www.dacoromanica.

ro
 V

COLONEL NICOLAU T.

10 N HUNI DE
CORVIN
4114041100
SOO

BUCURWrI
1 9 2 5

, al

TIPSGRAFIA MARELUI STAT MAJOR

a

www.dacoromanica.ro
 Scurtä privire asupra evoluliei ideii latiniteitei 0 a unirei, in
cursul vremurilor.
de colonel Teodor Nicolau
Veniet ergo tempus, quo posteri visere
visedumque tradere minoribus suis gestient
qui sudores tuos hauserit campus, que refec-
tiones tuas arbores, que somnum saxa prae-
texerient, quod denique tectum magnus hos-
pes impleverisut tune ipsi tibi ingentium ducum
sacra vestigia iisdem im locis montrabantur,
(Plinius cel tartar Panegiricul lui Traian",
Capit. XV). 1)
Va vent timpul, cand nepotii nostrii vor fi
bucur* a vizita si a se gandi câ descen-
dentii lor vor vizita la randu-le, campurile,
cari au fost stropite cu sudorile voastre,
arbori cari au umbrit repausul vostru, stancile
cari au menajat somnul vostru, casele cari
au prim.t pe un oaspet atat de mare, dupa
cum pe aceleiasi locuri, voua vi s'au aratat
urmele venerabile ale celor mai faimost ca-
pitani.

Plinirea vremil a venit. Ceeace strAmosilor nestri li se pA-

Tea un vis, azi azi a devenit realitate.
Vechea Dacie, fica cea mai micA a eternei Rome a atins
din non frontierele sale natarale, devenind un stat mare si puternic.
Memorlei divului Traian, pater patriae", cum I-a aclamat
Senatul, and s'a inapoiat victorios la Roma, dupA InfrAngerea
lui Decebal si cucerirea Daciei, i-au adus urrnasii sAi, cu ocazia
incoronArii primului rege al tuturor RomAnilor, in cetatea sa
Appulum, tributul for de recunostintA ,i adrifiratie.
Se cuvenea a aduce marelui ImpArat, omagial recunostintel
noastre. de oarece atAt originea neamulul nostru, cAt sl !wee ga
sa desvoltare, este strAns legatA de numele sAu.
impAratul Traian, este acela care a cucerit Dada sl A pre-
fAcut-o in provincie romanA.
El a adus, din toate colturlle imperiului roman si rnai ales
din Italia, multime din popor cu care a colonizat Dacia.
Acesti colonist!, muftis gentes", contopindu-se cu popu-
latia bAstinasA, i-a imprumutat caracterul sAu latin si am a-
1) Eutropius, VIII. .

2) Ex tut orbe Romanus, infinitas coplas horninium transfulerat ab agos

et urbes colendas.

www.dacoromanica.ro
 4

amestecul celor douA natiuni, a luat nasrere un popor nou, po-

porul romanesc.
Duna cucerirea l colonizarea Daciri, Traian a devenit o
figura legendata. Name le sau a rAmas de-apururea scurp po-
porulai romanesc, care a dat acest name la o serie cle vAi pe
unde pusese el piciorul, la stancile pe care el le tAia be spre
a'ideschlde cale leglunilor sale (masa lu) Traian din valea
Oltului), la valunle ce construise spre a apAra Dacia, la dru-
motile pe nude armatele sale trecuserA (drumul Jul Traian din
defileal Portilor de fier), la podul, prin care el leaga cele cicuA,
maluri ale bAtranului Istru. etc. etc.
Nu numai pamantul tarernoostre este plin de intrude lui,
dar i cernl care ne acoperA Calea lapieluim se numeste, pana
azi, calea lui Traian.
De numele lui s'a legat ideia originei noastre latine,,
idele care a calAuzit pa§ii poporului nostru, In cursul evolutiei
sale istorice, devenind, in ilegura vremurilor grele, prin care
am trecut, parghia cea mai pute nicA a unitatei noastre politice
I deia c ne tragern din Romani si ca suntem adusi pe aceste
pIaiari de catre Traian, sa transformA prin trecerea timpului in-
t'o traditie sfantA si mai pe urea, cand incep persecutille na-
tionale Wean apostolat.
In fsta pretentiilor de suprematie nationala, Romanii au
opus dusmanilor can ii oprimau, superioriratea originet lor latinL
asupra raselor slave, finice i turanice, din ceri acestia Isi tra-
geati origina.
ldeia originei sale latine, a fost farul care a luminat si
alduzit destinele neamulut romanesc timp de 18 secole, clan-
du-i forta moral A sore a putea lupta cu toate greutAtile vremurilor
si a's1 pasha, neatinsa, fiinta sa eruct.
Duna ce Aurelian retrage armatele din Dacia (Da-
clam a Traiano constitutam sublato exercitu reliquit I), un mare
numAr dintre colonisti rAmaserA mai departe In vechea Dade,
resemnandu- se a trai .sub o nattune care menaja, artele pe
care ea nu le cunostea sl lucrul carnpului, pe care il desore-
tuia, pastrandu-si insA, neatinsA fiinta lor etnia.
Mai tArziu. acesti colonisti trec sub dominatiunea Hunilor
invingAtori Gotilor l apoi sub aceia a Gepizilor si Avarilor, la-
sand ca timpul sal schimbe stapanit, dar, perpetuAnd, In rulj-
local borbarilor de toate rasele o veche civilizatie, o Ilmba filar
a limbel latine si o fizionomie nobilA j frumoasA care amin-
teste tipul raselor italice 2).
Duna distrugerea imperiului avar, Romanil, in unire cu Bul-
garil, inflintand imperial romano-bulgar, ImpAratil Petra si Sa-
model si mai in urtna Ionita, cautA sA reia legaturile cu Roma'..
In anul 1199 impäratul lonita,, adreseazA us-

1) Flavius Vcpisc, Aurelia.

2) Airedee Thely, Historie d'Atti1a:

www.dacoromanica.ro
 5

anatoarea scrisoart papei lnocentiu al III-lea, care, prin trimisul

sau, Dominic, II indemnase sa revie sub ascultare bisericel catolice.
Eu Ca lo loan, t npäratul Balgarilor si al Vlahilor, iti tri-
mit bucurie i sanatate §1 te instlintez ca am primit prea sfin-
tele scrisori, cari ne-au plácut mai mult decat aurul si pletrele
scumpe.
Pentru aceea am multumit atotputernicului Dumnezeu
ca ne-a cercetat pe noi nevrednicli robii sal, si ne-a adus
am ate de sangele si patria din care suntem prasiti.
Iva imparatia iloastra, cerem dela biserica Romei, ca de
.,la mlma rzoastrd, coroana in cinste ca un flu Unit, etc.')."
Aceasta denota ca idela latinitatni. forma st la acea data
Attlul de glorie pentru poporul roman. Paralei cu idera
ia nastere ideia unirei tuturor Romanilor.
Dupa infiintarea principatelor romane, armateie lui Vlaicu
Von. si a lui Mircea cel Batran, lupta cot la cot la Vidin, pe
Campul Mterlei st la Nicopole, cu trupde romane aidelene, co-
mandate de Nicolae Gara I si al li-lea contra Turcilor, cimen-
tand astfel, pe campul de WO, fratia de arme si de sange.
loan Haalade lupta tirnp de peste 20 de ani contra Tur-
cilor, cu o armata recrutata, in majoritate. din Romani banatenli
si ardelent, sporitd cu trupele principilor munteni. Ardelenn, ba-
natenil s muntenit luptd sub aceleasi steaguri, condusi de cel
mai mare general al timpului, roman atat ca ongin, cat si ca
sentl me nte.
Stefan cel Mire, este primul voevod roman, care sa &i-
deate Ia unIrea celor 3 tali surori, vazand neputinta In care ele
se glseau de a lupta flecare izolat In contra Turcilor. El reali-
zeazi chiar unirea de fapt a Munteniel cu Moldova, gonind din
scaun pe Rada cel Frumos si punand in locul lui pe Lalot Ba-
satab, iar mai In urma pe Vlad Tepes.
Este pri na data in istorie, and cele doua principate ro-
mane sant supuse aaeltrias voevod.
El pune, de asemenea, piciorul in Ardeal, unde primeste
in stipanire cetatile Clceiub si Cetatea de balta, fiecare cu un
int ns hinterland de sate romanesti. Infinteaza ep scopia Vadului
p -a irdn J aitfel, um ea sufleteasca a Ardelenllor cu Moidovenli
Pet,u Rares continua. politica 'naugurata de pari tele san
si. foto indu-se de lupta dintre Ferdinand imparatul Germaniei
st lo in Z ipalia, intrã in repetate randuri, in Ardeal, cucerind
mai mu te cetati.
Muta varna dela Oituz la Piajmer, intentionand de a muta
treatat frontlera M Ado lei tot mai sore Vest.
Proectui siu era ca : Ardealul, care l'a cucerit cu sabia, si
na-1 mai dea nimanui, nici lui Ferdinand, nici altuia".
Mihai Viteazu, realizeaza o clipa rea celor trei surori.
Dacd el nu ar fl foat ucis miseleste, d bigu r, ca timpul ar fi
cirnentat aceastd unire naturald.
1) Cranica Ramánilar, $incai, vol. 1
www.dacoromanica.ro
 6

Duca Vocid sA tine.k l vorbea in cad lui i ispiteA sa,

fie craiu in tara ungureasca, un fecior al ski in tara MoIdovele
domn, alt fecior in tam munteneascA si ginere-sAu hatman in
Ucraina1).
Cand vreinurile nu mai stint prielnice de a realizA cu sa-
bia unit-ea celor trei tart surori, mintile carturarii or duc prin
condeiul lor lupta inamte pentru, realizarea acestel idei, cum si
pentru a 'Astra, vie, constlinta neamului romanesc .
In secolul al XVIII-lea fill boerilor moldoveni, fiind trimiI
spre a'al face studille In Polonia, unde straluceA cultura latinA
studiind istoria Romei, isi formeaza convingerea despre origina
noastrA latina.
Inapoindu-se in tarA si scriind istoria Moldovei, ei aratA
cA, romcinii din tam ungureascei, din Ardeal si Maramures, sunt
frati bunt cu moldovenit si cã to(i dela Roma sci trag.
Grigore Ureche, cel mai vechi dintre cronicari, scrie ur-
mAtoarete :
Limba al grain! nostru din multe limbi este facut si ne
este ameatecat gratal nostru cu al vec;nilor dimprejur, micar
ca dela Roma ne trogem."
Miron Costin aratA cä Moldovenii, Muntenii i Atdelent
sunt toti un neam constitu nd, deci, ana si at eta§ .nallune :
In1/4.eputu rilor acestora, si a neamului moldovenesc,
tnuntenesc I Arile unguresta au acest nume de Romani pana
astAzi, dela ckscAlicaa I tArdor dintaiu, dela T aian impAiatul
Rotnanilor.
El tot un neam al tot odata des-dhcatt".
Cronica it ce urmeaza sustln tott acetaat tezA.
Fanartotii, incearcA a inAbuai, in prtncipate, orice incercare
de maniks'are nationalA.
Therii 4,tudenti arde'ent, trim ai de op;s opt Clain, spre a
urma cursurtle la Roma, adApandu-se direct dela vastele isvoare
istor e a bib iotecei Vaticanultii, prin serioase argturente atrn-
tirce, dovedesc latinitatea neamului at Ilnibei romaneati
Gheorghe Sincai, aratA in scrterile sate, ca limba rornart e
carat latinA; bar Petru Mator, mai apropiat de adevarul istonel,
cä limba romana derivA din limba latina rustica.
lu cronica sa, care a fost ai este Inca cea mai complectA
si documentatA istorie a neamului romanesc, Gheorghe incai
insistA asupra neajunsurilor ai deabinArilor dintte frati al le
arata neces1atea un4ret lor sinaur slat.
Pe neamul romanesc, mai mult,61-au stricat neintelegerea
dintre clansit i ura din lAuntru, care si re stiamosii noatrli ro-
mani, singurA i-a mancat, cleat neamuriie pagane, Turd i TAtari
de cart prea usor s'ar ft apArat Rornanii, dacA nu s'ar fi des-
pArtit muntenit ai moldoventi in douà domnii, ci ar fi stat tott
sub un cap, fiind toti laolaltA.
1) Grant a Li Ni'aicea.
www.dacoromanica.ro
 -7 _
Concomitent cu scrlitorii latini§ti in Ardeal, Vdcdrestil pro-
pagd ideia unirei in princlpate ; lancu Vacdrescu ceartd, Milcovul
pentru despdrtirea fratllor.
Gheorghe Lazdr, reaprinde in Muntenia, Haar con§tiintei
nationale l prin Heliade RAdulescu si ceilalti discipoli ai sdi
prepard, sufleteste, generatta dela 1848 pentru unire.
Ideile de care era anirnatd aceastd generatie, rees din cu-
vantarea introductivd tinutd de Mihail Koalniceanu, in ziva de
24 Noembrle 1843, la inaugurarea cursului de istoria nationald
la Academia Mihdileandin carc intre altele, el spunea ur-
mAtoarele:
Dacd Grecii au cAzat sub jugul lui Filip si in urma sub
jugul Rimantlor, este pentrucd au vrut sd fie pl.:deem, thebani,
atherneni, spartani si nu Heleni.
Tot asa i strdmosii nostri,au vrut sd fim ardeleni, mun-
teni, moldoveni si nu Romani. Rareorl au vrut sa se priveasca
Intre dânli, ca o singurd l acelasi nape.
hz neunirea Thr trebue sã vedern isvorul tuturor nenoroci-
rilor trecute, a cAror urme Inca pand azi sunt vii pe pamAntul
nostru.
Departe de a fi pasWtorul unui sentiment de urd catre
celel lte, popoare eu privesc ca patria mea toatà acea Intin-
dere de loc, uncle sd vorbeste romAneste i ca istoi la nationala,
istoria Moldovei iotregi inainte de s(Arsirea ei, a Valdl lei $1 a
fratilor din Transilvanta, cu ca I suntem frLit si de cruc ai
de sange sl de lirnbd si de legi.
idela Inure propagatd dela catedr i prin preA, castigd
mereu partizan!, asa cd la 9 Iunie 1E59, and Vasile Alexandri
cornoune hora untrei, in care arata in urmatoarele versuri avar-
tajele ei :
Under i unul nu-i pulere,
La nevoi 4 la durere
Amandoi suntem de-o mama
De o fapturd si de salmi.
Anuindoz avem un mime,
Amdndoi o soartd in lame.
Unirea principatelor eta th ja realizata.
Mal rAmdsese de efectuat unirea cu Atdealul i realipirea
la patria mumd a Bacovinei $i Basarahlei.
Scollle nationale din Bucovina, liceele din Blaj$i Brapv
$i gimnaclile din Brad $1 Na'slud, dir preund cu scoltle normale
si seminarele celor cloud biseri I ardelene, suslinute de o serie
de societati culturale, sunt focarele dc cultura cari Intretin ne-
stinsa, candela constiintei nationme i prepard poporul roman din
Ardeal, pentra marele act al intreglrei neamului.
Discursul celebru, rostit de caronicul Augustin Bunea, u
ocazia congresulni tinut la Alba Julia de societatea Astra, nurnai
cu cati-va ani inainte de isbucnirea rdsboiului mondial, ne aratä
sentimente e de cari erau anirnati Romanii ardeleni.
www.dacoromanica.ro
 -8
,Noi vQ111 sfarsi, cu bine, rasbolul:cel mare ce ne asteapta..
Nu trebue si ne indoim, caci suntem tin popor de puteresi de
via* Daca am lost veacurl intregt zidul de pazã al civilizatiei
dirt Apa frnpotrIva cotropitorlior barbari, daca am putut vedea
regatul mandru romanesz, e dovada cea mai vie de puterea si
träinicia noastra. Vom stinge pe toti pacatosil cu puterea noas-
tra. de viata. Vain lupta in ran duri, tot mai inchegate, prin mii
de furtuni, ce cearca sa ne risipeasca.
sa cacti chlar cerul asupra noastra, noi nu ne yam to-
saairnanta iii lupta ce o purtärn peatru idealul nostru. Vom
Aupta ;Ana la cel din urmi osta$, du indadire neinfranta.
Cuvintele profetice ale acestui apostol a! culturei neamu-
lui, s'au realizat intocmal.
Din sangele a sute de mli de viteji, varsat pe campurile
de lupta din Ardeal, Muntenia, Moldova si Ungaria, a e$it Ro-
mania Mare si victorioasa, suferintele milenare ale poporului ro-
man, capitand, astfel, reparattunea lor fireasca.
Necesitatea studiului istoriei nationale
Din cele aratate mai sus, rezulta c6 realizarea idealului
nostru national, a fost opera mai rnultor generatir, de voevozi pl
carturari, cari au lucrat la aducerea lui la indrplinire cu conti-
nultate I incielunga rabdare, nefarand catre scopul de atins un
pas cel mutt doi, 'Newt secol. Dealtfel evolutia normala a lu-
crurilor, singura care poate duce o opera la ban sfarsit, pentru
a da ce ve trainic, nu admite salturi, ci numar o desfa$urare lina
i fireasca.
la a.:easta evolutie, a,mata a avut un rol preponderent.
Pan durti lul Tudor, pan capat domniel fanariote, drobantii
r-ge ui Ciro( asIgurA la lependenta tarel, iar cu sangele a sute de
nit d openi rmnani, %/ars it la Jiu, la Oituz, la Mat-Asti, Mara-
s 2sti,Ciucea,.Szolonk etc.sau trasat nolle hotare ale Romarriei Mari.
Cu aieaita, robot arm atel nu este termlnat Romania trebite
sa se coasalideze puternic in hotarele ei castigate, cu atat de
grele jertfP.
Azeasta cons alidare, trebue facuta intaiu pe teren militar.
Arrnata hind agha m trirei i neatarnarei Orel, trebue sa fie
cat m ti trainic organizata si cat mai bine 1:nzestrata, spre a fi
sub toate raporturile le inaltimea cerintelor moderne. Numal ast-
fel ea isi va putea indeplini mini de scut apärätor al moslei
romanesti.
Pentru a-i da o oroalzare trainica, trebue sa lagam pre-
zentul cu trecutul.
Paralel ea iatarirea armatei, nu trebue pierdut din vedere,
ea popoarele sant mari, nu numal prin forta armelor, el i prin
sentimentele de cari sant animate.
Problema unitatel politice, atrage china sine o altA pro-
blerna, tot atat de Importanta, aceea a unitatei sufletesti a
intregului neam romanesc.

www.dacoromanica.ro
 9
Consolidarea noastrA trebue fAcatã nu numal pe terenul
mil. tar, ci i pe cel cultural sl sufletesc. Trebue inchegat sufletul
intregulut neamului romanesc intr'o singurd gandire si fd cut ca
toate inimile sd bitd pentru aceiasl cauzA. Noua generatie trebue
crescutd tot in spiritul traditlei nationale.
Inaintasii nostri, in deiursul secolelor, au pregdtit, cu san-
gale Iv, lilaptuirea Romaalet Mari. Cei ce vie dupd noi, tre-
bue sa le continue opera.
Traditia este un factor indispensabil rnArirei i progresulul
unul popor.
§i dacd traditia i continuitatea are importantd in dife-
ritele lostitutii ale unut popor, la armatd tradrtla formead ohiar
safietul el.
Munn generatiei viitoare, trebue sA Inceapd de unde a
Idsat o cea din 1916.
A ceasti ierite ne-a iii unit itea noastrA politid. Cea
vlitoare treble s n cojliieze unitatea suilLteasca. Generatia
din 1916 nea Idsat o armatd paterntcd, bine Instrultd si cu o
salt da itpltnä nititara. Generatia vittoare. trebue sA lucreze,
pe actiasi cale, continuand fir& traditiet.
Armata are dar datoria, sa f:cd educatia noullor generatil
In spiritul unel sAndloase trachtii nationale si a unei solide dis-
cipline militate.
Firul aceste traditii, nu'l putem gdsi decat la isvo ul, dcla
c ire s'au aidoit cronicarti si istoricil nastri in vremurile turburi
din trecut, care eite studiul istoriel noastre nationale.
Mhait KogalnIceanu, in prOati Si dela Letopisetele Mol-
davei si Valahlei, ne arata cain se..:elele de injos re nationald
iia trecut, lillanul de mantuire si altarul de reazAm pentru
,,carturarii nostri, a fost studiul istoriii".
Cetiod istoria, vom avea mai multd Isp th pcutru ire cut,
vorn pretui mu mult prezentul si aom sperd mai mult de la viitor".
In do-int de a contribui. cu cat de mt,A parte, la unifi-
carea sifleteascd a romanilor ardeleni ea Lei din regat, pentru
ca prin canoisterea mai deaproape sa creased stirna reciprccd,
cum sl in dorinta de a face canoscute ofiterilor armatei noastr-,
operatlile rnilitare ce s'au deafasurat Iii Ardeal, 13anat, Crisana.
st Maramares am intocinit prezenta lucrare.
Istoria Rottulnilor ardeleni, dela distrugerea imperiului avar,
pad la suirea pe tronul Ungariei, a regilor din casa de Anjou
Dapd pdrdstrea Daciel de dtre impAratul Aureiian, a« astd
ard deveni balevardul de trecere al nenumdratelor popoare, In
drama! 1 ir dela Rdsdrit sore Anus. Dintre aceste popoare, acele
cart aa rd n is un dm.) mai indelungat ii Dacia, au fost Gepizii ei
Avarii. Dupd 2 anti campatsit ale Ici Carol cel Mare, conduse
cu tiate fortele imperlului, contra Avarilor, carrpanit ce ince p
in anal 798 sl se termlnd in atm! 802, cele 9 ringurl concentrice,
cari formau ststemul de fortiticatie al impertulul avar, sunt cu-
cerite, capltala imperiului ocupata, iar imperiul avar desfiintat.

www.dacoromanica.ro
 10

Românil, cad ta Pcrioada invaziilor se addpostiserd la

munfh Ardealului, rimasi fárA stapdni, scoboard hi cdmpille
Banatului si Crisanei, rama se II ele pustii dupdtmprAstierea hoa-
rdelor avare i intiinfeaza mai multe voivodate i cnezate.
. Ei trdesc., fri linite i pace, pAnd in ariul 888 dupd Chri-
stos, clad apar 1u Europa, Ungurii chemati de ImpAratul Bizan-
tului Leon cel f ntelept, din finuturile Volgel, spre a-1 ajuta
contra Bulgarilor.
In tirnpul caad Uagurii luptau contra Bulgarilor, Pecenegli,
sulicitati cu daruri de catre regele bulgar Simeon, ataci tabara
Ungurilor, asezatä in vale a Siretului producându-le marl pagube.
Arpad, ducele Ungurilor cautd, atunci, o noud patrie. Urea
valea Siretului, treze in Galitia I prin pasul Koros-Mezo ajunge
in Ungaria de azi, stabillnduil prima capitald in orasui Ungvar.
Sositi in campia Tisei, Ungarii atacà in unire cu Imparatul
Germaniei, Arnult, regatul moray a 1ui Swatopluc, pe care 11
ocupd. Se intorc, apol, contra voevodului slavo-romdn, Satan, care,
de nevoe, le ce leazd o parte din parnantul sáti.
Ataca apoi, pe Men-Marot voevodul Biharei, pe care ne-
putan du-1 invinge cu armele, Arpad cdsAtoreste pe fiul sari Zol-
tan en f ca lul Men-Marot, cucerind, prin aceasta legaturã, Crisana.
La anul 904, Unguri patrund in Ardeal, pe poarta Mese-
sului si bat lariga rdul Almastrini pe Gel, voevodul romanilor
ardeleni din valea Sornesului. Gel, Intl-ant fuse spre capitala
sa, dar e urearit ucis Iii valea Copusului. Românii, rdmasi
I

fara doinn, aleg dc duce pe Tuhutun, comaa dantul trupelor un-

guresti.
Unguril, atacd apoi pe Glad, voevodul Banatului, care, desi
ajutat de Bulgari, eate bdrut $1 inchis in cetatea Keve.
In urm a acestor lupte, Banatul, Crisana partea de Vest
i

a Ardealulut cad in stapanirea Ungarilor.

Rand la anul 950, cacti armata ungureascd este complect
hfrânta de I nparatul Germaniei Otho cel Mare, Ungurii fa c ceia
ce facus.-.1a mai i tainte Avarll, cu cari erau de acelas neam, traind
din invazii $1 prazi in Peninsula Balcanied, Germania, $i chiar
in Franta.
Sub regele Geza, Ungurii devin cultivatori de pamant si
come!c anti. Suo sfdritul tetan la 1000 d. Chr. Ungurli se cres-
tineaza. Dela ven'rea Ungurilor i pang la crestinarea lor cen-
tactul cu Romdnii a fost cu totui neinsemnat. Romani), in tot
acest timp, trdesc sub voevozH l cnezii lot- in comunitate a lor
prirnitiva si patriarhald, cu ciobani si plugari, buctirandu-se de
cea mai cOmplectd independenta.
Primul rege, ungur, care cauta sd supund in mod definitiv
A'cleahl dominatlei Unguresti, este stântu: tt fan.
La anui 1CO2 d. Chr. el porneste o expeditie contra lui
Ghiula, chicele Ardealului, din familia Tuhulun, vdrul sdu,
pe care 11 bate si II la prizonier, nurnind,,in locul, lui, ca guver-
nator al Ardealului, pe Zoltan.

www.dacoromanica.ro
 11

In anul 1004 Stefan cel slant, ktreprinde o expeditie cont-

ra lui Kean, ducele Vlachflor, care domnia in centrul i estul
Ardealului, päI ce nu fusera Inca supuse de unguri.
Duna un raabolu lung ai greu Kean este batut I ucls, iar
boaffle al comorile lui sporesc tezaurul regilor unguri.
Sub urmaali sfantului Stefan, legaturile de dependintA dint-
re Ardeal i regatul ungar, lncep din nou s slabeasca, astfel
cd la anal 1036 icitalnim pe Solomon regele Ungariei cerand *-
tor regeltd Kutesc urmaaul lui Ghiula, contra lui Ladislav fiul lui
Bela I, care it ocupase tronul. Solomon jurd lui Kutesc ca dacA
It va ajuta, el va reda independenta Ardealului (juravit quod
Transilvaniam proprietari juro ipsi traderet.).
Kutesc it vine In ajutor, dar e bAtut de regele Ladislav.
Armata lui Kutesc nu putea fl compusa deat de Romani, cari
erau locuttori Ardealului pe acele vremuri. Faptul ca Solomon
se adreseazd lin Kutess, denota CA aceasta avea curtea i oastea
lui proprie, ai cd se buCura de oarecare autonomie. Luptand ca
ostasi sub regii unguri din dinastia aroadiant, Ii intalnlm, pe
Romani, pentru intaia oard, in anul 1130.
Cronica ungureascA ne. spune Ca regele 'Stefan. al II-lea,
iubea foarte mult pe Romani, ca unii ce erau buni oatasi. Din
aceastA caufa s'au suparat Ungurii ai multi Romani au Mat 1).
Mai intälnim pe Romani in armata ungureasca, sub Bela
al IV-lea, la luptele dintre acestea al Otocar regele Boemiel.
In lupta dela Ktessenbrun, pe raid Morava. ce are loc In
ziva de 12 tulle 1260, intre truoele lui Bela al IV-lea figureazd
Rusi, Tatari, Cumani. Ungurl, Slav', S. ecui, i Valachi, (Siculorum
quique Balachorum. 2).
In general, sub regii unguri din familia lui Arpad, adicA
dela 904-1300, Rornanit din Ungaria i Transilvania s'au des
voltat $i au prosperat in conditiuni destUl de prielnice.
Sub aceati regil vlata s'a desfdaurat in Ungaria in mod
paanic at normal. Schimbari mari nu s'au produ in regatul
Ungariei, In acest timp. Regii din casa de Arpad tu s'au gAil-
dit la cuceriri, iar luptele cu popoarele vecine, ca, Sarbi, Cumani,
Bulgari, au fost ceva trecator
Timpul cat au dornnit regil din casa da Arpad, este o epocA
de linlatita aaezare a poporului maghiar si de temeinica consoli-
dare a statului ungar. In tot acest timp Romanii ardeleni 51 cei
din partite de Vest ale Ungariei, Mud locuitorii atitc htoni va-
tra Ardealului", cum le zice Sincal, s'au desvoltat in pace si linIste.
Deal Ardealul, in timpul domniei sft. Stefan, devine o provincle
cuceritA, siapanirea lui, dupA cum am ardtat mai sus, rdmane mai
mult o stapdnire pretinsa J dispufatd deck o provincle ane-
xatd. El ,:ontinuA a se b null mai departe deo larga autono-
I) Cranial romdnilor, de Sincai, vol. 1.
2) Isloria romlinilor di,, Ardeal ., de Nic la_ lorgi.

www.dacoromanica.ro
 12

mie, iar locuitoril romani, aveau drepturi poiltice egale ca ale

Celorialte nationalitati.
Romernii din Ungaria, sub regii din casa de Anjou.
Cu venirea la Aroma Ungariei a dinastiei de ADj011, se pro-
duce o schimbare in directia politicA a rrgilor Ungariti.
Dinstia de Anjou fusese adusA pe tron de papii dela
Roma. Andrei al Ill-lec, ultimul rege din casa de de Arpad,
a mutt In conditioni suspecte.
Regil din casa de Anjou yin ca unelte ale papei. Ei lucreazA
din ordinul panel sl la numele lui, papalitatea fiind pe acele
timpuri atotputernia la Europa.
Tendinta papilor era de a impune religia catolicA la tcate
popoarele din Orient. Acele popcare, cari nu-o primian de bunA
voe, erau fortate sA o primiascA.
Lupta a Ineeput IntAlo contra ortodocsIlor din regatul Unga-
rlei, sub regli dinaintea lui Bela al IV ea $1 s'a continuat desalt
de aprigA sub urmasil acestuia st mai ales ai lui Andrei al
HI-lea, sub domnia cAruia are loc, la anal 1290, reVolta religioasti
a RomAnilor din regiunea Slbiu.FAgAras-Brasov, revoltà care a
determinat trecerea unui mare nt mar de Rcmâni la Muntenia,
si for area principatului muntenesc.
Experienta facutA cu regii Bulgartei din famil a AsAnestilor
and papa dela Roma il aderneneste pe lenila a trece la csto-
licism, prin frumocsa coroanA ce-i trimete si prin recut,oasterea
sa ca impArat al imperiulul român-bulgar, Jar Impáratul Bizan-
tului readuee pe urmasul ski la religia ortodox& prin oferirea
mlnei fiicei sale, 1-a convins pe papi ca la popoarele din Orien-
tal El opel, reIigia.catobic, chiar dach se adoptA rnomentan, ea
nu se ;nate mentine decdt prin fortk De aceia, papa indearnnA
pe regii din casa Anj )11 ca oaralel cu prigonirea ortodoxilor
din regatul ungar (cari majoritatea erau Ron- fin]) sA impue
cu forta reIi1a catoticA in tarile mArginase. Aceasta este una
din cauzele expeditiei lui Carol Robert, euntra mai Alexandra
Basarab si a lui Ludovi: cel Mare contra lui Vladislav Basarab.
Paralel cu aceastã politIcA de lAtirea catolicicmului, impusb
de papi, regi din casa de Anjou aa i 0 pohticA proprie, im-
perialist& cu tendinta de a intrnae hotarele regatolui si a forma
din Uagaria cel nai mare stat din centrul s1 orentul Ealopei.
Aceste ten iint da cucerire, auc la incAlcare a frontierelor
tArilor vecine, dâ id nastere la o serie de razboaie ofensive,
fAcute de Carol Robert si Ludovic cel Mare.
Carol Robert, cAutInd sA intindA frontierele spre Est intrA in
lupti u d ) nnul Muntenlei, Alexandra Basarab, de care este crunt
bAtut in anal 1333; si spre Sud-Vest, node are o serie de lupte
cu Venetienii.
Ludovic cel Mare. care, in calitate a Sa de mostenitcr
.al in mei sale, (ftica regelu; Casmir), ajunge rege al Po-

www.dacoromanica.ro
 13

lon!ei, s( apoi stapan al Bosniei, cauta, in 2 randuri, sä supuie

Muntenia. Tot el este acela, care conduce prima cruciadd contra
Turcilor la anul 1365 ; lupta a poi pentru Dalmatia In contra Ve-
netienilor, iar cand fratele sau Andrei, regele Neapolului, este
asasinat, trimite trupe in acest regat spre a si asigura mostenn ea
tronului stramosilor sai.
Pe and regii din casa de Arpad au dus o politica paa-
Mcd ai linistita, Carol Robert si Ludovic cel Ma e, inaugureaza
o politica imperialistd, o politi a de cucerire. Regalittea ange-
vina, este dar imam de toate, o regalitate militara.
Cuceritorul fara astampar, cum il numeste domnul lorga pe
Ladovic cel Mare, aved nevoe, pentru scopurile sale de cucerire,
in prirnul rand de ostasi bravi si devota I. Acest fel de ostasi
nu i podte gasi nici Ia Nlaghlari, mei la Polóni, mci la celelalte
popoare slave din vastul sau reg t, ci numai la Roman .
1\ eamul romanesc, mostenise de a stra mosi lor, Roinanil si
Da.li, cele mar frumo se si disti ise calitati militate.
Regii din casa de An;ou Hind de origina frau ceza, recunosc
prin a f in I tate a sangelui, dela primui contact cu Roman,
ca acest pupor este singurul care le poate da solddti plini de
curaj, bravura si devotament, de care er aveau nevoe. Dintre fe-
ciorit romani, isi recruteaza el sAdatii cu can se !lipid in Dal-
matia, Galitia, Bulgaria i chiar n rega to! Neapolalui.
D ntre romaar ist recruteaza Carol Robert oaste a cu care
luptä contr Venetienilor al principilor ds Austria.
Prima oard and se face mentinute, sub domnia regelui
Carol Robert, cl,!spre participarea la lupta a trupelor ardelene
este in anul 1321.
Pe and Carol Robert lupta contra voevodului sarb Miliutin
Uros, dela care reusise sa smulgi cetatea Belgradului si intreg
Banatul Macso, magndtui Petho Teter se rasculd contra regelui.
Rdscoala intiozandu-se in intreg judetul Zenplen, Carol Robert
trimite contra lui pe voevodul Ardealulai.
In anul 1322, L-udovic, regele Bavariei, certan du- se cu
principele Friedrerk de Austria pentru coroana imperit.lui german
Ludovic iacheie anal* cu Celv, dela care primeste un impor-
tant ajutor milltar. Friedrek de Austria, ramanand inferior riva-
lului sau, cere ajutor lui Carol Robert, care il trimete 4000 de
unguri si 22.000 de romani.1)
In anul 1328, principele Friedrik de Austria, incasand ye-
niturile ce-i reveneau, de drept fratelui sail Otto, acesta din
urma cere ajutorul regelui Ungarlei. Carol Robert, trimite pe cu-
manii si Romani contra lui Friedrik. cari, deva stand, Ingrozitor,
ambele maluri ale Dundrii, II constrdng si ceara pace.

1) Istoria rontdnil r din Ardeal fi Ungiria, de N. lurga, pag. 81.

www.dacoromanica.ro
 14 -
In anal 1327 in cursul luptelor ce au loc intre loan, regele
Bohemiei si impAratul germen Carol Robert, aceasta trimite cate-
va mii de Curnani i Romani pentru a apdra frontiera de vest a
Ungariei.
Mihail B asarab, principele Munteniei, nevoind sa-i cedeze
lui Carol Robert cetatea Severinulul, pe care Bela al IV-lea o
'liaise dela Muntenia pi-o dase ordinulul loanitilor, iar Basarab
o rezacerise in timpul luptelor interne pentru tronul Ungariei,
regele Ungarieit0 adund la Timisoara, in anul 1330, o oaste nu-
meroasA compusA din nobili i un mare numAr de Cumani pi
Romani.
Sub Ludovic cel Mare, trupele romane continua a forma
elita armatei ungare.
DupA terminarea primei campanil din regatul de Neapol
contra reginei lohana, care omorase printr'o consplratie pe sotul
sau Andrei, fratele regelui Ludovic, aceasta lnapoindu-se in Un-
garla, Iasi ca guvernator al Neapolului pe voevodul Ardealului
Stefan Ap)r. Trupele ce-i pane la dispozitie, sunt compuse din
Romani i mercenari german!. Duna plecarea regelui acestia din
urmA neprimind solda pe 3 luni, sA revoltä contra voevodului
Stefan, voind sa--1 prindA si preda adversarului säu Ludovic de
Taranto, barb atul reginei lohana.
Voevodul Stefan, fuge in Manfredonia, la trupel: romane,
care 11 rimaseserd credincioase.
In anul 1356, armata cu care Ludovic cel Mare pleacA
contra principelui sarb Dusan si apoi contra Venetiel este com-
pusA din Maghiari, Cumani Romani si mercenari germani2).
In annl 1366, dupd campania contra Turcilor, garnizoana ce
lasA in Vidin, dupl infrangerea ostilor turco-bulgare, este corn-
pusa tot din Romani ardeleni.
A intrat Ludovic cel Mare, cu maltA oaste In crAimea Bal-
gariet si luand cetatea Vidinului, a supus-o prinzand pe traso-
mir, conandmitul cetatei. A pus apoi comandant al Vidinu-
tut pe D oaisle, voevotiul Ardealulni.
Acest voevod nu putea avea cu el decat ostasii ardeleni,
prIntre cart Romani! formau majoritatea.
Ambit regi, fac un Iarg apel la elemental romanesc, pentru
a le cla soldati si comandanti necesari, deschizandu-le, acestora
din urrnA, frunoase perspective de avansare si viitor.
Romani! raspund la acest apel, comportandu-se cu vitejie,
in lupte. Cr ,nica acestor timpari, este plind cu pomenirea stra-
lucitelor fapte de arme ale diferitilor comandanti de originA romand.
Astfel gAsim, Inca in anul 1311, urmAtorul hrisov, dat de
Carol Robert, lui Loan fiul lui Jebul3):
Nal, Carol, din mita lui Damnezeu rege al Ungariel, prin
aceastA instiintam pe toti, care se cuvine, cä pentru credinta pi
vrednicia lui loan, fiul lui Jebul din Bistrita, care ne-a aratat-o
cu toata cAldura in multe fapte i ne-o arata Inca, satil care
lThuroczi, vol. II, pag. 97.
2 Horvath Maggarosszarortenemet", vol. 2, pag. 122.
3 Crontca lui qincai, vol. I, pag. 295.

www.dacoromanica.ro
 - 15 -
se chianti Peter' doff §i este intre lad §1 intre munti, in cotni-
tatui B strife', care sat este cries:, i-am dat cinstit i ddruit,
nartftului loan, cu toate veniturile si folosin(ele §I prin dansul
n );tenito-ilor tut, s( urmas(lor nnstenitorilor tut, cu credinta si
deapururea cu pace sa-1 tIna, aiba si mo§teneasca. Dat la Buda,
la inceput Paresitnilor, in anul Domnului 1311.
In anul 1356, Ludovic cel Mare cla un hrisov prin care da-
rueste, pentru vitejie in lupte, magistrului De§eu din Teaga, co-
mitatul Dobaci, o darte din domeniul regesc, Mahar).
Romanii Carpat, Stan, Neagoe, Vlaicu, Nieolae si Vlad, pri-
mes.: dela Ludovic cel Mire, pentru servicille militare aduse
tatalui WI, Carol Robert, in luptele contra lui Basarab §1 in
campanla din D ilmatia 2), mosiile Recasu, Sentelei, Vasahaza §i
Vitignlmad din Banat.
Prin aceste danil de mosil, ia nastere, in Banat, Crisana,
Maramures si Ardeal, o noblime romaneasca, care stä aläturi cti
vechii cneji §1 voevuzi, ca Ivan Voevod din Beiu§ (pomenit la
1363), B )gdan voevod din Maramureq, Ursu din Apahida, cnezii
Stroia si Z tic din pirtile Hategn:ui, famillile Balc, Drag, Barto-
lomen, Birtoc, Baleta, etc., sporesc clasa conducatoare a Roma-
nilor din Uogaria, din care vor esi, mai tarziu, marl comandanti
de oaste Nicolae Gara, loan Huniade, losif Somu, etc., sau
mari dregatori al tarei, ca Nicolae Olal (Romanul), arhiepis-
copul Strivniului §i Birtoc guvernatorul Ardealului.
Sub dinastia de Anjou, Romanii safera, din punct de vedere
religios, dar pe terenul militar §i economic se ridica si se imbo-
gatesc.
Romdnii din Ardeal fi Ungaria sub regele Sigismund
Pentru a putea urmAri §irul faptelor, este nevoe sA aratam,
pe scurt, cum s'au succedat, la tronul Ungariei, diferitii regi din
dinastia de Anjou.
Dupa stingerea dinastiei Arpad in 1300, urmeaza pe tronul
Ungariei, dinastia din Anjou, din Regatul Neapolului.
Carol Robert, primul rege din casa de Anjou, a domnit
dela 1300-1342.
Ludovic cel Mare, ficil sau a domnit dela anul 1342-1382
Dela 1382-1385 a urmat, pe tron, Maria fica lui Ludovic
cel Mare, tar dela 1385-87 Carol cel mic.
Dela 1387-1395 a domnit Maria impreunä cu sottil san
Sigismund. Dela 1395-1437 Sigismund singur.
Domnia lui Sigismund, este una dintre cele mai luugi si
mai bogata in evenimente de ordin militar §i politic.
Sub acest rege elementul romanesc, continua a fi la curte
in mare stimi si favor.
1. Cronica romaniror de $incai, vol. 1, pag. 334.
2. Istoria rdnuinilor biindteni, de G. Popovici.

www.dacoromanica.ro
 16

Sigis=nd,ca ginere i urmas al lui Ludovic eel Make, ur-

meaza Intru totul politica imperialtsta a socrolul stu. Le act a,
prima lui grija este de all face o armata puternica.
Avea nevoe de ostast nurnerosi si credincios:, pentru a sta-
pad Ungaria, a'siafirrna privilegille in Apus si a it flat- ge revclta
husista in Bohemia.
Ca rege al Ungariel, trebuia sä lupte conti a Int Carol cel
Mic, spre a'si asigura bond, tar cand Ttlaii se apo(tie de n a-
lurile Dunarei, simte nevoe de a organiza apararea Banatului st
a Ardealului.
Urmand intrun totul, tradltia rt masa dela predecescrii sal,
elementul pe care se sprIjina Intoate aceste actiuni, este cel ro-
manesc.
Sub domnia sa. intalnim 2 categarli de ostasi români:
1. Unii stint insarcinall cu paza frontierelor Banatulut si
Ardealului si a trecatoarelor din muntli Carpati. Au aceasta
insarcinare multe din satele din Banat, Huniethara, Halt g, Bis-
trita i Maremures, dandu-le, in sch mbul acestur serviuu,
privtlegiot sa se carmuiasca de catre voevozi i cneji-lor, cum
stapanirea unor mari intinderi de pamant.
2. A 2-a categone de Ronahri o formeaza cei din castea
regelui, pe care el ii intrebuinteaza alai irtie hotarele Urgarid, cat
si In afara: in Boemia, In Italia, in Germania, peste tot locul
uncle Imparatul Sigismund are nevue de ei. Elita armatet lui
Sigismund era fonnata din acesti Romani.
In nornarul ostenilor de eHta ai regelui Sigismund, cad se
remarca ta lupte, sunt multi boieri munteni l moldoveni, carl
au trecut in Ardeal cu diferiti pretendenti la tron si cad, date
hind inprejardrile neprielnice, nu se mai pot lutoarce in tarile lor.
Ei sunt primiti in armata lui Sigtsmund, unde se bucura
de o trecere deosebita in comparatie cu ceilalti rasboinici1).
Unii dintre acesti ostasi munteni, moldoveni sau ardeleni,
prin dovezi extraordinare de curaj 1 bravura, se ridica la cele
mai Inalte trepte ale erarhid militare, devenind fcearasi ai
regelui (comites regii), care, drept recompensa pentru serviclile
adase, it rasplateste, dandu-le mop i diferite titluri militare.
Lista comandantilor români, cad s'au distins In lupte si au
primit donatii dela imparatul Sigismund, este destul de mare.
Astfel: Dionisie, fiul lui Ciuca din Mihälent, este intarit in cne-
zatul de mostenire al familiet sale, pentru bravura cu care a
luptat la Bosnia, coutra ducelui de Spalato.
Petru ainDecse, primeste, in 1413, dela regele Sigismund,
o mosie In partite Mehadiei, pentru merittle sale militare.
Lui Ivan din Maramurcs, ii d, pentru aceleasi motive,
mosia Gooaglu langa Muras.
Stanclu, fin) lui Bob si Dragan flub Manciului, distingandu- se
to lupta dela Golubaci, furl clatuiti cu mosii, de catre regele
Sigismund, etc. etc.

1) lstoria romdnilor din Ardeal §i Ungaria, pag. 86, de N. lorga.

www.dacoromanica.ro
 - - 17

Din lista acestor nenumarati viteji, car! fac cinste neamului

cativa comandanti es in relief in mod deosebit, ducAnd falma
numelui lor departe peste hotarele Ungar lei.
Ace§ti cotnandanti, sunt sufletul apararei Ungar lei, contra
turcilor. Seria !or se tine lant. Ea incepe sub Ludovic cel Mare
cu Nicolae Gara, dupa care urmeaza loan Huniade, Colvin CU
fiii sii, Ladislav Corvin si Matei Corvin ; in fine, Pavel Clinezu,
loan Corvin, flul lui Matei Corvin, losif Somu, etc.
Acesti comandanti, cu o§ii formate, In majoritate, din romani,
opresc timp de un secol §i jamAtate, navainica pornire cuceri-
toare a turcilor, producancl armatei semilunei, cele mai grele In-
frangerl ce ele le-au inregistrat vreo-data.
Banul Nicolae Gara I.
Familia Gara, dupa afirmatiunile d-lui Gheorghe Popovici 1)
este de origina romana. Tatal but Andrei Gara, distingandu- se
In luptele contra venettenilor, Carol Robert ii darueste o mosie
in judetul Verb cze, din vestul Ungarlei. Flu! sau, Andrei Gara,
zideste pe aceastA movie o cetatule, pe care o denume§te
Gara dupl numele familiel sale. lstoricii unguri sustin a familia
Gara, derivA din neamul Dorosna §i si-a luat numele dela locali-
tatea Gara (azi Gorjan) din judetul Veröcze.
Ins* pronumele de Gara, arata clar oilgina sa. Chiar
pentru acest motiv, Gara Ladislau ce a trait pe tirnpul lui loan>
Corvin, i§i schimbA pronumele din Gara In acela de Garai, care,
In adevar, se prezinta cu fonetism mai maghiar, cum devenise
§i sufletul au dupa a 4-a generatie.
Familia Gara joacA un mare rol in secoiele al XIV sl al XV
in istoria Ungariei, flind una dintre cele mal distinse familii de
magnatI
Ea a dat, succesiv, 3 palatini, cea mai mare functie politic&
din Ungaria (echivalenta cu functia de can celar de azi).
Until dintre eel mai de seam& barbali din me mbril acestei
familli a fost Nicolae Gara I, palatinul. Acesta a fost fiul lid
Andrei Gara si until dintre cei mai reputati general! ai lui Lu-
dovic cel Mare. Mind Inca tank', el se remarcA ca un abil general
and In anul 1369 conduce trupele ungureA ta lupta contra
lui Lo(cu Vodd, domnul Munteniel.
Pentru a se putea tntelege rostul acestel lupte, este nevoe
a redd pe scurt istoricul evenimentelor cari o preced.
la aaul 1358 Marcu Craiovici, despotul Bulgariei, allindu-se
cu parte din greci nemultamiti, pleacA cu armata Impotriva Im-
pAratului Bizantului loan Paleologui. Trupele bulgare, In Inain-
tarea lor ajung sub zidurile Constantinopolului. impAratul, vA-
zand cä, cu putina armatä de care dispune nu este In stare IS
respingA pe bulgart, cere ajutor lui Amurat, sultanul turcilor.
Turd! apar, pentru prima oarA,In istorle ca popor de sine
1) Istoria românllor bAnAteni, pag. 171,

www.dacoromanica.ro
 18

stAtAtor la Inceputul veacului al 14-lea. Locul for de origind

este regiunea dela estul mdrei Caspice. Behducele Osman, H
scoboard in Asia Mica si ocupd Bytina luAnd titlul de sultan.
Fiul sdu Urchan, ocupli Brusa, unde aseazd prima capitald a
imperiului Otoman. Tot el crelazA si corpul ienicerilor, care, dupd
aderea Imperiului roman este prima armatA permanentA In
Europa.
Urmasului slu, Amur at, adreseazd ImpAratui loan Paleolo-
gul cererea de ajutor.
Sultanul Arnurat, acceptA ,cu plAcere rugamintea impAratului
Bizantului, dar se izbeste de dificultatea cd null p3ate trece
armata in Europa, neavAnd vase.
El intrA atunci in tratative cu genovezii, care ii trece In-
treaga oaste, in numAr de 12.000, in peninsula Galipoli, plAtind
ate un galben de fiecare cap de ostas.
Cu aceastA armata, el atacd si bate pe bulgari.
Drept rAsplatd pentru acest ajutor, sultanul Amurat I cu
voia impAratului bizantin a ocupat peninsula Galipoli. Astfel pun
turcii piciorul In Europa.
In anul 1360 sultanul Amurat atacA si ocupd Adrianopolal,
uncle isi mud capitala, dela Brusa.
In anil urmAtori ocupd Thracia i Rumelia orientall pAnd
In muntii Balcani, bAtAnd oastea lui isman, tarul Bulgariel si
Mind multi dintre bulgarl.
Sisman, vAzAndu-si oastea infrAntA, spre a nu'si pierde tara si
tronul, primeste suveranitatea turceascA luAnd in cAsAtorie pe
flica lui Amurat 1) si devenind aliatul turcilor.
Impiratui Paleologul vAzAndu-si mare parte din tara sa
cuceritA sl In imposibilitate de a rezistd acestui popor rdzboinic,
roagd pe Papa dela Roma, a face tot posibilul sd convingd pe
Ludovic cel Mare, regale Ungariei, sd ia armele contra turcllor,
oferindu-se si treacA cu Intreg orientul la catolicism,
ImpAratul vine chiar In persoand la Buda, sA-1 roage pe
Ludovic sa accelereze trimiterea ajutoarelor. Ludovic cel Mare
primeste sl inceapA lupta contra turcilor, cu conditie ca Papa
sn-1 pund la dispozitie toate mljloacele, spre a'si asigura vic-
toria finald.
In anul 1365 Ludovic cel Mare, se pregAteste de rAzboiu,
tar in anul 1366 plead contra turcllor, ajutat flind si de Vialcu,
do maul Munteniei.
Armata turco-bulgard, cam de 80.000 oameni, comandatd de
imin este InvinsA, iar ungurii pun stApAnire pe malul drept al
Dundrei. Ludovic cel Mare, cuprinde intre aite cetAti si Vidinul,
prinzAnd pe Strasimir comandantul cetatei 2), pe care II la pri-
gooier. Ca stApAnitor al reglunilor cucerite, pane pe Laczkfy
Dionisie, guvernatorul Ardealulul.
1) Cronicele lui $incal, vol.!, pag. 319.
2) Idem

www.dacoromanica.ro
 19 -
In anul 1369, Strasimir, fiind eliberat din inchlsoare de
(udovic cel Mare, Ladislav Basarab, domnul Munteniel, cumna-
tul sAtt, trece Dun Area cu waste in ajutorul lui, scoate pe strA-
. jerii unguresti dia Vidin i aseazA In cetate larA§i pe Straitimir,
iar pe cAlugArli minoriti, cari propovAduiau trecerea la catolicism,
ii dA In maim preotilor si cAlugArilor ortodox: sA-I judece 1).
Ludovic cel Mare, neputAnd suferl rusinea i paguba ce-i
fAcuse Ladisiav Basarab, alungAnd pe unguri din Bulgaria si
,redand \UMW lui Strasimir, a trimis trupe cari au atacat si
reluat din nou Vidinul.
Pentru a pedepsi pe Ladislav Basarab, se hotArAste a-I
atacA din 2 pArti, voevodul Nicolae al Ardealului, cu o parte
Ain VI din spre munti, iar regele Ludovic cu iestul armatei
pornind din Bulgaria.
Voevodul Nicolae dupA ce a bAtut pe Dregmer, castelanul
,de DAmbovita, farA agate de seamA Mainland in interiorul
tArel, a fost inchts in locuri stramte, lutoase §i neumblate, in-
conjurat de multimea romanlior din pAduri si munti §I ucis.
Dinspre DunAre a venit cu oastea Nicolae Gara, banul de
Macau, bdrbat stirguitor l viteaz. El a reusit sA treaca DunA-
rea tmpotriva sAgetAtorilor voevodului Latcu, cart aruncau sd-
getile ca ploaia.
Oastea craiului Ludovic trecand cu §eicile, romAnii lui
Latcu au fugit, iar oastea ungureascA a cuprtns Zevrinul.
Atunci a zidit Ludovic cel Mare cetatea Severinului2).
Aceasta este prima luptA in care es in relief talentele mi-
litare ale banului Nicolae Gara. Pe langA un bun comandant,
Vicolae Gara este §i un om politic destoinic si abil.
In anul 1375 Nicolae Gara este numit palatin, cea mai
Malta demnitate politicA a Ungariel.
DapA moartea lui Ludovic cel Mare, a sustinut pe flicele
sale in lupta pentru mentinerea tronuiui pArintesc.
Din aceastA cauza, clad in anul 1383, Decembrie 31, se
urea pe tronul Uagariei Carol cel Mic, acesta demite pe Gara,
din calitatea de palatin.
SupArat de azeastA ofensA, Gara, in legAturA cu regina vA-
duvl Elisabeta, pine la caie un cornplot contra regelui Carol
cel Mic. la ziva de 7 F.tbruarle 1386, reginele Elisabeta si Ma-
ria invitA la dansele pe regele Carol cel Mic §i in timpul dis-
culiei, Forgac3 13-tiazs, until dintre sefli complotului, scoate un
pumnal de sub pelerMA §i nApustindu-se asupraregelui ii des-
picA ca o lovIturA cranial in doui.
In urma acestui asaslnat, Gara ocapA cetatea Buda, dupA
care este din nou nurnit palatin al Ungariei.
Cum situatia era tulbure in farA, spre a pune pe cele 2
1) Cronica lui $incai, vol. I.
2) Idem.

www.dacoromanica.ro
 20
regine tn deplind sigurantd, a plecat cu ele sA le dud In ce-
tatea sa Gara, din judetul Valko (Verocze).
Plec And din Diakovar, In ziva de 25 tulle 1386, banul
croatilor Horvaty lanog, partizanul fostului rege Carol cel Mic,
atacA cu forte superioare trupa Ica Gara, ce escortau pe cele doua
regine, Gara cu servitorii gi oamenii sal apArd cu invergunare
trasura regal. Dusmanii sai Hind insA mai numerogi I-au do-
borat i taindu-i capul, l'au aruncat plin de alga hi trAsura
reginelor.
Odatä cu Nicolae Gara a fost ucls i fiul sAu Paul Gara
si Forgacs Balasz, ucigagul regelui Carol cel Mic. Capetele a-
cestor 3 au fost trImise de Paul, episcopul Zagrabului, dusma-
nul cel mal mare a lul Gara reginei Octave a hii Carol cel
Mic, la Neapole. Aid capul lui Gara, a fost purtat mai multe
zlle pe un asin, apol eypus vederei publicului.
Astfel s'a sfdrgit palatinul Nicolae Ga:.a I.
Nicolae Gara al 11-lea.
Banul NIcolae Gara, a avut 3 Heti I o fatd. Primul Mat
Gara Paul a fost ucls odatA cu tatAl sla, de cAtre oamenil ba-
nulul Horvaty lanog. Al 2-lea bdiat Nicolae era gi el cu Orin-
tele au, dud s'a pro dus atacul lui Horvaty, dar, datoritA unor
intAmplArl norocoase, a scApat viu din man advesarilor, as-
cunzandu-se inaintea furiei lor.
Dupd uciderea lui Nicolae Gara 1, regina Maria a fost
dusd in captivitate in Dalmatia, de cAtre partizanii Jul Carol col
Mic. Spre a scApd din aceastA situatie, ea oferd mAna lui Sigis-
mund impAratul Germaniei i odatA cu maim sa i coroana Un-
garlei.
ImpAratul Sigismund primegte gi cautd ca prin forta arme-
lor sA scoatA pe cele 2 regini din prinsoare.
Nicolae Gara al II-lea trecAnd cu toti partlzanh di de
partea lui Sigismund, acesta II insArcineazA in anu11387 cu co-
manda trupelor trimise contra partizanllor lui Carol cel Mic,
cart flcuserd o rAscoald in stil mare in sudul Ungariel
Grosul rAsculatilor intArindu- se sub comanda lui Banfy si
Mihail Ladislau si a lui Ion Ladislau in Banat. Sunt atacati
si bAtuti de Gara, ajutat de Petra fie lui Dan ambii romAni 1).
Dupd infrAngerea rAsculatilor din Banat, Gara pleacA in ti-
nutul Szerem, contra capului rAscoalel, banul Horvaty lanos. Iii
luptele ce cid co itra acestuia, Gara ocupd cetAtIle Ujlak gi Pos-
sega, capturAnd pe Insugi Horvaty. Gara I-a promis ca-I va eli-
belt dacA va pune In libertate pe regina Marla, care era de-
tioutA Intr'o cetate din Dalmatia.
Intre timp Horvaty evadeazA din inchisoare i fuge la.
Tvarko, domnul Bosniei, care-I ia apArarea lui gi a tovards--
vilor sAi.

1) 1storia romanilor bAnAteni, de Gh. Popovici.

www.dacoromanica.ro
 21

Tvarko sl cu Horvaty nAvilesc, in mai multe rindurl, in

sudul Ungar lel, prAdAnd judetul Verocze.
In anul 1389, Gara bate si scoate pe Hmvaty sl din Ba-
natul de Macso I cu aceasta se terminA luptele interne.
Name le lui Gara ft intalnim apol in toate luptele marl ale
lui SIgismund, fiind in calitatea sa de palatin, principalui 'nu
sfetnic §I primul dintre generalii sAi.
Ca general el se remarca prin fecundItatea epnceptillor sale
pi prin oportunitatea interventiei sale, in cele mai grate situatil
ale luptelor la cari au luat parte astfel :
In anul 1389, caul are loc prima aliantA a tuturor popoa-
relor balcanice inclusiv Ungaria contra turcilor, Nicolae Gara
este numIt comandantul trupelor ungare, trimise de Stgismund
In ajutorul lui Lazar despotul Serbiei. In aceastA calitate el ia
parte la lupta de pe câmpul Mier let, alAturea cu Mircea domnul
Munteniei, cu printul Albaniei, regele Serb lei, al Bosniei, etc.
In znul 1393, Gara §i cu fratele sat' Jean au reocupat pentru
Sigismund cetatea Dobor, cuibul principal al rasculatilor, clan-
du-1 foc. In anul urmAtor reocupa Dalmatia dela Bosniaci, pentru
care faptA a fost nutnit guvernator al Slovaciel.
In anul 1395, Mircea cel Bitran Mud gonit de turci din
tarl la Brasov, unde incheie un tratat de allantà cu regele SI-
gismiud, in zlua de 7 Martie 1395, prin care SIgismund se o-
bliga sl ajute pe Mirzea sl-si recapete trona!, iar Mircea la
!Tidal sari sä oblIgl fall de Sigismund, ca ori de ate orl re-
gele va con iuce otile maghare peste Tara RomAneascA contra
turcilor sl el sA vial cu toatA oasrea sa IrL tabAra lul Sigis-
m int iar dacA oastea maghiarA nu va fi sub conducerea lul
Stgismuni, atunci Mircea va trimete numal ajutoare, fArA a
,fi obllgat a venl li persoana.
In ambele cazuri Mircea este insA obligat a hrAn1 ostile
ungure§ti, cat timp ele sant pe pamAntul romanesc.
In primAvara anuhi 1395 concentreaza armata la Sibiu, de
unde scoboarA valea Oltului I atacA Nicopolul Mic (Turnu Ma-
gurele), ce fusese ocupat de turd §i transformat in cap de pod
pe atAnga DunArel, (in legAturA cu NIcopolul Mare, puternIcA
cetate turceasci pe malul drept).
arnizoana turceascA aparA cu indadire cetatea, care cade
totusl in mAiaile lui Siglsrnund. Acesta o reface, o aprovIzioneazA
ai lasA intr'insa o gainIzoanS din trupele sale.
Dupl a:eastä luptA, armata lul Sigismund s'a relators in
Ungarla tot pe valea Oltului. Aid arca§ii au pAndit armata lui
Sigismund sl in rnomentul trecerei prin defileul Oltulul au in-
ceput a trage cu sigeti inmulate In yenta, contra oastei un-
garesti §I contra lui Sigismund care abla a scapat.
Trupele ungurestl, de sub comandi lui Gara Nicolae si
,,Pereny Peter, aflAnd arcasli romAni ascunsi sus pe munti,
intre stAnci, i-au aruncatjos pe toti In abls. Probabil cA a-

www.dacoromanica.ro
 22 -
cesti arcasi au fost din partida adversarilor lui Mircea, cari ti-
neau cu turcli si aveau pretendentul lor la tron I).
In anul urmatur, 1396, Nicolae Gara ia parte la marea cru-
cladi contra turcilor condusa de iosusi regele Sigismund. La .
aceasta cruciada, se asociaza toata floarea armatelor apusene, in
frunte cu cavaierii francezi sub conducerea contelui de Navresf
fiul lui Filip de Burgundia, apoi trupe germane, celie, poloneze,,
trupele muatene. sub Mircea cel Bitran, sarbi, bosniaci, etc.
Aceasta a fost cea mai mare cruciada intreprinsa contra
turcilor cu cele mai mari forte, dela cari asteptau marl rezul-
tate, dar care din cauza neascultarei sfaturilor date de Mircea
cel Batran, la care se aliase i regele Sigismund cu Nicolae Gara
duce la cea mai terlbild infragere cunoscutd In secolul a 14-lea
Pentru Muntenia, In special, ea are importanta prin faptut-
ca infrangerea de la Nicopol decide de soarta ei In ce priveste
independenta sa, care in aceastd luptd isi joacd ultima carte.
ln ran durile ce urmeaza, voiu cauta sa schitez, du pa isvoarele
ungurestl, lupta dela Nicopole, care este prea putin cunoscutà
Lupta dela Nicopole, din anul 1396.
Sultanul Balazed lIderim, zis si fulgerul pentru iuteala ce
puma in operathle sale militare, incepuse in anul 1395 asaltul
Constantinopoinlul. Imparatul Bizantului face apeluri desperate
la Papa spre a-1 sal& Acesta se adreseaza lui Sigismund im-
paratul Germaniel i regele Ungariei, ca cel mai puternic mo-
narch din Europa si ii roaga sa ia conducerea unel cruciade
contra turcilor.
SigIsmund, väzand ca cu toata victoria dela Nicopoh.I Mic
nemuitumirea din Ora Ungureasca ia proportii din ce in ce mai
mari, ca sa abata atentia Orel in alia parte, consimte a lira con-
ducerea acestei cruciade.
El ii concentreaza armata In Banat, unde sosesc cruciatii
german!, polonezi, cehi, etc., rldicand efectivul trupelor sale la
80.000 oameni.
Cu aceasta armata, Sigismund Inainteaza spre sud, cuce-
reste Orsova, dupa care trece pe mainl drept al Dunarei, ocupa
toate cetatile inclusiv Vidinul, dupa care Intreaga armata cruciata
se indreapta asupra cetatei Nicopolului Mare, pe care o hives-
teste. Aceasta cetate fusese de curand cucerila de turd, iar
zidurile reinoite de dare sultanul Baiazid.
Toate atacurile date de cruciati sunt respinse, garnizoana
tura aparand cu Indarjire cetatea.
Balazid, afland despre impresurarea cetatel, ridica, asediul
Constantinopolului si cu o mare luteala se indreapta spre Ni-
copol. Armata sa era de 140000 oilmen!, din care 1 3 erau 1

ieniceri i spahii, (armata regulata), restul popor de rand.

1) Din diploma data de Slgismund, in anul 1397, familiilor Marothi §i
RamIsal.

www.dacoromanica.ro
 23

GarnIzoana turceascl afland despre plecare a ILA Balazid

rezIstä tuturor atacurilor date de cruciati timp de 16 zile, and
timp eultanulni sl soseasca in feta cetAtei.
BAtälia dela Nicopole.

in /Vice/Doh/1 in,c

04,

y. 611 Its;

.1
,20A 414
`sgltr
L-
, 0 2.40

+.13o

orse ic

41

a'sal f. Orosu/ frope/orsa.4

471rata r)rmata comande /uf .."Ismead
F. Ropq.stciryd; Ropin;
. turceasc.i
surS corociadakikreeZ
ra bira ungari. _
19 .
6. Ca valeria usoard.
a. a Iran CeZe If.
C. Lima o'ealacirancezi 1.
Caosnelelui5131:sroad R. E,
rie
119-Ia.cvea 7s';

/aatac ciipiretra3er4i
. se/6 co-
mnda sultanutui
arnhate, Iranceze- L. Sarhi
D. Pripa dreeptei M. 7abaM torcewsa.

VAzAnd sosirea lui Balazid, cruclatii tin un consillu de

asboiu. In acest conslllu Mircea cel BAtrân, sustinut de Sigis-

www.dacoromanica.ro
 24 -
mund §i banul Nicolae Gara, cari cunosteau tactica de luptA a
turcllor, propun ca lupta sA inceapA de atre cavaleria wail
romAnA si bosniack Jar grosul trupelor format, din cei mai va-
1oro§1 luptAtori, sA se angajeze mai in urmA. Conte le de Navres
cere insA, cu Insistentã, ca trupele franceze sA fie primele care
sl ail:a onoarea de a incepe atacul.
Sigismund cedeazA. El til Imparte trupele in 3 pArti :
a). Francezii, englezii si itallenii, sub comanda contelui de
Navres si Cency, formeazA avarigarda.
b). Grosul trupelor, sub comanda regelul Sigismund, este
format din trupele ungure§ti.
c). Recerva este form la din german], cehi, poloni, romAni,
sari:4 si bosniaci, sub comanda lui Nicolae Gara si a contelui
de Niirenberg.
Sigismund ascunde la cursul noptei mut multe bat ilioane
inteun tuffs ca sA-i serveascA de spri;in la aripa dreapth, urmAnd
ca in timpul luptei ele sl nAvAleasa asupra inamicului, sA-1
laconjure stAnga §i si-1 atace In spate.
Duna luarea dispozitivulul de luptä, Sigismund distruge
tabAra unde au bivuacat trupele, spre a le luA orice end de
retragere, iar prizonierii turci, stint toti trecuti prin ascutisul
sablei de eItre francezi, Sultanul Baiazed aflând aceastA stire a
jure MI se rAzbune.
Sultanul, la raadul sAu, §i-a impArtit trupele In doul pArti:
a). Dila armatei compusA din ieniceri §1 spahli, cu un
efectiv de 40030 oamenl, o ascunde in spatele dealurilor. cari
imprejmuesc cAmpia dela Nicopole.
b). Restul trupelor le dispune in ordine de luptA In fata
armee I crestine.
Spionil, ce 13 alazid aved chiar dintre cre§tini in tabAra cru-
ciatilor, fAcAndu-i cunoscut locul unde Sigismund ascunsese ba-
talloanele in tuflq, as:unde si el o brIgadA in fata lor cu insAr-
cinarea de a le supravegheb.
Lupta incepe in dimlneata zilel de 28 Septembrle 1396.
Cavaleria francezA atacS, cea dintli, nApustindu-se cu o
furie nebanA asupra turcilor, pe care il respinge rupandu-le
primele rAnduri. 15000 turcl cad morti sau prizonieri.
Turcli incep retragerea inspre dealuri. Francezil 11 urmAresc.
Carld francezil se credeau invIngAtori, Jar pe turd li soco-
teau distru§1, apare deodatA din dosul dealurilor o pAdure de
land. Eeau spahlli, tinuii in rezervA in dosul dealurilor, cari pri-
miserA ordin de a contraatacA. Francezil complect surprinsi
in:.ep retragerea, care se transformA curAnd in fue. Spahlil, cari
ras ar din toate pIrtile, ii urmAresc viguros.
La prImele strigAte de isbAndA ale cavalerlei franceze, e§irl
din tufi§ si batalioanele ascunse de Sigismund, dar ele sunt
imediat atacate sl inconjurate de brigada ce Baiazed le pusese
in fala.

www.dacoromanica.ro
 25
Sigismund, udzAad situatia critica, trimite o brigadd de la
gros la ajutorul cavaleriei franceze. In tnaintarea E a aceastA
brIgada, latAlneste call speriati ai cavaletlei franceze, al caror
cAlareti fasesera ucisi, saU trAntlti la pArnAnt si trdgand diu acest
fapt concluzia cl oastea francezA a fost masacrata, se rctrage
spre grosul fortelor. Prin retragerea sa ea produce o mare panicd
care se transmrte alAt trupelor dela gros cat si celor din rezervd.
Siglsmund pleacd, atunci, in persoana, cu o trupä de 12.000
oameni In ajutorul cavalerlei franceze. Aceastd burg e tncon-
juratd, la rAudul sau, de fortele lui Baiazid.
In acest timp, trupele turcesti, cari fuseserd Mule de frau-
l
cezi, au fost retrase In rezerv i inloculte de ieniceri, spahli
cavaleria de rezerva turceasca. Ace ste trupe proaspete atacd
cu vigoare grosul fortelor lui Sigismund zdrobindu-le cranplect.
20.000 de cruciati au rAmas morti pe cAmpul de fupta,lar
peste 10.000 prizonieri In mAinile turcilor.
Pentru a se idsbund de ucidere a prizonierilor turci de
cAtre francezi, In dimineata zilei de 29 Septembrie, Baiazid a
dat ordin ca top prIzonierii cari sunt mai marl de 20 ant sa fie
ucisi.
VAzAnd Infrangerea o§tei cruciate, Mircea cel BAtran, cu
trupele sale si o parte din trupele germane, cehe l polone, s'a
tetras pe maiul stAng al Dunarei.
Regele Sigismund abia a putut scapa cu cAtiva curteni al
sli, navigand pe o corabie pe Donate, in jos pAnd la Marea
Neagra, iar de ati prin Bosfor, Dardanele, Marea Ionia §i A-
drlatica, a ajuns dupA o cAlAtorie de o jurnAtate de an In Dal-
matia.
In tot acest timp a fost Insotit de Nicolae Gara.
In acest timp toatd lurnea ii ereded mort.
DacA sfatul lui MIrcea ar fi fost ascultat, de slgur cd soarta
luptel dela Nicopol ar fi fost cu tutu! alta.
Dapd aceastd cumplita InfrAngere, drumul de invazie la
Uagaria era desch's turcilor, cari si nal/Nese in Croatia §i
Slavonia, inaintAnd pina la hotarele Stiriei.
Cu sigurantA cd Balazed si-ar fl mutat teatrul sdir de ope-
ratiuni in Uagaria, dacd In timpul cdt luptA In Europa, in Asia
nu ar fi aparut tra alt dusrnan al turcilor de u mai mare va-
loare militard ca Sigismund.
Mesta era Tirnur-Lenk, hanul Mongolllor, care, dupd ce se
reface imperiul lui Dsengiz-Chan, ocupd Persia si Mesopotamia
si aticA Asia-MicA.
Sultanul Balazed este fortat a parasi teatrul de operatic
occidental si a plecA contra lui Timur Lenk, de care este lasd
bdtut la anul 1402 !Alga Angora, iar armata lui InconjuratA de
cavaleria Ward. Insusi sultanul Biiazid cade prizonier In mAinile
Mongolllor, de. uade nu mui scapA pAnd la moarte. Timur
Lenk II lachide intr'o cuscA cu gratil de aur si ori de cafe ori
Isi tacdlecA calul punea piciorul pe aceasta cuva. Adanc in-

www.dacoromanica.ro
 26
durerat de aceastA soard, sultanul Baiazed moare, curAnd, dui:a
cAderea sa in captivitate.
Regele Sigismund, la rAndul au, dupA un an de pribegie-
soseste In Ungaria, si i§i reocupA tronul. Este Ina inchis de ()-
parte dintre magnati si Vont prizonier pAnA la anti! 1401.
El scapA numal grape staruintelor lui Nicolae Gara, care
lAsA magnatilor garantle in locul regelui, pe fratele au Ion si
fiul au mai mare, Nicolae.
Caul regale Sigismund ese din Inchisoare drept rAsplatA a
serviclilor aduse numeste pe Nicolae Gara al ;I-lea, In functia
de palatin.
In aceastd calitate Gara joacl un rol important in anul
1410, In potolirea certurilor ivite intre cruciali sl regele Via-
dislav al Poloniei. Tot el intervine, In anul 1412, pentru Inche-
erea 'alai intre regele Siglsmund si regele Vladislav.
la parte la luptele contra venetienilor ce invadaserA in
Dalmatia, reocupand cetAtile pe cari acestia puseserA stApAnire.
La 1414 este numit delegat al Ungariei la incoronarea
Borbelei, a 2-a sotie a impAratului Sigismuild, care are loc la
Aachen.
Dela Incoronare pleacA la Constanta, uncle are loc o Intre-
vedere intre impAratul Sigismund, regele Frantel st Angliei.
Cu incepere dela 1417 Gara desvoltA a mare activltate
pentru buna guvernare si administratie a pref.
Pentru servicille aduse tArei si coroanel, ImpAratul-rege
Slgismund, l'a darult cu mosii Marie intinse.
Astfel in 1397 primeste insula Cursola, iar In anul 1406-
Intreg judetul Lipto.
Prima sa sotie a fost filca voevodulni sArb LazAr, iar a 2-a
Ana Cilia!, sora reginei UngarieL
Da la sopa a 2-a avut doi copii, Nlcolae si Ladislau
(Vaslle), palatinul de mai tArziu al Ungariei.
Acesti copii sunt maghiarizati complet schlmbAndu-si nu ma e
de Gara in acela cle Garai si devIn impreunl cu familia Cillei si
Ujlaki cel mai marl du§mani al familiei Huniade.
Ca sa impace aceastA mare dusmAnie, loan Huniade se
decise a asAtori pe flul au mai mare Ladislau Corvin cu Maria
filca lui Ladislav Gara.
Uzlierea acestuta din urmA, in anul 1456, impiedecA rea-
lizarea unei a oropleri intre familia Hunlade cu familia Gara.
Ladislav Gara propune In urmA lui Mihail Szilagy ca con-
ditie a acceptArei urcArei lui Malya pe tronul U ngariel, cagtorit-
acestuia cu fan sa Ana, dar si acest proect rAmAne nerealiza,
cum vorn vedeA ulterior.
Nicolae nara al 11-lea indeplineste functia de palatin al Un-
gariei si comandant al ostilor trnoaratului-rege Sigismund, pAnAla
moartea sa, care if) in anul 1433.
DupA moareta sa, locul de comandant al armatei ungare,

www.dacoromanica.ro
 27
revine, dupa cum volu arata ulterior, altul general roman : lul loan
Huniade.
Nicola e Gara este primul general, care deschide romanilor
drumul la comand a supremä a armatelor unguresti. Calitatile sale
militare, rees ia mod evident din cele expuse, iar meritele sale
sunt relevate i recunoscute de insisi scriitotii ungtrri.
Evenimentele petrecute dela Nitolae Gara,
pAnA la loan Huniade Corvin.
Dupa lupta dela Nicopole, pe frontiera de sud a Ungariei
urmeaza o epoca de liniste, care dureaza cu mici Intreruperi si
lupte dela 1396 pâra la 1428, timp in care Sigismund, dupa cum
am aratat, este ocupat -cu luptele polltice i religloase din apus,
iar turcii sunt angajali in Asia, in lupta cu tatarli lui Timnr-
Lenk, apoi in luptele pentru tron, dintre flii lui Baiazed si in
urma in lupte pentru cucerirea peninsulei Balcanice.
Numai dupa ce trupele turcesti au ocupat aproape Intreaga
peninsula Balcanica, Mainland pana la Dunäre, patrunzand si In
Ardeal si in Banat, sa hotaraate Sigismund sa suspende luptele
contra husilllor in Boemia si contra venelienilor i sa desvolte
o mai mare activitate militara In orient.
Lupta dela Columbaci.
Turcii, dupa ce ocupa aproape intreg malul drept al Du-
nArei, ridica o puternica Letate la Golumbacl, punct strategic im-
portant la intrarea Dunarel in deflleul Pcrlilor de f,er. Sigismund
spre a impiedica trecerea turallor din acea cetate in Banat, zi-
deste In fats ei cetatea Laslovar, iar in primavara anulul 1428
se pregateste de razboiu contra tarcilor.
Totalul efectivulul armatel cu care plead el contra turcilor
este de 30 003 oameni. Comandant al acestei armate este numit
Bozpony Stefan conte de Presburg.
I-au mil venit in ajntor roman!, poloni ci ru§i, ace§ti din
urml trime§i de Vito d prineipele Litaaniei.
La finele lune! Aprilie, trupele lui Sigismund ataca cetatea
Galumbaci pe us:.at 1 pe api. Flota turceasca care iI avea
baza de operatie la gura raulul Morava, pleacä in ajutorul cela-
tel. Ea este Iasi atacata de flota ungara i infrantä, o parte din
vase aprlase, iar alta parte scufundate.
Cetatea Galurnbaci, asediata pe uscat i apa, era in preajma
caderei, clod la finele lunei Maiu, apare in fata el sultanul Mu-
rad al II-lea, cu o armata de 100.000 oAmeni.
Sigis -nand, varii m area disproportie intre oastea sa pi
acea a turcilor, nu a avut cu:ajul a cla lupta cu el, ci a cautat
sA incheie un armistitiu, prin care salt asigare llbera trecere a
trupelor sale pe malul stAng al Dunarei. Pe baza acestui tratat

www.dacoromanica.ro
 28
Sigis rind sl-a trecut Intreagi caste pe stanga Dunarel, asezan-
d-o la cet ilea Laslovar.

c,14

r'

1
4.7151
s""
too
A,

. A ,
_ I .

=5'4%
r
5-17

ok;.4;.
,. I
f-

"4;'

ic
.

Cana mai ratnasese de trecut numal o mica parte, trupele

lul Murad, vazand a le scapa prach din maini, nu mai voesc sa

www.dacoromanica.ro
 29
tie seams de cmii(ille art11stVului i atacA trupele unguresti
cari nu trecusera Inca. Atacul este foarte furios. S)gismund, care
se afla cu partea din oaste care nu trecuse inca, poate scapa
cu viata numai multumila lui Rozgor y, comandantul armatt i
usgare, care 1-a luat cu el tnti'o barca st lui Zaviss comandantul
brigadel polone ce forma ariergarda si care a luptat cu despe-
rare contra turcilor, timpul nec.sar ca Sigismund sA poatA tra-
versa DunArea si sa intre in cetatea Laslovar. Rez'stenta brigadel
lui Zaviss a fost sustinuta si de artileristi itelicni din cetatea
Laslovar, cari, vazand lupta indarjita intre turd si aceasta brigada,
au Inceput un foc violent contra cetttei Golumbaci si contra
t upclor turcesti.

Cetatea Golumbact.
Numal datoritA acestui fapt si rezistcntei opuse de Zaviss
regele Sigismund a putut scapa cu viata.
Plerderile armatei unguresti au fost de circa 1000 de oamcni.
Intre cei cazuti era si Ziviss, despre care turcii la inceput cre-
deau cd este insusi Sigismund.
Arlergarda lui Sigismund, pe langa brigada polona a lul
Zaviss, mai cop.indea i trupe române.
In aceasta luptA cAzurA Roman s1 M hail fill liii Manciu,
chiar sub ochii reaelui. Tot aci luptara i Sandu, Nicolae pi
lacob fiul lui Petru Viteazul din Bisere" 1)
Din faptul ca cei dci fii ai lui Manciu au cazut ciliar sub
ochii regelui, rezulta cä garda regelui era formata din romani.
Lupta dela Golombaci nu are o prea mare importantA mill-
tarA, numArul mortilor filnd cu tolul redus fala de alte lupte de
mai inainte. Ea are MO foarte marl urmari politice.
Dupa aceasta infrangere a ostasilor lui Sigismund, prInci-
pele Munteniei, Dan, care trimisese o trupa de mai multe mit
de oamenl in ajutorul lui Sigismund, s'a grablt sA impace pe
mania lul Murad oferindu-i si-i pltiteasca tributul anual, la fet
procedeazA i prIncipele Brancovici al Serb;ei. Ambele aceste
tari, ta urma InfrAngerei dela Golumbaci, se desfac de alianta.
cu Ungaria.
1) Htrmuzake, pag. 567-595.

www.dacoromanica.ro
 30

AceastA luptA, este de asemenea foarte importantA pentru

noi roman!i sl prin importanta ce regele Sigismund da elemen-
tului românesc din Ungar la, din care el isi recruteazA !BRIO
garda sa.
Regale Sigismund a atribuit esecul dela Golumbacl si rA-
ului sistem de recrutare al oastei si in anul 1432 reformeazA
organizarea militari a Ungariei, introducAnd un nou sistem de
recrutare, pe baza cdruta tot la 33 de lobagi, trebuia sA se dea
ate un calaret dotat cu arme si cal.
Gratle acestui nou &stem, care sporeste oastea ungureascA
la 120.000, Sigismund poate sA cAstige victoria dela SzendrO, din
anal 1437, pe care o vom descri-o ulterior.
loan Huniade Corvin
loan Huniade Corvin, a fost flu de ostean rorrAn. Numele
de Huniade, i s'a dat dupA castelul Hunlecloara, care 1mpreunA
,cu mosia ce'l inconjoarA au fost dAruitt: de atre regele Sigis-
v

.., 4\

loan Haniade Colvin

mund in anul 1409, tatAlui säu Voicu, curlean al regelui, pentru
servicille sale militate.
Numele de Corvin, l'a luat loan Huniade dupA emblema
familiei, care era Corbul cu crucea la Wise (Corvus) sl pe care
l'a imprumutt dela domnii Muntenlei, prin cAs5toria surorel
:sale Maria cu fiul lui Dan Von, principele acestel tart.

www.dacoromanica.ro
 31

loan Huniade Corvin s'a nAscut in anul 1387. TatAl sAu se

numea Voicu sl era fiul lui Serbu.
Unli dintre istorici, cari s'au ocupat cu blografia lui, ca
Griselini, sustin cl ar fi fost fiul natural al regelui Sigismund.
loan Corvin numit de romAni lancu, a avut 2 frati, until
cu numele Ion (loan) botezat in religla orientalã §i altul Volcu 1)
botezat In cea catolicA §i o sorA numltA Marina mAritatA dupA
cum am arAtat mai sus cu fiul lui Dan VodA Domnul Munteniei.

A rmura lui loan Huniade

Din aceastA cAsAtorie s'a nAscut Stefan, tatAl lui Nicolie Olah
(Românul) vestitul arhiepiscop al Strlgonului.
Origina romAnA a familiei Corvine§fflor, numai este astAzi
de nimeni contestatA. Marele Istoric Bonfiniu ntscut la 1427
1) Gh. Popovici, Istoria Românilor 13Angteni pag. 86.

www.dacoromanica.ro
 32 -
pi mort la 1502, care a trait mutt timp la curtea regelui Matya
si a fost arnic intim al acestuia, scrie despre loan Corvin ur-
matoarele: Hic enim Valacho pâtre, matre vero Groeea natus, in-
dustria et virtute supra omnium opinionem, mum genus ilustrovit"
Tatal tut loin Huniade, nu era dar un cm de rand, ci un
curtean al regelui Sigismund 1) Prin situaTia sa el fu In masura
a di fiului su educatie aleasa si a mania pe filca sa cu 1110§-
tenitorul tronului Munteniei.
Fizicul sari este astfel descris de istoricul magyar Thu-
roczi: barbat robdst, talie mijlocie, capul mare, ochii negrii,
sprancenele castanii, aerul majestos, aspectul martial.
A fost deasemenea Inzestrat cu prea fri moase calitgti mi-
litare, cari au facut din el unul din cele mai de valoare cape-
tenil ale timprrlui.
Istoricul Thuroczi descrle astfel aceste calitati: Era tune.
in regno miles magnanimus, nobili et claro Trarsalpinae gen-
es de germin o natus, loannes de Hunjad homo belicosus et a
lectendum arrna dirigendas que res bellicos natus. (Pe vremea
aceea domnia In mod foarte demn loan Huniade nascut dinteo
nobila I strMucita iamilie din TranslIvania, om razboinie, versat
in Intrebuintarea armelor i nascut cu insusiri rasboinice).
In acele timpuri, neexistand finite academii militate si
scoli superioare de rasholu, uncle si-pi poatd asuma cunostin-
tele mjiitare de care acest ostas Inäscut era atat de setos, el
urmeaza metoda lui Hannibal, adicit invatarea artei rasbolului
prin practicarea el.
Ucenicia si-o face la rudele sale In armata munteneasca,
unde traditlile rdsboinice mostenite de la Mircea cel Batran,
erau Inca in flour).
La curtea lui Vlad Dracut LI este cunoscut sub numele de
Ian :u V!teazul 2).
De aci trece sa lupte sub ordinele voevodului Ardealulul
Nicolae de Csak, apoi in solda episcopului de Agram, epis-
copii pe acele vremuri fiind i codianclantii trupelor din epar-
hia lor.
La anul 1435, 11 gasim ca ostas mercenar in Italia, In solda
vicontilor de Milan.
El plead in Italia ca sa lay* tactica de lupta a trupelor
italiene, cari pe acele timpani treceau de cele mai bine instruite
in Intrebuintarea focului, in tactica artileriei 1 in specialin ata-
cul i apararea cetatilor.
Dupa cele vazute §1 InvAtate in Ita'ia, a construit el ceta-
tea Timipara, care a infruntat o serle de asediuri §1 a rImas-
totusi in picioare panit drip 1898, and a rulstat cu sums a-
tactrrilor date de trupele lui Kosuth. 0 parte dhi zidurile cetitei
se mal pastreazi §! azi In buna stare.
Numai dui:a ce se crede deplin stIptIn pe meseria sa pi

1) lorgn. lstoria "Românilor din Ardeal qi Ungarla.

2) BogdanRelatiile Tarei Române§t1 cu Brawvul §i Tara ungureascA..

www.dacoromanica.ro
 _ 33 _
loan Huniade Corvin.
loan Hun lade Corvin, a fost fiu de ostean roman.iNumele
de Huniade, i s'a dat dupa castelul dela Huniedoara, care Im-
preuna cu mosia ce'l inconjoara au fost dirulte de catre regele
Sigismund, in anul 1409, tatAlni sari Voicu, curtean al regelui,
pentru serviclile sale militare.

r:

, .

, -
1-,!-'

..

loan Huniade Corvin.

