Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TG
TG
DEFINIŢIA IGIENEI
OBIECTIVUL IGIENEI
Aerul atmosferic
Apa
Solul
Alimentele
Radiaţiile
Zomotul
Ilumintul
Obiectivele sociale: instalaţii, locuinţe, colectivităţi, unităţi de administarţie
publică etc.
FACTORII DE RISC
o Factori fizici
Biometeorologici ( temperatura, umiditatea, mişcarea aerului, presiunea
atmosferică)
Radiaţii
Poluări sonore
1
o Factori accidentali: accidente de muncă, rutiere, răniri intenţionale
După influenţa pe care o au asupra organismului
o Factori de risc
Aer curat
Apă suficientă
Alimente furnizoare de nutrienţi şi lipsite de risc
Aşezări umane liniştite şi sigure
Un ecosistem global favorabil
1. Aerul
Episoadele de poluare atmosferică intensă produc creşterea morbidităţii şi mortalităţii, mai
ales a persoanelor cu tare cardio-pulmonare
2. Apa
Boala diareică şi parazitozele intestinale –sar putea reduce cu 40 % prin aplicarea unor
măsuri corecte de igienă
40 % din popoulaţia globului nu beneficiază de condiţii optime de salubritate
25 % din populaţia globului nu dispune de apă potabilă
3. Alimentele
regimul alimentar deficitar contribuie la creşterea incidenţei anemiilor, carenţelor protein -
energetice, vitaminice, minerale – ca efecte directe, iar ca efecte indirecte cresc
mortalitatea prin boli ca tuberculoza, diarea, bolile respiratorii ş.a.
Metode
organoleptice
fizice
chimice
microbiologice şi biologice
matematico-statistice
2
Indicatorii folosiţi:
Direcţi – arată prezenţa unor substanţe poluante în factorii de mediu (plumb în aer, nitraţi
în apă)
Indirecţi – urmăresc prezenţa poluantului în regnul vegetal şi a celui animal (ex. plumbul
din lapte, vegetaţie) şi in probele biologice umane
Clinice
Paraclinice
Epidemiologice –alegerea unui eşantion reprezentativ dintr-o colectivitate
Metode experimentale pe animale de laborator
Ancheta sanitară – constă în analiza aprofundată a unui fenomen sau situaţii care
apare la un moment dat într-un obiectiv şi care necesită o rezolvare din punct de
vedere igienico-sanitar (ex. – declanşarea unei epidemii)
DEFINIŢIA SĂNĂTĂŢII
CONCEPTUL PROFILAXIEI
Urmăreşte impactul factorilor de risc asupra sănătăţii – ex. dozarea colesterolului – în relaţie cu
dieta, vârsta
3
PROFILAXIA TEŢIARĂ – se adresează pacientului ajuns in stadiu mai avansat de boală şi
urmăreşte recuperarea, readaptarea, reinserţia lui în familie, societate, loc de muncă – ex. după
AVC
Viata.Dezvoltarea.Imbatranirea.Moartea
CRESTEREA si DEZOLTAREA sunt doua procese diferite, desi cele 2 notiuni se folosesc adesea ca
sinonime.
Cresterea:
Este un fenomen cantitativ, masurabil (lungimi, perimetre, volume, greutate), de sporire a
dimensiunilor corporale si modificare a formei si braportului intre diferite segmente
Are loc intr-un organism viu cand procesele de asimilatie din ambianta le depasesc pe cele de
dezasimilatie
Sporirea masei corporale se face printr-o subdiviziune celulara
Reprezinta augmentarea substantei vii datorita adaugarii de masa vie cu valoare structurala si
functionala
Mecanismele cresterii
1. Multiplicarea celulara: epitelii, mucoase,elemente figurate sangvine
2. Hipertrofie celulara: celulele nervoase si musculare (fiziologic uterul in sarcina si patologic
miocardul in angiocardiopatii,vasele de sange ramanad la fel)
3. Diferentierea celulara pana la indeplinirea functiei organului sau tesutului
4. Incorporarea de substante de depozit, necitoplasmatice: tesut osos,cartilaginos,adipos
Legile generale ale cresterii
1. Legea alternantei
a) Oasele lungi se alungesc si se ingroasa alternativ
b) Legea basculei:perioadele de ativitate si repaus sunt contrare pentru doua oase lungi
consecutive ale aceluiasi membru(ex cand humerusul creste in lungime,radiusul si ulna cresc
in grosime)
c) Dezvoltarea rapida a unor organe si tesuturi este insotita de o crestere mai lenta, o stagnare
sau chiar o regresiune a altora
2. Legea proportiilor
4
Cresterea se face in trei faze care respecta variatiile de proportii intre lungimea si grosimea
corpului:prescolar 4-6 ani, scolar 6-15 ani, adolescent tanar dupa 15 ani pana la stadiul de adult
3. Legea pubertatii
Inainte de pubertate: lunimea corpului creste pe seama membrelor inferioare;predomina procesele de
alungire osoasa;se dezvolta mai mult oasele
Dupa pubertate: lungimea corpului creste pe seama trunchiului;predomina ingrosarea osoasa;se
dezvolta masa musculara
Bioritmuile= fenomene ciclice, ritmice, care se repeta cu o anumita periodicitate ata in lumea
plantelor si animalelor cat si la om.
Caracteristici
Amplitudinea: intensitatea, taria fenomenelor intre maxim si minim (A)
Perioada : intervalul de timp in care se realizeaza (T)
Faza: inceputul oscilatiei fata de punctul de origine (f)
Frecventa: numarul de perioade in unitatea de timp
Frecventele variate ale bioritmurilor la om sunt determinate de frecvente si perioade diferite ale
fenomenelor mediului ambiant cu care intra in rezonanta.
Activitatea vitala este privita ca un procesondulatoriu continuu;fiecarei manifestari ii corespund
doua faze alternante:una pozitiva , de activitate si una negativa, de repaus, refacere a uzurii, ele fiin
relationate prinfeed-back (autoreglare).
Deci, la orice nivel de organizare, de la organisme unicelulare la cele superioare, de la molecule la
populatii intregi, procesele vitale se desfasoara ritmic, dupa un mod propriu de miscare ce reprezinta
manifestarea timpului biologioc, denumite bioritmuri.
Bioritmurile sunt perechi de contrarii (ex excitatie-inhibitie, asimilatie-dezasimilatie).
Au dubla determinare endogena si exogena care coexista.
Clasificare bioritmuri:
Vegetale/animale/umane
Individuale/de grup
Celulare/tisulare/organice/sistemice
Metaboloce/ale cresterii/ale reproducerii/ale starii psihice
Microritmuri/macroritmuri
Cele mai importante dpdv medical sunt bioritmurile circadiene, cu o durata aproximativa de o zi
(cuprinsa intre 20-28 ore).
5
1. Ritmul somn-veghe este indispensabil vietii, echilibrului sistemului nervos si performantelor
umane.Modificari in orarul si calitatea somnului duc la dereglari ale functiilor fizice, ale
proceselor emotionale si intelective
2. Bioritmul temperaturii urmeaza acelasi grafic, cu un maxim intre orele 9-12 si 17-21 si cu un
minim (36 grade) noaptea.Curba termica este dependenta de ritmul somn-veghe, somnul se
prelungeste proportional cu cresterea temperaturii si invers.Lumina joaca un rol important in
realizarea fazei pozitive a tuturor bioritmurilor, faza de zi, la aceasta contribuind si activitatile
desfasurate si alimentatia.
3. Bioritmul performantei umane depinde de primele doua ritmuri dar si de antrenament,
complexitatea sarcinii, stare de sanatate, caracteristici individuale. In general, dimineata este
optima stocarii pe termen scurt a datelor sau rememorarii, cele mai bune performante pentru
memoria pe termen lung fiind inregistrate dupaamiaza si seara (in paralel cu temperatura
maxima a corpului).
Alti indicatori ai starii de sanatate sunt bioritmurile ce reprezinta fuctiile respiratorii, excretia
renala,procesele metabolice, constituentii sangelui, sensibilitatea la medicamente, incidenta
deceselor.
Bioritmometria este utila in determinarea zilelor si a perioadelor critice la bolnavii cu patologie
cardiovasculara, digestiva, psihiatrica, respiratorie, reumatismale, metabolica.
Medicina preventiva „cronoigiena” poate interveni in profilaxia bolilor si a accidentelor datorate
factorilor meteorologici, zonali, respectiv schimbarii temporare sau permanente a conditiilor de
viata si munca
Medicina muncii cronopatologia, pe aparate si sisteme ofera modelul unor variatii sezoniere si
anuale ale maladiilor in functie de orarul muncii, de anumite conditii de microclimat ce
influenteaza procesele vitale
In farmacologie- efectele medicamentelor in functie de orarul administrarii
In chirurgie- planificarea interventiilor
In medicina sportiva- adaptarea efortului in perioadele de antrenament si competitie
Vremea este starea conditiilor meteorologice interdependente, pentru un interval mai scurt de
timp, modificandu-se chiar de mai multe ori pe zi.Ea depinde si de alte procese fizice,petrecute in
atmosfera, in aria teritoriului subjacent, cum ar fi: cantitatea de radiatii solare, presiunea si vizibilitatea
atmosferica, ionizarea, campul electric, caracterul norilor, etc.
Modificarile periodice ale vremii (zilnice sau anuale) se produc treptat si nu prezinta actiuni acute
asupra organismului ci doar influenteaza ritmicitatea unor functii complexe.
Modificarile neperiodice sunt cauzate de miscarea maselor de aer ce se deplaseaza in troposfera.
Zonele polare (se intind pala la latitudinea de 660, corespunzatoare izotermei anuale 0).
Caracteristici: alternanta zi-noapte polara;temperatura medie anuala este sun zero grade Celsius;
umiditatea relativa este mare; insorirea este redusa si regimul de radiatii satisfacator (datorita aerului
pur ce permite patrunderea lor); densitatea redusa a populatiei.
Influenta asupra organismului:
Rezistenta organismului la temperaturi scazute prin modificari ale termoreglarii:
vasoconstrictie periferica, cu intensificarea circulatiei sangvine in organele interne si mucoase
(creste fluxul sangvin in extremitati si creste volumul circulant)
Modificari sezoniere ale functiilor fiziologice in procesul aclimatizarii: cresterea metabolismului
bazal,cresterea schimburilor gazoase, intensificarea activitatii sistemului hipofizo-hipotalamo-
corticosuprarenalian, in special a glandei tiroide;alta periodicitate a ciclului menstrual
6
Particularitati ale curbei de dezvoltare: nou nascutul are greutate si lungime mai mari decat in
alte zone, dar dupa 7-9 luni situatia se inverseaza
Patologia specifica este reprezentata de boli infectioase rare dar cu forme grave de manifestare in
special in cazul microorganismelor aerogene (dovedeste ca zonele polare, desi reci, nu sunt sterile);
este dovedit ca exista o mare varietate de specii microbiene care se inmultesc vara contribuie la
mineralizare in timpul iernii (bacilii dizenterici isi mentin vitalitatea si virulenta si dupa iernat in zapada).
Zonele temperate (situate intre cele doua izoterme anuale, de 22 si respectiv 0 grade,
corespunzatoare paralelelor de 23 si 66)
Caracteristici: alternanta celor patru anotimpuri, cu schimbari frecvente ale vremii si variatii de clima
foarte mari; diferente mari de la o regiune la alta in functie de influenta maritima sau continentala;
insorire medie; densitatea mare de locuitori (aglomerari urbane).
Patologia specifica: infectii virale si microbiene, in special respiratorii, cu caracter sezonier; boli
cronice, degenerative (RAA, artropatii), „bolile civilizatiei”
Caracteristicile zonei: temperaturi ridicate; insorire maxima; schimbari de vreme cu caracter ritmic
Identificarea pericolului – fact fizici, chimici, biologici care in anumite conditii pot depasii conc
maxima admisa devenind factori de risc asupra sanatatii. Se pot lua masuri preventive de informare a
populatiei, surselor de poluare existente in zona.
Admise cat mai multe informatii referitoare la pericolele identificate: determinarea concentratiei
in functie de care pot aparea efecte cronice, tardive, date referitoare la timpul de expunere, secventa
expunerii (nu tot timpul pericolele sunt prezente).
