Avmt

COLECȚIE DE PROIECTE DIDACTICE
PENTRU ACTIVITĂȚI INTEGRATE

ÎN GIMNAZIU ȘI LICEU
Științele – de la Teorie la Experimentare și Motivare în Laurian

Proiect finanțat în competiția RO SMART în Țara lui Andrei
COLECȚIE DE PROIECTE DIDACTICE PENTRU ACTIVITĂȚI INTEGRATE ÎN GIMNAZIU ȘI LICEU
2/ 187
CUPRINS
Nr. Discipline Profesor coordonator/
Subiectul lecției Disciplina Clasa Pagina
crt. integrate profesori colaboratori
Manolache Cristina
Integrarea conținuturilor. Niveluri ale integrării. Abordarea STEM 5
Cantemir Isabella
Aria curriculară MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII
Simetria față de o Tomiță Liliana

Biologie
1. dreaptă. Simetria în Matematică VI Corduneanu Geta 13
Educație plastică
natură și artă. Grunzac Talida
Algoritmul lui Euclid

Alexe Dorica
pentru determinarea Matematică
2. Informatică și TIC VI Cardaș Cerasela 23
celui mai mare divizor
Daniela
comun
Apa – transformări de
Prăjinariu Mihaela
stare de agregare.
3. Fizică Chimie VIII Liliana 36
Proprietăți fizice și
Guluță Nadia
chimice
Guluță Nadia
Electroliza. Aplicaţiile
Prăjinariu Mihaela-
4. procesului de Fizică Chimie XII 44
Liliana
electroliză.
Bogdan Radu
Bădrăgan Marcel
5. Refracția luminii Fizică Informatică IX Giocaș Carmen- 52
Afrodita
Guluță Nadia
Seria de activitate a Limba și literatura Prăjinariu Mihaela
6. Chimie VIII 63
metalelor română Liliana
Rîznic Cristina
Evoluția și diversitatea Nechifor Rodica
7. Biologie Limba engleză IX 79
lumii vii Crețu Elena
Aria curriculară TEHNOLOGII
Cardaș Cerasela-
Calcule şi generări
8. Informatică Matematică X Daniela 83
combinatoriale
Mihalache Sebastian
Aplicarea algoritmilor în
Giocaș Carmen-
rezolvarea de probleme
9. Informatică Fizică X Afrodita 91
interdisciplinare de
Forțu Delia Raissa
fizică
Aplicații C# la capitolul
Tunea Mihaiela
10. legile fizice ale lui Informatică Fizică XII 101
Bădrăgan Marcel
Kirchhoff
Aplicații C# pentru
conversia temperaturii Informatică Tunea Mihaiela
11. Chimie XII 113
din Fahrenheit în Radeș Gabriela
Celsius
3/ 187
Nr. Discipline Profesor coordonator/

Subiectul lecției Disciplina Clasa Pagina
crt. integrate profesori colaboratori
Giocaș Carmen-
Realizarea unei aplicații Tehnologia
Afrodita
12. practice la geografie – informației și a Geografie X 119
Ursulică Teodora
Dinamica populației comunicațiilor
Estera
Aria curriculară LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Tehnologia Grădinaru Anca
Realizarea unui Book Limba și literatura
13. informației și a IX Asandului Roxana- 129
Trailer română
comunicațiilor Andreea
Tehnologia Ghineț Lavinia
14. Turismul în Londra Limba engleză informației și a IX Asandului Roxana- 134
comunicațiilor Andreea
Rîznic Cristina
Limba italiană
Limba și literatura Moruzi Alexandrina
15. Romantismul Educaţie muzicală X 141
română Coromă Niculina
Educaţie plastică
Grunzac Talida-Elena
Aria curriculară OM ȘI SOCIETATE
Onofrei Tana
Rolul apei în agricultura Onofrei Ioan
Geografie
16. sumerienilor, evreilor și Istorie IX Corduneanu Geta 150
Biologie
egiptenilor Ursulică Estera
Teodora
Ursulică Teodora
Specii endemice în
17. Geografie Biologie IX Estera 161
Australia
Nechifor Rodica
Aria curriculară ARTE
Coromă Niculina
Raportul matematic al Matematică Tomiță Liliana
18. Educație muzicală V 173
duratelor muzicale Informatică și TIC Cardaș Cerasela-
Daniela
Aria curriculară EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
Indicii morfofuncționali Educație fizică și Acsinte Marinela
19. Biologie XI 181
în efort fizic sport Corduneanu Geta
4/ 187
INTEGRAREA CONȚINUTURILOR
NIVELURI ALE INTEGRĂRII
ABORDAREA STEM
Autori Manolache Cristina, Isabella Cantemir
Problemele cu care elevii se vor confrunta în viaţa profesională, socială sau personală
impun decizii care nu se regăsesc în cadre disciplinare. Dimpotrivă, ele au caracter integrat, iar
rezolvarea lor impune corelaţii rapide şi semnificative, sinergie şi acţiune contextualizată.
Elevii acumulează în procesul instructiv-educativ şi nu numai, un ansamblu de cunoştinţe,
deprinderi, atitudini. Pentru a-i sprijini în identificarea legăturilor între ideile şi procesele dintr-un
singur domeniu, dar şi a celor între ideile şi procesele din domenii diferite, precum şi din lumea
exterioară şcolii se impune realizarea unui curriculum integrat.
Integrare curriculară
În general, integrarea presupune acţiunea de a face să interrelaţioneze diverse elemente,
cu scopul de a construi un întreg de nivel superior; rezultatul obţinut prin integrare este mai mult
decât suma părţilor.
A integra înseamnă a pune în relaţie, a coordona şi a îmbina părţi separate într-un întreg
funcţional unitar şi armonios.
Din perspectivă didactică, integrarea presupune asocierea diferitelor obiecte de studiu, din
acelaşi domeniu sau din domenii diferite, în una şi aceeaşi planificare a învăţării. Sinonime pentru
integrare: fuziune, armonizare, încorporare, unificare, coeziune.
La nivelul curriculumului, integrarea înseamnă stabilire de relaţii clare de convergenţă între
cunoştinţele, capacităţile, competenţele, atitudinile şi valorile care aparţin unor discipline şcolare
distincte.
Caracteristici ale curriculumului integrat
Curriculum integrat prezintă următoarele caracteristici:
• combinarea şi punerea în relaţie a obiectelor de studiu;
• stabilirea de relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite;
• corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană;
• centrarea pe activităţi integrate, de tipul proiectelor;
• principiile organizatoare ale curriculumului sunt unităţile tematice, conceptele sau problemele;
• flexibilitatea în gestionarea timpului şcolar şi în gruparea elevilor;
• maximizează utilizarea timpului de învățare pentru „împrumuturile” dintr-o arie spre a fi utilizate
ca suport în alta.
Argumente pentru susţinerea curriculumului integrat
În sprijinul curriculumului integrat s-au formulat următoarele argumente:
 acoperirea rupturilor dintre discipline;
 sinergia câmpurilor disciplinare, atât la nivelul cercetării ştiinţifice, cât şi la nivelul
curriculumului;
 construirea, prin educaţie, a unor structuri mentale dinamice şi capabile să sprijine deciziile
cele mai bune;
 rezolvarea de probleme.
Predarea integrată - caracteristici
Predarea integrată are ca referinţă nu o disciplină de studiu, ci o tematică unitară, comună mai
multor discipline. Aceasta se fundamentează pe două sisteme de referinţă:
 unitatea ştiinţei;
 procesul de învăţare la copil.
5/ 187
Este o strategie ce presupune schimbări nu numai în planul organizării conţinuturilor, ci şi în

„ambianţa” predării şi învăţării. Punctul de pornire în domeniul proiectării şi implementării
curriculumului îl constituie elevul şi experienţa sa.
Cadrul didactic trebuie să construiască pentru fiecare elev un flexibil ,,puzzle story” de design
instrucţional în concordanţă cu stilurile de învăţare prezente în clasa sa şi cu propriul stil de
predare. Astfel, sunt necesare transformări în demersul de concepere a traseului strategic prin
raportare la tipul de învăţare promovat, la specificul organizării experienţelor de învăţare într-un
context larg, global promovat de perspectivele noi de integrare curriculară.
Argumente pentru susţinerea predării integrate:
 angajarea responsabilă a elevului în procesul învăţării;
 încurajarea comunicării şi a relaţiilor interpersonale prin valorificarea valenţelor formative
ale sarcinilor de învăţare în grup;
 transformarea cadrului didactic în factor de „sprijin”, „mediator” şi „facilitator”, precum şi
diminuarea funcţiei sale de „furnizor de informaţii”;
 profunzimea, trăinicia şi reactivarea rapidă a cunoştinţelor, generate de perspectiva
integrată asupra cunoaşterii, prin intensificarea relaţiilor dintre concepte, idei, practici şi
teme abordate în şcoală şi în afara ei;
 abilitatea metodologică a cadrelor didactice pentru integrarea curriculară: coordonare
între temele abordate clasic şi cele realizate integrat, stabilirea modalităţilor de evaluare
formativă a performanţelor individuale şi a celor obţinute în învăţarea prin colaborare.
Treptele integrării curriculare
În abordarea integrată a curriculumului se disting mai multe trepte:
 monodisciplinaritatea/ intradisciplinaritatea
 multidisciplinaritatea
 pluridisciplinaritatea
 interdisciplinaritatea
 transdisciplinaritatea.
Monodisciplinaritatea - este centrată pe obiecte de studiu independente şi pe specificitatea
acestora. Aceasta presupune acţiunea de a aborda un proiect sau de a rezolva o problemă din
perspectiva unei singure discipline.
Avantaje
 creşterea coerenţei interne a disciplinei de studiu;
 creşterea relevanţei predării prin îmbogăţirea activităţilor de învăţare şi prin stimularea
realizării de legături între conţinuturi;
 creşterea eficienţei învăţării;
 schimbarea percepţiei celui care învaţă despre disciplina respectivă.
Multidisciplinaritatea presupune abordarea unei teme / probleme din perspectiva mai multor
discipline independente, fără a altera structura acestora.
Avantaje:
 încurajează realizarea de planificări corelate, care presupun corelarea predării
conţinuturilor la diverse discipline;
 permite elevilor să realizeze legături între conţinuturile diverselor discipline;
 contribuie la o mai bună înţelegere a unor teme / probleme care nu pot fi lămurite integral
în cadrul unei discipline.
Pluridisciplinaritatea se referă la studierea unui obiect dintr-una şi aceeaşi disciplină, prin
intermediul mai multor discipline deodată.
În plan didactic ar însemna că, spre exemplu, în lecţia de istorie în care se prezintă figura lui Ştefan
cel Mare, se folosesc fragmente din creaţii literare, precum şi materiale care ţin de educaţie
plastică, muzică etc.
6/ 187
Interdisciplinaritatea promovează o viziune asupra cunoaşterii şi o abordare a curriculumului care

aplică în mod conştient metodologia şi limbajul din mai multe discipline, pentru a examina o temă
centrală, o problemă.
Spre deosebire de multidisciplinaritate, care presupune o simplă corelare a disciplinelor,
interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitelor arii curriculare.
Interdisciplinaritatea presupune interacţiunea deschisă între anumite competenţe sau conţinuturi
interdependente, proprii mai multor discipline.
Avantaje:
 încurajarea pedagogiilor active şi a metodologiilor participative (învăţarea prin cooperare,
învăţarea pe bază de proiecte);
 permite colaborarea directă şi lucrul în echipă între specialiştii mai multor discipline;
 contribuie la crearea unor structuri mentale şi acţional - comportamentale flexibile şi
integrate, cu mare potenţial de transfer şi adaptare.
Transdisciplinaritatea reprezintă gradul cel mai elevat şi mai complex de integrare a
curriculumului, mergând deseori până la fuziune, care duce la apariţia unor noi câmpuri de
investigaţie, la proiecte integrate sau programe de cercetare ce valorizează o nouă paradigmă.
ALGORITMUL PROIECTARII DIDACTICE DE TIP INTEGRAT
Proiectul de lecție cuprinde în structura lui:

Data:
Clasa:
Şcoala :
Propunător:
Aria curriculară:
Disciplina:
Unitatea de ȋnvăţare:
Subiectul lecţiei:
Forma de realizare:
Tipul lecției:
Scopul:
Discipline integrate:
Competenţe specifice vizate (din fiecare disciplină integrată):
Obiective operaţionale :
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1 –
O2-....
Strategia didactică:
 Metode şi procedee didactice:
 Mijloace didactice:
 Forme de organizare:
Bibliografie:
Demers didactic
Comp. Strategie didactică
Etapele specifice/ Conținuturile Acțiuni și Metode şi Mijloace de Forme de Evaluare
lecţiei Ob. op. învățării operații ale procedee învăţământ organizare
învățării
7/ 187
Opționalul integrat este un nou obiect de studiu, structurat în jurul unei teme integratoare
la nivelul mai multor arii curriculare, presupunând elaborarea unei programe prin integrarea a mai
multor domenii aparținând mai multor arii curriculare, competențele și conținuturile fiind diferite
de cele existente în programele disciplinelor care se integrează.
Elaborarea unei programe de opțional integrat presupune respectarea unui algoritm
construit pe modelul programelor școlare de trunchi comun.
Opționalul cu temă integratoare presupune unități de conținut care vor cuprinde informații
din mai multe discipline sau domenii, iar competențele vizate vor fi competențe de integrare și
transfer.
Structura programei pentru - OPȚIONAL- INTEGRAT
Școala…………..
Clasa………………….
Propunător………………..
Argument……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………….
COMPETENŢE SPECIFICE :
 disciplina 1
 disciplina 2

 …………..
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

Disciplina 1
Disciplina 2
……………
CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII:

1.
2.
…..
BIBLIOGRAFIE:
1.
2.
…..
MODALITĂŢI DE EVALUARE:
RESURSE MATERIALE:
8/ 187
Abordarea STEM
Tot mai des, în ultima vreme, se vorbește, în școală, despre educația STEM (Science,
Technology, Engineering and Mathematics), în limba română ȘTIM (științe, tehnologii, inginerie și
matematică). Chiar dacă mulți dintre cei din domeniu, mai ales profesori, consideră această
abordare mult prea generală, argumentând că se ajunge la o abatere de la logica internă a
disciplinelor de studiu implicate (amestecându-se, de exemplu, noțiuni de fizică „pură” cu cele de
matematică), totuși, această abordare conduce la progres vizibil pe mai multe planuri, folosind o
abordare interdisciplinară și aplicată.
Abordarea STEM integrează toate domeniile implicate într-o paradigmă de învățare
coerentă bazată pe aplicații desprinse din realitate. Prin urmare, conceptele de bază în această
abordare sunt interdisciplinaritate și aplicare în contexte diferite. Iată, deci, primele argumente în
favoarea STEM. Elevii din zilele noastre sunt mult mai motivați dacă subiectele sunt predate din
perspective diverse și dacă sunt bazate pe fapte din viața de zi cu zi. „Cel mai puternic argument
pentru interdisciplinaritate este chiar faptul că viaţa nu este împărţită pe discipline”, spunea Jean
Moffet.
Una din competențele cheie recunoscute la nivel european este formulată astfel:
„competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţă şi tehnologie” (Comisia
Europeană/EACEA/Eurydice, 2012. Dezvoltarea competenţelor cheie în şcolile din Europa:
Provocări şi Oportunităţi pentru Politică. Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al
Uniunii Europene.) În acest document al Comisiei Europene este evidențiat faptul că se manifestă
un interes scăzut al tinerilor pentru studiul disciplinelor STEM, prin urmare există din ce în ce mai
puțin personal calificat în domeniile conexe. De asemenea, s-a constatat că marea masă de elevi,
ca și grupurile vulnerabile, nu este inclusă în iniţiativele de încurajare a motivaţiei către alegerea
carierelor STEM, previziunile arătând că, în viitorul apropiat, vom avea tot mai puțin specialiști și
tinerii nu vor alege cariere vitale pentru competitivitatea economiei.
Prin urmare, educația STEM devine un punct cheie în pregătirea tinerelor generații pentru viitor.
Cum se poate face acest lucru? În primul rând, promovarea și utilizarea unor metode de
predare bazate pe explorare, investigare și anchetă, pentru a implica elevii
(ex. https://www.edutopia.org/article/inquiry-and-research-process ). Apoi, prezentarea și
promovarea de modele de cariere în domeniu, în așa fel încât elevii să regăsească un exemplu
demn de urmat ( Iată linkul către pagina proiectului european SPACE AWARENESS, pagină dedicată
carierelor: http://www.space-awareness.org/ro/careers/ ).
O altă direcție urmată este organizarea de campanii de sensibilizare generale, precum şi
atragerea de parteneri din domenii economice diferite. De exemplu, SCIENTIX-
(http://www.scientix.eu/home) inițiativa europeană care promovează și susține colaborarea
paneuropeană între profesorii, cercetătorii în domeniul educației, factorii de decizie și alte
categorii de profesioniști, organizează, în colaborare cu mai mulți parteneri, pentru al treilea an
consecutiv, campania Săptămâna STEM Discovery, care se va desfășura în perioada 23 – 29 aprilie
2018. După succesul din 2016 și 2017, evenimentul își propune să faciliteze peste 500 de activități,
la care se așteaptă să participe peste 10.000 de școli din 30 de țări. Proiectele, organizațiile și
școlile au acum posibilitatea să devină parteneri ai campaniei. Consultând apelul la acțiune cu
ocazia Săptămânii STEM Discovery veți afla despre cele două etape ale procedurii de solicitare a
calității de partener - o pagină de Internet cu conținut unic va fi creată de participanți. Această
pagină cuprinde un afiș promoțional, o scurtă prezentare a Săptămânii STEM Discovery, o hartă a
activităților care au loc în Europa și în restul lumii și o bară laterală cu siglele și numele tuturor
partenerilor. Prin urmare, campania promovează, în cadrul unui efort comun, inițiativele
desfășurate de diverse proiecte, organizații, școli și profesori pentru a atrage atenția asupra
studiilor și profesiilor STEM. Pentru a afla mai multe despre condițiile de participare, vă invităm să
accesați linkul următor:
9/ 187
http://www.scientix.eu/events/campaigns/sdw18.
STEAM (care aduce alături de celelalte patru domenii și arta), este o nouă abordare a filozofiei
STEM, prin care se recunoaște valoare artelor atât in dezvoltarea armonioasă a individului cât și în
cea a întregii societăți. Școala postmodernă se adaptează,zi de zi, nevoilor tinerilor ce se pregătesc
pentru un viitor în care cheia succesului este cum să știi să te adaptezi și să folosești ceea ce ai
învățat pentru o continuă schimbare.
FUNDAMENTELE CURRICULUMULUI INTEGRAT STEM

1. Curriculumul trebuie să se bazeze pe utilizarea unor practici pedagogice solide, activ-
participative şi centrate pe elev, şi care să vizeze:
– rezolvarea provocărilor din lumea reală, prin cercetare şi elaborare de proiecte;
– contexte care să permită formularea şi rezolvarea de probleme de tip deschis (non-
standard);
2. Curriculumul nu trebuie „rupt“ de abordarea disciplinară, trebuind să se raporteze la
standardele curriculare ale fiecărui domeniu conex STEM (standarde naţionale).
3. Curriculumul trebuie să fie rezultatul asamblării optime a conceptelor, proceselor și
abordărilor din tehnologie și inginerie, care abordează standardele/conținutul educațional
corespunzător nivelului fiecărei discipline individuale, diminuând orgoliile disciplinare şi
potenţând utilitatea integratoare a cunoaşterii.
4. Curriculum trebuie dezvoltat de experți care reprezintă o gamă largă de discipline, incluzând
atât mediul universitar, cât și reprezentanţi din zona pieţei muncii; obligatoriu, finisajele unui
astfel de curriculum rezultat drept cumul de expertiză din aceste varii domenii trebuie realizate
de echipă de experţi în abordări interdisciplinare.
OBIECTIVE ȘI REZULTATE
1. Utilizarea cunoaşterii disciplinare din domeniul STEM într-o abordare integrată, prin învățarea
bazată pe probleme nonstandard și pe elaborarea de proiecte.
2. Formarea unei percepţii solide privind faptul că problemele din lumea reală sunt rar
rezolvabile monodisciplinar, doar prin utilizarea cunoștințelor și abilităților dintr-o singură
disciplină.
3. Implicarea elevilor în situaţii de învățare autentice, semnificative, care includ proiectarea,
realizarea, testarea, reflectarea și documentarea.
4. Facilitarea de contexte de explorare a problemelor din lumea reală, care dezvoltă
elevului gândirea critică şi autocritică.
5. Înțelegerea tehnologiei dincolo de utilizarea acesteia doar ca instrument de rezolvare a
problemelor.
6. Definirea şi comunicarea clară a așteptărilor privind învățământul STEM integrat.
FORMAREA PROFESIONALĂ
1. Procesul de predare integrată STEM trebuie să fie aplicat de resursă umană calificată pentru a
preda în mod adecvat acest curriculum.
2. Profesorii trebuie să deţină/dezvolte seturile de competențe necesare pentru abordările de
învățare constructivistă, inclusiv învățarea bazată pe probleme și pe proiecte.
3. Există profesori care nu sunt obişnuiţi să utilizeze tehnici de predare care implicând implică
noţiuni şi metodologii specifice tehnologiei și ingineriei (aceste domenii presupunând un efort
continuu de înnoire a cunoaşterii şi dezvoltare de noi abilităţi). Pregătirea adecvată a cadrelor
didactice – nu numai în zona curriculumului STEM integrat – trebuie să includă instruirea în
tehnologie și inginerie.
4. Formarea profesorilor trebuie să includă şi o componentă importantă din zona didacticilor
specifice tuturor disciplinelor STEM.
10/ 187
5. Dezvoltarea profesională trebuie să fie facilitată profesorilor STEM pentru a-și consolida
abilitățile şi înțelegerea realităţilor şi contextelor furnizoare de probleme, inclusiv a
importanței apartenenţei la reţele de profesionişti STEM pentru acces şi schimb de bune
practici.
6. Abordarea coerentă a educaţiei STEM trebuie să pornească de la explicarea clară a scopurilor
şi ca răspuns al așteptărilor elevilor, profesorilor, managerilor, părinților și comunității.
7. Includerea învăţământului STEM ca strategie naţională în domeniul învăţământului
preuniversitar conferă o dimensiune şi stabilitate a acţiunilor în această zonă, inclusiv privind
motivarea resursei umane.
8. Finanţarea corespunzătoare care să asigure baza materială, dotările şi accesul de experienţe
conectate cu realitatea reprezintă un factor de asemenea esenţial pentru implementarea cu
succes a educaţiei STEM.
Ca o sinteză a studiului, dar şi din cercetarea literaturii de specialitate, apar următoarele

observaţii:
Conform specialiştilor, scopul educației STEM ar trebui să includă „înțelegerea conceptelor
şi formarea de abilități procedurale“ necesare pentru rezolvarea problemelor „personale, sociale și
globale“, care implică integrarea „componentelor complementare“ din științe, tehnologie,
inginerie și matematică. (Bybee, 2010)
Cercetările sugerează că educaţia STEM integrată trebuie să dezvolte elevilor capacitatea
de a colabora cu ceilalți atunci când abordează o problemă și când formulează soluții (Wagner,
2008).
Caracteristicile esențiale ale educației STEM integrate ar trebui să includă lucrul bazat pe
proiecte care abordează probleme non-standard şi să asigure standardele şi conținutul
educațional adecvat la nivelul fiecărei discipline STEM (fără a se izola de o disciplină) și instruirea în
citire, scriere și numeraţie pentru a permite o comunicare eficientă în rezolvarea problemelor.
De asemenea, educaţia STEM integrată ar trebui să includă explorarea problemelor din
lumea reală, care pun elevii în contextul utilizării aplicate a gândirii critice şi autocritice, precum şi
creşterea la elevi a motivaţiei învăţării.
Educaţia STEM integrată presupune clarificarea așteptărilor elevilor, profesorilor, managerilor,
părinților și comunității, formarea adecvată a resursei umane, crearea condiţiilor de aplicare a
unui astfel de curriculum prin asigurarea tuturor categoriilor de resurse (de timp, financiare, dotări
etc.).
O serie de caracteristici ale şcolilor STEM – privite şi din perspectiva creării unei culturi
organizaţionale STEM – este evidenţiată de North Idaho STEM Charter Academy, care
implementează un curriculum STEM complet integrat:
 Preocuparea de a identifica oportunități de prezentare a muncii elevilor (evenimente
comunitare, competiții);
 Spaţii educaţionale/săli de clasă destinate activităţilor în echipe, muncii în colaborare;
 Utilizarea mediilor de învăţare virtuală drept completarea a mediilor tradiţionale, tot în
sensul promovării interacţiunii şi colaborării;
 Cultură orientată spre inovație, creativitate, cercetare cu implicarea puternică şi a elevilor;
 Noile tehnologii încorporate în procesul de învăţare;
 Acces facil la noutate informaţională şi la tehnologii pentru elevi, profesori, dar şi pentru
părinţi;
 Accent pe dezvoltarea profesională a resursei umane;
 Conectarea educaţiei la carierele STEM;
 Participarea elevilor la stabilirea obiectivelor de învăţare;
11/ 187
 Oportunități pentru curriculum diferenţiat, suplimentar, inclusiv activităţi STEM

extracurriculare;
 Crearea de contacte şi facilitarea schimbului de informaţii între elevii şi profesioniști STEM;
 Proiectul/învățarea bazată pe probleme non-standardizate, ca fundament pentru strategia
de predare interdisciplinară;
 Profesorii sunt facilitatori, tutori şi consilieri ai elevilor în demersurilor lor de investigare şi
în zona experienţelor conexe cu realitatea;
 Ponderea crescută a echipelor de elevi care dezvoltă proiecte şcolare;
 Încurajarea exprimării opiniilor prin filtrul regulilor de comunicare şi al gândirii critice şi
autocritice;
 Deciziile educaţionale luate prin consultare la nivelul echipelor;
 Orare care includ predarea unor discipline individuale, dar alocă timp suficient pentru
proiecte care presupun abordări integratoare, co-predare și cursuri non-tradiționale;
 Parteneriate la nivelul comunităţii.
INIŢIATIVE ÎN ACORD CU EDUCAŢIA STEM ÎN ROMÂNIA
La nivelul învăţământului românesc, cel puţin corespunzător zonei preuniversitare, se
poate vorbi despre categorii de abordări curriculare:
– la nivelul învăţământului primar în care sunt introduse elemente de cunoaştere asupra realităţii
şi vieţii, fără o abordare fragmentat-disciplinară (ştiinţe); la acest nivel, tratarea STEM este
imperios restricţionată de nivelul incipient/redus al competenţelor asociate ştiinţelor,
tehnologiilor, ingineriei şi matematicii, tratarea temelor STEM fiind una intuitivă şi bazată pe
evocarea de experienţe cu rol de familiarizare şi care să permită fundamentarea de mai târziu a
conceptelor şi utilizarea obiectelor ştiinţifice în contexte specifice;
– la nivel gimnazial, odată cu implementarea noului curriculum este introdus opţionalul de tip
integrat, însă lipsa resursei umane calificate orientează în puţine cazuri opţionalul în zona STEM,
de cele mai multe ori fiind un opţional disciplinar cu o serie de conexiuni – mai mult sau mai puţin
forţate – către domenii conexe;
– la nivel liceal se poate vorbi de iniţiative STEM – de regulă în zona extracurriculară sau cea de
CDŞ – în şcoli care au îndeplinite condiţiile de implementare a unor astfel de abordări, referindu-
ne la resurse umane, resurse materiale/dotări, dar şi o abilitate de a oferi oportunităţi de
completare a unui portofoliu personal al educabililor care doresc să urmeze studii universitare în
sisteme educaţionale în care valorizează deţinerea de rezultate – academice sau produse realizate
prin proiecte – de tip STEM; trebuie să menţionăm că o abordare de tip STEM este cea prevăzută
de curriculum asociat filierei teoretice, profilul uman, specializarea ştiinţe sociale, unde disciplinele
din domeniul STEM sunt reunite – începând cu studiul aferent clasei a XI-a – într-o disciplină tip
ştiinţe.
Bibliografie
1. Cerghit, Ioan, 2002, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri stiluri şi
strategii, Editura Aramis, București
2. Crețu, Carmen, 1998, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași
3. Creţu, Carmen., (1999), Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei, Editura Universităţii
„Al. Ioan Cuza”, Iaşi
4. Iucu, Romiță, 2001, Instruirea școlară. Perspective teoretice și aplicative, Editura Polirom, Iași
5. Legea Educației Naționale nr. 1/ 2011
6. L.S. Vîgotski,1971,Opere psihologice alese, vol. I, trad. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
7. Sorin Cristea, 2005, Teorii ale învăţării. Modele de instruire, Editura Didactică şi Pedagogică,
RA, Bucureşti
12/ 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a VI-a
Școala Colegiul Național „A. T. Laurian” Botoșani
Propunător Profesor Tomiță Liliana
Colaboratori Profesor Corduneanu Geta, profesor Grunzac Talida
Aria curriculară Matematică și științe ale naturii
Disciplina MATEMATICĂ
Unitatea de învățare Noţiuni geometrice fundamentale
Subiectul lecției Simetria față de o dreaptă. Simetria în natură și artă.
Forma de realizare Activitate integrată
Tipul lecției Mixtă
Scopul Transferarea achizițiilor din domeniul matematicii ( simetria axială) în investigarea unor organe vegetale și re
prezentări din compoziția decorativă.
Discipline integrate Biologie, Educație plastică
Competențe specifice vizate
Matematică: 3.5 Utilizarea unor proprietăți referitoare la distanțe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții ge
ometrice;
5.5 Analizarea unei configurații geometrice pentru verificarea unor proprietăți referitoare la simetrie;
Biologie: 3.1 Interpretarea diverselor modele ale unor sisteme biologice;
13 / 187
3.2 Aplicarea unor algoritmi selectați adecvat în investigarea lumii vii;
Educație plastică: 1.3 Recunoașterea diferitelor forme de comunicare artistică, plastică și decorativă în timp și spațiu;
2.2 Adecvarea limbajului plastic folosit la comunicarea mesajului intenționat;
Obiective operaționale
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
O1: Să construiască simetrica unei figuri față de o dreaptă dată cu ajutorul instrumentelor geometrice;
O2 : Să determine lungimi de segmente utilizând informații cuprinse în reprezentările geometrice;
O3 : Să analizeze o configurație pentru verificarea unor proprietăți referitoare la simetria față de o dreaptă;
O4 : Să identifice caracteristicile unor organe simetrice radiar sau bilateral;
O5 : Să recunoască tipurile de simetrie la floarea angiospermelor și să dea exemple din natură;
O6 : Să recunoască axa de simetrie a elementelor decorative reprezentate pe diferite suporturi;
O7 : Să deosebească în compoziții decorative modelele în care elementele plastice sunt dispuse conform principiului simetriei.
Strategia didactică - deductivă

