ACADEMIA ROMANA

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL IV MEM- 4

INFLUENTA POLONA IN OPERA SI

PERSONALITATEA CRONICARILOR
GRIGORE URECHE $1 IVIIRON COSTIN
DE

P. P. PANAITESCU

CVLTVRA NATION ALA

BUCURE-$TI
I 95
www.dacoromanica.ro
 INFLUENTA ROLONA IN OPERA *I
PERSONALITATEA CRONICARILOR
GRIGORE URECHE I MIRON COSTIN
DE

P. P. PANAITESCU
$edinta dela 31 Octomvrie 1924

D-lui profesor Stanislaw

Wedkiewi-z din Cracovia,
prieten al Romanilor, tnchin
acest studiu a/ vechilor
eituri de prietenie intre
Poloni si Romani.

Unul din cele mai interesante momente ale istoriei culturii noastre
este inceputul contactului cu cultura occidentalä superioarl venitä prin
Polonia, impärtäsirea societätii românesti care trlià in formele traditiei
bizantino-slave cu o lume nouä, pentru ea pinA atunci aproape sträinä
cu totul.
Cäci ceeace putuserà aduce ca inräurire apuseank negustorii ce strä-
bateau grAbiti tara, sau cAlugärii franciscani märginiti, fie si legäturile
cu Ungaria, insemnà prea putin lucru pentru a puteà schimbh cevá
din felul de vieatà si de. gändire a boierimii.
LegIturile cu Polonia, cari au avut loc prin mijlocirea scolii polone,
a misiunilor iezuite in Moldova, alcatuite din alugäri mult mai culi
ca cei unguri, i in sarsit prin stransele legäturi de familie si de prie-
tenie intre nobilimea polon i boierime.a moldoveank au putut !Asà
urme mutt mái adânci.
Cel mai insemnat rezultat al acestei îniâuriri polono-occidentale este
istoriografia moldoveneasa a veacului XVII: Grigore Ureche, Simion
Dascälul, Miron si Nicolae Costin.
z A. R. Memoride Seciiunii Istorice, Serio III. Tom. IV. Mem. 4.

www.dacoromanica.ro
2 P. P. PANAITESCU 150.

Insemnätatea lor, in special a lui Miron, nu numai ca lamu-

ritori ai trecutului ci si ca introduatori de idei si forme noui, e
datorita in mare parte culturii polone, in lumina cäreia trebuie cer-
cetata opera lor.
Studierea infauririi culturale polone asupra ideilor este cu neputinta
fail a fi precedatä de o cercetare critica a izvoarelor polone ale acestor
cronicari.
Un studiu in aceasta directie lipsià Ora acum, iar cercetarea croni-
cilor se marginise la o critica interna, care nu putea da rezultate com-
plete.
Deaceea scopul lucrärii de fata este lamurirea amänduror acestor
laturi ale problemii: intrucht si in ce fel au intrat izvoare polone in al-
catuirea operii cronicarilor moldoveni s't apoi care este influenta mediului
cultural polon asupra personalitatii si ideilor lor.
Pentru a da o icoana intreaga a influentii polone asupra istoriografiei
moldovene, ar fi trebuit studiatä in aceste directii si opera lui Nicolae
Costin, care a fost läsatà la o parte.
Dar Nicolae Costin traeste in alte imprejurari si scrie altfel, inteo
epoca in care in Moldova curentul polon nu mai erà cea mai insemnata
inräurire culturala externa. El nu mai e in contact direct cu cultura
polona a vremii sale ca Ureche si Miron, cu noua cultura polona el
nu are nimic comun. Opera sa nu mai este aceea a unui luptator ca aceea
a celor doi inaintasi ai lui ci a unui erudit. Ca atare eruditia lui vastä,.
care anunta pe a lui Cantemir, cuprinde si inspiratie polonl, dar tot
asA de insemnate sunt in opera lui izvoare latino-unguresti, occidentale
si grecesti 3). Deaceea pentru Nicolae Costin se cere o cercetare a in-
räuririlor sträine care sa nu se m'argineasca la cea pima: si in nici un
caz sa nu fie din punctul de vedere al culturii polone.
0 asemenea lucrare 'big nu poate intrà in cadrul acestui studiu, care
are de scop numai lamurirea influentelor polone.
Cercetarea operii si personalitatii lui Ureche si Miron Costin din
acest punct de vedere, e precedata de o expunere neaparat necesara a
culturii polone din veacurile XVIXVII si a originelor influentii ei
In Moldova.

1) Miron a intrebuintat si el un izvor grecesc: *De patru monarhii*, azi pierdut, iar
Ureche cum se va aritit mai Inainte a Intrebuintat un izvor occidental latin,dar ei drain
tom§ oameni de culturl poloni.

www.dacoromanica.ro
 5I 1NFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE 1 MIRON COSTINI 3

CULTURA POLONA IN VEACURILE

RENA§TEREA POLONA I CULTURA VEACULUI XVI. Se
poate spune cà inceputul renasterii polone, din care derivä i formele
de cultura occidentall patrunse 0111 in Moldova, cade in timpul dom-
niei lui Sigismund I (1506-1548). In veacul XV, influenta italianä
foarte importantà in privinta legaturilor economice e de micà insemna-
tate pentru literatura i aproape nula pentru artele plastice1). Aparitii
ca aceea a unui Callimah Buonacorsi sunt exceptii färä mare influentä
asupra societatii. Curtea lui Sigismund I ea insäs aveh un caracter sever
ce amintià vechile timpuri medievale si numai la sfarsitul domniei sale,
ultima lui sotie, Bona Sforza, se inconjura de italieni cari aduserä o
vieata animal si moderna. Cultura renasterii erà tusk' reclusa la cercuri
destul de restrinse: Curtea i in special cancelaria regelui, clerul inalt
ce stateA in relatii cu Erasm i cu alti fruntasi ai Renasterii apusene,
burghezia bogata i nepolonizata incl a orasului Cracovia, ce statea
In strânse legaturi cu lumea culturala a Germaniei. Câtiva nobili stu-
diaz1 in strainatate (la Padova mai ales).
Universitatea din Cracovia erà inca o universitate medievall in care
scholastica avea un mare loc. Societatea intreagl et-à incl sträinä de
nouile curente.
Sub Sigismund-August (1548-1572) i stefan Bkhory (1575-1586)
lucrurile se schimba. Artisti italieni umplit Polonia cu operele lor,
un mare lux de opere de arfä si de bogätii acopera tara, o vieatä de so-
cietate foarte rafinata se formeaza, Kochanowschi i G6rnicki furl
interpretii säi. Prim poetii, istoricii, invä'tatii i cugetatorii politici si
religiosi cultura Poloniei atinge in a doua jumatate a veacului XVI
culmea ei. Se pot deosebi doua curente principale in aceasta cultura,
fat% insa ca in manifestarile culturale sa se poata intotdeauna desparti
partea fiecaruia: curentul humanist si acel al reformei.
Primul ()data cu influenta limbii latine aduce dragostea i chiar ido-
latria pentru antichitatea clasica i eruditie 2), al doilea a creat literatura
1) Cf. L Ptasnik. Kultura wloska iredniowiecka w Police. (Cultura italiani media-
vali In Polonia), Warsovia x923.
Scriitori îi schimbau traduceau numele in latineste, se crtutaix origini latine
pentru familiile nobile. Lituanii furl declarati urmasi ai colonistilor romani. Legenda
a intrat si in istoriografia moldoveanfi prin Stryikowski. Slavii si Polonii ar fi avut dela

www.dacoromanica.ro
4 ?. P. PANAITESCU 152

nationalä polona. Partea originalä a civilizatiei polone, ce o deosebeste de

cea contemporana.' din Apus, sta.' mai ales in cugetarea politica i sociala.
Conceptiile si ideile principale, vorbesc de acelea cari circulau mai
mult i puteau inräuri astfel i asupra sträinilor ce veniau in contact
cu societatea polonä, erau in afarä de cultul antichitätii idea democratiei,
a libertatii, prin care se intelegeà insa numai libertatea i dreptul de
guvernare a Statului de catre sleahtä, clasa foarte numeroasa a micilor
proprietari, cari aveau intotdeauna o rezervà banuitoare fata de rege
si de nobilimea inalta, veniau apoi conceptii religioase adesea originale
rezultate din lupta diferitelor confesiuni i insfarsit tin patriotism
aprins si cam retoric ce emanä din toate scrierile.
Aceastä cultura' a Renasterii polone, foarte stralucitoare, care da multe
personalitäti distinse si idei noui, nu a fost insa prea raspandita in cercuri
largi. Nobilimea mica din partile mai departate de centru nu se bucurà
de roadele ei. Renasterea era mai ales la curtea regelui, a nobililor bo-
gati i in ateva orase mari. Cultura latina era departe de a fi inteleasa
de toti, iar din cea nationala, ce era mai pe gustul masselor erau de pilda
cronici naive ca a lui Martin Bielski plinä de minuni si de povesti.
IEZUITII SI CULTURA VEACULUI XVII. Dupä moartea lui
Stefan Bathory se produce o schimbare. Sub infaurirea contra-reformii
si a iezuitilor, reforma religioasa e invinsa, dar in acelas timp piere
libertatea de gändire i cu ea cultura originalä creatoare a veacului XVI.
Opera iezuitilor fu insa imensä. Ei impanzira toata Polonia cu sco-
lile lor, duserä cultura latina in cele mai departate colturi de tara, la
marginea campiilor salbatece azacesti, intre Rutenii ortodoxi, trecurit
granitele Poloniei spre Moscova, spre Tàtari, in Moldova.
Prin aceastä operä cultura polond ccigiget in extensiune ceeace pierduse
ca intensitate. Toata sleahta invata latineste, nundänd productiilor lite-
rare se mareste foarte mult si cei cari sunt acum creatorii acestei lite-
raturi de o calitate inferioara, dar cu o influentä întinsä sunt elevii iezui-
tilor, .sleahta de provincie. Conceptiile dominante ale acestei de a doua
perioade umaniste sunt in politica acestea douà : Statul polon este una
cu biserica romano-catolia, Statul polon este nobilimea 1).
Alexandru cel Mare privilegii asupra ârilor lor. liPatima acestui veac erit sá reducá toate
si pe toti la slIvitele vremi ale antichitätil* (Tarnowski).
1) Ideile acestea doufi au fost enuntate intaiu de Stanislaw Orzechowski care si In she
privinti e precursorul veacului XVII. Cf. Kubala. Stanislaw--Orzechowski. Warsovia
f. dad.

www.dacoromanica.ro
153 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE ST MIRON COSTIN 5

In genere este in aceasta societate un respect deosebit pentru culturà

si mai ales pentru eruditie.
A doua jumatate a veacului XVII in Polonia reprezinta o vreme de
decIdere hotaritä. DecIderea creatoare, a stralucirii civi-
lizatiei urmeaza i i se adauga i decIderea politica' inceputa cu ras-
boaiele cazacesti i suedeze.
Patriotismul cam bombastic ce in literatura imbracI tot mai mutt
formele unei retorici savante si fàrà vieata este rezultatul domniei
sleahtei educate in scolile latine. In aceastl vreme sleahta nu mai in-
telege Statul ca o entitate idealà ci ca totalitatea persoanelor fiecIrui
nobil. Tendinta de a mentine inainte de toate libertatea absoluth' a
fiecaruia din ei duce societatea la disolutie. «Liberum-veto» a intruchipat
definitiv aceasta tendinta si se stie cari au fost rezultatele acestui in-
dividualism anarhic.
Scolile iezuite nu izbutiserä sa formeze o disciplinä' politica', doctrina
lor culturall i religioasa lasa 'jug urme in toate spiritele. Ultimul
sleahtici din provinciile depártate stià latineste impodobià conver-
satia polona cu cuvinte si formule latinesti.
Precum insä cultura acestei societIti nu erh o adevaratä civilizatie
creatoare, tot ash cultura latina nu el-A adevärat umanism. Ceeace pre-
dominà este retorica, retorica amintirilor clasice ca flori de stil, ca un
omagiu unor scriitori cari au devenit modele de exercitii stilistice. Toatä
lurnea tusk' venerh Inca pe acesti maestri ai lumii vechi, cia cari te in-
tftlnesti din frageda copilärie, precum si pe tribunii unei republici pe
cari o credeau innrdita cu a lor. A scrie frumos latineste, a cith clasicii,
a fi vazut Italia si Roma erà un mare merit. Antichitatea isi pästrh au-
toritatea intreaga.
Cu toatI retorica ce acoperih realitatea sub formele ei pompoase,
starea de spirit a societatii este in mare parte deprimatl sub influenta
decaderii generale. Predomina' un fel de pesimism amar, o prevedere
a unor nenorociri si mai mari. Critici si satire se ridica', sfarsitul Po-
loniei e prevIzut. O singurl idee politica izbuteste pentru catva timp
sà invie puterile neamului i sl dea nastere unei mari misclri de insu-
fletire; e vorba de idea cruciadei impotriva Turcilor care a dat in mij-
locul epocii de decadere figura eroica a lui Sobieski. Ceeace pentru altii,
Austria, 'Venetia, Rusia chiar, a fost calcul politic, pentru o buna parte
din societatea polona a avut intregul slu inteles medieval: lupta pentru
credinta, mai ales ea' aceastä' lupta erh in realitate impotriva intereselor

www.dacoromanica.ro
 6 P. P. PANAITESCU 754

de Stat ale Poloniei. Cruciada a avut un rasunet destul de mare si in

literatura.
ISTORIOGRAFIA POLONA. In decaderea general. a genurilor
literare ale veacului XVII, unul singur se pästreazä cu toad insemna-
tatea lui, lucru firesc clack' ne gandim ca literatura era dominatá de sleahtä
care ca once nobilime se interesa indeosebi de faptele strämosilor. Li-
teratura polona are in veacul XVII douà elemente ce au crescut in mod
exagerat, de o parte satira, pamfletul, critica adesea personal': E sleahta
individualistá i politiciana sit in acelas timp chinuita de simtul de-
caderii. Pe de altä parte istoriografia, care infätiseazä bras sleahta cu
traditii politice, iar la sfarsitul veacului tot nobilimea insufletita pentru
lupta cu paganii dupa pilda stramosilor.
Este o mare deosebire intre istoriografia veacului XVII si aceà a vea-
cului XVI. Istoricii poloni din veacul XVI sunt cronicari ce scriu opere
imense cuprinzand toatä istoria Poloniei cu toate amänuntele redate
cronologic. Intre ei cel mai vestit, acel care s'a bucurat de o faima nemai
auzita si a carui scriere a slujit drept carte de scoall prin care Polonii
si-au cunoscut trecutul lor pana la sfarsitul veacului XVII a fost
Cromer 1).
Aceastä istoriografie erà cam naiva färà prea multe idei i conceptii
si se marginia la insirarea faptelor. Ultimul «cronican poate fi socotit
Ioachim Bielski. Dupl el incep istoricii politici i autorii 'de mono-
grafii.
Ca sef al scolii noui, o scoal care cultivà istoria pentru a prezentà
in forme frumoase conceptii politice este Hejdenstein 2).
Istoriografia in limba latina mai are un reprezentant insemnat, pe
Piasecki, care desi serie la mijlocul veacului XVII este la mijloc ca o
transitie intre cele doul coli. Influenta lui este in vremea lui aproape
tot ash de mare ca a lui Cromer.
Continuatorii lui Piasecki in latineste ca Rudawski, Kochowski nu
inseamnä' prea mult.
Partea din istoriografie care infatiseaza nota caracteristica a intregii
productii ¡iterare polone a veacului XVII este istoria in versuri polone.
E genul cel mai cultivat si mai apreciat al vremii, numarul lucrärilor
este foarte mare, aceeas opera se reediteaza mai multe ori, valoarea lor
Ed mai ales cetit in traducerea polord din 1612.
Opera lui principall istoria lui Sigismund III apArii abii la 1672, dar erà utili-
zoo in ms. de multi istorici.

www.dacoromanica.ro
/ 55 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECIIE$I MIRON COSTI 7

este in once caz superioark celorlalte m,anifestkri literare. Douà nume

au rImas Cu cinste in literatura polonk: Samuel Twardowski cu poema
sa «Rásboiul civil* si Waclaw Potocki Cu 4Rksboiul dela Hotin» 1).
0 alta caracteristia a istoriografiei acestei vremi e aspectul ei de lite-
raturl de amintiri, adesea intime, ziarele si memoriile sunt foarte multe
si in acelas timp e sträbätutä de tendinte politice si sociale, e adesea ten-
dentioasá si slujeste interese de partid, in special al sleahtei.
Cu oarecari schimbIri datorite imprejurkrilor deosebite aceste linii
esentiale ale culturii polone se vor regdsi 0 in influenta exercitati de
ea in Moldova 2).

II
INFLUENTA CULTURII POLONE IN MOLDOVA
CONDITIUNILE PRIMULUI CONTACT. Un lucru care la prima
vedere pare ciudat este a inrAurirea polong s'a arktat mai puternicl
In Moldova in veacul XVII, and pe de o parte cultura polonk eri in
deadere fatà de strAlucirea celei din veacul XVI si and autonomia
politick' a Moldovei erk mai redusk neinggduind legAturi politice ask
de strânse ca acelea de mai inainte.
Explicatia stà pe de o parte in räspkndirea culturii polone in veacul
XVII, de care am vorbit, pe de alta in originile partidului polon din
Moldova. Cultura polonä a veacului XVI este mai stfälucità dar de ea
nu se poate bucurà toatä Polonia si Cu atkt mai putin Moldova.
Intre Moldova si Polonia propriu zisl erà o massA de populatie malo.
rusk ortodoxl, care nu fusese pktrunsk' nici de umanism nici de cultura

Cf. Al. Briikner. Wiersze Historyczne, in Biblioteka Warszawska. LV. 1895. III
p. 377 si urm. *Putem numl versul istoric o specialitate, o caracteristich a literaturii
polone, II cunosc de sigur si alte literaturi dar niairi nu este nici in ash mare nurnir,
nici in ash valoare, nici nu a fost cultivat asit indelungati vremes. Idem. Poezia w wieku
XVII in Encyklopedja Polska. Cracovia. Tom. XX p. 227 nurneste veacul XVII, veacul
versomaniei.
Pentru aceastri schith a culturii polone am utilizat: Al. Briikner Geschichte der
polnischen Literatur Leipzig 1901. Ign. Chrzanowski. Historja literatury niepodleglej
Polskiej Varsovia 1920. I. Tarnowski Historia literatury Polskid. Cracovia 1903. B.
Chlebowski, Rozwoj Kultury Polskiej Varsovia 1917. L. Kubala Stanislaw Orzechow-
ski. Varsovia. K. Morawski Czasy Zygmuntowskie na tie pradov odrodzenia (Epoca
Sigismunzilor pe baza curentelor renasterii) Varsovia 1922. Al. Brilkner Poezia w wieku
siedmnastynt in Encyklopedja Polska XX pp. 223-275.

www.dacoromanica.ro
8 P. P. PANAITESCU 156

nationall polonä. Departe de centrele räskitului ea nu puteä desra'surà

nici mäcar o culturä ortodoxl. Singurul centru cultural scoala drätiei
ortodoxe» din Lemberg insemnä foarte putin lucru1). Insas nobilimea
polonä de margine träià o vieatä turburatä i aventuroasä plinä de as-
pecte sälbatice 2).
Când iezuitii pätrunserä in aceste regiuni cu colile lor, primele co-
legii furá intemeiate la Lemberg la 16o8 si la Camenita In acelas timp,
apoi la 1636 la Bar. Prin aceste trei centre culturale se fAcil contactul
intre Moldova si cultura polono-apuseanä. Cel mai mare din colegii
fu acel din Lemberg care aveä la 1633, 550 de elevi i unde se studià
filozofia, teologia si matematica3), colegiu la care a studiat si Grigore
Ureche.
Iezuitii provocará chiar indirect o reactie culturald ortodoxä. Re-
nasterea ortodoxiei cu centrul la Kiew si nu la Lemberg se sluji nu
de vechile elemente de culturä slavonl sau de vreo influentl rä'säriteanä
greceascä ci se facit pe temelia culturii latine a Poloniei.. Creatorul
Academiei din Kiew i initiatorul intregului curent de renastere fu,
precum se stie, moldoveanul Petre Movill4). Curentul dela Kiew
trebuie socotit ca un curent occidental, de occidentalizare a ortodoxiei.
Astfel direct prin iezuiti, indirect prin curentul ortodox dela Kiew se
fäcit primul contact durabil intre Moldova si cultura polonä.
ORIGINILE PARTIDULUI POLON IN MOLDOVA SI IN-
FLUENTA LUI CULTURALA. In veacul XVI pânä eltre sarsit
Scoala fusese intemeiad la 1556 si reorganizad la 1587 de Ieremia patriarh
de Constantinopol. Se studià in special greaca §i slava veche, in cari nimbi se faceit §i con-
versatie. Erau §i studii de latinfi (dialectid, retorid), dar scopul principal ed pregAtirea
preotilor pentru bisericile rutene. In biblioteca fdtiei se aflau i scrieri clasice greco-
latine. Intre elevii §coalei Pamva Berfindà, moldovean, autorul celebrului lodcon
slavonesc, Silvestru Kossow, mitropolit de Kiew, Isaia Kozlowski, primul rector al
Academiei lui Petre MovilL Totus aceastii scoali erà considerad ca inferioad chiar
de ortodoxi (W. Zagorski. O szkole grecko-slowianskiej w Lwowie, in Muzeum, Lemberg,
IX. 1893 pp. 824, 940-I. L. Finkel Historja Unieversytetu Lwowskiego Lemberg 1894
p. 12. Al. Iablonowski. Historia Rusi poludniowej, Cracovia 1912 p. 166-7. Awrbi
omoctukie ce Ir13 HCTOpill aana,twoi POCCili. IV. p. 504
Cf. WI. Lozinski. Prawem i Lamm Lemberg 19o4 §i I. Antoni. Zameczki Podol-
skie na kresach multanskich (Cetfiti ale Podoliei la granita Moldovei) IV volume. Var-
§ovia.
L. Finkel o. c. p. 13-16. Al. Iablonowski o. c. p. 220-1.
Pentru rolul lui Petru Movilà j curentul dela Kiew: Al. Iablonowski. Akademia
Kiowska-Mohilanska, Cracovia 1901.

www.dacoromanica.ro
157 1NFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE CRECHE $1 MIRON COST1N 9

influenta culturii polone in Moldova e aproape null. Petru Rares in

figura aruia s'au autat caracteristicile unui evirtuoz* al renasterii cu
toate defectele si cu toatä gloria unei asemenea aparitii 1) nu pare a fi
mai mult cleat un temperament impulsiv, a cärui sinceritate proaspAtà
n'a fost invkluità in formele culturii. Proiectele culturale ale lui Despot
furl efemere. In vremea lui Alexandru Lkpusneanul, care-si avei totus
fiicile asktorite dupä nobili poloni, curtea lui aveh aspectul patriarhal:
solii fAceau anticamerk.. in drum in fata locuintei domnesti, li se trimiteh
pentru intretinere boj intregi si domnul cerea apoi pielea inapoi, cu care
fIca de sigur negot 2) I
Bogdan fiul lui Lkpuseanu aveh la curtea lui unii polonezi culti ca
loan Klonski, secretarul slu, sau Aichinger, german polonizat poliglota).
LegAturile lui cu Polonia erau strânse; avek giuvaericale din Cracovia,
statek in legIturä cu negustorii italieni din Polonia 4), dar toate acestea
nu par a fi a adus o inrIurire culturala asupra boierimii moldovene.
Petru Schiopul cel dintAiu aduse in Moldova iezuiti poloni, cari
intemeiarl scoli de latinä 6). Descrierea ce o fácurk acei iezuiti asupra
stArii culturale a Moldovei este foarte intunecatà: cultura se reduce la
câteva arti slavone, pe cari nu le intelege nimeni, invätktura nu trece
de a sti sa cetesti si sk scrii si aceasta Ina e rar 6). In realitate lucrurile
nu stäteau tocmai ash. In mknkstiri se scriau cronici slave dupl exemple
slavo-bizantine, arta bisericeasa nu erk de dispretuit, dar inrAurirea
polonä nu se simte deloc.
Numai dela Petru Schiopul se formeazä un puternic partid boieresc
filopolon, care avù o insemnatä inriurire culturalk.
De multà vreme, dar mai ales din epoca lui LApusneanu adus ca
domn de boierii pribegi in Polonia, existh in Moldova un partid polon.
Dar acum caracterul slu se schimbk.
In veacul XVI, regii Sigismund August si *tefan Bkhory urmeazä
o politick' de pace cu once pret cu Turcia. Polonii cari intervin in
Cf. I. Ursu. Petru Ram. Bucuresti 1923 p. 126 si 628. Scrisori'e lui dovedesc
sentiment religios in forme naive si traditionale Cf. Iorga. Scrisori domneyti p. 42 si urm.
Cilfitoria lui Otwinowski in Moldova la 1557. ed. L Kraszewski. Podnize i po-
se1stwa polskie do Turcyi.
B. P. Hasdeu, Arhiva Istoricd, Ill, p. 29.
Hurnamaki. Documente-Supliment, II, p. 267-268.
Wielewiecki Historici diarii Societatis Iesu Cracoviensae in Scriptores rerum Po-
lonicarum. VII, p. 118 si urm. si Zalgski. Iezuicy w Polsce. I p. 573.
5) Wielewiecki, Z. c.

www.dacoromanica.ro
 IO P. P. PANAfTESCU 158

Moldova sunt nesupusi ca A. Laski, D. Wiszniewiecki, N. M:elecki.

Actiunea unui partid polon nu putea fi deck accidentala.
Sub Sigismund III, Zamoyski impotriva parerii regelui duce o po-
litica de expansiune spre Orientul Europei. Rival si dusman al Habs-
burgilor el cauta sa le-o ja inainte in aceste %àri, sa impiedece actiunea
lor impotriva Turcilor si sa inlocueasca influenta lor asupra crestinilor
din Orient cu cea polona. Politica lui fu urmata de hatmanul Z6lkiewski
si de Wladislaw IV, luptatorul dela Hotin (r6zz), care spre deosebire
de tatal salt urmeaza politica wartidului hatmanilor*1).
In aceste conditiuni politica polona in Moldova are o continuitate,
partidul polon putù deveni permanent.
$i caracterul boierimii se schimbase. In veacul XVI nu era Inca in
Moldova o boierime cu traditie de familie. Boierii in cele mai multe
cazuri nici n'au nume de familie. Dimpotriva la sfarsitul acestui veac
partidul polon e alcatuit din familii toate inrudite intre ele: Movilä,
Balica, Stroici, Ureche, Barnowski, Costin si altii, acest partid urmeaza
cu staruinta politica lui in tot cursul veacului XVII.
Legaturile politice, cari acum nu mai sunt intamplatoare ci traditio-
nale, duc cum era firesc la relatii personale cu nobilii poloni, Cu lumea
dela granita Moldovei. Daca Moldova ca Stat nu mai putea aveh legaturi
stranse cu Polonia, aceasta boierime, care e acum stabila si ereditarä,
face prin legaturile ei personale ca influenta culturalä polona sà poata
patrunde in tara lor. Nobilimea polona de margine sub influenta
scoalelor iezuite devenise o clash' cu o oarecare cultura i anume cultura
latina.
Boierii moldoveni siliti in mai multe randuri sa se exileze 2), intra in
mijlocul lor, traesc vieata lor, unii sunt arendasi ai bunurilor regale in
Rusia sau chiar proprietari 3), se judecl in fata instantelor polone 4),
mai multi din ei capata indigenat polon, cinste pe care in aceasta

3) Historia polityczna Polski TI. Cracovia x923, p. 173-221.

3) Sub Aron Vodà, apoi dupi cfiderea lui Constantin Movili i iaris dupl
mares planurilor doamnei Elisabeta.
Nistor Ureche arendase starostia de Zolkiew (Barwinski In Prinos Sturza, p.
209) Luca Stroici erix arendas la Zwinigrod (Hurmuzaki, Documente-Supliment II, p.
416). Amenintat si fie exilat din Polonia obtine gratia lui (Akta Grodzkie i Ziemskie, X,
p. x88). Vasile Ureche arendas la Zahajpole (Barwinski 1. c., p. 21o).
W. Lozinski. Prawem i Leivem II, p. 71 i urm. Barwinski In Prinos Sturza,
p. 201-202.

www.dacoromanica.ro
 159 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN IS

vreme Republica o acordà rar 1), se fac legAturi de càgtorie Cu familii

polone 2), färà a vorbi de relatiile personale de prietenie intre boieri
si nobilii poloni 3).
Astfel primele semne ale culturii polono-latine pItrund in Moldova :
unii boieri incep sl se iscAleascA cu ¡itere latine 4). Ieremia VodA po-
menià pe Cicero in scrisorile sale e), Luca Stroici serie eratäl nostru*
cu litere latinee).
Secretarii catolici pentru latineste apar pe lingl domni 7), tineri fii de
boieri studiaza la scolileiezuite 8), intre altii probabil i Grigore Ureche 9).
In special familia Movilä prin legäturile ce le ava in Polonia Mil
foarte mult pentni cresterea influentei polone asupra unei !Atli a
PrimirA indigenat pAnA la 1638 Gheorghe, Ieremia si Simion Movi15, Nistor
Ureche, Isac Balica, Luca §i Simion Stroici, Miron Barnowski, Vasile Or5 hatmanul,
Gh. Lozinschi parcIlab, Gh. Mauroti logoffit. Volumina Legum II, p. 345, 365. II, 13
448, III, p. 295.
Mariana sora lui Ieremia MovilA se cAsfitorl Cu Isaia Herburt (O. Forest. Przyc-
zynek do najdawniejszej geneologii Mohylow. Lemberg 1912, p. 5.) 0 fiicA a lui Iancu
Sasul se cAsfitori cu un Porgbski. Fetele lui Ieretnia Movilfi. Regina se cAsiitorl cu Mihaiu
Wisniowiecki, Caterina cu Samuel Korecki Maria cu St. Potocki, N. Firlej si C. Wis-
ncowiecki, Ana cu M. Przerembski, Joan Czarnkowski, W. Myszkowski si St. Potocki.
Logofeteasa Elena Mauroti cu Gh. Dydynski paharnic de Halicz. Teodosia Nicoritfi cu
rotmistrul I. Podhorecki. (W. Lozinski. Prawem i Lavern, II, p. 96).
Pentru legAturile lui Vasile Ureche cu Marca Matczynski. Barwinski. o. c., p.
zioli. Joan Chomgtowski numifi pe boierul Grama tprietenul meu.... de mult
trgtim cu dfinsul In tovArAsie* (Hurmuzaki. Documente-Supliment II, P. 543-4). Cons-
tantin Movilfi vorbind de cneazul Constantin de Ostrog, nasul sfiu, 11 numifi ornare prie-
ten al tatfilui mew) si intretinea aceleasi legAturi cu fiul sfiu Ianusz (ibid., p. 352-3).
loan Mielecki dfirueste lui Constantin Movill mosiile sale (ibidem II1 p. 516-8) Ieremia
erìt In legituri de prietenie cu Golujcki, canonic de Cracovia (ibidem 348-9) i cu voe-
vodul de Vilna (ib. 529).
Marl de Luca St oici avem pe Grigore Philipowski (polon ?) boier al lui Cons-
tantin Movill. Iorga Stndii $i Documente, VII, p. 288.
Scrisoare din 1591 cAtre ducele de Sluck (Cicero eloquentissimus) Iorga, Studii
Documente, XI, p. 109.
5) P. B. Hasdeu. Viea(a i Scrierile lui Luca Strad, p. 26.
7) P. secretarul catolic al luí Simion Movilgt. Relacje nunciuszdw apostolskich o Polsce.
II, p. too. Lacki secretarul lui Ieremia Movilfi erà In corespondentA cu loan Zamoyski.
Ms. Acadentiei Polone nr. 712 (nepaginat).
5) Faptul cA iezuitii din Camenita primesc pentru colegiul lor ajutor In bani dela
Constantin Movill dovedeste a acolo studiau si Moldoveni. I. Antoni. Zameczki Po-
doiskie na kresach multanskich, III, p. 84.
f') V. mai departe.

www.dacoromanica.ro
 2 P. P. PANAITESCU ir 6o

boierimii. La mosia lor Uscia in Podolia, cumpgratà dela familia

Ostrorog1) intretineau cele mai stränse legkuri cu nobilimea polonä.
Unii membri ai acestei nobilimi furà in serviciul lor ca ostasi2). Cele
patru fete ale lui Eremia furl cAsätorite cu Poloni. Ccinstantin Movilä
avit o tutelä polonä compusi din bärbatii cei mai celebri ai vremii:
loan Zamojski, Stanislaw Zolkiewski, Mihaiu Danilowicz (din familia
mamei lui loan Sobieski), Ian Swoszowski pisar al Lembergului3).
Leon Sapieha, cancelarul Lituaniei erà i el un sprijinitor i prieten
al lui Constantin Movilä 4). Doamna Elisab eta izbutl prin influenta ei
asupra nobilimii polone sá capete hotäriri ale unor diete provinciale
cari cerurà dela rege ajutor pentru ea 5) si and Alexandru Movilä domni
la Iasi (1616) eri inconjurat de Poloni 6).
S. Okolski, panegiristul nobilimii polone, mai tarziu tree& pe Mo-
vilesti in marea carte a acestei nobilimi, inventänd o origine romana
a neamului care s'ar fi coborand din Mucius Scaevola 7).
E drept crt toti acesti Moldoveni erau in Podolia si Galitia o aparitie
orientalä cam ciudatà. Se vorbeste mereu de averile lor uriase de stofe
asiatice, covoare de Damasc, giuvaergicale, arme turcesti cu cari se
inconjurau 5).

A. Prochaska. Wyprawy zagranyczne moynych ya Zygmunta ill. In Przegiqd

Powszechny. Cracovia LXIV, 1920, p. 32 si WM.
Stanislaw Chanski rounistru, Iacob Bolowski si Ian Wolski in slujba lui Ieremia
Simion. Stanislaw Iosefowicz in a lui Constantin Movili. Ibidem.
Ibidem.
Ibidem, p. 94. La 1612 Constantin Movili Ii trirnite o solie compusi din Nestor
Ureche si Costea Bucioc pahamicul.
6) Ibidem, p. 188.
Thidem. 190. Erik silit si ia banfi i blánurile Armenilor din Lemberg ce veneau
la Iasi, ca si poati plitl slujitorii lui Poloni.
S. Okolski. Orbis Polonis, II, p. 226 si urm. Scrierea incepit si apari in 1641.
Bunicul autorului, Stanislaw Okolski luptase la Teleajen impotriva lui Mihaiu-Viteazul
dupi aceea se asezase in Moldova. loan fratele lui Stanislaw fusese ucis in aceias ex-
peditie munteani. (I. M. Ossolinski. Wiadomosci Historyczno-krytyczne do dziejour
literatury ,Polskiej. Cracovia 1819, I, 13. 174)-
W. Lozinski. Prawem i Lezven, II, pp. '74i urm. Averile lui Moise Movili depuse
la Lemberg. Hurmuzaki Documente-Supliment, IP, pp. 69, 72-3, 77-9. Registre ale
averilor lui Ieremia j Moise Movili ca si a Mariei Potocka Movili in Ms. Institutului
Ossolinski. Lemberg, nr. 545: giuvaerurionirgiritare, diamante, o coroanä cu diamante,
stofe scumpe, obiecte lucrate in Orient si Occident (Augsburg). Mai multe obiecte de
imbrickainte si de masa sunt trecute ca elucru moldoveneso.

www.dacoromanica.ro
x6i INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 3

Dar a doua generatie se imparnanteni repede intre Poloni. E destul

sà citam rolul cultural al lui Petre Movilà, trait la curtea hatmanulul
scriitor Zolkiewski, apoi pe mosiile sale in Ucraina, unde intriga cu
nobilimea polona pentru scaunul Moldovei1), care mai tarziu duse
intre Ruteni cultura polono-latina i influenta care o avura pentru
ridicarea bisericii ortodoxe in Podolia fikile ortodoxe ale lui Ieremia
casatorite cu Poloni 2).
Prima generatie a boierilor partidei polone, boierii Movilestilor,
multi din ei fusesera i boieri ai lui Petre Schiopul, stabilisera contactul
cultural. A doua generatie, fii acestora in urma studiilor in scolile
polone, ajung la un oarecare grad de invatatura, unii stiu latineste,
cativa joack un rol cultural activ ca Petru Movilä i Grigore Ureche.
CURENTUL POLON IN EPOCA LUI VASILE LUPUL. Astfel
aceasta a doua generatie produce o epoca de oarecare stralucire cultu-
rala, aceea a lui Vasile Lupul. Pe de o parte erau boierii invatati cari
studiasera la iezuitii din Polonia 3), pe de alta parte iezuitii vin in
Moldova si intemeiaza o scoall la Iasi, elevii lor faceau pe diecii la
cancelaria domneasca 4), Ioan, fiul lui Vasile Lupul, invatä limba latinä
dela acesti iezuiti stabiliti in Iasi5). Fireste epoca de culturä a lui
Vasile Lupul nu e numai un produs al influentei polone ci acum
incepe i curentul grecesc, dar despre rolul acestuia va fi vorba imediat.
O influenta indirecta a culturii polono-latine a fost aceea a scoalei
dela Kiew intemeiate de Petru Movill. Precum am spus, Petru Movita,
elev al scoalelor polone, a dat nastere miscarii culturale ortodoxe noui
nu pe temelia asi zisei culturi slavo-bisericesti, nici pe aceea a
Iablonowski. Akademia Kiozoska Mohylanska, p. 78. Avei mosia Rubienzowka.
Pentru legaturile lui cu nobilimea Podoliei inainte de cillugirire Akta Grodzkie i xiem-
skie, XX, pp. 217 si 225. In doutt rAnduri la 24 Noemvrie si la i7 Decemvrie 1625 dieta
provinciali din Vinita cere regelui ca Petru Movill sl fie pus in scaunul Moldovei. E
citat un protest al unui nobil ce fusese lovit cu prilejul unei intruniri a nobilimiei con-
vocate de Petre Movill inteun han. In urma acestui incident se sparge adunares die-
tinei.
Privilegiile Mariei Potocka pentru bisericele ei in Ami OTHOCRU1ieCR
Hcropin sanainion POCCill IV, pp. 502, 504. Cf. si N. Jorge, Studii çi Documente,
XI, pp. rog
Episcopul Bandini pomeneste la 2647 pe un boier mare* dela curtea lui Vasile,
care ostudiase 6 ani la iezuiti si care laudi stiinte i invAtitura lor. Codex Bandini ed.
V. A. Ureche, pp. 92 2.
Ibidem, p. 227.
Zaleski, Iezuicy w Polsce, III, p. 829.

www.dacoromanica.ro
 14 P. P. PANAITESCU 162

curentului grecesc din Constantinopol care abià atunci incepeh o noui

epoch' de inflorire, ci pe temelia polono-latinä. Scoala din Kiew erà
o reactie impotriva scoalei slavo-grecesti din Lemberg. Ea cuprindeh
profesori de retorick filozofie, poetia, dialectia. Aproape toate stu-
diile se fAceau in limba latinl, unele chiar in polonl. Cärtile de studiu
erau mai toate in latineste sau poloneste1). Intemeierea Academiei din
Kiew dupà modelul celor iezuite si a celei din Cracovia, fu consideratà
ca o erezie de o parte din pravoslavnici 2). Se stie cà in afarl de influenta
pe care o exercitä Academia din Kiew asupra bisericii moldovene3) se
infiintä la Iasi atre 1640 si un colegiu de atre dascIlii trimisi din
Kiew de Petru Movilä. Despre acest colegiu se stie foarte putin lucru 4).
Gh. Stefan Voda spune mai tärziu : #cercetând eat de buni au fost acei
dascäli dela Kiew in invätäturi ce fusese la aceastä m.änästire (Trei-
Erarhi) i mult lucru si mare folos rämäind dela dinsii pärnântului
nostru din a lor invätäturb3).
Ca la o sucursald a Academiei din Kiezv, temeiul invdtdturii din colegiul
dela IaFi trebuie sd fi fost cdt au stat dascdlii din Kiew acolo, tot latin 6).
O dovadà ar fi si faptul cl intemeietorul colegiului fu Sofronie Podacki,
numit egumen de Trei-Erarhi, care mai inainte fusese rector al Aca-
demiei din Kiew, unde predase retorica, stiintä ce se studià in latineste 7)-

Al. Jablonowski. Akademia kijowska-Mohylanska, pp. 83, 97-101, ro8iro.

Ibidem i Al. Iablonowski. Historya Rusi poludniowe j, pp. 223 i urm.
a) Deasemenea cirtile tipirite la Kiew §i Lemberg de Petre Movili se rispindiri
In numir foarte mare in Moldova §i in Tara Romineasci. Aproape once ministire mai
''eche a avut asemenea cirti. Pe un Apostob slay al lui Petse Movill (Lemberg 2634
am gisit insemnarea Acest !ant Petru Movili este al sf. schit Miniile§tit ceeace
arati ci aceste cirti erau a§it de cunoscute incitt ajunseseri si fie indicate sub un nume
generic. (Azi in Biblioteca Coraisiunii Monumentelor Istorice).
Pentru colegiul din Ia§i. N. Iorga. Istoria literaturii religioase pp. CMLVII §i
utm. E. Picot. Pierre Movila (in, E. Legrand, Bibliothique hillenique, IV), pp. 117-118.
Iablonowski, Akademia kijotoska Mohylanska, p. 94. Ghenadie Enficeanu. Petru Mo-
nad, p. 276.
T. Codrescu. Uricarul, III, pp. 279-280.
Bandini spune insi cà Princeps Basilius multum laboravit et maximam fecit
expensam ut latinas in Moldaviam induceret, sed irriti fuere omnes conatus* (Codex
Bandini, p. 84). E vorba probabil insi de scurta durati a §coalei conduse de Kieweni,
inlocuiti apoi cu Greci.
7) Iablonowski. o. c., p. 86. *coals fritiei din Lemberg reprezentit opozitia drept-
credincio§ilor fati de inovatiile latine deis Kiew. Deaceea ca un reprezentant al acelor
inovatii, fa riu primit Podiacki cind se duse la Lemberg si cearii deis tipografia

www.dacoromanica.ro
 163 INFLUENTA POLONA IN OPERA I UI GRIGORE URECHE Si MIRON COSTIN r5

In aceastà vreme a lui Vasile Lupul scrie cronica sa Grigore Ureche,

elev al scoalelor polone adânc influentat de spirit polon. Despre opera
lui va fi vorba pe larg in cele urmAtoare.
Tot un elev al scoalelor polone a fost poate i Simion Daschlul care
a introdus in istoriografia moldoveanä stirile istorice ale lui Guagnin,
intrebuintat in traducere polonä.
Fapt este a epoca lui Vasile Lupul fu socotità si mai tarziu ca
desteptare culturall: «Vasile Lupu, spune Dimitrie Cantemir, a inceput
a desteptà spiritele si a veni iarhs la lumira din intunericul cel adânc
al barbariei» 1).
CURENTUL POLON IN MOLDOVA IN A DOUA JUMATATE
A VEACULUI XVII. In a doua jumAtate a veacului inriurirea polora
se mentine tot ash de puternia, ba chiar mai puternich. Politica polora
nu a pierdut din vedere nici o clipà Moldova, Ora la pacea dela Carlo-
vitz. Strinsa legkuri a afacerilor clzIcesti cu acest principat çi ame-
stecul Turcilor in rAsboaele impotriva Poloniei fac ca Moldova sI fie
mereu pe primul plan al politicii polone. Partidul politicii polone stä
mereu in relatie cu nobilimea polora. El numärä in sinul s'Au domni
ca Gheorghe Stefan si Stefan Petriceicu, apoi mitropolitul Dosoftei,.
Miron si Veliciko Costin, alti boieri mai putin cunoscuti azi, ca Häbl-
sescu, Hasdeu, etc., multi din ei primirà indigenat i nobilitare 2).
Domnii intretineau o corespondentä voluminoas5. cu Polonia,.
fiecare din ei aveh unul sau mai multi secretan i poloni cari ju-
cau un insemnat rol politic, uneori si cultural 3), ofiteri po-

4fritieis litere pentru tipografia lui Vasile Lupul. (Scrisoare din 17 Fevruarie 1642 irr
Arhiva din Iasi, IV, p. 326). Pentru noinunata clAdires a colegiului din /asi, Paul de
Alep. Caldtoriile patriarhului Macana, trad. Cioranu, p. 27.
D. Cantemir. Descrierea Moldovei, ed. Academiei.Romine, p. 170.
La 1638 primeste nobilitare Costin Hatmanul cu fii lui, la 1673 Apostol Durak,
la 1676 Stefan Petriceicu, Nicolae si Iancul Hajdeu, Grigore Hiibäsescul, Apostol Ca-
targiu si Iacob Chalipinski (?). Volumina Legum, III, 461 §i V, 76 si 198.
2) St. Kinarski fusese secretand lui Matei Basarab (ziarele soliilor polone la Con-
stantinopol, pe cari le voi publicit in curfind) este apoi secretsrul lui Gh. Duca. Andrei
Wolf elev al iezuitilor erk secretarul aceluiaa Duna (Acule Nunciaturii fir Polonia. Mi-
siunea in Moldova. Architv Glenony din Varsovia) Iosif Wargalowski secretarul lui Cons-
tantin Canternir si Iordache Russet (despre care vezi la paragraful despre Poema Polonii
a lui Miron Costin) Andrei Pawlowski secretar al lui Antich Cantemir Iorga Studii
fi Documente, (am pierdut insemnarea). Cotnarski Spisarul lesesc* al lui Vasile LupuL
Miron Costin Opere Complete, I, p. 603.

www.dacoromanica.ro
76 P. P. PANAITEscu 164

loni slujiau in oastea moldoveneascI 1), altii ajung la ranguri de

boierie 2).
Iezuitii poloni si in genere misiunile catolice in Moldova jucarä un
rol cultural insemnat In aceastä vreme. Cu sprijinul lor tineri catolici
din Cotnari i Baia cari se pregAtiau pentru preotie sunt trimi§i in
Italia ca Gr. Gross din Baia i Petre Wolf din Cotnari (1669)3). Cel
dintgu studiaz'l i la Lemberg. Erà indemnat sä se inscrie la colegiul
Armenilor, ceeace ar sluji pentru propaganda intre Armenii din Mol-
dova4). Domenico fiul lui Petre Capra din Cotnari (16 ani) e trimis
la Camenita pentru a studa retorica, tot acolo e trimis din la0 fiul
medicului lui Gh. Duca5).
Iezuitii poloni tineau coalä la Cotnari í la Ia0 predind gramatica
retorica6). La Cotnari erà cätre 1665 un fel de seminar pentru pre-
gätirea preotilor catolici destinati parohiilor din Moldova, erau numai
3-4 elevi i iezuitii nu-i puteau intretine mai ales a Polonii erau
priviti de Unguri7). Asemenea tineh coalä frAnciscanul Ressi la Ga-
lati 8). La Ia§i Insá erà un colegiu iezuit, filialà a celui din Camenita,
e probabil ci fii boierilor urmau studii de latinä la iezuiti cAci vedem
mereu boieri ca Iordache Russet, Miron Costin, Gavrilitä Costache,
Diamandi slugerul, Hurmuzake, Mavrodi dând daruri §i ajutând ma-
terialice§te misiunea iezuitä din Ia§i2). Despre ffi lui Iordache Russet
tim sigur cä furä elevii iezuitilor §i istoria misiunii din Moldova
1) Papadopol Callimah. Despre Gheorghe Stefan Vodd, pp. 3-4. Miron Costin,
Opere Complete, ed. Ureche, I, pp. 633, 66o-66i.
3) D. Cantemir. Descrierea Moldovei, pp. 129-130. In lista boierilor sunt trecuti
Cu mentiunea de poloneze familiile Crupenski i Pisoski. (pp. 124-5).
3) Actele Nunciaturii tn Polonia. Misiunea in Moldova. Archa° Glenvny (Arhivul
Principal) din Varfovia dosar nepaginat.
Ibidem.
6) Ibidem, 4figliolo del cirusiot (medic-chirurg).
Ibidem.
Ibidem çi Zalqski ./ezuicy w Polsce, III, p. 830. Raportul ntisionarului Del Monte
(sub Gh. Duca, intAia domnie) (in Corespondenta Nunciatura mai sus citatii) spune des-
pre scoala din Cotnari studii non si frequentano essendo natione piu barbera
che humana, essendo essi tutti subditi e non avendo in quelle parti promotioni per
causa delle scienze ... tutti rustici, e cosi se impiegano piu al arte mechanica che elle
scienze... 9
Ibidem.
9) Jorge. Studii fi Documente, III, PP. 54 i urm., 62-64. Cf. Zalpski o. c., III,
p 834.

www.dacoromanica.ro
165 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN

inseamn1 el Nicolae Russet a trecut din indemnul lor la catoli-

cism 1). Unii din acesti iezuiti jucark un rol politic ca pär. Szyt-
nicki, care prezentk regelui Poloniei toatk activitatea politick' si
privatk a lui Gh. $tefan2), iar in vremea lui Constantin Cantemir
iezuitul Wierchowski care stià bine limba romAnk, sluji ca inter-
mediar intre &man si fruntasii ostilor polone ce intraserk. in Moldova
la 16863).
In bibliotecile misiunilor catolice din Moldova se aflau multe arti
polone, de cari probabil se folosiau i unii boieri 4), la iezuitii din
Iasi pe lângk cronica lui Bielski se puteau ceti opere de ale cla-
sicilor latini, manuale de retorick, dictionare italienesti5). Boierii
moldoveni pe lângd invAtätura ce o puteau apäth la iezuitii din
Moldova 6) urmau sk frecventeze de sigur si scolile din Polonia, ca
Miron Costin de pildä la iezuitii din Bar. La asemenea elevi ro-
mâni ce urmau in scoli polone face aluzie Dupont, secretarul lui
Sobieski, and spune despre Moldoveni i Munteni cä in afark de
-tara lor daa gäsesc cine sk-i instrueasck izbutesc foarte bine in toate
.stiintele1).
Se vede asadar, cä in Moldova in a doua jumátate a veacului XVII
inrAurirea apuseanà venità prin intermediul Poloniei erà destul de
puternia. Deaceea anume personalitkti se desprind din multimea
boierimii si a clerului inalt i incep o activitate dui:4 inspiratiile acestei
mr 'Au riri

Zalgski, o. c.
L. Kubala. Wojna Moskiewska, in Slricze Historyczne, III, pp. 386-7.
2) Ms. Academiei Polone din Cracovia nr. ro81, p. 31 ai A. Zaluski, Epistolae His-
torico-Familiares, I, pp. 961-2.
Bandini pomeneate biblioteca manastirii catolice din Siret care fusese luatä de un
mare logoat al lui Vasile Lupul ai de episcopul de Rädauti. Codex Bandini, pp. 76-7.
Carti polone sant pomenite la episcopia de Baclu in inventarul facut de Bandini. lbidem
P 54-
N. Iorga. Studii # Documente, III, P- 54-
°) si franciscanii jucara un rol insemnat. Despre franciscanul Ressi mfirturisesc
boierii cà *toad boierirnea Moldovei* inviitase latine§te dela dansul. VI. Ghica.
noui despre Costini, in Convorbiri Literare XLI, pp. 471-2.
7) Ph. Dupont. Mémoires pour servir a l'histoire de la vie des actions de .lean Sobieski,
In, Biblioteka Ordynacyi Krarinskich; VIII Varaovia 1885, p. zox : *Bs ne manquent
point d'esprit, ce qu'ils font bien voir, lorsqu'ils sont hors de leurs pays et ils trouvent
des personnes pour les cultiver et pour les instruire. Alors ils reussissent tras bien dans
toutes les sciences*.

2 A. R. Memorille Sertiunii Istorice. Seria Ill. Tom. IV. Mem. 4.

www.dacoromanica.ro
 18 P. P. PANAITESCU 166

Dac1 Nicolae Milescu prin traducerea Bibliei si prin scrierile sale

grecesti1) tine de curentul grecesc prin alte laturi ale activitätii sale
ezi aläturi de boierii ce stiau 1atineste2).
De opera lui Miron Costin va fi vorba pe larg mai inainte. El este
reprezentantul tipic al curentului polon. Dar si prietenul säu, mitro-
politul Dosoftei, aratä in opera sa influenta curentului apusean. Tra-
ducerea in versuri a vietilor sfintilor e fäcutä dupä modelul celebrei
traducen i polone lui Kochanowski 3). Ideile sale sunt apropiate de
cele polone, e mai aproape de catolici deci't de luterani pe cari ii nu-
meste otalhari»4). Si el e influentat de umanism ca si Miron Costin
si vede marea insemnátate ce o are pentru noi originea latinä a neamului :
olimba (i. e. neamul) romftneascl de bun neam... se trage de pe sange
rudä impäräteascb 6).
CURENTUL POLON IN LUPTA. CU CEL GREC. Tocmai
In aceastä epocä in care influenta culturalä polonä atinge culmea
In Moldova se iveste si elementul care a inlocuit-o: influenta gre-
ceased.
Rezultat din renasterea ortodoxiei grecesti la Constantinopol ince-
putä incl la sfirsitul veacului XVI, curentul grecesc fu introdus la
noi mai ales de unii domni cu leglturi mai strinse cu lumea greacä
din Constantinopol. Vasile Lupul fäcuse tot ce i-a stat in putere ca
sä intäreascá pe Greci si cultura lor in Moldova. Se inconjurase de
boieri, sfetnici si invätati greci6), inchinase o multime de mänästiri
i) Emile Picot. Nicolas spathar Milescu, in E. Legrand, Bibliothhque hellèni que, IV,
pp. 62 si urm. Cf. si Th. Codrescu Uricarul I (ed. II), p. 402.
AØ e scrielea latinA despre credinta ortodoxä. La 1674 traduce in ruseste un dis-
curs al unui ambasador polon. Scrisese un dictionar grec-latin-rus. E. Picot, o. c.
L Bianu. Introducere la Psaltirea In Verruri a lui Dosoftei (ed. Acad. Rom.), Bu-
curesti 1887, pp. XXVII si urm.
I. Bianu. Insemnari autografe ale mitropolitului Dosoftei. (Analele Academiei
Romane, Literare), p. 7.
)I. Bianu si Hodos. Bibliografia romaneascd veche, I, p. 263.
4) I. Tanoviceanu. RciS turnarea lui Vasile Lupu, Analele Acad. Rom. Istorice XXIV,
p. 121 socoteste in divanul lui Vasile Lupul la 1652 sapte boieri greci si numai trei ro-
rnfini. In tratruile sale diplomatice Vasile intrebuinta greci ca Andrei Plantos, secretarul
stui intim trimis la Rakoti. (Papadopol-Kallimah. Despre Gh. Stefan-Vodd, p. 33), sau
N. Catargiu care trath cu Ianusz Radziwill si la Poarti (Hurmuzaki. Documente-Supli-
ment, II', pp. rio--xx2). La Racoti trimise insi la 1644 pe dogofiitul al treilea, confi-
dentul ski* care e de sigue Eustratie (Ibidem p. 5). P. invAtatii greci la curtea lui Vasile
D. Russo. Elenismul In Romania, p. si (p. Gabriel Vlasie) si Iorga. Istoria literaturi

www.dacoromanica.ro
167 INFLUENTA PoLoNA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN r9

Grecilor 1). Acest curent dàdù ateva figuri culturale ca Eustratie

logogtul, fiind insä un curent politic, ca i cel polon dealtfel,
o mare impotrivire. Lupta politicA impotriva Grecilor in principate in
a doua jumatate a veacului XVII e bine cunoscutà2), dar ceeace e mai
interesant e cä ea fu dusk' in parte tocmai de vartidul polon*: ca
Gheorghe Stefan, sau scriitori ca Grigore Ureche 3), i Nicolae Costin 4).
Urmarea acestei lupte fu Ca' domnii anti-greci ca Gh. Stefan sus-
tinurl curentul apusean impotriva celui grecesc, pe and dimpotrivä
domnii greci ca Gh. Duca sustinurà cultura greacl. Se poate asadar
vorbi chiar de un conflict intre curentul polono-apusean, conflict care
fireste nu trebuie luat in sens prea general, cici unele personalitäti ca
mitropolitul Dosoftei intrupau in opera lor amândouà curentele.
Vasile Lupul inlocuise la colegiul din Trei-Erarhi pe dascIlii din
Kiew cu dasali greci. Gh. Stefan dupà ce inteun act public laudà
pe dasalii din Kiew constatà cl Grecii <mid un folos de invätgturI
ca acia plmintului nostru nu aduc», dar e silit s'a' confirme privi-
legiul lor, neavind cu cine inlocueascl acum5). Se constatà insä
cá #oamenii invàtati» greci nu mai pot sta in Moldova dupà Vasile
Lupul si se adApostesc in Tara Româneascl 6).
Gh. Duca dimpotrivä este considerat ca fiul spiritual al lui Vasile
Lupul7) si fu marele sprijinitor al culturii grecesti in Moldova8).

religioase, pp. CLXIIIII si idem Vasile Lupu ca urnu1tor al Impdratilor de Rdscfrit.

Anale Acad. Rom. Istorice, XXXVI.
Lista manistirilor inchinate de Vasile Grecilor la Melhisedec. Notite istorice
arheologice, pp. 228-9.
Cf. Paul de Alep. Ceildtorille patriarhului Macarie, p. 44. Gh. *tefan era simpa -
tizat de Moldoveni ofiind de neamul lors. Vasile era urit ca grec si ca sprijinitor al gre-
cilor. sGrecii §i Moldovenii se urasc unii pe altii peste mastni*.
2) Pasaje impotriva Grecilor in cronies lui Ureche : Cronica ed. Giurescu pp. 26, 95.
8) Pasaje impotriva Grecilor la N. Costin in Kogilniceanu Letopisete, ed. 2, v. I, p. 264
5) T. Codrescu. Uricarul, III, pp. 279-280. Hrisovul pentru Trei Erarhi din Aprilie
1656. Asa cred cA trebuie inteles cuprinsul cam obscur al hrisovului si nu ci Gh. stefan
a rechemat pe Kievieni, ceeace nu apune hrisovul §i nici nu se putea scum cand Kievul
era ocupat de Rusi, cari erait in rfisboiu cu Polonii. (Cf. insa N. Iorga. Istoria litera-
turii religioase, CLXV).
2) Helladius. Status praeseus ecclesiae graecae spud N. Iorga. Studii fi Documente,
XXI, p. go.
Expresia este a lui Dositei patriarh de Ierusalim, care se refera tocmai la spriji-
nul dat culturii grecesti (Bianu si Hodos Bibliografia veche romeineascd, I, p. 254
Cf. Dedicatiile cartilor grecesti in Bianu si Hodo§, o. c., I, 273 si 446 (pentru

www.dacoromanica.ro
20 P. P. PANAITESCU 168

Pana la sfársitul veacului cele dota curente potrivnice se mentinura

impreuna in Moldova. Fiji lui Miron Costin fura ultimii boieri educati
In scoall poloná, legati de traditia culturall a parintelui lor. In veacul
XVIII cade influenta politia a Poloniei in Orient, partidul polon
dispare, iar influenta culturii polone e aproape nula, nemai putând
alckui un curent. Aspectul culturii Moldovei se schimbl aproape cu
totul.

III
ISVOARELE POLONE IN CRONICA LUI URECHE
SIMION DASCALUL
Inainte de a trece la cercetarea felului cum au intrat izvoarele polone
In compilatia lui Ureche i Simion Dasalul, vom aratà care anume
sunt acele izvoare polone, la cari se adauga si un izvor latin, ce ajuta
la explicarea felului cum s'a compus compilatia.
MARTIN SI IOACHIM BIELSKI. Martin Bielski scriitor luteran
a scris cel dintaiu in limba polona o cronia a lumii. Cronica intitulata
(4Kronika wszystkiego iwiata», Cronica lumii intregi, a apärut in trei
editii 1550, 1554, 15641), aceasta din urma foarte mult schimbatá
adaugita. Incepe dela facerea lumii si dupa mode/ul cronografiilor
germane si italiene adesea traduse2), cuprinde istoria biblia, antia
si bizantina, precum si pe a papilor si a mai tuturor popoarelor Europei
si a celorlalte continente. Intre altele este si o scurtä istorie a Romanilor,
care se reduce dealtfel la lämurirea originei lor si la ateva date geo-
grafice confuze. Dupä Aeneas Sylvius e reprodusa explicarea numelui
Valahiei prin Flacus. Autorul crede cä Sylvius scrie asá «nevránd
arunce ocarä asupra neamului sau italian». Adevärata origine a Romä-
nilor este din räufaatori trimisi de Romani in aceste parti in exil,
intre altii Ovidiu. Rominii formau inainte un singur Stat, dar acurn
sunt impártiti in trei 3).

doctorul Kerameus) Pentru sprijinul dat Grecilor Kogalniceanu Crcmiei, ed. 2, p.

17. (Pseudo-Nicolae Costin).
') Nu am avut la indemani decat ed. I-a ;ti a Pentru Martin BielsId. Ign.
Chrzanowski. Marcin Bielski Varsovia 1906.
2) Chrzanowski. o. c., pp. 56-8.
8) Martin Bielski. Chronika, ed. 1564, f. 275 verso.

www.dacoromanica.ro
169 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 21

Cea mai intinsä din aceste cronici este fireste cronica Poloniei.
Aceastä cronia in editia india este mai mult dupà Wapowski, care
e insä prescurtat si merge phnä la 1548. In editia a treia partea veche
e completatà cu stiri din Cromer 2), dar afarl de mentiunea mortii
cancelarului Petru Kmita la 1553 nu duce povestirea peste data la care
se oprise in prima editie. Cronica lui Martin Bielski fu destul de
rIspinditá si imitad si Ina in veacul XVI fu tradusä in ungureste
çi ruseste 3).
La 1597 apäril «Kronika Polska* (Cronica Poloniei), tot sub numele
lui Martin Bielski, editatä insä de fiul säu Ioachim4). Scrierea cuprinde
numai istoria Poloniei ping la moartea regelui Stefan Báthory (1586).
Cum Martin Bielski murise la 1575, erh evident ca fiul completase
cronica tatälui sàu. Asupra partii care se datoreste lui Ioachim au urmat
multà vreme controverse in istoriografia polon15), concluzia aproape
unanimä la care au ajuns istoricii de azi e urmAtoarea :
Martin Bielski nu a mai adäugat nimic la cronica polord apärutä
la 1564 in Cronica lumii. Ioachim Bielski a scris toatà partea dela
1548-1587, dupä experiefita sa personalä i dupà Hejdenstein i altii,
dar rolul säu nu s'a märginit la aka, a adAugat si a transformat aproape
cu totul i partea veche pánl la 1548, intrebuintând in special pe
Cromer adesea tradus servil, din care tatäl säu luase numai putine
lucruri dupl prima editie incompletä6). Deasemenea mai multe pasaje
de ale lui Martin au fost suprimate in cronica lui Ioachim, ash incát
putem spune cl avem a face cu altä cronicä. Partea dela 1548-1587
este foarte intinsä. pentrucä Ioachim a introdus aproape in intregime
In cronica lui scrierile lui Lasicki despre expeditia lui Bogdan, fiul lui
Alexandru Läpusneanul, impotriva lui loan cel Cumplit, a lui Gorecki
despre luptele acestuia din urmä Cu Turcii, descrierea soliei lui Andrei

Precum se stie partea veche din Wapowski reproduce pe Dlugosz. Cf. Chrzanowski
o. c., pp. 63 §i 148. Asemenea e semnaLati intrebuintarea lui Miechowski.
2) Chrzanowski, 1. c.
2) W. Nehring. O ziciu i pismach loakima Bielski ego. Poznan, x86o, p. 8. Chrzanow.ki
o. c., p. 102. F. Sobieszczanski, in introducerea la Da1szy ckg kroniki polskid loakima
Bielskiego Varsovia 1851, p. XXI. Traducerea rusä e manuscrisfi.
6) Am intrebuintat editia din Varsovia x792 in colectia 41,Zbiefr dziejopistso polskiclo.
6) Cf. Nehring, o. c. passim si L. Finkel. Marcin Kromer. Cracovia 1883, pp. x39-141
°) Martin Bielski intrebuintase editiile lui Cromer din 1555 i 1558, Ioachim pe cea
din 1589. L. Finkel. 1. c.

www.dacoromanica.ro
 22 P. P. PANAITESCU 170

Taranowski la Astrahan i Constantinopol si o scriere pierdutá despre

loan PotcoavA, al carei autor e probabil Paprocki % toate interesAnd
deaproape istoria noastra.
0 continuare a cronicii lui Ioachim Bielski Oalszy cigg kroniki
Polskiej» (Continuarea cronicii polone) merge dela 1587 la 1598. S'a
pastrat inteun manuscris descoperit la 1851, editorul a atribuit-o tot
lui Ioachim Bielski2), dar acum se admite CA autorul este un altul,
-anonim 3).
Cronica lui Ioachim Bielski erà singura scriere istorica aparuta in
Polonia care cuprindeA cu atAt de bogate amanunte privitoare la Mol-
dova toata istoria pAnA la 1587. Toate cronicile latine se opriau mutt
mai de vreme, iar singurul Stryikowski care duceà povestirea Ong la
aceà data er4 in ce priveste istoria Moldovei extrem de laconic.
IOACHIM BIELSKI IZVOR AL COMPILATIEI NOASTRE.
ErA deci firesc ca un scriitor moldovean care ar cautA stiri despre
Moldova in istoriografia polona sa se opreasca la Ioachim Bielski. Nu
exista o altA cronica polona sau latina care s'A contie impreunate toate
stirile de origine externa ce se gasesc in compilatia lui Simion Dascalul-
Ureche (exceptAnd fireste pasajele luate din Guagnin i capitolele despre
tärile vecine).
Bielski, care e dealtfel citat formab este tradus in cronica noastra
pentru stiri cari privesc Moldova dela 1359-1582. 0 simplä confrun-
tare de texte nu mai lasa nici o indoealA asupra intrebuintarii lui:
stirile sunt traduse adesea cuvánt cu cuvAnt pastrAndu-se p Ana i in-
torsatura frazei originalului i cuvinte dinteinsul. Sunt ins'A uncle
deosebiri asupra carora vom reveni. Unele parti cari la Bielski au o
desvoltare neobisnuitä, de Oda' povestirea luptelor lui loan Vodl cu
Aceasta din urtn1 e probabil scrierea pierdutO a lui B. Paprocki. Krotki a praw-
dziwy opis wiechania do Woloch Iwana Woeiwody ktorego Podkowg xowq, (Scurd i ade-
värad descriere a intrarii in Moldova a lui Ivan-Voevod pe care-1 numesc Potcoavi)
Cracovia 1578. Aceasa scriere a f ost conftmdad de bibliografii poloni cu alti scriere
a aceluias despre loan cel Cumplit, citad de Gorecki si pAstrati in traducere germang.
(ReprodusI de A. Papiu Ilarion, in Tesaur de Monumente Istorice, III, p. 273 si urm.)
Confuzia a acut-o intai V. Pauli, Wiadomosci o Paprockim, Warsovia 1858, p. 7. Marea
bibliografie a lui Esterreicher nu citead dealt India scriere Wand a intelege cl a dotia
(cea germanfi) e o traducere a acesteia. Esterreicher, Bibliografia Polska wiek
XVXVIII, XXII, p. 75.
F Sobieszczanski, o. c.
3) Dovada a ficut-o W. Nehring. o. c., pp. 68-76.

www.dacoromanica.ro
171 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI C;RIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 23

Polonii lui Bogdan Läpusneanul sau luptele aceluias loan Vodá cu

Turcii, sunt redate in rezumat. Sunt si unele stiri, putine la numár,
cari privesc istoría Moldoveí in cronica luí Bielski i cari n'au fost
trecute in compilatia noksträ. Vom arki ci lucrul s'a facut intentionat.
In genere afará de vreo citeva exceptii oriunde avem citat in cronica
noastrà : letopisetul latinesc sau lesesc, stirea se regáseste la Ioachim
Bielski.
Citatele fIcute de Simion DascAlul din Bielski la domnia lui Despot
nu se regásesc la acest cronicar.
Am dat in anexa I textul tradus al tuturor pasajelor din Bielski in-
trebuintate de cronica noastrá si in fatä textul respectiv al cronicii.
Pasajele din Bielski neutilizate cari privesc ing Moldova le-am dat in
rezumat.
MARTIN BIELSKI FATÀ DE CRONICA NOASTRA.. Deoarece
In cronica noastrá oBielski» e citat fleá a se precizá de opera 01-Ilia
dintre cei doi scriitori cu acest nume e vorba, e nevoie sá ne oprim
putin asupra stirilor de istorie moldoveara ale cronicii polone scrise
de Martin Bielskí.
Am spus cá scrierea lui Ioachim Bielski prezintá deosebiri foarte
mari fatá de aceea a tatálui säu. Pasajele privitoare la istoria Moldovei
-sunt mai toate deosebite, asà cl nici o confuzie nu poate incápeá.
Compararea pasajelor celor doi Bielski privitoare la lupta dela 1359
a Moldovenilor cu oastea lui Casimir cel Mare cu pasajul respectiv
din cronica noastrà a fost fácutá de Sbiera si se vede usor cá textul
intrebuintat e acel al lui Ioachim Bielski1). Se poate vedei usor cä
niel in restul cronicii Martin Bielski nu a fost deloc intrebuintat.
Dela 1359 'Ana /a 1426 nu e in cronica acestuia niel o stire despre
Moldova. Alexandru cel Bun e pomenit o singurä daa cu ocazia
urcärii in scaun a fiului ssau Ilie2) Lupta Zela Crasna (14.5o) din po-
-vestirea areia de Ioachim Bielski sunt traduse in cronica noastrá
pagini intregi, e redusä la Martin Bielski la trei rânduri3). Luptele
lui *tefan cu Muntenii nu sunt pomenite; acelea cu Turcii sunt numaí
In cáteva rinduri. Nu pomeneste la campania dela Podul Ina/0) de
Sbiera. Grigore Ureche, In Analele Academiei Romdne Istorice, 2884, V, p. 42
urrri.
Martin Bielski. Kronika toszystkiego iwiata. Cracovia, 1564. f. 387 verso.
Ibidem, f. 39! recto.
Ibident, f. 396 recto.

www.dacoromanica.ro
24 P. P. PANAITESCU 172

arderea ierbii pentru infometarea cailor turcesti, nici de prädarea

tärii in fata Turcilor, amanunte luate in cronica noastra dela Ioachim
Bielski. In anul urmätor ar fi fost numai o lupa la Durare, dupa
Martin Bielski 1). Asemenea acesta nu da' arranuntele, luate in cronica
noastra din scrierea lui Ioachim, privitoare la intalnirea dela Colomea
In 14859, anume numarul oastei polone de ajutor, banchetul dat
domnului Moldovei. Lupta dela Codrul Cosminului e la Martin
Bielski cu totul pe scurt3). Lipsesc cuvintele regelui care spunea
si-ar arunca in foc amasa dacà ar stl ca i-a aflat gandul si ziatoarea
«In zilele regelui Albert sleahta a pierit». Nici o mentirme despre
faptul cá regele s'a intors pe alt drum decat pe acela pe care venise,
toate lucruri ce se gil in cronica noastrá si la Ioachim Bielski.
Toate acestea dovedesc indeajuns ca scrierea lui Martin Bielski nu
a fost intrebuintatl. Marea deosebire intre cele douà cronici in ceeace
priveste stirile de istorie moldoveana nu lasa' loc la nici o nedumerire.
Totus e nevoie de inca o lämurire. C. Giurescu a presupus cä in
compilatia noastra a intrat ca izvor si un letopiset latinesc scris in
Moldova in vremea lui Petru Schiopul, in care s'ar afla mai ales stiri
luate din Martin Bielski (caci cronica lui Ioachim nu aparuse inca
la acea epoca) 4. S'ar puteà presupune in acest caz cà amanuntele
de istorie moldoveana cari nu sunt la Martin Bielski si se constata
ca au fost intrebuintate de cronica noastra dupä. Ioachim, au fost
adaugate mai tarziu in cronica pe ranga' tirile lui Martin de catre
Simion Dasalul sau chiar Ureche. Aceasta ipoteza este insä inadmi-
sibila, intaiu pentruca toate pasajele traduse in cronica noastra din
Bielski sunt reproduse asa cum sunt la Ioachim, fära a prezenti dis-
106.'6 cari ar aräta ca au fost lipite stiri din dora izvoare deosebite.
Apoi in cronica lui Martin se gil unele amanunte de istorie mol-
doveana läsate la o parte de Ioachim; aceste amanunte nu se aflà
nici in cronica noastra. Intre altele o foarte interesanta povestire a

Ibident,
3) linden:. f. 397 recto.
3) Ibidem, f. f. 339 verso-400 recto.
3) C. Giurescu. Noui contributii la studiul cronicilor moldovene, p. 88: Explicatiunea
cea mai probaba este a autorul letopisetului latinesc intrebuintase una din cele trei
editiuni ale cronicii lui Marcin Bielski, aplrute la 1550, 1554 si 1564, in cari §tirile des-
pre Moldova se opreau la anul 1553, pe ceind Ureche i Simion avuseserà editia prelu-
cratii i continuatil pani la 1586 a lui Ioachim Bielski, tipiriti in 1597*.

www.dacoromanica.ro
173 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GR1GORE URECHE $1 MIRON COSTIN 25

luarii Chiliei de catre Stefan cel Mare la 1465 1), luatä din Dlugosz
prin Wapowski.
Stefan, care domnià la Suceava, se intelege cu locuitorii din Chilia,
cari in timpul somnului celor doi pircalabi ai lui Radu (unul al ora-
§ului, a/tul al cetätii) prind pe unul, iar celllalt fuge in cetate, insa
In cele din urma e silit sa se predea. Stefan trimisese un sol la Turci,
al caror vasal erh.; solul e inchis, dar apoi domnul Moldovei se scuzä.
spun And sultanului ca Radu se inchinase in ascuns lui Mateiu Corvin
pentru ca sa nu elibereze pe Vlad Tepe § din inchisoare 2). E de ne-
inchipuit ca o asdmenea povestire sa nu fi intrat in cronica noastra,
care are la luarea Chiliei numai o seacà mentiune3), dad ar fi fost
cunoscuta scrierea lui Martin Bielski.
Rezultä deci ca opera acestuia nu a intrat in nici un fel in compi-
latia Ureche-Simion Dasdlul.
INFLUENTA LUI IOACHIM BIELSKI ASUPRA FORMEI.
0 caracteristica a cronicii noastre, care nu se regase§te in cronicile
urmatoare, nici in cele vechi slave este ca la sarsitul povestirii dom-
niilor voevozilor mai insemnati se aflä câte un portret al lor in care
e descrisä firea fiedruia §i apoi wide fapte de politica interni cari
nu fuseserä pomenite in cursul domniei.
Cel mai complet e portretul lui Stefan cel Mare4). Dupa mentio-
narea unei träsäturi fizice <fonl nu mare la stab> urmeaza calitatile §i
defectele sale, obiceiuri la ospete §i la rasboiu. Apoi se mentioneaza
jalea tuturor /a immormântare §i alte cateva amanunte intre cari qi
nurnOrul manastirilor §i bisericilor cladite de dânsul.
Alte portrete mai scurte urmeaza §i la alti domni: Bogdan 1115),
Stefan cel Tank 6), Petru Rare§7), Petru Schiopul8).

Martin Bielski o. c., f. 334 recto.

Alte stiri privitoare la Moldova din cronica lui Martin Bielski suprimate de
Ioakim: Propunerea Ungurilor la 1426 de a impArti Moldova si refuzul lui Vladislaw
Iagello (Martin Bielski o. c., f. 386 recto) *tefan cu oastea lui fac un pelerinaj desculti
dupà lupta dela Podul Inalt (ibidem, f. 396 recto). Nici una nu se afli in cronica noastri.
8) Gr. Ureche. Cronica, ed. C. Giurescu, P. 45.
Ibidem, pp. 90I.
Ibidem, p. t26.
8) lbidem, p. 132.
Ibidern, pp. 162-3.
Ibidem, p. z6o.

www.dacoromanica.ro
26 P. P. PANTAITESCU 174

E intotdeauna foarte greu sa creezi o forma nouä; cei mai multi

imprumuta dela altii forma in care imbraca gandirea lor. Pentru ca
Ureche A. fi scris astfel, cu acest fel de a incheih istoria unei domnii,
trebuie sä fi vazut opere in cari se procedi astfel. In adev'är modelul
sail este Ioachim Bielski.
Acesta termina istoria fiecarui rege polon cu o asemenea caracteri-
zare si anume cam cu aceeas compozitie stilisticl pe care o gasim la
portretul lui *tefan cel Mare: portretul fizic, cel moral, obiceiurile,
fundatiile bisericesti, immormântarea.
ha de pildä portretul lui Vladislaw Jagello: ..trupul sàu l-au
dus la Cracovia, unde l-au ingropat cu jalea tuturor in catedrala de
partea dreapta. Erh un om de statura mijlocie, fata stramta i lungl,
capul deasernenea lung si chel, urechile mari, gatul lung, glasul ciar,
vorbih repede, ochii negri, mici i nelinistiti. Raba toate oboselile,
Cu frigul, foamea i cäldura se obisnuise la vanatoare. Nu purth bla-
nuri nici alte haine costisitoare numai o piele de oaie iarna, la lupte
nu se gräbià si le purth mai mult prin altii decat prin sine insus
totus a fost norocos... A fost generos i darnic, la baie se scaldh la
a treia zi; nu beh bucuros nici bere, nici vin, ci numai apa; stateà
treaz multa vreme noaptea i deaceea dorma mult si nu venià de vreme
la bisericä, incat trebuiau astepte multa vreme cu slujba; pe cei
säraci nu-i dispretuih, ci insus ascultà plangerile lor, numai la pe-
deapsa erh lenes... Nu-i placeau averile, ce aveh impärtià cavalerilor,
pentru cari aveh mare dragoste... Nu se ingrijià prea mult de clä-
direa i refacerea oraselor, ash ca multe din ele pe cari le clädise Ca-
simir cel Mare sub dansul s'au daramatc (Urmeaza bisericile
mänästirile cladite de dänsul i despre Universitatea din Cra-
covia 1).
Fireste cà Ureche nu are portrete ash de amänuntite, nici a0 de
vii i caracteristice, dar aceasta se datoreste faptuldi ca n'aveh la in-
demana materialul necesar i erà nevoit sä se multumeasca cu cateva
trasaturi pfistrate de traditie. E de observat c'ä portretele din cronica
-noastra sunt compozitii independente, si nu imitatii servile ale mo-
delelor polone.
ALEXANDRU GUAGNIN SI MARTIN PASZKOWSKI. Lite-
ratura istorica polonä nu are un studiu critic asupra cronicii lui
Ioachim Bielski. Chronika Polska* ed. Zbi6r dziejopisdso Polskicho, p. 305.

www.dacoromanica.ro
 175 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE CRECHE $1 MIRON COSTIN 27

Alexandru Guagnin si a traducerii ei de catre Martin Paszkowski 1).

