Universitatea Transilvania

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Master anul I.

Specializarea Psihologie Educaţională, Consiliere Şcolară şi Vocaţională

Perceptia elevilor asupra scolii

Analiza documentelor

Molnár Hilda

Nodea Lorena

Braşov, 2014
Cuprins

1. Fundamentul teoretic 3

2. Obiectivele cercetării 4

3. Designul cercetării 4

4. Rezultatele 5

4. Interpretarea 10
rezultatelor

5. Concluzii şi 12
recomandări

Bibliografie 13

2
 Anexe

1. Fundamentul teoretic

Fiind o instituţie în care tinerii aparţin unui – sau mai multor – grupuri, şcoala este foarte
importantă din punctul de vedere al dezvoltării identităţii de grup şi a sentimentului de
apartenenţă la grup a elevilor. Sentimentul de integrare personală în structura socială a şcolii
satisface nevoia fundamentală a omului de a aparţine unui grup. (Syvertsen, Flanagan şi Stout,
2009).

Scopul acestei cercetări este de a analiza atitudinea elevilor din liceu în legătură cu şcoala:
cum văd ei şcoala ca instituţie, ce opinii au în legătură cu cadrele didactice şi ce sentimente
trăiesc în şcoală.

Climatul şcolar este un termen greu de definit, dar des utilizat în cercetarea educaţională.
Majoritatea cercetătorilor sunt de acord în privinţa faptului că acest climat şcolar constă din
percepţia elevilor asupra şcolii ca un spaţiu pentru învăţare şi interacţiune cu ceilalţi elevi şi cu
autorităţile. (Anderson, 1982)

Şcoala este un mediu în care tinerii pot învăţa sensul apartenenţei la un grup şi obligaţiile
care vin odată cu aceasta. Pentru un climat şcolar pozitiv este necesar ca elevii să perceapă pe
profesori ca fiind cinstiţi şi democratici. Murphy şi colegii lui în 1985 au folosit termenul de
structură suportivă autoritară pentru a descrie asigurarea unui climat disciplinar efectiv şi raţional
(Murphy, Weil, Hallinger şi Mitman, 1985), promovarea relaţiilor pozitive între elevi şi
profesori, şi accentuarea respectului, a imparţialităţii şi a exprimării libere. (Syversten, Flanagan
şi Stout, 2009)

3
 Într-o cercetare performată pe adolescenţi în 28 ţări, Torney-Purta, Lehmann, Oswald şi
Schulz (2001) au definiat termenul de ”climat de clasă deschis, democratic”: clasa în care elevii
îşi percep clasele ca locuri unde ei investighează anumite probleme şi explorează opiniile lor şi a
celorlalţi din clasă. Aceasta ajută dezvoltarea gândirii critice şi a toleranţei în legătură cu opiniile
celorlalţi. (Syversten, Flanagan şi Stout, 2009)

Wentzel (1997) i-a întrebat pe elevii din gimnaziu despre caracteristicile unui profesor care
este interesat de problemele elevilor, ajungând astfel la o serie de trăsături ca de exemplu:
comunicare deschisă, tratament imparţial, expectaţii stabilite pentru comportamentul elevilor, o
atitudine păsătoare faţă de elevi şi munca lor. (după Wentzel, 1997, Syversten, Flanagan şi Stout,
2009)

În educaţie, modul de abordare bazat pe punctele forte ale elevilor focusează asupra
promovării dezvoltării şi bunăstării prin identificarea şi întărirea competenţelor, caracteristicilor
şi resurselor elevilor, şi a mediului împrejurător. (după Jennings, 2003, Whitley, Rawana, Pye şi
Brownlee, 2010)

2. Obiectivele cercetării

Obiectivul acestei lucrări este de a depista atitudinile elevilor faţă de şcoală şi a investiga şi
analiza diversele perspective pe care aceştia le au în legătura cu şcoala.

Obiective aplicative:

 Identificarea atitudinilor si opiniilor elevilor faţă de şcoală.

 Preluarea perspectivelor elevilor faţă de şcoală şi identificarea şi gruparea în teme
corespondente.
 Analiza temelor si interpretarea textelor.

3. Designul cercetării

4
 Am inclus 40 de elevi de liceu în cercetare, pe care I-am rugat să scrie o lucrare având 
între jumătate de pagină şi o pagină, despre opiniile, gândurile şi sentimentele lor în legătură cu
şcoala în general. Elevii au fost informaţi că pot scrie orice  le vine în minte în legătură
cu şcoala.

