302. Participiul trecut joacă rol de verb şi de adjectiv. Cand are rol de verb, in general, el participă la formarea timpurilor compuse: Elle avait beaucoup reflechi. Tout s'etait mis en ordre. Nous avons chante. Elle est venue. Ils se sont amuses. Participiul trecut exprimă un fapt petrecut in trecut in raport cu o acţiune prezentă, trecut ă sau viitoare: Je comprends (je comprennais, je comprendrai) les mots prononces. El poate apărea in timpurile compuse, alături de:: a) Auxiliarul avoir (Pierre a mange une pomme). b) Auxiliarul etre (Elle est partie. Il se sont serre la main). Sau fără auxiliar (La manoeuvre permit, pour la premiere fois, d'assembler en plein ciel deux satellites lances* separement de la Terre. * Intrebuinţat fără auxiliar, participiul trecut are uneori sens pasiv: Lances separement de la Terre... inlocuieşte pe ils ontete lances separement... Insoţind auxiliarul etre, el are deseori rol de nume predicativ (atribut): La porte est ouverte. Elle etait surprise et troublee, eblouie. Folosit fără auxiliar, participiul devine adjectiv şi se acordă in gen şi număr cu substantivul sau pronumele la care se referă**: Une jeune fille bien elevee. Des enfants gates. ** Multe verbe intrebuinţate in mod absolut au participii trecute cu sens activ: Une jeune fille passionnee, obstinee etc. Participiul trecut compus exprimă, in general, o acţiune anterioară acţiunii exprimate de verbul principal: Ayant passe la riviere, il s'enfonca dans la foret. Etant arrivee avant moi, elle fut obligee de m'attendre. Acordul participiului trecut* (L'accord du participe passe) * vezi nr.213 şi urm. Notă: Cand este vorba de persoana a II-a de politeţe care se exprimă cu vous, acordul se face numai la gen, participiul rămanand la singular, dacă este vorba de o persoană: Vous etes venu. Vous etes arrivee (fem.) 303. Participiile trecute sunt insoţite fie de verbul auxiliar avoir, fie de auxiliarul etre, iar altele sunt singure. 1. Neinsoţite de un auxiliar, participiile trecute sunt adjective şi ele se acordă cu cuvantul pe care il calific ă (vezi nr.68 şi urm.): Enfants gates, porte fermee, homme passionne... 2. Participoiul trecut al verbelor conjugate cu auxiliaru avoir: - Nu se acordă cu subiectul: Il a marche vite. Elle a merche vite. Ils ont marche vite. Elles ont marche vite. - Se acordă cu complementul direct al verbului cand acest complement este aşezat inaintea auxiliarului: Les gateaux qu'il a mange etaient delicieux. Obs.: Complementul direct poate fi un substantiv, un pronume relativ (que, lequel), un pronume personal (me, te, le, la, nous, vous, les) sau un adjectiv interogativ (quel): C'est une habitude que j'ai contractee... Vous n'avez plus la bague que je vous ai donnee? L'homme qui les avait si souvent forces a trembler pour leur vie. Laquelle des robes as-tu mise aujourd'hui? Quelle fleur as-tu cueillie? Tu ne l'as donc pas oubliee, toi, ta pauvre mere? - Precedat de un complement direct şi urmat de un infinitiv, participiul: a) se acordă cu complementul dacă acesta joac ă rol de subiect al infinitivului: Les acteurs que j'ai vus jouer (que – complement al lui vus, subiect al lui jouer). Cette actrice que j'ai vue jouer. b) nu se acordă (rămanand invariabil) dacă este complement direct al infinitivului: La comedie que j'ai vu jouer (que – complement al lui jouer). 3. Participiul trecut al verbelor conjugate cu auxiliarul etre (vezi nr.213 şi urm.) se acordă cu subiectul in gen şi număr: Ils sont alles a la patisserie. Ils sont sortis. Je suis arrivee hier, dit Helene. 