Versiunea latin'ä a aparut la Cracovia la 15782) sub titlul oSarmatiae
Europeae descriptio» i contine& domniile regilor Poloniei pArd la
moartea lui Sigismund-August (1572), foarte pe scurt precedate de
cateva versuri latine, urmeaza descrierea provinciilor Poloniei,
precurn si a catorva tAri vecine.
Matei Strijkowski, cunoscut poligraf polon, publicand «Cronica
Litvanilor» a acuzat pe Guagnin cä fiind impreunä la Witebsk i-a
furat «Sarmatiae Europeae descriptio*, care fusese scrisa de dänsul
ca. Guagnin a publicat-o sub numele sat' 3). Strijkowski faca foarte
mult sgomot in jurul acestei chestiuni, aduce nn,artori ce vazusera
cronica in manuscris i obtine dela rege un privilegiu in care i se re-
cunoaste drepturile de autor. Totus unii istorici poloni se indoesc
azi care este adevaratul autor al scrierii 4).
La 1611 apara traducerea polord a Cronicii Sarmatiei sub urrna-
torul titlu:
«Cronica Sarmatiei Europeene in care se aflä. regatul Poloniei cu
toate Wile... etc. de Alexandru Guagnin... aparuta intaiu in
latineste la 1578, iar acum cu adausurile regilor cari nu se aflä
In editia intäiu, precum si a regatelor, Statelor, insulelor, tarilor
provinciilor legate de aceasta Sannatie, ca Grecia, Wile slove-
nesti, Moldova, Panonia, Boemia, Germania, Danernarca, Suedia,
Scotia, etc. de acelas autor si impartita in zece cArti. Tradusa
dupa sdruinta autonilui din latineste in poloneza de Martin
Paszkowski*.
Din acest titlu se vede cari erau adausurile fad de editia
Intre altele cronica Moldovei. Mara de acestea i partea mai veche
a istoriei polone e adausa cu multe stiri luate in special din Ioachim
Bielski, a carui cronica aparase dupa ultima editie latina. Mai sunt
adause o lunga povestire despre Despot-Voda si Laski si alta despre
Am intrebuintat editia Varsovia, 1768 in Zbi6r dziejdpisow Polskich*.
Alte editii Spira 158x, Bassel 1582, Frankfurt x584, Leyda x626.
M. Strijkowski. Kronika Litewska Varsovia r766 foile nepagtnate la inceput.
Fr. l3ohomolec in introducerea la ed. Varsovia 1768, p. I' i in introducerea la
ed. citatä a lui Strijkowski, p. x. Hieronim Lopacinski. Przyczynek do historyi plagiatow
w pisntienictwie polskient (Contributie la istoria plagiatelor in literatura polonA) in *Pa-
mietnik literacki*, I, 1902, p. 267 se pronuntA pentru Strijkovvski. Al. Briikner. Ges-
.ehichte der polnischen Literatur, Leipzig, 1901, p. 97, nu se pronunti pentru nici unul
din doi.

www.dacoromanica.ro
28 P. P. PANAITESCU 176

rIsboaiele Polono-Moscovite, ambele de sigur din propria experientä

a lui Guagnin, 'care luase parte ca rotmistru in expeditia lui Albert
Laski in Moldova 1) si mai apoi fu comandant la Witebsk la granita
Moscovei. Deasemenea sunt adIugate versuri polone istorice din War-
szawiecki, Otwinowski i altii 2).
Editorul Fr. Bohomolec socoate cl mare parte din aceste adausuri
s'ar datori lui Martin Paszkowski, traduatorul 3), dealtfel un scriitor
destul de fecund care a scris diferite opere istorice originate 4).
Tinând seamI de insemnarea din titlul reprodus mai sus, care
spune lämurit cl adausurile sunt toate ale lui Guagnin 5) si de faptul
cI domnia lui Despot de pildi nu puteà fi scrisI de altul, afirmarea
editorului nu se poate primi 6).
Ne rämIne sä spunem ateva cuvinte despre «Cronica Moldovei»,,
un capitol sepa,rat i destul de intins al cronicii lui Guagnin 1). Cro-
nica destul de inegalä, multe domnii sunt särite, merge 'Aril la 16o8.
Contine stiri luate in cea mai mare parte din Ioachirn, Bielski i chiar
din Martin Bielski, reproduse ateva ori cuvânt cu cuvânt. Pentru
partea contemporanI cu autorul sunt uncle insemnIri cari trebuie
fie din experienta lui proprie. Lupta dela Arges intre Mihaiu-Vieazul
Poloni e luatä dupl poema lui I. Otwinowski, apärutä in brosurä
cItiva ani inainte 8).
1) Al. Guagnin. Scumatiae Europeae Descriptio, ed. Spira, 1581 f. as verso.
5) Al. Guagnin. Opisatde Sarmaciey Europejskie j, trad. M. Paszkowski ed. Var-
9ovia 1768, pp. 162, 709.
9) lbidem, Introducere nepaginat.
M. Paszkowski cuno9teli Virile noastre. Luptase ca lefegiu in oastea lui Mihaiu
Viteazul in Ardeal, iar in cursul luptei dela TeleajIn trecuse la Poloni. Aventurile sale
sunt descrise de el insu9 in versuri in Dzieje Tureckie, y utarczki z Tatary. Cracovia,
16'5 (p. Mihaiu Viteazul pp. 44-5) Aceste aventuri le atribue unui Pawel Kulikowski
dar acesta e un pseudonim cu care Poszkowski semnat unele scrieri (L. Finkel.
Bibliografia Historyi Poiskid, I, p. 437 9i [II, p. 1817). Paszkowski a mai descris in ver-
suri lupta dela Tutora (162o) Bitwy znamenite. cea dela Hotin (x62x). Chor4giezo
Sauromackq w Woloszech.
Al. Guagnin tea Inca la aparitia traducerii Paszkowski 931 a murit la 1614. (Bo-
homolec in Introducerea citatà).
Singurele versuri cari preamaresc lupta dela Smolensk (r 61r) sunt de Paszkowski,
care le 9i semneazii. Al. Guagnin, o. c., pp. 8oi.
ibídem, pp. 641 i urm. D-1 I. Mines a dat un rezumat al acestei cronici, O cro-
nicd leseasca a Moldovei in 'loan Nicukei fascic. 3, 1923, pp. 188 çi urm.
9) Iarosz Otwinowski. Powodzenia. ..woyska. . .w Multaniech roku r600. (Expe-
ditia oastei in Muntenia, anul 1600) Cracovia x6ox.

www.dacoromanica.ro
177 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COST1N 29

In plus sunt versuri asupra domnilor mai vechi ai Moldovei scrise

de <en poet poion», al cirui nurne nu e citat, versuri luate dinteo scriere
azi Cu totul necunoscuti. Cum Guagnin a avut in mini scrierile lui
Strijkowski s'ar putei, ca aceasti scriere si fie opera acestuia, «Wywod
narod6w Sarmackich i krol6w Polskich zywoty wierszem» (Genealogia
popoarelor Sarmatice si vietile regilor Poloni in versuri) scrisi la 1575
sit azi pierduti 1).
Desì Simion Dasca/u1 a avut in minà traducerea poloni a operei
lui Guagnin nu se vede niciiri intrebuintarea cronicii Moldovei.
CRONICA LUI GUAGNIN IZVOR AL LUI SIMION DAS-.
CALUL. In traducerea lui Guagnin de citre Paszkowski se afli un
lung pasaj Cu titlu deosebit : «anul nasterii Domnului 1562n2), in care
autorul, de sigur dupi amíntiri personale 3), povesteste originile lui
Despot Heraclide, domnia lui in Moldova, fiscoala si domnia lui
Stefan Toma si luptele acestuia Cu Dimitrie Wiszniowiecki si cu
Albert Laski. Simion Dascilul, care recunoaste CI a intrebuintat ad
pe Guagnin, traduce aproape in intregime, cu unele schimbiri asu-
pra cirora vom revel* acest pasaj 4). Aceasta este afari de doui scurte
citate la domnia luí loan Vodi cel Cumplit, tot ce s'a tradus din
Guagnin in cronica noastri.
Am dat in Anexa II fati in fati textul lui Simion Dascilul si textul
lui Guagnin in traducere.
LEGXTURILE CRONICII LUI URECHE CU COSMOGRAFIA
LUI SEBASTIAN MUNSTER. Cronica lui Ureche cuprinde, pre-
cum se stie, patru capitole tratind despre %Mile vecine Moldovei:
Polonia, Titarii, Turcia, Ardealul si Ungaria 5).
Multe pasaje din aceste capitole arati cunostinte si judeciti per-
sonale ale autorului, cum de pildi constatirile despre firea Polonilor
si lauda adusi invätäturii lor, cari arati pe boierul umblat in scolile
polone 6). Asemenea lauda adusä dreptätii si legalititii ce domneste

Despre aceasti scriere, M. Wiszniewski. Historia literatury Polskiej, VII, p. 433,

nota 388.
Al. Guagnin, o. c., pp. i toi 14.
V. mai sus.
Gr. Ureche, Cronica ed. Giurescu, p. ao.
Ibidem, pp. gz §i urm. Aceste capitole sunt opera lui Ureche §i nu a lui Simion
Dasalul. C. Giurescu, Noui Contributii la studiul cronicilor moldovene, p. go.
Gr. Ureche, Cronica, P. 94

www.dacoromanica.ro
30 P. P. PANAITESCU '78

In Polonia 1) si Ardeal 2), sunt probabil ca o mustrare adusä stärii de

lucruri din Moldova de cronicarul care aiurea se plänge de lipsa lor
in tara lui 3). Tot penei cronicarului si nu vreunei compiläri se datoresc
stirile despre Românii din Ardeal cari sunt de acela§ neam cu Moldo-
venii si intrec in nurnär pe Unguri 4) precum poate si ateva note
despre firea Ungurilor si a Tätarilor 5).
Dar capitolele in chestiune mai cuprind si informatii istorice si
geografice ce nu le puteä cunoaste Ureche din proprie experientä:
originile Lesilor, Turcilor si a Tharilor 6), lista cronologicä a sulta-
nilor, a hanilor Tätäresti si a impäratilor Chinei (Catai)1), stiri geo-
grafice despre räurile si triburile din Asia 8), etc. Fireste a aceste
lucruri nu au putut fi luate de Ureche decit dinteo scriere externi
istorico-geograficA. Sunt chiar citatii z apa Canghes, ce-i zice cartea
noastrd Fison 9)8, aflä-se scris in artile Tätarilor ...» 10)
S'a constatat cá multe din numele proprii din aceste capitole
spre deosebire de aproape tot restul cronicii au fonetism lati-
nesc 11): Stitia 19, marea Caspium 13), Tilitia 14), Tratia 15), Naupac-
tum 16), Tunetul 17), ceace ar fi o indicatie pentru limba izvorului
acestor stiri.
In adevdr o parte din ele se regdsesc identice cevdnt cu cuvdnt in ce-
lebra Cosmografie universald a lui Sebastian Miinster din BasseL

Ibidem, p. 93.
Ibidem, p. 114.
8) lbidem, p. 8.
4) Ibidem, pp. i ti-2.
4) Miden:, PP 113 91 99.
4) Ibidem, pp. 92, 96, IOI.
1) Thidemt PP. 98-99, 103-7
4) Ibidem, pp. 97-100.
1) lbidem, 1:1 97.
Ibidem, p. 98.
Cf. G. Pascu. Grigore Ureche, p. 27.
Gr. Ureche. Cronica, p. 97.
12) Ibidem, pp. 97 yi 100.
14) Ibidem, p. 102.
18) Ibidem, p. 103.
'4) Ibidem, p. 106.
") Ibidem, p. ¡07. In toste messele e eTurketub pentru forma latini a tunisului, Tu-
netum. Editorul Giurescu a corectat gre§it In Ifunisul».

www.dacoromanica.ro
179 INFLUENTA POLONA IN OPERA LU1 GR1GORE URECHE $1 MIRON COSTIN 3

Aceastg carte apärutä intgiu in 1544 in limba germang in care sunt

27 de editii, a fost tradusg in latineste la 1550, in care limbl a avut
8 editii1) adlugändu-se compleari i schimbäri la fiecare editie.
E una din cele mai populare scrieri ale intregii Europe in veacul
XVI, fu rgspänditg pretutindeni i tradusg i in frantuzeste, engle-
zeste, italieneste si cehä 2). In Polonia, Martin Bielski o lug ca model
pentru <Cronica lumii». Forma si impgrtirea scrierii lui Bielski este
aseMängtoare cu Münster, cele rnai multe ilustratii sunt luate din
opera celebrului geograf elvetian, precum i numeroase stiri istorico-
geograf ice 3).
Contributia Cosmografiei lui Sebastian Munster la cronica lui Ure-
che este urmgtoarea: Din capitolul despre 'Mari se reggsesc identice
la Minster pasajul despre clima tgrilor tgtgresti, lista impgratilor,.
afarg de cei patru din urmg din sirul lui Ureche cari la Minster nu
se aflg, lista impgratilor Chinei..
Din capitolul despre Turci toatä istoria impgratilor Turci dela
Orkan Ong la Mahomet III, cu care se terming si la Ureche
irul impgratilor. La Miinster textul e ad cevh mai desvoltat dar ase-
mgnarea e izbitoare.
Din capitolul privitor la Poloni numai stirea despre originea lor
din Leh, fiul lui Elizei, nepotul lui lavan 4) i explicarea numelui
Poloniei dela ((pole», cámp, loc intins.
Din capitolul despre Unguri poate stirea despre numele nemtesc al
Ardealului care vine dela qapte orasea.
Am dat in Anexa III textul lui Mtinster i pasajele respective din
Ureche 5).
Dupg cum se vede nu se poate spune cg toate tirile istorico-geo-
grafice din capitolele lui Ureche despre vecini se regk'sesc la Sebastian
Miinster. Ceeace e ciudat e cà unele din aceste stiri ale lui Ureche

Ultima editie germanä cea din x65o, ultima ed. latinl e din 1628.
P. opera lui Seb. Mt:ulster. V. Hantzsch Sebastian Miinster, Leben, Wert, wisserr
schaftliche Bedeutung, Leipzig, 3898.
Cf. Ig. Chrzanowski, Marcin Bielski, pp. 64-5.
In editia Giurescu, editorul a admis lectura gre§itii Ivan. Lectura corecti lavan
este in cele mai multe manuscrise. (Gr. Ureche, Cronica, p. 92 V. §i aparatul).
5) Este evident di textul intrebuintat de Ureche a fost un text latin. Deoarece nu
am avut la indemina o editie latinA posterioarri celei din 3550, am fost nevoit srt completez
textul cu unele §tiri cari nu se aflau in Ewa editie dupi editia germani din 3634.

www.dacoromanica.ro
32 P. P. PANAITESCU i8o

cari lipsesc din Cosmografia lui Miinster se regäsesc in alte scrieri

pe cari acesta le-a uzitat, dar din cari nu a luat toate amlnuntele.
Astfel informatia lui Ureche despre pietrele negre din tara Cattai
(China), din cari se face foc i ard ca lemnele se regd.'s' efte in scrierea
celebrului cdldtor medieval Marco-Polo 1) utilizatä. i de Miinster, care
intre altele a imprumutat dela dânsul lista impgratilor dela Cattai.
Aceastà listä este identicA la Marco Polo, Miinster i Ureche.
O altà scriere citatà de Sebastian Miinster pentru chestiunile Eu-
ropei estice este aceea a cronicarului polon Matei de Miechow (zis
Miechowski). In afarà de cunoscuta sa cronia a Poloniei, a scris
un tratat latin despre Tätari, Turci si Asia, intitulat: Sarmatia Asiana
atque Europea 2). Aceastä scriere intrebuintatà de Miinster cuprinde
pe längä. istoria 'Mark' lista otarilor» tätari, care este aceeas ca la S.
Miinster i Ureche 3), dar Miechowski are in plus fat/ de Miinster
cei 4 din urrra tari cari se regäsesc cu aceleasi comentarii la Ureche.
Inceputul istoriei turcesti cu aventurile lui Othman este la Mie-
chowski ca la Miinster dar istoria sultanilor urmItori nu se mai po-
triveste cu povestirea ce o gäsim la geograful elvetian si la Ureche 4).
Am dat in aceeas anexi III, textele lui Marco Polo si Miechowski
cari se potrivesc cu cele ale lui Ureche.
Ce rezultà din aceste asemänäri intre opera cronicarului moldo-
vean i scrierile citate mai sus ? Nici una din ele nu cuprinde toatà
informatia de origine externa pe care o gäsim la Ureche in capitolele
despre vecini. Astfel acesta are in plus pasaje despre roadele tärii
tätäresti 6), iepele albe i viratorii hanului, originea tarilor tätari din
impäratul Han 6), lista oardelor tätäresti in Europa si Asia 7), numele
ce-1 dan Evreii Turcilor i explicarea lui 8), descrierea oastei i sluji-
torilor sultanului 6). Celelalte informatii asupra Ungurilor i Lesilor
Marcis Paulis Venetis, De regionibus Orientalibus libri III, In S. Gryneus. Novus
orbis region= ac insularum veteribus incognitorum, Bassel, 1532, P. 374-
Ed. I e din 1517. Am intrebuintat editia din I. Pistorius, Polonicae Historiae
Corpus, Bassel 1582, I, pp.tzt i UXM.
a) Matei Miechowski, Sarmatia Asiana atque Europea, p. 129.
Ibidem, pp. 137 §i MM.
Gr. Ureche, Cronica, pp. 97-8.
Ibidem, p. 98.
Ibidem, p. too.
Ibidem, p. tot.
°) Ibidem, pp. 108-9.

www.dacoromanica.ro
x8x INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 33

sunt mai generate si le puteà sti din auzite sau din experienta fara
ca numaidecat sa se impuie existenta unui izvor scris.
Se pot ivl mai multe ipoteze asupra izvorului intrebuintat de Ure-
che. Dela inceput trebuie sa inlaturam aceea a intrebuintarii «Cronicii
Lumii» a lui Martin Bielski. Acesta are ce e drept tradusi din Min-
ster si in parte din Miechowski istoria Turcilor 1), dar la el sunt in-
troduse multe deosebiri ce nu se regasesc la Ureche, datorite in special
intrebuintarii altor autori ca «istoria lui Scanderbeg» de Barletus,
istoria turceasca a lui Georgewicz 2), unele amanunte din Miinster
sunt lasate la o parte, dealtfel cronica turcI merge numai Ora la
1543. Cronica imparatilor tätaresti nu se afla la Martin Bielski, pre-
cum si nici o alta stire in plus dintre acelea cari sa fie in cele patru
capitole ale lui Ureche i sa lipseasca dela Miinster. In aceste con-
diiuni lui Martin Bielski nu poate fi izvorul cautat.
Deasemenea cred exclusa ipoteza unei compilatii de stiri luate din
diferite izvoare: Miinster, Miechowski i altii cari ar completh in-
formatia ce lipseste la acestia. Ureche nu era un erudit, nu cunostea
istoriografia apuseank nici macar n'a utilizat pentru Moldova carti
din Polonia in cari ar fi gäsit o bogata informatie asupra tarii sale
(Orzechowski de pilda."). Ar fi apoi ciudat cand pentru tot restul cro-
nicii nu intrebuinteaza cleat doul izvoare «letopisetul lesesc si cel
moldovenesc» sa gasim mai multe izvoare pentru aceste cateva pagini.
SI existe inteuna din editiile tarzii ale Cosmografiei lui Miinster,
cunoscuta de Ureche, in care SA fie adause toate informatiile pe cari
le-am gasit la cronicarul moldovean i cari nu se afla in editiile cari
mi-au fost la indemana ? Editia germana din 1614, duce istoria tur-
ceasca pink' la Mahomet III, intocmai ca Ureche, ea insa nu cuprinde
toati informatia acestuia.
Totus 0111 la o cercetare a tuturor editiilor Cosmografiei lui Miin-
ster 3), cari precum am spus difera intre dansele, i urmeaza Ora la
1650, aceastä ipoteza ramane cu putintk
Se poate deasemenea sa fie vorba de o alta scriere deaproape in-
rudita cu a lui Minster, in care s'ar fi reprodus pasaje din scrierea
acestuia, completandu-le, caci in veacurile XVXVII au circulat in
1) Martin Bielski o. c. ff. 239 si urm.
8) Cf. Chrzanowski, Marcin Bielski, p. 65.
8) Lucrul nu mi-a fost cu putintA in bibliotecile In cari am pregAtit !mend lu-
crare.
s .A. R. Memoriite Seeflunii Istorice. Seria III. Tom. ¡V. Mem. 4.

www.dacoromanica.ro
34 P. P. PANAITESCU i 8z

Europa numeroase cosmografii si cronici universale ca acelea ale lui

Canon, Sleidan, Nauclerus, etc. 1). E vorba in once caz de o cosmo-
grafie sau cronia a mai multor popoare, foarte apropiatI de a lui
Sebastian Miinster, scrisI latineste (cum reiese din numele proprii
cu fonetism latin citate mai sus) si tipIritI in Apus 2).
0 asemenea scriere a putut cunoaste Ureche studiind in Polonia,
cä'ci Cosmografiile se intrebuintau ca manuale de scoalä, ca de pildI
a lui Canon 3).
Dar importanta acestui izvor latin al lui Ureche este mai mare
cleat s'ar pute/ crede din cele spuse 'Anil acum.
Nu numai in cele patru excurse despre popoarele vecine gI-
sim la Ureche nume proprii cu fonetism latinesc. La inceputul
cronicii, unde sunt citate «letopisetele latinesti» cari spun a nu-
mele de Vlahia vine dela Flacus, se pomeneste de «Stitia» si «Fla-
chia»... :
<Nor unii Moldovei OA zicI cl au chemat-o Stitia sau Schitia pe
limba sloveneascl, ce Sitia cuprinde loc mult, nu numai al nostru,
ce inchide si Ardealul si tara Munteneasa si ampii peste Nistru,
de cuprinde o parte mare si din tara lesascl. Chematu-o-au unii si
Flachia, ce scriu letopisetele latinesti, de pe numele hatmanului
râmlenesc ce l-au chemat Flacus, carele au bltut räsboiu cu Stitii
pre aceste locuri si schimbfindu-se numele,. din Flachia i-au zis
Vlahia» 4).
Nu cumva stirea despre Flacus si Vlahia, a arei originI este, pre-
cum se stie Enea Sylviu, sl fi fost luatI prin mijlocirea aceluias izvor
latin care a slujit la excursele despre popoarele vecine ? In adevIr in
Cosmografia lui Seb. Minster gäsim urrnItoarele:
«Romani enim superatis Getis atque deletis, Flacci cuiusdarn, ductu,
eo Coloniam miserunt, unde primum Flacci, de inde corrupta voce
Valachia dicta. Astipulant huic opinioni Romanus sermo qui adhoc
in ea gente durat, adeo tamen ex omni parte corruptus, ut vix Ro-
mano homini intelligatur ... licet alii Scythis id adscribant ut supra
memoravimus» 5).

9 Nici unul din acesti trei nu este bloat izvorul cautat.

2) In Polonia o asemenea scriere n'a fost tipiriti.
9 Ig. Chrzanowski o. c., pp. 57-8.
4) Gr. Ureche, Cronica, p. s.
a) Seb. Miinster, Cosmographia Universalis, Bassel, 1550, p. 917.

www.dacoromanica.ro
7 83 INFLUENTA PoLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 35

Ureche a putut foarte bine sa extragI dintr'o povestire asernana-

toare stirea atribuid de dansul letopisetelor latinesti 1). E sigur
etimologia lui Eneas Sylvius cu Flacus se aflà si in izvorul intrebuintat
de Ureche pentru istoria drilor vecine, caci am vazut cá acest izvor
cuprindeà pasaje intregi din Cosmografia lui Minster.
Asadar e firesc lucru ca stirea sa o fi aflat Ureche din acest izvor
si nu dintr'un iz'vor intern. Sub oletopisetele latinesti» el intelege acel
izvor latin de care am vorbit 2).
Prima afirmare a unui Roma despre originele noastre romane (cel
putin din cele cunoscute azi) nu este deci intemeiatd pe influenta uma-
nismului polon ci deadreptul pe Ftiri luate dinteo carte tipdritä in Apusul
Europei.
Aceste constadri asupra unui izvor latin al cronicii lui Ureche,
ce e drept, nu desleaga definitiv chestiunea, dar pot fi punctul de ple-
care pentru deslegarea ei.
INSPIRATIILE POLONE ALE oLETOPISETULUI UNGU-
RESC». Simion.Dasalul a introdus in compilatia sa o povestire lunga
despre originile neamului nostru pe care o atribue unui oletopiset
unguresc».
oLasläu» regeIe Ungariei, fiind amenintat de Mari cere ajutor
dela impäratul Romei. Acesta ii trimite pe toti dlharii din temnitele
lui, cu ajutorul cärora Laslau alunga pe 'Mari din Moldova. Dupa
izbAnda tâlharii sunt asezati in Maramures, ounde tdesc i azi». Din
acesti maramureseni s'a descalecat apoi Moldova 3).
Aceastä povestire este alcatuita din doui parti pe cari le regasim
fiecare deosebit, i in alte izvoare: mai intaiu traditia ca. Moldova
a fost intemeiata in urma infrangerii Tätarilor de catre regele Vla-
dislav (Laslau), care primise ajutor dela Romani, apoi traditia
Moldovenii sunt urmasii raufacItorilor din-Roma trimisi in pärtile
noastre.
Prima parte se aflä indiu in cronica Moldovei adlugata la sfàr-
itul cronicii rusesti «Voskresenskaia lietopis» 4). In aceasta cronica
Sri se observe ei letopisevele latinestio sunt citate numai pentru etimologia
Vlahia-Flachia si nu pentru intreg capitolul.
Se intelege usor de ce avem pluralul letopisetelo. Ureche intelege ad i miirturia
izvorului ski si a izvoarelor citate de acel izvor, Minster de pildii citase mai sus pe
Eneas Sylvius.
2) Gr. Ureche, Cronica, pp. 2.
4)1. Bogdan, Vechile cronici Moldovenefti, pp. 185-188.

3.

www.dacoromanica.ro
 36 P. P. PANAITESCU 184.

moldoveneasa se povesteste cucerirea Moldovei de chre regele un-

guresc Vladislav care primise ajutor dela Roma veche si asezarea in
tara cuceritä a Romanilor vechi, din cari se trag Moldovenii. E vorba
deci de o traditie internI. Ea are legIturi cu o traditie legendarl un-
gureascg, dupà cum a aritat D. Onciul 1).
Cealaltà parte a legendei ne intereseazà" mai mult ad, ad e de
origine polona.
In adevAr cel dintaiu Martin Bielski in capitolul despre Moldova
al «Cronicii lumii» spune: «La Roma erà obiceiul care este si pfin5 azi
ca pe rAufg.catori sà." nu-i ucidA, ci-i trimiteau peste mare, dar mai
ales ad i unde este valul, aci ad a fost trirnis si Ovidiu, ca sA facä
deosebite lucräri, slujbe si lupte. Ovidiu a scris despre Parti, Mari
si Sarmati cari locuiau ad i si nu se temeau nici de Roma, nici de Dum-
nezeu. Iar and acesti eduacItori s'au immultit au inceput a face
deosebite slujbe Romanilor, au pgscut vitele si ,turmele romane, au
zidit tin pod peste Dunke si au gpat un val la Nistru si in alte locuri.
lar and s'au immultit si-au ales un voevod si au alungat pe Geti,
Daci, Iazigi si alte popoare si ei insisi s'au asezat la Dunäre plstrAnd
si panä azi obiceiurile si limba italianä, ins1 putin schimbate» 2).
Ioachim Bielski spune: «Aceastä." tärisoarà (Moldova) dupä lupte
lungi cu impAratii Romani a fost supusI mai intAiu sub puterea ro-
maná de atre Traian implratul, desi Inca de alai inainte Romanii
trimiteau acolo pe rAufkátorii lor, cari s'au asezat acolo, de unde si
azi se aflä in bimba lor multe cuvinte romane sau latine... 3).
Al. Guagnin (traducerea Paszkowski) in oCronica Moldoveio re-
produce intocmai cuvintele lui Martin Bielski 4).
2) D. Onciul, Originile principatelor tomlne, pp. 96-99. Si se observe ci In forma
legendei dela Simion Dasalul se spune al Lfisllu feu fost vilhovnic* adici strigoi, ceeace
se potriveste intocmai cu legenda ungureascA citatii de Onciul. Ceeace e interesant e
di legenda n'a putut p&trunde la noi prin popor. Ea este de origin& culta in Un-
gana, csici e o adaptare a legendei spaniole a Santului Iacob de Compostela.
(Horlik Floris. Saint Jacques de Compostelle et Saint Ladislas de Hongrie in Revue
des bucks Hongroises et Fino-ougriennes I 5923 pp. 37-8 §i 42). Dealtfel si cealalt&
legend& a intemeierii Moldovei: Drago» care aft& aceasti tar& vfinind un zimbru, este
In leglturft cu o legend& similar& ungureasca privitoare la Intemeierea Ungariei. Cf.
R. Vuia, Legenda lui Drago;, In Anuarul Institutului de Istorie Romdneascd*, Cluj, 1922
I, pp. 300 si urm.
Martin Bielski, o. c., f. 275 verso.
Ioachim Bielski, o. c., p. 196.
Al. Guagnin, o. c., pp. 645-2.

www.dacoromanica.ro
x85 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 37

Matei Strijkowski spune: «Cei pedepsiti la Roma erau trimisi

In tari straine, unde petreceau vreme multa dupa vina lor. Astfel
Scipio, Camillus, etc ... si Naso la Pont, care nu s'a mai intors.
Din acesti exilati s'au immultit Italienii in Dacia. Dacia , tara Mol-
dovei» 1).
Din aceste citate se vede bine cum s'a alcatuit legenda, ea este pusa
In legatura cu exilul lui Ovidiu. Acesta fusese exilat ca pedeapsa in
Moldova (traditia erà a pe la Cetatea-Alba, de unde numele laeului
Ovidiopol). De aci s'a dedus a Romanii de obicei exilau pe cei
pedepsiti in aceasta regiune si din acesti raufacatri Romani s'au nascut
Romanii. Asadar legenda despre originea Romaitilor din rauflatori
este alcatuita inteun mediu cult, umanist si anume in Polonia, unde
am vIzut a se afla in multe serien, pe and aiurea, dupl cate stiu, nu
mai apare aceasta legaturl intre Ovidiu si populatia romanä dela
Dunare. .
Legenda a patruns in Moldova nu stim and si pc ce cale, ea s'a
contopit cu traditia internä. In once caz ea se introdusese in Moldova
inainte de Simion Dascalul, aci episcopul Bandini o intalneste in
cllatoria sa in Moldova la 16472).
Data fiind originea de traditie arturareasa a celei de a doua Valli
a legendei, Simion Dascalul trebuie sa fi gasit povestirea sa inteun
izvor scris si nu in traditia °rail 3). El afirma a a scos-o dintr'un leto-
piset unguresc, care trebuie sä fie insä o cronia interna aci cuprindeA
si o parte de traditie moldoveneasa 4).
Ne multumim a stabili acest fapt a legenda in aceasta forma de-
notä influenta unei cronici polone si nu vom face ipoteze gratuite
asupra acelui letopiset unguresc, asupra aruia ne lipseste once la-
murire.

M. Strijkowski, o. c., 13- 64.

V. A. Ureche, Codex Bandini, pp. 232-133.
G. Pascu, Grigore Ureche, p. 30 a presupus cl adausul (adicA partea ce am stabilit
cA este de origine polonA) este o inventie a lui Simian DascAlul ca §i Insull letopisetul
unguresc. C. Giurescu, Noui Contribuid, P. 74, a presupus cil acest adaus a fost alcAtuit
de un cAlugAr ungur du§man al Romanilor.
1) Cf. C. Giurescu, o. c., p. 73.

www.dacoromanica.ro
38 P. P. PANAITESCU 186

IV
ALCATUIREA COMPILATIEI LUI GRIGORE URECHE
SI SIMION DASCALUL
Letopisetul ce-1 studiem se prezinta in manuscrise ca o imbinare
de stiri culese de Ureche si de Simion Dascllul, ce nu se pot deo-
sebi la prima vedere. Cercetarea izvoarelor polone poate tundra pro-
blema.
tirile pe cari le-am determinat ca fiind luate din I. Bielski
se afla in cronica noastra uneori färà citarea unui izvor, alteori sunt
citate sub detopisetul sau cronicarul lesesc» 2), letopisetul sau croni-
carul latinesc» 3), in sfarsit se citeaza direct si numele lui Bielski 4)
si anume Simion Dascalul afirma cá a fost utilizat de Ureche5), dar
11 citeaza si el insus 6).
Ar rezultà ca stirile din Bielski au putut intrà in compilatie fie prin
mijlocirea unui letopiset latinesc, fie direct introduse de Ureche
de Simion Dascalul.
Sá cercetarn mai deaproape fiecare din aceste cli prin cari au putut
intrà stiri/e din Bielski in compilatia moldoveneasca.
BIELSKI I SIMION DASCALUL. Singurele citatii din Bielski
facute cu siguranta de Simion Dascalul sunt acelea dela domnia lui
Despot, caci Simion care singur a intrebuintat pe Guagnin, face
acolo o comparatie intre acesta i Bielski. Tocmai la domnia lui Despot,
Bielski e citat pentru doua fapte cari nu se gasesc in cronica lui
Aceste doua fapte se pot reduce la unul singur i anume: «Toma
vrand sl se tiscoale impotriva domnului i vazind cI Despot are
') Vezi Anexa I.
In ed. sa Giurescu a inlocuit pretutindeni wide erit in text gletopisetul leqeseg
aceste cuvinte cu eletopisetul latineso. Pasajele din Bielski citate sub letopisetul le-
§esc* In toate manuscrisele cronicii lui Ureche sunt la pp. 30, 36, 40.
Gr. Ureche, Cronica, pp. 18, 29, 30, 36, 53, 88. Observ c.4 in afarl de cele douil
dintâi citatii, unde In toate manuscrisele avem letopisetul latinesc*, celelalte citatii
spar numai In unele manuscrise sub acest titlu, alte manuscrise au gletopisetul lesescg.
(Vezi aparatul critic).
3) Ibidem, pp. 19, 18o, 189, 192, 195, 797, 799.
5) Ibidem, p. 180.
Ibidem, p. 189 §i urm.
7) Ibidem, pp. 192-3, 195. I. N. Popovici, Chrcmique d'Ureki, p. 248 a atras cel
dintii atentia asupra acestui fapt. Cf. G. Pascu, Grigore Ureche, pp. 32-3.

www.dacoromanica.ro
187 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 39

lefegii strAini, caua sà-i sllbeasa apirarea si-i dà de stire c5. Dimitrie
Wiszniowiecki a trecut Nistrul impreunä cu TItarii. Astfel lefegii
sunt trimisi impotriva TAtarilor, cari in realitate nu näväliserA, iar
Despot amine fArà apArare»,
Am dat in Anexa I tot ceeace spune Bielski despre expeditia lui
Wiszniowiecki si in genere despre Despot-Vodà, cum se poate vedeà,
nu e vorba nici de 'Mari, nici de oastea de lefegii a lui Despot.
Aceste trimiteri gresite nu pot aveà cleat o explicatie. Simion Das-
alul sta, cum o si spune, a Ureche intrebuintase cronica lui Bielski.
El citeazg ad un pasaj din Ureche si-si inchipue cà acesta din urmI
l-a luat din Bielski si deaceea citeaza numele acestui cronicar polon.
In realitate povestirea e de origine internI si se af1à aproape la fel
in letopisetul lui Azarie 1). Simion Dasalul n'a avut deci in fat5 cro-
nica lui Bielski.
Alte argumente vin s5." intlreascl aceastà convingere.
La povestirea expeditiei polone impotriva lui loan-Vodà cel Cumplit,
care este un rezumat din Bielski, Simion Dascalul adaug5.: «Aceast5
poveste ce scrie mai sus ca au venit Lesii cu oaste asupra lui loan-
Voda scrie mai deschis si deajuns Marcin Pascovskie cronicarul le-
sesc, insA noi n'am vrut sl insemnäm aicea, iar cui va trebui ca sk
stie mai adevärat, acolo s'a" ceteasa si va aflà» 2). Textul lui Bielski
este mai intins ca al lui Paszkowski, dei este o mare asemAnare intre
dinsele 3). Dar Simion Dasellul nu cunoastei textul lui Bielski ad
in acest caz ar fi trimis la acesta, ca cel mai complet, pe acel care ar
fi vrut sl stie tote amAnuntele.
La domnia lui loan-Vodà cetim in cronica noastr5.: e...Marcin
Pascovschie cronicarul lesesc scrie cI au fost acest loan-Vodl dela
Mazovia .. .* 4).
De fapt atAt Bielski at si Paszkowski (Guagnin) spun acest lucru 5).
Dad. Simion Dasalul intrebuintà pe ambii cronicari de ce ar fi citat
numai pe al doilea pentru o stire care se aflI la amandoi ?
Din stirile lui Bielski privitoare la istoria noastr5 s'au 'Ant la o
parte in mod sistematic o serie intreagI de fapte si anume : toate
I. Bogdan, Letopisetul lui Azarie, p. 15o.
9 Gr. Urcehe, Cronica, p. 220.
Bielski, o. c., p. 587 si urm. Guagnin o. c., pp. 152-158.
Gr. Ureche, Cronica, p. 217.
3) Bieiski, o. c., p. 588 Guagnin o. c., p. 551.

www.dacoromanica.ro
40 P. P. PANAITESCU x88

mentiunile despre juramintele de vasalitate ale domnilor Moldovei fata

de regii Poloniei, mai multe infringeri ale Moldovenilor in special
povestirile unde cronicarul vorbià de fuga 0 de dezastru ale acestora
sunt suprimate sau indulcite. Asemenea unele judecäti nefavorabile
asupra unor domni moldoveni.
Asupra acestor fapte vom reveni pe larg in capitolul urmator. Deo-
camdata ne multumim sä constatam a ele denota scrupule de ordin
patriotic la acel care a facut extrasele din Bielski. Simion Dascalul
nu a avut asemenea scrupule, caci In acest caz n'ar fi introdus in cra-
nia povestirea cu originea Moldovenilor din talhari. Daca ar fi in-
trebuintat 0 el pe Bielski de sigur ar fi adaugat aceste 0iri ce lipsiau,
tocmai precum a facut in cronica lui Ureche cu osemnele» din leto-
pisetul moldovenesc cari fusesera omise de Ureche 1).
Asemenea sunt läsate la o parte in cronica noasträ din textul lui
Bielski toate §tirile foarte precise privitoare la tradarea lui Ieremia
Golia, care dimpotrivä e scuzat de cronicar, precum 0 toate aprecie-
rile nefavorabile asupra lui Petru Schiopul. Lucrul l-a facut fire0e
Ureche, care prin tatal ski ava datorii de respect fata de anume boieri
0 domni dela sfir0tul veacului XVI 2). Iar4 se pune intrebarea:
daca Simion Dascalul a cunoscut pe Bielski, de ce n'a completat
aceste §tiri suprimate ?
Simion Dascdlul nu a cunoscut (gaar cronica lui Ioachim Bielski
fi dacd o citeazd e cd o fad intrebuintatd in cronicile pe cari le
compild.
BIELSKI SI 4LETOPISETUL LATINESC». Am vazut ca multe
din pasajele atribuite de autorii compilatiei sau de copi0i unui 4Ieto-
piset latinesc» se regasesc in Bielski. Ar urinà deci el Bielski a fost
intrebuintat prin mijlocirea unui text scris in latine0e.
Din cercetarea atenta a limbii pasajelor imprumutate din Bielski
rezulta insa ca in tot cursul cronicii noastre textul acestuia a fost in-
trebuintat direct in limba polona 0 nu prin mijlocirea unei traduceni
latine0i. Cum in cronica noastra e vorba de detopisetul latineso dela
inceput 'Ana la 1592 3), un asemenea letopiset ar fi trebuit sa cuprinda
toate tirile lui Ioachim Bielski privitoare la Moldova. Deaceea vom

Cf. Ureche, Cronica, pp. 49 14.

V. pe larg in capitolul V.
V. lista citatelor in editia Giurescu, pp. 301-2.

www.dacoromanica.ro
189 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 41

luà exemplele din toate textele imprumutate din Bielski i nu numai

din acelea unde e citat cronicarul nostru latinesc 1).
Inainte de toate sl ne amintim, ca in pasajele din cronica noastrl
cari, precum am spus, sunt impnimutate dinteo Cosmografie latinà
s'au pästrat forme latinwi ale numelor proprii. Cum se face cà ase-
menea forme latine nu apar nici o singurd data' in imprumuturile din
Bielski, dacl acestea ar fi fost luate dinteun text latin ? 2).
Din-potrivä un mare numg.r de nume proprii cari in latinwe ar
fi sunat altfel pAstreaza in cronica noastrà fonetism polon. E drept
cl nu e cu putintà ca o traducere latinä sA fi pAstrat ortografia nu-
melor din izvor. Dar alte dovezi sunt hofäritoare.
In textul rominesc o serie de expresii sunt traduse cuvânt cu cu-
vint din polonä, ele au forme cari nu puteau 'Imane inteun text
latin, limbä in care nuli au echiyalentul, unele din ele forteaz1 chiar
limba rominl.
Textul lui Ureche: Textul polon resp. din Bielski:
n'a fost nici o indemânI (sen- nie na rçkç (rçka=minä) (p. 657)
sul: a fost neplkut) p. 231
au pus capetele (sensul: au fost podda/ gardlem=au dat capta
omoriti) p. 39 (P. 344)
vrfind sä-i dea r52boi (p. 37) zyczac dad mu bitwq (p. 344)
a tras la Liov (p. izo) cinne do Lwowa (cinng = a
trage) (p. 462)
a trimite dupl limbA (p. 229 de jçzyk (limbA, are amândouà sen-
dota' ori) surile ca in rom'anete (pp. 656)
strimbItate (pp. 83, 86) krzywd (dela krzywy, stramb,
inseamnI nedreptate) (pp. 438
439).
nebunise de cap (p. 75) siç mu glowa kazila (fi inebunise
capul (p. 435)
singur al treilea (p. 234) samotrzed=singur impreunA Cu altl
doi (p. 658)
Aceastà din urmä expresie cere o mic4 explicatie. Samotrzed e o
expresie polong alatuità din samo .--- singur i trze6, al treilea, inseamnä.
Exemplele unde e citat eletopisetul latineso stmt precedate de *.
In textul tradus din Cosmografia avem la Ureche Slejia (p. 98), In textul tradus
din Bielski *Ionsca (polon Szlgsk, cete§te Slonsc) (P 34) in ambele cazuri e vorba de
Silezia.

www.dacoromanica.ro
42 P. P. PANAITESCU 190

singur impreung Cu incg doi. In romgneste «singur al treilea» n'are

sens. Giurescu a adoptat in editia lui textul gresit al unui ms. «in
ceasul al treilea» dar mai toate mssele au «singur al treilea» ce co-
respunde originalului polon tradus ad, in care nu e vorba de ceas 1).
In limba polong «urodzon» inseamng nobil in genere, iar szlachcié
nobil de rang mai mic in privinta averii si functiei. Aceastà mich
distinctie s'ar fi pierdut de sigur prin trecerea ei printr'un text inter-
mediar in altg limbg.
In cronica noastrd avem: In textul coresp. al lui Bielski:
* 1.eahta (p. 33 si 71) szlachta (pp. 342, 435)
sleahtici (p. 75) szlachtic (p. 435)
boieri (p. 116) urodzoni (p. 449)
Polonii in loc de «in Prusia», «in Rusia» spun aproape intotdeauna
«la Prusi, la Rusi» flea* ca aceasta sg aibg un sens de popor. In latineste
se traduce cu numele tgrii:
In cronica noastrd avem: Bielski:
la Prusi (p. 87) do Prusi (p. +41)
* la Rusi (pp. 34 si 83) do Rusi (pp. 342, 438)
Nume de botez apar in formg polong in cronica lui Ureche:
* Ian (p. loan) (pp. 30, 34). Chiar «Ian» Huniade care nu erh polon2),
* Piotni (Piotr) (p. 39), Jicmont (Zygmunt) (pp. 27, 34, 117, 722, 130),
Olbricht (pp. 71, 72, 137), Mbricht (pp. 70, 175), Micolai (forma
polong pentru Nicolae) (p. 81), Mihal (forma polong pentru Mihaiu)
(p. 34 de doug ori), * Zofia (p. 30). Fireste cg aceste nume proprii
nu puteau rhmine ash inteun text latinesc.
Cuvinte polone sunt traduse din Bielski Cu cuvântul slay din limba
româng care are aceeas origing si sung la fel, ceeace nu poate fi o
coincidentg: traducgtorul romAn a avut in fatg textul polon si cuvin-
tele polone indatg i-au evocat in minte cuvinte românesti cari sung
la fel si au acelas inteles.
In textul cronicii noastre: In textul respectiv din Bielski:
hart (p. 219) harc (ceteste hart) (p. 587)
* jgluindu-se (p. 37) talujgc (ceteste ja/uiont) dela
ial = jale (P. 344)
I. N. Popovici, Chronique d'Ureki, Bucureqti 1911 p. 20i admite lectura singur
al treilea* dar o insote§te cu un semn de intrebare intre paranteze.
Giurescu admite in editia sa lectura *loan*, dar recunoa§te (in aparat) a in ar-
hitip a fost Ian, formA care este §i in pasagiul respectiv din Bielski (p. 342).

www.dacoromanica.ro
191 1NFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 43

gonindu-i (pp. 27 si 227) goniac (p. 280)

s'au gatit (p. 139) gotowal (p. 523)
cneaz (p. 34) xiaze (xianje) (p. 342)
roata (de osteni) p. 239) rota (p. 634)
povodnic (cal) (p. 75) powodnik (p. 435)
iarna goala (p. 139) gololedzi (pustiire produsa de ger)
(P. 523)
podagrie (p. 89) podagria (p. 446)
Cuvinte polone s'au pastrat intregi in textul moldovenesc:
safariul 1) (p. 122) (szafarz dela szafa = dulap, acel ce ingrijih de
gar derobl)
voevoda Ruski (p. 81) (latin: palatinus Russiae) voevoda Bras-
lawski (p. 243).
pod comori (p. 8x) (polon. pod komorzy =-- cämäras)
comornic (p. 240) (vames) seim (p. 87) (latin. comitiae)
voevoda Chievskii (p. 234) hatmanul Coronii (p. 170) podscarbul
(13. 251) (vistiernic)
castelanul (pp. 140, 238, 239) (kasztelan, ceteste castelan).
E cu putinta ca toate aceste cuvinte sa fi ramas ash inteo traducere
latina'?
Avem o serie de indicii a traducerea din polona e destul de slaba,
adesea sunt confuzii provenite din necunoasterea unor forme mai rare
ale limbii polone. Venit-au aceste greseli in cronica noastra prin mij-
locirea unui letopiset latinesc ? Un letopiset latinesc care O. cuprinda
stiri din cronicile polone privitoare la Moldova nu puteà fi scris deck
de un polon ce se interesh de Moldova. Pentru un moldovean n'aveh
nici un sens sa scrie istoria tärii sale pentru ai sal (ca sa intre in cro-
nica noastra ar fi trebuit 0, circule in tara) in latineste. Dar un polon
nu puteh face asemenea greseli grosolane. Ele se explica numai daca
admitem ca textul polon a fost tradus direct de un moldovean.
Unde in textul lui Bielski era «Grotowie dwa* (Grot, doi frati)
la Ureche avem «doi frati Grotov»2). Terminatia «ov» care face parte
din terminatia pluralului polon (owie) a fost luata de traducator drept
o parte a numeiui.

Giurescu a adoptat in editia sa lectura gresiti sufariul, dar lectura corectli apare
in unele m-sse.
Ureche, Cronies, p. 81. Bielsld p. 436.

www.dacoromanica.ro
44 P. P. PANAITESCIJ 192

*Cronica noastra scrie «Me Vodà... au risipit o seaml de 'Mari

cari au fost intrat la Podolia sä prade si la Bratlav si o seamä vii i-au
trimis la Craiu la Sfidrial*1). Traducerea corectà a textului respectiv
polon este *a risipit o parte din 'Mull cari intraserä in Podolia,
si luind Bratlawul de sub Swidrigalo (z pod Swidrigaiem) 1-a dat
regeluio.
In limba polonä propozitia «pod* inseamnä «sub* dar se intrebuin-
teazA si inaintea unui nume de localitate cu sensul de «la*. Traduc5-
torul crezänd a Swidrigalo este o localitate a inteles c5. Tätarii in-
traserl in Polonia land Bratlavul si a Ilie i-a dat pe Tätari regelui
la locul numit Swidrigal.
Aiurea avem in schimb «supt Obertino (p. 137) (in textul respectiv
al lui Bielski pod Obertinem (p. sio ),* la Hotin supt cetate (p. 37)
(pod Chocimiem zamkiem = la cetatea Hotinului (p. 344) supt Halici
(p. 67) (pod Halicem (p. 427) Ureche traduce tWielkanoc* (Paste)
prin Rusalii ! (Bielski p. 589, Ureche p. zi9), spune cá boierii tliati
de hatmanul Kamieniecki, au fost tàiati la Camenita I (B:elski p. 450,
Ureche p. '16) etc.
Lista s'ar mai putei prelungl. Cred insä cI dovada e fäcutä. Cronica lui
Bielski nu a fost cunoscutd prin mijlocirea unui letopiset latinesc ci di-
red 2).
Acel care 1-a intrebuintat, dupl chiar mk'rturia lui Simion Das-
alul, este Ureche si anume numai Ureche c5ci am dovedit a Simion
DascAlul nu a luat nici o parte la aceasti traducere a stirilor privitoare
la Români din cronica polonii.
Aceastä concluzie este si cea mai fireasc5., aci dacl letopisetul
latinesc aveh dejà extrase aceste stiri din Bielski la ce se mai puteh
reduce intrebuintarea «cronicarului polon de cAtre Ureche si apoi si
de cgtre Simion DascAlul in ipoteza a si el ar fi cunoscut pe B.elski ?
tirile lui Bielski au intrat o singurl datä in comp:latie si nu de trei
ori consecutiv, ceeace nu are nici un inteles 3).
Ibidem, p. 31 Bielski Cronica, p. 303.
Evident datele dela Hristos in textul lui Bielski au fost transformate in date dela
facerea lumii pentru a concordit cu cele din letopisetul moldovenesc. Cf. insi Giurescu,
o. c. p. 65.
Giurescu care i-a dat seama de aceasti imposibilitate, and afirmit a li letopi-
setul latinesc 0 Ureche §i Simion Dasalul au folosit pe Bielski, a emis ipoteza a sleto-
pisetul latinesco intrebuintase una din cele trei editii ale cronicii lui Martin Bielski...

www.dacoromanica.ro
193 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 45

LETOPISETUL LESESC. DacA Bielski a fost intrebuintat direct

In limba polonA cum se explia faptul cá in cronica noastrA avem
pasaje din scriitorul polon sub citatia «cronicarul sau letopisetul
latinesc» ? Din cercetarea diferitelor manuscrise ale cronicii noastre
se vede a diferiti copisti au flcut o confuzie intre «letopisetul lati-
nesce si detopisetul lesesc» scriind pe unul in locul celuilalt. Acolo
unde in une/e manuscrise avem detopisetul latinesc», altele scriu
aletopisetul lesesc». Giurescu observând aceasta si vazind a si atunci
and toate manuscrisele citeazI numai unul singur din cele douI
letopisete, avem a face pretutindeni cu stiri de aceeas origing e con-
chis a pretutindeni avem a face cu o singuri cronicä si anume cu
«letopisetul latinesc», lar inlocuirea acestui tit/u cu ce! 41e§esce s'ar
datori unei confuzii a copistilor 1).
In urma celor ardtate mai sus cd Bielski a fost intrebuintat direct,
nu mai rdmdne nici o indoeald cd detopiseful leFesc» este hug cronica
acestuia. Prin urmare atunci and avem confuzie intre «letopisetul
latinesc si cel lesesc» pentru stiri ce se OA la Bielski, trebuie admisA
tocmai concluzia contrail celei adoptate de Giurescu : lectura corectà este
«letopisetul lesesc» iar cea gresità a copistilor este «letopisetul latinesc».
Ash trebuie cetit, adicA «letopisetul lesesc» la povestirea luptei dintre
fiii lui Stefan la 1359 2), la fuga lui Ilie fiul lui Alexandru la regele
Wladislaw 3), la lupta de/a Crasna 4), la stirea despre fuga lui Radu
cel Frumos la Cetatea Dimbovitii3), la aceh despre adäpostirea lui
Petru Vodg la Unguri 6). Toate aceste stiri sunt luate din Bielski 1).
Deasemenea in cazurile unde avem mentiunea cl cletopisetul lesesc
sau cel latinesc nimic nu spunn8), trebuie sl cetim detopisetul leseso.

pe and Ureche si Simion avud editia prelucrad si continuad prink la i586*. (Adici
Ioachim Bielski). (Giurescu, o. c. p. 88). Am vfizut acolo unde am vorbit de Martin Bi-
elski a aceasta e cu neputind si ci acest din urmA cronicar nu a fast Intrebuintat.
Giurescu, o. c. p. 66 si urm.
Gr. Ureche, Cronica, p. 18-19.
Ibidem, p. 30.
Ibidem, p. 36 si trimiterea la p. 40.
2) Ibidem, pp. 53-4.
e) Ibidem, p. 88 (in letopisetul lui Bielski avem numele de oBerendei. dar Ureche
ad ca si in alte cazuri desl traduce pe Bielski schimbi numele proprii cAnd difed de
acelea din letopisetul moldovenesc: Dracul-Radul, Iwonia-loan, Potcoavii-Cretul).
2) V. anexa I.
2) Ureche, o. c. pp. 31, 42, 44, 49, 63, 84, 119, 161, 249.

www.dacoromanica.ro
46 P. P. PANAITESCU 194

In toate aceste cazuri in adevAr Bielski nu spune nimic 1). Acum and
am v5zut locul cel mare ce-1 ocupá extrasele din cronica lui, intelegem
a acolo unde Bielski nu pomenih ceva, acest lucru erh relevat. Nu
rnä opresc la obiectiunea a multe din aceste stiri erau de ordin intern
si a in acest caz cronicanil nostni nu se puteh astepth ca ele sA fie
inteun cronicar sträin 2). Bielski are multe stiri interne moldovenesti
cari nu privesc direct istoria polong ca de pildà turcirea lui Ilie Rares,
lupta dintre pretendenti inainte de Stefan ce! Mare, fuga lui Petru
Rares la Cicei si intoarcerea lui in domnie 3).
Dealtfel insus Miron Costin se plingeh in «Poema Polonb a in
cronicile polone nu se inseamn5, lucrurile interne moldovenesti, el
flea, deci acelas lucni ca si cronicarul mai vechiu.
Asemenea trebueste cetit detopisetul lesesc», adia Bielski, acolo
unde se spune a despre soarta lui Petru Rare§ in retragerea din Ardeal
detopisetul leseso (in toate manuscrisele) spune pe scurt, ceeace e
si cazul 4).
Pasajul cronicii noastre, despre c,are se spune a stirile despre Stefan
Rares Joldea si Alexandru sunt mai pe larg in (cronicarul ce! le-
sesc* (in toate manuscrisele) si a povestirea e o contaminare intre
acest letopiset sit cel moldovenesc 6), e drept a nu concordl cu Bielski,
care e destul de laconic si nu pomeneste de Joldea 6). CA avem a face
cu o combinare a letopisetului moldovenesc cu acel al lui Bielski e
ciar; numele si titlurile lui Sieniawski mentionat in povestire sunt
reproduse intocmai si in aceeas ordine dupg Bielski. $i ad avem a ceti.
detopisetul lesescn, adia Bielski 7).

7) Singurul caz unde in realitate e totus ceva la Bielski e cazul Cu prIclarea Secuimii
de Stefan, (Ureche p. 49) dar stirea e cupring bite° fraztt care se raportA la evenimente
nemoldovene si a rAmas neobservati de sigur. (Bielski p. 402).
9 Giurescu o. c. p. 64.
)I. Bielski, Chronika, pp. 538, 399, 527.
Giurescu, (o. c. p. 72) scotiii mentiunea cronicii noastre cura ch intamplfirile lui
Rarer), des1 pe scurt, se aflA in letopisetul latinesc (recte: lesesc) e o dovadi cti acel le-
topiset exit intern. In realitate aceste intfimplAri desi nu privesc Polonia se aflA in cro-
nica lui Bielski, (p. 524).
Ureche, o. c. p. 570.
9 I. Bielski, o. c. p. 540.
7) Giurescu (o. c. p. 67) a pus mult temei pe acest pasaj pentru a dove& existenta.
unui letopiset latinesc cu stiri interne, socotind povestirea despre Stefan Rares, Joldea
si Alexandru ca unitarl si luatA din letopisetul latinesc. Povestirea e insa combinatk

www.dacoromanica.ro
195 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 47

Faptul cI Bielski a fost intrebuintat direct in compilatia noastrI

de atre Ureche si pe de ala parte constatarea confuziei fIcute de
copisti intre ocronicanil lesesc» si «cel «latinesc» scriind pe unul in
locul altuia, indreptItesc indeajuns inlocuirea expresiei «letopisetul
latinesc* prin aca de «letopisetul lesesc» oriunde se constatI cI sti-
rile citate sunt traduse din Bielski sau se raportI la acesta. Acolo
unde toate mssele au «letopisetul lesesc* lectura lor e corectI.
O dovadI directa despre aceasta este la povestirea luptei dela 1359
intre fui voevodului Stefan, unde cronica noastrI ne spune intaiu
cl stirea e luatI din «letopisetul latinesc» dupl care citeazI si data
1359, dar la sarsit spune el aceste lucruri sunt adevIrate ocI nu par-
teste cronicarul Bielski a lor sIi, ce spune poticala ce au petrecut Stefan
Vodà»... E ciar a ad i «letopisetul latinesc» este Bielski si deci trebuie
cetit detopisetul 1esesc»1).
O ala dovadI se poate trage examina'nd felul cum sunt povestite
luptele lui Despot, domnia si sarsitul lui2). Pentni o parte din po-
vestire e citat Bielski. Cum se explicl faptul a pentru evenimentele
anterioare se fIceh comparatie intre letopisetul latinesc si cel mol-
dovenesc si de indatI ce apare Bielski «letopisetul latinesc» nu mai e
pomenit deloc ?
La domnia lui Despot sunt intrebuintati doi cronicari: Guagnin
si Bielski, pana ad fusese Bielski singur citat ca detopiset lesesc».
Acum fiind doi cronicari lesi, trebuiau citati cu numele lor si forma
gresitä «letopiset latinesc* nu se mai poate produce. Dad. Bielski ar
fi fost citat prin intermediul unui text latin am fi avut comparatie filtre
Paszkovski leah si cronicarul latinesc.
Din toate aceste rezula lImurit ca letopisetul lesesc este Bielski
si a in cea mai mare parte din cazuri, citarea oletopisetului latinesc*
e o gresealI a copistilor.
LETOPISETUL LATINESC. Itämin insl citeva citatii in cro-
nica noastrI, putine la numIr, unde, fie CA avem in manuscrise oleto-
piset lesesc», fie «letopiset latinesc», stirile citate nu se afta' in Bielski.

din doui izvoare. Dealtfel constatares despre izvoare e fficuti de Simion Dascrilul (re-
vine o expresie din prefata lui) care, nu cuno§teii pe Bielski. El aya In fati textul lui Ure-
che §i-1 comparis pe acesta cu letopisetul da' moldovenesc.
Ureche, o. c. pp. 18-19.
Ibidem, pp. Ii8o §i urm.

www.dacoromanica.ro
48 P. P. PANAITESCU igb

Ele sunt patru : Alexandru cel Bun s'a urcat in scaun la 14131),
lije fiul lui Alexandru a domnit doi ani si nouà luni2), inainte de
Ciubir VodA a domnit un Stefan8), Evdochia sotia lui Stefan cel Mare
erà sora si nu fiica lui Simion din Kiew4).
Stirile sunt de origine internA moldoveneascA, trei din ele se
regAsesc in cronici interne anterioare lui Ureche: prima se afta
In cronica numitä de I. Bogdan o Sfirbo - MoldoveneascI* 5), a
doua in cronica moldo-polonA 8), a patra in cronica dela Bis-
trita 7).
S'ar pAreh cä ad am aveà in adevAr a face cu un (detopiset latinescb
cu stiri interne, scris in Moldova unde circuli si avAnd informatii
din vechile cronici slave.
Dar aceste patru scurte stiri sA indreptAteasa ipoteza unui asemenea
letopiset care ar fi o anomalie in starea culturalA a Moldovei veacurilor
XVIXVII?
Cine ar fi putut scrie o asemenea cronic5 si de ce ar fi scris-o ?
Cronici moldovene traduse in limbi strAine ca traducerea polong da-
toritA lui Brzeski sau mai tarziu traducerea latirá a cronicii lui Miron
Costin au fost lucrAri pentru infotmarea strlinAtAtii, ele nu circulau
la noi in lark', unde nu aveau ce cAuth. SA fi scris itn cleric catolic
dintre cei cari aveau misiune in Moldova, am fi avut mgcar o mentiune
asupra bisericii si episcopiei catolice in Moldova, ash cum este in
cronica scrisä la misiunea catolia din TArgoviste8), si ash ceva nu
apare in toatA cronica noastrg. SA fi scris un elev al scolii latine a lui
Despot VodA dela Cotnari9), ar fi scris mAcar ceva despre Despot

1) Ibidem, p. 20 etopisetul latinesci in toate manuscrisele.

3) Ibidem p. 29-30 *letopisetul Iltinesa in toate manuscrisele.
Ibidem, p. 34 aletopisetul latinesc* in toate manuscrisele.
Ibidem, p. 45 detopisetul lesesc* In toate manuscrisele. Cat despre afirmatia, care
este a lui Simion Dascalul, cal Ureche a scris legenda intemeierii Moldovei de Drago.
(Ureche nu citeazi izvorul) dupi oletopisetul lesescs (In toate ms-sele) e o nouli gresealli
a lui S. Dascalul, care necunoscand pe Bielski si cum vedea cli textul lui Ureche &fell
putin ad de letopisetul moldovenesc cunoscut de dansul a crezut ci Ureche tradusese
=eh legendi din Bielski. (Cf. insi Giurescu, o. c. p. 71-2.)
3) I. Bogdan, Cronici inedite privitoare la istoria Romdnilor, p. too.
°) Ibidem, p. izo.
7) Ibidem, p. si.
3) B. P. Hasdeu, Arhiva istoricd a Romdnilor, 12 pp. 46 §i. urm.
9) Cf. G. Pascu, Grigore Ureche, p. 23.

www.dacoromanica.ro
197 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGOFtE URECHE 51 MIRON COSTIN 49

insu4, 0 vedem a la domnia acestui domn letopisetul latinesc nu e

citat 1).
Acum a am vizut cä tirile din Bielski nu puteau face parte din-
tr'un letopiset latinesc, a0 a acesta s'ar reduce la traducerea In lati-
ne0e a unor §tiri interne, cum se explici faptul ci Ureche sau Simion
ar intrebuinth in traducere latini cronici pe cari foarte u§or le puteau
aveh in originalul slavon ?
Deoarece letopisetul le§esc este Bielski, daci am aveh deosebit un
letopiset latin cu qtiri despre istoria principatului Moldovei, trebuih
ca in cursul cronicii lui Ureche si gisim o comparatie, !litre Bielski
0 acel letopiset latin, cum se face 'hare Bielski 0 letopisetul moldo-
venesc, dar letopisetul latinesc 0 cel leesc nu apar niciodati im-
preuni.
Un letopiset la tinesc cu ftiri interne n'a putut fi intrebuintat in cro-
nica lui Ureche fi a lui Simion Dasalul, un asemenea letopiset pierdut
probabil nici n'a existat. i la cele patru citate de mai sus trebuie deci
si cetim 4letopisetul lersc», ele au fost atribuite gre0t lui Bielski.
Pentru a limuri cum s'a atribuit cele patru §tiri lui Bielski, un pasaj
dela domnia lui Bogdan II este pretios:
*CI aceste risboaie a lui Alexandru Vodi cu a lui Bogdan Vodi,
la unele letopisete de ale noastre nimica nu scrie... lark' in une iz-
voade ale noastre scrie de risboaiele lor ca 0 cronicarul lepsc» 2).
A§adar au fost intrebuintate doui vesiuni ale cronicilor interne. Dar
In tot restul cronicii nu ni se vorbqte deck de un singur izvor intern,
4letopisetul moldovenesco. Oricit de inrudite ar fi fost cele doui ver-
siuni, e posibil ca ele sl difere numai asupra unui singur punct ? 0
asemenea comparatie intre cele &Ili izvoare interne trebuie si fi fost
In original 0 in cazul celor patni tiri citate mai sus. Copi0ii sau
Giurescu, o. c. p. fit, crede crt un asemenea letopiset moldovenesc scris latineste
a fost cunoscut de Sarnicki, care pomeneste iValachorum historiae*, ce afirmil al dela
Flacus vine numele de Valachia. (Sarnicki Annales, dupA Dlugosz, ed. Leipzig, 1712
II, C. 906). E foarte probabil Ind,. ci stirea o ja din cronici polone, cari spuneau acest
lucru, iar Valachorum historiae inseamni unele istorii ce scriu despre Romilni nu scrise
de Romfini. Intocmai ask L. Gorecius in Descriptio belli Ivoniae* (Pistorius, Corpus
hin. Polon, III p. 75) vorbind de Fiscus spune sHodierni Valachi ad stirpem suam re-
ferunt., s'ar pfirek crt aceasta o spun Moldovenii si cii autorul a cunoscut o scriere a lor.
Imediat Irish adaugi: aeneas Sylvius... sic tradit... s, asit crt e ciar cu ce izvor avem
a face.
Ureche, Cronica, p. 40.

4 A. R. Memoriile Sectiunii Metric& Seria III. Tom. IV. Mon. 4.

www.dacoromanica.ro
50 P. P. PANAITESCU TO

unul din amplificatorii cronicii, cari erau obisnuiti ca mereu s'i gl-
seascl o antitez1 intre letopisetul moldovenesc si cel lesesc v6zAnd
aceste ateva antiteze räslete, cari afátau micile deosebiri dintre cele
douà izvoare interne, au crezut poate a ad i e vorba de compararea
obisnuitä si au scris detopiset lesesc» care in unele manuscrise a fost
transformat dupà obiceiu in letopiset latinesc».
Aceastà ipotezA nu este poate adevArata explicare a confuziei 1),
oricare ar fi ea, cea mai putin probabilà pare existenta unui letopiset
latinesc scris in Moldova din care cronicarul nostru sl fi luat numai
patni stiri nu prea importante.
«COSMOGRAFIA» *I LETOPISETUL LATINESC. Sunt insä'
unele citate din «letopisetul latinesc» cari au un alt caracter, nu pri-
vesc istoria principatului Moldovei. Ere ne vor explich in ce fel s'a
introdus in cronicA notiunea «letopisetului latinesc».
Am vlzut cä Ureche a intrebuintat in adevAr un izvor latinesc
pentru excursele privitoare la popoarele vecine: e vorba de o Cosmo-
grafie in genul acelei a lui Seb. Miinster.
In afarà de stirile privitoare la tärile vecine, Ureche luase din acel
izvor si unele amanunte despre originea Romániei din colonistii adusi
de Flacus si despre Sciti. Aceste stiri apar in cronica lui ca fiind
«izvodite» din «letopisetul cel latinesc». Numirea aceasta pentru

1) Izvonil celor patru stiri citate din oletopisetul latinescs sau desesc* ce nu se aflA
a Bielski se poate explicit si altfel fArii sl mai introducem ipoteza de mai sus.
Bielski spune a Alexandru s'a urcat In scaun la 1403, era o deosebire fatl de
letopisetul moldovenesc care aveh data 1399, claci admitem ci in textul primitiv era
6915, iar textul 6921 e o gresealA de copist stirea citatA din letopisetul latinesc trebuie
raportattt si ad la Bielski. (Ureche Cronica, p. 20. Bielski Chronika, p. 244).
In ce priveste dornnia lui Bias Ureche spune etopisetul latinesc... scrie cl
daci au venit Stefan-VodA cu ajutor muntenesc si au impins pre Ilias-Vocll din tartt s'au
dus Ilias la craiul lesesc, dupd ce au domnit 2 ani fi 9 luni*. (Ureche, Cronica, p. 30).
Total prima parte a informatiei afarl de ce e subliniat se aflA in Bielski. E posibil ca ci-
tatia sfi priveascA numai Inceputul frazei, lar ultima parte sA fi fost adaugatA din letopi-
setul intern fit% ca scriitorul sl fi crezut de cuviintii sil spuie a ad a intervenit alt izvor.
In privinta lui Stefan dinainte de Ciublr un manuscris al cronicii lui Ureche-
S. Dasciilul cunoscut de $incai atribue stirea nu letopisetului latinesc ci celui moldo-
venesc. ($incai, Cronica, ed. x886, II, p. 28).
Bielski face geneologia printilor de Kiew, spunand cA au fost doi Simion, tmul
tall altul fiul (Bielski, Chronika, p. 405). Poate intemeindu-se pe aceastA stire spune
cronicarul nostru cl dupA cronicarul lesesc Evdochia era sox% si nu fiicA a lui Sirnion
din Kiew.

www.dacoromanica.ro
rgg INFLUENTA POLONA INOPERA LUI GRI GORE URECHE SI MIRON COSTIN 51

Cosmografie este indrepatità din punctul de vedere al continu-

tului si a limbii unei astfel de serien. latd dar cd Ureche a intre-
buintat in adevdr un letopiset latinesc. Letopisetul latinesc citat in
cronica sa nu poate fi altceva decdt Cosmografia. Ash fiind lesne se
lämureste cum s'a fácut confuzia intre letopisetul lesesc si latinesc.
Observändu-se cà la inceputul cronicii lui Ureche erà citat un de-
topiset latinesc*, care apoi nu mai apare in restul povestirii si a
In schimb in cursul istoriei Moldovei e citat un uletopiset lesesco
erà usor ,pentru cine nu cunosteà izvoarele cronicii sä creadà a
aceste doul letopisete sunt aceeas cronicl si dead confuzia pe care
am semnalat-o.
Afadar in alcdtuirea compdatiei au intrat cloud cronici externe: aced
a tui loachim Bielski citat sub numele de «letopisetul lefeso sau deto-
pisetul strdinilor» fi o Cosmografie universald apropiatd de aced a lui
Minster, care a fost citatd sub numele de oletopiset latinesc». Ambele
au fost cunoscute fi intrebuintate numai de Grigore Ureche.
Inainte de a vorbi de izvoarele interne ne rämäne sä examinärn
intrebuintarea cronicii lui Guagnin de cätre Simion Dascälul.
AL. GUAGNIN SI SIMION DASCALUL. Intrebuintarea lui
Guagnin in cronica noastrà nu prezina nici o greutate. El a fost
cunoscut de Simion Dascälul si introdus in cronicI la domniile lui
Despot si stefan Toma 1) fi numai atdt.
Dacä cerceam felul cum Simion Dascälul a tradus pe Guagnin,
vedem a traducerea lui are cu totul alt caracter cleat aceea fácutä
de Ureche din Bielski. Ureche sau traduceà aproape cuvânt cu cu-
-Tint (cu oarecari omisiuni asupra arora vom reveni) sau rezumà cand
povestirea erà prea lungä, cum e cazul cu povestirile lui Gorecki si
Lasicki despre Ion-Vodä', reproduse aproape in intregime in cronica
lui Bielski.
Ce e caracteristic pentru Simion Dascälul sunt amplificArile. El
socoate cl textul izvorului säu nu e destul de lämurit si dä explicatii
sau repeti lucrurile de mai multe ori si chiar adaugl dela dánsul multe
fapte cari nu se gäsesc in original. E cu totul surprinzAtor aspectul
ce ia la Simion, povestirea lui Guagnin, Simion plin de imaginatie
prelungeste povestirea mult, nu tine nici o seaml de ordinea eveni-
mentului, schimbA cu totul unele pasaje.

1) Ureche, Cronica, p. ao ai urm. Vezi Anexa II.

4.

www.dacoromanica.ro
52 P. P. PANAITESCU 200

Pentru a limuri cum s'a imbogitit Despot care erh un pribeag, el

adaugi dela sine, a «s'au mutat la alt ostrovn dela Roma 1) 0 «i-au
cumpirat ocine i s'au wzatc Guagnin nu vorbwe nici de ostroave
nici de mo0i 2).
Guagnin spusese ci Despot neavind urma0, averea trebuii si
ramie pe mina autoritätilor : ucumu-i obiceiul la acel loc» adaugi
Simion Dascilul 3).
Cronicarul polon vorbise in treacit numai de un nepot al lui Despot,
Simion Dasalul relevind §tirea dela inceput face din disparitia lui,
adaugi ci a pierit in risboiu, punctul central pe baza ciruia s'a ficut
inFlitoria falsului Despot 4).
Uncle interpretarea lui Simion Dascalu/ devine cu totul ciudati
este and vorbwe de legiturile lui Despot cu familia domnitoare
In Moldova. In izvorul six', Despot cel adevirat erà predecesorul
lui Alexandru LipuFleanul i frate cu doamna Roxanda, ar fi fost
deci identic cu stefan Rarq. Simion Dascilul care §tih cä stefan
Rarq a fost omorit de boieri, a suprimat aceste aminunte genealogice,
dar pentru a explich drepturile lui Despot-Vodi la domnie a intrat
In limuriri ciudate: «el (Despot cel fals, viitorul domn) au apucat
catasti§ele i zapisele intre carele au fost i diresele cele de domnie
a lui Vasilie, nepotul lui Despot, care piense la risboiun (pasajul
nu este la Guagnin). Dack Despot cel adevirat nu domnise in Mol-
dova, care erh provenienta acestor «direse de domnie ?* Simion Das-
cilul care suprimase domnia lui Despot cel vechiu in Moldova, adaugi
acum acest pasaj inexplicabil. Mai in urmi unde Guagnin spune ci
doamna Roxanda erh sorá cu Despot cel riposat, i deaceea a fost
bine primit falsul ski nepot in Moldova, Simion Dascilul inlocuqte
aceasti explicare cu una 0 mai extraordinari: anume domna Roxanda
erh in adevir sorä bunk' cu Despot cel fals, adici sora unei slugi a
Despotului celui riposat I Pentru Simion Despot cel adevirat erà
un own de cinste*, fruntal in Moldova, care fugise mai mult de tira-
niile luí Lipu§neanu, ceeace firwe nu existi in nici un izvor 6)1
Credeit Simion Dascilul a Roma este un ostrov? I
Ureche, o. c., pp. 181-2.
Ibidem, p. i82.
Ibidem, pp. 182-183.
Ibidem, p. 183.
5) Ibiciem, p. 185.

www.dacoromanica.ro
201 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 53

In citeva locuri traducerea denotà ignorantä.: e läsat netradusI

mentiunea orasului Viena, unde slujise intäiu Despot 1). Traduce pe
Francezii si Italienii pomeniti in oastea lui Despot de Guagnin prin
eNemti si Unguri» 2).
Toate aceste dovedesc cl des' cunosator al mai multor limbi,
Simion Dasalul eti un eistoric» färä criticI si foarte naiv, ceeace nu
se potriveste deloc cu caracterul operei istorice cunoscute de toatI
traditia Moldovei sub numele lui Ureche.
LETOPISETUL MOLDOVENESC. Acum and cunoastem mai
toate celelalte elemente ale compilatiei si felul cum au fost introduse
In ea, e usor sá determinärn care este locul letopisetului moldovenesc
citat in introducerea cronicii si foarte des in corpul ei 3).
Am arItat cä in afarà de izvorul intern principal s'au mai intre-
buintat si alte «izvoade» interne, insl faptul cI nu sunt pomenite
in prefatä si cä sunt citate numai pentru câteva fapte mArunte,
aratI ci intrebuintarea acelor izvoade e cu totul redusä. Izvorul
intern principal este letopisetul moldovenesc. Acum ciz' ftim cd
nici letopisetul lefesc nici cel latinesc nu erau cronici interne moldo-
venefti, trebuie sci conchidem cd toate ftirile de traditie scrisd in-
ternii cuprinse in cronicd sunt luate din acest letopiset moldovenese.
Cu alte cuvinte dacI excludem toate imprumuturile din Bielski,
Guagnin, Cosmografia, citatele din letopisetul unguresc, cetteva men-
tiuni de izvoade si partea dela urmä a cronicii (abdicarea lui Petre
Schiopul si domnia lui Aron) scrise de Ureche probabil dupà cele
auzite dela tatäl ski 4), toatI partea de povestire istoricà ce rl-
infirm este luatI din letopisetul moldovenesc. Acest letopiset mol-
dovenesc erà deci o cronicl foarte intinsä. Giurescu a arätat a e
vorba de o cronia scrisI româneste si datoria probabil lui Eu-
stratie logofltul al treilea, care dui:4 mArturia lui Miron Costin a
scris o cronia in romineste inainte de Ureche 5). Argumentele sunt

Ibidem, p. 184 spune numai cA Despot s'a dus in .ara nemteascli.

Ibklem, p. 189.
V. lbidem, Tabla citatelor, p. 302.
Cf. G. Pascu, Grigore Ureche, p. 26.
C. Giurescu, o. c, PP. 42, 89. D-1 I. Minea socoate cli Luccari a cunoscut o cro.-
nicA a Moldovei care mergeit pAnA la sffirqitul domniei lui *tefan cel Mare 9i cl deoarece
istoricul raguzan raunelte pe $tefan batrint, cronica eri scrisi in romftne9te. In acest
caz ar rezulth cA existh o cronicA scrisA romfine9te Ind inainte de Eustratie logofAtul,

www.dacoromanica.ro
54 P. P. PANAITESCU 202

concludente si nu le vom mai discutà ad 1). Numai doua izvoare

merg dela inceputul pana la sfarsitul cronicii noastre. Bielski 2) si le-
topisetul moldovenesc. Celelalte sunt toate privitoare la anume che-
stiuni speciale, ele nu imbratiseaza toata istoria Moldovei.
Care din cele clouä a slujit ca temelie a operei ? Care a fost izvorul
principal urmat, ale cárui stiri cronologice sunt adoptate si care a fost
izvorul secundar care slujeste de completare ?
Aceasta problema este insemnatä, deslegarea ei ne poate slujì la
descoperirea adevaratului autor al cronicii si ne va lamuri asupra ca-
racterului si tendintelor scrierii.
Deslegarea problemei este acum frig usoara, ea se reduce la cerce-
tarea raportului in care stau stirilt imprumutate din Bielski cu tot
restul stirilor de origina internä mo/doveneasca, ce alcatuesc, cum
am spus, aportul letopisetului moldovenesc.
Daca am suprimà toate stitile din Bielski, cronica noastra ar ra-
mane totus o compozitie coherenta si aproape completa. Letopisetul
moldovenesc alatuià o opera unitarl. *tirile de istorie moldoveneasca
din Bielski nu sunt fireste cleat fragmente farà legatura intre ele.
Ele singure nu ajung sa alcatueasca o lucrare completa si unitara
asupra istoriei Moldovei. Cata vreme se credeà cà letopisetul lesesc
sau cel latinesc erau cronici interne puteà fi vorba de intaietatea lor
In compilatie fata de letopisetul moldovenesc. Acum and stim ea
erau cronici externe, nu mai putem concepe alcatuirea cronicii noastre
cleat inteun singur chip: Autorul ei a adaugat sub datele si la eveni-
mentele respective din cronica interna, care slujiá ca temelie a lucrarii
stirile extrase din cronica lui Bielski. Aceste stiri erau mai intotdeauna
mai intinse (uneori le rezuma) ca cele ale letopisetului moldovenesc,
insà.' nu alcatuiau o povestire completa a istoriei Moldovei.
Dar nu numai atat.
Bielski incepe stirile privitoare la istoria Moldovei cu luptele dintre
fiii lui tefan-Voclà, pe care-1 socoate urmas al lui Basarab, cel ce s'a

dici Luccari scrie la 16or. (I. Mines, Despre cea mai veche cronicd a Moldovei In Anuarul
liceului L Maiorescu din Giurgiu, 1919-1920, pp. 13-16).
2) G. Pascu, o. c., pp. torx socoate ci letopisetul moldovenesc erii scris slavoneste
sub motiv cit este inadmisibil ca Ureche si nu fi cunoscut analele slave din rnAnilstiri.
Argumentul nu e concludent. Probabil ci analele slave n'au mai fast intrebuintate fiind
traduse romineste de Eustratie, limbl In care oricum erau mai la indemana lui Ureche.
2) Ultima stire din Bielski e la 1582 (sfftrsitul lui Iancul Sasul). Vezi Anexa I.

www.dacoromanica.ro
203 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 55

luptat cu Carol Robert. Letopisetul moldovenesc incepe cu Dragos

(afarg de introducere). Cronica noastrà reproduce intdiu toatä partea
din letopisetul moldovenesc privitoare la primii domni, apoi aminteste
faptul cä stirile lui Bielski nu se potrivesc cu cele ale noastre, su-
primä pe Basarab, i le reproduce si pe acelea 1).
La domnia lui Alexandru iar se pun la inceput stirile interne, apoi
and se terming acestea urmeazä acelea ale lui Bielski 2). Intocmai asà
urmeazä cronica pentni luptele dintre fiii lui Alexandru. Se dau toate
luptele dupä stiri interne si and terming cu acestea, urmeazg sub
titlul oCronicarul leseso un paragraf deosebit cu aceleasi evenimente
In versiunea lui Bielski 3). Despre nävälirea Tgtarilor se dau stirile
interne, apoi ni se spune cg letopisetul lesesc nu o pomeneste 4).
Intocmai la räsboaiele lui Bogdan II cu Polonii avem dupg.
rile interne, paragraful respectiv intitulat, ocronicarul lesesc*8). De-
spre luptele lui Petru-Vodä cu Alexandrel la 1VIovile ni se spune
dupg povestirea interng, cg letopisetul lesesc nu spune nimic 8).
Päng la lupta dela Baia nu mai sunt stiri din Bielski. La lupta
dela Baia, färä sä se citeze izvorul, vine intaiu textul letopisetului
moldovenesc i apoi stirile din Bielski1). Povestirile luptelor dela
Podul Inalt, Valea-Albg i Codnd Cosminului rezultá din imbina-
rea stirilor interne cu acelea ale lui Bielski8). In cele urmItoare
povestirea ambelor cronici fiind mai bogatg nu mai poate urmh
alternarea regulatà dela inceput. In genere stirile ce privesc Polonia
sunt luate din Bielski flea' ca sg mai fie intrebuintat alt izvor pen-
tru acele fapte, iar celelalte stiri sunt numai din letopisetul mol-
dovenesc.
Atunci and nu avem o imbinare a celor doug izvoare, cel putin
In partea dela inceputul cronicii, textul cronicii interne este deci
intotdeauna scris inaintea celui tradus din polong, care urmeazg ca
o completare.

Ureche, o. c., pp. x6, 17,18-19.

Ibidem, p. 20 §i urm. I 26-27.
Ibidem, pp. 27 i urm. i 30-37.
Ibidem, p. 31.
6) Ibidem, pp. 35-36, §i 36 Î WM.
lbidem, pp. 41-4z.
Ibidem, pp. 47-48.
lbidem, pp. 56 qi urm., 6z i urm., 70 qi urm.

www.dacoromanica.ro
56 P. P. PANAITESCU 204

Adesea se intimpla ca numele proprii ale aceloras persoane

difere in cele doug izvoare. Domnul alungat de Stefan la 1457 e la
Bielski Berendei, in cronicele interne Petru, Domnul muntean cu care
s'a luptat intAiu Stefan este la Bielski Dracul, in cronicile interne
Radu ; locul izb A'nzii lui Stefan asupra Turcilor la 1475 este la istoricul
polon Racova pe Bfirlad, in izvorul intern Podul Inalt lângä Vasluiu;
pretendentul adus de Cazaci impotriva lui Petru Schiopul se numii
la Bielski, Potcoava, in letopisetul intern, Cretul. In toate aceste ca-
zuri cronica noastra adopta lectura letopisetului intern si chiar in
textul tradus din Bielski, numele proprii sunt Inlocuite cu cele din
letopisetul intern 1).
In cazul and faptele din cele doua izvoare nu concordä intre ele,
uneori se dau ambele versiuni, dar alteori se adopta una din ele fat%
a mai mentionh pe cealalta, intotdeauna e preferatà versiunea interna 2)
Bielski spune ca Petru-Voda dupa uciderea lui Bogdan II a fost alungat
de catre Alexandrel, care a ramas in domnie 3). Cronicile interne po-
vestesc cum Alexandrel a fost batut inteo luptä de Petru 4). Cronica
noastra da numai versiunea letopisetului moldovenesc 8) §1 pe a lui
Bielski n'o mentioneaza si consecvent taie i toate stirile urmatoare
ale cronicarului polon privitoare la domnia lui Alexandrel 8). Lupta
dela Valea Alba e la Bielski nehotarita, mai mult un succes moldove-
nesc,caci Moldovenii pierd abià 200 de oameni fata de 30.000 de Turci1).
Letopisetele slave spun ca. Moldovenii au fost sdrobiti 8), asà spune si
cronica noastra8). Bielski spune cà Stefan cel Mare a prins doul fiice ale
lui Radu cel Frumos 10). Cronicile slave subliniaza eunica lui fiica» 11).

