AFACERIPOLIGRAFICE

Caracteristicile fizice
ale produselor papetare Grosimea produselor papetare se
(continuare din numarul precedent)
exprima in milimetri §i se masoara
Cramajul §i grosimea sunt cu micrometre speciale.
caracteristici fizice ale produselor Deform area relativa reprezinta
papetare legate de modul §i modificarea dimensiunilor
utilizarea lor. Gramajul reprezinta produselor
papetare datorita
greutatea pe un metru patrat in umidita^ii §i se exprima in
condit;ii de umiditate prevazute in milimetri pentru fiecare laturain

Carton Mucava
Clasificarea produselor papetare dupa gramaj $/ grosime.

standard, §i se exprima in g/m2. Tn milimetri, pentru fiecare latura in

practical, se folose§te §i “greutatea pe parte, raportandu-se la dimensi-
mia de coli”, u§urand calculul necesa- unile inhale.
rului de hartie pentru anumite lucrari.
In func^ie de gramaj, care este o
caracteristica esen^iala a produselor
papetare, acestea se impart in trei
mari categorii: hartie, carton,
mucava (despre a caror fabricare
s-a vorbit).
Determinarea gramajului se face
Umiditatea relativa a aerului, %
Variap'a deformapei relative
liniare
cu balance speciale numite gramiere. in funcpe de umiditatea aerului.

2 BULETIN INFORMATIV
 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 7,0 7,5 8,0
Umiditatea hartiei, %
Deformafia Tn cele doua sensuri Aparat pentru determinarea capacitafi de
Tn funcfie de umiditate. absorbfie a picaturii de ulei de ricin

Prin absorbirea sau pierderea

u m id ita^ii, apar deformafii ale
Aparat pentru determinarea capacitafi de
marimii colilor, fenomen nedorit Tn absorbfie a picaturii de xilen.
i - biureta; 2 - suport pentru hartie.
cazul imprimarii, Tn special al
Gradul de Tncleiere este o
policromiei, diferenfele de
caracteristica deosebit de
suprapunere putand cauza multe
importanta. Prin valoarea sa, mai
rebuturi.
mica sau mai mare, influenfeaza
Pentru a preTntampina acest
proprietafile mecanice, capacitatea
neajuns hartiile, §i mai pufin
de tiparire §i cantitatea de umiditate
cartoanele, trebuie sa se
absorbita. Se observa ca hartiile mai
aclimatizeze.
puternic Tncleiate refin mai pufina
Capacitatatea de absorbtfe fafa
umiditate.
de lichide este determinata de
natura §i proprietafile fibrelor
materialului fibros din produsele
papetare §i de cantitatea §i natura
lichidelor cu care vin Tn contact (apa,
xilen, ulei etc.).
Aceasta proprietate influenfeaza
direct capacitatea de tiparire §i
finisare a produselor tipografice.

www.afaceri-poligrafice.ro 3
 Gradul de Tncleiere se determina strapunse; stabilitatea termica §i
prin metoda liniilor §i se exprima Tn durabilitatea.
milimetri. Se iau mai multe buca^i de
hartie dintr-un sort §i se liniaza cu Caracteristici mecanice

linii de diferite grosimi, cu ajutorul Tncercarile mecanice la care sunt

unui tragator §i o cerneala speciala. supuse produsele papetare au ca

Dupa 24 ore (timp Tn care aceste scop verificarea rezisten^ei lor

buca^i de hartie au fost men^inute la mecanice Tn timpul prelucrarii §i

20 °C §i umiditate de 65%) se finisarii produselor poligrafice. O
masoara grosimea la rezistent mecanica ridicata Tnlatura
ultimei linii
care cerneala speciala nu s-a Tntins defec^iuni de genul:
pe hartie (“nu a facut musta^i”). - ruperea hartiei Tn timpul

Netezimea hartiei sau a imprimarii pe rotative;

cartonului este o caracteristica a - smulgerea fibrelor de hartie la

suprafe^ei produselor papetare §i depunerea cernelii;

condi^ioneaza Tn mod special - prafuirea hartiei Tn timpul

calitatea tiparului. imprimarii;

Netezimea hartiei este legata de - apari^ia cutelor la fal^uire;

porozitatea §i compresibilitatea - ruperea cartonului sau a

acesteia. Ea se determina cu ajutorul hartiei Tn timpul opera^iilor de

unor aparate speciale (aparatul finisare.

