Teste Rationament Logic PDF

INDICAŢII GENERALE PENTRU FOAIA DE RĂSPUNSURI LA TEST
Timpul real de testare pentru această porţiune a testului va fi de 2 ore şi 55 de minute. Există cinci secţiuni,
fiecare cu o limită de timp de 35 de minute. Supraveghetorul vă va spune când să începeţi şi când să puneţi
punct fiecărei secţiuni. Dacă terminaţi o secţiune înainte de oprirea cronometrării, vă puteţi verifica
răspunsurile doar pentru secţiunea respectivă; nu începeţi să consultaţi o altă secţiune de test sau să lucraţi
la altă secţiune fie pe broşura de testare, fie pe foaia de răspunsuri.
Există mai multe tipuri de întrebări în test, şi la fiecare tip de întrebare trebuie să răspundeţi conform
indicaţiilor speciale. Verificaţi că aţi înţeles indicaţiile de răspuns valabile pentru fiecare tip de întrebare
înainte să încercaţi să răspundeţi la oricare dintre întrebările la secţiunea respectivă.
Nu toată lumea va termina toate întrebările în intervalul de timp alocat. Nu vă grăbiţi, încercaţi să aveţi un
ritm de lucru constant şi cât de repede posibil, fără a sacrifica din corectitudine. Vă sfătuim să vă folosiţi
eficient timpul pus la dispoziţie. Dacă vi se pare că o întrebare este extrem de grea, mergeţi la următoarea
şi reveniţi la întrebarea grea după ce aţi terminat secţiunea. DUPĂ POSIBILITĂŢILE DVS. ALEGEŢI
CEL MAI CORECT RĂSPUNS LA FIECARE ÎNTREBARE. NU SE SCAD PUNCTE PENTRU
RĂSPUNSURILE GREŞITE.
1
SECŢIUNEA I
Timp alocat – 35 de minute
26 de întrebări
Indicaţii: Întrebările din această secţiune se bazează pe raţionamentul conţinut în scurtele afirmaţii sau
extrase. În cazul anumitor întrebări, este posibil ca mai multe dintre răspunsurile la alegere să răspundă la
întrebare. Totuşi, trebuie să alegeţi răspunsul cel mai bun, adică, cel care răspunde cel mai corect şi mai
precis la întrebarea respectivă. Nu trebuie să faceţi presupuneri care sunt, conform bunului simţ,
neplauzibile, superflue sau incompatibile cu pasajul. După ce aţi ales răspunsul cel mai bun, înnegriţi
spaţiul corespunzător de pe foaia cu răspunsuri.
1. Obsesia economiştilor cu consumul ca o măsură a bunăstării economice ne-a împiedicat să înţelegem

care este adevărata natura a bunăstării economice. Suntem foarte puţin satisfăcuţi când ni se deteriorează
hainele, ni se depreciază automobilele sau când se termină benzina în rezervoare şi trebuie înlocuită.
Autorul susţine că:
(A) bunăstarea economică nu poate fi definită doar în termenii consumului

(B) satisfacţia este posibilă fără consum
(C) nu pot fi elaborate măsuri valabile ale consumului
(D) produsele moderne sunt create să se uzeze devreme
(E) satisfacţia poate oferi o măsură adecvată cantitativă a bunăstării economice
2. Comentatorul: Mulţi consideră că eliberarea de clorfluorocarboni (CFC) în atmosferă are un efect nociv
asupra oamenilor, deoarece distruge stratul de ozon, ceea ce permite ca Pământul să fie atins de o cantitate
crescută de radiaţie cu ultraviolete. Însă, în urmă cu 300.000 de ani, o supernova a deteriorat foarte mult
stratul de ozon, şi nu a existat un efect însemnat asupra strămoşilor noştri. Datorită faptului că distrugerea
cauzată de supernova a fost mult mai mare decât efectul estimat al clorfluorocarbonilor de astăzi, nu există
nici un motiv pentru a crede că aceste substanţe chimice din atmosferă dăunează astfel oamenilor.
Care dintre următoarele idei, dacă ar fi adevărată, ar slăbi foarte mult argumentul comentatorului?
(A) Influenţele extraterestre asupra stratului de ozon au tendinţa de a se produce mult mai rar decât cele
terestre.
(B) Evenimentele naturale, cum ar fi erupţia vulcanilor, continuă să deterioreze în prezent stratul de
ozon.
(C) Strămoşii noştri deţineau caracteristicile genetice care-i făceau mult mai rezistenţi decât noi la
efectele nocive ale radiaţiei cu ultraviolete.
(D) Stratul de ozon se regenerează foarte greu, împiedicând procesele de contra-reacţie.
(E) Cercetătorii au descoperit că au avut loc modificări genetice ale strămoşilor noştri în intervalul de
timp când Pământul a fost afectat de supernova.
3. Motivul pentru care Larson nu poate îndeplini sarcina este că are programată în acelaşi timp o activitate
pe care nu o poate evita. Pe de altă parte, motivul pentru care Franks nu poate îndeplini misiunea este că nu
prea are agresivitatea solicitată de sarcină. Prin urmare, sarcina trebuie să-i fie alocată lui Parker, singurul
şef din serviciul de transport în afara lui Larson şi Franks.
De care dintre presupunerile următoare depinde argumentul:
(A) Larson are agresivitatea solicitată de sarcină.

(B) Sarcina nu-i poate fi alocată decât unui şef al serviciului de transport.
(C) Franks ar fi primit sarcina, dacă ar fi avut agresivitatea necesară pentru îndeplinirea sarcinii.
(D) Sarcina nu-i poate fi alocată unei persoane care are o activitate programată în acelaşi timp.
2
(E) Nimeni dintre cei care nu sunt şefi ai serviciului de transport nu are agresivitatea pe care o solicită
sarcina.
CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE
4. Ziarist: Analiştii susţin că cei născuţi imediat după cel de-al doilea război mondial ating acum vârsta de
50 de ani şi încep să-şi planifice foarte serios viaţa la pensie. Acest lucru îi va face să se transforme din
consumatori, în marea lor majoritate, în persoane care economisesc. Astfel, este concluzia acestor analişti,
vor începe să curgă din ce în ce mai mulţi bani pe piaţa valorilor mobiliare, conducând la creşteri continue
ale preţurilor pe acţiuni. Dacă această tendinţă ar fi adevărată, analiştii ar avea doar de câştigat, însă sunt
mult prea optimişti. Pe măsură ce scade consumul, vor scădea şi profiturile comerciale, prin urmare nu se
vor justifica preţurile mari pentru acţiuni, aşadar e mult mai probabil ca banii acestor persoane să se
îndrepte mai degrabă spre alte investiţii şi nu spre acţiuni.
Care dintre următoarele reprezintă ceea se doreşte a fi argumentul ziaristului?
(A) Încearcă să submineze argumentul analiştilor, punând sub semnul îndoielii veridicitatea premizelor
acestuia
(B) Încearcă să submineze argumentul analiştilor, sugerând că aceştia îl prezintă din motive care se
referă la interesul personal
(C) Încearcă să submineze argumentul analiştilor, trăgând o concluzie alternativă pe baza premizelor
acestuia
(D) Susţine că este corectă în fapt concluzia analiştilor, dar sugerează că este cumva mult prea
optimistă
(E) Susţine concluzia analiştilor, însă face acest lucru pe baza unor probe diferite
5. Întrebare care nu mai se notează.
6. Maria: Muzica pop este o artă inferioară, deoarece exagerează rolul pe care-l joacă iubirea în viaţa
cotidiană şi, prin urmare, nu reuşeşte să reprezinte corect realitatea.
Theo: Muzica pop nu trebuie să reflecte realitatea; îndeplineşte alte funcţii artistice, cum ar fi, să ofere
fantezii şi consolare, şi să-i ajute pe oameni să creeze puţin romantism în vieţile lor adesea grele. Ar
trebui să-nţelegi muzica pop înainte de a o condamna.
Acest dialog sprijină cel mai bine afirmaţia că Maria şi cu Theo nu sunt de acord cu privire la ideea că
(A) arta superioară în general creează iluzia consolării

(B) anumite arte inferioare exagerează rolul pe care-l joacă iubirea în viaţa cotidiană
(C) arta ar trebui să reprezinte mereu realitatea aşa cum ar putea fi, nu aşa cum este aceasta
(D) arta nu trebuie să reprezinte corect realitatea pentru a fi superioară
(E) muzica pop nu ar trebui să fie considerată o formă de artă
7. S-a creat recent un hormon artificial care sporeşte producţia de lapte la vaci. Crearea sa i-a făcut pe
anumiţi legiuitori să propună ca etichetele pentru lapte să trebuiască să furnizeze consumatorilor
informaţii cu privire la substanţele artificiale folosite la producerea laptelui. Această propunere nu ar
trebui să fie pusă în practică: imaginaţi-vă doar ce-ar fi să încerci să enumeri fiecare fertilizator sintetic
utilizat la producerea fânului şi a grăunţelor pe care le-au consumat vacile sau fiecare fungicid utilizat
pentru a împiedica distrugerea acestor grăunţe!
Argumentul decurge din
(A) propunerea unui curs alternativ de acţiune pentru a atinge obiectivele propunerii împotriva căreia se
pronunţă
3
(B) aducerea unor argumente pentru a demonstra că propunerea împotriva căreia se pronunţă, dacă ar fi
strict pusă în practică, ar conduce la consecinţe absurde
(C) utilizarea exemplelor specifice pentru a demonstra că o alternativă la propunerea împotriva căreia
se pronunţă ar îndeplini mai bine ţelurile spre care se îndrepta propunerea originală
(D) introducerea unui caz asemănător cu cel analizat, pentru a demonstra că o punere în practică
generală a propunerii împotriva căreia se pronunţă ar fi imposibilă
(E) punerea sub semnul întrebării a motivaţiei celor care au făcut propunerea împotriva căreia se
pronunţă
8. Încrederea, care nu poate exista în absenţa respectului reciproc, este esenţială în cazul oricărei relaţii
de durată, personală sau profesională. Totuşi, relaţiile personale, cum ar fi căsătoria sau prietenia, mai
au nevoie în plus de afinitatea naturală. Dacă o relaţie personală trebuie să dureze, trebuie să fie
susţinută de cei doi piloni ai respectului reciproc şi ai afinităţii.
Dacă afirmaţiile de mai sus sunt adevărate, atunci care dintre următoarele trebuie să fie, de asemenea,
adevărată?
(A) Prietenia susţinută doar pe încredere şi pe respect mutual nu va fi de lungă durată.