In cazul lui Potcoavi spar ambele nume, dar si se observe al acel de retul*
predomini, de§1 toad povestirea afari de citeva rinduri e tradusi din Bielski.
Fireate nu cunoaatem textul letopisetului moldovenesc, dar niciodati nu se cons-
tati ca o «tire din Bielski care ar contrazice vechile anale slave ar face ca textul acestora
si dispari in compilatie.
8) Bielslci, o. c., p. 347.
4) I. Bogdan, Cronici inedite, p. so.
8) Ureche, o. c., p. 43.
Vezi Anexa I.
7) Bielski, o. c., p. 439.
8)1. Bogdan, Cronici inedite, p. 56.
Ureche, o. c., pp. 61 ai urm.
Bielski, o. c., p. 432.
L Bogdan, Cronici inedite, p. 54.

www.dacoromanica.ro
205 1NFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 57

Ureche traduce textul luiBielski1) dar introduce in el aceastg mo-

dificare, ceeace dovedeste iar a aveA mai mula incredere in letopi-
setul moldovenesc.
Numai la evenimentele dela 1359 cronica noasträ spune a cele
povestite de Bielski trebuie sä fie exacte defi nu sunt in cronica mol-
doveneasa, dar lasä a intelege a in aceastá vreme depIrtatl la noi
nu se scriau incl letopisete 2).
Letopisetul moldovenesc este deci temelia cronicii noastre. Acestui leto-
piset i s'au addugat ftirile fragmentare luate din scrieri strdine, dar in
ce privege controversele de date, de nume, de fapte, este o tendintd de
a i se acordd tot lui mai multd incredere, el este pus in rdndul intdiu 3).
GRIGORE URECHE SI SIMION DASCALUL. Acum, termi-
nand cu analiza izvoarelor cronicii ne rImâne s'i vedem cine este
autorul ei, chestiune de mult controversatà in istoriografia noastra 4).
Deoarece letopisetul moldovenesc este, cum am väzut, temelia cro-
nicii, chestiunea se reduce la cunoasterea aceluia care a intrebuintat
acel letopiset, aci in ce priveste celelalte izvoare (Bielski, Guagnin,
Cosmografia, letopisetul unguresc) stim cine le-a introdus pe fiecare
In compilatie.
In ipoteza lui C. Giurescu, letopisetul moldovenesc cunoscut si de
Ureche, a fost dispretuit de acesta si netinut in seamä. Cronica lui
Ureche ar fi numai o traducere a unui presupus «letopiset latinesc»
plus stirile despre Wile vecine si. unele aprecien de ordin moral si
politic. Simion Dasalul ar fi contopit letopisetul lui Ureche cu alte
izvoare mai mirunte (letopisetul unguresc, stifile din Guagnin) si

2) Ureche, o. c., pp. 54-55.

Ureche, o. c., p. 18.
Faptul crt in cronici se aminteste ca letopisetul lesesc nu pomeneste cutare ftipt,
si a mentiunile ca anume fapte lipsesc din cel moldovenesc, sunt mult mai rare, nu do-
vedeste deloc a cel dintaiu era izvorul principal. Dimpotriva, autorul dupa ce scrii tex-
tul cronicii moldovenesti adaugi In urma textul respectiv al celei polone, iar cand lipsia
informatia sera sletopisetul lesesc nimic nu scries. Nu se intampla cazul invers pentrucii
letopisetul moldovenesc era scris Intai iar apoi urmit controlaren stirilor lui si nu invers.
Nistor Ureche ca autor al cronicii nu mai e azi in discutie. Un argument in plus
Impotriva paternitatii lui rezultfi din examinarea imprumuturilor din Bielski: Nu Nistor
Ureche, luptitor pentru suprematia poloni asupra Moldovei, boier al lui Ieremia Mo-
vila, acel care iscalise un tratat de vasalitate fata de Lesi (Hurmuzaki, Documente Supli-
ment III) p. 345) ar fi negat vechile legaturi de vasalitate ale Moldovei fati de Poloni,
suprimand in traducerea sa stirile de acest fel din Bielski.

www.dacoromanica.ro
58 P. P. PANAITESCU 206

In special cu letopisetul moldovenesc, dandu-ne cronica pe care o cu-

noa§tem azi 1).
Aceastá ipoteza intemeiatä numai pe critica internh a cronicii nu
se mai poate sustine acum, când cunosand izvoarele polone ale ei,
am ajuns la rezultatele de mai sus asupra alchtuirii compilatiei.
In adevhr, Grigore Ureche nici nu puteh sl scrie o cronich a Mol-
dovei flea sl intrebuinteze letopisetul moldovenesc pe care-1 citeazá
In prefath, §i care el-à sI fie ark' indoeall temelia cronicii lui, deoarece
in§irarea extraselor fragmentare din Bielski, flea leghturi Intre ele,
necuprinzánd toti domnii Moldovei ci mai ales leghturile unora din ei
Cu Polonia, nu puta alchtuì o asemenea cronich.
Afadar letopisetul moldovenesc a fost intrebuintat in cronicd de Gri-
gore Ureche, care poate fi socotit ca adevdratul autor al scrierii intregi.
Este inutil sä mai aducem argumente secundare.
La prima vedere s'ar páreh ch predosloviile lui Gr. Ureche §i Si-
mion Daschlul se impotrivesc acestei concluzii. Predoslovia lui Gri-
gore Ureche, pe care n'o cunoa§tem deck fragmentar spune: a leto-
pisetul moldovenesc «a§h de pre scurt scrie cà nici de vieata domnilor
...nu alege, ne cum lucrurile dinlluntru sh aleagh... Scriitorii cei
inthiu . . . ce au scris, mai mult din basme §i din pove§ti ce au auzit . .. ,
iar scrisorile sträinilor mai pe larg §i. deajuns scrim 2).
Aceasta nu trebuie inteles hi sensul a nu a intrebuintat letopise-
tul moldovenesc, ci ch acest letopiset are nevoie de completare. Cá
a§à intelege lucrul Ureche se vede lámurit din cele ce spusese inainte,
<mu numai letopisetul nostru ci fi chrti stráine am cercat» 3). lar la urrnh
adaugh: «Deacolo (din izvoarele stráine) multe ludnd fi lipind de ale
noastre, potrivind vremea §i. anii de am scris acest letopiset» 4). Prin
urmare Ureche spune ch pe cele stráine le-a dipit de ale noastre» §i
nu invers, cum nici nu se puta. Ceeace spune prin clipind... potri-
vind vremea §i anii» este tocmai operatia de confruntare a celor douh
izvoare, cel moldovenesc si Bielski, precum am constatat. Cht despre
judecata asupra «scrisorilor strlinilor» ea se potrive§te in totul cu
Bielski, care la inceputul istoriei Moldovei dà mai multe amánunte

Giurescu, o. c., pp. 84 si urm.

Ureche, o. c., pp. 2-3.
2) Ibidem, p. z.
4) Ibidem, p. 3.

www.dacoromanica.ro
207 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 59

decat notele de anale ale letopisetului intern, iar mai tarziu traducand
opere intregi despre luptele lui Ion-Vodä cel Cumplit si despre Pot-
coava, devine ash de disproportionat de intins incat Ureche e nevoit
sá-1 rezume.
Pe cat de laimurit este Ureche asupra izvoarelor sale si a felului cum
le-a intrebuintat pe atat in toatä predoslovia sa, Simion Dascalul este
incoherent 1).
Spune intaiu d. Grigore Ureche a scris letopisetul sau cetind car-
tile si izvoadele fi ale noastre fi cele straine2). Ar rezulth deaci ca leto-
pisetul lui Ureche erà complet si cu stirile interne si cu cele externe
si ca Simion o recunoaste. Dar imediat dupa aceea vin cu totul alte
informatii: izvodul «carde l-a scris Ureche vornicul... mai mult din
caz-0e sträinilor decat din izvoadele noastre»... lca numai tinde po-
vestile mai pe larg si deajuns si mai deschis, iar semnele sau tocme-
lele si lucruri, cate s'au facut in tara nu le aratà pe toate, caci poate
n'au stiut de toate cronicarul cel latinesc (recte lesesc) sa le scrie» 3).
Asadar in aceasta fraza scrierea lui Ureche si letop'setul lesesc se
suprapun. Chiar daca am n presupune o 'acuna in textul pastrat in-
tr'un singar manuscris, Intelesul ramane acelas caci mai in urma
spune: Rentru aceea, daca am vazut a lipsesc povestile si cursul
anilor din letopisetul ce! latinesc (recte lesesc) am 1.pit dinteale noastre
izvoade si am adaus povestile la letopisetul ce! latinesc»4). Deci Ureche
n'ar fi intrebuintat deloc stirile interne, des' pretinde aceasta in pre-
doslovia lui, el se märginise la letopisetul lesesc, iar acel care a adaugat
stirile interne e Simion Dascalul. Cum se explica aceste contraziceri ?
Ureche ja atat din letopisetele noastre cat si din ale strä.nilor, apoi
6mai mult din cartile straine», in sfarsit se reduce numai la letop'setul.
lesesc. Dar mai e o contrazicere. Simion Dascalul spune cl 6a 1Pit»
stirile interne la detopisetul latinesc», adica direct fara a mai intre-
buinth scrierea lui Grigore Ureche. Apelar cronica acestuia n'a fost
intrebuintata deloc, nu j'Ara ca izvor in compozitia lui. Mai sus insa
Toate teoriile gresite ale lui Giurescu provin din faptul ci acest istoric le-a clidit
intemeindu-se pe aceasti predoslovie plinii de contraziceri si pasaje obscure.
Ureche, o. c., pp. 1-2.
5) Ibidem, p. 4.
4) Ibidem, p. 4. Si se observe a in realitate in cronicli avem tocmai dimpotrivii:
$tirile din Bielski sunt adause la letopisetul moldovenesc. Ask apune si Ureche in pre-
doslovia lui.

www.dacoromanica.ro
6o P. p. PANAITESCU 208

vorbise pe larg de Ureche, reprodusese o parte din predoslovia lui,

'band prin aceasta a intelege eh scrierea aceluia a fost temeiul com-
pilatiei sale. Ce rost ar fi avut sà inceaph prin a reproduce chiar inainte
de propria lui predoslovie, predoslovia unui scriitor a chrui scriere
n'ar fi intrebuintat-o ? 1) Pe de altä parte afirmatia a el, Simion Das-
cilul a adunat toate izvoarele interne si strhine si a compus un intreg
din ele potrivindu-le, este un neadevhr vhdit, chci intrebuintarea lui
Bielski, denotä, cum am spus, un scriitor preocupat de anume ten-
dinte patriotice si de partid ce se poate atribui numai lui Ureche.
Precum isi atribue pe nedrept intrebuintarea izvoarelor externe, tot
ash face si cu cele interne, chci Ureche spune lärnurit cà le-a cunoscut
si le-a intrebuintat.
Cum vedem predoslavia lui Simion Daschlul e departe de a ne pu-
teh lImuri asupra felului cum a fost alchtuitá cronica si in nici un caz
nu putem pune mai mult temei pe afirmatiile lui cleat pe acele ale
lui Ureche.
Partea dela inceputul predosloviei in care spune cà Ureche a intre-
buintat stiri interne i externe este o transpunere in stil indirect sau o
rezumare a inceputului predosloviei acestuia, din care avem complet
numai sarsitul. Expresii ca (4sä nu se stie ce s'au lucrat sh se asemene
fiarelor i dobitoacelor celor mute si färà minte* sau judechti politice
despre vechea glorie a Moldovei, care acum a oschzut* si a «indäräptat*
se potrivesc cu preocuplrile patriotice semnalate la intrebuintarea lui
Bielski.
In partea ce-i apartine din Predoslovie Simion Daschlul ce e drept
isi atribuie lui intreaga lucrare de strAngere a izvoarelor si critica lor,
In vhdith contrazicere cu cele spuse de Ureche.
1) Nu se poate sustine, ctun face Giurescu (o. c., p. 91-) ca predoslovia lui Ureche
a fost pug in fruntea letopisetului de catre Simion Dascalul, pentruci acesta aveis obi-
ceiul sa insire In fruntea cronicii toate predosloviile cronicilor sale. Asa zisa predoslo-
vie a cronicii moldovenesti (Ureche, o. c., p. iz si urm.) nu este o predoslovie in sensul
acelei a lui Ureche, un cuvant al autorului catre cetitori, despre opera sa, ci introdu-
cerea la istoria Moldovei, iar cuviintul catre cetitori ce trebuia si fi fost la letopi-
setul moldovenesc, prima transpunere a cronicilor slave in romaneste, a fost suprimat
cum erà firesc. Confuzia rezulta din dublul sens al cuvantului predoslovie (prefatil si
introducere). Cat despre o introducere a letopisetului latinesc nici nu existi, pasajul
intitulat astfel de Simion Dascalul (Ibidem, p. 5) e compus din stiri luate din 1Cosmo-
grafiai si din aprecien i proprii ale lui Ureche. Interventia lui Ureche In acest pasaj o re-
cunoaste mnsu Giurescu. (o. c., pp. Siz).

www.dacoromanica.ro
209 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 6

Aceasta o face inteun mod ash de neindeminatec si de confuz inat,

chiar de n'am aveh rezultatele hothritoare ale criticii izvoarelor, ne-ar
fi greu credem.
ADAUSURILE LUI SIMION DASCALUL. Din prefata luí Si-
mion Daschlul un lucru rimâne, e dealtfel singurul lucru spus precis
de Otre dânsul: Pe cAnd Ureche cunoscuse letopisetul moldovenesc
inteo redactie care merga pink' la Petru chiopul, Simion Daschlul
a avut una care mergeh pfinä la Vasile LupuP). E probabil ch i in par-
tea care povesta evenimentele anterioare domniei lui Petru *chiopul
se aflail in versiunea cunoscuth de Simion Dascalul stiri cari nu eraii
In aceà intrebuintat6 de Ureche (fie ch acesta llshse pe dinafarà unele
stiri cum flea cu unele informatii ale lui Bielski). Simion Daschlul
constatind aceasta a interpolat in cronica lui Ureche aceste stiri cari
nu le gäsise in ea. Astfel este legenda despre Iatco prishcarul care des-
calecl pe Rusi in Moldova, despre care Simion Daschlul spune cI e
din letopisetul moldovenesc i ch Ureche n'a reprodus-o 2).
Alte adausuri de acest fel din versiunea letopisetului moldovenesc
cunoscuth de Simion Daschlul sunt mai greu de determinat 3). Unele
pasaje din cronich sunt insotite de anume fraze stereotipe, cari se re-
glsesc in introducerea lui Simion DascAlul: oletopisetul lesesc alte sem-
ne multe nimic nu inseamnI, carele nici unele n'am vrut sl le 16shm,

Ureche, o. c., 13. 4.

2) Ibidem, pp. 14-15. Expresia luati din letopisetul moldovenesc ese cunoa§te
ai pini astfizi este tara jumitate de Ru§i i jumitate de Moldoveni* corespunde cu afir-
rnatia luati tot din letopisetul moldovenesc sub 1498 a Tani astizi triie§te limbs ru-
seasci in Moldova el mai a treia parte griesc ruse§tes (Ibidem, p. 83). Ad i faptul este
pus in legituri cu robii adu§i de Stefan dupi pridarea Galitiei. Poste constatind
amindoul traditiile nu pot sta impreuni, Ureche a suprimat pe cea dintâiu, ceeace a
dat ocazie lui Simion DascAlul s'o adauge.
2) Nu cred cA aprecierile ficute asupra mortii lui Stefan Licusti si fie un astfel de
adaus. (Ibidem, pp. 151z §i 156-7). Faptul cA omorirea lui de citre boieri e socotiti
.ca o crimi, pe cind omorirea lui Stefan Rare§ e scuzati (Ibídem, pp. 167-169) nu in-
seamni ci judecarea acestor doui fapte e flcuti de scriitori deosibiti. Amindoui pass-
jele in cari sunt judecate faptele sunt intitulate la fel: Certare i invitituri, Invfitituri
§i certare, ceeace arati cA sunt scrise de acela§. Contrazicerea e numai aparenti. Stefan
Licusti moare nevinovat soaia cea nezlobivib, meavind nici o vini cu rea moarte 1-au
-omorit*, Stefan Rare*, de,r) Ipre cel mare Dumnezeu 1-au lisat §i judetul siu ceresc
pe pimint 1-au &It*, moartea lui erit o pedeapsi dreapti, cici fed rii rAu s'au sfir§it.,
2moartea picitosului este cumplirás. Deosebirea de apreciere derivi, cura se vede ciar,
din imprejuririle deosebite de ordin moral: moartea unui pleitos §i a unui nevinovat.

www.dacoromanica.ro
62 P. P. PANAITESCU 210

ce toate care la locul slu le-am tocmit. . . .* Aceste stiri sunt «semne»,
prin care Simion intelege, stiri ce nu in de istoria politick' propriu zisä
si pe cari se pare ck Ureche le cam dispretuii: zidiri de mknkstiri, nunti,
morti in familia domneasel, etc 1). E probabil deci ca pasajele insotite
de aceste expresii sk fie adause de Simion Dasalul. In acest caz trebuie
intelese in sensul el Simion le-a adkugat din versiunea sa a letopisetului
intern, si nu le-a gksit in cronica lui Ureche, ckci letopisetul lesesc,
nu-i eri cunoscut direct.
0 serie de «semne» precedate de obisnuitele expresii ale lui Simion
DascAlul urmeazA dupä pomenirea ptizii flcute de stefan ce! Mare
In Secuime 2) si apoi altele sub titlul «Rkspunsul altor semne» dupg
povestirea luptei dela Valea Allak 3) si iaräs la domnia lui Alexandru
Lkpusneanu (Fragmentul intitulat De rankstirea Slatina si PAngkrati 4).
In acelas caz este poate pomenirea incerckrii pretendentului loan Lun-
gul contra lui Iancu Sasul 5), (expresia : «iarà acest letopiset moldove-
nesc cam pe scurt insemneazA si aceasta» se aseamänä cu felul de a scrie
-din prefata lui Simion). In sarsit se poate ca o parte a istoriei domniei
lui Petri' Rares sk fi fost transformatI de Simion Dascalul pe temeiul
manuscrisului sku al letopisetului moldovenesc inteo mksura pe care
nu o putem determink mai deaproape. Cu aceleasi expresii ce intfilnim
cum am spus, si in prefata lui Simion Dasalul, se spune a pribegia
lui Rares in Ardeal si intoarcerea lui in scaun este pe scurt in «letopi-
setul lesesc» si sunt stiri docmite» «la locurile sale» din letopisetul mol-
dovenesc 6). In povestire sunt lucruri ce evident provin dela Ureche,
ca solia lui Rares la Poloni luatà din Bielski 7) si judecata despre uci-
derea lui LAcustà 8). Forma in care apar aceste stiri despre pribegia
Giurescu, o. e., p. 64.
Ureche, Cronica, pp.
Ibidem, pp. 63-64. Pasajul care precedi: lupta lui Stefan la Dunire, partici-
pares lui Basarab, nu e un adaus al lui Simion.Ureche dupi ce terminase povestea luptei
din ambele cronici (moldoveneasci ai Bielski) continuase cu qtirile ce urmau luptei:
urmirirea la Dunire al constatase ci Bielski nu o pomeneate.Dupi aceea Simion com-
pleteazi aceasti constatare cu expresia lui stereotipi ai adaugi ai el Ina salte semneo-
lisate la o parte. N'ar fi avut nici un sens ca osemnele* si fie tiiate In data de consta-
tares lui Simion.
a) Ibidem, p. 172.
3) Ram, PP. 248-249.
9 Ibidem, p. 158.
7) Ibidem.
6) lbidem, pp. 151-2, 156-7. Vezi nota dela p. precedenti.

www.dacoromanica.ro
2xz INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 63

lui Rares in letopisetele slave cunoscute (cronica lui Macarie) 1) e mai

scurta deeat cea din cronica noasträ in care au o forma disproportionat
de bitins . fall de evenimentele anterioare si posterioare. E posibil ca
aceasta forma sa fi fost numai in letopisetul moldovenesc al lui Simion
Dascalul. Oricum asupra acestor pasaje critica interna nu ne poate
da un rezultat sigur.
Adausurile lui Simion Dascalul din letopisetul intern in versiunea
cunoscuta lui par a fi destul de insemnate pe alocurea, fära a puteh
aveh insa alt caracter cleat acel al unor simple interpoläri ale cronicii
lui Ureche.
Cum rarnine ing cu stirile interne dela domnia lui Petru Schiopul
inainte ? Dock' versiunea lui Gr. Ureche mergeh pina la domnia aces-
tuia, ar rezulti ca aceste stiri au fost f.dause din versiunea lui Simion
Dascalul care mergeh pia. la Vasile Lupul.
Cele doua domnii ale lui Petre chiopul sunt aratate in cronica in-
teo lumina foarte favorabila. Petni-Voda ve toti i-a tras catre sine» 2)
<ccu dragoste» il asteapta totis 3), miluieste pe boieri 4), e «un domn cum-
secade cu toate podoabele ate trebuie unui domn de cinste, ca boie-
rilor le erh pärinte, pe cari in cinste mare II tineh si din sfatul lor nu
iesia .. . »8) c<erh domn blând ca o mated flea ac. .. la judet drept»8)
adomnie lina si Wanda» 7). Aproap_e toate aceste aprecien i se cuprind
?litre stirile interne despre domnia lui, fac parte integranta din poves-
tire. Daca observam acum traducerea istoriei lui loan Potcoavi facuta
din Bielski, vedem a s'au lasat la o parte toate faptele cari ar puteh
fi nefavorabile lui Petru chiopul ca nemultumirea in tara impotriva
lui, legaturile lui de prietenie cu Turcii, batjocorirea lui de catre sultans).
Aceasta nu poate fi o concidenta: acel tare a tradus astfel stirile din
Bielski, este acelas care a aruncat aceasta lumina favorabill lui Petru
*chiopul si in stirile de origina interna. Cum stim ea numai Ureche a
cunoscut pe Bielski, fireste deci ea si stirile interne le-a prelucrat tot

3) I. Bogdan, Letopise(ul lui Axarie, pp. 140 ai urm.

3) Ureche, Cronica, p. 235.
Ibidem, p. asi.
Ibidem, p. 252;
9 Ibidem, p. 258.
4) Ibidem, p. 26o.
7) lbidem, p. 26z.
3) V. Anexa I.

www.dacoromanica.ro
64 P. P. PANAITESCU 212

el. Dealtfel numai lui Ureche, al anti tag slujise la curtea lui
Petru-VodA ii putem atribuí intentia de a infrumuseth figura acestui
domn. SA se observe in plus insistenta cu care subliniazA croni-
carul faptul a Petru Schiopul erà favorabil boierilor si nu esià din
cuvântul lor.
Asadar afirmatia din predoslovie a letopisetul moldovenesc cunos-
cut de Ureche mergeh ping la domnia lui Petru, trebuie inteleasI in
sensul a el cuprindeh si o parte a domniei acestuia. Putem determink
exact data pAn5 la care urmA acel letopiset, anume mergeh Ora la
1587 (inclusiv). Lucrul se dovedeste prin faptul, care imi pare a nu
s'a observat Ora acum, a istoria Moldovei dela 1587-1591 lipsefte
cu totul din cronica lui Ureche. CA ad este o lacunI e evident. Pe cAnd
pentru istoria lui Petru Schiopul Ora la 1587 se povesteau evenimen-
tele cele mai mArunte cu datele anilor si zilelor : munti, zidiri de
mAnAstiri, secete, cronica nici nu pomeneste dupA 1587 un fapt po-
litic important ca ridicarea in domnie a lui Stefan fiul lui Petru
Schiopul si ungerea lui solemnI de patriarhul Ieremia. Dealtfel dela
1587 pAnA la abdicarea lui Petru cronica nu pomeneste absolut nici
un fapt 1).
Abdicarea lui Petru e povestitA in cuvinte generale neprecise, fári
sI se dea mAcar data, ceeace contrasteazA cu restul povestirii si aratA
a avem aface cu amintiri din traditie, nu cu un izvor scris.
Aceasta aratA a izvorul intrebuintat de Ureche se oprià la 1587 si
deoarece lipsiau ultimii ani ai domniei lui Petru Schiopul, erA firesc
sA spune a letopisetul merge& *pang la Petru-Vodg* si nu pinl la Aron-
Vodl.
Povestirea domniei lui Aron-VodA e fAcutI dupA traditie si nu dupA
un izvor scris: nu se dA data zilei si lunii pentru nici un eveniment
pe and partea pinA la 1587 erà plinA de asemenea date. Chiar datele
de ani sunt foarte putine (patru)2) si lipseste cu totul data impor-
tana a mazilirii dint Aiu a domnului.
Povestirea are cu totul alt caracter deat restul cronicii. Se reproduc
textual cuvintele lui Aron-Vodl atre boieri, se dau amAnunte de ordin
intim ale curtii si in special apare pe primul plan in imprejurAri ce pri-
vesc istoria lui personalA figura lui Nistor Ureche 3), tatAl cronicarului
1) Ureche, Cronica, pp. 87-88.
3) Ibidem, pp. 261, 270.
3) Ibidem, pp. 263, 267, 268.

www.dacoromanica.ro
2/3 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECEIE SI MIRON COSTIN 65

Grigore. Domnia lui Aron-Voda e povestita deci de acesta din urma

dupa o traditie de familie, care-i dadea multe arnanunte de ordin in-
tim dar nu era destul de precisá ca sa fixeze faptele in timp.
Afadar letopisetul moldovenesc intrebuintat in cronicd se termind la
1587, restul faptelor pad la 1595 sunt serse dupd traditie orald. Aceastd
constatare cd letopisetul moldovenesc se termind in cronica noastrd la dom-
nia lui Petru-Vodd risipefte fi ultima indoeald care ar mai putea rdmdne
asupra autorului cronicii. In tot cursul ei avem aface la bazd ca letopisetul
intrebuintat de Ureche care merged pad la Petru-Vodd fi nu cu acel
citat de Simion Dascdlul care continua fi peste aceastd datd.
Din aceasta continuare ne-a ramas un singur pasaj interpolat de
Simion Dascalul la domnia lui Aron-Voda, anume acel intitulat «de dom-
nia lui Petru-Voda Cazacul» 1). Scurtimea telegrafica a stirii, care con-
trasteazI in mod izbitor cu lungile arnanunte privitoare la fapte de
importanta mai mica, inainte i dupa ea arata ca avem aface cu un
adaus.
Pentru aceasta stire e citat letopisetul moldovenesc. Ceeace se spune
la urma «cronicarul cel lesesc de aceasta povestire nimic nu serie» pri-
veste in realitate pe Ureche. Simion Dascalul îi inchipuia desigur ca
amä'nuntele ce preced privitoare la Nistor Ureche, negasindu-se in
letopisetul moldovenesc, trebuie sa fi fost luate din «letopisetul lesesc».
Aceasta cercetare a adausurilor lui Simion Dascalul facute pe te-
rneiul letopisetului säu moldovenesc ne duce la concluzia cà ele sunt
destul de insemnate. El n'a incercat insa sa completeze mácar pe Ure-
che acolo unde acestuia Ii lipseaù izvoarele serse, nici sa-1 continue
dupa ce cronica acestuia se curma.
Deoarece cum am vIzut combinarea intre Bielski i letopisetul mol-
dovenesc a fost fäcuta de Ureche, adausurile lui Simion Dascalul apar
ca opera unui interpolator, poate ceva mai indraznet de cum a fost un
Misail Calugarul, dar nici de cum nu-1 poate face autor. Cronica nu-i
poate purta numele. E drept ca in cronica lui Ureche, cum o cunoas-
tem, ar mai puteà fi unele interporári, ca nu putem cunoaste forma
primitiva curata. Gratie acestor adause din versiunea sa a letopisetului
moldovenesc, precum i A celor facute din Guagnin i letopisetul un-
guresc, copia lui Simion Dascalul a inlocuit versiunea originará a
lui Grigore Ureche care nu mai fu cunoscutà curatI de cronicarii

Ibidem, p. 269

5 A. R. Mentoriik Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. IV. Meta. 4.

www.dacoromanica.ro
66 P. P. PANAITESCU 214

urmAtori qi de noi 1). In urma celor spuse mai sus nu se poate spune
însá ci aceastä cronic'l a dispärut i cl am aveá aface cu cronica lui
Simion Dascalul.
INCHEIERE. Cercetarea criticl pe care am fäcut-o intemeiati mai
ales pe felul cum au fost intrebuintate izvoarele polone ale cronicii
ne-a adus la urrnItoarele rezultate.
Cronica pe care toatà traditia istoría a Moldoveí o atribuià luí Gri-
gore Ureche este in adevär scrisä de acesta. Izvoarele lui au fost in pri-
mul rind un letopiset moldovenesc care mergeh pink' cltre sarsitul
anului 1587 i cronica poloni a lui Ioachim Bielski, cronica lui Martin
Bielski nu a fost intrebuintatä. Lucrarea lui Ioachim Bielski intitulatä
de cronicar i «letopisetul Iesesc» sau al «sträinilor» in opozitie cu leto-
pisetul «nostru» care erà cel moldovenesc, a fost intrebuintati numai
direct in limba polonä si nu prin intermediul unei traducen i latine a
stirilor privitoare la Moldova. Un /etopiset latinesc manuscris cu stiri
de originä internä moldoveneascä n'a existat.
Pentru tirile privitoare la popoarele vecine, precum i pentru ori-
ginea Românilor, Ureche a intrebuintat o cosmografie universalä in
latineste, apropiatä de aceea a lui Sebastian Miinster.
In sfârit abdicarea lui Petru Schiopul i domnia lui Aron-Vodà
sunt scrise dupä traditia oratä.
Simion DascAlul care a pretins ci a scris intreaga cronick n'a cunos-
cut pe Ioachim Bielski si a adäugat la cronica lui Ureche stiri dintr'o
versiune a letopisetului moldovenesc deosebitä de aceea pe care o avei.
Ureche, precum si o parte a domniei lui Despot-Vodä tradusä nein-
demânatiC din cronica lui Guagnin.
Legenda despre originea Moldovenilor din tálhari roman,i adusi
impotriva Tätarilor de un rege ungur, adausä deasemenea de Simion
Dascälul, este o combinare a unei traditii interne cu o legendä alcä-
tuitä in medii umaniste polone 2).
9 Giurescu, o. c. p. 54.
2) Aceste concluzii sunt dealtfel mai In conformitate cu idea ce trebuie sá ne-o
facem de starea culturalA a vechii Moldove, deck cele la cari a ajuns Giurescu, dupi
care ar trebul sá admitem cA aceastA lucrare cu o inaltA atitudine morali e datorità
unui dascAl necunoscut si naiv, care luà drept bune legende injurioase la adresa neamului
crt in schimb Gr. Ureche om invAtat ce studiase In scoli inalte polone a avut un rol
cu totul secundar in aceasti alcituire i ca izvorul principal al scrierii ar fi fost o cronicA
necunoscutA cuprinzAnd istoria Moldovei In latineste, circulAnd »i inlocuind izvoarele
indigene, inteo %ark in care aproape nu eri cine s'o inteleagA.

www.dacoromanica.ro
215 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 67

Aceasti lämurire a materialului erà neaparat necesara ca sa putem

pasi la aratarea influentii civilizatii polone asupra felului de a gándl
a lui Ureche.
V

INFLUENTA POLONA IN CUGETAREA SI PERSO-

NALITATEA LUI GRIGORE URECHE
GRIGORE URECHE CA ISTORIC. Prima manifestare mai in-
semnata a curentului cultural polon in Moldova este o lucrare istorica
si dealtfel in genere rezultatele mai insemnate ale curentului au fost
In special din domeniul istoriografiei: cronica lui Ureche si lucrarile
istorice ale lui Miron Costin.
Nu numai pentrua acesta erá genul ce straluceà prin excelentä in
Polonia si pentrucl traiti in atmosfera polonä, boierii moldoveni au
ajuns sa aiba si ei nevoie de aceasta literatura a sleahtei, dar si pentrua
literatura moldoveneasa eri si ea produsul scriitorilor boieri. Boierimea,
clasa ce se intarise in Moldova abià la sfirsitul veacului XVI, aveà
sentimentul puterii sale, privià deci cu intristare decaderea politica a
Moldovei si in mod firesc ochii ei se intorceatt spre trecut. Fie ea e
vorba de scriitori inrauriti de Poloni, Grigore Ureche, Miron si Ni-
colae Costin, fie a e vorba de cei cari nu furl atinsi de curentul polon:
Eustratie Logoratul, Vasile Damian si ceilalti continuatori ai lui Miron
Costin, avem o serie intreaga de boieri cari scriu istorie. Aceasta bo-
gätie exagerata a genului istoric, and alte genuri lipseau cu totul, co-
respunde unei sari de spirit a acestei clase. Lucrul se dovedeste mai
bine la cei cu cultura polona, ei scriu istorie spre a se mandri cu tre-
cutul, spre a-1 pune in fata prezentului ca o mustrare si un indemn.
Ureche suprima umbrele tabloului si once ar intUnecà slava vechii Mol-
dove, face din Stefan un erou epic. Miron Costin desvalue minunata
si nobila origine romana a Romanilor. 0 intristare adâncl ii cuprinde
pe amindoi and vorbesc de ziva de azi.
In toate operile lui Miron revine ca un refren otraim ultimile zile
ale tarii noastre», iar Ureche plinge si el #caderea» si «indaräptarean Mol-
dovei.
Grigore Ureche boier trecut prin scoalele polone, mándru de stiinta
sa pe care n'o aseamäna cu acea a scriitorilor #mai mult prosti» dina-
intea lui, se apuca &A scrie istorie cum vazuse a se scrià in Polonia. E/
5$

www.dacoromanica.ro
68 P. P. PANAITESCU 216

scrie ca «sä rämäie feciorilor si nepotilor sä le fie de invätäturl, despre

cele rele sä se fereasa si sä se socoteaseä, iarà de pe cele bune sä urmeze
si sä se invete si sä se indrepteze» 1). E asadar vechia idee didactia.
istoria indreptar moral.. . Scriitorii poloni ai veacului XVI tot asa
spuneau.
Dar imediat gäsim ceva mai interesant. Ureche scrie «ca sä nu se
innece a toate tärile anii trecuti si nu se stie ce s'au lucrat, sä se asemene
fiarelor si dobitoacelor cele mute» 2).
Cronicarii sträini «neavind altà treabä ce numai väleatul päzik
si socotià sl nu rämäie ceva neinsemnat, pentru ca sä nu le zicl vecinii
lor de primprejur cä au fost adormiti sau neinvätati si nesträbltuti cu
istoria» 3). Tot acest trecut, traditia, are o valoare, scriitorii sunt deci
datori sä n'o piardà, cinstea unui popor cere sä nu-si uite trecutul.
In Polonia vAzuse el cel mai mic eveniment, o solie, o alätorie, o se-
siune a dietei, fail a vorbi de evenimentele elsboinice dedeau prilejul
imediat unui «ziar», unei -descriei amänuntite, el toti nobilii si chiar
negustorii din orasele mari copiau volume intregi cu descrieri istorice,
ck in scoli istoria tärii erà cetità in volume mari ca acel al lui Cromer,
in cari erau toate arnAnuntele cele mai märunte. Societatea aceasta
avek fatà de trecut un simtimânt de veneratie, ca acel al fiului fatà de
pärinte in vechile familii.
Ureche nu e singurul in Moldova care in vremea lui incepek sl aibà
acest sentiment fall de trecutul patriei sale. Vasile Lupul scrià fratelui
säu a auzise cum la Vaslui se iau pietre din ruinile curtilor lui stefan
cel Mare pentru clädirea bisericii noi : «aceasta nu-i lucru de cuviintä» 4).
Cu atit mai mult se cuvine un sentiment de veneratie fail de trecut
cu at acest trecut reprezintä ceva mai mare si mai glorios decit pre-
zentul. Ureche s'a apucat ca serie incepltura si adausul si mai apoi si
scaderea care se vede cä au venit in zilele noastre. .. Cä cum se intam-
plä de sirg de adauge puvoiul apei si iarls de sArg scade si se impu-
tineazl, ash s'au adaus si Moldova. . . . de s'au de sArg lltit si färl zà-
bavä au indäräptat» 5). Stramosii «cu Turcii cari se vedeä ck: ca o negurä
toatà lumea o acoperià, rasboaie minunate Pic* de ateva ori i-au
Ureche, Crotrica, p. i.
Ibidem, p. 2.
Ibident, p. i8.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1, 1908, p. 48.
6) Ureche, o. c., p. 2.

www.dacoromanica.ro
217 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GI/MORE URECHE $1 MIRON COSTIN 69

biruit» 1). 0 istorie in care se gäsesc izbinzi impotriva celui mai

puternic popor räsboinic al lumii, de pus in fata prezentului de robil
Acesta e obiectul cronicii lui Ureche.
Peste tot, cum eri de asteptat din aceste constaari, va fi o tendinte
de a ridick de a innobilh trecutul Moldovei.
Ureche este Pia' indoeald un istork tendentios. Lucrul se vede usor
din felul cum a intrebuintat pasajele din Bielski privitoare la istoria
Moldovei.
Dela inceput vedem cà Ureche nu reproduce stirea lui Bielski pri-
vitoare la juamântul de vasalitate al lui Petru Musat fAcut regelui
Vladislaw Iagello (1387) 2).
Asemenea vasalitatea lui Alexandru ce! Bun (1403) e trecua cu totul
sub acere. LegAtura lui Alexandru fall de regele Polonidi e la Ureche
Cu totul alta. In loc de jurämânt de credina avem «pacea asezaa ce au
acut Alexandru cu craiul lesesc». . «Alexandru fácù prietesug mare
cu Lesii . . ca la fie ce treabi unul pe altul sA se ajutoreasa» 3). E
deci o legà'tua dela egal la egal. atefan i Ilie fii lui Alexandru «legAnd
prietefug Cu Lesii le-au intors Pocutia cu toate firgurile si le-a iertat
banii» 4). Pasajul respectiv din Bielski spune cä au jurat supunere,
vrând a fi sub apArarea regelui ca i Alexandru i stabunii lui. E drept
cä. Ureche recunoaste apoi cä. Ilie, care pierduse domnia, cere ajutor
dela rege «si sbi i se plece toaa tara» 5). E caracteristic felul cum araa
cronicarul supunerea acestui domn «. . . ziand (i. e. letopisetul lesesc)
cA dupà aceea au fost legätura cu craiul lesesc si mai mare si cä: daruri
In toti anii au fost trimitdnd Ilias»6). Toaaaspunderea e läsaa pe seama
lui Bielski, cronicarul moldovean se indoieste de spusele lui.
ski are ing ad i o serie de amänunte pe cari Ureche le-a lAsat la o parte
intentionat dupà ce a tradus aproape cuvint cu cuvânt restul pasajului:
cáIlie a venit in persoanä la Lemberg si a aruncat steagul sal., la pi-
cioarele regelui. La domnia lui Roman e suprimat pasajul din Bielski
care spune cà solii acestui domn au jurat credina in fata solilor poloni 7),

1) Ibidem, P 14.
3) Pentru toate citatele din Bielski vezi Anexa I.
Ureche, o. c., p. 26.
Ibidern, p. 27.
.Ibidem, p. 30.
lbidem, p. 31.
Cf. Anexa I.

www.dacoromanica.ro
70 P. P. PANAITESCU 2 r8

asemenea juramintele lui Petre Aron si acel al luí stefan ce! Mare la
1462-
Cand povesteste lupta dela Baia, Bielski spune cá stefan a trimis
rege/ui Poloniei toate steagurile luate Ungurilor ci regele i-a
i
fIgkluit ajutor dacI-i va jura credintà. Ureche spune numai
trimis din dobanda sa» i cä regele i-a flgIduit ajutor flea* con-
ditii 1).
Cel mai interesant pasaj pentru a intelege felul cum Ureche intre-
buinteazg. pe Bielski e acel privitor la luptele lui stefan cu Radu cel
Frumos (1471). Cronicarul polon spunea cl stefan a trimis 28 de stea-
guri regelui, lIsand a intelege facuse datoria de vasal. Ureche de
astIdatà protesteazI: oau trimis i lui crai din do/panda sa, nu pentruccr
doard au fost datori sd-i trimitd, cum zic unii, cd au fost supus Lefilor, ci
pentru ca sà-1 aibä prieten la nevoie si la treabl ca aceia de-i va venì
asuprb 2). Ureche polemizeazI deci cu izvorul sIu I
Consecvent el suprimI toate tirile lui Bie/ski privitoare la inter-
ventiile regelui polon la Turci in favoarea «supusului ski», precum
laudele lui Mateiu Corvin cum a stefan ar fi «hatmanul ski».
Interesantä e deasemenea compararea celor douI texte privitoare
la jurImantul dela Colomea (5485). Bielski are cunoscuta povestire
cu jurImintul sub cortu/ care cade la un moment dat. La Ureche e
vorba de o simpll intalnire. El traduce o parte dikl pasajul lui Bielski
dar zice: «Toate ce au avut mai de treabl au vorbit si apoi 1-au si os-
pItat pe *tefan-Vodä », 3) nici vorb4 de jurImAnt. Ina o ultimg
data', la domnia lui *tefan ce! TanIr, Bielski spune cà s'au reluat
ovechile legaturi» si cà Polonii trimit soli pentru juramantul de su-
punere. Ureche consecvent panä la urmä reproduce pasajul, dar
acolo unde e vorba de vasalitate vorbeste de ointärirea prietesugului» 4).
Cronicarul nostru neagà deci cu totul existenta unei suprematii po-
lone asupra Moldovei, mai ales cà ea era mentionatä de Bielski
tocmai in epoca mai veche de glorie, pe care el o &Adeà ca exemplu
prezentului.
El defineste astfel legAturile Poloniei cu Moldova: «de multe ori
se ajutoria Moldova dela craii lesesti ca dela niste vecini deaproape
Ibidem, P. 48.
sr) Ibidem, p. 55.
3) lbidem, p. 67.
1) Ibidem, p. 131.

www.dacoromanica.ro
219 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGOFtE URECHE $1 MIRON COSTIN 71

spre toti vrIsmasii» 1), ceeace va fi fost si un program politic al vremii

lui pentru partidul polon.
Dar nu numai atIt. Alte prelucrIri ale textului lui Bielski dovedesc
un simtimânt patriotic moldovenesc, care nu ingIduie nici o umilintI
sau o infrangere mai grea. Astfel el suprimä pasajul lui Bielski privitor
la alianta lui Alexandru cel Bun cu Swidrigallo si infringerea lor de catre
Poloni, in urma areia domnul Moldovei a murit de inima rea.
Bogdan, tatál lui Stefan, luptind impotriva Polonilor a adunat, spune
Bielski, oaste de #lotri» (talhari), la Ureche fraza e tradusl cuvânt cu
cuvânt numai cuvintul dotri» e inlocuit prin «oameni de pretutin-
denea» 2). In cursul luptei din codrii Crasnei a arei povestire e tra-
dus1 de Ureche din Bielski, glsim la primul ateva schimbäri_ : con-
voiul carelor cu proviante dupI Bielski scapl respingind atacul Mol-
dovenilor, «au scipat cu multà pagubI si pieire» adaugl Ureche 3).
La sfarsitul luptei soarta armelor se intoarce in favoarea Polonilor cari
primesc ajutor dela Moldovenii partizani ai lui Alexandrul. Ureche
subliniazI acest fapt cu urrnItoarele cuvinte, cari nu sunt in izvorul
sAu «0 ash cu vitejia iar a Moldovenilor au intors izbinda la Lesi ceeace
pierduse acum rIsboiul» 4). Se vede usor sentimentul de mindrie pa-
triotia.
Stefan cel Mare e, precum se pare figura favoritl a lui Ureche. La
lupta dela Codrul Cosminului acesta are un intreg pasaj de dojanä la
adresa Lesilor si a lui loan Albert, cari se ridicaserä impotriva apl-
fátorului CrestinAtItii 5). Bielski povesteste ca atunci and Lesii au
iesit din fatalul codru si apoi la Vadul dela Cernluti ei au avut izbinde
partiale asupra Moldovenilor ce autau a tlih calea. Ureche le suprimä
fIr1 nici un scrupul. La prIdarea Poloniei (1498) el trece sub tIcere
participarea importana a Turcilor, pe larg povestig de Bielski. La
Ureche Stefan singur duce expeditia cu Moldovenii lui 6).
Foarte interesantá e si compararea pasajelor privitoare la pacea lui
Stefan cu Polonia: Bielski spune el Stefan a rugat pe rege sa-1 ierte si
si-1 mentie in scaunul slu si regele l-a iertat cu bunkvointä.

Ibidem, p. 70.
Ibidem, p. 36.
Ibidem, p. 38.
Ibidem, p. 39.
6) Ibidem, p. 70.
6) Ibidem, p. 83.

www.dacoromanica.ro
72 P. P. PANAITISCU 220

Aprigul Ureche, care reproduce din Bielski conditiile 06, se

revoltä impotriva nedreptatii izvorului ski, devine vehement : «Ste-
fan-Voda, lasand inima cea neprieteneasca s'au impacat cu craiul
lesesc. . nu cd doard s'au temut de puterea lui, care se ispitise fi
räs' boiu fdcuse fi cu Turcii, de atdtea ori i-au fi biruit i cu alti
megiesi de primprejur având sfada, niciodatd nu s'au plecat, ci pen-
tru sd cunoascii toatd creftindtatea cd n'au fost despre ddnsul ince-
pdtura, cä n'au ridicat el armele asupra lui craiu, ci craiul fära
cale si fara stira eu venit asupra lui, unde i acolo s'au intors cu
rusine» 1).
Caracteristic pentru partialitatea lui Ureche pentru Stefan cel Mare
este si pasajul privitor la luarea Pocutiei. E tradus din Bielski, insä
la urma, pe and acesta spune cà in urma pagubelor aduse de cetele
polone in Moldova, Stefan a fost silit A' se retragl din Pocutia, Ureche
scrie cà aceste pagube au facut cà «s'au rugat cu totii (i. e. Moldovenii)
lui Stefan-Vodä de au iesit dela Pocutia» 2), deci a facut-o in urma
interventiei Moldovenilor &Ai, nu silit de Poloni.
Aceeas notä de partialitate urmeaza sit la domnia lui Bogdan III.
Sora regelui polon respinge pe Bogdan, spune Bielski, pentruca domnul
Moldovei era un tat-an murdar si chior. Fireste cà Ureche suprima cu
totul asemenea aprecien. Pacea lui Bogdan cu Lesii se incheie dupa
Bielski la stäruinta regelui Ungariei care cere fratelui sau s'a se impace
Cu Moldova.
La Ureche, care traduce totus textul polon, fraza e schimbata: Sigis-
mund al Poloniei cere fratelui säu sà intervie pentru pace 3), ceeace
fireste inalta insemnatatea puterii lui Bogdan.
Infringerea lui Petru Rare§ la Obertyn rezumatä de Ureche din
Bielski e arätata de cel dintaiu ca mai putin grava. Polonii dupä dânsul
voiau la inceput sä fuga i apoi «de rusine» incep lupta. Moldovenii
la urmä «s'au intors inapoi» 4). Bielski dimpotriva povesteste fuga
Moldovenilor si a domnului, care era sa' cada prins, marea pradi luati
de Poloni. Toate acestea nu cadrau insa cu demnitatea strämosilor
deci Ureche le suprima.

Ibidem, pp. 85-86.

Ibidem, p. 86.
Ibidem, p. 122.
Ibidem, p. 138.

www.dacoromanica.ro
221 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE CRECHE $1 MIRON COSTIN 73

In povestirea luptei dela räul Siretl) intre Poloni si Moldoveni,

Ureche supriml din textul lui Bielski ajutorul turcesc dat Moldo-
venilor.
Precum vedem, Ureche suprimä din Bielski tot ce nu-i convine,
aceasta inseamnä tot ce nu cadreazI cu imaginea ce vi-o fAcuse despre
gloria curael a vechii Moldove. Dupl Petru Rares, sau mai exact: dupä
expeditia lui Soliman impotriva lui (1538), aceastä tendintä nu se mai
aratà. Incepuse epoca de deadere a Moldovei când cronicarul nu se
mai sfieste sk' arate supunerea adânel sub Turci, ajutorul hotäritor dat
de acestia lui Ion-Vodà impotriva Polonilor pomenit de Bielski 2),
precum si acel dat lui Petru Schiopul 3).
El-à cum spune in introducere inceputul «saderii ce se vede a a
venit in zilele noastrec Atitudinea lui Ureche fatä de cronica lui
Bielski este oarecum bänuitoare. Acesta este «cronicarul sträinilor», se
relevez' special cazul and wronicarul Bielski nu pärtefte a lor Ali» 4).
Bielski povestind räsboaiele si relatiile polono-moldovene aratä in ge-
nere, crede Ureche, o Ortinire Polonilor. Faptele favorabile aces-
tora ar puteà sä nu fie adevärate.
Cronicarul nostru nu poate aveà aceeas atitudine fatä de letopisetul
moldovenesc, al cärui autor n'aveä interes sä scadä pe Moldoveni.
Deci povestirile acestuia despre ostropsirea» Moldovenilor la Valea-
Alba 5), despre micul ajutor turcesc dat de Turci lui Stefan ce! Mare
la Codrul Cosminului 6), n'au putut fi trecute sub täcere. Totus stim
ca in cronicele slave ale Moldovei se gäseste o stire despre nävälirea
Turcilor in Polonia la 1498 in urma infrängerii lui Than Albert la Co-
drul Cosminului 7). Ureche nu are aceastä stire in cronica sa, el vor-
beste numai de nävälirea lui Stefan cu Moldovenii. Nu cumva avem
aface si ad cu o omitere intentionatä in genul celor din textul lui
Bielski, pentru a nu aräth pe Stefan supus Turcilor ? Am arätat a nu
poate fi o coincidentä suprimarea stirilor nefavorabile lui Petru Schiopul
din textul lui Bielski, asupra arora vom reveni, si coloratura extrem

Ibidem, pp. 139-340.

Ibidem, p. 239.
Ibidem, p. 242-
Ibidem, p. 19.
6) Ibidem, p. 62.
6) lbidem, p. 77.
)1. Bogdan, Cronici inedite, p. 62.

www.dacoromanica.ro
74 P. P. PANAITESCLI 222

de favorabill datä domniei acestuia in stirile de origini interni. Asa-

dar avem indicii ci aceias operatie tendentioasá, des' cu mai multi
rezervi, a fost exercitati i asupra letopisetului moldovenesc.
Deoarece scopul lui Ureche erà sl prezinte un exemplu, o invitä-
turä, si arate a trecutul Moldovei a fost o epoci de glorie mai ales fatä
de prezentul decizut, el îi permite aceste schimbiri si are aceasti
tendinti patriotici.
Cronicile polone sunt pline cu o asemenea mindrie patriotia, adesea
vedem imprecatiuni impotriva dusmanilor Poloniei, se pun in relief
infimele pierden i cu cari Poloni plätesc izbinzile lor, s. a. m. d. Ca
elev al istoricilor poloni Ureche este si el un istoric patriot.
IDEILE DE ORGANIZARE SOCIAL POLITICA IN CRONICA
LUI URECHE. Ceeace arati mai mult legitura lui cu starea de spirit
din Polonia sleahtei este o alti tendinti 4 cronicii lui. Ureche este un
apärätor al privilegiilor boierimii i, ceeace e mai interesant, al tärii
legale guvernate de boierime.
Idealul silt este o Moldovi in care boierii sä fie in fruntea treburilor
aläturi si chiar peste domn, iar guvernarea si fie dupá «pravili», adici
intocmai ca in Polonia. Petru Schiopul eri un domn ideal pentruci
tinei in «cinste mare» pe boieri si «din sfatul lor nu iesii» 1). Ureche
suprimi in cronica lui pasajul lui Bielski care spune cà in rásboaiele
lui Ion-Vodä tiranii au fost mai credinciosi si mai viteji cleat boerii.
In privinta pravilelor spune «uncle nu-s pravile, din voia domnilor
multe strambátiti se fac» 9. Teoriile sale asupra organizatiei Mol-
&Wei si a rolului boierimii se yid mai bine inteun pasaj in care ataca
absolutismul domnesc: «nici legile, niel tocmeala tirii pe obicei legate,
ci toatä dreptatea au lisat pe cel mai mare ca si o judece si ce i-au
pirut bine ori riu, aceea au fost lege. Deci cumu-i voia domnului
op (trebuie) si le placi tuturor, ori cu folos, ori cu paguba tärii» 3) si
aiurea: «In Moldova este obicei de pier fari numir, fit% judet,
leac de vini, insuis (i. e. domnul) judet, insuf pdrd,ste, insuf umple
legea* 4). Aceasti teorie a impärtirii puterilor la judeciti este desigur
inspiratä din organizatia poloni, càci cronicarul nostru descrie aiurea
pe larg cum e in Polonia; «nemesii cari le zic sleahtä, nu asi de crai
Ureche, o. c., p. 258.
Ibidem, p. r26.
Ibidem, p. 8.
Ibidem, pp. 209ir.

www.dacoromanica.ro
223 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUZ GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 75

asculth, cum de lege care le-au fäcut ei* 1), arath pe larg scaunele de
judecath in provincie si instantele mai mari, «procuratorii» cari «rhs-
pund pentru crai» 2). «Nici pe un sleahtici nu-1 va puteh legi cineva,
nici crai singur, Ora nu-1 va birui cu legea» 3). El isi inchipuie tara
idealä astfel: «Iani de s'ar invätà cei mari de pre minte cum se tine
domnia, cumu-i albina eh toate-si aphrl ascioara si hrana lor cu acele
si cu veninul sAu, iar domnul lor ce se cheamh matca, pre nimenea nu
vatämh ci toate de invAtAtura ei asculth. Cum mai bine ar fi pentru
dete sä-1 asculte si sh-1 iubeasch cleat de frich si de groazh sh i se piece» 4).
Comparatia dintre organizatia Statului i aceea a unui stup de albine
in care matca guverneazä desì nu poate wham& pe nimeni se regh-
seste la domnul ideal al lui Ureche, adich la Petru Schiopul, care este
ca «o match fArá ac» 5). Dar aceastd comparatie nu-i apartine lui Ureche,
ea este expresia plasticd pe care o intrebuintd Fleahta polond pentru a ld-
muri situatia regelui Poloniei, «matcd färd aco este expresia reprodusd
mereu de istoricii Fi reformatorii de Stat poloni pentru a indicd pe regele
lor 6). E deci foarte interesant când vedem aceastä expresie, care in-
semnh un program politic, aplicath de Ureche domnilor Moldovei.
Idealul shu erà deci ca Moldova sä fie organizath ca Polonia sleahtei,
iar pe domn Il vedeh intocmai ca pe regele Poloniei. Phrä indoeall pentru
a face o comparatie a organizatiei acestei sari cu starea de lucruri din
Moldova descrie el ash pe Iarg si ash de exact functionarea dietei polone,
a senatului, strângerea birului, alegerea regelui: «.57 deaceea, ridicind
(i. e. inläturind) ei intre sine rhuthtile sale din putin au crescut tara
si se pot aphrh de toti vrhsmasii sAi ). . . i Dumnezeu li aphrä: pink'
acum» 8). Deci inflorirea Poloniei se datoreste institutiilor ei. Acelas
adia libertatea nobilimii si gtivernarea duph legi, neputinta
Ibidem, p. 93.
8) Pentru tribunalele -descrise de Ureche, intre cari si tribunalul regal ce functioni
and la Piotrkow cfind la Lublin (intemeiat la x578) St. Kutrzeba, Historja ustroju Pol-
ski, ed. II, Lemberg, 2908, I, pp. 200-20I.
Ureche, o. c.
Ibidem, p. 210.
Ibidem, p. 260,
a) Istoricul polon T. Korzon serie: sin veacul XVII e adesea repetat aforismul
regele trebuie sä fie ca o mata Sri aco. (T. Korzon, Dola i niedola lana Sobieskiego,
III, p. xx6).
Ureche, o. c., p. 95.
Ibidem, p. 96.

www.dacoromanica.ro
76 P. P. PANAITESCU 224

principelui de a face nedreptAti e subliniatA si la descrierea Ardea-

lului 1).
Ureche inriurit de ideologia politico-socialA a Poloniei o aplici Mol-
dovei, gAseste in ea mijlocul de indreptare a deaderi.
CAnd cu gAndul la ridicarea t'Arii sale, din veneratie pentru trecutul
glorios al Moldovei, Ureche scrie acest letopiset ca o armA de luptg,
ca un sfat si o indrumare, putem uità cA a asezat acel trecut inteo lu-
minA ceva mai frumoasA de cum erh in adevAr. Din cele de mai sus
se vede cl scrierea lui nu este o carte de istorie, un izvor pentru isto-
ricii viitori, dar este ceva mai mult cleat aceasta, fiind o carte de doc-
trinA a unui om care judech.
URECHE OM DE PARTID. Din nefericire pentru frumusetea
figurii, Ureche el-A si un om de partid adesea pAtimas si aceasta se res-
frAnge si in cronica lui. *i istoriografia polonA a veacului XVII ince-
pAnd cu precursorii din veacul trecut, Orzechoviski si chiar Hejden-
stein erh mai intotdeauna in slujba unuia din partide, sau chiar a unei
persoane. Ash e si Ureche elevul Polonilor. In cursul domniei lui Petru
*chiopul se alcAtuise partidul boieresc filo-polon despre care am vorbit
mai sus, unit mai ales prin legAturi de familie. In fruntea lui stA mai
tArziu familia Movilà si el sine pAn'A la sfArsitul veacului XVII. Gri-
gore Ureche prin originea sa fäceh parte din acel partid. Un eveniment
intAmplat putin inainte de urcarea in scaun a lui Petru *chiopul prin
lumina in care apare cronica lui Ureche, ne aratA cum intelegeh acesta
iegAtura cu partidul ski.
Ieremia Golia, pâralab de Hotin, conducAnd oastea lui Ion-Vodà
cel Cumplit fu cumpArat de Petru chiopul si in mijlocul luptei trAdI
pe domnul &Au. Bielski dui:a Gorecki povesteste pe larg aceastA trà-
dare, cum Ieremia a primit dela Petru 30.000 de zloti ca sl lase pe Turci
s'A treacA DunArea, a cArei pazA la vad ii fusese incredintatà, cum n'a
dat de veste domnului de sosirea oastei dusmane, asà cA acesta numai
In ultima clip*/ isi dA seama cA e in fata intregii ostiri turcesti, cum in
timpul luptei Ieremia lAsA jos steagul, porunceste ostenilor lui sA puie
cusmele in virful armelor si trece la Turci. Ureche care traduce ad
pe Bielski si ia dela dinsul toate imprejurArile in cari s'a dat aceastA
luptA, indatA ce vine vorba de trAdarea lui Ieremia suprimA ce e in
izvorul sAu. DimpotrivA el protesteazA chiar impotriva afirmatiei
1) Thidem, p. "4.

www.dacoromanica.ro
225 1NFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GR1GORE URECHE $1 MIRON COSTIN 77

cronicarului polon si pledeazä in favoarea lui Ieremiapâralabul.Pasajul

lui Bielski privitor la cumplrarea lui Ieremia si la trecerea DunArii
de cAtre Turci e modificat astfel: (Ion-Vodà) . .. au trimis o seaml
de oaste a sa (la Bielski 13.000) cu Irimia parcIlabul de Hotin ca sk
apere treatoarea Turcilor sà" nu treacl Dunärea. Ci nevoie este a
opri cei putini pe cei multi Fi cei slabi pre cei tari. . . Väzdnd Iri-
mia pdrallabul cd nu-i poate opri s'au &tors fi de seirg au dat de
ftire lui Ion Vodä. 1) Pasajul privitor la trecerea lui Ieremia in rin-
durile Turcilor e iar modificat, numele lui nu e pomenit «la ince-
putul rgsboiului zic (i. e. Bielski) cd o seamei de Moldoveni scl se fi
inchinat la Turci» 2).
Nu mai rAmine nici o indoealà el Ureche vrea sä" scuze si sh" ascundà
fapta lui Ieremia. Pentru ce ? Nu pentrucl el-à boier si pentrua ar fi
existind un fel de solidaritate de clag 8) de vreme ce mai sus in
aceeas imprejurare Ureche mentioneazä a «din boierii cei mari anume
Murgul vornicul cel mare si Billi vornicul cel mare si SlAvill hatma-
nub>. . . au pärAsit pe Ion-Vodl si-au fugit la Turci» 4).
Singura explicatie ar fi c5. Golàestii erau si ei inruditi cu acele fa-
milii ale partidului boieresc din care fleeà parte si familia Ureche. Gr.
Ureche erh rudà cu Movilestii, Anastasia, sora lui, eri sotia lui Isac
Balica, vär primar al Movilestilor 6), pe de altà parte se cunosc lega-
turile strAnse ale lui Nistor Ureche cu familia Movill, faptul cA el erà
alAturi de doamna Elisabeta si a guvernat pentru minorul Alexandru
Movill la 1615-1616 6), dupl ce fusese omul de incredere al lui Con-
stantin Movilä 7). Sunt semne, desi dovezi precise nu cunosc a fami-
lia Golia erh si ea inrudità cu Movilestii, in once caz existau strinse
leglturi intre cele doul familii si astfel s'ar explich prefect atitudinea
Ibidem, p. 228-9.
Ibidem, p. 230.
Havillu, Ioan-Vodd cel Cumplit, ed. II, p. 173 nu facuse comparatia Cu textul
lui Bielski, dar vedeit tendinta lui Ureche. El cre,lea ca Ureche nu pomenwe etradarea
nationalä* a lui Ieremia pentru a acesta era un aristrocrat ca »i Ureche, pe cand Ion-
Voda ar fi reprezentat spiritul democratic.
Ureche, Cronica, p. 230.
Iorga, Studii fi Documente, XIX, p. 22.
Miron Costin, Opere Complete, I, p. 465.
4) Sat dfiruit de Ieremia Movili lui Nistor Ureche. Ora§anu, Cronicarii Moldoreni,
13. 45. Solie a lui Nistor Ureche sub Constantin Movila, ibidem, p. 48. Alte intariri
de sate lui N. Ureche Inca din x600. Academia Rondind, Fire de pe documente interne.

www.dacoromanica.ro
78 P. P. PANAITESCU 226

lui Gr. Ureche. loan Golie sau Golia frate cu Ieremia pircalabul 1)
a fost mare logoat sub Petru Schiopul. El cladise la Iasi biserica Golia 2).
Allturi de dânsul intre ctitori i chiar pe tabloul ctitoresc apare Iere-
mia Moya 3). Cine cunoaste obiceiurile fundatiilor religioase in
vechile noastre principate stie ca nu se pot amestech in aceias ctitorie
decat persoane de acelas neam. Care este legatura de rudenie intré Mo-
vilesti i Gotäesti nu pot spune deocamdata. Se constata i dupl Iere-
mia Movila o deosebita grija i därnicie a Movilestilor pentru bise-
rica Golia 4).
In once caz cele douà familii Ureche i Golia facean parte din aceeas
clientela politica a lui Petru Schiopul si a Movilestilor 5) i aceasta e
pricina pentru care Ureche Ii eruta.
Aceleasi motive de partid il fac pe cronicarul nostru sä slaveasca
pe Petru Schiopul, protectorul Movilestilor, in divanul caruia fusese
Nistor Ureche 6). Acest domn a fost, cum am vazut un fel de domn
ideal pentru Grigore Ureche, 11 lauda pentru marea lui bländete, pen-
tru iubirea de tal* iubire de boieri, popularitate in tarä. Bielski repro-
duce in cronica lui dupa B. Paprocki istoria lui loan Potcoava, po-
vestire in care se aflau diferite evenimente i aprecien i nefavorabile lui
Petru Schiopul. Ureche care reproduce povestirea lui Bielski le su-
prima pe toate. Bielski spune anume ca Moldovenii s'au dus cheme
pe Potcoavä «plängändu-se de Petru-Voda al lor ca sufär dela dânsul
nedreptati de nesuferit si de Turcii pe cari Ii iubià tineà la curtea
lui». Ureche suprima acest pasaj. Boierii, dupä' cronicarul polon Ii tri-
mit scrisorile lor #cu cateva zeci de peceti ale boierilor 1VIoldoveni mai
fruntasi». Ureche nu se sfieste sä transforme textul in sensul ca Pot-
coava ar fi falsificat acele scrisori : Potcoava . . . vrut cu mestesug
1) Hasclau, o. c., pp. 226-7.
Actul prin care Ieremia Movila confirma Inchinarea catre man. Vatoped , T.
Codrescu, Uricar, IX, pp. 139-143.
Iorga, Inscrip(ii, II, p. 162. (oIeremia Moghilä, loan Golia mare logofat, sosia
lui Ana, Mihaiu fiul lor).
Iorga, Studii # Documente, VII, p. 21. Satul Vosca däruit Goliei de Alexandru
Movilä. D-1 S. de Zotta lmi aduce la cuno§tinti ci din documentele manastirii Golia
rezulti cá foarte multe donalii facute manastirii se datoresc diferitilor membrii ai fami-
liei Movila.
6) P. Familia Golia, cf. Iorga Introducere la Hurmuzaki. Documente, XI, p. XXVII,
XXIX, si XCVIII. Pentru cariera lui Nistor Ureche. Orasanu, o. c., pp. 40 i urm.
6) Orasanu, /. c.

www.dacoromanica.ro
227 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 79

sa aibà slobozenie si dela cei mai mari. i fdcdnd scrisori Cu multe pe-
celi dela bojen i curteni din tara Moldovei, au doard sd fie fost fi cu
voia unora, cum zic unii». (i. e. Bielski)1).
La intrarea in tara Potcoava e primit ca domn de multime. Ureche
recunoaste ca multi i s'au inchinat, dar adaugi, ceeace nu e la Bielski,
cá aceasta s'a facut «cumu-i rfindul oamenilor dacä I-au väzut pe domn
tAnar» 2). Dupl infrAngerea lui Petru, Ureche supriml cuvintele de
infruntare pe cari le-ar fi spus sultanul domnului alungat i amenin-
tarea ca-i va taià capul. A doua infringere a lui Petru e indulcitä. Nu
sunt reproduse tirile lui Bielski dupa cari oastea acestuia ar fi fost
macelärita i cá domnul abià a scapat. Cum se vede, si ad i modificarile
textului lui Bielski au un inteles politic.
Aceias patima politica Il face sa huleasca pe Aron-Voda sub care tatal
cronicarului pribegià in Polonia. Aron este «cel cumplit carele multà
greutate au adus 3) «om fArà suflet», domnie «cumplita i amará»
. . . «nu-i erà grijä de alta numai . . . de a pradare», etc. 4)
In cronicä sunt si unele aluzii oarecum discrete la domnia lui
Vasile Lupul, adversarul politic al lui Moise Movila si al Polonilor.
Numai mai tarziu dupa casatoria Mariei cu Ianusz Radziwill se
fad.' o apropiere a lui Vasile de Poloni i probabil si de Ureche.
Acesta isi incepuse cariera sub Miron Barnowski, ruda a Movilestilor
prieten al Polonilor 5) ; prin traditia politica a tatalui sau atitudinea
lui se explica.
GRIGORE URECHE I POLONIA. Cronicarul nostru i prin
educatia sa la iezuitii din Lemberg6) i prin partidul politic din care
facei parte erà inclinat catre Polonia. Am al-Rat cum descrie pe larg
organizarea politica a acestei täri si Iasi a intelege ca s'ar potrivi
1) Ureche, Cronica, p. 237.
Ibidem, p. 240.
linden:, p. 26o.
Ibidem, p. 261.
6) La 1628 Dec. 20 eris treti logoat. Crefterea Coleciiunilor Acadentiei Romdne, ror
p. 235.
Grigore Ureche se afli in Lemberg in vreme ce tatil ski sate' la Camenita, erà
deci trimis pentru invkituri. (Barwinski in Prinos Sturza, p. 263). Ipoteza lui Barwinski
cá Grigore Ureche învátà la §coala fratiei ortodoxe nu se poate admite aci Miron Costin
spune cà Grigore Ureche a invätat sartele liberales in acoli polone, ceeace la Lemberg
nu poate inserrinit cleat colegiul iezuit. (M. Costin, Poema Polond in I. Borkowski,
Pisma, p. 244 Lemberg, 1856).

www.dacoromanica.ro
8o P. P. PANAITESCU 228

Moldovei. Tot asà de interesante sunt observatiile lui asupra sufle-

tului polon. Aratä solidaritatea lor de familie, sentimentul onoarei,
vitejia lor; Tentru numele lui si pentru cinste capul isi va pune» 9,
mentioneazA si defectele: luxul si risipa sleahtei care-si zälogeste pl-
mântul la Jidovi, dar din toate cea mai interesantl observatie e cea
privitoare la cultura polonä. Polonii sunt #oameni invätati de carte,
cà pentru invätäturl si a cärtii vitejii nu li-i preget nici de trudà nici
de cheltuealä, ce incunjurä tärile ca sä" deprinzà tineretele truda si
la bätrânete intelepciunea, de care au nevointl mai mare 2)». Polonia
dintre toate tärile vecine este pentru el tara invätäturii.
Deacolo apItase el ideile si invätätura lui, sub influenta marei
scoale istorice polone scrise cronica lui.
LEGATURILE CU ISTORIOGRAFIA POLON/X.. Cronica sa
este la mijloc intre genul cronicilor polone generale din veacul XVI:
Bielski, Cromer, mari compilatii ce cuprindeau toatà istoria Polo-
niei precedatà de o introducere asupi:a originelor neamului si scrise
inteun stil impersonal si analistic si acel al veacului XVII, istorii de
partid serse in stil de amintiri.
(La Gr. Ureche numai domnia lui Aron-Vodà este scrig in stil de
amintiri dupl traditia vechilor boieri si in special a tatälui säu). Dintre
istoricii poloni el la ca model pe Ioachim Bielski, un cronicar care serie
In genul vechilor cropici. Alegerea nu pare a fi intämplätoare. Dintre
toti cronicarii po/oni ail exceptie, acel care are mai multe stiri pri-
vitoare la Moldova este acesta. Cromer, Dlugosz, Wapowski, Mie-
chowski incheiau cronicele lor mult mai de vreme, nici unul n'o duceà
pinä la sfärsitul veacului XVI. Stryikowski si Guagnin erau prea
laconici pentru stirile privitoare la Moldova. Bielski erà cel mai co-
mod 3), el cuprinda in afatl de stirile compilate din cronicarii prece-
denti si monografii speciale privitoare la evenimentele din Moldova.
Nu e de inchipuit ca Ureche sä nu fi cunoscut deloc pe Cromer,
cine intrà inteo scoalä polonà nu puta sl nu-1 cunoasa de vreme ce
slujià ca manual de scoalä pentru istoria Poloniei si erà, pe drept sau
nu, cel mai celebru istoric al Poloniei. Dar tot ce se afla la acesta cu

Ureche, Cronica, p. 95.

Ibidem, p. 94.
Bielski erh mult cetit. Simon Starowolski a publicat o traducere partiali in lati-
nwe (Domnia lui Sigismund I), De rebus Sigismundi Prind, Cracovia 1616.

www.dacoromanica.ro
229 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 81

privire la Moldova fusese compilat de Bielski, care-1 citeaz1 adesea,

asà cl intrebuintarea lui Cromer erh inutilä.
Tot in scolile poloné va fi fäcut cunostintA Ureche cu Cosmo-
grafia universatä latinä, care i-a slujit ca izvor pentru descrierea tärilor
vecine si a inceputului neamului românesc. Asemenea cosmografii slu-
jeau, cum am spus, ca manuale de istorie universalà si geografie in
scoli. Ceeace e demn de observat e el aceastä carte, o scriere occi-
dentalá latinä a slujit lui Ureche pentru lämurirea inceputurilor
neamului nostru si nu relatiile cronicilor polone despre acest lucru, cari
au fost läsate la o parte 1). 0 scriere ash de monumentall care cuprindei
originile tuturor popoarelor, cum erau cosmografiile, i-a inspirat prea-
labil mai multä incredere, deal cronica luí Bielski, care reproduceh
si ea legenda injurioas1 cu tfilharii adusi din Roma.
UMANISMUL POLON 1 URECHE. Ceeace pare insä ciudat CA
In aceastá de a doua perioadä umanistá polora a veacului XVII, un
scolar al lor sl fie ash de putin influentat de clasicism. E adevarat a
Ureche spune a odela Rhin ne tragem» si cà bimba noasträ are cuvinte
latinesti 2) si trage concluzia fireascl despre unitatea neamului des-
pärtit de granite politice; a Moldovenii si Muntenii os'au tras dela
un izvor*2), iar oRomanii ch.ti se aflä locuitori in Tara UngureascA
si la Ardeal si la Maramures dela un loc cu Moldovenii si toti dela
Rim se trag»4). Dar aceste lucruri nu sunt considerate ca ceva prea
important, ca o revelatie cum va fi mai tArziu pentru Miron Costin.
Ureche recunoaste eh' Vlachia vine dela Flacus, ing aceasta priveste
mai mult pe Munteni deck pe Moldoveni 5), iar olimba noastrà din
multe limbi este fácutä si ni-i amestecat graiul nostru cu a vecinilor
de primprejur». Tara e ca o «slobozie», adicä un loc de colonizat tot
feluri de neamuri stráine. Popoarele de prin prejur vin in Moldova
si se ameastea cu vechii locuitori°). Aceste toate consideratii släbesc
idea latinitätii si a unitätii neamului. SI nu fi fost pltruns si Ureche
de idea dominantä in Polonia, a e o glorie si o cinste mare sä te tragi

V. pasajul lui Bielski despre originea Românilor In rezumat Anexa I. Ureche

nu 1-a intrebuintat.
Ureche, Cronica, p. 7.
Ibidem, p. 5.
5) lbidem, p. 112.
5) linden:, p. 5.
e) Ibidem, p. 7.

6 A. R. Memoriile Sectinnii Istorice. Seria II). Tom IV. Mem. 4

www.dacoromanica.ro
82 P. P. PANAITESCU 230

din Romani ? Idea unitätii neamului nostru strans legata de idea lati-
nitatii era destul de cunoscuta in Moldova lui Vasile Lupu. Acest
domn inchini cartile lui bisericisti «catre toati semintia româneasca
pretutindenea ce se afla pravoslavnica intru aceasta limbi» 1). In po-
litica lui apare acelas lucru. Domnul scria Austriacilor ca «in Ardeal
mai mult de o treime din populatie e romaneasca i fäglcluindu-le
libertatea, Ii voiu inciti indatä impotriva Ungurilor si avand rasboiti
la ei acasa nu vor mai sti unde sä se intoarcb
Desi ne-am fi asteptat ca sub influenta umanismului polon, Ureche
ca i Miran Costin sa fi fost un reprezentant al ideii latinitätii natio-
nale, aceasta laturä este cam slab subliniata in cronica lui. Aceasta
ar insemni ci el a fost mai mult influentat de cultura polona a veacului
XVI (literatura in care predominà limba nationall si nu latina). Ure-
che are totus oarecari cunostinte clasice, traduce destul de corect din
latineste, tinandu-se ce e drept, cam prea strans de text, pe care-1
traduce cuvânt cu cuvant 3); odata face o greseala ca aceea de a intelege
un pasaj latin, care vorbia de uciderea sultanului Murad de catre
servul iubit al lui Lazar Despotul, in sensul ca Murad a fost ucis de
propriul sau serv iubit, anume Lazar Despot 4)! Stie cà Galii sunt
Francezi5), caci ti traduce ash, i tie ca mai inainte Crimea se numi
Chersones, dei ad face o noul greseala, traducand «Callipoli in Cher-
soneso» prin «Calipoli la Cram* 6) ! Dar ar fi fost sl cerem prea mutt
sä stie cá erau doi Chersones.
URECHE SI CATOLICISMUL. Societatea polona era foarte
mult inraurita de propaganda religioasa a iezuitilor. Ureche ca
ortodox a ramas fireste mai departe de aceste influente. Totus Miran
Costin, care erh in aceeas situatie a vorbit uneori de chestiuni reli-
gioase i era considerat ca un sprijinitor al catolicilor din Moldova.
Avem o singura aluzie la o chestie religioasä la Ureche. El deplange
despartirea bisericii apusene de cea rasäriteana', «cum räsäritul
Larte romaneascd de finnf(elturi a Mitr. Varlaam, Bianu »i Hodo§. Bibliografia
Romdneasca Veche, I, p. 139. Binecuvantarea e intitulatä: cuvant impreuril citre toatà
semintia romlneascil* i incl tidal se insisti is'au indurat Dumnezeu de ne au däruit
sfi dfiruim i noi acest dar limbii romftnegti, carte pe limba romfineascät.
Scrisoare din 14 Ianuar 1643. Hurmuzaki, Documente, IV', p. 669.
V. Anexa III.
') Ureche, Cronica. p. 103.
6) Ibidem, p. 104.
6) Didem, p. 103.

www.dacoromanica.ro
231 INFLUENTA POLONA IN OPERA LU1 GRIGORE URECHE SI MIRON cOSTIN

apusul n'ar fi fost logodna lui Hristos» 1). Vinovatá de ruperea unirii
dela Florenta e «pizma greceasch 2). In vremea lui in Polonia erà
lupd mare a catolicilor pentru a atrage pe ortodwd la unire, pe cand
la Kiew in frunte cu Petru Movilä se desvold o reactie puternica,
cerand pastrarea individualismaui pravoslavnic in formele vechii cre-
dinte. S'ar päreh din citatele de mai sus el Ureche eri de parerea
celor dintaiu, mai mult decat de a ortodoxilor intransigenti.
* *
Cercetarea izvoarelor polone ale cronicii lui Ureche si punerea
acestei cronici in cadrul culturii polone a vremii, pe linga faptul ca
ne ajutà la lamurirea felului cum a fost constituid cronica, pune,
precum se vede, figura si opera acestui scriitor inteo lumina adesea
cu totul noug, aproape neasteptad. Vedem pe acest boier rnoldovean
al veacului XVII ca un patriot cu conceptii politice si cu anume le-
gaturi de partid. Dintr'o figura vaga, autor impersonal, el devine o
personalitate caracterizad si interesanta a trecutului nostru. Lega-
turile lui cu cultura contemporaná a Poloniei explica in mare parte
aceste conceptii i completeaza idea ce ne-o putem face despre va-
barca operii lui.

VI
IZVOARELE POLONE ALE SCRIERILOR LUI
MIRON COSTIN
In cercetarea influentei polone asupra lui Miron Costin, vom in-
trebuintà aceeas metoda pe care am urmat-o la Grigore Ureche:
Vom arad indiu cari sunt izvoarele polone ale scrierilor lui Miron
Costin i dupa aceea vom aratà influenta culturii polone asupra ideilor
autorului. Sunt insa unele deosebiri in ce priveste problemele ridi-
cate de studiarea operilor acestuia. Intaiu avem a face nu cu o singurI
cronicä, ci cu mai multe opere, doug din ele scrise in polona. Vom
incepe cercetarea izvoarelor cu scrierea mai intinsä: Cronica Mol-
dovei dela Aron-Voda la Dabija-Voda i apoi cu cele trei scrieri in-
rudite despre originile Romanilor.

Ureche, o. c. p. 26.
Ibidem.

