ONTOGENEZA

Nou nascutul:

- postura preferentiala in flexie (posibila predominenta a eferentei γ

mai accentuate pt. flexori)
- miscari fara scop, subordonate refl. primitive - holokinezie
- miscarile distonice normale pana la 10 saptamani
- misc. individualizate ale degetelor si pumnilor
- suspendat subaxilar cu plantele pe masa extinde brusc MI
( r. pozitiva de sprijin )
- in DV capul intors intr-o parte
- are refl. de tarare cu MI
- rotatie int. coxo- femurala
- in DD occiputul pe planul mesei, fara spatiu intre masa si reg. cervic.
- capul intors intr-o parte, MS flectate, pumnii inchisi
- reactioneaza la lumina si sunete puternice prin clipit sau plans

Luna I

- in DV reuseste sa ridice capul intors intr-o parte cateva secunde

- sprijin pe antebrate, pumnii inchisi, soldurile rotate ext.
- gambele schiteaza tararea
- baza de sprijin este pe abdomen
- isi directioneaza privirea catre o jucarie rosie la 20 cm. distanta
- se calmeaza cand e luat in brate ( contact epidermic cu mama)
- in “motricitate eliberata” fixeaza privirea examinatorului, imita
miscarea buzelor sau a ochilor acestuia, ii poate chiar apuca
ochelarii
- fixeaza mama cu privirea in timpul suptului
- incepe diferentierea plansului : foamea si durerea - plans scurt si
puternic, oboseala - plans prelungit
 Luna II

- in DV capul se ridica la 45ۨۨ si se mentine cca 10 sec.

- ridicat din DD in sezand capul se mentine cca 5 sec.
- in DD tripla flexie diminueaza, pumnii incep sa se deschida
- apare zambetul accidental
- incepe sa articuleze vocale: a, e
- se opreste din miscare la auzul unui sunet

Luna III

- in DV capul ridicat 1 min.la 90ۨۨ fata de planul mesei, sprijin

pe antebrate (“postura papusii”)
- capul se afla in afara triunghiului de sprijin (coate-pelvis)
- MI in rotatie ext. si abductie
- din DD tractiunea la 45ۨ arata control bun al capului
- suspendat subaxilar se sprijina pe plante cu gen. semiflectati
( dispare reactia de sprijin)
- in DD daca i se pune in mana o jucarie o tine ferm, o duce la gura
- urmareste cu privirea o jucarie zornaitoare, intoarce capul
- apare zambetul social
- gungureste

Luna IV

- in DV isi ridica membrele extinzand coloana

- ridicat in sezand mentine bine capul
- idem cand este inclinat intr-o parte
- intinde mana dupa o jucarie
- aduce mana spre linia mediana (corp calos mielinizat)
- duce obiecte la gura
- zambeste des, rade zgomotos, produce sunete: “v”, “f”, “s”, “th”

Luna V
- din DV miscari de balans
- se rostogoleste din DV in DD
- la tractiunea din DD isi flecteaza MS, soldurile, genunchii
- intinde mana, apuca jucaria, o transfera
- ridicat subaxilar in ortost. isi sustine greutatea cateva sec.
- diferentiaza tonul aspru de cel bland, schimbandu-si expresia
- aude cei mai fini stimuli acustici
- unii repeta sunetele auzite

Luna VI

- in DV se sprijina pe palmele deschise, cu extensia coatelor

- se poate sprijini pe o singura mana, cealalta tinand o jucarie
- poate fi tras in sezand, sade fara echilibru
- se rostogoleste
- se taraste
- are prehensiune palmo-cubitala
- isi prinde picioarele cu mainile
- distinge figurile familiale de cele straine
- gungureste

Luna VII

- se ridica din DD in sezand, incearca sa se ridice in 4 labe

- isi duce picioarele la gura
- suspendat subaxilar uneori astazie, alteori se sprijina pe picioare
- examineaza cu interes jucariile
- vocalizeaza silabe

Luna VIII

- incepe sa stea in 4 labe (are refl. parasuta) cu balans

- suspendat subaxilar se sprijina pe picioare un timp, apoi astazie
- are prehensiune digito-palmara
- incepe lalalizarea (ma-ma, pa-pa)
 Luna IX

- merge in 4 labe
- se ridica in picioare cu sprijin
- are prehensiune police-index
- bea din cana
- face “pa”

Luna X

- merge sprijinit de o mana

- prehensiune mai fina cu 3 degete
- foloseste 2-3 cuvinte bisilabice cu sens

Luna XI

- sta singur in picioare cateva secunde.