Bekk) §i se exprima prin timpul Principalele caracteristici

necesar trecerii unui volum de aer, mecanice sunt:

determinat, printr-o suprafa^a de Rezisten{a la tracflune - Tn

hartie aflata sub presiune. special pentru hartiile ce se tiparesc

Fa^a de fizice pe ma§ini rotative cu hartia Tn sul.

proprieta^ile
prezentate, se mai pot enumera §i Aceasta rezisten^a este influen^ata
altele: transparent, indicele de:

volumetric, porozitatea, gradul de • cre§terea gramajului - rezistent

impurificare, numarul de gauri create o data cu acesta;
4 BULETIN INFORMATIV
• direcfia de fabricate - rezistenfa mecanic:
este mai mare pe aceasta direcfie; - rezistenfa la sfa^iere (la hartii
• procentul de umiditate - cu cat de ambalaj);
hartia este mai uda cu atat scade
rezistenfa la tracfiune.
Rezistenfa la rndolre reprezinta
numarul de duble Tndoituri la 180° la
care rezista un carton sau o hartie
Tnainte de a se rupe. Aceasta
caracteristica este importanta Tn
mod deosebit la produsele papetare
cu gramaj ridicat, folosite la

600
3
0
0 400
o

200
>w
E
D

finisarea producfiei poligrafice.

Dependenfa de gramaj a rezistenfei

la Tndoire
A - hartie de celuloza sulfit cu grad de
macinare 90°SR; B - hartie din celuloza
sulfit cu grad de macinare 60°SR;
C - hartie din celuloza sulfit cu grad de
macinare 13SR

Alte proprietafi cu caracter

0 50 100 150 200

2
Gramaj, g/m

www.afaceri-poligrafice.ro 5
 - rezistenfa la rasucire (la hartii
tehnice);
- rigiditatea (hartii speciale
folosite Tn electrotehnica);
- compresibilitatea (hartii
sugative, hartie ilustrafii);
- rezistenfa suprafefei (hartii de
tipar §i legatorie);
- rezistenfa la plesnire (carton
§i mucava pentru finisare);
- rezistenfa la frangere (carton
§i mucava pentru cartonaje);
- rezistenfa la exfoliere (carton
§i mucava pentru cartonaje).
Toate aceste caracteristici
(proprietafi) se determina prin
metode standardizate atunci cand
este nevoie.

Caracteristici optice
Aceste caracteristici ale
suprafefei hartiei, Tn special, au o
importanfa deosebita Tn aspectul
final §i Tn calitatea produselor
poligrafice.
Culoarea §i nuanfa - este
proprietatea impusa unor sorturi de
hartie §i carton prin destinafie. Se
determina comparand probele de
analizat cu probe etalon.
6 BULETIN INFORMATIV
 Gradul de alb este proprietatea normale ale procesului de tiparire,
produselor papetare de a reflecta
razele luminoase ce cad pe
suprafa^a lor. Gradul de alb se
exprima Tn procente, ca raport Tntre
indicele de reflexie difuza a
suprafe^ei cercetate §i indicele de
reflexie difuza a oxidului de
magneziu (MgO) pur.
Luclul este o proprietate legata
de capacitatea suprafe^ei hartiei sau
a cartonului de a reflecta razele
luminoase. Tntr-o masura oarecare,
este condi^ionat de netezimea
hartiei.
Opacitatea permite tiparirea pe
ambele fe^e §i depinde de natura §i
cantitatea materialului de umplere §i
fibros folosit la fabricare. Opacitatea
se caracterizeaza prin cantitatea de
lumina care poate trece prin hartie.
Se exprima Tn procente.