Expunerea umana – reprezinta un cumul de factori prezenti in aerul atmosferic (exterior) dar si
la aerul interior. Mare factor de eroare daca se determina doar concentratia poluantilor din aerul ext.
Se folosesc dozimetre individuale 23h care dau informatii in ceea ce priveste expunerea organismului.
Autoexpunerea – fumatul e sursa importanta de poluare (activ sau pasiv). Caracterizarea relatiei doza
efect – in functie de relatie poluantii se clasifica in poluanti pt care relatia doza efect poate avea efecte
cu prag (trebuie depasita o anumita concentratie pentru a se produce un efect- toxicele se
acumuleaza silnic in organism. Cand ating in sange un anumit nivel apar efectele adverse). Poluanti
cu efecte fara prag – simpla prezenta in factorul de mediu reprezinta un factor de risc.
Efecte fara prag au poluantii cancerigeni.
Efectele care pot fi induse de expunerea la pericole: decesul, mortalitatea generala sau
specifica pe afectiuni corelata cu poluantii cancerigeni; bolile cronice care se cuantifica pe baza
morbiditatii (prin bronsita cronica la persoane expune la conc crescute de poluanti iritanti).
Incidenta bolii – se refera la nr de cazuri noi diagnosticate intr o perioada de timp.
Prelevanta bolii – nr total de cazuri de boala, atat cazurile noi cat si cele vechi.
Efectele acute
Pot fi de tip infectios in urma expunerii la bacterii, virusuri, paraziti. Intox acute determina prezenta
unor compusi chimici in concentratii crescute in aer, apa, alimente. Disconfortul produs de prezenta
poluantilor: pot avea miros neplacut , particule care sedimenteaza (praf).
Comunicarea riscului – riscul – este probabilitatea aparitiei unor efecte nedorite in randul
populatiei. – informarea populatiei , infoarmarea contactorului , a poluatorului.
Monitorizarea riscului – se supravegheaza starea de sanatate a populatiei expuse prin
stabilirea populatiei expuse care se face in functie de concentratia poluantilor. Trebuie cunoscuta atat
populatia tinta cat si struct ei pe gr de varsta si sex.
Studiile tip cohorta – cand frecventa bolilor in populatie este f mare. Sunt studii prespective sau
retrospective in care datele le obtinem din foi de observatie.
In populatia studiata se stabilesc 2 loturi- lotul expus la fact de risc, lotul neexpus la fact de risc.
EX: obiectiv de a stabili o corelatie intre fumat si bronsita cronica ce are o frecventa mare in populatie.
Prima etapa: stabilirea celor 2 loturi fumatori (expus) si nefumatori (non expus).
Trebuie tinut cont si de fumatul pasiv pt ca poate fi un nou factor de eroare.
Prin metode chimice se diagnost cazurile de bronsita cronica. In lotul expus a) nr de cazuri bolnavi
bronsita cronica si b) nr de non bolnavi.
In lotul de non expusi se pun in evidenta cateva cazuri de bronsita cronica/boli pulmonare si
expunerea la poluanti iritanti din aerul atmosferic. Nr de bolnavi de bronsita cronica c). Nefumatorii ce
nu au bronsita cronica d).
Pt a stabili daca este o corelatie intre fumat si br cronica se apeleaza la indicatori statistici si se
calculeaza in riscul relativ. Trebuie calculat riscul de a face boala in randul persoanelor
expuse/fumatori. R1= nr de bolnavi cu br cronica a)/nr total de persoane expuse (a+b).
Se calculeaza riscul de a face boala in randul non expusilor = nr de bolnavi c/ c+d
Se calculeaza riscul relativ: R1/R0.
Riscul relativ = 1, nu exista nicio relatie intre fact de risc si boala.
2, de cate ori este mai mare riscul la expusi de a face boala fata de non expusi.
Riscul atribuibil= diferenta intre R1 si R0 – cu cat e mai crescut riscul la expusi fata de non expusi.
Studiile caz control – se fac cand frecv bolii in populatie e mai mica. Se porneste de la boala si se
urmareste identificarea expunerii.
Se porneste cu 2 loturi:
- Lorul de cazuri de boala
- Lotul control de martor
Prin anamneza in cele 2 loturi se stabileste nr de persoane expuse la factorul de risc.
B Alzheimer – mai multi factori etiologici. Expunerea in timpul vietii la concentratii crescute de al.
Tehnologia de potabilizare a apei presupune coagularea. In apa se introduce o substanta chimica ce
coaglomereaza particule fine in suspensie, flacoane filtrare. Se afla ce tip de sura de apa, ce localitate
si se stabileste expunerea. Se stabileste nr de persoane bolnave cu expunerea la concentratii
crescute de aluminiu (a). Celalalt lot de control, cei care nu au boala, dar au avut expunere la
concentratii mari de aluminiu (b). Lotul control se stabileste din bolnavii diagnosticati cu o alta
afectiune (bolnavi cv). Lotul control trebuie sa fie de 2-3 ori mai mare decat lotul de cazuri pentru a fi
semnificativa asocierea intre fact de risc si boala. Se calculeaza raportul cotelr pentru ca se face un
raport al frecv expunerii intre cazuri si lotul control. Frecventa = nr de expusi/ nr total de bolnavi.
AERUL
Este invelisul gazos al Pamantului, denumit si atmosfera terestra, este un factor esential al existentei
vietii pe Pamant.
Nevoia de aer: 15-25 metri cubi/ 24 ore (15 in amosfera deschisa si 37.7 in incapere).
8
Vicierea aerului reprezinta alterarea proprietatilor fizice ale aerului intr-un spatiu inchis, neventilat si
aglomerat, ca rezultat al activitatii fiziologice a omului si aparitia in mod secundar a unor modificari ale
compozitiei sale chimice (scaderea concentratiei oxigenului,cresterea concentratiei de dioxid de
carbon, acumularea unor gaze de fermentatie si a unor produsi toxici :zootoxine, secretii
tegumentare).
Produce efecte acute si cronice asupra organismului uman in functie de timpul si tipul de expunere.
Efectele acute se manifesta rapid, in cateva minute sau ore, prin cefalee, vertij, greata, voma, senzatie
de supraincalzire, sufocare, astenie, somnolenta, lipotimie sau chiar moarte.
Acestea se observa mai frecvent in salile de spectacole, cinema, conferinte, lifturi, adaposturi inchise
ermetic, mine, sali de fermentare a berii, incaperi mici sau supraincalzite.
Efectele cronice se instaleaza in timp, la persoanele care lucreaza zilnic sau locuiesc in astfel de
conditii.Ele constau in anorexie, anemie, paloare, adinamie, fatigabilitate, scaderea rezistentei
organismului si retard staturo-ponderal la copii (mult mai sensibili la hipoxie decat adultii).
Poluarea aerului reprezinta prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia normala a
aerului care in functie de de concentratie, tip de substanta si timp de actiune provoaca alterarea
mediului de viata uman, stari de disconfort, maladii, afecteaza flora si fauna.
b) morbiditatii si mortalitatii:
descrise in conditii de poluare severa, datorita fie a unor avarii dar de cele mai multe ori
conditiile meteo nefavorabile. 1930 Belgia, localitate dintr o zona depresionala, pe valea unei
ape, o zona industriala cu o fabrica de sticla, acid sulfuric. In conditii de inversie termica,
10
poluantii s au cumulat. In cateva zile s au semnalat un nr crescut de decese, de 10 ori mai
mare decat cele inregistrate. Mii de persoane care acuzau simptome: tuse, expectoratie,
dispnee. Decese in randul persoanelor peste 60 de ani si a bolnavilor cu boli cv, respiratorii. S
au facut determinari si s au gasit valori crescute ale particulelor in suspensie de oxizi de azot.
1948 – conditii meteorologice nefavorabile intr o zona industriala care au det producerea unui
nr de decese de 2 ori mai mari, alaturi de decompensarea bolnavilor cronici si acutizarea
bolilor cronice respiratorii. Poluanti: particule si compusi in stare gazoasa.
1950 – repetat aproape in fiecare an, la Londra datorita producerii smogului de iarna prin
cresterea concentratiei crecute a particulelor si bioxidului de sulf si persistenta cetii. Dupa 2
saptamani s au inregistrat 4000 decese in randul bolnavilor cu insuf cardio respiratorii.
Pneumologii au studiat efectele induse de expunerea la poluanti iritanti: au propus normele
sanitare.
c) agravarea br cronice
in producerea ei , poluantii iritanti sunt atat factori etiologici cauzali cat si factori de risc. Un
studiu facut de englezi, care pe 1 lot de bolnavi cu br cronice s- a cerut fiecarut pacient sa
noteze perioada din zi cand se produce acutizarea simptomatologiei. In paralel s-a determinat
concentratie in aer a particulelor respiratorii, dioxid de sulf, oxizi de azot. S a observat ca
acutizarea se suprapunea pe perioadele in care conc poluantilor era mare.
Efecte cronice:
- In urma expunerii la concentraii moderat crescuta dupa o expunere indelungata la poluanti
iritanti care sunt factori cauzali agravanti in bronhopneumopatia cronica obstructiva si astmul
bronsic.
- - infectiile de cai resp mici si mari
- BPOC – cuprinde bronsita cronica si emfizem pulmonar. Boli cronice care au in comun
sindromul. Frecvent intalnite in populatie pe locul 2 dupa tumori. Bronsita cronica – frecventa
dubla la sexul masculin. Frecventa crescuta dupa ani si in producerea ei, pe locul 1 ca factor
determinant cauzal se afla tabacismul.
Expunerea la poluanti de tip iritant din aerul atm, aerul din mediul de locuit, aerul de
lalocul de munca. Ambele au la baza aceleasi tipuri de modificari morfofunctionale. Se
produce o hipertrofie a celulelor secretorii cu hipsersecretie de mucus , cel epit bronsic din cel
de tip cilindric devin de tip pavimentos, se aplatizeaza. Este afectata miscarea cililor vibratili.
Se produce o paralizie a acestora, apar necroze. Se produce spasmul bronsic care apre in
mod reflex pt a se diminua lumenul bronhiilor. Se reduce cantitatea de poluanti care patrund in
caile resp , determinand o iritare .modificarile au scop reducerea expunerii. Modificarile sunt
incluse in notiunea de scadere a clearance-lui mecanic (epurarea asigurata prin activarea ap
muco ciliar).
Apar efecte si la nivel alveolar. Scaderea cantitatii de surfactant de la nivelul
alveolelor. Initial e stimulata activitatea macrofagelor cu rol imunitar pt ca apoi activarea
macrofagelor scade iar prin distrugerea lor se pun in libertate enzime proteolitice care
favorizeaza ruperea peretilor alveolari, scade suprafata la care se produce schimbul de gaze
prin cresterea diametrului alveolelor.
Scaderea activitatii anti proteazelor – cele care neutralizeaza in mod normal enzimele
proteolitice. Pe langa cl mecanic, scade si clearance-ul biocid, factor infectios. Toate aceste
modificari cronice de tip iritant pot fi definite ca modificari inflamatorii aseptice care
favorizeaza cresterea agresivitatii germenilor la nivel respirator.
Alti factori de risc pe langa cei de tip iritant +tabacism au favorizat producerea
bronsitei cronice, expunerea cronica la alergeni, infectii respiratorii repetate si de asemenea
expunerea la locul de munca (praf organic si anorganic). Factori exogeni.
11
Hiperreactivitatea bronsica – mostenita genetic sau dobandita in expunere cronica.
Diagn de bronsite cr se pune atunci cand la o persoana este prezenta dispneea , tuse,
expectoratie cep putin 3 luni care se repeta 2-3 ani.
Sindromul obstructiv – se pune pe baza VEMS care peste 40ani scade cu20,25l/s. La
fumatori este scadere mult mai marcanta 40l. La bolnavii cu bronsita cr scade pana la 70l.
Emfizem= dilatarea anormala si permanenta a alveolelor pulmonare care pot sa atinga
diametrul de ordinul cm. Aparitia emfizemului este favorizat de activitatea redusa a
alfa1antitripsinei.
Astmul bronsic – sindromul obstructiv e reversibil, pus in evidenta doar in perioada
crizei de astm. Sunt 2 teorii care exprima producerea:
- Hiperreactivitatea bronsica care se produce intr-o expunere cronica sunt stimulati receptorii
bronsici. Instalata hipereactivit, ramai cu terenul hiperreactiv toata viata.