4. Participiul trecut al verbelor intrebuinţate impersonal se acordă intotdeauna (la singular) cu subiectul gramatical (il).: Il este venu des hommes. Il est arrive des marchandises dans les magasins. Obs.: a) Participiile du, voulu, permis, pu sunt adesea invariabile: Pierre a prononce les mots qu'il a voulu (subinţeles: pronocer). b) Unele participii approuve, excepte, ci-inclus, y compris ş.a. luate ca prepoziţii sunt invariabile cand stau inaintea substantivului şi cand sunt aşezate la inceputul frazei: Approuve la demande ci-dessous. Acordul participiului trecut al verbelor pronominale (L'accord du participe passe 89des verbes pronominaux) 304. 1. Participiul trecut al verbelor pronominale propriu-zise (essentiellement pronominaux), ca şi al celor cu sens pasiv, se acordă intotdeauna cu subiectul*: Elle s'est ecriee. Les oiseaux se sont envoles. Ces marchandises se sont nien vendues au marche. * Tot cu subiectul se acordă şi participiul trecut al verbelor pronominale cu pronume aglutinat: s'apercevoir, se douter, se faire, s'absenter, s'avancer etc.: Vous etes-vous apercus de ses qualites. Notă: Nu ne ocupăm aici de cazurile particulare. 2. Participiul trecut al verbelor pronominale provenite din verbe active (accidentellement pronominaux): a) Se acordă cu subiectul cand pronumele reflexiv este complement direct: Nous nous sommes reveilles a six heures. Ils ne se sont pas vus depuis hier. b) Rămane invariabil cand verbul are un complement direct, altul decat pronumele reflexiv, aşezat după verb: Ils se sont lave les mains. c) Se acordă in gen şi număr cu complementul direct (ca orice verb conjugat cu avoir), dacă acest complement este aşezat inaintea verbului: Les idees que vous vous etes formees de ce poete sont justes. Obs.: Ca şi in cazul verbelor reflexive, participiul trecut al verbelor reciproce se acordă cu pronumele reflexiv cand acesta are rol de complement direct: Nous nous (c.d.) sommes regardes dans la glace. Elles se (c.d.) sont vues hier. Cand pronumele reflexiv este complement indirect nu se face acordul: Nous nous (c.ind.) sommes parle (ecrit). Elles se (c.ind.) sont succede. De altfel, verbe ca: se parler, se plaire, se deplaire, se ressembler, se sourire, se succeder, se souffire, se survivre, neavand complement direct, au participiile trecute totdeauna invariabile: Ils se sont suffi a eux-memes. Elles se sont plu les unes aux autres. Participiul trecut al verbelor la diateza pasivă (Le participe passe des verbes a la voix passive) Obs.: Verbele intrebuinţate la diateza pasivă (verbele tranzitive directe) se conjugă intotdeauna cu auxiliarul etre (vezi nr.266). 305. Participiul lor trecut fiind un adevărat adjectiv, se acordă intotdeauna cu subiectul in gen şi număr: Toutes les baraques des merciers et des marchands de legumes avaient ete enlevees. Verbele intranzitive nu pot fi niciodată folosite la diateza pasivă.
242847299 Vasile Voiculescu CATEGORIA ESTETICĂ - FANTASTICUL Definiţii ale fantasticului: 1. P.C. Castex (Le conte fantastique en France de Nodier ă Maupassant): o intruziune brutală a misterului în cadrul vieţii reale. 2. Roger Caillois (În inima fantasticului): fantasticul este o încălcare a ordinii recunoscute, o rupere aproape insuportabilă de lumea reală. Cele trei momente ale oricărei scrieri fantastice sunt: ruperea, ordinea şi revenirea la ordine. 3. Tzvetan Todorov (Introducere în literatura fantastică): „Într-o lume care este evident a noastră, cea pe care o cunoaştem, fără diavoli şi silfide şi fără vampiri, are loc un eveniment ce nu poate fi explicat prin legile acestei lumi familiare. Cel care percepe evenimentul trebuie să opteze pentru una din cele două soluţii posibile: ori este vorba de o înşelăciune a simţurilor, de un produs al imaginaţiei, şi atunci legile lumii rămân ceea ce sunt, ori evenimentul s-a petrecut într-adevăr, face parte integrantă din realitate, da