Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
0 Activitati Recreative La Clasa Pregatitoare Si Clasa I
0 Activitati Recreative La Clasa Pregatitoare Si Clasa I
Propunător:
Materiale necesare : Biblia
Descrierea activităţii:
Profesorul începe prin a-şi spune numele şi, cu Biblia în mână, spune un alt
cuvânt (nume de materii și obiecte folosite în cultul ortodox, nume de creaturi ale
lui Dumnezeu, nume de personaje biblice, nume de sfinți, etc.), care încep cu
acelaşi sunet.
Reguli: şcolarul din dreapta profesorului preia Biblia, îşi spune numele şi
găseşte un cuvânt - nume – care să înceapă cu acelaşi sunet. Apoi, predă Biblia
următorului şcolar. În acest fel, Biblia trece pe la toţi elevii motivându-i să
participe activ la joc. În funcţie de timp, Biblia mai poate trece, încă o dată, pe la
toţi copiii.
De exemplu: Florica, Filofteia, Maria, mărul, Liviu, lumânarea, Ioan, inele, Ana,
altarul, Petru, prescura, Andrei, anaforă, Bogdan, Biblia, Elena, Eva, Ștefan, șarpe,
Constantin, crucea, Aura, Adam, Petru, potirul, Cristina, clopotul, Petruța, preotul,
Ilie, icoana, Sorin, sfeșnicul, Mihai, Maica Sfântă, Vasile, vinul, Samuel, stelele,
Anamaria, apa, Nicolae, nașii, Bogdana, biserica, …
Descrierea activităţii:
Te afli în Biserică.
Sfânta Cruce
Ești o carte.
Te am în biblioteca mea.
Biblia
Durata: 10 minute
Descrierea activităţii:
Exemplu: Dumnezeu
Exemplu: Îngerii
Îngerii ne ocrotesc.
Părinții muncesc.
Exemplu: Preotul
Preotul slujește.
Exemplu: Preotul
Preotul se roagă.
Exemplu: Biblia
Biblia este o carte.
Biblia este o carte sfântă.
Biblia este o carte sfântă și frumoasă.
JOC DE PERSPICACITATE
,,Sfinții - prietenii lui Dumnezeu și ai copiilor”
Durata: 15 minute
Descrierea activităţii:
Elevii sunt împărțiți pe grupe de câte 4-5 (în funcție de numărul de elevi din clasă).
Se distribuie fiecărei grupe câte un formular cu nouă dreptunghiuri, numerotate de
la 1 la 9.
Prin sală se așează jetoane cu imagini care sunt numerotate pe verso (de la 1
la 9). Ele se așează de către profesor, pe pervazul geamului, pe dulap, prinse pe
pereți, pe perdele, etc., la locuri vizibile.
Fiecare echipă își alege câte un lider, care are ca sarcină să lipească pe
formular jetoanele găsite de coechipieri, la numărul indicat. Elevii se deplasează
prin sala de clasă, caută jetoanele ascunse, le aduc liderului, iar acesta le lipește pe
formular. Apoi, fiecare membru trebuie să coloreze cel puțin o imagine.
Când echipa finalizează tabloul ,,Sfinții - prietenii lui Dumnezeu
și ai copiilor” , devine câștigătoare.
Regulile jocului:
- jocul se desfăşoară în echipe;
- dacă un copil aduce un jeton care deja este lipit, are sarcina să-l ducă la
locul în care l-a găsit, altfel echipa sa va fi penalizată cu câte un punct pentru
fiecare jeton în plus, găsit pe bancă, iar punctul se adaugă echipelor care are acel
jeton lipsă;
- după ce una dintre echipe a finalizat fișa de lucru, nimeni nu mai are voie
să lucreze.
Grupa care completează prima formularul, câștigă 9 puncte (câte un punct
pentru fiecare jeton). Celorlalte echipe li se acordă atâtea puncte câte jetoane au
reușit să găsească. Apoi vor fi ajutați și ceilalți să-și completeze formularul.