6*

www.dacoromanica.ro
84 P. P. PANAITESCU 232

La Miron Costin nu se mai pun complicatele probleme asupra

felului cum a fost alcatuite cronicile si asupra autorului, pe cari le-am
intämpinat la Ureche, deaceea aceasa parte de critia va lipsi. In schimb
va fi necesar sà ne oprim asupra chestiunii datelor la care si-a scris
operele sale, chestiune care este controversatä.
LegMuffle lui Miron Costin cu scoala si societatea polonä fiind
intinse si destul de bine cunoscute, ceeace nu erà cazul pentru Ure-
che, va fi nevoie sä introducem un capitol special pentru expunerea
acestor leg5turi, asupra cärora materialul istoric polon ne-a ingáduit
sä aducem o serie de lämuriri noui 1).
PAUL PIASECKI. Scrierea lui Paul Piasecki «Chronica gestorum
in Europa singulariorumn 2) a fost cel mai insemnat izvor al cronicii
lui Miron Costin si a format chiar, cum vom vedeà, conceptia lui
despre stiinta istoriei.
Paul Piasecki (I579-164.9) a ocupat diferite functii bisericesti inalte
In Polonia. Intre altele ,a fost episcop de Camenita (I627I644), in
care calitate puteà cunoaste mai deaproape evenimentele din Moldova
vecinä. In ultimul timp al vietii a fost episcop de Przemisl (i644-49)3).
Scrierea sa s'a bucurat de o foarte mare faimä in Polonia veacului
XVII, asemänätoare cu aca a lui Cromer in timpurile mai vechi, a
fost consideratà ca o carte clasia pentru istoria polonä si a läsat cu
totul in umbrà toate celelalte scrieri similare. Regele Wladislaw IV
vorbind de Piasecki spune: «Res non minus docte scriptas, quam
gloriose et praeclare per eum gestas» 4). Regele loan Sobieski vor-
bind de faptele bunicului säu, hatmanul Zolkiewski, spune cu män-
drie a ele sunt citate de istoricul Piasecki 5). Ambasadorul francez
Laboureur, 11 pune aläturi de Cromer si-1 considerl ca una din
principalele personalitäti culturale ale Poloniei6). Piasecki a läsat
Am intrebuintat peste tot Cronica Moldovei dela Aron-Vocla in ed. V. A. Ureche.
Opere Complete I, Bucuresti, z886, De neamul Moldovenilor» ed. C. Giurescu Bucuresti
1912. Cronica polond ed. I. Bogdan. Cronici inedite Bucuresti 1895. Poema Polond in ed.
I. Dunin Borkowski Pisma, I, Lemberg 1856. (Toate editiile tipArite in RomAnia ale
acestei scrieri sunt inutilizabile).
Am intrebuintat ed. Cracovia 1648.
4) G. Korbut, Literatura Polska, I, Varsovia 1917, pp. 225-6.
4) A. Szel4gowski, Pcrwel Piasecki historyk polski XVII go wieku in revista Przegkd
naukowy i literacki, Lemberg, XXVI, 1898, p. 953.
T. Korzon, Dola i niedola lana Sobiesakiego, Cracovia 1898, p. 2.
A. Szelqgowski, l. c.

www.dacoromanica.ro
233 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 85

un rnare nume posteritatii. Continuatorul ski Kochowski spune

<Magnum Piasecio inter scriptiores nomen . ., . Claruit scrip-
tis:..*1).
Nu e deci de mirare ca opera lui a fost aleasä de Miron Costin ca
izvor principal al cronicii sale.
Cronica lui Piasecki cuprinde istoria Europei dela 1587 la 1638.
Inainte de a intrà in materie are note cam disparate asupra eveni-
mentelor dinaintea anului 1587. Cronica se termina cu un scurt re-
zumat al evenimentelor dela 1638-1648. Izvorul ski principal pentru
istoria polonä este Hejdenstein (Renim ab excessu Sigismondi-Augusti.
Intrebuintat in ms.) 2), dar cele mai multe stiri le ia din propria lui
experientä sau informatii orale.
Deì face profesiujie de credintä de istoric impartial 3) se pot usor
urmari tendintele politice din opera lui. Intre altele, cele principale
sunt: idea unitatii lumii crestine, dusmänia fatál de pagâni si fata de
Germani. Considera pe acestia din urma ca dusmanii neamului polon
si ai Slavilor in genere, asemenea ataca pe Habsburgi. E un repre-
zentant al ideilor sleahtei fiind impotriva tiraniei regale, face parte
din partidul opus politicii lui Sigismund III, prietenul Habsburgilor
si al iezuitilor 4). Cea mai interesanta tendintá a lui este pornirea im-
potriva Iezuitilor. L'Asase chiar a intelege ca dezaproba concurenta
ce o fáceau acestia vechii Universitati din Cracovia, numind scoala
lor Anti-Academia»5). Din aceasta pricina Iezuitii cautau pe toate
caile sa ponegreasca celebra cronica a lui Piasecki. Ei scriu mai multe
pamflete ce circulara in Polonia; mai multe furá chiar tiparite, con-
tinând injurii si defaimari la adresa acestei cronici. Prietenii si admi-
ratorii lui Piasecki faspund si ei in scris si se adreseaza chiar instan-
telor judiciare cari condamnara pamfletele injurioase la ardere in

Wesp. Kochowski, Annalcs Polon, I, Cracovia 1683, P. 164.

A. Szelagowski, o. c., p. 1176. Pentru partea mai veche sunt stiri din I. Bielski,
Strjikowski etc. (Ibidem, pp. 1173-4).
P. Piaseci, Chronica, pp. 1-2.
A. Szehlgowski, o. c. pp. II80-1184 si 1309. R. Mieniecki, Pogl4dy polityczne
w dziejopisarstzvie polskim XVII wieku in PrzeglId Historyczny, Varsovia, XVI, 1913
PP. 164-5. S'a constatat deasemenea la Piasecki el un patriotism räu inteles 11 face s'A
arate in toate luptele ostile polone ca mai mici si cele dusmane ca mai mari deck in re-
alitate.
Piasecizi, O. c., pp. 380-1.

www.dacoromanica.ro
86 P. P. PANAITESCU 234

public 1). Lui Miron Costin care studià la Iezuitii din Bar tocmai in
vremea and se &Adeà lupta cea mare intre iezuiti i episcopul de Prze-
misl nu poate sh-i fi rhmas necunoscua aceastä dusmänie a educato-
rilor lui impotriva cronicii lui Piasecki. Mai ales a dusmhniile ridi-
cate de aceasa scriere rArnaserä vii multä vreme dui:4 moartea au-
torului ei. W. Kochowski care sera in vremea lui Sobieski, vorbeste
de ele ca de un lucru inch' actual 2).
Desi elev si admirator al iezuitilor, Miron Costin ja cronica lui
Piasecki ca unul din izvoarele lui istorice principale, de ,sigur din
pricina faimei de care se bucurh in toad societatea polonl.
IMPRUMUTURILE LUI MIRON COSTIN DIN CRONICA
LUI PIASECKI 3). Intrebuintarea cronicii lui Piasecki in cronica
dela Aron-Vodä de Miron Costin incepe cu stirile despre urcarea
in scaunul Moldovei a lui Stefan Radul (o eroare a lui Piasecki 4)
apoi acei a lui Ieremia-Vo4 luptele lui Zamoyski cu Tharii la
Tutora 5). Dar numhrul ostirii polone pentru cari este citatà oCro-
nica lesasch», precum si mai multe din amAnuntele luptei in special
interventia lui Ieremia pentru pace nu se afll in cronica lui Piasecki
Lupta lui Ieremia cu Stefan Rkvan 8) este scrish de Miron Costin.
in parte dui:A Piasecki 7), in parte probabil duph traditiile interne.
Din scrierea cronicarului polon sunt luate tirile privitoare la tratärile
diplomatice ce au urmat dupä' aceste lupte 8).
Campania iezuitilor impotriva cronicii lui Piasecki pe larg la Szelqgowski, o. c.,
pp. 953-5. Si ca om politic Piosecki erit cunoscut ca dusman al Iezuitilor. Cgnd acestia
se opun cisitoriei lui Wladislaw IV cu o calving, singur Piasecki tine un memorabil
discurs in care cere libertatea de constiinti pentru rege. I. M. Ossolinski, Wiadomoici
Historyczno-krytyczne, II, pp. 108-109..
Ipse (Piasecki) tota vita duras labores acerbas contentiones sibi fuisse asserit,
quorum actas mea non nihil meminiti, dum odio veri, aut libertate historica plerique,
offensi acribus inimicitias nepotes ejus incesserunt (W. Kochowski, Annales, I, p. 164).
Nu am dat pentru Piasecki textele imprurnutate pentrucg e vorba de un autor ce
scrie latineste la indemgna oricui çi pentrucg V. A. Ureche (Miron Costin, Opere Com-
plete, I) §i E. Barwinski (Miron Costin, Chronicon Terrae Molchvicae) au indicat prin-
cipalele imprurnuturi din acest autor.
Miron Costin, Cronica, P. 435. Piase ki, o. c., p. 128-9.
6) Miron Costin, o. c. p. 436-8. Piasecki, o. c., p. 128-9.
Miron Costin, o. c. p. 439-440.
Piasecki, o. c. p. 129. Numgrul ostirii polone e la Piasecki trei mii la Miron Costin
patru mii.
Miron Costin, o. c., p. 440. Piasecki, o. c., p. tn.

www.dacoromanica.ro
235 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 87

Rlsboaiele lui Mihaiu-Viteazul cu Turcii si Cu Ardelenii sunt dupg

traditii interne 1) cu cari sunt imbinate unele §tiri din Piasecki, in
special in scurta citare a expeditiei lui Sinan Pasa si lupta dela Sibiiu 2).
Numele apitanilor lui Mihaiu, luarea titlului de fcraiuu de citre acesta
si fundarea mitropoliei in Ardeal nu se afli la cronicarul polon. La
luptele lui Mihaiu cu Moldova contributia lui Piasecki se reduce
numai la §tirea eronatä despre o prim4 domnie a lui Simion Movi16.
In Tara Romineasca 3). In schimb sunt luate tiri abundente privi-
toare la pregAtirile Polonilor si la luptele lor cu Mihaiu 4), dar numärul
cwirii lui Zamoyski dat de Miron nu se potriveste cu ce! dela Pia-
secki 5), asemenea si citeva arnánunte ale luptei dela Teleajsán. Lupta
dela Arges intre Mihaiu si Simion Movill pentru care Miron citeazi
aHronograful» 6), nu este povestitä dupl Piasecki.
Restul stirilor despre soarta lui Mihaiu pAn'i la moartea lui, afarà
de afirmatia cl G. Basta a fost cumparat de Ieremia Movilä, urmeaza
insI pe acelea ale istoricului polon1). La domnia lui *tefan Toma
amänuntele ce privesc relatiile Cu Polonia si luptele lui Constantin
Movill sunt deasemenea dupl acestea, dar se gil imbinate cu alte
stiri in plus despre rolul jucat de diferiti boieri 9), iar luptele ginerilor
poloni ai doamnei Elisabeta cu Turcii sunt povestite dupl traditie,
abià ateva stiri t'Ara insemnAtate sunt si la Piasecki 9).
In schimb Miron Costin ja largi pasaje din acest istoric pentru eve-
nimentele dela 1620; tot ziarul expeditiei lui Zolkiewski la Tutora
(sunt si stiri interne imbinate ca acelea despre Bucioc si despre soarta
lui Gratiani) 19. BAtAlia dela Hotin (1621) e data zi cu zi dupl Piasecki,
insä la Miron sunt si unele deosebiri in special in ce privqte numárul
diferitelor detasamente polone 11). Asemenea descrierea soliei lui
Cristofor Zbaraski la Constantinopol si turburArile de acolo sunt dupi
1) Miron Costin, o. c., pp. 44x-448.
3) Piasecki, o. c., pp. 174-175.
3) Miron Costin, o. c, pp. 444-445. Piasecki, o. c. p. 187.
5) Miron Costin, o. c., pp. 446 §i urm. Piasecki, o. c., pp. 188-189.
Miron Costin, o. c., p. 449. Piasecki, o. c., p. 189.
Miron Costin, o. c., p. 452.
Miron Costin, o. c., PP. 453-454. Piasecki, o. c., pp. 189-190, 195.
6) Miron Costin, o. c., PP. 458-461. Piasecki, o. c., pp. 28o--281.
6) Miron Costin, o. c., pp. 464-468. Piasecki, o. c., pp. 297, 301-302.
Miron Costin, o. c., PP. 470-471, 473-484. Piasecki, O. c., pp. 331-337.
Miron Costin, o. c., PP. 485-502. Piasecki, o. c., PP. 339-347.

www.dacoromanica.ro
88 P. P. PANAITESCU 216

istoricul polon, dar Miron are in plus o descriere a cortegiului soliei

mentiunea el solul erà sa fie arestat de Turci, dar a scapat numai
gratie domnului Tarii Romanesti 1). De ad pana la 1633 nu mai sunt
stiri din Piasecki in cronica lui Miron Costin. Sub aceastà data el
povesteste dupa cronicarul polon expeditia lui Abaza Pasa in Polonia,
In plus fatä de acesta este rolul jucat de Moise Moya care inselase
pe pasa spunandu-i ea soseste oastea cazaceasca 2). Asemenea dupl
Piasecki sunt descrise imprejurarile mortii lui Abaza Pasa si cele ce
urmeazä imediat apoi: evenimentele din Ungaria, räscoalele Cazacilor
si ale Tätarilor din Bugeac, aceasta din urma mult intregita de Miron3).
In sfarsit, tot din Piasecki ja Miron Costin unele stiri privitoare la
originea Cazacilor si la organizarea lor de catre *tefan Bithory 4).
La aceasta se reduce intrebuintarea cronicii lui Piasecki in aceà
a lui Miron Costin. Contributia e insemnatä, ing e departe de a con-
stitui esenta cronicii i chiar stiri privitoare la Polonia se afta' la Miron
Costin, luate din alte izvoare decat acesta.
Aproape pretutindeni tirile lui Piasecki sunt imbinate cu altele de
origina deosebita, in special traditie oralä i niairi nu e pästrata la
Miron Costin forma de exprimare a izvorului, din care ja numai fap-
tele dar propriu zis nu-1 traduce, cum faceau Ureche si Simion Das-
cälul.
De observat cá pana acum Piasecki era ca singurul izvor polon
cunoscut al cronicii lui Miron Costin.
JAROSZ OTWINOWSKI si AL. GUAGNIN. Miron Costin are
o povestire destul de intinsa asupra bätaliei dela Arges intre Polonii
lui Simion Movilà si resturile ostirilor lui Mihaiu Viteazul (I600)
pentru care citeazä. dironograful»5). Se vede usor cá acest «Hronograf»
nu este cronica lui Piasecki, care nu are nici unul din amanuntele
ce se afla in cronica lui Miron Costin. Singura scriere polonä care cu-
prinde o descriere mai amänuntitä a acestei bätalii este o poema isto-
rica scrisä de Jarosz Otwinowski i tiparita sub titlul: «Powodzenia
niebespiecznego ale szcztszliwego wojska I. K. M. przez I. M. Sta-
roscie Kamienienckim w Multaniech, opisanie prawdziwiieprzez Iarosza

Miron Cottin, o. C., PP. 502-506. Piasecki, o. C., PP. 354-356.

Miron Costin, O. C., PP 529-535. Piasecki, o. e., PP. 462-464, 474.
Miron Costin, o. c., PP. 534-546. Piasecki, O. C., 474-477, 491, 494-496.
Miron Costin, o. e., PP. 564-565. Piasecki, o. c., PP 45-46.
Miron Costin, O. c., p. 452.

www.dacoromanica.ro
237 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE 51 MIRON COSTIN 89

Otfinowskiego roku .r600. W Krakowie 16at (2 pagini) (Izbanda pH-

mejdiaosä dar fericia a ostirii M. S. Regelui condusà de starostele
Camenitii in Muntenia descriere adeväratà... de Iarosz Otwinowski,
anul 1600. Cracovia 16o1).
Autorul este fratele cunoscutului traducltor al lui Ovid si Virgil
In limba polonä (Valeriu Otwinowski), a luat parte personal la lupta
descrisl, a fost mai tärziu secretar regal 2). Al. Guagnin a intercalat
In intregime in cronica sa (traducerea Paszkowski)3) aceastä poemä
anume in cronica Moldovei 4), despre care am vorbit in capitolul III.
Guagnin a suprimat numai ateva versuri de dedicatie atre Andrei
Leszczynski voevod de Brzesk-Kujawski, in care aratà cà va antà
felul cum a fost bätutä oastea lui Udrea i cum a fost alungat Mihaiu 5).
Deasemenea a suprimat numele autorului, spun 'And Ca' poema se da-
torete «unui ostas polon».
Din compararea textului poemii cu povestirea luptei dela Arges
din cronica lui Miron Costin 4) se vede usor cl toate stirile din aceastl
povestire sunt luate din poema citatà. Miron insä rezuml pe scurt
poema lufind stiri din ea, dar läsind si multe la o parte, in special
umpluturi retorice, numele comandantilor unitätilor armatei polone.
In plus in cronica noastrà conducerea ostirii o are Simion-Vodä, pe
and la Otwinowski acesta e redus la un rol secundar iar eroul poe-
mei este starostele de Camenita, loan Potocki.
Fireste cà Miron Costin n'a intrebuintat poema in brosura tipäritl
la 16oi, care este o raritate bibliograficA 7), ci dupà reproducerea lui
Guagnin (Paszkowski), cronicà bine cunoscutä in Moldova. Dealtfel
citatia lui Miron Costin, «Hronicul», se potriveste mai bine cu aceastä
cronia deck cu o brosurl de patru pagini.
Intrebuintarea Cronicii Moldovei de Guagnin de cAtre 1VIiron Costin
nu se märgineste la aceastä poeml ci i alte stiri sunt luate din ea.

9 Cf. K. Estereicher, Bibliografia Polska, XXIII, pp. 530-531.

3) Encyklopedya Powszechna S. Orgelbranda, XI, p. 198.
Paszkowski, Bitwy znamenite, 1620, p. 9, face aluzie la aceasta poema and in patru
versuri imitate dupfi ea pomencste de izbanzile polone asupra lui Razvan i Udrea.
Guagnin, Opisanie Sarmacyey Europejskiey, Varsovia 1768, pp. 652-654.
Otwinowski, Powodzenia niebespiecznego. . p. 2.
6) Vezi Anexa IV.
Dupa cat se pare azi nu o mai are deck o singurà biblioteca publica polona, acea
a institutului Ossolinski din Lemberg, Estereicher, I. c.

www.dacoromanica.ro
90 P. P. PANAITESCU 238

Astfel Guagnin descrie la sfarsitul numitei cronici lupta dintre oastea

lui Mihai Movill cu acei a lui Constantin Movila, värul sit', ajutat de
cumnatii sai Polonii). Miron ja cateva stiri din aceasta povestire si
anume ca oastea luí Constantin era condusä de Wiszniowiecki, care
venise cu cativa Potochesti, cl Mihai Voda avea oaste de tara si Tatarii
si Cu Turcii n'au vrut sa se amestece ci au privit lupta de departe,
asemenea locul luptei la *tefänesti2). Guagnin aveà o serie de stiri in
plus läsate la o parte ca numele comandantului oastei lui Mihai Voda,
anume Stroici, si data luptei, Sf. Toma 16°83).
Tot din Descrierea Sarmatiei de Guagnin a luat probabil Miron
Costin stirea despre originea solului polon Zbaraski din familia Wisz-
niowiecki4), si acea despre originea Rusilor (Rutenilor) si a Cazacilor
din ostenii printilor de Kiew 5).
SAMUEL ZE SKRZYPNY TWARDOWSKI. WOJNA DO-
MOWA (RASBOIUL CIVIL). Se stie a inainte de a povesti im-
prejurarile in cari Moldova lui Vasile Lupul fu atrasa' in turburarile
cazacesti, Miron Costin face in cronica sa o larga expunere a originii
Cazacilor, a organizarii lor si. in sfarsit descrie cu multe amanunte in-
ceputurile rascoalei lui Bogdan Chmienicki, luptele dela Apele Galbene
si Korsun 6). Inceputul acestei descrieri, originea Cazacilor si organi-
zarea data lor de stefan Bathory, precum am spus, este luatä dupa
scrierea pomenita a lui Piasecki. Partea ce urmeaza nu se mai afla la
acesta. Fiind vorba de evenimente contemporane cu el, Miron Costin
a putut aflà multe amanunte oral, in special dela nobilii poloni cu
cari era in legatura. Totus din pricína bogatiei si preciziunii amanuntelor
nu e exclusa intrebuintarea unui izvor scris. In momentul and sera
Miron Costin (1675-1677) aparusera in Polonia numai douà scrieri
asupra rasboaielor cazacesti 7), cartea lui I. Pastorius «Bellum scithyco-
cosacico», Danzig 1652, care n'a fost intrebuintata de Miron si o alta
scriere in limba polona, o scriere in versuri a lui Samuel ze Skrzypny
Twardowski: «Wojna domowa z Kozaki i Tatary, Moskwa po tym
Al. Guagnin, o. c. pp. 654-5.
Miron Costin, o. c. PP. 456-7
Vezi textele confruntate in Anexa IV.
Miron Costin, o. C. p. 503. Guagnin, o. C. p. 221.
6) Miron Costin, o. c. p. 564. Guagnin, o. c. p. 236.
Miron Costin, o. c. pp. 563 qi urm.
L. Finkel, Bibliografia Historyi Polskiej, sub. Kozacy.

www.dacoromanica.ro
239 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COWIN 91

Szwedami i z Wury przez lat dzoanaicie, za panowania Nayiasnieyszego

lana Kazimierza Krola Polskiego... Kalisz (tipografia colegiului iezuit)l)
(Räsboiul civil cu Cazacii si Thtarii, Moscova si apoi cu Suedezii si
Ungurii care a tinut 12 ani sub dorrinia prealuminatului rege al Po-
loniei loan Casimir...).
Samuel Twardowski (c. 1600--166o) elev al iezuitilor care ii tipa-
fie-A unele scrieri, a scris foarte mult si numai in versuri. Intre altele
a descris solia la Constantinopol a principelui Cristofor de Zbaraz (1622)
la care a luat parte si el 2) precum si vieata regelui Wladislaw IV 3).
Twardowski e socotit si azi ca cel mai insemnat poet epic polon al
veacului XVII, socotit de contemporani ca un Virgil sau un Tasso
polon 4). Scrierile sale foarte gustate aphrura in multe editii atit in
timpul vietii at si duph moartea lui 5). In special ulläsboiul civil* fu
o carte care se fispAndì la popoarele ortodoxe vecine. La Moscova ea
ridich proteste si Rusii se planserh prin solie oficiali a in ea sunt ex-
presii ofensätoare la adresa lor si ca urmare opera fu ars1 de calhu in
piatI la Varsovia 6). Ce e mai interesant e ch ea a slujit drept izvor
principal celei mai cunoscute cronici rutene a Cazacilor, letopisetul lui
Samuel Welieko 7). Marl de aceasta «Räsboiul civil* fu prelucrat sau
tradus in ruteneste in Ucraina nu mai putin de patru ori a). Nu e deci
de mirare ch o scriere ash de rAsp Andith si in Wile vecine sh fi fost
cunoscuth si de un Moldovean.

7) Multe edifii: 1650, 1657, 1660, 1665, 1682. Fiecare are completari fafi de pre-
cedentele. Am intrebuinfat ultima.
S. Tw rdowski, Przewazna legacya, Leszno 1633, 1639. Wilna 1706. Scrierea
confine multe stiri privitoare la farile noastre. 0 descriere latinft mai scurtä a aceleia3
solii. (S. Kuszewicz, Narratio legationis zbaravianae, Danzig 1645) e rezumati de N.
Iorga in Studii fi Documente IV, pp. CXLIX si urm. si idem. Istoria romdnilor prin
cdldtori, I, pp. 213 si urm.
S. Twardowski, Wladislaw IV, Leszno, 1649.
Al. Briikner, Poezia w wieku XVII ym, in Encyklopedja Polska, XX, p. 232. Despre
tRisboiul civil*: *Este cea mai burà scriere istorico-poetial a intreg veacului XVII*.
(in Polonia).
Pentru stirile bio si bibliografice asupra lui Twardowski. L. Korbut, Literatura
Polska, I, pp. 531 si urm.
8) L. Kubala, Poselstwa Puszkina to Polsce in Skicze Historyczne (ed. 2), I, p. 205.
S. Welieko, nITOIIIICI, C0611TiH, Kiew, 185i, 3 volume. (Scris la 1720). RAs-
boiul civil* e citat la tot pasul.
Al. Briikner, /. c.

www.dacoromanica.ro
92 P. P. P_ANAITESCU 240

Desì cele mai multe amanunte date de Miron Costin in povestirea

rasboaielor azacesti nu se regisesc in oRäsboiul civil» este sigur ca el
a cunoscut scrierea si a luat unele stiri din ea pentru cronica lui. Unele
expresii speciale cari se regasesc si la Twardowski si la Miron arata
aceasta in mod neindoelnic. Astfel Twardowski vorbind de Nicolae
Potocki, hatmanul Coroanei, spune el atunci cind a aflat de räscoala
lui Chmielnicki, orrind pe aceasta hidra (arpe) s'A o innabue in iarba,
cum spuneà, si a-1 innabusi dela inceput...». Miron Costin in aceeas
imprejurare spune ca hatmanul «a zis acest cuvânt. Sarpele 'Ana' nu
lidia' capul din iarba, sa-1 lovesti» 1).
Expresia pusä de Miron Costin in gura lui Chmielnicki «Luatu-mi
a Czaplinski Subotowul si tot ce am avut, jara sabia din mâni nu mi-au
luat» se regäseste la Twardowski, o expresie poetica a poemei sale 2),
Asemenea strigatul lui Czaplinski in cronica lui Miron: «Pentru ce
sä tie un mujic tArguri ?» corespunde expresiei lui Twardowski:
«Czaplinski socotind el nu se cuvine un taran ash de bogat inat s'A
cladeasca un targ...» 3).
Acestea nu sunt fapte, ci intorsaturi stilistice ale poemei lui Twar-
dowski. E deci probabil ca si faptele si amanuntele ce coincid la Miron
si la Twardowski sunt imprumutate dela acesta si nu luate din infor-
matia orará' 4).
Intrebuintarea lui Twardowski de catre Miron Costin ne arata pe
scriitorul moldovean cetind si apreciind pe cel mai bun poet polon al
vremii, care i-a fost de sigur unul din indrumatori cand a scris «Poema
polonä».
ALTE IZVOARE SI TRADITIA. Cercetarea atenta a intregii
istoriografii polone privitoare la evenimentele din prima jumatate
a veacului XVII si a rasboaielor cazacesti nu dä nici un alt re-
zultat. Si totus o serie intreaga de evenimente descrise in cronica
lui Miron Costin nu se afla in cele trei izvoare pomenite nici
din amintirile boieriIor moldoveni se pare a nu le puteA luà (iz-
voare interne scrise recunoaste Miron ca n'a avut) 5). Astfel sunt in
diferite locuri preciziunile despre efectivele ostilor polone, amanunte
Miron Costin, Opere Complete, I, p. 572. Twardowski, Wojna domowa, p. 6.
11,1iron Costin, o. C. p. p. 571. Twardowski, o. c. p. 6.
Miron Costin, o. c. p. 570. Twardowski, o. c. p. 5.
Am dat in Anexa V textele confruntate.
Miron Costin, o. c. I, P. 432-433.

www.dacoromanica.ro
241 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 93

asupra expeditiilor lor la Hotin i Tutora, asupra originilor rIscoa-

lelor azacesti.
Se poate ca unele din aceste amänunte s'A fi fost luate din cIrti bine
cunoscute: Numärul ostirii lui Zamoyski in Moldova la 1595, roo de
algreti 3000 de pedestri dat de Mirón Costin, pentru care citeaza
<Cronica leseascb 1) se regäseste numai la Hejdenstein <cRerum ab ex-
cessu Sigismundi Augusti, Frankfurt 1672» 2) Dar e foarte ciudat cum din
informatia foarte bogatà pe care o prezinta aceastà scriere pentru eveni-
mentele moldovene, Miron Costin sä" fi extras aceastä singurl stire.
Hejdenstein Cu mult mai bine informat decit Piasecki dà o multime
de amänunte asupra inschmä'rii lui Ieremia Vod5., sosirea lui in Mol-
dova cu Luca Stroici, intrarea lui in Iasi, apoi luptele Polonilor Cu
Mihaiu-Viteazul pentru cari Piasecki n'are deat citeva randuri. Cum
de n'a intrebuintat Miron Costin mai pe larg scrierea lui Hejdenstein
dacl a cunoscut-o ? 3).
Teofil Szemberg. Relatia prawdziwa o weszciu woyska polskiego do
Woloch, Pozen 1621 (relatie adevgratà despre expeditia ostirii polone
in Moldova) este o articia despre campania lui Zolkiewski la Tu-
tora. In ea se aflà dota stiri asupra acestei campanii cari se regAsesc
la Miron Costin, dar nu se gil la Piasecki: In tal:ara polonä intlrità
la Tutora erau de fiecare ceatà cite patru tunuri 4), lupta dela 22
Septemvrie (162o1 intre Turci í Poloni s'a dat in valea ItAutului 5).
Indicatille se regAsesc la Miron Costin. Piasecki spune in adevAr in ca-
zul de al doilea cä' lupta s'a dat pe malul unui fau, dar nu-i dä. numele.
Dar iatis aceste doul note nu sunt suficiente spre a dovedi in-
trebuintarea acestei scrieri, ci poate fi vorba de o simpa' coinci-
dentä.

Ibidem, p. 437-
2) Cf. Barwinski in editia traducerii latine a cronicii lui Miron (Miron Costin, Chro-
nicon terrae Moldavicae, p. 3).
5) S'ar puteh da o explicatie. Cartea lui Hejdenstein a aparut de sub tipar la Frank-
furt la 5672 trei ani inainte ca Miron sA inceapa cronica lui. E posibil ca acesta s4 fi cu-
noscut cartea tfirziu c3nd cronica lui erh aproape gata §i nu mai puta suferi largi mo-
Miron Costin, precum spune (o. c. p. 628) lucrase intai un brulion i apoi ina-
inte de a-1 trece pe curat lipih diferite qtiri ce-i scApaserA din vedere la locurile respec-
tive. Astfel va fi lipit aceastà tire din Hejdenstein ffiril a puteh intrebuinth toati bo-
gata informatie a cronicii in chestiune.
Miron Costin, o. C. p. 478, Szemberg, Relatia prawdziwa p. 7.
Miron Costin, o. c. p. 482, Szemberg, o. c. pp. 14-16.

www.dacoromanica.ro
94 P. P. PANAITESCU 242

Despre unele din completári/e lui Miron aduse stirilor ce privesc

Polonia putem spune deadreptul a nu pot fi de origini polonl. De
pildá and pune in gura hatmanului Chodkiewicz in lupta dela Hotin:
WI vie Sin-Medriul si se vor cái Turcii cá au venit» 1), expresia nu
poate fi auzità sau cetitä dela un polon pentru care (Sin Medriul» (Sf.
Dumitru) nu are nici un sens neexistind in calendarul catolic. Alte
ori deosebiri in evaluarea efectivelor diferitelor osti polone fatá de ci-
frele date de izvoarele sale obisnuite se pot explia i flea interventia
unei informatii deosebite, ci se datoresc unor socoteli i critici ale lui
Miron 2).
Mai greu ne putem explia lipsa unui izvor scris acolo unde Miron
Costin ne dà in oratie directä discursul lui Chmielniecki catre han
pentru a-1 indemnA sl ajute pe Cazaci impotriva Polonilor 3), precum
si mai ales pentru stirile precise ce le &A cronicarul moldovean asupra
efectivelor de oaste si a ajutoarelor in bani ce toate tärile flgáduirá
regelui polon Wladislaw IV pentru proiectata sa expeditie impotriva
Turcilor 4). E de observat insä a un scriitor bine informat ca W.
Kochowski care a scris ativa ani dupl Miron Costin cronica sa po-
vestind planurile de räsboiu turcesc ale lui Wladislaw IV punându-le
In legáturä cu ráscoala Cazacilor, nu cunoaste aceste amánunte 5), ele
sunt deasemenea necunoscute istoricilort poloni de azi cari s'au ocupat
de aceastá chestiune 6).
Scriitori sträini afarä de Poloni nu par a fi fost intrebuintati in cro-
nica lui Miron Costin, exceptând pe Topeltin de Medias, care e citat

Miron Costin, o. C. p. 495-

Vezi pe larg in capitolul VIII.
Miron Costin, o. c. p. 571. Tom., am cercetat fAri nici un rezultat literatura ce
o putei cunoaate Miron asupra lui Chmielniecki, Rawita-Gawronski Bogdan Chmiel-
niecki, Lemberg 1906 II volume, a intrebuintat toad literatura privitoare la hatmanul
cfizacesc.
5) Miron Costin, o. C. pp. 561-562.
5) W. Kochowski Annales, I, pp. 22-2.
5) Cf. W. Czermak, Plany wojny tureckiey Wladislawa IV-go (Planurile de riisboiu
turcesc ale lui Wladislav IV). In Analele Academiei din Cracovia. Istorie- Filologie, 1898,
XXXI. AmAnunte asupra planurilor lui Wladislaw IV si a leglturilor sale cu Cazacii
circulau insi ai in tarile vecine Poloniei, cäci memoriile lui Kemeny dau atiri cari se asea-
mlni mult in aceasti privintà cu ale lui Miron Costin (apud L. Kubala, Ierzy Ossolinski,
II, pp. 363-4 ai 366).

www.dacoromanica.ro
243 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GR1GORE CRECHE $1 M1RON COSTIN 95

o singuri datl 1) si de stirile aruia privitoare la relatiile Ardealului

Cu Moldova (destul de slrace) Miron nu s'a folosit.
Miron Costin erà, cum vom veda, in still-Ise legkuri Cu multi no-
bili poloni Martin Kgski, Marcu Matczynski, Ioan Gninski, S. Szucki
si altii. El putei aveh deci din Polonia aceeas informatie oralà pe care
o aveh pentru istoria Moldovei dela boerii mai bkrâni. Astfel de in-
formatie °rail polonI e citatl in mai multe rânduri. De pildI and spune
a regele Wladislaw IV se intelesese cu Cazacii : «s'au tras cuvântul
In tara leseasa 0111 astäzi . . . u 2), pentru luptele turco-polone din
1638: gin minte oamenii bltrini carii spun a agiungeh talAra de sub
targul Camenitei pin4 la un copac in amp mai mult de o mill mare
de loc» 3).
Una din cele mai bogate povestiri privind istoria polonl din cronica
lui Miron este povestea luptelor dela Apele Galbene si Korsun. Se
dau date, cifre si amänunte precise, numele nobililor poloni ce parti-
cipael. Unele, cum am arätat, sunt luate din poema lui Twardowski.
Dar cronica moldovean.1 are o povestire mai bogatl si mai amAnuntitl
ca aceea a contemporanului polon. Se constaa a Miron Costin, dupl
propria sa márturie, erh in legIturi personale cu Petre Potocki fratele
hatmanului Nicolae Patocki, acel ce comandase °stile polone in aceste
lupte 4), Miron aveh deci posibilitatea de a clpätà astfel o informatie
asupra acestor evenimente.
Dar in cronica lui Miron se strecoarl si informatie de calitate infe-
rioarä, svonuri publice nesigure. Un exemplu interesant afläin la po-
vestirea soliei lui Cristofor de Zbaraz la Constantinopol la 16zz. In
cronica sa Miron Costin o descrie dupl.' Piasecki, adaugä insl, ceeace
la acela nu e, o descriere a cortegiului cu caii ce aveau plki de aur pe
piept si amlnuntul el potcoavele cailor erau de argint si Polonii le 1A-
sau inteadins sl cadà pe strlzile Constantinopolului 5). Ei bine, exact
aceeas legendä o serie si Dimitrie Cantemir legfind-o insl de o altä solie
polonl, aceea a lui Ioan Gninski la 1677-8 6). Fireste, deci, a e vorba

i) Miron Costin, Opere Complete, I, p. 643.

lbidem, p. 569.
Ibidem, p. 541.
Ibidem, p. 594.
9 Ibidem, p. 503.
6) D. Cantemir, Istoria imperiului otoman ed. Aeademiei Romeine, I, PP. 436-7. La
D. Cantemir stirea nu e o reminiscenti din Miron Costin gresit asezatä, cAci di ai alte

www.dacoromanica.ro
96 P. P. PANAITESCU 244

de o legendà ce circulà fie in Moldova fie la Turci pentru a caracterizà

luxul i risipa ambasadorilor poloni, ea erà atribuitg and unuia, and
altuia dintre soli. Miron Costin ca i Cantemir a cules acest svon si l-a
introdus in cronica lui.
IZVOARE POLONE ALE SCRIERILOR DESPRE ORIGINILE
ROMANILOR. Cele trei scrieri in care Miron Costin a c6utat sä pre-
zinte originile neamului nostru sunt scrise sub inspiratia lucegrii
sasului L. Topeltin. «De origine et occassu Transylvaniae*, Lyon
1667, precum i dupA legendele ce circulau asupra intemeierii Mol-
dovei i tärii Rominesti. Topeltin a fost izvorul sträin din care
Miron Costin a luat cele mai multe stiri 1). Deasemenea sunt mult
utilizate in toate trei scrierile «Culegeri grecesti de patru monarhii»
azi pierdute 2).
Totus in mod incidental au fost intrebuintati i autori poloni.
Miron Costin citeaz1 pe Cromer 3), Guagnin 4), Bielski (Ioa-
chim) 5), Stryikowski 6) i chiar Piasecki 7), pentru mkturia &A'
Rominii se trag din Romani. Cromer mai e citat pentru faptele
lui Stefan cel Mare s) i pentru etimologia Voloh, valah din vloh
(italian) 9).
Bielski e intrebuintat pentru originea numelui Slavilor, des' nu e
citat.

anecdote in legatura cu ea, cum a vizirul ar fi spus: (Cine pune potcoave de argint cai-
lor dovedeste ca are capul de aramb si altele. Dupa D. Cantcmir a reprodus legenda
Hamer. Histoire de l'empire ottoman, XII, pp. 9zo i dupa el toti istoricii poloni. Cf.
I. Szujski, Dzieje Polski, IV'), pp. 70-71.
7) Cf. Giurescu Introducere la Miron Costin De neannd Moldovenilor, pp. XXXVIII-
-XXXIX.
2) Cf. Ibident, pp. XXXVIII, 25-6. Cronica polond ed. I. Bogdan p. 156. Poema,
ed. Borkowski, p. 244. Scrierea e probabil aceiasi pe care a intrebuintat-o sub acest
titlu dupa un original grecesc Nicolae Milescu in oChresmologhion*, scriere ruseascil
pastrata in tranuscris, un fel de cronica universall care cuptinde i istorie mo-
derna. I. N. Mihailovski. Bammernue TpyAbi limonat Cnaeapg. Kiew 1897 PP.
231 §i
4) Miron Costin, De neamid Moldovenilor, pp. xo, 31. Poema, p. 268.
Ibidem, De neamtd Moldovenilor, p. 32.
Ibidem, Poemq, p. 268.
4) Ibidem.
Idem. De neamtd Moldovenilor, p. 32. Poema, p. 268.
Idem, Cronica polond, p. 165.
4) Idem, Poema polond, p. 268.

www.dacoromanica.ro
245 INFLUENTA POLONA IN OPERA I,UI GRIGORF URECHE SI MIRON COSTIN 97

Miron Costin. De Neamul Mol- I. Bielski, Chronika, p. i (cu

dovenilor, p. 47. aceste cuvinte incepe cronica).
Neamul slavonesc. . anai a- Regatul Poloniei e asezat in Eu-
.

cestui neam Grecii le-au zis Sau-

ropa, cel de al treilea continent
romates de pre ochii mieräi al- al lumii in tara Sauromatii, nu-
bineti, adicä ochi de sopärlä». mità ash dela Assarmata fiul lui
Iektan sau mai degrabl dela oa-
menii cari au ochii ca de soparlä,
cäci in greceste sarros este so-
'Ara i ommati ochiu.
Stirea se aflä si la Stryikowski, care n'o crede i trimite la Bielski 1).
Tot Bielski la inceputul cronicii sale 2) afirmä ch. Ovidius a stat
la Cetatea Albä i cl lacul de acolo se numeste Owidowo pen-
trucl poetul s'a inecat in el ! La Miron Costin färä adausul despre
inecul lui Ovid apare aceeas explicare despre «balta Vidovul» sau
Widowa 3).
Afirmatia cronicandui moldovean cum cl Litvanii ar fi de originä
latinä si se trag din Romanii fugan pe vremea lui Nero sub conducerea
lui Lizbon, se regäseste la mai multi cronicari poloni ale cäror povestiri
au fost contopite de Miron.
Miron Costin, De Neamul Mol- Guagnin. Opisanie Sarmaciey
dovenilor, pp. 34-5. pp. 222-3.
Colonia Rimului este Litva in Unii italieni cu domnul lor
et-Aka leseascä; drepti Rämleni Palemon, fie din pricina tiraniei
sint. Insä acest neam a Litvei nu lui Nero, fie a au fost surghiu-
de Rämleni adusi shnt pre acele niti, fie din pricina lui Atila dupà
locuri unde locuescu acurn, ci de lungl navigatie in golfurile Märii
tiränia spurcatului Nero impArat Baltice, cari spalà malurile Pru-
Rimului, multe case mari cu gloa- siei, Zmudzului i Inflantei au
tele sale cu domnul lor Lizbon fu- ajuns in aceste täri pe räul Nie-
gAnd de ränfätile lui Neron la Nemti men. . . Insà acest popor litvan
si de acolo curripAränd vase de mare, multä vreme dupl inceputul ski
pre marea carea loveste la Dantca a stat supus Rusilor i anume
au mers pänä la Lifland o tail, printii de Kiew aveau suprematie

Stryikowski, Chronika litewska, ed. Warpvia, 1769, p. 95.

I. Bielski, Chronika polska, p. x.
Miron Costin, De neamul Moldoverdlor, p. 17. Cronica polond, p. 157.

7 A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria ¡II. Tom. IV. Mem. 4.

www.dacoromanica.ro
g8 P. P. PANAITESCU 246

si de acolo descglecAnd malul s'au asupra lui si luau tribut dela

lItít pan unde este acum Litva. dAnsii 1).
Multi ani supt ascultarea Rusilor
au fost, p'Ang immultindu-se din
an in an, apoi au supus pre Rusi,
de le s Ant vecini Rusii a toatA
tara aceea.
Stryikowski, Chronika Litew- I. Bielski, Chronika polska p.
ska, p. 59. 123.
Printul Palemon sau Libo slg- Dupg cum mArturisesc letopise-
vital a colonizat intAi porturile tele rusesti ...
Palemon sau Pub-
vechi ale Prusiei si Zmudzu-lui. lius Libonius in vremea lui Nero
Dupg aceea s'a impreunat cu Gotii a venit ad, a plutit pe mare cu
In Litvania si /nflant, dui:4 ce sosia, copiii si toate slugile lui si
pgrAsise Italia cu Romanii fugind alti prieteni in tot cinci sute...
de tirania lui Nero. (Ei se aseazg in doul orase ro-
(Asemenea putin schimbate pp. mane pe coasta Balticei).
55-6 dupg letopisetul ratean).
Din Matei Stryikowski a mai luat probabil Miron Costin stirea ci
Genovezii au intemeiat Caffa, Chilia si sap Aniau Crimeia 2).
AtAt se poate reggsì din informatia luí Miron Costin din scrierile
asupra originei Romanilor in cronicile polone. Cum se vede e vorba
de o informatie pentru puncte secundare numai.
DATELE LUCRARILOR LUI MIRON COSTIN. Inainte de a
trece la cercetarea influentei polone asupra educatiei si ideilor lui Mi-
ron Costin este nevoie sl lAmurim problema datelor la cari au fost scrise
diferitele lui lucrAri, cgci in cazul unei evolutii in ideile sale 3),
2) Interesant este a in multe m-sse existh ad o lungh interpolare in care un fiu al
lui Miron, desigur Nicolae, se intreabh de unde a luat tatfil salt stirea a Libo a venit
pe vremea lui Nero si clA o lungh povestire a venirii Litvanilor pe vremea lui Cezar.
Toath aceasth povestire e tradusd cuvdnt cu cuvdnt din Stryikowski (o. c. pp. 56, 72, 75)
din care stmt luate si toate citatele latine cu indicarea paginii si a capitolului din Cromer,
Dlugosz, Cicero, Florus, etc. Acelas Stryikowski aye& totus putin mai sus si povestirea
cu venirea Litvanilor sub Nero! (Dealtfel intreg pasagiul e reprodus intocmai in
Cronies lui Nicolae Costin. Cogilniceanu Cronici. ed. II, I. p. 65).
M. Stryikowski, o. c. p. 64. Miron Costin, De neamul Moldovenilor, P. 45. Cro-
nica polond, PP. 157-158. Poema, p. 248.
In ce priveste boghtia izvoarelor nu e nici o deosebire intre cele trei scrieri ex-
cepthnd faptul ch De neamul Moldovenilor se adreseazi Moldovenilor si cuprinde deci

www.dacoromanica.ro
247 INFLUEN7A POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 99

cunoasterea ordinei in cari le-a scris este indispensabila pentru cu-

noasterea ei.
Douá scrieri sunt bine datate: Cronica dela Aron Vodif, Iasi 1675 1)
si Poema Polond, Daszow, Iulie 1684.
Celelalte doua: Cronica polond si De Neamul Moldovenilor nu sunt
datate si asupra datei la care au fost scrise urmeaza controverse2).
Pentru eronica polona' deslegarea problemei este mai usoara, tinând
searna de un element care pana acum n'a intrat in discutie, dar care
e hotaritor. Cronica e dedicata comisului coroanei polone. Se con-
statä ca acel comis este Marcu Matczynski, care era in stranse legaturi
de prietenie cu Miron Costin 3).
Marcu Matczynski a fost numit comis al coroanei in Martie 1676 si
a indeplinit aceasta functie pang in 1683, and dupä liberarea Vienei
a fost nurnit podkormorz al coroanei 4).
Cronica polond a fost deci scrisd intre 1676 fi 1683. Miron Costin spune
el scrie in cumplite vremi, inteo epoca in care Moldova e gata sa piara.
Din aceasta pricina opera a fost socotita ca scrig in vreme de rasboiu,
sau catre 1673-4 (batälia dela Hotin) 5) sau dupl 1683 6).
In realitate nu trebuie considerate aceste cuvinte ale lui Miron Cos-
tin ca o aluzie la un rIsboiu ce se purti tocmai in vremea and scrià,

numai intemeierea Moldovei pe and celelalte cuprind si intemeierea Tarii Romanesti.

Nu se poste insa constath ca Miron ar fi intrebuintat in vreuna din aceste scrieri un izvor
pe care nu 1-ar fi cunoscut scriind pe celelalte.
1) Data se afla in Ms. 36 al Academiei Romane. Giurescu Introducere la Letopisetul.
f drii Moldovei dela 1611-1705, Bucuresti 1913, p. 6, nota i. Data 1675 este aceea a in-
ceperii cronicii, ea a fost terminati probabil ceva mai tarziu cad pomeneste deja in cursul
ei pe Antonie Russet 4care au cfizut domn alce in tail. (M. Costin, Opere Complete, p.
678). Antonie Russet se urcase in scaun abia in Decemvrie 1675. In once caz scrierea era
gata la 1677 and s'a facut compilatia cronicii cu aceia a lui Ureche. (Giurescu, Intro-
ducere la Letopisetul Tdrii Moldovei 1661-1705, p. 6).
3) C. Giurescu, Noui Contributa la Cronicile Moldovene, pp. 35-6, idem Introdu-
cere la De neamul Moldovenilor, pp. XL si urm. Idem, Interpola(ale fi data scriera De
Neamul Moldovenilor in Buletinul Comisiei Istorice, II, pp. 103 si urm. Iorga, Recenzii
la ultimile doufi scrieri citate in, Revista 'storied, I, 1915, PP 4 §i urm. si 266 o urm.
E. Barwinski, Introducere la Miron Costin Chronicon terrae Moldavicae, p. XV.
I. Bartoszewicz, Tablice Historyczne. Koniuszotve koronni in Biblioteka War-
szatvska, 1865, II, P. 134. Fusese numit in locul ramas vacant Inca din 16741a moartea
livonianului Schmeling.
C. Giurescu, Noui Contributii, p. 35 si urm.
N. Irga, Istoria literaturii romdne In veacul XVIII, vol. 2, p. 587.

,e.

www.dacoromanica.ro
zoo P. P. PANAITESCU 248

ele privesc starea de plins si de ruing in care se aflh Moldova dupa

räsboaiele turco-polone (1672-1676). Plingerea despre «cumplitele
vremio si despre ceasurile din urma ale Moldovei se regasesc aidoma
In toate cele patru opere ale lui Miron Costin 1) scrise la date deose-
bite, deci nu e vorba de o aluzie la evenimente anumite ci la situatia
generala a epocii.
Credem a nu gresim and socotim ca data' mai exacta a scrierii anul
1677, and Polonii trimit la Constantinopol strälucita solie a lui Ioan
Gninski cu insarcinarea sa deslege toate litigiile dintre Polonia si Tur-
cia, intre altele si mai multe probleme privitoare la Moldova. Solul
acesta, desi cunoscuse personal pe Miron Costin si mai inainte, ii
aduce o scrisoare de recomandatie tocmai de/a Marcu Matczynski, a-
ruia ii este dedicata cronica polona. Se constata din ziarul soliei a in
timpul at a stat Gninski in Moldova erà in strá'nse legaturi cu Miron
CoStin care-1 informeaza despre trecutul tarii sale 2). E firesc sä pre-
supunem a istoricul moldovean a profitat de scrisoarea lui Matczynski
ca sa-i räspunda, trimitandu-i aceasta lucrare scrisa cu scopul de a in-
formh. pe Poloni asupra Moldovei, in timpul and tocmai erau in curs
tratarile lor diplomatice cu Turcii. In acest caz, deoarece scrierea tre-
buie sa fi fost transmisa lui Matczynski prin solul Gninski, s'ar /knurl
si expresia obscura din prefata scrierii: «Socot ca o deosebita fericire
a mea a o parte a cronicii mele despre Moldova, inainte de a esi la
lumina in Moldova, va ajunge in mAinile unui barbat atat de mare
(i. e. regele Sobieski) in urma cererii unei persoane, cu care Domnia-
Ta stii foarte bine in ce stranse legaturi sunt mereu», (i. e. solul
Gninski) 3).

') Miron Costin, Opere Complete, P. 432, De Neamul Moldovenilor, P. 9, Poema

polond, p. 245, Cronica polond, p. 144.
2) Asupra legiturilor lui Miron Costin cu solul Gninski v. pe larg in capitolul
urrnitor.
9 1. Bogdan, Cronici inedite, p. 178. C. Giurescu, Noui Contributii, p. 35, credei
ci Miron n'a putut scrie cronica polonh dupii 1674 pentrucl pomeneste pe Constantin
Basarab Cfirnul ca fiind in vieadt. Data mortii acestui domn este nectinoscuti. La 1679
(Noemvrie 24) el erh insg Inca in vieath. Scrisoarea scrisi la aceastà datà cAtre tegele So-
bieski din Wulka in Polonia si semnath eConstantin domn al Moldovei* (Hurmuzaki,
Documente-Supliment, II), p. 126) nu poate fi decht a lui. Domnul slAbit de batrfinete
arati a mijlocieh corespondenta dintre regele Sobieskisi enepotul meu de sorb din Mun-
tenia. La ace& dath domnih. acolo Serban Cantacuzin, care in adevfir erit nepot de sot%
al lui Constantin Cfirnul. IscAlitura fotografiati ce insoteste documentul in colectia

www.dacoromanica.ro
249 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIOORE URECHE $1 MIRON COSTIN

Mai greu de datat este <De Neamul Moldovenilorc Un element

pe care s'au intemeiat atAt acei cari socotiau scrierea posterioarl poemei
polone 1), at i cei cari o socotiau anterioarl acestei poeme 2) pentru
a stabili data scrierii este o presupusä deosebire intre pärerile expuse
de Miron Costin asupra cronicii lui Eustratie Logof5tul, care in Poemä
ar fi socotit ca un cronicar «mai bun» deck Ureche iar in «De Neamul»
ca un hulitor al neamului si un inselAtor. In realitate aceastä contra-
zicere nu existä, e datorità unei confuzii a lui Hasdeu, care a tradus
gresit pasajul respectiv din Poema Polonä. Miron Costin scrie: «mamy
i historyka najpierwszego, Iewstratego 3) Logofeta trzeciego, mamy
dnigiego po nim, Urekiego dwornika wielkiego ziemi dolnej» 4),
«Avem i intaiul istoric, Eustratie logofát al treilea, avem si al
doilea dupl dânsul, Urechi mare vornic al tarii de jos* i nicidecum
«mai avem i istorici ai nostri, cel mai bun Eustratie al 3-lea logofät
cel de dupà dinsul, Ureche mare vornic al tlrii de jos», cum
traduce Hasdeu 5). Miron Costin face o simplà insirare cronolo-
gicl: (riptAiul . al doileau. Nu este asadar o contrazicere intre

Poema Polon5. si «De Neamul Moldovenilor». In scrierea romineasci

Miron combate o eroare care, dupl unii, s'ar afli in letopisetul lui
Eustratie, in Poemä se multumeste a-1 mentiona si nu crede de cu-
sä discute erorile lui Eustratie, cáci scrierea aceluia sau a imi-
tatorilor ski presupusi nu ar fi putut induce in eroare pe Poloni cari
nu le cunosteau.
Trebuesc deci clutate alte elemente pentru datarea scrierii «De
Neamul Moldovenilor».
Singurul argument cum cI aceastä scriere ar fi anterioarä «Letopi-
setului dela Aron-Vodà» (scris la 1675) este acela cä in predoslovia
pomenitului letopiset Miron spune ca ourzise» incepätura unui leto-
piset dela desalecarea dintii a Moldovei, care rAmäsese nesf5rsit din

Hurmuzaki este insi a lui Constantin Canternir, provine de sigur dela alta scrisoare si
dintr'o confuzie a editorului a fost atasata in acel loc.
1) St. Orasanu, Cronicarii Moldoveni, pp. io i urm. Cf. »i i. Sbiera, Miscdri li-
terare, p. 173.
4) C. Giurescu in introducerea la De Neamul Moldovenilor*, pp. XLIV si urm.
4) In Ms. 134 al muzeului Czartoryski din Cracovia, p. 5: Istratego.
M. Costin, Poema Polond, ed. Borkowski, p. 243.
Hasdeu, Arhiva 'storied, Ji), p. i6o. Asupra felului cum e tradusi in latineste
Poema Polond vezi capitolul ultim.

www.dacoromanica.ro
 102 P. P. PANAITESCU 250

pricina cumplitelor vremi cari survenisera1). Scrierea «De Neamul

Moldovenilor» fiind neterminata cel putin In manuscriptele pe cari le
cunoastem 2), ar coincide cu aceh «incepatura» 3).
Fireste cà incercarea pomenitá ca fiind parasità la 1675 a slujit ca
temei scrierii «De Neamu/ Moldovenilor», dar aceasta nu este acei
incercare ci o prelucrare a ei mai tarzie.
Cronica pomenita in introducerea letopisetului dela Aron-Voda erh
In intentia autortilui o Istorie completd a Moldovei, daca «De Neamul
Moldovenilor» ar fi acepatura» acelei istorii in predoslovia acestei
scrieri am vedeh aratatá intentia autorului de a duce istoria tarii sale
pang in zilele lui. In realitate predoslovia din fruntea scrierii subliniaza
dimpotriva dela inceput cà aceasta operà se va multumi a trath origi-
nile neamului, e o monografie a originilor romane ale Romdnilor ((In-
ceputul tärilor acestora i neamu/ui moldovenesc i muntenesc i cati
sunt in tarile unguresti cu acest nume Rumani i pana astazi de unde
sunt si din ce semintie, de and si cum au descalecat inteaceste pä'rti
de pamant. Biruit-au gandul sd md apuc de aceastd osteneald: sa
scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor fi semintie sunt locuitorii
tdrii noastre . . . de unde sunt veniti strdmofii lor. . . * 4). In toata prefatä
e vorba de o monografie a originilor, nicairi nu aminteste intentia de
a povesti istoria principatului Moldovei. «De neamul Moldovenilor,
de unde au venit strdmofii ion> nu este deci inceputul letopisetulni com-
plet proiectat de Miron Costin ci o monografie deosebita 5).
') Miron Costin, Opere Complete, 1, p. 432.
2) E neindoielnic ci a9h zisa formi terminata are completki aduse de Nicolae Costin,
deoarece adausurile sunt fficute pe baza lui Stryikowski, Baronius 9i Bonfini cei trei
scriitori pe cari s'a intemeiat mai ales Nicolae Costin in cronica sa completä. (Cf. Giu-
rescu, Introducere la *De Neamul Moldovenilor*, p. XX 9i urm.) Nu s'a observat de
altfel un pasaj din Hronicul lui D. Cantemir care spune : *Pentru aceasta daril gre9e9te
säracul Niculae Costin (Durrmezeu sà-I ierte) in istoria sa de Dakia, la capul cel de pe
urmet scrie precum tara Daltiei sl se fi pustiit pe vremea lui Attila* (D. Cantemir, Hro-
nicul, ed. Acad. Romäne, II, p. 52). Despre Attila se vorbe9te in capitolul ultim al
scrierii lui Miron Costin in forma amplificati. Cronica cea mare a lui Nicolae Costin nu
e terminh cu Attila. Aceasta inseamni cir D. Cantemir 9tiä cá acest adaus cu At-
tila erit scris de Nicuiae 9i nu de Miron Costin, a forma aceasta se datore9te celui
dintaiu.
2) Giurescu, Introducere la Miron Costin, De *Neamul Moldovenilor*, p. XL.
2) M. Costin, *De Neamul Moldovenilor*, p. 3.
5) Un argument in plus: Miron vorbe9te de letopisetul complet ca de o lucrare in-
ceputi fnainte de curnpiitele vremi cari Ii intrerupseri 1..crarea (M. Costin, Opere

www.dacoromanica.ro
 251 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 103

Cand a fost scrisa aceasta opera ?

Pomenirea ostirilor nemtesti cari sunt intocmai ca cele romane
cele mai puternice ale lumii 1), aluzia evidentä la liga sfanta: «auzit-
am pre multi dand vina aceasta cum si Lesii si Muscalii si alte neamuri
crestinesti nu sar °data cu totii la rasboiu . . . intai Lesii si Muscalii
de s'ar slobozi toata oastea °data' nice un rasboiu n'ar lua, pe toate le-ar
pierde» 2), ceeace arata ca in acel moment campania Rusilor si Polo-
nilor dupa asediul Vienei (1683) era in curs («rasboiu» in textul lui Mi-
ron are sensul vechiu romanesc: obätalie», nu cel de azi), pomenirea con-
vorbirii autorului in Iasi cu episcopul italian, care e Vito Pilluzo, singurul
episcop de origina italiana care ocupa dioceza Moldovei in veacul XVII
dupa Bandini 3) (la 1677 and scria. «Doctrina Christiana». Vito nu aveà
inca titlul de arhiepiscop de Marcianopol ci se intitula numai supe-
rior al misiunii franciscane din Moldova 4) si abia. la 1679 e numit
vicar al episcopiei de Back') dovedesc cà scrierea este o opera de bk.-
tranete a lui Miron scrisa dupa 1683. Avand in vedere ca' e scrisa in
Moldova 5) trebuie sa o asez'am si mai tarziu, anume dui:a intoarcerea
din exilul polon (1686) 6).
Trebuie tinut deasemenea seama de mentiunea lui Miron ca. scrie
«pana la aceasfa' varsta» 7) ceeace autorul insuf pune in leeiturd cu ac-
tivitatea lui de istoric de o vieatd intreagil: «Eu . . . niclieri n'am aflat
(despre legenda cu talharii Romei) nice la un istoric si viata mea Dum-
nezeu stie cu ce dragoste pururea la istorii* 8). Este chiar o aluzie la
scrierile lui polone, sau mai bine zis la versiunile polone ale acestei
carti despre origina Romanilor : «AO am venit sa nu-mi fie grija de ar
ailed aceashl carte ori pre a cui miind fi din streini cari deamdnuntul
cearcd zmintetile istoricilor» 9). Marturisirea ca acesatä carte poate
fi cetita si de sträini,arata de sigur CA e vorba de forma ei in limba polonä
Complete, I, p. 432) pe cand in Predoslovia dela oDe Neamul Moldovenilor pome-
neste de taceste cumplite vremi ale anilor nostri*. (De Neamul Moldovenilor, p. 9).
M. Costin, oDe Neamul Moldovenilora, p. 28.
Ibidem, p. 29.
1) Ibidem, p. i5. V. lista episcopilor la Iorga, Istoria bisericii romdne. Anexe la vol. II.
Bianu o Hodos, Bibliografia Romdnesacd veche, I, p. 2r6.
Giurescu, Introducere la oDe Neamul Moldovenibm, pp. XLIXLII.
Cf. N. Iorga in Revista Istoricd, I, 1915, pp. 3 si urm.
M. Costin, *De Neamul Moldovenilon, p. 7.
2) Ibidem.
9) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
104 P. P. PANAITE,SCU 252

aparutä intfti la 1677 apoi la 1684. E deci vorba de ultima scriere a lui
Miron, compusä, dupl cum erà i pärerea dominantl inainte de apa-
ritia editiei lui C. Giurescu, dupà 1686 1).
Asadar ordinea cronologicä a scrierilor lui iVfiron Costin ar fi ur-
mAtoarea :
Cronica dela Aron Vodä 1675-1677.
Cronica PoIona 1677.
Poema Polon'ä 1684.
De Neamul Moldovenilor 1686-1691.
TRADUCEREA LATINA A CRONICII LUI MIRON COS-
TIN. Manuscrisul 1393 al muzeului Czartoryski din Cracovia cuprinde,
precum se stie, o traducere in limba latinä a cronicii Moldovei dela
Aron Vodl, editatä de d-1 E. de Barwinski 2). Editorul intemeindu-se
pe faptul ea' aceastä traducere este flcutä färä indoeall de un moldo-
vean a atribuit-o lui Miron Costin insus
Sunt insà unele pasaje in cronica latinä ce ne aratä cä el nu poate
fi autonil traducerii.
Vorbind de Constantin Cantemir serdarul, spune: Kantimirus ille
in tantum assurexerat, ut fuisset Princeps Moldaviae» 4), vorbind de
Iacob Sobieski: «pater Sobiescii Ioannis qui erat rex Poloniae» 5).
Acestea nu sunt cumva adausuri ale traducätorului ci corespund pa-
sajelor din locurile respective ale versiunii roMinesti: «Acest Can-
temir au ajuns de au fost i domn aice in tarä» 6), «tatll lui Sobieski
ce au fost acum crai» 7). In versiunea româneascA e vorba insä de
interpolatii cari nu se regäsesc in toate manuscrisele.

Cf. N. Iorga, Istoria literatura ronaine in veacul XVIII, 2, p. 591 si nota. In Vieata
Romaneascd, XV, 1923, pp. 139-140, D-1 I. Minea a clutat sà aducti un argument
nou pentru afirmarea cà «De Neamul Moldovenilor* ar fi cel putin anterioarli anului 168o,
intemeindu-se pe faptul cá intr'un manuscris muntean cuprinzand %Alexandria* citat de
N. Cartojan, se afli pasaje luate din *De Neamul Moldoverdloro. Manuscrisul ar fi din 168o
(N. Cartojan, Alexandria in literatura romcineascd, Bucuresti 1922, p. 26-7. Ms. B.)
D-1 N. Cartojan imi comunica insá cA data 168o este o gresealA de tipar in studiul d-sale.
Ms. este in realitate din veacul XVIII.
Miron Costin, Chronicon terrae Moldavicae, Bucuresti 1912.
Ibidem, p. XXI.
4) Ibidem, p. 212.
Ibident, p. 56.
6) Miron Costin, Opere Complete, ed. V. A. Ureche, p. 676.
Ibidem, p. 498.

www.dacoromanica.ro
253 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 105

In schimb din traducerea latina lipseste stirea despre data nasterii

autorului, care se afli de sigur in manuscrisul ski si care a fost la-
sata la o parte in mai toate copiile ce le cunoastem 2).
Rezultä cá traducerea latina a cronicii a fost facuta nu dui:A versiu-
nea originala a autorului ci dupa un manuscris posterior dintre acelea
cari circulau in Moldova si cuprindeau anume mici adausuri i supri-
mari ale copistilor. In aceste conditiuni, chiar dacl n'am ltià ad litte-
ram stirea despre domnia lui Sobieski pusa la trecut (Sobie'ski moare
la 1696), e totus putin probabil ca Miron Costin sa fie autorul tra-
ducerii.
La acestea se adauga Inca un argument impotriva paternitatii sale.
In versiunea romineasci amintind de niste semne prevestitoare ale
rascoalei cazacesti, Miron Costin se scuza' ca le-a scris mai tirziu
nu la locul unde trebuiau asezate in cronica, deoarece textul ei fusese
dejà trecut pe curat 3). Pasajul respectiv din traducerea latinä este:
klabis mihi veniam benevole lector, quia haec signa non posui suo
loco. Posuissem certe haec signa suo loco, sed iam transierat ordo
in exemplari emendato» 4). Dacä traducerea e facuta de autor, o ase-
menea scuza nu mai are nici un rost: scriind din nou cronica
el putea foarte bine de asta data sa puje semnele la locu. 1 lor, pe and
dacä traduckorul era altul se intelege ea' nu putea face modificari in
text.
Textul latin al manuscrisului este scris fàrà indoeall de mina tra-
ducatorului, cad se vad adesea corectari prin cari cele ce scrie cauta
sa se apropie mai mult de intelesul dat de cronica.
Aceste corectari sunt scrise de aceeas mina ca si textul i adesea
imediat in sir si un adaus mai tirziu marginal sau deasupra 5).
Forma in care e dati *tirea: s§i dintru acest an sunt incepute §i zilele vietii metes
arati di nu poste fi vorba de o interpolare ci de insAq cuvintele autorului.
M. Costin, Opere Complete, I, p. 531.
Ibidem, p. 628.
M. Costin, Chronicon terrae Moldavicae, p. 165.
4) Ms. 1398 al Muzeului Czartoryski, Cracovia (cuvintele in parantezfi sunt §terse
In textul manuscrisului). Moysi principihabenti infensos sibi... propter quos (debuit)
cogitabit abscendere (p. 85); Potocius... (debelluit) agrestus est... (p. ro6) nihil
(ita) magis deturpat principem quam (p, 75) Mathei significavit etiam (resi-
dentibus) patronibus suis quos habebat in Imperio (p. r). La sfaroitul ma,
nuscrisului se 011 cateva cuvinte §terse cu o linie groasi de cemealii, aà ca nu se
poste cetl. Ele aduceau poste vreo luminä asupra originei manuscrisului.

www.dacoromanica.ro
io6 P. P. PANAITESCU 254-

Acest traducator erh un moldovean cu cultura apuseana Cu

turi personale in Polonia. (Traducerea e fa'cuta de sigur pentru vreun
nobil polon care se interesh de istoria Moldovei). Ar puta fi Niculae
Costin, care in adevar avù legaturi cu vechii prieteni ai tatalui sau ca
Martin Klitski 1), fù chiar trimis in solie la 1703 in Polonia de Cons-
tantin Duca 2)i studiase in colile polone, unde fara indoeala capa-
tase cunostinte suficiente de limba latina 8).

VII
LEGATURILE LUI MIRON COSTIN CU *COALA, NO-
BILIMEA I POLITICA POLONA
MIRON COSTIN SI PARTIDUL POLON 4). Partidul politicii
polone in Moldova erh alcatuit, precum am spus din mai multe familii
boeresti inrudite deaproape. Prin familia sa Miron Costin face parte
din acest partid : erh casätorit cu Ilina fata lui loan Movill, de pe urma
cIreia intra in stapânirea marilor averi ale unchiului ei, Isac Balica,
indigen polon 5). Prin aceasti casatorie Miron Costin se inrudi cu
familia cronicarului Grigore Ureche, a anti soil Anastasia el-à sotia
aceluias Isac Balica 6).
Dar si prin tatal sat' Miron Costin erà legat de partidul polon. Geneo-
logia lui Miron Costin este rau cunoscuta, intemeiata de cei ce au
cercetat-o numai pe spusele cronicii. In cronica lui vedem cá pomene-
ste un Costin hatmanul care a fost unul din principalii sfetnici ai lui
Miron Barnowski i apoi ai lui Moise Movila, pe care in cele din urma
l-a insotit in exilul ski in Polonia 1). Cronica vorbeste apoi de un Ale-
xandru Costin postelnicul, boier al lui Vasile Lupu si al urmasilor lui 8).
Din felul cum vorbeste Miron Costin de ei se vede ca-i erau rude
Barwinski, Introducere la Miron Costin, Chronicon, p. XV. W. Wiejcki, Miron
Costin, in Przeglad Powszechny, Cracovia, 1897, 1H, p. 379
2) Ms. Bibliotecii Ossolinski, Lemberg nr. 404, P. 384 si urm.
5) Cf. D. Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Acad. Rom. p. Iv.
Acest paragraf a fost publicat Cu mici deosibiri ca un articol separat sub titlul
*Tat& lui Miron Costin* in Revista Arhivelor, I, 1924-
Miron Costin, Opere Complete, I, p. 107.
5) Iorga, Studii fi Documente, XIX, p. 22.
7) Miron Costin, Opere Complete, I, p. 536.
lbidem, pp. 587, 588, 589, 6oz, 678.

www.dacoromanica.ro
255 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 107

deaproape, iar pe de Ma parte se stie cl hatmanul Costin a avut un fiu

Alexandru 1). S'a conchis de ad cl Alexandru Costin a fost tatAl lui
Miron Costin iar Costin hatmanul, bunicul ski 2), dar nu existi nici
o dovadà.
Izvoarele polone desleagg insa deplin chestia genealogiei lui Miron
Costin: La 1638 dieta polonä aavând in vedere insemnatele servicii
aduse regelui i republicii in diferite expeditii (r5.'sboinice), primeste
ca indigen i ca nobil polon pe Iancul Costin cu fii lui Alexandru, Miron
Potomir* 3). Instructiile trimise de rege dietelor provinciale intru-
nite in vederea dietei din 1638 (instructiile sunt datate 16 Decemvrie
1637) spun: «Märia Sa dejà de mai multe ori in dietele precedente a
cenit indigenat pentru Costin, lArbat insemnat in Moldova, favora-
bil si folositor tarii M. Sale. .. cu atfit mai mult cu ca't dupl marile
vechile lui servicii bine cunoscute M. Sale, se pot nAdájduì pentru re-
publica servicii si mai insemnate». Instructiile adaugl cä pentru acest
indigenat fusese dejà intelegere si in dieta precedentä, dar nu se ajun-
sese încà la hotärirea definitivA 4).
Indigenatul fusese cerut de rege in urma hotArini dietei provinciale
din Podolia dela Winita. La 9 Decemvrie 1636 aceastà dietà dà insk-
cinare deputatilor ei in dieta centralà din Varsovia sk cearä indigenat
nobilitare pentru «Iancul Costin marele hatman al Moldovei» pentru
serviciile aduse Poloniei «in special cu ocaziandvdlirii lui Abaza pa, a*5),
E evident cl acest Iancul Costin hatmanul nu e altul decAt hatmanul
Costin de care vorbeste Miron Costin. Cà hatmanul Costin se numià
loan (Iancul) cel putin pentru poloni rezultà si din altà märturisire:
In bine cunoscuta listà a mosiilor llsate de Miron Costin se pomenesc
moiile lui «Miron logofltul, ce s'au tras din tatäl sgu Costin hatmanul».
Traducerea polonk contemporank ce insoteste acest act zice in acel
loe . . . «Mironie logofecie, ktore mied powinna Po oycu swym Iwonie
Kostynie Hetmanieu, adia . . . «ale lui Miron Logoatul, cari i se cu-
veniau dela tatäl s5u Ioan (Ivan) Costin Hatmanul» 6).
Ibidem, p. 83.
V. A. Ureche, Introducere la Miron Costin, Opere Complete, I, p. 287 si
295-296, 300.
Voluntina legum, III, p. 465.
N. Malinowski si Al. Przezdziecici, Zrzadla do dziejenv Polskich, II, Wilno, z844
pp. 226-7.
a) Akta Grodzkie i Ziemskie, Lemberg, XX, p. 398.
6) Miron Costin, Opere Complete, II, pp. 534-5.

www.dacoromanica.ro
io8 P. P. PANAITESCU 256

Din toate acestea reiese intaiu ca Miron Costin este fiul si nu nepotul
lui Costin Hatmanul, a Alexandru Costin postelnicul a fost fratele
mai mare al celebrului cronicar.
Costin Hatmanul a primit nobilitare pentru serviciile aduse cu oca-
zia navalirii in Polonia a lui Abaza pasa care a avut loc la 1633, and
Moise Movila, alaturi de care stateh Costin Hatmanul ca sfetnic prin-
cipal, inselase pe pasa zicandu-i cá se apropie cazacii, determinand
astfel pe Turci sa se retraga din Polonia nepregatita pentru a face fatl
unei astfel de navaliri 1). Acesta este dark' marele serviciu pentru care
fusese innobilat tatal lui Miron Costin.
Costin Hatmanul se retrasese probabil nu la Wielkie Oczy mosia
lui Moise Movilä langa Iaworow, ci in Podolia, unde va fi avut lega-
turi cu nobilimea provinciall. Astfel se explica faptul ca dieta care-i
cere nobilitarea lui este cea din Podolia (Winita) si cl Miron Costin
a fost trimis la scoala la Bar in Podolia si nu la Lemberg unde erà totus.
un colegiu mai vestit.
Miron Costin nascut la 1633, erh nobil polon dela varsta de cinci
ani, ceiace explica mai bine activitatea lui politicá si culturalä filo-po-
lonä. Cand la 1677 solul polon Gninski multumeste lui Miron Costin
mare logoat, pentru primirea soliei in Moldova, numeste pe membrii
soliei #concives» ai marelui logofat, facand deci aluzie la indigenatul lui
polon 2).
E probabil ca Hatmanul Costin murind in exil in Polonia, fii sair
Alexandru si Miron s'au intors in Moldova catre sfarsitul domniei
lui Vasile Lupu 3). Despre Alexandru stim putine lucruri. Probabil
c'ä el este acel Costin care la 1649 apare in tabara oastei litvane, asi-
gurand el atat Vasile Lupu cat si Matei Basarab sunt gata sa ajute
pe rege impotriva Cazacilor 4). Alexandru traeste pang in vremea lui

Cf. Miron Costin, Opere Complete, I, pp. 537 si urm.

K. Pu/aski, Zradla do poselstwa lana Gninskiego, Varsovia 7906, p. 222.
P. Alexandru Costin in cronica lui Miron. Cf. Miron Costin, Opere Complete,
pp. 587-588.
2) Scrisoare din zo Iulie 7649 citre regele loan Casimir. I. Michaiowski Ksiega
Pamictnicza, ed. Helcel, PP. 416-477. Nu stiuinsi cine poate fi la 7668 Iancul Costin
de curand numit pircAlab de Hotin (in text gresit Czechryn) care dlicleh stiri Polonilor
despre misc.:Idle Turcilor si se declarà credincios Hatmanului Sobieski, viitorul rege,
si republicii polone. Acta historica res gestasPoloniae ilustrantia, II. Acta loannis, I,
P. 393-

www.dacoromanica.ro
257 INFLUENTA POLONA IN OPERA LU1 GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 209

Dabija Vodä 1), dupl aceia Miron, fratele mai mic, ràmâne seful fa-
miliei. CAt despre Potomir, al treilea frate pomenit in actul de nobi-
litare erà un frate care muri tinär sau un alt nume pentru Velicico
hatmanul.
MIRON COSTIN LA IEZUITII DIN BAR. Rand parte din-
teo familie care aveh strinse legAturi cu Polonia si cu interesele ei po-
litice, Miron Costin se bucurg si de roadele culturii polone, cici legl-
turile politice ale boierilor din partidul polon erau completate cu le-
gAturi culturale. Din insls märturia cronicarului se stie a el si-a flout
studiile la Bar in Podolia, unde functionh un colegiu iezuit, unul din
acele colegii in cari, precum am spus, toati sleahta polonä isi formà
cultura si felul de a gândi.
La 1647 in vará scriitonil moldovean in vArstä de 14 ani studià in
acel colegiu 2).
Orasul Bar se aflh in stranse legIturi cu Moldova, acolo erh una din
cele mai mari vami. <da granitele moldovenesti» si posedi un depozit
instituit prin privilegiul regal, pentru vinurile aduse de negustorii
moldoveni 3). Orasul, sprijinit de hatmanul Stanislaw Zolkiewski,
cel ucis in urma luptei dela Tutora, chemI la 1616 o misiune de Iezuiti
a aror menire erh s'a' intindà propaganda catolicà pe marile domenii
ale principilor Zbaraski si Zaslawski, prin stäruinta cärora fuseserä
chemati, precum si printre Rutenii din oras 4). Ajutati mai thrziu cu
danii de hatmanul Koniecpolski Iezuitii din Bar deschid acolo la 1636
un colegiu care depindeh de acel mai mare dela Camenita 5).
In genere colegiile iezuite din Polonia aveau 5 clase; trei de
gramaticl si doul umanistice 6). Limba latinä.' erh studiul prin-
cipal, intrebuintatá si ca limba de conversatie, care trebuià vor-
bitä curent. Ea se studih dupà gramatica lui Emanuel Alvara 7),
gramaticA ce se intrebuinth si in celelalte scoli iezuite din toatä

1) Miron Costin, Opere Complete, I, p. 299.

3) lbidem, p. 628.
I. Antoni, Zameczki Podolskie, III, p. 125. Cf. si Al. Iab/onowski Historja Rusi
poludniowej, p. rri. Privilegiul e din 1631.
St. Zaigski, lezuicy to Polsee, IV, p. 1153. In oras erau doui biserici rutene.
ibidem, pp. 1153-5.
*conk mai inalte aveau apoi cursuri de filozofie si teologie dui:4 cele cinci infe-
rioare.
9) L. Finkel, Historia Unywersytetu Lwowskiego, pp. 17-19.

www.dacoromanica.ro
zio P. P. PANAITESCU 258

Europa, carte tilting i anevoioasa, care cerei o disciplina severa a

spiritului 1).
Ca studii accesorii erau istoria antia, antichitatile si geografia
Colegiul dela Bar in care a studiat Miron Costin erà asezat inteo
casa de piatra cu grading in jur, care fusese daruita de hatmanul Zol-
kiewski. La 1646 erh acolo rector Stanislaw Witwinski care conduca
colegiul, ajutat fiind pentru invatamânt çi slujba religioasa de 8-12
preoti, 3-4 <imagistrin si tot atâtia frati. Se studih gramatica, stiintele
umaniste i retorica (aceasta introdusa numai dela 1640) 3).
Dupl Witwinski gäsim in fruntea colegiului la 1648 pe Francisc
Czarniecki, de sigur si el unul din profesorii lui Miron Costin, frate
cu celebrul hatman *tefan Czarniecki, una din cele mai mari figuri
militare ale Poloniei, invingator asupra Cazacilor, Suedezilor i Mus-
calilor. Francisc Czarniecki fA mai thrziu rector al colegiului iezuit din
Rawa. La 1648, and in urma rascoalelor azacesti, ostile lui Chmiel-
niecki se apropiau de Bar, rectorul Czarniecki se retrage cu toata
scoala i preotii la Camenita (Iunie 1648). Curind dupa aceia Bar cazil
In miinile Cazacilor i fix distrus in mare parte. Nu stim daca Miron
Costin se mai afa intre elevii colegiului evacuati sub zidurile mai tari
ale Camenitei 4).
In acest colegiu iezuit capata Miron Costin cunostintele lui de limba
literatura polona i latina, se farniliarizeaza cu autorii clasici ci cu ver-
sificatia polona.
Dar nu numai aceasta educatie capata tinarul moldovean in Polonia
ci si in tabere allturi de nobilimea polona cunosca experienta rasboiului.
MIRON COSTIN IN BATALIA DELA BERESTECZKO. La
1651 aflärn pe Miron Costin fäand parte din oastea polona care se
ciocni cu Cazacii la Beresteczko (28-30 Iunie 1651 st. n.) 5). In ar-
mata polona nu se aflau subsidii moldovene, ash cä Miron Costin a
facut probabil parte din suita vreunui nobil polon, caci in aceasta lupta
ILIA parte afara de obisnuitele trupe de mercenari si toata nobilimea,

Emanuel Alvarus sau Alvara, De institutione gramatica. Autorul e un iezuit por-

tughez, scrierea apare intfiiu la Lisabona in 1572;apoi in nenumirate editii, rezumate
prelucrAri. (Cf. Encyclopedja Polska sub Alvarus).
L. Finkel, 1. c.
St. Zaleski, o. c., pp. 1152-1157. (Istoria colegiului din Bar).
Ibidem.
Miron Costin, Opere Complete, I, p. 581.

www.dacoromanica.ro
259 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GR1GORE URECHE $1 MIRON COSTIN III

ash numita opospolike ruszenie», ridicare generala 1). 0 parte din

oastea polona sosi pe campul de lupta retra'gfindu-se dela Camenita,
aci Vasile Lupul ii daduse de stire ca se apropia Cazacii si Tatarii 2).
E probabil ca Miron Costin se aflh intre acestia dupa felul cum vor-
beste de lupta dela Beresteczko «a treia zi dela Camenita in sus» 3).
In cursul luptei onobilimea Rusiei», adica a Podoliei, Ucrainei si Gali-
tiei Orientale de azi, in randurile careia trebuià sa fie mai degrabi
cronicarul nostru, &kW primul atac sub conducerea lui Ieremia Wisz-
niowiecki, atac care determina izbanda Polonilor 4). Dupa izbandä
Polonii sub conducerea lui Stefan Czarniecki urmarirä. pe Cazaci 'Ana
In dreptul Kiewului 5), cu aceasea' ocazie va fi vazut Miron Costin
valul din Ucraina, ash zis al lui Traian: oeu 1-am trecut aproape de
Nipru, pe la un Virg anume Vciorasnoe tot pe campi ...
acel oras nu
departe de Kiov este» 6).
Si dupa intoarcerea sa in Moldova Miron avù legaturi cu Polonia;
ca unul ce §tià limba si avei legaturi personale in acei tara e trimis
In solie de Vasile Lupul la Petru Potocki, castelanul Camenitei pentru
a cere ajutor impotriva dusmanilor lui1). Cu aceasta ocazie vorbeste
cronicarul nostru de intalnirea cu un stegar, prieten al tatalui sails).
Si mai tirziu ca parcalab de Hotin2), post de incredere la granita
Poloniei, ce necesith oameni cunoscatori ai starilor de lucruri din
aca tara, el ramase in aceeas situatie de mijlocitor al legaturilor polono-
moldovene.
La 1672 insa Miron Costin era in Polonia in oastea turceasca ce
aseda Camenita") si anul urmator refuza sa treaca la Hotin in oastea
lui Sobieski impreuna cu Voda Petriceicu 11), socotind si mai tarziu

L. Kubala, Bitwa pod Beresteczkiem, in Skice Historyczne, ed. 2, II, pp. 133
si urm.
S. Twardowski, Wojna domowa, ed. Kalisz 168o, II, p. 16.
Miron Costin, Opere Complete, I, p. 58z.
W. Kochowski, Annales, I, p. 248.
L. Kubala, 1. c.
Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, p. 41.
Miron Costin, Opere Complecte, I, p, 594.
Ibident, p. 591.
Ibidem, p. 305.
Convorbirea lui Miron Costin Cu Klupruliul I. Neculce, Cronica in M. KogAl-
niceanu, Cronici, ed. II, II, pp. 200i.
I. Neculce, o. c., p. 205.

www.dacoromanica.ro
II2 P. P. PANAITESCU 26o

a actul domnului Moldovei cu aceh ocazie a adus pieirea tarii 1).