Name le de Corvin, l'a luat loan Huniade dupA emblema

familiel, care era Corbal cu crucea In plisc (Corvus) i pe care
l'a imprumetat dela domnii Munteniei, prin casatoria surorei
sale Maria, cu fiul lui Dan Voda, principele acestei fAri.r!
loan Huniade Corvin s'a nAscut in anul 1387. Tatal san se
numea Voicu §1 era flul lui erbu.
Unll dintre istorici, cart s'au ocupat cu biografia lui, ca
Grlselini, sustin ca ar fi fost fiul natural al regelul Sigismund.
loan Corvin numit de romani lancu, a avut 2 fratl, unul
cu numele Ion (loan) botezat in rellgia orientala i altul Voice 1)
botezat In cea catolla §1 o sorA num!tA Marina maritata dupa
cum am aratat mai sus cu flul lui Dan Voda domnul Muntenia
1) Oh. Popovici. Istoria romanilor banAteni, pag. 186.
Coala 3.

www.dacoromanica.ro
 34

Din aceasta casätorie s'a Itasca t tefan, tatal lui Nicolae Olah
(romanul) vestitul arhiepiscop al Strigonului.
Origina romana a familiei Corvinestiler, nu mai este astazi
de nimeni contestata. Mare le istoric Bonfiniu nascut la 1427 si
mort la 1502, care a trait mult timp la curtea regelui Matia si
a fost amie intim al acestuia, scrie despre loan Corvin urmatoa-
rele: Hic enim Valacho patre, matre vero Graeca natus, indu-
stria et virtute supra omntum optnionem, suum genus illustravita.
Tatal lui loan Huniade, nu era dar un om de rand, ci un
curtean al regelui Sigismand 1). Prin situajia sa, el fu In masura
a (IA fiului sari educajie alma si a marita pe fiica sa cu mo-
stenitorul tronului Munteniei.
Fizicul situ este astfel descris de istoricul maghiar Thuroczi :
birbat robust, talie mijlocie, capul mare, ochil negril, sprance-
nele castanii, aerul majestos, aspectul martial.
A lost de asemenea tnzestrat cu prea frumoase calitaji 111-
Mare, cari au facut din el unul din cele mai de valoare cape-
tenii ale timpului.
Istoricul Thuroczi descrie asttel aceste calitaji : Erat tune
in regno miles magnanimus, nobill et claro Transalpinae gen-
tes de germino natus, loannes de Hunjad horno belicosus et a
flectendum arma dirigendas que res beilicas natus." (Pe vremea
aceea domnia in mod foarte demn, loan Huniade nascut dintr'o
nobila i stralucitil familie din Transilvania, om razboinic, versat
in Intrebuintarea arrrelor i ph scut cu Insusiri razboinice).
In acele timpuri, neexistand Inalte academil militare si scoll
superloare de razboiu, unde sa-si poata asuma cunostintele
militare de care acest oslas Ina scut era Mat de setos, el tn-
meazd metoda lui Hannibal, adica invajarea artei razboiului prin
practicarea ei.
Ucenicia si-o face la rudele sale in armata munteneasca,
unde traditille rizboinice mostenite dela Mircea cel Batran, erau
In floare.
La curtea lui Vlad Dracul el este cunoscut sub numele de
lancu Viteazul2),
De aci trece EA lupte sub ordinele voevodultil Ardealului,
Nicolae cie Csak, apoi In solda episcopului de Agram, episcopii
pe acele vremuri hind i comandanjii trupelor din eparhia bor.
La anul 1435, II gasim ca osta§ mercenar In Italia, In solda
viconjilor de Milan.
El pleacd In Italia ca sä inveje tactica de lupta a trupelor
italiene, cari pe acele timpuri treceau de cele mai bine instruite
In intrebuintarea focului, In tactic& artileriei si In special in
atacul si apararea cetatilor.
I) lorga. Isforia rornanilor din Ardeal i Ungaria.
2) I. Bogdan. Relaliile Prei românesti cu Bra§ovul §i tara un-
gureascl.

www.dacoromanica.ro
 35

DupA cele vAzute §i invAlate In Italia, a construit el ceta-

tea TImi§oara, care a Infruntat o serie de asediuri si a rAmas
totrqd In picloare panA dupi 1848, and a rezistat cu slicces
atacurilor date de trupele lui Kopth. 0 parte din zidurile ce-
tatei se mai pAstreazA gi azi in bunA stare.

, :A(

Armura lui loan Huniade.

Numai dupl ce se crede deplin stApan pe meseria sa 51
dupA ce ti crelazA i o bunA situatie materialA, el se inapoiazA
in tara sa. La intoarcerea din Italia este numit prefect peste un
comitat din Banat. In aceastA calitate el imprumutA cu bani pe
regele Sigismund.
In anul 1436, II gAsim in armata regelui Sigismund lup-
tAnd contra hu§itilor. Pentru vitejia i destoinicia in conduce-

www.dacoromanica.ro
 - 36
rea trnpei sale In acest rizboiu, a fost Inaintat comandant de
brigada. La inapoiere este numit span al sacullor.
In 1437 ia parte la lupta dela SzendrO, care este castigati
numai gratie prevederei i abilitatel sale. Cu incepere dela a-
ceasta data, toad gloria victorlilor repurtate timp de douã de-
cenii de armatele ungare, este stalls legata de numele du.
Lupta dela Szendro.
Sultanul Murad, filnd informat cä Brancovici, voevodul
Serniei, continua a intretine relatii de bunä prietenie cu Ungaria,
se pregateste In anul 1436 sA-1 atace. Brancovici Inlitura pen-
tru moment furtuna ce'l ameninta tar; and in casatorie sulta-
nului Murad pe filca sa Maria, care ii fusesefagiduita ca logod-
nici mai dinainte, dar care fiind prea tanärä, fusese retinuti la
parintii sit Oa in acel moment.
Casatoria s'a celebrat la Adrianopol. Aceasti inrudire, nu a
avut darul sa imbungtateasca. relatiile dintre cei doi domnitori.
Ca garantie a supuuerei sale, Brancovici a fost nevoit sa
trimita pe fiul sari cel mai mare, ostatic la curtea sultanului
Murad.
SUltanul nu s'a multurnit insa nici cu aceastä garantie, ci
i-a cerut lui Brancovici sa-i predea i capitala Serbiei, care pe
acel timp era cetatea SzendrO (Semendria).
Brancovici a refuzat sa'i satisfaca aceastä cerere 1 temar.-
dn-se de un atac al turcilor asupra capitalei, a pus- o In stare
de aparare. Comanda cetatei szendrO a Incredintat-o fiului say
Grigore. In acelas timp a solicitat ajutor dela Sigismund regele
Ungariei.
Sultanul Murad, crezand ca va gasi pe socrvi sau nepre-
&it, a invadat prin surprindere in Serbia, In luna lunie 1437.
in fata acestei invazii voevodul Brancovici s'a refugiat in Ungaria,
[nand si toate comorile sale.
Sultanul invadand Serbia, s'a dirijat asupra cetatei Szendro,
pe care a investit-o, incepand asediul ei. Brancovici Grigore a
aparat cetatea cu multi vitejie, cerand in acelas timp ajutor dela
anguri, I in special dela garnizoana cetatii Belgrad (care depe
timpul lui Carol Robert se gasea In stapanirea statului ungar).
Regele Sigismund solicitat de voevodul Brancovici, concen-
treazi la Belgrad o armatil destul de numeroasa sub comanda
mai Szent Miklos Pongracz.
Pe la finele lunei lunie, (cana Murad incepuse asediul cetatei
Szendro), aceasta armata este sporitä cti cateva mii de mercenarii
cehi si moravi, sub comanda vestitului Giskra loan de Brandeis,
cum si cateva brigade de romani ardeleni, sub comanda lui loan
Huniade.
Duna sosirea acestor intarirl, Pongracz a primit ordin sa
mearga In ajutorul cetatei SzendrO. El s'a pus in mars dela
Belgrad spre Szendrö In cel mai mare secret, si atacand prin

www.dacoromanica.ro
 37
surprindera armata sultanului a bAtut-o, cAtitigAnd o strAluciti
viztorie. Tura au avut mari pierderl. Mai multi pa§i au fost
fAcutl prizonieri. Patru dintre el, au fost trlmisi regelui Sigismund
care la acea datA se aflA in Bohemia.

Cetatea Semendria.

Lupta dela Szendre nu seigAseste descrisA in mod ama-

mount de cAtre Istoricli acelel epoch Tot! sunt lash unanim In a

www.dacoromanica.ro
 38
recunoaste a victoria dela Szendrö se datoreste, in primul rand,
lui loan Huniade, viteazul comandant al trupelor ardelene, care.
prin dispozitiunile sale, a facut ca lupta sa se decida in favoare a
armatei ungare.
Incursiunea turcilor in Ardeal, in anul 1438.
In ziva de 9 Decembrie 1437, moare batranul rege Sigis-
mund i ti urmeaza pe tronul Ungariel, ginerile ski Albert de
Habsburg, care a domnit dela 1437 1439.
In timpul cand regele Albert lipsea din (ara, turcii sub
comanda begului Ali, au patrons prin Portile de Fier in Ardeal
Begul Ali mai facuse o incursie in Transilvania in anul 1432.
De data aceasta dupa trecerea Portilor de Fier ardelene,
ataca Sebesul sasesc, ocupa Mediasul si apoi se tndreaptã asu-
pra cetatei Sibiului pe care o asediaza.
In fata pericolului, voevodul Ardealului cla ordin sit se
sane mobilizarea.
Nobilimea, se aduna in numar, foarte restrans, fiind istovita
in urma luptelor pentru poblirea rascoalei iobagimei din anultrecut.
Cetatea Sibiului s'a aparat tnsã vitejeste. Dupa o tnvestire
si bombardare zadarnica de 8 zile, begul Ali se vede nevoit a
parasi asediul cetatei, indreptar d1.-se spre Tara Barsei, pentre
a ataca Brasovul.
Dupa ce a dat foc mahalaielor Brasovului, a parasit Ardealu:
prin pasul Bran, luand cu el MOOD de prizonierl. R011811) aralf-
ca in aceastà 1ncursie begul Ali, a fost caläuzit de Vlad Dracul
voevodul Munteniei.
Regele Albert temandu- se a turcii vor alaca din nou
hotarele de sud ale Ungar-lel, numeste pe loan Huniade, In functia
de ban al Severinului, ca unul ce era recunoscut de toala lumea
ca cel mai apt pentru ace st Malt comandament.
Cetatile Severinului i Belgradului, erau la acea vreme 2
puncte de sprijin, pe care se bazau intreaga aparare a Dunarel
Ele inchldeau cele 2 linil principale de invazie in Ungar a, una
ne valea Cernel, si alta pe valea Dunarei. Comanda uneia die
aceste cetati, implica si comancia trupelor insarcinate cu apararea
sectorului de frontiera re spectiv.
Huniade, Hind numit ban al Severinului, este deci numit
in acela§ timp i comandant al fortelor destlnate sä apere fron-
tiera In aceasta parte, forte compuse in marea lor majoritate-
din români.
Expeditia turcilor In Serbia, in anul 1439.
Spre a räzbunà infrangerea suferita In anul 1437, sultanul
Murad Intreprinde o notra expeditie in Serbia, In anul 1439. In
1) Magyar Hadi Kronika.

www.dacoromanica.ro
 39

fruntea unel armate de 130.000 de oameni, el patrunde tn Serbia

§1 devastand valea Moravei, se indreapta spre Szendra, incepand
asediul acestei cetati.
Voevodul Brancovici afland despre apropierea sultanalul
Murad al Il-lea, sa refugiaz in Ungaria.
Regele Albert temandu-se ca tuna sa nu invadeze In Un-
garia, ordona mobllizarea generala, chernand nobilimea I po-
porul sub arme.
Trupele de acoperire sunt trimise pe cursul inferior al Ti-
set, tar concentrarea aimatei are loc la Szegedin. Oastea ma -
ghiara se a dunä Tina cu mare greutate, cu multa Intarziere §i in
nutriar foarte restrans. Cauza, provenea din faptul ca magnalit
Ii fa-eau regelui cele mai mari dificultati lii trimiterea iobagilor
la oaste, de tearna sa nu le ramana pamanturile nelucrate.
Regele Albert de abia poate aduna 24.000 oameni, ran echi-
pati §1 nedisciplinati. In fruntea acestei armate pleaca regele dela
Szegedin spre confluenta Tisel cu Dunarea, cu intentia de a veni
In ajutorul cetätii SzendrO, pe care turcii o asedieau de mat
mult tirnp. Cand regele ajunge la Titel, afla. ca turcii au luat
cu asalt cetatea Szendrö in ziva de 27 August.
Brancovici Grigore fiul voevodului Barb i comandantul
cetatei, o aparase cu vitejie timp de 3 hull, dar neprimind de
nicaierl ajutor, cetatea a trebuit sä caza, In fata superloritatei
numarulul si mijloacelor technice ale du§manului.
In timpul cat a durat asediul cetatel, lurch au facut mai
multe incursiani pe teritoriul ungar, cari toate au fost respinse
de loan Huniade, banul Severinului.
Regele Albert, cu mica sa armata, dui:4 ocuparea cetatei
SzendrO nu a avut curajul sa atace pe turci. El s'a oprit cu ar-
mata sa la Titel, de unde observa mi§carile trupelor turcesti.
Sultanul Murad, dupa ocuparea cetatel, a scos ochli cum-
natului sAn Brancovici Grigore comandantul cetatei si ai fratelut
salt, trImetandu-i pe amandol In Asia Mica, far el s'a indreptat
contra lui Tvartko tefan al 11-lea, domnItorul Bosnlei. Dupl ce
a urcat tributul acestei tad, s'a Inapoiat la Adrianopol.
In tabara ungureasca, In acest tImp, se inculbase dezinteria,
far din cauza inactivitgel, a foametei §1 a boalelor, numärul os-
tasilor nu numai cA nu a crescut, dar i cei ce venisera au de-
zerfat §1 s'au imprastiat.
Regeld Albert, ramanand numai cu 6000 de oameni 1-a
concediat la urma §i pe acestia.
Suparat a plecat spre Viena, dar pe drum s'a bolnlivit de
dezinterie al carei microb ii contractase In tabara dela Titel §3
a murit In ziva de 27 Octombrie la Neszmely.
Luptele pentru tronul Ungariei, dela 1439-1441.
Dupa moartea regelui Albert, interesele superloare. ale Un-
gariei cereal' ca la conducerea Wei sA vina un rege energic,

www.dacoromanica.ro
 40 -
care sä poatA tine nobilimea In frau, sA facA ordine In tarA gi
sA o apere contra atacurilor tureesti, a cAror vehemend crestea
din zi In zi.
Desi nobilimea maghiad se angajase pe cuvant de onoare
sä aleagA de rege pe copilul regelul Albert, care se afli Inca
in pantecile mamei sale, totusi s'a crezut cà pentru timpurile
grele min care trecea tara, ceasta solutie nu era destul de sa-
tisfAcAtoare pentru interesele ei. Pentru aceste motive nobilimea
ungarA s'a gaunt sá cAsAtoreasca pe regina viicluva Elisabeta
cu Vladislav, tardrul i viteazul rege al Poloniei.
In timpul and deputatiunea magnatilor plecase la Craco-
via ca sA propuna regeiui Vladislav regenta Ungariei, regina va-
duvA Elisabeta a dat nastere unui flu, caruia i-a dat numele de
Ladislav gi care a fost Incoronat ca rege al Ungariei In ziva a
23-a dupA nagtere.
Regele ;mu nAscut fiind incoronat, iar Vladislav regele Po-
loniel primind si el regenta, nobilimea ungarA s'a lmpArtit in 2
partide. Se Incepe astfel in Ungaria rAzboiul civil Intre partizanil
celor doiregi.
$eful partidei care tinea cu Vladislav era loan Huniade,
iar al partidei lui Ladislav era Gara Laclislav.
Printeo curioasd coincidend a vremurilor, doi romani Isi
disputa intaietatea, in desemnarea viiturului rege al Ungariei.
Dela vorbe se trece la fapte, fiecare particia tsi aduna
esti si se armeazA. Pe camptil de luptA dela Szegszard trupele
reginei vAduve Elisabeta, comandate de Ladislav Gars, stint bA-
tate de trupele regelui Vladislav comandate de Huniade.
Drept rAsplata pentru aceastä victorie, Huniade este numit
voevod al Ardealului.
Cu victoria dela Szegszard razboiul civil insA nu se terminA.
El dureazA timp de 2 ani i iea sfargit numai prin moartea re-
ginei Elisabeta, cand Intreg poporul maghiar a recunoscut de
rege pe Viadislav.
Asediul Belgradului, in anu11440.
Turcii cauta sa profite de certurile pentru tron i atacA
cetatea Belgradului, considerath ca poarta Ungarlei. Dintre toate
cetatile de pe malul drept al Dunarei, singurA aceasta cetate
nu fusese Inca ocupatA de armatele Semilunei.
In primAvara anului 1440, sultanul Murad se prezind cu
o armata numeroasA in fata Belgradului.
Armata ungara comandatA de Talloczy lanos este Mud
si fortata a se retrage In interiorul cetatei. Belgradul este in-
conjurat de jur Imprejur, atat pe uscat cat si pe apà.
Pe uscat, se incepe asediul regulat al cetätei, in timp ce
o flod de 100 corabii stapanea DunArea, tmpedicand orice fel
de comunicatie a asediatilor cu Ungaria.
Bombardarea cetAtel se face cu tunuri grele i cu maOnf,

www.dacoromanica.ro
 41 -
cari aruncau pietre de un foarte mare volum. Torch reusesc
sA darame cateva turnurl, dupa earl dau un asalt asupra cetatei.
Acest asalt este Irma respins. VAzand cä prin bombardament
nu reusegde a patrunde in cetate, sultanul recurge la lucrari
de mina.
Talloczy face o contra-mina pe care dupa ce o umple cu
praf de pusca. ii da foc. Explozia a fost foarte ptiterulch. Mai
multe mii de turd au fost ingropati sub daramaturi.
Duna tin asediu de 6 luni, In care timp turcii au avut o
pierdere de peste 25.000 oameni, sultanul a ridicat asediul
s'a retras de sub zidurile Belgradulul.
Dupa ce face o incursie In Ungaria, de unde a luat multi
prizonleri si o bogata prada de razboiu, s'a intors la Adrianopol.
Regele Vladislav, temandu-se de o reinolre a ataculul asupra
Belgradulul, de a carel stapanire era legata Insasi siguranta Un-
gariei, a numit comandant al acestel cetatl pe loan Huniade.
In acelas timp l'a nunilt i comandant al tuturor fortelor
dela frontiera de sud a Ungariel, cu Indatorirea de a apara
aceasta frontiera, contra oricarui atac din partea Turciei.

Atacul turcilor contra Belgradului, in anul 1441.

In noua sa calitate de comandant al tuturor trupelor un-

gare de pe frontlera de sud, Huniade a Mut pe turd, in mai
multe randuri, sa simta greutatea sablei sale.
Pap Ishak, comandantul cetatel Szendio, punandu-s1 In
gaud sa ocupe cetatea Belgradului, pe care insusl sultanul n'o
putuse cucerl, apare in mai multe randuri sub zidurile acestel
cetati, sperand sä poata patrunde prin surprindere In Interlorul el.
Suparat de aceste incursii, Huniade se decide a da o lec-
tie pasei.
Intr'un rand, cand pasa pleca se cu o oaste numeroasä
contra Belgradulul, Huniade ti ese In Intampinare cu garnizoana
acestei cetati, Intaritã cu o brigada de romani ardelenl sub co-
manda lui Ujlaki Miklos, vicevoevodul Ardealului.
Avantgardele celor 2 armate s'au intalnit la Csaszarhalom.
Avangarda lui Huniade filnd Inferioara in numar a fost respinsa.
Acesta, intervenind cu grosul fortelor, opreste atacul turcilor.
Cu cavaleria sa grea, trece apoi la atac izbind grosul ar
matei lui I shak l facandu-1 sa dei inapoi.
Pasa lshak spre a evIta dezastrul de care arrnata sa era
amenintata, da ordin de retragere, care se executa In cea mal
mare dezordine.
Huniade urmareste pe turci pana la portile cetatei Szendra,
dupa care se inapoiazi la Belgrad aducand cu sine l o bogata
prada de razboiu.

www.dacoromanica.ro
 42
Campania din 1442.

In primAvara anului 1442 sultanul Murad, trimite pe begul

Mezid in fruntea unei armate de 80.000 1) oameni, sA prade
Ardealul.
Begul Mezid trece prin Muntenia si pAtrunde in Transit-
vania. Voevodul Ardealului, Ujlaki Miklos, cheamd nobilimea Ar-
dealului la arme. AnuntA In acelas timp i pe Huniade, care se
aflA In cetatea Belgradului, de iminenta pericolului.
Huniade, temându-se ca atacul asupra Ardealului sä nu fie
decAt o demonstrate, spre a atrage grosul fortelor unguresti In
acea parte, in care timp sultanul sA atace Belgradul, vine singur
in Ardeal.
Cum trupele ardelene se adunau foarte facet in tabAra
dela Alba lulia, el se vede In imposibilitate de a puteA opri in-
vazia turcilor.
Begul Mezid, inainteazA astfel fàrá nici- o Impotrivire päná
in valea Mureplui. and el ajunge in apropiere de Alba lulia,
Huniade cu trupele de cari dispunea se Inchide In cetate.

Lupta dela SAnt-Imbru, din 18 Martie 1842.

Haniade neputAnd opune Did un fel de rezistent5 turcilor

din lips1 de forte, acestia defileazit "nesupArati prin fata cetAte!
Alba lulia, inaintAnd pe valea MurAsului In jos.
La inapolere Huniade a esit din cetate cu o brigadä, cu
intentia de a'i atacA §1 a le rApi o parte dintre prizonieri si
prada ce ei capturase.
ln momentul cAnd grosul fortelor trecEau peste rAu§orul
Ampoiu, iar avantgarda i cu o parte din trupele lor erau rAs-
firate in imprejurimile 1ocal1tAte1 Borband, episcopal Lepes, care
cornandA o parte din fortele ardelene, nemai putAndu-se abtine.
atacA pe turci. Huniade 1-a urmal cu grosul fortelor, In scop de
a'l puteA ajutA la nevoe.
La vederea trupelor ardelene, turcii s'au retras pânà la St..
Imbru de MurAs, unde grosul fortelor lui Mezid, au luat for-
matia de luptA.
Hunlade, vAzAnd cit are in fata sa forte superioaie, a evitz t
lupta si a dat ordin de retragere spre Alba lulia.
Retragerea s'a fAcut cu oarecare dificultate, printre rAndurile
tarcilor, cari reusiserA srl inconjoare.

1) Cifra este 1uat5 dupâ Ronai Magyar Hadi Kronika.

www.dacoromanica.ro
 43

La trecerea peste raul Ampoiu are loc o 1upt6 de arier-

gardk in care episcopul Lepes, comandantul trupelor ce formau
ariergarda, cAzand de pe cal in apA, a fost nAcelArit :de turd.
5 c_hi ta terenu I u ----
lurta ciela Mure5.5int-lmre.
11e9endg:
Maq)Va..1
4. Detasa7fiLsrilul:10,, Y winerly Sriot7
3. Osh.rpa ui Nunyacii. --
Turc if
I
Li
C. Pfracul dairmilra Aiemhty. 1VRCb 4. . 5
b. Arrna la Iv, A7ecl5Jcl.4,!/ inchidgio
7urceascei
FJoL/w,Spg cizul-Ep;S 0.\\
Opu/ LepesCheorr4e
4 de is Meth& -)

olDroa7A=s7
220

Alba- lulia
zto

...1707111.A.

Lupta dela Sânt-Imbru.

Dup5 reintrarea lui Hunlade in cetatea Alba lulia, Mezld-
bey se indreaptà, cu armata asupra cetatel Sibiului, pe care in-
cepe sä o asedieze.

www.dacoromanica.ro
 44

Lupta dela Sibiu, din 25 Maiu, 1442.

Bevil Mezid tavestise Sibiul si bombardA de mai multe
slptAmlni cetatea, fArA sä poatA obtine vreun rezultat.
In acest timp Huniade depune o deosebitA activitate spre
a sport numirul trupelor concentrate la Alba lulia, asã ca pe
la taceputul lunei Ma lu, el dispunea de o oaste destul de in-
semnatA.
Cu aceastA armatA el pleacA In ajutorul Sibiului. Begul
Mezid aflAnd de apropierea lui Huniade, cum acesta devenise
o personalitate de temut in luptele ce avusese anterior cu tura,
primul sau gAnd este de a'l prinde sau ucide.
AlegAndu-si cel mai viteji ostasi din armata sa, i-a consti-
tuit intr'o unitate aparte si explicAndu-le imbrAcAmintea, casca,
armamentui i calul lui Huniade, le-a dat ordin ca pe data ce
va incepe lupta sA nAvAleascA asupra trapei unde se aflä el,
promitand o bogata recompensA aceluia ce i-1 va aducr! viu
sau mort.
Cand armata lui Huniade s'a apropiat de Sibiu, spionii ce
acesta aveA in tablra turceascA, l-a adus Vire despre intentille
begulni Mezid.
Un ostas devotat al lui Huniacte, numit Kemeny Simon,
aflând proectul turcilor de a ucide pe Huniade, s'a oferit ca In
lupta ce urmA sA InceapA BA schimbe cu el armele, hainele
calul sAu.
In zina luptei Huniade i-a dat lui Kemeny 500 de ostasi
ca gardA personall si 1.a asezat Inaintea uneia din aripi, iar
Huniade ea brigada de cavalerie grea, s'a asezattn spatele acelei
aripi ca rezervA.
Lupta !titre cele 2 armate s'a dat inteo localitate din apro-
pierea Siblului, al caret nume nu se gAseste mentionat de scril-
torii acestei epoci.
Chlar dela inceputal luptei, majoritatea trupelor turcesti
s'a nApustit asupra aripei care o comandA Kemeny, nAzuindu-se
care de care sd ajungA si sA prinda pe presupusul Huniade.
In timpul and lupta in jurul lui 1..emeny ajunsese la punc-
tul critic, Huniade inainteazA cu rezerva I atacA In flanc trupele
turcesti, angajate in luptA cu acele ale lui Kemeny.
In acelas ti np siblenli esind din cetate, atacA pe turd tn
spate, reusinci sA elibereze o multime de prizonieri. Acestia se
unesc cu sibienii, atocand impreunã pe turd.
Pe Kemeny, insA, nu i-a mai fost posibil lui Huniade sA-1
scape dela moarte, garda sa fiind prea slabA, atAt ca numAr cat
si calitativ fail de avalansa turceascA.
StrigAtele de bucurie ale turcilor, cad credeau a au reusit
sa ornoare pe loan Huniade, s'au schimbat In curAnd in tipetele
de gruazA, cad adevAratul Haniade i-a atacat in flanc, in timp
ce sibienii cu prizonieril eliberati de ei, i-a atacat din spate.

www.dacoromanica.ro
 45

Lupta s'a sfarsit cu complecta infrangere a armatei tur-

cesti. Begul Mezid, dimprenna cu fiul sari i un mare numar
de turci au cazut pe campul de lupta.
Restul oastel turcesti a fugit in cea mai mare desordine,
find urmarita de cavaleria ttsoara a lui Huniade.
Armata acestuia a avut peste 3000 de moll, intre cari si
eroul Kemeny Simon.
Intreaga prada de rAzboiu a lui Mezid, a cazut lii mâinile
lui Huniade.
In semn de multumire lui Dumnezeu, Huniade dupa obi-
ceiul voevozilor roman!, cu cari de altfel era I inrudit, a dada
o mAnAstire la Teius.
In urma acestei victoril, voevozil Munteniei i Moldovei,
au intrat din nou In legaturi de allanta cu Ungaria.
Lupta dela Portile de Fier, tot in anul 1442.
lnfrangerea armatei lui Mezid, a infuriat pe sultanul Murad
care a botarat sa se rasbune.
Manta voevozilor Munteniel i Moldovei cu Huniade, a
contribuit de asemenea spre a hotäri pe sultan sa trimita o nouA
expeditie contra Ungariei.
Comanda trunelor Insarcinate cu aceastä expeditie a fost
incredintata belerbegului Rumeliei.
Trupele acestuia sporite cu fortele a 6 begi de sandjacuri
din Anatolia, numarau In total 80.000 oameni. Accasta armata
a trecut Dunarea pela Nicopol si dupA ce a devastat Muntenia,
voia sa patrunda in Ardeal. Voevodul Vlad, Dracut, In fata inva-
ziei, s'a refugiat cu trupele sale in munti.
Belerbegul Rumeliei, in loe de a patrunde In Ardeal, prin
pasul Turnu Rosu, care dela Nicopol i Turnu Magurele era
drumul cel mai scurt i mai direct spre inima Transilvaniei, s'a
Indreptat prin Banatul Severinean catre Orsova i Caransebes,
cu intentia de a invada prin pasul Portile de Fier.
Aceasta schlrnbare a liniei de operatie a facut-o fiindu-i
pe deoparte teama de a nu fi atacat de armata lui Vlad Dracut,
in momentul trecerel prin defileurile muntilor, iar pe de alta spre
a surprinde armata ungara, care nu se astepta la tin atac prin
acea directie.
loan Huniade, fiind informat de ciltre Vlad Dracul despre
pregatirile turcilor de a ataca din nou Ardealul, si-a concentrat
armata la Sibiu.
Afland dela trupele sasesti, cari erau asezate pentru pazA
la trecatorile muntilor, ca turcii s'au indreptat spre vest, a luat
si el aceiasi directie, urmand clina nordica a Carpatilor.
Dupa autorii unguri, armata lui Huniade dimprenna at a
lui Ujlaky Miklos, voevodul Ardealului, avea un efectiv de 15.000
oameni. Moralui ski, in urma victoriei dela Sibiu, era insA foarte
ridlcat.

www.dacoromanica.ro
 46
Lupta s'a dat la Portile de Fier transilvAnene.
Din cercetkile facate de locot.-colonel Ronal la fata locului 1),
TezultA cä lupta s'a dat in defileul format de dill Bistra, intre
'Ohaba-Bistra I Voislava, la poalele muntelui Rusca.
Dispozitivul de lupti al lui loan Huniade si modal cum.a
decurs lupta sant astfel descrise de Bonflniu :
Huniade si-a asezat infanteria pe inaltimi, iar cavaleria la
picioarele lor. Huniade a atacat cel dintAiu, dar acest atac hind
respins, el a simulat o retragere. In timp ce centrul ski se re-
taiga aripele lei au rAmas pe loc, astfel ca in timp ce turcii
urmdreau, pedestrimea dela cele 2 arlpi alul Huniade, scoborAnd
coastele inaltimilor, I-a atacat in flanc.
Armata turceascA a fost complect tnfrAntA.
In aceastA luptA s'a distins, din partea turcilor, Osman
Celebi, fiul begului Umur, care a opus o mare rezistenta ata cu-
rilor lui Huniade, ckAnd ca un viteaz.
Turcii incepAnd retragerea, Huniade i-a urmarit cu cavaleria
sa, dealungul rdului Cerna, pAnA la DunAre.
Armata turceasca 'a lAsat pe câmpal de luptA un mare numAr
de morti, intre carl mai multi begi.
5000 prizonieri si mai multe drapele au ant in malnile
armatei lui Huniade.
0 divizie turceasca, care inaintase jefuind, spre Timisoara,
la inapoere, nemai putAndu- se unl cu grosul forielor tarcesti a
fost in mare parte mAcelAritA.
In urma celor doug infrIngeri, sultanul Murad a trimis o solie
la cartea regelui Vladislav, la Buda, spre a tratA pacea. Regele
nu a acceptat, insA, pregAtindu-se pentru un nou rkboiu contra
turcilor.
Expeditia lui loan Huniade din 1443 in
Serbia si Bulgaria
Cel mai aprig sustinator al rAsboiului contra tarcilor era
prelatul Cesariui Julian, delegatul Papei. Un alt partizan tot atAt
de infocat era George Brancovici despotul Serbiei, care spera
ca printr'o campanie victorioasA sA-si poatA reocupa Ora 1 sl
se rdsbune pe sultanul Murad, care a scos ochli copiilor sai,
ducându i prizonleri in Asia Mica.
In urma stkuintelor acestora, regale Vladislav se decide
a intreprInde o campanie contra turcilor.
Had chestiune de o expeditle armatA in afara hotarelor
tarii, unde nobilimea magbiarA era s. utitA prin legi de a lupta,
regele Vladislav a foot fortat a recurge la InrolAri de mercenari.
Cbeltuelile cu intretinerea si plata acestei armate, au fost sa-
portate la mare parte de SfAntul Scaun si de Brancovici. Cu
adunarea armatei de mercenari, organizarea i comanda ei, a
1) Ronai, Magyar Hadi Kronika.

www.dacoromanica.ro
 47

lost insarcinat loan Huniade. Concentrarea armatei a avut loc

in sudul Ungariei pe platoul dela Titel.
in tabara dela Titel au sosit regele Vladislav, delegatul
Papei Cesarini, despotui sarb Brancovici si mai multi magnati
unguri i poloni. Nobilii poloni au adus :u ei si cateva brigazi
de ostasi alesi, tar Cesarini a adus si el cateva mil de cruciati
(majoritatea cehi).
Grosul armatei ungare, era format din trupele de Romani
Ardeleni a lui Hun lade, la care s'au mai adaugat cateva mil
de Munteni. Efectivul total al armatel sale era de 40.000 oameni.
Huniade primind din Be)grad stirea Ca trupele sultanului
sunt plecate in Caramania spre a potoli rascoala lui Ibrahim,
crede momentul oportun spre a incepe expeditiunea asa zisa
lunga.
Armata ungara trece Dundrea la Peterwardein in luna Sep-
tembrie 1443 si de alci peste rant Sava se indreaptd spre
Belgrad.
Ofensiva lui Huniade surpriude complect pe turci, cari a-
veau grosul trupelor in Caramania.
Turcil l inceput nu, i- au putut opune decal trupele aflate
in garnizoanele din Serbia si Bulgaria orientala. Mai in urmi
ienicerii din Adrianopol si din alte garnizoane mai mari din
Turcia Europeana, au fost top concentrati i trimesi sa apere
stramtorile Balcanilor, 'Ana la inapoierea armatei principale
turcesti, care dupa cum am aratat mai sus se afla In Asia fi
numara 150.000 oameni.
De la Belgrad Huniade se indreaptd spre valea Moravei,
pe care o urmeaza !Ana la Krusevac, pe care 11 ocupi i dis-
truge. Continua maw] catre Est, spre localitatea Djumis a§e-
zatA pe Morava bulgara. Sosind aid, a trimes o trupd de 500
caläreti in directia Alexinat, spre a recunoaste drumul din stanga
Moravei bulgare, cum si fortele turcesti aflate in aceasta dlrectie.
In inaintarea spre Alexinat, aceasta trupa s'a isbit de pri-
mete forte de cavalerie turceasca, pe cari le. a batut. Curand
tusk a fost atacatd de un detasament turcesc de 2000 oamieni
si fortatd a bate in retragere.
In fata acestei rezistente, Huniade a reluat Inaintare a cu
grosul trupelor salt_ constrangand pe turci sa se retragà sprr Est.
Luptele din jurul Nisului.
Sosind i regele Viadisla v s'a asezat intreaga arm .ita in
tabdra in imprejurimile Alexinatului, Jar pe HuniE de cu c avan-
garda de 12.000 oameni 1-a trirnes in directia
Intre trupele earl format: aceasta avangardii se afla ,f bri-
gada de Romani Ardeleni a lui Ujiaki, voivodul Transilvaniel.
care fiind bolnav nu a luat parte la aceasti expeditie.
Ajungand Huniade la Ni a ocupat cetatea, lar orasul 1- a
distrus dandu-i foc.

www.dacoromanica.ro
 48
In acest timp trupele turcesti din Bulgaria si Serbia se
concentraserg la Pirot, sub comanda pasei de Szend.0 (Szesncr-
dria), care era de drept comandantul fortelor de pe Dunarca
de mijloc.
Stiri din diferite surse, anuntau cA alte trule turceeti se
aflau In mars dela Sofia spre Piret.
Pap de Szendro, afland despre ocuparea NiuIn1, se pune
In mare spre Nis in 3 coroane din cari 2 pe valea Nisavei
una pe a Moravei cu intentia de a ataca trupele lui Huniade.
Acesta nu alteapta atacul si pleaca In intâmpinarea co-
loanelor turcesti.
In ziva de 1 Noembrie ataca localitatea Malcee Lncle drr.-
mul face un cot In valea Nisavei. Coloana pasii de Szendr6-
Ishac, care era cea mai apropiata, este bituta §i respinsa. Dupli
aceasta Huniade trece pe malui stang al Nisaver i asteapta
intr'o buna pozitie coloaaa 2-a turceasca, pe care o bate de
asemenea In ziva de 2 Noembrie.
Se indreapta apoi asupra coloanel 3-a care sub corner da
pasei Turckan Inainta pe drumul Leskovac.
Pupa o scurta lapta i .ceastä coloanä a fost batuta. Lupta
aceasta s'a dat la deflleul Melesiste din valea Moravei.
0 mai bunä apiicare a marilor principii de slrategie, nu
gisim nicI la marii capitani. Modal cum Huniade se sustroge
invaluirel celor 3 coloane turceeti cum previne atacul, cum ataca
ia randul sari ei bate separate coloanele turcesti Indreptändte se
intaiu asupra coloanei cele mai apropiate si mai periculoase,
este un studiu tipic de manevra pe linii interioare.

Lupta dela Belesinacz. ,

In seara zilei de 3 Ncembrie Huniade primeste etirea ca

brigadele turcesti batute In zilele de 1 si 2 Noembrie (coloanele
1 si 2) s'au rallat la o puternica armata turceasca care din di-
rectla Sofiei Inainteaza spre Nis.
Regele Vladislav intr'o diploma contimporana, fixeaza efec-
tivul acelei armate la cifra de 30.000 oameni.
Aceasta armata, dupa comanda belerbergalui Rumeliei
Casirn In Inaintarea sa spre Ni, päräseete valea Nisavei i prin-
tr'o conversiune spre Sud, se interpune intre trupele lui Humade
si al regelui Vladislav.
Huniade afland de noua ofensiva a turcilor päräseSte re-
giunea dintre N1 1 Pirot si se pune In mar§ spre Vest, pentru
a se uni cu armata regelui si a da lupta cu toate fortele con-
centrate.
La eeirea din defileuri, voind sa se dirijeze spre Nis, el
gaseete drumul barat de Intreaga armata turceasca care ocu-
pase pozitie pe câmpla dela Belesineaz.

www.dacoromanica.ro
 blve/e 47, ken hlinygd,. dmilorejuru/ /44:5
i,ithjid 3 #0livvrtt, dff a 144
/0/WC-Uri 5/ Zilici/le CIP/a fi0a13 CL/NOW ca (

5 1 Con/ra 4351.1elp5emendne cjizp Masharli

.zr toO/ra vow Paa oeorm,t
Z. Contra &yaw; 7i-,:aci4'n r cJi
103
ron'rjbdrp5",.
f inloaretorenjo,,s,K2

CD

Ct.
CD cøo
so

co

t1S)70hi

20-
o
o (7)
CD-

e.7szea7/n1 e,P2j
..
c'D
CD e3SE4a.all Peipk.vutt
0
JP tig;.1,i P p4cfnl dp Pair-7 3
CD- adelteld JOIdch)41/1150.49
ciD Even/gel,/ ep.lekbiyei
CZ

4-
0
CDCD (..71 9 4,./Bni,ef) A.).7 /40iinj ./../4/21/ Eieoc/P/ap 8./e/e?
Nei/E. di-144,301j f Pelle,c(
//7//1-Y /P-M167-1C4HP ./pelan# IJP0/ II (3/d/(1

www.dacoromanica.ro
 50
rioare in ce prive§te calitatea, se hotare§te a da atacul noaptea,
cand calitatea avea prioritate asupra numarului.
A§ezandu-§i armata in ordine de batae, la sfintitul soarelui,
da ordinul de atac.
Lupta a durat 'Ana tarziu noaptea §i s'a terminat cu infran-
gerea completa a turcilor. Pe campul de lupta au ramas peste
2000 de cadavre turce§ti, intre cari mai multi begi.
Dupa aceasta lupta drumul fiindu-i deschis, Huniade s'a unit
cu armata regelui, aducand cu el 9 drapele §i 4000 prizonieri.

(.2.
Tednd (4. 0e/ciliz
e..-orrym otin

e Cray

OleN

oola
p4b/IL
ROT

oe. t St
aiNTI/7
Sa
Pi 7.7

ft

Paua

zliPrzet9Z

Luptele din jurul Sofiei.

Armata ungara, reunita, a stat cateva zile la Ni§, apoi s'a
pus in mar§ spre Sofia.
Huniade forma avangarde la o zi de mar§ inainte. Regele
comanda grosul armatei. Trecand prin pasul Cunovita armata
ungara a ajuns la ora§ul Pirot, uncle a sosit §i Ujlaki voevodul
Ardealului, chemat de insu§i Hunide. Aceasta a dus cu el §i cate-
%TA trupe ardelene, in cari Huniade avea cea mai znare incredere.

www.dacoromanica.ro
 51

Armata ungara trecand si pasul Dragoman, ajunge la Sofia

in primele zile ale lunei Decembrie.
Cand regele Vladislav infra in acest oras, primeste stirea ca
sultanul Murad s'a reintors din Asia si a concentrat trupe nume-
roase la Filipopol, iar pasurile ce duc dela Sofia la Filipopol le-a
acupat si fortificat.
Aceste pasuri sunt in numar de 3 si anume:
a). Pasul din valea Topolnitei ;
. Pasul Islad dintr- Slatitia i Islad;
c). Pasul Ichtirnan, aflat intre Ichtiman i Poarta lui Traian
Dintre c le 3 pasuri, prin cel dela Ichtirnan trecea cel mai
'bun drum care unea Sofia cu Filipopol.
Regele Vladislav dupa o sedere de cateva zile la Sofia, se
hotareste sa atace acest din urma, spre a'si deschide drumul spre
Filipopol.
Din cauza gerului, a zapezei, a rezistentei indarjite a tur-
cilor cum si a faptului ca acestia au udat cu apa tot drumul, care
inghetand a devenit imposibil de urmat, apararea pasului I :itiinan
nu a putut fi fortata.
Huniade vazand greutalile intampinate la ace4i fieuieu, a pa-
rasit atacul lui i s'a hotarat sa atace pe cel dela Slatita, numit
'de turci. pasul Islad.
Armata ungara a atacat in mai multe randuri fara succes
trupele turceti ce aparau acest pas, stand 3 zile in fata inalti-
milor can ii dominau.
Dupa ce nici atacul principal dat in ajunul Craciunului nu
a reu§it, regele Vladislav a propus ca armata sa sa se retraga
in Ungaria. Huniade, la inceput, s'a opus oricarei idei de retragere.
atat timp cat nu s'a repurtat o victorie decisiva asupra turcilor
In urma insa a consimtit §i el la o retragere, dar numai pana la
o pozitie de rezistenta favorabila, avand siguranta ca turcii vor
urmari i caut't sa atace armata ungara i astfel va putea da
lupta in conditii favorabile.
Tot in acelas timp, sultanul i cu vizirii sai au limit un mare
consiliu de razboiu, spre a stabili conduita de urmat.
Sultanul dimpreuna cu pasa Casin preconizau atacul iniediat
al arrnatei ungare, pa§ii Turachan i Ishak, au fost insa de pa-
rere, ca armata turceasca sa reziste pe pozitiile ce ocupa pana
cand armata ungara, din cauza frigului si a dificultatilor de apro-
vizionare va fi silita sa se retraga.
Acesti 2 pasi credeau ca retragerea armatei ungare, nu va
intarzia sa se produca i atunci va fi timpul cel rnai potrivit spre
-a o ataca.
Aceasta din urma propunere a prevalat si a lost acueptata
Evenimentele ce au urmat le-a dat de altfel dreptate.
Dupa nereusita atacului din ajunul Craciunului, dat asupra
tinaltimilor ce dominau pasul Islad, regele Vladislav a dat armatei
ungare ordin de retragere.
In drumul dela Sofia spre Nis, Huniade, conform planului
stabilit mai dinainte, s'a oprit la esirea dela est a defileului Cii-

www.dacoromanica.ro
 52
novita. Ariergarda armatei ungare, sub comanda lui Brancovici, a
ocupat dinapoia paraului Mocra, in timpul ce grosul fortelor a
luat pozitie la poalele muntului Cunovita, in punctul unde paraul
Cervenarea se varsa in raul Nipva.
Turcii au sosit in fata pozitiei ocupate de ariergarda ungara,
in zina de 5 lanuarie 1444, In dupa amiaza acelei zile, pap
Casin a trecut imediat la atac.
Ariergarda, comandata de Brancovici, dupa o scurta lupta
s'a retras,
Turcii in masse compacte au inceput sa o urmareasa, ca-
zand astfel in cursa ce le-a intin-o Huniade.
Cand ei in cursul urmarirei treceau in dezordine pc ste paraul
Cervenarea, trupele lui Huniade aparand din toate directiile i-a
atacat cu mare vehementa.
Turcii surpriNi, au fost complet batuti.
Trupele lui Huniade i-a urmarit, taindu-i §i masacrandu-i
pana la miezul noptei.
Victoria din partda trupelor ungare a fost desavar§ite. Pe
laiga mai multe mii de morti, turcii au pierdut §i multi, prizo-
nieri, printre cari pap Casin belerbegul Rumeliei §i Mahmud Ce-
lebei cumnatul sultanului.
Logic ar fi fost sd se profite de aceastä victorie, care ridi-
case mult moralul armatei ungare §i marise increderea in §efii
sfif si sa se urmareascd armata turceascd pas cu pas, trecand
odata cu ea pasurile cari despart campia Sofiei de valea Maritei,
atecand Filipopolul i apoi Adrianopolul, capitala imperiului otoman.
Huniade §i cu Brancovici erau pentru continuarea luptei,
regele Vladislav, avand insa in vedere timpul greu dP iarna, a
ordonat intreruperea expeditiei §i reintoarcerea trupelor in Ungaria.
Brancovici, care i§i da perfect de bine seamd cd aceasta
masura insemnd caderea din nou a Serbiei, mai curand sau mai
tarziu in puterea turcilor, a staruit mult ca armata ungara sa
ierneze in Serbia §i la sosirea primdverei sa reinceapa operatiile.
Pentru a acceptd aceastd solutie, Brancovici a oferit regelui Vla-
dislav 100.000 taleri de aur. Oferta sa nu a lost insa primita.
Lasand pe Huniade Severineanu 1) cu o parte din trupe in
cetatea Belgradului, pentru paza frontierei de sud a tarii, regele
Vladislav cu restul armatei a trecut Dunarea, licentiind-o.
In luna Februarie 1444, a intrat in triumf in Buda fiind pri-
mit cu mare pompa. Aduse cu el §i 4000 prizonieri turci,
capturati in cursul luptelor, cum *i foarte multe drapele.
In urma infrangerii de la Cunovita, sultanul Murad a cerut
pace. Regele Vladislav a refuzat insa orice fel de tratative cu
deiegatii turd.
Ecoul victoriilor repurtate in Serbia §i Bulgaria asupra tur-
cilor, a strabatut intreaga Europa.
Aproape toti domnitorii cre§tini au trimes delegati sd pre-
zinte regelui Vladislav felicitarile lor, pentru izbânzile repurtate

1. oRna.! Magyar Hadi Kronika.

www.dacoromanica.ro
 53
asupra turcilor, indemnandu-1 totdeodata a continua lupta, pana
la completa infrangere a Semilunei.
Cesarini Julian, delegatul Papei, staruia in special pentru con-
tinuarea razboiului, asigurandu-1 de ajutor banesc din partea Sfan-
tului Scaun i prornitandu-i ca Venetia i Burgundia vor ataca
cu flotele lor pe turci pe mare.
In urma acestor staruinte si indemnuri s'a hotarat continu-
area razboiului in primavara anului 1444, in care scop s'a in-
ceput concentrarea unei armate la Szegedin.
Sultanul Murad afland de aceste preparative, trimite o noua
delegatie spre a trata pacea cu regele Vladislav. Turcii cautau
sa inchee pacea cu orice pret, fiind intr'o situatie destul de cri-
tica, din cauza revoltelor din Asia si a rascoalei din Albania de
sub conducerea lui Gheorghe Castriota, numit i Scanderbeg.
Delegatia turceasca era compusa din 100 mernbrii is s'a
prezentat in fata regelui si a sfatului larii la Szegedin.
Ea propunea ca conditii ale incheerei pacei. cedarea i tre-
cerea Serbiei, Bosniei si Munteniei sub stapanirea regatului Un-
gar, predarea tuturor cetatilor ungare cucerite de turci, elibe
rarea tuturor pilzonierilor unguri, cum si a celor 2 Iii ai lui
Brancovici.
Sultanul se mai obliga a plati imediat 100.000 taleri de aur,
ca despagubire de razboiu.
In fata acestor propuneri atat de favorabile si concrete, corn-
parativ cu promisiunile nesigure ale cardinalului Cesarini Julian,
delegatul Papei, regele Vladislav, dupa indemnul lui Huniacte
(care gasea propunerile turcesti foarte avantajoase), inciree pace
cu turcii pe timp de 10 ani.
Pacea a fost consfintita atat de rege cat si de magnati prin
semnäturile lor i prin jurdmant pe sfanta evanghelie in fata at-
tarului. Sultanul, la randul sau, dupa ce a semnat-o. a jurat pe
Coran cd va respecta pacea incheiata.
Campania din 1444.
Papei dela Rorna, cel mai mare dusman al califatului,
carui suprematie religioasa era disputatti, nu-i convenea pacea
incheiata cu turcii. Punand interesele catolicismului mai presus
de acae ale statului ungar, el cautd sa convingd prin emisarii
sai pe regele Vladislav, ca aceasta pace este atat in dezavanta-
jul Ungariei, cat si al crestinatatei.
Prin delegatul sau cardinalul Cesarini, Papa arata in vara
anului 1444 regelui Vladislav, ca momentul de a ataca din nou
pe turci este cu totul favorabil, intrucat flota Venetiei si a Burt-
gundiei sunt gata de plecare in apele Helespontului si o armata
cruciata adunata de papa este in drum spre Balcani, in limp ce
grosul fortelor turcesti au trecut in Asia, iar sultanul Murad s'a
retras dela carma tdrei, stabilindu-se in Magnesia si ldsand con-
ducerea larei in grija fiului sau Mahomed al II-lea, in varsta
numai de 12 ani.

www.dacoromanica.ro
 54
Bazandu-se pe cuvintele lui Isus Christos adresate aposto-
lilor cd toate cate yeti lega pe pamant, vor fi legate si in cer",
In calitate de urmas al sfantului Petru, Papa desl-aga pe rege §i
rnagnati de juramantul ce acestia facusera pe sfanta evanghelie,
ca vor pdstra pacea.
Dupa ce obtine aceasta deslegare, Cesarini insista pe langd
rege si reuseste a'l convinge sa jure din nou tot pe sfanta Evan-
ghelie, ca va continua razboird contra turcilor. Viteazul rege Vla-
dislav, ajunsese astfel un tel de papusa in mana cardinalului
Gesarini.
Ideia unui nou rdzboiu cu turcii nu era insa bine privita
nici in interiorul tarei i nici in afara. Partidul militar, in frunte
cu Huniade, socoteau pacea ca foarte avantajoasa pentru Unga-
ria i erau in contra calcarei juramantului de catre rege i pentru
respectarea tratatului incheiat. Huniade, care era un orn foarte e-
vlavios, a considerat toata viata sa infrangerea ce armata un-
oara a suferit la Varna, ca o pedeapsa a lui Dumnezeu, pentru
Rerespectarea i calcarea jurarnantului de catre regele Vladislav.
Nobilirnea maghiara, era nemulturnita de arnestecul Papei
in afacerile interne ale tarei. Ea era contra razboiului i ca un
sem de protestare, s'a abtinut de la orice actiune in aceasta
di rectie.
Polonii la randul lor cereau ca regele .sa se intoarca de ur-
genta in tara (Vladislav fiind in acelas timp rege al Poloniei si
al Ungariei).
Vlad Dracut clomnul Munteniei, era contra unui nou razboiu
cu turcii, neputand prevedea de partea cui va fi victoria si ne-
stiind ca atare in ce parte sa balanseze spre a'si puteir pastra
tronul. El sfatueste pe Vladislav a renunta la ideia sa.
Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei, era pe fata contra
razboiului. Afland prin oamenii sai numarul cit totul redus al tru-
pelor de cari Vladislav dispunea i dandu-si seama cd, cu ase-
menea forte nu se poate ajunge la nici un rezultat, el pardseste
alianta cu Ungaria i nu numai ca nu-i trimite nici un ajutor lui
Vladislav, dar spre a se pune bine cu turcii, anunta pe sultanul
Murad de intentiile regelui Vladislav.
Cu toata aceasta opozitie surda i pe fata, regele Vladislav,
sub influenta atot puternica a lui Cesarini, se decide pentru razboiu.
El ia masuri pentru formarea unei armate, numind pe Huniade
ornandantul ei i instircinandu-1 in acelas timp cu adunarea si
organizarea ei.
Din cauzele aratate mai sus, efectivul total al luptatorilor ce
s'au putut aduna in tabara regelui a lost de 6000 maghiari si
.4000 poloni. Propaganda facuta de cardinalul Cesarini Julian nu
a reusit sa aduca decat 1000 de cruciati. Ioan Huniade a adu-
nat din Ardeal, pe cheltuiala sa, 4000 de romani, iar Vlad Dracul
a mai adus, dupd cum voiu ardta mai jos, 4000 de munteni.
Efectivul total al armatei ungare a fost de 20.000 oameni
dintre cari comandantul cu aproape jumatate dintre luptatori erau
romani.

www.dacoromanica.ro
 55
Papa si principii din apus au promis inult, dar mi au tri-
mes nimic.
Armata regelui se urca dar, abia la jumatate din efectivele
cu cari se intreprinsese campania din anul trecut 1).
Este de mirat, scrie Ronai, cum regele si mai marii tarei
s'au lasat convinsi de un prelat dornic de reclarna, sa calce tra-
tatul de pace si sa atace imperiul otoman cu o mana de oameni.
Aceasta expeditiune chiar dela inceput nu avea dar, nici o
sansa de reusita.
Concentrarea armatei, a avut loc hi Segedin. -)
Dintre prelatii unguri nu au luat parte la expeditie decat
episcopii Bozniei, de Eger si Oradia Mare, iar dintre magnati : loan
Huniade, voivodhl Ardealului i Thalloczy banul Croatiei. Dupa
terminarea concentrarei armata regelui Vladislav, s'a indreptat pe
valea Cernei spre Orsova, unde a trecut Dunarea in zilele de 20
si 21 Septembrie.
Armata fiind urmata de o mare cantitate de materiale, cari
erau incarcate in peste 1000 de carute, spre a niesi ingreuna
marsul cu prea multe impedimente, majoritatea acestor materiale
dimpreuna cu tunurile grele au lost lasate pe stanga Dunarei.
S'au luat numai cateva tunuri de calibru mai mic.
Aceasta masura daca a avut o parte buna ce a usurat marsul,
a avut insa i neajunsul ca a privat armata ungara de concursul
pretios al artileriei grele, in lupta dela Varna.
Dela Orsova armata a urmat drumul din dreaptea Dunarei,
ajungand la Vidin in ziva de 26 Septembrie. Armata cruciata a
ars mahalalele orasului, lam a incerca asediul cetatei. Dela Vidin
regele Vladislav intentiona sa se dirijeze spre Sofia, ca de aci
prin Filipopol i Adrianopol sa ajtinga pe drumul cel mai scurt
.1a Gallipoli, spre a se uni cu flota papala.
Avand insa in vedere ca timpul este inaintat si temandu-se
ca la trecerea Balcanilor va intampina mari greutati, atat in stra-
baterea muntilor cat si in aprovizionarea trupelor, consiliul su-
perior, care s'a intrunit in acest scop, a hotarat schimbarea liniei
de operatii, ca in loc de a trece Balcanii, sa-i inconjoare.
In conformitate cu aceasta hotarare, armata s'a pus in mar§
pe drumul Nicopole, Ienibazar, Sumna, Varna, cu intentia de a
inainta pe tarmul marei Negre, spre Gallipoli.
Cand armata a sosit la Nicopole s'a prezentat si Vlad Dra-
cul domnul Munteniei 3) cu 4000 de ostasi, cari au treeut Duna-
rea pe la Turnu Magurele.
Gaud Vlad Dracut a vazut cat este de mica oastea ma-
ghiara, a incercat sa opreasca pe rege dela aceasta expeditiune
1) Phjlippi Callimachi. De rebus gestis a Vladislav polonarum atque
hungarorum rege. Libre III. Sed copiis aliquanto pancioribus, quam anno su-
periore.
2) !dem. lit constitutum fuerat movit Segedino.
3) Callimachi fibre Ill. Ubi ventum est ad Nicopolum, bu'garorum me-
tropolim . . . occurit . . . Viadislaus Dracula Valachiae, quani Munteniarn
vocart, princeps.

www.dacoromanica.ro
 56

ardtându-i cd turcii aduc mai nmIti oarneni la o vdraitoare, decat

are el acum la oaste I).

rst

saJ

44 II
1

o.P.
t
..._,
4
Cardinalul Cezarini anihileazd insd acest sfat, prezentându-1
pe Vlad Dracul, ca partizanul i arnicul turcilor, in care nu trebue
1) Ibid.'fauanto esset Turci potentia, qui ad vena'ionem prope modurn,
plures servos producere sAtus esset quam ilk ad bellum armati convenissent.
www.dacoromanica.ro
 57
sa ctiba incredere. Consiliul plin de prude* §i intelepciune, dat
de Vlad Dracul, nu este deci urmat de regele Vladislav, dupa
cum nu urmase nici Sigismund pe al lui Mircea cel Batran, in
lupta dela Nicopole. Neascultarea consililor lui Dracut a avut
urmdri funeste, atat pentru regele Vladislav i Ungaria, cat *i
pentru Muntenia §i Vlad Dracut personal. Chiar Honai recunoa§te
intelepciunea sfatului dat addogand : Dar regele nu void sa tina
seamd de sfaturile ce i le-a dat domnitorul roman, ci merge
inainte spre pierzare".
Vlad Dracut, vazand de ce oameni este anturat regele Vla-
dislav §i dandu-§i seama cd §i situatia din punct de vedere mi-
litar nu se prezinta in avantajul armatei ungare, nu a insotit ar-
mata maghiara mai departe, ci s'a reintors in tara, lasand co-
manda trupelor muntene fiului sdu.
Tot la Nicopole afla regele Vladislav §tirea ca nu mai poate
contd nici pe ajutorul lui Gheorghe Castriota, de oarece Branco-
vici despotul Serbiei, i'a interzis sa treacd cu armata sa peste te-
ritoriul sarbesc.
Lipsitd astfel §i de ultimul ajutor in care mai sperd, armata
maghiara a reluat mar4ul spre Sumla.
Avangarda era formatd din munteni §i 3000 de calareti unguri
sub comanda lui Huniade 1). Trecand prin Jenibazar, in ziva de
25 Octombrie ajunge la Sumla. Dupa 3 zile de asediu, cetatea
este ocupata. In cursul inaintarei, armata ungarh captureazd o
parte din flota turceasca care era la gura Jantrei §i ii da foc.
In tot timpul marplui, spre Jenibazar §i Sumla armata un-
gara a fost hartuita de garnizoana cetatei Nicopole. Cum aceastd
cetate nu fusese nici asediata, nici cel putin nu se läsase in fata
ei un corp de observatie, begul Mahmud comandantul tetatei a
parasit cetatea §i cu trupele ce avea sub ordine, a urmärit pas
cu pas armata ungard, atacandu-i in mai .multe randuri ariergarda
si luandu-i mai multe sute de prizonieri. 0 recunoa§tere de 500
caldreti fiind trimisd spre Tarnova, a fost atacata de trupele lui
Mahmud, pierzand 300 de oameni
Armata ungard a stat in Sumla 5 zile, iar pe ziva de 4
Noembrie a sosit la Provadia, care a fost ocupata, cetatea find
luatd cu asalt.
Pe ziva de 9 Noembrie, armata ungara a ajuns la Varna.
Cetatile Varna, Galata, Macropolis §i Cavarna au fost pe rand
ocupate de trupe ungare.
Dupa ocuparea Varnei, armata ungara a tabarat la nord-
vest de ora§, intarind tabdra de jur imorejur cu care, dupa me-
toda husistd.
In acest timp sultanul Murad fiind informat de voevodul sarb
Brancovici de calcarea tratatului de pace §i pregatirile ce se f a-
ceau, a plecat din Magnesia i in fruntea unei armate de 40.000
oameni, a trecut Dardanelele, luand directia spre Drinopoly.
1) Callimachi Libre III. Hulladino igitur cum auxiliaribus Vata-his et
ribui H ir rum milibus praemisso.

www.dacoromanica.ro
 58
Amiralul Hotel papale mituit, a lasat libera trecerea peste-
Dardanele.
La Adrianapol, sultanul era asteptat de marele vizir Chalil,
care comanda in persoana trupele turcesti din Europa.
Cele doua armate aveau un efectiv de peste 100.000 oameni.
Sultanul nu a ramas decat o zi in Adrianopol, dupa care s'a diri-
jat spre Provadia pe drumul ce duce prin pasul Nadir-Derbend.
La Provadia s'a unit cu trupele lui Mahmud begul de Nicopole
si cu toate aceste forte s'a indreptat spre Varna.
Sultanul fusese tinut la curent de catre begul din Nicopole
zi cu zi de miscarile trupelor inamice, pe cand regele Vladislav
nu stia despre armata turceasca, decat ca a trecut in Europa.
Amiralul papal, dupd ce a incasat de la sultan bacsisul pen-
tru a lasa libera trecerea armatei otomane in Europa, a gasit de
cuviinta sa cornunice cardinalului Cesarini delegatul papei pe lan-
ga armata ungara, ca turcii au trecut Dardanelele. Aceasta era
singura Vire ce o avea regele Vladislav, despre armata turceasca.
Sosirea trupelor turcesti a surprins complet pe regele Vla-
dislav i loan Huniade, ea bind cu totul neprevazuta.
Sosind in fata Varnei, trupele sultanului Murad ocupd inalll-
mile ce dominau orasul, Mind toate comunicatiile ungare pe us-
cat. Armata ungard se gasea astfel inchisa intre lacul Devna
inaltimi i fortata sa primeasca lupta pe un teren si in niste con-
ditii cu totul desavantajoase.
Sub influenta prelatilor catolici, regele Vladislav in loc sa a-
sculte sfaturile unui comandant de talia lui Huniade, care, dela
inceput fusese contra acestei expeditii, urmeaza ale cardinalului
Cesarini i mitropolitului primat Julian.
Caf era de mare aceasta influenta rezulta din faptul cd chiar
.

in consiliul de razboiu, ce s'a tinut dupd sosirea in fata Varnei a

armatei sultanului, mitropolitul Julian, in fata situatiei cu totul gra-
va in care se afla armata ungard, in loc sa lase pe militari sd-si
spund cuvantul, el propune sa se construiasca o mare reduta in
care sit intre intreaga armata :ungara, i) aparandu-se pana la so-
sirea flotei crestine. Nimeni nu stia insd unde se afla aceasta flotd 2).
In fata acestei propuneri copildresti, Huniade cere ca arma-
ta ungard sa angajeze de indata lupta i sa incerce ruperea fron-
tului turcesc pentru a scapa din cercul de fier in care armata
ungara era stransa. 8)
Propunerea lui Huniade a fost acceptata i astfel s'a decis
angajarea luptei.
De sigur ca ar ii fost mult mai bine daca sfaturile sale ar
fi lost ascultate mai inainte de a ajunge in aceasta situatie.
1) Callimach:-Juliono numiri castra intra curnss placebat, dispozitus-
circum mach nis, etc.
2) Idem. Verisimile videri marisimas copias, quarum nullus iam visus
ni c'asse esset.
3) !dem, In celeritate transIgendae rei salute-n consistere agends
audendoque in genus hostu'rn terren non artibus.

www.dacoromanica.ro
 59

Amestecul oamenilor politici in conducerea armatei, chiar

daca ei ar fi slujitorii altarului si inspirati de sfantul duh, &urn
de sigur se pretinde i mitropolitul Julian, nu pot duce niciodata
la bune rezultate. Atat Franta cat si Austria, cal avut mari dezi
luzii i ireparabile pierderi depe urma sfetnicilor nechemati si a
consiliilor aulice. Ungaria a facut si ea o grea incercare in ex-
peditia din 1444.
Situatia armatelor maghiare i turce§ti in dimineata
luptei dela Varna.

tin
savato Pringtel Plagh d rA Situatia 9rimatp Turcesh
rifflpelo mortonorro a
; Eurspe..fiva earaste,s,eviss
2:11,41,eoug grafP Foes(
3 --- .ecoasc
riP71077,78Sla 5 ia coffland"),
Moya,or. rurdolse
- to, Sz 1.4.1
711. 5. la v) Muria' tiVomcara
ida fa ffla e e feyelt "v A k,n1s es, 1447Di
g. Zsalal Epssroj . ck, Soca d Th birer fr(elsa
9. 4 -- - 04,oea
to Croat Si Arm-Rance 7.aa Of zu
FOroatz
fi &Vol oefflc,:t ;";rol
4 -- Ep,iwpdpErr
1.5 Zot Oar, rode 1;As7 i
Oil Ro41iino euntea,

La unguri.
Aripa stangti compusa din 5 batalioane se sprijinea pe lacul2
Devna.

www.dacoromanica.ro
 60
Lupta dela Varna din 10 Noembrie 1444.
Lupta dela Varna, este una din cele mai nenorocite lupte
tdin analele istoriei Ungariei. Ea a avut urmari incalculabile, nu
nurnai asupra Ungariei, ci i asupra Munteniei, care, in urma cam-
paniei din 1443, scapase de sub suzeranitatea turceasca. iar dupa
lupta dela Varna a cdzut din nou sub jugul turcesc.
Lupta dela Varna este descrisa de istoricii unguri Thuroczi,
Hunfalvy Bonfiniu i acum in urma de istoricul militar Ronai.
Cea mai completa descriere o gasim insa la istoricul polon Cal-
limachus 1), contimporan cu regele Vladislav. 0 redam mai jos,
dupa acest istoric.
Lupta a avut loc in ziva de 10 Noembrie 1444.
Dispunerea trupelor celor 2 armate era urmatoarea :
Aripa dreapta, contra careia se asteapta principalul efort
turcesc, era compusa din trupele ungare i cele cruciate ale mi-
tropolitului primat Julian, sub comanda nobililor Thalocily i Ros-
sgony Centrul dispozitivul era format din trupe polone si ma-
ghiare sub comanda regelui. Primul corp de rezervd era sub co-
manda lui Dominus episcopul de Oradia Mare, al 2-lea corp, sub
comanda lui Ion Huniade. Muntenii sub comanda fiului lui Vlad
Dracul, erau la inceput impartili peste tot frontul, (indeplinind
rolul cavaleriei de siguranta).
Dupa Callimachus ei forrnau rezerva sub comanda lui Hu-
niade 2).
La turd.
Aripa stanga era compusa din trupele din Asia comandate
de Karadja belerbegul Anatoliei.
Aripa dreapta era formata din trupele din Europa comandate
de Turak-han belerbegul Rumeliei.
Ienicerii sub comanda sultanului Murad, formau centrul dis-
pozitivului de lupta, servind de legdtura intre trupele europene
si cele asiatice.
Lupta o incepe aripa dreapta a armatei lui Vladislav, care
prin un puternic asalt, bate si respinge cavaleria asiaticd, dupa
care se abate asupra centrului turcesc.
Aripa stanga la randul ei, ajutatd de o parte a trupelor lui
Huniade, respinge trupele belerbegului Rumeliei.
Vazand succesul celor 2 aripi, anturajul regelui format din
oameni neexnerimentati in lupte, indeamna pe Vladislav ca in
fruntea gardei sale, sa atace centrul turcesc.
Asaltul dat, este la inceput incununat de succes. Parte din
trupa de garda a lui Vladislav inainteaza pana aproape de cor-
tul sultanului.
1) Callimachus. De punga Varnensi.
2) Sibi autem cum Vala:his millum ceriium locum designant, et mini-
me turbatio ordinibus quoqunque r s et periculum vocaret accurreret, et
nullum destinatum ruendo omn a tveratur. HuMadanum in diversum fortur.a
uorum abstulerat.

www.dacoromanica.ro
 61

Sultanul Murad era cat pe aci sa fuga, daca nu intervenea

belerbegul Karadja, care adunand repede pe ieniceri in jurul lui,
opreste inaintarea garzei lui Vladislav.
In lupta apriga c se incinge din nou, belerbegul Karadja
cade rang de o lovitura de sabie.
Nenorocirea face insa, ca regele Vladislav in avantul tine-
relei sale sa inainteze prea mult in randurile inamice. Un ienicer ii
taie cu secura vinele dela picioarele dinapoi ale calului. Regele
cdzand in genunchi, un altul ii taie capul si'l infige in varful unei'
sulite. La vederea capului regelui o demoralizare subita, cuprinde
oastea cruciata.
Garda polona a regelui, face *cele mai mari eforturi sore ai'
razbuna moartea. Toate aceste eforturi sunt insa zardarnice. Ea
cade aproape in intregime pe campul de lupta. Alaturea de ea
cad §i un numar de malti magnati si episcopi.
Huniad s care era cu trupele sale spre flancul stang al ar-
matei ungare, afland de pericolul in care se gasea regele, se
deplaseazd repede cu toata rezerva spre centru. Din aceasta re-
zerva faceau parte i puini munteni ramasi din sarja faculd 1).
Interventia 1W este insä tardiva. and soseste el, capul r gelui
era deja infipt in sulita turcului.
Huniade incearcd cu brigada sa de ardeleni, sa schirne soarta
luptei, insa nu reuseste, deoarece ienicerii la vederea capului re-
gelui ucis Ii recapatd curajul §i atacd cu o inversunare indoita.
Cand in randurile armatei maghiare sa afla vestea despre
decapitarea regelui Vladislav, se produce o mare panica ,i de-
zordine, care se propaga cu o iuteala fulgeratoare palm la ele-
mentele cele mai inapoiate. Ungurii, romanii, cruciatii cii toti fug
parasind campul de lunta.
Dupa apusul soarelui 11 pardseste i Joan Huniade, care fu-
gind peste Dunare in Muntenia ), este prins de Vlad Dracul 5i
pus la inchisoare. .
Sultanul Murad avand cavalena sa greu ince. ata in lupta,
nu poate urmari irnediat ramasitele armatei ungare.
In ziva urmatoare el ataca tabara ungareasca si o jefue,te
macelarind pe toli cei cari ii cautasera refugiu in ea.

Lupta dela Varna dup'a RonaL

Istoricul militar ungur Ronai ) de3criind iwii p lart, kinti
dela Varna si complectand descri rea lui C-dlimlchus cu noi
1) Sed cum reliquis ef.isissime diffugientibus, paucos admodum Va-
lachos, qui remauser . ant
2) Huniadanus superatus Danub;o, cum pouci caatissimo Itinere in
Hungar:am properavit, etc. Callimachi.
Complectat cu Thurocri. Capit XLIII. (De captv tate Domini lohanuis
Wayvcdac). Nam Dra Kul pa.tium carundem Wayvoda de ;11 us condictione
sperabaut violentas in cum magnvs invievt et... hominem verum captrvitis
iIIunr aerumna afpcit.
3) Magyar Hadi Kronica.

www.dacoromanica.ro
 62
isvoare, voiu reda si aceasta descriere, din ea reesind si mai
clar rolul cavalerii muntene.
In dimineala zilei de 10 Noembrie scrie Ronai ar-
mata maghiara a ocupat pozitiile la Nord-Vest de Varna pe cloud
linii de lupta, astfel ca aripa dreapta se rezema pe intaritura de
care, construitd la Nord de Varna, iar aripa stdnga se rezema pe
lacul Devna.
_Ld\ to 6.1a \),S r n3
s h.1.31-,2 trupelor a arV,at.s Z

1/.

\..)) Gale99a--fra49a

Jc'f
._.-----,
rit i.-
. ..______
Vs-7-
Cv.

A, 1

.>").

a rna
Deo' \
1-scu
,!\<

,F r3,771narfplels
ce
1714 5oluat a Arrnate; IOC -V , C.7,4
Oncare CW-e
qpr,;, n
rneivele fer-venurd
/41414"Are'rg,,s, _SttL,eig
S - Sec ,,
ci
- Hesorar 41-17.7e "Z. repsto
- IV Sr 4y
npre chi*, te-eprn, soh
ra,rdnda
I Saco env fp,' p.
P" Spzh, dn
8, ',at 4S u)
3 adld,env fp,stop u
rto 1,./ /lurid
0 s r:e1,,nr5 Ncer
7h; ,t F. s,
II 87V oon-ul SI, PCJI Mbira Turceisti
.o.>1
a Normi7talpra bat,
k, Ka,adsd

Acest dispozitiv s'a luat, avandu-se in vedere dorinta re-

gelui si a delegatului papal, cari credeau cd in acest mod ar-
mata maghiara putea fi in masura sa reziste unui atac din partea

www.dacoromanica.ro
 - 63
Turcilor, putand ataca si ea la randul sau. Dispozitivul armatei
magiare, fata de terenul i situatia in care se and, a fost bine
ales. Un singur inconvenient a avut totusi acest dispozitiv, aripa
dreapta putea sa fie usor atacatd de pe indltime. Acest incon-
venient, Huniade nu l'a putut inlatura.
Fe lul cum au fost dispuse trupele maghiare in ansamblul
dispozitivului, se poate veded in schita alaturata ce reprezinta
batalia dela Varna.
Tabara intariia a arinatei turcesti, se and pe drurnul ce
duce spre Provadia la Nord Ienidzcekioj. De aici si-a luat ar-
mata turceasca formatia de lupta pe trei huh, inaintand spre in-
altimele ce se fntind la Nord de Kadikioj. Linia intaia era formata
din cavaleria europeana si asiatica sub comanda Pasei Daud si
Begler-Begului Karadja, in linia doua erau ienicerii sub comanda
directd a sultanului, ocupand pozitie pe creasta a 2-a a dealu-
rilor, iar in linia treia ereau spahii. Pe inaltimile ocupate de ieni-
ceri se aflau cloud mameloane, cari se numia unul Murad-Tepe
si altul Sandjac-Tepé. Pe until din ele era infipta o lance, avand
in varful ei actul pdcii dela Seghedin, (mai tarziu tot pe acest
mamelon a lost infipt capul regelui Vladislav). Pe cel de al
doilea mamelon era infipt drapelul cel mare al imperiului otoman.
Linia a doua a ienicerilor sapase transee pe inaltimi, iar in fata
transeelor aveau aparari accesorii, formate din stalpi ascutiti la
fel ca la luota dela Nicopole. Cavaleria i infanteria neregulata
(achindsii i azabii) au fost postati la aripa stanga a dispoziti-
vului, pe inaltimile dela Nord de Varna, pentru aparar-a acestei
aripi.
Armata maghiara se afla gata de lupta inca din zorii zilei
de 10 Noembrie. La aripa dreapta se pregatise o intaritura de
care, in care a lost plasata infanteria i artileria (care mai avea
cateva tunuri). Armata maghiara a stat pasivä timp de trei ore,
pand cand armata turceasca si-a luat formatia de lupta. Aceasta
a fost clorinta regelui §i a lost prevazuta in planul de lupta,
Manevrele cavaleriei europene si asiatice cari s'au executat
pe inaltimea ce despartea cele doua otiri, an fost bine obser-
vale de maghiari, pe cand manevra achindsilor i azabilor, nu
s'au observat, din cauza viilor i tufiselor.
Bath lia s'a inceput aproximativ la orele 9 dirnineata. Primii
cari au inceput lupta au lost arabii, cari au aruncat o ploaie de
sageti. A urmat apoi asaltul a 15.000 de achindsi. Asaltul acesta
s'a desfasurat pe panta scoboranda a inaltimilor de la aripa
dreapta a dispozitivului armatei maghiare. El a fost indreptat in
contra brigazilor banului croat i a episcopului de Egher. Acestia
au asteptat ca turcii sa se apropie cat mai mult de dansii, ne-
voind sa-i contraatace calare pe panta urcandd a inaltimilor.
Ungurii au contraatacat cu multa vehementa. Turcii au lost res-
pinsi si urmariti pana la picioarele inaltimilor. In timpul acesta
a aparut insa pasa Karadja cu cavaleria asiatica si a ata-
cat in flanc cele doua brigazi maghiare, respingandu-le spre po-
zitiile lor initiale. Mitropolitul Julian si episcopul Oradii Mari Do-

www.dacoromanica.ro
 64
minus .grabindu-se cu brigazile lor in ajutorul banului croat §i
a episcopului de Egher, au fost la randul lor contraatacati si
respinsi. In urma acestor lupte aripa dreaptd a dispozitivului os-
tirei maghiare, fiind infranta in aripa distrusa, a lost respinsa catre
intaritura de care si catre mocirlele din apropierea orasului. Epi-
scopul de Egher I Oradia Mare au disparut in cursul acestei
retrageri, iar banul creat Thalloczy i cardinalul Julian impreuna
cu 200 300 de cavaleristi s'au refugiat in intaritura de care.
Acest mic grup, fiind protejat si de detasamentele poloneze
ale lui Bobriczki Leski i Tarnov, s'au aparat cu vitejie. Bob-
riczki i Tarnov le-au skit in ajutor din linia 2-a. Turcii bat
ins i aceste doua mici detasamente i patrund in intaritura de
care. Regele i Huniade, vazand pericolul iau rezerva din linia
2-a si alearga in ajutorul aripei drepte.
Printr'un puternic atac al trupelpr ardelene, Turcii sunt
respinsi. Rezultatul acestei interventi a fost ca Begler-Begul
Caradja a cazut in lupta, iar cavaleria asiatica a lost respinsa
pana la poalele inaltirnilor, apoi urrnarita de rege, de Huniade
si Talloczi pana la locul de comanda al sultanului Duna aceasta
Huniade a oprit urrnärirea, ordonand retragerea trupelor maghiare
in pozitille initiale.
In retragere Huniade si regele s'au oprit in intaritura de care,
unde a respins din nou trupele asiatice si parte din Achindsi,
cari au revenit la luptd. Duna ce a respins i acest atac, Huniade
s'a reintors cu rezerva in pozifile ce ocupd la inceput.
Infrangerea aripei stangi a ostirei turcesti de catre Huniade
a lost complecta ; numarul Turcilor cãzui pe campul de lupta
era de 3000.
La lupta contra aschindsilor si a trupelor lui Karadja au
luat o larga parte si trupele muntene.
Duna ce Huniade s'a intors la trupele rnaghiare, a ramas
uimit, ca Romanii munteni nici pana acurn nu s'au reintors din
din urmarire. Cauza nereintoarcerei lor a fost ca, Romanii stre-
curandu-se Oita in dos-il dispozitivului de lupta al sultanului,
au nemerit in tabara turceasca pe care incepand sa o devasteze,
n'a niii fost putere care sa'i opreasca d -la aceasta i sa'i si-
leasca sa se rctraga pe pczitille lor.
In acest timp, devenind situata periculoasa si la aripa stanga
a ostirei maghiere, Huniade a rugat pe rege, sa rarnana pe po-
zitie in mijlocul ostirei, pana nand dinsul va restabid situalia la
acea aripa, rugandu-1 ca sa injghebeze o noua r zerva din tru-
pele imprastiate, in locul Romauilor, rea indepartati. Locul ta-
berei turce§ti, unde a i patruns Munteni, se afla pe drumul Su-
mlei 1). Duna aceasta Huniade luand cu sine o parte din garda
regala, care se afia la central dispozitivului si care nu lusese
inca angajat, s'a dus in ajutorul aripei stangi.
1) Rcnai floraith lend : Magyar Hadi Kronika, vol. I. pag. 271: Az
lasha vicszaterve, Hunyadi hamulva latta, hogy az tildözésböl még most
sem tërtek vissza. Ennek oka az volt, hogy az oláhok a szultan fe a Masa
mögOtt a E umlai titon a török taborra ta alit,, azt fosztogatni kez& ds
semmi hatalom sen volt képes öket onnét visszaterelni.

www.dacoromanica.ro
 65
La aceastd aripd, lupta s'a inceput cu mult mai tdrziu,
cad sultanul asteptd sd vadd rezultatul luptei trupelor asiatice.
Cdnd sultanul a vazut cd trupele lui Karadja au lost infrânte,
a dat ordin pasei Daud sd atace cu trupele dela aripd dreaptd.
Rezultatul luptei a minas mult timp nehotardt. In sfdrsit rnaghiarii
au reusit sa respingd pe pasa Daud, pand la linia ienicerilor.
Dupd ce sultanul trimete insa in ajutorul lui Daud pe spahii,
rnaghiarii sunt siliti din nou sd se retragd. In timpul acela insd
soseste i Huniade cu rezerva i atacand pe spahii in flanc,
reuseste sd batd si sd imprdstie i cavaleria europeand.
Dupd ce ostirea maghiara reuseste sd bata linia I-a i spahii
(cavaleria de rezerva), mai ramdsesera nurnai ienicerii neinvinsi.
Vdzdnd sultanul ca trupele sale sunt atdt de resfirate, s'a descu-
rajat, pregatindu-se sa fuga, suita sa insd 1-a retinut. Sultanul
ludnd actul incheerei pacei dela Seghedin i agitdnd cu el printre
ieniceri, ii indeamnä la rezistentd, cdutdnd ca prin exaltarea sen-
timentului de rasbunare, sd-i intardte mai mult la luptd.
In timpul acesta regele Vladislav, inconjurat fiind de s zita
sa polonezà, a fost mereu rugat de aceasta suita, ca sd nu lase
ca intreaga victorie sa-i revie lui Huniade i maghiarilor, ci si
atace pe sultan si pe ieniceri, caci cu sigurantd i acestia vor
irnitd exemplul cavaleriei turcesti, care a fugit in desordine.
Tandrul rege Iiind si el doinic de luptd, n'a avut nevoe
de a fi prea mult stimulat. Uitandu-si de sfatul lui Huniade, a
pornit la atac contra massei compacte a ienicerilor, numai cu
suita i cu cei 500 cavaleristi pusi la dispozitia lui de Huniade.
Inamicul intampind acest mic detasament cu o ploaie de sdgeti.
Dupa ce regele cu detasamentul sau a stabatut padurea de tepi
ascutite, reuseste sa patrundd in mijlocul ienicerilor. Vitejii ace-
stia, incercati de atdtea razboaie, au ramas mirati de curajul re-
gelui si a detasarnentului sau. Randurile lor se refac repede
la loc, iar regele Vladislav i o parte neinsemnatd din suita si
detasamentul sau, ajungdnd in mijlocul vdrtejului, a trebuit sa
lupte pe viata i pe moarte cu cei mai de seamd luptdtori ai
ostirei turcesti.
Huniade, reintorcdndu-se dela aripa stângd, rdnidne miraf
de cele ce-a auzit i adundridu-si in grabd cei mai apropiati
viteji ai sai, a sdrit asupra grosului ienicerilor, ca sa retina pe
rege dela lupta dacd va mai fi timp, sau sa-1 scoata dela perica
A sosit insd tdrziu. Lupta indarjitd a regelui si a vitejilcr
sai tovardsi, n'a durat mult timp, cad calul regelui ifind scos
din luptd, prin tderea tendoanelor dela picioarele dinapoi, a Cdzut
jos, iar regele sangerand i vulnerat in rnai multe locuri, a cazut
depe cal. Capul regelui a lost taiat de ienicerul Kodzsa Cifizr,
si prezentat sultanului. Acesta infigandu-1 intr'un par, a dat ordin
sd fie purtat printre turci, ca sd-i imbarbateze la lupta.
Din indraznetul detasament al regelui, abid catIvd calareti

www.dacoromanica.ro
 66
s'au reintors din Iupta cu ienicerii. intre cari se afla si Stefan
Bathory, care a adus cu sine si drapelul Sfantului Gheorghe.
Vestea mortii regelui a strdbatut ca fulgerul campul de
luptd, producand o mare panica intre maghiari.
Dupd ce trupele maghiare, dela aripa stangd cad urmdreau
pe inamic s'au reintors si au aflat despre moartea regelui, s'au
imprdstiat fugind in toate directiile. Nimeni nu se mai &Idea
la luptd, ci toll cdutau sd fuga unde puteau.
Inserandu-se, nici Huniade nu mai puteh face altcevh, decat
sd fuga impreuna cu tovarasii sai.
0 parte a trupelor maghiare cad nu cunosteau rezultatul
luptei, crezand cd maghiarii au esit victoriosi s'au adunat noaptea
la intdritura de care.
In dirnineata urmatoare atacand turcii intdritura, aceste
trupe au apärat-o cu multa inversunare. Aici a cazut cardinalul
Cezarini care este cauza acestei infrangeri a ungurilor. Tot aici
a cazut si Stefan Bathory impreund cu cea mai mare parte de
pedestrime, care a fost complet macelaritd in interiorul intäritu-
rei de care.
loan Huniade s'a ndzuit sd se reintoarcd in Ungaria prin
Muntenia, dar in drum a fost prins de Vlad Dracul si aruncat
in temnitd. Vlad nu i-a dat drumul decat dupa amenintdrile re-
petate ale sfatului tarii unguresti.
Perderile ostirei maghiare au fost de 10-12000 oameni, a
turcilor de 3000 de oameni.
Acesta a lost sfarsitul tragic al expeditiunei din anul 1444,
provenitit din cdlcarea jurdmantului si nepregdtitd nici politiceste
si nioi din punct de vedere militar.
Evenlmentele petrecute dupä lupta dela Varna §i pand Ia
campama din 1448.
Dupa lupta dela Varna starea lucrurilor din Ungaria era
,din cele mai triste. Regele Vladislav murise in lupta, iar Huniade
era prizonier la Vlad Dracul. Dacd turcii ar fi atacat Ungaria,
ar fi lipsit persoana care sh poatd fi in stare de a organizA re-
zistenta. Norocul a lost pentru Ungaria, cd sultanyl Murad s'a
reintors in singuratatea sa din Magnezia.
Sfatul tdrei unguresti primind stiri sigure despre moartea
regelui Vladislav, trimite o delegatiune la impAratul Germaniei
Friedrik spre a'l rugh sd le predeft pe Ladislav, ail lui Albert
c um si coroana ungard care se Oh in rnainile lui, Inca dela
moartea acestuia. Imparatul Friediik, refuzand a le satisface cere-
rea, sfatul tdrii incredinteaza guvernarea Ungariei la 7 cdpitani,
intre cad era si Huniade, ce fusese eliberat de Vlad Dracul in
urma staruintelor si amenintdrile dietei unguresti.
Acestuia i se incredinteazd guvernarea Ardealului si a tinu-
turilor pand la Tisza. Totdeodatd Huniade este insarcinat si cu
paza frontierei de sud a tdrei, contra unui eventual atac din
partea turcilor.

www.dacoromanica.ro
 67
Expeditia din anul 1445 peste Sava.
Huniade primind aceastd insdrcinare aclund ramd§itele tru-
'pelor dela Varna §i cu ele organizeazd o mica arrnatd.
Curn in jurul localitatei Zsarno, la o departare de o mil ,
de Belgrad se instalase o tabdra turceascd, de unde turcii de-
vastau §i nelini§teau necontenit Slavonia, Huniade a trecut in
-cel mai mare secret raul Sava §i apropiindu-se neobservat, a nd-
vAlit asupra turcilor cu mare sgomot, mdceldrind o mare parte
dintre ei. Turcii cari au scapat, au pArdsit valea Savei retrdgan-
-du-se in interiorul Serbiei.