 Metode și procedee didactice: conversația de reactualizare, conversaţia euristică, conversaţia de fixare, explicația, exercițiul,
demonstraţia;
 Mijloace didactice: fișe de lucru, tabla, videoproiector, internet, planșe, albume de artă populară;
 Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe;
 Timp: 50 minute.
Bibliografie
 Curriculum Național, Programe Școlare
 Artur Bălăucă, Cătălin Budeanu, Gabriel Mârșanu, Aritmetică. Algebră. Geometrie, Editura Taida, 2018
 Ioana Ariniș, Aurora Mihail, Manual Biologie, Editura All
14 / 187
Demers didactic
Obiec- Strategie didactică
Etapele tive Conținuturile
Acțiuni și operații ale învățării Metode și Mijloace Forme de Evaluare
lecției opera- învățării
ționale procedee didactice organizare
1. Moment Organizarea spațiului și a Profesorul face prezența. Frontală
organizatoric (2') climatului educativ într-un Se distribuie fișele de lucru.
mod optim desfășurării Se pregătesc videoproiectorul, planșa,
activității propuse. albumele de artă populară.
2. Anunțarea Simetria față de o dreaptă. Profesorul anunță tema lecției și Explicația Frontală Observare
temei și Simetria în natură și artă. obiectivele într-un limbaj accesibil sistematică
obiectivelor (3') elevilor.
3.Actualizarea O1 Noțiuni matematice legate Elevii trebuie să definească noțiunile Conversația de Tabla Frontală Evaluare
cunoștințelor O2 de simetria față de o de: puncte simetrice în raport cu o reac-tualizare Fișa de lucru 1 Individuală individuală
(10') O3 dreaptă. dreaptă, axa de simetrie a unei figuri, Exercițiul (Anexa 1) și frontală
figuri simetrice în raport cu o dreaptă. Explicația Apreciere
Se rezolvă exercițiile 1, 2 și 3 din fișa de verbală
lucru 1.
4. Captarea Introducere în lumea Se prezintă videoclipul Conversația Videoproiector Frontală Observare
atenției (5') simetriei, așa cum este ea https://www.youtube.com/watch?v=K euristică Internet sistematică
percepută în natură și artă. MC_1dVtd4c Demonstra-ţia Laptop
Se dau exemple de obiecte, corpuri
etc. în care este pusă în evidență
simetria.
5. Dirijarea O4 Simetria radiară și simetria Profesorul prezintă noțiunile de Explicaţia Tabla Frontală Evaluare
învățării (15') O5 bilaterală. simetrie radiară și simetrie bila-terală, Conversația Planșa Individuală frontală
în general. euristică Albume de artă Apreciere
Se justifică în ce constă simetria Demonstra-ţia populară verbală
radiară a florii și apoi simetria Videoproiector
bilaterală a florii ( la angiosperme). (imagini anexa
Elevii trebuie să dea exemple de flori 3)
la care recunosc aceste proprietăți.
Profesorul prezintă în ce constă
O6 Stilizarea în artele plastice. stilizarea în artele plastice și faptul că
O7 Simetria ca principiu de bază simetria exprimă echilibru într-o
în arta decorativă. compoziție și presupune existența unei
axe ce are de o parte și de alta
15 / 187

elemente și motive așezate la distanțe
egal depărtate de ea.
Elevii trebuie să recunoască axele de
simetrie în imaginile prezentate.
6. Transferul O1-O7 Rezolvarea fişei cu sarcini de Elevii sunt împărțiți în grupe de câte 4. Exercițiul Fișa de lucru Pe grupe Autoevalua
informației și lucru, pe grupe. Ei trebuie să rezolve sarcinile din fișa Explicaţia (Anexa 2) re
obținerea de lucru. Demonstraţia Observare
performanței (8') sistematică
7. Asigurarea O1-O7 Analiza fișei de lucru. Prezintă modul de rezolvare a Explicația Tabla Frontală Evaluare
feed-back-ului sarcinilor din fişele de lucru, se Conversația de Fișa de lucru orală
(5') interevaluează, se aduc completări. fixare
8. Continuarea O3 Sarcinile de lucru pentru Elevii trebuie: Explicaţia Individuală
învățării. Tema O4 acasă - să rezolve exercițiile 4 și 5 din fișa de
pentru acasă (2') O6 lucru 1;
- să scrie câte 10 exemple de
organisme vii la care sunt evidente
tipurile de simetrie învățate. Datele
pot fi organizate într-un tabel cu două
coloane;
-să experimenteze tratarea decorativă
a simetriei pe diferite suporturi (hârtie,
pânză, lemn, ceramică).
Profesorul recomandă utilizarea
internetului, eventual a videoclipului :
https://www.youtube.com/watch?v=u
ZbKhWHxhiQ;
16 / 187
ANEXA NR. 1
Fișa de lucru 1
1. Reprezentați un segment AB și o dreaptă d.
a) Construiți simetricul segmentului AB față de dreapta d și notați-l cu A'B'. Măsurați
segmentele AB și A'B' și apoi comparați lungimile lor.
b) Ce este dreapta d pentru segmentele AA', respectiv BB' ?
c) Reprezentați un punct M pe dreapta d și măsurați segmentele MA și MA'. Ce observați?
2. Analizați imaginea alăturată și reprezentați axele de
simetrie:
3. Completați spațiile punctate astfel încât să obțineți

propoziții adevărate:
Un segment are …….axă de simetrie. Axa de simetrie
este………………………..segmentului.
Un cerc are ……………………axe de simetrie. Acestea trec
prin………………….cercului.
Pătratul are …………….axe de simetrie.
Un unghi are …………axă de simetrie.
O dreaptă are ………………….axe de simetrie.
Rombul are ……………axe de simetrie.
Un triunghi echilateral are ……….axe de simetrie.
4. Două sate sunt situate de aceeași parte a unei căi
ferate. Trebuie construită o gară care să fie egal
depărtată de ele. Să se reprezinte satele prin câte un
punct, A și B, și calea ferată printr-o dreaptă d.
Determinați printr-o construcție locul în care trebuie
construită gara. Ce se întâmplă când AB este
perpendiculară pe d ?
5. Reprezentările din imaginea alăturată sunt
simetrice? Justificați.
17 / 187
ANEXA NR. 2
Fișa de lucru 2
1.Clasificați următoarele flori după tipul de simetrie: măr, mazăre, măceș, salcâm, fasole, lalea.
Simetrie radiară Simetrie bilaterală
2. Enumerați componentele unei flori după trasarea planului de simetrie.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3. Explicați de ce floarea de mazăre are alt tip de simetrie față de floarea de măr.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
4. Precizați tipul de simetrie pentru următoarele flori:
..................... ..................... ..................... ..................... .....................
..................... ..................... ..................... ..................... .....................
18 / 187
5. Reprezentați axele de simetrie pentru fiecare din următoarele reprezentări:
6. Completati desenele astfel încât să obțineți figuri simetrice:
19 / 187
7. Indicați în tabelul de mai jos litera corespunzatoare

0 axe de simetrie 1 axa de simetrie 2 axe de simetrie 3 axe de simetrie
20 / 187
ANEXA NR. 3
Imagini care prezintă creații specifice artei decorative
21 / 187
22 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a VI-a
Propunător profesor Alexe Dorica
Colaborator profesor Cardaș Cerasela-Daniela
Disciplina MATEMATICĂ
Unitatea de învățare Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor și de determinare a c.m.m.d.c. şi
c.m.m.m.c.
Subiectul lecției Algoritmul lui Euclid pentru determinarea celui mai mare divizor comun
Scopul Transferul cunoștințelor din domeniul matematicii ( calculul divizorilor și a celui mai mare divizor comun a 2
numere) în elaborarea unei aplicații informatice în Scratch
Discipline integrate Informatică și TIC
Matematică: 3.1 Utilizarea unor modalități adecvate de determinare a c.m.m.d.c. și a c.m.m.m.c.;
4.1 Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete care se pot descrie utilizând divizibilitatea în ;
Informatică și TIC: 2.2. Aplicarea etapelor de rezolvare pentru cerințe simple, corespunzătoare unor situații familiare;
2.3. Reprezentarea algoritmilor de prelucrare a informației pentru rezolvarea unor situații problemă.
23 / 187
O1: Să cunoască noțiunile de divizor, multiplu, cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun a două sau a mai multor numere
naturale;
O2: Să-și însușească pașii din Algoritmul lui Euclid;
O3: Să utilizeze algoritmul pentru determinarea c.m.m.d.c. a două numere naturale;
O4: Să determine c.m.m.m.c. a două numere naturale, utilizând c.m.m.d.c.;
O5: Să aplice aceste noțiuni în rezolvarea unor probleme din viața reală;
O6: Să identifice variabilele necesare în realizarea algoritmului;
O7: Să recunoască etapele în crearea algoritmului;
O8: Să construiască o aplicație Scratch pentru determinarea celui mai mare divizor comun;
O9: Să dezvolte aplicația Scratch pentru determinarea celui mai mic multiplu comun.
Strategia didactică-algoritmică
 Metode și procedee didactice: conversația didactică, explicația, algoritmizarea, experimentarea;
 Mijloace didactice: fișe de lucru, tabla, videoproiector, calculator;
 Forme de organizare: frontală, individuală;
Bibliografie
 Artur Bălăucă, Cătălin Budeanu, Gabriel Mârșanu, Aritmetică. Algebră. Geometrie, Editura Taida, 2018
Webografie
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VI-a/Matematica/EDP2/A550.pdf
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VI-a/Informatica%20si%20TIC/EDP/A540.pdf
https://scratch.mit.edu/projects/298843498/
24 / 187
Demers didactic-ora 1
Acțiuni și operații ale învățării Evaluare
lecției opera- învățării Metode și Mijloace Forme de
Moment Organizarea spațiului și Frontală Observare
organizatoric (2') a climatului educativ sistematică
Anunțarea temei și O1 Cel mai mare divizor Profesorul anunță tema lecției și Conversația Frontală Observare
a obiectivelor (2') comun obiectivele într-un limbaj accesibil didactică sistematică
elevilor.
Actualizarea O1 Conceptele de divizor, Profesorul adresează întrebări Exercițiul Tabla Frontală Evaluare
cunoștințelor (6') multiplu, legate de divizor, multiplu, divizori Conversația Videoproiector Individuală individuală și
divizorii comuni a două proprii. Explicația Prezentare frontală
numere naturale date Solicită elevilor să determine PowerPoint
divizorii unui număr dat, multiplii Apreciere
unui număr dat și divizorii comuni verbală
a două numere (Anexa 1, slide-
urile 2, 3, 4)
Captarea atenției O5 Rezolvarea unei Profesorul propune elevilor să-l Conversația Tabla Frontală Observare
(5’) probleme de ajute pe Moș Crăciun, care are 200 euristică Videoproiector sistematică
determinare a celui mai de portocale și 160 de ciocolate. Problematiza- Prezentare
mare divizor comun Care este numărul maxim de copii rea PowerPoint
cărora le oferă pachete identice,
astfel încât fiecare pachet să
conțină și portocale și ciocolate.
Profesorul dirijează elevii în
descoperirea împreună a noțiunii
de cel mai mare divizor comun.
Dirijarea învățării O1 Cel mai mare divizor Profesorul definește cel mai mare Conversația Tabla Frontală Apreciere
(10') O2 comun divizor comun a două numere Explicația Videoproiector Individuală verbală
O3 naturale și prezintă ca metodă de Experimen- Prezentare
calcul al celui mai mare divizor tarea PowerPoint
comun (cmmdc) algoritmul lui Caiet de notițe
Euclid prin împărţiri repetate.
(Anexa 1, slide-urile 6, 7)
25 / 187

Vom numi un “pas” o operaţie de
împărţire ce intervine în calculul
cmmdc. Se observă că pentru
determinarea cmmdc(36,20) sunt
necesari 3 paşi.( Anexa 1 , slide-ul
8)
Transferul O2 Aplicarea algoritmului Profesorul solicită elevii să Exercițiul Tabla Frontală Evaluare
informației și O3 lui Euclid pe alte seturi determine (35,75); (108, 48) și (26, Conversația Videoproiector individuală individuală și
obținerea de date 65). Elevii lucrează la tablă și pe Observația Prezentare frontală
performanței (15') caiete exercițiile. dirijată PowerPoint
Profesorul prezintă și explică Explicația Caiet de notițe
elevilor schema logică pentru Algoritmi-
Algoritmul lui Euclid din zarea
prezentarea PowerPoint.
(Anexa 1, slide-urile 9,10)
Dirijarea învățării O1 Conceptul de cel mai Profesorul definește cel mai mic Explicația Tabla Frontală
(5') mic multiplu comun a multiplu comun a două numere Videoproiector
două numere naturale natural și precizează notațiile și Prezentare
proprietatea specifică PowerPoint
(a, b) =a Caiet de notițe
(Anexa 1, slide-ul 11)
Asigurarea feed- O1-O4 Algoritmul lui Euclid- Profesorul recapitulează, cu Conversația Tabla Frontală Evaluare orală
back-ului (2') fixare ajutorul elevilor, noțiunile Explicația Videoproiector
introduse și pașii din Algoritmul lui Prezentare
Euclid. PowerPoint
Transferul O4 Profesorul propune elevilor să Exercițiul Caiet de teme Individuală
informației și determine în tema pentru acasă
obținerea ( 35,70); (100, 42) și (26, 32) și
performanței (3') ; și .
26 / 187
Demers didactic- ora 2

lecției operațio învățării
Metode și Mijloace Forme de
nale
procedee didactice organizare
Moment Profesorul organizează spațiul și climatul Frontală
organizatoric (2') educativ într-un mod optim desfășurării
activității propuse
Anunțarea temei și Dezvoltarea Profesorul anunță obiectivul lecției Explicația Frontală
obiectivelor (3') aplicației Scratch
pentru calculul
c.m.m.d.c.
Actualizarea O1-O4 Divizor, multiplu, Profesorul adresează întrebări elevilor Conversația Tabla Frontală Observare
cunoștințelor (10') c.m.m.d.c. și legate de divizor, c.m.m.d.c. și algoritmul Explicația Videoproiector Individuală sistematică
c.m.m.m.c. pentru determinarea acestuia. Exercițiul Prezentare Apreciere
Elevii răspund la întrebări și dau exemple, PowerPoint verbală
completând un tabel cu pașii pentru Caiet de notițe
determinarea c.m.m.d.c.
Captarea atenției O8 Blocuri Scratch Profesorul realizează o recapitulare a Conversația Videoproiector Frontală Observare
(5') blocurilor Scratch pentru citirea variabilelor, Explicația Calculatoare Individuală sistematică
pentru instrucțiunea de atribuire și Platforma Apreciere
instrucțiunea repetitivă. Scratch verbală
Elevii răspund la întrebări și dau exemple.
Dirijarea învățării O6 Implementarea Profesorul solicită elevilor să prezinte Conversația Tabla Frontală Observare
(20’') O7 algoritmului în algoritmul lui Euclid învățat în ora euristică Videoproiector Individuală sistematică
O8 Scratch anterioară. Explicația Prezentare Apreciere
Elevii identifică variabilele necesare în Algoritmizarea PowerPoint verbală
elaborarea algoritmului și etapele în Experimentarea Fișa de lucru
elaborarea aplicației Scratch: nr.2
 Crearea variabilelor (a, b și rest pentru
efectuarea împărțirilor, aa și bb pentru
memorarea valorilor inițiale ale celor 2
numere, cmmdc pentru valoarea finală
a celui mai mare divizor comun)
27 / 187

nale
 Crearea codului pentru scenă
(inițializarea variabilelor)
 Crearea codului pentru personaj (
introducerea a 2 valori în variabilele a și
b, realizarea împărțirilor repetate până
când împărțitorul devine egal cu 0,
afișarea valorii celui mai mare divizor
comun)
Elevii notează pe caiete etapele pentru
realizarea aplicației. Elevii creează codurile
în Scratch și urmează pașii de realizare a
aplicației din Anexa 2.
Profesorul monitorizează elevii și le asigură
suport în depanarea erorilor.
Transferul O7 Extinderea Profesorul solicită elevilor idei noi pentru Brainstorming Tabla Frontală Observare
informației și O8 aplicației Scratch dezvoltarea aplicației în Scratch: Conversația Videoproiector Individuală sistematică
obținerea O9  Crearea mai multor personaje euristică Prezentarea
performanței (5')  Calcularea celui mai mic multiplu PowerPoint
comun
 Identificarea seturilor de date speciale
și a erorilor care pot apărea în aplicație
( valori nule sau care nu sunt numere
întregi sau naturale)
Asigurarea feed- O6 Depanarea Profesorul discută erorile în crearea codului, Conversația Tabla Frontală Observare
back-ului (3') aplicației solicită elevilor să dea soluții pentru Experimentarea Videoproiector Individuală sistematică
remedierea erorilor. Calculatoare Evaluare
Elevii depanează și rulează în mod repetat orală
aplicația.
Tema pentru acasă O5 Dezvoltarea Profesorul precizează elevilor tema pentru Conversația Tabla Frontală
(2') O9 aplicației acasă ( Anexa 2, slide-urile 9,10). Explicația Videoproiector
28 / 187

nale
Moment Profesorul organizează spațiul și climatul educativ Frontală
organizatoric (2') într-un mod optim desfășurării activității propuse
Anunțarea temei și Consolidarea Profesorul anunță obiectivul lecției și prezintă Explicația Tabla Frontală
obiectivelor (3') cunoștințelor exercițiile care urmează să fie rezolvate. Conversația Videoproiector
legate de Prezentare
calculul cmmdc PowerPoint
O1-O4 Exersarea Profesorul solicită elevilor să completeze tabelul din Algoritmizare Tabla
calculului exercițiul 1, Anexa nr.3. a Videoproiector Frontală Observare
c.m.m.d.c. prin Elevii scriu la tablă și pe caiete rezultatele calculelor și Exercițiul Prezentare Individuală sistematică
Dirijarea învățării algoritmul lui răspund la întrebările profesorului. Explicația PowerPoint Apreciere
(30') Euclid Profesorul propune spre rezolvare exercițiul 2 din Caiet de notițe verbală
Anexa nr.3 și solicită 2 metode de rezolvare (la tablă Notare
și pe caiete) pentru reamintirea calculului c.m.m.d.c.
prin descompunere în factori primi.
Pentru muncă individuală, profesorul propune
elevilor să rezolve exercițiile 3 și 4. După terminarea
intervalului de timp acordat elevilor de exerciții
individuale, elevii sunt solicitați să se autoevalueze cu
rezultatele din Anexa 3, ultimul slide.
Profesorul evaluează caietele unor elevi și le acordă
note.
Transferul O8 Rezolvarea unor Profesorul propune spre rezolvare exercițiile 5 și 6 Exercițiul Videoproiector Frontală Observare
informației și exerciții cu grad din Anexa nr.3. Conversația Tablă Individuală sistematică
obținerea sporit de Adresează elevilor întrebări ajutătoare și acordă euristică Caiet de notițe Apreciere
performanței (10') dificultate câteva indicii pentru rezolvarea exercițiilor. verbală
Elevii rezolvă exercițiile și cele mai bune răspunsuri Notare
sunt notate de către profesor.
Tema pentru O5 Profesorul solicită elevilor întrebări, răspunde la Conversația Fișa de lucru Frontală Apreciere
acasă(5') acestea și lansează ca temă pentru acasă problemele euristică nr.3 verbală
din Anexa nr.3.
29 / 187
ANEXA NR.1
Profesor Alexe Dorica
Fișa de lucru nr.1
1. 2.
4.
3.
5. 6.
30 / 187
7. 8.
10.
9.
11.
31 / 187
ANEXA NR.2
Profesor Cardaș Cerasela Daniela
FISA DE LUCRU NR.2
1. 2.
3. 4.
5.
6.
32 / 187
7.
8.
9.
10.
33 / 187
ANEXA NR.3
Profesor Alexe Dorica
Fișa de lucru nr.3
34 / 187
VERIFICARE
35 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a VIII-a
Școala Colegiul Național "A. T. Laurian" Botoșani
Propunător Profesor doctor Prăjinariu Mihaela Liliana
Colaborator Profesor Guluță Nadia
Disciplina FIZICĂ
Unitatea de învăţare Fenomene termice
Subiectul lecţiei: Apa – transformări de stare de agregare. Proprietăți fizice și chimice
Tipul lecţiei Mixtă
Scopul Înțelegerea proprietăților fizice și chimice ale apei, în corelație cu structura acesteia și utilizările ce derivă din
acestea
Discipline integrate Chimie
Competenţe specifice vizate
Fizică (conform OMEC nr. 5099/09.09.2009):
1.2 Descrierea unor fenomene fizice din domeniile studiate, a unor procedee de producere sau de evidenţiere a unor fenomene,
precum şi a cauzelor producerii acestora;
1.5 Stabilirea legăturii între fenomenele fizice studiate şi aplicaţii tehnologice bazate pe acestea;
2.1 Identificarea unor posibilităţi practice de aplicare a cunoştinţelor teoretice dobândite prin studiul fizicii;
4.3 Prezentarea sub formă scrisă sau orală a rezultatelor unui demers de investigare individuală sau în echipă folosind terminologia
ştiinţifică proprie fizicii;
Chimie (conform programei școlare aprobată prin OMEC nr. 5099/09.09.2009):
36 / 187
1.2. Deducerea unor utilizări ale substanţelor chimice pe baza proprietăţilor fizico-chimice;
2.1. Analizarea, interpretarea observaţiilor/ datelor obţinute prin activitatea de investigare;
2.5. Formularea de concluzii şi de generalizări pentru punerea în evidenţă a proprietăţilor fizice şi chimice ale substanţelor compuse;
3.3. Aplicarea regulilor/ legilor în scopul rezolvării de probleme;
5.1. Aprecierea avantajelor şi a dezavantajelor utilizării unor substanțe chimice.
Obiective operaţionale vizate:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1: Să definească noțiunile de căldură, coeficienți calorici;
O2: Să cunoască UM pentru căldură, coeficienți calorici;
O3: Să cunoască formula chimică a apei, modul de realizare al legăturii chimice și implicațiile asupra proprietăților;
O4: Să rezolve diverse probleme teoretice şi practice;
O5: Să folosească un limbaj ştiinţific corespunzător fenomenului studiat;
O6: Să realizeze experimente folosind materialele, ustensilele și substanțele necesare.
Strategia didactică- inductivă
 Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, descoperirea dirijată, explicaţia, problematizarea, observarea independentă;
 Materiale și mijloace didactice: fişe de lucru, calculator, videoproiector, film didactic, flipchart, aparatură, ustensile și substanțe
necesare realizării unor procese de electroliză;
Bibliografie:
 Manual de Fizică – clasa a VIII-a, Doina Turcitu, Viorica Pop, Editura Radical, pag. 38 – 48
 Probleme de fizică pentru gimnaziu, Ana Maria Nechifor, Casa Cărții de Știință, 2004, pag. 81 – 90
 Filme didactice: https://www.youtube.com/watch?v=zHQn_Ra6N4k
37 / 187
Demers didactic
Obiec-
Acţiuni şi operaţii ale învăţării Strategie didactică
tive
Etapele lecţiei Conţinuturile învăţării Evaluare
opera- Activitatea Metode şi Mijloace de Forme de
Activitatea profesorului
ționale elevului procedee învăţământ organizare
Organizarea O1 Organizarea spațiului și - notează absenţele; - salută; Conversaţia Videoproiector Activitate Verificarea
clasei O6 climatului educativ într-un - verifică materialele necesare - se pregătesc euristică Tablă frontală temei
(3 min) mod optim lecţiei; pentru activitate Activitate pentru
desfășurării activității - organizează colectivul; - verifică individuală acasă
propuse. Verificarea temei - verifică corectitudinea rezolvării rezolvarea temei
pentru acasă temei pentru acasă; pentru acasă
Reactualizarea O1 Căldură. Coeficienți - se realizează reactualizarea - răspund la Conversaţia Fişă de lucru Activitate Temă de
cunoştinţelor O2 calorici. cunoştinţelor dobândite de elevi, întrebări și rezolvă euristică (Anexa1) individuală lucru în
însuşite O3 Forme de propagare a referitoare la: căldură, coeficienți exercițiile propuse Problemati- Videoproiector Activitate clasă
(10 min) O4 căldurii: conducție; calorici, propagarea căldurii prin în fișa de lucru zarea frontală Observarea
convecție; radiație termică conducție, convecție, radiație sistematică
termică, noțiuni introductive
despre apă, prin rezolvarea de
itemi și probleme propuse în fișa
de lucru
Captarea O5 Se face o introducere în - prezintă filmul didactic - urmăresc filmul Descoperirea Film didactic : Activitate Observarea
atenţiei O6 noțiunile ce urmează a fi didactic propus dirijată https://www.yo frontală sistematică
(3 min) prezentate, prin vizionarea Conversaţia utube.com/wat
filmului didactic euristică ch?v=zHQn_Ra6
N4k
Videoproiector
Calculator
Dirijarea O5 Verificarea în laborator a - împarte elevii în patru grupe; - se organizează în Conversaţia Fișe de lucru Activitate Observarea
învăţării O6 transformărilor de stare de - distribuie grupelor de elevi fișe grupă; euristică (Anexa 2) frontală sistematică
(20 min) stare de agregare ale apei de lucru referitoare la temele - realizează Descoperirea Tablă Activitate
și a proprietăților fizice și abordate: experimentele, dirijată Marker de grup
chimice ale apei.  Proprietăți chimice ale apei: conform fișelor de Experimentul Foi de flipchart Activitate
reacția apei cu substanțe simple; lucru Explicaţia Materiale și individuală
 Proprietăți chimice ale apei: experimentale; substanțe
reacția chimică cu substanțe - rezolvă în scris chimice
(pe foi de necesare
38 / 187
Obiec-
Acţiuni şi operaţii ale învăţării Strategie didactică
tive
Etapele lecţiei Conţinuturile învăţării Evaluare
opera- Activitatea Metode şi Mijloace de Forme de
Activitatea profesorului
ționale elevului procedee învăţământ organizare
compuse – oxizi; flipchart) și practic realizării
 Topirea gheții; sarcinile de lucru experimentelor
 Fierberea apei; din fișele de lucru; din fișele de
- verifică corectitudinea rezolvării lucru;
sarcinilor de lucru de fiecare grupă
de elevi;
6. Transferul O3 Transformări de stare de - prezintă și explică noțiunile noi, - notează în caiete Conversaţia Foi de flipchart Activitate Observarea
informației și O5 agregare ale apei. referitoare la: toate informaţiile euristică Videoproiector pe grupe sistematică
obținerea Proprietăți fizice și chimice  Proprietăți fizice ale apei; prezentate de Descoperirea Calculator Activitate Temă de
performanței ale apei.  Proprietăți chimice ale apei: profesor dirijată individuală lucru în
(10 min) reacția apei cu substanțe simple; Explicaţia clasă
 Proprietăți chimice ale apei: Experimen-
reacția chimică cu substanțe tul
compuse – oxizi;
 Topirea gheții;
 Fierberea apei;
7. Asigurarea O5 Importanța apei în natură - împarte fiecărei grupe de elevi - elevii fiecărei Conversația Tablă Activitate
feedback-ului. și în viața cotidiană tema de proiect; grupe notează euristică Marker pe grupe
Continuarea - dă indicații asupra modului de tema de proiect Activitate
învățării. Tema realizare al proiectului; propusă de individuală
pentru acasă - temele de proiect propuse sunt: profesor
(4 min) 1) Circuitul apei în natură
2) Apa – cel mai important solvent
3) Apa – stări de agregare.
Importanță și limite.
4) Tipuri de apă: apă potabilă; apă
distilată; apă dură; apa vie.
39 / 187
ANEXA NR.1
Fișă de lucru
Coeficienți calorici. Propagarea căldurii
1. Scrie în spațiile libere cuvântul/cuvintele dintre paranteze, pentru care afirmaţiile de

mai jos sunt adevărate:
a) Căldura este o mărime fizică de ................................... (stare/proces)
b) Unitatea de măsură pentru capacitatea calorică a unui sistem este (J/Kg/J/Kg∙K).
c) Relația care exprimă corect legătura între calorie și Joule este .................... (1 cal =
4,18 J/ 1 J = 4,18 cal).
d) În cazul lichidelor și gazelor, căldura se transmite prin de (conducție/convecție).
2. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații:

____ a) Prin încălzire, aerul se dilată și densitatea lui scade.
____ b) Căldura specifică este o caracteristică a unui sistem termic.
____ c) Conducția termică înseamnă transmiterea căldurii prin curenți.
____ d) Căldura se măsoară în sistemul internațional în Kcal.
____ e) Corpurile de culoare închisă absorb radiațiile și se încălzesc cu mult mai mult
decât corpurile de culoare deschisă care reflectă radiațiile.
3. Modelați formarea legăturii chimice din molecula de apă, folosind simbolurile chimice și
puncte pentru reprezentarea legăturilor chimice. Modelați modelul moleculei de apă,
folosind bile și tije.
4. Calculați raportul atomic, raportul masic și compoziția procentuală a apei.
5. Cantitatea de căldură necesară pentru a încălzi 1 kg de apă de la 20 0C la 100 0C este:

a) 334,4 KJ;
b) 334,4 MJ;
c) 33,44 KJ;
d) 418 KJ;
e) 4180 J.
Se dau:
Mase atomice: H- 1; O – 16
Căldura specifică a apei, c = 4180 J/Kg∙K
40 / 187
ANEXA NR.2
Fișă de lucru experimentală - Apa
Grupa 1: - Fierberea și condensarea apei
Nr. Reactivi și Notarea
Experimentul Mod de lucru Concluzii
Crt. ustensile observațiilor
1 Fierberea și Apă distilată Într-un balon Wurtz se introduc 50 ml
condensarea Spirtieră de apă distilată. Se acoperă cu un dop
apei distilate Balon Wurtz prin a cărei gaură se trece un
Eprubetă termometru. Tubul lateral se
Pahar introduce într-o eprubetă, care este
Berzelius introdusă într-un pahar Berzelius cu
Dop cu apă rece.
termometru Se încălzește pe sită de azbest balonul
Trepied cu Wurtz. Urmărește comportarea apei
sită de azbest pe parcursul încălzirii. Notează
temperatura, la intervale egale de
timp, într-un tabel de forma:
Timp (min)
Temperatura
0
( C)
Reprezintă grafic temperatura
sistemului în timpul încălzirii.
Ce se observă în eprubetă?

Grupa 2: - Topirea gheții
Notarea
Nr. Experime Reactivi și
Mod de lucru observa- Concluzii
Crt. ntul ustensile
țiilor
1. Topirea Gheață Într-un pahar Berzelius se introduc 5 – 6
gheții Pahar cuburi de gheață și un termometru. Se
Berzelius supune încălzirii pe sită de azbest.
Spirtieră Notează temperatura, la intervale egale
Trepied cu de timp, într-un tabel de forma:
sită de azbest Timp (min)
Termometru Temperatura
0
( C)
Reprezintă grafic temperatura sistemului
în timpul încălzirii.
Ce se observă?
41 / 187

Grupa 3: - Reacția apei cu substanțe simple
Ecuațiile Observații
Nr.
Experimentul Reactivi și ustensile Mod de lucru reacțiilor și
Crt.
chimice concluzii
1 Acțiunea apei Na Într-un cristalizor se introduc
asupra Na Apă cca 50 ml de apă și 2-3 pic. de
Indicator – soluție de fenolftaleină. Se scoate din
fenolftaleină petrol, cu ajutorul unui clește
Clește de fier de fier o bucățică de Na, care se
Cristalizor introduce în cristalizorul cu apă
Pâlnie și se acoperă cu o pâlnie.
Chibrit Se aduce un băț de chibrit
aprins la gura pâlniei. Ce
observați?
2 Acțiunea apei Mg – panglică Se ia o bucată de panglică de
asupra Mg Apă Mg, care se introduce într-o
Indicator – soluție de eprubetă și se adaugă apă și o
fenolftaleină picătură de fenolftaleină. Ce se
Spirtieră observă?
Eprubetă Se prinde eprubeta cu cleștele
Clește de lemn de lemn și se încălzește. Ce se
observă?
3 Acțiunea apei Cu – strujitură, sârmă, Într-un mic pahar Berzelius se
asupra Cu lamelă pune strujitură, o sârmă/lamelă
Apă de Cu și cca 3 ml de apă.
Spirtieră Se încălzește paharul la fierbere
Pahar Berzelius pe sită de azbest. Ce se
Sită de azbest observă?
4 Acțiunea apei KClO3 Atenție!!!
asupra Cl2 Sol. HCl 2M Experimentul se desfășoară sub
Pahare/baloane nișă.
Pâlnie de separare Într-un balon/pahar Erlenmyer
Tuburi de sticlă se introduce KClO3 și se acoperă
Apa cu un dop de cauciuc cu găuri
Trepied cu sită de prin care se introduce o pâlnie
azbest de separare ce conține sol. de
HCl și un tub de sticlă în forma
de U, al cărui capăt liber se
introduce într-un pahar
Erlenmyer cu apă. În acesta se
introduce o foaie de hârtie
scrisă. Se deschide robinetul
pâlniei ce conține acidul. Ce
observați?
42 / 187
Fișă de lucru experimentală – Apa

