PFB 8 Hego AYf RRKDo 326

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE BRAŞOV

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ: PEDAGOGIE
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Eugen David
Student: Laura Ilie (Andrei)
20
UNIVERSITATEA SPIRU
HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE BRAŞOV
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ:
„Parteneriatul cu familia – condiţie

esenţială a unei educaţii de calitate a
preşcolarilor”
Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Eugen David
Student: Laura Ilie (Andrei)
20
Ilie V. (Andrei) Introduce
INTRODUCERE
Motto:
„Spune-mi şi o să uit. Arată-mi şi poate n-o să-mi amintesc. Implică-mă şi o să înţeleg.”
(proverb american)
“Un copil este ca o sămânţă de floare...cât de frumos va creşte, cât de frumos va rodi, depinde de
grădinarul care o va ȋngriji, de ce pământ şi de câtă lumină şi apă are, de cât e de ferită de frig, de
furtună şi de soare prea tare. E atât de plăpândă...Cum ai putea s-o rupi ori sa o calci in picioare
când e tot ce va mai rămâne ȋn urma ta?”
Irina Petrea
Am ales acesta temă deoarece meseria mea este de profesor ȋn ȋnvăţământul preşcolar.
Lucrez cu copii cu vârste cuprinse ȋntre 3 ani-6 ani de 14 ani. Ȋn toţi aceşti ani mi s-a confirmat
faptul ca grădiniţa nu poate funcţiona ȋntr-un mod optim fară implicarea şi interesul părinţilor şi
de asemeni, nici familia nu se descurcă optim ȋn creşterea copiilor lor deoarece ȋntâmpina situaţii
care ȋi depăşesc şi atunci se impune intervenţia unui specialist. Mi-am propus să abordez această
temă deoarece am descoperit că se pot obţine lucruri minunate şi surprinzătoare atunci când
grădiniţa şi familia lucrează ȋmpreună.
Familia reprezintă cel mai puternic factor de socializare în dezvoltarea copiilor, mai ales
în perioada copilăriei mici. Încă din primii ani ai dezvoltării copilului, familia s-a dovedit
esenţială pentru dezvoltarea psihică a copilului şi este o sursă primară de dragoste şi afecţiune.
Aceasta trebuie să împlinească aproape toate nevoile de creştere şi dezvoltare, atât fiziologice, cât
şi psihologice ale copilului, nevoi care condiţionează fundamental calitatea achiziţiilor
psihocomportamentale ulterioare. În cadrul familiei, copiii câştigă şi dezvoltă aproape toate
achiziţiile importante de ordin psihomotor, cognitiv şi afectiv, motiv pentru care evaluarea
contribuţiei sau influenţei familiei în dezvoltarea copilului faţă de alţi factori, cei genetici şi
sociali, este dificil de realizat. Astfel, familia este cea dintâi şcoală în care copiii învaţă să se
comporte în viaţă şi în societate.
Filozoful american John Dewey relevă faptul că lecţia cea mai grea pe care un copil o
are de învăţat este lecţia vieţii. Dacă nu reuşeşte la această lecţie, nu există ştiinţă care s-o
3
înlocuiască. Părinţii sunt cei dintâi dascăli ai copilului lor pentru că ei îl cunosc cel mai bine încă
din prima zi de viaţă, interacţionează şi comunică constant, sunt un model de urmat pentru acesta.
Grădiniţa reprezinta, de asemeni, principalul partener educativ al familiei, iar noul
Curriculum pentru educaţia timpuire, pune accent deosebit pe parteneriatul cu familia, sublinind
implicarea acesteia nu doar indirect printr-o participare financiară (sponsorizări, donaţii), ci mai
ales direct prin participarea în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor, prezenţa lor la
activităţile din sala de grupă şi la viaţa grădiniţei cu toate manifestările ei.
Din ce în ce mai des se consideră că „Participarea efectivă a unor părinţi ca voluntari,
alături de educatoare la activitatea educativă din grădiniţă este o formă de parteneriat evoluată,
care merită să fie cultivată. Unii părinţi vor ajuta facilitând desfăşurarea activităţilor, alţii vor
conduce, asistaţi de educatoare, activităţi pentru care au vocaţie.”1
Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie presupune o relaţie de colaborare, adică muncă în
echipă pentru stabilirea unei strategii comune de educare a copilului. Cu cât necunoaştem mai
bine, cu atât va fi parteneriatul mai eficient.
Implicarea activă a părinţilor la activităţile din sala de grupă, creează sentimentul de
apartenenţă la grupul clasei, se simt utili, părtaşi la educaţie, devin conştienţi de rolul pe care îl au
în dezvoltarea copilului lor.
Majoritatea părinţilor au câte un copil. Unii dintre aceştia sunt răsfăţaţi, necooperanţi,
încăpăţânaţi, tocmai datorită faptului că nu au avut copii de vârsta lor să se joace, să comunice, să
împartă lucrurile. Venind alături de copii, părintele învaţă cum să-l crească în relaţie cu alţi copii
care provin din medii diferite, de etnii sau naţionalităţi diferite, le accepta prezenţa, le observă
comportamentul, jocul şi astfel învaţă mai multe despre dezvoltarea lor. Părintele ȋi cunoaşte pe
prietenii copilului său, apoi între părinţi adesea se încheagă relaţii stabile de prietenie, colaborare.
Prezenţa unui număr cât mai mare de adulţi în sala de grupă ajută la individualizarea
activităţilor, acordându-se astfel mai mult timp fiecărui copil şi reuşind organizarea activităţilor
de învăţare prin cooperare. Copilul este mai în siguranţă, se reduce timpul de aşteptare, este
ascultat şi i se răspunde la întrebări.
Prin efortul părinţilor se îmbogăţeşte mediul educaţional, părinţii pot participa la
amenajarea afişierului, la confecţionarea unor obiecte necesare jocului precum: măşti, păpuşi
pentru teatru, felicitări, salate din fructe sau legume ȋncurajând astfel consumul de legume şi
1
Mateiaş Alexandra, 2003
4
fructe proaspete etc. Ȋntrebarea „Cum să aduc părinţii în sala de grupă?” răspunsul este unul
singur: „Cu ajutorul copiilor”.
Lucrarea este structurată pe două capitole. Primul capitol se axează pe fundamentarea
teoretică ȋn care am tratat: funcţia educativă a familiei, colaborarea dintre grădiniţă şi familie,
consilierea părinţilor, colaborarea dintre gradiniţă şi şcoală şi de asemeni, convergenţa acţiunii
factorilor educaţiei.
Ȋn cel de-al doilea capitol am ȋncercat să fac o analiză a rezultatelor excepţionale
obţinute ȋn urma strânsei relaţii de colaborare gădiniţă - familie. Pentru aceasta au fost stabilite
obiectivele şi ipoteza cercetării, s-a stabilit eşantionul pe care va fi aplicată cercetarea (grupa
mijlocie “Steluţele” formată din 22 de preşcolari cu vârste cuprinse ȋntre 4-5 ani şi părinţii
acestora), metodologia cercetării şi analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor ipotezei.
5
Student: Ilie V. (Andrei) Cupri
CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................3
CAPITOLUL I.................................................................................................................................7
Familia instanţă fundamentală ȋn formarea personalităţii copilului.................................................7
I.1. Funcţia educativă a familiei...................................................................................................7
I.2. Colaborarea dintre grădiniţă şi familie.................................................................................16
I.2.1. Educaţia pentru toţi...................................................................................................................20
I.2.2.Consilierea părinţilor..................................................................................................................24
I.3. Colaborarea dintre grădiniţă şi şcoală..................................................................................28
I.4. Convergenţa acţiunii factorilor educaţiei.............................................................................31
CAPITOLUL II..............................................................................................................................33
Căi şi mijloace de optimizare a relaţiei de parteneriat intre grădiniţă-familie...............................33
II.1. Scopul şi obiectivele cercetării...........................................................................................33
II.2. Ipoteza.................................................................................................................................35
II.4. Metodele cercetării..............................................................................................................35
II.5. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor ipotezei.........................................................39
CONCLUZII ȘI PROPUNERI......................................................................................................59
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................61
ANEXE...........................................................................................................................................64
6
Student: Ilie V. (Andrei) Familia instanţă fundamentală ȋn formarea personalităţii
CAPITOLUL I
Familia instanţă fundamentală ȋn formarea personalităţii copilului

I.1. Funcţia educativă a familiei
Familia reprezintă primul factor ȋn educaţia copiilor. După cum se ştie, influenţa familiei
marchează evoluţia copilului. Putem spune că datorită necunoaşterii sau unor opţiuni subiective,
familia nu contribuie pozitiv ȋn ceea ce priveşte orientarea şcolară şi profesională a propriilor
copii. Ţinând cont de influenţa socio-educaţională puternică a familiei, grădiniţa, profesorii şi
ceilalţi factori educativi, trebuie să îndrume şi să coopereze cu multă pricepere şi măiestrie cu
familia, deoarece este de dorit ca aceasta să contribuie, alături de ei, la o ştiinţifică şi eficientă
orientare şcolară şi profesională a copiilor, evitându-se contracararea concepţiei şi strategiilor
corecte ale grădiniţei / şcolii şi celorlalţi factori educativi.
Familia reprezintă elementul natural şi fundamental al societăţii şi trebuie să fie ocrotită
de societate şi de stat. În cadrul societăţi, familia de bază este familia oficială, legală şi completă,
formată din soţ, soţie (părinţi), şi copii. Ȋn zilele noastre au apărut şi alte forme de familie: familia
incompletă, cu un singur părinte şi copii, rezultat al divorţului sau concubinajului „la distanţă";
familia neoficială (de probă), formate din doi parteneri de sex opus, care trăiesc în concubinaj şi
copii, şi „familia" de acelaşi sex, în care nu poate fi vorba de copii şi de educaţia acestora.
Se vorbeşte ȋncă din secolele XVI-XVII despre tipurile de familii. Astfel distingem două
mari tipuri familiale: familia extinsă, patriarhală, de tip tradiţional şi familia nucleară, conjugală
de tip modern.
Familia extinsă, patriarhală, de tip tradiţional este alcătuită atât din nucleul familial, cât
şi din alte rude şi generaţii (trei generaţii). Este condusă de un pater familias. Membrii familiei
convieţuiesc laolaltă iar rolurile şi diviziunea muncii sunt bine stabilite. Sistemul de reguli şi
norme dăinuieşte de la o generaţie la alta, conservatorismul fiind porincipala caracteristică.
Ansamblul de valori culturale, religioase, etice are un grad mare de inerţie şi transmisibilitate.
Stilul educaţional şi modalitatea de a creşte copiii sunt mai rigide.
7
Ȋn acest tip de familie există un număr mare de membrii care contribuie la rezolvarea
dificultăţilor de ordin material. Se oferă de asemenea ȋn acest tip de familie multe modele de
comportament.
Familia extinsă se aseamănă cu o mică comunitate: copiii peterc mai mult timp ȋn
compania adulţilor, fapt ce ar putea influenţa ȋn sens pozitiv dezvoltarea lor. Femeile stau ȋnsă
acasă şi fac menajul pentru ȋntrega familie, fiind responsabile şi de educaţia copiilor, de ȋnsuşirea
limbii materne sau a bunelor maniere.2
“Familia nucleară” reprezintă un grup alcătuit din tată, mama şi copii lor (Kiff, 2010).
De-a lungul istoriei, familia a fost considerată baza societăţii, expresia uniunii pe
temeiul dragostei dintre un bărbat şi o femeie, care procreează şi cresc copii. Se foloseşte frcvent
sintagma “diadă nucleară”, care desemnează ansamblul interrelaţiilor ce se stabilesc ȋntre cele trei
roluri din cadrul acestui tip de familie: soţ- soţie, tată-copil, mama-copil. Se ȋntâmolă uneori ca
aceste diade să nu fie complete, ȋntâlnindu-se următoarele situaţii:
- Tată cu un copil/ copii;
- Mamă cu un copil/ copii;
- Un cuplu fără copii;
- Doi sau mai mulţi fraţi fără părinţi.3
Această familie, “familie intactă”, este foarte importantă ȋn creşterea şi educarea copiilor
şi ȋn asimilarea de către aceştia a normelor de etică. Soţul sau soţia găsesc ȋn familie un refugiu ȋn
faţa competiţiei socio-economice care poate duce la dezumanizare. De obicei familia oferă
căldură, ȋnţelegere, armonie, protecţie.
O categorie specială de familie a cărei frecvenţă a crescut mult ȋn ultimul timp, este cea
monoparentală care este constituită dintr-un singur părinte şi copii. Aceste familii reprezintă
consecinţa unor experienţe diferite: naşterea unui copil ȋn urma unei experienţe sexuale juvenile,
decizia unei femei de a avea un copil ȋn afara unei căsătorii legale. Decesul unuia dintre parteneri
sau divorţul unui cuplu cu copii minori. Acest tip de familie se confruntă cu mai multe problem:
venit scăzut (aceste familii se luptă pentru subzistenţă, eşuează ȋn plan şcolar sau mai rău sunt
predispuşi la delicvenţă juvenilă), ȋndrumare parentală inadecvată, insuficientă atenţie acordată
2
Bonchiş, Elena. (coord.) (2011). Familia şi rolul ei ȋn educarea familiei. Iaşi: Editura Polirom.
3
Idem 1
8
copiilor din cauza multiplelor probleme la care părintele trebuie să facă faţă singur, schimbarea
frecventă a domiciliului.
Un alt tip de familie este “familia compusă sau familia cu părinţi vitregi” care astăzi a
devenit o adevărată regulă. Cea mai complicată problemă care apare, este cea a raporturilor dintre
copii şi părintele vitreg. Recăsătorirea produce ȋn sufletul copilului anumite schimbări: teamă de
modificarea regulilor, vinovăţie, renunţarea la dorinţa de a-şi vedea părinţii din nou ȋmpreună.
Familia compusă parcurge trei mari stadia: timpuriu, de mijloc şi târziu. Stadiul timpuriu
cuprinde: stadiul fanteziei (când fiecare ȋncearcă să fie pe placul celorlalţi), stadiul absorţiei
(fiecare ȋncearcă să-l descopere pe celălalt), stadiul conştientizării (conturarea unei păreri,
stabilirea unor compromisuri care trebuiesc asumate).
Stadiul de mijloc, cupride stadiul mobilizării (ȋn care se promovează valorile proprii ale
noii familii), al acţiunii (fiecare membru ȋşi asumă rolul).
Stadiul târziu presupune stadiul contactului (rezolvarea problemelor de orice fel apăriute
ȋn care părintele vitreg ȋşi definitivează şi clarifică rolul) şi al rezoluţiei (ȋn care membrii familiei
se acceptă reciproc).
Familiile cu taţi vitregi sunt mult mai frecvente decât familiile cu mame vitrege. De
multe ori tatăl vitreg ȋncearcă să se implice ȋn educaţia copiilor ca şi cum ar fi tatăl biologic. Ȋn
alte cazuri, ȋn care părinţii au un nivel ridicat de educaţie, se permite contactul permanent cu tatăl
biologic. Copilul, ȋntr-o astfel de familie manifestă la ȋnceput antipatie faţă de tatăl vitreg, apoi
este distant, dar dornic să intre ȋn contact cu adultul, ȋn cele din urmă este gata să-l accepte pe
adult ca tată ȋnţelgând, ȋnsă, că adultul nou venit este ȋn primul rând soţul mamei şi apoi tatăl său.
Familiile cu mame vitrege sunt rar ȋntâlnite. Ȋn general, mama vitregă este cea ticăloasă
şi rea. Mama vitregă va ȋncerca să joace anumite roluri: să substituie mama biologică, să joace
rolul unei alte mame sau să devină prietenă.
Remariajul este un eveniment traumatic pentru copii şi deci este necesară pregătirea
acestuia prin terapii individuale sau de grup.
Statul sprijină şi ocroteşte familia şi copiii prin punerea la dispoziţie a creşelor, caselor,
căminelor şi grădiniţelor de copii, prin alocaţii băneşti pentru copii, prin tabere pentru copii, prin
concedii pre şi postnatale, prin participarea unor părinţi - delegaţi la conducerea scolii etc. Astfel,
9
părinţii sunt membri ai comunităţii şcolare, având posibilitatea să se organizeze în consilii şi