- merge pe langa mobile
- articuleaza 2-4 cuvinte bisilabice cu sens

Luna XII

- merge singur
- are pensa digitala
- intelege comenzi simple
- articuleaza 2-4 cuvinte cu sens

Luna XIII – XV

- se plimba singur
- spune cateva cuvinte in jargon
- arata cu degetul ce doreste
- mazgaleste cu creionul
 EXAMINAREA COPILULUI

Stadiile PREHTL ale sugarului:

1. Somn calm, ochi inchisi, resp. regulate fara miscari oculare, miscari
episodice, bruste ale membrelor
2. Somn paradoxal: e greu de trezit, resp. neregulata, miscari nereg.,
miscari oculare rapide sub pleoape, mimica faciala
( stadiu caract. perioadei perinatale)
3. Veghe calma: ochi deschisi, miscari minimale, se poate comunica
4. Veghe agitata: ochi deschisi, activit. motorie abundenta si rapida,
reactii intense la stimuli ext.
5. Plans violent: ochi deschisi sau inchisi, plange violent, agitat

La sugarul normal st.3 este usor de obtinut dupa 3-4 saptamani

Sugar letargic- predomina st. 1 si 2
Sugar hiperexcitabil- predomina st.4 si 5

OBSERVATIA COPILULUI

A. Posturi si activitate motorie spontana

a) Refl. tonice asimetrice ale gatului

- pozitia “scrimerului”cu MS extins de partea fetei
MS de partea cefei flectat. N = 0-3 luni
b) Hipertonia anormala a gatului
- normal: nn. aflat in DD nu are spatiu intre ceafa si planul
mesei
- patologic: spatiu existent= hipertonie paravertebrala
c) Opistotonus – hipertonie permanenta a extensorilor rahisului
sugarul pastreaza DL, in hiperextensie
d) Pumni inchisi in permanenta – semn de alarma!
- normal in somn pumnii se deschid dupa 2 luni
- patologic: pumn inchis cu policele addus
e) Asimetria posturii membrelor – patologica daca e permanenta
f) Paralizia faciala – evidentiata mai ales in plans
( diagn dif. cu hipoplazia triunghiularului buzei inf.)
g) Motilitate spontana:
- misc. de frecv. si intensit. medie, misc. individ. degetelor
- misc. globale ale bratelor si antebratelor
- tripla flexie a MI si slabe misc. individ. in primele 6 luni
Motilitate anormala:
- saracie in miscari
- motilitate excesiva
- motilitate asimetrica
- tremor – mai ales daca este permanent
- salve de miscari clonice, cu amplitudine mare
- miscari permanente de masticatie, deschideri spasmodice ale gurii
- propulsii ale limbii

B. Semne oculare

1. Hipertonia ridicatorului pleoapei sup.- vizibila partea sup. a

scleroticei
2. Privirea in “apus de soare”- irisul este acoperit de pleoapa inf.,
sclerotica vizibila deasupra irisului
3. Strabism convergent, divergent uni sau bilateral
4. Nistagmus permanent pendular

Examinarea copilului

- Perimetrul cranian
- Fontanele si suturi: - font. ant se inchide intre 10-20 luni
- sutura scuamoasa temporo-pariet.proeminenta
 2-3mm= atrofie cerebrala
- sutura scuamoasa de 2-3 mm latime= hipertens.
intracraniana

Triada Amiel-Tisson = patologie antenatala :

- burelet al suturii scuamoase
- bolta palatine ogivala
- policele addus palmar
- ROT vii sau de amplit. normala,sau refl. abolite
- Babinsky + ( pana la 2 ani este normal)
- Refl. abd. si cremasteriene abs. in sindr. piramidal

