Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Minciuna are picioare

scurte… sau nu?
Urania Cremene

2
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Imaginează-ți că ți-e foame. Tare.

Colegul tău de la birou îți oferă un biscuite sau un măr.

Te-ai sătura doar cu atât?

Ei bine, chiar dacă te ajută, nu îți potolește foamea pe de-a întregul, așa-i? :-)

Acum, pornind de la acest exemplu, te rog să te gândești la această listă ca la un măr

copt și delicios pe care ți-l ofer ca să îți potolească puțin din foamea de informații și
soluții pe care părinții, în general, o au atunci când apar comportamentele negative la
copiii lor.

Cum sunt minciunile, de pildă.

Ce vreau să înțelegi este că această listă este doar un procent din ceea ce are nevoie o
relație bazată pe încredere între părinte și copil. De aceea ți-am dat exemplul cu mărul
și biscuitele, să înțelegi mai bine că ceea ce faci mai departe, depinde în totalitate de
tine. Indiferent că vrei să previi minciunile sau să le tratezi corect, din capul locului.

Ai aflat până acum că sursa fiecărei minciuni se află în una din cele Trei Nevoi
Psihologice de bază: Conectarea, Controlul și Competența. Mai exact, că atunci când
sunt nesatisfăcute, apar comportamentele negative. În cazul de față minciunile.

Acesta este motivul pentru care la finalul fiecărei categorii cu minciuni vei găsi câte
două acțiuni pe care le poți face. În primă fază sunt acele acțiuni preventive, pe care
poți să le faci înainte ca minciunile să apară. Apoi, când descoperi minciuna, ce poți să
faci reactiv sănătos, fără să pedepsești sau să întărești și mai mult minciuna..

1
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Lipsa Conectării
Toate minciunile de soiul
- Evitarea rușinii

- Ca să nu se simtă prost

- Să nu aibă sentimentul că nu e în stare să facă ceva

- Teama să nu își dezamăgească părinții

- Așteptările părinților sunt foarte mari

- Protejarea intimității

- Ascunde lucruri

- Problemele de la școală

- Protejarea intimității celorlalți

- Fanfaronada

- Lăudăroșenia

Încearcă să transpună imaginația în realitate

- Inventează ca să își construiască stima de sine și o imagine în afară

- “Se dă mare”

- Amână cum pot ei, momentul de culcare, inventând tot soiul de motive (vor apă, vor
la baie, mai vor o poveste, vor altă pijama etc.)

- Simte că nu te interesează

- Minciunile sociale - diplomație

2
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Exemple:
- Seara înainte de culcare e momentul poveștii, dar de data asta spui pas, că ești obosit,
cu promisiunea că îi citești mâine seară două povești.

Copilul de 4 ani îți răspunde: Mami, tu nu auzi cum mă strigă Plușica din sertar să îmi
povestească despre jucăriile pe care le-a reparat? Te rog scoate-o de acolo. (sau variațiuni
pe această temă, în contextul în care ți-ai petrecut puțin timp cu copilul.

- Copilul de 3 ani zice că îl doare o zgârietură care e deja vindecată și tu știi că nu are
cum să îl mai doară (vrea atenția ta, de fapt).

- Nu eu am spart/ vărsat/ împrăștiat (teama de pedeapsă sau de a nu te dezamăgi).

- A spart/ vărsat/ împrăștiat și dă vina pe altcineva (teama de pedeapsă sau de a nu te

dezamăgi).

- Copil de 8 ani, la școală: de regulă, dacă a râs un copil de el, zice că au râs “mulți copii”
sau “au râs toți copiii”, ca să aibă un ton grav povestea lui (vrea atenție, să fie văzut).

- Copilul de 7 ani îți spune că ți-a făcut un mărțișor special, deși era cumpărat de la târg
(tu știi asta).

- Copilul de 3 ani vorbește singur, în mașină, în timp ce sunteți pe drum spre grădiniță.
Când îl întrebi cu cine vorbește, îți răspunde: mami, tu nu vezi că am doi prieteni lângă
mine? (relaționează, în fantezia lui).

- Adolescenta de 17 ani își începe viața sexuală și îți ascunde pentru că tu n-ai întrebat
și pentru că ea crede că nu te interesează (lipsa comunicării).