(B) În contextul oricărei relaţii profesionale, respectul reciproc presupune încrederea.
(C) Dacă o relaţie personală este susţinută de respectul reciproc şi de afinitate va dura multă vreme.
(D) Relaţiile personale, cum ar fi căsătoria sau prietenia, sunt mult mai de durată decât relaţiile
profesionale.
(E) Dacă o căsătorie se bazează pe o afinitate naturală, este garantat că va dura.
9. Utilizarea propoziţiilor de genul „aşa cum a spus cutărică” sau „aşa cum o spune şi zicala” sugerează
că citatul care urmează tocmai a fost ilustrat. Astfel de propoziţii sunt incorect utilizate atunci când
tocmai s-a dat un aparent contra-exemplu.
Care dintre următoarele situaţii conţine o folosire necorespunzătoare a unei astfel de propoziţii, în
conformitate cu principiul enunţat anterior?
(A) Fatima era o matematiciană care se gândea adesea la problemele de matematică nerezolvate, deşi îi
era neplăcut să i se reamintească că majoritatea vor rămâne probabil nerezolvate pe durata vieţii ei.
Aşa cum o spune şi zicala, „E ciudat cât de multe trebuie să afli înainte să-ţi dai seama cât de
puţine ştii”
(B) Prietenii lui Harold au rămas surprinşi când le-a spus că-şi lăsase portofelul acasă şi i-a cerut cuiva
să-i împrumute bani. Mai făcuse aşa ceva de multe ori înainte. Aşa cum a spus Halliard, „Puterea
zgârceniei e la fel de inevitabilă şi de calculabilă ca forţa gravitaţiei.”
(C) Cel mai bun model de aspirator era şi cel mai scump de pe piaţă, dar pe Roger l-ar fi făcut nefericit
să-l cumpere. Pentru că, deşi nu voia decât ce-i mai bun, era şi foarte econom şi nu şi-ar fi iertat
niciodată dacă şi-ar fi cheltuit banii. Aşa cum spune şi zicala: „Un bănuţ economisit e un bănuţ
câştigat.”
(D) Lui Sharon îi plăceau pisicile, însă soţul ei era alergic la pisici. Cu toate astea, din când în când
voia s-o însoţească la expoziţiile de pisici. Aşa cum spune şi zicala: „Când îţi împarţi viaţa cu
cineva, trebuie să-i împărtăşeşti şi pasiunile.”
(E) Raoul şi-a petrecut anul planificând şi pregătindu-se pentru o excursie fantastică la schi. I-a plăcut
foarte mult să facă schi până când şi-a rupt piciorul şi a trebuit să stea două săptămâni în spital. Aşa
cum spune şi zicala: „Totu-i bine când se termină cu bine.”
4
10. Rachel: Deşi artiştii contemporani se bucură că au scăpat de constrângerile care-i apăsau pe
predecesorii lor, această libertate a cauzat un mare declin al calităţii artei. Marile lucrări pot fi produse
doar atunci când artiştii se luptă să se exprime în cadrul limitelor impuse de la exterior.
James: Oamenii s-au arătat întotdeauna critici cu privire la arta din vremea lor. Uită tot, cu excepţia
importantelor lucrări din epocile trecute. Din moment ce încă nu au fost uitate lucrările contemporane
inferioare, oamenii din ziua de astăzi cred greşit că orice artă contemporană este, în general, inferioară
faţă de arta dintr-o perioadă anterioară.
Având în vedere afirmaţiile lor, Rachel şi James se angajează într-un dialog în contradictoriu cu privire
la ideea că:
(A) arta contemporană are o calitate mai scăzută decât arta dintr-o perioadă anterioară
(B) artiştii contemporani sunt constrânşi de aceleaşi limite ca şi predecesorii lor
(C) marile lucrări sunt produse doar atunci când un artist se luptă cu limitele
(D) arta inferioară din epocile trecute este, în general, uitată
(E) se poate evalua corect calitatea artei doar dacă a fost produsă în epocile trecute
11. Costul mediu al produselor de băcănie va creşte din nou luna viitoare. În consecinţă, ne putem
aştepta ca untul şi ouăle să coste mai mult luna viitoare.
Raţionamentul viciat din argumentul de mai sus creează un paralelism foarte apropiat cu unul dintre
raţionamentele următoare. Care este acesta?
(A) Preţul benzinei a crescut în fiecare lună anul trecut. Prin urmare, luna viitoare ne putem aştepta să
plătim mai mult pentru benzină.
(B) Ori reduce guvernul impozitele, ori intră economia în recesiune. Probabil că guvernul nu va reduce
taxele. Prin urmare, economia va intra în recesiune.
(C) Timpul mediu petrecut de persoanele sub 20 de ani în faţa televizorului a crescut recent într-un ritm
foarte rapid. Prin urmare, timpul pe care-l petrec copiii de clasa a patra uitându-se la televizor
trebuie să fi crescut în ultima vreme.
(D) Deoarece zahărul este ingredientul principal al îngheţatei, preţul îngheţatei creşte ori de câte ori
creşte preţul zahărului. Ne aşteptăm ca preţul zahărului să crească luna viitoare. Prin urmare, ne
putem aştepta ca preţul îngheţatei să crească luna viitoare.
(E) Preţurile la imobiliare scad când scade numărul de persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani,
iar acest număr va descreşte în deceniul următor. Prin urmare, preţurile la imobiliare vor scădea în
respectiva perioadă.
12. Biologii au observat anormalităţi de reproducere a peştilor care trăiesc în apele aflate imediat în
avalul fabricilor de hârtie. O cauză posibilă ar fi dioxina pe care fabricile de hârtie o eliberează zilnic şi
care poate altera concentraţia de hormoni a peştilor. Totuşi, este puţin probabil ca dioxina să fie cauza,
deoarece peştii îşi recuperează concentraţiile normale de hormoni relativ repede când fabricile îşi
încetează ocazional activitatea şi dioxina se descompune foarte încet în mediul înconjurător.
Care dintre următoarele afirmaţii, dacă ar fi adevărată, ar slăbi foarte mult forţa argumentului iniţial?
(A) Anumite studii care demonstrează că peştii îşi revin repede când încetează activitatea fabricilor au
fost finanţate de producătorii de hârtie.
(B) Rata la care se descompune dioxina variază în funcţie de condiţiile în care este expusă.
(C) În doar câteva ore, curenţii obişnuiţi ai unui râu poartă mult în aval dioxina prezentă în apă.
(D) Unii peşti nu şi-au revenit repede de pe urma schimbărilor fiziologice induse de modificările
concentraţiilor de hormoni.
(E) Legătura dintre concentraţiile de hormoni şi anormalităţile de reproducere nu este pe deplin
înţeleasă.
5
13. Dacă piesa ar fi reuşită, ar fi adaptată pentru un film sau ar fi jucată la Festivalul Deceniului. Dar
nu are succes. Trebuie, din păcate, să concluzionăm că nici nu va deveni un film şi nici nu va fi jucată
la Festivalul Deceniului.
Raţionamentul argumentului este viciat deoarece argumentul
(A) nu reuşeşte să tragă concluzia că piesa nici nu va fi adaptată pentru un film şi nici nu va fi jucată la
Festivalul Deceniului, în loc de nici una nici alta.
(B) nu reuşeşte să explice de ce piesa nu are succes
(C) egalează valoarea estetică a piesei cu succesul ei comercial
(D) presupune, fără a da justificare, că nu mai există alte soluţii pentru piesă în afara adaptării pentru
un film sau a prezentării ei la Festivalul Deceniului
(E) nu reuşeşte să recunoască că, dacă piesa nu satisface o condiţie suficientă, asta nu o împiedică să
satisfacă o condiţie suficientă diferită în sensul adaptării ei pentru un film sau al prezentării la
Festivalul Deceniului.
14. Fizicianul: Pentru a investiga bolile cauzate de dezechilibrele hormonale, un anumit cercetător
doreşte să studieze, printre altele, 200 de copii ale căror glande pituitare nu reuşesc să producă
cantităţile obişnuite de hormon uman de creştere (HUC). Studiul ar însemna să li se administreze
copiilor o versiune sintetică a HUC pe o perioadă de doi ani. Însă cercetarea medicală ar trebui să fie
permisă doar dacă poate să dezvăluie informaţii importante despre o boală şi dacă se ştie că presupune
doar un risc minim pentru subiecţi. Studiul pe care-l propune cercetătorul ar trebui interzis.
Care dintre următoarele, dacă ar fi adevărată, ar justifica şi mai mult argumentarea fizicianului?
(A) Resursele cheltuite pe studiul privind HUC ar putea fi alocate cercetării care ar putea avea drept
rezultate nişte tratamente medicale pentru boli mult mai grave decât cele cauzate de dezechilibrele
hormonale.
(B) Unui număr de circa 10.000 de copii i s-a administrat deja HUC sintetic, fără efecte secundare
evidente.
(C) Să obţii un consimţământ dat în deplină cunoştinţă de cauză din partea copiilor este imposibil,
deoarece aceştia nu sunt suficient de maturi pentru a înţelege problemele medicale complexe.
(D) Deşi dezechilibrele hormonale pot cauza boli, nu constituie ele însele boli.
(E) Efectele pe termen lung ale HUC sintetic nu au fost niciodată testate şi sunt necunoscute.
15. La cererea locuitorilor din Grove Park au fost create pe toate străzile din cartier denivelări pentru
reducerea vitezei. Totuşi, deşi traficul cauzează zgomot şi aglomeraţie în Grove Park, acest remediu
este mult prea injust. Cartierul nu este o comunitate privată, iar străzile au fost făcute pe bani publici,
prin urmare toţi şoferii au dreptul să le utilizeze ori de câte ori doresc.
Raţionamentul acestui argument este foarte vulnerabil în sensul că poate fi criticat pe baza faptului că
(A) ignoră că e posibil ca denivelările pentru reducerea vitezei să nu reuşească să reducă vitezele cu
care circulă şoferii care trec prin acest cartier
(B) scapă din vedere că e posibil ca şoferii care trec frecvent prin acest cartier să aibă viteze mari
(C) nu oferă nici un fel de probă că şoferii s-ar fi plâns de noile denivelări pentru reducerea vitezei
instalate în cartier
(D) conţine presupunerea tacită că locuitorii cartierelor ar trebui să aibă dreptul să restricţioneze
traficul prin comunităţile lor
(E) presupune, fără a da vreo justificare, că denivelările pentru reducerea vitezei îi împiedică pe şoferi
să utilizeze străzile unde se află astfel de dispozitive
6
16. Criticul literar: Adesea, moştenitorii unui scriitor de succes se decid să publice manuscrisele şi
scrisorile rămase de pe urma autorului decedat, indiferent de meritele lor artistice. Totuşi, mulţi autori
au manuscrise despre care consideră că nu ar trebui să fie publicate şi de care nu ar dori să fie asociat în
mod public numele lor nici chiar după moarte. Prin urmare, un scriitor de succes care decide să nu
publice un manuscris recent terminat ar trebui să-l distrugă imediat.
Care dintre afirmaţiile următoare, dacă ar fi adevărată, pune cel mai puternic sub semnul îndoielii,
temeinicia sfatului criticului literar?
(A) Unii scriitori a căror operă devine şi populară şi respectată după moartea lor nu au primit
recunoaşterea literară pe durata vieţii lor.
(B) Scriitorii care se bucură de un anumit grad de faimă se pot aştepta ca o anumită parte a
corespondenţei lor personale să devină publică după moartea lor.
(C) Evaluările făcute de majoritatea scriitorilor de succes cu privire la operele lor finalizate de curând
sunt mult prea dure şi sunt adesea revizuite ulterior.
(D) Majoritatea volumelor publicate postum ar fi fost publicată de către autor dacă ar fi trăit.
(E) Unii moştenitori ai scriitorilor de succes nu se consideră calificaţi să evalueze meritele unei opere
literare.
17. În practică, guvernul va avea ultimul cuvânt de spus cu privire la drepturile cetăţeanului, deoarece
poliţia va face ce spun funcţionarii guvernului şi instanţele. Asta nu înseamnă însă că perspectiva
guvernului este în mod necesar şi cea corectă; oricine care crede că aşa e, trebuie să considere că
cetăţenii au doar acele drepturi morale pe care guvernul alege să le acorde, ceea ce înseamnă că nu au
deloc drepturi morale.
Care dintre următoarele exprimă cel mai corect concluzia argumentului?
(A) Cetăţenii nu au deloc drepturi dacă nu spune guvernul că le au.

(B) Ce spun funcţionarii guvernului şi instanţele că sunt drepturile acordate cetăţenilor s-ar putea să nu
fie corect.
(C) Cetăţenii au drepturi dacă guvernul nu spune că nu le au.
(D) Poliţia e întotdeauna de acord cu funcţionarii guvernului şi cu instanţele cu privire la care sunt
drepturile cetăţenilor.
(E) Ar trebui să încercăm mereu să susţinem drepturile cetăţenilor împotriva perspectivei guvernului
cu privire la care sunt aceste drepturi.
18. Există dovezi care sugerează că strămoşii noştri din caverne îşi şlefuiau majoritatea silexurilor mult
mai mult decât ar fi fost necesar pentru vânătoare. Prin urmare se pare că oamenii primitivi deţineau
simţ estetic.
Care dintre următoarele afirmaţii, dacă ar fi adevărată, ar slăbi foarte mult forţa argumentului iniţial?
(A) Majoritatea silexurilor utilizate de strămoşii din caverne nu erau foarte şlefuite.
(B) Peşterile unde au fost găsite silexuri foarte şlefuite nu erau decorate cu picturi rupestre.
(C) Există dovezi că aceste silexuri foarte şlefuite erau utilizate la ceremoniile religioase.
(D) Silexurile erau adesea utilizate de oamenii primitivi pentru treburi cotidiene altele decât vânătoarea.
(E) Nu se înţelege suficient care ar fi fost avantajele pe care le-ar fi avut simţul estetic pentru oamenii
cavernelor.
19. Ziarist: Majoritatea Americii de Nord şi a Europei occidentale este mult mai împădurită, are mult
mai puţine ploi acide şi o calitate mai bună a aerului prin comparaţie cu cincizeci de ani în urmă. Deşi
acest lucru se poate datora în bună parte politicilor susţinute de ecologişti, totuşi, devin mult mai
7
credibile afirmaţiile populaţiei care resping previziunile referitoare la iminenţa unei catastrofe
ecologice şi susţin că politicile de mediu care restricţionează excesiv utilizarea resurselor naturale ar
putea diminua bogăţia necesară în sensul adoptării şi susţinerii politicilor care au avut drept consecinţă
toate aceste îmbunătăţiri.
Care dintre următoarele, dacă ar fi adevărată, ar întări cel mai mult raţionamentul ziaristului?
(A) Naţiunile îşi acumulează bogăţia în mare parte prin utilizarea industrială a resurselor naturale
descoperite pe teritoriile lor.
(B) Cu cât este mai avansată tehnologia utilizată de industria unei naţiuni, cu atât este mai mare
capacitatea sa de a aloca o parte din resursele sale programelor sociale.
(C) Majoritatea dezastrelor ecologice are loc din cauze care nu pot fi controlate de oameni.
(D) Dacă s-ar fi pus în practică un compromis între susţinătorii creşterii economice şi ecologişti şi nu
politicile actuale, ar fi existat mult mai puţin progres în ceea ce priveşte mediul înconjurător.
(E) Preocuparea arătată de o naţiune în sensul sănătăţii şi integrităţii ecosistemelor sale naturale
conduce la o creştere a bogăţiei sale.
20. Critic: Mulţi istorici susţin că, atunci când îşi tratează subiectele, sunt foarte puţin afectaţi de
prejudecăţile de natură morală sau estetică, ca şi cercetătorii din domeniul ştiinţelor naturale. Însă cu
siguranţă nu putem accepta aceste susţineri ale obiectivităţii, pentru că e foarte uşor să găsim exemple
de explicaţii istorice false, care conţin prejudecăţile autorilor, indiferent că sunt de natură ideologică
sau nu.
Raţionamentul criticului este foarte vulnerabil în sensul că poate fi criticat pe baza faptului că
(A) acceptă fără tăgadă că modelul de obiectivitate oferit de ştiinţele naturale ar trebui să se aplice şi
altor domenii
(B) oferă dovezi care subminează mai mult decât susţin concluzia la care ajunge
(C) nu reuşeşte să admită că mulţi istorici folosesc metode al căror scop este să dezvăluie şi să ofere o
compensaţie pentru prejudecăţi
(D) acceptă fără tăgadă că anumite lucrări istorice care includ prejudecăţi sunt redactate de istorici al
căror scop este să fie obiectivi
(E) nu reuşeşte să admită că nu toate explicaţiile istorice care includ ideologii sunt false
21. Deşi evidenţele geologice conţin anumite referinţe privind ciocnirile puternice cu meteoriţi care ar
preceda extincţiile în masă, au existat şi multe extincţii care nu au urmat unor ciocniri puternice cu
meteoriţi deja cunoscute. În mod similar, există multe evidenţe referitoare la ciocniri puternice cu
meteoriţi care nu par să fi fost urmate de extincţii în masă. Prin urmare, evidenţele geologice sugerează
că nu există o legătură cauzală consecventă între ciocnirile puternice cu meteoriţi şi extincţiile în masă.
Care dintre următoarele presupuneri ar conduce în mod rezonabil la concluzia argumentului?
(A) Dacă ar exista o legătură cauzală consecventă între ciocnirile puternice cu meteoriţi şi extincţiile în
masă, atunci toate ciocnirile puternice cu meteoriţi ar fi urmate de extincţii în masă.
(B) Între ciocnirile puternice cu meteoriţi şi extincţiile în masă nu poate exista o legătură cauzală
consecventă dacă multe extincţii în masă nu au urmat ciocnirilor puternice cu meteoriţi.
(C) Dintre extincţiile în masă care nu au urmat nici unei ciocniri cu meteoriţi deja cunoscute, foarte
puţine au fost precedate de ciocniri puternice cu meteoriţi care nu au fost înregistrate în evidenţele
geologice.
(D) Dacă nu există nici o legătură cauzală consecventă între ciocnirile puternice cu meteoriţi şi
extincţiile în masă, atunci nu se poate ca toate extincţiile în masă să fi urmat unor ciocniri puternice
cu meteoriţi.
(E) Ar putea exista o legătură cauzală consecventă între principalele ciocniri cu meteoriţi şi extincţiile
în masă, chiar dacă nu orice ciocnire cu meteoriţi ar fi precedat unei extincţii în masă.
8
22. Atunci când factori care nu pot fi controlaţi, cum ar fi lipsa ploii, cauzează pierderi ale recoltei de
grâu a fermierilor, comercianţii de îngrăşăminte şi de seminţe, precum şi transportatorii şi mecanicii îşi
pierd profitul, iar furnizorii de motorină nu mai pot vinde suficient combustibil pentru a avea un câştig.
Care dintre argumentele de mai jos urmează în mod logic informaţiilor prezentate anterior?
(A) Dacă nu prosperă activităţile comerciale care aprovizionează fermierii, acest lucru se datorează
faptului că nici agricultura nu prosperă.
(B) Dacă cantitatea de apă de ploaie este sub medie, atunci pierd bani toate acele activităţi comerciale
care fac profit de pe urma aprovizionării fermierilor.
(C) Dacă a fost afectată creşterea plantelor de lipsa ploii, fermierii nu sunt răspunzători pentru
consecinţele pierderii recoltei de grâu.
(D) Dependenţa unei ţări de agricultură poate conduce la crize economice importante.
(E) Consecinţele secetei nu se limitează doar la impactul secetei asupra productivităţii agricole.
23. Putem cunoaşte doar anumite consecinţe ale fiecărei acţiuni pe care o luăm. Prin urmare,
perspectiva că nu putem şti în fiecare situaţie care acţiune este corectă din punct de vedere moral ar fi
adevărată dacă o acţiune corectă din punct de vedere moral ar fi acelaşi lucru ca şi o acţiune care să
aibă cele mai bune consecinţe.
Concluzia urmează logic dacă se adoptă una dintre presupunerile următoare
(A) Cu anumite ocazii putem afla că este incorect din punct de vedere moral să luăm o anumită măsură.
(B) Cu anumite ocazii putem să aflăm care acţiune este corectă din punct de vedere moral.
(C) Ca să ştii că o măsură are cele mai bune consecinţe trebuie să ştii care sunt toate consecinţele
acţiunii respective.
(D) Doar consecinţele imediate ale acţiunilor noastre sunt relevante pentru a stabili dacă acestea sunt
sau nu corecte din punct de vedere moral.
(E) O acţiune poate fi corectă din punct de vedere moral pentru o singură persoană în mod special, fără
să fie corectă din punct de vedere moral pentru toată lumea.
24. În cadrul procedurilor instanţelor penale, avocaţii apărării încearcă ocazional să stabilească dacă
învinuitul a fost sau nu prezent la comiterea unei infracţiuni cu ajutorul comparaţiei ADN-ului
învinuitului cu ADN-ul sângelui sau al firelor de păr găsite la locul faptei. Deşi ADN-ul fiecărei
persoane este unic, adesea testele ADN nu pot să facă distincţia dintre mostrele de ADN prelevate de la
mai multe persoane. Prin urmare, e o greşeală să exonerezi de răspundere o persoană suspectată doar
pentru că ADN-ul său nu s-a potrivit cu mostrele de ADN prelevate de la locul faptei.
Care dintre următoarele reprezintă viciul raţionamentului de mai sus?
(A) Presupune fără justificare că utilizarea probelor materiale la identificarea suspecţilor nu este
niciodată eronată.
(B) Face confuzia între testul care identifică incorect mostrele ADN ca provenind de la aceeaşi
persoană şi testul care arată greşit că mostrele prelevate de la o singură persoană provin de la mai
multe persoane.
(C) Generalizează cu privire la credibilitatea tuturor metodelor folosite la identificarea celor implicaţi
în comiterea de infracţiuni pe baza unor rezultate obţinute în urma utilizării doar a câtorva metode.
(D) Se bazează pe datele experimentale ale testelor ADN despre care nu s-a demonstrat că sunt valabile
în condiţii reale.
(E) Nu reuşeşte să demonstreze că probele materiale prelevate de la locul faptei sunt singurul tip de
probe care ar trebui să fie admise în cadrul procedurilor instanţelor penale.
9
25. Anumiţi vizitatori ai parcului desfăşoară activităţi care sunt foarte dăunătoare animalelor. Cu
siguranţă, dacă ar fi ştiut că aceste activităţi dăunează foarte mult animalelor, nimeni nu le-ar fi
desfăşurat. Aşadar trebuie să conchidem că anumiţi vizitatori nu ştiu că aceste practici dăunează foarte
mult animalelor.
Care dintre argumentele următoare se bazează un tip de raţionament foarte asemănător celui utilizat în
argumentul anterior?
(A) Unii dintre cei care au lucrat la proiectul eşuat vor fi daţi afară. Toată lumea din departament a
jucat un rol important în proiectul respectiv. Prin urmare, unii din departament vor fi daţi afară.
(B) Unii dintre cei care au semnat petiţia se numărau printre susţinătorii primarului. Totuşi, primarul i-
a denunţat pe toţi cei care au semnat petiţia. Prin urmare, primarul şi-a denunţat pe unii dintre
propriii suporteri.
(C) Unii dintre cei chestionaţi la ieşirea de la urne îşi au domiciliul în afara oraşului. Totuşi, cei cu
drept de vot la alegerile municipale nu-şi au domiciliul în afara oraşului. Prin urmare unii dintre cei
chestionaţi la ieşirea de la urne nu pot vota la următoarele alegeri municipale.
(D) Toţi cei cinci care s-au ocupat cu planificarea iniţială poartă răspunderea pentru această problemă.
Cu toate astea, nici unul nu vrea să-şi asume răspunderea pentru situaţia creată. Prin urmare, câţiva
dintre cei răspunzători pentru problemă nu vor să-şi recunoască răspunderea.
(E) Anumiţi membri ai partidului liberal sprijină ordonanţa propusă. Însă toţi membrii consiliului local
se opun ordonanţei propuse. Prin urmare, anumiţi membri ai consiliului local nu sunt liberali.
26. Creşterea rapidă a populaţiei poate fi dezastruoasă în cazul unui orăşel. La modul ideal ar trebui să
existe cel puţin un funcţionar al primăriei la suta de locuitori. Când se mută mult prea mulţi oameni
într-un anumit loc deodată, serviciile primăriei care răspund cu utilităţile şi aprobările sunt repede
depăşite. Majoritatea bugetelor de primărie nu permit angajarea imediată a noului personal.
Care dintre următoarele afirmaţii, dacă ar fi adevărată, întăreşte cel mai mult argumentul?
(A) În cazul scăderilor bugetare, oraşele mici au tendinţa să pună pe locul prioritar serviciile
municipale de bază, reducând serviciile mai puţin esenţiale.
(B) Noii locuitori ai oricăror oraşe vin cu idei noi referitoare la modul în care ar trebui administrat
oraşul.
(C) Anumite oraşe mari pot să absoarbă creşterile rapide de populaţie mult mai uşor decât o bună parte
a oraşelor mici.
(D) Rata scăzută a şomajului reprezintă unul dintre motivele principale pentru care oamenii se mută în
alte oraşe.
(E) Noii locuitori ai majorităţii oraşelor mici nu încep să plătească impozitele municipale decât după
cel puţin un an.
STOP
DACĂ AŢI TERMINAT ÎNAINTE DE EXPIRAREA TIMPULUI, VĂ PUTEŢI VERIFICA DOAR

