 0,2% din alungire i pentru o elurile
austenitice, la 1% din alungire.
6.7.2.2.14.
Valoarea limitei de elasticitate aparent sau ale limitei de elasticitate garantat va fi valoarea
specificat în normele na ionale sau interna ionale de materiale. În cazul o elurilor austenitice, valorile
minime specificate pentru limita de elasticitate aparent sau pentru limita de elasticitate garantat în
normele de materiale, pot s fie m rite pân la 15% dac aceste valori mai ridicate sunt atestate în
certificatul de control al materialelor. Dac nu exist o norm pentru metalul respectiv, valoarea de
851
utilizat pentru limita de elasticitate aparent sau pentru limita de elasticitate garantat trebuie s fie
aprobat de c tre autoritatea competent .
6.7.2.2.15.
Cisternele mobile trebuie s poat fi legate la p mânt din punct de vedere electric atunci când sunt
destinate transportului de materii care, prin punctul lor de aprindere, corespund criteriilor clasei 3,
inclusiv materiile transportate în stare cald la o temperatur egal sau superioar punctului lor de
aprindere. Trebuie luate m suri pentru a se evita desc rc rile electrostatice periculoase.
6.7.2.2.16.
Atunci când acest lucru este cerut pentru anumite materii prin instruc iunea de transport în cisterne
mobile indicat în coloana (10) a tabelului A din capitolului 3.2 i descris la 4.2.5.2.6 sau printr-o
dispozi ie special de transport în cisterne mobile, indicat în coloana (11) a tabelului A din capitolul
3.2 i descris la 4.2.5.3, trebuie prev zut o protec ie suplimentar pentru cisternele mobile care
poate s fie reprezentat printr-o supradimensionare a grosimii pere ilor rezervorului sau printr-o
presiune de prob superioar , inând cont în fiecare dintre cazuri de riscurile inerente materiilor
transportate.
6.7.2.3.
Criterii de concep ie
6.7.2.3.1.
Rezervoarele trebuie s fie astfel concepute încât s se poat analiza tensiunile matematic sau
experimental, cu m rci tensiometrice cu fir rezistiv sau prin alte metode agreate de autoritatea
competent .
6.7.2.3.2.
Rezervoarele trebuie concepute i construite pentru a rezista la o presiune de prob hidraulic cel
pu in egal cu de 1,5 ori presiunea de calcul. Pentru anumite materii sunt prev zute prescrip ii
particulare în instruc iunea de transport în cisterne mobile indicate în coloana (10) a tabelului A din
capitolului 3.2 i descrise la 4.2.5.2.6 sau într-o dispozi ie special de transport indicat în coloana
(11) a tabelului A din capitolul 3.2 i descrise la 4.2.5.3. Se atrage aten ia asupra prescrip iilor
referitoare la grosimea minim a pere ilor rezervoarelor specificate la 6.7.2.4.1 pân la 6.7.2.4.10.
6.7.2.3.3.
Pentru metalele care au o limit de elasticitate aparent definit sau care sunt caracterizate printr-o
limit de elasticitate garantat (în general, limita de elasticitate la 0,2% din alungire sau la 1% din
alungire, pentru o elurile austenitice), tensiunea primar de membrana sigma (sigma) a rezervorului,
datorat presiunii de prob , nu trebuie s dep easc cea mai mic dintre valorile 0,75 Re sau 0,50
Rm, unde:
Re = limita de elasticitate aparent în N/mm 2 sau limita de elasticitate garantat la 0,2% din alungire
sau, pentru o elurile austenitice, la 1% din alungire;
2
Rm = rezisten a minim la rupere prin trac iune în N/mm .
6.7.2.3.3.1.
Valorile Re i Rm utilizate trebuie s fie valorile minime specificate conform normelor na ionale sau
interna ionale de materiale. În cazul o elurilor austenitice, valorile minime specificate pentru Re i Rm,
conform normelor de materiale pot fi m rite pân la 15% dac aceste valori mai ridicate sunt atestate
în certificatul de control al materialului. Dac nu exist nici una pentru metalul în cauz , valorile Re i
Rm utilizate trebuie s fie aprobate de autoritatea competent sau de organismul desemnat de
aceasta.
6.7.2.3.3.2.
elurile al c ror raport Re/Rm este mai mare de 0,85 nu sunt admise pentru construc ia rezervoarelor
sudate. Valorile Re i Rm utilizate pentru calcularea acestui raport trebuie s fie acelea care sunt
specificate în certificatul de control al materialului.
6.7.2.3.3.3.
elurile utilizate pentru construc ia rezervoarelor trebuie s aib o alungire la rupere, în procente, de
cel pu in 10.000/Rm, cu un minim absolut de 16% pentru o elurile cu granula ie fin i de 20% pentru
celelalte o eluri. Aluminiul i aliajele de aluminiu utilizate pentru construc ia rezervoarelor trebuie s
aib o alungire la rupere, în procente, de cel pu in 10.000/6Rm, cu un minim absolut de 12%.
6.7.2.3.3.4.
În scopul determin rii caracteristicilor reale ale materialelor, trebuie notat c , pentru tabl , axa
antionului pentru proba de trac iune trebuie s fie perpendicular (transversal) pe sensul lamin rii.
Alungirea permanent la rupere trebuie s fie m surat pe e antioane de probe de sec iune
852
transversal , dreptunghiular conform normei ISO 6892:1998, utilizând o lungime între repere de 50
mm.
6.7.2.4.
Grosimea minim a pere ilor rezervorului
6.7.2.4.1.
Grosimea minim a pere ilor rezervorului trebuie s fie egal cu cea mai mare dintre valorile
urm toare:
a)
grosimea minim determinat conform prescrip iilor de la 6.7.2.4.2 pân la 6.7.2.4.10;
b)
grosimea minim determinat conform codului agreat pentru recipientele sub presiune, inând cont de
prescrip iile de la 6.7.2.3; i
c)
grosimea minim specificat în instruc iunea de transport în cisterne mobile indicat în coloana (10) a
tabelului A din capitolul 3.2 i descris la 4.2.5.2.6 sau printr-o dispozi ie special de transport indicat
în coloana (11) a tabelului A de la capitolul 3.2 i descris la 4.2.5.3.
6.7.2.4.2.
Virola, fundurile i capacele gurilor de vizitare ale rezervoarelor al c ror diametru nu dep te 1,80 m
trebuie s aib cel pu in 5 mm grosime dac sunt din o el de referin , sau o grosime echivalent dac
sunt din alt metal. Rezervoarele al c ror diametru dep te 1,80 m trebuie s aib cel pu in 6 mm
grosime dac sunt din o el de referin sau o grosime echivalent dac sunt din alt metal, îns pentru
materiile solide pulverulente sau granulare din grupele de ambalare II sau III, grosimea minim cerut
poate fi redus la cel pu in 5 mm pentru o elul de referin , sau la o grosime echivalent pentru un alt
metal.
6.7.2.4.3.
Dac rezervorul este prev zut cu o protec ie suplimentar împotriva deterior rii, cisternele mobile a
ror presiune de prob este mai mic de 2,65 bar por avea o grosime minim redus propor ional cu
protec ia asigurat cu acordul autorit ii competente. Totu i, grosimea rezervoarelor cu un diametru
inferior sau egal cu 1,80 m trebuie s fie de cel pu in 3 mm, dac sunt din o el de referin sau o
grosime echivalent , dac sunt din alt metal. Rezervoarele cu un diametru de peste 1,80 m nu trebuie
aib mai pu in de 4 mm grosime, dac sunt din o el de referin , sau o grosime echivalent dac
sunt din alt metal.
6.7.2.4.4.
Virola, fundurile i capacele gurilor de vizitare a oric ror rezervoare nu trebuie s aib mai pu in de 3
mm grosime, indiferent de materialul de construc ie.
6.7.2.4.5.
Protec ia suplimentar vizat la 6.7.2.4.3 poate fi asigurat printr-o protec ie structural exterioar de
ansamblu, ca la construc ia "în sandwich", în care înveli ul exterior este fixat pe rezervor, sau printr-o
construc ie cu pere i dubli, sau printr-o construc ie în care rezervorul este înconjurat complet de un
cadru care cuprinde elemente structurale longitudinale i transversale.
6.7.2.4.6.
Grosimea echivalent a metalului, alta decât cea prescris pentru o elul de referin conform 6.7.2.4.2,
trebuie s fie determinat cu ajutorul urm toarei formule:
21,4 e0
e1 = ||||||||||||
3!||||||||||
\§ Rm1 ? A1
unde
e1 = grosimea echivalent cerut (în mm) a metalului utilizat
e0 = grosimea minim (în mm) specificat pentru o elul de referin în instruc iunea de transport în
cisterne mobile indicat în coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2 i descris la 4.2.5.2.6, sau într-
o dispozi ie special de transport indicat în coloana (11) a tabelului A din capitolul 3.2 i descris la
4.2.5.3
Rm1 = rezisten a minim garantat la trac iune (în N/mm2) a metalului utilizat (a se vedea 6.7.2.3.3)
853
A1 = alungirea minim garantat la rupere (în %) a metalului utilizat, conform normelor na ionale sau
interna ionale
6.7.2.4.7.
În cazul în care în instruc iunea de transport în cisterne mobile aplicabil de la 4.2.5.2.6, este
specificat o grosime minim de 8 mm sau 10 mm, aceste grosimi sunt calculate pe baza propriet ilor
elului de referin i a unui diametru al rezervorului de 1,80 m. Dac se utilizeaz un alt metal decât
elul moale (a se vedea 6.7.2.1) sau dac rezervorul are un diametru mai mare de 1,80 m, grosimea
trebuie determinat cu ajutorul urm toarei formule:
21,4 e0 ? d1
e1 = |||||||||||||||||
3!|||||||||
1,8 \§ Rm1 ? A1
unde
e1 = grosimea echivalent cerut (în mm) a metalului utilizat
e0 = grosimea minim a pere ilor rezervorului (în mm) specificat pentru o elul de referin în
instruc iunea de transport în cisterne mobile indicat în coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2 i
descris la 4.2.5.2.6 sau într-o dispozi ie special de transport în cisterne mobile, indicat în coloana
(11) a tabelului A din capitolul 3.2 i descris la 4.2.5.3
d1 = diametrul rezervorului (în m) (cel pu in 1,80 m)
Rm1 = rezisten a minim garantat la trac iune (în N/mm2) a metalului utilizat (a se vedea 6.7.2.3.3)
A1 = alungirea minim garantat la rupere (în%) a metalului utilizat conform normelor na ionale i
interna ionale
6.7.2.4.8.
În nici un caz grosimea peretelui rezervorului nu trebuie s fie inferioar valorilor prescrise la 6.7.2.4.2,
6.7.2.4.3 i 6.7.2.4.4. Toate p ile rezervorului trebuie s aib grosimea minim fixat la 6.7.2.4.2
pân la 6.7.2.4.4. Aceast grosime nu trebuie s in cont de de toleran a pentru coroziune.
6.7.2.4.9.
Dac se utilizeaz o el moale (vezi 6.7.2.1), nu este necesar s se efectueze calculul cu formula de la
6.7.2.4.6.
6.7.2.4.10.
Nu trebuie s existe varia ii bru te ale grosimii tablei la racordurile între fundurile i virola rezervorului.
6.7.2.5.
6.7.2.5.1.
Echipamentul de serviciu trebuie s fie dispus astfel încât s fie protejat împotriva riscurilor de
smulgere sau de avariere în timpul transportului sau al manipul rii. Dac leg tura dintre cadru i
rezervor admite o deplasare relativ a subansamblelor, fixarea echipamentelor trebuie s permit o
astfel de deplasare f risc de avariere a organelor. Organele exterioare de golire (racordurile
tubulaturii, dispozitivele de închidere), obturatorul intern i loca ul acestuia trebuie s fie protejate
împotriva riscurilor de smulgere sub efectul for elor exterioare (utilizând de exemplu zonele de
forfecare). Dispozitivele de umplere i de golire (inclusiv flan ele i bu oanele filetate) i toate
capacele de protec ie trebuie s poat fi garantate împotriva unei deschideri accidentale.
6.7.2.5.2.
Toate orificiile rezervorului, destinate umplerii sau golirii cisternei mobile, trebuie s fie echipate cu un
obturator manual situat cât mai aproape posibil de rezervor. Celelalte orificii, în afara celor care
corespund dispozitivelor de aerisire sau de decompresiune, trebuie s fie dotate cu un obturator sau
un alt mijloc de închidere adecvat, situat cât mai aproape posibil de rezervor.
6.7.2.5.3.
854
Toate cisternele mobile trebuie s fie dotate cu o guri de vizitare sau cu alte orificii de inspec ie
suficient de mari pentru a permite controlul interior i accesul corespunz tor pentru între inerea i
repara ia la interior. Cisternele compartimentate trebuie s fie prev zute cu o gur de vizitare sau cu
alte orificii pentru inspec ia fiec rui compartiment.
6.7.2.5.4.
În m sura în care este posibil, organele exterioare trebuie s fie grupate. Pe cisternele mobile cu
izola ie, accesoriile superioare trebuie înconjurate de o cuv cu an uri de scurgere închise cu drenare
adecvat .
6.7.2.5.5.
Toate racordurile unei cisterne mobile trebuie s poarte marcaje clare care s indice func ia fiec ruia
dintre ele.
6.7.2.5.6.
Fiecare obturator sau alt mijloc de închidere trebuie conceput i construit în func ie de o presiune
nominal cel pu in egal cu PSMA a rezervorului, inând cont de temperatura prev zut pe timpul
transportului. Toate obturatoarele cu filet trebuie s se închid în sensul acelor de ceasornic. Pentru
celelalte obturatoare, pozi ia (deschis sau închis) i sensul de închidere trebuie s fie clar indicate.
Toate obturatoarele trebuie s fie astfel concepute încât s împiedice o deschidere accidental .
6.7.2.5.7.
Nici o pies mobil , cum ar fi capacele, elemente de închidere etc., susceptibile s intre în contact prin
frecare sau prin oc cu cisternele mobile din aluminiu destinate transportului materiilor care prin
punctul lor de aprindere corespund criteriilor clasei 3, inclusiv materiile transportate în stare cald la o
temperatur egal sau superioar punctului lor de aprindere, nu trebuie s fie din o el corodabil
neprotejat.
6.7.2.5.8.
Tubulaturile, trebuie s fie concepute, construite i montate astfel încât s se evite orice risc de
deteriorare din cauza dilat rii sau contrac iei termice, a ocurilor mecanice sau a vibra iilor. Toat
tubulatura trebuie s fie dintr-un material metalic corespunz tor. În m sura în care este posibil,
tubulatura trebuie s fie asamblat prin sudur .
6.7.2.5.9.
Îmbin rile tubulaturii din cupru trebuie s fie realizate prin lipire tare (cositorire) sau s fie constituite
dintr-un racord metalic de rezisten egal . Punctul de fuziune al materialului de lipire nu trebuie s fie
mai mic de 525°C. Îmbin rile nu trebuie s sl beasc rezisten a tubulaturii, a a cum ar face un racord
filetat.
6.7.2.5.10.
Presiunea de spargere (explozie) a tubulaturii i a tuturor organelor tubulaturii nu trebuie s fie
inferioar celei mai ridicate dintre valorile urm toare: de patru ori PSMA a rezervorului sau de patru ori
presiunea la care acesta poate fi supus în exploatare, sub ac iunea unei pompe sau unui alt dispozitiv
(cu excep ia dispozitivelor de decompresiune).
6.7.2.5.11.
Pentru construc ia obturatoarelor, supapelor i accesoriilor trebuie s fie utilizate metale ductile.
6.7.2.6.
Golire prin partea de jos
6.7.2.6.1.
Anumite materii nu trebuie transportate în cisterne mobile prev zute cu orificii în partea de jos
(inferioar ). Atunci când instruc iunea de transport în cisterne mobile indicat în coloana 10 a tabelului
A din capitolul 3.2 i descris la 4.2.5.2.6 interzice utilizarea orificiilor în partea de jos(inferioar ), nu
trebuie s avem orificii sub nivelul lichidului atunci când cisterna este umplut pân la gradul maxim
de umplere admis. Atunci când un orificiu existent este închis, opera iunea trebuie s consiste din
sudarea unei pl ci în interiorul i exteriorul rezervorului.
6.7.2.6.2.
Orificiile de golire prin partea de jos a cisternelor mobile care transport anumite materii solide,
cristalizabile sau foarte vâscoase, trebuie s fie echipate cu cel pu in dou dispozitive de închidere
montate în serie i independente unul de altul. Concep ia echipamentului trebuie s îndeplineasc
cerin ele autorit ii competente sau ale organismului desemnat de aceasta i trebuie s cuprind :
a)
un obturator extern situat cât mai aproape posibil de rezervor i conceput pentru a nu permite o
deschidere sub efectul unui oc sau prin inadverten ; i
b)
un dispozitiv de închidere etan la lichide, la extremitatea tu ului de golire. care poate fi o flan
oarb fixat cu buloane sau un bu on filetat.
855
6.7.2.6.3.
Fiecare orificiu de golire prin partea de jos, cu excep ia cazului men ionat în 6.7.2.6.2, trebuie echipat
cu trei sisteme de închidere montate în serie i independente între ele. Concep ia echipamentului
trebuie s îndeplineasc cerin ele autorit ii competente sau ale organismului desemnat de aceasta i
trebuie s cuprind :
a)
un obturator intern cu închidere automat , adic un obturator montat în interiorul rezervorului sau într-
o flan sudat sau în contraflan a sa, instalat astfel încât:
i)
dispozitivele de control ale func ion rii obturatorului s fie concepute pentru a exclude o deschidere
accidental sub efectul unui oc sau din gre eal ;
ii)
obturatorul s poat fi manevrat de sus sau de jos;
iii)
dac este posibil, pozi ia obturatorului (deschis sau închis) s poat fi controlat de la sol;
iv)
cu excep ia cisternelor mobile a c ror capacitate nu dep te 1000 l, obturatorul s poat fi închis
dintr-un amplasament accesibil situat la distan de obturator; i
v)
obturatorul s r mân eficace în caz de avarie a dispozitivului exterior de control a func ion rii
obturatorului;
b)
un obturator extern situat cât mai aproape posibil de rezervor; i
c)
un dispozitiv de închidere etan la lichide, la extremitatea tu ului de golire, care poate fi o flan
oarb fixat cu buloane sau un bu on filetat.
6.7.2.6.4.
Pentru un rezervor cu c ptu eal , obturatorul intern cerut la 6.7.2.6.3 a) poate fi înlocuit printr-un
obturator extern suplimentar. Constructorul trebuie s îndeplineasc prescrip iile autorit ii competente
sau ale organismului desemnat de aceasta.
6.7.2.7.
Dispozitive de siguran
Toate cisternele mobile trebuie s fie dotate cel pu in cu un dispozitiv de decompresiune. Toate aceste
dispozitive trebuie concepute, construite i marcate astfel încât s îndeplineasc cerin ele autorit ii
competente sau ale organismului desemnat de aceasta.
6.7.2.8.
6.7.2.8.1.
Fiecare cistern mobil cu o capacitate de cel pu in 1900 litri i fiecare compartiment independent al
unei cisterne mobile cu o capacitate comparabil , trebuie s fie cel pu in dotate cu un dispozitiv de
decompresiune cu resort i pot fi de asemenea prev zute cu un disc de rupere sau cu un element
fuzibil montat în paralel cu dispozitivul(ele) cu resort, cu excep ia cazului când în instruc iunea de
transport în cisterne mobile de la 4.2.5.2.6 exist o referin la 6.7.2.8.3, care s interzic acest lucru.
Dispozitivele de decompresiune trebuie s aib un debit suficient pentru a împiedica ruperea
rezervorului din cauza unei suprapresiuni sau unei depresiuni rezultând din umplerea, golirea sau
înc lzirea con inutului.
6.7.2.8.2.
Dispozitivele de decompresiune trebuie s fie astfel concepute încât s împiedice p trunderea
substan elor str ine, scurgerile de lichide sau dezvoltarea oric ror suprapresiuni periculoase.
6.7.2.8.3.
Atunci când acest lucru este specificat la 4.2.5.2.6 prin instruc iunea de transport în cisterne mobile
aplicabil specificat în coloana (10) din tabelul A de la capitolul 3.2 pentru anumite materii, cisternele
mobile trebuie echipate cu un dispozitiv de decompresiune agreat de autoritatea competent . În afara
cazului unei cisterne mobile rezervat pentru transportul unei materii i prev zut cu un dispozitiv de
decompresiune agreat i construit din materiale compatibile cu materia transportat , acest dispozitiv
trebuie s con in un disc de rupere montat înainte de dispozitivul de decompresiune cu resort. Când
un disc de rupere este montat în serie cu dispozitivul de decompresiune prescris, spa iul cuprins între
discul de rupere i dispozitiv trebuie s fie racordat la un manometru sau la un alt indicator adecvat,
care s permit detectarea unei rupturi, unei perfor ri sau unui defect de etan eitate al discului
856
susceptibile s perturbe func ionarea sistemului de decompresiune. Discul de rupere trebuie s
cedeze la o presiune nominal mai mare cu 10% decât presiunea de început de deschidere a
dispozitivului.
6.7.2.8.4.
Cisternele mobile care au o capacitate inferioar valorii de 1900 l trebuie s fie dotate cu un dispozitiv
de decompresiune care poate fi un disc de rupere dac acesta îndepline te prescrip iile de la
6.7.2.11.1. Dac nu este utilizat un dispozitiv de decompresiune cu resort, discul de rupere trebuie s
cedeze unei presiuni nominale egale cu presiunea de prob . In plus, mai pot fi utilizate i elemente
fuzibile în conformitate cu 6.7.2.10.1.
6.7.2.8.5.
Dac rezervorul este echipat pentru golire sub presiune, conducta de alimentare trebuie s fie
echipat cu un dispozitiv de decompresiune reglat pentru a func iona la o presiune care s nu fie mai
mare decât PSMA a rezervorului i un obturator trebuie s fie montat cât mai aproape de rezervor.
6.7.2.9.
Reglarea dispozitivelor de decompresiune
6.7.2.9.1.
Trebuie re inut faptul c dispozitivele de decompresiune prescrise nu trebuie s func ioneze decât în
cazul cre terii puternice a temperaturii, deoarece rezervorul nu trebuie supus nici unei varia ii excesive
de presiune în condi ii normale de transport (a se vedea 6.7.2.12.2).
6.7.2.9.2.
Dispozitivul de decompresiune necesar trebuie reglat pentru a începe s se deschid sub o presiune
nominal egal cu cinci esimi din presiunea de prob , pentru rezervoarele care au o presiune de
prob care nu dep te 4,5 bar, i egal cu 110% din dou treimi din presiunea de prob pentru
rezervoarele care au o presiune de prob mai mare de 4,5 bar. Dispozitivul trebuie s se reînchid
dup decompresiunea la o presiune care nu trebuie s fie inferioar valorii de peste 10% din
presiunea ini ial de deschidere. Dispozitivul trebuie s r mân închis la toate presiunile mai sc zute.
Aceast prescrip ie nu interzice utilizarea supapelor de depresiune sau a unei combina ii de
dispozitive de decompresiune i supape de depresiune.
6.7.2.10.
Elemente fuzibile
6.7.2.10.1
Elementele fuzibile trebuie s func ioneze la o temperatur situat între 100°C i 149°C, cu condi ia ca
presiunea din rezervor la temperatura de fuziune s nu fie superioar presiunii de prob . Aceste
elemente fuzibile trebuie plasate în vârful rezervorului, cu intr rile lor în faza de vapori i atunci când
sunt utilizate în scopul siguran ei în timpul transportului, ele nu trebuie protejate de c ldura exterioar .
Elementele fuzibile nu trebuie utilizate pe cisterne mobile a c ror presiune de prob este de peste
2,65 bar, numai dac acest lucru este prescris prin dispozi ia special "TP36" în coloana (11) din
tabelul A din capitolul 3.2. Elementele fuzibile utilizate pe cisterne mobile pentru materiile transportate
la cald trebuie s fie concepute pentru a func iona la o temperatur superioar temperaturii maxime
care poate fi întâlnit în cursul transportului i trebuie s corespund exigen elor autorit ii competente
sau a unui organism desemnat de aceasta.
6.7.2.11.
Discuri de rupere
6.7.2.11.1.
Cu excep ia unei prescrip ii contrare de la 6.7.2.8.3, discurile de rupere trebuie s cedeze la o
presiune nominal egal cu presiunea de prob în intervalul temperaturilor de calcul. Dac se
utilizeaz discuri de rupere, trebuie s se in cont în special de prescrip iile de la 6.7.2.5.1 i
6.7.2.8.3.
6.7.2.11.2.
Discurile de rupere trebuie s fie adaptate depresiunilor care s-ar putea produce în cisterna mobil .
6.7.2.12.
Debitul dispozitivelor de decompresiune
6.7.2.12.1.
Dispozitivul de decompresiune cu resort vizat la 6.7.2.8.1, trebuie s aib o sec iune de trecere
minim echivalent unui orificiu de 31,75 mm diametru. Supapele de depresiune, când acestea exist ,
trebuie s aib o sec iune de trecere minim de 284 mm2.
6.7.2.12.2.
Debitul combinat al dispozitivelor de decompresiune, (inclusiv reducerea acestui debit când cisterna
mobil este echipat cu discuri de rupere montate înaintea dispozitivelor de decompresiune cu resort
sau când acestea sunt prev zute cu dispozitive de oprire a fl rilor), în condi iile în care cisterna este
857
înconjurat total de fl ri, trebuie s fie suficient pentru a limita presiunea din rezervor la o valoare
care s nu dep easc cu mai mult de 20% presiunea de început de deschidere a dispozitivului de
decompresiune. Dispozitivele de decompresiune de urgen pot fi utilizate pentru a atinge debitul de
decompresiune prescris. Aceste dispozitive pot fi elemente fuzibile, dispozitive cu resort, discuri de
rupere sau o combina ie de dispozitive cu resort i disc de rupere. Debitul total cerut pentru
dispozitivele de decompresiune poate fi determinat cu ajutorul formulei de la 6.7.2.12.2.1 sau a
tabelului de la 6.7.2.12.2.3.
6.7.2.12.2.1.
Pentru determinarea debitului total cerut al dispozitivelor de decompresiune, pe care trebuie s -l
consider m ca fiind suma debitelor individuale a tuturor dispozitivelor care contribuie la acesta, se
utilizeaz urm toarea formul :
!||||||
FA0,82 § ZT
Q = 12,4 |||||||| § ||||
LC \§ M
unde
Q = debitul minim cerut de desc rcare a aerului în m3/h, în condi ii normale: presiunea de 1 bar la
temperatura de 0°C (273 K)
F = coeficient a c rui valoare este dat mai jos:
rezervoare f izola ie termic : F = 1
rezervoare cu izola ie termic : F = U (649-t)/13,6 îns în nici un caz mai mic de 0,25
unde:
U = conductibilitate termic a izola iei la 38°C exprimat în kW x m-2 x K-1;
t = temperatura real a materiei în timpul umplerii (°C); dac aceast temperatur nu este cunoscut ,
se va lua t = 15°C;
Formula de mai sus pentru rezervoarele cu izola ie termic poate fi utilizat pentru a determina
valoarea F cu condi ia ca izola ia s fie conform cu 6.7.2.12.2.4;
2
A = suprafa a total extern a rezervorului, în m
Z = factor de compresibilitate a gazului în condi ii de acumulare (dac acest factor nu este cunoscut, a
se lua Z = 1,0);
T = temperatura absolut , în grade Kelvin (°C+273) înainte de dispozitivele de decompresiune, în

condi ii de acumulare
L = c ldura latent de vaporizare a lichidului, în kJ/kg, în condi ii de acumulare
M = masa molecular a gazului evacuat
C = constant care provine din una dintre formulele de mai sus i care depinde de raportul k al
ldurilor specifice:
k = c(p)/c(v)
unde
858
c(p) = c ldura specific la presiune constant i
c(v) = c ldura specific la volum constant
când k > 1:
!|||||||||||||||||||||||||
§ ! 2 ¬[k+1]/[K-1]
c = § k § ||||||| §
§ ¡ k + 1 ±
\§
când k = 1 sau k nu este cunoscut
1
c = ||||||| = 0,607
!|||
\§ e
unde e este constant matematic 2,7183.
Constanta C poate fi de asemenea ob inut cu ajutorul tabelului de mai jos:
k C k C k C
1,00 0,607 1,26 0,660 1,52 0,704
1,02 0,611 1,28 0,664 1,54 0,707
1,04 0,615 1,30 0,667 1,56 0,710
1,06 0,620 1,32 0,671 1,58 0,713
1,08 0,624 1,34 0,674 1,60 0,716
1,10 0,628 1,36 0,678 1,62 0,719
1,12 0,633 1,38 0,681 1,64 0,722
1,14 0,637 1,40 0,685 1,66 0,725
1,16 0,641 1,42 0,688 1,68 0,728
1,18 0,645 1,44 0,691 1,70 0,731
1,20 0,649 1,46 0,695 2,00 0,770
1,22 0,652 1,48 0,698 2,20 0,793
1,24 0,656 1,50 0,701
6.7.2.12.2.2.
În locul formulei de mai sus, pentru rezervoarele destinate transportului lichidelor, se poate aplica
tabelul 6.7.2.12.2.3 pentru dimensionarea dispozitivelor de decompresiune. Acest tabel este valabil
pentru un coeficient de izola ie de F = 1, iar valorile trebuie ajustate în consecin dac rezervorul este
izolat termic. Valorile celorlal i parametri aplica i în calculul acestui tabel sunt date mai jos:
M = 86,7
L = 334,94 kJ/kg
Z=1
859
T = 394 k
C = 0.607
6.7.2.12.2.3.
Debitul minim de desc rcare cerut Q, în metri cubi de aer pe secund la 1 bar i 0°C (273°K)
Q A Q
A
(Metri cubi de aer Suprafa a expus (Metri cubi de aer
Suprafa a expus (metri p tra i)
pe secund ) (metri p tra i) pe secund )
2 0,230 37,5 2,539
3 0,320 40 2,677
4 0,405 42,5 2,814
5 0,487 45 2,949
6 0,565 47,5 3,082
7 0,641 50 3,215
8 0,715 52,5 3,346
9 0,788 55 3,476
10 0,859 57,5 3,605
12 0,998 60 3,733
14 1,132 62,5 3,860
16 1,263 65 3,987
18 1,391 67,5 4,112
20 1,517 70 4,236
22,5 1,670 75 4,483
25 1,821 80 4,726
27,5 1,969 85 4,967
30 2,115 90 5,206
32,5 2,258 95 5,442
35 2,400 100 5,676
6.7.2.12.2.4.
Sistemele de izolare utilizate pentru a limita capacitatea de degajare trebuie s fie agreate de
autoritatea competent sau de organismul desemnat de aceasta. În orice caz, sistemele de izolare
agreate în acest scop trebuie:
a)
i p streze eficacitatea lor la orice temperatur pân la 649°C; i
b)
fie înconjurate de un material care s aib un punct de fuziune egal sau mai mare de 700°C.
6.7.2.13.
Marcajul dispozitivelor de decompresiune
6.7.2.13.1.
Pe fiecare dispozitiv de decompresiune, urm toarele indica ii trebuie s fie marcate cu caractere
lizibile i de ne ters:
a)
presiunea (în bar sau kPa) sau temperatura (în °C) nominal de desc rcare;
b)
toleran ele admisibile pentru presiunea de desc rcare a dispozitivelor de decompresiune cu resort;
c)
temperatura de referin care corespunde presiunii nominale de spargere a discurilor de rupere;
d)
toleran ele de temperatur admisibile pentru elementele fuzibile;
e)
debitul nominal al dispozitivelor de decompresiune cu resort, a discurilor de rupere sau a elementelor
3 3
fuzibile în m de aer normalizat pe secund (m /s);
860
f)
sec iunile de trecere ale dispozitivelor de decompresie cu arc, ale discurilor de siguran sau ale
elementelor fuzibile în mm2.
În m sura în care este posibil, trebuie s fie indicate i urm toarele informa ii:
g)
numele fabricantului i num rul de referin corespunz tor al dispozitivului.
6.7.2.13.2.
Debitul nominal marcat pe dispozitivele de decompresiune cu resort trebuie s fie calculat conform
normei ISO 4126-1:2004 i ISO 4126-7:2004.
6.7.2.14.
Racordurile dispozitivelor de decompresiune
Racordurile dispozitivelor de decompresiune trebuie s aib dimensiuni suficiente pentru ca debitul

cerut s poat ajunge f obstacole pân la dispozitivul de siguran . Nu trebuie instalat un obturator
între rezervor i dispozitivele de decompresiune, decât dac acestea sunt dublate de dispozitive
echivalente pentru a permite între inerea sau în alte scopuri i dac obturatoarele care deservesc
dispozitivele efectiv în func iune sunt blocate în pozi ia deschis, sau dac obturatoarele sunt
interconectate printr-un sistem de înz vorâre, astfel încât cel pu in unul dintre dispozitivele dublate s
fie mereu în func iune. Nici un obstacol nu trebuie s obtureze o deschidere c tre un dispozitiv de
aerisire sau un dispozitiv de decompresiune care ar putea s limiteze sau s întrerup fluxul de
degajare de la rezervor c tre aceste dispozitive. Dispozitivele de aerisire sau conductele de evacuare
situate dup dispozitivele de decompresiune, atunci când sunt utilizate, trebuie s permit evacuarea
vaporilor sau a lichidelor în atmosfer , exercitând numai o contra-presiune minim asupra
dispozitivelor de decompresiune.
6.7.2.15.
Amplasarea dispozitivelor de decompresiune.
6.7.2.15.1.
Intr rile dispozitivelor de decompresiune trebuie plasate la vârful rezervorului, cât mai aproape de
centrul longitudinal i transversal al rezervorului. În condi ii de umplere maxim , toate intr rile
dispozitivelor de decompresiune trebuie s fie situate în faza de vapori a rezervorului, iar dispozitivele
trebuie s fie instalate astfel încât vaporii s poat sc pa f a întâlni obstacole. Pentru materiile
inflamabile, vaporii evacua i trebuie s fie dirija i departe de cistern , astfel încât s nu se poat
reîntoarce c tre aceasta. Dispozitivele de protec ie care deviaz jetul de vapori sunt admise, cu
condi ia ca debitul cerut al dispozitivelor de decompresiune s nu fie redus.
6.7.2.15.2.
Trebuie luate m suri pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate la dispozitivele de
decompresiune, precum i pentru a se evita deteriorarea acestora în caz de r sturnare a cisternei
mobile.
6.7.2.16.
Dispozitive de m surare a nivelului de umplere
Jojele din sticl sau din alte materiale fragile care comunic direct cu con inutul cisternei nu trebuie s
fie utilizate.
6.7.2.17.
Suporturi, cadre (osaturi), leg turi de ridicare i de arimare a cisternelor mobile
6.7.2.17.1.
Cisternele mobile trebuie concepute i construite cu suporturi care s ofere o baz stabil în timpul
transportului. În acest scop, se vor lua în considerare for ele men ionate la 6.7.2.2.12 i coeficientul de
siguran indicat la 6.7.2.2.13. Patinele, cadrele, reazemele sau alte structuri analoge sunt
acceptabile.
6.7.2.17.2.
Tensiunile combinate exercitate de c tre suporturi (reazeme, cadre etc.) i de c tre leg turile de
ridicare i de arimare ale cisternei mobile nu trebuie s genereze tensiuni excesive într-o parte
oarecare a rezervorului. Toate cisternele mobile trebuie s fie prev zute cu leg turi permanente de
ridicare i de arimare. Acestea trebuie s fie montate de preferin pe suporturile cisternei mobile, îns
ele pot fi montate i pe pl cile de înt rire fixate pe rezervor în punctele unde acesta este sus inut.
6.7.2.17.3.
La concep ia suporturilor i cadrelor, trebuie s se in cont de efectele coroziunii datorate condi iilor
ambiante.
861
6.7.2.17.4.
Spa iile pentru introducerea furcii trebuie s poat fi obturate. Mijloacele de obturare ale acestor spa ii
trebuie s fie un element permanent al cadrului sau s fie fixate permanent pe cadru. Cisternele
mobile cu un singur compartiment a c rui lungime este mai mic de 3,65 m, nu trebuie prev zute cu
spa ii pentru introducerea furcii obturate, cu condi ia ca:
a)
rezervorul, inclusiv toate organele s fie bine protejate contra ocurilor generate de furcile aparatelor
de ridicare; i
b)
distan a între centrele spa iilor de introducerea a furcilor s fie cel pu in egal cu jum tate din
lungimea maxim a cisternei mobile.
6.7.2.17.5.
Dac cisternele mobile nu sunt protejate în timpul transportului conform 4.2.1.2, rezervoarele i
echipamentele de serviciu trebuie s fie protejate împotriva deterior rii rezervorului i a
echipamentelor de serviciu ocazionate de un oc lateral sau longitudinal sau de o r sturnare.
Organele exterioare trebuie s fie protejate astfel încât con inutul rezervorului s nu poat sc pa în
caz de oc sau de r sturnare a cisternei mobile pe organele sale. Exemple de m suri de protec ie:
a)
protec ia împotriva ocurilor laterale, care poate s fie constituit din bare longitudinale protejând
rezervorul pe ambele p i, la în imea axei sale mediane;
b)
protec ia cisternei mobile contra r sturn rii, care poate s fie constituit din inele de înt rire sau de
bare fixate transversal pe cadru;
c)
protec ia împotriva ocurilor din spate care poate s fie constituit de un para oc sau un cadru;
d)
protec ia rezervorului contra deterior rii datorate ocurilor sau r sturn rii, prin utilizarea unui cadru
ISO conform ISO 1496-3:1995.
6.7.2.18.
Agrementul de tip
6.7.2.18.1.
Pentru fiecare tip nou de cistern mobil , autoritatea competent sau un organism desemnat de
aceasta, trebuie s întocmeasc un certificat de agrement de tip. Acest certificat trebuie s ateste c
cisterna mobil a fost controlat de c tre autoritate, corespunde utiliz rii pentru care este destinat i
îndepline te prescrip iile generale enun ate în prezentul capitol i, dup caz, dispozi iile referitoare la
materiile prev zute în capitolul 4.2 i în tabelul A de la capitolul 3.2. Atunci când o serie de cisterne
mobile este fabricat f modificarea proiectului, certificatul este valabil pentru toat seria. Certificatul
trebuie s men ioneze procesul verbal de prob a prototipului, materiile sau grupele de materii al c ror
transport este autorizat, materialele de construc ie ale rezervorului i ale c ptu elii interioare (dup
caz), precum i un num r de agrement. Acesta trebuie s fie compus dintr-un semn distinctiv sau din
marca distinctiv a statului în care a fost emis agrementul, adic din simbolul vehiculelor în circula ie
interna ional prev zut de Conven ia de la Viena privind circula ia rutier (1968) i dintr-un num r de
înmatriculare. Certificatele trebuie s indice eventualele aranjamente alternative conforme cu 6.7.1.2.
Un agrementul de tip poate s serveasc pentru agrementul cisternelor mobile mai mici, fabricate din
materiale de aceea i natur i de aceea i grosime, dup aceea i tehnic de fabrica ie, cu suporturi
identice, dispozitive de închidere i alte accesorii echivalente.
6.7.2.18.2.
Procesul verbal de prob a prototipului trebuie s cuprind cel pu in:
a)
rezultatele încerc rilor aplicabile referitoare la cadru, specificate în norma ISO 1496-3:1995;
b)
rezultatul controlului i a probelor ini iale conform 6.7.2.19.3; i
c)
dup caz, rezultatele încerc rii de impact de la 6.7.2.19.1.
6.7.2.19.
Controale i probe
6.7.2.19.1.
Cisternele mobile care corespund defini iei "containerului" din Conven ia interna ional privind
siguran a containerelor (CSC) din 1972, modificat , nu trebuie s fie folosite decât dac ele sunt
potrivite cu un prototip reprezentativ al fiec rui model ce a fost supus probei dinamice de impact
862
longitudinal, prescris în a patra parte, sec iunea 41 din Manualul de probe i criterii, i dac ea este
îndeplinit .
6.7.2.19.2.
Rezervorul i echipamentele fiec rei cisterne mobile trebuie s fie supuse unui prim control i unei
prime probe înaintea de prima lor utilizare (control i prob ini iale), iar apoi unor controale i unor
probe efectuate la intervale de cel mult cinci ani (control i prob periodice cincinale), precum i unui
control i unei probe periodice intermediare (control i prob periodice la intervale de doi ani i
jum tate) la jum tatea perioadei controlului i probelor periodice de cinci ani. Controlul i proba la
intervale de doi ani i jum tate pot fi efectuate cu trei luni înainte sau dup data specificat . Un control
i o prob excep ionale, atunci când se consider necesare conform 6.7.2.19.7, se vor efectua, f a
ine cont de ultimele controale i probe periodice.
6.7.2.19.3.
Controlul i proba ini ial a unei cisterne mobile trebuie s cuprind un control al caracteristicilor de
concep ie, o verificare interioar i exterioar a cisternei mobile i a organelor sale, inând cont de
materiile care trebuie s fie transportate, precum i o prob de presiune. Înainte ca cisterna mobil s
fie pus în func iune, trebuie s fie efectuat o prob de etan eitate i un control al bunei func ion ri a
întregului echipament de serviciu. Dac rezervorul i organele sale au au fost supuse separat probei
de presiune, acestea trebuie s fie supuse împreun , dup asamblare, unei probe de etan eitate.
6.7.2.19.4.
Controlul i proba periodic de cinci ani trebuie s cuprind o verificare interioar i exterioar ,
precum i, ca principiu general, o prob de presiune hidraulic . Înveli urile de protec ie, de izola ie
termic sau altele, nu trebuie s fie înl turate decât în m sura în care acest lucru este indispensabil
pentru o apreciere sigur a st rii cisternei mobile. Dac rezervorul i echipamentele sale au fost
supuse separat probei de presiune, acestea trebuie s fie supuse împreun , dup ansamblare, unei
probe de etan eitate.
6.7.2.19.5.
Controlul i proba periodic intermediar la intervale de doi ani i jum tate trebuie s cuprind cel
pu in o verificare interioar i exterioar a cisternei mobile i a organelor sale, inând cont de materiile
pe care trebuie s le transporte, o prob a etan eit ii i o verificare a bunei func ion ri a întregului
echipament de serviciu. Înveli urile de protec ie, de izola ie termic sau altele, nu trebuie s fie
îndep rtate, decât în m sura în care acest lucru este indispensabil unei aprecieri sigure a st rii
cisternei mobile. Pentru cisternele mobile destinate transportului unei singure materii, verificarea
interioar la intervale de doi ani i jum tate, poate fi omis sau înlocuit cu alte metode de prob sau
proceduri de control specificate de autoritatea competent sau de organismul desemnat de aceasta.
6.7.2.19.6.
Cisternele mobile nu pot fi umplute i prezentate la transport dup data expir rii ultimelor controale i
probe periodice la intervale de cinci ani sau de doi ani i jum tate prescrise 6.7.2.19.2. Totu i,
cisternele mobile umplute înainte de data expir rii valabilit ii ultimelor controale i probe periodice pot
fie transportate timp de trei luni dup aceast dat . În plus, ele pot s fie transportate dup aceast
dat :
a)
dup golire, dar înainte de cur are, pentru a fi supuse urm toarei probe sau urm torului control
înainte de a fi umplute din nou; i
b)
cu excep ia cazului în care autoritatea competent dispune altfel, într-o perioad care s nu
dep easc ase luni dup aceast dat , atunci când acestea con in materii periculoase returnate în
scopul elimin rii sau recicl rii. Documentul de transport trebuie s men ioneze aceast excep ie.
6.7.2.19.7.
Controlul i probele excep ionale se impun atunci când cisterna mobil prezint semne de deteriorare
sau de coroziune, de scurgeri sau alte defecte care indic o deficien susceptibil de a compromite
integritatea cisternei mobile. Durata controlului i a probelor excep ionale trebuie s depind de gradul
de deteriorare al cisternei mobile. Ele trebuie s includ cel pu in controlul i probele efectuate la
intervale de doi ani i jum tate conform 6.7.2.19.5.
6.7.2.19.8.
Verificarea interioar i exterioar trebuie s asigure c :
a)
rezervorul este inspectat pentru determinarea prezen ei g urilor datorate coroziunii sau abraziunii,
semnelor de lovire, de deformare, defecte de sudur i orice alte defectuozit i, inclusiv scurgerile,
susceptibile s fac cisterna mobil nesigur în timpul transportului;
b)
863
tubulatura, supapele, sistemele de înc lzire sau de r cire i garniturile de etan are sunt inspectate
pentru a descoperi semne de coroziune, defecte i alte defectuozit i, inclusiv scurgerile, susceptibile
fac cisterna mobil nesigur în timpul umplerii, golirii sau transportului;
c)
dispozitivele de strângere a capacelor gurilor de vizitare func ioneaz corect, i c aceste capace i
garniturile lor de etan are nu permit scurgeri;
d)
buloanele sau piuli ele lips sau nestrânse ale oric rui racord cu flan sau cu flan oarb sunt
înlocuite sau strânse din nou;
e)
toate dispozitivele i supapele de urgen sunt lipsite de coroziune, de deformare i de orice
deteriorare sau defect care ar putea împiedica func ionarea normal . Dispozitivele de închidere la
distan i obturatoarele cu închidere automat trebuie s fie manevrate pentru a verifica buna lor
func ionare;
f)
înveli urile, dac exist , sunt verificate conform criteriilor indicate de c tre fabrican ii lor;
g)
marcajele aplicate pe cisterna mobil sunt lizibile i conforme prescrip iilor aplicabile; i
h)
cadrul, suporturile i dispozitivele de ridicare ale cisternei mobile sunt în bun stare.
6.7.2.19.9.
Cotroalele i probele indicate în 6.7.2.19.1, 6.7.2.19.3, 6.7.2.19.4, 6.7.2.19.5 i 6.7.2.19.7 trebuie s
fie efectuate sau atestate de c tre un expert agreat de autoritatea competent sau de organismul
desemnat de aceasta. Dac proba de presiune face parte din control i prob , ea este efectuat la
presiunea indicat pe placa cisternei mobile. Când aceasta este sub presiune, cisterna mobil trebuie
fie inspectat pentru a descoperi orice scurgere din rezervor, din tubulatur sau din echipament.
6.7.2.19.10.
În toate cazurile în care rezervorul va suferi opera iuni de t iere, de înc lzire sau de sudare, aceste
lucr ri trebuie s primeasc agrementul autorit ii competente sau al organismului desemnat de
aceasta, inând cont de codul pentru recipiente sub presiune utilizat pentru construc ia rezervorului. O
prob de presiune trebuie s fie efectuat la presiunea de prob ini ial , dup încheierea lucr rilor.
6.7.2.19.11.
Dac este descoperit un defect susceptibil s d uneze siguran ei, cisterna mobil nu trebuie s fie
repus în serviciu înainte de a fi fost reparat i de a fi suportat cu succes o nou prob .
6.7.2.20.
Marcare
6.7.2.20.1
Fiecare cistern mobil trebuie s poarte o plac din metal rezistent la coroziune, fixat în mod
permanent într-un loc u or accesibil în vederea controlului. Dac , din cauza amenaj rii cisternei
mobile, placa nu poate fi fixat în mod permanent pe rezervor, acesta trebuie, cel pu in, s poarte
informa iile cerute de codul pentru recipiente de presiune. Cel pu in informa iile de mai jos trebuie s
fie marcate pe plac , prin tan are sau prin oricare alt mijloc asem tor:
a)
Proprietarul:
i)
Num rul de înmatriculare a proprietarului;
b)
Construc ia:
i)
ara de construc ie;
ii)
Anul de construc ie;
iii)
Numele sau marca constructorului;
iv)
Num rul de serie al constructorului;
c)
Agrementul:
i)
Simbolul ONU pentru ambalaje
864
2)

ii)
ara de agrement;
iii) Organismul desemnat pentru agrementul de tip;

iv)
Num rul agrementului de tip;
v)
Literele "AA" dac tipul a fost agreat în virtutea "aranjamentelor alternative" (a se vedea 6.7.1.2);
vi)
Codul pentru recipiente de presiune conform c ruia rezervorul este conceput;
d)
Presiuni:
i)
PSMA (presiune manometric în bari sau în kPa)3);
ii)
Presiunea de prob (presiune manometric în bari sau în kPa)3);
iii)
Data (lun i an) probei ini iale de presiune;
iv)
Marca de identificare a expertului martor la proba ini ial de presiune;
v)
Presiunea exterioar de calcul4) (presiune manometric în bari sau în kPa)3);
vi)
PSMA pentru sistemul de înc lzire sau de r cire (presiune manometric în bari sau în kPa)3) (dac
este cazul);
e)
Temperaturi:
i)
Interval de temperaturi de calcul (în oC)3);
f)
Materiale:
i)
Materialul (materialele) rezervorului i referin a normei (normelor) materialelor;
ii)
Grosimea echivalent în o el de referin (în mm)3);
iii)
Materialul înveli ului (dac este cazul);
g)
Capacitate:
i)
3)
Capacitatea în ap a cisternei la 20°C (în litri) .
Aceast indica ie trebuie s fie urmat de simbolul "S" atunci când rezervorul este împ it în sec iuni
cu o capacitate maxim de 7500 litri cu ajutorul deflectoarelor;
ii)
o 3)
Capacitatea în ap a fiec rui compartiment la 20 C (în litri) (dac este cazul, pentru cisternele cu
compartimente multiple).
865
Aceast indica ie trebuie s fie urmat de simbolul "S" atunci când compartimentul este împ it în
sec iuni cu o capacitate maxim de 7500 litri cu ajutorul deflectoarelor;
h)
Controale i probe periodice:
i)
Tipul ultimei probe periodice (2,5 ani, 5 ani sau excep ional );
ii)
Data (lun i an) ultimei probe periodice;
iii)
Presiunea de prob (presiune manometric în bari sau în kPa)3) a ultimei probe periodice (dac e
cazul);
iv)
Marca de identificare a organismului desemnat care a realizat ultima prob sau care a asistat la
aceasta ca martor.
___________
3)
Trebuie s fie indicat unitatea utilizat .