Grupa 4: - Reacția apei cu substanțe compuse
Ecuațiile
Nr. Reactivi și Observații și
Experimentul Mod de lucru reacțiilor
Crt. ustensile concluzii
chimice
1 Acțiunea apei CaO Într-un cristalizor se introduc cca
asupra CaO Apă 50 ml de apă și 2-3 pic. de
Indicator – fenolftaleină. Se adaugă o
soluție de spatulă de CaO.
fenolftaleină Ce observați?
Pahare
Spatulă
Cristalizor
2 Acțiunea apei MgO Într-o eprubetă se introduce un
asupra MgO Apă vârf de spatulă de MgO, se
Indicator – adaugă apă și o picătură de
soluție de fenolftaleină. Ce se observă?
fenolftaleină Se prinde eprubeta cu cleștele
Spirtieră de lemn și se încălzește. Ce se
Eprubetă observă?
Clește de lemn
3 Acțiunea apei S (pucioasă) Într-o lingură de ars se introduce
asupra SO2 pulbere un vârf de spatulă de sulf –
Apă pulbere, care se supune arderii.
Lingură de ars Lingura de ars cu pucioasa
Spatulă aprinsă se introduce într-un
Sticlă de ceas pahar Erlenmyer ce conține apă
Spirtieră și câteva pic. dintr-un indicator
Pahar Berzelius (turnesol sau metilorange). Se
Sită de azbest acoperă paharul cu o sticlă de
Turnesol/metil ceas. Ce se observă?
orange
43 / 187
PROIECT DE LECŢIE
Data
Clasa a XII- a
Şcoala Colegiul Național "A. T. Laurian" Botoșani
Propunător Profesor Guluță Nadia
Colaboratori Profesor doctor Prăjinariu Mihaela Liliana, profesor Bogdan Radu
Aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii
Disciplina FIZICĂ
Unitatea de învăţare Efectele curentului electric /aplicațiile reacțiilor redox
Subiectul lecţiei Electroliza. Aplicaţiile procesului de electroliză.
Scopul Creșterea interesului pentru înţelegerea fenomenului de electroliză şi a aplicaţiilor acestuia în obținerea și
purificarea unor substanțe
Fizică (conform omec nr. 4598/31.08.2004):
2.10 Identificarea şi interpretarea efectelor curentului electric;
2.11 Enumerarea aplicaţiilor efectelor curentului electric în tehnică;
Chimie (conform programei școlare aprobată prin omec nr. 5099/09.09.2009):
1.3 Interpretarea caracteristicilor fenomenelor/ sistemelor studiate, în scopul identificării aplicaţiilor acestora;
2.1 Utilizarea investigaţiei în vederea obţinerii unor explicaţii de natură științifică;
2.2 Evaluarea validităţii concluziilor investigaţiei;
3.1 Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian;
44 / 187
4.1 Utilizarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor;
5.2 Exprimarea unei poziţii asupra utilizării diverselor produse/ procese chimice, care denotă informare ştiinţifică şi/ sau tehnologică.
Obiective operaţionale :
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :
O1: Să definească efectele curentului electric staţionar;
O2: Să enumere aplicaţiile electrolizei în tehnică;
O3: Să construiască montajul experimental pentru realizarea electrolizei;
O4: Să rezolve diverse probleme teoretice şi practice;
O5: Să folosească un limbaj ştiinţific corespunzător fenomenului studiat;
O6: Să simuleze experimente folosind instrumentaţia virtuală pentru realizarea unei instalaţii de electroliză punând în evidenţă procesele
de la electrozi.
Strategia didactică- inductivă
 Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, descoperirea dirijată, explicaţia, problematizarea, observarea independentă;
 Mijloace didactice: fişe de lucru, calculator, videoproiector, film didactic, flipchart, aparatură, ustensile și substanțe necesare realizării
unor procese de electroliză;
Bibliografie:
 Manual de Fizică – clasa a X-a, Editura NICULESCU ABC, Gherbanovschi C., Gherbanovschi N.
 Manual de chimie – clasa a XII-a/C1, Luminița Vlădescu, Irinel Badea, Luminița Doicin, Maria Nistor, editura ART, pag. 47 – 57;
Webografie:
https://www.google.com/search?q=electroliza&client=firefox-b-
d&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiXkM35647jAhWKlIsKHarLD6wQ_AUIECgB&biw=1536&bih=750#imgrc=GFVQr4t6sYpzCM:
https://alili2001.files.wordpress.com/2014/12/m08_chimfiz.pdf
https://www.google.com/search?q=electroliza+solutiei+de+clorura+de+sodiu&client=firefox-b-
d&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjT9IzSpo_jAhXPmIsKHfwaAWYQ_AUIECgB&biw=1536&bih=750#imgrc=whQO1kzZoN4hxM:
https://www.google.com/search?q=electroliza+solutiei+de+sulfat+de+cupru&client=firefox-b-
d&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjul6-kr4_jAhUOpIsKHbKND84Q_AUIECgB&biw=1536&bih=750#imgrc=Eg_eyMjBpMmhzM:
Youtube - https://www.youtube.com/watch?v=nImpr0lkUQU
45 / 187
Demers didactic
Obiec- Acţiuni şi operaţii ale învăţării Strategie didactică
tive
Etapele lecţiei Conţinuturile învăţării Metode şi Mijloace de Forme de Evaluare
opera- Activitatea profesorului Activitatea elevului
ționale procedee învăţământ organizare
Organizarea O1 Organizarea spațiului - notează absenţele; - salută; Conversaţia Videoproiector Activitate Verificare
clasei (3 min) și climatului educativ - verifică materialele necesare lecției; - se pregătesc euristică Tablă frontală a temei
într-un mod optim - organizează colectivul; pentru activitate; Activitate pentru
desfășurării activității - verifică corectitudinea rezolvării temei -verifică rezolvarea individuală acasă
propuse. Verificarea pentru acasă; temei pentru acasă.
temei pentru acasă
Reactualizarea O1 Efectul chimic al - se realizează reactualizarea cunoştinţelor - răspund la Conversaţia Fişă de lucru Activitate Temă de
cunoştinţelor O4 curentului electric dobândite de elevi referitoare la reacții întrebări și rezolvă euristică (Anexa1) individuală lucru în
însuşite (7 min) O5 Disociaţia electrolitică redox, efectele curentului electric, exercițiile propuse Problemati- Videoproiector Activitate clasă
Electroliză conductibilitate electrică, disociație în fișa de lucru zarea frontală Observare
Oxidarea şi reducerea electrolitică, electroliți, electroliză și a
la electrozi procese redox ce au loc la electroliză, prin sistematic
rezolvarea exercițiilor propuse în fișa de ă
lucru
Captarea O5 Se face o introducere - prezintă filmul didactic; - urmăresc filmul Descoperirea Film didactic : Activitate Observare
atenţiei (8 min) O6 în noțiunile ce didactic propus dirijată https://www.y frontală a
urmează a fi Conversaţia outube.com/w sistematic
prezentate, prin euristică atch?v=nImpr ă
vizionarea filmului 0lkUQU
didactic videoproiector
Calculator
Dirijarea O2 Aplicațiile procesului - prezintă și explică noțiunile noi, - notează în caiete Conversaţia Tablă Activitate Observare
învăţării (7 min) O5 de electroliză referitoare la: toate informaţiile euristică Marker frontală a
Aplicaţiile electrolizei: referitoare la Descoperirea Activitate sistematic
• Obţinerea metalelor (sodiu, potasiu, aplicațiile practice dirijată, individuală ă
magneziu, calciu, aluminiu, cuprul); ale procesului de Explicaţia
• Obținerea nemetalelor (hidrogenul, electroliză
oxigenul, clorul, iodul);
• Obţinerea substanţelor compuse
(hidroxidul de sodiu, produse clorosodice);
46 / 187

tive
• Purificarea unor metale (cupru, zinc,
nichel, argint, aur);
• Acoperirile metalice pentru
combaterea împotriva coroziunii
(cromare, nichelare, cositorire).
6. Transferul O3 Aplicarea noțiunilor - împarte elevii în cinci grupe; - se organizează în Conversaţia Fișe de lucru Activitate pe Observare
informației și O4 asimilate în modelarea - distribuie grupelor de elevi fișe de lucru; grupă; euristică (Anexa 2) grupe a
obținerea O5 (utilizând ecuațiile - verifică corectitudinea rezolvării - rezolvă în scris (pe Descoperirea Tablă Activitate sistematic
performanței chimice) proceselor de sarcinilor de lucru de fiecare grupă de foi de flipchart) și dirijată Marker individuală ă
(5 min) electroliză a diverșilor elevi; practic sarcinile de Explicaţia Foi de flipchart Temă de
electroliți lucru din fișele de lucru în
lucru; clasă
- realizează circuitul Experime
de electroliză n-tul
conform schemei.
7. Asigurarea O5 Prezentarea - urmărește prezentarea fiecărei grupe de - fiecare grupă de Conversaţia Flipchart Activitate Observare
feed-back-ului O6 proceselor de elevi; elevi, prin euristică Aparatura, frontală a
(15 min) electroliză pentru - corectează, completează, dacă este cazul reprezentanți, Descoperirea materialele și Activitate pe sistematic
diverși electroliți fiecare prezentare; prezintă rezolvarea dirijată substanțele grupe ă
- supraveghează și îndrumă elevii care sarcinilor de lucru Explicaţia necesare Activitate Temă de
lucrează; din fișă; realizării individuală lucru în
- urmăresc și experimentale clasă
notează pe caiete a electrolizei
prezentările. apei și soluției
de CuSO4
8. Continuarea Aplicațiile în tehnică și - împarte fiecărei grupe de elevi tema de - elevii fiecărei Conversația -tablă; marker; Activitate pe
învățării. Tema industrie a electrolizei proiect; grupe notează tema euristică grupe
pentru acasă (5 - dă indicații asupra modului de realizare de proiect propusă Activitate
min) al proiectului; de profesor individuală
- temele de proiect propuse sunt:
1) Avantaje și dezavantaje în obținerea
prin electroliză a aluminiului, metalul
47 / 187

tive
viitorului.
2) Importanța sării de bucătărie în
obținerea clorului și a produselor
clorosodice.
3) Rafinarea cuprului prin electroliză.
Importanța utilizării cuprului purificat în
electrotehnică.
4) Electroliza- metodă de obținere a
combustibilului viitorului?
5) Legile electrolizei. Importanță în
practică.
48 / 187
ANEXA NR.1
Fișă de lucru
Reacții redox. Conductoare și izolatoare. Electroliză
1. Scrie în spațiile libere cuvântul/cuvintele dintre paranteze, pentru care afirmaţiile de mai jos sunt
adevărate:
a) Oxidarea este un proces chimic care are loc cu ……………… de electroni, iar reducerea
este un proces care are loc cu ………………de electroni. (cedare/acceptare)
b) Numărul de oxidare ……… în procesul de oxidare şi ……………în procesul de reducere
(crește/scade).
c) La electroliză, spre anod migrează ionii …………….. (pozitivi/negativi), numiţi
……………….... (cationi/anioni).
d) La catod are loc procesul chimic de ……………….., iar la anod are loc o reacție de
(oxidare/reducere)
2. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații:
____ a) Electroliza se realizează cu ajutorul curentului continuu.
____ b) Electroliții în soluție permit trecerea curentului electric.
____ c) Topiturile electroliților nu permit trecerea curentului electric.
____ d) Clorura de sodiu solidă permite trecerea curentului electric.
____ e) Sulful, ebonita, masele plastice nu permit trecerea curentului electric.
3. Precizați care dintre procesele de mai jos sunt de oxidare și care sunt de reducere și
completați reacțiile cu electronii cedați sau acceptați:
a) Na0 Na +1
b) O-2 O0
c) Cu+2 Cu0
d) S-2 S0
4. Desenați în spațiul alăturat, utilizând
simbolurile convenționale, schema unui
circuit electric în care consumatorul este
un electrolizor.
5. Realizați prin săgeți corespondența între coloanele A și B:

A B
efectul electrotermic releul electromagnetic
efectul electromagnetic placări metalice protectoare
efectul electrochimic cuptorul electric
procese de oxido-reducere
49 / 187
ANEXA NR.2
Grupa 1:
Apa în stare pură nu conduce curentul electric. Electroliza apei are loc în prezența unor cantități
mici de acizi (apă acidulată) sau bază (apă alcalinizată).
a) Scrieți ecuația reacției de ionizare a apei.
b) Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice care au loc în timpul procesului de electroliză la fiecare
electrod.
c) Scrieți ecuația reacției globale care are loc la electroliza apei.
d) Într-un pahar Berzelius de 250 ml, puneți 200 ml apă și adăugați sub agitare, 2-3 pic. de
sol de acid sulfuric. Utilizând paharul cu soluția obținută și materialele de la masa de
lucru, realizați un montaj conform celui din imagine. Ce observați? Cum putem stabili
natura gazelor degajate?
Grupa 2
Sodiu, un metal cu reactivitate foarte mare, se obține industrial prin electroliza clorurii de sodiu
în stare topită la temperaturi mai mari de 800 0C, care se realizează în celula Down,
reprezentată schematic în următoarea figură:
a) Scrieți ecuația reacției de ionizare a NaCl în stare topită.

b) Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice care au loc la electroliză la fiecare electrod.
c) Scrieți ecuația reacției globale care are loc la electroliza topiturii de NaCl.
d) Explicați de ce temperatura în celula de electroliză este ridicată.
50 / 187
Grupa 3
Electroliza soluției de clorură de sodiu (sare de bucătărie) este o metodă importantă de obținere
a clorului și a hidroxidului de sodiu (sodă caustică), compuși anorganici cu numeroase aplicații
practice. O instalație de electroliză este reprezentată în următoarea figură:
Având la dispoziție materialele (vas în formă de U;
electrozi de grafit; sursă de curent; fire
conductoare; suport) și substanțele (soluție de
NaCl 10%; fenolftaleină;) de la masa de lucru,
realizează montajul reprezentând instalația de
electroliză a soluției de NaCl.
a) Scrieți ecuația reacției de ionizare a soluției de
NaCl.
b) Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice care au loc la
electroliză la fiecare electrod.
c) Scrieți ecuația reacției globale care are loc
la electroliza soluției de NaCl.
d) Explicați de ce se observă înroșirea soluției la unul dintre electrozi.
Grupa 4
Cuprul (arama) este unul dintre metalele cu importanță practică deosebită. La scară industrială
se obține prin electroliza soluției de sulfat de cupru (piatră vânătă). Având la dispoziție
materialele (pahar Berzelius/ cristalizor; suport cu electrozi de grafit; sursă de curent; fire
conductoare) și substanțele (soluție de CuSO4 20%) de la masa de lucru, realizează montajul
reprezentând instalația de electroliză a soluției de sulfat de cupru, conform următoarei figuri:
a) Scrieți ecuația reacției de ionizare a soluției de

CuSO4.
b) Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice care au loc la
electroliză la fiecare electrod.
c) Scrieți ecuația reacției globale care are loc la
electroliza unei soluții de CuSO4.
d) Precizați la care dintre electrozii din vasul de
electroliză se observă depunerea stratului metalic.
Grupa 5
Iodul este un nemetal solid, solubil în alcool, acetonă sau în soluție de KI. Urmele de iod dau cu
o soluție de amidon solubil o culoare albastră intens, culoare ce dispare la cald și apare la rece.
Într-un tub în forma literei U se introduce o soluție de KI 10%. În cele două compartimente ale
tubului se introduc doi electrozi conectați la o sursă de curent. Lasă sistemul să evolueze câteva
minute, după care deconectează electrozii și scoate–i din tub. Adaugă în cele două brațe ale
tubului, câte două picături de amidon.
a) Scrieți ecuația reacției de ionizare a soluției de Ki.
b) Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice care au loc la electroliză la fiecare electrod.
c) Scrieți ecuația reacției globale care are loc la electroliza unei soluții de KI.
d) Explică colorarea soluției la anod.
51 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a IX-a, profil real, matematică-informatică

Școala Colegiul Naţional „A.T.Laurian” Botoșani
Propunător Profesor Bădrăgan Marcel
Colaborator Profesor Giocaș Carmen-Afrodita
Disciplina FIZICĂ
Unitatea de învăţare Optică geometrică
Subiectul lecției Refracția luminii
Scopul Transferul cunoștințelor din domeniul fizicii ( refracția luminii ) în elaborarea unei aplicații informatice în Scratch
Discipline integrate Informatică
Competenţe specifice vizate:

Fizică:
1.1. Descrierea si explicarea într-un limbaj specific a fenomenelor de reflexie, refracție, a luminii;
1.3. Descrierea și explicarea într-un limbaj specific a propagării luminii prin prisma optică;
1.5. Identificarea condițiilor de producere a reflexiei totale;
1.7. Identificarea unor noțiuni și caracterizarea unor mărimi fizice utile în studiul opticii geometrice;
52 / 187
1.8. Evidențierea experimentală a reflexiei și refracției luminii și a legilor acestora.

Informatică și TIC:
2.2. Aplicarea etapelor de rezolvare pentru cerințe simple, corespunzătoare unor situații familiare;
2.3. Reprezentarea algoritmilor de prelucrare a informației pentru rezolvarea unor situații problemă.
Obiective operaţionale:
O1: Să cunoască noțiunile de reflexie/ refracție, indice de reflexie/ refracție;
O2: Să cunoască condițiile în care se produc reflexia, refracția și reflexia totală:
O3: Să aplice în diferite situații legile reflexiei și refracției;
O4: Să analizeze propagarea luminii prin prisma optică;
O5: Să aplice aceste noțiuni în rezolvarea unor probleme din viața reală;
O6: Să identifice variabilele necesare în realizarea algoritmului;
O7: Să recunoască etapele în crearea algoritmului;
O8: Să construiască o aplicație Scratch pentru determinarea adâncimii aparente a unui obiect în apă.
Strategie didactică - mixtă

 Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, problematizarea, algoritmizarea;
 Mijloace didactice: fișe de lucru, calculator, tablă, videoproiector, prezentare PowerPoint;
Bibliografie:
 Curriculum Național, Programe școlare
 Mariana Miloșescu, Informatică, manual pentru clasa a IX-a, Ed. Didactică și pedagogică, 2012
 Constantin Mantea, Mihaela Garabet, Fizică, manual pentru clasa a IX-a, Ed. All, 2009
 https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VI-a/Informatica%20si%20TIC/EDP/A540.pdf
53 / 187
Demers didactic
Obiec-
Strategie didactică
Etapele lecţiei/ tive
Conținuturile învățării Acțiuni și operații ale învățării Evaluare
timpul alocat opera- Metode și Mijloace de Forme de
ționale procedee învățământ organizare
1. Moment Organizarea spațiului și Profesorul organizează spațiul și climatul Frontală Observare
organizatoric (2’) a climatului educativ educativ într-un mod optim desfășurării sistematică
activității propuse. Se notează absențele.
Se distribuie fișele de lucru.
2. Anunțarea temei Refracția luminii Profesorul anunță titlul lecției și Conversația Frontală Observare
și obiectivelor(2’) obiectivele într-un limbaj accesibil elevilor. euristică sistematică
Elevii notează în caiete.
3. Actualizarea O2 Optica geometrică. Profesorul adresează întrebări prin care Conversația Tabla Frontală Evaluare
cunoștințelor (4’) O5 Principiile opticii solicită elevilor să definească reflexia individuală și
geometrice. Reflexia luminii și să enunțe principiile opticii frontală
luminii. geometrice și legile reflexiei. Apreciere
verbală
4. Captarea atenției O5 Fenomene optice în Profesorul solicită elevii să dea exemple Conversația Tabla Frontală Observare
(5’) viața reală de fenomene optice observate în natură Explicația Videoproiector Individuală sistematică
sau în laborator. Propune spre vizionare Videoclip
un videoclip
https://www.youtube.com/watch?v=wnL
ezM4cOnw
5. Dirijarea O1-O4 Refracția luminii Profesorul definește refracția luminii, Conversația Tabla Frontală Observare
învățării(15’) identifică pe desen raza incidentă, raza euristică Videoproiector Individuală sistematică
reflectată/ refractată, unghiul de Explicația Prezentare Pe grupe Apreciere
incidență/de reflexie/ de refracție, Experimentarea PowerPoint verbală
indicele de refracție. Enunță și explică Materialele și
legile refracției și cazurile particulare de substanțele
refracție (Anexa 1, slide-urile 1-7). necesare realizării
Profesorul prezintă propagarea luminii experimentale a
prin prisma optică și fenomenul de refracției luminii
dispersie, precum și fenomenul de reflexie
totală (Anexa 1, slide-urile 8-12).
54 / 187
Obiec-
Împarte elevii în grupe și propune 4
experimente:
- Se introduce într-un vas transparent cu
apă limpede un creion. Elevii vor observa
efectul de creion frânt/rupt.
- Se introduce într-un vas transparent o
soluție de apă cu sare de bucătărie (efect
de apă tulbure). Se utilizează un creion-
pointer luminos pentru a se observa
modul în care se refractă raza de
lumină/laser într-un mediu mai refringent.
- Se introduce într-un vas transparent o
soluție de apă cu săpun lichid. Se repetă
experimentul de mai sus. Se schimbă
poziția laser-ului pentru a se observa
fenomenul de reflexie totală.
- Se introduce într-un vas transparent ulei.
Se repetă experimentele de mai sus.
6. Consolidarea O1-O8 Rezolvarea Profesorul solicită elevilor să rezolve Algoritmizarea Tabla Frontală Observare
cunoștințelor problemelor propuse problemele din fișa de lucru (Anexa 2). Problematizarea Videoproiector Individuală sistematică
(12’) din fișa de lucru și Elevii realizează analiza problemei și Explicația Calculatoare Pe grupe Apreciere
implementarea în parcurg etapele necesare rezolvării Conversaţia Fișa de lucru verbală
Scratch cerințelor: euristică
 identifică unghiul de incidență/
refracție
 aplică legea a II-a a refracției
 determină înălțimea cerută.
Profesorul solicită elevilor să dezvolte o
aplicație în Scratch pentru rezolvarea
problemei 1 din fișa de lucru.
Elevii identifică variabilele necesare în
55 / 187
Obiec-
elaborarea algoritmului și etapele în
elaborarea aplicației Scratch:
 crearea variabilelor pentru adâncimea
aparentă, unghiul de refracție, unghiul
de incidență
 crearea codului pentru scenă
 crearea codului pentru personaje
 testează programul.
Elevii urmează pașii de realizare a aplicației
Scratch din fișa de lucru-Anexa 3.
Profesorul monitorează activitatea elevilor
și le asigură suport în depanarea erorilor.
7. Transferul O8 Extinderea aplicației Profesorul solicită elevilor idei noi pentru Conversația Tabla Frontală Observare
informației și Scratch dezvoltarea aplicației în Scratch, de Experimentarea Videoproiector Individuală sistematică
obținerea exemplu simularea fenomenului de Calculatoare Evaluare
performanței (4') reflexie totală. orală
Elevii rulează aplicațiile și verifică
rezultatele obținute.
8. Asigurarea feed- O5 Exemple de aplicare a Profesorul solicită elevilor alte exemple de Conversația Tabla Frontală Observare
back-ului (4') O8 refracției și reflexiei în aplicare a fenomenelor de refracție și Experimentarea Videoproiector Individuală sistematică
viața reală. reflexie în viața reală: cinematografie, Calculatoare Evaluare
Depanarea aplicației. fibra optică etc. orală
Profesorul discută cu elevii erorile apărute
în crearea codului Scratch și soluții pentru
remedierea lor.
9. Continuarea O1-O4 Rezolvarea de Profesorul propune elevilor tema pentru Conversația Tabla Frontală
învățării. Tema probleme care implică acasă (Anexa 4). Dă indicații dacă este Explicația Videoproiector
pentru acasă (2’) fenomene optice cazul.
56 / 187
ANEXA NR. 1 Profesor Bădrăgan Marcel

Fișă de lucru - Refracția luminii
57 / 187
58 / 187
ANEXA NR. 2
Profesor Bădrăgan Marcel
Fișă de lucru - Aplicații
1. Pe fundul unui vas cu apă de adâncime H se

află o monedă. Aflați la ce adâncime aparentă
vede un observator moneda știind că: H= 50 cm,
napa=1,33, naer=1 și unghiul de incidență poate
avea o valoare în intervalul ?
H
Model de rezolvare:
Moneda se află în punctul P. Observatorul vede moneda în punctul P’ aflat la adâncimea

aparentă OP’.
=> => OP’ (1)
=> (2)
(3)
Din relațiile (1), (2) și (3) rezultă OP’ .
La incidență aproape normală i=0, OP’ = 37,5 cm.
Imaginea finală este virtuală și se formează mai aproape de suprafața apei.
2. O sursă de lumină se află pe fundul unui acvariu umplut cu apă

care are indicele de refracție n=4/3. O rază de lumină suferă un
fenomen de reflexie totală, iar raza cercului luminos de la
suprafața apei cu centrul pe verticala sursei de lumină este R=50
cm. Să se calculeze înălțimea stratului de apă din acvariu.
59 / 187
ANEXA NR. 3 Profesor Giocaș Carmen-Afrodita

Fișă de lucru
Aplicație în Scratch – Adâncimea aparentă
60 / 187
61 / 187
ANEXA NR. 4 Profesor Bădrăgan Marcel

Fișă de lucru
1. O rază de lumină întâlnește suprafața de separare dintre două medii cu
indici de refracţie diferiţi. În figura alăturată este reprezentat schematic
mersul razelor de lumină.
Precizaţi: punctul de incidenţă, raza incidentă, raza reflectată, raza refractată,
normala în punctul de incidenţă, unghiul de incidenţă, unghiul de reflexie şi
unghiul de refracţie. Care indice de refracţie este mai mare? Care mediu este
mai puţin refringent?
2. Modul în care lumina se propagă printr-un material este dat de raportul
dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în acel material. Cum se numește acest raport?
a) Raport de reflecție
b) Raport de îndoire
c) Indice de refracție
d) Index viteza luminii
3. Când o rază de lumină trece din aer, un mediu mai puțin dens, în sticlă, un mediu mai dens, raza
de lumina se .................... de normala la suprafaţa de separare.
a) Apropie
b) Depărtează
4. Dacă o rază incidentă face un unghi de 54 cu suprafaţa unui lac, câte grade va avea unghiul de
reflexie?
a) 144
b) 54
c) 108
d) 36
5. Indicele de refracție al apei este aproximativ 4/3, iar al aerului aproximativ 1. Fenomenul de
reflexie totală se poate produce atunci când lumina se propagă:
a) din aer în apă;
b) fie din aer din aer în apă, fie din apă în aer;
c) trece din apă în aer;
d) perpendicular pe suprafața de separație dintre apă și aer.
6. O rază de lumină se refractă trecând din aer într-un mediu cu indicele de refracție egal cu 1,5.
Viteza luminii în cel de al doilea mediu:
a) crește de 1,5 ori;
b) rămâne neschimbată;
c) scade de 3 ori;
d) scade de 1,5 ori;
7. Pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos răspundeţi cu ”Adevărat” sau “ Fals” (A/F).
a) Un mediu este mai refringent decât altul dacă viteza de propagare a luminii prin acesta
este mai mică decât prin celălalt
b) Dacă într-o prismă de sticlă intră printr-o față un fascicul monocromatic de raze paralele,
atunci razele emergente care ies prin altă față a prismei sunt paralele.
c) Raza de lumină este modelul folosit pentru propagarea rectilinie a radiațiilor luminoase.
d) Unghiul limită l reprezintă valoarea maximă a unghiului de incidență pe suprafața de
separație dintre două medii transparente optic pentru care se mai produce refracția luminii,
dacă raza de lumină vine dintr-un mediu mai refringent.
8. Unde va atinge un băț fundul acvariului în care înălțimea stratului de apă este H=40 cm, dacă
bățul este introdus de un elev sub un unghi de 30 față de suprafața apei, cu scopul de a atinge o
piatră (n=4/3) ?
62 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a VIII-a
Propunător Profesor Guluță Nadia
Colaborator Profesor doctor Prăjinariu Mihaela Liliana, profesor Rîznic Cristina
Aria curriculară Matematica și științe ale naturii
Disciplina CHIMIE
Unitatea de învăţare Caracter metalic
Subiectul lecţiei: Seria de activitate a metalelor
Scopul Înţelegerea proprietăţilor fizice şi chimice ale metalelor, în corelaţie cu structura acestora şi utilizările ce derivă
din acestea; simbolistica unor metale în opere literare
Discipline integrate Limba și literatura română
Chimie (conform programei şcolare aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009):
1.3. Explicarea observaţiilor efectuate în scopul identificării unor aplicaţii ale speciilor şi proceselor chimice
studiate;
2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii;
2.3. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale
care să răspundă ipotezelor formulate;
4.2 Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei;
63 / 187
5.1. Respectarea şi aplicarea normelor de protecţie personală şi a mediului;

Limba şi literatura română (conform programei şcolare aprobată prin OMECI/ 2008):
1.3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris;
2.4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :
O1 : Să definească caracterul metalic;
O2 : Să ordoneze metalele în funcție de reactivitatea lor chimică în seria de activitate a metalelor;
O3 : Să înțeleagă corelația între poziția unui metal în seria de activitate a metalelor și proprietățile acestuia;
O4 : Să dovedească înţelegerea unui text pornind de la cerinţele date;
O5 : Să folosească un limbaj ştiinţific corespunzător fenomenului studiat;
O6 : Să redacteze un text argumentativ, adaptându-l la situaţia de comunicare concretă (însușirea simbolisticii unor metale).
Strategia didactică:
 Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, descoperirea dirijată, explicaţia, problematizarea, observarea independentă,
ciorchinele de idei;
 Materiale şi mijloace didactice: fişe de lucru, calculator, videoproiector, film didactic, flipchart, aparatură, ustensile şi substanţe
necesare realizării unor reacţii chimice, tabla;
Bibliografie:
 Manual de chimie – clasa a IX-a/C1, Elena Alexandrescu, Viorica Zaharia, Editura LVS Crepuscul, pag. 27 – 35;
 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureşti,1993
Webografie:
https://www.youtube.com/watch?v=stCpjNsF-AU
https://www.youtube.com/watch?v=QaDw_NgtKrY
https://www.youtube.com/watch?v=61zzefCKUYc
https://dictionardemotive.blogspot.com/2015/03/dictionar-de-motive-si-simboluri.htm
64 / 187
Demers didactic
tive Conţinuturile
Etapele lecţiei Metode şi Mijloace de Forme de Evaluare
opera- învăţării Activitatea profesorului Activitatea elevului
Organizarea O1 Organizarea spaţiului - notează absenţele; - salută; Conversaţia Videoproiector Activitate Verificarea
clasei (3 min) și climatului educativ - verifică materialele necesare lecției; - se pregătesc pentru euristică Tablă frontală temei
într-un mod optim - organizează colectivul; activitate Activitate pentru acasă
desfășurării activității - verifică corectitudinea rezolvării - verifică rezolvarea individuală
propuse. temei pentru acasă; temei pentru acasă
Verificarea temei
pentru acasă.
Reactualizarea O1 Reactualizarea - se realizează reactualizarea - răspund la întrebări și Conversaţia Fişă de lucru Activitate Temă de
cunoştinţelor O2 cunoştinţelor privind cunoştinţelor dobândite de elevi, rezolvă exercițiile euristică (Anexa1) individuală lucru în clasă
însuşite (10 O5 structura metalelor referitoare la caracterul metalic, propuse în fișa de lucru Problemati- Videoproiector Activitate Observarea
min) determinat de structura atomică a zarea frontală sistematică
elementelor
O4 Limba şi literatura - se realizează actualizarea -răspund la întrebarea Conversaţia Fişă de lucru Activitate Observarea
română: cunoștințelor referitoare la figură de referitoare la figură de euristică frontală sistematică
Reactualizarea stil stil şi notează definiţia
cunoştinţelor pe caiete (procedeu
referitoare la expresiv care exprimă o
definiţia simbolului idee abstractă cu
ca figură de stil ajutorul unui obiect
concret din lumea fizică,
reală, pe baza unei
analogii uşor de sesizat)
Captarea O3 Se face o introducere - prezintă filmele didactice propuse: - urmăresc filmele Descoperi- Film didactic Activitate Observarea
atenţiei (7 O5 în noțiunile ce https://www.youtube.com/watch?v= didactice propuse rea dirijată Videoproiector frontală sistematică
min) urmează a fi zNmtiNJs7aw (min. 2.30; 9.26) Conversaţia Calculator
prezentate, prin https://www.youtube.com/watch?v= euristică
vizionarea film XP49GJYdj0Y (min. 2.54; 17.56)
didactic - realizează la tablă ciorchinele de
idei, consemnează ideile furnizate
65 / 187

tive Conţinuturile
Limba şi literatura - oferă informaţii Ciorchinele Tablă Activitate Observarea
română: conform cerinţei, de idei Marker frontală sistematică
Se realizează notează ideile
ciorchinele de idei
prin care se testează
cunoştinţele elevilor
referitoare la
simbolistica unor
metale (aur, argint,
fier, plumb)
Dirijarea O3 Corelarea reactivității - împarte elevii în cinci grupe; - se organizează în Conversaţia Fișe de Activitate Observarea
învăţării (30 O5 chimice a metalelor - distribuie grupelor de elevi fișe de grupe; euristică activitate pe grupe sistematică
min) cu structura atomilor activitate experimentală; - fiecare grupă lucrează Descoperi- experimentală Activitate Temă de
lor - urmărește modul în care fiecare experimental și prezintă rea dirijată Tablă individuală lucru în clasă
grupă de elevi lucrează experimental în scris (pe foi de Explicaţia Marker Experimen-
și notează ecuațiile chimice posibile, flipchart) și practic Activitate Foi de flipchart tul
stabilind concluziile sarcinile de lucru din experimenta Ustensile și
- prezintă și explică noțiunile noi, fișele de activitate lă substanțe
referitoare la reactivitatea chimică a experimentală; chimice
metalelor și ordonarea acestora în - notează pe caiete necesare
seria activității metalelor; informațiile transmise de Film didactic
- prezintă filmul didactic referitor la colegi și profesor
ordonarea metalelor în seria de
activitate;
https://www.youtube.com/watch?v
=61zzefCKUYc
- prezintă simbolul metalelor la
modul general, apoi distribuie
elevilor fişa sintetică referitoare la
semnificaţia unor metale în
literatură (aur, argint, fier, plumb,
cupru)
66 / 187

tive Conţinuturile
O4 Limba şi literatura - exprimă idei Conversaţia Fișe de Activitate

română: referitoare la euristică activitate frontală
Însuşirea simbolisticii simbolistica metalelor experimentală
unor metale (aur, prezentate simbolistică
argint, fier, plumb, metale
cupru), pornind de la
„Dicţionarul de
simboluri”
Transferul O3 Aplicarea noțiunilor - distribuie grupelor de elevi fișe de - rezolvă individual itemii Conversaţia Fișe de lucru Activitate Observarea
informației și O2 asimilate în lucru; propuși în fișa de lucru; euristică (Anexa 2) pe grupe sistematică
obținerea O5 rezolvarea itemilor - verifică corectitudinea rezolvării - verifică corectitudinea Descoperi- Tablă Activitate Temă de
performanței. propuși itemilor rezolvării, după modelul rea dirijată Videoproiector individuală lucru în clasă
Asigurarea de rezolvare de la Explicaţia Calculator
feed-back-ului videoproiector;
(45 min) Limba şi literatura - rezolvă itemii propuşi
O4 română: - împarte clasa în cinci grupe; fiecare Descoperi- Fișe de lucru Activitate Observarea
Aplicarea grupă va avea de analizat unul dintre rea dirijată (Anexa 2) pe grupe sistematică
informaţiilor însușite cele cinci metale: aur, argint, fier,
în texte literare plumb, cupru;
- verifică modul în care fiecare grupă
comentează textul dat, având în
vedere semnificaţia unui anumit
metal
Continuarea O2 Importanța metalelor - împarte fiecărei grupe de elevi - elevii fiecărei grupe Conversația Tablă Activitate
învățării. Tema O5 în practică tema de proiect; notează tema de proiect euristică Marker pe grupe
pentru acasă - dă indicații asupra modului de propusă de profesor; Activitate
(5 min) realizare al proiectului; individuală
- temele de proiect propuse sunt:
1) Metalele nobile – proprietăți și
utilizări
2) Metale radioactive – între
67 / 187