- Poluantii iritanti ajung in sange , se cupleaza cu o proteina serica si devin alergeni care pot
declansa o criza de astm. Poluantii iritanti au rol de haptene in declansarea astmului – alergen
incomplet.
Factorul genetic cu rol important – prezenta terenului atopic. Topia e predispozitie
genetica in sinteza in exces de imunoglobuline E. Frecventa terenului atopic in randul
persoanelor cu astm bronsic e de 1 din 6 cazuri.
Nr persoanelor astmatice este f mare. Se estimeaza pe glob peste 150 milioane de
persoane cu astfel de probleme.
Infectiile de cai rspiratorii: atat frecventa lor in populatie cat si intensitatea
simpotomelor clinice, cresc in randul colectivitatilor supraaglomerate cu nivelu crescut de
poluare de tip iritant. Persoanele cu risc crescut sunt tinerii, copiii datorita unor particularitati la
nivel respirator – configuratia cutiei toracice, tipul de respiratie – ce favorizeaza suprainf
pulmonare. Indiferent de localizare, intotdeauna sunt insotite de tuse – simptom in bolile de
cai resp la copii, factor de iritare bronsica care cedeaza f greu. Dupa stoparea procesului
tusea persista o perioada de timp. Infectii repetate: factor de risc in br cronica.
- Rahitismul
- Anemiile – datorita hipoxiei induse de patologia de cai resp permanent intretinuta de calitatea
aerului respirabil.
12
In inspir = 500ml din care 350 participa la schimburile de gaze, 150ml aerul restant in caile
resp.
In repaus frecventa respiratorie 16/min. Necesarul de aer este de 5-6l fata de cel din efortul
fizic intens , concentratia creste la 20-25l.
Modificarea presiunii partiale a oxigenului si efecte asupra sanatatii
- Scaderea conc de oxigen – se consuma in urma procesului de ardere a combustibililor, scade
in urma procesului de respiratie. Producerea oxigenului este principala sursa – asimilatia. Cea
mai mare cantitate se produce deasupra padurilor.
Organismul uman tolereaza o scaderea a concentratiei de oxigen pana la 18%.sub 18 si pana
la 15. Solicita mecanisme compensatorii ale hipoxiei prin cresterea frecventei si amplitudinea
resp +poliglobulie.
O concentratie sub 15 induce starea de hipoxie cerebrala , alcaloza prin hiperventilatie,
tulburari senzoriale, dispnee,convulsii, exitus.
Sub 10% viata nu este posibila.
Scaderea presiunii partiale a oxigenului este data de scaderea presiunii atmosferice care
scade cu altitudinea. Organismul uman tolereaza o scaderea a presiunii atmosferice pana la
3000m altitudine – depinde de conditia fizica.
La altitudine 3000-6000m apare boala de ascensiune sau raul de munte care se manifesta cu
tahicardie, tahipnee, cianoza, epistaxis, hemoptizie.
6000-8000m trebuie adm o2 prin masca pentru a corecta hipoxia.
Poate sa apara efecte asupra pilotilor de avioane. Se instaleaza o hipoxie , creste presiunea
in umoarea sticloasa si comprima vasele retinei – tulburari cardio respiratorii.
Hipoxia
- Stagnanta
- De tip anemic instalata dupa hemoragii sau daca hb este blocata de toxice
- Hipoxica/amoxica – insuficienta circulatorie colaps
- Histotoxica – cand o2 ajunge la nivel tisular dar nu poate fi utilizat.
Cresterea presiunii partiale a o2, apare in conditiile oxigenarii medicale. Concentratia o2 poate
creste pana la 50%. O2 trebuie umedificat.
Oxigenoterapie:
- Izobara – o2 la 1 atm
- Hiperbara - o2 la presiuni mari 2- 2,5 atm. Se urmareste deblocarea rapida a hb.
- Se purifica in barocamera.
- Nu se administreaza o2 pur ci un amestec cu concentratie scazuta de co2 pt ca el este
excitantul centrului resp.
- O2 fiind iritant modifica permeabilitatea la nivelul capilarelor – edem pulmonar acut.
- Oxigenoterapie indelungata – fibroza interstitiului pulmonar, creste riscul de suprainfectie la
nivel respirator.
Co2= 0,03-0,04%
Sursa: procese de ardere completa (co2+vapori H2o), deasupra marilor si oceanelor datorita transf
bicarbonatilor in carbonati; procesul de respiratie a organismelor vii.
Consumul de co2
- Este retinut in asimilatia clorofiliana, are loc doar in prezenta luminii, energia transp de lumina
descompune h2o; fixeaza h2 si elibereaza o2.
- Pco2 este modif datorita cresterii co2, care se cumuleaza in straturile inf ale atmosferei,
puturi, subteran. Co2 nu are propr organoleptice.
-
- La nivel ecologic/global
- La nivel individual
13
La nivel ecologic co2 formeaza un strat protector (alaturi de ch4, oxizi de h2) care mentine
temperatura constanta a aerului = green house, fenomenul de sera. Exagerarea acestui fenomen este
dat de cresterea co2, dezvoltarii umane si a industriei termoenergetice.
Exista o politica de gasire a unor tehnologii neconventionale pt obtinerea energiei: energie eoliana,
solara pt a scadea producerea de co2.
La nivel individual: cresterea temperaturii aerului (in Europa temp medie creste cu 0,6 si 0,8
grade si se estimeaza ca in urmatorii 25 de ani se poate depasi cu 2 grade temperatura aerului
atmosferic) ceea ce duce la incalzire globala->topierea ghetarilor, afectarea vegetatiei (sursa de
hrana). Datorita cresterii temperaturii ->evaporarea apelor de suprafata->mediu favorabil multiplicarii
germenilor, bacteriilor, parazitilor astfel incat creste riscul de boli infectioase si parazitare.
Incalzirea globala= factor de risc in boli cardiovasculare datorita stresului termic-> cresterea mortalitatii
specifice. Factor de risc pt sanatatea copiilor ( solicitarea functiei de termoreglare labila la copil- soc
termic, deshidratari).
Stari epidemiologice:
- Mortalitatea si morbiditatea prin boli cardiovasculare: indici mult mai mari in perioada
caniculara fata de cea rece; verile sunt f calde, ierni mai blande.
Modificarile PH2
- N2=79% in aerul atmosferic. Stabilitate f mare si reactivitate chimica redusa. Compusii pe
baza de N sunt reactivi chimici. Cresterea PN2 este indusa doar de cresterea presiunii
atmosferice. Cresterea presiunii atmosferice are loc la scufundarea in apa: la 10 m inversie cu
presiune crescuta cu 1 atm. La 20 m inversie cu presiune crescuta cu 3 atm.
- Riscurile induse de cresterea PN2 la scafandrii. Datorita cresterii PN2, N2 trece insange si
apoi in tesut, fiind liposolubil se concentreaza in tesutul adipos si celula nervoasa. La
scaderea presiunii atmosferice N2 trece in sange- stare solvita – stare gazoaza si se elimina
cu aerul expirat.
14
b) Faza de inhibatie: bradicardie, bradipnee, somnolenta, exiturs, scaderea brusca a p atm
duce la instalarea sdr de decompresiune pt ca N2 trece in sange si prin scaderea brusca
a pres se formeaza embolii gazoase afectand vasele mici- emfize,- embolii in vase mari,
infarct miocardie, pulmonar, cerebral. Pt a preveni riscul embolilor Haldane a stabilit o
schema de scadere a pres atm in trepte (sunt contraindicate pers supraponderale cu risc
cardiovascular), microembolii – leziuni nv optic, artroze.
TOXICOLOGIA DE MEDIU
Toxic – ag care determina intr un sistem biologic efecte nocive de la modif fct pana la deces.
Toxicele actioneaza pe cale sistemica afectand mai multe organe considerate organe tinta. Toxicele
pot avea efecte hepatotixice, neurotoxice,nefrotoxice,ef toxice asupra org de reproducere.
Toxic= acceptata pt compusi artificiali. Toxicele de provenienta naturala sunt denumite toxine= toxina
botulinica.
Efectele toxice pot sa fie de tip acut si se apreciaza prin doza letala 50 care reprezinta mg/kg
corp care determina moartea a 50% din animalele de experiment.
DL50 pt nicotina= 1mg/kg corp
DL50 pt toxina botulinica= 10 la -5 mg/kg corp
Efectele cronice se produc prin cumularea toxicului in org. Apar cand se depaseste un prag de
toxicitate.
NOAEL = nivel pana la care nu se observa efecte adverse/toxice. Sub acest nivel, nu se deceleaza
efecte toxice in organism. Pragul se stabileste pe baza studiilor exp efectelor la animale de exp si se
extrapoleaza la om.
LOAEL=un nivel la care se produc cele mai mici in intensitate, efecte adverse.
NOEL=prag la care nu se observa efecte de niciun tip, nici pozitive, nici adverse.
DOZA ZILNICA ACCEPTATA= se calc si este egala cu raportul dintre LOAEL/UF, UF – factor de
siguranta care are o valoare de 10, 100, 1000.
Cand UF 10, cand exista suficiente data privind ef cronice, atat la animalele de exp cat si la om.
UF 100, datele privind exp cronica la om sunt insuf , sunt cunoscute ef privind exp indelungata la
anilalele de experienta.
UF 1000 – sunt cunoscute doar efecte privind expunerea acuta. Pot sa fie si efecte fara prag.
Riscul acceptat = doza la care apare riscult de efect cancerigen la un anumit nr de persoane.
In tarile dezvoltate riscul acceptat pt cancerul pulmonar 1caz/10000 locuitori.
Doza specifica de risc – se refera la o doza de expunere la care nu este depasit riscult acceptat si se
calculeaza impartind riscul acceptat la fact de siguranta.
In toxicologie o importanta crestere o are doza de expunere. Ac doza administrata fractionar
poate sa scade riscul de efecte toxice sau se poate instala in timp o toleranta a org la toxic.
In adm mai multor toxice pot sa apara efecte de insumare (suma ef fiecarui toxic cu expunere)
sau aditive. Pot sa apara si efecte sinergice care depasesc suma ef individuale.
Ef de potentare – cresc efectul unuia dintre toxice
Ef de toleranta
Ef autogenice – stau la baza unor tratamente antiinf, antifungice.
Calea de patrundere a toxicului in organism
Pt majoritatea toxicelor calea respiratorie prezinta un risc mai crescut comparativ cu calea digestiva
pentru ca pe cale respiratorie toxicul ajunge direct in sange pe cand pe cale digestiva intra in
competitie cu toxicul si alte subst chimice. Cea mai mare importanta o are functia hepatica de
detoxifiere.
Toxicologia de mediu a aparut mult mai tarziu, comparativ cu cea de munca. A cunoscut mai
multe epate. Adusa de folosirea in industrie a toxicelor in agricultura a pesticidelor, in medicina a unor
compusi care s au dovedit a avea efecte toxice (cloroform, benzen).
16
scazuta apare o anemie hipocroma, nromo siderenta microcitara, cunoscuta sub numele de
anemia Frank.
Poluantii aerului int rezulta in urma proceselor de combustie, poluanti biologici contaminanti, compusii
organici volatili, radon.
1.Compusi care rezulta in urma proc de combustie/ardere:
- fumul de tigara – fumatul pasiv. Mii de substante, particule, compusi in stare de vapori. Se disting 2
componente diferite, fumul de tigara care se degaja lateral prin arderea mocnita a tigarii, la
temperaturi de 700-800 grade celsius si coloana principala de fum , cel care este exhalat de fumatori.
Componenta acestor particule in stare gazoasa este data de un procent de ardere la temp de 1000
grade. Printre compusi: hidrocarburi policiclice aromatice(benzoapiren, benzen,arsen,cadmiu).
Efectele asupra organismului:
Non cancerigene: efectul iritant la nivelul mucoasei traheo bronsice. Fumatul este un factor de
risc in producerea bronsitei cronice.
Efecte cardiovasculare: sursa de monoxid de carbon si hb-> carboxi Hb. Se accentueaza lipsa
de oxigen. Ingrosarea peretilor coronarelor si aparitia spasmului coronarian datorita act asupra
receptorilor alfa adrenergici.