4)
A se vedea 6.7.2.2.10.
Figura 6.7.2.20.1: Exemplu de marcaj pe placa de identificare
Num rul de înmatriculare a proprietarului

CONSTRUC IA
Tara de construc ie
Anul de construc ie
Constructor
Num rul de serie al constructorului
AGREMENT
ara de agrement
Organismul desemnat pentru agrementul de
tip
Num rul agrementului de tip "AA" (dac e cazul)
Codul de concep ie al rezervorului (cod pentru recipiente
de presiune)
PRESIUNI
PSMA bar sau kPa
Presiunea de prob bar sau kPa
Data probei ini iale de presiune (mm/aaaa) Poansonul de identificare a
expertului martor:
Presiunea exterioar de calcul bar sau kPa
PSMA pentru sistemul de înc lzire sau de r cire (dac este bar sau kPa
cazul)
TEMPERATURI
Interval de temperaturi de calcul °C la °C
MATERIALE
Materialul(materialele) rezervorului i referin a
normei(normelor) materialelor
Grosimea echivalent în otel de referin mm
Materialul înveli ului (dac este cazul)
CAPACITATE
866
Capacitatea în ap a cisternei la 20°C litri "S" (dac este cazul)
Capacitatea în ap a compartimentului la 20°C (dac este litri "S" (dac este cazul)
cazul, pentru cisternele cu compartimente multiple)
CONTROALE I PROBE PERIODICE
Tipul probei Data probei Poansonul expertului Tipul probei Data Poansonul expertului
martor i presiunea de probei martor i presiunea de
prob a) prob a)
(ll/aaaa) bar sau kPa (mm/aaaa) bar sau kPa
a)
Presiunea de prob , dac este cazul.
6.7.2.20.2.
Urm toarele indica ii trebuie s fie marcate pe cisterna mobil îns i sau pe placa de metal fixat solid
pe cisterna mobil :
Numele exploatatorului
Numele materiei (materiilor) transportate i temperatura medie maxim a con inutului, dac aceasta
este mai mare de 50°C
Masa brut maxim admisibil (MBMA) ________ kg
Tara _________ kg.
Instruc iune de transport în cisterne mobile conform 4.2.5.2.6

NOT
. Pentru identificarea materiilor transportate, a se vedea i Partea 5.
6.7.2.20.3.
Dac o cistern mobil este conceput i agreat pentru manipulare în largul m rii, trebuie s figureze
pe placa de identificare cuvintele "CITERNE MOBILE OFFSHORE".
6.7.3.
Prescrip ii privind concep ia i construc ia cisternelor mobile destinate transportului gazelor lichefiate,
nerefrigerate, precum i controalele i probele la care acestea trebuie s fie supuse
NOT :
Aceste prescrip ii se aplic , de asemenea, cisternelor mobile destinate
transportului produselor chimice sub presiune (Nr. ONU 3500, 3501, 3502, 3503,
3504 i 3505).
6.7.3.1.
Defini ii
un CGEM concepute, construite sau probate conform altor prescrip ii tehnice sau metode de prob ,
decât cele definite în prezentul capitol;
Cistern mobil , o cistern multimodal care are o capacitate mai mare de 450 l, utilizat pentru
transportul de gaze lichefiate nerefrigerate din clasa 2. Cisterna mobil con ine un rezervor dotat cu
echipament de serviciu i cu echipamentul de structur , necesare pentru transportul gazelor. Cisterna
mobil trebuie s poat fi umplut i golit f s fie îndep rtat echipamentul s u de structur . Ea
trebuie s posede elemente stabilizatoare exterioare rezervorului i s poat fi ridicat atunci când
867
este plin . Ea trebuie s fie proiectat în principal, pentru a fi înc rcat pe un vehicul, un vagon de
marf sau un vapor de naviga ie maritim sau de naviga ie intern i s fie echipat cu patine,
structuri sau accesorii care s faciliteze manipularea mecanic . Vehiculele cisterne rutiere, vagoanele
cistern , cisternele nemetalice, recipientele mari pentru vrac (GRV), buteliile de gaze i recipientele de
mari dimensiuni, nu sunt considerate cisterne mobile;
Rezervor, partea cisternei mobile care con ine gazul de transportat lichefiat nerefrigerat (cisterna
propriu zis ), inclusiv orificiile i mijloacele lor de obturare, dar excluzând echipamentul de serviciu i a
echipamentul de structur exterior;

siguran i de izolare;
Echipament de structur , elementele de consolidare, de fixare, de protec ie i de stabilizare,

exterioare rezervorului;
Presiunea de serviciu maxim autorizat (PSMA), o presiune care nu este inferioar celei mai mari
dintre presiunile urm toare, m surat la vârful rezervorului în pozi ia sa de exploatare, îns în nici un
caz mai mic de 7 bar:
a)
presiunea manometric efectiv maxim autorizat în rezervor în timpul umplerii sau golirii; sau
b)
presiunea manometric efectiv maxim pentru care este conceput rezervorul i care trebuie s fie:
i)
pentru un gaz lichefiat nerefrigerat enumerat în instruc iunea de transport în cisterne mobile T50 de la
4.2.5.2.6, PSMA (în bar) prescris de instruc iunea T50 pentru gazul în cauz ;
ii)
pentru alte gaze lichefiate nefrigerate, cel pu in suma dintre:
-
presiunea de vapori absolut (în bar) a gazului lichefiat nerefrigerat la temperatura de referin de
calcul diminuat cu un bar; i
-
presiunea par ial (în bar) a aerului sau a altor gaze în spa iul neumplut, a a cum este determinat de
temperatura de referin de calcul i de dilatarea în faza lichid , datorat cre terii temperaturii medii a
con inutului de tr - tf (tf = temperatura de umplere, de obicei 15°C, tr = temperatura maxim medie a
con inutului la 50°C);
iii)
pentru produsele chimice sub presiune, PSMA (în bari) prev zut de c tre instruc iunea T50 de la
4.2.5.2.6 pentru gazul propulsor sub form lichefiat .
Presiunea de calcul, presiunea de utilizat în calcule conform unui cod agreat pentru recipiente sub
presiune. Presiunea de calcul nu trebuie s fie inferioar celei mai mari dintre valorile urm toare:
a)
presiunea manometric maxim efectiv autorizat în rezervor pe timpul umplerii sau golirii;
b)
suma dintre:
i)
presiunea manometric efectiv maxim pentru care rezervorul este conceput conform alineatului b)
din defini ia PSMA (a se vedea mai sus); i
ii)
o presiuni hidrostatic calculat conform for elor statice specificate la 6.7.2.3.2.9, dar nu mai pu in de
0,35 bar;
Presiunea de prob , presiunea manometric maxim în vârful rezervorului în timpul probei de

presiune;
Proba de etan eitate, prob care const în supunerea rezervorului i a echipamentului s u de

serviciu, prin intermediul unui gaz, unei presiuni interioare efective de cel pu in 25% din PSMA;
868
Masa brut maxim admisibil (MBMA), suma dintre tara cisternei mobile i cea mai grea înc rc tur
pentru care este autorizat transportul;
el de referin , un o el care are o rezisten la trac iune de 370 N/mm 2 i o alungire la rupere de
27%;
el moale, un o el care are o rezisten la trac iune minim garantat cuprins între 360 N/mm 2 i
440 N/mm2 i o alungire la rupere minim garantat conform cu 6.7.3.3.3.3;
Intervalul temperaturilor de calcul ale rezervorului trebuie s fie cuprins între -40°C i 50°C pentru
gazele lichefiate nerefrigerate transportate în condi iile ambiante. Trebuie s fie avute în vedere
temperaturi de calcul mai riguroase pentru cisternele mobile supuse unor condi ii climatice mai
severe;
Temperatura de referin de calcul, temperatura la care presiunea de vapori a con inutului este
determinat în scopul calcul rii PSMA. Temperatura de referin de calcul trebuie s fie inferioar
temperaturii critice a gazelor lichefiate nerefrigerate sau agen ilor de dispersie de poduse chimice sub
presiune, lichefia i, de transportat, astfel încât gazul s fie în orice moment lichefiat. Pentru diverse
tipuri de cisterne mobile, aceast valoare este:
a)
rezervor cu un diametru de maxim 1,5 m: 65°C;
b)
rezervor cu un diametru de peste 1,5 m:
i)
izola ie i f parasolar: 60°C;
ii)
cu parasolar (a se vedea 6.7.3.2.12): 55°C; i
iii)
cu izola ie (a se vedea 6.7.3.2.12): 50°C.
Densitatea de umplere, masa medie a gazului lichefiat nerefrigerat pe litru de capacitate a rezervorului
(kg/l). Densitatea de umplere este indicat în instruc iunea de transport în cisterne mobile T50 la
4.2.5.2.6.
6.7.3.2.
Prescrip ii generale privind concep ia i construc ia
6.7.3.2.1.
Rezervoarele trebuie s fie concepute i construite conform prescrip iilor unui cod pentru recipiente
sub presiune agreat de autoritatea competent . Acestea trebuie s fie construite din o eluri apte la
formare. În principiu, materialele trebuie s fie conforme normelor na ionale sau interna ionale de
materiale. Pentru rezervoarele sudate, trebuie s se utilizeze numai materiale a c ror sudabilitate a
fost deplin demonstrat . Cordoanele de sudur trebuie s fie realizate conform regulilor tehnice i
trebuie s ofere toate garan iile de siguran . Dac procedeul de fabrica ie sau materialele utilizate cer
acest lucru, rezervoarele trebuie s suporte un tratament termic pentru a garanta o rezisten
corespunz toare a sudurii i a zonelor afectate termic. La alegerea materialului, intervalul
temperaturilor de calcul trebuie s in cont de riscurile de rupere fragil sub tensiune, de fisurare prin
coroziune i de rezisten a la ocuri.
Dac se utilizeaz o el cu granula ie fin , valoarea garantat a limitei de elasticitate aparent nu

trebuie s fie mai mare de 460 N/mm 2, iar valoarea garantat a limitei superioare a rezisten ei la
2
trac iune nu trebuie s fie mai mare de 725 N/mm , conform specifica iilor materialului.
Materialele cisternei mobile trebuie s fie adaptate la mediul exterior care ar putea fi întâlnit pe durata
transportului.
6.7.3.2.2.
Rezervoarele cisternelor mobile, organele lor i tubulatura trebuie s fie construite:
a)
fie dintr-un material care s fie practic inalterabil la gazele lichefiate nerefrigerate de transportat;
b)
fie dintr-un material care s fie pasivizat sau neutralizat eficace prin reac ie chimic .
6.7.3.2.3.
869
Garniturile de etan are trebuie s fie realizate din materiale compatibile cu gazele lichefiate
nerefrigerate de transportat.
6.7.3.2.4.
Contactul între diferite metale, care ar putea reprezenta o surs de coroziune galvanic , trebuie s fie
evitat.
6.7.3.2.5.
Materialele cisternei mobile, inclusiv cele ale dispozitivelor, ale garniturilor de etan are i ale
accesoriilor, nu trebuie s poat altera gazul sau gazele lichefiate nerefrigerate care trebuie s fie
transportate în cisterna mobil .
6.7.3.2.6.
Cisternele mobile trebuie s fie concepute i construite cu suporturi care s ofere o baz stabil pe
durata transportului i cu leg turi de ridicare i arimare adecvate.
6.7.3.2.7.
Cisternele mobile trebuie s fie concepute pentru a suporta, f pierdere din con inut, cel pu in
presiunea intern exercitat de c tre con inut i sarcinile statice, dinamice i termice în condi ii
normale de manipulare i de transport. Concep ia trebuie s demonstreze c efectele de oboseal
cauzate de aplicarea repetat a acestor sarcini pe întreaga durat de via prev zut a cisternei, au
fost luate în considerare.
6.7.3.2.8.
Rezervoarele trebuie s fie concepute pentru a rezista f deformare permanent la o suprapresiune
exterioar de cel pu in 0,4 bar (presiune manometric ). Atunci când rezervorul trebuie s fie supus
unui vid apreciabil înaintea de umplere sau în timpul golirii, el trebuie s fie conceput pentru a rezista
la o suprapresiune exterioar de cel pu in 0,9 bar (presiune manometric ), iar comportarea sa la
aceast presiune trebuie s fie probat .
6.7.3.2.9.
Cisternele mobile i mijloacele lor de fixare trebuie s poat suporta, la sarcina maxim autorizat ,
a)
în direc ia de transport, de dou ori valoarea MBMA multiplicat cu accelera ia gravita ional (g)5);
b)
orizontal, perpendicular pe direc ia de transport, odat valoarea MBMA (în cazul în care direc ia de
transport nu este determinat în mod clar, for ele trebuie s fie egale cu de dou ori valoarea MBMA),
multiplicat cu accelera ia gravita ional (g)5).
c)
vertical de jos în sus, odat valoarea MBMA multiplicat cu accelera ia gravita ional (g)5);
d)
vertical, de sus în jos, de dou ori valoarea MBMA (sarcina total incluzând efectul gravita iei)
5
)
2
Pentru calcule, g = 9,81 m/s
6.7.3.2.10.
Pentru fiecare dintre for ele de la 6.7.3.2.9, trebuie s fie respecta i urm torii coeficien i de siguran :
a)
pentru o elurile care au o limit de elasticitate aparent definit , un coeficient de siguran de 1,5 în
raport cu limita de elasticitate aparent garantat ;
b)
pentru o elurile care nu au limit de elasticitate aparent definit , un coeficient de siguran de 1,5 în
raport cu limita de elasticitate garantat la 0,2% din alungire sau, pentru o elurile austenitice, la 1% din
alungire.
6.7.3.2.11.
Valoarea limitei de elasticitate aparent sau a limitei de elasticitate garantat va fi valoarea specificat
în normele na ionale sau interna ionale de materiale. În cazul o elurilor austenitice, valorile minime
specificate pentru limita de elasticitate aparent i limita de elasticitate garantat în normele de
materiale, pot fi m rite cu pân la 15%, dac aceste valori mai ridicate sunt atestate în certificatul de
control al materialelor. Dac nu exist norme pentru o elul în cauz , valoarea de utilizat pentru limita
de elasticitate aparent sau limita de elasticitate garantat , trebuie s fie aprobat de c tre autoritatea
competent .
870
6.7.3.2.12.
Dac rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate nerefrigerate con in o izola ie termic ,
aceasta trebuie s îndeplineasc condi iile de mai jos:
a)
aceasta trebuie s fie constituit dintr-un ecran care acoper cel pu in treimea superioar i cel mult
jum tatea superioar a suprafe ei rezervorului i s fie separat de acesta printr-un strat de aer de
circa 40 mm grosime;
b)
aceasta trebuie s fie constituit dintr-un înveli complet, de grosime suficient , din materiale izolante
protejate astfel încât acest înveli s nu poat s se impregneze cu umiditate sau s fie deteriorat în
condi ii normale de transport, pentru a ob ine o conductivitate termic maxim de 0,67 (Wm-2 K-1);
c)
dac stratul de protec ie este închis într-un mod etan la gaze, trebuie s se prevad un dispozitiv
care s împiedice ca presiunea în stratul de izola ie s nu ating o valoare periculoas în caz de
scurgere din rezervor sau din echipamentele sale;
d)
izola ia termic nu trebuie s împiedice accesul la organele i la dispozitivele de golire.
6.7.3.2.13.
Cisternele mobile destinate transportului gazelor lichefiate inflamabile trebuie s poat fi legate electric
la p mânt.
6.7.3.3.
6.7.3.3.1.
Rezervoarele trebuie s aib o sec iune circular .
6.7.3.3.2.
Rezervoarele trebuie s fie concepute i construite pentru a rezista unei presiuni de prob cel pu in
egal cu de 1,3 ori valoarea presiunii de calcul. Concep ia rezervorului trebuie s ia în considerare
valorile minime prev zute pentru PSMA în instruc iunea de transport în cisterne mobile T50 de la
4.2.5.2.6, pentru fiecare gaz lichefiat nerefrigerat destinat transportului. Se atrage aten ia asupra
prescrip iilor privind grosimea minim a pere ilor rezervoarelor, formulate la 6.7.3.4.
6.7.3.3.3.
Pentru o elurile care au o limit de elasticitate aparent definit sau care sunt caracterizate de o limit
de elasticitate garantat (în general limita de elasticitate la 0,2% din alungire sau la 1% pentru o elurile
austenitice), tensiunea primar a membranei s (sigma) a rezervorului, datorat presiunii de prob , nu
trebuie s dep easc cea mai mic dintre valorile 0,75 Re sau 0,50 Rm, unde:
Re = limita de elasticitate aparent în N/mm 2 sau limita de elasticitate garantat la 0,2% din alungire
sau, pentru o elurile austenitice, la 1% din alungire;
Rm = rezisten a minim la rupere prin trac iune în N/mm2.
6.7.3.3.3.1.
Valorile Re i Rm de utilizat trebuie s fie valori minime specificate conform normelor na ionale sau
interna ionale de materiale. În cazul o elurilor austenitice, valorile minime specificate pentru Re i Rm
conform normelor de materiale, pot s fie m rite cu pân la 15%, dac aceste valori mai ridicate sunt
atestate în certificatul de control. Dac acestea nu exist pentru o elul în cauz , valorile Re i Rm
utilizate trebuie s fie aprobate de c tre autoritatea competent sau de organismul desemnat de
aceasta.
6.7.3.3.3.2.
elurile al c ror raport Re/Rm este mai mare de 0,85 nu sunt admise pentru construc ia rezervoarelor
sudate. Valorile Re i Rm de utilizat pentru calcularea raportului, trebuie s fie acelea care sunt
specificate în certificatul de control al materialului.
6.7.3.3.3.3.
elurile utilizate la construc ia rezervoarelor trebuie s aib o alungire la rupere, în%, de cel pu in 10
000/Rm, cu un minim absolut de 16% pentru o elurile cu granula ie fin i de 20% pentru alte o eluri.
6.7.3.3.3.4.
antionului pentru încercarea la trac iune trebuie s fie perpendicular (transversal) pe sensul de
laminare. Alungirea permanent la rupere trebuie s fie m surat pe e antioane de încercare cu
871
sec iune transversal dreptunghiular , conform normei ISO 6892:1998, utilizând o lungime între
repere de 50 mm.
6.7.3.4.
Grosimea minim a peretelui rezervorului
6.7.3.4.1.
Grosimea minim a pere ilor rezervorului trebuie s fie egal cu cea mai mare din urm toarele valori:
a)
grosimea minim determinat conform prescrip iilor de la 6.7.3.4; i
b)
grosimea minim determinat conform codului agreat pentru recipiente sub presiune, inând cont de
prescrip iile de la 6.7.3.3.
6.7.3.4.2.
Virola, fundurile i capacele gurilor de vizitare ale rezervoarelor al c ror diametru nu dep te 1,80
m, trebuie s aib grosimea de cel pu in 5 mm dac sunt din o el de referin sau o grosime
echivalent dac sunt dintr-un alt o el. Rezervoarele al c ror diametru dep te 1,80 m trebuie s
aib grosimea de cel pu in 6 mm dac sunt din o el de referin sau o grosime echivalent dac sunt
din alt o el.
6.7.3.4.3.
Virola, fundurile i capacele gurilor de vizitare ale tuturor rezervoarelor nu trebuie s aib mai pu in de
4 mm în grosime, indiferent de materialul de construc ie.
6.7.3.4.4.
Grosimea echivalent a unui o el, alta decât cea prev zut pentru o elul de referin conform
6.7.3.4.2, trebuie s fie determinat cu ajutorul urm toarei formule:
21,4 e0
e1 = ||||||||||||||
3!||||||||||
\§ Rm1 ? A1
e1 = grosimea echivalent cerut (în mm) a o elului utilizat;
e0 = grosimea minim (în mm) specificat pentru o elul de referin la 6.7.3.4.2;
Rm1 = rezisten a minim garantat la trac iune (în N/mm2) a o elului utilizat (a se vedea 6.7.3.3.3)
A1 = alungirea la rupere minim garantat (în%) a o elului utilizat, conform normelor na ionale sau
interna ionale
6.7.3.4.5.
În nici un caz grosimea peretelui rezervorului nu trebuie s fie inferioar valorilor prescrise de la
6.7.3.4.1 pân la 6.7.3.4.3. Toate p ile rezervorului trebuie s aib grosimea minim fixat conform
subpct. de la 6.7.3.4.1 pân la 6.7.3.4.3. Aceast grosime nu trebuie s in cont de toleran a pentru
coroziune.
6.7.3.4.6.
Dac se utilizeaz o el moale (a se vedea 6.7.3.1), nu este necesar s se fac calculul cu ecua ia de
la 6.7.3.4.4.
6.7.3.4.7.
Nu trebuie s existe varia ii bru te ale grosimii tablei la racordurile între fundurile i virola rezervorului.
6.7.3.5.
6.7.3.5.1.
smulgere sau de avariere în cursul transportului sau al manipul rii. Dac leg tura între cadru i
rezervor admite o deplasare relativ a subansamblelor, fixarea echipamentului trebuie s permit o
astfel de deplasare, f risc de avarie a organelor. Organele exterioare de golire (racorduri de
tubulatur , dispozitive de închidere), obturatorul intern i loca ul s u, trebuie s fie protejate contra
riscurilor de smulgere sub efectul for elor exterioare (utilizând de exemplu zonele de forfecare).
Dispozitivele de umplere i de golire (inclusiv flan ele i bu oanele filetate) i toate capacele de
protec ie trebuie s poat fi garantate împotriva unei deschideri accidentale.
872
6.7.3.5.2.
Toate orificiile cu diametrul mai mare de 1,5 mm din rezervorul cisternelor mobile, cu excep ia orificiilor
destinate s primeasc dispozitivele de decompresiune, gurile de vizitare sau gurile de purjare
închise, trebuie s fie prev zute cu cel pu in trei dispozitive de închidere în serie, independente unele
de altele, din care primul este un obturator intern, o supap de limitare a debitului sau un dispozitiv
echivalent, al doilea un obturator extern, i al treilea o flan oarb sau un dispozitiv echivalent.
6.7.3.5.2.1
Dac o cistern mobil este echipat cu o supap de limitare a debitului, aceasta trebuie s fie
montat astfel încât loca ul ei s se g seasc în interiorul rezervorului, sau în interiorul unei flan e
sudate sau, dac este montat în exterior, suporturile trebuie s fie concepute astfel încât în caz de
oc, s i p streze eficacitatea. Supapele de limitarea a debitului trebuie s fie alese i montate astfel
încât s se închid automat când este atins debitul specificat de constructor. Racordurile i accesoriile
de la plecarea sau de la sosirea unei asemenea supape trebuie s aib o capacitate superioar fa
de debitul calculat al supapei de limitare a debitului.
6.7.3.5.3.
Pentru orificiile de umplere i de golire, primul dispozitiv de închidere trebuie s fie un obturator intern,
iar cel de-al doilea un obturator instalat într-o pozi ie accesibil pe fiecare tu de golire i de umplere.
6.7.3.5.4.
Pentru orificiile de umplere i de golire prin partea de jos (inferioar ) a cisternelor mobile utilizate
pentru transportul de gaze lichefiate nerefrigerate inflamabile i/sau toxice sau produse chimice sub
presiune, obturatorul intern trebuie s fie un dispozitiv de siguran cu închidere rapid , care s se
închid automat în caz de deplasare accidental a cisternei mobile în timpul umplerii sau golirii, sau în
caz de introducere complet în mediu cu flac . Cu excep ia cisternelor mobile al c ror con inut nu
dep te 1.000 l, închiderea acestui dispozitiv trebuie s poat fi declan at de la distan .
6.7.3.5.5.
În plus fa de orificiile de umplere, de golire i de echilibrare a presiunii gazului, rezervoarele trebuie
fie prev zute cu orificii utilizabile pentru instalarea de indicatoare de nivel (joje), termometre i
manometre. Racordarea acestor aparate de-a lungul rezervorului trebuie s se fac prin tu uri sau
racorduri (buzunare) corespunz toare sudate i nu prin racorduri în urubate.
6.7.3.5.6.
Toate cisternele mobile trebuie s fie prev zute cu guri de vizitare sau cu alte orificii de inspec ie,
suficient de mari pentru a permite o inspec ie intern i un acces corespunz tor pentru între inerea i
repararea interiorului.
6.7.3.5.7.
Organele exterioare trebuie s fie cât mai grupate posibil.
6.7.3.5.8.
Toate racordurile unei cisterne mobile trebuie s fie prev zute cu marcaje clare care s indice func ia
fiec ruia dintre ele.
6.7.3.5.9.
Fiecare obturator sau alt mijloc de închidere trebuie s fie conceput i construit în func ie de o
presiune normal , cel pu in egal cu PSMA a rezervorului, inând cont de temperaturile care pot fi
întâlnite pe timpul transportului. Toate obturatoarele cu filet trebuie s se închid în sensul acelor de
ceasornic. Pentru celelalte obturatoare, pozi ia (deschis i închis ) i sensul de închidere trebuie s
fie indicate în mod clar. Toate obturatoarele trebuie s fie concepute astfel încât s împiedice o
deschidere accidental .
6.7.3.5.10.
Tubulatura trebuie s fie conceput , construit i instalat astfel încât s se evite orice risc de
deterioarare datorat dilat rii i contrac iei termice, ocurilor mecanice sau vibra iilor. Toat tubulatura
trebuie s fie dintr-un material metalic corespunz tor. În m sura în care este posibil, tubulatura trebuie
fie asamblat prin sudare.
6.7.3.5.11.
Îmbin rile tubulaturii din cupru trebuie s fie lipite tare (cositorite) sau constituite dintr-un racord
metalic de rezisten egal . Punctul de fuziune al materialului de lipire nu trebuie s fie inferior
temperaturii de 525°C. Îmbin rile nu trebuie s sl beasc rezisten a tubulaturii, cum ar face-o o
îmbinare filetat .
6.7.3.5.12.
Presiunea de spargere (explozie) a tuturor tubulaturilor i a tuturor organelor de tubulaturii nu trebuie
fie mic decât cea mai ridicat dintre valorile urm toare: de patru ori PSMA a rezervorului, sau de
patru ori presiunea la care acesta poate fi supus în exploatare, sub ac iunea unei pompe sau a unui
alt dispozitiv (cu excep ia dispozitivelor de decompresiune).
873
6.7.3.5.13.
Pentru construc ia obturatoarelor, supapelor i accesoriilor trebuie s fie utilizate metale ductile.
6.7.3.6.
Orificii în partea de jos
6.7.3.6.1.
Anumite gaze lichefiate nerefrigerate nu trebuie s fie transportate în cisterne mobile prev zute cu
orificii în partea de jos (inferioar ), atunci când instruc iunea de transport în cisterne mobile T50 de la
4.2.4.2.6 indic faptul c nu sunt autorizate orificii din partea de jos (inferioar ). Nu trebuie s existe
orificii sub nivelul lichidului, atunci când rezervorul este umplut la nivelul s u de umplere maxim
admis.
6.7.3.7.
Dispozitivele de decompresiune
6.7.3.7.1.
Cisternele mobile trebuie s fie prev zute cu unul sau mai multe dispozitive de decompresiune cu
resort. Dispozitivele trebuie s se deschid automat la o presiune care nu trebuie s fie inferioar
PSMA i s fie complet deschise la o presiune egal cu 110% din PSMA. Dup decompresiune,
aceste dispozitive trebuie s se închid la o presiune care nu trebuie s fie inferioar cu mai mult de
10% fa de presiunea de început de deschidere i ele trebuie s r mân închise la toate presiunile
mai sc zute. Dispozitivele de decompresiune trebuie s fie de un tip adecvat care s reziste eforturilor
dinamice, inclusiv celor datorate mi rii lichidului. Utilizarea discurilor de rupere care nu sunt montate
în serie cu un dispozitiv de decompresiune cu resort, nu este admis .
6.7.3.7.2.
Dispozitivele de decompresiune trebuie s fie concepute astfel încât s împiedice p trunderea
substan elor str ine, scurgerile de gaze sau dezvoltarea oric rei suprapresiuni periculoase.
6.7.3.7.3.
Cisternele mobile destinate transportului anumitor gaze lichefiate nerefrigerate prev zute în
instruc iunea de transport în cisterne mobile T50 de la 4.2.5.2.6, trebuie s fie echipate cu un
dispozitiv de decompresiune agreat de autoritatea competent . Cu excep ia cazului unei cisterne
mobile rezervate transportului unei anumite materii i prev zut cu un dispozitiv de decompresiune
agreat i construit din materiale compatibile cu materia transportat , acest dispozitiv trebuie s aib un
disc de rupere montat înaintea unui dispozitiv cu resort. Spa iul dintre discul de rupere i dispozitivul
cu resort trebuie racordat la un manometru sau la un alt indicator adecvat. Aceast dispunere permite
detectarea unei rupturi, unei g uriri sau unui defect de etan eitate a discului, susceptibile s perturbe
func ionarea dispozitivului de decompresiune. În acest caz, discul de rupere trebuie s cedeze la o
presiune nominal mai mare cu 10% decât presiunea de început de deschidere a dispozitivului de
decompresiune.
6.7.3.7.4.
În cazul cisternelor mobile cu utiliz ri multiple, dispozitivele de decompresiune trebuie s se deschid
la presiunea indicat la 6.7.3.7.1, pentru acel gaz al c rui transport în cisterna mobil este autorizat i
a c rui PSMA este cea mai ridicat .
6.7.3.8.
6.7.3.8.1.
Debitul combinat al dispozitivelor de decompresiune în condi iile în care cisterna este înconjurat total
de fl ri, trebuie s fie suficient pentru ca presiunea (inclusiv presiunea acumulat ) în rezervor s nu
dep easc 120% din PSMA. Pentru a ob ine debitul total de desc rcare prev zut, trebuie s se
utilizeze dispozitive de decompresiune cu resort. În cazul cisternelor cu utiliz ri multiple, debitul
combinat de desc rcare al dispozitivelor de decompresiune trebuie calculat pentru acel gaz al c rui
transport este autorizat în cisterna mobil care necesit cel mai mare debit de desc rcare.
6.7.3.8.1.1.
Pentru determinarea debitului total cerut de dispozitivele de decompresiune, care trebuie considerat
ca fiind suma debitelor individuale ale tuturor dispozitivelor, se utilizeaz urm toarea formul 6):
6
)
Aceast formul nu se aplic decât gazelor lichefiate nerefrigerate a c ror
temperatur critic este mult superioar temperaturii în condi ia acumul rii.
Pentru gazele care au temperaturi critice apropiate de temperatur în condi ia de
acumulare, sau inferioare acesteia, calculul debitului combinat al supapelor de
decompresiune trebuie s in cont de alte propriet i termodinamice ale gazului
874
(a se vedea de exemplu CGA S-1.2-2003 "Pressure Relief Device Standards - Part 2 -
Cargo and Portable Tanks for Compressed Gases").
!||||||
FA0,82 § ZT
Q = 12,4 |||||||| § ||||
LC \§ M
Q = debitul minim cerut de desc rcare a aerului, în metri cubi pe secund (m 3/s), în condi ii normale:
presiunea de 1 bar la temperatura de 0°C (273°K)
F = coeficient a c rui valoare este dat în continuare:
rezervor f izola ie termic : F = 1
rezervor cu izola ie termic : F = U (649-t)/13,6, îns nu este în nici un caz mai mic de 0,25
unde
U = conductivitatea termic a izola iei la 38°C exprimat în kW m-2 K-1;
t = temperatura real a gazului lichefiat nerefrigerat în timpul umplerii (°C); dac aceast temperatur
nu este cunoscut , se ia t = 15°C;
Formula de mai sus pentru rezervoarele cu izola ie termic poate fi utilizat pentru a determina
valoarea lui F, cu condi ia ca utilizarea s fie conform la 6.7.3.8.1.2;
A = suprafa a extern total , în metri p tra i, a rezervorului,
Z = factor de compresie a gazului în condi ii de acumulare (dac acest factor nu este cunoscut, se ia Z
= 1,0);
T = temperatura absolut , în Kelvin (°C+273) înainte de dispozitivele de decompresiune, în condi ii de

acumulare;
L = c ldura latent de vaporizare a lichidului, în kJ/kg, în condi ii de acumulare;
M = masa molecular a gazului evacuat;
C = constanta care provine din una dintre formulele urm toare i care depinde de raportul k al
ldurilor specifice:
k = c(p)/c(v)
unde
c(p) = c ldura specific la presiune constant i
c(v) = c ldura specific la volum constant;
când k > 1:
!|||||||||||||||||||||||
§ ! 2 ¬[k+1]/[k-1]
C = § k § |||||| §
\§ ¡ k + 1 ±
875
când k = 1 sau k nu este cunoscut
1
C= = 0,607
\ e
unde e este constanta matematic 2,7183.
Constanta C poate fi ob inut de asemenea din tabelul urm tor:
k c k c k c
1,00 0,607 1,26 0,660 1,52 0,704
1,02 0,611 1,28 0,664 1,54 0,707
1,04 0,615 1,30 0,667 1,56 0,710
1,06 0,620 1,32 0,671 1,58 0,713
1,08 0,624 1,34 0,674 1,60 0,716
1,10 0,628 1,36 0,678 1,62 0,719
1,12 0,633 1,38 0,681 1,64 0,722
1,14 0,637 1,40 0,685 1,66 0,725
1,16 0,641 1,42 0,688 1,68 0,728
1,18 0,645 1,44 0,691 1,70 0,731
1,20 0,649 1,46 0,695 2,00 0,770
1,22 0,652 1,48 0,698 2,20 0,793
1,24 0,656 1,50 0,701
6.7.3.8.1.2.
Sistemele de izolare utilizate pentru a limita capacitatea de degajare trebuie autorizate de autoritatea
competent sau de c tre organismul desemnat de aceasta. În orice caz, sistemele de izolare agreate
în acest scop trebuie:
a)
i p streze eficacitatea la toate temperaturile pân la 649°C; i
b)
fie învelite într-un material care s aib un punct de fuziune egal sau mai mare de 700°C.
6.7.3.9.
Marcarea dispozitivelor de decompresiune
6.7.3.9.1.
Pe fiecare dispozitiv de decompresiune, urm toarele indica ii trebuie s fie marcate cu caractere
lizibile i care nu pot fi terse:
a)
presiunea nominal de desc rcare (în bar sau kPa);
b)
c)
temperatura de referin care corespunde presiunii nominale de explozie a discurilor de rupere;
d)
debitul nominal al dispozitivului în metri cubi de aer pe secund (m3/s); i
e)
876
Sec iunile de trecere ale dispozitivelor de decompresie cu arc i ale discurilor de siguran în mm 2.
În m sura în care este posibil, trebuie s fie indicate i urm toarele informa ii:
f)
6.7.3.9.2.
Debitul nominal marcat pe dispozitivele de decompresiune trebuie s fie calculat conform normei ISO
4126-1:2004 i ISO 4126-7:2004.
6.7.3.10.

între rezervor i dispozitivele de decompresiune, cu excep ia cazului în care acestea sunt dublate de
dispozitive echivalente pentru a permite între inerea sau în alte scopuri i dac obturatoarele care
deservesc dispozitivele efectiv în func iune sunt blocate în pozi ia deschis, sau dac obturatoarele
sunt interconectate printr-un sistem de înz vorâre astfel încât cel pu in unul dintre dispozitivele dublate
fie mereu în func iune i susceptibil s îndeplineasc prevederile de la 6.7.3.8. Nici un obstacol nu
trebuie s obtureze o deschidere c tre un dispozitiv de aerisire sau c tre un dispozitiv de
decompresiune, care ar putea s limiteze sau s întrerup fluxul de degajare de la rezervor c tre
aceste dispozitive. Dispozitivele de aerisire situate mai jos de dispozitivele de decompresiune, atunci
când exist , trebuie s permit evacuarea vaporilor sau a lichidelor în atmosfer , exercitând numai o
contrapresiune minim asupra dispozitivelor de decompresiune.
6.7.3.11.
Amplasarea dispozitivelor de decompresiune
6.7.3.11.1.
Intr rile dispozitivelor de decompresiune trebuie s fie plasate în vârful rezervorului, cât mai aproape
posibil de centrul longitudinal i transversal al rezervorului. În condi ii de umplere maxim , toate
intr rile dispozitivelor de decompresiune trebuie s fie situate în faza de vapori a rezervorului i
dispozitivele trebuie s fie instalate astfel încât vaporii s poat sc pa f a întâlni obstacole. Pentru
gazele lichefiate nerefrigerate inflamabile, vaporii evacua i trebuie s fie dirija i departe de cistern ,
astfel încât s nu se poat reîntoarce c tre aceasta. Sunt admise dispozitive de protec ie care deviaz
jetul de vapori, cu condi ia ca debitul cerut al dispozitivelor de decompresiune s nu fie redus.
6.7.3.11.2.
Trebuie luate m suri pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate la dispozitivele de
decompresiune, precum i pentru a se evita deteriorarea acestora în caz de r sturnare a cisternei
mobile.
6.7.3.12.
O cistern mobil trebuie s fie echipat cu unul sau mai multe dispozitive de m surare a nivelului de
umplere, cu excep ia cazului când acesta se m soar prin cânt rire la umplere. Nu trebuie s fie
utilizate joje din sticl sau din alte materiale fragile, care comunic direct cu con inutul rezervorului.
6.7.3.13.
Suporturi, cadre (osaturi), leg turi de ridicare i de arimare ale cisternelor mobile
6.7.3.13.1.
Cisternele mobile trebuie s fie concepute i construite cu suporturi care s ofere o baz stabil în
timpul transportului. În acest scop trebuie s fie luate în considerare for ele men ionate la 6.7.3.2.9 i
coeficientul de siguran indicat la 6.7.3.2.10. Patinele, cadrele, reazemele sau alte structuri analoge
sunt acceptabile.
6.7.3.13.2.
Tensiunile combinate exercitate de c tre suporturi (reazeme, cadrele, etc) i de c tre leg turile de
ridicare i de arimare ale cisternei mobile, nu trebuie s genereze tensiuni excesive în oricare parte a
rezervorului. Toate cisternele mobile trebuie s fie prev zute cu leg turi permanente de ridicare i de
arimare. Aceste leg turi trebuie s fie montate de preferin pe suporturile cisternei mobile, îns ele
pot fi montate i pe pl cile de înt rire fixate pe rezervor în punctele unde aceasta este sus inut.
6.7.3.13.3.
La concep ia suporturilor i cadrelor, trebuie s se in cont de efectele coroziunii datorate condi iilor
ambiante.
6.7.3.13.4.
877
Spa iile pentru introducerea furcii trebuie s poat fi obturate. Mijloacele de obturare ale acestor spa ii
trebuie s fie un element permanent al cadrului sau s fie fixate permanent de cadru. Cisternele
mobile cu un singur compartiment a c rui lungime este mai mic de 3,65 m nu trebuie s fie prev zute
cu spa ii pentru introducerea furcii obturate, cu condi ia ca:
a)
rezervorul, inclusiv toate organele, s fie bine protejate contra ocurilor generate de furcile aparatelor
de ridicare, i
b)
distan a între centrele spa iilor de introducere a furcii s fie cel pu in egal cu jum tate din lungimea
maxim a cisternei mobile.
6.7.3.13.5.
Dac cisternele mobile nu sunt protejate în timpul transportului conform 4.2.2.3, rezervoarele i
echipamentele de serviciu trebuie s fie protejate împotriva deterior rii rezervorului i a
echipamentelor de serviciu ocazionate de un oc lateral sau longitudinal, sau de r sturnare. Organele
exterioare trebuie s fie protejate astfel încât con inutul rezervorului s nu poat sc pa în caz de oc
sau de r sturnare a cisternei mobile pe organele sale. Exemple de m suri de protec ie:
a)
protec ia împotriva ocurilor laterale, care poate fi constituit din bare longitudinale protejând
rezervorul pe ambele p i, la în imea axei sale mediane;
b)
protec ia cisternelor mobile contra r sturn rii, care poate fi constituit din inele de înt rire sau bare
fixate transversal pe cadru;
c)
protec ia împotriva ocurilor din spate, care poate fi constituit de un dispozitiv de protec ie para oc
sau un cadru;
d)
protec ia rezervorului contra deterior rii datorate ocurilor sau r sturn rii, prin utilizarea unui cadru
ISO conform ISO 1496-3:1995.
6.7.3.14.
Agrementul de tip
6.7.3.14.1.
Pentru fiecare tip nou de cistern mobil , autoritatea competent sau un organism desemnat de
aceasta trebuie s întocmeasc un certificat de agrement de tip. Acest certificat trebuie s ateste c
cisterna mobil a fost controlat de autoritate, corespunde utiliz rii pentru care este destinat i
corespunde prescrip iilor generale enun ate în prezentul capitol i, dup caz, dispozi iilor referitoare la
gazele prev zute în instruc iunea de transport în cisterne mobile T50 de la 4.2.5.2.6. Atunci când o
serie de cisterne mobile este fabricat f modificarea proiectului, certificatul este valabil pentru toat
seria. Certificatul trebuie s men ioneze procesul verbal de prob al prototipului, gazele al c ror
transport este autorizat, materialele de construc ie ale rezervorului, ca i un num r de agrement.
Acesta trebuie s fie compus dintr-un semn distinctiv sau din marca distinctiv a statului în care a fost
emis agrementul, adic din simbolul vehiculelor în circula ie interna ional prev zut prin Conven ia de la
Viena privind circula ia rutier (1968) i dintr-un num r de înmatriculare. Certificatele trebuie s indice
eventualele aranjamente alternative conforme cu 6.7.1.2. Un agrement de tip poate s serveasc
pentru agrementul cisternelor mobile mai mici fabricate din materiale de aceea i natur i de aceea i
grosime, dup aceia i tehnic de fabrica ie, cu suporturi identice i dispozitive de închidere i alte
accesorii echivalente.
6.7.3.14.2.
Procesul verbal de prob a prototipului trebuie s cuprind cel pu in;
a)
rezultatele încerc rilor aplicabile referitoare la cadru, specificate în norma ISO 14963:1995;
b)
rezultatele controlului i a probelor ini iale conform 6.7.3.15.3; i
c)
dup caz, rezultatele probei de impact de la 6.7.3.15.1.
6.7.3.15.
Controale i probe
6.7.3.15.1.
878
îndeplinit .
6.7.3.15.2.
prime probe înainte de prima lor utilizare (control i prob ini iale) i, ulterior, unor controale i probe la
intervale de cel mult cinci ani (control i prob periodice cincinale), precum i unui control i unei
probe periodice intermediare (control i prob periodice la intervale de doi ani i jum tate) la
jum tatea perioadei controlului i probelor periodice de cinci ani. Controlul i proba la intervale de doi
ani i jum tate pot fi efectuate cu trei luni înainte sau dup data specificat . Un control i o prob
excep ionale, atunci când se consider necesare conform 6.7.3.15.7, trebuie s fie efectuate f a
ine cont de ultimele controale i probe periodice.
6.7.3.15.3.
Controlul i proba ini ial ale unei cisterne mobile trebuie s cuprind o verificare a caracteristicilor de
concep ie, o verificare interioar i exterioar a cisternei mobile i a organelor sale, inând cont de
gazele lichefiate nerefrigerate care trebuie s fie transportate i o prob de presiune, utilizând
presiunile de prob de la 6.7.3.3.2. Proba de presiune poate fi executat sub forma unei probe
hidraulice sau utilizând un alt lichid sau un alt gaz, cu acordul autorit ii competente sau a
organismului desemnat de aceasta. Înainte ca cisterna mobil s fie pus în func iune, trebuie s fie
efectuat o prob de etan eitate i un control al bunei func ion ri a întregului echipament de serviciu.
Dac rezervorul i organele sale au fost supuse separat unei probe de presiune, ele trebuie s fie
supuse împreun dup asamblare unei probe de etan eitate. Toate sudurile supuse unor tensiuni
maxime trebuie s fac obiectul, cu ocazia probei ini iale, unui control nedistructiv prin radiografie,
ultrasunete sau printr-o alt metod corespunz toare. Aceasta nu se aplic înveli ului.
6.7.3.15.4.
Controlul i proba periodic de cinci ani trebuie s cuprind o verificare interioar i exterioar i, de
asemenea, ca regul general , o prob de presiune hidraulic . Înveli urile de protec ie, de izolare
termic sau altele, nu trebuie s fie îndep rtate decât în m sura în care acest lucru este indispensabil
unei aprecieri sigure a st rii cisternei mobile. Dac rezervorul i echipamentele sale au fost supuse în
mod separat probei de presiune, ele trebuie supuse împreun ,dup asamblare, unei probe de
etan eitate.
6.7.3.15.5.
Controlul i proba periodic intermediar la intervale de doi ani i jum tate trebuie s cuprind cel
pu in o verificare interioar i exterioar a cisternei mobile i a organele sale, inând cont de gazele
lichefiate nerefrigerate care trebuie s fie transportate, o prob de etan eitate i o verificare a bunei
func ion ri a întregului echipament de serviciu. Înveli urile de protec ie, de izolare termic sau altele,
nu trebuie s fie îndep rtate decât în m sura în care acest lucru este indispensabil unei aprecieri
sigure a st rii cisternei mobile. Pentru cisternele mobile destinate transportului unui singur gaz lichefiat
nerefrigerat, verificarea interioar la intervale de doi ani i jum tate poate fi omis sau înlocuit cu alte
metode de prob sau proceduri de control specificate de autoritatea competent sau de c tre
organismul desemnat de aceasta.
6.7.3.15.6.
Cisternele mobile nu pot fi umplute i prezentate la transport dup data de expirare a ultimelor
controale i probe periodice la intervale de cinci ani sau de doi ani i jum tate prev zute la 6.7.3.15.2.
Totu i, cisternele mobile umplute înainte de data de expirare a valabilit ii ultimelor controale i probe
periodice pot fi transportate pe o perioad care s nu dep easc trei luni peste aceast dat . În plus,
ele pot s fie transportate dup aceast dat :
a)
dup golire îns înainte de cur are, pentru a fi supuse urm toarei probe sau urm torului control
b)
cu excep ia cazului în care autoritatea competent dispune altfel, într-o perioad care s nu
dep easc ase luni dup aceast dat , atunci când acestea con in materii periculoase returnate în
scopul elimin rii sau recicl rii. Documentul de transport trebuie s men ioneze aceast excep ie.
6.7.3.15.7.
Controlul i proba excep ional se impun atunci când cisterna prezint semne de deteriorare sau de
coroziune, de scurgeri sau alte defecte care indic o deficien susceptibil de a compromite
integritatea cisternei mobile. Durata controlului i a probelor excep ionale trebuie s depind de gradul
de avariere sau de deterioare al cisternei mobile. Ele trebuie s includ cel pu in controlul i proba
efectuate la intervale de doi ani i jum tate conform 6.7.3.15.5.
6.7.3.15.8.
879
Verificarea interioar i exterioar trebuie s asigure c :
a)
rezervorul este inspectat pentru determinarea prezen ei g urilor datorate coroziunii sau abraziunii,
semnelor de lovire, a deform rilor, a defectelor de sudur i oric ror alte defectuozit i, inclusiv
scurgerile, susceptibile s fac cisterna mobil nesigur pentru transport;
b)
tubulatura, supapele i garniturile de etan are sunt inspectate pentru a descoperi semnele de
coroziune, de defecte sau alte defectuozit i inclusiv scurgerile susceptibile s fac cisterna mobil
nesigur pe durata umplerii, golirii sau transportului;
c)
dispozitivele de strângere a capacelor gurilor de vizitare func ioneaz corect i c aceste capace sau
garniturile lor de etan are nu au scurgeri;
d)
buloanele sau piuli ele lips sau nestrânse ale oric rui racord cu flan sau cu flan oarb sunt
e)
toate dispozitivele i supapele de urgen sunt lipsite de coroziune, de deformare i de orice
deteriorare sau defect care ar putea împiedica func ionarea normal . Dispozitivele de închidere de la
distan i obturatoarele cu închidere automat trebuie s fie manevrate pentru a se verifica buna lor
func ionare;
f)
marcajele aplicate pe cisterna mobil sunt lizibile i conforme prevederilor aplicabile; i
g)
cadrul, suporturile i dispozitivele de ridicare ale cisternei mobile sunt în stare bun .
6.7.3.15.9.
Controalele i probele indicate la 6.7.3.15.1, 6.7.3.15.3, 6.7.3.15.4, 6.7.3.15.5 i 6.7.3.15.7 trebuie s
fie efectuate sau atestate de c tre un expert autorizat de autoritatea competent sau de organismul
desemnat de aceasta. Dac proba de presiune face parte din control i din prob , ea este efectuat la
presiunea indicat pe placa cisternei mobile. Când este sub presiune, rezervorul trebuie s fie
inspectat pentru a se descoperi orice scurgere din cisterna mobil propriu-zis , din tubulatur sau din
echipament.
6.7.3.15.10.
În toate cazurile în care rezervorul va suferi opera iuni de t iere, de înc lzire sau de sudare, aceste
lucr ri trebuie s primeasc agrementul autorit ii competente sau a organismului desemnat de
aceasta, inând cont de codul pentru recipientele sub presiune utilizat pentru construc ia rezervorului.
O prob de presiune la presiunea de prob ini ial trebuie s fie efectuat dup încheierea lucr rilor.
6.7.3.15.11.
Dac este descoperit un defect susceptibil s d uneze siguran ei, cisterna mobil nu trebuie s fie
repus în serviciu înainte de a fi fost reparat i de a fi suportat cu succes o nou prob de presiune.
6.7.3.16.
Marcare
6.7.3.16.1
a)
Proprietarul:
i)
b)
Construc ia:
i)
ara de construc ie;
ii)
iii)
iv)
880
c)
Agrementul:
i)
7)

ii)
ara de agrement;
iii)
Organismul desemnat pentru agrementul de tip;
iv)
v)
vi)
d)
Presiuni:
i)
ii)
iii)
iv)
v)
Presiunea exterioar de calcul9) (presiune manometric în bari sau în kPa)8);
e)
Temperaturi:
i)
8)
Interval de temperaturi de calcul (în °C) ;
ii)
Temperatura de calcul de referin (în °C)8);
f)
Materiale:
i)
ii)
g)
Capacitate:
i)
8)
Capacitatea în ap a cisternei la 20°C (în litri) .
h)
i)
ii)
881
iii)
Presiunea de prob (presiune manometric în bari sau în kPa)8) a ultimei probe periodice (dac e
cazul);
iv)
aceasta ca martor.
___________
8)

9)
A se vedea 6.7.3.2.8.
Num rul de înmatriculare a

proprietarului
CONSTRUC IA
Tara de construc ie
Anul de construc ie
Constructor
AGREMENT
ara de agrement
Organismul desemnat
pentru agrementul de tip
Num rul agrementului de
"AA" (dac e cazul)
tip
Codul de concep ie al rezervorului
(cod pentru recipiente de presiune)
PRESIUNI
PSMA bar sau kPa
expertului martor:
Presiunea exterioar de calcul bar sau kPa
PSMA pentru sistemul de înc lzire sau de r cire (dac este bar sau kPa
cazul)
TEMPERATURI
Interval de temperaturi de calcul °C la °C
Temperatura de calcul de referin °C
MATERIALE
Materialul (materialele) rezervorului i referin a normei
(normelor) materialelor
CAPACITATE
Capacitatea în ap a cisternei la 20°C litri
CONTROALE I PROBE
PERIODICE
Tipul Data probei Poansonul expertului Tipul probei Data Poansonul expertului
probei martor i presiunea de probei martor i presiunea de
prob a) prob a)
(mm/aaaa) bar sau kPa (mm/aaaa) bar sau kPa
882
a)
Presiunea de prob , dac este cazul.
6.7.3.16.2.
Urm toarele indica ii trebuie s fie marcate chiar pe cisterna mobil sau pe o plac de metal fixat
solid pe cisterna mobil :
Denumirea gazelor lichefiate nerefrigerate autorizate la transport
Masa maxim admisibil de înc rcare pentru fiecare gaz lichefiat nerefrigerat autorizat ____________
kg
Masa brut maxim admisibil (MBMA) ______________ kg
Tara ______________ kg.

NOT
. Pentru identificarea gazelor lichefiate nerefrigerate transportate a se vedea de
asemenea Partea 5.
6.7.3.16.3.
6.7.4.
Prescrip ii privind concep ia i construc ia cisternelor mobile destinate transportului gazelor lichefiate
refrigerate precum i controalele i probele la care acestea trebuie s fie supuse
6.7.4.1.
Defini ii
În scopurile prezentei sec iuni se în elege prin:
Aranjament alternativ, un agrement acordat de c tre autoritatea competent pentru o cistern mobil
sau un CGEM concepute, construite sau probate conform altor prescrip ii tehnice sau metode de
prob , decât cele definite în prezentul capitol.
Cistern mobil , o cistern multimodal cu izola ie termic care are o capacitate mai mare de de 450 l,
dotat cu echipament de serviciu i cu echipament de structur necesare pentru transportul de gaze
lichefiate refrigerate. Cisterna mobil trebuie s poat fi umplut i golit f s fie îndep rtat
echipamentului s u de structur . Ea trebuie s posede elemente stabilizatoare exterioare cisternei i
poat fi ridicat atunci când este plin . Ea trebuie s fie proiectat în principal pentru a fi înc rcat
pe un vehicul, un vagon de marf sau un vapor de naviga ie maritim sau de naviga ie intern i s fie
echipat cu patine, structuri sau accesorii care s îi faciliteze manipularea mecanic . Vehiculele
cistern rutiere, vagoanele cistern , cisternele nemetalice, recipientele mari pentru vrac (GRV),
buteliile de gaz i recipientele de mari dimensiuni, nu sunt considerate ca fiind cisterne mobile.
Cistern , o construc ie constituit în mod normal:

a)
fie dintr-un înveli i unul sau mai multe rezervoare interioare, unde spa iul între rezervoare i înveli
fie golit de aer (izola ie prin vid) i s poat cuprinde un sistem de izola ie termic ; sau
b)
883
fie dintr-un înveli i un rezervor interior cu un strat intermediar din materiale termoizolante rigide
(spum rigid de exemplu);
Rezervor, partea cisternei mobile care con ine gazul de transportat lichefiat refrigerat, inclusiv orificiile
i mijloacele lor de obturare, dar excluzând echipamentul de serviciu i echipamentul de structur
exterior;
Înveli , înveli ul sau stratul de izola ie exterioar care poate face parte din sistemul de izola ie;

siguran , de presurizare, de r cire i de izolare termic ;
Echipament de structur , elementele de consolidare, de fixare, de protec ie sau de stabilizare

exterioare ale rezervorului;
Presiunea de serviciu maxim autorizat (PSMA), presiunea manometric efectiv maxim în vârful
rezervorului unei cisterne mobile umplute în pozi ia sa de exploatare, cuprinzând presiunea efectiv
cea mai ridicat în timpul umplerii i golirii;
Presiunea de prob , presiunea manometric maxim în vârful rezervorului în momentul probei de

presiune;
Proba de etan eitate, prob constând din supunerea rezervorului i echipamentul s u de serviciu, prin
intermediul unui gaz, unei presiuni interioare efective de cel pu in 90% din PSMA;
Masa brut maxim admisibil , (MBMA), suma dintre tara cisternei mobile i cea mai grea înc rc tur
pentru care este autorizat transportul;
Timpul de re inere, timpul scurs între momentul stabilirii condi iei ini iale de umplere i cel când
presiunea con inutului va fi atins , datorit aportului de c ldur , presiunea cea mai joas indicat pe
dispozitivul(ele) de limitare a presiunii;
el de referin , un o el care are o rezisten la trac iune de 370 N/mm 2 i o alungire la rupere de
27%;
Temperatura minim de calcul, temperatura utilizat pentru conceperea i construc ia rezervorului, nu

mai mare decât cea mai joas (rece) temperatur a con inutului (temperatura de serviciu), în condi ii
normale de umplere, de golire i de transport.
6.7.4.2.
Prescrip ii generale referitoare la concep ie i la construc ie
6.7.4.2.1.
Rezervoarele trebuie s fie concepute i construite conform prescrip iilor unui cod pentru recipiente de
presiune aprobat de c tre autoritatea competent . Rezervoarele i înveli urile trebuie s fie construite
din materiale metalice apte pentru formare. Înveli urile trebuie s fie din o el. Pot fi utilizate materialele
nemetalice pentru leg turile i suporturile dintre rezervor i înveli , cu condi ia s fi fost probat faptul
propriet ile materialelor lor la temperatura minim de calcul sunt satisf toare. În principiu,
materialele trebuie s fie conforme normelor na ionale sau interna ionale de materiale. Pentru
rezervoarele i înveli urile sudate, nu trebuie s fie utilizate decât materiale a c ror sudabilitate a fost
demonstrat complet. Cordoanele de sudur trebuie f cute conform regulilor tehnice i trebuie s
ofere toate garan iile de siguran . Dac procedeul de fabrica ie sau materialele utilizate o cer,
rezervoarele trebuie s suporte un tratament termic pentru a garanta o rezisten corespunz toare a
sudurii i a zonelor afectate termic. La alegerea materialului, temperatura minim de calcul trebuie s
fie luat în considerare cu privire la riscurile de rupere fragil sub tensiune, de fragilizare prin
hidrogen, de fisurare prin coroziune i de rezisten la ocuri. Dac se utilizeaz o el cu granula ie
fin , valoarea garantat a limitei de elasticitate aparent nu trebuie s fie mai mare de 460 N/mm2, iar
valoarea garantat a limitei superioare a rezisten ei la trac iune nu trebuie s fie mai mare de 725
2
N/mm , conform specifica iilor materialului. Materialele cisternelor mobile trebuie s fie adaptate
mediului exterior care ar putea fi întâlnit cu ocazia transportului.
6.7.4.2.2.
884
Toate p ile unei cisterne mobile, inclusiv organele, garniturile de etan are i tubulatura, care pot, în
mod normal s intre în contact cu gazul lichefiat refrigerat transportat, trebuie s fie compatibile cu
gazul în cauz .
6.7.4.2.3.
Contactul între metale diferite, care poate reprezenta o surs de coroziune galvanic , trebuie s fie
evitat.
6.7.4.2.4.
Sistemul de izola ie termic trebuie s cuprind o c ptu eal complet a rezervorului sau a
rezervoarelor, cu materiale termoizolante eficace. Izola ia extern trebuie s fie protejat printr-un
înveli astfel încât s nu poat fi p truns de umiditate, nici s sufere o alt deteriorare în condi ii
6.7.4.2.5.
Dac un înveli este închis într-o manier încât s fie etan la gaze, el trebuie prev zut cu un
dispozitiv care s împiedice presiunea s ating o valoare periculoas în spa iul de izolare.
6.7.4.2.6.
Cisternele mobile destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate care au un punct de fierbere
mai mic de (-)182°C, la presiunea atmosferic , nu trebuie s con in materiale care pot s reac ioneze
periculos în contact cu oxigenul sau cu o atmosfer îmbog it în oxigen, dac sunt situate în p i ale
izola iei termice, atunci când exist un risc de contact cu oxigenul sau cu un fluid îmbog it în oxigen.
6.7.4.2.7.
Materialele de izola ie nu trebuie s se deterioreze f motiv în cursul utiliz rii.
6.7.4.2.8.
Timpul de re inere de referin trebuie s fie determinat pentru fiecare gaz lichefiat refrigerat destinat
transportului în cisterne mobile.
6.7.4.2.8.1.
Timpul de re inere de referin trebuie s fie determinat conform unei metode recunoscute de c tre
autoritatea competent inând cont de:
a)
eficacitatea sistemului de izola ie, determinat în conformitate cu 6.7.4.2.8.2;
b)
presiunea cea mai sc zut a dispozitivului (dispozitivelor) limitator (limitatoare) de presiune;
c)
condi iile de umplere ini iale;
d)
o temperatur ambiant ipotetic de 30°C;
e)
propriet ile fizice ale gazului lichefiat refrigerat de transportat.
6.7.4.2.8.2.
Eficacitatea sistemului de izola ie (aportul de c ldur în watt) este determinat supunând cisterna
mobil unei probe de tip conform unei metode recunoscute de c tre autoritatea competent . Aceast
prob va fi:
a)
fie o prob la presiune constant (de exemplu la presiunea atmosferic ), când pierderea de gaz
lichefiat refrigerat este m surat pe o durat dat ;
b)
fie o prob în sistem închis când cre terea de presiune în rezervor este m surat pe o durat dat .
Trebuie s se in cont de varia iile presiunii atmosferice pentru executarea probei la presiune
constant . Pentru cele dou probe, va fi necesar s se efectueze corec ii pentru a lua în calcul
varia iile temperaturii ambiante în raport cu valoarea de referin ipotetic de 30°C a temperaturii
ambiante.
NOT .
Pentru determinarea timpului de re inere real înaintea fiec rui transport, a se
vedea 4.2.3.7.
6.7.4.2.9.
Înveli ul unei cisterne cu perete dublu izolat sub vid trebuie s aib fie o presiune extern de calcul de
cel pu in 100 kPa (1 bar) (presiune manometric ) calculat dup un cod tehnic recunoscut, fie o
presiune critic de spargere de calcul de cel pu in 200 kPa (2 bar) (presiune manometric ). La calculul
rezisten ei înveli ului la presiunea extern , se poate ine cont de înt riturile interne i externe.
885
6.7.4.2.10.
timpul transportului i cu leg turi de ridicare i de arimare adecvate.
6.7.4.2.11.
Cisternele mobile trebuie s fie concepute pentru a suporta, f pierdere de con inut, cel pu in
presiunea intern exercitat de con inut i de sarcinile statice, dinamice i termice, în condi ii normale
de manipulare i de transport. Concep ia trebuie s demonstreze c efectele de uzur cauzate prin
aplicarea repetat a acestor sarcini de-a lungul întregii durate de via prev zute a cisternei mobile, au
fost luate în considera ie.
6.7.4.2.12.
Cisternele mobile i mijloacele lor de fixare trebuie s poat suporta, la înc rcarea maxim autorizat ,
a)
în direc ia de transport, de dou ori MBMA multiplicat cu accelera ia gravita ional (g)10);
b)
orizontal, perpendicular pe direc ia de transport, MBMA (în cazul în care direc ia de transport nu este
clar determinat , for ele trebuie s fie egale cu de dou ori MBMA) multiplicat cu accelera ia
gravita ional (g)10);
c)
vertical, de jos în sus, MBMA multiplicat cu accelera ia gravita ional (g)10);
d)
vertical, de sus în jos, de dou ori MBMA (sarcina total care înglobeaz efectul gravita iei)
multiplicat cu accelera ia gravita ional (g)10);
10
)
Pentru calcule: g = 9,81 m/s2
6.7.4.2.13.
Pentru fiecare dintre for ele din 6.7.4.2.12 trebuie s fie respecta i urm torii coeficien i de siguran :
a)
pentru materialele care au o limit de elasticitate aparent definit , un coeficient de siguran de 1,5 în
raport cu limita de elasticitate garantat ;
b)
pentru materialele care nu au o limit aparent definit , un coeficient de siguran de 1,5 în raport cu
limita de elasticitate garantat la 0,2% din alungire sau, pentru o elurile austenitice, la 1% din
alungire.
6.7.4.2.14.
Valoarea limitei de elasticitate aparent sau a limitei de elasticitate garantat vor fi valorile specificate
în normele na ionale sau interna ionale de materiale. În cazul o elurilor austenitice, valorile minime
specificate în normele de materiale pot fi crescute pân la 15% dac aceste valori mai ridicate sunt
atestate în certificatul de control al materialelor. Dac nu exist nici o norm pentru metalul în cauz
sau dac sunt utilizate materialele nemetalice, valorile pentru limita de elasticitate aparent sau limita
de elasticitate la întindere trebuie s fie aprobate de autoritatea competent .
6.7.4.2.15.
Cisternele mobile utilizate pentru transportul gazelor lichefiate refrigerate inflamabile trebuie s poat
fi legate electric la p mânt.
6.7.4.3.
6.7.4.3.1.
Cisternele trebuie s aib o sec iune circular .
6.7.4.3.2.
Rezervoarele trebuie s fie proiectate i construite pentru a rezista la o presiune de prob cel pu in
egal cu 1,3 ori PSMA. Pentru rezervoarele cu izola ie sub vid, presiunea de prob nu trebuie s fie
mai mic de 1,3 ori PSMA, majorat cu 100 kPa (1 bar). Presiunea de prob nu trebuie s fie în nici
un caz mai mic de 300 kPa (3 bar) (presiune manometric ). Se atrage aten ia asupra prescrip iilor
referitoare la grosimea minim a pere ilor rezervoarelor, formulate în paragrafele de la 6.7.4.4.2 pân
la 6.7.4.4.7.
6.7.4.3.3.
886
Pentru metalele care au o limit de elasticitate aparent definit sau care sunt caracterizate printr-o
limit de elasticitate garantat (în general, limita de elasticitate la 0,2% din alungire sau la 1% din
alungire pentru o elurile austenitice), tensiunea primar a membranei rezervorului sigma (sigma),
datorat presiunii de prob , nu trebuie s dep easc cea mai mic dintre valorile 0,75 Re sau 0,50
Rm, unde:
Re = limita de elasticitate aparent în N/mm2, sau limita de elasticitate la 0,2% din alungire, sau pentru
elurile austenitice, la 1% din alungire
Rm = rezisten a minim la rupere prin trac iune în N/mm2

