Studiu de caz din Finlanda: Dezvoltarea profesională continuă.

Dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice şi a directorilor de şcoală – şcoala

Sorrila, Valkeakoski, Finlanda, scris de Mervi Aineslahti, profesor .

Şcoala Sorrila se află în oraşul industrial Valkeakoski din sudul Finlandei. Este o şcoală primară
cu aproximativ 440 de elevi, cu vârste între 6 şi 13 ani. Are 16 clase şi o grupă de preşcolari pentru
copii de 6 ani. Sorrila are 16 cadre didactice, 2 cadre didactice pentru copiii cu CES, 2 maiştri şi
un profesor de engleză.

Un cadru descentralizat: În termeni de management şcolar, sistemul finlandez are un grad ridicat
de descentralizare. Directorii au responsabilitatea de a lua majoritatea deciziilor operaţionale,
încadrându-se în limitele bugetului şcolii. Multe dintre decizii sunt luate într-o manieră
democratică, prin negociere în cadrul întâlnirilor depersonal. Directorii de şcoală au aceleaşi studii
ca profesorii, aşa dar sunt „membri ai grupului”, şi nu lideri indiferenţi. În Finlanda, nu există
inspectori şcolari numiţi din exterior, directorii şi profesorii suntcei responsabili, manifestând
totodată o puternică atitudine de autonomie faţă de procesul de predare - învăţare şi măsurile
pedagogice aplicate în şcolile lor. Prima întâlnire cu personalul, cea de dinaintea începerii anului
şcolar, este un important eveniment managerial şi de organizare. Se aleg şi se votează principalele
teme pentru anul şcolar respectiv, respectându-se identitatea şcolii. Pentru Sorrila, temele recente
au avut în vedere chestiuni legate de mediu şi de cooperare internaţională. Cadrele didactice
formează echipe care au diferite atribuţii, în funcţie de interesele lor personale (mediu, sport,
evenimente şcolare etc.). Unele dintre sarcinile mai solicitante atrag după sine şi bonusuri salariale.
Se negociază printre membrii personalului cine va primi compensaţia şi pentru ce sarcină de lucru,
de exemplu, pentru editarea buletinului informativ al şcolii, conducerea unui proiect sau
organizarea unui spectacol de muzică cu public. Directorul adjunct împărtăşeşte unele
responsabilităţi şi sarcini de lucru cu directorul de şcoală şi ocupă, la nevoie, postul de înlocuitor.
Cadrele didactice aleg manualele şcolare care vor fi acceptate după o discuţie de grup şi iau
totodată deciziile privind echipamentul necesar claselor lor. Aceste aspecte sunt negociate în mod
democratic, directorul îşi dă doar aprobarea finală.

În mai, înainte de finalul semestrului, cadrele didactice sunt întrebate printr-un chestionar
desprenevoile şi aşteptările lor faţă de anul viitor. Acesta este denumit anchetă privind planul de
lucru. Pe baza acestor informaţii şi a unei discuţii privind dezvoltarea profesională, directorul de
şcoală este capabil să înceapă planificarea orarului pe următorul an. În plus, părinţii copiilor din
anumite clase (cu vârste de 3-5-7; 10, 12 şi 14 ani) sunt chestionaţi frecvent în legătură cu şcoala
şi cât de mulţumiţi sunt de educaţie şi de practicile şcolare. Acest lucru se face printr-o anchetă de
evaluare în rândul părinţilor. În acelaşi chestionar, apar unele întrebări şi pentru elevi. În plus,
şcoala Sorrila are şi un Consiliu al elevilor care se întâlneşte o dată pe lună. Procesul democratic
şi transparent, bazat pe luarea deciziilor de la şcoala Sorrila asigură o atmosferă de lucru deschisă,
loială şi motivantă.

Ancheta privind planul de lucru: Ancheta privind planul de lucru este un chestionar simplu dat de
director, pentru a o ajuta la aranjamentele pentru viitorul an şcolar. Este o sarcină de lucru extrem
de solicitantă ce are în vedere planificarea unui orar care satisface nevoile tuturor. Este benefic
pentru atmosfera din şcoală să se încerce aflarea opiniilor tuturor membrilor comunităţii
educaţionale şi luarea acestora în considerare.