Sugestii de dezvoltare a complexității
Jocul se poate complica, cerându-le elevilor să recunoască fiecare imagine
corespunzătoare numărului, apoi să spună ceva despre sfântul redat în imagine. Se
acordă câte un punct pentru fiecare identificare
EXEMPLU:
Jetoanele
5 1
6 2
3
4
7 9
8
1 2 3
4 5 6
7 8 9
Durata: 10 minute
Descrierea activităţii:
La acest joc, copiii se așează în cerc, iar cel care începe jocul sună cu un
clopoțel, apoi, rostește o silabă care începe un cuvânt oarecare. Elevul din dreapta
sa primește clopoțelul și continuă cuvântul. Clopoțelul va suna când se începe un
cuvânt nou.
De exemplu: Sfinţii Apostoli - modele de credinţă
– COV IU – DA.
Elevii pot fi ajutați de către profesor. Se vor adresa întrebări în cazul în care
elevul se gândește prea mult. De exemplu: Cine L-a vândut pe Domnul Iisus
Hristos? Cine a adus Evanghelia pe teritoriul patriei noastre? Care dintre apostoli
este fratele lui Andrei?...
TRAISTA CU POVEȘTI
Profesorul va avea pe umeri o traistă în care are bilețele cu titluri de povești.
Elevul care este sărbătorit în ziua în care are ora de Religie, sau cel înscris în
catalog la poziția care indică data nașterii, va extrage un bilețel din traistă.
Profesorul va citi povestea înscrisă pe bilețel.
RĂSPLATA
Într-un sat, era un om vestit pentru hărnicia sa. Dar, pe cât de muncitor era
omul, pe atât de leneş era fiul său. Toată ziua ar fi stat degeaba şi tot nu s-ar fi
plictisit. Numai că, într-o după-amiază, se duse la tatăl său şi îi zise :
- Tată, am văzut pe uliţă nişte băieţi încălţaţi cu ghete noi, foarte frumoase.
Aş vrea şi eu aşa ghete.
- Măi băiete, i-a răspuns omul, dacă ai muncii şi tu cât de puţin, ţi-aş da
banii de ghete, dar aşa, pe degeaba, zi şi tu, e drept? N-a mai spus nimic copilul,
dar a plecat supărat. Tare şi-ar fi dorit aşa ghete, aşa că a doua zi iar s-a dus să-i
ceară bani tatălui său. Dar şi de data aceasta părintele l-a refuzat.
Când a venit şi a treia zi, să-i ceară banii, ţăranul zise :
- Uite, măi băiete, văd că nu mai scap de tine! Eu am treabă aici, în grădină.
Dar, în pod, e o grămadă de grâu, ce trebuie vânturat, că altfel se umezeşte şi se
strică. Pune mâna pe lopată, vântură tu grâul şi pe urmă vino aici şi-ţi dau bani să-ţi
cumperi ghete.
N-a mai putut băiatul de bucurie. S-a urcat repede în podul casei, dar nu
prea îl trăgea inima la muncă. Aşa că s-a culcat pe un braţ de fân, a tras un pui de
somn, după care a alegat în curte, strigând:
- Gata tătucă, am vânturat tot grâul. Acum îmi dai banii?
- Nu ! a răspuns omul categoric. Ţi-am spus să vânturi grâul, nu să pierzi
vremea. Treci în pod şi fă ce ţi-am spus!
- Tată, am terminat toată treaba, n-a rămas bob de grâu neîntors. Acum îmi
dai banii?
- Măi băiete, după ce că eşti leneş, mai eşti şi un mare mincinos. Nu ţi-e
ruşine? Să şti că, dacă nici de data asta nu te duci în pod şi nu faci ce ţi-am spus, nu
mai vezi nici o gheată. Ai înţeles?