tive Conţinuturile
utilitate, utilizări și riscurile poluării
3) Coroziunea metalelor și metode
de combatere a acesteia
4) Comparație între metale și
nemetale
O6 Limba şi literatura -propune proverbele care vor sta la - notează tema propusă Conversaţia Caietul de Activitate
română: baza realizării textului argumentativ: euristică notiţe individuală
Realizarea unui text 1) „Când citeşti prima oară ceva – e
argumentativ, argint. A doua oară – aur, a treia
pornind de la un oară – înţelepciune.”
proverb, la alegere, 2)„Cuvântul e de argint, tăcerea e de
despre aur, argint, aur”
fier, plumb. 3) „Bate fierul cât e cald, căci după ce
se va răci, în zadar vei munci.”
4)„Dragostea este piatra filosofală
care transformă plumbul în aur.”
68 / 187
ANEXA NR.1
Fişă de lucru nr.1
1. Scrie cuvântul/ cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre
următoarele afirmații:
a) Atomii metalelor ............................... (primesc/cedează) electroni și se transformă în
ioni .................................... (negativi/pozitivi).
b) Raza cationului de sodiu (11Na) este .............................. (mai mică/mai mare) decât raza
cationului de magneziu (12Mg).
c) Caracterul metalic crește cu ...................................... (scăderea/creșterea) energiei de
ionizare.
d) Ionul care are configurația electronică a neonului (10Ne) este ..................... (Na+/ K+); se
dau Na (Z =11) K (Z = 19).
2. Ferul (26Fe) formează atât ioni Fe2+, cât și ioni Fe3+. Indicați configurațiile electronice ale
celor doi ioni și explicați, pe baza structurii, care dintre cei doi ioni este stabil în soluții
apoase.
3. Completează punctele de suspensie cu denumirile corespunzătoare următoarelor
metale: fier, argint, aur, plumb.
a) Considerat prin tradiţie cel mai preţios dintre metale, ..................este metalul perfect.
El are strălucirea luminii. Este definit ca un produs al focului solar, regal, ba chiar divin.
Simbol al perfecţiunii, luminii, cunoaşterii, imortalităţii. E considerat de alchimişti
secret al pământului. în tradiţia greacă, e simbol solar ce evocă fecunditatea, căldura,
bogăţia, iubirea. Element al vieţii depline, semn al absolutului, ...................... este
asociat soarelui, raţiunii şi cunoaşterii.
b) În sistemul de corespondenţă al metalelor şi al planetelor, ............... este raportat la
Lună. Prin contrast cu aurul, care este principiul activ, masculin, solar, diurn, produs de
foc, ........................... este principiul pasiv, feminin, lunar, apos, rece. Alb şi luminos,
............... simbolizează, de asemenea, puritatea. El este lumina pură, aşa cum este ea
primită şi redată de transparenţa cristalului, de limpezimea apei, de strălucirea
diamantului.
c) ................ e considerat simbol al robusteţii, al îndârjirii, al rigorii excesive şi
inflexibilităţii. În tradiţia biblică, ................este opus aramei ca un metal vulgar faţă de
unul nobil, însă, la multe popoare, ..................... a avut o valoare sacră. ............
protejează împotriva influenţelor rele, dar este şi cel care le produce, e un instrument
satanic al războiului şi al morţii, e stăpânul umbrei şi al nopţii, după cum arama este,
în mod esenţial, simbolul luminii şi al vieţii.
d) Simbol al greutăţii corporale şi al individualităţii inatacabile, metal ce atârnă greu,
................. este atribuit, prin tradiţie, zeului Saturn. După Paracelus, ..................ar fi apa
tuturor metalelor, materia Operei ajunse la negru; ............... alb ar putea fi identificat cu
mercurul ce simbolizează materia. Plumbul simbolizează baza cea mai modestă de la
care poate porni o evoluţie ascendentă.
Simbol tutelar al întregului univers bacovian, .............. semnifica apăsarea sufletească,
surparea lăuntrică, prăbuşirea speranţei, viaţa amorfă, opacă, lipsită de deschidere,
existenţa cenuşie, supusă tragic gravitaţiei universale.
69 / 187
ANEXA NR.2
Fișă de lucru 2
1. Indicați, utilizând sistemul periodic al elementelor, care dintre elemente au caracterul

metalic cel mai accentuat din fiecare serie:
a) Li; Na; K
b) Al; Mg; Na
c) Mg; Ca; Li
d)Mg; Ca; Ba
2. Pentru fiecare cuplu, indicați metalul care se combină cel mai ușor cu O2.
a) Na și Cs;
b) Mg și Al;
c) K și Ca;
d) Li și Na.
3. Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice care sunt posibile:
a) Cu + ZnCl2 →
b) Cu + AgNO3 →
c) Fe + CuSO4 →
d) Fe + AlCl3 →
e) Mg + AgNO3 →
f) Mg + NaCl →
4. Specifică cel puţin trei semnificaţii ale simbolurilor abordate în literatură:
Aurul:........................
..........................
..........................
Argintul:.......................
.........................
..........................
Plumbul:........................
.........................
..........................
5. Exemplifică cel puţin trei texte în care sunt valorificate aceste simboluri:
a)................
b)...............
c)................
70 / 187
ANEXA NR.3
Fișă de lucru experimentală - Metale
Grupa 1: - Studierea reactivității chimice a Mg
Nr. Experimentul Reactivi și ustensile Mod de lucru Ecuațiile reacțiilor Observații și concluzii
Crt. chimice
1 Reacția dintre Mg și Mg – panglică Se ia o bucată de panglică de Mg, care se prinde
O2 / reacția de Apă într-un clește de metal și se încălzește în flacăra unei
ardere Indicator – soluție de spirtiere. După aprindere, se scoate din flacără și se
fenolftaleină urmărește arderea acesteia. Substanța rezultată
Spirtieră este observată, după care se scutură într-o
Clește de fier eprubetă, se apă și o picătură de fenolftaleină. Se
Eprubetă agită.
2 Reacția dintre Mg și Mg – panglică, Apă Se ia o bucată de panglică de Mg, care se introduce
H2O Indicator – soluție de într-o eprubetă și se apă și se adaugă o picătură de
fenolftaleină fenolftaleină. Ce se observă?
Spirtieră, Eprubetă Se prinde eprubeta cu cleștele de lemn și se
Clește de lemn încălzește. Ce se observă?
3 Reacția Mg cu HCl Mg – panglică Se ia o bucată de panglică de Mg, care se introduce
Soluție de HCl 1M într-o eprubetă și se adaugă HCl soluție 1M. Ce se
Eprubetă observă? Se încearcă natura gazului dezvoltat cu
Chibrituri flacăra uni chibrit. Ce se observă?
4 Reacția Mg cu săruri Mg – panglică Se introduce câte o bucată de panglică de Mg (cca 2
(NaCl și CuSO4) Soluție de NaCl și CuSO4 cm) în două eprubete.
Eprubete Într-o eprubetă se introduce o soluție de NaCl, iar în
cealaltă se introduce o soluție de CuSO4. Ce se
observă?
Grupa 2: - Studierea reactivității chimice a Al
Nr. Experimentul Reactivi și ustensile Mod de lucru Ecuațiile reacțiilor Observații și
Crt. chimice concluzii
1 Reacția dintre Al și Al – pulbere În flacăra spirtierei presărați cu ajutorul unei spatule
O2 / reacția de Al - sârmă pulbere de aluminiu. Se observă fenomenul. Ce se
ardere Spirtieră întâmplă dacă în flacăra spirtierei se introduce o sârmă
de aluminiu?
2 Reacția dintre Al și Al – sârmă sau folie, Apă Într-un mic pahar Berzelius se pun bucăți mici de sârmă
H2O Indicator – soluție de sau de folie de aluminiu, 3 ml de apă și câteva pic. de
71 / 187

Crt. chimice concluzii
fenolftaleină, Spirtieră fenolftaleină. Se încălzește paharul la fierbere pe sită de
Pahar Berzelius, Sită de azbest azbest. Ce se observă?
3 Reacția Al cu HCl Al – sârmă, pulbere Se ia o bucată de sârmă/ pulbere de Al, care se
Soluție de HCl 1M introduce într-o eprubetă și se adaugă HCl soluție 1M.
Eprubetă Ce se observă? Se încearcă natura gazului dezvoltat cu
Chibrituri flacăra un chibrit. Ce se observă?
4 Reacția Al cu săruri Al – sârmă Se introduce câte o bucată de sârmă de Al (cca 2 cm) în
(NaCl și CuSO4) Soluție de NaCl și CuSO4 două eprubete.
Eprubete Într-o eprubetă se introduce o soluție de NaCl, iar în
cealaltă se introduce o soluție de CuSO4. Ce se observă?
Grupa 3: - Studierea reactivității chimice a Fe
Crt. chimice(acolo unde concluzii
este cazul)
1 Reacția dintre Fe și Fe – pilitură În flacăra spirtierei presărați cu ajutorul unei spatule
O2 / reacția de Un cui de fier pilitură de Fe. Se observă fenomenul. Ce se întâmplă
ardere Spirtieră dacă în flacăra spirtierei se introduce un cui de Fe?
2 Acțiunea H2O Fe – pilitură , Fe - cui Într-un mic pahar Berzelius se pune un cui de Fe sau
asupra Fe Apă, Spirtieră pilitură de Fe și se adaugă cca 3 ml de apă.
Pahar Berzelius Se încălzește paharul la fierbere pe sită de azbest. Ce se
3 Reacția Fe cu HCl Fe – pilitură Se introduce într-o eprubetă pilitură de Fe și se adaugă
Soluție de HCl 1 M HCl soluție 1 M. Ce se observă? Se încearcă natura
Eprubetă gazului dezvoltat cu flacăra un chibrit. Ce se observă?
Chibrituri
4 Reacția Fe cu săruri Fe – cuie Se introduce câte un cui de Fe în două eprubete.
(NaCl și CuSO4) Soluție de NaCl și CuSO4 Într-o eprubetă se introduce o soluție de NaCl, iar în
Eprubete cealaltă se introduce o soluție de CuSO4. Ce se observă?
Grupa 4: - Studierea reactivității chimice a Cu
Crt. chimice (acolo unde concluzii
este cazul)
1 Acțiunea O2 asupra Cu – strujitură, sârmă, lamelă În flacăra spirtierei presărați cu ajutorul unei spatule
72 / 187
Cu Spirtieră strujitură de Fe. Se observă producerea unui fenomen

chimic?
2 Acțiunea H2O Cu – strujitură, sârmă, lamelă Într-un mic pahar Berzelius se pune strujitură, o
asupra Cu Apă, Spirtieră sârmă/lamelă de Cu și cca 3 ml de apă.
Pahar Berzelius Se încălzește paharul la fierbere pe sită de azbest. Ce se
3 Acțiunea HCl Cu – strujitură, sârmă, lamelă Se introduce într-o eprubetă strujitură de Cu și se
asupra Cu Soluție de HCl 1 M adaugă HCl soluție 1 M. Ce se observă?
Soluție de H2SO480% Se introduce într-o eprubetă strujitură de Cu și se
Eprubete adaugă soluție de H2SO480%. Se încălzește eprubeta,
Clește de lemn sub nișă. Ce se observă?
Spirtieră
4 Reacția Cu cu Cu – sârmă, lamelă Se introduce câte o sârmă/lamelă de Cu în două
săruri (NaCl și Soluție de NaCl și AgNO3 eprubete.
AgNO3) Eprubete Într-o eprubetă se introduce o soluție de NaCl, iar în
cealaltă se introduce o soluție de AgNO3. Ce se
observă?
Grupa 5: - Studierea reactivității chimice a Ag
este cazul)
1 Acțiunea O2asupra Ag – inel În flacăra spirtierei se introduce un inel de Ag. Se
Ag Clește de fier observă producerea unui fenomen chimic?
Spirtieră
2 Acțiunea H2O Ag – inel Într-un mic pahar Berzelius se pune un inel de Ag și
asupra Ag Apă cca 3 ml de apă.
Spirtieră Se încălzește paharul la fierbere pe sită de azbest. Se
Pahar Berzelius observă producerea unui fenomen chimic?
Sită de azbest
3 Acțiunea HCl Ag – inel Se introduce într-o eprubetă un inel de Ag și se
asupra Ag Soluție de HCl 1 M adaugă HCl soluție 1 M. Se observă producerea unui
Soluție de H2SO4 80% fenomen chimic?
Eprubete Se introduce într-o eprubetă un inel de Ag și se
Clește de lemn adaugă soluție de H2SO480%. Se încălzește eprubeta,
Spirtieră sub nișă. Ce se observă producerea unui fenomen
chimic?
73 / 187

este cazul)
4 Reacția Ag cu Ag – inel Se introduce câte un inel de Ag în două eprubete.
săruri (NaCl și Soluție de Na Cl și HgCl2 Într-o eprubetă se introduce o soluție de NaCl, iar în
HgCl2) Eprubete cealaltă se introduce o soluție de HgCl2. Se observă
producerea unor fenomene chimice?
Grupa 6: - Studierea reactivității chimice a Au
este cazul)
1 Acțiunea O2asupra Au – inel Clește de fier În flacăra spirtierei se introduce un inel de Au. Se
Au Spirtieră observă producerea unui fenomen chimic?
2 Acțiunea H2O Au – inel Într-un mic pahar Berzelius se pune un inel de Au și

asupra Ag Apă, Spirtieră cca 3 ml de apă.
Pahar Berzelius Se încălzește paharul la fierbere pe sită de azbest. Se
Sită de azbest observă producerea unui fenomen chimic?
3 Acțiunea HCl Au – inel Se introduce într-o eprubetă un inel de Au și se adaugă
asupra Ag Soluție de HCl 1 M HCl soluție 1 M. Se observă producerea unui fenomen
Soluție de apă regală (1 parte HNO3 și 3 chimic?
părți HCl) Se introduce într-o eprubetă un inel de Au și se adaugă
Eprubete, Clește de lemn soluție de apă regală. Ce se observă?
Spirtieră
4 Reacția Ag cu Ag – inel Se introduce câte un inel de Au în două eprubete.
săruri (NaCl și Soluție de Na Cl și AgNO3 Într-o eprubetă se introduce o soluție de NaCl, iar în
HgCl2) Eprubete cealaltă se introduce o soluție de AgNO3. Se observă
producerea unor fenomene chimice?
74 / 187
ANEXA NR.4
Fişă de lucru
Simbolistica unor metale în literatură
Metalele simbolizează energiile cosmice solidificate şi condensate, având felurite influenţe. „Lepădarea de metale" este un
străvechi rit iniţiatic şi simbolic. El se leagă, fără îndoială, de caracterul impur atribuit metalelor. Posesorul este poftit să se lepede de
metale (bani, inele, lanţuri, ceas etc.), spre a vădi astfel detaşarea sa de orice bun material şi voinţa sa de a-şi redobândi nevinovăția
dintâi. S-a stabilit un sistem de corespondenţe între metale şi planete: plumb = Saturn, cositor = Jupiter, fier = Marte, aramă = Venus,
argint-viu = Lună, aur = Soare. Vârsta de aur şi seminţia de aur sunt minunate, în vreme ce vârsta de fier şi seminţia de fier înseamnă
brutalitate şi tiranie. Oamenii poartă podoabe de fier, de argint sau aur, după clasa căreia îi aparţin. Ceea ce îi deosebeşte între ei este
nu atât o chestiune de preţ, cât o noţiune de ierarhie întemeiată pe simbolistica metalelor.
Comentează textul dat,

Număr
Semnificaţia metalului Texte reprezentative având în vedere simbolistica Rezolvare
grupă
metalului subliniat
Gr 1 Aurul - „Rondelul rozelor de Rondelul de aur
aur" de A.
Considerat prin tradiţie cel mai preţios dintre metale, aurul este metalul perfect. El Alexandru Macedonski
Macedonski
are strălucirea luminii. Este definit ca un produs al focului solar, regal, ba chiar divin.
Căldură de aur topit,
Simbol al perfecţiunii, luminii, cunoaşterii, imortalităţii. E considerat de alchimişti - „Noaptea de
Și pulbere de-aur pe grâne,
secret al pământului. în tradiţia greacă, e simbol solar ce evocă fecunditatea, căldura, decemvrie" de A.
Ciobani și oi de-aur la stâne,
bogăţia, iubirea. Element al vieţii depline, semn al absolutului, aurul este asociat Macedonski
Și aur pe flori risipit.
soarelui, raţiunii şi cunoaşterii. Este definit ca un produs al focului solar, regal, ba
- „Visul unei flori” de
chiar divin. Imaginile lui Buddha sunt aurite — semn al perfecţiunii absolute. Fundalul
Mihai Eminescu În toți, și în tot, potopit,
icoanelor bizantine, de asemenea, e aurit. în Extremul Orient se crede că aurul se
El bate din aripi păgâne. -
naşte din pământ, fiind copilul dorinţelor pe care le are natura. Metal preţios prin
Căldură de aur topit,
excelenţă, reprezintă taina cea mai adâncă a pământului, găsindu-se sub unsprezece
-Bazin într-un parc, de Și pulbere de-aur pe grâne.
straturi de pământ şi de minerale diferite. Aurul nu putrezeşte, nu rugineşte; este
Lucian Blaga
singurul metal care devine bumbac, fără să înceteze să fie fier. Cu un gram de aur se
De-al soarelui jar cotropit,
poate face un fir subţire ca firul de păr, care să înconjoare tot satul. Metal ambiguu, - De-aş şti, de
Pământul, sub vrajă, rămâne,
aurul prezintă dualismul originar: este o cheie ce poate deschide multe uşi, dar şi Alexandru
Și orice femei se fac zâne,
povara putând să-ţi frângă oasele şi gâtul. E tot atât de greu să-l utilizezi cum trebuie, Macedonski
Cu suflet din flăcări răpit -
pe cât este de dificil să ţi-l procuri. Fiind simbolul bogăţiei materiale, e şi principiu
- Prâslea cel voinic şi Căldură de aur topit.
simbolic al bogăţiei spirituale. Numai că aurul este o comoară ambivalenta. Dacă
merele de aur, Petre
aurul — culoare şi aurul — metal pur sunt simboluri solare, aurul — monedă
75 / 187

Număr
grupă
metalului subliniat
reprezintă un simbol al pervertirii şi exaltării impure a dorinţelor. “Trebuie să ne Ispirescu
amintim, în legătură cu aceasta, de caracterul primar al vârstei de aur, căci vârstele
ce urmează (de argint, de bronz, de fier) marchează etapele descendente ale ciclului"
3. Aurul-lumină reprezintă simbolul cunoaşterii.
Gr2 Argintul -„Mistreţul cu colţi de Mesteacănul de Serghei
argint”, Ştefan Esenin
În sistemul de corespondenţă al metalelor şi al planetelor, argintul este raportat la
Augustin Doinaş
Lună. Prin contrast cu aurul, care este principiul activ, masculin, solar, diurn, produs Pe mesteacăn, iată,
de foc, argintul este principiul pasiv, feminin, lunar, apos, rece. Alb şi luminos, - Călin( file de poveste Sub fereastra mea
argintul simbolizează, de asemenea, puritatea. El este lumina pură, aşa cum este ea ), Mihai Eminescu Cade argintată,
primită şi redată de transparenţa cristalului, de limpezimea apei, de strălucirea Mantie de nea.
-Marina, de Arthur
diamantului. în simbolistica creştină, el reprezintă înţelepciunea divină, aşa cum aurul
Rimbaud De pe ramuri grele
evocă înţelepciunea divină pentru oameni. Eroul multor poveşti tradiţionale ştie că
Cu omăt pufos,
este ameninţat cu moartea atunci când cutia cu tutun, furculiţa sau vreun alt obiect -Cântec nătâng,
Tivuri cu dantele
familiar începe să se înnegrească. însă argintul, pe planul eticii, simbolizează obiectul Federico Garcia Lorca
Ciucuri albi au scos.
lăcomiei, degradarea conştiinţei. Astfel, pervertirea valorii sale este aspectul său
- Frumoşi ca sfinţii,
negativ. Pentru români, argintul este un metal utilizat în ritualurile de purificare, Blând pe promoroacă
Grigore Vieru
invocat în descântece şi purtat pentru funcţiile lui protectoare. Argintul limpezeşte şi Tihna stele-a nins,
desface soarta omului; într-un descântec de alungare a spiritelor rele, alături de Şi-n mesteacăn joacă
mătase roşie, pana de păun şi busuioc, se leagă şi o bucată de argint; obiectele se Aurul aprins.
înmoaie în apă neîncepută, iar descântecul se rosteşte în vatra focului.
Zările coboară,
Împrejur cuminţi
Şi pe ramuri iară,
Risipesc arginţi.
76 / 187

Număr
grupă
metalului subliniat
Gr.3 Fierul -Sorcova Ceasul de-apoi Tudor
Arghezi
Fierul e considerat simbol al robusteţii, al îndârjirii, al rigorii excesive şi - Cântecul spicelor,
inflexibilităţii. In tradiţia biblică, fierul este opus aramei ca un metal vulgar faţă de Lucian Blaga În cer,
unul nobil, însă, la multe popoare, fierul a avut o valoare sacră, fie că, având o origine Bate ora de bronz şi de fier.
- Tare ca fierul,
meteoritică, era considerat căzut din cer, fie că, în cazul originii lui terestre, el Într-o stea
confirma datele embrionologiei tradiţionale. Fierul protejează împotriva influenţelor Marin Sorescu Bătu ora de catifea.
rele, dar este şi cel care le produce, e un instrument satanic al războiului şi al morţii, Ora de pâslă bate
- Scrisoarea III"
e stăpânul umbrei şi al nopţii, după cum arama este, în mod esenţial, simbolul luminii În turla din cetate.
şi al vieţii. Fierul este un metal profan, ce nu trebuie pus în relaţie cu viaţa. După Mihai Eminescu În ora de lână
Platon, locuitorii Atlantidei vânau fără arme de fier, cu ţepuşe din lemn şi plase. Nici Se-aude vremea bătrână
druizii nu puteau folosi instrumentele de fier; ei tăiau vâscul sfânt cu o seceră de aur. Şi se sfâşie
Fierul simbolizează, în primul rând, o forţă aspră, sumbră, impură, diabolică. Ora de hârtie.
Dar fierul pare să aibă şi o acţiune benefică. La şamani, este considerat simbol al Lângă domnescul epitaf
fertilităţii sau protector al roadelor. De pe urma lui omul s-a învăţat să tragă foloase. Bate glasul orei de praf.
La popoarele bantu, femeile poartă coliere şi brăţări din fier, care ajută la procreare şi
Azi noapte, soră,
la vindecarea copiilor bolnavi.
N-a mai bătut nicio oră.
Gr 4 Plumbul Plumb de George Bacovia
Simbol al greutăţii corporale şi al individualităţii inatacabile, metal ce atârnă greu, -Noi vrem pământ, Dormeau adânc sicriele de
plumbul este atribuit, prin tradiţie, zeului Saturn. După Paracelus, plumbul ar fi apa George Coșbuc plumb,
tuturor metalelor, materia Operei ajunse la negru; plumbul alb ar putea fi identificat Şi flori de plumb şi funerar
-Plumb, G. Bacovia
cu mercurul ce simbolizează materia. Plumbul simbolizează baza cea mai modestă de vestmânt -
la care poate porni o evoluţie ascendentă. Stam singur în cavou... şi era
Simbol tutelar al întregului univers bacovian, plumbul semnifica apăsarea vânt...
sufletească, surparea lăuntrică, prăbuşirea speranţei, viaţa amorfă, opacă, lipsită de Şi scârţâiau coroanele de
deschidere, existenţa cenuşie, supusă tragic gravitaţiei universale. plumb.
Plumbul este un simbol malefic, e semn al neputinţei. Sensul major al acestui simbol Dormea întors amorul meu de
este alunecarea lentă a oamenilor în moarte, a lucrurilor şi a lumii, sub greutatea de plumb
plumb a destinului universal. Pe flori de plumb, şi-am
început să-l strig -
Stam singur lângă mort... şi
era frig...
77 / 187

Număr
grupă
metalului subliniat
Şi-i atârnau aripile de plumb.
Gr 5 Cuprul (Arama) Călin(file din poveste)
Metal sacru, arama a fost folosită la fabricarea instrumentelor de cult, din -Rugăciune, Octavian Mihai Eminescu
antichitate şi până în creştinism. Din aramă erau şi vasele al căror zângănit se auzea în Goga
bătaia vântului în pădurile sacre ale lui Zeus. Acest metal era simbolul nemuririi.
-Scrisoarea III, Mihai
Dual, şi deci ambivalent, este De treci codri de aramă, de
Eminescu
departe vezi albind
asociat cu prima vârstă a fiinţei, arama sugerează puterea, violenţa .La romani, briciul
- Călin(file din Ş-auzi mândra glăsuire a
cu care tundeau preoţii părul era din aramă, precum şi plugul care marca hotarele
poveste), Mihai pădurii de argint.
unei tabere sau ale unui nou oraș.
Eminescu Acolo, lângă izvoară, iarba
Arama vine din al cincilea cer, cerul roşu, ţinut al sângelui, al focului, al războiului şi al pare de omăt,
dreptăţii divine. Ea coboară pe pământ odată cu trăsnetul şi se înfige în pământ. Flori albastre tremur ude în
văzduhul tămâiet;
În credințele rusești, arama este întotdeauna asociată verdelui. Stăpâna Muntelui de
Pare că şi trunchii vecinici
Aramă( Ural) are ochii verzi și își face apariția sub forma unei şopârle verzi, iar
poartă suflete sub coajă,
întâlnirea cu ea este nefastă.
Arama sugerează nu doar coloritul superb al naturii, ci şi foşnetul metalic al frunzelor Ce suspină printre ramuri cu a
ori lucirea stinsă a trunchiurilor glasului lor vrajă.
Iar prin mândrul întuneric al
pădurii de argint
Vezi izvoare zdrumicate peste
pietre licurind;
78 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a IX-a, profil real
Școala Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani
Propunător Profesor Nechifor Rodica
Colaborator Profesor Crețu Elena
Disciplina BIOLOGIE
Unitatea de învățare Diversitatea lumii vii
Subiectul lecției Evoluția și diversitatea lumii vii
Scopul Creșterea interesului elevilor și dezvoltarea disponibilității pentru identificarea diferitelor contexte de viață
Discipline integrate Limba engleză
Biologie Evidențierea relației cauză-efect într-o succesiune de evenimente/procese;
Utilizarea corectă a unor forme/operații logice/algoritmi în contexte situaționale diferite (teoretic/practic);
Limba engleză Formularea de idei pe teme de interes;
79 / 187
O1: Să identifice evoluția lumii vii pe baza nivelurilor de organizare, de la simplu la complex;
O2: Să realizeze clasificări corecte ale organismelor în cele 5 regnuri;
O3: Să traducă în limba engleză și să fixeze termeni de specialitate din disciplina biologie.

 Metode și procedee didactice: învățarea prin descoperire, expoziția vie, problematizarea;
 Mijloace didactice: enciclopedie, atlase, documentare, Wikipedia, tabla interactivă;
Bibliografie
80 / 187
Demers didactic
1. Moment Profesorul verifică condițiile pentru desfășurarea Catalogul
organizatoric lecției; Platforma
(5') Se asigură materialul didactic necesar. Elevii își Adservio
pregătesc caietele, obiectele de scris si desenat.
2. Introducerea O1 Anunțarea Profesorul adresează câteva întrebări referitoare la Conversația Frontală Observare
subiectului temei conceptul de viață (“Care este părerea voastră în euristică Individuală sistematică
lecției noi Originea vieții legătură cu originea vieții?“)
(10') Elevii formulează răspunsuri și interacționează atât
cu profesorul, cât și cu ceilalți colegi.
3. Prezentarea O1 Clasificarea Profesorul face o scurtă prezentare a criteriilor de Conversația Videoproiector Frontală Observare
lecției O2 organismelor clasificare a organismelor, prezentând evoluția de la euristică Prezentare sistematică
(10') vii formele acelulare la cele unicelulare și pluricelulare. Explicația PowerPoint
Elevii ascultă explicațiile profesorului, urmărind
prezentarea PowerPoint
4. Dirijarea O1 Fixarea Profesorul organizează elevii pe echipe și le cere să Conversația Internet Grupe Observare
învățării O2 cunoștințelor acceseze pagini web cu texte științifice în limba de fixare Calculatoare sistematică
(25') O3 noi în limba engleză, care să conțină caracteristici specifice Explicația Atlase Apreciere
română și fiecărui regn. Acestea trebuie să fie salvate, arhivate verbală
engleză și însoțite de câte o imagine corespunzătoare
fiecărui regn.
Profesorul distribuie elevilor fișe de lucru cu exerciții
de vocabular în limba engleză și anunță activitatea
pentru următoarea oră.
Elevii accesează pagini de internet cu informații
referitoare la criteriile de clasificare ale celor 5
regnuri și creează un folder în care arhivează
documente și poze specifice fiecărui regn. Elevii
rezolvă exerciții de vocabular în limba engleză de pe
fișele de lucru.
5. Fixarea O1 Reprezentarea Profesorul le cere elevilor, pe grupe, să deseneze Conversația Afișe Individuală Evaluare
cunoștințelor O2 grafică a secvențe din natură care surprind evoluția de Postere încrucișată
81 / 187