Atitudinea marelui cronicar in aceste imprejurari pare a fi fost mai
mutt oportunista, aci putin inainte (la 30 Martie 1673), and stefan
Petriceicu prin mijlocirea arhiepiscopului Parcevié cereh ajutorul tu-
turor crestinilor pentru a invinge pe Turci, e probabil a Miron Costin
a fost acela care redacth scrisoarea atre Genova, pomenind vechi
amintiri istorice, cetatile intemeiate de Genovezi in Moldova in evul
mediu 2).
SOLIA LA HATMANUL SOBIESKI. Imediat dupa sosirea in
Moldova a noului domn, Dumitrascu Cantacuzin, insarcinat de Turci
sa inlocueasa pe Petriceicu, Miron Costin e trimis de cel dintaiu
intr'o mare solie catre Hatmanul Sobieski, viitorul rege, prin Ardeal
si Maramures, aci nordul Moldovei erh inch' plin de luptele turco-
polone 3). La sfârsitul lui Martie 1674, un raport din Lemberg anuntä
a oa sosit ad i un boier moldovean anume Miron Costantinenko (s-c),
bdrbat foarte distins fi instruit, merge ca sol la maresal (Sobieski),
trimis de noul domn al Moldovei, care-si arata sentimentele sale de
prietenie. Circull svonul a in realitate a fost trimis de insus impl-
ratul (turcesc) pentru tratarea pacii in ash fe! ca Republica sa-si uneasa
fortele cu el impotriva Moscovei; aduce si stiri despre misarile Tur-
cilor» 4). La 1 o April Miron Costin fu primit de Sobieski la mosia
sa Pielaszkowce langa Zamos6, solul moldovean sosise alare cu o suita
de unsprezece oameni. «Dupg ce a dat scrisorile, a at-hat prietenia
M. Costin, Opere Complete, I, p. 562. Despre Stefan Petriceicu scrie pe larg
Slizen, Haracx Turkerw KrtokTureckrt wyPlaconY, (in versuri) Wilna 1674, unde afirmii
ci sub Camenita Petriceicu fusese ales domn de boieri si primise numai cu conditia sA
jure toti ci vor desrobl tara de Turci, iar apoi and treat la Poloni fii pirAsit si trAdat
de aproape toti cei ce juraserà.
Columna lui Traian, IX, 1882, pp. 177-178. N. Iorga, Studii §i Documente, IX,
p. 150.
9 Miron plecase dela Galati in primele zile ale lunii Ianuar 1674. Buletinul Co-
miriunii Istorice, II, pp. 225-6. Nu stiu cum putù sosl abik la 30 Martie la Lemberg.
Au fost probabil doul solii c.ici cronica atribuità gresit lui Nicolae Costin spune a la
1674 eau inceput a umblà si tratate de pace cu Lesii, cari au fost trimis de doud ori Miron
Costin vomicul cel mare la tara de jos* (KogAlniceanu, Cronici, ed. II, II, p. 13). Cf.
pentru trecerea lui Miron prin Maramures. Miron Costin, De Neamul Moldovenilor,
p. 38.
4) Acta Historica res gestae Poloniae illustrantia, IP), Acta loannis, Cracovia 1881,
I, p. 1425. Cf. si E. Barwinski, Introducere la Miron Costin, Chronicon terrae Moldavi-
cae, p. XIII.

www.dacoromanica.ro
26x INFLL ENTA POLONA IN OPERA LU1 GR1GORE URECHE SI MIRON COSTIN 113

Moldovei fati de Poloni, ca a unui crestin fati de crestini, a rugat

ca si-i fie lisatä noului domn Moldova, care-i apartine ì si fie re-
trase garnizoanele polone din Hotin, Iasi si Neamt, precum i alte
lucruri cari privesc Moldova : Arhiva i privilegiile pe cari le luase
stegarul coroanei (Sieniawski) sä le dea inapoi. Domnul figidueste
In schimb sà fie mijlocitor de pace si si impace Coroana Poloni cu
impiratul turcesc. Hatmanul a rispuns in scris in mod politicos si
a tratat pe sol cu bunivointi, figiduind ci dacà mediatia va izbuti,
Polonia isi va retrage garnizoanele din Moldova». Dupä trei zile Miron
Costin päräsi Pielaszkowce, figiduind ea' se va intoarce peste douä
siptimani cu rispunsul1), dar nu stim de se va fi intors in adevir.
Solia aceasta a lui Miron Costin are o deosebiti insemnitate, cici
probabil cu aceastá ocazie filcù cunostinti sau strinse legiturile cu
Marcu Matczynski, prietenul lui Sobieski, care stiteh mereu pe lingi
viitorul rege.
Matczynski erh o familie din Podolia, un Alexandru Matczynski
fäcuse in doui r Anduri parte din comisia numiti la Camenita la 1659
qi 1661 pentru regularea impreuni cu delegatii moldoveni a neinte-
legerilor dela graniti2). Marcu Matczynski erh in stränse legituri cu
mai multi Moldoveni, erà socotit ca protector de Vasile, fratele cro-
nicarului Grigore Ureche 3), erh. numit (irate» de domnul exilat stefan
Petriceicu i aveh o grijä specialä de afacerile si de persoana acestuia8).
Se stie cá lui Matczynski Ii dedici Miron Costin cronica poloni i ci
la 1677 cronicarul moldovean primià o scrisoare dela acest prieten polon
care-i recomadh pe solul Ioan Gninski, ce urn'. h a trece prin Mol-
dova la Poarti4). Pe loan Gninski it cunoscuse dealtfel Miron tot
4) Acta Historica,l. c. i T. Korzon, Dola i niedola lana Sobieskiego, III, pp. 478-479.
Volumina legum, IV, 290.
Prinos Sturza, pp. 2X0-21 I.
Scrisoarea lui t. Petriceicu citre Marcu MatczyAski la 23 Februarie 1679 dela
mosia sa Kupnowica. Intervine pentru un slujitor al curtii sale, un grec din Sambor,
care aveli nevoie de o recomandatie a regelui pentru afacerile sale in Ardeal. Domnul
numeste pe Matczyfiski ofrate* (Manuscrisul Muzeului Czartoryski, Cracovia ttr. 1376,
p. 441). La 29 Decemvrie Matczytiski acre lui Nicolae Sieniawski, maresalul curtii,
incredintkndu-i pe odomnul Moldovei*, ca stt meargA impreuni la Varsovia. (lbidem,
Manuscris nr. 2317, pp. 33-34).
K. Pulaski, Zrodla do poselstwa lana Gninskiego, p. 219. La 1691 Matczyfiski stal-
l:4W Moldova impreuni cu Sobieski. In descrierea campaniei pe care o trimise de acolo
episcopului A. Zaiuski nu pomeneste insi nici un cuvlint de vechiul situ prieten.
8 A. R. Metnoriik Seciiunii Istoriee. Seria III. Tom. IV. Mom. 4.

www.dacoromanica.ro
714 P. P. PANAITESCU 262

Cu prilejul acestei solii din 1674, cand se intalnirà la Niedzieliska

langa Zamosel).
SOLIA LUI IOAN GNINSKI. Ioan Gninski voevod de Culm,
unul din fruntasii vietii politice a Poloniei in epoca lui Sobieski, fu
trimis ca sol la Poartl la 1677 pentru confirmarea pàcii turco-po/one,
iscllite la Zurawno. Miron Costin era mare logofät pe langä Antonie
Russet si ca unul ce era in leglturi cu Polonii, fu in cele mai stranse
legäturi cu solia in timpul trecerii ei prin Moldova. Ni s'au pästrat
scrisorile solului polon atre Miron Costin) solul il numeste «prieten
si /*rate», inainte de a sosi. in Iasi, se bucurà cl va puteä vorbi cu clansuI
«pentru binele crestinätätii intregi»2), dar pe langl preocupArile po-
litice apar si cele intelectuale, doreste «erudiri» impreura a).
La Iasi, Gninski fu primit cu cele mai mari onoruri. Miron Costin
Ii iesi in intampinare impreunl cu toatl boierimea cllare la o mill
departe de intrarea in oras. In timpul cat solia polonl fu glzduitl
In capitala Moldovei, legäturile dintre sol si marele logofät sunt
neintrerupte : Miron trimite pe fiul säu mai mare loan sä tie lui
Gninski o oratie in limba latina; solul trimite daruri marelui
logorät, doua pahare aurite si o solnitá mare olandezä. La pie-.
care Miron Costin i fii lui insotirä solia doll./ ore afarä din
oras 4).
Plecand spre Constantinopol, Gninski multurnl pe domn si pe lo-
goflt pentru «marea lor bunlvointl i iubire fatI de neamul nostrue)»,
laudà «därnicia i politeta, nemAsurata bunlvointä i iubire» a lui
Miron Costin catre solie, pe care o face cunoscutI i regelui6). Solul
adaugl: «In adevär nu merit atata dela domn si dela domnia-ta pentru
persoana mea, dar o faceti pentru patria noastrl. i pentru numele
(A Zaluski, Epistolae Historico-familiares, IP, p. 1235. Scrisoare din 79 Septem-
vrie 1691).
K. Puiaski, 1. c.
Ibidem, p. 219. (Scrisoare din Pereryta z Iunie 1677).
2) Ibidem, p. 222. (Scrisoare de pe Jijia 22 'Wile 7677).
0 traducere francezA a ziarului soliei lui Gni6ski la Iorga. Acte i Fragmente,
I, pp. 88-95. Versiunea polonA mult mai intinsA, precum o relatia solului la K. Pulaski
o. c., pp. 8 si urm. Cf. si E. Barwinski. Introducere la Chronicon terrae Moldovicae, p.
XIV. P. primirea solului la Iasi. (I. Neculce, Cronica, la KogAlniceanu Cronici, ed.
H, II, p. 2x2).
Gnitiski lui Miron Costin, Babadag 12 Lille 7677. Pulaski, o. c. p. 230.
9 Idem din Viculani in Bugeac 2 Iulie Ibidem, p. 223.

www.dacoromanica.ro
263 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN !is

M. S. Regelui1)». Intealtk scrisoare cItre Miron, Gninski spune:

«Multumind Máriei Sale Domnului pentru mats bunavointl pe care
am intalnit-o in tara lui, sunt dator sl-ti multumesc si Domniei-Tale,
prin a anti grije si solicitudine am obtinut toate acele inlesniri. Asigur
pe Domnia-Ta cä si din partea mea nu voiu sekpà vreun prilej, pe
care mi 1-ar ofer1 Dumnezeu pentru a-ti sluji si insus il voiu clutà
si voiu socoti o dovadl mare de iubire prieteneasck clack Domnia Ta
vei binevoi sä faci apel la serviciile melo2).
Dupk cum se vede prin primirea ce i-o fkuse domnul si logoatul
izbutiserà sl-si castige deplin prietenia solului, de sigur cu nIdejdea
ck In tratärile sale va fi favorabil tkrii lor. Ceeace e interesant e cd
Miron Costin a profitat de aceste leeturi de prietenie pentru a informd
pe sol de trecutul istoric al Moldovei. In adevdr, in ziarul soliei scris
de secretarul ei, se afld unele amdnunte privitoare la istoria principatului-
cari, avdnd in vedere legdturile istoricului moldovean cu solul, nu pot
proveni decdt dela cldnsul. Astfel gäsim in acel ziar stirea cl Moldova
a fost intemeiatk «acum trei sute zece si cativa ani» (kilkunastu =
cativa peste zece)3), ceeace se potriveste intocmai cu data 1359 datà
de cronicile moldovene (la 1677 erau 318 ani).
Apoi, spune ziarul soliei, a la intemeiere tara era pustie 0 a fost
colonizatà cu oameni veniti mai ales dela granitele Ardealului, iar
mai inainte fuseserl in Moldova colonii de ale Genovezilor. Dease-
menea gásim mentiunea a Turcii numesc tara «Bogdan», dupl nu-
mele primului damn care a primit protectia turceasa 4).
Ziarul soliei este deci un ecou al conversatiilor despre istoria Mol-
dovei, pe cari le avea Miron Costin cu Gninski. Miron cluta cu ocazia
acestei solii ce urrna sä reguleze si legAturile Moldovei cu Polonia
säl informeze cat mai bine pe Poloni despre tara lui si din aceastà
nobill preocupare patriotick a iesit de sigur si «Cronica polonä» a
Moldovei, scrisk, precum am presupus, cu aceastà ocazie.
Rezultatul sfortgrilor sale nu pare a fi fost zkdarnic, ckci solul HO-
duise sä sustie la Poartà si interesele Moldovei, dupI cum reiese din-
teo scrisoare a lui atre Miron Costin in care spune «In acelas timp

Ibidem.
Ibidem, pp. 225-6.
Ibidein, p. 13.
Ibidem.

8*

www.dacoromanica.ro
 716 P. P. PANAITESCU 264

vä asigur a nu voiu neglijà nimic din cele cari ar privi soarta Dom-
niilor Voastre», iar inteo scrisoare atre domn spuneà a a rugat pe
Seraskier sà-1 scuteasa de participarea la expeditia ce o proiectau
Turcii, si a va interveni si la Constantinopol in acelas sens 1).
MIRON COSTIN EXILAT IN POLONIA. Imprejuedrile ce ur-
mail imediat dupl trecerea soliei lui Gninski prin Moldova, arun-
earl un moment dat pe Miron Costin in partidul opus politicii polone.
Patriotismul gu moldovean si simtul realit4ilor 11 fAceau sI stea de-
parte de unele aventuri prea indrasnete, cum fusese cazul la 1673,
când stefan Petriceicu trecuse la Poloni. E probabil el Miron contribui
la rlsturnarea lui .Antonie Russet si la insaunarea lui Gheorghe Duca,
omul Turcilor si dusman al ligii crestine 2). Interese de familie 11 legau
acum de acesta. Nicolae Costin, fiul marelui cronicar, se insoafa' cu
fiica lui Duca-Vod5.3). Astfel Miron rämâne credincios noului domn,
atunci and aproape toatfi boierimea atitatg de erban Cantacuzino
domnul Tárii Románesti, conspirà impotriva luí 4). Astfel la 1683,
La asediul Vienei, Miron Costin se aflà alaturi de Gh. Duca in tabara
turceascg 6), dar in curind imprejurärile vietii lui se schimbA iar.
Intorandu-se de sub Viena cu domnul ski, marele cronicar se
glseste iar in tail. Curtea lui Duca-Vodà se asezase la Domnesti,
iar Iasul ell ocupat de Vodà-Petriceicu cu Cazaci si Poloni. La 7 Ia-
nuarie 1684, *tefan Petriceicu afli de totala infrfingere a ostilor aza-
cesti conduse de hatmanul Kunicki in Bugeac si hotgr'äste sA se retragA
la Suceava. In acest moment el primise veste dela pulcovnicul Di-
midecki trimis impotriva lui Duca, a in ziva de CrAciun (5 Ianuarie
st. n.) atacase tabgra dela Dornnesti, dar rezultatul nu erà cunoscut.
Domnul din Iasi poruncise lui Dimidecki sl se retragl si dânsul
spre Suceava 6). La ro Ianuarie, stefan Petriceicu el-A insA ina in

Ibidem, pp. 230 si 228.

Neculce, Cronica in M. Koaniceanu, Cronici, ed. II, II, p. 213.
M. Costin, Opere Complete, I, p. r75.
Cronica Baldceneascd la Sincai. Cronica, ed. z886, III, p. Igg. P. acest complo
D. Cantemir, Vita C. Cantemiri, ed. Acad. Rom., p. 14. Singurii boieri credinciosi fur/
Miron Costin si Buhus hatmanul.
D. Cantemir, o. c., p. 2g. Un discurs al lui Miron Costin sub zidarile
Vienei.
0) Scrisoarea lui Stefan Petriceicu in A. ZAuski. Epistolae Historico-familiares, 12)
pp. 858-9.

www.dacoromanica.ro
 265 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE CRECHE $1 MIRON COSTIN 117

Iasi si cera ajutor dela Poloni1). La Domnesti, Duca si Miron fuse-

serä luati prizonieri; cel din urmä scäpase de maltratäri grape unui
cunoscut al säu dintre Poloni 2). Probabil la Suceava, unde Dimidecki
aveh ordin O. se retragg., se inalni Miron Costin cu Stefan Petriceicsu.
De data aceasta Miron trece definitiv de partea partidului polon,
clruia ii inchinä toatd activitatea lui urmAtoare. In Februarie el se
retrage cu domnul polonofil in Polonia 3) si e glzduit impreunä cu
fiii lui la Daszow, in casa de vânätoare a regelui Sobieski, lingl Stryi.
Acolo scrie el poema polonä si intretine corespondentä cu diferiti
nobili. Astfel cu secretarul regelui si seful cancelariei regale Anton
Stanislaw Szczuki erà in corespondentl, aratându-i prietenie, recu-
nostinta sa fatä de rege si &And stiri despre cele ce se aud cu privire
la misarile Turcilor 4). Tot in aceastä vreme va fi avut legAturi cu
Martin Katski, o importantä personalitate politick', generalul artileriei,
aruia in 1705 ii scrià Nicolae Costin amintindu-i «propensissima
voluntas» fatà de raposatul s'a-u tatä6).
SFARSITUL LUI MIRON COSTIN. La 1686, and in scaunul
Moldovei stäta prudentul Constantin Cantemir, a arui politick' nu
se aratà hotäritä pentru nici o parte, Miron Costin se intoarce in tari6).
Domnul 11 numeste staroste de Putna1), adia il indepärteazä at mai
mult de granitele Poloniei, ceeace aratä bänuelile lui fatà de seful
partidei polone. In adevär, aceste bänueli n.i erau neintemeiate, cici
Miron urmeazA a fi in legäturà cu fruntasii poloni, pe cari ii tine in
curent cu toate misarile si intentiile Turcilor. El corespunda cu
Andrei Potocki8) si chiar cu o personalitate de insemnätatea lui
Ibidem, p. 863.
Kogälniceanu, Cronici, ed. II... II, p. 30.
5) Ibidem, p. 224. Duca-Vocla fu trimis la rege. La z Martie exit la Iaziowiec. A.
Zaluski, o. c., p. 873.
5) W. Wieicki, Miron Costin in 4Przeg4d Powszechny, XIV, 1897, I, p. 379. Prima
scrisoare frisk datä. A doua e din 6 Octomvrie 1685. Nu pot intelege cum d. Barwinski
(Chronicon terrae Mo1davicae, p. XV) citand aceleasi scrisori spune cä sunt adresate lui
M. Kvski. Nu am putut vedeli aceste scrisori cari se aflA in arhivul contilor Potocki
din Cracovia. Cred insä cri dreptatea e de partea lui Wieicki care a väzut scrisorile si di
pasaje din ele, citänd si data manuscrisului, pe and d-1 Barwinski vorbeste de ele numai
In treacAt.
5) Scrisoare din 29 Octomvrie 1705 probabil stil vechiu. Wieicki, 1. c. Barwinski, 1. c.
5) Neculce, o. c., p. 230.
7) Neculce, Cronica in KogAlniceanu Cronici, II, p. 231.
Hurmuzaki, Documente Supliment, 113), p. 184.

www.dacoromanica.ro
118 P. P. PANAITESCU 266

Stanislaw Iablonowski, voevodul Rusiei, care putin a lipsit sá nu fie

mai drziu rege al Poloniei 1). Despre rostul acestor leelturi §tim putin
lucru, se pare a Iablonowski intretinea o corespondentä secretà cu
dornnul §i cä. la Sniatyn s'ar fi incheiat un acord scris intre Iablo-
nowski, care stätei la granita Moldovei §i Constantin Cantemir 2).
Rolul lui Miron trebuie sä fi fost hotäritor in aceste tratäri. Dar dupä
expeditiile lui Sobieski in Moldova, Cantemir se depärteazä de Po-
loni, fata de cari nu fusese niciodatà sincer. E posibil ca in mintea
Polonilor §i poate §i in aceh a lui Miron Costin sä fi incoltit idea unei
domnii a marelui cronicar in Moldova, care ar fi asigurat interesele
polone in aceh. tail. Din «Poema Polonä* se vede cl Miron socotià
fericirea Moldovei nu in continuarea traiului ei autonom ci in supu-
nere sub Poloni, ceeace se deosebih de pärerile sale mai vechi and
refuzase sä stea aläturi de *tefan Petriceicu la Hotin. Fiind acum cu
totul cuprins de idea suprematiei polone nu e de mirare a puteh
fi b'änuit cà ar don sä apuce domnia cu ajutorul acestora 3), mai ales
trebuià sä se socoata mult mai demn de ea, el boierul cult §i cu
legaturi a§à de inalte peste granitä, deat incultul Cantemir si au-
toritatea lui trebuih sä fie mult mai mare in boierime ca a dom-
nului.
Un cälltor francez, care treca atunci prin Moldova, socotià pe Miron
4(extrem de favorabil* intereselor polone impreunfi cu toatä familia sa 4).
AO se explia decapitarea lui qi a fratelui AA' la i691. In el erà lovit
§eful partidului politic polon din Moldova6).

1) Ibidem, pp. x56-8 ai 176-7. Scrisoarea lui Miron Costin fusese publicata Ina-
inte in *Atheneum* din Wilno, III, 1848; P. 47.
1) Vie de Stanislas Iablonowski, manuscris francez anonim. Muzeul Czartorysks
din Cracovia nr. 1x39, pp. 512-3. E scris la 1773 pe baza actelor de familie innedite.
Corespondents secreti ar fi inceput la 1686.
1) D. Cantemir, o. c., p. 40, vorbe§te despre o corespondentä a fratilor Costin cu So-
bieski in acest sens. Neculce (o. c., p. 24x) II scoate pe Miron nevinovat.
4) Phillipe d'Avril, Voyage de Moldavie, in Papiu Ilarian Tesaur de Monumente
Istorice, III, p. 190.
6) P. moartea lui Miron. Cf. I. Tanoviceanu Marele spettar Pie rifescu, in Analele
Acad. Romdne Istorice, XXXII.

www.dacoromanica.ro
267 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE CRECHE $1 M1RON COSTIN 119

VIII
INFLUENTA CULTURII POLONE IN OPERA LUI
MIRON COSTIN
MIRON COSTIN CA ISTORIC. LEGATURILE LUI CU
ISTORIOGRAFIA POLONA. Miron Costin este o personalitate
foarte vie, aproape pasionatà. Influentele culturale nu-1
supun, ci sunt un mijloc de crestere a originaliatii sale. Astfel este
si cea mai importantà din aceste influente, cea polonä. Lucrul se
vede mai bine din felul cum intelege istoria si cum o scrie, in ce de-
pendentk se afià de modelele sale polone.
Scrierea principalk a lui Miron Costin, Letopisetul dela Aron-Vodk,
cu toatà informatia din izvoare strline, poate fi consideratà ca me-
morii. Felul cum prezintl faptele arätând rolul ce I-a jucat el,
multimea amanuntelor in legaturk cu activitatea boierilor, cuvinte
de ale lor reproduse textual, mici stiri interne dela curtea Moldovei
allturi cu o multime de note de traditie oralä p'ästratà prin boieri
toate dau acestei scrieri un caracter familiar de intimitate, cu totul
depktat de stilul rece si solemn al marilor compilatii cronologice de
istorie generalk. Scrierea lui Grigore Ureche, afarä de ultimul capitol
cu domnia lui Aron-Vodä, este o astfel de compilatie, corespunde cu
istoriografia polong a veacului XVI, cu scrierile lui Bielski, Stryi-
kowski si Cromer. Scrierea lui Miron, chiar pentru epocile cu cari
autorul nu e contemporan corespunde istoriografiei polone noui a
memoriilor i monografiilor, cum erau acelea ale luí Iacob Sobieski
despre räsboiul dela Hotin sau ale lui Zolkiewski despre rksboiuI
moscovít, cari sunt in realitate amintiri. Miron Costin izbuteste sk
pästreze un ton personal chiar in scrierile in cari vorbeste de Mee-
puturile neamului romknesc, introducând conversatiile lui cu marele
dragoman Panaiotache, cu un vlklick italian, preskand desvoltarea
subiectului cu mid amintiri i aluzii la evenimentele contemporane.
0 parte a scrierii lui Miron e intemeiatà pe izvoare polone sau
latino-polone, Otwinowski, Twardowski, scrieri in gen de memorii
daci facem abstractie de forma de vers. Cronica lui Piasecki insä erk
o intoarcere voitä spre genul sever si solemn al vechilor cronici, totus
are veden i mai largi, explicatii si idei asupra politicii contemporane,
chiar tendinte politice strecurate destul de discret. Miron este mai
departe cleat dânsul, allturi de cpoliticii», autori de ziare i memorii.

www.dacoromanica.ro
X20 P. P PANAITESCU 268

Ne-am asteptà deci ca si ca fond scrierea lui Miron si fie foarte putin
obiectivi, dar in realitate acel care fu un istoric tendentios e Ureche,
cum am vizut, iar Miron Costin dimpotrivä are o 'Mala conceptie
morali despre datoria de judecitor impartial a istoricului. Conceptia
sa o spune insus: oNimic nu stricA credinta ash celor ce scriu letopi-
setele, ca fitiria, aind veghe voia unuia fi coboard cu huid lucrul altuiao
si arati cá desi a avut mult bine dela Gheorghe Stefan lar pirintii lui
mula ourgie» dela Vasile Lupu, totus trebuie sà recunoasci vitejia
si superioritatea celui de al doilea: «iari direptatea socotind nu poci
serie intealt chip» 1). Se intelege deci de ce oscrisoarea e lucru
vesnic» de care oai s'A dai seami» 2).
Aceasti conceptie care nu este aceh a lui Ureche, nici a cronicarilor
urmitori, cum a risArit in mintea lui Miron Costin ?
Nu poate fi o coincidentd cd din toli istoricii poloni acel care a emis
mai ldmurit aceeaf idee este tocmai Piasecki, a cArui cronici precum se
stie a fost izvorul principal al cronicarului nostru. Iati ce spune Pia-
secki in introducerea din fruntea cunoscutei sale cronici, adresin-
du-se nepotului ski aruia ii este dedicati (sunt chiar cuvintele cu
cari se incepe cronica): «SA nu te insele acei scriitori cari sub titlul
de istorie nu scriu atit faptele vremurilor noastre cit panegirice si
privind pe unii cu urd sau cu pärtenire 4i modificd astfel stilul incit
pe cei tari fi fac slabi si pe cei slabi tari, laudd pe cei ce nu meritd,
invinovdtesc pe nevinovati, astfel inat toate intimplirile vremurilor
noastre le-au schimbat dupl pirerile lor, spre marea pagubi a ade-
virului 3)... Nu poate fi socotit istoric decit acel care infAtiseazi
numai sincera si curata descriere a faptelor» 4).
E firesc lucru ca Miron Costin si fi fost inspirat de aceste principii
ale istoricului polon care se bucurà de atita faimi pe vremea lui.
Grigore Ureche, din motive patriotice moldovene si chiar din mo-
tive de partid, modificase stirile izvoarelor sale polone. E interesant
si vedem cum Miron Costin isi di seama de aceasta si indreapti in-
tr'un anume punct pe predecesorul sil'. Am vizut el pretutindeni
Ureche negase si trecuse sub t'Acere toate stirile privitoare la vechea
9 Miron Costin, Opere Complete, I, p. 615.
2) Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, p. 7.
2) Marginal e citatli pherea lui Cicero: Historiam laudationibus fieri mendo-
siorem.
4) P. Piasecki, Chronicon, ed. Cracovia 1648, p. i.

www.dacoromanica.ro
269 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN i 21

suveranitate a Poloniei asupra Moldovei. Dela inceputul cronicii sale

Miron Costin aminte§te cä «Le§ii .. o scrieau pe Moldova cl
este craiei le§e§ti sotie, dupä ni§te legaturi ce facuse Le§ii cu *tefan-
Voda cel Bun la Colomeia §i mai pe urmi cu Bogdan-Voda dupi ce
se impacase cu clansul »1). Ureche de§i scrisese despre intalnirea
dela Colomea nu pomenise nici un cuvant despre asemenea legaturi.
Miron Costin se crede asadar silit sa adauge aici dupa cronicarii po-
loni un amanunt din vechea istorie a Moldovei, pe care predecesorul
sau din motive patriotice, crezuse de cuviinta sa-1 lase la o parte.
Tendinta patriotica romaneasca se constata insa §i la Miron Costin
atunci cand vorbind de scriitori cari amintesc originea romana a
neamului spune: «pe dan§ii am urmat ei pavaza, ei sunt povata
mea, ei rdspund fi pizmafilor neamului acestor tdri fi zavistnicilor2)».
lauda pe Ureche «care au facut de dragostea Ord letopisetul saw> 3).
A 'Asa nescrise vechile fapte ale istoriei neamului «este inimii durereo 4).
Dealtfel cronicarii mai tarzii ne-au pästrat cuvintele lui Miron Costin
catre Duca-Voda: «Ce putere au ei sa vie asupra Mariei-Tale ? SI
nu dam locul cä pamantul acesta este framantat cu sangele mo§ilor
stramo§ilor no§tri» 5). Acest patriotism cam retoric rasuni ciudat
In gura unui moldovean, dar e foarte natural in aceea a unui elev al
Polonilor. Dar aceastk iubire de tara nu merge Ora la schimbarea
§i ascunderea faptelor.
Dealtfel intocmai ca §i Ureche, de care a fost poate inspirat in aceasta
privinta, trecutul tarii este un lucru ce trebue§te cinstit : tnumai lui
(Ureche) de aceasti tara i-au fost milà sa nu rämaie intru intunerecul
ne§tiintii» 6) §i care slujelte de Oda prezentului : «Letopisetele nu sunt
sa le ceteasca omul sa §tie numai ce au fost in vremile trecute, ce mai
mult sa fie de invatatura, ce este bine §i ce este rail §i de ce sl se fe-
reasca...»7), ceeace de data aceasta se potriveste cu autoritatea mo-
rail ce reiese din impartialitatea autorului.

Miron Costin, Opere Complete, p. 436.

Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, p. 7.
Ibidem, p. 5.
Ibidem, p. 3.
Neculce, Croniea in Kogillniceanu Cronici, ed. II, II, p. 220.
5) Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, p. s.
7) Miron Costin, Opere Complete, I, p. 655. Cuvintele stint evident inspirate de
Ureche care spuneh bune i rele al rfunliie feciorilor ai nepotilor ail le fie de

www.dacoromanica.ro
7 22 P. P. PANAITESCU 270

Metoda lui Mrion Costin e cu totul deosebità de aceA intrebuintatä

de Ureche, cici acesta traduceh aproape cuvfint cu cuvint textul
isvoarelor sale, Miron dimpotrivà îmlädie aceste texte adapt5ndu-le la
genul ski de istorie, ele sunt intotdeauna numai material de infor-
matie, nicIeri nu adoptà forma de exprimare a izvoarelor, adesea nici
chiar ordinea in care sunt insirate faptele. AO de pildl descriind lupta
dela Tutora aratä mai intiiu numärul i felul trupelor polone. In textul
lui Piasecki, care e urmat ad 1) o parte din aceste trupe nu se menti-
oneazI dar apar mai tarziu la povestirea luptei 2), Miron insA a facia
ordine si a asezat stirea la locul ei 3).
Alteori Miron modificA unele stiri cu amintiri personale. Vorbind
de expeditia lui Abaza pasa in Polonia (1633) Piasecki sptme ca oastea
poloná se asezase la Camenita «ipse in monte illi civitati qua Tyram
ac Chocinum spectat» 4). Miron reproduce stirea istoricului polon,
dar inlocuieste indicatia locului cu cuvintele «sub Camenita despre
capistea armeneasc144) ceeace indicl fireste acelas loc, dar aratl li-
bertatea lui Miron Costin fatà de izvoarele sale.
Piasecki vorbind de relatiile Turcilor cu Moscova spune in doug
locuri a se certau pentru niste locuri luate dela Mari 4). Miron Cos-
tin il reproduce, dar adaugi din cunostintele sale personale a acele
locuri erau Cazanul i Astrahan'ul
0 nog caracteristia ce contribue la unificarea ca forml a pktilor
de cronicl unde urmeazA izvoare scrise ca acelea in cari povesteste
propriile sale amintiri sau traditie este aceea cà Miron Costin, chiar
dacI uneori discutà pe scurt afirmatiile izvoarelor sale4) nu reproduce
ca Ureche fatà in fatà ce spune unul si ce spune celalt (la Miron ar fi
ce spun Polonii fall de traditia internA) ci .imbinI si face un tot din

Invitituri, despre cele rele scl se fereascd si A se socoteasci iari despre cele bune sc7 ur-
mexe t}i si se inve/e*. Ureche, Cronica, ed. Giurescu, p.
P. Piasecki, o. C. p. 332.
Ibidem, p. 334.
Miron Costin, Opere Complete, I, p. 473.
P. Piasecki, o. C. p. 463.
Miron Costin, Opere Complete, I, p. 53r. In traducerea latinA ecirca sepulchra
Armenorurn*, M. Costin, Chronicon, ed. Barwinski, p. 86.
P. Piasecki, o. c., PP. 463, 474.
1) Miron Costin, Opere Complete, PP. 529, 537. In adevir la i646,;Turcii pretind
aceste doui orase dela Rusi. Hamer, Histoire de l'entpire ottoman, X, p. r21.
3) Miron Costin, Opere Complete, I, p. 437.

www.dacoromanica.ro
271 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE CRECHE SI MIRÓN COSTIN 123

stirile adesea contrazicatoare. Otwinowski si Piasecki afirmi de pilda ca.

loan Potocki a condus pe adversarii lui Mihaiu-Viteazul in lupta dela
Arges, Miron reproduce povestirea lui Otwinowski, dar stiind din tra-
ditie el Simion-Voda comandase oastea, inlocuieste numele lui Potocki
cu al lui 1). In povestirea luptei dintliu dela Tutora la 1595, luata dupa
Piasecki Miron introduce stirea mediatiei lui Ieremia Movila si suprima
afirmatia cronicarului polon a pacea s'ar datori izbanzii polone 2).
Asemenea la povestirea luptei dela Hotin in i6zi, reprodusa dupa
Piasecki, ,Miron introduce in locuri ce i se par potrivite elemente de
traditie °rail: fuga Rutenilor din tabara poiona la Turci, cuvintele
lui Chodkiewicz care ameninti pe Turci ca vor fi invinsi pink' la Sf.
Dumitru, etc. 3). Exemplele se pot usor immultl: peste tot se simte
grija si mintea activa a autorului, nu avem aface cu o compilatie ci cu
o compozitie, e o opera de originalitate adânc personal.
MIRON COSTIN POET POLON. Dintre toate scrierile lui Miron
Costincea mai importanta din punct de vedere literar, care ocupa un loc
de cinste in literatura polona este Poema Polona despre originele Ro-
manilor, singura scriere literara in limba polona a unui moldovean.
Istorici literari poloni de azi o pun aläturi de cele mai bune scrieri ale
literaturii polone din veacul XVII 4).
Totus ea este cea mai rau cunoscuta din pricina felului cum a fost
editata si tradusa in romineste. In Polonia a fost editata intiiu in ope-
rele postume ale lui I. Dunin-Borkowski dupa o copie a acestuia pre-
tatita pentni tipar, nu se stie nimic despre manuscrisul dupl care s'a
facut aceasta copie. 6) Multimea greselilor de tipar face chiar pe alo-
curea ininteligibil textul poemei. Editia data de L. Rogalski este o re-
producere fragmentará dupa aceia a lui Dunin Borkowski 6), iar aceea
a lui M. Kogalniceanu reproduce tot dupa Dunin textul polon cu o

Ibiderz, p 452.
Ibidem, P. 438 §i Piasecki, o. c., p. 128.
9 Miron Costin, Opere Complete, P. 495 §i urm. Piasecki, o. c., P. 343.
4) A. Briilmer, Wierszy Historyczne In Biblioteka Warszawska, LV, I893, III, pp.
382 si urrn. si idem Poeziaw wieku XVII ym In Encyklopedja Polska, XX, p. 236. 0 largil
.analizi a poernei da W. Wieicki. Miron Costin In Przeglitd Powszechny, XIV, 1897, I,
PP. 375 §i urin.
9 I. Dunin Barkowski, Pisma, Lemberg z856, I, pp. 299 §i urm. 0 nota semnati
P. W. apune ca s'a gisit textul copiat de Dunin fiat nici o notiti explicativi.
4) L. Rogalski, Dzieje ksie. say naddunaiskich, II, pp. 758-784.

www.dacoromanica.ro
124 P. P. PANAITESCU 272

suing foarte mare de greseli de fpar 1). V. A. Ureche a avut pentru

editia sa o copie dupg ms. 1348 dela Muzeul Czartoryski din Cracovia,
lug editia textului polon este foarte neglijentg, aproape neutilizabilg 9.
Traducerea fAcutg de Hasdeu este foarte slabg, pasaje fritregi sunt
grite, altele date cu totul confuz. Frumoasa poemg apare cu totul
desfiguratä 9. Cine cunoaste poema numai dupg aceastg traducere nu
stie cà In ea este vorba de mapele cari pomenesc de aasarabia*, de
Rom 'Anil cari ocupg toatg regiunea Hategului si a Muresului si au un
cartier al lor Oleska (Olaski ?) la Alba-Julia, de frumusetile Moldovei,
cari ar putei face pe zeitele din Teba sg pgrgseascg Olimpul spre a
veni ad.
Se impune o editie noug mai ales cl in afarg de manuscrisul reprodus
de Dunin, azi pierdut, se cunosc incg doul manuscrise ale acestei scrieri.
Kogalniceanu, Cronici, ed. II, III, pp. 500 i urm. Numai pe p. 524 am gasit 31
de gre9eli de tipar !
M. Costin, Opere Complete, II, pp. 72 i urm. Cf. G. Pascu, Miron Costin, p. 19.
Insu9 titlul e tradus gresit : Despre poporul Moldovei # al TOril Romlinegi in loc
de Descrierea Tdril Moldovei Romdnegi. Ha9deu Arhiva Istoricd, P, pp. x59
urm. Am semnalat mai sus confuzia cu privire la pasajul care vorbe9te de Istrate Lo-
gofatul. Iati alte cateva exemple:
Text polon, p. 258
(ed. Dunin) Traducere Hafdeu, p. 165
I do tych czas daleko i pani azi mult mai , ocupand nu numai
wigcej ich ni Wggr6w multi (Romani) decat tot Ardealul uncle covar-
poczawszy z samej Unguri Bunt incepand 9esc cu mult numarul
Baczki Themegwarskich dela ins4 Baas Sarbi- Maghiarilor, ci Inca 9i
Serb6w wszytek Ma- lor Terniqoreni, ei ocupa tot Banatul unde co-
rosz i Herczeg koio tot Mure9ul, 9i Hale- var9esc cu mult nurna-
Bialogrodu, gdzie Xia- gul (Hategul) 9i sunt rul Sarbilor.
tgta mieszkaja z Oleska In jurul Balgradului, un-
przygrodu. de locuesc principii, cu
cartierul lor Oleska.
p. 243. 13 243. p. go
Czterech set lat jako Patru sute de ani de Patru secoli trecuti
Dragoszy wyszedi z Ma- cand Drago9 a ie9it din incoace dela maramure-
ramoreszu a Negrut od Maramure9 9i Negrul 9anul Dragon 9i deis
Oltu. dela Olt. Olteanul Negrul.
p. 26o. p. 26o
2 Teb6w greclgich bo- Daca zeitele grece9ti lipse9te.
ginie gdyby to wiedzi- din Teba ar vedea acea-
aly, z swego by tu Ohm- sta ar venl desigur acl,
pu pewnie przyjezdzaiy. din Olimpul lor.

www.dacoromanica.ro
273 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE SI MIRON COSTIN 125

Ms. 1348 al Muzeului Czartoryski contine o versiune ceva mai

completa deck aceea a lui Dunin, el nu este cum s'a crezut 1) un ma-
nuscris autograf al lui Miron Costin caci cuprinde diferite greseli de
transcriere 2). Celalt manuscris pe care nu 1-am putut vedei a fost
in b:blioteca Zaluski2) 0 apoi transportat la Petersburg unde 1-a vazut
Al. Briikner 4), el pare a prezentà oarecari deosebiri fata de ce/elalte 5),
cari insa nu pot fi prea mari, caci 0 acesta ca 0 cel din Muzeul Czar-
toryski provin dela acelaq copist, Iosif Wargalowski, secretarul polon
al lui Constantin Cantemir 6).
Poema polona erà destul de raspandita in veacul XVIII, fusese cu-
noscuta in manuscris 0 de Barnaba Kqdzierski, care RI pani la 1771
paznicul episcopiei catolice din Bacau 7).
*
* *
1) V. A. Ureche in Miron Costin, Opere Complete, II, p. IX. W. Wieicki, o. C. P. 375
1) Campulung Dragosz in loc de CArnpul lui Dragos (Ms. Czarkoryski, 1348, p. 32).
eríAo; Po Grecku znaczymsdroies. qn12og pe greceste inseamnA intelepciune. (In com-
pozitia filozofie) (Ibidem, p. 2).
In catalogul bibliotecii Zaluski e descris astfel: Mironis Kostini supremi Molda-
vise Cancellarii ad Ioanern III Sarmatorum regem, de origine et variis casibus gentis
Moldavicae carmen heroicum, codex cartaceus, manu generosissimi Wargalowscii,
ceisissimi Constantini Cantimiri principia Moldaviae a secretis, perpulcre descriptus.
Sub finem extat Ordo Senatorum atque officialium terrestritun totius Moldaviae
(I. D. Ianocki, Specimen catalogi codicum manuscriptorum Bibliothecae Zaluscianae,
Dresda, 1752, p. 113).
Al Briikner, Wiersze Historyczne in Biblioteka Warszawska, LV, 1895, III, p. 382
AI. Briikner, in Historya literatury pieknej w Polsce (Encydopedja Polska XX
Cracovia 1918, p. 236 citeazit poema polonA a lui Miron sub titlul sHistorja polskimi
rytmami o Woloskiej ziemi i multanskiej (Istoria in ritm polon despre ;ara Moldovei si
a Munteniei). E acesta titlul ce-I poartA poema in ms. cunoscut de dfinsul ?
4) Cf. nota 2. In Ms. 1348 Czartoryski, P. 57, o noti spune di acest manuscris a
fost dAruit de Iosif Wargalowski Is so Septemvrie z 700 tpentru informatie* unui membru
al soliei polone in Turcia. E vorba de solia lui Rafael Leszczynski care trecù la aceit datA
prin Moldova si fu primit de Antioh Cantemir si de fratele sfiu Dimitrie despre cari
vorbeste in relatia soliei. (Poklatecki, Poseistwo Rafala Leszczynskiego, Pozen 1744).
Iosif Wargalowski se iscAleh la 27 Maiu 1697 pe zidurile mlnistirii DobrovIt. (Iorga,
blur:WU, II, p. 207). In acelas an e trimis cu alti soli de Antioh Cantemir la August
II-lea regele Poloniei, pentru a tratit alipirea Moldovei de liga cre.stinl. (Koaniceanu,
Letopisere, ed. I, II, p. 286, in ed. II, II, 260 gresit Kargalowici pentru Vargalovici).
In April 1700 e pomenit ca martor in procesul Jezuitilor cu Franciscanii la Iasi. Erh
la aceh dati secretarul lui Iordache Russet. (Iorga, Studii fi Documente, III, p. 88).
In Noemvrie 17ox erit rAposat. (Ibidem, p. 62).
1) Iorga, Istoria literaturii ronulne In veacul XVIII, II, p. 588.

www.dacoromanica.ro
126 P. P. PANAITESCU 274.

Am väzut cl poemul istoric in versuri erà forma cea mai gustati

a literaturii polone a veacului XVIII). Sub influenta poetilor poloni
Miron Costin intrebuinteaza si el versul consacrat pentru astfel de
lucrAri, versul de 13 silabe cu rima de douà silabe, intrebuintat §i de
Twardowski, Zimorowicz, etc., in genere de toatà epica polora a vea-
cului XVII 2).
E interesant cA Miron a imitat aceastä formä. de vers polong in ro-
má'neste in poema sa #Viecija lumii», care are si ea versul de 13 silabe
si rima de douä. In predoslovia la aceste versuri el spune: «Deci de
aceste suave stihurile ceaste ce se scriu inteaceastà artulie au 13 si-
lave, iar se pot si in 9 si in 7 a face si sunt i intealte chipuri stihuri
la alte limbi, cum iaste elineasca si letineasca. Deci are si alt1 datorie
stihul, cuvintele ceale la sarsitul stihului a douà stihuri sä. se intoc-
measa inteun chip* 3).
Cum am vlzut Miron Costin cetise mai multe poeme istorice po-
lone. El cunosta «Räsboiul Civil» celebra poemA a lui Samuel Twar-
dowski precum si «Lupta dela Arges» a lui Otwinowski, ambele scrise
In metrul epic obisnuit, asemenea putuse ceti in traducerea polonä a
«Descrierii Sarmatiei* de Guagnin poeme polone intregi de War-
szawiecki, Paszkowski i altii. Stryikowski scriitor citat de Miron are
In cronica sa o multime de pärti in versuri, in special descrieri de Ed-
erh. dealtfel considerat si apreciat ca poet 4). In aceste condi-
tiuni vedem cA modelele nu lipseau scriitorului moldovean. E insä
greu de determinat daa a avut modele imediate pentru anume intor-
situri retorice sau expresii poetice. Invocatii ca acelea cAtre Diana §i
Febus i alte reminiscente mitologice, pe cari le gäsim in Poema lui
Miron, se regäsesc la mai toti poetii poloni incepind cu Kochanowski
§i mai ales la acei veacul XVII, and toti stau sub influenta tradu-
cerii polone a lui Tasso. «Muzele din Helicon» pomenite de doul ori
de Miron Costin6) sunt invocate si de Twardowski in «ItIsboiul Ci-
vil* 6), ceeace nu pare o conicidentl. Tot dela Twardowski e poate
luati expresia de *Muzä* Sarmatl» pentru a aräti inspiratia in versuri
V. mai sus.
Al. Briikner, Wierszy Historyczne, p. 38x.
Miron Costin, Opere Complete, II, PP. 499-500.
Al. Briikner, o. c., p. 380.
6) Miron Costin, Opere Complete, II, p. x58 §i Poema Poland ed. Dunin, p. 245.
4) S. Twardowski, Wojna Dontorva, ed. Kali9 2682, p. 3.

www.dacoromanica.ro
275 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 127

polone, cici acesta o invock deschizând poema sa «Przewazna Lega-

cya* 1).

Miron Costin pune in poema sa pe Iacko sk vorbeasa ruteneste lui

Drago s si scrie cu aceastä ocazie ateva versuri in limba ruteank a).
Intocmai ash. acuse Stryikowski care in cursul unor versuri polone
pune pe Un rutean O. vorbeasa ruteneste 3).
Imaginile poetice ale lui Miron Costin sunt ate odatà izbutite,
ca atunci and vorbeste de frumusetile Moldovei 4), dar alte dkti
de un gust mai mult deat indoelnic ca atunci and vorbeste de
disenterie 6), in genere e obisnuita ornamentatie artificialk a vea-
cului XVII.
Stilul poemei este foarte greoi, topica polonä e cu totul fortatà, e
adesea ash de obscur hick un critic polon a spus el a fost nevoit A.
recurgä la traducerea românä a lui Hasdeu ca sk inteleagä textul ori-
ginal polon. 6) Ca limbi se observI un foarte mare numär de neolo-
gisme in special din limba latink, dar si plkere pentru cuvinte rare.
De pildl cuvântul oprzygrod» 7) (mahala sub cetate przy = lingA,
aproape, grod cetate) nu se aflk in nici un dictionar polon si este pro-
babil creiat de Miron Costin.
INFLUENTA UMANISMULUI POLON. Darul cel mai de
pret pe care-I cäpkta Miron Costin din cultura polonk este ark indo-
ealk umanismul: dragostea si cunoasterea culturii antice. Spiritul uma-
nist care domnià in scolile iezuite si din ele se räspandià asupra intregii
societAti polone supunknd-o limbii latine, nu a putut sk nu lase urme
si la Miron Costin. Intocmai ca si poetii si retorii poloni el intrebuin-
teazI reminiscente mitologice ca ornamente ale versurilor sale. In
Poema Polonk vom gksI amintite ozeitele din Helicon, Dianele Asiriei,
razele lui Phebus 8)» inteun discurs vorbeste de ocorurile conduse
de Diane, grädinile lui Apollo, etc.» 9). In acelas discurs vedem respectul

S. Twardowski, Przewazna Legacya, ed. Wilna 1706, p. z.

Miron Costin, Poema Polond, p. 262.
Styjrkowski M. Kronika litewska, ed. Zbi6r dziéjopisétv polshich, p. 208.
Miron Costin, Poema Polond, p. 260.
4) Thident, p. 25o.
W. Wieicki, o. c., p. 368.
Miron Costin, Poema Polond, p. 258.
3) lbidem, pp. 245 »i 259.
2) Miron Costin, Opere Complete, II, p. z56. Discurs clue Antonie Russet.

www.dacoromanica.ro
r2.8 P. P. PANAITESCU 276

scriitorului moldovean pentru «antichitatea cea plina de spirit si foarte

inteleapta in creatiile sale* 1).
Daca insa ar fi vorba numai de aceasta cunoastere a culturii antice
ar fi lucru de putin pret. Vedem insa ca Miron Costin cunostei si a-
precia poetii antici, in poema sa «Vieata lumii* sunt mai multe remi-
niscente din Horatiu:
Trec zile, trec ca umbra de vari
Fug vremile usoare, fug si nici o poarta
A le oprì nu poate. ...
Fum si umbra sunt toate, visuri si parere

Unde-s ai lumii imparati, unde este Xerxes

Alexandru Machidon, unde-i Artaxerxes. . . 2)

Eheu, fugaces, Postume, Postume

Labuntur anni: nec Pietas moram
Rugis et instanti senectae
Adferet indomitaeque Morti . .
(Eheu fugaces)

Nos, ubi decidimus,

Quo pius Aeneas, quo dives Tullus et Ancus
Pulvis et umbra sumus.
(ad. Torquatum)
Delicatul epicureism al poetului latin este lug imperechiat la Miron
*lute° greoaie filozofie obscura si contrazicatoare cu reminiscente
biblice si umilinta crestina.
*i de Ovidiu pomeneste Miron Costin ca de un odascal* 3), si avem
versuri ale lui imitate de Miron in romaneste 4).
Acesti invatatori ai omenirii cari stIpaneau inca lumea cu limba si
cu cultura lor inspirau un respect adanc societatii polone. *i Miron
vorbeste pe larg si cu mandrie de hotarele «necuprinse* ale imparatiei
Ibidem.
Ibidem, II, p. 561 si urm.
") Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, p. 16.
4) Bianu-Hodos, Bibliografia romdneascd veche I, pp. 213-214.

www.dacoromanica.ro
277 1NFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 129

romane, de st5pinirea ei asupra lumii intregi 1), se complace in po-

vestirea originilor Romei, a legendelor regilor si a organizarii repu-
blicei 2).
Când stim a geneologistii poloni dIdeau origini romane neamu-
rilor nobile, and cronicarii autau origini latine si chiar troiene pentru
Litvani si se credea a Slavii aveau privilegii dela Alexandru Macedon
pentru Wile lor 3), and toti scriitorii erau ingenunchiati in fata mode-
lelor latine se explia de ce Miron Costin socoti ca o revelatie descope-
rirea ed Românii se trag din Romani. El care auth sl atragg politica
polonA la liberarea Moldovei, nu puta glsì un argument mai potrivit,
mai nobil, deat dovada romanifátii neamului slu. Elev al scoalelor
iezuite-latine, stie ce pret are acest lucru, il strigI cu aceeas mindrie
neamului sà'u spre imhärbAtare, strAinilor spre luare aminte. Pe and
Ureche pomenise lucrul cam in treaat, Miron pune descoperirea in
plinA luminl, ia atitudinea unui profet descoperitor al marilor taine
ale trecutului. Aceasta constiinta a romanitAtii neamului nostril care-I
face sl trateze impreunä istoria Moldovei si a Tara Rominesti este
cel mai insemnat rezultat al atingerii lui Miron cu mediul cultural
polon. E drept a argumentele nu si le ja de acolo, ci din cartea sasului
Topeltin sau din bimba românesa insas, dar numai contactul cu cul-
tura polonA imbibatà de umanism i-a putut da convingerea a acest
lucru e asà de insemnat inat e o mare cinste pentru un neam.
In Polonia umanismul se confundà cu influenta italiank scoalele
italiene erau izvor de invätAturà pentru tinerii poloni. Si Miron Costin
are cuvinte de admiratie pentru Italia ; #Pentru mari iscusenii si fru-
musetAri, pAmântului aceluia i-au zisu-i raiul pàmântului. Italia a a-
ruia pAma'nt, orase, grädinile, tocmelile la casele lor cu mare desfátl-
ciune traiului omenesc, n'are toad lumea. Vázduh sub cer blind, voios
si sAnAtos... , Oameni iscusiti peste toate neamurile, stAtätori la cu-
vânt, neamAgei, blinzi, cu °amend strdini nemeriti dintr'alte tdri indatd
tovardfi cum ar hi de ai sdi, cu mare omenie, subtiri, pentru aceia le zic
gentilomi. . . *4) Sunt evident evocgri din povestirile auzite dela unii
Poloni ce mergeau in Italia dupa invAtIturà. Dar mai ales Italia este

Miran Costin, De Neamul Moldovenilor, pp. 22-23 .

Ibidem, pp. i8 qi urm.
9 P. aceasta Bielski, Chronika Polska, pp. titz.
4) Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, p. 13.

4. R. Memoriik Sectiunii Isiorice. Seria III. Tom. IV. Mem. 4.

www.dacoromanica.ro
130 P. P. PANAITESCU 278

locasul inatAturii, Padova unde veneau in fiecare an un mare numAr

de studenti poloní e asemknatà de Miron cu Athena vechie: «Acei tarà
este acum scaunul i cuibul a toafl da'salia i invItAtura, cum erh in-
teo vreme Athina la Greci acum e Padova in Italia» 1).
INFLUENTA CATOLICISMULUI. Din educatia primità in
scoalele iezuite polone trebuih neapIrat ca Miron Costin sá fie influ-
entat de religia catolia. Poema PolonA se termini cu initialele A. M. D.
G. (Ad maiorem Dei gloriam) care este cunoscuta devizA a Iezuitilor 2).
nu uitase deci pe dasalii saii de tinerete nici in aceastl vreme a vir-
stei mature. In Moldova el sprijineh propagatorii religiei catolice: un
episcop italian (Vito Piluzzo) Il vizith in casI 3), socotelile misiunii
iezuitilor din Iasi inseamnA numeroase darurí i ajutoare trimise in
bani de Miron Costin si de fE lui 4). Dupà moarte e numit de catolici
«marele protector al catolicilor din Moldova» 8).
Inteo vreme ca aceea a luí Sobieski and in Polonia erh la ordinea
zilei ofensiva catolicismului pentru unirea Rutenilor cu Roma si star-
pirea protestantilor, Miron vorbind de implratii bizantini spune: «De
ad (rIscoala provinciilor apusene ale imperiului roman) s'a produs
ruperea sfintei unitäti spre paguba iu'birii comune crestinesti. De-
ad au venit si certurile cele mari in biseria din cari s'a tras ruina tl-
rilor crestine» 8). In schimb fatà de reformati are cuvinte aspre, se mirk'
cum a putut sa-si dea Vasile Lupul fata dupà un «om de lege calvi-
neasa, care este scornità de un mitropolit din Fiandra de sub ascul-
tarea Papei din Rim, peste leggturile soboarelor cu multe dumneze-
iesti minuni legate*. (Deci pentru Miron ordotox catolicismul papal
e intemeiat pe sinoade «legate» cu minuni divine). 'ark' calvinul numai
prin singure poftele sale trupesti osebite de sf. saborniceasa biseria
au scornit aceh lege, la care ca o lege slobodà in putinä vreme au curs
toatà Fiandra i Englitera.. . De mirat au rAmas veacurilor aceastk
cash', cum au putut suferi inima lui Vasile Vodà sá se faa» 7).
Ibidem.
W. Wieicki, o. c., p. 373 'a observat cel dintaiu acest lucru.
Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, p. r5.
N. Iotga, Studii # Documente, III, p. 56.
6) V. Ghica, Cdteva documente despre Costini n Convorbiri Literare, 1907, XLI,
PP. 471-472.
Miron Costin, Poema Polond, ed. Borkowski, P. 254-
Miron Costin, Opere Complete, I, p. 56o. Traducerea latini e foarte deosibiti dar
mai dark connubium cum homine sectae Calvinisticae, quae excogitata .est ab

www.dacoromanica.ro
279 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE CRECHE SI MIRON COSTIN 13X

Aceste cuvinte sunt evident inspirate de argumentele propagandei

catolice din Polonia impotriva reformatilor 1).
Aplecarea lui Miron Costin clue unirea bisericii propov'AduitA atunci
de catolici erh dictatà nu de motive religioase, ci de motive politice. El
vedeh in marea miscare pentru cruciata tuturor crestinilor impotriva
Turcilor un mijloc de mAntuire a neamului sAu- de sub jugul pAgAn.
Idea cruciatei impotriva Turcilor vinturatà in Polonia in tot cursul
veacului XVII devenise foarte popularA in vremea lui Sobieski. leahta,
care pe vremea lui Wladislaw IV nu voih sl audA de asemenea
planuri ale regelui, erh gata acum s'A urmeze pe Sobieski si sl-1 dua
la izbAnd5. Regele Ioan erà incarnarea ideii cruciate: «Dumnezeu a in-
credintat mAntuirea noastrA bratului tlu, mare rege Ioane* 2). strigA
cronicarul moldovean. Poema sa Polong face parte dinteo serie de
scrieri de glorificare adresate desrobitorului Vienei, ea rAspunde ace-
luias entuziasm al crestinilor supusi Turcilor ca si poemele epice scrise
in aceias vreme sArbeste la Raguza: Asediul Vienei de Bogasynowicz
si Regele loan Sobieski de Kanawelicz 3).
Pentru acesti crestini din imperiul otoman, Sobieski nu erà ca in
Polonia fostul sef de partid aspru combAtut, cu autoritatea foarte dis-
cutatä de nobilime, ci eroul si regele stk.') An.
In Polonia inteo vreme, and a te impotrivi regelui insemnh in cre-
dinta nobilimii sA aperi libertatea, vor fi sunat cam ciudat cuvintele lui
Miron care comparA pe regele Poloniei cu Dumnezeu : «Precum Dum-
nezeu se multumeste cu un Kirie Eleison . . . asà 0 tu care esti isprav-
nicul lui Dumnezeu pe pAmAnt vei primi gratios aceastà mia istorie*4).
Sau and spune a «precum o corabie de mare pluteste cAnd are un co-
rAbier bun, turma rAmâne intreagA sub pAstorul neadormit, asemenea
uno sacerdote canonico Franciae, homo flagitiosissimo, excomunicato a Papa Romano
Pontifice, quia haec secta facta est contra statuta conciliorum, multis miraculis confirma-
torum. Calvinus vero secutus sola desideria camis, sectam suam excogitavit, cui ut pote
liberae et in omnem licentiam deditae intra breve tempore adhaesit Flandria et Anglia.
Mirantur saecula hoc factum, quomodo se resolvit Basilius Princeps ut hoc feceret
(Miron Costin Chronicon, p. m6).
*i mitropolitul Dosofteiu vorbeste de Calvin si Luther, eretici cari preacurn fea-
ceri o luarii plata dela Dumnezeu. (C. Erbiceanu, Nodte istorice din Vie(lle Sfintilor, in
Biserica OrtodoxcI 2887, XI, p. 29).
Miron Costin, Poema Polond, p. 248.
2) Al. Iablonowski, Dubrownik In Pisma V, Cracovia 1911, p. 40.
4) Miron Costin, Poema Poloncl, p. 242.

01

www.dacoromanica.ro
132 P. P. PANAITESCU 280

0 tArile stau intregi in persoana unui rege sub domnia aruia regatele
cresc in puteri 0-0 largesc hotarele* 1).
Asemenea cuvinte gasii and erà vorba de personalitatea regelui-
cruciat Sobieski sau de amintirea lui Traian, dar in genere fatä de sta-
panitori ca domnii Moldovei aye& acei con§tiinta a puterii 0 insemni-
tatii clasei boierwi, pe care am vazut-o §i la Ureche.
Ceeace face domnul fail sfatul boierilor e in genere gre0t 2), la ju-
clecati ochii domnului pot sa fie spre boier 3), Radu cel Mare e laudat
pentru cuvintele sale <(De mare folos 0 cinste este domniei 0 %Aril
boiarinul» 4).
Se poate ca aceste idei despre rostul nobilimii O. fie ecoul curentului
polon care vedek toad Polonia numai in §leahta. Dar din ateva farame
de gandire politia ris;pite prin lucrarile lui Miron Costin e greu A.
ne facem o idee clara de gandul in care erk patruns de ideologia po-
litica polona.

Cercetarea influentii polone asupra lui Grigore Ureche 0 Miron

Costin nu explica fire§te toatä personalitatea lor, nici scriitonil, nici
omul politic. Dar Miron Costin fiind reprezentantul cel mai caracte-
ristic al influentii culturii polone in Moldova, aceasta, cercetare ne
ajutà sa intelegem 0 in total fenomenul acesta aqà de interesant din
vechea noastri istorie.
Activitatea lui Miron Costin in special cade in momentul culmi-
nant al acestei inf/uente inceputa cu timide incerari ale coalelor
iezuite, cu o influenta indirecta venita din §coala ruteara din Kiew, pe
de alta parte venita prin boierime, care formase partidul boieresc filo-
polon, cultura polono-apuseana devine cu Grigore Ureche, o perso-
nalitate interesanta 0 vie, un curent puternic.
La satlitul veacului XVII Miron Costin intrune§te in sine 0 in-
fluenta politici 0 cea culturala polona. Moldova care privik la vecina
.ei ca la o tarä de lumina' a cre§tinismului 0 a invataturii, gase§te in
Miron Costin pe acel care intrupeaza aceasta inclinare a ei.

a) lbidem, p. 251.
Miron Costin, Opere Complete, I, p. 561.
Ibidem, p. 367.
-3) _Mi.:km.

www.dacoromanica.ro
281 INFLUENTA POLONA IN OPERA LUI GRIGORE URECHE $1 MIRON COSTIN 13

Ca patriot romin el vede salvarea neamului gu in ajutorul polon,

ca invAtätor al Rominilor, ca unul ce deschidei tainele trecutului lor
si ale culturii, o face sub influenta scoalei polone sl urmAnd modelele.
literaturii polone.
Rimâne ing totus o personalitate independentl, puternici si pa-
sionatI in care rAsura glasul pAmântului moldovenesc.
Dupl dânsul influenta polonI decade si curând dispare, in rolul
ei poLtic la noi Polonia e inlocuità cu Rusia, iar in rolul cultural, cul-
tura polono-latinA e inlocuità cu cea greceascl.
Cu Nicolae Costin fiu al lui Miron si in cele spirituale se incheie
aceastl paginl din istoria Moldovei, care inseamnA pentru prima oarà
o intoarcere deplini atre izvorul latin de unde pornise neamul nostru
,si dela care il indepIrtaserA imprejurärile.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE
IMPRUMUTCRI FACUTE IN CRONICA LUI GRI-
GORE URECHE DIN ACEA A LUI IOACHIM BIELSKI
PARTILE CARI NU SUNT INTRE GHILIMELE SUNT REZUMATE
Joachim Bielski, oKronika Polska», Grigore Ureche, Letopireful TdriiMol-
ed. Zbidr dziejopisdw Polskich. Var- doveix, ed. C. Giurescu. Bucurefti
ovia 1792. 1916.
Sub 1359: PP. 196-197,
oDespre Moldovenia
*Vechii geografi* numiau Moldova
Dacia, granitele Daciei vechi erau Du-
rarea, Tyras sau Nistrul, Prutul sau
Hierasus. Aceastl tara s'a luptat multa
vreme Cu imparatii Romani si a fost
supusl de Traian, dar Inca mai ina-
inte de acesta Romanii trimiteau acolo
pe raufScItori si dela acesti Romani
s'au pastrat in aceasta tat% multe cu-
vinte latinesti cari s'au amestecat apoi
Cu cuvinte rusesti. Din Dacia mai fa-
ceau parte Ardealul si Serbia. Rominii
(Woloszy) se impart azi in doul, au
doi voevozi, cel muntenesc i cel
moldovenesc, dar inainte a fost unul
singur care se numià sau muntenesc
sau moldovenesc, cici nu erà incI
nici o deosebire.

www.dacoromanica.ro
283 ANEXE 135

Marca Moldovei este un bour, lo-

cuitorii sunt erg, trgdAtori §i necre-
dincio§i stgpinilor lor*. Boggtia tgrii
stg mai mult in boj §i oi.
Multg vreme nu s'a auzit vorbin-
du-se de acest neam, pentrucl stgteau
In pace §i deaceea istoricii au scris
putin despre din§ii, numai Zonaras
istoric grec ii aminte§te in câteva
locuri in Istoria Impgratilor Constan-
tinopolului, numindu-i din grece§te
Blachi. Cronica ungureascä amin-
te§te de voevodul lor Basarab care
s'a luptat cu regele unguresc Carol
la 1330*.
Dupg acest Basarab socot ca a
urmat stefan. care a lgsat doi fii,
tefan si Petru*.

P. 197 sub 1359: Pp. 18-19 sub 1359:

4tefan a lgsat doi fii, pe stefan
§i Petru §i deoarece nu se puteau
impgch pentru domnie, cel mai in
virstg, stefan, a fugit la Cazimir re-
gele Poloniei, cerind ajutor impotriva
fratelui sgu mai mic Petru, (care cu
ajutor unguresc i-o luase inainte §i
apucase tara), fIggduind regelui cg
va fi deacum pe vecie vasal al regilor
Poloniei §i supus coroanei. Deci din
aceastg pricing Cazimir a trimis oa-
stea sa in Moldova cu acel tefan*.
4§i au pornit inteacolo la inceputul
lunii Iulie, anul domnului 1359. La
inceput norocul a fost bun pentru
ai no§tri caci izbAndiserä in citeva
/upte mici §i deaceea Moldovenii n'au
mai voit sg dea luptg, ci s'au tras
s. ..letopisetul strginilor scrie cl au
fost vgleatul 6867 in zilele acestui
tefan Vodg, iarg ce se va fi trecut
inapoi nu se afll insemnat de strgini ..*
*Acest *tefan Vodg au avut doi fe-
ciori cum s'au pomenit mai sus, pre
tefan §i pre Petru, carii dupg moartea
tatine sgu pricindu-se pentru domnie,
au fugit *tefan, fratele cel mare, la
Cazimir, craiul le§esc, poftind ajutoriu
impotriva frgtine-sgu Petru §i sl i se
plece cu toatg tara, iarg Petru cu
ajutor unguresc au apucat tara..
*Vrind Cazimir craiul ca sl do-
b ândeascg tara qi sg fie pre voia lui
tefan Vodg, i-au dat oaste §i au intrat
in targ la ziva dintiiu a lui Iulie. *i
intgiu ti merga cu noroc, jara mai

www.dacoromanica.ro
136 P. P. PANAITESCU
inapoi in fata lor. Dar and i-au in-
selat, atrAgindu-i dupA dhnsii inteun
codru pe care-1 numesc Plonini, au
surpat tot codtul asupra lor, cAci
Inainte tAiaserl fiecare copac mai mult
de jumAtate, ash incit au prAvAlit co-
pacii unul peste celAlalt si copacii au
azut singuri peste di).
«De unde multi oameni au pierit,
iar pe cei ram* i-au prins, pe cari
Cazimir i-a rAscumpArat ca pe Zbig-
niew 01e4nicki*. (Urmeaz1 o poves-
tire despre herbul familiei lui).
«Nawoy Tçczynski, fiul lui An-
drei Tçczynski, voevod de Cracovia,
a scIpat, si deoarece agAduise cA
daci va scAph se va duce la Roma,
s'a dus deadreptul acolo si s'a fa-
cut preot si mai thrziu a fost de-
can al Cracoviei, precum scrie Mie-
chowita, iar Cromer scrie cl 1-au
prinss.
«In aceastA luptl ai nostri au pier-
dut trei steaguri de-ale voevodatelor
Cracovia, Sandomir si Lemberg si
nouì ale nobilimiis. (UrmeazA
mele lor).
P. 233 sub 1387:
Petru, domnul Moldovei, face ju-
rAmAnt de vasalitate regelui Poloniei
Vladislaw Iagello.
Pp. 244-245 sub 1403:
Alexandru, domnul Moldovei si
Roman fiul lui Petru, fac jurAmint
de vasalitate regelui Poloniei.
www.dacoromanica.ro
284
apoi i-au amAgit ai nostri de i-au blgat
la codru; fiind copacii 1ntinati pre
lAngl drum, i-au surpat asupra lor,
unde citi n'au perit de copaci, i-au
prins vii, pre carii mai apoi i-au res-
cumpArat craiul Cazimir*.
Fost-au hare acesti robi oameni
mari Zbigniev si Tencenskii feciorul
voevodului de CrAclu si trei steaguri
a trei voevozi, a CrAcAului, a Sando-
mirului si a Liovului si nota stea-
guri boierestir.
«...iarA noi n'am lAsat si nu In-
semnAm nici de feciorii lui Stefan-
VodA, cAci poate A fie adevArat, cl
nu pArteste cronicarul Bielskii alor
sAi, ce scrie poticala ce au petrecut
Stefan Vodl cu ajutoriul lor, de au
perit cu totii*.
P. 20:
«Letopisetul cel latinesc spune a
au fost vAleatul 6921 (pentru 6911 ?)
and au stAtut dinteacestia la domnie
Alexandru Vodb.
285 ANEXE 137

P. 269 sub mil-:

ellegele s'a inteles Cu Alexandru alexandru Vodi ficif priete§ug
domnul Moldovei impotriva lui Si- mare cu Le0i 0 legituri tare ca fie
gismund, regele Ungarid, 0 i-a dat la ce treabi unul pe altul si ajuto-
zilog Sniatynul, Colomeia 0 toati reasca»...
Pocutia pentru o mie de ruble de
argint*.
4Avind de ad craiul lersc a face
((In acelal an insi in locul lui Ale-
oaste asupra lui Jicmont, craiul un-
xandru a urmat stefan 0 trimitind guresc, pus-au zilog la Alexandru
regelui patru soli i-a jurat jurimint Vodi Sneatinul 0 Colomia 0 toad
de vasal, vrind si fie sub apirarea Pocutia 0 au luat o mie de ruble de
lui, cum fuseseri 0 Alexandru 0 stri-
argints.
moqii lui, iar Pocutia i-a inapoiat-o,
(§i intr'acela an au murit Alexan-
pentru care sunt 0 scrisori la Visterie
dru Vodi, dupi ce au domnit 32 de
ca niciodati Moldovenii nu vor mai ani 0 8 luni*.
amintl de ea, cici probabil inci nu aDupi moartea lui Alexandru Vodi
o stipinise Alexandru 0 acum mu-
cel Bun au stitut la domnie fiu-siu
rise, sau fusese alungat de tefan)).
mai mare Din Vodi, carde au primit
0 pe frate-siu, pre stefan Vodi la
domnie. i legind prietequg cu Le0i,
le-au intors Pocutia cu toate tirgu-
rile 0 le-au iertat 0 baniir.
P. 280 sub 1423: P.26-27 (inainte de cele de mai sus)
ointeaceasti vreme Moldovenii, din «Nici sminteall au fost, ci intiiu
cari regele ava patru sute ca ajutor au poftit craiul pe Alexandru Vodi
dela Alexandru Voevod impotriva ca si-i trimiti ajutoriu impotriva Cri-
Cruciatilor, au gonit intiiu pe ace§tia jecilor la Prusi, nici s'au amigit cu
pini la Marieburg, arzind satele im- priete§ugul, ci au trimis ajutoriu ci-
prejur, ceeace a vizut insuq maestrul lireti moldoveni, carii au ficut mare
Mihaiu privind dela fereastri din izbindi, ci bitindu-se cu Crijecii
intiiu au dat dos a fugl de i-au in-
castel 0 vizind ca sunt putini a trimis
indati cilirimea lui nemteasci im- 0rat gonindu-i spre o pidure, 0 aciei
potriva ion. pedestrindu-se, au sigetatu-le caii de
Moldovenii vizind ci nu se po- le-au clutat a da dos Nemtii 0 acie0
trivesc la numir, au fugit citre un ai no§tri s'au incilirat 0 mare moarte
codru 0 descilecind au stat fiecare au flout inteinqii. De care lucru
dupi cite un copac 0 s'au apucat claci s'au intors ai nowi acasi, mane

www.dacoromanica.ro
138 P. P. PANAITESCU 286

a sAgeti din arcuri catre din§ii, cat multarnita au avut Alexandru Vodi
§i in cai, din cari dupa ce au ucis dela craiu*.
nu putini, Nemtii au apucat a fug'
§i Moldovenii incalecand i-au gonit
li i-au ucis §i i-au prins, din cari
prinzand nu putini s'au intors cu
danqii la rege, pentru care au fost
laudati qi daruiti».
Pp. 296-297 sub 1431:
Alexandru, domnul Moldovei, a
murit de inima rea pentru infran-
gerea suferitä din partea fratilor Bu-
czacz, in urma pradaciunilor ce le
facuse catre Sniatyn, Colomeia §i Ha-
lici. Aceasta incursiune avusese loe
In legatura cu rascoala lui Swidrigael,
care ridicase asupra Polonilor §i pe
vasalii lor, Moldova §i Cavalerii Teu-
toni.