CEEA CE AŢI LUCRAT ÎN CADRUL PREZENTEI SECŢIUNI.
NU ÎNCEPEŢI SĂ LUCRAŢI LA O ALTĂ SECŢIUNE A TESTULUI.
10
SECŢIUNEA II
27 de întrebări
Indicaţii: Fiecare pasaj din prezenta secţiune este urmat de un set de întrebări la care trebuie să răspundeţi
pe baza afirmaţiilor sau a referirilor făcute în pasajul respectiv. În cazul anumitor întrebări, s-ar putea ca
mai multe răspunsuri la alegere să fie posibile. Cu toate acestea, trebuie să alegeţi cel mai bun răspuns;
adică răspunsul care se potriveşte cel mai exact cu întrebarea respectivă, răspunsul cel mai complet, şi să
înnegriţi spaţiul corespunzător de pe foaia de răspunsuri.
Numărul mare de catastrofe naturale din ultimii ani – cum ar fi cutremure, furtuni puternice şi inundaţii –
care au afectat populaţia mai multor ţări au obligat instituţiile de asistenţă, societăţile şi naţiunile să
reevalueze modurile în care reacţionează după producerea acestor dezastre. Credinţa lor este că modurile
tradiţionale de a reacţiona în faţa catastrofelor naturale s-au dovedit de mai multe ori ineficiente, chiar în
anumite cazuri mai mult au distrus decât au ajutat comunităţile deja grav atinse de aceste crize bruşte şi
neaşteptate. Tradiţional, sprijinul a avut la bază premiza că asistenţa în situaţiile post-catastrofe naturale
este mai eficientă dacă este acordată imediat după producerea evenimentului. Au mai avut, de asemenea,
prioritate şi cantitatea de ajutoare materiale, programele şi personalul, în credinţa că impactul negativ al
unei catastrofe poate fi mai bine contracarat printr-o infuzie mare şi rapidă de asistenţă.
Criticii susţin că o astfel de perspectivă creează adesea un set nou de probleme pentru comunităţile deja
grav atinse. Echipele de experţi nechemaţi şi personalul – toţi au nevoie de hrană şi adăpost – precum şi
transporturile necoordonate de bunuri şi instituirea de programe care nu sunt conforme nevoilor locale pot
conduce repede la o „catastrofă” secundară, deoarece infrastructura locală, deja greu încercată, cedează la
presiunea acestui mare influx de resurse. În anumite cazuri, tone de alimente au dispărut pentru a ajunge să
fie comercializate cu amănuntul pe pieţele locale, şi, în lipsa unor proceduri contabile corespunzătoare,
miliarde de dolari de ajutoare au dispărut fără a mai putea fi recuperate.
Pentru a avea o abordare mai eficientă, experţii recomandă schimbarea de perspectivă, concentrarea pe
termen lung. Pentru ca o reacţie să aibă efecte durabile, susţin respectivii experţi, este necesar ca membrii
comunităţii să definească forma şi metoda de asistenţă care se potriveşte cel mai bine cu nevoile lor. Cu
mult înainte de apariţia unei situaţii de criză, ar trebui încurajat dialogul cu masele în scopul facilitării
pregătirii comunităţilor cel mai probabil să fie afectate de o catastrofă naturală, pentru ca, imediat după
instalarea crizei, instituţiile de asistenţă să se poată baza pe membrii comunităţilor afectate care să preia
conducerea. Efectul practic al acestei abordări este că asistenţa ia forma unei reacţii la dorinţele exprimate
ale celor afectaţi şi nu a unei măsuri imediate, deşi mai puţin informate, în favoarea acestora.
Deşi propunerea pare să fie temeinică, reuşita ei depinde de modul în care va reacţiona o comunitate
importantă, şi anume, donatorii. Tradiţional, donatorii – persoane fizice, juridice, fundaţii şi agenţii
guvernamentale – au reacţionat cel mai adesea doar imediat după ce s-a instalat situaţia de criză.
Cu toate acestea, comunităţile afectate de dezastre au, de obicei, mai multe necesităţi pe termen lung, cum
ar fi reconstruirea caselor şi a drumurilor, astfel sunt, de asemenea, cruciale lunile şi anii de după
eveniment. Donatorii care-şi incorporează dialogul cu membrii comunităţilor afectate în planurile lor de
ajutor ar putea elabora strategii care să utilizeze asistenţa imediată mult mai eficient şi să ofere sprijin
pentru problemele cu care se confruntă comunităţile în anii de după catastrofa naturală.
1. Care dintre următoarele exprimă cel mai precis principala idee enunţată în pasaj?
(A) Cea mai utilă reacţie în caz de catastrofă naturală este următoarea: instituţiile de asistenţă le
permit victimelor să dicteze tipul de ajutor pe care trebuie să-l primească, ceea ce ar conduce
mai probabil la alocarea de ajutor pe termen lung, mai curând decât imediat.
11
(B) Cantitatea de ajutoare acordate după o catastrofă naturală reflectă mai mult dorinţele donatorilor
decât necesităţile beneficiarilor, iar în anumite cazuri, mari cantităţi de ajutoare sunt mai curând
distructive decât de ajutor.
(C) Este greu să organizeze asistenţa care să răspundă nevoilor pe termen lung, deoarece, prin
definiţie, este necesar ca instituţiile de asistenţă să se concentreze pe instituirea unui dialog
adecvat cu beneficiarii, furnizorii şi donatorii.
(D) Eforturile de asistenţă în urma dezastrelor au fost marcate de deficienţe care atestă nevoia ca
donatorii şi instituţiile de asistenţă să comunice cu comunităţile afectate pentru a vedea cum le-
ar putea îndeplini mai bine nu numai nevoile pe termen scurt, ci şi pe cele pe termen lung.
(E) Deşi anii de după o catastrofă naturală sunt cruciali pentru comunităţile grav atinse, zilele şi
săptămânile imediat după criză sunt cele care captează atenţia donatorilor, prin urmare
instituţiile de asistenţă sunt obligate să adopte rolul de mediatori între cele două extreme.
2. Care dintre următoarele exemple ilustrează cel mai bine tipul de reacţie la catastrofe naturale
recomandat de experţii menţionaţi în alineatul al treilea?
(A) După inundaţii, funcţionarii locali resping trei propuneri mai scumpe înainte de a accepta planul
contractantului de a controla debitul unui râu local cu ajutorul unui dig.
(B) În baza unui plan elaborat cu mai mulţi ani în urmă de către o instituţie de asistenţă după
consultări cu donatorii şi membrii comunităţii, instituţia de asistenţă oferă adăpost temporar
imediat după inundaţii şi ajută ulterior la reconstruirea caselor distruse de potop.
(C) Imediat după inundaţii, mai multe instituţii de asistenţă diferite, fiecare acţionând independent,
trimit importante transporturi de bunuri pentru comunitatea afectată, împreună cu echipe de
voluntari foarte motivaţi, dar neinstruiţi, pentru a coordona distribuirea ajutoarelor.
(D) La solicitarea donatorilor săi, o instituţie privată de asistenţă amână furnizarea oricărui tip de
sprijin pentru victimele unor inundaţii până la finalizarea unui studiu detaliat cu privire la
tipurile de asistenţă de pe urma căreia ar beneficia cel mai bine pe termen lung comunitatea
afectată.
(E) După potop, funcţionarii guvernamentali conving societăţile comerciale locale să-şi crească
plafoanele de ajutoare pe care le pot acorda şi să direcţioneze mai multă asistenţă pentru
comunitatea din jurul lor.
3. Cu care dintre afirmaţiile următoare ar putea autorul pasajului să fie de acord?
(A) Planurile de întrajutorare după catastrofele naturale sunt potrivite doar pentru comunităţile cel
mai probabil să fie afectate.
(B) Când comunităţile afectate de catastrofe naturale şi-au exprimat nevoile pe termen lung, de
obicei donatorii au reacţionat pentru a le îndeplini pe acestea.
(C) Ar fi mai probabil ca donatorii să acorde mai multe ajutoare în caz de catastrofe dacă ar avea
încredere că s-ar folosi mult mai eficient decât în prezent.
(D) Nu cantitatea de ajutoare, ci modul în care acestea sunt gestionate este sursa problemelor
actuale privind ajutoarele în caz de catastrofe naturale.
(E) Puţine comunităţi dintre cele afectate de dezastre au o nevoie crucială de ajutoare pe termen
scurt.
4. În ultimul alineat, autorul discută despre donatori, în special pentru
(A) A pune în evidenţă un grup de persoane influente care au rezistat schimbărilor referitoare la
eforturile şi reacţiile tradiţionale în faţa catastrofelor naturale
(B) A demonstra că nevoile donatorilor şi ale beneficiarilor de ajutoare contrastează profund în ceea
ce priveşte reacţia în caz de dezastru
12
(C) A arăta că punerea în aplicare a unui program de întrajutorare eficient în caz de catastrofe
necesită o nouă abordare din partea donatorilor, precum şi a instituţiilor de asistenţă
(D) A ilustra că instituţiile de asistenţă şi donatorii împărtăşesc perspective similare cu privire la
scopurile reacţiei în caz de catastrofe, însă nu convin asupra modurilor corecte de a reacţiona
(E) A recunoaşte că e posibil ca reforma programelor de asistenţă în caz de catastrofe naturale, deşi
necesară, să nu aibă loc din cauza dezacordurilor dintre donatori
5. Se poate concluziona din extras că autorul ar putea fi înclinat să considere că schimbarea către o
abordare mai de durată, în sensul ajutoarelor în caz de catastrofe naturale, s-ar referi la care dintre ideile
următoare?
(A) un progres de pe urma căruia ar beneficia comunităţile afectate şi furnizorii de ajutoare care au
un interes comun în sensul eficientizării şi al bunei gestionări a eforturilor de asistenţă
(B) o schimbare care ar sprijini comunităţile să-şi rezolve mult mai eficient nevoile lor viitoare, dar
care ar avea o consecinţă inevitabilă, reducerea drastică a ajutorului pe termen scurt, adică a
alimentelor şi a medicamentelor
(C) o perspectivă care le-ar permite beneficiarilor de ajutoare să-şi rezolve nevoile lor pe termen
lung, dar care nu ar rezolva proasta gestionare care împiedică eforturile de asistenţă pe termen
scurt
(D) o mişcare care, chiar dacă are cele mai bune intenţii, ar fi probabil subminată de neacceptarea
de către donatori a noilor metode de furnizare de asistenţă
(E) începutul unui nou curent în care beneficiarii de asistenţă să joace un rol important după o
catastrofă, iar donatorii un rol minor, ceea ce ar schimba structura programelor tradiţionale de
asistenţă
6. Care dintre următoarele concluzii referitoare la catastrofele naturale şi eforturile de întrajutorare este
susţinută cel mai mult de pasaj?
(A) Deşi de multă vreme au fost constatate la nivelul programelor internaţionale de asistenţă după
dezastre, deficienţele s-au agravat în ultimii ani datorită numărului crescut de cereri pentru
resursele limitate ale instituţiile de asistenţă.
(B) În urmă cu câţiva ani, comunităţile locale îşi exprimaseră foarte puţin interesul de a-şi asuma
răspunderea propriei pregătiri, ceea ce i-a făcut pe donatori şi pe instituţiile de întrajutorare să
nu conştientizeze potenţialele probleme.
(C) Numeroasele eforturi de întrajutorare de acum câţiva ani au avut drept consecinţă atât de mari
cantităţi de ajutoare, că majoritatea necesităţilor au fost îndeplinite, în ciuda dovezilor de
ineficienţă şi de proastă gestionare şi puţine comunităţi beneficiare au pus sub semnul întrebării
metodele tradiţionale de reacţie în faţa catastrofelor naturale.
(D) Membrii comunităţilor afectate de dezastre au susţinut de multă vreme că ei ar trebui să fie cei
care să stabilească ordinea eforturilor de întrajutorare, însă instituţiile de asistenţă au
conştientizat doar de puţină vreme cât de valabile le sunt argumentele.
(E) O serie de eforturi de întrajutorare irosite în ultimii ani au oferit ilustrări dramatice ale
programelor de asistenţă puse în practică de donatori şi instituţii, populaţiile afectate de dezastre
asumându-şi doar o foarte scăzută răspundere.
Preceptele morale incluse în jurământul lui Hippocrat, pe care-l depun obligatoriu doctorii atunci când îşi
încep practica medicală, au fost de multă vreme considerate ca fiind baza imutabilă a eticii medicale, care-i
leagă pe medici de o comunitate morală care se păstrează în ciuda barierelor temporale, culturale şi
naţionale. Până nu de curând, promisiunile exprimate în acest jurământ – de exemplu, să acţionezi în
principal în beneficiul şi nu pentru a le face rău pacienţilor şi să te conformezi diferitelor standarde de
conduită profesională, inclusiv păstrarea încrederii pacienţilor – păreau chiar insensibile la vocile puternice
ale cercetătorilor şi ale societăţii care le contestau. Criticii susţin că jurământul este învechit; regulile
13
morale fixe, afirmă ei, sunt incompatibile cu ideile moderne mai flexibile despre etică. Jurământul îi
încurajează pe medici să adopte o poziţie de autoritate care dispreţuieşte intimitatea şi autonomia
pacientului. În plus, accentul pus pe pacientul individual fără a avea în vedere contextul social lărgit
frustrează rolul în ascensiune pe care-l joacă doctorul, de protector al planurilor de sănătate, şi împiedică
operarea forţelor concurenţiale de pe piaţă, care, aşa cum consideră anumiţi critici, ar trebui să determine
calitatea, preţul şi distribuţia asigurărilor de sănătate, la fel cum se întâmplă şi cu celelalte mărfuri.
Jurământul mai este viciat şi din cauza omisiunilor: nu menţionează chestiuni contemporane vitale, cum ar
fi experimentele pe oameni şi legăturile dintre medici şi ceilalţi lucrători sanitari. Anumiţi oponenţi
reputaţi citează chiar dubiile istoricilor cu privire la originea şi autorul jurământului, prezentând dovezi că
a fost redactat de un mic grup de doctori reformişti din Grecia antică şi că timp de mai multe secole nu a
fost acceptat uniform de medicii practicanţi.
Această problemă istorică poate fi eliminată chiar de la început, deoarece este irelevantă în ceea ce priveşte
adecvarea prezentă a jurământului. Indiferent de originea specifică a textului său – care, trebuie să
admitem, este nesigură – cei din fiecare generaţie care-i evaluează critic conţinutul şi-l judecă pentru a
vedea dacă exprimă principii valabile de etică medicală devin, într-un anumit sens, autorii lui. Ba chiar mai
important, nici argumentele fundamentate, morale privind valorile contemporane şi chestiunile noi
relevante nu pot nega nevoia pacienţilor de a li se garanta că doctorii vor urmări în cursul tratamentului
scopurile corespunzătoare, în conformitate cu standardele de profesionalism general acceptabile. Pentru a
rezolva această nevoie, ar trebui păstrată valoarea esenţială a binefacerii – care nu intră, de fapt, în conflict
cu majoritatea ţelurilor reformatorilor – cu nişte adaptări spre sfârşitul jurământului, pe baza unei
combinaţii de revizuire, adăugare şi interpretare modernă. De fapt, există deja o tradiţie a reinterpretării
finalului din formularea tradiţională; de exemplu proscrierea din jurământ, formulată vag şi arhaic, a
„tăierii pentru a găsi piatra” s-ar fi putut ca odată să servească la interzicerea chirurgiei, însă în prezent,
datorită tehnicilor chirurgicale mai sigure şi mai eficiente, se înţelege ca o promisiune de a practica având
în vedere propriile limite profesionale, ceea ce rămâne o garanţie necesară pentru siguranţa şi bunăstarea
pacienţilor.
7. Care dintre următoarele puncte descrie cel mai corect ideea principală a pasajului?
(A) Jurământul lui Hippocrat ar trebui reevaluat cu foarte mare atenţie, în special în ceea ce priveşte
rolul doctorului, pentru a avea siguranţa că regulile sale morale fundamentale încă se aplică şi
în prezent.
(B) În ciuda criticilor recente aduse jurământului lui Hippocrat, o anumită versiune a acestuia, care
va continua să-i asigure pe pacienţi de profesionalismul doctorilor şi de tratamentul binefăcător,
ar trebui să fie păstrată.
(C) Codurile deontologice elaborate pentru o anumită societate într-un anumit moment dat s-ar
putea să-şi piardă anumite aspecte concrete de aplicat în cadrul societăţilor ulterioare, însă-şi
pot păstra un scop moral fundamental util.
(D) Criticile jurământului lui Hippocrat, bazate pe valorile contemporane şi pe noile chestiuni
medicale relevante, nu pot nega nevoia pacienţilor de a li se da toate asigurările.
(E) Ideile moderne despre etică, în special etica medicală, împiedică necesitatea şi adecvarea unui
singur cod de etică medicală cum este jurământul lui Hippocrat.
8. Care dintre următoarele descrie cel mai bine organizarea materialului prezentat în pasaj?
(A) Se descrie un principiu general, se înaintează critici ale principiului şi se fac modificări ale
principiului în lumina acestor critici.
(B) Se prezintă un set de critici şi se iau în considerare şi se resping posibilele replici la respectivele
critici.
(C) Se discută istoricul unui anumit cod de conduită, se menţionează criticile codului, care sunt
parţial acceptate, şi, în consecinţă, codul se modifică.
(D) Se formulează un principiu general, se prezintă o apărare parţială a respectivului principiu şi se
discută şi se resping criticile principiului.
14
(E) Se discută tradiţia care stă la baza unui anumit cod de conduită, se menţionează criticile la
adresa codului respectiv, şi se prezintă o apărare generală a codului.
9. Care dintre următoarele puncte este citat în pasaj ca fiind valoarea de la baza jurământului lui Hippocrat
care nu ar trebui să pună nici o problemă majorităţii reformiştilor?
(A) Crearea unei comunităţi de doctori din toate erele, naţiunile şi culturile
(B) Progresul constant şi îmbunătăţirea ştiinţei medicale
(C) Oferirea de îngrijiri medicale tuturor persoanelor, indiferent de posibilitatea lor de plată
(D) Acţiunea doctorilor în beneficiul pacienţilor
(E) Respectarea regulilor morale prestabilite, chiar şi având în vedere vocile contestatoare ale
societăţii
10. Scopul principal al autorului pasajului este:
(A) să afirme nevoia continuă a societăţii pentru un cod care să includă anumite principii
(B) să-i pedepsească pe criticii din cadrul comunităţii medicale care susţin reinterpretarea unui cod
care include anumite principii
(C) să susţină că dubiile istoricilor cu privire la originea unui anumit cod sunt irelevante în sensul
interpretării acestuia
(D) să sublinieze argumentele contra şi în favoarea revizuirii unui cod care include anumite
principii
(E) să propună revizuirea unui cod care include anumite principii care să sporească aplicabilitatea
codului la timpurile moderne
11. Pe baza informaţiilor oferite de pasaj, se poate concluziona că una dintre propoziţiile următoare ar
putea să fie adăugată în mod logic la pasaj ca o propoziţie finală; care este aceasta?
(A) Faptul că astfel de reinterpretări sunt atât de uşoare, totuşi, sugerează că a fost, poate, prematură
respingerea de către noi a chestiunii istorice.
(B) Totuşi, atunci când reinterpretarea treptată nu este posibilă, s-ar putea să fie necesare chiar
revizuiri ale valorii esenţiale a jurământului.
(C) Astfel, doar simpla lipsă de imaginaţie şi nu anumite schimbări ale profesiei medicale sau ale
societăţii în general care i-a motivat pe criticii jurământului lui Hippocrat.
(D) Din cauza acestei tradiţii de reinterpretare a jurământului lui Hippocrat, în consecinţă, ideile
moderne despre etica medicală trebuie să fie mult mai flexibile decât în trecut.
(E) În ciuda numeroaselor provocări noi cu care se confruntă profesia medicală, prin urmare nu
există nevoia reală a unei revizuiri pe scară largă a jurământului lui Hippocrat.
12. Fiecare dintre următoarele este menţionată în pasaj ca o critică la adresa jurământului lui Hippocrat,
CU EXCEPŢIA uneia:
(A) Jurământul încurajează atitudinea autoritară a medicilor.