4. Rezultatele

CSF – Carieră şi situaţia financiară:

CSF1 - Importanţa şcolii pentru angajarea ulterioară & CSF2 - Importanţa şcolii
pentru a avea un venit.

 “Fără şcoală nu putem ajunge să avem un serviciu”

 (Şcoala) “Ajută un individ să se dezvolte pe plan profesional”
 “Oamenilor le este mai uşor să se specializeze într-un anumit domeniu pentru
angajare sau pentru deschiderea propriei activităţi”
 “Şcoala te ajută să te poţi realiza in viaţă”
 “Când mergem la un interviu, primul lucru care este căutat în CV sunt studiile.
Fără ele nu ne-am putea angaja şi câştiga un ban.”
 “Cu şcoala mergi la o facultate bună după care la un serviciu bun”
 ”Cu ajutorul ei putem ajunge la studii superioare, având un loc de muncă stabil”
 ”Pot învăţa o mulţime de lucruri, care îmi vor fi de folos în viaţă”
 ”Important pentru succesul în viaţă”

SI – Sistemul de învăţământ:

SI1 - Programa şcolara şi materiile:

 “Programul este prea aglomerat”

5
  “Din punct de vedere al învăţământului, sunt prea multe ore care nu ne ajută cu
nimic. De exemplu, la liceu ar trebui să se axeze fix pe profilul respectiv.”
 “Programul ar trebui mai mult structurat pe orele importante”
 “Şcoala sau sistemul de învăţare ar trebui imbunătăţit”; “cred că ar trebui să ne
bazam pe orele care o să ne ajute în viitor şi să nu ne ocupăm timpul cu altele care mai
mult ne obosesc.”
 ”Ar trebui să ne axăm pe ce ne interesează şi pe ce ne place”

SI2 - Regulamentul şcolar:

 “Dacă s-ar fi organizat diferit şi ar fi adoptate metode precum învăţământul

opţional sau cursuri fără frecvenţă, învăţământul ar avea alt nivel, ar fi mai eficient”
 “Nu este tocmai potrivit pentru elevi deoarece suntem obligaţi sa participăm la ore
pe baza absenţelor”
 ”Regulile te fac să te simţi închis, izolat”
 ”Un stil mai interactiv poate ajuta elevii să înveţe mai uşor”
 ”Atitudinea care predomină nu mi se pare potrivită”
 ”Regulament strict”

SI3 - Proasta funcţionare a sistemului educaţional:

 “Este foarte prost organizat”

 “A decăzut foarte mult”
 “Este destul de slab pus la punct”
 “Sistemul nostru educaţional este într-o continuă cădere într-o prăpastie fără
fund”
 “Şcoala a devenit o afacere şi o bătaie de joc”
 “Dar trebuie reconstruit întregul sistem pentru a avea un randament maxim”
 “dar din păcate, sistemul de învăţământ din România este cu o sută de metri sub
nivelul mării”
 “Şcoala, în ziua de azi, din punctul meu de vedere, în ţara noastră, nu este ceea ce
pare, este o mare lipsă de interes, organizare şi seriozitate din partea întregului colectiv”

6
  ”Multe lucruri, care nu funcţionează aşa cum trebuie”
 ”Şcoala nu corespunde mentalităţilor de care avem nevoie pentru a încerca să ne
apropiem de lumea civilizată”

S – Socializare:

S1 - Formarea grupurilor de prieteni:

 “(Şcoala are mai multe roluri) altul este că cunoaştem oameni noi şi legăm
prietenii”
 “La şcoala ne putem face şi prieteni, unii chiar care te pot ajuta de-a lungul vieţii”
 “Îţi poţi face prieteni si cu ajutorul şcolii care te învaţă să te adaptezi unui mediu
de prieteni”
 “Şcoala te ajută să te integrezi într-un colectiv, să socializezi şi să-ţi faci prieteni”
 ”prieteni, legături”
 ”cei mai de faini, de treabă şi amuzanţi colegi”
 ”clasă unită”
 ”prieteniile”