(10') evoluției organismelor, audiind piese muzicale cu sunete din reactualizare
organismelor natură. Explicația
Elevii vor desena cât mai fidel secvențe din natură,
evidențiind expresivitatea lumii vii.
6. Fixarea O1 Sintetizarea Profesorul desenează o schemă ca model, folosind Demonstrația Flip-chart Grupe Evaluare
cunoștințelor O2 informațiilor tabla interactivă și fixează ca sarcină de lucru o frontală
(10') sintetizare a informațiilor din folderul creat în ora
precedentă.
Elevii organizați în 5 grupe sintetizează informațiile
câte unui regn, după schema dată ca model.
7. Fixarea O1 Aprofundarea Profesorul indică elevilor un link pe internet, unde Conversația Calculatoare Individuală Apreciere
cunoștințelor O2 cunoștințelor vor urmări 2 documentare referitoare la de fixare Flip-chart Grupe verbală
(20') prin studiu descoperirile geografice și istorice care dovedesc
individual și evoluția vieții.
pe grupe Elevii urmăresc documentare științifice pe internet
(Youtube), notându-și efectele descoperirilor
geografice și istorice asupra evoluției vieții. Câte un
reprezentant din fiecare grupă va enumera câteva
din acestea.
8. Asigurarea O1 Evaluarea Profesorul adresează întrebări pentru a verifica Conversația Catalogul Individuală Notare
feed-back-ului O2 cunoștințelor informațiile asimilate de elevi pe parcursul celor 2 Explicația Platforma
(10') O3 dobândite ore și notează elevii în funcție de participarea Adservio
acestora la activități. Calculatoare
Elevii răspund la întrebări și își prezintă folderele
create.
82 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a X-a, profil real, matematică-informatică, intensiv informatică
Propunător Profesor Cardaș Cerasela-Daniela
Colaborator Profesor Mihalache Sebastian
Aria curriculară Tehnologii
Disciplina INFORMATICĂ
Unitatea de învățare Aplicarea algoritmilor fundamentali în prelucrarea datelor
Subiectul lecției Calcule şi generări combinatoriale
Tipul lecției Formare de priceperi și deprinderi
Scopul Dezvoltarea aplicaţiilor interdisciplinare pentru calcule combinatoriale
Discipline integrate Matematică
Competențe specifice vizate:
Informatică 4.1. Elaborarea unui algoritm de rezolvare a unor probleme din aria curriculară a specializării;
4.2. Alegerea unui algoritm eficient de rezolvare a unei probleme;
Matematică Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situaţii –problemă date;
Utilizarea unor formule combinatoriale în raţionamente de tip inductiv;
Interpretarea unor situaţii problemă cu conţinut practic cu ajutorul funcţiilor şi a elementelor de combinatorică.
83 / 187
Obiective operaționale:
O1: Să identifice situaţiile în care pot aplica formula binomului lui Newton şi să o poată utiliza;
O2: Să cunoască şi să aplice formula termenului general din dezvoltarea binomului lui Newton;
O3: Să rezolve diferite tipuri de probleme (egalităţi şi inegalităţi utilizând binomul lui Newton, sume, relaţii între termeni în condiţii date);
O4: Să identifice structurile de date și subprogramele adecvate calculului coeficienților binomiali;
O5: Să identifice conexiuni între noțiunile matematice și aplicațiile informatice.
Strategia didactică-algoritmică
 Metode și procedee didactice: conversația didactică, explicația, demonstrația, algoritmizarea, experimentarea;
 Mijloace didactice: fișe de lucru, tabla, videoproiector, calculator, platforma web https://www.pbinfo.ro/;
Bibliografie
 Curriculum Național, Programe Școlare, planificarea
 Manual Matematică clasa a X a, autori M. Burtea, G. Burtea, Ed. Carminis
 Manual Informatică clasa a X a , profilul real, specializarea matematică-informatică, intensiv informatică, Mariana Miloșescu, Ed. Didactică și
Pedagogică
Webografie
 https://www.pbinfo.ro/?pagina=articole&subpagina=afisare&id=10864 ( Triunghiul lui Pascal)
84 / 187
Demers didactic
nale
Moment Profesorul organizează spațiul și climatul Conversația Frontală
organizatoric (2') educativ într-un mod optim desfășurării
activității propuse
Profesorul adresează întrebări elevilor legate de Conversația Tabla Frontală Observare
O4 Modularizarea modularizarea programelor, necesitatea Explicația Videoproiector Individuală sistematică
Reactualizarea programelor în identificării subprogramelor și alegerea Platforma web Apreciere
cunoștințelor și subprograme. adecvată a subprogramelor în funcție de pbinfo.ro verbală
deprinderilor (8') rezultatul returnat. Solicită elevilor să dea
exemple de programe în care apar mai multe
subprograme(funcții).
Elevii dau exemple de programe rezolvate în
orele anterioare și detalii legate de
implementarea acestora.
Captarea atenției O1-O2 Dezvoltarea Profesorul realizează o recapitulare a noțiunilor Conversația Tablă Frontală Observare
(10') aplicaţiilor C++ matematice legate de binomul lui Newton. Explicația Caiet de notițe Individuală sistematică
pentru calcule Prezintă exercițiile din Anexa 1 și solicită elevilor Problemati- Anexa 1 Apreciere
combinatoriale să formuleze observații: zarea Videoproiector verbală
- câți termeni sunt în dezvoltarea Calculator
binomului lui Newton?
- formula unui coeficient binomial
- formula de recurență pentru
determinarea unui termen din
dezvoltarea
nk b
binomului Tk  2   Tk 1
k 1 a
-
Dacă a=1 și b=1 care este forma
binomului lui Newton?
-
Ce soluții sunt în programare pentru
85 / 187

nale
calculul unui coeficient binomial?
Elevii răspund la întrebări și demonstrează la
tablă relația de recurență.
Profesorul propune spre rezolvare problema
NumarSubmultimi(#1014) de pe platforma
pbinfo.ro
Dirijarea învățării Implementarea în Elevii citesc cu atenție enunțul problemei Conversația Tabla Frontală Observare
(13’') O3 limbajul C++ a NumarSubmultimi și determină formula pentru euristică Videoproiector Individuală sistematică
O4 programului care calculul numărului de submulțimi cu k elemente Explicația Caiete de Apreciere
O5 determină numărul ale unei mulțimi de n elemente, respectiv Algoritmizarea notițe verbală
de submulțimi cu k . Experimenta-
elemente ale unei rea
mulțimi de n Profesorul adresează următoarele întrebări
elemente elevilor:
- Cum calculăm în informatică factorialul unui
număr?
- Care sunt dezavantajele calculului direct al
unui factorial?
- Ce soluții alternative găsim pentru a calcula
formula de mai sus?
Elevii formulează răspunsuri:
- creăm un subprogram care returnează
valoarea factorialului numărului furnizat ca
parametru și apelăm acest subprogram repetat
pentru argumentele n, k și n-k;
- subprogramul factorial, apelat în mod repetat,
execută calcule redundante, ineficiente ca timp;
pentru valori ale lui n și k mai mari decât
valoarea 12 rezultatele subprogramului
depășesc limitele de memorare;
- identificăm prin calcul matematic relații de
86 / 187

nale
recurență între și ,
Elevii rezolvă la tablă și pe caietele de notițe
demonstrația relației de recurență
.
Profesorul solicită elevilor să redacteze 2
subprograme( iterativ și recursiv) pentru calculul
utilizând relația de mai sus.
Executarea Rezolvarea Elevii implementează în CodeBlocks programul Conversația Tabla Individuală Evaluare
independentă a O4 problemei în varianta iterativă și varianta recursivă. Anexa Explicația Videoproiector Frontală orală
sarcinilor, O5 NumarSubmultimi 2. Calculatoare
îndrumarea pe platforma Profesorul evaluează stadiul de realizare a Fișa de lucru
(10') pbinfo.ro aplicației informatice de către fiecare elev și nr.2
acordă sprijin în implementarea programelor
C++. Prezintă la tablă, cu ajutorul
videoproiectorului, cele 2 soluții de programe.
Elevii corectează și rulează aplicațiile și verifică
rezultatele obținute.
Transferul Depanarea Profesorul discută erorile în crearea codului, Brainstorming Tabla Frontală Observare
informației și O3-O5 aplicațiilor solicită elevilor să dea soluții pentru remedierea Conversația Videoproiector Individuală sistematică
obținerea erorilor. euristică Prezentarea
performanței (5') Elevii depanează și rulează în mod repetat PowerPoint
aplicația.
Tema pentru acasă O1-05 Rezolvarea de Profesorul propune elevilor tema pentru acasă Conversația Tabla Frontală
(2') probleme (Exercițiile 1-6 din Anexa nr.1 și problema Explicația Videoproiector
interdisciplinare triunghiul #1297 din Anexa 2) Fișa de lucru
nr.2
87 / 187
ANEXA NR.1
Profesor Mihalache Sebastian
Fișa de lucru nr.1
1. NOȚIUNI TEORETICE
Pornind de la formulele cunoscute
a  b  a  b,
1
(a  b) 2  a 2  2ab  b 2 .
(a  b)3  a 3  3a 2b  3ab 2  b3 ,
(a  b) 4  [(a  b) 2 ]2  a 4  4a 3b  6a 2b 2  4ab3  b 4 ,
(a  b)5  a 5  5a 4b  10a 3b 2  10a 2b3  5ab 4  b5
și observând că în membrul drept al egalităţilor coeficienţii apăruţi sunt cei din linia
corespunzătoare a triunghiului lui Pascal, propun elevilor evidenţierea unor proprietăţi
rezultate din observarea formulelor, cu privire la:
- Numărul de termeni din dezvoltare , care este de n+1.
- Coeficienţii termenilor: coeficienţii egal depărtaţi de extremi şi extremi sunt egali.
- Exponenţii puterilor lui a descresc de la cel mai mare la 0, exponenţii puterilor lui b
cresc de la 0 la cel mai mare, dar pentru orice termen din formulele de mai sus, suma
exponenţilor lui a şi b este egală cu exponentul puterii binomului.
Vom arăta că pentru orice n N are loc următoarea formulă (Formula lui Newton):
Fie a, b, n N. Atunci: (a  b)n  Cn0an  ....  Cnk ank bk  .....  Cnnbn .
Demonstraţia se realizează prin metoda inducţiei matematice:

Notăm P(n): (a  b)n  Cn0an  ....  Cnk ank bk  .....  Cnnbn
 a  b  ab
1
1. Pentru n=1
2. Presupunem P(m) adevărată şi demonstrăm că P(m+1)
P(m  1) : ( a  b) m 1  Cm0 1a m 1  ....  Cmk 1a m 1 k b k  .....
adevărată.
Cmm11b m 1
(a  b)(a  b)m  (a  b)(Cm0 a m  ....  Cmk a mk b k  .....  Cmmb m ) 
Cm0 a m1  Cm1 a mb.....  Cmk a mk 1b k  .....  Cmmb m  Cm0 a mb  Cm1 a m1b 2  ...  Cmk a mk b k 1  ...  Cmmb m1 
P(m  1) : (a  b)m1  Cm0 1a m1  ....  Cmk 1a m1k b k  .....  Cmm11b m1
După ce ambele etape au fost verificate, rezultă P(n) adevărată pentru orice n N.
Coeficienţii Cn0, Cn1, Cn2, …, Cnn se numesc coeficienţi binomiali.
2. OBSERVAŢII:
 Se face distincţie între coeficientul unui termen din dezvoltare şi coeficientul
binomial al aceluiaşi termen.
 dezvoltarea ( a  b) n are n+1 termeni
 Exponenţii puterilor lui a descresc de la cel mai mare la 0, exponenţii puterilor lui
b cresc de la 0 la cel mai mare, dar pentru orice termen din formula de mai sus,
suma exponenţilor lui a şi b este egală cu exponentul puterii binomului.
88 / 187
 Coeficienţii binomiali egal depărtaţi de extremi şi extremi sunt egali

Cnm  Cnn  m (combinări complementare).
 Pentru n par, coeficientul binomial din mijlocul dezvoltării este cel mai mare.
 Pentru n impar, coeficienţii binomiali din mijlocul dezvoltării sunt cei mai mari şi
sunt egali între ei.
Termenul general al dezvoltării este Tk 1  C n a b , numit şi termen de rang
k k nk

k+1.
Pornind de la formula binomului lui Newton se poate demonstra că:

Cn0  Cn1  Cn2  ...  C nn  1  1  2n
n

Cn0  Cn1  Cn2  ...   1 C nn  1  1  0
n n

Suma coeficienţilor binomiali de rang par este egală cu suma coeficienţilor

binomiali de rang impar Cn0  Cn2  Cn4  ...  Cn1  Cn3  Cn5  ...  2n1
3. EXERCIȚII PROPUSE
a  2 
4
 x  3
5
1. Folosind formula binomului lui Newton să se dezvolte: şi
Determină termenul al patrulea din dezvoltarea 

x  2y
5
2.
16
 1 
a  3 
3. Determină termenul ce nu conţine a în dezvoltarea  a
4. Determină termenul din mijloc al dezvoltării

( x  x 3 3 x )12
Demonstraţi că între doi termeni consecutivi ai dezvoltării (a  b) există relaţia

n
5.
nk b
Tk  2   Tk 1 .
k 1 a
100
1 4
6. Să se găsească rangul celui mai mare termen din dezvoltarea   
5 5
89 / 187
ANEXA NR.2
Profesor Cardaș Cerasela Daniela
Fișa de lucru nr.2
1. PROBLEMĂ PROPUSĂ #1014 NumarSubmultimi (https://www.pbinfo.ro)
Cerința: Se dă o mulțime cu n elemente. Determinați numărul submulțimilor cu
câte k elemente ale acesteia. Date de intrare: Programul citește de la tastatură numerele
naturale n și k, separate prin spațiu. Date de ieșire: Programul va afișa pe ecran numărul S,
reprezentând numărul submulțimilor cu câte k elemente ale unei mulțimi cu n elemente.
Restricții și precizări: 0 ≤ k ≤ n ≤ 20 Exemplu Intrare 4 2 Ieșire 6
Explicație Dacă o mulțime are 4 elemente, fie aceasta A={a,b,c,d}, atunci submulțimile cu
câte 2 elemente sunt {a,b},{a,c},{a,d},{b,c},{b,d},{c,d}, adică 6 submulțimi.
Soluția iterativă Soluția recursivă
2. PROBLEMĂ PROPUSĂ #1297 triunghiul

(https://www.pbinfo.ro/) 1
Cerința: Se dă următorul triunghi de numere: 11
Deduceți regula după care a fost format triunghiul si afișați numerele 121
aflate pe a n-lea linie a triunghiului. 1331
1 4 6 4 1.........
Date de intrare : Fișierul de intrare triunghiul.in conține pe prima linie
numărul n. Date de ieșire: Fișierul de ieșire triunghiul.out va conține
pe prima linie numerele care se află pe a n-
lea linie din triunghi, separate prin câte un
spațiu. Restricții și precizări: 0 ≤ n ≤ 19,
prima linie din triunghi se numerotează
cu 0 Exemplu triunghiul.in 5 triunghiul.out
1 5 10 10 5 1
SOLUȚIE POSIBILĂ (vezi imaginea
alăturată)
Cerințe:
a. Identificați subprogramele pe care le
putem defini și apela pentru soluția alăturată.
b. Explicați elementele de eficiență ale acestei soluții. Rezolvați problema triunghiul fără a
utiliza tablouri bidimensionale!
90 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a X-a, profil real, matematică-informatică
Propunător Profesor Giocaș Carmen-Afrodita
Colaborator Profesor Forțu Delia Raissa
Unitatea de învăţare Aplicații interdisciplinare și analiza eficienței unui algoritm
Subiectul lecției Aplicarea algoritmilor în rezolvarea de probleme interdisciplinare (de fizică)
Scopul Dezvoltarea de aplicații C/C++ pentru determinarea unor mărimi fizice dintr-un circuit electric
Discipline integrate Fizică
Informatică:
4.1. Elaborarea unui algoritm de rezolvare a unor probleme din aria curriculară a specializării;
4.2. Alegerea unui algoritm eficient de rezolvare a unei probleme;
Fizică:
2.1. Identificarea mărimilor fizice ce caracterizează curentul electric staṭionar;
2.2. Aplicarea legilor lui Ohm pentru o porţiune de circuit şi pentru întreg circuitul în rezolvarea de probleme;
91 / 187
2.4. Aplicarea legilor lui Kirchhoff în rezolvarea de probleme.

O1: Să aplice noțiuni de algoritmică și programare în rezolvarea unor probleme din viața reală;
O2: Să identifice pașii algoritmului necesari pentru rezolvarea problemei;
O3: Să identifice variabilele din cadrul algoritmului;
O4: Să dezvolte programul în C/C++ pentru determinarea mărimilor fizice din circuitul electric dat;
O5: Să identifice elementele dintr-un circuit electric;
O6: Să cunoască și să aplice legea lui Ohm pentru un circuit electric;
O7: Să definească elementele unei rețele electrice;
O8: Să cunoască și să aplice legile lui Kirchhoff într-o rețea electrică.
Strategie didactică - algoritmică
 Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, problematizarea, algoritmizarea;

 Mijloace didactice: fișe de lucru, calculator, tablă, videoproiector;
Bibliografie:
 Mariana Marinescu, Manual de informatică pentru clasa a X-a, Ed. Didactică și pedagogică, 2006
 Constantin Mantea, Mihaela Garabet, Manual de fizică pentru clasa a X-a, Ed. All, 2006
 https://www.didactic.ro/
92 / 187
Demers didactic
Obiec-
activității propuse. Se notează absențele. Se
distribuie fișele de lucru.
2. Reactualizarea O2 Algoritm, tipuri de date Profesorul adresează întrebări legate de Conversația Tabla Frontală Evaluare
cunoștințelor și O5-O8 și instrucțiuni. algoritm, elemente de limbaj de Explicația Videoproiector Individuală individuală și
deprinderilor (10’) Legea lui Ohm. programare, legea lui Ohm într-un circuit Fișă de lucru nr.1 frontală
Legile lui Kirchhoff. electric, elementele unei rețele electrice și Apreciere
legile lui Kirchhoff. verbală
Actualizarea cunoștințelor se realizează prin
rezolvarea de către elevi a exercițiilor din
fișa de lucru (Anexa 1).
3. Anunțarea Aplicarea algoritmilor Profesorul anunță titlul lecției și obiectivele Conversația Tabla Frontală Observare
temei și în rezolvarea de într-un limbaj accesibil elevilor. Elevii sistematică
obiectivelor (3’) probleme notează în caiete.
interdisciplinare.
Dezvoltarea de aplicații
C/C++ pentru
determinarea unor
mărimi fizice dintr-un
circuit electric .
4. Captarea O1 Algoritmica și Profesorul propune elevilor să exemplifice Conversația Frontală Observare
atenției (3’) programarea în viața algoritmi pe care-i utilizează zilnic. euristică sistematică
cotidiană Profesorul dirijează elevii în descoperirea
importanței algoritmilor în viața reală, a
domeniilor de aplicabilitate a programării.
5. Dirijarea O2-O8 Implementarea în Profesorul solicită elevilor să rezolve Conversația Tabla Frontală Observare
învățării(13’) limbajul C/C++ a unui problemele din fișa de lucru (Anexa 2). euristică Videoproiector sistematică
program pentru Elevii realizează analiza problemei și parcurg Explicația Calculator Apreciere
93 / 187
Obiec-
determinarea etapele necesare rezolvării cerințelor: Algoritmizarea Fișa de lucru nr.2 verbală
 aplică legile lui Ohm/Kirchhoff pentru Experimentarea
circuitul/rețeaua electrică dată și
identifică expresiile matematice
corespunzătoare
 identifică prin calcul matematic valorile
mărimilor fizice cerute în enunțul
problemei
 identifică datele de intrare/ ieșire/
intermediare
 identifică operațiile din cadrul
algoritmului pentru obținerea datelor
de ieșire.
6. Executarea O2-O8 Rezolvarea Elevii implementează programele în Algoritmizarea Tabla Frontală Observare
independentă a problemelor propuse CodeBlocks. Problematiza- Videoproiector Individuală sistematică
sarcinilor, din fișa de lucru și Profesorul monitorizează activitatea rea Calculatoare Apreciere
îndrumarea implementarea în elevilor, evaluează stadiul de implementare Explicația verbală
(12’) limbaj de programare a programelor C/C++ și le asigură suport. Conversaţia
Prezintă soluțiile problemelor. euristică
Elevii rulează aplicațiile și verifică rezultatele
obținute.
7. Asigurarea O4 Depanarea aplicațiilor Profesorul discută cu elevii erorile apărute Conversația Tabla Frontală Observare
feed-back-ului în crearea codului și soluții pentru Experimentarea Videoproiector Individuală sistematică
(5’) remedierea lor. Calculatoare Evaluare
orală
8. Continuarea O1-O8 Rezolvarea de Profesorul propune elevilor tema pentru Conversația Tabla Frontală
învățării. Tema probleme acasă (Anexa 4). Răspunde la întrebări, dacă Explicația Videoproiector
pentru acasă (2’) interdisciplinare este cazul. Fișa de lucru nr.4
94 / 187
ANEXA NR. 1
Fișă de lucru
1. Rezolvarea unei probleme presupune parcurgerea următoarelor etape, nu neapărat în
această ordine:
1 – Elaborarea modului de rezolvare a problemei;
2 – Testarea programului și corectarea erorilor;
3 – Analiza problemei;
4 – Codificarea algoritmului de rezolvare a problemei într-un limbaj de programare.
Care este ordinea corectă:
a) 2 – 1 – 4 – 3 b) 2 – 3 – 1 – 4 c) 3 – 1 – 4 – 2 d) 1 – 2 – 4 – 3
2. Pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos răspundeţi cu ”Adevărat” sau “ Fals” (A/F).
a) Corpul unui ciclu ”while” trebuie să fie cuprins întotdeauna între ”{ “ şi “ } “.
b) Atunci când corpul unui ciclu ”do-while” este alcătuit dintr-o singură instrucţiune,
nu este necesar să-l includem între ”{ “ şi “ } “.
c) Un ciclu ”while” poate să nu se execute niciodată, în timp ce un ciclu ”do-while” se
va executa întotdeauna cel puţin o dată.
d) Instrucţiunea ”for” poate fi scrisă cu ajutorul unei secvenţe în care se utilizează
instrucţiunea ”while”.
f) Un ciclu ”for” se utilizează pentru a realiza o structură repetitivă condiţionată
posterior.
3. Identificați care dintre următoarele instrucțiuni execută un număr infinit de iterații:

a) x=1; k=2*x; c) x=231;
while(k>0) while(x!=5)
{ cout<<k+x; { cout<<x;
k/=1; x=x*(x%10);
} }
b) a=12; d) a=1;
while(a%10>0) while(a%10==5)
{ cout<<a; { cout<<a;
a/=10; cout<<a/10;
} }
4. Care dintre următoarele instrucțiuni for sunt incorecte sintactic?
95 / 187
a) for(i=1;i<=n/2;i++)
cout<<i;
b) for(i=1 to n)do
cout<<i;
c) for(i=1;i<=n div 2;i++)
cout<<i;
d) for(i:=1;i<=n/2;i++)
cout<<i;
5. Completați spațiile libere cu cuvintele din paranteze, astfel încât afirmațiile următoare să
fie adevărate (trei, nod, direct, zero, ochi, indirect, două, laturile):
a) Legea lui Ohm spune că într-un circuit intensitatea curentului electric este ……..………
proporțională cu tensiunea aplicată și ……………….. proporțională cu rezistența din
circuit.
b) Prima lege a lui Kirchhoff se mai enunță si astfel: "Suma algebrică a intensităților
curenților electrici într- un nod este ……………..".
c) Se numeşte nod de rețea orice punct dintr-un circuit unde se întâlnesc cel puţin
………. conductori.
d) O latura este porțiunea de circuit cuprinsa intre ……………... noduri succesive.
e) Ochiul de reţea reprezintă conturul poligonal închis format cu ………….……. reţelei.
f) Legea I a lui Kirchhoff se referă la intensitățile curenților dintr-un …………….. de
reţea.
g) Legea a II-a a lui Kirchhoff se referă la un ……….….. de reţea.
6. Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit este:

a) I = U*R b) I = R/U c) I = U/R d) U = I/R
7. Care din ecuaţiile de mai jos reprezintă legea a II-a a lui Kirchhoff pentru ochiul din figură:
a) E1-E2=I1(R1+r1)-I2(r2+R2);
b) E1+E2=I1(R1+r1)-I2(r2+R2);
c) E1+E2=I1(R1+r1)+I2(r2+R2);
96 / 187
ANEXA NR. 2
Fișă de lucru
1. Să se scrie programul în C/C++ pentru
determinarea rezistenței echivalente Re și a
intensității curentului în circuitul din figură
cunoscându-se valorile R1, R2, R3, R4 și V.
Exemplu:
Date de intrare: R1=10 Ω, R2=20 Ω, R3=20 Ω,
R4=20 Ω, V= 12 V
Date de ieșire: Re=40 Ω, I=0,3 A
Model de rezolvare:
a) Se calculează rezistența echivalentă pentru rezistențele conectate în paralel:
= => R34 =
Se calculează rezistența echivalentă a circuitului: Re = R1 + R2 + R34
Se aplică legea lui Ohm pentru calculul intensității: I =
b) Se scrie programul în C++:

#include <iostream>
using namespace std;
int main()
{
float R1,R2,R3,R4,Re,I,V;
cout<<"Introduceti valorile pentru rezistente si
tensiune:\n";
cout<<"R1="; cin>>R1;
cout<<"V="; cin>>V;
// R34=R3*R4/(R3+R4);
Re=R1+R2+R3*R4/(R3+R4);
I=V/Re;
cout<<"Rezistenta echivalenta este: "<<Re<<" ohmi\n";
cout<<"Intensitatea este: "<<I<<" amperi\n";
return 0;
}
97 / 187
c) Se rulează programul în CodeBlocks:
2. Să se scrie programul în C/C++ pentru determinarea intensităților curenților prin ramurile

rețelei electrice din imaginea de mai jos pentru valori cunoscute ale mărimilor fizice: R1, R2,
R3, r1, r2, r3, E1, E2, E3.
Exemplu:
Date de intrare: R1=6 Ω, R2=1 Ω, R3=2 Ω, r1=1 Ω, r2=1 Ω, r3=1 Ω, E1=20 V, E2=15 V, E3=7 V
Date de ieșire: I1= -1 A, I2=1 A, I3=2 A
Model de rezolvare:
a) Se fixează în mod arbitrar un sens de parcurgere pentru fiecare ochi:
Se aplică legea I a lui Kirchhoff pentru nodul A:

I2 = I1 + I3
Se aplică legea a II-a a lui Kirchhoff pentru ochiul APOBA:
E2 - E1 = I1*R1 + I1*r1 + I2*R2 + I2*r2
Se aplică legea a II-a a lui Kirchhoff pentru ochiul AMNBA:
98 / 187
E2 - E3 = I2*R2 + I2*r2 + I3*R3 + I3*r3

Se notează e2 = E2 –E3, e1 = E2 – E1, Rr1 = R1 + r1, Rr2 = R2 + r2, Rr3 = R3 + r3. Se rezolvă
sistemul și se obțin relațiile:
I2 ; I1 ; I3 ;
b) Se scrie programul în C++:

#include <iostream>
using namespace std;
int main()
{
float R[4],r[4],e1,e2,Rr[4],I[4],E[4];
cout<<"Introduceti valorile rezistentelor:\n";
for(int i=1;i<=3;i++)
cin>>R[i];
cout<<"\nIntroduceti rezistentele interne ale surselor:\n";
cin>>r[i];
cout<<"\nIntroduceti valorile tensiunilor:\n";
cin>>E[i];
e2=E[2]-E[3]; e1=E[2]-E[1];
Rr[1]=R[1]+r[1]; Rr[2]=R[2]+r[2]; Rr[3]=R[3]+r[3];
I[2]=(e2*Rr[1]+e1*Rr[3])/(Rr[1]*Rr[2]+Rr[1]*Rr[3]+Rr[2]*Rr[3]);
I[1]=(e1-I[2]*Rr[2])/Rr[1];
I[3]=I[2]-I[1];
cout<<"Intensitatea I1= "<<I[1]<<" amperi\n";
return 0;
}
c) Se rulează programul în CodeBlocks:
99 / 187
ANEXA NR. 3
Fișă de lucru
1. Să se scrie programul în C/C++ pentru determinarea

rezistenței echivalente Re și a intensității curentului în
circuitul din figură cunoscându-se valorile R1, R2, R3,
R4, R5 și V.
Exemplu:
Date de intrare: R1=10 Ω, R2=12 Ω, R3=40 Ω, R4=10 Ω,
V= 15 V
Date de ieșire: Re=25 Ω, I=0,6 A
2. Să se scrie programul în C/C++ pentru determinarea

intensităților curenților prin ramurile rețelei electrice din
imaginea alăturată pentru valori cunoscute ale mărimilor
fizice: R1, R2, R3, R4, R5, E1, E2.
Exemplu:
Date de intrare: R1=2 Ω, R2=3 Ω, R3=5 Ω, R4=6 Ω, R5=3 Ω,
E1=10 V, E2=15 V
Date de ieșire: I1= 2 A, I2=1 A, I3=1 A
3. Fie rețeaua din figura următoare în care se cunosc: E1, E2, R1, R2, R3, R4, R5, R6. Să se scrie
programul în C/C++ pentru determinarea intensității curentului prin fiecare ramură a rețelei.
Exemplu:
Date de intrare: E1=40 V, E2=20 V, R1=2 Ω, R2=2 Ω, R3=1 Ω, R4=8 Ω, R5=4 Ω, R6=6 Ω
Date de ieșire: I1= 5 A, I2=1 A, I3=6 A, I4= 3 A, I5=3 A, I6=2 A
E1 E2
R R R
1 3 2
R R
4 5
R
6
100 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a XII-a, profil real, specializarea matematică-informatică, intensiv informatică
Unitatea şcolară Colegiul Naţional „A.T.Laurian” Botoşani
Propunător Profesor Tunea Mihaiela
Colaborator Profesor Bădrăgan Marcel
Unitatea de învăţare Aplicații Windows Form în Visual Studio Express C#
Subiectul lecției Realizarea de proiecte în C# pentru rezolvarea de probleme la capitolul legile fizicii
Scopul Dezvoltarea aplicațiilor informatice care modelează legile fizice ale lui Kirchhoff
Discipline integrate Fizică
Informatică 3.1. Utilizarea instrumentelor de dezvoltare a unei aplicaţii;
3.2. Elaborarea şi realizarea unei aplicaţii, folosind un mediu de programare specific;
Fizică Integrarea relaţiilor matematice și fizice în rezolvarea de probleme;
Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, scheme, relaţii în fizică.
O1: Să identifice elementele componente ale schemelor electrice;
101 / 187
O2: Să identifice legea care se aplică între elementele componente;

O3: Să identifice datele prelucrate în aplicația WFA;
O4: Să identifice elementele din Toolbox ce vor fi folosite în Windows Form Application C#;
O5: Să seteze proprietățile specifice fiecărui element necesar pentru WFA;
O6: Să construiască codurile necesare pentru activarea elementelor WFA;
O7: Să utilizeze compilatorul pentru a corecta eventualele erori.
Strategie didactică-algoritmică
demonstraţia, algoritmizarea;
 Mijloace didactice: tabla, videoproiector, calculatoare, internet;
Bibliografie:
 Manual-Informatica. Manual pentru clasa a XII-a, autor Mariana Marinescu, Ed. Didactica si pedagogica, 2006
 Curs de C# - Programare în Visual C# 2008 Express Edition, autori Constantin Gălățan, Susana Gălățan, Editura L&S INFOMAT
Webografie:
https://csharp.net-tutorials.com/
https://docs.microsoft.com/en-us/dotnet/csharp/, https://www.tutorialspoint.com/csharp/
https://video.search.yahoo.com/yhs/search;_ylt=AwrEeOLhm0tdgXEAuwwPxQt.;_ylu=X3oDMTByMjB0aG5zBGNvbG8DYmYxBHBvcwMxBH
Z0aWQDBHNlYwNzYw--?p=c%23+programming+wfa+tutorials&fr=yhs-Lkry-newtab&hspart=Lkry&hsimp=yhs-newtab
102 / 187
Demers didactic
Etapele lecţiei/ tive Conținuturile
timpul alocat opera- învățării
Moment Organizarea spațiului Profesorul face prezența. Conversația Frontală Observare
organizatoric și a climatului Se distribuie fișele de lucru. sistematică
(2’) educativ Se pregătesc videoproiectorul, calculatoarele
Anunțarea Aplicarea algoritmilor Profesorul anunță tema și obiectivele lecției Explicația Frontală Observare
temei și a în rezolvarea de Conversația sistematică
obiectivelor probleme euristică
(3') interdisciplinare
Actualizarea O1-O2 Legea lui Ohm Profesorul adresează întrebări legate de noțiunile de Conversația Tabla Frontală Observare
cunoștințelor Legile lui Kirchhoff 1 electricitate studiate. Explicaţia Videoproiector sistematică
(10’) și 2 Solicită elevilor să răspundă la următoarele cerințe: Caiet de notițe Apreciere
- definirea noțiunilor de intensitate, tensiune, verbală
rezistență
- să descrie elementele unei scheme electrice
- să expună legea lui Ohm si legile lui Kirchhoff.
- să identifice datele din cadrul schemelor electrice
propuse (Anexa 1)
Captarea O3-O5 Aplicații Windows Profesorul prezintă modul de creare a unei aplicații Conversația Videoproiector Frontală Observare
atenției(5’) Form Windows Form (Anexa 2): euristică Internet sistematică
- dă exemple de elemente ce pot fi utilizate ca obiecte Descoperirea Calculatoare
în WFA.
- prezintă în ce constă inserarea obiectelor de tip
imagine și modul de utilizare în WFA
- prezintă proprietățile pentru fiecare obiect inserat în
fereastra aplicației.
Elevii răspund la întrebări și dau exemple referitoare
la WFA.
103 / 187

ționale
Dirijarea O3-O7 Aplicarea algoritmilor Profesorul solicită elevilor realizarea aplicației propuse Algoritmizarea Tabla Frontală Observare
învățării(20’) în rezolvarea de cu elementele învățate la ora anterioară: Problematizarea Videoproiector individuală sistematică
probleme - Crearea ferestrei Explicația Calculatoare
interdisciplinare - Aplicarea proprietăților pentru o fereastră Conversația
- Inserarea label-urilor, casetelor text, a butoanelor euristică
Crearea unei aplicații - Aplicarea proprietăților pentru obiectele inserate
Windows Form - Crearea codului pentru casetele text
- Crearea codului pentru activarea butonului de
conversie
Elevii notează pe caiete etapele pentru realizarea
aplicației. Elevii creează codurile în Visual Studio C# și
urmează pașii de realizare a aplicației din Anexa 2.
Profesorul asigură sprijin și suport în depanarea
aplicațiilor realizate de către elevi.
Transferul O4- Extinderea aplicației Profesorul solicită elevilor idei noi pentru dezvoltarea Brainstorming Tabla Frontală Observare
informației și O7 Visual Studio C# WFA aplicației în WFA: Conversația Videoproiector Individuală sistematică
obținerea euristică
performanței
(5')
Asigurarea O1-O8 Profesorul prezintă erorile în crearea codului, Observația Tabla Frontală Observare
feed-back-ului Depanarea aplicației solicită elevilor să dea soluții pentru remedierea Explicaţia Videoproiector Individuală sistematică
(3') erorilor. Experimentarea Calculatoare Evaluare
Elevii depanează și rulează în mod repetat aplicația. orală
Continuarea O8 Sarcini de lucru Elevii trebuie să găsească noi exemple din cadrul Explicaţia Individuală
învățării. Tema pentru acasă. disciplinelor studiate pentru care pot fi utilizate WFA, Problematizarea
pentru acasă să utilizeze internetul pentru documentare.
(2')
104 / 187
ANEXA NR.1
Profesor Bădrăgan Marcel
Fișă de lucru
I. Folosind schema de mai jos determinați: RE, U1, U2, U și I, în funcție de valorile R1,
R2, V1 și V2 aplicând legea lui Ohm.
II. Folosind schema de mai jos aplicați legea 1 a lui Kirchhoff:

Se dau:
valorile R1, R2, V1 și V2
Se cer:
RE, U, U2, și I
105 / 187
III. Folosind schema de mai jos aplicați legea a 2-a a lui Kirchhoff:
Se dau:
R1,R2,R3,R4, R5,R6, I1,I2,I4,I5,I7,I8, E1,E2,E3
Se cer:
E4, I3, I6
I7
R6 E1, r1
A
I6 I1
G B
I5 I2
R5
E2, r2
F C
D I3
E4, r4
I4 E3, r3
I8
106 / 187
ANEXA NR. 2
Profesor Tunea Mihaiela
Modelul propus pentru realizarea WFA:
107 / 187
Codul sursă:
using System;
using System.Collections.Generic;
using System.ComponentModel;
using System.Data;
using System.Drawing;
using System.Linq;
using System.Text;
using System.Windows.Forms;
namespace WFA_Legile_fizicii
{
public partial class Form1 : Form
{
private Form2_Ohm f2;
private FormKirchhoff1 f3;
private FormKirchhoff2 f4;
108 / 187
public Form1()
{ InitializeComponent(); }
private void legeaLuiOhmToolStripMenuItem_Click(object sender, EventArgs e)

{
f2 = new Form2_Ohm();
f2.ShowDialog();
}
private void exitToolStripMenuItem_Click(object sender, EventArgs e)

{ Close(); }
private void legeaKirchhoff1ToolStripMenuItem_Click(object sender,EventArgs e)

{ f3 = new FormKirchhoff1(); f3.ShowDialog(); }
private void legeaLuiKirchhoff2ToolStripMenuItem1_Click_1(object sender,