Când a văzut băiatul că altfel nu se mai poate, s-a urcat în pod, a pus mâna
pe lopată şi a început să vânture grâul. Dar, cum a băgat lopata în grămadă, a găsit
ascunsă în grâu o pereche de ghete nou-nouţe, exact aşa cum îşi dorea el.
De bucurat, s-a bucurat, cum era şi de aşteptat, dar, în acelaşi timp, îi crăpa
obrazul de ruşine pentru minciunile sale de mai-nainte. Fără să-l mai pună nimeni,
a vânturat tot grâul, după care s-a dus şi în grădină să îşi ajute tatăl. Acum simţea,
într-adevăr, că merită ghetele, dar, mai mult decât atât, simţea cât de bine este să fii
alături de părinţii tăi şi să îi ajuţi.
Un țăran bătrân, care era aproape să moară, chemă lângă patul său pe cei trei
fii, ce avea, și le zice:
,,Dragii tati, eu mor! Altă avuție nu vă pot lăsa decât asinul, care-l știți că-l
am. Vi-l las vouă, dat vă sfătuiesc să-l țineți bine, să-l îngrijiți, să-l hrăniți și să-l
adăpați la timp. Să vă slujiți de el pe rând, câte o zi fiecare!” După aceste vorbe,
muri bătrânul.
Feciorul cel mare, după înmormântarea tatălui său, luă asinul, îi puse desagii
în spate și porni la târg, strigând:
,,Hi la deal! Hi la vale!
Că n-am fân să-ți dau pe cale!
Mâne-I frate-meu stăpân,
Ți-o da el ovăs și fân!”
bietul asin imblă toată ziua cu țăranul prin târg. Când se întoarse seara acasă,
în loc să-I dea ceva de mâncare, îl trimise la fratele cel mijlociu. Acesta, dis de
dimineață, îl înhămă la plug și în loc de mâncare, îi croia mereu pe spinare,
strigând:
,,Mâncarea te-a îngreuiat,
Asine încăpățânat!
Mișcă căci acum sfințește
Soarele, și n-am sfârșit.
Mâne-I frate-meu stăpân,
Ți-o da el ovăs și fân!”
Cum vedeți, două zile trecură, fără să mănânce asinul ceva. A treia zi îl luă
fratele cel mai mic, care era tot așa fără milă ca și ceilalți doi. Cum îl luă, îl pune
la plug și după ce ară o bucată, încălecă pe el și merse în satul vecin, după oarecari
treburi. Asinul flămând mergea prea încet. Omul acesta începu să-l bată cu biciul,
până ce-I făcu trupul numai vânătăi. El zicea:
Frații te-au ținut prea bine,
Cu mâncare mai ales;
Eu n-am să-ți dau așa des,
Ci mai bine acea pară
Pentru mine-o voi păstra!”
Memorocitul asin a căzut atunci de foame și de oboseală și a murit. Acum
împartă-I pielea frații cei deștepți.
Bunicul și nepotul
de Frații Grimm
A fost odată un bătrân împovărat de ani. Și de bătrân ce era, privirea i se
tulburase, auzul îi slăbise și-i tremurau genunchii la orice mișcare. Când ședea la
masă să mănânce, abia mai putea să țină lingura în mână: vărsa ciorba pe masă, iar
uneori îi scăpau chiar bucăturile din gură.
Și văzând până unde ajunsese bătrânul cu nevolnicia, fiul și noră-sa se
umplură de scârbă. Nu-i mai așezară să mănânce cu ei la masă, ci-l puseră într-un
colț, lângă vatră.
Și din ziua aceea îi dădeau mâncarea într-o strachină de lut, și nici măcar atât
cât să se sature. Bătrânul căta cu jind la masa încărcată cu bucate, și ochii lui
lăcrimau de amărăciune.