C. Reflexele primitive
( foarte importante pt. diagnosticul precoce)

1. Refl. orofaciale:
a. Refl. Babkin – atingerea palmei provoaca inchiderea
mainii si deschiderea gurii. N= 0-4 sapt.
b. Rooting – degetul examinatorului se plimba in jurul
gurii – este urmarit de limba sugarului N=0-3luni
c. R. de supt declansat de atingerea buzelor
dispare dupa 10-12 luni
d. R. ochilor de papusa – intorcand capul copilului, ochii
nu urmeaza capul N= 0-4 sapt.
2. Refl.acustico-facial – incepe la 10 zile dupa nastere – toata viata
3. Refl. optico-facial (de amenintare) apare la 2-3 luni- toata viata
4. Refl. glabella- percutia radacinii nasului provoaca clipire –
de la nastere- toata viata
5. Reactii pozitive de sprijin:
a. r. de extensie a bratelor – anormala
b. r. de extensie a MI – sugarul pozitionat in ortostatism
extinde MI si musc. paravert. N= 0-4 sapt.
c. mersul automat – N= 0-4 sapt.( prematurul va pasi pe
varfuri)
 d. reactia ascensor – la ascensiune nn. se extinde
la coborare se flecteaza N=0-4 luni
e r. Galant – copilul suspendat in DV pe palma
terapeutului
Se stimuleaza zona paravert. lombo-sacrata
Nn .raspunde prin abd. si rotatie ext. a MI
homolat. sau prin arcuirea trunchiului
N=0-4 sapt.
R. Galant + peste 3 luni= posibila lez. extrapir.
6. Reactii fazice de extensie:
a. refl radacinii palmei – la percutia zonei se extinde MS
Anormal de la nastere
b. refl calcaneului- percutia zonei plantare calcaneana-
extensia MI . N= 0-4 sapt.
7. Reflexe tonice de extensie:
a. r. suprapubian – la percutia acestei zone se produce ext.
si adductia MI. N= 0 – 4 sapt.
b. r. de extensie incrucisata= tripla flexie si add. unui MI
produce ext. si adductia MI opus. N= 0-6 sapt.
8. Refl. de apucare (greifreflex):
a. palmar- prezent la nastere pana la dezv. functiei de
prindere si sprijin
- abs. la nastere pana in trim.II= diskinezie
- +++ in trim II,III = spasticitate
b. plantar- prezent la nastere pana la dezv. functiei de
sprijin
- abs. la nastere pana in trim II,III= spasticitate
- +++ in trim II,III = diskinezie
9.Refl. Moro – are 2 timpi: extensie si abd. a bratelor
add. si flexie “ “
- N = 0 – 3-4 luni
- absent la nastere = patologic
- raspuns incomplete sau + peste 5 l=patologic
- conteaza asimetria (paralizie Erb,fractura
clavicula, hemipareza
10. Refl. tonice simetrice ale gatului (Magnus)
- la extensia capului se faciliteaza ext. MS si flexia MI
- la flexia capului se faciliteaza ext. MI si flexia MS
 N = 0-4 luni
Patologic: - abs. la nastere
- + dupa 4 luni
11. Refl. tonice asimetrice provocate: sugarul in DD
- la rotirea capului MS de partea fetei se extinde
MS “ “ cefei se flecteaza
MI de partea fetei se flecteaza
MI “ “ “ se extinde
N = 0-3 luni
+ pana la 6 luni- suspiciune hemor.periventric
+ pana la 7-8 l. – forme grave de diplegie
12. Refl de redresare a cefei- copilul in DL.
- capul, gatul au tendinta sa se ridice
- membrele de partea sup. se orienteaza in flexie
- membrele de partea inf. se orienteaza in ext.
- N= 0 – 3-4 luni
13. Refl. Landau- copilul in suspensie ventral pe palma terapeutului
- combinatie intre r. tonice si de redresare
- capul, trunchiul, MI se extend
- la flectarea capului, apare flexie generala
- prezent intre 4 – 12 luni
- detecteaza hipo sau hipertonia
14. Refl. posturale (nu sunt primitive)
a. refl. parasuta (ready of jump)
- apare la 8-9 luni – toata viata
- f. imp. pt. mersul in 4 labe si in picioare
- atentie la eventuala asimetrie a MS
b. reactia de impulsionare lat. a trunchiului
- se cauta la sugarul peste 6-7 luni
- in “sezand independent”- impulsuri lat. la nivelul
umarului
- copilul extinde bratul opus
- se noteaza asimetria, pozitia mainii

D. Tonusul pasiv al membrelor

Se apreciaza extensibilitatea diferitelor segmente.