Expedifia din 1445 in Muntenia. Operatiile lui Vlad Dracul

contra cetAtilor turcesti de DunAre.
Tot in anul 1445, Huniade, Hind inform at ca sultanul Murad
.s'a reintors in Magnezia, iar ienicerii s'au rdsculat contra tandrului
sultan Mahomed al II-lea, cauta sd profite do aceasta situatie si
proecteazd o noud expeditie contra turcilor. Valeran de Warwin,
comandantul flotei Burgundiei, ii oferd sprijinul vaselor sale pro-
punandu-i sä pdtrunda cu flota sa pe gurile Dundrei §i sa ope-
reze de acord cu armata maghiara.
Huniade accepta §i cere pentru noua expeditie ajutor prin-
cipilor apuseni §i lui Vlad Dracul.
Dinire toti principii cdrora le solicitase concursul, sineur
Vlad Dracul se prezintd la inceputul lunei August 1445 la Isaiea
cu 6000 oameni. VIad Dracul aduce cu el §i pe pretendentul la
tronul turcesc Szandzsi, nepotul sultanului Murad i, care fusese
omorat in lupta depe campul Mierlei, in 1389.
Sosind la Isaiea §i flota lui Valeran de Wank in, Vlad Dracul
inainteazd cu oastea sa 'n lungul Dunarei spre cetatea Nicopole,
linandd-se in Etransä legatura cu flota italiand §i burgundd.
In inaintarea lor, Vlad Dracul .§i cu Valeran, intentionase A
sd atace Silistra, dar afland ca in aceastä cetate se afla o nu-
aneroasd garnizoana, au continuat drumul spre vest, ocupand
cetatile Turtucaia §i Giurgiu.
In ziva de 12 Noembrie, arraata munteand §i cu flota lui
Valeran de Warwin ajung sun zidtzile Nicopolei. Dorinta lui
Vlad Dracul era sa ocupe Nicopolul mic, (Turnu Magurele), care
dimpreund cu Giurgiu, formau 2 puternice capete de pod prin
cari turcii stdpaneau Muntenia tacd de pe timpul Iui Mircea cel
Batran. Garnizoanele din aceste 2 cetdti, erau un permanent pe-
ricol pentru lini§tea §i siguranta tarei §i mai ales a judetelor
Vla§ca i Teleorman.
El a asediat aceastd cetate timp de 2 zile pand la 15 Sep-
lembrie, cand sose§te in fata cetdtei loan Huniade, cu o armata
de 10.000 oameni.
Imediat dupd sosirea lui s'a tinut un consiliu de rdzboiu,
la care, in alard de Vlad Dracul §i Huniade, au asistat §i co-

www.dacoromanica.ro
 68
mandantul flotei italiene, cardinalul Francesco, care comanda 6
escadre si comandantul flotei burgunde Valeran de Warwin, care
comanda 2 escadre.
In acest consiliu s'a discutat modalitatea expedifei contra
turcilor. La propunerea lui Huniade, asediul cetalei Turnu-Ma-
gurele a lost oprit si neputandu-se trece Dunarea in acest punct
de oarece pe malul opus este puternica cetate Nicopole, s'a decis
ca armata maghiard intdritd cu acea a lui Vlad Dracul, sa ina-
inteze. pe Duriare in sus pand la gura Jiului 5i sd treaca Duna-
rea la Rahova.
Garnizoana turceasca din Nicopole vazand Inaintarea ar-
matei crestine spre gura Jiului, a inaintat paralel cu ea pe ma-
lul drept al Dundrei.
Ajungand in dreptul Rahovei, Huniade a trecut Dunarea,.
fait a fi supdrat intru nimic de trupele turcesti, cari in loc de
a-1 ataca in momentul trecerel s'au retras in interiorul Bulgariei.
Din aceasta conduita a turcilor, Huniade a dedus cd ei
intentioneaza sd-i intincld o cursa. Cum avea si trupe foarte pu-
tine, numai 16000 oameni. cu cari nu se putea avantura la o
expeditie in stil mare in interior-di Bulgariei si cum prin depar-
tarea sa de valea Oltului, care era linia sa de comunicatie re-
aprovizionarea armatei sale devenea mai dificila, Huniade da or-
din armatei, sa se retraga pe malul stang al Dunarei.
Una din cauzele cari au contribuit la aceastä retragere a
fost si ptimirea stirei cd sultanul Murad s'a intors iarasi in Eu-
ropa si se duce a potoll rascoala ienicerilor, restabili linistea si a
relua conducerea imperiului, se pregateste din nou pentru razboiu.
Temandu-se de a angaja o noud luptd cu turcii cu forte
atat de slabe, Huniade a amanat expeditia pentru o alta data,
cand domnitorii crestini ii vor trimete ajutoare mai serioase. In con-
secinta el s'a inapoiat in Ungaria, roranii la vetrele lor, iar flota
aliata a plecat spre Italia. .
Prima campanie a lui Huniade contra lui Viad Dracul.
Vlad Dracul a lost fiul lui Mircea-cel-Batran. A mostenit dela
uarintele sau o inteligentd vie, un spirit politic fin si o adanca
patrundere a lucrurilor.
Cunostea bine atat situatia din Turcia, unde fusese tri rues
de pdrintele salt In repetate randuri, cat si cea din Ungaria, ca
unul ce trdise catva timp la curtea irnparatului rege Sigismund.
El a inteles cd in urma infrangerei dela Varna, Ungaria este corn-
plet istovita si demoralizata. Fara rege, lipsita de conducere cu
nobilime atotputernica, nesupusd si desbinatd, cll un popor sa-
racit si saturat cu totul de razboiu, Ungaria ntl mai era capabila,
dupa parerea sa, de mari eforturi.
Singurul care mai tined sus steagul tarei, era fiuniade.
In Turcia din contra, Dracul vede tin stat tandr, in plind
vigoare, condus cu fermitate de sultanul Murad a caruia autori-

www.dacoromanica.ro
 69
tate in calitatea de calif al tuturor mahomedanilor sef al statului
si cornandant efectiv al armatei, era absolutd i necontestatd.
Aceastd autoritate se sprijinea la randul ei pe o armata puter-
nica, armata turceascd fiind la acea data, singura armatd per-
manentd in Europa.
Vlad Dracul, mai constatase, personal, cd In luptele ce au
avut loc inca de pe timpul lui Sigismund intre armatele celor 2
state, armata ungard, afard de rani exceptii nu a inregistrat
decat infrangeri, dintre cari cea dela Nicopole si cea dela Varna,
zdruncinaserd greu faima i gloria sa.
Victoriile repurtate In anul 1443, Vlad Dracul le atribuia
numai geniului militar al lui Huniade. Dupa infrangerea dela
Varna si faima acestuia suferise in ochii lui Vlad Dracul o eclipsd,
iar dupd campania din 1445, aceasta a inteles cd oricat ar fi
geniul lui Huniade de strdlucitor, el va fi in imposibilitate de a
castiga succese mai remarcabile cu efectivele derizorii de cari

Pecetea lui Ion Huniade

ciispunea armata ungara, fata de numeroasele trupe permanente
§i invechite in rdzboaie ale spahiilor i ienicerilor.
Bazat pe consideratiunile de mai sus, dupa nesuccesul ex-
peditiel din 1445, Vlad Dracul pardseste alianta cu Ungaria gi
trece din nou de partea turcilor. Lui Huniade care de mult timp
urmdrea ideea formdrei unei ligi crestine, care sa lupte contra tur
cilor, in cari sa intre ambele principate romane, nui putea con-
veni aceasta schimbare in politica domnului muntean.
Pentru a nu da timp lui Vlad Dracul de a se pregdti pentru
rezistentd, Huniade ndvaleste prin surprindere in Muntenia, in pri-
mavara anului 1446, 11 bate si alungd din tard, punand in locul
lui pe Dan al III-lea (fiul lui Dan al II-lea, care fusese ucis de
Vlad Dracul in anul 1430).
Aceastd campanie a lui Huniade contra lui Vlad Dracul
este astfel descrisä de istoricii unguri :
,,Dupa infrangerea trupelor maghiare in lupta cu turcii la

www.dacoromanica.ro
 - 70
Varna, Joan Huniade cade in captivitate la Vlad Dracul. Este
inchis de acesta, fie din urd personald veche, fie cd a voit sd
facd un serviciu sultanului Murad, ca acesta sa nu'si razbune
contra lui din cauza ajutoarelor date ungurilor, fie in fine cd
voia sd-I aibd ca ostatec, spre a-1 schimbd cu fiul sau care a
luptat cu Vladislav la Varna, dar care nu s'a mai intors, Hind
fäcut probabil prizonier de turci.
In scurt timp insd Vlad s'a rdsgdndit i atat din cauza
interventiei lumei crestine, cat si din cauzd cd se temed ca tru-
pele ungaro-ardelene sa nu pdtrundd in Muntenia spre rdz-
bund contra lui pentru inchiderea lui Huniade, acesta este eli-
berat Iiind insotit pana la granita tarei de insusi Vlad Dracul
care la despartire i dd si mai multe daruri scumpe, voind sd'I
,impace cu orice pret 1).
Reintorcdndu-se Huniade in lard, n'a putut uita rusinea ce
,i-a facut Vlad Dracul 2). Din aceastd cauza, cum i din cauzd
cd Vlad Dracul iardsi s'a aliat cu turcii, devenind frac:labor si
,necredincios ungurilor Huniade pleaca in anul 1445, contra
Iui Dracul pe care alungandu-1 aseazd pe tronul lui pe Dan al
III-lea, inrudit cu familia lui Huniade.
Istoricul ungur Thuroczi descrie astfel gonirea lui Vlad Dracul
de pe tronul Munteniei :
Dracul fiind suprins de trupele maghiare, oastea sa a fost
bdtutd, iar el silit sti se refugieze cu copiii sai in Turcia. In
,,urma acestei lupte, intreaga Muntenie a ajuns in stapdnirea lui
Huniade, care pune in scaunul domnesc pe Dan, reddndu-i
mostenire i toate moii1e talàlui sau.
Dupd alungarea lui Vlad Dracul i inlocuirea lui cu ruad
sa, Dan al III-lea, Huniade se inapoiazd in Ungaria i e numit gu-
vernator al tarii. I se cla insärcinarea ca impreund cu parlamen-
tul, sä guverneze Ungaria pand cdnd Ladislav Posthumul, fiul lui
Albert va deveni major.
In calitatea aceasta el adund slatul tdrii pe ctimpia dela.
Rakos in anul 1446, unde discutd nevoile Ungariei, ludnd si ma-
surile de fndreptare necesare. Intre altele, dupd cererea sa, par-
lamentul voteazd o lege relativa la valoarea i circulatia banului,
cum si o dare exceptionald pentru plata oastei. Prin aceastd
din urma dare, Huniade void sa'si asigure echiparea, hrana si
solda armatei, spre a puted astfel preintampind pericolul ce ame-
ninld armata ungard din partea turcilor.
Dup.' votarea acestei legi, Huniade vine in Ardeal, spre a
grabi strdngerea ajutoarelor votate de dieta tarei. Aci aflä cd in
vara anului 1446, Vlad Dracul a plecat cu oaste turceascd din
Adrianopol in Muntenia si a alungat pe Dan, reocupAnd lara si
tronul. A patruns apoi in Ardeal, jefuind aceastd provincie.
1. Chat Kokondylas.
2. Thuro.:zi XLIV. Racint tandem post h.lec do rfini guternatori a
Drakul Wayvoda Transalpino suae captivitatis exiporc tslionem, et,
3. Bonfiniu.

www.dacoromanica.ro
 71

La aflarea acestei §tiri, Huniade adund in toamna anulur

1446, in secret, o armatd in campia Bdrsei, trece prin pasul Bran,
scoboard in apa Dambovitei §i inainteaza asupra Thrgovi§tei.
Trupele romOno-turce§ti, ale lui Dracul, stationau pe malul
drept al Ialomitei, ne§tiind nirnic de inaintarea lui Huniade.
Oastea lui Vlad Dracut atacata, prin surprindere, nu a putut
opune nici-o rezistentà §i nici nu s'a putut retrage spre Dunare.
Ea a lost inconjurata.
Romanii lui Vlad Dracul, vdzOndu-se in aceastä grea si-
tuatie, au trecut de partea lui Dan, care se ad in oastea lui
.Huniade.
Acesta i-a ertat, inrolandu-i sub drapelele sale 1).
In urma acestei lupte, Muntenia a ajuns, din nou, In puterea
lui Huniade, care a§eaza iara§i pe Dan in scaunul domnesc" 2).
Asupra soartei lui Vlad Dracul, ideile sunt impartite : Bon-
finiu scrie : Dracul i cu cei 2 fii ai sai, au lost prin§i intr'o lo-
,calitate din apropiere".

Bani dep3 timpul lui Ion Huniade

Chala Kondylas aratO ca ,Vlad Dracul a lost prins de oa-
menii lui Daa, chiar dela inceputul luptei.
Fapt cert este ca Dracut a fost prins §i decapitat pe piala
din Targovi§te.
Uciderea lui este astfel descrisA de Bonfiniu :
Vlad Dracut si-a ispa§it pacatele Hind omordt impreunä
cu fiul sau cel mai mare, pe pinta din TOrgovi§te, in prezenta
liului celui mai irk".
Ca Vlad Dracul a fost ucis, nu mai incape nici-o indoialä.
Cu el a lost ucis §i fiul sau cel mai mare 3). Ceilalti doi lii ai
sai, au scapat gratie faptului ca fuserd Idsati ca ostatici la turci,
avOnd turcii obiceiul de a opri unul sau mai multi dintre copiii
domnilor români ca cheza§i, spre a se asigura ca pärintii lor nu
I) Bofiniu.
2) Katona.
3. Thuro:zi in capitolul XL1V. De talion2 a Drakul Wayvoda cParta"
d3scrie astfel uciderea acestuin, tohanes d3 Hunyad mota igitur armat de
gentis contra eundem, copia non modica ; as Alpibus trancenius il'us se
onge-s t in doMnum, unirersequ , eius prinzipito s g'r p2r d 3in'to; earn
captivit, et s/m ii cutups ti ordine gen vatorae maiori doco lari.

www.dacoromanica.ro
 72

vor trece de partea adversarilor Portii. Cei 2 copii ramasi 10

Vlad Dracul, au lost Vlad Tepes si Radu cel Frumos, cari aman-
doi s'au urcat, mai tarziu, pe tronul Munteniei.
Ronai, descrie astfel a 2-a campanie a hA Hunia de contra
lui Vlad Dracul :
Dupd alungarea lui Vlad Dracul depe tronul Munteniei
,,acesta a fugit la Adrianopol, de unde s'a intors in tard cu ajutor
turcesc.
Dan a chemat in ajutor pe Huniade, care, aflandu.se in
Ardeal in scurt timp a trecut Carpatii, bdtand armata turceasca
a lui Vlad. Dan urmdrindu-I cu trupele de ajutor date de Joan
Huniade, iar romanii munte,ni trecand de partea sa il bate din
nou si prinzandu-1 il decapiteazd, dimpreuna cu fiul sdu, pe piata
din Targoviste".
Dupd aceasta Huniade luand contact cu Stefan, voevodul
Moldovei, a incheiat si cu acesta aliantd contra turcilor.
Astfel isi realizeazd Huniade planul sau, de-a incheia o alianta
intre Ungaria, Muntenia si Moldova contra turcilor. Intentia sa
era de a'si forma o armata compusd in majoritate din romani,
pe calitAtile razboinice ale cdrora conta atat de mult, fiind puse
de el la probe, intr'o serie de grele imprejurari.
Campania din 1448.
In toamna anului 1446 si primdvara anului 1447, Huniade
a avut lupte cu Frederik al III-lea imparatul Germaniei, care nu
voia sd elibereze pe regele Ladislav si refuza sd predea coroana
maghiard, care se afla in mainile lui, dela moartea regelui Albert.
In toamna anului 1447, turcii amenintand Ungaria cu un
nou rdzboiu, Huniade a lost fortat sd incheie cu Friederik pace
pe 2 ani, fard a putea transa definitiv diferendul cu el.
In primdvara anului 1448 Sultanul Murad al II-lea, con-
centreazd in valea Maritiei o armatd de 100.000 oameni. Proectele
si intentiile sale erau necunoscute.
Huniade temandu-se cd suItanul va ataga Ungaria, 10 con-
centreazd si el fortele in Banat. Cere in acelas timp ajutoare
dela Papa si ceilalli domni crestini.
Spre a'§i atrage simpatiile Romanilor, singuri pe cari conta
cu toata siguranta in calitate de guvernator al Uungariei, le da
acestora mai multe privilegii. Intre altele intdreste vechile fiber-
MO ale Rornanilor din Lupan scutind-i de orice dare 1).
Cu toate sfortraile fdcute, Huniade nu poate concentra in
Banat decat o armatd de 24.000. Mai conta sigur efectivul ar-
matel principelui Dan al III-lea, domnul Munteniei, care fi pro-
misese a veni in persoand cu 8000 ostasi, ceeace ridica efectivul
total al armatei lui Huniade la 32.000 oameni. Dela Papa si
domnitorii crestini, nu a primit nici un fel de ajutoare,
1. C. Popovici. Istorla Banatului pag. !80.

www.dacoromanica.ro
 73
Desportul sarb George Brancovici, care si-a recastigat tara
numai gratie luptelor glorioase ale lui Huniade din anul 1443,.
a procedat identic ca in anul 1444. Nu numai cd a refuzat sä
dea vre-un ajutor lui Huniade, dar a si incunostiintat pe sultanul
Murad despre miscdrile i proectele Ungurilor.
In timpul cat armata ungard era in curs de organizare si
concentrare in Banat, sultanul Murad sa pune cu trupele sale in
rnars spre Albania.
Turcii avuseserd in anul 1447 o serie de lupte cu George
Castiota principele Albaniei, cari _toate se terminasera in defavorul
lor.
Pentru a infrange rezistenta Albanezilor, sultanul Murad,
pleaca in anul 1448 cu armata ce concentrase, in contra lui
Cast riota.
$i de data aceasta, Turcii nu au avut nici un succes. Cas-
triota retragandu-se In cetatea Kroja asezatd pe varful unor stanci,
a rezistat cu indarjire tuturor atacurilor turcesti.
Huniade influentat de aceste stiri si cum avea armata con-
centratd. sä hotdreste sd porneasca o noun expecte contra Tui-
cilor spre a spdla rusinea infrangerei dela Varna.
In acest scop sd purie mars intreaga sa arrnatd spre Keve
(Kubin), localitate situatd pe malul stang al Dunarei.
Oastea sa era bine inarmatd i prevazutd cu tunuri i alte
instrumente de luptd, cari erau transportate pe 2000 care. Fe fiecare
car, ereau 2 infanteristi, 1 cuirasier si 1 artilerist.
Dupd ce trece Dunarea la Keve, Huniade care conta mult
pe ajutorul lui Castriota cu care stabilise si o intelege, ajungand
la N* in loc de a lua drumul pe valea Nisavei spre Soifa-Fi-
lipopol-Adrianopol ca in anul 1443, urcd vaiea Moravei spre a
sd uni cu acesta.
In drumul dela Keve la Nis, s'a unit cu el i armata mun-
teand a lui Dan al III-lea, condusa de principe in persoand.
Armata munteand sd concentrase in tinutul Severinului, pe unde
a trecut Dundrea, fnaintand spre valea Moravei.
Dela Nis armata lui Huniade a urmat directia spre Sud-Vest
§i inaintand pe un drum de munte a ajuns la localitatea Proco-
plie. De aci urcand valea Toplitei a ajuus la localitatea Kursu-
mlje i apoi urmand pe malul paraului Bainsca prin pasul Pre-
polaf, localitatile Urdar i Sirok a ajuns in valea raului Lab,
Inaintand pe aceastd vale pe ziva de 15 Octombrie, arrnata
lui Huniade ajunge la marginea Campiei Mierlei. Poporul sarb
numeste i azi pasul Prepolat, pe unde a trecut Hdniade : Jancova-
Klisura.
Sultanul Murad, fiind in!ormat de socrul su, principele sarb
Gneorghe Brânco vici, de coacentrarea armatei lui Hmiade in
Banat, lasd o micd arrnatlt in fata lui Castriota la Kroja, iar el
cu grosul fortelor nil dirijeazd spre platoul dela Sofia, crezand
cd si de data aceasta, armata ungard va urma aceiasi linie de
operatie ca in 1443.

www.dacoromanica.ro
 74
Când Huniade sose§te la Keve, iar Dan cu Muntenif in ti-
nutul Severinului, armata lui Murad compusa din trupe europene

0 Patatc-

Silltal-iff
111,1"\k\
ou- rY
Jervrd

fildnd & Oleo&

Pfilahe
OA kr,'

;."LSs(1
C

Mar Pi

MITRal TN
au-04

Teatru de operatii 1948.

tsiatice §i ieniceri, era complect adunata la Sofia. Efectivul ei
atingea apreape 150.00C de oameni.

www.dacoromanica.ro
 75

Sultanul stätea cu armata concentrata la Sofia, asteptandu-se ca

Huniade sd inainteze pe directia Nis-Pirot-Sofia ; and insä este
iastiintat cd dela Nis, Huniade s'a dirijat spre Valea Toplitei, s'a
pus in mars cu Intreaga-i armatd spre Nis si de aci pe urmele
armatei ungare de care nu'l despartea decat 2-3 zile de mars.
In timp ce sultanul Murad era pus in curent de emisarii lui Bran,
covici, zi cu zi de miscdrile armatei lui Huniade, acesta nu avea
nici un fel de stire despre armata turceasca ; ce forte are, und
a lost concentratd, care-i este axul de miscare, etc. Numai astfee
sd explicd faptul ; cd Turcii au ajuns iarasi tn spate armatei ma-1
ghiare ca si in expeditia din 1444, fdrd ca Huniade sa fi fost
avut cunostintd despre aceasta miscare.
Dacd Huniade ar fi lost informat la limp daspre inaintarea
turcilor, ar fi putut ocupa o pozitie defensivä in pasul Prepolat,
unde ar li putut impiedeca inaintarea turcilor timp suficient, pentru
ca sd-i poatd veni Castriota in ajutor, sporindu-si astfel simlitor
efectivul armatei si dand lupta cu fortele intrunite.
Lipsa de stiri la timp, a pus pe Huniade in delicata situati de
a angaja lupta fara voia sa si in conditii defavorabile si ca timp
si ca teren.
Despre trupele lui Castriota, Huniade nu avea nici o stire,
dar astepta sosirea lor dela Sud.
Mai inainte de a'si continua drumul pentru a se uni cu Cas-
triota, armata ungard ajungand pe campul Mie -lei si fiind obo-
sita din cauza drumului ce parcursese, Huniade intentiona sa- i
dea un repaos mai lung. Acest repaos voia sa'l dea langd lo-
calitalea Sitnita.
In timpnl cand toata atentia Ungurilor era indreptata spre
Sud, de unde era asteptata armata albaneza, fsi face aparitia In
ziva de 17 Octombrie pe partea de Nord a raului Lab, avan-
garda armatei turcesti. Aceasta stire este o surpriza neplacutd
pentru Huniade, pe care il pune intr'o grea dilema, nestiind ce
sd facd daca trebue sa continue marsul spre Sad-Vest sau sa
accepte lupta.
Cum el nu stia ca sigurantd uncle se alla Castriota cu ar-
mata sa, Huniade nepatand inainta in necunoscut, sa decide a
lupta singur cu armata turceasca.
Spre a'si asigura avantajul terenului, Huniade a pardsit po-
zitia de langa Sitnyta unde armata sa era in repaos, urcandu-se
pe plateul Plemetina, facand astfel o mica retragere in directia
Sud-Est.
Avangarda turceasca observand intentia lui Huniade, a a-
tacat cavaleria usoard ungara, care se urcase cea dintaiu pe
platou. Lupta a avut loc chiar p.e locul unde este mormantul
sultanului Amurad, omorat in anul 1389 si a durat aproape toatd
ziva. Ea s'a terminat cu respingerea Turcilor, ap cd platoul a
rtimas in mainele Ungurilor.
Dupa resping-rea avaagardei turcesti, H iniade a ordonat
ca si carele sa se urce pe olatou, constituind din ele o intdritura
in partea surlicd a platoului.

www.dacoromanica.ro
 76
Spre seard si-a fdcut aparicia intreaga armatd turceascd in
partea inferioard a vdei Lab pe dina de sud a muntelui Gre-
deci Planina.
Turcii si-au asezat tabdra pe malul stang al raului Lab,
fatd in fatd cu tabdra armatei ungare, de care numai paraul
Bruyta ii despartea, parau ce nu prezenta insa nici o piedica
pentru desfasurarea operatillor.
Bata lia de pe Câmpul Mier lei din 18-19 Octombrie 1448.
Lupta de pe campuf Mier lei. intre armata turceasca si acea
a lui Huniade, incepe in ziva de 18. Octomhrie 1448. Armata
turceascd avea de partea sa a mare superioritate numericd, cea
ungureasca un moral foarte ridicat. Descrierea luptei sä &este
tratata de mai multi autori unguri si turci.
0 voiu raid dupd istoricul critic Szalay until dintre cei mai
de valoare istorici unguri si dupd istoricul militar Ronai.
Szalay descrie astfel aceastd lupta :
Campul Mierlei este tdiat in cloud de cursul raului Sitnyita
Pc mi. lul stang al raului se afla tabdra armatei ungare, pe ce
drept tabara armatei turcesti.
In ziva de 18 Octombrie 1448, cele 2 armate se aflau fata
le fata in asteptarea ordinului de atac.
Dispozitivul trupelor era urmatorul :
a) La unguri:
Aripa stangd era compusd din trupe unguresti sub comanda
lui Joan Szekely, aripa dreapta din trupele romane ale lui Dan
voevodul Munteniei, la centru era Huniade, cu ardeleni si arti-
leria cehd.
b) La Turci:
Armata turca era dispusd ca la lupta dela Varna, la dreapta
erau trupele europene sub belerbegul Rumeliei Turakhan, la
stanga trupele asiatice sub belerbegul Anatoliei Scuras, la centru
sultanul Murad cu ienicerii si artileria.
Lupta incepe la ora 12 in ziva de 18 Octombrie 1448.
Trupele lui Huniade dau un atac contra trupelor turcesti
de Europa, dar acestea sprijinite de ieniceri rezista. Seara la
orele 6 ambele osti se retrag in pozitia initiald. Huniade incearca
atunci o luptd de noapte, in credinta cd va surprinde pe Turci
foilandu-i la retragere.
In mljlocul noptei, dupd un puternic foc de artilerie, el isi
aruncd trupele asupra centrului dispozitivului turcesc.
Atacul produce oarecare zapaceald in randurile au§manului,
ienicerii insd isi reiau formatia de luptd si rezistd.
Huniade este fortat a'si retrage trupele in tabdra sa.
In dimineata de 19 Octombrie, sd reinoeste lupta. De data
aceasta se desfdsoard mai violent la aripa dreapta maghiara.
Brigadele asiatice reasesc a inconjura aceasfd aripd ata-

www.dacoromanica.ro
 77
cdnd trupele ungare in Ilanc i spate, a§a cd lupta este pierdutd.
Unii dintre scriitorii unguri, sustin cd in acest moment critic Dan
domnul Munteniei temdndu-§i tronul i fiind asigurat de marele
vizir Chalil cd sultanul ii va erta pentru infidelitatea sa, trece
cu toatd oastea sa de partea Turcilor.
Prin acest aport de forte, armata turceascd ese invingd-
toare. Au rämas pe cdmpul de luptd, dupd cronicariii maghiari
34.000 Turci §i 15.000 Unguri.
Principe le Dan obtine gratie dela sultanul Murad, obligan-
du-se a da un contingent anual de 7000 ostqi (din cari 3000
de arca§i) plus plata tributului,
Descrierea fdcula de Ronai dupd mai multi scriitorii unguri
hind mai complectd, iar actiunea armatei muntene push in ade-
varata sa lumina, o voiu reproduce de asemenea :
Pe ziva de 18 Octcmbrie, intr'o zi de vineri, loan Huniade
a dispus oVirea maghiard pentru luptd, Dispozitivul constd din 3
grupuri mari, avand fiecare grup doud linii de luptd. In aripa
stanga. care se rezerna pe Sitnyita, erau dispqi Romdnii mun-
teni sub comanda voevodului Dan. Centrul dispozitivului sub
comanda lui Huniade ocupa platoul Plemetina, intinzdndu-se
spre stdnga pand in apropiere de mormântul lui Murad. In prima
linie a grupului de la centru era cavaleria ardeleneascd §i croatd
sub comanda lui Szekely Ianq, a voevodului Bebek Imre §i a
Banului croat Thalloczy Francisc. In linia doua era asezata trupa
banderiald Regald sub comanda directä a lui Huniade. Aripa
dreaptd se compunea din trupele banderiale ale magnatilor §i sä
intindea dela mormântul lui Murat I, pdnd sus pe coasta mun-
telni Bruyicza. Comanda o avea Losonczy Benedek. Efectivul
total al armatei maghiare cupriudea aproximativ 38 batalioane.
Cavaleria grea era a*ezatd la fiecare grup in linia a 2-a de
luptd. Intaritura de care, era situata la 1000 2000 pa§i distantd
in spatele dispozitivului.
Turcii erau dispqi tot in trei grupuri mari, avand fiecare
grup 2 linii de lupta. In linia I-a erau arabii i akindsii iar in
linia 2-a erau spahii.
Conform traditiei, la aripa dreaptd era dispus corpul de ar-
matd din Rumelia, sub cornanda Belger-Begului Turakhan. La mij-
loc erau dispusi ienicerii, a caror pozitii erau bine intdrite avand
in fata pari ascutiti i parapete, pe cari erau wzate tunurile. In
spatele aeestui grup era Sultanul cu suita sa. La aripa stdngd,
era corpul de armatä asiatic sub comanda Pqei Scuras, Begler-
begul de Anatolia.
Tabdra turceascd, care se afla pe malul opus al rdului Lab,
la poalele muntelui Gredeci-Planinia, a fost intarita cu mai rnulte
mii de infanteriVi; alard de aceasta inaintea taberei Sultanul
Murad a mai a*ezat multA infanterie i cavalerie, formand astfel
tabdra o a 3-a linie de luptd.
Aceastd a 3-a linie era sub comanda Begului Sinan. Md-
surile acestea in ce prive§te tabara au lost luate de Sulta.
.

www.dacoromanica.ro
 78
nul Murad, in urma experientelor dobândite cu ocazia luptei dela
Varna, and cavaleri a munteanA a pgtruns in tabara turceasca
si a devastat-o.

viots dpla Caokul-Nier/ez

/9, Octomv,-4 /1-ig

an Ar t.. 11

?Id er
tencers

PRori

C EACK
LLGENOP RjoI
rmatc; turceasca
1§3=2 APrnata rriS311rG

sod Is
J

Dispozitivele de lupta a celor 2 parti, se observa in schita

-alaturatä.

www.dacoromanica.ro
 79 -
Atacut s'a inceput de armata ungard intre orele 8-9. Ca-
valaria usoara maghiard dela aripa dreaptd sarjeazd pe Azabi,
cad o primesc cu o ploaie de sageti. Azabii au fost bdtuti si
imprastiati. Venindu-le insä in ajutor Akindsii, acestia au respins
cavaleria maghiara. Cavaleria bine instruita a lui Huniade, nu se
irnprastie ci se retrage in ordine langa cavaleria grea (panterata),
care pornind la atac bate si imprastie pe askindsi. Urmarirea
fiind incredintatd cavaleriei usoare, cavaleria grea s'a retras si
si-a reocupat pozitiile. Cavaleria ward maghiara este insa res-
pinsd de spahii, asa ca cavaleria grea trebueste sd intre din nou
in lupta, de data aceasta cu spahii.
La tel s'a desfdsurat lupta intre cavaleria celor 2 armate
§1 la aripa stangd. La centru fiind insd liniste, Huniade a lua
trupe din aceastd parte, ca sd intareascd aripile. Sultanul Murad
observand acest fapt, ordond ca Azabii sd atace golul produs in
dispozitivului maghiar, in urma deplasarii de trupe mentionate
mai sus.
Azabii reusesc sd strdpungd centrul dispozitivului maghiar
si ajung la intdritura de care. Sunt primiti insa de focul tunurilor
§i oamenilor se se aflau in intdritura si contraatacati de infanteria
maghiard ce alearga in ajutor. Turcii sunt batuti si siliti sa sd
retragd, rostogolindu-se fiecare instinctiv la vale, spre a scdpe
sa nu fie atinsi de gloantele trupelor din redutd.
In timpul acesta lupta la aripi sa dadea cu prea putini
sorti de izbanda, pentru ambi beligeranti. Numarul nnre al Tur-
cilor, coplesed insa mica ostire maghiara, care in unele locur
incepe sa sldbeascd. Dar Huniade statea in garda si cand ob-
servd pericolul undeva, imediat apared cu cavaleria grea si re-
s tabiled echilibrul, astfel cd in seara zilei de 18 Octombrie lupta
s'a terminat, iesind ostirea maghiara invingatoare, prin faptul
cd-si pastrase pozitia.
Ambele aripi ale ostirei turcesti au fos respinse cte maghiari,
fiind Turcii urmariti pana dincolo de paraul Bruyita, ba chiar si
dincolo de raul Lab. Seara ostirea maghiara s'a retras in pozi-
tiile sale initiale de langa intaritura de care.
In ziva I-a a luptei, maghiarii au avut o pierdere de 2000
oameni, iar Turcii au avut 15.000 20.000aoameni (dupd autorii
unguri).
Cu toate acestea, puterea Turcilor n'a fost infränta, lupta
trebuid deci continuata si a 2- a zi. In seara zilei de 18 Octombrie,
Huniade a tinut Consiliu de razboiu, in care la propunerea lui
Daud Cielebi, sau Csalopia David, cum ii ziceau ungureste, s'a
hotardt ca tabara turceasca si ienicerii sa fie atacati chiar in
cursul acelei nopti prin surprindere. Daud Cielebi era fiul lui
Sendsji cel orb, iar Sendsji era fiul lui Murad I. Ideea a lost
accepsatd si de Huniade, care a si dispus sd ia parte la atac,
carele, pe care erau mcntate tunurile, puscasii, arcasii, precum
§1 o parte a cavaleriei usoare. In momentul cand trupele crestine
au sosit in fata pozitiilor turcesti, tunurile au inceput sa traga,

www.dacoromanica.ro
 80
apoi dupd un scurt foc de infanterie, trupele au pornit la asalt
contra ienicerilor. Acestia insd fiind vigilenti, la primul Mc de
tun au pus mana pe armd si nu numai cd au rdspuns prin un
toc viu, dar au respins i asaltul. Lupta a durat aproape palm
in zori de zi. Vazand ostirea crestind, cd este periclitata i arne-
nintata de a fi inconjurata de Turci, s'a retras repede in intari-
tura de care.
Planul prin care se urindrea distrugerea ienicerilor, cari
formau adevdrata fortd a armatei turcesti, n'a reusit.
In dimineata zilei de 19 Octombrie, lupta s'a inceput din
nou la aripa dreaptd a dispozitivului maghiar, intre cavaleria lui
Losonczy i cavaleria asiaticd. In scurt timp lupta s'a intins pe
intregul front. Pentru aceasta zi Huniade a adus o singurd mo-
dificare dispozitivului sau i anume pentru intarirea aripei stanj,
a pus la dispozita Romanilor munteni caveria grea, iar ca co-
mandant al acestei aripi a numit pe Szekely Ianos. Suit tnul
Murad, in schimb a luat o parte din cavaleria din Rumelia dela
aripa dreapta, pe care, impreund cu cavaleristii thesalieni, punan-
du-o sub cornanda Pasei Turachan, a trecut-o poste Sitnyita, cu
ordin ca sä se ascunda i mascheze bine si in rnomentul oportun
sa atace in flanc trupele maghiare.
Planul lui Huniade pentru ziva de 19 Octombrie, a lost ca
sä respingd cele doua aripi ale dispozitivului armatei turcesti, dupti
care cu cavaleria sa inconj3are pe ieniceri, in timpul ce el in-
susi Ii va ataca din fata cu tunurile, infanteria i cavaleria ce'i
mai ramasese.
Lupta a decurs la inceput dupd planui conceput de Huniade.
Ambele aripi ale ostirei turcesti au fost respinse. Losonczy a
facut incercuirea, iar Huniade dupa curn insusi autorii turci
marturisesc, a atacat pe ieniceri, rupand liniile lor de lupta.
In timpul -and se petreceau aceste lucruri la centru, i9a
stangl a dispozitivului ostirei maghiare, a ajuns in mare peticol
am cauza atacului din flanc al Pasei Turakhan. Acest atac ne-
asteptat a mai fost luso/it si de asaltul din fata a trupelor din
Rurnelia. Rezultatul acestui dublu atac, a fost ca atat trupele
Romanilor munteni, cdt §i trupele de cavalerie grea ale lui Sze-
kely Ianos, care pierzandu-si mana dreapta a cazut in lupth,
au fost cuprinse de panica, respinse in dezordine, iar mai In urinal
complect incercuite. Lupta s'a sfarsit cu infrangerea aripei stangi
pi tu distrugerea aproape complecta a Romanilor
Asertiunea unora dintre scriitorii unguri ca Romanii cu oca-
ziunea acestei lupte s'ar fi predat ca niste trdddtori, dupd indem-
nul Marelui vizir Pap Chalil, care comanda aripa dreaptd a o--
tirei turcesti este tendentioasa. Adevarul este cd, atacali simultan
de front si flanc, Romanii munteni au cazut pand la unu12).

1) Rcnai, Magyar Hadi Kronika ; Enem várt tärnaciOs. . . a szárny ve-

re gdve1 éseaz oldkok majdtelljes megsemnisitesdvel vegandott.
2) Ronal. Maghyar Hadi Kroniha.

www.dacoromanica.ro
 - 81 -
Dealtfel Dan al III-lea, hind nepot de sora a lui Huniade si pus
de el pe tron dupa uciderea lui Dracut, nu-1 putea trada. Ba ce
este mai mult, romanii cari au cazut in mai ile turcilor, din
ordinul sultanului au fost toti macelariti. lata o dovada de tributul
de sange a neamului romanesc pentru independenta statului un-
gar, pe care maghiarii in totdeauna I-au contestat, marturisit
chiar de un militar al lor.
Atacul dat de Huniade asupra centrului turcesc, i 'a avut
nici un rezultat. Dupa ce trupele sale au stabatut printre ieni-
ceri, ajungand in fata liniei a 3-a, au lost atacate de trupele
begului Sinan. Cei ce au strabatut i printre trupele acestuia s'au
izbit de trupele cari paziau tabara turceasca. In u ma unui sir
de lupte, date pe diferite puncte a f rontului, trupele lui Huniade
au lost complet infrante. Nu mai era altceva de facut, dead
fiecare sa fuga, unde poate.
Infrangerea aripei stangi si a mijlocului ostirei maghiare,
a dus victoria de partea sultanului Murad. Ostirea lui tluniade
este astfel batuta pentru a 2-a oara de turci.
0 parte a maghiarilor a fugit i s'a adapostit in intari-
tura de care, pe care sultanul Murad din cauza intunerecului ce
se facuse, n'a mai atacat-o. Insusi Huniade s'a refugiat in aceasta
intaritura, unde a stat pana inspre ziva. Vazand ca a lupta mai
departe este o imposibilitite, inca inainte de a se face ziva, el
s'a strecurat printre turci si a dispdrut cu mai multi magnati.
Fuga lui Huniade a lost inlesnita de Szilagy Mihaly
cumnatul sau care in timpul fugei a angajat o mica hartu-
ialä turcii, a caror atentie a fost abatuta asupra acestei har-
Wen, asa ca nu au putut observa evadarea lui Huniade din
intaritura.
Pierderile armatei maghiare au lost mai mari ca la Varna :
17.000 de eroi maghiari i romani acopereau campul de lupta.
Dintre magnatii unguri, au pierit Szekely Ianos banul Slavoniei,
Thalloczy Ferencz banul Croatiei, Losonnczy Benedek, Bebek
Iaszlo voevodul Ardealului, episcopul de Corona. legatul papal
i o- mare multime de magnati. Au cazut in captivitate : Szilagy
Mihaly, voevodul Dan, Korothnay Ianos, Sakadathy Tamas
altii. Acestia mai tarziu au scapat cu tot din captivitate. Si pe
sultanul Murad, I-a costat scump aceasta victorie, caci a avut o
pierdere de 35-40.000 oameni.
Acei cari din armata lui Huniade au reusit sä fugd, au
fost panditi de sarbi i majoritatea au lost omorati, sau in cel
mai usor caz au fost jefuici.
Huniade a lost si el prins i inchis la Szendr8 1) de des-
potul Sarbiei, Brancovici si nu a lost eliberat decat abia in De-
cembrie, in baza unor conditii foarte grele. Principele Branco-

1) Thurocrl Capit. XLVII Ad castram Zenderev ipsem deduit. Postquam

antem Georgie Depotum dominu gubernatore sui castri intra postas esse in-
notirt ; etc.

www.dacoromanica.ro
 - -
82
vici a voit sa-1 predea sultanului Murat, dar acesta in cavale-
rismul sau a refuzat sa-1 primeasca.
Natiunea maghiara n'a incetat sa-si arate marea admira-
tiune pentru viteazul luptator HuniadP, cu toate ca a lost ba-
tut de turci §i de data aceasta. Ba ce e mai mutt, natiunea
maghiara prin sfatul tarei, i- a facut o primire triumfal a in oravL
Szeghedin.
Duna atatea mari peripetii este de mirat, cum a putut
scapa (Huniade) cu viata, caci numai numele sau era suficient
ca sd tie la distanta turcii. ')
Dupa inapoierea din captivitate, prima grije a lui Huniade,
in calitate de guvernator al Ungariei, a lost reorganizarea ar-
matei. In lupta de pe campul Mierlei, el s'a convins ca sitemul
de recrutare banderial (ca fiecare nobil sd vie cu iobagii sai la
lupta), nu a corespuns 4eptarilor. In consecinta a hotarat in-
fiintarea. unei armate mercenare. Aceasta armata, formeaza mai
tarziu samburele armatei permanente, a lui Matei Corvin.

Cele 2 expedttil contra lui Giskra.

Giskra, era un general ceh cu oarecare renume, care lup-
tase in mai multe -azboaie sub regele Sigismund i chiar alaturea
de Huniade in lupta dela Szendro.
Cand dupa 1110a tea regelui VladWav, administratia terito-
riului tarei ungu e i a lost impartit intre 7 capitani, unul dintre
ace§ti capitani a lost Giskra. Acestuia i s'a incredintat guver-
narea Slovaciei.
Mai tarziu Huniade fiind ales guvernator general al Unga-
riei, activitatea acestor capitani a incetat.
Giskra nu a voit insa sa renunte la titlul sau de guvernator
al Slovaciei (nordul Ungariei actualmente in Ceho-Slovacia), pe
care o jefuia, impreuna cu mercenarii sai cehi, dupa bunul sau
plac.
Din aceastd cauza Huniade intreprinde contra lui 2 expe-
ditii, una in anul 1449 i alta in anul 1451.
In prima exeditie dupa cucerirea cetatei Szepsi, i distru-
gerea mai multor cuiburi cehe din tinuturile Szepszeg i KörmOcz
se inchee pacea dela Mezö-Kövesd.
In anul 1451 Giskra atatat de 011ay Ulrik, Garai Ladislau
si Ujlaky, du§mani neimpacati a lui Huniade, sa revolta din nou,
nemai voind sa respecte pacea incheiata in 1449.
Giskra aducand in tard mai multi husi§ti, ocupa i trans-
forma in cetate o manastire de langa Losonoz, de unde continua
sa jefuiasca imprejurimile.
Huniade pleaca cu o armata do 16.000 oameni contra lui
Giskra i asediaza manastirea Losoncz. Giskra alergand in aju-

1. Ronai op. citat.

www.dacoromanica.ro
 - - 83
torul cetdtei, Huniade cu o parte a arrnatei a continuat asediul,
iar cu alta, s'a indreptat contra lui. De indata insa ce a inceput
lupta, magnacii cari impreuna cu contingentele lor formu armata
lui Huniade, 1-au pdrasit cu ostasi cu tot, intentionand sal ded
pe mana lui Giskra. Huniade numai cu cativd credincio§i, a fost
silit sa se retraga. In retragere, Hedervary Lorencz ep'scopul de
Eger, a fost fdcut prizonier de trupele lui Giskra.
Aceastd conspiratie a magnatilor, contra lui Huniade ne dd
o idee despre starea lucrurilor din acel timp in Ungaria, unde
nobilimea era atat puternica si nu'i convened de loc un guvern
central cu oarecare autoritate.
Dupa retragerea lui Huniade, Giskra a incercat sa ocupe
cetatea Eger. Huniade aducand insd in graba sub cetate trupele
ce'i ramaseserd creiincioase (trupe formate majoritate din ro-
mani), cari fusesera läsate pe campia Ungariei; a pornit din nou
contra lui Giskra, care a ridicat asediul Egerului refugiindu-se
in cetatile sale.
Huniade a ocupat apoi cdtAti1e Rosznyo, Szepsi, si ZoiYon,
dupa care sà inchee din nou pace cu Giskra ; cetätile ocupate
rdmanand in stipanirea .trupelor ungare.

Expeditia contra Serbiei.

In anul 1450, Huniade s'a decis sä pedepseascd pe princi-
pele Brancovici, pentru conduita sa fata de Ungaria, in anii 1444
si 1448, cum si pentru faptul cä 1-a f dcut prizonier, dupa lupta
depe campia Mierlei.
In acest scop, a supus mai intaiu sfatului tdrei o lege prin
care se confiscau thate proprietgle, ce Brancovici aved in Un-
garia, in localitatile Muncas, Satu-Mare, Baia-Mare, Debretin,
Tokay, Tiir, etc. Dupd aceasta, Huniade a trecut cu armata in
Serbia, incepand a o devastd. Brancovici cere ajutor sultanului,
dar sultanul in loc de ajutor, trimite pe begul Feriz spre a re-
face cetatea Krusevdc, ceeace inseamnd preludiu unui nou razboiu
contra Serbiei.
Din cauza aceasta, lui Brancovici fiindu-i teamd de coin-
plicatii mai mari, a cerut pace lui Huniade, ceeace parlamentul
ungar a acordat.
Cu aceastd ocazie, a lost eliberat din inchisoarca dela
Szendra i Ladislau Corvin, fiul lui Joan Huniade.
Aceasta umilire a lui Brancovici, 1-a facut si mai mare
dusman al familiei Huniade.
In anul 1451, a intervenit o apropiere, momentand, intre
Brancovici si Huniade. Spre a apropid pe cei 2 adversari s'a
convenit ca Elisabeta nepoata lui Brancovici i fiica lui Cillei
Ulrich, sd fie logo dita cu Matea fiul mai mic al lui loan Huniade.
In urma acestei intelegeri, Brancovici cu asenthnentul si de-

www.dacoromanica.ro
 84 -
legatia sfatului tdrei unguresti, mijloceste o pace pe 3 ani cu
Mahomed al II-lea, urmasul sultanului Murad.
Huniade din cauza multilor dusmani ce si- a creeat, mare
parte dintre maanati fiind gelosi pe bogatia casei sale si pe re-
numele ce'si c4tigase pe campul de lupta, simte nevoia de,a
incheed pace si o alianta cu imparatul Frideric al Gerrnaniei
pentru a si asigurd puterea.
Pacea sa inchee in ziva de 20 Octombrie 1451.
Prin aceasta pace, Huniade consirnte ca cetatile si oretsele
ocupate de Frideric, sd ramind si mai departe in posesiunea sa,
in schimb Frideric recunoaste si mai departe pe Huniade de
guvernator al Ungariei.
Regele Ladislau, urmd sd fie retinut si cresciA de impAratul
Frideric, pana la varsta de 18 ani.
Aceastd aliantd, care a sigurd puterea lui Huniade pe tiinp
de mai multi ani, a nemulturnit si mai mult pe dusmanii sai,
Cilley Ulrik, Garay Ladislau, Ujlaky si Giskra Ianos, etc., care
sperau sd ajungd la putere prin concursul regelui minor Ladislau.
Cu ajutorul parlamentului ungar, al cdrui concurs a fost cas-
tigat si cu ajutorul magnatilor austriaci, cehi si moravi, Cilley a
reusit sa scoata in ziva de 4 Septembrie 1452, pe regele Ladislau
de sub protectoratul lui Frideric.
Dupa ce Ladislau a lost eliberat, a ajuns sub influenta di-
recta a lui Cilley, acesta a cautat toate modalitatile si ocaziile
sa intrigheze, atace si persecute pe Huniade. Fiind un bArbat
cinstit si de caracter, pentru a deslide aceste invinuiri, Huniade
a preferat sa demisioneze din functia de guvernator al Ungariei,
decat sa suporte noua situatie.
In luna Ianuarie 1453, Huniade depune demisia in mainele
regelui. Ladislau o accepta, numindu-1 generalisim al armatei si
conte de Bistrita 1).
Scarbit de nesfarsitele intrigi ale aristocratiei ungare, tesute
contra persoanei sale, care era urat si din cauzd cd era bun
roman, Huniade dupa ce a demisionat din functia de guvernator
al Ungary3i, s'a retras la Timisoara in mijlocul familiei sale.
Rivalli si dusmanii sdi, nu'l lasa insd nici aici in pace, ci
cautd prin toate mijloacele a'i creed neajunsuri.
Sirul acestor intrigi si atacuri contra persoanel lui Huniade,
ar fi continuat de sigur, dacd imprejurdri grave pentru crestind-
tate si in special pentru Ungaria, nu le-ar fi intrerupt momentan.

1) loannes Corvinus qui et sponte sua slimnio illo Magistrato, quem

octo annis mag-na cum laude gesserat se coram universo conventu ablicant.
'Rex antem prudentuim quorundam consilio usus, illi et Bistriceusem contulit
comitatum. (Razani Index XXVIII).

www.dacoromanica.ro
 85
Campania din 1454.
Sultanul Mahomed al II-lea, suindu-se petronul Turciei, ia
hotardrea de a ocupa Constantinopolul, care nu putuse fi cucerit
de Baiazd Fulgerul.
Ceace i-a facut pe turci, sa se decida la un pas atdt de
indraznet, au fost victoriile cd§tigate de Murad al II-lea la Varna
si pe ampul Mier lei, cum §i faptul ca legAturile §i aliantele din-
tre domnitorii europeni, au incetat a mai fi atdt .de strdnse §i de
temut ca mai inainte.
Mahomed al II-lea, profita de pacea de 3 ani, care nu fu-
sese ceruta de turci, ci oferitd de maghiari, spre a-§i face pre-
paralivele in vederea cucerirei Constantinopolului.
Cu o armata. de 250.000 oameni §i o puternica artilerie de
asediu, turnatä anume pentru acest scop, sultanul Mahomed al
II-lea a inconjurat Constntinopolul pe uscat, iar cu flota sa, a
investit ora§ul din spre mare.
Trupele de uscat, au pdtruns in ora§ prin bre§ele facute de
artileria de asediu, in timp ce flota a patruns in Cornul de Aur.
Cel tin urma imparat Constantin al IX-lea Paleologul, a
murit in fruntea trupelor sale, moarte de erou, pentru apararea
capitalei sale. Constantinopolul a fost cucerit de turci pe ziva
de 29 Mai 1453. Dela aceastd data el a devenit capitala impe-
riului otoman.
Inca din timpul asediului Constantinopolului, sultanul Ma-
homed al II-lea a primit in audienta o delegatie a lui Huniade,
care il anunta cd a demisionat din functia de guvernator al Un-
gariei. Sultanul gasi momentul favorabil, spre a da Ungariei o
Dvitura la fel cu acea data imperiului bizantin.
Intrigile tesute de magnatii unguri in cap cu Gilley, contra
elui mai mare erou al cre§tinatatei, Unicus Christi fortisimuq
Uhleta Ioannes Voyvoda Huniad", cum il numea Papa Callist
ii III-lea, serveau de minune proectele lui Mahomed al II-lea.
Indata dupa caderea Constantinopolului, sultanul Mahor.ed
Eli II-lea face noui pregatiri de rdzboiu.
Aceste pregdtiri nu erau.facute pentr'un moment contra Un-
gariei, ci contra Serbiei, care era pavaza celei dintai.
Principele Brancovici simtinn pericolul, ofera sultanului plata
unui tribut anual §i se declara gala a-i se supune cu intreaga
Serbie, dar in zadar caci sultanul Mahomed ca §i pdrintele sau
Murad, se pretindea in baza legaturilor de rudenie avute de
predecesorii sai cu voevozii Serbiei, ca urma§i mai direct al
al tronului sdrbesc decat insu§i Brancovici. In consecinta Ii cere
acestuia sa-i predea intreaga Serbie.
Tocmai acum vede Brancovici grevaia sa, de a un se fi
aliat cu Huniade in campaniile din 1444 §i 1448.
Daca trupele sale ar fi sporit impreuna cu ale lui Castriota,
oastea ungara in cele 2 campanii de mai sus, victoria ar fi lost
de sigur, de partea armatelor cre§tine.

www.dacoromanica.ro
 - 86
In toate aceste lupte el a iost inca de partea Turcilor ade-
varatii du§mani ai Serbiei.
In fata iminentei pericolului, Brancovici cere ajutorul lui
loan Huniade, pe care'l trädase de atatea ori.
Care era in acest timp situatia in Apus .,Ii Ungaria ?
Cand se and §tirea ocuparei Cc nstantinopolului un fior de
groazd coprinde intreaga Europa.
Papa Nicolae al 5-lea, convoacd la Lodi pe loci suveranii
Europei, invitandu-i sa i-a mäsuri pentru a apara cre§tingtatea
de invazia turceasca.
Rivalitatea, discordiile §i desbindrile dintre domnitorii cre§-
tini erau insd atat de mari, incat rill se poate intreprinde nimic.
In aceastd grea situatie papa vede in Huniade, unica sea-
pare.
El insarcineazd pe Episcopul de Gran, Cardinalul Dionisie,
sa caute sa aplaneze cu orice pret certurile dintre Huniade §i
anturajul regelui Ludovic.
Tot in acel timp sd latise vestea in Ungaria, cd sultanul
Mahomed al II-lea nu se multurne§te numai cu ocuparea Cons-
tantinopolului, ci ca urmäre§te §i ocuparea Ungariei. Ve§tile a-
cestea, cari sä confirmau prin pregatirile ce sultanul Mahomed
al II-lea facea contra Serbiei, nu au Minas fdrd efect.
Magnatii unguri, adunati in anul 1454 in Sfatul Wei, pun
in discutie modalitatea apärdrei Ungariei contra Turcilor. Ei aleg
pe Huniade comandant al armatei, incredintandu-i tot lui adu-
narea §i organizarea armatei destinate a lupta contra Turcilor.
Iau in acela§ timp dispozitiuni pentru a face fatä la cheltuelile
de razboiu.
In urma acestei alegeri, a solicithrilor insistente pentru
ajutor a lui Brancovici §i a staruintelor depuse de Cardinalul
Dicnisie, se ajunge la o impacare, de altfel pur formald, intre
curtea regelui Vladislav §i Huniade. Acesta acceptä a scoate din
nou sabia, pentru apararea ungariei §i a cre§tindthtei.
Pentru a ajuta pe Brancovici, el sà hotard§te a face o"
demonstratie in Bulgaria. .
In luna August 1454, trece Dundrea, pdtrunde prin surprin-
dere in Bulgaria §i inainteazd 'And la Tarnova, dand foc ora
§ului, dupd care sd inapoiazd in Ungaria cu o bogatd prada de
razboiu.
Sultanul Mahomed al II-lea informat de invazia lui Huniade
in Bulgaria, pleacd cu armata contra lui. Cand sose§te la Sofia,
afla cd Huniade s'a inapoiat in Ungaria. Lasa o parte a armatei
la Sofia, iar cu cealaltd pdtrunde in Serbia. 0 parte din trupe
sub comanda sa ataca. cetatea Szendrö, un alt corp de oaste
turceasca ataca cetatea Ostrovita, iar Begul Firuz a cutreerat §i
devastat intreaga Serbie.
Cetatea Ostrovita a lost cucerith dupd un scurt asediu, iar
Begul Firuz a adunat §i dus in captivitate peste 50.000 prizonieril
Cetatea Szendro n'a putut li insd cucerita. Deabia zidurile ex-

www.dacoromanica.ro
 - 87 -
terioare erau distruse, and sultanul prime*te *tirea cà Huniade
a patruns in Serbia §i vine in ajutorul cetatei. It ahomed al II-lea
nevoind sa primeasca lupta cu Huniade, ridica asediul cetatei
*i se inapoiaza la Filipopol. Motivele pentru cari Sultanul nu a
voit sa angajeze lupt a cu Huniade, era pedeoparte ca Mahomed
al II-lea cuno*tea calitatile i capacitatea de comandant a aces-
tuia, inca din lupta de pe ampul Mierlei, la care luase *i el
parte alaturea de parintele sau sultanul Murad al II-lea, iar pe
dealta impra*tierea armatei sale in tot cuprinsul Serbiei. Mohamed
al II-lea a crezut prudent sa evite o lupta, in care el risca sa
nu aiba o superioritate zdrobitoare asupra adversarului sat'. Lasa
in schimb pe Begul Firuz in cetatea Kru*avacz cu o armata de
32.000 oameni. Kru*avacz fusese tranformat in cetate chiar de
catre acest beg 1) i avea misiunea de a bara drumul din Valea
Moravei.
Huniade trece Dunarea la Szeadrö (Semcndria). Afland de
plecarea sultanului, el inainteaza spre Kru*evacz. Sosind in jurul
acestei cetati, profita de o ceata deasa, spre a ataca prin sur-
prindere trupele turce*ti de sub comanda begului Firuz, pe cari
le bate currtplit. Mat multe mii de Turd, impreuna cu insu*i be-
gul Firuz au cazut prizonieri2).
Huniade a inaintat apoi 'Ana la Pirot, pe care 1-a distrus.
Afland ci. sultanul Mahomed II-lea a concentrat forte numeroase
in campia Solid cu cari are intentiunea a pleca in contra sa,
Huniade s'a retras pe valca Timocului, catre Vidin. Dupa ce a
distrus ora*ul Vidin s'a indreptat pe valea Dur arei spre Belgrad,
nude a intrat in Ilium!, hind primit cu mari onoruri.
Sultanul Mahorned l 11-.ea s'a inapciat *i el la randul sat'
la Constantinopol, pentru a continua preparativele in vcdctea
mare expeditii, ce proiectase contra Ungariei.

Campania din 1456.

Huniade dupa expeditia glorioasa din 1454 in Bulgaria *i
*i Serbia, se a*tepta la o campante de represalii din partea sul-
tan ului Mahomed al 11-lea. In asest scop a luat contact cu nu-
terile apusene *i in special ell imparatul Frideric al Germamei,
cautand sa-si asigure sprijinul acestuia pentru un mare razboiu
contra turcilor. Rezultatul accstor interventii a lost ca i s'au
promisi ca ajutoare 10.000 cavaleri*ti *i 30.000 infanteri*ti.
Cum insa sultanul nu a atacat, in cursul anului 1456, chesti-
unea trimiterei acestor ajutoare a ramas in suspensie.
1) Caesar Turcorum Anivates sui Friaztseg denom;nati hominis b
sublientu Rasciams in pa-tes cfreeit avilli ut castrum Crusovacz adhtus fluvii
Murae situatum antiqua per rtfna oct patum reçaret etc. Thurocsi.
2) Ubkt praefatus Frisbcg Wayvoda multis sibae certnisae gentis cum
potioribus captivitatis calamitate afecti, et domino gubernator magno cum
guadio et sohnitate presentatifuere.

www.dacoromanica.ro
 88
Intre timp Cil ley unchiul i sfatuitorul regelui Ludovic, va-
zand ca pericolul turcesc a trecut, a crezut nimerit ca din mo-
mentul ce maurul si- a facut datoria el poate sa plece" si in con-
secinta spre a scapd de Huniade, in luna Maiu 1455, i s'a in-
tins o cursa, care aved de scop de a'i rapi acestuia libertatea
si poate chiar i viata.
Huniade scapa din acest complot, numai gratie oamenilor
sai de incredere, cari il pun la curent cu ceeace se proectase
contra sa. Ofensa adusa marelui viteaz a fost regretata de in-
treaga lard. Huniade ca sa evite noui diferende neplacute, si-a
dat demisia din demnitatea de comandant al armatei ungare.
In urma acestui fapt putin a lipsit ca sa nu isbucneasca in Un-
garia un razboi civil. Huniade in urma victoriilor ce castigasc,
fiind foarte iubit i respectat de intreaga lard. Daca un asemenca
razboiu nu a izbucnit, aceasta se datoreste numai pericolului tur-
cesc, care amenintd din nou Ungaria.
In adevar, in luna Iunie 1455, sultanul Mahomed al II-lea
patrunde in Serbia, ocupand orasul Novobrod cu bogatele sale
mine de aur i argiut, orasul Krusevacz i alte orase sarbesti.
In fata pericolului, despotul sarb Brancovici s'a prezentat
din nou in fata parlamentului ungar, cerand ajutoare.
Huniade, afland ca tara este in pericol, in iubirea sa de
patrie, uita toale neajunsurile ce i s'au tacut 'V se decide, ca
pe propriile sale cheltueli, sa formeze o armata ae 10.000 ostasi.
Brancovici ofera si el alli 10.000 oarneni. Huniade presupun ea
ca la aceste trupe, se vor mai adaogd ajutoarele promise de
germani i italieni, precum i trupele magnatilor. Cu aceste trupe
el spera ca armata sa, sa atinga cifra de 100.000 oameni, efectiv
ce el creded necesar, spre a puted intreprinde in contra turcilor
o expeditie in stil mare.
Dorinta arzatoare a lui Huniade, eth de a'si organiza o
armata de 100.000 oameni, cu cari sa se poata mast ra cu turcii
dela egal la egal razbuna astfel infrangerile dela Varna
si de pe campul Mierlei.
Pentru puted realiza aceasth dorinta, uitä toate nemul-
tumirile, iarta toate intrigile ce tesusera contra sa si se impaca atat
cu Gara cat i cu Cilley cei mai mari dusmani ai sai, numai
spre a le obline cocursul.
Nici de data aceasta Huniade, nu si-a putut realiza insa
visul sau. Negocierile cu domnitorii crestini au trenat atat de
mull, incat Brancovici nemai putand astepta rezultatul lor, a lost
fortat a se impaca cu sultanul care a evacuat Serbia.
Aceasta impacare s'a facut insa in detrimentul Ungariei
Serbia cazand complet in orbita politicei turcesti, astfel ca Un-
garia ramane in aceasta parte complet descoperita.
In primavara anului 1456, sultanul Mahomed al II-lea care
se preg?ted de razboi de 3 ani, sa hotareste sa'si pima' in
aplicare proectul sau, de a cuceri Ungaria. Dupa ocuparea a-
cestei tad, el intentiond a inainta asupra Romei, pcntru a zdrobi

www.dacoromanica.ro
 - 89
autoritatea papei, care fusese instigatorul tuturor cruciatelor contra
turcilor, inlocuind i pe biserica SI. Petru, ca i pe acea a Sfintei
Sofii, crucea prin semiluna.
Cu aceasta ocazie a pronuntat sultanul, Mahomed al II-lea
celebrele cuvinte precum este numai un Dumnezeu in cer, asa
trebue sd fie nurnai un domn pe pdmant".
El jura pe steagul profetului cd va supune intrcg apusul
pe pristolul dela Roma, va da calului ovaz" cum zice nemuri-
torul Eminescu care pe langd un mare poet, era si un adanc cu-
noscator al istoriei.
El face acest jurdmant, bazat pe un popor plin de energie i vi-
goare, pe fanatismul intregului orient, pe o caste pulernica sin-
gura armata permanentd in Europa, compusa din soldati imbd-
traniti i albicr in rdzboale, sustinuti de o artilerie de dmp si de
asediu cum nu se mai vdzuse pand atunci; cum si pe un lung
sir de victorii castigate de turci, contra arm atelor crestine, dintre
cari cloud de data recentä, cea dela Varna §i cea de pe campul
Mierlei.
In fruntea unei armate de 200.000 cameni, cu 300 de tu-
nuri din cari 22 ave au o lungime mai mare ca 27 picioare si a
unei flote de 200 de vase, Mahomed al H lea pleacd pe Ia II-
nele prirnaverei anului 1456, contra Ungariei. Urmand vitae Ma-
itei si a Moravei, el ajunge in luna Iulie in fata cetalei Bel-
rgradului, cheia apdrarei Ungariei.
La aflarea stirei despre vastele pregatiri ale turcilor si mai
inainte ca sultanul Mahomed al Il-lea sa fi plecat cu armata
contra Belgradului, parlamentul maghiar dupa propunerea car-
dinalului Carvajal, a decis ca indata ce se va termina seceriul
sa se faca pregatiri pentru o noua expeditiune contra turcilor.
Abea s'a luat aceastd hotarare si se primeste stirea alar-
manta, cd armata si flota turceasca inainteaza pe uscat i pe
Dunare asupra Belgradului.
Sfatul larei. a deerE tat imediat mobilizarea armatei, i umind
pe Huniade comandantul ei. Trimete in acelas limp la Papa si
la principii sträini delegati, spre a le cere ajutoare.
Cilley, temandu-se cd in cazul unei lupte victorioase, Hu-
niade sa nu ajunga din nou in gralia regelui, indeamnd pe mag-
nati a nu se prezenta in tabara lui Huniade. In loc sa ajute prin
toate mijloacele la mobilizarea i organizarea armatei, el impre-
una cu regele Ladislau au plecat la Viena, dczerthnd ambii dela
datorie.
Auzind aceasta i magnatii cari venisera cu trupele lor in
tabara lui Huniade, i-au imitat, reintorcandth se la mNiile lor.
Acesta era spiritul de sacrificiu si de patriotism al rege-
lui, a lui Cilley si a celorlalti rnagnati maghiari, cari puneau in-
teresele personale mai presus de interesele suporioare ale larei.
Trebuia sd fie un roman de talia lui Huniade, care cu
sufletul sau nobil i generos, sa aiba intelepciunea i taria, sa
se ridice deasupra patimilor si a intrigilor si in taa iminentei

www.dacoromanica.ro
 90 -
pericolului ce ameninta Ungaria, sA ca abstractie de perso-
nalitatea sa si sa se devoteze cu toata iiinta avcrea i chiar fa-
milia cauzei lard sale.
Fara a tine seama de tradarea rcgelui, a primului sau sfet-
nic Cilley si a magnatilor, Huniade ia singur toate masurile de
aparare impuse de situatie.
Formeaza mai intai un corp de acoperire, compus in ma-
joritate din trupe romanesti din Ardeal i Banat.
Comanda acestui corp o incredintcazd lui Mihail. Szilagy
cumnatul sau, iar ca ajutor de comandant, a numit pe fiul sau
Ladislau Corvin, pe Orsag Mihaly si spaniolul Ioan Bastida.
Astfel pe cand regele i Cilley fugeau la Viena, Huniade trimite
pe fiul i cumnatul sau, acolo unde pericolul erd mai mare.
Acestui corp ii da insarcinarea si apere cu orice pret ce-
tatea Belgradului, care bard direct drumul spre Szegedin si Buda-
Pesta. Aprovizioneaza apoi aceasta cetate cu subsistente, muni-
tii, tunuri si armament, aducand personal in ziva de 14 Maiu
1456, un corp de intarire, de 7.000 oameni,
Apararea Belgradului odata asigurata, ia masuri spre a
concentrd la Szegedin o armata cat mai puternica, cu care sa
poata merge iu ajutorul acestei cetati i sa impiedice invazia
turcilor in Unaria.
Pentru a pate& lupta si pe apa contra turcilor, Huniade
concentreaza la Petervaradin, 200 de vase de rasboiu de dife-
rite tipuri.
Dupd ce ia aceste prime masuri, chiama pe rnagnati la
oaste, trimete pe cardinalul Carvajal la Viena pentru a contra-
balansä intrigele lui Cilley i cere ajutoare Papei si domnito-
rilor crestini.
Care este rezultatul acestor interventii?
Regele Ladislav, lipsit de experienta i autoritate necesara
si rau sfatuit de Cilley, nu face nitnic, magnatii continua a pe-
trece preferind a face intrigi decat a-si expune viata, iar printii
Europei desbinati i certati intre ei, nu se misca i nu-i trimet
lui Huniade nici un tel de ajutor.
Singur Papa face cevd, dar si el prea putin. El lanseaza
un apel pentru o cruciata contra turcilor i insarcineaza pe Ca-
luga:u1 franciscan loan Capistran, cu aclunarea ostasilor cruciati.
Acest calugar, fiind pe langa un fanatic religios, un bun cunos-
calor al sufletelor masselor i un mare orator, prin cuvantari
iuflacarate ce tine in Germania, Italia si Ungaria, reuseste sa
adune un nurnar destul de mare de cruciati in jurul lui.
Paralel cu activitatea neobos it a a lui Ioan Capistran,
Huniade ia masuri spre a adund, anna i echipd o armata pe
propria sa cheltuiala, visteria tarci fiind goala.
Cu trupele cruciate adunate de Capistran si cu cele mer-
cenare platite de el, Huniade reuseste a aclund o armata de
50.000 oameni.
La inceputul lunet Iulie, sultanul Mahomed al 11-lea ajunje

www.dacoromanica.ro
 91

in fata Belgradului cu armata sa i o flota de 200 de corabii

dintre cari uncle de mare tonagiu.
El li aseaza tabara la sud de ores, Wre Dundre si Sava,
iar flota a postat-o pe Dunare in apropierea cetatei Zimony, in-
vestind complct cetatea atat pe uscat cat i pe apd j). Majo-
ritatea artileriei grele o a§eaza in curtea manastirei Maria Mag-
delena (22 de tunuri cari aveau calibru cle 5 10 cm. §i lun-
gime de 24 cm.).
Depozitele de munitiuni ale artileriei, le ascazd in spatele
armatei, pe drumul ce duce la Mocril (in spatele bisericci Ma-
ria Magdalena),
Pe ziva de 5 Iulie, incepe asediul cetatei Belgrad.
Trupele destinate a asedia cetatea si in special artileria si
pionierii, cunosteau bine practica razboiului de asediu, de oarce
luaserd parte la asediu Constanlinopolului.
Intreaga artilerie de asediu incepe un violent bombe ma-
ment, tragand necontenit ziva si noaptea atat contra ora§ului
cat si a zidurilor cetalei. In acelasi timp, din apropierea manas-
tirei Maria Magdalena, iurcii aruncau greuidli i blocuri mari
de pratrd cu 7 baliste.
Detunaturile artileriei de asediu erau atat de formidabile,
cd se auzeau dela Segedin2), unde se afla Huniade i cu Capis-
tran, organizand armata de ajutor. Avaud practica razboiului
de cetati, chiar dela inceputul asediului, trupele turcesri obtin
serioase rezultate.
Mihail Szilagy i cu Ladislau Corvin la randul lor apdrau
cetatea cu mare bravura si mult eroism. Dupd un asediu de 10
zile, zidurile cetdtei s'au stricat in asa mdsurd, tncat ei s'au yd.
zut nevoiti sä ceara grabnic ajutor lui HuniaCe.
In acest timp, adunarea armatei lui Huniade mergea foarte
incet. Trupele banderiale ale inaltului cler nu au raspuns la mo-
bilizare iar dintre magnati, nu a venit decat banul de Macio.
Cruciatii, desi au ramas in numar destul de mare, valoa-
rea lor militard lasa lush' de dorit. Trupele cruciate erau un fel
de adundturd; compusd din preoci, cdlugdri, studenti, tarani, etc.
inarmuti cu sabii, lanci, coase, furci de fier, topoare, buzdugane
§i chiar ciomege.
Aceste trupe erau in acelas timp foarte slab echipate, ne-
instruite si neobisnuite cu dlsciplina militard.
Huniade a cdutat sd le organizeze, armeze §i echipeze si
sa le dea o instructie cat de samara.
I-a lipsit insa timpul. La cererea de ajutor a lui Szilagy,
fata de mijloacele superioare de asediu de cari dispunca Maho-

1. Cum videlicet prepatus Cesar Turconiuin horendo et mit flici bel-

lico cum apparatu au milibus Turcorum.... caitrum Naludoralleuse praedictum
teribili obsidione circumpapre; ardosus est. (Thuvosi L. V.)
2. Tonebat ergo die natedue crebrues excussae machinae, ac terihileb
iblarum usopre ad civitatem Zegedieuscm aupiebatur.

www.dacoromanica.ro
 92 -
med al II-lea, el intelege cd nu poate cot là pe o rezistenta de
lungd durata, a cetatii Belgradului. In fata irninentei pericolului
el s'a decis a pleca in ajutorul celatei cu armata, in stare de ne-
organizare §i nepregatire in care se gasea.
Lupta navald dela Zalan-Kemeny
Armata lui Huniade, urmata de cruciatii lui Capistran, so-
seste pe ziva de 14 Julie in apropiere de Zimony.
Armata inainta pe malul 'kept al Dunarei, rar flota o in-
solea, vaslind la inallimea sa.
Mahomed al l 1-lea, afland de inaintare a lui Huniade, or-
dond flotei turcesti de a ataca flota ungard. Gaud cele 2 flote
s'au apropiat una de alta, Huniade dä ordin artileriei de pe
uscat, sa puna in baterie §i sa deschida focul asupra vaselor
turce§ti.
In acela§ timp flota maghiara, manata de cursul apei §i de
vaslaj s'a isbit cu putere de linia vaselor turce§ti, dintre cari o
parte erau legate intre ele cu lanturi, reu§ind sd spargä aceasta
linie.
S'a incins atunci o lupta pe apa intre cele 2 flote, care a
durat 5 ore. Dupd acest limp flota ungara care era ajutata de
curentul apei si de artileria armatei de uscat, a mai primit un
ajutor nea§teptat dela Mihail Szilagy comandantul cetatei Bel-
gradului. Acesta a trirnis 40 de corabii, sa atace din spate Ro-
ta turceasca angajata in lupta cu cea ungara. Flota turceasca
atacata din fata, de flota ungara, din flangul stang de artileria de
uscat si din spate de corabiile trimise de Szilagy a fost invinsa ;
3 corabii mari turcesti dimpreuna cu 500 de marinari au lost
scufundate, iar 4 corabii marl au lost captutate. Celelalte vase
au reu§it sa WO, parte din ele fiind greu avariate.
Aceste din urma vase sosind la Belgrad, au lost arse de
turci in apropierea taberei lor, de tearna sa nu ajunga in mai-
nele armatei lui Huniade.
AsediUl Belgradului
Victoria dela Zalan-Kcmeni a ridicat mi lt moralul garni-
zoanei Belgradului. Putin dupa aceasta, Huniade si Capistran au
intrat in cetate. luat cu el in cetate armata sa
Huniade a
si o parte cari erau mai bine inarmate.
din trupcle cruciate
malul stang al Savei, ia var-
Restul cruciatilor a lost lasat i e
sarea acestui rau in Dunare, uncle ei au a§ezat tabaria, in-
tarind- o.
Mahomed al II-lea, supdrat dc infrangrea armatei sale,
continua cu o incliita inversunarc asediul Belgradului. Bombar-
damentul cetatei, se cantinua cu o vehementa crescanda. Zi cu
zi turcii i§i impingeau artileria oc asndiu tot mai aproape de
ora§, coustruind paralele succesive, tare le uprii reinoirea cat
mai des a asalturilor. In ziva de 20 Julie, beglerbegul Rumeliei

www.dacoromanica.ro
 91
Karadzi Taji Pap, care fusese insdrcinat cu conducerea lucra-
rilor de asediu, fiind lararnitit de un obuz aruncat de artileria
diu cetate, sultanul suparat de acest fapt, a dat ordin ca pe ziva
de 21 Iu lie, sa se ded un asalt general asuora cetatei. Asa ltul
a fost pregatit printr'un bombardarnent continu i foarte violent
care a durat 34 de ore.
In dupa amiaza zilei de 21 Julie, coloanele turcesti au fost
aruncate la asalt.
Huniade la rdndul sau, a scos trupele sale, iar calugarul
Ion Capistran cu cruciatii sai pe dimpia din fata cetatei, contraata-
cdnd coloanele turcesti. Contra atacurile acestora nu au avut
insa nici un succes.
In unna nesuccesului contratacutilor, turcii au rausit sa
patrunda de 2 ori in oras. In ambele rdnduri au fost respinsi
de trupele lui Huniade. La al treilea atac condus de insasi sul-
tanul Mahorned, care spre a-si imbdrbatd trupele, se pune in
persoana in capul ienicerilor. Turcii rausesc sa pdtrundd in oras.
Trupele lui Huniade si cele cruciate au fost respinse parte in
bastioanele orakului, parte in cetate. Insusi Huniade i Capistran
neputând conteni furia atacurilor s'au refugiat in cetate. Lupta
se continua de data aceasta, chiar pe zidurile tatei. Turcii
incearca sa escaladeze aceste ziduri, cu ajutorul scarilor si sa
patrunda in cetate prin crenelele facute de artileria lor de asediu.
Asaltul se da cu o voilenta extrema. La poarta cetatei, care
corespunded sectorului din oras ce fusese ocupt de turci, lupta
devine in special foarte crancena. Pericolul pentru trupele un-
guresti si pentru aparatorii cetatei fiind mare, Ion Huniade si
calugarul Capistran vin in pt rsoana in turnul care apara aceas-
ta poarta, spre a incurajd i irnbarbdtd trupele lor. Violenta ho-
t& era extrema in acest punct. Nu se luptau aici nurnai 2 ar-
mate, ci -sd ridded o lupta pe viata si pe moarte intre 2 lumi,
2 rase §-1 2 credinte cu totul deosebite.
Capistran cu crucea in mând incurajd pe cruciati. Cuvân-
tul Isus", se repetd din mii de piepturi si se puted desprinde
clar din sgomotul luptei. Turcii rdspundeau la rândul lor acla-
mfmd pe Alah".
Pentru armata crestina lupta devened din ce in ce mai
disperatd. Un turc din acei care trecuserd peste santul cetatei
reuseste sd se urce pe turnul inalt care pdzed poarta cetdtei pe
care falfdid steagul unguresc, incercdnd sa 1 smulgd i sa puna
in locul Itti unul tacesc.
Toata armata crestind si insusi Huniade erau foarte ingri-
jorati de curagioasa faptd a turcului, care dacd raused sà infigd
drapelul turcesc in vdrful turnului, s'ar fi produs o mare depre-
siune moraLl in sufletul armatei crestine. Turcii incep sd acfarne
pe acest erou, dar in acela§ moment din mijlocul armatei un-
gare, apare un alt viteaz numit Dugonici Titus, care se repede
la turc cautO r I sd-1 opreascd de a infige steagul turcesc pe
turn. Intre cei 2 eroi, sd incinge o luptd corp la corp, in care

www.dacoromanica.ro
 04
luptd Donici, vazand cd turcul e mai puternic fizicete, II ia
in brute 4i irnpreuna cu el *i cu drapelul turcesc ce acesta tinea
in mand se prabmesc in adancime. Acesta este punctul culmi-
nant al luptei, este ceia ce numim noi momentul psihologic.
.-''-'--.-4.

ddd
ddJ
d

aelloPulaQutria

I '4014) L.
rt
-Z "ad

I ID'^
r ;"'" c

/ o
Do
OP iv,
-
Da

...!... '.?

0
I.
,..1.0

rt
c:5
z_,
1.
I-
Ct
-.
z,
r,
L-
Ct
1.,
in
1 /.° k
II)
/e
e
La.i
D
1-k1
! .0
4 / '' ---.1

In fata acestui act de eroism, intreaga armatd cruciatd rd-

mane extaziatd. Numele lui Isus" rasund din gurile tuturor. Cd-
lugdrul Capistran care alaturea de un bun orator era i un mare
psiholog, cu crucea in mana sd repede in mijlocul oastel tur-

www.dacoromanica.ro
cesti, imbarbatand pe cruciati. Gestul sau electrizeaza massele,
producand u i entuziasm de nesnus. Intr'un elan unanim, cru-
ciatii se napustesc asupra turcilor cari ajunseserd mina la san-
turile cetatei. Huniade la randul sau cauta sa sustie efortul cru-
ciatilor, (land ordin arcasilor sa traga asupra tur.ilor aflati in
santurile cetatei, CU sageti- avand varfurile infasurate cu fitiluri
ininuiate in pacura, pe cari sa le aprinda mai inainte de a le
arunca. Aceste fitiluri aprinzand hainele turcilor, au produs o
mare invalmaseala in randurile lor, de care fapt prolitand cru-
ciatii, sustinuti de trupele regulate, au trecut la contraatac, reu-
siad sa alunge pe turci, de sub zidurile cetatei si chiar din oras.

Lupta dela Belgrad, din 22 Iulie 1456

In timpul noptei, de 21 1 22 hdie, Huniade a luat rnasuil
ca bre§ele facute in ziduri sa se astupe, iar parapetele sa se
ocupe cu trupe, spre a fi in masura sa faca fata unui nou atac la
care se astepta in ziva de 22 Wile din partea turcilor.
In acelasi timp, a interzis trupelor sale §i celor cruciate, sa
iasa din cetate spre a urmari pe turci.
In dupa amiaza zilei de 22 Iulie, o parte din trupele cru-
ciate-, vazand ca turcii nu mai ataca, au esit din cetate prin
bresle facute in ziduri de artileria turceasca si adunandu-se in
numar ca la 3000 pe o colina' din fata cetatei, au inceput sa
traga cu sageti in contra turcilor. Cavaleria turceascd tritnisa
contra lor, a fost respinsa.
In urma, acestor hartueli, cruciatii in numar tot mai mare
au inceput a pardsi cetatea, sporind numtirul celor ce ocupau
colina.
Esirea acestor hind observata de cruciati depe tarmul stang
al Savei, parte dintre acestia trec cu barcile raul, asa ca la un
moment dat, sa gaseau mai multe mii de cruciaii, pe tarmul drept
al Savei.
Vazandu-se in numar, cruciatii angajeaza lupta cu turcii.
Inaintand ei reu§esc sa respinga un corp de armata asiatic, care
paraseste pozictile ce ocupd.
Sultanul Mahomed, vazand ca cruciatii sä departeaza de
cetate, trimite contra lor un corp de 6000 calareti, cu ordin sa
le taie retragerea.
Huniade si Capistran, cari tocmai tarziu au fost pusi in cu-
rent cu situatia, vroiau sa opreasca atacul, dar vdzand ca acea-
sta ar fi o imposibilitate, da ordin ca toate trupele sa iasa din
cetate si sit ia formatia de lupta.
In acest moment, pronuntandu-se manevra cavaleriei turce-
sti cu tendinta de a taid retragerea cruciatilor, Huniade da ordin
cavaleriei sale sa contraatace cavaleria turceasca. Lupta sa muta
acum afara d'a cetate. Cruciatii continua atacul sustinuti de ar-
mata regulatd a lui Huniude. Lupta sa angajeaza pe toata linia.

www.dacoromanica.ro
Intr'un elan de neinfrant, cruciatii patrund in pozitile turce§ti pu-
nand mana pe o parte din artileria turceased.
Huniade dä ordin ca aceasta artilerie sä fie pusd in bate-
rie contra turcilor. Focul acestei artilerii a demoralizat inteatat
armata turceasca, incat ea a inceput retragarea pe toata linia.
Toate eforturile facute de Mahorned al II-lea, spre a readuce tru-
pele la lupta sunt zadarnice.
Hasan Pap comandantul ienicerilor, fiind amenintat cu
moartea de catre sultan pentru fuga ru§inoasa a acestora, sd a-
runca in vartejul luptei sore a'i imbArbata, §i cade ucis de cru-
ciati.
Sultanul desperat aleargd dela un cap la altul al campului
de Iupt i imbarbdtand pe ieniceri la lupta reu§e§te sd adune
catevil unitati, cu cari impreund §i cu 6000 de spahii incearcd
a apara artileria §i a restabili lupta. Nici aceste trupe nu sunt
insa in stare sd opreascd avantul cruciatilor, sustinuti de armata
regulata.
lnsu§i sultanul este ranit in lunta §i de abia poate scdpa
cu fuga.
Dupd aceastd !rifrangere, armata turceascd fuge in deban-
dada in toate partile.
Huniade temandu-se de vre-o cursa nu a urmarit, ci luand
cu el tunurile turce§ti capturate s'a intors in cetate.
Precautiunea lui s'a dovedit CA a lost exageratd.
Sultanul nu s'a putut opri i reorganiza o§tirea decat abia
la Sofia. De ad el a plecat la Constantinopol.
Intreaga tabard turceasca cu toate bogdtille ei, cu 3C0 de
tunuri, un mare numär de cai §i cdrute i un bogat material de
razboi, au rarnas in mainile cruciatilor,
Pierderile Turcilor au fost de 24.000 morti i rdniti. Intre
morti erau Karadza Belerbegul Rumeliei i Vizirul Hasan, cornan-
dantul ienicerilor,
Aceastd sfrdlucitd victorie, una din cele mai mari ale tim
pului, unde pentru prima oard este inirant Mahomed al II-lea.
cuceritorul Constantinopolului, este datorità activitätei neobosite a
lui Huniade, energiel i perseverentei lui Mihail Szilagy §i a lui
Ladistau Corvin, cum §i fanatismului i eroismului lui Capestran.
Lupta dela Belgrad, este propriu zis o victorie a familiei
Huniade §i a trupelor romane.
Regele Ladislav nu numai cd nu apare pe campul de luptd,
spre a-si conduce §i imbärbdta oastea, dar cel putin nu a venit
nici la Szegedin, unde sä concentrase armata. El sa teme a rd-
mane chiar §i la Buda i insotit de intrigantul magnat magyar
Cillei, du§manul de moarte al familiei Corvinilor §i a tot ce era
romanesc, pleacd la Viena, spre a-si pune in sigurantd persoana sa.
Noblimea §i inalti demnitari ai tdrei nu i-au trimes dea-
semenea nici un fel de ajutoare.
Victoria le apartine dar in intregime, lui Capistran §i Hu-
niade.

www.dacoromanica.ro
 97 -
Dacd flu erau ace§ti doi eroi, Mahomed al II lea, nu s'ar
fi oprit pana la Buda.
Aceasta victorie a lui Ion Huniade formeazd apogeui g:o-
rlei sale militare. El devine nu numai sal vatorul Ungariei ci §i
al intregei cre§tindtati.
Batalia dela BzIgrad fu cea rri ai mare dar §i ultima lui bi-
ruintd.
Bucuria acestui mare triumf, dura foarte pulin.

Moartea lui loan Huniade.

Cdteva zile dupa eliberarea Belgradului, o febrd lentä ii

smulse din mijlocul triumfului.
Adanc mahnit de totala lipsa de concurs, atdt din partea
regelui Ludovic Posthumul, care cdnd afla de plecarea lui Maho-
med al II-lea asupra Belgradului, in loc de a decreta mobili-
zarea generala §i a convocd dieta tarei, cerdnd votarea credite-
lor necesare, fuge noOtea pe furi§ la Viena 1), läsdnd tara fard
ccaducere §i complect dezorientata ; cat §i din partea inaltei aris-
locralli, care, imitand gestul regelui §i a lui Cillei, nu rdspunde
la apelul lui Huniade de a alergà cu contingentele lor in tabara
dela Seghedin.
Obosit de grijile adunarii, echiparii §i instruirii trupclor
cruciate §i sleit de forte din cauza marilor sfortari ce i s'au cerut
in timpul asediului, s'a imbolnavit de holera, boala ce fusese
adusd de trup le asictice ale lui Mal-omed al II-lea.
Febra, care este preludiul acestei boale, incepand a hid un
caracter nelinititor, Capistran dispuse sa fie transportat din ce-
tatea Belgradului, care erd in ruina §i plina de cadavre, la Sem-
lin, pe malul slang al Dunarei, und rd un aer mai curat.
Nci ingriji ile medicilor, niui s himbarea de atmosferd, nu
au putut produce ii sa vre-o arneliorare In mersul boalei, care
se agrava din ceas in ceas.
Ca is ran, bra -ul §i credinciosul sau tovara§ de lupta, care-1
urmase dela Belgrad la Semlin §i care stated incontinuu la
capul sdu, incurajandu-1 §i ajuteindu-1 spre a suportd durerile
boalei, vazand ca nu mai sunt sperante de salvare, dete ordin
sa vina un pleot spre a'l imaar14.
Mai inainte de a procedd Ia sfânta imparta§anie, Capistran
crezir de cuvinta a aminti lui Huniade cd ora fatald se apropie
§i i recomanda sa-§i puna in ordine afacerile sale lume§ti.
1) Hi rumotes quum ad regem Ladislauin delati sunt iuvenis princeps
istirne expavit et ames Elricus Almanico, qui ducebatur bellicae virtu:is
animo, quique suis regem considis dirigebat, non minus turbatus est... unius
" '1.11Q cnh tenebris, Budiensis cie castre exeunto, in Viennensem civitakm
via immorata se contulerunt. (Codex diplomaticus de Feyer Tomul XIII).

C. 7.

www.dacoromanica.ro
 98
La aceasta recomandatiune Huniade ii raspunde: 1).
,,Este lenes si imprudent omul care amana indeplinirea
datoriilor sale lumesti pand in ultimele momente ale vietei,
atunci and cel mai forte om, in prezenta mortei care inspai-
manta, nu mai poate rdspunde de el insusi.
0, nu, sfinte parinte, eu nu am fost neprevazator sub acest
,,raport. Pentru a face, ceeace tine sa ma sfdtuiascà solicitudi-
nea voastra, eu nu am asteptat batalia ultima, epoca despar-
tirei sufletului de corp, ci cu mult inainte de a se apropia ziva
fatald, mi-am fdcut deja testamentul i daca nu ma insel cred
ca am stabilit, destul de bine, in masura facultatilor mele, ceeace
datorez copiilor mei, amicilor i lui Dumnezeu.
Ranzani 2) completeaza astfel aceastä parte din discursul
lui Huniade, citat dupa Bonfiniu :
Totdeauna, de cand sunt i cat am trait, eu, care luptand
pentru credinta crestina, mi-am expus de atatea ori viala, m'am
gandit ca sunt pacatos i m'am asteptat ca trebue sä mor.
Pentru aceste motive, am cautat, ca niciodata, sa nu aman
macar cu o luna confesiunea pacatelormele, ci ca bun crestin,
. in mod prudent, mi-am pus totul in ordine, atat in ce priveste
partea referitoare la mantuirea sufletului meu, a soartei copiilor
ce urmeazd sa-i parasesc, a afacerilor familiei mele, cat si in
ceeace priveste interesele generale ale statului ungar, pe care
numerosi ani am avut onoarea de a'l administra.
,,Convins ca nu trebue sa las copiilor grija de a se gandi
la mantuirea sufletului meu, eu mi-am asigurat dinainte ruga.-
ciunile i parastasurlle, ridicand celui atot puternic, mai multe
biserici 3).
Pentru a face voiajul ce voiu intreprinde tn curand, am
drept cdlduzd i chezasie o credinta solida i constanta i o imensd
speranta.
In serviciul adevaratei religii, am executat atatea operatii,
am primit atatea rani si atat de deseori mi s'au dat probe de
bundvointa divind, incat imi este interzis a despera, sau a ma
teme.
Am constiinta cd eu care in aceastd lume am traversat
atatea furtune i pericole, sus, in ceruri, voi gasi repaosul pi
,fericirea 4).