S2 - Învăţarea socializării prin intermediul şcolii

 “Învăţăm cum să ne comportăm în viaţa de zi cu zi”; “Interacţionăm cu copii, cu

profesori, învăţăm cum să ne adresăm acestora”
 “Este un mod de recreere, de evadare din mediul în care trăieşte persoana”
 “Îi ajută pe copii să se dezvolte”
 “Îi ajută pe elevi să se integreze mult mai uşor într-un colectiv”
 “Şcoala te ajută să te integrezi în societate. Orele de română te ajută să te descurci
mai bine în vorbire”
 “Fiind o instituţie publică la activităţile căreia participă un număr mai mare de
persoane, dezvoltă personalitatea oamenilor în legătură cu modul fiecăruia de a
interacţiona într-o societate cu diferite comunităţi de diferite mărimi”
 “Prin şcoală ne facem remarcaţi în viaţă, le dăm celorlalţi posibilitatea de a-şi face
o imagine plăcută despre noi”

7
  “(La şcoală) învăţăm să vorbim unii cu ceilalţi”
 “Şcoala de pregăteşte încă de tineri pentru a ne integra şi pentru a găsi un loc în
societate”
 “Încă de mici suntem instruiţi pentru a ne descurca singuri în viaţă”

E – Educaţie:

E1 - Studiul realizat în şcoală:

 “Învăţăm carte”
 “Înveţi să scrii, să citeşti, să socoteşti”
 “De la vârste fragede mergem la grădiniţă, apoi la şcoala pentru a învăţa
lucruri noi”; (şcoala) “te ajută să îţi îmbogăţeşti cultura”
 “(Şcoala este un mediu unde) înveţi să scrii, să citeşti”
 “La şcoala poţi acumula multe cunoştinţe”; “În şcoală înveţi lucruri
importante pentru toată viaţa”
 “Şcoala te ajută să înveţi, să vorbeşti, să scrii şi să ai un viitor mai bun”
 “La şcoala învăţăm cum să ne purtăm, învăţăm să scriem”
 “(Şcoala e) un schimb de informatii si idei”
 ”Învăţăm lucruri care ne va fi de folos”
 ”Şcoala este locul unde ne dezvoltăm, învăţăm şi creştem”
 ” Cultura generală”
 ”Ne ajută în formarea culturii noastre generale”
 ”Cunoştinţele pe care ni le însuşim”
 ”Şcoala ne ajută în formarea educaţiei”, ”în şcoală învăţăm lucruri noi şi
interesante”
 ”Şcoala ne ajută în formarea educaţiei”
 ” Ne ajută în formarea culturii noastre generale”

E2 - Dezvoltarea elevilor:

8
  (Şcoala) “oferă tuturor tinerilor, indiferent de statutul social, şansa de a
învăţa, a progresa”; “le permite tinerilor şansa de a învăţa lucruri noi în fiecare zi”
 “Prin şcoală reuşim să avem cunoştinţe noi necesare pentru toată viaţa”
 “(Şcoala are mai multe roluri) unul este că învăţăm multe lucruri fără de
care nu am face nimic in viaţă”
 ”Devin un om mai bogat”
 ”Ne formăm ca oameni, ne educăm, ne pregătim pentru socialitate”
 ”Un om fără şcoală este pe jumătate om”
 ”Pot învăţa o mulţime de lucruri, care îmi vor fi de folos în viaţă”
 “Aici poţi să-ţi pui în valoare calităţile, chiar şi talentele”
 “Omul trebuie să fie într-o continuă învăţare”
 ”Are un rol foarte important in formarea personalitatii tinerilor”; “la scoala
invata sa-si descopere trasaturile morale si intelectuale prin care se individualizeaza
de restul societatii”
 “Aici ne putem dezvolta psihic cu ajutorul domnilor profesori”
 ”Ne formăm ca oameni, ne educăm, ne pregătim pentru socialitate”
 ”Şcoala este locul unde ne dezvoltăm, învăţăm şi creştem”
 ”Una dintre cele mai importante etape a vieţii”

P – Profesorii

 ”profesorii ar trebui să fie mai înţelegători”

 ”unii profesori au preferaţi, astfel ei au un comportament diferit faţă de alţii”
 ”profesorii explică şi predă foarte bine”
 ”e nevoie de mai multă seriozitate atât din partea elevilor cât şi din partea
profesorilor”
 ”profesori care lucrează strict cu elevii buni, ceilalţi rămânând la un nivel scăzut”
 ”profesori care fac ca plăcerea de a sta la ore să dispare”
 ”cadrele didactice bine pregătite”
 ”profesorii îi fac pe elevi să se simtă inferiori”
 ”fac comparaţii şi diferenţe între ei (elevi)”

9
  ”este foarte ok nivelul de predare a profesorilor”
 ”colectiv de profesori impresionant, plin de valori”
 ”nu există comunicare înre elevi şi profesori”