Riscurile asupra copiilor:
O frecventa crescuta a infectiilor otice a copilului din familii de fumatori. In timp poate sa apara
un risc cardiac, afectare la nivelul valvelor.
Markeri de expunere:
Se dozeaza nicotina/metabolit al ei, cotinina. Nicotina are o perioada de injumatatire de 2 ore,
comparativ cu cotinina.nicotina e marker de expunere de scurta durata, cotinina are 20h si e marker
de expunere indelungata. Acesti compusi depasesc bariera placentara si se pun in evidenta la fat.se
transmit in laptele matern, se nasc copii hipotrofici cu risc crescut de infectii in primele luni de viata.
17
Efectele cancerigene: riscul de cancer de sinus nazal este mai crescut. Apare un risc mai mare de
cancer pulmonar de tip adenocarcinom. Datele au fost obtinute in urma studiilor epidemiologice.
Cupluri de nefumatori casatorite cu fumatori. Riscul de cancer de san este mai crescut cu 25% la
femei casatorite cu fumatori. In urma proceselor de combustie rezulta un poluant cu o agresivitate
riscul fiind de efecte acute de tip intoxicatii (expunerea la monoxid de carbon).
Monoxidul de carbon: gaz fara proprietati organoleptice. Nu poate fi sesizata expunerea la acest
poluant care rezulta in urma proceselor de compustie/ardere incompleta. Orice proces de ardere are 2
etape: daca aportul de oxigen e suficient, reactia de ardere trece in faza2, completa cu producere de
co2, vapori de apa, randament energetic.
Principala sursa de poluare in aerul int o reprezinta sistemele de incalzire locala sau
microcentralele termice. In aerul ext principala sursa de poluare cu monoxid de carbon este traficul
rutier, gazele de esapament. Se considera ca 80-90% din concentratia monoxidului provine din gazele
de esapament.
Procese de combustie – surse industriale cu ardere mai redusa.
Sistemele de pregatire a hranei, bazate pe ardere de combustibil – flacara libera de la aragaz,
fumatul.
Mecanisme de actiune – monoxid:
Se combina cu Hb->carboxi hb. Are afinitate de 200 de ori mai mare comparativ cu o2.
Prin scaderea presiunii partiale a monoxidului, datorita intreruperii expunerii, monoxidul este
pus in libertate si eliminat cu aerul expirat. Perioada de injumatatire variaza intre2-8 h, in functie de
ventilatia pulmonara. Monoxidul are o afinitate crescuta si asupra mioglobinei de 30-50 ori mai mare
comparativ cu o2.
Monoxidul inhiba citocromoxidaza. S a stabilit o relatie intre carboxi hb si co2: raportul dintre
carboxihb/oxihb=M X presiunea monoxidului/presiunea oxigenului= 245.
Exista o relatia pe baza careia se poate calcula procentul de carboxihb, se exprima procentual
din hb totala. Pt det carboxihb se determina hb pt exprimare procentuala. Se calculeaza carboxihb. X
% carboxiHb=0,16 Xconcentratia monoxidului de carbon din aerul respirabil, conc exprimata in
parti/milion +0,5%(carboxi Hb endogena).
Persoanele cu risc crescut in expunerea la monoxid de carbon:
Risc maxim: bolnavii cu cardiopatie ischemica, care pot face crize de angor, infacrct de
miocard la concentratii de 2,5-3,5% carboxiHb.
Risc mare: bolnavii cronici resp. Grupurile populationale cu expunere mare la monoxid de
carbon: in mediu industrial este expunere profesionala , soferii, mecanicii auto, agentii de circulatie,
casnicii, copiii, bolnavii care stau in locuinta mult .
Intoxicatia acuta cu monoxid de carbon:
Apare in spatii inchise neventilate, unde exista o sursa de poluare. Cele mai multe cazuri se
produc in locuinta datorita surselor locale de incalzire.
In garaje.
Forma de intoxicatie este determinata de nivelul concentratiei. Primele semne de intoxicatie
apar la valori ale carboxihb in 10-20% - cefalee, somnolenta, dezorientarea temporo-spatiala,
tahicardie, lipsa o2, corectata prin cresterea frecventei cardiace, senzatia de constrictie toracica.
La concentratii intre 20-40% ale carboxi hb, apar semne evidente de intoxicatie cu varsaturi,
dispnee, tulburari cardio resp, convulsii, coma.
La concentratii in jur de 60% formele sunt letale.
Interventia in aceste cazuri urmareste intreruperea expunerii, o buna ventilatie, oxigenoterapie
hiperbara la formele comatoase. Sechelele post intox acuta neuropsihice, cardiace pt ca neuronii si
miocardul au nevoie de oxigen. La nivel de miocard si neuron se atinge rapid o concentratie crescuta
de carboxi hb la expunere, comparativ cu concentratia carboxi hb la nivel periferic.
Monoxidul de carbon – efectele sunt generate de hipoxie de transport. Este aport de o2, pt ca o2 din
aer e in concentratie normala dar nu poate fi transportat la nivel tisular pt ca hb e blocata sub forma de
carboxihb – hipoxie de tip anemic, hb functionala este mica prin blocarea ei datorita monoxidul de
carbon.
Efectele care apar la concentratii mai mici ale carboxi hb sub 10%: - au fost urmarite expunerii
pe persoane sanatoase. La concentratii 2,3-3,5% carboxi hb scade capacitatea de efort la tineri. La
aceleasi valori bolnavii cu cardiopatie isch – angor, infarct. La conc intre 3,4-4,5% scade capacitatea
de efort la sportivii de performanta. La valori peste 4,5-7,5%, scade randamentul intelectual. La conc
7,5-10% carboxihb – apar tulburarile premergatoare intoxicatiei. Tulburari senzoriale, scade acuitatea
vizuala, dexteritatea manuala, capacitatea efectuarii unor functii complexe. Scade ph-ul sg, este
alterat sistemul fibrinolitic, creste riscul AV miocardice, cerebrale.
18
Efecte cronice:
Expunerea indelungata la concentratii cu monoxid de carbon determina risc de ateroscleroza,
sindromul Shinshu – valoarea de carboxiHb 15% apar oboseala , cefalee, dureri musculare, tulburari
vasculare care au la baza un sindrom de miocardoza generalizata cu afectare valvulara.
In mod natural aerul contine germeni care nu sunt autohtoni/proprii, provenienta lor fiind de pe
sol, vegetatie, suprafata apelor. Germenii se dezvolta la temperaturi mai scazute decat cea a corpului
20-22 si se numesc germeni psihrofili/criofili. Germenii saprofiti , la persoane cu susceptibilitate
crescuta pot determina manifestari de tip alergic; fungii si actinomicetele. In afara acestor gemeni
supraadaugat se gasesc germeni de provenienta umana sau animala – germeni mezofili. Temperatura
optima de dezvoltare este de 37 grade. Acesti germeni sunt saprofiti, conditionat patogeni – cand
scade rezist organismului apare boala pt ca apararea org e redusa. Trebuie sa existe o sursa de
eliminare a germenilor, o cale de vehiculare a germenilor in organism, un lant receptor.
Germenii patogeni se pot transmite pe mai multe cai. Daca o afectiune e transmisa pe o alta cale
decat cea clasica/naturala, este o manifestare atipica a bolii.
21
- Apoi, un englez a facut o alta corelatie intre frecventa crescuta a cancerului scrotal la cosari
datorita expunerii la fum, funinigine. Frecventa acestor forme de cancer e mai mare decat la
ceilalti.
- 1900 – japonezii pe animale de exp au indus cancerul de piele prin o aplicare repetata de
carbune. Mai tarziu au identificat in carbunele aplicat pe pielea animalului de exp produsi de
piroliza – arderile la o temp peste 500-600 grade, compusi de tipul gudroanelor. In compozitia
gudroanelor au fost identificate comp cancerigeni de tipul hidrocarburi policiclice aromatice cu cea
mai mare frecventa (sute de compusi de acest tip) in aerul exp, in apa, alimente. Cea mai mare
frecventa benzo-a-piren.
- Cancerul este o modificare de tip celular, la nivel celular de tip genetic sau la nivel epigenetic
(deasupra =epi) mai mult decat o modificare genetica.
- Cancerul are o dezvoltare multistadiala de etiologie plurifactoriala cu mai multi factori de risc.
Cancerigenii – clasificari ale compusilor cancerigeni:
- 1. Dupa mecanismul de actiune = cancerigeni directi care actioneaza la nivelul ADN-ului= se mai
numesc directi mutageni
- Indirecti= non mutageni – nu actioneaza la nivel genetic, nu determina o mutatie.
Clasificarea internationala a compusilor cancerigeni:
- 1. Compusi cu efecte sigur cancerigene – sunt suficiente data privind efectele la nivel
experimental dpdv statistic, dar pe animalul de experienta. Trebuie sa existe suficiente date
privind efectul la om (rezultate din studii epidemiologice). Exemplu: azbest, aflatoxine (nu
alfatoxice) secretate de mucegaiuri, clorat de vinil, estrogeni, arsenul
- 2. A)compusi probabil cancerigeni – sunt suficiente date la nivel experimental, dar sunt reduse
privind efectul la nivel uman. Exemplu: PCB – compusi de tipul bifenil policlorurati
- B) compusi prosibil cancerigeni – sunt insuficiente datele dpdv statistic, privind atat efectele exp
cat si cele la nivelul org uman. Exemplu : uratan.
- 3. Compusi care in prezent nu sunt clasificate pe liste
- 4.compusi probabil non-cancerigeni
Foarte putine cazuri de cancer se coreleaza cu o expunere ocupationala. Cea mai mare
ponedere o au cele in care nu se poate face o corelatie intre efect expunere. Se gasesc in factorii
de mediu – aliment. In toti factorii de mediu sunt factori cancerigeni, 40% pe studiile
epidemiologice facute din cancere au o expunere ocupationala la factorii cancerigeni. Sunt
considerati si denumiti comp cancerigeni proveniti din fact de mediu ca pre-
cancerigeni/procancerigeni (endogen cand ajung in organismul uman pot avea efecte
cancerigene).
Benzo – a – piren – procancerigen.
Initial nu sunt cancerigeni. In organismul uman endogen pot urma o cale metabolica cu risc de
efecte cancerigene pt ca enzimatic sufera o activare metabolica.
22
- EXEMPLU: MARKERI DE SUSCEPTIBILITATE: activitate (la bolnavii cu cancer
pulmonar) crescuta a citocromului P448. Din mostenirea genetica, datorita expunerii
gravidei la hidrocarburi policiclice aromatice. Afectiunile cancerigene au o etiologie
plurifactoriala, sunt asociati mai multi factori de risc. Unele persoane au o susceptibilitate
redusa fata de riscurile efectelor cancerigene. Bolnavii cu cancer pulmonar au o activitate
enzimatica redusa a glutation sulf transferazei. Aceleasi cai metabolice cu benzo a piren
le au si alte subst: aflatoxinele(nu alfatoxinele) care sunt toxine produse de mucegaiuri de
pe cereale, fructe pastrate in conditii necorespunzatoare, temperaturi si umiditate crescute
– aspergilius -; unele nu sunt inactivate termic. Majoritatea, prin prelucrare termica fierb.
Toxinele sunt inactivate, dar unele rezista la prelucrarea termica = ocratoxine. Cea mai
mare reactivitate o are aflatoxina B1. Alte subst cancerigene cu ac cale metabolica:
NITROZAMINELE = aport crescut de nitrati in organism, unde ajung la nivel gastro
intestinal, se combina cu amine heterociclice si astfel rezulta nitrozaminele.
Nitratii se gasesc in sol = forma de mineralizare a proteinelor = a subst organice de tip
proteic = proteine de origine animala, vegetala, umana= in frunze si flori datorita integrarii
in compozitia chimica a solului. Alta sursa de poluare cu nitrati o reprezinta agricultura prin
folosirea ingrasamintelor chimice pe baza de azot.
ETAPE IN CANCEROGENEZA
1. INITIERE = se produce o mutatie genetica datorita actiunii factorilor cancerigeni
asupra ADN-ului. Factorii cancerigeni aductor de ADN. Celulele initiate se
diferentiaza foarte greu de celulele normale. Modificarile functionale determinate
de celulele initiate genetic sunt minore. Este o faza ireversibila = toate celulele
initiate raman in aceasta faza. Nu este obligatoriu ca celulele initiate, modificate
genetic sa se manifeste , exprime fenotipic si sa evolueze spre cancer. Toti avem
celule initiate pt ca in mod natural avem o expunere la factori cancerigen.