1) Ne me velitn usque adeo in cautum et imprudentem Capistrane

putes, ut quae probes suadcs, baec ad mortis agonem et tempus emigratio-
nis ipse distulerim ; multo ante haec cuncta constitui. iam diu quae ad emi-
grandum facerent comparavi, testamentum diu condidi...
Curam salutemque animi mei, nequaquam liberis delegandam esse
censui pro facultate nonnulla templa fundavi. (Bonfiniu, Decades III, Liber
VIII, pag. 385)
2) Ranzani, Ind. XXVII.
3) Thuroczi. Decades III. Liber VIII.
4) In hac misera vita mortalium, tot insidiis petitum. tot nericulibus et
tempestatibus agitatem felicem demum quietam iuventurum. (Thuroczi op. chat).

www.dacoromanica.ro
 99
Un singur lucru mA dezoleazd i ma framanta, cd greutatile
,,timpurilor prin care am trecut, m'au impiedecat de a face, pen-
,,tru gloria lui Dumnezeu, totdeawia atat de binevoitor fata de
,,mine, atat cat a0 fi dorit.
Dar Isus Christos Mantuitorul, care, prin nemarginita sa
clemenla, m'a ajutat i niciodata nu m'a pArAsit in mijlocul pe-
ricolelor, imi va ertd micimea serviciilor mele 0 se va declard
satisfacut. 1) Toatä viata mea am luptat sub comanda i aus-
piciile sale.
Dela inceputul carierei mele, inrolat ca voluntar soldat
lard solda (quamquam stipendia gratuita facerem), bind Inca in
viala am primit dela el mai mult decat cereau neinsemnatele
mele merite.
,,Acum, Divinul general nu va pArAsi pe fidelul sau ye-
teran 2).
Dupa ce a. pronuntat, cu o voce calmä, aceastä mArturisire
421e credinta, loan Huniade sa intoarse cAtre Capistran i Ii zice
,dulce :
,Scumpul meu Irate in Christos. Duna ce ai adus servicii
nemuritoare cre0inAta(ei, fata de mine te-ai achitat de man-
datul tau, de preot. Eu am prima pioasele tale avertismente. La
randul tau cand te vei inapoid in patria ta, sper cA vei puted
spune concetatenilor tai, ca Joan Huniade t.a dat cre0ine0e
ultima sa suflare 3).
In acest timp o multime de magnati i nobili se grAbisera
sa vina. la Semlin, spre a'l felicità pentru marea sa victorie.
Intrand in camera lui de suferinte, nu mai conteneau sa
admire pe acest om extraordinar, pe care multi dintre ei 1-au
gelozit §i trAdat i care cu toata persecutia, ingratitudinea i ura
lor, a lost atat de inalt la suflet, incat a consimtit benevol a se
sacrificd pentru mantuirea patriei i salvarea cre0inatatei.
Pe cand toti nobilii magnati tremurau de emotie inaintea
acestui muribund, care a lost coloana de granit a statului ungar
0 care in curand nu va fi decat un pumn de cenu§3, Hunidie
facii semn la cei 2 copii ai sai, doi tineri frumo0, demni de a
ocupd locul sat.' rAmas gol, (cari afland de boal a pArintelui lor,
alergasera la capataiul sau) sa se apro pie.
Unul dintre ei era Ladislau Huniade, care, de0 lanr, Inca
intrase in viata politica, avand titlul de Conte de Poszony, inca
dela 1453 0 care ca ajutor al pärintelui sau arAtase, in mai
multe ocazii, abilitate in politica, iar ca militar dase probe de un
vAdit curaj, luptand la dreapta parintelui sat] sub zidurile Bel-
gra dului.
Celalalt, Inca copil, mai putin viguros ca fratele sAu, insd de

1) Verum in hac Jesus Christi Servatoris exuberans dementia pietas-

ique succurrit, quippe qui sine animi ver sura, a me sibi satisfieri patietur.
Totam vitam sub ejus ductu auspiciisqu militavi (Thuroczi, op. citat).
2) Fidelissimi vererani fidem dux ille non deserat.
3) Ranzani.

www.dacoromanica.ro
 100 --
o inteligentd vie §i cu un ochiu ager, era Matya, viitorul rege
al Ungariei.
Acestora el nu le cerir, nici sal rdzbune de insultele ce
le-a primit, nici nu le excith ambitia juvenild, aratandu-le cu de-
getul troaul i splendorile sale, ci din contra le recomandd su-
punere i credinta regelui, cat timp aceasta va fi primul apart-
tor al legei §i supremul ei executor.
El ii indemna i angajd a se devoth cu trupul i sufletub
pentru gloria tdrei i mentinerea constitutiei i liberthtilor cd§ti-
gate, apoi continua, in urmatorii termeni, redati dupd Thuroczi 1) :
Voi, scumpii mi conii, asemenea i voi scumpii mei a-
mici, WA a sosit momentul, cand voiu scdpa de mizeriile a-
cestei vieti, pe cari le suferim cu totii deopotriva.
Pe acest pdmant totul este schimbator, totul este de§er-
thciune. Aici pe pämant am luptat destul §i chiar prea mult. A
sosit timpul sd ma duc la *elii mei, spre a primi plata servicii-
lor ce am facut in armata. Oboselilor mele, libertatea divina
le va decerna o remuneratiune, care va fi eternd.
Cel Atotputernic i prea generos general, sub drapelul ca-
ruia mi-am indeplinit munca sfanta de soldat, va avea milo de
ostenelile veteranului sau, care deja de rnult timp s'a epuizat
§i Ii va acordà concediu, platindu-i recompensele meritate pen-
tru eforturile ce a facut. Pentru aceste motive suportati cu re-
semnare moartea mea.
Fiii mei mult iubiti, daca in aceasta grava circumstantd
aveti vre-un dar de oferit tatalui vostru, care, in curand, vd va
Orasi, sä titi ca darul care ii este cel mai placut, dulci copii,
,,este sa urmati drumul pe care au mers pa0 parintelui vostru,
1) Vos autem filli, amkisque Charissimi, hujusce me vitae miseriis
exauctorari, aequo an mu (quaeso) patiamini, fluxa hic et cacluca sunt oinnia:
nihil est, quod quicquam praeter umbram habeat boni. Militavi,us hic satis
superque: militiae premia apud superos exigemus, Et ea quidem commoda a
divina I beralitate consequemur, quae sunt perpetuo duratura. Si recte sapi-
tis et stolida mortalium claritas vos non fallit, incerturbatque, fortunae meae
fidendum esse potius, quam miserendum reputabit s.
Dux ille praepotens gratiss musque, sub cujus auspiciis sacra stipendia
feci, veterani sui labores m seratus. militiae vocat onem indulgent! et quae
diu proposuit nunc emetrio magna praem a tr'buet: proinde hunc necessitatis
abitum patientissime tolerate. Si quid abituro muneris in hat': pompa et emis-
sione Con, ino tribnendum esse censetis, quod sit gratissimum futurum, ves-
tigia, dulces filli, paterna sectamini, cunt paterna N.irtute gloriaque certate :
experiam ai, si superare liceat, quod milli per mortem interceptum est, Tur-
carum bellum cnntinuare, confiateque. Id firmum, constans et gloriosum exis-
timate, quod honestatem foveat et pietatem, atque DEO gratissimum repute-
tis. Et quod niihi assequi noi licuit, deleti Turcarum nomin s gloriam com-
paraete. Ne indignum quidem et indecorum est, studiorum militiaeque paternae
juxta atque legatarum fortunarum haereditatem accipere. ldque in primis
precor, ne degenerando per negligentiam et ignaviam, paternum nomen
dehonestare videamini. Te rd in primis facere jubeo. Mathia dulcissime, qui
natu quo minor es, eo melius bona indoles de te sperare cogit. Proinde
valete omnes Corvini memores : tu quoque Capistrano vale ; pro salute nos-
tra pias perces effunde, suppildaque et quando sub eondem Imperatore me-
ruimus, ad accipienda mecum stipendia properato.

www.dacoromanica.ro
 - 101
ecu- glorie §i virtute, castigate in lupta §i sa incer:ati, daca este
,,posibil, sd ma depa§iti.
Cautati sd urmati rdsboiul contra turcilor, opera care mi-a
Jost intrerupta de moartea mea §i chiar sal terminati.
Sa aveti in vedere, cu tdrie §i in mod constant, ca nimic
enu e mai placut, mai glorios §i mai merituos, in fata lui Durn-
nezeu, decat onestitatea §i pietatea.
Rdmaneti credincio§i, cultului i religiei lui Isus Christos.
Si daca nu mi-a lost data mie gloria de a §terge, dupä fata pa-
mantului, numele turcilor, cautati sa ca§tigati voi aceasta glorie.
Nu este nici nedemn, nici ne la locul lui, de a primi voi mo*-
tenirea zelului meu §i actiunilor mele militare. In primul rand,
old rog, Iuati aminle ca nu prin neglijenta sau lene sd dege ne-
rati, desonorand numele tatalui vostru.
Tie primul meu nascut, iti ordon ace asta, (fiul sdu era §i
militar).
Tu, prea dulcele meu Matya, care e*ti cel mai tanar, in-
n drasnesc a spera dela tine, cele mai bune apucaturi §i insu§iri.
Si, acum, scumpii mei copii, adio! Aducetf-va aminte de mine!
Ambii copii ingenunchiard i sarutard mana tatalui lor, care
ii imbrdt§a §i binecuvanta.
Se adresa apoi catre Capistran:
,,Adio §i tie Capistrane ! Pentru mantuirea sulletului meu
Inalta rugaciuni ferbinti §i pentru cd sub acela Impdrat am
servit §i unul §i altul, pregate§te-te sd prime0i, la un loc cu mine,
plata serviciilor facute".
Duna' ce vorbi copiilor in calitate de pdrinte de familie
§i lui Caoistran in calitate de prieten intirn §i camarad de lupta,
vorbi ca patriot magnatilor unguri care'l inconjurau.
Lua testamentul s'au, pe care il facuse mai inainte de a
incepe asediul Belgradului §i puse sd le citeasca partea lui
politica.
Prin acest testament, el nu le repro 0. cu nici o frazd, sau
aluzie, trecutul, de care era in drept sa se planga din cauza atator
nedrept4 §i. afronturi ce suferise, ci le da numai sfaturi pentru
viitor. Dupa ce se termina cetitul adause :
Ca mine, le recomanda el, cu insistentd, ca mine aparati,
mai intaiu, religia cre§tina, apoi interesele publice ale regatului
ungar. Aparati tara contra furiei turce§ti §i contra atacurilor ori-
carui alt inamic 1).
Ceeare nu am putut face eu, faceti voi.
1) Ranzani. Epitome Rerum Hungaricarum.

www.dacoromanica.ro
 102

Distrugeti, pentru totdeauna, pulerea osmanilor §i goniti-fp

din Europa. Pentru a putea face aceasta este nevoe ca duhul
ndiscordiei sd fie alungat departe din sufletele voastre.
Dacd voi nu luati aminte aceste cuvinte, dacd nu va untiL
dacd nu va strangeti randurile §i nu vd puneti in garda, voi
mergeti spre ruina voastra i odata cu voi va Wed i statul
ungar".
Zicand aceste cuvinte, profetice, vocea muribundului era
mi§cata. Asistentii, plangand, Ii sarutau fruntea. Unii din ei, in acest
moment solemn, se gandeau la pierderea ireparabila ce incearca
patria lor, altii i§i repro§au in cutele inimei lor, de a nu fi aju-
tat §i sustinut pe acest mare om, a0 cum ar ii trebuit.
A§a sunt patimile omene§ti, nu se potolesc decat in fat&
mortei.
Acum, cu totii. intelegeau profeticele lui avertismente.
Ultimele lui cuvinte fura :
Si toti can va yeti aduce aminte de Huniade, Adiol"
Cand el termind de vorbit, chemd pe nume pe fiecare din-
tre asistenti, le facu semn sa se apropie de patul sau, unul
dupd altul, le intinse mana dreapta i ii imbrati§a, erld pe unii,
multumi la allii, apei ii concedid pe toti, spre a nu se mai ocupa
decat de mantuirea sufletului sau 1).
Cand ramase numai cu Canistran, acesta reamintindu-i, cd
fiind in curand chemat de divinul creator, ii propuse sa vie preo-
tul sa-1 spovedeasca §i impartapscd cu sfinta cuminecatura. Hu.
niade refuza adaugand : Nu este demn §1 nici permis, ca Dom-
nul sa villa la servul sau; ci md voiu duce eu in templul
.,Domnului ).
Capistran insistand, el refuza in mod absolut.
Cum el era prea slabit de boald, pentru a putea merge pe
jos, fu transportat la biserica Sfintei Fecioare, pe o brancarda 3).
Aici, in mijlocul fidelilor sai veterani i camarazi, din ultima,
campanie, care ingenunchiati se rugau nlangand, el primi sfanta
impartd§anie din mainile lui Capistran. Dupa aceasta simtind
i se apropie moartea, cera O. fie dus in capeld, unde fu culcat
pe spate. Dupa ce se aprinserd lumanari in jurul lui, 4 calugari
minoriti intonara De profundis", iar Capistran recita rugaciu-
1) Ranzani, op. citat.
2) Dominum ad servum quod indignum erat venire, rninime pateretur.
sed ipsum In aedem ad Dominum introducerent. (Bonfiniu,.
3) Teleki. Hunyadiac Kora Magyarorszagon. Vol, 11, pag. 144.

www.dacoromanica.ro
 103

nea celor ce sunt in agonie. Huniade inchise ochii, i dupd câ-

teva minute el nu mai era printre cei vii 1).
Astfel scrie Chassin, 2) se termind una din scenele cele mai
teribile, ce a fost datN istoricilor sd descrie, moartea unui om, care
nu are fried de moarte, pentru cd el credea in viata viitoare si
pentru cd constiinta lui limpede i imaculatd, ii punea inainte
problema necunoscutului, nu ca o Ida ci ca o sperantd.
El caracterizeazd astfel ultimele momente ale acestui viteaz:
Huniadi est avant tout le heros du devoir. A l'heure sup-
reme il rest aussi grand, que dans la bataille, aussi fort que
,,dans l'action. Pour lui la mort est une amie ; ce n'est point
l'aneantissement ; au contraire c'est le repos merit& c'est la vie
Ariomphante. apres la vie militante, c'est la palme et la couronne
Thuroczi, contiporan cu Huniade, descrie astfel moartea
acestui erou 3).
Dupd marea victorie repurtatd asupra lui Mahomed al II-lea,
la Belgrad, contele de Bistrita (acesta era ultirnul titlu al lui
Huniade, dupd ce incetase in 1952 de a mai indeplini functia
de guvernator al Ungariei), sleit de puteri atat din cauza muncei
oboselilor ce i s'au cerut, incd din primii ani ai tinerecii, intr'un
numar asa de mare de rdzboae si de lupte, curn si din purtarea
aproape continua, a grelei cuirase pe corpul sdu si mai ales
obosit de grijile conducerei rdsboaelor in cari a avut personal
comanda, iar nu sldbit din cauza anilor, s'a imbolnAvit la Bel-
grad si in putine vzile si-a dat sufletul Inmâinile Salvatorului, in
orasul Semlin. in bratele lui Capistran, sluga Dornnuiui".
loan Huniade a murit in anul 1456, in ziva de 9 August.
Corpul sdu, dupd propria-i dorintd, ldsatd prin testament, a fost
inmormAntat in Transilvania, in biserica zidità de e], in Alba-
Iulia, cu banii cAstigati din prada luatd de la turci in lupta dela
Sibiu 4). I s'a ridicat aici i un prea frumos monument mortuary
care existd i astdzi i pe care il reproducern in prezenta foto-
grafh, dimpreund cu epitaful".
1) Placatique ex templo numinibus animam efflavit (Bonfiniu).
2) Jean de Hunyad, par Charles Louis Chassin, pag. 450.
3) Post haec Domus Comes Bistricensis, qui tot tantosque suae iu-
ventutis primaevo a tempore celorum exegerat labores, nondum senectutes
demolatus aetate, sed cont'nu armorum gestamine, curamque clirectione fati-
gatns et viribus exhauctus, i bidem (Belgradi) aegrota vit paucisque diebus
ipsa aegritudine laborans in oppidum Zemlin celatus in recom nendantiori
praefati Fr. loannis de Capistrano, yid Dei, suo salvatori sum restituit spiritum.
(Thuroczi, L. VI.)
4) Corpus sicuti legarat in Transylvaniam delatum et in aede, quam in
A ba Iulia fundarat, magnifico funere septultrum. (Bonfiniu, on. citat).

www.dacoromanica.ro
 104

MYR

I.
s'#
t
A

N.'"."..L.
1

Morrnântul lui MAN HUNIADE.

Salve aureola coeli,
Cecidisti corona regni,
Extincta est lucerna orbls,
Heu I coruptum est speculum
in quod inspicere sperabamus
Tu devicto inimtco, regno cum Deo
Et triomtus cum angellts
0 bone lohanes I

www.dacoromanica.ro
 -- 105
Acest epitaf, scris de Capistran, contine, in traducere, ur-
imatoarele:
Salut stea din cer,
A murit coroana regatunil,
S'a stins lumina lumei.
Vai l s'a spart oglinda
In care vedeam reflectandu- se,
In totdeauna, victoria, tu domneste cu Isus
triumfa cu ingeri,
0 bune Ioane!
A fost ingropat la Alba Iulia, dupd propria sa dorinta, desi
in calitate de lost guvernator al Ungariei, trebuia sa fie tumor-
mantat la Alba Regard, unde era cavoul regilor Ungariei.
Huniade a tinut insa mult, ca corput sd odihneascd cat
mai aproape de romanii sai, in fruntea carora s'a distins in raz-
boiul contra Husitilor, apoi in luptele dela Semendria si Sibiu,
si din cari si-a constituit, in totdeauna, garda sa, care alaturea
cu romanii munteni, forma trupa de elita si rezerva sa in toate
luptele ce a avut cu paganii.
El a iubit pe romanii ardeleni, cu toata ardoarea sufletului
sau, iar la randul sau Voda Iancu", cum il numeau, a fost iu-
bit de ei cu frenezie si in mod sincer.
Pentru aceste motive, ultima sa dorinta a tost sd fie in-
gropat in mijlocul vitejilor sai, in cetatea Apulum, care repre-
zenta trecutul glorios al ne mului romanesc si care printr'o in-
tuitie tainica si divina, presimlia el cd va deveni odata capitala
lui Mihaiu Viteazul i locul de incoronare al regilor României
Mari. Tined, de sigur, sa fie prezent cel outin cu huma sa, la
marile bucurii ale nearnului, la realizarea idealului, la care a con-
tribuit si el in bund parte.
Langa el fa ingropat, numai dupa un an, fiul salt cel mai
mare Ladislau Corvin, car uia dusmanii familiei Huniade ii taiard
capul, iar in anul 1503, nepotul sau loan Corvin, fiul natural al
regelui Matya, mort in imorejurari misterioase in momentul cand
faima numelui sau, incepuse a Levni anti paticd reginei Beatrice,
sotia 2 a a lui Matya si in urmd a regelui Vladislav
Tot in aceasta cetate, au fost inchisi si apoi WO si 2dro-
biti cu roata, in 1783, eroii nat onali, Horia si Closca, si tot aici
a fost palmuit ca 64 ani mai tarziu Avram Iancu, regele mun-
tilor, de catre directorul inchisoarei, pentru cd a cutezat a est
din curtea cetdtei, din celula in care fusese inchis de dusmanii
neamului, gelo4i de gloria si aureola lui.
Iata pentru t ari motive, Apulum, cum a numit-o Traian
cand a zidit- o, Alba Iulia cum o numim noi, sau Balgradul cum
o numesc romanii ardeleni, a devenit un loc sfant, un loc
de Delerinaj, Meca a nearnului romanesc. Toate acestea, unite
cu faptul cd Alba Iulia a fost 4i capitala lui Mihaiu Viteazul, au
si determinat alegerea sa ca loc de incoronare a regilor Roma-
niei Mari.

www.dacoromanica.ro
 106

Cdt de mult a tinut Huniade sd fie inmormântat 'Mire ro-

manii sai, reese §i mai clar din urmätorul pasaj a lui Thuroczi
Cujus tandem corpus ubere suorum in jletu ad Albam Transil
vanensem delatum", (Corpul lui a fost ingropat in sdnul a lorsãt
cu multd jale la Alba
In sdnul a lor sai ubere suorum", cari 1-au cunoscut, se-
cundat, apreciat si idolatrizat, asd cum stie sa tie romdnul la
aceia pe can ii stimeazd §i iube§te, a linut el cu orice pret, sa
doarmä somnul de veci.
Vestea mortei sale a produs o profunda impresie in intreaga
Europa. Toatd crestinatatea deplanse pe acela, care, Diptand cu
semiluna in numele crucei, fusese de atalea ori abandonat de
catre ea, si care totusi bun §i iertator, ii uzeazd sanatatea in
serviciul ei.
Papa Calist al 3-lea, afländ de moartea sa, celebrd la
Roma un serviciu solemn in ono area lui Huniade si in mijlocul
unei mari adundri de cardinali, episcopi §i preoti, aduse elogii
memoriei defunctului, decerndndu-i titlul de aparator al religiei
cre§tine".
Aeneas Sylviu Picolemini, se cretarul imparatului Frideric al
a, mare scriitor al timpului §i in urnid papa sub denumirea
de Piu al II-lea, scrie, urmdtoarele cuvinte, afland vestea mortii
lui: ,,Deplang moartea acestui general al armatei cre§tine, a vo-
ivodului Huniade, cum il numiau ai sai.
Prin moartea lui sperantele noastre au murit deasemenea".
Clialcocondylas Lacanicus, vestitul scriitor bizantin, a scris
urmdtoarele : S'a stins Ion Huniade, prea bun st vestit bärbat,
care nascut dintr'o modestä familie, a ajuns la cel mai inalt
post. 1)
Dugloss, marele cronicar al Poloniei, a scris cele ce urmeazd: 2)
A murit Joan de Huniade, guvernatorul regatului Unga-
riei, brbat de stat si mai ales general vestit in conducerea
rdzboaielor, care, pentru credinta cre_tind, a purtat rdzboaie ce-
,,lebre si de mare importanta contra turcilor, a cdrei moarte o
deplänge nu numai regatul Ungariei, i intreaga lume catolica
si a cdrei pierdere este ireparabila, de oarece nu mai exista
nimeni intre princii i baroni, cari sa poata conduce, cu in-
dräzneald, rdsboiul contra turcilor.
Acesta este tributul de recunostintd exprim at de papa in
numele lumei catolice, cum si de cei mai alesi scriitori ai Ger-
maniei, Poloniei si Orientului, ilustrului luptator al cauzei crestine.
In3usi Mahomed al II-lea, implacabilul sou inamic, destul
t) lohanes defunctus est, quum extinsset vir optimus, qui ex hunfli
loco ad maximum coiscendit potentia
2) lohhannes de Huniad, regnt Hungarie Gubernator, motte adsumpfus
est, vir n armis et adm nh,tratione bellorum eorum praecipue, quae contra
Turcos pro catho kis gerebat celebris et magni prefii, cu us murs non solum
regno H,Ing ,riae set et un.verso catholico orbi pro illa tempestate daninosa
fuit, quem n 2mo inter Principes et Barones Hungariae extaret, qui ammo-
sius bilum contra Turcos gereret. (Hist. Poton. Liber X111).

www.dacoromanica.ro
 107

de nobil insd si de mare spre a aprecia inalta valoare a rivalului

sau, regretä in public, moartea primului general al Europei.
Afland stirea mortei lui Huniade dela un curier trimes de
George Brancovici printul Serbiei, fa coprins de o vie emotie,
ldsd capul in jos si dupd mai mult de o ord de tacere exclamd:
Il plang I Da, il plang I Dela inceputul acestui secol nici un
print nu a avut un astfel de supus". El insarcina pe printul
Serbiei sä transmitd familiei Huniade condoleantele sale ,).
Mai mult ca pentru oricare altii, moartea lui Huniade a
lost o pierdere Ireparabild pentru Ungaria.
Prin moartea sa, poporul ungar a pierdut pe protectorul
sdu, mica noblete pe seful ei. Atot puternicia magnatilor nu va
mai avea, de ad inainte, niciun frau si niciun obstacol. Cel
care tined cumpdna i pdstra echilibrul intre cele 3 clase so-
ciale, nu va mai putea excercita influenta sa moderatoare. De
abia Huniade inchise ochii i sfaturile date magnatilor, pe patul
sat' de moarte, furd uitate. Intrigile i rivalitatile intre condu-
cdtorii Ungariei reincepurd cu mai multd furie, interesele si in-
trigile meschine de partid i familie trecurd inaintea intereselor
generale ale Wei, asuprirea poporului reincepe, paralel cu des-
consi derarea micei burghezii si din gresala in gresald, din tra-
dare in tradare, Ungaria, greu lovitä de Turd, ajunse, dupa cum
voiu ardta la locul sau, sa dispard ca stat i sa fie imparlita
intre Turci ki Habsburgi.
Pentru aceste motive poporul care veded i cunostea bine
situatia tarei si care avea in sufletul sau presimtirea vrernurilor
grele ce erau sd urmeze, a simtit o aclanca durere pentru
moartea sa.
Bonfiniu, care a descris cel mai pe larg aceasta epocd a
Ungariei, deplange astfel perderea acestui ilustru general si bar-
bat de stat: 2).
O, prea fericit bArbat, care, dupd ce ai trait cea mai vir-
tuoasd viata, ti. a fost dat sa mori in culmea gloriei. cat timp
nai trait, ai pazit statul ungar si crestindtatea de orice pericol.
Pentru care fapt moartea ta, nu pe nedrepi, a fost mult deplansd
de intreaga Ungarie, fara deosebire de sex sau varsta.
Ai lost cei mai puternic luptator, cel mai neinvins coman-
dant de osti, care ai sporit gloria tarei, armonizand cu dna-
goste i bunatate, gloria ta cu interesele statului, ai adus Un-
gurilor beneficii neperitoare".

1) Ipse etiam Caesar Mahu-netes, quamis per eumdem de Comtem,

propre suain ante mortem de sub castro Nandoratbensi praeducto fugatus
sit, quum tamen per Georgium Rasciae despotum, eidein Caesari pro eon-
solatione mors ipsius D. Comtis nunciata est, Caesareni eumdem, de fixo
capite, longam per horam subticu sse, segue yuarnvis ci inimicus esset sub-
latione elusden coniolere et seLulorum ab init;o hominem sub principe
nunquam talem fuisse. (Th iroczi).
2) 0 felicem virum, cui cum singulare virtute vidzre, ac suma gloria
mori datum est. Dum vixit, ab omni pericolo Panoniam Cristhianamque Re-
publicam hberavit. Quare promulgata morte, non immerito per universam Un-
gariam, abi omit aetate utroque sexsu est diu pumice deploratns.

www.dacoromanica.ro
 108 --
Evolutia carierei militare §i politice a lui Ion Huniade.

Datoria celui ce se ocupa de istorie, este sd comenteze si

explice diferitele fapte si evenitnente, nu numai sa le enumere
si descrie.
Dealtfel, faptele grämadite pentru ele singure, raman sterile
si inerte, daca nu facem sa reiasd din ele, suflarea ideilor cbri le
da viata.
Raman deasemenea infructuoase pentru cetitori, dacd nu se
trag invalamintele ce decurg din ele.
Pentru aceste motive, se impune o analiza a operei lui
Haniade, care a fost un vestit general si un mare barbat de stat.
Voiu incepe aceasta analiza cu cariera sa de militar si bar.
bat de stat.
0 cariera alat de stralucitd, urmatd de o activitate atat de
prodigioasa, cu rezultate atat de frumoase si rodnice nu numai
pentru Ungaria, dar si pentru intreaga crestinatate, terminatä
printeo moarte de erou si martir se intalneste foarte rar in ana-
tele istoriei.
Trebue sd ne urcam tocniai in epoca veche, spre a gasi
in Anibal un demn emul al sau.
Pentru aceste motive, voiu cauta sa schitez aceastd carierd,
atat in timp, cat si in erarhia succesivä a diferitelor grade si
functii ce a ocupat, spre a vedea cdror fapte se poate ea atribui
si cum se explica, ca un simplu soldat mercenar a putut ajunge
la cea mai inalta treaptd a demnitatilor, land numit comandant
suprem at armatei, guvernator al tarei si loctiitor al regelui.
Prima oara, cand se aminteste numele lui Ion Huniade in
istorie, este in anul 1909, cand tatal sari primeste dela regele
S gismund, drept rasplata a serviciilor sale militare mosia Hu-
niedoara.
Actul de danie sund astfel :
Noi Sigismund din gratia lui Dumnezeu rege al Ungariei,
Dalmatiei Croatiei, vicariu general al Sacrului Imperiu Roman,
guvernator al Bohemiei etc.
Darn pentru stiintd si memorie cele ce urmeazd :
Avand in vedere credinta, statornicele si alesele merite ale
servului nostru Voicu fiul lui Serb, soldat la curtea noasträ
,,aduse si executate de blind voia sa, la timpurile si locurile
oportune in serviciul nosiru ; am crezut .necesar ca pentru cre-
dinta si ascultarea sa si pentru ca pururea sa-i fie pldcut a fi
, in serviciul nostru sa-i daruim ca semn al favoarei noastre re.
gale si ca remuneratiune, posesiunea noastra regala numita Hu-
niedoara din Comitatul Alba din partile noastre ale Transil-
vaniei. . . etc.

www.dacoromanica.ro
 )

Castelul Hun'edoara.

www.dacoromanica.ro
 - 110 -
Numitului Voyc impreuna cu Ioan fiul sciu, cum si urma-
.silor lor, o ddruim i o confirmam cu drept 'perpetuu i irevocabil ,).
Acesta este cel mai vechiu act in care se pomenesle (le
obarsia familiei lui Huniade. Tot in acest act se aminteste de
insusi loan Huniade, cand spune cä o ddrueste i confirma
aceasta mosie soldatului Voyc fiului sau Joan i urmasilor lor.
Mernorato Voyk militi. . . . nec non joanni filio suis, ip-
sorumque heredibus, donavimus et contulimus.
Pe aceasta mosie care a primit'o ca dar dela Sigismund,
scrie Bonfiniu 2) a ridicat Huniade un castel pe munte complec-
tand pand intr'atata natura prin arta ca sa nu aibd a se teme
de nici un atac.
De la acest castel.. urmand exemplul cavalerilor timpului
srn luat el numele de Huniade.
Tot in acest an 1409 in varstd de 23 ani incepe Huniade
cariera sa militara, intrand in serviciul lui Nicolae Chaki voivo-
dul Ardealului 3).
Dacd in anul 1409 Huniade avea 23 ani, rezultd cà el s'a
nascut la anul 1386. Aceasta data a nasterei mai este confirmatd
de insusi Huniade in scrisoarea din S ptembrie anul 1448, adre-
sata Papei Eugeniu al 1V-lea, in care spune ca a trecut de 60
de ani4). Avand mai mull de 60 de ani in anul 1488 inseamna
ca era ndscut inainte de anul 1388. Dacä se iau in consideralie
aceste date, reiese cd anul sau de nastere este 1386
Pentru a putea urmari cariera militard si politica a lui Joan
Huniade avem dar 2 puncte de plecare, istoriceste dovedite si
anu me :
1. Huniade s'a ndscut in anul 1386 ;
2. Huniade si-a inceput carlera milliard in anul 1409, ia
varsta de 23 ani.
Pe aceste date, vom urmari de aci inainte evolutia carierei
sale militare i politice, paralel cu a etatei sale.
Anii 1410 1430. Etate 24-44 ani.
Cariera militara a lui Huniade dela 1410-1430 nu se pc ate
1. Quod Nos consideratis fldelitatibus et fidelium servitorum preclaris
merItis, Woyk, fuJi Serbe, aulae nostrae milites, per ipsum nostae Maiestati
locus et temporibus opportunis exhibitis et impensis volontes sibi, pro huius-
modi fudelibus obsequis regali occurrere cunt favore. ut deniceps ferventius
in nostris servitius expediendis animetur, dulcedme regali remunerationis prae
gustatu quandam possesionem nostram regalem liunyadvar vocatam in co-
mitatu Albensi, postum nostrarum Transilvanarium habitam etc. etc. (dupd
Codex diplomaticus de Feyer Volumul XIII).
2. In agro Hutuadico quem a Sigismundo quandain donno acceperat,
in edito monte castellum erexit... item arte act natura usque adeo munitum,
ut nullum hostilem impetum reformidet. (Decades III Liber IV).
3. Anno 1409 aetatis suae 23 cum patre suo in clientelam Nicolal
Chaki, turn Transylvaniae voyvodae admissus (Codex Diplomaticus).
4. 1am supra sexaginta numeramus annos.

www.dacoromanica.ro
 111

urma exact an cu an. Se cunosc insä !And la un punct persoa-

nele in serviciul cdrora el a lost in acest timp.
Bonfiniu aratd cd a inceput serviciul sub Francisc Chana-
dino care il iubea ca pe fiul sdu 1).
Prima solcid a luat-o dela comandantul ungur Hal. 2). Re-
zultd dar cd, dupd ce a invdtat cariera armelor (timp in care nu
primea soldd), sub voivodul Ardealului Chaki, a trecut in solda
lui Chanadino, apoi a prefectului Hal.
Chalcocondylas aratä cd la inceputul carierei sale a lost in
serviciul principilor Tribaliani sau Bulgari. Ctun scriitori Bizantini
amestecd foarte adeseori pe Bulgari cu Rorndnii, de cand ei au for-
mat impreuna Imperiul Rorndno-Bulgar si cum Regatul Bulgar
incetase sà existe in 1390, rezultd cd Huniade a trecut dela co-
mandantul Hal in serviciul Principilor Munteniei. Aci a lost cu-
noscut sub denumirea de Iancu Viteazu.
In timpul cal a stat in Muntenia s'a inrudit cu familia dom-
nitoare a Danestilor, maritand pe sora sa Marina cu Arghezi
Mansila dela Arges, rudd de an roape cu Dänestii.
Dacd se cautd timpul and au domnit Danestii in Muntenia,
rezultä Ca' domnia lor dureaza dela anul 1419 pdnd la anul 1432
and s'a suit pe tron Vlad Dracul.
Probabil cd in acest timp Huniade a fost in serviciul Prin-
cipilor Munteniei.
Prin uciderea lui Dan al Il-a i urcarea lui V.ad Dracul
pe tronul Munteniei, Huniade ca inrudit cu Ddnestii, nu a mai
putut ramane in Muntenia si s'a inapoiat in Ungaria.
1431. Etate 45 ani.
Dela anul 1431 pdnd la anul 1432, Huniade a fost in solda
episcopului de Zagreb Dimitrie Sz2ki. Chassin confirma aceasta,
iar Bonfiniu aratä ca trupa mercenard al cdrei comandant era
Huniade, se cornpunea din 12 calareli3).
1432-1434. Etate 46-48 ani.
Pentru a se perfectiona in technica armamentului, fortifi-
catiei si in rdsboiul de asediu, se dike in anul 1432 in Italia
uncle stiinta militard era cea mai inaintatt pe acele timpuri. Dela
1432-1424, adicd dela vdrsta de 46-48 ani, serveste sub Filip
ducele Milanului 4).
I. Francisso Chanadino servire coepit, qui usque adeo carus fait, ut pro
-filio haberetur.
2. Prima hunc stipendia sub Ungaro Haiae praefate fecisse memorant.
3. Servita principio cum duodecimo equis Demetri* Episcopo Zagra-
biensi.
4 In Italia duos annos sub duce Medeolanensi stipendia meruit. (Bonfiniu.
Decades III. Libre IX.)

www.dacoromanica.ro
 - 112 --
Sosind in Italia, Huniade era deja format ca comandant
de trupe. Aci primeste functii militare importante dandu-i-se astfel
ocazia de a-si pune in relief calitatile sale de luptator si bun
comandant. Prin mai multe ordine de zi sPa aratat vrednicia
sa demna de lauda i isbanzile sale glorioase 1).
Sigismund afland de laima numelui sau Ii cheama in Un-
garia, dandu-i in armata sa, un rang corespunzator celui ce'l
avusese in Italia.
Dupa inapoierea sa din Italia, avand i avere i glorie se
casatori cu Elisabeta Szilagy, hied de magnat unor.
Din aceasta casätorie avir 2 copii : pe Ladislau al Math:a2).
Auzind Sigismund de faima numelui sari si vazand l ca-
litatile lui militare alese, I-a crezut pe Huniade demn de a ocu-
pa funcrii imperiale3) i I a numit printre ofiterii superiori ai ar-
matei regaie.
I-a dat succesiv diferite functii, in cari el a aratat cea mai
desavarsita credin i cel mai complect devotament, fie prin
insarcinarile ce a primit in expeditiile alara din imperiu.
Pentr.t a corespunde unei atht de mare onoare i incri dere
foarte adeseori el si'a expus viala in diferitele rasboaie i hrpte,
f?.car, du se atat de mull iubit de soldatii sal in cat a lost soco-
tit de toti ca cel mai intelept §i demn de iubirea i favoarea
reuala, pentru care fapt a si f3st numit nobil cu drepturi redi-
tare')
1434-1437 etate 48-51 ani
Huniade serveste in armata imperiala a lui Sigismund, Irian d
parte atat la campania din Bonemia contra Husitilnr cum si la
alte campanii. In caw, ania din Bohemia a dat probe pe langa
un curaj deosebit si de l se insusiri i calitati de comandant
Pentru aceste faple este inaintat comandant de brigada.
1437-1439 etate 51-53
In anul 1437 este t.imis in fruntea unei brigade de romari
ardeleni la frontiera turceasca. Se distirge din nou la atm rarea
Belgradului, uncle castiga prirnii lauri ai victoriei contra turcilorr).
1 Per singdios or-ernes m ro laudis et glorae succesu iam erectus.
2. Hut c E isabet ham quae Ladislaum Math an qie gmit, uxorem
duxit
3 Cum Sig.smundum Gcrman am revisit urn aucteret, repente F e utus
est, ut regiam frequentarit et Con ilium vittutim am maturam, in ilium
ederet. (Bonfiniu.
4. Pro cuis etiam hem rs amplitudine, taipius capi is peticulum tent,
et armis edijit, adeoque se ei in (nnIbus redidit accepturn, ut sint.,ulari quo-
oaM re,io amorg d'gnus habitus it fetus ac per eum prima hereditate in
hoc Regno nostrt donatus fuerit etc... (extras din d rlonta regelui Ladish u
Posthumu , prtn care laudä inol ele fal te de atme ale lui Huniade, publicat5
in Codex Diplomaticus).
5. Primasque messuit de Turcis victorae palmas (Histcr.ae Tun
Schulz pag. 199).

www.dacoromanica.ro
 113

Tot in acest an ia parte la lupta dela Semendria capitala

regatului sarb, care fusese impresurata i asediata de Turci.
Brigadei lui Huniade, care laceã parte din armata de ajutor
ungara, i se datoreste cdstigarea victoriei.
In anul 1438 regele Albert il intrebuinteaza in dife:ite ex-
pediti, fie in Boemia contra rebelilor, fie ccntra Turci or.
Slaturile sale prudente si activitatea sa in adevar neobo-
sita intr'atata au lost de irnportante i continui, incat a lost nu-
mit de catre regele Albert ban al Severinului, care tunclie este
in adevar tillulde baron 1)
1440. Etafe 54 ani.
Huniade, dupa moartea rcgelui Allert, ia parte la luptele
politice ce se dau pentru succesiunea la tronul Ungariei.
Danduli bine scama cat timpurile grele prin care treced
Ungaria cer pe tronul ei un rege, care sa conduca afacerile cu
o. mand ferma, el este de parere a se oferl coroana, lui Vla-
&slay, fratele regelui Poloniei, bbrbat integru i curagios. 0 parte
dintre magnati fiind contra acestui proect, se tormeaza 2 partide,
cari se armeaza i lupta contra celuilalt. Huniade hind ales sef
al partizanilor regelui Vladislav, ataca trupele lui Gara, §eful
partidei adverse, le bate si imprastie. Prin aceasta victorie asi-
gura lui Vladislav tronul Ungariei i devine dintr'o loviturä
primul sietnic al regelui I cel mai de seama barbat politic al
Ungariei.
Din acest moinent, paralel cu cariera militari, Huniade in-
cepe cariera sa de om politic si barbat de stat.
Ca prima recompensa a acestui mare servic'u, regele Vla-
dislav ii darueste moii1e Solymos, Beregzow, Nyavalis i Burjiu
din comitatul Huniedoarei. 2)
Pe langa aceste rnosii 11 incarcd i ch alte daruri, cu multe
laude i II ridica la inalta demnitate de voivod al Ardeahilui 3).
1441. Etate 55 ani.
Pe langa functia de voivod al Transilvaniei mai este numit
in acest an i comite de Timisoara, capitan al cetatei Belgra-
dului si prefect al Slavoniei si a linuturilor din jurul Savei 4).
1) Nun prudentis consiliary nun vero stemissimi militis agens offi-
cium adeo fecit continuus et vitalis ut ab codem geitore sostro primuth de
Milite ad numerum Baronum Regni, Banns videlicet Zevriniensis qui clarus
Barone titulus est (Diploma regelui Ladisfau Posthumul).
2) Vlad.slavus Hungarie Poloniae Rex possesiones Solymis, Beregzov,
Nyaval.s et Burjiu in Com:tatu Hunyad pro utroque !ovine fiUts Voyk de
Hunyad, Banis Zewriensibus donat (Codex Diplomaticus).
3) Denide et laudes rt numera-quibus Huniadunnm ffecit, diganitatem
etiam adiecit declarato, utroque Transilniae duce. Philipp. Callimachi, De
rebus gestis Polonorum atque Hungarouam rege. Liber II).
4) Dominus loannes de Hunyact voivodatus Transilvani Banatus S eve-
riensis honores Clares ceret et in Comitem Temesiensim creatus, exigen e-
que rerum necesitate castri Namdovalbensis in praedicto capitaneus factus
extisset. ac partes regni Hungarie inferores uscre al flumen Titiao, totaque
Slavonia et cunctus ager Savae flumina medius (Codex diplomaticus).

www.dacoromanica.ro
 - 114
Deruta armatei unguresti din 1439, moartea regelui Albert
sr repetatele atacuri contra Turcilor, impuneau a concentra in-
treaga aparare a frontierei dinspre Turcia in mainile unui singur
om Pentru aceste motive regele Vladislav numeste pe Huniade
comandant suprem al tuturor for(elor dela frontiera turceasca
guvernator cu puteri administr?tive depline a Ardealului, Bana-
tului, Slavoniei i capitan al Belgradului.
In acest inalt comandament el ia mäsurile impuse, de si-
tuatie pentru apararea frontierei, respingand pe sultanul Amurat,
care inaintase pana la Drava 1) i batand pe Pasa Isak, coman-
dantul cetatei Semendria. Acesta din urmä, pradand mereu re-
giunile vecine frontierei Dunarei, Huniade ii ataca prin surprin-
dere, il infrange i ii impune o atitudine defensivd.
1442. Etate 56 ani.
Turcii Hind infranci la SemeAria in anul 1442, invadeazd
prin surprindere in anul 1442 sub Mesid beg, Ardealul. Huniade
alearga in ajutor, alunga trupele turcesti din aceastd provincie
si bate pe begul Mezid la Sibiu.
0 altä armata sub Sabah-Edin este zdrobita de Huniade
la Portile de Fier.
Aceste 2 victorii fac cunoscut numele lui Huniade in in-
tra:-..ga Europa si ridica mult prestigiul statului ungar.
1443. Etatea 57 ani.
Este anul de a oogeu al gloriei militare a lui Huniade.
Intr'o carnpagi e olensivd care dureaza 6 luni (de la mij-
local lunei August pana la jumdtatea lui Februarie), Huniade
trz..ce Dindrea, inainteazd prin Serbia in inima Bulgariei, bate in
6 mari lup!e pe Turci, infrangandu-i complect i fortand pe sui-
t anul Amurat sä inchee pace. 2)
Huniade da in aceasta campanie o grea loviturd imperiu-
lui turcesc, ucizand o mare multime de ostasi i captivand multi
prizoni eri ").

1444. Etate 58 ani.

Regele Vladislav incepe campania din acest an contra vo-
intei i stati;rilor era Huniade. In lupta dela Varna, care a lost
cea mai mare c lamit at e pentru statul ungar, in urma atatarilor ei
intrigilor pornite din gelozia nobilimei ungare i polone contra
I) So'us torvinus Reipubllcae charitate percatus, tot malls accuit,
profligavit Turces, regnumque pacavit. (Bonifiu Decades III Liber 1V).
2) Duravit enim contintte campus propre par six meuses a medio Au-
gtFti usqne ad medio Februari... inquo sex pugnae habitate sunt notabilis
praeter alias particulares (Duca).
3) Barbaros multos necarunt, et multos vivos ceperunt (Chalcocondy-
las in Stritter Tom III pag. 819).

www.dacoromanica.ro
 115

lui Huniade, Regele Vladislav neasadtand sfatul lui Huniade si

atdcand cu forte inferioare pe ieniceri, a fost ucis de acestia.
Corvin cu Valachii, dupa ce a perdut tabdra i impedi-
dnentele idupd ce armata sa a fost ucisd i imprästiata, cu
_ramdsitele armatei ungare i cavaleria valachilor, a fugit drept
la Dundre1). La trecerea prin Muntenia est .? fdcut prizonier de
Vlad Dracut, dar liberat in curand.
1445. Etate 59 ani.
Huniade scapand din captivitate i inapoindu-se in Ungaria
este numit cdpitan general (comandant suprem) al tuturor torte-
bor regatului ungar 2). Numirea sa in funclie de comandant suprem
al tuturor fortelor era impusa pe de o parte de situatia critica
a regatului ungar, pe de alta de marea incredere ce Huniade
inspird tuturor.
1446. Etate 60 ani.
Ioan de Huniade este ales guvernator general al Ungaiiei
ca insarcinarea de a guvernd i administrd tam pana la majo-
zatul regelui Ladislav Posthumul liul lui Albert:).
Este cea mai inalta funclie la care putea sperd sà ajunga
cineva in regatul Ungariei. De fapt Huniade era adevaratul rege
§1 domnitor al tdrei. .Este punctul culminant al carierei sale
politice.
1447. Etate 61 ani.
Se definesc puterile guvernatorului de catre parlamentul
ungar, stabilindu.se Ca acesta are tot atatea puteri i autoritate
ca i regele, cu singura deosebire cd nu poate face .donatiuni
perpetue 4). Ca sti'st exercite aceasta putere, in anul 1447 Hu-
niade bate moneda noua.
Decretul dat in acest srop sund astfel :
loan de Huniade guvernatorul regatului ungar spre a im-
piedicd ruina monedei ungare, a crezut necesar a stabill pentru
,,intreg regatul ungar un singur fel de moncda care sa aibd un
curs nici mai mare nici mai mic ca 200 de fiorini. 0 alta mo-
,,nedd de cat aceasta nu va avea dreptul de a circuld in regat 5)
1) Corvinus curn Valachis amissis castris et impedimentis, ac caeso
fugatoque exercita recta cum re!iquo Ungarorurn et Valachorum equitatu ad,
Danubiurn cucurrit. (Benitiu Decades III).
2) loannes de Hunyad voyvoda Transylvanus 8iculorumque nec non
comitatem Sz ilnok et Temesienses Comes Supremusque capitaneus armo-
rum et dux mil,tiae exercitus regis Hungariae (Codex chplomatLus).
3) lohannes de Hunyad pro ilystrissimo irfante Ladislao Into condarn
Alberti regis electo. regni Hungariae Gubernator Gev.eralls et voyvoda Tran-
sylvanus (Codex diplomaticus).
4) Gubernator e'igendus habebit tantam autornate:r., quam haberit
regia Majestas. demoto, quod donationes perpetueles possessionerk facere
non possit. (Codex diplomaticus).
5) loalines de Hunyad, regni Hungariae Gubernator, nonclum credimus
a recsrde vest,r excisum fere... ut per totum hoc regnum litmgariae una
num moneta instituatur etc. (Codex dip'omaticus).

www.dacoromanica.ro
 - 116
1448. Etate 62 ani.
In acest an Huniade i§i incearcd din nou soart4 armel( rR
contra Turcilor. El se aliazd cu Scanderberg dorrinitorul Albani i
si inainteazd pe valea Moravei sarbe sore campul Mierlei cu
gandul ca sd se uneascd cu acesta. Prin trddarea lui Brancovici
despotul Se:biei, Sultanul Amurat cunoaste la timp directia sa
de inaintare §i prin u urmarire repede, II ataca mai inainte de
a fi putut face jonctiunea cu trupele albaneze. Trupele turcestik
hind indoit superioare in numär, armata lui Huniade este corn-
plect inlrantd.
Huniade scapd cu mare greutate din luptd §i dupd ce ra-
taceste 3 zile prin munti, este atacat de 2 tdlhari, ucide pe unul
iar celalt fuge, dar la trecerea Dundrei este fäcut prizonier de
George Brancovici domnul Serbiei. Acesta Ii oferd Sultahului,
dar Amurat in nobleta sa II refuzd. Huniade este eliberat nu-
mai in urma repetatelor stdruinte ale dietei ungare, trebuinci sa
lase ca ostatic pe fiul sdu mai mare Ladislau 1).
Insusi Ladislau Pusthumul in diploma citatd aratd cd de
data accasta norocul i-a fost vitreg.2)
1449. Etate 63 ani.
Guvernalorul Ion de Huniade cLandu-se i interesandu-se-
peste tot §i de toate, duce intreaga povard a domniei De urnerii
sal, guvernAnd mo§tenirea ramasa in cele mai bune condifii §i
aparand tara de incursiile inamice3).
1450. Etate 64 ani.
Face expeditia din Serbia pentru a pedepsl pe Gheorghe
Brancovici pentruca 1-a tralat fatd de Turd §i 1-a luat prizonier..
1451. Etate 65 ani.
Conduce expedilia contra lui Giskra si a Husistilor, cari ad-
valisera in Nordul Ungariei.
1452. Etate 66 ani.
Finele carierei politice a lui Huniade.
Du§manii sai coalizându-se, iorteazd pe Imparatul Friderichp
sä le predea pe regele Ladislau Posthumul. Huniade scdrbit de
I) Detineri enim ilium iusit, nec cum Hungarie Dominic proillius 11-
beratione sollicite laborantibus restituit, donee idem Don Gubernator filitun
suum Ladislaum, nal* maiorem erga menus inters sua in persona pro obside
locavit (Thuroczi P. IV. Capit. XLV11).
2) Fortuna suae parte novercata fuerit.
3) Dominis Johanne s de Hunyad Gubernator curries regnires unde-
cunque emergantes, tanquam fmpositum suis humeris onus, peroptima dis-
cret: one gubernabat renurnque hostili turbatur ab incursii. (Thuroczi).

www.dacoromanica.ro
 117

irul nesfarsit de intrigi si calomnii, preda franele guvernului in

mainile regelui minor.
Astfel Dl. Gruberrtator a predat in anul 1452 de }Yana voe
,sarcina guverndrei regelui Ladislau, dupa ce a dirijat opt ani
tam cu o prea fericita conducere. Regele La3islau ia daruit ca
posesiune perpetua comitatul Bistritei" ').
Tot cu aceasta ocazie regele Ladislau ii acorda lui Huniade
si favoarea de a purta sterna cu insignele i armura familiei
sale, care consta din ,,Corbul de un negra curat, avand ca po-
.cloabd un inel de culoare aurie" linut in ciocul deschis, pe care
cornitele purtase pana atunci. La insignele familiei Corvin s'a
mai addugat in urmd o altd insigna stralucitoare, leul de culoa-
rea rubinului, tinand in unghii coroana, asezat pe un scut alb.
I-a mai claruit in plus si aRe onoruri i demnitdti 2).
Daca se ia aceasta sterna a casei Huniade i sa compara
cu vechea sterna a Munteniei, rezulta larnurit ca Huniade a im-
prumutat-o dela principii acestei tari, cu cari se inrudise prin
casatoria sorei sale Marina cu Mansila dela Arges din familia
Danestilor.
ra primul titlu de noblete castigat de Huniade prin inru-
clirea cu casa domnitoare a Munteniei. Atat la sterna cat si la
litlu, Huniade a tinut foarte mutt toata viata sa, de oarece pe
langa o veche noblete (le sange a Basarabilor, ea mai indica si
origina romaneasca a familiei sale.
1453. Etate 67 ani.
Huniade stimat i respectat de tot function arii statului, iu-
bit si regretat de popor si mica aristocratie, s'a retras la pro-
prietatile sale din Banat, stabilindu.se in Timisoara, unde duce
o viata de linistita recreatie, dupa atat de intense eforturi.
Calomnia insa, aceasta patima josnica, fu arma 'cu care
dusmanii sai neimpacati, Garai, Ciley i partida lor, ii urmarira
si In locul sail de retragere. In ura i invidia lor merg pana a
pune la cale un atentat contra persoanei lui Huniade. Aceste
intrigi i calomnii nu fac insa decat sa scoata si mai mult in
relief stralucirea sa immaculata.
1454. Etate 68 ani.
In urma caderei Constantinopolului in mainile sultanului
IvIahomed al II-lea, un fior de groaza cuprinde intreaga Europa.
D Urbi et Domnus Gabernator onus sui officii, quod iam octo per
.annos felict gestamine direxerat sponte exuit et MCCCCLII regi Ladislao
restituit. Ladislao regi tradit possessionibus ac perpetu9 Bistricensi comitatu
-donatus. (Codex Diplomaticus).
2) Armorul quoque insigniis, puta corvo, gestamine annuli de colore
flavelo in clypeo decipto, quae ipsus Dominus Comes usque ad tanc gesta-
-verit, alia clara insignia rubeum scilicet leonem coronam unguibes rapere
voleotem, albo in scuto et maioris exclelentiae et dignitatis pro honore ernin-
dem Dominus Comitem Bistricensem insignis eisdem adonavit (Codex di-
Alontaticus).

www.dacoromanica.ro
 118

Patimile, ura i intrigile magnatilor, dusmani ai lui Huniade, se

potolesc in fala iminentei pericolului ce ameninta tam.
In urma interventiei cardinalului Dionisie se da lui Huniade
odata cu comamia armatel ungare i insärcinarea de a apara
Serbia contra urgiei lui Mahomet.
Huniade executd faimoasa campanie din Serbia in care
Firus beg cu o mare parte a armatei turcesti cade prizonier la
Krusevacz ').

1455. Etate 69 ani.

Mahomed al II-lea invadeaza Serbia. Brancovici cere
ajutoral Ungariei. Pe and Ungurii lineau sfat Mahomed ocupa
Serbia. Brancovici neajutat la timp, cere pace Turcilor, asa ca
interventia armata a lui Huniade nu mai are raliunea de a se
produce.
1456. Etate 70 ani.
Cariera militard a lui Huniade, se inchee cu victoria dela.
Belgrad, care este cea mai glorioasd luptd a sa si care este ur-
mata prompt de moartea marelui erou.
Aceastd victorie este reclata in urmatoarele scurte cuvinte
cafi ne dau o idee clara atat despre facilitatea limbei latine de
a concretiza in cateva cuvinte o intreagd actiune, cat si despre
preciziunea siilului acelor timpuri.
Anno 1456, relata de Turcis victoria, Belgrado periclitanti
seccurit, Turcas navali praelio profligat, castris exuit, Belgradum
obsidione liberat ac pie obit. (In anul 1456 a smuls victoria dela
Turd, cetatea Belgradului care era periclitata a ajutat-o esca-
dra turceascd a infrant-o intr'o luptä navald, din tabdra lor i a
alungat. Belgradul de asediu 1-a eliberat i cu credinta in D-zeu
a murit).
Iatä descrisd inteo singurd frazd intreaga campanie dirt
1456 si moartea pioasä a marelui erou. Citind aceste randuri sä
vede irnediat influenta marilor istorici Thucydide si Tacit asupra
scriitorilor din epoca renasterii, printre cafi se enumerd Thuroci,.
Bonfiniu, Callimachi, Aeneas Syilviu Picolonim, etc., cari au tra-
tat in scrierile lor viala lui Huniade. Este inceputul epocii renas-
terei in larile din centrul Europei. In acesti scriitori se gasesc
foarte pre(ioase date, etat in ce priveste istoria militara, cat si
istoria noastra nationald.
WA de ci nevoia ca invaidmantul clasic sd se predea in
liceele militare. Iatä i necesitatea ca studiul istoriei lui Tucidide,
Xenophon, Polybiu si Tacit, sä e predea in scoala superioara

1) Ad castrum Krusevacz, praefatus Friez beg-beg, voyvoda muftis sil

vae comissae gentis cum potioribus captivitatis calamitate affecti, et Domino
Gubernatori magna cum gauCo et solenitate prezentati fuere (Thuroczi).

www.dacoromanica.ro
 119 -
de razboiu, unde s formeaza viitorii conducatori ai armatei. In
acesti ilutri scriitori militari, ofiterii elevi vor gasi pe langa pre-
lioase iavalaminte strategice si tactice i exemple marele de pa-
triotism, devotament, curaj i abnegatiune catre tara si tron, ce
formeaz i innobileaza caracterele, cari sub influenta mediului, cu
greu pot scapa spiritulai materialist al timpului.
Operile autorilor vechi, sunt aur in foc lamurit, cum zice
sfanta evanghelie despre cuvintele Domnului, ele trecand prin
purgatorul vremei, care dd la fund neghina si nu lasa sa incol-
teased de cat graul curat i ideile morale si sdnatoase.
Dupa aceasta digresiune revenind la subiect, constatam din
studiul comparativ al carierei militare i politice a lui Huniade
cu acela al vietei sale, Ca aceasta cariera se poate asemand cu
un rau, care isvorand din varful muntelui, curRe linitit, sporin-
du-si mereu volumul apelor, printr'o serie de afluenti, !Ana cand
ajunge cel mai mare fluviu al tarei i care-si pastreaza totusi
limpeziciunea i puritatea apelor sale, nand la varsarea in mare,
Tot astfel i Huniade, incepandu-si cariera de la simplu sol-
dat, urcd treptat i pe incetul toate treptele ierarhiei militare, pand
cand devine comandant de armata, apoi comandant suprern al
tuturor armatelor si in fine guvernator general al tarei, cea mai
inaltd functie la cat e este permis in vremurile normale a ravnl
un muritor, care nu eAe nascut din sange regal.
Inaltarea sa este lina i inceata, fruct a unei munci intense
si a unei \taste experiente castigata treptat in diteritele grade si
functii.
II vedem comandant de brigadd de abea la varsta de 51
ani, pe cand noi cei de azi, pigmei fata d?. personalitatea lui,
consultam mer,m anuarul facand cuvenitele elimindri la unn §i
arnantiri Ia altii i combindm budgetul sore a ne cred locuri §i
a ajunge generali la o varsta mult mai fragedti.
La varsta de 51 ani, prin capacitate doveditd pe campul
(19 luptd, este numit comandant de divizie, acesta fiind gradul
cu care ar coresougde tunctia de ban al Severinului.
Comandant de armata este numit Ia varsta de 55 ani, co-.
mandant suprem al armatei la 59 ani, iar guvernator la 60 ani.
Este o innaintare care multi din cei de azi ar socoti-o ca intarziatd
in timn.
Este c, situatie castigata p calea normala si in timpuri nor-
male, fara inalti protectori, lard puternici amid politici, numai
prin muncd si capacitatea meritelor sale.
DacA cornpararn aceasta cariera. cu a altor mari batbati
cle stat ai lumet, veJem ca este o mare diferenta intre maul
d a alunge In vartut piramiciei a nnui Cronwell sau Nauoleun,
earl traesc in epuci de rev olutie, uncle capaeitatile i urajul au
un rnediu favorabil de a se manifestà, a e0 in relief, a'si en-
ceri printr'o loviturd rangul suprent in stal, i ac:ea a unui Hu-
niade, care trdeste intr'o epuca norrnala, are de luptat cu obsta-

www.dacoromanica.ro
 120

cule succesive, cu dusmani i intrigi, cu un meniu putin favora-

bit selectiet valonlor i ci factorul principal, timpul.
Ceeace primii castigd dintfun salt, Huniade trebue sa par-
curga in erape succesive.
De aceea i caracterul i mentalttatea celur dintai este deo-
sebitä de a acestuia.
Prirnii sunt mai cutezatori, mai aventurieri, mai hotarati,
mai furiosi, avand in spiritut lor ceva din caracterul fulgerdtor
al revolutiilor din can au esit.
Huniade din contra e6te bärbatul calm, iutelept, masurat
cu multa rabciare, demn reprezentant al timpurilor normale.
Pentru aceste motive, cei dintai fac mari greseli politice,
datorite exuberatiei pasiunilor pe cart nu si le pot stapani si in-
frana, ca uciderea regelui Carol de cdtre Cronwell i tendinta de
subjugare a Europei de catre Napoleon, pe cand Huniade este
bland si iertator, deplin stapan pe sentimentele sale pe cad
§tie a le inlrana ; el nu are nici pasiuni, nici vanitati personale ci
o singura pasiune, patriotismul, care face din el ran erou si un
inalt sentiment religios, care II transforma iatr'un martin
El care a dettruA puterea supremä limp de opt ani, ar fi
putut oncand sa se pruclarne rege, avand de partea sa atat sim.
patia cat si increderea poporului. A fust insd un om intelept si
cumpatat si a stiut sa pastreze Iii toate o judecata limpede i o
dreapta masura.
Acestea sunt inaltele calitati, cad 1-au facut pe Huniade
nemuritor. (Ioannes Huniades de mortes transit ad vitam". ')
Urmasii sai recunosandui aceste calitati, au pus in mor-
rnant langa el un s;eptru ; indicând prin aceasta cd lard a avea
litlul de rege, Huniade a avut cat a trait puterea regald.
Sceptrul a lost uasit In anul 1599 de catre .ostasii lui MI-
haiu Viteazul, cand dupa ocuparea Transilvaniei, el a intrat trium-
tator in Atha ;ulia. Unul dintre ostasii lui Mihaiu, luä sceptrul
§i'l predete in mainile lui Petre Orsi, capitanul orasului Strigoniu,
care'l aruncd in Dundre spunand urmätoarele cuvinte :
_in mana ilustrului tdu stapan Ioan Hurnade tu ai salvat
Dunarea i pamantul Ungariei de sub jugul necredincio4ilon
Aici nimeni nu mai este demn de a te plata. Fluviul apdrat de
;tine in calamitatile trecututui, sd te protege contra sacrilegiilor
viitorului. 2)"
Gäsirea sceptrului de catre ostasii lui Mihaiu Viteazul, era
un senn ceresc ca ciomnia Ardealului se cuvenea neamului ro-
manesc, iar aruncarea lui din nou de catre Petre Orsi in valu-
rile batranului Danubiu, era o tainicd proletie ca aceasta domnie
se va realiza mai tarziu.
Duna ce sceptrul a cutreerat, dus de valurile Istrulai, mul-
tiplele campuri de lupta ale lui Huniade din lungul Dundrei, cand
1) Aennes Syilvii Picolomini.
1) Charles Louise Chassin Jean de Huniade.

www.dacoromanica.ro
 121

a sosit plinirea vremei, s'a oprit la tdrmul romAnesc, hind des-

tinat i hotdrit tie prnfidentd ca el sd fie purtat in cinste de vi-
teazul nostru suveran i urmasii sdi.
Tactica de lupfd a lui Joan Huniade.
Din studiul carierei militare i politice a lui Joan Huniade,
rezultd cd el a fost intAiu si mai presus de toate, soldat.
Nascut pentru a ti militar, a imbrdtisat cu drag cariera ar-
melor, cdtre care avea 0 aplicatie naturald mostenitd prin ata-
vism dela vechii legionari romani, al cdror demn urrnas era. si
direct dela pdrintele sdu Voicu, soldat la curtea regelui Sigis:rund,
cdruia pururea i- a pläcut sd fie in serviciul nostru" cum suna
diploma imperialA din 1409
Mostenind cele mai alese calitati si insu:iri rdsboinice, el
un simplu soldat mercenar, urcd cu past inceti dar siguri toate
treptele crarhiei militare, pand cAnd ajunge comandant suprem
al armatei ungare si cel mai valoros cdpitan din acea epocd.
Huniade trebue dar studiat, iar activitatea sa analizatd in
primul rand din punctul de vedere a omului de rdsboiu, acesta
hind caracterul predominant al personalitatei sale. Pentru aceasta
este nevoe sa studiem mai intaiu mediul in care a trait, deoa-
rece nimic nu scdpd influentei mediului i tiinta de la care s'a
adapat, cdci cea mai puternica inteligentd lArA aportul stiintei
nu poate it capabild de actiuni mart
Primele sale cunostinte militare, instructia technicd propriu
zisd, o cAstigd in oastea Voivodului Ardealului, Nicolae Csaky
pi o complecteaza sub ordinele lui Francisc Chanadin si a pre-
fectului Hal. La curtea voivoctului Csaki curioaste el valoarea
Romanilor Ardeleni, din sAnul carora esise si de care rdnidne
legat sufleteste pand hi moartea sa. Tot dintre RomAnii Ardeleni
recruteazd el brigada de cuirasieri, cu care se distinge in Bohe-
mia si la Sernendria si care formeazd apoi trupa de elitd desti-
nata a-i apdrA persoana sa si a forma ultima rezerva cu care
adeseori schimbA soarta luptei.
Tot cu ace astd ocazie el cunoaste i sufletul celor 4 natiuni
-cari locuiau in Ardeal : Romanii, Unaurii, Sacuii si Sasii si are
prilej sa le studieze calitatile pi defect6cle lor, pentru a sti cum
sd'i intrebuinteze in luptele de mai tArziu. Dacd privim crochiul
luptei dela Varna si cetim descrierea celei de pe cAmpul mier-
lei, vedem, dupd dispunerea lor, modul cum el a clasificat vitiul
de rdsbunare a acestor natiuni.
In solda principilor Munteniei, el ip dd seama de puterea
traditiei si a disciplinei trite() armatd.
Voivodul Mircea disnunea pe acele timpuri de cea mai build
armatd diu Europa Orientald, care luptase necontenit contra lui
Bayazed, Soliman i Mahomed, cAstigand in repetate randuri
laurii victoriei. El organizase o armatd, bine instruitd, disciplinata
si creiase o traditie.

www.dacoromanica.ro
 122

Insusi Turcii recunosteau c Mircea era intre principii cres-

tinl cel mai viteaz si mai ager ').
Tot aici el cunoaste marile calitati ale cavaleriei romane,
care era cea mai vestitä dintre cavaleriile usoare de pe acele
timpuri, cum o numeste Bonfiniu ,,expeditissimo Valachorum
equitatu".
Dealtfel tot marii nostrii voivozi au läsat dupd ei o tradi-
tie i elevi demni de profesorii lor. Acest lucru ii intdlnim la
Stefan eel Mare, in urma cdruia rämän vestiti capitani Hatma-
nul Arbo're, Taut Logofatul, Luca Stroici i alti, deasemenea si
la Mihaiu Viteazu, dupa uciderea caruia raman valorosi capitani
Mdrzea, Getea i Racea cari dupa ce se remarcd in Ardeal,
trec in oastea rnoldoveneascd, unde sunt atrasi de vocea sdnge-
lui si unde se disting de asemenea in mai multe lupte.
0 asemenea traditie a lasat dupa sine de sigur si marele
Voevod Mircea. Aceasta se poate cunoaste dupd tactica ae lupta
si dupd calitatea trupelor lui Vlad Dracul in batalia dela Varna
si a lui Dan al III-lea in lupta de pe Cdmpul Mierlei. In ambele
aceste lupte Romdnii munteni formeazd elita trupelor lui Huniade.
In solda episcopului de Zagreb Dimitrie Szeki, Huniade a
invatat arta de a administrd ; perfectiunea administratiei bisericei
catolice care este o copie fideld a administratei romane, nu a.
lost si nu este atinsa de nici un stat din Europa.
Dela biserica catolicd a imprurnutat si Austria faimosul sdu
rnecanism administrativ, singurul care a putut tine in mana casei
de Habsburg, conglomeratul de popoare care forma monarchia
dualista.
Adevärata stiinta a rasboiului a invätat o Huniade in Ita-
lia, unc.le renasterea literaturei merged mAnd in mana cu acea
a stiintei militare, cunoscut fiind ca evolutia artei militare a
mers in totdeauna paralel cu acea a civilizatiei.
Huniade hind un om inteligent si-a dat bine seamã ca
duod cum adevarata apd de Vichy sau Carlsbad nu se poate
gustà decat la isvor, tot asemenea adevdrata stiintä a rdzboiului
nu se noate invatd bine decat la sursa ei.
Acesta este motivul pentru care el desi servise sub atatia
cApitani ilustri, tine totusi sa mearga si in Italia, spre a lunta sub
ordinele vestitilor condotieri Carmaguola. Sforza, Gattanelata si
Piccinino, timnul cdt Huniade a stat in Italia fiind acela in care
el si-a aprooiat mari1 principii ale rdzboiului. Pentru a puted
.intelege mai intliu doctrina care a format baza cunostintelor
sale, este nevoe a lac* o desciiere rnai pe larg a organizdrei
arm itelor europen si a tacticei de lupta de pe acele timpuri,
apoi a tasticei italiene in special, spre a ne nuted da seama de
influenta cc a-,.easta a avut- o asupra principiilor de luptd a ma-
relui capitan.

1) Istorit Rontililor de Onciu. Curs predr.t la facultatea de litere In

anul 1920 921.

www.dacoromanica.ro
 123

Organizarea §i tactica de luptà in Evul Mediu.

Din splendoarea la care ajunsese arta militara sub Greci
si Romani, dupa caderea Imperiului Roman de Apus, arta mili-
tara decade si ea, precipitandu-se in cursu Evului Mediu cu incetul
in abizul imunericului.
Prin invazia barbarilor, societatea din centrul si Apusul
Europei cade in starea primitiva i odata cu ea decade si arta
rasboiului.
Din suprapunerea popoarelor cuceritoarea, socotite cu miile,
peste popoarele supuse socotite, cu sutele de mii, naste feudalitatea.
Ideia de stat care facuse puterea imperiului si a armatei
romane, este inlocuita prin un individualism atotputernic, repre-
zentat prin diferiti conti, urofi, baroni, marchizi, cati formau o
aristocratie de arme ; fiecare senior fiind complet suveran pe fie-
ful i castelul sau, care devine un fel de mica capitala si in
acelas timp o fortareata neexpugnabila. Se revine astfel la epoca
dela inceputul civilizatiei antice, din epoua Iliadei, cand individul
lupta contra natiunei. Diferiti indivizi cari compun o natiune nu
sunt legati intre ei decat prin o limba comunä i aceasta in curs
de formatiune.
In locul republicei i imperiului roman, care oferisera exem-
pIi cel mai desavar§it a unui stat organizat pana in cele mai
mici amanunte, uncle fiecare cetatean era un factor ce nu avea
insematate decat prin rolul ce incleplinea in functional% a ma-
sinariei din care el facea parte, in evul mediu aceasta puternica
organizatie de stat dispare si avem sus o serie de familii aristo-
cratice, unnasi ai sefilor de triburi cuceritoare, cari formeaza
stat in stat, ducand o lupta continua intre t le, los poporul cu-
cerit i aservit ; iar intre aceste 2 clase nici un fel de legatura
moralä.
Dupa cucerirea provinciilor romane, din sefii diferitelor tri-
buri barbare ia nastere acea puternica aristocratie de arme, care
pentru a putea domma mai in siguranta, construeste pe varfuri
de stanei acele vestite castele asemanatoare cu cuiburile de vut-
turi i cari luptau calare acoperiti cu fier.
Tipul luptatorulqi din evul mediu este cavulerul cuirasat
si pante rat care lupta cotp la c al) numai cu un alt cavaler, pe
cat se poate de acelas grad. El ataca in galop pe adresarul sau,
pe care cauta sal rastoarne depe cal cu lancea, dupa care bate
cu bastoanele pe rudele adveisarului sau, cari sa afla i ele
calare, cautand a sustine i ajuta pe stapanul lor in lucta. In
aceasta lupta curajul si vigoarea fizica sunt calitatile cari triumfa.
Este epoca luptei calare, nu insa epo a cavaleriei, ci aceea a
cavalerilor.
Feudalitatea este dar consecinta invaziei barbare, dupa ce
sub presiunea acestora, se rup frontierile septetrionale ale im-
periului roman. Ei apare in toata splendoarea ei catre anul 800
dupa Christos, pe timpul Iui Carol cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 124

Selii bandelcr i triburilor barbare, dupa cucerirea diferite-

bor provincii romane, devenisera segniori sau feudatvri, mai in-
taiu pe un fimp iimitat apoi pe viata. Subalternii se grupard iii
jurul lor cu grade si functii mai mici i ca consecinta i cu pro-
prietati si feude mai mici.
Atunci Iuä nastere acea mandrä aristocrafi i superbd
-oligarhie cu rangurile de duce, marchiz, come, baron, care cise-
landu-se prin culturd si moderandu se prin religic, facu mai pu-
tin aspre conditiile cclor invini i introduse in societate acele
-frumoase i nobile principii ale cavalerismului, gratie carora in
unele tari aceasta alistocratie s'a putut Inentine Nna in ziva de
azi ca patura conducatoare in stat.
Fiecare din aceste grade, dorind sa fie cat mai in siguranla,
Ii alege ca domiciliu o stanca buna pe o pozifie puternica, ii
confectioneazd o armatura care sa4 facd invulnerabil creste
§i dreseaza un cal bun si pulernic, care sal poata duce in lupta.
Gustul de a luptd cdlare deriva din bogatie si orgoliu, seg-
niorul neputand merge pe jos, cum si prin greutatca cuirasei pi
armelor ce trebuid sa poarte.
Pe timpul lui Carol cel Mare, armatele diferitilor regi
principi erau compuse : jumItate din ostasi calari, jumatate din
p2clestrasi. Mai existau i masini de razboi pe care le intalnim
la atacurile liniilor de aparare avare. Fortificatia permanenta era
tie asemenea in floare.
Roful diferitelor arme in lupta era urmatorul :
1. Cavaleria (un rand fiber forma arma principala i era
compusa din cavaleri catafracti (acoperiti cu fier).
Acesti cavaleii erau de doua feluri :
Cavaleri banderiali compusi din segniori de diferite grade
ce aveau dreptul i obligatiunea de a conduce la razboi o trupa
armaid sub propriul lor stindard care se chemd bandierd.
Tined nobili, cari fceau noviciatul pe langa un cavaler,
ruda sau amic, mai intai ca pagiu, apoi ca scudier.
Fiecare cavaler avea ca ajutor un scudier (purtator al scu-
tului), care avea misiuned de a'l ajutd sa se In/brace si desbrace
sa incalece i descalece.
Scudierul era tot vita de nobil i cel mai mare in grad
41upa cavaler. El merged cdlare i pintà insignele banderiale.
Cavalerul purta peste un vestmant de piele strans pe corp,
arrnatura de fier sau otel, scutul cel mic, lance lung& spadd pe
sold, pumnal la centura si buzdugan la arcada eii. Calul de
Asemenea era acoperit cu armurd.de bier.
Scudierul era armat la fel insa nu part& nici-o insigna.
Pinta scutul cel mare de unde pi-a luat i denumirea.
Ca mod de lupta, cavalerul inceped lupta cu lancea, ata-
cand pe adversarul sdu din galop. Cand se apropid mai malt
ale acesta faced uz de spadd, voltijand in jurul adversarului,
pentru a'l lovi fie in cap, fie in gat, fie in coaste, cautand un
punct unie sa fie mai putin acoperit cu zale.

www.dacoromanica.ro
 125

Pentru a rupe armura inamicului kicea uz de buzdugan-

Gaud adversarul cadea de pe cal, se continua lupta pe jos, dacd
aceasta mai era posibil cu greutatea atat tie mare a arrnaturei.
Scudierul ajuta in lupta pe segniorul sdu Wand pr:zonierik
angajd lupta cu acei adversari, cari erau tot nobili, dar nu
ave au Inca gradul de cavaleri.
Toli ceitalti luptatori stateau mai inapoi lund i ei parte
la lupta, dar intr'o mdsurd mai redusa.
actorul prJ n ipal in lupta era dar cavalerul, care trebuea
sa laza exer .itii constante de agilitate i forta.
In rezumat, lupta cavalerilor consta din o serie de ak.tiuni
izolate a diferitilor cavaleri, cari navaleau unul c ntra altuia,
fiecare luptand pe cont propfx.
Din aceasta cauzd nu mai intalnirn rdsboaie lungi i meta-
dice ca in antichitate si nu mai gasim nici concepth strategice
tacttce, acordul masselor ne mai hind necesar; armatele erau
compuse din diferitele banderii ale segniorilor, cari luptau dupd
capric'Ail i buriul lor plac si cari azi se uneau i maine se im-
p A:giau. -

Nu exista acea disciplind a maSselor, care formeaza forta

armatelcr moderne, nu exista o unire pentru intcresele comune
nici fraternitatea de arme intre segniori. Nu exista cleat or
goliul de clasd. Autorjtatea regald era desconsiderata, iar legile-
nesocotite. Tot occidentul, era un fel de anarhie feudala.
0 s:ngurd legatura i aceasta nu de ordin national ii uncau
pe toti segniori : era sentimentul religios, sentimentul crestin, care
pe acele timpuri era atotputernic in toata Europa.
Numai gratie acestui sentiment, Papa dela Roma, care era_
un fel de autocrat cu forte, mare autoritate i mc.lt temut de cdtre
toti imparatii, regii si principii apusului si care stia sd s impund
celor ce nu'l ascultau (cum a fdcut cu acel Imparat al Germa-
niei pe care 1-a tinut trei zile pe frig si nemancat la poarta cas-
telului din Canossa, liana sä'l ierte), a putut el porni intreg
Apusul Europei, contra Sarasinilor, dand nastere acelor nesfar-
site serii de cruciade, cari se continuara timp de peste 2 secole.
Cruciatii, venind in contact cu Imperiul bizantin si arab si
cu cultura greacd i araba, sunt principala cauza a renasterei.
Cand impärati, regi i floarea nobilimei Apusului tau con-
tact cu Bizantinii, observa la acestia o organizatie de stat supe-
rioard lor, cum si o armatd cu altä tactica decat cea feudala.
De asemenea in luptele cu Sarasinii ei au constatat ca cu-
rajul i forta fizica nu pot reusi in fata unei armate cu o orga-
nizare, disciplina, instructie i conducere superioard, curn era
armata araba.
Ei cautd dar sä aduca modificdri si in organizarea statelor
si in organizarea i tactica de luptd a armatelor.
Cruciadele aducand renasterea in cultura i literatura, lac
ca si arta milliard sa evolueze. S nasc noui conceptii asupra.

www.dacoromanica.ro
 126 ---

organizarei unei armate, asupra tacticei pe campul de lupta si

asupra conducerei strategice.
Consecinta experientei castigate in iuptele cu Sarasinii este ca
se pune ordine in modul de luptä al cavaleriei. Dovedinctu-se
justelea principiului ca numai prin 'mire se poate obtine forla si
. cd lupta cavalerilor izolati este greu de condus si de dirijat, catre
finele secolului al XII-lea se formeazd primele sub-unitati de
cavalerie, cari in Italia Stint Lancia compusä dintr'un cavaler
5-6 insotitori i Bandiera compusa din mai multe lanci.
In Franta cavalerii se grupeaza in companit numite compa-
nii de geandarmi (gens d'armes).
Se face o noud organizare a cavaleriei grupandu.se in:
Cavaleria grea numita i catafracti deoarece calaretii din
care era compusa erau cu totul imbrdcati in fier si
Cavaleria !ward, a careia cavaleri nu aveau decat o usoard
cuirasä.
Cavaleria grea era forinata numai din cavaleri, cari se ase-
zau in linia de luptd in primul rand si scuchcri, cari se asezau
in randul al 2.lea, in spatele cavalerilor.
Restul oamenilor din suita cavalerilor, spre a da i ei
aportul in lupta, furd reuniti in escadroane aparte, formand ca
v aleria usoara.
Aceasta este .origina Reiterilor, cari en timpul devenird atat
de faimosi.
Cavaleria grea avea ca arme principale lancea i spada,
cavalena u5oara era armata cu
In princioiu cavalerii luptau calare afara de razboiul de
asediu cancl cavalerii luptau pe jos fard lance si servindu-se de
arme mai ticarc.
Ca tim )ul intra iti uz i lupta pe jos a cavaleriei, astfel la
Crecy si Po:tiers, cavak.ria engleza descaleca i respinse cu lan-
dle intinse asattul calaretilor francezi.
La Agincourt, Francezii trimisera o parte a cavaleriei lor
la asalt descalecata. De asemenea in lupta de la Nicopole am
vazut cd parte a cavaleriei franceze dupd respingerea cavaleriei
turcesti a descalecat.
Cei mai d6tinsi cavaleri au fost aceia ai ordinelor religi-
oase, cari luara nastere in Palestina, de unde se imprasgara in
intreaga Europa cu scopul de a lupta contra necredinciosifor.
Astfel luara hi* cavalerii de la Rhodos, cavalerii dela Malta,
Templierii, ordinul loanitilor.
2. lnfanteria. Pentru a combate numeroasele forte ale Sa-
rasinilor, numdrul cavalerilor nu mai este suficient ; acest nurnar
fiind destul de redus in statele apusene, unde poporul forma
massa. Pentru acest motiv imparatii si regii Apusului fura rae-
voiti a recurge la p000r i astfel mud nastere inianteria.
In afard de aceasta, in lungul drum, din Sudul Frantei s;
Nordul Germaniei pana la Ierusalim, multora dintre cavaleri le

www.dacoromanica.ro
 127
pielira caii i furd deci fortati a merge sl lupta pe jos. Nevoia
lu dar aceea care impuse reintroducerea infanteriei. Ea devine
astfel o arma de lupta mai putin dispretuita i pe care incep7
sa se con teze.
Odata cu sporirea infanteriei, prin ratiune i necesitate se
introduse disciplina masselor, facandu-se primii pasi catre arma-
tele regulate.
Cand noporul, multimea, trebui sa stea sub arme o mai
lunga durata de limp, se simti nevoia unor principii i regule
de organizare, in§tructie i lupta. Astfel renascii, reaparii arta
rdsboiului.
In timpul evului mediu aceasta arma cazuse in cea mai
fornpleta disuetudine.
Infanteriei rau armate dar plina de bravura a barbarilor,
ii urma infarteria feudala, care era un fel de turrna compusa
din tarani cruzi i sargerosi si din burghezi panfisti i putin dis-
pusi sã lupte, can i unii i altii erau constransi sa piece la raz-
boiu contra vointei lor, din care cauza cazurile de dezertare,
Iuga i chiar tradare erau foarte frecvente.
Atat unii cat si altii erau putin disciplir ati si tot atat de
putin instrui1i. Ei erau armati in diferite moduri : unii cu lanci,
altii cit hale' arde, altii cu arcuri i in fine unii chiar cu
maciuci.
Erau formati in bande si nu aveau o anumite ordine de
batae.
Cavalerii ii dispretuiau considerandu i buni numai pentru fuga.
Acesti inianteristi erau intrebuintati numai in servicii umile
sau lark important& ca: paza bagajelor, apararea cetatilor, a face
prazi, a adunt alimente i furaje. Mai in urma fu intrebuintati
pentru a acoperi flancurile cavaleriei i uneori a forma unitali,
inapoia carora cavaler;a obosita de lupta t sleita de puteri sa
se poata reface si repauza.
Anglia fu cea dintaiu lard care forma din acesti infnrcniti
bande cte arcasi, cari ajunsera in curand in mare favoare.
Ei trageau cu efacacitate sageti contra armaturei cavale-
lerilcr pana la 200 metri.
Acei cari erau mai instruiti si mai indemanateci aruncau
10-12 sageti pe minut, iuteala ce se apropie de aceia a armei
cu repetilie actuale. Ei purtau o armura usoara, iar in timpurile
ploioase i umede acopereau corzile ca sa nu se ude.
Elvetienii, impinsi de un puternic indemn de patriotism, spre
a putea fi in masurd sa lupte contra vecinilor, can erau calari,
scoasera cei dintaiu infanteria pe canipul de exercitii spre a o
instrui si face exercitii.
Ei introdusera cei dintaiu tactica greaca cu formatii adânci
in ordine stransa i arme lungi.
Evolutia armei infanteriei ii reaia astfel firul evolutiei dela
cap, mergand pe aceias cale ce urmase in antichitate.
Se formara 2 specii de infanterie:

www.dacoromanica.ro
 128
Infanteria grea, inarmata cu lance, halebardä, spadd si
scut si
Infanteria usoord armatd cu arcuri, balestre sau fronele.
Prima forma unitdti de lupta, cea usoard actionâ pe flancuri.
Cdnd cavaterti luptau pe jos se grupau ta companii. Aceasta
era evolutia inianteriei nand la epoca lui Huniade.
3. Masini de rdzbotu. Artileria.
Ci cdderea vechei arte militare romane, masinlle de rasboiu
disparura din armatele occidentale. Se mai pdstrara de catre
Bizantini tipurile uzitate de catre Romani pentru atacul i apa-
rare a cetatilor.
Masinile de cari se serveau Bizantinii erau:
Traboccul, un fel de balesta mare, manganul care se mank
cu onagra, bricola un fel de catapultd, etc..
Orientalii mai faceau uz de focurile grecesti, cari erau o
cornpozitie de sulf, silitra, arbune i var, cari aruncate asupra
vaselor inamice le aprindeau, iar cazand in apa ardeau cu mai
multd putere, apriz5nd tot ce intalneau in cale.
In secolul al XIV. lea, Bertold Schwartz gasi mijlocul de a
rafina salitrul, inventand astfel praftil de puscd.
Aolicatiunea cu pulberea fu fact ta intaia oard cu artileria
grea, construita din tunuri ae kmn legate cu cercuri de fier sau
cu tunuri sdpate in piatrd, dupa care se turnard tunuri de fier
§iapoi de broriz. Mai in urmä tunurile e pusera pe afete.
Considerandu-le ca masini destinate sä spargd zidurile si sä
ia locul vechilor masini romane, se fabricard la inceput tnnuri
grele (Oand la 1000 de livre), Mai in urmd se fabricard i tunuri
usoare care aruncau gloante de plumb.
Totodald se formard soecialisti, maestri tunari, masinisti si
artilicieri. Tunurile din aceasta. epoca prezentau insd neajunsurile
unei incarcari incete, i unei grele luari a liniei de third, deoarece
nu se avea o idee justd de traiectorie, de unde rezulta un efect
nesigur.
Ele mai prezentau in plus peritolul spargerei tevci.
Dupd forma si efectele lor li se deterd diferite nume acestor
tunuri, luate mai mult dupà denumirile antice ca: bombarde, co-
lubrine, serpantine, scorpioni, tunuri, etc..
Tunurile furd adoptate in rdsboiul de asediu, cu incepere dela
mijlocul secolului XV-lea. In urma se cauta a le usura spre a le
putea intrebuinta si in rdsboiul de camp.
Englezii fAcurd pentru prima oard uz de ele in lupta dela
Crecy in 1346.
Celelalte popoare nu le intrebuintard decat la inceputul se-
colului al XV-lea.
Desi Englezii le intrebuintard cei dintaiu, Italienii fura acei
cari le perfectionara. Ei au inceput studiul focurilor de artilerie
inainte in anul 1830. Artileria de asediu fu intrebuintata prima
oard in Italia in 1351 contra cetatei Cividale ii Frui, apoi in

www.dacoromanica.ro
 129 -
1362 in apararea castelului Pieta Bona, contra Pisanilor, iar in
1344 tura intrebuintate de WI elieni contra lui Leopold de
Austria.
Dupa 1360 se incene f al r:carea tunuiilor de camp In 1364
Perugrenii 1 ibricara 500 de tui un scurte.
11 13.97 Gran Valeasi Visconti, avea in armata sa 34 de
tunuri sew tc
Arilleri de camp fa insa clehnitiv ii trodusa in armata si
orgainzata dupa 1420
Dupa aceasta data inceou in Italia, Franta si Germania
const uctia de tuncii man i mici de diferile forme i structuri.
Se incepura exercitii de tragere la Niiremberg, Basilica,
Lipsca, Lucia si Venetia.
Francezii studiara modalitatea de a face mai usoara si mai
manevriera artileria de camp. Se perfecfonara afetele.
Lumea militara incepu a avea incredere in aceste noui
instrumeute de razboiu.
funurile de camp erau pe 4 si doua ruate trase de cai.
Odata cu perfectionarea tunurilor apar i primele archebuze
puttate pe spatele soldatilor. Acestea nu erau inca introduse pe
timpul lui Huniade.
Fortificatia §i geniul.
Fortificatia permanenta este singura parte din stiinta mili-
ara, care a tacut oarecari progrese in cursul evului mediu.
In aceasta epoca, s'au construit acele faimoase castele ri-
dicate pe varturile stancilor, despre cari am vorbit anterior, cari
fac si acum admiratia inginenlor i arhitectilor.
Un asemenea caste! este eel dela Bian, zidit de Ludovic
cel Mare dupa a ul 1369. Trupele sale, comandate de Laczfy
voivodul Ardealului, hind complet iutranate de parcalabul Dra-
gomir pe valea Dambovitei, spre a impiedica invazia armatei
lui Laicu in Ardeal, Ludovic cel Mare a ridicat acest castel pe
care 1 a dat in paza mercenarilor scutieni.
Aceste castele feLdale, az.ezate re Arful stancilor in po-
zitii accidentate i grele de atacat, erau construite din ziduri
grcase de piatra, avand di- distanta in distanta mai multe tur-
nuri putcrnice, dominate b ate de un turn mai inalt si mai gros,
asezat la poarta castelului.
Zidurile crau prevazute cu crenele i precedate de santuri
adânci.
Aceste castele serveau de locuinte seniorilcr. Ele se mai
construiau si la trecerile mai importante peste munti, care for-
mau frontiera intre state (cetatuia lui Negru Voda dela Podul
Dambovitei i cea dela Ra4nov).
Fortificarea cetatilor ia nastere mult mai tarziu, odata cu
ridicar ea burgheziei.
Cetatile comerciale germane fiird nevoite a se apart con-
C. 9

www.dacoromanica.ro
 130

tra baronilor praddtori, iar cele din Italia septentrionald contra

jalurilor trupelor imperiale, incepurd a se inconjura cu ziduri §i
§anturi.
Ca-iele apartinand f amiliilor frunta§e ale oraplui fcrmau un
grup aparte in mijlocul piatetei. Aceste case a veau zidurile inalte
i soli te, iar zidul exterior era garnisit cu tunuri. De jur impre-
jural acestui grup de case erau strazi largi.
Ele formau astfel un puternic reduit in centrul oraplui.
Atm castelele feudale, cat §i cetatile s'au bucurat de o
mare siguranta pand in timpul primelor cruciale, nefiind inca
cunoscuta arta de a le ataca §i cuceri.
De abia in timpul luptelor cu Sarasinii, date pentru cuce-
rirea locurilor sfinte, cruciatli Bind nevoiti a ataca mai multe
cetati, cari impiedicau inaintarea lor asupra Ierusalismului, ia
na*tere §tiinta atacului cetatilor. Profesorii cruciatilor sunt ingi-
nerii bizantini. Constantinopolul fiind a§ezat intr'o puternica po-
zilie naturald, a putut rezista tuturor atacurilor: Hunilor, Avarilor
Bulgarilur i Sarsasinilor,numai gratie aplicarei vechei metoade
romarie de apdrare a cetafilor. Paralel §i prin analogie cu *tin- fa
apararei cetatrlor, ei au cultivat §i pe acea de a le ataca. Ce-
tafile Iafa, Darnieta, Alexandria, etc., au lost cucerite numai
grafie inginerilor bizantini. Dela acetia invatard inginerii pisani pi
genovezi, arta de a fortifica cetatile, cum §i §tiinta de a le apara
§i ataca
Doritori de a perfectiona ceeace invalaserd, ei incep a stu-
dià pe scriitorii militari greci §i romani, cdutand a gasi in volu-
mele prafuite ale acestora, secretele vechei §tiinte militare.
Cercerdrile inginerilor militari §i a ofiferilor, merg paralel cu
acele ale literatilor, filosofilor, morali4tilor §i istoricilor §i astfel
dii respecrul instinctiv ce le inspira trecutul §1 din dorinfa de a
descoperi tainele tiinfei vechei lumi, incepe epoca rena#erei
Inginerii italieni, puserd baza unei noui §coale de fortificare
apdrarea §i atacul cetafilor. Apogeul acestei coli concide cu
epoca lui Ioan Huniade.
Gratie acestei coli, fortificarea cetatilor lud un mare avant
in Italia septentionala, unde aproape toate ora§ele 'oogate se
inconjurara cu ziduri.
Aproape simultaneu cu nouile sisteme de fortificarea ce-
tafilor apar §i gurile de foc.
Etectele acestora s'au vazut la asediul Constantinopolului.
Pentru a putea spacge puternicul zid al Bizantului, Mahomed al
II lea pune sd toarne cateva tunuri de mare calibru. Cel mai
mare din a ;este tunuri era tras de 50 perechi de boi. Cu obu-
zele aruncate de acest tun s'au facut bree in zidurile Constan-
tinopolului, prin cari au Wilms trupele turce§ti in cetate,
Efectele §i ravagiile acestor tunuri, le-am descris la asediul
Belgradului, unde Mahomed al II-lea a transportat intregul sdu
parc de asediu.