Capacitatea de
tiparire
a produselor papetare
Prin capacitatea de tiparire (sau
imprimabilitate) se Tn^elege
totalitatea calita^ilor hartiei sau
cartonului ce permit, Tn condi^ii

www.afaceri-poligrafice.ro 7
 ob^inerea unor reproduceri perfecte
ale detaliilor formelor de tipar, Tn
numarul de exemplare dorit.
Capacitatea de tiparire este mult
mai complexa; ea depinde de mai
mul^i factori, cum ar fi:
- proprieta^ile suportului de
imprimare;
- calitatea cernelii poligrafice;
- caracteristicile utilajului (uzura
lui) §i, Tntr-o mare masura, de o
buna pregatire teoretica §i practica a
tiparitorului.
Produsele papetare se pot
clasifica, Tn general, atat dupa
caracteristicile lor, cat §i dupa
domeniul de utilizare, Tn trei
categorii: hartie, carton §i mucava.
La randul lor aceste ramuri de
produse se Tmpart Tn subramuri
care, la randul lor, se ramifica Tn
sortimente.
Hartia poate fi: hartie de scris,
hartie de tipar, hartie pentru desen
§i studiu, hartie absorbanta, hartie-
suport, hartie pentru industria
electrotehnica, hartie pentru utilizari
diverse, hartie pentru ambalaje,
hartie acoperita cu folie metalica sau
cu polimeri sintetici.
8 BULETIN INFORMATIV
 Carton: absorb^ie ridicata §i o mare
- pentru ambalaje;
- neacoperit
- acoperit;
- complexe de sorturi (carton
ondulat).
Mucava:
- pentru legatorie (carton
legatorie);
- pentru confeci;ii ambalaje.

HARTIA

Hartia pentru tipar

Aceasta subramura sau familie
de produse papetare cuprinde
sortimente de hartii folosite pentru
imprimarea prin cele trei genuri de
tipar (tipar Tnalt, tipar plan §i tipar
adanc).
Hartia pentru tipar Tnalt
(pentru
ziar, pentru edi^ii, pentru ilustra^ii,
pentru car^i §colare, pentru afi§e,
pentru coperte, cretata, hartie tip
Biblie, hartie pelur, foi^a pentru
^igarete) are propriety impuse de
procedeul de tipar Tnalt, §i anume:
- sa fie elastica, presiunea de
imprimare fiind de 30-60 kgf/cm2;
- sa aiba o capacitate de
www. af ace ri -po I ig raf i ca. ro 9
 rezisten^a la traci;iune - Tn special la caracteristici impuse hatiilor folosite
ma§inile rotative, unde viteza de
imprimare e mare;
- valori ridicate ale caracte-
risticilor de suprafa^a (netezime,
culoare, luciu, opacitate etc.), cerute
de genul de lucrari executate prin
tipar Tnalt.
Hartia pentru tipar plan - hartie
pentru tipar offset Tn coli, hartie
cartografica §i hartie pentru
rotaprint.
La tiparul plan forma de tipar se
umeze§te, iar tiparul este indirect,
presiunea de imprimare este relativ
mica, 5-12 kgf/cm2. Hartia pentru
tipar plan trebuie sa prezinte:
capacitate redusa de absorb^ie a apei,
stabilitate dimensionala §i grad de
Tncleiere ridicat, cu o netezime
corespunzatoare.
HSrtia pentru tipar adanc
trebuie
sa aiba valori mari ale unor
caracteristici, §i anume: netezime,
omogenitate, capacitate de
absorb(ie, compresibilitate §i
flexibilitate, rezisten^a la trac^iune,
plasticitate.
E bine de §tiut ca diferitele
10 BULETIN INFORMATIV
intr-unul sau altul din cele trei genuri montajului, se developeaza in
de atmosfera de amoniac. Hartia aceasta
imprimare se ob^in printr-o dozare trebuie sa aiba stabilitate
judicioasa a semifabricatelor fibroase §i dimensionala.
a materialelor nefibroase din
compozi^ie.
HSrtla de ambalaj se utilizeaza
pentru ob^inerea plicurilor, pungilor,
sacilor, coletelor etc. Aceasta hartie
trebuie sa fie rezistenta, pentru a
proteja obiectul ambalat. Hartia de
ambalaj are gramajul cuprins Tntre
35-224 g/m2.