(B) Versiunea jurământului utilizată în prezent nu este identică cu jurământul formulat în Grecia
antică.
(C) Jurământul nu se referă dilemele medicale moderne care nu ar fi putut fi prevăzute în Grecia
antică.
(D) Absolutismul jurământului este incompatibil cu abordările contemporane ale moralităţii.
(E) Accentul jurământului pe pacientul individual este adesea incompatibil cu o industrie medicală
de piaţă.
15
13. Care dintre următoarele poate fi folosită pentru a descrie cel mai corect atitudinea autorului faţă de
criticii jurământului lui Hippocrat?
(A) Sprijin entuziast

(B) Respingere uimită
(C) Dezacord motivat
(D) Neutralitate strictă
(E) Acord reţinut
14. Care dintre următoarele ar fi cel mai potrivit titlu pentru acest pasaj, dacă ar trebui să apară ca articol
de ziar?
(A) „Anticii contra modernilor: idei în conflict referitoare la etica medicală”

(B) „Jurămintele hipo-critice: de ce susţinătorii ’îngrijirilor medicale’ încearcă să abroge un cod
antic?”
(C) „Eroarea genetică în epoca mariajelor genetice: de ce nu contează originile jurământului lui
Hippocrat?”
(D) „Mâna moartă a lui Hippocrat: eliminarea monopolului ideilor antice cu privire la medicina
modernă”
(E) „Reţeta pentru jurământul lui Hippocrat: lifting facial sau operaţie majoră?”
Un lichen se compune dintr-o ciupercă aflată în simbioză (adică o relaţie reciproc avantajoasă) cu o algă.
Deşi au fost determinate mai demult aproape toate ramurile arborelui genealogic complex, evoluţionist, al
ciupercilor, originile evoluţioniste ale ciupercilor care intră în componenţa lichenilor au rămas un mister.
Însă, un nou studiu bazat pe ADN a pus în evidenţă legătura dintre ciupercile care formează licheni şi alte
ramuri cunoscute dinainte ale arborelui genealogic al ciupercilor. Studiul relevă că aceste ciuperci care
formează lichenii nu numai că nu sunt ciudăţenii, ci sunt rude apropiate ale ciupercilor obişnuite, cum ar fi
drojdia de bere, hribii şi ciuperca ce transmite boala ulmilor. Aşa s-ar explica şi asemănarea vizibilă dintre
anumiţi licheni şi cele mai obişnuite forme de ciuperci.
În general, ciupercile reprezintă nişte complicaţii pentru cercetători. Sunt, de obicei, parazite sau trăiesc în
simbioză, iar cercetătorii nu sunt adesea foarte siguri dacă examinează ADN-ul fungoid sau cel al
organismului asociat. Iar ciupercile care intră în componenţa lichenilor sunt foarte greu de studiat în
special. Au puţine trăsături individuale de formă sau structură şi sunt, de obicei, dificil de izolat de
partenerele lor, algele, cu care întreţin o simbioză extrem de delicată. În anumite cazuri, alga este împletită
între straturile de ţesut fungoid, alteori, ciuperca creşte prin pereţii celulari ai algei pentru a-şi lua hrana, şi
ţesuturile celor două organisme sunt în întregime întrepătrunse şi inseparabile. De aceea a durat foarte mult
şi a fost complicată clasificarea definitivă a ciupercilor care intră în componenţa lichenilor din cadrul
familiei ciupercilor. În concluzie au ajuns să fie considerate automat un grup separat de ciuperci cu origine
evoluţionistă necunoscută. Însă, datorită utilizării noilor instrumente de analiză care permit izolarea ADN-
ului ciupercilor din legăturile parazitare sau simbiotice, cercetătorii au putut stabili secvenţa ADN a unei
anumite gene descoperite la 75 de tipuri de ciuperci, în cadrul cărora se includ şi 10 specii de ciuperci care
formează licheni. Pe baza acestor analize, cercetătorii au descoperit 5 ramuri ale arborelui genealogic al
ciupercilor, unde se includ specii de ciuperci care formează licheni. În plus, cercetătorii subliniază că este
posibil ca, pe măsură ce se analizează mai multe ciuperci care intră în componenţa lichenilor, să se
descopere că aparţin altor ramuri ale arborelui ciupercilor.
O implicaţie a noii cercetări desfăşurate în domeniu este că se oferă dovezi în sprijinul respingerii
presupunerii evoluţioniste de lungă durată, conform căreia interacţiunile parazite evoluează cu timpul spre
o benignitate sporită şi, eventual, spre simbioză, pentru ca paraziţii să nu-şi distrugă gazdele. Adăugarea
ciupercilor care formează lichenii pe poziţii din cadrul ramurilor arborelui genealogic al ciupercilor arată
că această presupunere nu este adevărată în cazul lor. Ciupercile dăunătoare şi benigne pot acum să apară
16
şi în stadiile iniţiale şi în cele ulterioare ale istoriei evoluţioniste a ciupercilor. Dată fiind noua configuraţie
a arborelui genealogic al ciupercilor pe baza datelor studiului privind lichenii, se pare că ciupercile pot
evolua spre mutualism şi apoi, la fel de uşor, se pot reîntoarce către parazitism.
15. Care dintre următoarele puncte descrie cel mai corect ideea principală a pasajului?
(A) Noul studiu sugerează că ciupercile nu sunt numai parazite, ci şi organisme care trăiesc în
simbioză.
(B) Noul studiu a relevat că ciupercile care intră în componenţa lichenilor constituie o specie
distinctă de ciuperci.
(C) Noul studiu privind originile evoluţioniste ale ciupercilor care formează licheni le pune în
evidenţă strânsa legătură cu diferite specii de alge.
(D) Noul studiu a izolat ADN-ul ciupercilor care formează licheni şi le-a pus în evidenţă legătura cu
arborele genealogic al ciupercilor.
(E) Noul studiu privind componenta fungoidă a lichenilor explică asemănările vizibile dintre
licheni şi ciuperci prin intermediul originilor lor evoluţioniste comune.
16. Care dintre următoarele descrie cel mai corect scopul autorului din ultimul alineat al pasajului?
(A) Să sugereze că noul studiu respinge presupunerea conform căreia ciupercile care formează
lichenii sunt organisme care trăiesc preponderent în simbioză şi nu organisme parazite
(B) Să arate că descoperirile bazate pe noul studiu privind clasificarea ciupercilor au implicaţii care
afectează o presupunere de lungă durată a ştiinţei evoluţioniste
(C) Să explice scopurile fundamentale ale clasificării ciupercilor pentru a poziţiona această
clasificare în cadrul domeniului lărgit al ştiinţei evoluţioniste
(D) Să demonstreze că o presupunere fundamentală a ştiinţei evolutive se verifică pe baza noului
studiu referitor la clasificarea ciupercilor
(E) Să explice cum pot evolua legăturile din simbiotice în pur parazitare
17. Care dintre următoarele descrie cel mai corect organizarea pasajului?
(A) Explicarea dificultăţii de clasificare a lichenilor; descrierea secvenţei de ADN pentru ciupercile
care formează licheni; rezumatul implicaţiilor acestei descrieri
(B) Definiţia lichenilor; discuţia privind noile descoperiri referitoare la istoria evoluţionistă a
lichenilor; aplicarea acestor observaţii în sensul susţinerii unei teorii evoluţioniste
(C) Definiţia lichenilor; discuţia referitoare la problema de clasificare a componentelor lor
fungoide; rezolvarea acestei dificultăţi şi implicaţiile consecinţelor studiului
(D) Discuţia legăturii simbiotice care formează licheni; discuţia modului în care noul studiu distinge
ciupercile parazitare de cele simbiotice; implicaţiile acestui studiu
(E) Explicarea naturii simbiotice a lichenilor; discutarea problemelor pe care le pune aceasta
cercetătorilor geneticieni; sublinierea implicaţiilor pe care le au aceste probleme asupra teoriei
evoluţioniste
18. Conform pasajului, eliminarea căruia dintre obstacolele următoare le-a permis cercetătorilor să
identifice originea evoluţionistă a ciupercilor care compun lichenii?
(A) ADN-ul ciupercilor care formează licheni nu a fost uşor de separat de cel al algelor asociate.
(B) Ciupercile care compun licheni sunt greu de distins de celelalte ciuperci obişnuite cu care sunt
strâns înrudite.
(C) Ciupercile care formează licheni au fost grupate separat de celelalte ciuperci incluse în arborele
genealogic al ciupercilor.
17
(D) Ciupercile care compun licheni se întâlnesc mult mai rar decât celelalte ciuperci care sunt mai
uşor de recunoscut.
(E) ADN-ul ciupercilor care formează licheni este cu mult mai complex decât cel al altor ciuperci.
19. Care dintre următoarele idei, dacă ar fi adevărată, ar slăbi mult atitudinea critică a autorului faţă de
presupunerea că interacţiunile parazitare evoluează, în general, către simbioză?
(A) Teoreticienii evoluţionişti postulează în prezent că interacţiunile simbiotice evoluează, în