Modificarile raman dar pot sa fie toata viata dara sa dea o afectiune cancerigena.
2. PROMOVARE = etapa in care celulele initiate/modificate genetic pritr-o expunere
repetata si de lunga durata la factorii promotori pot degenera malign. Factorii de
promovare sunt factori non mutageni, nu dau o modificare genetica, insea ea
exista si prin expunere indelungata la alimente, la factorii tumorali. EXEMPLU de
fact de promovare: inaintarea in varsta, alimentatia,fact hormonal (estrogenul)
risc crescut cancerigen. Factorii tin de individ. Zaharina – consumul indelungat
duce la risc de cancer vezical. Fenobarbital – cancer hepatic. Factorii nu au
efecte genetice dar in expunere repetata, de lunga durata pot sa evolueze spre
cancer. Este o etapa reversibila.
3. PROGRESIE = faza ireversibila. Se produce o multiplicare celulara permanenta
si aberanta si datorita scaparii de sub control genetic a procesului de diviziune
celulara tumora devine invaziva, apar metastaze. Ca sa se ajunga la cancer
trebuie:
Sa se produca cel putin 2 mutatii genetice
Procesele reparatorii ale ADN-ului sunt ineficiente
Sa scape de sub control genetic procesul de multiplicare celulara. La nivelul
celulei exista gene oncogene care sunt supresate de gene supresoare si
apare fenomenul de diviziune celulara care este tinut sub control.
Oncogenele le are toata lumea, in bagajul genetic, asigura diviziunea celulara
dar activitatea lor e tinuta sub control. Daca se produce o modificare genetica
la nivelul celulelor supresoare si diviziunea devine permanenta, aparand
afectiunile tumorale maligne.
Alti factori cancerigeni:
Factorii hormonali (estrogeni) – studiile au pus in evidenta o frecventa mai
mare a cancerului uterin la adolescente care s-au nascut din mame care au
urmat un tratament estrogenic pt prevenirea avortului si mentinerea sarcinii.
Pentru mentinere s-a folosit dietilstilbestrol. S-a observat o frecventa crescuta
a cancerului la femei care au nascut dupa 40 ani, riscul fiind mai mic la femei
tinere. Asocierea trebuie facuta cu o perioada estrogenica mare.
Contraceptive orale pe baza de estrogeni = risc de efecte cancerigene –
cancer pe baza de estrogeni = risc de ef cancerigene: cancer de san,
ovarian, hepatic. Folosirea contraceptivelor pe baza de estrogeni si
progesteron scad riscul de efecte cancerigene. Folosirea in exces de grasimi
23
si polizaharide, cresc riscul de cancer pt ca grasimile stau la baza sintezei
hormonilor estrogeni si hipofizari (prolactina)
Consumul excesiv de alcool – cancer de esofag, gastric, hepatic, intestinal. O
cale metab a alcoolului este aceea de transformare. Metabolizarea lui in
acetaldehida, compus reactiv chimic cu risc cancerigen.
Persoanele imunosupresate (SIDA, sau imunosupresia in vederea
transplantului) cresc riscul de efecte cancerigene.
Folosirea TAMOXIFENULUI – antiestrogenic folosit in tratamentul cancerului.
Bolnavii trebuie sa-si faca RMN,markeri tumorali ->apare riscul de cancer
secundar cu localizari secundare fata de afectiunea tumorala maligna pentru
care le-a folosit.
In urma expunerii la poluanti din mediul interior, aerul din incaperi. Toti factorii
fizici si chimici de microclimat pot determina Sick Building Syndrome
(sindromul cladirilor bolnave) – SBS. Se considera ca prin expunerea la
factorii chimici, fizici si biologici din mediul de locuit – diagn de sindrom se
pune cand fact determina o simptomatologie nespecifica la 20% din
persoanele expuse.
Semne nespecifice:
- Cefalee, oboseala, iritabilitate, efecte de tip iritant la nivelul mucoaselor, conjunctivelor,
lacrimare, senzatie de mucoase uscate, prurit la nivelul fetei, stari de tip alergic, stranut,
tuse. Simptomele dispar cand parasim incaperea.
NR INCAPERE TEMPERATURA
CRT
24
Temperatura prea inalta a mediului duce la hipertermie, accelereaza pulsul,
deregleaza activitatea sistemului cardiovascular influentand negativ si sistemul nervos central
(scade atentia, precizia, coordonarea miscarilor si viteza de reactie).
In cazul unor temperaturi prea scazute in mediu organismul pune in functiune mecanismele de
termogeneza: contractia musculara,frisonul, piloerectia,vasoconstrictia periferica.Patologia
data de frig este rerezentata de boli ale aparatului respirator, ale sistemului nervos periferic,
ale sistemului muscular si articular.
Masurarea temperaturii in incaperi se efctueaza indiferite puncte:
Pe aceeasi orizontala cu o sursa de incalzire sau racire la 1.5- 2 m de ea
Pe verticala evitand influenta radiatiei calorice (radiatie solara directa, obiecte incalzite
sau racite)
Apa este un important factor de mediu. Poate determina o patologie (apa reprezinta
calea de transmitere a imbolnavirilor).
Reprezinta on organismul uman in medie 60% din greutate. Este repartizata 40% in
spatiul intracelular, 20% apa interstitiala. Repartitia este in functie de intensitatea functiilor
metabolice existente la nivelul unui organism sistemic. Activitatea fct intensa cand cantitatea
de apa este mai mare. Cea mai mare cantitate se gaseste la nivelul plasmei si reprezinta
peste 90%. Cea mai mica cantitate de apa se gaseste la nivelul oaselor si dintilor. Cantitatea
de apa necesara organismului uman/24h intre 2-2,5 l /zi. Cantitatea este egala cu eliminarile
de apa/24h in ca mai mare parte pe cale renala 1,5l , restul fiind eliminata pe cale digestiva.
Trebuie sa se mentina un echilibru intre apa si eliminari.
Asigurarea aportului de apa in organism
- In cea mai mare parte este exogen prin consum de apa, alimente, dar exista si apa
endogena (in urma proceselor metabolice) care reprezinta 300-500ml/24h. Eliminarea se
realizeaza pe cale renala si putin pe cale digestiva.
- Pierderea de apa a organismului se face prin evaporare si este asigurata de perspiratia
insensibila= piele si respiratie. Cea mai mare cantitate de apa prin avaporarea se asigura
prin sudoratie, cand evaporarea devine evidenta.
Raportul din aportul de lichide si pierderea lor din organism pe cale neuro endocrina:
centrul setei = hipotalamus aproape de centrul foamei (vezi fizio reglarea neurohormonala a
echilibrului hidroelectrolitic).
Organismul poate sa aiba un bilant hidric pozitiv sau negativ, cand se rupe echilibrul =
dezechilibru.
Bilantul hidric pozitiv = aportul H20 in organism este mai mare decat eliminarea H20/24 h. Se
produce in:
Stari fiziologice in care in mod normal organismul se afla intr-un bilant hidric
pozitiv: sarcina, copilul in perioada de crestere
Stari patologice: retentii hidrosaline de etiologie renala, cardiaca
Bilantul hidric negativ
Stari fiziologice: efort fizic intens, expunerea organismului la microclimat
excesiv de cald
25
Stari patologice: deshidratari (la copii f grave in pierderea apei intracelular),
prolaps termic periferic insotit de deshidratari
Asigurarea necesarului de apa al organismului – surse de apa
Principala sursa: apa de suprafata la nivel planetar cea mai mare cantitat de apa la nivelul
marilor si oceanelor. Reprezinta apa cu o salinitate f mare, in proportie foarte mica poate fi folosita in
scop potabil. Tehnologiile de desalinizare a apei sunt foarte scumpe si pot fi alese cand nu exista
acces la o sursa de apa dulce. Cea mai mare cantitate, apa folosita in scop potabil , de suprafata este
cantonata la nivelul ghetarilor. Apa de suprafata este doar cea a raurilor, lacurilor (in scop potabil) si
reprezinta 1/1000 din cantitatea totala de apa la nivel planetar.
Apa de profunzime (subterana) – cantitatea foarte scazuta de apa este de o calitate mult mai
buna decat apa de suprafata. Calitatea apei de profunzime (apa freatica) depinde de adancimea la
care se gaseste stratul de apa. Majoritatea surselor de apa sunt de suprafata – lacuri, rauri la care se
adauga o multitudine de surse de profunzime. Necesarul de apa al organismului uman/24h este
nelimitat – trebuie asigurata populatiei o cantitate suficienta de apa. Organizatia Mondiala a Sanatatii
(OMS)a stabilit 5l apa/24h ca fiind cantitatea minima ce trebuie asigurata in situatii de calamitati.
2,5l – nevoile fiziologice ale organismului, restul pt spalat.
Consumul optim de apa necesar = 100l apa/zi. In functie de nr de consumatori de apa, de
localitatea rurala/urbana se iau in considerare mai multe criterii.
-Nr de persoane – asig nevoilor de apa invidizuale, cat are nevoie omul/zi de apa se adauga
consumul de apa necesar cresterii animalelor.
Apa potabila = nevoi individuale, nevoie colective de apa, apa necesara in agricultura,
zootehnie, apa folosita in scop de urbanism si asigurarea salubritarii localitatilor, apa folosita in
scop recreativ.
Poluarea apei si impactul asupra organismului
Patologie hidrica
Poate sa fie
1. De tip infectios
2. Bolile hidrice (neinfectios) – dezechilibru hidromineral natural si patologia toxica.
Bolile hidrice se pot manifesta sub forma de
a) Cazuri izolate – atunci cand gradul de contaminare al apei este mic. Fac boala
doar persoanele cu calea de susceptibilitate crescuta. Foarte greu se coreleaza
starea de boala cu calea de transmitere hidrica. Apare la persoane care folosesc
apa nedezinfectata sau la persoane cu patologie digestiva asociata
( vulnerabilitate crescuta fata de riscul infectios)
b) Endemii – se considera endemie hidrica cand cel putin 20% dintre persoanele
care consuma apa din ac sursa fac o manifestare clinica de boala. Permanent in
ac zona geografica morbiditate prin boli infectioase, parazitare, digestive estemai
mare decat in alte zone, cauza fiind consum de apa nedezinfectata sau incorect
dezinfectata
c) Epidemia hidrica – trebuie stabilita calea de transmitere. Aceste boli pot fi
transmise pe alte cai (alimente – toxiinfectii alimentare). Masurile luate sunt
specifice cailor de transmitere, pentru ca altfel nu se intrerupe manifestarea
clinica a bolii. Sunt caracteristici care trebuie identificate in epidemia hidrica:
26
- Caracteristici obligatorii : caracterul exploziv intr-o epidemie hidrica duce la un risc foarte
mare de cazuri de boala care apar intr-un interval de timp scurt, 2-3 zile, care inseamna
un interval mai mic de timp de incubare a bolii. Caracterul topografic = toate
caracteristicile de boala se suprapun sistemului de aprovizionare cu apa potabila. Toate
cazurile provin din ac zona. Toate persoanele care au consumat apa din ac sursa.
Receptivitatea populatiei la boala variaza de la individ la individ in functie de imunitatea
specifica. Vor face boala toate persoanele receptive, mai putin cele cu o imunitate
specifica fara de acea afectiune care poate sa fie dobandita prin boala sau are o imunitate
prin vaccinare. Sfarsitul epidemiei hidrice – s a diagnosticat calea de transmitere hidrica a
apei – a fost intrerupt fenomenul de poluare al apei, scade nr de cazuri de boala, scad
brusc nr de cazuri de boala dar mai ramane coada epidemica. Apare un nr redus de
cazuri de boala transmise prin contact direct interuman si nu pe cale hidrica, pt ca apa
este adusa la conditiile de potabilitate si nu se justifica calea hidrica de transmitere.
