Ghid Recrutare Sindicală. Postan Liliana. 2019

RECRUTARE SINDICALĂ
Ghid pentru creșterea numarului de membri

RECRUTARE SINDICALĂ. Ghid pentru creșterea numărului de membri
Autor, Liliana Posțan, dr. cercetător la Institutul Muncii
Realizat în cadrul Planului de educație sindicală și cercetări al Confederației Naționale a Sindicatelor din
Moldova, 2019
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Posţan, Liliana.
Recrutare sindicală : Ghid pentru creşterea numărului de membri / Liliana Posţan. – Chişinău
: S. n., 2019 (Tipogr. "Ericon"). – 68 p. : fig., tab.
Aut. este indicat pe vs. f. de tit. – Referinţe bibliogr.: p. 65 (6 tit.). – 100 ex. ISBN 978-9975-3119-2-2.
331.105.44(035)
P 87
MULŢI OAMENI NU AU DEVENIT MEMBRI DE SINDICAT,
DOAR PENTRU CĂ NIMENI NU LE-A PROPUS ACEST LUCRU
Dedicăm acest Ghid de recrutare regretatului nostru prieten,

Ioan P. Georgescu (Ianoș), expert sindical la
Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România- FRĂŢIA,
formator onorific al Institutului Muncii
CUPRINS
Despre acest ghid: de ce au nevoie sindicatele de recrutare&organizare 4

Memorie instituțională: recrutare&organizare 17
Prima a fost Organizarea sindicală 25
Organizarea sindicală: concept și practicum 27
De ce sindicatele recurg la recrutarea membrilor. 39
Recrutare sindicală: concept și practicum
Indicatori ai politicii de recrutare sindicală la nivel european 53

Glosar 55
Referințe bibliografice 56
Anexe 57
LILIANA POSTAN 1
DESPRE ACEST GHID: DE CE AU NEVOIE SINDICATELE DE

RECRUTARE & ORGANIZARE
Acest ghid este conceput pentru sindicalişti, care se confruntă cu provocările
determinate de erodarea motivației sindicale, reducerea interesuluiu pentru ideea asocierii
în sindicate în scopul reprezentării drepturilor colective la locul de muncă și scăderea
numărului de lucrători care vor să adere la sindicat.
Scopul ghidului este de a oferi liderior sindicali, recturorilor sindicali, reprezentaților
și activiștilor sindicali un instrument de recrutare și organizare sindicală. Ghidul nu oferă
răspunsuri, dar pune întrebări structurate, care-l vor ajuta pe practician să cunoască ce vor
lucrătorii, de ce au ei nevoie, ce le poate orefi organizarea în sindicate, pornind de la
misiunea și scopirile sindicatelor.
În prima parte a Ghidului, prezentăm unele secvențe din memoria instituțională a
sindicatelor cu referire la organizarea și recrutarea sindicală. Relevăm principiile și alte
categorii ale organizării sindicale ca formă clasică a construcției sindicale.
În cea de a doua parte a Ghidului căutăm răspunsul la întrebarea: de ce recurg
sindicatele la recrutarea membrilor? Oare lucrătorii nu mai simt nevoia de a se organiza
pentru a-și reprezenta și apăra drepture lor în domeniul muncii? Încercăm să valorificăm
potențialul organizatoric al recrutării ca acțiune de planificare strategică a sindicatelor.
În partea a trea a Ghidului prezentăm cîteva practici de organizare și recrutare
sindicală, care au adus succes organizațiilor. Propunem un glosar de termeni în domeniul
organizării și recrutării sindicale.
LILIANA POSTAN 2
DE CE AU NEVOIE SINDICATELE DE RECRUTARE &

ORGANIZARE?
După cum se afirmă în documentele de constituire, dar și în doctrina sindicală, baza
sindicatelor o constituie membrii săi (auto) organizați în organizații primare1 .
Principiul auto-organizării benevole este unul central în cadrul conceptului de
organizare sindicală:
(2) Organizaţia sindicală primară se constituie din iniţiativa a cel puţin 3 persoane,
considerate fondatori. Hotărîrea de întemeiere a organizaţiei sindicale primare se adoptă
de adunarea constituantă.
(3) Sindicatul se întemeiază benevol, pe bază de interese comune (profesie, ramură
etc.), şi activează, de regulă, la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii, denumite în
continuare unităţi, indiferent de forma juridică de organizare şi de tipul de proprietate, de
apartenenţa departamentală sau ramurală. Patronul (administraţia) nu este în drept să
împiedice asocierea persoanelor fizice în sindicat.
Legea sindicatelor
Se pare, că lucrătorii (angajații, salariații, persoane – se ezită în a denumi univoc
cine poate deveni astăzi membru de sindicat), n-au motivația plenară pentru a se
autoorganiza, și apare nevoia unei intervenții voite a sindicatelor la nivel national, ramural
care au experiență, au dreptul de reprezentare a lucrătorilor și sînt gestionari ai resurselor
sindicale. Deloc de neglijat sînt și organizațiile sindicale primare. Acestea sînt expresii ale
democrației în cîmpul muncii (democrației economice).
Este vorba de organizarea sindicală, realizată din perspectiva responsabilității
organizaționale. Este puțin să crezi că, un lucrător nou-anjajat are sentimentul de
apartenență la lumea muncii, la comunitatea celor care-și vînd forța de muncă sau chiar la
colectivul de muncă în care se integrează. De aceea, organizațiile sindicale, în special
comitetele sindicale, au misiunea de a comunica cu lucrătorii nou-angajați despre
oportunitatea de a deveni membru de sindicat.
În ultimele trei decenii s-au produs schimbări politice, economice, sociale, culturale
majore cu impact asupra relațiilor industriale europene. Este vorba despre schimbările
1
Legea sindicatelor Nr. 1129 din 07.07.2000, art.8
LILIANA POSTAN 3
radicale, provenite de la începutul anilor optzeci și care, în ultimii ani, sînt accelerate din
cauza crizei economice și a schimbărilor de pe piețele internaționale. În special,
producătorii europeni, par a fi sub presiune, confruntîndu-se în prezent cu o concurență
tot mai mare la nivel mondial și cu procese aferente de externalizare și flexibilizare a
producției. Practic, sîntem martorii unei fluidizări a modelului de producție, ai unei
redefiniri a frontierelor acestuia și ai unei schimbări a principalilor actori economici. Aceste
elemente au contribuit la modificarea echilibrului de putere atît în rîndul comunității de
afaceri, cu o concentrare progresivă a puterii economice ca urmare a proceselor de achiziție
internaționale, cît și în cadrul conflictului structural dintre capital și forța de muncă 2.
Reducerea măsurilor de protecție colectivă, descentralizarea nivelurilor
contractuale, abandonarea dialogului social apar ca principalele direcții înspre care se
îndreaptă diferitele guverne europene pentru a destructura realizările sindicale din ultimii
ani. Este vorba despre acel proces de transformare a societăților care, în mediul academic,
este denumit ca fiind de convergență către un model neoliberal. 3
Aceste realități accentuează nevoia de a comunica cu lucrătorii despre organizarea
în sindicate pentru a interveni în acest trend al declinului sindical: o redefinire progresivă a
raporturilor de forță între capital și forța de muncă în detrimentul lumii muncii și al
reprezentării sale organizate.
Analiștii în domeniul politicilor sociale, al dialogului social și al sindicalismului au
identificat următorii patru indicatori ai declinului:
- comprimarea ratei de sindicalizare;
- reducerea treptată a ratei de acoperire a acordurilor colective;
- descentralizarea și de-coordonarea sistemelor de negociere colectivă;
- reducerea grevelor.
Primul indicator este cel mai important, deoarece este legat de resursele sindicale,
nu numai din punct de vedere economic, ci și din punctul de vedere al relațiilor de putere.
2
Umberto Bettarini, PENTRU O RELANSARE A MIȘCĂRII SINDICALE ÎN EUROPA Viziunea strategică, negocierea colectivă,
comitetele europene de întreprindere Analiză bazată pe conferința finală din cadrul proiectului Dedal și Ariadna
3
ibidem
LILIANA POSTAN 4
În fapt, membrii asigură resursele financiare, acțiunea colectivă în caz de greve și baza
electorală în timpul alegerilor pentru reînnoirea reprezentanților din companie.4
Mai mult decît atît, sindicalizarea este o dimensiune-cheie: o reflectare a nivelului
de legitimitate sindicală și a capacității sale de a pune presiune (Regalia, 1980).
În practică, cu cît este mai mare numărul de membri, cu atît este mai mare
capacitatea de a obține condiții mai bune pentru lucrători. Este un element care, după cum
susțin analiștii, are o semnificație doar din punct de vedere teoretic, întrucît în majoritatea
țărilor occidentale corelația dintre rata de înscriere și acoperirea acordurilor colective nu
este atît de relevantă.
Această relație, de fapt, este adesea condiționată de existența unor mecanisme
instituționale în măsură să extindă negocierile colective către toată forța de muncă. Din
această perspectivă, mai degrabă decît o reflectare a capacității de a acționa, sindicalizarea
pare un element care ne poate oferi informații cu privire la gradul de consens la care o
organizație a reușit să ajungă în timp și la tipul de resurse pe care este în măsură să le
asigure.
Încă la începutul anilor 2000, sindicatele din Moldova au luat cunoștință de modelul
de evaluare a sindicatelor, propus de Center for Strategic Traade Union Management al
Universității Cranfield, Marea Britanie, care a sintetizat cele opt caracteristici principale ale
unei organizaţii sindicale puternice:5
Organizația sindicală puternică:
1. Preferă să acţioneze şi să experimenteze, dar nu să constate, reacţioneze şi
analizeze,
2. Este aproape de membrii de sindicat. Preocupată de asemenea probleme ca
calitatea, spectrul serviciilor acordate, creditul de încredere, operativitatea reacţionării,
3. Stabileşte standarde şi norme în activitate şi evaluează eficienţa şi eficatitatea
activităţii,
4
Ebbingahus et al. 2011; Bryson et al. 2011 apud Umberto Bettarini, PENTRU O RELANSARE A MIȘCĂRII SINDICALE ÎN
EUROPA Viziunea strategică, negocierea colectivă, comitetele europene de întreprindere Analiză bazată pe conferința
finală din cadrul proiectului Dedal și Ariadna
5
Barbăneagră Vsevolod, Apartenența la sindicat. Suport de curs pentru formatorii și activul sindical,
Ghișinău: Institutul Muncii, 2004
LILIANA POSTAN 5
4. Acordă unor lucrători autonomie/independenţă în promovarea unor probleme

noi,
5. Este concentrată asupra funcţiilor de bază ale sindicatelor,
6. Este decentralizată,
7. Face distincţie certă între diferite segmente ale efectivului sindical,
8. Îşi construieşte relaţiile la nivel înalt de credibilitate.
Aceste caracteristici, în opinia autorilor, pot să influenețeze asupra ratei de
sindicalizare prin sporirea atractivității sindicatului pentru lucrători. După cîte putem
observa, aceste caracteristici țin de imaginea sindicatelor, relația cu membrii săi, nivelul de
democrație și capacitățile manageriale. În Tabelul 1 prezentăm caracteristicile organizației
sindicale puternice, grupate conform unor criterii:
Tabelul 1. Caracteristicile organizației sindicale puternice grupate grupate conform
unor criterii
Imaginea sindicatelor - Îşi construieşte relaţiile la nivel înalt de credibilitate
Relația cu membrii săi - Este aproape de membrii de sindicat. Preocupată de
asemenea probleme ca calitatea, spectrul serviciilor
acordate, creditul de încredere, operativitatea
reacţionării
Nivelul de democrație - Acordă unor lucrători autonomie/independenţă în
promovarea unor probleme noi
- Face distincţie certă între diferite segmente ale
efectivului sindical
- Este decentralizată
Capacități manageriale - Preferă să acţioneze şi să experimenteze, dar nu să
constate, reacţioneze şi analizeze
- Stabileşte standarde şi norme în activitate şi evaluează
eficienţa şi eficatitatea activităţii
- Este concentrată asupra funcţiilor de bază ale
sindicatelor.
LILIANA POSTAN 6
După cîte observăm, caracteristicile determinante pentru o imagine pozitivă a

sindicatelor țin de calitatea managementului și de nivelul de democrație al organizațiilor.
Tabelul 2. Funcțiile de bază ale sindicatelor

FUNCŢIILE ORGANIZAŢIEI semnifică grupurile de activităţi omogene prin care
aceasta îşi realizează scopul organizaţional.
SCOPUL SINDICATELOR constă în apărarea și reprezentarea drepturilor şi
intereselor profesionale, economice, de muncă şi sociale colective şi individuale ale
membrilor lor.
DOUA GRIPURI DE FUNCȚII
apărare reprezentare
CATEGORII DE DREPTURI ȘI INTERESE
colective individuale
profesionale, economice, de muncă, sociale
ORIENTARE SPRE MEMBRI
De obicei, în statutele sindicatelor sînt stipulate scopurile (sarcinile), formele și

metodele de activitate ale organizațiilor sindicale. Portivit modificărilor la Legea
sindicatelor Nr. 1129 din 07.07.2000, operate prin LP31 din 16.03.18, MO126-
132/20.04.18 art.247, oganizaţia sindicală primară, centrul sindical ramural teritorial,
centrul sindical interramural teritorial, centrul sindical naţional ramural şi centrul sindical
naţional interramural obțin statutul de persoană juridică din momentul înregistrării
acestora la Agenţia Servicii Publice. ASP a elaborat un model al statutului organizației
sindicale primare, disponibil pe http://www.e-
services.md/sites/default/files/30_model_de_statut_pentru_organizatie_sindicala_prima
ra_0.pdf
ICTWSS (Institutional Characteristics of Trade Unions, Wage Setting, State
Intervention and Social Pacts a Universității din Amsterdam), începînd cu anul 1960,
colectează date privind rata de sindicalizare și anumite variabile cheie ale pieței forței de
muncă și ale relației dintre părțile sociale ale fiecărei țări OCDE și ale statelor membre ale
LILIANA POSTAN 7
Uniunii Europene, cu excepția Croației. În Fig.1 prezentăm evoluția ratei de sindicalizare în

rîndul țărilor europene în perioada anilor 1960-2010.
140000
120000 Nr. membri sind.
100000
80000 Nr. lucrători
60000
40000
20000 Rata de sindicalizare
0 Anii 1960 - 2010
Fig.1 Evoluția ratei de sindicalizare în rîndul țărilor europene (1960-2010)