6.7.4.3.3.1.
Valorile Re i Rm de utilizat trebuie s fie valorile minime specificate conform normelor na ionale sau
interna ionale de materiale. În cazul o elurilor austenitice, valorile minime specificate pentru Re i Rm
conform normelor de materiale pot fi crescute pân la 15% dac aceste valori mai ridicate sunt
atestate în certificatul de control al materialului. Dac acestea nu exist pentru metalul în cauz ,
valorile Re i Rm utilizate trebuie s fie agreate de autoritatea competent sau de un organism
6.7.4.3.3.2.
elurile al c ror raport Re i Rm este mai mare de 0,85 nu sunt admise pentru construc ia
rezervoarelor sudate. Valorile Re i Rm de utilizat pentru calcularea acestui raport trebuie s fie
acelea care sunt specificate în certificatul de control al materialului.
6.7.4.3.3.3.
elurile utilizate pentru construc ia rezervoarelor trebuie s aib o alungire la rupere, în procente, de
cel pu in 10 000/Rm, cu un minim absolut de 16% pentru o elurile cu granula ie fin i 20% pentru alte
eluri. Aluminiul i aliajele de aluminiu utilizate pentru construc ia rezervoarelor trebuie s aib o
alungire la rupere, în procente, de cel pu in 10 000/6Rm, cu un minim absolut de 12%.
6.7.4.3.3.4.
antionului pentru proba de trac iune trebuie s fie perpendicular (transversal) pe sensul de
laminare. Alungirea permanent la rupere trebuie s fie m surat pe e antioane de încercare de
sec iune transversal rectangular , conform normei ISO 6892:1998 utilizând o lungime între repere de
50 mm.
6.7.4.4.
Grosimea minim a pere ilor rezervorului
6.7.4.4.1.
Grosimea minim a pere ilor unui rezervor trebuie s fie egal cu cea mai mare dintre urm toarele
valori:
a)
grosimea minim determinat conform prescrip iilor de la 6.7.4.4.2 pân la 6.7.4.4.7; i
b)
grosimea minim determinat conform codului agreat pentru recipientul sub presiune, inând cont de
prescrip iile de la 6.7.4.3.
6.7.4.4.2.
Pentru rezervoarele al c ror diametru este egal sau mai mic de 1,80 m, grosimea peretelui nu trebuie
fie mai mic de 5 mm în cazul o elului de referin , sau decât o valoare echivalent în cazul unui alt
metal. Pentru rezervoarele care au mai mult de 1,80 m în diametru, grosimea peretelui nu trebuie s
fie mai mic de 6 mm în cazul o elului de referin , sau decât o valoare echivalent în cazul unui alt
metal.
6.7.4.4.3.
Pentru rezervoarele cu izola ie sub vid având un diametru egal sau mai mic de 1,80 m, grosimea
peretelui nu trebuie s fie mai mic de 3 mm în cazul o elului de referin , sau decât o valoare
echivalent în cazul altui metal. Pentru rezervoarele care au mai mult de 1,80 m în diametru, grosimea
peretelui nu trebuie s fie mai mic de 4 mm în cazul o elului de referin , sau decât o valoare
echivalent în cazul unui alt metal.
6.7.4.4.4.
Pentru cisternele cu izola ie sub vid, grosimea total a înveli ului i a rezervorului trebuie s
corespund grosimii minime prev zute la 6.7.4.4.2, grosimea rezervorului propriu zis nefiind inferioar
grosimii minime prev zute în 6.7.4.4.3.
6.7.4.4.5.
Rezervoarele nu trebuie s aib mai pu in de 3 mm grosime, indiferent de materialul de construc ie.
887
6.7.4.4.6.
Grosimea echivalent a unui perete din metal, cu excep ia celei prev zute pentru o elul de referin
conform 6.7.4.4.2 i 6.7.4.4.3, trebuie s fie determinat cu ajutorul urm toarei formule:
21,4 e0
e1 = ||||||||||||||
3!||||||||||
\§ Rm1 ? A1
unde
e1 = grosimea echivalent cerut (în mm) a metalului utilizat;
e0 = grosimea minim (în mm) pentru o elul de referin la 6.7.4.4.2 i 6.7.4.4.3;
Rm1 = rezisten a minim garantat la trac iune (în N/mm2) a metalului utilizat (a se vedea 6.7.4.3.3);
A1 = alungirea minim garantat la rupere (în%) a metalului utilizat conform normelor na ionale sau
interna ionale
6.7.4.4.7.
În nici un caz, grosimea peretelui rezervorului nu trebuie s fie inferioar valorilor prev zute în
paragrafele de la 6.7.4.4.1 pân la 6.7.4.4.5. Toate p ile rezervorului trebuie s aib grosimea
minim a peretelui fixat în paragrafele de la 6.7.4.4.1 pân la 6.7.4.4.6. Aceast grosime nu trebuie
in cont de toleran a pentru coroziune.
6.7.4.4.8.
Nu trebuie s existe varia ii bru te a grosimii tablei la racordurile între funduri i virola rezervorului.
6.7.4.5.
6.7.4.5.1.
smulgere sau de avarie în cursul transportului sau manipul rii. Dac leg tura între cadru i cistern
sau între înveli i rezervor permite o deplasare relativ , fixarea echipamentului trebuie s permit o
astfel de deplasare f risc de avarie a organelor. Dispozitivele exterioare de golire (racorduri ale
tubulaturii, dispozitive de închidere), obturatorul i loca ul s u trebuie s fie protejate contra riscurilor
de smulgere sub efectul solicit rilor exterioare (utilizând de exemplu zonele de forfecare).
Dispozitivele de umplere i de golire (inclusiv flan ele sau bu oanele filetate) i toate capacele de
protec ie trebuie s poat fi garantate împotriva unei deschideri accidentale.
6.7.4.5.2.
Fiecare orificiu de umplere i de golire a cisternelor mobile utilizate pentru transportul gazelor
lichefiate refrigerate inflamabile trebuie s fie prev zute cu minimum trei dispozitive de închidere în
serie, independente unele de altele, dintre care primul trebuie s fie un obturator situat cât se poate de
aproape de înveli , al doilea un obturator, iar al treilea o flan oarb sau un dispozitiv echivalent.
Dispozitivul de închidere situat cel mai aproape de înveli , trebuie s fie un dispozitiv cu închidere
rapid , func ionând automat în caz de deplasare accidental a cisternei mobile în timpul umplerii sau
golirii, sau dac rezervorul este înconjurat de fl ri. Acest dispozitiv trebuie de asemenea s poat fi
ac ionat prin comand de la distan .
6.7.4.5.3.
Fiecare orificiu de umplere i de golire a cisternelor mobile utilizate pentru transportul gazelor
lichefiate refrigerate neinflamabile trebuie s fie echipate cu cel pu in dou sisteme de închidere în
serie independente, dintre care primul este un obturator situat cât mai aproape posibil de înveli , iar al
doilea o flan oarb sau un dispozitiv echivalent.
6.7.4.5.4.
Pentru sec iunile de tubulatur care pot fi închise la dou capete i în care pot r mâne produsele
lichide în untru, trebuie s fie prev zut cu un sistem de desc rcare care s func ioneze automat
pentru a evita o suprapresiune în interiorul tubulaturii.
6.7.4.5.5.
O gur de vizitare nu este cerut pe cisternele cu izola ie sub vid.
6.7.4.5.6.
888
Dac este posibil, organele exterioare trebuie s fie grupate.
6.7.4.5.7.
Toate racordurile unei cisterne mobile trebuie s poarte marcaje clare care s indice func ia fiec ria
dintre ele.
6.7.4.5.8.
Fiecare obturator sau alt mijloc de închidere trebuie s fie conceput i construit în func ie de o
presiune nominal cel pu in egal cu PSMA a rezervorului, inând cont de temperaturile care pot fi
întâlnite pe durata transportului. Toate obturatoarele cu filet trebuie s se închid în sensul acelor de
ceasornic. Pentru celelalte obturatoare, pozi ia (deschis sau închis ) i sensul de închidere trebuie
fie clar indicate. Toate obturatoarele trebuie s fie concepute astfel încât s împiedice o deschidere
accidental .
6.7.4.5.9.
În caz de utilizare a echipamentului de punere sub presiune, racordurile pentru lichide i vapori la
acest echipament trebuie s fie dotate cu un obturator situat cât mai aproape posibil de înveli pentru
a împiedica pierderea con inutului în caz de deterior ri suferite de c tre echipament.
6.7.4.5.10.
Tubulaturile trebuie s fie concepute, construite i instalate astfel încât s se evite orice risc de
deteriorare datorat dilat rii i contrac iei termice, ocurilor mecanice sau vibra iilor. Toat tubulatura
trebuie s fie dintr-un material adecvat. În vederea evit rii scurgerilor ca urmare a unui incediu, nu
trebuie s se utilizeze decât tubulaturi din o el i îmbin ri sudate între înveli i racord cu primul
dispozitiv de închidere al oric rui orificiu de ie ire. Metoda de fixare a dispozitivului de închidere la
acest racord trebuie s fie considerat ca fiind satisf toare de autoritatea competent sau de un
organism desemnat de ea. În alte locuri, racordurile tubulaturilor trebuie s fie sudate dac acest lucru
este necesar.
6.7.4.5.11.
Îmbin rile tubulaturilor din cupru trebuie s fie lipite tare (cositorite) sau constituite dintr-un racord
metalic de egal rezisten . Îmbin rile nu trebuie s sl beasc rezisten a cum ar face-o o îmbinare
filetat . Punctul de fuziune a materialului de lipit nu trebuie s fie mai mic de 525°C.
6.7.4.5.12.
Materialele pentru construc ia obturatoarelor i a accesoriilor trebuie s aib propriet i satisf toare
la temperatura minim de serviciu a cisternei mobile.
6.7.4.5.13.
Presiunea de spargere (explozie)a întregii tubulaturi i a tuturor organelor nu trebuie s fie mai mic
decât cea mai ridicat dintre urm toarele valori: de patru ori PSMA a rezervorului, sau de patru ori
presiunea la care aceasta poate s fie supus în exploatare sub ac iunea unei pompe sau a unui alt
dispozitiv (cu excep ia dispozitivelor de decompresiune).
6.7.4.6.
6.7.4.6.1.
Fiecare rezervor trebuie s fie echipat cu cel pu in dou dispozitive de decompresiune cu resort,
independente. Dispozitivele de decompresiune trebuie s se deschid automat la o presiune care nu
trebuie s fie inferioar PSMA i trebuie s fie complet deschise la o presiune egal cu 110% din
PSMA. Dup decompresiune, aceste dispozitive trebuie s se închid la o presiune care nu trebuie s
fie inferioar cu mai mult de 10% presiunii de început de deschidere i trebuie s r mân închise la
toate presiunile mai joase. Dispozitivele de decompresiune trebuie s fie de un tip care s reziste la
eforturi dinamice, inclusiv la cele datorate mi rii lichidului.
6.7.4.6.2.
Rezervoarele pentru transportul gazelor lichefiate refrigerate neinflamabile i a hidrogenului pot în plus
fie prev zute cu discuri de rupere montate în paralel cu dispozitivele de decompresiune cu resort,
a cum este indicat la 6.7.4.7.2 i 6.7.4.7.3.
6.7.4.6.3.
Dispozitivele de decompresiune trebuie s fie concepute astfel încât s împiedice intrarea
substan elor str ine, scurgerile de gaze sau dezvoltarea oric rei suprapresiuni periculoase.
6.7.4.6.4.
Dispozitivele de decompresiune trebuie s fie aprobate de autoritatea competent sau organismul
6.7.4.7.
Debitul i reglarea dispozitivelor de decompresiune
6.7.4.7.1.
889
În caz de pierdere a vidului într-o cistern cu izola ie sub vid sau a unei pierderi de 20% a izola iei la o
cistern izolat cu materii solide, debitul combinat a tuturor dispozitivelor de decompresiune instalate
trebuie s fie suficient pentru ca presiunea (inclusiv presiunea acumulat ) în rezervor s nu
dep esc 120% din PSMA.
6.7.4.7.2.
Pentru gazele lichefiate refrigerate neinflamabile (cu excep ia oxigenului) i pentru hidrogen, acest
debit poate s fie asigurat prin utilizarea discurilor de rupere montate în paralel cu dispozitivele de
siguran prev zute. Aceste discuri trebuie s cedeze la o presiune nominal egal cu presiunea de
prob a rezervorului.
6.7.4.7.3.
În condi iile prev zute la 6.7.4.7.1 i 6.7.4.7.2, asociate unei imersiuni complete în fl ri (de
incendiu), debitul combinat al dispozitivelor de decompresiune instalate trebuie s fie astfel încât
presiunea în rezervor s nu dep esc presiunea de prob .
6.7.4.7.4.
Trebuie s se calculeze debitul cerut al dispozitivelor de decompresiune conform unui cod tehnic bine
stabilit recunoscut de c tre autoritatea competent 11).
11
)
A se vedea de exemplu CGA Pamphlet S-1.2-2003 "Pressure Relief Device Standards -
Part 2 - Cargo and Portable Tanks for Compressed Gases
6.7.4.8.
6.7.4.8.1.
Pe fiecare dispozitiv de decompresiune trebuie marcate urm toarele indica ii cu caractere lizibile i
care nu pot fi terse:
a)
presiunea nominal de desc rcare (în bar sau kPa);
b)
c)
temperatura de referin corespunz toare presiunii nominale de explozie a discurilor de rupere;
d)
debitul nominal al dispozitivului în metri cubi de aer pe secund (m3/s); i
e)
Dac este posibil, urm toarele informa ii trebuie s fie de asemenea indicate:
f)
6.7.4.8.2.
Debitul nominal marcat pe dispozitivele de decompresiune trebuie s fie calculat conform normei ISO
4126-1:2004 i ISO 4126-7:2004.
6.7.4.9.

între rezervor i dispozitivele de decompresiune, cu excep ia cazului când acestea sunt dublate de
dispozitive echivalente pentru a permite între inerea, sau în alte scopuri i dac obturatoarele care
sunt interconectate, astfel încât prescrip iile de la 6.7.4.7 s fie respectate întotdeauna. Nimic nu
trebuie s blocheze o deschidere c tre un dispozitiv de aerisire sau c tre un dispozitiv de
decompresiune care ar putea limita sau întrerupe fluxul de degajare a rezervorului c tre aceste
dispozitive. Tuburile de aerisire situate în aval de dispozitivele de decompresiune, atunci când exist ,
trebuie s permit evacuarea vaporilor sau a lichidelor în atmosfer , neexercitând decât o
contrapresiune minim asupra dispozitivului de decompresiune.
6.7.4.10.
890
6.7.4.10.1.
Intr rile dispozitivelor de decompresiune trebuie s fie plasate în vârful rezervorului, cât mai aproape
posibil de centrul longitudinal i transversal al rezervorului. În condi ii de umplere maxim , toate
intr rile dispozitivelor de decompresiune trebuie s fie situate în zona de vapori a rezervorului, iar
dispozitivele trebuie s fie instalate astfel încât vaporii s poat sc pa f s întâlneasc obstacole.
Pentru gazele lichefiate, refrigerate, vaporii evacua i trebuie s fie dirija i departe de cistern , astfel
încât s nu poat fi readu i c tre aceasta. Dispozitivele de protec ie care deviaz jetul de vapori pot fi
admise, cu condi ia ca debitul cerut de dispozitivele de decompresiune s nu fie redus.
6.7.4.10.2.
Trebuie s fie luate m suri pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate la dispozitivele de
protec ie i pentru a se evita deteriorarea acestora în caz de r sturnare a cisternei mobile.
6.7.4.11.
6.7.4.11.1.
O cistern mobil trebuie s fie echipat cu unul sau mai multe dispozitive de m surare a nivelului de
umplere, cu excep ia cazului când aceasta se m soar prin cânt rire la umplere. Nu trebuie s fie
utilizate joje din sticl sau din alte materiale fragile care comunic direct cu con inutul rezervorului.
6.7.4.11.2.
În înveli ul cisternelor mobile izolate sub vid trebuie s fie prev zut un o racord pentru un manometru
pentru vid.
6.7.4.12.
Suporturi, cadre (osaturi) i leg turi pentru ridicare i arimare ale cisternelor mobile
6.7.4.12.1.
timpul transportului. În aceast privin , trebuie luate în considerare for ele despre care este vorba la
6.7.4.2.12 i coeficientul de siguran indicat la 6.7.4.2.13. Sunt acceptabile patinele, cadrele,
reazeme sau alte structuri analoge.
6.7.4.12.2.
Tensiunile combinate exercitate de suporturi (reazeme, cadre etc.) i de leg turile pentru ridicare i
arimare ale cisternei mobile nu trebuie s dea na tere la tensiuni excesive în nici o parte a cisternei.
Toate cisternele mobile trebuie s fie prev zute cu leg turi permanente pentru ridicare i arimare. De
preferin , aceste leg turi trebuie s fie montate pe suporturile cisternei mobile, îns ele pot fi montate
i pe pl cile de înt rire (bosaje) fixate pe cistern în punctele de sus inere.
6.7.4.12.3.
La concep ia suporturilor i cadrelor, trebuie s se in cont de efectele de coroziune datorate
condi iilor ambiante.
6.7.4.12.4.
Spa iile pentru introducerea furcilor trebuie s poat fi obturate. Mijloacele de obturare ale acestor
spa ii trebuie s fie un element permanent al cadrului sau s fie fixate permanent pe cadru. Cisternele
mobile cu un singur compartiment a c rui lungime este mai mic de 3,65 m nu trebuie s fie prev zute
cu spa ii obturate de introducere a furcii, dac se îndeplinesc condi iile:
a)
cisterna i toate organele sale sunt bine protejate împotriva ocurilor datorate furcilor aparatelor de
ridicare; i
b)
distan a între centrele spa iilor pentru introducerea furcii este egal cu cel pu in jum tatea lungimii
maxime a cisternei mobile.
6.7.4.12.5.
Dac cisternele mobile nu sunt protejate în timpul transportului conform 4.2.3.3 rezervoarele i
echipamentele de serviciu trebuie s fie protejate împotriva avarierii datorat unui oc lateral sau
longitudinal sau unei r sturn ri. Organele exterioare trebuie s fie protejate astfel încât con inutul
rezervorului s nu poat sc pa în caz de oc sau de r sturnare a cisternei mobile pe organele sale.
Exemple de m suri de protec ie sunt:
a)
protec ia împotriva ocurilor laterale, constituit din bare longitudinale care protejeaz rezervorul pe
ambele p i, la în imea axei sale mediane;
b)
protec ia cisternelor mobile împotriva r sturn rii, constituit din inele de înt rire sau din bare fixate
transversal pe cadru;
c)
891
protec ia împotriva ocurilor din spate, constituit dintr-un dispozitiv para oc sau un cadru;
d)
protec ia rezervorului împotriva deterior rii datorate ocurilor sau r sturn rii, utilizând un cadru ISO
conform normei ISO 1496-3:1995;
e)
protec ia cisternei mobile împotriva ocurilor sau a r sturn rii poate fi constituit dintr-un înveli cu
izola ie prin vid.
6.7.4.13.
Agrementul de tip
6.7.4.13.1.
Pentru fiecare tip nou de cistern mobil , autoritatea competent , sau un organism desemnat de
aceasta, trebuie s întocmeasc un certificat de agrement de tip. Acest certificat trebuie s ateste c
cisterna mobil a fost controlat de c tre autorit i, corespunde utiliz rii c reia îi este destinat i
îndepline te prescrip iile generale enun ate în prezentul capitol. Când o serie de cisterne mobile este
fabricat f modificarea proiectului, certificatul este valabil pentru toat seria. Certificatul trebuie s
men ioneze procesul verbal de prob al prototipului, gazele lichefiate refrigerate al c ror transport este
autorizat, materialele de construc ie ale rezervorului i ale înveli ului, precum i un num r de
agrement. Num rul de agrement trebuie s se compun din semnul distinctiv sau din marca distinctiv
a statului în care a fost emis agrementul, adic din simbolul vehiculelor în circula ie interna ional
prev zut prin Conven ia de la Viena privind circula ia rutier (1968), i dintr-un num r de înmatriculare.
Certificatele trebuie s indice aranjamentele alternative eventuale conform 6.7.1.2. Un agrement de tip
poate servi pentru agrementul cisternelor mobile mai mici fabricate din materiale de aceea i natur i
de aceea i grosime, conform aceleia i tehnici de fabrica ie, cu suporturi identice i sisteme de
închidere i alte organe echivalente.
6.7.4.13.2.
Procesul verbal de prob al prototipului trebuie s cuprind cel pu in:
a)
rezultatele probelor aplicabile referitoare la cadrul specificat în norma ISO 1496-3:1995;
b)
rezultatele controlului i probei ini iale prev zute la 6.7.4.14.3;
c)
rezultatele probei de impact de la 6.7.4.14.1.
6.7.4.14.
Controale i probe
6.7.4.14.1.
îndeplinit .
6.7.4.14.2.
prime probe înainte de prima lor utilizare (control i prob ini iale) i, ulterior, unor controale i probe la
intervale de maxim cinci ani (control i prob periodice cincinale), cu un control i o prob periodice
intermediare (control i prob periodice la intervale de doi ani i jum tate) la jum tatea perioadei
controlului i probei periodice de cinci ani. Controlul i proba la intervale de doi ani i jum tate pot fi
efectuate cu trei luni înainte sau dup data specificat . Un control i o prob excep ional , atunci când
se dovedesc a fi necesare conform 6.7.4.14.7, trebuie efectuate f a ine cont de ultimele controale
i probe periodice.
6.7.4.14.3.
Controlul i proba ini iale ale unei cisterne mobile trebuie s cuprind un control al caracteristicilor de
concep ie, o verificare interioar i exterioar a rezervorului cisternei mobile i a organelor sale inând
cont de gazele lichefiate refrigerate care trebuie s fie transportate, i o prob de presiune utilizând
presiunile de prob de la 6.7.4.3.2. Proba de presiune poate fi executat sub forma unei probe
hidraulice sau utilizând un alt lichid sau un alt gaz cu acordul autorit ii competente sau a organismului
desemnat de aceasta. Înainte ca cisterna mobil s fie pus în serviciu, trebuie s se efectueze o
prob de etan eitate i un control al bunei func ion ri a întregului echipament de serviciu. Dac
rezervorul i organele sale au fost supuse separat unei probe de presiune, ele trebuie s fie supuse i
împreun unei probe de etan eitate dup asamblare. Cu ocazia probei ini iale, toate sudurile supuse
892
unor tensiuni maxime trebuie s fac obiectul unui control nedistructiv prin radiografie, ultrasunete sau
printr-o alt metod . Acest control nu se aplic înveli ului.
6.7.4.14.4.
Controalele i probele periodice la intervale de doi ani i jum tate i de cinci ani trebuie s cuprind o
verificare exterioar a cisternei mobile i a organelor sale, inând cont de gazele lichefiate refrigerate
transportate, o prob de etan eitate, un control al bunei func ion ri a întregului echipament de serviciu
i, dup caz, o m surare a vidului. În cazul cisternelor care nu sunt izolate sub vid, înveli ul i izola ia
trebuie s fie înl turate pentru controale i probe periodice la intervale de doi ani i jum tate i de cinci
ani, dar numai în m sura în care acest lucru este indispensabil unei aprecieri sigure.
6.7.4.14.5.
În plus, înveli ul i izola ia trebuie înl turate pentru controlul i proba periodic de cinci ani a
cisternelor care nu sunt izolate sub vid, dar numai în m sura în care acest lucru este indispensabil
unei aprecieri sigure.
6.7.4.14.5.1.
(suprimat)
6.7.4.14.6.
Cisternele mobile nu pot fi umplute i prezentate la transport dup data expir rii ultimului control i a
ultimei probe periodice la intervale de cinci ani sau de doi ani i jum tate, prev zute la 6.7.4.14.2.
Totu i, cisternele mobile umplute înainte de data de expirare a valabilit ii ultimului control i a ultimei
probe periodice, pot s fie transportate pe timpul unei perioade care s nu dep easc trei luni de la
aceast dat . În plus, ele pot fi transportate dup aceast dat :
a)
dup golire, dar înainte de cur are, pentru a fi supuse urm toarei probe sau urm torului control
b)
numai dac autoritatea competent nu a dispus altfel, pe o perioad care s nu dep easc ase luni
de la aceast dat , atunci când ele con in materii returnate în scopul elimin rii sau recicl rii.
Documentul de transport trebuie s men ioneze aceast excep ie.
6.7.4.14.7.
Controlul i proba excep ional se impun atunci când cisterna prezint semne de deteriorare sau de
coroziune, sau scurgeri sau alte defecte care indic o deficien susceptibil de a compromite
integritatea cisternei mobile. Durata controlului i a probei excep ionale trebuie s depind de gradul
de avariere sau de deteriorare al cisternei mobile. Ele trebuie s includ cel pu in controlul i proba
efectuate la intervale de doi ani i jum tate conform 6.7.4.14.4.
6.7.4.14.8.
Verificarea interioar în cursul controlului i a probei ini iale trebuie s asigure c rezervorul este
inspectat pentru a determina prezen a g urilor datorate coroziunii, a coroziunii sau a abraziunii, a
semnelor de lovire, a deform rilor, a defectelor de sudur i a oric ror alte defecte susceptibile de a
face cisterna mobil nesigur pentru transport.
6.7.4.14.9.
Verificarea exterioar trebuie s asigure c :
a)
tubulatura exterioar , supapele, sistemele de presurizare/de r cire, dup caz, i îmbin rile de
etan eitate sunt inspectate pentru a descoperi semne de coroziune, de defecte sau alte defectuozit i,
inclusiv scurgeri susceptibile de a face cisterna mobil nesigur pe durata umplerii, golirii sau
transportului;
b)
capacele gurilor de vizitare sau garniturile lor de etan are nu permit scurgeri;
c)
buloanele sau piuli ele lips sau nestrânse ale racordurilor cu flan e sau cu flan e oarbe sunt înlocuite
sau strânse din nou;
d)
toate dispozitivele i supapele de urgen sunt ferite de coroziune, de deformare i de orice
distan a obturatoarelor cu închidere automat trebuie s fie manevrate pentru a se verifica buna lor
func ionare;
e)
marcajele prev zute pe cisterna mobil sunt lizibile i conforme prescrip iilor aplicabile; i
f)
cadrul, suporturile i dispozitivele de ridicare ale cisternei mobile sunt în stare bun .
893
6.7.4.14.10.
Controalele i probele indicate la 6.7.4.14.1, 6.7.4.14.3, 6.7.4.14.4, 6.7.4.14.5 i 6.7.4.14.7 trebuie s
fie efectuate sau atestate de c tre un expert autorizat de autoritatea competent sau organismul
desemnat de aceasta. Dac proba de presiune face parte din control i din prob , ea este efectuat la
presiunea indicat pe placa fixat pe cisterna mobil . Când este sub presiune, cisterna mobil trebuie
fie inspectat pentru a se descoperi orice scurgere din rezervor, din tubulatur sau din
echipament.
6.7.4.14.11.
În toate cazurile în care rezervorul unei cisterne mobile va suferi opera iuni de t iere, de înc lzire sau
de sudur , aceste lucr ri trebuie s primeasc aprobarea autorit ii competente sau a organismului
desemnat de aceasta, inând cont de codul pentru recipientele sub presiune utilizat pentru construc ia
rezervorului. Dup încheierea lucr rilor, trebuie s fie efectuat o prob de presiune la presiunea de
prob ini ial .
6.7.4.14.12.
Dac este descoperit o defec iune susceptibil de a d una siguran ei, cisterna mobil nu trebuie s
fie repus în serviciu înainte de a fi fost reparat i de a fi fost supus cu succes unei noi probe.
6.7.4.15.
Marcare
6.7.4.15.1
a)
Proprietarul:
i)
b)
Construc ia:
i)
ara de construc ie;
ii)
iii)
iv)
c)
Agrementul:
i)
12
)
ii)
ara de agrement;
iii)
iv)
894
v)
vi)
d)
Presiuni:
i)
ii)
iii)
iv)
e)
Temperaturi:
i)
Temperatura de calcul minim (în °C)13);
f)
Materiale:
i)
ii)
g)
Capacitate:
i)
Capacitatea în ap a cisternei la 20°C (în litri)13).
h)
Izolare:
i)
"Izolare termic " sau "Izolare prin vid" (dup caz);
ii)
Eficacitatea sistemului de izolare (aport de c ldur ) (în Wa i)13);
i)
Timp de re inere - pentru fiecare gaz lichefiat refrigerat autorizat pentru transportul în cistern mobil :
i)
Numele complet al gazului lichefiat refrigerat;
ii)
Timpul de re inere de referin (în zile sau în ore)13);
iii)
Presiunea ini ial (presiune manometric în bari sau în kPa)13);
iv)
Nivelul de umplere (în kg) 13);
j)
i)
ii)
iii)
aceasta ca martor.
___________
13)
895
CONSTRUCTIA
Tara de constructie
Anul de constructie
Constructor
AGREMENT
CD ara de agrement
Organismul desemnat pentru
agrementul de tip
Num rul agrementului de tip "AA" (dac e
cazul)
Codul de concep ie al rezervorului (cod pentru recipiente de
presiune)
PRESIUNI
PSMA bar sau kPa
expertului martor:
TEMPERATURI
Temperatura de calcul minim °C
MATERIALE
Materialul (materialele) rezervorului i referin a normei
(normelor) materialelor
CAPACITATE
Capacitatea în ap a cisternei la 20°C litri
IZOLARE
"Izolare termic " sau "Izolare prin vid" (dup caz)
Aport de c ldur Wati
TIMP DE RE INERE
Gaz(e) lichefiat(e) refrigerat(e) Timpul de re inere de Presiunea ini ial Nivelul de
autorizat(e) referin umplere
zile sau ore bar sau kPa kg

Tipul probei Data Poansonul expertului martor Tipul probei Data Poansonul
probei probei expertului martor
(mm/aaaa) (mm/aaaa)
6.7.4.15.2.
Urm toarele indica ii trebuie s fie marcate în mod durabil chiar pe cisterna mobil sau pe o plac de
metal fixat solid pe cisterna mobil :
896
Numele proprietarului sau al exploatatorului
Denumirile gazelor lichefiate refrigerate transportate ( i temperatura medie minimal a con inutului)
Masa brut maxim admisibil (MBMA) __________ kg
Tara _____________ kg
Timp de re inere real pentru gazele transportate _____________ zile (sau ore)

NOT
. Pentru identificarea gazelor lichefiate refrigerate transportate, a se vedea de
asemenea Partea 5.
6.7.4.15.3.
6.7.5.
Prescrip ii privind concep ia i construc ia containerelor de gaze cu elemente multiple (CGEM) tip
«UN» (ONU) destinate transportului gazelor nerefrigerate, precum i controalele i probele la care
acestea trebuie s fie supuse
6.7.5.1.
Defini ii
un CGEM conceput, construit sau probat conform altor prescrip ii tehnice sau metode de prob , decât
cele definite în prezentul capitol.
Container de gaze cu elemente multiple (CGEM) « UN » (ONU), un ansamblu de butelii, de tuburi i

de cadre de butelii legate între ele printr-un tub colector i montate într-un cadru, destinat transportului
multimodal. Un CGEM cuprinde echipamentul de serviciu i echipamentul de structur necesar
transportului de gaze.
Elemente, butelii, tuburi sau cadre de butelii.
Proba de etan eitate, o prob efectuat cu un gaz, constând în a supune elementele unui CGEM i
echipamentele lor de serviciu la o presiune interioar efectiv de cel pu in 20% din presiunea de
prob .
Echipament de serviciu, aparatele de m sur i dispozitivele de umplere, de golire, de aerisire i de

siguran .
Echipament de structur , elementele de înt rire, de fixare, de protec ie i de stabilizare exterioare

elementelor.
Masa brut maxim admisibil (MBMA), suma dintre tara unui CGEM i cea mai grea înc rc tur al
rui transport este autorizat.
Tub colector, un ansamblu de tuburi (conducte) i de supape care leag între ele orificiile de umplere
sau de golire a elementelor.
6.7.5.2.
Prescrip ii generale referitoare la concep ie i construc ie
6.7.5.2.1.
CGEM-urile trebuie s poat fi umplute i golite f a se îndep rta echipamentul lor de structur . Ele
trebuie s fie dotate cu elemente stabilizatoare exterioare elementelor care s garanteze integritatea
structurii lor în timpul opera iunilor de manipulare i de transport. Ele trebuie s fie concepute i
construite cu suporturi care s ofere o baz stabil pentru transport, precum i cu leg turi de ridicare
897
i de arimare astfel încât s poat fi ridicate chiar i când sunt înc rcate la masa lor brut maxim
admisibil . Ele trebuie s fie proiectate pentru a fi înc rcate pe un vehicul, un vagon de marf sau un
vapor de naviga ie maritim sau de naviga ie intern i trebuie s fie echipate cu patine, suporturi sau
alte accesorii care s u ureze manipularea mecanic .
6.7.5.2.2.
CGEM trebuie s fie concepute, construite i echipate astfel încât s poat rezista tuturor condi iilor
normale întâlnite în cursul manipul rii i transportului. La concep ie, trebuie s se in cont de efectele
sarcinilor dinamice i de oboseal .
6.7.5.2.3.
Elementele CGEM trebuie s fie fabricate din o el f sudur i s fie construite i probate conform
6.2.1 i 6.2.2. Ele trebuie s fie de acela i model tip.
6.7.5.2.4.
Elementele CGEM, organele lor i tubulaturile trebuie s fie:
a)
compatibile cu materia care este prev zut a fi transportat (vezi ISO 11114-1:1997 i 11114-2:2000);
sau
b)
pasivizate sau neutralizate în mod eficace prin reac ie chimic .
6.7.5.2.5.
Contactul între metale diferite, care poate fi o surs de coroziune galvanic , trebuie s fie evitat.
6.7.5.2.6.
Materialele CGEM-urilor, inclusiv cele ale dispozitivelor, garniturilor de etan are i accesoriile, nu
trebuie s poat altera gazul (gazele) care trebuie s fie transportat(e).
6.7.5.2.7.
CGEM-urile trebuie s fie concepute pentru a suporta la minimum, f pierderea con inutului,
presiunea intern exercitat de c tre con inut i sarcinile statice, dinamice i termice, în condi ii
normale de manipulare i de transport. Concep ia trebuie s demonstreze c au fost luate în
considerare efectele oboselii cauzate de aplicarea repetat a acestor sarcini pe întreaga durat de
via prev zut a CGEM.
6.7.5.2.8.
CGEM i mijloacele lor de fixare trebuie s poat suporta, la sarcina maxim autorizat , urm toarele
for e statice aplicate separat:
a)
în direc ia transportului, de dou ori MBMA multiplicat cu accelera ia gravita ional (g)14);
b)
în direc ie orizontal , perpendicular pe direc ia de transport, MBMA (în cazul în care direc ia de
transport nu este determinat în mod clar, for ele trebuie s fie egale cu de dou ori MBMA)
multiplicat cu accelera ia gravita ional (g)14);
c)
în direc ie vertical , de jos în sus, MBMA multiplicat cu accelera ia gravita ional (g)14);
d)
în direc ie vertical , de sus în jos, de dou ori MBMA (for a total incluzând efectul gravita iei)
14
)
Pentru calcule, g = 9,81 m/s2.
6.7.5.2.9.
Sub ac iunea for elor indicate la 6.7.5.2.8, tensiunea în punctul elementelor în care este cea mai
ridicat , nu trebuie s dep easc valorile indicate în normele aplicabile, men ionate la 6.2.2.1 sau,
dac elementele nu sunt concepute, construite i probate potrivit acestor norme, în codul tehnic sau în
norma recunoscut sau aprobat de autoritatea competent a rii utilizatoare (a se vedea 6.2.5).
6.7.5.2.10.
Pentru fiecare dintre for ele de la 6.7.5.2.8, trebuie s fie respecta i urm torii coeficien i de siguran
pentru cadru i pentru mijloacele de fixare:
a)
pentru o elurile care au o limit de elasticitate aparent definit , un coeficient de siguran de 1,5 în
raport cu limita de elasticitate garantat ;
b)
898
pentru o elurile care nu au o limit de elasticitate aparent definit , un coeficient de siguran de 1,5 în
raport cu limita de elasticitate garantat la 0,2% din alungire i, pentru o elurile austenitice, la 1% din
alungire.
6.7.5.2.11.
CGEM destinate transportului gazelor inflamabile trebuie s poat fi legate electric la p mânt.
6.7.5.2.12.
Elementele trebuie fixate în a a fel încât s împiedice orice mi care accidental în raport cu structura
precum i orice mi care care s conduc la o concentrare local a tensiunilor.
6.7.5.3.
6.7.5.3.1.
Echipamentul de serviciu trebuie s fie dispus sau conceput astfel încât s împiedice orice avarie care
risc s se produc prin scurgerea con inutului recipientului în condi ii normale de manipulare sau de
transport. Dac leg tura dintre cadru i elemente permite o deplasare relativ a subansamblelor,
fixarea echipamentului trebuie s permit o astfel de deplasare, f risc de avarie a organelor
accesorii. Tuburile colectoare, organele exterioare de golire (racordurile de tubulatur , dispozitivele de
închidere) i obturatoarele trebuie s fie protejate contra riscului de smulgere sub ac iunea for elor
exterioare. P ile tuburilor colectoare care conduc la obturatoare trebuie s ofere o flexibilitate
suficient pentru a proteja ansamblul împotriva riscurilor de forfecare sau de pierdere a con inutului
recipientului de presiune. Dispozitivele de umplere i de golire (inclusiv flan ele sau bu oanele filetate)
i toate capacele de protec ie trebuie s poat fi garantate împotriva unei deschideri accidentale.
6.7.5.3.2.
Fiecare element conceput pentru transportul gazelor toxice (gaze din grupele T, TF, TC, TO, TFC i
TOC) trebuie s poat fi prev zut cu un robinet. Pentru gazele toxice lichefiate (gazele cu codurile de
clasificare 2T, 2TF, 2TC, 2TO, 2TFC i 2TOC), tubul colector trebuie s fie astfel conceput încât
elementele s poat fi umplute separat i izolate printr-un robinet care s poat fi blocat în pozi ia
închis. Pentru transportul gazelor inflamabile (gaze din grupa F), elementele trebuie s fie împ ite în
grupe cu un volum care nu dep te 3000 litri, fiecare grup fiind separat printr-un robinet de izolare.
6.7.5.3.3.
Orificiile de umplere i de golire ale CGEM trebuie s se prezinte sub forma a dou robinete montate
în serie într-un loc accesibil pe fiecare dintre conductele de golire i de umplere. Unul din cele dou
robinete poate s fie înlocuit printr-o supap anti-retur. Dispozitivele de umplere i de golire pot fi
racordate la un tub colector. Pentru tronsoanele de conducte care pot fi obturate la cele dou
extremit i ale lor i în care risc s r mân închis lichid, trebuie s fie prev zut o supap de
siguran pentru a se evita o acumulare prea mare de presiune. Sensul de închidere trebuie s fie clar
indicat pe principalele robinete de izolare ale CGEM-ului. Fiecare obturator sau alt mijloc de închidere
trebuie s fie astfel conceput i construit încât s poat suporta o presiune cel pu in egal cu de 1,5
ori presiunea de prob a CGEM. Toate obturatoarele cu filet trebuie s se închid în sensul acelor de
ceasornic. Pentru celelalte obturatoare, pozi ia (deschis sau închis ) i sensul de închidere trebuie
fie clar indicate. Toate obturatoarele trebuie s fie concepute i dispuse astfel încât s împiedice o
deschidere accidental . Robinetele i accesoriile trebuie s fie din metale ductile.
6.7.5.3.4.
Tubulatura trebuie s fie astfel conceput , construit i instalat încât s se evite orice risc de
deteriorare datorat dilat rii i contrac iei termice, ocurilor mecanice sau vibra iilor. Îmbin rile tuburilor
trebuie s fie lipite tare (cositorite)sau constituite dintr-un racord metalic de rezisten egal . Punctul
de fuziune al materialului de lipire nu trebuie s fie mai mic de 525°C. Presiunea nominal a
echipamentului de serviciu i a tubului colector trebuie s fie cel pu in egal cu dou treimi din
presiunea de prob a elementelor.
6.7.5.4.
6.7.5.4.1.
Elementele CGEM destinate transportului Nr. ONU 1013 dioxid de carbon i Nr. ONU 1070 protoxid
de azot trebuie s poat fi împ ite în grupe cu un volum care nu dep te 3000 litri, fiecare grup
fiind separat printr-un robinet de izolare. Fiecare grup trebuie s fie echipat cu unul sau mai multe
dispozitive de decompresiune. Dac autoritatea competent a rii de utilizare o cere, CGEM-urile
pentru alte gaze trebuie s fie prev zute cu dispozitive de depresurizare, a a cum este specificat de
tre aceast autoritate.
6.7.5.4.2.
Dac pe un CGEM sunt instalate dispozitive de decompresiune, fiecare din elementele sau grupurile
sale de elemente, care pot s fie izolate, trebuie s con in cel pu in unul. Dispozitivele de
899
decompresiune trebuie s fie de un tip capabil s reziste for elor dinamice, inclusiv mi rilor
lichidului, i trebuie s fie concepute astfel încât s împiedice p trunderea corpurilor str ine, pierderile
de gaze i dezvoltarea oric rei suprapresiuni periculoase.
6.7.5.4.3.
CGEM destinate transportului anumitor gaze nerefrigerate men ionate în instruc iunea de transport în
cisterne mobile T50 de la 4.2.5.2.6 trebuie s fie prev zute cu un dispozitiv de decompresiune agreat
de autoritatea competent a rii utilizatoare. Cu excep ia cazului unui CGEM rezervat transportului
unui gaz specific i prev zut cu un dispozitiv de decompresiune agreat, construit din materiale
compatibile cu propriet ile gazului transportat, acest dispozitiv trebuie s con in un disc de rupere
montat înainte de dispozitivul cu resort. Spa iul cuprins între discul de rupere i dispozitivul cu resort
trebuie s fie racordat la un manometru sau la un alt indicator corespunz tor. Aceast dispunere
permite s se detecteze o fisur , o perfora ie sau un defect de etan eitate ale discului, susceptibile s
perturbe func ionarea dispozitivului de decompresiune. Discul de rupere trebuie s cedeze la o
presiune nominal mai mare cu 10% decât presiunea de început de deschidere a dispozitivului de
decompresiune.
6.7.5.4.4.
În cazul unui CGEM cu utiliz ri multiple destinat transportului de gaze lichefiate cu presiune joas ,
dispozitivele de decompresiune trebuie s se deschid la presiunea indicat la 6.7.3.7.1 pentru acel
gaz al c rui transport în CGEM este autorizat i a c rui PSMA este cea mai ridicat .
6.7.5.5.
6.7.5.5.1.
Debitul combinat al dispozitivelor de decompresiune, dac acestea sunt instalate, trebuie s fie
suficient, în caz de introducere complet a CGEM în mediu cu flac , pentru ca presiunea (inclusiv
presiunea acumulat ) în elemente s nu dep easc 120% din presiunea nominal a acestor
dispozitive. Trebuie s fie utilizat formula care figureaz în documentul CGA S-1.2.-2003 "Pressure
Relief Device Standards - Part 2 - Cargo and Portable Tanks for Compressed Gases" pentru a calcula
debitul total minim al sistemului de dispozitive de decompresiune. Documentul CGA S-1.1-2003
"Pressure Relief Device Standards - Part 2 - Cargo and Portable Tanks for Compressed Gases" poate
fi utilizat pentru a determina debitul de desc rcare al fiec ruia dintre elemente. Pentru a ob ine debitul
total de desc rcare prescris în cazul gazelor lichefiate la presiune joas , vor putea fi utilizate
dispozitivele de decompresiune cu resort. În cazul CGEM-urilor cu utiliz ri multiple, debitul combinat
de desc rcare a dispozitivelor de decompresiune trebuie s fie calculat pentru acel gaz al c rui
transport este autorizat în CGEM i care solicit cel mai mare debit de desc rcare.
6.7.5.5.2.
Pentru a determina debitul total cerut al dispozitivelor de decompresiune instalate pe elementele
destinate transportului de gaze lichefiate, trebuie s se in cont de propriet ile termodinamice ale
gazelor (vezi de exemplu documentul CGA S-1.2-2003 "Pressure Relief Device Standards - Part 2 -
Cargo and Portable Tanks for Compressed Gases" pentru gazele lichefiate de presiune joas i
documentul CGA S-1.1-2003 "Pressure Relief Device Standards - Part 2 - Cargo and Portable Tanks
for Compressed Gases" pentru gazele lichefiate de înalt presiune).
6.7.5.6.
6.7.5.6.1.
Informa iile urm toare trebuie s fie inscrip ionate în mod clar i permanent pe dispozitivele de
decompresiune:
a)
numele fabricantului i num rul de referin al acestuia;
b)
presiunea de desc rcare i/sau temperatura de deschidere;
c)
data ultimei probe;
d)
Debitul nominal acela care este indicat pe dispozitivele de decompresiune, pentru gazele lichefiate de
joas presiune trebuie s fie determinat conform normei ISO 4126-1:2004 i ISO 4126-7:2004.
6.7.5.7.
6.7.5.7.1.
900
cerut s poat ajunge f obstacole pân la dispozitivele respective. Intre element i dispozitivele de
decompresiune nu trebuie instalat nici un obturator, cu excep ia cazului când acestea sunt dublate de
dispozitive echivalente pentru a permite între inerea sau în alte scopuri, i dac obturatoarele care
sunt legate printr-un sistem de inter-blocare, astfel încât cel pu in unul dintre dispozitivele dublate s
fie întotdeauna în func iune i s îndeplineasc prevederile de la 6.7.5.5. În orificiul care conduce la
un canal de evacuare a gazelor sau la un dispozitiv de decompresiune nu trebuie s existe nici un
obstacol care s limiteze sau s întrerup fluxul dintre element i acest dispozitiv. Sec iunea de
trecere a întregii tubulaturi i a tuturor organelor accesorii trebuie s fie cel pu in la fel de mare ca
intrarea dispozitivului de decompresiune la care sunt racordate, iar m rimea nominal a tubului de
desc rcare, trebuie s fie cel pu in la fel de larg ca ie irea dispozitivului de decompresiune.
Dispozitivele de aerisire situate dup dispozitivele de decompresiune, dac exist , trebuie s permit
evacuarea vaporilor sau a lichidelor în atmosfer , neexercitând decât o contra-presiune minim pe
dispozitivele de decompresiune.
6.7.5.8.
6.7.5.8.1.
Pentru transportul gazelor lichefiate, fiecare dispozitiv de decompresiune trebuie s fie în leg tur cu
spa iul de vapori al elementelor în condi ii de umplere maxim . Dispozitivele, dac sunt instalate,
trebuie s fie dispuse astfel încât gazele s poat fi evacuate în sus i în mod liber, iar gazul sau
lichidul care se evacueaz s nu ating nici CGEM-ul, nici elementele sale i nici personalul. În cazul
gazelor inflamabile i piroforice i comburante, gazele evacuate trebuie s fie dirijate departe de
element, astfel încât s nu poat afecta celelalte elemente. Dispozitivele de protec ie ignifuge, care
deviaz jetul de gaze sunt admise, cu condi ia ca debitul cerut de dispozitivele de decompresiune s
nu fie redus.
6.7.5.8.2.
Trebuie s se ia m suri pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate la dispozitivele de
decompresiune i pentru a se evita ca acestea s fie deteriorate în cazul r sturn rii CGEM.
6.7.5.9.
Atunci când un CGEM este conceput pentru a fi umplut în mas , acesta trebuie s fie echipat cu unul
sau mai multe dispozitive de m surare a nivelului de umplere. Nu trebuie s fie utilizate jojele din sticl
sau din alte materiale fragile.
6.7.5.10.
Suporturi, osaturi i leg turi pentru ridicarea i arimarea CGEM
6.7.5.10.1.
CGEM trebuie s fie concepute i construite cu suporturi care s ofere o baz stabil în timpul
transportului. În acest scop, trebuie s fie luate în considerare for ele men ionate la 6.7.5.2.8 i
coeficientul de siguran indicat la 6.7.5.2.10. Patinele, cadrele, reazemele i alte structuri analoge
sunt acceptabile.
6.7.5.10.2.
Tensiunile combinate exercitate de suporturi (reazeme, cadre etc.) i de leg turile de ridicare i de
arimare ale CGEM-ului nu trebuie s genereze tensiuni excesive asupra nici unui element. Toate
CGEM-urile trebuie s fie prev zute cu leg turi permanente de ridicare i de arimare. Suporturile i
leg turile nu trebuie în nici un caz s fie sudate de elemente.
6.7.5.10.3.
La concep ia suporturilor i cadrelor, trebuie s se in cont de efectele de coroziune datorate
condi iilor ambiante.
6.7.5.10.4.
Dac CGEM-urile nu sunt protejate în timpul transportului conform 4.2.4.3, elementele i
echipamentele de serviciu trebuie s fie protejate împotriva avarierii ocazionate de un oc lateral sau
longitudinal sau de o r sturnare. Organele exterioare trebuie s fie protejate, astfel încât con inutul
elementelor s nu poat sc pa în caz de oc sau de r sturnare a CGEM pe organele sale. O aten ie
particular trebuie s fie acordat protec iei tubului colector. Exemple de m suri de protec ie sunt:
a)
Protec ia împotriva ocurilor laterale, care poate fi constituit din bare longitudinale;
b)
901
Protec ia împotriva r sturn ri, care poate fi constituit din inele de înt rire sau din bare fixate
transversal pe cadru;
c)
Protec ia împotriva ocurilor din spate, care poate fi constituit dintr-un dispozitiv para- oc sau dintr-un
cadru;
d)
Protec ia elementelor i a echipamentului de serviciu împotriva deterior rii ocazionate de ocuri sau
de r sturnare, utilizând un cadru ISO în conformitate cu dispozi iile aplicabile ale normei ISO 1496-
3;1995.
6.7.5.11.
Agrementul de tip
6.7.5.11.1.
Pentru fiecare tip nou de CGEM, autoritatea competent , sau un organism agreat de aceasta, trebuie
întocmeasc un certificat de agrement de tip. Acest certificat trebuie s ateste c CGEM a fost
controlat de c tre autoritate, corespunde utiliz rii c reia îi este destinat i îndepline te prescrip iile
generale enun ate în prezentul capitol i dispozi iile referitoare la gaze enun ate la capitolul 4.1
precum i pe cele ale instruc iunii de ambalare P200. Când o serie de CGEM este fabricat f
modificarea proiectului, certificatul este valabil pentru toat seria. Certificatul trebuie s men ioneze în
procesul verbal de prob al prototipului, materialele de construc ie ale tubului colector, normele c rora
le corespund elementele, precum i un num r de agrement. Num rul de agrement trebuie s se
compun din semnul distinctiv sau din marca distinctiv a statului în care a fost dat agrementul, adic
din simbolul vehiculelor în circula ie interna ional prev zut prin Conven ia de la Viena privind circula ia
rutier (Viena 1968), i dintr-un num r de înmatriculare. Certificatele trebuie s indice aranjamentele
alternative eventuale conform 6.7.1.2. Un agrement de tip poate servi pentru aprobarea unor CGEM-
uri mai mici, fabricate din materiale de aceea i natur i de aceea i grosime, conform aceleia i
metode de fabrica ie, cu suporturi identice i sisteme de închidere i alte accesorii echivalente.
6.7.5.11.2.
Procesul verbal de prob al prototipului pentru agrementul de tip trebuie s cuprind cel pu in:
a)
rezultatele probelor aplicabile referitoare la cadru specificate în norma ISO 1496-3:1995;
b)
rezultatele controlului i probei ini iale date la 6.7.5.12.3;
c)
rezultatele probei de impact de la 6.7.5.12.1; i
d)
documentele de agrement care s ateste c buteliile i tuburile sunt conforme normelor în vigoare.
6.7.5.12.
Controale i probe
6.7.5.12.1.
CGEM-urile care corespund defini iei "containerului" din Conven ia interna ional privind siguran a
containerelor (CSC) din 1972, modificat , nu trebuie s fie folosite decât dac ele sunt potrivite cu un
prototip reprezentativ al fiec rui model ce a fost supus probei dinamice de impact longitudinal,
prescris în Partea 4, sec iunea 41 din Manualul de probe i criterii, i dac ea este îndeplinit .
6.7.5.12.2.
Elementele i echipamentele fiec rui CGEM trebuie supuse unui prim control i unei probe înainte de
prima lor punere în exploatare (controlul i proba ini ial ). Ulterior, CGEM trebuie s fie supus unor
controale i probe la intervale de maxim cinci ani (control i prob periodice cincinale). Un control i o
prob excep ionale pot fi executate, atunci când se dovedesc a fi necesare conform 6.7.5.12.5, f a
se ine cont de ultimele controale i probe periodice.
6.7.5.12.3.
Controlul i proba ini ial ale unui CGEM trebuie s cuprind o verificare a caracteristicilor de
concep ie, o verificare exterioar a CGEM i a organelor sale, inând cont de gazele care trebuie s fie
transportate, i o prob de presiune utilizând presiunile de prob stabilite în instruc iunea de ambalaj
P200 de la 4.1.4.1. Proba de presiune a tubului colector poate fi executat sub forma unei probe
hidraulice sau utilizând un alt lichid sau un alt gaz, cu acordul autorit ii competente sau a
organismului desemnat de aceasta. Înainte ca CGEM s fie pus în serviciu, trebuie s se efectueze o
prob de etan eitate i un control al bunei func ion ri a întregului echipament de serviciu. Dac
elementele i organele lor accesorii au fost supuse separat unei probe de presiune, ele trebuie s fie
supuse i împreun unei probe de etan eitate, dup asamblare.
6.7.5.12.4.
902
Controlul periodic la intervale de cinci ani trebuie s cuprind o verificare exterioar a structurii, a
elementelor i a echipamentului de serviciu, conform 6.7.5.12.6. Elementele i tubulatura trebuie s fie
supuse probelor, potrivit periodicit ii stabilite în instruc iunea de ambalaj P200 de la 4.1.4.1 i
conform dispozi iilor de la 6.2.1.5. Dac elementele i echipamentele lor au fost supuse separat unei
probe de presiune, ele trebuie s fie supuse i împreun unei probe de etan eitate, dup asamblare.
6.7.5.12.5.
Un control i o prob excep ional se impun atunci când CGEM-ul prezint semne de deteriorare sau
de coroziune, sau de scurgeri, sau alte anomalii, care indic o deficien susceptibil de a compromite
integritatea CGEM-ului. Durata controlului i a probei excep ionale trebuie s depind de gradul de
deteriorare al acestuia. Controlul i proba trebuie s includ cel pu in verific rile prev zute la
6.7.5.12.6.
6.7.5.12.6.
Examin rile trebuie s asigure c :
a)
elementele sunt inspectate la exterior pentru a determina prezen a unor g uri, a coroziunii sau
abraziunii, a urmelor de lovituri, a deform rilor, a defectelor de sudur i a altor anomalii, inclusiv
scurgerile, susceptibile s fac CGEM-ul nesigur pentru transport;
b)
tubulatura, robinetele i garniturile de etan are trebuie s fie inspectate pentru a se descoperi
semnele de coroziune, defectele i alte anomalii, inclusiv scurgerile, susceptibile de a face CGEM-ul
nesigur în timpul umplerii, al golirii sau al transportului;
c)
buloanele sau piuli ele lips sau nestrânse, ale oric rui racord cu flan sau cu flan oarb sunt
d)
toate dispozitivele i supapele de siguran nu prezint semne de coroziune, de deformare i de orice
distan i obturatoarele cu închidere automat , trebuie s fie manevrate pentru a se verifica buna lor
func ionare;
e)
marcajele prescrise pe CGEM-uri s fie lizibile i conforme prescrip iilor aplicabile; i
f)
cadrul, suporturile i dispozitivele de ridicare ale CGEM sunt în stare bun .
6.7.5.12.7.
Controalele i probele vizate la 6.7.5.12.1, 6.7.5.12.3, 6.7.5.12.4 i 6.7.5.12.5 trebuie s fie efectuate
de autoritatea competent sau în prezen a unui organism agreat de aceasta. Dac proba de presiune
face parte din control i din probe, aceasta trebuie s fie efectuat la presiunea indicat pe placa
aplicat pe CGEM. Când se afl sub presiune, CGEM-ul trebuie s fie verificat pentru a descoperi
orice scurgere din elemente, din tubulatur sau din echipament.
6.7.5.12.8.
Dac este descoperit o defec iune susceptibil s pericliteze siguran a, CGEM nu trebuie repus în
exploatare înainte de a fi fost reparat i de a fi trecut cu succes probele i controalele aplicabile.
6.7.5.13.
Marcare
6.7.5.13.1
Fiecare CGEM trebuie s poarte o plac din metal rezistent la coroziune, fixat în mod permanent într-
un loc u or accesibil în vederea controlului. Placa nu trebuie s fie fixat de elemente. Elementele
trebuie s fie marcate conform capitolului 6.2. Cel pu in informa iile de mai jos trebuie s fie marcate
pe plac , prin tan are sau prin oricare alt mijloc asem tor:
a)
Proprietarul:
i)
b)
Construc ia:
i)
ara de construc ie;
ii)
iii)
903
iv)
c)
Agrementul:
i)
15)

ii)
ara de agrement;
iii)
iv)
v)
d)
Presiuni:
i)
Presiunea de prob (presiune manometric în bari)16);
ii)
iii)
e)
Temperaturi:
i)
Intervalul de temperaturi de calcul (în °C)16);
f)
Elemente i capacitate:
i)
Num r de elemente;
ii)
Capacitatea total în ap (în litri)16).
g)
i)
Tipul ultimei probe periodice (5 ani sau excep ional );
ii)
iii)
aceasta ca martor.
___________
16)
904

