TEMA 3

Obtinerea hartii de adancimi dintr-o imagine

plenoptica

Studenti:
KRISTO Evgjeni
MANOLE Nicolae-Vlad
SARU Lisa-Marie
An I SIVA
1. Scopul temei si implementare
Lucrarea are ca scop obtinerea hartii de adancimi folosind imagini sub-apertura obtinute
cu camera plenoptica. Se va folosi imaginea plenoptica cropped_by_11px_patch.png, care are
fiecare pixel reprezentat pe 11x11 celule.

Pentru realizarea temei, am folosit limbajul de programare python in care am implemenat

cateva metode pentru a ne ajuta sa realizam cerintele.

PARTEA I – Inferenta adancimii din imaginea plenoptica

1. Imaginile sub-apertura

2. Imaginile epipolare
3. Harta de disparitate si afisarea acesteia in pseudocolor
2. Rezultate obtinute
PARTEA I
1. Imaginile sub-apertura
O imagine sub-apertura se formeaza retinand de sub fiecare microlentila doar pixelul cu o
anumita pozitie q. Imaginea subapertura este imaginea scenei vazuta dintr-o anumita perspectiva
(definite de q). Din punctul de vedere al campului de lumina care o formeaza, imaginea
subapertura se exprima prin L (.,q). Imaginea sub-apertura se obtine considerand toate pozitiile p
si fixand q.

a. Imaginea originala – dimensiune 2068 x x3091 x 3

b. Sub-apertura 1 – dimensiune 188 x 281 x 3 – pornind de pe prima linie si prima coloana pe un

bloc de 11 x 11 pixeli
c. Sub-apertura 2 – dimensiune 188 x 281 x 3 – pornind de pe prima linie si a 9-a coloana pe un
bloc de 11 x 11 pixeli

d. Diferenta – dimensiune 188 x 281 x 3

Observam ca facand diferenta dintre cele doua imagini, vom obtine foarte multe zone
colorate cu negru deoarece in acele zone, imaginile sub-apertura au valori foarte apropiate, deci
diferenta dintre ele va fi apropae 0. Astfel, putem afirma ca liniile colorate din imaginea ce
diferenta reprezinta defapt conturul obiectelor, deci deosebirile dintre imaginile sub-apertura se
vad cel mai bine la obiecte si la margini.
2. Imaginile epipolare

O imagine epipolara se obtine fixand o coordonata din p si o coordonata din q si variindu-le pe

celelalte doua. In cazul nostru, am mentinut constanta linia 973 pentru abscisa si 972 pentru
ordonata, asa cum se observa si in imaginea de mai jos:

a. Imaginea ce fixeaza abscisa – dimensiune 11 x 281 x 3

b. Imaginea ce fixeaza ordonata – dimensiune 188 x 11 x 3

3. Harta de disparitate

Observam ca obiectele din prim plan sunt reprezentate prin nuante mai deschise de gri,
iar obiectele mai indepartate sunt colorate in nuante mai inchise.

4. Harta de adancime

Pentru harta de adancimi am folosit rosu mai aprins pentru a reprezenta obiectele care
sunt mai indepartate, iar cele care tind spre galben dechis – albastru deschis sunt cele care se
regasesc in prim planul scenei.
PARTEA II

Pentru a obtine imaginile de mai jos, am fotografiat cele trei obiecte in doua pozitii diferite ale
telefonului. Prima a fost create din partea stanga, iar a doua a fost creata la 2 cm distanta de
prima. Distanta dintre telefon si cel mai apropiat obiect este de 20 cm.
Harta adancimii prin triangularizare