Sursa: prelucrarea datelor obținute din ICTWSS 2013. Datele se referă la 11 țări
europene: Austria, Belgia, Germania (înainte de 1990 Germania de Est), Danemarca,
Finlanda; Franța, Irlanda, Italia, Olanda, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii. Celelalte țări
europene au fost excluse de la numărătoare, deoarece datele lor nu se află în baza de date
pentru întreaga perioadă de referință.
După cum se poate observa, după o creștere inițială puternică a adeziunii sindicale,
începînd cu anii optzeci, s-a trecut la o etapă de declin lent al adeziunii, nu atît în termeni
absoluți, cît procentuali. Dacă în realitate, forța de muncă europeană a crescut rapid în
perioada de referință, această creștere nu a produs nici o mărire a numărului de lucrători
dintr-un sindicat. Singurul element real al schimbării este dat în perioada 1991-1995 de o
scădere mai accentuată a ratei de sindicalizare, întrucît multe dintre statele adăugate
ulterior au aparținut blocului socialist și, prin urmare, aveau un sistem instituțional care
încuraja (sau, în unele cazuri, făcea obligatorie) înscrierea în sindicat.
Mergînd mai în profunzime și concentrîndu-ne pe ultima perioadă, potrivit datelor
ICTWSS, în Europa, în perioada 1998-2008,6 sindicatele au pierdut 2,3 milioane de lucrători
înscriși. În termeni relativi, aceasta înseamnă o scădere a ratei de înscriere de la 29,62% în
6 Au fos folosiți ca ani de referință 1998 și 2008, deoarece aceștia sunt anii în care există date pentru toate țările UE.
LILIANA POSTAN 8
1998 la 23,58% în 2008. Cu alte cuvinte, sindicatele au pierdut 20,39% dintre membri în
doar zece ani. Acest declin a afectat toate țările europene la diferite grade de intensitate,
Belgia (-4.9%), Italia (-6.32%), reprezentînd țările cel mai puțin afectate de acest fenomen,
care se opun țărilor post-socialiste cum ar fi, de exemplu, Slovacia (-52.38%), Bulgaria (-
43,71%) și Republica Cehă (-45,76%). Mai mult decît atît, acest declin a avut un impact
major și în țări precum Suedia (-16.48%) și Germania (-26.27%), caracterizate de organizații
sindicale puternice prin tradiție și de un sistem stabil de relații industriale.
Conform datelor furnizate de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova
(CNSM), 46 la sută din numărul total de lucrători din țară sînt membri de sindicat. Acest
indicator s-a redus cu 11 la sută din 2007 încoace. Numărul femeilor membre de sindicat îl
depășește pe cel al bărbaților, deși numărul de membri este în scădere pentru ambele sexe.
CNSM a constatat că rata de acoperire a lucrătorilor cu negocieri colective este și ea în
scădere7 .
Potrivit statisticilor Forbes, pe fonul general al scăderii densității sindicale, în Spania,
Irlanda și Luxemburg, mișcarea sindicală s-a întărit în ultimele decenii, iar în cazul special al
Franței se poate încă vorbi despre puterea concretă pe care o au sindicatele, chiar cu
membri mai puțini decît aveau cîndva. De altfel, această forță vine în principal din dreptul
la grevă care este prevăzut în Constituția țării. De-a lungul timpului, această putere s-a
remarcat la scară mare. De exemplu, în 1936 circa șase milioane de muncitori au blocat
fabricile franceze, ceea ce a dus la o creștere masivă a salariilor și obținerea dreptului de a
beneficia de lefuri compensatorii. De asemenea, în 1968, nouă milioane de angajați,
organizați în sindicate, negociau cu succes o creștere cu 35% a salariului minim și legalizarea
reprezentării sindicale în cadrul companiilor, iar în 2016, chiar împuținate numeric, aceleași
sindicate franceze au organizat o serie de 14 proteste naționale care l-au obligat pe fostul
președinte François Hollande să renunțe la planul de a simplifica stufosul Cod al muncii
francez, care are 3.000 de pagini. Alte exemple de state europene cu organizații sindicale
puternice sînt unele țări nordice – Suedia, Danemarca și Finlanda – unde 70% din totalul
angajaților fac parte din sindicate, arată datele publicate de worker-participation.eu.
7Profil de Țară privind Munca Decentă”, MOLDOVA. OIM, an. 2013, p.57, citat după PROGRAM DE ȚARĂ PRIVIND MUNCA DECENTĂ
2016 - 2020
LILIANA POSTAN 9
Explicația rezidă în faptul că șomajul și ajutoarele sociale sînt plătite de către stat prin
intermediul sindicatelor, percepute de către societate ca parte integrantă a pieței muncii.
Figura 2. Statistici Forbes privind procentul sindicalizarii la nivel europen

Însă climatul nu este la fel de favorabil în toate țările membre ale UE. Tabloul
general arată că, dacă cu doar cîteva decenii în urmă sindicalizarea cuprindea circa 40% din
forța de muncă, astăzi la nivel european media este de doar 23 de procente. În special în
statele din Europa Centrală și de Est, declinul mișcărilor sindicale este continuu de cel puțin
15 ani, cu două excepții: în România și Croația se înregistrează rate de sindicalizare peste
media europeană (35%), iar Polonia figurează cu doar 12 procente. Demn de menționat
este și diferența dintre sectorul public și cel privat: densitatea membrilor de sindicat este
de 55,4 în sectorul public și de doar 14,4 în sectorul privat.
Potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în
statele sale componente există diferențe semnificative din perspectiva apartenenței la
sindicat. În topul clasamentului se află Islanda, unde 91,8 dintre muncitori sînt acoperiți de
protecția sindicală, în timp ce Canada figurează cu doar un sfert dintre lucrători în aceeași
situație, iar în SUA densitatea apartenenței la sindicat este în prezent de 10,6% față de 20
de procente în 1983.
Astfel, constatăm, că începînd cu anii optzeci, s-a trecut la o etapă de declin lent al
adeziunii sindicale, iar rata de sindicalizare continuă să fie în scădere. Datele realității sînt
îngrijorătoare din perspectiva mișcării sindicale, iar motivele declinului adeziunii sindicale
LILIANA POSTAN 10
sînt de natură internă și externă: piața muncii este într-o schimbare rapidă - digitalizarea,
modificările demografice, migrația forței de muncă și schimbările climatice ca „motoare”
ale unor mișcări, pe care sindicatele le prind greu din urmă.
Potrivit experților, sindicatele au eșuat în a previziona corect modul în care vor fi
lovite de toate aceste valuri. În plus, ascensiunea naționalismului și populismului l-a făcut
pe Guy Ryder, director general al Organizației Internaționale a Muncii, să sintetizeze
situația ca fiind „un moment de pericol politic”. La rîndul său, Luca Visentini, secretar
general al Confederației Sindicatelor Europene, a chemat la depășirea retoricii și la acțiune
pentru schimbare. „Pentru a ne asigura că putem extinde protecția sindicală asupra tuturor
categoriilor de lucrători care există în lumea globalizată, va trebui să ne imaginăm o cu totul
altă piață a muncii”, explică Visentini.
Dar mai pot recupera sindicatele teritoriul pierdut?
În martie 2019, Comisia Europeana a emis o declarație cu privire la Principalele
mesaje ale reuniunii sociale tripartite la nivel înalt 8. În cadrul Declarației, Secretarul general
al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), Luca Visentini, a menționat: „UE nu reușește
să asigure faptul că munca garantează condiții de viață decente. Există o nevoie urgentă de
a face din continentul nostru un loc mai bun de a trăi și a munci pentru persoanele care
lucrează. Răspunsul rezidă în mai multe investiții publice și private, o politică industrială
efectivă, o impozitare progresivă și echitabilă, fără evaziune sau eludare fiscală de
amploare și care să permită, în fiecare stat membru, negocieri între angajatori și sindicate
pentru a crește salariile, a stimula productivitatea și a combate inegalitățile. De asemenea,
aceasta înseamnă gestionarea proactivă a transformării digitale și a decarbonizării
economiei noastre, astfel încît nimeni și nicio regiune să nu rămînă în urmă.”
Iar, Președintele Confederației BusinessEurope, Pierre Gattaz, care reprezintă
angajatorii (BusinessEurope, CEEP, UEAPME), a declarat: „UE este în urmă în ceea ce
privește capacitatea sa de a dezvolta întreprinderi de prim rang la nivel mondial.
Redresarea încetinește. Există o nevoie urgentă de a face din continentul nostru un loc mai
bun de a începe și de a dezvolta o întreprindere. Răspunsul rezidă în crearea unui mediu
favorabil pentru întreprinderi, care să aibă la dispoziție servicii eficiente de interes general,
pentru a stimula creșterea investițiilor private și publice. Aceasta necesită realizarea
8 http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-19-1752_ro.htm?locale=en
LILIANA POSTAN 11
STATEMENT/19/1752 de reforme naționale vizînd creșterea economică și a ocupării forței

de muncă, creșterea productivității, o politică industrială cu valoare strategică mai
pronunțată, integrarea IMM-urilor în lanțurile valorice europene și mondiale și, în cele din
urmă, concretizarea discuțiilor privind finalizarea pieței unice. Aceasta înseamnă, de
asemenea, sprijinirea transformării digitale a economiei noastre și promovarea inovării și a
investițiilor în dezvoltarea competențelor, deoarece acest fapt este esențial dacă dorim să
avem în viitor o creștere susținută și favorabilă incluziunii.”
Deci, mai pot recupera sindicatele teritoriul pierdut?
Declinul mișcării sindicale este pus în principal pe seama:
- Schimbărilor tehnologice în economiile avansate.
- Pierderii lucrătorilor calificați de pe liniile de producție automatizate și
robotizate.
- Flexibilizării accentuate a muncii.
- Gestionării defectuoase de către conducerile mișcărilor sindicale a situației
pieței muncii, lipsa lor de vigoare și cedării în fața politicilor de reforme în domeniu.
- Acceptării tăierilor de salariu minim sau măsurilor în favoarea patronilor.
Argumentele de mai sus, susțin abordarile organizației axate pe membri:
Pierderea puterii pe care o aveau cîndva sindicatele tocmai ține de lipsa dorinței
lucrătorilor de a mai fi membri!
Actualmente, se fac auzite și abordările cu privire la organizațiile axate pe

competențe:
Unitatea face puterea! Puterea sindicatelor este dată de unitate, solidaritate si

angajamentul membrilor de sindicat.
Structuri sindicale solide, statute bune și democratice intaresc puterea sindicatelor.
Ioan P. Georgescu (Ianoș)
LILIANA POSTAN 12
Criterii de evaluare a sindicatelor din Moldova. Conceptualizarea unui model

autohton9
a) Abilitatea unei organizaţii de a mobiliza efectiv salariaţii şi de a exercita presiuni
asupra angajatorilor și autorităților de stat.
Dinamica apartenenței la sindicat (menţinera numărului de membri de sindicat pe
perioada evaluării, scăderea numărului de membri cu 3 % faţă de nivelul raportat, creşterea
numărului de membri cu 3% faţă de numărul raportat).
- Comunicarea permanentă cu membrii de sindicat.
- Constituirea voluntară şi independentă.
- Reprezentare eficientă a drepturilor şi intereselor membrilor de sindicat.
- Constiture şi funcţionare la unitatea economică a Comisiei de consultări şi
negocieri colective, a Comitetului pentru SSM.
- Existența la unitatea economică a contractului colectiv de muncă.
- Valoarea reglementărilor negociate pentru membrul de sindicat.
- Eficiența procedurilor de exercitare a controlului asupra executării
reglementărilor CCM.
- Participarea reprezentanţilor sindicatului la administrarea unităţii
economice (forme, art. 42 CM, participare la elaborarea actelor normative la nivel de
unitate în domeniul social-economic, participare la aprobarea actelor normative, opinii
exprimate în probleme ce ţin de drepturile şi interesele colectivului de muncă).
- Litigii individuale soluţionate cu participarea sindicatului.
- Conflicte colective soluţionate fără lezarea drepturilor şi intereselor
membrilor de sindicat.
- Numărul de proiecte de acte normative locale consultate cu sindicatul.
- Mecanisme de consiliere juridică a membrilor de sindicat.
b) structuri şi alte capacitaţi:
- Numărul şi competenţele experţilor de pe statele de plată ale organizaţiilor.
- Publicaţiile şi comunicatele de presă.
- Alte mijloace de comunicare cu membrii şi publicul.
9Posțan Liliana, Organizaţia sindicală primară:evaluarea capacităţilor de reprezentare si apărare

a membrilor de sindicat, Institutul Muncii, Chișinău, 2013
LILIANA POSTAN 13
- Structuri adecvate care să asigure participarea membrilor la dialogul social.

- Bugetul, venitul din cotizaţii şi alte surse (coeficientul de cotizare sindicală –
1% din retribuirea muncii sau venitul tuturor membrilor de sindicat (taxe de înscriere).
- Valoarea mijloacelor în mărime de pînă la 0,15% din fondul de salarii, alocate
de către patron pentru utilizarea lor în scopurile stabilite de CCM.
LILIANA POSTAN 14
MEMORIE INSTITUȚIONALĂ: ORGANIZARE & RECRUTARE

Mișcarea sindicală este cea mai importantă componentă a mișcării muncitorești –
în cel mai larg sens al cuvîntului. Ea este prima și adesea ultima linie de rezistență a
muncitorilor pentru a se apăra fără de care, nici o altă instituție a mișcării (partidele politice
create de muncitori, cooperativele, băncile muncitorești, etc.) n-ar putea supraviețui. Este
și partea cea mai reprezentativă: există în toate țările lumii, în afară de cele supuse unor
dictaturi din cele mai extreme.10
Muncitorii englezi au fost pionerii industriei contemporane și ai mișcării sindicale,
organizatorii luptei economice a clasei noi de muncitori împotriva clasei noi de capitaliști
întreprinzători, împotriva concurenței. În aceasta constă importanța socială a apariției
uniunii sindicale: ea va începe organizarea protestelor împotriva salariului mizer, împortiva
zilei îndelungate de muncă și a condițiilor insuportabile de activitate – efecte caracteristice
pentru sistemul de fabrică. 11
Primele asociații muncitorești din România au fost societățile de ajutor reciproc.
Prima asociație de acest gen este înființată în 1846 la Brașov, de lucrătorii tipografi. In 1857
este înființată “Asociația de ajutor reciproc a minerilor”, iar în 1872 se pun bazele
“Asociației tuturor lucrătorilor din România”, care își propune să unească prin solidaritate
pe toți muncitorii din România.
În 1879 tipografii înființează “Societatea Generală a lucrătorilor tipografi din
România ”Deșteptarea”, constituită exclusiv din muncitori, care în 1881 va pune în discuție
introducerea unui contract de muncă care să fie impus tuturor patronilor din ramura
respectivă. În statutele acestor organizații profesionale era prevăzut “să se stabilească
frăție şi solidaritate între lucrători, să se lupte pentru îmbunătățirea stării morale şi
materiale a acestora”.
Următorii ani sînt marcați de greve şi proteste ale muncitorilor: în luna iulie 1884,
are loc greva a 1.200 de căruțași din portul Brăila; în lunile iulie şi decembrie 1887 se
desfășoară greva muncitorilor CFR-iști din București, iar în anul 1888, în februarie are loc
greva a 300 de CFR-iști din Galați. Tot în 1888, în luna iulie, are loc greva tipografilor.
10 Gallin Dan, Mișcarea muncitorească, Global Labour Institute,2012