societăţi şi să delege reprezentanţi în consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare etc.4
Familia, ca element fundamental al societăţii, îndeplineşte un sistem de funcţii dintre care
le relevăm pe cele mai importante:
 Funcţia naturală (biologică). Prin această funcţie, familia asigură perpetuarea
(reproducerea) speciei fiinţei umane şi de asemeni preocuparea pentru siguranţa fizică (adapost,
ȋmbrăcăminte, ȋngrijire), protejarea celui mic de diverse pericole, sănătatea lui (ȋntreţinerea
corpului, practicarea diferitelor sporturi etc).
 Funcţia economică - implică asigurarea de către părinţi a bazei materiale necesare
satisfacerii trebuinţelor a tuturor membrilor familiei, prin folosirea chibzuită a veniturilor. Când
vorbim despre funcţia economică, ne putem gândi şi la un alt aspect cum ar fi: pregătirea pentru
viaţă a copiilor, orientarea lor ȋn viitor către o meserie, organizarea locuinţei etc. Statul îşi
menţine si el anumite elemente ale funcţiei economice, contribuind la asigurarea educaţiei, a
sănătăţii si a protecţiei sociale ale familiei etc.
 Funcţia de socializare constă ȋn asimilarea normelor de conduită, ȋnsuşirea unor
roluri sociale deziderabile, care asigură transformarea organismului biologic ȋn fiinţă socială
educabilă. Ȋnvăţarea socială este văzută ca un proces psihologic ȋn cadrul căreia indivizii
acumulează cunoştinţe, norme, reguli, valori, deprinderi comportamentale. Pentru a-şi forma
deprinderi sociale copiii trebuie să asimileze valori morale, să ȋnveţe să citească, să scrie, să
calculeze etc. De aceea lor trebuie să li se asigure de către familie o atmosferă de pace, să nu se
cultive teama sau abuzurile verbale, fizice sau emoţionale. Familia trebuie să petreacă mult timp
cu copiii.
 Funcţia educativă. Creşterea şi educarea copiilor reprezintă responsabilităţi deosebit
de importante ale familiei. Mediul educogen familial are influenţe deosebit de importante ȋn
formarea personalităţii copilului, a comportamentului lui. De aceea poporul nostru acordă o
importanţă deosebită educării “celor 7 ani de-acasă". După intrarea copiilor la grădiniţă sau la
şcoală, funcţia educativă a familiei nu încetează, dimpotrivă ea continuă să aibă aceeaşi
importanţă, realizându-se, însă, într-o strânsă colaborare cu instituţiile de învăţământ.
4
Nasu, Ilie, Stupacenco, Lidia, (2010)– Pedagogie generală - Note de curs, Bălţi
1
Putem spune că funcţia educativă a familiei durează toată viaţa, căci şi atunci când copiii
au ajuns adulţi şi au întemeiat o familie, părinţii îi consideră tot copiii lor şi le oferă sprijinul lor
necondiţionat. Alterarea (abandonarea sau diminuarea) funcţiei educative constituie principala
cauză, a apariţiei şi amplificării delincvenţei săvârşite de copii şi tineri. Este important ca familia
să-şi îndeplinească în mod corespunzător funcţiile. Astfel, este necesar ca, părinţii şi managerii
familiei (soţul şi soţia), să-si creeze un statut de parteneri egali, manifestându-se în interacţiune,
cu drepturi şi obligaţii egale, înlăturând astfel orice fel de discriminare, care dăunează vieţii de
familie, educaţiei si socializării corecte a copiilor.
Îndeplinirea cu succes a funcţiilor familiei implică respectarea cerinţelor socio-
educaţionale:
 preocuparea permanentă a părinţilor de a-şi ridica nivelul pregătii profesionale pentru
a putea fi model şi pentru a sprijini copiii ȋn dezvoltare;
 asigurarea unui climat emoţional-afectiv echilibrat;
 cunoaşterea de către părinţi a obligaţiilor socio-educative faţă de instituţia de
ȋnvăţământ la care este ȋnscris copilul;
 antrenarea copiilor, ȋn funcţie de particularităţile de vârstă, la viaţa şi munca variată a
familiei, evitîndu-se situaţiile de a li se oferi totul de-a gata în satisfacerea trebuinţelor lor;
 sprijinirea copiilor la învăţătură, prin supravegherea şi ȋndrumarea lor ȋn efectuarea
temelor, lucrărilor şcolare etc.;
 să nu se condiţioneze, de nimeni, obţinerea unor rezultate la învăţătură,-recompensele
să se dea ca o urmare firească a rezultatelor bune sau foarte bune la învăţătură;
 să li se acorde copiilor mijloace materiale şi financiare (bani) în limita necesităţilor
fireşti, evitându-se exagerările în această direcţie, chiar în situaţiile când părinţii care au venituri
mai mari; exagerările pe această linie vor avea urmări negative, copiii folosind necorespunzător
surplusurile băneşti, îndeosebi. Părinţii trebuie să satisfacă trebuinţele (ale copiilor, dar nu trebuie
să se sacrifice pe ei înşişi, satisfăcându-le egoismul. Firesc ar fi ca un copil să ajungă să spună:
îmi este suficient o numită sumă de bani, spunându-le părinţilor: aveţi grijă şi de voi!, ceea ce ar
face pe părinţi să înţeleagă şi limitele familiei pentru satisfacerea trebuinţelor lui;
 să se manifeste o autoritate părintească raţională, umană, justă; nici dragoste
exagerată, nici exigenţă exagerată, brutală, nici părinţi toleranţi şi indulgenţi, nici părinţi tirani;
1
 dragostea părintească să fie egală pentru toţi copiii; indiferent de vârstă, sex alte
diferenţieri individuale;
 copiii trebuie învăţaţi să stabilească relaţii numai cu persoane cunoscute şi le vor
binele; de evitat orice cunoştinţă întâmplătoare, căci voia copiilor, pot intra în medii imorale,
infracţionale etc., pot aduce prejudicii şi familiei;
 orice situaţie nouă (de viaţă, educaţională, relaţională, afectivă, comportamentală
apărută în viaţa copiilor trebuie sesizată imediat şi realizate măsurile, mijloacele şi măsuri
adecvate, pentru a feri copiii de şocuri grave (tensiuni, nemulţumiri, însingurări,diverse etc.), care
duc la discomfort 75 familial, educaţional, psihosocial etc., cu ifluenţe negative în evoluţia vieţii
şi personalităţii copiilor. Ȋn numele dragostei adevărate şi al responsabilităţii, părinţii au
îndatorirea ca, începînd cu vârstele fragede, să prevină şi, după caz, să înlăture orice fel de
abatere a copiilor lor. Neluarea în seamă a abaterilor poate duce la „consolidarea" acestora şi,
duce, la degradarea personalităţii copiilor lor, mai ales în perioada pubertăţii. La pubertate şi la
adolescenţă apar unele trăsături nefavorabile dezvoltării şi manifestării personalităţii, cum sunt
egocentrismul, îngâmfarea, nonconformismul, bravarea. Prevenirea şi înlăturarea, după caz, a
unor comportamente negative trebuie realizate cu mijloace educaţionale pozitive, inclusiv
folosirea sancţiunilor, care să convingă de necesitatea unei comportări demne, înţelepte. 5
Mijloacele negative de educaţie precum: bătaia, luarea dreptului la hrană sau insultele,
care jignesc fizic şi moral, lasă amintiri neplăcute în mintea copiilor. Indiferenţa (abandonul
educativ), ca si „cicălirea" educativă, trebuie să fie evitate de către părinţi . O eduaţie părintească
bazată pe convingere este mai eficientă şi de lungă durată, mai fiabilă, mai plină de satisfacţii pe
termen lung, atât pentru părinţi, cât şi pentru copii.
Părinţii sunt primii dascăli, care au o mare responsabilitate socio-umană şi a căror
educaţie lasă amprente, uneori pentru toată viaţa deoarece copiii ȋi imită ȋn tot şi ȋn toate.
Motivul? Iubirea sinceră pe care le-o poartă! Admiraţia lor pentru părinţi este mare,
idolatrizându-i chiar, aşa că, micuţul este oglinda fiecărui părinte. Pentru a reuşi mai bine în
educaţia copiilor lor, părinţii trebuie să fie consiliaţi, să se pregătească ca să ştie care sunt
fundamentele concepţiilor şi strategiilor educative. De asemenea trebuie să colaboreze cu
grădiniţa - în primul rând - direct (cu educatoarea) si prin Comitetul de parinţi precum şi cu
5
Nasu, Ilie, Stupacenco, Lidia, (2010)– Pedagogie generală - Note de curs, Bălţi
1
specialiştii din unităţile specializate sau din organizaţiile nonguvernamentale care se preocupă şi
de domeniul educaţiei, luând în consideraţie ceea ce este util pentru educaţia copiilor lor.
Trebuie conştientizat ȋnsă şi faptul că părinţii au datoria sacră de creştere a copiilor lor,
fără a deveni însă supuşii acestora. La rândul lor şi copiii au obligaţiunea tot sacră, de a-şi iubi şi
respecta părinţii.
Ȋn timp, odată cu evoluţia societăţii şi cu modificarea unor factori sociali, economici şi
tehnici, tabloul tradiţional al familiei s-a modificat profund şi ȋn special statutul femeii şi
echilibrul tradiţional al rolurilor pe care le au cei doi părinţi.6
Există patru stiluri parentale care depind nu numai de personalitatea părintelui, de
modelul său educative, ci şi de alţi factori: mediul, cultura şi educaţia, tradiţiile, structura
familiei, profesiile părinţilor etc.
Cele patru stiluri sunt: stilul exigent, autoritar, permisiv şi neimplicat.
Stilul exigent se caracterizează prin faptul că părinţii manifestă sensibilitate şi ȋsi
exprimă afecţiunea faţă de copii, dar ȋn acelaşi timp, impun standarde foarte ȋnalte de
comportament argumentându-şi motivele. De asemeni, acest stil se defineşte printr-un control
ferm ȋn contextual unei relaţii calde şi favorabile.
Stilul autoritar impune un control ȋnalt al controlului dar şi un nivel scăzut al căldurii
părinteşti. Standardele sunt severe pe fondul unor ameninţări şi pedepse exagerate. Există foarte
multe reguli care trebuiesc respectate cu stricteţe. Copiii capătă neȋncredere ȋn capacitatea lor de a
se descurca singuri. Nu pot lua independent decizii. Părinţii autoritari nu manifestă afecţiune ci
dimpotrivă pot induce frica. Copiii devin astfel rebeli.
Stilul permisiv implică un nivel ridicat afecţiunii şi un nivel scăzut al controlului.
Copilul este ȋncurajat să-şi exprime punctul de vedere. Părinţii evită confruntările directe cu
problemele comportamentale ale copiilor şi intervin numai când acţiunile au consecinţe grave,
stabilesc puţine reguli şi cedează deseori ȋn faţa insistenţelor copiilor.
Stilul neimplicat (neglijent) se manifestă prin niveluri scăzute şi din punctul de vedere al
căldurii sufleteşti şi controlului. Copiilor nu li se impun reguli, nu li se acordă deloc atenţie,
ȋncurajare sau sprijin.
6
http://www.scribd.com/doc/123130160/familia-celula-de-baza#scribd
1
Variaţiile parentale de stil afectează dezvoltarea copiilor. Astfel, stilul exigent este
asociat cu rezultate positive ale copilului. Ei se descurcă bine la şcoală pentru că părinţii ȋi
motivează permanent. Pe viitor probabilitatea ca aceştia să devină delicvenţi este foarte scăzută.
Atitudinea autoritară a părinţilor are efecte negative asupra copiilor. Tatăl pretinde ascultare şi
respect raportându-se la standarde ȋnalte. Copilul crescut ȋntr-un stil autoritar se va integra mai
greu ȋn lumea celor mari, a celor maturizaţi atât biologic cât şi psihic. Astfel ei fie se vor
interioriza devenind timizi şi inhibaţi, fie se manifeste ca personae rebele şi autoritare. Acest
climat familial se poate considera nepotrivit deoarece implicarea afectivă este redusă, iar regulile
sunt impuse fară a lua ȋn considerare nevoile copilului. Stilul indulgent, crează o ȋncredere de sine
scăzută ȋn rândul copiilor şi o absenţă a responsabilităţii sociale. Ei fug din faţa sarcinilor dificile.
De asemenea au tendinţa de a fi impulsive, imaturi şi dependent de adulţi. Stilul neimplicat este
specific părinţilor care sunt preocupaţi de activităţile proprii şi nu se implică ȋn activităţile
copiilor lor. Astfel copiii manifestă o slabă competenţă socială existând un risc crescut al
consumului de droguri, delicvenţa sau alte probleme de sănătate psihică.
Aşadar, efortul familiei este essential ȋn educarea copilului ȋn vederea adaptării optime la
mediul social ȋn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale, ȋn dezvoltarea şi menţinerea stării de
bine. Starea de bine reprezintă acceptarea de sine (atitudine pozitivă faţă de propria persoană),
relaţii positive cu ceilalţi (toleranţă, sociabilitate, ȋncredere ȋn oameni, nevoia de a oferi şi de a
primi afecţiune, atitudine empatică deschisă şi caldă) autonomie (independent, rezistenţa la
presiunile de grup, autoevaluarea după standard personale şi nu după expectanţele şi standardele
celorlalţi), control, sens şi scop ȋn viaţă (copilul poate să facă o analiză adecvată a punctelor sale
tari, slabe şi a oportunităţilor pentru valorizarea nevoilor personale; ei se bucură de present şi au
ȋncredere ȋn viitor, fiind convinşi că trebuie să te implicit pentru a reuşi) şi, nu ȋn ultimul rând
dezvoltarea personală (atitudine deschisă faţă de experienţe noi, valorizarea propriului potential,
capacitatea de autoreflecţie, percepţia schimbărilor de sine positive, eficienţă, creativitate ȋn
nevoia de provocări şi respingerea rutinei.
Rolul părinţilor ȋn cadrul familiei
Deoarece ȋn prezent femeile au aceleaşi responsabilităţi şi preocupări profesionale şi
sociale ca ale bărbaţilor (serviciu, ȋndatoriri şi obligaţii sociale, cumpărături etc.) face ca ele să-şi
reducă considerabil timpul pe care ȋl consacră copilului şi impune modificări ale rolului soţului.
Toate aceste transformări produse ȋn sânul familiei, nu trebuie să conducă la pierderea calităţii de
1
mamă, iar rolul tatălui nu se va deprecia deoarece el va indeplini diverse sarcini gospodăreşti sau
de ȋngrijire a copilului. Ajutorul de care dă dovadă tata suplinind-o pe mama, reprezintă un mare
punct de plecare ȋn realizarea unei familii unite şi echilibrate. Tatăl este o persoana importantă,
deoarece ȋnseamnă dragoste şi siguranţă pentru mamă şi prin aceasta, indirect şi pentru copil.
Copilul va culege, astfel, tot ce e mai bun din exemplul dat de părinţii lui. Mama este un
model pentru copil, la fel şi tata. Cu ajutorul lor, copilul descopera lumea din imediata
lui apropiere si sub protecţia părinţilor, ȋnvaţă cum să trăiască şi cum să se comporte corect.
Pentru a asigura un proces educativ eficient ȋn dezvoltarea armonioasă a copilului,
trebuie ca cele două roluri ale părinţilor să se completeze reciproc şi acest lucru este posibil
atunci când există ȋnţelegere şi dialog ȋntre soţi. Conflictul ȋntre ei provoacă copilului sentimentul
că este respins, că nu este iubit, că nu mai are mamă şi tată, că viaţa familială se dezorganizează.
De aceea, nu sunt surprinzătoare tulburările care apar ȋn comportamentul copiilor atunci când
conflictul dintre părinţi se accentuează, făcând loc la scene de violenţă verbală şi fizică.
Comportamentul negative al copilului se manifestă fie prin reacţii de evadare (copilul se ascunde
de o lume pe care nu o mai poate accepta), fie prin reacţii agresive (fiind răutăcios cu cei din jur,
chiar violent verbal sau fizic).
O generaţie sănătoasă fizic şi psihic se naşte ȋn contextul unui climat familial propice.
Iubirea, maturitatea emoţională, comunicarea empatică, responsabilitatea, spiritualitatea ȋnaltă
sunt doar câteva dintre elementele acestui climat, constituind premise ale dezvoltării copiilor. 7
“Meseria de părinte” ocupă primul loc ȋntre cele mai dificile meserii. Acestă artă se
ȋnvaţă cel mai greu. Chiar ȋnaintea momentului concepţiei un părinte trebuie să conştientizeze
responsabilitatea lui faţă de copil.
“Pentru ca un copil să vină pe lume, trebuie ca tatăl să-i dea germenul mamei, iar mama
să aducă acest germen la maturitate. Se poate deci spune că tatăl este creator, iar mama
formatoarea. Acest germen pe care îl dă tatăl este un rezumat, o condensare a propriei sale
chintesenţe. Tot ceea ce el a trăit, tot ceea ce el trăieşte, se exprimă aici în germen.” “Este deci o
eroare de a crede că ceea ce bărbatul dă femeii în momentul concepţiei este întotdeauna de
aceeaşi natură. Dacă un bărbat nu a lucrat niciodată asupra lui însuşi pentru a se înnobila şi a se
purifica, el va da mamei germenul unei fiinţe foarte ordinare sau chiar al unui criminal.” “La fel
cum sămânţa plantată în pământ poartă în ea proiectul a ceea ce va fi arborele sau floarea,
7
Bonchiş, Elena. (coord.) (2011). Familia şi rolul ei ȋn educarea familiei. Iaşi: Editura Polirom.
1
germenul pe care tatăl îl dă mamei poartă deci deja în el proiectul a ceea ce va fi copilul,
facultăţile sale, darurile sale sau, din contră lacunele sale.” ”Pe timpul celor nouă luni de sarcină
(adopţie), Mama nu lucrează doar pentru formarea corpului fizic al copilului; fără ştirea ei, ea
lucrează asupra germenului pe care bărbatul i l-a dat creând condiţii favorabile sau defavorabile
dezvoltării diferitelor caracteristici conţinute în acest germen. Şi cum lucrează ea? Şi ea la fel,
supraveghindu-şi gîndurile, sentimentele, viaţa pe care o duce.”8
Rolul bunicilor
Familia, pe lângă mama şi tata, este completată deseori de bunici, unchi, mătuşi, care pot
avea o influenţă asupra educaţiei copilului şi a relaţiilor sale cu părinţii. Ei au un rol pozitiv
deoarece oferă un ajutor real şi eficient pentru părinţii. Deoarece sunt mai puţin angajaţi
ȋn procesul educativ, pot certa, consola sau ȋncuraja copilul, când apar situaţii ȋn care relaţiile
dintre părinţi şi copii sunt alterate. Atâta timp cât nu cauta sa submineze rolul şi funcţiile unuia
sau altuia dintre părinţi, prezenţa bunicilor poate constitui pentru membrii grupului familial un
aport pozitiv.
Indiferent de tipul familiei ȋn care creşte, un copil trebuie să simtă că nu este necesar ca
el să fie premiant sau olimpic pentru a fi iubit, acceptat şi respectat. Educaţia formativă a fiecărui
părinte ȋşi va pune puternic amprenta asupra procesului de formare şi dezvoltare a copiilor.
I.2. Colaborarea dintre grădiniţă şi familie
În educarea copilului preşcolar, o componentă foarte importantă o constituie procesul

instructiv-educativ la care contribuie familia şi grădiniţa.
Familia este factorul educativ prioritar, întrucât educaţia începe din familie, aceasta fiind
modelul pe care copilul îl imită şi-l urmează. În familie copilul îşi face pregătirea pentru viaţă.
Contribuţia familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic şi scade pe măsură ce
etapele de creştere înaintează pe treptele superioare ontogenezei. 9
De asemeni, putem spune că familia oferă mediul în care copilul se naşte, trăieşte
primele experienţe, se dezvoltă şi se formează pentru viaţă. Apariţia unui nou membru în familie,
care la început este complet dependent de adulţi, aduce cu el un enorm sens al responsabilităţii,
8
Aivanhov, O., M., (2009) Galvanoplastia Spirituala, Bucureşti: Editura Prosveta
9
http://www.scribd.com/doc/255021412/Colaborarea-Gradinita-Familie#scribd
1
privind modul în care trebuie să ȋl îngrijeşti şi să ȋl educi. Părinţii sunt primii dascăli, deoarece ei
sunt primii cu care copilul interacţionează constant încă din prima zi a vieţii sale.
Familia reprezintă liantul care uneşte relaţiile dintre copil şi mediul social. Asigură
astfel, condiţiile necesare trecerii prin toate stadiile de dezvoltare ale copilăriei, piloni ce stau la
baza structurării personalităţii individului. Prin relaţiile sale cu mama, tata, cu fraţii şi celelalte
rude, copilul ȋncearcă să se integreze ȋn societate, să se adapteze, îşi cunoaşte valorile şi începe
să-şi formeze astfel imaginea de sine. Comunicarea intrafamilială influenţează decisiv
dezvoltarea psihofizică a copilului şi, de asemeni, formarea personalităţii lui. Copiii îşi observă
proprii părinţi cum acţionează în rolul de părinţi. Familia este exemplul pe care copilul îl imită.
Primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului sunt dezvoltate în familie (deprinderi igienice,
de alimentaţie sănătoasă), acestea constituind suportul dezvoltării ulterioare şi îşi pun amprenta
asupra întregii personalităţi. Astfel, copilul reprezintă oglinda părinţilor lui.
Calitatea limbajului (volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea exprimării),
depinde de modelele oferite de părinţi, de modul în care aceştia interacţionează şi îi solicită pe
copii. În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: ordinea, răbdarea,
respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea etc.
Din familie, cei mici vor învăţa să facă diferenţa ȋntre ce este bine şi ce este rău, ce este
drept şi ce este nedrept, ce este frumos şi ce este urât în comportamente.
La vârsta preşcolară un factor educativ foarte important ȋl reprezintă grădiniţa, care
desfăşoară un amplu proces instructiv-educativ şi are cadre cu pregătire profesională
corespunzătoare, ce aplică metode şi procedee pedagogice consacrate.
Orice cadru didactic care conduce o grupă de preşcolari, trebuie să cunoască specificul
fiecărui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilităţile intelectuale precum şi particularităţile
lui comportamentale şi caracteriale. Se preocupă de integrarea socială a preşcolarului prin
implicarea lui în mediul grădiniţei, al grupei de preşcolari pe care o conduce, oferindu-i prilejul
să cunoască mediul înconjurător, organizând vizite în împrejurimile grădiniţei, la şcoală, la
brutărie, la moară, la fermă etc. Treptat, cu multă răbdare, educatoarea este cea care cultivă
încrederea în propriile posibilităţi ale copiilor, integrând în jocuri şi activităţi copiii timizi,
lucrând diferenţiat ȋn funcţie de posibilităţile şi de trebuinţele fiecăruia, utilizând jocul şi jucăriile
existente pentru a-i apropia de acestea.
1
Grădiniţei fără implicarea familiei nu poate funcţiona ȋntr-un mod optim. Astfel îi revine
rolul de partener în relaţiile ei cu familia iar acest rol derivă din faptul că este un serviciu
specializat, cu cadre pregătite pentru realizarea sarcinilor educaţiei copiilor cu vârste cuprinse
între 3-5/6 ani.
Identificăm două dimensiuni principale ȋn implicarea atât a unităţii de învăţământ cât şi a
familiei în beneficiul copilului: dimensiunea relaţiei copil/părinte şi dimensiunea relaţiei
grădiniţă/familie. Dimensiunea relaţiei copil/părinte urmăreşte frecventarea grădiniţei, rezultatele
şcolare, îndeplinirea sarcinilor şi susţinerea emoţională şi materială a activităţii didactice a
copilului. Dimensiunea relaţiei grădiniţă/familie, se referă la alegerea de către părinte a unităţii de
învăţământ la care ȋşi va ȋnscrie copilul, la contactele directe ale părinţilor cu cadrul didactic de la
grupă şi cadrele didactice din unitate. Aceste contacte pot fi şedinţe cu părinţii, program de
consiliere a părinţilor, cursuri de formare pentru părinţi „Educăm aşa”, activităţi ȋn parteneriat,
implicarea ȋn proiecte educaţionale, concursuri şcolare etc.
Relaţia grădiniţă - familie nu se poate constitui fără asigurarea unei condiţii de bază,
fundamentală: cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor şi potenţialului ei
educativ (date esenţiale despre familie care sunt consemnate ȋn caietul de observaţii al grupei).
Educatoarea trebuie să cunoască mai multe aspecte ale vieţii de familie, deoarece aceasta o ajută
în cunoaşterea şi înţelegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-5/6ani. Nu se poate educa în mod
corect un copil fără a-l observa atent, fără a-l studia, fără a-i înţelege personalitatea.
Un parteneriat grădiniţă-familie este esenţial pentru succesul preşcolarului. Literatura de
specialitate recomandă trei direcţii: acceptarea familiei, respectarea familiei şi legătura cu familia.
Se pare că cea mai mare barieră a parteneriatului grădiniţă-familie este faptul că părinţii
nu se simt acceptaţi. Pentru a evita acest lucru cadrul didactic trebuie să aibă o atitudine pozitivă
faţă de familie, furnizând astfel un punct pozitiv de plecare ȋn relaţie cu ei, să recunoască şi să
acorde feed-back la nevoile şi temerile părinţilor, să informeze părinţii cu privire la activităţile
care urmează să aibă loc ȋn grădiniţă, să folosească un limbaj prin care să interacţioneze cu
familia, să implice părinţii ȋn realizarea programelor astfel ȋncât să ȋnţeleagă cât de importantă
este activitatea cu profesioniştii.
Toţi părinţii doresc să fie respectaţi. Astfel, se pot oferi diplome familiilor care să ateste
participare lor la procesul educaţional al copilului. Se poate amenaja un spaţiu unde părinţilor să
li se aducă la cunoştinţă evenimentele din grădiniţă etc.
1
Realizarea centrului tematic al grupei cu material informativ de specialitate poate