EventArgs e)
{ f4 = new FormKirchhoff2();
f4.ShowDialog(); } }}
---------------------------
{ public partial class Form2 : Form
{ private void
private int zoom; button3_Click(object sender, EventArgs
private int zoom1; e)
public Form2() { zoom1 = 6;
{ int W =
InitializeComponent(); } pictureBox2.Size.Width + zoom1;
private void int H =
button1_Click(object sender, EventArgs pictureBox2.Size.Height + zoom1;
e) pictureBox2.ClientSize = new
{ zoom = 6; Size(W, H);
int W = }
pictureBox1.Size.Width + zoom; private void
int H = button4_Click(object sender, EventArgs
pictureBox1.Size.Height + zoom; e)
pictureBox1.ClientSize = new { zoom1 = -6;
Size(W, H); int W =
} pictureBox2.Size.Width + zoom1;
private void int H =
button2_Click(object sender, EventArgs pictureBox2.Size.Height + zoom1;
e) pictureBox2.ClientSize = new
{ zoom = -6; Size(W, H);
int W = }
pictureBox1.Size.Width + zoom; private void Form2_Load(object
int H = sender, EventArgs e)
pictureBox1.Size.Height + zoom; { Form f = new
pictureBox1.ClientSize = new Form(); f.MdiParent = this;
Size(W, H); f.Show(); } } }
}
---------------------------
{
public partial class Form2_Ohm : Form
109 / 187
{ private int zoom; private void

public Form2_Ohm() btnExit_Click(object sender, EventArgs
{ e)
InitializeComponent(); } { Close(); }
private void
private void btnCalculeaza_Click(object sender,
Form2_Ohm_Load(object sender, EventArgs EventArgs e)
e) { double RE;
{ Form f = new double U1,U2,I;
Form(); f.MdiParent = this; I =
f.Show(); } (double.Parse(textBoxV1.Text))/(double.
private void Parse(textBoxR1.Text)+double.Parse(text
button2_Click(object sender, EventArgs BoxR2.Text));
e) U1 = I *
{ zoom = -6; double.Parse(textBoxR1.Text);
int W =
pictureBox1.Size.Width + zoom; RE=(double.Parse(textBoxR1.Text)+double
int H = .Parse(textBoxR2.Text));
pictureBox1.Size.Height + zoom;
pictureBox1.ClientSize = U2=I*double.Parse(textBoxR2.Text);
new Size(W, H); textBoxI.Text =
} I.ToString();
private void
btnClear_Click(object sender, EventArgs textBoxRE.Text=RE.ToString();
e)
{ textBoxR1.Text = ""; textBoxU1.Text=U1.ToString();
textBoxR2.Text = "";
textBoxV1.Text = ""; textBoxU2.Text=U2.ToString();
textBoxRE.Focus(); }
textBoxI.Focus(); private void
textBoxU2.Focus(); button1_Click_1(object sender,
textBoxU1.Focus(); EventArgs e)
textBoxRE.Text = ""; { zoom = 6;
textBoxI.Text = ""; int W =
textBoxU2.Text = ""; pictureBox1.Size.Width + zoom;
textBoxU1.Text = ""; int H =
} pictureBox1.Size.Height + zoom;
pictureBox1.ClientSize =
new Size(W, H); } } }
---------------------------
{
public partial class FormKirchhoff1 : Form
{ private int zoom; int W =
public FormKirchhoff1() pictureBox2.Size.Width + zoom;
{ int H =
InitializeComponent(); } pictureBox2.Size.Height + zoom;
private void pictureBox2.ClientSize =
FormKirchhoff1_Load(object sender, new Size(W, H);
EventArgs e) }
{ Form f = new Form(); private void
f.MdiParent = this; button1_Click(object sender, EventArgs
f.Show(); } e)
private void { zoom = 6;
button2_Click(object sender, EventArgs int W =
e) pictureBox2.Size.Width + zoom;
{ zoom = -6;
110 / 187
int H = { double RE;

pictureBox2.Size.Height + zoom; double U,U1,U2, I;
pictureBox2.ClientSize = U =
new Size(W, H); double.Parse(textBoxV1.Text) +
} double.Parse(textBoxV2.Text);
private void I = U /
btnClear_Click(object sender, (double.Parse(textBoxR1.Text) +
EventArgs e) double.Parse(textBoxR2.Text));
{ textBoxR1.Text = ""; RE =
textBoxR2.Text = ""; (double.Parse(textBoxR1.Text) +
textBoxV1.Text = ""; double.Parse(textBoxR2.Text));
textBoxRE.Focus(); U1 = I *
textBoxI.Focus(); double.Parse(textBoxR1.Text);
textBoxU2.Focus(); U2 = I *
textBoxU.Focus(); double.Parse(textBoxR2.Text);
textBoxRE.Text = ""; textBoxI.Text =
textBoxI.Text = ""; I.ToString();
textBoxU2.Text = ""; textBoxRE.Text =
textBoxU.Text = ""; RE.ToString();
} textBoxU.Text =
private void U.ToString();
btnExit_Click(object sender, EventArgs textBoxU2.Text =
e) U2.ToString();
{ Close(); } }
private void }
btnCalculeaza_Click(object sender, }
EventArgs e)
---------------------------
{ public partial class FormKirchhoff2 : Form
{ private int zoom; textBoxI2.Text = "";

private Form2 f2; textBoxI4.Text = "";
public FormKirchhoff2() textBoxI5.Text = "";
{ textBoxI7.Text = "";
InitializeComponent(); } textBoxI8.Text = "";
private void textBoxI6.Focus();
FormKirchhoff2_Load(object sender, textBoxI3.Focus();
EventArgs e) textBoxE4.Focus();
{ Form f = new Form(); textBoxI6.Text = "";
f.MdiParent = this; textBoxI3.Text = "";
f.Show(); } textBoxE4.Text = "";
private void }
btnExit_Click(object sender, EventArgs private void
e) btnCalculeaza_Click(object sender,
{ Close(); } EventArgs e)
private void { double I3, I6, E4;
btnClear_Click(object sender, double e1, e2, e3, e4, e5,
EventArgs e) e6;
{ I3 =
textBoxR1.Text = ""; (double.Parse(textBoxI4.Text) -
textBoxR2.Text = ""; double.Parse(textBoxI8.Text));
textBoxR3.Text = ""; I6 =
textBoxR4.Text = ""; (double.Parse(textBoxI7.Text) -
textBoxR5.Text = ""; double.Parse(textBoxI1.Text));
textBoxR6.Text = "";
textBoxI1.Text = "";
111 / 187
private void button1_Click(object

e1=(double.Parse(textBoxI1.Text) * sender, EventArgs e)
double.Parse(textBoxR1.Text)); {
zoom = 6;
e2=(double.Parse(textBoxI2.Text) * int W =
double.Parse(textBoxR2.Text)); pictureBox2.Size.Width + zoom;
e3=(I3 int H =
*double.Parse(textBoxR3.Text)); pictureBox2.Size.Height + zoom;
pictureBox2.ClientSize =
e4=(double.Parse(textBoxI4.Text) * new Size(W, H);
double.Parse(textBoxR4.Text)); }private void
button2_Click(object sender, EventArgs
e5=(double.Parse(textBoxI5.Text) * e)
double.Parse(textBoxR5.Text)); {
e6=(I6 * zoom = -6;
double.Parse(textBoxR6.Text)); int W =
pictureBox2.Size.Width + zoom;
E4 = int H =
(double.Parse(textBoxE2.Text) + pictureBox2.Size.Height + zoom;
double.Parse(textBoxE3.Text) - pictureBox2.ClientSize =
double.Parse(textBoxE1.Text)+e1+e2-e3- new Size(W, H);
e4+e5-e6); }
textBoxI3.Text = private void
I3.ToString(); buttonRezolvare_Click(object sender,
textBoxI6.Text = EventArgs e)
I6.ToString(); { f2 = new Form2();
textBoxE4.Text = f2.ShowDialog(); }
E4.ToString(); }
}
}
112 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a XII-a, profil real, specializarea matematică-informatică, intensiv informatică
Propunător Profesor Tunea Mihaiela
Colaborator Profesor Radeș Gabriela
Unitatea de învăţare Aplicații Windows Form în Visual Studio Express C#
Subiectul lecției Realizarea de proiecte în C# pentru conversia temperaturii din Fahrenheit in Celsius
For ma de realizare Activitate integrată
Scopul Dezvoltarea aplicațiilor informatice pentru conversia temperaturilor
Informatică 3.1. Utilizarea instrumentelor de dezvoltare a unei aplicaţii;
3.2. Elaborarea şi realizarea unei aplicaţii, folosind un mediu de programare specific;
Chimie Formarea deprinderii de investigaţie pentru determinarea formulelor de conversie a diferitelor tipuri de date sau
a unităților de măsură;
Aplicarea algoritmilor de conversie.
113 / 187
O1: Să cunoască noțiunile de temperatură și formulele pentru conversia temperaturii;

O2: Să analizeze datele necesare pentru conversia din Fahrenheit in Celsius;
O3: Să identifice elementele din Toolbox ce vor fi folosite in Windows Form Aplication C#;
O4: Să seteze proprietățile specifice fiecărui element necesar pentru WFA;
O5: Să construiască codurile necesare pentru activarea elementelor WFA;
O6: Să depaneze aplicația pentru a corecta eventualele erori;
O7: Să dezvolte aplicații Windows Form pentru alte tipuri de conversii.
Strategie didactică-algoritmică:
demonstraţia;
 Mijloace didactice: tabla, videoproiector, calculatoare, internet;
 Forme de organizare: frontală, individuală:
Bibliografie:
 Manual-Informatica. Manual pentru clasa a XII-a, autor Mariana Marinescu, Ed. Didactică și pedagogică, 2006
 Curs de C# - Programare în Visual C# 2008 Express Edition, autori Constantin Gălățan, Susana Gălățan, Editura L&S INFOMAT
Webografie:
https://csharp.net-tutorials.com/
https://docs.microsoft.com/en-us/dotnet/csharp/.
https://www.tutorialspoint.com/csharp/
https://video.search.yahoo.com/yhs/search;_ylt=AwrEeOLhm0tdgXEAuwwPxQt.;_ylu=X3oDMTByMjB0aG5zBGNvbG8DYmYxBHBvcwMx
BHZ0aWQDBHNlYwNzYw--?p=c%23+programming+wfa+tutorials&fr=yhs-Lkry-newtab&hspart=Lkry&hsimp=yhs-newtab
114 / 187
Demers didactic
Moment orga- Organizarea spațiului Profesorul face prezența. Frontală Observare
nizatoric (2’) și a climatului Se distribuie fișele de lucru. sistematică
educativ Se pregătesc videoproiectorul, planșa, calculatoarele
Anunțarea O1 Realizarea de proiecte Profesorul anunță tema și obiectivele lecției Explicația Frontală Observare
temei și în C# pentru sistematică
obiectivelor convertirea
(3') temperaturii din
Fahrenheit in Celsius
Actualizarea O1-O2 Noțiunile fizice legate Profesorul adresează întrebări legate de noțiunile de Conversația Tabla Frontală Observare
cunoștințelor de temperatură și modul de conversie Explicaţia Videoproiector Individuală sistematică
(10’) temperatură și Solicită elevilor să răspundă la: Caiet de notițe Apreciere
formulele de - definirea temperaturii și a conversiei. verbală
conversie ale - să descrie tipuri de conversii și ce elemente fac parte
temperaturii din cadrul formulelor specifice temei.
Captarea O2 Aplicații Windows Profesorul prezintă modul de creare a unei aplicații Conversația Videoproiector Frontală Observare
atenției(5’) Form Windows Form: euristică Internet sistematică
- dă exemple de elemente ce pot fi utilizate ca obiecte Demonstrația Calculatoare
în WFA.
- prezintă în ce constă inserarea obiectelor, alegerea
proprietăților fiecărui obiect inserat în fereastră, indică
pașii pentru crearea codului
- prezintă proprietățile folosite pentru fiecare obiect
inserat în fereastra aplicației.
115 / 187

ționale
Dirijarea O3-O5 Aplicarea algoritmilor Profesorul solicită elevilor realizarea aplicației propuse Algoritmizarea Tabla Frontală Observare
învățării(20’) în rezolvarea de cu elementele învățate la ora anterioară: Proble- Videoproiector individuală sistematică
probleme - Crearea ferestrei matizarea
interdisciplinare - Aplicarea proprietăților pentru o fereastră Explicația
- Inserarea label-urilor, casetelor text, a butoanelor Conversația
Crearea unei WFA - Aplicarea proprietăților pentru obiectele inserate
- Crearea codului pentru casetele text
- Crearea codului pentru activarea butonului de
conversie
Elevii notează pe caiete etapele pentru realizarea
aplicației. Elevii creează codurile în Visual Studio C# și
urmează pașii de realizare a aplicației din Anexa 1.
Profesorul asigură sprijin și suport în depanarea
aplicațiilor realizate de către elevi.
Transferul O7 Extinderea aplicației Profesorul solicită elevilor idei noi pentru dezvoltarea Brainstorming Tabla Frontală Observare
informației și Visual Studio C# WFA aplicației în WFA: Conversația Videoproiector Individuală sistematică
obținerea - Identificarea de noi tipuri de conversii întâlnite în euristică
performanței viața de zi cu zi (conversia lungimilor, arii, volume,
(5') etc) ce pot fi realizate cu WFA.
Asigurarea O1-O7 Se discută fișa de Profesorul prezintă erorile în crearea codului, Observația Tabla Frontală Observare
feed-back-ului lucru Solicită elevilor să dea soluții pentru remedierea Explicaţia Videoproiector Individuală sistematică
(3') Depanarea aplicației erorilor. Experimen- Calculatoare Evaluare
Elevii depanează și rulează în mod repetat aplicația. tarea orală
Continuarea O7 Dezvoltarea aplicației Profesorul prezintă sarcinile de lucru pentru acasă. Explicaţia Tabla Frontală
învățării. Tema Elevii trebuie să găsească noi exemple din cadrul Problematiza- Videoproiector Individuală
pentru acasă disciplinelor studiate pentru care pot fi utilizate WFA, rea Calculatoare
(2') să utilizeze internetul pentru documentare, să
experimenteze cunoștințele acumulate la disciplinele
studiate.
116 / 187
ANEXA 1
Profesor Tunea Mihaiela
Modelul propus realizat în Visual Studio C# cu WFA
117 / 187
Codul sursă propus:
using System;
using System.Collections.Generic;
using System.ComponentModel;
using System.Data;
using System.Drawing;
using System.Linq;
using System.Text;
using System.Windows.Forms;
namespace WindowsForms_Convertor_Fahrenheit_Celcius
{
public partial class Form1 : Form
{
public Form1()
{
InitializeComponent();
}
private void btnConvert_Click(object sender, EventArgs e)

{
double C;
double F;
F = double.Parse(textBoxFahrenheit.Text);
C = 5.0 / 9.0 * (F - 32);
labelCelcius.Text = C.ToString();
}
private void btnClear_Click(object sender, EventArgs e)

{
labelCelcius.Text = "";
textBoxFahrenheit.Text = "";
textBoxFahrenheit.Focus();
private void btnExit_Click(object sender, EventArgs e)

{ Close(); }
118 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a X-a
Propunător Profesor Giocaș Carmen-Afrodita
Colaborator Profesor Ursulică Teodora Estera
Disciplina TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR
Unitatea de învăţare Aplicații practice în Excel
Subiectul lecției Realizarea unei aplicații practice la geografie – Dinamica populației
Scopul Analiza, reprezentarea și interpretarea datelor statistice referitoare la dinamica populației utilizând instrumente
Excel
Discipline integrate Geografie
TIC: 1.3. Utilizarea formulelor şi a funcţiilor;

1.5. Utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare de grafice şi diagrame;
1.7. Realizarea unor aplicaţii practice;
119 / 187
Geografie: 1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru prezentarea unei
informaţii referitoare la populaţie;
4.1. Citirea şi interpretarea informaţiei cartografice şi grafice referitoare la populaţie;
4.2. Operarea cu simboluri, semne şi convenţii.
O1: Să formateze datele sub formă de tabel;

O2: Să utilizeze formule și funcții în foaia de calcul;
O3: Să cunoască modul de utilizare a referinţei relative, absolută sau mixtă a unei celule în formule sau funcţii;
O4: Să realizeze diagrame și grafice cu datele din registrul de calcul;
O5: Să utilizeze corect terminologia științifică specifică dinamicii populației;
O6: Să calculeze pe baza formulelor de calcul bilanțul natural și ponderea populației pe grupe de vârstă;
O7: Să reprezinte grafic bilanțul natural și populația pe grupe de vârstă.
Strategie didactică - mixtă
 Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, descoperirea, problematizarea;

 Mijloace didactice: fișe de lucru, calculator, tablă, videoproiector;
Bibliografie:
 Mioara Gheorghe, Monica Tătărâm, Tehnologia informațiilor și comunicațiilor, clasa a X-a, Ed. Corint, 2008
 Grigore Posea, Nicu Aur, Manual de geografie clasa a X-a, Ed. All, 2009
120 / 187
Demers didactic
Obiec-
activității propuse. Se notează absențele. Se
distribuie fișele de lucru.
2. Reactualizarea O3 Formule, funcții și Profesorul adresează întrebări legate de Conversația Tabla Frontală Evaluare
cunoștințelor și O5 diagrame în Excel. editarea datelor într-o foaie de calcul, Explicația Videoproiector Individuală individuală și
deprinderilor (8’) Dinamica populației. utilizarea formulelor și funcțiilor, Fișă de lucru nr.1 frontală
formatarea diagramelor și graficelor. Se Apreciere
actualizează cunoștințele referitoare la verbală
dinamica populației.
Actualizarea cunoștințelor se realizează prin
rezolvarea de către elevi a exercițiilor din
fișa de lucru (Anexa 1).
3. Anunțarea Realizarea unei Profesorul anunță titlul lecției și obiectivele Conversația Tabla Frontală Observare
temei și aplicații practice la într-un limbaj accesibil elevilor. Elevii sistematică
obiectivelor (3’) geografie – Dinamica notează în caiete.
populației
4. Captarea O1 Aplicații practice în Profesorul propune elevilor să exemplifice Conversația Frontală Observare
atenției (3’) O2 Excel situații din viața reală care necesită euristică sistematică
organizarea datelor în registre de calcul.
5. Dirijarea O1-O7 Aplicație practică Profesorul solicită elevilor să rezolve Conversația Tabla Frontală Observare
învățării(7’) pentru reprezentarea cerințele din fișa de lucru (Anexa 2). euristică Videoproiector sistematică
bilanțului natural al Elevii citesc enunțul. Determină formulele: Explicația Calculator Apreciere
populației - Bilanțul natural este diferența dintre Problematiza- Fișa de lucru nr.2 verbală
natalitate și mortalitate Bn=N-M (‰); rea
- Structura populației pe grupe de vârstă
cuprinde grupele de vârstă din cadrul unei
populații (din 5 în 5 ani). Ponderea în
procente = nr. persoane din fiecare
grupă*100/populație totală.
121 / 187
Obiec-
Profesorul întreabă care sunt etapele
realizării cerințelor:
- formatarea foii de calcul;
- introducerea și formatarea datelor în
registrul de calcul;
- stabilirea tipurilor de date;
- calculul formulelor;
- găsirea și corectarea erorilor din formule;
- crearea și formatarea graficelor.
6. Executarea O1-O7 Rezolvarea Elevii introduc datele în registrul de calcul. Problematiza- Tabla Frontală Observare
independentă a problemelor propuse Profesorul monitorizează activitatea rea Videoproiector Individuală sistematică
sarcinilor, în fișa de lucru elevilor, evaluează stadiul de realizare al Explicația Calculatoare Apreciere
îndrumarea aplicației și le asigură suport. Conversaţia verbală
(17’) Elevii verifică rezultatele obținute. euristică
7. Asigurarea O1-O7 Prezentarea aplicației Profesorul supraveghează activitatea Conversația Tabla Frontală Observare
feed-back-ului (5’) elevilor, îndrumă, verifică, corectează, Experimentarea Videoproiector Individuală sistematică
completează, dacă este cazul. Calculatoare Evaluare
orală
8. Continuarea O1-O4 Aplicații practice în Profesorul propune spre rezolvare tema de Conversația Tabla Frontală
învățării. Tema Excel proiect din Anexa 3. Explicația Videoproiector Pe grupe
pentru acasă (5’) Dă indicații asupra modului de realizare al Anexa nr.3
proiectului.
122 / 187
ANEXA NR. 1
Fișă de lucru
1. Dacă introduceţi într-o celulă atât numere cât şi text, atunci:
a. Numărul este interpretat ca atare iar textul ca text
b. Excel interpretează întreaga celulă ca pe un număr
c. Excel interpretează întreaga celulă ca pe un text
d. Numărul este păstrat ca un număr iar textul este şters
2. Domeniile de celule se identifică prin:
a. Coloana cu care încep şi rândul cu care se termină
b. Celula din colţul dreapta sus şi celula din colţul stânga jos
c. Domeniile de celule nu pot fi identificate
d. Celula din colţul stânga sus şi celula din colţul dreapta jos
3. Referinţa de tip $A1:
a. Are ca efect păstrarea coloanei fixă
b. Are ca efect păstrarea coloanei şi rândului fixe
c. Are ca efect păstrarea celulei anterioare fixe
d. Are ca efect păstrarea rândurilor fixe
4. Pentru a introduce un rând într-o foaie Excel trebuie să:
a. Selectaţi prin click dreapta rândul deasupra căruia doriţi să inseraţi un rând nou şi
alegeţi opţiunea Insert
b. Selectaţi prin click dreapta rândul deasupra căruia doriţi să inseraţi un rând nou şi
alegeţi opţiunea Edit
c. Mutăm întregul rând prin opţiunea Cut→Paste cu un rând mai jos
d. Selectaţi prin click dreapta rândul deasupra căruia doriţi să inseraţi un rând nou şi
alegeţi opţiunea View→New Row
5. Dacă doriţi să modificaţi exactitatea afişării numerelor(numărul de zecimale) trebuie să
modificaţi valoarea câmpului:
a. Decimal spaces
b. Number of decimals
c. Number of digits after comma
d. Decimal places
6. Ce trebuie să faceţi pentru a introduce o formulă în Excel?
a. Să introduceţi formula în celula respectivă, precedată de semnul egal(=)
b. Să introduceţi formula în celula respectivă precedată de semnul dolar($)
c. Să introduceţi formula în celula respectivă precedată de diez(#)
d. Să introduceţi formula în celula respectivă precedată de semnul exclamării(!)
7. Atunci când introduceţi un număr într-o celulă, acesta va fi automat aliniat:
a. Justify
b. Central
123 / 187
c. La dreapta
d. La stânga
8. B$1 reprezintă:
a. O referinţă relativă
b. O referinţă mixtă
c. O referinţă absolută
d. O referinţă de tipul B1
9. Max(B1:C4) are ca efect:
a. Calcularea valorii celei mai mari din intervalul (B1:C1)
b. Adunarea celulelor de la B1 la C4
c. Calcularea valorii celei mai mari din intervalul (B1:C4)
d. Calcularea valorii celei mai mici din intervalul (B1:C4)
10. Când introduceţi într-o celulă un număr foarte lung:
a. Excel îl tratează ca pe o dată în format Date and Time
b. Acesta va fi afişat în format exponenţial (ştiinţific)
c. Excel îl tratează ca pe un text
d. Nici unul din răspunsuri
11. Formatarea tip Currency (Monedă) se foloseşte pentru a:
a. Lua în calcul cursul unei anumite monede internaţionale
b. Nici unul din răspunsuri
c. Transforma valorile din moneda naţională în monede străine
d. Afişa alături de numere şi simbolul unei anumite monede, fără ca Excel să trateze ca
text celula respectivă
12. Completați spațiile libere cu cuvinte din paranteze, astfel încât afirmațiile următoare să fie
adevărate ( spor, nașterilor, mortalitate/ mortalitatea, infantilă, natalitate/ natalitatea ).
a. Componentele majore ale dinamicii populației sunt: ……………………… și
………………………… .
b. Frecvența deceselor se măsoară cu un indicator numit ………………………… .
c. Mortalitatea ……………………. reprezintă numărul de decese în primul an de viață la 1000
de născuți vii, într-un anumit interval de timp.
d. Bilanțul natural se exprimă prin diferența dintre …………………………. și …………………………
, exprimată în valori absolute sau relative pentru un anumit interval de timp. Se mai
numește și ………………………….. natural.
e. Natalitatea reprezintă numărul sau proporția ……………………… care au loc într-o
populație, într-un anumit interval de timp.
124 / 187
ANEXA NR. 2
Fișă de lucru
Utilizarea formulelor și funcțiilor în Excel. Diagrame.
1. Creaţi un registru de calcul denumit Dinamica_populatiei_Botosani.xls.

2. Inițializați prima foaie de calcul a agendei de lucru astfel:
 Pagină: orientare: tip portret, dimensiune hârtie: A4;
 Margini: Sus: 1,5 cm; Jos: 1,5 cm; Stânga: 1,5 cm; Dreapta: 1,5 cm; Antet: 0,7
cm; Subsol: 0,7 cm.
3. Realizaţi un antet particularizat care să conţină:
 Secţiunea din stânga: Nume şi prenume elev / Clasa;
 Secţiunea din centru: numele foii de calcul;
 Secţiunea din dreapta: data și ora curentă.
4. Realizaţi un subsol particularizat care să conţină:
 Secţiunea din centru: numele registrului de calcul;
 Secţiunea din dreapta: numărul paginii.
5. În prima foaie de calcul introduceți datele din următorul tabel. Să se calculeze bilanțul natural
al populației. Indicație: Bn= N- M.
Bilanțul natural al județului Botoșani în perioada 2001-2011
Natalitatea ‰ Mortalitatea ‰ Sporul natural ‰
Anul
(N) (M) (Bn)
2001 13,1 12,4
2002 12,9 13
2003 12,4 12,9
2004 11,8 12,9
2005 11,4 12,2
2006 11,1 12,5
2007 10,3 12,4
2008 11,3 12,4
2009 10,8 13
2010 9,8 13
2011 9,1 12,4
6. Formatați datele sub formă de tabel și aplicați un stil la alegere.

7. Realizați un grafic de evoluție al bilanțului natural.
8. Redenumiți foaia de calcul cu numele Bilanțul natural.
9. Repetați pașii 2-4 pentru a doua foaie de calcul. Introduceți datele din următorul tabel.
Calculați ponderea grupelor de vârstă a populației din județul Botoșani pe baza datelor din
tabel știind că totalul numărului de persoane este 438656.
Indicație:
Ponderea grupelor de vârsta% = nr. persoane din fiecare grupa *100/ populația totală
125 / 187
Populația pe grupe de vârstă din județul Botoșani în 2014
Nr. Ponderea grupelor de

Grupe de vârstă
persoane vârstă %
0- 4 ani 21882
5- 9 ani 25077
10-14 ani 28829
15-19 ani 26877
20-24 ani 28443
25-29 ani 34127
30-34 ani 31263
35-39 ani 34076
40-44 ani 34297
45-49 ani 27977
50-54 ani 24439
55-59 ani 26179
60-64 ani 24426
65-69 ani 16663
70-74 ani 17805
75-79 ani 17383
80-84 ani 11476
85 ani si peste 7437
10. Formatați datele sub formă de tabel și aplicați un stil la alegere.

11. Realizați o diagramă circulară a structurii populației pe grupe de vârstă.
12. Redenumiți foaia de calcul cu numele Ponderea grupelor de vârstă.
126 / 187
ANEXA NR. 3
Fișă de lucru
Construiți harta densității populației din România, conform datelor din tabelul nr.1, într-o
aplicație Excel.
a) Calculați densitatea populaţiei României;
 densitatea medie sau densitatea generala a populației exprimă raportul
dintre numărul locuitorilor stabili dintr-un teritoriu și suprafața teritoriului în
cauză, fiind exprimată în locuitori pe km2 sau pe hectar. Se calculează pe
baza formulei: D=P/S , unde:
D= densitatea medie; P=numărul populației; S=suprafața teritoriului.
b) Determinați, utilizând funcțiile adecvate, densitatea cea mai mare, respectiv cea mai mică.
c) Realizați tabelul de frecvențe al densității populației pentru intervalele (nu luați în considerare
Municipiul București ):
 0 - 50 loc./km2 – densitate foarte mică;
 50 – 100 loc./km2 – densitate mică;
 100 - 150 loc./km2 – densitate medie;
 150 – 200 loc./km2 – densitate mare;
 200-250 loc./km2 – densitate foarte mare.
d) Realizați histograma densității populației corespunzătoare tabelului frecvențelor. Utilizați
culori diferite pentru construirea legendei.
e) Evidențiați în tabelul densităților cu culoarea Orange județele cu densitatea mai mare decât
110 loc./km2, cu excepția Municipiului București, pe care îl veți evidenția cu culoarea Purple.
Densitatea populației din România în anul 2011
Nr. POPULAȚIA SUPRAFAȚA DENSITATEA

JUDEȚUL
crt (nr. locuitori) (km²) (loc/kmp)
1. Alba 342.336 6.242
2. Arad 412.235 7.754
3. Argeș 612.431 6.862
4. Bacău 616.168 6.621
5. Bihor 575.398 7.544
6. Bistrița-Năsăud 301.425 5.355
7. Botoșani 404.429 4.986
8. Brașov 529.906 5.363
9. Brăila 316.652 4.766
10. București 1.883.425 228
11. Buzău 440.347 6.103
12. Caraș-Severin 287.535 8.514
13. Călărași 287.269 5.088
127 / 187
Nr. POPULAȚIA SUPRAFAȚA DENSITATEA

JUDEȚUL
crt (nr. locuitori) (km²) (loc/kmp)
14. Cluj 691.106 6.674
15. Constanța 684.082 7.071
16. Covasna 211.254 3.710
17. Dâmbovița 510.287 4.054
18. Dolj 660.544 7.414
19. Galați 530.612 4.466
20. Giurgiu 267.147 3.526
21. Gorj 345.771 5.602
22. Harghita 304.765 6.639
23. Hunedoara 410.383 7.063
24. Ialomița 265.559 4.453
25. Iași 772.348 5.476
26. Ilfov 353.481 1.583
27. Maramureș 472.117 6.304
28. Mehedinți 259.212 4.933
29. Mureș 540.508 6.714
30. Neamț 507.399 5.896
31. Olt 421.769 5.498
32. Prahova 762.886 4.716
33. Satu Mare 336.117 4.418
34. Sălaj 225.631 3.864
35. Sibiu 377.273 5.432
36. Suceava 634.810 8.553
37. Teleorman 369.897 5.790
38. Timiș 683.540 8.697
39. Tulcea 211.622 8.499
40. Vaslui 393.340 5.318
41. Vâlcea 374.240 5.765
42. Vrancea 339.510 4.857
128 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a IX-a
Propunător Profesor Grădinaru Anca
Colaborator Profesor Asandului Roxana-Andreea
Aria curriculară Limbă și comunicare
Disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Unitatea de învățare Joc și joacă
Subiectul lecției Realizarea unui Book Trailer
Scopul Creșterea interesului pentru lectură și promovarea acesteia în moduri neconvenționale
Discipline integrate Tehnologia Informației și a Comunicațiilor
Competențe specifice vizate:
Limba și literatura română
1.1. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte;
1.2. Identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate;
1.3. Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate;
2.6. Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textelor literare studiate;
2.7. Compararea limbajului cinematografic cu cel al textului scris;
129 / 187
Tehnologia Informației și a Comunicațiilor

2.7. Realizarea unor aplicaţii practice;
2.13. Utilizarea operaţiilor de bază în procesarea textului;
3.5. Utilizarea posibilităţilor de căutare a informaţiilor.
O1: Să utilizeze programul Movie Maker pentru realizarea recomandării de lectură/ recenziei;
O2: Să realizeze un scenariu pe care apoi să-l regizeze/ interpreteze, după opera literară aleasă ca text-suport;
O3: Să editeze materialul specific, să își însușească tehnicile privind posibilităţile de prelucrare a acestuia, să conștientizeze impactul asupra
publicului.
Strategia didactică - mixtă
 Metode și procedee didactice: lectura, conversația, descoperirea, explicația, problematizarea, învățarea asistată de calculator;
 Mijloace didactice: textul-suport, fișe de lucru, calculator, videoproiector;
Bibliografie
 Manual de Limba română, clasa a IX-a, Editura Art
 Manual de TIC clasa IX-a, Editura Niculescu
Webografie
 https://www.youtube.com/watch?v=9UgDq8fpbw0
 http://bookmag.eu/recomandare-de-lectura-din-biblioteca-polirom-cei-opt-munti-de-paolo-cognetti/
130 / 187
Demers didactic
ționale
Moment Organizarea spațiului și Frontală Observare
organizatoric 3’ a climatului educativ sistematică
Anunțarea temei O1 Profesorul anunță tema lecției și obiectivele într- Conversația Frontală Observare
și a obiectivelor un limbaj accesibil elevilor. didactică sistematică
2’
Verificarea O1 Utilizarea serviciului Elevii vor identifica cu ajutorul Internetului Conversația Fișe de lucru Individuală Întrebări
cunoștințelor Internet pentru principalele diferențe de specialitate dintre de frontale
Calculator
documentare literatură și cinematografie. reactualizare
Videoproiector
Respectarea regulilor Profesorul dă exemple de ecranizări celebre
Manual
de elaborare a unui
Elevii redactează scenariul.
scenariu Caiet de notițe
O2
Captarea atenției O1 Tutorial Profesorul propune elevilor să vizioneze filmul Descoperirea Videoproiector Frontală Întrebări
Tutorial – How to make a Book Trailer: frontale
Dezbaterea Fim didactic
https://www.youtube.com/watch?v=9UgDq8fpbw
0
Dirijarea învățării O1 Programul Movie Elevii identifică și notează pe tablă și în caiete, pe Învățarea prin Tabla Frontală Întrebări
Maker baza filmului vizionat, pașii principali pentru descoperire frontale
Videoproiector Individuală
realizarea unui Book Trailer.
Adaptarea scenariului Dezbaterea
Caiete de notițe
la programul utilizat Elevii vor realiza, folosind tehnicile specifice,
Conversația
O3 produsul dorit. Își vor însuși tehnicile privind Calculator
posibilităţile de prelucrare a acestuia și vor
conștientiza impactul asupra publicului.
131 / 187