P. 303 sub 1433: Pp. 29-31:

.Dupl aceea regele s'a dus la Nie-
polomit unde s'a tinut dieta (seimul)
la SE Martin. Acolo a venit la dansul
Ilia§, fiul mai mare al lui Alexandru
voevodul moldovenesc, care Alexan-
dru avand doua sotii a avut Cu ele
ace§ti doi fii, Ilie qi Stefan*.
4Pe Ilia§, ca mai in varsta, 1-a %sat
in domnie dupa clansul, care pe Stefan
cel mai tartar 1-a alungat §i pe mama
lui a innecat-o. Insa Stefan adurand
Munteni (i. e. din Tara Romaneasca,
Multani) §i alti oameni dela munte
§i luand ajutor §i dela Turci, a alungat
pe Ilia§, care a fugit la rege qi 1-a
rugat sa-1 ajute la domnia lui, wand
tiara letopisetul cel latinesc de ace-
ste rasboaie a feciorilor lui Alexandru
Voda nirnica nu scrie, ci scrie ca, daci
au venit Stefan Voda cu ajutoriul
muntenesc §.1 au impins pre Ilia§ Voda
din tara, s'au dus Ilia§ la craiul lelesc,
dupl ce au dornnit a ani §i 9 hmi ...)
¡tiara letopisetul cel le§esc scrie ca,
daca au gonit Stefan Voda pre Ilia§
Voda din tara, s'au dus Ilia§ la craiul
le§esc la Vladislav Iaghelo §i au poftit
ajutoriu sa-1 duca la dornnie §i sa i
se plece toad tara. Ce fail &Thalia dela
frate-sau Stefan Vocla au venit la
craiul soli Cu daruri poftindu-1 de
pace O. 1-au aflat la Lanciti, flgaduind

www.dacoromanica.ro
287 ANEXE 139

sa-i fie credincios qi supus dupa obi- §i el sa fie plecat lui craiu. Pentru
ceiul strabunilor. Dui:a aceea au venit care lucru, macar ca Ilia§ au fost tiind
tridata soli §i dela fratele sau atefan, o sod a crliasii, a Zofiei li erà craiu
cu daruri mari catre rege la Lqczyc, mai prieten, fiindu-i cumnat, ce sfatul,
fagaduind li el ca fratele sau sa fie cunoscind pre atefan Voda ca-i mai
credincios §i supus regelui, rugindu-1 de fotos tarii, poftira pre craiu sa-1
ca toate stricaciunile facute de mat tase in pace ci sa-1 jure sa le fie lor
sari in Podolia A le uite §i sa fie cu credinta, iara lui Ilia§ sa-i dea
milostiv fall de dinsul*. hrana ci O. OA socotinta, ca vazind
*De§1 Ilia§ tineh pe o sot% a reginii atefan Voda ca-i la cinste, sa se teama
Sofia §i regele ti erà mai favorabil §i a tie juramintul*.
deck celuilalt, fiindu-i curnnat, totu§ «Ce lui Ilia§ nu-i sosià pita lui
nobilii, socotind pe atefan mai folo- craiu, ce gind1 iar de domnie §i au
sitor, au sfatuit pe rege sa-1 tase in vrut sa intre in tara, ci I-au prins
domnie §i inca sa-i dea cetatile Hotin, Ian Ciola §i 1-au dat la Ina la cetatea
Ciekun qi Hmilov, primind in schimb Siragiului §i de ajuns i-au dat hrana
dela el juramânt de credinta, iar pe ci lui ci doamnei lui cu toad casa*.
Ilia§ sa binevoeasca a-1 chivernis1 in dara atefan Voda in Suceava au
Polonia cu o avere serioasa, ca sa jurat lui craiu inaintea solilor. Mai
ramiie acela credincios regelui. Dar apoi ca O. arate slujba, au rasipit o
pentruca Ilia§ n'a vrut sä se supuna seama de 'Mari ce au fost intrat la
§i se gIndià cum sa vie la al sau, a Podolia sa prade §i la Bratlav §.1 o
voit O. fuga de ad in Moldova, trig seama vii i-au trimis lui craiu la
a fost prins de Ian Czola §i dupa Sfidriab.
aceea a fost inchis in cetatea Sieradz,
unde a fost tinut cu cinste cu sotia
§i cu copiii lui*.
dar atefan in Suceava, a§h cum a
spus, a dat juramintul sau regelui
inaintea solilor §i urn-1h sa faca qi act
de vasalitate pe data ce regele va yen'
In Rusia. ai ca sa.-§i ci§tige mai mutt
pe rege, a risipit o parte din Mara cari
intrasera in Podolia §i Wind Braclavul
de sub Swidrygallo, I-a dat regeluit.
P. 310 sub 1435: P. 31:
«In aceea§ vreme regele a impacat *Dui:a aceea cum s'au pomenit mai
prin soli pe Ilia§ qi pe atefan qi le-a sus, s'au implcat Ilia§ cu frate-sau

www.dacoromanica.ro
140 P. P. PANAITESCU 28a

Impartit tara. Lui Stefan i-a venit tara Stefan Voda si s'au impartit cu tara :.
de jos, adica munteneasca, unde este Cetatea Alba si Chilia si tara de jos
Cetatea-Alba si Chilia dela mare, iar s'au venit lui Stefan Voda, jara lui
lui Ilias acei parte care noi unde Ilias Suceava si Hotinul cu tara de
este Suceava si Hotinul cu alte cetAti». sus, zicand a dupa aceea au fost
4Dup5. aceea Ilias a venit indata legatura Cu craiul lesesc si mai mare
la Lemberg si a jurat supunere regelui, si daruri in toti anii au fost triinis
aruncandu-si steagul la picioarele lui Ilias, iari craiul i-au fost dat Hali-
cum e obiceiul si i-a jurat ca va sta ciul ca sa-si tie averea*.
la nevoie impotriva oricarui dusman.
Dupa aceea regele ridicandu-1 dela
pAnaAnt 1-a sArutat si a dat mina sfet-
nicilor sa. Moldovenii cu voevodul
lor au hotarit si dea regelui in fiecare
an o suta de cal, &ma sute de bucati
de coftira pentru haine, patru sute
de boj, doul sute de care de peste.
Pentru aceasta regele i-a dat sa tie
Haliciul cat va tral, ca 0 aiba un
loc sigur pentru averea lui, iar el a
inapoiat regelui Pocutia si hrisovul pe
care-/ daduse regele cel raposat tatalui
sal Stefan (sic !), pentru aca tara,
cum am spus mai sus...*
oAsemenea Stefan, voevodul mun-
ten esc, a trimis solii sai cu daruri
mari pentru rege, vrand deasemenea
sa-si arate supunerea si sa faca jura-
mint regelui ca si fratele &ill, dar
aceasta s'a amanat pentru mai taziu.
Duol aceea si el a facut act de vasal
ca si Ilias. si ca sa se arate binevoitor
coroanei a luat Braclavul de sub Lit-
vani si 1-a dat in mina lui Drzierzko
Wlostawski, starostele Podoliei*.
Pp. 342-343 sub 1448: Pp. 33-34 sub 1449:
*Regele s'a dus in Rusia sa lini- *Petru \To& ... ajutorit de Ian Hu-
steasca acolo pe voevozii moldoveni niad, tiitorul tarii unguresti, au venit

www.dacoromanica.ro
289 ANEXE 141

cei tineri, cari dui:4 moartea parintilor Cu oaste gi au impins pe Roman Vodi
lor nu puteau sa se impace, fiind din largo...
veri arnandoi, Roman cu Petruc darg Roman Vodg. fiind semintie
<Lui Petru i-a ajutat Ian Huniad, de pre murna craiului legesc lui Ca-
guvernatorul regatului unguresc, Cu zirnir, au nazuit la dansul, gi Wind
ajutorul caruia a alungat pe Roman, jaiba au sfatuit craiul sa-i tocmeasca,
care fiind ruda dupg mama a regelui au cu ark sa-1 puje la domnie. Mai
Cazimir, a fugit la dansul. Deci regele apoi au socotit ca de-i vor c impaci
voia sau sä-1 impace cu fratele cu Petru Vodg sa dorrmeasci tara im-
sau ageze cu puterea la locul preung, candai mai apoi vreunul de
si de aceea a scos gleahta ruseasca din dâncii sa nu pata mai rau de cum a
Przemisi, Lemberg, Belz, Chelm patit Biag Voda cu frate-sau Stefan
Podolia*. Vodg, ci au ales sfat sa-1 puie cu
<Jar mätuga lui Roman a venit la tarie la domniea.
dinsul cu doug sute de Moldoveni, <Si au scos craiul gleahta ruseasca,
careia regele i-a dat Colomeia s'o tie. gi dela Premiglea, dela Liov, dela Belz,
Dupg aceea regele a pornit din Lem- dela Helm gi dela Podolia gi matuga
berg, dar pe drum a aflat ca. Roman lui Roman Inca merse acolo, cariia
a murit, caci vgrul salt Petru ii otra- i-au dat craiul Colomia sa tie. Si au
vise. Acesta punandu-gi nadejdea in purces c craiul Cu oastea de au venit
Huniade nu voià sa fad. juramint re- ping la Liov, ce mai apoi, daca au
gelui, (degl aceasta o figaduise mai oblicit ca Roman au murit otravit de
întâiu). varu-sau Petru Vocla, s'au %sat de
oDeci regele a venit la Camenita end gi au trimis la Petru Voda soli,
gi deacolo a trimis la dinsul pe Petru sa-i fad juramant ci sa-i dea pre Mi-
Odrow4i, voevod al Rusiei, gi pe hal feciorul lui Jigmont, carele fu-
Przedborz din Koniecpol, castelan de gise dela craiu intaiu la cneazul Ma-
Sandoinir c staroste de Przemisi, cu zoviei, apoi la Prusi ci la Slonsca,
aceasta solie : O. vie la rege ci sg. jure mai apoi prin tara ungureasca au ve-
cum faceau strabunii sli çi sa dea nit in Moldova. La acestea au raspuns
pe Mihaiu fiul lui Sigismund vinovat Petru Vodg. solilor, ca jurgmant si
fata de rege, care dupg. ce regele i-a faca gata-i, iara pre Mihal sa-1 dea,
luat toate fugise intaiu la cnezii Ma- nu i se cade, pre cela ce au nazuit la
zoviei, apoi in Prusia gi in Silezia, ca sa nu-gi piarza credinta,
dead in Ungaria papa in Moldova. iar din tara 11 va goni. i dupa aceea
Petru voevod a spus el: eu sunt s'au dus Mihal la 'Mari c multa
gata sa fac juramint unde c cand paguba au facut Legilor*.
va porund regele, dar in ceeace

www.dacoromanica.ro
242 P. P. PANAITESCU 290

priveste pe Mihaiu, aceasta nu o pot

face, sa prind pe cel ce se increde
in mine, pentnica aceasta nu ar fi
cu cinste sá dau pe un om nevinovat
care a fugit la mine, dar aceasta voiu
face, ii voiu poruncl si iasa din tara
mea incotro va vol; precum a iesit
curind dui:4 aceea din Moldova la
Mari si de acolo a facut mari pa-
gube..
oRegele neasteptfind sa vie Petru
la dinsul, a trimis solii sai acolo la
Hotin, unde a Acut regelui juramint
inaintea solilor si dupa aceea trebuià
el lust's sa vie la rege sa-i faca act
de vasalitate cel mai tarziu in trei
luni, unde-i va poruncl regele».
Pp. 344-345 sub 1450: Pp. 36-39:
«In acest timp s'a aratat un al doilea elnsa ask zic, ca n'au fost Bogdan
voevod moldovean Bogdan, fiu nele- Voda fecior cu cununie, ci copil lui
gitim al lui Alexandru, in fata caruia Alexandru \rot% si domnind Alexan-
Alexandru, fiul lui Ilias cel dinaiu, dru Voda, s'au sculat asupra sa fiul
cu marna-sa au fugit la rege, cerfin- sau Bogdan Vodb.
du-i ajutor impotriva lui. Deci regele 4Aceasta poveste o scrie si croni-
a trimis acolo pe loan Sinenski, herbul carul lesesc, de zice a acest Bogdan
Dqbno, care ridiand Tara ruseasca a Voda au venit cu oaste asupra lui
alungat pe Bogdan si a luat aceste Alexandru Voda cum s'au pomenit
cetati : Neamtul, Suceava, Hotinul si mai sus, si l-au gonit in tara leseasca
pe Alexandru l-a asezat in domniec dupa ce au domnit 4 aril. Deci Ale-
¡Bogdan insl adunfind multi lotri xandru Voda, daca au fugit in tara
dela munte a alungat iar pe Alexandru, leseasca cu doamna-sa si cu coconii
care a fugit la rege, jaluindu-se pentru sai, au poftit dela craiu ajutoriu, si
ce i-a %cut Bogdan. Regele s'a sfi- au trimis craiu pre Sinetskii in tara
tuft ce sa faca cu aceasta tarisoara ne- ruseasca, si au impins pre Bogdan
asfamparata, unii sfAtuiau sa alunge Voda, si au apucat Hotinul si Neamtul
pe toti voevozii si sa aseze in Mol- si Suceava, si au asezat pre Alexandru
dova pe functionarii lui si s'o imparta Vocia la scaun*.

www.dacoromanica.ro
291 ANEXE
in tinuturi, altii erau impotriva acestui
lucru, spunind a e mai bine si te
aperi de Turci dupa acest perete strain
cleat dui:A al taus.
*i ach au fost trimici acolo Petru
Odriw42 ci rrzedbor Koniecpolski cu
oaste, la rugamintea unora din Mol-
doveni ca sa-1 aceze pe Alexandru in
domnie, cari scotind pe Ruci ci avind
ci o parte din Moldoveni, s'au dus
catre Moldova cu trei octi. Asupra
Moldovenilor erà Alexandru, asupra
Podolenilor Mihaiu Buczacki ci asupra
altora din Rusia ci a Polonilor erh
Odrivv4i cu Koniecpolski, cari tre-
când Nistrul au stat la cetatea Ho-
tinului, pe care o tineau pentru Ale-
xandru, iar Bogdan erh la Lipovat cu
oastea lui. Ceeace aflind ai noctri au
trecut indarat riul Prut, vrind si
dea lupta, dar el netinindu-le calea
s'a retras ca sa-i atraga at mai adânc
in tara sa ci sa-i oboseasca ci and
ai noctri au venit p Ana la apa Bar-
ladului nu a vrut sa dea lupta, ci
steteh in paduri ci a trimis solii sai
la dincii cu incelaciune, cu daruri
mari, spunând a vrea sa se supuie
regelui ci in fiecare an sa-i dea capte
mii de zloti-aur, o suta de cai, o mie
de boi pentru cuhnie, numai sa-1
apere de Turcio.
tAi noctri s'au invoit la aceasta ci
s'au dus catre casa crezând pe tra-
dator, care fácuse aceasta ca sa-i
prinza. Parcalabul apäratorul lui Ale-
.xandru le-a dat insa ctire sa nu se
increaza, ci sa fie pe paza, dar ai
www.dacoromanica.ro
143
dal% Bogdan Voda, fall zabava
adunind oameni de pretutindenea, au
scos pre Alexandru Voda din scaun
ci iar au apucat Bogdan Voda scaunul».
dal% Alexandru Voda au nazuit iar
spre Leci, ci au facut jalba de iznoava.
pre Bogdan Voda. Iara craiu au ficut
sfat ce va face cu aceasta Tara mica,
toare ci neacezata. Sfatuià unii de
zica sa scoata domnii sa puie jude-
tele sale ci sa o imparta, s'o faca ti-
nuturi, iar altii erà impotriva ci ziceà
ca mai bine este a se aparà de Turci
de dupa paretele altuia, cleat dupa
al sat'. *i aci alesera pre Odrivoz ci
pre Conetpolskii cu oaste, pentru
pofta a o seama de Moldoveni, sa
duca pre Alexandru Voda la scaun,
carii au scos voevozia ruseasca ci au
avut ci de Moldoveni gloate mari.
daca au intrat in Moldova cu trei
octi : Moldovenii cu domnul sau cu
Alexandru Voda, cu un pole de Po-
doleni erà Buciatkii iara pre alta oaste
Conetpolskii, care oaste au trecut Ni-
strul la Hotin sub cetate, ca. erà ce-
tatea pre mina oamenilor lui Ale-
xandru Vodb.
eIara Bogdan Voda. au fost atuncea
la Lipovat. Lecii daca au inteles de
dânsul, au vrut O. treaca Prutul, ca
sa-i dea rasboiu, ce Bodgan Voda n'au
vrut sa le dea rasboiu, socotind sa-i
bage la strimtoare ci zabovind sa-i
flaminzeasca. AO i-au purtat din
loc in loc 'Ana la apa Birladului, iarl
el tineh padurile ci trimita cu ince-
laciune soli, cumu-i voia sa se plece
144 P. P. PANAITESCU
no§tri nu au tinut seama de aceasta
mergeau siguri, pana ce un pisar,
tradand o0irea lui a fugit i le-a spus
toates.
41Deci parcalabul a sfatuit ca 81 lase
la o parte aceh pädure unde se acezase
cursa 0 O. treaca pe camp, de0 erh
ceva mai departe. Dar ai nostri ne-
vrand sa-1 asculte, au vrut mai bine
sa mearga deadreptul prin padure, prin
care au trimis intaiu carele c cu ele
pe parcalab, dandu-i pe toti Moldo-
venii 0 o parte din Podoleni».
iDeci mai intaiu au navalit Moldo-
venii la acele care la mijlocul padurii,
dar ai nostri le-au aparat cä au
trecut padurea cu totii. i in timp ce
oastea noastra eri sa intre in padure
s'au aratat Moldovenii din paduri,
din cari un corp erà cu a§h de multa
calarime ca aveh opt steaguri, iar cela-
lalt corp erh 0 mai mare numai Cu
tarani pe jos. Deci ai no0ri indata
s'au impartit in patru corpuri, pentru-
ca numai atatea steaguri erau, la cornul
sting steteh Nicolae Porava, staroste
de Halici, la cel drept Mihai Bu-
czacki, iar Odriwriiçi Konieckpolski
&pa ei, Alexandru erà la mijloc intre
ei. i aceasta a fost a doua zi dupa
aceh pace, adica în ziva §asea a lunii
Septemvrie, in satul numit Crasna,
unde incepandu-se lupta indata dupa
risarit 0 a tinut pana la apus. No-
rocul a fost cand cu ai no0ri, and
cu Moldovenii c erà deopotriva, pang
ce au venit taranii; ace§tia au inceput
a da cu coasele in caii no0ri in loe
www.dacoromanica.ro
292
lui craiu c sa faca pace, juruind 7.000
de galbeni sA4 dea pre an 0 incl
alte daruri multe juruia, nurnai sa-1
apere de Turci».
4Crezand Le0i acela cuvant, au
lasat sa fie pre ingaduinta lui c s'au
intors spre casa, iar Bogdan Voda sa
ascutih ca sa-i poata undeva liar& Ci
simtind aceasta, oamenii lui Alexandru
Vocla, le-au spus sa nu se increaza,
ci sa se pazeasca. Ce Le0i fiind de
iwlaciune cuprin0, nu bagh in seama,
pana n'au fugit un diac a lui Bogdan
Voda la oastea leseasca, de le-au spus.
Atuncea boierii lui Alexandru Voda
sfátuià ca sa incunjure padurea c sa
haladueasca de mesterqugul lui Bog-
dan Voda, ca in 1:6:lure supusese
oastea ; ci Le0i fiind darji n'au vrut
sa asculte, ci au intrat sä treacI pi-
durea, c1 au trimis inainte carele cu
parcalabul de Hotin, c cu dansul toti
Moldovenii c Podoleniic
4Deci and au fost la mijlocul pa-
durii facut-au navala oastea lui Bogdan
Voda la carele Lesilor, ci aparandu-se
abih au scapat cu multa paguba
ci perire. Deci vrand sa intre si cea-
lalta oaste leseasca, atuncea s'au ivit
toata oastea lui Bogdan Voda cu multe
steaguri e1 buciume e1 fara calarime,
multa pedestrime. Vazand aceasta
Le0i, s'au tocmit de rasboiu 0 au
bagat in mijloc pre Alexandru Vodas.
aSi s'au tamplat acest rasboiu a
qasea zi dupa pacen ce o facuse la
Crasna. i s'au batut mai inainte de
apusul soarelui pana au innoptat,
293
strimt i räu, Ora ce au venit co-
mandantii i abih de au putut sä re-
aprindä lupta dar 1'1100 au dat capetele
lor Petre Odriw42, Nicolae Porawa
Mihaiu Buczacki. Deci partea lui Bog-
dan s'a ridicat mai sus de a noastra
erh aproape de izbindl. Dar intre
-acestea a sosit pircAlabul cu Moldo-
venii, cari ie0serl dejh dincolo de pà-
dure, lAsind pe Podoleni la care, 0
aceasta a dat inimä a lor nc:Itri
pe Moldoveni i-a descurajat, deci in-
datä au inceput sà fugi pe dealuri
prin plduri i ai no§tri gonindu-i i-au
bätut. i aà cu ajutorul Moldovenilor
ace& luptä care erà aproape pierdutä
au c4tigat-o ai no§tric
(UrmeazI un pasaj despre cei trei
qefi azuti in lupt1).
eln aceh luptä au pierit i loan
Nieswoerski, Ioan Bieskowski, Sta-
nislaw Dawidowski i altiic
P. 346 sub 1451:
Alexandru Vodä cu mama lui vin
la Sambor sà cearä din nou ajutor
regelui, care amhnä hotärirea.
P. 347 sub 1451:
Petru, alt fiu din flori al lui Ale-
xandru, a ucis pe Bogdan in timp
ce acesta erà beat 0 voih sä facl
lucru cu Alexandru, dar acesta sosind
oaste le§eascA, Petru se retrage.
P. 350 sub 1453:
Alexandru Vodä jurà credintl re-
gelui i fägldue§te ajutor impotriva
Tätarilor.
ro A. R. Memoriik Seciiunii Istorice. Seria
www.dacoromanica.ro
ANEXE 145
perind de amindouà pärtile, ping au
nävälit i gloatele de pedestri, carii
au acut la strämtoare mare moarte
In Le0, dind cu coasele vinele cailor ;
unde hatmanii leeti vränd sä
bärbäteze pre ai säi 0-au pus 0 ei
capetele, ales Piotru Odrivoz i Ni-
colae Porava çi Buciatskii. i acum
biruià Bogdan-Vocll de n'ar fi datu
ajutoriu Moldovenii lui Alexandru
Vodl, cari trecuse pIdurea cu Podo-
jenii, pre cari-i trimisese Cu carele,
aceia s'au invirtejit la räsboiu, de
au dat inimä celor pieitori §i au im-
pins pre oastea lui Bogdan Voda, de
au inceput a fugi 0 au umplut pä-
durile, i a§à cu vitejia iar a Moldo-
venilor au intors izbinda la Le0,
ceeace pierduse acum asboiul. Multi
Le0 au pierit inteacel räsboiu: Ne-
voerskii, Biescovskii, Davidovskii sti
alti multi ca ace§tiar.
Tom. IV. Mom. 4.
146 P. P. PANAITESCU 294.

P. 362 sub 1456.:

Petru Voda jura 0 el credintl dar
apoi se supune sultanului Mahmet.
P. 381 sub 1462:
Stefan Voda jura supunere regelui
In fata solilor poloni.
P. 399 sub 1467: P. 48 sub 1467:
Batalia dela Baia pe scurt (o re- «Pre acia vreme avind Stefan Vodä.
dactie deosebita de-a lui Ureche). prieterg cu Le§ii, au trimis din do-
«Deci Stefan voevod a trixnis re- bända sa i craiului le§esc pre solii
gelui Cazimir la Wilna o buna parte sai».
din prada i toate steagurile, rugin- aIara Mateia§ craiu, daca au scapat,
du-se a doua oara pentru ajutor. Ma- de iznoava gatise oaste ca A. vie asu-
fia din nou se pregatik dupa ce lo- pra lui Stefan Vodä, ce viindu-i alte
vise tara Ardealului, dar dui:4 sfatul greutäti, despre tara le§asca, s'au
lui Protasius s'a intors catre Cehi»... tors catre Ce§i cu oastea sa».
eRegele a trimis la Voevodul Stefan «Inteaceea çi craiul le§esc, oblicind
al Moldovei pe Dobek Bisiowski, ca- ca va O. mearga Mateia§ craiu asupra
stelan de Belz, 0 pe Stanislaw Tq- lui Stefan Vodä, au trimis soli cá-i
cinski, fiul castelanului de Cracovia, va da ajutoriu de-i va trebul impo-
fägaduindu-i sa-i dea ajutor impotriva triva lui Mateia§, §i-i-ar fi dat, de
lui Mafia numai sa-i faca fad in- nu s'ar fi parasit Mateia§ craiu de-
t arziere act de vasalitate». acel gind».
P. 401 sub 1469:
Regele sose§te la Lemberg, cheama
pe Stefan sa-i faca juramântul faga-
duit, dar Stefan temându-se sa vie
jura credinta in fata solilor, iar in
persoana fagadue§te a va veni mai
tärziu.
P. 402 sub 1469:
«Stefan intrand In Secuime a facut
mari paguben.
Pp. 402-403 sub 1469:
Navalirea Tatarilor In Moldova,
uciderea fiului hanului In fata solilor
Mari.

www.dacoromanica.ro
295 ANEXE 147

P. 404 sub 1470:

Stefan a cerut regelui sa-1 impace
cu Dracul, regele venise in Rusia
primeascl jurNmântul, dar Stefan se
scuzA din pricina luptelor cu Mun-
tenii.
Pp. 411-412 sub 1471: Pp. 53-55 sub 1473:
«Intre acestea au sosit soli dela (Ca iatà cà letopisetul cel lersc nu
Stefan voevodul Moldovei, spunind spune el s'au bAtut 3 zile rAsboiul
a avusese noroc bun impotriva lui dead sI fi dat dos Radu Voda, ce
Dracul, voevodul muntenesc, pe care spune cA daa au vAzut cl nu va
l-a baut i cetatea lui mai insemnatI putei sta impotrivl lui Stefan Vodk
Dimbovita i-a luat-o, luind acolo §i au fugit la cetate»...,
visteria lui, sotia i doul fete. Au «ha Stefan Vodà dacI au sosit la
adus regelui §i 28 de steaguri din aceà scaunul sAu la Suceava au trimis la
pradb. craiul lersc soli, vestindu-i de rIs-
«Dar indatà a venit alt sol rugind boiu cu noroc ce au fAcut impotriva
pe rege dupà ajutor impotriva aceluia, Radului Vodà, fAlindu-se cI i cetatea
càci Turcii pradl in Moldova. Deci scaunul Dâmbovita Cu toatl avutia
regele a trimis in Moldova pe Dobek i-au luat dimpreung qi doanuia
Bisiowski, castelan de Belz §i pe Egi- sa. Si au trimis i la craiu din dobinda
diei Suchodolski, ca sa mijloceascl sa, nu pentru cà doarà au fost datoriu
intre ei la vreme potrivitä, iar lui trimità, cum zic unii, cà au fost
Buczacki, herbul Abdank, i-a poruncit supus Le§ilor, ci pentru sa-1 aibi prie-
sá meargl cu toati §leahta Podoliei ten la nevoie i la treabl ca aceea de-i
In ajutoruflui Stefan voevodul Mol- va veni asuprg, cum s'au i tAmplat,
doveia. cl atunci i i-au venit veste cum Radul
Vodà au intrat In tara munteneasa
cu oaste turceasa, i aciiai au trimis
alti soli, de au poftit oaste intr'aju-
tor impotriva Radului Voda"».
P. 412 sub 1473: Pp. 56-6o sub 1475:
«Apoi Mahmet, implratul turcesc «Inteaceea vreme Mehmet, impl-
a trimis inteajutor lui Dracul voe- ratul turcesc, armind 120.000 de oa-
vodul muntenesc impotriva lui Stefan stea sa i oaste tAtareascl i munte-
din Moldova 120 de mii de oaste neascA sà meargA cu Radul Vodà, au
turceascl cu 'Mari i Munteni. Stefan trimis asupra lui Stefan Vodl. Iari
10*

www.dacoromanica.ro
748 P. P. PAN A1TESCU 296

voevodul moldovenesc având ajutor Stefan Voda avind oastea sa gata

si dela Cazimir regele Poloniei pe 40.000 §1 z.000 de Levi ce-i venise
Buczacki cu Podolenii cari erau doul inteajutoriu cu Buciatkii dela craiul
mii, iar Moldoveni patruzeci de mii Cazimir si 5.000 de Unguri, ce-i do-
si cinci mii de Secui, pe cari-i luase bandise dela Mateias, craiul unguresc,
dela Matias, regele unguresc, au esit le-au iesit inainte din sus de Vasluiu,
Cu acesti oameni inaintea Turcilor, la Podul Inalt, pre carii i-au biruit
cu cari au luptat mai mutt Cu mestesug Stefan Voda, nu asá Cu vitejia cum
deck cu forta, iar oastea cea strasnica Cu mestesugul, ca intAiu au fost in-
si mare a Turcilor a hartuit-o din vatat de au pirjolit iarba pretutindeni
toate partile si mai mult i-a infometat, de au slabit caii Turcilor cei gingasi»...
cad in tara de jos, pe unde urmau a...si steaguri mai multe de roo
sa tread. Turcii a pustiit mai intku au luato...
totul si a ars chiariarba, deci si caii lor »Si intorcindu-se ajutoriul craiului
cei gingasi au crapat de foame». lesesc acasa cu multa dobinda, au tri-
Turcii sunt surprinsi si batuti »la mis Stefan Voda solii sai de i-au dus
lacul Racovat pe riul Birlad*... 36 de steaguri, aratând vitejia ce au
»Steaguri de rasboiu mai bine de o facut, si i-au multamit de ajutoriur.
suta a luat»... »Pe prinsi a poruncit
de i-au tras pe toti in teal* numai
patru mai de seama si 36 de steaguri
precum si o parte din prada a triads
regelui Cazimir in Lituania prin bo-
ierii sal*.
Mateiu Corvin se lauda Cu biruinta
lui Stefan, numindu-1 hatmanul sau.
Stefan aduce multumiri lui Dumnezeu
si trimite un sol sultanului cerindu-i
sa pedepseasca pe cei ce au intrat
In Moldova.
Pp. 417-418 sub 1475:
Stefan trimite un sol la rege «s1-1
mintueasca de Turci* cari se prega-
tesc asupra lui. Regele trimite un sol
la sultan, cerind sa (Idea pace supu-
sului sau, domnului Moldovei». Daca
voevodul e vinovat cu ceva regele va
face dreptate.

www.dacoromanica.ro
297 ANEXE 149

P. 4z8 sub 1475:

tefan salveaza 150 de tineri prinsi
de Turci la Caffa i dusi pe corabii
pe Marea Neagra. Regele Poloniei
trimite soli fagaduind ajutor.
P. 419 sub 1476: P. 61 sub 1476:
Un sol polon e trimis la sultan ru-
gandu-1 sa nu se atinga de Moldova
care ne tara regelui Polonieic
«Indata fug Turcii cladind cinci ...<§tefan Voda mult au nevoit
poduri peste Dunare au trecut in nu-I lase (pe sultan) O. treaca Du-
Moldova, desi voevodul aparase tre- narea, ci n'au putut, cá Mara de o
cerea, dar Ii erà greu sa-i impiedece, parte, Turcii de alta parte, cu oaste
caci din alta parte veniau Tatarii si a fost far% nun-1k- ce venise, ci au dat cale
nevoit O. se intoarca impotriva Turcilor i s'au apucat de Mari, si
oDupa aceea a venit un sol dela pre lesne batandu-i, i-au gonit pang
tefan cland stire a a batut .pe Ta- la Nistru. Vrea da rasboiu
tari çi i-a gonit pana la Nistru
acum s'a intors impotriva Turcilorn.
Lupta dela Valea Alba nehotarita,
pier 30.000 de Turci si 200 de Mol-
doveni. Turcii se retrag fie de foame,
fie de teama Polonilor.
P. 422 sub 1477: P. .65 sub 1481:
*In aceeas vreme stefan, voevodul oUnii zic ca au prins stefan Voda
Moldovei, a prins pe Dracul, la care pre Radul Vocla, carele au fost ata-
lucru i-au ajutat i orasenii Brasoveni ; tatoriu de pagani asupra crestinilor,
batind pe Turci, a luat toata tara de i-au ajutat i Brasovenii; taind pre
jos asupra careia a lasat pe Tepelus Turci i luand tara munteneasca, au
(Cypilisza) ca staroste al sail. Dupa lasat pre Tapalus in locul saw.
aceea a mai pradat si ars si unele ti-
nuturi turcesti si ocnele de sare ce a-
duceau venit mare Turcilor le-a luatn.
P. 422 sub 1478:
Turcii vestesc pe Poloni cá daca
vor tine pe stefan linitit nu-1 vor
mai ataci.

www.dacoromanica.ro
 150 r. P. PANAITESCU 298

P. 427 sub 1484:

Luarea Chiliei i Cetatii Albe (sim-
pia mentiune).
P. 427 sub 1485: P. 67 sub 1485:
«lar in anul dela Domnul 1485 dupa Dar insu§ craiul, cum scriu unii,
secer4, regele a plecat la Lemberg 0 ca au tras dela Ru0 0 dela Litva tara
a poruncit tuturor tarilor ruseqti a fie toad., de se stransese oamenii de
gata 0 si traga catre dânsul, precum treaba mai mult de 20.000 de oameni
Litvanii. Multi au venit de buna- trecind Nistrul craiul cu dan0i
voie i mergeau pe cheltueala lor, supt Haliciu, au venit la Colomia de
cà erau toti oameni de treaba mai 0-au pus tabara, va leatul 6993 Sep-
Inuit de dougzeci de mii, Cu cari tre- temvrie I».
and regele peste Nistru la Halici, a «Acolo au venit 0 Stefan Voda de
venit la Colomeia 0 acolo a ridicat s'au impreunat cu craiul i toate ce
pe camp un cort sub care s'a adus au avut mai de treaba au vorovit, mai
scaunul regal. Iar Stefan a venit acolo apoi 1-au 0 ospatat pre Stefan Voda,
pe un cal ales 0 cand s'a dat jos de 3.000 de oaste i-au dat, cu carii
pe cal 1-au luat curtenii regelui intre s'au intors Stefan Voda la Moldova».
dan0i 0 1-au dus la rege, unde a «Impreunand deci oastea cea straina
aruncat steagul In fata regelui i insu§ Cu a sa, pre multe locuri au smintit
a cazut la picioarele lui i atunci a pre Turci, de le-au clutat a ieql din
cazut cortul pentru ca toti sa poata tara. AO Stefan Voda au curatit tara
privi». de vrajma0, iara cetatile care le luase
oDupa aceea a facut juramant re- Turcii, Chilia i Cetatea Alba, n'au
gelui cu sfetnicii sai sa-i fie credincios putut sa le dobandeasca, caci mai
atat el cat 0 urma0i lui i sa fie cu inainte de ce au ie§it din tara le-au
el Impotriva oricarui du§man, sa-i dea grijit cu oameni, cu pu§ti, cu bucate
de §tire de tot ce i-ar puteh strich de ajuns, i a..1à au ramas pre mina
si nu inceapa nici un rasboiu fara Turcilor pana in ziva de astazi».
voia lui; 0 este in vistieria regala scri-
soirea lui pentru aceasta. Dupa aceea
and s'a ridicat a sarutat mina regelui
§i a fost poftit la masa cu 14 din
sfetnicii lui. i astfel acel mare viteaz
care batuse pe Turci, 'Mari 0 Un-
guri s'a supus regelui Poloniei».
«Dupa aceea s'a intors acasa luand
cu sine trei mii de calareti Po loni ca

www.dacoromanica.ro
299
.ajutor, in fruntea carora erà Ian
Karnkowski». (Un pasaj lung despre
-acesta).
Stefan Cu acesti Poloni a mers im-
potriva Turcilor, nu s'a luptat cu ei,
taci nu se potrivil in puteri, dar
atragei in locuri strimte i and le
greu intotdeauna veniau Moldo-
venii dupa Poloni ca dupa un zid, ai
-nostri bateau pe Turci, iar Moldo-
venii iuti ti nimiciau, aà cä stefan
Ii batei mereu i in cele din urmi
au trebuit sa iasa din tara lui».
Pp. 434-435 sub 1497:
oRegele Albert cum erà din nastere
doritor de slava s'a silit sä faca rasboiu
cu Turcii ca sà rasbune moartea un-
chiului sat', dar intliu voil sa alunge
sau sa prinda pe Stefan din Moldova,
cad regii frati hotarisera la Lewocz
sàaseze in locul lui pe Sigismund.
Deci regele a trimis oameni cari fa's-
pindira vesti cum a Turcii i Mol-
dovenii vin cu putere asupra Podo-
liei si a poruncit ca toad sleahta sa
se ridice In primavara anului Dom-
nului 1497». (Diferite tratar cu ve-
cinii).
apoi cu totii au tras la Lemberg,
iar regele s'a oprit nitel la Przeznis/
.cu fratele sAu Sigismund si mai in-
-tliu a trimis la dornnul Moldovei pe
Krzeslaw Rozyc, episcop de Cujawia
si pe Nicolae Podlodawski castelan
de Radom, si-i spuie sa fie gata a
ja Chilia i Cetatea Alba Turcilor,
sa mearga impreuna impotriva lor
sa dea hrana oastei».
www.dacoromanica.ro
ANEXE 151
Pp. 70_71 sub 1497:
(§i strfingAnd craiul oaste, au scos
cuvint cum cä vrea sa mearga la
Turci, sA ja i sa dezbata Cetatea
Alba i Chilia, care ceta le luase dela
tefan Vox% Baezit imparatul turcesc
si IncA adaugeh de sperià pre ai sai,
cum Turcii mestecati cu Moldoveni
vor sA tread la Podolia, si le-au dat
stire ca toti sa incalece i sa se im-
preune cu dinsul la Liovo.
(§i au trimis soli la stefan Voda,
de i-au dat stire sa se gateze sa mearga
cu dlnsul sA bati Chilia i Cetatea
Alba si sa-i gateze stetie de hrana de
oaste, de care lucru au parut bine
lui stefan Voda si cu bucurie mare
au primit pre soli, cad au facut oaste
impotriva vrajmasilor sli, numai ce
au zis ca. va veni acolo la loc cu oastea
sa, subt Chilia».
eCunoscând sfetnicii lui craiu, ales
episcopi, gindul ca va O. faca oaste
impotriva lui Stefan-Voda, mutt i-au
adus aminte 81 nu faca impotriva
152 P. P. PANAITESCU
«Lui Stefan i-a parut foarte bine
de acest lucru si nu s'a impotrivit,
fiind gata dupä datoria fata de regele
sau sa se uneasca Cu oastea lui si sa
mearga 43supra Turcilor, dar jos la
Dunare, caci nu prima sä se arate
dela inceput in acel rasboiu, capul
lui fiind sub Turci, precum a spus
regelui prin solio.
«Episcopii vazand a regele nu se
gateste impotriva Turcilor ci impo-
triva lui Stefan, l-au sfAtuit O. se lase
de acel rasboiu, intre altii si Krzeslaw
Kwrozwitcki, care fusese in Moldova,
catre care scrisese pentru aceasta si
cardinalul Frederic, dar regele i-a
spus ca «tie preotule ti se cuvine sa
carmuesti numai in biserica, iar in
trebile ostasesti sa nu te amesteci,
cad nu stie nimeni &dui meu, nu-
mai eu singur si aceasta haina care
este pe mine daca ar sti gandul meu
as arunch-o in foc». Si unii socotiau
a face acel rasboiu dupl. sfatul lui
Callimah, ca sa piardl in rasboiu o
parte din sleahta, iar cealalta sa si-o
robeasca. Si deatunci e acea zicatoare
«In vremea regelui Albert a pierit
sleahta». Iar Stefan stià bine ce era
sa fie caci aflase toate tainele dela
Lewocz dela Unguri cari nu doriau
ca Moldova sa fie sub Polonio.
Pp. 435-436:
«Vazand ai nostri toate semnele
rele au acuzat pe rege ca i-au adus adl
pentru pieirea lor si acestea erau
semnele : calul alb al regelui care mer-
gei ca povodnic se innecase inteun
www.dacoromanica.ro
300
dreptatii, sa nu se intoarci mania
lui Dumnezeu spre insul, ci el din
gandul sail nu i-au lasat, ci inci au
fost zicand : «Voua va este lucrul bi-
serica sa paziti, jara nu de rasboaie
A. grijiti, ca gandul meu voi nu-1
stiti, numai eu singur, ca de a-si pri-
cepe a haina de pre mine stie gandul
meu, in foc o as baga». Deci multi
din boierii lesesti socotià ca face in-
teadins, ca O. piarzA oastea toatIr
cum au iesit mai apoi la dansul si zi-
catoarea : «In zilele lui Olbricht
sleahta au pierito.
«Inteaceea Stefan-Vodä prinzand
veste dela Unguri cum Olbricht va
sa vie asupra lui cu oaste, ci nici
Ungurii nu erau bucurosi ca sa caza
donmia Moldovei pre mina Lesilor ..o
P. 75:
«Deci fiind Lesii cuprinsi de aka
nevoie, incepura a grai rau de craiul
sau, intaiu cu taina, iara mai apoi in
gura mare il vinuia ca au venit fat%
cale de i-au adus ca sa-i piarza pre
301 ANEXE
pAriu mic, doul sute de boj cari duceau
ierbaria in urma oastei and au iesit
din Lemberg i-a risipit vintul, inch
cu greu i-a putut aduna pe cAmp,
un Oran caruia ti innebunise capul
strigi la Lemberg: «mergeti spre pie-
irea voastrae, trasnetul a ucis un
sleahtici sub colt impreuna cu doi-
sprezece cai, un capelan slujind le-
turghia a sapat cumineatura pe
jos». . . .
Urmeaza impäcarea prin interme-
diul Ungurilor.
«lar and a aflat §tefan a ai nostri
vor trece prin Bucovina si nu pe unde
veniserk-a trimis atre rege, clandu-i
de stire a nu mearga pe acolo, aci
in padure Moldovenii, cum sunt ei
tradatori mari, sA nu faca vreun rau
oamenilor lui, deci 1-a sfAtuit s'o ia
pe amp, spunand a desi e drum
mai lung nu e ash de aspru. Regele
n'a vrut a creada, crezind a-i spune
aceasta ca a nu fie pustiita tara care
erà ilia intreaga, deci s'a indreptat
spre Bucovina».
Lupta dela Cosmin pe scurt, deose-
bit de Ureche, la iesirea din codru
Moldovenii au fost respinsi de Po-
loni.
Pp. 436-437:
«... au fost ucisi doi Tqczynski, Ni-
colae voevodul Rusiei si Gabriel din
Morawita, Herbort, doi Grot: Rawicz
si Gniewesz, Rafael Humienski-Goz-
dawa, Gheorghe Murdelio si altiic
www.dacoromanica.ro
'53
top. §i socotià toate sernnele, ate
se facuse rele, ea au fost for de ail--
tare, ca a fie concenia lor; a intaiu
in tara lor inteun pAriu de nimica
i s'au innecat craiului un povodnic;
si and au iesit din Liov, boii, cari
purth ierbaria, de vant mare s'au ri-
sipit, de nu puteh sa-i stringa; asij-
derea un taran ce nebunise de cap au
fost strigand in gura mare: Duceti-vA
spre pieirea voastra, ca. nu veti mai
venl si pre un sleahtici 1-au detunat
sub cort si 12 cai ; mai apoi si un preot
al lor slujind leturghia au scapat cu-
mineatura lor jos. . . ».
P. 76-77:
«Simtind deci §tefan-Voda ca cra-
iul n'a luat urma pre unde venise, ci
spre codru au trimis dupa dAnsul de
l'au poftit a nu ia pre aceia cale spre
codru, ci pre urmA pre unde au venit,
a de va face intealt chip, azind
tara paguba ce se va face de oastea
leseasa, nu vor rabdà, ci vor vi-ea
sa-si apere ale sale, de unde poate
sa se atate de iznoaa vreun lucru
rau, carele va stria si pacea. Ci cra-
iul mai bucuros eri dedireptul sa
mearga si a jasa in tara sa, ci n'au
bagat in seama, ci si-au pazit calea
spre codrul Cozminului».
Pp. 8o-81:
A.flatu-s'au la acest rasboiu pieriti
din capete : 2 frati Tencinskii si
Nicolae voevoda Ruskii si Gabriil
din Moraviciu si Herbort; asijde-
rea doi frati Grotov, Humitkii si
154 P. P. PANAITESCU
filtii au fost prinsi si au ajuns sub
Mari si Turci, ca loan Tqczynski,
Zbigniew fiul lui podcomori de Cra-
,covia, Petre Pruchnicki, herbul Kor-
czak, Stanislaw Targowicki, herbul
Tarnawa, si alti multi. . . *.
fAsupra unora Moldovenii facind
-multe rautati, ii spinzurau de par la
-copad, caci pe acele vremi ai nostri
purtau parul lung, si din aceasta vre-
me au inceput sa se rada si sa se
tundb.
P. 437:
*Moldovenii s'au räsburiat putin
impotriva Mazurilor, cad venisera
sase sute de cai dela cneazul Mazo-
viei in ajutorul regelui. atefan a tri-
mis impotriva lor trei mii de Mol-
doveni, cari iesindu-le inainte la sa-
tul Sepnit au dat lupta cu dansii.
Mazurii s'au aparat destul de mult
si de bine dar au fost cotropiti de mul-
time si ucisic
P. 437:
atefan vrea sa taie la Cernauti pe
Prut calea Polonilor, dar e respins,
Polonii prada in Moldova si sosesc
si Litvanii cari cer rasbunare, dar
_
regele simtindu-se bolnav refuza.
*al cand a trecut Nistrul la Sn-
iatyn, abii atunci a slobozit toati.
-oastea si el s'a dus la Lemberg*.
P. 438 sub 1498:
*In acelas an, indata la inceputul
lunii Maiu, atefan, voevodul Moldo-
vei voind sa se rasbune de strimba-
-tatea pe care o avusese dela Ioan
www.dacoromanica.ro
302
Murdeleu si altii multi; cine poate
sa-i pomeneasca pre toti*.
Altii au cazut la legatura, cumu-i
Tencinski, Zbignew podcomori de
Cracau, Pruhnitkii, Gargovitkii si
altii multi. Pre unii i-au fost spanzu-
rind ai nostri cite doi de par, caci au
fost umblind pre acele vremi parosi
ca si Nemtii, si alte batjocuri multe
le-au fost facind, de se pomeneste
si 'Ana astazi rautatea lor, ce au fost
patind*.
P. 79:
*. .. Mazurii, intorcindu-se sa dea
rasboiu si sa apere pe craiu si pre cei
scäpati dintr'acel pojar, au dat asu-
pra lui Boldur vornicul cel mare, pre
care-1 trimisese atefan-Voda impo-
triva acelei osti lesesti ce venii. in-
teajutorul craiului si mare moarte au
facut intre dinsii si la sat la aipinti,
a putini au scapat in oastea ce eri
strinsa pre linga craiu.*
P. 79:
*Deci craiul cu multa nevoie stre-
curindu-se au tras la Sneatin, si de-
acolo au slobozit oastea pre acasa,
de cita ramagese, iara el s'au dus
la Liovn.
P. 83 sub 1498:
Inteacelas an, atefan-Voda, vrind
sail intoarca despre Levi strimba-
tatea sa, strinse tara si au intrat la
Podolia si la Rusi; trecut-au si de
303 ANEXE
Albert a adunat oaste nu micl de
Moldoveni, Munteni, Turd i TA-
tan cu cari a nAvAlit in Podolia si
in Rusia si trecind de Lemberg pinA
/a Lancug, orAsel, si la riul Wisloka,
a prAdat toate satele i orAselele
impotrivire, Przemigi, Radymno, Prze-
Nvorsk, Lancut, le-au ars si multime
de oameni de ambele sexe au tras in
robie Turcii, Mani, i Moldovenii,
asi incit Tracia, Macedonia, hoardele
Mare, Asia si Grecia s'au umplut
de prinsi Rusi i Poloni, cAci au luat
atunci o sutA de mii de oameni, pre-
cum se spuna si nenumArate vite
turme si câti zAceau morti pe drumuri
precum i bAtrinii i copiii mici nu
erau in acel numAr».
UrmeazA in Noemvrie o mare ng-
vAlire de Turci prin Moldova in re-
giunea
P. 439 sub 1499:
«In acelas timp s'a Acut pace in-
tre regele Albert si Stefan, care a ru-
gat pe rege sl-i ierte toatl vina
sA-1 mentie in voevodatul sAu si el
va fi gata impotriva oriclrui dusman.
Regele i-a ingAduit Cu bunAvointi
toate si I-a iertat. Si aceste conditii
au fost futre dânsii ca pt nici un fu-
gar din ambele pArti sà" nu primeascA
dacA s'ar intimpli voevodului Mol-
dovei sl fugl in fata Turcilor in Po-
lonia, regele va trebul sA-1 primeascA
sg-i dea ajutor ca Erg se poatA in-
toarce in tara lui, asemenea voevodul
trebuie sA dea ajutor impotriva Tur-
cilor atit Polonilor cât i Ungurilor
www.dacoromanica.ro
155
Liov pina la Lantut °rapt, la apa
Visloca, toate satele arzind i pi-l-
and. Ars-au orasul Premislea, Ra-
dumnea, Prevorsca, Lantutul
multi oameni bArbati i muieri si co-
pii, au scos in robie, mai mult de
ioo.000«.
Pp. 85-86 sub r5or:
aStefan-VodA, 15sAnd inima cea ne-
prieteneascA, s'au implcat cu craiul
lesesc si mare legAturA au Acut, nu
cà doarl s'au temut de puterea lor,
care se ispitise i rAsboiu Acuse si
cu Turcii, de atitea ori i-au çi biruit,
çi cu alti megiasi de primprejur
avind sfadA, niciodatA nu s'au plecat,
ci pentru sA cunoascl toatA cresti-
ratatea cA n'au fost despre dinsul
incepAtura, cA n'au ridicat el armele
asupra lui craiu, ci craiul Ail cale si
Ara stire au venit asupra lui, unde
si acolo s'au intors cu *.
«Deci pacea o au legat inteacesta
chip, ca sl-i fie inteajutoriu impotriva
xs6 P. P. PANAITESCU
la vreme de nevoie si sa deà de veste
de ar vedei primejdie dela Turci.
Starostii dela amindouà granitele sa
faca dreptate fara zabava si negustorii
sa fie liberi sa mearga peste tot, despre
cari sunt fuel scrisorile la visterieu.
P. 441 sub 1501:
*Au venit asemenaa soli si dela
voevodul Moldovei Stefan la acel
seim la Piotrkow, rugind ca dupa
alianta, regele sl dea pe pribeagul
Petre, fiul fostului domn Bias, pen-
truca unelteste pentru domnia Mol-
dovei. Dupa ce regele s'a satuit
mult cu sfetnicii sai, nevi-find sa-1
supere pe Stefan, caci tocmai atunci
flea expeditie in Prusia, a dat de
l-au giat la Czhow».
'La aceasta au privit si solii Mol-
doveni si ca moartea lui sa nu para
fari pricina s'a raspindit vestea ca
acela a falsificat scrisorile regelui.
Deci regele trimitind acasa pe solii
Moldoveni s'a indreptat spre Torun*.
P. 399 sub 1467:
Berendei, pretendent, se refugiaza
In Ungaria fiind invins de Stefan.
Pp. 442 fi urm. sub .r5o. r:
Moartea lui Ioan Albert si alege-
rea lui Alexandru (pe larg).
www.dacoromanica.ro
3o4.
fiecarui vrlsmas, iara pribegii de imbe
partile sa nu se priimeasca, iar de s'ar
timplà vre unui domn al Moldovei
sa jag de nevoia Turcilor in tara le-
rasa, sa-1 primeasca si in tot chipul
O. puie nevointa ca sa-1 aseze la dom-
nie, iara donruiii Moldovei pururea si
aibi urechi deschise despre Turc, sa
dea de stire craiului de gindurile lor,
iarä judecata celor cu strimbltati dela
margine sa se faca de imbe partilec.
Pp. 86-87 sub 1501:
eIntr'acestas an trimis-au Stefan-
Voda solii sai la craiul lesesc la seim,
poftind pe tocmeala si legAtura ce
au avut, sa-i dea pre Petru-Voda,
feciorul lui Ilias-Vodà, ca simtisera
pre multi din boierii lesesti ii tutor-
sese spre sine, si-i indemni sa faca
oaste asupra lui Stefan-Voda si sa
ia domnia dela dinsul si se giurua
ca sa plece tara toata sa fie sub ascul-
tarea lor. De care lucru mult satuira
in seim, ca multi erà lui Petru-Vod6
apAratori; mai apoi socotira sa nu
cumva zadäreasca pe Stefan-Voda,
sa le fie a stria pacea, pentru ce cà
si ei se gatiá 8á mearga la Prusi, ci
i-au taiat capul lui Petru-Voda, ina-
intea solilor, la tfirg la Cihovo.
P. 88 sub 1501:
sCronicarul cel lesesc scrie ca daca
au biruit Stefan-Voda. pe Petru-Voda
au sapat Petru Voda la Ungurio.
P. 88 sub 1501:
#Inteacestas an si Olbriht craiul
lesesc, gatindu-se cu mare oaste sa
305
P. 446 sub 15133:
aDupa aceia Stefan, voevodul Mol-
dovei a pradat Pocutia si a luat-o,
spunând ca. Polonii luasera pe ne-
drept aceà tara Moldovenilor. De-
aceea regele Alexandru sosind din
Litvania la anul 1503 a adunat seim
la Lublin in ziva de Sf. Simon si
Iuda, in care s'au sfatuit despre Po-
cutia, pe care o pretindeà voevodul
Stefan al Moldovei. Deaceea ai nos-
tri au luat mercenari, hare cari erau
si destui Sirbi, pe cari regele Ale-
xandru i-a trimis in Moldova la ras-
boiu, cari au pradat Moldova ash de
mutt pfina ce Stefan a trebuit sa se
retraga din Pocutia i sa inapoieze
cetatile in cari asezase pe ai sli, mai
ales cä insus erà in aca verem bol-
nav de podagra la picioare*.
P. 446 sub 1504:
Moartea lui Stefan. Laude pentru
izbanzile i vitejia sa «din pricina vi-
tejiei lui ne mai auzite Moldovenii
Il socotesc ca stint*.
P. 448 sub 1505:
oInteaceeas vreme au venit soli
dela Bogdan, voevodul Moldovei, ru-
end pe rege pentru sora sa Elisa-
beta si inapoind Tismenita si Cie-
sybies, pe cari incl nu le inapoiase
www.dacoromanica.ro
ANEXE 157
mearga asupra Prusilor, n'au savirsit,
ci au murit. Iara pre urma lui, facind
tara sfat pre obiceiul lor, au ridicat
pre Alexandni, fratele lui Olbriht,
la craie*.
P. 89:
Stefan-Vodä, fiind ca un lup gata
de apucat, ce nu-1 poate imblanzi
nimenea, çi el odihna ahora lui
parea ca-i e cu paguba, au intrat cu
oaste in tara leseasci i Pocutia o au
pradat si o au luat i zicea ca acel olat
l-au luat Lesii dela Moldoveni
cale. Intru aceea craiul, dupa ce au
facut sfat pentru Pocutia, ce o luase
Stefan-Voda, au steins oaste pe bani
si o au trimis de au intrat in tara
multa paguba au facut i atfita s'au
fost suparat alor nostri, pina s'au
rugat cu totii lui 5tefan-Voca de au
iesit dela Pocutia, insa mai mult de
boala ce au avut, de podagrie,
cetatile ce le luase le-au intors*.
*Inteaceeas vreme trimis-au soli-
sai si la craiul lesesc intre alte trebi
ca sa pofteasca si pre sora lui craiu,
pre Elisabeta i sä-i intoarca Tis-
menita i Cesibis, care le oprise tatal
158 P. P. PANAITESCU
tatal ski. Dar regina cea batrina n'a
ingaduit acest lucru, pentrudi erh de
alta credinta, adia greceasa, deci
1-au amanat pe alta data i pentrua
a dat acele cetati 1-au multuznit*,
Pp. 449-450 sub 1506:
*Clerul deasemenea a platit bir
pentru soldatii, pe cari regele i-a
trimis impotriva lui Bogdan voevo-
dul Moldovei ca sa-1 alunge din Po-
cutia. Cad Bogdan and a aflat de
moartea reginei batrane, care in nici
un chip nu voii sa-i dea pe fiica sa,
a trimis din non solii sli la rege, ru-
gandu-1 sa i-o dea. Regele a dat voie,
dar ea n'a vrut, ziand a de jalea nu vreh sa mearga dupa dansul,
mamei sale, dar in adevar erh pentni
a Bogdan erà un taran murdar
Cu un singur ochiu i deaceea nu-i
Oka.. Bogdan suparandu-se a luat
Pocutia, dar pe at de repede a luat-o
tot atat de repede a si pierdut-o,
aci au venit acolo patru mii de le-
fegii ai nostri pe cari E. aprobase
seimul, cari dupa ce au ucis sase sute
de Moldoveni ce erau acolo au luat
toate castelele si au navalit in Mol-
dova. In aceasta vreme doi frati no-
bill Strus, herbul Korczak, Szczemy
Iurek au fost
(Urmeaza amanunte asupra mortii
lor).
... dar curand s'au rasbunat ai
nostri asupra Moldovenilor, and
Kameniecki, dupa ce a bitut doua
corpuri de Moldoveni a dat de au
www.dacoromanica.ro
306
sat' si nu le intorsese; ci batrana ma-
ma lui craiu, n'a vrut acesta lucru
sa-1 faca, aci nu erà de legea papei,.
ci solilor pentru ce le-au intors acele
targuri, le-au multamit, iara de lo-
godna au indelungat intealta data».
Pp. 115-116:
oDupa solia dintaiu ce au fost tri-
mis Bogdan-Voda la craiul lesesc
pentru sora sa, n'au pierdut adejdea,
cA oblicind cA muma fetei si a lui craiu
au murit, de iznoava au poftorit so-
lia, gandindu-se cA dupa moartea ba-
tranei nu va aveh cine sa. stea impo-
triva. Ci craiul iar i-a indelungat
pang alta data, cA vedeh ca soru-sa
au fost Bogdan Voda grozav la fati
si orb de un ochiu. Pentru aceea,
vazand Bogdan Voda cA cu bine nu-si
va folosl nimica, gin& rusinea sa-si
rascumpere cu ange nevinovat
lasand mima cea prieteneasca, de
arme se apuca çi stranse tara toata
si au intrat in tara leseasa de an
luat Pocutia, jar% el pradand s'au
Inv artejit inapoi*.
*Wand Lesii paguba ce le face
Bogdan-Voda, nu suferira, ci de sarg
stransera oaste pe bani si pre oamenii
lui Bogdan-Voda ce-i basase sa apere
Pocutia ii impinsera inapoi. i. intr'a-
cel rasboiu au pierit doi frati feciori
de boieri lesesti, feciorii lui Trus. a
dead au intrat oastea leseasca in
tara Moldovei, de au facut multa
pagubi i pierire si au pradat pia
307 ANEXE 159

diat acolo in acela4 loc, 50 dintre la Botopni 1), prinzind pre o seaml
de boieri de frunte de tarA, 0 pre toti
In minia celor doi frati i-au dat
Camenita de i-au tAiat*.
P. 450 sub 1506: P. 117:
(Dupi aceea Bogdan a treia oarl aDupl aceia de iznoavA a treia
a trimis solii sAi la rege, cerind pe oarl au mai ispitit Bogdan-VodA de
domni i regele i-a ingAduit cu au trimis solii sli inteacesta chip'
aceste conditii : una ca sA primeasa doarl ar puteh cumva sl-i dea craiuI
legea catolicA, a doua ca dupà vechiul pe soru-sa, ci craiul au flgAduit in-
obiceiu O. fie vasal regilor Poloniei. teacesta chip, ca sa tie legea lor
Dar cand intre acestea regele a mu- sA fie plecat crailor leeti, ci curá'ndA
rit, Sigismund dupà aceea n'a mai vreme murind, Jicmont craiu pe urmä
indeplinit acestea*. n'au umplut flgAduinta*.
P. 455 sub 1506: Pp. 119-120 SU& 1509:
«Stefan Telecky, solul unguresc, s'a «Ci vAzánd craiul unguresc vrajba
dus de act deadreptul in Moldova ca ce intrase intre dán0i i simlind
säaqeze pace 0 prietenie intre Bogdan Bogdan-VodA de iznoavA face oaste
voevodul Moldovei i cei doi regi, asupra Le0lor, au trimis sol pre Ste-
Vladislaw i Sigismund, cAci se au- fan Teletni ca sl-i poatA impAck ci
zise cA voià sA nAvAleascl in Polonia*. nimica n'au folosit cl Bogdan-Vod&
gAtindu-se armindu-se au pri-
i
P. 462 sub 1509: pit cu oastea de au trecut apa Nis-
«Regelui i-a venit veste despre Bog- trului Vineri Iunie 29 0 au in-
dan, voevodul Moldovei, ca a intrat trat la Rusi la Podolia 0 Simblti
cu oaste in Rusia 0 in Podolia. De0 au sosit la Camenita 0 de ad au slo-
nu-i erá plAcut regelui acel rAsboiu bozit oastea sA prade tara, dá'ndu-le
cu un popor cre0in i vecin care erà vinl cA n'au lege pentru strambItäti
ca un zid i cetate impotriva puterii ce fac, alta pentrucl va sA-0 rAs-
turce0i, tau a inceput rAsboiul, cumpere Pocutia, a treia i pentru
pentru necredinta lui Bogdan, care sora lui craiu Elisafta, ce i-o giuruise
cu toate indemnurile regelui VV1a- Alexandru craiu. Deci arzánd i prA-
dislaw, nu voià sl stea in pace 0 spu- dând Tara au tras la Liov de au 131-.
neh cA pe oamenii sli ji va duce im- tut tirgul de putin nu 1-au luat.. -
potriva TAtarilor, dar a preferat sl Si-au prAdat imprejur pretutindenea

1) Aci Ureche imbinit tirile cu altele din Bielsid sub 1509. V. mai jos.

www.dacoromanica.ro
160 P. P. PANAITESCli 3o8

meargi in tara regelui. Si didek 9i-au ars Rohatinul, ora' mare 9i ves-
aceste pricini mai insemnate pentru tit 9i mula avutie 9i bunitate dintr'in-
acel risboiu : intiiu Pocutia luati, a sul au luat. Luat-au din Rohatin 9i
doua pentru Elisabeta, sora regelui, pe clopotul cel mare, ce-i la mitropolie
care i-o figiduise Alexandru ca sotie In Suceava, 9i multi oameni 9i boieri
9i i-o refuza, al treilea ci niciodati au robit 9i domnii lor inci i-au
nu putuse avei dreptate pentru pa- prins. .. *.
gubele 9i strimbititile sale ce le aya
din Polonia. Regele auzind a Bog-
dan face tot mai multe pagube a vrut
si opreasci cu cavalerii coroanei 9i
Cu lefegii pe du9man care lovise Ca-
menita 9i. Haliciul dar zadarnic, cid
la Halici a pierdut 9i tunurile*.
oDupi aceea arzind si pridind
peste tot, a tras la Lemberg, pe care
l-a bitut trei zile zadarnic 9i dup.
citeva lupte znici acolo, a patra zi
aflind ci regele cu o oaste mare nu
e departe a inceput si se retragi spre
Moldova 9i land Rohatinul prin
supu9i, l-a ars, a pridat bisericile 9i
a luat cu el tot argintul si 1-a dus in
Moldova*.

P. 463 sub 1509: PP. 121-122 sub 1509:

sPentruci regele nu-1 puta ur- oDupl izb Anda cu noroc ce ficuse
mAri din pricina boalei a trimis Cu Bogdan-Vocli in tara le9easci, iati-i
oameni pe Nicolae Kamieniecki, voe- ven' dela Dumnezeu °sana aspri,
vodul Cracoviei li hatman al coroa- cum griete 9i prorocul David.. . .

nei, figicluind lui Dumnezeu 9i Sf. AO petreciz Bogdan-Vodi a nu erà

Stanislaw, patronul sin, si dea bi- bici bine ie9it din tara le9easci, ;Lata
sericii o icoani de argint pentru bi-
craiul stringind oaste de grabi, au
ruinti. Hatmanul trecind Nistrul, silit si apuce pre Bogdan-Vocli inci
api repede, a pridat tara du9mani In tara sa, 9i n'a putut de boall ce
prin foc qi sabie, 9i a preficut in avea, ci au trimis pe hatmanul sin,
centni ornele Cerninti (Czerno- pre Camenetkii, voevodul de Criciu.
wce) Dorohoiu (Dorohim), Boto9ani Ci piza a sosit hatmanul, iari Bogdan

www.dacoromanica.ro
309 ANEXE
(Botusany), Stefane0i (Stepanowce)
Hotinul i alte coati, curti, sate 0
ferme çi Pocutia a reca0igat-o, dupi
ce a alungat pe Moldoveni. i asile!
pradând Moldova in lung 0 In lat
a ajuns pia la Suceava, care este
orapl de scaun al dorrmilor Mol-
dovei. Un oarecare Vasco moldovean
a fugit la ai no0ri in acest timp
le-a fost de mare folos, conducindu-i
In anume locuri. Acesta a prins pe un
alt Vasco, ce-i luase sotia 0 ha tras
in teapa 0 regale i-a dat apoi lui
Vasco un sat pe vieata: Hotnita la
Iaroslaw. Ai no§tri n'au vazut arme
in fata lor, nici nu s'a aratat cineva,
ci au mars unde au vrut, cad 'instil
Bogdan stateh in ',Mum*.
*Intre acestea regale Vladislaw a
trimis lui Sigismund staruind pentru
pace. lar cand hatmanul coroanei ca
oamenii sai se retrageà din Moldova
cavaleria trecuse Nistrul i numai
lefegii ramasesera peste Nistru sub
Tworowski, s'a aratat oastea Mol-
doveneasca i ai nwri erau gata de
lupta*.
Urmeaza lupta pe larg, data 4
Octomvrie, Polonii urmaresc pe Mol-
doveni ataca din spate 0 din
fata. Sunt prin0 8o de Moldoveni,
30 aunt trimi0 regelui, ceilalti deca-
pitati ca rasplata pentru prin0i ta-
iati de Bogdan la Trembowla.
. infra prinii moldoveni erau
frunta0 Logofet, Humenik, Kirssa
Petryk, mare szafar 0 Do-
brostqp. Moldovenii fiind invin0, i-a
¡z A. R. Mensoriile Sectiunii Istorice. Seria
www.dacoromanica.ro
16T
Voda au trecut Nistrul in ceasta parta
çi s'au arzat la scaun 0 au slobozit
wile pre acasa, ne avand nici o tire
de oastea leqeasca*.
'Tara Camenetkii hatmanul vazand
cà n'au apucat pre Bogdan-Voda la
margine, au intrat fara veste In ;ark
de au pi-Mat Cernautii, Dorohoiul,
Boto§anii, Stefanevii, neavand cine
sa-i opreasca, cà Bogdan-Voda, nea-
vând nadejde de una ca aceasta, au
lasat oastea pre acasa, iara Le0i au
pradat cult' le-au fost voia*.
*Si ilia un Vasco oarecarele de
ai no0ri, avfind mink pre alt Vasco
ce i-au fost luat muierea, s'au inchinat
la Le0 de i-au purtat pretutinderile,
§tiind ca n'are cine le sta impotriva,
de au ars 0 au pradat 0 pre vra§maqul
sau curvariul, inca l-au prins, de l-au
intepat. Iara craiul lui Vasco pentru
acei slujba i-au dat Hotnita, un sat
ce-i sub Iaroslav, pang la moar-
tea lui*.
Si daca s'au intors oastea leFascä
inapoi trimis-au craiul leqesc Jic-
mont la Vladislaw craiul unguresc,
ca sa faca pace ca Bogdan-Voda
§tiind ca Bogdan-Voda va vrea sa-0
intoarca mai cu asupra de pre dan0i,
cum s'au i tamplat; ca Le0i hica
bine nu e0se din Tara, Bogdan-Voda
ca o seama de oaste, ce putust de
stransese de graba, au ajuns pre oas-
tea leqeasca la trecatoarea Nistrului
0 and rasboiu de imbe partile,
multa moarte s'au facut §i pre o sea-
ma de boieri vii nevatamati i-au prins
Tons. IV. Mem.
 I 62 P. P. PANAITESCU 310

fost mai uaor regelui Vladislaw sa intrind nesocotiti de oastea leaeasca,

mijloceasca pacea, care s'a incheiat
la 17 Ianuar anul urmator la Came-
nita (urmeaza numele solilor unguri,
poloni ai moldovenii); cu aceste con-
ditii ca prada luata 81 fie inapoiata
ai pagubele O. fie platite. Kropski ai
Tomicki au fost trimiai in Moldova
pentru primirea jurAmintului lui
Bogdan*.
P. 465 sub 15.z.o:
Mindi Kierey, tarul de Perecop
netinind pacea cu regele s'a indrep-
tat spre Litvania cu oaste mare ai a
pustiit tara pina nu departe de Wilna
ai a luat multa prada, oameni ai vite.
Indata s'a dus ai in Moldova ai au
luat 7.000 de robi. Dar Bity Kierey,
fiul tarului, intorcindu-se repede peste
Nistru cu multe mii de Mari ai prinai
s'a innecat in apa cea repede. Hatmanul
moldovean Copat cu o mica oaste a
plecat dupl ei, intilnindu-se mai mult
cu indrazneall cleat cu prudenta,
fiind inconjurat de ei a avut o moarte
barbateasca, po de moldoveni au
cazut ai 300 au scapat. lar TAtarii tutors la Pericop. Iara Bogdan-Vodi,.
având paguba mai multa dela apa ingrozindu-se de ace& paguba, au
cleat dela oameni s'au intors la Pe-
recop. lar Bogdan fiind ingrozit de
aceà infringere a trimis soli la rege,
rugAndu-1 a daca vor yen' Tatarii
din nou asupra lui, cum se aateptà,
sa-i dea ajutor ai sa ingadue solilor
sai sa treaca prin tara lui catre Mos-
cova ai amândoul le-a obtinut uaor
dela rege».
adeca logofatul ai un homelnic, ca-
rom nu le putem aflà numele, fail
numai a arstii, Petrica aafariul,
Dobrostamp. Mai apoi s'au dus Leaii
intregi catre craiul sail ai ad ai ice-
pura a umbli sa faca pace ai au legat
pacea inteacesta chip, ca de imbe
partile sa intoarca pagubele, nici si
mai fie zarva intre dinaii».
Pp. 123-124 sub 1513:
aPre aceasta vreme Mendi Ghirei
hanul au pradat Litfa pang la Vilna
de multa paguba au facut ai multi
robi au luat. Aaijderea pre acea vreme
Beti Ghirei, feciorul hanului au in-
trat in Moldova . . . ,ai de sfirg vrind.
sa jasa cu robii in Nistru, multe su-
flete au innecat ai robi ai de ai sli.
Jara asupra lor trimisese Bogdan-Voda
pe Copaci, hatmanul sail de i-a
lovit cu moo de oameni ai neso-
cotit dand rasboiu vitejeate, au can't
de ai noatri ro iar 300 au scapat.
Iara Tatarii, cu paguba mai multa
de apa decat de oaste avind, s'au
trimis la craiul leaesc soli, de au pof-
tit ajutorul impotriva Tatarilor, de
vor vrea a vie de iznoava ca sa se
apere, alta pentru sa-i sloboaza solii
sa treaca la Mosc, ai de toate i-au
acut craiu pre voiec

www.dacoromanica.ro
3" ANEXE
P. 483 sub 1516:
oRegele Wladislaw a murit la Buda
la 14 Marto.
P. 484 sub 1517:
«In acelas timp a fost trimis catre
Stefan, voevodul Moldovei, Gheor-
ghe Krupski, castelan de Lemberg si
staroste de Hrodel, pentru juramântul
sau si al sfetnicilor sai si pentru li-
berul negot catre Turci prin tara lui,
asemenea pentru ajutor reciproc im-
potriva Marilor».
P. 500 sub 1524:
*In aceasta vreme Stefan, voevo-
dul Moldovei a trimis soli la rege In-
noind vechile legaturi cu regii Po-
loni, cerind sa se trimin scrisori sta-
rostilor dela granita ca sa nu se faca
pagube in tara lui, apoi rugand ca
sa dea trecere libera pentru solii lui
la Moscova. Primele rugaminte le-a
indeplinit, dar n'a vrut O. lase solii
la Moscovao.
P. 510II sub 1531:
oPetru voevodul Moldovei, uitând
credinta si datoria strabunilor sai,
cari intotdeauna se legau prin jura-
mint sa. fie credinciosi regilor Polo-
niei si supusi coroanei, a navalit Cu
oamenii sli si-a luat Pocutia, a ars
orasele si sate ale supusilor regelui:
Colomea, Sniatyn, Tismenita si multe
altele Ora la Halici si imprejur pre-
tutindeni. Deci regele a trimis fin-
potriva lui pe Than Tarnowski, hat-
manul Coroanei, cu oaste. La intaiu
www.dacoromanica.ro
163
P. 125 sub 1516:
«VA leatul 7024 Martie io au murit
LislAu craiul unguresco.
Pp. 130-131:
oPre aceia vreme Jicmont craiul le-
sesc, au trimis la Stefan Voda soli,
poftind ca sa poata ava, negutatorii
lui cale deschisa la Turci si sa fie
inteuna asupra Mariion.
Ibidem:
«Jara Stefan Voda asijderea au tri-
mis solii sal, ca sa-i intareasca prie-
tesugul si sa trimita la margine sa
faca lege celor cu strimbatati si sa-i
sloboaza solii sai sa treaca la Mosc.
Ci de a facere lege margenii au Pdgà-
duit, iara la Mosc sa treaca solii prin
tara lui n'au suferit nici au lasat,
pentru neasezarea ce aveh cu Moscul*.
Pp. 137-138 sub 1529:
*Deci Petru Voda vazind CA Cu
rugaminte nu poate scoate mosia sa,
gindl cu sabia s'o ik de care lucru
aprinzindu-se de mânie Mima lui
Petru Voda de rasboiu, de sirg stranse
oaste si intra in tara leseascä de
prada Pocutia si arse satele si tirgu-
rile : Colomia, Snetinul, Tismenita,
pina la Halici si pretutinderile im-
prejur si cu mare izbinda s'au *in-
tors inapoi rara de nici o smin-
te all*.
 164 P. P. PANAITESCU
August s'a arAtat o cometa, cand
1200 de ai nostri au trecut Nistrul
spre Pocutia si luptind cu Moldovenii
cari erair asezati in castele, au dat
luptA in douasprezece locuri si ba-
tändu-i, au luat inapoi Pocutia pen-
tru coroana. Dupa aceasta izbinda
hatmanul Tarnowski a venit cu oastea
lui in Pocutia si si-a asezat tabära la
Obertyn. Voevodul Moldovei afländ
(le soarta oamenilor sai, a trimis ina-
inte 6000 de osteni pe cari i-a batut
Tarnowski nu departe de castelul
Gwozdziec si alungind pe Moldo-
veni a asezat pe ai sai in castel, dupa
aceea a inceput sa se intoarca spre
casa. Intre acestea a venit vestea ca
Petru voevodul Moldovei cp 22.000
oameni si tunuri vine repede. Ai
nostri erau numai 4.000 calari si pe
jos si din pricina marei deosebiri
de numär, unii au fost de parere ca
lasänd tunurile sa se retraga spre
Halici, dar Tarnowski, om cu inimä
mare a zis: sau sa murim, sau sa in-
vingem».
Lupta descrisa foarte pe larg,
tabara PoIona bombardata fat% fo-
tos de Moldoveni, numele Polo-
nilor cari s'au distins in lupte par-
ticulare. Tarnowski da atacul ge-
neral.
. .. la care Moldovenii n'au mai
putut tine piept puterii noastre ci
indata au inceput si dea dosult..
Urmeaza fuga general a Moldo-
venilor si a domnului care stateà pe
am deal, pradarea taberei.
www.dacoromanica.ro
312
oInteaceia auzindu-se la craiul
aceasta prada ce-au facut Petru Vo-
da, au trimis craiul, pre hatmanul sail,
pre Tarnowski cu oaste. Intr'aceia
vreme semn mare s'au arltat pre
ceriu, carele multa vreme au statut,
si atunci si-au trecut Lesii Nistrul
spre Pocutia, ca sa scoata pre Mol-
doveni, pre cari ii lasase Petru Voda
sa tie orasele, sa fie de aparare si in
12 locuri au avut rAsboiu. Ci vazind
ai nostri multime de ai lor, au trimis
la domnul sari, la Petru Voda sa le
vie inteajutoriu, ca au nevoie de oa-
stea leseasca, si fiind supt Obertyn
oastea leSeasca, au sosit si Petru Vodä
cu oastea cea proaspätä. Atuncea,
intelegänd hatmanul Tarnovskii de
Petru Vodl, mult au statut in gin-
duri ca sa lase tabara cu pusti cu tot
si el O. fuga; mai apoi legänd tabara,
de rusine de räsboiu s'au apucat (de
care lucru de multe ori unde pierde
omul nädejdea, de frica mai apoi se
intoarce in vitejie) si multä vreme ba-
tändu-se, cu multä moarte dintea-
mändouà partile, mai mult Moldo-
venii, cu multe rane incruntati, n'au
mai putut suferl, ci le-au dat cale
si s'au intors inapoic
3 73 ANEXE
P. 511 sub 1531:
oDupi acea infrângere a Moldo-
venilor hatmanul Tarnowski lAsind
in Pocutia o parte din oaste, s'a dus
la Lemberg 0 apoi la Cracovia la
rege... Iar cei cari rAmAseserl in
Pocutia au ravAlit de ateva ori in
Moldova 0-au luat ri. u pulinä pradi
deacolo, dar and aceasta s'a repetat
prea multe ori, li s'a tilting o cursI
0 a fost nimiciti o road, iar pe rot-
mitru 1-au prins».
Pp. 511-12 sub 1531:
sltegele Ianu§ vAand a erà greu
Moldovenilor 0 pIandu-i rlu de
aderea lor a trimis la regele Sigis-
mund ceand s5. se impace... s.
Asemenea o interventie turceasa
pentru osupusul* lor.
«In acea vreme ai no§tri o mie de
cai au nAvAlit din Pocutia in Mol-
dova §i-au fost inconjurati de Mol-
doveni 0 nimiciti la Tirassowiec, unde
200 au pierit, altii abià au sa-
pat*.
*Dupl aceea la zz Februar s'a flcut
pace intre regele Sigismund 0 Petru
voevodul Moldovei prin saruintele
lui Ianu§, regele unguresc, pentru
§ease luni pinA la i Mai (sic !) 0
dupi aceia dela acea datA s'a prelungit
pang la un an, dar voevodul Mol-
dovei gAsind in acest tratat defecte
nu I-a aprobat, dar totu§ a tinut
pacea dupA porunca implratului tur-
cesc*.
www.dacoromanica.ro
165
P.138:
«hi% Tarnovskii, hatmanul le-
cese, dupl izbfinda ce fcii, au lAsat
oastea sa la Pocutia ci el s'au dus la
craiu. Temându-se de iznoavI sd nu
intre Moldovenii sA prade, au so-
cotit sA intre ei mai inainte sI prade
0 a§à au intrat o seaml de Le0 ca
s5 prade, din care putini au hAlAduit,
a prinandu-le de veste Moldovenii
au dat asupra lor, de i-au tgat §i
i-au risipito.
Pp. 138-139:
«Inteaceia, IanA§ craiul unguresc,
vland aceste amesteaturi intre Le0
§i intre Moldoveni, imbli la mijlocul
lor s1-i impace, ce nimica n'au folo-
sit, a nu i-au putut impla pfinA n'au
mai intrat oastea larasa sA prade,
pre carii i-au acoperit oastea mol-
doveneascl la TAr5sAuti, de n'au sci-
pat nimenea de din§ii. Atuncea de
iznoavA Ion5§ craiu, umbland la mij-
locul lor, i-au impIcat pina la 5
luni ; mai apoi au mai delungat pacea
ping s'au umplut anulo.
166 P. P. PANAITESCU
P. 523 sub 1538:
«Slujitorii pe cari regele ii lasase la
granita pentru aparare au navalit in
acest timp in Moldova si-a luat
mare prada, au ars Cernautii (Czar-
nowce), Botusani (Botuszany) si alte
sate si orasele din Moldova pana a-
proape de Suceava. Vazind Moldo-
venii paguba lor s'au &it cu oamenii
lor catre Podolia, fiind poruna ca
fiecare cal sa fie bine potcovit din
cauza locului gol, aci erà in luna
Februar si incepusera a prada dupa
Sf. Martin*.
«Navalind in Podolia au ars Czer-
wona, au batut Iaghelnita si Czar-
no koziniec. Rotmistrii nostri cari
erau rasp anditi in cartierele de iarna
s'au gatit impotriva lor, dar nu erà
intelegere intre dansii. Au venit fail
veste, nestiind marimea s'i asezarea
oastei.
«Andrei Tqcinski staroste de Ro-
hatyn, Nicolae Sieniawski batman de
camp si alti ativa rotmistri s'au aye-
zat langa raul Siret, aci nu puteau
sa se retraga, iar alte roate veneau
incet. Moldovenii erau 12 mii si in
intelegere ai nostri au trecut sa-i
intampine, dreapta o ducei Nicolae
Sieniawski, stanga Tqczynski. Mol-
dovenii au stat tare, mai ales Turcii,
cari aveau cai buni si-ai nostri n'au
putut O. le strice din cauza numarului
mic si fiecare a trebuit sa fuga pe unde
a putut si multi au cazut in raul Siret,
pe multi nobili insemnati i-au prins ;
peste saizeci si slujitori au fost ucisi
www.dacoromanica.ro
314
Pp. 139-140:
«Indelungandu-se pacea din zi in
zi intre Levi si intre Moldoveni, nu
rabdara oastea leseasa ce era la mar-
gine lasata de straja, ci au intrat in
Tara la Moldova de au pi-Mat si-au
ars Cernautii si alte sate pana la Bo-
tosani, neavand Moldovenii nici o
grije fiind pace legata*.
«Vazand Moldovenii aceasta al-
churl de lege s'i amagitura, nu su-
ferirl, ci cu totii se gatira sa intre in
Podolia si sa prade, si si-au dat cuvant
sa-si potcoveasa caii, a au fost iarna
goala si ghetoasa si daca au intrat,
au ars Cervona si Iaghelnita si s'au
apucat de Ciamocojinti».
«Prinzand de veste Lesii, cum Mol-
dovenii au intrat la ilansii sa prade,
de sarg s'au gait de rasboiu si s'au
bulucit si au esit inaintea Moldove-
nilor la apa Siretului si &and ras-
boiu vitejeste Ph au strans pre Lesi,
a nimica de arme nu gandià, ci de
fuga A. scape, si &and in Siret multi
s'au inecat, multi thati si impunsi,
de au pierit mai multi de 2.000 in
rasboiu, fail robiti si raniti. Perit-au
boeri alesi dinteinsii, Wenglinskii,
Piletkii jara pre Vlides l-au prins
viu, fara alti multi necunoscuti.
asa iara fii izb Lida la Moldoveni*.
315 ANEXE
peste opt sute, intre cari a fost ucis
Wqglinski 0 Pilecki, iar pe Wlodek
l'au prins*.
P. 524 sub 1538:
«In acea dietà a fost trimis sol la
Turci Kretkowski, castelan de Brzesk,
care solie s'a fäcut pentrua impl-
ratul turcesc temindu-se ca regele
Sigismund sl nu cuprindà tara Mol-
dovei, i-a plrut mai bine sI i-o ja
inainte 0 deaceea a trimis indatà oaste
pentru a supune sub puterea sa tara
Moldovei. Dupà aceea regele a tri-
mis acolo pe loan Tarnowski hat-
manul cu lefegii al5ri qi pede§tri,
cari s'au asezat la Hotin in luna lui
August 0 a poruncit sl sape sub
cetate vrind sl puie praf de pu§cà sub
ziduri 0 ar fi izbutit daa in acest
timp voevodul n'ar fi autat sä se
impace. i Sigismund August a por-
nit dupà Tarnowski atre Lemberg
. . . dar nu mai erà nevoie c5ci regele
Ferdinand 0 regele Ianu§ mijloci-
seri 0 imp5caser5 rAsboiul».
Sultanul a§eazA in scaun pe stefan
fiul lui Alexandru iar Petru fuge la
Ioan Zapolya in cetatea sa Ciceiul
Cu comorile sale.
P. 527 sub 1541:
Uciderea lui stefan dom.nul Mol-
dovei de atre boeri, alegerea lui Ale-
xandru, intoarcerea lui Petru, care
cu «foarte mia oasteo alungl pe Ale-
xandru.
www.dacoromanica.ro
167
Pp. 140-141 sub 1538:
«Wand Le§ii multà neingAduintà
0 mare zarvl ce este intre domnii
Moldovei 0 intre craii lor, 0 §tiind
a-i tara Moldovei sub mina Tur-
cului, stansu-s'au cu totii de s'au
sfatuit sl trimità soli la impArItie cu
jail* s1-0 cee lege cu Petru Vodà,
0 aleserà de trimiserà sol mare pre
Cretcovskii, castelanul de Bresc, ca
sl spue imparatului, a de nu-1 va ri-
dici din tarà, il vor scoate ei cu oaste,
a nu mai pot suferl r5ut5tile ce s'au
escat intre din§iin. . . .
§i toate aceste pre o vreme s'au
timplat, and Tarnovskii, hatmanul
le§esc, cu mare oaste trecuse Nis-
trul la Hotin §i cetatea incepuse a
bate in anul 7047, a§teptind 0 pre
August craiu, carele au venit ping
la Liov nu cu putinl putere*.
P. 158:
«Aceste pove§ti, ce spun de Petru
Vod5. Rare§, a au llsat scaunul §i-au
pribegit peste munti la tara un-
gureasa 0 de multe nevoi ce au
petrecut acolo 0 cum s'au dus de
acolo la Tarigrad, mai apoi iarg§i
cum au dolandit domnia la mo§ia
168 P. P. PANAITESCU 3x6

sa la Moldova, cronicarul cel lesesc

de acestea foarte pre scurt scrim
P. 528 sub 1541: P. 158:
«Deci daca se acezara cu totii la
«Aproape de sfärsitul acelui an a
scaun, nu uita Petru Vodi datoria
venit o solie din Moldova dela Petru
voevodul Moldovei care dada de sa, cu care mai inainte pre top in-
take de intoarcerea sa in scaunul Mol- gradek, ce ca un pastoriu bun grijei
dovei si cera citiva din supusii sai«. de oile sale cele pierite, ca sa le afle:
trimise soli la craiul lesesc de-sl cerek
robii sli, ceiace-i luase Tamovskii
hatmanul cu oaste cand venise la
Hotin, ce nimica n'au folosit, cà niel
Cu o isprava nu s'au inters sail).
P. 533 sub 1544:
Sultanul porunceste Ungurilor sa
inapoieze lui Petru Vodä Fagarasul,
Ciceiul i Cetatea de Bala (Kikiel).