stimula interesul şi curiozitatea părinţilor pivind temele studiate săptămânal de către copii lor.
Consultarea unora dintre acestea (cărţi, reviste, albume, atlase, enciclopedii etc.) contribuie la
formarea unor viziuni privind conţinuturile studiate de copii lor ȋncurajând astfel participarea
activă a părinţilor. Ȋn urma acordului părinţilor de la grupă, s-a realizat un Grup secret pe reţeaua
de socializare Facebook pentru grupa noastra unde au acces doar părinţii şi bunicii grupei. Acest
mod de comunicare este foarte util deoarece toţi părinţii au acces la informaţie, informaţia este
clară şi precisă nelăsând loc la ȋntrebări fără răspuns. Ei află ce temă vor studia copiii ȋn cursul
săptămânii următoare, ce materiale didactice sunt necesare pentru ȋnţelegerea mai bună a temei
care urmează a fi studiată, proiectele ȋn care urmează să ne implicăm, termenele pentru realizarea
unor activităţi, orele de ȋntâlnire pentru desfăşurarea acestora.
Realizarea unor postere poate avea un rol stimulativ de a oferi copiilor şi părinţilor
condiţii corespunzătoare de cultivare intelectuală, de informare curentă privind hrana copiilor lor
etc., pentru determinarea părinţilor de a-şi integra copiii în activităţi recreative, de educare a
timpului liber etc.
Educarea copilului reprezintă un ţel comun ȋn atingerea căruia acţionează factorii de
modelare a personalităţii umane care interaţionează ca un tot unitar/ sistem bine ȋnchegat. Pentru
atingerea acestui ţel comun este necesar un schimb permanent de informaţii bine organizate şi
structurate, dirijate spre micul preşcolar.
Personalitatea copilului preşcolar reprezintă un ansamblu de ȋnsuşiri, procese şi structuri
psihofiziologice şi psihosociale care face diferenţa ȋntre comportamentul unui om raportat la cei
din jur făcându-l unic. Evoluţia fiinţei umane porneşte de la simplu spre complex, de la inferior
spre superior, asigurându-i astfel condiţii favorabile pentru dezvoltarea sa armonioasă, facându-l
educabil. Educabilitatea reprezintă capacitatea omului de a se modela structural şi informaţional
ȋn detrimentul agenţilor sociali şi educaţionali care acţionează asupra sa.
Elementele stadiale ale formării personalităţii sunt: creşterea, maturizarea şi dezvoltarea
fiinţei umane.
Dezvoltarea fiinţei umane se regăseşte atât ȋn etapa de creştere (evoluţie cantitativă), cât
şi ȋn etapa de maturizare (evoluţie calitativă). Ȋntre aceste două etape există relaţii de interacţiune.
Dezvoltarea fiinţei umane privită din punctul de vedere al evoluţiei calitative complexe
de creştere şi maturizare are o perspectivă filogenetică (naştere/ evoluţia generaţiilor anterioare –
1
arborele genealogic – prin intermediul eredităţii) şi ontogenetică (individ – evoluţia sa de la

naştere până la moarte). Cele două perspective se află ȋntr-o interacţiune de integrare amplificată
care contribuie la dezvoltarea şi perfecţionarea personalităţii individului pe tot parcursul
generaţiilor.
Astfel, putem spune că, colaborarea dintre grădiniţă şi familie este extrem de importantă
şi trebuie să ne unim eforturile ȋn vederea educării copiilor. Dintre acţiunile desfăşurate ȋn
parteneriat cu familia putem menţiona consilierea părinţilor (consultaţii individuale cu părinţii ȋn
care aceştia sunt informaţi despre progresul, stagnarea sau regresul copilului), şedinţele cu
părinţii (li se aduce la cunoştinţă acestora diferite informaţii privind oraganizarea şi desfăşurarea
unor activităţi viitoare cuprinse ȋn diferite proiecte educaţionale,
de asemenea sprijinirea activităţilor instructiv-educatice cu o varietate de materiale didactice
corespunzătoare temei studiate ȋn fiecare săptămână), cursuri pentru părinţi „Educaţi aşa”.
Activităţile de propagandă pedagogică vin în sprijinul familiilor.
Astfel conţinuturile şi îndrumările psihopedagogice trebuie să fie competente, bogate,
variate, actuale, esenţiale şi accesibile, pentru a fi receptate, înţelese şi urmate conştient de către
toţi membrii familiei: bunici, părinţi şi copii.
I.2.1. Educaţia pentru toţi
Valoarea unui om este dată de unicitatea sa, de ceea ce reprezintă el prin particularităţile,
caracteristicile şi competenţele pe care le are , dar şi de modul de care este integrat social,
apreciat de comunitatea şi societatea din care face parte.
2
Fiecare om are dreptul de a beneficia de sprijin pentru formare şi integrarea lui scocială
şi individuală. 10
Mai ales copiii au dreptul de a se dezvolta şi forma cât mai potrivit pentru a-şi construi
unicitatea şi pentru a lua parte la identitatea socială şi culturală din care provin. Este normal ca
societatea să ȋi sprijine la ȋnceput, la nivelul familiei, apoi prin grădiniţă şi şcoală.
Toţi copiii au dreptul la o educaţie de calitate, eficientă şi permanentă.
Educaţia pentru toţi se caracterizează prin termenii: educaţie de calitate, eficienţă,
responsabilitate, pluridisciplinaritate, proces complex, strategie de respectare a drepturilor,
evidenţierea a valorii individuale umane.11
Educaţia pentru toţi presupune o gândire nouă diferită de modul tradiţional şi abordarea
actului de formare a tinerei generaţii din perspectiva drepturilor individuale şi a valorii fiecărui
om. Ca ȋn orice alt domeniu de activitate socială şi ȋn educaţie contează acumulările eudcative.
Educaţia epocii noastre se bazează pe calitate şi eficienţă la nivelul fiecărui act educativ.
Educaţia trebuie ȋnţeleasă ca un proces pe tot parcursul vieţii. Ea reprezintă nu numai
responsabilitatea educatorilor dar şi a comunităţii şi a familiei ȋn care se naşte şi creşte copilul.
Responsabilitatea trece de la cei care o promovează spre copii, cei care urmează a fi formaţi.
Educaţia pentru toţi copiii se defineşte ca o cerinţă fermă şi clară a epocii noastre,
determinată de cerinţele şi nevoile timpului prezent. Procesul educativ este necesar să se adreseze
tuturor şi să se axeze pe soluţii adecvate şi rapide la adaptare faţă de diversitatea şi unicitatea
umană. Societatea ȋnsăşi se caracterizează prin diversitate şi unicitate. Ca fenomen social ce
presupune proiectare, planificare şi organizare, educaţia se adresează tuturor, pentru că societatea
este alcătuită din toţi.
Educaţia pentru toţi copiii presupune programe de educaţie cât mai incluzive, adică
programe care să garanteze accesul şi participarea tuturor valorificând varietatea şi acordând
atenţie fiecărui copil ȋn parte. Este necesar ca fiecare program să fie schimbat ȋn aşa fel ȋncât
fiecare copil să fie bine primit. O grupă de copii este incluzivă dacă primeşte toţi copiii indiferent
de statutul lor social şi acordă valoare şi atenţie fiecăruia, dar educaţia este incluzivă doar dacă
cuprinde toate componentele actului de educaţie ȋn ȋntregul lui. Toată grădiniţa trebuie să lucreze
cu acelaşi scop şi anume acela de a urmării demersul integrării tuturor copiilor. O grădiniţă
Vrăşmaş, T.; Vrăşmaş, Ecaterina, (2012), Educaţia incluzivă în grădiniţă: dimensiuni, provocări şi soluţii, /
10
UNICEF România, Buzău: Alpha MDN.
2
11
Idem 9
2
incluzivă se adaptează particularităţilor şi nevoilor copiilor. Preocupările trebuie să se axeze pe a

oferi o gamă largă de ocazii de ȋnvăţare şi dezvoltare fiecărui copil ȋn parte pentru că fiecare este
important. Educaţia incluzivă nu ȋnseamnă numai copiii care prezintă CES. Ea se referă la faptul
că fiecare copil are la un moment dat anumite cerinţe speciale faţă de educaţie. Există şi situaţii
de risc ȋn care educatorul trebuie să cunoască trăirile şi comportamentele copilului pentru a-l
sprijini. Riscurile pot apărea din modul de dezvoltare fizică sau psihică a copilului din mediul
socio-cultural din care provine, din relaţiile care există ȋn familie, din modelele ce pot exercita un
stres asupra copilului şi care nu corespund „normalităţii”.
O educaţie de calitate la vârsta preşcolară este o educaţie timpurie ce are loc prin
demersuri adecvate care previn şi ȋmbunătăţesc condiţiile care pun copiii ȋn situaţii de risc şi care
pot conduce la ȋntârzierea dezvoltării lor.
Educaţia pentru toţi ȋnseamnă ȋn esenţă: cerinţele educative sepeciale (nevoi şi cerinţe
educative care apar din dizabilitate sau din orice tip de dificultate de ȋnvăţare), riscul (situaţie
care poate ȋmpiedica dezvoltarea copilului), integrarea educaţională (eforturi pentru a introduce
copilul ȋntr-o grupă sau clasă obişnuită), incluziunea (politică care permite tuturor copiilor să
participe la toate programele de ȋnvăţare).
Dezvoltarea copilului ȋn perioada preşcolară constituie o preocupare nu numai a familiei,
ci şi a sistemului general de ȋnvăţământ, prin programele elaborate şi derulate de grădiniţe.12
Educaţia pentru toţi trebuie să ȋnceapă de la grădiniţă deoarece orice grădiniţă reprezintă
terenul unei ȋnvăţări timpurii a regulilor sociale (integrarea educaţională şi socială a tuturor
Vrăşmaş, T.; Vrăşmaş Ecaterina, (2012) Educaţia incluzivă în grădiniţă: dimensiuni, provocări şi soluţii, /
12
UNICEF România, Buzău: Alpha MDN.

2
copiilor) grija pentru o societate ȋntreagă nu doar pentru anumite segmente ale ei. Trebuie
manifestată o grijă pentru fiecare individ ȋn parte pentru a creşte generaţii educate. Aceasta este
cerinţa esenţială a educaţiei pentru toţi. Lla nivelul familiei ca şi instituţie socială, trebuie
realizate programe de sprijin educaţional pentru că nu este de ajuns să-ti iubeşti copilul trebuie să
ȋnveţi cum să-l sprijini adecvat. Educaţia părinţinţilor implică experienţe principii practici
eficiente. Se simte nevoia unei politici care să integreze familia ȋn parteneriatul educaţional.
Educaţia pentru toţi presupune o conlucrare ȋntre grădiniţă, familie şi comunitate ȋn favoarea
fiecărui copil. Educaţia pentru toţi trebuie să se sprijine pe un curriculum flexibil care porneşte
de la nevoi educative ale copiilor, de la particularităţi individuale ale copiilor pentru a conduce la
o dezvoltare adecvată. O planificare trebuie să pornească de la personalităţile copiilor şi
particularităţile lor nu de la conţinuturi.
Grădiniţa ca instituţie de educaţie preşcolară nu poate ȋndeplini sarcinile de lucru decât
numai ȋn parteneriat cu familia şi comunitatea. Parteneriatul necesită respect reciproc, acceptare,
toleranţă şi lipsa judecăţilor de valoare, a prejudecăţilor ȋn privinţa situaţiei economice, socială şi
educaţională a părinţilor.
Pentru a putea răspunde diversităţii şi unicităţii copiilor şi a asigura educaţia tuturor, este
nevoie să se orienteze pozitiv atitudinea, limbajul şi metoda pedagogică. 13 Copilul preşcolar este
un personaj ȋn procesul de formare şi fiecare gest, privire, cuvânt din partea adulţilor cu care vine
ȋn contact poate să ȋi influenţeze imaginea de sine. Programul grădiniţei trebuie să ofere şansa
copiilor de a se forma ȋn sens pozitiv cu ȋncredere ȋn forţele lor. Contează foarte mult aprecierile
educatoarei, apelativele, modul pozitiv sau negativ ȋn care reacţionează la acţiunile copiiilor. Ȋn
grădiniţă, educatoarea trebuie să găsească locul şi rolul adecvat prin care fiecare copil poate
participa. Diagnosticul sau evaluarea complexă este grija şi responsabilitatea specialistului
(psiholog, psihopedagog, logoped, kinetoterapeut).
Educaţia pentru toţi presupune nu numai integrarea copiilor cu CES ȋn grădiniţă ci
ȋnseamnă o abordare diferită a pedagogiei preşcolare care se axează pe unicitate şi diversitate,
adică fiecare copil are valoare şi este unic şi fiecare poate ȋnvăţa. Educaţia incluzivă presupune
accesul tuturor copiilor la toate programele educative. De asemeni, ȋnseamnă o folosire adecvată
a resurselor umane, materiale şi metodologice ȋn favoarea tuturor copiilor. Ea necesită un
13
Idem 11
2
parteneriat educaţional ȋn care educatoarea, copiii, părinţii şi alte persoane din comunitate
participă ȋmpreună la realizarea programelor educative.
I.2.2.Consilierea părinţilor
Apropierea, buna colaborare dintre părinţi şi educatoare, încrederea şi respectul reciproc

se stabilesc prin schimbul de informaţii. Astfel, educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu
şi natural mod să urmeze calea benefică în contactul cu perşcolarul, să prevină tulburarea sa
sufletească, să înlăture eventualele carenţe educative.
Educatoarea va realiza un program de consiliere a părinţilor ȋn care vom regăsi activităţi
ca: lectorate, şedinţe cu părinţii, interviuri, studiu de caz.
Nr.
Activităţi propuse Perioada Locaţia
crt
1 “Protejarea copilului impotriva violentei si grădiniţă
abuzului; Respectul”
Noiembrie 2014
Lectorat şedinţe cu părinţii,interviuri,studiu
de caz
2 “Nutriţia ȋn dezvoltarea copilului preşcolar” Decembrie 2014 grădiniţă
Lectorat
Şedinţă cu părinţii grădiniţă
2
3 “Importanţa sportului ȋn dezvoltarea Ianuarie grădiniţă

armonioasă a corpului” 2015
Lectorat
4 “Copilul fiinţa perfectă cladită cu dragoste de Februarie grădiniţă
părinţi”
2015
Lectorat
5 “Copiii sunt din rai’ (metode de educare Martie grădiniţă

pozitivă a copilului) 2015
Lectorat
Cursul cu părinţii “Educaţi aşa!” grădiniţă
6 “Cum sa-ti cresti bine copilul?” de Irina Aprilie grădiniţă

Petrea 2015
Lectorat
Cursul cu părinţii “Educaţi aşa!” grădiniţă
7 “Modalităţi de petrecere a timpului liber” Mai grădiniţă

Lectorat 2015
Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschidere şi flexibilitate ȋn

raporturile din cadrul parteneriatului educaţional. Grădiniţa are şi rolul de a asigura părinţilor
asistenţă de specialitate, informându-i asupra etapelor de evoluţie a copiilor şi venind în sprijinul
celor ce întâmpină dificultăţi în înţelegerea rolului de părinţi şi în îndeplinirea cu succes a
educării copiilor.
Ocaziile de a discuta cu părinţii pentru a găsi împreună soluţii la situaţiile problematice
cu care se confruntă copilul preşcolar trebuie căutate chiar şi atunci când ele nu se oferă cu
uşurinţă. În general ele sunt prilejuite de acele momente în care copilul este adus la grădiniţă sau
când programul grădiniţei s-a ȋncheiat şi copilul peacă acasă, sau cu prilejul diferitelor
evenimente festive care se organizează la nivelul grădiniţei: aniversări, onomastici, festivităţi,
lectorate cu părinţii, consultaţii pedagogice etc.
2
Eficienţa parteneriatului va fi mai evidentă ȋn funcţie de măsura ȋn care cunoaştem mai

bine familiile copiilor, cu cât părinţii vor cunoaşte mai bine programul educaţional (temele
studiate ȋn fiecare săptămână de către copii, de materialele necesare desfăşurării optime a
activităţilor de ȋnvăţare cu care se vor implica părinţii). Cu cât colaborarea dintre educatoare şi
părinţi este mai strânsă cu atât mai bine ambele părţi vor cunoaşte mai bine copilul.
Se ȋntâmplă ca unii părinţi (care au avut experienţe negative în timpul propriilor lor ani
de şcoală), să se simtă intimidaţi de prezenţa cadrului didactic, iar alţii, (care au fost învăţaţi că
educatoarea este specialistă ȋn funcţia pe care o ocupă), nu pun la îndoială deciziile acesteia. Şi
educatoarele la rândul lor pot să fi avut experienţe negative. Unii părinţi depăşesc anumite limite
dându-i lecţii despre cum să-şi facă meseria. Aceste atitudini sau sentimente pot ȋmpiedica o bună
comunicare, colaborare.
Parteneriatul grădiniţă-familie se poate realiza şi prin şedinţele cu comitetele de părinţii
pe grădiniţă desfăşurate într-un cadru formal. În cadrul acestor întâlniri părinţii trebuie implicaţi
în luarea unor decizii menite să asigure securitatea copiilor, igienizarea unităţii, asigurarea unor
mijloace menite să asigure un mediu plăcut şi util, propice ȋnvăţării etc.
Participarea părinţilor şi a altor rude ale copiilor la serbări, aniversări, excursii, vizite,
este foarte importantă ȋn desfăşurarea optimă a activităţii propuse. Astfel ȋn cadrul serbărilor
copii vor fii sprijiniţi de familie (părinţi, bunici, fraţi mai mari, mătuşi, unchi) ȋn ȋnvăţarea
poeziilor sau a rolului dat de cadrul didactic. Astfel copilul va recita expresiv poezia ȋnvăţată, sau
va intra frumos ȋn pielea personajului pe care ȋl interpretează. Vor deveni mici artişti pe scenă,
vor fi ȋmbrăcaţi corespunzător, vor avea o zi festivă, foarte importantă pentru ei deoarece vor fi
doar ei ȋn centrul atenţiei părinţilor lor. Ce ȋşi doreşte cel mai mult un copil de la părinţii lui?
Copilul ȋşi doreşte cel mai mult să câştige pozitiv atenţia părinţilor lui, astfel va şti sigur că este
important ȋn viaţa lor şi este iubit de aceştia. Ȋn cadrul organizării unor vizite, excursii
participarea părinţilor este vitală. Siguranţa copiilor ȋn timpul deplasărilor este pe primul loc. Fără
părinţi acest tip de activităţi nu ar fi posibil. Sărbătorirea împreună a unor evenimente din viaţă
(aniversări, onomastici) constituie momente de cunoaştere reciprocă şi de implicare în actul
educativ.
Părinţii pot fi implicaţi atât ȋn organizarea şi desfăşurare acestor evenimente, dar pot
veni şi cu sugestii, propuneri de teme, de activităţi.
2
Lectoratele cu părinţii, organizate periodic, au ca scop informarea părinţilor privind un