M – Mediul de învăţare: ergonomia, problemele

 ”încăperile sunt curat îngrijite”

 ”sălile de clasă sunt destul de spaţioase şi îngrijite”
 ”toaletele igienice, curăţate”
 ”aspectul exterior al şcolii”
 ”condiţii bune”
 ”ar trebui să existe o cantină deshisă tuturor elevilor”
5. Interpretarea rezultatelor

Cea mai frecventă temă abordată de elevi cu referire la şcoală este educaţia. Pe lângă
familie şi mediu, şcoala este poate cel mai important factor în educaţia copiilor. Observăm ca
elevii acordă o foarte mare importanţă rolului şcolii pentru educaţia lor, aceasta fiind importantă
prin prisma faptului ca elevii studiază (învaţă “să scrie, să citească, să socotească”, îşi formează o
cultură generală bogată) şi se formează şi se dezvoltă ca oameni (se autodescoperă prin
intermediul celorlalţi, îşi îmbogăţesc personalitatea şi îşi pun în valoare aptitudinile). Şcoala
formează şi informează elevii, educaţia dobândită din mediul şcolar reprezintă o bază foarte bună
pe care se clădeşte experienţa de viaţă.

O altă temă menţinută de către elevii este sistemul de învăţământ (SI), pe care le-am
împărţit în trei subteme: programa şcolară şi materiile (SI1), regulamentul şcolar (SI2) şi proasta
funcţionare a sistemului educaţional (SI3).

Programa şcolară a apărut de cinci ori ca temă, împreună cu materiile care sunt considerate
obositoare, inutile şi fără rost. Elevii şi-au manifestat dorinţa de a avea un program mai puțin
aglomerat, structurat pe orele importante, ei considerând importante acele ore care le pot fi de
folos şi în viitor.

10
 Regulamentul şcolar apare de şase ori ca temă în lucrările elevilor. Trăind schimbările
aduse de adolescenţă şi apropiindu-se de vârsta adultă, nu e de mirare dacă liceenii aspiră către o
libertate crescută, fără reguli stricte. De cele mai multe ori participanţii nu refuză să considere
importanţa regulilor în şcoală, ci oferă reguli alternative înlocuitoare celor vechi şi prea stricte,
după opiniile lor. Apare astfel dorinţa de a participa activ la formarea regulilor, exersarea
eficienţei personale, care este caracteristică vârstei elevilor.

În legătură cu funcţionarea sistemului educaţional elevii din liceu au adus numeroase

exemple la problemele apărute. Cu zece afirmări care se leagă de această subtemă, putem
constata faptul că elevii simt o discrepanţă între mentalitatea promovată de şcoală şi nevoile lor
în viaţa modernă. În opinia elevilor şcoala este o instituţie prost organizată, neserioasă şi
nefuncţională, unde singura opţiune pentru o schimbare pozitivă ar fi reconstruirea completă a
sistemului.

O altă temă importantă întâlnită în textele elevilor este socializarea, aceştia văzând în
şcoală un prilej de a forma grupuri sociale, aceasta le satisfice sentimentul de apartenenţă la grup
şi al identităţii de grup. Sentimentul de integrare personală în structura socială a şcolii satisface
nevoia fundamentală a omului de a aparţine unui grup. (Syvertsen, Flanagan şi Stout, 2009).
Şcoala are un rol foarte important în socializarea secundară a indivizilor, formând primele forme
de grupuri primare pentru indivizi, ajutând la formarea de relaţii, atât colegii, cât şi profesorii
fiind potenţial ajutor profesional, personal, cât şi prieteni.

Una dintre cele mai frecvente teme menţionate de elevii din liceu sunt profesorii, atitudinea
lor faţă de elevi, comportamentul şi nivelul lor de pregătire. De cele mai multe ori elevii i-au
caracterizat pe profesorii lor ca nişte cadre didactice bine pregătite, dar cu o atitudine incorectă
faţă de elevi. Din analiza lucrărilor reiese nevoia elevilor de a fi înţeleşi de profesori, de a fi
trataţi imparţial, şi de a comunica mai frecvent cu ei.

Multi elevi privesc scoala din perspectiva importantei acesteia pentru formarea unei
cariere, pentru angajare si pentru a avea un venit decent ulterior. Pe de o parte, unii elevi privesc
scoala ca pe o necesitate (necesitatea de a avea o diploma prin care se va atesta scoala urmarita
pentru a putea obtine un post de munca), pentru acestia fiind important si suficient in primul rand
faptul ca au terminat un liceu si au obtinut o diploma, iar pe de alta parte, unii elevi privesc

11
scoala ca fiind factorul esential pentru cresterea nivelului intelectual si de cunostinte, pentru
educarea, formarea continua a acestora si totodata obtinerea unui statut social si profesional, ceea
ce ajuta ulterior la desvlotarea profesionala si formarea unei cariere adecvate.