CONSTRUC IA
Tara de construc ie
Anul de construc ie
Constructor
AGREMENT
ara de agrement
Organismul desemnat
pentru agrementul de tip
Num rul agrementului de tip "AA" (dac e
cazul)
PRESIUNI
Presiunea de prob bar
Data probei ini iale de presiune (mm/aaaa) Poansonul de identificare
a expertului martor:
TEMPERATURI
Intervalul temperaturilor de calcul °C la °C
ELEMENTE I CAPACITATE
Num r de elemente
Capacitatea total în ap litri
Tipul Data probei Poansonul Tipul probei Data Poansonul
probei expertului martor probei expertului martor
(ll/aaaa) (mm/aaaa)
6.7.5.13.2.
Urm toarele indica ii trebuie s fie marcate pe o plac de metal fixat solid pe CGEM:
Masa maxim admisibil a înc rc turii: ____________ kg
Presiunea de serviciu la 15°C: _________ bar (presiune manometric )
Masa brut maxim admisibil (MBMA): ____________ kg
Tara: ____________ kg
CAPITOLUL 6.8
Prescrip ii privind construc ia, echipamentele, agrementul de

prototip, probele i controalele, precum i marcarea vagoanelor
cistern , cisternelor amovibile, containerelor-cistern i cutiilor
mobile cistern , ale c ror rezervoare sunt construite din materiale
905
metalice i a vagoanelor-baterie i a containerelor de gaze cu
elemente multiple (CGEM)
NOT
. Pentru cisternele mobile i CGEM tip «UN», a se vedea capitolul 6.7; pentru
containerele-cistern din material plastic armat cu fibre, a se vedea capitolul
6.9; pentru cisternele de de euri care opereaz sub vid, a se vedea capitolul
6.10.
6.8.1.
Sfera de aplicare
6.8.1.1.
Prescrip iile care se întind pe toat l imea paginii se aplic atât vagoanelor-cistern , cisternelor
amovibile i vagoanelor-baterie, cât i containerelor-cistern , cutiilor mobile cistern i CGEM. Cele
con inute într-o coloan se aplic numai pentru:
-
vagoanele-cistern , cisternele amovibile i vagoanele-baterie (coloana din stânga);
-
containerele-cistern , cutiile mobile cisterne i CGEM (coloana din dreapta).
6.8.1.2.
Prezentele prescrip ii se aplic
vagoanelor-cistern , cisternelor containerelor-cistern , cutiilor mobile

amovibile i vagoanelor-baterie cistern i CGEM
utilizate pentru transportul materiilor gazoase, lichide, pulverulente sau granulare.

6.8.1.3.
Sec iunea 6.8.2 enumer prescrip iile aplicabile vagoanelor-cistern , cisternelor-amovibile,
containerelor-cistern , cutiilor mobile cistern destinate transportului materiilor din toate clasele,
precum i vagoanelor-baterie i CGEM pentru gazele din clasa 2. Sec iunile de la 6.8.3 la 6.8.5 con in
prescrip iile particulare care completeaz sau modific prescrip iile de la sec iunea 6.8.2.
6.8.1.4.
Pentru dispozi iile referitoare la utilizarea acestor cisterne a se vedea capitolul 4.3.
6.8.2.
Prescrip ii aplicabile tuturor claselor
6.8.2.1.
Construc ia
Principii de baz
6.8.2.1.1.
Rezervoarele i echipamentele lor de serviciu i de structur trebuie s fie concepute pentru a rezista,
pierdere din con inut (cu excep ia cantit ilor de gaze care scap din eventualele orificii de
degazare):
-
la solicit rile statice i dinamice în condi ii normale de transport, cum sunt cele definite la 6.8.2.1.2 i
6.8.2.1.13;
-
la tensiunile minime impuse, cum sunt cele definite la 6.8.2.1.15.
6.8.2.1.2.
Vagoanele-cistern trebuie s fie construite astfel încât s poat rezista, cu masa maxim admisibil
de înc rcare, la solicit rile care se produc în cursul transportului feroviar. În ceea ce prive te aceste
solicit ri, este indicat ca ele s se refere la încerc rile impuse de c tre autorit ile competente1).
1)
Aceste cerin e sunt considerate ca îndeplinite dac organismul competent a

procedat la aceast evaluare în cadrul evalu rii de conformitate CE a vagonului
conform Specifica iei tehnice de interoperabilitate (STI) privind subsistemul
906
"Material rulant - vagoane pentru marf " din sistemul feroviar conven ional
transeuropean (Decizia 2006/861/CE a Comisiei din 28 iulie 2006, publicat în
Monitorul oficial al Uniunii europene L 344 din 8 decembrie 2006.
Containerele-cistern ca i dispozitivele de fixare trebuie s poat absorbi, cu masa maxim

admisibil de înc rcare, urm toarelor for e:
-
în sensul de mers, de dou ori masa total ;
-
într-o direc ie transversal perpendicular pe sensul de mers, o dat masa total (în cazurile în care
sensul de mers nu este determinat în mod clar, de dou ori masa total în fiecare sens);
-
vertical de jos în sus, o dat masa total , i
-
vertical de sus în jos, de dou ori masa total .
6.8.2.1.3.
Pere ii rezervorului trebuie s aib cel pu in grosimile determinate la 6.8.2.1.17 i 6.8.2.1.18. de la
6.8.2.1.17 pân la 6.8.2.1.20.
6.8.2.1.4.
Rezervoarele trebuie s fie proiectate i construite conform prescrip iilor normelor enumerate la
6.8.2.6 sau dintr-un cod tehnic recunoscut de autoritatea competent , conform 6.8.2.7 i, în care
pentru alegerea materialului i determinarea grosimii rezervorului, trebuie s se in cont de
temperaturile maxime i minime de umplere i de serviciu, cu respectarea prescrip iilor minimale de la
6.8.2.1.6 pân la 6.8.2.1.26.
6.8.2.1.5.
Cisternele destinate s con in anumite materii periculoase trebuie s fie prev zute cu o protec ie.
Aceasta poate consta într-o supradimensionare a grosimii pere ilor rezervorului (presiunea de calcul
rit ), determinat în func ie de natura pericolului prezentat de materiile în cauz , sau dintr-un
dispozitiv de protec ie (a se vedea dispozi iile particulare de la 6.8.4).
6.8.2.1.6.
Cordoanele de sudur trebuie s fie executate coform regulilor tehnice i s ofere toate garan iile de
siguran . Lucr rile de sudur i controlul acestora trebuie s corespund prescrip iilor de la
6.8.2.1.23.
6.8.2.1.7.
Trebuie s fie luate m suri în vederea protej rii rezervoarelor contra riscurilor de deformare, ca
urmare unei depresiuni interne. Rezervoarele, cu excep ia celor vizate la 6.8.2.2.6, concepute pentru a
fi echipate cu o supap de depresiune trebuie s poat rezista, f deformare permanent , unei
presiuni exterioare mai mare cu cel pu in 21 kPa (0,21 bar) decât presiunea intern . Rezervoarele
utilizate pentru transportul materiilor solide (pulverulente sau granulare), numai din grupele de
ambalare II sau III, care nu se lichefiaz în cursul transportului, pot s fie concepute pentru o
suprapresiune extern mai mic , dar nu inferioar celei de 5 Kpa (0,05 bar). Supapele de depresiune
trebuie s fie reglate pentru a se deschide la o valoare de depresiune, care s nu fie mai mare decât
depresiunea pentru care cisterna a fost conceput . Rezervoarele care nu sunt concepute pentru a fi
echipate cu supap de depresiune trebuie s poat rezista, f deformare permanent , unei presiuni
exterioare mai mare cu cel pu in 40 kPa (0,4 bar) decât presiunea intern .
Materialele rezervoarelor
6.8.2.1.8.
Rezervoarele trebuie construite din materiale metalice corespunz toare care, atâta timp cât nu sunt
prev zute alte intervale de temperatur la diferitele clase, trebuie s fie rezistente la ruperea fragil i
la coroziunea fisurant sub tensiune la o temperatur cuprins între -20°C i +50°C.
6.8.2.1.9.
Materialele rezervoarelor sau ale c ptu elilor lor protectoare în contact cu con inutul nu trebuie s
con in materii susceptibile de a reac iona periculos cu acesta (a se vedea defini ia "reac ie
periculoas " de la 1.2.1), sau de a forma produse periculoase care s sl beasc materialul în mod
apreciabil.
Dac contactul între produsul transportat i materialul utilizat pentru construc ia rezervorului conduce
la o diminuare progresiv a grosimii pere ilor rezervorului, aceast grosime va trebui s fie m rit din
907
construc ie cu o valoare corespunz toare. Acest adaos de grosime a pere ilor contra coroziunii nu
trebuie s fie luat în considerare în calculul grosimii pere ilor rezervorului.
6.8.2.1.10.
Pentru rezervoarele sudate, nu trebuie s fie utilizate decât materiale care se preteaz perfect la
sudur i pentru care poate fi garantat o valoare suficient de rezilien la o temperatur ambiant
de -20°C, în special la cordoanele de sudur i în zonele influen ate termic.
elul c lit în ap nu trebuie s fie utilizat pentru rezervoarele sudate din o el. În caz de utilizare a
elului cu granula ie fin , valoarea garantat a limitei de elasticitate Re nu trebuie s fie mai mare de
460 N/mm 2 i valoarea garantat a limitei superioare a rezisten ei la trac iune Rm nu trebuie s fie mai
mare de 725 N/mm2, potrivit specifica iilor materialului.
6.8.2.1.11.
Rapoartele Re/Rm mai mari de 0,85 nu sunt admise pentru o elurile folosite la construc ia
rezervoarelor sudate.
Re = limita de elasticitate aparent pentru o elurile cu limita de elasticitate aparent definit , sau limita
de elasticitate garantat de 0,2% din alungire pentru o elurile f limit de elasticitate aparent
definit (1% pentru o elurile austenitice)
Rm = rezisten a la rupere prin trac iune.
Valorile înscrise în certificatul de control al materialului trebuie luate în fiecare caz ca baz pentru
determinarea acestui raport.
6.8.2.1.12.
Pentru o el, alungirea la rupere în procente trebuie s corespund cel pu in valorii;
10000/rezisten a la rupere prin trac iune în N/mm2
dar aceasta nu trebuie în nici un caz s fie mai mic de 16% pentru o elurile cu granula ie fin i de
20% pentru celelalte o eluri.
Pentru aliajele de aluminiu, alungirea la rupere nu trebuie s fie mai mic de 12%2).
2
)
Pentru table, axa epruvetelor de trac iune este perpendicular pe direc ia de
laminare. Alungirea la rupere se m soar cu ajutorul epruvetelor cu sec iune
circular a c ror distan între repere l este egal cu de 5 ori diametrul d (l =
5d); în cazul utiliz rii epruvetelor cu sec iune dreptunghiular , distan a între
repere l trebuie s fie calculat dup formula l = 5, 65 OFo, în care Fo
reprezint sec iunea ini ial a epruvetei
Calculul grosimii peretelui rezervorului

6.8.2.1.13.
Pentru determinarea grosimii peretelui rezervorului, trebuie s se ia în calcul o presiune cel pu in
egal cu presiunea de calcul, dar trebuie s se in cont, de asemenea, de solicit rile indicate la
6.8.2.1.1 i dup caz, de urm toarele solicit ri:
În cazul vagoanelor a c ror cistern Sub ac iunea fiec reia din aceste
constituie o component autoportant , care solicit ri, urm toarele valori ale
este solicitat , rezervorul trebuie s fie coeficientului de siguran trebuie s fie
calculat astfel încât s reziste tensiunilor care respectate:
se exercit din aceast cauz în plus fa de - pentru materialele metalice cu limita de
tensiunile de alt natur . elasticitate aparent definit , un
coeficient de 1,5 în raport cu limita de
elasticitate aparent definit sau
908
- pentru materiale metalice f limit de
elasticitate aparent definit , un
coeficient de 1,5 în raport cu limita de
elasticitate garantat de 0,2% din
alungire (pentru o elurile austenitice,
limita de alungire de 1%).
6.8.2.1.14.
Presiunea de calcul este indicat în partea a doua a codului cisternei (a se vedea 4.3.4.1) conform
coloanei (12) din tabelul A al capitolului 3.2.
Dac este indicat litera "G", se aplic urm toarele prescrip ii:
a)
rezervoarele cu golire prin gravita ie destinate transportului de materii care au la 50°C o presiune de
vapori mai mic de 110 kPa (1,1 bar) (presiune absolut ), trebuie s fie calculate conform unei
presiuni duble fa de presiunea static a materiei de transportat, f s fie totu i mai mic decât
dublul presiunii statice a apei;
b)
rezervoarele cu umplere sau cu golire sub presiune destinate transportului de materii care au la 50°C
o presiune de vapori mai mic de 110 kPa (1,1 bar) (presiune absolut ), trebuie s fie calculate
conform unei presiuni egale cu de 1,3 ori presiunea de umplere sau de golire.
Atunci când valoarea numeric a presiunii minime de calcul este indicat (presiunea manometric ),
rezervorul trebuie s fie calculat conform acestei presiuni, f s fie inferioar unei valori de 1,3 ori
presiunea de umplere sau de golire. În aceste cazuri, se aplic urm toarele cerin e minime:
c)
rezervoarele destinate transportului materiilor care la 50°C au o presiune de vapori mai mare de 110
kPa (1,1 bar), i un punct de fierbere mai mare de 35°C, indiferent de tipul de umplere sau de golire,
trebuie s fie calculate cel pu in la o presiune de 150 kPa (1,5 bar) (presiune manometric ) sau la 1,3
ori presiunea de umplere sau de golire, dac aceasta este mai mare;
d)
rezervoarele destinate transportului materiilor care au un punct de fierbere de peste 35°C indiferent de
tipul de umplere sau de golire, trebuie s fie calculate conform unei presiuni egale cu de 1,3 ori
presiunea de umplere sau de golire, dar la cel pu in 0,4 MPa (4 bar) (presiune manometric ).
6.8.2.1.15.
La presiunea de prob , tensiunea (s) în punctul cel mai solicitat al rezervorului trebuie s fie mai mic
sau egal cu valorile limit stabilite dup cum urmeaz , în func ie de materiale. Eventuala sl bire
datorat cordoanelor de sudur trebuie s fie luat în considerare.
6.8.2.1.16.
Pentru toate metalele i aliajele, tensiunea (s) la presiunea de prob trebuie s fie mai mic decât cea
mai mic dintre valorile indicate în formulele urm toare:
sigma <= 0,75 Re sau sigma <= 0,5 Rm
în care:
Re = limita de elasticitate aparent pentru o elurile cu limit de elasticitate aparent definit ; sau limita
de elasticitate garantat de 0,2% din alungire pentru o elurile f limit de elasticitate aparent
definit (de 1% pentru o elurile austenitice);
Rm = rezisten a la rupere prin trac iune.
Valorile lui Re i Rm care vor fi folosite trebuie s fie valorile minime specificate conform normelor de
materiale. Dac aceste valori nu exist pentru metalul sau aliajul respectiv, valorile lui Re i Rm
folosite trebuie s fie aprobate de autoritatea competent sau de un organism desemnat de aceast
autoritate.
909
Valorile minime specificate conform normelor de materiale pot fi dep ite cu pân la 15% în cazul
folosirii o elurilor austenitice, dac aceste valori mai mari sunt atestate în certificatul de control.
Valorile minime nu trebuie totu i s fie dep ite atunci când se aplic formula de la 6.8.2.1.18.
Grosimea minim a peretelui rezervorului

6.8.2.1.17.
Grosimea peretelui rezervorului trebuie s fie egal cel pu in cu cea mai mare dintre valorile ob inute
prin urm toarele formule:
P(ep) x D P(cal) x D
e = |||||||||||||||||||| (mm) e = |||||||||||| (mm)
2 x sigma x lambda 2 x sigma
în care:
e = grosimea minim a peretelui rezervorului în mm
P(ep) = presiunea de prob în MPa
P(cal) = presiunea de calcul în MPa a a cum se arat la 6.8.2.1.14
D = diametrul interior al rezervorului, în mm
sigma = tensiunea admisibil definit la 6.8.2.1.16 în N/mm2
lambda = coeficient mai mic decât 1 (subunitar), care ine cont de eventuala sl bire datorat
cordoanelor de sudur i este legat de metodele de control definite la 6.8.2.1.23.
În nici un caz, grosimea nu trebuie s fie inferioar valorilor definite
la 6.8.2.1.18 de la 6.8.2.1.18 pân la 6.8.2.1.20

6.8.2.1.18. Rezervoarele trebuie s aib cel pu in 6 mm grosime a Rezervoarele trebuie s aib cel pu in 5 mm
peretelui dac sunt din o el moale3) sau o grosime grosimea peretelui dac sunt din o el moale3)
echivalent dac sunt dintr-un alt metal. Pentru
(conform dispozi iilor de la 6.8.2.1.11 i 6.8.2.1.12)
materiile pulverulente sau granulare, aceast grosime
sau o grosime echivalent dac sunt dintr-un alt
poate fi redus la cel pu in 5 mm pentru o el moale3)
metal.
sau o grosime echivalent pentru un alt metal. În cazul în care diametrul5) este mai mare de 1,8
m, aceast grosime trebuie s fie de 6 mm, cu
excep ia cisternelor destinate transportului de
materii pulverulente sau granulare, dac
rezervoarele sunt din o el moale sau de o grosime
echivalent dac sunt dintr-un alt metal.
Indiferent de metalul utilizat, grosimea minim a Indiferent de metalul utilizat grosimea minim a
peretelui rezervorului nu trebuie niciodat s fie mai peretelui rezervorului nu trebuie s fie niciodat
mic de 4,5 mm. mai mic de 3 mm.
3
)
În ceea ce prive te defini iile de "o el moale" i de "o el de referin ", a se
vedea 1.2.1. In acest caz, termenul "o el moale" acoper i "o elul moale" definit
în normele EN asupra materialelor, cu o limit minim de rezisten la rupere prin
trac iune cuprins între 360 i 490 N/mm2 i cu o alungire de rupere minim
conform 6.8.2.1.12.
910
Prin grosime echivalent , se în elege grosimea ob inut cu formula urm toare4):
464 e0
e1 = ||||||||||||||||
3!||||||||||||
\§ (Rm1 ? A1)2
4
)
Aceast formul se deduce din formula general în care:
!||||||||||||||||
§ ! Rm0 ? A0 ¬2
3
e1 = e0 § § |||||||||| §
\§ ¡ Rm1 ? A1 ±
e1 = grosimea minim a peretelui rezervorului în mm pentru metalul ales;
e0 = grosimea minim a peretelui rezervorului în mm pentru o el moale conform 6.8.2.1.18 i

6.8.2.1.19;
Rm0 = 370 (rezisten a la rupere prin trac iune pentru o el de referin , a se vedea defini ia de la 1.2.1,
în N/mm2);
A0 = 27 (alungirea la rupere pentru o elul de referin , în%);
Rm1 = limita minim a rezisten ei la rupere prin trac iune a metalului ales, în N/mm 2;
A1 = alungirea minim la rupere prin trac iune a metalului ales, în%.
6.8.2.1.19.
(rezervat)
Când cisterna posed o protec ie contra deterior rii, conform 6.8.2.1.20, autoritatea competent poate
autoriza ca aceste grosimi de perete minime s fie reduse propor ional cu protec ia asigurat ; totu i
aceste grosimi nu trebuie s fie mai mici de 3 mm pentru o el moale3) sau de o valoare echivalent
pentru alte materiale, în cazul rezervoarelor cu un diametru5) egal sau mai mic de 1,80 m.
5
În cazul rezervoarelor cu un diametru ) mai mare de 1,8 m, aceast grosime minim trebuie s fie de
4 mm pentru o el moale sau de o grosime echivalent dac este vorba de un alt metal.
Prin grosime echivalent se în elege acea grosime calculat cu formula de la 6.8.2.1.18.
5
)
Pentru rezervoarele care nu sunt de sec iune circular , de exemplu rezervoarele în
form de cheson sau rezervoarele eliptice, diametrele indicate corespund celor
care se calculeaz începând de la o sec iune circular de aceea i suprafa .
Pentru aceste forme de sec iune, razele de curbur ale înveli ului nu trebuie s
fie mai mare de 2000 mm pe p i, respectiv de 3000 mm deasupra i dedesubt.
Grosimea pere ilor rezervoarelor protejate contra deterior rii conform 6.8.2.1.20 nu trebuie s fie mai
mic decât valorile indicate în tabelul de mai jos:
911
Diametrul rezervorului <= 1,80 m > 1,80 m
eluri inoxidabile austenitice 2,5 mm 2,5 mm
eluri austeno-feritice inoxidabile 3 mm 3,5 mm
Grosimea minim a rezervorului
Alte o eluri 3 mm 4 mm
Aliaje de aluminiu 4 mm 5 mm
Aluminiu pur la 99,80% 6 mm 8 mm
6.8.2.1.20.
(rezervat)
Protec ia indicat la 6.8.2.1.19 poate fi reprezentat prin:

-
o protec ie structural exterioar de ansamblu, ca la construc ia "în sandwich" în care înveli ul exterior
este fixat pe rezervor, sau:
-
un cadru (osatur ) care cuprinde elemente structurale longitudinale i transversale, care îmbrac
rezervorul; sau
-
o construc ie cu perete dublu.
Atunci când cisternele sunt construite cu pere ii dubli cu izolare prin vid, suma grosimii peretelui
metalic exterior i cea a rezervorului trebuie s corespund grosimii minime a peretelui stabilit la
6.8.2.1.18, în condi iile în care grosimea peretelui rezervorului propriu-zis nu trebuie s fie mai mic
decât grosimea minim stabilit la 6.8.2.1.19.
Atunci când cisternele sunt construite cu pere i dubli cu un strat intermediar din materii solide de cel
pu in 50 mm grosime, peretele exterior trebuie s aib o grosime de cel pu in 0,5 mm dac aceasta
este din o el moale i de cel pu in 2 mm dac aceasta este din material plastic armat cu fibre de sticl .
Ca strat intermediar de materii solide, se poate utiliza spum solid având proprietatea de absor ie a
ocurilor, cum este, de exemplu, spuma poliuretanic .
6.8.2.1.21.
(rezervat)
6.8.2.1.22.
(rezervat)
Realizarea i controlul sudurilor

6.8.2.1.23.
Aptitudinea constructorului de a realiza lucr ri de sudur trebuie s fie recunoscut de autoritatea
competent . Lucr rile de sudur trebuie s fie executate de sudori califica i, dup un procedeu de
sudur a c rui calitate (inclusiv tratamentele termice care ar putea fi necesare) a fost demonstrat
printr-un test de procedeu. Controalele nedistructive trebuie s fie efectuate prin radiografie sau prin
ultrasunete i trebuie s confirme c execu ia sudurilor corespunde solicit rilor.
Se convine s se efectueze urm toarele controale conform valorii coeficientului ([]) utilizat pentru
determinarea grosimii pere ilor rezervorului la 6.8.2.1.17:
[] cordoanele de sudur trebuie s fie verificate, pe cât posibil în mod vizual pe cele dou fe e i
trebuie s fie supuse, prin sondaj, la un control nedistructiv. Trebuie s fie controlate toate nodurile de
sudur i o lungime de cordon mai mare sau egal cu 10% din lungimea total a sudurilor
longitudinale, circulare i radiale (în fundurile cisternei);
[] 0,9: toate cordoanele longitudinale pe toat lungimea lor, totalitatea nodurilor, cordoanele circulare
într-o propor ie de 25% i sudurile de asamblare ale echipamentelor cu un diametru mare trebuie s
fac obiectul unor controale nedistructive. Cordoanele de sudur trebuie s fie verificate pe cât posibil,
în mod vizual pe cele dou p i;
912
[] 1: toate cordoanele de sudur trebuie s fac obiectul controalelor nedistructive i trebuie s fie
verificate pe cât posibil vizual, pe cele dou p i. Trebuie s fie efectuat o prelevare de epruvet de
sudur .
Atunci când autoritatea competent are dubii asupra calit ii cordoanelor de sudur , ea poate ordona
controale suplimentare.
6.8.2.1.24.
ptu eala protectoare trebuie s fie conceput astfel încât etan eitatea s fie garantat , indiferent
de deform rile susceptibile a se produce în condi ii normale de transport (a se vedea 6.8.2.1.2).
6.8.2.1.25.
Izola ia termic trebuie s fie conceput astfel încât s nu împiedice accesul la dispozitivele de
umplere i de golire, respectiv la supapele de siguran i nici func ionarea acestora.
6.8.2.1.26.
Dac rezervoarele destinate transportului de materii lichide inflamabile cu un punct de aprindere mai
mic de 60°C au c ptu eli de protec ie (straturi interioare) nemetalice, rezervoarele i c ptu elile lor de
protec ie trebuie s fie concepute astfel încât s nu poat ap rea pericolul de aprindere din cauza
sarcinilor electrostatice.
6.8.2.1.27. Toate p ile vagonului-cistern destinate transportului de Toate p ile containerului-cistern destinate
materii lichide al c ror punct de aprindere nu dep te transportului de materii lichide al c ror punct de
60°C, al gazelor inflamabile, ca i al Nr. ONU 1361 aprindere nu dep te 60°C, al gazelor
rbune sau al Nr. ONU 1361 negru de fum, grupa de inflamabile, ca i al Nr. ONU 1361 c rbune sau
ambalare II, trebuie s fie conectate la asiu prin al Nr. ONU 1361 negru de fum, grupa de
intermediul unei conexiuni electrice i trebuie s poat fi ambalare II, trebuie s poat fi puse la p mânt
puse la p mânt din punct de vedere electric. din punct de vedere electric.
Orice contact metalic care poate provoca o coroziune Orice contact metalic care poate provoca o
electrochimic trebuie s fie evitat. coroziune electrochimic trebuie s fie evitat.
6.8.2.1.28.
(rezervat)
6.8.2.1.29.
Vagoanele-cistern trebuie s aib o distan minim între planul traversei frontale i punctul cel mai (rezervat)
proeminent în cap tul rezervorului de 300 mm.
Alternativ, vagoanele cistern destinate transportului de materii pentru care prescrip iile din dispozi ia
special TE 25 din sec iunea 6.8.4 b) nu se aplic , trebuie s fie prev zute cu un dispozitiv anti-înc lecare a
tampoanelor al c ror tip de construc ie este aprobat de autoritatea competent . Aceast alternativ nu se
poate aplica decât la vagoanele-cistern utilizate exclusiv pe infrastructurile feroviare pentru care este cerut
un gabarit de înc rcare de vagon marf mai mic de G16).
___________
6)
Gabaritul de înc rcare vagon marf G1 este citat în referin a din Specifica ia tehnic de interoperabilitate
(STI) privind subsistemul "Material rulant -vagoane pentru marf " din sistemul feroviar conven ional
transeuropean (Decizia 2006/861/CE a Comisiei din 28 iulie 2006, publicat în Monitorul oficial al Uniunii
europene L 344 din 8 decembrie 2006.
6.8.2.2.
Echipamente
6.8.2.2.1.
Pentru fabricarea echipamentelor de serviciu i de structur pot fi utilizate materiale nemetalice
adecvate.
913
Fixarea construc iilor anexe sudate trebuie s fie realizat astfel încât s fie
împiedicat spargerea rezervorului în caz de solicit ri datorate unui accident Se
consider îndeplinite dispozi iile acestui alineat dac punctul 2.1.10 din Fi a UIC
nr. 5737)1 (Condi ii tehnice pentru construc ia vagoanelor-cistern ) este aplicat.
Echipamentele trebuie s fie dispuse astfel încât s fie protejate contra riscurilor de smulgere sau avariere în cursul
transportului i al manipul rii. Acestea trebuie s ofere garan ii de siguran adaptate i comparabile cu cele ale
rezervoarele proprii, în special:
- s fie compatibile cu m rfurile transportate;
- s îndeplineasc prescrip iile de la 6.8.2.1.1.
Tuburile trebuie s fie proiectate, construite i instalate astfel încât s se evite orice risc de deteriorare din cauza
dilat rii i a contrac iei termice, a ocurilor mecanice sau a vibra iilor.
Etan eitatea echipamentelor de
Etan eitatea echipamentelor de serviciu trebuie s fie asigurat chiar i în caz serviciu trebuie s fie asigurat chiar
de r sturnare a vagonului-cistern . i în caz de r sturnare a
containerului-cistern .
7
)
Edi ia 7 a fi ei UIC aplicabil începând cu 1 octombrie 2008.
Garniturile de etan are trebuie s fie constituite dintr-un material compatibil cu materia transportat i
fie înlocuite îndat ce eficacitatea lor este compromis , de exemplu ca urmare a îmb trânirii lor.
Garniturile care asigur etan eitatea organelor manevrate la utilizarea normal a cisternei trebuie s
fie concepute i dispuse, astfel încât manevrarea organelor din care fac parte s nu conduc la
deteriorarea lor.
6.8.2.2.2.
Fiecare orificiu pentru umplerea sau pentru golirea cisternelor prin partea de jos, care este indicat în
col. (12) a tabelului A din capitolul 3.2, printr-un cod cistern care con ine litera "A" în partea a treia (a
se vedea 4.3.4.1.1) trebuie s fie echipat cu cel pu in dou dispozitive de închidere montate în serie
i independente,unul de altul, cuprinzând
-
un obturator extern cu un tu din material metalic susceptibil a se deforma i
-
un dispozitiv de închidere, la extremitatea fiec rui tu , care poate s fie un bu on filetat, o flan
oarb sau un dispozitiv echivalent. Acest dispozitiv trebuie s fie suficient de etan pentru a nu se
produce pierderi de con inut. Trebuie s fie luate m suri [pentru ca nicio presiune s nu existe în tu ]
înainte ca dispozitivul de închidere s fie complet ridicat.
Fiecare orificiu pentru umplerea sau golirea cisternelor prin partea de jos, care este indicat în col. (12),
a tabelului A din cap. 3.2,, printr-un cod-cistern care con ine litera "B" în partea a treia (a se vedea
4.3.3.1.1 i 4.3.4.1.1), trebuie s fie echipat cu cel pu in trei dispozitive de închidere montate în serie i
independente,unul de altul, cuprinzând:
-
un obturator intern, adic un obturator montat în interiorul rezervorului sau într-o flan sudat sau în
contra flan a sa;
-
un obturator extern sau un dispozitiv echivalent8).
situat la extremitatea fiec rui tu situat cât mai aproape posibil de rezervor
8
)
914
În cazul containerelor-cistern de un volum inferior 1 m3 acest obturator extern
sau acest dispozitiv echivalent poate s fie înlocuit printr-o flan oarb .
i
-
un dispozitiv de închidere, la extremitatea fiec rui tu , care poate s fie un bu on filetat, o flan
oarb sau un dispozitiv echivalent. Acest dispozitiv trebuie s fie suficient de etan pentru a nu se
produce pierderi de con inut. Trebuie s fie luate m suri [pentru ca nicio presiune s nu existe în tu ]
înainte ca dispozitivul de închidere s fie complet ridicat.
Totu i, pentru cisternele destinate transportului anumitor materii cristalizabile sau foarte vâscoase, ca
i pentru rezervoarele echipate cu o c ptu eal din ebonit sau din material termoplastic, obturatorul
intern poate s fie înlocuit printr-un obturator extern care reprezint o protec ie suplimentar .
Obturatorul intern trebuie s poat fi manevrat de sus sau de jos. În cele dou cazuri, pozi ia sa -
deschis sau închis - trebuie, pe cât posibil, s poat fi verificat de la sol. Dispozitivele de comand
trebuie s fie concepute astfel încât s împiedice orice deschidere accidental sub efectul unui oc
sau unei ac iuni nedeliberate.
În caz de avarie a dispozitivului de comand extern, dispozitivul de închidere interior trebuie s

mân eficace.
Pentru a se evita orice pierdere din con inut în caz de avarie la organele exterioare ( tu uri, organe
laterale de închidere), obturatorul intern i loca ul acestuia trebuie s fie protejate contra riscurilor de
smulgere sub efectul solicit rilor exterioare, sau concepute pentru a fi ferite de acestea. Organele de
umplere i de golire (inclusiv flan ele sau bu oanele filetate) i eventualele capace de protec ie
trebuie s fie asigurate contra oric rei deschideri accidentale.
Pozi ia i /sau sensul de închidere a obturatoratoarelor trebuie s figureze în mod clar.
Toate orificiile cisternelor care sunt indicate în coloana (12) din tabelul A de la capitolul 3.2, printr-un
cod cistern care con ine litera "C" sau "D" în partea a treia (a se vedea 4.3.3.1.1 i 4.3.4.1.1) trebuie
fie situate deasupra nivelului lichidului. Aceste cisterne nu trebuie s aib tubulaturi sau
bran amente sub nivelul lichidului. Orificiile de cur are (orificii de pumn) sunt totu i admise în partea
de jos a rezervorului pentru cisternele indicate printr-un cod-cistern care con ine litera "C" în partea a
treia. Acest orificiu trebuie s poat fi obturat printr-o flan închis etan , a c rei construc ie trebuie
fie agreat de autoritatea competent sau de un organism desemnat de aceasta.
6.8.2.2.3.
Cisternele care nu sunt închise ermetic pot s fie echipate cu supape sau dispozitive.
sau cu dispozitive de respira ie (de punere în leg tur cu atmosfera) comandate prin tensiune
pentru a evita o presiune intern negativ inadmisibil ; aceste supape de depresiune trebuie s fie reglate pentru a se
deschide la o valoare de depresiune care s nu fie mai mare decât depresiunea pentru care a fost conceput cisterna
(a se vedea 6.8.2.1.7). Cisternele închise ermetic nu trebuie s fie echipate cu supape de depresiune
Sau cu dispozitive de respira ie (de punere în leg tur cu atmosfera) cu resort comandate prin tensiune
Supapele de depresurizare i dispozitivele de punere în leg tur cu atmosfera
i dispozitivele de aerisire (a se vedea 6.8.2.2.6) utilizate pe cisterne destinate transportului de materii care, prin punctul
lor de inflamabilitate, corespund criteriilor din clasa 3, trebuie s împiedice trecerea imediat a unei fl ri în rezervor
cu ajutorul unui dispozitiv de protec ie corespunz tor, sau rezervorul cisternei trebuie s fie capabil s suporte, f
sc ri, o explozie rezultat din trecerea unei fl ri.
Dac dispozitivul de protec ia const într-un opritor de fl ri sau un dispozitiv care împiedic
spândirea fl rilor corespunz tor, acesta trebuie s fie plasat cât se poate de aproape de rezervor
sau de compartimentul rezervorului. În cazul cisternei cu compartimente multiple, fiecare
compartiment trebuie s fie protejat separat.
915
Totu i, cisternele care corespund codului-cistern SGAH, S4AH sau L4BH, echipate cu supape sau
dispozitive care se deschid la o presiune negativ mai mic de 21 kPa (0,21 bar) trebuie s fie
considerate închise ermetic. Pentru cisternele destinate transportului de materii solide (în pulbere sau
granulate), doar grupele de ambalare II sau III, care nu se lichefiaz în timpul transportului, presiunea
negativ poate fi redus pân la 5 kPa (0,05 bar).
6.8.2.2.4.
Rezervorul sau oricare din compartimentele sale trebuie s fie prev zut cu o deschidere suficient
pentru a permite inspec ia.
Aceste deschideri trebuie s fie prev zute cu dispozitive de închidere care sunt concepute pentru o
presiune de prob de cel pu in 0,4 Mpa (4 Bar). Capacele rabatabile ale domei pentru cisternele care
au o presiune de prob mai mare de 0,6 Mpa (6 Bar) nu sunt autorizate.
6.8.2.2.5.
(rezervat)
6.8.2.2.6.
Cisternele destinate transportului de materii lichide a c ror presiune de vapori la 50°C nu dep te
110 kPa (1,1 bar) (presiune absolut ) trebuie s fie prev zute cu un dispozitiv de respira ie i cu un
dispozitiv propriu capabil s împiedice r spândirea con inutului în afar în cazul r sturn rii cisternei; în
caz contrar ele trebuie s fie conforme condi iilor de la 6.8.2.2.7 sau 6.8.2.2.8.
6.8.2.2.7.
Cisternele destinate transportului de materii lichide a c ror presiune de vapori la 50°C este mai mare
de 110 kPa (1,1 bar), i un punct de fierbere mai mare de 35°C, trebuie s fie prev zute cu o supap
de siguran reglat la o presiune manometric de cel pu in 150 kPa (1,5 bar) i care trebuie s fie
complet deschis la o presiune cel mult egal cu presiunea de prob ; în caz contrar, ele trebuie s
corespund condi iilor de la 6.8.2.2.8.
6.8.2.2.8.
Cisternele destinate transportului de materii lichide cu un punct de fierbere mai mare de 35°C, trebuie
fie prev zute cu o supap de siguran reglat la o presiune manometric de cel pu in 300 kPa (3
bar) i care trebuie s fie complet deschis la o presiune cel mult egal cu presiunea de prob ; în caz
contrar, ele vor trebui s fie închise ermetic9).
9
)
În ceea ce prive te defini ia "cistern închis ermetic", a se vedea 1.2.1.
6.8.2.2.9.
Nici una din piesele mobile, cum ar fi capacele, dispozitivele de închidere etc, care pot intra în contact,
fie prin frecare, fie prin oc cu cisternele din aluminiu destinate transportului de lichide inflamabile al
ror punct de aprindere este mai mic sau egal cu 60°C sau al gazelor inflamabile nu trebuie s fie din
el oxidabil neprotejat.
6.8.2.2.10.
Dac cisternele considerate ca fiind închise ermetic sunt echipate cu supape de siguran , acestea
trebuie s fie precedate de un disc de rupere, i condi iile urm toare trebuie s fie respectate:
Dispunerea discului de rupere i a supapei de siguran trebuie s îndeplineasc cerin ele autorit ii
competente. Un manometru sau un alt indicator corespunz tor trebuie s fie instalat în spa iul dintre
discul de rupere i supapa de siguran pentru a permite detectarea oric rei rupturi, perfora ii sau
deplas ri a discului susceptibil a mic ora eficacitatea supapei de siguran .
6.8.2.3.
Agrementul de prototip
6.8.2.3.1.
Pentru fiecare tip nou de vagon-cistern , cistern amovibil , container-cistern , cutie mobil cistern ,
vagon-baterie sau CGEM, autoritatea competent , sau un organism desemnat de aceasta, trebuie s
întocmeasc un certificat care s ateste c prototipul pe care l-a expertizat, inclusiv mijloacele de
fixare, corespunde întrebuin rii pentru care a fost destinat i îndepline te condi iile de construc ie de
la sec iunea 6.8.2.1, condi iile de echipamente de la sec iunea 6.8.2.2. i dispozi iile speciale
aplicabile materiilor transportate.
Acest certificat trebuie s indice:

-
rezultatele expertizei;
916
-
num rul de agrement pentru prototip
Num rul de agrement trebuie s se compun din sigla distinctiv 10) a statului în care agrementul a fost
emis i num rul de înmatriculare.
-
codul-cistern conform 4.3.3.1.1; sau 4.3.4.1.1;
-
codurile alfanumerice ale dispozi iilor speciale de construc ie (TC), de echipament (TE) i de agrement
de tip (TA) de la 6.8.4 figureaz în coloana (13) din tabelul A, din capitolul 3.2 pentru materiile
destinate transportului pentru care cisterna a fost agreat ;
10
)
Semn distinct în circula ia interna ional prev zut de ~Conven ia~ de la Viena
pentru circula ia rutier (Viena 1968).
O copie a certificatului trebuie s fie anexat la dosarul de cistern a fiec rei cisterne, vagon-baterie,
sau CGEM construit (vezi 4.3.2.1.7)
-
dac este necesar materiile i/sau grupele de materii pentru transportul c rora cisterna a fost agreat .
Acestea trebuie s fie indicate cu denumirea lor chimic sau cu rubrica colectiv (a se vedea 2.1.1.2)
corespondent , precum i cu clasa, codul de clasificare i grupa de ambalare. Cu excep ia materiilor
din clasa 2, precum i a celor citate la 4.3.4.1.3, se poate renun a la indicarea materiilor autorizate în
certificat. În acest caz grupele de materii autorizate pe baza indica iei codului-cistern din anexa
ra ionalizat de la sec iunea 4.3.4.1.2 sunt admise la transport inând cont de dispozi iile speciale
aferente.
Materiile citate în certificat trebuie s fie în general compatibile cu caracteristicile cisternei. O rezerv
trebuie totu i prev zut în certificat dac aceast compatibilitate nu a putut s fie examinat complet
în timpul agrement rii prototipului.
Autoritatea competent , sau un organism desemnat de aceasta, trebuie, la cererea solicitantului, s

efectueze o agreare de tip distinct supapelor i altor echipamente de serviciu pentru care un standard
este listat în tabelul de la 6.8.2.6.1, în conformitate cu acest standard. Aceast agreare de tip distinct
trebuie s fie luat în considerare la eliberarea certificatului cisternei, dac sunt prezentate rezultatele
testului i dac supapele i alte echipamente de serviciu corespund cu utilizarea prev zut .
6.8.2.3.2.
Dac cisternele, vagoanele - baterie sau CGEM sunt construite în serie f modific ri, acest
agrement va fi valabil i pentru cisternele, vagoanele - baterie sau CGEM construite în serie sau dup
acest prototip.
Un agrement de prototip poate totu i s serveasc pentru agrementul cisternelor cu variante limitate
de proiectare, care fie reduc for ele i solicit rile cisternei (de exemplu o reducere a presiunii, a masei,
a volumului) fie cresc siguran a structurii (de ex. cre terea grosimii peretelui rezervorului, un num r
mai mare de dispozitive "sparge-val", reducerea diametrului orificiilor). Variantele limitate vor fi indicate
în mod clar în certificatul de agrement al prototipului.
6.8.2.3.3
Prescrip iile de mai jos se aplic cisternelor la care dispozi ia special TA4 din 6.8.4 ( i deci 1.8.7.2.4)
nu se aplic .
Agrementul de tip are o durat de valabilitate de maximum zece ani. Dac în timpul acestei perioade
prescrip iile tehnice pertinente din RID (inclusiv normele citate în referin ) au fost modificate astfel
încât tipul agreat nu mai este conform cu acestea, autoritatea competent sau organismul desemnat
de ea care a eliberat agrementul de tip trebuie s -l retrag i s informeze de in torul.
NOTA.
917
În ceea ce prive te data ultim pentru retragerea agrementelor de tip existente, a se vedea coloana
(5) din tabelul de la 6.8.2.6 sau 6.8.3.6, dup caz.
Atunci când un agrement de tip a expirat sau a fost retras, nu mai este autorizat fabrica ia cisternelor,
a vagoanelor-baterie sau a CGEM conform acestui agrement.
În acest caz, dispozi iile pertinente relative la utilizare, la controlul periodic i la controlul intermediar al
cisternelor, vagoanelor-baterie sau CGEM con inute de agrementul de tip care a expirat sau care a
fost retras continu s fie aplicabile la cisternele, vagoanele-baterie sau CGEM construite înainte de
expirare sau retragere, dac acestea pot continua s fie utilizate.
Ele pot sa fie înc utilizate atâta timp cât r mân în conformitate cu prescrip iile din RID. Dac nu mai
sunt în conformitate cu prescrip iile din RID, mai pot s fie utilizate numai dac aceast utilizare este
permis prin m surile tranzitorii adecvate din capitolul 1.6.
Agrementele de tip pot fi reînnoite pe baza unei reexamin ri i a unei evalu ri complete a conformit ii
fa de prescrip iile din RID aplicabile la data reînnoirii. Reînnoirea nu este autorizat dup ce un
agrement de tip a fost retras. Orice modific ri survenite prea târziu la un agrement de tip existent
neavând nicio inciden asupra conformit ii (a se vedea 6.8.2.3.2) nu prelungesc i nici nu modific
valabilitatea de origine a certificatului.
NOTA.
Revizuirea i evaluarea conformit ii pot s fie f cute de c tre un alt organism decât cel care a eliberat
agrementul de tip original.
Organismul de eliberare trebui s p streze toate documentele pentru agrementul de tip pe timpul
întregii perioade de valabilitate, inclusiv reînnoirile, dac acestea au fost acordate.
Dac desemnarea organismului care a eliberat agrementul este revocat sau restrâns , sau atunci
când organismul i-a încetat activitatea, autoritatea competent trebuie s ia m surile
corespunz toare pentru a se asigura c dosarele sunt fie prelucrate de un alt organism, fie men inute
la dispozi ie.
6.8.2.3.4.
În caz de modificare a unei cisterne cu o agreare de tip valabil , expirat sau retras , încerc rile,
inspec iile i agrearea sunt limitate la p ile cisternei care au fost modificate. Modificarea trebuie s
îndeplineasc dispozi iile RID aplicabile în momentul când ea are loc. Pentru toate p ile cisternei,
care nu sunt afectate de c tre modificare, documenta ia de agreare de tip ini ial r mâne valabil .
O modificare poate s se aplice uneia sau mai multor cisterne acoperite de c tre o agreare de tip.
Un certificat care aprob modificarea trebuie s fie eliberat de c tre autoritatea competent a unei Stat
parte RID sau de c tre un organism desemnat de c tre aceasta i se p streaz ca parte a dosarului
cisternei.
Orice solicitare de certificat de agreare pentru o modificare trebuie s fie adresat unei autorit i
competente unice sau unui organism desemnat de c tre aceast autoritate competent .
6.8.2.4.
Controale i probe
6.8.2.4.1.
Rezervoarele i echipamentele lor trebuie s fie, fie împreun , fie separat, supuse unui control ini ial
înainte de punerea lor în exploatare. Acest control cuprinde:
-
o verificare a conformit ii cu prototipul agreat;
-
o verificare a caracteristicilor de construc ie11);
-
o verificare a st rii interioare i exterioare;
-
918
o prob de presiune hidraulic 12) la presiunea de prob indicat pe placa prescris la 6.8.2.5.1, o
prob de etan eitate i o verificare a bunei func ion ri a echipamentului.
11
)
Verificarea caracteristicilor de construc ie cuprinde de asemenea pentru
rezervoarele cu o presiune de prob minim de 1 MPa (10 bar), o prelevare de
epruvetele de sudur - e antioane de la lucru, conform 6.8.2.1.23 i conform
probelor de la 6.8.5.
12
)
În cazuri speciale i cu acordul expertului agreat de autoritatea competent ,
proba de presiune hidraulic poate fi înlocuit cu o prob cu un alt lichid sau cu
un gaz, atunci când aceast opera ie nu prezint vreun pericol.
Cu excep ia cazului clasei 2 presiunea de prob a presiunii hidraulice depinde de presiunea de calcul
i este cel pu in egal cu presiunea indicat în continuare:
Presiunea de calcul (bar) Presiunea de prob (bar)

G13) G13)
1,5 1,5
2,65 2,65
4 4
10 4
15 4
21 10(4)14)
13
)
G = presiunea minim de calcul conform prescrip iilor generale de la 6.8.2.1.14 (a
se vedea 4.3.4.1)
14
)
Presiunea minim de prob pentru Nr. ONU 1744 brom sau Nr. ONU 1744 brom în
solu ie.
Presiunile de prob minime aplicabile pentru clasa 2 sunt indicate în tabelul gazelor i amestecurilor
de gaze de la 4.3.3.2.5.
Proba de presiune hidraulic trebuie s fie efectuat pe ansamblul rezervorului i separat pe fiecare
compartiment al rezervoarelor compartimentate.
Proba de presiune hidraulic trebuie s fie efectuat înainte de montarea izola iei termice eventual
necesar .
Dac rezervoarele i echipamentele acestora au fost supuse la probe separat, ele trebuie s fie
supuse asamblate unei probe de etan eitate conform 6.8.2.4.3.
Proba de etan eitate trebuie s fie efectuat separat pentru fiecare compartiment al rezervoarelor
compartimentate.
6.8.2.4.2.
Rezervoarele i echipamentele acestora trebuie s fie supuse unor controale periodice cel târziu la
fiecare 8 (opt) ani | 5 (cinci) ani
Aceste controale periodice cuprind:

-
919
-
o prob de etan eitate a rezervorului cu echipamentul conform 6.8.2.4.3 ca i o verificare a bunei
func ion ri a întregului echipament;
-
ca regul general , o prob de presiune hidraulic 10) (pentru presiunea de prob aplicabil
rezervoarelor i compartimentelor, dup caz, a se vedea 6.8.2.4.1).
Înveli urile izola iei termice sau alte înveli uri nu trebuie s fie îndep rtate decât în m sura în care
acest lucru este necesar pentru aprecierea sigur a caracteristicilor rezervorului.
Pentru cisternele destinate transportului de materii pulverulente sau granulare, i cu acordul expertului
agreat de autoritatea competent , probele de presiune hidraulic periodice pot fi suprimate i înlocuite
cu probe de etan eitate conform 6.8.2.4.3, la o presiune efectiv interioar cel pu in egal cu
presiunea maxim de serviciu.
6.8.2.4.3.
Rezervoarele i echipamentele lor trebuie s fie supuse unor controale intermediare din patru ani în
patru ani | din doi ani i jum tate în doi ani i jum tate dup controlul ini ial i dup fiecare control
periodic. Aceste controale intermediare pot fi efectuate cu trei luni înainte sau dup data specificat .
Totu i, controlul intermediar poate fi efectuat în orice moment înainte de data specificat .
Dac un control intermediar este efectuat cu mai mult de trei luni înainte de data prev zut , un alt
control intermediar trebuie efectuat cel mai târziu la patru ani | doi ani i jum tate dup aceast dat .
Aceste controale intermediare cuprind o prob de etan eitate a rezervorului cu echipamentul s u ca i

o verificare a bunei func ion ri a întregului echipament. Cisterna trebuie s fie supus în acest scop
unei presiuni efective interne cel pu in egal cu presiunea maxim de serviciu. Pentru cisternele
destinate transportului de lichide sau de materii solide pulverulente sau granulare, atunci când este
realizat prin intermediul unui gaz, proba de etan eitate trebuie s fie efectuat la o presiune cel pu in
egal cu 25% din presiunea maxim de serviciu. In toate cazurile, ea nu trebuie s fie inferioar lui 20
kPa (0,2 bar) (presiune manometric ).
Pentru cisternele echipate cu dispozitive de punere în atmosfer i cu un dispozitiv propriu care s