mediu de viaţă sănătos, un stil de viaţă benefic organismului ȋn dezvoltare al copiilor
(alimentaţuie sănătoasă – recomandată de diferiţi specialişti, mişcarea – recomandarea unui sport
pentru ȋntărirea organismului micuţilor, etc.). Astfel, părinţii beneficiază, în cadrul lectoratelor,
de prezenţa şi consilierea unor specialişti din domeniul psihopedagogiei sau a unor reprezentanţi
ai instituţiilor cu care grădiniţa derulează programe în parteneriat (Direcţia de sănătate publică,
Centrul de zi Agigea, Inspectoratul Judeţean Constanţa, etc.). Comitetul de părinţi al grupei, ales
ȋn fiecare an, constituie nucleul colaborării grădiniţei cu familiile copiilor.
Ȋn cadrul unei şedinţe cu părinţii s-a propus şi s-a aprobat desfăşurarea cursului pentru
părinţi „Educaţi aşa” (Anexa 1). Realizarea acestui curs s-a născut din ideea că educaţia părinţilor
ȋn privinţa comunicării cu copilul reprezintă un element esenţial ȋn viaţa de familie şi că
societatea noastră contemporană aflată ȋntr-o continuă schimbare are nevoie de o asemenea
intervenţie. Prin educarea şi informarea părinţilor se pot preveni multe situaţii conflictuale ȋn
viaţa de familie care pot degenera uneori ȋn situaţii ireversibile. Acest curs are menirea totodată
să influenţeze ȋntreaga familie prin adoptarea şi respectare unor reguli importante de socializare şi
comunicare care aduc bunăstare ȋn familie. Toţi membrii familiei trebuie să respecte consecvent
regulile stabilite fără excepţii. Ei trebuie să ȋnţeleagă cât de importante sunt acele reguli ȋn
dezvoltarea copilului şi că sunt valabile pentru ȋntreaga familie. Exemplul părinţilor este un
model pentru copii deoarece ei au mereu tendinţa de a-i imita pe cei mai dragi oameni din viaţa
lor.
Cursul s-a desfăşurat pe parcursul a 5 săptămâni (5 şedinţe). S-a format un grup de 12
părinţi care au frecventat consecvent cursul. Cursul a fost coordonat de 2 instructori – două cadre
didactice.
Ȋn cadrul cursului „Educaţi aşa!”, părinţii au fost ghidaţi ȋn folosirea unor metode
pozitive privind educarea copiilor lor – lauda (lăudarea copilului pentru orice efort/ reuşită
realizat indiferent cât de mic ar fi), stabilirea unor limite (ȋnvăţăm să spunem nu, NU este NU,
suntem consecvenţi ȋn decizia luată), ignorarea, izolarea (liniştirea copilului pe un scăunel de
pauză/ ȋntr-o cameră separat timp de cinci minute), pedeapsa (confiscarea unui obiect preferat),
recompensa (care poate reprezenta o atingere pe umăr, o ȋmbrăţişare o mângâiere pe creştet, un
semn cu ochiul, bate palma etc., dar nu şi favororuri materiale).
2
Pe tot parcursul cursului părinţii au avut ocazia să comunice liber şi să ȋmpărtăşească cu

membrii grupului experienţele lor de viaţă, ȋnvăţând astfel unii de la alţii şi găsind explicaţii la
unele dileme pe care le-au avut ȋn copilărie şi care i-au marcat ȋntr-un fel sau altul. Au reuşit de
asemeni, să ȋnţeleagă comportamentul părinţilor lor şi să observe greşelile/ reuşitele din educaţia
pe care au avut-o ei ȋn copilărie, şi de asemeni au reuşit să se autoanalizeze şi să puncteze
greşelile pe care le fac ei ȋnşişi ȋn educaţia copiilor lor.
S-a aplicat un chestionar atât la ȋnceputul cât şi la ȋncheierea cursului pentru a observa
gradul de schimbare din comportamentul copilului ȋn urma adoptării exemplelor de bune practici
de către părinţi şi aplicării lor ȋn educaţia copiilor.
După fiecare şedinţă parcursă, părinţii au primit broşuri informative şi teme pentru acasă
care au fost discutate şi premiate.
Cursul a avut un impact pozitiv asupra părinţilor, ei fiind mai bogaţi sufleteşte, mai
deschişi spre comunicare, ȋnţelegând că toţi ne confruntăm cu probleme asemănătoare. Ei au
devenit mai hotărâţi să clădească un viitor mai bun pentru copiii lor, ȋnţelegând că ei deţin cheia
succesului.
I.3. Colaborarea dintre grădiniţă şi şcoală
Perioada preșcolară are o importanță deosebită pentru procesul de şcolarizare a

copilului. Este foarte important să se asigure o colaborare eficientă atât ȋn procesul instructiv-
educativ din grădiniță - școală, cât şi ȋn comunicarea educatoare-învățătoare.
Dezvoltarea personalităţii copiilor reprezintă un obiectiv comun pentru ambele instituţii
ceea ce determină necesitatea colaborării dintre ele. Realizarea acestui obiectiv presupune
asigurarea continuităţii rezultatelor obţinute la cele două niveluri. Grădiniţa urmăreşte prin toate
activităţile sale educative pregătirea copilului pentru şcoală, aceasta din urmă valorificând ceea ce
s-a realizat ȋn etapa următoare. Toată această pregătire care se realizează ȋn grădiniţă se
concertizează ȋn aşa-zisa „aptitudine de şcolaritate” (W. Okon). Acestă aptitudine se referă la
gradul de pregătire şi capacitatea de adaptare la cerinţele activităţii şcolare. Gradul de pregătire se
referă la volumul de cunoştinţe pe care copiii trebuie să-l asimileze iar capacitatea de adaptare
presupune maturizarea psihică a acestora (şi anume dezvoltarea proceselor intelectuale, a
limbajului, atenţiei şi a celorlalte componente psihice).
2
Primul pas către școală reprezintă un prag ce include o serie de aspecte psihologice
specifice adaptării școlare, iar acest lucru reflectă direcția generală a întregii perioade pe care
copilul o va petrece în școală.
Frecventarea grădiniței este foarte importantă. Asigură copilului crearea unei imagini
pozitive a școlii care are un rol important în adaptarea cu succes a copilului în școală. Copilul
trebuie să ştie că școala nu este o mod de a fi constrâns, de încetare a jocului, de îngrădire a
activităților libere din cadrul grădiniței, ci reprezintă o continuare firească a activității copilului,
care este în continuă evoluție, fiind capabil să realizeze jocuri mult mai complexe decât cele din
grădiniță.
Ȋn concluzie, aptitudinea de şcolaritate reprezintă rezultatul dintre ȋnvăţare şi dezvoltare
şi dintre acţiunea educativă şi consecinţele ei pe plan psihic.
Ȋnvăţătorii trebuie să cunoască care este pregătirea ce se realizează ȋn grădiniţă după cum
şi educatoarele trebuie să cunoască cerinţele ciclului primar faţă de copii. Colaborarea
permanentă dintre grădiniţă şi şcoală reprezintă o condiţie ȋn atingerea idealului educativ. Această
colaborare se poate realiza prin activităţi multiple şi variate. Succesul lor depinde de interesul şi
iniţiativa cadrelor didactice şi de priceperea cu care se preocupă de organizarea unor asemenea
activităţi.
Astfel se organizează schimburi de experienţă care constau ȋn activităţi şi lecţii
demonstrative ţinute atât ȋn grădiniţă cât şi ȋn şcoală precum şi ȋn dezbateri pe teme care vizează
succesiunea şi continuitatea pregătirii copiilor. Vizitele la şcoală efectuate de grupa mare şi
organizarea unor serbări comune sau activităţi cu elevii din clasa pregătitoare reprezintă alte
forme de colaborare. Astfel ȋnvăţătorul se va pregăti să-i familiarizeze pe copiii din grupa mare
cu specificul activităţii şcolare. Elevii din clasa pregătitoare pot veni de asemenea la grădiniţă să
discute cu preşcolarii din grupa mare despre ce fac ei ȋn grupa mare. Serbările comune vor
ȋncununa vizitele reciproce dintre cele două instituţii. Aceste activităţi contribuie ȋn mod deosebit
la pregătirea psihologică pentru şcoală prin dezvoltarea unei motivaţii adecvate şi anume: trezirea
dorinţei de a deveni elev. De asemenea, educatoarea, trebuie să cunoască rezultatele obţinute de
copiii pe care i-a avut cu o generaţie ȋn urmă la clasa pregătitoare pentru a-si autoanaliza propria
muncă. Integrarea preşcolarilor cu succes ȋn specificul activităţii şcolare constituie criteriul
fundamental de apreciere a activităţii instructiv-educative a educatoarei.
3
Realizarea unor şedinţe comune cu caracter metodic reprezintă alte modalităţi de

colaborare dintre grădiniţă şi şcoală. Prin intremediul acestora sunt valorificate multe dintre
constatările educatoarelor şi ȋnvăţătorilor. Astfel se desprind unele concluzii cu valoare practică
pentru activitatea ulterioară.
Un învățământ eficient, pentru a dovedi că este un învățământ de calitate trebuie să
urmărească câteva cerințe:
 strânsa colaborare între părinți-educatoare-învățător (colaborarea ȋn modelarea şi
formarea a personalițătii umane, ȋntrajutorarea pentru binele copiilor încredințați spre instruire și
educare).
 ȋncercarea de a asculta, a ȋnţelege şi implicit a cunoaște elevul, reprezintă cheia
succesului ȋn colaborarea cu acesta; fără toate acestea, munca, învățătorului este dificilă și cu
rezultate slabe.
Grădiniţa sprijină şcoala ȋn pregătirea multilateral-dezvoltată a copilului pentru munca
care urmează să se desfăşoare ȋn şcoală prin două forme speciale: jocul şi ȋnvăţarea.
Jocul este cea mai importantă formă de activitate prin care copilul mic primeşte
informaţii iar la nivelul grupei mari prin ȋnvăţare se permite trecerea din planul acţiunii ȋn planul
vorbirii, trecere ce reprezintă un impuls esenţial al dezvoltării inteligenţei conducând la formarea
şi sistematizarea cunoştinţelor de bază pe care copiii le pot achiziţiona. Activităţile de ȋnvăţare
dirijată din grădiniţă pregătesc preşcolarii pentru lecţia din şcoală. Evaluarea rezultatelor obţinute
ȋn cadrul diferitelor activităţi observarea atenţiei comportării şi seriozităţii cu care copiii tratează
activităţile, reprezintă o adevărată pregătire pentru şcoală.
Ȋntre grădiniţă şi şcoală există forme de colaborare prin care se asigură măsuri de ordin
psiho-pedagogic. Una dintre măsuri se referă la conţinutul ȋnvăţământului care se regăseşte ȋn
programele grădiniţei şi ale clasei pregătitoare. Există de asemenea măsuri privind folosirea
metodelor şi procedeelor didactice care trebuie să asigure continuitatea activităţii de ȋnvăţare de
la grădiniţă la şcoală.
La clasa pregătitoare ȋnvăţătorul foloseşte jocul ca formă de ȋnvăţare dar şi ca
modalitate de relaxare. De asemenea, printre aspectele continuităţii grădiniţei cu şcoala subliniem
desfăşurarea unor activităţi comune aşa cum am precizat mai sus: vizitele la şcoală, grădiniţă,
serbările comune etc.
3
Ȋn fiecare an şcolile organizează Ziua Porţilor deschise, eveniment important ȋn

familiarizarea părinţilor şi preşcolarilor cu mediul şcolar şi cu viitoarele cadre didactice. Acest
moment este emoţionant pentru preşcolari deoarece spaţiul din şcoală este foarte mare pentru
ochişorii lor. Ei descoperă noutatea prin ochii elevilor cu care se ȋntâlnesc şi pe care ȋi admiră
dorindu-şi mereu să crească şi să arate cât sunt de mari.
I.4. Convergenţa acţiunii factorilor educaţiei
Fără rezerve putem să afirmăm că vârsta preşcolară este baza educativă a ȋntregii vieţi.
Familia, grădiniţa şi şcoala sunt factorii cei mai semnificativi care contribuie la reuşita copilului
ȋn viaţă. Asigurarea unui parteneriat real ȋntre aceştia conduce prin implicarea tuturor la o
educaţie corectă a copiilor la evitarea greşelilor şi la soluţionarea problemelor de orice fel.
Ȋn primul rând trebuie să i se acorde o importanţă deosebită grădiniţei care va reprezenta
ȋntotdeauna o etapă indispensabilă. Spunem acest lucru deoarece ȋn colectivitatea din grădiniţă
copilul stabileşte raporturi care nu se regăsesc ȋn familie. De asemenea ȋnvaţă să se supună unui
program şi unor activităţi derulate cu ȋntreg colectivul din care face parte.
Educaţia ȋn familie ocupă şi ea de asemenea un rol foarte important ȋn formarea
copilului asigurându-i condiţii de dezvoltare fizică, perceptivă, intelectuală, personală. Cei şapte
ani de acasă sunt esenţiali ȋn procesul de adaptare şi integrare. Un copil se dezvaţă greu de
deprinderile rele dobândite ȋn familie. De la părinţi copiii ȋnvaţă totul despre lumea ȋn care trăiesc
până ajung la grădiniţă. Un climat necorespunzător, plin de conflicte familiale, lipsit de afecţiune
sau tratând totul cu multă indiferenţă, poate duce la reacţii de inadaptere. Ȋnvăţrea şi dezvoltarea
comportamentelor nu se pot realiza doar ȋntr-o instituţie educaţională. Ea trebuie aplicată şi ȋn
familie, iar educaţia din familie trebuie să fie sănătoasă caci altfel copiii vor deveni dezorientaţi,
frustraţi, dezechilibraţi. Atitudinea părinţilor faţă de copiii marchează dezvoltarea personalităţii
acestora. Grădiniţa poate asigura asistenţă de specialitate, consiliere părinţilor, informându-i
despre evoluţia copiilor venind ȋn ȋntâmpinarea problemelor pe care aceştia le ȋntâmpină ȋn
ȋnţelegerea rolului de părinte.
Grădiniţa şi mai târziu şcoala completează educaţia primită de copil ȋn familie. Prin
munca ȋnfrăţită dintre familie şi şcoală se modelează trăsăturile frumoase ale copiilor şi se
ȋntăreşte caracterul şi se formează un cetăţean demn al ţării. Legea ȋnvăţământului urmăreşte
implicarea părinţilor ca reprezentanţi ȋn consiliile de administraţie şi comitetele de părinţi din
3
fiecare unitate. Şcoala la fel ca şi grădiniţa va ţine legătura cu familia prin şedinţele lunare,
consultaţii ori de câte ori este nevoie, vizite la domiciliu şi corespondenţă cu părinţii.
Factori educaţiei (şcoala, grădiniţa şi familia) trebuie să funcţioneze ca un sistem
deoarece acţiunea fiecăruia depinde de acţiunile celorlalţi influenţându-se şi completându-se
reciproc. Convergenţa acţiunii lor este determinată pe de o parte de obiectivul fundamental
urmărit, iar pe de altă parte de mecanismul interacţiunii lor. Astfel toţi aceşti factori se aliniază pe
traiectoria care duce spre realizarea idealului educativ şi dezvoltarea personalităţii umane. Fiecare
dintre aceşti factori contribuie ȋn mod diferit la dezvoltarea diverselor componente ale
personalităţii umane, ȋn funcţie de posibilităţile de care dispune, de formele şi mijloacele folosite.
Ȋn privinţa interacţiunii dintre factorii educaţiei menţionăm faptul că ȋntre ei se
realizează permanent un schimb de informaţii, astfel că influenţele unui factor se vor resfrânge şi
vor fi valorificate de către ceilalţi, succesul lui fiind condiţionat nu numai de propriile valenţe, ci
şi de acţiunea celorlalţi.
3
Student: Ilie V. (Andrei) Căi şi mijloace de optimizare a relaţiei de parteneriat intre grădiniţă-
CAPITOLUL II
Căi şi mijloace de optimizare a relaţiei de parteneriat intre grădiniţă-familie
Pe parcursul anului şcolar 2014-2015 am derulat Proiectul de parteneriat cu părinţii

intitulat “Ȋmpreună pentru copiii noştri”.
II.1. Scopul şi obiectivele

cercetării Scopul:
 Relevarea importanţei realizării parteneriatului grădiniţă - familie în educaţia
copilului;
 Eficientizarea relaţiei familie – grădiniţă prin sprijinirea părinţilor în vederea
înţelegerii responsabilităţii de a fi părinte;
 Valorificarea potenţialului formator al familiei ȋn vederea optimizării relaţiei părinte-
copil, grădiniţă-familie;
 Identificarea modalităţilor de colaborare dintre familie şi grădiniţă;
 Analiza gradului de implicare a familiei în parteneriatul grădiniţă-familie;
 Planificarea măsurilor ameliorative şi a modalităţilor de îmbunătăţire a colaborării
familiei cu grădiniţa.
Obiectivele cercetării:
 Identificarea modalităților și condițiilor de organizare şi desfăşurare ale unui
parteneriat educațional eficient;
 Conştientizarea necesităţii derulării acestui proiect de parteneriat;
 Informarea corectă a părintelui cu privire la oferta educaţională a grădiniţei pentru
creşterea şi dezvoltarea copiilor;
 Sublinierea aşteptărilor de la părinte: colaborare, cooperare, încredere, sprijin, ajutor
reciproc, confidenţialitate, respect;
 Analiza așteptărilor celor doi beneficiari ai parteneriatului;
 Identificarea relaţiilor dintre părinţi şi copii în cadrul familiei;
 Stabilirea unor reguli pentru activitatea zilnică a copilului ce vor fi respectate de
ambele părţi;
3
 Evidenţierea influenţei mediului familial şi a relaţiei grădiniţă-familie asupra

rezultatelor şi evolutiei preşcolarilor;
 Implicarea părţilor în atragerea de resurse (financiare şi/sau materiale) necesare unei
mai bune desfăşurări a actului educaţional;
 Realizarea unui schimb de opinii în ceea ce priveşte necesitatea unui mediu educativ
sănătos;
 Oferirea unor informaţii utile care să-i ajute pe părinţi în demersul lor de educare a
copiilor;
 Ȋncurajarea şi promovarea implicării părinţilor ca parteneri ȋn educarea copiilor;

 Deprinderea părinţilor cu tehnici de consiliere pentru depăşirea anumitor probleme
pe care le ȋntâmpină ȋn relaţia cu copiii;
 Existenţa transparenţei în procesul educativ;
 Evitarea stărilor conflictuale, tensionate cu părinţii, pentru a nu avea efecte negative
asupra copilului.
Grădiniţa este unul dintre factorii cu o influenţă extrem de importantă ȋn desăvârşirea

educaţiei copilui, dar ea este doar o componentă a educaţiei. Pentru a sprijini şi ȋndruma adecvat
preşcolarii, ea are nevoie ȋn primul rând de sprijinul familiei.
Calitatea ȋn educaţie depinde ȋn primul rând de gradul ȋn care cei doi agenţi educaţionali
(grădiniţă şi familia copilului) colaborează, comunică şi cooperează. La ora actuală se constată
disfuncţii la nivelul relaţiilor din familie. Caracterizată de o multitudine de probleme şi situaţii
dificile, care de multe ori o pun ȋn imposibilitatea de a le rezolva singură, familia contemporană
are tot mai mult nevoie de sprijin şi susţinere ȋn ȋndeplinirea rolului său educativ. Astfel, prin
acest parteneriat ne propunem să organizăm ȋntâlniri interactive ȋntre părinţi şi copii, cu scopul
de a facilita comunicarea ȋntre părinţi şi copii, de a valorifica experienţele acumulate de aceştia
ȋn creşterea şi educarea copiilor lor, precum şi de a căuta soluţii la probleme care nu şi-au găsit
ȋncă rezolvarea.
Existenţa unei relaţii pozitive între părinte-copil, pe de o parte, iar pe de altă parte,
existenţa unei colaborări strânse între grădiniţă şi familie, pot avea efecte benefice asupra
evoluţiei şi educaţiei preşcolarului.
3
II.2. Ipoteza
Dacă activităţile educative, propuse ȋn oferta şcolară, ar fi promovate şi desfăşurate
ȋntr-un mod atractiv, inovativ şi profesionist asigurând progresul ȋn dezvoltarea copiilor, atunci
s-ar asigura atât participarea, cât şi implicarea continuă a părinţilor ȋn proiectele derulate ȋn
grădiniţă.
II.3. Eşantion
Testările au fost întreprinse pe un număr de 22 de subiecţi, preşcolari în grupa mijlocie
“Steluţele”, (3,4 ani - 5 ani), din care 1 copil provine din Centrul de plasament “Delfinul”, din
Agigea, 2 copii de la Centrul de zi (familii sărace) - şi părinţii acestora (43 de părinţi) + un educator
de la Centrul de plasament “Delfinul”. Experimentul s-a realizat în cadrul Grădiniţei P.N. “Riţa-
Gărgăriţa” din localitatea Agigea, judeţul Constanţa.
II.4. Metodele cercetării