ționale
Conexiunea Recomandarea de Profesorul propune elevilor să aprofundeze Descoperirea Prezentare Frontală Întrebări
lectură clasică – conținuturile site-ului: Dezbatere frontale
inversă Individuală
prezentarea pe blog http://bookmag.eu/recomandare-de-lectura-din-
biblioteca-polirom-cei-opt-munti-de-paolo-
cognetti/
Verificarea şi O1-O3 Vizionarea unor Book Trailer-uri și evaluarea prin Demonstrația Videoproiector Frontală Observații
aprecierea chestionar. individuale
Conversația Individuală
rezultatelor și colective
Elevii sunt apreciați, notați.
Continuarea Aprofundarea lecţiei Exercițiul Calculator Individuală

învăţării (tema)
132 / 187
ANEXA NR.1
Profesor Grădinaru Anca
Nume elev :
Clasa :
Fișă de lucru
LITERATURA ȘI CINEMATOGRAFIA
Literatura Filmul/Cinematografia
Avantaje
Dezavantaje
ANEXA NR.2
Profesor Grădinaru Anca
Instrumente de evaluare
Criterii de Excelent Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfă-

evaluare (5 puncte) (4 puncte) (3 puncte) (2 puncte) cător
(1 punct)
Forma
prezentării/
Creativitate
Capacitatea de
a surprinde
esența textului/
cărții
Editare imagini/
Video
Muzica
Impactul asupra
publicului
Total
133 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a IX-a
Școala Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani
Propunător Profesor Ghineț Lavinia
Colaborator Profesor Asandului Roxana-Andreea
Disciplina LIMBA ENGLEZĂ
Unitatea de învățare Londra
Subiectul lecției Turismul în Londra
Scopul Creșterea interesului elevilor pentru descoperirea atracțiilor turistice din Londra
Discipline integrate Tehnologia Informației și Comunicațiilor
Limba engleză 2.3 Redactarea de paragrafe / texte pe o temă de interes
2.5 Redactarea de texte funcţionale simple
2.6 Relatarea sub formă de raport a desfăşurării unei activităţi de grup / proiect individual / activităţi cotidiene
TIC 2.7. Realizarea unor aplicaţii practice
2.13. Utilizarea operaţiilor de bază în procesarea textului
3.5. Utilizarea posibilităţilor de căutare a informaţiilor
134 / 187
O1: Să utilizeze internetul pentru identificarea punctelor turistice de interes din Londra
O2: Să elaboreze o scrisoare adresată unui prieten în care să descrie ele mai importante obiective turistice din Londra, pe care să o trimită
prin intermediul poștei electronice
O3: Să tehnoredacteze un eseu argumentativ în care să exprime interesul pentru vizitarea obiectivelor turistice din Londra
 Metode și procedee didactice: conversația, descoperirea, explicația, problematizarea, învățarea asistată de calculator;
 Mijloace didactice: manual, fișe de lucru, calculator, videoproiector, platforma Mozabook;
Bibliografie
 Manual de Limba engleză, clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică
 Manual de TIC clasa IX-a, Editura NICULESCU
135 / 187
Demers didactic
1. Moment Orgamizarea Profesorul verifică condițiile pentru desfășurarea Conversația Catalogul
Frontală Observare
organizatoric clasei și a lecției; didactică Platforma
sistematică
(5 min) climatului Se asigură materialul didactic necesar. Elevii își Adservio
educativ pregătesc caietele, obiectele de scris.
2.Verificarea O1 Utilizarea -să identifice cu ajutorul Internetului principalele
cunoștințelor serviciului obiective turistice din Londra
anterioare ( 5 Internet -descrieri de instituții și monumente
min.) pentru - tehnoredactare scrisoare informală și eseu
documentare argumentativ Individual
Fișe de lucru
Conversația
Calculator
Respectarea Explicația Întrebări
Videoproiector
regulilor de frontale
Manual
elaborare a pe grupe
Caiet de notițe
O2 scrisorii
informale
către un
prieten
3.Captarea O1 Descoperirea Film documentar despre Londra: Descoperirea Film didactic Toată clasa Întrebări
atenției (3 min) principalelor https://www.youtube.com/watch?v=L0r0VTos_wU Dezbaterea frontale
obiective
turistice din
Londra.
4.Anunţarea O1 Titlul lectiei si Conversația
Profesorul anunță elevii că vor descoperi locuri Tabla Toată clasa Observare
temei (2 min) obiectivele : Explicația
interesante din Londra . sistematică
Turismul în
Londra
5.Dirijarea O1 Să localizeze Identificarea și notarea pe tablă și în caiete, pe baza Exercițiul
învățării(15 min) punctele de filmului vizionat, a principalelor obiective turistice Conversația Calculator Întrebări
interes turistic din Londra Videoproiector frontală frontale
din Londra ;
Să recunoască
136 / 187

pe imagini,
obiectivele
cele mai
vizitate de
turiști ;
Să redacteze
scrisoarea
informală
O3 Redactarea Să tehnoredacteze, folosind tehnicile narative Învățarea prin Evaluare
eseului specifice, eseul argumentativ descoperire Caiete de Individuală individuală și
argumentativ Dezbaterea notițe frontală
Descrierea Apreciere
Conversația verbală
6.Conexiunea Motive să nu Vizionare film didactic Descoperirea Prezentare Toată clasa Intrebari
inversă(5 min) vizitezi Londra https://www.theodysseyonline.com/5-reasons-why- frontale
you-should-never-visit-london-england
7.Asigurarea şi O2 Rezolvarea Rezolvarea unor itemi din fișa de lucru Exercițiul Toata clasa Test de
Fișe de lucru
intensificarea unor sarcini evaluare
retenţiei si de lucru
transferului de
cunoştinţe(5min)
8.Verificarea şi O1 Evaluarea Profesorul discută erorile și cere elevilor să Conversația Observații
Tablă Toată clasa
aprecierea elevilor revizuiască raspunsurile greșite folosindu-se de individuale și
Explicația
rezultatelor(5 cunoștințele acumulate anterior. Calculator colective
min)
Videoproiector
9.Continuarea O3 Aprofundarea Conversația Observare
Profesorul le cere elevilor să continue activitatea de Tablă Frontală
învăţării (tema lecţiei sistematică
descoperire a obiectivelor turistice din Londra
acasă) (5 min) Calculator Apreciere
verbală
137 / 187
Prof. Ghineț Lavinia

Nume elev…………… Clasa ………………….
FIȘĂ DE LUCRU
TURISMUL ÎN LONDRA
I. Fiecare imagine de mai jos reprezintă un obiectiv turistic din Londra. Identificați și notați în
spațiul punctat denumirea corectă:
…………………………………………………………………………. ……………………………………………………………
.................................................................................... .....................................................................
....................................................................................
138 / 187
INSTRUMENTE DE EVALUARE
 Eseu argumentativ
Subiect: Turismul și Londra

Elemente de conținut: - imagini, text (max.350 cuvinte), bibliografie;
Notă:- se pot lucra în: Word, Power Point, Prezi.
Criterii de evaluare:
- Conținut;
- Grad de complexitate;
- Acoperirea temei;
- Imagini;
- Hărți;
- Organizare;
- Aspect.
 Evaluarea orală
- Identificare pe harta lumii (M.Britanie, Anglia, Londra, Tamisa);
- Localizarea pe planul Londrei a obiectivelor turistice precizate de profesor;
- Precizarea unui aspect de interes turistic privind obiectivele precizate;
Testul formativ
I. Descoperiți obiectivul turistic din imaginile date și precizați pentru două dintre ele (la
alegere), aspecte de interes turistic:
......................................................... 1p. ........................................................ 1p..
......................................................... 1p. ........................................................ 1p..
139 / 187
Aspecte :………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………..…………………………………………………………………
……… 2p.
II. Bifați pe planul Londrei de mai jos, trei monumente istorice de interes turistic situate în
partea central- vestică a planului :
1px3=3p.
Total 9 p.+ 1p.of.=10 puncte
140 / 187
PROIECT DE LECŢIE
Data
Clasa a X-a, profil uman
Propunător Profesor Rîznic Cristina
Colaboratori Profesori Coromă Niculina, Grunzac Talida-Elena, Moruzi Alexandrina
Disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Subiectul lecției Romantismul
Scopul Creșterea interesului elevilor și dezvoltarea disponibilității pentru identificarea trăsăturilor romantismului
Discipline integrate Limba italiană, Educație plastică, Educație muzicală
1. Cunoașterea trăsăturilor romantismului din literatură, muzică și pictură;
2. Comentarea interdependențelor dintre muzica romantică și alte discipline (Literatură, Educație plastică);
3. Folosirea limbajului literar și plastic în redarea impresiilor declanșate de muzică;
4. Identificarea influențelor tematice ale poeziei lui Giacomo Leopardi in opera eminesciană;
5. Folosirea unor modalități diverse de înțelegere și de interpretare a textelor literare studiate;
6. Evidențierea elementelor de limbaj plastic și a relațiilor dintre ele, în scopul interpretării imaginilor artistice bi și tridimensionale.
O1: Să-și însușească trăsăturile romantismului şi să le identifice în texte literare, cântece şi pictură;
141 / 187
O2: Să formuleze idei pe tema de interes;

O3: Să recite şi să cânte lieduri pe versuri de Mihai Eminescu;
O4: Să deseneze după audiţie muzicală urmărind redarea impresiilor sonore prin crearea unor imagini coloristice;
O5: Să comenteze legătura pregnantă dintre muzică şi literatură prin cântecele pe versurile lui Eminescu;
O6: Să formuleze idei, comparând poeziile ,,La Ginestra” şi ,, Floare albastră”;
O7: Să realizeze o lucrare, ţinând cont de trăsăturile specifice romantismului.
Strategia didactică – transductivă

 Metode şi procedee didactice: învăţarea prin descoperire, ciorchinele de idei, conversaţia euristică, comunicarea orală, scrisă, audio-
vizuală, jocul de rol, algoritmizarea, cooperarea în echipă;
 Mijloace didactice: coli de desen, creioane, culori, acrilice, albume de artă, repertoriu de lieduri pe versurile lui Eminescu, repertoriu de
audiţii muzicale (lieduri), manuale de literatură, versuri de Mihai Eminescu şi Giacomo Leopardi, materiale audio-video;
 Forme de organizare: individuală, pe grupe, frontală;
Bibliografie
1. Mihai Bujdei, Scrieri româneşti esenţiale - Poezii, Mihai Eminescu, Editura Junimea, Iaşi, 1990
2. Boris Crăciun, Eminescu şi copiii, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 1995
3. Alina Manea, Limba şi literatura română, Textul literar.Textul nonliterar-concepte teoretice şi fişe de lucru, Editura Delfin, 2016
4. Gabriela Munteanu, Metodica predării educaţiei muzicale în gimnaziu şi liceu, Editura Sigma Primex, Bucureşti, 1999
5. Eugenia Maria Paşca, Educaţia muzicală din perspectivă interdisciplinară, Editura Pim, Iaşi, 2006
6. Leopardi, Versuri, Traducere de Lascăr Sebastian, Editura Tineretului, Bucureşti, 1963
7. Eugéne Delacroix, Album de artă
8. http://www.autorii.com/scriitori/mihai-eminescu/eminescu-in-cadrul-romantismului-european.php
9 . https://www.youtube.com/watch?v=U86B7VPd4X8
142 / 187
Demers didactic
Obiec- Strategii didactice Evaluare
Etapele tive Conţinuturile
Acţiuni şi operaţii ale învăţării Metode şi Mijloace de Forme de
lecţiei opera- învăţării
procedee învăţare organizare
ţionale
1. Activităţi O1 Definiţia curentului literar/cultural şi - Stabilirea diferenţei dintre Conversaţie Prezentări Frontală Apreciere
introductive discutarea dificultăţilor în încadrarea curentul literar şi cel cultural euristica PowerPoint verbală
Anunţarea curentelor literare - Exemplificarea altor curente
tipurilor de ( Limba şi literatura română) literare sau culturale studiate
activitate
(20')
Poezii şi repertoriu de cântece pe Exerciţii de respiraţie, dicţie, Descoperire Audiţie- Individuală şi Observare
versurile lui Eminescu ( Educaţie emisie, frazare, audiţie Dialog Analiza lucrării frontală sistematică
muzicală) Comunicare şi a versurilor
din „Floare
albastră”
2. Consolida Completarea ciorchinelui de idei pe Formularea ideilor pe tema Brainstorming Post-it-uri sau Pe grupe Observare
rea deprinderi O2 tema romantismului- Anexa 1 romantismului coli de hârtie frontală sistematică
lor anterioare O3 ( Limba şi literatura română)- Tablă
(30') Flipchart
Caracteristicile romantismului şi - Interpretarea liedului „Mai am un Algoritmizare Cântecul Pe grupe şi Observare
creaţia de lied singur dor” şi recitarea versurilor Descoperire (liedul) „Mai individuală sistematică
Repertoriu de cântece - Extragerea trăsăturilor Intonare vocală am un singur
( Educaţie muzicală ) romantismului din text şi cântec dor”
143 / 187
Obiec- Strategii didactice Evaluare

Etapele tive Conţinuturile
Acţiuni şi operaţii ale învăţării Metode şi Mijloace de Forme de
lecţiei opera- învăţării
procedee învăţare organizare
ţionale
3. Predarea O4 Particularităţi ale romantismului - Vizionarea materialului ppt, Expunere Material ppt Frontală Observare
(50') O5 specifice textelor poetice şi celor crearea atmosferei prin audierea sistematică
O6 narative( proza romantică) fundalului sonor Conversaţie
Etapele romantismului ( paşoptist, „Spring waltz”- Chopin euristică
eminescian, posteminescian) - Discutarea trăsăturilor specifice
Corelaţia romantism eminescian- romantismului Exerciții de
romantism universal ( Novalis, - Corelaţia literatură şi celelalte formulare a
Leopardi) arte propriilor opinii
Reprezentanţi ai romantismului în
muzică şi artele plastice
( Limba şi literatura română,
Anexa 2)
Eminescu și influențe leopardiene- - Scurtă biografie a scriitorului Descoperire Texte ,,Floare Individuală Apreciere
Anexa nr 3 G.Leopardi Algoritmizare albastră” şi ,, Pe grupe verbală
( Limba italiană ) - Identificarea asemănărilor dintre Comparaţie La Ginestra”
cele două poezii Analiza literară
Eminescu prin sunet şi culoare - Identificarea elementelor Descoperire Cântecul Individuală Observare
( Educaţie muzicală şi artistică) romantice prin versuri, cântec şi Algoritmizare „Somnoroase sistematică
Anexa 4 culoare Intonare vocală păsărele”
Realizarea unei lucrări plastice, ţinând - Definirea liedului Desen Cântecul
cont de trăsăturile romantismului Comparaţie „Floare
albastră”
4. Evaluare O1-O6 - Identificarea elementelor romantice în poezia „Floare albastră”, Mihai Eminescu
(40') - Se aplică probele alese conform fişei de lucru sau se abordează lucru în circuit pe ateliere, caz în care activitatea este rezultatul
cooperării elevilor. Clasa se împarte în 5 grupe, iar spre sfârşitul orei fiecare grupă îşi desemnează câte un reprezentant pentru a
concura.
- Anexa nr 4
- Interpretarea unor lucrări aparţinând lui Delacroix. Anexa 5
5. Încheierea Se evidenţiază rezultatele cele mai bune ale elevilor şi se reia un cântec cu acompaniament instrumental audio
lecţiei (10')
144 / 187
ANEXA NR . 1
Profesor Rîznic Cristina
Fişă de lucru
Asociază cuvântului „romantism ” alte lexeme:
145 / 187
ANEXA NR . 2
Profesor Rîznic Cristina
Disciplina: Limba şi literatura română
Prezentare PowerPoint (fragmente)
146 / 187
ANEXA NR .3
Profesor Moruzi Alexandrina
Disciplina: Limba şi literatura italiană
Giacomo Leopardi
1798-1837
Giacomo Leopardi s-a născut la Recanati, Italia, pe 29 iunie 1798. Crescut în spiritul
unei rigide educații religioase, Giacomo Leopardi și-a petrecut copilăria în prietenoasa
bibliotecă a tatălui care a ocupat locul jucăriilor. La vârsta de 15 ani, Giacomo cunoștea deja
mai multe limbi străine și citea aproape tot: limbi clasice, ebraica, limbi moderne, istorie,
filosofie și filologie, științele naturii și astronomie. Profesorii care ar fi trebuit să-l
pregătească pentru preoție și-au dat seama repede că nu au multe să-l învețe. În anii care au
urmat, Leopardi s-a aruncat într-un studiu "nebun și disperat", a tradus clasicii, a devenit
fluent în șapte limbi străine şi a scris un tratat de specialitate despre astronomie. Din cauza
studiilor asidue s-a îmbolnăvit. Era slăbit, suferea de astm și era afectat de o formă de
scolioză. Se auto-definea un "mormânt de mers pe jos”. În această perioadă (1819-1823), a
scris compoziții precum Idilele, Infinitul, Către lună, Silviei și alte cânturi, devenind, alături de
Dante şi Petrarca, unul din modelele reprezentative ale poeziei universale.
Motivele centrale ale operei sunt constituite de meditația neliniștită a eului poetic,
pierdut în infinitul misterios al universului, efemeritatea iubirii și imposibilitatea atingerii
fericirii umane, conștiința durerii cosmice și a neantului, care anihilează iluziile și miturile
individului, distrăgându-l de la viața ingenuă şi instinctuală, considerată un blestem al naturii
și frânată, de asemenea, de legile unei societăți întemeiate pe egoism.
Viziunea lirică este predominant idilică, cu unele accente polemice, survenite din
acceptarea solitară a salvării și din înțelegerea inutilității revoltei.
Aspiraţia spre un ideal care colorează infinitul în albastru, manifestându-şi liric dorinţa
de a “naufragia”(“naufragar ”), apare, la poetul italian, în poezia La Ginestra o il fiore del
deserto.
Grozama sau floarea deşertului
,,...La poalele acestui munte, ce pare încă-a undui,
stinghere şi pustii, eu stau adese, la căderea nopţii;
pe care le îmbracă-n giulgi cernit şi deasupra tristei lande,
talazul lavei împietrite în neîntinata albăstrime,
văd stelele arzând din înălţime,
răsfrânte-n marea depărtată Şi tu, mlădia mea grozamă,
ce le slujeşte drept oglindă; cu crângurile-ţi parfumate
........................................ împodobind aceste şterse câmpuri,
Când mi-aţintesc privirea la acele îţi vei afla curând sfârşitul
Lumini ce-mi par un punct, sub apăsarea nemiloasă
dar sunt imense, că în adevăr a focului ce fierbe sub pământ,
un punct pe lângă ele când, întorcându-se pe-acele locuri,
sunt marea şi pământul; pe cari de-atâtea ori le-a năpădit,
lumini ce nu cunosc de fel îşi va întinde lacomele flăcări
nu numai omul, ci şi globu-acesta pe tufele-ţi firave şi plăpânde.”
pe care omul e-un nimic;
147 / 187
ANEXA NR.4
Profesor Coromă Niculina
Disciplina: Educație muzicală
Fişă de lucru - pe grupe

Tema: Eminescu, sunet şi culoare
1. Enumeră caracteristicile romantismului
2. Identifică trăsăturile romantismului din poezia şi cântecul „Floare albastră”
3. Identifică trei asemănări între textele ,,Floare albastră” şi ,,La ginestra”
4. Comentează şi argumentează caracteristicile romantismului pe baza versurilor şi a
liedului „Mai am un singur dor”, definind şi genul muzical
5. Desenează şi colorează pe o coală de desen o imagine plastică, care să redea
impresiile declanşate muzical de cântecul „Floare albastră”
6. Argumentează interdependenţa dintre muzica romantică (creaţia de lied) literatură şi
educaţie plastică
Punctaj: - 1p 2.- 1p 3.- 2p 4-- 2p 5-- 1p 6-2p Oficiu-1p
Total 10p
Noţiuni teoretice
Caracteristicile romantismului
- exprimarea trăirilor interioare (sentimente şi pasiuni);
- atracţia spre supranatural, spre visare, spre libertatea imaginaţiei;
- preocuparea pentru natură şi simbolurile ei pline de mister (ruine, cer, stele, lună, mare,
lac, izvor, codru, etc.);
- apelarea la folclor ca sursă de inspiraţie (basme, balade, legende, cântece);
- legătura pregnantă dintre muzică şi literatură, în mod direct prin creaţia de lied sau în mod
figurativ (creaţia muzicală se realizează pe baza unui text literar);
- legătura dintre muzică, literatură şi pictură prin trăsăturile comune.
Liedul - lucrare muzicală pentru voce şi pian pe versurile unui poet.
148 / 187
ANEXA NR.5
Profesor Grunzac Talida
Disciplina: Educație plastică
Fișă de lucru
Priveşte cu atenţie picturile prezentate.
1. Ce îţi comunică modul în care Delacroix a folosit culorile în lucrare?
2. Evidenţiază două contraste cromatice.
3. Compoziţia este dinamică sau statică?
149 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a IX-a
Propunător Profesor Onofrei Tana
Colaboratori Profesor Onofrei Ioan, profesor Corduneanu Geta, profesor doctor Ursulică Estera Teodora
Aria curriculară Om și societate
Disciplina ISTORIE
Unitatea de învăţare Popoare și spații în antichitate
Subiectul lecției Rolul apei în agricultura sumerienilor, evreilor și egiptenilor
Scopul Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului apei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a
schimbărilor survenite în viața și activitatea economică a oamenilor în antichitate
Discipline integrate Geografie, biologie
Istorie 1.2 Evidențierea relației cauză –efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice;
2.1 Recunoașterea unui context economic, social, politic ,cultural, istoric;
5.1 Înțelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise , vizuale și de istorie orală;
5.3 Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale și spațiale relative la subiectul istoric;
Geografie 2.4. Relaţionarea spaţială a elementelor naturale ale unui anumit teritoriu;
Biologie 1.1. Culegerea de date din surse variate de informare/ documentare despre organizarea lumii vii.
Obiective operaţionale
150 / 187
O1: Să identifice, prin analiză de text, specificul activităților economice derulate, precum și nevoia de a controla revărsările periodice ale
Tigrului, Eufratului și Nilului de către popoarele din spațiul Orientului antic;
O2: Să caracterizeze, prin analiză de text, societatea egipteană din punct de vedere economic;
O3: Să analizeze evoluția agriculturii și a importanței apei în obținerea unei recolte bogate în spațiul Orientului antic;
O4: Să formuleze aprecieri obiective, argumentând opțiunea proprie pentru rolul civilizator al popoarelor orientale, din Antichitate și până
în prezent;
O5: Să descrie condiţiile climatice specifice în care a evoluat economia popoarelor orientale;
O6: Să identifice cel puțin 4 domenii de utilizare a apei pe glob;
O7: Să explice relația dintre apa-vegetație-sol;
O8: Să explice rolul apei în agricultură.
Strategia didactică-mixtă
 Metode şi procedee didactice : conversaţia, explicaţia, expunerea, analiza surselor istorice şi a hărţilor, demonstraţia, învăţarea prin
descoperire, brainstormingul;
 Mijloace didactice: hărţi istorice, imagini istorice, videoproiectorul, coli, markere, manual clasa a IX-a Editura Corint, (coordonator
Alexandru Barnea);
 Forme de organizare: frontală, individuală şi pe grupe;
Bibliografie:
 Manual de istorie clasa a IX-a Editura Corint, (coordonator Alexandru Barnea)
 Manual de geografie, clasa a IX-a, Editura Humanitas
 Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică, București
 Zamorowsky, Vojtech, La început a fost Sumerul, Ed. Albatros, București, 1981
Webografie:
https://www.totb.ro/apa-si-civilizatiile-antice/ , https://istoriiregasite.wordpress.com/tag/orientul-antic/
http://www.gsam.ro/Atestat2015/Chelaru/agricultura.html, https://www.scribd.com/doc/137116145/Egiptul-Este-Un-Dar-Al-Nilului
http://www.scritub.com/istorie/EGIPTUL-DAR-AL-NILULUI32628.php,
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/povestea-nilului-fluviul-care-a-creat-o-civilizatie
http://hiphi.ubbcluj.ro/studii/Public/File/cursuri/suporturi_conversie/Cultura_civilizatie_antica.pdf
http://www.gedeus.ro/gradinile-antice-ale-orientului-mijlociu
151 / 187

Obiec- Acțiuni și operații ale învățării Strategie didactică
Metode și Mijloace Forme de Evaluare
timpul alocat opera- învățării Activitatea profesorului Activitatea elevului
1. Momentul Notează absentele
organizatoric Pregătește mijloacele de
(3 min) învățare
2. Reactualiza- Popoare și spații în Precizarea acțiunii Formularea de către fiecare Conversația Individuală Observare
rea antichitate desfășurate de către fiecare dintre elevi a câte unei idei Explicația sistematică
cunoștințelor elev, și anume enunțarea despre Popoarele Orientului Lanțul ideilor Apreciere
dobândite câte unei idei despre spațiul Antic și spațiile geografice verbală
anterior (5 min) geografic de formare și de în care au trăit.
dezvoltare a popoarelor
orientale antice;
3. Anunțarea Rolul apei în Anunțarea titlului lecției si Notează în caiete. Conversația Video- Frontală
lecției noi agricultura menționarea obiectivelor Explicația proiectorul
(2 min) sumerienilor, urmărite și a planului de Prezentare
evreilor și idei al lecției PPT
egiptenilor
4. Dirijarea O1 Activitățile Informează elevii despre Elevii notează în caiete. Conversația Video- Frontală Observare
învățării O2 economice relația dintre poziția Elevii descoperă și notează Explicația proiectorul Individuală sistematică
(15 min) O3 desfășurate și geografică și evoluția în caiete propriile lor Învățarea prin Prezentare Apreciere
importanța apei în econo-mică a popoarelor concluzii rezultate în urma descoperire PPT verbală
actul civilizator. indicate; analizei efectuate.
Îndrumă elevii să identifice,
pe baza prezentării
PowerPoint și a hărților
puse la dispoziție, a
modului în care apa a
influențat viața și
activitatea economică și
culturală a popoarelor
supuse studiului – Anexa 1
Transferul Activitate de Prezentarea modului în care Se analizează materialul Învățarea prin Calculatoare Pe grupe Observaţia
152 / 187

informației și cercetare, se va desfăşura următoarea primit de către fiecare descoperire Fișă de lucru sistematică
obținerea informare și etapă a lecţiei echipă. Explicația
performanței reflecție. Punerea la dispoziția După analiza efectuată Conversația
(15 min) elevilor a unei liste elevii rezolvă sarcinile de
estimative de link-uri din lucru.
webografie (ca bază de Este etapa în care elevii își
pornire în activitatea de însuşesc cu adevărat
cercetare) cunoştinţele şi îşi
Se formează 6 grupe de restructurează activ schema
elevi, dispuse în fața a 6 cognitivă pre-existentă
calculatoare. pentru a include în ea noi
concepte.
Exprimarea de către grupele
de elevi a informaţiilor şi
ideilor noi, dobândite şi
generarea unui schimb de
idei care se va realiza prin
analiza produselor activităţii
elevilor.
Asigurarea O1-O4 Analiza resurselor Elevii prezintă concluzii ale Conversația Tabla Frontală Observare
feed-back-ului web studiate de resurselor web pe care au Videoproiector Individuală sistematică
(10 min) elevi realizat documentarea. Calculatoare Evaluare
orală
153 / 187

1. Momentul Notează absențele
organizatoric Pregătește mijloacele de
(3 min) învățare
2. Reactualiza- O1-O4 Rolul apei în Realizează o sinteză a Răspunde la întrebările Conversația Individuală Observare
rea agricultura noțiunilor teoretice din ora profesorului. Explicația sistematică
cunoștințelor sumerienilor, anterioară. Notează în caiete schema Lanțul ideilor Apreciere
dobândite evreilor și recapitulativă. verbală
anterior (5 egiptenilor
min)
3. Anunțarea Hidrosfera și Conversația
lecției noi societatea
(2 min) omenească
4. Dirijarea Hidrosfera si Pe baza textului din manual Lucrează cu manualul de Conversația Manual de individuală Apreciere
învățării societatea profesorul solicită elevilor geografie și resursele web. Explicația geografie verbală
(20 min) omenească să identifice 4 domenii de Notează în caiete Caiet de notițe Întrebări
utilizare a apei pe glob. răspunsurile la întrebări. frontale
Adresează următoarele Observația
întrebări frontale : sistematică
1. Care sunt domeniile de
utilizare a apei pe glob ?
2. Care este domeniul cu
cea mai mare utilizare a
apei ?
Profesorul solicită elevilor Rezolvă cerințele Problemati- Manual de Individuală

- să identifice rolul apei in profesorului în caietele de zarea geografie Frontală
agricultură antică notițe, confruntă Dezbaterea Caiet de notițe
- să identifice rolul apei in răspunsurile individuale în
regiunile de tip oază din urma conversației frontale
desert dintre profesor și elevi.
- să realizeze
154 / 187

corespondența dintre
precipitații –vegetație si sol. Vizionează animația Calculator Frontală
Mozabook : Agricultura in videoproiector
Egiptul Antic pe valea Film didactic-
Nilului Mozabook
Profesorul împarte elevii în si Oazele Lucrul cu Fișa de lucru 1 Pe grupe
3 grupe. Fiecare grupă va rezolva manualul
cerințele asociate grupei din
fișa de lucru nr.1
5. Transferul Elevii desemnează un Conversația Videoproiector Apreciere
informației și reprezentant din fiecare euristică Calculator verbală și
obținerea grupă pentru a prezenta Explicația scrisă
performanței rezultatele sarcinilor de
(15 min) lucru.
Asigurarea Rolul apei în Profesorul propune elevilor Exercițiul Individuală
feed-back-ului - organismele vii să parcurgă în tema pentru
Tema pentru acasă conținuturile
acasă 5 min. teoretice și să rezolve
exercițiile fișei de lucru nr.2
155 / 187
ANEXA NR. 1
Profesor Onofrei Tana
Prezentarea PowerPoint
156 / 187
157 / 187
158 / 187
ANEXA NR.2
Profesor doctor Ursulică Teodora Estera
Clasa ………………….
Fișa de lucru 1 - Grupa 1

Pe baza vizionării filmului didactic : Agricultura în Egiptul Antic pe valea Nilului, răspundeți la
următoarele întrebări :
1. Ce lungime are Nilul ?
2. Ce importanță aveau revărsările Nilului pentru populație?
3. Cum se numea solul negru format din aluviunile Nilului ?
4. Ce culturi erau practicate pe Valea Nilului ?
5. De ce erau necesare irigațiile ?
Fișa de lucru 1 - Grupa 2

Pe baza vizionării filmului didactic : Oazele răspundeți la următoarele întrebări :
1. Ce sunt oazele și unde apar ?
2. De unde provine apa din oaze ?
3. Ce tip de agricultură se practică în oază ?
4. Care sunt culturile specifice oazelor?
5. Cum este asigurată apa necesară culturii plantelor în oaze, știind că în desert
cantitatea de precipitații este redusă?
Fișa de lucru 1-Grupa 3

1. Identificați relația/corespondența dintre precipitații-vegetație-sol :
Precipitații Vegetație Tip de sol

1.Peste 2000 mm/an a. Vegetație deșertică I. Laterite
2.500-1000 mm/an b. Stepa II.Terra rossa
3.500-600 mm/an c. Vegetație mediteraneeană III.Cernoziom
4.Sub 200 mm/an d. Păduri ecuatoriale IV. Podzol
5.800-1000 mm/an e. Păduri de conifere V.Soluri nisipoase/seroziomuri
Exemplu de răspuns : 1-d-I
159 / 187
ANEXA NR.3
Profesor Corduneanu Geta
Nume elev……………
Clasa ………………….
Fișa de lucru 2
Compoziția chimică a celulelor vii

Celulele vii sunt compuse din apă, săruri minerale și substanțe organice.
Apa
La majoritatea celulelor apa reprezintă 60% din masa corpului.
Rolul apei în organismele vii:
- solvent pentru substanțele hidrofile (glucoză), NaCl;
- mediu de dispersie al unor substanțe;
- transportul substanțelor;
- reglarea echilibrului termic al celulei.
Conținutul în apă variază foarte mult de la o specie la alta.
Exemplu: alge 98%, tuberculi de cartof 75%, semințe uscate 5-9%.
La animale: meduze 95%, corpul uman 60%, inimă umană 70%.
Exerciții
I. Ordonați în ordine descrescătoare organismele și organele în funcție de conținutul de apă:

organism uman, semințe uscate, tuberculi de cartof, alge, inimă umană, meduze.
........................................................, ......................................................, .........................................,
........................................................, ......................................................, .........................................