11 Rolul sindicatelor în sociatate. Culegere de materiale didactice pentru studenți și profesori, Chișinău:CE USM, 2002, 144 p,
LILIANA POSTAN 15
În 1890 se sărbătorește ziua de 1 mai pentru prima oară în România. De 1 mai,

muncitorii manifestau pentru: vot universal; dezvoltarea solidarității internaționale a
muncitorilor; repaus duminical; micșorarea impozitelor; încetarea bătăii în armată; salariu
minim; legiferarea protecției muncii; introducerea impozitului progresiv.
În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, în România se dezvoltă o ampla mișcare
sindicală care cuprinde lucrătorii industriali şi tot atunci sînt puse bazele organizării
sindicale a lucrătorilor CFR, din minerit, ale mecanicilor, metalurgiștilor, lăcătușilor, etc.
Domină un sindicalism de breaslă, existînd pericolul ca muncitorii să înceapă să concureze
între ei în detrimentul mișcării şi asta să fie în avantajul patronilor.
În 1896 pentru a preîntîmpina acest lucru și pentru a centraliza organizațiile
sindicale muncitorești va fi înființată “Uniunea Sindicatelor Breslelor”. Pe de o parte,
“Uniunea Sindicatelor Breslelor” a reușit să dea un program comun de luptă, pe de altă
parte, centralizarea a făcut din sindicate organizații mai puțin democratice.
Mișcarea muncitorească începe să crească şi mai mult la începutul secolului XX.
După 1900, datorită activității desfășurate de cercul socialist “România Muncitoare” (care
apare la sfîrșitul anului 1901), meșteșugarii din orașele mari şi muncitorii din porturi (Galați,
Brăila) încep să se organizeze în sindicate.
La congresele muncitorești din anii 1904 şi 1911, meseriașii şi salariații industriali
decid înființarea unei mișcări sindicale prin care interesele lor profesionale să fie apărate în
lupta împotriva patronilor. În 1905, la 18 iunie, este înființat sindicatul tîmplarilor, care avea
15 - 20 de membri. La scurt timp de la apariția acestuia este înființat şi un sindicat al
cizmarilor şi croitorilor.
După înăbușirea în sînge a răscoalei țărănești din 1907, statul încearcă să-și
consolideze autoritatea. Astfel, la 20 decembrie 1909 este emisă “Legea Orleanu”, prin care
este interzis dreptul la asociere şi dreptul la grevă al tuturor funcționarilor şi muncitorilor
salariați ai statului. De asemenea, legea nu îngăduia existenţa contractului colectiv de
muncă. Scopul legii era suprimarea asociațiilor profesionale.
În august 1916 activitatea sindicală a clasei muncitoare este interzisă ca urmare a
intrării României în război.
La 1 septembrie 1918, muncitorii tipografi din Iași deschid drumul revendicărilor
pentru ziua de muncă de 8 ore, iar revendicările lor sînt încununate de succes. Primii care
LILIANA POSTAN 16
reiau activitatea sindicală în București sînt muncitorii CFR-iști. Aceștia trec rapid la
organizarea de acțiuni revendicative. Astfel, la 18 noiembrie, la consfătuirea lucrătorilor de
la atelierele CFR, comitetul sindicatului CFR-iștilor din București decide reînceperea
activității pe baza statutelor vechi ale organizației, acestea fiind în opinia sindicaliștilor,
singurele care corespundeau principiilor sindicalismului.
Gazetele profesionale își reiau tirajul. Sînt scoase de sub tipar: “Minerul”; “Sfatul
lucrătorilor în lemn şi mobilă”; “Munca grafică”; “Ceferistul din Ardeal”; “Buletinul
sindicatului lucrătorilor şi lucrătoarelor din București”; “Unirea grafică”; “Gazeta
funcționarilor din comerț şi industrie”; “Gutemberg”; “Arbeiter Zeitung” (Ziarul Muncii).
În interiorul mișcării apar mai multe curente:
- reformiștii. Aceștia sînt cei care doresc ca sindicatele să rămînă organizații
deschise pentru toți muncitorii, indiferent de orientarea lor politică şi să lupte pentru
îmbunătățirea vieții economice imediate a muncitorilor: mărirea salariilor, reducerea
orelor de lucru, etc.;
- sindicaliștii revoluţionari, care consideră că nu doar îmbunătățirea imediată
a condiției muncitorilor e importantă. Organizația sindicală trebuie să acorde de asemenea
importanţă educației şi să se concentreze pe lupta pentru transformarea societății;
- un al treilea curent, care de fapt se desprinde de mișcarea sindicală,
considera că revoluția va fi înfăptuită de o minoritate conștientă, o avangardă şi nu de către
masele largi de muncitori şi țărani. Cei care susțineau această politică dădeau exemplul
revoluției bolșevice din 1917.
La 18 martie 1919, muncitorii de la trei uzine din Lupeni încetează lucrul,
revendicînd mărirea rațiilor de alimente, îmbrăcăminte, etc. Sindicaliștii trimit un delegat
pentru a duce tratative, iar acesta primește garanții privind satisfacerea revendicărilor.
Muncitorii reiau munca, însă direcțiunea refuză să le satisfacă revendicările. Curînd greva
reizbucnește şi cuprinde majoritatea întreprinderilor din zona Petrilă şi Petroșani şi în scurt
timp toată Valea Jiului.
Între 25 mai - 16 iunie 1919, are loc greva CFR-iștilor de la atelierele CFR din
București. Alți CFR-iști se alătura grevei, la Ploiești, Cîmpina, Pitești, Craiova, Turnu Severin,
Timișoara, Constanţa, Buzău, Brăila, Galați, Pașcani, Iași. Această acțiune reușește să strîngă
în luptă peste 20.000 de muncitori şi reprezintă prima grevă generală de proporții din
LILIANA POSTAN 17
România. CFR-iștii obțin sporuri salariale, indemnizații anuale pentru locuințe şi ziua de
lucru de 8 ore.
Anul 1920 stă sub semnul prudenţei: Ministerul de Interne creează sindicate
galbene şi tot în 1920 este înființat în România, pentru prima oară, un Minister al Muncii şi
Ocrotirii Sociale, iar ministrul desemnat – Grigore Trancu, inițiază legea pentru
reglementarea conflictelor colective de muncă, contestată de muncitori. Aceștia
protestează la 12 august împotriva ei şi împotriva ministrului. Grigore Trancu consemna că
în lunile martie – aprilie 1920, numai în București erau 50 – 60 de greve pe zi. În octombrie
1920, 400.000 de salariați din industrie şi transporturi declanșează o grevă generală.
În anul 1921 este elaborată legea sindicatelor. Prin aceasta guvernul încearcă să
preia controlul asupra mișcării.
În 1933, în România existau sindicate revoluționare – Consiliul General al
Sindicatelor Unitare; sindicate afiliate la internaționala de la Amsterdam (social –
democrată) – Confederația Generală a Muncii; sindicate independente – Consiliul General
al Sindicatelor Independente şi sindicate naționale – galbene.
Mai multe despre miscarea muncitorească și sindicală citiți în lucrarea „Rolul
sindicatelor în sociatate. Culegere de materiale didactice pentru studenți și profesori”12.
Sindicatele din Moldova au apărut și s-au dezvoltat în contextul miscării
muncitorești europene, ca și cele din România, dar și în contextul constituirii și dezvoltării
mișcării sindicale din Rusia.
Sindicatele din Rusia au apărut, în majoritatea lor, în anii 1905-1907, în timpul
primei revoluții ruse. Primele sindicate le constituiau muncitorii cu o mai înaltă pregătire
profresională și care erau cărturari: metalurgii, feroviarii, lucrătorii din tipografii. De regulă,
sindicatele se formau în baza comitetelor de grevă, comisiilor de uzină, adunărilor
împuterniciților, consiliului delegaților și altor organizații muncitorești, care au apărut în
timpul grevelor.
După înfrîngerea revoluției din 1905-1907, în perioada reacției, sindicatele din Rusia
au suferit mari pierderi.
Revoluția din octombrie 1917, în timpul căreia doar sindicatul feroviarilor a fost
împotriva luării puterii de către bolșevici, a adus la dominația bolșevicilor în mișcarea
12 Rolul sindicatelor în sociatate. Culegere de materiale didactice pentru studenți și profesori , Chișinău:CE USM, 2002, 144 p
LILIANA POSTAN 18
sindicală din Rusia. În vara anului 1918, a fost creat Consiliul General al Sindicatelor din
Rusia. Cu începere din anii 30 s-a înrădăcinat practica ”recomandării” de către organele de
partid a conducătorilor organelor sindicale de toate nivele. Se începe perioada sindicatelor
de tip ”curea de transmisie” a ideologiei partidului comunist.13
Cum am menționat anterior, miscarea sindicală din Moldova n-a avut o cale
originală de dezvoltare. Mișcările sociale s-au produs în spațiul dintre Nistru și Prut în
funcție de administrația românească sau rusească a teritoriului. 14
Susținem că, spiritul social și de reprezentare a intereselor sociale, meșteșigăreșri,
de breaslă, iar mai tîrziu industriale și muncitorești s-a format în decursul istoriei.
Pentru a înţelege ce schimbări au intervenit în cadrul organizării sociale și sindicale,
este necesar de a determina perioadele interne (convenţionale) în evoluţia economică,
socială, administrativă şi politică a Basarabiei în epoca modernă, care se referă și la
dezvoltarea sindicalismului.
În mediul urban s‐au constituit sindicate ale muncitorilor, meseriaşilor sau
funcționarilor. În anul 1907, în Basarabia existau 17 asemenea sindicate. În mediul rural s‐
au înființat filiale ale Uniunii Țărăneşti din Rusia. Aceasta milita pentru transmiterea, prin
răscumpărare parțială, în mîinile țăranilor a pămînturilor moşiereşti, mănăstireşti și ale
statului.
În 2013, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a editat lucrarea
„Istoria sindicatelor din Republica Modova”. Anton Moraru, unul dintre autorii lucrării, a
relevat, că autorii au depășit concepția stalinistă despre mișcarea sindicală: potrivit
bolșevicilor, aceasta a apărut în Rusia abia prin 1905, pe cînd în Europa Occidentală
mișcarea sindicală era cunoscută de pe la 1833. Chiar și în Rusia, pe la sfîrșitul sec. XIX,
existau reviste dedicate mișcării sindicale. Iar mișcarea sindicală din Basarabia s-a
dezvoltat în contextul mișcării sindicale din Europa. Pentru prima dată, au fost scoase la
iveală personalități, lideri sindicali care au fost supuși represiunilor de către ohrana țaristă,
apoi de NKVD.
Cu referire la spiritul sindical în Republica Moldova în perioada așa-numitei
perioade de tranziție îndelungată (1989- 2019 (?)) menționăm că, în țara în care relativ nu
13Ibidem, p. 45-50
14Purici Ștefan, Istoria Basarabiei, Note de curs, București: Semne, 2011, disponibil pe
https://www.academia.edu/37264666/%C5%9Etefan_PURICI_-_Istoria_Basarabiei_ed._2011
LILIANA POSTAN 19
demult, toată populația adultă era organizată în sindicate, aproape lipsesc convingerile și
conștiința sindicalistă, adică conștientizarea drepturlui de a-și apăra interesele în
raporturile cu angajatorii, autoritățile publice și hotărîrea fermă de a realiza acest drept. 15
Iată cum era caracterizată starea de aderență a membrilor de sindicat în Republica
Moldova la începutul anilor 200016:
Deși, mișcarea sindicală enumeră peste mai bine de jumătate de milion de membri
de sindicat (2002), aceștea sînt, în mare parte, membri formali, pentru care este
caracteristică o atitudine hipertolerantă, aproape fatalistă față de desfrîul economic și
social din jur, pe de o parte, și mercantil-consumistă față de sindicate, pe de altă parte.
Această stare psiho-socială este alimentată de recidivele stereotipurilor și normelor de
conduită socială formate în perioada socialistă și adînc înrădăcinate în conștiința de masă,
ceea ce prejudiciază grav poziția sindicatelor în procesul dialogului cu partenerii sociali.
Potrivit situației descrise, în peroiada anilor 2002, se impunea necesitatea unor

preocupări majore pentru sindicate, cum ar fi:
- împrospătarea mediului sindical prin recrutarea de noi membri, în special
din cadrul sectorului privat, preponderent din rîndurile tineretului, care este mult mai
receptiv la tot ce ține de drepturile omului. Tineretul, în mod obiectiv, poate și trebuie să
devină un puternic catalizator al mișcării sindicale. Dar pentru ca sindicatele să devină
atractive pentru tineri, acestea trebuie să creeze cadrul necesar de premise și condiții care
ar permite tinerilor să valorifice la maximum posibilitățile mișcării sindicale pentru a-și
promova interesele și a-și apăra drepturile;
- formarea conștiinței sindicaliste sau, cu alte cuvinte, schimbarea mențalității
activiștilor și a membrilor de sindicat, formarea convingerii că, rolul și contribuția personală
la cauza comună a sindicatelor are un caracter determinant pentru propria bunăstare.
Deloc întîmplător, în a doua jumătate a deceniului trecut în mișcarea sindicală a fost
conștientizată necesitatea și s-au realizat măsuri concrete în vederea implementării unui
sistem eficient de educație sindicală.
15 Rolul sindicatelor în sociatate. Culegere de materiale didactice pentru studenți și profesori , Chișinău:CE USM, 2002, 144 p
16 Ibidem, p. 52
LILIANA POSTAN 20
- Multiplele probleme de ordin intern, dar mai ales necesitatea adaptării la

noul context al relațiilor de muncă (reglementat cu începere din 2003 de prevederile
Codului Muncii) au impus Confederația Națională a Sindicatelor din Republica Moldova să
elaboreze Concepția dezvoltării mișcării sindicale (2000). Concepția era fundamentată pe
principiile sindicalismului autentic, unele din care se cer menționate, și anume că
sindicatele:
- apără, în primul rînd drepturile și interesele membrilor de sindicat și poartă
răspundere doar în fața lor și a Legii;
- sînt în opoziție constructivă față de organele executive ale puterii de stat. 17
Către anul 2000, practic în toate țările din Europa Centrală și de Est existau
organizații sindicale de tineret. Tot în aceasta peioadă a fost constituită Rețeua de
coordonare a tineretului. CSRM a devenit unul dintre fondatorii acestei rețele.
Reieşind din concluziile cercetărilor sociologice, ce confirmau tendinţele de
scădere a nivelului de sindicalizare a salariaţilor din Republica Moldova şi, răspunzînd
iniţiativei unor sindicate de ramură, in anul 2005 Institutul Muncii a inițiat ciclul de
seminare “Formare de formatori în domeniul organizării şi recrutării sindicale”. Proiectul
a avut scopul de a pregăti un grup de formatori în domeniul organizării şi recrutării
sindicale. Iar, în anul 2011, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova în comun cu
Institutul Muncii au lansat Proiectul ”Dezvoltarea capacităţii sindicatelor din Moldova în
domeniul recrutării sindicale printre tineri”. Proiectul a avut scopul de a forma şi dezvolta
competenţele necesare pentru desfăşurarea activităţii specifice recrutării sindicale, în
special printre tineretul studios/angajat, în vederea:
• întineririi mişcării sindicale din Moldova;
• dezvoltării capacităţii CNSM, CSNR de recrutare şi organizare sindicală;
• capacitării instituţionale a CNSM cu un nou profil sindical-RECRUTOR
SINDICAL.
În cadrul Proiectului au fost formați 20 de recrutori sindicali. De asemenea, a fost
elaborat curriculumul ”Rectutare sindicală” (Anexa 1), un buclet cu referire la activitatea
17
Ibidem 52-53
LILIANA POSTAN 21
de recrutare (Anexa 2) și Regulamentul (statutul) recrutatorului (militantului) sindical

(Avexa 3).
În decembrie 2012, Comitetul Confederal al CNSM a adoptat Regulamentul
Consiliului de Tineret din cadrul CNSM, care stabileşte scopul şi sarcinile, membrii, precum
şi principiile de organizare şi funcţionare a Consiliului. 18
Strategia Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova pe anii 2017-2022,
Directia VII. Consolidare și dezvoltare instituțională, prevede că, CNSM va pleda pentru:
 consolidarea organizațională a instituției sindicale prin amplificarea motivării
apartenenței la sindicate, formarea conștiinței sindicaliste la membrii de sindicat prin
forme și metode noi de informare și educație sindicală, implicarea lor activă în acțiunile
sindicatelor;
 menținerea și creșterea numărului membrilor de sindicat, constituirea
organizațiilor sindicale noi prin elaborarea și implementarea de centrele și structurile
sindicale de toate nivelurile a unor programe complexe de organising sindical;
 adaptarea structurilor sindicale existente prin concretizarea funcțiilor și rolurilor
lor, reieșind din exigențele timpului – implementarea noilor reforme în structura
administrativ-teritorială a țării, economia națională și evoluția relațiilor de muncă pe piața
forței de muncă;
 asigurarea democrației și transparenței în activitatea organelor sindicale de toate
nivelurile prin implicarea sporită a membrilor de sindicat în procesul decizional,
monitorizarea și evaluarea realizării deciziilor adoptate;
 susținerea inițiativelor centrelor sindicale național-ramurale de a se
consolida/unifica în mod benevol și democratic pentru a deveni mai reprezentative în
cadrul parteneriatului social;
 solidarizarea organizațiilor-membre în desfășurarea acțiunilor de protest în
vederea soluționării celor mai stringente probleme;
 elaborarea și implementarea unor politici de resurse umane, care ar avea drept
scop identificarea și pregătirea liderilor/militanților sindicali pentru structurile de toate
nivelurile, preponderent din rîndurile tinerilor.
18
http://sindicate.md/documente/acte-regulatorii/?cp_acte-regulatorii=2
LILIANA POSTAN 22
PRIMA A FOST ORGANIZAREA SINDICALĂ