Cercetările educaţionale se definesc prin faptul că declanşează acţiuni educaţionale
originale, rezultatele acestora fiind ȋnregistrate şi prelucrate pentru a dovedi eficienţa lor
educativă.
Alegerea metodelor de cercetare a fost făcută în funcţie de: caracteristica procesului
studiat, de abordabilitatea metodelor şi tehnicilor, de existenţa instrumentelor de investigaţie
potrivite. Aşadar am optat pentru următoarele metode:
 metoda anchetei pe bază de chestionar;
 observaţia
 metoda anchetei pe bază de interviu;
 studiul de caz;
 metode statistice de interpretare a rezultatelor.
Metoda anchetei pe bază de chestionar

Un chestionar este o listă de ȋntrebări privitoare la un anumit aspect aşezate ȋntr-o
anumită ordine, prin care se urmăreşte obţinerea de informaţii de la un număr mai mare de
subiecţi. Se acorda o atenţie deosebită ȋntocmirii chestionarului. Ȋntrebările trebuie să fie clar
formulate ȋn concordanţă cu tema şi ipoteza cercetării obiectivul avut ȋn vedere urmând să rezulte
din prelucrarea tuturor datelor.
3
Pentru elaborarea cercetării am folosit ca metodă ancheta pe bază de chestionar, aplicată

părinţilor.
Pentru o mai bună cunoaştere a profilului copilului şi a mediului din care provine acesta,
precum şi a aşteptărilor părinţilor faţă de mediul educaţional ȋn care va fi integrat, s-a aplicat la
ȋnceputul anului şcolar un chestionar. (Anexa 2) Datele furnizate de acest chestionar au fost
preluate şi prelucrate ȋn caietul de observaţii al grupei.
De asemeni, pe parcursul anului şcolar, după fiecare activitate desfăşurată ȋn parteneriat
cu părinţii s-a aplicat câte un chestionar pentru a obţine un feed-back asupra atingerii obiectivelor
activităţii. Astfel rezultatele chestionarelor reprezintă o bază ȋn completarea rapoartelor după
fiecare activitate (Anexa 3).
Ȋn luna mai s-a aplicat un ultim chestionar. Chestionarul a fost realizat pe baza
obiectivelor cercetării şi conţine 21 de întrebări. Pe baza chestionarelor aplicate se prezintă ȋntr-
un tabel rezultatele privind influenţa mediului familial asupra parteneriatului familie-grădiniţă.
Ȋn formularea întrebărilor au fost alese cuvinte simple, uşor de înţeles, evitând întrebările
care să sugereze sau să implice anumite răspunsuri. Formularea întrebărilor s-a realizat ȋntr-un
mod direct pentru a uşura răspunsurile părinţilor şi pentru a evita anumite interpretări greşite.
Chestionarul are o alcătuire dinamică şi o anumită ordine de dispunere a întrebărilor. Ordinea de
dispunere a întrebărilor în chestionar este foarte importantă, deoarece ea influenţează decizia
parinţilor de a participa la desfăşurarea anchetei şi de a răspunde la toate întrebările. Chestionarul
debutează cu întrebări simple, întrebări generale, urmând apoi întrebările care pun accent direct
pe problematica cercetării şi care ȋntrepătrunde întrebările mai dificile cu întrebări mai uşoare.
Observaţia
Această metodă urmăreşte faptele de educaţie aşa cum se desfăşoară ele, ȋn condiţii
obişnuite. Această metodă ȋi oferă observatorului posibilitatea să surprindă diferite aspect ȋn
desfăşurarea naturală a fenomenului. Este folosită ȋn toate etapele cercetării ȋnsoţind celelalte
metode prin oferirea unor date suplimentare asupra fenomenului investigat.
Pentru a putea urmări mai atent comportamentul grupurilor de preşcolari care au
participat la această cercetare am elaborat un Raport pentru fiecare activitate ȋn care am prezentat
proiecterea, organizarea şi desfăşurarea activităţii, impresiile părinţilor şi ale invitaţilor,
propuneri pentru ȋmbunătăţire (Anexa 2).
De asemeni, am aplicat Fişa de apreciere a progresului individual al copilului (Anexa 4)
la intrarea copilului ȋn grădiniţă, după evaluarea iniţială şi va fi finalizată la sfârşitul ciclului
3
preşcolar. Ea reprezintă o oglindă a progresului realizat de copil ȋn raport cu sine, ȋn intervalul de

la intrarea până la ieşirea lui din grădiniţă. 14
Aprecierea progresului individual al copilului se
bazează pe observarea unor indicatori structuraţi pe cinci Domenii de dezvoltare: Dezvoltarea
fizică/socio-emoţională/limbaj/cognitivă/capacităţi şi atitudini ȋn ȋnvăţare.
Această fişă reprezintă un instrument eficient prin care familia este cooptată ȋn procesul
de cunoaştere a copilului, oferindu-i posibilitatea de a-şi da seama de ceea ce ştie copilul, de ceea
ce este capabil.
Metoda anchetei pe bază de interviu
Această metodă presupune un dialog ȋntre cercetător şi subiecţii supuşi investigaţiei
(familie, copii), ȋn vederea strângerii de date ȋn legătură cu fenomenele urmărite. Ea se desfăşoară
pe baza unui plan şi a unor ȋntrebări elaborate ȋnainte. Se vor evita ȋntrebările directe care ȋl pun
pe interlocutor ȋn situaţia de a-şi angaja ȋn mod nemijlocit personalitatea. Interviul urmăreşte, cu
predilecţie, aspect privind activitatea şi opiniile celui intervievat. Răspunsurile la ȋntrebări se vor
consemna ulterior ȋn limita posibilităţilor.
Am folosit metoda anchetei pe bază de interviu pentru a obţine date cât mai reale legate
de modul în care părinţii acordă o reală atenţie parteneriatului cu grădiniţa, ȋn cadrul unui
program de consiliere.
Acest program de consiliere prevede atât activităţi desfăşurate cu ȋntreg colectivul de
părinţi (lectorate, curs “Educaţi aşa!”), cât şi şedinţe individuale realizate direct sau telefonic. Ȋn
cadrul acestor activităţi sunt purtate discuţii constructive despre evaluarea progresului fiecărui
preşcolar. Ambii parteneri ȋn educaţie (familia şi grădiniţa) au ȋmpărtăşit ȋn cadrul acestor
ȋntâlniri experienţe proprii şi exemple de bune practici.
Studiul de caz reprezintă o analiză amanunţită a unei persoane sau a unui grup, ȋn mod
special ca model al unui fenomen social sau psihologic. Un studiu de caz demonstrează, modul ȋn
care problema a fost identificată, care dintre soluţii a fost aleasă şi evidenţiază rezultatul final.
Ca formă şi conţinut, un studiu de caz se ȋmparte ȋn 3 mari secţiuni, denumite ȋn funcţie
de subiect şi de domeniul de activitate:
- Provocare / problema / ipoteza
- Abordare / soluţie / implementare
- Beneficiu / rezultat / finalizare
14
http://forum.isjcta.ro/index.php?topic=22142.0
3
Studiul de caz se focalizează pe o singură problemă pe o perioadă mai lungă de timp,

centrată pe prezentarea soluţiei oferite, sau pe avantajul parteneriatului. Analiza se face ȋn mod
exhaustiv din multiple puncte de vedere. Se face astfel apel la toate celelalte metode care se
pretează la studierea cazului şi oferă informaţii despre el.
Ȋn cadrul grupei pe care o conduc sunt ȋnscrişi 4 copii care prezentau la ȋnceputul anului
probleme de adaptare: erau agresivi (ȋşi făceau dreptate singuri ȋntr-un mod violent),
neascultători. Astfel colaborând zilnic cu părinţii acestor copiii, am reuşit să le ȋndreptăm mult
comportamentul folosind metode pozitive de educaţie, care au menirea de a-i asigura pe micuţi că
sunt ȋnţeleşi şi iubiţi, dar că acel comportament greşit manifestat faţă de alt coleg din grupă nu
poate fi tolerat.
Metode statistice de interpretare a rezultatelor
Interpretare a rezultatelor s-a realizat ȋn funcţie de mai mulţi paşi:
- După fiecare activitate s-au completat chestionare;
- S-au centralizat răspunsurile chestionarelor;
- S-a realizat câte un Raport de activitate care a demonstrat interesul/dezinteresul
familiei ȋn colaborarea cu grădiniţa. Pe baza chestionarelor completate de părinţi am putut afla
influenţa climatului familial asupra parteneriatului grădiniţă-familie.
- S-a constatat prezenţa ȋn număr mare/mic a părinţilor la activităţi;
- S-a verificat măsura ȋn care părinţii s-au implicat/neimplicat ȋn desfăşurarea acestor
activităţi.
După colectare şi măsurare datele cercetării vor fi prelucrate şi prezentate ȋn vederea
interpretării şi stabilirii unor concluzii practice. Dintre tehnicile statistice pe care le putem utiliza
pentru prezentarea şi prelucrarea datelor am ales reprezentarea grafică (diagrama areolară).
Suprafaţa unui cerc este ȋmpărţită ȋn funcţie de frecvenţa diferitelor măsurări efectuate ȋn
cercetare.
Toate aceste demersuri au reprezentat indicatori care au demonstrat dacă activităţile au o
mare valoare formativă, atât psihică cât şi fizică, ȋn dezvoltarea personalităţii copiilor,
contribuind la sudarea relaţiilor părinte-copil, familie-grădiniţă, ȋntrecând aşteptările părinţilor.
3
II.5. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor ipotezei

Ȋn cadrul cercetării am desfăşurat multe activităţi ȋn parteneriat cu familia. Ȋn fiecare
lună din acest an şcolar au fost planificate diferite proiecte educaţionale ȋn cadrul cărora am
desfăşurat mai multe tipuri de activităţi.
CALENDARUL ACŢIUNILOR ȊN PARTENERIAT CU PĂRINŢII
Nr. MIJLOACE DE CINE

DATA TEMA ACŢIUNII
crt. REALIZARE PARTICIPĂ
- Acţiuni organizatorice
« Sunt părinţii pregătiţi -părinţi
- Propunerea unui proiect de
pentru grădiniţă ? » -educatoare
parteneriat : grădiniţă- familie
Proiect tematic -Realizarea unei activităţi practice cu -copii
Septembrie « Micul meu Univers » titlul « Grădiniţa mea iubită» -părinţi
1. -educatoare
2014
Proiect transsemestrial Realizarea unui proiect de familie -copii
« Familia mea se lucrat printr-un album sau printr-o -părinţi
prezintă » prezentare ȋn PowerPoint pe tot -educatoare
parcursul anului
- Realizarea unei activităţi practice – -copii
Octombrie Proiect transsemestrial
gospodăreşti cu titlul « Legumele şi -părinţi
2. 2014 «Balul anotimpurilor »
sănătatea» -educatoare
Proiect transsemestrial Realizarea unei activităţi practic – -copii
« Balul gospodăreşti cu titlul « Arome dulci de -părinţi
anotimpurilor » toamnă » -educatoare
Proiect educaţional
-copii
« Securitatea
Noiembrie Saptămâna educaţiei globale -părinţi
3. alimentaţiei »
2014 -educatoare
-copii
Teatrul de păpuşi Alba ca zapada si cei 7 pitici; Cei doi
-părinţi
arici”
-educatoare
„Târgul lui Moş Nicolae” -copii
Proiect tematic -Implicarea părinţilor în realizarea unor -parinti
« Micii antreprenori » materiale necesare desfăşurării târgului -bunici
4.
Decembrie -Antrenarea părinţilor în derularea -educatoare
2014 acţiunii.
-copii
Serbare de iarnă : - participarea activă a părinţilor ȋn
-parinti
« Uite, vine Moş realizarea costumelor pentru serbare
-bunici
Crăciun »
-educatoare
4
-copii
Concurs naţional
-parinti
„Europreşcolarul”
-educatoare
-copii
Teatrul de magie “Mario- magicianul” -părinţi
-educatoare
Proiect tematic
Program artistic -copii
« Din bătrâni se
„Hai să dăm dăm mână cu mână” -parinti, bunici
povesteşte »
Ianuarie -educatoare
5. 2015
-copii
Teatrul de păpuşi
“Zgubilici – Amintiri din copilarie” -părinţi
-educatoare
Proiect tematic
Februarie « Emoţii de primăvară - Să vindem
« Micii antreprenori » -copii
6. 2015 mărţişoare ! »
-părinţi
- Confecţionarea unor mărţişoare şi
-educatoare
punerea lor ȋn vânzare
« Mama este numai - realizarea unei felicitări
una » -serbare: prezentare de cântece şi -copii
poezii; -părinţi
Martie -pregătirea unui desert de către copii -educatoare
7.
2015 pentru mămici – « Inimioare dulci »
Proiect tematic -copii
« Balul - Salată de legume timpurii -părinţi
anotimpurilor » -educatoare
Proiect educaţional - Atelier de lucru – pictură, colaj -copii
« Să ştii mai multe, să - Prichindeii la concurs – concursuri -părinţi, bunici
fii mai bun » - Şcoala sportive ; Teatru - Trupa Zgubilici – -educatoare
altfel Croitoraşul cel viteaz ;
- Micii pietoni (vizionare CD, activitate
rutieră ;
- Parada costumelor reciclabile ;
- Carnaval ;
-Vizită la Biserica din sat – activitate cu
Aprilie caracter religios.
8.
2015 -copii
Ziua internaţională a « Un dar pentru bunica şi bunicul »
-părinţi, bunici
oamenilor ȋn etate
-educatoare
-copii
Concurs naţional „Culoarea albastră – Culoare -părinţi
Europeană” -educatoare
-copii
Temă săptămânală
„Limonada” -părinţi
„Apa, sursă a vieţii”
-educatoare
4
Proiect transsemestrial Prezentarea proiectului ȋntr-o reuniune -copii

« Familia mea se extraordinară -părinţi
prezintă » -educatoare
-copii
« Ȋnălţarea Domnului »
Concurs naţional -părinţi
„Natura ȋn mâini de copil”
-educatoare
9. Mai
2015 Temă săptămânală
-copii
„Plantele- medicament « Ceaiul sănătăţii mele »
-părinţi
natural”
-educatoare
-copii
-părinţi
Testul „Familia”
Desen « Famila mea » -educatoare
-psiholog
Prima activitate desfăşurată ȋn parteneriat cu părinţii din acest an şcolar a fost cea din
cadrul proiectului tematic „Micul meu univers” intitulată:
 „Grădiniţa mea iubită” (activitate practică – colaj, decupare cu foarefeca, şnuruire)
 Un dar pentru bunica şi bunicul – Felicitare pentru bunici, peisaj (abilităţi

practice);
Pregătirea pentru activitate
Părinţii au fost invitaţi printr-o scrisoare adresată lor (afişată la avizier) la grupă alături
de copii lor pentru a desfăşura o activitate ȋn cadrul Domeniului Om şi Societate.
S-au creat condiţiile psiho-pedagogice necesare desfăşurării activităţii în bune condiţii:
- aerisirea sălii de grupă;
- aranjarea măsuţelor pe grupuri mici (3-4 copii + 3-4 părinţi);
4
- pregătirea materialelor didactice necesare (cartoane imprimate, fotografii, şnur,

pamblică, lipici, foarfecă, pahar pentru lipici, pensule pentru lipit);
- invitarea părinţilor în sala de grupă.
Desfăşurarea activităţii:
S-au intuit materialele de pe măsuţe, apoi s-au explicat etapele de lucru ȋn realizarea
lucrării: se decupează pereţii grădiniţei, se perforează marginile, se şnuruieşte de jur ȋmprejur, se
decupează fotografiile tuturor copiiilor din grupă şi se lipesc ȋn interior. Toate etapele se
realizează ȋmpreună cu cei mici. Părintele cu mâna lui pe mâna copilului execută fiecare moment:
decupare, lipire, şnuruire.
Evaluarea:
S-au făcut aprecieri pozitive colective şi individuale. S-au făcut fotografii care constituie
o dovadă şi un suport pentru completarea Jurnalului Grupei, un alt instrument de evaluare. La
sfârşitul activităţii s-a aplicat un chestionar. Pe baza chestionarului s-a completat apoi Raportul
de activitate. Astfel s-au observat următoarele:
- părinţii au fost prezenţi ȋn proporţie de 68% (din 22 preşcolari ȋnscrişi, 15 au fost prezenţi
ȋmpreună cu părinţii lor);
- atât părinţii cât şi copiii au manifestat interes şi bună dispoziţie ȋn timpul realizării
lucrării;
- au considerat că acest tip de activitate are un caracter constructiv ȋn proporţie de 100%;
- contribuţia părinţilor a constat ȋn achiziţionarea rechizitelor necesare;
- au manifestat dorinţa de a mai participa şi la alte activităţi de acest gen.
Gradinita mea iubita/Un dar pentru bunica si bunicul
participare contributie multumire calificativ FB
Fig. 1. Monitorizarea activităţilor practice
4
 Proiect transsemestrial « Familia mea se prezintă »

Părinţii au fost invitaţi la o şedinţă (la ȋnceputul anului şcolar) unde au fost informaţi
despre acest proiect care este cuprins ȋn calendarul activităţilor din Proiectul Naţional „Curcubeul
schimbării” propus de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa.
Părinţii au fost invitaţi să se gândească la o temă care le-ar caracteriza familia. Astfel
familiile care s-au implicat au ales următoarele teme: „Drumul pâinii”, „Trecerea timpului ȋn
familia mea”, „Familia mea ȋn lumea poveştilor”, „Sunt mândru că sunt Român”, “Marea şi
familia mea”. (Anexa 5)
Astfel ei au lucrat la proiect pe tot parcursul anului şcolar, iar finalizarea şi prezentarea
s-au realizat pe parcursul lunii Mai conform unei programări.