www.dacoromanica.ro
 131

Cetatea Belgradului a putut rezista nu prin taria zidurilor,

ci prin curajul si tenacitatea aparatorilor ei.
Paternicile efecte ale tunurilor de asediu au impus modifi-
-cad radicale in traseul i pro-dial fonificatiei permanente.
Turnurile se fac mai largi si mai groase, iar inaltimea lor
se micsoreazd. Zidurile pentru a deveni mai rezistente fura mic-
prate si invelite cu un parapet de pa maid, iar santurile se lar-
era si adancira.
Tot atunci incepa constructia marilor bastioane i reduitelor
interioare.
Astfel ia nastere sistemul de fortificatie bastionat, care fiind
posterior epocei lui Joan Huniade, ese din cadrul studiului de
fata.
Arta militard pe timpul lui Huniade.
In urma celor vdzute i invatate de cavalerii cruciati de
la bizantini i arabi, pe baza experientei castigate In timpul cru-
ciatelor (cand popoarele Apusului sub influenta Papei se coali-
zeazd i lupta impreund contra Sarasinilor, punand in linie, forte
mult mai numeroase decat se vazuserd pana atunci) si sub in-
1luenta studiului marilor capitani din antichitate, arta militard
reinvie i incepe sa'si recapete incetul cu incetul, vechea ei
stralucire
Cavaleria fiind formata numai din nobili si cum numarul
acestora era mic, s:-..re a putea lupta contra puternicelor armate
ale Sarasinilor, imparatii si regii Apusului furd nevoiti a face
apel la popor.
Cand arm -ttele se adunard, taranii i orasenii neavand cai,
constituira infanteria iar nobilii cavaleria.
Astfel din necesitatea siorirei numdrului luptätorilor si din
cauza costului prea mare al intretinerii unei cavalerii numeroase,
renage infarzteria.
Prima infanterie organizata este aceea a Elvetienilor, care
ia fiinta din dorinta acestora de a si pdstra libertatea, in fata
tendintelor de opresiune ale casei de Habsburg.
Luptele incoronate de succes ale infanteriei elvefiene, atrag
atentia celorlalte state.
Din spiritul de imitatie, apare militia nationala in Franta si
apoi incetul pe incetul se intr Ause sistemul de recrutare bande-
rial in aproape toate statele din Europa centrald i occidentald.
Dupa acest sisteni fiecare 20 de case trebuiau sa" dea un
soldat, pe care if echipau i armau pe cheituiala for. Este prima
etapd catre serviciul militar obligator.
Astfel duoa aproape 1000 de ani dela cdderea Ro mei, reapare
poporul in luotd i odatd cu el reapare si prima tactica defen-
sivd, acea a Grecilor, cari cautd a opune furiei cailor i cava-
lerilor izolati, formatiuni de o mare densitate i adancime.
Primele formatiuni sunt in forma de con sau cap de porc,
pentru ca cetele de caldreti isbindu. se de o mica suprafata, for-

www.dacoromanica.ro
 - 132
math. dintr'un punct sau varf, sd nu poata avea puterea de a
lovi §i sa fie nevoitd a aluneca in lungul celor 2 laturi ale co-
nului.
Tot atunci se fac primele combinatii tactice cu armele de
mand §i cele de aruncat.
Cele dintai se pun la centru, celelalte pe aripi.
Ca o consecinta a acestor combinatii, se dd o noud orga-
nizare infanteriei, care se imparte in:
a) Infanteria grea, armatä cu lanci, haleberde, spade §i
scuturi
b) Infanteria upard, armatd cu arcuri, balestre, sau fronde.
Infanteria grea forma unitati r e lupta, iar cea u§oara acti-
ona pe aripi. Tot atunci se infiinteaza primele unitati de artilerie.
Cavaleria la randul ei cauta a'§i mentine rolul preponde-
rent ce'l avea in lupta. Cum in acest limp apar pe scena armele
de loc i§i ingroa§e armura pentru a putea neutraliza focul.
Pentru moment infanteria avand formatiuni greoaie §i pu-
tin manevriere, cavaleria i§i lnenlfte inca situatia de regina a
bataliei.
Organizarea armatelor din Europa centrala §i occidentalä,
ca o consecinta a rena§terei infanteriei §i infiintarei artileriei,
suferd serioase modificart.
In epoca lui Hunia de armatele europene se compuneau din
3 feluri de trupe §i anume
a) Militia coroanei, compusa din trupele satelor §i ora§elor
ce formau patrimoniul monarhului ;
b) Militia Jeudald §i acea a vasalilor ;
c) Militia mercenard.
Aceaste trupe se grupau in unitati neegale, atat sub ra-
portul fortei cat §i al calitatei.
Fiecare unitate se arma cum putea.
Cand plecau la razboiu soldatii i§i luau hrana cu ei pentru
primel.= zile. Dupa aceasta ei se hraneu de catr e. comandantii
de unitati prin trasurile de subsistenta. In tam inamica, traiaki
din prazi §i jafuri.
Trupele de mercenari erau pldtite din visteria regelui sau
a statelor. Ele erau atrase insa spre cariera armelor mai mult
de §ansa eventualelor prdzi de ra zboi, decat de plata soldei
Ordinea de luptd. Nervul armatei era cavaleria, care lupta
complet separatd de infanterie. Ea se dispunea de reguld la
centru, iar infanteria pe aripi §i inapoi. Arca§ii §i balestrierii se
dispuneau inaintea frontului. Ei jncepeau lupta cu arma ward,
dupa care se retrageau pe flancuri. Ordinea de batae era h in-
ceput pe o singura linie, impartità in centru §i aripi. Mai tarziu
necesitatea e§alonarei trupelor in adancime, impuse dispunerea
trupelor pe doud §i chiar trei linii. Linia §i III-a era formata
din cavaleria cea mai aleasa.
Campurile de lupta se alegeau pe locuri §ese §i proprii
pentru lupta calare. Rare ori se recurgea la alegerea pozitiilor

www.dacoromanica.ro
 133

lactice avantagioase. pentru a compensa prin ele inferioritatea

numerica a trupelor. Nu se profita de surplusul de forte de care
dispunea unul dintre beligeranti, pentru a ataca pe adversar in
flanc sau spate. Victoria rtimanea a aceluia care tinea in rezerva
pand in ultimul moment, un numär superior de trupe proaspete.
Tactica de luptä italianä. Aventurieri §i condotieri.
Am aratat atat la biografia lui Huniade cat si la deshi-
erea carierei sale militare, ca acesta §i a complectat i desd-
varsit stiinta rdsooiului in Italia, cat timp a stat in solda Duce-
lui de Milano.
Aceasta sedere in Italia avand mare influenta asupra con-
ceptiilor sale strategice i tactice, in luptele ce a purtat ulterior,
am crezut necesar a arata mai amanuntit, care era doctrina
§coalet italiene de pe acele timpuri i modul cum ea s'a foirnat.
Cateva ramasite din vechea arta militard romand s'au mai
pdstrat in Italia, Gallia si Spania dar mai ales in Italia de Nord,
chiar dupa cdderea Romei.
Teoderih cel Mare Regele Ostrogoi1or, care traeste in se-
colul al 6.1ea, invata arta militard la curtea imparatilor Bizan-
tului. Urmasii sdi lupta cu Belizarie cel mai vestit general al lui
Justinian si apoi cu Narses, de la can iiivaa tactica de lupta
bizantin i.
Cand Narses care era eunuc in urma intrigilor dusmanilor
sai este rechemat din Italia de cdtre Iniparatul Justin, imparateasa
Sofia mai adaoga la injustetea iotului sau i insulta de a'i tri-
mite o furcd si un fus, lasand sa se inteleaga pnn aceasta, sa
vie sa ia directia lucraril r femeilor sale de la curte si sa lase
razboiul bArbatilor. Aceasta grosiera injurie Ii cauza lui Narses
o mare durere. El raspunse astfel mesagerului imparatesei : Du-te
§i spune stapânei tale, ca eu Ii prepar un fus, pe care Romanii
nu'l vor putea desira cat vor trai".
Consecvent cu acest raspuns Narses trimite regelui Longo-
barzilor (cari pe acel timo ocupau partea din Ungaria actuala
dincolo de Dunare, adicd vechea Panonie), cateva fructe i yin
din Italia, adaug,and aceste cuvinte : Tu poct veni".
Alboin Regele Longobarzilor asculta sfatul i Il urma,
ocupand Italia du Nord uncle poporul sdu se afla i astazi.
Narses rdmase intre Longobarzi pe care ii invata tactica
de lupta romana.
Aceasta stiinta se past d in armata regilor Longobarzi pand
la. desfiintarea regatului lor de cdtre Carol cel Mare, apoi, in
orasele din Nordul Italiei, cari aproape toate aveau armatd proprie.
Aventuri ru i condotierii, ii deterd in secolele al 14-a si
15lea un mare avant.
Iata 2 nume de luptatori putin cunoscute de noi
1)Talem se edem telam orditurum, qualem ipsa durn viveret deponere
non posset. Pau1 D acre).

www.dacoromanica.ro
 134

ate erau unii i cine altil ?

Aventurierii erau soldati mercenari, cari invOtau instructia
militard, pentru a'si forma din ea o meserie. Ei Idceau brigan-
dagiu in timp de pace i isi ofereau serviciile celor ce i plateau
mai bine, in timp de rasboiu.
Se recrutau de catre orasele bogale din Italia septentrio-
nate., dintre Germani, Unguri, Croati i Albanezi, pentru a avea
trupe cu cari sä poata lupta, fie intre ele, fie contra trupelor
imperiale.
Rasboaiele pe acele timpuri hind aproape, continue, iar
aventurierii cdstigand averi frumoase, atat d n sokla ce Ii se
plated, cat mai ales din prazile ce face au, foarte multi indivizi
atrasi de dorinta castigului imbratisara cariera de aventurieri.
Se formard astfel o serie de mici unitati de aventurieri,
cari int-au in solda principiilor, se iorilor, si a difentelor orase.
Aceste unitati fie cà erau formate de Italieni, fie ca erau
formate din straini se numeau Compame de ventura" de unde
au luat dcnumirea de aventurieri.
La inceput aventurierii se recrutau din popor Mai tarziu
ei se recruteaza i dintre cavaleri, cari sau in timpul cruciatelor
din cauza marilor cheltueli ce au avut, sau ma; in urma, si-au
pieidut mosiile si ne mai ramanandu le alta avere decal sp da
pi numele, cautau in cariera de aventurier, refacerea situalici lor
materiale.
Condottierii erau unitati de mercenari can ii alegeau sin-
pure seful, ca .uia Ii recunosteau cea mai deplina autoritate.
Comandantii cari organizau i conduceau acesle unitati se nu-
meau condottieri, dupa titlul contractulai ce in heiau cu diferiti
seniori sau orase care purta nume'e de Condotta". Acest con-
tract confined in el diferitele articole, prin care se aranja plata
soldei, ch'stiunea armamentului, echipamentului, hranei etc.
Capitanul condotierilor convened cu seniorul sau capul
statului sa-i plateascä o anumita suma de bani pentru fiecare
cavaler sau lance, cum si p ritru fiecare infanterist pentru un
timp dat.
Statul plated suma cuvenita capitanului, iar acesta trebuia
sä aibd grija hranei, echipamentului i soldei oamenilor sai.
Capitanul la randul sau pentru a aved un profit cat mai
mare, recurged la pradarea si jeluilea teritoriului inamic, pentru
a hrani si plati oamenii din prazile luate.
Pentiu api putea reface situatia materiala zdruncinatd, se
anPajau cdpitani de condottieri, cavaleri din cele mai mari familii.
Cei mai celebri comandanti de condottieri au lost in Itdlia,
de.oarece orasele italiene fiind bogate, ca unele ce aveau in mana
lor intreg comertul din Mediterana, ii plateau bine. Solda buna,
atrage elemente bune.
Unii dintre acesti capitani, au devenit comandanti foarte
vestiti i cautati.
Cel mai celebru dintre capitani de condettieti a lost Albe

www.dacoromanica.ro
 - 135
rico de Balbiano, care pentru activitatea ce a desf5surat in or-
ganizarea i instruirea trupelor sale si pentru victoriile ce a a§-
tigat a lost numit restauratorul militiel in Italia" §i invingatorul
barbarilor1)
Alberico de Balbiano da o noud organizare condottierilor
echipündu-i si armandu-i un form, instruinclu-i i disciplinându
forrnand astfel din ei o militia cu caracter stabil, animatd de un
puternic spirit militar.
Aceste trupe bine organizate, disciplinate i instruite, sunt
capabile a participa la expeditii lungi i departate, cec ace nu se
putea obtine cu milijiile feudale i comunale. Stiinta rasboiului
lua dar o noua infatisare.
Pcntru a nu li lipsiti de trupe in momentul când aveau
nevoe de ele, unii prinipi luard ii solda lor Inca din timp de
pace pe cei mai vestiti camtani de condottieri, arora le da o
solda mai mica decal cea de rasboiu, care se nurnea soldo di
aspeto (solda de asteptare). Este primul pas catre creier a ar-
matci permanente.
antra companiile de aventurieri straini, cari au I st anga-
jate de cat e diferite state din Italh., s'au icniarcat in spepal
acea a lui Almovari (snaniol) Cerrupiio (german) a cavalerilor
de Colomba (compusa din Germani i France7i), a cavalerilor de
Snn Gioijo, la compania bianca a englezului Giovanni Aguto
etc., etc.
Tact;ca italiand in secolele 14 §i 15
Istoria räsboaelor italiene din secoleie 14 lea si 15-lea, este
istoria easboaielor de condottieri.
Prirnul organizator i intructor al acestor trupe, aup i cum
am aratat anterior, a fost Alberico de Balbiano.
El fir acela care ravata p- condottierii sai scoala stratage-
melor. a atacurilor brus ate surprinderilor si ambuscadelor.
Isi hicepu cariera militara in compania San Giorgio in a-
nul 1378, dupa care infra in solda Ducelui de Milano, apoi a
Venctiei, a Florentei. a Papei i a Neapolului. In ultimii sai ani,
trecu sub bandiera Frantei, apoi sub acea a Spaniel si in fine
sub acei a irnperiului german. Muri la anul 1409.
Fu cel mai insemnat dintre toti capitanii de condottiieri,
formand o scoala i creirel o doctrind
Discipolii sii had Jacopo dal Verme. Facino Cane, faro-
cele Ottohno Terso. care ajunse senior de Parma, A gnolo della
Pergola, Erasmo Gattamelata de Narni, Bartolanto Colleani si
Giacomo sau Musio Attendolo de Castignola (Romagna) nurnit
si Sforza.
Acesti doi din urma', mari rivali, furä profesori celebri de
I) Alberico de Balbiano, che fu perico ac(lamato vinciiore dei bar-
bar: e resrauratore de ;1 m rla 1i Ila;la.
(Storia militare de Carlo Corsi, maggior generale).

www.dacoromanica.ro
 136
art miIifar, dand nastere la 2 scoli noui : coalc Braceschi:
pronipta in atac i plina de cutezanta i imp:tuozitate in lupta, §'
scoala Sforzeschi, prudenta, intreprinzatuare i perseveret ta.
Dapd muartea celor 2 mari p ofesori, seful scolii B -ecr sari
ramase Nicolae Picinino di Perugia iar a ccleilalte Francesco
Sforza fiul lui Attendoto Acesta dn urma ajunse la cea mai
mare beqatie devenind in cele din urma duce de Milano.
Acestia sunt cei 2 celebn profesori la scoala arora se
formcazd loan Huniade i ale caror principii Ie-a aplicat in lup-
tele ce a purtat contra Turcilor.
Voiu arata pe scurt luptele la car; probabil Huniade a luat
parte, cat limp a fost in Italia.
La ven rc a lui H unia de in Italia, unde se angajeaz0 cu o nitate
formata din rornEini ardeleni in solda h i Pilippo Maria de Vfs-
conti duc'ele Milanului, acesh se afla in lupta cu Ver elk nii
Carnanda armiNor milane?.e. este inciedirtata la incer u-
tul rasboiului Cuntelui Fran -esco Bussone de Caramagnola, un
foarte valoros condottier, recrutat din banda lui Francesco Cane,
elevul lui Albenco Barbiano.
Avand in vedere succesele obtinute asupra Venetienilor,
Visconti nu neste pe Carmagnola guvernator al Genuei dar mai
in urtnd, acesta cade in clisgratia ducelui, care il recheama. Su-
parat Carmagnola Irece in solda Venetiei.
Rmblica V netiei aye a in solda sa in afara de Carmag-
nola i pe vestitul cundottier Gianfranccs-o Gonsaga senior de
Mantua iar Vis:onti ducele Milanului avea la randul sau floarea
condottierilor de ne a -de tirnpJri, ca Pergola, Pic:inino, Torello
tanarul Francesco Sforza
Iii lupta ce are loc h anul 1427 la Macladeo, Carmagnola
com mdantal trupelor Venetiene cunoscand modul de lupta a
scolei braceschd, care prevala in armata milaneza, atata pe ad-
versari sä-1 atace.
Cand se pronunta atacul Carmagnola se retrage pas cu pas,
aträgand pe inamic imprastiat si in dezordine, pe ur teten a-
coperit cu tufisuri inapoia cdruia asezase cei mai alesi lupta-
tori. A:estl a la un sernnal sar afara din ambuscada, surprind
trupeh milaneze, le ataca i infrang. 1)
Furi a preconizata de scoala braccesca a lost funestrd tru-
pelor lui Visconti, dupa cum a fost i romanilor irnpacient a lui
Sempronius, in lupta dela Trebia, care i-a servit ca exemplu lui
Carmaqnola
Victoria dela Maclodeo tidied la cel mai inalt grad remi-
mele acestui condottier.
1) A so-niglianza di Ann bale ala Trebbia, i Carmac/nola (olsocend ) ii
modo di co nbat.:re cH brac,:eschi, che veva evano ne'l eserctto mila- ese,
invito il nem Lo ad assail lo e retrocede do lo trasse spossato e disord nal()
sorra un ter eno sparzo di cespugli d etro ai quali aveva app-n tato sceiti
guerr eri che b tizarono ad un trato fuori di quegli agguati. (Istoria militare
de Carlo Corsi).

www.dacoromanica.ro
 137

Lupta sa continua in anii urmatori.

In anul 1430 Nicolae Picciarao rarnas credincios lui Vis-
conti, bate pc ducele dc Urbino i pe f orentini pe Serchio, in
1431 bate oa Cartnkgaola, iar in 1432 bate la Castrocaro pe
Ve neti:nni 4i Ft_irentini cornandatt de F'.a tce6co Sfor a. In 1434
bate la Imala pe vestitti candottieri Gattarnelata i Niccola da
Tolentino.
In aceasta luota, intreaga armata inamia cade prizoniera.
In .1437 Fra tcesco Gansagasenior de Mantua, care avea
cornanda vaerala a trupelor Venetiene contra lui Filip ducele
de Midi, trece de partea a.;estuia Gattameta,a locotenentul sau,
luand cimanda trua-,lor ranuse creoincioase republicei, ese subit
din Ma itua si Inamteaza sore Brescia. Piccinino 11 urmareste si
in acelas timp Gonzaga ataca regiurlea Veronei cu 40( 0 de cala-
reti.. Glad nelata neavand forte suficiente per tru a duce carnpa-
nie contra lui Piccinino sä inaporazd pe Mincio sore a se pune
in s guranta pe teritorml Venetiei.
Piccinino plecand contra lui Gonzaga, acesta ince arca din nou
sa tr aca Mincio la P_shiera, dar nereusind nu se descurajeaza
ci se indreapta prin Val Sabia, in tinuturile dela Nordul lacului
de Girda uncle bate pe Trentini cari incercau a i se opune dupa
care scoboara din nou in regiunea Veronei, se arunca asupra
trupelor lui Gonzaga pe care le bate si imprastie, pradand teri-
toriul inatnic.
Ffind din nou atacat de Piccinino, se apara contra acestuia
in ninth d ntre Verona si Vic 4-tzi pe cari silit a i abandona, se
.retrage r e Padua, fara ca abflul sau adversar sa poata reusi
a'l atragc itr'o filo a d cistva. Astfel salveazd re 3ublica Vene-
1

liana, dauiu i acestuia timpul necesar sa formeze o noun armata.

In acest timp Sforza luptase cu o alta arznata a 1w Vis-
conti contra Pa ei st a Fiore itei, care incheiasera alianta cu Ve-
netia irnpotriva Milanulu El bate truoele atiate i cucereste mai
,

multe tinuturi paoale, pe cari le opreste insa pentru el.

Mai tarziu Visconti se impaca. cu Sforza, caruia ii da pe
'Rica sa in casatorie. Prin aceasti casatorie dupa moartea lui
Visconti, Sforza din condottier ajunge duce al Milanultii.
In acest timo Piceinino continua rasboiul contra Venclie-
nilor, ocund Casalmaggiore i cea mai mare parte din regiunea
bergama. asediaza Brescia si hvi.ge pe Gattamelata chemat de
Veneticni in ajutorul acelei cetati.
In an il 1439 Liga contra Milanului angajaza capitan gene-
ral al fortelor sale pe Sforza (care i C iu devenise ginerile lui
Visconti).
Acesta, aduna idu-si armata pleaca din Ferara spre Adige.
Piccinino avand trupe interioare in numar, lasd o parte a armatei
sa continue a6ediu1 BrPscici, iar cu cealalta ia pozitie aproape
de Caldiero, pentru a impedeca pe Sorza sä treacd Adigele.
Sfora prin d fer,te demonstratii rensete insa a'l trece.
Picoinina se retrage cauta sd apere valea lui Mimic,
i

www.dacoromanica.ro
 138

Pentru a se asigura dinspre lacul de Garda, el distruge vasele.

venetiene, pe care Gattamelata le transportase pe uscat, cu foarte
mari oboseli.
,Sforza lasa impedimentele la Verona §i se dirijcaza spre
partea septemtrionala a lacului de Garda, cu intentia de a sco-
bort prin Bresda in spatele lui Piccinino.
Cand ajunge aproape de Riva, isi vede drumul inchis de
cetatuia de- la Trenne, pe care o aie haza. Picciuino fiind avizat,
ca un adevarat elev al scoalci bracesce se imbarca eu o mica
trupa, traverseaza lacul, debarc L la Riva si ataca pe Sforza.
Mesta avand insa forte malt saperioare, iar Piccinino fiind atc cat
in snate in acela§ tirno prin surp inlere §i de un deta§ament de
brescani, mica lui armata este infranta, iar el singur abia se
poate salva drind ordin sa'l lege intr'un sac si sa'l du a la Rival).
Aici se re imbarca, aduna in graba trupele sale la P,schiha,
surprinde Verona si o cucereste.
Sforza instiintat sa intoarce inapoi, retrek_e munti acoper;ti
cu zapada, reapare in fata Veronei si goneste pe Piccinino, care
abia avusese timpul de a -e instala.
Faptele de arme mai sus mentionate se petrcc cu trei §i
jumatate secole ii airtea celebrci campanii purtate de Bonaparte
pe ace1ea locuri i cu o arta de acela§ gen.
Acestea sunt o parte din luptele la ca i au participat Hu-
niade in timpul cat a lost in solda lui Filipp Maria Visconti du-
cele Milanului.
Aici a mvatat arta de a dirija actiunea trupelor din punct
de vedere strategic si a le manevra pe campul tactic, avand ca
profesori pe i su§i capii calor 2 scoli, pe celebrit condottieri
Piccininu si Sforza.
Tactica de luptd a lui Ioan Huniade.
Campania din 1441. Dupa ce at i vazut mcd'ul in care s'a
format i isvoarele dela cari s'a adapat, sa examinam carii
au lost procedeele tactice intrebuinta:e de Ioan Huniade in di-1
feritele lupte.
Prima lupta, condusa de insu§i Huniade, in calitate de co-
mandant al cetalei Belgradului, este a ceea de la Csaszralialcm,
data contra payei dela Semendria, Isak.
S-cretul victoriei §i ideea tactica de care s'a calauzit Hu-
niade in aeasta lupta le gr.iim redate in urmat c (. n
Codex Diplornaticus :
Insusi vorvodul Ioan, cunoscond pe inamic si intentille sale,

I) Avvisatone II Picc.nino, cla vero nracesco s'imbarca con poche genti

sul lago, sbarca a R va ed acs de.
Ma la Moria lo sover hia di numero e un drappePo di hresc ani gl
piomba morov%iso alle, spall, II suo picclo esercho e votto, ( g i steso a
steno s sala facendosi chindere in un saLco e portare a Hiva,
kCarlo Cs ri ).

www.dacoromanica.ro
 139

nu a neglijat nimic spre a-i face Mei i.a adunat dar tn grabei
garnizoana cetatci si cu trupele dispuse in linie de batae a esit
din cetate sore a da lurtta cu inamicul in camp deschis."1)
Dadti un atac CU mare impetuozitate, in care mai multe mii
de Turci au cazut sub picioarele cailor. Spre a impresiona pe
inamic a inceput lunta cu mare sgornot. Din ambele pall au
cazut numerosi morti.
Pasa Isak vazandu se fortat sa aleaga intie a invinge
,,pe Unguri -sau a muri pe campul oe lupta, pe data a intors
spatele si in goana nebund a calului s'a i-dreptat catre ceta-
tea Semendria, deodata cu toti ai sai, .0 cari se intrecca in
fugd. 2)
Aceasta victorie o datoieste Huniade;
1. Cunoasterea tacticei de lupta a inamicului si a intentiilor
sale. Dupa metoda Mir& buintata de Han bat ale caruia rasLoaie
am vazut ca erau rrult at alizate in a( ele 1 mpLri st a ca-
ruia hclica era imitata, (lupta dela Macledo data de Carmag-
nola), Huniade cat ta sä studit ze modul de a lupta al Turcilur
caracterul diferititilor i Legi, ce comandau tn4ele dela hon-
tiera Dunarei. In acelas imp ptintr'un serviciu bine organizat de
spionaam call a sä le alle fort le, planurile st intcnhiile. Ga.im
chiar mentionat fantul ca Huniade (care invalase la curtea pnn-
cipilor Murteniet limba tur e is a) se travesteste in comerciant,
si intra in cetatea Semendriei, ur de prin bani si (Wei te mijloace
afld exact data, c3nd rasa Isak urma sa incete un nou ataca
asupra cetatei B lgradului
Pus la curent cu procctele acegluia se inapoiaza la Belgrad,
isi aduna trupele i p eaca in intampinana pa,ei pe care il sur-
prinde in Ellin mars.
2. Impetuozitelfei atacului (cum imoctu congresus).
El cunos eà e Turci incetinei din firea lor, lavasi.iavasi,
dupa cum ii arata chiar cuvantLl de origina turciasca lamas in
limba noastra si cauta ca prin un atac bruscat sa'i decon-
certeze, iar prin un sgcmot mare (calmcr exoritur ingers) sal
zapaciasca rapindr-le astel libertatc a de actiut e i impiedicândui
de a se pune 1 garda.
Actiunea este incoronata cu deplin succes insusi pasa Isak
da semnalul fuge .
Tactica lui Huniade intrebuintata in aceasta ocazie este
I. Ipse Dominus h annem vayvoda hoctilcm s tens cerceum ea que ad
tantum hcstem traLtanc um pert nebat cornronere non rk.gk xit. Congregato
enirn promptimo arrnatormn praesid:o ac ex i le aciebus ordinatis ho tis se
hoAs n campo ot tu it.
2. Fit ig tur macro CUM impetu coreesus, utr'nsque hostis et multis
m 11 es primitus sternutur ab eL,u s; LaIrucr txerc,tur ,ngens merIbUndi m
instat certamen ; numeri parte ab uiraque cadunt intent cti. Isak ergo vailoda,
Uncaros aut vim% re aut mori pr( aoptase videns, mox ter,a v(rt t ( t in veloci
cursu castrum Zendrew simul Lum strs, qui si perant fq,arn iniit vehernenkm.
(Codex Diplomat'cus).

www.dacoromanica.ro
 140
identicd cu a-.ieea a lui Piccinino, seful scoalei bracescd, promptd,
plina de .indrazneald si impetuositate.
(hiar dela prima lupta la care Huniade parlicipa in cali-
tate de general cornandant, se vede marea influenta a scoalei
italiene asanra ideilar sale si modului de conducere a trupelor pe
campul tactic.
Campania din 1442. Dacia cum am aratat at.terior cam-
pania din 1442 coprinde 2 part.' :
a) Invazia begului Mezeth ;
b) Invazia mai Sabach din numit si Basseus.
In prima parte a carnpaniei din 1442, din cauza mcdului
ca-n s'au desfasarat evemrnentele H Iniade este fortat a schimba
tactica d lulta ce urn ase in camtpania din 1441. C laza acestei
s ;hi nnart este imasa de situatia st itegica Eicolicatia ne o dä
asttel scrii orul cal mai connLct al acestor lupte, Bonfiai .
Caad Ina a i-1 iniade atla ca M2zth beg general sever si inva-
tat i cpaducerea rasboiului a tracut prin surprindere Car-
patii si a itivalat ii Transilva Oa (care apartinea coroa-
nei u are), devastaad total cu foc i tier ;1) el care nu nai
cu putine zile mai in ainte valise in aceasta provincie, auzind
de ivaz'a Tu cilor, neputand opri (ortele num-roase i puter-
Alice ale inamicului i hid sa'si coricentrcze la timp armata pus
intr'o situatie alai de turbure, s'a refugiat in cetatea Alba Julia,
uncle se aflau trupele lui George Lanes. 2)
Atitudinea lui Huniade este impusa de imprejurari. Neputand
ataca pe Tur i. de oarece nu avea forte suficiente i ca atare
nu putea hazarda o luptd in camp deschis, se inchicie in puter-
nica cetate Alba Iulia i profita de pozitia centrala a acestei
cetati si de adaoostul ce ea oferea, spre a'si aduna in cea
mai mate graba trunele rdspandite din toate partile Ardealului
(magna cel_ritate ciag.egaviti. Canal concentrarea este complect
termi iata, incene urmarire a inamicului.
In tot acest timp serviciul sau de informatii si organizatia
sa d spionaj, functiona in mod intens. In special serviciul de
spionagiu i a adus foarte mari servicii cari sunt astfel descrise
de Bontiniu.
Spionul trimis de loan Huniade, pe langa Voivodul Tur-
cilor nu nit Meseth beg, stetea in mijlocul acestora i asculta
tot ce diferitti comandanti discutau intre ei asupra canducerei
rasboiului 3).
I. Tam duce Mezeth beg vocato, homine austero, resque bellicas diri-
gere docto per terram Transalpinam clandestina quadem eru phone alpibus
trans tis, regni Hungariae Transilvanas irruit in terms. . . ignis et feri vim
adh,bendo omni-t vastabat. . .
2 oannes Corvinus, qui pauc's ante dieb is in Provinciam venerat,
auditim Tu-car rn eru tion Cum gray simirn vahdissimumque hostem, nec
in hib.!re, nec II ta ita trerditione cito cogere posset. . . ad A barn tandem
Juliam confugit, ubi Georguirn Lepes Episcopum etc. etc (Bonfiniu pag. 338).
3 tabat ad tunc speculator dormnis loann's vayvoda rurcorum dicto
Mc zeth beg, adstantim in medio, ac comma; quae inter ipsos de comittendo
bello cAlata sunt, auiicbat. ,Bonf,niu pag. 338).

www.dacoromanica.ro
 141

Se grabe§te a se inapoia apoi la Huniade caruia ii spune

in secret.
Mezeth beg te-a descris pe tine §i toate arrnele tale cum
§i propria-ti persoana §i artnura-ti de aparare (cturasa) §i coloarea
calului §i chiar in prezenfa mea a ales cele mai bupe Irup- p cari
dupa re le-a adu tat a promis o bogata recornpensa aceluia care
va captura sau a Devoe se v a grabi chiar sa te u ida. 1).
R zultatul aflarei la timp a acestei 4tiri, dupa c m am a-
rdtat la locul sau, este ca Huniade schimba calul hainele i ar-
mura cu Kemeny, inducand astiel in eroare pe Turci. and se
angajase lupta, in timp ce eli'a trupelor turce§ti ata a cu impe-
tuozitate aripa unde s afla Kemeny, Hurnade combina un atac
de flanc, cu o e4ire a girnizoanei cetatei Sibiu in spatele Turci-
lor. Ace§tia sunt complect infranti.
Victoria dela Sibiu se datore4te dar in primul rand banei
organizari §i functionari a serviciului Lie spionaj din part( a lui
Huniade. apoi inanevrei corrbinate a trupelor de rezerva cu ale
garnizoanei Sibiu.
In aceasta luptA ca 4i in cea dela Semendria din anul tre-
cut gasim la Huniade pe lar!ga valoarea conceptiei §i perlecti-
unea executiei.
A doua parte a canzpaniei din 1442. Este mult mai instruc-
tiva atat din punct de vedere strategic cat §i tactic.
Sultanul Murad suparat de fnfrangerea begului M ,zeth
pregate§te o puternica armata compusä din cea mai aleasa in-
fanterie acea a ienicetilor, din o numeroasa cavalerie, din
trupele ce avea in Europa, §i o parte din cele din Asia. Aceasta
armata se ridica la 80.000 de oameni, iar comandar t a numit
pe Basseu cel mai vestit general turcesc numit §i Sabach-
edin 2).
Aducandu- se la cuno*tinta lui Corvin nouile prepti i ale
Turcilor, a esta i§i aduna la randul sau toate trapele mai alese
din Ardeal, circa trei legiuni puntinduli inset toatei speranfa in
cavalcria cataphractei 3).
Planul de campanie a lui Sabachedin era ca mai ina-
,nte de a inainta in Transilvar ia sa se razbune pe voet odd Muu-

1) Tu et omnia tuorum armorum, quibit proffac petEonae, ubkque pro

defensione, equiqLe tui cok r Mez.eth beg voivodae praei ito et ine prae,ente,
roqust s irni milites in armis ceateris prestant ores deleLti sunt, comm sum que
est il is, et quam primum te circumvenient, et quam Illdx me tui fest nent, ad
interemtionem etc. etc. (Bonfiniu).
2) Amurathem feri nt.., expeditionem ergo maximam a parat, delectis-
simum e mil tibus peditatum. quem lanisasrorum appelan cm m numera e iui-
turn mu titudine... et egiones quas in Europae provinciis hal ebat,... adji u-
intur his auxilia quae soziae Asihe... Ortog:nta tuglium huuc exercitum fa sse...
Cum Bhsseo quondam Turcarum clarissimo cui Sat abadin nomen erat..
(Eonfiniu).
3) Turcas nova milivi, Cärvino nnnciatur, i5se quoque 'n provinc'a de
defect= habet, tnes circiter leg'rnes cogit, in cataplzracto spcm.s7nuum ponit
equitatu.

www.dacoromanica.ro
 142 --
teliei, care s'a desiacut de legAturile cu Poarta si nu mai dupsd
aceea sa invo deze in Ardeal.
Huliade care nadajduia sa' fie secondat de Romeinii de
peste Carpari, ordond ca peste tot locul ei sd se retragd $i nicd-
eri sd nu se opus furiei pdgeine, daca nu au trupe suliciente la
indemana. In caz de intalrnre cu inamicul sd-1 atace cu toatti
puterea, fcird a se teme de numcirm sau pe puterrea lui. cei cari
sunt la *es sä se teama mai mult i sd se grdbeascei sd fuga in
tabeira sal).
Iata modul cum inielege el sa se comporte armata mun-
teanä in fata unui inamic superior, care a trecut Dunarea.
Acest sistein a lost inaugurat de Mircea cel Batrân m 1394,
când se retrage prin Curtea de Arges la Campul Lung si de
a cea la Brasov si a iost apoi urmat de toll voevozii ptinA la
Mihai Viteazul.
L3calitatea pe unde Sabachedin (dela Sachacho Aledin
nume itahan) a trecut Dunarea ni'l indica Thuroczi.
Ea este Kisnycapol (K s in lirnba maghiara insearnna mic 2),
Nicopolul Mic care era caoul de pod pc stanga Dunarei a cetatei
Nicopol i corespunde cu Turnul Magurele.
Dapa trecerea Dunarei Basseu ii rnuta tabara In VaIa-
chia Transalpina.
Trupele lui se raspdndesc peste tot in lung si lat devas-
tAnd i cu mc i frer satele si conacele ; rApesc averile si vi-
tele ; barbatilor ori unde ii intainesc le tae capul ; lemeile, copii
si batrâni daopotriva ii ucid, neavând nici o mila de sex sau
etate.
Valachit in Pia acestei situa(ii se refugiard in magi Malt
iar o parte scapa cu fuga in tinutri mai departate unde se
adapostesc in ateva cetati puternic intärite. Au cazut in mai-
anile inamicului nurnai aceia cari au neglijat a se feri3).
Istoricul grec Laonicus Chalcocondylas descrie un episod
din aceasta campanie care nu'l mai g a sun la alti istorici. El
arata ca sultanul Arnurath suparat de infrângerea lui: Meseth
Beg, a pregatit o noua expeditie pe care a incredintat-o eunu.
cului Sabachedin, barbat loarte cunoscator in arta rAsboiului.
1) loannes cAntra Valachorurn utromque provinciam bene sperare ju-
bet, manalat ut in tutlora se loca reapiant, profano farori n que ob tent si
vires non n p etant ; se hos'i forti alimo o.ursurum esse recIpit, neve robur
'toque numerum reformidaturum. Si que plus aeqio tinent, ad sua cas tro con-
fugere, praecipq
2) Bssa.. cum gente setus castrum Kisnycapol Danubium naturum
officio tiaiiciens... (1htnoczi).
3) Tu-ci. Basseo in Transalpinain Valachiam qnae proprius occurebat,
castra movent. Mox fines ingressi; geminis exercitibus sic longe lateque
der cuncto excursant, ut armis et incendiis pagos et castella parum numita
vastarent; res ac pecota rapuint, homines quoscunque ofendunt, plane tru-
cidant, mulieres ac pueros, senesque pariter obtruncant; nulla in sexum
aetatemque comiseratio habita. Va achi ad haec in montes a,ii se recipere,
pars remotiJs fugam rapere, in tnunitissima nonmeili oppida concurrere ; in
manus hi tantum hositium incidere, qui se negligentas asservarunt.

www.dacoromanica.ro
 143

Acesta a trecut Dandrea cu armata si 4000 de ieniceri a ince-

put sä prade tam, oprind cu el numai putine frupe.
Iancu Huniade care urmarea prin munti miscdrile lui Sa-
bachedin pe data ce a inteles ca tabara inamica este aproape
desaqa, a crezat ca ar putea indeplini o fapta stralucità daca
ar ataca prin surprindere Scoborand cu ai sai din munti cu
multci impetuositate a atacat tabcira lui Sabaclzedin, goala de
wptatori.
Acesta neputand e.?i din tabard ca sa dea lupta avand
foarte put ne trune, se decide a o apara. Nu a putut o insa
tine,eideoarece Huniade cu trupele sale a patruns cu violenta
in ea. A inclinat dar din toata inima la fuga ' )
In urma acestei infrangeri Basseu afland cd Vlad Dracul
care trecuse imediat dupd lupta dela Sibiu de partea lui Hu-
niade, s'a retras in mint, s'a temut sä mai inainteze pe valea
Oltului, care dela Turnul Magurele era drumul cel mai scurt
spre central Ardealului. S'a indreptat dar prin Craiova spre Se
verin de unde urcand Valea Cernei, cauta sä invadeze Transil-
vania prin Portile de Fier.
Huniade nepierzandu-si curajul, alearga cu 15.000 de oa-
meni, inaintea trupelor turcesti cu hotdrarea sa moara mai bine
decat sa cedeze2), Pleacd din campia Sibiului i prin Sebes
Piscki se indreapta spre Hateg.
Sabachedin afla d prin spionii sal de sosirea armatei Iii
Huniade, cum cunostea abilitatea acestuia, cauta a actiona cu
prudenta ").
Mai inainte de a ataca pe Voevod, cauta sa vadd daca
nu cumva, conform doctrinei turcesti 1-ar putea inconjura. Tri-
mete in acest scop sa se cerceteze prin ce locuri ar putea ina-
inta cavaleria turceasca.
Cand ajunge la 5000 de pasi, ia mäsurile necesare hi ve-
derea luptei, cu intenta de a invalui pe inamic.
Dispunerea tacticci a trupelor de cele 2 part este urmd-
toarea :
Sabachedin Basseus a asezat cavaleria sustinuta de trupe
de infanterie la ceie 2 aripi, iar la centru ieniceri. Dipune o
parte din trupe in rezeriä, iar inaintea fiecarei aripi aseaza
soldati usor armati (vexillationes) cari sa inceapd lupta i sa
concure la inconjurarea inamicului.

1) lancus ut conferit castra hostium poene esse deserta praeclarum

facinus putabat, si accedens In opmatus castra o;.,primeret.
Descendus itaque cum suis ex monte impatu nvadit Sabatinis exire
castris, ut praeli potestatem faceret non poterat. Proinde ad castra defen-
denda convertitur, quae tamen rotinere requivit, qum violenter lancus cum
Panonibus irumperet. At fugam atque inclinat animo toto... etc.
(Laonicus Chalcocondylas).
2) Cum superatis Alpibus Transylvanis finibus appsopinquasent ne-
quqmquam animo censternatus, cum quindecirt rmlibus tantam hominum
Turcis occurvit, et ea quidem mente ut mon quam cedere malit.
3) Cautuis agendum censuit.

www.dacoromanica.ro
 144

Huniade aseaza la fiecare aripa ate 2 careuti de cata-

fracti calari, ax,"aticl in spate hippobaliste, fnaintea catafractilor
aseaza trupe de vexiliart, iar pe aripi cavakrie usoara, care in
caz de incercare a intoarcerci fr ntului din parted Turcilor sa 1
prelungeasca. La centru a asezat de asemenea 2 cateuri de Ca-
tafracti calari iar intre ele cohorte de luptatoe greu armati, sus-
linute de arcasi. Fiecare aripa a inconjurat o de jur imprejur
cu un semicerc de care, ce le-a complectat cu tot felul de
intariturt 1)
Caul inamicul s'a aprppiat la o diAanta de 2 stadii a dat
semnalul de lupta.
Dana ce un vizu dispozitivul de luota sa vedem cari sunt
conceptiile tactice a cqlor 2 adversari n conducerea luptei.
Haniade vazAnd multimea inanimului ir2i disoune linia de
lupta in formatia in ungh u (cap de parct spre a putea ma u-
sor imoarti trupele inamice si a It se impotrivi apoi in Lrmatia
in foarf ce Lupta incepe din ambele parii sa lupte cu atAta
sgomot i cu asa turbare, incat nu s'a auzit vrc-odata ceva ma
oribil.
Valurile manevrie-ei cavalerii turcesti cu sabiile incovci-
ate (falcatis ensibus) navalesc asupra crestinilcr.
Sunt apucali insa intre foarfecile carcurilor eatafractilor
,,pe cari ru le pot sfarama. La centrul linici s I ce re o clan-
cend luota intre cohortele ienicerilor i solicla cavalerie catafracta
a lui Huniade.
Cart-ul catafractilor, ce era dispus la centrul Hui( i, (ste in-
canjurat de mai multe unitati din trupele ware (vexillari) tur-
cesti, in tirnp ce veteranii iericeri ataca cu cea mai mare impu-
tuozitate. taind glesnele cailor ci sabiile for incovoiate.
Dintre ieniceri fura asa de multi ucio in lupta contra cata-
fract:lor inCar sa tg,ele curgea in valuri 3).
Rezultatul luptei este djavorabi tenicerilot, a caror Iii ie
cste taiata in doua.
In limp ce la centru lupta este defavorabita Turcilor, Hu
niade arunca carele de lupta (hipobalis eie) asupra dreptei ttrccti.
Taierea finiei inamice in cloud, infrangerea ieniceri or cu
catre cavaleria catafracta i zdrobirea dreptei turcesti, decide
upta in favoarea lui Huniade
B ts!..eus, dimpreund cu o parte a cehortelcr de ieniceri,
cari reusiserd a se aduna. o 1- Ia fuga. Tabara turceasca a lost
cucerita, iar cei ce au mai rOmas in viatu, au scapat cu fuga
odata cu comandantul 4).
1) Utrumque etiam cornu lengo carrorurn ambitu circumvall asse, quos
omni munit onis ,enere plane corm laverat.
2) (2orvinus p ospcita ho._tium n ulntudine, pnmam ac cm n cuneum
rediglf, quo faciiius hostes dIvidat; contra illd forficts oh!endunt, (Bent niu
pag. 347).
3) ut cruoris rhos ageret.
4) Basseus, desperantis rely s, una cum quibusdam praetorianis cehor-
tibus quibus se stipaverat se in fubam convertit. Turca castris exutus, qu-
cunque supeistnt fupae pernicitate, ccm Duce tinc evasit (Bonfiniu).

www.dacoromanica.ro
 145

Campania din 1443. Partea 2-a a companiei din 1442,

poate servi ca mo lel de studiu, atat din punct de vedere stra-
tegic, cat si tactic pentru operatille defensive in munti.
Campania din 1443, prezintd in schimb pretioase invata-
minte din punct de vedere al operatiilor ofensive.
Aproape toate marile principii ale rasboiului ofensiv, ca :
surprinderea strategica, marsuri repezi obtinute prin esalonarea
stationarii irupelor in adancime, reunirea de forte superioare pe
un punct slab al inamicului, manevra pe linii interioare etc.; le
gasim aplicate de catre Huniade in aceastd campanie.
Desi armatele turcesti suferisera doud grave infrangeri in
campania din 1442, totusi aceste victorii ale lui Huniade nu au
putut forta pe turci sa se declare invinsi i sa ceard pace.
Huniade, care cunostea marile principii ale rasboiului
aved experienta lui, stia prea bine cd o victorie completa nu se
poate obtine decat adoptand ofensiva strategica, inaintand in in-
teriorul Turciei, spre a ataca armata inamicd si a o sdrobi.
Stimuland atat pe magnatii unguri, cat i pe nobilii poloni,
Vladislav fiind regele ambelor tart, i aliindu-se i cu depostul
Serbiei, George Brancovici, el reuseste sa adune cea mai nume-
roasa, armata ce a comandat vre-odata.
Armata odata adunata el cautd sa utilizeze toti factorii ce
i-ar putea veni in favorul sau, astfel :
Incepe campania in timpul cand grosul trupelor sultanului
se gaseau in Cararnania, sperand sa bata trupele din Europa
mai inainte ca cele din Asia sa le poata veni in ajutor.
Face razboiul iarna, cand majoritatea trupelor din Asia nu
puteau lupta, fiind provenite din regiunile calde, cand camilele
nu puteau fi utilizate neputand merge pe ghiata i nici nu
puteau fi potcovite i cand Turcii nu puteau dispune de furaj
suficient pentru numeroasa lor cavalerie.
Cum trupele din Europa erau raspandite in tot lungul Du-
narei, in Macedonia si in Bulgaria, cduta sa le bata in parte,
mai inainte de a se putea reuni. Pe cele de pe Dunare càutäsä
le surprinda. Ia apoi ca prim obiectiv teritorial orasul Ni, nodul
principal de comunicatie, spre care converg drumurile din Valea
Timocului, Maritei i Vardarului.
Pentru a putea cuceri acest oras, mai inainte ca trupele lui
Casim belebergul Rumeliei, cari se aflau in regiunea Sofia-Fili-
popol, sa se poata reuni cu ale pasei Turachan, cari erau in
Macedonia, era nevoe ca inaintarea sa sd se facd cu cea mai
mare iuteala.
El obtine aceasta, aplicand in cursul marsului principiu
stationdrei trupelor in addncime.
Aceasta rezulta din descrierea marsului, exprimata in urmd-
torii termeni de catre Bonfiniu :
Regele Vladislav pleacd din Buda, trecit Dundrea la Cubin
si se indrepta spre Sofia, care este la o distantd de 10 zile de
Dunäre.
Depotul Jerbiei, Ii uneste pe Dunare trupele sale cu ale
C. 10

www.dacoromanica.ro
 146

regelui. Dupd aceasta, cele 3 armate se pun in mars. Corvin si

,,Despostul precedandu-1 cu cele 2 armate ale lor, iar regele insusi
urmandu-i la o zi de mars 1).
Gdsim apoi aulicat principial avangardei strategtce, care cu-
prinde aproape o treime din totalul fortelor.
Huniade cu o avangardd compusd din 12.000 oameni, ina-
inteazd repede spre Ni, pe care il ocupd, irnpedecand prin
aceasta reunirea trupelor ce veneau din Macedonia cu cele din
Bulgaria 2).
Misiunea acestei avangarde, este de-a pane stdpanire pe
punctele strategice importante si ale tine Oita la sosirea grosu-
lui, care din diferite cauze nu o poate urma imediat.
Foarte bine conceputd si tot ap de bine executatd este
manevra pe linit interioare, cu aceastd avangarda, dupa ocuparea
Niplui.
Pap Isak, care comanda trupele concentrate la Pirot, va-
zand situatia gral7d ce rezulta din interpunerea lui Huniade intre
trupele sale si ale pasei Turachan, ce veneau din Macedonia,
combina cu acesta, un atac concentric asupra Nisului
Huniade simtind pericoluf i ne avand forte suficiente sure
a se putea masura cu cei 2 adversari deodatd, cauta mai
intaiu a'i impedeca sd se uneascd i apoi al bate in parte.
Dupd cum era combinat marpl, celor 2 coloane turcesti,
ele urmau sa soseascd aproape in acelas timp in fata Nisului.
Trebuea dar neapdrat sd producd o intarziere in timp si spatiu
uneia dintre ele.
In acest scop sd indreaptd asupra inarnicului, care era cel
mai apropiat si mai periculos, asupra pasei Isak. Cum trupele
pasei Isak inaintau pe 2 coloane, una pe dreauta alta pe stangd
Nipvei si cum cele 2 coloane nu erau la aceiasi inaltime, ataca
in cursul noptei de 31 Octombrie spre 1 Noembrie, la Malcea,
coloana cea mai inaintata condusd de insusi pap, o bate si o
aruncd in defileul Cunovita. Trece apoi pe stanga Nisavei §i
ocupd o pozitie avantagioasd, de care lovindu-se in cursul zilei
de 1 Noembrie cealaltd coloana turceasca i aceasta este la randul
sAti infrantd. Dupace invinge trupele pasei Isak, se indreaptd
asupra coloanei Pasei Turachan, pe care o bate de asemenea.
Dlugoss, care se ocupa mai pe larg de campaniile din
1443 §i 1444, de oarece ele au fost conduse de Vladislav, (care
dupa cum am aratat anterior, era in acela§ timp §i rege al Po-
loniei) §i pentruca la ambele campanii au participat un numar
insemnat de nobili §i trupe poloneze, descrie astfel atacul coloa-
nei comandata de Pa§a Isak :
Regele Vladislav, fiind in§tiintat de catre serviciul de ex-
plorare despre prezenta arrnatei turce§ti inteun anumit loc, §i
1. Despotes ad Danubium sua cum Regis castra conjunxit Dic I nt alii,
Regem cum ternis iter castris feciose. Corvinum et Despocem cunt doubus
expercitibus praecessisse, ipsun unius die titinere successisse. (Bonfiniu pap. 380)
2. Idem Bonfiniu.

www.dacoromanica.ro
 147

,intrucat armata regelui cu toald barbatia acestuia nu putea cu

usurintä ajunge a colo din cauza naturei locurilor, a trimis ca-
teva mii ae luptatori sub conducerea lui Joan de Huniade,spre
,,a't ataca in timpul noppi.
IMO de caldreti upr armati (explorationibus) au urmat
drumul ce duce direct la armata turceasca, inaintand tot pe
ascuns. Intre timp trupcle comandate de Huniade, mergand
continuu pe alt drum, i a atacat fard veste in m mentul cand
nici unul dintre turci nu banuia un asemenea atac.
Turcii ingroziti, atrasi mai mult de gandul retragerei decat
,de dorinta victoriei, au luat-o la WO 1)
Din cele aratate de Dlugoss rezulta cd coloana pasei Isak
a lost atacatd in timpul noptei. Numai astfel se explicd cum
coloana din stanga Nip vei, care era numai la cativa kilometri,
nu i-a putut veni in ajutor.
Proectul lul Huniaee a lost sà dea lupta noaptea, pentru
ca cele 2 coloane sa nu sd poatä ajuta reciproc.
Atacul s'a dat cu putine forte de front si cu grosul de llanc.
De sigur cd s'a atacat flancul stang al coloanei ce urma dru-
mul de pe malul drept al Nipvei (drum ce este la oarecare
depdrtare de rau) cu intentia de a se interpune dela inceput
intre cele 2 coloane. .

Aceste manevre pe linii interioare, seamana foarte mult cu

acelea executate de Bonaparte in 1796 in Italia si cu aIe Ge-
neralului Bern in 1848 in Ardeal.
0 singurd stddere de concepcie li s'ar putea reprop si
anume, dupd ce Huniade a ()Mut coloanele din valea Nisa-
vei si s'a indreptat asupra pasei Turachan, nu a lasat un deta-
pment in fata lor, ca sä le supravegheze miscarile si sd le
opreasca in cazul cand ele ar relua inaintarea, sau cel putin
sä le intarzie, luptand in retragere. spre a procura astfel timpul
necesar lui Huniade pentru a infrange coloana din valea
Moravei.
Din aceastd cauza, in timp ce acesta lupta cu trupele lui
TurAchan, cele 2 coloane ale pasei lsak, intärite cu nom forte
aduse de pap Casim belerbegul Rumeliei, debuaza din valea
Nipvei si ajung in campia dela Belesinacz inchizandu lin deli-
leul Moravei.
E just cd Huniade nu era comandantul care sa se piardd
in tata pericolului si cd eI ia prompt holdrarea de a ataca pe
-turd si a'si deschide drumul. E just de asemenea a lupta este
incoronatä cu succes, gratie energiei si capacitdtei sale, cum si
I) Quo cognito illico aliquot pugnatorum :::illia nocte ad dimicandum ,

cum illis, praeficiens loannem de Huniad. in Capitaneura transmittit. Ducen-

tibus autem exploratoribus recto itinere pervenitur ad Turcorum exercitum
taliter latitantem et continuo exercitus Regius turcos nihilominus quam inva-
sionem hostilem suspicatos ex improviso invadit pugnam conserit et trepi-
dantos turcos magis de fuga quam triumpho solicitatos prosternit...
(Dlugoss. Historiae Poloniae Vol. 1 pag. 776).

www.dacoromanica.ro
 198

calitatei trapeior ce avea sub ordine, dar nu e mai putin just

insä cd trupele sale au trecut printeo criza destul de grava care
ar fi putut-o evita, daca s'ar fi lasat un detapment care sa su-
pravegheze pe pap Isak §i sa-i inchida e§irea din detileul
Nipvei.
0 alta manevra nu mai putin demna cie admirat, este
retragerea strategicd a armatei ungare din platcul Sofiei catre
Ni§, urmata de lupta dela Cunovita.
Nu exista in toatä istoria campaniilor, o manevrà mai ase-
manatoare cu aceea a lui Napoleon, din a 2-a parte a campa-
niei din 1805, §i nu exista de asemenea o mai mare apropiere
de conceptie §i executie Ca intre lupta dela Austrelitz §i acea
dela Cunovita,
Se poate numai cu drept cuvaiit geniala ideea lui Huniade
ca din moment ce nu a putut reu§i sa scoata pe Turd din pu-
ternicele pozilii dela Zlatita, Topolnita §i lchtiman, sa cauta sa-i
manevreze de ap maniera, incat sä isbuteasca sa-i scoata din
aceste pozitii §i st-i atragd pe un teren cunoscut, studiat §i pre-
parat mai dinainte unde toate avantajele sd fie de partea sa.
Catd asemdnare intre conceptia lui Napoleon din ziva de
28 Noembrie 1805, and lasa cu bund §tiinta brigada sa de Ca-
valerie sd iie surprinsä in Vichau de catre Bagration, spre a
mari increderea Ru§ilar §i a'i atrage astfel sä atigajeze lupta i.
intre acea a lui Huniade din Ianuarie 1444, cane ordona arier-
gardei comandata de Despotul Brancovici sa primeasca lupta
inapoia paraului Mocra §i dupa o scurta rezistenta sa bata in
retragere, lasand inamicului impresia ca a fost victorios, intri-
gandu-1 sd se avante in urmarire §i atragandu-I pe pozitia de
luptd mai dinainte studiata.
Victoria dela Cunovita este tot atat de desavar§ita ca
cea dela Austrelitz.
Armata turceasca este complectamente infranta, iar sulta
nul pentru prima oard dela aparilia Turcilor in Europa este ne-
voit sa se declare invins §i sa ceard pace,
Campania din 1444. Campania din 1444, este executatä
contra intentiilor §i vointei lui Huniade, care cunoa§tea discordiile
dintre magnati, slabiciuneu armatei ungare, putinul pret ce se
putea pune pe promisiunile de ajutor ale diferitelor state vecine
§i i§i da bine seama cd dupd cloud campanii succesive, poporul
era sätul de razboiu.
Petrus de Reva aratd clar ace asta in urmätorii termeni:
Huniade prezentandu se inaintea regelui, ii arata cu mul-
ta insistentd, ca in situalia in care se and tam cea mai build
linie de conduitä era de a sta cu trupele in defensiva strate-
gica. Pdrerea sa era de a nu se ino: ofensiva contra inamicu-
1ui1). Trebue a ne mentine situatia favorabild pe care ne-a da-
1) Huniade cum diligenter, monet, ut eo loci cum suis multibus con-
slsteret, nec eos contra hostem progredi pateretur.

www.dacoromanica.ro
 149

t o norocul si a pastra intacta armata, spre a o awea ca gagiu

(receptaculurn) al sigurantei Statului.
Dana atacam pe inamic i trupele din Asia cu cari se
and si Sultanul reusesc a se inapoia in Europa, atunci ne as-
teapta o soarta amaral).
Tot Petrus de Reva, aratd ca pe regele Vladislav 1-au im-
pins la razboiu contra Turcilor, acei cari invidiau faima virtutilor
lui Huniade2).
Campania din 1444, care a avut atat de grave consecinte pen-
tru Ungaria, nu a fos.t dar opera lui Huniade. Din contra el s'a
opus cu insistenta reinceperei razboiului.
Principiile tactice aplicate de Huniade in aceasta campa-
nie, sa evidenciaza iu 3 ocazii deosebite i anume:
a) La trecerea Dunarei;
b) In consiliul de rdsboiu, ce s'a tinut inaintea luptei de
la Varna ;
c) In cursul acestei lupte.
La trecerea Dunärei, el lasa la Orsova toate impedimen-
tele, cad i.ar putea ingreuna marsul. cum si toala artileria grea.
Prin aceasta masura arata preferinla ce avea pentru o armatd
cdt mai manevrierd, mai mobila i cu o mai mare libertate si in-
elependenta in miscari.
La Varna in consiliul de räzboiu ce s'a tinut la aflarea
stirei de sosirea Turcilor, cardinalul Julian suslinea ca cea ma-
buna solutie era sa nu se incerce nici o operate in camp des-
chis, pana la sosirea flotei amice, care dupa credinta sa era a-
proape (desi nu se avea nici o stire despre ea), ci sä se inta-
reasca tabara cu card si sa dispuna masinile i aruncatoarele
de sageti in jurul ei, ca nrin vuetul lor ascutit sa inspäimante si
opreasca atacul, in caz cand s'ar incerca escaladarea tabereil.
Parerea lui Huniade este redata in urmatorii termeni de
Callimachus:
Salvarea, sta in a profita de timp si a actiona cu iuteala.
,Operand cu indrazneala sa inspaimanta inamicul, nu intarin-
du-te4).
Bonfiniu, la rgindul sat' arata ca Huniade la propunerile
lui Julian a rdspuns astfel : A te inchide in tabara, a te incon-
jura cu valuri, santuri i cara, este o solutie ce nu poate duce
la alt rezultat decat a baga consternarea i frica in inima lup-
tatorilor i a'i face extrem de septici. Dana ne-am apucat sta
facem acest razboiu, sa stiti ca inamicul care a trecut Balcanii,
nu se alungd si nici infrange, decdt prin virtute, cutezanta si
1) Dum fortuna benigna est aggressurm.
2) Pulcherimo virtutis Huniadanae spectacolo ad invidiam rapti animi
orum...
3) Julianus muniri castra intra curus p'acebat, dispositis circum ma-
chinis. tormentisque, quorum acer fragor tererret, aut impetus arceret hostem,
se munitionibus insultare voluisset. (Philippi Calimachi Liter V.)
4) In celeritate transigendae rei salutem consistere, agendo, audendoque,
in genus hostium terreri, non artibus.

www.dacoromanica.ro
 150

,iutealc DazA va inchideli in tabärA §i nu duceti trupéle la

lupffi, in scurt timp ele vür peri de cea mai groaznica foamete..
Mai Inainte de a c4tiga victoria, nu este permis a merge nici
inainte nici inapoi. SA dvem dar curaj i cu maximum de sfor-
ffiri sA ne angajem in ltt cu inamicull).
Conduita lui Huniade in lupta dela Varna, este acea a.
adevAratului comandant, oprinduli la dispozicia sa directa, ma-
nevriera cavalerie munteneascA2) cum §i toatA rezerva generala,
el nuli alege nici un loc definit, ci stA gata sA alerge acolo
unde s'ar simti nevoe de a da ajutor
In cursul luptei II vedem peste tot, unde pericolul este mai
iminent.
Gaud cavaleria asiatica reu§e§te sd respingd aripa dreaptà.
a trupelor ungare, Huniade cu rezerva sare in ajutor, iar când
pa§a Turachan bate stanga ungara, alergand cu cavaleria mun-
teand restabile§te lupta.
Activitated lui Huniade in aceastA luptA este astlel des-
crisA de cAtre Calimachus : Huniade urmArea modul cum sA
des1A§oarA soarta luptei, hind prezent oil unde era o amenini-
tare §i särind in ajutor peste tot unde se simlea nevoia de a
action a.2)
De§i aceastä luptA a lost angajatA in condilii foarte gide,
dupA cum am aratat anterior, dupA modul cum ea a decurs Ia
inceput, erau sperante sa fie c4tigatA. A fost pierduffi numai din
cauza nobilintei poloneze §i a magnatilov unguri, cari ternAndu-se-
ca gloria victorit-i sA nu revinA in intregime lui Huniade, in-
deamnA pe tanArul rege Vladislav sa atace centrul turcesc, care
era format din trupele de elitA ale inicerilor.
Cauza infrangerei o descrie astfel, Bonfiniu:
Regele nostru cu o parte a cavaleriei, inaintand prea mutt-
a ajuns la cohortele pretoriene numite ieniceri, cari sunt cei mai
ale§i luptatori dintre infanteri§ti, destinali in special pentru paza
persoanei Sultanului. Aici schimbându se soarta lucrurilor a avut
loc un mare masacru, in care regele ramanand descoperit a
fost ucis fn lupte 4).
Acest gest necumpAnit al regelui, care II costa viala, este
cauza infrangerei armatei cre§tine.
Bonfiniu arata aceasta In urmAtorii termeni:' Mutata Chris-
tiancrum fortuna, cum toto jam die dimicatum esset, lassitudine
correpli, misere trucidantur. (In aceastA zi s'a schimbat soarta
1. Sine victoria neque regredi, neque quaquam progredi liceret, forth
tandem, ac extremis viribus cum hoste confligendum (Bonfiniu pag. ;t62).
2. Corvinus denique cum expeditissimo Valahorurn equitatu nulum sibi
locum definit, sed in comune omnium subsid.um dispunit, ut ubicurnque so-
cios laborare senserit, presto adsit.
3. Huniadanum in diverstim rorruna buroum abstulerat. Namque. undi-
que intentes et laborantibus, ubique propre accurens. (Philippi Calimahi).
4. Rex noster cum nonullis equitibus ultra progressus ad praetorian&
cohortes nerven:t quos lanisaros apnel ant.. ibi nulantibus utrinque rebus pi
patrata magna caede, Regem comperit etc. etc.

www.dacoromanica.ro
 - 151
chrestinilor, armata ungara a fost cu totul zdrobita, parte fiind
facuta prizoniera, iar parte ucisa inteun mod nenorocit.
Campania din 1448 des: pierdu1a de catre Huniade este
totusi una din cele mai hogate din punct de vedere al invata-
mintelor strategice i tactice.
Huniade incepe campania, contand pe ajutorul principilor
Muntentei, Albaniei i Serbiei. Cu ajutoarele acestora el spera sa
aiba forte cat mai apropiate de cele turcesti.
Zona de adunare i linia de operalie sunt in functte de
aceste aliante.
Se aduna in Banat, dupa care ia linia de operatie pe valea
Cernei, spre a se uni mai intai cu principele Muntenier, ce nu
putea sa'si lase lara descoperita i sa vinä cu armata in amnia
Tisei sau a Moravei. Duna unirea cu armata munteneasca, trece
Dunare a in primele zile ale lunei Septembrie la Severin'). spre
a face jonctiune 1 cu armata sarba si a ataca astlel pe Turci
cu fortele unite.
Trupele cu cari pleaca el din Banat sunt in numar de
22.000 oameni2). Dan Voivodul Munteniei aduce cu el 8000 de
soldati. Cu trupele lut Brancovici. spera ca armata sa sa depa-
seasca efectivul de 40.000 oameni, iar cu ale lui Skanderbeg,
credea sa atii,ga 50-00.000 de soldati, cifra destul de impor-
tanta spre a putea lupta in bune conclitii cu Turcii.
Canc '. a pus piciorul pe malul dre at al Dunarei, Despotul
Brancovici, care'l rugase continuu pe Huniade sa faca aceasta
expeditie, dar care prin tratative clendestine cu Turcii isi asigu-
rase acum domrda Serbiei, ii tradeaza, trimitandu-i raspuns ca
nesperand nimic bun din acest rasboiu, nu s'a ingrijit nici de
bani, nici de oameni.
In fata acestei schimbari, Corvin ii da seama ca nu mai
poate inainta spre Bulgaria prin Serbia, (aceasta fiind o repine
dusmana) i Ca trebue sa schirnbe linia de ooeratie.
Intelegand Ca are de dus un greu rasboiu, lua o hutarare
eroica Trimise in graba scrisori prea vestitului Skanderbeg
orincipele Albaniei (cu care pulin mai inainte incheiase o ali-
anta contra Tur-,ilor) ca sa se grabeasca sa-i vina in ajutor,
deoarece el deja s'a apropiat de inamic 3).
Odata cu trimiterea curierului, Huniade sa indreapta cu
intreaga sa armata prin Valea Toplitel catre campul Mierlei cu
intentia de a se uni cu Skanderbeg.
Pe data ce Corvin s'a pus in miscare, Despotul Branco-

2. Primurn autem circa menem supra castrum Zewerini Danubium

transit (Thuroczi P. IV. Capit XLVIII).
3. Cum duonus et yiginti milieus norninum ex Ungara castra movit
1Bonfh,iu pag. 368).
I. Cory:1ms autem grav;ssimn bello intentus, iter provirili sua prospe-
rare, creberrimis Sandarobechum Albanensiurn Principem literis vexare (quo
cum adversus Turcam pauio ante foedus percussevat) ut approperaret, quando
jam;pse hostius appropinquabat.

www.dacoromanica.ro
 152

covici irnpins de perfidia sa amdgitoare, a trimis soli sa instiin-

teze pe sultanul Murat de sosirea armatelor ungale,
Ii comunica de asemenea ca, Corvin a trecut cu forte
nu prea numeroase, asa ca nu este cazul a se teme de e11) 11
slatueste de a nu se opune miscdrii inamIculu . ci a'i da voe
,,sa inainteze, spre a'i putea cadea in spate si a'i inchide drumul".
Procedand astfel, Huniade nu va mai avea pe unde sa se
mai inapoeze.
In afara de aceste inforrnatii si sfaturi, Brancovici tinea
zilnic la curent pe sultan de rniscdrile lui Huniade si de itinera-
rul ce el urma :
Sultanul Murat a ascultat sfatul el,-spotului, nu a im-
piedecat pe Corvin sa-i invadeze teritoriul, ci din contra i a
,permis sa inainteze, iar el l'a urmat la 2-3 zile de mars pe
acela drum, pe care apoi i'l a inchis spre a nu se mai putea
,,intoarce, cu piciorul inapoi 2).
S'a hotardt sal atace pe Huniade numat dapa ce va ajunge
in campia Mierlei, spre a putea pune toate trupele sale in linie.
Mdretul proect a lui Huniade de a se reuni cu Skanderbeg,
este astfel dejucat prin spionajul i tradarea lui Brancovici.
Aparitia armatei turce4ti in spatele lui Hunia de, frisearnna
pierderea liniei de comunicatii i cu ea a libertatei de actiune.
Acesta se gasea astfel intr'o situatie identica cu a Generalui
Mellas in 1800, sau cu a Generalului Mak in 1805
In fata unei situatii asemanatoare generalul, Mak in 1805
depune armele. sa vedem ce face Huniade?
Cu acel spirit de deciziune i promptitudine, care formeaza
caracteristica marilor comandanti, el ia imediat dispozitiuni de
lupta.
Prima lui masura este de a'si asigara avantajal terenulai.
Cum el sa oprise pentru a stationa in valea Sitnitza in ulina
cdrnpie, da ordin ca armata sa execute o miscare de retragere
in directia Sad-Est si sa pima stapinire pe platoul Piementina,
care domina cdpia Mierlei.
Comandamentul turc la rdndul säu, clandu i seama de im-
portanta tactica a acestui platou, da ordin avaugardei sd im-
piedice pe Huniede de al ocupa.
Din dorinta sirnultanee a celor 2 beligeranti de a ocupa
platoul Plemetina, ia nastere lupta din ziva de 17 Octombrie,
dintre cavaleria usoard a lui Huniade i avangarda turceascd.
Lupta se termina prin infrangerea Tnrcilor
In dimineata zilei de 18 Octombrie cele 2 armate iau dis-
pozitii in vederea luptei.
1. Item edocu:t Corvinum cum modicis lila copiis trajecisse, nil nissi
timere oportere.
2.Praeterea hosti !laud quamquam ozurrenthun, sei permitendu ultra
progredi, mot a tergo iter obsbuendum; quod si fecerevit, ilium nunquam
inde rediturum asseverabat.

www.dacoromanica.ro
 153

Trupele ungare se dispun pe 2 linii. Heniade cu garda re-

gala §i truDele mai alese, formeaza rezerve inapoia centrului.
Marele principiu al esalondrit trupelor tn adtincime, pe care
s3rdtori1 militari mai not, sustin ca la preconizat pentru, intaia
oara cavalerul de Folard in curnentadile sale asupra istoriei lui
Palybe (apAruta la Amsterdam in 1729), i ca a lost pus in apli-
care de ahia in timoul revolutiei franceze, ii gasim dar aplicat
cu mult ma! inainte, de catre Huniade.
Deasemenea el ia masura inteleaptä de a pastra in re-
zervti cele mai (nine trupe (vechea garda la Napoleon 1. Tot el
aplica oentru intaia oara dupa caderea Romei, principtut de
a'st intàri tabdra spre a forma din ea un reduit, in care sa
se poata retrage trupele in caz de infrangere.
Metoda de a intari tabara, este aplicatä prima data de
catre Romani. In fiecare seara cdnd armatele romane sa opreau
spre a stationa, ele i§i intdreau tabdra iuconjurand,o cu un §-ant
patrat §i palisade. Cârid ei steionau mai multe zile in acela§
boc lucratqe de intärire progresau intruatata ca tabara devenea
un tel de cetate inexpugnabila.
Puterea de rezistenta a unei asemea tabere era a§a de
formidabila, incat Cesar luptand cu Afranius pe Segre, intrebuin.
teaza cele mu ingenioase combinatiuni, nu pentru a'l ataca in
tabara sa, fiinct convins cd aceasta nu se poate cuceri, ci pentru
al atrage in camo deschis. Cum Afranius nu'§i parase§te tabara,
Cesar nu pate nUl invingd decat taindu i subsistentele §i info-
metandu-1.
Deasemenea in EDir la Djrachium in lupta cu Pampei
Cesar cd isbe§te din nou de inexpugnabilitaten taberei romane.
Huniade este cei dintaiu general, care dupa caderea Rornei
cautd a pune in practicd principiul fortificarei taberei. El formeaza
un careu din carut!le sale pe cari le leaga intre ele, dupd me-
toda intrebuintatd de Atila in lupta dela Catalun. Pentru a'i de
mai mita pitere de rezistenta apazd in interiorul ei §i cateva
piese rIO artilerie.
In dimineata zilei de 18 Octombrie, Huniade ca adevdrat
eiev al §coalei bracesce §i discipol al lui Piccinino, incepe el
lupta, atacand cu man inve§unare §i impetuositate trupele tur-
ce§ti. Prin luarea initiativei atacului, el cautd sã aibci 1ibertatea
de actiune de partea sa.
In cursul luptei Huniade slabindu§i centrul di§pozitivului sau,
spre a intäri aripile, Sultanul Murad ataca putinele trupe rarnase
reu§ind a'l strapunge.
Dacd in acest moment Huniade nu ar fi avut in spatele
armatei tabdra fortificata, din interiorul cdreaia rezervele sale sa
primeascd pe Turci cu un foc de artilerie hine nutrit §i sä le
opreasca avaitul, dand timp celorlalte trupe s se refacd §i
treacd la contra atac, bätälia ar fi lost pierdutd Inca din 2iva
de 18 Octombrie. Grate insä acestei masuii, echilibrul care
fusese pentru un moment rupt, se poate restabili.

www.dacoromanica.ro
 -- 154 --
Este de remarcar de asemenea modul in care Huniade exer
citd comandamentui in tot cursul zilei de 11 Octombrie.
Cu trupele de rezerva el aleargä, cand la o aripa, cand la
alta i restabileste lupta peste tot undo lima ungara incepea sa
§ovaiasca sau sa cedezel)
Vazdnd marea superrioritate numerica a Turcilor si dificul-
tatea de a'i invinge, Huniade se hotaraste in seara zilei de 18
Octombrie sd incerce obrinerea victoriei printr'un atac de noapte.
El spera sa surprinda pe inamic, Vigilenta ienicerilor, lace
ca atacul sa esueze.
Pentru ziva de 19 Octobrie, planul de lupta al lui Huniade
era de a ataca si a respinge cele 2 aripi ale trupelor adverse,
dupa care trupele sale din aripi sa se rabata asupra ienicerilor
ihjnconjurandu-i. In acela§ moment cu infanteria, cavaeria si ma-
joritatea artleriei, ce avea sub ordinele sale dbecte, el urma
sa atace pe leniceri de front, cauthnd sa-i zdrobeasca complect.
Lupta se desfasoara conform acestui proeci si era sa fie
castigata, daca nu se producea prin surprindere atacul de tlanc
al pasei Turakan.
Acest atac producandu-se in momentul cand toate fortele
lui Huniade erau angajate contra ienicerilor, nu i se poate face
fata la timp, din care cauza lupta este pierduta.
Adevarata cauza a pierderei luptei de pe câmpul Mierlei
nu trebue deci cautata in inferioritatea combinatiilor lui Huniade
cari au lost mai profunde si mai intelepte ca oricand, ci in in
ferioritatea sa numerica
Huniade si.a dat bine seama de aceasta inferioritate
pentru acest motiv s'a indreptat spre Albania, spre a'si spori
fortele cu ale lui Skanderbeg.
Daca acest proect nu a reusit, cauza este numai politica
de duplicitate al lui Brancovici.
Norocul nu I. a lavorizat pe Huniade in aceasta lupta,
dupa curn o recunoaste insasi dip'.oma No. LXII al lui Ladis-
lau Posthumul care suna asttel :
Fortuna sua parte novercata fuerit, et plures egregii
militer occuberint, dupplum tamen damni semper repudit hos-
tibus (Norocul de daia ace asta i'a fost vitreg caci desi a ucis
multi oameni din cele mai alese trupe ale inamicului, totusi a
avut din partea acestuia pierderi indoit de mari).
0 alta nesansa a fost caderea in lupia al lui loan Zechel,
fratele 1w Huniade, ce comanda aripa stanga, asupra careia s'a
produs contra-atacul pasei Turakhan.
Zechel nu era numai comandantul aripei stangi, dar i eroul
care anima si antrena trupele la lupta2)
Cand se produce contra-atacul, el cauta a'i face feta. Uci-
11 Huniadanum in diversum tortuna suorurn abstuterat. Namque un--
dique intentes et latorantibus uoique propre accurens.
2) Zechel in prirro ordine obstinatissime pugnans (BcnfiniJ).

www.dacoromanica.ro
 155

derea lui are un efect demoralizatur asupra soldatilor sai, cari

bat in retragere. 1)
Dupa pierderea luptei cei cari scapd se adapcstesc in
cursul noutei de 19120 Octombrie, in tabara intarita.
Care este conduita lui Huniade in fate acestei situalii ? A-
ceasta ne- o arata diploma regelui Ladeslau care suna astfel :
Nu fait' temeiu, i se pot totusi aduce laude acestui bar-
bat, care in imprejuri alat de schimbatoare si de contrarii cau-
zei sale si in momente atat de primejdioase in care a pierdut
,nu numai pe cei mai iubiti amici, dar chiar i pe fratele sau
a stiut sa le sufere toate in mod curajos, ba ce e mai mult,
acest prea puternic, prea bun si neintrecut barbat si'a pastrat
la maximum li rnpf ziciunea mintei i judecata.
Dandu-si searua ca a càciea prizoneri in mainile inami-
,,cuIui ar insemna a dubla valoarea victoriei acestuia, lipsind
in acelas timp regatut ungar de 'cratul i capul su, n ziva de
20 Octombrie in timp ce cumnatul ski Mihail Szilagy anga-
jeaza o mica lupta cu turcii, spre a distruge atentia acestora,
, Huniade pardseste singur calare tabera 3)
Calul pe care a fugit i 1-a imprumutat cneazul roman Toader4)
In tuga sa el trece printr'o sezie de peripetii, cari nu le gasim de-
cat in 0 disea lui Homer si cari daca nu ar fi scrise de isturici demni de
cea mai mare incredere, am fi in drept sa ne indoim de autenticita-
te a lor.
laM curn le descrie Bonfiuniu :
Corvin, care dupa cum am aratat fugise din tabara intr'un mod
atat de hotarat, a avut o soartd dujmanoasasi plina de peii pelii.Dupa
ce a mers calare timp de 3 zile, trecand peste munti i dealuri, lipsit
de mancare j bautura, in ziva a 4- a, dand drumw cal ului, care sleit
de puteri nu mai putea merge, a cázut intre 2 talhari.
.11 Cum era nearmat, acestia au iuceput sal jefuiasc a. Dupa
ce I-a desbracat de haine, cei 2 hoti s'au luat la cearta pentru
,cru cea de aur ce el purta la gat. Huniade vazand in aceasta
cearta mijlocul de salvare, a apu cat repede sabia din manta
unuia dintre hoi i dandu-i o lovitura mortala 1- a culcat la pa-
mant ; celalt hot vazand ace asta a cautat sa scape cu fuga5).
1) Caeso Praefecto olililes terga vertise.
3) Laudibus etiam huius viri non nhnerho addici potest, quod his ad-
versorum casum vicibus infer ipsa quoque discrimina, in quibus non s( !um
carissimus plures et fratres ei amicos sibi animuni defoise aut fortitudinem
lassatam esse, nunquam potuit visum iri, quim imo vir fortissimus excelsurn-
que maxime mentes conservans vigorem.
4) Conscenso fugam equo solus praeripit (Bonfitfu).
5) P. Dragalina. Istoria Banatului Severin pag. 89.
1) Corvintts quem expeditissimum aufugisse diximus, infestam et va-
riam fortunam invenit, dies tres equo invectus, pro aria loco iter facit, cibi
et potcs expers; quarto. incidit in duos latror es, dimisso dudum (quo, qui
pro nimio labore defecerat.
Cum esset in ermis, se spoliandum dedit; direptes vestibus, ex aurea
cruce, quae e yin: colle pendebat, inter latrones oborta contentio; dum so-
lutis viam circumspicit; promptam sibi latronls gladuim intinter, quo mox
rapito litigentes adoritur, alterum lentali vulnere conficit concultatque; alte-
rum petens, in fugam vertit (Bonfiniu pap. 372).

www.dacoromanica.ro
 156

Abia scapat din mana hotilor, 1 a ajuns o alta nenorocire.

