UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

DOMENIUL INGINERIE ŞI MANAGEMENT

PROGRAMUL DE STUDIU IMAPA

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

Referat
Utilaje pentru apa

Student: Craiu Irina Alexandra

Moara electrica
 Morile electrice sunt folosite pentru prelucrarea/macinarea cerealelor in prepararea hranei
pasarilor si a animalelor din gospodarie.

Principalele componente ale Morii sunt: palnie de intrare, compartiment de sfaramare,

ventilator de aspiratie, motor electric si cadrul.

1) Instalare
Moara trebuie instalata intr-un loc ventilat, uscat, comod, luminos si nepoluat, iar
suprafata trebuie sa fie ferma si neteda.
Utilizati cablul de alimentare din cupru, cu o grosime de 4𝑚2 , nu mai putin de 15A
pentru comutatorul cutitului si nu mai putin de 12A pentru priza.
Montati palnia si cuva de alimentare conform figurii. Daca in cuva se introduc
seminte/boabe, se vor monta si Limitatorul si Elementul de dozaj 2. Daca in cuva se vor
introduce materiale vegetale, nu se mai monteaza Limitatorul si Elementul de dozaj 2.
Verificati daca fiecare componenta de conectare, este exacta astfel incat fiecare
element rotativ sa poata rula in mod constant.
 Verificati cablurile de alimentare sa fie in perfecta stare, iar sasiul Morii sa nu fie in
contact cu apa sau alte lichide

2) Utilizare
Este interzisa pornirea Morii de catre persoanele neautorizate sau care nu au citit
manualul de utilizare.
Este interzis sa lasati Moara la indemana copiilor si folosirea Morii de catre acestia.
Persoanele cu capacitati fizice, motorii sau senzoriale reduse pot folosi acest utilaj doar
sub supravegherea unei persoane calificate.
In momentul in care porniti Moara, asigurati-va ca pe o raza de 2-3 metri nu se afla
persoane sau animale.
Porniti moara si abia dupa aceea incepeti dozajul pentru patrunderea cerealelor sau
ierburilor in compartimentul ciocanelor.
Daca cuva va fi alimentata cu un alt tip de cereale decat pilnia, este obligatoriu
montarea Limitatorului si a Elementului de dozaj 2.
Nu deschideti compartimentul ciocanelor in timpul functionarii.
Nu introduceticoceni, stiuleti sau cotoare.

3) Depozitarea:
Depozitarea se face in spatii cu umiditate scazuta cu emperaturi de peste 5 grade,
pentru a evita coroziunea partilor metalice interne si externe ale morii.
Pntru o perioada mai lunga de depozitare, acoperiti Moara cu panza, pentru a fi ferita
de praf si obiecte care ar putea patrunde pe sistemul de alimentare a cuvei.

Macinarea Porumbului

Procesul tehnologic pentru obtinerea fainurilor de porumb, respective a

malaiurilor, este mai putin dezvoltat decat la grau, dat fiind numarul redus de sorturi si
structura morfologica a bobului de porumb.
Pregatirea pentru macinare:
Datrita faptului ca boabele de porumb nu contin o varietate prea mare de corpuri
straine care sa complice separarea lor, pregatirea pentru macinis este simpla.
Corpurile straine care se pot afla in masa de porumb, ca: resturi de ciocalai,
pleava, matase, pot fi separate prin cernere si aspirare. A poi se face umectarea
boabelor si mentinerea la odihna 1-8 ore, dupa care se trece la descojire si la cerner,
pentru eventual separare a boabelor mari de cele mici.
Astfel pregatit, porumbul se supune macinarii.
 Macinarea:
In general, macinarea consta din zdrobirea porumbului cu ajutorul valturilor si
cernerea produselor drezultate, pentru separarea particulelor de invelis. Atunci cand
trebuie sa se obtina mai multe sorturi de malai, printer care malaiul grisat, procesul
tehnologic se completeaza cu faza de curatire a grisurilor, precum si cu o faza anterioara
de separare a germenilor, care se realizeaza cu ajutorul unor masini numite
degerminatoare.
Valtul pentru macinarea porumbului poate fi atat valtul de grau cat si valtul special
pentru porumb, cu trei macinisuri. Acestea din urma este prevazut cu patru tavalugi
suprapusi, dispusi diagonal unul fata deurmatorul, astfel ca macinisul se repeat de trei
ori in aceeasi masina, in flux continuu. Pentru dirijarea produsului de la un macis la altul
se folosesc paravane din sita metalica, montate inclinat fata de zona de lucru a
tavalugilor. Acestea permit ca produsul de granulatie mica sa treaca prin ochiurile sitei,
ajungand in tremia de evacuare, iar cea de granulatie mare, neputand trece prin
ochiurile sitei, sa alunece pe aceasta si astfel sa fie dirijarea spre o zona urmatoare.

Industria morarit- panificatie

Se pot obtine fainuri instant, produse cerealiere pentru micul dejun, produse de
panificatie de forma plata, produse de tip snack-uri, pufuleti, saleuri etc.
La obtinerea de fainuri instant din fainuri erealiere sau leguminoase inclusive fainuri
in amestec cu pulberi lactate, este necesat sa avem in vedere hidratarea, temperature si
timpul de trecere prin extruder. Se aplica in acest caz tehnologia elaborata de Mustakas.
Pentru obtinerea pufuletilor, material prima o constituie malaiul, amidonul acestuia
continand amiloza si amilopectina care se comporta antagonic la extrudare. Astfel, la
temperature de extrudare de 200…250 grade C. Amiloza confera o textura buna in
conditiile in care aceasta nu depaseste 30%. Amilopectina, in acelasi domeniu de
temperature, provoaca o expansiune moderata si duritate mai mare. La temperaturi sub
200 grade C efectele sunt inverse. Daca amilopectina este in proportie mai mare de 72%
la amidon, produsele extrudate au calitate necorespunzatoare. Deci se obtin rezultate
bne daca amidonul continut de malai are 18-28% amiloza si mai putin de 70 %
amilopectina.
Lipidele in proportie de 0,4 – 4 % nu influenteaza prea mult caracteristicile produselor
extrudate. Adaosul de sare pana la 1,5% mareste viteza de curgere longitudinal pana la
35%, dar scade viteza de curgere transversal cu 20%. Adaosul de zahar pana la 5% face
ca friabilitatea si crocanta produselor snack sa fie mai mari, dar caracteristicile
dimensionale dupa expandare sunt afectate.
Bibliografie:
- Manualul Moara cu ciocanele – Ruris Impex SRL
- Ing. Elena Petculescu, Ing Radu Ionescu, Ing Gheorghe Moldoveanu, Ing Nicolae
Filimon, Tehnologii in industria alimentara
- Ing. Constantin Banu, Ing Ion Tofan, Ing Antoaneta Stoicescu, Ing Despina Bordei, Ing
Aurelia Ionescu, Ing Petru Alexe, Progrese tehnice, tehnologice si stiintifice in
industria alimentara.