Unele familii au conceput proiectul ca pe o poveste prezentată ȋn Powerpoint, alţii cu
materiale palpabile, alţii sub formă de album. A fost amenajat un decor potrivit pentru fiecare
situaţie. Astfel părinţii au beneficiat de aparatură electronică, piese de mobilier necesare
prezentării.
Fiecare familie şi-a prezentat proiectul ȋntr-un cadru festiv ȋmpreună cu ceilalţi
preşcolari şi părinţii acestora. S-a urmărit, astfel, ȋncurajarea şi a celorlalţi părinţi ȋn implicarea
lor ȋn anul următor şcolar cu un proiect de familie personal. Fiecare familie a pregătit la final o
surpriză pentru copii: pâine caldă, felicitări, surprize dulci. Copiii au fost foarte ȋncântaţi. La fel şi
părinţii şi bunicii lor.
Evaluarea:
S-au făcut aprecieri pozitive colective şi individuale. S-au făcut fotografii care constituie
o dovadă şi un suport pentru completarea Jurnalului Grupei, un alt instrument de evaluare. La
sfârşitul activităţii s-a aplicat un chestionar. Pe baza chestionarului s-a completat apoi Raportul
de activitate. Astfel s-au observat următoarele:
- părinţii au fost prezenţi ȋn proporţie de 70% (din 22 preşcolari ȋnscrişi, 18 au fost prezenţi
ȋmpreună cu părinţii lor);
4
- atât părinţii cât şi copiii au manifestat interes şi bună dispoziţie ȋn timpul prezentării
proiectului;
Familia mea se prezinta
Fig. 2. Monitorizarea proiectelor din familie
 Ȋn cadrul proiectului tematic „Balul anotimpurilor” s-au desfăşurat următoarele

activităţi:
Realizarea unei activităţi practice –gospodăreşti cu titlul « Legumele şi sănătatea»;
« Arome dulci de toamnă »; « Salată de legume timpurii ».
Părinţi au fost ȋnştiinţaţi printr-o scrisoare adresată lor (afişată la avizier) că urmează să
desfăşurăm o activitate practic –gospodărească ȋn cadrul Domeniului Om şi Societate.
S-au creat condiţiile psiho-pedagogice necesare desfăşurării activităţii în bune condiţii:
- aerisirea sălii de grupă;
- aranjarea măsuţelor pe trei grupuri
- pregătirea:
 legumelor - castraveţi, roşii, salată
 fructelor de toamnă - mere, pere, prune, gutuie, nuci
 legumelor timpurii - spanac, ridichi, ceapă verde, usturoi verde
 ingredientelor pentru limonadă / ceai - lămâi, miere de albine, apă plată / lămâi,
miere de albine, diferite tipuri de ceai).
4
Ȋn cadrul fiecărei activităţi copiii au observat legumele / fructele / plantele / mierea, apoi
ȋmpreună cu părinţii le-au spălat apoi tăiat. Salatele de legume s-au asezonat cu sare, lămâie, ulei,
iar salata de fructe a fost decorată cu frişcă. Ȋnainte de prepararea limonadei şi a ceaiului, copiii
au vizionat un filmuleţ documentar despre munca albinelor ȋn pregătirea mierii.
Evaluarea:
Copiii au fost foarte ȋncântaţi de fiecare activitate ȋn parte, ȋntrebând ȋn nenumărate
rânduri când vom mai desfăşura astfel de activităţi. Bucuria cea mai mare a fost că toţi copiii fără
excepţii, au mâncat salată legume/fructe deşi mulţi dintre ei refuză să mănânce acasă. S-au făcut
fotografii care constituie o dovadă şi un suport pentru completarea Jurnalului Grupei, un alt
instrument de evaluare. La sfârşitul activităţii s-a aplicat un chestionar. Pe baza chestionarului s-a
completat apoi Raportul de activitate. Astfel s-au observat următoarele:
- părinţii au participat ȋn proporţie de 72%;
- contribuţia părinţilor a constat ȋn achiziţionarea ingredientelor necesare fiecărei activităţi
ȋn parte;
Salate / limonada /ceai

Fig. 3. Monitorizarea activităţilor practic-gospodăreşti
4
 Ȋn Proiectul educaţional « Securitatea alimentaţiei »

“Sănătatea este darul cel mai frumos şi cel mai bogat pe care natura ştie să-l facă”
(Michel de Montaigne)
Realizand importanţa intervenţiei timpurii, prin intermediul proiectului educativ
„Securitatea alimentaţiei” ne-am propus să abordăm de o maniera interactivă , informaţii legate
de responsabilitatea socială, alimentele şi rolul lor ȋn alimentaţie, apa şi hrana sănătoasă, calitatea
produselor alimentare, responsabilitatea eclogică, degradarea şi protejarea mediului. Ȋn grădiniţă,
actul profilactic (prin educaţie pentru sănătate) ȋi va ajuta pe toţi copiii, prin taina jocului, a
basmului, dar şi prin magia culorii să ȋnţeleagă mecanismele păstrării unei sănătăţi optime proprii
şi de grup precum şi respecatrea normelor de protecţie a mediului ȋnconjurător şi dezvoltarea
responsabilităţii ecologice.
Astfel ȋn organizarea şi desfăşurarea programului s-au urmărit obiectivele :
• Conştientizarea provocărilor globale referitoare la sănătate şi foamete;
• Realizarea dreptului la alimentaţie ca o realitate tangibilă pentru toţi;
• Cunoaşterea de către preşcolari a culturii şi alimentaţiei altor popoare;
• Manifestarea interesului ȋn respectarea datinilor, credinţelor naţionale şi
internaţionale, curiozităţi culinare legate de viaţa oamenilor din alte ţări;
• Cinstirea hranei şi diminuarea risipei de alimente;
• Conştientizarea importanţei nutriţiei corespunzatoare şi a sportului pentru un stil
de viaţă sănătos;
• Formarea deprinderilor de alimentaţie
sănătoasă. Proiectul s-a desfăşurat pe parcursul unei
săptămâni. Activităţi desfăşurate :
 „Alimentele şi rolul lor ȋn alimentaţie”
 „Apa şi hrana sănătoasă”
 „Toxicitatea produselor alimentare”
 „Calitatea produselor alimentare”
 „Responsabilitatea socială (sărăcie, zone dezavantajate din România)”
 „Risipa alimentelor”
 „Responsabilitatea ecologică”
 „Degradarea şi protejarea mediului”
4
Evaluare:
Se va face pe baza unor indicatori cantitativi (număr de preşcolari, cadre didactice şi
părinţi participanţi, număr de activităţi desfăşurate, chestionare aplicate).
Pe baza chestionarului s-a completat apoi Raportul de activitate. Astfel s-au observat
următoarele:
- contribuţia părinţilor a constat ȋn achiziţionarea ingredientelor necesare fiecărei
activităţi ȋn parte;
Securitatea alimentatiei
Fig. 4. Monitorizarea activităţilor privind securitatea alimentaţiei
 Proiectul educaţional: „Târgul lui Moş Nicolae”; ”Târgul de mărţişoare” –

activităţi antreprenoriale
Ȋn cadrul acestui proiect părinţii ȋmpreună cu preşcolarii au confecţionat diferite
materiale decorative pentru masa de Crăciun. De asemeni aceştia s-au implicat foarte mult ȋn
pregatirea unor costume pentru realizarea unui dans tematic „Valsul fulgilor de nea”.
Ȋn realizarea „Târgului de mărtişoare” - implicarea a fost activă, toate resursele umane
implicate participând cu interes. Ȋncântarea a fost maximă, părinţii recomandând desfăşurarea
acestei activităţi şi anul viitor.
Părinţii au fost ȋnştiinţaţi, ȋn cadrul unei şedinţe cu părinţii, că pe parcursul lunii
noiembrie repectiv februarie-martie urma să desfăşurăm mai multe activităţi practice şi artistico-
4
plastice. Toate materialele confecţionate (decoruri pentru masa de Craciun / mărţişoare) au fost
puse ȋn vânzare de către copii. Banii strânşi au fost utilizaţi pentru achiziţionarea unor materiale
didactice necesare la grupă ȋn funcţie de necesităţi şi de dorinţele părinţilor.
Ȋn cadrul fiecărei activităţi copiii au utilizat cu mare plăcere materialele deosebite puse
la dispoziţie punându-le la ȋncercare imaginaţia şi creativitatea. Aceste tipuri de activităţi aduc
cele mai multe bucurii copiilor. Astfel ei au realizat exponate originale care au stârnit curiozitatea
şi interesul tuturor. Toate materialele au fost expuse ȋntr-un cadru festiv. La Târgul de mărtişoare
copiii au ştiut să-şi pună marfa ȋn vânzare; au compus şi un slogan pe care l-au strigat
„Mărţişoare, Mărţişoare, hai poftiţi la mărţişoare!”
Evaluarea:
Părinţii au fost foarte ȋncântaţi de reuşita copiilor lor. S-au făcut fotografii care
constituie o dovadă şi un suport pentru completarea Jurnalului Grupei, un alt instrument de
evaluare. La sfârşitul activităţii s-a aplicat un chestionar. Pe baza chestionarului s-a completat
apoi Raportul de activitate. Astfel s-au observat următoarele:
- contribuţia părinţilor a constat ȋn achiziţionarea materialelor necesare fiecărei activităţi ȋn
parte;
Targul lui Mos Nicolae / Martisoare

Fig. 5. Monitorizarea activităţilor antreprenoriale
4
 Concursuri naţionale, interjudeţene: „Concursul Europreşcolarul”, „Culoarea

albastră – Culoare Europeană”, „Ȋnălţarea Domnului”, „Natura ȋn mâini de copil”
Părinţii au fost ȋnştiinţaţi, ȋn cadrul unei şedinţe cu părinţii, că pe parcursul anului şcolar
urma să participăm la diferite concursuri şcolare. Au fost extrem de ȋnţelegători deoarece fiecare
concurs presupunea trimiterea unui număr limitat de lucrări. Toţi copiii au participat la pregătirea
fiecărui concurs dar cele mai bune lucrări au fost trimise. Am urmărit de fiecare dată să trimit
lucrările prin rotaţie ca fiecare să aibe câte o lucrare participantă.
Ȋn cadrul fiecărei activităţi copiii au utilizat cu mare plăcere materialele deosebite puse
la dispoziţie punându-le la ȋncercare imaginaţia şi creativitatea. Aceste tipuri de activităţi aduc
cele mai multe bucurii copiilor. Astfel ei au realizat lucrări originale. Copiii au respectat
condiţiile ȋn realizarea lucrărilor. Toate lucrările au fost deosebite copiii lucrând cu mult suflet.
Evaluarea:
Părinţii au fost foarte ȋncântaţi de reuşita copiilor lor. S-au făcut fotografii care
- contribuţia părinţilor a constat ȋn achiziţionarea rechizitelor şcolare necesare;
Concursuri
Fig. 6. Monitorizarea concursurilor şcolare
5
 Serbări şcolare
Prin serbări şcolare /teatre se urmăresc următoarele obiective:
- să cânte în grup, respectând linia melodică şi înălţimea sunetelor;
- să execute mişcări sugerate de textul jocurilor;
- să exprime, prin mişcare, starea sufletească creată de muzică;
- să reţină expresii rimate;
- să recite poezii, cu respectarea intonaţiei;
- să utilizeze calităţile expresive ale limbajului oral şi al celui corporal;
- să execute mişcări motrice cu grad de complexitate din ce în ce mai mare;
- să urmărească cu atenţie piesa de teatru prezentată;
- să comunice liber impresii, trăiri emoţionale, sentimente pe baza celor văzute.
Dintre serbări amintim:

 „Uite, vine Moş Crăciun”;
 „Hai să dăm dăm mână cu mână” – 24 ianuarie –Ziua Unirii Principatelor
Române;
 „Mama este numai
una”; Dintre teatre amintim:
 „Teatrul de păpuşi - Alba ca zapada si cei 7 pitici; Cei doi arici”,
 “Mario- magicianul”,
 Teatrul de păpuşi: Trupa Zgubilici – „Amintiri din copilarie”,
 Teatrul de păpuşi: Trupa Zgubilici „Croitoraşul cel viteaz”.

Părinţii au fost ȋnştiinţaţi, ȋn cadrul unei şedinţe cu părinţii, că pe parcursul anului şcolar
urma să pregătim serbări şcolare dedicate unor evenimente importante: Sărbătoarea Crăciunului,
Ziua Unirii Principatelor Române, 8 Martie. Astfel s-au organizat trei serbări urmând ca ȋn luna
iunie să se desfăşoare ultima sebare din an „Poveste de vară”.
Serbările au fost organizate ȋn sala de grupă şi pe holul grădiniţei. Astfel, de fiecare dată,
spaţiul pentru serbare a fost decorat corespunzător evenimentului. Copiii au fost aşezaţi pe
scăunele ȋn aşa fel ȋncât să poată fi urmăriţi uşor de părinţii lor. Părinţii s-au implicat activ ȋn
pregătirea costumelor pentru serbare.
5
Copiii au realizat lucrări originale. Toate lucrările au fost deosebite copiii lucrând cu
mult suflet: realizarea unei surprize: felicitări/ coşuleţ cu floricele/ gărgăriţă dintr-un ciucure
făcut de ei/ pregătirea unui desert de către copii pentru mămici « Inimioare dulci ».
Ȋn cadrul serbării copiii au prezentat poezii, scenete, cântecele. Părinţii au aplaudat
fiecare reuşită a copiilor.
Evaluarea:
Părinţii au fost foarte ȋncântaţi de fiecare eveniment ȋn parte. S-au făcut fotografii care
- contribuţia părinţilor a constat ȋn achiziţionarea rechizitelor şcolare necesare;
Serbari / Teatre
Fig. 7. Monitorizarea activităţilor artistice
 Proiectul educaţional: „Să ştii mai multe să fii mai bun” - Şcoala altfel care se
desfăşoară pe parcursul unei săptămâni care include organizarea şi desfăşurarea unor activităţi
extracurriculare.
Activităţile pe care le-am desfăşurat pe parcursul acestei săptămâni au fost următoarele

(Anexa 5):
5
 „Atelier de lucru” – pictură, colaj

Ȋn cadrul atelierului de lucru am realizat ȋmpreună cu cei mici un coşuleţ pentru
iepuraş, am pictat ouă din polistiren apoi le-am decorat, am confecţionat brăţări.
 „Prichindeii la concurs” – concursuri sportive
- Am amenajat pe holul grădiniţei un traseu sportiv. Astfel copiii au trebuit să
efectueze o săritură ȋn adâncime de pe o rampă, apoi sărituri din cerc ȋn cerc, de pe un picior pe
altul, alternativ, mers ȋn echilibru pe o sfoară, târâre pe coate pe sub obstacol, mers pe palme şi
genunchi prin tunel.
- Copiii au fost ȋmpărţiţi pe două rânduri astfel ȋncât să poată desfăşura mai
uşor exerciţiile pregătite: săritură ȋn sac pe două picioare, mers ȋn echilibru cu transport de
obiecte (linguri de lemn cu ouă vospite de Paşte;
 „Micii pietoni” – Vizionarea unui filmuleţ (laptop, videoproiector, CD) despre
educaţia rutieră; Parcurgerea unui traseu prin „Oraş”
Pe holul grădiniţei a fost amenajat un mini-oraş cu diferite obiective (Biserică,
Grădiniţă, Poliţie, Loc de joacă), cu treceri de pietoni şi semne de circulaţie. Copiii ȋnsoţiţi de
doamna educatoare au parcurs acest traseu spre marea bucurie a copiilor care erau foarte
nerăbdători.
 Parada costumelor reciclabile – activitate ecologică cu caracter artistic
Părinţii ȋmpreună cu cei mici au confecţionat un costum din materiale reciclabile pe care l-au
prezentat ȋntr-un cadru festiv pe muzică. Copiii au primit aplauze şi diplome.
 Carnaval – activitate de divertisment
 Vizită la Biserica din localitate – activitate cu caracter religios. Copiii ȋmpreună
cu părinţii lor au mers la Biserică pentru a lua Sfânta Taină a Ȋmpărtăşaniei.
Evaluarea:
Părinţii au fost foarte ȋncântaţi de fiecare eveniment ȋn parte. S-au făcut fotografii care
- contribuţia părinţilor a constat ȋn confecţionarea costumelor din materiale reciclabile;
- au manifestat dorinţa de a mai participa şi la alte activităţi de acest gen
5
Sa stii mai multe, sa fii mai bun
Fig. 8. Monitorizarea activităţilor extracurriculare
 Curs de formare pentru părinţi „Educaţi aşa”.

Părinţii au fost ȋnştiinţaţi, ȋn cadrul unei şedinţe cu părinţii despre acest curs. Doritorii s-
au ȋnscris pe o listă apoi s-au format grupe de câte 12 părinţi participanţi. Astfel, am format două
grupe. Prima grupă a fost formată din părinţi doar din clasa noastră, iar cea de-a doua grupă
astfel:10 părinţi au fost din grupa noastră iar 2 părinţi au fost preluaţi de la altă clasă participantă.
Cursul se adresează părinţilor care au copii ȋntre 3-12 ani. Cursul nu se adresează numai
părinţilor care ȋntâmpină greutăţi ȋn creşterea copiiilor: intenţia cursului este de a preveni aceste
greutăţi.
Scopul cursului este: ȋnsuşirea acelor abilităţi care sunt folositoare, chiar indispensabile,
pentru educarea copiilor. Cursul este foarte sistematic. La fiecare şedinţă se ȋnvaţă ceva nou. De
aceea prezenţa este obligatorie. Acest curs presupune să se pună ȋn practică cunoştinţele
dobândite.
Ȋn cadrul acestui curs părinţii sunt ghidaţi ȋn folosirea unor metode pozitive privind
educarea copiilor lor – lauda (lăudarea copilului pentru orice efort/ reuşită realizat indiferent cât
de mic ar fi), stabilirea unor limite (ȋnvăţăm să spunem nu, NU este NU, suntem consecvenţi ȋn
decizia luată), ignorarea, izolarea (liniştirea copilului pe un scăunel de pauză/ ȋntr-o cameră
separat timp de cinci minute), pedeapsa (confiscarea unui obiect preferat), recompensa.
5
Părinţii au participat cu interes la fiecare şdinţă la sfârşitul căreia au avut de făcut o temă
care presupune observarea / notarea comportamentelor copilului timp de o săptămână până la
următoarea ȋntâlnire. De asemeni ei au trebuit să aplice ce au ȋnvăţat ȋn cadrul şedinţei acasă,
dacă era cazul. Părinţii au fost foarte ȋncântaţi de fiecare dată de reuşitele lor dar şi uimiţi
deoarece nu credeau ca sunt capabili să-şi menţină calmul şi totodată să ȋnvingă pornirile
supărătoare ale copilului lor ajutându-l astfel. Metodele au fost de ajutor ȋntregii familii (mamă,
tată, bunici, bonă) deoarece şi ceilalţi membri ai familiei au ȋnvăţat cum să se comporte ȋn
preajma copilului.
Evaluarea:
Părinţii au fost foarte ȋncântaţi de fiecare şedinţă ȋn parte participând cu interes. S-a
aplicat un chestionar atât la ȋnceputul cât şi a sfârşitul cursului pentru a observa progresul
realizat. Astfel s-au observat următoarele:
- Le-a părut rău că se termină.
Cursul cu parintii "Educati asa!"
participare multumire calificativ FB
Fig. 9. Monitorizarea şedinţelor din cadrul cursului
5
 Testul Familia
Desenul copilului reprezintă o expresie a inteligenţei şi afectivităţii şi creativităţii sale.
Prin desen copilul concepe omul conform propriei sale scheme corporale. Această metodă ne
oferă posibilitatea de a aprecia prin desenul persoanei umane inteligenţa copilului, posibilitate
supusă ȋnsă de multe ori erorii din cauza unor factori emoţionali. Putem observa şi mai bine acest
lucru ȋn Testul Familiei, ȋn care intervenţia acestor factori poate face ca ȋntre diferitele personaje
desenate să existe o mare deosebire ca şi completitudine şi armonie. (Anexa 6)

Părinţii au fost ȋnştiinţaţi ȋn prealabil despre intenţia de a aplica acest test copiilor cu
ajutorul unui psiholog. Toţi au fost curioşi şi ȋncântaţi de idee.
Copiii au fost aşezaţi la măsuţe separate pentru a nu se influenţa reciproc ȋn realizarea
desenului.
Copii au fost captaţi printr-o convorbire despre ce ȋnseamnă familia şi care este
componenţa familiei din care fac parte. Cerinţa testului a fost simplă: „Desenează o familie pe
care ţi-o imaginezi tu, o familie din mintea ta!”
Atunci când,copiii sunt lăsaţi liber să deseneze familia imaginară, pot exprima mai bine
ȋn desen a tendinţelor inconştiente deoarece nu este constrâns de principiul realităţii.
Evaluarea:
Ȋn interpretarea testelor s-a ţinut cont de modul ȋn care desenează copilul (este inhibat
făcând pauze ȋnainte de a desena fiecare personaj, colţul din foaie de unde ȋncepe desenare şi
ordinea personajelor, timpul necesar pentru fiecare personaj, grija pentru detalii, revenirea la
personajul anterior. După ce se ȋncheie desenul urmează ancheta. Scopul anchetei este de a obţine
cât mai multe informaţii referitoare la personajele din desen şi la relaţiile dintre ele (preferinţele
afective ale copilului faţă de personajele desenate.
Analiza desenului se face prin a invita copilul să povestească ceva despre familia
imaginară desenată (cine sunt oamenii desenaţi, vârsta / sexul lor). De asemeni sunt adresate o
serie de ȋntrebări de tipul:
- Cine este cel mai bun /rău (mai puţin drăguţ) din familie? De ce?
5
- Cine este cel mai fericit / ,ai puţin fericit? De ce?