In momentul trecerei Dundrei a fost prins de oamenii lui Bran-
covici i inchis de acesta in cetatea Semendr;a, de unde nu este
eliberat decal sub grele condilii, intre care lasarea ca ostatic a
liului sari Ladislau Corvin
Campania din 1454. Din campaniile nilor 1444 si 1448
Huniade a ajuns la concluzia ca atat limp cat fortele sale nu
vor putea Ii egale in numär cu ale Turcilor, este hazardat a se
mai masura cu ei in lupta in camp deschis.
Pentru acest motiv cand Mahomend al II.lea ataca Serbia
in anul 1454, Hind chemat in ajutor de Despotul Brancovici, el
schirnba tactica de luptd, adoptand metoda scolei italiene, repre-
zentate prin Sforza, care avea ca principiu de a concilia cute-
zanta cu prudenta
Cauta a obtine prin surprindere, ceeace nu putuse castiga
prin ofensiva strategicd. Ado ptd o noud tosticd co respunzdtoare
mijloacelor sale reduse de luptd, executand o serie (le coup de
main" aMt in domeniul strate0ei cat si in eel al tacticei.
Astfel in luna August 1454 invadeaza prin surprindere in
Bulgaria si inainteaza pand la Tarnova, careia ii da foc. Cand
Mahomed al 11.1ea soseste la Tarnova, el se inapoiase in Ungaria.
Mahomed al II-lea peetru a se rasbuna, patrunde la ran-
dul lui in Serbia. Aid ii irnprdstie trupele in mai multe corpuri,
dintre cari uncle asediaza cetätile Ostrovita i Semendria, iar
altele pradau tara.
Huniade care sta la panda, trece Dunarea si cauta' sa atace
trupele de sub comanda sultanului, ce asediau Semendria.
Mahomed al II lea avand fortele imprastiate, refuza lupta
si se retrage in Bulgaria. Lasa insa ca trupd de acoperire in
Valea Moravei, pe begul Firus cu o armatä de 32.000 oameni.
Aceste avea ordin sa pivoteze in jurul cetatei Krusevac si la
nevc,e sa se inchida in cetate, cautand sa opreascd inaintarea
lui Huniade In Valea Nisavei,
Firus beg ii dispune trupele in cantonament in jurul Kru-
sevacului. Huniade se decide al ataca. Dandu-si searna cd dacd
s'ar apropia de cetate in timpul zilei, begul Firus avizat la timp
s'ar retrage sub tunurile ei i ca atare lovitura S3 ar izbi in gol,
se decide a'l surprinde.
Se apro pie de cetate prin marsuri de noapte si profitand
de o ceatei deasd atacd prin surprindere trupele begului Firus
(fiul aceluia care luptase cu Mircea in 1390) batandu le complet.
Sore a se intelege mai bine aceasta operatie, o reproduc
dupd Thuroczi :
Domnul Gubernator (Huniade) spre a se putea apropia
mai repede de inamic s'a pus in miscare cu toatd oastea sa
,,si cu cea sarbeasca, mergand toaM noaptea. Duna rasdrirea
soarelui s'a ridicat o mare ceald, iar razele soarelui erau atat
de slabe in cat ostile imbracate in fer, abea se putea zari.
Profitand de aceastd ciatd armata lni 14nniade s'a apropiat de

www.dacoromanica.ro
 157

cea turceascd. Cand Turcii au vdzut inaintand asupra lor tru-

pele de cavalerie usoara ale gubernatorului, pe cari de mull
timp le cunosteau, au Mors spatele si aruncand i cele mai
usoare arme s'au pus pe fuga ').
Dupd ce bate trupele lui Firus beg, sd indreapta spre Pirot,
pe care ii distruge. Afland ca sultanul Ma.homed a concentral
forte numeroase in campia Sofiei, sa retrage prin Valea Tinto-
cului cane Vidin.
Aceastä campanie are foarte mare aserndnare cu acea a
lui Gattamelata executata in regiunea Friului i Venetiei in anul
1437, la care de sigur ca Huniade a luat parte sub ordinele lui
Piccinino.
In ofice caz, principiile de cari s'au condus ambli coman-
danti sunt identice, Eind isvorate din aceiasi doctrind.
In aplicarea lor Huniade s'a aratat un adevärat artist.
Dupa expeditiunile pline de indrazneala i curagiu ale cam-
paniilor din 1493 si 1448, Huniade execuld in 1454 o altd serie
tot atat de abile, dar mai prudente.
Baza cutezantei este forta, iar fortele sale erau departe de
a se mai putea egala in numar cu cele turce.lti.
Campania din 1456. Propriu zis nu este o campanie. Toate
sfortdrile din partea Turcilor tind la cucerirea unei cethti, iar din
partea lui Huniade la apararea ei.
Dupd cucerirea Constantinopolului, primul gand a lui Ma-
homed al II-lea, este sa cucereascd Belgradul, care era poarta
Ungariei.
Preparativele facute de el in acest scop sunt foarte intere-
sante.
El insärcineaza pe vestitul Sabachedin, despre care am mai
amintit si in alte parti, sa studieze technica asediului i sd pro-
pund mijloacele, masurile i uneltele necesare, spre a putea cu-
ceri mai cu inlesnire cetatea.
Sabachedin studiazd asediurile cetatilor din anticitate si este
cel dintaiu care repune in uz, paralele, sapa adapostitd, tururile
miscatoare etc.
Rezultatele la care s'a ajuns sunt astfei apreciate de ca-
valerul de Folard, unul dintre cei mai eminenti scriitori ai se-
colului al 18.1ea.
Les tranchees, les parllêles repetees, et les sappes cou-
vertes, dont les Modernes s'atribuent l'invention, sont unique-
ment dues aux Anciens, et Mahomet al II le premier les remit
I) Dominus autem Gubernator, ut eo celerius hostem adoriri posset,
cum cuntis suuorum armatorum et Rdscianae gentes agminibus in traseundo
totam noctem consumpit. Exacta est igitur simul nox et via, diesque soils ad
ortum et dominus Gubernator ad hostem propignarunt. lnsurex t iter haec
nebiela cade orientes radios pers solis sublevata est in alturnox ferratae res-
planderuni acies. Agmina ve,o Turcoru cum easdem sibi propinquas esse et
inter easdem vexilla domini Gubernatoris quae dudu cognoerant, ventilarl
viderunt, terga verterunt, et armi minime consertis, subitae se commiserunt
fugaes.

www.dacoromanica.ro
 - 158
.en usage. Lui qui fut le plus univeersel genie de son temps, au-
rait bien pu puiser ces conaissances dans Polibe, cet ecrivain
ne pouvant lui etre inconnu.
Tot Mahomed al II-lea a lost cel dintaiu care intrebuinta
pe o scara mare artileria la asediul cetdtilor si care inventa mor-
tiere le aruncatoare de pierre. Cavalerul de Folard sa exprimä
astfel asupra acestoi chestiuni :
,,Mahomet II fut le premier, qui donna le plus de vogue
aux canons, ii ne le perfectionna seulement, mais ii iventa en-
core les mortiers pierrieres. Nous ne saurions lui refuser la gloire.
Cu tin enorm parc de asediu) fi cu aceste noui aparate
de rdzboiu se prezinta MahomeJ al 11-lea in fata Belgraaului,
sustinut de cea mai numeroasd armata ce adunasera Turcii pana
atunci, cum si de o flotild pe Dunare de 200 de vase.
Ce face Huniade in fata acestei grave situalii ne arata
Bonfiniu :
Corvin care fusese insarcinat sd apere hotarele Ungariei,
putea spera prea putin dela Regele copil (Ladislau Posthumul)
si dela periculosul conte (Cilley).
In aceastd mare zäpaceala, 0 nu'si pier(le cumpätul
nici nu e lipsit de hotdrare 2)
ln primul rand in fata acestei primejdii, castigd pe Ca-
pistan de partea sa aldturandu. si 1 ca coleg, ca astiel unul stra-
Iucind prin puterea divind, altul prin cea lumeascd sa se sfa-
tuiasca, cum ar putea ac(iona mai bine 3)
Dupd aceasta Huuiade da ordin sa se pregateascd cele ne-
cesare pentru trebuintele rdsboiului.
In asteptarea sosirei ajutoarelor, aduna tot veteranii i alte
trupe alese si cu o iuteald de adrnirat preeteste pentru luptä
iota de Dundre.
Prima lui grije este sei'$i asigure stdpdnirea Dunärei, pen-
tru a putea trece in siguranta trupele de ajutor pe malul drept
al fluviului si a asigura aprovizioilarea cetatei Belgradului.
Dispozitunile luate de el, ca inaintarea flotei sale sd alba'
loc simultaneu cu a armatei, ambele merg'and la aceiasi inaltime
spre a'si putea da ajutor reciproc in orice moment, au Minas
memorabile.
Nu mai putn demnd de admirat este combinarea acfiunei tb-
tel cu a armatei de uscat cum si utilizarea curentului apei in fa-
vorul sou in lupta navald dela Zalan-Kemeny.
Cand Corvin i Capistran au lost informati cd Mahomed
,a1 11-lea au inceput asediul Belgradului, s'au pus si ei in mis-
1) Histoire du Polibe avec un commentaire par. M. de Fclard cheva-
Iler de l'ordre militaire de Saint Louis Mestre de camp d'Infauterie, Amster-
dam MDCCXXIX vol. 11 pag. 165).
2) Cum videlicet praefatus Caesar Turcorum horrendo, et multiplicz
bello cum aparatu ac milibus Turcorum ultra quam quator centis Castor
Nandor Albense praedictum teribili obsidione circumquaque ad rsus est
-(Tiuroczi).
. 3) lu tanto tamultu, neque animo excidit neque consilio desit.

www.dacoromanica.ro
 159

care, cu inima plina de curaj 1) spre a proteja cetatea. Pe va-

sele flotei sale, care in urma infrangerei celei turcesti, de venise
stapftna Dunarei, incarca toate a provizionamentele armatei 2).
In timp ce regele Ladislau i Contele Cilley, unchtul salt,
auzind de sosirea Turcilor, plini de frica i consternare fug din
Buda a Viena 3) Haniade (caruia prin intrigile rnagnatilor un-
guri i se tuase demnitatea de guvernator i tusese numit conte
de Bistrita), cand vede pericolul ce ameninta tam in nobleta
sufletului su, uita tuate injuriile ce suferise i pe propia sa diet-
tuiala aduna, echipeaza i armeaza o intreaga armata, in fruntea
careia desi era tre cut de 70 de ani, pleaca in ajutorul Bel gradului.
Un asemenea exemplu este fara pracedent in analele istoriei.
In apararea ceta(ei Belgradului nu mai era cazul de com-
binatii savante, ci de rezistenta indarjita, care se putea obtine
numai prin stimularea curajului i excitarea pasiunilor soldatilor sai.
Aceasta trebuia facut in primul rand prin exemplu. Desi
la o varsta inaintata, el gasete in sulletui sau puterea necesara
spre a ii la inAltimea cermtelor.
Din rândurile ce urmeaza ese rnai bine in relief importanfa
.ce Huniade atribuie fortei morale.
CAnd soseste la Belgrad, Huniade ii da searna ca pre-
gatirile Turcilor in vederea asediului cetatei sunt mult mai for-
zmidabile de-2At si le putuse imagina : Obuzele artileriei da-
ramau solidae ziduri ale cetatei, iar mortiereie arancau pietre
grele, cari cazand intre ziduri cu o putere formidabila, orice
vietuitoare atingeau o omorau cu iuteala fulgerului. 4)
Bombardarea cu numeroasele masini de aruncat (crebrius
excussae machinac) continudno ziva i noaptea, a distrus com-
plect zidurile exterioare ale cetatei.
Lupta in aceste conditii nu se mai prezenta sub aspectul
unui asalt, in care trupele turcesti puteau patrunde numai prin
anume brese, ci lua fizionomia unei lupte in camp deschis. In-
verpnarea cu care se lupta in ambele tabere era cumplita.
lnsusi sultanul, pe data ce au aparut zorile zilei in sune-
tul cornistilor i tobosarilor, dar mai ales al vocei sale rasuna-
toare, conducea furios toata multimea ostilor sale, la asaltul cas-
trului 5).
1) Ut alter humanes divinis alter viribus interetur consulit quid poti-
simium vldeatur agendum.
2) Corvinus et Capistranus, forti animo, cum suo utlrque exercitu ad
proregendam Albam properarunt.
3) Classem commeatibus militibusque oneratam deducunt.
4) Ladislaus et Ciliae Comes, auclito Turcarum advento usqueo adeo
consternati sunt ut simulata venatione Buda egressi, Viennam continuo se
Teciperint.
5) Alia exillis solidos castri eiusdem quatiebant muri, alio verum altum
in aerem lapides magnitudinis modii excutiebat, et hi quidem deorsum castri
intra muros formidabiles impetu cadentes, omnia vives quod attingebat ad
instar fulminis subito morte extingebat (Thuroczi capit. LV),
Mox Caesare ipse rutilante aurora, cunctam gentes suae multitudinem,
pulsantum tympanorum, tubarumque huic inde resonantium invoce commovit,
furiosque in impetu idem castrum agressus est... etc. etc.

www.dacoromanica.ro
 160 -
,,Dar nici Contele de Bistrita (Huniade) nu mai putin In-
demna la lupid pe ai sdi insufletindu-I. Alaturea de el Mihail
Szilagy (cumnatul sau) comandantul cetatei i bravul tanar La-
dislau de Kanisa (hal sau), luptau cu inversunare intre zidu-
rile distruse ale cetatei, in fruntea trupelor garnizoar Ei,si a cclor
cruciate).
Gratie exemplului dat de Huniade, de liul i cumnatul sau
earl stau in fruntea tiupelcr sub ploaia de obuze i de pietre,
toate atacurile Turcilor sunt respinse.
Ultimul asalt furios este acela in care Dugonci Titus cade
in sant de gltul turcului, care incercase sa infinga skagul verde
pe turnul cetatei.
Cand Huniade vede pe turc precipitandu-se din varful tur-
nalui in abis intelege ca a trecut punctul culminant al pericolu-
lui i ca este cel mai oportun moment peutru a trece la contra-
atac.
Chemand pe cumnatul sail Mihail Szilagy pe fiul sau La-
dislau de Kcnisa, pe Sebastian de Rozgany i pe alti coman-
cianti ai arrnatei ungare, le dd ordin ca rostogolindu se cu tru-
pale lor din inaltimea zidurilor sa se arunce asupra Turcilor -1).
Turcii atacati cu mare furie sunt aruncati in afara ziduri-
lor orasului.
Mahomed al 11-lea recurge atunci la o stratagemd, care
fiind de jucitcatei la timp de cdtre Huniade a adus victoria de
part( a w:estuia
Cand sultanul vede furia cu care s'a produs contra.atacul
trupelor cruciate, dandu i seama cd odata deslantuit El nu va
putea H usor oprit, da ordin trupelor sale sa simuleze 0 retra-
gere in scop de a atrage pe aparatarii cetalei in camp deschis.
Iii acelas timp aseaza la un loc potrivit massa cavaleriei
sale, care sa cada in spatele cruciatilor i sa le tae retragerea.
Atacati simultaneu de front si din spate cruciatii vor Ii astfel
mdcelariti ')
Cruciatii ajutati de puterea divina in care credeau cu ta-
rie, cu curajul sporit, nal/Mese afara din cetate i produc un
furios macel in randurile inamice. Mahomed vazandu se res-
pin deodata sirnuleaza fuga, dand ordin la ai sai sa bata in
retragere. Cruciatii atrasi de victoria care le suradea, ii urma-
resc cu mare inversunare.
1) I )ominus vero Comes Bistricensis hic minis. hic ut pugnaret instabat
montis, Mihael quoque Zilagy capitanens et Ladislaus de Kanisa, in veres
militari %Mute... dtrut s stantes Castri in parretibus atrociter pugnabant.
(Thuroczi)
2) Corvatus in summum periculum adductam urbem conspiratus acciot
Mihaele Zilago avanculo suo et Ladistao Canisa Item Sebastiano Rosgonio
caeterisque Proceribus Ungarorum, ab arce ruens in forum To-cas inc.inat,
(Bonfiniu pag. 384).
3) Mahometes praesentaneum consilium init... fugam simulare qua
oppidanos allectos in camps educat, mox inumpente a tergo dimisa equirum
multitudinc, reditan intercipiat, ut a tergo et fronte christiana genex juxta
caedetur.

www.dacoromanica.ro
 161

Dintr'un salt au ajuns la tabara trupelor asiatice coman-

date de Basseus Sabachedin ce era asezata pe tärrnul raului Sava.
Capistran, vazand cavaleria turceasca ascunsa, inteiege
cursa intinsa de Mahomed i da ordin la ai sai, sa se intoa red.
Din cauza tumultului si a marelui sgomot, orm +.1)1 sau nu
poate fi auzit i executat, astfel ca cruciatii continda inaintarea,
navalind asupra taberei turcesti pe care o .ncendiaza.
Sultanul Mahomed, care se relugiase la parcul de munitii
vazand cum se arde i se prada tabara lui Basseu, alearga in
ajutorul acestuia cu cavaleria ce rezervase pentru a taia reua-
gerea cruciatilor 1)
Huniade urmarind din Wilful turnului peripettile luptei si
vazand lasate fara aparare munitiunile i masinile de razboiu
turcesti, ese imediat ruin cetate si cu trupele aflate in rezerva si
pune stapanire pe ele. Parte din masini le- a scos din serviciu,
iar parte le a indreptat asun..a inamicului 2)
Turcii respinsi din tabara lui Basseus de catre cruciati, se
indreaptd spre parcul de munitii pe care-1 gasesc ocupat de
Huniade.
Batuti de front de focul proprii lor artilerii i urnialiti din
spate de cruciati, au luat- o la fuga.
Rezultatul luptei reese din ultima scrisoare a lui Huniade.
adresata regelui imediat dupa terminare a bataliei, care sun a astfel :
Serenissime Principe
In primele scrisori vä aratbm cum lmparatul Turcilor a
asediat cetatea Belgradului cu asa de mare multime i i putere,
incat niciodata ochii omenesti nu au vazut aa cev a i nici
creerul omenesc nu 5i. ar fi putut inchipui ceva identic
In aceasta cetate au lost distruse de obuze in ap grad
zidurile, incat s'au Idcut una cu santurile, de nu sa mai putea
numi castru, ci camp deschis.
Am fost insd de la inceput in acest centru si sunt ,si acum.
In fine dupd ce s'a distrus insusi castrul, la un siert de
ora dupa ceasul cinei, a inceput in jurul lui o lupia deosebit de
lurtunoasa, care a durat toata noaptea si pana la ora pranzului.
Lupta s'a dat chiar in interitoriul castrului, luptOndu-se fata
in fata i corp la corp, ca intr'un camp deschis.
In sfarsit cu ajatorul lui Dumnezeu, i-am aruncat pe Turd
afard din castru si din tabard si in asa grad i-am bcitut Inc&
si tunurile lor le-am capturat 4).
I) Mahumetes qui ad machinarum bellicarum muniliones confugerat,
cum Bassei castrum cremare diripeque respiceret, cum equitatu, quem a
tergo retiouerat t red:tam oppidanis obstrueret, eo succurrere contendit.
2) Corvinus desertas a Mahnmute munitiones et bellica tormcnta cons-
picatus, cum sociis ex urbe prorumpens, repente capit; machinas partim ob
btrult, oartirn in hostes convertit intenditque (Bonf niu).
3) Ut nunquam talia ingenia oculi homis viderint nec animus ccgitare
potuisset.
4) Tandem contra Ipsos Turcos, Deo auxiliante, extra irruimus, et
insureximus quod Imperatorem Turcorum, de sub castra praedlcta, et campo
ejecerimus tanquam debeIlatum etiam quod bombarbas suas obtimerimus.
C. 11

www.dacoromanica.ro
 162

Sultanul profitand de intunerecul nopti, cu mare ru§ine a

luat. o la fugd.
Progresele realiz ate de Huniade in domeniul
stiintei militare.
Din analiza principiilor strategice §i tactice aplicale de
Huniade in diteritele sale campanii, rezulta cd activitatea sa razboi-
Inca reprezinta un mare §i vadit progres in evolutia artei mili-
tare. Aceasta activitate s'a manifestat in mod prodWos in tuate
ramunle §fiintei mlitare Ceeace formeazd insa nota caracteristica
a personaiitatei sale, este spontaneitatea sub care se manifestà
conceptia sa pe campul tactic, repeziciunea i vigoarea executiei.
Conceptia sa este plina de ho`arare §i cutezanta. Comp-
teaza ca obitacolele. s;alculeaza intensitatea pericolului, §tie sa
domine situatiile cele mai grave §i gase§te in totdeauna mane-
vra cea Lriai apropiatd situatiei §i terenurui.
Principiile cafi stau la baza conceptiilor sale sunt pe cat
de simple, pe atat Ce solide
il'e o prefer:nta pronun,fatd pentru ofensivi. Numai acela
este invingator, care bate §i zdrobe§te armata inamica. Pentru
a infrange pe inamic trebue a opera oterisiv. lata principiul
se care se calauze§te el, ori de Cate ori poate avea de partea
sa initiativa operatiilor. Campaniile din 1443, 1444 si 1448,
sunt toate camoanii ofensive. Chiar and situatia strategica il for-
teaza a sb in defensiva (partea 2-a a campanici din 1442) pe
campul tactic actioneaza ofensiv (lupta de la Portile de Fell.
la ca prim obiectiv armata inamicd, pe care mita sä o
zdrobeas:ki. Cand aceasta este impra§tiata, ca in 1443, cauta a
bate in parte diferitele grupari ale inamiculur, apliaind cii o
deosebitd artei, principiile manevrei pe linii interioare.
Cfind inferioriiatea numerica a forlelor nu-r permite a se
masura co inarnicul in camp deschis, cum este cazul campaniei
pin 1454, r..2curge la dilerite stratageme, ca atacul intr'o directie
uncle inarnicul nu este in masura a'i face top, retragerea pe o
alta directie decdt acea pe care inaintase. pentru a nu i se
bara d-umul, apropierea de inamic pe ascus prin marsuri de
noapte, atacul pe timp de ceald, inaintarea re oede, cum si alte
diferite disinozitiuni având ca scop de a surprinde pe inamic si
a'l face sa simta fulgerul armelor sale, mai inainte de a le fi
auzit sunetul.
Mara de rari exceptii, lupta când vrea i unde vrea.
&luta lupta numai and e aproape sigur de victorie, sau
pentru a prolita de un avantagiu tactic ce'i pare realizabil,
(surprinderea lui Firm beg).
Daca .desläsurarea evenirnentelor 11 forteaza a accepta
lupta contra vointei sale, cum este cazul luptei de pe Campul
Mierlel, el actioneaza ofensiv si se apart ataand. Cea mai
buns defensivä dupa principiile preconizate de el, este ofensiva.

www.dacoromanica.ro
 163
El stia din tunga-i experierta cd defenzix a 'Dash a, nu poate
duce niciodata la viclorie, da aceia cdnd nu poate actiona ofen-
siv, adopld defensiva activd.
Cand superioritatea numerica a inamicului este atat de
mare, inciit nu poate spera obtinerea victoriei prin rnanevrele
combinate in timpul zilei, recurge la lupta de n3apte uncle ca-
litatea primeaza nurndrul (Campul Mierlei).
In luptele defensive, deduce din studiul terenului, mane-
vrele probabile ale inamicului prevede si prepara manevra
apropiatd situatiei (Portile de Fer si Cunovita).
Executia este plind de vigoare, promptd, fermd i perse-
verenfd : iuteala i cutezanfa stint caracteristica tacticei lui.
Lupta cu hotardre, Mijloacele sale de lupta sunt dintre
acelea cari duc repede si direct la scop.
Din aceasta cauza, a avut, sau victor i stralucite, sau in-
frangeri grave.
Activitatea lui atat pe cdrnpul strategic, cdt i pe cel tactic
se remarcd printr'o repeziciune neintrecutd in miscdri i prin
vigoarea executiei,
In luptd gtisege intotdeauna manevra care conduce la scop.
Pe cdmpul Mierlei cauta sa spargd centrul inamicului, Ia
Portile de F'er printr'o manevra abila zdrot este una din aripi,
la Cunovita surprinde trupele inamice in plina manevra.
Agazd armele de luptd pe teren. Cauta sa asigure flancurile
in luptd, sprijinindu-le pe obstacole si inaltirni ca la Cunovita,
sau intarindu-le, cu cara, ca la Portile de Fer. Cavaleria ocupa
locurile sese, infanteria inaltimile.
Cautd sã utilizeze in fat orul sdu a vantajele strategice i tactice
ce oferd trent!.
In 1442 asteapta pe Basseus in defileul Portilor de Fer
uncle acesta sa nu aiba posibilitatea de a'si desfasura numeroasa
hii armata. In 1443 neputánd forta nici unul din cele 3 defileuri
ce duceau din cdrnpia Sofiei spre Filipopol, atrage pe inamic in
defileul dela Cunovita. In ziva de 17 Octombrie 1448 cdnd este
1nstdntat de debusarea avangardei inamice pe campul Mierlei,
pardseste imediat pozitia ce ocupa lângä rdul Sitnita si se urca
pe platoul Plementina, asigurdndu-siprin aceasta avantajele terenului.
Combind atmele pe cdmpul tactic i mai ales in darea lovi-
turei decisive. Este clasica snb acest raport lupta de la Portile
de Fer, unde zdrobirea inamicului se obtine prin combinarea in
=dui cel mai judicios posibil a actiunei cavaleriei catafracte cu
cea usoara, infanteria grea, arcasi 8i hipobalistele.
Cavaleria catafracta opreste elanul inamicului si'l fixeaza,
in limp ce cavaleria ward ajutata de infanterie §i secondatä de
hipobaliste, executd contra-atacul.
In lupta dela Zalan-Kemeny, pentru prima oard arti.leria armatei
,de uscat, coopereaza cu acea a ilOtei, obtindnd victoria grape
,acestei cooperdri si a curentului Iavorabil a apei.
E:$.aloneaze ftypele ,in apncime. In lupta ,Varua dispune

www.dacoromanica.ro
 1 64

trupele pe 2 linii, pe Cdmpul Mierlei le dispune pe 3 linii, plus

intarirea de cara, care'i servege de reduit i gratie careia Hu-
niade nu a cdzut prizonier in mdinile Turcilor
Prin aceasta esalonare el ii asigura libertatea de actiune
putdndu-se cleplasa de la o aripa la alta a ampului de lupta
cum si suc,esiunea eforturilor si durata rezist0ntei. Nuruai gratie
acestei esalontiri a truoelor in addricime, el poate resista timp
de 3 zile pe Cdmpul Mierlei, fortelor turcesti indoit de numeroase.
0 lupta de o asa lunga durata, in fata unui inamic egal
ca valoare si rnai milt de dublu ca forte, nu mai intälnim in
carsul veacurilor trecute, decdt in batalia dela Lipsca din 1813.
Trebue dar sd ne scobordm la epoca napolooniank ca sal
putem gdsi cev a asemanator
POstrea7d liz rezervd trupele cele mai alese de prelerinta
cavaleria, pentru cd era arma cea mai mobila. Jocul rezervelor
pe cdmpul de lupta, nu 1-1 gasim intr.() masurd egala, cleat la
Friderik al 11-lea, la cavaleria lui Ziethen.
Interventia acestora este fulgeratoare, a morneptul oporturr
si sub directa conducere a lui Huniade (Varna, Campul Mierlei,
Belgrad).
Cuutd th traga r el mai mare profit din victorie. Urrndrirea
inamicului hatu+-o face prin cavaleria usoara. Ea este asidua si
neintreruota. Dupd lupta dela Sibiu o mare parte din armata
lui Meseth-beg este facuta prizonierd numai gratie iutelei, cu care
cavaleria lui Huniade a urmarit-o
Duoa lupta dela portile de Fer, capturarea diviziei tuicesti
ce inaintase spre Timisoara, se datoreaza tot vigiarei urmarierei.
Dupd o luptd pierdutd se retrage cu cea mai mare repe-
ziciune. Aceasta o face in scopul de a pune un cat mai mare
sPatiu intre el si inamic. Dupd lapta dela Varna Huniarle retra-
gancl-se in fruntea cavaleriei muntenesti, soseste la HArsova si
trece Dunarea, irai inainte de a putea fi ajuns de cavaleria
turceasca
Pe cdt este de prompt in atac, pe iatdt este de repede In
in Pt ragere.
Exzercitd comandantul cu muti calm, prezentd de spirit ci
sdnge rece. (Sibiu, Varna, Cdmpul Mierlei).
Lupta cu hotardre, spre a insufla curagiu i incredere osta-
silor sai Combind prudenta cu curajul si este peste tot locul
unde prezenta sa e recesara, spre a ridica moralul trupelor
(Bel grad).
Pe edmou 1 de luptd este o insensibilitate grava, spre a nu
impresiona in rau pe cei din jurul sau.
Nu da nici un semn de 2motie, ednd i se comunica moartea
fratelui sau in lupta de pe cdmpul Mierlei in ziva a 3, a a lupte0
Si in succese in infrdnveri este acelas. Victorios nu se
lasai influentat de nici o consideratie ci isi pastreazd calmul si
limpeziciunea judecdtei: infrânt nu sa descurajazd ci sä sustrage
cu abilitate din cele mai grele sitaatil Fuga din Intäriturd de

www.dacoromanica.ro
 165.
card in dimineata zilei de 19 Octombrie dupa infrangerea pe
pe Campul Mierlei).
Din cele expuse rezultd ca acest mare si abil coman-
dant a intrecut pe toli inaintasii sai in cunoasterea si aplicatea
principiilor stintei rasboiului.
A oerfectionat tactica de lupta a condotierilor italieni si a
adaptat la armatele statelor mari, principiile celor doua scoale
italiene, cari pana la el fuseserd experimentate numai de micile
armate ale acestor state.
Progresele realizate in recrutare, organizare, i instructie
Stiinta rdzboiului, nu consta numai in conceptie strategica
§i tacticd si in abilitatea de a manevra pe campul tactic. Ar-
mata mai are nevoie sa fie organizata, disciplinata, administrata,
instruita, Etc.
Este dar necesar ca dupa ce am expus progresele inlap-
tuite de Huniade in arta de a lupta, sa examinam pe scurt pi
pe a -ele realizate in ce elalte directii.
Recrutarea annatei.
In materie de recrutare Huniade s'a inspirat dela maxima
lui Cesar pentru a putea conserva ,si mart un soldat, trebuese
2 lucruri, soldati $i bani". Nici un slat nü poate propasi daca
nu-si are asiguratd linistea interna i siguranta Lenticrelor.
rmata este factorul care asigura atat un a cat §i alta, iar
elementul sau de baza este omul.
A asigura recrutarea acestui element in cele mai bune con-
dirt, este prima grije care preocupd pe Huniade.
Pentru a lupta cu succes contra Turcilor, cari aveau o ar-
mata perinanenta, bine instruita, otelita in razboaie si ale careia
elective pr:n recrutari continue ramaneau intotdeauna complete,
avea nevoe de o armata superioara in calitate celei turcesti §i
cel putin egala ca numar.
Cum ajung,e ii acest rezultat?
Pdna la Huniade armatele unguresti erau compuse din trupe
banderiaie, formate din iobagi, diferitilor magnati, cari erau lip-
siti de instrulie i disciplina, rau armati i echipati. Auste
trupe nu aveau nici un fel ne coheziune in lupta si se deban-
dau la pri iia ocazie" Iatd principalul motiv pentru care Sigis-
mund a pierdut aproape toate razboaiele ce le-a avut cu Turcii.
Pentru a se putea mdsura cu ei i a'i infiange, Huniade
avea dar nevoa de sotdati alesi, bine instruiti i disciplipati.
Trupele ban ieriale nu-i pu..ea da asemenea ostasi. Trebue dar
schimbat sistemul de recrutare.
Din experienta castigata in Itaiia. Huniade ajunsese la co.--
cluzia ca cei mai buai soldati in 4ceste timpuri, cand serviciul
militar personal si obligator nu era cunoscut, erau soldalii mer-
cenari.
In consecinta, ia dispozitiuni sa-si formeze o armata din

www.dacoromanica.ro
 166 -
soldati mercenaii, recrutati dintre popoarele regatului, animate
de un puterenic spirit militar, cari sa ramana tot timpul sub dra-
pel i sa na mai fie licentiati dupd fiecare campauie, cum pro-
cedasera predecesorii sai.
Ceeace diferitele state si prase ale Italiei executaserd pe
o scara mai redusa, angajand companii de aventurieri i condu-
tieri, Huniade generalizeaza, aplicand acest sistem la statele
mari, f rrnand prima armata perrranenta
Cu aceasta armatd zdrobeste oastea lui Meseth-beg apoi pe
acea a lui Basseus in campania din 1492. Tot cu aceasta ar-
mata inainteaza in 1443 pand iii in'ma Imperiului Otoman, im-
puland Sultanului o pace rusinoasa i o grea despugubire de
razboiu.
Huniade este dear acela care pine baza aimatelor perma-
nente in Europa.
Organizare armatei ungare.
Si din punct de ve4ere at oronizarei, Huniade cauta sa
aduca armata ungard la inaltimea progreselor vremei.
Ca giupare, peste iniede unitati (lancea compusa din 5-6
oameni i bandera din cateva lanci el creeaza o noua 'mita e
superioaia acestora, erfgada, compusa din mai multe lanci. A-
ceasta uuitate nurnara cateva mii de oameni, avea o mare pu-
tere de rezistenta si era capabild de a duce mai mult timp lupta
prin propriile sale mijleace.
In locul bandelor de iobagi, cari difere au intre ele, ca e-
feclive, armament echipan ent etc el angajeaza soldatii merce-
,

nari, pe can ii grupeaza in subdiviziuni ii subunitati, avand a-

ceeasi organizare, armate i echipate la fel.
Prin gruparea acestor subunitati in trigade si a brigadelor
in mai) comandamente, un centru 2 aripi i o rezerva, sa usu-
reaza mult conducerea trupelor pe campul de lupta.
Organizarea diferitelor arme.
Dusmanii cei mai de temut ai Ungariei pe acele timpurl
erau Turcii. Cum principala forta a acestora consta in infanterie
reprezentata prin ieniceri, pentru a'i purea invinge Huniade tre-
buea sd creeze o infanterie superioard ienicerilor atat numeric
cat i calitativ,
Dupa cum am aratat insa anterior, infanteria pe acele vre-
muri era o arma despietuita. Numai kbagii luptau pe jos, no-
bili luptiu calare. In organizarea ce urma a dat armatei ungare.
Huniade nu putea merge cleat pe terenul pozitiv al re alitatilor,.
tinand seama de prejudiciile vremei. Pentru a forma d n infan-
ierie arma principala de lupta, trebuea schimbata o stare de
fapt i o tradilie de veacuri. In Ungaria tinde magnElii eratk
atotputernici i luptau calare, aceasta era o imposibilitate.
Un om intelept cu bun simt i cu spiritul realist ca Huniade. a.
inteles ce magnatii nu pot fi descalecati i pusi sa lupte la cot
cu iobagii lor.
De aceea a cAutal sl, compensenze inferioritatea infante-.

www.dacoromanica.ro
 167

riei Ungare, prin sporirea atat numerica cat i calitativ a cava-

leriei.
Cavaleria devine dar piatra fundamentala a organizatei ar-
matei ungare. In In cataphracto spem oninem positi equitatu"
(Toata nadejdia si-o pune ix cavaleria panterata . Cavaleria
formeaza dar in oastea ungara, arma principala de lupta. Ea se
grupeaza in cavaler a grea wara.
a) Cavateria grea nurnita cataphracta, era i nbracata in ter
*i forma puterea de rezistenta a armatei sale. Brigadele de ca-
valerie grea, formau osatura liniei de lupta,*i eraa destinate sa
dea sau sa prirneaza isbirea. Ele puneau stapar he pe teren *i
dispuse in careuri impenetrabile, dupa curn am vazut la cam-
pania dirt 1442, indepline.iu rolul reduitelor din sislemt.l de for-
tilicatie actual, cu o singura decsebire, ca erau reduite
canabile atat a opri pe inarnic, cat *i a'l ateca. Pentru prima
misiune aveau ca arma cuirasa, pentru a 2 a lancea.
0 parte a acestei cavalerii era pastrata in rezerva pentru
a o anmca ca un traznet in momentul oportun, pe punctul wide
tretuea sa se produca deciziunea.
b Cavaleria usoard, era im-arcinata cu explcararea, hr-
tuirea inamicului, acoperirea flancurilor, cu urmanrea i arjarea
du*Inanului, can ct aceasta inlrant batea in retragere.
Organizarei instructiei cavak riei cot sacra Hun'ade Icata
solicitudinea sa i tot ei ii datore*te straluchele lui vickrii.
Artiieria. Pe Ianga tendinta de perfeclionare a cavaleriei,
el poarta grija *i de infanterie i artilcrie. Prima fu sporita ca
numar, organizata, instruita. armata *i cchipata dupa cerintele
vremei. Artileria fu introdusa ca a 3-a armP. Din cauza imper-
fectmnilor sale tehnice, ea insa nu joaL a un rol mai important
decal in uhimile lupte ale lui Huniade.
In compania din 1444, majoritatea tunurilor fiind prca gre-
oaie, stint lasate la trecerea Dunarei, in Or*ova.
In afara de perfectionarile in organizare, aratate mai sus.
Huniade este cel dintai general crektin, care pun in aplicare
principiul permanenfei si fixitafei efectivelor.
D:sciplina militara. Ca unul ce fusese osta* din frageda-i
tinerele, Huniade intelcge ca disciplina militara, este un medi-
cament, care nu poate lipsi nici unei ostiri.
II n'a rien de si necesaire au soldat que la discipline :
SCrIS elle le; troupes sont plus pernicieuses que utiles, plas for-
midables aux amis que aux ennemis" scrie Montecucului in
memoriile sale ff.
Huniade concentreaza trupele sale in marele tabere dela
Szgedin, Timipara i Belgrad, unde prin exercrtii in ordine
stransa aplicatiuni i marpri lungi, executate cu intreg echipa-
mentul de rasboat, le formeaza educatia militara, des;avtIrke*te
instructia i cimenteaza disciplina,
1) Livre Capit. 11 pag. 40.

www.dacoromanica.ro
 168

Instructia. Unul din cele mai. importante roluri ce au avut

Huniade de indeplinit. a fost sa ridice armata ungara la inalti
mea culturei militate a timpului.
Huniade stia prin propria.i experienta, ca notiunea puterei
unei armate este egala cu valoarea instructiei sale.
Tactici de lupta turcesti, trebuea dar sa opuna o tactica
superioara. Aceastd superioritate o gaseste el in doctrina scoalei
italiene.
Convins ca tactica italiana constitue un vadit progres fata
de cea turceasca. o introduce in armata ungara, adapthnd-o
traditiilor si circumstantelor speciale in cari aceasla e gasca.
Cu inteligenta sa creatoare i pesoicacitatea sa scrutatoare, el
imprimd armatei ungare acel spirit ofensiv de continua activilate
manevra a scoalei italiene, scotand aceastä armata din letargia
in care cazuse, dela moartea lui Ludovic cel Mare.
Petru de Reva, arata aceasta radicala schimbare de doc-
trind in urmatoarea fraza: Primuqme ille Hungaros docetet
quomodo Turcae acie frangi, superiorique debeant (Huniade
este cel dintaiu care invala pe nriguri in ce mod sa infrauga
ordinea 6'e lupta turceasca i sa devina superior accstora).
Cu toate aceste perfectionari in .recrutarea, organizarea si
instructia arrnatelor ungare, totusi s'a vazut ca in campaniile din
1444 si 1448, rezultateie obtinute nu au lost la inaltimea sforta-
rilor facute. Suntem in drept sá ne intrebam caror cauze trebue
atribuita infrangerea trupelor ungare la Varna si Je pe Campul
Mierlei. Explicatia ne.o da nul dintre cei mai mari generali
mai ilustrt scritori militari ai secolului al 17 a, contele Montecu-
culi. Iata ce scrie el in aceasta privinta in memoriile sale.
Le premier et le principal avantage dii Turc est le nombre
exorbitant d ses troupes, car supposque chaque parti agisse
et ne demeure pas inutile il ne peut faire qu't.n multipliant
les agens, on ne multiple les efforts et par consequent les
diets).
Mai departe:
La multitude est justement ce que nous appellons puiss-
ance, parce que le plus grande nombre enferme le moindre et
le surpasse de sorte que si UI e epee a quelqua force d'elle-
merne, plusieurs epées jointes ensemble, en auront davanlage,
et de deux poids, le fort emoorte le faible.).
Les plus grands Capitaines ont toujours eu des grandes
armée, gzionci ii onl I/3111u iaire des grandes choses, parce
Tie les movenc doivent etre propoitionse a la tin.
La temerite ou l'imprudence de combatere.sans oropor-
tion, peu contre beaucoup, a mis la victoire entre les mains
des Turcs.
Lan 1444 Vladislas, Roi de Hongrie attaque Eur la Varne
1). pagina 261.
2). pag. 265.

www.dacoromanica.ro
 - 169

avec une armee de 16.000 de hommes, celle d'Amurat foite

de 60.000 hommes et y perit avec tout son arni en, qui fu taillee
en pieces, ou sur la champ. de balaillP, ou dans la fuite,
L'an 14448 Jean Corvin combatit avec 22.000 homme
sur la riviere de Schidnitz, la meme Sultan, qui en avait 80.000
et it fut defait 1).
Din cele de mai sus rezulta ca daca procedeele de lupta
ale lui Huniade n'au dus in totdeauna la rezultat. cauza
trebue atribuita marei inferioritati numerice a trupelor sale fata
de cele turce§ti. Una din causele acestei inferioritati era slabul
concurs ce i-au dat rnangnatii unguri, cari pentru a nu le ramane
mo§iile nelucrate au impiedicat pe iobagi sa mearga la oaste
punand interesele personale mai presus de ale statului.
Ei au mai fost impin§i la aceasta §i de spiritul de invidie
fata. de Huniade, fi nd fapt bine cunoscut §i constatat, ca stra-
lucirea unui noroc §i a unei situatii ilustre atrage intotdeauna
gelozia §i murmurile celor ce ravneau la aceasta situa tie §i care
pentru acest rnotiv cauta sa-o intunece.
Pe cand sultanii Murad §i Mahomed al II-lea d.spuneau in
calitatea lor de suverani absoluti de toate resursele in oameni
§i bani ai vastului lor imperiu, [land operatiilor militare toata
ainploarea conceptiei lor, Huniade nu era decat un simplu sub-
ordonat al regelui §i magnatilor, cari cel mai adeseori nu'i dau
concursul.
, Pentru a face un rasboiu ofensiv, curn a incercat Regele
Vladislav in 1444 §i Huniade in 14-18 trebue sä fii superior
inamicului, sau prin numar, sau prin calitatea trupelor.
In lupta dintre 2 o§ti organizate, armate §i instruite in con-
diti aproape identice, succesul apartine celei mai numeroase.
Aceasta este o lege fireasca, careia nu i s'a putut sustrage nici
geniul lui Hanibal la Zama, nici a lui Napoleon la Lipsca §i
Vaterlo §i era fatal sa nu se poata sustrage ni Huniade pe
campul Mierlei cu taata profuziunea §i cutezanta combinatiilor
sale §i vigoarea executiei.
Inferioritatea numerica a fortelor a fost cauza infrangerei
armatelor sale, atat in campania din 144-1 cat §i cea din 1448.
Pentru a obtine victoria, prima cerinta este de balanta
fortelor celor 2 partide adverse. Cand unul este inferior celuilalt
in proportie de unul contra doi, trebue sa urmam sfatul evan-
gheliei §i sa cerem pacea, scrie" Montecucli.
Dar tot el adaoga Tirania Turcului este insa mai grea
dccat insn§i moartea. Ace§tia pun in provinciile cucerite gu-
vernatori, cari distrug famiile nobile §i transporffi pe cele bogate.
Exemple avem la cei ce au au fost subjugati, cari sunt continu
cu lacramile in ochi !
A se lasa ca§tigat de promisiuni frumoase §i in§elat ca vei
scapa cu un tribut u§or, este de a dormi cu ochi deschi§i".
1) Papina 270.

www.dacoromanica.ro
 - 170
Fata de Turci, trebue sau a invinge, sau a suferi jugul
alta solutie nu existä. Este insd de preferat a rezista, clecat a se
preda".
latä motivele cari au determinat pe marii nostrii voevozi
a ridica din timp in timp armele contra opresmilor Turct iata si
motivelv, cari au impins pe Huniade sa lupte toata viata contra lor.
Politica lui Huniade fatà de principatele romane
Dupa ce am studiat pe Huniade ca general comandant de
esti si I-am analizat ca orgarritor administrator i tactician, ajun-
gand la concluzia ca a ridicat arta razboiulni Ia o perfectiune
nemai atinsa !Ana atunci, ar urma sa-1 studiem ca om politic.
si barbat de slat
Intelegerea oamenifor si a lucrurilor este adevaratul sens
al istoriei. La oamenii marl, aceasta intelegere nu poate rezulta,
decat Qin studiul aclivitatei for pe toate terenurile, pe care ea
s'a rnanifestat.
Politica este si ea o arta, care i§i are legile ei imutabile.
Poate cineva sa fie bun comandant si slab om eoliti^, cum a
lost Napoleon 1-iu; sH3 ca rnilitar si abil in conducerea po-
litica corn a fost Napoleon al III lea: sau in fine, tare in amân-
doua cum a fost F'riedrik al II-lea.
In polikä este ca si in arrnata, fiecare forma sau metoda
este ut lizabilä numai penrtu un anurnit timp. Acest timp trecut,
ea es'e depasita de alta rnai perfecta sau rnai adaptabild cir-
cumstantelor i imprejurarilor, iar vechea metoda nu rnai are
valoare.
Nirnic nu este irnobil, nimic nu es1e perfeci, Chesliunea
principala este de a lucra in real. Aceasta es e partea in care
Huniade, analizat ca om politic, a excelat.
In general oamenii cu exceptia geniilor, nu difera prea
mult unul de altul ; cel care reuse§te insd intotdeauna este acel
format la scoala nevoilor.
Virtutile se castigd in mijlocul oboselilor. La aspra scoald
a vieti, muncei §i a nevoilor si a format Huniade cele 3 virtuti
perseverenta, moieratiunea si intelepciunea, prin cari este ca-
racterizat el ca Lrn politic. Gratie acestor virtuti, el a condus
timp de 8 ani cu o mana ferma destinele statului ungar, ridi-
cându-i prestigiu la un grad, ce nuitai fusese atins din timpul
lui Ludovic cel Mare.
In politica externci, simtind cd edificiul Ungariei este amen-
nintat sa se prabuseascd sub torentele invaziei turcesti, care a-
meninta sd debordeze stanga Dunarei, cauta i obtine puternicul
sprijin material §i moral al Papei. Sore a si spori fortele incheie
o serie de aliante cu toate larile balcanice i cu principa'ele ro-
mane. Cauza pentru care in doua din campaniile sale nu a reu-
sit, este aceiasi pentru care Despotul Lazar a fost infrant in
anul 1.589, pe ampul Mierlei.
Vuc Brancovici a tradat pe Lazar in 1388, iar fiul sat].

www.dacoromanica.ro
 171

Gheorghe avand acelasi sange in vinele sale, l'a tradat pe-

Huniade in 1444 si 1448.
Daca nu ar ti lost aceasta tradare, atat soarta Ungariei
cat si a principatelor romane, desigur ca ar fi lost alta.
In politica interna, printr'o severa i cinstita administratie
face sa domneasca ordinea in tara,iar printr'o aplicare Fara par-
tinire a justitiei, reintroduce respectul autoritatei i mencne ar-
monia intre diferitele 'clase sociale.
In politica economicei a lost un spirit reparator. A pus ordine
in finatele statului, schimband bani depreciaci cu moneda r oua
de aur. Facand economie, impiedicand risipa i punand
ordine in cheltueli a facia ca lurnea sa castige increderea in
administratia i conducerea sa.
Stiind dintr'o lunga experienta facuta sub re gi SigiEmund
Albert si Vladislav, ca oarneni politici si:nt mai inclinati spre
imprumuturi decat spre economii, hind E 1 personal ordonat 'Dana
la avaritie, proredeaza intocrnai ca Napoleon 1-iu, care in cam-
paniile victorioase a adunat 800 mihoane franci aur in piv-
niteie de la Tullerie, spre a avea cu ce preintdmpina cheltuelile
cand tesaurul statului va fi secatuit.
Gracie acestui spirit ae economie, Napolecn are eu ce face
tuturor nevoilor de intrelinere a armatelor, in campaniile din
1813 si 1814.
Huniacie la randul sau aduna an cu an si LI cu zi o mare
avere ,jersonala, din care chiiltueste in mod larg in campania
din 1456, cand nevoile armatei erau foarte mari, iar tezaurul
larei gol.
Desi foarte econom din principiu. totusi in calitatea sa de
guvernator al tari, calculea,a trebuintele dheritelor institutii ale
statului dupa importanta lor i da prioritate nevoilor celor mai
urgente.
Astfel in tot timpul guvernarei sale, armata a avut
prioritate asupra tuturor celorlate institutii ale statului. Ea a lost
intotdeauna bine echipata, bine si uniiorm armata, substantial si
din abundenla hranita.
Numai astfel sa explica faptul ca desi avea o armata corn-
pusa din mercenari, aceasta IIU s'a revoltat niciodata, pe cand
in alte state, revoltele lor mercenari erau la ordinea zilei.
Explicatia trebue cautata in parinteasca grijä, ce Huriade
purta soldatilor sal. Principrul de care se calausea el sub acest
raport, era cd soldatul nu trebue sa fie obsedat de alte griji de
cat a se instrui i a 1upta.
Cum insa scopul studiului de fata nu este de a ne ocupa
de afacerile interne, sau externe ale Ungariei ci de a studia pe
Huniade nurnai din punct de vedere militar si al intereselor ro-
manesti, sa revenim la aceste subiecte.
Dapa ce l'am analisat ca militar s vedem care a lost po-
litica sa MO de principatele romane ?
Hunaide ca un adanc cunoscalor al firei lucrurilor a inte

www.dacoromanica.ro
 172

les marea importar0 a traditiei in chestiuni de politia externa.

El stia cd o politica inteleapta trebue sa lira seama de legatura cu tre-
cutul. Ea este mai mult opera timpului si a imprejurPrilor. Huniade
cunostea aeest mare adevar si de aceia in politica sa fala , de
tarile romane. cauta sa reia firul de acolo de unde fusese lasat
de regele Sigismund, care dupa cum am aratat la locul sau a
lost si el un cuntinuator al politicei lui Loclovic cel Mare si Ca-
rol Robert.
Pentru a putea dar studia politica lui Huniac.'e fata de cele
douu principate, este nevoe a face o scurta revedere a politicei
Ungariei fata de fiecare din aceste lOri, dela intemeerea lor.
Politica lui Huniade fatal de Moldova.
Cana Dragos Voda a intemeiat Moldova, campiile acestei
tari erau sub stapanirea Tatarilor.
Avand nevoc cie spijinul Ungariei el a recunoscut suvera-
nitatea acesteia, asupra noului principat.
Urmasii sai Sas si Balc, au continuat sa ramana credin-
cio§i Ungariei, dupa cum rezulta din urmatoarea diploma a re-
gelui Ludovic cel Mare :
Avand in vedere consideratiunea ce avem pentru viteazul
Hrbat .Balc, fiul lui Sas, voivodul nostru Maramurasan, cum si
pentru irnensele lui servicii, vii inca in memoria ncastra, pe
cari cu asa ferbinte iubire, le au adus Majestatei noastre, si care
peirdsind Moldova, tara noastra si a scumpi -tor sdi paring, s a
reintors la noi Win de credinta ')". etc etc.
Din citatia de mai sus, rezulta in mod evident, ca atat
Dragos Voda primul descalicator al Moldovei, cat i fiul sau
Sas si nepotul sau Balc, au recunoscut suveranitatea regelui
Ungariei.
Dupa isgonirea Tatarilor din Moldova de catre armata lui
Ludovic cel Mare (armata compusa in majoritate din Romani si
Sacui), Romani rnararnureseni hernai putand suieri asupririle
clerului maghiar, care i'i forta sa treaca la catolicism; voivodul
lor Bigdan, cunoscand bine Moldova ca until ce luase parte la
expeditia contra Tatarilor, pleaca cu un insemnat numar de
locuitori in aceasta Ora si isgonind pe Balc fiul lu Sas, ocupa
el tronul Moldovei.
Declara in acelasi timpa Moldova ca lard indepedenta pi
refuza a mai recutioaste suzeranitatea Ungariei i a'i mai plati
tribut 2)

1). Proinde an 1 un;versorum noticiam volumus prevenire, quod nos

intuitum nostre cons cleraciones in strenum virum Balk plant Zaas. voyvdam
nostram Maromorosiensern... at de terra nostra Molduava, suis caris paren-
tibus... in regnum nostrum Hungariae advenit etc.
2) Bokdan voyvoia est suis fyiis nostris vide'icent infidel bus notorys
(diploma 1W Ludovic cel Mare).

www.dacoromanica.ro
 173

Plecarea lui din Maramure§ s'a facut pe ascuns, ca auto

ritatile maghiare sa nu prinda de veste si sal imoiedicel). Aceasta
denota intentia lui pre7onceputa, de a se sustrage suveranitatei
Ungurilor, al carui jug nu'l mai putea suporta.
Cat limp a trait voevodul Bogdan, Moldova ia pastrat
independenta nestirbita.
Latcu, bu i arma§ul lui BJg Ian, a mentinut la inceputul domniei
lui aceasta indepenclenta. Dupa mortea lui Cazimir, tionul Polo-
niei ramanâncl vacant, defunctul rege neavand urmasi, Lesii
aleg rege in anul 1370 pe Ludovic cel Mare, girierile lui Cazimir,
care devine astfel domn atat al Ungariei cat si al Polonici.
Moldova fiind astfel inconjurata la Nord si Vest de regatul
lui Ludovic cel Mare, Latcu este lortat sa recunoasca suzerani-
tatea Ungariei.
lurg Coriatovici ginerile lui Latcu si urmasul acestuia, Petru
Musat, continua a recunoa0e suzeranitalea Ungariei, cat timp a
domnit Ludovic cel Mare.
Dupa moartea acestuia, regatul sau, se imparte in doua.
Fiica lui mai mare Maria, maritata dupd Sigismund de Lu-
xenburg fiul imparatului Germaniei, se suit, pe tronul Ungariei
iar cea mai mica Hedviga casatorila cu VladisIav lagelo, pe al
Poloniei.
Galitia apartinuse pana la 1239 Ungariei. Dela aceasta
data fusese cucerita de Tatari, cari o pastrau ca un fel de baza
de operatie contra Ungar ei si Poloniei. Ea a lost recucerita de
catre Ludovic cel Mare.
La moartea acestuia, Galitia devine marul discordiei dintre
regele Sigismuno al Ungariei i Vladislav lagello al Poloniei.
Acesta din urma, profitand de faptul ca Sigismund era incurcat
in luptele interne din Uagaria, o ocupa2) i incorporeaza la Po-
Ionia. Prh sfapanirea Galitiei si Podoliei, Moldova se marginea cu
Polonia atat la Nord cat si la Est Oranitele Moldovei hind des-
chise spre ambele aceste provincii, pericolul din partea Poloniei
devine mai iminent si mai de temut, decat din partea Ungarieir
de care era despartita printeun puternic lant de munti, straba-
tut numai de cateva trecatori usor de aparat.
Nou a situatie str ategic a a Polonici creiata prin
anexarea Galitiei are o puternica inlluenta asupra noliticei externe
a Moldovei. Ea face pe Petru Musat sa schimbe suveranitntea
ungara cu cea 1eseasca. Muot lace acest gest calauzit si de
faptul ca Vladislav iagella de cand unise Lquania cu Polonia de-
venise cel mai puternki suverani din Eurapa orienta10, iar
1) de dicto regno nostrc Hungarie in praedictam-terram nostrain Mold-
uavam clandestine recedtnte.
2) Vladis'aus, consors Hndvigis Poloniae Regina, colectu excreta', In
Rusiae terras processit. Sub brevis tempore castrum Premisl, larostav, Gro-
dec, Halicz. Trabowlia, eivitatem Leopolism ac omnia castra Rusiae a parente
suo Ludovice Poloniae et Hungarae Rege commendata.. Et am injuria a Regno
Poloniae anenatau,. conquirit, reintegrat et reurnt. (Dlugossus Liber Deeem).

www.dacoromanica.ro
 174

autoritatea s'a era ne cont est at a in Polonia, in timp

ce situatia lui Sigismunt era mult mai nesigura avand pe luptat
pentru a se putea mentine, atat cu cu pretendentul angevin
cat si cu magnatii rdsculati. Primind suveranitatea Hedvigei,
Petru Musat era perfect legal ca forma, intru cat Hadviga era
fiica si rnostenitoarea unuia din tronurile lui Ludovic cel Mare.
In fond insa, era o mare diferentä intre trecut si prezent,
deoarece el de fapt schimbd suveranitatea ungara cu cea polona.
Pe langa motivele aratate rnai sus, Petre Musat recunoaste
suveranitatea Poloniei si impins de dorinta de a scdpa de tri-
butul ce Moldova platea anual regelui Ungariei.
Pupa suirea lui Ludovic cel Mare pe trenul Poleniei, voi-
vodul Lalcu incheiase cu -acesta un pact prin care recunoscan-
du-i suveranitatea se obliga ai plati si un tribut anual*). Noul
tratat incheiat de Musat cu regele Vladislav continea conditiuni
mult mai avantajoase**). Intre altele, Moldova nu mai era obli-
gata sä pldteasca tribut. Era deci o suveranftate pur foimald.
Spre a pune in evidentd acest fapt, Petru Musat prelinde
ca juramantul de credinta depus la Lemberg in fata regelur
Vladislav in anul 1387 sä fie insotit de un act scris in limba
latina si pastrat pana azi) prin care sa se mentioneze ca a facut
inchinarea neindetnnat i nesilit de nimeni***).
In anul 1393 in ziva de 5 Ianuarie. Roman. urmasui lui
Musat, depune si el jurdmantul de crediW si subscrie in Sucia-
va un act omagial identic, cu a lui Petre Musat.
Sustragerea Moldovei de sub suveranitatea Ungariei nu
putea conveni insd regelui Sigismund. Din nceasta CEARA se
paste o mare rivalitate intre Polonia si Ungaria, care dureazd
pana la caderea acestia din urind sub jugul Turcesc.
Sigismund, chiar din primii ani ai domniei sale, cauta sd
repund cu armele Moldova sub suveranitatea Ungariei. asa cum
fusese pe timpul lui Ludnvic cel Mare.
In acest scop, face in anul 1394 cunnscuta expeditie contra
Voievodului *tefan.
Cauzele aceqiei campanii sunt astfel explicate de Bonfiniu:
Valachi vdzand luptele interne de care erea turburatd
Ungaria, sub domnia femeilor (Elisabeta sotia lui Ludovic si
Maria fica sa) au respins sceptrul femeesc, sau desracut de re-
gatul Ungar si au refuzat sci depund jurdrnantul de supunere i

') lam pacta conditione ultra concessit, ut Moldaviae Vayvoda ut

apiunt grata oqsequia et stata quotanuis stipendiô Panoniae Regi presolveret.
') Hurmuzachi Vol. 1.
***) D. Onciu Istoria Romkilor Curs predat la Facultatea din
Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 175

sei pleiteascei cuvenitul tribut. *) Fortele lui Sigismund desi cu

mult superioare pct trece munitii i cucert capitala Mnldovei nu-
mai dupa lupte grele**.
Voevodul Stefan, este nevoit sa ceara pacea, pe care Si-
gist-1mnd i-o acordä, cu conditia sa jure cd ii va ramanc cre-
dincios.
Pe data insa ce Sigismuud se inapoiaza la Buda, Stefan
re cunoaste din nou suveranitatea Poloniei,
Rezultatut expeditiei din pur.ct de vedere politic e deci nul
dupd cum rezulta din insäsi cuvintele lui Bonliniu care o de-
num( ste Infausta expeditio".
Sub Voevozir Roman si Iuga, urmasii lui Stefan, Moldova
continua a ramane credincinasd legaturilor, incheiate cu Polonia.
Alexandru cel Bun jura si el in anul 1402 credinta regelui
Poloniei, intrebuintand pentru prima oard formula: cu mila lui
D-zeu domn al Moldovel" Wand prin aceasta aluzie la .faptul
ca nu a ocupat tronul cu ajutorul Polonilor. In anul 1407 el re-
inoieste omagiul de credinta catre Vladislav lagello.
In anul 1411, Alexandru cel Bun imprumuta cu 1C00 de marci
de aur pe Regele Vladislav. Tot in acest an el inchee un tratat
de alianta defensiv cu Polnoia.
Cari sunt motivele acestui tratat ?
Dupa expeditia contra lui Stefan, Sigismund trece printfo
serie de peripetii toate defavorabile lui. Batut de turci la Nico-
pol in 1396, el rataceste aproape un an pe Marea Neagrd, Egc e
41 Adriatica. Cand in fine parvine sa se reintoarca in Ungaria,
este inchis de baroni unguri in castelul dela Buda, de unde re-
useste sä scape numai ru fe arte marl greutati. Cat timp norocul
i a fost defavorabil lui Sigismund, Alexandru cel Bun s'a simtit
in sigurantd, Cand insa situatia se schimba si regele Sigismund
in urma unui conflict de interese cu Vladislav Iagelle trimite in
1410 o armatä sub Stibor sä invadeze Polonia. Alexandru cel
Bun isi dd seama, ca pericolul se apropie iar.
Pentru a-1 inlätura incheie o alianta defensiva cu regele Via-
disIav prin care cei doi domnitori se obliga a'si da ajutor re-
ciproc contra regelui Ungariei. Tot In acest timp, Venelienii tri-
met si ei soli la regele Vladislav, oferindu-i o aliantd contra Un-
gariei.
Sigismund afland aceasta i dandu i seama de pericolul
ce ar rezulta dinteo aliantd intre Venelieni si Poloni, care ar
expune Ungaria sd fie a acata simultan din cloud parti, cautd sd-1
inlature.

*) Valachi... nam cum sub mulieris Imperio intestino inter se hello

fluctuaret Ungaria..., ipsi quoque foeminium sceptrum abominati,... a Pano-
niae Begno defccere, rogati praestare obseqaia et sttpendia salvere refltsarent.
**) Sigismundus cum numeroso exercitu provinciam (Moldavam) ado-
litur, inter Alpes progrederetur... obstinatissimis Valachum animis subeuntes
....ad vaivode opidum perventum (Bonfiniu).

www.dacoromanica.ro
 176

In acest scop rii ite pe Cardinalul Branda i pe Sabo'. de

Stiboricza voivodul Ardealului, la legeie Vladtslav, cu rni:iunea
de a incerca nu nurnai sa inchee pace cu Polonii, si de este
posibil pi o conventie personala.
Acestia aducand cu ei i bogate daruri sunt primiti in au-
dienta la Lubomylya, unde s afla in acel timp regale i regina
Poloniei.
Dupa o discutie de 7 zile, la cari iau pada toti consilierii
regatului Polon, neputandu-se stabilii conditiile paci, regele Vla-
dislav ia hotararea de a trata numai el personal cu cei 2 dela-
gati Unguri. In discuti le secrete ce au loc, regale si delegaiii ma-
ghiari cad de acord asupra incheierei pacei, cat si a unei con
ventii speciale. Hotarasc deasemenea ca pentru discutia punclelor
fundamentale, atat a pacei cat si a conventiei, regele Vladislav
sa se inapoieze la Cracovia unde sa vina i Sigismund cu cativa
inalti demritaii ai sai. Contotrn acestei hotarari regale Sigismund
insotit de loan archiepiscopul Stigonului Nicolae Clara palatlnul
Ungariei i Simion de Rozgony judele curtei rega'e, vin la
Cracovia unde impreuna cu Vladislav Iagello i inaltii demnitari
poloni stabilesc sisemneaza atat tratatul de pace, cat si articolele
unFi conventii speci 3Ie si secrete. Aceasta conventie are si cateva
p rti referitoare la Moldova, cari suna astfel :
In ce priveste tara Moldovei, s'a stabilit intre noi Sigis-
mund regele Ungariei i regale Poloniei, scumpul nosiu Irate :
ca ceeace magnificul Alexandru, acurn voivod al MoLovei s'a
,obligat de buna sa placere catre fratele nostru Vladislav, nw
,,regele Sigismund ne obligam la randul nostru din iubire curata
i .incera fraternitate, fata de regale Vladislav, a ilu turbura
sau impiedica.
De asemet ea am dispus, stabilit si hotarit, ca ori decate
ori Turcii iiilideli, ar invada teritoriul Ungariei cu o armata mai
puternica, sau ar incerca a o de oopula sau devasta cum si ori
decate ori voi regale Sigismund ne am pregati de rasboiu con-
tra Turc lor infideli. pentru o expeditie in afara de hotarele Un-
gariei. regele Vladislav sa ne trjrneata 1000 de lancieri si de
este posibil si mai multi.
La Mstiintarea i c )municarea noastra, fratele nostru prea
iubit va tr,.bu! sd trimeata pe supronumitul domn al Moldovei.
ca el insu.i in persoana, cu toata armata sa sä lie ajute pe noi
0 armata noastra si sa ne Le credincios si constant 1) Va fi scutit
Moldovanul, numai in caz de infirmitate grava blne constatala.

1) Idem Rex Foloniae, frater noster charissimuc, wandare debet supra-

dicto Moldavuo,ut ipse propria in persona cum sua tota potentia, nobis et
nostro exercito suoeurrat et obsequia praestet fideliter et constanter (Diu4oss
Liber XI).

www.dacoromanica.ro
 177

ln caz cand acesta ar refuza sci vie in persoand in contra

Turci or, fre din cauza infideldatei, fe cti in caz- de boatel nu
.ne.ar pane la dispozitie fortele sale, ramdne lamurit, cd noi ambi
regii Sigismund si Vladislav ne impiedicah de suszisa obligati
une. vomi trebui sd invadam simultan cu armata lard Moldovei,
pe voivodul ei sal deparldm. tara s'o supunem autoritntii
noastr2 si tot pentru ac:st murk/ sa 0 impartim intre noi regi,
dupa limitele *i hotarele aratate mai jos ').
Regiunea marilor padtgi, numita Bucovina, incepand dela
.,muntii saa Aloii regatului Ungar, situata intre tara Moldovei si
a Sepeni -ului, cuprinzand Seretul si intinzAndu-se pdnd la a 2 a
regiune de paduri numita Bucovina mica, va trebui impartita
prin mijloc in cloud. Ceace este in jurul targLlui lasna ) pi
.,cade in partea stânga, va ramdre domnului Vladislav regele
Poloniei. Tdrgul sau orasul Beneth 3), asezat n partea dreapta
ne ramâne noua Sigismund regele Ungariei. Se va trece si flu-
viul Prut i padurile ramase si procedand direct peste cdmpiile
deserte pand la Mare, in acelas mod in doua se vor irnparti. De
asemenea Feiervar alta data Bc1grad 4) Cu toate cele din jun I
sau va reveni reeiui Vladislav, iar Kilia cu cele dimprejur vor
reveni noua regele Sigismund, 1.6 mdnând ast1el hotante
Impartite.
In caz insa cdnd numitul domn (al Moldovei) va ratlike
credincios si constant regelui Vladislav, i va alerga in ajutorul
nostru, atunci susnumitele regiuni ale Moldovei vor ramâne aces-
tuia i dupa moartea unuia dintre cei 2 regi mai sus numiti.
De abia incepuse sd se organizeze biata Moldova si poli
tica maghiara, care prin prii2onirile sale de ordin religios si eco-
nomic, lus.?se cauza determinanta a cxodului ponulatiei romdnesti
din Maramires *i a i fiintarei acestui print ipat, cauta iarasi a
miliza in prolitul sdu, in lupta contra Turcilor bratele vanjoase
ale ostasilor ro nd i. Ceace e *i mai cinic este clauza mentionata
Iii aceasta conventie; ca in cazul cdrid Alexandru cel Bun nu ar
consimti la aceasta jertia de sange, Moldova sa fie cuceritä cu
arrnele i impartitd Intre cele cloud state.
Acesta este primul proect de irnpar(ire al Moldovei.
Alexandru cel Bun, hind probabil informat prin indiscretii
din cercurile curtei polone despre continutul acestei conventii,
Cauta sa evite pericolul ce ar fi decurs pentru Moldova, din pu-
nerea ei in aplicare. El reuseste sa evite acest Pericol mena-
.
1) Qui si de mandato memorati, Domini Vladislai Reg,is Ut praelibatur
in succursum contra Tprcas, vet infidelitas personaliter venire, vel infirmitate
praeveniente, rnittere suam potentiam recusaret, estunc *nos ambo, videlicet
Sigismundus et Vladislaus Reges simul debebimus terrain Moldavia non ob-
stante praedicta obligations, potenter invadere, et ipsum Vayvodam Molda-
VUM ab eadem removere, et ditioni nostre.subjugare, obtentamque interer nos
Reges dividere etc.
2) Iasi.
3) Barlad.
4) Cetatea Alba.
12

www.dacoromanica.ro
 178

jfind si stimuland orgoliul regelului Vladislav si a nobi.ilor poloni.

Praia astfel de faptul ca in anul 1415 regele Vladislav
face o calarire in Galitia orientala, unde vizileaza orasele Tre-
bowlya, Buczacz, Halici, Colomea i Snyathin i cand ajunge Ia
ac'!sta din urma (care este in apropiere de frontiera Moldovei)
Alexandra cel Bun impreuna cu sotia sa si o numeroasa suita
in litara, ' ese in intampinarea regelui polon facandu cuveni-
tele urari de bunvenit.
Aces a i'i primeste cu mari onoruri invitattdui la masa dim-
preuna cu totli hoerii lui. Voevodul moldovean la randul sau,
a uferP regelui i reginei prttioase daruri
Cu aceasta cazie Alexandzu cel Bun a reinoit sentimen-
te:e de devotarnent i credinta fata de regele Vladislav, depunând
di npreunA cu toll boerii juramântul de lidelitate
S'a mai cerut atunci !tit AlexanJru cel Bun si o
d claratiu de sup _mere scrisa, care a fost . depusa in arhivele
statului polon.
Din moment ce Meuse act de supunere catre regele Polo -
olei, Alexandru cel Bun se credta degajat de orice tel de obli-
gatiune fata de Ungaria.
Peron' acest motiv, Cand baronii unguri (in timp ce regele
S.gimund se afla la soborul dela Constanta ii cer ajutor contra
Turcilor, acesta 1 refuza concur6u1,
Lipjli de ajutoare din afara, armatele ungureiti sunt Mute
o mare parte dintre magdatii unguri, printre cari palatinul
loan Gara, loan de Moruth, Gergisan si altii sunt facuti prizoneri,
De asemen-a nici in anul 420, cdnd regele Sigismund
conduce personal campania contra Turcilor, Alexandru cel Bun
nu'i trimite ajutoare.
Armatele cre ne hind inferioare in numar. sunt si de data
a ceas1a in Tante. Turcii i vingatori devasteaza Muntenia, Serbia
si Albania
In schimb insa in anul 1423, Alexandru cel Bun da ajutor
Polonilor in luptele purtate de acestia cu cavalerii teutoni, trimi-
Oadu-le 400 soldati '3), cart se discing in lupta dela Marienburg.
In anul 1426 Sigismund cerand ajutor regelui Vlactislav contra
Tardier, acegtal trimite trupele nobililor galitieni, la cari se ala-
tura si o parte din trupele moldovene.
Teate aceaste trupe sub comanda lui Ioan Kobilenski ca-
pitanul districtului San, s'au pus in mar prin Moldova spre Du-
1) Quo cum suam Serenitatem Acexander Moldaviae voievoda cum
consorte sua et maxima militum suorum cohorte accessit et a Vladislao Po-
loniae Rege fregventissimam militum pomp= etiam tunc habente benigne
rocptus est et multicipliter honoratus (Dlugossi Historiae Poloniae Liber
Undecimus)
2) Cum omnibus Boiaris terrae Valachiae solenne praestitit homagium
et fidelitatis corporale juramentum.
3). Sub tempora eodem, Voievodae Moldovae gentes Valachi in auxi-
lium Vladislae Polonme Regi transmisae quadringentorum militum numerum etc.

www.dacoromanica.ro
 179

nare. Ele au sosit la Bragitor inMuntenia in ziva Sfantul lui Joan

Botezatorul. 1);
Aici asteaptk timp, de. 2 luni sosirea lui Sigismund, dar
a ceasta ievenind,. san inaposat, ii Polonia.
In anu 1428 regele Vladislav ir trimite in ajutor lui Sigis-
mund 5000 de soldati,. cari sub conducerea eroului Zavis de
Grabow, Salveaza impreutia ea trupele ardelene onoarea armelor
iu lupta dela Columbaci, far& a putea. salva insa armata ungara
de infAnge re.
Alexandru cel Bun nici de data aceasta nu trimite trupe
de ajutor Ungurilor.
Sigismund supkrat din aceasta cauza, pleaca in Polonia spre
a avea o intrevedere cu regele Vladislav.
Cei doi regi, se intarnesc in anul 1429 la Luczk. Scopul
principal al acesrei intrevederi era de a cere regelui Vladislav
si faca de cornun acord o expeditie contra Moldovei, cum si a
i-nparti aceasta tara, conform textului conventiei din 1412.
Sigismuad nu abordeazI insa chestiunea printr'o discutie
?erscnala hare cei doi regi, ci trimite ativa prelati i magnati
ai si la regele Viadislav, sa ceara acestuia sa !pea in comun
o expeditie in cursul verei viitoare contra Moldovei 2) si dupa
(e vor goni de pe tron pe principele acestdi tari, sa imparta
teritoriile ei exact conform celor scrise i continute in conventie.
Pentru a.1 convinge pe regele Vladislav. ei vor cauta sa-i
invedereze ca toate clausele i stipulatiunile convcntiei au lolt
n.:ssocotite i nerespectate de catre acest principe.
Fl vor arata apoi, cà nu are incredere nici in poporul nici
in voevozii Moldo ei, cari toti in comun ne sunt inamici, traind
nurnal din prOdaciuni si furturi desi locuesc inteo tara fertila,
care are din abundenta de toate lucrurile.
Sa caute deasemenea sa scoata in relit I faptul, Ca dej
vechi roloni nu si-au indeplinit datoria fata de Ungaria, refuzdral
chiar regelui Sigismund personal sa-i dea ajutoare In expodiliile
fac.ne contra TurLilor.
La aceste cereri regale Vladislav a rtspuns nu este drept
tse invada tara Valachilor, cari sunt i ei crestini. Acestia an
tacut act de supunere attt regelui cat i regatului polon, i deci
nu exista mu o cauzii legitima pentru a'i extermina. Daca in
ultima campanie in arievar nu au trimes ajutoare contra Tur
Aor, ei nu au nici o vin, deoare e cu ordinul meu in annl
sr ziva promisa, au trimes trupele lor cari unindu.se cu cele re-
2ale, au mers Walla la Dunare, uncle au stat adunate timp de
2 luni. Vina este a regelui Sigismund, care nu a venit la ziva
1) De terris Russiae Th subsiduim Sigismundo Regi, contra Turcas
egressus usque ad Danubii fluenta circa Bragitor interra Bessarabiae, pervenit.
2). Romanorum Rex Sigismundus inissis certis Praelatis et Baronibust
suis ad Regem Poloniae Viadislavum requirit cum, ut iuxta inscriptiones et
foedero quae tunc originaliter exhibebat. secum percussa, et iuramen
firmata, expeditionen contra Molpaviam in aestate ventura una secum faciatos
et expulsis eis Principis terras ipsas iuxta ordinationem inscriptionibus con-
Aentam, partiardur et diKidan.

www.dacoromanica.ro
 18D

fixatd spre a incepe operatiile militare", In fata cestui refur

categoric, regele Sigismund renunta la proectul salt.
Namai abilitatei politice a lui Alexanaru cel Bun, care sum-
tind la tirnp paricolul, a §tiut S:11 pareze, reinoind legaturile din
Eupunere catre Polohia, se datore§te dar fapt:d cd Moldova nu
a lost cuceritd §i impartita in anul 1429.
In anal 1433 murind Alexa'npru cei Bun, i-a urmat pe trim
Ilia§, fiul sau mai mare,
Intre Ilia§ §i Stefan fratele sau mai mic, nascut insa dints'o
alta mama, s'a iscat in curdna ciarta pentru succesiunea la tron..
In urma aceitei certe Ilia§ gone§te din tard pe Stefan §i pune sa
sugrume pe mama acestuia.
Stefan ccr?ind ajutor d(la Sultan se inapoiaza cn o ste
turceasca in tara').
In lupta ce are loc, trupele lui Stefan inving pe ale lui fills
care fuge dimpreund cu sotia §i bigatiile sale in Polunia.
Stefan spre a'§i asigura tronul, trimlte soli cu dartui la re
gele Vladislav, cerand acestuia sa nu-I considere ca inamic §i
sa nu-i dea ajutor frate!ui sau, deoarece el sa ofera dupa obi
ciuI inainta§ilor sai, sa facd act de omagiu §i supunere.
Consiliul regal intrunit gase§te ca fala cu situalia, este de
preferat a primi propunerile lui Siefan, iar lui Ilia§ a'i ea catex,a
sate pentru a avea cu'§i susline familia.
Liti§ auzind de aceastd hotardre mita sa fuga in mud
clandestin din Polonia. Este insa prins i inchis, Putin in urma
regele Vladislav plecdnd la Halici, unde principele Stefan al
Moldovei urma sa i pastreze juramantul de supunerc, se bcIn t

vc§te pe drum §i moare in anul 1434.

Ii urmeaza pe tron fiul sau Vladislav. La Incoronarea aee.-
tjia iau parte §i delegatii lui Stefan voevodul Moldovei.
In anul 1435 pa-tizanii lui ilia§ cerand eliberarea aceAula
din inchisoare, Stefan inter vine pentru a ft meutinut inchis §i iai
deoarte, accentednd ca numai cu aceastä conditie a mai la-
mane suous §i credincios Poloniei.
Intre timp Ilia§ fuge din cetatea Siradiensi unde era inchis
§i vine in Moldova. Aci secundat de partizanii sai reincepe ra...7.-
hoial civil. Spre a pune capat acestui razboiu, regele Poloniei
imparte in anul 1435 Moldova inire cei 2 lrati. Partea de Sud
a lard cu Cetatea Alba o da lui Stefan, iar cea de Nord cu
Suceava revine lui Bias
In urma acestei impartiri, regele Poloniei cerand ca fieca:e
dintre frati sa i faca act de supuncre, Ilia§ s'a dus la Leopolim,
uncle insotit de boierii sdi a depus jurdmantui de credintä, 5i(-
tan insa prin diferite pretexte §i subterfugii s'a eschivat.
Cu ocazia depunerei juramantului de credintd de cdtre Ilia§
1) Stephanus a Turcorum Caesare petito et obtenuto in gentibus sub
subsidio. in Walachiam rediit
2) Divizione terrae facta unam partem Stephano cum Albo Castro et
portu maris, altera cum Soczava et teleoneis vicinis Heliae atribuit.

www.dacoromanica.ro
 181

Po Ionia impune primal tribut Moldovei, obligand pe Ilia* printr'o

convencie speciald, sa dea atat el cat i succesorii sai in fiecare
an pentru administratia domeniilor regale cd.e 200 iepe, 400 boi
*i 200 care de pe*te batog, iar nentru armata polona sa dc a
40 de purpure *i 100 de cal 1). Pocutia care fusese amanetata
de cdtre regele Vladislav lui Alexandra cel Ban, sa se retroce-
deze Poloniei, fard nici o alta interpretare.
Grigore Ureche scrie asupra acestei din urma chestiuni:
legAnd prietepg cu Lesi, le-a intors Pocutia cu toate targurilc
*i le a iertat *i bani".
In schimb regele ii da lui Ilia* ora*ul Halici, sa-1 aiba ca
loc de retragere fn timpuri critice, pentru el *i bogatille lui.
Putin dupa aceasta sosesc *i soli dela celalt voevod Stefan
icu daruri pentru regele Viadislav i rentru toti prelati i baroni
mai insemnati, cu rugdmintea sa'l admita ca sa presteze *i el
.omagiu la fel cu Ilia*, nrornit -and in schimb ca va fi credincios
.*i va apara Galitia *i Podolia de invazia Tatarilor. Cererea lui
este insa r es pins a, cu toate ca Stefan, scrie Dlugos,
era un barbat mai constant, mai prudent *i mai cu prestanta ca
Ilia* *i de,?i numai cu putine zile mai inalte spre a'*i arata cre-
(linta catre regatul Poloniei, mergand cu o puternicd armata a o-
cunat cetatea Bracslav din mdinile Lithuanilor *1 a predat-o in
stanânirea lui Derslai rornandantul Podoliei.
Din cauza ca Stefan nu este prirnit sa faca act de omagiu,
.in:ra din nou vrajba intre cei doi frati.
Cronicile polone nu spun, dar este foarte probabil ca Stefan
va fi recurs din nou la ajutorul Turcilor. Numai astfel se poate
explica afirmat unea lui Bonfiniu, ca roadele victoriei dela Sibiu
nu au fost mediocre, deoarece Valachii cari locuesc tinuturile
.Munteniei i Moldovei, altadata tara Getilor *i cati se clesfacusera
de credinta lor catre Regatul Ungariei *i intrasera in legdturi cu
"Turcii (cum Turcaque foedus utiverant) au fost adu*i de Corvin
1d vechea lor supunere.
Duna vic oria dela S biu probabil ca Stefan a trecut de
partea lui Huniade.
Desigur cu aju,orul acestuia 1-a batut pe Ilia*, care a fost
.prins.
Ca sd scape de Ilia*, Stefan Voda 1-a dat jos din domnie
in anul 1444 *i i-a scos ochii.
,,Dupa aceasta a dornnit Stefan Voda 3 ani ').
In anul 1447, Roman feciorul lui 1iia, spre a razbuna or-
birea tatalui sau a facut o conjuratie printre. curteni i prinzdnd
pe Stefan \Todd i-a taiat capul.
Cronica lui Ureche descrie astfel suirea pe tron a lui Roman:
1) Conventum etiam tune inter Regem et Heliam literisque specialis
firmatum, ut in signum erae subiestionis et hoinagii, Hclias woievoda et sui
,uccessores ducentos equina Regi et quadragintas purpuras, centurn epuos
annis perpctuo solveret rro Whitt). (Dlugossi Liber XII).
2 1 Origore Ureche.

www.dacoromanica.ro
 - - 1 82

S'a vorbii Roman Voda cu o seama din curtea domneasca de

a priqs pe unchiul sau i i-a taiat capul si s'a apucat de. dom-
nie Roman Voda.
Contra lui RoMan se ridica Petru, un alt f u al lui Alexan-
dru cel Bun,
Petru, urmand probabil exemplul lui Wan, solicita ajutorul
lui Huniade .pentru a ocupa tronul Moldovei. Aces'a aoordandu-i
concursul, lupta pentru suveranitate dintre Ungaria i Polonia a-
supra Moldovei, intrerupta in anul 1429, reincepe si cont nua mai
violenta ca sub Sigismund. Pentru agreatul Ungurilor este sustinut
Ia inceput de Huniade si mai tarziu de Matei Corvin, iar Roman
este sustinut de Poloni,
Starea de lucruri din Muntenia se re eta intccmai si in Mol-
dova, cu deosebire numai ca in Muntenia rivaii atca era intre
Unguri i Turci, pe cand in Moldova aceasta rivaliiate era in re
Unguri i Poloni.
Dupa ce prin decapitarea lui Vlad Dracut si a fiului sau
Mircea si numirea ca principe al Munteniei al lui Dan al III-lea
Huniade Ii asigurase dominatiunea asupra Munteniei pe care o
cimentase i prin legdturile de rudenie ce existau intre Huniade
si Danesti, in urma matitarei surorei sale Maria cu Arghezi Man-
sila, el cauta S3 aduca si p-incipatul Moldovei in sfera de influ-
enta a Ungariei.
Actiunea pentru readucerea Moldovei sub suzeranitalea Un-
gariei a incepu.-o Hun ade in anul 1442 si a continuat-o in anttl
1447. Ea s'a desfasurat la inceput pe cale polLica s' a continuat
apoi pe acea a armelor,
Dat fiind faptul Cd mama lui Roman era matusa regelui Ca-
sirnir si ca tatal sau Ilias a fost protejatul Lesilor, suntem ii
drept sa binuim ca conspiratia contra lui Stefan agreatul lui Hu-
Made nu s'a facut fara stirea i concursul Poloniei.
Petra Voda venind in anul 1447 in tara Uogureasca, spre
ii cere ajutor pentru ocuparea tronului Moldovei, momentul sa
pare lui Huniade propice spre al pune chiar cu armele domn in
aceasta tam.
Mai tinea Huniade sa dea tronul lui Pesu i pentru moti-
vul ca Draculesti sa nu poata gasi un sprijin la curtea principelui
Moldovei, deoarece Vlad Dracut era cumnat cu Roman.
Acest fapt ni'l arata lamurit Dlugos.
.,Cu atat mai muit (scrie el) s'a gaud t Huniade a ridica pe
tronul Moidovei pe Petra, cu cat lad Dracul domnul Basara-
biei (Munteniei), care ii era dusman, era cumnat cu Roman pe
a caruia sora mai mare 0 luase in casatorie1).
Pentru, motivele aratate mai sus, Huniade a dat ajutor Iu
Petru.