- Adolescenta de 18 ani merge cu prietena ei cea mai bună să își cumpere rochii pentru
bal: “Îmi place rochia ta, e minunată” (deși nu e adevărat, dar n-ar vrea să îi spună asta,
crezând că se va supăra - minciună socială)

3
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Acțiuni preventive:
- Evită pedeapsa - lovește mult în conectare. E ca un pumnal care îl face pe copil să se
simtă neiubit, nevalorizat.

E important să se tolereze greșelile. Atunci când a greșit, te poți axa pe ce are de

învățat din asta, nu pe căutarea vinovatului sau pedeapsa.

- Petrece timp de calitate. Conectează-te cu copilul tău și fii prezent 100%. Chiar și
pentru 30 minute.

- Limitează accesul la gadgeturi. Atât pentru copil, cât și pentru tine, mai cu seamă
când vă jucați sau faceți lucruri împreună.

Gadgetul în face pe copil să se simtă neimplicat, nebăgat în seamă, neinclus.

- Pune plus pe plus.

Întărește lucrurile pozitive pe care le face. Concentrează-te pe pozitiv și evită critica.

Asta te ajută să previi minciunile de imagine de soiul “uite cine sunt eu” sau “știi cine e
tata?” - toate soiurile de minciuni “te dai mare”.

- Evită etichetele negative de soiul “ești un mincinos”.

4
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Acțiuni reactive:
- Empatizează: ”te-am auzit ce ai spus” sau “Cred că ți-ar plăcea foarte mult să locuiești
într-o casă foarte mare. Am auzit că le-ai spus, prietenilor tăi asta. Și noi ne-am dori să
locuim într-o casă cu mai multe camere”.

- Încearcă să îi satisfaci nevoia de conectare altfel: “e adevărat că noi nu locuim

într-o casă mare, cum ne dorim, dar suntem o familie unită și eu te iubesc pe tine până la
cer și înapoi și ești cea mai importantă persoană din viața mea”.

- Și după ce copilul a mințit, evităm pedeapsa.

Pedeapsa nu are ce să caute aici.

Mai exact, copilul are nevoie de conectare, așa că încearcă să îi satisfaci această nevoie
altfel decât prin minciună.

Dacă îi dai atenție minciunii, va minți în continuare.

Ceea ce vei face este să îi oferi atenție ignorând minciuna (ca în exemplul de mai sus).

5
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Lipsa Controlului
Toate minciunile de soiul
- Păcălitul

- Obținerea de putere

- Obțin ceea ce îmi doresc, pentru că altfel nu pot

- Eu decid pentru mine, nu alții

- Împinge ora de culcare

- Vreau să am, să dețin, să fie al meu - când i se refuză ceva - pun în fantezie ceea ce își
doresc (așa obțin control)

- Dacă înainte de culcare nu a avut suficient timp pentru activități libere și s-a pus
presiunea pe el dpdv al activităților pe care le face că “trebuie”: spălat pe dinți,
curățenie, mâncat, făcut teme etc.

6
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Exemple:
- Un copil de 2 ani (da, atât de devreme), îți spune să te culci tu (la prânz), că ea mai stă
puțin să se joace cu Lego. Cum a dispărut mama, ea a luat telefonul să se joace.

- Copilul de 4 ani: Am mâncat un ton întreg - ha haaaa! Te-am păcălit!!! (replică pe care o
spune imediat după ce tu subliniezi că mâncatul unui ton întreg nu e posibilă).

- Copilul de 5 ani: e la bunici și le cere înghețată, iar în momentul în care i se refuză

asta, îi spune bunicii că mama știe și îi dă voie.

- Adolescentul de 16 ani își face rost de scutire medicală ca să își motiveze absențele
- dacă nu poate obține aprobarea de a lipsi de la școală, decide să “rezolve” cu
absențele.

- Copilul de 4 ani se cere până la baie (la grădiniță), cu scopul de a-și lua jucăria din
dulăpior.

- Adolescenta de 14 ani spune că doarme la o prietenă, când de fapt doarme la iubitul

ei.

- Copil de 2 ani și-a însușit jucăria găsită în parc.

- Preadolescentul de 12 ani spune că merge la film cu clasa, dar de fapt merge

altundeva (în parc cu prietena lui, de exemplu).

- Copilul de 3 ani: “m-am uitat toată ziua la tv” sau “am mâncat numai ciocolată” sau
“am stat afară în zăpadă în tricou cu mânecă scurtă și m-am jucat cu mingea” (transpune
în realitate ceva ce și-ar dori și știe că nu e posibil să obțină.

