Protagoras din Abdera

Originar din Abdera, Tracia, Protagoras și-a petrecut viața în lungi călătorii,
întrerupte de popasuri în Atena, unde s-a împrietenit cu Pericle. La fondarea
orașului Thurioi (444 î.Hr.), lui Protagoras i s-a comandat redactarea proiectului
constituției noii cetăți. Din cauza scrierii Despre zei(arsă în public la Atena), o
lucrare considerată de unii ca fiind atee, a fost acuzat în 411 î.Hr. și obligat să
părăsească orașul. A murit, potrivit tradiției, într-un naufragiu în drum spre Sicilia.
Din bogata sa operă - scrieri de retorică, etică, drept, filosofie și gramatică -
nu s-au păstrat decât 20 de rânduri. De la Diogenes Laertios se pot afla câteva din
titlurile lucrărilor lui Protagoras: Arta controversei, Despre luptă, Despre științe,
Despre stat, Despre starea primordială a lucrurilor, Despre lucrurile din Hades,
Despre faptele greșite ale oamenilor, Precepte, Discuții contradictorii. Influența
gândirii sale s-a făcut simțită asupra lui Democrit, Euripide și a filosofilor sceptici.
Platon îl face eroul unui dialog, combătându-i tezele . Plutarh și Profir îi mai citeau
în secolele 2-3 scrierile.
Protagoras a fost cunoscut ca profesor de retorică și dezbatere, care erau
importante în viața socială a Greciei antice. Este autorul celebrului aforism: Omul
este măsura tuturor lucrurilor, și a celor care există precum există, și a celor care nu
există, precum nu există
Protagoras a fost, de asemenea, cunoscut ca un profesor care a abordat
subiecte legate de virtute și viața politică. El a fost implicat mai ales în întrebarea
dacă virtutea putea fi învățată, o problemă obișnuită a Greciei din secolul al V-lea
î.Hr., care a fost legată de cititorii moderni prin dialogul lui Platon. În loc de
educatorii care au oferit o pregătire specifică, practică în retorică sau vorbire în
public, Protagoras a încercat să formuleze o înțelegere motivată, la nivel foarte
general, a unei game largi de fenomene umane, inclusiv limba și educația.
Protagoras a mai spus că, în orice privință, există două argumente (logoi)
opuse unul altuia și, potrivit lui Aristotel, Protagoras a fost criticat pentru că a
pretins „să întărească argumentul mai slab .
Protagoras este creditat cu filosofia relativismului, pe care o discută în lucrarea sa,
Adevărul (cunoscută și sub numele de Refutări).
Protagoras a fost, de asemenea, un susținător al agnosticismului. Potrivit
informațiilor, în lucrarea sa pierdută, „Cu privire la zei”, el a scris: „În ceea ce
privește zeii, nu am niciun mijloc de a ști dacă există sau nu, și nici de felul lor de
a fi, din cauza obscurității subiectului și a brevității a vieții umane. "
 Potrivit lui Diogenes Laërtius, poziția agnostică, nerostită, luată de
Protagoras, a stârnit furie, determinând atenienii să-l expulzeze din oraș și toate
exemplarele cărții sale au fost colectate și arse pe piață. .
Cu toate acestea, foarte puține fragmente din Protagoras au supraviețuit, deși
se știe că a scris mai multe lucrări diferite: Antilogiae și Adevăr. Acesta din urmă
este citat de Platon și a fost cunoscut alternativ sub numele de The Throws (termen
de luptă care se referă la încercarea de a împiedica un adversar). A început cu
pronunția „Omul este măsura” (ἄνθρωπος μέτρον). Potrivit lui Diogenes Laërtius,
alte cărți ale lui Protagoras includ: On The Gods, Art of Eristics, Imperative, On
Ambition, On Actions Human incorrect, On the Hades, On Sciences, On Virtues,
on the Original State of Things and Trial over a Fee. .