Discuţii privind dezvoltarea profesională: Discuţiile privind dezvoltarea profesională sunt

obligatorii în Valkeakoski. Ele sunt impuse de Consiliul Orăşenesc. Directorii de şcoală le
organizează pentru cadrele didactice o dată pe an. Directorul aparticipat la un curs de formare
privind procesul de luare a deciziilor în şcoli. Din materialul de curs a ales câteva întrebări pentru
chestionar, variindu-le însă de la an la an. Întrebările referitoare la chestiuni cum ar fi rolul de
cadru didactic, planurile de dezvoltare viitoare, dezvoltarea profesională continuă, opiniile legate
de leadership, atmosfera şcolară, aşteptări şi nevoi, cooperare, puncte tari şi puncte slabeşi viziunea
despre viitor. Întâlnirile au loc după orele de şcoală. Fiecare cadru didactic este programat pentru
întâlnire şi completează chestionarul care este un plan al conversaţiei. Întâlnirea nu este menită a
fi una de evaluare, ci de sprijin pentru dezvoltarea profesională a cadrului didactic şi pentru nevoile
de dezvoltare ale întregii şcolii. Este o ocazie de a reflecta asupra propriei activităţi, dar şi pentru
a planifica perioada următoare.

Ancheta de evaluare în rândul părinţilor: La fiecare doi ani, printr-o anchetă de evaluare, părinţilor
şi elevilor li se cere opinia despre şcoală. Rezultatele nu sunt menite să facă judecăţi sau să
evalueze cadrele didactice, ci doar să fie o sursă de informaţii care să ajute la dezvoltarea activităţii
şcolare şi a procesului didactic. Subiectele anchetei sunt şcoala şi procesul didactic, mediul şcolar
şi cooperarea între şcoală şi familie. Conform legislaţiei educaţionale actuale, şcolile îşi evaluează
propria activitate şi propriile practici. Acesta este modul „oficial” de a face lucrurile la Sorrila, la
care se adaugă contactele informale de zi cu zi şi şedinţele cu părinţii.

Consiliul elevilor: Un punct forte al şcolii Sorrila este Consiliul elevilor. Consiliile elevilor sunt
obligatorii în şcolile secundare şi secundare superioare, dar nu şi în cele primare. Sorrila pilotează
la nivel primar un Consiliu al elevilor. Consiliul se întâlneşte o dată pe lună. Membrii sunt votaţi
de colegii lor, câte unul din fiecare clasă. Un cadru didactic a participat la un curs de formare de
lungă durată (14 zile în 2 ani) pentru a coordona Consiliul elevilor. Scopul este de a exersa
implicarea şi atitudinea democratică, principalele teme în educaţie privind sustenabilitatea şi
planurile guvernamentale. Activităţile din anul trecut pregătite de consiliu au constat într-un
„concurs deschis de cântat” şi „un traseu al sarcinilor” prin intermediul fotografiilor făcute în
curtea şcolii, aplicate în perechi alese la întâmplare. Fiecare elev a trebuit să fie gata să coopereze
cu orice alt elev din şcoală. Scopul este de a sprijini spiritul comunitar al şcolii. În acest an,
membrii consiliului au propus un nou echipament pentru terenul de joacă. Preşedintele consiliului
şi cadrul didactic coordonator vor participa, de asemenea, la şedinţele unui parlament naţional al
copiilor, o întâlnire a consiliilor similare din Finlanda. Parlamentul copiilor se bazează pe Acordul
privind Drepturile Copiilor al Naţiunilor Unite. Scopul principal este de a ajuta la crearea în şcoli
a unei culturi a democraţiei, pentru ca fiecare copil:

- să fie auzit, să obţină informaţii despre problemele care-l preocupă;

- să fie capabil să participe şi să influenţeze luarea de decizii;
- să înveţe cum să exercite influenţă într-o societate democratică;
- să experimenteze ce înseamnă să fii important şi respectat în propria comunitate.