general, către un mai mare grad de parazitare şi nu viceversa.
(B) Arborele evoluţionist al ciupercilor este cumva mai complex decât cel al organismelor similare
parazitare sau simbiotice.
(C) ADN-ul ciupercilor implicate în interacţiuni simbiotice este cu mult mai greu de izolat decât cel
al ciupercilor implicate în interacţiuni parazitare.
(D) Plasarea ciupercilor care formează licheni ca grup separat în cadrul arborelui genealogic al
ciupercilor a ascuns faptul că ciupercile parazitare au evoluat uneori mult mai târziu decât cele
simbiotice.
(E) Ramurile din arborele genealogic al ciupercilor care au evoluat de la simbioză la parazitare se
sting de obicei la scurtă vreme după aceea.
Următorul pasaj a fost scris la sfârşitul anilor 1980.
Lupta pentru a obţine recunoaştere juridică a drepturilor băştinaşilor este una dificilă şi, chiar dacă un drept
este introdus în lege, nu există nici o garanţie că viitorul nu va aduce schimbări ale legislaţiei care să
submineze dreptul respectiv. Din acest motiv, în 1982, guvernul federal al Canadei a extins protecţia
constituţională a acelor drepturi ale băştinaşilor deja recunoscute prin lege. Această protecţie a fost lărgită
pentru a include populaţiile indiană, inuită şi metisă, cele trei grupuri despre care se consideră, în general,
că formează populaţia băştinaşă din Canada. Însă această decizie a pus pe umerii instanţelor provinciilor
sarcina enormă de a interpreta şi de a traduce în hotărâri concrete limbajul constituţional general respectiv.
Rezultatul a fost o recunoaştere şi o stabilire neuniforme ale drepturilor băştinaşilor, în ciuda eforturilor
continue ale acestor populaţii de a aborda problemele legate de drepturile lor.
Drepturile băştinaşilor din Canada sunt definite prin constituţie ca fiind drepturile populaţiilor băştinaşe de
proprietate asupra terenurilor şi a resurselor acestora, dreptul inerent al societăţilor băştinaşe la auto-
guvernare şi dreptul la recunoaşterea juridică a obiceiurilor indigene. Apar însă probleme cu aplicarea
acestor drepturi concepute în sens larg. De exemplu, deşi s-ar putea să pară foarte simplu să se încuviinţeze
recunoaşterea juridică a obiceiurilor indigene, este extrem de problematică interpretarea sensului juridic
exact al cuvântului „indigen”. Intenţia protecţiei constituţionale este să se recunoască doar acele obiceiuri
tradiţionale de lungă durată, şi nu cele de obârşie recentă; prin urmare instanţele provinciilor le solicită
populaţiilor băştinaşe să ofere documentaţia juridică în sensul că orice obicei pe care încearcă să-l
protejeze a fost practicat de suficient de multă vreme – un criteriu care a fost definit în practică ca
însemnând înainte de stabilirea suveranităţii britanice asupra teritoriului respectiv. Totuşi, pentru a-şi
susţine acţiunile, această cerinţă le vine greu de îndeplinit societăţilor băştinaşilor, deoarece se bazau
adesea pe o tradiţie orală şi nu pe evidenţe scrise.
Mai mult, chiar dacă populaţiile băştinaşe reuşesc să convingă instanţele că anumite drepturi concrete ar
trebui recunoscute, este greu adesea să se stabilească exact ce înseamnă aceste drepturi. Să analizăm
cererile teritoriale ale băştinaşilor. Chiar şi atunci când se stabileşte complet titlul de proprietate al
băştinaşilor asupra anumitor teritorii, rămâne problema interpretării înţelesului respectivului „titlu de
proprietate”. Într-un dosar din 1984 din Ontario, un grup de băştinaşi a susţinut că drepturile sale de
proprietate ar trebui interpretate ca titlu deplin de proprietate în sensul contemporan al proprietăţii private,
care permite vinderea fie a terenului fie a resurselor sale. Însă instanţa provinciei Ontario a decis că legea
recunoscuse anterior băştinaşilor doar dreptul de utilizare a terenului şi, prin urmare a acordat drepturile
18
minime de proprietate pentru a permite doar supravieţuirea comunităţii. În această situaţie, hotărârea
instanţei provinciei Ontario a fost excesiv de conservatoare atunci când a evaluat legislaţia curentă. În mod
cu totul regretabil, se pare că grupul nu va avea câştig de cauză dacă nu-şi transferă dosarul de la instanţa
provinciei la Curtea Supremă a Canadei, care va fi, sperăm, mai insistentă în sensul unei aplicări
satisfăcătoare a reformelor constituţionale.
20. Care dintre următoarele precizează cel mai corect ideea principală a pasajului?
(A) Hotărârile mult prea conservatoare ale instanţelor provinciilor din Canada au reprezentat o
barieră în calea reformelor constituţionale care au dorit protejarea drepturilor băştinaşilor.
(B) Sarcina copleşitoare plasată pe umerii instanţelor provinciilor de a interpreta limbajul
constituţional din Canada a stopat eforturile populaţiilor băştinaşe de a câştiga drepturi depline
asupra terenurilor.
(C) Limbajul constituţional care dorea protejarea drepturilor băştinaşilor din Canada a făcut în aşa
fel încât protecţia acestor drepturi să fie nesigură până acum, din cauza dificilei sarcini de
interpretare a acestui limbaj.
(D) Reformele constituţionale menite să protejeze drepturile băştinaşilor din Canada au fost, de
fapt, folosite de anumite instanţe ale provinciilor pentru a se limita aceste drepturi.
(E) Eforturile militanţilor pentru drepturile băştinaşilor de a susţine reformele constituţionale din
Canada s-ar putea să aibă sorţi de izbândă dacă dosarele ar fi audiate la Curtea Supremă şi nu la
instanţele provinciilor.
21. Care dintre următoarele descrie cel mai corect scopul principal al autorului enunţat în pasajul de text:
„Însă această decizie a pus pe umerii instanţelor provinciilor sarcina enormă de a interpreta şi de a traduce
limbajul constituţional general respectiv în hotărâri concrete”?
(A) Să demonstreze că deciziile instanţelor provinciilor se conformează arareori scopurilor

reformelor constituţionale
(B) Să localizeze sursa unei probleme sistemice în cazul protecţiei drepturilor băştinaşilor din
Canada
(C) Să identifice sursa concretă a problemelor care apar în cazul aplicării reformelor constituţionale
din Canada
(D) Să descrie un aspect al procesului prin care se pun în aplicare reformele constituţionale în
Canada
(E) Să critice utilizarea limbajului general în cadrul Constituţiei canadiene
22. Pasajul afirmă explicit că s-a intenţionat ca una dintre ideile următoare să fie consecinţa protecţiei
constituţionale a drepturilor băştinaşilor; care este aceasta?
(A) Definirea tipului de drepturi de proprietate care se aplică societăţilor băştinaşilor

(B) Instituirea Curţii Supreme din Canada ca arbitru al drepturilor băştinaşilor
(C) Recunoaşterea obiceiurilor tradiţionale, dar nu şi a celor de origine mai recentă
(D) Clarificarea tuturor grupurilor care compun populaţia băştinaşă din Canada
(E) Crearea guvernelor locale pentru comunităţile de băştinaşi
23. Pasajul furnizează probe pentru a susţine că autorul are o atitudine negativă faţă de una dintre ideile
următoare
(A) Reformele constituţionale din 1982 care au împovărat instanţele provinciilor cu sarcina
interpretării
(B) Problemele de interpretare a termenilor „indigen” şi „titlu de proprietate”
19
(C) Criteriul utilizat la stabilirea obiceiurilor care sunt mult prea recente pentru a merita protecţia
constituţională
(D) Cerinţa ca populaţiile băştinaşe să furnizeze documente pentru obiceiurile tradiţionale
(E) Definiţia titlului de proprietate aşa cum a fost impusă de instanţa provinciei în 1984
24. Pasajul oferă probe care sugerează că autorul ar fi mai înclinat să adere la una dintre propunerile
următoare
(A) Populaţiile băştinaşe din Canada nu ar trebui să fie ţinute răspunzătoare conform legislaţiei
federale din Canada.
(B) Uneori, tradiţia orală ar trebui să fie considerată drept documentaţie juridică a anumitor
obiceiuri ale băştinaşilor.
(C) Comunităţilor băştinaşe ar trebui să li se acorde protecţia deplină a tuturor obiceiurilor lor.
(D) Instanţelor provinciilor nu ar trebui să li se acorde competenţa de a decide în speţele în care se
pune problema drepturilor băştinaşilor.
(E) Limbajul utilizat în Constituţia canadiană ar trebui să specifice mai clar situaţiile în care se
aplică reformele.
25. Care dintre următoarele, dacă ar fi adevărată, ar atribui mai multă încredere autorului, atunci când face
afirmaţia din pasajul: „În această situaţie, hotărârea instanţei provinciei a fost excesiv de conservatoare
atunci când a evaluat legislaţia curentă”.
(A) Alte instanţe din Ontario interpretaseră „utilizarea” ca incluzând vânzarea terenului sau a
resurselor sale.
(B) Hotărârea a creat mii de locuri de muncă, deoarece a acordat spre utilizare terenul respectiv
unei companie de exploatare a lemnului.
(C) Deciziile anterioare ale instanţelor din Ontario au făcut distincţia între dreptul de utilizare şi
dreptul de vânzare ale terenului.
(D) Hotărârea a impulsionat grupurile de băştinaşi din alte provincii să-şi înainteze cereri pentru
terenuri instanţelor respective.
(E) Înainte de decizia respectivă instanţa provinciei nu mai audiase nici un dosar referitor la
reformele constituţionale.
26. Pe baza informaţiilor din pasaj, autorul ar fi mai înclinat să fie de acord cu una dintre afirmaţiile
următoare referitoare la dosarul din 1984 din Ontario
(A) Hotărârea instanţei a fost contrară direct limbajului în care au fost formulate reformele
constituţionale care protejează drepturile de proprietate ale băştinaşilor în sensul modern
complet.
(B) Curtea Supremă rămâne ultima speranţă în sensul recunoaşterii depline a drepturilor de
proprietate ale populaţiilor băştinaşe, deoarece instanţele provinciilor nu au competenţa de a
decide asupra definiţiei drepturilor de proprietate.
(C) Dacă ar fi existat evidenţe scrise clare că grupul ocupase teritoriul înainte de instituirea
suveranităţii britanice, instanţele ar fi aprobat probabil pretenţiile băştinaşilor.
(D) Decizia nesatisfăcătoare de la dosar a fost rezultatul presiunii politicienilor conservatori şi a
altor interese conservatoare.
(E) Instanţa a înţeles corect intenţia reformelor constituţionale, însă nu le-a aplicat bine deoarece nu
a interpretat cum trebuie legătura lor cu legislaţia existentă.
27. Pasajul, ca întreg, poate fi descris cel mai corect ca fiind
(A) Un argument care subliniază nevoia ca militanţii pentru anumite drepturi să adopte câteva
strategii
(B) Un studiu complet al eforturilor făcute în sensul garantării protecţiei anumitor drepturi
20
(C) O examinare a problemelor asociate cu eforturile de protecţie a anumitor drepturi
(D) Un argument în favoarea necesităţii de revizuire a definiţiei anumitor drepturi
(E) O încercare de a corecta neînţelegerile legate de protecţia anumitor drepturi
STOP
21
SECŢIUNEA III
22 de întrebări
Indicaţii: Fiecare grup de întrebări din această secţiune se bazează pe un set de condiţii. Ar putea fi util ca,
atunci când răspundeţi la anumite întrebări, să desenaţi o diagramă pe care să vă bazaţi. Alegeţi răspunsul
care reflectă cel mai corect şi mai complet fiecare întrebare şi înnegriţi spaţiul corespunzător de pe foaia de
răspunsuri.
Întrebările 1-6
Într-o după-amiază, Patterson are planificate întâlniri individuale cu fiecare dintre cei cinci clienţi – Reilly,
Sanchez, Tang, Upton şi Yansky – şi se mai duce şi la sală să facă nişte exerciţii. Sesiunea de antrenament
şi cele cinci întâlniri pe care le are Patterson cu clienţii încep fiecare la fix: 1:00, 2:00, 3:00, 4:00, 5:00 sau
6:00. Trebuie să se aplice următoarele condiţii:
Patterson să se întâlnească cu Sanchez cu ceva timp înainte de antrenament.

Patterson să se întâlnească cu Tang la ceva timp după antrenament.
Patterson să se întâlnească cu Yansky fie imediat înainte, fie imediat după antrenament.
Patterson să se întâlnească cu Upton cu ceva timp înainte să se întâlnească cu Reilly.
1. Care dintre următoarele ar putea fi un program acceptabil al sesiunii de antrenament şi al întâlnirilor lui
Patterson, în ordine, de la 1:00 la 6:00?
(A) Yansky, antrenament, Upton, Reilly, Sanchez, Tang

(B) Upton,Tang, Sanchez, Yansky, antrenament, Reilly
(C) Upton, Reilly, Sanchez, antrenament, Tang, Yansky
(D) Sanchez, Yansky, antrenament, Reilly, Tang, Upton
(E) Sanchez, Upton, antrenament, Yansky, Tang, Reilly
2. Cu câţi dintre cei cinci clienţi s-ar putea întâlni Patterson la ora 1:00?
(A) Unu
(B) Doi
(C) Trei
(D) Patru
(E) Cinci
3. La care dintre orele următoare NU se poate întâlni Patterson cu Upton?
(A) 1:00
(B) 2:00
(C) 3:00
(D) 4:00
(E) 5:00
4. Dacă Patterson se va întâlni cu Sanchez cu o oră înainte de a se întâlni cu Yansky, atunci fiecare dintre
următoarele ar putea fi adevărată, CU EXCEPŢIA UNEIA:
(A) Patterson se întâlneşte cu Reilly la 2:00.

(B) Patterson se întâlneşte cu Yansky la 3:00.
(C) Patterson se întâlneşte cu Tang la 4:00.
(D) Patterson se întâlneşte cu Yansky la 5:00
(E) Patterson se întâlneşte cu Tang la 6:00.
22
5. Dacă Patterson se întâlneşte cu Tang la 4:00, atunci care dintre următoarele trebuie să fie adevărată?
(A) Patterson se întâlneşte cu Reilly la 5:00.

(B) Patterson se întâlneşte cu Upton la 5:00.
(C) Patterson se întâlneşte cu Yansky la 2:00.
(D) Patterson se întâlneşte cu Yansky la 3:00.
(E) Antrenamentul lui Patterson este la 2:00.
6. Care dintre următoarele ar putea fi ordinea întâlnirilor lui Patterson, de la prima la ultima?
(A) Upton, Yansky, Sanchez, Reilly, Tang

(B) Upton, Reilly, Sanchez, Tang, Yansky
(C) Sanchez, Yansky, Reilly, Tang, Upton
(D) Sanchez, Upton, Tang, Yansky, Reilly
(E) Sanchez, Upton, Reilly, Yansky, Tang
Întrebările 7-12
Exact şase persoane – Lulu, Nam, Ofelia, Pachai, Santiago şi Tyrone – sunt singurii participanţi la un
turneu de şah care constă în patru partide, jucate una după cealaltă. Doar două persoane joacă fiecare
partidă, şi fiecare persoană joacă cel puţin o partidă. Trebuie să se aplice următoarele condiţii:
Tyrone nu joacă nici în prima, nici în cea de-a treia partidă.