Modelul bazat pe organizare a luat fiinţă pentru a contracara modelul centrat pe
deservire după care sindicatele obişnuiau să funcţioneze. Într-un model bazat pe
organizare, factorii determinanţi ai acţiunii provin din esenţă şi, ca şi consecinţă, organizaţia
va fi privită ca acţionînd în interesul acestora şi nu ca o birocraţie intangibilă care se propagă
de la vîrf spre nivelurile inferioare.
Sindicatele au început ca mici organizaţii care aveau legături directe cu locurile de
muncă pe care le reprezentau. În majoritatea cazurilor, reprezentanţii sindicali lucrau
împreună cu oamenii pe care îi reprezentau. Pe măsură ce companiile s-au dezvoltat şi
sindicatele au devenit mai mari, legăturile dintre lucrători şi reprezentanţii lor devin mai
rigide. Liderii sindicali au fost nevoiţi să găsească un echilibru între o largă varietate de
interese şi să acţioneze în conformitate cu binele comun, care uneori a dus la
marginalizarea anumitor grupuri de lucrători. În anumite ţări, apartenenţa la un sindicat a
rămas mare datorită faptului că exista o tradiţie sindicală, uneori chiar ateliere închise, iar
prezenţa sindicală era acceptată. Totuşi, curentul anti-sindical din anii 1980, manifestat mai
ales în SUA şi Marea Britanie, a condus la apariţia unui mediu şi a unei legislaţii mult mai
ostile, care au făcut mult mai dificilă funcţionarea sindicatelor în maniera în care acestea
fuseseră obişnuite. Acest lucru, alături de şomajul pe scară largă, a dus la scăderea
numărului de membri, iar economia a devenit mai puţin dependentă de mari întreprinderi
industriale sindicalizate. Sindicatele au încercat să se prezinte într-o manieră diferită pentru
a putea răspunde noii conjuncturi şi a atrage noi membri. Unele sindicate au început să
ofere o gamă mai largă de servicii decît cea acceptată, spre exemplu cărţi de credit şi
asigurări de călătorie.
Nu s-a reuşit stoparea declinului la nivel de număr de membri, iar mulţi au început
să se întrebe ce sînt de fapt şi ce fac sindicatele. O nouă abordare era pe cale să apară, mai
ales în SUA. Aceasta punea accentul pe construirea unor relaţii mai puternice cu lucrătorii
şi tratarea unor probleme mai degrabă la nivel local. Un sindicat devine cu atît mai valoros
şi mai relevant cu cît are cu adevărat un impact asupra vieţii de zi cu zi la locul de muncă.
Această abordare este în prezent mult mai larg răspîndită şi este promovată ca modelul
bazat pe Organizare.
LILIANA POSTAN 23
Modelul de organizare nu este foarte popular în rîndul anumitor oficiali sindicali de

vreme ce impune un nou mod de lucru. Acesta poate să deranjeze oameni care se simt
confortabil cu vechiul mod de funcţionare şi care simt ca le este ameninţată baza de putere:
poate că unele persoane nu vor putea să deţină acelaşi control ca și înainte. Această
abordare transferă mai multă putere în mîinile lucrătorilor şi activiştilor. Ei pot să înceapă
să decidă ce trebuie făcut şi mai ales cum şi nu mai ascultă de cei care conduceau înainte.
Aşteptaţi-vă ca unii oamenii să opună rezistenţă.
În modelul bazat pe organizare, membrii participă la o organizaţie care îi ajută să îşi
îndeplinească scopurile:
 Membrii sînt sindicatul
Sindicatul nu mai este o organizaţie îndepărtată care vine şi face lucruri pentru tine.
Sindicatul este ceea ce se întîmplă la locul de muncă şi între lucrători. Este propria lor
organizaţie.
 Implicare pe scară largă
Participarea este ridicată, iar activismul sindical este o trăsătură comună. Nu este
privit ca ceva care este condus de alţi oameni, ci de fiecare dintre membri.
 Agenda este făcută de membri
Agenda locală nu este ceva impus sau dictat de altcineva. Provine de la membri şi
membrii decid cum o dezvoltă.
 Obiectivele şi măsurile sînt colective
Obiectivele sînt ale membrilor, se ajunge la ele prin consultări şi vor fi supuse
măsurilor colective. Membrii decid împreună ce vor şi apoi, tot împreună, modul în care
vor atinge scopul.
 O poziţie proactivă
Nu aşteptaţi să vi se spună ce să faceţi sau ca altcineva să preia iniţiativa. Membrii
aleg ce agendă să stabilească şi modul în care să procedaze în ceea ce priveşte propriile
priorităţi, nu ca reacţie la priorităţile altora.
 Sindicatul este foarte prezent la locul de muncă
Sindicatul este o forţă vizibilă la locul de muncă. Membrii știu cine este implicat şi
cui să se adreseze.
LILIANA POSTAN 24
ORGANIZAREA SINDICALĂ: CONCEPT ȘI PRACTICUM

Organizarea este una dintre funcțiile de bază ale managementului. Organizarea este
definită ca fiind funcția managementului care asigură resursele umane, materiale și
financiare necesare creării unei structuri formale de competență și autoritate.
Funcția de organizare raspunde la întrebarea: "Cine și cum contribuie la realizarea
obiectivelor organizației?". Raspunsul îl constituie combinarea resurselor umane, a celor
materiale, informaționale și financiare, la nivelul locurilor de muncă, compartimentelor si
organizației în ansamblul său.
Organizarea sindicală este parte a conceptelor sociale asupra organizării.
Organizarea socială poate fi definită ca un sistem de roluri și instituții sociale, de modele
comportamentale, de mijloace de acțiune și de control social care asigura satisfacerea
nevoilor unei colectivități, coordonează acțiunile membrilor acesteia, reglementează
relațiile dintre ei și asigură stabilitatea și coeziunea colectivului. Organizarea socială este
un ansamblu de mijloace prin care colectivitățile, grupurile și societățile își mențin
echilibrul și își asigură funcționarea.
Sindicatele acordă atenție activității de organizare. În structurile organizatorice ale
organizațiilor sindicale sînt compartimente sau persoane responsabile de organizare.
Sarcinile funcțiunii de organizare în sindicate se referă la:
- Membri
- Proceduri
- Asigurarea participării și democrației
- Logistică și secretariat
- Etc..
Evidența membrilor de sindicat și comunicarea cu membrii de sindicat constituie
nucleul activității de organizare a sindicatelor.
Organizarea implică, în cadrul organizatiei, urmatoarele:
- Identifică nevoile membrilor și ale organizației,
- Identifică procedurile specifice de interacțiune conform statutelor, a
metodelor, tehnicilor de comunicare, colaborare, cooperare,
- Determină activitățile necesare îndeplinirii obiectivelor planificate,
- Evaluează activitatea pe diferite componente.
LILIANA POSTAN 25
Înrt-un regim democratic, organizarea ca funcție a sindicatelor capătă valențe noi,

orientate în special spre exteriorul organizației: membri de sindicat, comitete sindicale,
lideri sindicali, angajatori și alți parteneri sociali.
În acest sens, distingem activități organizatorice interne și externe; strategice și
tactice; permanente și speciale, de campanie.
Pe masura dezvoltării managementului organizațional, în uzul sindical, și nu doar în
cel anglofon, intră conceptul de Organising.
Organising-ul (engl.) este un proces sistematic de structurare, integrare şi
coordonare a sarcinilor, activităţilor şi resurselor în vederea atingerii obiectivelor stabilite.
Tipuri de organising:
- organising intern - organizarea locurilor de muncă, unde sindicatele sînt
prezente.
- organising extern - organizarea locurilor de muncă unde organizaţiile sindicale
au doar cîţiva membri de sindicat sau nu au deloc membri de sindicat.
Principiile organising-ului:
1. Structurile sindicale cu forţă de decizie vor conferi muncitorilor-sindicalişti
mai multă putere de a se expune în procesul negocierilor colective.
2. Plasarea accentelor mai mult pe recrutarea noilor membri (organsing
extern), decît pe deservirea actualilor membri de sindicat.
3. Facilitarea activismului efectiv la locul de muncă, astfel încît muncitorii să
întreprindă acţiuni din proprie iniţiativă, ci nu să conteze pe oficialii sindicali pe care-i achită
(organising intern).
4. Identificarea activiştilor sindicali ce posedă cunoştinţele şi resursele
necesare pentru gestionarea anumitor activităţi.
5. Stabilirea reţelelor de conectare a tuturor activiştilor sindicali.
Aşadar, care este secretul organizării? În esenţă, principalele aspecte vizează
păstrarea unui caracter local şi planificarea riguroasă a ceea ce faceţi. Abordarea poate fi
structurată în aceste cinci componente.
- Construcţia strategică a campaniei,
- Comunicarea cu lucrătorii,
LILIANA POSTAN 26
- Dezvoltarea şi susţinerea activităţii membrilor,

- Folosirea aspectelor relevante la locul de muncă,
- Evaluarea propriei campanii.
Informațiile corecte pot ajuta sindicatele să-și elaboreze strategii de recrutare și să
decidă pe ce post de muncă și/sau grupuri de lucrători să se concentreze. Aspectele de mai
jos au fost subliniate de Eddy Stam, expert în recrutare și organizare, EPSU European
Federation of Public Service Unions (2015 și 2016).19
Pentru a-și evalua puterea și potențialul viitor, sindicatele au nevoie de date privind
componența lor actuală și tendințele privind ocuparea forței de muncă din sectorul
(sectoarele) lor de activitate. Acestea pot include vîrsta și genul membrilor, unde lucrează
(întreprindere/sector/profesie) și de cît timp sînt membri. Datele referitoare la ocuparea
forței de muncă, defalcate după întreprindere, profesie și sector, pot oferi apoi informații
privind densitatea sindicatelor, arătînd unde este concentrată prezența sindicală și unde
există potențial de recrutare. De asemenea, ele ar trebui să se refere la orice caracteristici
speciale ale forței de muncă, ce pot influența procesul de recrutare, cum ar fi volumul de
muncă în ture/de noapte și mobilitatea lucrătorilor (de ex. posturi de muncă ce nu sînt fixe).
Analiza ar trebui să ia în considerare și alte sindicate care fac recrutări în aceleași sectoare,
posturi de muncă și/sau profesii.
Aceste informații ar trebui să includă, în măsura posibilului, indicații despre
tendințele viitoare privind numărul total de membri, dar și despre aspectele care pot
prezenta schimbări semnificative – previziuni legate de creșterea ocupării forței de muncă
în sectoare aflate în expansiune, deschiderea unor întreprinderi/posturi de muncă noi sau
desființarea unor întreprinderi/posturi de muncă existente, restructurarea prin privatizare
și externalizare sau preluări și fuziuni. În momentul planificării unei campanii de recrutare,
alegerea întreprinderii/postului de muncă vizat(e) și tipul de campanie pot fi influențate de
densitatea actuală și potențială a sindicatelor, precum și de caracteristicile întreprinderii:
ostilă sau mai prietenoasă cu sindicatele, publică sau privată (organizație profit/non-profit),
post de muncă unic/multiplu, independentă sau parte a unei structuri naționale sau
19
Stam Eddy, Recrutare și organizare: prezența sindicală, densitate și alte
informațiihttps://www.epsu.org/sites/default/files/article/files/Strategy%20information_RO.pdf
LILIANA POSTAN 27
internaționale mai mari. De asemenea, va fi important să se cunoască preocupările

lucrătorilor din posturile de muncă vizate.
Pe baza celor de mai sus, EPSU a elaborat o scurtă listă de întrebări pentru
sindicatele afiliate.
Informații despre componența sindicatelor
1. Numărul total actual de membri ai sindicatului.
2. Componența totală în urmă cu 5 ani.
Indicați dacă există factori importanți care poate au influențat tendințele recente
privind numărul de membri, cum ar fi reduceri de locuri de muncă, desființări de posturi de
muncă, preluări și fuziuni, privatizare/externalizare, fuziuni între sindicate, campanii de
recrutare etc.
3. Puteți face o defalcare a componenței sindicatului dvs. după oricare sau toate
dintre următoarele: gen, vîrstă, durata apartenenței, post de muncă/întreprindere,
sector, profesie?
Informații despre întreprinderi/sectoare/posturi de muncă
4. Aveți informații la zi despre numărul de lucrători în funcție de postul de muncă,
întreprindere, sector și/sau profesie în locurile unde este prezent sindicatul dvs.?
5. Aveți indicații despre tendințele viitoare privind aceste cifre?
6. Puteți oferi cifre legate de densitatea sindicatului dvs. în funcție de postul de
muncă, întreprindere, sector și/sau profesie?
Informații despre negocieri colective și dialogul social
7. La ce nivel(uri) este implicat sindicatul dvs. în negocierile colective și dialogul
social - național, sectorial, local, întreprindere, post de muncă?
8. Există comitete reprezentative la vreunul din aceste niveluri care sînt
responsabile de negocierile colective, dialogul social sau alte forme de consultare?
Tabelul 3. Date statistice cu referire la membrii de sindicat 2007-2018
Ani 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
nr.mem 568375 543518 504086 484938 474201 447464 424596 416274 397536 382470 362536 342291
bri total
femei 317134 306037 288038 283198 274877 26318 249678 244794 238750 229094 218505 212199
tineri 148249 136132 121791 121956 126869 114900 118795 111084 105069 103838 95355 91304
LILIANA POSTAN 28
Dinamica membrilor de sindicat 2007-2018
600000
500000
400000
Nr. membri de
sindicat 300000
200000
100000
0
Ani
nr.membri de sindicat total femei tineri
Figura 3. Dinamica membrilor de sindicat în anii 2007-2018
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova propune următorul algoritm de

organizare sindicală: http://sindicate.md/despre-cnsm/cum-sa-devii-membru-al-
sindicatului/
Cum să devii membru de sindicat?
Orice cetăţean al Republicii Moldova, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care se
află legal pe teritoriul ei, sînt în drept să întemeieze şi să se înscrie în sindicate, în
conformitate cu statutele acestora, fără autorizaţia prealabilă a autorităţilor publice.
Membru al unui sindicat poate fi persoana care are calitatea de salariat, care
exercită legal o meserie sau are o profesie, cu excepţia celor, cărora le este interzis prin
lege constituirea în sindicate.
Persoanele care nu sînt angajate sau care şi-au pierdut locul de muncă, precum şi
cele care exercită legal o activitate de muncă în mod individual, se pot organiza în sindicat
sau înscrie într-un sindicat în conformitate cu statutul acestuia, sau îşi pot păstra
apartenenţa la sindicatul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei în care au lucrat.
Cetăţenii Republicii Moldova care se află în afara ţării sînt în drept să fie membri ai
sindicatelor existente din Republica Moldova.
Pentru a se înscrie într-un sindicat solicitantul trebuie să completeze şi să semneze
o cerere de aderare la acel sindicat.
LILIANA POSTAN 29
Prin completarea cererii solicitantul îşi dă acordul şi asupra reţinerii, pe statul de

plată, a cotizației de sindicat. Cuantumul cotizației de sindicat se achită de către membrul
de sindicat în cuantumul stabilit de Statutul centrului sindical naţional-ramural.
Cum să creezi o organizație sindicală?
Sindicatul este o organizaţie ce se constituie în scopul apărării drepturilor şi
promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor
acesteia.
Baza sindicatelor este organizaţia sindicală primară, care se constituie din iniţiativa
a cel puţin 3 persoane, considerate fondatori. Hotărîrea de întemeiere a organizaţiei
sindicale primare se adoptă de adunarea constituantă.
Sindicatul se întemeiază benevol, pe bază de interese comune (profesie, ramură
etc.) şi activează, de regulă, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de forma
juridică de organizare şi de tipul de proprietate, de apartenenţa departamentală sau
ramurală. Patronul nu este în drept să împiedice asocierea persoanelor fizice în sindicat.
Sindicatele se pot asocia în centre sindicale ramurale sau interramurale teritoriale
(la nivel de raion, unitate teritorială autonomă, municipiu, oraş), precum şi în centre
sindicale naţional-ramurale şi naţional-interramurale, sub formă de federaţii, confederaţii.
Centrele sindicale naţional-ramurale şi naţional-interramurale pot adera la
federaţii, confederaţii internaţionale.
Modul de constituire a sindicatului, structura lui organizaţională şi funcţionarea se
reglementează prin statutul sindicatului.
Detalii despre constituirea şi statutul organizaţiei sindicale - în Legea sindicatelor,
Cap.II. Întemeierea și înregistrarea sindicatelor. http://lex.justice.md/md/311541/.
LILIANA POSTAN 30
(1) Cetăţenii Republicii (2) Persoanele care nu sînt

