Marta Trancu – Rainer (1875-1950) a fost prima femeie chirurg din Romania, medic obstretician de

seama din prima jumatate a secolului XX.

În anul 1935 a fost aleasă membru a Academiei de Medicină şi membru de onoare a Societăţii de
Biologie din Bucureşti. În timpul Primului Război Mondial a fost medic militar și a făcut intervenții
chirurgicale și a fost mobilizată cu gradul de maior. A condus trei spitale militare: Spitalul Colțea, Spitalul
Școlii de Poduri și Șosele și Spitalul de Chirurgie care era instalat în Palatul Regal.

C.I. Parhon spunea: „este nu numai o profesionista de o rara valoare si constiinciozitate, dar si o
lucratoare de elita pe terenul publicisticii medicale si in special pe acela al biologiei”
Bunica ei era cunoscuta ca o mare mestera in lecuirea bolilor, din acest considerent apelativul ei
in epoca era Cona Martha Doftoroaia. A urmat Facultatea de Medicina din Iasi, obtinand in 1889
titlul de doctor in medicina si chirughie.

Aceasta a trait printre personalitati de seama ale culturii romanesti: Dimitrie Gusti, Garabet
Ibraileanu etc. Martha Trancu in perioada primului razboi mondial a condus trei spitale de
campanie.

S-a luptat toata viata pentru recunoasterea statutului profesional al femeilor in interiorul breslei
medicale. Si-a castigat respectul Familiei Regale, devenind medicul curant al reginelor
Romaniei.

Una dintre colaboratoarele apropiate ale Reginei Mariei în activitatea sa medicală şi caritabilă
din timpul Primului Război Mondial a fost Marta Trancu-Rainer. Căsătorită cu savantul şi
antropologul Francisc Rainer, Marta Trancu a fost prima femeie chirurg din România şi a făcut
parte din grupul destul de numeros al pionierelor care, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi
începutul celui de-al XX-lea, au început să activeze în domenii rezervate până atunci bărbaţilor
cum ar fi ştiinţele şi dreptul.