Lulu joacă ultima partidă.
Nam joacă doar o partidă, şi nu împotriva lui Pachai.
Santiago joacă exact două partide, una chiar înainte şi cea de-a doua chiar după singura partidă în care
joacă Ofelia.
7. Care dintre următoarele ar putea fi o listă corectă a participanţilor care joacă în fiecare dintre cele patru
partide?
(A) Prima partidă: Pachai, Santiago; cea de-a doua partidă: Ofelia, Tyrone; cea de-a treia partidă:
Pachai, Santiago; cea de-a patra partidă: Lulu, Nam.
(B) Prima partidă: Lulu, Nam; cea de-a doua partidă: Pachai, Santiago; cea de-a treia partidă:
Ofelia, Tyrone, cea de-a patra partidă: Lulu, Santiago
(C) Prima partidă: Pachai, Santiago; cea de-a doua partidă: Lulu, Tyrone; cea de-a treia partidă:
Nam, Ofelia; cea de-a patra partidă: Lulu, Nam
(D) Prima partidă: Nam, Santiago; cea de-a doua partidă: Nam, Ofelia; cea de-a treia partidă:
Pachai, Santiago; cea de-a patra partidă: Lulu, Tyrone
(E) Prima partidă: Lulu, Nam; cea de-a doua partidă: Santiago, Tyrone; cea de-a treia partidă: Lulu,
Ofelia; cea de-a patra partidă: Pachai, Santiago
8. Care dintre următorii participanţi ar putea juca în două partide consecutive?
(A) Lulu
(B) Nam
(C) Ofelia
(D) Santiago
(E) Tyrone
9. Dacă Tyrone joacă în cea de-a patra partidă, atunci care dintre următoarele ar putea fi adevărată?
23
(A) Nam joacă în cea de-a doua partidă.
(B) Ofelia joacă în cea de-a treia partidă.
(C) Santiago joacă în cea de-a doua partidă.
(D) Nam joacă o partidă împotriva lui Lulu.
(E) Pachai joacă o partidă împotriva lui Lulu.
10. Care dintre următoarele ar putea fi adevărată?
(A) Pachai joacă împotriva lui Lulu în prima partidă.

(B) Pachai joacă împotriva lui Nam în cea de-a doua partidă.
(C) Santiago joacă împotriva Ofeliei în cea de-a doua partidă.
(D) Pachai joacă împotriva lui Lulu în cea de-a treia partidă.
(E) Nam joacă împotriva lui Santiago în cea de-a patra partidă.
11. Care dintre următoarele este o listă completă şi corectă a participanţilor care NU POT juca împotriva
lui Tyrone în nici o partidă?
(A) Lulu, Pachai

(B) Nam, Ofelia
(C) Nam, Pachai
(D) Nam, Santiago
(E) Ofelia, Pachai
12. Dacă Ofelia joacă în cea de-a treia partidă, care dintre următoarele trebuie să fie adevărată?
(A) Lulu joacă în cea de-a treia partidă.

(B) Nam joacă în cea de-a treia partidă.
(C) Pachai joacă în prima partidă.
(D) Pachai joacă în cea de-a treia partidă.
(E) Tyrone joacă în cea de-a doua partidă.
Întrebările 13-17
Un album conţine fotografii cu şapte prieteni: Raimundo, Selma, Ty, Umiko, Wendy, Yakira, Zack.
Prietenii apar în imagini fie singuri sau în grup, unii cu ceilalţi, conform următoarelor:
Wendy apare în fiecare fotografie în care intră Selma.

Selma apare în fiecare fotografie în care intră Umiko.
Raimundo apare în toate fotografiile în care nu intră Yakira.
Nici Ty, nici Raimundo nu apar în fotografiile în care intră Wendy.
13. Care dintre următoarele ar putea fi o listă completă şi exactă a prietenilor care apar împreună într-o
fotografie?
(A) Raimundo, Selma, Ty, Wendy

(B) Raimundo, Ty, Yakira, Zack
(C) Raimundo, Wendy, Yakira, Zack
(D) Selma, Ty, Umiko, Yakira
(E) Selma, Ty, Umiko, Zack
14. Dacă Ty şi Zack apar împreună într-o fotografie, atunci care dintre următoarele trebuie să fie
adevărată?
24
(A) Selma apare şi ea în fotografie.
(B) Yakira apare şi ea în fotografie.
(C) Wendy apare şi ea în fotografie.
(D) Raimundo nu apare în fotografie.
(E) Umiko nu apare în fotografie.
15. Care este numărul maxim de prieteni care ar putea intra într-o fotografie în care nu apare Yakira?
(A) Şase
(B) Cinci
(C) Patru
(D) Trei
(E) Doi
16. Dacă Umiko şi cu Zack apar împreună într-o fotografie, atunci câţi alţi prieteni trebuie, de asemenea,
să intre în respectiva fotografie?
(A) Patru
(B) Trei
(C) Doi
(D) Unu
(E) Zero
17. Dacă exact trei prieteni apar împreună într-o fotografie, atunci fiecare dintre următoarele ar putea fi
adevărată, CU EXCEPŢIA UNEIA
(A) Selma şi Zack apar împreună în fotografie.

(B) Ty şi Yakira apar împreună în fotografie.
(C) Wendy şi Selma apar împreună în fotografie.
(D) Yakira şi Zack apar împreună în fotografie.
(E) Zack şi Raimundo apar împreună în fotografie.
Întrebările 18-22
Alianţa de export constă în exact trei naţiuni: naţiunea X, naţiunea Y şi naţiunea Z. Fiecare naţiune din
alianţă exportă exact două dintre produsele următoare: portocale, orez, soia, ceai şi grâu. Fiecare dintre
aceste produse este exportat de cel puţin una dintre naţiunile care formează alianţa. Se aplică următoarele
condiţii:
Nici una dintre naţiuni nu exportă şi grâu şi portocale.

Naţiunea X exportă soia, dacă şi numai dacă şi naţiunea Y face la fel.
Dacă naţiunea Y exportă orez, atunci naţiunile X şi Z exportă amândouă ceai.
Naţiunea Y nu exportă nici un produs pe care-l exportă naţiunea Z.
18. Care dintre următoarele ar putea fi o listă corectă de produse exportate de fiecare dintre naţiuni?
(A) Naţiunea X: portocale, orez; naţiunea Y: portocale, ceai; naţiunea Z: soia, grâu
(B) Naţiunea X: portocale, ceai; naţiunea Y: portocale, orez; naţiunea Z: soia, grâu
(C) Naţiunea X: portocale, grâu; naţiunea Y: portocale, ceai; naţiunea Z: orez, soia
(D) Naţiunea X: orez, grâu; naţiunea Y: portocale, ceai; naţiunea Z: portocale, soia
(E) Naţiunea X: soia, orez; naţiunea Y: portocale, ceai; naţiunea Z: soia, grâu
25
19. Dacă naţiunea X exportă soia şi ceai, atunci care dintre următoarele ar putea fi adevărată?
(A) Naţiunea Y exportă portocale.

(B) Naţiunea Y exportă orez.
(C) Naţiunea Y exportă ceai.
(D) Naţiunea Z exportă soia.
(E) Naţiunea Z exportă ceai.
20. Dacă naţiunea Z exportă ceai şi grâu, atunci care dintre următoarele trebuie să fie adevărată?
(A) Naţiunea X exportă portocale.

(B) Naţiunea X exportă ceai.
(C) Naţiunea X exportă grâu.
(D) Naţiunea Y exportă orez.
(E) Naţiunea Y exportă soia.
21. NU SE POATE întâmpla ca şi naţiunea X şi naţiunea Z să exporte unul dintre următoarele produse;
care este acesta?
(A) portocale
(B) orez
(C) soia
(D) ceai
(E) grâu
22. Care dintre următoarele perechi NU POATE REPREZENTA cele două produse pe care le exportă
naţiunea Y?
(A) portocale şi orez

(B) portocale şi soia
(C) orez şi ceai
(D) orez şi grâu
(E) soia şi grâu
STOP
26
SECŢIUNEA IV
25 de întrebări
Indicaţii: Întrebările din această secţiune se bazează pe raţionamentul conţinut în scurtele afirmaţii sau
pasaje. În cazul anumitor întrebări, este posibil ca mai multe dintre răspunsurile la alegere să răspundă la
întrebare. Totuşi, trebuie să alegeţi răspunsul cel mai bun; adică, cel care răspunde cel mai corect şi mai
precis la întrebarea respectivă. Nu trebuie să faceţi presupuneri care sunt, conform bunului simţ,
neplauzibile, superflue sau incompatibile cu pasajul. După ce aţi ales răspunsul cel mai bun, înnegriţi
spaţiul corespunzător de pe foaia cu răspunsuri.
1. Politicile primarului McKinney au fost adesea criticate pe motiv că avantajează doar locuitorii bogaţi ai
oraşului, însă aceasta nu e o evaluare corectă. Câteva dintre politicile lui McKinney au avantajat clar şi pe
locuitorii oraşului cu mai puţină dare de mână. McKinney a susţinut activ anul trecut propunerea de
scădere a impozitelor prea mari pentru proprietăţi. Datorită acestei descreşteri a impozitelor s-a dezvoltat
mai mult oraşul, ceea ce a permis stoparea crizei de locuinţe şi stabilizarea nivelului chiriilor.
Care dintre ideile următoare exprimă cel mai corect principala concluzie a argumentului?
(A) E imposibil de afirmat dacă McKinney apără mai mult interesele celor bogaţi decât pe cele ale
săracilor.
(B) Politicile d-lui McKinney au fost adesea criticate că ar fi dirijate doar în favoarea locuitorilor
bogaţi ai oraşului.
(C) Scăderea impozitelor pe proprietate pe care a susţinut-o McKinney a dus la o creştere a
dezvoltării oraşului.
(D) Nu este justificată critica conform căreia politicile lui McKinney au favorizat doar bogătaşii.
(E) Eforturile lui McKinney au sprijinit stoparea crizei de locuinţe şi au stabilizat nivelul chiriilor.
2. Purtătorul de cuvânt al unei uzine a susţinut că nu ar trebui să i se ceară acesteia să epureze apa din
mlaştinile înconjurătoare şi a mai afirmat că, deşi apele reziduale ale uzinei au poluat terenurile umede în
ultimii ani, nu uzina poartă răspunderea, din moment ce există un contractant independent care se ocupă în
întregime de evacuarea apelor reziduale ale fabricii.
Care dintre următoarele argumente confirmă cel mai mult principiul care stă la baza raţionamentului din
declaraţia purtătorului de cuvânt?
(A) Un studiu recent a subliniat că li se permite celor peste două treimi din numărul total al
profesorilor din district să predea ore în cadrul disciplinelor pentru care nu au beneficiat de nici
o pregătire organizată. Prin urmare, părinţii elevilor din district ar trebui să verifice calificările
profesorilor copiilor lor.
(B) Nu sunt de acord cu politica conform căreia părinţii ar trebui să fie ţinuţi răspunzători pentru
infracţiunile comise de copiilor minori. Până la urmă, aceşti adolescenţi au şi ei mintea lor şi
aleg liber să facă ceea ce fac, adesea în moduri care nu reflectă dorinţele părinţilor lor.
(C) Studenţii au dreptate când obiectează cu privire la temele de lectură, care conţin, în majoritatea
lor, materiale care nu sunt acoperite la ore, şi nu ar trebui să li se ceară studenţilor să citească
atât de mult pentru a avea note mari la curs.
(D) Nu ar trebui să i se permită ultimului numit în cadrul comisiei de premiere să ia parte la selecţia
pentru câştigătorul din acest an. Spre deosebire de fiecare membru al comisiei, acesta are o rudă
care participă la concurs.
(E) În ciuda întregii publicităţii făcute, sunt sceptic cu privire la afirmaţiile politicianului că tocmai
s-a întors din acel sătuc îndepărtat. Chiar în urmă cu două zile, un ziarist a stat de vorbă cu
sătenii şi a spus că nici unul nu a afirmat că l-ar fi văzut pe politician în ultimele câteva luni.
27
3. Purtătorul de cuvânt din industria nylonului: Chiar dacă bumbacul şi nylonul sunt utilizate în scopuri
asemănătoare, unii au o noţiune eronată că bumbacul este natural, iar nylonul nu este. Totuşi, principalele
componente ale nylonului provin din petrol şi azotul din atmosferă. În mod clar atmosfera este naturală. Iar
petrolul provine din ţiţei, care, la rândul lui, provine de la vechile plante – o sursă naturală.
Care dintre următoarele principii, dacă e valabil, sprijină cel mai mult justificarea raţionamentului
purtătorului de cuvânt din industria nylonului?
(A) Substanţa nu este naturală doar dacă funcţia pe care o îndeplineşte nu este naturală.
(B) Substanţa este la fel de naturală ca şi procesele care duc la producerea ei.
(C) Substanţa este naturală dacă şi cel mai mic component al ei este natural.
(D) O substanţă poate fi mai naturală decât alta, dacă este derivată în întregime din substanţe
naturale.
(E) Substanţa este naturală dacă originile principalelor sale componente sunt naturale.
4. Producătorii şi vânzătorii de calculatoare ne spun că, în scopul utilizării, complexitatea legată de

conectarea diferitelor componente ale calculatoarelor personale nu este un obstacol răspândit, însă este
greşită. Clienţii care-şi instalează accesorii la calculatoare trebuie să-şi asume în întregime răspunderea
pentru instalarea de cabluri şi comutatoare care să satisfacă specificaţiile misterioase. Multe accesorii
necesită aplicaţii de calculator suplimentare care poate face ca alte accesorii să nu mai funcţioneze; de
exemplu, dacă adaugi un modem e posibil să nu mai meargă imprimanta.
Care dintre următoarele, dacă ar fi adevărată, ar slăbi foarte mult argumentul?
(A) Manualele de instrucţiuni ale calculatoarelor explică, de obicei, rolurile cablurilor şi ale
comutatoarelor.
(B) Softul pentru accesorii poate fi adesea obţinut pe gratis.
(C) Instalarea unor accesorii va deveni extrem de uşoară în viitorul apropiat.
(D) Calculatorul personal se vinde, de obicei, ca parte a unui pachet care include accesorii şi
instalare gratuite.
(E) Atunci când proiectează programe sau accesorii, producătorii de calculatoare au rar în vedere
uşurinţa de instalare.
5. Şobolanii alimentaţi cu doze mari de zaharină, îndulcitor artificial, dezvoltă cristale de siliciu care sunt
toxice pentru celulele care căptuşesc vezica. Când se regenerează celulele, unele sunt canceroase şi
formează tumori. Spre deosebire de şobolani, şoarecii hrăniţi cu doze mari de zaharină nu fac cancer de
vezică.
Care dintre următoarele idei, dacă ar fi adevărată, face tot posibilul pentru a rezolva discrepanţa aparentă
din cadrul informaţiei anterioare?
(A) Proteinele din urină care reacţionează cu zaharina şi formează cristale de siliciu se găsesc la
şobolani, nu şi la şoareci.
(B) Celulele vezicii se regenerează mult mai repede la şoareci decât la şobolani.
(C) E mult mai posibil ca dozele mari de zaharină să producă cristale de siliciu, prin comparaţie cu
dozele mici.
(D) Cristalele de siliciu sunt toxice doar pentru celulele care căptuşesc vezica şi nu pentru celelalte
celule ale vezicii.
(E) S-a demonstrat că alţi îndulcitori artificiali în doze mari produc cristale de siliciu la şoareci şi
nu la şobolani.
6. Deşi am putea înlocui frumosul pod vechi de pe Râul Negru, care este însă distrus, cu un pod suspendat
de beton, ar trebui să-l înlocuim de fapt cu un pod de cabluri, chiar dacă ar fi mult mai scump decât un pod
28
de beton. Acest cost suplimentar se justifică foarte clar pentru că este important să păstrăm frumuseţea
vadului râului.
Care dintre următoarele este o presupunere de care depinde argumentul?
(A) Nu este cu mult mai scump să întreţii un pod de cabluri prin comparaţie cu un pod suspendat de
beton.
(B) Podul suspendat de beton nu ar avea nici un avantaj practic faţă de podul de cabluri.
(C) Trebuie păstrată frumuseţea vadului râului.
(D) Dacă se construieşte noul pod de cabluri, majoritatea celor care-l vor vedea vor considera că
fondurile suplimentare au fost bine cheltuite.
(E) Construirea unui pod de cabluri peste Râul Negru ar produce un rezultat mult mai satisfăcător
din punct de vedere estetic decât ridicarea unui pod suspendat de beton.
7. Un aparat obişnuit de tuns gazonul care consumă motorină emite pe oră la fel de mult material poluat ca
şi un automobil. Luate laolaltă, aceste aparate contribuie foarte mult la poluarea aerului vara. Din moment
ce aparatele electrice de tuns iarba nu emit substanţe poluante pentru atmosferă, oamenii ar putea reduce
poluarea dacă ar alege aparatele electrice şi nu cele pe bază de motorină ori de câte ori ar fi posibil.
Care dintre următoarele, dacă ar fi adevărată, ar susţine foarte mult argumentul?
(A) Gazonul ajută la curăţarea atmosferei, înlocuind substanţele poluante cu oxigenul.