Moldova, precum şi cetăţenii angajate sau care şi-au pierdut
străini şi apatrizii care se află locul de muncă, precum şi cele (3) Cetăţenii Republicii
legal pe teritoriul ei sînt în care exercită legal o activitate Moldova care se află în afara
drept, la propria alegere, de a de muncă în mod individual, se ţării sînt în drept să fie membri
întemeia şi de a se înscrie în pot organiza în sindicat sau ai sindicatelor existente în
sindicate, în conformitate cu înscrie, la propria alegere, într- Republica Moldova.
statutele acestora, fără un sindicat în conformitate cu
autorizaţia prealabilă a statutul acestuia, sau îşi pot
autorităţilor publice. păstra apartenenţa la sindicatul
întreprinderii, instituţiei,
organizaţiei în care au lucrat
Fig. 4. Articolul 7. Dreptul la asociere în sindicat
•2) Organizaţia sindicală primară se constituie din iniţiativa a cel

puţin 3 persoane, considerate fondatori. Hotărîrea de
întemeiere a organizaţiei sindicale primare se adoptă de
(1) Baza sindicatelor este adunarea constituantă.
organizaţia sindicală primară •(3) Sindicatul se întemeiază benevol, pe bază de interese
comune (profesie, ramură etc.), şi activează, de regulă, la
întreprinderi, în instituţii şi organizaţii...
•a)denumirea şi sediul sindicatului;

Modul de constituire a b) scopurile sindicatului, metodele şi formele de realizare a lor;
sindicatului, structura lui c) modul în care se dobîndeşte şi încetează calitatea de
organizaţională şi membru al sindicatului;
funcţionarea se •d) drepturile şi obligaţiile membrilor de sindicat;
reglementează prin statutul •e) cuantumul cotizaţiilor şi modul lor de încasare;
sindicatului •f) denumirea organelor de conducere, modul lor de alegere şi
de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;
•(Vedeti Legea Sindicatelor )
Fig. 5, Articolul 8. Întemeierea sindicatelor şi structura lor
LILIANA POSTAN 31
(1)Organizaţia sindicală primară, centrul sindical ramural teritorial, centrul sindical interramural
teritorial, centrul sindical naţional ramural şi centrul sindical naţional interramural obțin statutul de
persoană juridică din momentul înregistrării acestora la Agenţia Servicii Publice în conformitate cu
prezenta lege şi cu Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a
întreprinzătorilor individuali, ultima fiind aplicată doar în măsura în care nu contravine prezentei legi.
(1) Activitatea sindicatului poate înceta în baza hotărîrii membrilor lui, în modul stabilit de statut.
Fig. 6. Articolul 10. Înregistrarea sindicatului în calitate de persoană juridică

Articolul 11. Încetarea, suspendarea, interzicerea activităţii sindicatului
PASUL 1. IDENTIFICAREA INTERESULUI COMUN

inclusiv ce ţine de activitatea persoanelor, în scopul apărării drepturilor şi
intereselor profesionale, economice, de muncă şi sociale colective şi individuale ale
membrilor lor;
PASUL 2. PROMOVAREA INIȚIATIVEI
iniţiativa a cel puţin 3 persoane, considerate fondatori.
PASUL 3. ADOPTAREA HOTĂRÎRII DE ÎNTEMEIERE A ORGANIZAȚIEI SINDICALE
Hotărîrea de întemeiere a organizaţiei sindicale primare se adoptă de adunarea
constituantă.
PASUL 4. ELABORAREA STATUTULUI ȘI ÎNTEGISTRAREA SINDICATULUI ÎN
CALITATE DE PERSOANĂ JURIDICĂ
Organizaţia sindicală primară (…) obține statutul de persoană juridică din momentul
înregistrării la Agenţia Servicii Publice în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.
220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor
individuali, ultima fiind aplicată doar în măsura în care nu contravine prezentei legi.
LILIANA POSTAN 32
PASUL 5. STABILIREA STRUCTURII ŞI ALEGEREA REPREZENTANŢILOR

Sindicatul este în drept de sine stătător să-şi elaboreze şi să-şi aprobe statutul şi
regulamentele administrative, să-şi stabilească structura şi să-şi aleagă independent
reprezentanţii, să-şi formeze aparatul, să-şi desfăşoare activitatea şi să-şi formuleze
programul de acţiuni.
PASUL 6. ASOCIEREA ÎN CENTRE SINDICALE RAMURALE SAU INTERRAMURALE
TERITORIALE
Sindicatele se pot asocia în centre sindicale ramurale sau interramurale teritoriale
(la nivel de raion, unitate teritorială autonomă, municipiu, oraş), precum şi în centre
sindicale naţional-ramurale şi naţional-interramurale sub formă de federaţii, confederaţii.
PASUL 7. ATRAGEREA MEMBRILOR DE SINDICAT DINTRE LUCRĂRORII UNITĂȚII
Reprezentanții sindicatului comunică cu lucrătorii unității pentru a le propune
înscrierea în sindicat. Lucrătorii pot manifesta inițiațiva de a deveni membri ai sindicatului
în baza cererii de înscriere în sindicat.
Model cerere de inscriere in sindicat
Domnule Preşedinte,
Subsemnatul(a) ................................................................., angajat (ă)
al/a................................................................................................, în functia/meseria
................................., vă rog să-mi aprobaţi înscrierea ca membru în Sindicatul
....................................................................................
Prin prezenta, declar că sînt de acord cu Statutul Sindicatului
.................................................................................. şi sînt de acord să mi se reţină cotizaţia
lunară de membru.
Data Semnătura
....../...../.......... .......................................
LILIANA POSTAN 33
PASUL 8. EVIDENȚA ȘI ANALIZA BAZEI DE SINDICALIZARE LA NIVEL DE UNITATE

Pentru a cunoaște intențiile lucrătorilor de a deveni membri de sindicat sau
motivele din care nu se înscriu în sindicat, reprezentanții sindicatului vor ține evidența și
vor analiza baza de sindicalizare la nivel de unitate.
Model de fişa cu date privitoare la nemembri
Numele __________________________secţia_____________________________
Funcţia_____________________________________________________________
Telefon serviciu/personal______________________________________________
Domiciliu___________________________________________________________
Date ajutătoare (vechime de muncă)____________________________________
Contestaţii depuse___________________________________________________
Ce se ştie despre angajat______________________________________________
Motiv pentru neînscrierea în sindicat____________________________________
Contactul stabilit de__________________________________________________
Data_______________________________________________________________
Rezultatul___________________________________________________________
Urmarea____________________________________________________________
Observaţii___________________________________________________________
PASUL 9. ACTIVITATEA SINDICATULUI ȘI MOTIVAREA APARTENENȚEI LA

SINDICAT
Pe lîngă activismul social și dorința de participare democratică la locul de muncă,
motive-cheie care stau la baza apartenenței sindicale, dorința lucrătorilor de a se înscrie în
sindicat depinde de eficiența organizației sindicale. Modelul sindicatului activ, combativ,
receptiv la ideile lucrătorilor va motiva lucrătorii să devină membri de sindicat.
PROPUNEȚI LUCRĂTORILOR SĂ DEVINĂ MEMBRI AI ORGANIZAȚIEI – AR PUTEA SĂ
NU CUNOASCĂ CĂ AU ACEST DREPT!
LILIANA POSTAN 34
Tabelul 4. Avantajele înscrierii într-un sindicat

SINDICAT NON SINDICAT
Aveţi un cuvînt de spus în legătură cu Conducerea îţi va da ceea ce va dori ea
salariile, beneficiile şi condiţiile de
muncă
Salariile şi beneficiile dvs. sînt protejate Conducerea poate schimba salariul,
prin contract legal beneficiul cînd va dori
Dacă eşti sancţionat, conducerea va Dacă veţi fi sancţionat nu aveţi dreptul să
trebui să respecte anumite reguli reclamaţi
Dacă vei fi sancţionat pentru ceva ce Dacă vei fi sancţionat pentru ceva ce nu ai
nu ai făcut sindicatul te va apăra făcut nimeni nu te va sprijini
Dacă faci treabă bună şi eşti propus Promovările depind de “vreme” sau dacă
pentru promovare, atunci vei promova şeful te place
Ai un cuvînt de spus Conducerea nu te va asculta
Vom avea organizații sindicale puternice cînd 50 – 60 % dintre membrii de sindicat

vor avea clar raspunsul la întrebarea “DE CE NE ORGANIZĂM ÎN SINDICAT? “
Membrii de sindicat au sindicatul pe care îl merită!
Să-i educăm să se organizeze!
Între atragerea de membri în sindicat și recrutarea de noi membri de sindicat este

o mare diferență.
LILIANA POSTAN 35
Atragerea de membri în sindicat (ceea ce facem acum) pleaca de la premisa că

omul este împins de nevoi și atras de necesități! (a se vedea Piramida lui Maslow):
Ierarhia nevoilor după Maslow:
Fig. 8. Ierarhia nevoilor după Maslow
LILIANA POSTAN 36
DE CE SINDICATELE RECURG LA RECRUTAREA MEMBRILOR?

RECRUTARE SINDICALĂ: CONCEPT ȘI PRACTICUM
Unii experți sindicali susțin că, după ce nevoile și necesitățile fiziologice și de
securitate sînt satisfăcute, nu mai putem cere implicarea, sustinerea, participarea,
solidaritatea lucrătorilor. Alții însă consideră că, afilierea conștiență la sindicate se bazează
pe nevoia de apartenență, stimă și autocunoaștere.
Platforma de pe care lucrătorii pot accede în sindicat e largă. Afilierea reală
depinde atît de mișcarea sindicală deja existență, cît și de nivelul general de inteligență
socială a societătii.
Capacitatea sindicatelor din țară de a atrage membri este direct proportională cu
politicile sindicale ale organizației, de rezultatele obținute pentru membrii de sindicat, de
capacitatea sindicatelor de a ”crește” o cultură organizațională de solidaritate, non-
partizanat politic, reprezentare reală și combativă a membrilor săi, depinde de nivelul
salariilor în țară, de condițiile de muncă, calitatea locurilor de muncă.
Inteligența socială este o măsură agregată de conștientizare a sinelui și poziției
sociale, a credințelor si atitudinilor sociale și o capacitate și dorintă de a gestiona
schimbările sociale complexe. O persoană cu un coeficient de inteligență socială ridicat (SQ)
nu este mai bună sau mai rea decît cineva cu un SQ scăzut, dar aceste persoane au atitudini,
speranțe, interese și dorințe diferite (Ross Honeywill); capacitatea de a înțelege și de a
gestiona bărbați și femei, băieți și fete și de a acționa cu înțelepciune în relațiile umane
(Edward Thorndike, 1920).
Inteligența socială asigură alegerea socială - a combinării opiniilor, preferințelor,
intereselor sau a înțelegerilor individuale pentru a ajunge la o decizie colectivă sau
bunăstare socială într-un anumit sens. (Amartya Sen, 2008). Un exemplu non-teoretic al
unei decizii colective este adoptarea unei legi sau a unui set de legi în cadrul unei constituții.
MULŢI OAMENI NU AU DEVENIT MEMBRI DE SINDICAT DOAR PENTRU CĂ

NIMENI NU LE-A PROPUS ACEST LUCRU!
LILIANA POSTAN 37
Recrutarea de noi membri de sindicat reprezintă o dezvoltare, un progres,

reprezintă o etapa superioară a acestei activități sindicale.
Pentru aceasta, recrutarea de noi membri de sindicat trebuie:
- să fie permanentă,
- să fie activă,
- să fie bazată pe o strategie aprobată,
- să aibă resurse alocate (resurse umane, materiale, financiare,
informationale, de timp),
- să fie facută de catre RECRUTORI profesioniști.
Recrutarea de noi membri de sindicat trebuie abordata ca un PROCES, nu ca o
activitate! Implicați în proces noi gîndim în proiecții, oferim soluții, nu metafore.
Lucrătorii trebuie ajutați să învețe să-și rezolve problemele, nu să le promită
liderii sau funcționarii sindicali că le vor soluționa problemele.
Recrutarea de noi membri de sindicat nu se face din birou, așteptînd ca cineva să
vină cu o cerere de însciere în sindicat. Recrutarea se face venind în întîmpinarea
lucrătorilor.
A RECRUTÁ, RECRUTEZ - A angaja, a primi pe cineva pe baza unei alegeri; a atrage, a
cîștiga pe cineva pentru o anumită activitate. (DEX, 2009)
În sensul apartenenței sindicale, a recruta ar putea să semnifice a primi pe cineva

pe baza unei alegeri; a atrage, a cîștiga pe cineva pentru o anumită activitate. Observăm
că, descernămîntul se bazează pe alegere: DE CE ALEG EU SĂ FIU AICI, CU TINE, CU VOI?
DE CE? - este întrebarea cheie la care trebuie să răspundă o strategie de recrutare
a sindicatelor. Să ne întrebăm, să căutăm răspunsuri, să avem propriile proiecții în calitate
de oferte pentru lucrători. Recrutarea ca proces trebuie să fie precedată de sondaje,
analize, proiecții, deci solicită pregătire!
LILIANA POSTAN 38
Tabelul 5. Întrebări pentru sondaj

- Ce drept legat de muncă este important pentru dumneavoastră?
- V-ați fi asociat cu alți lucrători pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, a
cere creșterea salariilor?
- Cunoașteți pe cineva care este membru de sindicat?
- Care este motivul din care el este membru de sindicat, iar dumneata nu?
- Alte întrebari….
RECRUTAREA DE NOI MEMBRI DE SINDICAT- ACTIVITATE PERMANENTĂ,

CONTINUĂ!
Are 2 componente:
1. Să-i menții, să-i păstrezi, să 2. Să atragi noi membri de sindicat.

nu-i neglijezi pe cei pe care îi ai.
(Dacă 1. unii intră și alții ies,
Recrutori este muncă de
sindicali
Sisif ).
RECRUTAREA PAS CU PAS