Hartii auxiliare
Hirtia pentru legStorie §i
produce
de cartonale (in special complexe de
hartie, realizate prin aplicarea unor
straturi de polimeri sintetici sau folii
metalice pe suport de hartie, folosite la
Tmbunataflrea aspectului estetic al
produselor).
HSrtla hellografica (ozalid) este
destinata obflnerii copiilor de pe
desene
executate Tn tu§ sau creion pe calc, a
montajelor offset. Are o suprafa^a
sensibilizata care, dupa expunere la
lumina in prezen^a desenului sau a
www.afaceri-poligrafice.ro 11
 CARTONUL

Cartoanele, ca §i hartiile, se
impart in mai multe grupe, dupa
utilizarea §i caracteristicile lor.
Cartonul folosit in poligrafie
trebuie sa indeplineasca o serie de
condi^ii, cum ar fi:
- sa aiba suprafa^a neteda,
uniforma, fara cute, fara incluziuni,
fara pete, fara fascicole vizibile de
fire etc;
- culoare uniforma;
- umiditate maxima: 6-10%.
Cartoanele pentru imprimare se
fabrica in mai multe sortimente de
diferite calita^i, func^ie de produsul
la care se folosesc. Unele cartoane
se obt;in prin lipirea (ca§erarea) a
doua, trei folii de carton. Cele mai
uzuale sorturi de carton sunt:
cartonul velin, cartonul ca§erat,
cartonul pentru dosare, cartonul
velin tip E, cartonul pentru coperta,
cartonul cretat. Pentru a ob^ine
cartoane cretate se folosesc paste
mecanice de lemn, cu sau fara
materiale de umplere. Unele
cartoane se folosesc ca suport de
cretare, altele sunt colorate in masa.

12 BULETIN INFORMATIV
 CartonuI pentru ambalaje se masa (cenu§iu) §i se folose§te
ob^ine prin unirea, in stare umeda, pentru confec^ionarea de albume,
sub presiune, a cel put;in doua sau clasoare etc.
trei straturi de material fibros diferit. Cartonul pentru matrite de
Acest carton este cunoscut sub stereotipie se folose§te la
denumirea de carton “duplex” sau turnarea placilor de stereotipie
“triplex”. Pentru fabricarea pastei din aliaj tipografic. Este rezistent
mecanice din lemn se folose§te la umiditate §i temperatura.
pasta din maculatura §i celuloza
sulfit. Cartonul duplex are, in MUCAVA

general, doua fe^e: o fa^a alba - la

Mucavaua serve§te ca suport
unele sorturi ea poate fi cretata; cea
de a doua culoarea la executarea par^ilor rigide §i
fa^a are
dominanta a pastei din care s-a de protec^ie ale produselor poli-
grafice (scoar^e) sau ale celor
fabricat.
Cartoanele speclale sunt dure, din industria cartonajelor.
Mucavaua se livreaza numai
rezistente, nu se deformeaza in
in coli de grosimi cuprinse intre
contact cu agen^ii atmosferici §i sunt
0,7-5,6 mm §i gramaje de
colorate in masa.
2
500-4500 g/m . Se fabrica din
Cartonul prespan pentru
pasta de maculatura §i pasta
confec^ii este dur, lucios, colorat in
bruna de lemn. Mucavaua
toata masa (portocaliu - maro),
trebuie sa prezinte rezisten^a
fabricat numai din celuloza sulfit,
deosebita §i stabilitate dimen-
fara materiale de umplere, cu un
sionala la umiditate. Se folo-
grad de incleiere foarte mare. Se
folose§te pentru coper^i sau diferite se§te ca materie prima in

confec^ii. confec^ionarea scoar^elor pentru

Cartonul pentru uz general se cartea legata, pentru confec-

fabrica din amestecul unor paste ^ionarea casetelor, ghiozda-

ieftine (din maculatura) colorate in nelor, a mapelor de birou etc.

www.afaceri-poligrafice.ro 13
 DEPOZITAREA, MANIPULAREA Prin aclimatizare se Tn^elege
§1 ACLIMATIZAREA
PRODUSELOR PAPETARE expunerea §i pastrarea hartiei Tn
condp de umiditate §i temperaturi
Depozitarea este o operate controlabile §i dinainte stabilite,
foarte importanta: Tn final, de ea corespunzatoare sec^iei de imprimare.
depinde calitatea produsului
poligrafic. Depozitarea se face PREGATIREA FORMELOR DE TIPAR