(B) Prin comparaţie cu aparatele pe motorină, cele electrice de tuns iarba sunt mult mai scumpe de
achiziţionat şi de întreţinut.
(C) Puterea necesară pentru o oră de funcţionare a aparatului electric de tuns gazonul cauzează mai
puţină poluare decât funcţionarea timp de o oră a unui automobil.
(D) Majoritatea producătorilor de aparate de tuns iarba pe motorină încearcă să le reproiecteze
pentru a reduce emisiile de poluanţi.
(E) Prin comparaţie cu automobilele, aparatele de tuns gazonul sunt folosite mai puţine ore pe an.
8. Ariel: Subvenţiile guvernului nu susţin niciodată arta, pentru că rolul acesteia este să conteste valorile
societăţii. Valorile unei societăţi sunt, totuşi, exprimate de guvernul ei, iar artiştii nu pot contesta tocmai
instituţia de care depind.
Sasha: Sunt de acord că arta ar trebui să conteste valorile societăţii. Totuşi, chiar prin natura sa, un guvern
democratic respectă dezacordul şi încurajează contestarea propriilor valori. Prin urmare, într-o societate
democratică, subvenţiile guvernamentale pentru artă garantează angajamentul total al artiştilor faţă de
propriile lucrări şi exprimarea lor liberă.
Dialogul susţine afirmaţia că Ariel şi Sasha nu sunt de acord dacă
(A) Rolul artei este să conteste valorile societăţii

(B) Valorile unei societăţi sunt exprimate de guvernul său
(C) Artiştii se pot exprima liber într-o societate nedemocratică
(D) Subvenţiile pentru artă oferite de un guvern democratic sprijină arta
(E) Doar guvernele care respectă dezacordul pot garanta distribuţia echitabilă a subvenţiilor pentru
artă
9. Expertul în sănătate publică: Până nu de curând, oamenii credeau că aplicaţiile cercetării din biochimie
vor avea succes deplin asupra microorganismelor care cauzează bolile umane. Totuşi, cercetarea medicală
actuală ne arată că aceste microorganisme se reproduc atât de repede, încât medicamentele create pentru a
ucide o specie nu fac decât să stimuleze evoluţia altor specii imune la respectivele medicamente. Prin
29
urmare, o strategie raţională de sănătate publică ar pune mai mult accentul decât cea prezentă pe
informarea completă a oamenilor cu privire la transmiterea bolilor cauzate de microorganisme, pentru a
încerca să scadă incidenţa acestor boli.
Dintre următoarele, care exprimă cel mai precis concluzia trasă de expertul în sănătate publică?
(A) Un medicament care omoară o specie de microorganism cauzator de îmbolnăvire poate stimula
evoluţia unei specii rezistente la medicamente.
(B) Pacientul care contractează o boală cauzată de microorganisme nu poate fi vindecat eficient
prin metodele actuale.
(C) Nu există nici un motiv întemeiat pentru a schimba politica de sănătate publică.
(D) Nimeni dintre cei complet informaţi cu privire la bolile cauzate de microorganisme nu va cădea
victimă a acestor boli.
(E) Anumite abordări anterioare ale politicii de sănătate publică au ignorat faptul că
microorganismele cauzatoare de boli se reproduc într-un ritm rapid.
10. Acceptarea entuziastă a stilurilor de viaţă ascetice evidenţiate în scrierile rămase de la autorii monahi
arată că societăţile medievale erau mult mai puţin preocupate de câştigul bănesc decât sunt culturile
occidentale contemporane.
Raţionamentul argumentului poate fi foarte uşor criticat pentru că
(A) Foloseşte incorect termenul „ascetic”

(B) Generalizează pe baza unui eşantion care poate să nu fie reprezentativ
(C) Aplică incorect societăţilor medievale standarde contemporane
(D) Inserează opinii personale în ceea ce se vrea o dezbatere pe fond
(E) Înaintează premize care nu sunt consecvente
11. Între 1976 şi 1985, deşeurile chimice erau deversate în Golful Cod. În prezent, 3% din populaţia de cod
cu aripioară albastră are înotătoarele deformate, iar consumatorii prevăzători au încetat să mai cumpere
acest soi de peşte. Dorind să fie compensaţi financiar de societăţile care au deversat substanţele chimice,
reprezentanţii industriei de pescuit din Golful Cod au susţinut că, din moment ce se ştie că mutaţiile
genetice pot fi cauzate de aceste substanţe chimice, prezenţa lor în Golful Cod trebuie să fi cauzat
deformarea înotătoarelor codului.
Răspunsul la fiecare dintre întrebările următoare ar putea fi util în scopul evaluării afirmaţiei
reprezentanţilor, CU EXCEPŢIA UNUIA. Care este întrebarea?
(A) Care este incidenţa de înotătoare deformate la codul cu aripioare albastre care nu este expus
substanţelor chimice ca cele deversate în Golful Cod?
(B) Care a fost incidenţa de înotătoare deformate la codul cu aripioare albastre din Golful Cod
înainte să fi început deversarea de substanţe chimice?
(C) Consumul de cod cu aripioare albastre cu înotătoare deformate din Golful Cod a cauzat
probleme de sănătate oamenilor?
(D) Codul cu aripioare albastre este mai înclinat să contracteze pe cale naturală boli care ar putea
cauza deformări ale înotătoarelor ca cele prezentate de codul cu aripioare albastre din Golful
Cod?
(E) Mai există şi alţi poluanţi care modifică genele în Golful Cod în afara deşeurilor chimice care
au fost deversate de companii?
12. Ziarist: Dacă aţi primi o scrisoare nesemnată cel mai probabil aţi avea îndoieli cu privire la adevărul
conţinut. Însă articolele de ştiri includ adesea afirmaţii din surse anonime, iar acestea sunt, de obicei, citate
30
respectuos. Are sens să fii sceptic cu privire la aceste surse, pentru că, la fel ca şi în cazul scrisorilor
nesemnate, anonimatul face posibilă introducerea afirmaţiilor neadevărate sau denaturate fără a trebui să
dai socoteală.
Argumentul ziaristului începe prin a
(A) Sublinia că într-o anumită situaţie s-ar presupune că se adoptă o anumită atitudine, pentru a
susţine că o atitudine similară ar fi justificată într-o situaţie analogă
(B) Face o analogie între atitudinea adoptată în mod obişnuit într-o anumită situaţie şi atitudinea
diferită adoptată de obicei într-o altă situaţie, şi conchide că ultima atitudine se justifică mai
mult decât prima
(C) Concluziona că o anumită atitudine ar fi justificată în toate situaţiile de o anumită natură
motivând că această atitudine se justifică într-o situaţie ipotetică de acest tip
(D) Pune sub semnul întrebării un anumit tip de dovadă, deoarece face o analogie între respectiva
probă şi alte dovezi pe care argumentul le demonstrează ca fiind, de obicei, false
(E) Pune sub semnul întrebării motivele celor care prezintă anumite informaţii şi conchide că, din
acest motiv, e probabil ca informaţiile să fie false
13. Cresc furturile de opere de artă din muzee. Majoritatea acestor artefacte furate este vândută unor
colecţionari particulari bogaţi. În consecinţă, deoarece hoţii fură ceea ce clienţii sunt interesaţi să cumpere,
muzeele ar trebui să se concentreze mai mult pe sistemele de siguranţă ale artefactelor cel mai valoroase.
De care dintre presupunerile următoare depinde cel mai mult argumentul?
(A) Hoţii de opere de artă fură atât obiecte valoroase, cât şi obiecte mai puţin valoroase.
(B) Operele de artă care nu sunt foarte valoroase nu sunt foarte căutate de colecţionarii particulari
foarte bogaţi.
(C) Hoţii de opere de artă fură în principal din muzeele care nu au sisteme bune de siguranţă.
(D) Majoritatea muzeelor oferă acelaşi nivel de siguranţă atât pentru artefactele valoroase, cât şi
pentru cele mai puţin valoroase.
(E) Colecţionarii particulari bogaţi îşi vând uneori artefactele furate altor colecţionari particulari
bogaţi.
14. Cantităţile insuficiente de ploaie pot cauza scăderea culturilor şi creşterea preţurilor produselor
agricole. Evidenţele arată că, pe durata unei situaţii de criză recente dintr-o anumită ţară, scăderea
culturilor şi creşterea preţurilor produselor agricole au impulsionat guvernul să preia distribuirea
produselor alimentare, într-un efort de prevenire a foametei. Astfel, e probabil ca vremea să fi jucat un rol
important în sensul apariţiei situaţiei de criză.
Raţionamentul argumentului poate fi lesne criticat pe motiv că
(A) Conchide, doar pe baza faptului că perioada insuficientă de ploaie a avut loc înaintea instalării
situaţiei de criză în ţara respectivă, că ploile insuficiente au cauzat criza respectivă
(B) Nu ia în consideraţie posibilitatea ca lipsa de ploaie să nu fi fost suficient de acută pentru a
justifica preluarea de către guvern a distribuţiei de alimente
(C) Foloseşte echivoc termenul de „criză” pentru a se referi şi la o criză politică şi la o criză
economică
(D) Conchide, doar pe baza faptului că un eveniment ar fi putut cauza altul, că primul eveniment l-a
cauzat pe cel de-al doilea
(E) Acceptă fără să tăgăduiască că orice condiţie necesară pentru creşterea preţurilor produselor
agricole, este şi suficientă în acest sens
31
15. Costul taxelor semestriale la o anumită universitate se bazează pe numărul de cursuri la care se înscrie
studentul în semestrul respectiv. Deşi preţul pe curs la universitatea respectivă nu a crescut în ultimii patru
ani, mulţi dintre studenţi care-şi puteau permite plata taxelor atunci când s-au înscris pretind acum că acest
lucru nu mai este posibil.
Fiecare dintre următoarele idei, dacă ar fi adevărată, ajută la rezolvarea discrepanţei aparente de mai sus,
CU EXCEPŢIA UNEIA:
(A) Salariile de la facultăţile universităţii au crescut puţin în ultimii patru ani.

