1.

Considerăm următoarele caracteristici: X(vârsta)(18,20,19,20,18,20,22); Y(suma cheltuită pentru

ţigări zilnic(mii/lei))(50,10,80,40,30,5,0). Pentru fiecare caracteristică calculaţi media, mediana,
modul şi arătaţi dacă media calculată este reprezentativă.
Care dintre cele două variabile este mai omogenă?

2. Considerăm distribuţia studenţilor după nr. de pagini scrise la teza de statistică.

PAGINA NR. STUDENŢI
0-4 10
4-8 16
8-12 5
12-16 1
Se cere:
1) media, mediana, modul;
2) Arătaţi dacă media calculată este reprezentativă;
3) Calculaţi ponderea studenţilor care au scris mai mult de 8 pagini.

3. Următoarele date reprezintă evoluţia vânzărilor unei firme care distribuie aspiratoare în
perioada 1995-2002.
AN NR. ASPIRATOARE
1995 40
1996 48
1997 42
1998 53
1999 50
2000 66
2001 69
2002 70

1) Determinaţi indicatorii medii care exprimă evoluţia vânzărilor.

2) Determinaţi valorile teoretice care exprimă trendul şi funcţia corespunzătoare folosind:
-metoda mediilor mobile din 3 termeni;
-metoda sporului mediu;
-funcţia liniară.
3) Estimaţi nivelul vânzărilor pentru anii 2003 şi 2004 folosind metoda:
-sporului mediu;
-indicelui mediu;
-funcţia liniară.

4. Considerăm următoarele date pentru o unitate comercială:

PRODUS
Valoarea în 2001 Indicele valorii(%) i p (%)
(mil.) 2002/2001 2002/2001
A 800 120 105
B 1200 110 116
C 400 150 140

Se cere:
1) valoarea pe fiecare produs în 2002; structura valorii pe produse şi reprezentarea grafică a acesteia.
2) indicii de grup ai valorii, volumului fizic şi preţului;
3) modificarea absolută a valorii pe seama modificării preţului pe total.
5. Următoarele date reprezintă înălţimea în metri şi preţul în mii lei pt. 7 brazi.
Înălţime(X) Preţ(Y)
(m) (mii)
0.5 80
2.0 160
1 120
1.4 100
2.2 150
0.8 70
1.5 160

1) Să se reprezinte grafic legătura dintre cele 2 variabile;

2) Să se determine parametrii funcţiei de regresie care exprimă legătura dintre cele 2 variabile şi să se
interpreteze semnificaţia parametrilor;
3) Să se determine indicatorii care exprimă intensitatea legăturii dintre cele 2 variabile;
4) Să se estimeze preţul unui brad cu înălţimea de 1.2 m.

Soluţii:
1. calculul Me

-ordonăm crescător termenii:

18,18,19,20,20,20,22
notăm f i =frecvenţa ;  f i =7

=> LMe= 
fi  1
= 4 =>Me=20;
2
calculul Mo
Mo=20 (este valoarea care se repetă de cele mai multe ori)
-calculăm CV pentru a arăta dacă media este reprezentativă;

=
x x
pt. variabila X : CVx = *100,  x   x2 ; x =19.57
x n

 x2 
x 2

 x2 =
2 * 18 2  19 2  3 * 20 2  22 2
- 19.57 2 =384.72-382.99=1.73;
n 7
=>  x   x2 =1.32;
=>CVx=(1.32/19.57)*100=6.75%<35%=> seria este omogenă iar media este reprezentativă
pentru variabila Y:
CVy=
y
*100,  y2  y 2

 y 2 =(50^2+10^2+80^2+40^2+30^2+5^2)/7-(
y
y n n
)^2=1646.43-943.10=703.33
 y  26.52;
CVy=(26.52/30.71)*100=86%>35%=> seria nu este omogenă iar media nu este
reprezentativă;
2.
pagina Nr. studenţi xi xi f i Me x2 fi
 0-4 10 2 20 10 40
4-8 16 6 96 26 576
8-12 5 10 50 31 500
12-16 1 14 14 32 196
T:32 T:180 T:1312

 x f =180/32=5.625;
1) x =
i i

f i

LMe= 
f 1
=33/2=16.5 => Me  [ 4,8] ;
i

2
Calculăm Me după formula:

k*
 fi  1  F
Me= 2
Me
= 4+(4*16.5-8)/16=7.63;
x0 
f Me
Mo  [ 4,8] ;
Calculăm Mo după formula:
k * 1
Mo= x0  = 4+4*(16-10)/[(16-10)+(16-5)]=4+1.41=5.41;
1   2

2)CV= *100
x
  2

 2

x f 2

 x 2 =1312/32 – 5.625^2=41-31.7=9.3
f
=>   3.05=>CV=(3.05/31.7)*100=9.62%<35%=> media este reprezentativă
3)calculăm ponderea studenţilor care au scris mai mult de 8 pagini:
W=m/n=(5+1)/32=0.1875 sau 18.75%=> 18.75% au scris mai mult de 8 pagini.