Tn magazii Tn care trebuie sa se

asigure condi(ii de temperatura Tn numarul 1 al “Buletinului

§i umiditate identice cu cele din Informativ” al publica^iei Afaceri

sec(iile unde se vor prelucra. La Pollgraflce, am aratat ca tiparul
depozitare se va avea Tn vedere consta
ca produsele papetare sunt Tn multiplicarea unui text sau a unei
inflamabile §i se caracterizeaza imagini, Tn exemplare identice, cu
printr-o capacitate ridicata de a ajutorul formelor de tipar, sub
absorbi sau de a pierde ac^iunea
umiditate. presiunii.

Depozitarea hartiei Tn coli se Formele de tipar pot fi grupate

va face pe pale^i (sanii) de lemn, dupa mai multe criterii astfel:

pe sorturi §i formate, cu etichete a. Dupa caracterul imaginilor care

u§or vizibile. se reproduc:

Transportul hartiei se va face - forme de text;

de personal specializat, cu utilaje - forme de ilustra^ii;

de transport adecvate. - forme mixte.

Aclimatizarea este o alta b. Dupa materialul din care se

operate de mare important^, executa:

deoarece umiditatea este un - forme metalice;

factor cheie pentru calitatea - forme nemetalice (din hartie

imprimatelor. speciala)
c. Dupa aspectul geometric:

14 BULETIN INFORMATIV
- forme cilindrice;
- forme plane.

www.afaceri-poligrafice.ro 15
 d. Dupa genul de imprimare sunt - texte de baza: textul principal
forme pentru: al lucrarii;
- tipar Tnalt; - texte complementare: texte
- tipar plan; explicative, de comentariu;
- tipar adanc; - texte auxiliare $i de
- tipar serigrafic; informare:
- tipar flexografic. tabla de materii, indicele de materii
Formele de text cuprind de obicei sau de nume.
litere, cifre, semne speciale, linii, Avand Tn vedere ca fiecare gen
ornamente, elemente de albitura de literatura prezinta anumite
(spa^ii dintre litera §i randuri). caracteristici, textele s-au clasificat
A§ezarea elementelor tipografice astfel:
Tn randuri prin metoda clasica sau - texte simple, curente, cu
procesarea lor pe PC este un proces evidentieri;
de culegere a textelor. - texte Tn versuri;
Acest proces de culegere se - texte ale operelor dramatice;
realizeaza tinand seama de o serie de - texte §tiin^ifice, lingvistice;
factori, cum ar fi genurile de text ale - texte ocazionale: motto,
car^ii/ bro§urii (§tiin^ifica, bele- dedica^ii, felicitari;
tristica, de arta etc.), pliantului, texte de adnotare §i
prospectului, cat §i categoria de documentare: citate, observatii,
cititori careia i se adreseaza (copiilor, note;
maturilor). - texte auxiliare: indexe, tabla
Alegerea literei pentru un text de materii.
este una din sarcinile principal ale Procesul de culegere sau
tehnoredactorului, care trebuie sa procesare cuprinde etapele
§tie Tntotdeauna cui se adreseaza urmatoare:
cartea §i ce confine ea. stabilirea formatului
Spre exemplu, Tntr-o carte, respectiv stabilirea lungimii
textele pot fi impaste Tn: randurilor care vor fi culese.
16 BULETIN INFORMATIV
Formatul de culegere se stabile§te Tn