- Copilul de 5 ani - părinții sunt divorțați și pe unul din ei îl vede mai rar: “am fost cu tati
la mall și mi-a cumpărat un Lego nou” sau “am stat toată ziua și m-am jucat cu mami” (își
dorește să obțină ceva ce nu are).

7
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

- Copilul de 7 ani: a cerut bani de la colegii de clasă pe motivul că nu are de mâncare -

de fapt voia să își cumpere un Kendama (credea că altfel nu poate obține jucăria).

- Adolescentul de 16 ani se duce în Vama Veche fără ca părinții să știe și nu le răspunde

la telefon când aceștia îl sună - răspunde la telefon doar când rămâne fără bani și nu se
mai poate întoarce acasă.

- Copilul de 3 ani și-a dat jucăria unui coleg în schimbul unui corn cu ciocolată, iar pe
mami a mințit-o că l-a primit (nu are voie ciocolată și doar așa a putut decide el să o
mănânce).

- Copilul de 3 ani zice că îl scapă pipi la culcare, sau că vrea încă o poveste, sau apă, sau
cântecele, sau că îi e foame (trage de timp) - atunci când se întâmplă asta, e important
să te uiți în spate la ziua care a trecut: ce activități ai făcut împreună cu copilul - dacă au
fost doar genul de “taskuri” de făcut în casă și el nu a avut timp în care să decidă sau să
fie sursa propriilor alegeri.

- Copilul de 6 ani îți răspunde: Nu am auzit, când îi zici să facă ceva ce nu are chef.

- Copilul de 7 ani îți spune: “Am mâncat doar o ciocolățică”, deși au fost mai multe.

- Copilul de 7 ani îi spune învățătoarei în clasa I că are un frate care învață la etaj, ca să
îl lase să urce la magazinul școlii de la primul etaj.

- Copila de 8 ani își cheltuie banii de mâncare pe pixuri colorate.

- Copilul de 6 ani își minte bunicul că doarme la prânz, dar de fapt se uită la desene.

- Copilul de 3 ani îți spune ca e super erou: uneori Spiderman, alteori Hulk sau
Bumblebee.

- Copilul de 4 ani: când vă întoarceți de la bunici, pe mașină, ca să primească telefonul

îți spune că buni nu l-a lăsat deloc la ecran.

8
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Acțiuni preventive:
- Evită pedeapsa,

- Evită stilul parental autoritar,

- Stabilește clar limite și reguli care pe care sa i le comunici copilului, și în funcție de

vârsta lui, agreează-le împreună cu el.

Asta va preveni minciunile legate de obținerea a ceea ce își dorește pentru că va ști că
poate obține acel ceva dacă va comunica asertiv cu tine.

Acțiuni reactive:
- Empatizează cu el (ca în cazul Conectării).

- E nevoie de o consecință dacă minciunile se repetă.

E nevoie să faci diferența dintre un comportament negativ intenționat și unul

neintenționat.

- Încearcă să îi satisfaci Controlul prin ignorarea comportamentului negativ.

Încurajează-l în toate jocurile în care copilul îmbracă personalități de super erou.

Dacă te joci cu el, lasă-l pe el să facă regulile. Astfel, îi dai ocazia să își satisfacă Nevoia
de Control prin faptul că el e sursa deciziilor și acțiunilor pe care le face.

- Planifică unele excepții de la reguli, astfel încât să nu fie tentat să le

încalce intenționat. Exemplu: decât ciocolată deloc, mai bine o ciocolată o dată pe
săptămână.

Această excepție în regulă pe care ați stabilit-o, va preveni minciuna.

9
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Lipsa Competenței
Toate minciunile de soiul
- Trișare

- Copiere

- Fițuicile pentru teste

- Falsificarea

- Invențiile

- Fanfaronada de tipul “Sunt cel mai bun la...”

- Laudăroșenie “Știi ce pot eu să fac? Eu pot să... și să… ”

Acestea sunt sensibil legate și de Nevoile de Control și cea de Conectare.

10
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Exemple:
- Copilul de 7 ani a mințit-o pe învățătoare că uneori mama îl pune să stea pedepsit în
pat, ca să nu fie singurul care nu e pedepsit din toată clasa.

- Adolescentul de 16 ani falsifică semnătura mamei pe carnetul de note.

- Copilul de 9 ani copiază la teste.

- Copilul de 4 ani vine acasă cu o bulină neagră de la grădi (pentru că nu a fost cuminte)
și îi spune mamei că a fost cuminte (bulina îl dă de gol).