(B) Numărul de cursuri pe semestru la care trebuie să se înscrie studenţii de la zi este anul acesta
mult mai mare decât în trecut.
(C) Costul de trai în vecinătatea universităţii a crescut în ultimii doi ani.
(D) Universitatea le acordă noilor studenţi un număr mare de burse care sunt reînnoite în fiecare an
pentru studenţii care au medii mari.
(E) Universitatea a transformat marea majoritatea a posturilor administrative cu jumătate de normă,
pe care erau încadraţi în general studenţii, în posturi cu normă întreagă, pentru persoane care nu
sunt studenţi.
16. Oamenii nu se simt mulţumiţi dacă nu au senzaţia că ceilalţi au nevoie de ei. Totuşi, majoritatea celor
din societatea modernă pot atinge acest sentiment că sunt indispensabili doar în cadrul cercului familial şi
de prieteni, deoarece aproape toată lumea ştie că slujba pe care o are ar putea fi îndeplinită de oricare
altcineva dintre atâţia alţii.
Care dintre următoarele este susţinută cel mai puternic de afirmaţiile de mai sus?
(A) Oamenii care-şi dau seama că alţii le-ar putea îndeplini rolurile profesionale la fel de bine nu
pot fi deloc mulţumiţi de vieţile lor.
(B) Natura societăţii moderne subminează în fapt importanţa vieţii de familie în sensul mulţumirii
de sine.
(C) Majoritatea oamenilor din societatea modernă este mulţumită de viaţa privată chiar dacă
oamenii nu sunt fericiţi la locul de muncă.
(D) Marea majoritate a oamenilor din societatea modernă nu apreciază slujbele pe care le are.
(E) Foarte puţini oameni din societatea modernă îşi pot găsi mulţumirea în afara cercului de legături
interpersonale private.
17. Criticul de artă: Critica se concentrează pe două aspecte: primul, dacă valoarea unei opere de artă este
intrinsecă şi al doilea: dacă judecăţile referitoare la calitatea unei opere de artă sunt obiective sau sunt o
chestiune de gust. Aceste aspecte sunt în legătură, pentru că, dacă valoarea unei opere de artă nu este
intrinsecă, atunci este cu siguranţă extrinsecă, şi, prin urmare, judecăţile referitoare la calitatea unei opere
pot să fie doar o chestiune de gust.
Raţionamentul criticului de artă poate fi foarte uşor criticat deoarece acceptă fără tăgadă că
(A) Judecăţile referitoare la calitatea unei opere de artă sunt întotdeauna o chestiune de gust
(B) Oamenii sunt de acord uneori cu privire la judecăţile care sunt doar o chestiune de gust
(C) Judecăţile referitoare la valoarea extrinsecă nu pot fi obiective
(D) Judecăţile referitoare la valoarea intrinsecă sunt întotdeauna obiective
(E) Valoarea unei opere de artă este uneori intrinsecă
18. Descentralizarea permite funcţionarea autonomă a serviciilor unei instituţii mari, ceea ce lasă
întotdeauna loc unei planificări mai realiste şi încurajează foarte mult inovaţiile, deoarece oamenii care
răspund de luarea deciziilor sunt direct implicaţi în punerea în aplicare a politicilor pe care le elaborează.
32
Descentralizarea mai permite, de asemenea, şi administraţiei centrale să se concentreze pe chestiuni
globale la nivel de instituţie, fără să mai fie copleşită de detaliile operaţiunilor cotidiene.
Care dintre următoarele este susţinută cel mai puternic de afirmaţiile de mai sus?
(A) În instituţiile mari unde serviciile nu funcţionează autonom, planificarea nu este foarte realistă.
(B) Inovaţiile nu sunt întotdeauna încurajate la nivelul instituţiilor mari centralizate.
(C) În cazul instituţiilor mari, avantajele descentralizării sunt mult mai mari decât dezavantajele.
(D) Administraţiile centrale ale instituţiilor mari răspund, de obicei, parţial de detaliile operaţiunilor
cotidiene.
(E) Oamenii implicaţi direct în punerea în aplicare a politicilor sunt întotdeauna capabili să ia
decizii inovatoare şi realiste cu privire la acestea.
19. Conform anumitor astronomi, o dată la fiecare 100 de milioane de ani, în medie, Pământul este lovit de
un meteorit suficient de mare pentru a cauza o epocă glaciară. Ultimul asemenea incident a avut loc în
urmă cu aproape 100 de milioane de ani, deci ne putem aştepta ca Pământul să fie atins de un astfel de
meteorit în viitorul apropiat, ceea ce garantează clar finanţarea pentru a se stabili dacă există mijloacele de
a ne proteja planeta împotriva impactului cu acest meteorit.
Raţionamentul argumentului poate fi criticat pe baza faptului că
(A) Face o previziune necontestată pe baza probei care stabileşte doar probabilitatea mare a unui
eveniment dezastruos
(B) Presupune, fără a aduce justificări, că probabilitatea de a avea loc un astfel de eveniment
întâmplător nu este afectată de ideea că evenimentul a avut loc într-o perioadă în care ar fi fost
de aşteptat să se petreacă
(C) Se îndepărtează de la proba referitoare la frecvenţa medie a unui eveniment către o previziune
concretă referitoare la momentul în care va avea loc următorul asemenea eveniment
(D) Nu specifică posibilitatea ca, dacă un asemenea meteorit ar lovi din nou Pământul, ar putea
cauza, într-adevăr o epocă glaciară
(E) Presupune, fără a aduce justificări, că se pot găsi nişte mijloace fezabile pentru a împiedica
impacturile cu meteoriţi mari
20. Datele studiilor evidenţiază că o majoritate covârşitoare de copii de nouă ani poate identifica corect
principalele mărci de ţigări. Totuşi, dintre cei care le recunosc corect, doar un procent de sub 1% fumează.
Prin urmare, există o slabă legătură sau nu există nici o legătură între recunoaşterea unei mărci de ţigări şi
fumat.
Care dintre următoarele utilizează un tip de raţionament viciat asemănător celui de mai sus?
(A) Nu este fondată preocuparea referitoare la efectul pe termen lung al micilor cantităţi de mercur
din ocean asupra delfinilor. Au fost ţinuţi sub observaţie timp de trei luni 1000 de delfini expuşi
la cantităţi mici de mercur din apa de mare, iar acestea nu au avut nici un efect asupra
animalelor.
(B) Mulţi copii de zece ani visează să devină actori. Cu toate astea, e foarte puţin probabil să se
gândească serios să devină actori, pentru că majoritatea părinţilor îşi descurajează copiii să
urmeze o asemenea carieră extrem de competiţională.
(C) Majoritatea dentiştilor recomandă folosirea fluorului pentru a se reduce apariţia cariilor, însă
puţini recomandă să renunţăm cu totul la dulciuri; prin urmare, utilizarea fluorului e probabil
mai eficientă decât evitarea dulciurilor în sensul prevenirii cariilor.
(D) Un procent mare de persoane fac sport moderat în decursul vieţilor lor, însă durata medie de
viaţă a celor care practică sportul nu este cu mult mai mare decât cea a persoanelor care fac
puţine exerciţii fizice sau deloc. Prin urmare există o slabă legătură sau nu există nici una între
practicarea cu moderaţie a exerciţiilor fizice şi starea bună de sănătate.
33
(E) Majoritatea oamenilor nu-şi poate numi reprezentanţii legislativi. Cu toate acestea, nu contează
foarte mult, deoarece, atunci când a fost chestionată, majoritatea a dovedit o cunoaştere
adecvată a aspectelor politice actuale.
21. Eticheta se opune ferm şi limbajului obscen şi limbajului maliţios, însă asta nu înseamnă că exprimarea
ar trebui restricţionată prin lege. Eticheta nu se opune necesar nici exprimării ideilor ofensatoare. Dictează
în schimb că există situaţii în care exprimarea ideilor cu potenţial ofensator, deranjante sau controversate
nu este adecvată şi că, dacă este adecvată, exprimarea şi dezbaterea acestor idei trebuie făcute într-o
manieră civilizată.
Care dintre următoarele judecăţi corespunde cel mai mult principiilor etichetei enunţate mai sus?
(A) Vecinii nu ar trebui să fie nici înţepaţi nici morocănoşi unii cu ceilalţi atunci când se întâlnesc
pe stradă.
(B) Atunci când procurorii solicită depoziţia unui martor cooperant, ar trebui să o facă fără a-l
interoga intensiv.
(C) Ar trebui să existe restricţii referitoare la exprimare doar dacă marea majoritate a populaţiei
consideră exprimarea ca fiind ofensatoare sau plină de ură.
(D) Ziariştii la o conferinţă de presă nu ar trebui să-i pună unui politician întrebări care-l pot pune în
încurcătură cu privire la o chestiune politică controversată.
(E) Moderatorul unei discuţii în grup cu privire la o chestiune morală controversată nu ar trebui să
le permită participanţilor să-şi adreseze injurii.
22. Singurele înregistrări existente din trecut care sunt transferate pe compact discuri sunt cele despre care
casele de discuri consideră că se vor vinde suficient de bine pe compact discuri pentru a fi profitabile. Prin
urmare, majoritatea înregistrărilor de jazz clasic nu va fi transferată pe compact discuri, deoarece la staţiile
de radio sunt date puţine dintre acestea.
Concluzia de mai sus urmează logic doar dacă se presupune una dintre următoarele idei
(A) Puţine dintre înregistrările anterioare despre care casele de discuri consideră că pot fi transferate
profitabil pe compact discuri sunt înregistrări de jazz clasic.
(B) Puţine compact discuri cu înregistrări de jazz clasic sunt date la staţiile de radio.
(C) Singurele înregistrări date la staţiile de radio sunt cele despre care casele de discuri consideră că
pot fi vândute cu profit dacă sunt înregistrate pe compact discuri.
(D) Majoritatea caselor de discuri este mai mult interesată să scoată profit decât să păstreze
înregistrările de jazz clasic.
(E) Casele de discuri consideră că nici o înregistrare care nu este dată la radio nu ar fi profitabilă
dacă ar fi transferată pe compact disc.
23. Economistul specializat pe agricultură: În ultimii ani, au încetat de fapt creşterile producţiei de cereale
în lume. Creşterile ulterioare vor fi extrem de dificile; majoritatea terenului arabil utilizabil a fost deja
cultivat pentru un randament cât mai apropiat de maximum. Însă cererea mondială de cereale a sporit
constant, în principal datorită unei creşteri continue a populaţiei. Prin urmare este posibilă o lipsă acută de
cereale.
Care dintre următoarele descrie cel mai precis rolul jucat de afirmaţia din argumentul economistului
specializat pe agricultură conform căreia creşterile ulterioare ale producţiei mondiale de cereale vor fi
extrem de dificile?
(A) Este una dintre cele două concluzii trase de economistul specializat pe agricultură, însă nici una
nu este utilizată pentru a o susţine pe cealaltă.
(B) Este descrierea unui fenomen, o explicaţie cauzală care reprezintă principala concluzie a
argumentului.
34
(C) Este singura premisă prezentată pentru a susţine principala concluzie a argumentului.
(D) Este o previziune, pentru care este prezentată ca justificare principală prima afirmaţie a
economistului specializat pe agricultură.
(E) Este o concluzie intermediară care este prezentată ca probă în sensul principalei concluzii a
argumentului.
24. Bardis: Cercetările aprofundate arată că reclamele televizate afectează obiceiurile consumatorilor
legate de achiziţionarea diferitelor produse. Unii oameni conchid pe baza acestei idei că imaginile violente
de la televizor cauzează uneori un comportament violent. Însă eficienţa publicităţii televizate ar putea fi
rezultatul acelor imagini transmise, special create în scopul modificării obiceiurilor legate de achiziţionarea
diferitelor produse, în timp ce scopul violenţei televizate nu este să cauzeze un comportament violent. Prin
urmare, putem conchide în deplină siguranţă că imaginile violente televizate nu cauzează violenţă.
Raţionamentul lui Bardis este viciat datorită faptului că argumentul
(A) Se bazează pe o concluzie greşită derivată din faptul că reclamele pot modifica comportamentul
şi susţine că reclamele pot cauza un comportament violent
(B) Nu face distincţia dintre un tip de comportament şi un tip de stimul care poate afecta sau nu
comportamentul
(C) Îşi subminează propriile susţineri punând sub semnul întrebării puterea de convingere a
reclamelor televizate
(D) Conchide că o afirmaţie este falsă pe baza unei greşeli din argumentaţie menite să sprijine
respectiva afirmaţie
(E) Nu ia în considerare posibilitatea ca intenţia argumentului pe care-l combate să se refere la o
chestiune separată
25. Sarah: Regulamentele noastre referitoare la evaluarea personalului sunt vagi şi, prin urmare, dificil de
interpretat. De exemplu, regulamentele susţin că un membru al personalului care nu are rezultatele
nesatisfăcătoare va fi concediat, însă nu definesc ce înseamnă randament nesatisfăcător. Prin urmare,
anumiţi angajaţi pot fi concediaţi doar pentru că opiniile lor personale sunt în conflict cu cele ale şefilor
lor.
Care dintre următoarele generalizări, dacă sunt aplicabile firmei unde lucrează Sarah, susţine cel mai tare
raţionamentul ei?
(A) Randamentul care se înscrie undeva sub aşteptări are drept consecinţă măsuri disciplinare care
se concretizează prin concediere.
(B) Interpretarea regulamentelor este o prerogativă care aparţine în exclusivitate şefilor.
(C) Un regulament vag poate fi folosit pentru a-i face să răspundă pentru rezultatele lor pe cei
cărora li se adresează.
(D) Un regulament vag poate fi folosit pentru a-i ţine în posturi subordonate pe cei cărora li se
adresează.
(E) Angajaţii consideră în general că regulamentele concrete sunt mai corecte decât cele vagi.
STOP
35
TEMA DE REDACTARE
O firmă de arhitectură este într-o creştere spectaculoasă şi are nevoie de spaţiu suplimentar. Firma se
decide dacă să se extindă şi să-şi remodeleze clădirea existentă, aflată în apropierea centrului oraşului sau
să-şi construiască o nouă clădire la periferia oraşului. Redactaţi argumentaţia în sensul alegerii unei
variante dintre cele două, bazându-vă pe următoarele elemente:
- Fără cheltuieli prea mari, firma trebuie să pună la dispoziţie un spaţiu de lucru funcţional,
convenabil şi confortabil pentru personalul al cărui număr este în creştere.
- Firma doreşte să creeze o clădire notabilă din punct de vedere arhitectural pentru a transmite un
mesaj clienţilor potenţiali şi pentru a-şi întări imaginea şi reputaţia.
Firma îşi are în prezent sediul într-o clădire istorică importantă din punct de vedere arhitectonic care a
devenit asociată cu imaginea sa. Clădirea este amplasată într-un cartier popular, istoric, al oraşului, aproape
de cartierul comercial şi cu acces la transportul în comun. Totuşi, parcarea este dificilă şi costisitoare.
Extinderea şi remodelarea ar trebui să respecte restricţiile stringente ale cartierului istoric, ceea ce ar limita
variantele de proiectare şi ar creşte complexitatea lucrărilor de construcţie. Proiectul ar trebui să sublinieze
două dintre punctele tari ale firmei: proiectarea de ansambluri adiţionale care să se completeze estetic cu
structurile existente şi crearea de spaţii de activitate moderne în clădirile mai vechi. Firma este recunoscută
pentru astfel de activităţi şi domină acest sector de afaceri la nivelul oraşului, care are un mare număr de
clădiri vechi.
Alternativ, firma poate construi o nouă clădire la periferia oraşului în propriul său stil arhitectural
distinctiv, care integrează o clădire în peisaj şi în mediul existent. Pentru o clădire nouă este necesară
achiziţionarea de teren, însă, astfel, s-ar pune la dispoziţie mai mult spaţiu decât în cazul celeilalte variante,
iar lipsa constrângerilor arhitectonice ar permite mai multă libertate de proiectare şi o mai mare eficienţă în
crearea de spaţiu de lucru. Totuşi, periferia oraşului nu este bine deservită de mijloacele de transport în
comun şi mulţi dintre angajaţi care vin cu maşina la serviciu se vor confrunta cu o navetă destul de lungă.
Totuşi, aici ar exista suficient de mult spaţiu pentru parcare. Firma consideră că majoritatea lucrărilor
ulterioare de arhitectură va consta din noi clădiri, construite în afara oraşului.
WP-L025-A
CIORNĂ
Nu scrieţi eseul în acest spaţiu.
36
FOAIA CU RĂSPUNSURILE CORECTE
SECŢIUNEA I
1. A
2. C
3. B
4. C
5. 1
6. D
7. B
8. A
9. E
10. A
11. C
12. C
13. E
14. E
15. E
16. C
17. B
18. D
19. A
20. D
21. A
22. E
23. C
24. B
25. C
26. E
SECŢIUNEA II
1. D
2. B
3. D
4. C
5. A
6. E
7. B
8. E
9. D
10. A
11. E
12. B
13. C
14. E
15. D
16. B
17. C
18. A
19. E
20. C
21. B
22. C
23. E
1
Întrebare care nu se notează
37
24. B
25. A
26. E
27. C
SECŢIUNEA III
1. E
2. B
3. C
4. D
5. B
6. E
7. A
8. A
9. A
10. A
11. C
12. E
13. B
14. E
15. D
16. B
17. A
18. A
19. A
20. E
21. C
22. C
SECŢIUNEA IV
1. D
2. B
3. E
4. D
5. A
6. E
7. C
8. D
9. C
10. B
11. C
12. A
13. B
14. D
15. A
16. E
17. C
18. A
19. C
20. A
21. E
22. E
23. E
24. D
25. B
38

Teste Rationament Logic PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Rationament Logic PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INDICAŢII GENERALE PENTRU FOAIA DE RĂSPUNSURI LA TEST

1. Obsesia economiştilor cu consumul ca o măsură a bunăstării economice ne-a împiedicat să înţelegem

Autorul susţine că:

(A) bunăstarea economică nu poate fi definită doar în termenii consumului

De care dintre presupunerile următoare depinde argumentul:

(A) Larson are agresivitatea solicitată de sarcină.

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

Care dintre următoarele reprezintă ceea se doreşte a fi argumentul ziaristului?

5. Întrebare care nu mai se notează.

(A) arta superioară în general creează iluzia consolării

Argumentul decurge din

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

(A) Prietenia susţinută doar pe încredere şi pe respect mutual nu va fi de lungă durată.

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

Raţionamentul argumentului este viciat deoarece argumentul

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

Care dintre următoarele exprimă cel mai corect concluzia argumentului?

(A) Cetăţenii nu au deloc drepturi dacă nu spune guvernul că le au.

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

Care dintre următoarele presupuneri ar conduce în mod rezonabil la concluzia argumentului?

Concluzia urmează logic dacă se adoptă una dintre presupunerile următoare

Care dintre următoarele reprezintă viciul raţionamentului de mai sus?

DACĂ AŢI TERMINAT ÎNAINTE DE EXPIRAREA TIMPULUI, VĂ PUTEŢI VERIFICA DOAR

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

3. Cu care dintre afirmaţiile următoare ar putea autorul pasajului să fie de acord?

4. În ultimul alineat, autorul discută despre donatori, în special pentru

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

10. Scopul principal al autorului pasajului este:

(A) Jurământul încurajează atitudinea autoritară a medicilor.

(A) Sprijin entuziast

(A) „Anticii contra modernilor: idei în conflict referitoare la etica medicală”

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

(A) Teoreticienii evoluţionişti postulează în prezent că interacţiunile simbiotice evoluează, în

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

Următorul pasaj a fost scris la sfârşitul anilor 1980.

(A) Să demonstreze că deciziile instanţelor provinciilor se conformează arareori scopurilor

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

(A) Definirea tipului de drepturi de proprietate care se aplică societăţilor băştinaşilor

27. Pasajul, ca întreg, poate fi descris cel mai corect ca fiind

Patterson să se întâlnească cu Sanchez cu ceva timp înainte de antrenament.

(A) Yansky, antrenament, Upton, Reilly, Sanchez, Tang

3. La care dintre orele următoare NU se poate întâlni Patterson cu Upton?

(A) Patterson se întâlneşte cu Reilly la 2:00.

(A) Patterson se întâlneşte cu Reilly la 5:00.

(A) Upton, Yansky, Sanchez, Reilly, Tang

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

Tyrone nu joacă nici în prima, nici în cea de-a treia partidă.

8. Care dintre următorii participanţi ar putea juca în două partide consecutive?

10. Care dintre următoarele ar putea fi adevărată?

(A) Pachai joacă împotriva lui Lulu în prima partidă.

(A) Lulu, Pachai

(A) Lulu joacă în cea de-a treia partidă.

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

Wendy apare în fiecare fotografie în care intră Selma.

(A) Raimundo, Selma, Ty, Wendy

(A) Selma şi Zack apar împreună în fotografie.

CONTINUAŢI CU PAGINA URMĂTOARE

Nici una dintre naţiuni nu exportă şi grâu şi portocale.

(A) Naţiunea Y exportă portocale.

(A) Naţiunea X exportă portocale.

(A) portocale şi orez