- Caracteristici secundare – pot sau nu sa fie prezente intr-o epidemie hidrica : identificarea
germenului patogen in apa (doar daca e vorba de apa de fantana). Poate fi identificat doar
atunci. Modificarea parametrilor de calitate a apei ( chimici, si bacterilogici). Cresc nr de
cazuri de boala intr-o colectivitate umana (scoala, gradinita,facultate). Daca cresc nr de
cazuri de boala nespecifice (enterocolite) este un semnal de alarma, daca nu se iau
masuri privind calitatea apei poate izbucni o epidemie hidrica ( in dizenterie doza
infectanta este f mica).
CLASIFICAREA APELOR
1. Categoria I apa de baut, de imbaiere (inclusiv din bazine si stranduri), apa din industria
alimentara si cea folosita pentru irigatii speciale
2. Categoria II apa pentru salubritate si agrement (cismele, fantani arteziene, sporturi nautice)
3. Categoria III ape industriale si agricole (folosite la fabricarea unor produse industriale cu
exceptia celor alimentare, la irigatii, nevoi animale si ingrijiri gospodarii agricole).
PROPRIETATI ORGANOLEPTICE
Gustul si mirosul
S-a constatat ca exista o legatura stransa intre gustul apei si compozitia ei chimica.Astfel, apa
cu continut crescut de magneziu este amaruie, cea care contine multe saruri de calciu este salcie,
clorul si urmele de urina in apa dau un gust sarat, fierul in exces – un gust metalic, bioidul de carbon-
gust acrisor-intepator, hidrogenul sulfurat si urmele de fecale- un miros respingator-gretos.
Avand in vedere caracterul subiectiv al determinarilor precum si importanta gustului si
mirosului apei pentru sanatate s-au stabilit conditii pentru cei supusi acestor experiente: sa nu fie
fumatori sau consumatori cronici de alcool, condimente, mancaruri sau bauturi fierbinti, sa aiba
nealterate cele doua simturi, sa fie perfect sanatosi la momentul determinarii.
Pentru o mai mare exactitate s-a stabilit o scala pentru gust si una pentru miros.Este
considerata potabila apa care se incadreaza intre zero si doua grade de gust (apa cu gust placut-
insipida) respectiv zero si doua grade de miros (apa inodora).
PROPRIETATI FIZICE
Culoarea apei
Se utilizeaza o scala gradata de platina-cobalt.
Valori normale 15-30 grade de culoare
Temperatura apei
Se masoara cu ajutorul termometrelor.
Valori normale 7-15 grade Celsius
Efecte asupra sanatatii:
Apa rece sub 5 grade Celsius produce raceli, laringite, afecteaza vorbirea; accelereaza
tranzitul intestinal, provocand diaree chiar in lipsa germenilor patogeni
Apa calda peste 17 grade Celsius este fada, salcie, nu satisface senzatia de sete si poate
provoca fenomene digestive (colici abdominale, greturi, varsaturi, inapetenta).
27
pH-ul apei
Este dat de suma ionilor pozitivi de hidrogen dizolvati in apa.
Valori normale 6.5-7.4 pH neutru
Valori maxim admisibile 8.4 pH usor alcalin
Efecte asupra sanatatii
pH-ul crescut, alcalin reprezinta un factor de protectie impotriva imbolnavirilor cardio-
vasculare de tipul aritmiilor, infarctului miocardic acut, datorita continutului crescut in saruri de
calciu- ion important in procesele metabolice din celula cardiaca
pH-ul scazut, acid,reduce riscul de formare a litiazei renale, vezicale si biliare, deci este
factor protector pentru aceasta patologie
Turbiditatea apei
Este data de toate particulele aflate in suspensie, cu excepia ionilor metalelor alcaline.
Valoare normala 5 grade de turbiditate.
Radioactivitatea apei
Reprezinta suma radioactivitatii naturale si artificiale.
Clasificarea germenilor
saprofiti, conditionat patogeni si patogeni
bacterii, virusuri sau paraziti
28
psihrofili (15-22 grade Celsius) sau mezofili (35-40 grade Celsius) dupa temperatura optima
de dezvoltare
de provenienta
o respiratorie virusi polio, streptococ beta hemolitic, antrax
o cutanata Stafilococul, Micozele
o digestiva Coliformii, Virusul Hepatitei A
Sursa de infectie principala- omul bolnav sau purtator.
Poarta de intrare nasul sau faringele.
Calea de transmitere este aerogena prin tuse, stranut,expectoratie sau vorbire.
Picaturile Fluge se transmit la 1-2 m, sedimenteaza rapid si au cel mai mare potential
infectogen.
Nucleii Wells sau nucleolii nu mai au invelis hidric, pierd din virulenta si se transmit pana la 10-
12 m departare.Ei adera la pulberi si se transforma in praf bacterian, ridicat de curentii de aer si purtat
pe distante mai mari, de aceea potentialul infectogen este mai mic.
29
Se aplica suprafata palmei sau a unui aliment pe mediul de cultura solid din cutia Petri, se lasa 5
minute, se incubeaza la 37 grade timp de 24 ore si se citeste numarul de colonii pe suprafata.
3. Metoda peliculelor adezive
Se scot din cutii sterile si se aplica pe suprafata mediului cu pensa sterila, se lasa 5 minute, se
incubeaza, se calculeaza numarul de germeni.
4. Metoda spalarii mainilor in ser fiziologic steril.
Din suspensia rezultata se insamanteaza medii de cultura solide si se incubeaza, apoi se calculeaza
numarul de germeni.
Norme:
NTG
Valori normale
5- in incaperi obisnuite
3- in Sali de spital
2- in Sali de operatie
Pe suprafata mainii
40 germeni mezofili pentru personalul mediu
10 germeni mezofili pentru mana chirurgului
Exista o perioada optima pentru fiecare schimbare mare din organism: invatarea mersului 9-
16 luni, a limbajului 2-6 ani, maturizarea sexuala intre 12-16 ani.
Ele nu trebuie devansate din dorinta de a avea un copil precoce dar nici lasate sa apara la
voia intamplarii in timp, mult dupa varsta mentionata in standarde.In acest scop s-au elaborat teste
menite sa orienteze asupra varstei reale a copilului; se cuantifica nivelul de cunostinte, dezvoltarea
intelectuala (atentie, memorie, inteligenta, imaginatie) si fizica (aptitudini motorii, indemanare,
rezistenta la efort).
Personalitatea copilului si comportamentul pot fi oglindite in limbaj, in timpul jocului si in relatia
cu cei din jur.
Dpdv fizic copilul de gradinita poate cantari intre 12 kg la 3 ani si 24 kg la 6 ani si poate
masura in inaltime intre 95 cm la 3 ani si 114 cm la 6 ani, fetele fiind in general mai mici decat baietii
de aceeasi varsta si mai indemanatice.
30
Copii din mediul urban alimentati si ingrijiti corespunzator se dezvolta mai bine decat cei din
rural solicitati in gospodarie la munci grele sau cresterea fratilor mai mici (ei stagneaza in greutate si
chiar in inaltime din cauza eforturilor fizice prea mari).
La aceasta varsta- 3-6 ani, copilul are aspectul unui adult imatur, disproportionat, cu capul
mare, trunchiul drept, fara talie, membrele subtiri cu musculatura slab dezvoltata.
31
Se face prin activitati ce antreneaza rapiditatea si precizia miscarilor mainii: desenul, colajul,
plastilina, pictura cu pensule si acuarele, constructii din cuburi sau fragmente de piese (puzzle, lego,
domino).
Simultan cu indemanarea si coordonarea se dezvolta atentia, imaginatia, spiritul de
observatie, creativitatea, initiativa.
COMPORTAMENTUL VERBAL
Se refera la limbajul vorbit, atat dpdv cantitativ (numar de cuvinte rostite pe minut- debit
verbal) cat si calitativ (acuratetea exprimarii, constructii gramaticale corecte, notiuni clare, folosite
potrivit).
3-4 ani grupa mica- copilul dezvoltat normal
Foloseste corect pluralul
Foloseste corect prepozitia spatiala (sus, jos, in fata, in spate, inauntru, sub) si este orientat in
spatiu
Povesteste coerent o situatie concreta din viata lui
Invata usor si cu interes poezii
Incepe sa invete o limba straina
4.5-5 ani grupa mijlocie
Foloseste corect adverbul de timp (azi, maine, ieri, acum) si este orientat temporal si spatial
Defineste corect notiuni uzuale
Numara
Recita si canta
5- 6 ani grupa mare
Foloseste corect timpul in propozitii si fraze
Defineste 6 din 10 cuvinte
Poate solfegia, invata un instrument muzical
COMPORTAMENTUL COGNITIV
Cunoasterea este la inceput senzoriala sau de tip primar (se bazeaza pe organele de simt:
vaz, auz, miros, gust, pipait) iar dupa primii doi ani de viata este de tip superior, intelectiv (se dezvolta
functiile psihice atentia, memoria si gandirea).Mai tarziu, experientele concrete traite ne ofera sansa
unei cunoasteri sociale- cea mai aproape de realitate.
Stimularea cunoasterii se face prin vizite la gradina zoologica, in parcuri, la teatrul de papusi, la
circ.Lecturile si povestirile ii dezvolta si intuitia, posibilitatea de a anticipa anumite evenimente.Cu cat
anturajul este mai instruit, cu atat copilul va fi mai educat.
Copilul de 3-6 ani are 3 mese principale/zi si 2 gustari, timpul destinat alimentatiei scazand odata cu
varsta.Dezvoltarea normala se asigura printr-o dieta echilibrata cantitativ si calitativ, principalele
produse necesare cresterii fiind cele animale: lapte, carne, oua.
1-3 ani 1300 kcal/zi
4-6 ani 1800 kcal/zi
IGIENA ALIMENTATIEI
Alimentele sunt transformate în trigliceride, care sunt transportate la adipocite, unde se poate
produce hipertrofie (obezitate hipertrofică). Prin creşterea numărului de adipocite (hiperplazie) se
produce obezitate hiperplazică, frecventă la copii.
PATOLOGIE
Tulburări metabolice: diabet. Adipocitul este mare consumator de glucoză. Creşterea insulinemiei
însoţită de creşterea rezistenţei celulare la acţiunea insulinei duce la insuficienţă pancreatică, deci
diabet. Bolnavul riscă să moară de complicaţii.
Boli cardiovasculare. Este necesar un efort cardiac permanent pentru a iriga patul adipos, ceea ce
duce la insuficienţă cardiacă, cu compromiterea ventriculului stâng. Mai apar hipertensiune arterială şi
dislipidemii (nu mai sunt lipide normale, datorită aterosclerozei şi ateromatozei), cu obstrucţia patului
vascular arterial, ceea ce scade afluxul sangvin, putând produce: AVC, IM, necroza membrelor
inferioare (amputare).
hipoxie generalizată
aprovizionarea crescută cu oxigen a adipocitelor
34
poziţia defectuoasă, datorită acumulării grăsimii pe torace şi abdomen
compresia grăsimii pe plămân
Metabolizarea lipidelor în ficat. În cazul excesului de grăsime şi calorii, acestea se depun în
parenchimul hepatic (hepatosteatoză), hepatocitul fiind sufocat.
Litiază biliară. Precipită calculi lipidici, făcând necesară extirparea vezicii biliare.
Cancer.
Boli ale aparatului locomotor: gonartroze şi afectarea coloanei vertebrale. Acestea reduc mişcarea,
favorizând creşterea în greutate. (cerc vicios).
Sindrom dismetabolic
Dacă utilizează o medicaţie ce stimulează catabolismul (hormoni tiroidieni), hiperponderalul este tarat
cardiac şi repirator. Prin producţia de tiroxină apare tahicardie, cu risc crescut. Amfetaminele scad şi
apetitul, cu slăbirea sistemului nervos şi cardiovascular, producând dependenţă (nu mai au acţiune).
Dacă mănâncă normal, dar depune efort muscular, hiperponderalul este tarat cardiac şi repirator, cu
risc crescut.
Consumarea de alimente hipocalorice (sucuri, fibre, zaharină, nu zahăr) duce la iritarea tuubului
digestiv, cu gastrită, duodenită, colită.
Proteine
70% din structurile organismului sunt de natură proteică.
echilibrată: aport=eliminare
pozitivă: aport>eliminare, pentru organismele în creştere (copii, femei însărcinate)
negativă: aport<eliminare, în faze febrile sau cancer.