P. 533 sub 1546:

Moartea lui Petru, suirea in scaun
a lui Die, care trimite soli la rege
pentru innoirea pacii.
P. 538 sub 1551:
Turcirea lui Bic ei arderea Brat-
lavului de care dansul.
P. 540 sub 1552: P. 170 sub 1552:
sin acel an, Alexandru a fost asezat «Pribegii indata au cazut dupa
la domnia Moldovei de Nicolae Sie- Sinovskii voevodul rusesc si hatma-
niawski, voevodul Rusiei i hatmanul nul coronii, ca sa le dek ajutoriu
Coroanei, dui:4 ce a alungat pe Ste- vie in Tara, ce voevodul intelegindu-se
fan care se auzei ca vrek sa se tur- Cu craiul nimica n'au zabovit, ci
ceasci si a fuga din Moldova la Turci au sträns oaste de grab si au purces
cari trebuiau sa-i deit alta Tara peste spre
mare, deci hatmanul a venit la vreme,
cad Moldova erk dejà plina de
Turci

www.dacoromanica.ro
317 ANEXE
aPe Alexandru condus Pawel
Scygniowski din porunca hatma-
nuluic
P. 543 sub 1554:
O solie moldoveneasca la rege.
P. 553 sub 1560:
a.. . s'a adapostit ad in Polonia un
oarecare Iacob Heraclides Despot
care ziceà a e despot al insulei Sa-
mos, Itih bine chteva limbi, italie-
ne§te, nemte§te, grece§te i latine§te
§i altele ; acesta a fost i in expeditia
dela Pozwolsk, unde pentruca aveh
deosebite calitati erà foarte apreciate.
aDupa expeditia dela Pozwolsk a
inceput sa umble dui:A domnia Mol-
dovei, dar ii eri greu si vorbeasca
pe fata de aceasta din pricina pacii
dintre Poloni §i Turci §i §i-a ci§- focut ficior de domn, §i nu puteà
tigat citiva evanghelici, cad insu§ eri
un om de acei lege, dar vazind ca nu
izbute§te deocamdata, cad fiecare se
gandei la pace, s'a apucat sa stek in
acel an la granita, ci§tigand parti-
zani intre Cazaci. Cind staro§tii dela
granita au dat de veste de aceasta
regelui, regele a dat proclamatii sa-1
impiedice §i deci a fost oprit la Po-
morzan i-a trebuit sA se intoarci
inapoit.
aA doua oara Despot s-a gatit mai
bine §*i impreuna cu Albert Laski a
tras catre Moldova, alungind pe Ale-
xandru voevodul Moldovei, a pus
stapinire pe domnie».
1) In Livlanda la 1557.
www.dacoromanica.ro
/69
Pp. 174-175 sub 1561:
aDupa al noulea an al domniei lui
Alexandru Voda Lapu§neanul, s'au
ivit Despot pre porecla, jara numele
i-au fost Heraclu Vasilic, ce au fost
de na§terea sa din ostrovul Samos,
carele au fost §tiind multe limbi, frin-
ce§te, nemte§te, grece§te §i latine§te.
Acesta fiind nemerit la tara lerasca,
§i intre slujitori la rasboiu umblind,
avind §i viata intre sotii, s'au incle§-
tat cu o seami de evangheliti (ca el
inca n'au fost pravoslavnic) §i s'au
aeve si apuce sa vie spre Tara, cad A-
lexandru viii bine cu Le§ii aveh lega-
turi tare cu Turcii, pentru amestec/-
turi ca acestea. Iar Despot pre ascuns
cu protivnicii sai se gateà §i intre Ca-
zaci §i-au fa'cut prieteni. Acestea inte-
legind starostii dela margine au dat
§tire la craiu; craiu au trimis cartile
sale pretutindinea, de cap ingrozind
carele se va WO sa treaca peste in-
vatatura lui qi pre Despot sa-1 oprea-
sca la Pomoran. Ce macar cA doodad
s'au alinat lucrul, iar mai apoi Despot
de iznoavä mai bine s'au gait, luind
inteajutoriu pre Albriht Laskii §i-au
intrat in tari cu Nemti, cu vezi, cu
cu Le§i i cu Cazacis.
 170 P. P. PANAITESCII 318

Ibident # 554: Pp. 178-179:

*Despot . . . a trimis soli la regele sTrimis-au dupi aceea soli la craiul
Poloniei, vrind si intireasci lega- le§esc qi la impiratul nemtesc, din-
tura cu Coroana, asemenea a dat de du-le §tire ci s'au aqua la domnie
§tire §i impiratului cre§tin. Impi- qi pre soli bine i-au primit 0-au fost
ratul a fost multumit de aceasta, cad bucuroli unuia ca aceluia, ce slu-
il socotei ca pe un om al sit], ca unul jise qi la curtea impiratului nemtesc
ce fusese crescut la curtea Habsbur- §i la coroana le§easci*.
gici. La inceput toti Polonii strigau *Mai apoi puse pre tali** greutiti
asupra lui Laski, dar and s'a vizut mari ; bisericile desbrich, arginturile
ci Despot e favorabil Poloniei qi tri- luh §i ficeh bani, qi altele cite n'au
meta multora daruri, multi i-au ofe- zis tara ci va veda fland acestea
rit ajutorul lor §i voiau si se inrudea- Despot Vodi. Iari Laskii, carele ve-
sci cu dfinsul. Iar Despot nu e§ei nise cu dânsul, cunoscand a va yen'
din cuvintul lui Laski, venei la din- asupra lor riu, s'au dus inapoic
sul soli dela rege §i citiva sfetnici ai
coroanei ii scriau ca unui om invitab.
«Dar in curánd a inceput si puje
greutiti mari asupra Moldovenilor qi
biruri grele, del Laski il satuià si
nu faci 20. ceva ; apoi a inceput si
desbrace bisericile si le a odoarele
pentru a bate zloti rosii §i sili in-
tindi puterea ca 'jute° tad lini§titi.
Lasld, vizind ci. prin aceasti asu-
prire a oamenilor nu se va mentine
mult, s'a despirtit de dansul §i s'a
4:111S in Polonia*.

Pp. 557-558 sub 1563:

Moldovenii risculindu-se sub
Toma, Despot s'a inchis cu visteria
la Suceava. Toma crezind a ce-
tatea nu e apirati, qi a Despot nu
§tie inci de riscoall vine si apuce
cetatea, dar deschizindu-se portile,
oamenii lui Despot dau cu tunurile
vi ucid multi lume. Dar dupi citiva

www.dacoromanica.ro
319 ANEXE 17 I

vreme Despot silit de foame ese din

cetate imbracat in haine scumpe,
Toma ii porunceqte sa se dea jos
de pe cal 0-1 ucide. Caput lui e pur-
tat prin oaste. Pp. 199-200 # 201:
«Alti moldoveni cari nu se invoiau Infringerea lui Wi§novetkii» 1)
cu Toma pe care unii II ridicasera pre multi i-au prins vii, unora
la domnie, au chemat pe Dimitrie le-au taiat urechile 0 i-au slobozit,
Wiszniowiecki. Acesta, dui:4 ce Mol- pre altii, dimpreuna cu domnul sau
dovenii s'au legat cu juramint ca-1 cu Dimitraqco Viqnovetkii, i-au tri-
vor face domn indata ce se va arath, mis la imparatie, ca Vi§novetkii nea-
a venit in Moldova cu Cazaci; dar \rind nadejde de o poticala ca aceea
inainte ca acei cari il chemasera sa-i qi fiind n. egata, lovindu-i Toma fail'
vie inteajutor, a fost batut de oamenii veste pierdh Vipovetkii rasboiul §i
lui Toma §i de oarece erh bolnav au dat dos a fugl; §i vazind cà nu va
inteun car, neputind sa fuga in fata puta scat* a erà §i. slab de boall,
calaretilor, a vrut sa se ascunda in- au intrat trite° capita de fin la un
teo capita de fin, dar un Oran care sat la Boto§ani §i viind un popa la
vena dupa fin 1-a dat du§manilor. fin sa-1 incarce, I-au aflat in capita
Asemenea au fost prin§i §i. alti citiva ascuns §i 1-au dus la Toma de 1-au
Poloni, carora insuq Toma le-a ta- inchinat, Mai apoi, cum s'au pomenit
iat nasurile §i. urechile §i. multe ri- mai sus 1-au trimis la imparatie din-
utati ficindu-le, i-a lasat apoi in preuna cu cumnatu sau Pisacenskii
Polonia. Pe Wiszniowiecki 0 pe loan de i-au inchinato.
Piasecki Podoleanul i-a trimis im- «bra impäratul pre Virovetkii §i
paratului turcesc la Tarigrad §i pe pre Pisacenskii i-au pus in cirlige
amindoi i-a spinzurat de cirlige la despre Galata si acolo au trait pina a
Galata la golful marii. Piasecki a treia zi, cu multe sudalmi i ocari
scapat mai u§or fiind spinzurat de spre Mahmet; mai apoi Turcii ca
cirlig de coapse a lasat capul in jos inteo pro§ca sagetà intr'in§ii, de-i
§i a§h. singele 1-a inabu§it. lar Wis- umpla de sageti, §i a§à au savirgit
zniowiecki atirnà de spinare §i-§i in- Vipovetkii qi Pisacenskii viata lor..
torceh ochii in sus 0 erà viu ping a
treia zi, 'Ana ce Turcii 1-au sagetat
din metereze cind a batjocorit pe
Mahometul ion.

1) Dui,li let. moldovenesc.

www.dacoromanica.ro
V72 P. P. PANAITESCU
Ibidem sub 1563:
Intoarcerea lui Lapu§neanu Cu
turce0i i cazace0i, Toma fuge in
Polonia. sPentru riutatile ce le facuse
asupra Polonilor i pentru stricarea
aliantei Cu Turcii, regele a trimis
pe curteanul sau Stanislas Krasicki
la Lemberg 0-a poruncit sa-i taie pe
Toma i Motoc i cu
Pp. 587-592 sub 1572:
Amintita solia lui Taranowski in
Turcia in favoarea lui Bogdan. *Bog-
dan in acest timp a nkvalit in Mol-
dova cu Poloni doul mii, cari se adu-
naserl de bunavoia lor, cAci el avek
ad multe legAturi, pe o sora a sa o
(Muse in casatorie dupA Casper Pa-
niewski si a doua o fagaduise lui
Cristof Zborowski*.
Ad urmeazA foarte pe larg cearta
lui Zborowski cu Bogdan, *in timp
ce el (Bogdan) se ducea la casa lui
Ioan Tarlo,pe a cArui flica voià s'o ia*.
aIntre acestea Moldovenii trimi-
sera dupl un alt domn la imparatul
turcesc 0 a fost ales loan (Iwonia).
De acest domn unii spuneau el erà
fiu nelegitim al lui Stefan, domnul
Moldovei, altii astfel au inteles ea se
nascuse candva in Mazovia, cAci slu-
jise mai inainte in Polonia 0 fusese
pe langl Firley, voevodul Cracoviei*.
Se descrie apoi primirea lui loan Voda
in Moldova, inaintea caruia ies Ga-
vril logofatul Dinga hatmanul.
Ioan se inconjuri cu Turci i Wei
mari rAutati in tara.
www.dacoromanica.ro
320
P. 208:
sCraiul pentru pacea ce avek cu
Turcul i pentru pira multa ce-1
park Le0i i pentru moartea lui Vi§-
novetkii çi pentru slutia a multi ce
facuse, au trimis pre sluga sa, pre
Crasinskii la Liov, de-au tliat capa
Tom0i si lui Motoc vornicul. .
Pb. 2/7-220:
eAcest Ion VodA altii zic a au
fost fecior unui Stefan, lar Martin
Pa§covskii, cronicariul le§esc, scrie el
au fost acest Ion VodA dela Mazovia
din tara lerasca, iar cu adevarat nu
se §tie, nici-1 aratA al cui fecior este...*-
dar Bogdan VodA au tras ajutoriu
din tara lerascA, ca multi prieteni
avek ea i cumnati îi facuse, cä o
sor o dedese dupA Ponetovskii, alta
o tocmise dupa Zborovskii 0 el hick
tocmise sa ja fata lui Tarlo, de n'ar
fi schimbatu-se noroculn.
«Si ash dad. au dobandit la vro
z.000 de Levi i Mieletkii hatmanul
venise cu capul WI de erà oastea pre
mana lui i Sinavskii, voevodul ru-
sesc i altii ; 0-au intrat in tara i s'au
lAsat spre Prut; de acolo au trimis de
au adus puscile dela Hotin i s'au po-
gorit la Stefane§ti. Acolea au prins
de veste el i straja lui Ton VodA nu-i
departe, 0-au trimis o seama de dan0i
inainte sa vaza, carii au dat la Prut
spre Moldoveni. Ei, dupi invata-
tura ce-au avut, rAsboiu n'au dat, ci
au trecut Prutul pre de cela parte,
321 ANEXE
Bogdan a tras impotriva lui cu acei
putini oameni pe cari ii avei dela
prietenii sai din Polonia, asupra ca-
rora erà Nicolae Mielecki, care luase
-cu el 0 pe Nicolae Sieniawski, fiul
voevodului 1) Rusieir.
Polonii incep sa prade, unii se In-
tore acasa, capeteniile se cearta. «A
doua zi trecind prin Bucovina, au
trecut peste riul Prut, de unde au
trimis pe Bilawski cu slugile lui Bog-
<tan la Hotin dupa tunuri. Dupa aceea
au trecut inainte 0.-au ajuns la Ste-
fane0i, care este pe acelaqrâu, unde au
aflat despre du§man a este aproape,
deci ai no0ri au crezut de cuvi-
inta sa trimeata inaintea lor un deta-
4ament». Urmeaza lista rotmiqtrilor
cari conduceau acest deta§ament.
4VAzindu-i Moldovenii indata au
trecut peste Prut pe cealalta parte
a riului, lar aceia mergeau pe o parte
raului 0-ai no0ri pe cealalta i de0
ei erau pse mii 0-ai no§tri patru
sute, n'au vrut sà d.ea luptä i ne-
avind nici o ciocnire s'au intors
catre ai sai».
Urmeazà o prima lupta a Polo-
nilor cu Turcii i cu Moldovenii,
Polonii se retrag, se dau numele celor
.cazuti. Hatmanul Mielecki vine in
ajutorul detapmentului inaintat, so-
sesc i tunurile, Moldovenii se re-
trag la rindul lor.
apropiindu-se de Ia0 au vazut
oaste mare turceasca i moldoveani.
Woewodzic fiu de voevod.
www.dacoromanica.ro
173
s'au lasat in jos, de mergeb. Moldo-
venii pre de ceasta parte, Le0i pre
de ceia parte de Prut. A doua zi s'au
ispitit sa dei hart, ce Moldovenii tot
s'au dat inapoi spre temeiu, unde erh
tara cu Turcii la un loc strin0,
apropiindu-se spre Iai, s'au aratat
oastea toata a lui Ion Voda. i erh
vremea atuncea joi dupa Rusalii.
Vazind Mieletkii hatmanul atita
multime de oaste ca nu va puteh sa-i
steh inainte, se face inteo zi a cerci
vadul la Prut sa treaca spre oastea
lui Ion Voda, i daca au inserat, au
pornit inapoi, i toata noaptea s'au
dus. A doua zi, daca au vazut Mol-
dovenii ca Le0i s'au dus 0-au fugit,
s'au Mat dui:a dânii a-i goni i daca
i-au ajuns, in multe locuri s'au ha-
tut 0 multi au pierit de imbe partile
0 din Moldoveni 0 din Le0, iara
a-i risipl nu i-au putut. Mai apoi cu
toata nevointa au silit sa-i sparga la
trecatoare la Nistru, supt cetate, ci
nu i-au putut, ca cetatea fiind pre
mina lor, pre dirqii se apari 0 pre
Moldoveni Ii ra§chiri. Acolo le ve-
nise Le0lor inteajutoriu Iazlovetkii,
hatmanul cu 800 de oameni ce i-au
intimpinat la trecatoare, ci vazand
ca nu le-au slujit norocul s'au lasat
atuncea, ca sa se gateze mai bine pre
alta data. Ci Bogdan Voda, bolnavind
de ochi, de nu gindeh de domnie, ci de
nevoia sa, s'au lasat i s'au tras la Mosc,
unde i moarte i s'au prilijt acolot.
 174 P P. PANAITESCU 322

Mielecki trimite inainte cativa no-

bili pentru harta. Dupl aceea hat-
manul vlzand a ai no§tri nu erau
de o potrivA ca numAr s'a gindit
al se intoara, dar ca §iretlic a po-
runcit sà incerce vadul de peste Prut,
pe unde trebuià sl treacI spre Ia§i,
dar el in adevAr nu voià sl se in-
drepte spre Ia§i ci mai degrabl spre
Hotin, cum s'a §i intors. Ceeace vA-
zind dulmanul, s'a luat dupg dinsul
in ziva de Joi dupg Sfintele Pa§tia 1).
Bogdan voià sA dea lupta dar Po-
lonii nu vor, «deci au ajuns la Prut
nedormind toatl noaptea». Descriere
foarte amAnuntitA a micilor lupte de
avangardl, cu n.umele celor azuti,
lupte individuale ale nobililor cu
Turcii.
oDupà aceea ai no§tri au venit la
Hotin in care cetate erà in acest timp
Dobroslaw Rayc §i o tineh pentru
Bogdan*.
De ad foarte pe larg lupta dela
Hotin, tratIrile cu Turcii §i cu Ion
Vodà. «Intre acestea Iazlowiecki hat-
man, aflind de turburArile din Mol-
dova a venit cu 800 de alareti §i
voià O. tread. Nistrul dar Mielecki
a trimis la dinsul sI se opreasa,
pentrua el vrei sA se intoarcb.
PArlsirea Hotinului, noi tratAri cu
Turcii.
astfel nenorocitul I3ogdan a pier-
dut tara sa, la Camenita a multu-
mit tuturora cA au trecut prin atitea

2) Wielkanoc =--- Sfintele Paati, literal: Noaptea cea mare (a invierii).

www.dacoromanica.ro
323 ANEXE
primejdii pentru dansul... Dupa aceea
numai cu cativa Poloni s'a dus la
Moscova 0 acolo a murits.
Pp. 596, 603, 637 sub 1572 #1573:
Trei solii ale lui Ion-Voda in Po-
lonia, prin care cere Pocutia in schim-
bul juramantului de vasalitate ce-1
va face regelui, predarea lui Bogdan
Turcilor 0 ve§ti despre alegerea no-
ului rege.
Pp. 653-659 sub 1574:
Originea rasboiului dintre Ion-Vo-
di 0 Turci. Petre, fratele dorrumlui
muntenesc, staruià pentru domnie
la imparat, acesta cere lui Ion sa-i
dea atat tribut, cat ii fagaduise Pe-
tre. Domnul strange un sfat mare
0 intreaba daca vor sa plateasca sau
sà se apere, rasboiul e declarat.
«Ion a trimis 0 la regele Henric
la Cracovia, cad era aproape de vre-
mea incoronarii, rugandu-1 sa-i dea
ajutor, cad regii Poloniei intotdeauna
aparau pe domnii Moldovei, cari le
erau supu0 0 astfel Polonia putei
pde lin4tita dupa zidul lor 0 i-a ce-
cut sa-i dea voie sa strige la oaste
prin oraple sale 0 oricine sa fie liber
sa meargi pe bani in Moldova. Re-
gele nu a primit spunând a Coroana
Poloniei are vechi legäturi 0 prietenie
cu imparatul turcesc mai mult de o
suta de ani 0 deci nu se poate invol.
Nevazand Ion nici un ajutor dela
rege, s'a suparat foarte tare, insi §ti-
ind de Cazaci, a intre dal-10i sunt
oameni liberi 0 barbati a trimis la
www.dacoromanica.ro
175
Pp. 223-234 sub 1573:
«Ion-Voila daca au luat credinta
tarii, se Oa de rasboiu 0 in toata
tara trimise de sarg sa iasä la oaste.
Trimis-au 0 la Henric, craiul le§esc,
poftind ajutoriu de oaste sa-i dea,
ci de acolo nu s'au folosit, cä craiu
s'au mantuit ca are legaturi cu Tur-
cul tara lor mai mult de o suta de
ani 0 sta neclatita. ha Cazacii, cu-
muli sunt ei gata de a se amesteca
la toate amestecaturile, neintreband
de nimeni, s'au straits 1.200 de oa-
meni 0-au venit la Ion Voda, pre
carii vazandu-i Ion-Voda, nu intealt
chip, ce ca and ar fi vazut inger din
ceriu cu veste bung de izb inda po-
gorit; 0 cu multe daruri capetele
cine era le-au daruit».
«Ion-Voila daca 0-au strans oastea
toata 0 s'au bulucit la un loc toti,
iata i-au venit veste cum Petru-Voda
0 Cu Alexandru-Vocla au intrat in
tara cu multi oameni ei dela tara un-
gureasca 0 Munteni 0 Turci. Si-au
ales Ion-Voda cap dintre Cazaci pre
Sfirciovskii, cu cativa Cazaci 0 cu
 176 P. P. PANAITESCU
dancii ca sa-i vie in ajutor la aceasta
nevoie impotriva Turcilor, PAgadu-
ind ci-i va plat', cat vor vol. Aceasta
au facut-o bucuroci ci adunandu-se
'zoo, neintreband pe rege ci neinte-
legand ca se impotrivii, au plecat
catre oastea lui Ion*.
Lista cetelor cu conducatorii lor.
Ion a fost bucuros ci i-a cinstit pe
toti sub corturi, deosebit fruntacii ci
deosebit multimea ci-a poruncit O.
dea cu tunuriles.
Dupa un mare banchet dat Caza-
cilor, Ion tine un lung discurs in limba
polona, Ii raspunde Swierczowski.
afland acestea imparatul turcesc,
a trimis indata treizeci de mii de
Turci 0 doul mii de Unguri domnu-
lui muntenesc in ajutor, poruncindu-i
sa prinda pe loan, iar pe Petru s5.-1
aceze in domnie. Acesta din urma
din porunca imparatului, indata a
pornit impreuna cu Turcii ci cu Un-
gurii ci-a trecut raul Moldova ci avei
patru zeci de mii de Munteni de ai
lui. Oastea aceasta se aceza pe raul
Moldova ci lasa caii slobozi, ceaace
vazand Moldovenii, dau de ctire lui
Ion-Voda. Indata Ion a trimis asupra
lor pe Swierczowski cu Cazacii ci
i-a dat ci case inii de Moldoveni, ca
unii ce ctiau bine drumurile. Swier-
czowski pe toti i-a rugat ca dad.
vrei sa faca ceva bun sa mearga cat
mai repede ci far% sgomot ca sa nu
fie observati. Intre acestea au dat de
straja ducmana, patru sute de calareti,
pe cari i-au inconjurat ei i-au prins
www.dacoromanica.ro
324
o seama de oaste de tari ci i-au trimis
inainte de straja, sa vaza cu ochii,
0 el cu alta oaste au purces dupil
dancii. lar Sfirciovskii cu acei seama
de oameni au nemerit 400 de oameni,
straja lui Petru-Voda, ci fara veste
i-au incungiurat ci pre toti i-au prins.
Sfirciovskii, daca au biruit aceh strap
ci-au prins de veste cum Petru-Voda
nimica nu ctie de oastea lui Ion-Voda,
indata au repezit oameni de tara, sa
dea ctire lui Ion-Voda sa sarguiasca
sa-i loveasca faià veste, ca. are vreme
acum de-i voia sa-i bata, ci i-au dat
ctire cum este oaste multa foarte.
Intelegand aceasta Ion-Voda, cum au
putut mai tare au sarguit, ci daca
s'au impreunat toti, impartindu-se
In trei palcuri, i-au lovit and ei dor-
ma farà grija; aci nime de nimica
nu se puteh apuch fiind desbracati
ci fail cai, ca caii le erek slobozi la pa-
cune in nadejdea strajii. AO impre-
surandu-i fat% veste, ci multa moarte
Wand inteinsii, birul Ion-Voda
jara domnii amandoi deabih au scapat
lasand tot in tabara, ci au haladuit
numai cu trupurile la Braila*.
eion-Voc15. clacI au bkut pre Pe-
tru-Vod4chiopul ci pre Alexandru-
Voda, s'au lasat in goana dupi dancii,
ci-au slobozit oastea in prada, de au
jacuit tara munteneasca. . . *.
iDaci s'au intors oastea lui Ion-
Voda din prada dela tara munte-
neasca, apucatu-s'au de Braila, de au
ars targul cu totul, numai cetatea au
ramas ci gatindu-se ca sa bata cetatea,
325
pe WO. Swierczowski and de vtire
lui Ion despre aceasta, 1-a rugat
vie cit mai repede j i-a fagOduit
izbinda sigura, iar el a stat acolo
avteptindu-1 doul ceasuris.
don n'a pierdut ocazia ci a venit
cu ai sai, pe cari i-a impartit in trei
cate. Asemeni Swierczowski a lo-
vit tabara dintr'o parte 0 Ion din trei
parti, and toti un strigat ; aceia s'au
turburat, nici nu puteau sa se apere,
nici sa fuga cad lasasera caii slobozi,
au cazut din ei multi 0 voevodul
Munteniei cu fratele sari abih au
fugit la Braila vi aceasta innotind
pe lacul care se face din Du-
arm
Amanunte despre numarul mor-
tilor vi prada.
4Dupa aceea a navalit in tara Mun-
teneasca vi acolo a facut pagube mari
prin foc çi sabie, necrutind aproape
pe nimeni. i aflind despre ei (cei
doi domni) ca sunt la Braila, a ple-
cat inteacolos.
Ion trimite la comandantul turcesc
sa-i dea pe cei doi donmi i taie ure-
chile vi nasurile Turcilor trimivi la
dinsul. 0 prima evire a Turcilor e
respinsa, *dui:4 aceea a pradat tot
oravul in care a luat mare prada, ar-
gint, aur, perle... S'au incercat vi la
cetate dar a venit veste ca vin cin-
sprezece mii de Turci in ajutor catre
Braila..
Ion trirnite inainte pe Swierczowski
eu Cazacii vi opt mii de Moldoveni,
Turcii sunt batuti.
12 el. R. kfeaseriile Seetiunii Istarice. Seria 111. Tom. IV. Arm. 4.
www.dacoromanica.ro
ANEXE 177
64 o ih, ce nu-i erà greu a o luh, d
nu-i vreh fi venit veste dindirat c
Tfitarii au intrat in tad. Ci lisind
cele strAine, s'au intors la ale sale
ea le apere. Intelegiad Ion-Voda ca
Turcii çi Mara de iznoava s'au ri-
dicat asupra lui, indati au rapezit
cum mai de sirg sa se buluceasca
oastea de pre unde au fost ravchi-
rag, dindu-le vtire ca Turcii de pre
la cetati vi 'Mull din Bugeac se
strinsese; pre carii duel i-au lovit
Ion-Vocla cu oastea sa, 0 pre aceea
pre lesne i-au spart..
¿Ion-Vodi vazind atita supirare
ce are despre Turci, implindu-se de
minie, cu foc au ars T ighinea
Cetatea Alba, vi multa prada au fOcut,
vi multi robi çi pican au scos. De ad
Ion-Voda, curatindu-se de vravrnavii
sai, au dat putinel tarii odihna sa se
rasufle; iar Cazacii nu se lera, ci
cimpii Bugeacului pururea cerci, vi
multa prada facei».
4Calcind Cazacii cimpii Bugea-
cului vi multa prada Acind, au dat
pre o seami de oaste turceasca, ce
se strinsese vi mergeh sa loveasca
pre Ion-Vocla Ara veste. i de sirg
au trimis Cazacii la Ion-Voda, de au
cerut sa le trimita ajutoriu, ca sa
dea rasboiu acelor Turci; 9i daci
le-au trimis, pre lesne i-au biruit vi
i-au rOsipit cu ajutoriu proaspat, ci
pina a yen' ajutoriul dela lon-Voda,
aproape au fost Cazacii sa piarzi
rasboiul de multimea Turcilor 9i
apoi Moldovenii proaspeti vi odihniti
178 P. P. PANAITESCU
»Dar deoarece era aproape o a
doua oaste turceasa, in care erau
si Mari, i-a dat de stire lui Ion,
deci acesta &kid pace cetatii Braila,
a plecat si astfel cu puteri unite au
lovit acea oaste turceasca si i-au ri-
sipit. Dupa aceea Ion a tras sub Ti-
ghina, pe care a luat-o usor si a orno-
tit toti oamenii din ea... Dupa aceea
sase sute de Cazaci s'au dus la Ce-
tatea Alba, pe cari au inconjurat-o
si au luat-o si au avut mare folos si
au darimat-o pe jumkate. Ion in
acest timp a dat odihna oastei sale,
iar Cazacii nu se dadura lenii, caci
din nou au aflat a oastea turceasca
si Tkarii vin impotriva lam
Pe larg impartirea oastei Cazacilor
si in ce ordine au dat batalia. »Un ceas
intreg a tinut lupta ping ce au venit
Moldovenii oaste proaspata care usor
le-a spart andurile si i-a adus lui
Ion ca pe niste vite».
Soarta prinsilor si Impartirea prazii.
»Auzind imparatul turcesc de aces-
te infrangeri s'a indurerat foarte mult,
aci se tema sa nu piarda Moldova si
toate ate le are dincolo de Dunke.
Si aproape ar fi fost aceasta daca
Ieremia, starostele de Hotin nu ar fi
tradat pe Ion, pe care Ieremia il era mai putini deck oastea moldo-
trimisese la Dunke cu treisprezece
mii de Moldoveni sa impiedece tre-
cerea Turcilor, iar domnul pentru o
clipa a risipit oastea, Cu cuvint ca
sa se adune and Ieremia va da de
stire despre dusman. Dar acel le-
remia s'a 15.sat astigat de Petre,
www.dacoromanica.ro
326
&kid rasboiu vitejeste pre lesne i-au
apart*.
»Auzind imparatul turcesc de se-
metia lui Ion-Voda si ata paguba
i-au facut, gin& ca sa stropseasa
toata tara Moldovei, si pre hainul sail,
pre Ion-Voda si-1 prinza. Si de sirg
trimise In toate partite la toti sange-
acii, O. se gateze de oaste si sa treaa
Dunkea asupra lui Ion-Vada. Iara
Ion-Vodi, daca au inteles, cu toata
oastea sa s'au pornit si-au supus
oastea sa supt Tighinea, si au trimis
o seama de oaste a sa cu Irimia par-
alabul de Hotin, ca sa apere trea-
toarea Turcilor, O. nu treaa Duna-
rea. Ci nevoie este a oprl cei putini
pre cei multi si cei slabi pre cei tari,
a treand intku puscile cu inicerii
si Cu pedestrimea sa apere vasele,
adias si oastea toata au sosit. Wand
Irimia pkalabul a nu-i poate opti,
s'au intors si de skg au dat stire lui
Ion-Vodä; nici Ion-Vocla alta zabava
au facut, ci indata s'au dus spre
oastea turceasa. Insa intliu au tri-
mis pre Sfirciovskii Cu o seama de
Cazaci si Cu 6.000 de oameni de tara
sa poata prinde limba, si fall zabavi
au dat pre oastea turceasa, unde nu
veneasca ; si and rasboiu, au fugit
Turcii, nici alta limba n'au putut
prinde, fall de pre un turc rank du,
de n'au putut dinteinsul nimica sa
inteleaga. De ad singur Ion-Vocla cu
vre o 600 de oameni s'au lipit /a bald
la Cahul, unde erà oastea turceasa
327 ANEXE
fratele domnului muntenesc, care erh
dincolo de Dunare cu Turcii i luind
dela dinsul treizeci de mii de zloti
rosii, i-a lasat sà treaca Dunarea cu
Turcii, iar el s'a dus la Ion, clindu-i
de stire despre aceasta, spunindu-i
ca n'a putut sa-i impiedece. Ion in
acest timp bateh cetatea ighinei,
deci adunind oamenii sai 61 a putut
mai repede a mers catre Dunare ina-
intea dusmanului asezat ta-
bara*.
Ad este intercalat un discurs al
lui Swierczowski, care spune a se
teme de tradare.
Swierczowski voih Cu oamenii sal
sa mearga asupra dusmanului pentru
a prinde limba. Ion i-a Ingaduit a-
ceasta cu placere i i-a dat si pe Wo-
roni hatmanul sàu cu 6.000 de call-
reti, car+ indata ce au pornit au dat
de straja Turcilor, cari erau tot atit
de multi, i-au lovit i i-au batut
au prins pe unul dinteinsii i acesta
erà foarte ràu ranit, dela care n'au
putut aflh ceva despre dusman. Dar
Cazacii din acei straje au inteles ca
este oaste mare si deaceea au sfatuit
pe Ion sa se pazeasca i sa vada daca
se mai poate increde in Ieremia, la
care Ion a raspuns: sNu trebuie sa
ne supavam, stiu in cine sA ma increch.
sDeci singur cu 300 de caläreti a
esit din tabara, care eri inteun loc
bun pe o balta care curgeh dela Du-
flare, a trecut printre oameni i erh
acolo un deal pe care urcindu-se a
privit oastea turceasca, dar n'a putut
t a*
www.dacoromanica.ro
779
çi s'au suit intr'un pise de deal, sa
poata cunoaste cita seama de oaste
va fi la Turci, ce nimica n'au cunoscut,.
ca oastea erà pre Arai de nu se vedek,
numai strajile in patru locuri ce au
vazut. De ad s'au intors Ion-Vocia
la tabAra inapoi...
sDe ad Ion-Vocla au impartit oa-
stea sa in 30 de pilcuri si la tot pal-
cul a dat cite o pusca; erh si 8o de.
pusti husnite;iara oastea lui Ion-Vocia
era 30.000, Ara prostime i adunatura
ce erà pre ling Ion-Vocia*.
La inceputul rasboiului zic cA I)
seama de Moldoveni sa se fie inchinat
la Turci i Turcii i-au pus in frunte;
de s'au oprit focul intru Insii,
au pierit cu totul. Deci Cazacii cu
focul, Moldovenii cu fusturile arunci,
Turcii de nu sta ce vor face. Vazind
Turcii pre Moldoveni cA vor sa moara.
deck sa nu biruiasca, cu multe mes-.
tesuguri au nevoit sa amageasca pre
Moldoveni, sa-i dud. asupra pus-
tilor, ci vazind Moldovenii mester-
sugurile lor, nu-i gonih mult, ci numai
pina da dos, a vedeh a fuga lor et*
cu inselaciune, ca de multimea lor
tot locul acoperise. Deci, lasind Tur-
cii partea despre Cazaci, Cu toatä pu-
terca au intors spre Moldoveni
pustile toate le sloboza ; ci
Moldovenii ash sa, cum s'ar fi gatit
de moarte, iar nu sa izbindeasca. Si
multa moarte s'au ficut intre imbe
partile, a nu erh a 616 pre pamint,
ci pe trupuri de om. Si ash mai apoi.'
de aproape se batch., ea i minile le
18o P. P. PANAITESCU 328

cunoa§te cata eri, pentruca stetei in obosise §i armele-vi scApi. Ca acela

vale gi-a vazut numai strajile In patru prah se fäcuse, cat nu se cuno§tei
locuri, Wile nevrand sa deh de veste carele de carele este, nici de sinete
Moldovenilor, steteau tacute in Ai*. se auzià §i de trasnetul pu§tilor de
4Si astfel neputand cunoa§te pe imbe partile, ca nici puqcarii nu mai
du§man, Ion a inaintat cu oastea sa, §tii in cine claim
care erh in numar de treizeci de mii
§i a impartit-o in treizeci de pilcuri
§i fiecare pale avei tunurile sale,
erau §1 8o de mortiere intre clan0i,
deosebit stateau callretii §i deosebit
titranimea, care pentruca iubeh foarte
mult pe Ion, n'a vrut sa-1 lace intre
alai-0, ternandu-se ca boerii moldo-
veni sa nu-I tradeze qi sa nu-1 dea
Turcilor qi se incredei numai in Ca-
zaci. Dupa ce qi-a aqezat oastea, ina-
inte de lupta Ion a ie§it din nou din-
tre oameni §i vazand oastea turceasca
foarte mare, abih atunci a inteles a
Ieremia 1-a tradat, porunce§te sa-1
cheme, el kg nu vreh spunand ca.
indata trebuie sa se loveasci cu Turcii.
Inainte ca Ion sa inceapa lupta, el
care trebuià sa se loveasci intáiu cu
ei, a poruncit indata sa tase steagul
sau la pamant, sa ii fiecare cu§ma
din cap §i s'o puie inteun bat sau pe
arme O. sa le plece in jos. Turcii IA-
zand aceasta atitudine, de§i erau gata
adunati asupra lor, se trag inapoi §i-i
iau pe aceia cu ei. Se di semnalul
de lupta, iar Turcii pe acei Moldo-
veni ii pun inaintea lor ca aparare
§i-i duc in fata ca pe n4te vite §i Ion
cu mare furie porunceve sa dea in
ei cu toate pu§tile 0 astfel au fost
uci§i pia la unul, unii de Turci,

www.dacoromanica.ro
329 ANEXE i81

alti de ai lor, asi de multi au cazut

ci Turcii nu puteau trece peste tru-
purile lor. lar Cazacii dadeau in Turci
Cu pustile, inch i-au turburat c Mol-
dovenii de alta parte loviau
asi de tare incat Turcii s'au retras
in fata lor si nu le putei tine piept,
ded voiau sa-i atraga spre tunuri,
dar Swierczowski, bagand de seama,
a strigat catre &Lisa, deci Moldo-
venii s'au intors inapoi ci Turcii dupi
ei, dar nu s'au lasat prinsi si-au urmat
lupta cu ei, aparandu-se vitejeste.
Turcii apoi au si trhnis toate pute-
rile impotriva Moldovenilor çi toate
pustile le indreptau spre ei, nenoro-
citii Moldoveni se aparati bine si-a
fost o lupta aspra, cadeau ca snopii
de pe cai atat Turcii cat ci Moldovenii
si atat s'au macellrit de ambele parti
cà mainile le obosisera ci armele le
scapau si se ridicase un praf atat de
mare cà unul nu vedei pe altul
din pricina impuscaturilor dese nu
se auzea i nici tunarii nu stiau unde
dadeau*.
tIntre acestea Ion vine intre ai sai sDeci Ion-Voda au indaraptat pe
t}i porunceste sa se traga inapoia tu- ai sai dinapoia pustilor, sa se odih-
nurilor iar calaretii sa fie de paza. neasca putintel, c Turcii asijderea.
Turcii au facut la fel si s'au tras ask stand c privind unii la altii,
inapoi*. au dat o ploaie mare, de s'au muiat
Locuitorii din Oblucita cred ci prahul; ci n'au fost Moldovenilor
Turcii sunt batuti si fug in interiorul nici o indemana, ca li s'au muiat
tarii. pustile ; de unde aveau ajutor mare
eIn timpul acestui armistitiu de o s'au scapat ; ci deamana le-au cautat
data a azut o ploaie puternick inch a se bate, si nu putea si se sprijineasca
s'a muiat praful ce se ridicase, dar de multimea Turcilor. Mai apoi oa-
n'a fost la indemana Moldovenilor, stea tatareasci proaspati i-au lovit,

www.dacoromanica.ro
182 P. P. PANAITESCU
caci Ii s'au muiat i tunurile cari le
erau de mare ajutor si de acum tre-
buih sa se lupte numai cu miinile
ei fiind dejà obositi, nu au mai putut
si se impotriveasci. Apoi Tatarii
paste proaspata i-au lovit in coasti si
Indata Moldovenii au inceput sa fuga
0 'Mara cu Turcii Ii goniau si-i
bateau pina departe. A ramas pe loc
numai taranimea si 350 de Cazaci,
asupra carora nu nivaleau
fiind obositi. Ion a venit catre
spus : Vad, cavalerii mei, ca prin
tradarea lui Ieremia am ajuns la
aceea ca depigur ne vom dà capul*.
Urmeaza citeva fraze de imbarbi-
tare spuse de Ion-Voda si de S wier-
czo ws ki .
4Dupd ce au spus aceasta toti sar
jos de pe cai si impreuna cu taranimea,
care erà 20.000 se nipustesc si WI
tunurile de cimp ale Turcilor
'films Ion a luat until din ele*.
Urmeazi despre soarta acelor tu-
nuri.
In aceeas zi s'au dus inapoi dela
locul luptei o mill la un sat de deal,
s'au asezat si s'au ingrogat, dar in
acel loc nu aveau apa, ceeace le erh
foarte rau. Turcii in acei zi adunin-
du-se toti i intorcindu-se din goana
i-au inconjurat inainte de apusul soa-
relui si erau ash de multi di ochiul
nu le puta strabate i toata noaptea
1-au strajuit si ca nici unul sa nu
Numele satului Roscani care nu e in Bielski pare a fi o interpolare. Cele mai multe
manuscrise nu-1 au.
www.dacoromanica.ro
330
de le-au clutat a dh dos ca si scape,
ci Tatarii a-i goni e a-i arunci ; numai
pedestrimea ci oastea cea de strin-
sura au rimas, Ç 300 de Cazaci, ce
fiind ci Turcii osteniti nu navalei.
Aà scIpindu-se de oastea cea ci-
laraseasca, Ion-Voda si-au dat glas
cu Cazacii si se pedestreasca toti,
ci pedestrimea moldoveneasci, ce erh
adunati mai multi in dobindi deck
in leafi, erà aproape de ao.000.
nivalind cu dinsii singur Ion-Voda,
au luat pusti usoare dela Turci,
legind tabara s'au dus inapoi, i s'au
tras la un sat la Roscani 1) de s'au
ingropat, unde mare nevoie ava de
apa. larA Turcii daca s'au steins toti
Cu cei dela goal* i-au inconjurat mai
inainte de apusul soarelui si toad
noaptea i-au strajuit si nu iasa din-
tr'acel loc. Daca s'au ficut ziui, cu
toate puscile au inceput a bate intrinsii
ci nimica nu le strich, ca se sen-
tuise bine, unde trei zile s'au aparat.
Vazind Ion-Voda ca flaminzesc
mor de sete ci praful Inca se impu-
tinase, sa fuga sA scape loc nu eri,
doara sa sboare, ca tot locul cuprin-
sese Turcii, gindi ca doara cu blin-
dete i cu giuraminturi fland cu
Turcii, ca se va scoate din moarte.
Incepù a trimite la dinsii ca se va
inchinh, de vor trimite un om ca acela,
ca sa-i giure lui ca, de ce va pofti,
sa-i faca pre voie. Turcii bucurosi
331 ANEXE
poati iell au aprins cfiteva case, care
mai ramasesera acolo 0 astfel se
vedei aproape bines.
*La rasaritul soarelui au inceput
sa bata cu toate tunurile inteinsii,
dar nu puteau sa le faca au, cad
facusera pnturi bune, in cari s'au
aparat trei zile*.
Arazand Turcii ca le va fi greu 0
izbandeasca, au inceput sa trateze cu
Ion ca si se predeh, caci nu va putei
0 scape in nici un chip. Ion pentruca-1
dureh gandul ca va pierde pe tarani,
de0 voiau sali da capul pentru el,
s'a hotarit sa se preda cu aceste cite scrie mai sus ci au poftit el,
doul conditii: Intaiu pe Cazaci sa-i
lase intregi 0 sanatosi, al doilea sall
duel pe dansul viu la imparat, iar
despre tarani n'a spus nimic, caci
nu se indoià ca-i vor lash liberi, de
oarece nimanui altuia nu i-ar fi pa-
gubit daca i-ar fi ucis deck numai
imparatului. Turcii i-au jurat acele
conditiuni, deci a ie0t din tabara 0
a vorbit Cazacilor*.
Cazacii 0 taranii sunt liberati de
oaste.
i apoi din nou s'a intors ca- Vazand Cazacii spre ce le sta lucrul
tre Cazaci 0 ce a avut aur 0 giu-
vaere la dansul le-a impartit intre
danqii*.
Urmeaza un discurs de ramas
bun.
*Dui:A aceea impreuni cu doi (in-
su § al treilea) 0 Cu un polon Oswolski
s'a dus cAtre oastea turceasca*.
In urma unei discutii cu pap,
acesta taie capul lui Ion.
www.dacoromanica.ro
183
full la una ca aceea, de cat Cu arme
0 cu singe mai bine cu ingelaciune
sa-1 dobindeasca. AO deci trimisra
la Ion-Voda de-i giurari pre pofta
lui, ca sa-1 duca viu la imparatul,
Cazacii sa-i lase neatin0 sa se duel
de unde au venit, jara de acei adu-
natura sa-i sloboaza volnici, sa se
dud. la casele lor, ca nu va fi paguba
a lui de vor peri, ci a imparatului,
cad sunt robi imparate§tis.
avand Ion Voda tocmeala 0 fa-
gaduinta mare 0 giuramânt tare dela
Turci, cA4 vor face pre voie de toate
s'au gatit sa meargi la pap in tabira
turceasca, 0-au impartit al WI mai
bun tot ce au avut intre Cazaci 0
de catre toti 0-au luat ertaciune 0
ins4 al treilea au mers la tabara tur-
ceasca. Acolo, daca l-au dobandit,
cu multa mánie de catre pap, l-au
dat de viu de l-au legat de coadele
a doui camile 0 l-au slobozit prin
tabara de l-au sarimat. . ...
eMai apoi s'au lasat la ceialalti
spuzi de i-au snopit 0 i-au sarimat.
0 viata lar, au silit sa intre jara in
qant, ci n'au putut, ca-1 cuprinsese
Turcii, ci vazind aqh, au intrat in
gramada Turceasca, taind 0 oborind,
de au perit pia la unul*.
184 P. P. PANAITESCU 332

4k5i pe el legindu-1 de picioarele a

cloud cdmile, le-au lAsat libere si I-au
sfdrimat pe amp... r.
4Dupl ce au ucis pe Ion, Turcii
au nAvAlit asupra tArdnimei, pe care
au mdceldrit-o ca pe vite. Vdz And
Cazacii cd n'au lege si neincrezAndu-se
in jurdmintele turcesti au vrut din
nou sd intre in sant si sd se apere,
acolo, dar santul erh plin de Turci,
deci au nAvAlit acolo unde au vdzut
grAmada cea mai mare a Turcilor
s't i-au tdiat i i-au mAceldrit çi ei
si-au dat vitejeste capul nu fird mare
pagubd a Turcilors.

P. 693-696 sub 1577: P. 230-244 sub 1577

6A fost un Ivan Potcoavi intre Ca-
zacii Zaporojeni, frate al aposatului
Ion, voevodul Moldovei, care pen-
trued rupeh potcoave 1-au poreclit
Potcoavd. AflAnd Moldovenii despre
dansul, au trimis in taind, rugAndu-1
si vie ca domn mostenitor si sd nu
lase altuia tara ce i se cuvenise dupd
frate-slu, plangindu-se de Petru-
Vodd al lor, cl suferd dela dAnsul,
strAmbdtdti de nesuferit, precum
dela Turci, pe cari ii iubeh si-i aveh
la curtea lui. Potcoavd a fost mul-
tumit de aceastd cerere çi le-a multu-
mit, dar a cerut sd-1 sfdtuiasci in ce
chip ar puteh izbutl, aci el nu sta.
I-au trimis deci indatd cloud scrisori,
una cdtre cneazul Constantin, voe-
vodul de Kiew, si a doua cdtre sta-
rostele de Bar, cu cAteva zeci de
peceti ale boerilor moldoveni fruntasi,
sPre aceea vreme, fiind in al pa-
trulea an al domniei lui Petru-Vodd,
un Ivan oarecarele, ce 1-au poreclit
Potcoavd, pentrucd au fost rumpAnd
potcoavele, iard unii i-au zis Cretul,
ce s'au fost ficAnd frate lui Ion-Vodd,
rispunzAndu-se de mosie si de nas-
terea sa dela Mazovir., de unde
Ion-Vodd, acesta Potcoavd si-au scos
nume de domnie, i intre Cazaci
avind cunostintd, pre multi au na-
gulit I Angd sine. i vrând si vie spre
tara, au vrut cu mestesug sA aibi
slobozenie si dela cei mai mari.
Rand scrisori cu multe peceti dela
boeri i curteni de tara Moldovei,
au doard si fie fost i cu voia unora,
cum zic unii, i s'au dus Cretul cu
cArtile la voevoda Chievski, ce erh
pre acele vremi cneazul Constantin
si la starostea de Bar, de le-au aritat,

www.dacoromanica.ro
333 ANEXE
in cari scrisori ii rugau sa-i dea
ajutor numai pina al Nistru i ei
vor astepth Cu oaste in zi anume.
Land Potcoavi acele scrisori a ve-
nit cu ele la Bar si pe ascuns le-a dat
starostelui, cu care a avut si o con-
vorbire tainica. Starostele i-a spus
ca 1-ar ajuth cu placere si-ar fi bucu-
ros sa izbuteasca, dar din pricina pacii
ce o tine regele cu imparatul turcesc,
nu i-se cuvine sa faca aceasta Ara
voia i stirea regelui i scriind re-
gelui alte lucruri, a fagaduit ca va
amintl i aceasta i daca va fi voia
regelui, el nu se va dh inlaturi. *.
*Stanislaw Kopicki, care sosise
proaspat dela amp la Bar, aflind de
aceasta s'a dus la Potcoava sfatuin-
du-se cu dinsul i flgaduindu-i sa-1
ajute dupa puterea sa, pentru care
Potcoava 1-a multumit si 1-a rugat
sa arate in fapte ce vorbise, flgadiun-
du-i sa-1 rasplateasca bine, daca Dum-
nezeu Il va invrednid sa-1 aseze in
mosia sa, unde-1 chemau supusii.
Deci Kopicki avind prietenie intre
Cazaci, cu cari traii de doul zeci de
ani s'a dus la dinsii si ce avei ca bani
a aruncat intre dinsii. Si s'a alipit
la aceasta si un moldovean Czapa
(Ceapa) care se insurase ad si locuià
inteun sat in voevodatul de Bra-
claw. Cu staruinta amindurora s'au
adunat trei sute treizeci de Cazaci,
oameni alei, asupra carora eri. hat-
man Sah i astfel s'au aratat lui Pot-
coava cu care au navalit in Mol-
dova*.
www.dacoromanica.ro
18s
cumu-1 poftesc boerii i tara sal i
mearga la mosia sa, la Moldova, si
fagaduind mutt sa le dei, numai sa-i
fie inteagiutoriu. Ce starostea de Bar
oaste au zis ca nu i-se cade sa-i deh
fad stirea lui craiu, si mai cu dina-
dinsul pentru asezarea pacilor ; iara
lui craiu s'au giurat ca-i va di stire,
sa ià invatatura*.
4Inteaceea vreme sfatuindu-se Pot-
coava Cretul cu starostea de Bar,
iata si un Copitkii oarecarele, fiind
atuncea nemerit la Bar, carele venise
de curind dela amp, intelegind de
Potcoava, s'au adunat i vorovind cu
ansul, cu multe giuruinte 1-au um-
plut Cretul de-1 va duce la domnie, la
scaunul Moldovei. De aci Copitkii,
avind mare cunostinta intre Cazaci,
s'au dus la ; pre unii cu giu-
ruinte umplindu-i, pre altii cu bani
ungindu-le ochii, din ce a avut
el din agonisita sa, i-au plecat. Si-au
mai lipit catre sine pre un moldovean
ce 1-au chemat Cepla, ce se insurase
'hare Cazaci. si-au pus hatman pre
Sah, pre 330 de Cazaci, carii i-au
steins cu nevointa lor, si-au intrat
in prat.
AO oblicind Petru-Voda au steins
tara i s'au gatit de dinsii si land
puscile au esit sa mearga impotriva
lor. Auzind Cazacii de aceasta, au
apucat ce au putut dela margine si
s'au intors inapoi, crutindu-se pre
alta data, sa se glteze mai bine*.
Petru-Voda grill de Cre-
tul si de acei Cazaci, ce erau cu dinsul,
x86 P. P. PANAITESCU
*Dar pentruca Petru, voevodul Mol-
dovei, auzise de aceasta a esit cu oaste
mare si aveà cu el si tunuri multe
çi intelegand ca nu era o ocazie bung
pentru ei, s'au intors inapoi, hotarind
sa-si incerce norocul altadata. Petru
voevod afland de aceasta a trimis un
ceaus turcesc la castelanul de Halici,
care tocmai in acei vreme se ducea
la imparat pentru pace, plangandu-se
la dansul ca impotriva pacii si a ali-
antei, Cazacii pustiesc tara impari-
teasel pentru a pune in domnia Mol-
dovei pe Potcoava, deci sa-i scrie re-
gelui ca regele cat mai repede sA tri-
mid sa-1 prinda i sa-1 pedepseasci
dupa tratate i sa faca dreptate cu
toti acei Cazaci, caci de va fi altfel,
imparatul turcesc nu va tine pacea
Cu regele. Castelanul de Halici a
scris pe larg toate acestea regelui.
Deci regele s'a supärat foarte mutt
trimis indata pe camarasul sau
(comornic) cu scrisori la hatman
la cativa nobili ai Rusiei si se-sileasca
sa prinda pe Potcoava si pe oricare
alti rasculati lar hatmanul a trimis
3 roate, asupra carora a pus coman-
dant pe Bobolecki sluga sa, care ni-
dajduind sa-1 afle pe Potcoava la
Niemirow, caci acolo stata mai ina-
inte, s'a dus deadreptul ci l-a gasit
acolo. Dar Potcoava a prins de veste
si a esit din oras avand cu dansul 50
de pedestri cu sinete (rusnite)
venit la un vad, in care intrand cu
caii Ora la pantece au pus inainte
pe tragatorii buni. Cand Bobolecki
www.dacoromanica.ro
334
ca sa nu intre iaras de isnoava in tail
si prade, trimis-au carti la caste-
lanul de Halid, carele era sa meargi
sol la imparatie sa lege pacile de i-au
dat stire cum Cazacii s'au radicat si
vor si puje pre Cretul la domnie;
de care lucru, de nu-1 vor prinde, si
de nu vor face pace cu dansul, si
de nu se vor certh ceia ce-s cu dansul,
pacea cu imparatul nu vor putea sa
sta. Acestea toate au scris caste-
lanul la craiu*.
Intelegbd craiu lesesc de Pot-
coava Cretul, cum s'au radicat cu
Cazacii si face zarva, si va sa scoata
pre Petru-Voda din domnie, indati
au scris la hatmanul si la o seama de
boeri de margine, sa puje nevointi
ca sa-1 dobandeasca, si pre dansul
si pre Cazaci. lar hatmanul, daca i-au
venit cartile craesti au trimis trei
roate de. . . cu Boboleckii, ca sa-1
afle la Nemirow, ca acolea se tinek
mai inainte; c deacolo, daci au ve-
nit, l-au aflat. Ci Cretul au prins de
veste si-au esit din targ cu 50 de
Cazaci pedestri cu sinete si-au venit
la un vad, de unde au intrat in api
pang la pantecele calului si-au pus
Cazacii dinaintec
dar Boboleckii, daca au sosit dupi
dansul la vad, vazand pre Cretul ca
este gata de a se batere, c la loc stramt
nu s'au apucat de rasboiu, ci s'au in-
tors inapoi; i aciiai i Cretul dupa
dansul in Virg : Boboleckii la curte,
jara Cretul in targ la gazda. Deci au
chemat Boboleckii pre mai marele
335 ANEXE
a sosit la acel vad, vazand pe oameni
asezati la loc bun si greu de razbit,
s'a intors inapoi. Acela a venit dupa
dansul, Bobolecki la curte si el in
oras. Bobolecki a spus namestnicului
targului sa-1 dea, dar acela a spus ca
nu pot sa dau, dar nu-1 apar,
ia-1 tu, daca poti. Bobolecld a plecat
neispravind nimic. Deci hatmanul a
dat de vire regelui ca-1 stramtorase
pe Potcoava la Nemirow, dar namest-
nicul voevodului de Braelaw din Ne-
mirow n'a vrut sa-1 dea pe Potcoava.
Dar inainte de venirea comornicului,
Potcoava din nou s'a pregatit mai
bine navAlit in Moldova, caruia
i-au venit In ajutor *ah hatmanul,
pe care-1 lasase al Niz cu 400 de Ca-
zaci i 600 de oameni si-au venit la
vadul care se numeste Probit, unde
primindu-1 pe Potcoava ca domn al
Moldovei, a poruncit sa dea din tobe
de piele. i pe Cazaci i-a dus pina
la Soroca, cand a ajuns la Soroca
1-a prImit multimea ca domn. Auzind
de aceasta Petru-Voda s'a pregatit
impotriva lui. Cand au ajuns catre
Iasi a esit cu multi oameni, pe cari
Ii aveh cu dansul i intaiu pe Turci,
cari eran 500, i-a asezat langa tunuri.
Aceia impuscand indata, Cazacii au
SCApat, a§i cà acele tunuri nu au pu-
tut face nici un rau, unii spun cä era
intre dânsii unul care a stricat tunul,
dar e mai de crezut cà atunci and
aprindeau tunurile, ei vazand fumul,
indata cadeau la parnant i astfel nu
le flea nici un rau. Turcii crezand
www.dacoromanica.ro
187
targuIui, i i-au zis sa prinzi pre Cre-
tul i sä i-1 dea. Iari mai marele tar-
gului s'au lepAdat de dansul, si-au
zis ca: eu nu-1 voiu prinde, nici
apar, ci de-ti trebuie tu ti-1 prinde.
Vazand omul hatmanului ca nu fo-
loseste nimica, dusu-s'au si-au spus
hatmanului. Intelegand hatmanul ask
acestea toate le-au trimis la urechile
craiului, cum n'au vrut sa i-1 dea
oamenii voevodului de Braslav ; ce
craiu a trimis cu ponoslu la voevodul,
ca sa-1 prinza i sa i-1 trimita. Ce pana
a merge comornicul craesc Cu cartile,
Cretul cu mai multi oameni mai bine
s'au gatit si-au intrat in tara pre la
Soroca. Acolo, cumu randul oa-
menilor, daca 1-au vestit de domn
tanär, multi s'au inchinat».
auzind Petru-Vodi chiopul, cum
Ivan Potcoava, ce-i zic Cretul, au
intrat in Tara pre la Soroca cu oaste
cazaceasca, de sarg s'au &it si au
esit cu oaste impotriva lui. Luat-au
çi puscile cu sine si s'au gatit. de rAs-
boiu, si-au pus Be1ii dupa pusci,
dandu-le invatatura ca, daca vor slo-
boz1 focul, sa se repeaza in Cazaci.
Ce Cazacii cumuli sunt invatati la
rasboiu, and au slobozit BesIli pus-
cile, ei top a.0 cazut la pamant, de
i-au covirsit focul, iar Turcii, gin-
dindu-se ca sunt ucii, s'au lasat la
dansii. Ask Cazacii au slobozit in-
focul, i multa paguba au facut
In oastea lui Petru-Voda, i aciias
oastea lui Petru-Vodl au dat dosul
izbanda au ramas la Cazaci. De
188 P. P. PANAITESCU
ca sunt ucisi sar catre dânsii si ei ri-
dicindu-se, ii lovira cu pustile asi
ca au cazut dela inceput 300 de cai
0 in cele din urma s'au risipit. VI-
zind Petru-Vodi nenorocul sail, a
poruncit celorlalti oameni sa se re-
traga catre Iasi 0 de ad s'a dus in
Tara de jos, catre fratele sail, domnul
muntenesc si de acolo a trimis solie
la imparatul turcesc, plfingAndu-se de
Cazaci, supusi ai regelui Poloniei, ca
I-au alungat din tara si-au pus pe altul
in locul sail, cerind ajutor dela rim-
paratt.
dmparatul astfel i-a raspuns: eu
te numesc pe tine supusul meu si
ti-am dat acei Tara ca sa-mi slujesti
cind iti voiu porunci si tu in loc de
aceasta ¡mi poruncesti mie sa-ti slu-
jesc; astfel iti poruncesc O. alungi pe
acei lotri, cad daca nu o faci, iti voi
lui capul si voi trimite pe altul in
domnie..
sIntre acestea Sah cu Cazacii au
dus pe Potcoava in domnie cu iz-
Hilda si Ara paguba. Au intrat in
Iasi in ajunul Sf-tului Andrei anul
1577°.
Pe cei inchisi de Petru, Potcoava
ii libereaza, intre altii un nobil polon
Boki; Sah e numit in fruntea boerilor,
Ceapa postelnic, Kopicki pircalab de
Hotin. E trimis un sol la Constanti-
nopol dup. steag, dar e prins in drum.
Petru a adunat iar multi oameni
si and s'a auzit ca vine spre Iasi,
Cazacii au sfatuit pe Potcoavi sa nu
astepte pe dusman in cetate, ci sa-i
www.dacoromanica.ro
336
aci Cazacii s'au dus cu domnu-sau
la Iasi si-au apucat scaunul Noem-
vrie 23, iar Petru-Voda s'au dus in
tara munteneascb.
sPetru-Voda, daca 1-au batut Cre-
tul cu Cazacii, s'au dus in tara mun-
teneascä si-au dat stire la imparatie,
cum eau radicat Cazadi asupra lui
si 1-au scos din scaun. Intelegind de
acestea imparatul, de sirg au trimis
hochimurile la Dobrogeni si la Bu-
gegeni si la Munteni, O. mearga cu
Petru-Vocla asupra Cretului. Deci
Petru-Voda de sirg grijindu-se de
oaste, venitu-i-au inteajutoriu 0 Mol-
dovenii gioseni. AO deci Petru-Vodà
cu ajutoriul imparatului si cu a sa
oaste ce-au avut, s'au pornit spre
Iasi asupra Cretuluiv.
4Auzind Potcoava-Cretul de ve-
nirea lui Petru-Voda, s'au gatit de
rasboiu, si-au esit inainte cu oaste
cazaceasca la Docolina ; fost-au 0
oaste de Tara cu Cazacii ca. multime
se inchinase. Si tocmindu-se de ras-
boiu, au pus Cazacii intiiu pre Mol-
doveni in frunte, mai apoi Sah, hat-
manul clzAcesc nu i-au Mat; temin-
du-se sa nu-i vicleneasca Moldovenii
au pus pre Cazacii sai in frunte 0
n'au vrut sa lase pre nimenea sa iasi
la hart. Si spropiindu-se oastea lui
Petru-Voda, vazand Cazacii pre Turci
a aduc inainte cirezi de vaci, ca O.
stimpere armele in dobitoace, n'au
vrut Cazacii sa sagete de departe,
ce odata au slobozit focul si in oameni
iii in dobitoace; ci dobitoacele mai
337 ANEXE 189

iasa inainte. Cand Petru nu mai eri multa zahliala faceh Turcilor deck
departe de Ia0, 1-a intampinat Pot- Cazacilor, ca de trasnete fugei ina-
coava cu Cazacii 0 cu Moldovenii poi. Si (and risboiu viteje§te, dui:4
0-a vrut sa puje pe Moldoveni in multa nevointa a Cazacilor, iati 0
frunte, ca sa se loveasca Intaiu, dar al doilea rand pierdil rasboiul Petru-
Cazacii n'au primit, caci nu se In- Voda 0 iara0 ramase izbanda la Ca-
credeau in Moldoveni, deci Sah a zaci*.
pus cativa Cazaci ca straja ca sa vada Potcoava-Cretul, carele 10 pusese
and vine oastea lui Petru 0 ei au nume de domnie Ion-Voda, dupa
vizut ca acela a poruncit si mine rasboiu cu noroc 0 cu izb 'Ana ce au
inainte cirezi de vaci 0 de cai, vrand acut la Docolina, de au batut pre
ca vitele O. sdrobeasca pedestrimea». oastea lui Petru-Voda, s'au intors la
Turcii trimit oameni Inainte pentru Ia0. De ad, vazand a nu se va putelt
harta, dar Cazacii se abtin. Dupi a§ezh la domnie, ca 0 din tara ungu-
aceea, cand a ajuns mai aproape, au reasca se pogorlse lui Petru-Voda
clescarcat puqtile in ei, inch unii au oaste inteajutoriu, au Orbit scaunul
fost uci0 0 altii au dat dosul. Cazacii 0 tara 0 Cu toti cu ai sal s'au intors
au inceput si traga 0 in vite, cari inapoi pre la Soroca spre tara le§ea-
s'au intors Inapoi 0-au sdrobit oamenii sca. De acolo nuli puteh aflh cale
lui Petru. Ceeace vazand Potcoava, pre voia sa, ca pre camp ea ometi
care steteh la dreapta 0 Sah la sting., mari, pre la Nemirow se temeh de
au lovit intein0i, i-au bitut 0 i-au hatmanul 0 de voevoda Bras1awski
macelarit pe acei oameni turburati; ca-1 cerch sa-1 prinza. Mai apoi, daca
a§h a multi au cazut 0 insu§ Petru au intrat In tara le§easca, au chemat
in cele din urma abih a scApati. voevoda pre Sall 0 i-au zis: Voi ati
4Dar Potcoava, de§1 Invingator, s'a facut un lucru mare impotriva lui
indoit cä va puteh sa I-Ariake in dom- craiu 0 a tarii, si risipiti pacea cu
nie, mai ales a auzise ca lui Petru Turcul; pentru aceea sa aduceti pre
li vine ajutor dela voevodul Ardea- Cretul, 0 a mergeti cu dansul la
lului multi oaste sub Stefan Ba- hatmanul, 0 el vi va trimite la craiu
thory. ... deci a e§it din Ia0 cu 14 0 voi A veti curati de aceh viz* 0
tunuri 0 Cu proviziic Cretul Inca va haladul, vazandu-1
Un pasaj despre uciderea Ora- craiu a§i de folos. Aceste cuvinte
labului de Hotin. daca au spus Cretului, el RI bucuros,
iCand Potcoava se apropih de So- gindindu-se ca, de va merge la craiu,
roca, s'a hotarit sa se duci ori pe unde 11 va ajutorl spre domnie. Deci s'au
la Niz, pe camp se temeh din cauza dus cu clan0i la hatmanul, hatmanul
zapezilor mari 0 pe la Nemirow se le-au trimis la craiu, craiul 1-au dat

www.dacoromanica.ro
 190 P. P. PANAITESCU 338

temea de hatman 0 de voevodul de in inchisoare 0 peste putina vreme

Braclaw, cari aveau porunca dela i-au taiat capul*.
rege pentru el 0 se sileau sa-1 prinda*.
41-latmanul vazand oastea lor mare
n'a vrut sa dea lupta ci s'a folosit de
in§elatorie, voevodul de Braclaw,
fiind la Nemirow, a chemat la d Ansul
la curte cativa Cazaci, intre cari era
0 sah, hatmanul lor 0 le-a spus ce
greutate a avut la rege, de0 nevi-
novat, pentru acel Potcoava, pe care
ei I-au adus in domnie 0 prin aceasta
au dat pricina imparatului turcesc sa
strice pacea 0 sa nu creada cà aceasta
e lucru de nimic. Ca regele sa nu se
supere pe ei, i-a sfatuit ca Potcoava
sa mearga la rege A, se desvinova-
teasca 0 deoarece este barbat viteaz,
regele il va priml bine, 0-a spus sA-1
duca la ha tman 0 hatmanul va merge
cu dansul la rege. Cazacii au spus
acestea lui Potcoava, care a primit
bucuros 0-a mers cu voevodul la
batman*.
Amanunte despre soarta tunurilor.
dar hatmanul 1-a trimis la rege
la Varqovia 0 regele 1-a primit rail
0 a poruncit sa-1 pue la inchisoare
0 sa-1 pazeasca bine*.

P. 698 sub 1 578 :

Executarea lui Potcoava cu discu-
tiile din dieta asupra acestui lucru,
e mentionata expeditia Cazacului
Alexandru in Moldova. Petru e in-
locuit de Turci prin Iancu, un sas
casatorit cu o cipriota bogata, cu
banii careia cumpara domnia.

www.dacoromanica.ro
339 ANEXE
P. 729 sub 1582:
dancul domnul Moldovei, care se
purtase foarte rAu fall de rege, a fost
alungat din tail. Deci cu visteria
cu toate lucrurile a vrut sà fugA in
Ungaria, dar prinzAnd de veste Iaz-
lowiecki Nicolae, I-a prins in Po-
cutia 0 1-a dus la Lemberg 0 regele
aflAnd aceasta, a scris indatI lui Ni-
colae Sieniawski hatmanul de amp
lui Nicolae Herbort staroste de
Lemberg ca dupl vechiul obiceiu s1-1
taie çi sA-i confisce toate averile lui,
pentru luarea cArora a trimis pe Ia-
cint Mlodziejowski, vistiernicul 1) de
curte 0 0 parte a averii a poruncit
s'o lase sotiei i copiilor pentru cre§-
tere..
II
IMPRUMUTURILE FACUTE IN CRONICA LUI SI-
MION DASCALUL DIN ACEIA A LUI AL. GUAGNIN
(TRADUCEREA M. PASZKOWSKI)
Al. Guagnin. Opisanie Sarmacyey
Europeyskiey. (traducere de M.
Paszkowskz) Warfovia 1768.
Pp. zzo-114:
«Despot cel adevArat a fost alun-
gat de Moldoveni din domnia Mol-
dovei, care vAzindu-se alungat s'a
dus la Roma, iar Moldovenii au luat
in locul lui ca Hospodar al lor pe Ale-
xandru. Deci acest Despot fiind la
1) Podskarb.
www.dacoromanica.ro
191
Pp. 250-251:
(Iancu-VodA). 4s'au stAtuit sA
treacA in tara ungureasci prin Tara
le§eascA. fo.
4§i a0. au egit din tarA i trecind
pre la Pocutia, i-au tinut calea Iazlo-
vetkii, 0 1-au dus la Liov Cu toad
avutia lui, i indatl au trimis la craiu
de i-au dat §tire. Craiu au scris la
Sinavskii hatmanul 0 la Herbort,
starostea de Liov, sà-i a tot crliesc
lui sl-i tac capul. i indatA au tri-
mis craiul pe podscarbul lui, sA-i ià
toatA averea Iancului-Vodà, numai
feciorilor çi doamnei sA le lase o parte,
sl le fie de hranAb.
Gr. Ureche. Cronica, ed C. Giurescu
Bucurefti 1916.
Pp. z8z fi urm.:
«Pentru acesta Despot-VodA serie
Martin Pa§covskii, cronicarul le§esc,
cl oarecind au fost un Despot oare-
carele locuind la Moldova, om de
cinste 0 de folos foarte, carele intru
nimica n'au fost mai jos deck cei
192 P. P PANAITESCU
Roma s'a imbolnavit 0 a murit acolo,
iar intre slugile lui cari erau cu dinsul
eri un grec invatat, care dui:4 moartea
stapinului sau a chemat toate cele-
lalte slugi, tovaralii lui §i-a spus*:
4Domnilor tovara§i 0 fratii mei iu-
biti, §titi ci stapinul nostru a murit
0 n'a lasat nici o ruda pe linga din-
sul, deci stapinirea va lui averea ri-
masa pe urma luí, caci se cuvine sta,
pinirii. Daca vreti A ma ascultati
atunci ne va fi bine 0 mie 0 voul,
faceti deci a§i, mergeti la stapinire
0 spuneti de moartea stapinului no-
stru 0 piriti-ma pe mine, spunind
ca sunt un nepot al raposatului Des-
pot, care vrea sa ja toata averea un-
chiului sau 0 nu vreau sa A plitesc
slujba voastri credincioasa, ce ati
slujit la raposatul unchiul meu, iar
stapinirea Imi va porund O. ma pre-
zint la judecata 0 sa A platesc, iar
eu vi fagaduesc ca voi imparti intre
voi tot ce este al raposatului, iar eu
nu cer nimic, numai scrisorile 0 pri-
vilegiile pe cari le-a avut raposatul
0 sa-mi dati pentru trai ca sa ma
pot duce aiurea 0 vi gasiti alt sta.-
pin, cad voui acele scrisori nu vi
pot sluji cu nimic 0 in nici un fel.
Tovara§ii lui auzind aceasta s'au 'in-
voit foarte bucuro§i 0 i-au spus : nu
numai a te vom recunoa§te la sta-
pinire ca nepot, dar ori unde va fi
nevoie vom povesti-o. lar el §tiind
bine ca adevaratul nepot al raposa-
tului fusese ucis in rasboiu, a luat
numele aceluia, 0 Impartind averea
www.dacoromanica.ro
340
de frunte, avind 0 un nepot anume
Vasilic. Acesta Despot ci cu nepotu-
sau viind Alexandru-Voda la domnie,
de frica lui cu toata averea lor au pri-
begit din tara §i-au tras spre Rim
unde nu multa vreme petrecind, au
perit nepotul lui Despot la un ras-
boiu. *i. de acolo mutându-se Despot
la alt ostrov, §i-au cumparat ocine
0 s'au a§ezat, unde nu dupa multi
vreme, au murit 0 Despot, ramiind
toata avutia lui pre mana slugilor
sale. i fiind unul dintre slugi de ruda
grec anume Heraclu, carde ell mai
de folos 0 mai de cinste cleat toti
0 mai credincios la Despot deck
toate slugile, fiind 0 om istet la fire
0 ascutit la minte, au chemat pre
toti tovarl§ii sai, pre slugile lui Des-
pot 0 le-au zis: Fratilor, iata stapinul
nostru muri 0 averea lui toad pre
miinile noastre ramase; 0 jata cu-
mu-i obiceiul la acesta loc, ca daca
moare omul 0 nu va avei feciori sau
alta ruda, iau judecatorii toad ra-
ma§ita mortului; 0 acum de vor o-
blicl de moartea lui Despot, vor ved
de vor lui toad avutia stapinului
nostru 0 vom raminea cu nimica.
Iara de veti vrei O. ma ascultati pre
mine 0 sa faceti cum voi zice eu, noi
fad grija vom fi dintr'acolo, 0 avu-
tia stapinului nostru noi o vom po-
jival, numai si primiti un cuvint, sa
marturisiti catre toti ca skit eu ne-
pot lui Despot, ci Despot a murit,
iar avutialui pre mina mea au ramas,
0 sa ma pIriti la judecatori cum nu
341
raposatului intre tovaraqi, luat
o parte din bani pentru trai §i apoi
s'a dus la Viena la curtea imparatului,
rugand pe imparat sa-i ajute sa se
a§eze in domnia Moldovei §i a aratat
ca este adevaratul nepot al raposatu-
lui i ca i se cuvine domnia. Dupa
aceea a venit in Polonia la regele
Sigismund August, rugandu-I §i pe
el sa-1 ajute la domnie i intovarl-
§indu-se in aca vreme cu Albert
Laski, voevodul de Sieradz, cu care
sfatuindu-se acel Despot, a hotarit
ca mai intaiu sa se dud. in Moldova
sa se inteleaga in taina cu Moldovenii
§i ca sä aiba drum mai u§oi catre
domnie a§à a ficut : s'a dus la sosia
lui Alexandru, care erh sora raposa-
tului Despot spunandu-i a el este
nepotul rapostatului §i crezandu-1, l-a
primit bine. Deasemenea sotul ei
Alexandru l-a primit cu placere, iar
Laski aduni oameni in acest timp.
Despot intelegandu-se cu Moldovenii
avei dela dan§ii fagacluiala i nadej-
dea ca-1 vor ajuth pentru domnie,
dar aceste intelegeri au ajuns la ore-
chile lui Alexandru, care a poruncit
sa-i dea otrava in ascuns*.
sCunoscand Despot ca este °till/it
a recurs indati la un medicament §i
acek (Amyl nu i-a putut face tau §i
dupa aceea fugind, s'a dus indata in
Polonia la Laski care adunase multi
soldati ì s'au legat intre ei sa fie frati.
Iar Laski i-a fagaduit sa-1 ajute sa
se a§eze in domnie §i adunând voe-
vodul (i. e. Laski) cateva zeci de sate,
x3 A. R. Memoriik SecIi,jj Istorke. Seria III. Tom. IV. Mem. 4.
www.dacoromanica.ro
ANEXE 193
voiu sa va platesc simbriile, cä ei nu
§tiu ca Vasilic, nepotul lui Despot,
au pierit la räsboiu; ci vazand ei
marturisiti ca sant eu nepot lui Des-
pot §i ma piriti pentru simbrii, vor
crede cu adevarat cà sant nepot lui
Despot, §i nu vor lui avutia sap&
nului nostru, ci-mi vor zice sa va
platesc simbriile. Deci vom impart'
toata avutia dimpreuna, i eu voiu lash
sa luati voi tot ce va fi, numai si-mi
dati mie catasti§ele i zapisele cite
sant toate, i ceva bani de cheltuiala,
cat vi yeti indurh voi, a vouà nu va
sunt bune de nimica acele hartii,
nici va sant nici de o treaba ; §i de
ad ne vom ra§chirh, carele incotro
va indrepti Dumnezeu. Deci ei cu
totii primira aceste cuvinte, §i i-se ju-
rara, cum nu numai inaintea judetului
sau catre alti oameni, ci i printr'alte
tari 11 vor marturisi cum a el este
Vasilic, nepotul lui Despot. AO me§-
tequgand inteacesta chip Heraclu cu
tovaraqii sai, au impartit avutia lui
Despot, §i el au apucat catasti§ele
§i zapisele, intre carele au fost §i di-
resele cele de domnie a lui Vasilic,
nepotul lui Despot, carele perise la
rasboiu §i au luat i din bani oarece,
ca sa-i fie de cheltuiala, §i impreu-
nand numele, tovaraqii sai i-au zis
Heraclu Vasilic, nepotul lui Despot,
luand numele aceluia ce perise /a
rasboiu*.
*$i de ad ri§chirandu-se toti in
toate partile, Despot au apucat nume
de domnie, §i au trecut la Tara
 194 P P. PANAITESCU 342

a adunat ca la patru mii de oameni nemteascA, cAruia daci i-au luat searni
si-a tras cltre tara Moldovei*. chesariul nemtesc, cu dragoste 1-au
sIar Alexandru in acest timp fiind primit; carele dacA si-au arAtat di-
domn acolo a adunat oameni ca la resele cele de domnie, I-au crezut cu
patru zeci de mii Moldoveni si Um- adevArat el este nepot lui Despot si
guri si a tras cAtre granitA asteptind erà la cinste mare; insA lui nu-i eri
pe Laski si pe Despot. VAzind ei cl de cinste, ci socoteh cum ar puta
Alexandru avei gata oaste mare si face sl dobAndeascA domnia la mosia
ca erà greu sl intre in tail au fácut sa la Moldova».
o inselAtorie: s'au intors inapoi la aCarele umblAnd pentru domnie,
Ostrog si au risipit oastea pe la lo- au lAsat Nemtii si au trecut la Levi
curile ion, ponmcind sa fie gata ca si slujind coronii lesesti si umblind
toate, and vor da de veste. SAptA- intre voinici la rAsboaie s'au imprie-
mina urmAtoare Laski, intelegin- tenit ca Albriht Laskii, voevoda Si-
du-se cu Despot, a spus c5. Despot raskii, carele dacl i-au luat seama,
e bolnav si n'a lAsat pe nimeni in cu toatA nevointa au silit ca sA-1 duct
odaie si in fiecare zi spuneh a e mai la domnie, adeverindu-se Despot, cä
rAu si nu au trecut douA sAptAmani oricAt va cheltul pentru dfinsul, ii va
si Laski esind din odaie s'a arAtat intoarce mai ca asuprl cheltuiala. Inte-
foarte intristat si a spus cA Despot leg And Laskii aceste cuvinte s'au in-
a murit si i-a fácut slujbA, and sl-i fártAtit Cu dinsul. Intelegand Laskii
facA sicriu si in el a bAgat o piatrA si cu Despot de multe asuprele ce
mare si a fAcut si immormAntare, ará- fa'ceh Alexandru-VodA boerilor sAi,
tându-se a fi foarte intristat si po- gandirl cl pre lesne se vor imprie-
vesteh peste tot in imprejurimi moar- teni Cu o seamA de boieri de tarA si
tea lui Despot. Deci vestea a venit sfAtuindu-se amindoi, au lásat Des-
pia la Alexandru ea* Despot a murit pot sl strAngI Laskii oaste, iarà el,
si cum au vAzut ingroparea lui si a fácindu-se om prost, fiind necuno-
dAruit pe acela care a adus vestea si scut, s'au dus in tag la Moldova, ci
a poruncit indatA ca mare bucurie fiind om Cu minte mare, umblAnd Cu
sA se risipeascl oastea». tainA pe la boieri, pre toti i-au fAcut
*Laski auzind cA Alexandru a ri- prieteni. Mai apoi, umblAnd cu in-
sipit oastea, a poruncit lui Despot telepciune mare, s'au apropiat de au
sl invie si indatA en aceh oaste a tras grAit si cu Roxanda, doamna lui
spre Moldova. Iar cAnd au fost aproa- Alexandru-VodA, care i-au fost sor
pe a venit vestea la Alexandru ci bunl. Roxanda au spus lui Alexan-
Despot vine cu oaste, care auzind dru-VodI de dAnsul si s'au rugat sl
acei reste a poruncit indatl ca sA se aibI socotintA; nici Alexandru-Vodi