împiedice r spândirea con inutului în exterior dac cisterna se r stoarn , presiunea de prob de
etan eitate este egal cu presiunea static a materiei de umplere.
Proba de etan eitate trebuie s fie efectuat separat pentru fiecare compartiment al rezervoarelor
compartimentate.
*)
Potrivit subpct. 6.8.2.4.3 din Amendamentul din 2013 la Regulamentul privind transportul interna ional
feroviar al m rfurilor periculoase (RID), apendice C la Conven ia privind transporturile interna ionale
feroviare (COTIF), la subpct. 6.8.2.4.3 din Regulament, în antepenultimul paragraf se înlocuie te
"dispozitiv de aerisire" prin "dispozitiv pentru respira ie".
6.8.2.4.4.
Atunci când siguran a cisternei sau a echipamentelor sale poate fi compromis ca urmare a repara iei,
modific rii sau accidentului, trebuie s se efectueze un control excep ional. Dac un control
excep ional a fost efectuat îndeplinind prescrip iile din 6.8.2.4.2 atunci controlul excep ional poate fi
considerat un control periodic. Dac un control excep ional a fost efectuat îndeplinind prescrip iile din
6.8.2.4.3 atunci controlul excep ional poate fi considerat ca fiind un control intermediar.
6.8.2.4.5.
Probele, controalele i verific rile conforme de la 6.8.2.4.1 pân la 6.8.2.4.4 trebuie s fie efectuate de
expertul autorizat de autoritatea competent . Trebuie s se elibereze dovezi care s indice rezultatul
acestor opera ii, chiar dac rezultatul este negativ. În aceste dovezi trebuie s figureze o referin la
lista materiilor autorizate s fie transportate în aceast cistern sau la codul-cistern i la codurile
alfanumerice din dispozi iile speciale, conform 6.8.2.3.
O copie a certificatului trebuie s fie anexat la dosarul de cistern a fiec rei cisterne, vagon-baterie,
sau CGEM testat (vezi 4.3.2.1.7).
6.8.2.4.6.
920
(rezervat)
Pentru a fi considerat ca expert în sensul 6.8.2.4.5, acesta trebuie s fie recunoscut de autoritatea
competent i s îndeplineasc exigen ele urm toare. Totu i, aceast recunoa tere reciproc nu se
aplic unei opera ii în leg tur cu modificarea agrementului prototipului.
1.
Expertul trebuie s fie independent de p ile implicate. El nu poate fi nici proiectantul, nici fabricantul,
nici furnizorul, nici cump torul, nici de in torul, nici utilizatorul i nici mandatarul vreuneia din aceste
i.
2.
Expertul nu particip la nici o activitate susceptibil s -i afecteze independen a deciziei i integritatea
în activit ile de control. Expertul trebuie s fie în afara oric rei presiuni comerciale, financiare sau de
alt natur , susceptibil s -i afecteze puterea de decizie, în special atunci când aceast presiune este
exercitat de persoane sau de organiza ii din afara organismului de control, dar care sunt interesate
de rezultatele controalelor efectuate. Impar ialitatea personalului de inspec ie trebuie s fie garantat .
3.
Expertul trebuie s de in infrastructura necesar pentru îndeplinirea corect a sarcinilor tehnice i
administrative legate de opera iile de control i de verificare. El trebuie de asemenea s aib acces la
echipamentele necesare pentru a executa verific ri speciale.
4.
Expertul trebuie s de in calific rile corespunz toare, o forma ie tehnic i profesional solid i
cuno tin e satisf toare asupra controalelor, ca i o experien adecvat în asemenea opera ii.
Pentru a garanta nivelul ridicat de siguran , expertul trebuie de asemenea s pun în practic
cuno tin ele sale în domeniul siguran ei cisternelor vagoanelor-cistern . El trebuie de asemenea s
redacteze certificate, dosare i rapoarte demonstrând buna execu ie a controalelor.
5.
Expertul trebuie în egal m sur s posede cuno tin e suficiente privind tehnologiile utilizate pentru
fabricarea cisternelor, inclusiv a echipamentelor acestora, pe care este îns rcinat s le controleze,
privind modul în care sunt utilizate sau urmeaz a fi utilizate echipamentele, precum i privind
defec iunile care pot surveni în timpul utiliz rii sau în exploatare.
6.
Expertul trebuie s realizeze evalu rile i verific rile cu cel mai înalt grad de integritate profesional i
competen tehnic . El trebuie s p streze confiden ialitatea informa iilor ob inute în cursul activit ilor
sale de control. Drepturile de proprietate sunt protejate.
7.
Remunerarea expertului care particip la activit ile de control nu trebuie s depind în mod direct de
num rul de controale efectuate i în nici un caz de rezultatul acestor controale.
8.
Expertul trebuie s de in o asigurare de responsabilitate adecvat pentru cazurile în care
responsabilitatea nu este asumat de c tre stat conform legisla iei na ionale sau de c tre organiza ia
din care face parte.
Se consider c aceste cerin e sunt îndeplinite pentru:

-
personalul unui organism înfiin at în conformitate cu directiva 1999/36/CE;
-
persoanele care au fost agreate pe baza unei proceduri de acreditare conform normei EN ISO/IEC
17020:2004 (Criterii generale pentru diferitele organisme care efectueaz inspec iile).
Statele contractante la RID comunic la secretariatul OTIF exper ii recunoscu i pentru controale.
tampila i marca poansonului trebuie s figureze pe aceast comunicare. Secretariatul OTIF public
lista exper ilor recunoscu i i ine aceast list la zi.
Pentru a introduce i dezvolta procedurile de probe armonizate i pentru a asigura nivelul uniform al
controlului, secretariatul OTIF organizeaz , dac este nevoie, un schimb de experien .
6.8.2.5.
Marcare
6.8.2.5.1.
921
Fiecare cistern trebuie s poarte o plac din metal rezistent la coroziune, fixat în mod permanent pe aceasta într-un
loc u or accesibil în vederea verific rii. Pe aceast plac trebuie s figureze, prin tan are sau prin orice alt mijloc
asem tor, cel pu in informa iile indicate mai jos. Se admite ca aceste informa ii s fie gravate direct pe pere ii
rezervorului, dac ace tia sunt înt ri i, în a a fel încât s nu se compromit rezisten a rezervorului:
- num rul agrementului;
- denumirea sau marca fabricantului;
- num rul de serie al fabricantului;
- anul de construc ie;
- presiunea de prob (presiunea manometric )15);
- presiunea exterioar de calcul (vezi 6.8.2.1.7)15)
- capacitatea rezervorului15) - pentru rezervoarele cu mai multe compartimente15), capacitatea fiec rui compartiment -
urmat de simbolul 'S' atunci când rezervoarele sau compartimentele de mai mult de 7500 litri sunt împ ite în
sec iuni cu o capacitate maxim de 7500 litri cu ajutorul sp rg torului de valuri;
- temperatura de calcul (numai dac este mai mare de +50°C sau mai mic de -20°C)15);
- data i tipul ultimei probe la care a fost supus : 'luna, anul' urmat de un 'P' atunci când proba este una ini ial sau
prob periodic conform cu 6.8.2.4.1 i 6.8.2.4.2, sau 'luna, anul' urmat de un 'L' atunci când aceast prob este o
prob de etan eitate intermediar conform cu 6.8.2.4.3.
- poansonul expertului care a efectuat probele;
- materialul rezervorului i referin a la normele de materiale, dac sunt disponibile, i, dup caz, materialul înveli ului
(c ptu elii) protector(oare).
În plus, pe cisternele cu umplere sau cu golire sub presiune trebuie s fie înscris presiunea maxim de serviciu
autorizat 15).
6.8.2.5.2.
Indica iile urm toare trebuie s fie înscrise pe fiecare parte a Indica iile urm toare trebuie s fie înscrise pe
vagonului cistern (pe cisterna propriu-zis sau pe pl ci) containerul-cistern (pe cisterna propriu-zis sau
pe pl ci)
- numele proprietarul sau al exploatatorului; - numele proprietarului i al exploatatorului;
- capacitatea15) - capacitatea rezervorului15);
15
- tara vagonului-cistern ); - tara15);
15
- masele limite de înc rcare în func ie de - masa brut maxim autorizat );
caracteristicile vagonului i de categoria liniilor
feroviare pe care poate circula;
- pentru materiile vizate la 4.3.4.1.3 denumirea - pentru materiile vizate la 4.3.4.1.3 denumirea
oficial de transport a materiei sau a materiilor oficial de transport a materiei sau a
admise la transport); materiilor admise la transport;
- codul cistern conform 4.3.4.1.1. - codul cistern conform 4.3.4.1.1; i
- pentru materiile, altele decât cele vizate la - pentru materiile, altele decât cele vizate la
4.3.4.1.3, codurile alfanumerice ale tuturor 4.3.4.1.3, codurile alfanumerice ale tuturor
dispozi iilor speciale TC i TE care figureaz în dispozi iilor speciale TC i TE care figureaz
coloana (13) a tabelului A din capitolul 3.2, pentru în coloana (15) a tabelului A din capitolul 3.2,
materiile de transportat în cistern ; i pentru materiile de transportat în cistern
- data (luna, anul) urm toarei probe conform -
6.8.2.4.2 i 6.8.2.4.3 sau conform dispozi iilor
speciale TT de la 6.8.4 pentru materiile admise la
transport. Data trebuie s fie urmat de un 'L'
atunci când urm torul control este o prob
conform 6.8.2.4.3;
922
15
)
Se adaug unit ile de m sur dup valorile numerice.
6.8.2.6
Prescrip iile aplicabile cisternelor care sunt proiectate, construite i probate conform normelor citate în
referin
NOTA.
Persoanele sau organismele identificate în norme ca având responsabilit i conform
RID trebuie s îndeplineasc prescrip iile din RID.
6.8.2.6.1
Proiectare i constructie
Normele citate în referin în tabelul de mai jos trebuie s fie aplicate pentru eliberarea agrementelor
de tip a a cum este indicat în coloana (4) pentru îndeplinirea prescrip iilor de la capitolul 6.8 citate în
coloana (3). Prescrip iile din capitolul 6.8 citate în coloana (3) prevaleaz în toate cazurile. Coloana (5)
indic data ultim la care agrementele de tip existente trebuie s fie retrase conform 1.8.7.2.4 sau
6.8.2.3.3; dac nu este indicat nicio dat , agrementul de tip r mâne valabil pân la data sa de
expirare.
Începând cu 1 ianuarie 2009, aplicarea normelor citate în referin a devenit obligatorie. Excep iile
sunt tratate la 6.8.2.7 i 6.8.3.7.
Dac mai mult de o norm este citat în referin pentru aplicarea acelora i prescrip ii, numai una
dintre ele trebuie s fie aplicat dar în totalitatea sa numai dac nu este specificat altceva în tabelul de
mai jos.
Aplicabil pentru Data ultim pentru

Subsectiuni i
noile agremente retragerea
Referin a Titlul documentului paragrafe
de tip sau pentru agrementelor de tip
aplicabile
reînnoiri existente
(1) (2) (3) (4) (5)
pentru toate cisternele
EN Cisterne destinate transportului de materii 6.8.2.1 Între 1 ianuarie
14025:2003 + periculoase -cisterne metalice sub presiune 2005 i 30 iunie
AC:2005 - proiectare i fabrica ie 2009
EN Cisterne destinate transportului de materii 6.8.2.1 i Pân la noi ordine
14025:2008 periculoase -cisterne metalice sub presiune 6.8.3.1
- proiectare i fabrica ie
EN Cisterne destinate transportului de materii 6.8.2.2.1 Pân la noi ordine
14432:2006 periculoase -echipamente pentru cisternele
destinate transportului de produse chimice
lichide - vane de punere sub presiune a
cisternei i pentru desc rcarea produsului
EN 14433: Cisterne destinate transportului de materii 6.8.2.2.1 Pân la noi ordine
2006 periculoase -echipamente pentru cisternele
destinate transportului de produse chimice
lichide -supape de fund
pentru cisternele care au o presiune maxim de serviciu care nu dep te 50 kPa i sunt destinate
transportului de materii pentru care un cod-cistern include litera "G" este dat în coloana (12) din tabelul A din
capitolul 3.2
13094:2004 periculoase -cisterne metalice care au o 2005 i 31
presiune de serviciu mai mic sau egal cu decembrie 2009
0,5 bar -proiectare i construc ie
EN Cisterne destinate transportului de materii 6.8.2.1 Pân la noi ordine
13094:2008 + periculoase -cisterne metalice care au o
AC:2008 presiune de serviciu mai mic sau egal cu
pentru cisternele destinate transportului de produse petroliere lichide i alte materii periculoase din clasa 3
care au o presiune a vaporilor care nu dep te 110 kPa la 50°C, i de benzin , i care nu prezint riscul
subsidiar de toxicitate sau de coroziune
923
13094:2004 periculoase -cisterne metalice care au o 2005 i 31
presiune de serviciu mai mic sau egal cu decembrie 2009
EN Cisterne destinate transportului de materii 6.8.2.1 Pân la noi ordine
13094:2008 + periculoase -cisterne metalice care au o
AC:2008 presiune de serviciu mai mic sau egal cu
6.8.2.6.2
Controale i probe
Norma citat în referin în tabelul de mai jos trebuie s fie aplicat pentru controalele i probele
cisternelor a a cum este indicat în coloana (4) pentru îndeplinirea prescrip iilor din capitolul 6.8, citate
în coloana (3), care prevaleaz în toate cazurile.
Utilizarea unei norme citate în referin este obligatorie.
Sub-sectiuni i
Referin a Titlul documentului Aplicabile
paragrafe aplicabile
(1) (2) (3) (4)
EN Cisterne destinate transportului de materii periculoase - 6.8.2.4 Pân la noi
12972:2007 prob , control i marcarea cisternelor metalice 6.8.3.4 ordine
6.8.2.7.
Prescrip ii aplicabile cisternelor care nu sunt proiectate, construite i probate conform normelor citate
în referin
Pentru a ine cont de progresele tiin ifice i tehnice, sau atunci când nicio norm nu este citat în
referin în 6.8.2.6, sau pentru a trata aspecte specifice neprev zute într-o norm citat în referin la
6.8.2.6, autoritatea competent poate recunoa te utilizarea unui cod tehnic care s garanteze acela i
nivel de securitate. Totu i, cisternele trebuie s îndeplineasc exigen ele minime din 6.8.2.
le recunoa te. Aceast list trebuie s includ urm toarele informa ii: numele i data codului, obiect al
codului i informa iile privind modul de procurare a acestora. Secretariatul trebuie s fac accesibil
aceast informa ie publicului pe site-ul s u de internet.
O norm care a fost adoptat pentru a fi citat în referin într-o edi ie viitoare a RID poate fi aprobat
de c tre autoritatea competent în vederea utiliz rii, ne-fiind necesar o notificare a secretariatului
OTIF.
Pentru prob , verificare i marcaj, norma aplicabil citat în referin la 6.8.2.6 poate s fie utilizat în
egal m sur .
6.8.3.
Prescrip ii speciale aplicabile clasei 2
6.8.3.1.
Construc ia rezervoarelor
6.8.3.1.1.
Rezervoarele destinate transportului de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate trebuie s fie
construite din o el.
924
O alungire la rupere minim de 14% i o tensiune s mai mic sau egal decât limitele indicate în
continuare, în func ie de materiale, vor putea fi admise pentru rezervoarele f sudur cu derogare de
la 6.8.2.1.12.
a)
dac raportul Re/Rm (caracteristicile minime garantate dup tratamentul termic) este mai mare de
0,66 f a dep i 0,85:
sigma <= 0,75 Re
b)
dac raportul Re/Rm (caracteristicile minime garantate dup tratamentul termic) este mai mare de
0,85:
sigma <= 0,5 Rm
6.8.3.1.2.
Prescrip iile de la 6.8.5 sunt aplicabile materialelor i construc iei rezervoarelor sudate.
6.8.3.1.3.
Pentru rezervoarele cu pere i dubli, grosimea peretelui rezervorului interior poate, prin derogare de la (rezervat)'
prescrip iile 6.8.2.1. 18, s fie de 3 mm, atunci când se folose te un metal care posed o comportare bun
la temperaturi joase corespunzând unei limite minime de rupere Rm = 490 N/mm 2 i un coeficient minim de
alungire A = 30%.
Atunci când sunt folosite alte materiale, trebuie s fie respectat o grosime minim echivalent a peretelui,
grosime care se calculeaz dup formula din nota de subsol5) de la 6.8.2.1.18, în care se impune Rm0 =
490 N/mm2 i pentru A0 = 30%.
Înveli ul exterior trebuie s aib în acest caz o grosime minim a peretelui de 6 mm dac este vorba de
el moale. Dac se folosesc alte materiale va trebui s se p streze o grosime minim echivalent a
peretelui, care trebuie s fie calculat dup formula indicat la 6.8.2.1.18
6.8.3.1.4.
Buteliile, tuburile, butoaiele de presiune i cadrele de butelii, care sunt elemente ale unui vagon-
baterie sau CGEM, trebuie s fie construite conform capitolului 6.2.
NOT
1.
Cadrele de butelii care nu sunt elemente ale unui vagon-baterie sau CGEM sunt supuse prescrip iilor
din capitolul 6.2.
2.
Cisternele care sunt elemente ale unui vagon-baterie sau CGEM trebuie s fie construite conform
prescrip iilor de la 6.8.2.1 i 6.8.3.1.
3.
16
Elementele amovibile ) nu sunt considerate ca elemente ale unui vagon-baterie sau CGEM.
16
)
Pentru defini ia "cistern amovibil " a se vedea 1.2.1.
6.8.3.1.5.
Elementele i mijloacele lor de fixare trebuie s poat suporta, în condi ii de înc rcare maxim
autorizat , for ele definite la 6.8.2.1.2. Pentru fiecare for , tensiunea în punctul cel mai solicitat al
elementului i al mijloacelor sale de fixare nu trebuie s dep easc valoarea definit la 6.2.5.3 pentru
butelii, tuburi, butoaie de presiune i cadre de butelii, iar pentru cisterne, valoarea lui sigma (sigma)
definit la 6.8.2.1.16.
6.8.3.1.6.
925
Alte prescrip ii de construc ie pentru vagoanele-cisten i vagoanele-baterie (rezervat)
Vagoanele - cistern i vagoanele - baterie trebuie s fie echipate cu
tampoane cu o capacitate minim de înmagazinare în dinamic de 70 kJ.
Aceast prescrip ie nu se aplic pentru vagoanele-cistern echipate cu
dispozitive de absorb ie de energie a a cum sunt definite în dispozi ia
special TE 22 din 6.8.4.
6.8.3.2.
Echipamente
6.8.3.2.1.
tu urile de golire ale cisternelor trebuie s poat fi închise cu ajutorul unei flan e oarbe sau a altui
dispozitiv care ofer acelea i garan ii. Pentru cisternele destinate transportului de gaze lichefiate
refrigerate, aceste flan e oarbe sau aceste dispozitive care ofer acelea i garan ii pot fi prev zute cu
orificii de detent cu diametrul de maxim 1,5 mm.
6.8.3.2.2.
În afara orificiilor prev zute la 6.8.2.2.2 i 6.8.2.2.4, rezervoarele destinate transportului de gaze
lichefiate pot fi eventual prev zute, cu orificii care pot fi utilizate pentru montarea jojelor, a
termometrelor i manometrelor, precum i cu orificii de purjare necesare pentru exploatarea i
siguran a lor.
6.8.3.2.3.
Obturatorul intern al tuturor orificiilor de umplere i al tuturor orificiilor de golire a cisternelor
cu o capacitate mai mare de 1 m3
destinate transportului gazelor lichefiate inflamabile, sau toxice trebuie s aib un dispozitiv de
închidere instantanee i trebuie, în caz de deplasare brusc a cisternei sau în caz de incendiu, s se
închid automat. Obturatorul intern trebuie, de asemenea, s poat fi declan at de la distan .
Dispozitivul care men ine deschis închiz toarea intern , de exemplu un cârlig montat pe in , nu
face parte integrant din vagon.
6.8.3.2.4.
Cu excep ia orificiilor dotate cu supape de siguran i cu orificii de purjare închise, toate celelalte
orificii ale cisternei destinate transportului de gaze lichefiate inflamabile i/sau toxice al c ror diametru
este mai mare de 1,5 mm, trebuie s fie prev zute cu un dispozitiv intern de obturare.
6.8.3.2.5.
Prin derogare de la dispozi iile prev zute la 6.8.2.2.2, 6.8.3.2.3 i 6.8.3.2.4, cisternele destinate
transportului de gaze lichefiate refrigerate, pot fi dotate cu dispozitive externe în locul dispozitivelor
interne, dac aceste dispozitive sunt prev zute cu o protec ie contra avariilor externe cel pu in
echivalent cu cea a peretelui rezervorului.
6.8.3.2.6.
Dac cisternele sunt echipate cu joje în contact direct cu materia transportat , acestea nu trebuie s
fie dintr-un material transparent. Dac exist termometre, acestea nu vor putea fi scufundate direct în
gaz sau în lichid de-a lungul rezervorului.
6.8.3.2.7.
Orificiile de umplere i de golire situate în partea superioar a cisternelor trebuie s fie echipate, în
plus fa de ceea ce este prescris la 6.8.3.2.3, cu un al doilea dispozitiv de închidere exterior. Acesta
trebuie s poat fi închis cu ajutorul unei flan e oarbe sau cu un alt dispozitiv care confer acelea i
garan ii.
6.8.3.2.8.
Supapele de siguran trebuie s corespund condi iilor de la 6.8.3.2.9 pân la 6.8.3.2.12 care
urmeaz .
6.8.3.2.9.
926
Cisternele destinate transportului de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate pot fi prev zute cu
supape de siguran cu resort. Aceste supape trebuie s se poat deschide automat la o presiune
cuprins între 0,9 i 1,0 din presiunea de prob a cisternei pe care sunt montate. Acestea trebuie s
fie de un tip care s poat rezista la solicit rile dinamice inclusiv la mi carea lichidului. Este interzis
întrebuin area supapelor cu func ionare prin gravita ie sau cu mas de echilibrare. Debitul cerut al
supapelor de siguran trebuie s fie calculat conform formulei de la 6.7.3.8.1.1.
6.8.3.2.10.
Când cisternele sunt destinate transportului maritim, dispozi iile de la 6.8.3.2.9 nu interzic montarea
supapelor de siguran conform codului IMDG.
6.8.3.2.11.
Cisternele destinate transportului de gaze lichefiate, refrigerate trebuie s fie prev zute cu cel pu in
dou supape de siguran independente; care pot s se deschid la o presiune maxim de lucru
indicat pe cistern . Dou din aceste supape trebuie s fie dimensionate individual încât s lase s
ias din rezervor gazele care se formeaz prin evaporare, în timpul exploat rii normale, astfel încât
presiunea s nu dep easc în nici un moment cu mai mult de 10% presiunea de serviciu indicat pe
cistern .
Una dintre supapele de siguran poate fi înlocuit cu un disc de rupere care trebuie s cedeze la
presiunea de prob .
În cazul dispari iei vidului din cisternele cu pere i dubli sau în cazul distrugerii a 20% din izola ia
cisternelor cu un singur perete, ansamblul dispozitivelor de depresurizare trebuie s permit
evacuarea unui debit, astfel încât presiunea din cistern s nu poat dep i presiunea de prob .
Dispozi iile de la 6.8.2.1.7. nu se aplic cisternelor izolate sub vid.

6.8.3.2.12.
Dispozitivele de depresurizare ale cisternelor destinate transportului gazelor lichefiate, refrigerate
trebuie s fie astfel construite încât s func ioneze perfect, chiar la temperatura lor de exploatare cea
mai sc zut . Siguran a în func ionare la aceast temperatur trebuie s fie stabilit i controlat prin
încercarea fiec rui dispozitiv sau a unui e antion de dispozitive din acela i tip de construc ie.
6.8.3.2.13.
(rezervat)
Urm toarele prescrip ii sunt aplicabile la elementele amovibile16)

a)
dac pot fi rotite, robinetele trebuie s fie prev zute cu capace protectoare;
b)
acestea trebuie s fie fixate pe asiul vagoanelor astfel încât s nu se poat deplasa
16
)
Izola ia termic
6.8.3.2.14.
Dac cisternele destinate transportului gazelor lichefiate sunt prev zute cu o izola ie termic , aceasta
trebuie s fie format :
-
fie dintr-un ecran parasolar, aplicat cel pu in pe treimea superioar i cel mult pe jum tatea superioar
a cisternei i separat de rezervor printr-un strat de aer cu grosimea de cel pu in 4 cm,
-
fie dintr-un înveli complet, de grosime adecvat , din materiale izolante.
6.8.3.2.15.
Cisternele destinate transportului gazelor lichefiate, refrigerate trebuie s fie izolate termic. Izola ia
termic trebuie s fie asigurat cu ajutorul unui înveli continuu. Dac spa iul dintre rezervor i înveli
este vidat (izola ie prin vid), înveli ul de protec ie trebuie s fie astfel calculat încât s suporte f
deformare o presiune exterioar de cel pu in 100 kPa (1 bar) (presiune manometric ). Prin derogare
de la defini ia de "presiune de calcul" de la 1.2.1 el poate fi luat în considerare în calculele
dispozitivelor exterioare i interioare de consolidare. Dac înveli ul este închis în mod etan la gaze,
927
un dispozitiv trebuie s asigure ca nici o presiune periculoas s nu se produc în stratul de izolare în
cazul unei insuficiente etan eit i a rezervorului sau echipamentelor sale. Acest dispozitiv trebuie s
împiedice infiltra iile de umiditate în înveli ul termoizolant.
6.8.3.2.16.
Cisternele destinate transportului gazelor lichefiate a c ror temperatur de fierbere la presiunea
atmosferic este mai mic de -182°C, nu trebuie s aib nici un material combustibil, atât în
compozi ia izola iei termice, cât i în elementele de fixare.
Elementele de fixare ale cisternelor cu izola ie prin vid pot, cu acordul autorit ii competente, s
con in material plastic între rezervor i înveli .
6.8.3.2.17.
Prin derogare de la dispozi iile de la 6.8.2.2.4, rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate
puternic refrigerate nu trebuie s fie prev zute în mod obligatoriu cu o gur de vizitare
Echipamente pentru vagoanele-baterie i CGEM

6.8.3.2.18.
Echipamentul de serviciu i de structur trebuie s fie dispus sau conceput astfel încât s împiedice
orice avarie care poate duce la scurgerea con inutului recipientului de presiune în condi ii normale de
manipulare sau de transport. Dac leg tura între cadrul vagonului-baterie sau al CGEM i elemente
admite o deplasare relativ a subansamblelor, fixarea echipamentului trebuie s permit o astfel de
deplasare f risc de avarie a organelor. P ile tuburilor colectoare care conduc la obturatoare
trebuie s ofere o marj de flexibilitate suficient pentru a proteja ansamblul împotriva riscurilor de
forfecare sau de pierdere a con inutului din recipientul de presiune. Dispozitivele de umplere i de
golire (inclusiv flan ele sau bu oanele filetate) i toate capacele de protec ie trebuie s poat fi
asigurate împotriva unei deschideri accidentale.
6.8.3.2.19.
Pentru a evita orice pierdere de con inut în caz de avarie, tuburile colectoare, dispozitivele de golire
(racordurile de tu , dispozitivele de închidere) i obturatoarele trebuie s fie astfel dispuse încât s fie
protejate împotriva riscurilor de smulgere sub efectul solicit rilor exterioare, sau concepute pentru a se
evita aceasta.
6.8.3.2.20.
Tubul (Conducta) colector (toare) trebuie s fie conceput ( ) pentru func ionare într-un interval de
temperatur de la -20°C la +50°C.
Tubul (Conducta) colector (toare) trebuie s fie conceput ( ), construit ( ) i instalat( ) astfel încât s
se evite orice risc de deteriorare datorat dilat rii i contrac iei termice, a ocurilor mecanice sau a
vibra iilor. Toate tubulaturile trebuie s fie confec ionate dintr-un material metalic corespunz tor.
Racordurile tubulaturii trebuie s fie sudate, atunci când acest lucru este posibil.
Îmbin rile tubulaturii din cupru trebuie s fie solid lipite sau constituite dintr-un racord metalic de egal
rezisten . Punctul de topire a materialului utilizat la lipire nu trebuie s fie mai mic de 525°C.
Îmbin rile nu trebuie s sl beasc tubulatura a a cum ar face o îmbinare filetat .
6.8.3.2.21.
Cu excep ia Nr. ONU 1001 acetilen dizolvat , tensiunea maxim admisibil sigma a tubului
(conductei) colector(oare) la presiunea de prob a recipientelor nu trebuie s dep easc 75% din
limita de elasticitate garantat a materialului. Grosimea necesar a pere ilor tubului (conductei)
colector(are) pentru transportul Nr. ONU 1001 acetilen dizolvat , trebuie s fie calculat conform
regulilor tehnice recunoscute.
NOT
. În ceea ce prive te limita de elasticitate a se vedea 6.8.2.1.11.
Dispozi iile fundamentale ale acestui paragraf se consider îndeplinite dac sunt aplicate urm toarele
norme: (rezervat).
6.8.3.2.22.
Pentru buteliile, tuburile, butoaiele de presiune i cadrele de butelii care formeaz un vehicul-baterie
sau un CGEM, prin derogare de la prescrip iile 6.8.3.2.3, 6.8.3.2.4 i 6.8.3.2.7, obturatoarele necesare
pot fi montate i în interiorul dispozitivului tubului (conductei) colector(oare).
6.8.3.2.23.
928
Dac unul din elemente este prev zut cu o supap de siguran i dac între elemente se afl
dispozitive de închidere, atunci fiecare element trebuie s fie prev zut cu o supap .
6.8.3.2.24.
Dispozitivele de umplere i de golire pot s fie fixate la un tub (o conduct ) colector (oare).
6.8.3.2.25.
Fiecare element, inclusiv fiecare butelie dintr-un cadru, destinat transportului de gaze toxice trebuie s
poat fi izolat printr-un robinet de oprire.
6.8.3.2.26.
Vagoanele-baterie sau CGEM destinate transportului de gaze toxice nu trebuie s aib supape de
siguran , cu excep ia cazului când acestea sunt precedate de un disc de rupere. În acest ultim caz
dispunerea discului de rupere i a supapei de siguran trebuie s îndeplineasc cerin ele autorit ii
competente.
6.8.3.2.27.
Când vagoanele-baterie sau CGEM sunt destinate transportului maritim, dispozi iile de la 6.8.3.2.26
nu interzic montarea supapelor de siguran , conform codului IMDG.
6.8.3.2.28.
Recipientele care sunt elemente ale unui vagon-baterie sau CGEM destinate transportului de gaze
inflamabile trebuie s poat fi legate în grup pân la cel mult 5000 l i, în plus, s poat fi izolate
printr-un robinet de oprire.
Fiecare element al unui vagon-baterie sau CGEM destinat transportului de gaze inflamabile, dac
acesta este compus din cisterne conforme prezentului capitol, trebuie s poat fi izolat printr-un
robinet de oprire.
6.8.3.3.
Agrementul de prototip
prescrip ii particulare
6.8.3.4.
Controale i probe
6.8.3.4.1.
Materialele tuturor rezervoarelor sudate, cu excep ia buteliilor, tuburilor, butoaielor de presiune i a
buteliilor care fac parte din cadre, care sunt elemente ale unui vagon-baterie sau ale unui CGEM,
trebuie s fie probate dup metoda descris la 6.8.5.
6.8.3.4.2.
Prescrip iile de baz pentru presiunea de prob sunt indicate la 4.3.3.2.1 pân la 4.3.2.2.4 i
presiunile minime de prob sunt indicate în tabelul de gaze i amestecuri de gaze de la 4.3.3.2.5.
6.8.3.4.3.
Prima prob de presiune hidraulic trebuie s fie efectuat înainte de montarea izola iei termice.
Atunci când rezervorul, accesoriile sale, tubulatura i echipamentele sale au fost supuse la probe
separat, cisterna trebuie s fie supus unei probe de etan eitate dup asamblare.
6.8.3.4.4.
Capacitatea fiec rui rezervor destinat transportului gazelor comprimate care sunt umplute în mas , a
gazelor lichefiate sau dizolvate trebuie s fie determinat , sub supravegherea unui expert agreat de
autoritatea competent , prin cânt rire sau prin m surarea volumetric a cantit ii de ap care umple
rezervorul; eroarea de m surare a capacit ii rezervoarelor trebuie s fie mai mic de 1%.
Determinarea prin calcul bazat pe dimensiunile rezervorului nu este admis . Masele maxime
admisibile de înc rcare conform instruc iunilor de ambalare P200 sau P203 de la 4.1.4.1 precum i de
la 4.3.3.2.2 i 4.3.3.2.3, trebuie s fie stabilite de c tre un expert agreat.
6.8.3.4.5.
Controlul îmbin rilor sudate trebuie s fie efectuat conform prescrip iilor care corespund coeficientului l
= 1,0 de la 6.8.2.1.23.
6.8.3.4.6.
Prin derogare de la prescrip iile de la 6.8.2.4.2, inspec iile periodice trebuie s aib loc cele mai târziu
dup opt ani de serviciu i, în continuare, cel pu in la fiecare 12 ani pentru cisternele destinate
transportului de gaze lichefiate refrigerate
929
Inspec iile intermediare
prev zute la
6.8.2.4.3 trebuie s fie
O încercare de etan eitate sau o inspec ie intermediar în conformitate cu 6.8.2.4.3 poate fi
efectuate cel
efectuate, la solicitarea autorit ii competente, între dou inspec ii periodice succesive.
pu in la ase ani dup
fiecare
inspec ie periodic .
6.8.3.4.7.
Pentru cisternele cu izola ie prin vid (vacuum), proba de presiune hidraulic i verificarea st rii
interioare pot fi înlocuite cu o prob de etan eitate i cu m surarea vidului, cu acordul expertului
agreat.
6.8.3.4.8.
Dac în timpul reviziilor periodice s-au practicat guri de vizitare în rezervoarele destinate transportului
gazelor lichefiate refrigerate, metoda pentru închiderea lor ermetic , înainte de punerea în exploatare,
trebuie s fie aprobat de expertul agreat i trebuie s asigure integritatea rezervorului.
6.8.3.4.9.
Probele de etan eitate ale cisternelor destinate transportului de gaze trebuie s fie executate la o
presiune de cel pu in:
-
20% din presiunea de prob , pentru gazele comprimate, lichefiate sau dizolvate; i
-
90% din presiunea maxim de serviciu, pentru gazele lichefiate refrigerate.
Controale i probe pentru vagoanele-baterie i CGEM

6.8.3.4.10.
Elementele i echipamentele fiec rui vagon-baterie sau CGEM trebuie s fie supuse unui control i
unei probe ini iale împreun sau separat, înainte s fie date în exploatare pentru prima dat . Prin
urmare, vagoanele-baterie sau CGEM compuse din recipiente trebuie s fie supuse unui control la un
interval maxim de 5 (cinci) ani. Vagoanele-baterie sau CGEM compuse din cisterne trebuie s fie
supuse unui control conform dispozi iilor de la 6.8.3.4.6. Un control i o prob excep ional pot fi
executate, indiferent de data ultimului control i probe periodice, dac acest lucru este necesar inând
cont de dispozi iile de la 6.8.3.4.14.
6.8.3.4.11.
Controlul ini ial cuprinde:
-
o verificare a conformit ii cu prototipul agreat;
-
o verificare a caracteristicilor constructive
-
-
o prob de presiune hidraulic 17) la presiunea de prob indicat pe placa prescris la 6.8.3.5.10;
-
o prob de etan eitate la presiunea maxim de serviciu, i
-
o verificare a bunei func ion ri a echipamentului.
17
)
În cazuri particulare i cu acordul expertului agreat de autoritatea competent ,
proba de presiune hidraulic poate s fie înlocuit printr-o prob cu un alt
lichid sau gaz, dac aceast opera iune nu prezint pericol.
Dac elementele i organele lor au fost supuse separat la proba de presiune, acestea trebuie supuse
împreun la proba de etan eitate dup montaj.
6.8.3.4.12.
930
Buteliile, tuburile i butoaiele de presiune, precum i buteliile care fac parte din cadrele de butelii,
trebuie s fie supuse probelor conform instruc iunii de ambalare P200 sau P203 de la 4.1.4.1.
Presiunea de prob a tubului (conductei) colector (oare) a vagonului-baterie sau CGEM trebuie s fie
aceea i cu cea utilizat pentru elementele vagonului-baterie sau CGEM. Proba de presiune a
conductei colectoare poate s fie executat ca o prob hidraulic sau cu un alt lichid sau gaz, cu
acordul autorit ii competente sau al organismului s u agreat. Ca derogare de la aceast prescrip ie
presiunea de prob pentru conducta colectoare a vagonului-baterie sau CGEM, trebuie s fie de cel
pu in 300 de bar pentru Nr. ONU 1001 acetilen dizolvat .
6.8.3.4.13.
Controlul periodic trebuie s cuprind o prob de etan eitate la presiunea maxim de serviciu i o
verificare exterioar a structurii, a elementelor i a echipamentului de serviciu, f demontare.
Elementele i tubulatura trebuie s fie supuse la probe conform periodicit ii prescrise în instruc iunea
de ambalare P200 de la 4.1.4.1 i conform prescrip iilor de la 6.2.1.6. Dac elementele i
echipamentele lor au fost supuse separat unei probe de presiune, acestea trebuie supuse i împreun
unei probe de etan eitate dup montaj.
6.8.3.4.14.
Un control i o prob excep ional sunt necesare atunci când vagonul-baterie sau CGEM prezint
semne de avarie sau de coroziune, sau scurgeri, sau orice alte anomalii, care indic o defectuozitate
susceptibil de a compromite integritatea vagonului-baterie sau a CGEM. Durata controlului i a
probei excep ionale i, dac este necesar, demontarea elementelor, trebuie s depind de gradul de
avarie sau de deteriorare a vagonului-baterie sau a CGEM. Aceasta trebuie s cuprind i verific rile
prescrise la 6.8.3.4.15.
6.8.3.4.15.
În cadrul verific rilor:
a)
elementele trebuie s fie inspectate la exterior pentru determinarea prezen ei zonelor de g urire, de
coroziune sau de abraziune, de urme de ocuri, de deformare, de defecte de sudur i de alte
defectuozit i; inclusiv scurgerile, susceptibile de a face vagoanele-baterie sau CGEM periculoase
pentru transport;
b)
tubulatura, supapele i garniturile trebuie s fie inspectate pentru a depista semnele de coroziune,
defectele i alte anomalii, inclusiv scurgerile, susceptibile de a face vagoanele-baterie sau CGEM
periculoase în timpul umplerii, golirii sau al transportului;
c)
buloanele sau piuli ele lips sau sl bite ale tuturor racordurilor cu flan sau ale tuturor flan elor oarbe
trebuie s fie înlocuite sau strânse;
d)
toate dispozitivele i supapele de siguran trebuie s fie lipsite de coroziune, de deformare i de orice
alt deteriorare sau defect care le-ar putea afecta func ionarea normal . Dispozitivele de închidere la
distan i obturatoarele cu închidere automat trebuie s fie manevrate pentru verificarea bunei lor
func ion ri;
e)
marcajele prev zute pe vagoanele-baterie sau CGEM trebuie s fie lizibile i conforme cu prescrip iile
aplicabile;
f)
structura-cadru, supor ii i dispozitivele de ridicare ale vagonului-baterie sau ale CGEM trebuie s fie
în stare satisf toare.
6.8.3.4.16.
Probele, controalele i verific rile conform 6.8.3.4.10 pân la 6.8.3.4.15 trebuie s fie efectuate de
expertul agreat de autoritatea competent . Trebuie s se elibereze dovezi care s indice rezultatul
acestor opera ii, chiar dac rezultatul este negativ. În aceste dovezi trebuie s figureze o referin la
lista materialelor autorizate pentru a fi transportate în acest vagon - baterie sau CGEM, conform
6.8.2.3.1.
O copie a dovezilor trebuie s fie anexat la dosarul de cistern pentru fiecare cistern , vagon-baterie,
sau CGEM testat (vezi 4.3.2.1.7).
6.8.3.5.
Marcare
6.8.3.5.1.
931
În plus, informa iile de mai jos trebuie s figureze prin tan are, sau prin orice alt mijloc asem tor,
pe placa prev zut la 6.8.2.5.1 sau direct pe pere ii rezervorului, dac ace tia sunt înt ri i astfel încât
nu se afecteze rezisten a cisternei.
6.8.3.5.2.
În ceea ce prive te cisternele destinate pentru transportul unei singure materii, marcajul trebuie s
con in :
-
denumirea oficial de transport a gazului i, în plus, pentru gazele încadrate la o rubric n.s.a.,
denumirea tehnic 15).
Aceast men iune trebuie s fie completat :

-
cu valoarea maxim a presiunii de înc rcare la 15°C autorizat , pentru cisternele destinate
transportului de gaze comprimate, care sunt înc rcate în volum (sub presiune), i
-
cu masa maxim admisibil în kg i cu temperatura de umplere, dac aceasta este mai mic de -
20°C, pentru cisternele destinate transportului de gaze comprimate, înc rcate în mas , ca i pentru
cele destinate transportului de gaze lichefiate, lichefiate refrigerate sau dizolvate.
6.8.3.5.3.
În ceea ce prive te cisternele cu utilizare multipl , marcajul trebuie s con in :
-
denumirea oficial de transport a gazelor i, în plus, pentru gazele încadrate la o rubric n.s.a.,
denumirea tehnic 15) a gazelor pentru care cisterna este agreat .
Aceast men iune trebuie s fie completat cu indicarea masei maxime admisibile de înc rcare în kg
pentru fiecare gaz în parte.
6.8.3.5.4.
În ceea ce prive te cisternele destinate transportului gazelor lichefiate, refrigerate, marcajul trebuie s
con in :
-
presiunea maxim de serviciu autorizat .
6.8.3.5.5.
Pe cisternele prev zute cu o izola ie termic , marcajul trebuie s con in :
-
inscrip ia "termoizolat" (calorifug) sau "izolat sub vid";
6.8.3.5.6.
În plus fa de indica iile prev zute la 6.8.2.5.2, inspec iile urm toare trebuie s apar
pe fiecare parte a vagonului cistern (pe cisterna propriu-zis pe containerul-cistern (pe cisterna propriuzis sau
sau pe pl ci): pe pl ci):
a)
-
codul-cistern conform certificatului (a se vedea 6.8.2.3.1) cu presiunea de prob efectiv a cisternei;
-
inscrip ia: "temperatur de umplere minim autorizat : ...";
b)
pentru cisternele destinate transportului unei singure materii:
18
- denumirea oficial de transport a gazului i, în plus, pentru gazele încadrate la o rubric n.s.a., denumirea tehnic );
- pentru gazele comprimate care sunt umplute în mas , precum i pentru gazele lichefiate, lichefiate refrigerate sau
dizolvate, masa maxim admisibil de înc rcare în kg;
932
c)
pentru cisternele cu utilizare multipl :
- denumirea oficial de transport a gazului i, în plus, pentru gazele încadrate la o

rubric n.s.a., denumirea tehnic 2) a tuturor gazelor pentru transportul c rora sunt
destinate cisternele
cu indicarea masei maxime admisibile de înc rcare în kg pentru fiecare dintre ele.
d)
pentru cisternele prev zute cu izola ie termic :
-
inscrip ia "termoizolat" (calorifug) sau "izolat prin vid", în limba oficial a rii de agrement, i, în plus,
dac aceast limb nu este germana, franceza, engleza, italiana, în limba german , francez , englez
sau italian , în afar de cazul când acordurile încheiate între rile interesate de transport dispun altfel
în aceast privin .
18
)
În locul denumirii oficiale de transport, sau dup caz, a denumirii oficiale de
transport de la rubrica n.s.a. urmat de denumirea tehnic , este permis s se
utilizeze una din urm toarele denumiri:
-
pentru Nr. ONU 1078 gaz frigorific n.s.a.: amestec F1, amestec F2, amestec F3;
-
pentru Nr. ONU 1060 metilacetilen i propadien în amestec stabilizat: amestec P1, amestec P2;
-
pentru Nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase lichefiate n.s.a.: amestec A, amestec A01, amestec A02,
amestec A0, amestec A1, amestec B1, amestec B2, amestec B, amestec C. Denumirile utilizate în
comer i citate la 2.2.2.3 cod de clasificare 2F, Nr. ONU 1965, Nota 1 nu vor putea fi utilizate decât
complementar.
-
pentru Nr. ONU 1010 Butadiene, stabilizate: Butadien -1,2, stabilizat , Butadien -1,3, stabilizat .
6.8.3.5.7.
Masele limit de înc rcare conform 6.8.2.5.2 (rezervat)

- pentru gazele comprimate care sunt umplute în mas ,
- pentru gazele lichefiate sau lichefiate refrigerate i
- pentru gazele dizolvate,
trebuie s fie determinate inând cont de masa maxim admisibil de
înc rcare a cisternei în func ie de materia transportat ; pentru cisternele cu
utilizare multipl , denumirea oficial de transport a gazului transportat
trebuie s fie indicat cu limita de înc rcare pe acela i panou rabatabil.
Panourile rabatabile trebuie s fie proiectate i s fie asigurate astfel încât
se exclud orice rabatare sau deta are de suportul lor pentru transport
(mai ales cele care rezult din ocuri sau acte neinten ionate).
6.8.3.5.8.
933
Panourile vagoanelor purt toare de cisterne (rezervat) amovibile vizate le 6.8.3.2.13 nu trebuie s
poarte indica iile prev zute la 6.8.2.5.2 i 6.8.3.5.6
6.8.3.5.9.
(rezervat)
Marcajul vagoanelor-baterie i CGEM

6.8.3.5.10.
Fiecare vagon-baterie i fiecare CGEM trebuie s poarte o plac din metal rezistent la coroziune,
fixat în mod permanent pe rezervor într-un loc u or accesibil în vederea verific rii. Pe aceasta trebuie
figureze prin tan are sau prin orice alt mijloc asem tor; cel pu in informa iile indicate mai jos:
-
num rul de agrement;
-
denumirea sau marca fabricantului;
-
num rul seriei de fabrica ie;
-
anul de construc ie;
-
presiunea de prob (presiunea manometric )16);
-
temperatura de calcul (numai dac aceasta este mai mare de +50°C sau mai mic de ......... -
20°C16));
-
data (luna, anul) probei ini iale i al ultimului control periodic la care a fost supus conform 6.8.3.4.10 i
6.8.3.4.13;
-
poansonul expertului care a executat probele.
6.8.3.5.11.
Urm toarele indica ii trebuie s fie marcate pe fiecare parte a vagonului-baterie sau pe un panou:
-
numele exploatatorului;
-
num rul de elemente;
-
capacitatea total a elementelor19);
-
masele limit de înc rcare în func ie de caracteristicile vagonului i de categoria de linii pe care poate
circula;
-
codul cistern conform certificatului de agrement (a se vedea 6.8.2.3.1) cu presiunea de prob
efectiv a vagonului baterie,
-
denumirea tehnic 15) a gazelor pentru transportul c rora este utilizat vagonul-baterie;
-
data (luna, anul) urm toarei probe conform 6.8.2.4.3 i 6.8.3.4.13.
Urm toarele indica ii trebuie s fie marcate pe CGEM-ul propriu-zis sau pe un panou:
-
numele proprietarului i al exploatatorului;
-
num rul de elemente;
-
capacitatea total a elementelor19);
-
19
masa maxim de înc rcare autorizat ),
-
codul - cistern conform certificatului de agrement (a se vedea 6.8.2.3.1) cu presiunea de prob
efectiv a CGEM
934
-
denumirea tehnic 15) a gazelor pentru transportul c rora este utilizat CGEM; i pentru un CGEM, care
este umplut în mas :
-
tara19).
19
)
Se vor ad uga unit ile de m sur dup valorile numerice.
6.8.3.5.12.
Cadrul vagoanelor-baterie i CGEM trebuie s poarte în apropierea locului de umplere o plac care s
indice:
-
presiunea maxim de umplere la 15°C autorizat pentru elementele destinate gazelor comprimate;
-
denumirea oficial de transport a gazului conform cap. 3.2 i în plus, pentru gazele încadrate la o
rubric n.s.a. denumirea tehnic ;
i în plus în cazul gazelor lichefiate:

-
masa maxim admisibil de înc rcare pe element16).
6.8.3.5.13.
Buteliile, tuburile i butoaiele de presiune, precum i buteliile f când parte dintr-un cadru de butelii
trebuie s poarte inscrip ii conform 6.2.2.7. Aceste recipiente nu trebuie neap rat s fie etichetate
individual prin intermediul etichetelor de pericol prescrise la capitolul 5.2.
Vagoanele-baterie i CGEM trebuie s poarte pl ci - etichete i un marcaj portocaliu conform

capitolului 5.3.
6.8.3.6.
Prescrip ii aplicabile vagoanelor-baterie i CGEM-urilor care sunt proiectate, construite i probate
(rezervat)
6.8.3.7
Prescrip ii aplicabile vagoanelor-baterie i CGEM-urilor care nu sunt proiectate, construite i probate
Pentru a ine cont de progresele tiin ifice i tehnice sau atunci când nicio norm nu e citat în
referin a din 6.8.3.6, sau pentru a trata aspecte specifice neprev zute în normele citate în referin a din
6.8.3.6, autoritatea competent poate recunoa te utilizarea unui cod tehnic garantând acela i nivel de
securitate. Totu i, vagoanele baterie i CGEM-urile trebuie s îndeplineasc prescrip iile minime din
6.8.3.
Organismul care elibereaz agrementul de tip trebuie s specifice procedura de control periodic dac
normele citate în referin în 6.2.2, 6.2.4, sau 6.8.2.6 nu sunt aplicabile sau nu trebuie aplicate.
le recunoa te. Aceast list va trebui s includ urm toarele informa ii: numele i data codului tehnic,
obiectul codului i informa ii asupra mijloacelor de a i le procura. Secretariatul trebuie s fac aceast
informa ie accesibil publicului pe pagina sa de Internet.
O norm care a fost adoptat pentru a fi citat în referin într-o edi ie viitoare a RID poate fi aprobat
de c tre autoritatea competent în vederea utiliz rii sale f a fi necesar o notificare la secretariatul
OTIF.
6.8.4.
Dispozi ii speciale
NOT
1.
935
Pentru lichidele având un punct de aprindere de cel mult 60°C precum i pentru gazele inflamabile, a
se vedea i 6.8.2.1.26, 6.8.2.1.27 i 6.8.2.2.9.
2.
Pentru prescrip iile pentru cisternele destinate transportului de gaze lichefiate, refrigerate, ca i pentru
cisternele pentru care este prescris o presiune de prob de minimum 1 MPa (10 bar) a se vedea
6.8.5.
Urm toarele dispozi ii speciale sunt aplicabile, atunci când sunt indicate într-o rubric în coloana (13)
din tabelul A, de la capitolul 3.2.:
a)
Construc ie (TC)
TC1 Prescrip iile de la 6.8.5 sunt aplicabile materialelor i construc iei acestor rezervoare.
TC2 Rezervoarele i echipamentele acestora, trebuie s fie construite din aluminiu cu puritate de cel
pu in 99,5% sau din o el corespunz tor care nu este susceptibil s provoace descompunerea
peroxidului de hidrogen. Atunci când rezervoarele sunt construite din aluminiu cu puritate de cel pu in
99,5% grosimea pere ilor nu este necesar s fie mai mare de 15 mm, chiar dac calculul conform
6.8.2.1.17 d o valoare mai mare.
TC3 Rezervoarele trebuie s fie construite din o el austenitic.
TC4 Rezervoarele trebuie s fie prev zute cu un înveli (c ptu eal ) din email sau cu un înveli
protector echivalent dac materialul rezervorului este atacat de Nr. ONU 3250 acidul cloracetic.
TC5 Rezervoarele trebuie s fie prev zute cu un înveli (c ptu eal ) din plumb de cel pu in 5 mm
grosime sau cu un înveli echivalent.
TC6 Atunci când este necesar utilizarea aluminiului pentru cisterne, aceste cisterne trebuie s fie
construite din aluminiu, cu o puritate egal sau mai mare de 99,5%, chiar dac calculul conform
6.8.2.1.17 d o valoare mai mare, grosimea pere ilor nu este nevoie s fie mai mare de 15 mm.
TC7 - (rezervat)
b)
Echipamente (TE)
TE1 (suprimat)
TE2 (suprimat)
TE3 Cisternele trebuie, în plus, s îndeplineasc urm toarele prescrip ii:
Dispozitivul de reînc lzire nu trebuie s p trund în rezervor, dar trebuie s fie amplasat în exteriorul
acestuia. Totu i, conducta care serve te la evacuarea fosforului se poate echipa cu o teac de
reînc lzire. Dispozitivul de reînc lzire al acestei teci va trebui s fie reglat astfel încât s împiedice ca
temperatura fosforului s nu dep easc temperatura de înc rcare a rezervorului. Celelalte conducte
trebuie s p trund în rezervor pe la partea superioar a acestuia; deschiderile trebuie s fie situate
deasupra nivelului maxim admisibil al fosforului i s poat fi închise total cu capace înz vorâtoare.
Cisterna va fi prev zut cu un sistem de joje pentru verificarea nivelului fosforului i dac este utilizat
apa ca agent de protec ie, cu un reper fix pentru indicarea nivelului maxim admis al apei.
TE4 Rezervoarele trebuie s fie prev zute cu o izola ie termic din materiale care se aprind greu.
TE5 Dac rezervoarele sunt prev zute cu o izola ie termic , aceasta trebuie s fie constituit din
materiale care se aprind greu.
936
TE6 Cisternele pot s fie prev zute cu un dispozitiv conceput astfel încât obturarea sa de c tre
materia transportat s fie imposibil , i care s împiedice orice scurgere i formarea oric rei
suprapresiuni sau depresiuni în interiorul rezervorului.
TE7 Organele de golire ale rezervoarelor trebuie s fie prev zute cu dou dispozitive de închidere în
serie, independente unul de altul, din care primul este alc tuit dintr-un obturator intern cu închidere
rapid agreat i al doilea dintr-un obturator extern amplasat la fiecare extremitate a fiec rui tu de
golire. O flan oarb sau un alt dispozitiv care ofer acelea i garan ii, trebuie s fie montat de
asemenea la ie irea fiec rui obturator extern. În cazul smulgerii tubulaturilor, obturatorul intern trebuie
r mân solidar cu rezervorul i în pozi ie închis .
TE8 Racordurile tubulaturilor exterioare ale cisternelor trebuie s fie realizate din materiale care nu
sunt susceptibile s antreneze descompunerea peroxidului de hidrogen.
TE9 Cisternele trebuie s fie prev zute la partea superioar cu un dispozitiv de închidere care s
împiedice formarea oric rei suprapresiuni în interiorul rezervorului din cauza descompunerii materiilor
transportate, ca i scurgerea lichidului i p trunderea substan elor str ine în interiorul rezervorului.
TE10 Dispozitivele de închidere ale cisternelor trebuie s fie construite astfel încât s fie imposibil
obturarea dispozitivelor de materia transportat solidificat pe timpul transportului.
Dac cisternele sunt c ptu ite cu un material termoizolant (colorifug), acesta trebuie s fie de natur
anorganic i s nu con in deloc materii combustibile.
TE11 Rezervoarele i echipamentele lor de serviciu trebuie s fie concepute astfel încât s împiedice
trunderea substan elor str ine, scurgerea lichidului i formarea oric rei suprapresiuni periculoase în
interiorul rezervorului din cauza descompunerii materiilor transportate. O supap de siguran care
împiedic penetrarea oric rei substan e str ine r spunde i ea acestor dispozi ii.
TE12 Cisternele trebuie s fie prev zute cu o izola ie termic conform prescrip iilor de la 6.8.3.2.14.
Ecranul parasolar i toat partea neacoperit a cisternei sau înveli ul exterior al unei izola ii termice
complete trebuie s fie protejate cu un strat de vopsea alb sau acoperite cu metal lefuit. Vopseaua
trebuie cur at înaintea fiec rui transport i ref cut în caz de îng lbenire sau de deteriorare. Izola ia
termic trebuie s fie ferit de orice materie combustibil .
Cisternele trebuie s fie prev zute cu dispozitive de m surare a temperaturii.
Cisternele trebuie s fie prev zute cu supape de siguran i cu dispozitive de decompresiune de

urgen . Supapele de decompresiune sunt de asemenea admise. Dispozitivele de decompresiune de
urgen trebuie s func ioneze la presiunile stabilite în func ie de propriet ile peroxidului organic i de
caracteristicile constructive ale cisternei. Elementele fuzibile nu trebuie s fie admise în corpul
rezervorului.
Cisternele trebuie s fie prev zute cu supape de siguran de tip cu resort pentru a evita o acumulare
prea mare în interiorul rezervorului, de produse de descompunere i de vapori degaja i la temperatura
de 50°C. Debitul i presiunea de deschidere a supapei sau supapelor de siguran trebuie
determinate pe baza rezultatelor probelor prescrise în dispozi ia special TA2. Totu i, presiunea de
deschidere nu trebuie s fie în nici un caz aleas astfel încât materia lichid s se poat scurge prin
supap (supape) în cazul r sturn rii cisternei. Dispozitivele de decompresiune de urgen ale
cisternelor pot fi de tipul cu resort sau de tipul cu disc de rupere, concepute pentru evacuarea tuturor
produselor de descompunere i a vaporilor degaja i în timpul unei descompuneri auto - accelerate sau
în timpul unui incendiu de cel pu in o or , în condi iile definite de formulele urm toare:
q = 70961 x F x A0,82
unde:
q = c ldura absorbit [W]
937
A = suprafa a udat [m2]
F = factorul de izola ie [-]
F = 1 pentru cisterne neizolate sau
U(923-T(po))
F = |||||||||||| pentru cisternele izolate
47032
unde:
k = conductivitatea termic a stratului izolant [W m-1 k-1]
L = grosimea stratului izolant [m]
U = k/L = coeficient de transmisie termic a izolantului [W m-2 k-1]
T(po) = temperatura peroxidului în momentul decompresiunii [K]
Presiunea de deschidere a dispozitivului (dispozitivelor) de decompresiune de urgen trebuie s fie

mai mare decât cea prev zut mai sus i s fie determinat în func ie de rezultatele probelor
men ionate la dispozi ia special TA2. Dispozitivele de decompresiune de urgen trebuie s fie astfel
dimensionate încât presiunea maxim în cistern s nu dep easc niciodat presiunea de prob a
cisternei.
NOT
. Un exemplu de metod de încercare pentru determinarea dimension rii
dispozitivelor de decompresiune de urgen figureaz în apendicele 5 al Manualului
de probe i criterii.
Pentru cisternele cu izola ie termic complet , debitul i reglarea dispozitivului sau dispozitivelor de
decompresiune de urgen trebuie s fie determinate presupunându-se o pierdere a izola iei de 1%
din suprafa .
Supapele de depresiune i supapele de siguran de tipul cu resort ale cisternelor, trebuie s fie
prev zute cu dispozitive de oprire a fl rilor (para - fl ri), cu excep ia cazului în care materiile de
transportat i produsele de descompunere sunt combustibile. Trebuie s se in cont de reducerea
capacit ii de evacuare cauzat de dispozitivul de oprire a fl rii.
TE13 Cisternele trebuie s fie izolate termic i prev zute cu un dispozitiv de reînc lzire amenajat la
exterior.
TE14 Cisternele trebuie s fie prev zute cu o izola ie termic . Izola ia termic în contact direct cu
rezervorul trebuie s aib o temperatur de aprindere de cel pu in 50°C peste temperatura maxim
pentru care cisterna a fost conceput .
TE15 (suprimat )
TE16 Nici o parte a vagonului-cistern nu trebuie s fie din lemn exceptând cazul când aceasta este (rezervat)
protejat cu un înveli corespunz tor.
TE17 Prescrip iile urm toare sunt aplicabile la cisternele amovibile20). (rezervat)
a) acestea trebuie s fie fixate pe asiurile vagoanelor astfel încât s nu se poat deplasa;
b) acestea nu trebuie s fie legate între ele printr-un tub colector;
c) dac ele pot fi rotite, robinetele trebuie s fie prev zute cu capace de protec ie.
TE18 (rezervat)
938
TE19 (rezervat)
TE20 Indiferent de celelalte coduri - cistern , care sunt autorizate în ierarhia cisternelor din anexa ra ionalizat de la
4.3.4.1.2, cisternele trebuie s fie echipate cu o supap de siguran .
TE21 Dispozitivele de închidere trebuie s fie protejate prin capace înz vorâte.
TE22 Pentru reducerea importan ei deterior rii în timpul ocului de tamponare sau al accidentului, (rezervat)
vagoanele-cistern pentru materiile transportate în stare lichid i gaz i vagoanele-baterie trebuie s
poat absorbi o energie cel pu in de 800 kJ pentru fiecare cap t frontal de vagon, prin deformare
elastic sau plastic a elementelor constructive definite ale asiului sau prin procedee similare (de
exemplu încorporarea de elemente crash).
Determinarea absorb iei de energie se refer la o tamponare pe o cale în aliniament.
Absorb ia de energie prin deformare plastic nu trebuie s aib loc decât în condi ii care se situeaz
în afara cadrului de exploatare feroviar normal (viteza de tamponare este mai mare de 12 km/h sau
for a unui singur tampon este mai mare de 1500 kN).
Când absorb ia de energie nu dep te 800 kJ pentru fiecare parte frontal a vagonului, nu trebuie
apar o for direct în rezervorul cisternei, care ar putea cauza o deformare vizibil i durabil a
acestuia.
Prescrip iile din aceast dispozi ie special sunt considerate a fi îndeplinite din momentul în care
tampoanele anti-crash (elemente de absorb ie de energie) în conformitate cu prescrip iile din clauza 7
din norma EN 15551:2009 (Aplica ii feroviare - Vagoane - Tampoane) sunt folosite i când rezisten a
cutiilor de vagoane îndepline te exigen ele din clauza 6.3 i sub-clauza 8.2.5.3 din norma EN
126632:2010 (Aplica ii feroviare - Prescrip ii de dimensionare a structurii vehiculelor feroviare - Partea
2:vagoane de marf ).
TE23 Cisternele trebuie fie prev zute cu un dispozitiv astfel conceput încât obturarea sa de c tre materia
transportat s fie imposibil , i care s împiedice orice scurgere i formarea oric rei suprapresiuni sau
depresiuni în interiorul rezervorului.
TE24 (suprimat )
TE25 Rezervoarele vagoanelor-cistern trebuie protejate cel pu in prin una din urm toarele m suri pentru a (rezervat)
evita înc lecarea tampoanelor i deraierea sau, cel pu in, limitarea pagubelor produse în timpul
înc lec rii tampoanelor
suri pentru a evita înc lecarea
a) dispozitv anti-înc lecare a tampoanelor Dispozitivul anti-înc lecare trebuie s asigure ca
asiurile vagoanelor s r mân în acela i plan orizontal.
Trebuie îndeplinite urm toarele cerin e:
- Dispozitivul anti-înc lecare nu trebuie s perturbe exploatarea normal a vagonului (de ex.
treceri în curb , spa iu liber pentru leg torii de vagoane, mânerul manipulantului). El trebuie
permit libera inscrip ie a unui alt vagon echipat cu un dispozitiv antiînc lecare într-o
curb cu raza de 75 m.
- Dispozitivul anti-înc lecare nu trebuie s perturbe func ionarea normal a tampoanelor
(deformarea elastic i plastic ) (vezi i 6.8.4.b), dispozi ia special TE 22.
- Dispozitivul anti-înc lecare trebuie s func ioneze oricare ar fi starea înc rc turii i a uzurii
vagoanelor implicate.
- Dispozitivul anti-înc lecare trebuie s reziste la un efort vertical (în sus i în jos) de 150 kN.
- Dispozitivul anti-înc lecare trebuie s fie eficace chiar dac alt vagon implicat nu este echipat
cu un dispozitiv anti-înc lecare. Dou dispozitive anti-înc lecare nu trebuie s se
incomodeze reciproc.
- Cre terea lungimii consolei pentru fixarea dispozitivului trebuie s fie mai mic de 20 mm.
- Dispozitivul anti-înc lecare trebuie s fie de o l ime cel pu in egal cu discul tamponului (în
afar de situa ia amplas rii treptei stângi când el nu trebuie s interfereze cu spa iul liber al
leg torului de vagoane acoperind în totalitate maximul de l ime a tamponului)
- Trebuie s existe un dispozitiv antiînc lecare deasupra fiec rui tampon.
- Dispozitivul anti-înc lecare trebuie s permit montarea tampoanelor prev zute în Fi a UIC
573 (Condi iile tehnice pentru construc ia de vagoane-cistern ) i nu trebuie s fie un
obstacol pentru mentenan .
- Dispozitivul anti-înc lecare trebuie s fie construit astfel încât s nu agraveze riscul de
penetrare a fundurilor cisternei în caz de oc.
suri pentru limitarea pagubelor în cazul înc lec rii tampoanelor
b) Cr terea grosimii peretelui fundului cisternei sau utilizarea unor alte materiale având o
capacitate mai ridicat de absorb ie a energiei.
Grosimea peretelui trebuie, în acest caz, s se ridice pân la cel pu in 12 mm.
Pentru cisternele destinate transportului de gaze Nr. ONU 1017 clor, 1749 trifluorur de clor,
2189 diclorosilan, 2901 clorur de brom i 3057 clorur de trifluoracetil, grosimea peretelui
trebuie s se ridice pân la cel pu in 18 mm.
c) Înveli ul sandwich pentru fundurile cisternei
939
Atunci când protec ia este constituit dintr-o construc ie de izolare (înveli sandwich), aceasta
trebuie s acopere întreaga zon a fundurilor cisternei i s prezinte o rezilien specific de cel
pu in 22 kJ (corespunzând grosimii peretelui de 6 mm), m surat conform metodei descrise în
anexa B a normei EN 13094 "Cisterne metalice având o presiune de lucru mai mic sau egal cu
0,5 bar". Dac pericolul de coroziune nu poate fi îndep rtat printr-o m sur de construc ie,
trebuie s fie posibil s se examineze fa a exterioar a fundului, de exemplu prin utilizarea unui
capac demontabil.
d) Placa de protec ie a fiec rei p i frontale a vagonului Atunci când o plac de protec ie este
utilizat de fiecare parte frontal a vagonului, se aplic urm toarele cerin e:
- placa de protec ie trebuie s acopere de fiecare dat l imea normal a cisternei pân la
în imea luat în calcul. În plus, l imea pl cii de protec ie trebuie s fie, pe toat în imea
sa, cel pu in egal ce distan a delimitat prin muchiile extreme ale discurilor tampoanelor
- placa de protec ie trebuie s m soare, în în ime, începând de la unghiul ascu it superior al
traversei purt toare de tampoane,
? fie s acopere dou treimi din diametrul cisternei;
? fie acopere cel pu in 900 mm i, în plus, s fie echipat cu un dispozitiv de oprire
pentru tampoanele în ridicare;
- placa de protec ie trebuie s aib o grosime a peretelui de cel pu in 6 mm;
- placa i punctele sale de fixare trebuie s fie concepute astfel încât riscul unei penetr ri a
fundurilor cisternei chiar prin placa de protec ie s fie redus la maxim.
Grosimile peretelui indicate la aliniatele b), c) i d) se raporteaz la o elul de referin . În cazul
utiliz rii altor materiale, trebuie s se determine grosimea echivalent în conformitate cu formula de la
6.8.2.1.18, în afara cazului în care se folose te o el moale. În aceast împrejurare, exist cazul
aplec rii valorilor minime pentru Rm i A indicate în normele privind materialele.
20
)
c)
Agrementul prototipului (TA)
TA1 Cisternele nu trebuie s fie agreate pentru transportul materiilor organice.
TA2 Aceast materie va putea fi transportat în vagoane-cistern i în containere-cistern în condi iile

stabilite de autoritatea competent a statului de origine, dac aceasta, pe baza probelor citate mai jos,
apreciaz c un astfel de transport poate fi efectuat în deplin siguran . Dac statul de origine nu
este un stat contractant la RID, aceste condi ii trebuie s fie recunoscute de autoritatea competent a
primului stat contractant la RID atins de expedi ie.
Pentru agrementul de prototip trebuie executate probe cu scopul de:

-
a dovedi compatibilitatea tuturor materialelor care intr în mod normal în contact cu materia în timpul
transportului;
-
a furniza date pentru facilitarea construc iei dispozitivelor de decompresiune de urgen i a supapelor
de siguran , inând cont de caracteristicile constructive ale cisternei, i
-
a stabili toate condi iile speciale care sunt necesare pentru siguran a transportului materiei.
Rezultatele probelor trebuie s figureze în procesul verbal pentru agrementul prototipului.
TA3 Aceast materie poate fi transportat numai în cisterne având codul - cistern LGAV sau SGAV;
nu este aplic clasificarea de la 4.3.4.1.2.
TA4 Procedurile de evaluare a conformit ii vizate la 1.8.7 trebuie s fie aplicate de autoritatea
competent , reprezentantul s u sau organismul de control conform cu 1.8.6.2, 1.8.6.4, 1.8.6.5 i
1.8.6.8 i acreditate conform normei EN ISO/IEC 17020:2004 tip A.
940
TA5 Aceast substan nu poate fi transportat decât în cisterne care au un cod cistern S2,65AN (+);
ierarhia de la 4.3.4.1.2 nu se aplic .
d)
Probe (TT)
TT1 Cisternele din aluminiu pur trebuie s fie supuse probei ini iale i probelor periodice de presiune
hidraulic numai la o presiune de 250 kPa (2,5 bar) (presiune manometric ).
TT2 Starea c ptu elii rezervoarelor trebuie s fie verificat anual de c tre un expert agreat de
autoritatea competent , care va efectua o verificare interioar a rezervorului.
TT3 (rezervat) Prin derogare de la prescrip iile 6.8.2.4.2 controalele

periodice vor avea loc cel târziu la fiecare 8 (opt) ani i
vor cuprinde în plus un control al grosimii pere ilor cu
instrumente adecvate. Pentru aceste cisterne, proba de
etan eitate i verificarea prev zut la 6.8.2.4.3 vor trebui
aib loc cel târziu la fiecare patru ani.
TT4 Cisternele trebuie s fie verificate cel târziu la fiecare
4 (patru) ani 2,5 (doi ani i jum tate) ani
privind rezisten a la coroziune, cu instrumente adecvate (de exemplu cu ultrasunete).
TT5 Probele de presiune hidraulic trebuie s aib loc cel târziu la fiecare
4 (patru) ani 2,5 (doi ani i jum tate) ani
TT6 Probele periodice, (rezervat)
inclusiv proba de
presiune hidraulic ,
trebuie s ab loc cel
târziu la fiecare 4 (patru)
ani
TT7 Prin derogare de la prescrip iile 6.8.2.4.2 verificarea periodic a st rii interioare poate s fie
înlocuit printr-un program aprobat de autoritatea competent .
TT8 Cisternele pe care figureaz desemnarea oficial de transport pentru NR. ONU 1005 AMONIAC
ANHIDRU conform cu 6.8.3.5.1 la 6.8.3.5.3, care sunt construite din o el cu granula ie fin cu o limit
de elasticitate mai mare de 400 N/mm2, conform normei de material, trebuie s fie supuse în timpul
fiec rei probe periodice efectuate conform 6.8.2.4.2, unui control magnetoscopic pentru detectarea
fisurilor superficiale.
În partea inferioar a fiec rui rezervor, trebuie s fie controlate cordoanele de sudur circulare i
longitudinale pe cel pu in 20% din lungimea lor, toate cordoanele de sudur ale tu urilor i toate
zonele de repara ii sau de polizare.
Dac marcajul materiei de pe cistern sau de pe panoul cisternei este scos, trebuie s se realizeze un
control magnetoscopic, iar aceste ac iuni trebuie s fie înregistrate în certificatul de prob ata at
dosarului cisternei.
Aceste controale magnetoscopice trebuie s fie realizate de c tre de c tre o persoan competent
calificat pentru aceast metod potrivit cu standardul EN 473 (Încerc ri nedistructive - Calificarea i
certificarea personalului END - Principii generale).
TT9 Pentru controale i probe (inclusiv supervizarea fabrica iei), procedurile vizate la 1.8.7 trebuie s
fie aplicate de autoritatea competent , reprezentantul s u sau organismul de control conform cu
1.8.6.2, 1.8.6.4, 1.8.6.5 i 1.8.6.8 i acreditate conform normei EN ISO/IEC 17020:2004 tip A.
TT10 Inspec iile periodice prev zute la 6.8.2.4.2 trebuie s aib loc:
Cel pu in la fiecare patru ani. | cel pu in la fiecare doi ani i jum tate.
941
e)
Marcaj (TM)
NOT
. M rcile trebuie s fie redactate într-o limb oficial a rii de agrement i,
în plus, dac aceast limb nu este engleza, franceza, germana sau italiana, în
englez , în francez , în german sau în italian cu excep ia cazurilor când
acordurile încheiate între rile interesate de transport dispun altfel.
TM1 Cisternele trebuie s poarte, pe lâng indica iile prev zute la 6.8.2.5.2, men iunea "A nu se
deschide în timpul transportului. Supus aprinderii spontane" (a se vedea i NOT . de mai sus).
TM2 Cisternele trebuie s poarte, pe lâng indica iile prev zute la 6.8.2.5.2, men iunea "A nu se
deschide în timpul transportului. Formeaz gaze inflamabile în contact cu apa" (a se vedea i NOT .
de mai sus).
TM3 Cisternele trebuie în plus s poarte, pe placa prev zut la 6.8.2.5.1, denumirea oficial de
transport a materiei agreate i masa maxim admisibil de înc rcare a cisternei în kg.
Masele limit de înc rcare conform 6.8.2.5.2 pentru materiile anterior precizate, trebuie s fie
determinate inând seama de masa maxim admisibil de înc rcare a cisternei
TM4 Pe cisterne, trebuie s fie marcate urm toarele indica ii suplimentare, prin tan are sau prin orice
alt mijloc asem tor, pe placa prescris la 6.8.2.5.2 sau s fie gravate direct pe pere ii rezervorului
propriu-zis, dac pere ii sunt înt ri i (ranforsa i) astfel încât s nu fie afectat rezisten a cisternei:
denumirea chimic împreun cu concentra ia agreat a materiei respective.
TM5 Cisternele trebuie s poarte, pe lâng indica iile deja prev zute la 6.8.2.5.1, data (luna, anul)
ultimei verific ri a st rii interioare a rezervorului.
TM6 Banda portocalie conform sec iunii 5.3.5 trebuie s fie aplicat pe vagoanele - cistern .
TM7 Pe placa descris la 6.8.2.5.1 trebuie s figureze trefla schematizat de la 5.2.1.7.6, prin tan are
sau prin orice alt mijloc asem tor, sau pe rezervorul propriu-zis, dac acesta este înt rit (ranforsat),
astfel încât s nu fie afectat rezisten a rezervorului.
6.8.5.
Prescrip ii privind materialele i construc ia rezervoarelor vagoanelor-cistern i a containerelor-
cistern , pentru care este prescris o presiune de prob de cel pu in 1 MPa (10 bar), precum i a
rezervoarelor vagoanelor-cistern i a containerelor-cistern , destinate transportului de gaze lichefiate
refrigerate din clasa 2
6.8.5.1.
Materiale i rezervoare
6.8.5.1.1.
a)
Rezervoarele destinate transportului
-
de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate din clasa 2;
-
de la Nr. ONU 1380, 2845, 2870, 3194 i 3391 la 3394 i 3433 din clasa 4.2; precum i
-
de la Nr. ONU 1052 fluorur de hidrogen anhidr i Nr. ONU 1790 acid fluorhidric con inând mai mult
de 85% fluorur de hidrogen din clasa 8,
trebuie s fie construite din o el.

b)
Rezervoarele construite din o el cu granula ie fin , destinate transportului:
-
de gaze corosive i de la Nr. ONU 2073 amoniac în solu ie apoas din clasa 2; i
-
942
de la Nr. ONU 1052 fluorur de hidrogen anhidr i de la Nr. ONU 1790 acid fluorhidric con inând mai
mult de 85% fluorur de hidrogen, din clasa 8,
trebuie s fie tratate termic pentru eliminarea tensiunilor termice.
Se poate renun a la tratamentul termic atunci când:

1.
Nu exist risc de coroziune fisurant datorat tensiunii, i
2.
Valoarea medie a energiei de oc în metalul de sudur , din zona de leg tur i în materialul de baz ,
determinat de fiecare dat cu trei e antioane se ridic în medie la cel pu in de 45 J. Ca e antion
prob trebuie folosit o prob ISO V. Pentru materialul de baz trebuie verificat pozi ia transversal a
antionului. Pentru metalul de sudur i pentru zona de leg tur , trebuie aleas crest tura în pozi ia
S în mijlocul metalului de sudur sau în mijlocul zonei de leg tur . Proba trebuie s fie efectuat la
cea mai joas temperatur de serviciu.
c)
Rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate din clasa 2 trebuie s fie construite
din o el, din aluminiu, din aliaj de aluminiu, din cupru sau din aliaje de cupru (de exemplu din alam ).
Rezervoarele din cupru sau din aliaj de cupru nu sunt totu i admise decât pentru gazele care nu
con in acetilen ; etilena poate totu i s con in cel mult 0,005% acetilen .
d)
Nu pot fi utilizate decât materiale corespunz toare temperaturilor minime i maxime de serviciu ale
rezervoarelor i ale accesoriilor acestora.
6.8.5.1.2.
Pentru confec ionarea rezervoarelor sunt admise urm toarele materiale:
a)
elurile nesupuse ruperii fragile la temperatura minim de exploatare (a se vedea 6.8.5.2.1);
-
elurile moi (cu excep ia acelora pentru gazele lichefiate refrigerate din clasa 2);
-
elurile cu granula ie fin , pân la o temperatur de - 60°C;
-
elurile aliate cu nichel (cu un con inut de 0,5% pân la 9% nichel) pân la o temperatur de -196°C
potrivit con inutului de nichel;
-
elurile austenitice cu crom-nichel, pân la temperatur de -270°C;
b)
aluminiul cu un con inut de cel pu in 99,5% aluminiu sau aliajele de aluminiu (a se vedea 6.8.5.2.2);
c)
cuprul dezoxidat cu un con inut de cel pu in 99,9% cupru sau aliajele de cupru cu un con inut de cupru
mai mare de 56% (a se vedea 6.8.5.2.3).
6.8.5.1.3.
a)
Rezervoarele din o el, din aluminiu sau din aliaje de aluminiu nu pot fi decât f îmbinare sau sudate;
b)
Rezervoarele din o eluri austenitice, din cupru sau aliaje de cupru, pot fi cu lipitur tare.
6.8.5.1.4.
Accesoriile pot s fie fixate pe rezervoare cu ajutorul uruburilor sau dup cum urmeaz :
a)
la rezervoarele din o el, din aluminiu sau din aliaj de aluminiu, prin sudur ;
b)
la rezervoarele din o eluri austenitice, din cupru sau din aliaj de cupru, prin sudur sau prin lipire tare.
6.8.5.1.5.
Construc ia rezervoarelor i fixarea lor pe asiul vagonului sau în cadrul unui container trebuie s fie
de-a a natur , încât o r cire a p ilor portante susceptibile de a le face fragile s fie evitat în mod
sigur. Dispozitivele de fixare a rezervoarelor trebuie s fie astfel concepute încât chiar dac rezervorul
se afl la temperatura sa de exploatare autorizat cea mai sc zut , ele s mai prezinte calit ile
mecanice necesare.
6.8.5.2.
943
6.8.5.2.1.
Rezervoare din o el
Materialele folosite pentru confec ionarea rezervoarelor i cordoanelor de sudur trebuie, la

temperatura lor minim de serviciu, dar cel pu in la -20°C, s îndeplineasc cel pu in urm toarele
condi ii cu privire la rezilien ,:
-
probele pot fi efectuate cu epruvete cu crest tur în "V";
-
rezilien a (a se vedea 6.8.5.3.1 la 6.8.5.3.3) epruvetelor care au axa longitudinal perpendicular pe
direc ia de laminare i care au crest tura în "V" (conform ISO R 148) perpendicular pe suprafa a
tablei, trebuie s aib o valoare minim de 34 J/cm2 pentru o elul moale (în func ie de normele ISO
existente, probele pot fi efectuate cu epruvete care au axa longitudinal pe direc ia de laminare), o elul
cu granula ie fin , o elul feritic aliat Ni <= 5%, o elul feritic aliat 5% <= Ni <= 9% sau o elul austenitic
cu Cr-Ni;
-
pentru o elurile austenitice, numai cordonul de sudur trebuie supus unei probe de rezilien ;
-
pentru temperaturile de exploatare mai mici de -196°C, proba de rezilien nu este executat la
temperatura minim de exploatare, ci la -196°C.
6.8.5.2.2.
Rezervoare din aluminiu sau din aliaje de aluminiu
Îmbin rile rezervoarelor trebuie s îndeplineasc condi iile stabilite de autoritatea competent .
6.8.5.2.3.
Rezervoare din cupru i aliaje de cupru
Nu este necesar s se efectueze probe pentru a se determina dac rezilien a este suficient .
6.8.5.3.
Probe de rezilien
6.8.5.3.1.
Pentru tablele de grosime mai mic de 10 mm, dar de cel pu in 5 mm, se întrebuin eaz epruvete cu
sec iunea de 10 mm x e mm, unde "e" reprezint grosimea tablei. Dac este necesar, se admite o
degro are la 7,5 mm sau la 5 mm. În orice caz, trebuie s fie men inut valoarea minim de 34 J/cm2.
NOT
. Pentru tablele cu o grosime mai mic de 5 mm i pentru îmbin rile lor de sudur
nu se efectueaz proba de rezilien .
6.8.5.3.2.
a)
Pentru proba tablelor, rezilien a se determin pe trei epruvete, prelevarea f cându-se transversal pe
direc ia de laminare; totu i în cazul o elului moale, prelevarea se poate efectua în direc ia de
laminare;
b)
Pentru proba îmbin rilor sudate, epruvetele vor fi prelevate dup cum urmeaz :
Când e <= 10 mm
Trei epruvete cu crest tura în centrul îmbin rilor sudate;
Trei epruvete cu crest tura în centrul zonei de alterare datorat sudurii (crest tura în "V" trebuie s
traverseze limita zonei topite în centrul e antionului).
944
Centrul sudurii
Zon de alterare datorit sudurii
Când 10 mm < e <= 20 mm
Trei epruvete în centrul sudurii;
Trei epruvete prelevate din zona de alterare datorat sudurii (crest tura în V trebuie s traverseze
limita zonei topite în centrul e antionului)
Centrul sudurii
Zona de alterare datorit sudurii
Când e > 20 mm
Dou seturi a trei epruvete (un set pe fa a superioar , un set pe fa a inferioar ) în fiecare din locurile
indicate mai jos (crest tura în «V» trebuie s traverseze limita zonei topite din centrul e antionului în
cazul celor prelevate din zona de alterare datorat sudurii).
Centrul sudurii
945
Zona de alterare datorit sudurii
6.8.5.3.3.
a)
Pentru table, media celor 3 probe trebuie s corespund valorii minime de 34 J/cm 2 indicat la
6.8.5.2.1; cel mult una dintre valori poate fi mai mic decât valoarea minim , f îns a fi mai mic de
24 J/cm2;
b)
Pentru suduri, valoarea medie rezultat din cele trei epruvete prelevate din centrul sudurii nu trebuie
fie mai mic decât valoarea minim de 34 J/cm 2; cel mult una dintre valori poate fi mai mic decât
valoarea minim indicat , f îns a fi mai mic de 24 J/cm2;
c)
Pentru zona de alterare datorat sudurii (crest tura în "V" trebuind s traverseze limita zonei topite în
centrul e antionului), valoarea ob inut la cel mult una dintre cele trei epruvete va putea fi mai mic
decât valoarea minim de 34 J/cm2, f îns a fi mai mic de 24 J/cm2;
6.8.5.3.4.
Dac nu sunt îndeplinite condi iile prescrise la 6.8.5.3.3, se va putea efectua numai o singur nou
prob :
a)
dac valoarea medie rezultat din primele trei probe este mai mic decât valoarea minim de 34
J/cm2; sau
b)
dac mai mult de una din valorile individuale este mai mic decât valoarea minim de 34 J/cm2, f a
fi mai mic de 24 J/cm2.
6.8.5.3.5.
La repetarea probei de rezilien pe table sau suduri, nici una din valorile individuale nu poate fi mai
mic de 34 J/cm2. Valoarea medie a tuturor rezultatelor probei ini iale i ale probei repetate trebuie s
fie egal sau mai mare decât valoarea minim de 34 J/cm2.
La repetarea probei de rezilien în zona de alterare, nici una din valorile individuale nu trebuie s fie
mai mic de 34 J/cm2.
6.8.5.4.
Referin e la norme
Prescrip iile subsec iunilor 6.8.5.2 i 6.8.5.3 sunt considerate îndeplinite dac sunt aplicate
urm toarele norme:
EN 1252-1: 1998 Recipiente criogenice - Materiale - Partea 1: Condi ii de tenacitate pentru

temperaturi inferioare valorii de - 80°C.
EN 1252-2: 2001: Recipiente criogenice - Materiale. - Partea 2: Condi ii de tenacitate pentru

temperaturile cuprinse între - 80° C i - 20° C.
CAPITOLUL 6.9
Prescrip ii privind concep ia, construc ia, echipamentele,

agrementul de tip, probele i controalele, precum i marcarea
containerelor-cistern , inclusiv a cutiilor mobile cistern din
material plastic armat cu fibre
NOT
. Pentru cisternele mobile i CGEM tip «UN» (ONU), a se vedea capitolul 6.7;
pentru vagoanele-cistern , cisternele amovibile, containerele-cistern , inclusiv
946
cutiile mobile cistern i cutiile mobile ale c ror rezervoare sunt construite din
materiale metalice, precum i vagoanele baterie i containerele de gaze cu
elemente multiple (CGEM), altele decât CGEM tip «UN» (ONU), a se vedea capitolul
6.8.; pentru cisternele de de euri care opereaz sub vid a se vedea capitolul
6.10.
6.9.1.
Generalit i
6.9.1.1.
Containerele cistern , inclusiv cutiile mobile cistern din material plastic armat cu fibre, trebuie s fie
concepute, fabricate i supuse la probe conform unui program de asigurare a calit ii recunoscut de
autoritatea competent ; în particular, lucr rile de stratificare i de tratamente termoplastice nu trebuie
fie f cute decât de un personal calificat, conform procedurii recunoscute de autoritatea
competent .
6.9.1.2.
Pentru concep ia containerelor-cistern , inclusiv cutiile mobile cistern din material plastic armat cu
fibre i probele la care acestea trebuie s fie supuse, sunt aplicabile i prescrip iile de la 6.8.2.1.1,
6.8.2.1.7, 6.8.2.1.13, 6.8.2.1.14 a) i b), 6.8.2.1.25, 6.8.2.1.27 i 6.8.2.2.3.
6.9.1.3.
Nu trebuie s fie utilizate dispozitive de înc lzire pentru containerele-cistern , inclusiv cutiile mobile
cistern din material plastic armat cu fibre.
6.9.1.4.
(rezervat)
6.9.2.
Construc ie
6.9.2.1.
Rezervoarele trebuie s fie construite din materiale corespunz toare care trebuie s fie compatibile cu
materiile transportate la temperaturi de serviciu cuprinse între -40°C i +50°C, cu excep ia cazului
când pentru condi ii climatice particulare nu au fost stabilite alte game de temperaturi de c tre
autoritatea competent a statului unde se efectueaz transportul.
6.9.2.2.
Rezervoarele trebuie s cuprind urm toarele trei elemente:
-
ptu eal intern ;
-
strat structural;
-
strat exterior.
6.9.2.2.1.
ptu eala intern este peretele interior al rezervorului care constituie prima barier destinat s
opun o rezisten chimic de lung durat materiilor transportate i s împiedice orice reac ie
periculoas cu con inutul cisternei; formarea de compu i periculo i precum i orice sl bire important
a stratului structural datorat difuz rii materiilor prin c ptu eala intern .
ptu eala intern poate s fie o c ptu eal din material plastic armat sau o c ptu eal
termoplastic .
6.9.2.2.2.
ptu eala din material plastic armat trebuie s cuprind :
a)
un strat superficial ("gel-coat"); un strat superficial cu un con inut ridicat de r in , înt rit cu o es tur
care este compatibil cu r ina i cu con inutul utilizat. Acest strat nu trebuie s aib un con inut fibros
mai mare de 30% în mas i grosimea sa trebuie s fie cuprins între 0,25 i 0,60 mm
b)
un strat sau straturi de înt rire: unul sau mai multe straturi de grosime minim de 2 mm, con inând o
2
structur de fibre de sticl cu o densitate de cel pu in 900 g/m i cu un con inut de sticl de cel pu in
30% din mas , cu excep ia cazului când se demonstreaz c un con inut mai mic de sticl ofer
acela i grad de siguran .
6.9.2.2.3.
947
ptu elile termoplastice trebuie s fie alc tuite din folii termoplastice men ionate la 6.9.2.3.4 sudate
unele de altele în forma cerut , pe care trebuie s fie lipite straturile structurale. O leg tur durabil
între c ptu eal i stratul structural trebuie s fie ob inut prin intermediul unui adeziv adecvat.
NOT
. Pentru transportul lichidelor inflamabile stratul intern poate fi supus unor
prescrip ii suplimentare conforme 6.9.2.14, cu scopul de a împiedica acumularea
sarcinilor electrice.
6.9.2.2.4.
Stratul structural al rezervorului este elementul conceput în mod special conform 6.9.2.4 pân la
6.9.2.6, pentru a rezista la solicit ri mecanice. Aceast parte cuprinde în mod normal mai multe
straturi înt rite cu fibre dispuse conform unor orient ri determinate.
6.9.2.2.5.
Stratul extern este partea rezervorului care este expus în mod direct la atmosfer . Acesta trebuie s
fie constituit dintr-un strat cu un con inut ridicat de r in , cu grosime minim de 0,2 mm. Grosimile
mai mari de 0,5 mm necesit utilizarea unei înt rituri. Acest strat trebuie s aib un con inut în sticl
de cel pu in 30% din mas i s fie capabil s reziste condi iilor exterioare, în special la contactele
ocazionale cu materia transportat . R ina trebuie s con in materiale de umplutur sau adaosuri ca
protec ie împotriva deterior rii stratului structural al rezervorului datorit radia iei ultraviolete.
6.9.2.3.
Materii prime
6.9.2.3.1.
Toate materialele utilizate la fabricarea containerelor-cistern , inclusiv cutiile mobile cistern din
material plastic armat cu fibre, trebuie s aib originea i propriet ile cunoscute.
6.9.2.3.2.
ini
Tratamentul amestecului de r ini trebuie s fie efectuat strict conform recomand rilor furnizorului.
Aceasta se refer în mod special la înt ritori, catalizatori i acceleratori. Aceste r ini pot fi:
-
ini de poliesteri nesaturate;
-
ini de vinilesteri;
-
ini epoxidice;
-
ini fenolice.
Temperatura de distorsiune termic a r inii, determinat conform normei ISO 75-1: 1993 trebuie s
fie mai mare cu cel pu in 20°C fa de temperatura maxim de serviciu a containerelor cistern ,
inclusiv a cutiilor mobile cistern , dar nu trebuie s fie mai mic de 70°C.
6.9.2.3.3.
Fibre de înt rire
Materialul de înt rire a straturilor structurale trebuie s apar in unei categorii corespunz toare de
fibre, precum fibrele de tip E sau ECR, conform normei ISO 2078: 1993. Pentru c ptu eala intern ,
pot fi utilizate fibre de sticl de tip C, conform normei ISO 2078: 1993. es turile termoplastice nu vor
putea fi utilizate pentru c ptu eala intern decât dac compatibilitatea lor cu con inutul a fost
dovedit .
6.9.2.3.4.
Materiale pentru c ptu eli termoplastice
ptu elile termoplastice, cum ar fi policlorura de vinil neplastifiat (PVC-U), polipropilena (PP),
florura de poliviniliden (PVDF), politetrafluoretilena (PTFE), etc. pot fi utilizate ca materiale de
ptu eal .
6.9.2.3.5.
Adaosuri
Adaosurile necesare pentru tratamentul r inilor, cum ar fi catalizatorii, acceleratorii, înt ritorii i
materiile tixotropice, precum i materialele utilizate pentru îmbun irea caracteristicilor cisternei, cum
948
ar fi materialele de umplutur , coloran ii, pigmen ii, etc. nu trebuie s sl beasc materialul, inând cont
de durata de via i de temperatura de func ionare prev zut conform tipului.
6.9.2.4.
Rezervorul, elementele sale de fixare i echipamentul de serviciu i de structur trebuie s fie
concepute astfel încât s reziste f nici o scurgere (cu excep ia cantit ilor de gaz sc pate prin
dispozitivele de degazare) pe timpul duratei de via prev zute conform tipului:
-
la sarcinile statice i dinamice suportate în condi ii normale de transport;
-
la sarcinile minime definite la 6.9.2.5 pân la 6.9.2.10.
6.9.2.5.
Pentru presiunile indicate la 6.8.2.1.14 a) i b) i for ele de gravita ie static datorate con inutului cu
densitate maxim specificat pentru model i la gradul de umplere maxim, tensiunea de calcul s
pentru tot stratul rezervorului, pe direc ie axial i circumferen ial nu trebuie s dep easc
urm toarea valoare:
sigma <= Rm/K
unde:
Rm = valoarea rezisten ei la trac iune ob inut din valoarea medie a rezultatelor probelor din care se
scade de dou ori ecartul normal între rezultatele probei. Probele trebuie s fie executate practic
conform prescrip iilor din norma EN 61: 1977, pe cel pu in 6 e antioane reprezentative pentru tipul i
metoda de construc ie.
K = S x K0 x K1 x K2 x K3
unde:
K trebuie s aib o valoare minim de 4, i
S = coeficientul de siguran . Pentru proiectarea general dac cisternele sunt indicate în coloana
(12) din tabelul A de la capitolul 3.2, printr-un cod-cistern care con ine în partea a doua litera "G", (a
se vedea 4.3.4.1.1), valoarea lui S trebuie s fie egal sau mai mare de 1,5. Pentru cisternele
destinate transportului materiilor care necesit un nivel de siguran mai ridicat, adic dac cisternele
sunt indicate în coloana (12) din tabelul A de la capitolul 3.2, printr-un cod cistern care con ine în a
doua parte a sa cifra "4" (a se vedea 4.3.4.1.1), se va aplica valoarea lui S multiplicat cu un coeficient
egal cu "2", exceptând cazul când rezervorul nu dispune de o protec ie suplimentar sub forma unei
arm turi metalice complete, inclusiv nervuri structurale longitudinale i transversale.
K0 = factorul de deteriorare a propriet ilor materialului, datorit deform rii i îmb trânirii i care rezult
din ac iunea chimic a materiilor transportate; acesta este determinat cu formula:
K0 = 1/[alfa beta]
unde "alfa" este factorul de deformare i "beta" este factorul de îmb trânire, determinat conform
normei EN 978:1997, dup ce a fost supus probei conform normei EN 9771997. Se poate utiliza de
asemenea valoarea prudent a lui K0 = 2. Pentru determinarea lui alfa i beta deformarea ini ial
trebuie s corespund lui 2 sigma.
K1 = factor legat de temperatura de serviciu i de propriet ile termice ale r inii; acesta este
determinat de urm toarea ecua ie cu o valoare minim de 1:
949
K1 = 1,25 - 0,0125 (HDT - 70)
unde HDT este temperatura de deformare termic a r inii [în °C];
K2 = factor legat de oboseala materialului; se va utiliza valoarea K 2 = 1,75, atâta timp cât nu va fi
aprobat o alt valoare de c tre autoritatea competent . Pentru proiectarea dinamic expus la
6.9.2.6 se va utiliza valoarea K2 = 1,1.
K3 = factor legat de tehnica de înt rire care are urm toarele valori:
-
1,1, dac înt rirea este ob inut conform unei proceduri agreate i documentate;
-
1,5, în celelalte cazuri.
6.9.2.6.
Pentru tensiunile dinamice indicate la 6.8.2.1.2 tensiunea de calcul nu trebuie s dep easc
valoarea specificat la 6.9.2.5, împ it prin factorul a.
6.9.2.7.
Pentru oricare din tensiunile definite la 6.9.2.5 i 6.9.2.6, alungirea care rezult într-o direc ie oarecare
nu trebuie s dep easc valoarea cea mai mic a urm toarelor valori: 0,2% sau 1/10 din alungirea la
rupere a r inii.
6.9.2.8.
La presiunea de prob prescris care nu trebuie s fie mai mic decât presiunea de calcul conform
6.8.2.1.14 a) i b), tensiunea maxim din rezervor nu trebuie s fie mai mare decât alungirea la rupere
a r inii.
6.9.2.9.
Rezervorul trebuie s poat rezista probei de c dere, a a cum este specificat la 6.9.4.3.3, f vreo
avarie intern sau extern , vizibil .
6.9.2.10.
Elementele suprapuse în îmbin rile de asamblare, inclusiv cele ale fundurilor i îmbin rile între
rezervor i dispozitivele sparge val i pere i trebuie s poat rezista tensiunilor statice i dinamice
indicate mai sus. Pentru a evita o concentrare de tensiuni în elementele suprapuse, piesele racordate
trebuie s fie anfrenate într-un raport de cel mult 1/6.
Rezisten a la forfecare între elementele suprapuse i componentele cisternei pe care sunt fixate nu
trebuie s fie mai mic de:
tau = Q/l <= tau(R)/K
unde:
tau(R) este rezisten a tangen ial la încovoiere conform normei EN ISO 14125:1998 (metoda în trei
puncte) cu o valoare minim tau(R) = 10 N/mm2, dac nu exist nici o valoare m surat ;
Q este sarcina pe unitatea de lungime pe care îmbinarea trebuie s o suporte pentru sarcinile statice
i dinamice;
K este un factor calculat conform 6.9.2.5 pentru tensiunile statice i dinamice
l lungimea elementelor suprapuse.
6.9.2.11.
Orificiile din rezervor trebuie s fie înt rite, astfel încât s asigure aceea i marj de siguran contra
tensiunilor statice i dinamice specificate la 6.9.2.5 i 6.9.2.6, ca i cele specificate pentru rezervorul
propriu-zis. Num rul acestora trebuie s fie cât mai mic posibil. Raportul celor dou axe la orificiile
ovale nu trebuie s fie mai mare de 2.
6.9.2.12.
950
Concep ia flan elor i a evilor (tubulaturilor) fixate pe rezervor trebuie s in seama de for ele de
manipulare i de strângerea buloanelor.
6.9.2.13.
Containerul-cistern , inclusiv cutia mobil cistern , trebuie s fie conceput pentru a rezista, f
scurgeri importante, la efectele unei introduceri complete în mediu cu flac timp de 30 de minute,
a cum este prev zut în dispozi iile cu privire la probe de la 6.9.4.3.4. Nu este necesar s se
efectueze probe, având acordul autorit ii competente, atunci când poate fi adus o dovad suficient
prin probe comparabile cu modele de containere-cistern , inclusiv cutii mobile cistern .
6.9.2.14.
Prescrip ii particulare pentru transportul materiilor care au un punct de aprindere egal sau mai mic de
60°C.
Containerele cistern inclusiv cutiile mobile cistern din material plastic armat cu fibre pentru
transportul materiilor cu punct de aprindere mai mic de 60°C, trebuie s fie construite astfel încât s
se elimine acumularea de sarcini electrostatice periculoase în diferitele p i componente.
6.9.2.14.1.
Rezisten a electric la suprafa , în interiorul i în exteriorul rezervorului, stabilit prin m sur tori, nu
trebuie s dep easc 109 ohmi. Acest rezultat poate fi ob inut prin folosirea aditivilor de r in sau
prin straturi conduc toare intercalate, precum re elele metalice sau din carbon.
6.9.2.14.2.
Rezisten a de desc rcare la p mânt stabilit prin m sur tori nu trebuie s dep easc 107 ohmi.
6.9.2.14.3.
Toate elementele rezervorului trebuie s fie legate electric, unele de celelalte, la p ile metalice ale
echipamentului de serviciu i de structur ale containerului-cistern , inclusiv ale cutiei mobile cistern .
Rezisten a electric între p ile componente i echipamentele în contact nu trebuie s dep easc 10
ohmi.
6.9.2.14.4.
Rezisten a electric la suprafa i rezisten a de desc rcare trebuie s fie m surate prima dat la
orice container-cistern , inclusiv la orice cutie mobil cistern fabricate sau la un e antion al
rezervorului conform unei proceduri aprobate de autoritatea competent .
6.9.2.14.5.
Rezisten a de desc rcare la p mânt trebuie s fie m surat la fiecare container-cistern , inclusiv la
fiecare cutie mobil cistern în cadrul probei periodice conform unei proceduri aprobate de autoritatea
competent .
6.9.3.
Echipamente
6.9.3.1.
Sunt aplicabile prescrip iile de la 6.8.2.2.1, 6.8.2.2.2 i de la 6.8.2.2.4 la 6.8.2.2.8.
6.9.3.2.
În plus, sunt aplicabile i dispozi iile speciale (TE) ale sec iunii 6.8.4. b) atunci când sunt indicate în
coloana (13) a tabelului A din capitolul 3.2.
6.9.4.
Probe i agrement de tip
6.9.4.1.
Pentru orice model de container-cistern inclusiv de cutie mobil cistern din material plastic armat cu
fibre, materialele care au servit la construc ie i un prototip reprezentativ al cisternei trebuie s fie
supuse la probe conform urm toarelor indica ii.
6.9.4.2.
Încercarea materialelor
6.9.4.2.1.
Pentru toate r inile utilizate, se convine s se determine alungirea la rupere conform normei EN ISO
527-5:1997 i temperatura de deformare termic conform normei ISO 75-1:1993.
6.9.4.2.2.
Urm toarele caracteristici trebuie s fie determinate cu e antioane decupate din rezervor.
antioanele fabricate în paralel pot fi utilizate numai dac nu este posibil decuparea de e antioane
din rezervor. Eventualele c ptu eli trebuie îndep rtate înainte de prob .
Încerc rile trebuie s cuprind :