- “Sunt cel mai bun la fotbal din clasa mea”.

- “Știi ce pot eu să fac? Eu pot să mă arunc în copacul ăsta până în vârf și am mai făcut asta
și anul trecut.”

- Înainte să mergeți pentru prima dată la patinoar îi arăți fiului tău de 6 ani filmulețe pe
YouTube să vadă ce înseamnă să patinezi, iar când mergeți la patinoar îți zice: “mami să
vezi ce scheme știu să fac, sunt cel mai bun!”.

Acțiuni preventive:
- Verificarea copilului, fără ca asta să devină un obicei. Aici e o linie fină între “îl
controlez non stop” și “îi dau libertate să facă ce vrea el”.

Pentru falsificări sau trișări e importantă această verificare.

Pentru că, dacă nu verific ce știe copilul la școală, ce valori are în fața profesorilor, cât
de bine își face lecțiile, s-ar putea să mă trezesc că majoritatea notelor sunt obținute
prin fals sau copiere.

E important să verific nivelul de cunoștințe ale copilului și să mă asigur că e acolo unde

arată și valorile (adică notele) că e.

11
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

- Evită comparațiile cu alți copii și punerea de etichete. Comparațiile îl fac pe

copil sa apeleze la această falsitate sau copiere.

Ce îi poți spune aici: “Când te compari cu o persoană, compară-te cu întregul ei, nu doar
pe bucățele. Dacă te compari cu cineva care joacă fotbal și tu joci mai slab, s-ar putea să
te simți inferior acelei persoane. Pentru că, sunt sigură că are zone în care acea persoană
strălucește (fotbalul, de exemplu) și zone în care tu strălucești față de ea.”

Asta îl poate ajuta să se evalueze corect.

“Uită-te la ce faci bine, poate mai bine decât alții, dar e important că faci cu drag. Și uită-te
la lucrurile pe care le faci mai puțin bine și cum le poți îmbunătăți”.

E despre “învață de la alții care sunt mai buni” vs. “invidiază-i” sau “minimizează-i”.

“E cineva mai bun? Bucură-te, că ai de la cine să înveți!”.

Acțiuni reactive:
- Evită critica.

Evită comentarii de soiul “du-te de aici, unde visezi tu că ești mai bun ca Radu la fotbal,
care joacă de când era mic? Tu n-ai jucat în viața ta!”

Critica îi îngroapă și mai tare stima de sine, mai cu seamă dacă mai sunt și alți oameni
în jur.

- Fă haz de necaz.

Ce îi poți spune (în loc să îl critici), pe un ton amuzat, fără să îl iei în derâdere, este:
“Ți-ar plăcea să joci fotbal atât de bine, nu? Și eu mă visez câteodată că joc tenis precum
Simona Halep. E fain să ne uităm la oameni cu admirație. La fotbal, până să joci atât de
bine, mai ai de lucrat și m-aș bucura să o faci. Dar sunt alte lucruri pe care le faci la fel de
bine precum joacă Radu fotbal.”

12
Minciuna are picioare scurte… sau nu?

Important să reții
Când minciuna se repetă, orice ar fi, evită pedeapsa - și treci la pasul următor.

Ca în exemplul de la început, cu foamea. Ai mâncat mărul, dar încă îți e foame.

La fel și cu această listă generoasă de minciuni.

Poate că ai pus regulă, ai încercat să o previi, ai făcut și ai bifat tot, dar dacă
minciuna e tot acolo…

…ai nevoie sa te uiți la mai multe aspecte ca să o poți trata corect și eficient.

Practic acesta e primul semn că ai nevoie de o metodă cu cap și coadă din care să
înveți cum să aplici disciplina, cu inimă caldă, fără să recurgi la pedeapsă, sau să îi
distrugi stima de sine a copilului tău.

De aceea, cei mai mulți părinți care au apelat la programele despre care ți-am vorbit în
training-ul online, au obținut cooperarea copilului și nu obediența lui.

Practic au învățat o serie de tehnici de cooperare prin care au reușit să facă diferența
între o minciună care apare pentru prima dată și una care se repetă.

Asta i-a ajutat să reducă numărul de minciuni.

Cu fermitate și căldură.

Te mai poți înscrie (ar putea fi un pas preventiv pe care îl faci!), mai ales că oferta
e încă valabilă până miercuri, 20 Martie, ora 23:59, (doar pentru cei care au
participat la training-ul online).

Click aici și accesează oferta specială

13