Particularităţile recrutării sindicale
Pornind de la ideea că înscrierea în sindicat este benevolă, strategia rectutării
sindicale trebuie să abordeze demersuri motivaţionale. Dată fiind implicarea slabă a
sindicatelor în viaţa societăţii, la momentul actual, putem conchide că aceste demersuri
motivaţionale trebuie să fie de origine inductivă, generatoare a anumitor forţe de inerţie
cu tendinţe de contaminare. Constatarea cu referire la recrutarea sindicală a fost facută
în perioada anilor 2005. S-a schimat ceva de atunci? Ce?
Reieşind din acţiunea sindicatelor pe niveluri de structură şi domenii de activitate
economică, rectutarea sindicală are teren larg de aplicare, dar pare a se baza pe principii
unice.
EFECTUATĂ:
a) În interiorul unității - parametri organizaţionali (dominanta: acţiunea pozitivă) -
domeniu de acţiune a sindicatelor de unitate, ramură;
b) În exteriorul unității - parametri de campanie (dominanta: deţinerea tehnicilor
de persuadare (convingere), comunicarea pozitivă, organizarea publicităţii, acţiunilor de
LILIANA POSTAN 39
masă orientate spre diferite categorii de populație – tineri, adulți, salariați, șomeri,
migranți, neangajati, studenți) - domeniu de acţiune a confederaţiei, centrelor sindicale
național-ramurale.
ADRESATĂ:
a) categoriilor de populaţie de diverite vîrste (15- 18 ani, 19-33 ani, 34-45 ani, 46-
55, 56-65 ani). Pentru fiecare categorie de vîrstă trebuie elaborate tactici specifice de
abordare.
b) patronilor, angajatorilor în cîmpul muncii (utilizarea prevederilor legislative,
furnizarea diverselor servicii).
Determinarea filosofiei de recrutare sindicală
a) Studierea şi adaptarea interesului recrutului la priorităţile organizaţiei
- tehnici de studiere a interesului, opiniei.
b) Adaptarea priorităţilor organizaţiei la interesul recrutului, unui auditoriu şi
promovarea lor prin intermediul tehnicilor de recrutare.
- elaborarea ideei ţintă
- formularea problemei
- determinarea soluţiei
- stabilirea acţiunilor.
Pregătirea resurselor de recrutare
a) preşedinţi ai organizaţiilor sindicale - pentru recrutare în cadrul
organizaţiei;
b) recrutori, formați special pentru acţiuni de recrutare în exteriorul
organizaţiilor sindicale;
Acţiuni eficiente în contextul actual
a) Selectarea unor probleme sindicale importante cu priză la diverse categorii de
public şi mediatizarea lor - acţiunea va contribui la crearea mediului informativ.
b) formarea unei echipe de recrutori sindicali.
c) adoptarea unei politici a CNSM cu privire la membri și a strategiei de organizare
și recrutare sindicală.
c) formarea unor coaliţii extrasindicale (ONG).
LILIANA POSTAN 40
Cum vom ajunge la recrutul de vîrstă medie

a) La prima etapă – indirect:
- prin acţiuni de informare prin mediile scrise şi electronice, participare
promoţională la activităţi culturale, ieşiri în public a liderilor sindicali carismatici,
diseminarea practicilor pozitive (aceste metode sînt eficiente în activitatea cu tinerii
pînă la 20-30 ani, aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi formarea lor ca salariaţi) .
Această categorie de populaţie în mare este consumatoare de servicii sociale şi mai
puţin contribuie la dezvoltarea economică a ţării.
b) La etapa a doua:
- prin acţiuni de informare şi instruire, desfăşurate de către
recrutorii/organizatorii sindicali
- prin utilizarea pliantelor, placatelor care ar reflecta acţiunea sindicală: CARE
TREBUIE SĂ FIE EXTREM DE POZITIVĂ ÎN PERIOADA CAMPANIILOR DE RECRUTARE.
Sugestii de ordin general:
Activitatea CNSM şi a organizaţiilor - membre ar putea fi împărţită pe campanii:
1. Campania de negociere a contractelor colective (noiembrie - ianuarie)
2. Campania de recrutare (martie - iunie)
3. Campania estivală (mai-septembrie)
4. Campania sănătăţii şi securităţii la locul de muncă (martie-aprilie)
“ZI DE AUDIENȚĂ PUBLICĂ “:
- Pentru a ne face cunoscuți.
- Pentru a dialoga cu oamenii, cu cetățenii.
- Pentru a dialoga cu salariații.
- Pentru a dialoga cu membrii de sindicat.
NOI reprezentăm membrii în tripla lor calitate:
- Salariat.
- Membru de sindicat.
- Cetățean.
LILIANA POSTAN 41
Secretele limbajului pozitiv

Felul în care folosești cuvintele, vocabularul reprezintă, de fapt, un instrument al
bunei tale comunicări cu ceilalți și, ceea ce este și mai important, cu ajutorul acestuia poți
avea succes în viața de toate zilele, la serviciu, în familie, oriunde.
Folosirea unui limbaj adecvat urmarește atingerea cu mai multă ușurință a scopurilor
propuse și a prevenirii/înlăturării eventualelor bariere psihologice ce ar putea apărea în
comunicare.
Limbajul cel mai potrivit este limbajul pozitiv, deoarece vei vedea că, daca îl folosești,
îți va influența bine viața. Pe masura ce îl practici, îți vei observa cu mulțumire succesele.
Iată cîteva ilustrații:
♦ În loc să spui că "vei incerca să faci ceva", spune că "vei face ceva". De exemplu,
"Voi finaliza materialul cel tîrziu, miercuri după-amiază" în loc de "Voi încerca să finalizez
materialul pînă la mijlocul săptămînii". In loc să spui "n-aș vrea...", spune "vreau să...". De
exemplu, "Vreau să te ajut sa-ți păstrezi locul de muncă și salariul ca să ai o evaluare pozitivă
la bancă" în loc de "N-aș vrea să ramîi fără credit pentru că ți-au ridicat mașina și ți-au trecut
asta în dosarul de creditare".
♦ Cînd descrii propriile posibilități sau pe ale altcuiva, elimină din vocabular
cuvintele "Nu pot". De exemplu, "Avînd în vedere situația noastră financiară din prezent,
ne vom putea permite o casă peste doi-trei ani. Piața se va schimba, iar noi vom pune bani
deoparte pentru avans. Pană atunci, putem sa ne mai ajustam bugetul" în loc de "N-are
niciun sens să caut o casă. Nu ne putem permite nici măcar un apartament! O să ne
petrecem toată viața într-un apartament închiriat".
Pentru a ajunge la performanțele stăpînirii exacte a limbajului pozitiv, este necesar
sa respecți anumite reguli care te vor conduce spre o comunicare eficientă:
1. Proiectează așteptări pozitive, adică exprimă faptul că interlocutorului îi va face
placere să audă ceea ce îi vei spune și nu va fi obligat să întreprindă ceva ca sa fie
bine, de exemplu.
2. Apreciază-i în cuvinte pe cei care merită acest lucru, adică exprimă-ți admirația,
mulțumirea și respectul față de faptul că poți discuta cu ei.
3. Dă de înțeles prin cuvinte că îți poți reveni imediat dintr-o eventuală situație
neplacută, adică nu esti invins și nici nu vei fi vreodată.
LILIANA POSTAN 42
4. Asumă-ți responsabilitatea, ori de cîte ori se poate de a ajuta la rezolvarea a

ceea ce ți se întîmplă ție si celorlalți, adică încearcă să te oferi să le dai speranța că
totul va fi bine.
5. Incurajează cooperarea, prin aceasta excluzînd egoismul sau egocentrismul.
6. Aplanează conflictele așa cum poți mai bine, prin cuvinte bine măsurate și
potrivite.
7. Exprimarea vorbelor tale trebuie sa aibă un caracter hotărît, adică să fii
convingator prin ceea ce spui.
8. Fii sincer(ă), adică nu folosi expresii de genul: "Ca sa-ti spun adevarul..." care ar
putea crea impresia că se întîmplă altceva decît spui.
9. Folosește numele interlocutorului, în mod conștient, de cel puțin trei ori în
cursul unei conversații; aceasta îl va sensibiliza pentru a discuta cu tine.
10. Fii mandru(ă) de persoana ta și exprimă-ți această autoapreciere fată de alții,
prin aceasta întarind și încrederea celorlalți.
Trebuie să devii o forta pentru întelegere, toleranță, dragoste si liniste.
FII CONVINGĂTOR!
Secretul puterii de convingere:
 Alegeți cuvinte potrivite!
 Rostiți-le pe tonul potrivit!
 Folosiți-le la timpul potrivit!
Nu dați zeci de explicații fără rost.
Evitați detaliile inutile.
Atingeți mai puține puncte.
PENTRU În timpul expunerii faceți pauze (acest
A FI fel de expunere este mai realistă și mai
CONVINGĂTOR: bine gîndită).
Pauzele au o componentă strategică
(sînt necesare pentru a înțelege mesajul)
și una umană (nu esti un robot).
LILIANA POSTAN 43
LĂSAȚI FAPTELE SĂ VORBEASCĂ!

UNA SPUNEM, ALTA FACEM, ALTA SE ÎNTÎMPLĂ!
Cultura consensului
Cultura negocierii
Cultura organizatională De creat!
Cultura politică De dezvoltat!
Cultura economică De aplicat!
Cultura cetațenească
Probleme ale sindicatelor:

- Organizare
- Reprezentativitate cele 3 „mari greutăti” ale sindicatelor.
- Negociere
Pluralismul este bun, dar să nu fie dublat de rivalitate!

Munca de sindicat se vede în :
- Marimea salariului
- Condiții de muncă
- Asigurări
- Protecția în concedieri
- Situația pieței locurilor de muncă.
Este nevoie de experți pentru a reprezenta cît mai bine lucrătorii, într-un mod
profesional.
Luptăm pentru locuri de muncă, pentru un trai decent, sîntem contra excluziunii
sociale, încurajăm un mediu de muncă si de viață sănătos!
Reforma se face cu oameni și pentru oameni. Dacă oamenii nu înteleg procesul -
apar probleme.
LILIANA POSTAN 44
Reforma economică a adus multe nemulțumiri. Ne-am democratizat

internațional, dar rămînem conservatori pe plan intern.
SPERANȚA și ÎNCREDEREA sînt decisive.
AJUNGEM LA MODERNIZAREA SINDICATELOR PRIN MEMBRII SĂI!
- Trebuie dezvoltat sentimentul de apartenența
- Trebuie dezvoltată SOLIDARITATEA!
Vorbim de mulțumire. De aceea sînt nemultumiți membrii de sindicat!

Mulțumirea ține de succes.
Schimbarile radicale încep ˗ cu noi forme de organizare,

˗ cu profesionalizarea liderilor,
˗ cu un nou tip de finanțare.
Este imposibil, poate chiar fals să te implici în activitatea de recrutare sindicală dacă
nu cunoști ce este sindicatul, care sînt misiunea, valorile, principiile de activitate. De aceea,
procesul de pregătire a persoanelor pentru activitarea de recrutare constituie un element
esențial al unei strategii de rectutare a sindicatelor.
Se fac auzite solicitări de a demara activități de recrutare în temeiul unei condici de
recturate. Incontestabil, procesul de rectutare este o tehnologie modernă de abordare a
oamenilor ca și consumatori de servicii, dar sindicatul este mai mult decît un serviciu
acordat de o organizație membrilor săi! Sindicatul este o platformă socială, afirmată și
probată din perspectivă istorică, pe care oamenii, implicați în activitatea de muncă, or
munca este o activitate specific umană, obligatorie pentru existenţa omului şi a societăţii, pentru
progresul general, se autoorganizează sau sînt organizați pentru participare în numele drepturilor
lor, siguranței, bunăstării, progresului.
LILIANA POSTAN 45
CONDICA RECRUTORULUI
PASUL 1. Captează și focusează atenția

O regulă a marketingului spune: Vei capta atenția clientului (ori recrutul nostru
este un client pentru recrutor), dacă calitatea/valoarea Prezentării (P) (informație, ofertă)
cu care recrutorul intervine către recrut este egală sau mai mare (≥) decît valoarea
Atenției (A) și Timpului (T) pe care le acordă recrutul pentru comunicare cu recrutorul:
P≥A+T
Pentru a corespunde acestei formule, trebuie:
- Să selectăm judicios candidații pentru cariere de recrutare sindicală
- Să le oferim programe de formare
- Să aplicăm strategii de recrutare relevante la timp, loc, contextul
recrutorului.
Practica de recruitment s-a dezvoltat activ în timp. Recrutorii/agențiile de recrutare
a resurselor umane sînt numiți ”magnet de talente”, ”vînători de competențe sau talente”.
Competiția pentru captarea atenției oamenilor în calitate de lucrători, membri,
simpatizanți, consumatori este una dintre marile competiții ale acestui început de secol.
Sindicatele se numără printe organizațiile care se sprijină pe membri, simpatizanți, de aceea
trebuie să aibă politici de resurse umane, cu privire la membri, recrutare și organizare.
Recrutarea împrumută din marketing strategiile de tip inbound. „Inbound
marketing” înseamnă conținut interesant și relevant pentru lucrători, livrat de sindicat într-
o maniera constantă, neagresiv, precum în marketingul bazat pe întrerupere, cu scopul de
a obține încredere și conștientizare. În același fel, campaniile de recrutare mizează pe
conținutul de calitate spre a-i atrage pe candidații pasivi, construind și cultivînd în timp
comunități de oameni angajați față de ideea sindicală, așa încat, la un moment dat, aceștia
să devină interesați de oportunitățile oferite de sindicat.
PASUL 2. Informează și atrage
Cum am afirmat mai sus: Mulţi oameni nu au devenit membri de sindicat, doar
pentru că nimeni nu le-a propus acest lucru.
LILIANA POSTAN 46
Sindicatul este un bun comun, este un drept constituțional al lucrătorilor și este o

problemă gravă, dacă reprezentanții sindicatelor nu comunică oamenilor despre acest
drept.
Printre acțiunile pe care trebuie să le întreprindă sindicatul punctăm următoarele:
- Să elaboreze mesaje credibile, constructive, critice, motivante pentru
comunicarea cu recrutul, bazate pe principiul: nevoile, aspirațiile recrutului – oportunitățile
apartenenței la sindicat.
- Să elaboreze strategii de recrutare pentru diverse situații.
Menține atenția și oferă soluții de aderare!

Întocmai precum pentru constructor, planul de lucru este realizat de un arhitect
înainte de a se începe construcția, strategia de recrutare reprezintă structurarea logică și
rațională a activităților de recrutare, înainte ca acestea să deruleze, ceea ce duce la
eficientizarea lor.
https://academiadehr.ro/strategia-de-recrutare-de-ce-este-necesara-si-ce-
trebuie-sa-cuprinda-obligatoriu/
Abordarea simplistă a recrutării generează doar costuri și deziluzii. Este absolut

necesar ca fiecare sindicat, care reprezintă unul sau cîteva domenii economice să-și
definească o strategie de recrutare completă și comprehensivă care să ofere răspunsuri și
planuri de acțiune.
Ce subiecte trebuie să abordeze și să clarifice Strategia de Recrutare?
Nu este vorba de scrierea unui document, o hîrtie numită Strategie. Este vorba în
primul rînd de gîndirea și proiectarea procesului de recrutare de către întreg grupul
stakeholderilor implicați în recrutare (liderul de sindicat, recrutorul, liderul de tineret
membrii de sindicat, simpatizanții, angajatorii, lucrătorii nemembri) în contextul realităților
zilei de astăzi. Pe scurt, o astfel de strategie trebuie să operaționalizeze acțiuni referitoare
la:
- De ce recrutăm?
- Ce oferim membrilor de sindicat (oferta noastră)?
- Ce vor oamenii, lucrătorii, membrii de sindicat (profiluri tipice si specifice)?
LILIANA POSTAN 47
- Cum să răspundă obținerea calității de membru de sindicat așteptărilor