www.afaceri-poligrafice.ro 17
 func^ie de dimensiunile Prin opera^ia de tehnoredactare
produsului finit (carte, afi§ etc.); se stabilesc (Tn scris), pe manuscris,
- culegerea (tastarea) propriu- urmatoarele:
zisa; dimensiunile randurilor
- Tmpllnlrea randurilor - (formatul de culegere);
operate necesara cand se dore§te - corpul §i caracterul de litera
ca toate randurile sa aiba aceea§i pentru textul de baza;
lungime. Acest lucru se realizeaza - textele care se culeg cu
prin marirea sau mic§orarea sublinieri;
distan^ei dintre cuvinte, la - caracterul §i corpul de litera
culegerea clasica. La culegerea pe pentru titluri;
calculator opera^ia se face - caracterul §i corpul de litera
automat datorita programului de pentru note;
culegere (justified). - albitura necesara Tntre titluri.
Procesul de culegere, clasica La lucrarile ce reprezinta coperte,
sau pe calculator, se realizeaza reclame etc. se predau tipografiei, pe
conform manuscrisului. langa manuscrisele tehnoredactate,
Manuscris (sau original) §i machete (schi^e) ce indica
Tnseamna paginile de hartie scrise amplasarea textelor Tn pagina,
de mana, dactilografiate sau precum §i spa^iul pentru ilustra^ii sau
tiparite anterior, care cuprind fonte de culoare.
textele §i celelalte elemente Pentru lucrarile de tabele se
(tabele, cifre, semne speciale, indica, prin calcul, dimensiunea
linii, ornamente etc.) ce urmeaza a fiecarei coloane, capul de tabel,
fi reproduse prin tiparire. corpul §i caracterul de litera pentru
Manuscrisele primite de la cap §i picior, cat §i grosimea liniilor
diferi^i beneficiari sunt tehno- ce trebuie culese (sub^iri, seminegre,
redactate de specialist! Tn grafica negre sau Tn puncte, la calculator).
lucrarii §i cunoscatori ai Condple pe care trebuie sa le
caracterelor de litera. Tndeplineasca manuscrisele predate
18 BULETIN INFORMATIV
tipografiei sunt stabilite prin - taieturile din cardie tiparite,
standarde: STAS 6524/82 introduse Tn manuscris, trebuie sa
“Manuscrise pentru reproducerea fie lipite pe file de hartie de format
poligrafica” §i STAS 6523/82 - A4 (210x297 mm);
“Originale de i I ustra^ie pentru - formulele, semnele, precum
reproducerea poligrafica”. Respec- §i cuvintele scrise Tntr-un alfabet
tarea recomandarilor acestor aparte cuprinse Tn manuscrisul
standarde preTntampina gre§elile la dactilografiat trebuie sa fie scrise
culegerea textelor §i pregate§te de mana, cu cerneala de culoare
formele de tipar. neagra, violeta sau albastra;
Recomandarile mai importante - orice completari (modificari)
prevazute pentru prezentarea ulterioare ale manuscrisului trebuie
manuscrisului sunt urmatoarele: sa fie dactilografiate pe file
textul trebuie sa fie separate §i intercalate la locul lorTn
dactilografiat la un rand §i text; ele se includ Tn numerotarea
jumatate, pe hartie alba, A4, de generala a manuscrisului;
calitate buna, pentru a permite - manuscrisul se numeroteaza
eventualele Tndreptari cu cerneala; Tn continuare, de la prima pana la
- filele dactilografiate trebuie ultima fi la, Tn col^ul din dreapta,
sa con^ina 31 de randuri a 65 de sus, cu creion colorat.
semne totalizand 2000 de semne Institutul Roman de
dactilografiate pe pagina; Standardizare, Tmpreuna cu Regia
- pe fiecare fila dactilografiata Autonoma “Monitorul Oficial” au
nu trebuie sa existe mai mult de publicat Tn 1996 o culegere
trei corecturi de text (facute de selectiva de “Standarde, norme