-
grosimea straturilor laminate ale c ptu elii rezervorului i ale fundurilor;
951
-
con inutul (masa) i compozi ia fibrelor de armare, precum i orientarea i dispunerea straturilor de
armare;
-
rezisten a la trac iune, alungirea la rupere i modulele de elasticitate conform normei EN ISO 527-
5:1997 în direc ia tensiunilor. În plus, alungirea la rupere a r inii trebuie s fie stabilit cu ajutorul
ultrasunetelor;
-
rezisten a la încovoiere i la deformare stabilit prin încercarea de fluaj la încovoiere conform normei
ISO 14125:1998 timp de 1000 de ore cu un e antion de l ime minim de 50 mm i pe o distan între
supor i cel pu in 20 de ori grosimea peretelui. În plus, factorul de deformare alfa i factorul de
îmb trânire beta se vor determina prin aceast încercare i conform normei EN 978:1997.
6.9.4.2.3.
Rezisten a la forfecare între straturi trebuie s fie m surat supunând e antioanele reprezentative la
încercarea de încovoiere conform normei EN ISO 14130:1997.
6.9.4.2.4.
Compatibilitatea chimic a rezervorului cu materiile transportate trebuie s fie demonstrat printr-una
din urm toarele metode, având aprobarea autorit ii competente. Demonstra ia trebuie s in cont de
toate aspectele compatibilit ii materialelor rezervorului i a echipamentelor acestuia cu materiile
transportate, inclusiv de deteriorarea chimic a rezervorului, de declan area reac iilor critice de c tre
con inut i de reac iile periculoase între cele dou .
-
Pentru a determina orice deteriorare a rezervorului, trebuie s fie prelevate e antioane reprezentative
din rezervor, inclusiv cu c ptu eala interioar cu cordoane de sudur , i supuse la proba de
compatibilitate chimic conform normei EN 977:1997 timp de 1000 de ore la 50°C. În compara ie cu
un e antion neprobat, pierderea de rezisten ei i modulul de elasticitate m surate prin încerc rile de
rezisten la încovoiere conform normei EN 978:1997 nu trebuie s dep easc 25%. Nu sunt admise
fisurile, bulele, deterior rile punctiforme, separarea straturilor i a c ptu elilor, ca i rugozitatea.
-
Compatibilitatea poate fi de asemenea stabilit dup datele certificate i documentate rezultate din
experien e pozitive de compatibilitate între materiile de umplere i materialele rezervorului cu care
acestea intr în contact la anumite temperaturi i pe o anumit perioad , precum i în alte condi ii de
exploatare.
-
Pot fi de asemenea utilizate datele publicate în documenta iile specializate, normele sau alte surse,
acceptate de autoritatea competent .
6.9.4.3.
Proba prototipului
Un prototip, reprezentativ al cisternei trebuie s fie supus probelor specificate în continuare. În acest
scop, echipamentul de serviciu poate s fie înlocuit prin alte elemente, dac este necesar.
6.9.4.3.1.
Prototipul trebuie s fie inspectat pentru a determina conformitatea cu specifica iile modelului. Aceast
inspec ie trebuie s cuprind o verificare vizual interioar i exterioar i m surarea principalelor
dimensiuni.
6.9.4.3.2.
Prototipul echipat cu m rci tensometrice în toate locurile unde este necesar o compara ie cu valorile
teoretice de calcul, trebuie s fie supus urm toarelor sarcini, iar tensiunile rezultate trebuie s fie
înregistrate:
-
Cisterna trebuie s fie umplut cu ap pân la nivelul maxim de umplere. Rezultatele m sur torilor vor
servi la etalonarea valorilor teoretice conform 6.9.2.5;
-
Cisterna trebuie s fie umplut cu ap la nivelul maxim de umplere i supus la accelera ii în cele trei
direc ii, imprimate de probele de mers i de frânare, prototipul fiind fixat pe un vagon. Pentru a
compara rezultatele efective cu valorile teoretice de calcul conform 6.9.2.6, tensiunile înregistrate
trebuie s fie extrapolate în func ie de coeficientul de accelera ie cerut la 6.8.2.1.2 i m surate;
-
Cisterna trebuie s fie umplut cu ap i supus la presiunea de prob stipulat . Sub aceast sarcin ,
cisterna nu trebuie s prezinte nici o avariere vizibil i nici o scurgere.
952
6.9.4.3.3.
Prototipul trebuie s fie supus unei probe de c dere conform normei EN 976-1:1997, nr. 6.6. Nu
trebuie s se produc nici o avarie vizibil la interiorul sau la exteriorul cisternei.
6.9.4.3.4.
Prototipul, împreun cu echipamentele de serviciu i de structur , umplut cu ap la 80% din
capacitatea maxim , trebuie s fie expus pe loc timp de 30 minute la o introducere complet în mediu
cu flac deschis într-un bazin umplut cu ulei de înc lzire sau cu un alt tip de flac care produce
acela i efect. Dimensiunile bazinului trebuie s le dep easc pe cele ale cisternei cu cel pu in 50 cm
de fiecare parte, iar distan a între nivelul combustibilului i cistern trebuie s fie cuprins între 50 i
80 cm. Restul cisternei de sub nivelul lichidului inclusiv orificiile i dispozitivele de închidere trebuie s
mân etan , cu excep ia unor scurgeri u oare.
6.9.4.4.
Agrementul de tip
6.9.4.4.1.
Autoritatea competent sau un organism desemnat de aceasta, trebuie s elibereze pentru fiecare tip
nou de container-cistern , inclusiv cutie mobil cistern , un agrement de tip care s ateste c modelul
este corespunz tor pentru utilizarea c reia îi este destinat i c r spunde prescrip iilor privind
construc ia i echipamentele, ca i dispozi iilor speciale aplicabile materiilor de transportat.
6.9.4.4.2.
Agrementul de tip trebuie s fie întocmit pe baza calculelor i a procesului-verbal de prob , inclusiv a
tuturor rezultatelor încerc rii materialelor i prototipului i al compar rii cu valorile teoretice de calcul i
trebuie s men ioneze specifica iile referitoare la model i programul de asigurare a calit ii.
6.9.4.4.3.
Agrementul de tip trebuie s vizeze materiile sau grupele de materii a c ror compatibilitate cu
containerul-cistern inclusiv cutia mobil cistern , este asigurat . Denumirea lor chimic sau rubrica
colectiv corespunz toare (a se vedea 2.2.1.2), clasa i codul lor de clasificare trebuie s fie indicate.
6.9.4.4.4.
Agrementul de tip trebuie s cuprind de asemenea valorile de calcul teoretice i limitele garantate,
cum ar fi durata de via , intervalul temperaturilor de lucru, presiunile de lucru i de prob ,
caracteristicile enun ate ale materialului i toate m surile luate la fabricarea, probele, agrementul,
marcajul i utilizarea oric rui container cistern , inclusiv a oric rei cutii mobile cistern , fabricate
conform prototipului omologat.
6.9.5.
Controale
6.9.5.1.
Pentru orice container-cistern , inclusiv orice cutie mobil cistern , fabricat conform modelului
agreat, încerc rile de materiale i controalele trebuie s fie efectuate a a cum este indicat în
continuare:
6.9.5.1.1.
Încerc rile de materiale conform 6.9.4.2.2, cu excep ia probei de întindere, i a reducerii la 100 de ore
a duratei încerc rii de rezisten la încovoiere, trebuie s fie efectuate cu e antioane luate din
rezervor. E antioanele fabricate în paralel nu trebuie s fie utilizate decât dac nu este posibil s se
decupeze e antioane din rezervor. Valorile teoretice de calcul aprobate trebuie s fie respectate.
6.9.5.1.2.
Rezervoarele i echipamentele lor trebuie s fie supuse, fie împreun fie separat unui control ini ial
înainte de punerea lor în exploatare. Acest control va cuprinde:
-
o verificare a conformit ii cu modelul omologat;
-
o verificare a caracteristicilor de proiectare;
-
-
o prob de presiune hidraulic la presiunea de prob indicat pe placa de marcaj prescris la
6.8.2.5.1;
-
o verificare a func ion rii echipamentului;
-
o prob de etan eitate dac rezervorul i echipamentul s u au fost supuse separat unei probe de
presiune.
953
6.9.5.2.
Prescrip iile de la 6.8.2.4.2 pân la 6.8.2.4.4 sunt aplicabile controlului periodic al containerelor-
cistern . În plus, controlul prev zut la 6.8.2.4.3 trebuie s cuprind o verificare a st rii interioare a
rezervorului.
6.9.5.3.
Controalele conforme 6.9.5.1 i 6.9.5.2 trebuie s fie executate de c tre un expert agreat de
autoritatea competent . Trebuie s fie eliberate certificate care indic rezultatele acestor opera ii.
Acestea trebuie s fac trimitere la lista de materii al c ror transport este autorizat în container
cistern , inclusiv cutie mobil cistern , conform 6.9.4.4.
6.9.6.
Marcare
6.9.6.1.
Prescrip iile de la 6.8.2.5 sunt aplicabile la marcarea containerelor-cistern inclusiv a cutiilor mobile
cistern din material plastic armat cu fibre cu urm toarele modific ri:
-
placa cisternei poate de asemenea s fie integrat în rezervor prin stratificare sau confec ionat din
materiale plastice adecvate;
-
intervalul temperaturilor de calcul trebuie s fie întodeauna indicat.
6.9.6.2.
În plus, sunt aplicabile i dispozi iile speciale (TM) ale sec iunii 6.8.4 e), atunci când sunt indicate într-
o rubric din coloana (13), a tabelului A din capitolul 3.2.
CAPITOLUL 6.10
Prescrip ii privind construc ia, echipamentele, agrementul de tip

i marcarea cisternelor de de euri care opereaz sub vid
NOT
1.
Pentru cisternele mobile i CGEM tip «UN», a se vedea capitolul 6.7; pentru vagoanele-cistern ,
cisternele amovibile, containerele-cistern i cutiile mobile cistern ale c ror rezervoare sunt
construite din materiale metalice, precum i vagoanele - baterie i containerele de gaze cu elemente
multiple (CGEM), altele decât (CGEM) tip «UN», a se vedea capitolul 6.8; pentru containerele-cistern
din material plastic înt rit (armat) cu fibre, a se vedea capitolul 6.9.
2.
Prezentul capitol se aplic containerelor cistern i cutiilor mobile cistern .
6.10.1.
Generalit i
6.10.1.1.
Defini ii
NOT
. O cistern care îndepline te integral prescrip iile capitolului 6.8 nu este
considerat ca fiind "cistern de de euri care opereaz sub vid".
6.10.1.1.1.
Se în elege prin "zone protejate" zonele situate, dup cum urmeaz :
a)
în partea inferioar a cisternei într-un sector care se întinde sub un unghi de 60° de o parte i de alta a
generatoarei inferioare;
b)
în partea superioar a cisternei într-un sector care se întinde sub un unghi de 30° de o parte i de alta
a generatoarei superioare.
6.10.1.2.
Sfera de aplicare
6.10.1.2.1.
Prescrip iile speciale de la 6.10.2 pân la 6.10.4 completeaz sau modific prevederile capitolului 6.8
i se aplic cisternelor de de euri care opereaz sub vid.
954
Cisternele de de euri care opereaz sub vid pot fi echipate cu funduri culisante (care se deschid),
dac prescrip iile capitolului 4.3 autorizeaz golirea prin partea inferioar a materiilor transportate
(indicate cu literele "A" sau "B" în partea 3 a codului-cistern care apare în coloana (12) a tabelului A
din capitolul 3.2, conform 4.3.4.1.1).
Cisternele de de euri care func ioneaz sub vid trebuie s îndeplineasc toate prescrip iile capitolului
6.8, cu excep ia cazului când o dispozi ie special diferit figureaz în prezentul capitol. Totu i,
prescrip iile de la 6.8.2.1.19 i 6.8.2.1.20 nu se aplic .
6.10.2.
Construc ie
6.10.2.1.
Cisternele trebuie s fie calculate conform unei presiuni de calcul egal cu de 1,3 ori presiunea de
umplere sau de golire, îns de cel pu in 400 kPa (4 bar) (presiune manometric ). Pentru transportul
materiilor pentru care este specificat , în capitolul 6.8, o presiune de calcul mult mai ridicat a
cisternei, trebuie s se aplice aceast valoare mult mai ridicat .
6.10.2.2.
Cisternele trebuie s fie calculate pentru a rezista la o presiune intern negativ de 100 kPa ... (1
bar).
6.10.3.
Echipamente
6.10.3.1.
Echipamentele trebuie s fie dispuse astfel încât s fie protejate împotriva riscurilor de rupere
(smulgere) sau de avariere în cursul transportului i al manipul rii. Îndeplinirea acestei prescrip ii este
posibil plasând echipamentele într-o zon considerat «protejat » (a se vedea 6.10.1.1.1.)
6.10.3.2.
Dispozitivul de golire prin partea inferioar a cisternelor poate fi constituit dintr-o tubulatur exterioar
echipat cu un obturator situat cât mai aproape posibil de rezervor i cu un al doilea dispozitiv de
închidere care poate fi o flan oarb sau un alt dispozitiv echivalent.
6.10.3.3.
Pozi ia i sensul de închidere al(e) obturatorului (obturatoarelor) conectate la rezervor sau la oricare
alt compartiment în cazul rezervoarelor cu mai multe compartimente, trebuie s fie vizibile f
ambiguitate i s poat fi verificate de la sol.
6.10.3.4.
Pentru a se evita orice pierdere din con inut în caz de avarie la dispozitivele exterioare de umplere i
de golire ( tu uri, dispozitivele laterale de închidere), obturatorul intern sau primul obturator extern
(dac este cazul) i loca ul s u, trebuie s fie protejate contra riscurilor de rupere sub efectul
solicit rilor externe sau s fie, prin concep ie, protejate contra acestora. Dispozitivele de umplere i de
golire (inclusiv flan ele sau bu oanele filetate) i eventualele capace de protec ie trebuie s poat fi
garantate contra oric ror deschideri intempestive.
6.10.3.5.
Cisternele pot fi echipate cu funduri culisante. Aceste funduri culisante trebuie s îndeplineasc
a)
fie concepute astfel încât s r mân etan e dup închidere;
b)
nu fie posibil o deschidere intempestiv a lor;
c)
trebuie s r mân închise ermetic, în caz de pan de alimentare, atunci când mecanismul de
deschidere este cu servocomand ;
d)
trebuie s fie incorporat un dispozitiv de siguran sau de blocare, care s asigure c fundul culisant
nu poate fi deschis dac exist înc o presiune rezidual în cistern . Aceast prescrip ie nu se aplic
în cazul fundurilor culisante cu servocomand , la care manevra este la comand pozitiv . În acest
caz, comenzile trebuie s fie de tipul "om mort" i s fie situate într-un loc în care utilizatorul s poat
urm ri manevra în orice moment i s nu se expun nici unui risc cu ocazia deschiderii i închiderii;
e)
trebuie s fie luate m suri de protec ie a fundului culisant care trebuie s r mân închis în caz de
sturnare a containerului-cistern sau a cutiei mobile cistern .
6.10.3.6.
955
Cisternele de de euri care func ioneaz sub vid echipate cu un piston intern pentru a facilita cur area
sau golirea, trebuie s fie echipate cu dispozitive de oprire care s împiedice ca pistonul, în orice
pozi ie de func ionare, s nu fie proiectat în afara cisternei, atunci când este supus unei for e
echivalente cu presiunea maxim de serviciu a cisternei. Presiunea maxim de serviciu pentru
cisternele sau compartimentele echipate cu un piston pneumatic nu trebuie s dep easc 100 kPa (1
bar). Pistonul intern i materialul acestuia trebuie s fie astfel concepute încât cursa pistonului s nu
constituie o surs de aprindere.
Pistonul intern poate fi utilizat ca perete desp itor, cu condi ia ca acesta s fie blocat în pozi ia sa.
Când un element oarecare al dispozitivelor prin care pistonul intern este men inut pe loc, este plasat în
exteriorul cisternei, acesta trebuie s se g seasc într-un loc care s exclud orice risc de deteriorare
accidental .
6.10.3.7.
Cisternele pot fi prev zute cu dispozitive de aspirare dac :
a)
dispozitivul este dotat cu un obturator intern sau extern fixat direct pe rezervor sau direct pe un cot
sudat pe rezervor; o coroan din at turnat poate fi adaptat între rezervor sau cot i obturatorul
extern, dac aceast coroan din at turnant este amplasat în zona protejat iar dispozitivul de
comand al obturatorului este protejat printr-o carcas /capac împotriva riscurilor de smulgere prin
tensiuni externe;
b)
obturatorul men ionat la a) este dispus astfel încât transportul s fie imposibil dac este în pozi ie
deschis ; i
c)
dispozitivul de aspirare este construit astfel încât cisterna s nu poat avea scurgeri în caz de oc
accidental al dispozitivului.
6.10.3.8.
Cisternele trebuie s fie prev zute cu echipamente de serviciu suplimentare dup cum urmeaz :
a)
orificiul dispozitivului pomp de vid/exhaustorul trebuie s fie dispus astfel încât s asigure c orice
vapor toxic sau inflamabil este direc ionat c tre un loc unde acesta s nu poat cauza pericole;
b)
un dispozitiv de oprire a trecerii imediat a fl rii trebuie s fie fixat la intrarea i la ie irea
dispozitivului pomp de vid/exhaustor, susceptibil s produc scântei, montat pe o cistern utilizat la
transportul de eurilor inflamabile;
c)
pompele care pot produce o presiune pozitiv trebuie s fie echipate cu un dispozitiv de siguran
montat în tubulatura care poate fi pus sub presiune. Dispozitivul de siguran trebuie s fie reglat
pentru a desc rca la o presiune care s nu dep easc presiunea maxim de serviciu a cisternei;
d)
un obturator trebuie s fie fixat între rezervor, sau la ie irea dispozitivului fixat pe acesta, pentru a
împiedica supraumplerea i tubulatura care conecteaz rezervorul la dispozitivul pomp de
vid/exhaustor;
e)
cisterna trebuie s fie echipat cu un manometru de presiune/depresiune corespunz tor, montat într-
un loc unde s poat fi citit cu u urin de c tre persoana care ac ioneaz dispozitivul pomp de
vid/exhaustor. Cadranul trebuie s posede un marcaj care s indice presiunea maxim de serviciu a
cisternei;
f)
cisterna, sau în cazul cisternei compartimentat fiecare compartiment, trebuie s fie echipat cu un
indicator de nivel. Drept indicatori de nivel pot servi repere transparente cu condi ia ca:
i)
fac parte din peretele cisternei i rezisten a lor la presiune s fie comparabil cu cea a cisternei;
sau s fie fixate în exteriorul cisternei;
ii)
bran amentul din partea superioar sau din partea inferioar a cisternei, s fie dotat cu obturatoare
fixate direct pe rezervor i protejate astfel încât transportul s fie imposibil de efectuat, atunci când
acestea sunt în pozi ia deschis;
iii)
poat func iona la presiunea maxim de serviciu autorizat a cisternei; i
956
iv)
fie plasate într-o zon care s exclud orice risc de deteriorare accidental .
6.10.3.9.
Rezervoarele cisternei de de euri care opereaz sub vid trebuie s fie prev zute cu o supap de
siguran precedat de un disc de rupere.
Supapa trebuie s se deschid automat la o presiune cuprins între 0,9 i 1,0 înmul it cu presiunea
de prob a cisternei pe care aceasta este montat . Utilizarea supapelor cu func ionare prin gravita ie
sau cu contragreutate este interzis .
Discul de rupere trebuie s deschid cel mai devreme la atingerea presiunii de început a deschiderii
supapei i cel mai târziu la atingerea presiunii de prob a cisternei pe care este montat.
Dispozitivele de siguran trebuie s fie astfel construite încât s reziste la solicit ri dinamice, inclusiv
la solicit rile datorate mi rii interne a lichidelor con inute.
În spa iul dintre discul de rupere i supapa de siguran trebuie s fie instalat un manometru sau un alt
indicator corespunz tor care s permit detectarea unei rupturi, unei perfor ri sau unei fisuri a
discului, susceptibil de a perturba func ionarea supapei de siguran .
6.10.4.
Controale
Cisternele de de euri care opereaz sub vid trebuie s fac obiectul unei verific ri a st rii interioare
cel mai târziu la fiecare doi ani i jum tate, în plus fa de probele de la 6.8.2.4.3.
CAPITOLUL 6.11
Prescrip ii privind concep ia i construc ia containerelor pentru vrac

i controalele i probele la care acestea trebuie s fie supuse
6.11.1.
Defini ii
În sensul prezentei sec iuni, se în eleg prin:
"Container pentru vrac închis", un container pentru vrac complet închis, care are acoperi , pere i
laterali, pere i frontali i podea rigide (inclusiv fundurile de tip pâlnie). Acest termen cuprinde
containerele pentru vrac cu acoperi , pere i laterali, sau frontali culisan i (care se pot deschide), care
pot fi închise pe timpul transportului. Containerele pentru vrac închise pot fi prev zute cu orificii care
permit evacuarea vaporilor i gazelor prin aerisire i s previn , în condi ii normale de transport,
pierderea de materii solide i p trunderea apei (din stropire sau de la ploaie);
"Container pentru vrac acoperit cu prelat ", un container pentru vrac deschis la partea de sus, cu fund
(inclusiv fund de tip pâlnie) i pere i laterali i frontali rigizi i cu o prelat nerigid .
6.11.2.
Domeniu de aplicare i prescrip ii generale
6.11.2.1.
Containerele pentru vrac i echipamentele lor de serviciu i de structur trebuie s fie concepute i
construite astfel încât s reziste, f pierdere din con inut, presiunii interne a con inutului i
solicit rilor suportate în condi ii normale de manipulare i de transport.
6.11.2.2.
Atunci când containerele pentru vrac sunt echipate cu o van de golire, aceasta trebuie s poat fi
asigurat în pozi ie închis i tot sistemul de desc rcare trebuie s fie protejat corespunz tor
împotriva avarierii. Vanele prev zute cu închiz tori cu manet trebuie s poat fi asigurate împotriva
oric rei deschideri involuntare, iar pozi iile deschis sau închis trebuie s fie indicate în mod clar.
6.11.2.3.
Cod pentru indicarea tipurilor de containere pentru vrac
În tabelul urm tor sunt prezentate codurile utilizate pentru indicarea tipurilor de containere pentru
vrac:
957
Tipuri de containere pentru vrac Cod
Container pentru vrac acoperit cu prelat BK1
Container pentru vrac închis BK2
6.11.2.4.
inând cont de progresul tiin ific i tehnic, autoritatea competent poate s admit utilizarea altor
solu ii ("aranjamente alternative") care s ofere un nivel de siguran cel pu in echivalent celui care
rezult din prescrip iile prezentului capitol.
6.11.3.
Prescrip ii privind concep ia i construc ia containerelor conforme CSC utilizate drept containere
pentru vrac BK1 sau BK2 i controalele i probele la care acestea trebuie s fie supuse
6.11.3.1.
Prescrip ii referitoare la concep ie i construc ie
6.11.3.1.1.
Se consider c un container pentru vrac corespunde prescrip iilor generale referitoare la concep ie i
construc ie enun ate în prezenta subsec iune, dac acesta este conform dispozi iilor normei ISO 1496
- 4:1991 "Containere din seria 1 - Specifica ii i probe - partea 4: Containere nepresurizate pentru
produse solide în vrac" i dac acesta este etan pentru materii pulverulente.
6.11.3.1.2.
Un container conceput i supus probelor conform normei ISO 1496-1:1990 "Containere din seria 1 -
Specifica ii i probe - partea 1: Containere de uz general pentru m rfuri diverse", trebuie s fie
prev zut cu un echipament de exploatare care, ca i dispozitivul s u de leg tur cu containerul, este
conceput pentru a consolida pere ii frontali i pentru a îmbun i rezisten a la solicit rile longitudinale,
dup cum este necesar în scopul îndeplinirii condi iilor impuse prin prescrip iile de prob
corespunz toare normei ISO 1496-4:1991.
6.11.3.1.3.
Containerele pentru vrac trebuie s fie etan e la materii pulverulente. Atunci când containerele pentru
vrac posed o c ptu eal (dublur ) interioar pentru asigurarea etan eit ii la materii pulverulente,
aceast c ptu eal trebuie s fie confec ionat dintr-un material corespunz tor. Rezisten a
materialului i modul de construc ie a c ptu elii trebuie s fie adaptat la capacitatea containerului i
la utilizarea prev zut . Leg turile i închiz torile c ptu elii trebuie s poat rezista la presiunile i la
ocurile la care sunt supuse în condi ii normale de manipulare i de transport. În cazurile containerelor
pentru vrac care sunt aerisite, c ptu eala nu trebuie s împiedice func ionarea dispozitivelor de
aerisire.
6.11.3.1.4.
Echipamentul de exploatare al containerelor pentru vrac concepute pentru a fi golite prin basculare,
trebuie s poat suporta masa total a înc rc turii în pozi ia basculat .
6.11.3.1.5.
Orice acoperi sau orice sec iune de acoperi sau de perete lateral sau frontal mobile trebuie s fie
prev zute cu dispozitive de închidere care s cuprind dispozitive de înz vorâre ce indic pozi ia
închis pentru un observator de la sol.
6.11.3.2.
6.11.3.2.1.
Dispozitivele de înc rcare i de desc rcare trebuie s fie construite i montate astfel încât s fie
protejate contra riscului de rupere sau de avariere în cursul transportului i al manipul rii. Acestea
trebuie s fie înz vorâte pentru a se evita o deschidere intempestiv . Pozi iile deschis i închis i
direc ia de închidere trebuie s fie clar indicate.
6.11.3.2.2.
Garniturile de etan eitate ale orificiilor trebuie s fie dispuse în asemenea mod încât s se evite orice
risc de avarie în timpul exploat rii, înc rc rii i desc rc rii containerului pentru vrac.
6.11.3.2.3.
Atunci când este necesar o ventila ie, containerele pentru vrac trebuie s fie echipate cu dispozitive
care s permit aerului s intre i s ias , fie prin convec ie natural (de exemplu deschideri), fie prin
circula ie artificial (de exemplu ventilatoare). Sistemul de aerisire trebuie s fie astfel conceput, încât
în nici un moment s nu poat avea loc o depresiune în container. Dispozitivele de aerisire ale
958
containerului pentru vrac utilizat pentru transportul de materii inflamabile sau materii care degaj gaze
sau vapori inflamabili trebuie s fie concepute astfel încât s nu fie o surs de aprindere.
6.11.3.3.
Controale i probe
6.11.3.3.1.
Containerele utilizate, între inute i agreate drept containere pentru vrac, conform prescrip iilor
prezentei sec iuni, trebuie s fie verificate i agreate conform CSC.
6.11.3.3.2.
Containerele utilizate i agreate drept containere pentru vrac trebuie s fie supuse unui control
periodic conform CSC.
6.11.3.4.
Marcare
6.11.3.4.1.
Containerele utilizate drept containere pentru vrac trebuie s aibe aplicat o plac de agrement în
scopuri de siguran (Safetz Approval Plate), conform CSC.
6.11.4.
Prescrip ii privind concep ia, construc ia i agrementul containerelor pentru vrac BK1 sau BK2 altele
decât containerele conforme CSC
NOT :
Atunci când materiile solide în vrac sunt transportate în containere conforme cu
dispozi iile acestei sec iuni, în documentul de transport trebuie s figureze
urm toarele indica ii:
"Container pentru vrac "BKx" agreat de autoritatea competent din ........... (a

se vedea 5.4.1.1.17)"
6.11.4.1.
Containerele pentru vrac tratate în aceast sec iune pot fi de exemplu: bene, containere pentru vrac
offshore, cutii pentru vrac, cutii mobile, containere cu desc rcare prin gravita ie (tip pâlnie), containere
rulante, sau compartimente de înc rcare de vagoane.
NOT :
Containerele care nu sunt conforme CSC dar care corespund criteriilor fi elor UIC
591 i 592-2 pân la 592-4, sunt de asemenea containere pentru vrac, a a cum este
indicat la 7.1.3.
6.11.4.2.
Containerele pentru vrac trebuie s fie concepute i construite astfel încât s fie suficient de robuste
pentru a rezista la ocurile i eforturile normale întâlnite în timpul transportului, inclusiv dac este
cazul, la transbordarea dintr-un mijloc de transport în altul.
6.11.4.3.
(rezervat)
6.11.4.4.
Aceste containere pentru vrac trebuie s fie agreate de c tre autoritatea competent i agrementul
trebuie s cuprind codul de indicare a tipului de containere pentru vrac conform 6.11.2.3 i dup caz,
prescrip iile referitoare la control i probe.
6.11.4.5.
În cazul în care este necesar utilizarea unei c ptu eli pentru a re ine materiile periculoase, aceasta
trebuie s corespund dispozi iilor enun ate la 6.11.3.1.3.
PARTEA 7
Dispozi ii privind condi iile de transport, înc rcarea,

desc rcarea i manipularea
CAPITOLUL 7.1
Dispozi ii generale
7.1.1.
959
Transportul m rfurilor periculoase necesit utilizarea obligatorie a unui anumit mijloc de transport
determinat conform prescrip iilor prezentului capitol i capitolelor 7.2 pentru transportul în colete i 7.3
pentru transportul în vrac. În plus, trebuie s fie respectate prescrip iile capitolului 7.5 referitoare la
înc rcare, desc rcare i manipulare.
Coloanele (16), (17) i (18) din tabelul A de la capitolul 3.2 indic prescrip iile particulare ale prezentei
i, care se aplic m rfurilor periculoase specifice.
Not :
Vagoanele pot s fie echipate cu dispozitive de detectare care indic sau reac ioneaz la apari ia unei
deraieri, cu condi ia c cerin ele pentru autorizarea de punere în exploatare a acestor vagoane sunt
îndeplinite.
Cerin ele pentru punerea în exploatare a vagoanelor nu poate interzice sau impune utilizarea acestor
dispozitive de detectare. Circula ia vagoanelor nu trebuie s fie limitat pe motiv de prezen a sau lipsa
unor astfel de dispozitive.
7.1.2
(suprimat)
7.1.3.
Containerele mari, cisternele mobile i containerele cistern care corespund defini iei de "container"
dat de CSC, modificat , sau din fi ele UIC nr. 591 (edi ia a 3-a din 01.10.2007), 5922 (edi ia a 6-a
din 01.10.2004), 592-3 (edi ia a 2-a din 01.01.1998) i 592-4 (edi ia a 3-a din 01.05.2007) nu pot fi
utilizate pentru transportul m rfurilor periculoase, decât dac containerul mare sau cadrul cisternei
mobile sau al containerului-cistern corespund dispozi iilor CSC sau fi elor UIC Nr. 591 i de la 592-2
la 592-4.
7.1.4.
Un container mare nu trebuie s fie prezentat pentru transport decât dac este apt utiliz rii din punct
de vedere structural.
Prin termenul "apt utiliz rii din punct de vedere structural" se în elege un container care nu prezint
defecte importante la elementele structurale, cum ar fi lonjeroanele superioare i inferioare, grinzile
transversale superioare i inferioare, pragurile i grinzile orizontale de la u i (lintouri), traversele de la
podea, stâlpii de col i piesele de col . Prin "defecte importante" se în elege: orice adâncitur sau
îndoitur într-un element de structur mai mare de 19 mm adâncime, indiferent de lungimea
deform rii, orice fisur sau ruptur a unui element structural, prezen a a mai mult de un racord sau
existen a unor racorduri executate în mod gre it (de exemplu, prin reacoperire) la grinzile transversale
superioare sau inferioare, sau la grinzile orizontale ale u ilor, sau prezen a a mai mult de dou
racorduri la unul dintre lonjeroanele superioare i inferioare, sau a unui singur racord la pragul unei u i
sau la o un stâlp de col , faptul c balamalele u ilor i îmbin rile metalice sunt în epenite, r sucite,
sparte, sunt neutilizabile sau lipsesc, faptul c îmbin rile i garniturile nu sunt etan e sau c orice
nealiniere a ansamblului care poate împiedica pozi ionarea corect a materialului de manipulare,
montarea i arimarea acestuia pe asiuri sau pe vagoane.
În plus, ne se accept nici o deteriorare a unui element al containerului, indiferent de materialul de

construc ie, cum ar fi prezen a unor por iuni ruginite dintr-o parte în alta în pere ii metalici sau a
por iuni descompuse în elementele din fibr de sticl . Totu i, se accept uzura normal , inclusiv
coroziunea (rugina), prezen a unor u oare urme de loviri i de zgârieturi i a oric ror defec iuni care
nu fac impropriu containerul pentru utilizare i nici nu-i afecteaz etan eitatea la intemperii.
Înainte de a fi înc rcat, un container trebuie verificat pentru a se asigura c nu con ine reziduuri de la
o înc rc tur anterioar i c podeaua i pere ii interiori nu prezint proeminen e.
7.1.5.
(rezervat)
7.1.6.
(rezervat)
7.1.7
(suprimat)
960
CAPITOLUL 7.2
Dispozi ii privind transportul de colet rie
7.2.1.
În lipsa unor prescrip ii contrare de la 7.2.2 pân la 7.2.4, coletele pot fi înc rcate:
a)
în vagoane acoperite sau containere închise; sau
b)
în vagoane sau containere acoperite cu prelate; sau
c)
în vagoane descoperite (f prelat ) sau containere deschise f prelat .
7.2.2.
Coletele ale c ror ambalajele sunt alc tuite din materiale sensibile la umiditate trebuie s fie înc rcate
în vagoane acoperite cu prelate sau în containere închise sau acoperite cu prelat .
7.2.3.
(rezervat)
7.2.4.
Atunci când în coloana (16) a tabelului A de la capitolului 3.2 este indicat un cod alfanumeric începând
cu litera "W", se aplic dispozi iile speciale urm toare:
W1 Coletele trebuie înc rcate în vagoane acoperite sau în vagoane acoperite cu prelate sau în
containere închise sau în containere acoperite cu prelate.
W2 Materiile i obiectele din clasa 1 trebuie s fie înc rcate în vagoane acoperite sau în containere
închise. Obiectele care, din cauza dimensiunii sau a masei lor, nu pot fi înc rcate în vagoane
acoperite sau containere închise, pot fi de asemenea transportate i în vagoane sau containere
descoperite. Acestea trebuie s fie acoperite cu prelate. Pentru transportul materiilor i obiectelor din
diviziunile 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5 i 1.6 nu trebuie utilizate decât vagoane echipate cu dispozitive
parascântei regulamentare, chiar i atunci când aceste materii i obiecte sunt înc rcate în containere
mari. Pentru vagoanele prev zute cu podea inflamabil , dispozitivele parascântei nu trebuie s fie
fixate direct pe podeaua vagonului.
Transporturile militare de materii i obiecte din clasa 1 care fac parte din echipamentul i structura
materialului militar, pot fi înc rcate i în vagoane descoperite, în urm toarele condi ii:
-
expedi iile trebuie s fie înso ite de autoritatea militar competent sau din ordinul acestei autorit i;
-
dispozitivele de amorsare care nu posed cel pu in dou dispozitive de siguran eficace trebuie
înl turate, cu excep ia cazului când materiile i obiectele sunt amplasate în vehicule militare închise cu
cheie.
W3 Pentru materiile pulverulente, susceptibile de a se scurge în mod liber, ca i pentru artificiile de

divertisment, podeaua vagonului sau a containerului trebuie s aib o suprafa sau un strat
nemetalic.
W4 (rezervat)
W5 Coletele nu pot fi transportate în containere mici.
W6 GRV/IBC - urile flexibile trebuie s fie înc rcate în vagoane acoperite sau în containere închise, în
vagoane cu acoperi rabatabil sau în vagoane sau containere acoperite cu prelate. Prelata trebuie s
fie confec ionat din material impermeabil, neinflamabil.
În caz de scurgere, trebuie s fie luate m suri ca materia con inut în vagon s nu poat intra în
contact cu lemnul sau cu orice alt material combustibil.
W7 Coletele trebuie s fie înc rcate în vagoane acoperite sau în containere închise care au o
ventila ie suficient .
961
W8 Pentru transportul coletelor pe care este aplicat o etichet suplimentar conform modelului Nr. 1
nu trebuie utilizate decât vagoane echipate cu dispozitive parascântei regulamentare, chiar i atunci
când aceste materii sunt înc rcate în containere mari. Pentru vagoanele prev zute cu podea
inflamabil , dispozitivele parascântei nu trebuie s fie fixate direct pe podeaua vagonului.
W9 Coletele trebuie s fie transportate în vagoane acoperite sau cu acoperi rabatabil sau în
containere închise.
W10 GRV-urile trebuie s fie transportate în vagoane acoperite sau în vagoane acoperite cu prelate
sau în containere închise sau în containere acoperite cu prelate.
W11 GRV-urile, cu excep ia celor din metal sau din material plastic rigid, trebuie s fie transportate în
vagoane acoperite sau în vagoane acoperite cu prelate sau în containere închise sau în containere
acoperite cu prelate.
W12 GRV-urile de tip 31HZ2, 31HA2, 31HB2, 31HN2, 31HD2 i 31HH2 trebuie s fie transportate în
vagoane acoperite sau în containere închise.
W13 Dac materia este ambalat în saci 5H1, 5L1 sau 5M1, ace tia trebuie s fie transporta i în
vagoane acoperite sau în containere închise.
W14 Aerosolii transporta i pentru a fi recicla i sau pentru a fi distru i, în conformitate cu dispozi ia
special 327 a capitolului 3.3, trebuie s fie transporta i în vagoane de marf sau în containere
deschise sau ventilate
CAPITOLUL 7.3
Dispozi ii privind transportul în vrac
7.3.1.
Dispozi ii generale
7.3.1.1.
O marf nu poate fi transportat în vrac în containere pentru vrac, containere sau vagoane de marf
decât dac :
a)
în coloana (10) din tabelul A de la capitolul 3.2 este indicat o dispozi ie special , identificat prin
codul BK, care s autorizeze în mod expres acest tip de transport i, în plus fa de dispozi iile
prezentei sec iuni, sunt îndeplinite dispozi iile corespunz toare de la 7.3.2; sau
b)
în coloana (17) a tabelului A din capitolul 3.2 este indicat o dispozi ie special , identificat prin codul
"VW", care s autorizeze în mod expres acest tip de transport, i, în plus fa de dispozi iile prezentei
sec iuni, sunt îndeplinite dispozi iile corespunz toare de la 7.3.3.
Totu i, ambalajele goale, necur ate pot fi transportate în vrac, dac acest tip de transport nu este
interzis în mod explicit de c tre alte prevederi din RID.
Pentru containerele mici destinate transportului de m rfuri în vrac sunt aplicabile dispozi iile referitoare
la recipientele expediate drept colete, cu condi ia s nu existe prevederi speciale la 7.3.3 care s
decid altfel.
NOT
. Pentru transportul în cisterne, a se vedea capitolele 4.2 i 4.3.
7.3.1.2.
Materiile care pot deveni lichide la temperaturi susceptibile a fi atinse în cursul transportului nu sunt
autorizate pentru transportul în vrac.
7.3.1.3.
Containerele pentru vrac, containerele sau cutiile vagoanelor trebuie s fie etan e la materii
pulverulente i s fie închise astfel încât s împiedice orice scurgere de con inut în condi ii normale de
transport, inclusiv sub efectul vibra iilor, al schimb rilor de temperatur , a umidit ii aerului sau a
presiunii.
962
7.3.1.4.
Materiile solide în vrac trebuie s fie înc rcate i uniform repartizate, pentru a se limita deplas rile
susceptibile s deterioreze containerul pentru vrac, containerul sau vagonul sau s cauzeze o
scurgere de materii periculoase.
7.3.1.5.
Atunci când sunt instalate dispozitive de aerisire, acestea trebuie s fie degajate i opera ionale.
7.3.1.6.
Materiile solide în vrac nu trebuie s reac ioneze periculos cu materialele containerului pentru vrac,
containerului, ale vagonului, ale garniturilor, a echipamentului, inclusiv ale capacelor i prelatelor, nici
cu înveli urile protectoare care sunt în contact cu con inutul, i nici s afecteze rezisten a lor.
Containerele pentru vrac, containerele sau vagoanele trebuie s fie construite sau adaptate astfel
încât materiile s nu poat p trunde între elementele înveli ului podelei din lemn sau s intre în
contact cu p ile acestor containere pentru vrac, containere sau vagoane susceptibile s fie afectate
de materii sau de resturi de materii.
7.3.1.7.
Înainte de a fi umplut i prezentat la transport, orice container pentru vrac, container sau vagon,
trebuie s fie verificat i cur at astfel încât s nu existe în interiorul sau în exteriorul s u reziduuri de
înc rc tur care ar putea:
-
intre în reac ie periculoas cu materia prev zut a fi transportat ;
-
afecteze integritatea structural a containerului pentru vrac, containerului sau vagonului;
-
afecteze capacitatea de reten ie a materiilor periculoase din container pentru vrac, container sau
vagon.
7.3.1.8.
În timpul transportului, reziduurile de materii periculoase nu trebuie s adere pe suprafa a exterioar a
containerului pentru vrac, containerului sau a cutiei vagonului.
7.3.1.9.
În cazul în care mai multe închiz tori sunt montate în serie, cea care este situat cel mai aproape de
con inut trebuie s fie închis prima înainte de umplere.
7.3.1.10.
Containerele pentru vrac, containerele sau vagoanele goale care au transportat o materie periculoas
solid în vrac sunt supuse acelora i prescrip ii ca i containerele pentru vrac, containerele sau
vagoanele pline, cu excep ia cazului când au fost luate m suri corespunz toare pentru excluderea
oric rui risc.
7.3.1.11.
Dac un container pentru vrac, container sau un vagon este utilizat pentru transportul materiilor în
vrac la care exist un risc de explozie sau de degajare de vapori inflamabili (de exemplu în cazul
anumitor de euri), trebuie luate m suri pentru a îndep rta toate cauzele de aprindere i de a preveni
desc rc rile electrostatice periculoase în timpul transportului, al umplerii i al desc rc rii.
7.3.1.12.
Materiile, de exemplu de eurile, care pot reac iona periculos între ele, ca i cele care apar in unor
clase diferite, sau m rfurile care nu sunt eviden iate în RID i care pot reac iona periculos între ele, nu
trebuie s fie amestecate în acela i container pentru vrac, container sau vagon. Prin reac ie
periculoas se în elege:
a)
o ardere sau o degajare puternic de c ldur ;
b)
o degajare de gaze inflamabile sau toxice;
c)
formarea de lichide corosive; sau
d)
formarea de materii instabile.
7.3.1.13.
Înainte de umplerea unui container pentru vrac, container sau vagon, trebuie s se efectueze o
inspec ie vizual pentru a se asigura c acestea sunt apte utiliz rii din punct de vedere stuctural, c
pere ii interiori, podeaua i acoperi ul nu prezint proeminen e sau deterior ri, iar c ptu elile
interioare sau echipamentul de reten ie a materiilor nu prezint rupturi, sau deterior ri susceptibile s
le compromit capacitatea de reten ie a înc rc turii. Prin termenul "apt utiliz rii din punct de vedere
963
stuctural" se în elege un container pentru vrac, container sau un vagon care nu prezint defecte
importante susceptibile s afecteze elementele sale structurale, ca de exemplu, lonjeroanele
superioare i inferioare, grinzile transversale superioare i inferioare, pragurile i grinzile orizontale de
la u i (lintouri), traversele de la podea, stâlpii de col i piesele de col . Expresia "defecte importante",
specifice pentru mijlocul de transport utilizat, cuprinde:
a)
îndoiturile, fisurile sau rupturile dintr-un element structural sau de sus inere care afecteaz integritatea
containerului pentru vrac, containerului sau vagonului;
b)
prezen a a mai mult de un racord sau existen a unor racorduri executate în mod gre it (de exemplu,
prin reacoperire) la grinzile transversale superioare sau inferioare, sau la grinzile orizontale ale u ilor;
c)
prezen a mai mult de dou racorduri la oricare din lonjeroanele superioare sau inferioare;
d)
orice racord la pragul unei u i sau la un stâlp de col ;
e)
balamalele u ilor i îmbin rile metalice care sunt în epenite, r sucite, sparte, sunt neutilizabile sau
lipsesc;
f)
îmbin ri i garnituri neetan e;
g)
orice nealiniere a ansamblului care poate împiedica pozi ionarea corect a materialului de manipulare,
montarea i arimarea acestuia în container pentru vrac sau container sau pe vagoane, sau
introducerea în compartimentele unei nave;
h)
orice deteriorare a leg turilor de ridicare sau de interfa cu dispozitivul de manipulare;
i)
orice deteriorare a echipamentului de serviciu sau de exploatare.
7.3.2.
Dispozi ii suplimentare pentru transportul în vrac, atunci când se aplic prescrip iile de la 7.3.1.1 a)
7.3.2.1.
Codurile BK1 i BK2 din coloana (10) din tabelul A de la capitolul 3.2 au urm toarea semnifica ie:
BK1: transportul este autorizat în container pentru vrac acoperit cu prelat
BK2: transportul este autorizat în container pentru vrac închis

7.3.2.2.
Containerul utilizat pentru vrac trebuie s fie conforme cu prescrip iile capitolului 6.11.
7.3.2.3.
rfuri din clasa 4.2
Masa total transportat într-un container pentru vrac trebuie s fie de a a natur încât temperatura
de aprindere spontan a înc rc turii s fie mai mare de 55°C.
7.3.2.4.
rfuri din clasa 4.3
Aceste m rfuri trebuie transportate în containere pentru vrac (cod BK2) etan e la ap .
7.3.2.5.
rfuri din clasa 5.1
Containerele pentru vrac trebuie s fie construite sau adaptate astfel încât m rfurile s nu intre în
contact cu lemnul sau cu un alt material incompatibil.
7.3.2.6.
rfuri din clasa 6.2.
7.3.2.6.1.
Transportul în containere pentru vrac de materie animal care con in materii infec ioase (Nr. ONU
2814, 2900 i 3373) este autorizat dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii:
a)
964
Containerele acoperite cu prelat BK1 sunt autorizate dac nu sunt înc rcate la capacitatea lor
maxim , astfel încât s împiedice ca materiile s vin în contact cu prelata. Containerele pentru vrac
închise BK2 sunt de asemenea autorizate;
b)
Containerele pentru vrac închise sau acoperite ca i deschiderile lor trebuie s fie etan e, fie prin
construc ie, fie prin montarea unei dubluri;
c)
Materia animal trebuie s fie dezinfectat cu grij înainte de a fi înc rcat în vederea transportului ei;
d)
Containerele pentru vrac cu prelat sau cu acoperi închis trebuie s fie acoperite cu o dublur
suplimentar prev zut cu un material absorbant îmbibat cu un dezinfectant corespunz tor;
e)
Containerele pentru vrac acoperite cu prelat sau cele închise nu trebuie s fie reutilizate înainte de a
fi atent cur ate i dezinfectate.
NOT .
Pot fi cerute dispozi ii adi ionale de c tre autorit ile sanitare na ionale
adecvate.
7.3.2.6.2.
De euri din clasa 6.2 (Nr. ONU 3291)
a)
(este rezervat)
b)
Containerele pentru vrac închise, ca i deschiderile lor, trebuie s fie etan e din construc ie. Ele
trebuie s aib o suprafa interioar non-poroas i nu trebuie s aib nicio fisur sau alte defecte
care pot deteriora ambalajele în interior, pot împiedica dezinfectarea sau pot permite scurgeri
accidentale ale de eurilor;
c)
De eurile de la Nr ONU 3291 trebuie s fie ambalate, în interiorul containerului pentru vrac închis, în
saci de plastic etan i, închi i ermetic, având un model-tip garantat i aprobat ONU, care au satisf cut
testele necesare pentru transportul materiilor solide din grupa de ambalaje II i marcate în
conformitate cu 6.1.3.1. În privin a rezisten ei la oc i la rupere, ace ti saci din material plastic trebuie
satisfac normele ISO 7765-1: 1988 "Film i folie din material plastic - Determinarea rezisten ei la
oc prin metoda prin c dere liber a proiectilului - Partea 1: Metodele numite «scara»" i ISO 6383-2:
1983 "Materiale plastice - Film i folie - Determinarea rezisten ei la rupere - Partea a 2-a: Metoda
Elmendorf". Fiecare dintre ace ti saci din material plastic trebuie s aib o rezisten la oc de cel
pu in 165 g i o rezisten la rupere de cel pu in 480 g pe planurile perpendiculare i paralele la planul
longitudinal al sacului. Masa net maxim a fiec rui sac din plastic trebuie s fie de 30 kg;
d)
Obiectele de peste 30 kg, cum ar fi gunoaiele pot fi transportate f saci din material plastic cu
autorizarea autorit ii competente;
e)
De eurile de la Nr ONU 3291 care con in lichide, trebuie transportate în saci din material plastic care
con in un material absorbant, în cantitate suficient pentru a absorbi totalitatea lichidului, f ca
acesta s curg în containerul pentru vrac;
f)
De eurile de la Nr ONU 3291 care con in obiecte t ioase sau ascu ite trebuie s fie transportate în
ambalaje rigide, având un model - tip garantat i aprobat ONU, conforme dispozi iilor instruc iunilor de
ambalare P621, IBC620 sau LP621;
g)
Ambalajele rigide men ionate în instruc iunile de ambalare P621, IBC620 sau LP621 pot fi, de
asemenea, utilizate. Ele trebuie s fie corect fixate, în a a fel încât s fie evitate pagubele în condi ii
normale de transport. De eurile transportate în ambalaje rigide i în saci din material plastic, în
interiorul aceluia i container pentru vrac închis, trebuie s fie separate în mod convenabil unele de
altele, de exemplu, prin separ ri rigide, prin rabi metalic sau prin alte mijloace de fixare cu scopul de a
evita ca ambalajele s fie deteriorate în condi ii normale de transport;
h)
De eurile de la Nr ONU 3291 ambalate în saci de plastic nu trebuie s fie presate în interiorul
containerului pentru vrac închis pentru faptul c sacii i-ar putea pierde etan eitatea;
i)
965
Dup fiecare curs , containerele pentru vrac închise trebuie s fie inspectate pentru a determina orice
eventual scurgere sau deversare. Dac de eurile Nr ONU 3291 s-au scurs sau s-au deversat într-un
container pentru vrac închis, acesta nu poate fi reutilizat decât dup o cur are minu ioas i, dac
este necesar, dup o dezinfectare sau o decontaminare cu un agent corespunz tor. Nicio alt marf
nu poate fi transportat cu de eurile Nr ONU 3291, cu excep ia de eurilor medicale sau veterinare.
Aceste alte de euri transportate în interiorul aceluia i container pentru vrac închis, trebuie s fie
controlate pentru a determina o eventual contaminare.
7.3.2.7.
Materii din clasa 7
Pentru transportul materiilor radioactive neambalate, a se vedea 4.1.9.2.3.

7.3.2.8.
rfuri din clasa 8
Aceste m rfuri trebuie transportate în containere sau vagoane etan e la ap .

7.3.3.
Dispozi ii speciale pentru transportul în vrac atunci când se aplic dispozi iile de la 7.3.1.1.b)
Dispozi iile speciale urm toare trebuie s fie respectate atunci când în coloana (17) din tabelul A de la
capitolul 3.2 este indicat un cod alfanumeric care începe cu literele «VW»
VW1 Transportul în vrac este autorizat în vagoane acoperite sau în vagoane acoperite cu prelate, în
vagoane cu acoperi rabatabil, în containere închise sau în containere mari acoperite cu prelat .
VW2 Transportul în vrac este autorizat în vagoane metalice cu acoperi rabatabil, în containere
metalice mari închise, în vagoane metalice sau în containere metalice mari acoperite cu prelate
neinflamabile.
VW3 Transportul în vrac este autorizat în vagoane i containere mari acoperite cu prelate cu o aerisire
suficient i în vagoane cu acoperi rabatabil. Trebuie s se asigure prin m suri adecvate c nu se
poate produce nici o scurgere a con inutului, în special a materiilor lichide con inute.
VW4 Transportul în vrac este autorizat în vagoane metalice acoperite cu prelate sau cu acoperi
rabatabil, în containere metalice închise sau în containere mari metalice acoperite cu prelat . Pentru
Nr. ONU 2008, 2009, 2210, 2545, 2546, 2881, 3189 i 3190, este autorizat numai transportul în vrac
al de eurilor solide.
VW5 Transportul în vrac este autorizat în vagoane i containere special amenajate. Recipientele
vagoanelor i containerelor special amenajate i sistemele lor de închidere trebuie s fie conforme
condi iilor generale de ambalare de la 4.1.1.1, 4.1.1.2 i 4.1.1.8. Orificiile care servesc la înc rcare i
la desc rcare trebuie s poat fi închise ermetic.
VW6 Transportul în vrac este autorizat în vagoane cu acoperi rabatabil sau în containere mari
închise.
VW7 Transportul în vrac în vagoane acoperite, vagoane acoperite cu prelat , vagoane cu acoperi
rabatabil, containere închise sau containere mari acoperite cu prelat nu este autorizat decât atunci
când materia este în buc i.
VW8 Transportul în vrac este autorizat în vagoane sau în containere mari acoperite cu o prelat
impermeabil neinflamabil , în vagoane cu acoperi rabatabil sau în containere închise.
Vagoanele i containerele trebuie s fie construite astfel încât materiile care sunt con inute în ele s
nu poat intra în contact cu lemnul sau cu orice alt material combustibil, iar podeaua i pere ii din lemn
sau din material combustibil trebuie s fie acoperite pe toat suprafa a lor de o c ptu eal
impermeabil i incombustibil sau de un strat de silicat de sodiu sau de un produs similar.
VW9 Transportul în vrac este autorizat în vagoane acoperite cu prelate sau în containere mari
acoperite cu prelate, în vagoane cu acoperi rabatabil sau în containere închise.
966
Pentru materiile clasei 8, vagoanele i containerele trebuie s fie prev zute cu o c ptu eal interioar
corespunz toare suficient de solid .
VW10 Transportul în vrac este autorizat în vagoane acoperite cu prelat , în containere mari acoperite
cu prelat , în vagoane cu acoperi rabatabil sau în containere închise. Vagoanele i containerele
trebuie s fie etan e sau s fie f cute etan e; de exemplu, prin intermediul unei c ptu eli interioare,
corespunz toare, suficient de solid .
VW11 Transportul în vrac este autorizat în vagoane i containere special amenajate. Recipientele
vagoanelor i containerelor special amenajate trebuie construite astfel încât deschiderile care servesc
la înc rcare sau la desc rcare s poat fi închise ermetic. Materiile trebuie s fie umplute în recipiente
astfel încât s se evite pericolele pentru om, animale i mediu.
VW12 Materiile al c ror transport în vagoane-cistern , în cisterne mobile sau în containere-cistern

este impropriu din cauza temperaturii ridicate i a densit ii materiei, pot fi transportate în vagoane sau
în containere speciale conform normelor specificate de c tre autoritatea competent a rii de origine.
Dac ara de origine nu este un stat contractant la RID, condi iile prescrise trebuie recunoscute de
tre autoritatea competent a primului stat contractant la RID atins de expedi ie.
VW13 Transportul în vrac este autorizat în vagoane sau în containere mari special echipate conform
normelor specificate de autoritatea competent a rii de origine.
Dac ara de origine nu este un stat contractant la RID, condi iile prev zute trebuie recunoscute de
tre autoritatea competent a primului stat contractant la RID atins de expedi ie.
VW14
(1)
Acumulatoarele uzate pot fi transportate în vrac, în vagoane sau în containere special echipate.
Containerele mari din material plastic nu sunt autorizate. Containerele mici din material plastic trebuie
poat rezista, cu înc rc tura întreag , la o c dere de la o în ime de 0,8 m pe o suprafa dur i
la -18°C, f ruptur .
(2)
Compartimentele de înc rcare ale vagoanelor sau ale containerelor trebuie s fie din o el rezistent la
materiile corosive con inute de acumulatoare. O elurile mai pu in rezistente sunt autorizate dac
peretele este suficient de gros sau este dotat cu o dublur sau cu o c ptu eal din material plastic
rezistent la materii corosive. Compartimentele pentru înc rcare ale vagoanelor sau ale containerelor
trebuie s fie concepute astfel încât s reziste la orice sarcin electric rezidual i la orice oc datorat
acumulatoarelor
NOT
. Se consider ca rezistent un o el care prezint o uzur progresiv de maximum
0,1 mm pe an sub ac iunea materiilor corosive.
(3)
Compartimentul de înc rcare al vagonului sau al containerului trebuie garantat din construc ie
împotriva oric rei scurgeri de materii corosive în timpul transportului. Compartimentele de înc rcare
trebuie s fie acoperite cu un material rezistent la materii corosive.
(4)
Înainte de înc rcare, trebuie verificat starea compartimentelor de înc rcare ale vagoanelor sau ale
containerelor, ca i echipamentul lor. Vagoanele sau containerele al c ror compartiment de înc rcare
este deteriorat nu trebuie înc rcate. În imea înc rc turii din compartimentele de înc rcare ale
vagoanelor sau ale containerelor nu trebuie s dep easc marginea superior a pere ilor lor.
(5)
Compartimentele de înc rcare ale vagoanelor sau ale containerelor nu trebuie s con in
acumulatoare care s cuprind diferite materii, nici alte m rfuri susceptibile de a reac iona în mod
periculos între ele (vezi defini ia "reac ie periculoas " de la 1.2.1).
În timpul transportului nici un reziduu periculos de materii corosive con inute în acumulatoare nu
trebuie s adere la exteriorul compartimentului de înc rcare al vagonului sau al containerului.
967
VW15 Transportul în vrac este autorizat în vehicule acoperite sau cu prelat , containere închise sau
containere mari cu prelat cu pere ii comple i pentru solide (substan e sau amestecuri, precum i
preparate sau deseuri), care nu con in în medie mai mult de 1000 mg/kg din substan a la care acest
nr. ONU este alocat. În nici un punct al înc rc turii concentra ia acestei substan e sau a acestor
substan e nu trebuie s fie mai mare de 10000 mg/kg.
Vagoanele sau containerele trebuie s fie etan e sau f cute etan e, de exemplu cu ajutorul unei
ptu eli interioare corespunz toare, suficient de solid .
VW16 Transportul în vrac este autorizat în conformitate cu dispozi iile de la. 4.1.9.2.3.
VW17 Transportul în vrac a materiilor SCO-I este autorizat în conformitate cu dispozi iile de la
4.1.9.2.3.
CAPITOLUL 7.4
Dispozi ii privind transportul în cisterne
O marf periculoas nu poate fi transportat în cisterne decât atunci când este indicat un cod cistern
în coloanele (10) sau (12) din tabelul A de la capitolul 3.2, cu excep ia cazului când o autoritate
competent a eliberat o autoriza ie în condi iile precizate la 6.7.1.3. Prescrip iile capitolului 4.2, 4.3, 4.4
sau 4.5, dup caz trebuie s fie respectate în timpul transportului.
CAPITOLUL 7.5
Dispozi ii privind înc rcarea, desc rcarea i manipularea
NOT .
În sensul prezentului capitol, plasarea unui container, container pentru vrac,
container-cistern , a unei cisterne mobile sau a unui vehicul rutier pe un vagon
se consider înc rcare i îndep rtarea acestora de pe vagon, desc rcare.
7.5.1.
7.5.1.1.
Prescrip iile în vigoare în sta ia de expediere trebuie s fie respectate pentru înc rcarea m rfurilor,
atât timp cât prescrip iile din prezentul capitol nu indic opusul.
7.5.1.2.
Dac nu se specific altfel în RID înc rcarea nu trebuie s fie efectuat dac se dovede te:
-
printr-un control al documentelor sau,
-
printr-un examen vizual al vagonului sau, dup caz, al unuia sau mai multor containere mari,
containere pentru vrac, containere-cistern , cisterne mobile sau vehicule rutiere, ca i al
echipamentelor lor utilizate în timpul înc rc rii sau desc rc rii
vagonul, containerul mare, containerul pentru vrac, containerul-cistern , cisterna mobil , vehiculul
rutier sau echipamentele lor utilizate în timpul înc rc rii i desc rc rii nu îndeplinesc dispozi iile
regulamentare.
Interiorul i exteriorul unui vagon de marf sau al unui container trebuie s fie inspectat înainte de
înc rcare, cu scopul de a se asigura absen a oric rei deterior ri susceptibil de a afecta integritatea
lui sau a coletelor care trebuie s fie înc rcate în el.
7.5.1.3.
Dac nu se specific altfel în RID desc rcarea nu trebuie s fie efectuat dac acelea i controale de
mai sus arat lipsuri care pot pune în pericol securitatea sau siguran a desc rc rii.
7.5.1.4.
Conform dispozi iilor speciale de la 7.5.11 i indica iilor coloanei (18), anumite m rfuri periculoase nu
trebuie s fie expediate decât în vagon complet sau înc rc tur complet .
7.5.1.5.
968
Dac s ge ile de orientare sunt cerute, coletele i supraambalajele trebuie s fie orientate în
conformitate cu aceste marcaje.
NOT
. M rfurile periculoase lichide trebuie, în m sura în care este posibil, s fie
înc rcate sub m rfurile periculoase uscate.
7.5.2.
Înc rcare în comun
7.5.2.1.
Coletele prev zute cu etichete de pericol diferite nu trebuie înc rcate în comun în acela i vagon sau
container cu excep ia cazului când înc rcarea în comun este autorizat conform tabelului de mai jos,
pe baza etichetelor de pericol cu care acestea sunt prev zute.
Interdic iile de înc rcare în comun între colete se aplic de asemenea în cazul coletelor i a
containerelor mici, precum i a containerelor mici într-un vagon sau un container mare care transport
unul sau mai multe containere mici.
NOT
. Conform 5.4.1.4.2, trebuie s se întocmeasc documente de transport distincte
pentru expedi iile care nu pot fi înc rcate în comun în acela i vagon sau
container.
2.1 4.1 5.2 7A

Num rul
1 1.4 1.5 1.6 2.2 3 4.1 + 4.2 4.3 5.1 5.2 + 6.1 6.2 7B 8 9
etichetei
2.3 1 1 7C
1 ^d) ^b)
1.4 â) â) â) â) â) â) â) â) â) â) â) â)^b)^c)
vezi 7.5.2.2
1.5 ^b)
1.6 ^b)
2.1, 2.2,
â) X X X X X X X X X X X X
2.3
3 â) X X X X X X X X X X X X
4.1 â) X X X X X X X X X X X X
4.1+1 X
5.1 ^d) â) X X X X X X X X X X X X
5.2 â) X X X X X X X X X X X X X
5.2+1 â) X X
7A, 7B,
â) X X X X X X X X X X X X
7C
8 â) X X X X X X X X X X X X
9 ^b) â)^b)^c) ^b) ^b) X X X X X X X X X X X X
X Înc rcare în comun autorizat .