I) Ut autem facilius C vitata perficiat, Petro voievodae Moldaviae, cui

\Mad olim ligserabiae voivodae erat infestus, eo qu.od Romano etiam voi% o-
dae Moldaviae, filio Fieliae, cuius idem Vlad german= habut in uxcrem,
(Liber Decjm.us tertips).

www.dacoromanica.ro
 183

Grigore Ureche, descrie astfel suirea lui Petru pe tronul

Moldovei:
Acest Petru Vocla daca a pribegit in tara Ungur:ascd,u'a
facut zabava multa, ci a dat cetatea Chilia Ungurilcr, i ajutc-
rit de Jani Huniad Vitorui lard Ungure§ti, a venit u oas'e 41
a impins pe Roman Vocla, din 'Ora, dupe ce a domnit Ro man
Voda un an.
loan Huniacle, cautEind sä coprinda Moldova, pe sera sa
care era in varsta de 50 ani i'a dat o lui Petru de muere,
fagaduindu i cal va aseza in domnia tarei A tritnis cu dãiz-
sul ctitäva oaste, care a scos pe Romaa .din scaunut Motdovei'.
Arest Roman era cumnat cu Vlad Dracut.
Pentru drept multumita a dat Chi ha din Basarabia Un-
ngurilor.
Doninul lorga in lstoria Romani lor edllia 1910 scrie ii-
matoarele, asupra suirei lui Petra pe tronul i)auldovei:
Petru, fiul natural al lui Alexardru cei Bun, pentru a.si
putea asigura tronul, a ivat de sotie pe o bora batrana a Ito
Huniad si a dat vde Ungurilor sa'si aeze oaste in Chilia.
Dlugos, care a trait chiar in acele timpuri arata ca Htu i-
ade, upä c i.a dat lui Petre in casatorie pe sera sa trecula
de 50 ani l) a trimes cu el o parte din ovile sale ca sa aline
pe Roman din Moidova 2).
Poman, allând de venirea lui Petri). care ii era unchin,
natraum) cu ajuloae de la loan Huniade i hind infcrmat ia
barbatul surorei sale, Vial (Dracul) v ,evodul Basarabiei, dela
care spera sa primeat,ca trupe de ajutor, a lost Lids, a lugit in
Polonia.
Petru a putut dar ocupa tronul Moldovei bra lupte.
Generalul ungur comandartul oaslei, care a venit cu Pe
tru in Moldova s'a numit Czupar.Moldovenii neputand pronuWa
u§ot acest nume, l'au poreclit Crubar..
Aceasta a stat in Moldova pe langa Petru 2 lui i, spre a i
da timp sa'si aranjeze afacerile interre ale larei i sà
poata lua bine in mana, fianele guvernului.
Asa se explica cele scrise de Grigore Ureche, ca a dim-
nit Ciubar Voda 2 luni.
Ffuniade cauta dar, ca pe calea armclor sa i impuna in-
fluenta sa in Moldova, readucand iarai aceasta tara sub de-
pendinta Ungariei asa cum fuses:e sub Lac' i Petru Musat.
El cauta sa intareasca aceastä inlIucnt inrudindu-se cu
dinastia Musatinilor, dupa cum procedzse i cu Danesii, in care
scop ii da lui Petru Aron in casaturie pe S ra sa
Pentru a Dune piciorul solid in Moldova, cum si asi asi-
gura stap5nirea gurilor Dunarii, impiedicand flota turccasCa din
1) curorem sum gerrnanam iam annum quinquagesimum proectam.
2) Mittitque cum cos aliquos gcntes sucs, expellendum Romanum de
Moldaviae terra.

www.dacoromanica.ro
 . 184

Marea Neagra sa pmta intra pe gura acestui Iluviu, el cere lui

P :tru sa'r cedeze cetatea Chilia.
Huniade aseaza in aceasta cetate, garnizoana ungureasca.
Subsistentele necesare garnizoanei, au fost asigurate de
voexodul M nteniei, iar armamentul si munithie au lost traus-
pJrtate din Brasov la Targoviste iar de aici au lost trimise p:in
g ija acestuia la Chilia.
Cetatea a minas sub stapdnirea Ungurilor, päna in tirn pul
lui Stefan ccl Mare, care ajutat bind de locuitorii ei 9 ataca si
re:,ucereste, reincorbordnd-o la Moldova.
Aceasta a si lost dealtfel una din cauzele inasprirei rciv-
ti'or dintre Stefan cel Mare si Regale Mathia.
Urearea lui Petru Voda pe tronui Moldovei cu ajutor un-
iresc, insemna pierderea suveranitatei Polonici asupra acc-
stei tari.
Predarea cetatei Chilia Ungurilm a facut de asemenea o
imoresie neplacuta in Polonia. Pentru aceste motive Regele Ca .
simir cauta sa ajute pe Roman a.si recapata tronul, :eaducand
as fel Moldova sub influenta sa.
Casimir solicitat mereu de catre Roman, afar prin trimisi
seciali, câ i prin scrisori sa.I ajute 11 da ordin sa se adune sleh-
tele rusesti de la Premisl, Liov, Helm si din Podolia st punan-
du se in truntea lor sa indreapta sore Liov cu intentiunea de a
intra in MJI ova, a gonii pe Petru si a reda do mnia lui Roman.
Ajutand lui Wojnicz primeste stirea ca Roman a fost otravit de
o parte din boeri. cari erau cu el. 21.
Petru Voda 'vazand pericolul ce'l 4eapta, a atras de par-
tea sa pe citiva dintre boerii acestuia, indemnându i sal otra-
veasca pe Roman.
Regele Casimir sosind la Liov, daca a inteles CO Roman
Voda a m irit, otravit de varul sau sa lasat de acea cale si-a
imis la Petra Vodd sd-i flea juramant. $i a raspuns Petru
Voia ca jurarnant sa faca, gata.i. 5.
Aceasta brusca schimbare in atitudine a lui Petru Voda care
.era cumnat cu Huniade, venise pe tron cu ajutorul lui i cum pri-
m a sa lacd jira-nant cle credinta regelui oolon, pare paradoxala.
s

Daca studiem lucrurile mai aiminuntit, vedem insd ca este

explicab la nrin evenimentele ce au avut loc la acea data, in
Ulgar a si Peninsula Balcanied.
lata ce scrie n aceasta privinta 1\1:coia-: Costin :
In anul dela Christ 1448, loan Huniad ocdrrnuitorul tad:
unguresti, a purces cu osti asupra Turcifur, ce din viciesugul
mi George Despotul Sdrbesc, hind inconjurat Huniad de
1). Casimir= Regem Poloniae tam, per literas quam per nuncios,
ianquam propinquo sangvine iunctum (erat eniin ex duabus suroribus geniti)
tie dando sibi subsidio multipliciter solicitavit.
2). Toxico dator sibi a suis quibusdam Baronibus.
3) Gronica lui Urecbe.

www.dacoromanica.ro
 185

Turci in Campul Mierlei. la marginea B ilgarilor. a pierdut Ho-

niad ra'zbciul i fugind l'a prins Gerge Dospotul.
In momentul cand trupele polone sa amopiau de frontiera
Moldovei, Huniade sa afla in Serbia veche in tupta cu Turui,
leci in irnposibilita'e de a'l ajuta pe Petru. Aceasta vandu-se
fara protector, scapa prin otrava ce rivalul szu Roman. dupa
care fortat de imprejurari primes.e suveranitalea Poloniei. Asu-
pra inchinarei sale catre regele polon, Dlugos scrie urmatoarele :
Petru Voda prin trirnisi i scrisori. roaga cu urnilinta pe
rege pe prelati si pe haroni, ca din moment ce este parasit de
de ai sai, sa declara gata a semna actul de ornagiu *isupunere
catre regatul nolon si sa otera a servi cu credinta sacrei co-
rJcine a regelui Casimir ').
Cererea lui Petru liini primita fcrvorata! de catre rege 4i
nobili poloni, aceasta pe data ce s'a vaznt zgreiat, sa prezinid.
Id Hohn, uncle semneaza obicinuitul act omagial in ziva de 22
August 1448 ).
Juramantul nu 1-a depus iu prezenta regelui polon ci in
fata a pairu nobdi Leii, insarcinati special (le Casimir cu pri-
mirea lui. A ceasta abatere de la procedeul predecesorilor sai,
cari cu totii au depus juramantul in fPia regelui, a avut loc de
oarece Petru a declarat format trimisilor Poloni : ca primrste a
face actut omagial de supunere si de credinta ce datoreaza, con-
hart obiceiului predecesorilor sai: dar se teme a veni sa pres-
teje juramantul in fpta Regelui Casimir
Atunci a trimis Casimir pe cei 4 noblii päloni cu delegaVe
si depline puteri la Hotin spre ai primi jurärnantul.
In urrna acestui fapt aimata pult.ma a lost licentiata, iar
re ;ele Casimir s'a relators in capitala sa. Prin aceptarca lui Pe-
tru Aron a suzeranitatei polone, politica leaha a triumfat din nou
asipra celei ungare.
Dornnia Int Petru Voda a fost insa de scurta du-ata. Pt -
tru Voda duoa ce a dat Chilia Ungurilor a domnit un an" sc
MIMI) Costin.
Dupa depunerea jurarnantului de credinta ca(re Poloni, Pe-
t u a mai ramas prea putin t rap in domnia larei, isgonit Bin I
de. partidul boerilor. partizani ai lui Alexandre!, al 2-lea fiu al
lui Ilia*.
Cand Roman Voda fugi din Moldova in Polonia. atacat de

I) Petrus autem voievoda pt.r 1;teras Nuncios Casimirum Regem Pra-

e atosque et Barones hummillter ro.zaN.t, quat±nus cum a se abucer, nt seJ
tin.luam subdituin et homogialern Regni Poloniae tuerentur ofterins se flue-
liter sa:ra coronan Regns Poloniae Regi C:simsru servitusum.
2) lstoria Ro nanslor de DI. Profesor untversitdr Urt.u. Lurs predat la
facultatea din Bucureoi 1924.
3) Et quansvis ips± Petrus voievoda Moldaviae consentiebat 1 uius
modi homagsum f,cere et ornnem fidelstatem debitum, more suorum prede-
c±soru n, Casinuro Regi Fol n.ae praestare, venire tamen ad praesentiam
Regis Casimiri timust.

www.dacoromanica.ro
 186

trupele lui Petra, venise cu el si o parte din garda sa, care se

ridica la 200 cglareti ').
Cu aceasta truoa i cu altele mercenare adunate de calre
Maria, mania lui Alexandre( si tltite din subscriptile bocrilor
ernigrati in Polonia odata cu Roman, se aduna o armata care
int.a in Moldova goneste pe Petru si pune in locul lui domn pe
Aiexandrel Pr babil ca aceasta invazie s'a facut cu stirea rege-
lui polon, care nu avea incredere in Petra Aron.
Primele acte semnate de Alexandrtl dateaza din 1449.
Nici donmia lui Alexandrel favoritul Polonilor nu a f.,st
insa de lunga durata. Contra lui s'a ridical cu oaste un alt 1111
natural al lui Alex indru cel Bun 3). Bogdan tata lui Stefan cel
Mare. Asupra modului curn a decurs lupta intre Bogdan s A-
lexandrel, Grigore Ureche scrie urmatoarele :
B)gdan s'a lovit cu Alexandru Voda la Tamaseni 12 Oc-
tombre 1449 , aproape de targul Romanului si dupa rnulta tle-
voinia a birint Bogdan Voda pe Ale),andiu Voda, cart a lu
git in tara Leseasca si a poftit de la Craiu ajutor Si, a trimes
Craiu e loan Sinavski cu tam Ruseasca ooile din Galitia) ;i
au impins pe Bogdan Voda si au apucat Hotinul si NE amtL1
si Suceava si a asezat pe Alexandru Vodd domn la scaun".
Dlugos completeaza astkl pe Urechf :
in anul 1450, regele Casimir este sul citat de Alexarchu
dornnul Mo'dovel, ca sa adune ttunele oin provincdle Gant ci
si Polonki i sa mearga contra lui Bogdan.
Regcle a numit cornandant al oastei pe loan Olicski de
Sienno, care adunându i trupele si. a indtplii it misit Ea cu cta
mai mare iutAala. Patruzar d in tara MoldcvE i, a alungat pe
Bagdan punandu-1 pe luga,4) iar cetatde mai in semnate ca Nt. am-
tul si Hotinul le-a cucetit si predat lui Alexandre].
Dara Bogdan continua Ureche fara zabava aft( Si d
oaste, de pe unie a putut, a venit si a scos pe Alexar dru de
pe scaun, si iar a statut B3gdan voda dom.
Crunicarul polon nia) sus c tat, scrie asupra reventrei iti
Bogdan urmatuarele :
Pe data ce s'a inapoiat armata regain din Moldova, Bogdan
care se refugiase in munti, in locuri deserte 9 si ascunse, adu-
nand cete de pradatori si tdlhari, cdrora le-a prorms oogate re- .
compense in caz de succes, a atacat pe Alexandrel si la fortat
sa fuga cu mama sa in Podolia.
Dar Alexandru Voda serie Ureche a nazuit din nou
1) Habens in comitatu Halics ducet t )s equos de \ a1i chis, qui par-
tem fil i sui Roman dum viverent sequebantur.
2) Barmibu vero Valachiae notabilis facit in pe cuniis st btidium.
3) Bohdanum ocupatorem terrae Moluaviae qui f hum natutalem A-
lexandri olim Moldaviae voiev, de pE nine! e Esserebat.
4) Qui susLepto exercitu Leleritate sun ma r mnia rerfecit Ttriam /Vol-
daviae ingreditur. Bohdanam fu..!eat et eicit.
5) Prae atus Eohdan qui ad Montana confugiens in desertia et abditis
locis.

www.dacoromanica.ro
 187

la Le§i si a facut jalba la Crai contra lui Bogdan Voda. Iara

Craiul a facut sfat, ce sa faca cu aceasta tara miscAtoare si ne-
a§ezata". Sfatuita-u unii de ziceau sa scoatd Domni sa nu- i mai
lase sa vie si sa puna giudetele sale si a o imparta si sa o
faca tinuturi, iara lui Alexandru Voda sa-i dea vreun olat in
tara le§easca sa-i fie nentru traiul sau, iard altii, cari erau im-
potriva ziceau ca mai bine este a se apara de Turci de dupa
peretele altuia decat dupa al sau.
Grigore Ureche nu ne arata i rezultatul consfatuirei. II
.,gasim insa in Dlugos. S'a discutat mai multe zile scrie el de
catre nobili poloni reuniti in consiliu de regele Casimir, claca
este cazul de a trimite o nona armata contra Moldovei, pentru
apararea lui Alexandrel, sau sa primeasca oferts de supunere a
lui Bogdan, cari prim trimi§i sai promitea a le fi credinLios.
Rezultatul .consfatuirei a fost, ca a sosit momenad oportun,
care nu trebue pierdut, de a coprinde telitoriile tarei Moldovei
cti toate ale ei dimpreuna cu bogatul port Cetatea Alba §i ca
regele trebue sa mearga in persoana cu armata sa le cuce-
reasca. Gonind din tarn De Bogdan sau luandu-1 captiv, iar pe
Alexandrel multumindu-1 cu o proprietate mai mare in G_Iitia.
sa incorporeze si uneasca Moldova in mod perp tu cu regatul
Poloniei ').
lata unde au dus certurile interne dintre boeri §i nesfeir4itele
lupte dintre fii §i nepotii lui Alexandru cel Bun, pentru tronul
Moldovei.
Aceasta tara hind prea slabita din cauza luptelor fratricide.
era dupa parerea nobiiilor poloni incapabila de a putea opune
vre-o rezistenta serioasa. Sfatul lesesc gasete dar ca a venit
momentul spre a-o ocupa §i incorpora la Polonia. Ceeace regele
Vladislav, apreciase in 1429 ca nu este uman §i cre§tinesc sa
sa imparta cu Sigismund, fiul sau Casimir gase§le in 1450 ca
este oportun sa anexeze singur. Momentul era favorabil pentru
Polonia de a face aceasta anexiune din cauza ca trupele ungu-
resti suferisera o grava infriingere pe Câmpul Mierlei, cum §i din
cauza rascoalei lui Giskra, cari nui permitea lui Huniade sa se
poata ocuoa de aficerile Moldovei.
In consecinta, Polonezii se pregatesc in mod febril de raz-
boi cu hotara'rea ferma de a cuceri Moldova.
Bogdan vazAndu-se amenintat, cere ajutor Ungariei, decla-
riindu-se ga.a a face act de supunere catre aceasta tara.
Huniade ii retuza cererea, astfel ca Bogdan se gasea in
greaua situatie de a nu putea co mpta decal pe proprifle-i forte
pentru a se opune invaz ei polone.
A fost dat insa neamului nostru, ca la vremuri grele, sa
1. Consultum autem fuit CaFirniri Regi, tempus opportunurn sibi obla-
am. non n.!glijeret sed terr am praedktam Moldaviae. secundam rebus omni-
bus. sed et portuo suo Albo Castrensi opiientam, peisonaliter Lum exercitu
aggrederetur. Et Bohdanc expulso t el capta. ilichoone vero alique forte iu
terris Rusiae, contentato terrain perpetuo Hegno Poloniae uniret et incor--
poraret.

www.dacoromanica.ro
 188

aibd in totde -tuna in fruntea sa barbati destoinici si incercati.

Unul dintre acestia a fost si Bogdan tatal marelui Stefan Voda.
Avand forte inferioare in nwrar, el s. ferit sa dea ras
boiu in camp deschis, ci a socotit mai cu cale sa-i atraga pe
Le4i in locuri strimte i zabovindu-i sa-i flamanzeasca. Dupa ce
i-a atras in interiorul tarei profitand de o ocazie favorabild i-a
atacat prin surprindere in padurile din valea Crasnei. Armata
polond a suferit o mare infrangere, avand foarte grele pierderi.
Multi nobili au fost ucisi in lupta printre can i comandantul
armatri Petru Odrawasih. Corpul acestuia a fost dus la Liov unde
a fost ingropat cu mare jale de catre fratele sau episcopul aces-
tei cetati,
Lupta dela Crasna este pe larF descrisä, atat de cronicaiii
nostri, cat si de cei polonezi. Esind din cadrul acestu articol ne
vom ocupa de ea cu alta ocazie. Aceasta lupta are aceeasi im-
portantd .ca i acea din codri Cosminului. Numai gratie acestei
victorii s a asigural si mai departe independenta Moldovei, sea-
pand-o du cruda soarta ce-i hotarasera nobilii poloni.
Nici Bogdan nu a avut insd parte sd domnearcd mai milt
limp, de oarece Petru Aron a pus la cale impreund cu boert
partzani ai iui Alexandrel un cumplot contra lui. Pe cand el se
afla la satu Rausani, din jos dc targul Sucevei, 1-a lovIt Petru
Aron, Vineri in revarsatul zorilor, Octombrie 16 si i a taiat capul ').
Nicolae Costin sustine ca Petru Aron a fost indemnat la
aceasta fapta de catre Alexandrel.
Dlugos dd urrnatoarele explicatii asupra uciderii lui Bog-clan :
Lesti, hind folranti la Crasna, au trimt-s soh la Bogdan pe
castelani de Cracovia, Pussana i Sahdomir, sa-i spuria ca Fo-
Linn vor incheia pacea cu el si-1 vor accepta ca doinn al Mol-
vlovei, daca va vern la Cracovia sa depuna juramantul de cre-
di ita i ia acalas limp va plati lui Alexandru 50.030 de florini,
pentru dr- pturile ce a ctsta legahnente le are la tron.
Bigdan spre a scapa pericolul ce'l ameninta cnntinu din
oartea lui Alexandrel st a Polonilor, s'a declarat gala a accepta
a ceste conditni
Part,da boel ilor credinciosi lui Alexandrel, väzand insa
pria acest act oericlhata sansa acestuia de a se mai putea ur-
ca oe ;Ion, inde..irnna pe Petra Aron. sa-I atace pe Bo2dan. Se
pare ea i-ar fi dat i ajutoare lui Petru in ace;t scop.
In mice caz a existat o conventie intre Petru Aron si Alex-
andrel, prin care sä prevedea gonirea lui Bogdan din voievodatul
Moldovei i impdrtirea acestei lan intre ei, in mod egal e)
Profitand de timpul cand Bogdan a venit la un unchiu
_(dupa mama) a lui Petru,.la conacul cdruia fusese invitat, in
timpul unei nopti intunecoase, Petru Aron venind nurnai cu 1C0

1. Grigore Ure..he.
2) et Akxandro confe.deratur omnia secum ex aeque partiturus.

www.dacoromanica.ro
 189

de Moldoveni, ineland paznicii lui Bogdan, I-a prins pe a-

cesta §i i a tdiat capul )
Alexandrel socolind pe. Petru Aron credincios legdturilor
ce it cheiasera impreuna, vine cu mama sa si cu boeri partizani
ai sai- la Suceava. Petru insa ascultand sfatul celor ce au ucis
pe Bogdan, a uttat repede legdmantul fa .3ut cu acesta si i s'a
declarat inamic pe fata. Dana Alexandrel nu ar fi fuELit repede
,,din Moldova, i s'ar fi intamplat acela§ lucru, ca i lui Bogda 1.
Petru Aron partizanul Ungurilor, se sue asttel a doua c ard
pe tron, nu insd cu ajutoral lui Huniade, dupa cum iezulta din
cele expuse mai sus.
Lupta penttu tronul Moldovei, reincepe acum intre Petru §i
Alaxandrel
Boerii tarii neputand vedea cu nchi buni suirea pe troll a
unui uc gas, a trecut de partea lui Alexandrel
Acesta fiind ajutat §i de o parte din nobili poloni, luat d si
oas e tdtareasca cu plata, a intrat in Moldova si a reusit sa ocupe
Cetatea Alba, Cetatea Neamtu.ui, o avea mai dinainte m sta-
pânhiea sa " .
In tirnnul fern& anului 1451 52; nobilii t olonezi cari sus-
tineau pe Alexandrel se reuag in Polonia, neputand continua o-
peratiile iarna ').
In primavara ,,nuiui 1452, luptele pentru tron reincep I tre
Petru i Alexandrel. Acesta din urma sustinut dtf mcljo itatea bo-
erilor moldovent, cum si de un insernn t nuinar de nobilt r o 0-
nezi, reu§este sa plunge pe Petru din tara si sa rarnana singur
domn
Nici de data aceasta Pe:ru Aron .nu a nutut fi sustinut tht
Huniade, care tusese desarcinat din functia de gavernator al Un-
garieri. Contele de Cilley care detinea pu.erea in nc mole rege ui
Ladislau, tlina dusmanul (le moarte a lin Huniade, nu avea n,ci
un interes sa-1 ajLte pe Petru,
Cd Alexandre!, a rdmas s;ngur domn in Moldova in 1:42,
reese din descrierea campaniei contra Tatarilor ce a avut loc
in acel an,
La trupele destinate sa inainteze asupra Tatarilor s'a mai
addogat scrie Dlugos nobilii Galitieni si Podolieni cum §i
Alexan-'ru Voevodul Molclovei cu trapele lui '
A doua eomnie a lui Alexandre! a durat dela an ul 1452-1455.
In anul 1454 Huniade fiind rechemat in fruntea arma.elor

1) in node intempesta cum cent= (..untaxat Valachis adveniens crunes

custodias Bohdani fefelIit tt Bohdano comprehense carut :111 ahstulit.
2) Et nissi ceIeriter AI:xander ex Valach a fugiLset, acta res fuist-t.t,
eodem tenore quo et Bohiano.
3) Post tamen mans et Alhum Castris per Burgulab pro AlexamIro
comprellensum, sed et casIrum Nyemiecz .pro ipso A exandro tenebatur.
4) Cum tempus hybernum ornn.a exequi prohib2rat.
5) Accersitique terrigenis Russiae et Podoliae, voievodaque Moldavie
Alexander et gentibus suis.

www.dacoromanica.ro
 190

ungare spre a salva aceasta lard de invazia turceascd ce o ame-

ninta dupd caderea Censtantinopolului, cauta sà ajute pe Petru
Voda sa rec4tige tronul Moldovei.
Armata lui Petru Aron, sporitd cu trupele de ajutor date
de Huniade, invadeaza Moldova si se ciocneste cu ostile lui
Alexandrel la Movile.
Ci norocul cel prost al lui Mexandru Vodd scrie cron ca-
rul Grigore Ureche, nice aice nu-i sluji sd isbdndeasca, ca dand
razboiu, vitejesc e de ambele pall. a biruit Petru Voda oe A lexamiru.
Vazand Alexandru Voda cd au pnrtat rdsboiul, au fugit la
la Cetatea Alba si acolo s'a sdvdrsit".
Referitor la moartea lui Alexandrel, in notita din Tomul I
pag. 150 a letopisetilor Moldovei i Valahiei de Mihail Cogalni-
ceanu, gasim urmatoarea explicatie:
Jar pentru inoartea lui Alexandra Voda scrie Dlugos lea-
hul ca l'a otravit Petru Von, care a statut domn tarei : si este
, de crezut ca nu la Cetatea Alba a murit Alexandru Voda, ci
in tam Leseasca, ornorat de Petru Voda : ca lt unde avea na-
. [tide acolo a nazuit la nevoia sa Alaxandru Voda.
Rationainentul facut de autorul acestei notite pare Icgic. Is-
toria nu cauta insa logica faptelor ci exactitatea Jon Ori cerc( ,
tAnd pe Diugns, iatà ce relatii da el asupra acestei chestiuni ').
A lexandru vivoduI Valachiei, facut domn cu bratul
ajutorul lui Casimir rt gele.Poloniei, s.a det Ia o asa desIrdnare
.01 asa din cale afara de mare patimà de placeri lumesti, incAt
..se atirma ca a mers !Jana a nec nsti femeile si fet le bokrilor,
dt cari a si fost omordl"2 .

A fugit la Cetatea Alba, dc oare ce conta probabil pe aju-

torul Tatarilor. Facern aceasta presupunere bazati pe faptul ca
in lliptele din anul 1452 dintre el si Petru, sus numita cetate
dimpreund cu marele liman al Nistrului, au lost ocupate in nu-
mete lui Alexandre], de catre Burgulab: Acest nume este mon-
g I. iar Tara rii flu locuiau departe de Nistru. deci erau in ma-
surd sa-I ajute.
Din Martie 1445 ramane domn, Petiu Aron curnnatul
protejatul ui Hun'ade
Doinnia acestuia a fost de trista memorie pentru Moldova,
in limp ce Polonia si Ungaria se certau pentru suprematia astpra
Moldovei, intervine in cearta o a treia putere, Turcia. Noul Sul-
tan, Mahomed al 11 lea, continuAnd cu mai multa energie ca
nrecedesorul sau, politica de cucerire inaugaurata de Amurat I §i
Baiazid Fulgerul, ii incepe domnia prin asedierea si cu cerirea
Constantinopolului.
Dupa ce 1j construeste o flota pe Marea Neagra, o trimite
sa Ned demonstratie la Kafa i Cetatea Alba, cu scopul de a
intimida statele riverane.
1) Volumul 11 Liber XIII.
1) Quorum uxores Masque stuprasse asserbatur, sxtinctus est.
2) Maris et Album Castrum per Burgulas pro Alexandro comprehnsum.

www.dacoromanica.ro
 191

Imediat dupa aceasta demonsrtatie, trimite soli la Petru Aron

ceidndu-i sa recunoasca suveranitatea Portei pi sb-i phiteasca
tribut.
Acesta. convoca sfatul tarei in frunle cu mitropohtul, sore
a clelibera asuora rnasurilor de luat i raspunsului de dat.
Boeri au fost de parere, cd neavAnd putere de a se apara
contra unui dusman atat de puternic : pentru a putea trai in li-
niste, sa plate asca turcilor tributul cerut.
Hotardrea sfatului tarei dimpreund cu 2000 de galbeni ungu-
resti ce reprezentau tributul lost adusa la Constantinopol de logofatul
Mihail.
Raspunsul sultanului Mahomet al II.lea, a fost scurt si au-
iorilar, redactat in termeni mai mult militari decdt diplomatici.
Este raspunsul dat de Brennus lui Camil, intr'un caz aproape in-
oernic.
Toti cror icarii nostrit sunt unanimi in a recunoaste, cd sub
Petru Aron, Moldova a platit pentru intdia oara tribut Turcilor.
Grigore Ureche scrie relativ la aceasta chestiune, urmatoa-
rele : Acest Petru Aron a inceput si a isvodit a da bir 1 urcilor".
Nicolae Costin scrie la rdndul salt : Acest Petru Voda, din
sfatul boerilor sai a t imes soli de Mehrnet, imparatul turcesc,
rle a legat bir pe an, 2000 galbet I, rdspurzand Le§ii ca nu pot
da ajut2r donmilor din Moldova iiind invaluiti cu osti &supra
Pru§ilor".
Bleata tara Moldovei, in ce grea situatie ajunsese.
Petru Aron, dadea daruri anuale Polornlor, carora le in
chinase tara, f.latea tribut Turcil3r i recunostea suprematia Ur, -
gunlor, cu ajutoru carora apucase tronul.
Certurile i desbinarile interne cunt si nesfärsitele lupte
peatru tron, aduse5era Moldova in trista situatie de a avea d -
o data trei stapani
In acest vrernuri de grea cumpana, providenta a daru t
.

M Idovei un con;Iucator haninat si it az, pe Stefan cel Mare,

care cu armele in mäna reda incIppendenta i o ridica la un
grad de malire i trdlucire ne mai atins pana aturci.
Asupra imprejurarilor in care Stefan cel Mare ocupa Iron il
Moldovei si cari sunt in directa legatura cu studiul de fata, Gri-
gore Ureche scrie urrnatoarele :
Dupa 2 ani de dornnie a lui Petru Voda, ridicatu-sa din
tam Mnteneasca, Stefan Voda feciorul lui Bogdan Veda, cu mul-
lime de oate munteneasca si din tam adunati i s lindu-se spre
scaunul Sicevei, ia esit inainte Petru Aron la satul Joldesti. A
dat rasboi in ziva de Gioi Mari, Aprilie 11, si a infrdnt Stefan
Voila Tie Petru Aron.
Si nu s'a lasat PAru Voda cu atdta si a bulucit al 2 Mr d
la Orbil j iar a izbdndit Stefan Voda.
Bogdan in cronicile inedite" scrie urmatoarele : In anul
6965 (1457) Aprilie 12, venit-a Stefan Voda fiul lui Bogdan
,,asupra lui Aron Voevod in local numit Hreasca !dna Doljesti

www.dacoromanica.ro
 192

si cu ajutorul lui Dumnezeu a biruit Stefan Voda §i a luat schrip-

ml moctovenesc` ,
Din cele de mai sus rezultd, ca dupd incetarea din viata
a lui loan Huniade pa:tidul bceiilor moldoveni, cari et au in conti a pc-
liticei de aservire a tarei cane Ungaria, se stidng in jurul Stelan
cel Mare, care dupa maartea lui 1liai, St( fan Roman si Alexandre t
nepoti directi ai lui Alexandru cel Bun, era descendentul
tit §i
Musatinilor cel mai indicat a ocupa tronul Moldovei.
Ei cauta sprijin la Vlad Tepe;, care prin mama sa cra
inrudit cu Musatinii. Asa se expiica cuvintele cronicarului. A
venit cu mullnne de oaste rnunfeneasa si din tail adunati".
Totusi cu infrangerea lui Petru Aron si gonirea lui din lard,
loptele n 1, se termina.
Petru Aroa tuge Intdi in Palonie, ca unul ce inchinase lard
L-§ilor. Pentru a forta pc Lesi isgoneasca din tara lor. Stelan cel
Mare face mai mite incursiuni in Polonia. tocmai in tim ml
cand regele Cazirnir era in lupta cu cavalerii Teutoni.
Petru Aron tugind in Ardeal. Stefan Veda face mai multe
in cursiuni i in aceasta lara.
Cele ce au urmat ia ur na altorincursiuni le voi stucra, cfml
voi analiza cuuzele campaniei lui MAtei Collin, contra Iti Stelan
cel Mare.

Poleica lui loan Hun jade fatd de Muntenia

Duna crejinarea Ungurilor de cane regale Stefan cr
Kint, influenta Papei asupra afacenlor interne ale accski ri
at_ vme atotputcrnica
Sub impuisia papalita le', difenti, dife:iti regi ai Ungaiici
cauta sa aduca cu foita pe subtsmalici, cum numeau ei e
greco-oriernali, la supunere lata de biserica Romei. Lin aceasta
cauza rclatille dintre Romani si Unguri incep a se indspri.
Dupd distrugt rea Pacinatifor ae catre lmparatul loan Corn
nen in anul 1122, Muntenia Lade sub stapanirea brzantina. Irn-
paratii Bizantului protejAnd pe ortodoxi, o bun3 parte dintre
Romanii ardeleni trec Carpaiii si se aseaza in aceasta arà spo-
rind asifel numarul Romani'or ramasi acolo dela prima coloni-
zare a Daciei, tacuta sub Traiin.
Exochil Rom ânilor din Ardeal in Muntenia este mai mare
sJb regele Bela al 4-lea. Pa3a Grigore, cerând acestui rage sa
torteze pe Români sI treacd la catolicism, sa incep o serie de
perseculii de ordin religios contra Romanilor ardeleni dintre cari
multi trec in Muntenia.
Spre a intari intluenta catoiica la hotarul de Sud-Est el
Ungarici, Bela al 4-lea aduce la 1247 ordinal loanit-lor, dane'rbi
in stdpdnire regiunea Severinului cu munti pAnd la Oh, atara
de tinutul cneazului Unci pe care1 lasd Valahilor. Suparati din
aceasta cauza, tomdnii din Oltenia a rnai pldti tribut regelui.
Ungurii trimet contra lor o armata sub comanda magistrului

www.dacoromanica.ro
 193

Gheorghe. Voevodul lor Lytin cade in lupta, urmându-i pe tron

fratele su Barbat.
Rezultd dar, cd mai inainte chiar de a lua fiinta principatul
Munteniei, regii Ungariei cauta sa intinda suzeranitatea lor asupra
diferitelor cnezate i voivodate ce existau pe atunci in Oltenia.
Certele interne si luptele ce se dau pentru tronul Ungariei,
dupa stingerea dinastiei lui Arpad, dau posibilitatea lui Radu
1\kgru sa intemeieze principatul Munteniei, iar fiulul sau Mihail
Basarab sa'l organizeze si consolideze.
Carol Robert, dupd ce restabileste linistea in tarn, inaugu-
reaza o politica irnperialistd, o politica de expansiune spre Sud
st Est.
Dupa ce cucereste dela SArbi, Banatul de Macso cu ceta-
iea Belgradului, tinde sd ocupe Muntenia si sa o incorporeze la
regatul Ungariei.
Desi nu avea nici un motiv legitim de a declara rsboiu
Murhe ei din moment ce in tcti anii Basarab si-a platit tribu-
ti 1 fixa , totlist cl ii aduna armata in Transilvania (de fapt in
, Bar it) de unde pleaca contra Valachilor".1)
Dupa ce Carol Robert asediaza si cucereste cetatea Save-
rinului Mihail Basarab, ca sd scape tara de napasta ce cazuse
asui ra et t n'te soli la C rol Robert, ca i cu modestie sa i spue
^ el nu cunaaste adevaratul motiv, pentru care i sa declarat
,r boiu, de oarece in totdeauna 1- a servit cu credintd, dandu-i
ascult re si in I ecare an, i a platit regulat tributul 2 .
Daca totus a gresit cu ceva, se declarà gata a'st recu-
,, oaste vina si a face act de supunere.
Pentru nuinca si cheltuelile ce regele a avLt cu concen-
trarea armatei sa obliga sa-i plateasca 7300 de marci de aur
sa-i 1 se in stapan're cetatea Severinului cu regiunea Inveci-
, ia a. Sa mai bliga sd plateasca in fiecare an tributul cuvenit.
C g rantie cd va executa toate acestea, va trimite pe fiul salt
ca ostatic la curtea regala, platind si to ate cheltuelile ce ar oca-
ziona intretinefea lui.
La o cerere asa de dreapta, insolita de o oierta atat de
favorabila i cu gaj atat de sigur, insusi baronul Donch, omul
de incredere al regelui, ii spune acestuia ca Basarab a vorbit
cu mare urnilinta i cu de stula satisfactie pentru onoarea Voastrd 3)
Carol Robert insa, in ingamfarea sa da solilor acest necuviincios
raspuns .
1. Indicendi belli cauza nulla legitima fuerat, quando quotannis Basa-
ladu; stata Regi stipendia solverat... coacto in Transylvania exercitu, in Va-
aches castra mota, etc. (Thuroczi-Rerum Ffungaricarum pag. 86)
2) Legatos prius, ad Regem mittit, Carlo significent hoc sibi ne satis
quidem, juste bellum indictum, quando fidem debitam usquequaque servarat
impetrata prestiterat et annua quoque tributa persoiverat.
3) Tuoc quidam fidelis baro Donch nomine comes de Zolio et de Lipto
sic .ait regi : Domine cum magna humilitate vobis ed ad honoren vestrum
ipse Bazard loquitur etc.
4) Aeque humilique legationi, superbe respondens.
13

www.dacoromanica.ro
 194 -
Ipse est pastor ovicum mearum, de suis latibulis per bar-
,,bas saus extraharn. (El este ciobanul oilor mele si il va scoate
de barbd din viziunea sa).
Carol Robert cu intreaga sa armatd se pune apoi in mars
spre Campulung, capitala lui Mihail Basarab.
Acesta distrugand subsistentele.si arzand furajele pe dru-
murile pe cari inainta armata ungara, mandrul rege vdzandu-si
armata amenintatd sa moara de bame, ii face pronuneri de pace.
Mihail Basarab, consimte cu conditia ca armata regelui sd
se inapoeze pe drumul ce i-1 va indica el.
Luand drumul prin Rucdr sore Brasov armata ungara este
atacata in defileul dela Posada, de cdtre trupele rnuntene. Sur-
prinsä si inconjurata din toate partile, ea este incapabild de a
lupta, sau rezista si complect zdrobitdi). Ad piere floarea nobi-
limei maghiare.
Regele schimbandu-si hainele spre a nu putea fi recunos-
cut, abia poate fi scapat 2) de cniazul roman Deseu din Mara-
mure s.
Dupd moartea lui Mihail Basarab (marele Basarab Voda
gum il numeste Onciu) intamplatd la anul 1352, Alexandru Ba-
sarab, urmasul sau, sub indemnul sotiei sale care era catolica,
se impaca cu Ludovic cel Mare.
Vlaicu Basarab, fiul lui Alexandru, pdstreazd la inceputul
domniei sale bunele relatii cu Ungurii si ia chiar parte, la ex-
peditia intreprinsd de Ludovic cel Mare contra Turcilor, in anul
1365.
Cum insa dupd ocuparea Vidinului acesta detroneaza pe
tarul Strasimir, care era cumnat cu Vlaicu si trimite misionari
spre a face propaganda catolicd in Bulgaria, relatiile intre Mun-
tenia si Ungaria se inaspresc din nou. In 1369 Vlaicu trece Du-
ndrea la Vidin pune iarasi pe tron pe Strasimir si goneste
misionarii catolici. Afland acestea Ludovic cel Mare ii declard
razboiu, cdutand a realiza el proectul ce nu reusise sa-1 aducd
la indeplinfre parintelui sdu, adica cucerirea Munteniei,
Adunanct in grabd 2 armate, ndvaleste in Muntenia, ata-
cand-o din 2 pdrti deodata. Voevodul Nicolae al Ardealului cu
o puternica armatd ataca din spate, din directia Buzdului, in
timp ce altd armatd sub comanda personald a lui Ludovic cel
Mare ataca de front, plecand din Bulgaria,
Pe cand Laic cduta sa opreasca pe rege la trecerea Du-
närei, Voivodul Nicolae trece munti si pune tabdra pe Ialomita.
Thaintand in interiorul tarei armata sa este atacatd de parcdla-
bul Dragomir, bätutd si pusd pe WO. In lupta aceasta au cazut
un mare numdr de nobili Unguri si Sdcui intre cari si Nicolae
voivodul Ardealului, comandantul armatei. Afland aceastd in-
1. Ubi Valachi et a fronte et a tergo Regis exercitum invadunt. Caeteri
autem superni tela et saxa iacientes plures mortales, cum nec pugnandi nec
resistendi praestaretur facultas... passim miserabili mortem conficuint.
2. Carolus Rex fuga cum paucius salvatus.

www.dacoromanica.ro
 - 195
lrangere, regele Ludovic cel Mare, care reusise sa forteze trece-
rea Dunarei, nu are curajul a mai inainta in interiorul Munte-
niei. A stfel si a cloud incercare de cucerire a tarei Muntenesti
avu aceiasi soarta ca cea dintaiu, desi ae data aceasta fortele
atacatoare fusesera cu mult mai marl.
Teama ca trupele muntenesti sa nu atace Ardealul, face pe
Ludovic cel Mare sa ridice castelt le dela Bran si Talrnaciu. Laicu
la randul sat temandu-se de noi atacuri din partea Ungurilor
hotaraste sa mute capitala tarei dela ampu Lung, unde era prea
expusa fiind in imediata apropiere a frnntierei, la Curtea de Arges.
Sub Radu tatal lui Mircea, nu au loc lupte intre Unguri
si Munteni, Ludovic cel Mare hind ocupat in acel timp in Po-
Ionia i regatul Neapolului, iar dupa moartea lui incepand in
Ungaria luptele pentru tron, intre regina Maria si Ca ol cel Mic.
Sub Mircea cel Batran, se produce o mare schimbare in
politica Munteniei. Immenta nericolulai turcesc pe deoparte, lupta
pentru tron intre Dan I i Mircea pe de alta, fac pe acesta din
urma sa caute o apropiere de Ungaria, cu care si incheie o a-
lianta ofensiva i defensiva contra Semilunei.
Turcii, la randul lor adopta ca prin-ipiu politic, adaposti-
rea permanenta la curtea for a unui pretelident la tronul tarilor
române, spre a släbi astfel prin certuri i lupte interne putere a
lor de rezistenta. Conform acestui principiu, dupa ce Dan I-iu este
gonit depe Iron de catre Mircea, gsete azil i spnjin la ei.
Profesorul Onciu in crusul de 1st( ria Rontar ilor, predat la
facultatea din Bucuresti in anui 1921, arata ca Dan a cazut in
lupta ce a avut cu Sisman tarul Bulganlor, asa ca prin moartea
lui Dan tronul i-a revenit lui Mire( a. Lucnirile s'au petrecut
!ma cu totul altiel Iata cum le explica Bolifinu :
Luptele din Valachia au luat naslere din cauza certei dintre
2 principi, unul numit Da , altul Mircea, ambii nascali din
aceiasi parinti".
scordia s'a na scut intre i, din dor n(a de a domni. Dan
vazandu se inferior in forte, luand o hotarare precipitata, a re-
curs la concursul Turcilor, dela cari usor a obtinut ajutoarele
cerute, acestia gasind cu totul favorabila ocazia de a oeupa
Dacia I).
Mircea la randul sau temandu-se ca tara va ramane des-
chisa invaziei turcesti i ea ar putea fi gonit din domnie cu
,,concursul acestor trupe (turcesti) a cerut ajutorul lui Sigismund.
Acesta-i trimite pe Losoncz, hind aliata Muntenia cu
regatul Ungariei 2).
1) Merches ne Turcas Daciam invadere pateretur nepue foedae gentis
opibus regno ejiceretur, ad Sigismnnui opem comfugit. Losoncius a Rege
misit est, qui Provrnciam cum imperio, sortitus erat.
2) In causa Valachorwn duo fuere Principes, Daan alter, alter Merches
dictus est uterqi eodem genere natus.
Dominandi gratia est nata discordia. Daan cum se viribus inferiorem
esse cerneret, praecimti consilio tractus, ad Turcarurn opem confugit. a
quibus auxllia. quae petierat faci e Impetravit, cum occupande ilb Daciae
potIssiman hanc esse ducerent ocasionem.

www.dacoromanica.ro
 - 196 -
Alianta incheiatd de Mirce a cu Sigismuncl, s'a mentinut
pdnd la moartea celui dintdiu. Ea a fost reinoità si de Mihail
fiul i urmsul lui Mircea. Când insd aceasta este isgonit de pe
tron de cdtre Dan al Illea, situatia se schimbd.
Dan al II-lea asigurdndu-si prietenia i concursul Ungurilor,
Radu Prasnaglava al 2-lea fiu hl lui Mircea, cautd sä ocupe
tronul cu ajutorul Turcilor.
Urmeazd o serie de lupte infre Dan, ajutat de trupele un-
guresti i Radu Prasnaglava de cele turcesti, tara Munteneascd
trecand succesiv cdnd sub stapânirea unuia, cAnd sub a celuilalt.
Aceste lupte pentru domnie intre cei 2 adversari, dureazd
pdna in anul 1428, cdnd arma' ele regelui Sigismund hind bdtute
la Golumbaci de ale sultanului Murad, Dan este nevoit sd se
piece in fain celui mai tare si sä plateasca tribut Turcikr.
lstoricii contimporani confirma cd infrdngerea dela Golum-
baci a avut drept urmare cd intreaga Serbie a ajuns sub domnia
turceasca. Aceiasi soarta a avut-o si Muntenia, caci principele
Dan, care a trimes mai multe mii de oameni in ajutorul lui
Sigisrnund, s'a grabit sa impace mania sultanului Murad, ofe-
rindu.i sä plateasca tribut anual intocmai ca i Brancovici
(despotul Serbiei).
Sigismund aratä clar aceasta intr'o scriso2re a sa din anul
1433, in dcare ispune ca Dan de a sa buna voe s'a dat de
partea Turcilor.'
Sub Aldea urmasul lui Dan al II lea, conditiile de confir-
mare in domnie sau agravat. Aldea a trebuit Qa se ducd in
persoana la sultan si sa sarute poa a Padisahului, pentru a primi
steagul de domnie.
Pe langd plata tribunalului ce i sa cerut inainte de a fi
instalat pe tron, a trebuit sa lase zalog i un numar de copii
de boeri.
Sub el are loc prima stirbire a drepturilor de suzeranitate a tarei.
Vlad Dracut fiul lui Mircea cel Bdtrdn i urmasul Aldea,
ocupd tronul cu ajutorul lui Sigismund, de care este si.decorat cu
ordinul Dragonului, de unde i s'a tras si denumirea de Dracul.
Dupa suirea sa pe tron, neputand infrunta trupele turcesti,
care din cetatea Giurgiului prädau mereu tara i Ii amenintau
tronul, a lost nc ic t sä treacd de partea acestora.
Cdnd Joan Huniade este numit in anul 1440 guvernator
al Ardealuhii, Vlad Dracul tr ,use de partea Turcilor.
Huniade dandu-si seama del pericolul ce rezulta pentru
Ungaria din faptul cd Muntenia era sub stapdnirea Turcilor, cari
puteau trece oricând prin surprindere Carpatii in Transilvania,
cum s'a intAmplat in anul 1442 ; cautd sä reia firul politicei lui
Sigismund i sd se readucd acest principat in sfera de influentd
a Ungariei.
Profità de ocazia favorabild ce i se oferd prin victoria
dela Sibiu, spre a atrage Muntenia de partea sa, cu sau fàr
voia priticipiului ei.

www.dacoromanica.ro
 197

Iatd cum descrie B jnfiniu, staruinta I presiunea exercitata

de Ioan Huniade asupra lui Vlad Dracut.
. Rezultatele acestei victorii nu au lost mediocre, deoarece
Valachii, cari locuesc teritoriile Munteniei i Moldovei, odini-
oara tara Getilor, cari se despartisera de credinta catre rega-
,tul Ungar si incheiasera legaturi cu Turcii, au lost readusi prin
activitatea si autoritatea lui Corvin, la vechea supunerel .
Diploma regelui Ladislau Posthumul, prin care laucla lap-
tele de arme ale lui Huniade, lämureste si mai bine chestiunea.
lath ce se spune in aceasta:
Rezultatul luptei dela Sibiu, a adus regatului i acest mare
folos, ca tatile voivozilor Munteniei i Moldovei, care mai
inainte in timpul parinflor si stramosilor nostri se impotrivisera
,cu atmele contra sacrei noastre coroane, iar mai in urmä s'au
supus Turcilor ; aceste tari gratie voivodului Joan, care atat
prin sfat le-a induplecat, cat j cu frica le-a amenintat, s'au
Intors iarasi cu toate regiunile lor la vechea supunere i cre-
dinta catre acest regat, ramanând credinciosi obligatiunilor in-
cheiate pana in ziva de azi 2 Anul 1457.
Cat de importanta era fapta lui Huniade rezulth din marea
supdrare ce a cuprins pe sultanul Murad la allarea acestei stiri.
lath ce scrie in aceasta privinta Bonfiniu :
Dintre toate nenorocirile pricinuite de calm Corvin, aceia
prin care Moldova si Muntenia s'au desth cut de credinta
(egAtura catre imperiul turcesc i s'a pdrut sultanului cea mai
,mare, Aceasta nu a mai putut-o suferi, si in consecinta a pre-
gatit o puternica expeditie contra Valachiei si a Transilvaniei,
,,provincia lui Corvin.
Adunanduli ienicerii, trupele din Europa si o parte din
,Asia cum si o numeroasd cavalerie, a format o armata de
80.000 oameni i numind comandant pe Basseus general foarte
invatat i credincios, 1-a trimis contra lui Huniade.
Basseus cere aprobarea sultanului Murad ca sd atace
intaiu Muntenia, spre a pedepsi cu cat se poate de multd as-
,prime. pe Valachul care s'a deslipit de alianta sa.
Dupa aceasta, va aplica pedepse i Moldovenilor pentru
trädarea lor, deoarece indemnali de Corvin au violat legaturile
de alianta 3).
Consecvent acestel kotdrari Basseus pleacd din Macedonia,
1) Illud quoque commodi non mediocris ex hac victoria provenit: nam-
que Valachi qui Transalpinas oras MoIdavianque lucolunt, Getarum olim re-
gionem, et a Regnum Pannonia fide desciverant, cum Turcaque foedus in-
vierant ad pristinum ornnes obsequium Corrini opera et autoritate rediere
etc. etc.
2) lpsius lohannis vayvodae, turn cousilio inducti, turn metu concussi
rursurn huic regno cum tota sua terra se restituerint, pristina fidelitatis ob-
sequia, nobis usque in diem hanc existere obligati.
3) Huic ab Annrathe mandatur ut prius Transalpinam adoriatur et
quacumque potesst saevita Walachurn, qui a societate sua defecerat ulcis
catur, easdem a Mo'davis perifidiae poenas exigat, qui Corvini opera icti
foederis jura violerant.

www.dacoromanica.ro
 - 198
traverseaza Bulgaria si Mungand la Nicopol trece bunärea la T.
Magure12. ,La allarea acestei tiri, Valachii au lost cuprinsi de
o mare turburare i neliniste. Ei se caiau ca au ircheiat ali-
anta cu Ungaria, deoarece din cauza vecinatatei Turcilor, pu-
teau fi usor atacati i sdrobiti de acestia1).
Am aratat la analiza partei a 2-a a companiei din 1442,
ordinul dat de Huriade ca toll locuiiorii Munteriei sa se retraga
in munti, cum si groasnica devastare a acestei lard de catre ar-
matele turcesti,
Toti cei ce nu au putut scapa cu fuga au fost sau luati
prizonieri sau ucisi
Dupa pradarea Munteniei, Basseus necutezand a inainta in
Transilvania prin pasul Bran, care fusese Oita atunci drumul lor
obicinuit de invazie, de teama sa nu fie atacit in defileurile
muntilor de catre trupele lui Vlad Dracut se indrepta spre Var-
ciorova i prin valea Cernei, catre Pasul Portilor de Fier tran-
silvane.
Ara aratat in alta parte cum el a lost infrant de catre
Huniade.
In urma stralucitei victorii dela Portile de Fier, Huniade
este chemat la Buda, unde primeste felicitarile i laudele rege-
lui Vladislav si a intregului senat. Dupa aceasta este trimis
din nou in Transilvania, fiind intdrit si peste popoarele celor 2
Valachii, ca in cazul cand Turcii ar incerca sd reziste cu cura-
giu aceste tart, pe data sa inainteze contra lor 3).
Acest pasagiu a lui Bonfiniu, ne arata cat de mult tinea
regele Vladislav i senatulungar, ca cele 2 tari Muntenia si Mol-
dova sa graviteze in sfera lor de influenta, spre a avea atat la
Dunare, cat si la portile Carpatilor, popoare aliate.
In urrna vicioriei dela Portile de Fer, Muntenia a ramas si
mai departe aliata Ungariei.
Ca o consecinta a acestei situatii, vedem pentru intaia oara
in campania 1443 trupele muntene luptand alaturea de cele un-
gare, poloce i cruciate contra Turcilor.
In camnania din 1444, Vlad Dracul ese in nersoana in
intampinarea regelui Vladislav, rugandu-I i indemnandu-I, sä
paraseasca ideia de a ataca pe Turci, cu o armata asa de mica.
Inteleptele lui sfaturi fiind anihilate de catre cardinalul Ce-
sarini, el ii pune la dispozitie 4000 de calareti alesi sub coman-
da liului sail 4).
1) Ad Ungaorum fidem Valachos redise poenitet, quarum a Turca
rum vicinitatem commode tueri posse (Bonfiniu).
2) Cunctum Transalpinum agrum pergavatus est.
Ac omne, quod ipsum per fugae remedium declinare nequ;vit, aut in
praedam, aut in cadaver redegit (Thuroczi capit. XXXIII).
3) loannes deinde in provinciam dimissus, utriusque Walachiae pepulos
confirmavit et ut Turcis in posterum animosius resisterent, proptiorem effecit.
(Bonfiniu).
4) Habeat Vladislaus non ita magnum quem exercitum, Dracula quator
milibus suorum hominum, Duce filio auxerat (Petrus de Reva, Comes Thu
rocsen brevi coment.)

www.dacoromanica.ro
 199

Vlad Dracul, care cunostea bine puterea Turcilor, preva-

zand in intelepciunea sa, ca Vladislav nu va putea termina cu
bine aceasta campanie, cand s'a despdrtit de rege i-a dat doi
tineri dintre cei mai viteji, sa-i serveasca ca escortd, ddruindu-i
si doi cai de sange. Dupd ce i-a laudat iuteala cailor, privind
cu compatimire pe tanarul rage i abia putandu-si reline lacri-
mile, i-a zis:
M'am gandit sd ai cu ce sd fugi in caz cand Ii s'ar in-
tampla ceva rau. IV mai dau si doi viteji, ca sa te apere. Ce
greu imi vine sd-ti spun, dar lard indoiala cd a-pi prefera, ca
clupa ce sfaturile i rugdmintele rrele au fost zadarnice, sd n'ai
trebuinta de ei. Dacd insd la nevoie vei gäsi Call sunt necesari,
te rog sä faci uz de acest dar, care este dintre cele mai sal-
vatoare 1).
Prevederile lui Viad Dracut s'a realizat intru totul. Tanarul
nefericitul rage, nu a avut insd posibilitaeta sa faca uz de da-
rul Meat de Vlad Dracul i sd se salveze prin fugd.
Nobilii poloni si unguri, gelosi cd gloria victoriei sa nu
revie intreagd lui Huniade, 1-au indernnat sd atace central liniei
inam'ce, iar regale- in elanul tineretei, inaintand prea mult, in
vartejul luptei a lost inconjurat si ucis de ieniceri.
Urmarile acestei lupte au lost fatale i lui Vlad Dracul.
Spre a se puns bine cu Turcii si a nu atrage asupra lui mania
acestora, cum se intamplase in 1442, el a prins pe Huniade
cand acesta fugincl dupa lupta dela Varna se inapoia in Unga-
ria i 1- a retinut catva timp ostatec. Dan du- si insä seama de
greseala fAcuta, I-a eliberat curanci, incarcandu-1 cu daruri.
Afrontu ce I s'a facut, nu a putut Ii uitat insa de Huniale. Dar
nu e mai putin adevarat, ca slabeie efective cu cari a fost in-
ceoutd si modul cum a lost condusd campania din 1444, a facut
pe Vlad Dracut sa regr.ete, ca a pdräsit alianta cu Turcii, pe
cari el cu drept cuvant, atdt din punct de veclere al organizarei
cat si a efectivelor armatei, ii credea superiori Ungurilor.
Aceieasi idei, dealtfel le avea i Gheorghe Brancovici des-
potul Serbiei, care nemultumit de politica regelui Vladislav, tre-
cuse de partea Turcilor, Inca dela inceputul campaniei din 1944
rebuzani orice lel de ajutor armatei ungare. Ba ce este mai
mult el a spionat miscarile acestei armate comunicandu-le in
secret sultanului Murad.
Daniu i seama de aceasta stare de spirit a popoarelor
balcanice, cari gravitau de partea celui mai tare ; pentru a ridi-
ca dupd dezastrul de la Varna prestigiul statului i armatei un-
gare, Huniade intreprinde in anul 1445, o noua expeditie con-
tra Turcilor.
1) Habeas inquit, quo confugias casus aliquis malave ers (quod abo
miner dicere) vinbus te diffidre coegerit.
Malim equidem fore, ut frustra dederim si vota et preces meae non
vanae erunt. Verum si necesitas uti cogerit saluberimum munus experieres.
(Callimachus Liber II')

www.dacoromanica.ro
 200
Vlad Dracul cu o armatd de 6000 oameni, ajutat de !Iota
burgundd, ce sub conciucerea lui Valeran de Warwin, trecuse
Dardanelele i Bosforul i intrase pe gurile Dundrei, ocupd ce-
tatile Turtucaia si Giurgiu, dupd care incepe asediul cetdtei Turnu
Magure Ie. Tendinta lui Vlad Dracul prin reocuparea acestor
cetati, era de a pune din nou stapanire pe capetele de pod,
din care sabia turceascd atarna ca o vesnica amenintare asupra
principilor munteni.
In acest timp, sosind Huniade cu o armata de 10.000 oa
meni,e1 se decide ridicarea asediului ceta tei Turnu Magurele,pentru
a trece cu toate fortele Dundrea la Rahova.
Trupele turcesti cari pdzeau trecerea, nu opun rezitentd, ci
se retrag in interiorul Bulgariei.
Huniade avand forte putine, nu are curagiul a inainta in
interiorul imperiului otoman si a da lupta cu grosul arrnatei
turcesti. El retrece Dundrea i amând lupta pentru o altd data.
Aceasta campanie constitue pentru Vlad Dracul, o noud
proba de slabiciunea arrnatei ungare.
Convins de superioritatea Turcilor asupra Ungurilor. el se
decide ca pastra'nd pe cdt posibil bunele relatii cu (Jngaria, sa
reinoiasca vechile legaturi cu Turcii.
Aceastd schimbare, nu putea sd convind insd lui Huniade,
care ddndu-si seama de inferioritatea fortelor unguresti laid de
cele turcesti, vedea intr'o HO a popoarelor balcanice, singurul
mijloc de a corn pensa aceastd inferioritate si a putea lupta mai
departe contra Turcilor.
Aceasta este cauza celor cloud expeditii ale lui Haniade
contra lui Vlad Dracul, despre care am tratat anterior si tot
aceasta e cauza uciderii lui Vlad Dracul si a fiului sau Mircea,
pe can ii considera ca principale obstacole ce se opuneau po-
liticei sale de strdnsd aliantd cu principatele romane. Cauza
uciderii lui Dracul, o explicd Huniade prin scrisoarea adresatd
legatului papal din Viena, in anul 1447, care suna astfel :
De lunga tacere ma yeti scuza, de oarece am avut de
executat mai multe lucrari, ce ar fi fost periculos a le neglija,
ca expeditia contra acelui principe, care obisnuit se numeste
voevodu 1 tarilor transalpine. Printr'un lapsus rnintal (aestate
Iapsa) el a facut pact cu Turcii, ia unit trupele cu ale aces-
tora i le-a eliberat 4000 de prizonieri. Acesta este motivul,
,,pentru care eu 1-am pedepsit.
Tara lui dupa ce a fost supusa, a lost readusa la credinta
cdtre coroana Ungariei T).
Dupd uciderea lui Vlad Dracul, Huniade pune pe tronul
Munteniei pe Dan al III-lea ruda sa apropiatä (prin casatoria
surorei sale cu Manzile dela Arges din neamul Danestilor 2).
1) Terram illem subactam et servitiis, fidei huius coronae reunixit (Co-
dex Diplomaticus Hungariae de Fejer Vol. X1 pag. 515).
2) Odio Draculis, quem Daciae principatu deturbavit et in eius locum
substituit Danum Choniatis amicus.

www.dacoromanica.ro
 201

Suirea lui Dan pe tron., este astfel descrisd r1e catre Lao-
nicus Chalcocondylas.
Din ura ce o avea contra lui Vlad Dracul, Huniqde 1-a
scos pe acesta din domnia Munteniei si a pus in locul lui pe
Dan amicul säum.
and in anu! 1448, HUniade porneste noud expeditie con-
tra Turcilor, Dan ia parte cu toate fortele sale 1).
In lupta depe Câmpul Mierlei el comanda aripa stânga
(Sinistro cornu praefuit Dannus .
In anul 1452 murind Dan al Ill-lea, sä sue pe tron Vlad
(Vlaiislav) fratele sdu.
Aceasta rezulta din descrierea Idcutd de Bonfiniu, asupra
modului prezentdrei lui Huniade in fata regelui Ladislau Pos-
tumul in anul 1453.
and in urma intrigilor lui Cilley, regele Ladislau in varsta
Nnumai de 14 ani, eTherat de Friderik impäratul Germaniei viLe
la Buda spre a lua frânele domniei, Huniade pleaca sd i se pre-
Nzinte urmat de o numeroasa suitd, cornpusd din cei mai inalli
dregalori ai rei, cei mai alesi membrii ai nobiimei i cei mai
distinsi oliteri, printrn cari Toma Zechel, Vlad principele Vala-
chiei Montane, Ladislau de Kanisa, Sebastian Roszgony i alli
multi cari se ilustraserd sub auspichle i conducerea lui
Corvin iprimiserd dela acesta multe onoruri 3).
Din acest citat reese, cd Vlad numit de istoricii nostri Vla-
dislav, este urmasul lui Dan al 111-lea si cà s'a suit pe tron cu
concursul lui Curvin.
Domnia lui Vladislav dureazd nand la moartea lui Huniade.
Pa data ce acesta inchide ochii, el este inlocuit in dom-
nie cu concursul sultanului Mahomed al 11 lea, prin Vlad Tepes.
AtAt asupra datei cat si a mudalitdtei suirei lui Tepes pe
Iron, parerile istoricelor sunt impartite. Unii sustin cd Tepes a
ccupat tronul cu concursul lui Huniade, altii cu al Turcilor. Bog-
dan in cartea sa, Vlad Tepes, scrie in aceasta privinta urma-
toarele :
Tepes desi dintr'o familie dusmand guvernatorului Unga-
riei, se vdzu silit sä rämând credincios acestuia, cu toate ca din
mAna lui perise Vlad Dracul si fratele sdu mai mare Mircea. Ba
chiar sd pare dupd mai multe indicii nebagate in seamd pdna
acum cd el a castigat tronul cu ajutorul iui Huniade, Acesta ca
om prevdzdtor si prudent neavdnd incredere oarbd in Dan al
ill-lea, cu care de§i acesta ii era inrudit, tinu in viata pe fiul lui

1. Valachie narnque montanae Voyvodam in huicisce belli sce'etatem

asciverat (Bonfiniu).
2. Eum namque magni Proceres sequebantur et exlmius nobilitatis
ordo, validissimus etiam equitatus, in primis Toma Zechel, Vlada Montanae
Valachiae Princeps, Ladislaus Kamisa, Sebastianus Rosgonius, atique plurimi,
qui sub Corvini ductn et auspiclis diu militarant et multos huic honores
fuerant aff,!cuti (Boniiniu).

www.dacoromanica.ro
 202
Vlad Dracul, ca sä aibd la caz de nevoe un contracandida
pentru tronul Munteniei 1),
Chalcocondylas cunoscutul scriitor bizantin, scrie asupra
urcarei pe tron a lui Vlad Tnpe. urmatoareie : Mahomed a 1I1-lea
chema la sine pe Vlad fiul lu/ Dracul, pe al caruia Irate Radu
ii intretinea el si ca o favuare facuta lui Radu, dete tronulMun-
teniei fratelui sau Vlad. li mai dete i o trupa de balebardieri
pentru asigurarea persoanei sale. 2).
Iata 2 teze cu totul opuse, una a la Bogdan, care sus-
tine ca Vlad s'a suit .pe tron cu ajutorul lui Huniade i alta a
lui Chalcocondylas, care arata ca Tapes a ocupat tronul cu ajutorul
Turcilor.
Care din ele este cea adeväratd ?
Indiciile neglijate" pe cari Bogdan ii intemeiazd afirma-
tiunea, ca Vlad Tepq a fost pus pe tron de Huniade sunt :
1. Cele 2 versiuni ale naraliunei grmane, cari amandoud
lasa sä se inteleaga, ea intronarea lui Tepes s'a fa cut cu voia
lui Huniade.
2. Dan fiul Dan al 111-lea scrie Brasovenilor cerandu- le
ajutor contra lui Dracula, de oarece regale Ungariei Ii daduse
lui domnia Munteniei.
3. Scrisoarea lui Huniade din 3 lulie 1456, cane cele 7
scaune sase0 din Transilvania prin care le are sa-i trimitd
trupele in ajutor contra Turcilor i sa nu alba nici o frica din
partea granitelor dinspre Muntenia, cdci a insarcinat pe Vlad
voevod sa ingrijeasca de ap'ararea lor.
Sa examinam pe rand valuarea fiechruia diffire aceste roui
indicii, ce Bogdan aduce hi sustinerea afirmaliunei sale. Nara-
liunile germane, scrie insusi Bogdzn lasa sa se inteleaga" ca
intronarea s'a facut cu voia lui Huniade. Aceste narat uni sunt
dar o chestiune de interpretare, iar nu o afirmaliune pozitivd.
In scrisurile ce B ,gdan arata ca le-a trimis Dan, fiul voe-
vodului Dan al 3 lea catre BragIveninu se indica data acesior
scrisori. Ele au putut II scrise atat in Iunie i lulie 1453, cat si in Sept
sau Octombrfe ale aceluiasi an. Din moment ce nu le runoa--
tem data. ele nu not servi ca bazd in sustinerea tezei lui Bogdan.
In fine al 3- lea argument si cel mai important, este scri-
soarea lui Huniade din 3 Iulie 1456 cdtre Sasi prin care le lace
face cunoscut ca a insarcinat pe Vlad Voevod cu apararea gra-
nitei de Sud a Ardealuluf.
Aceasta scrisoare si mai ales 1nsdrcinarea data lui Vlad
Voevod formazd argumentul de baza al lui Bogdan.
lata ce scrie el In aceasta privinta :
Ca intronare a lui Tepes s'a facut cu vcia lui Huniade o
dovedeste scrisoarea acestuia din 3 lulie 1457, catre cele 7 scaune-
sasesti din Transilvania, prin care care acestora sä.i trimitd
1. Bogdan Vlad Tepes pag. 97.
2. Chalcocondylas Livre 9.

www.dacoromanica.ro
 203
trupele ler in ajutor contra Turcilor i sa *nu aibd nici o fried
din partea granitelor dinspre Muntenia, cad a insarcinat pe
Vlad Voevod sä ingrijeasca de apdrarea lor".
Lin cuvinteIe a insarcinat pe Vlad Voevod sä ingrijeasca
de apärarea lor (Ardealului)" Bogdan a tras concluzia ca a-
ces! Vlad nu putea sa fie decat Vlad Tepes.
Aci este partea unde s'a inselat Bogaan.
Aceastä scrisoare, care se afld in arhiva de diplome un-
guresti 9, este reprodusä in esentd de Grof Teleki 2, in urmato-
rii termeni :
Huniade incredinteazd lui Vlad paza Ardealului in timp ce
el era ocupat cu apararea Belgradului contra Turcilar. Con-
strans sa mobitizeze toate fortele ce le avea in Ardeal, invitd
npe Sasi cu tot poporul ior sd se graseasca pentru a apara Bel-
ngradui, asigurandu-i ca acasa nu au sa se tearnd de Turci cdci,
eece comadsimus Vlad Voyvodae ut pro defensione vestra sem-
per vigilet et intendat.
Acest Vlad nu era insa Vlad Tepes, ci Vladislav fratele
mai mic al lui Dan al 3 lea, care murise in anul 1952. Acest
Vladislav, figureaza in diferitele cronici si istorii, sub denumirea
de Vlad al 3 lea.
Grof Teteki in lucrarea sa da urmatoarele relatii asupra
domniei acestui Vlad al II1-a.
,.In Muntenia dupa moartea lui Dan, intamplatd in anul
0452, Huniade in loc sa sprijine venirea la putere a lui Dan fiul
celui mort, aduce in scaunul domniei pe Vlad al III-lea, fratele
mai mic al lui Dan".
Aceleasi larpuriri le dd si Enghel asupra succesiunei la tronul
Munteniei.
Premiza dela care a plccat Bogdan fiind dar gresitd, con-
cluzia nu putea decat sa fie la fel. Cd teza lui Bogdan este gre-
sitd, mai reese si din urmdtoarele randuri a le lui Teleki, scrise
relativ la suirea pe tron a lut Vlad Tepes.
Vlad al 1V-lea fiul lui Vlad al 1I.lea Dracul, care si el se
numea Dracul, Tepes i Tepelu§, folosindu-se de situativa tur-
bure ce s'a creiat in Ungaria dupd moartea lui Huniade, neivd-
leste cu ajutor turcesc in Muntenia in anul 1456, captureaza pe
voevol i ii decapiteazd".
Din cele de mai sus rezultd in mod evident, cd Vlad al
II.lea a fost Vlad Dracul, Vlad al III-lea, este Vladislav fratele
tui Dan al Ill-lea, iar Vlad al 1V-lea a lost Vlad Tepes.
Cel care a primit insäreinarea sa apere Ardealul contra
Turcilor, a fost dar Vlad al II1-lea, iar nu Vlad Tepes. Acesta
s'a urcat pe tron dupa moartea lui Huniade, cu ajutor turcesc,
dupd cum aratd clar Clalchocondylas.
Teza lui Bogdan, ca Vlad Tepe§ s'a urcat pe tron cu aju-
1. Qkleveltar la Nr CCLVI.
2. Vol. III pag. 74. Huniadiak Kora Magyarcrzagon.

www.dacoromanica.ro
 204
torul lui Huniade, poate fi deasemenea combatuta l cu ajutorul
logicei.
Dupa ce Bogdan arata concursul dat de Huniade lui Te-
pe§, spre a ocupa tronul Munteniei adaugd :
Pe acest Vladislav II rastoarna Tepe§ in 1456 si ii taie
capul".
U:dderea lui Vladislav, sau Vlad al ilI-lea este confirmata
de toti scriitorii contimporani ca Duca, Calcocondylas, cum si
de cei ce s'au ocunat ulterior de aceste evenimente, ca Praius
Kaprianus etc., cari toti sunt ununimi in a ardta cd la suireasa
pe tron, Vlad Tepe§ a ucis pe predecesorul sau. Katona scrie
in aceasta privinta urmatoarele :
,In Valachia in acel tirnp domnia Dracula, dupa ce in-
vinsese pt adversarul salt si ii ucisese cu o cruzime ne mai
auzita"i).
Chiar dacd a dmitem teza lui Bogdan, ca Vlad Tope§ s'a
suit pe tron cu ajutorul lui Huniade, nu putem admite ca acesta
sa-i fi permis lui Tepe§ sd ucida pe Vladislav, care ii era rucla
de aproape, dupa cum am aratat anterior.
Atirmatiunea lui Calcocondylas, contimporan cu Huniade
si Vlad Tepes si care curio§tea bine evenimentele petrecule la
Poarta, este dar acea care corespunde adevarului. 0 noua do-
vadd ce nu poate fi contestatd si care nici nu a fost cunoscuta
de istoricii no§trii este afirmatiunea scriitorului turc Tursunbeg,
Descriind campania lui Mahomed II contra lui Vlad Tepe§
el aratd categoric cd a cesta din urma cu ajutoru lui Mahorned
a obtinut domnia 2).
Aratarile lui Bogdan cunrind Insa si ele un adevar si a-
devar si anume, ca dupd uciderea lui Viad Dracut, si a fiului
salt mai mare Mircea, Huniade a conserv at viata luiViad Tepes.
Care este cauza acestei mdrinimii a lui Huniade fata de
Tepe§ ?
Ea trebue cautata in marea consideratie, de care se bu-
cura a cesta in fata lui Huniade, in urma glorioaselor sale
fapte de arme din campania 1444 si mai ales e stralucitei sarje
ce cavalaria munteand a executat sub comanda sa in lupta
dela Varna. cand a rasturnat toate limile §i rezervele turcesti in
calea sa ajungand pand la trasurile si camilele ce purtau baga-
jele si cornorile sultanului si a diferitilor pa§ale otomane.
Arnintirea inca proaspata a acestor stralucite fapte de arme,
cum si rolul jucat de cavaleria munteana in cursul retragerei
resturilor armatei cruciate, dupa lupta dela Varna, cand aceasta
cavalerie 11 escorteaza si protejeazd pe Huniade in tot cursul re-
tragerei, 'Dana ajunge la Cetatea de Floci facuse ca intre el
1. Valachiae hoc tmpore praefuit Dracula, postquam aemulum suum
vic1sset, ac in audita crudelitate sustulisset.
Historia Reg. Hungariae Tomul XIV.
2. Qpera igitur regis (Mahomethis) adiutus accedens, Vladus Dracu-
lis filius principaturn Daciae occupavit.

www.dacoromanica.ro
 205
§1 Vlad Tepe§ sa se lege o stransa camaraderie si frateruitate
de aririe. De aceea cand el este capturat dimpreund cu tatal
sau Vlad Dracul i fratele sdu Mircea, HLniade in amintirea ser-
viciilor aduse in campania din 1444, nu'l omoara ca re ceilalti
doi, ci ii ia cu el in Ardeal.
Ca asa s'au petrecut lucrurile, rezultd din, insu§i analiza
mai amanuntitä a faptelor.
Bonfiniu §i Callimachus scr:u cd atunci cand Vlad Dracul
ese inaintea regelui Vlapislav la Nicopol, la inceputul campaniei
din anul 1444, ii dä acestuia ca ajutor 4000 dintre cei mai a-
lesi cdlareii. sub comanda fiului sau. Care este acest fiu a lui
Vlad Dracul ?
Dupd ate stim Vlad D,acul a avut 3 fii, Mircea, Vlad
Tepe§ si Radu cel Frumos. Mircea hind cel mai mare dintre
copii si deci mopenitorul de drept al tronului, a fost oprit de
Vlad Dracut in 1444 pe langa el, iar pe Radu cel Flumos,
dupa cum ne arata Hammer, in istoria Imperiului Otoman, 1, a
trimis la Poarta ca ostatec. Rezulta dar, cd fiul lii Vlad Dracul
care a insotit cu trupele muntene armata r gelci Vlachslav in
campania din 1444, formand vangarda arma ei crucitate, si avand
un rol cu totul important in lupta dela Varna a fost Vlad Tepes.
Tepe§ a lost dar discipolut lui Huniade. El a lost un vred-
nic i deinn emul al profesoru'ui sau, dupa rn voiu arata cu
o alta ocazie, dacd timpul i imprejurarile imi vor permite.
Totusi si de data aceasta, avand in ve dere modul cum
memoria sa a fost ponegrita de catre is,or.cul nootru Bosdan
tin sa fac o mica digresiune.
Desi Bogdan a fost un valoros scriitor, care judecat din
punct de vedere al lucrarilor sale, a adus reale semicii tarei
mai ales prin descoperirea §i tiparirea vechilor cronici moldo-
vene, totusi pe Vlad Tepes I-a judecat prea aspru §i apreciat cu
totul gresit.
lam cum 1 a caracterizat el pe Vlad Tepes. ,,Scurtele domnii
ale lui Vlad Tepes nu marcheaza nici o eroca in istoria Mun-
teniei si nu intelegem pentruce unii istcrici, Fun mai pr sus e
predecesorii sau urmasii sal. Nedemn vlästar din neamul lui
Mircea Voclä, el nu a lasat dupd sine decat faima din ce in ce
crescanda a cruzimelcr sale. Tepe§ nu a fost toald viata decdt
cdpitanul regelui unguresc pe tron i devotata sluga a lui in
afard de tron. Curajul temerar §i dispretul mortii ii aratä Tepes
numai cand e vorba de a omori pe altii. 0 domnie de 6 ani si
cateva lut i plina de sange in läuntru §i de umilire in afard si
o luptd pierdutä prin fuga, iata ce istoria nepartinitoare va avea
sd inregistreze de Tepes.
In opozitie cu aceastä caracterizare a lui Bogdan cred
oportun, sä arat cum a fost el apreciat de catre unul din cei
mai mari scriitori militari ai secolului al XV111-lea, de cavalerul
Folard.

www.dacoromanica.ro
 206
Acest scriitor apreciazd astfel atacul nocturn dat de Vlad
Tepe§ asupra taberei turce§ti:
Vladus un de plus grands capitaines de sen siécle, et
comparable a Sertorius, entreprit une action qui ornerait par-
faitement un Roman, quoiqu'elle soit vraie
Il avait a faire a Mahomet . Celui-ci meprisoit fort la
la Voivocta, qui n'avoit qu'une poignée des gens, pendant que
lui se voioit a la tete d'une armee formidable; qui l'emploit
d'autant pius, qu'il ajutoit a ses forces la reputation d'un exce-
Ilent Chef d'armée. Vladus n'avoit pour toute resource contre
une puissance si terible, que neuf milli chevaux, et cepandant
ces neuf mille chevaux oferent bien attaquer del.x cens cin-
quante mille hommes, q'on peut bien reduire a la moitie, sans
que l'istorien de Mahomet s'en plaigne 1) etc.
Cdtd diferentd intre aprecierea personalitdtei lui Vlad
Tepe§ de cdtre acest vestit scriitor militar, care a studiat i ca-
lificat in lucrarea sa pe aproape toli marii generali ai lumei,
aratAnd bazat pe fapte concrete meritul fiecaruia §i intre acea
a lui Bogdan, care ne prezintd pe Vlad Tepe§ ca un degenerat
din punct de vedere psihic §i un om nenormal. Lupta pe care
Bogdan o apreciaza ca plerclutd prin fuga, Follard o gdse§te
sublima prin curajul i cutezanta lui Vlad.
De altfel czle aratate de cavalerul de Follard le confirmd
§i Chalc000ndyjas, care dupd ce aratd crazi mile lui Vlad Tepe§
adauga cd, a lost totu§i unul dintre cei mai de valoare principi
a acelor timpuri.
Bogdan caracterizând pe Tepe§ a§a cum am ardtat, a pa-
catuit de cloud oH; intdiu contra neamului romanesc, apoi con-
tra adevarat dui istoric.
A pacatuit contra neamului, defaimand memoria i intu-
necAnd meritele unuia dintre marii voevozi ai no§tri §i a pdcd-
tuit contra adevdrului istoric, sustinand ca atacul nocturn asupra
taberei turce§ti ar fi o legencla, in timp ce toti istoricti, turci,
bizantini i unguri sunt unanimi iu a afirma existenta aceastei
strdlucite fapte de arme.
Si cdti alti dintre voevozii no§tri, nu vor mai fi gre§it
apreciati de cdtre unii istorici, necunoscatori ai marilor principii
a artei militare.
Pentru a reabilita memoria sfantd a acestor voevozi, a-i
ardta in adevdrata lor lumina, cum §i pentrn a avea §i noi o
istorie milliard, in care urma§ii no§tri sà poata ceti faptele de
arme, atat de numeroase 0 de strAlucite ale inainta§ilor, ar
trebui ca Marele Stat Major sd facd sacrificiile materiale nece-
sare, pentru a trimite militari competenti in biblioteca din Con-
stantinopol a sultanilor, acum, deschisd publicului, apoi in cele din
Liov, Cracovia, Praga, Viena, Pesta, Venetia, Genua etc., spre
a aduna tot ceeace este in directd legAturd cu trecutul nostru
1. Tomul II Livre XVI.

www.dacoromanica.ro
 207
mi itar. Aceste date sistematizate, sd fie apoi publicate intr.()
colectie identicd cu a?,eei a lui Hurmuzache, care sa serveas:0
de bud pentru un studiu documentat al istoriei noastre militare.
Acest studiu ar urma sa fie isvorul, dela care sa se adape
§i inspire doctrina armatei noastre.
Istoria ne aratd, cd fiecare popor este dator sä aiba (lac-
trina sa proprie, care este in functie cu trecutul sau, de parmlritul
pe care il locueste, de caracterul poporului, de mijloacele M-
uesli si technice de care dispune etc etc.
Doctrina militard este o floare pldpand a i foarte ginga§d,
care nu se poate nici importa, nici transplanta.
Ea nu creste si mai ales nu rodeste, deca pe pamantul
Wei din care isi are obarsia. Numai sucul acestm pamânt, ii
este prielnic desvoltarei sale, si numai mediului din care a esit,
sä poate adapta. Transplantatd, ea se otileste si nu da roadele
dorite. De aceeia datoria fiecarei armate este sa'si formeze gi
cultive o doctrind proprie, trasa din configuratia terenului, din
situatia politica. din caracterul i sufletul poporului si din tradi-
tiile sale militare. Baza acestei traditii, trebue sa lie in primul
rand studiul istoriei militare nationale.
Duoa aceasta digresiune, pornita numai din dorinta de a
restabili adevarul istoric, si din stitm i respectul ce itrebue sd
avem pentru iaptele de arme ale voevozilor nostri sa reven m la
subject.
Din cele aratate rezultd ca fiul lui Vlad Dracut, care a luat
parte cu cavaleria munteand in campania din 1444 si hi lupta
dela Varna, a lost Vlad Tepes.
Duna suirea pe tron a lui Dan al 111-lea i apoi a lui Vla-
dislav, Vlad Tepe§ vine in Ardeal stabilin iu se in S biu.
Huniade 1-a primit i protejat, nerpitând refuza ospitalitatea
unui vechiu camarad de luptd, pentru a earth bravura nu avea
decat stimä.
Cat timp a trait Huniade, Vlad Tepes a ramas in Ardeal
neavand curajul sà riste o actiune contra lui Dan al 111-lea, sau
a urrnasului sau Vladislav. El cunogtea legaturile de rudenie ale
lui Huniade cu Ddnestii, Via firea hotardta a lui Huniade V era
Inca prea vie in memoria lui, cele intdmplate pdrintelui sätt,
pentru a se hazarda.
Duna moartea acestei puternice personalilati, Tepes prIn
interventia fratelui sau Radu, care se afla la Poarta si era in
gratiile lui Mahomed al 11-lea, obcme domnia Munteniei.
Activitatea militard si politica a lui Tepes in Iegatura cu
'Ungaria ese din cadrul studiului de fata, ea fiMd in stramsd le-
gaturd cu Matei Corvin, fiul lui Huniade
Din cele expuse referitor la politica Uagariei fata de Mun-
tenia, rezuitd cd Huniade a lost un continuator al politicei de
prietenie i aliantd inaugurat de Itnparatul Sipismund.
Muntenia trecdnd de partea Turcilor dupa intrangerea Un-

www.dacoromanica.ro
 208
gurilor la Gclumbaci, Huniade prin stralucita victozie dela Sibiu
o readuce iar in sfera de influentd a intereselor ungare.
Arrnatele muntenesti luptand sub ordinele lui Huniade au
adus Ungariei imense servicii. prin concursul ce i-au dat in Loate
luptele mari purtate de aeesta cu Turcii, concurs despre care
voiu vorbi in cele ce urmeaza.
Rolul românilor munteni §i ardeleni In apdrarea creVi-
natatei §i Ungariei, in lupte!e purtate de Ion Huniade.
In paginile precedente am aratat, ca luptele purtate de Ion
Huniade urrnareau doua scopuri : apararea crestindtilei, gray
amenintata de Semilund i asiguralea frontierei de Sud a Un-
gariei.
Cele doua scopuri se sumau intr'unul, lupta contra Turcilor
Daca ace§tia erau inv;nsi, siguranta hctarelor Ungariei era ga-
rarria+a, tar pericolul pentru crestina ate imaturat; daca ei erau
burr tori, odata cu pierderea 'ndependentei i integrit4i terite-
riale a U ,ariei, crest natatea era si ea gray perichtata.
Pentru a insang.,e pe Turd, Huniade avea nevoie de ostasi
bravi i dev tai. Cum ma, atilor maghiari nu le placea sa
dea piept cu enirerii fiorosi; uici sa riste mirosul tununlor tur-
cesT'' 1), âniul sau se indreap a spre Românii ardelem din mij-
locul ,..arera esise i spre cei mun er I, intre care petrecuse o
parte din anii tineretei sale, pe a le caror virtutii rasboinice le
un4ea i pe a caror vitejie si credinta conta.
Fiind os din osul nost u si sange din sdrigele nostru si
avand toate virmtille sale luate din bunele insusiri ale nemului
românesr, dupa cum il descrie unul dintre marii nostri istorici,
el en cel mai in masura sä cunoascd alesele calitati ostasesti
ale acestui neam.
lata principalul motiv pentru care Huniade a Incercat cu
aldta staruinta sä reia firul politicei inauguratd de regele Sigis-
mLnd, cdutdnd sa scoata principatele romdne de sub suzerani-
tatea turceasca si polona i sd le faca iarasi aliatele Ungariei.
Aceastd tendintd reese clar din scrisoarea adresbtd de cd-
tre cancelarul lui Huniade, Vitezius, episcopul Oradiei Mari, cd-
tre nuntiul apostolic din Viena, scrisoare care, in esentd, sund
astfel :
Ma yeti scuza ca nu v'am mai pus la curent cu situatia,
din cauza mai rnultor chestiuni urgente, cari a le neglija ar fi
lost pericu os.
Pr' ncipele Valachiei, facand pe la finele verii anului 1446
nun pact de alianta cu Turcii si unindu-si armele cu ale aces-
tora, le-a restituit si 4000 de prizonieri. Pentru aceet sacrilegiu
a fo6t pedepsit, iar tara acestuia fiind supusd, a lost redasd sub
credinta coroanei ungare.
De asernenea s'a incheiat pace statornic i cu Moldova.
1) lancu Huniade de I. Balan.

www.dacoromanica.ro
 209
Prin aceasta fortele apdreitorilor lui Cristos, au Jost spo-
rite cu artnatele celor 2 provincli').
Sporirea fortelor sale ca tr,Ipeio celor dou5 principate ro-
mane, a fost cea mai vie si arzatoare dorinta a lui Huniade.
Et urmarea prin ak.easta un dublu scop : cumpensarea infe iori-
tatei nu n_rice a trupelor unguresti fatd de cel. turceVi 4i spc-
rirea calitatei armatei sate urin ni§te luptatcri de o bravura in-
cercata, de o credinta 1 esovditoa e i loialitdte neindoelnicd,
pe cari el- patea conta in orice invirej :rare, ac sti luptdtoti Hind
de acelas neam si de arelas singe c 1 (1.
In raniurile C3 u-meaza voiu cau,a sa arat, nurnarul si
prop)rtia Romalitor fata Unguri in diferite carpanii ale lui
Huniade, misiunile ce Ii s'a incredint it in luptele mai principale
si modul cum ei s'au comportat.
Campania din 1442. In aceas`d campanie, Huniade teman-
du-se ca atacul lui Mezeth-beg sa nu lie de cat o demonstratie
spre a atrage fo tele Li-Tures i in Arkal, in care limp grosul
trupelor turce3ti ar ataca Betgradul, pteacd s'ngur in Transik a-
nia, fard a lua cu el vreun carp d,-3 truda din col destinate a
nazi frontiera Dundrei de mijloc si a Savei. latd ce scric in a
ceastä nrivintd Bonliniu :
Clnd Mezeth-beg intra in Ardeal, loan Corvin, carc nu-
mai de c5teva zile venise in aceasta provincie, auzind de in-
vazia Turcilor si curn piea tarele i uuternicul ir.arnic nu'l pu-
tea nici opri i nici nu Enet'a ca intr'o asemenea iivalnalä
sa poata aduni rz,pede o armata, s'a retras in cetatea Alba-
,,Iulia
Aici, nedisounaud de cat de slabele trupe ale episc,;pului
Lenes, nu se noate hazarda sd se avdn,te in luptd in camp des-
chis. Cu prilejul e3irei, fdcuta spre St. Imbru, este ialrant dupa
cum am ardtat an erior.
Turcii, neintarnninand nici o rezistentd, dupA ce pradd in-
. treg Ardealul, se indreaptd asupra Sibului pe cate Ii asediaz.
Din descrierea de mai sus, reese un fapt bine stabilit si
anume ca Huniade a venit singur in Ardeal.
Ce face el in timpul cat Mezeth-beg Esediazd Sibiul?
,,Voevodul loan, in cea mai mare graba, a concentrat toate
trupele ce a putut aduna din partile acelee, intr'un anumit timp
si spatia, dupe care a plecat in urrndrirea inamicului
Thuroczi scrie deasemenea ca Huniade a adunat in cea
mai mare grabd toti luatätorii din acele pärti. ChalcoconJylas
scrie la randul sdu urmdtoarele : Iancu bdrbatul intre Unguri,

1) Terram illam... victor ipse Gubernator subactam et servitiis, et fidei

huius coronae reiunxit; pacem quoque cum Moldaviam pactus est: robur
viresque cultorurn Christi utraque parte plurimum auxit. (Katona. Tomul
XIII pg. 515).
2) Inter haec Dom Voivoda loannes omnes ipsarum partium militem,
quemtam repertum temporis in spatis conducere potuit in magna celeritate
congregavit, ubisque ardens mox egressus hostem sequebatur.

www.dacoromanica.ro
 210
cel mai ales pe acele timpuri a pregatit in Ora Ardealului cat
a outut mai multe torte'r.
Ace-std Liza ne ltimurPste de uncle a recrutat el trupele,
cu cari a dat lupta de la Sibiu.
Regiunea de unde i au adunat fortele, cu cari a dat a-
ceasta lupta, nu reale fi de cat acca vezind cu Alba Iulia,lara
Motilor, a Criseniior si a Hategului. Toate acestea sunt tinuturi
curat romanesti.
&acid, erau prc.a departe ca sa poata sosi la limpul opor-
tun. Cel mult daca an putut veni cei din jurul Tureei.
Saii din jurul Sibiului nu puteau veni, deoarcce erau ase-
diati in aceaita (elate, iar cei din regiunea 13rasovu1ui erau prea
depar e i aveau i churnul barat.
fln ana iza spatiulut §i a timpului, rezultd clEr lamurit cd
trupele cu cari Hunia.le a etisigat stralucita victorie dela Sibiu,
a hst in marea tor inajoritate coimusa din Rornanii ardeleni.
Asuara c.rnpuner_i armatei lui Huniade, in a 2-a parte a
carnpaniei din 1442 cdnd Sabach-Ediu, cu puternica lui armatd
ameninta serio3 trunti-ra Ardealului, iata ce ne spur.e Bonfiniu:
In fata peLicolul ti Joan Huniade isi pune toata speranta
in RornAnii din c le 2 pro irinc i2) Ardeal si Muntenia.
Cele aratate de Bo ifiniu scud perfect adevdratt.
In aclevar cand Sabach Eiin inc pe ester siva sa, aceia cari
safar to ite argitle si ne torocirile incaziei Turcest , stint Romanii
Mint ni.
Turc:i navalird in Valachia, e Irada in lurg si in lat de-
vastand cona,ele i satele i o n )ranu multi ca(rent".
Vlad Dracut neputandu-se opune invazici din cauza inferi-
oritatei fortelor sale, sa retrag- in muui, unde uneste trupele
sale eu ate 1 i Huniade.
In afara d trupelc muntenc, Hu, iadP s'a mai a iunat a-
proximativ 3 Pgiuni. si nu putin a nadajdait d-la provinciali
acelor locuri ")
Ac.sa pro\ inc:ali na erg i altii dealt Romanii.
Parti-iparea trupelor lui Vlad Dracul, la lupta dela Portile
de Fier, nu este amirtita de sc iitorii Ungurr, cari dealtfel des-
criu harte pe scurt aceasta lupta. Este in schimb reIevatd de
cei turcesti.
latd ce scrie in aceasid privintd Sead-eddin
Pe cand arm itele isla nice erau ocupate cu prazile, regele
Ungariei a trimes contra lor trunele sale, sub un cornandant
nor.nos. La aceste armate s'a mai alipit si voevoclul Valachiet,
,care scoboreina'u-se cu forte destul de marl din mauli s'a ala-
turat la Unguri si impreuna au atatat pe Islami,
1) langus autem Choniates, vir ea tempestate inter Pannones excellens
in Ardelii regio, quam potuit maximum comparavit etc.
2) loannes co itra Valachorum utramque provinciam bene sperare
jubet.
3 Ne parum quidem provincialibus Scytulis confidit.

www.dacoromanica.ro
 211

Scriitorii um-zuri §i bizantini d i nu arata precis participa-

Tea trupelor mantene la aceasta lupta, totqi din dcscrierea cam-
paniei facute de ei, rezulta acest 'apt.
Thuroczi scrie : Bass-us a tree t Dunarea la Turnu. Ma-
gurele (Nic000l m rnioreml. In fata cestui atac Huniade a dat
ordin ca toti Iocuitirii MAnteni sa se retraga la munti
Trimele lui Vlad Dr icul, retragAndu se in muntii inalti (in
mo tes altis directia lor de retragere fata de punctul in care
B3s3eus trecuse Dunarea, nu putea sa lie decdt pe Valea Oltu-
Biserica din St. Imbru ridicatä de Huniade in amintirea victoriilor din
anul 1442

lui, spre a ana-a irnpreuna cu Huniade, pasul Turnu RoTt 5i a

irdpiedeca irorazia in Ardeal.
Câncl H.mia de afla ca Basseus sa indreapta spr Var io-
rova, el a urmat paralel cu m intii inaintarea acestuia ').
Din moment C3 Vlad Dracul trecuse de partea lui
este x eindoios lucru ca l'a urmat cu irtreaga lui armata.
Numai asa se poate explica caincidet ta a'.-at de mare intre
1. Hoc instructus sequelrtur per mcntit.m saltus 5Lhatircm (Chalco-
condylas).

www.dacoromanica.ro
 212
descrierea inceputului luptei de la Portile de Fier facute de Chal
co-ondylas; Huniade, scoborand cu ai sai d n munti, a nal/Alit
asupra taberei lui Sabathin (descendens haque cum suis ex
monte impetu invacht Sabatinis castra) si intre ; cea a lui Sead-
eddin:" la armatele ungare s'a alipit si voevodul Valachiei, care
scoborandu-se cu forte destal de mari din munli au ata at im-
preuna pe Turci".
Rolul Muntenilor, nu se termind nici dupd InfrAngerea ar-
matei turcesti. lata ce scrie, in aceasta privinta, Bonfiniu ; .,Dupa
ce tabara turceasca a fost perduta, toti cci rAmasi in viata au
caulat dimpreund cu comandantul lor salvarea in iuteala fugci.
Parte dintre fugari, ratacind prin paduri, poeni i cAmpii, au
murit de inanitie, iar parte a fost uc4i de Valaclui in mairhe
cdrora au cazut')".
Din cele expuse rezulta ca, in prima parte a campaniei din
1442, marea majoritate a luptatorilor lui Huniade a fost formatä
din Romani ardeleni, iar la castigarea victoriei dela Portile de
Fier au contribuit in larga masura i Munteni.
Conform obicciului, adoptat de la Voevozii munteni ca cari
se inrudise Huniade, dupd terminarea- campaniei din anul I-142
acesta ridica drept multumire catre Providenta, biser:ca de la
St. Imbru, a carei fotogralie o reproducem si care biserica rnai
exista i azi.
Cum Roman:i ardeleni au putine mom, mente, ca martu ii
demne de s'ava a trecutului lor glorios, credem cà aceabta bi-
sericä ar trebui reparata si data in grija comisiei monumentelor
isrorice spre a nu be pierde nn simbol, ce evoca asa marete
fapte de arme.
Campania din 1443.
In aceastd campanie, pe langa fortele nobililor unguri si
poloni, regele Viadislav angajeaza i un mare nurnar de trune
mercenare. Grosul acestor trupe dupd Callimachus, este recrutat
d n potent si Valachi, carora li se pratea soldd. semestrial .
Dlugos confirmd de asemenea ca la aceastd expeditie au luat
parte multi mercenari din tinuturile Valachiei : Vladislau face
pregatirhe necesare pent u rasboiu, cumparand arme i cai si
angajand cu plata o mare multime de luptatcri din regatul Po-
lornei si din teritoriile Valachiei etc. 3 u .
Prin cuvAntul Valachiae- Poloni intelegeau Moldova, Mun-
tenia era cienumit Basarabia 4).
1. Alii vero in fugam efussi.... aut media, aut Valachorum manibus ir
quas inciderat confecti sunt.
2. A Poloni et Valachis missae sunt cum semestri stipendio equitum
ped:turnque auxiliares copiae. (De rebus gestis a Vladislao Liber 11).
3. Viadislaus interim... res bellicas rraeparat, arma et equos coemit,
plures gentes ex regno Poloniae et terris Valachiee in subsidiurn contrahit etc.
4. Dux Fethko de Ostrog cum auxiliatoribus Tartaris. Valachis, Rut
enis et Besarabis, quorum maximum numerur sibi conquisiverat etc. Liber
undecimus.

www.dacoromanica.ro
 213 -
Dacd Diugos ar fi scris terra Valachiae, s'ar fi inteles cd
mercenarii au lost angajati numai din Moldova, scriind insä
terris", deci ietrebuintand pluralul, a inteles ca recrutarea lor
s'a facut din ambele taiH ale Vlachilor, atat din Muntenia
cat si din Moldova.
Bohniu complecterzä pe cei 2 scriitori de mai sus, ardtand
cd Romanii au rasouns in numar mare la apelul regelui. Vla-
dislav scrie ela trimes soli la Poloni, Valachi i Pruteni,
,ca sa-i roage sa-1 ajute cu fortele lor.
Prutenii s'au eschivat pe motivul ca avand de dus un
lung razboiu in provinciile tor, nu-i pot da trupe de ajutor.
,Dela Poloni i Valachi i s'au trimes ajutoore cu soldä se-
mestriala. Puternice si numeroase trupe voluntare dintre ace--
tia au raspuns la apelul sdu').
Din cele de mai sus reese, cd in campania din 1443, pe
langd Romanii ardeleni, cari erau sub comancla lui Huniade,
voevodul Ardealului i comandantul de fapt al trupelor cruciate
si a vicevoevodului Transilvaniei Uylaki, au participat si nu-
rnerosi Munteni si MnlJoveni. Aceste trure au luat raite atat
sub forma' de ajutoare din partea voevozilor celor cloud provin-
cii (din care una recunostea suzeranitatea polona, iar alta pe
cea ungard, Vladislav Hind regele ambelor state) cat si ca trupe
mercenare.

