Obsesia mea e filosofia.

Si acum imi dau seama de ce: pentru ca sunt un las, mi-

e frica de viata. Nu numai de viata: mi-e frica de tot.

Mircea Eliade în Noaptea de Sinzenie

Daca esti tu însuti, înainte de toate tu însuti, daca ai radacinile adânc

împlântate în viata, în concret, nimic nu te poate rata.

Mircea Eliade în Huliganii

Când totul în jurul tau putrezeste, de ce sa-ti fie teama? Viata ta poate sa ia
totul de la început.

citat clasic din Mircea Eliade

Si prieteniile îsi au viata lor. Dureaza atât timp cât sunt necesare cresterii a
doua suflete. Vine un timp când prietenia unui anumit om e o povara; nu-ti mai
spune nimic si nu-i mai spui nimic. Osmoza dintre sufletele voastre s-a sfârsit.
Sunteti acum unul fata de altul, doua organisme complet închise. Trebuie sa cauti
alte organisme, alte suflete carora sa va puteti deschide, pentru a primi sau a da
bucurii, dureri, experiente de tot felul. O prietenie care dureaza o viata întreaga
este, pentru mine, un miracol. Poate sa fie o simpla obisnuinta si atunci e trista
si neinteresanta. Dar poate sa fie si o "casatorie spirituala", un miracol propriu
zis. Unirea sufleteasca s-a facut, atunci, peste granitele omenescului.

Mircea Eliade în Santier

Ar fi înspaimântator sa crezi ca din tot acest cosmos atât de armonios,

desavârsit si egal cu sine, numai viata omului se petrece la întâmplare, numai
destinul lui n-are nici un sens...

Mircea Eliade în Nunta în cer

Am fost un om moral, de aici mi se trag toate tragediile. De aceea m-am lovit de

toate pragurile si m-au dus valurile cum au vrut.

Mircea Eliade în Maitreyi

Exista un singur debut fertil în viata; experienta huliganica. Sa nu respecti

nimic, sa nu crezi decât în tine, în tineretea ta, în biologia ta... Cine nu
debuteaza asa, fata de el însusi sau fata de lume – nu va crea nimic, va ramâne
sterp, timorat, coplesit de adevaruri. Sa poti uita adevarurile, sa ai atâta viata
în tine încât adevarurile sa nu te poata patrunde, nici intimida - iata vocatia de
huligan.

Mircea Eliade în Huliganii

Am uitat de mult gustul atâtor trupuri pe care le-am cunoscut. Asta se întâmpla
aproape tuturor barbatilor: sa n-aiba amintiri calde, sa nu mai pastreze nimic din
toata magia aceea a dragostei fizice. Cred ca femeile uita mai greu; trupurile lor
pastreaza îndelung prezenta barbatului pe care l-au iubit sau cunoscut cândva. Dar
se întâmpla în viata oricarui barbat un miracol de câteva clipe: întâlnirea unei
priviri, o sarutare, o atingere care nu se aseamana cu nimic din tot ceea ce a fost
pâna atunci.

Mircea Eliade în Nunta în cer (1938)

Existenta nu se schimba propriu-zis. Când omul e aproape de moarte, când agonia

se vesteste fatala, ochii trupului si ai sufletului se îndreapta în alta parte.
Lumea e larga. Omul îsi schimba viata ca sa n-o piarda. Si înca, nu o schimba el,
ci îngerul sau demonul lui.

Mircea Eliade în Isabel si apele diavolului

Daca oamenii ar activa conform naturii lor umane, ar avea doua cai: glorie sau
asceza. Restul e biologie.

citat din Mircea Eliade

Omul trebuie sa porneasca de la experientele fundamentale care sunt specifice

conditiei sale naturale, adica de la sursele vietii sale. Iata de ce inima si
sexualitatea joaca un rol decisiv în sadhana tantrica, servind drept vehicule care
sa asigure accesul la transcendenta.

Mircea Eliade în Yoga - nemurire si libertate

Viata noastra sa ne fie fapta. Pe ea s-o luminam, s-o înaltam, s-o pastram
inalterata în mijlocul atâtor forte ale întunericului. Viata noastra întreaga este
singurul raspuns peste care orice negatie, orice critica, orice dinamita metafizica
nu mai poate trece.

Mircea Eliade în Invitatie la barbatie

Cea dintâi si singura datorie esentiala a omului este caritatea, adica o

neobosita justificare a bucuriei existentei. A face din viata ta o permanenta
bucurie - în pofida tuturor mizeriilor, si întunecimilor, si pacatelor, si
neputintelor, si dezamagirilor - iata o datorie adevarata a omului si a omeniei din
tine. Cred ca binele se justifica si se recunoaste prin bucurie. Cel mai mare pacat
contra umanitatii este tristetea disperata ridicata la valoarea suprema a
spiritualitatii.

Mircea Eliade în Oceanografie

Cereti unui tânar sa scrie o carte asupra vietii si va va aduce un manuscris de

o mie de pagini, într-atât stie de multe si atât de importante, de noi, de
semnificative i se par toate. Un om matur va scrie o suta de pagini; un batrân cel
mult douazeci.

Mircea Eliade în Despre tinerete si batrânete

Am hotarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat, sa patrund cât mai adânc
în suflet. Dar n-am izbutit. Niciodata nu m-am putut concentra. Nu m-am putut gândi
asupra mea însumi. De câte ori încercam sa ma analizez, ma trezeam într-un
întuneric desavârsit. De unde sa încep sa ma caut? Unde as putea fi eu însumi? Ce
cautam eu? Sufletul meu. Unde? Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet
între miile de suflete pe care le purtam în mine? Gîndurile se risipeau. Ma
desteptam cugetând la alta lucruri. Începeam din nou, încapatânat, închizând ochii,
astupându-mi urechile, apasând tâmplele. Acelasi întuneric. Si nu întâlneam
nicaieri nici o lumina, nici un sprijin. Cum sa ajung la mine însumi? Cum sa-mi
cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile lui?.... Am aflat un
singur lucru pe care-l banuiam însa de mult: ca eul meu din ceasul acesta nu e
aemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta. Ceea
ce m-a uluit...

citat din Mircea Eliade