â)
Înc rcare în comun autorizat cu materiile i obiectele 1.4 S.
^b)
Înc rcare în comun autorizat între m rfurile din clasa 1 i aparatele de salvare din clasa 9 (Nr. ONU
2990, 3072 i 3268).
^c)
969
Înc rcare în comun autorizat între generatoarele de gaze pentru air-bag sau module air-bag sau
retractoare ale centurilor de siguran de la diviziunea 1.4, grupa de compatibilitate G (Nr. ONU 0503),
i generatoare de gaze pentru air-bag-uri, module air-bag sau retractoare ale centurilor de siguran
din clasa 9 (Nr. ONU 3268).
^d)
Înc rcare în comun autorizat între explozivii minieri (cu excep ia Nr. ONU 0083, exploziv minier (de
explozie) de tip C), i nitratul de amoniu (Nr. ONU 1942 i 2067) i nitra ii de metale alcaline i nitra ii
de metale alcalino-p mântoase cu condi ia ca ansamblul s fie considerat ca form de exploziv minier
din clasa 1 în ceea ce prive te placardarea, separarea, înc rcarea i sarcina maxim admisibil .
Nitra ii de metale alcaline cuprind nitratul de cesiu (Nr. ONU 1451), nitratul de litiu (Nr. ONU 2722),
nitratul de potasiu (Nr. ONU 1486), nitratul de rubidiu (Nr. ONU 1477) i nitratul de sodiu (Nr. ONU
1498). Nitra ii de metale alcalino-p mântoase cuprind nitratul de bariu (Nr. ONU 1446), nitratul de
beriliu (Nr. ONU 2464), nitratul de calciu (Nr. ONU 1454), nitratul de magneziu (Nr. ONU 1474) i
nitratul de stron iu (Nr. ONU 1507).
7.5.2.2.
Coletele care con in materii sau obiecte din clasa 1, prev zute cu o etichet conform modelelor 1,
1.4, 1.5 sau 1.6, i repartizate unor grupe de compatibilitate diferite, nu trebuie s fie înc rcate în
comun în acela i vagon sau container, decât dac înc rcarea în comun a fost autorizat conform
tabelului de mai jos pentru grupele de compatibilitate corespondente.
Grupa de compatibilitate B C D E F G H J L N S
B X â) X
C X X X X ^b)^c) X
D â) X X X X ^b)^c) X
E X X X X ^b)^c) X
F X X
G X X X X X
H X X
J X X
L ^d)
N ^b)^c) ^b)^c) ^b)^c) ^b) X
S X X X X X X X X X X
X Înc rcare în comun autorizat .

â)
Coletele care con in obiecte repartizate grupei de compatibilitate B i cele care con in materii sau
obiecte repartizate grupei de compatibilitate D, pot fi înc rcate în comun în acela i vagon sau în
acela i container, cu condi ia ca s fie separate astfel încât s se împiedice orice propagare a
detona iei obiectelor din grupa de compatibilitate B la materiile sau obiectele din grupa de
compatibilitate D. Separarea trebuie s fie asigurat prin intermediul unor compartimente separate sau
amplasând unul sau dou tipuri de explozibil într-un sistem special de con inut. Orice metod de
separare trebuie s fie aprobat de autoritatea competent .
^b)
Categorii diferite de obiecte din diviziunea 1.6, grupa de compatibilitate N, nu pot fi transportate în
comun în calitate de obiecte ale diviziunii 1.6, grupa de compatibilitate N, decât dac se dovede te
prin probe sau prin analogie c nu exist un risc suplimentar de detonare prin influen între aceste
obiecte. Altfel, ele trebuie tratate ca apar inând diviziunii de risc 1.1.
^c)
Atunci când obiectele din grupa de compatibilitate N sunt transportate cu materii sau cu obiecte din
grupele de compatibilitate C, D sau E, obiectele din grupa de compatibilitate N trebuie considerate ca
având caracteristicile grupei de compatibilitate D.
^d)
970
Coletele care con in materii i obiecte din grupa de compatibilitate L pot fi înc rcate în comun în
acela i vagon sau container cu coletele care con in acela i tip de materii sau obiecte din aceea i
grup de compatibilitate.
7.5.2.3.
(rezervat)
7.5.2.4.
Înc rcarea în comun de m rfuri periculoase ambalate în cantit i limitate cu orice tip de substan e i
obiecte explozibile, cu excep ia celor din divizia 1.4 i a Nr. ONU 0161 i 0499, este interzis .
7.5.3.
Distan a de protec ie
Fiecare vagon sau container mare care con ine materii i obiecte din clasa 1 i care poart pl ci-
etichete de pericol conforme modelelor Nr. 1, 1.5 sau 1.6, trebuie s fie separat în acela i convoi de
vagoane sau containere mari care poart pl ci-etichete conforme modelelor Nr. 2.1, 3, 4.1, 4.2, 4.3,
5.1 sau 5.2 printr-o distan de protec ie.
Condi ia acestei distan e de protec ie este îndeplinit dac spa iul dintre talerul tamponului unui vagon
sau de la peretele containerului mare i talerul de tampon al altui vagon sau peretele unui alt container
mare, este:
a)
de cel pu in 18 m, sau
b)
ocupat de 2 vagoane pe 2 osii sau un vagon pe 4 osii sau mai mult.
7.5.3.1.
Vagoane de siguran i înc rcarea containerelor mari în vagoane.
Fiecare vagon care con ine materii sau obiecte din clasa 1 i care poart etichete de pericol mari
(pl ci - etichete) conforme modelelor nr. 1, 1.5 sau 1.6, ca i vagoanele pe care sunt înc rcate
containere mari care poart aceste pl ci - etichete, trebuie s fie separate prin dou vagoane de
siguran pe 2 osii sau un vagon de siguran pe 4 osii sau mai mult, de vagoanele care poart
(pl ci)-etichete conforme modelelor Nr. 2.1, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1 sau 5.2. Sunt considerate vagoane de
siguran vagoanele goale sau înc rcate care nu poart (pl ci)-etichete conforme modelelor Nr. 2.1, 3,
4.1, 4.2, 4.3, 5.1 sau 5.2.
7.5.3.2.
Containerele mari care con in materii sau obiecte din clasa 1 i care poart pl ci-etichete de pericol
conforme modelelor Nr. 1, 1.5 sau 1.6, nu trebuie înc rcate pe un vagon cu containerele mari sau
containerele -cistern care poart pl ci)-etichete conforme modelelor Nr. 2.1, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1 sau
5.2.
7.5.4.
suri de precau ie privind produsele alimentare, alte obiecte de consum i alimente pentru animale
Atunci când, în coloana (18) a tabelului A din capitolul 3.2, este indicat dispozi ia special CW28
referitoare la o materie sau un obiect, trebuie luate m suri de precau ie privind bunurile alimentare,
alte obiecte de consum i alimente pentru animale, dup cum urmeaz :
Coletele, ca i ambalajele goale, necur ate, inclusiv ambalajele mari i GRV-urile prev zute cu
etichete conforme modelelor Nr. 6.1 sau 6.2 i cele prev zute cu etichete conforme modelului Nr. 9
con inând m rfuri de la Nr. ONU 2212, 2315, 2590, 3151, 3152 sau 3245, nu trebuie s fie stivuite
unele peste altele sau înc rcate în imediata apropiere a coletelor despre care se tie c ar con ine
produse alimentare, alte obiecte de consum sau alimente pentru animale, în vagoane, în containere i
la locurile de înc rcare, desc rcare sau transbordare.
Când aceste colete prev zute cu etichetele men ionate, sunt înc rcate în imediata apropiere a
coletelor despre care se tie c ar con ine produse alimentare, alte obiecte de consum sau alimente
pentru animale, ele trebuie s fie separate de acestea din urm :
a)
prin pere i desp itori plini. Pere ii desp itori trebuie, de asemenea, s fie la fel de înal i ca i
coletele prev zute cu etichetele men ionate;
b)
971
prin colete care nu sunt prev zute cu etichete conform modelelor Nr. 6.1 sau 6.2 sau 9 sau prev zute
cu etichete conform modelului Nr. 9, dar care nu con in m rfuri de la Nr. ONU 2212, 2315, 2590, 3151,
3152 sau 3245; sau
c)
printr-un spa iu de cel pu in 0,8 m,
cu excep ia cazului când colete prev zute cu etichetele respective sunt ambalate suplimentar sau sunt
acoperite complet (de exemplu, cu o folie, cu un carton sau cu un alt material).
7.5.5.
(rezervat)
7.5.6.
(rezervat)
7.5.7.
Manipulare i arimaj
7.5.7.1.
Eventual, vagonul de marf sau containerul trebuie s fie dotat cu dispozitive proprii pentru a facilita
fixarea i manipularea m rfurilor periculoase. Coletele care con in m rfuri periculoase i obiectele
periculoase care nu sunt ambalate trebuie s fie fixate prin mijloace capabile s re in m rfurile (cum
ar fi chingile de fixare, traversele culisante, suporturi reglabile) în vagoane de marf sau containere
astfel încât s fie împiedicat , în timpul transportului, orice mi care susceptibil de a modifica
orientarea coletelor sau de a le deteriora. Dac m rfurile periculoase sunt transportate în acela i timp
cu alte m rfuri (ma ini mari sau co uri, de exemplu) toate m rfurile trebuie s fie temeinic legate i
împiedicate în interiorul vagonului de marf sau al containerului pentru a împiedica m rfurile
periculoase s se împr tie. În acela i timp, mi carea coletelor poate fi împiedicat prin astuparea
golurilor cu ajutorul dispozitivelor de blocare i de fixare. Dac dispozitivele de fixare cum ar fi bandele
de încercuire sau chingile sunt utilizate, aceste nu trebuie s fie prea strânse pentru a nu provoca
daune sau pentru a nu deforma coletul.
7.5.7.2.
Coletele nu trebuie s fie legate în snop, dac nu au fost concepute în acest scop. Dac diferite tipuri
de colete concepute pentru a fi legate în snop sunt înc rcate împreun , trebuie s se in cont de
compatibilitatea lor în ceea ce prive te legarea lor. Dac este necesar, vor fi utilizate dispozitive de
manipulare pentru a împiedica coletele legate deasupra altor colete s produc daune celorlalte.
7.5.7.3.
În timpul înc rc rii i desc rc rii, coletele care con in m rfuri periculoase trebuie s fie protejate
împotriva deterior rii.
NOT
. Trebuie acordat o aten ie deosebit modului în care coletele sunt manipulate în
timpul preg tirilor pentru transport, tipului de vagon de marf sau de container
în care ele sunt transportate i metodei de înc rcare sau desc rcare pentru
evitarea deterior rii coletelor prin târârea pe p mânt sau prin manipularea
brutal
7.5.8.
Cur are dup desc rcare
7.5.8.1.
Dup desc rcarea unui vagon sau a unui container care a con inut m rfuri periculoase ambalate,
dac se constat c ambalajele au l sat s scape o parte din con inutului lor, vagonul sau containerul
trebuie s fie cur at, cât de repede posibil i în orice caz înaintea unei noi înc rc ri,
Dac cur area nu poate fi efectuat pe loc, vagonul sau containerul trebuie transportat, în condi ii de
siguran adecvate, c tre locul cel mai apropiat unde poate avea loc cur area.
Condi iile de siguran sunt considerate adecvate dac au fost luate m surile corespunz toare pentru
a împiedica o pierdere necontrolat de m rfuri periculoase.
7.5.8.2.
Vagoanele sau containerele care au con inut m rfuri periculoase în vrac trebuie s fie bine cur ate,
înaintea oric rei reînc rc ri, cu excep ia cazului când noua înc rc tur este compus din aceea i
marf periculoas ca i înc rc tura precedent .
7.5.9.
(rezervat)
972
7.5.10.
(rezervat)
7.5.11.
Prescrip ii suplimentare referitoare la clase sau la m rfuri speciale
În afara dispozi iilor de la 7.5.1 pân la 7.5.4 i 7.5.8, atunci când în coloana (18) a tabelului A de la
capitolului 3.2 este indicat un cod alfanumeric începând cu literele "CW", se aplic dispozi iile speciale
urm toare:
CW1 Înaintea înc rc rii, podeaua vagoanelor i a containerelor trebuie cur at atent de c tre
expeditor.
Trebuie s se evite prezen a proeminen elor în interiorul vagonului sau al containerului, a pieselor
metalice care nu sunt elemente componente ale vagonului sau ale containerului.
ile i obloanele vagoanelor i ale containerelor trebuie s fie închise.
Coletele trebuie s fie înc rcate i stivuite în vagoane sau în containere astfel încât s nu se poat
deplasa sau mi ca. Ele trebuie s fie protejate împotriva oric rei frec ri sau loviri.
CW2-CW3 (rezervat)
CW4 Materiile i obiectele grupei de compatibilitate L nu pot fi transportate decât ca vagon complet
sau înc rc tur complet .
CW5-CW8 (rezervat)
CW9 Coletele nu trebuie s fie trântite sau supuse la ocuri.
CW10 Buteliile conform defini iei de la 1.2.1 trebuie s fie a ezate în sensul longitudinal sau
transversal al vagonului sau al containerului. Totu i, cele situate lâng peretele transversal în sensul
de mers, trebuie a ezate în sens transversal.
Buteliile scurte i de diametru mare (aproximativ 30 cm sau mai mult) pot fi a ezate longitudinal, cu
dispozitivele de protec ie ale robinetelor orientate c tre mijlocul vagonului sau al containerului.
Buteliile care sunt suficient de stabile sau care sunt transportate în dispozitive corespunz toare care le
protejeaz împotriva oric rei r sturn ri, pot fi a ezate în pozi ie vertical .
Buteliile culcate vor fi imobilizate, legate sau fixate într-un mod sigur i corespunz tor astfel încât s
nu se poat deplasa.
Recipientele amenajate pentru a fi rostogolite trebuie s fie culcate, axa lor longitudinal trebuie s fie
în sensul lungimii vagonului sau a containerului, i trebuie s fie asigurate împotriva oric rei mi ri
laterale;
CW11 Recipientele trebuie s fie a ezate întotdeauna în pozi ia pentru care sunt construite i
protejate împotriva oric rei avarii care ar putea fi produs de alte colete.
CW12 Atunci când obiectele sunt înc rcate pe pale i, i când ace ti pale i sunt stivui i, fiecare strat de
pale i trebuie s fie repartizat uniform pe stratul inferior, intercalându-se, la nevoie, un material cu o
rezisten corespunz toare.
CW13 Atunci când se produce o scurgere de materii i când acestea s-au r spândit în vagon sau în
container, mijloacele de transport respective nu vor putea fi reutilizate decât dup ce au fost cur ate
atent sau, dup caz, decontaminate sau dezinfectate. Toate m rfurile i obiectele transportate în
acela i vagon sau container trebuie s fie verificate în privin a unei eventuale murd riri.
CW14-CW15 (rezervat)
973
CW16 Expedi iile de la Nr. ONU 1749 trifluorur de clor cu o mas total mai mare de 500 kg nu sunt
admise decât ca vagon complet sau înc rc tur complet i în limita a 5.000 kg pe vagon sau
container mare.
CW17 Coletele care con in materii pentru care trebuie men inut o temperatur ambiant definit , nu
pot fi transportate decât ca vagon complet sau înc rc tur complet . Condi iile de transport trebuie s
fie convenite între transportator i expeditor.
CW18 Coletele trebuie s fie înc rcate/depozitate astfel încât s fie u or accesibile.
CW19-CW21 (rezervat)
CW22 Vagoanele i containerele mari trebuie s fie cur ate înainte de înc rcare.
Coletele trebuie s fie înc rcate astfel încât s asigure o temperatur uniform a înc rc turii printr-o
ventila ie liber a aerului în interiorul spa iului rezervat înc rc turii. Când con inutul vagonului sau al
unui container mare dep te 5.000 kg de astfel de materii, înc rc tura trebuie repartizat în colete
de cel mult 5.000 kg, separate prin spa ii de aerisire de minimum 0,05 m. Coletele trebuie s fie
protejate contra unei avarii cauzate de alte colete.
CW23 Trebuie luate m suri speciale în cursul manipul rii coletelor în scopul evit rii contactului
acestora cu apa.
CW24 Înaintea înc rc rii, vagoanele i containerele trebuie cur ate cu aten ie i, în special,
debarasate de toate resturile combustibile (paie, fân, hârtie etc.).
Este interzis utilizarea materialelor u or inflamabile pentru arimarea coletelor.
CW25 (rezervat)
CW26 P ile din lemn ale unui vagon sau container care au fost în contact cu aceste materii trebuie
înl turate i arse.
CW27 (rezervat)
CW28 A se vedea. 7.5.4.
CW29 Coletele trebuie s fie men inute în pozi ie vertical .
CW30 Expeditorul i transportatorul trebuie s se pun de acord asupra modalit ilor de expediere
înaintea pred rii la transport a gazelor lichefiate refrigerate în vagoane-cistern , în cisterne mobile sau
în containere-cistern prev zute cu supape de siguran .
CW31 Vagoanele sau containerele mari predate la transport ca vagoane complete sau înc rc turi
complete sau containerele mici care au con inut materii trebuie s fie verificate, ca dup desc rcare s
nu r mân resturi de înc rc tur .
CW32 (rezervat)
CW33
NOT
1.
Grup critic: grup de persoane din public, relativ omogen în raport cu expunerea sa la o surs de
radia ie dat i la un mod de expunere dat i caracteristic indivizilor care primesc doza efectiv sau
doza echivalent (dup caz) cea mai mare, prin acest mod de expunere de la aceast surs .
2.
Persoan din public: În sens general, orice individ dintr-o popula ie, cu excep ia celor care sunt expu i
la radia ie din motive profesionale sau medicale. Atunci când este vorba de a verifica respectarea
974
limitei dozei anuale de expunere a publicului, persoana din public este individul reprezentativ din
grupul critic respectiv.
3.
Muncitor (oare): Orice persoan care lucreaz , fie cu norm întreag , fie cu norm par ial , fie
temporar, pentru un angajator i c reia îi sunt recunoscute drepturile i îndatoririle în materie de
protec ie radiologic profesional .
(1)
Separarea
(1.1)
Coletele, supraambalajele, containerele i cisternele con inând material radioactiv i material
radioactiv neambalat trebuie s fie separate în timpul transportului:
a)
de persoane angajate în mod regulat în zonele de lucru:
i)
conform tabelului A, de mai jos, sau
ii)
printr-o distan calculat cu ajutorul unui criteriu pentru doza de 5 mSv pe an i prin valori prudente
pentru parametrii modelelor;
NOT
. Muncitorii care fac obiectul supravegherii individuale pentru protec ia
radiologic , nu trebuie lua i în considerare în vederea separ rii.
b)
de persoanele care fac parte dintr-o popula ie critic a publicului, în zonele accesibile, în mod normal,
publicului:
i)
în conformitate cu tabelul A de mai jos sau
ii)
prin distan e calculate printr-un criteriu pentru doza de 1 mSv pe an i prin valori prudente pentru
parametrii modelelor;
c)
de peliculele fotografice nedevelopate i sacii de coresponden :
i)
în conformitate cu tabelul B de mai jos sau
ii)
prin distan e calculate printr-un criteriu de expunere a acestor pelicule la radia ii datorate transportului
de materiale radioactive de 0,1 mSv pe pachet cu o astfel de pelicul ; i
NOT
. Se consider c sacii de curierat con in pelicule i pl ci fotografice
nedevelopate i c , în consecin , ace tia trebuie separa i în acela i fel de
materialele radioactive.
d)
de alte m rfuri periculoase în conformitate cu sec iunea 7.5.2.
Tabelul A
Distan e minime între coletele din categoria II-GALBEN

sau categoria III-GALBEN i persoane
Durata expunerii pe an (ore)

Totalul indicilor În zone la care persoanele publice nu au în zone de lucru ocupate în
de transport nu acces În mod regulat mod regulat
este
mai mare de 50 250 50 250
Distan a de separare în metri, f material protector
2 1 3 0,5 1
4 1,5 4 0,5 1,5
975
8 2,5 6 1,0 2,5
12 3 7,5 1,0 3
20 4 9,5 1,5 4
30 5 12 2 5
40 5,5 13,5 2,5 5,5
50 6,5 15,5 3 6,5
Tabelul B
Distan e minime între coletele din categoria II-GALBEN

i din categoria III-GALBEN i coletele purtând eticheta "FOTO" sau
sacii de coresponden
Num rul total de colete Durata de transport sau de

mai mare de Suma total a indicilor depozitare, în ore
Categoria de transport nu este 1 2 4 10 24 48 120 240
mai mare de
III-GALBEN II-GALBEN Distan ele minime în metri
0,2 0,5 0,5 0,5 0,5 1 1 2 3
0,5 0,5 0,5 0,5 1 1 2 3 5
1 1 0,5 0,5 1 1 2 3 5 7
2 2 0,5 1 1 1,5 3 4 7 9
4 4 1 1 1,5 3 4 6 9 13
8 8 1 1,5 2 4 6 8 13 18
1 10 10 1 2 3 4 7 9 14 20
2 20 20 1,5 3 4 6 9 13 20 30
3 30 30 2 3 5 7 11 16 25 35
4 40 40 3 4 5 8 13 18 30 40
5 50 50 3 4 6 9 14 20 32 45
(1.2)
Coletele i supraambalajele din categoriile II-GALBEN sau III-GALBEN nu trebuie s fie transportate
în compartimente ocupate de c tori, decât dac este vorba despre compartimente rezervate exclusiv
înso itorilor special îns rcina i cu paza acestor colete sau supraambalaje.
(1.3)
(rezervat)
(2)
Limite de activitate
Activitatea total într-un vagon pentru îndrumarea la transport a materiilor LSA i SCO în colete
industriale de Tip 1 (IP-1), Tip 2 (IP-2) sau Tip 3 (IP-3) sau neambalate nu trebuie s dep easc
limitele indicate în tabelul C.
Tabelul C
Limitele de activitate pentru vagoanele con inând

materii LSA sau SCO în colete industriale sau neambalate.
Limita de activitate pentru

Natura materiilor sau obiectelor
vagoane
LSA-I nelimitate
LSA-II i LSA-III
976
materii solide necombustibile nelimitate
LSA-II i LSA-III
materii solide combustibile i toate materiile lichide i
100A2
gazele
SCO 100A2
(3)
Arimarea pe timpul transportului i depozit rii în tranzit
(3.1)
Expedi iile trebuie s fie solid arimate (fixate).
(3.2)
Cu condi ia ca fluxul termic de suprafa mediu s nu dep easc 15W/m2 i ca m rfurile care se
sesc în imediata apropiere s nu fie ambalate în saci, un colet sau un supramabalaj poate fi
transportat sau depozitat în acela i timp cu m rfurile comune ambalate, f precau ii speciale de
arimare, cu excep ia cazului când autoritatea competent nu a impus aceasta, în mod expres, în
certificatul de aprobare.
(3.3)
La înc rcarea containerelor i la gruparea coletelor, a supraambalajelor i a containerelor trebuie s
se aplice urm toarele prescrip ii:
a)
În afara cazului de utilizare exclusiv , i pentru expedi iile de materii LSA-I num rul total de colete,
supraambalaje i containere din interiorul aceluia i vagon trebuie s fie limitat, astfel încât suma total
a indicilor de transport în vagon s nu dep easc valorile indicate în tabelul D;
b)
Intensitatea de radia ie în condi ii obi nuite de transport nu trebuie s dep esc 2 mSv/h în orice
punct al suprafe ei exterioare i 0,1 mSv/h la 2 m de suprafa a exterioar a vagonului, cu excep ia
cazului în care expedi ia este transportat sub utilizare exclusiv , la care limitele de intensitate a
radia iei în jurul vagonului sunt enun ate la (3.5) b) i c);
c)
Suma total a indicilor de siguran -criticitate într-un container i în interiorul unui vagon nu trebuie s
dep easc valorile indicate în tabelul E.
Tabelul D
Limitele indicelui de transport pentru containere i

vagoane sub utilizare neexclusiv
Tipul de container sau Limita sumei totale a indicilor de transport într-un container
vagon sau vagon
Container mic 50
Container mare 50
Vagon 50
Tabelul E
Limitele indicelui de siguran -criticitate pentru

containere i vagoane care con in materii fisionabile
Limita sumei totale a indicilor de securitate criticitate într-un

Tipul de container sau container sau vagon
vagon
Utilizarea neexclusiv Utilizare exclusiv
Container mic 50 obiect
Container mare 50 100
977
Vagon 50 100
(3.4)
Coletele sau supraambalajele care au un indice de transport mai mare de 10 sau expedi iile care au
un indice de siguran -criticitate mai mare de 50 nu trebuie s fie transportate decât sub utilizare
exclusiv .
(3.5)
Pentru expedi iile transportate sub utilizare exclusiv , intensitatea radia iei nu trebuie s dep easc :
a)
10 mSv/h în orice punct de pe suprafa a exterioar al oric rui colet sau supraambalaj i nu poate
dep i 2 mSv/h decât dac :
i)
vagonul este echipat cu o incint care, în condi ii obi nuite de transport, împiedic accesul
persoanelor neautorizate în interiorul incintei;
ii)
se vor lua m suri pentru imobilizarea coletului sau a supraambalajului astfel încât s r mân în
aceea i pozi ie în interiorul incintei vagonului în condi ii obi nuite de transport;
iii)
nu exist opera ii de înc rcare sau de desc rcare între începutul i sfâr itul transportului;
b)
2 mSv/h în orice punct de pe suprafa a exterioar a vagonului, inclusiv suprafe ele superioare i
inferioare, sau în cazul unui vagon descoperit, în orice punct situat în planurile verticale ridicate la
capetele vagonului i proiectate pe suprafa a superioar a înc rc turii i pe suprafa a exterioar de
jos a vagonului; i
c)
0,1 mSv/h în orice punct situat la 2 m de planurile verticale ridicate pe suprafe ele laterale exterioare
ale vagonului sau, dac înc rc tura este transportat într-un vagon descoperit, în orice punct situat la
2 m de planurile verticale ridicate de la marginile vagonului.
(4)
Separarea coletelor con inând materii fisionabile pe timpul transportului i al depozit rii în tranzit
(4.1)
Orice grup de colete, supraambalaje i containere care con in materii fisionabile depozitate în tranzit
pe toat suprafa a de depozitare, trebuie s fie limitate, astfel încât suma total a indicilor de
siguran -criticitate din grupe s nu dep easc 50. Fiecare grup trebuie s fie depozitat astfel
încât s fie separat cu cel pu in 6 m de alte grupe de acela i tip.
(4.2)
Atunci când suma total a indicilor de siguran -criticitate pe un vagon sau un container dep te 50,
în condi iile prev zute în tabelul E, depozitarea trebuie f cut în a a fel încât s se men in un spa iu
de minimum 6 m în raport cu alte grupe de colete, supraambalaje sau containere care con in materii
fisionabile sau cu alte vagoane care con in materii radioactive.
(5)
Colete deteriorate sau care prezint scurgeri, colete contaminate
(5.1)
Dac se constat c un colet este deteriorat sau prezint scurgeri, sau dac se presupune c el este
deteriorat sau prezint scurgeri, accesul la colet trebuie s fie limitat i o persoan calificat trebuie,
cât mai curând posibil, s evalueze amploarea contamin rii i intensitatea radia iei rezultante a
coletului. Evaluarea trebuie s se refere la colet, la vagon, la locurile de înc rcare i de desc rcare
învecinate i, dup caz, la toate celelalte materii înc rcate în vagon. În caz de nevoie, trebuie luate
suri suplimentare vizând protejarea persoanelor, a bunurilor i a mediului, conform dispozi iilor
stabilite de autoritatea competent , pentru reducerea în cea mai mare m sur posibil a consecin elor
scurgerii sau ale deterior rii i remedierea acestora.
(5.2)
Coletele deteriorate sau ale c ror scurgeri de con inut radioactiv dep esc limitele permise pentru
condi ii normale de transport pot fi transferate, în mod provizoriu, într-un loc acceptabil sub control,
îns nu trebuie s fie îndrumate la transport pân când nu sunt reparate sau repuse în stare de
func ionare i decontaminate.
(5.3)
978
Vagoanele i echipamentul utilizate în mod obi nuit pentru transportul materiilor radioactive trebuie
verificate periodic pentru a determina nivelul de contaminare. Frecven a acestor verific ri depinde de
probabilitatea unei contamin ri i de volumul de materii radioactive transportate.
(5.4)
Sub rezerva dispozi iilor de la (5.5), orice vagon, echipament sau parte a acestuia care a fost
contaminat peste limitele specificate la 4.1.9.1.2 în timpul transportului de materii radioactive, sau a
rui intensitate a radia iei a dep it 5 ??????SV/h la suprafa , trebuie s fie decontaminat cât se
poate de repede de c tre o persoan calificat i nu trebuie reutilizat decât dac contaminarea
radioactiv nefixat nu dep te limitele specificate la 4.1.9.1.2 i dac intensitatea radia iei rezultate
în urma contamin rii fixate pe suprafe e dup decontaminare este sub valoarea de 5 ??????SV/h la
suprafa .
(5.5)
Containerele, cisternele, GRV-urile sau vagoanele utilizate numai pentru transportul materiilor
radioactive neambalate sub utilizare exclusiv nu sunt scutite de prescrip iile enun ate la (5.4) de mai
sus i la 4.1.9.1.4 în ceea ce prive te suprafe ele lor interne i atât timp cât sunt repartizate acestei
utiliz ri exclusive speciale.
(6)
Alte prescrip ii
Atunci când o expedi ie nu este livrabil , aceast expedi ie trebuie amplasat într-un loc sigur i
autoritatea competent trebuie informat cât mai repede posibil, cerându-i-se instruc iuni pentru
ac iunile urm toare.
CW34 Înainte de transportul unui recipient de presiune, trebuie s se asigure c nu a avut loc o
cre tere de presiune din cauza unei eventuale gener ri de hidrogen.
CW35 Dac se utilizeaz sacii ca ambalaje simple, distan a care îi desparte trebuie s fie suficient
pentru a putea permite o bun disipare a c ldurii.
CW36 Coletele trebuie de preferin s fie înc rcate în vagoane sau containere deschise sau
ventilate. Dac acest lucru nu este posibil, i dac coletele sunt înc rcate în alte vagoane sau
containere închise, u ile de înc rcare ale acestor vagoane sau containere vor fi marcate dup cum
urmeaz , cu litere de minim 25 mm în ime:
ATEN IE
SPA IU F VENTILA IE
A SE DESCHIDE CU ATEN IE
Textul va fi redactat într-o limb apreciat corespunz toare de c tre expeditor.
CAPITOLUL 7.6
Dispozi ii privind transportul mesageriei
Conform § 2 din RIEx (Anexa IV a Regulilor uniforme CIM), m rfurile periculoase nu sunt admise la
transport ca expedi ii de mesagerie, decât dac acest fel de transport este prev zut în mod expres în
coloana (19) din tabelul A de la capitolul 3.2 printr-o dispozi ie special identificat printr-un cod
alfanumeric care începe cu literele "CE" i dac condi iile acestei dispozi ii speciale sunt respectate:
CE1 Un colet nu trebuie s cânt reasc mai mult de 40 kg. Expedi iile de mesagerie nu pot fi
înc rcate în vehicule feroviare care ar putea servi simultan la transportul de persoane, decât în limita a
100 kg pe vehicul.
CE2 O expedi ie de mesagerie nu trebuie s cânt reasc mai mult de 40 kg.
CE3 O expedi ie de mesagerie nu trebuie s cânt reasc mai mult de 50 kg.
979
CE4 O expedi ie de mesagerie nu trebuie s con in mai mult de 45 litri din aceast materie i nu
trebuie s cânt reasc mai mult de 50 kg.
CE5 O expedi ie de mesagerie nu trebuie s con in mai mult de 2 litri din aceast materie.
CE9 O expedi ie de mesagerie nu trebuie s con in mai mult de 4 kg din aceast materie.
CE12 Materia con inut în recipiente care nu sunt fragile, poate fi expediat ca mesagerie. O expedi ie
de mesagerie nu trebuie s cânt reasc mai mult de 25 kg.
CE13 Pot fi expediate ca expedi ie de mesagerie numai cianurile anorganice care con in metale
pre ioase, ca i amestecurile lor. În acest caz, trebuie s fie utilizate ambalaje combinate cu ambalaje
interioare din sticl , material plastic sau metal, conform 6.1.4.21. Un colet nu trebuie s con in mai
mult de 2 kg de materie.
Transportul în vagoane de bagaje sau în compartimente de bagaje accesibile c torilor, este

autorizat dac , prin m suri corespunz toare, coletele sunt amplasate în afara accesului persoanelor
neautorizate.
CE14 Pot fi expediate ca expedi ie de mesagerie numai materiile pentru care nu se cere o
temperatur ambiant definit . În acest caz, trebuie respectate urm toarele limite de cantitate:
-
pentru alte materii decât cele vizate repartizate la Nr. ONU 3373: pân la 50 ml pe colet pentru
materiile lichide i pân la 50 g pe colet pentru materiile solide;
-
pentru materiile repartizate la Nr. ONU 3373: în cantitatea specificat în instruc iunea de ambalare
P650 de la 4.1.4.1;
-
pentru p ile de corp sau de organe: un colet nu trebuie s cânt reasc mai mult de 50 kg.
CE15 Pentru expedi iile de mesagerie, suma indicilor de transport men iona i pe etichete este limitat
la 10 pe vagon sau compartiment de bagaje. Pentru coletele din categoria III-GALBEN, transportatorul
poate stabili momentul pred rii la transport. O expedi ie de mesagerie nu trebuie s cânt reasc mai
mult de 50 kg.
CAPITOLUL 7.7
Transportul m rfurilor periculoase ca bagaje de mân , bagaje înregistrate sau în sau pe vehicule
(vagoane pentru transportul autovehiculelor)
NOTA.
Restric iile aplicabile în cadrul condi iilor de transport de drept privat al operatorilor de transport
feroviar nu sunt atinse de aceste dispozi ii.
Transportul de m rfuri periculoase ca bagaje de mân , bagaje înregistrate sau în sau pe vehicule
(vagoane pentru transportul autovehiculelor) este autorizat atunci când m rfurile
a)
980
sunt condi ionate pentru vânzarea în detaliu i sunt destinate folosin ei personale sau domestice sau
altor activit i de agrement i sportive, cu condi ia ca s fie luate unele m suri pentru a împiedica orice
scurgere a con inutului în condi ii normale de transport. Atunci când aceste m rfuri sunt lichide
inflamabile transportate în recipiente reînc rcabile înc rcate de c tre, sau pentru un particular,
cantitatea total nu trebuie s dep easc 60 litri per recipient. M rfurile periculoase din recipientele
mari pentru vrac (GRV), ambalajele mari sau cisternele nu sunt considerate ca fiind produse ambalate
pentru vânzarea în detaliu; sau
b)
sunt ma ini sau materiale nespecificate în RID care con in m rfuri periculoase în structura lor sau în
circuitul lor de func ionare, cu condi ia ca s fie luate m suri pentru a împiedica orice scurgere de
con inut, în condi ii normale de transport; sau
c)
fac obiectul transporturilor efectuate de c tre întreprinderi, dar ca activitate secundar fa de
activitatea lor de baz , cum ar fi aprovizionarea antierelor de cl diri, sau de construc ii civile, sau
pentru traseul de întoarcere de la aceste antiere, sau pentru lucr ri de m surare, repara ii i
mentenan , în cantit i care s nu dep easc 450 litri per ambalaj i nici cantit ile maxime
specificate în 1.13.6. Trebuie s fie luate m suri pentru a împiedica orice scurgere de con inut, în
condi ii normale de transport. Aceste excep ii nu se aplic clasei 7. Transporturile efectuate de c tre
astfel de întreprinderi pentru aprovizionarea lor sau distribu ia lor extern sau intern nu sunt, totu i,
prev zute în prezenta excep ie; sau
d)
sunt transportate de c tre autorit ile competente pentru interven iile de urgen sau sub controlul lor,
în m sura în care aceste transporturi sunt necesare în cazul unor interven ii de urgen , în mod
special transporturile efectuate pentru a con ine, a recupera i a deplasa într-un loc sigur
corespunz tor, cel mai apropiat, m rfurile periculoase implicate într-un incident sau într-un accident;
sau
e)
sunt transportate în cadrul transporturilor de urgen destinate salv rii vie ilor omene ti sau protej rii
mediului, cu condi ia ca toate m surile s fie luate în vederea efectu rii acestor transporturi în total
siguran ; sau
f)
sunt gaze con inute în rezervoarele de carburan i ale vehiculelor transportate; robinetul de sosire
situat între rezervorul de carburant i motor trebuie s fie închis i contactul electric întrerupt; sau
g)
sunt gaze con inute în echipamentul utilizat la func ionarea vehiculelor transportate (de exemplu
extinctoare) inclusiv în piese de schimb (de exemplu pneuri umflate); sau
h)
sunt gaze con inute în echipamentul special al vehiculelor transportate i necesare func ion rii acestui
echipament special în timpul transportului (sistem de r cire, bazine, aparate de înc lzire, etc.) ca i în
recipiente de reînc rcare pentru astfel de echipamente i în recipiente de schimb, goale necur ate,
transportate în acela i vehicul; sau
i)
sunt gaze con inute în produse alimentare (cu excep ia Nr. ONU 1950), inclusiv b uturile gazoase;
sau
j)
sunt gaze con inute în baloane destinate folosirii într-un cadru sportiv; sau
k)
sunt gaze con inute în becurile electrice, cu condi ia ca ele s fie ambalate astfel încât efectele de
proiec ie legate de spargerea unui bec s se limiteze la interiorul pachetului; sau
l)
sunt carburan i con inu i în rezervorul vehiculelor sau a altor mijloace de transport (de exemplu
vapoare) transportate, atunci când sunt destinate propuls rii lor sau func ion rii unuia dintre
echipamentele lor. Orice robinet de sosire situat între motor sau echipament i rezervorul
carburantului trebuie s fie închis în timpul transportului, în afar de cazul când este indispensabil
echipamentului pentru a r mâne opera ional. Dup caz, vehiculele sau alte mijloace de transport
trebui s fie înc rcate în picioare i s fie fixate ca s nu cad ; sau
m)
se supun, conform coloanei (6) din Tabelul A din capitolul 3.2, unei dispozi ii speciale care prevede o
excep ie iar condi iile cerute în aceast dispozi ie pentru excep ie sunt îndeplinite; sau
n)
981
sunt ambalaje goale, necur ate, care con in materii din clasele 2, 3, 4.1, 5.1, 6.1, 8 i 9, dac au fost
luate m surile corespunz toare în scopul evit rii eventualelor riscuri. Riscurile sunt evitate dac au
fost luate m suri pentru eliminarea pericolelor din clasele 1 la 9; sau
o)
sunt pile cu litiu con inute într-un echipament în vederea func ion rii acestui echipament folosit sau
destinat utiliz rii în timpul transportului (de exemplu, calculator portabil).
PARTEA NEOFICIAL RID
Prescrip ii
pentru recipientele din material plastic
Prescrip ii de prob pentru recipientele din material plastic
Directive pentru paragraful 6.1.5.2.7 sau 6.5.4.3.6 (capitolul 6.1)
Metode de laborator pe epruvete prelevate din materialul recipientului pentru a demonstra

compatibilitatea chimic a polietilenelor cu mas molecular ridicat - cum sunt definite la 6.1.5.2.6
sau 6.5.4.3.5 - în prezen a m rfurilor de umplere (materii, amestecuri i preparate), prin compara ie cu
lichidele standard de la 6.1.6.
Folosirea metodelor de laborator de la A pân la C descrise în continuare permite determinarea

posibilelor mecanisme de distrugere a materialului recipientului de c tre materia de umplere de
aprobat, prin compara ie cu lichidele standard la care se refer .
Mecanismele de deteriorare la care trebuie s ne a tept m vor determina alegerea metodelor de

cercetare:
-
înmuierea prin umflare (metoda de laborator A),
-
declan area de fisuri sub tensiune (metoda de laborator B),
-
reac iile prin oxidare i prin degradare molecular (metoda de laborator C),
pentru materialul recipientului vor fi inventariate prin metodele de laborator, în m sura în care ele nu
sunt deja previzibile pe baza prepar rii, i de fiecare dat puse în compara ie cu lichidele standard la
care se refer i care au efecte de aceea i tendin .
Pentru aceste probe se vor folosi epruvete de aceea i grosime, în normele de toleran indicate.
Metoda de laborator A
Cre terea masei prin umflare este determinat pe epruvete plate care provin din materialul
recipientului, prin depozitare la 40°C în materia de umplere de aprobat, precum i în lichidul standard
de comparat.
Modificarea masei prin umflare este determinat prin cânt rirea epruvetelor înainte de depozitare i,
dac epruvetele au grosimi de cel mult 2 mm, dup un timp de reac ie de 4 s pt mâni, dac nu, dup
un timp de reac ie suficient pentru ca masele lor s devin constante.
De fiecare dat se va determina valoarea medie a 3 epruvete. Epruvetele nu trebuie s fie folosite
decât o singur dat .
Metoda de laborator B (Înfundarea tiftului)

1.
Scurt descriere
Comportamentul unui material de recipient din polietilen cu masa molecular ridicat i cu masa
volumic ridicat în prezen a unei materii de umplere i a lichidului standard la care se refer va fi
982
examinat cu ajutorul probei de înfundare a tiftului, în m sura în care acest comportament poate fi
influen at de formarea de fisuri sub tensiune, f sau cu umflare simultan pân la 4%.
În acest scop, epruvetele vor fi prev zute cu o gaur i o crest tur i, mai întâi, vor fi prestocate în
materia de umplere de examinat, precum i în lichidul standard corespunz tor. Dup prestocare, un
tift cu o supradimensionare definit va fi înfundat în gaur .
Epruvetele astfel preg tite vor fi apoi depozitate în materia de umplere de examinat i în lichidul
standard corespunz tor, apoi ele vor fi retrase dup perioadele de stocare pe durate variabile: în final,
ele vor fi examinate în ceea ce prive te rezisten a rezidual la trac iune (procedeu de încercare I) sau
în ceea ce prive te timpul de rezisten a epruvetelor pân la rupere (procedeu de încercare II).
Prin m surare comparativ cu lichidele standard "solu ie dizolvant ", "acid acetic", "acetat de butil
normal/solu ie dizolvant saturat de acetat de butil normal" sau "ap " ca materie de încercare, se va
determina dac gradul de deteriorare a materiei de umplere de examinat este egal, mai mare sau mai
mic.
2.
Epruvete
2.1.
Form i dimensiuni
Forma i dimensiunile recomandate ale epruvetei sunt indicate în fig. 1. În ceea ce prive te grosimea
epruvetei, abaterea nu trebuie s dep easc ± 15% din valoarea medie în interiorul unei serii de
sur tori.
O serie de m sur tori cuprinde materia de umplere de examinat i lichidul standard corespunz tor.
Figura 1
Epruvet f tift
2.2.
Fabrica ie
Epruvetele unei serii pot fi prelevate atât din recipiente de acela i tip de construc ie, cât i din aceea i
pies a unui semiprodus de extruziune.
În ceea ce prive te prelucrarea epruvetelor, calitatea suprafe ei ob inute prin t ierea cu fer str ul este
suficient . Se vor elimina numai bavurile produse prin prelucrarea în zona unde trebuie practicat
ulterior crest tura. Aceasta va trebui s fie astfel realizat în epruvet încât s fie paralel cu sensul
de extruziune.
+0,03
În fiecare epruvet se va forma o gaur cu un diametru de 3,0 , în conformitate cu fig.
mm 1.
-0
983
Epruveta va fi apoi prev zut cu o crest tur în V, ascu it , cu o raz <= 0,05 mm, în conformitate cu
fig. 1.
Distan a dintre fundul crest turii i marginea g urii va fi de 5 mm ± 0,1 mm.

2.3.
Num rul epruvetelor
Pentru a determina rezisten ele reziduale la trac iune conform 3.2, se vor folosi 10 epruvete pentru
fiecare perioad de depozitare. Ca regul , se vor fixa cel pu in 5 perioade de depozitare.
Pentru a determina timpul de rezisten pân la ruperea epruvetelor potrivit 3.3, sunt necesare 15
epruvete în total.
2.4.
tifturi
În ceea ce prive te dimensiunile tifturilor cu o grosime de 4 mm, a se vedea fig. 2.

a:
tift pentru determinarea rezisten elor reziduale la trac iune
b:
tift pentru determinarea timpului de rezisten pân la ruperea epruvetelor
Figura 2
Se va folosi de preferin o el inoxidabil ca material pentru tift (de exemplu X 112Cr Si 17).
Trebuie s se foloseasc tifturi din sticl pentru materiile care atac acest o el.
3.
Procedeu de încercare i de interpretare
3.1.
Prestocarea epruvetelor
Epruvetele vor fi prestocate înainte de plintuire timp de 21 de zile la 40°C ± 1°C în lichidele de
examinat i în lichidele standard. Prestocarea pentru lichidul standard C conform 6.1.6. se va face în
acetat de butil normal.
3.2.
Procedeu pentru determinarea curbei de rezisten rezidual la trac iune
3.2.1.
Executare
Se va înfunda partea conic , apoi partea cilindric a tiftului în conformitate cu fig. 2a, în interiorul
epruvetelor, evitându-se formarea de fa ete.
Epruvetele astfel preg tite vor fi scufundate, dup aceea, în recipiente de stocare stabilizate la 40°C i
umplute cu lichidul de încercare în cauz , apoi depozitate la 40°C ± 1°C în etuv . Pentru lichidul
standard C, aceast prob se va face într-o solu ie dizolvant amestecat cu 2% acetat de butil
984
normal. Perioada dintre plintuirea epruvetelor i începutul depozit rii în lichidul de încercare va trebui
fie fixat i men inut constant pentru o aceea i serie de m sur tori.
Perioadele de depozitare pentru determinarea form rii de fisuri sub tensiune în func ie de timp i de
lichidul de încercare vor trebui s fie astfel alese, încât s poat fi reprezentat cu suficient
certitudine o diferen evident între curbele de rezisten rezidual la trac iune la lichidele standard
examinate i materiile de umplere care le sunt destinate.
Dup scoaterea lor din recipientul de stocare, epruvetele vor fi imediat deta ate de tift i vor fi
cur ate de resturile de lichid de încercare.
Dup r cirea la temperatura ambiant , epruvetele vor fi sec ionate paralel cu partea crestat , prin
mijlocul g urii, cu ajutorul unei t ieturi de fer str u. Pentru continuarea încerc rii, vor fi folosite numai
aceste p i t iate ale epruvetelor.
ile t iate ale epruvetelor vor fi introduse apoi, cel mai târziu la 8 ore dup scoaterea lichidului de
prob , într-o ma in pentru încercarea la trac iune i vor fi supuse la un efort de trac iune uniaxial la
o vitez de încercare (vitez a clemei mobile) de 20 mm/min. pân la rupere. Va fi determinat for a
maxim . Încercarea la trac iune se va face la temperatura ambiant (25°C ± 2°C), în mod analog cu
ISO R 527.
3.2.2.
Evaluare
Evaluarea pentru determinarea influen ei lichidului de încercare va cuprinde determinarea tensiunii

maxime a p ilor epruvetelor prestocate i ne plintuite ca valoare zero i a tensiunii maxime a
epruvetelor dup perioada de stocare ty, y fiind >= 5. Dup transformarea acestor tensiuni maxime ale
lui ty în procente (%), în raport cu valoarea 0, aceste valori vor fi înscrise într-o diagram , în
conformitate cu figura 3.
Compara ia cu curbele de rezisten rezidual la trac iune provenind din m sur tori cu lichidele
standard "solu ie dizolvant " sau "acid acetic" sau "acetat de butil normal/solu ie dizolvant saturat
de acetat de butil normal" sau "ap " va ar ta atunci dac materia de umplere examinat exercit o
influen mai puternic , mai slab sau nici un fel de influen pe acela i material de recipient (a se
vedea fig. 3)
Figura 3
3.3.
Procedeu pentru determinarea timpului de rezisten pân la ruperea epruvetelor
3.3.1.
Executare
15 epruvete vor fi în irate separat pe 15 tifturi ca în fig. 2 b, f formarea de fa ete i pân la opritor,
apoi vor fi introduse, într-un tub de sticl umplut cu lichidul de încercare în cauz i aduse la 40°C.
985
Temperatura de încercare va fi men inut constant la -1°C. Prin observarea vizual , se va determina
ruperea epruvetelor pe fiecare tift. Se tie din experien c ruptura se propag din fundul crest turii
tre suprafa a tiftului.
3.3.2.
Evaluare
Timpul de rezisten tSF pân la ruperea a 8 epruvete cu lichidul standard este determinat pentru
evaluare. Nu va fi necesar s se a tepte formarea altor fisuri.
Evaluarea are loc prin compararea cu num rul epruvetelor fisurate cu materia de umplere. Num rul nu
trebuie s dep easc maximum 8 epruvete în timpul de rezisten tSF.
3.4.
Note explicative
În aceast metod de încercare, parametrii de încercare "temperatura de depozitare" i "distan a între

fundul crest turii i marginea g urii" au fost astfel ale i încât s se ob in , când se fac încerc ri
corespunz toare cu lichidele standard "solu ie dizolvant " sau "acid acetic" sau "acetat de butil
normal/solu ie dizolvant saturat de acetat de butil normal", rezultate concludente în sensul acestei
prescrip ii de prob , în timpul unei perioade de încercare total de 28 zile. Aceasta a avut ca baz o
polietilen cu masa molecular ridicat cu o densitate de circa 0,952 g/m 3 i cu un indice de topire
(Melt Flow Rate 109°C/21,6 kg înc rc tur ) de circa 2,0 g/10 min.
Cum concluziile acestei prescrip ii de prob au întotdeauna o valoare relativ , este de asemenea
posibil s se varieze în anumite limite parametrii de încercare men iona i mai înainte în vederea
reducerii duratei de încercare. Acesta trebuie s fie indicat în mod special în raportul de prob .
4.
Criterii folosite pentru a determina dac proba a fost suportat în mod satisf tor
4.1.
Rezultatul probei conform metodei de laborator A nu trebuie s dep easc cu 1% cre terea masei
prin umflare, dac lichidul standard a) solu ie dizolvant i lichidul standard b) acid acetic sunt luate în
considerare pentru comparare.
Rezultatul probei conform metodei de laborator A cu materia de umplere examinat nu va trebui s

dep easc cre terea de mas prin umflare cu acetat de butil normal (circa 4%) dac lichidul
standard c) acetat de butil normal/solu ie dizolvant saturat de acetat de butil normal este luat în
considerare pentru comparare.
4.2.
Rezultatul probei conform metodei de laborator B, pentru materia de agreat va trebui s dea un timp
de rezisten egal cu sau mai mare celui ob inut cu lichidele standard, luate în considerare pentru
comparare.
Metoda de laborator C
Pentru a determina o deteriorare posibil prin oxidare sau prin degradare molecular a materialului
recipientului din polietilen cu mas molecular ridicat i cu densitate ridicat conform 6.1.5.2.6 sau
6.5.4.3.5 de c tre materia de umplere, trebuie s se stabileasc indicele de topire. [Melt Flow Rate
(MER) 190°C/21,6 kg înc rc tur (Load) potrivit ISO 1133 - Condi ia 7] pe epruvete cu o grosime
echivalent cu aceea a tipului constructiv, înainte i dup depozitarea acestor epruvete în materia de
umplere de examinat.
Prin depozitarea de epruvete de geometrie egal în lichidul de standard "acid nitric 55%" conform
6.1.6 e) i determinând indicii de topire, se va putea stabili dac gradul de deteriorare a materiei de
umplere de aprobat pe materialul recipientului, este mai mic, egal sau mai mare.
Depozitarea epruvetelor la 40°C se va continua pân când va fi posibil s se ajung la o apreciere

definitiv , cel mult pân la 42 zile.
Dac materia de umplere prev zut pentru aprobare provoac în acela i timp, dup metoda de
laborator A, o umflare prin cre terea masei >= 1%, va trebui, pentru a nu denatura rezultatul
sur torii, înainte de m surarea indicelui de topire, s se usuce în prealabil epruveta, controlându-i
986
în acela i timp masa, prin depozitarea ei într-o etuv cu vid la 50°C pân la o mas constant , ca
regul general , pe o durat care nu dep te apte zile.
Criteriu de utilizat pentru a determina dac proba a fost suportat în mod satisf tor:
Cre terea indicelui de topire a materialului recipientului, provocat de materia de umplere de aprobat
potrivit acestei metode de determinare, nu trebuie s dep easc modificarea provocat de cea a
lichidului standard "acid nitric 55%" incluzând o limit de toleran de 15% pe care o implic o astfel
de metod de prob .
987

Anexa1RID PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa1RID PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Transporturilor - MT - Ordin nr.

590/2007 din 05 iulie 2007

Ordinul nr. 590/2007 pentru stabilirea unor reguli privind transportul în

ministrul transporturilor emite urm torul ordin:

Bucure ti, 5 iulie 2007.

Regulamentul privind transportul interna ional feroviar al m rfurilor

Aplicabile începând cu 1 ianuarie 2013

Materii sau obiecte

1.1.4.4 Trafic ferutaj(RO-LA)

1.1.5. Aplicarea standardelor

În RID se în elege prin:

container deschis: un container cu acoperi deschis sau un container tip platform .

c) al elementelor unui vagon-baterie sau CGEM: elementele de consolidare, de fixare, de protec ie

închiz toare: dispozitiv care serve te la închiderea orificiului unui recipient.

presiune de serviciu: presiunea stabilizat a unui gaz comprimat la temperatura de referin de

Factor Prefix Simbol

*) Obs. În varianta francez RID 2005 termenul utilizat este «FORMARE».

1.3.1. Sfera de aplicare

Categoria Descriere Încadrare personal

1.4.1. M suri generale de siguran

1.4.2.2.6 Transportatorul trebui s pun la dispozi ia mecanicului de tren consemnele scrise a a

1.4.3.7 Desc rc tor

e) s supravegheze ca decontaminarea i cur area prescrise ale vagoanelor sau containerelor s

1.5.1. Derog ri temporare

NOT . Articolul 5 § 2 din Regulile uniforme CIM este conceput astfel:

1.5.2. Transporturi militare

1.8.1. Controale administrative privind m rfurile periculoase

1.8.4. Lista autorit ilor competente i a organismelor mandatate de acestea

Raport privind evenimentele survenite în timpul transportului de m rfuri

Transportator/Gestionar de infrastructur feroviar :

Pagube materiale sau de mediu:

Interven ia autorit ilor:

În caz de nevoie, autoritatea competent poate cere informa ii suplimentare.

1.8.6 Controalele administrative pentru realizarea evalu rilor de conformitate, a controalelor

1.8.7.6 Monitorizarea serviciului intern de inspec ie al solicitantului

Subsec iune i Referin e Titlul documentului

1.8.8 Proceduri de evaluare a conformit ii pentru cartu ele de gaz

Tabelul 1.10.3.1.3 Praguri de securitate pentru transportul de radionuclizi specifici

Plan de securitate pentru transport

1.10.3.1.4. Pentru amestecurile de radionuclizi, se stabile te dac pragul de securitate pentru

2.1.3.10. Tabelul de ordine a preponderen ei pericolelor

II ORAL = toxicitate prin ingestie 8,I 8,II 8,III

*/ clasa 6.1 pentru pesticide

2.1.4. Clasificarea e antioanelor

2.2.1. Clasa 1 Materii i obiecte explozibile

In sensul clasei 1, se în elege prin:

2.2.1.1.6. Defini ia grupelor de compatibilitate a materiilor i obiectelor:

2.2.1.1.7. Atribuirea artificiilor de divertisment pe diviziuni

Tip Include/Sinonim cu: Defini ie Caracteristici Clasificare

Bomb cu efect color: > 1.2G

2.2.1.1.8. Excluderea din clasa 1

2.2.1.4. Glosarul denumirilor

unde f(i) = frac ia molar a primului component al amestecului;

unde f(Ci)= frac ia molar a primului component corosiv al amestecului;

Se aplic urm toarele criterii:

2.2.2.1.7. Produse chimice sub presiune

Cod de clasificare Nr. ONU Denumirea materiei sau obiectului

Gaze lichefiate refrigerate

Cod de clasificare Nr. ONU Denumirea materiei sau obiectului

Cod de clasificare Nr. ONU Nume i descriere

2.2.3. Clasa 3 - Materii lichide inflamabile

2.2.3.1.2. Materiile i obiectele din clasa 3 se împart dup cum urmeaz :

Timp de scurgere t potrivit