1. Unghiul adductorilor – copilul in DD:
- MI se abduct lent
- se apreciaza asimetria
2. Proba calcai- ureche – copilul in DD:
- se ridica MI pe linia mediana, bazinul pe planul mesei
atingand urechile
- la 2 luni = 100ۨ
- la 9 luni= 150ۨ
- se noteaza asimetria
3. Unghiul popliteu: copilul in DD cu bazinul pe planul mesei:
- se abduc coapsele si se flecteaza pe basin
- se apreciaza unghiul popliteu al MI
- la 2 luni= 100ۨ
- la 9 luni= 160ۨ
- se noteaza asimetria
- anormala este hiperflexia
4. Unghiul de dorsiflexie al piciorului :
- cu gen. in extensie se flecteaza dorsal piciorul (este
apreciat astfel tricepsul in totalitate)
- manevra cu gen. flectat apreciaza act. solearului
- se incearca “unghiul lent”, apoi
- se incearca “unghiul rapid”
- normal= ambele flexii sunt egale
- in primul an unghiul=60ۨ
- la 2 ani unghiul=50ۨ
5. Manevra fularului :
- mana este trasa de partea opusa
- la 2 luni cotul atinge linia mediana
- ulterior o depaseste
- daca antebratul inconjoara gatul = hipotonie
6. Realizarea “piciorului balant”
- scuturarea simultana a MI cu priza pe glesne
- se apreciaza simetria sau asimetria
7. Realizarea “mainii balante”
- scuturarea simultana a MS cu priza incheietura mainii
- se apreciaza simetria sau asimetria
8. Flexia mainii pe antebrat:
 - se apreciaza asimetria raspunsului
9. Rotatia laterala a capului: - copilul cu toracele ridicat
- se roteaza capul in ambele parti
- se apreciaza rezistenta musc.controlaterala
- se noteaza asimetria
10. Revenirea in flexie a membrelor:
- se face ext.pasiva a cotului si genunchiului
eliberand brusc segmental distal
- revenirea in flexie a cotului. dispare la 2 luni
- “ “ “ “ gen. “ la 4 luni

E. Evaluarea tonusului pasiv al axului corporal

1. La flexia repetata a capului, rezistenta antag. ramane constanta

- la cresterea rezist.= hipertonie a extens. gatului
2. Flexia ventrala a trunchiului- copilul in DD,

- se ridica MI realizand incurbarea maxima

- miscare exagerata: genunchii ating barbia
- flexie imposibila: trunchiul e ridicat ca o plansa
3. Extensia trunchiului – copilul in DL:
- se fixeaza cu o mana zona lombara
- cu cealalta mana se prind gambele si se face extensia
- normal = amplitudine practic nula
- misc. exagerata : curbura egala cu a flexiei
Se realizeaza o comparatie intre flexia si extensia a axei corporale
- un grad mare de flexie si ext.= hipotonie globala a
trunchiului
- flexie redusa cu ext. mare = hipertonie a ext. trunchi
4. Flexia laterala a trunchiului – copilul in DD:
- cu o mana se mentine cate un flanc
- cu cealalta se prind MI orientandu-le spre dr.,apoi stg.
- se apreciaza asimetria

F. Evaluarea tonusului activ

a) Manevra ridicarii in sezand – se evalueaza flexorii gatului
- nn. la termen: capul in retroductie, apoi se redreseaza,
tonusul ext. si flexor echilibrandu-se
- de la 3 luni – capul in axul trunchiului
- patologic: capul balant sau in opistotonus
b) Manevra inversa – evalueaza extensorii gatului
- din sezand aplecat in fata, se orienteaza copilul spre DD
- dupa 3 luni capul se mentine in axul trunchiului
- patologic: cap balant, opistotonus.
c) Controlul capului:
- Gesell apreciaza controlul capului in DV:
- zona Gesell I – 0-2 luni: copilul intoarce capul de o parte s
si de alta pe planul mesei, fara sa-l ridice
- zona G. II la 3 l: capul se ridica, sprijin pe antebrate
flectate la 90 gr - extensie a etajului cervical
- zona G. III: 4-5 l: sprijin pe antebr. cu un unghi mai
deschis al cotului- ext.a col.dorsale
- zona G.IV: 5-6 l.:sprijin pe palme, coatele extinse-
ext. col. dorso-lombare, capul e la verticala
d) Ridicarea activa in sezand:
- din DD se ofera aratatorul fiecarei maini ale sugarului
- el le va strange si se va trage singur in sezand
- este grasping+ o reactie tonica a flexorilor sugarului
e) Mentinerea in sezand cu sprijin pe maini, MI extinse
- sub 6 l- se mentine cateva sec., apoi cade:
- in fata cu corpul intre gambe
- spre spate prin insuf. musc.anterioare
f) Mentinerea pozitiei in sezand 30 sec. sau mai mult (peste 6 luni)
g) Redresarea globala a MI si a trunchiului (r.poz. de sprijin)
- copilul sustinut vertical subaxilar
- se obs. reactia de redresare a MI, apoi a m. spinale
- sugarul isi sustine cateva sec. greutatea
- intre 1-4 luni = redresare pozitiva
- intre 4 -7 luni – astazie fiziologica
- la 7-8 luni succesiune de flexori si extensori (saritor)
- la 8-9 luni greutatea corpului e bine suportata
--------------------------------------------------------------