II. Cum explicați că, datorită conținutului bogat în apă, sângele are rol în termoreglare?
..............................................................................................................................................................
160 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a IX-a
Şcoala Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani
Propunător Profesor doctor Ursulică Teodora Estera
Colaborator Profesor Nechifor Rodica
Aria curriculară Om și societate
Disciplina GEOGRAFIE
Unitatea de învățare Biosfera
Subiectul lecției Specii endemice în Australia
Forma de realizare Integrată
Scopul Creșterea interesului pentru descoperirea diversității lumii vii
Discipline integrate Biologie
Geografie: 5.5. utilizarea reprezentărilor cartografice în investigarea mediului geografic;
5.4. utilizarea unor metode și tehnici simple specific diferitelor științe pentru analiza unor elemente ale climei,
hidrografiei și învelișului biogeografic în contextul mediului înconjurător;
Biologie: 1.1. Culegerea de date din surse variate de informare/documentare despre organizarea lumii vii;
4.6. Descrierea și explicarea unor fapte observate pe teren sau identificate pe modele;
2.2. Prelucrarea rezultatelor obținute din investigații și formularea concluziilor.
161 / 187

O1: Să identifice cu ajutorul hărții unitățile de relief ale Australiei;
O2: Să descrie pe baza lecțiilor anterior studiate caracteristicile biopedoclimatice ale mediului geografic din Australia;
O3: Să explice endemismul continentului, precizând cel puțin 3 factori care au determinat acest fapt;
O4: Să identifice 5 elemente de floră și faună endemice din Australia, pe baza filmului geografic;
O5: Să identifice caracterele speciilor endemice din flora și fauna australiană datorate izolării geografice;
O6: Să stabilească relația structură- funcție a organismelor endemice ca urmare a adaptării la mediul de viață.
Strategia didactică - mixtă
 Metode și procedee didactice: conversația, descoperirea, explicația, problematizarea, lucrul cu harta, demonstrația, dezbaterea,
 Mijloace didactice: manual, fișe de lucru, calculator, videoproiector, platforma Mozabook, internet
 Forme de organizare: individual și pe grupe
Bibliografie:
 Manual de Geografie, clasa a IX-a, Editura Humanitas
 Manual de biologie clasa IX-a
 Atlase botanice și zoologice
162 / 187
Demers didactic

tive Evaluare
Conținuturile Acțiuni și operații ale
Etapele lecției opera-
învățării învățării Metode și Mijloace Forme de
ționale
1. Organizarea -Se notează absențele; Harta fizico-

clasei -Se pregătesc materialele geografică
necesare lecției; Atlase
-Se organizează colectivul. Fișe de lucru
Calculator
Videopro-
iector
2. Verificarea O1 Forme majore de relief din Australia - Elevii identifică, cu Lucru cu Harta fizico- Individual Identificarea
cunoștințelor ajutorul hărții, formele de harta geografică pe hartă
anterioare Caracteristicile biopedoclimatice ale relief din Australia;
O2 Australiei - Se completează în tabel, Lucru cu fișe Fișa de lucru
pe grupe, pe baza lecțiilor 1
anterior studiate, Manual Pe grupe Întrebări
caracteristicile Caiet de frontale
biopedoclimatice ale notițe
mediului geografic din
Australia.
3. Captarea Film documentar : 10 Desco- Film didactic Frontal Întrebări

atenției lucruri despre Australia perirea frontale
https://www.youtube.com Demons-
/watch?v=37NxF94Q4Cw traţia
Australia – continentul
unic
https://www.youtube.com
/watch?v=r91jQXPTURI
163 / 187

tive
Evaluare
ționale
4. Anunțarea Profesorul anunță titlul lecției și Elevii își notează tema Explicația Frontal
temei obiectivele : Specii endemice din
Australia
5. Dirijarea O3 Definiția endemismului : specii de Se identifică și se notează Problema- Tabla Frontal Întrebări
învățării plante și animale cu areal restrâns de pe tablă și în caiete, pe tizarea Caiete de frontale
răspândire, pe o suprafață geografică baza filmului vizionat, Explicația notițe
redusă factorii care au determinat
Factorii care au determinat izolarea geografică și
endemismul prezența unor specii de
Continent desprins din Gondwana plante și animale unice
- Izolarea geografică (endemice).
- Stabilitatea tectonică, situată în
mijlocul plăcii australiene
- Influența El Nino
- Condiții de viață aride
O4 Specii endemice din Australia Elevii sunt solicitați să Desco- Fișa de lucru Pe grupe Întrebări
Fauna: cangur, echidna, ornitoring, identifice 5 specii perirea 2 frontale
pasărea emu, pasărea liră, varani, endemice de floră și de Lucrul cu
delfinul Burrunan. faună din Australia și să fișe
Flora: eucalipt, mulga, Spinifex, noteze pe fișa de lucru 2
mangrove, jarra, kauri
O5 Trepte evolutive: -Observații asupra Demons- Atlase Individual Întrebări

a) Clasa mamifere criteriilor de clasificare și traţia Prezentări frontale
Clasificare: evidențierea treptelor Desco- PowerPoint
MONOTREMELE evolutive după imagini din perirea Fișe de lucru
Ex: ornitoringul, opossumul, echidna atlas sau PPT
Caractere de primitivitate, cauzate de -Descoperirea prin imagini
izolarea geografică: cloaca, emisfere a caracteristicilor
cerebrale slab dezvoltate, înmulțire
164 / 187

tive
Evaluare
ționale
prin ouă Platforma

MARSUPIALE Descoperi- educațională
Mamifere inferioare dar cu caractere Vizionarea animației rea Mozabook
superioare monotremelor: prezența Cangurii uriași
marsupiului, placenta slab dezvoltată
O6 Adaptarea organismelor la mediul de Activități de identificare a Demonstra- Fișe de lucru Pe grupe
viață caracterelor de ţia
Adaptări ale monotremelor : inferioritate ale Descoperi-
- Mamifere primitive cu caractere monotremelor și a rea
de păsări și mamifere caracterelor primitive de
- Prezintă cloacă în care se deschid mamifere
conductele genitale și urinare
- Cioc cornos ca de rață
(ornithos=pasăre, rynchos=nas,
cioc)
- Sapă galerii cu două intrări, una în
apă și una pe uscat cu membrele
post lopeți
- Metabolism scăzut (temp de 27-32
grade C)
- Înmulțire prin ouă, din care ies pui
ce se hrănesc cu lapte, ce se
scurge de pe firele de păr-
mamelele fiind reduse
- Corp acoperit cu blană (caracter
de mamifere)
Adaptări ale marsupialelor
- Caractere de superioritate față de
monotreme, dar de inferioritate
față de placentare din cauza
165 / 187

tive
Evaluare
ționale
izolării geografice
- Marsupiu susținut de două oase
marsupiale adaptate la oasele
bazinului
- Apare uterul Desco- Referat Pe grupe
- Nasc pui vii, dar placenta e slab perirea Proiect
dezvoltată Descoperirea și analizarea
- Puii se nasc incomplet dezvoltați relațiilor cauzale:
- Conformația membrelor este structură-funcție,
diferită : unele sunt arboricole, organism- mediu, unitate-
unele au coadă prehensilă diversitate, evoluția de la Documen-
(opossumul) sau au un pliu simplu la complex tarea
tegumentar pentru zbor (veverița
marsupială) Elaborarea și susținerea
unor referate, portofolii, Dezbaterea
proiecte de grup
Dezbateri, studii de caz

pentru studierea evoluției
organismelor vii și
influența izolării
geografice
Formarea unor
comportamente ecologice,
protecția organismelor vii
6. Conexiunea O4 Motive să vizitezi Australia Vizionare film didactic Demonstraţi Film didactic Frontal Întrebări
inversă https://www.youtube.com a Videopro- frontale
/watch?v=yOq2Pc1V-0s iector
Internet
166 / 187

tive
Evaluare
ționale
7. Asigurarea şi O2 Rezolvarea unor itemi din testul Elevii rezolvă sarcinile de Exerciţiul Frontal Test de
intensificarea O3 propus lucru indicate Problema- evaluare
retenţiei si O4 tizarea
transferului de O5
cunoştinţe
8. Verificarea şi Elevii sunt apreciați, notați Observații
aprecierea Se fac aprecieri asupra individual
rezultatelor activităţii e si
colective
9. Continuarea Aprofundarea lecției Elevii sunt solicitați să se
învățării (tema documenteze și să
acasă) identifice specii endemice
din România
167 / 187

Fișa de lucru 1
Notați în tabelul de mai jos caracteristicile biopedoclimatice ale mediului geografic din
Australia, folosindu-vă de hărțile de mai jos :
https://kids.britannica.com/students/assembly/view/93114
168 / 187
Tipuri de climă Tipuri de vegetație Faună Soluri

Tropical- Vegetație desertică Sopârle seroziomuri
aridă(deșertică) : Scorpion
Ecuatorială Păduri ecuatoriale Șerpi laterite

Păianjeni
Papagali
Tropicală Păduri tropicale Cangurul Laterite
Savana Pasărea emu feralsoluri
Tigrul asustralian
Koala
Subtropicală Scrub =malee= mulga Ornitoring Terra rossa

Varani
Clima temperată Păduri umede - Brune și cenușii de
pădure= podzoluri
Clima Stepă rozătoare molisoluri

continentală
169 / 187

Fișa de lucru 2
Notați în tabelul de mai jos 5 specii endemice de plante și 5 specii de animale din Australia:
170 / 187
Specii endemice de plante din Specii faunistice endemice din

Australia Australia
Eucalipt Cangurul
Salcâmul australian= mulga Ornitoringul
Mangrove Pasărea emu
Jarra Tigrul tasmanian
Kauri Diavolul tepos
Spinifex Echidna
Accacia Pasărea lira
Câinele dingo
Koala
Casuarul
Oposumul
Delfinul Burrunan
171 / 187

Nume elev……………
Clasa ………………….
Test de evaluare
I. Incercuiți răspunsul corect :
1. Este o specie faunistică endemică in Australia :
a) vulpea b) magotul c) echidna d) tigrul Asiatic
2. Vegetația de tip mulga întțlnita în Australia este reprezentată de:
a) fag b) salcâm c) eucalipt d) ierburi inalte
3. Vegetația subtropicală din Australia se numește :
a) maquis b) garriga c) scrub b) chapparal
4. Solurile specifice climatului tropical arid din Australia se numesc :
a) terra rossa b) laterite c) cernoziomuri d) seroziomuri
5. Este un mamifer marsupial :
a) cangurul b) ornitoringul c) veverița zburătoare d) varanul
(4 puncte)
II. Completați in tabelul de mai jos informații corespunzătoare:
Mamifere Adaptări la mediul de mediul de viață din

Australia
Monotreme a)………………………………………
b)………………………………………..
Marsupiale a)………………………………………..
b)………………………………………..
(2 puncte)
III. Precizați 3 factori care au determinat endemismul speciilor din Australia :

a)…………………….
b)…………………….
c)………………….....
(3 puncte)
Notă: Se acordă 1 punct din oficiu.
172 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a V-a
Propunător Profesor Coromă Niculina
Colaborator Profesor Tomiță Liliana, profesor Cardaș Cerasela-Daniela
Aria curriculară Arte
Disciplina EDUCAȚIE MUZICALĂ
Unitatea de învățare Ritmul- proporții ale duratelor muzicale
Subiectul lecției Raportul matematic al duratelor muzicale
Scopul Transferul cunoștințelor din domeniul matematicii în utilizarea duratelor muzicale
Discipline integrate Matematică, Informatică și TIC
Educație muzicală 2.2. Utilizarea unor metode și tehnici simple specifice diferitelor științe pentru analiza rapoartelor muzicale;
Matematică 6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situații date, în context intra și interdisciplinar;
Informatică și TIC 3.3. Manifestarea creativă prin utilizarea unor aplicații simple de construire a unor jocuri digitale.
173 / 187
O1: Să identifice denumirea și utilizarea duratelor muzicale din diverse ritmuri ale cântecelor;
O2:-Să explice raportul matematic dintre duratele muzicale;
O3: Să transforme rapoartele matematice dintr-un exercițiu în durate muzicale și invers pe principiul relației fracție matematică-durată
muzicală;
O4: Să construiască un exercițiu ritmic pe un exercițiu melodic dat;
O5: Să argumenteze demersul de rezolvare a unei probleme pornind de la informaţiile obținute din noțiunile de teorie muzicală;
O6: Să identifice modul de reprezentare digitală a sunetelor prin analiza unui cod Scratch.
Strategia didactică- deductivă
 Metode și procedee didactice: conversația de reactualizare, conversaţia de fixare, conversaţia euristică, explicația, exercițiul,
demonstraţia, citirea ritmică;
 Mijloace didactice: manual, fișe de lucru, tabla, videoproiector, partituri muzicale;
 Timp: 50 de minute.
Bibliografie
 Curriculum Național, Programe școlare
 Anca Toader, Valentin Moraru-Educație Muzicală cl. a V-a, Editura Aramis Print, București, 2017
 Eugenia Maria Pașca, Educație Muzicală din perspectivă interdisciplinară, Editura Pim, Iași, 2006
Webografie
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VI-a/Informatica%20si%20TIC/EDP/A540.pdf
https://en.scratch-wiki.info/wiki/Play_Note_()_for_()_Beats_(block)
https://scratch.mit.edu/projects/304213839
http://manuale.cdpress.ro/pian/index.html
174 / 187
Demers didactic
Metode și Forme de
ționale Mijloace didactice
procedee organizare
Moment Anunțarea tipurilor de Profesorul face prezența. Conversația Frontală
organizatoric activitate, captarea Se distribuie fișele de lucru.
(3’) atenției, asigurarea Se pregătesc materialele didactice.
unui climat adecvat
desfășurării lecției
Ancorarea în O1 Recapitularea Profesorul propune elevilor câteva Exercițiul Melodie din Frontală Observare
cunoștințele noțiunilor teoretice vocalize și intonarea melodiei din Conversație Rapsodia I de G. Individuală sistematică
anterioare, legate de duratele „Rapsodia I” de G. Enescu. de Enescu pag 88 – Aprecierea
pregătire muzicale Elevii fac vocalize, intonează ritmic reactualizare Fișa de lucru nr. 1 verbală
aperceptivă Rezolvarea exercițiilor și melodic cântecul și denumesc Explicația
(10’) din fișa 1 formulele ritmice întâlnite.
Elevii studiază conținutul fișei nr.1,
răspund la întrebările
recapitulative ale profesorului.
Dirijarea învățării O2 Raportul matematic al Profesorul justifică raportul Exercițiul Fișa de lucru nr. 2 Frontală Observare
(10’) O3 duratelor muzicale matematic al duratelor muzicale și Conversația Cântecul „Hora” sistematică
propune elevilor spre rezolvare de fixare pag 37 Aprecierea
exercițiile nr. 1 și 2 ( În muzică Demonstrația verbală
duratele muzicale rezultă din
divizarea normală sau
excepțională a unei note întregi,
iar prin combinațiile acestora
încadrate in diferite măsuri,
rezultă ritmul).
Elevii rezolvă exercițiile apoi
intonează cântecul „Hora”.
Transferul O1 - O6 Raportul matematic al Profesorul împarte clasa în grupe Exercițiul Fișa de lucru nr 3 Pe grupe Autoevaluare
informației si duratelor muzicale de câte 4 - 5 elevi, iar elevii vor (exercițiile de la 1
obținerea rezolva sarcinile din fișa de lucru 3. la 5)
performanței
175 / 187

Metode și Forme de
ționale Mijloace didactice
procedee organizare
(15’)
Asigurarea O1 - O6 Discutarea fișei de lucru Profesorul indică câte un Explicația Ex. 5 din fișa de Pe grupe Evaluare orală și
feedback-ului 3 și citirea ritmică și reprezentant din fiecare grupă Conversația lucru 3 Frontal practică
(10’) melodică a exercițiului pentru prezentarea rezultatelor. euristică Fișa nr.4 Individual
rezultat Elevii intonează exercițiul nr. 5 din Citirea Calculatoare
Exemplu de aplicație fișa nr. 3 și recunosc asemănarea ritmică
software care redă un cu o melodie cunoscută.
fragment dintr-o Profesorul solicită elevilor să se
melodie așeze la calculatoare pentru a
studia conținutul fișei nr. 4.
Elevii identifică blocul Scratch
utilizat pentru redarea unei note
muzicale, cu o anumită durată.
Elevii observă secvența de blocuri
Scratch pentru redarea repetată a
unei strofe și rulează de pe
Internet aplicația pentru a asculta
fragmentul muzical.
Temă pentru acasă Solfegierea unui cântec Elevii îşi notează tema: De Explicația
(2’) solfegiat ritmic și melodic cântecul
”Hora Mare”, pag 39 și de
aprofundat codul aplicației
Scratch.
176 / 187
Fișa de lucru nr. 1

Tabloul duratelor muzicale
Durată de note Pauză
- notă întreagă
- doime
- pătrime
- optime
- șaisprezecime
177 / 187
=1
1) Unește fiecare combinație ritmică din căsuța A cu perechea de fracții potrivită din
căsuța B
A B
2) Comparați următoarele valori:
178 / 187
Fișă de lucru nr. 3
1) Calculați:
2) Transformați fracțiile în durate muzicale corespunzătoare într-un exercițiu ritmic în

măsura de , apoi citiți ritmic exercițiul. Parantezele rotunde devin bare de măsură, iar
restul semnelor matematice dispar.
3) Transformați următorul exercițiu ritmic în fracție corespunzătoare și calculați suma lor din
fiecare măsură.
4) Completați spațiile punctate pentru a obține propoziții adevărate:

a) Două durate de notă întreagă sunt formate din …….. șaisprezecimi.
b) Două de optime înlocuiesc o durată de ……………..
c) Pentru a obține o notă întreagă, la o doime trebuie adăugată o durată de ……………………., în
timp ce la o pătrime trebuie adăugate 3 durate de ………………..………., sau o durată de
………………. și o durată de ……………….
5) La următorul exercițiu melodic, puneți durate muzicale pentru fiecare notă în așa fel încât
să rezulte câte două pătrimi în fiecare măsură, apoi solfegiați-l! Cu ce melodie seamănă?
179 / 187

Crearea unei melodii în Scratch
1) Blocul Scratch
(din extensia Muzică) redă nota cu codul

numeric 60 cu durata de 0,25 de bătăi.
2) Accesați linkul https://en.scratch-

wiki.info/
wiki/Play_Note_()_for_()_Beats_(block)
și traduceți pagina în română ( clic
dreapta pe pagină ---Translate to
română)
3) Observați că există 128 de note pe

tastatura MIDI, numerotate de la 0 la
127. Notele și ritmurile sunt notate cu
numere, spre deosebire de notele
muzicale.
4) Observați în codul Scratch alăturat

notele asociate și durata notelor.
5) Accesați în Google Chrome adresa
https://scratch.mit.edu/projects/304213839
Rulați codul Scratch și analizați

rezultatele!
180 / 187
PROIECT DE LECȚIE
Data
Clasa a XI-a
Școala Colegiul Național „A.T.Laurian” Botoșani
Propunător Profesor Acsinte Marinela
Colaborator Profesor Corduneanu Geta
Aria curriculară Educație fizică și sport
Disciplina EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
Unitatea de învățare Modificarea indicilor morfofuncționali în efort fizic
Subiectul lecției Indicii morfofuncționali în efort fizic
Scopul Realizarea corelațiilor dintre efortul fizic și modificarea unor parametri funcționali (frecvență cardiacă și
respiratorie în repaus și efort)
Discipline integrate Biologie
Educație fizică: 1.1 Operarea corectă cu noțiuni specific domeniului;
2.1 Compararea evoluției propriilor indici morfofuncționali cu date de referință selectate cu ajutorul mijloacelor
electronice;
2.2 Dozarea activităților motrice în funcție de reacțiile propriului organism la efort;
3.2 Utilizarea deprinderilor motrice și a procedeelor tehnice în acțiuni motrice;
4.3 Rezolvarea sarcinilor metodice și organizatorice din cadrul activităților de educație fizică și sport;
Biologie: 2.2 Realizarea activităților experimentale și interpretarea rezultatelor;
181 / 187
3.2 Elaborarea și aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare și rezolvare a unor situații
problemă;
5.1 Interpretarea relațiilor dintre propriul comportament și starea de sănătate.
O1: Să definească tensiunea arterială și pulsul;
O2: Să determine valoarea pulsului în condiții de repaus și efort fizic;
O3: Să manifeste interesul pentru utilizarea variantelor de mișcări specifice segmentelor corpului;
O4: Să exerseze acțiuni motrice de expresivitate corporală;
O5: Să explice corelația dintre efortul fizic și modificarea unor parametrici ai sistemului circulator.
Strategia didactică: deductivă
 Metode și procedee didactice: metode expozitive - descrierea, conversația, explicația, exercițiul, observația, problematizarea;
 Mijloace didactice: fluier, cronometru, fișă de lucru, fișă de evaluare;
Bibliografie
 Proiectarea demersului didactic la Educaţie Fizică, pentru clasele de liceu, Iulian Săvescu, Ed. Aius, 2005
 Biologie, autor Dan Cristescu, Ed. Corint
182 / 187
Demers didactic
1. Moment Organizarea spațiului Profesorul organizează spațiul și climatul Frontală Observare
organizatoric (2') și climatului educativ educativ într-un mod optim desfășurării sistematică
activității propuse.
2. Anunțarea temei Tema Modificarea Profesorul anunță tema lecției și Explicația Fișa de lucru Frontală Observare
și obiectivelor (3') indicilor obiectivele intr-un limbaj accesibil sistematică
morfofuncționali în elevilor. Lecția va pune accent pe
efort fizic cunoașterea și utilitatea unor metode de
măsurare a parametrilor funcționali ai
activității cardiace în condiții de repaus și
de efort fizic.
3. Transmiterea O1 Parametrii funcționali Profesorul prezintă noțiunile teoretice Metode Frontală Evaluare
cunoștințelor O5 ai activității cardiace legate de parametrii funcționali ai expozitive: Individuală individuală și
teoretice(10') activității cardiace. Descrierea frontală
1. Frecvența cardiacă reprezintă numărul de Explicația
contracții ale inimii pe minut. Conversația Apreciere
În repaus este de 75/min, iar în eforturi verbală
fizice intense frecvența cardiacă poate
crește până la 200 bătăi pe minut.
2. Volumul – bătaie – sau debitul sistolic este
volumul de sânge pompat de un ventricul
la fiecare bătaie pe minut și este de 70 -
75 ml. În efort poate crește până la 150
ml/min.
3. Debitul cardiac – reprezintă volumul de
sânge expulzat de fiecare ventricul întru-
un minut și este de 5 litri, iar în efort fizic
intens poate ajunge la 30 de litri. Este
produsul dintre volumul bătăii și frecvența
cardiacă.
4. Presiunea arterială – reprezintă forța
183 / 187

exercitată de către coloana de sânge
asupra pereților vaselor prin care circulă.
5. Valoarea maximă (sistolică), este de 120
mm/Hg. Valoarea minimă (diastolică), este
de 70-80 mm/Hg. Pulsul reprezintă
expansiunea (dilatarea) ritmică a
arterelor ce poate fi determinată prin
comprimarea arterelor pe
un plan dur.
La fiecare sistolă ventriculară inima
împinge în artere o cantitate de sânge ce
se adaugă celui existent deja, astfel că
acestea își măresc diametrul (se dilată).
Pulsul reflectă numărul de bătăi ale inimii
care au loc pe parcursul unui minut. Pulsul
se poate măsura:
- - în partea din față a gâtului (pulsul
carotidian)
6. - la încheietura mâini (pulsul radial).
4. Captarea Prezentarea tehnicii Determinarea pulsului: Observaţia Frontală Observare
atenției (5') de determinare a Orientăm mâna stângă în sus, așezăm spontană şi sistematică
pulsului buricele degetelor de la mâna dreaptă dirijată
(arătător, mijlociu și inelar) la baza Învățarea
degetului mare de la cealaltă mână. prin
Palpând, vom simți un mic șanț, apăsăm descoperire
cu o presiune moderată până ce simțim Învățarea
pulsațiile sângelui. Numărăm pulsațiile prin acțiune
timp de 60 de secunde sau timp de 15
secunde și înmulțim apoi cu 4 pentru a
obține frecvența pulsului. Notarea în fișa
de lucru.
5. Pregătirea O3 Exerciții fizice pentru Elevii execută următoarele exerciții: Exercițiul Frontală Apreciere
184 / 187

organismului O4 observarea - variante de mers ( - mers pe vârfuri cu verbală
pentru efort fluctuațiilor de puls braţele întinse sus; - mers pe călcâie cu Observare
(5') mâinile la spate ); sistematică
- variante de alergare ( - alergare uşoară;
- alergare cu joc de gleznă; - alergare cu
călcâiele la şezut; - alergare cu ridicarea
genunchilor la piept; - alergare cu
picioarele întinse înainte; - alergare cu pas
săltat; - alergare cu pas sărit ).
6. Dezvoltarea O3-O4 Exerciții fizice pentru Elevii efectuează următoarele exerciții Exercițiul Pe 4 grupe x Observare
vitezei de reacție observarea creșterii pentru dezvoltarea vitezei: 3 sistematică
(5') pulsului - la fluier din poziție de stând alergare de
viteză , la fluier oprire, în poziție
fundamentală de volei, la fluier alergare
de viteză.
7. Revenirea O2-O7 Analiza finală a Profesorul înregistrează pulsul în efort. Instructajul Fișa de lucru Frontală
organismului după parametrilor Elevii completează fișa de lucru . Individuală
efort funcționali ai activității
(5') cardiace
8. Asigurarea feed- O2 Profesorul discută fișa de lucru, explică Explicația Fișa de lucru Frontală Evaluare
back-ului (10') O5 corelația dintre efortul fizic și modificarea Conversația Fișa de Individuală scrisă
Concluzii și unor parametri ai sistemului circulator. Învățarea evaluare
aprecieri (5') Elevii completează fișa de evaluare și își prin acțiune
notează tema pentru ora viitoare.
185 / 187
Fișă de lucru
Determinarea unor parametri fiziologici ai sistemului circulator

1. Determinarea pulsului sangvin
La fiecare sistolă ventriculară, inima împinge în aortă un volum de sânge care se adaugă
celui deja existent în vasele sangvine. Ca urmare, se produce o dilatare bruscă a pereților
aortei. Această dilatare se propagă cu o viteză de 10 ori mai mare decât cea a fluxului
sangvin și reprezintă pulsul sangvin. Prin palparea unor artere periferice ce sunt comprimate
pe un plan dur (muscular sau osos) se poate identifica pulsul. Pulsul reprezintă numărul de
bătăi ale inimii, pe durata unui minut, sau astfel spus, numărul de contracții realizate de
inima în această perioadă de timp.
Determinarea locurilor în care se poate măsura pulsul:
- În partea din față a gâtului (pulsul carotidian);
- La încheietura mâinii (pulsul radial).
Procedura de urmat pentru măsurarea pulsului: Vom exemplifica metoda de măsurare a

pulsului de la încheietura mâinii, aceasta fiind cea mai cunoscută și cea mai utilizată:
1. Orientați mâna stângă în sus 2. Așezați buricele degetelor de la mâna dreaptă ( 2, 3 și 4 –

arătător, mijlociu și inelar) la baza degetului mare de la cealaltă mână. 3. Palpând, veți simți
un mic șanț ( între osul mâinii și tendon). 4. Apăsați cu o presiune moderată până ce simțiți
pulsațiile sângelui. 5. Numărați pulsațiile timp de 60 de secunde sau timp de 15 secunde și
înmulțiți apoi cu 4 pentru a obține frecvența pulsului dumneavoastră.
Lucrând în echipe de câte doi, măsurați-vă pulsul, notând următoarele date în tabelul de mai
jos:
a) Măsurați-vă pulsul normal b) Măsurați-vă pulsul după o activitate fizică. c) Calculați-vă

pulsul maxim la care puteți ajunge conform precizărilor Asociației Americane pentru Inimă.
*Asociația Americană pentru Inimă (AAI) indică faptul că rata cardiacă maximă care poate fi
atinsă în timpul sau după efectuarea de exerciții fizice se poate calcula astfel: 220 – vârsta*
Valoarea optimă a pulsului normal în timpul exercițiului fizic reprezintă 60-70 din valoarea
ritmului cardiac maxim.
Nr/Crt Nume și Prenume Elev Pulsul în Pulsul în timpul Pulsul maxim

repaus efortului fizic după AAI
186 / 187
Fișă de evaluare
I. Completați spațiile libere:
Presiunea sangvină este forța exercitată de ................. care circulă asupra pereților
.................... .................. Pentru sângele arterial sunt caracteristice două valori extreme ale
presiunii sangvine: maximă, ce corespunde presiunii ..............; minimă, ce corespunde
presiunii............. Ele pot fi determinate cu ajutorul unui ............... şi sunt exprimate în
..................................................................
Pulsul reprezintă expansiunea (dilatarea) ritmică a ........................ce este comprimată pe un

plan ............. si care reflectă numărul de bătăi ale ............ce au loc pe parcursul unui .............
Bătăile inimii diferă de la o persoana la alta. Expansiunea este cauzată de volumul de
.................. ce se adăugă celui existent deja în ........................ la fiecare ....................
II. Calculați volumul de sânge trimis în corp în 10 minute de către inimă în stare de repaus
și după o activitate fizică, folosind următoarele date:
- într-o singură sistolă (contracție) se trimit în organism aproximativ 75 ml de sânge
- valorile măsurate ale pulsului normal (75) și după o activitate fizică (110).
a) Volumul de sânge trimis în corp în 7 minute în stare de repaus =
b) Volumul de sânge trimis în corp în 7 minute după o activitate fizică =
III. Comentează următoarea afirmației:

Efortul fizic al organismului şi frecvenţa ciclului cardiac sunt funcţii interdependente.
187 / 187

Avmt

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Avmt

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COLECȚIE DE PROIECTE DIDACTICE

PENTRU ACTIVITĂȚI INTEGRATE

Științele – de la Teorie la Experimentare și Motivare în Laurian

Simetria față de o Tomiță Liliana

Algoritmul lui Euclid

Nr. Discipline Profesor coordonator/

Autori Manolache Cristina, Isabella Cantemir

Este o strategie ce presupune schimbări nu numai în planul organizării conţinuturilor, ci şi în

Interdisciplinaritatea promovează o viziune asupra cunoaşterii şi o abordare a curriculumului care

ALGORITMUL PROIECTARII DIDACTICE DE TIP INTEGRAT

Proiectul de lecție cuprinde în structura lui:

Structura programei pentru - OPȚIONAL- INTEGRAT

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII:

FUNDAMENTELE CURRICULUMULUI INTEGRAT STEM

Ca o sinteză a studiului, dar şi din cercetarea literaturii de specialitate, apar următoarele

 Oportunități pentru curriculum diferenţiat, suplimentar, inclusiv activităţi STEM

Competențe specifice vizate

Biologie: 3.1 Interpretarea diverselor modele ale unor sisteme biologice;

3.2 Aplicarea unor algoritmi selectați adecvat în investigarea lumii vii;

Strategia didactică - deductivă

Obiec- Strategie didactică

3. Completați spațiile punctate astfel încât să obțineți

2. Enumerați componentele unei flori după trasarea planului de simetrie.

..................... ..................... ..................... ..................... .....................

..................... ..................... ..................... ..................... .....................

5. Reprezentați axele de simetrie pentru fiecare din următoarele reprezentări:

6. Completati desenele astfel încât să obțineți figuri simetrice:

7. Indicați în tabelul de mai jos litera corespunzatoare

Obiec- Strategie didactică

Demers didactic- ora 2

Obiec- Strategie didactică

Demers didactic- ora 3

Obiective operaţionale vizate:

1. Scrie în spațiile libere cuvântul/cuvintele dintre paranteze, pentru care afirmaţiile de

2. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații:

4. Calculați raportul atomic, raportul masic și compoziția procentuală a apei.

5. Cantitatea de căldură necesară pentru a încălzi 1 kg de apă de la 20 0C la 100 0C este:

Fișă de lucru experimentală - Apa

Fișă de lucru experimentală - Apa

Fișă de lucru experimentală – Apa

Obiec- Acţiuni şi operaţii ale învăţării Strategie didactică

Obiec- Acţiuni şi operaţii ale învăţării Strategie didactică

5. Realizați prin săgeți corespondența între coloanele A și B:

a) Scrieți ecuația reacției de ionizare a NaCl în stare topită.

a) Scrieți ecuația reacției de ionizare a soluției de

Clasa a IX-a, profil real, matematică-informatică

Propunător Profesor Bădrăgan Marcel

Colaborator Profesor Giocaș Carmen-Afrodita

Aria curriculară Matematică și științe ale naturii

Unitatea de învăţare Optică geometrică

Subiectul lecției Refracția luminii

Forma de realizare Activitate integrată

Tipul lecției Mixtă

Competenţe specifice vizate:

1.8. Evidențierea experimentală a reflexiei și refracției luminii și a legilor acestora.

Strategie didactică - mixtă

ANEXA NR. 1 Profesor Bădrăgan Marcel

Fișă de lucru - Aplicații

1. Pe fundul unui vas cu apă de adâncime H se

Moneda se află în punctul P. Observatorul vede moneda în punctul P’ aflat la adâncimea

=> => OP’ (1)

E2 - E3 = I2R2 + I2r2 + I3R3 + I3r3