Într-o zi, strachina de lut îi scăpă din mâinile cuprinse de tremur; căzu pe jos
și se făcu cioburi. Când văzu asta, nora apucă să-l certe de zor, dar bătrânul se
închisese în amărăciunea lui și nu scotea o vorbă. Din când în când, numai, scăpa
câte-un oftat adânc.
,,Asta e prea de tot!" își spuseră în sinea lor bărbatul și nevasta. Și-i
cumpărară din târg o strachină de lemn, pe câteva părăluțe. Bietul bătrân trebui să
mănânce de aici înainte doar din strachina de lemn.
Și iată că odată, înspre seară, cum ședeau cu toții în odaie, nepoțelul, să tot
fi avut gâgâlicea de copil vreo patru anișori, începu a-și face de joacă cu niște
scândurele.
- Ce faci tu acolo? îl întrebă taică-său.
- Fac și eu o covățică, îi răspunse copilașul, din care să mănânce tata și mama, când
n-or mai fi în putere, ca bunicul!
Amândoi cătară mult timp unul la altul și de amar și de rusine îi podidi
plânsul. Îl poftiră de îndată pe bătrân să se așeze la masa lor și, din ziua aceea,
mâncară iarăși cu toții împreună. Și din când în când se mai întâmpla ca bătrânul să
verse din mâncare, acum însă nu-l mai lua nimeni la rost...
Joc de rol
1. POEZIA: ,,Iepurașul Botișor”
Profesorul: Povestitorul
Băieții: Vânătorul
Fetițele: Iepurașul
Apoi, se schimbă rolurile astfel încât fiecare elev să joace rolul de: povestitor,
vânător și iepuraș.
Povestitorul:
Iepurașul Botișor
A pornit încetișor,
Prin poieni și prin ponoare
Culegând floare cu floare.
Vânătorul:
Ce tot cauți printre flori?
Iepurașul:
Culeg probe de culori.
Vânătorul:
Și ce vrei să faci cu ele?
Iepurașul:
În ulcele fac vopsele.
Vânătorul:
Și la ce îți folosesc?
Iepurașul:
Ouă roșii să vopsesc.
Povestitorul:
Ca în datini din străbuni,
Pentru toți copii buni,
Să știe satul, orașul:
De Paști vine?....IEPURAȘUL!
Băieții: Copilul
Fetițele: Îngerașii
Apoi, se schimbă rolurile astfel încât fiecare elev să joace rolul de: copil și
îngerași.
Copilul:
Unde stați voi îngerași?
Și ce faceți drăgălași?
Îngerașii:
Lângă Tatăl nostru stăm:
Îi cântăm și ne-nchinăm.
Copilul:
Cum aș face drăgălaș
Să fiu și eu îngeraș?
Îngerașii:
Să fii bun, ș-ascultător!
Și ne poți fi frățior!
POEZIA: ,,Tatăl ceresc al tuturor”
Elevii
Profesorul
Apoi, se schimbă rolurile astfel încât fiecare elev să joace și rolul de: profesor.
Elevii:
Cine florile-nflorește
Și grădina o rodește?
Cine codrii înverzește
Și pe păsări le hrănește?
Cine-i tată la orfani?
Cine ajută pe sărmani?
Profesorul:
Copilul:
Mamă!
Povestitorul:
Întreabă copilul:
Copilul:
Mamă este Dumnezeu?
Mie mi s-a spus că este
Dar eu vreau cuvântul tău!
Povestitorul:
Ochii mamei rourează,
Lacrima din ei îi pică:
Mama:
Este dragul mamei, este!...
Povestitorul:
Mai mult n-a putut să zică.
Copilul:
Și eu am crezut că este,
Dar acum cred și mai mult,
Chiar de îmi spuneai că nu e
Nu puteam să nu te-ascult!
Povestitorul:
Drept aceea mame bune
Grijă aveți ce-i de vorbit,
Căci cuvântul vostru-n inimi
Prea adânc va fi sădit!
Succes!