3.
Nr.
t t 2
an aspiratoare MM ŷ=40+4.3t ŷ=40*1.03^t ŷ=70.7+4.57t ty
(y)
0 0 1995 40 - 40 1 70.7 0
1 1 1996 48 43.3 44.3 41.2 75.27 48
2 4 1997 42 47.6 48.6 1697.44 79.84 84
3 9 1998 53 48.3 52.9 69934.52 84.41 159
4 16 1999 50 56.3 57.2 2881302.55 88.98 200
5 25 2000 66 61.6 61.5 118709665.20 93.55 330
6 36 2001 69 68.3 65.8 4890838206.58 98.12 414
7 49 2002 70 - 70.1 201502534111.21 102.69 490
 t =2  t =14 2
 y =43  =1
ty
8 0 8 5

1) indicatorii medii
=
y
y =438/8=54.75
n
 y n  y1
= =4.3;
n 1
y n 7 70 7
I = n 1   1.75  1.03
y1 40
R%  I %  100  10%

2)-metoda mediilor mobile(MM)

-ŷ= y 0   *t (metoda sporului mediu)
ŷ=40+4.3*t
-metoda indicelui mediu
ŷ= y 0 * I t
ŷ=40*1.03^t
-metoda trendului liniar
ŷ=â+b*t

n * a  b t   y

a t  b t   ty
2

8a  b * 28  438 /* 28 224a  784b  12264

 <=>  => a=70.7;
28a  b *140  1725 /(8)  224a  1120b  13800
b=4.57
ŷ=70.7+4.57t
3)
an t’ ŷ’=40.3+4.3t’ ŷ’=40*1.3^t’ ŷ’=70.7+4.57t’
2003 8 74.4 53459728531456 107.26
2004 9 78.7 2779905883635712 111.83

4.
Valoare în iv ip v1 %v 0 %v1
produs
2001(v0)
A 800 120 105 960 33.3% 33.3%
B 1200 110 116 1320 50% 45.8%
C 400 150 140 600 16.6% 20.8%
T:2400 T:2880

1) Structura valorii vânzărilor pe tipuri de produse pentru 2001-2001

 Iv  I p *Iq

Iv 
 v  1.2
1

v 0

2)indicii de grup: I p 
 p *q   p *q
1 1 1 1

2880
 1.16( sau116 %)
 p *q  1 * p q
0 1
1 1
2480.78
ip

Iq 
p 0 * q1

 i q * p0 * q0  2468 / 2400  1.03( sau103%)
p 0 * q0 p 0 * q0

v   p  q
 v   v1   v 0  480
3)
 p   p1 * q1   p 0 * q1  2880  2468  412
 q   p 0 * q1   p 0 * q 0  2468  2400  68

5.
Înălţime(x) Preţ(y) x2 xy ŷ=51.62+50.92*x (y-ŷ) 2 ( y  y) 2
0.5 80 0.25 40 77.08 8.52 1600
2 160 4 320 153.46 42.77 1600
1 120 1 120 102.54 304.85 0
1.4 100 1.96 140 122.91 524.86 400
2.2 150 4.84 330 163.64 186.04 900
0.8 70 0.64 56 92.35 499.52 2500
1.5 160 2.25 240 128 1024 1600
T:9.4 T:840 T:14.94 T:1246 T:2590.56 T:8600
1)

2)funcţia de regresie
ŷ=â+b*x

n * a  b t   y 7a  b * 9.4  840 /* (9.4)  65.8a  88.36b  7896

   =>a=51.62;
a t  b t   ty 9.4a  b *14.94  1246 /* 7 65.8a  104.58b  8722
2

b=50.92

ŷ=51.62+50.92*x
deoarece b>0 => legătura dintre înălţime şi preţ este directă;
a=51.62 ne indică nivelul lui y(preţ) obţinut ca urmare a influenţei altor factori în afara
înălţimii;
b=50.92 ne indică faptul că la o creştere cu o unitate a lui x preţul se măreşte în medie cu
50.92 mii lei;


3) R  1  
( y  y) 2
2
=1-2590.56/8600=1-0.30=0.7;
 ( y  y) 2

y =
 y =840/7=120;
n
R= R 2 =0.84;
R^2=0.7 sau 70%

n xy   x  y
r= =(7*1246-7896)/ 4.027 * 245.36
[ n x  ( x ) 2 ][n  y 2  ( y ) 2 ]
2

=826/988.06=084
R, r  [-1,1]
R,r >0 => există o legătură directă puternică între înălţime şi preţ.