- Din această familie, tu pe cine preferi? De
ce? Ultima ȋntrebare este cea mai importantă:
- Dacă ai face parte din familie cine ai fi? De ce?
Rezultate obţinute:
Astfel s-au observat următoarele:
- copiii au participat ȋn proporţie de 90%; (au lipsit 3 copii din 22 ȋnscrişi ȋn grupă);
- Părinţii au considerat că acest tip de activitate are un caracter constructiv ȋn proporţie
de 100%;
- Părinţii au manifestat dorinţa de a mai realiza şi alte teste de acest gen (Testul omului,
Testul casei etc.).
Testul Familia
participare multumire calificativ FB
Fig. 10. Monitorizarea testului Familia
5
Centralizarea datelor obţinute:
Nr. Activităi monitorizate Participare Participare

Crt. părinţi copii
1 Monitorizarea activităţilor practice 68 80

2 Monitorizarea proiectelor din familie 70 100
3 Monitorizarea activităţilor practic-gospodăreşti 72 100
4 Monitorizarea activităţilor privind securitatea 80 100

alimentaţiei
5 Monitorizarea activităţilor antreprenoriale 90 100
6 Monitorizarea concursurilor şcolare 100 100

7 Monitorizarea activităţilor artistice 100 100
8 Monitorizarea activităţilor extracurriculare 100 100
9 Monitorizarea şedinţelor din cadrul cursului 100 100
10 Monitorizarea testului Familia 100 100
5
Student: Ilie V. (Andrei) Laura Căi şi mijloace de optimizare a relaţiei de parteneriat intre grădiniţă-familie
100
90
80
70
60
50
40
30
Participare
părinţi
20
10 Participare copii
5
Student: Ilie V. (Andrei) Concluzii şi
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Lucrarea ȋşi propune să analizeze relaţia de parteneriat dintre familie-grădiniţă. S-au

identificat premisele care stau la baza acestui parteneriat şi anume: asigurarea unui climat
sănătos ȋn familie abordând un stil parental exigent ȋn care să se ȋmbine afecţiunea şi controlul,
implicarea părinţilor ȋn activităţile care se desfăşoară ȋn grădiniţă, aplecarea asupra nevoilor de
ȋnvăţare a părinţilor (cum să devină părinţi ideali prin cursul “Educaţi aşa!”), organizarea
diferitelor activităţi ȋn parteneriat cu şcoala care să continue munca munca depusă ȋn grădiniţă.
Scopul primordial al grădiniţei, şcolii şi implicit al familiei este bunăstarea copilului.
Acest lucru s-a realizat prin ȋncheierea unui parteneriat ȋntre grădiniţă şi familie, prin stabilirea
unor teme atractive care să aducă părinţii ȋn grădiniţă şi să dorească să se implice ȋn organizarea
şi desfăşurarea lor, printr-un program de consiliere a părinţilor ȋn care cadrul didactic le-a adus la
cunoştinţă acestora, progresul, stagnarea sau regresul copiilor ȋncercând să se identifice cauzele
care au generat această schimbarea a copilului ȋn bine sau rău şi soluţionarea lor şi prin
ȋnscrierea şi frecventarea cursului “Educaţi aşa”
Ca şi educatoare am arătat părinţilor că se pot afla ȋn siguranţă ȋn prezenţa mea
oferindu-le confidenţialitate şi ȋncredere. Părinţii au avut libertatea necesară pentru a-mi
ȋmpărtăşi din experienţa lor atât ȋn cadrul activităţilor de consiliere cât şi ȋn cadrul cursului
“Educaţi aşa” (părinții se confruntă des cu probleme, cu momente în care copilul lor este mai
timid, preferând autoizolare sau cu situații în care copilul creează momente tensionate).
Cercetarea aduce în prim-plan faptul că dacă la ȋnceput părinţii nu erau convinşi de
necesitatea prezenţei lor ȋn grădiniţă şi aveau anumite reţineri ȋn ceea ce priveşte implicarea lor
ȋn porcesul instructiv-educativ, observăm apoi pe parcurs şi mai ales spre finalul anului şcolar,
un interes deosebit faţă de organizarea şi desfăşurarea activităţilor planificate ȋn cadrul
parteneriatului, precum şi o apreciere a muncii educatorului care a ȋncercat cu multă dragoste să
ofere copiilor şi părinţilor de asemeni, un climat bland, primitor, inovativ care a determinat
atingerea obiectivelor propuse.
Consider că ipoteza a fost demonstrată deoarece fiecare activitate a fost prezentată ȋntr-
un mod cât mai atractiv pentru copii şi părinţi şi am trezit interesul şi dorinţa acestora de a se
5
Student: Ilie V. (Andrei) Concluzii şi
implica activ, voluntar şi liber şi de a colabora cu educatorul şi de a se aventura ȋntr-o relaţie

bazată pe ȋncredere cu acesta.
Din cercetare reiese că obiectivele au fost atinse ȋn totalitate. De asemeni ipoteza
consider că a fost veridică. Am constatat că deşi această cercetare se focalizează pe importanța
parteneriatului la nivelul preșcolar, putem declara că necesitatea implicării părinţilor ȋn educaţia
copiilor este resimțită de-a lungul întregii traiectorii şcolare.
Grădiniţa şi familia sunt doi factori importanţi, care ȋmpreună reprezintă piatra de
temelie a educaţiei preşcolare, iar între aceştia şi mediul social, se află copilul, obiect şi subiect
al educaţiei.
Propunem asigurarea continuiţăţii parteneriatului, ȋn termenii descrişi pe parcursul
lucrării (ȋnsoţiţi de respect faţă de fiinţa umană şi de unicitatea ei), şi mai departe pe tot parcursul
şcolarităţii.
6
Student: Ilie V. (Andrei) Bibliograf
BIBLIOGRAFIE
Aivanhov, O., M., (2009) Galvanoplastia Spirituala, Bucureşti: Editura Prosveta

Antonesei, L. (2002). O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice şi
transdisciplinare ale educaţiei. Iaşi: Editura Polirom.
Avram, E. (2009). Psihologia personalității: arhitectură și dimensiuni. București:
Editura Universitară.
Băran Pescaru, A. (2004), Parteneriat în educaţie: familie – şcoală – comunitate,
Editura Aramis Print, Bucureşti.
Băran Pescaru, A. (2004). Familia azi. O perspectivă sociopedagogică. Bucureşti:
Editura Aramis.
Bonchiş, Elena. (coord.) (2011). Familia şi rolul ei ȋn educarea familiei. Iaşi: Editura
Polirom.
Borţeanu, Silvia, Brănişteanu, Rodica, Breben, Silvia, Fulga, Mihaela, Grama, Filofteia,
Haiden, Roxana, Ignat, Eugenia, Manzu, Liana, Necula, Gabriela, Nicolae, Irinela, Popescu,
Carmela, Răileanu, Daniela, (2009), Curriculum pentru invatamantul preşcolar, Bucureşti:
Editura Didactica Publishing House.
Bulai, A. (2000). Metode de cercetare calitativă. Focus – grupul în investigația socială.
București: Editura Paideia.
Ciolan, L. E. (2006). Dezvoltarea educației timpurii. Aplicații privind mamagementul
proiectelor. București: Editura Universității din București.
Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative.
(ed. a 2-a rev.). București: Editura Economică.
Dolean, I., Dolean, D. (2009). Meseria de părinte. București: Editura Aramis.
Dragu, Anca. (coord.), Popovici, V. şi Enache, R. (2009). Consilierea școlară între
provocări și paradigme: lucrările prezentate la prima ediție a Conferinței Naționale a
Psihologilor Școlari: Constanța, 5-6 iunie 2009. Constanța: Editura NewLine.
Dumitrana, Magdalena, (2000), Copilul, familia şi grădiniţa, Bucureşti: Editura
Compania.
Dumitrana, Magdalena, (2011), Cum creşte un pui de om, Bucureşti: Editura Compania.
6
Holdevici, I., Neacșu, V. (2006). Consiliere psihologică și psihoterapie în situațiile de

criză. București: Editura Dual Tech.
Ionescu, M., Negreanu, E. (coord.) (2006). Educaţia în familie. Repere şi practici
actuale. Bucureşti: Editura Cartea Universitară.
Kiff, J. (2010). Family Structure, online la http://psychology. wikia.com/wiki
Kolly, S., Rădulescu, C. şi Anghel, M. (2009). Manual de formare a specialistului în
copilăria timpurie. București: Editura Humanitas.
Mateiaş, Alexandra, ( 2003), Copiii preşcolari, educatoarele şi părinţii, Ghid de
parteneriat şi consiliere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Împreună pentru copii: grădiniţa şi
comunitatea. Modul general pentru personalul grădiniţei, Bucureşti, (2008).
Mihăilescu, M. (coord.) (2000). Un deceniu de tranziţie. Situaţia copilului şi a familiei
în România. UNICEF.
Nasu, Ilie, Stupacenco, Lidia, (2010)– Pedagogie generală - Note de curs, Bălţi.
Petrea, Irina. (2011). Si tu poţi fi supernanny 1: Cum să-ţi creşti bine copilul. Ed. a 2-a,
rev. Bucureşti: Editura Trei.
Petrea, Irina. (2012). Si tu poţi fi supernanny 2: Cu copilul la şcoală. Bucureşti: Editura
Trei.
Păun, E., Iucu, R. (coord.) (2002). Educația preșcolară în România. Iași: Editura
Polirom.
Renaud, H., Gagné, J-P. (2010). Cum să fii un bun părinte. Iași: Editura Polirom.
Stancu, I. (2005). Mic tratat de consiliere psihologică și școlară. București: Editura
S.P.E.R.
Tomulețiu, E.A., Sociologia educației, Tîrgu-Mureș, Editura University Press, 2007.

Vandra, A. (2008). Cum să ne educăm copiii. Bucureşti: Teora.
Voiculescu, Elisabeta, 2001 „Pedagogie preşcolară”, Editura Aramis, Bucureşti.
Vrăsmaş, Ecaterina Adina. (2002). Educaţia preşcolară în faţa provocărilor mileniului
trei. În Educaţia preşcolară în România. Paun, E., Iucu, R. (coord.). Iaşi: Polirom.
Vrăsmaş, Ecaterina Adina. (2003). Consilierea si educatia parintilor. Bucuresti: Editura
Aramis.
6
Vrăsmaş, Ecaterina Adina. (2008). Educaţia timpurie şi grădiniţa adaptată. De la

pedagogia grupului la pedagogia diversităţii. Suport de curs pentru formarea continuă a cadrelor
didactice din învăţământul preşcolar, MECT, UNICEF, RENINCO, București:
Vrăşmaş, T.; Vrăşmaş Ecaterina, (2012) Educaţia incluzivă în grădiniţă: dimensiuni,
provocări şi soluţii, / UNICEF România, Buzău: Alpha MDN.
Zlate, M. (2007). Introducere în Psihologie. Iași: Editura Polirom.
http://www.scribd.com/doc/123130160/familia-celula-de-baza#scribd
http://fanautodidact.ro/wp/blog/este-familia-celula-de-baza-a-
societatii/#.VNuwEvmUe78
http://comitetul de parinti.ro/noutati-diverse/organizarea-comitetelor-de-parinti extras-
din-regulamentul-de-organizare-si-functionare-a-unitatilor-deinvatamant-preuniversitar
http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Decembrie/MORARU%20MIULESCU%2
0TATIANA%20%20Consilierea%20parintilor%20cu%20copii%20de%20varsta%20prescolara/
Rezuma%20teza%20doctorat%20Moraru%20%28Miulescu%29%20Tatiana.pdf
http://www.scribd.com/doc/255021412/Colaborarea-Gradinita-Familie#scribd
http://forum.isjcta.ro/index.php?topic=22142.0
6
Student: Ilie V. (Andrei) Ane
Anexa 1 ANEXE
Cursul „Educaţi aşa”
Activităţi de grup
Feed-back-ul cursului; Impresii pozitive şi negative
Anexa 2
64
CHESTIONAR PENTRU PARINTI
Date generale despre familie:

1. Nume si prenume copil:
2. Data si locul nasterii:
3. Numele si prenumele tatalui:
4. Numele si prenumele mamei:
5. Frati sau surori ai copilului (mentionati si varstele fratilor):
6. Membrii familiei care locuiesc cu copilul:

7. Cine se ocupa de educatia copilului si cat timp?
8. Care este atitudinea copilului fata de dvs.?

a. Iubitor, prietenos, sincer
b. Retras, temator, fricos
c. Indiferent
d. Alte variante (care?)
9. Care sunt relatiile copilului dvs. cu alti copii?
 Izolat
 Agresiv
 Indiferent
 Dragoste si prietenie
10. Intr-un grup copilul dvs. devine spontan conducatorul acestuia fiind ascultat de ceilalti
membrii?
6
11. Cand cineva din familie este trist, suparat se intristeaza usor si copilul?
12. Copilul dvs. obisnuieste sa imparta cu cei din jur mancarea sau jucaria preferata?
13. Considerati intrebarile copilului dvs. ca fiind prea numeroase?
14. Cum reactioneaza copilul dvs. atunci cand a savarsit o fapta rea?
15. Ce activitati prefera copilul dvs.?
16. Care activitati nu ii plac copilului dvs.?
17. Cum actionati atunci cand copilul a gresit? Exemplificati!
18. Considerati ca are anumite aptitudini? (Daca da, care?)
19. Incercati sa-i cultivati aceste aptitudini? (In ce mod?)
20. Cum apreciati evolutia copilului dvs. in gradinita?
21. Ce activitati apreciati cel mai mult din programul gradinitei?
22. Cum apreciati activitatea didactica desfasurata de educatoare?
23. La ce activitati ati participat in gradinita si la care ati dori sa mai participati?
24. Ce recomandari aveti pentru educatoare cu privire la copilul dvs.?
25. Sugestii si recomandari:
Va multumesc pentru colaborare!
6
CHESTIONAR
(aplicat ȋn urma fiecărei activităţi desfăşurate cu părinţii)
1. Care a fost reactia copilului ȋn timpul desfaşurării activităţii “….......................................”?

a) Fericit
b) Suparat
c) Indiferent
2. Ce impresie aveti dumneavoastra despre acest gen de activitati?
a) Foarte buna
b) Buna
c) Altele (mentionati)……………………………………………………………………
3. Consideraţi că activitatea a fost constructivă?
a) Am aflat multe lucruri interesante
b) Am ȋnvăţat tehnici noi de lucru
c) Am lucrat cu materiale deosebite
d) Am petrecut mai mult timp cu copilul meu
4. Cum v-aţi simţit participând la activitate?
a) foarte bine
b) bine
c) frustrat
d) ȋncordat
e) deranjat
5. Ce ati imbunatati la activitatea desfaşurată?
a) Organizarea
b) Produsele
c) Nimic
6.Care a fost contributia dvs. in derularea activităţii?
a) Achizitionarea materialelor pentru desfăşurarea activităţii

b) Altele……………………………………………………………………………………
c) Nu am contribuit
6
7. Care credeti ca este importanta acestor activitati?
a) dezvoltarea aptitudinilor artistice a copiilor

b) educarea trairilor afective
c) impactul educativ al activitatii asupra copilului
d) strangerea de fonduri extrabugetare
8. Doriţi să mai participaţi şi la alte activităţi didactice?
a) Da
b) Nu
6
CHESTIONAR
Din dorinţa de a cunoaşte mai bine părerea dumneavoastră despre colaborarea dintre
familie -grădiniţă, am rugămintea de a completa chestionarul pus la dispoziţie. Răspunsurile
dumneavoastră vor fi confidenţiale, fiind folosite în partea de cercetare a lucrării de licenţă cu
titlul: „Parteneriatul cu familia – condiţie esenţială a unei educaţii de calitate a preşcolarilor”.
Vă mulţumesc pentru timpul acordat.
1. Vârsta...................ani
2. Sex:
a) masculin
b) feminin
3. Ultima instituţie absolvită:

a) liceu
b) studii postliceale
c) studii universitare
d) studii postuniversitare
e) altele
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
4. De cât timp frecventează copilul d-voastră grădiniţa:

a) mai puţin de un an
b) 1 an
c) 2 ani
d) 3 ani
5. La ce fel de activităţi desfăşurate în cadrul grădiniţei aţi participat şi dumneavoastră?

a) Şedinţe cu părinţii
6
b) Serbări şcolare
c) Consultaţii cu părinţii
d) Activităţi de abilităţi practice
e) Activităţi-practice-gospodăreşti
f) Activităţi antreprenoriale
Târgul lui Moş Nicolae
Târg de mărţişoare
g) Proiect educaţional “Familia mea se prezintă”
h) Proiect educaţional “Să ştii mai multe, să fii mai bun”
i) Altele (enumeraţi-le)
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
6. Care dintre aceste activităţi la care aţi participat v-au plăcut?

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
Argumentaţi ce v-a plăcut în mod excepţional la aceste activităţi:
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
7. Care dintre aceste activităţi la care aţi participat nu v-au plăcut?
7
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………................
Ce credeţi că ar trebui schimbat ȋn desfăşurarea acestor activităţi:
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
8. Cât timp aveţi la dispoziţie într-o lună pentru activităţi oferite de grădiniţă în cadrul colaborării
cu părinţii:
a) deloc
b) mai puţin de o oră
c) 1 - 2 ore
d) 3 - 4 ore
e) mai mult de 4 ore
9. Ce fel de activităţi aţi dori să se organizeze în cadrul grădiniţei, la care să participaţi şi d-

voastră?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
10. În ce intervale de timp ar fi posibil să participaţi la diferite activităţi în cadrul grădiniţei?
7
a) 09:30 – 12:00
b) 13:00 – 15:00
c) după ora 16:00
11.Ce activităţi aţi considera a fi utile pentru adaptarea copiilor la grădiniţă:

…………………………………………………………………………………………….………
…………………………………………………………………………………………….………
12. Cât de importantă vi se pare colaborarea dintre părinţi şi grădiniţă:

a) foarte importantă
b) importantă
c) oarecum importantă
d) de importanţă minoră
e) neimportantă
13. Cât de mulţumiţi sunteţi de colaborarea familie – grădiniţă?

a) foarte mulţumit
b) mulţumit
c) oarecum mulţumit
d) nemulţumit
e) foarte nemulţumit
14. Pentru cine credeţi că este folositoare colaborarea părinţi-grădiniţă?

a) Pentru copil
b) Pentru părinţi
c) Pentru educatoare
d) Pentru comunitate
e) Pentru nimeni
15. Credeţi că sunteţi la curent cu implicarea copilului d-voastră în activităţile desfăşurate la

grădiniţă?
7
a) da
b) nu prea
c) nu
16. Consideraţi grădiniţa un partener real în procesul de educaţie al copilului?

a) da
b) nu prea
c) nu
17. Credeţi că grădiniţa manifestă suficientă deschidere spre propunerile d-voastră?
a) da
b) nu prea
c) nu
18. Consideraţi că puteţi discuta cu educatoarea grupei despre orice problemă legată de copilul d-
voastră?
a) da
b) nu
19. În cadrul consultaţilor cu părinţii, cât de mulţumit aţi fost cu privire la informarea
referitoare la dezvoltarea şi comportamentul copilului d-voastră?
a) foarte mulţumit
b) mulţumit
c) oarecum mulţumit
d) nemulţumit
e) foarte nemulţumit
f) nu am participat
20. Care sunt principalele dificultăţi pe care le-aţi întâmpinat în comunicarea cu grădiniţa
/ educatoarea?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
21. Ce aţi dori să îmbunătăţiţi în ceea ce priveşte comunicarea cu grădiniţa / educatoarea?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
7
Anexa 3
Grădiniţa P.N. “RITA-GARGARITA”, Agigea
RAPORT DE ACTIVITATE
Activitatea…………………………………………………………………………………………
Scop………………………………………………………………………….…………….………
Locul de desfășurare.........................................................................................................................
Data…………………………………………………………………………...................................
Participanți………………………………………………………………………….………………
……………………………………………………..………….…….………………………………
Descrierea Activității……………………………………………………………….......................
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
Impresia părinților .............................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
Impresia invitaților............................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
Propuneri pentru ȋmbunătăţirea activităţii

………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Cadru didactic :
Prof. Ȋnv. Preşc. Andrei
Laura
7
Anexa 4
Fişă pentru aprecierea progresului individual

al copilului, înainte de înscrierea în clasa pregătitoare
Nume şi prenume
Data naşterii
Educatoare
Data de la care frecventează grădinița
Data la care a finalizat grupa mare
Perioada pentru apreciere inițială
Perioada pentru apreciere finală
LEGENDĂ:
A – comportament atins
D – comportament în dezvoltare
NS – comportament care necesită sprijin
Dată înscrisă cu culoarea roşie – apreciere iniţială
Dată înscrisă cu culoare albastră - apreciere finală
7
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE

Nivelul de atingere
al indicatorului
Subdomeniul Aspect specific Indicatori NS D A
Dezvoltarea fizică Dezvoltarea Merge cu uşurinţă, coordonându-şi armonios
motricităţii mişcările.
grosiere Aleargă pe lângă obstacole cu uşurinţă.
Loveşte, aruncă, prinde o minge de mărime
medie cu oarecare precizie.
Participă în mod regulat la activităţile fizice
(alergare, dans, jocuri sportive).
Ajută la realizarea de activităţi domestice care
implică mişcare (măturat, aranjarea jucăriilor)
Dezvoltarea Se îmbracă şi se dezbracă singur.
motricităţii Îşi pune singur pantofii şi îşi leagă şireturile.
fine Îşi piaptănă sau perie părul.
Plasează detalii pe desen.
Desenează un romb după model.
Dezvoltarea Recunoaşte obiecte ascunse prin pipăit fără să le
senzorio- vadă (pipăit).
motorie Execută mişcări la auzirea unor comenzi (auz).
Recunoaşte unele mirosuri familiare (miros).
Recunoaşte obiecte privite de la distanţă/de
aproape (văz).
Participă cu plăcere la jocurile care implică
multă mişcare, contact social şi reguli de joc.
Dezvoltarea Promovarea Participă la pregătirea unor gustări sănătoase.
sănătăţii şi igienei sănătăţii şi Cunoaşte alimentele sănătoase pentru organismul
personale nutriţiei uman.
Ajută la servirea mesei şi îşi apreciază corect
porţia de mâncare.
Recunoaşte câteva feluri de mâncăruri.
Promovarea Se spală şi se şterge singur pe mâini.
îngrijirii şi Îşi acoperă gura cu mâna când strănută sau
igienei tuşeşte.
personale Foloseşte independent toaleta.
Foloseşte corect batista.
Promovarea Nu acceptă jucării, bomboane sau bani de la
practicilor persoane adulte necunoscute.
privind
securitatea Înţelege comportamentele dăunătoare
personală organismului (fumatul, alcoolul, jocul cu
chibriturile).
Respectă regulile de comportare pe stradă, în
transportul public şi în alte locuri publice.
7
Identifică persoanele care pot să-l sprijine în

situaţii periculoase (poliţist, pompier, medic).
B. DEZVOLTARE SOCIO-EMOŢIONALĂ
Nivelul de atingere
al indicatorului
Subdomeniul Aspect specific Indicatori NS D A
Dezvoltarea Abilităţi de Comunică cu uşurinţă cu adulţii.
socială interacţiune cu Cunoaşte şi foloseşte formule de politeţe în
adulţii comunicare.
Răspunde la întrebările puse de adulţi.
Nu intervine întrerupând discuţia adulţilor.
Cere informaţii sau ajutor adulţilor când are
nevoie.
Abilităţi de Stabileşte din proprie iniţiativă relaţii
interacţiune cu pozitive şi de respect cu copii apropiaţi ca
copii de vârstă vârstă.
apropiată
Propune şi iniţiază jocuri şi activităţi care
implică mai mult de un copil.
Sugerează noi variante de joc.
Cere şi oferă voluntar ajutorul copiilor din
jurul său când au nevoie.
Cooperează, face schimb de obiecte în joc.
Respectă regulile grupului de joc,
manifestând fair-play (pierde/câştigă).
Acceptarea şi Deosebeşte persoanele după diferite criterii
respectarea (aspect exterior, gen, vârstă, etc.).
diversităţii
Manifestă toleranţă faţă de alţi copii care
aparţin altor etnii, categorii minoritare,
confesionale sau copii cu CES.
Observă că aceeaşi persoană poate avea mai
multe roluri sociale (mama este mama lui,
este angajată la..., este fiica bunicii lui, etc.).
Respectă drepturile altor persoane, copii şi
adulţi.
Dezvoltarea Se joacă sau lucrează fără să îi deranjeze pe
comportamentului ceilalţi.
pro-social Respectă reguli simple de participare în
activităţi şi joc, în grupuri mici sau mai mari,
în calitate de conducător sau executant.
Aplică independent regulile în situaţii noi,
dar similare.
Îşi exprimă dezacordul faţă de
comportamente incorecte.
7
Rezolvă conflicte apărute în cadrul grupului

folosind strategii diverse (întâi vorbeşte, apoi
cere ajutorul adultului).
Rezolvarea problemelor apărute în
interacţiunea cu copiii, fără a-l implica pe
adult.
Acceptă responsabilităţi, le respectă şi
participă la luarea unor decizii simple
(mâncare, îmbrăcăminte, jucării, cărţi).
Vorbeşte despre emoţiile sale (bucurie,
tristeţe, furie).
Alină membrii familiei sau prietenii care nu
se simt bine (din proprie iniţiativă).
Începe să înţeleagă situaţia oamenilor aflaţi în
situaţii diferite (sărăcie, dezastre naturale,
boală).
Dezvoltare Dezvoltarea Cunoaşte ziua, luna, oraşul şi ţara în care s-a
emoţională conceptului de născut, număr de telefon.
sine
Împărtăşeşte celorlalţi informaţii despre sine.
Conştientizarea schimbările care se produc în
sine şi mediu (copilul creşte, plantele au un
ciclu de viaţă).
Are o imagine pozitivă despre sine.
Dezvoltarea Îşi aşteaptă rândul.
autocontrolului Îşi controlează exprimarea sentimentelor (mai
emoţional ales a celor negative - furia).
Îşi exprimă propriile trăiri fără să se certe.
Îşi modifică expresia şi comportamentul în
funcţie de context.
Dezvoltarea Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi
expresivităţii artistice.
emoţionale Reacţionează adecvat emoţional la situaţii
variate.
Verbalizează frustrarea adoptând o mimică
adecvată sensului mesajului.
Asociază emoţiile cu cuvinte şi expresii
faciale.
C. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

Nivelul de atingere
al indicatorului
Subdomeniul Aspect specific Indicatori
NS D A
Curiozitate şi Manifestarea Formulează întrebări referitoare la
interes curiozităţii şi a schimbările petrecute în mediul înconjurător.
interesului faţă de
mediul Caută noi informaţii legate de domeniile care
înconjurător îl interesează.
7
Descoperă noi informaţii şi le împărtăşeşte

celorlalţi.
Iniţiativă Iniţiativă în Alege şi desfăşoară activităţi, jocuri care
interacţiuni şi concordă cu interesele lui.
activităţi.
Iniţiază jocuri şi activităţi în vederea punerii
acestora în practică.
Persistenţă Realizarea unei Se concentrează la o activitate 20 de minute,
sarcini, chiar fără supervizare.
dacă întâmpină
dificultăţi Planifică o activitate din 3 - 4 paşi.
Realizează o sarcină şi revine asupra ei în

intervale diferite de timp chiar dacă are
dificultăţi, este întrerupt/ă sau are anumite
nemulţumiri.
Creativitate Manifestarea Schimbă conţinutul unor poveşti cunoscute şi
creativităţii în introduce personaje create de el.
activităţile zilnice. Schimbă întregul fir al poveştii.
Inventează jocuri şi activităţi noi.
Utilizează/combină materiale în realizarea
unor produse noi.
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI

SCRIERII
Nivelul de atingere
al indicatorului
NS D A
Dezvoltarea Dezvoltarea Ascultă cu plăcere poveşti citite sau
limbajului şi a capacităţii de înregistrate (casetă audio, CD a căror durată
comunicării ascultare şi este mai mare de 20 de minute.
înţelegere Identifică mai multe idei principale dintr-un
(comunicare material verbal.
receptivă) Răspunde la întrebările referitoare la o
poveste, demonstrând că a înţeles
conţinutul.
Îşi exprimă gânduri, idei cu privire la textul
audiat, participând activ la discuţiile
grupului.
Povesteşte un eveniment sau o poveste
cunoscută respectând succesiunea
evenimentelor (cu sau fără suport intuitiv).
Solicită explicaţii cu privire la cuvintele
necunoscute.
Utilizează dialoguri în jocurile simbolice.
Dezvoltarea Iniţiază o conversaţie cu colegii sau adulţii.
capacităţii de Utilizează vorbirea dialogată (intonaţie,
vorbire şi nuanţarea vocii, expresii ritmate şi rimate,
7
comunicare ritm, pauză în concordanţă cu mesajul

(comunicare transmis).
expresivă) Exprimă o idee prin mai multe modalităţi
(limbaj verbal, mimico-gestual, simboluri).
Utilizează în vorbire acordul de gen, număr,
persoană, timp.
Foloseşte corect adverbul de timp („azi,
mâine, ieri”).
Foloseşte verbe la modul optativ („aş
putea”, „aş vrea”).
Construieşte propoziţii în secvenţe logice.
Denumeşte obiecte care nu se află în câmpul
vizual, folosind cuvinte adecvate.
Înţelege şi utilizează în vorbire sinonime,
antonime, omonime.
Utilizează în vorbire propoziţii dezvoltate şi
fraze, folosind cuvinte noi, creaţii verbale,
fantezii.
Premisele citirii Participarea în Înţelege ce este titlul şi autorul unei cărţi.
şi scrierii experienţe cu
cartea; Este interesat de cărţi şi ştie cum să le
cunoaşterea şi utilizeze şi să le păstreze.
aprecierea cărţii Povesteşte colegilor fragmente, idei din
conţinutul cărţilor.
Este interesat de citit.
Răsfoieşte cartea şi încearcă să citească
independent.
Citeşte cuvinte cunoscute etichetate în sala
de grupă.
Cere să împrumute cărţi sau aduce cărţi de
acasă în colectivitate.
Diferenţiază un text în proză de unul în
versuri.
Dezvoltarea Recunoaşte şi numeşte sunetul iniţial şi final
capacităţii de al unui cuvânt fără ajutor.
discriminare Desparte cuvântul în silabe cu ajutor.
fonetică; Articulează anumite sunete, toate vocalele şi
asocierea sunet – majoritatea consoanelor.
literă Identifică literele cuprinse în propriul nume
cu sunetele specifice.
Asociază sunetul cu litera corespunzătoare
şi cu forma ei scrisă (literă mare/mică de
tipar).
Leagă cuvântul de imagine (oral).
Creează rime ale cuvintelor familiare în
jocuri, cântece, poezii.
Conştientizarea Foloseşte o varietate de materiale tipărite
mesajului (cărţi, reviste, ziare, reţete, prospecte, cutii
scris/vorbit de jucării, cutii de alimente).
Înţelege rolul tipăriturii.
8
Conştientizează faptul că un mesaj se

scrie/citeşte de la stânga spre dreapta, de sus
în jos.
Conştientizează faptul că limbajul rostit
poate fi scris şi apoi se poate tipări.
Recunoaşte semne/simboluri din mediul
ambiant.
Identifică mesaje scrise în mediul familiei
sau în sala de grupă.
Citeşte numele propriu şi al altor colegi.
Citeşte câteva cuvinte din mediul apropiat
(ex.: grădiniţa, spital, muzeu).
Însuşirea Adoptă o ţinută corectă a corpului, a mâinii
deprinderilor de şi instrumentului de scris.
scris; folosirea Îşi ajustează poziţia foii, hârtiei folosite şi
scrisului pentru experimentează scrisul cu o varietate de
transmiterea instrumente de scris (creioane, pensule,
unui mesaj computere).
Respectă spaţiul, mărimea, ordinea literelor.
Scrie/copiază cuvinte familiare (ex.: numele
propriu, mama, tata etc.).
Contribuie la scrieri colective (albume,
jurnale, dicţionare).
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

Nivelul de atingere
al indicatorului
NS D A
Dezvoltarea Conştientizarea Identifică obiecte care au efect asupra altor
gândirii logice relaţiei cauză- obiecte (dacă pun zahăr în apă, se topeşte).
şi rezolvarea de efect.
probleme Explică anumite schimbări ale fenomenelor
(dacă e înnorat, atunci s-ar putea să plouă).
Oferă explicaţii pentru anumite evenimente
care s-au petrecut.
Realizează experimente pentru a descoperi
relaţia cauză-efect.
Observă şi Observă pe o perioadă dată un anumit
compară acţiuni proces (dezvoltarea unei plante. ş.a.).
şi evenimente. Observă modificările apărute în viaţa
omului, plantelor, animalelor în funcţie de
anotimp.
Descrie evenimente utilizând cuvinte ce
indică o comparaţie.
Compară evenimente cu ajutorul adultului.
Compară evenimente şi personaje din
poveşti.
Utilizarea Utilizează informaţia dobândită în
experienţelor vederea aplicării acesteia într-un alt
context
8
trecute pentru a (construieşte din cuburi un castel, aşa cum l-

construi noi a văzut într-o carte cu poveşti).
experienţe.
Capacitatea de a Explorează şi lucrează în grup pentru
găsi răspunsuri/ soluţionarea unei probleme/situaţii.
soluţii la
întrebări, Caută sprijin la alţi copii sau adulţi pentru
situaţii, rezolvarea de probleme.
probleme şi
provocări.
Cunoştinţe şi Reprezentări Recunoaşte, numeşte şi scrie cifrele în
deprinderi elementare limitele 1-10.
elementare matematice Numără cu uşurinţă din memorie până la 10.
matematice, (numere, Numără 10 obiecte prin corespondenţă 1 la
cunoaşterea şi reprezentări 1.
înţelegerea lumii numerice, Face estimări ale cantităţii utilizând
operaţii, numerele.
concepte de Utilizează jucării manipulative matematice,
spaţiu, forme
obiecte cu cifre, jocuri cu cifre şi monezi în
geometrice,
activităţile zilnice.
înţelegerea
modelelor, Estimează mărimi, lungimi, greutăţi
măsurare) utilizând instrumente de măsurare.
Cunoaşte ordinea numerelor în şirul 1-10.
Utilizează numere şi operaţii simple.
Identifică şi numeşte diferite forme
geometrice: cerc, pătrat triunghi, dreptunghi.
Recunoaşte forme geometrice în obiectele
din mediul înconjurător.
Grupează obiectele după un criteriu dat.
Relaţionează „astăzi”, „mâine”, „ieri” cu
zilele săptămânii.
Cunoaşterea şi Caută informaţii despre mediu din diferite
înţelegerea lumii surse.
(lumea vie, Foloseşte simţurile şi o varietate de
Pământul, instrumente şi aparate simple de investigaţie
spaţiul, metode (lupă, magneţi, microscop).
ştiinţifice) Observă faptul că plantele cresc, înfloresc,
îşi schimbă înfăţişarea.
Sesizează existenţa fiinţelor vii şi nevii din
mediu.
Cunoaşte şi foloseşte corect ca unităţi de
timp momentele zilei, zilele săptămânii.
Numeşte şi anotimpurile în succesiune.
Descrie timpul probabil şi ilustrează o
anumită stare a vremii (utilizează semne
convenţionale pentru: ape, ploaie, soare
etc.).
Descrie importanţa apei, aerului pentru viaţă
şi a modalităţilor de protecţie pentru a evita
8
poluarea lor.
Participă la asigurarea unui mediu mai
sănătos.
Concluzii / Comentarii:
……….……………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
Apreciere iniţială Apreciere finală

Întocmit Întocmit
Educatoare, Educatoare,
Avizat Avizat
Director, Director,
Am luat cunoștință Am luat cunoștință

Părinte, Părinte,
8
Anexa 5 Proiect educaţional “Familia mea se prezintă”
8
Student: Ilie V. (Andrei) Laura Anexe
„Sunt mândru că sunt Român”
„Familia mea ȋn lumea poveştilor”
„Trecerea timpului ȋn familia mea”
“Marea şi familia mea”
85
„Grădiniţa mea iubită” “ Un dar pentru bunica şi bunicul”
Serbare de iarna: “Uite vine Moş Crăciun” “Serbare de 8 Martie “Mamă chip iubit”
86
“Târgul lui Moş Nicolae”
Tărg de mărţişoar
“Salata de legume/fructe de toamnă”
87
“Salata de legume timpurii”
Teatre de păpuşi şi de magie
„Hai să dăm dăm mână cu mână”
88
“Şcoala altfel – Să ştii mai multe să fii mai bun” Atelier de lucru
Prichindeii la concurs
89
“Micii pietoni”
90
Parada costumelor reciclabile
Vizită la Biserică – Ne ȋmpărtăşim
91
Limonada; Ceaiul sănătăţii mele
Concursuri şcolar
“Culoarea albastră – Culoarea Europei”
“Ȋnălţarea Domnului” – colaj, pictură
92
„Natura ȋn mâini de copil” – desen, pictură
„Testul Familia”
„Securitatea alimentaţiei”
93

PFB 8 Hego AYf RRKDo 326

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PFB 8 Hego AYf RRKDo 326

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE BRAŞOV

Student: Laura Ilie (Andrei)

„Parteneriatul cu familia – condiţie

Student: Laura Ilie (Andrei)

Familia instanţă fundamentală ȋn formarea personalităţii copilului.................................................7

I.1. Funcţia educativă a familiei...................................................................................................7

I.2. Colaborarea dintre grădiniţă şi familie.................................................................................16

I.2.1. Educaţia pentru toţi...................................................................................................................20

I.3. Colaborarea dintre grădiniţă şi şcoală..................................................................................28

I.4. Convergenţa acţiunii factorilor educaţiei.............................................................................31

Căi şi mijloace de optimizare a relaţiei de parteneriat intre grădiniţă-familie...............................33

II.1. Scopul şi obiectivele cercetării...........................................................................................33

II.4. Metodele cercetării..............................................................................................................35

II.5. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor ipotezei.........................................................39

Familia instanţă fundamentală ȋn formarea personalităţii copilului

părinţii sunt membri ai comunităţii şcolare, având posibilitatea să se organizeze în consilii şi

I.2. Colaborarea dintre grădiniţă şi familie

În educarea copilului preşcolar, o componentă foarte importantă o constituie procesul

Realizarea centrului tematic al grupei cu material informativ de specialitate poate

arborele genealogic – prin intermediul eredităţii) şi ontogenetică (individ – evoluţia sa de la

I.2.1. Educaţia pentru toţi

UNICEF România, Buzău: Alpha MDN.

incluzivă se adaptează particularităţilor şi nevoilor copiilor. Preocupările trebuie să se axeze pe a

UNICEF România, Buzău: Alpha MDN.

Apropierea, buna colaborare dintre părinţi şi educatoare, încrederea şi respectul reciproc

3 “Importanţa sportului ȋn dezvoltarea Ianuarie grădiniţă

5 “Copiii sunt din rai’ (metode de educare Martie grădiniţă

6 “Cum sa-ti cresti bine copilul?” de Irina Aprilie grădiniţă

Şedinţă cu părinţii grădiniţă

7 “Modalităţi de petrecere a timpului liber” Mai grădiniţă

Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschidere şi flexibilitate ȋn

Eficienţa parteneriatului va fi mai evidentă ȋn funcţie de măsura ȋn care cunoaştem mai

Lectoratele cu părinţii, organizate periodic, au ca scop informarea părinţilor privind un

Pe tot parcursul cursului părinţii au avut ocazia să comunice liber şi să ȋmpărtăşească cu

I.3. Colaborarea dintre grădiniţă şi şcoală

Perioada preșcolară are o importanță deosebită pentru procesul de şcolarizare a

Realizarea unor şedinţe comune cu caracter metodic reprezintă alte modalităţi de

Ȋn fiecare an şcolile organizează Ziua Porţilor deschise, eveniment important ȋn

I.4. Convergenţa acţiunii factorilor educaţiei

Căi şi mijloace de optimizare a relaţiei de parteneriat intre grădiniţă-familie

Pe parcursul anului şcolar 2014-2015 am derulat Proiectul de parteneriat cu părinţii

II.1. Scopul şi obiectivele

 Evidenţierea influenţei mediului familial şi a relaţiei grădiniţă-familie asupra

 Ȋncurajarea şi promovarea implicării părinţilor ca parteneri ȋn educarea copiilor;

Grădiniţa este unul dintre factorii cu o influenţă extrem de importantă ȋn desăvârşirea

II.4. Metodele cercetării

Metoda anchetei pe bază de chestionar

Pentru elaborarea cercetării am folosit ca metodă ancheta pe bază de chestionar, aplicată

preşcolar. Ea reprezintă o oglindă a progresului realizat de copil ȋn raport cu sine, ȋn intervalul de

Studiul de caz se focalizează pe o singură problemă pe o perioadă mai lungă de timp,

II.5. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor ipotezei

CALENDARUL ACŢIUNILOR ȊN PARTENERIAT CU PĂRINŢII

Nr. MIJLOACE DE CINE

Proiect transsemestrial Prezentarea proiectului ȋntr-o reuniune -copii

 Un dar pentru bunica şi bunicul – Felicitare pentru bunici, peisaj (abilităţi

- pregătirea materialelor didactice necesare (cartoane imprimate, fotografii, şnur,

Gradinita mea iubita/Un dar pentru bunica si bunicul

participare contributie multumire calificativ FB

Fig. 1. Monitorizarea activităţilor practice

 Proiect transsemestrial « Familia mea se prezintă »

Pregătirea pentru activitate

Familia mea se prezinta