Dacă unui lot de animale de experienţă cu un BP echilibrat i se scot proteinele din alimentaţie, ele
elimină proteine la acelaşi nivel ca înainte o anumită perioadă de timp. Apoi elimianrea de proteine
scade şi rămâne pe acelaşi palier (caşexie). Eliminarea permanentă de azot provine din structurile
proprii. Scăderea reprezintă coefientul de uzură, care se corelează cu MB.
Clasa I: sunt cele mai valoroase, conţin cantitatea cea mai crescută de aminoacizi esenţiali.
Există în regnul animal (ou,carne, lapte, brânzeturi)
Clasa II: conţin toţi aminoacizii esenţiali, dar unul, doi, trei sunt în cantitate mai scăzută.
Există în regnul vegetal: legume, fructe, cereale, legume uscate. Aminoacizii limitativi
35
sunt în cantitatea cea mai redusă şi limitează anabolismul protidic.
Clasa III: nu pot servi la anabolism. Lipsesc unul sau doi aminoacizi esenţiali. Există în
regnul animal (colagen) sau vegetal (zeina-proteina porumbului. În cantitate crescută
provoacă pelagra, distrofie proteică indusă de consumul unei proteine proaste).
Cu ajutorul izotopilor de azot marcaţi, s-a demonstrat că cel mai rapid se renovează ficatul,
pancreasul, sistemul enzimatic, mucoasele, structurile parenchimatoase. Viteza de înlocuire a
ţesuturilor este de 7..8 zile până la renovarea completă, pentru ficat şi pancreas, iar pentru ţesutul
muscular este de: 2 săptămâni..1 lună.
Dacă la renovarea ficatului lipseşte un aminoacid esenţial, proteina nu este sintetizată. Dacă se
înlocuieşte aminoacidul cu un altul, sintetizat de organism, organul cu proteina va fi rejectat. (este corp
străin).
Proteina nu trebuie dată în exces. Din metabolizare, creşte cantitatea de amoniac şi toxicitatea pentru
celula hepatică. Pentru ficatul în criză se recomandă eliminarea proteinelor din alimentaţie, pentru a
nu suprasolicita ficatul.
Raţia de proteine
Variază în funcţie de condiţiile fiziologice şi de mediu.
CONDIŢII FIZIOLOGICE:
Pentru un copil născut prematur, raţia de proteine trebuie să fie de 4..5g proteine/kg corp/zi, pentru a
ajunge cât copilul născut la termen, care consumă 3,5..4,5g proteine/ kg corp/zi.
Când viteza de creştere scade, scade raţia de proteine, pentru că nu se pune decât problema refacerii
tisulare.
În perioada de lactaţie sunt necesare 2g/kg corp/zi. Nu se bea alcool, deoarece se poate
produce intoxicaţie, iar copilul moare la sân.
MEDIUL TOXIC/POLUAT
Este necesară suplimentarea raţiei de proteine din punct de vedere calitativ şi cantitativ, deoarece
noxele din organism sunt transformate în ficat (detoxifiere), până la produşi ce se elimină mai uşor.
Exemple:
Glicocolul se conjugă la nivelul ficatului cu acizi benzoici (?) la acid ipuric, care este eliminat uşor.
Prin intermediul grupării tiolice, tioaminoacizii se combină cu metale toxice (Pb, Hg, Zn, Cd), rezultând
produşi care se insolubilizează.
Aminoacizii cu sulf se oxidează, rezultând derivaţi din sulf. Metionina (factor lipotrop) poate produce
intoxicaţii cu acumulare de lipide în ficat. Hepatosteatoza este reversibilă şi reprezintă procesul de
colmatare a celulelor hepatice. În caz de intoxicaţie se administrează un supliment de proteine (lapte).
Structurile ce acţionează împotriva agenţilor patogeni sunt de natură proteică: fagocitul, apărarea
umorală (complement, interferon, opsonine, anticorpi).
Aportul proteic este 12..18% din total. La tineri 14%, la copil în creştere şi femeie însărcinată 18%.
Omul este un animal omnivor. Trebuie asigurată o mixtură de proteine din diferite provenienţe.
Exemplu: În pâine Lys este în cantitate limitativă. În carne este în exces. Excesul de Lys din
carne compensează deficitul din pâine. Excesul de carne induce în organism o cantitate crescută de
S, Cl, P. Anionii produc acidoza alimentară, care trebuie neutralizată de organism prin catabolizarea
proteinelor până la amoniac.
36
CALITEA PROTEINELOR.
1. Numai pentru refacerea tisulară. 1/3 sunt proteine animale şi 2/3 vegetale.
2. Anabolism proteic şi mediu infecţios / toxic. 1/2 sunt proteine animale şi 1/2 vegetale.
3. Anabolism foarte crescut (copilul în ultimele parte a sarcinii). 2/3 proteine animale şi 1/3
vegetale.
Efectele aportului proteic insuficient.
În perioade lungi de timp, organismul nu se dezvoltă la parametri normali. Talia şi greutatea sunt
scăzute, dar se dezvoltă armonios. Prezintă un aspect miniatural de nanism alimentar, similar
nanismului hipofizar. Scade sinteza hormonilor cu structură proteică şi efectul acestora. Scade şi
secreţia hormonilor gonadali, deoarece aceştia se eliberează sub influenţa factorilor hipofizari, de
natură proteică.
Populaţiile cu alimentare suficientă în proteine prezintă dinamicitate crescută, spre deosebire de cele
vegetariene. Reflexele dobândite se formează mai repede şi sunt mult mai stabile la indivizii cu aport
proteic suficient.
Acţiunea dinamică specifică este foarte crescută pentru proteine, comparativ cu alţi factori nutritivi.
Lipide
Furnizează 9,3 kcal/Kg.
Intră în structura membranei. Majoritatea sunt trigliceride, stocate în adipocit, constituind rezerva de
calorii a organismului.
Lipidele se pot sintetiza pornind de la glucide, însă un regim alimentar alipidic îndelungat dăunează,
producându-se boala lui Bout&Bout(?). Apar dermatite exematoase, care se vindecă dacă la regimul
alimentar se adaugă grăsimi de origine vegetală.
Anumiţi acizi graşi nu pot fi sintetizaţi de corpul uman. Aceştia se numesc acizi graşi esenţiali şi depind
de aportul exogen. Sunt acizi polinesaturaţi, cu legături conjugate: acid linoleic, acid linolenic, acid
arahidonic( e parţial esenţial, pentru că organismul îl poate sintetiza dacă dispune de ceilalţi doi).
Acidul oleic( cu o singură legătură nesaturată) nu este esenţial.
Acidul linoleic, acidul linolenic, acidul arahidonic sunt numiţi şi vitamina F, deşi ei nu acţionează după
tipicul unei vitamine.
Cantitatea grăsimilor
În raţia zilnică trebuie să existe o anumită cantitate de grăsime (3% din valoarea calorică a raţiei):
Raţia minimă de grăsime (20%) se administrează celor ce lucrează în mediu toxic, pentru că
grăsimile nu conţin componente ce participă la detoxifiere. Unele noxe liposolubile (în deosebi
compuşi oncogeni) pot fi facilitate în absorbţie de excesul de grăsimi. Ex. pâinea turcească, realizată
cu ajutorul polioxietilenei (emulgator) poate creşte mult absorbţia unor noxe oncogene.
Dacă se depăşeşte un aport lipidic de 35%, acesta nu aduce mai multă energie, dar prezintă acţiune
aterogenă, crescând morbiditatea cardiovasculară şi se produce metabolizarea incompletă a
grăsimilor alimentare, cu acidoză.
Raţia maximă(35%) se administrează persoanelor ce depun un efort fizic crescut, pe o durată lungă
de timp. pentru un efort foarte crescut în timp scurt, nu se administrează maximum de grăsimi, pentru
că sunt foarte bogate în carbon şi sărace în oxigen. În arderi cu deficit de oxigen, se face oxidarea
parţială a grăsimilor, apar acizi organici, care au efecte disfuncţionale asupra metabolismului
energertic (prin acidoză).
Raţia maximă este necesară şi în mediul rece, unde se pierde o cantitate crescută de căldură şi se
produce accelerarea arderilor, pentru a se păstra homeostazia termică. Frigul împiedică fenomenul de
steatoză hepatică. Deci frigul are un efect pseudolipotrop, prin arderea suplimentului. Ex. Eschimoşii
consumă peste 45% grăsimi, dar nu prezintă boli cardiovasculare, în timp ce depăşirea unui procent
de 35% în alte zone geografice produce bolicardiovsculare.
Calitatea grăsimilor
1. GRĂSIMI DE ORIGINE ANIMALĂ
Prezintă o compoziţie de esteri cu acizi graşi saturaţi, astfel încât au punct de fuziune crescut, peste
temperatura normală a corpului. Grăsimile sleite şi topite sunt foarte greu de digerat, pentru că nu au
fost în prealabil emulsionate. Alimentele cu multe grăsimi saturate trebuie încălzite. Deoarece prezintă
acizi graşi saturaţi în cantitate mare şi acizi graşi polinesaturaţi în cantitate mică, grăsimile de origine
animală au acţiune aterogenă.
Pentru o alimentaţie corectă, jumătate din grăsimi trebuie să fie de origine animală şi jumătate din
grăsimi trebuie să fie de origine vegetală. Astfel, 50% din acţiunea aterogenă a grăsimilor de origine
animală va fi anihilată de grăsimile vegetale.
38
Glucide
Organismul poate sintetiza glucide prin gluconeogeneză. Astfel, pornind de la lipide, se poate ajunge
la acidoză alimentară.
Raţia de glucide este folosită în scopuri energetice, pentru că glucidele sunt combustibilul ideal. Dintr-
un gram de glucide se eliberează 4 calorii. Glucidele se oxidează cu foarte multă uşurinţă, fără
”cenuşă”, ca la proteine, datorită raportului crescut de atomi de oxigen faţă de atomii de carbon.
Aditivii trebuie să aibă o motivare tehnologică, cât mai puţină toxicitate asupra organismului, nu trebuie
folosiţi pentru a masca nişte proprietăţi neplăcute ale alimentului (carne stricată).
Acţiunea lor este interactivă, modificările de la nivelul structurii acidului nucleic se acumulează, iar în
timp se trece de la faza latentă la cea manifestă (doza prag). Substanţele oncogene se acumulează,
ceea ce necesită limitarea ingestiei de oncogen, pentru a creşte durata de declanşare a cancerului. La
noi se utilizează 10..11 coloranţi alimentari.
Aromatizanţii conţin lactone, cetone, esteri şi alte substanţe mirositoare. Pot fi iritanţi, dar nu
cancerigeni. Exemplu: cumarina din sucul de ananas este foarte toxică, dar dă mirosul de ananas.
Îndulcitorii sunt folosiţi în locul zahărului, fiind sintetici. Ex.: zaharina nu are valoare nutritivă, are gust
de Pb, se amărăşte la căldură, pentru că se descompune. Este oncogenă. Ciclamatul de sodiu
(ciclohexil sulfamat) îndulceşde de 30x mai puternic decât zahărul. Nu se descompune la căldură,
doza letală minimă este de 10g/kg corp, deci o toxicitate scăzută. În contact cu flora se reduce la
ciclohexil amină, care produce cancer de vezică urinară.
Rolurile glucidelor
1. Din punct de vedere organoleptic, sunt alimente deosebite, pentru stârnirea interesului
consumatorului.
2. Factori nutritivi (calorigeni). Ex. în prăjituri există şi lapte, ouă, făină, dând o valoare nutritivă
complexă.
3. Trebuie limitate în raţie (sub 7..10 % din valoarea raţiei calorice). Raţia de glucide este
diferită de raţia de produse zaharoase (produse fabricate pe bază de zahăr).
4. Glucidele cu moleculă mică se absorb rapid, crescând glicemia şi producând saţietate. De
aceea, produsele bogate ţn zahăr se consumă la sfârşitul mesei.
Foamea reziduală poate fi anihilată prn consumuul de zaharuri (trebuie să te scoli de la masă cu
senzaţia de foame).
Seara nu trebuie să consumăm produse dulci înainte de culcare, deoarece acestea formează o
peliculă pe suprafaţa dinţilor (noaptea scade secreţia salivară ce curăţă dinţii ), se înmulţeşte flora
acidifiantă din cavitatea bucală, producând carii. Produsele dulci trebuie înlocuite seara cu fructe,care
conţin fibre ce îndepărtează mecanic pelicula dulce de la suprafaţa dintelui.