www.dacoromanica.ro
343 ANEXE
taie capul aceluia care o adusese si
pe altii asemenea sa-i taie, spunind:
tradatorilor, nu stiu de ce imi aduceti
ash stiri, cad Despot de mult a mu-
rit si 1-au ingropat si voi ati venit
ad sa ma inspaimântati. Dar una
dupa alta veneau vesti sigure ca
Despot cu Laski nu mai sunt departe
de granita, abià atunci a crezut si a
adunat cat mai repede a putut 12
mii de oameni si a tras catre granita.
A asezat tunurile pe un deal in fata
podului, nadajduind ca va apari po-
dul cu tunurile, dar pedestrimea lui
Laski a navalit la tunuri si le-a luat
si a intors acele tunuri impotriva lui
Alexandru, care a fost silit sa fuga la
Turci. lar Laski a tras deadreptul
la Suceava si a asezat pe Despot in
domnie, si Mind ostenii sai acolo
pe linga Despot pentru paza lui,
500 de Italieni si Francezi el s'a in-
tors inapoi in Polonia, facind lega-
tura cu Despot pentru despagubirea
pierderilor sale. Dupa. aceea Mol-
dovenii gindind sa tradeze pe Des-
pot, 1-au indemnat ca pe acei oameni
ai lui sa-i tritnita la granita ungurea-
sea impotriva lui 'anus Vayda voe-
vodul Ardealului, fiul regelui ungu-
resc. Urmind sfatul, a trimis la gra-
nita oamenii, adica Italienii si Fran-
cezii lui, cari nebanuind nimic erau
siguri, negindindu-se la tradare. lar
Moldovenii alegindu-si vremea au
lovit inteinsii la strAmtoare s'i i-au
ornorit pe toti si dupa aceea au ase-
diat pe Despot in cetatea Sucevii.
13.
www.dacoromanica.ro
195
i-au frint voia, ci I-au primit. Mai
apoi, dupa multa vreme, prepuin-
du-si Alexandru-Voda pre Despot,
1-au ortavit pe ascuns; carele daca
s'au priceput inteacesta chip ca-i
otravit, s'au dat la doftor de 1-au
pazit si nitnica nu i-au foste.
«lar Laskii in tara leseasca, zalo-
jindu-si multe sate si ocine, si land
bani de pre la altii, strangeh oaste».
dar Despot daca au esit dela dof-
tor, indata au fugit in tara leseasca
si s'au dus la prietenul salt, la Laskii
si i-au povestit de toate cite au pe-
trecut la Moldova. Laskii, voevoda
Siraskii, daca au steins vre-o 4.000
de oameni pre leafa, 'Thud pre Des-
pot cu sine au tras spre granita ro-
mâneasca, unde sosind la Nistru, au
prins de veste Alexandru-Voda, cum
Despot vine cu oaste lesesaca asupra
lui, si-au sosit la margine; ash Ale-
xandru-Voda de sirg se gateaza cu
vre-o 40.000 de oameni si le ese ina-
inte la Nistru, asteptind pre Laskii
si pre Despot. Intelegind Albriht
Laskii si cu Despot, cum Alexandru-
Voda le-au esit inainte la margina
cu aka putere, n'au cutezat sa intre
In tara, ci sfatuindu-se s'au intors
inapoi, crutindu-se pe alta data, si
au raschirat oastea toata pre la sate,
lashndu-le cuvânt, când le va dà veste,
sa. fie toti gata. Jara pre Despot 1-au
inchis Laskii inteo taina a sa, unde
nime nu intrà acolo, fat% numai Laskii
si-au scos cuvhnt la gloate cum Des-
pot s'au razbolit. i ash din zi in zi
 196 P. P. PANAITESCU
Despot nefiind recunosator pentru
binefacerile lui Laski, care pierduse
multà avere pentru dânsul, nu §i-a
tinut Agkluelile pe cari le fAcuse
inainte de urcarea in scaun. Laski su-
paandu-se cu drept cuvânt, s'a gan-
dit cum a-1 alunge din domnie ca pe
un nerecunosator §i s'a unit cu cnea-
zul Dimitrie Wisniowiecki, blrbat
lutninat, vestit 0 viteaz, pe care voià
a-I a§eze in domnie, iar pe Despot
a-1 alunget..
oFiind deci la dietd la Piotrkow au
hotarit intre clAnOi anume lucruri
qi a adune oameni. Laski a adunat
4000 de oameni iar cneazul Wisnio-
wiecki alti 4000 §i au tras atre Mol-
dova, si ambele clti aveatt sä meargl
impreunl, dar cneazul Wisniowiecki
a venit mai intâiu la granità 0 acolo
urmA sI wepte pe Laski, cum ho-
ariserl intre clân0i. Intre acestea
Moldovenii au trimis soli la cneazul
Wisniowiecki, spunindu-i ca sA nu
mai wepte pe Laski, aci toti Mol-
dovenii il cer pe dânsul la domnie ci
nu pe Laski, aci tu e§ti cneazul Wis-
niowiecld, cavaler de mult vestit, iar
daa aqtepti pe Laski, slava nu va fi
numai a ta, ci pe jumItate cu Laski,
a. te aduCe la domnie. i spre dui
ski le-a dat ascultare 0 a pornit atre
ditnii neweptând oastea lui Laski.
Iar Laski vena dupi dansul cu oa-
menii sai, dar Moldovenii nu a§tep-
tail pe Laski».
'Despot fiind asediat de Moldo-
veni a inceput a trateze Cu cneazul
www.dacoromanica.ro
34 4
argtindu-se Laskii cu voie rea care
toti pentru boala lui Despot, ei im-
blind trist, nu dui:A mult1 vreme,
inteuna din zile au e0t Laskii gat%
la gloate, arAtindu-se posomorit la
fatA Ci cu haine negre, arAtfindu-se
jalnic qi cu voie rea, mArturisind clue
toti cum Despot au murit ; §i au in-
vAtat a grijeasa ce trebuiwe de
pogrebanie, §i au inatat de au PAcut
un sicriu, ei 1-au bAgat in tainl unde
erà Despot, 0 in sicriu au pus o piatrl
mare, ei au smolit sicriul bine, cum
ar fi om mort inteinsul, ziand a
au smolit pre Despot in sicriu; de
ad aduand preoti multi, cu toate
gloatele sale ci Cu multà jale au Plcut
ingropare 0 au astrucat acel sicriu.
Deci vand Laskii ca A. creaa toti
cI au murit Despot, au trimis cuvint
0 scrisori in toate pgrtile, dind §tire
de moartea lui Despot, iarl pre ascuns
cum puta mai viteje§te se gltii. i
fiind acolo §i iscoadele lui Alexandru-
Vodà, §i v5zfind ei cu ochii lor cum
Despot au murit ci 1-au ingropat,
de sirg au alergat la Alexandru
Voc11., aduandu-i veste burl, cum
Despot au murit §i au vAzut cu
ochii sIi unde I-au ingropat ci cum
este Lasldi jalnic pentru moartea
lui Despot. Crezind Alexandru-Vodg
Cu adearat aceste cuvinte a au
murit Despot, cu mare dor au da-
ruit pre vestitoriul acela §i .bucu-
andu-se ci s'au mântuit de vr5§-
mapl au, au slobozit wile pre
acasb.
 345
Wisniowiecki, cerindu-i sä lase ostasii
sai pe linga dinsul, iar el a fä-
gaduit sa-i plateasca, si sa-i dea cnea-
zului Wisniowiecki tribut fiecare an
o suma de bani, citeva mii de boj si
citeva sute de cai si a fagaduit sa-i
inapoieze in Polonia cu pace pe
osteni. Dar Piasecki, care eri poruc-
znic pe linga cneazul Wisniowiecki
din voia lui fail sfatul altora a silit
pe cneazul Wisniowiecki sa nu faca
nici o intelegere cu Despot pentruca
Moldovenii de buna voie si in deplin
acord il primesc pe el ca domn. Deci
cneazul Wisniowiecki s'a convins, iar
Moldovenii gatindu-se de triidare,
i-au dat de stire a a doua zi sa se
gateasca la un &imp, unde toti boierii
il vor asteptà si-1 vor primi ca domn
al lor, si au asezat oastea in doul
parti, o parte dincolo de pod si cea-
lalta in partea aceea a podului, pe
unde avei sa vie cneazul Wisnio-
wieckia.
«Si din nefericire pentru raposatul
cneaz Wisniowiecki, ell toamna asi
ca o mare ceata s'a läsat de dimi-
neata and venei cneazul cu oamenii
lui. Indata ce a trecut podul, Mol-
dovenii 1-au lovit de amindoul par-
tile, indata i-au ucis oamenii iar el
a fugit singur si s'a ascuns inteo
capita de fin, unde dupa aceea ve-
nind un taran dupl fin, 1-a &it«.
tSi a spus taranului :frate, scapa-ma,
acum, iar eu iti fägaduesc ca vei avei
rasplata. Taranul i-a spus : urca-te in
car, te voiu duce la casa mea, si 1-a
www.dacoromanica.ro
ANEXE 197
«Albriht Laskii, voevoda Siraskii,
scotând cuvint in toate laturile cum
Despot au murit si intelegind cum
Alexandru-Voda °stile sale le-a ras-
chirat, afla vreme preindemina ca
sa loveasca fail veste de iznoava asu-
pra lui Alexandru-Voda si de sirg au
trimis la porusnici, cum mai curind
ca sa stringa oastea toata la un loe,
unde daca s'au adunat, s'au aflat
vre-o 12.000 de oameni. Si de ad au
zis Las kii lui Despot sl se scoale din
morti, adica sa jasa dela taina de unde
erà inchis si de sirg mergind spre
granita romineasca, fad veste au
trecut Nistrul, unde intelegind ash
degraba socotitorii lui Alexandru-
Voda ce ell la margine, de sirg au
alergat la domnu-sau, la Alexandru-
Voda, de i-au dat stire cum Despot
il impresoara fara veste si au intrat
in tara. De care lucru cu adevarat
stiind Alexandru-Voda ca Despot au
murit, n'au crezut, ci au invatat sa
taje capul aceluia ce au adus aceasta
veste, dindu-i villa ca face spaima
tarii, a el stie bine ca. Despot au
murit. Insa nesavirsindu-se olacarii,
viind unul dupa altul si tot o poveste
spun, cum Despot soseste, destep-
tindu-se ca dintr'un somn, un lucru
ash de grab neavind de ce se apuci
fiind oastea raschirata cine-si pre
acasa, au apucat puscile cu vre-o
1500 de oameni ce au putut strange
de graba si au esit inaintea lui Des-
pot la Jijia, la sat la Verbia si au toc-
mit puscile impotriva podului, ca si
198 P. P. PANAITESCU
acoperit Cu fin, dar nu 1-a dus la
casa lui ci la Toma §i la Motoc,
cari erau fruntagii o§tirii moldove-
ne§ti. Deci aceqtia foarte mult s'au
bucurat de un asemenea prins i 1-au
trimis indata la imparatul turcesc im-
preuna cu loan Piasecki Podoleanul,
Pentru cari imparatul a dat o mare
rasplata §i a poruncit ca pe amindoi
sa-i arunce din turn in arlige la xandru-Voda, au dat dos a fugl §i au
golful marii la Galata. Acolo cneazul
Wisniowiecki a stat spinzurat trei
zile viu 0111 ce Turcii I-au sagetat
de pe metereze, cad batjocorise pe
Mahometul lor, pentru care lucru i-a
pedepsit imparatul pe aceia, cad i-ar
fi placut sa-1 chinuiasca mai mult.
Iar Piasecki a murit mai u§or, caci
cazind erà spinzurat de coapse
vi-a lasat capul in jos si astfel singele
1-a inabu§it».
dar Laski a intrat totu in tara cu
oastea sa din pricind ca. Despot pri-
tr'o iscoadä i-a scris o scrisoare foarte
jalnica, rugAndu-1 sa-i fie mill de
recunoscind ca greOse fall
de dânsul i fagaduind sub jut-Arnim,
ca daca Dumnezeu Il va slobozi
daca Laski ii va scapi vieata, Ii va da
si-1 va despagubl de toate pagubele.
Laski primind aceea scrisoare a che-
mat la sine pe toti rotmiwii §i a po-
runcit ca scrisoarea O. fie cetita in
fata lor cu glas tare i cerind sfat,
cum ar fi mai bine, sa-1 scape sau nu ?
Rotm4trii au sfatuit a e mai bine
si-1 scape i sa-1 slobozeasca din in-
chisoare cä daca Despot piere acele
www.dacoromanica.ro
346
poata sprijini pre Despot; unde R-
and navall mare pedestra§ii lui
LasIdi, au apucat purile i le-au
intors spre oastea lui Alexandru-
Vocla ; unde impresurAnd pre Mol-
doveni cu focul puqcilor §i din singe
Cu plumbi ce pia ca ploaia, de multe
rane n'au mai putut suferi Moldo-
venii, parasind pre domnu-sau Ale-
ramas izbanda la Levi. Md. Alexan-
dru-Vocia, vazându-se golit i O-
rbit de tot ajutoriul, au fugit in
jos spre Hui çi de acolo s'au dus
la Turcie.
.Iar Laskii au tras la Suceava
au aqezat pre Despot la scaun, jar%
el nu dupa multa vreme, s'au dus
inapoi, lasind lui Despot oaste, Joi-
miri i Nemti i Unguri ca sa-i fíe
de aparare dincotro va aveh nevoie,
iara lui sa-i intoarca toata cheltuiala
cità au facut pinA I-au wzat la
domnie.
Albriht Laskii, voevoda Siraskii,
daca au a§ezat pre Despot-Voda la
domnie cu multa cheltuiala a sa, s'au
dus inapoi la tara le§easca, lasind
cuvânt lui Despot-Voda ca sa-i tri-
mid tot ce au cheltuit pentru dânsul,
81-0 rescumpere satele i ocinele care
le zalojise pentru Despot. Ci Despot
daca s'au vazut arzat la domnie,
nimica de aceasta nu grip., ci numai
de prade §i de rautati ce faceh in tar/.
Aà intrind sarba intre din§ii, in-
telegAnd Laskii de atitea asuprele
strimbatati ce facei tärii i lui
347 ANEXE
pagube i cheltueli toate ate le-ai
facut se pierd, iar cat va fi viu i slo-
bod de asediul in care e tinut poti
aveh nadejde de rasplata. Deci au
hotarit sa-1 scape 0 au venit cu oastea
pina la malul raului Siret nu departe
de Suceava, nerind ce se intamplase
cu cateva zile inainte, cad Ungurii
cari erau cateva sute in cetatea Su-
cevii pe langa Despot, se inteleseseri
cu ceilalti Unguri cari erau in camp
Cu Moldovenii. Despot oprise pe cei
cari erau Cu dansul in cetate sa vor-
beasca cat de putin cu aceia, dar ei
nu ascultau i tratau mereu intre
dânii pentru tradare, cad greu ar fi
putut Despot sa-i impiedece, and
nu ava pe langa el deck cateva sute
de Italieni i Nemti, cari îi erau cre-
dincio0 i binevoitori, dar nu erau
atatia cat Ungurii. Acgtia fiind tra-
datori, hotarisera in cele din urma
si-1 dea pe Despot lui Toma i Mo-
toc. Despot intelegand a va muri
cunoscand credinta i bunavointa fata
de dansul a acelor Italieni i Nemti
cari erau cu el 0 neavand cu ce sa-i
rasplateasca pentru slujba lor cre-
dincioasa, a impartit intre dan0i
coroana pe care (Muse sa i-se faci,
stricand-o 0 le-a multumit pentru
slujba lor credincioasa. Afrand Mol-
dovenii a Despot impartise coroana
sa Nemtilor çi Italienilor, i-au prins
pe top çi i-au inchis, vrind sa-i omoare
Ternandu-se deci de moarte rea, au
dat tot ce le impartise Despot 0 abia
aà i-au slobozit. Iar Ungurii uitand
www.dacoromanica.ro
199
nu-i plate§te cheltuiala, g'andi ca 0-1
scoati din domnie..
«De care lucru daca s'au adunat la
seim la Petricov cu Dumitrwo
novetkii, carele çi acela erk om cu
putere mare, 0 sfatuindu-se amandoi,
au tocmit Laskii ca sa-1 duel la domnie
sa scoata pre Despot, de care lucru
incredintindu-se amandoi, nu dupl
multa vreme s'au ridicat Virovetkii
Cu oaste cazaceasca 0 au venit la
Nistru, weptand acolo 0 pre Laskii
ca sa mearga asupra lui Despots.
oInteaceia vreme sfatuindu-se bo-
ierii tarii dimpreuna cu episcopii, ce
Vor face cu acel. rasipitoriu de lege,
ca nu numai calcand obiceile Ora 0
jacuri facand, ce 0 legea cu totul
rämasese de batjocura, de care lucru
cu totii mai cu deadinsul sfatuin-
du-se cu Toma hatmanul ca sa scoata
pre Despot din dornnie i a0 jurara
pre Toma, ca erà om cu inima mare,
ca sa fie el incepatoriu acestui lucruo.
*Inteaceea vreme intelegand boierii
cum Dumitrwo Virovetkii au venit
la Nistru cu oaste cazaceasca 0 al-
teapta pre Laskii, vrind O. vie asupra
lui Despot-Yoda, s'au sfatuit cu totii
0 au aflat ca sa trimita la dansul sa-1
pofteasca sa vie la domnie i sa nu
zaboveasca, nici sa vie cu oaste multa,
ca pot ei cu tara fat% oaste sa-i dea
domnia, nici sa a§tepte pre Laskii,
zicand ci daca va veni Laskii va fi
slava lui, iara nu a lui Virovetkii.
Vazand aceste cuvinte Virovetkii
adeverinta boierilor de Tara, au
200 P. P. PANAITESCU
de binefacerile si de dreptatea std.-
panului lor fata de dal*, au prins
pe Despot si 1-au dat acelor tradatori,
dusmanii lui mai sus atnintiti, Tom-
a i dându-1 gad la pod, au
poruncit de I-au taiat. i dupa aceea
au trimis catre oastea lui Laski, care
era pe malul Siretului cu patru mii
de oameni, iar Moldovenii erau de
cealalta parte a raului impreuna Cu
Unguri ca la 5.000, au trimis pe un
neamt cel mai credincios curtean al
lui Despot, gol si descult, taindu-i
nasul i urechile de erà numai sange
incins numai la brat], insarcinan-
du-1 cu aceasta solie sa-i spuie lui
Laski A. se intoara in Polonia daca
vreà sa fie sanatos, iar de nu se va
intoarce, va pall ce a patit i acela.
Deci treand la oastea lui Laski a
spus ce s'a intamplat, cum au tradat
Ungurii pe Despot si I-au dat in in&
nile lui Toma si Motoc i azi e a nimica de viclergul boerilor sai, air
treia si de and 1-au tliat la pod. Au-
zind aceasta veste rea Laski, care cu-
nostea pe acel neamt a inteles a este
adevarata si a fost foarte mahnit.
Chemand pe toti rotmistrii le-a spus
aceste lucruri si se sfatuia cu ei ce
sa faca si au hotarit astfel: Deoarece
au diat pe Despot si nu mai avem
nici o nadejde de scapare i ajutor
din cetate, e greu sa facem altceva
deal sa ne intoarcem acasa. i dupa
aceea s'au sfätuit pe unde sa se in-
toara acasa, aci aveau cu ei oaste
foarte mica. Unii sfatuiau prin Bu-
covina, altii catre Sniatyn, dar partea
www.dacoromanica.ro
348
intrebat sfat pe Pisacenskii poruricul
sau, cum va face, astepta-va si pre
Laskii, au ba, ca boierii cei de tara
poftesc. Ce Pisacenskii, negandin-
du-se de viclesug, vazand atata ade-
verinta de la boierii de Tara, i-au zis
sa nu astepte pre Laskii, ci sa mearga
la domnie daca Il poftesc boierii, sa
nu fie lauda lui Laskii, ci a lor. As-
cultand acesta sfat Visnovetkii s'au
gatit cu veo 500 de oameni sa vie
spre tara.....
«Scrie cronicariul lesesc Martin
Pascovskii, ca daca au inteles Despot-
Vocla de venirea lui Visnovetkii, sti-
ind ca despre Laskii, de unde-i erk
toata nadejdea, are sarba mare pen-
tru ce nu-i intorsese cheltuiala, so-
cot1 ca deacolo nu se va puta. ajutorl.
Intelegand ca i Laskii va sa vie
Cu Vignovetkii asupra lui, s'au sfatuit
sa faca pace Cu Virovetkii; nestiind
trimis sol la Dumitrasco Visnovetkii
pentru pace, giurandu-i moo de cai
ateva mii de boi, numai sa faca
pace si sa se intoara inapoi. De care
lucru intreband Visnovetkii sfat de
Pisacenskii, porusnicul sau, dela ca-
rele pentru sfatul lui, mai apoi i-au
venit toata rautatea asupra capului
lui, ca vrand Visnovetkii sa faca pace
pre cuvintul lui Despot si sa se in-
toara inapoi, iara Pisacenskii tot I-au
indemnat sa mearga, zicand cá daa-1
poftesc boierii si tara, mai bine sa fie
el stapan cleat altul. i ash Visno-
vetkii, ascultand sfatul lui Pigacenskii,
 349
mai mare a sfatuit catre Bucovina
Eland aceste argumente: daca ne du-
cem catre Sniatyn, Moldovenii vor
asedià mai inainte castelul, iar noi
avand dumani in fail 0 in spate,
nu vom putek fi siguri in tara straina.
deci sa mergem spre Bucovina,
dar Moldovenii vor pregat1 codrul ca
odinioara; ca sa nu cadem acolo in
cursa, trebuie sa fim foarte cu bagare
de seama. Intre aceste sfaturi au ga-
sit mijloc ca hatmanul sà trimita cat
mai repede doul sute de calareti,
buni tragatori, cari sa apere codrul
sa nu lase pe tarani sa-1 strice
a0 au facut. i and ai no§tri au a-
juns sub codru auzeau cum caliiretii
trageau in tarani, cari i incepusera
sa taie copacii pe alocurea i acei
llreti au ucis cateva zeci de tarani
In cele din urrnä färanii au fugit.
Oastea Moldoveneasca veneà dui:A
dan0i; Toma avek 12.000 pentru
apararea raului, de0 moldovenii ar-
sesera çi padurile in fata lor. ì ne-au
gonit din urma pana la Sniatyn, §i
au sosit indarat dupa oastea polona
0 au ars ora§ul. Astfel hatmanul a
scapat teafar cu toata oastea sa 0 n'a
pierdut nici un om, iar dela apararea
raului calaretii poloni au ucis multi
Moldoveni i i-au urmarit trei zile
trei nopti, neclandu-le odihna. Mai
tarziu afrand Turcii de tradarea a-
celor doi tradatori Toma i Motoc
asupra lui Despot, s'au suparat pe
ei, deci ei luanduli toate averile din
Suceava au fugit la Lemberg, unde
www.dacoromanica.ro
ANEXE 201
n'au facut pace cu solii lui Despot,
ci s'au pornit spre Tara, unde mai
apoi 0-au pus 0 capuli.
TAzand Despot-Voda ca despre
Vi§novetkii nimica nu folose0e, au
trimis iara0 la prietenul sail, la Laskii,
Cu multa rugAminte, intoarca
scarba despre dansul i sa nu-1 base
la nevoia lui, ci sa-i vie inteajutoriu,
sa-I sprijineasca .despre vrajma0i sli,
0 ce va fi pofta i cheltuiala lui
dintaiu 0 de apoi, toatä sà i-o intoarca,
inca i alte daruri multe i-au adeverit.
Unde vazand Laskii rugärnintea lui
Despot, fiind i Laskii atuncea sosit
la Nistru la marginea tarii, au chemat
pre toti porupicii sAi i au cetit cartea
lui Despot inaintea tuturora. De care
lucru intreband sfat de clanqii, scoa-
te-va pe Despot din domnie, au spri-
jini-l-va despre vrajma0i lui, inte-
legind poru§nicii aceste cuvinte
vazand a i Vi§novetkii nu i-au a§-
teptat precum le erk tocmeala, ci au
intrat in tara, au sfatuit pre Laskii
sa nu lase pre Despot la nevoie, de
vreme ce mai inainte cu ajutoriul lui
1-au a§ezat la domnie, zicand ca de
va e0 Despot din domnie i cheltuiala
lui Laskii va fi perita, jara de va fi
Despot la domnie tot este cu nadejde
a se va intoarce cheltuiala lui Laskii.
De care lucru Wand Laskii acesta
sfat, au purces ca sa apere pre Despot-
Voda, unde au venit Laskii pre tar-
murile Siretului cu 14.000 de oameni..
Cronicarul le§esc Martin Pa.,-
covskii serie ci s'au radicat Ianaq,
202 P. P. PANAITESCU
regele Sigismund August a poruncit
si-i taie si a luat acolo si toate aceste
aveii ale lor,
www.dacoromanica.ro
3 go
craiul unguresc, inteaceea vreme cu
citina oaste si apropiindu-se la hra-
nita Ardealului sub munti; intelegind
de aceasta boierii moldovenesti, fiind
vicleni domnu-siu, avuri prilej ca si
imputineze oastea lui Despot-Vodi;
au sfituit pre Despot-Vocli ca si tri-
miti oaste despre granita ungureasci
si fie de straji. Si asi au trimis Des-
pot-Vodi Nemtii sii, carii erà slu-
jitori la dfinsul. . a.
. Cronicariul Martin Pascovskii
scrie : Acolea tocmindu-si To:imp oas-
tea sa In doui palcuri, vrand si
sale pre Cazaci, au pus un palc deo-
parte de pod, alt palc de alti parte
de pod, dindu-le invitituri intr'a-
cesta chip, daci se vor insirà Cazacii
la pod, atuncea si-i loveasci PAri
veste de doll pirti, cum s'au i Cam-
plat. Insi mai nainte cu o zi au tri-
mis Toma olicari inaintea lui Vis-
novetkii, dindu-i veste cu
leciune, cum miine dimineati vor
e1 asupra lui Despot; de care lucru
Intelegând Virovetkii aceasti veste,
cu mare bucurie au purces a doua zi,
asteptând si-i iasi boierii inainte si
i-se inchine, unde mai apoi cu mare
inseliciune s'au inselab.
Asteptind Toma pre Visnovetkii
cu caste tocmitä la pod la Vercicani,
iati au sosit i Visnovetkii cu Cazacii
sii, ci Visnovetkii nu vena ca la un
risboiu, ci ca la o domnie desarti de
stipan, cu putini i inci el fiind bol-
nav de sinitate. i acoperindu-i ne-
gura, deodati Toma cu oastea sa
35/ ANEXE 203

cea tocmita fOra de veste i-au lovit,

de i-au spart 0 i-au rAsipit 0 pre multi
i-au prins vii. Unora le-au diat ure-
chile 0 i-au slobozit, pe altii dimpre-
uni cu domnu-sau Dumitralco V4-
novetkii, i-au trimis la impAratie, a
Vi§novetkii neavind nadejde de o
poticali ca aceea 0 fiind negata, lo-
vindu-i Toma fara veste pierdù V4-
novetkii rasboiul, 0 au dat dos a fugi;
0 vaand a nu va puta sat* a erà
0 slab de boall, au intrat intr'o ca-
pita de fin, la un sat la Botopni 0
viind un popa la fin, sO-1 incarce,
l-au aflat in capitO ascuns 0 l-au dus
la Toma de l-au inchinat. Mai apoi
cum s'au pomenit mai sus, l-au tri-
mis la implratie dinpreuna cu cum-
natu-sOu Pisacenskii, de i-au inchinat).
a ... De aceasta poveste serie Martin
Pa§covskii, cronicariul leqesc. Intr'a-
ceea vreme and au pierit Despot-
VodA la Suceava, jata sosi 0 Albriht
Laskii, voevoda Siraskii, la tarmurile
Siretului, carele venii inteajutoriu
lui Despot-VodA cu 14.000 de oameni,
ci nimica nu i-au folosit, a cumuli
sunt Le0i de se gAteaza pre incet,
pAna a ven1 Laskii si apere pre Des-
pot-Voda, iar Toma au in§elat pre
Despot-Vodi, de i-au impartit oastea
0 i-au ucis Nemtii 0 de ad i au bAtut
pre Vi§novetkii, mai apoi au omorit
0 pre Despot-Voda. Deci intelegAnd
Tom§a de venirea lui Laskii, au prins
pre cOpitanul Nemtilor celor pedes-
tri, de i-au taiat nasul 0 urechile, 0
l-au desbrAcat de haine 0 l-au trimis

www.dacoromanica.ro
204 P. P. PANAITESCU 35Z

la Las kii, sl-i spuie a au pierit Despot-

VodA, iarl el, de va mai venl, cum au
pAtit Visnovetkii, ash va pAti si el si
cum au pItit oamenii lui Despot, ask
vor pAti i oamenii lui, cA Tara nu este
fArA cap, cumu-i pare lui; iar de-i
este voia sA-i fie oamenii fArl nas si
fArl urechi, cumu-i acel nearnt, el
sA vie. Acestea toate clacl le-au spus
neamtul lui Laskii, au intrebat sfat
dela porusnicii sli, cum va face; ci
porusnicii au zis cA dacl au perit
Despot-VodA, pentru carele mergeai
sA-1 aperi si cheltuiala ta au pierit;
nici avem ce umblà sau ce cluth la
Suceava, ci sA ne intoarcem inapoi.
msA neputându-si aflà cale curatA ca
sl se intoarcA, pre urrnA pre unde
venise se temei de viclesug, sI nu le
iasA inainte oamenii Tomsii,
mai rAu decht Visnovetkii; pre la
Codrul Cozminului sA treacà se te-
meh de tArani, intelegind de dinsii
sA nu secuiascA pAdurea asupra lor,
sA patA mai rAu deck Albert craiu.
Mai apoi si-au aflat cale sA se intoarcl
pe unde au venit, socotind cA de vor
esi vrAjmasii lar inainte, se vor
apArà din sinete si se vor sprijini din
arme si vor hälädul. Carii, dacl s'au
intors inapoi, pre multe locuri le
fAcek nAvalA tAranii cu imblAcie i cu
coase, ce nimica nu le-au stricat, ce
intregi au hAlAduit in tara sa, numai
unul dinteinsii au pierit. AceastA do-
bindI au fAcut Laskii dela Despot-
Vodà pentru mult bine ce-i fAcuse
avezase la domnie*.

www.dacoromanica.ro
353 ANEXE
in
ASEMANARI INTRE CRONICA LUI URECHE
COSMOGRAFIA LUI SEBASTIAN MONSTER
S. Münster. Cosmographia Univer-
salis. Bassel 1559.
P. 887:
oDocet Polonicarum rerum historia
duos filios Lechum et Zechum a
lavan et filio eius Elisa progenitos
venisse in terras vastas et incultas...
Alii vero dicunt Pole in Polonica
lingua sonare planum qua tota regio
lipsa vasta et plana est*.
P. 1059:
iTartaria quae et Mongol dicitur
a fluvio Tartar qui per eam fluit hoc
nomen habet....*
oAer et caelum intemperantum et
mirificum, tonitura et fulgura in ae-
state adeo horrenda ut prae timore
homines ipsi interent; iam calor ma-
gnus est, mox frigus et densissimae
nives cadunt. Ventorum frequenter
tam validi flatus, ut .equitantes deti-
neant et ad terram homines deiici-
ant, arbores radicitus evertant et
multa damna inferant. In hieme ibi
unquam pluit, in aestate frequenter,
sed adeo parce ut terra vix madefiat.
Regio alioquin omni animalium dives,
in camelis, bobus, etc....*
www.dacoromanica.ro
205
Gr. Ureche. Cronka. Bucurefti
1916.
P. 92:
«Tara leseascA, sau cumu-i zic pre
limba lor Polsca Zemlia adecA tara
cimpului li zic. Pentru loe tins i-au
pus nume ash...
oPentru aceia li zic tara leseascl,
pentrucl mai de mult o au fost che-
mand ash de pre numele lui Leh,
fiul lui Elisei, nepotul lui lavan, ca-
rete intaiu acela au locuit pre acele
locuri*.
P. 97-98:
oNumele si au luat tara dela apa
ce-i zic Tartar, care cura inteacele
pArti ce-i zicem Magopi, jara locui-
torii ii zic Mangul....*
oVAzduhul acestii tAri este fleas-
timpArat, cl vara acele tunete de
groaznice sAnt, at de fricl multi
oameni mor si skit cAlduri mari
aciasi frig si ometi mari i acele yin-
turi sint de mari, cht de multe ori
se timpll de opresc pre om cllAtoriu
Cu calul si-1 surpl jos, copacii din rl-
dAcinA oboarA si multe pagube fac.
lama niciodatA nu ploul, vara foarte
putin i and pima, deabih jilAveste
pAmAntul.
206 P. P. PANAITESCU 354

P. 98:
De toate dobitoacele se aflà multe...
P. 1063: Pb. 98-99:
Primus Tartarorum imperator dic- Implrat intaiu au pus de feliul
tus est Cingkis, homo humilis sortis lor pre unul ce 1-au. chemat Han. .
qui crevit in virum magnum et fortem, *Pre urma lui au stAtut Ioc han,
fuit que primus propagator et fator carde au niscut pre Zain han, al
imperatorum Zavolhensium. Huius treilea implrat, ce-1 poreclesc Bati
filius fuit Iocu chan, qui genuit Zain Acesta au prldat Rusia, tara le§eascA ,
chan tertium imperatorem qui ab Slijia, Moravia, tara ungureascl. Al
aliis Bathi appellantur et devastavit patrulea han, fiul lui Bati, Temir-
Russiam, Poloniam, Schlesiam, Mo- cutlu, carde ii zic Tamerlan, §i se
raviam et Ungariam . . . Quartus ex aflä acesta la istorie scris pentru vaj-
Bathi genitus fuit Temir Cutlu, qui mg§ia carde toatl Asia au prldat,
est Tamerlanes, in historiis ab sum- de au ars pina la Egipet. Acesta au
mam tyrannidem notus, qui totam biruit pre Baiazit, implratul turcesc
Asiam vastavit et usque ad Aegyp- §i 1-au grins viu i in cAtu§i de aur
tum pertransiit. Hic imperatorem 1-au blgat §i I-au bAgat in cu§cl, de
Turcarum Baiazeth vicit et captivum 1-au purtat prin toad Asia. . .*
catenis aureis alligavit, secumque »lar la tara Cataiului intiiu au 1m-
pro spectaculo circumduxit. Paulus p5rAtit Ginhis, al doilea Cui, al tre-
Venetus hoc ordine recenset nomina ilea Barhin, al patrulea Alan, al cin-
Imperatorum qui rerum pothiti sunt cilea Mongu, al §aselea Cublait.
in Cathay: Primus Cinchis, secundus
Cui, tertius Barchin, quartus Allan,
quintus Mongu, sextus Cublai et sub
isto dicto Paulus in aula eius egits.
P. 916: P. _Tar:
*Hi (Turcii) parva manu primo la- Acest fel de oan.eni, ce le zicem
tronorum more c1andestinis excursio- noi Turci, carii intaiu din tilhari
nibus vires sibi vendicare conati sunt. din oameni putini aka s'au lltit
Confluente que subinde huiusce- s'au inmultit, cl doug pIrti de pi-
modi generis hominum colluvie, brevi mint cuprind, adecl Asia §i Africa,
se fuderunt in omnes vicinas terras, s'au intins de au apucat o parte mare
praesertim cum Graeci negligentiores §i din a treia din Europa, de &Ant de
essent et Christianorum crimina haec Dumnezeu lAsati certare cre§tinilor
crudelia commeruerint flagella*. groazi tuturor vecinilor de prinprejur* .

www.dacoromanica.ro
355 ANEXE
Pp.957-97'3:
Pentru domnia lui Othman data
1300.
fOrchanes Othomani filius, ambi-
tione et audacia patri haud absimili,
rei militaris disciplinae longe peritior,
copiis apparatuque opulentior et in-
structior. . . Nam mira felicitate dom-
uit Mysiam, Lycaoniam, Phrygiam,
Cariam, regnumque in Hellespo-
ntem usque et Euxini littora proten-
dit. Fecit hoc Graecorum dissidium ut
Othomanica res cresceret et Prusiam
Graecis adimeret. Dissidentibus au-
tem eis Cantacuzeno magis quam
Palaeologis fovet, primus ab eo in
Europam accersitum traiecit. Post 22
imperii annum priusaquam vivendi
finem facet, filium post se reliquit
Amuratem quum late imperium pa-
temum propagasset sed contra Ta-
taros infeliciter pugnans cum multis
copiis suae gentis occubuit. Amura-
thes Orchani filius patrem in imperio
subsequentus est. Vir robore labo-
rum tolerantia, disciplina rei mi-
litaris, industria et ambitone suis
haud inferior animi, quippe qui si-
mulandi dissimulandique egregius
esset artifex et falendi magister in-
signis. Suo tempore duo fuere im-
peratores Constantinopolitani, qui
pertinaciter inter se dimicabant. Tunc
alter qui se vinci verebatur impru-
denter Amurathem ad partes suas
tutandas praecio, pacta scililicet Calli-
poli facile illectum, ex Asia accersivit...
www.dacoromanica.ro
207
Pp .102-107 :
i acestea s'au lucrat in anul
68o8.
41Pre urma acestuia au luat impara-
tia fiu-sau Orhan. Si iara§ 0 acesta
cu acela mester§ug s'au apucat ca 0
tata-sau, numai tarie 0 avere mai
multa au avut, din zi in zi adaogan-
du-se 0 latind imparatia, a crescand
vrajba intre creqtini au luat Misia,
Licaonia, Frighia, Caria 0 Netia 131-
tutu-o-au 0 o au dobandit 0 0-au
!Alit imparatia Ora la Helespon. Ca
pre aceia vreme intrase vrajba intre
Paleolog 0 intre Cantacuzino, carii
era capetele Tarigradului 0 socoti
neprietenul Crucii ca si se arate unii
parti Cu prietenie 0 sa-1 cheme in-
teajutoriu, ce s'au 0 tamplat ca au
trecut Cu oaste in Evropa 0 au des-
chis calea 0 altora pre urma la Ev-
ropa sa faca multa nevoie. Acesta a-
proape de savar0tul sat' au facut ras-
boiu Cu Tatarii 0 au cazut in ras-
boiul acel fara noroc 0 au imparatit
31 de ani. Pre urma lui fiu-sau Amu-
rat au statut imparat, om mwer 0
ascuns la initna, carele n'au fost mai
jos deck altii de vitejie, de a rabdare
nevoile, de invatatura vitejiei. Acesta,
acoperind gandul sau ce vrei sa faca,
vazind, cum s'au pomenit mai sus,
vrajba intre Greci 0 slabiti de ras-
boaie ce faca in de sine, naimind cu
leafa vase dela Ghenua 0 dupa ce au
dobandit Helespontul, au trecut la
Tratia in anii 6871 0 Calipoli la
208 P. P. PANAITESCU
Hunc itaque et copias eius nature
in Thraciam per Hellespontum tra-
duxit... Sic Europaeis opibus il-
lectus dun ulcisci hostes simulat,
usus Genuensium navibus Helles-
pantum ab Abydum superat. Occu-
pata Callipoli per opportune in Cher-
soneso caetera Graeca oppida infestis
armis patebat .. . anno Christi 1363
. facile et sine magno negocio
. .
magnam Thraciae partem ditioni
suae subiecerit. Mox et Mysiam ador-
tus armis subegit. Pari inde successu
Bessos et Tribalos domuit, Serviam
et Bulgariamque ingressus, quum
Adrianopolim prius occupasset ... .
cum Lazaro Serviae despota acie con-
gresus, sub inguine confessus occum-
buit, a Lazaro servo in domini vin-
dictam occissus cum omnis impe-
rasset 23... Is ita que defunctus duos
reliquit filios, ad capessendam rerum
administrationem idoneos Solyma-
num scilicet et Baiazetum.. . Hic
(Soliman) cum Baiazeto ex Asia
in Europam transgresuss, hostiliter
conflixit. Quo extincto totius rei
summa ad Baiazetum est devoluta.
Baiazetus . .. erat autem vir ingenio
peracri, maximarum rerum percu-
pidus, in rebus arduis capessendis
audax, in administrandis solers, in
laboribus perferendis infatigabilis, in
occasionibus prospiciendis acutus et
sagax, in exequendis celer ac perse-
verans, animo fortis . . . regni finos
1) Confuzie Cu Chersonesul Tauric.
www.dacoromanica.ro
356
Cram 1) au apucat, ci apoi 0 o parte
mai mare a Tratiei au luat. Dupl
aceea au supus Misia, Bosna, Rumele ;
mai apoi dacl au dobindit scaunul
Udriiului, de Bulgari 0 de SArbi s'au
apucat. Mai apoi au perit de o slugI
a lui anume LazAr Dispot, ce au fost
mai nainte dela mima iubir lui 0
1-au prins in rAsboiu».
§i i-au rAmas pre urma lui z fe-
ciar, Suliman ci Baezit, ci Baezit
omorind pre frate-gu, au apucat im-
pArAtia. Erà un blrbat de minte as-
cutit 0 poftitoriu de lucruri mari 0
indrAznet fie la ce se apuci, la trude
rAbdAtoriu, vremea cuno§ta 0 lu-
crul cum va purtà 0 stAtItoriu ca sl
imple de ce se apuch. Deci dacI au
dobindit Tratia toata, 0 au intors
inima spre Tarigrad. i intiiu au so-
cotit sa se apuce de Tesalia, Machi-
donia, Fotida, 0 de Atica 0 Misia,
ce le zicem Sarbii 0 Ilirii ce-i che-
mArn Bosna 0 Tribalii, ce-i poreclim
Bulgarii, o parte de dansele au luat
ei au ucis 0 domnul Bulgariei. Mai
apoi au incunjurat in 8 ani Tarigra-
dul ei auzind cA vine oaste ungurea-
sa 0 frantuzeascl, pre carii impl-
ratul cre0inesc i-au adus 0 i-au che-
mat inteajutoriu, temindu-se de atita
oaste, au pArAsit Tarigradul de-a-!
batere 0 au sarguit de au elk inain-
tea acei o§ti la Nicopoli ei &and rls-
boiu au biruit Baiazit 0 multi domni
0 hatmani ai Frantemilor au perit.
357
brevi tempori spaci produxit et ex-
tulit, ut circa Thraciam diu versatus
pene universam excepta Constanti-
nopoli et Pera, bello affligeret. Deinde
reliquam Graeciam manus iniecit
Thessaliam, Macedoniam, Phocidam
et Atticam occupavit suique iuris fecit.
Mysios quoque qui hodie Servii,
Illyricos,. id est Bosnenses, Triballos
qui Bulgari communi vocabulo di-
cuntur assiduis praelis vexavit, pa-
tris mortem sic ulturus. Principem
Bulgarorum interficit, alios subegit,
aliis quae tributa quotannis exhi-
benda induxit. Byzantium quoque
urbem regiam . . . obsidione vexa-
vit. .
. acto enim anuos Constanti-
nopolem obsederat et obsessam facile
expugnasset nisi Ungarorum, Ga-
llorumque adventum formidans, illis
ad Nicopolim occurisset memora-
bilique praelio nostros superasset
captisque magna ex parte Gallorum
ducibus . . . reversus tyrannus ad
Constantinopolim obsidionem, spei
plenus eam biennio denuo obsse-
sam occupasset, nisi Tamerlanes
Scytharum rex, instar torrentis ipso
inccursu contra vastando, Baiazetum
omni apparatu occurrere conatem in
Asiam revocasset. Ubi et in Galatiae
et Bithyniae confinio instructa acie
collatis signis fortiter dimicatum est.
At Baiazetus impar viribus supe-
ratur, vivus et captus in cavea ca-
thenis aureis vinctus ac circumductus
1) Sic. Gre§ealrt a copi§tilor pentru Marea ionium.
14 A. R. Memoriile Seelianii Istorke. Seria Ill Tom. IV. Meta. 4.
www.dacoromanica.ro
ANEXE 209
De care lucru cu noroc seme-
tindu-se Baiazit, iara s'au vartejit
la Tarigrad vi z ani stand asupra-i
de i-au flamanzit, vi era acum cei
inchivi periti de n'ar hi venit Tamer-
lan, hatmanul tataresc, vi Baiazit RI
biruit de multimea Tatarilor, ce nu
era deopotriva vi 1-au prins viu vi
ferecandu-1 in catuvi de aur vi in
cuca bagandu-1, I-au trecut la Asia.
Ci la Asia I-au slobozit, iar el de ru-
vine curand au murit, dupa ce au im-
paratit 13 ani vi 6 luni. Ramas-au fii
de dansul Calepin, Moisei, Mahmet
vi Mustafa; ce Calepin de sarg au mu-
rit, iarä fiu sail Orhan de unchi-sau
Moisei fif omorit vi Moisei de frate-sau
Mahmet. Acesta Mahmet tara munte-
neasca vi Machidonia au supus vi
tenchiul sau hotariul turcesc pang la
Madenanici 1) 1-au mutat vi scaunul
vi a.0 pus la Odriiu. Si dupa ce au tinut
imparatia 17 ani au murit. Deci al
doilea Amurat clzif la imparatie.
Acesta, cu ajutoriul ce ava dela Ghe-
nuva, trecand la Tratia au batut pre
unchiu sau Mustafa vi Thesalonica
au sfaramat, carele era ora' batran,
tare vi plin de avutie vi pre acele
vremi Venetia o tinei. De ad l au supus
Chiprul, Epirul, Etolia. Cunoscand
de acia ca. de va putei sa lege prie-
tevug cu Gheorghie Despot, domnul
Sarbilor, ca lucrurile lui se vor in-
tar' vi a crevtinilor vor slat* cu toata
2ro P. P. PANAITESCU
itandem dimissus... inglorius in Asia
paula post diem obiit. . ..*
*Ut autem redeamus ad Baiazetum
is ubi mortus est reliquit regnum qua-
tor filiis, quorum nomina sunt Ca-
lapinus, Moyses, Mahometus et Mus-
tapha. . .*
eCaeterum Calapino posthaec mor-
tuo, Orchanus filius successit, tenera
aetate adolescentulus, ac brevi post
a Moyse patruo extinctus est, sed ipse
haud multo post moriens, fratri Ma-
hometi regnum per manus tradidit...
Valachis bellicosis nationibus bello
attritis, tributa gravia imperavit.
Ipse Macedoniam bello domuit, pro-
movitque Turcorum signa ad Io-
nium usque pelagus.. . . Mortuus est
autem Mahometus postquam impe-
ravit 17 annos, anno Christi 1422,
constituitque regiam sedem in Adri-
anopoli. Amurathus hoc nomine se-
cundo, vulgo Muratbeg. . . . At Amu-
rathus Genuensium opera in Thra-
ciam delatus, cum Mustapha hosti-
liter conflixit, vicitque et totum im-
perium est assequutus . . . provincias
Graeciae adortus, nobilissirnas eius
civitates accepit in fidem, praesertim
Thessalonicam civitatem illustrem an-
tuquitate, amplitudine, pulchritidine
amoenitate, opibus, opportunitate si-
tus . . . quae tunc a Venetis tenebatur
. . Quin et Epirum et Aetholiam
in ditionem suam redegit atque Illy-
ricorum oppida. . . . Concessit tum
Amurathus in Mysiam, nec ulla re
Georgio Despota potuit flecti ut
www.dacoromanica.ro
358
nevointa au silit 0 au luat fata lui
sA-i fie impArAteasl.. *
*De acia 0 Cu puterea socru ski
0 cu a sa s'au apucat de Beligrad 0
bitind cetatea au perit 7000 de Turci.
DupA moartea acestuia sad' impArat
al doilea Mahmet, carde au incun-
jurat Tarigradul cu muld multime
de oaste 0 l-au luat in anii 696r in
31 zile a lui Mai. In al doilea an dupl
aceia s'a dus la Beligrad 0 multi de
ai sAi acolo perind 0 el Ina rAnit
l-au pArAsit. De acia Bulgarii au luat
0 Dalmatia 0 Rastia au dobindit.
De ad Trapezondul l-au dobindit
ci Mitelina cu alte ostroave au luat..
Apucat-au 0 Evbeia 0 Chiefeia, ce
o tineà Ghenuezii 0 au impArAtit 32
de ani. De ad Baiazit al doilea luand
impArAtia, rAsboiu cu Venetianii fAcii
0 le-au luat Naupactum, Metona,
Dirahia 0 toad Dalmatia au prAdat
0 au murit otrAvit. De ad Selim fiu
sAu clzit la impArAtie. Acesta au luat
Alcarul ora§ mare la Eghipet ei dupA
ce au omorit pre sultanul, Alexan-
dria toad cu Egipetul le-au dobandit
ci le-au lipit de impArAtia lor 0 Da-
mascul l-au luat. Pre urma lui, fiu
sAu Suleiman tiind impArAtia, luat-au
Beligradul, apArAtura nu numai a
tArii ungure§ti, ce a toatà crqtinä-
tatea. De acia Rodosul au biruit 0
Strigonia 0 Buda 0 alte ora§e a tArii
ungure§ti, inconjurat-au 0 Beciul . . .*
359 ANEXE 211

secum foedus iniret, priusquam ab

eo nuptias filliae extorsit ingenti dote
. . . . a Despoto rogato est, ut extorri
ac patria eiecto ad pristinam fortunam
recuperandam auxilio esset. . . oppu-
gnare adorint Belgradum . . . ut
roc) Turcorum in hoc obsidione quae
septimum etiam attingit mensem sint
desiderata. . .»
eMahometes secundus. Mahometes
Amurathi filius mortuo patre impe-
rium assecutus. . . . Ad expugnanda
Constantinopolim animum adiecit.. .*
(luarea Constantinopolului la istoria
imperiului bizantin).
Ann° 1455 expeditionem in Unga-
riam instituit atque maximis copiis
Belgradum . . . obsedit . . . Macho-
metem sagitaque sub papilla leva
stringebat In pectore . . . Turcae . . .
igniominiosa ac turpi fuga per noctem
obscuram abierunt. . . Porro Mah-
metus . . . Trapezuntium expugnat,
deinde adorit insulas Aegaei manus
et ocupat Mytilenum. Deinde crude-
lisimé Chalcidem urbem in Eubeea
insula expugnavit. . .»
oBaiazetus huius nominis. . . secun-
dus ditio Venetum in Peloponese
laeso Naupactum .. . est illis adempta,
Meton quoque expugnata. . . Veneno
a filio iuniore dato. . . morit. . .
Zelimus minor natu filius Baiazeti...»
(Pe larg luarea Damascului, Egip-
tului 0 Cairului, Alcar»).
»Reliquit Zelymus post se filium
unicum Solymanum nomine. . . Bel-
gradum expugnavitque quidem non

¡4*

www.dacoromanica.ro
212 P. P. PANAITESCU
tam Ungariae sed totius Christiani-
tatis propugnaculum erat. Cumque
tyranus post eam victoriam. . . ge-
nerosa quadam promptitudine ' con-
tra Rhodum arma sumpsit*.
(Pe larg luarea Budei 0 Strigonului,
asediul Vienei).
Completare dupd edifia germand a
Cosmografiei lui Seb. Miinster. Bassel
1614.
P. 1429:
(lAnno Christi 1300 ist dieser Otho-
manus, von den bissher alle Tiir-
kiche Keyser Othomani genent wer-
den, erstanden in Landt Natolia. . .
Es wällen auch ettliche er sey ein
Tartar gewesen und kammen auss
Persia in Cappadociam, unnd sich
da nider gelassen. Dann da er von
armen und schlechten Eltern erbo-
ren aber ein freyer keker Kriegsman
war, flohe er ettlicher schmach hab
von den Tartam, und kom mit 40
Pferden, nam eyn das Gebirg Cappa-
docie, und fieng an umb sich zu rau-
ben. Da kamm viel Räuber zu ihm
class er also starck ward, dass er ein
offnen Krieg fiirt und bracht das
Landt Cappadocie in sein Gewalt,
damoch Pontum, Bithyniam und
das Klein Asiam».
Pp. 1437-1438:
Pe larg moartea lui Soliman la
*Zigetc *Solymano tratt nach sein
Sohn Zelyms, diss Nammeus den
andrer*. Ia Venetienilor Ciprul la
1574 moare la 1574, 13 Decemvrie.
www.dacoromanica.ro
360
Pp. I01-102 :
«Otoman, impäratul lor cel dintäiu
au fost tätar, slujitoriu al hanului
celui mare, om indräznet 0 mai mare
de trup deck altii. Acesta de nevoie
au e§it din tara tätäreasa §i au in-
ceput intiiu la Capadochia a tinei
drumul, având cu sine numai 50 de
oameni 0 s'au adaos dupg aceia unul
cite unul pitiä s'au inglotit, unii din
din oameni räi adunati, altii. §i. de
nevoia lor, pentru sä hälIcluiascl de
moarte, altii in näclejde de dobändä.
*i aà dupä adaos ce fAceä, intaiu
pre ascuns, iari dad. s'au inmultit in
vedere se apuch de präda §i jAcuià.
de ad i cu totii s'au pornit de au
luat Capadochia, Pontul, Bitinia,
Pamfilia, Tilitia, pH mari. i acestea
s'au lucrat la anul 68o8».
Pp. 106-107:
*Soliman. . . . mai apoi au perit la
Zeghit, impArAtind 47 de ani. Urmatu-
1-au al doilea Selim, carde. . . au
luat Venetianilor Chiprul. . . §i de
ad l au murit la anul 6983. Pre urma
361 ANEXE 213

Urmeazg Amurat III çi Mahomet III lui Amurat au impgrgtit dup.i

care ucide 19 frati, cu el se terming dânsul al treilea Mahmet, carele au
sirul impgratilor. omorit 18 frati si au luat impgrgtia».
Iv
ASEMANARI INTRE SARMATIA LUI MIECHOWSKI
SI CRONICA LUI URECHE
Matei Miechowski. Sarmatia Asi- Gr. Ureche, Cronica, ed. Giurescu.
ana atque Europea, In, I. Pistorius.
Polonicae Historiae corpus I, Hassel
1582.
P. 129: P. 99:
Lista hanilor Tgtari ca la Miinster. eAl cincilea din Temir Cultu, fiu-
Apoi continug aQuintus imperator sgu cel mai mare Temir tar, au stg-
ex Temir Cutlu progenitus fuit Temir tut impgrat, carele zic a au perit
Czar. Iste dicitur, per Vitoldum du- la Prusi In rgsboiu, bgtându-se cu
cem Lithuaniae et Vladislaum regem Crijecii. Al saselea fiu säu Mahmet
Poloniae in auxilium contra crucife- tar. Al saptelea fiu sgu Ahmet ta-
ros Prussiae evocatus fortiter pug- riu. Acesta au ngscut pre Sahmet,
nans ferro occubuisse. Sextus impe- al optulea ImpArat».
rator et Temir czar genitus fuit
Mecmet czar. Ex illo genitus est
Achmet czar septimum imperato-
rem. . . . Achmet genuit Schiachmet
octavum imperatoremu
P. 137:
eQuidem miles magni Chan nomina
Otumanna, fortis humilis et fortuna
tunc obscurus viribus tamen corporis
robustus et audax, propter certas
ut ei vi debatur injurias, e Tartaris
in quadraginta equis secedens, cn- Cf. pasajul respectiv reprodus la
ep.it occultè in Cappadocia montes et p. precedentel compararea cu Min-
adytus opportunes occupare et ex ster. Pasajul lui Miechowski e mull
oportunitate loci et temporis praeda mai aproape de textul lui Ureche.
agere ad quem plurimi grassatores,
ut sit in huius modi genere hominum,

www.dacoromanica.ro
214 P. P. PANAITESCU 362

coufluxerunt et coaluerunt vehemen-

ter ita ut quod prius occultis insidiis
egit, palam et pari Marte tunc coe-
perit oppida civitates et gentes in-
vadere et occupare. Et quia non re-
perit resistentes. ... occupavit et Cap-
padociam, Pontum, Bithyniam, Asiam
minorem, Pamphiliam et Ciciliamo.

ASEMANARI INTRE CRONICA LUI URECHE SI

MARCO POLO
Marci Pauli Veneti. De regionibus Gr. Ureche, Cronica, ed. Giurescu
Orientalibus, libri III, in Simian Gry-
neus. Novus Orbis regionum ac insula-
rum veteribus incognitorum, Bassel1 532 .
P. 374: P. 98:
«Per totam provinciam Cathai ex . . . la tara Cataia... Afli se 0
montibus eruntur lapides quidam stânci negre de pima, de fac foc cu
nigri, qui ignem missi ut ligna dinsa claci o sap1 0 arde in loc de
ardent et accensi aliquandiu ignem lemne, pentru lipsa lemnelon.
conservant, ut si vesperi accenda-
tur per totum noctem vivium ignem
retineant, utuntur autem multi jis
lapidibus quod lignorum in quibu-
sdam locis sit penuria».

IMPRUMUTURI IN CRONICA LUI MIRON COSTIN

DIN ACEA A LUI GUAGNIN (TRAD. PASZKOWSKI)
Al. Guagnin. Opisanie Sarmaciey Mir= Costin, Opere Complete ed.
Europejskiej (traducere Marcin Pasz- V. A. Ureche, I.
kowski). Warovia 1769.
(Poema lui Otwinowski)
Pp. 652-654:
Marte cel singeros a terminat re-
pede izb 'Lida lui Zamoyski la lupta

www.dacoromanica.ro
363 ANEXE 215

dela lacomul rAu Teleajen, repede a

fugit Mihai 0 el a dobindit cAmpul
de lupti.
Dar incepAnd dela castelul din Plo-
e4ti oastea a fost chinuiti de zipezi
0 de WO, 0 au imblinzit-o numai
figiduelile celor doi voevozi, unul in
Moldova, iar Simeon in Muntenia
10 iau asuptii unele obligatii. Deci
Zamoyski socoti si lase pe Simeon
liniqtit in tari, ceeace nu se puta
PAri apirare, dar lui nu i-s'a pirut cu
cale si se duci cu oastea lui citre
orapl de scaun, 0 in oaste erau ne-
intelegeri. Orinduwe pe cAtiva si
meargi cu pilcurile lor, cici Mihaiu
adunase din nou oameni in ¡ara sa.
Vrea si trimiti pe Nivozi, dar ei nu
vreau, fiecare e mai bucuros si se
.duci acasi.
Tie Potocki iti cer si mi inlocue§ti,
cici sunt bolnav, zice Hatmanul, aci
mie mi-a venit vremea si mi odih-
nesc, si mi duc acad. Tu qti ob4-
nuit cu greutitile, Cu lupta, ai luptat
,cu Titarii, Cu Danzigul, cu Mus-
.calii, te cunosc Ungurii infrinti, cAci
Rizvan cipitanul lor a fost pus in
teapi in loc si ia domnia 0 astfel a
fost asigurat domnul Moldovei. Aces-
Walt va fi deci cilluzit de vitejia ta
spre scaunul siu, iti vei miri slava
pe care o ai in toati Polonia, o vei
inAltà la cer 0 vei dobindi recuno§-
tinti in patrie 0 risplati dela rege.
Dumnezeu atot-puternic te va OA
0 te va aFzà fericit in fata tronului
stipinului tiu cu birbitie nepitati.

www.dacoromanica.ro
216 P. P. PANAITESCU 364

Acestea spune din privire i apoi din

gura Zamoyski adauga: Mergi fe-
ricit Potocki, pe lânga tine ramfin
fratii tai fiecare cu roata lui, 0 al
patrulea cu ei nepotul tau, Strus
Kalinowski rudele tale, cneazul Po-
rycki, Temruk i Tamowski, care
ramine asupra oastei muntene0i pe
linga Simeon si roata lui Buczacki.
Cu tine merg i Golski i steagul lui
Pozarowski ciso de cai ai lui Milewski,
Swierski i acei ale caror roate sunt
orinduite in Muntenia va vor into-
varasi, mai adaug 0 pe Lastowiecki
cu Iso de pedestra0, Srzedzinski cu
zoo 0 Lisawski cu tot atâtia i Gdes-
zinski, Gorecki merge dupl dorinta
lui. Dupa aceea s'au despartit,
egmas bun, unii au ramas cu
noi, altii au plecat.
Du§manul in munti pregate0e o
cursa, ai no0ri merg sa impiedice
tradarea i straja inaintea noastra e
la dota mile de a lor, urmeaza tunuri
upare. P. 452:
Zapada a aeltat drumul, noaptea Tara Mihaiu-Vod, dupa rasboiul
cade, dar asprul Marte aduce cal- ce pierduse la Teleajin, steins-au iar
Mergem intre munti, unde tre- oaste prin munti de ai sli 0 din teara
cdtori inguste deschid drumuri strdmte Ungureasca cunoscuti çi amu fácuse
ce trec in vaduri repeli peste Arge§. aproape de §apte mii de oameni, cum
A0eptam tunurile inteun camp lánga scrie Hornograful i pornise Udrea
padurea de stejar, dela straja din cu 4000 de oaste sa fie de strajL
faä unul ne aduce veste cä Udrea in heft' singur tot se Oa in munti sa
oraf e prevenit de sosirea noastrd. Sta- iasa odata cu pu§ci i gatit mai bine.
rostele geme, e chinuit de boall, noi Ce, l-au grabit Simeon-Vod de n'au
mergem indatd in tdcere, lasam la avut vreame sa se mai intareasa
stinga pe Baba-Novac, in vale ve- ca. de sirg stringind oaste de loc
dem foc. Zorile se aratd pe dealuri, cu Le0i, pre sfatul iarA0 boiarilor

www.dacoromanica.ro
 365 ANEXE
stelele nu se mai vad pe cerul luminat,
iatd ajungem la Arges a§ezat pe un
deal, mai jos insa ca noi §i e incins
pe o lature de rail, la dreapta erà un
pod spre oraq §i munte inalt la stinga,
riul curge adânc i lasd puf in loc
intre dealuri. Am trebuit sa trecem
raul mai multe ori in vad repede.
Udrea ese din oras pregdtind o cursd,
voià sä ne loveasca in ora§ din fata,
nadajduind ca vom merge inteacolo
de-a dreptul, dar Hatmanul ne duce
pe sub dealuri prin padurea deasa.
Cei din frunte intimpina pe Udrea
cu oastea, de ambele parti se ridica
un strigat, Marte cel sdngeros a fost
favorabil, de trei ori s'au lovit bdrbd-
teste cu noi, a patra oard au dat dosul
cu rusine spre dealuri. Sosesc ajutoare,
macelaresc in toate partile, multe
trupuri zac in vai in tufi§uri, unul
lovit de lance, altul piere de rani ca-
zá'nd de pe cal calcat in picioare de
cai. Pedestrimea trimite urmaritori
prin vad peste rau, pe dealurile cu
tufi§uri, apoi trâmbitele suna intoar-
cerea. Potocki ar fi vrut sa-i urma-
reasc.a, dar caii sunt obositi de mersul
prin raurile prapastioase. Trebuie si
ne odihnim linga ora§ §i cum soarele
arde zapada se tope§te §i se face balta
pink' la pantecile cailor.
Cu Udrea au fost sapte mii de oa-
meni, au cazut o mie cinci sute §i
insu§ a fugit cu totul, iar steaguri au
fost luate §aptesprezece, din oastea
noastra un pedestra§ a fost ucis,
altul ranit. Mihaiu la Ruzi, la doud
www.dacoromanica.ro
217
celar de loc au purces din Bucure§ti
§i au mers ziva i noaptea prin lo-
curi ascunse pia la ora§ul Arge-
§ului pe numele apei Arge§ului. Acolo
erh Udrea cu oastea lui Mihaiu-Vod
acei de straja. Desdimineata 'kite°
zi au agiuns oastea lui Simeon-Vod
subt acest targu§or §i amu prinsese
§i Udrea de veste §i i-au cautat §i
lui a scoate oastea la amp, cä loc de
fuga nu erá, cà se apropiase o§tile lui
Simeon-Vod. Ce pia in de trei ori
au dat rasboiu Le§ilor, intorcandu-se
iarä a patra oara au purces in risipa.
oastea Udrei. Mihaiu-Vod nu el-à
departe de acolea in munti, viind
se adune cu cealalta oaste. Ci deka
i-au dat scire Udrea de rasipia sa,
au inceput §i ceilalti a-I parasl cu totii
§i numai ce i-au cautat a pails' teara
Munteneasca ci a trece muntii la Ar-
deal. Udrea dupa aceea, curand au
venit §i el §i s'au inchinat la Simeon-
Vod. i a§ià Mihaiu-Vod vrand sa
dobá'ndeasa Ardealul, au pierdut §i
teara Munteneasca.
218 P. P. PANAITESCU 366

mile de ad, e inftiiniat de Udrea, 4i

scapd pieka fugind prinVtIkea. Ras-
bunare pentru Hotin. A doua zi Tar-
nowski cu oamenii hospodarului e
trimis dupl dansul, urinal-it, defi are
tunuri fuge prin munli fi e alungat din
lard. A patra zi ne intoarcem la Pi-
te§ti, ne intampina la ora' solul lui
Griuzeldi: Slava ta staroste e vestiti
pe tot pamintul, slava Poloniei nu
se va stinge in vecii vecilor, a spus
Turcul, §i Pa§a iube§te sabia ta, iti
ureazi aceea§ slava ani multi fericiti.
Apoi Udrea cuboierii fruntafi cere ier-
tare fi prin mijlocirea altora o obline
ufor, a 12-a zi dupd luptd vine fi cu
aliii li Hospodarul primelte supunere
dela toti in tart. Oastea noastra a ra-
mas cateva saptamani la Pite§ti, apoi
s'a intors in tabere in Moldova.

Pp. 654-655: Pp. 456-457:

Dui:4 moartea aceluia (a lui Iere- Ce indata ce au inteles ca au scos
mia) Moldovenii s'au apucat din nou feciorii lui Simeon Vod pre feciorii
sa se rascoale impotriva Polonilor in lui Ieremia-Vod din scaunul tarii,
injelegere cu Tdtarii fi cu unii Turd. au purces singur Visnovecki §i cu
Dar nobilii Ukrainieni stand pe rang cativa Potocesci cu o§ti asupra lui
Constantin, fiul lui Ieremia au al:d- Mihaila§-Vod. Avea §i Mihaila§-Vod
rat dui:A cuviinta stapanirea lui, §i oaste de tara langa sine §i putintei
deoarece niciuna din parti nu voià 'Mari §i Turci. Ce Turcii la rasboiu
sä cedeze, s'a ajuns la lupta, s'au n'au vrut sa mearga, ce au privit de
hdtut la satul qtefdnefti in ziva Sf. departe. Fost-au acest rasboiu intre
Toma anul 1608 unde ai noftri Cu veri pentru domnia Wei la tefa-
ajutorul lui Dumnezeu au rdmas std- 'ne§ti §i au infrant partea lui Con-
pdni pe cdmpul de luptd, de§1 nu erau stantin-Vod pre partea lui MilAila§-
mai multi de 3500, iar Moldovenii Vod.
cu Tdtarii erau 16.000. Turcii cdteva
sute steteau de o parte privind care va

www.dacoromanica.ro
3 67 ANEXE 219

fi sftirritul acestei lupte. La inceput

s 'au lovit destul de bine dar apoi
t oti s'au risipit, eat Moldovenii cat
vi Tltarii ; Stroici erà hatman asupra
lor. Nu e de mirare cl o asemenea
aduniturl a dat dosul in fata noastrà,
cici toti eran nobili cavaleri vi ucrai-
nieni : doi Potocki, doi Sieniawski
frati. . Constantin Movild era Cu
roata sa pe Mngl cneazul Wisniowiecki,
cumnatul sate.

ASEMANARI INTRE CRONICA LUI MIRON COSTIN

SI oWOJNA DOMOWM A LUI TWARDOWSKI
Samuel z. Skrzypny Twardowski.
Woyna domowa (Rdsboiul civil) Kalif
1681, I.
Pp. 5-10:
4Cehrynul este o avezare mare su-
pusl atunci stegarului (Horunji, Cho-
r§t) coroanei o veche colonie clzl-
ceascA, acolo stà starostele. Un oare-
care Chmielniecld avand in apro-
piere o ferml, nu era un om de des-
pretuit, cici se pricepea in rAsboaie
§i in litere, om trufa v de and regele
Vladislaw pregltind rAsboiul neis-
butit cu Turcii comunicase cu dansul
§i-i clkluse conducerea intregii flote.
A inceput sl-vi a§eze acolo o slobozie
sl se judece pentru ea, aci Cza-
plinski socoteà cl nu se cuvine ca
s1 fie un Oran atat de bogat i sl in-
temeieze un ora § vi \ma sa ja. Deci
and acela nedreptltit s'a impotrivit
a fost aruncat pentru cateva zile la
Miron Costin, Opere Complete, ea'.
V. A. Ureche, I.
P.P. 570-574:
4Aveá Hmil dela Craiu lager Ce-
hrin un loc de odae. Acolo Plcanduli
i beserecl langI odaie vi addogdndu-se
oameni din zi in zi au fdcut slobozie,
anume Subotov, loc de o mill de Ce-
hrin, in campi pe apa Tiasmanului §.1
stdrostia Cehrinului fiind pre seama
lui Coetpolski Horunji feciorullui Co-
newolski hatmanul, ispravnicul lui
anume Ceaplinski toe dauna pdra pre
Hmil pisariul la stlpinu-slu pentru
slobozia aceea Subotov, Pentru
ce sd fie un mujic tdrguri? i avia pri-
lejuindu-se lui Horunji, stApanul Ce-
hrinului, a trece cu ovti asupra .0zu-
lui, unde mult plan au luat dela 'n-
tari vi au pridat atunci pre Nohai ce
era pre langI Oz vi la intorsul lui

www.dacoromanica.ro
 220 P. P. PANAITESCU 368

inchisoare. . .. Fiind liberat a stri- au venit la starostia sa in Cehrin. *i

gat ca : inca Czaplinski nu i-a luat acolea vezand peste cateva zile pre
tot cat are sabie in mana. . . .1) gura ispravnicului sau, a lui Cea-
4Abià a plecat vi a vi inceput sa se plinski, au inchis pre Hmil fi i-au luat
inteleaga Cu alti nemultumiti. Hat- fi tdrgu§orul, care mai sus pomenim
manul invtiintat trimite o scrisoare Subotov vi 1-au dat in seama lui Cea-
lui Krzeczowski pulcovnic de Perea- plinski. i de nu 1-ar hi scos un Leah
slaw, ca sa-1 prinda negrevit. . . . , dar den slugile lui Conetpolski, o sluga
avand legaturi cu clansul i-a dat de batrana anume Zahvilikowski amu il
vtire vi i-a aratat scrisoarea. .. Deci pusease in proava sa-I omoare. Ce
insotit de altii se duce intalu la Za- haladuind Hmil pentru ruga lui Zah-
porojeni vi pe cai repezi se duce dea- vilikowski de moarte, daca au pur-
dreptul la Oarda, unde amintind TA- ces Horunjii feciorul lui Conetpolskii
tarilor vechile legaturi vi ajutoarele de Cehrin in sus, n'au rabdat Hmil,
date lui Sangierei, cere ajutor. Multa ce au zis: oLuatu-mi au Ceaplinski
vreme hanul a aratat fail banuitoare, Subotovul fi tot ce am avut, iard sabia
ce va fi aceasta intelegere, dar cand den mdni nu mi-au luatw. i peste pu-
vi-a pus fiul zalog vi insuv a jurat pe tine zile au lasat Cehrinul vi s'au dus
sable, päganul A poruncit sl i-se dea peste Nistru in olatul Periaslavului.
cat mai repede vapte mii dintre TA- Acolo oblicindu-1 Hdtmanii lefefti, au
tarii mai de frunte. . . .» scris la polcovnicul de Periaslav sd-I
4Cand Hatmanul a aflat de aceasta prinzd. Ce fiindu-i polcovnicul de Pe-
s'a grabit dupa dansul, vrand, cum riaslav prieten i-au dat cale. Si afia
spunea O. inabuve in iarba aceasta neavdnd loc nice peste Nipru au scd-
hidra dela inceput. Dar din multe pat la Cazacii dela Praguri # de acolo
pricini, mai ales din cauza acelei fdrd de nice o zdbavd s'au dus in Crdm
ierni cumplite neputand aveh drumuri la Hanul fi la adunarea sa i-au zis
sigure, a trebuit sa se opreasca cu Hanului aceste cuvinte: oCrlia Levea-
toata oastea in regiunea Czerkasului sca, cate vi ce slujbe are dela noi,
vi acolo sa avtepte pang se va des- nime ca Cramul nu easte martor. Cu
ghetà Niprul. . . .# noi Levii vi-au lath cilia, Cu noi nu
oFiului sau i-a poruncit sá iasa in baga in -seama nice o Imparätie ; in
camp cu douä mii de ovteni alevi. nadejdea noastra mai mult se redid.
Iar pe Nipru trimite inainte Cazacii asupra Imparätiei Turcevti vi Cramul
inregistrati. (Cazacii dela orave). El sa-1 ià. dela Turci catra Craia lar,
insuv urmh dupa danvii devl unora li amu este lucru gata. Jara ce bine au
s'a parut cá e du sa imparta oastea Cazacii vi volnicii dela danvii ? Robii
In trei, cad in afara de quartiani vi In Cram au mai buna viata. Ce-fi

www.dacoromanica.ro
369 ANEXE
de s000 de inregistrati nu aveau pe
nimeni. ..»
Curand vine veste una dupa alta
a Chmielniecki asediazi cu Tatarii
pe fiu la Apele Galbene (Zoity
Wo dy) .»
»Tara cei trimisi pe Nipru s'au ri-
dicat asupra comandantilor c i-au
aruncat impreuna cu steagurile in
Nipru. Tara acei osteni ai nostri,
Dragoni ai curtii imbracati dupä moda
nemteasca, vazind aceasta schimbare
fiind departe de cealalta oaste au
tradat çi ei. .*
(Hatmanul pornise in ajutorul fi-
ului ski and) .un Wean insangerat,
tare scapase din aceasta expeditie
nefericita da de veste ca tabara si
fiul au pierit, fiul a fost (=wit fiind
greu ranit, Szembek c Sapieha au
fost princi. Greu sa faci altfel cleat
sa te intorci spre Korsun. . . . Peste
tot taranimea si Tatarii din orase
alearga spre Chmiel.. . . A fost adus
un prins care bine povatuit a spus
ca sunt cincizeci de mii de Tatari,
cu Tokay Bey si vor yen' si mai
multi eu hanul peste citeva zile,
Cazacii sunt Para numar caci taranii
obraznici alerg la dinsii. Dus-
manul taià padurile ci saph drumu-
rile si trecatorile. . . . La aripa stanga
lupta Kalinowski hatman de camp,
dar fiind ranit totul e pierdut. . . e
prins impreuna cu Sieniawski
4i Balaban.
www.dacoromanica.ro
221
adù aminte luminate Hane de slujba
noastrd, care am past mofului tdu lui
Saanghiri Sultan. Nu lepadà dela tine
mare izbande i vestite in toata lumea.
Nu te lash de mare avutie ci dobande
care in putina vreme pen noi ti-ar
veni la mina. Nu lash sa se mai in-
toarca neprietenul tau si calcatoriul
de volniciile noastre Leahul. Au nu
vedeti ca v'au inceput a va each si
pre voi Lesii ? Campii cat tin intre
Nipru i intre Nistru, ei stapinesc
cu cetele tor. Budgeacul cu oamenii
sai in toate zilele Il prada. Conet-
polskii Horunji v'au pradat Oita in
Ozi in aceaste zile. Aceaste toate trice-
puturi sant. latà cartile craiului, ce-
titi-le ce scriu : sä lovim Crimul, sl
cuprindem marea. Iara de te vei
Hane, c n'oi aveh la tine cre-
dinta, feciorul meu la curtea ta zdlog
oi pune». Mult au stdtut hanul
doit dupd aceste cuvinte a lui Hmil
cdutti la ce ay e# solia aceea. La Hmil
erà cartile crlesti ceale ce (Mesa
Cazacilor prin Barabas si pre dinsul
la Varsav sub vremea gatirii asupra
Turcilor, precum s'au scris mai sus,
si le furase Hind dela Barabas. bra
tot nu prima Hanul. Ce Togai Bei,
care erh pre atunce la Oz au luat asu-
pra sa lucrul zicind Hanului : Zi
fara stirea ta au fugit niste Nohai.
asia asezand Hanul ci Hmil toate
legdturile au purces depreund cu Togai
Bei deodata Cu oaste ca 7000 de RI-
tari, insa tot intr'ales ofteni. Potojki,
hdtmanul lesesc, intekgdnd de saparea
222 P. P. PANAITESCU 370

lui Hmil la praguri # de turburdri

care au inceput a face hare Cazaci,
kind nu s'au ingloti Cazacii sa se la-
teascd in amestecdturi, au purces, den
Ba; si cu al doilea liftman, Cali-
novski spre Cerchaz pre Nipru, xi-
cdnd acest cuvdnt: «,Fearpele pdnd nu
raja capul din iarbd, sd-1 loveftic.
Ce aceea iarnd i-au apucat acolea, cdt
n'au putut trage oftile nici inteo parte.
Ce au cdutat a iernd pre Nipru prin
olatele Cercazului 9i. a Caniovului
pina in primavara si cat s'au devarat,
indata den 8000 de oaste ce ava
Mtn:and lefefti 'Mir' ales au ordnduit
3000 Cu feciorul sdu .Ftefan Potocki-
pe uscat 0 i000 de Nemti si 3000 de
Cazad de pen orafele Niprului cu Ba-
rabas pre apa Niprului in vase, asupra
pragurilor, sa stranga pre Cazad dela
praguri sa dea pre Hmil, care amu era
bulucit cu 8000 de Cazaci de pen
ostroave si cu 7000 de 'Mari cu
Togai-Bey. Vazand Hmil cu Togai-
Bey ca vine stefan Potocki in putina
oaste asupra lor au sfatuit intaiu pre
uscat sa-i loveasca si asia au facut;
la un loc ce se cheamd jolta-Voda, au
dat rasboiu Lesilor, carii fiind in nu-
mar cu mutt mai putini si in locuri
departate in campi dela temeiul sail
si Tatarii in call& iar Cazacii pe-
destria den sinete impresurandu-i, au
slabit in loc Lesii si sa-s apere de na-
vala lor, s'au pedestrit toata oastea.
Tara putin loc au tinut, de multimea
ce era, cinci parti mai multi deck
dansii. Toatil acea oaste Lefeascd f i

www.dacoromanica.ro
371 ANEXE 223

singur iFtefan Pototki, Sapiha, Balaban

ce erà capete, s'au topit acolea pre
cdmpi. ,$tefan Pototki rdnit au murit
in rdsboiu, Sapiha fi Balaban au cazut
la robia Tdtarilor. Hatmanii Lesesti,
auzind de nevoia celor 3000 de oaste
ale sale, ales Pototkii avind de fecior
grije au purces inteagiutor Cu ceale
5000 de oaste ce le mai rAmAsese.
Ce, a doa zi dupd ce au efit la cdmpi,
i-au tdmpinat veste de oameni den rds-
boiu scdpati de rdsipa ottei sale fi de
perirea in rdsboiu a lui ,Ftefan Pototki.
intelegind si de puterea lui Hmil,
la carele cureà de pen toate ostroavele
Cazacii ca la Mesia Jidovii si se ada-
oge si TAtarii, au sfAtuit sl se intoarci
inapoi. Ce Hmil sciind puterea Hit-
manilor slabA si indrAznet dupA iz-
banda dentAiu, in loc au purces in
urma ostii Lesesti fi la un ora' anume
Corsum, agiungdnd pre Hetmanii, au
sdrit toate oratele Cdzdcetti, unii add-
ogdndu-se la Hmil, allii tiind treed-
toarele fi sdpdnd drumurile pe la strdm-
tori, au venit si aceea oaste a Het-
manilor in primejdie, din care putini
Lesi au scApat. Hdtmanii amdndoi au
cdzut la robie, Sinavski cu alte toate
capetele. Gloata citA n'au azut pe
mâna TAtarilor, au cAzut de tArAnime.
lard oastea ce era trimisd pre apa
Niprului, deacl au inteles de peirea
ostii cei de pre uscat cu stefan Po-
totki, s'au burzuluit pre bietul Ba-
rabas, capul lor, vrind sl tie credinta
sa, cl erà cazac bAtrin si vestit Ba-
rabas, fi de mirat fi Nemtii cu Cazacii

www.dacoromanica.ro
224 P. P. PANAITEscu 372

au viclenit, 'bud Nemlii ceia nu-

mai cu nume de Nemji, ¡at% toti den
Cazaci erà tAcuti. Au legat o piatrA
la grumajii lui Barabaq # 1-au aruncat
in Nipru # cdteva capete mai erei
Nemtefti cu &instil 0 dupA aceà faptä
s'au dus toti §i s'au inchinat la Mull».

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL Patina
Introducere I (149)
L Cultura polond in veacurile XVIXVII: Renasterea poloni si cultura
veacului XVI. Iezuitii si cultura veacului XVII. Istoriografia poloni. 3 (iI)
H. Influenta culturii polone in Moldova : Condipunile primului con-
tact. Originile partidului polon in Moldova si influenta u culturall.
Curentul polon in epoca lui Vasile Lupul. Curentul polon in Mol-
dova in a doua jtunitate a veacului XVII. Curentul polon in luptil cu
cel grec. 7 (155)
lzvoarele polone in cronica lui Ureche pi Simion Dascdlul: Martin
si Ioachim Bielski. Ioachim Bielski izvor al compilatiei noastre.
Martin Bielski fati de cronies noastri. Influenta lui Ioachim Bielski
asupra formei. Alexandru Guagnin si Martin Paszkowski. Cronica
lui Guagnin izvor al lui Simion Dascilul. Legiturde cronicii lui
Ureche cu Cosmografia lui Sebastiarz Minster. Inspiratide polone ale
letopisetului unguresc zo (r 68)
Alcdtuirea compilatiei lui Grigore Ureche pi Simion Dascdlul: Bielski
si Simion Dascilul. Bielski si letopisetul latinesc. Letopisetul le-
sesc. Letopisetul latinesc. Cosmografia si letopisetul latinesc. Al.
Guagnin si Simion Dascidul. Letopisetul moldovenesc. Grigore
Ureche si Simion Dascilul. Adausurile lui Sitnion Dascillul. Incheiere. 38 (186)
Influenta polond in cugetarea pi personalitatea luí Grígore Ureche:
Grigore Ureche ca istoric. Ureche om de partid. Grigore Ureche
si Polonia. Legiturile cu istoriografia poloni. Umanismul polon si
Ureche. Ureche si catolicisnaul 67 (275)
lzvoarele polone ale scrierilor lui Miron Costin: Paul Piasecki. Im-
prumuturile lui Miron Costin din cronies lui Piasecki. Iarosz Otwi-
nowski si Al. Guagnin. Samuel ze Skrzypny Twardowski. Wojna
Domowa (Risboiul civil). Alte izvoare si traditia. Izvoare polone
ale scrierilor despre originde Rominilor. Datele lucririlor lui Miron
Costin. Traducerea latini a cronicii lui Miron Costin 83 (231)
Legdturile lui Miron Costin Cu fcoala, nobilimea pi politica polond:
Miron Costin si partidul polon. Miron Costin la Iezuitii din Bar.
Miron Costin in &kills dela Beresteczko. Solia la hatmanul So-
bieski. Solis lui loan Gninski. Miron Costin exilat in Polonia.
Sfirsitul lui Miron Costin , ro6 (254)

www.dacoromanica.ro
 Pagina
VIII. Influenja cultura polone In opera lui Miron Costin : Miron Costin
ca istoric. LegIturile lui cu istoriografia polontt. Miron Costin poet
polon. Influents umanismuluui polon. Influents catolicismului . . . 19 (267)

ANEXE
Imprtunuturile flcute in cronica lui Grigore Ureche din acei a lui
Ioachim Bielski 534 (282)
Imprumuturile acute in cronica lui Simion Dascilul dm aceit a lui
Al. Guagnin (traducerea M. Paszkowski) z91 (339)
Asemiiniri intre cronica lui Ureche çi Cosmografia lui Sebastian
Miinster. Asemlniri Intre Sarmatia. lui Miechowski si cronica lui
Ureche. Asemrtnini intre cronica lui Ureche ti Marco Polo . . . 214 (362)
Imprumuturi In cronica lui Miron Costin din aces a lui Guagnin
(trad. Paszkowski) 214 (362)
AsemAnIri intre cronica lui Miron Costin i Wojna Domowa* a
lui Twardowsky 219 (367)

www.dacoromanica.ro