autor), scrise cu cerneala; tehnice §i reguli de culegere a
- capitolele trebuie sa Tnceapa diferitelor categorii de text”. Din
cu o fi la noua; distan^a de Tnceput aceasta lucrare vom spicui §i noi
de capitol este recomandata a fi principalele reguli ale diferitelor
1 /4 din Tnal^imea filei; categorii de texte.
www.afaceri-poligrafice.ro 19
 Culegerea textului se face tinand trebuie sa fie cules cu corp 12/12 sau
seama de o serie Tntreaga de reguli 12/14; pentru cardie adresate copiilor,
tehnice, de cerinte de calitate, de textul curent nu poate fi cules cu un
reguli gramaticale, estetice etc. corp mai mic de 12/12, iar pentru
Caracterul corpului de litera pre§colari poate fi chiar 14/16 sau 18,
trebuie sa fie legat de continutul respectiv 5,2 mm, 6 mm sau
lucrarii §i de calificarea cititorilor 6,7 mm.
carora se adreseaza. Tn general Tn procesul de culegere, randurile
caracterele Tnguste (§male) de Tnceput de alineat trebuie sa
Tngreuneaza cititul, de asemenea Tnceapa cu un spatiu alb (stare). Pe
literele cu contrast prea puternic. Cele calculator, acesta se obtine prin TAB
mai indicate sunt literele drepte. sau se stabile§te prin meniul
Pentru cardie adresate copiilor Paragraph.
sunt indicate literele late. Dimensiunea alineatului este in
Corpul obi§nuit pentru lucrarile cu funcfle de lungimea randului. Cu cat
text simplu, curent, este corpul 10/10 randul de text este mai lung, cu atat
(prima cifra Tnseamna corpul de litera, albitura va fi mai mare (dar nu mai
a doua cifra indica spapul Tntre mult de 1,25 cm).
randuri). Daca insa cartea se Alineatul trebuie sa fie
adreseaza unor cititori mai putin proportional cu spa^iul dintre randuri
calificati §i are un volum mai redus, §i sa fie proportional cu grosimea §i
este recomandat sa fie culeasa cu corp dimensiunea literei.
10/12. Textul astfel cules este mai Cand formatul randului este pana
u§or de citit. la 5 cvadrati (90 mm), albitura de
Pentru literatura §tiint;ifica se inceput de alineat este de inaltimea
folosesc corpurile 8/9 sau 8/10, iar corpului cu care se culege textul de
pentru cea beletristica se prefera litera baza (1 patri§or); la formatul cuprins
de corp 9/9 sau 9/10. intre 5 §i 6,5 cvadrati (90 §i 11 7 mm)
Pentru literatura care se adreseaza spatiul este de 1,5 inaltimea corpului
persoanelor mai in varsta, textul de baza (1,5 patri§or), iar la formatul
20 BULETIN INFORMATIV
de peste 6,5 cvadra^i (117 mm), despar^itoare sau automat, cu
spa^iul este de 2 patri§ori (de doua ajutorul func^iei Hyphenation.
ori Tnal^imea corpului de baza).
Evidentieri Tn text
Spa^iul normal Tntre cuvinte este
Citatele sau diferite alte
de 0,5 din Tnal^imea corpului cules
reproduceri de texte, notele,
(1 /2 patri§or). Poate fi folosit §i
Tnsemnarile, scrisorile etc. sunt par^i
spa^iul avand dimensiunea de 1 /3
de text curent care trebuie
patri§or, care este Tnsa cel mai mic
eviden^iate, astfel meat cititorul sa le
admis.
remarce u§or, fara ca aceasta sa
La culegerea pe calculator,
dauneze aspectului estetic al
aceasta Tmplinire a randului se face
paginii.
Tn mod automat, datorita progra-
Cand un text are un singur fel
mului de culegere.
de eviden^iere, acesta se culege cu
Tn textul cules, nu se admit
litere cursive (Italic) sau aldine (Bold)
“coridoare” decat cel mult unul la 50
din acela§i corp de litera:
de randuri, fie vertical, fie diagonal. In fine, primul §i ultimul basm incluse Tn