lucrătorilor care nu sînt membri de sindicat.
- Avem o alternativă pentru afiliere, de ex.: simpatizant sindical, membru al
comitetului de întreprindere, beneficiar de privilegiile CCM?
- Avem suficentă transparență sindicală cu referire la cum poți deveni
membru de sindicat? Canale și modalități de comunicare și adresare a lucrătorilor care
doresc să devină membri de sindicat.
Include în comunicare organizația sindicală
Organizarea sindicală în Republica Moldova se bazează pe principiul: o întreprindere
- un sindicat. Deși, in ultimii ani, au fost înregistrare unele tendințe de introducere a
elementelor de pluralism sindical, competiție pentru membrii calitativ reprezentați,
reducere a fenomenului de monopolism sindical, care este apreciat negativ.
În aceasta ordine de idei, recrutorul trebuie în ultimă instanță să stabilească
legatura între lucrătorul care și-a exprimat dorința de a deveni membru și sindicatul din
sectorul de activitate.
În funcție de strategia aleasă, recrutorul poate avea sarcina de a facilita oformarea
inițiativei de constituire a organizației sindicale, ori poate atrage persoane de pe piața
muncii în sindicat ca și mișcare a lucrătorilor.
Inscrie în sindicat
Cine înscrie în sindicat? Cui se adresează cererea de aderare?
Cum va achita cotizația de membru lucrătorul unitar, de pe piața muncii?
Cum va fi el reprezentat în organele eligibile ale sindicatului?
Dincolo de partea formală de secretariat, cererea de înscriere în sindicat ridică
multe întrebări la care trebuie să răspundă sindicatul.
Fii aproape de lucrătorul recrutat pentru a-l ajuta să se implice. Oferă-i un rol!
Urmăreste evoluția sindicală!
Care este responsabilitatea recrutoriului după înscrierea lucrătorului în sindicat sau
facilitarea creării organizației sindicale? Poate acest recrutor să fondeze un sindicat cu
participarea celor recrutați?
Dintr-o perspectivă de loialitate sindicală, nu putem considera că recrutorii vor opta
pentru fondarea unor sindicate noi. Dar, din perspectiva responsabilității față de oamenii
LILIANA POSTAN 48
înscriși, recrutorii pot pretinde sindicatelor pentru care lucrează să răspundă cerințelor de
misiune, celor statutare și așteptărilor membrilor de sindicat, așteptărilor sociale. În cazul
în care acest lucru nu are loc, recrutorul va trișa, oferta lui fiind una falsă, iar actiunea de
recrutare va eșua.
Participarea membrilor este o cerință și o condiție pentru o mișcare sindicală
eficientă. Un membru indiferent, dar care cotizează la sindicat este o eventuală sursă de
contestare a credibilității sindicatelor. Deseori, se fac auzite opinii despre cotizarea
sindicală fără efecte, ca o creditare a celor ce activează în sindicate, dar a căror activitate
nu contribuie la satisfacerea așteptărilor și contribuției membrului de sindicat.
Recrutarea sindicală este un process contiuu, iar activitatea trecută și prezentă a
sindicatului constituie bunul pe care-l ”vinde” recrutorul. Cu cît este mai bun sindicatul, cu
atît este mai eficientă activitatea de recrutare sindicală.
Mesajele utilizate
Acestea trebuie gîndite și adaptate la nivelul de înțelegere și nevoile candidaților
vizați. Un anumit public țintă reacționează la anumite mesaje, la un anumit limbaj, la
anumite cuvinte cheie, grupuri diferite necesită mesaje de adresare diferite altfel
comunicarea este degeaba.
Strategia de comunicare: dacă nu din rațiuni strategice, atunci din rațiuni practice
și tot trebuie ca cineva să decidă cît se comunică, la ce cost, în ce buget, cu ce resurse
interne/externe etc.
Obstacole anticipate în realizarea eficientă a recrutării plus soluții de combatere
Viața este plină de neprevăzut, însă contează pregătirea. Nimeni nu știe viitorul, însă
se pot lista cele mai probabile ori costisitoare probleme ce pot fi întalnite și se pot crea
diverse scenarii de rezolvare a acestora.
Indicatori de recrutare (KPIs Key Performance Indicators) utilzați și valorile
așteptate asociate fiecărui indicator
„Ce nu măsurăm - nu controlăm” spune un principiu de bază în management.
Indicatori precum: timpul de recrutare mediu pentru un membru (n membri), timp mediu
de colectare a n cereri ori rata de conversie candidati/membri reprezintă indicatori extrem
de importanți care ar trebui monitorizați.
LILIANA POSTAN 49
Buget anual de recrutare și scheme de costuri estimate privind diverse categorii

de poziții
Cu cît recrutarea devine mai scumpă cu atît devine mai necesar să existe un buget
de recrutare, care să confere garanția că există resursele financiare necesare.
Detalierea aspectelor de recrutare, conturarea unei strategii de recrutare sînt
condiții inerente pentru procesele de recrutare organizațională; în lipsa unei strategii de
recrutare, procesul va fi indubitabil haotic, reactiv, nu proactiv – mereu condus de
evenimente (deci ineficient), și, garantat, mult mai scump.
UN NOU MODEL DE MUNCĂ SE DEZVOLTĂ
Sindicatul este o organizatie permanentă, de lungă durată, democratică, creată de
lucratori pentru a se apară la locul de muncă și în societate, pentru negocierea unor
contracte colective de muncă bune, pentru a obține condiții de muncă și viață mai bune,
pentru a permite lucrătorilor exprimarea opiniilor și a ideilor lor asupra probemelor
sociale.
Politica pe care o urmează un sindicat trebuie să fie decisă de membrii sai! Cînd
este vorba de un sindicat cu un numar mic de membri, toți membrii pot lua parte la
luarea deciziilor prin participarea la Adunările Generale. La sindicatele mari, delegații
decid conform mandatului primit.
LILIANA POSTAN 50
INDICATORII AI POLITICII DE RECRUTARE SINDICALĂ LA

NIVEL EUROPEAN
Sindicatele au elaborat o serie de abordări inovatoare pentru a încuraja aderarea
unor noi membri, cum ar fi reducerea taxelor de aderare (Finlanda), servicii sau beneficii
selective doar pentru membrii de sindicat (Luxemburg, Slovacia, Slovenia, România) şi
prime pentru membrii care recrutează noi membri.
Au fost abordate, de asemenea, aspectele importante ale protecţiei sociale – de la
planuri de sănătate la sisteme de pensii. De exemplu, în Ţările de Jos, sindicatele oferă o
astfel de protecţie lucrătorilor care desfăşoară activităţi independente, recunoscînd că
mulţi dintre aceştia au fost anterior angajaţi care eventual au fost obligaţi să accepte
situaţia actuală în urma restructurării întreprinderii sau a externalizării – în special în
sectorul construcţiilor.
Există încă un puternic dezechilibru între femei şi bărbaţi în organele de conducere
şi executive ale sindicatelor. Acţiunile în acest domeniu includ integrarea iniţiativelor
privind egalitatea între femei şi bărbaţi şi stabilirea unor cote sau obiective pentru poziţiile
elective.
Iniţiativele care încearcă să extindă apartenenţa sindicală necesită de obicei
investiţii de resurse organizaţionale şi financiare semnificative. Astfel, sindicatele care sînt
dotate cel mai bine pentru organizarea acestor iniţiative tind să fie cele care au cele mai
mici nevoi în acest sens. Programele sprijinite de guvern pentru consolidarea reprezentării
colective reprezintă o modalitate pentru soluţionarea acestei probleme.
Gruparea resurselor reprezintă o altă modalitate prin care sindicatele pot fi ajutate
să îşi crească numărul de membri. În Malta, de exemplu, sindicatele au abordat problema
lucrătorilor migranţi cu ajutorul unei confederaţii italiene, în timp ce unele ţări din Europa
centrală şi de est încearcă să sindicalizeze întreprinderile multinaţionale, de multe ori cu
sprijinul sindicatelor din ţara de origine a întreprinderii sau a unui Comitet european de
întreprindere.
[https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_files/pubdocs/2009/1021/ro/1/EF0910
21RO.pdf]
LILIANA POSTAN 51
În țările în care sindicatele au puteri limitate, succesele de amploare, care atestă

"renașterea" sindicalismului, sînt relativ rare. Însă chiar și în astfel de contexte nefavorabile
sindicatele pot pune în practică ajustări la scară redusă, care să constituie un răspuns prompt și
adecvat la provocările interne sau externe.
Sindicatele din Europa Centrală și de Est au lansat o serie largă de inițiative inovatoare, ce
variază de la aderarea anonimă la sindicat pînă la sisteme de ajutor financiar mutual. De asemenea,
s-au extins mai departe de constituenții lor tradiționali și au negociat și în numele lucrătorilor atipici.
Practicile inovatoare în Europa Centrală și de Est au fost lansate în principal ca răspuns la
limitările impuse de guverne în privința drepturilor colective și individuale ale angajaților, scăderea
numărului de membri, eșecul înregistrat de folosirea instrumentelor tradiționale sindicale, precum
și apariția unor noi forme de angajare. Forța sindicală a jucat, de asemenea, un rol important.
În pofida diferențelor constatate în structurile socio-economice ale statelor, modelele de
inovare sindicală au fost foarte similare în întreaga regiune a ECE. În mod specific, sindicatele din
toate statele analizate s-au implicat în demonstrații și campanii de masă și au folosit instrumente
de democrație directă ca modalități de a atinge și de a mobiliza publicul larg.
Partenerii sociali din ECE optează din ce în ce mai mult pentru soluții legislative la
problemele pieței forței de muncă, ceea ce ar putea slăbi în continuare procesul de negociere
colectivă ca mod de reglementare a ocupării forței de muncă.
Practicile unice inovatoare au limitări considerabile. Ele îmbracă adesea forma de "bune
practici", fiind desfășurate marginal în cadrul mișcărilor sindicale consacrate. În plus, există riscul
de "proiectizare", și anume, dependența excesivă a inițiativelor de finanțarea prin proiecte sau
implicarea unor actori externi.
În pofida limitărilor de mai sus, inovațiile sindicale din noile state membre ale UE pot
servi drept sursă de inspirație pentru organizațiile sindicale din alte state membre UE. În realitatea
postcriză, marcată de austeritate și de creșterea precarității, experiențele dintr-o regiune în care
apărarea drepturilor fundamentale ale angajaților a constituit o provocare dificilă cu mult înainte
de recesiune ar putea fi deosebit de instructivă.
[file:///C:/Users/CSFPCHR/Downloads/Innovative+union+practices_Romanian.pdf]
LILIANA POSTAN 52
GLOSAR
Organizarea sindicală este parte a conceptelor sociale asupra organizării. Sistem de

organizații, statute organizaționale, de modele comportamentale, de mijloace de actiune
și de control care asigura satisfacerea nevoilor unei colectivităti, coordoneaza acțiunile
membrilor acesteia, reglementează relatiile dintre ei si asigură stabilitatea și coeziunea
colectivului. Organizarea sindicală (perspectiva socială) este un ansamblu de mijloace prin
care organizațiile își mențin echilibrul și îsi asigură funcționarea.
Organising-ul (engl) este un proces sistematic de structurare, integrare şi
coordonare a sarcinilor, activităţilor şi resurselor în vederea atingerii obiectivelor stabilite.
Recrutarea reprezinta un proces de căutare, identificare, localizare și atragere a
candidaților potențiali (din care se vor selecta cei mai competitivi și care corespund cel mai
bine cerințelor și intereselor organizației – nu se referă la sindicate). Totodata, recrutarea
este un proces public prin care oferta devine cunoscuta celor interesați și reprezintă o
comunicare în dublu sens: organizație – candidat și candidat - organizație.
Recrutarea sindicală – proces continuu sau secvențial, componentă a stategiei de
dezvoltare a sindicatelor, care presupune comunicarea cu oamenii, în special lucrători,
pentru a le propune să se autoorganizeze în sindicate sau să devină membri ai unei
organizații sindicale.
Motivaţia este un factor intern care împreună cu alţi factori interni (aptitudini,
trăsături de tip, particularităţi individuale, însuşiri de caracter) contrubuie la determinarea
manifestărilor de conduită.
Motivaţia îndeplineşte un rol de activizare generală sau specifică a diferitor
mecanisme, este o sursă de activitate, asigură condiţiile actiuniii, dar nu îndeplineţte rol de
declanșator nemijlocit al reacţiei de răspuns.
Motivul este mobilul care alege dintre deprinderile existente pe aceea care va fi
actualizată.
Motivație sindicală – formațiune psiho-socială complexă, legată de motivația de
afiliere sau motivația muncii. Motivația sindicală este un dinamizator extern a afilierii și
adeziunii oamenilor la procesele de reprezentare colectivă pe piața muncii.
LILIANA POSTAN 53
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Sindicatele în secolul 21, Manual de dezbateri pentru sindicatele din tările
în tranziţie, Friedrich-Ebert-Stiftung FES , Belgrade, 2008 http://library.fes.de/pdf-
files/bueros/belgrad/06146.pdf
2. Strategii sindicale de recrutare a unor noi grupuri de lucrători, Fundația
Europeană pentru îmbunățățirea condițiilor de viață și de muncă, în Raportul Trade union
strategies to recruit new groups of workers (Strategii sindicale pentru recrutarea unor noi
grupuri de lucrători), disponibil pe:
https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_files/docs/eiro/tn0901028s/tn0901028s
.pdf
3. Bruno Ştefan, Corneliu Ştefan Liţă, Andreea Mihalcea, Organizaţiile
sindicale şi dilemele tranziţiei, Studii de psihosociologie organizaţională, București:
Editura BCS, 2001
4. Pentru o relansare a mișcării sindicale în Europa. Viziunea strategică,
negocierea colectivă, comitetele europene de întreprindere, Analiză bazată pe conferința
finală din cadrul proiectului Dedal și Ariadna
5. Rezultate relevante ale CNSM în anul 2018. Confederația Națională a
Sindicatelor din Moldova www.sindicate.md
6. Principalele mesaje ale reuniunii sociale tripartite la nivel înalt Bruxelles,
Comisia Europeana, 20 martie 2019
LILIANA POSTAN 54
Anexa 1. Materiale metodice, elaborate la seminarele de formare a rectutorilor

Recrutorul este:
Persoana care recrutează membrii pentru un partid, pentru o asociație,
organizaţie.
Recrutorul sindical este:
1. Persoana, care identifică, selectează şi atrage persoane nesindicalizate în
sindicat.
2. Membru de sindicat, care deţine strategii, tehnici, metode de identificare,
selectare şi atragere în sindicat.
 Profesionist
Calitaţi profesionale Calitaţi personale
 Orator  Ambițios
 Comunicabil  Binevoitor
 Diplomat  Optimist
 Convingător  Prezentabil
 Bun psiholog  Ferm
 Informat  Pozitivist
 Cunoaşte legislaţia  Carismatic
 Negociator  Orator
 Analist  Insistent
 Tacticos
 Perseverent
 Curajos
 Simţul de umor
 Receptiv
 Bun ascultător
Persoana + recrutor = membru = Sindicat

Impreună vrem sa fim, binele să-l construim (făurim)
LILIANA POSTAN 55
Functiile sindicatului
De bază: Auxiliare:
Protecție - Socializare
- Consultare
- Economică - Informare
- Juridică
- Psihologico-morală
- Reprezentare
Beneficiile apartenenţei la sindicat
Materiale Morale
 Consultații juridice  Comunicare
 Odihnă  Siguranță; echipă
 Contract colectiv și  Dreptul la apărare
individual de muncă  Reprezentare
 Securitatea și sănătatea în  Imunitate
muncă  Ințelegere
 Ajutor material  Suțtinere
 Acces la informatii și
informare
 Activități cultural-sportive
Ecuaţia motivaţiei apartenenţei la sindicat

1) Sînt membru de sindicat, deci am: ………………………………………………..
2) Nu sînt membru de sindicat, deci nu am: ………………………………………
3) Daca voi deveni membru de sindicat, voi avea: …………………………….
LILIANA POSTAN 56
Servicii sindicale
Facilități pentru membrii de sindicat
1) Cultură
2) Transport
Discount – 10%
3) Medicină
4) Alimentație
5) Servicii comunale
LILIANA POSTAN 57
Anexa 2. Proiectul unui regulament al recrutorului sindical