40
Exemplu: Un morcov crud conţine o cantitate crescută de caroten şi o cantitate foarte scăzută de
vitamina C, de aceea se preferă utilizareea lui fiartă: dispare complet vitamina C, dar scade şi β–
carotenul de 4-5ori.
În obezitate şi dislipidemii trebuie să se consume multe vegetale crude.
Cancerul de colon afectează populaţiile ce consumă cantitate mare de lipide şi foarte puţine
fibre, deoarece: creşte secreţia de bilă, sărurile biliare stagnează în colon. Sub acţiunea
florei din colon, sărurile biliare sunt descompuse, apare metil-colatrenul, un foarte
puternic agent cancerigen.
FIBRA
Fibra poate să nu fie tolerată de persoane cu afecţiuni de stomac sau intestin. Se scade cantitatea de
fibre sau se utilizează fibră înmuiată (fiartă).
Fibra parţial solubilă (ex. peptina) se poate umfla în prezenţa apei din intestin, formând geluri, care
accelerează peristeltismul şi absorb microorganisme, compuşi iritanţi rezultaţi din activitatea unor
microorganisme, celule descuamate, producând curăţirea lumenului tubului digestiv. Ex. cura de mere
rase administrată la copii cu enterite (foarte bogate în peptură).
Fibra în alimentaţia zilnică trebuie să fie pretezentă în cantitate de min. 100mg/Kg corp/zi. La
cantităţi crescute apar iritaţii ale tubului digestiv.
Surse de fibră:
Conţin vitamine
Acţiune alcalinizantă
Aport de fibră
Nutrienţi lipsiţi de valoare calorică
Sunt reprezentaţi de vitamine şi săruri minerale.
Vitaminele
Sunt compuşi chimici care acţionează în organism în concentraţii foarte scăzute, intrând în structura
unor enzime sub formă de grupare prostetică. Deci, vitaminele sunt un fel de catalizatori.
VITAMINELE LIPOSOLUBILE
VITAMINA A
Provitamina A este un β-caroten, care prin hidroliză în ficat sau în mucoasa intestinală eliberează trei
molecule de vitamină.
Profilaxia litiazei renale: mucoase moarte, detritusuri, loc de aglomerare a sărurilor minerale
(nisip)
Metabolismul proteic: stimulează anabolismul proteic şi procesele de diferenţiere celulară.
Aparatul reproducător: carenţa duce la azoospermie ♂ şi infertilitate prin pierderea produşilor
de concepţie ♀. Carenţa de vitamină A în perioada de gestaţie duce la naşterea unor
copii cu malformaţii congenitale (digestive, renale, respiratorii, palatoschisis,
cheiloschisis).
Metabolismul ţesuturilor dure (dinţi, oase): echilibrează activitatea osteoclastelor şi
osteoblastelor.
Fanere: în carenţe devin friabile, se usucă, se despică, pentru că firul de păr nu este lubrefiat
(canalele glandelor sebacee sunt obstruate de detritusuri).
Necesarul de vitamină A la adult este de 6000 UI. În perioada de lactaţie se administrează 8000 UI,
pentru menţinerea secreţiei. Copilului i se administrează în raport cu greutatea corporală: cel puţin ⅓
trebuie să fie retinol, restul de ⅔ caroteni din vegetale. În carenţe se administrează ½ retinol (ou) şi ½
caroteni (vegetal).
Deoarece este liposolubilă, nu are prag de eliminare renală. Există un risc de acumulare peste valorile
normale (peste 50000 UI), când se comportă ca o noxă: hipervitaminoză. În fazele iniţiale, individul
suferă modificări în procesul de intoxicaţie(?): somnolenţă, dureri articulare, tulburări de tranzit.
Ulterior reapar tulburările din hipovitaminoză: ostreoliză, avort, malformaţii, foliculi piloşi afectaţi.
VITAMINA D
Este o vitamină de sinteză endogenă. În natură, ergosterolul în prezenţa radiaţiilor UV se transformă
în vitamina D2, care poate fi folosită ca atare. Dacă ajunge în organism la suprafaţa pielii, se
transformă în vitamină D3.(?)
Vitamina poate fi preluată din: lapte şi derivate lactate, ouă, peşte marin (ficatul).
În insuficienţe apar tulburări în osificare, manifestări patologice, deformări. La copilul mic apare
rahitismul, la adult osteomalacia (porozitate a oaselor, a dinţilor).
Osteoporoza apare la femei care nu mai sunt sub influenţa estrogenilor – menopauză,
scăzând densitatea mineralelor şi rezistenţa mecanică a osului.
Rahitismul: tulburări generale, adinamie, lipsit de vitalitate şi de viociunea caracteristică
vârstei prin hipotonie musculară. Sunt slabi, cu abdomen de batracian. Modificările
osoase au preferinţă pentru anumite zone (cartilajul de creştere nu este o linie dreaptă,
clară, ci în formă de dinţi de fierăstrău prin proliferare, osul îngroşându-se: semnul
brăţării). Ca test de screening se realizează radiografia pumnului. Aspect:
Deformări ale cutiei craniene
Torace în carenă: cutie toracică evazată în partea inferioară, cu înfundarea sternului
sau modificări cifotice ale coloanei vertebrale. Rar apar mătănii costale: procese de
tumefiere înşirate ca nişte mărgele.
Osul este mai fragil. Oasele membrelor inferioare se curbează: picioare de carabinist.
42
Copilul este mai sensibil la infecţii microbiene: sechelele persistă.
Vitamina D este transformată prin hidroxilări: compuşii de hidroxilare sunt mult mai activi decât
vitamina D. Această sinteză enzimatică este insuficientă pentru activarea vitaminei D absorbite: nu
acţionează dacă organismul are o doză suficientă şi când copilul este născut prematur (vitamina D
injectabilă nu are efect: rahitism vitaminorezistent).
Dacă vitamina este în exces, organismul foloseşte stocurile. Hipervitaminoza este foarte frecventă:
VITAMINA E
Cea mai puternică formă este α-tocoferol, cea mai slabă δ-tocoferol (mai există β, γ).
Insuficienţa:
Pentru un adult sănătos sunt necesare 10..12 mg, la copilul mic, imediat după naştere sunt necesare
100..120 mg.
VITAMINE HIDROSOLUBILE
VITAMINA C
Se găseşte doar în legume, fructe. Se pierde uşor pentru că este hidrosolubilă şi e extrem de fragilă,
fiind un produs antioxidant (este afectată de O2, catalizori, căldură, Cu, Fe, Ag).
În legume şi fructe există o enzimă specializată, acid ascorbic – oxidază, care conţine Cu, ceea ce
face ca în timpul stocării, vitamina să dispară. Se găseşte mai mult în dovlecel, mai puţin în cartofi,
bulbi, citrice. Pe lângă vitamina C există şi citrină (vitamina P, a permeabilităţii), care acţionează
sinergic cu vitamina C şi potenţează lipsa acesteia.
Peretele vascular este mai rezistent în prezenţa vitaminei C, altfel apar hemoragii subcutanate.
43
Scorbutul:
Excesul de vitamină C nu creează probleme pentru că este hidrosolubilă, totuşi ea creşte aciditatea
digestivă, putând provoca ulcer şi se transformă în acid oxalic.
COMPLEXUL B
Vitamina B1 (tiamina)
Este foarte răspândită în produsele cerealiere, care reprezintă sursa principală (zona corticală şi
embrionul). Carnea de porc este foarte bogată, iar cea de peşte este lipsită de B1. Dacă scade
piruvat-decarboxilaza, este influenţat metabolismul glucidelor, provocând acidoză primară.
I. Oriental
II. Occidental: constă într-un dezechilibru tiaminoglucidic (scade B1, cresc glucidele), datorită
consumului crescut de pâine albă, consumului unor produse zaharoase rafinate cu
conţinut foarte scăzut în vitamină B1 şi produse alcoolice distilate (nu bere). Alcoolul are
nevoie de B1 pentru a se oxida, astfel încât se acumulează acid piruvic. Este o formă mai
puţin gravă pentru că se consumă şi alte produse ce conţin o cantitate scăzută de
vitamină B1.
1. Boala Beri-Beri de tip uscat: este o suferinţă a SN, care nu are un metabolism glucidic
corespunzător, şi e afectat de acidoză. Manifestări: adinamie, irascibilitate, tulburări
de sonm, somnolenţă diurnă, scăderea capacităţii de memorare, scăderea atenţiei.
Apar parestezii şi kinestezii.
2. Boala Beri-Beri de tip umed: suferinţă cardiacă pentru că muşchiul este foarte solicitat.
Apar tulburări de ritm, tahicardie, prăbuşirea valorii TA, care duc până la
insuficienţă cardiacă gravă, congestivă, cu acumulări de lichid.
3. Sindrom congestiv: anorexie de protecţie faţă de dulciuri.
Manifestările bolii Beri-Beri sunt amestecate (1, 2, 3).
Carenţa de B2 este foarte rară. Apare în zonele rurale, unde alimentaţia e bogată în vegetale. În
special la copii sub 10 ani apar tulburări de carenţă de B2:
Vitamina B6 (piridoxina)
Este foarte răspândită în produsele alimentare. Intră în structura unor enzime din metabolismul proteic
şi lipidic.
Carenţele duc la tulburări nervoase la copilul mic alimentat artificial (vitamina a fost inactivată în
laptele praf). La adulţi apare o anemie asemănătoare celei feriprive şi limfopenie: rezistenţă la terapia
parţială (tratament cu Fe şi vitamina B6).
44
În TBC pulmonar se foloseşte hidrazina acidului nicotinic (antituberculostatic ?!), care acţionează ca
antivitamină B6. Cantitatea este de 2 mg / zi.
Pelagra:
Colierul lui Casal: este o dermatită în jurul gâtului şi în zonele expuse la soare. Este
determinată de tulburări în metabolismul purinelor. Sensibilitatea la UV a pielii este foarte
crescută (eritem şi flictene) – funcţie trofică. Funcţie atrofică: pielea se pigmentează
puternic şi neomogen şi se strânge (tegument lăcuit): apar foarte multe fisuri, devine
solzoasă, aspră.
Tubul digestiv:
Glosită gravă cu atrofie crescută a papilelor linguale (limba este roşie, sticloasă, cu
hiperestezie marginală).
Gastrită atrofică, cu hiposecreţie generalizată.
Colită foarte rebelă la tratament
Scade absorbţia alimentelor. Pelagromul este un denutrit general.
Demenţă: apare la formele avansate şi la consumul de alcool.
Pelagra este o carenţă mixtă, pentru că proteina principală pentru pelagroşi este zeina din porumb,
care nu conţine 1..2 aminoacizi esenţiali. Nu poate fi utilizată digestiv şi metabolic. Laptele şi carnea
sunt puternic antipelagrogene.
Vitamina PP poate fi sintetizată în organism din triptofan (1 mg din 60 mg triptofan) sau piridoxină,
care există în lapte.
Tratamentul numai cu vitamina nu este suficient. Cel mai bine este să se treacă la alimentaţia cu
pâine, să se consume pe lângă mămăligă şi carne. Există o specie de porumb îmbunătăţit genetic,
care are o zeină de clasa II.
Sărurile minerale
În funcţie de necesarul organismului se clasifică în:
Macroelementele
Na+, K+, Cl- sunt puternic hidrosolubile şi există în toate alimentele. Carenţe nu apar, dar există
excese. Raţia este de 1.5..2 g Na+, K+ şi de 3..4 g Cl-. Se ajunge chiar la 20 g Na+/zi. Consumul
excesiv de Na+ duce la probleme cardiovasculare, datorită HTA.
Acţiuni:
Cl- poate genera HCl, fiind acidifiant. Activează unele amilaze care participă la hidroliz amidonului.
Activează schimbul respirator. Este activ în eliminarea compuşilor de catabolism proteic: în cloropenie
apare uremie (retenţie de azotaţi).
45
Ca2+ se găseşte în lapte, fructe, legume, dacă nu există acid oxalic. În lapte există şi factorul care
facilitează absorbţia Ca2+.
Fosforul (P) este un element care există în cantitate crescută în natură (carne, lapte, produse
vegetale, cereale – nu e absorbit).
Rol:
46