Randul de sfar§it de alineat (sau actuala culegere -"Fat-Frumos din lacrima” §i

paragraf, pe calculator) trebuie sa fie
mai lung decat spa^iul alb de la
Tnceputul alineatului.
Despar^irea cuvintelor se face
“Calin (File de poveste)”- intra Tn categoria aparte
a compunerilor pe care Eminescu le credea
ajunse pe anume treapta a desavarjirii, capabile
sa-l exprime cat de cat, spre a le publica Tn
numerele amintite ale Convorbirilor literare.

^inand seama de regulile

gramaticale, dar astfel meat Tn al
doilea rand sa nu se treaca mai pu^in
de trei litere. Nu se admit despar^iri
de cuvinte la mai mult de
randuri consecutive. La procesarea
sau
Tn fine, primul §i ultimul basm incluse Tn
actuala culegere -“F3t-Frumos din lacrimS” §i
“Calin (File din poveste)”- intra Tn categoria
trei aparte a compunerilor pe care Eminescu le
credea ajunse pe anume treapta a desavar§irii,

textelor - Word, pe calculator, capabile sa-l exprime cat de cat, spre a le

publica Tn numerele amintite ale Convorbirilor
despar^irea cuvintelor se poate face
literare.
normal, prin introducerea liniu^ei
www.afaceri-poligrafice.ro 21
 exprime cat de cat, spre a le publica Tn numerele
In cazul cand textul are doua grade
amintite ale Convorbirilor Uterare.
de evidengeri, se culeg cu litere cursive
Culegerea cu capitalu^e este
evidengerile cele mai numeroase, iar
folosita Tn special la culegerea
cele mai pugn numeroase cu aldine.
dicgonarelor, lexicoanelor etc.:
Cand textul are trei grade de
Tn fine, primul §i ultimul basm incluse Tn
evidengere cel de al treilea grad se actuala culegere -“FAT-FRUMOS DIN LACRIMA’’ §i “CALIN

culege cu litera textului de baza spagata (FILE DE POVESTE)’’- intra Tn categoria aparte a

(rarit). compunerilor pe care Eminescu le credea ajunse pe

anume treapta a desavar§irii, capabile sa-l exprime
Rarirea se face prin marirea
cat de cat, spre a le publicaTn numerele amintite ale
spagului dintre literele cuvantului ce Convorbirilor Uterare.
trebuie evidengat, cu spagi de 1-2 Culegerea cu alt corp de litera decat
puncte §i de 3 puncte Tn cazul cel de baza se recomanda pentru
corpurilor scoaterea Tn evident^ a unor pasaje
de litera mai mari. In cazul cand se separate din carg, cum ar fi citatele,
raresc mai multe cuvinte, se maresc explicagile, indicagiile, epigrafele. De
corespunzator §i spagiile dintre acestea: regula se face culegerea cu corp mai
Tn fine, primul $i ultimul basm incluse Tn
mic:
actuala culegere -“Fat-Frumos din lacrima” ^i
Tn fine, primul §i ultimul basm incluse Tn
“Calin (File de poveste)”- intra Tn categoria
actuala culegere -‘Fat-Frumos din lacrima" §i "Calin (File de
aparte a compunerilor pe care Eminescu le credea
poveste)"-intra Tn categoria aparte a compunerilor pe
ajunse pe anumita treapta a desavar^irii, capabile
care Eminescu le credea ajunse pe anume treapta a
sa-l exprime cat de cat, spre a publica Tn numerele
desavar§irii, capabile sa-l exprime cat de cat, spre a
amintite ale Convorbirilor Uterare.
le publicaTn numerele amintite ale Convorbirilor literare.
Culegerea cu litere verzale
(continuare Tn numarul urmator)
(capitale)
este un procedeu mai pugn folosit Tn
AFACERI POLIGRAFICE® COPYRIGHT 2002
pagini, cu excepga textelor dramatice: Preluarea continutului publicatiilor noastre -
Tn fine, primul §i ultimul basm incluse Tn integrals sau parfialS, prelucratd sau nu - Tn orlce
mijloace de informare este permisS $i gratuits, cu
actuala culegere -“FAT-FRUMOS DIN LACRIMA’’ §i condltla obllgatorie sS se menfloneze ca sursS a
“CALIN (FILE DE POVESTE)’’- intraTn categoria aparte acesteia: “Publicatiile Afaceri Poligrafice,
www.afaceri-poligraflce.ro'
a compunerilor pe care Eminescu le credea ajunse
pe anume treapta a desavar§irii, capabile sa-l
S.C. AFACERI POLIGRAFICE S.R.L.
 Str. Motrului nr. 28, sector 5, Bucuresti, cod postal 050281
tel.: 0722 242 746, tel./fax: 021 337 2900; fax: 021 337 2971
e-mail: afp@afaceri-poligrafice.ro, www.afaceri-poligrafice.ro

www.afaceri-poligrafice.ro 23