REGULAMENTUL
(STATUTUL) RECRUTORULUI (MILITANTULUI) SINDICAL
DISPOZIŢII GENERALE
Prezentul Regulament reglementează promovarea şi facilitarea participării

militanţilor sindicali, în spiritul solidarităţii, la acţiunile sindicale de atragere a persoanelor
nesindicalizate în sindicat în calitate de noi membri, organizate de centrele sindicale de
orice nivel, precum şi de structurile de tineret ale sindicatelor la programele de recrutare a
noilor membri de sindicat, implementate de structurile sindicale în strînsă legătură cu
recrutorii şi persoanele responsabile pentru problemele de organizare şi recrutare.
CERINŢELE MINIME
ALE CALITĂŢII DE RECRUTOR SINDICAL
Este recunoscut că recrutor sindical, poate fi orice membru de sindicat cotizant al
organizaţiei membre a CNSM, care și-a exprimat în scris dorința de a dobîndi acest statut,
întruneste standardele minime necesare prin deţinerea unui mandat special de recrutare
din partea organizaţiei sindicale, avînd capacitatea de a identifica, selecta şi atrage
persoane nesindicalizate în sindicat.
ACORDAREA ŞI RETRAGEREA
MANDATULUI DE RECRUTOR SINDICAL
Pentru a deveni membru, viitorul recrutor sindical trebuie să completeze un
formular-cerere şi să-l depună la organizaţia sindicală care a iniţiat programul de recrutare
de noi membri.
După evaluarea pozitivă de către organul electiv al centrului sindical, acesta acordă
dreptul de a exercita activtăţi de recrutare în numele său printr-un mandat care confirmă
calitatea de recrutor sindical.
Mandatul de recrutor sindical este retras de organul sindical care a acordat acest
mandat, din propria iniţiativă.
Retragerea calităţii de recrutor sindical se comunică în scris persoanei în cauză.
LILIANA POSTAN 58
Recrutorul poate contesta decizia luată în termen de 15 zile de la comunicarea

deciziei.
Contestaţia se formulează în scris şi se adresează organului sindical ierarhic
superior.
Competenţa soluţionării definitive a contestaţiei revine CNSM.
DREPTURILE RECRUTORILOR SINDICALI
Recrutorii sindicali au dreptul la informatie, la documentație şi la formarea sindicală
cerută (cel puţin la nivelul de preşedinte sindical nou ales) pentru a-şi exercita eficient
misiunea sindicală, conform necesităţilor acestei misiuni.
Să folosească logo-ul sindicatului pe propriile sit-ri şi pe orice material tiparit.
Să beneficieze de consultanții din partea celorlalti membri de sindicat sau recrutori
sindicali.
Să propuna centrului sindical teme de abordat in cadrul intalnirilor cu alţi recrutatori
sindica.
Să nu se implice în organizarea de evenimente şi proiecte, atîta timp cît sînt aduse
argumente conform carora această implicare nu ar servi intereselor centrului sindical.
Să fie consultat cu privire la orice decizie privind activitatea sindicală.
Să beneficieze de susţinere din partea centrului sindical.
Să solicite centrelor sindicale naţional-ramurale informaţii privind activitatea lor
educaţională;
Să solicite opinii ale persoanelor nesindicalizate,
Să se bazeze în process de recrutare sindicală pe elementele de politici sindicale.
Să participe în echipele de negociere.
OBLIGAŢIILE RECRUTORULUI SINDICAL
Fiecare recrutor sindical are datoria de a asigura legătura permanentă între membrii
de sindicat şi organizaţia sindicală.
Aceasta presupune o informare curentă a organelor de conducere ale organizaţiei
sindicale cu privire la revendicările şi interesele membrilor de sindicat existenţi sau viitorilor
membri, precum şi informarea persoanelor recrutate în calitate de membri de sindicat
asupra situaţiilor şi evenimentelor ce se produc pe plan sindical, social sau economic, atît
la nivelul unităţii, cît şi la nivel de ramură sau naţional.
LILIANA POSTAN 59
În acest scop, recrutorii vor trebui să cunoască în amănunt programele şi hotărîrile

CNSM, pentru a putea să le împărtăşească în cunoştinţă de cauză, viitorilor şi existenţilor
membri de sindicat.
Fiecare militant are obligaţia de a lua parte la activităţile, cursurile de formare şi
reuniunile organizate de CNSM şi la care este invitat.
Recrutează potenţiali membri prin identificarea cu responsabilitate în funcţie de
programul de dezvoltare al organizaţiei sindicale pe baza calităţilor profesionale şi umane
ale acestora.
Acordata consultanța privind recrutarea potenţialilor membri, identifică atent
sursele de informare necesare pentru culegerea, selectarea, organizarea şi transmiterea
corectă a informaţiilor pentru un anumit obiectiv cu scopul recrutarii potenţiali membri.
GARANŢIILE ACTIVITĂŢII RECRUTORILOR SINDICALI

1. CNSM în comun cu centrul sindical naţional ramural se angajează în cadrul
masurilor de protecţie legale convenţionale şi cele proprii, să apere interesele recrutorilor
sindicali sau în cazul în care aceştia sînt supuşi unor presiuni, constrîngeri sau abuzuri din
cauza sau în legatură cu misiunea lor sindicală.
2. CNSM nu le recunoaşte calitatea de militant şi nu le acordă protecţia sa celor care
în exercitarea mandatului primit încalcă legea, prevederile Statutului, Regulamentele şi
Hotarîrile, ori limitele mandatului primit.
LILIANA POSTAN 60
Anexa 3. Curriculum de formare a recrutorilor sindicali, implementat

la Institutul Muncii
(2010-2012)
CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR DIN MOLDOVA

INSTITUTUL MUNCII
STANDARD CURRICULAR
Elaborat:
Liliana Posţan, dr. în pedagogie
LILIANA POSTAN 61
I. PRELIMINARII
Orice mişcare socială are nevoie de un suflu al tinereţii. Mişcarea sindicală – de
asemenea. Anume cu participarea activă a tinerilor membri de sindicat au fost puse în
aplicare mai multe iniţiative ale sindicatelor.
Tineretul reprezintă o categorie socială de o importanţă deosebită în evaluarea
democraţiei, atît a mişcării sindicale, cît şi a întregii societăţi, este categoria cea mai
sensibilă la fenomenele ce au loc în societate: locuri de muncă remunerate inechitabil,
şomaj, venituri salariale neînsemnate, politici sociale fără acoperire economică
argumentată, instruire şi pregătire profesională neajustate la provocările mileniului etc.
Este insuficientă prezenţa tineretului ca factor esenţial în interacţiunea dintre
dezvoltarea resurselor umane şi obiectivele economice, sociale şi culturale. Necesită o
abordare nouă, susţinerea şi dezvoltarea creativităţii, iniţiativei tinerilor în scopul
perfecţionării procesului de formare sindicală şi profesională.
Implicarea tinerilor în activitatea sindicală este impactul asupra dezvoltării mişcării
sindicale atît la nivel naţional, cît şi la nivel ramural şi teritorial şi serveşte întru realizarea
potenţialului său în vederea promovării valorilor democratice şi atragerea acestei categorii
în activitatea sindicală.
Promovarea vălorilor sindicale poate fi implementată prin formarea militanţilor
sindicali din rîndurile tineretului, prin perfecţionarea cadrelor sindicale tinere şi prin
intermediul informării tineretului studios despre misiunea şi scopurile mişcării sindicale,
despre drepturile tinerilor absolvenţi la angajare în cîmpul muncii, prin consolidarea
rîndurilor şi coordonarea activităţii organizaţiilor de tineret, valorificarea potenţialului
tinerilor sindicalişti.
Pentru procesul formării tineretului studios vor fi cel mai bine acceptaţi formatorii
din rîndul tinerilor, anume ei fiind cel mai aproape de problemele cu care se confruntă
această categorie socială.
LILIANA POSTAN 62
II. SCOPUL OBIECTIVE GENERALE ALE PROGRAMULUI/PROIECTULUI:

Scop:
Formarea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru desfăşurarea
activităţii specifice recrutării sindicale în special a tineretului studios/angajat, în vederea:
1. întineririi mişcării sindicale din Moldova;
2. dezvoltării capacităţii CNSM, CSNR de recrutare şi organizare sindicală
3. capacitării instituţionale a CNSM cu un nou profil sindical-RECRUTOR
SINDICAL
Obiective:
- Informarea şi sensibilizarea tinerilor din cadrul organizaţiilor-beneficiare
asupra misiunii sindicatului şi valorilor sindicale;
- Formarea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru desfăşurarea
activităţii de recrutare sindicală
III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI DE STUDIU
Numărul de ore Evaluarea

Codul
Individuale
disciplinei în planul Responsabili de program

Proiect de
calificare
Colocviu
Training
Practica
de învăţămînt
Curs
Total
2 4 4 9 3
CS + +
22 8 8 6 0
Sesiunea I Sesiunea II Sesiunea III Sesiuneaa IV-a

(3 zile, 24 ore ) (3 zile, 24 ore ) (3 zile, 24 ore ) (3 zile, 24 ore )
LILIANA POSTAN 63
IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Tema Numărul de
ore
Sesiunea I. ABC-sindical
1. Mişcare sindicală: constituient al societăţii civile şi relaţiilor economice 4
democratice
2. Evoluţia miscarii sindicale: 4
Constituirea sindicalismului ca doctrină social-politica
3. Cadrul (juridic, organizatoric, managerial) de asigurare a organizării şi 16
funcţionării sindicatelor
4. Parteneriatul social: formulă de acţiune a sindicatelor în economia de 8
piaţă
Sesiunea II. Motivaţia apartenenţei la sindicat
5. Motivaţia apartenenţei la sindicat: aspecte psihosociale 16
6. Activitatea informaţională şi de formare a imaginii în sindicate 16
Sesiunea III. Recrutare/organising sindical
7. Marketing sindical 8
8. Recrutarea sindicală (recruitment) 8
9. Aspecte organizatorice ale recrutării sindicale (organaising) 16
Sesiunea IV. Recrutare/organising sindical (practică)
TOTAL: 96
FORMATORI:
Seniori:
Juniori:
EXPERŢI:
Nationali sindicali:
OFICIALIŢATI:
LILIANA POSTAN 64
CONTINUTUL PLANULUI DE INVATAMINT

Inclusiv
Forma de
Nr. Modulul Total ore Con- Lucru
tact indivi- evaluare
direct dual
Sesiunea 1 (aprilie)
1 Mişcare sindicală: constituient al societăţii civile şi 8 T
relaţiilor economice democratice 4 4
2 Evoluţia miscarii sindicale: 8 T
Constituirea sindicalismului ca doctrină social-politica 4 4
3. Cadrul (juridic, organizatoric, managerial ) de asigurare a T
organizării şi funcţionării sindicatelor 32 16 16
4. Parteneriatul social: formulă de acţiune a sindicatelor în T
economia de piaţă 16 8 8
5. Practica 10 Port.
Total Ses. I 74 32 32
Sesiunea II (iunie)
1 Motivaţia apartenenţei la sindicat: aspecte psihosociale 32 16 16 T
2 Activitatea informaţională şi de formare a imaginii în 32 16 16 T

sindicate
3 Practica 10 Port.
Total Ses. II 74 32 32
Sesiunea III ( septembrie)
1 Marketing sindical 16 8 8 T
2 Recrutarea sindicală (recruitment) 16 8 8 T
3 Aspecte organizatorice ale recrutării sindicale 32 16 16 T
. (organaising)
4 Practica de recrutare/organizare 10 Nr. pers. recr.
Sesiunea III (noiembrie )
Total Ses. III 74 32 32

TOTAL CURS 222 96 96
(192+30)
LILIANA POSTAN 65

Ghid Recrutare Sindicală. Postan Liliana. 2019

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Recrutare Sindicală. Postan Liliana. 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RECRUTARE SINDICALĂ

Ghid pentru creșterea numarului de membri

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Dedicăm acest Ghid de recrutare regretatului nostru prieten,

Despre acest ghid: de ce au nevoie sindicatele de recrutare&organizare 4

Indicatori ai politicii de recrutare sindicală la nivel european 53

DESPRE ACEST GHID: DE CE AU NEVOIE SINDICATELE DE

DE CE AU NEVOIE SINDICATELE DE RECRUTARE &

4. Acordă unor lucrători autonomie/independenţă în promovarea unor probleme

După cîte observăm, caracteristicile determinante pentru o imagine pozitivă a

Tabelul 2. Funcțiile de bază ale sindicatelor

De obicei, în statutele sindicatelor sînt stipulate scopurile (sarcinile), formele și

Uniunii Europene, cu excepția Croației. În Fig.1 prezentăm evoluția ratei de sindicalizare în

Fig.1 Evoluția ratei de sindicalizare în rîndul țărilor europene (1960-2010)

Figura 2. Statistici Forbes privind procentul sindicalizarii la nivel europen

STATEMENT/19/1752 de reforme naționale vizînd creșterea economică și a ocupării forței

Actualmente, se fac auzite și abordările cu privire la organizațiile axate pe

Unitatea face puterea! Puterea sindicatelor este dată de unitate, solidaritate si

Criterii de evaluare a sindicatelor din Moldova. Conceptualizarea unui model

9Posțan Liliana, Organizaţia sindicală primară:evaluarea capacităţilor de reprezentare si apărare

- Structuri adecvate care să asigure participarea membrilor la dialogul social.

MEMORIE INSTITUȚIONALĂ: ORGANIZARE & RECRUTARE

10 Gallin Dan, Mișcarea muncitorească, Global Labour Institute,2012

În 1890 se sărbătorește ziua de 1 mai pentru prima oară în România. De 1 mai,

Potrivit situației descrise, în peroiada anilor 2002, se impunea necesitatea unor

- Multiplele probleme de ordin intern, dar mai ales necesitatea adaptării la

de recrutare (Anexa 2) și Regulamentul (statutul) recrutatorului (militantului) sindical

PRIMA A FOST ORGANIZAREA SINDICALĂ

Modelul de organizare nu este foarte popular în rîndul anumitor oficiali sindicali de

ORGANIZAREA SINDICALĂ: CONCEPT ȘI PRACTICUM

Înrt-un regim democratic, organizarea ca funcție a sindicatelor capătă valențe noi,

- Dezvoltarea şi susţinerea activităţii membrilor,

internaționale mai mari. De asemenea, va fi important să se cunoască preocupările

Dinamica membrilor de sindicat 2007-2018

Figura 3. Dinamica membrilor de sindicat în anii 2007-2018

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova propune următorul algoritm de

Prin completarea cererii solicitantul îşi dă acordul şi asupra reţinerii, pe statul de

(1) Cetăţenii Republicii (2) Persoanele care nu sînt

Fig. 4. Articolul 7. Dreptul la asociere în sindicat

•2) Organizaţia sindicală primară se constituie din iniţiativa a cel

•a)denumirea şi sediul sindicatului;

Fig. 5, Articolul 8. Întemeierea sindicatelor şi structura lor

Fig. 6. Articolul 10. Înregistrarea sindicatului în calitate de persoană juridică

PASUL 1. IDENTIFICAREA INTERESULUI COMUN

PASUL 5. STABILIREA STRUCTURII ŞI ALEGEREA REPREZENTANŢILOR

PASUL 8. EVIDENȚA ȘI ANALIZA BAZEI DE SINDICALIZARE LA NIVEL DE UNITATE

PASUL 9. ACTIVITATEA SINDICATULUI ȘI MOTIVAREA APARTENENȚEI LA

Tabelul 4. Avantajele înscrierii într-un sindicat

Vom avea organizații sindicale puternice cînd 50 – 60 % dintre membrii de sindicat

Între atragerea de membri în sindicat și recrutarea de noi membri de sindicat este

Atragerea de membri în sindicat (ceea ce facem acum) pleaca de la premisa că

Ierarhia nevoilor după Maslow:

Fig. 8. Ierarhia nevoilor după Maslow

DE CE SINDICATELE RECURG LA RECRUTAREA MEMBRILOR?

MULŢI OAMENI NU AU DEVENIT MEMBRI DE SINDICAT DOAR PENTRU CĂ

Recrutarea de noi membri de sindicat reprezintă o dezvoltare, un progres,

În sensul apartenenței sindicale, a recruta ar putea să semnifice a primi pe cineva

Tabelul 5. Întrebări pentru sondaj

RECRUTAREA DE NOI MEMBRI DE SINDICAT- ACTIVITATE PERMANENTĂ,

1. Să-i menții, să-i păstrezi, să 2. Să atragi noi membri de sindicat.

RECRUTAREA PAS CU PAS

Cum vom ajunge la recrutul de vîrstă medie

Secretele limbajului pozitiv

4. Asumă-ți responsabilitatea, ori de cîte ori se poate de a ajuta la rezolvarea a