În legătură cu mediul de învăţare din şcoli, elevii au menţionat de regulă fapte şi

caracteristici pozitive. Din faptul că curăţenia şi igiena apare de şase ori în lucrările lor, reiese
nevoia lor de a studia într-un mediu curat şi bine amenajat, spaţios şi îngrijit. Ergonomia şcolară
ajută în asigurarea unui climat plăcut, armonios în clădirea şcolii, ceea ce măreşte satisfacţia
elevilor.

6. Concluzii
Dupa cum am observat in aceasta lucrare, majoritatea elevilor ale caror afirmatii au fost
studiate, considera ca scoala este in primul rand responsabila de educatie, aceasta punand la
dispozitie principalele materiale si mijloace de studiu pentru elevi, avand o importanta majora
pentru educatia de baza (precum cititul, scrisul, socotitul etc.) si totodata importante mijloace
pentru dezvoltarea intelectuala integrala a acestora.
In al doilea rand, scolii ii e atribuit un rol foarte important in socializarea elevilor, in
adaptarea acestora la grupurile sociale si formarea lor totodata ca indivizi sociali. Pe de o parte,
integrarea in grupul de elevi dintr-o clasa este esentiala la aceasta varsta pentru crearea de relatii
sociale si de adaptare la mediu, la societate, iar pe de alta parte, exista un tot unitar format din
apartenenta la aceste grupuri sociale si invatarea formala in scoala a unui comportament social
dezirabil, civilizat.
Un alt aspect adus in prim-plan este cadrul didactic si aceasta relatie dintre profesor si
elev ca modalitate principala de mediere didactica, ipostazele acesteia si valentele ei pozitive sau
negative. Elevii au, in general, o relatie distanta cu profesorii lor, vazand in acestia o resursa
foarte importanta pentru educatia lor si pentru imbogatirea lor intelectuala, dar ii considera pe
acestia ca fiind oarecum lipsiti de interes, de empatie si de deschidere catre elevi.
O tema frecvent abordata de elevi, dar care are intotdeauna o valenta negativa este
sistemul de invatamant. Acestia considera regulamentele prea stricte uneori, iar alteori incorecte,
blamand totodata schimbarea constanta a multiplelor aspecte ale sistemului de invatamant din

12
Romania. Majoritatea abordeaza acest subiect radical, spunand ca singura solutie ar reconstruirea
sistemului de invatamant in totalitate.
Scoala este totodata, pentru elevi, cea mai importanta treapta care trebuie urcata pentru a
ajunge la o cariera de succes, pentru a avea o profesie adecvata si un venit pe masura. Aceasta
este pentru ei o resursa de imbogatire a intelectului, a descoperirii si valorificarii propriei
personalitati, cat si a educarii si dezvoltarii lor, factori necesari pentru a prograsa din punct de
vedere profesional si este in acelasi timp un pas important pentru a obtine acreditarea formala a
acestor studii pentru a putea demonstra aceasta ulterior, in scopul angajarii.
Menirea scolii consta in a provoca in constiinta celui educat nevoia de educatie. Astfel,
numai o angajare completa a personalitatii, atat intelectual cat si emotional, implicand in mod
voluntar motivatia constienta, pozitiva este capabila sa devina forta motrice care aduce progres
cantitativ si calitativ in procesul educational.

13
 Bibliografie

Anderson, C. S. (1982). The search for school climate: A review of the research. Review of
Educational Research. 52, 368-420.

Murphy, J., Weil, M., Hallinger, P. & Mitman, A. (1985). School effectiveness: A
conceptual framework. Educational Forum. 49, 361-374.

Syversten, A. K., Flanagan, C. A. & Stout, M. D. (2009). Code of Silence: Students’

Perceptions of School Climate and Willingness to Intervene in a Peer’s Dangerous Plan. Journal
of Educational Psychology. Vol 101(1), 219-232.

Whitley, J., Rawana, E. P., Pye, M. & Brownlee, K. (2010) Are strengths the solution? An
exploration of the relationships among teacher-rated strengths, classroom behavior, and
academic achievement of young students. McGill Journal of Education, Vol. 45(3), 495-510.

Anexe

14