Campania din 1444.

Am ardtat la descrierea amduntitä a accstor campanii,
c4 trupele cruciale can, s'au adunat in labdra dela Szegedin,
erau compuse din 6000 Unguri, 4C00 Poloni i 1000 cruciati de
diferite neamuri, adunati de Cardinalul Cesarini, iar Huniade a
adus 4000 de Ardeleni.
P. Dragalina, aratä cd numärul ostasilor ardeleni adus de
Huniade a lost de 5000 2). In orice caz, este !apt istoriceste do-
vedit cd armata ungard a inceput campania cu efective foarte
mici. variind intre 16,000 si 17.000 oameni.
Atm Callimachus cat i Bonfinius, mentioneazd acest tart.
Primul aratä cd trupele adunate au lost mai putine ca anul tre-
cut, al doilea cd ,,aceste trupe, nu erau egale ca numar cu
cele din anul trecut 3).
Cand armata crucidtà soseste la Nicopol, ea este sporita
cu incd 4000 de oameni, adusi de voevodul muntean4) si co-
mandati de Vlad Tepes, fiul lui Vlad Dracut, cum am aratat
anterior.
1. A Polánis et Valachis auxillia, cum simestri stipmdio missa, quae
ilgens voluntariae ni1itiae, multitudo secuta est.
2. Istoria Barmtului.
3. Non part atque anni superioris exercitu.
4. Quator milIfa equitum, duce filio copre regii adiecit (Catlimachus
Liber dill.

www.dacoromanica.ro
 214
Petrus de Reva. comentator il lui Thuroczi, arata cà regele
Vladislav avea 15.000 calareti i pe iestrasi, compLsi dir trupele
ungare, polone si cruciate. dcci o aimata nu a at de mare, car ;
a mai fost spolita cu 4000 de oameni al h i Vrad Di-acul, sub
comanda fiului sdu' .
Dlugoss scrie de asemenea ca Vied Dract W;zand ca nici
avizu ile, nici sfaturile sale nu-I pot indupleca e rcele Vlacis-
lay, sà renunte la continuarea dzdo:ului. i-a dat 4000 ch.. sol-
dati sub comanda fiului sau 2 .
Toti istricii cari au descris campania di i 1444, sunt dar
de acord a arata cä numarul calaretilor ce Vlad Dracul a dat
ca ajutur regelui Vladislav, a fost de 4000 oamcni.
Numarul truoelor ardelene aduse de Huniade, unii II cva-
lueaza la 4000, altii la 5000 de luptatori.
Intrebarea este acorn, ca-e a foit in medii numarul lupta-
forilor rumani, fata de intregul efectiv al armatei ungare?
oaca analizam crochiul al doilea, al Iuptei dela Varna, co-
piat chiar dupä istoria lui Ronal ,Maghiar Hadi Kronike, ob-
servant urmatoarele :
Din 14 careuri, cari reprezintä trupele ce au participat la
lupta dela Varna, careurile No. 1, 2 9 si 14, sunt formate din
trupe romanesti, careurile 8, 10, Il din CruCiati, Bosniaci i tru-
pele papale, iar careurile 6 si 7 sunt in mare majoritate formate
din cele polone.
Raman dar careuri pur unguresti, No. 3 (hatal. sacuesc
No. 4 (batal. magyar) No. 5 (batal. lui Szilagy, cumnatul lui
Haniade i careul 12, al Episcopului de Eger. Deci din 14 ca-
reuri numai 4, sunt formate din trupe pur maghiare.
De asemenea, toti autorii. cari s'au ocupat cu descrierea
acestei campanii, arata clar. cd dintre prelatii maghiari nu au
luat parte la expeditie, decat episcopii de Bosnia, de Eger si
Oradia Mare; iar dintre magnati, numai Ion Huniade voevo-
dul Ardealului` Mihail Szilagy, cumnatul sdu, Thalhoczy banul
Croatiei i Ioan Koroghy, banul de Macso.
Cro hiul dispunerii fortelor pentru luptd, coincide dar cu
nurnele comaadantilor, ce dileriti istorici aratd cd au participat
la aceastd lupta.
Din c.-!le de mai sus rezultd cloud fapte bine Idmarite :
a) In campania din 144 4, Romanii ardeleni si munteni au format
majoritatea luptatorilcr;
b) Nurnarul Romanilor, cari au luat parte la aceasta luptd,
a fost cu mult mai mare de cat al Ungurilor.
1. Habeat Vladislaus ad qnindecim millia equitutm ex Huugaris et Po-
fonis peditatum ex cruce signates, non ita magnum, quem exercitum Dracula
quator militibus suorum hominum, Duce filio suo auxerat (Comes Thurocan
Brevi Coment.
2. Postquam itaque Vladislaus multiplicibus nequaquani potuit avisa
tnentis et consiliis Regern a prosecutione belli avertere, de quator millibus
Valachorum, quibus et filiutn pro Duce capitaneo adiunxerat.

www.dacoromanica.ro
 215
Odatd stabilitd aceasta, sd vedern rolul ce a revenit in
timpal mar§ului sore ina-Mc si in cursul luntei dela Varna, di-
feritelor natiuni, ce au format irnpnuna armata cruciata.
Asupra dispunerei trupelor in cursul marului spre inamic,
istoricul Callimachus, scrie urmatoarele :
Huniade cu auxiliari Valachi i cu 3000 de oameni din
trunele ungare mergea inainte (forma avangarda) urmat la o
mare distanta de crariati §i de rastul arm ateil .
Bonfiniu conlirma intru totil cele aratate de Cailirnachus.
Corvin cu trupele auxiliarilor Vahchi si cu 3000 de sol-
dati Pannonieni (din Ungaria mergP a inaintea z.rmatei 2).
Avangarda truaelor cruciate, a fost dar fermata din trupele
muntene. Ori este un fapt bine stiut, ea la avangarcia se pun in-
totdeauna trunele cele mai alese. Iata dar increcterea de care se
bucurau Muntenii si modul cum ei erau apreciati.
Ce alte misiuni Ii s'au dat Muntenilor in timpul marsului
Pe data ce acestia sosesc in tabdra regclui Vlad slay, la
Nicopole, loan Huniade care cunostea akarea lor, ca md t ce
servise sub steagurile Danestilor, trimite pe Vlad Terms cu cei
4000 de calareti sa F c op c r e rr arsul armatei cruciate.
RolUl inceiirtat lui Vlad Tepes, este astfel de definit de
Bonfiniu: Drumul ce trece prin diferitele strdrntori putea fi in-
chis, far markul irnpiedecat. El trebuia dar deschis i arantat.
Deasemenea era neresar ca toate garnizoancle turcekti, din o-
ra§ele situate pe a albele parti, sau din aprop:erea drumului ur-
mat, sd fie sal gonite sau !acute prizoniere.
Acest rol a lost incredintat trunelor mt,ntene.
Rezultatul activitatei lor in indephnirea acestei misiuni, este
astfel descris de Bonfiniu :
Peste tot inamicul a fost nirnicit, pr:n virtutea cutezanta
si iuteala acestor trupe 3).
Aei dintre inamici cari s'au inchis in crtati si au refuzat
sa primeascd lupta au fost asediati §i expusi sa moara de foame.
fata activitatea trupelor lui Vlad Tepes in timpul marsului
dela Nicopole la Varna. Aceste trupc formeaza avangarda,
acooer marsul §i tot ele inlatura obstacolele ce F r fi putut bin-
piedeca, sau intdrzia inaintarea armatei cruciate.
Odatd s abilita misiunea si activitatea trupelcr muntene in
timpul marsului de la Nicopole la mare, sa examinam rare a
fost dislunerea trupelor romdne §i activitatea lui Vial Tepe§ ki
a cavaleriei sale in cursul luptei de la Varna.
Inaintea Ina perei luptei Muntenii erau raspanditi peste tot
frontul, executand rolul cavaleriei de siguranta.
Cdnd armata ungard se wan in ordine de bathe, dispo-
zitivul ei de luptd, dupd Callimachus, este urmatorul:
1. Huniadino igitur cum auxiliaribus Valachis et tribus Hungarorum
praemisso sequebatur ipse (Vladislavus) magno intena1 o cum crucesignatis.
2. Corvinum cum auxiiiaribus Valachorum copi!s et tribus Pannonum
millibus praemiss t.
3. Virtute audlcia et celeritate deterrenimi hostem (Bonfin'u pag. 362).

www.dacoromanica.ro
 216
La sAnga, HMO lac, unde local era mai ferit i tearna
de a ii atacati mai mica, a asezat Huniade 5 batalioane de
de vexiliari unguril).
,La dreapta, adevärata parte, de undese impiedeca ina
intarea spre cetatea Varna, s'a asezat armata cea mai solida,
compusa din trupele banului Croatiei, a episcopului de Eger
§i cruciatii Cardinalului lulian.
In snate, ca reztrva, erau trupele lui Ladislav, et isce-
pul de Oradia Mare, sprite cu o parte a trupelor polone sub
comanda nobilului Lescone Bobr:co.
Huniade cu Valachii, nu $i-a ales nici un loc anume
lzokirdt, in scopul ca in rice parte s'ar produce vre-o turburare
in linia de luptd. sau ori u7de 1-ar chema pericolul sd poatd
alerga la timo. Acestora nu le-a dat anticinat nici o misiune
,,spre a-i aved disponbili i a se putea dirija, ori unde nevoea
ar cere-o.
Pe crochiul luptei de la Varna, intocmit de Generalul un-
gur R mai dispunerea trupelor este identicà cu cea ardtatata de
Callimachus.
Ce rezultd din cele expuse mai sus?
G'osul trupelor unguresti a lost asezat langa lac, unde
probabilitatta atacului era mai putin evidenta i eama de a fi
zdronit mai mica (minus timoris erat).
Singurele ft:11)e maghiare aseza:e intr'un punct mai impor-
tant al liniei de luptd, erau ale episcopului de Eger, dispuse la
aripa dreapid
Ce destinatie se dd Romasnilor?
Cei de sub ordinele episcopului de Oradia Mare, sunt ase-
zati in r,-!zer inanoia aripei drepte. Muntenii, sub comanda
directd a lui Huniad3, formeazd rezerva generald .inapoia cen-
trului, ci misiunea de a face lata neorevazutului i a restabili
situatia, ori unie ea ar ii lost corn )romisd.
Din locul ce o3upd in dispozitivul de lupt6, 4.rupele ungare
§i ramAne, c_ri i cl.n misu iIe ce li se atribue, reese clar im-
Dortanta c Ii s3 da i increderea ce regele i Huniade aveau
in canacitatca manevrierd a acestora din urmd,
Dipä ce am examinat dispunerea trupelor, sa vedem mo-
ddl cum ele s'au co-noortat in cursul luntei.
Cand aripa dredntd a liniei de luptd, formatd din trupele
eniscopului de Eger si a banului Croatiei sustinute de trapele
Eniscopului de Oradea Mare si acele ale Cardinalului lulhn, nu
mai paate reziva atacurilor im.2tuase i repetate a:e Toro/tor,
cine ii sare in ajutor ?
iatä ce srie in aceastd privintä Dlugoss.
Turcii. inaintand in cea mai mare ordine cu numeroase
forte, nu prin campurile deschise, ci prin vale, prin tufisuri si
1. Penes lacum, unde minus timoriserat quinque tantum vexillia Hunga-
rorum collocavit (Callimachus. De pugria Varnensi).

www.dacoromanica.ro
 217
ne dupd dealuri, ca unii ce erau familarizati cu intrebuintarea
terenului, oprindu-se pc incetul §i pe nesimlite, au atacat dreapta
armatei ungare. Lupta a inceput dar in aceasta parte. Printeun
concurs de imorejurari nenorocite, primele 4 unitati de lupta
ungare si anume : a episcopului de Oradia Mare, a legatului
papal lulian, a banului Croatiei si a episcopului de Eger, nu
au putut rezista atacului turcesc. Dupd ce au produs oarecari
,,pierderi Turcilor, aseste unitati au inceput deodatd sä fuga spre
Galatha (loculitate s tuatd la Sud de Varna) prin deiileul for-
mat de lacul Devna si mare 1).
Tamil arm& indu-i, sunt la riludul lor lov4i cu multd iuteald
,,putere i curaj de ldncile Valachilor. Infranti ei au fost goniti
2 mille, adicd 10.000 de past §i apoi imprdgiati, ne mai putdnd
rezista. 3009 de Turci au cdzut in aceastd sarjd.
Valuchii, continudnd urmarirea fugarilor au dat peste tru-
pele de arcasi neinstruite pentru luptd (de oarece Turcii in §i-
retenia lor spre a pärea cd au forte mai numeroase, iau cu ei
§i trupe cdlari si pedestre neinstruite) §i apoi peste turma de
cdmile, ce 'ransporta subsistentele i munictile armatei cum §i
bagajele Wftritilor pasi si ofiteri turci.
Odnd ei au vazut Ca o parte dintre cdmile sint incdrcate
cu bani de aur §i de argint (§ehi turci dupa vechiul obiceiu,
imprumutat dela Tätari, luanduli averile cu ei), Romanii omo-
rand camilele, banii din saci s'ait imprã§liat pe pamant, iar
ei oprindu-se pentru a-i aduna, s'a intdrziatgoana i urmarirea 2).
Au produs pierderi armatei turce§ti si camilele, cari in-
torcandu-se brusc in funa lor, au dat peste caii, care, nu au
avut timp sa se [creased.
Cu aceasta ocazie, au avut pierderi §i halachil, cari de§i
mai doritori de aur decat de glorie, s'au aratat curajo§i §i
,viteji 3).
Este dela sine inteles ea aceasta sarja a cavaleriei mun-
ten: pe distanta de 2 mile, avand de infrant o serie de rezis-
tente suocesive, 'Dana sä ajunga la tabard turceascd, a cauzat
Ronanilor pierderi destul de simtitoare.
Sarja cavaleriei muntene a avut insd un puternic rasunet in
oastea turceas: i fdra interventia energica a begului Tati Ka-
radja ar fi avut dezastruoase urmdri pentru Turci.
In adevdr, lath cum descrie istoricul turc Nersi, rezultatele
acestei sarje.
1. Sed Un;ari primarum acierum et quator vexillorum primum impe-
turn Tu"c)rum non sustinuerant sect paucts occisis Teucrts... statim confuge-
runt .. quos Teucri ipsi acriter ferientes hastis et sarameis ad duo miliaria
thcem videlicet milibus passum per excelsos montes et densissima etiam ne-
mora insecuti sun! Valachi, pari exemplo hinc et inde despersi. Teucris
mi3ime restiterunt (Dlugos Torn I. pag. 804).
2. Gregem insuper habuerunt camelorum, partium qui aurea et argen-
tea moneta graves erant... obrutis saczis fuderunt in terram, ut inde miltte
regios a cursu et persecutione retardarent.
. 3. Valachi auri cupidores quam gloriae, fortes et strenuos se praebue-
runt.

www.dacoromanica.ro
 - 218
Iancu a navälit asupra trupelor anatoliene i le-a bdtut.
Belerbegul anatoban a cazut pe cdmpul de lupta dimpret na cu
mai multi alti comandanti. Trupele din Rumelia, vazänd aceasta
la rändul lor, au batut in retragere i s'au imprdstiat. Pe cam-
pul de lupta nu a mai rämas recta Sultaaul cu suita sa (ieni-
cerii) cari vrea sa fug si el. Begul Tati Karadja, observdrid
insd intentia Sultanului a descalicat imediat si ducdndu-se la
domnitor i-a wins cu energie Irdul calului zicandu-i: Hei SW-
tane plea marite ! Ce faci ? Dacd fugi tu, dusrnanii au sa vina
dapa noi, p3na la Edin (Adrianopol .
Sultanul, oprindu-se, i-a zis lui Karadj 1 Gheaurul ne bale
Ka-adsa i- a rdspuns Nu, ii vorn bate noi pe ei, de ne va ajuta
D-zeu. Atunci Sultanul s'a oprit, iar ienicerii IdcAnd cerc in
jurul lui, truoele, cari incepusera sd fugd, vdzdni cd steagul
Sultanului std pe loc. s'au intors si ele inapoi. Muzica a inceput
sa cânte, iar bozandjii sà strige: Hei lupOtori unde fugiti ?
ff
Dusmanii sunt bdtuti. Soldatii recdpatdnd carajul s'au 'ntors si
au reluat lunta.
Aceas'a este una dintre cele mai glorioase ,arie a cavale-
riei muntene i una dintre cele mai stralucitt-le fapte de arme
de care ne putem cu drept cuvânt mändri, dar care totusi este
atdt de putin cunoscutd.
Sultanul Murad pentru a preinfamaina in viitor, o aseme-
nca eventualitate, a dispus ca, tabara sä iie päzita de trupe
luate din rezervd, dapd cum am vazut cd a si procedat in lupta
depe cdmpul Mierlei.
Dupd ce trupele turce;ti se adund si se reargauizeazd,
Sultanul dd ordin dreptei sa' atace.
Huniade, la rdndul sdu, vdzand reusita sarjri cavaleriei
mmtene i inirârierei cavalerie neferbegului Karadja 1), a ldsat
urmarirea in grija lui Vlad Ten.e, iar el s'a inapoiat la trupele
de rezervd, ce-i mai rAmdsesera.
Situatia, devenind periculoasd la ar;pa stângd ungard, unde
se produce alacul spat-1111pr si a cavaleriei turcesti de Europa,
Hunia le aleargd cu rezerva in ajutor.
Si-a intors priviriie spre camarazii din aripa stangd scrie
Bonifinia pe c3ri ii scoate de sub marea presiune a Turcilor st
Ii scapd de o foarte gravd infrângere".
ln timoul cand Huniade restabilea lupta, la .aripa stdngd
regele Vladislav, stimulat i indernnat de catre nobilii unguli si
poloni. atacând cu putine trupe centrul armatei tulcesti, format din
ieniceri cade in luptd.
Stirea despre m )artea regelui demoralizeazd armata ungard,
care incepe a bate in retragere.
1, Au fost doi comaidantj turci cu nurnele de Karadja, unui belerbe
gul trupelor anatoliene. cAzut in aceastA luptA in timpul sarjei cavaleriei mutt-
tene si altil Tali Karadsa, care a imptedecat pe sultan sä tul,A si care a cA-
zut la asediul Belgradultu in antil 1456.

www.dacoromanica.ro
 - 219
Sead-eiclin scrie asapra acestui fapt urmatoarele:
Indatd ce dusmbnii au vazut capul neferic,tului rtge in
varful 1ncii, sufletele lor s'au indoit. inimile lor au fost cu-
prinse de spaima, puterile tau parasit, iar funia care i unea, a
inceput sa se rupe,
lntru catva i-a incurajat cuvintele lui lancu care astfel
a incercat sa-i incurajeze pe ghiauri. Noi nu am ve-
nit aici pentru ege, roi am veni sa apardm religia.
AtAt i.storicii turci cat si cei unguri i poloni, sunt unanimi
In a laada staruintele depuse de Huniade. pentru a resatbili
lupta.
Ceeace ne intereseazd pe noi este, la ce trupe se gandeste
si pe cine conteaza el in acest scop.
Aceasta ne-o larnur-ste Banificiu i Callimachus.
In acest timp scrie Bonificiu Corvin cu cavaleria
Valaittlor print'o munca plina de solicitudine cauta sd smulgd
victoria din maiMle Turciior 1).
Callimachus este si mai lamurit :
Pentru a intarzia valurile ienicerilor, a cdrora sdgeti cd-
deau ca ploaia, Huniade a cautat sa opreascd atacul acestora
cu garda regala. El a reus t peniru un moment, dupa care a
ncautat sa-le faca fala cu ramdsitele cu tctul imprdstiate ale
fugarilor i cu foarte putini Valachii cari mai reandseserci 1),
Cu aceste putine forte si cu ceeace mai avea pe langl
nsine, el credea cd va putca opri atacul celor multi.
Cdnd insd a vazut cä atat una i cealalta solutie stint
zadarnice, s'a retras cu ai sai.
Sead-eiiin adaugd: dar situatia era astlel, cd ochii trupe-
lor sale nu vedeau decat calea salvarei si nu se gandeau decat
la WO".
Pentru a scdpa de nenorocirea de a ft ucis, sau de rusi-
nea de a fi facut prizonier, dund ce rezistä pana in amurgul
serii, Huniade s'a Indreptat peste munti i vdi spre Dunare.
Begul Daud' scrie Nesri 1-a urmarit o zi si o noapte, bar-
tuindu-i trupele i o-nordndui multi oarneni.
Dand sriitorij poloni. retragerea luiHuniacie a fost atat de-
repede, Meat el nu a putut fi ajuns pdna la trecerea Dunarei.
Probabil cd cei ucii au fost dintre cei ram* in urmd.
Pentra ceae urmirim noi, interesant de stiut este, din
cine au lost formate trupele cari 1-au urmat si protejat in cursul
retragerei.
lila ce scrie in aceastd privintä Bonifiniu :
Corvin cu Valachii, vdzand tabära i bagajele pierdule,
iar armata ungard parte ucisd, parte fugaritd, cu rämdsitele.
1) Corvinum interea cum subsidiario Valachorum equitatu, laborantium
so'icitudo distraxerat (Decades III Liber V1).
2. Sed cum reliquis effuissime diffugient.bus, paucos admocbm Vara-
elvs, qu! remanserat. tarn multorum impetum securn minime laturos intelli
geret.

www.dacoromanica.ro
 220
arma!ei ungare si cii eivaleria Valachilor a alergat spre Lundre,
,,cu gandul ca trecand acest fluviu i sei se retragd In grabd prin
Muntrnia in Ungaria 1).
Dlugos ne aratä i punctut pe uncle Huniade a trecut Du-
ndrea.
Fugeau atat Ungurii i Valachii, cat si alte trupe din ar-
,,mata regelui si in asa grad Hut le da aripi picioarelor, !hat
trupele voivodului Ioan, cari a avut cateva cdlduze ce cunos-
teau locurile, au ajuns in 2 zile la tärmul Dundrei, la treca-
,,toarea Laraocze (cetatea Floci in fata liarsovei) scdpand in
Valachia 2).
Din cele expuse rezultä in mod clar i yacht, cat de irn-
portanta a lost, atat ca numar, cat si ca activitate, partea ce
Romanii munteni i ardeleni au luat la campania din 1444.
Ca numär Romanii ardeleni i munteni la un loc ccvarsesc
cu mult pe Magh'ari.
Ca activitate mn timpul marsului dela Nicopcle la Varna
toate insdrcinarile importante sunt incredintate cavalerlei mun-
tene.
Ca disoozit:v de lupta Ungurii sunt asezati la aripa stangd
a frontului unue pericolul era mai mic, in nmo ce Romanit ar-
deleni sunt asezati la aripa dreaptd iar cei munteni lormeazd
rezerva generala.
In cursul luptei dela Va-na, toatd actiunea armatei cruciate
graviteazd in jural cavaleriei muntenesti.
Cand aripa drea atd ungard este surprinsd si fortatd sd se
retragd in dezordine de cdtre cavaleria turceasca, care utilizeaza
perfect terenul pentru a'41 ascun le micäri1e, cavaleria munteand
este a ..ea care ii vine in ajutor si restabileste lupta. Sarja aces-
tei cavalerii, este fdrd pereche in istoria rasboaielor. Deslantu-
itä ca un uragan, ea rastoarnd totul in calea sa, trece peste toate
liniile i toa'e rezer:ele turcesti si nu se opreste decat in mijlolocul
taberei turcesti in fata camilelor, cari transportau bagajele di-
feritilor pasi i begi. Dusmanii i-au gdsit vina ca a lost mai do-
ritoare de aur thcat de glorie. Ei uitd ca aceste camiie erau
asezate inapoia ultimelor rezerve turcesti i cd aural adunat din
saci, cdmilelor ucise, era insdsi recompensa unei glorii bine me-
ritatä si a unei vitejii färd perzche.
Dacd vanitatea i spiritul de gelozie i invidie a nobililor
unguri si poloni nu ar fi atfttat i stimulat pe regele Vladislav
sa atace p3 ieiiceri, aceastd sarid unitd cu respingerea de cdtre
Huniade a cava'eriei anatoliene, care atacase aripa stanga a
1) Corvinus cum Valachis, aa;issis castris et i-npedimentis ac caeso
fugatoque P x erc it u , r..!cta cum relique Ungarorum et Valachorunt equitatu ad
Danubium cucurrit.
2) Fugient bus autem Ungaris et Walachis et aliis de exercitus Regis,
talis timor pedibus addebat alias, ut Volevoda loannos Capitaneus exercitus,
qui certos dulores habuit in duobus diebus ad ripam Danubi ad passum
Laff:ocze demum in Va!a:hiam evolavit.

www.dacoromanica.ro
 221 -
armatei ungare, sar fi transformat infrangerea dela Varna
inteo stralucita victorie.
Interesant de cunoscut este si model cum scriitorii turci
descriu uciderea regelui Vladislav i preripetiile prin cari au trecut
capul sat', dupa ce a fost taiat de catre ienicerul Karanzsa Khizr.
Voiu reda aceasta descriere dupa Nesri.
In tirnpul and aripa stanga turceasca era infranta de ca-
valeria munteana, lanai s'a dus inEintea regelui i i-a zis: Asa
dar am batut pe turci! Per tru ce stai? Pe Sultanul Murad da
navala, comandant cu comandant trebue sa lupte. ') Regele la
cuvintele lui lancu si a luat lancea in mana i indreptandu-se
sore trupele unde se afla sultanul a zis. am ocazie buna, ma
duc la canul Turcilor sa 1 prind". Dupa aceasta a nAvalit cu
toah puterea asupra centribui turcesc. La apropierea sa ieni-
cern s'au desfacut in cloud pfirti si au lasat pe rege sa strabata
intre ei. Ienicerul Karadza Khizr, 1 a atacat ranii.du-i gray ca-
lul, dupa care rege e cazand de pe cal, a alcrgat sa-i tale ca-
pul. Regele vazanou-0 viala in pericol a strigat Gaspadin Mu-
rad°. Ienicer.1 Khizr neinduiosandu-se, i-a tatat capul i 1-a ms
intr'o lance strigand Alah Akbar. Cand Musulrnanii a vazut
capul regelui fn varful lancei s'au bucurat i prinzand curaj au
navalit din toate partite asupra ghiauri.or, ornorand multi dintre
ei, capturAnd o mare part- i luandu-le i toate carele cu ba
gaje i provizii.
Dana terminarea luptei, Sultanul Murad a dat ordin sii se
trimeata cu mare pompa capul lui Vladislav la Brusa, Capul
regelui a fost asezat pe o farfurie i s'a turnat peste el rniere ea
sa 1 impiedece sa intre in putrefactie. La apropierea cortegiului
de Brusa, Dsubbe Ali guverndtorul orasului i-a esit inainte
raul Nilufer. Dsubbe Ali prinzand canul regelui de par 1-a
de pe farfurie si 1 a spälat in apa Niluferului, dupa care LajJuI
si-a rPcapatat aspectul ca i cand ar fi fost atunci taiat,
Duna spalare a fost pus intr'un varf de lance si urmat de
intregul popor cu mare pompa si alai, au inconjurat orasul cu el.
Jenirerul Khizr, care talase carnal regelui si.I purtase in
varful lancei, a primit multe daruri, din partea guvernatorului
si a populatie orasului Brusa.
Diferitilor regi cari erau sub ordinele si autortatea sa, sul-
tanul Mura,-: le a tritnis prizioneri i daruri.
Sultanului Egiptului i-a trimis prin begul arab mai multe
sute de ghiuri imbracati in cuirase. pentru ca sa-i arate i lui
oameni panterati,
Cand sultanul Egiptului a vazut pe acesti oameni imbracati
tot in fir a exclamat: Alah este mantuitorul urmasilor lui
Osman!".
In Vinerea ce a unnit luptei dela Varna in toate geamiile
1) Nu Huniade ci noHli unguri poloni sunt cei ce I-au Indemnat s5
atace. (Nota autorulul).

www.dacoromanica.ro
 222
imperklui turcesc U avut loc tecieumuri i s'a prea marit nu-
mele lui Murat.
Pa4ii, begii, i ostasti cari s'au distins in lupta au primit
dela Sultan bogate daruri..
Pe begii, cari in fata violentei sarje a cavaleriei lui Vlad
Tepes fugisera depe campul de lupta, sultanul Murat a ordonat
sa-i imbrace in haine femesti.
Murad aplica astfel cu intelepciune i severitate cel mai
important dintre tetate principiile de drepr, care treue sa existe
la baza oricarei legislatii militare, principiul recompensei §i a
pedepsei.
Acei care au binemeritat pentru patrie expunandu.si viala
distrugandu-se in lupta, au fost pe data, larg recompensati;
acei insa can s'au abatut de la sianta datorie, au fost in schimb
aspru pedepsiti. Ceeace a urrnarit sultanul Murad prin aceste re-
compense si pedepse, a fost ca atat unii cat si ceilalli sa ser-
veasca de pilda generatiilor viitoare ; educatia dupa conceptia
turceasca, bazandu-se in primul rand pe fapte i exemple.
Campania din 1448
ceastä campanie es.e interesanta de studiat, prin marele
numar de Romani munteni si ardeleni Ce au luat parte la ea,
prin tenecitatea cu care ei au luptat, prin bravura cu care s'au
comportat cum si prin enormele pierderi, ce Romanii in special,
au avut de inregistrat.
Atat numarul trupelor cu cari Huniade a inceput campa-
nia, cat si contigentul de Munteni ce Dan a adus cu el, este
bine larnurit de Bonfiniu, care scrie in aceasta privinta a mid-
tuarele
Corvin in anul al 4-lea al guvernarei sale, iar al mantuirei
1448, a plecat in expeditie cpntra Turcilor cu 22,COO oameizi.
Pe voevodul Valachiei 1-a luat iu suita sa in acest rasboiu.
Ajutoarele Valachilor le-a prima la orasul Severin, unde a
trecut Dunaren' ".
Bonfiniu nu ne arata numarul luptatorilor munteni, in schimb
II gasim la Chalcocondylas, care ne spune si de cine erau co-
mandati :
Dan principele Valachiei i amicul lui Huniade, de care
a lost pus pe tron in locul lui Dracula a primit ordin sa
se pregateasca de lupta".
El a mers la rasboiu urmat de 80W de Daci 2)"
Acesta este dar numarul luptatorilor cu cafi au Dan al
Ill-lea a venit in -tabara lui Huniade la Severin.
Din dispunerea trupelor pentru lupta pe Camptil Mierlei,
reese in mod a proximativ i numarul Romanilor ardeleni ce au
1) Corvinus igitur... cum duobus et viginti millibus hominum, ex Un-
garia eaAra movzt. Valachiae namque Montanae Vayvoda (ut ajunt) in huiusce
belli secietatem asciverat. !strum trajecerunt ad Severinum oppidum... acce
sissse Valachorum auxilia... (13änfiniu pag. 369),
2) Hunc ad bellum sequuta erant octo millia Dacorum.

www.dacoromanica.ro
 - 223
luat parte la ac,a3tä campanie, Dispozitivul de luptd, tot dupd
Chalcocondylas, este urmdtorul:
Alva dreaptd o lineau comandantii trupelor unguresti
centrul II apara Haniade si Vitez (episcopul Oradiei Mari si
si cancelarul lui Huniade) cu trupele i armata Ardealului, iar
aripa staugä era comandatd de Dan
an randurile de mai sus reese clar compunerea armatei
lui Huniade, i anume:stanga era formatd din trupele muntene ;
centrul din cele ardelene si numai dreapta era compusä din
trupe unguresti.
Printre truoele ardelene vor fi lost de singur i Sacui si
probabil chiar Sasi, dar grosulfortelor ardelene avand in vedere
atat proportia numerica a relor 3 natiuni, cat si mai ales pre-
ferinta ce Huniade avea pentru luptatorii romani, era format din
acetia.
Numdrul Romanilor ardeleni, ce au intrat in compunerea
armatei lui Huniade, se poate deduce si din enumerarea co-
mandantilor, cari au luat parte la aceasta campanie. Co-
menzi mai importante au avut: legatul papei eptscopul
de Corona: Emeric Pelusien voivodut Ardelului cu fratele
sdu Idislau: ETericus Marsalius comandantul gardei re-
gale: Raynaldus Rasaony, Thwna Zeech, F'rancisc Thaloczy
banul Croatiei, loan Z,chel fratele lui Cdrvin, Benedict Loonez,
Stefan Banfly i Nicolae Banlfy.
Daca analizam functlite ce acestia ocupau cum si re-
gMule unde isi aveau proorietdtile, stiut hind ca, la rasboiu
Lacare =gnat venea insotit de iobagii de pe mosiile
sale, oatern delure usor, de ce nationalitate erau luptatorii ce-i
aveau sub comanda.
Episcopul de Corona luand pirte ca delagat al Papei, in-
deplinea pe !alga Huniade m u malt un rol politic §i religios,
Probabil ca el nu a avut co nalda, sau chiar de a avut, trupele
ce eventual a co nandat, au fi lost mercenare, platite din fondu-
rile pose la dispozitie de Stantul Scaun. Emetic Pelusien, voi-
vodul Ardealutui cu fratele sau Ladislau nu puteau contanda
decat truoe e ardelene, a cdror mare majoritate, cum am mai
ardtat, erau compuse din Romani. Thaloczy, in calitate de ban
al Croaliel, camanda trupele croate. Rosgony era amicul intim
a lui Huniade i aproape in toate ocaziile 11 gasim comandand
impreuna ca M hail Szilagy cumnatul lui Huniade, fortele merce-
nare ce brmau samburele si forta armatei ungare.
Stefan Banffy si Nicolae Barnffy aveaa mosiile in judetele
Salnoc-Dabaca si Cojocna, deci iobagii lor emu tot Romani.
Trupele din regiani pur unguresti erau numai acele co-
1) Dextrum corsu tennere Pannoniorum praefecti, mediam aciem cura bat
Coniates cum Bitezidis, militibu3 et Ardelii exercitu, slnistro corno praefuit
Danus.

www.dacoromanica.ro
 224
mandate de magnatii Thoma Zeech, Emericus Marzaliussi Losoncz
Benedict. Acestea stint trupele ce formeaza aripa dreapta, dupa curn
scrie Chalcocondylas.
Katona conlirma intru totul ccle srie Chalcocondylaq, insa
cu detalli i mai complecte.
Aripa dreaptascrie elera formata din Unguri, sub co-
rnanda lui Secules fratele lui Huniade si a lui Elides Mega-
lues.l)
Din cele expuse reese, ca in lupta de pe campul Mierlei,
aripa stanga era formatd din Romani niunteni, centml din Ar-
deleni i cin trupele din regiunea Biharei (unde avea eparhia
Vitezius si unde marea majoritate a populatiei este rornancasca)
iar aripa dreal ta din Unguri.
Rezulta dem, ca Romanii tormau doua pa/1i din armata
cruciatd. iar Ungurii abia a 3-a parte. Comandantul armatei era
de asemenea tot roman.
Dupa ce am examinat proportia in care au paricipat la ace-
asta camoanie cele 2 popoare. sa vedem modul cum ele s'au corn-
portat in lupta, sacrificiile ce au facut i pierderile ce au incercat.
Turcii. cari studiau i cunos,eau in totdeauna bine dusmanii,
isi indreapta in ziva 1-a de lupta (17 Ocornbrie principalul efDrt
asupra aripei drepte a armatei lui Huniade, acleca, asupra Iron-
ului de lupta uncle se aflau trupele unguresti.
Care este motivul pentru carc indreapta primul atac asupra
acPstei aripi?
Sultanul Murad, cunostca atat din lupta dela Golumbaci,
cat si din cea dela Varna, calitatea inferioara a trupelor maghiare
si de aceea, ca un iscusit comandant de o4ti ce era, cautd sa
atace si sä sfdrame oartea din frontul de lupta, utile avea siou-
ranta ea' va intamoina o mai mica rezistenta,
Prevedcrile sale nu au fost inselate.
Aceasta se vede d n descrierea pe care o face Chaleocon-
dylos, de modul cum a decurs lupta, in ziva I-a :
Prima luota scrie el se dd intre trupele turcesti din Europa si
scale unguresti Trupele europene in cari Sultarul Ii pusese toata
nddejdea, fornandu-se in cohorte, pornesc la atac intr'un mod
,,demn de admirat. Gaud Turcii s'au apropiat de Unguri, acestia
ru au cutezat sa le tie piept, ci intorcand spatele toata oastea lur
s'a pus pe fuga.
Turcii au urmarit cavaleria maghiara. care a suferit grave
pierderi,
Chalcocondylas aratd i motivul, pentru care Turcii frau su-
perioti.
Ca de obiceiu el scrie :
Jurcii intrebucntau o adevarata arta nu numai in able.,
ci si in celelalte faze ale luptei. Acesta este motivul pentru care
1) Dextru cornu tenuere Pannonum, nec non patrueles Choniates Fe
cules et E1iost2s Magalusesque.

www.dacoromanica.ro
 225 -
§i in aceastd sarja, destä§urarea actiunei este mai favorabild
Turcilor de cat Ungurilor 1).
Lupta se restabile§te prin interventia lui Huniade care
alearga intr'ajutor cu rezervele sale, respingand pe Turci.
In noaptea de 17118 Octombrie, are loc atacul de noapte
dat de Huniade, cu speranta de a surprinde trupele turce§ti.
Macul nu reu§e§te, din cauza ca Sultanul luase cele mai
complecte ma-sun de sigurantd.
Pe iangd oboseala fireascd ce aduce acest atac fortelor
lui Huniade, el mai are §i alt desavantaj.
O parte din trupele ungare si nu pufine, care nu mai do-
,reau sa mai incerce norocul a 2-a zi, nu au mai asteptat
Pivirea zorilor, ci profitemd de tntunerecul nopfii au fuga 2)".
In ziva urrndtoare pe când trupele lui Huniade erau obo-
site din cauza luptei din noaptca de 17 1 18 Octomorie, Turcii
atacd cu toata vigoarea. Trupele ungare §i cavaleria cea foarte
iute a Valachilor, atacate din nou, hind slcite de forte s'au re-
tras cdtre liniile catafractilor, cari stand ca un zid, au oprit
cu u§urintd, puternicele atacuri ale inamicului 3r
In a 3-a §i ultima zi de lupta, când pericolul pärea imi-
nent i Huniade avea nevoe de a arunca la atac trure sigure
§i incercate, face apel tot la Muntenii,:o cari i§i pune ultima nädej-
de. Cele intdmplate la Verna se repeta. In cursul primelor 2
zile de lupta, Huniade convinuditclu-se cd, Dan al 111-lea
din punct de vedere al coneucerei trupelor, nu este la
inallimea la care se ridicase Vlad Tepe§ in ;upta dela Varna,
incredinteazd comanda trupelor muntene, tratelui sau loan Zechel.
Acesta este eroul zilei a 3-a de lupta. Sub conducerea,
impulsia §i indemnul sdu Muntenii formeazd centrul de gra-
vitate §i pivotul intregei acpuni.
Iatä cum a decurs chip Bonifiu desfä§urarea luptei :
Ungurii, avand mari pierderi in ziva a 2-a de lupta §i
Turcii §i mai marl, cele 2 armate din cauza noptei §i a
marei oboseli, intrerup lupta. Fiecare armata se retrage in ta-
bara sa, ludnd cele mai complete masuri de pazd §i sigurantd.
Cdnd s'a fdcut ziud, cum nici unul dintre cei 2 adversari nu
ceda, Sabach-Edin reincepe lupta.
Fratele lui Corvin, comandantul Valachilor, cu cava-
leria cea foarte jute a acestora s'a dispus cel dintgiu in ordine
de bdtae 4 , El a fost urmat de ceilalti comandanti §i astfel s'a
I) Praeterea Turd plerunque non impetu, verum arte in nraelis utuntur.
uapropter ea tempestate Turcorum res meliore statu quam Pannorum erant
2) Intel-ea non parva Hungarouum manus, per tenebras elapsa est,
quae sequutare lucis noluit experiri fortunam (Aeeneas Sylvius).
3) Ungari et Valacizi expeditissImi equitatus, irruentibus denuo Turcis
haud parum defatigati, ad cataphractorum ordines se reef perunt, qui veluti
pro muro stantes, maximos quosque hostium impetus facile excipiebant
(Bonfiniu).
4) Corvinus, frater Valachorum praefectus cum expeditissimo cquitatu
primus in aciem prodiit
C. 15

www.dacoromanica.ro
 226
stabilit frontul trupelor lui Huniade, lupta reincepand cu mai
mare inve rsun are-
Dupd catva timp, speranta de a invinge phrea pierduta.
Preste tot era numai macel. Din cauza lungei durate a luptei,
ostasii sai erau donorati de oboseala si in majoritate acope-
,,riti de rani.
Ioan Zechel, Ii incuraja mereu soldatii atat prin vorbd
cat i prin exemplu.
LuptAnd cu inversunare in primele randuri, el a lost incon-
jurat de Turci si ucis impreund cu comandantii primei legiuni
Emericus Marsalius i tefan Banly l).
.Cand Amurath a obsen at cd, comandantul Valachilor a
a fost ucis i cd trupele din aceastd parte incep sd bath in
retragere, a dat ordin ca toti si din toti toate partite, sd se arunce
asupra inamicului.
Armata ungard Lind acum atacata pe intregul front, sA
77
incepe o grea luptd, in care cad numerosi comandanti crestini.
Lupta e pierdutd. 0 mare multime de ostasi i numeroase stea-
guri cad in mainele Turcilor. Corvin vazhnd mare parte din
steaguri capturate, trupele infrante si puse pe fugd, iar fratele
sat' cAzut in luptd, a incAlecat pe cal si a fugit singur, spre a
nu lipsi regatul ungar de credincioasa lui tuteld.
Cea mai mare parte a trupelor unguresti scapd cu fuga
in Albania, de unde trec in Ungaria.
Pierderile armatei ungare, cu ardeleni cu tot, au fost de
8000 de oameni, Romani munteni, au avut 6000 de morti.
Eroul acestei batalii a lost loan Zechel, care in prima zi
comanda aripa dreaptd a liniei de lupta, in ziva a 2-a cavaleria
catafractd, iar in ziva a 3-a cavaleria munteana, in fruntea cd-
reia moare, moarte de erou. El este comandantul plin de ini-
tiativa, care ia spontaneu masurile cerute de situatie i lupta-
torul lard' fried, care incurajazd i antreneazd trupele la lupta, in
timp ce fratele sau mai mare, alearga cu rezervele cand la o
aripd cand la alta, restabilind situatia acolo unde era compro-
rnisd.
Huniade, dupd incheerea pAcii cu Turcii, ca o pioasd a-
mintire i adancd veneratie, pentru bravura cu care Ioan Ze-
chel s'a comportat in lupta depe Campul Mierlei, i'a deshumat
osemintele si l'a inmormantat cu mare pompA, in biserica ziditd
de el in Alba-lulia, bisericA in care a lost inmormantat si,
Huniade cu 8 ani mai in urma.
Pe piatra mortuard care exista i azi este scdpat urmAtorul
epitaf :
Hic este tumulatus Ioannes Zechel, miles minor de Hunyad
vocatus frater eiusg

1) Zechel in print() ordine obstinantissime pungnaris et praefectis le-

gionionum primus, Emericus Marsalius, Stephanusque Banfy a Tucis cir-
cumvent( 11 radio trucidantup

www.dacoromanica.ro
 - 227
Din Cele expuse, rezulta cd rolul Romani lor in aceastd
lupta a fost cu totul superior celorlalti aliati.
Comanda armatei o are un roman, Joan Huniade: coman-

tsfrt'

Biselica din cetatea Alba-lulia, unde sing itunormatati Corvini.

da unei aripi o are fratele sau Joan Zechel, a celeilalte, ruda
sa apropiata Dan, voevodul Munteniei. iar a centrului o are
Vitez, episcopul de Oradia-Mare, cancelarul lui Corvin si omul
sau de incredere probabil §1 el tot roman de neam.

www.dacoromanica.ro
 - 228 -
Comandamentul armatei este dar in intregime romanesc,
iar din efectivd trupelor cloud parti din trei sunt Romani mun-
teni i ardeleni, cari dupd cum s'a vdzut, au dus greul luptei.
Trupele unguresti, din ziva I-a, nu pot tine piept atacului
trupelor turcesti din Europa, si numai interventia rezervelor, ii
scapd de derutd. In noaptea de 17 118 Octombrie o mare parte
a trupelor maghiare dezerteazd.
Romanii in schimb formeazd pivotul, in jurul caruia gra-
viteazd totul. Ei sunt trimisi spre a restabili lupta unde altii
cedeaza terenul ; sunt cei dintaiu cari fac fald lui Sabah-Edin,
cand acesta atacd tabdra cre§tind in zorii zilei a 3-a si tot
ei rezistä pand la completa epuizare, atacurilor intregei ar-
matei turcesti, luptand §i murind cu arma in mând ca niste ade-
varati eroi.
Insusi Katona le recunoaste acest suprem spirit de sacri-
ficiu, aratand cä Daci omnes trucidati, sunt".
Enormele pierderi incercate de Romanii munteni se explicd
prin faptul, ca asupra lor s'au indreptat toate eforturile turcesti. ca
unii ce formau elita si adevärata fortd de rezistenta a armatei
lui Huniade. Pentru acest motiv sunt atacati simultan si cu toata
vehementa, din flanc de pa§a Turakhan, iar de front de grosul
armatei turcesti. Nefiind ajutati de restul fortelor, sunt incon-
jurati §1 complect decimati.
Aceia§ soarta au avut-o i Romanii ardeleni. Aceasta reese
din enumararea comandamilor ardeleni cazuti in lupta si cari
au lost: Emerici duo (unul Pelusien voevodul Ardealului, iar cel-
lalt Ladislaus fratele sdu) si Stephanus Banfy, principalii conduca-
tori ai acestor trupe.
Dintre Unguri dupd cum aratd insusi Bonfiniu, au scapat
foarte multi, cari fugind prin Albania si Dalmatia, s'au inapoiat
in Ungaria 1).
Cu toate aceste sfortari uriase si enorme sacrificii, facute
de Romani in aceastd luptd, majoritatea istoricilor unguri trec
sub tdcere participarea Romanilor ardeleni, iar pe munteni Ii
acuzd de trädare. Aproape nu exista text de istorie unguresc,
in care sd nu se accentueze cd lupta de pe Output Mierlei a
fost pierdutd din cauza defectiunei Muntenilor.
Ceeace este mai trist, este faptul ca o mare parte dintre
Românii ardeleni, care au descris aceasta luptd, in loc de a face
o serioasä analiza a faptelor, au copiat pur si simplu pe scrii-
torii maghiari. läsand sd se acrediteze ideia cd, Huniade a pier-
dut campania din 1448, numai din cauza tradarei trupelor mun-
tene. Sunt chiar i unii profesori universitari, cari la cursurile
de istorie, le vorbesc tinerilor studenti de tradarea Muntenilor
atat la Varna cat si pe ,Campul Mierlei.
Intrigat de acest f apt, am cautat sd aflu origina acestei
I) Ex his qui evaserant, quicumque per Illyricum effugere, per Dal-
matiarn Incolvmes redierunt.

www.dacoromanica.ro
 229
versiuni, intrucat toti scriitorii acelor timpuri ca : Dlugoss, Thu-
roczl, Aenea Sylvia, Callimachus, Bonifinius etc., istorici apre-
ciati, cari n'au scris decdt lucruri verificate si controlate. nu
amintesc nimic de o asemenea tradare.
Dupa mai multe cercetari, am gasit obarsia mistificarei.
Un istoric bizantin Laonicus Chalcocondylas, care descrie
istoria itnteeriului turcesc dela infiintarea, lui pana la anul 1463
si care in mai multe cazuri s'a dovedit ca a lucrat mai mult
dupa inspiratie decat dupd acte i documente, ocupandu-se de
lupta nepe Campul Mierlei a scris urmatoarele :
In dimineata zilei a II- a de lupta, Huniade isi aseaza
armata in linie de batae, cautdnd sa bata pe Turd i sa-i puna
in dezordine. El ataca trupele din Asia, sperând sa aiba un
mai mare succes, decal in contra celor din Europa,
Belerbegul R irelii, intelegand intentiile lui Huniade, tri-
mise pe pasa Turachan, guvernatorul Thesaliei cu trupele sale
pentru a'i cadea in spate, in timp ce el il atacd in flanc. Tru-
,,pele asiatice vazdndu-se sustinute si-au recapatat curajul si
au reinceput lupta cu o mai mare inversunare. Ca si in prima
zi, crestinii presati din do...ia parti, au avut foarte mari pierderi.
Pana aici expunerea este dovedith ca perfect exacta. Dupa
aceasta Chalcocondylas continua astfel :
Valachii vaz'and hotardrea cu cari luptau atdt trupele
turcestt din Anatolia, cat i cele europene i intelegand pericolul
cei ameninta, daca mai continua lupta, se hotarara sa trimita
soli la sultanul Murath i) cari sa inceapa tratative de predare,
promitându-i ca deacum inainte ii vor ramdne supusi si cre-
dinciosi.
Ei nu vedeau alt expedient mai bun 'de a se putea salva
decat aceasta, stiind prea bine ca primul lucru cu Turcii vor
vor face dupa ce vot termina lupta, va fi de a-i distruge si
extremina de toti.
Scuza ce ei intentionau sa prezite sultanului era, ca numai
indentitatea religiei a lost cauza unei legaturi de o asa lunga
durata cu Ungurii i ca au facut-o numai fortati de Huniade.
Delegdnd pe unul dintre ei, insotit de un trompet, sa
duca acest mesaj lui Amurath, acesta fu primit in fata sulta-
nului, caruia ii vorbi astfel :
Prea puternic' i prea redutabile Murath
Prea umilii i prea supusii sclavi ai Mariei tale, m'au trimis
inaintea ta, pentru a te ruga cu umilinta sa binevoesti a-i
primi din nou iii bunele tale gratii si a le ierta gresala ce ei
au comis fata de tine si invincibila ta coroana.
Ei numai fortati au luat armele contra ta, in alianta cu
,,principalii tai inamici, Unguri, cari au cutezat sa tulbure re-
paosul tau si sa te distraga de la glorioasele tale cuceriri.
1) Daci cum vidisset Turcos impigre praeter spem rem gerere et sibi
huic plurimi periculu munere legatis qui veniam factorum roprent ad Amu-
rathem missis, ad Turcos transsire (Chalcocondylas).

www.dacoromanica.ro
 230 -
Fac dar apel la mila si indurarea ta, rugAndu-te sä nu
nu le respingi aceastä prea umila a lor cerere, cari, cu totii
ti-o exprima prin mine solul, lor si sä binevoiesti a le ierta
trecutul.
In schimb, ei te vor ajula sä distrugi inamicii, tai pre-
zenti, iar de aci inainte se vor supune cu credinta la tot ce le
,,vei ordona.
La aceastä peroratie, primul vizir Halil, lundd cuväntul, le
rdspunde astfel;
Valachilor ! Nu trebue sd uitati, care a fost totdeauna si
este si acum puterea suveranului nostru. Ceeace voi trebue sä
retineti, este de a nu lace si nu incerca nimic din ceeace i-ar
displace.
Totusi, pentruca nu v'ati incapatânat pana la urmil si v'ati
recunoscut gresala, Majetatea-Sa, in sperantd ca ceeace a-ti
vorbit aici, nu este nici falsitate si nici disimulatiune, lid
primeste cu obisnuita sa gratie si vd iarta trecutul. Pentiu rest,
vd pot asigura, cd daca faceti ceeace eu va spun, supunerEa si
Iaptele voastre, v'ar putea asigura un bun tratament.
Duceti-va dar si aduceti-va armele, spre a ne putea
astfel asigura pe promisiunile voastre, iar in ce priveste aju-
torul si sprijinul vostru, In acest moment nu aveam nevoie de ele.
Dupd ce Marele Vizir vorbi astfel delegatutui muntea, il
licentid.
Acesta, reintorcddu-se la ai sai si comunicandu-le rezul-
tatul Muntenii paräsesc pe Unguri in momentul cel mai critic
al actiunei si yin sa se prezinte inaintea Portei lui Murath. Aci
se opresc si formandu-se intrun careu, asteptau sa fie recompen-
sati, pentru ca au abandonat pe inamicii Turcilor.
,Sultanul insa a interpretat astfel aceasta prezentare a Icr
,si crezdnd cd este la milloc un viclesug, pus la cele intre Va-
,,lachi si Unguri si cum nu avea lucre dere in localitatea celor
dintdi a dat ordin la cei 20.000 de calareti, ce formau cavaleria
europeand sa incercuiascd pe acesti sperjuri si sa-i omoare. Cu
tot cuvantul de onoare ce le facuse dat de cdtre Halil, acestia
sunt ucisi pând la unul 1).
Gaud au fost incercuiti Valachii aveau Inca armele cu ei,
deoarece Murath nu a voit cn ei sd le depund, pentru a nu i
se imputa ca a exercitat o asemenea cruzirae contra unor oa-
ameni dezarmati, cari deja primiserd gratia sa.
Valachi neputand rezista la asemenea forte, isi sfdrsird
in mod mizerabil zilele acoperiti, de ru4ine.
ln acest limp Ungurii nu stiau ce sa creada, Vazand
pe Valachi cum ii abgindoneaza cu atdta rautate, tocmai in
momentul cand aveau mai mare nevoie ei pentru a trece de
partea lui Murath, fura cuprinsi mai mult de indignare decal
de groaza, simlinduse fericiti de a se fi scdpat de ei.
1) Sed ibi praeter fidem a Chalile datum, inssu Amurathem omnes
trucidati sunt.

www.dacoromanica.ro
 - 231 -
lnsd dupd ce vazurd tratamentul, cu care Valahii au fost
compensati de cdtre Sultan pentru tradarea lor, avura pentru
virtutea lui Murath cea mai mare stimd, ca unul ce nu a voit
nici ajutorul, nici compania unei atat de rele rase de oameni §i
incepurd a-I teme mai mult ca inainte.
Acest eveniment, s'a intamplat cand ziva era pe sfarsite.
,In aceasta zi ca si in cea precedentd, nu a avut loc decat cioc-
niri §i iupte usoare, fara a se angaja la lupta generald §i fArd
ca nici una dirt parti sa oblie un avantagiu mai remarcabil.
Seara, fiecare armata s'a retras in tabara sa.
Sa analizam acum, in mod detaliat, descrierea fäcuta de
Chalcocondylas si sd vedem intrucat afirmatiunile lui sunt inte-
meiate i daca ele pot rezista criticei.
Mai intai, orice militar, va recunoaste, cd este o imposi-
bilitate ca campul de lupta, sd se facd o tradare cu atatea forma-
litati si peripetil ; cu cornist care stind i cu deleg t care tine
un discurs mai pompos si mai complect decat unul din Tucydide
de unde probabil, Chalcocondylas s'a inspirat.
Chalcocondylas vorbeste apoi de Poarta, ca §i cum lupta
ar fi avut loc pe malurile Bosforului !
Pe Câmpul Mierlei, Murath putea avea cel mult un cort,
nu un palat cu ziduri si porli.
Toata naratiunea lui, nu este decal o plasmuire, de oarece,
daca in aceasta tradare ar fi existat macar un gram de adevar,
fara indoiaid ca 1-ar fi relevat atatia mari scriitori, ca : Thuroczi,
Dlugos, Aenea Silviu, Duca, etc., toti contimporani cu loan Hu-
niade si mai in mdsura sa cunoascd desfdsurarea luptei de pe
Campul Mierlei, cleat Chalcocondylas.
Toti, acestia, precum i acei cari au scris ulterior cam-
pania, din 1448 ca : Bonfiniu, Ransanus, Tubero, etc. si cari au avut
la dispoz:tie piesele originate din arhiva statului ungar, nu au
facut cea mai mica aluzie la aceasta grava tradare a Muntenilor,
redatd cu un atat de bogat lux de amanunte de cdtre Chalco-
condylas.
Spre a putea avea toate iSvoarele, am cdutat sa consult si
scriitori turci, contimporani dupd textele traduse in limba ma-
ghiard.
Cu aceasta ocazie am constatat, cà nici scriitorul anonim
din 1486, nici Nesri, nhi Asixpasazade, nici Tusrun-beg, i nici
Szead-eddin nu arnintesc nimic despre un asemenea act de trd-
dare. Ba din contra din descrierea lor, reese clar incercuirea §i
eroica rezistenta a trupelor muntene.
Anoniinul turc din 1486, scrie in istoria sa intitulatä : Te-
vank-i-al-i-Osman, asupra luptei de pe campul Mierlei, urma-
toarele :
Blestematul de Joan, a atacat pe Musulmani din cloud
,parji- si a imoins inapoi cele doua aripi ale sultanului Murad,
cari erau formate : tma din trupele de Anatolia, cealaltd, din
trupele de Rumelia.

www.dacoromanica.ro
 232
Aripa dreaptd i stangd, fiind infrdnte, Sultanul Murad a
a ramas singur, insa ienicerii i azabii l'au acoperit, sub ploaia
de gloante si obuze cari cddeau din ambele parti. A lost o
lupta crdncena. Sultanul Murad, a rezistat cu aa tarie, incat,
armata necredincioilor cu toate fortele desfasurate nu l'a putut
misca din loc. Cam insd necredinciosii erau imbrdcati in tier
din ca 3 pAna in pioioare, armata otomana a inteles cd nu
poate inainta contra peretelui de fier i temandu-se sa nu fie
.batuta, s'au despartit in doud si au läsat sa treacd printre ei ne-
credinciosii.
Duna c atestia au trecut, luptatorii credintei, (Turcii) au
au facut front inapoi si au navalit cu spada asupra lor. Necredin-
ciosii s'au speriat, incdt cei din cei din urma irnpingeau pe cei
din fata iar caii lor fiind imbracati in fier si neputdnd lna trapul.
luptatorii credintei au ndvdlit cu spada asupra lor impun-
gdndul i tdindu-i, din care cauza caii s'au aruncat unii preste
altii, omordndu-se intre ei.
Necredinciosii, nemai putandu-se intoarce cu fata inapoi,
spre a face fain atacului, au fugit.
,Când armata otomana a vdzut acest lucru, chiar I cei
,cari mai inainte fugiserd, s'au intors, i sarind cu totii asupra
necredinciosilor s'au luptat pCind seara.
Dupa aceasta deslasurare a actiunei, la centrul liniei de
luptd, are loc atacul inväluitor asupra aripei stfuigi a lui Huni-
ade. executat de pasa Turahan si indreptat asupra Munteniior
camandati de loan Zechel, fratele lui Huniade, singurii, cari
mai opuneau rezistenta, dupa infrAngerea cavaleriei catafracte.
.0 parte din ghiauri au lost taiati continua anonimul, iar
cei ramasi in viata, parte s'au retras in intäritura de care,
parte au fugit.
Ghiaurii pedestri, au fugit intr'o comuna mare din apro-
piere si s'au addpostitiin case, baricaddridu-se. Noaptea Otomanii
au aprins satul, de s'a facut lumina ca
.0 alta parte dintre Otomani au inconjurat pe necredin-
ciosii cari se refugiasera intre care, unde lupta a durat pAnd
dimineata.
Blesternatul de Ioan, cdnd a vdzut ca luciurile au luat o
intorsaturd fatala, a inselat pe necfedincicsi, zicAndu-le : voi
rdmâneti aci .pe locurile voastre iar eu plec sd atac din spate
pc Turci i sounand acestea a fugit.
Când s'a fdcut ziva si necredinciosii au observat ca nu
.se rnai vede nici o urma despre loan, parte dintre ei au fugit
restul a rdma3 in cetatea de card, unde fiind inconjurati, unii
au lost ucisi, altii facuti prizonieri".
Macelarirea rumanilor munteni, reese clar si din descrie-
rea luptei, facutd de istoricul turc Nesri:
Inceputa in zorii unei zi de vineri, lupta crdncena a con-
tinuat si sâmbata, cu care ocazie au cazut o multime de begi,
71

dar si dela dusmani, au fost ucisi multi comandanti, iar aitiii

www.dacoromanica.ro
 233
au lost prinsi. lancu (Huniade) a fugit : banal sdcuilor a cdzut,
iar banul oolon a lost luat prizonier. Ceilalti ghiauri, parte au
,Jost prinsi, iar parte omordti in acest mace! incrrozitor".
Cdderea banultji sdcuilor, care era insusi Ioan Zechel,
comandantul trupelor muntene, precurn si mace:ul ingrozitor ce
a urmat, aratd clar rezistenta lunga si darza a Muntenilo,, re-
zistenta, care s'a terminat prin incercuirea si uciderea lor.
Sead-eddin, dupd ce descrie modul cum a fost dejucatd
manevra de spargere a centrutui turcesc, iucercata de catre Hu-
niade, aratd ldmurit si soarta trupelor, ce nu au fdcut parte din
carpal insãrcinat cu aceastä manevrd.
ln di nirr.ata zilei urmatoare, a reinceput lupta. Dusmanii,
au incercat sa sarminia pe luptatorii cultului. Adunandu-se la
un loc, au navalit asapra armatelor islame. Din cauza ca
atacatorii eran orea naternici, fiind imbracati in fier, armatele
islame s'au imodrlit in doud. Panteratii, prin deschiderea facutd
au patruns pand la bagaje. C,alaltd parte a oastei inamice, a
fost tdiatd cu sdbiile, inrosindu-se fata pdmäntalui de atata
sange cat s'a vdrsat. Cu ocazia aceasta banul valach si ca
seicuesc au cdzut in luptd".
Din descrierile istoricilor turci, reese clar, ca printre acei
cari au rdmas sä continue lupta au lost banul Valach si cel sacu-
esc, si cd trupele ce n'au facut parte din corpul de atac al cen-
trului inarnic. cum era cazul RomAniloi munteni, au fost mace-
ldrite.
Nici unul dintre cei trei istorici, nu aminteste de trädarea
RomAnilor.
Din descrierea luPtei depe Campul Mierlei de cdtre istoricii
turci, reese de asemenea clar planul lai Huniade, de a bate in-
taiu cele doud aripi turcesti si apoi a ataca cu toate forieie
centrul armatei otomane.
Turoii, nepatand rezista violentei atacului cuirasierilor, sub-
taaul Marad repetä manevra dela Cantle a lui Hannbal. Des
parte tra oele in dola si lasd sd treacd cavaleria catafracta, iar
duod ce aceasta a trecut, trupele turcesti se Intorc cu fata inapoi
§i ataca din s)ate cavaleria lui Huniade. Din cauza greutätei
ce caii purtau ii soinarea hr, aceasta cavalerie nu poate laa
tralal s)re a se sustrae atacului si nici a evolua, pentru a se
intoarce si a-i face fata.
Ataczta de trant de trupele ce Murad lasase pentru paza
taberei si in spate de catre ieniceri si Arabi, cavaleria cata-
fractä se salvaazd prin WO.
Principala fortd a lui Huniade, cavaleria panterentd, fiind
infrlatd, Tu-cii se arunca cu toatd puterea lor asupra trupelor
muntene, cornandate de fratele lui Carvin, si asupra celor ar-
delene, comandate de Pelusien, voevocial Transilvaniei.
Alt des-s;ris lapta eroicd a acestor trupe, cari rezista pand
seara, luptd in care au cdzut ambii lor condarnnati.
Partea dintre ghiauri, despre cari anonimul turc scrie cd

www.dacoromanica.ro
 234
al.-. lost incoljurati de toate partite si au plata cu viata, darza
lor rezistentd, sunt Muntenii i trupele ardelene. Acestia sunt
eroii pe cari Chalcocondylas, i-a taxat de traddtori.
Cum se poate explica aceasta gravd eroare a scriitorului
bizantin ?
Chalcocondylas ca si majoritatea scriitorilor bizantini, Hind
mai versati in discutiile bogomilice, decdt in principiile condu-
cerei trupelor pe cdmpul de 1upt i neputand pricepe, din lipsd
de pregdtire in aceasta directie, manevra savantä a lui Huniade
si stratagema lui Murad, a cdutat un pretext, prin care sd poatd
explica inIrdngerea celui dintdiu si victoria celui din urmd i l'a
gasit inventänd tabula cu trd darea Muntenibor.
De a:tfel, pentru scriitorii Greci, cart au avut in miilocul
lor atati Pausanii si Catobolini si cari au mers !And a acuza
de trädare de patrie chiar pe Temistocle, traearea nu li se parea
un lucru nenormal.
Pentru noi, supremul argument contra acestei näscociri,
est; instO scrisoarea lui Joan Huniade catre Papa Nicolae, da-
tata din Szegedin in luna Decembrie 1448:care in rezumat sund
astfel :
In ajunul penultimei ziie a lunei Septembrie, armata cru-
ciata s'a pus in mars spre Dunare. Atm de repede ne am gasit
,in fata inamicului, incdt mai mult am vdzut savdrsitd munca,
dent am simtit-o.
In ce priveste curajul cu care am luptat insnsi inamicul
poat: mdrturisi, cd nici odata nu s'a dat o luptd mai inver-
sunata.
Multi comandanti ilustri au cdzut i atdta a lost de inver-
sunatI si de crdncena lupta, incdt, niciodata nu s'a luptat cu o
o mai mare persistenta si tenacitate.
In cele din urma insd bravii nostri luptatorl, acoperiti de
rani si sleiti de oboseala, au fost incetul cu incetul in!rdnti,
cdmpul de lupta ramdndnd in stapanirea inamicului.
In ori ce caz, am pierdut lupta mai malt prin sldbiciunea
armelor noastre, decdt printr'o defectiune sufhteasca').
Turcii au cAstigat-o prin marele lor numdr".
lata o explicatie precisd data de insusi comandantul ar-
matei crestine, asupra cauzelor pentru cari cruciatii au pierdut
lupta: iar Turcii au cdstigat-o.
Este aceiasi cauza, pe care o intalnim aproape la toate
luptele ce nu au avut loc intre Crestini i Turci : marea supe-
rioritate numerica a acestora din urma, superioritate care a fost,
este si va fi unul dintre principalii factori, cari asigurd victoria
unei armate.
Deci insusi Huniade, a dat o desmintire categorica lui Chalco-
condylas asupra pretinsei traddri a Muntenilor. El spune hotd-
1) Qum quinde nos armorum potius quam animorurn defectu perdidi--
mus (Katona Vol. XIII).

www.dacoromanica.ro
 235
rat, ca lupta depe Cdmpul Mierlei, uu a lost pierduth din cauza
vre-unei defectiuni.
Un argument mai puternic in favoarea Muntenilor nu se
poate invoca si o desmintire mai categoricd nu se poate nici
cere si nici da, asupra celor scrise de Calcocondylas.
Scrisoarea lui Huniade, inläturd once echivoc.
Intre Calcocondylas, care a descris aceasta luptä din au-
zite, sau inspiratie si Intre Huniade care a lost comandantul ar-
matelor crestine, cred cd nu mai este cazul sd stdm la indoiald
cui trebue dat crezdmânt
DusManii nostri insd, cdnd au lost in joc interesele lor,
niciodath n'au avut un prea mare respect pentru adevärul istoric.
In loc de a cauta cauzele infrdngerei depe Cdmpul Mierlei in
Bonfiniu, Thuroczi, Aena Sylvia sau Duca si mai ales in scri-
sorile lui Huniade, ca cei mai in masurd sa cunoascd situatia,
au reprodus pe Chalcocondylas.
Scriitorii ardeleni au copiat pe cei maghiari, fara a corecta
origina isvoarelor si astfel a luat nastere aceasta tendentic asä
interpretare a istoriei, care a dus la ponegrirea memoriei celor
8000 de bravi luptätori munteni, transformandu-i d n eroi si mar-
tin in traclAtori.
Am crezut de datorie sa lämuresc acest punet si sd resta-
bilesc adevärul istoric, pentru ca generdtiile ce unneazd sa nu mai
fie mistificate ca cele din trecut.
Campania din 1456
Toti istoricii sunt de acord a recunoaste, rolul cu totul im-
portant ce familia Corvin si Romdni au avut de indeplinit in
aceasta campanie.
Se poate sustine cu tot dreptul, cd aceasta campania nu a-
partine regelui si poprmului maghiar, ci familiei Huniade si Ro-
mdnilor, secuudati de Capistran si cruciati.
Bonfiniu, spune clar : regele Ladislau si contele Ciley1
,care era guvernatorul de fapt al Ungariei, nu numai cd nu au
luat nici o masurd iu vederea apararei tärei, dar, auzind de
sosirea Turcilor, s'au inspäimantat intratdt, in cdti esind pe as-
,cuns din Buda-Pesta a fugit la Viena".
Roluf Regelui Ladislav si al Contelui Ciley, in apararee
Ungariei la anul 1456, au lost deci nul.
Activitatea parlamentului maghyar la rand ui sail, nu a lost
intru nimic mai rodnica, dupd cum scrie I. Man. ').
, Regele si parlamentul, priveau cu nepäsare in fata primejdiei,
bucurându-se din pisma, cd poate Huniade cel urgisit, nu va reusi".
De altfel, Bonifiu arath, ca Huniade, nici n'a pus vre o
speranta in ei,
Corvin care primise dela rege rnisiunea de a apdra re-
1) In cartea sa loan Huniade.

www.dacoromanica.ro
 236
giunile iaferioare (pärtile de Sud) ale Ungariei, putea sa spere
prea putin in regele-cupil si in rdutdciosul conte (1).
Tot greul rdspunderei apardrei Ungariei, cade dar asupra
lui Huniade.
El nu conteazd In aceasta grea misiune, decat i pe ajutorul
Papei pe Romani, cari rdspund in mare numär la apelul sat'.
Pontificele Calixtus, urmasul Papei Nicolae, vazand pericolul de
neinraturat, trimite pe Cardinalul loan de Sant-Angelo, bdrbat
intelept si cu multa prestantd", sà adund cruciati din Germania
§i tarile septentrionale i sa piece cu ei in ajutorul lui Huniade.
,,Acesta din urma. scrie Bonfiniu 2 ii adund pe toti vete-
ranii sai i alte trupe alese".
Din modul cum au lost compuse se armatele lui Corvin
in campaaiile anterioare se po ate deduce cina erau acesti ye-
terani. Ei erau in mare a lor majoritate Romani ardeleni.
Romanii i craciatii sunt acei a, cari au dus tot greul
campaniei.
Ca asa stau lucrurile, o arata insasi Katona.
S'a adunat la Semlin scrie el aproximativ 60.000
pde oarnerii din popor.
Niei unul uintre baroni nu §i-a facut aparitia in tabard, de cat
ilustrul Ion Huniade cu familia sa (3).
A mai venit in ajutor numai baronut loan de Korcg, banul
de M3CSO, cu cativa calareti. Acesta nici nu putea lipsi, deoarece
Belgradul facea parte din ban atul de Macso.
Nici un alt nobil ungur nu a mai luat parte.
Dar nu a luat parte nici poporul maghiar, dupa cum o arata
aceasta in mod clar, Pray: Nobilii maghiari i iobagii
lor nu au participat la aceasta campanie".
Pe acele timpuri, natiunea maghiara se compunea din
nobili i iobagi, deci nici unii nici altii, nu au venit in tabdra lui
Huniade.
Tin de ase-nenea sä mentioneze cd nici cruciati nu erau
adunati din Ungaria. Marea lur majoritate erau adunati din
tärile nordice si mai ales din Germania scrie Bonfiniu (4).
Veterinarii, despre cari Bonfiniu soune ca au rdspuns la
apelul lui Huniade, erau Romanii ardeleni, poate i Sacui, desi
despre acestia din urma, nicaieri nu se face vre-o mentiune. Ei
au fost insa in toate luptele lui Huniade i probabil cd au luat
parte si in aceasta campanie.
1) Corvinus autem qui ad protegendas Inferioris Ungariae oras, Regi
autoritate constitutus erat, in puere Regge a. pernicioso cornte, parum spe-
rare poterat.
2. Decades III Liber VIII. Is veteranos emnes ac alios spectate virtu-
tes milites cogit etc.
3. Lizet hoc in loco (Semlinum) tam copiosus populus (60.000) ccn-
veniret, nullus de baronibus illic comparuit praeter ilustrem et praeclarum
D. loannem cum sua familia (Katuna Vol. VIII pag. 1078).
4) Capistranus non mediocrem cruce signatorum exercitum e Germania
se conflasse fatetur.

www.dacoromanica.ro
 237 -
In timp ce o parte dintre Romanii ardeleni, formau gar-
nizoana Belgradului sub cornanda lui Mihail Szilagy, cumnatul
lui Huniade si a lui Ladislau de Kanisa, fiul sau, o alta parte
sa conoentra la Caransebes si Timisoara sub conducerea dixecta
a batranului Huniade ; cruciatii sub Capistran s'a adunat la
Szegedin, iar Muntenii sub cornanda lui Vlad al 111-lea numit si
Vladislau aveau insarcinarea sa apere Ardealul 1).
Despre Sa§i, avem date ceite, ca nu au luat parte.
Aceasta reese din cele 4 scricori adresate de Huniade,
celor 7 scaune sase§ti din Ardeal, cari suna astle12)
Szegedin 12 lunie 14563
loan Huniade Comte de Bistrita
catre
Sasii din Ardeal
Cred ca voi Sasii, aveti cunostinta despre inaintarea Tur-
cilor. In aceasta pricinta ai primis deja ordine dela Curtea
regala.
Va ordon dar, in numele M. S. Regelui, ca sa trimiteli in
or;ce caz si fàrä nici o intarziere, intreaga cavalerie, bine echi-
pata si armata pentru lupta.
Trupele voastre trebuesc sa fie sosite de sarbatorea SI.
Joan, in tabara dela Caras Severin, unde voiu sosi i eu in
acest timp.
(ss) Huniade,
Timisoara 22 lunie 1456 4
loan Huniade Comte de Bistrita
catre
Scaunele Sase§ti din Ardeal
Sultanul va ajunge peste 4 zile la hotare1e lard.
Eu plec vineri la Keve langa Dunare.
Inca odata va ordon, spre a evita pedeapsa ce se da
pentru tradare, sa va p:ezentati cat mai curand in tabara mea,
pentru ca absenta voastra sa nu fie un pericol pentru lara.
(ss) Huniade.
Kevrin 27 lunie 1456 5)
Contele de Bistrita loan Huniade
catre
Primarul Osvald diu Sibiu
Sasii din cele 7 scaune, n'au executat ordinele regale, ca
sa pregateasca §i sa trimita trupele la ra-cboi.
1) Grof Teleki Ioszef, Hun) adiak Kora Magyarorszagon Vol. III pag. 74).
2) Regeste din arhivele Sibiului.
3) Scrisoare deschisà aplicat sigiliul cu ceara rosie.
4) scrisoare inchisa, sigilul pe plic cu ceara rosie.
5) scrisoare InchisA cu sigiliul cu cearä rosie.

www.dacoromanica.ro
 - 238 -
In acest tImp Turcii au ajuns cu toate fortele, tunurile pi
obuzierele la portile tdrei, gata a ataca i ocupa in orice mo-
ment cetAtile regale. Pentru aceste motive, vd rog sä luati cu-
venitele masari peitru a se executa imediat ordinele regale,
trimitand Wile la luptd.
Luati arninte cd nici pentru Sasi nu a existat un moment
mai periculos, ca cel prezent.
(ss) Huniade.
Kevrin 3 lulie 1456 1)
loan Huniade Conte de Bistrita
catre
Cele 7 scaune ale Sasilor.
Cum v'am scris qi cum agentiii vostri au putut vedea cu
pro?rii lor ochi. eu ma aflu in fala Turcibor.
Inca ()delta, pentru D-zeu, vd Tog sa trimiteli trupele cat
sa poate mai repede, cautant sa execute inapt ziva L noaptee.
(ss) Huniade.
Din cele 4 scrisori, reese insistenta cu care Huniade cere
Sasilor, sd-i trimita fara intarziere trupele lor intr'ajutor, ara-
tandule iminenta pericolului. atat pentru Ungaria, cat si pentru
ei i amenintilndu-i chiar, cä vor ft pedepsiti ca trAdatori, daca
nu vor trimite imediat ostile la luptA.
Cu toate insistentele puse si cu toate rugdmintele i ordi-
nele repetate, ce Huniade a dat celor 7 scaune ssti, acestea,
pentru motive pe cari nu le cunoasstern. nu au trimes nici un
fel de ajutor.
Chiar dacd traoele sasesti s'ar f1 pus in mar§ dupa ulti-
mul ordin, ceeace nu rezultA din ni-i un document, ele nu ar
fi putut ajunge la timp, deoarece Mahomed al II-lea incepe ase-
diul Belgradului la 5 Iulie, iar la 21 Iulie da asaltul cetatei.
Intr'adevar, dacd se face calculul timpului ce i-a trebuit
cuierului sd ajungd dela Keve la Sibiu, curn si distanta ce
desparte acest oras de Belgrad, reese cd trupele sdsesti nu ar
fi putut ajunge la momentul oportun pe cdmpul de luptd.
Trupele, cari au apdrat Belgradul in 1456 si cari au infrant
puternica armatA a lu Mahomed al II-lea, au fost dar compuse
din Romani si cruciati, iar cei doi aparatori ai Ungariei in a-
ceastd catnpanie au lost Corvin i Capistran. Unul avea in
sarcina sa organizarea, instruirea, hrAnirea i conducerea tru-
pelor in lupta iar in celdlalt ridicarea si mentinerea moralului.
Unii dintre istorici, printre cari cativa romani, atribue vic-
toria dela Belgrad, exclusiv lui Capistran. Acestia se inseald
neaprofundand indeajuns chestiunea.
*) Scrisoare inchisä si sigiliul cu ceara rosie.

www.dacoromanica.ro
 - 339
Dupd cum am aratat mai sus, cei doi eroi au avut un rol
deopotrivd de important. Daca ar fi sa analizam insa in detaliu
activitatea fiecaruia, land indoiala ea acea a lui Huniade ar
prima.
In adevar, iata cum este comentata de catre diferitii scrii-
tori activitatea za.
Sead-Eddin dupd ce mentioneaza, Ca cetatea Belgradului
era una dintre cele mai puternice cetati a tarei maghiare,avand
ziduri puternice si rezistente, a caror cucerire era deasupra pu-
terei tuturor regilor, iar munitii aveau mai multe de cat stelele
,,cerului, aratd ca in cetate se gasea o garnizoand de 5-6000 de
oameni, cari necontenit cautau sa produca pierderi armatelor
otomane.
Aceste trupe scrie mai departe Sead-Eddin au in-
cuiat, toate intrarile, iar santurile le au umplut cu apa fluviului".
Cine dirija febrila activitate a garnizoanei Belgradului,
despre care face mentiune Sead-eddin ? Ioan Huniade prin or-
dinele ce da. Cine executa ? Mihail Sz;lagy, comandantul ceta-
lei, cumnatului lui Huniade si fiul acestuia Ladislau de Kamisa,
tdnar dotat cu cele mai allese virtuii ostasesti ' .
Bonfiniu arata la randul sau, ca tot Corvin este acela
care s'a ingrijit de cele necesare rasboiului 2 .
Huniade, este acela care chiama sub armP veteran: si alte
trupe alee, dirigeaza concentrarea si piepara in cea mai mare
grabd flota de Dunare 3).
Tot el este acele care armeaza, echipeazd, organizeaza si
instrues e armata cruciata t , compusa din cele mai etero-
gene elernente, ca tarani, preoti, studenti, calugari etc. -).
Ideia justa, asupra rolului celor 2 sefi ai armatei crestiee
o redd Bonftniu in urmdtoarea fraza : Corvinus et Capistranus
forti animo cum sun uterque exercitu, ad protegendam Albam
properarunt. (Corvin si Capistram cu inima plina de curaj, fiecare
cu armata sa, s'au grabit sd pro tegeze cetatea Belgradului).
In lupta pentru apararea crestinatatei, nu exista dar intre
cei 2 sefi vre-o chestiune de intaetate, ci din contrd era o sti-
mulare reciproca, ca fiecare sa'si adune cate mai repede
trupele si sa alerge in ajutorul Belgradului.
Conducerea operatiilor, fard indoiala insa ca a revenit lui
Huniade, atat prin varsta sa mai inaintata, cat si prin experienta
1). Mihael quoque Zelagy capitanens et Ladislaus de Kamisa luvens
militari virtute praestantes (Thuroczi).
2) interim Corvinum caetera, quae ex usu bell: sunt curare iubet (De-
cades HI. Liber VIII.
3) Clasem mira celeritate in Danubio parat (Bonofini).
4) Firmavit insuper castrum novo milite, cru^e signetam gentem... et
cum ea populare esset. armaquc vertere esset ignora, Dom Comes es illos
in quantum potuit belli adaptavit (Feyer Codex Diplomaticus).
5) Sed omnes qui convenerant erant populares, rustici,sacerdotes, cle-
rlci scholar,s, studentes, monachi, fratres diversae religions, medicantes etc.
ctc. (Pray Anal).

www.dacoromanica.ro
 240
trecutul sdu, fapt pentru care si Bonfiniu II pune inaintea lui
Capistran.
De asemenea in timpul luptelor de la Belgrad, activitatea
lui Corvin a lost prodigioasd.
Istoricul turc Nesri 1) enumard o intreagd serie de abile
dispozitiuni ale lui Huniade, prin cari acesta a reusit sä infrangd.
pe Mahomed al Illea.
Asupra nereusitei asaltului cetdtei Belgradului, el dd urmä-
toarele detalii :
Ienicerii au atacat cctatea, dar dusmanii inchizandu-le
toate drumurile, le-au taiat retragerea si asa rämanand lard
ajutor, au cazut foarte multi dintre ei, printre cari chlar aga co-
mandantul ienicerilor.
Tursun-beg lamureste i mai bine acest punct.
Indatd ce s'a fftcut ziudscrie el sultanul incalecand pe
cal, a ordonat asaltul, in timp ce muzicele din tab..rd cantau..
Tunurile au lost desdircate i armata in strigate de Alah"
s'a napustit la asaltul cetatei. Dupa greutati colosale, a reusit
sa escaladeze zidurile si sa pätrunda in cetate.
Increzatori insa urea mult in puterile lor si in victorie, in
,loc ca dupd ce au I dtruns in cefate sä se fi regrupat, s'au risi-
pit fiecare in cate o parte, dupa prada. Imprastiindu-i dorinta
de a prada, ei nu s'au mai putut apara and s'au produs con-
..tra atacurile trupelnr crestine, asa cd unii au cazut pe campul
de lupta, altii au lost 1 dniti, iar restul s'a intors pe unde au
intrat.
Acest esec al trupelor de asalt, a lost pricinuit de disco-
zitiuniie lui Huniade, care a luat masura ca trupele sale sa se
retragd si ascunda in diferite cladiri din interiorul cetdtei, lasand
pe Tu ci sa s imorastie dupd prada, iar cand acestia s'au res-
firat in de ajuns a dat ordin trupelor regulate. de sub comanda
lui Mihail Szilagy si Ladislau Coffin, sd contraatace, fapt care
a dus la infrangerea si gonirea Turcilor din cetate.
Pe langa conducerea truo&or regulate, Huniade alaturea
de Capistran incurajeazd i dirijeaza in luptd i pe cruciati 2)
Rolul lui Huniade I aceasta companie, a lost dar sub
toa'e raporturile covarsitor. El a mobilizat armata, a colleen-
trat-o a organizat-o si tot el a instruit-o, suportand toate chel-
tuelile necesare armarei, echipärei si hränirei ei.
Singurul care 1-a ajutat ia aceasta grea sarcind a fost Papa,
care i-a trimes pe Capistran marele orator, ce prin cuvant
si exem pin a §liut sa adune in jurul sdu acea mullime de oameni
de toate religiile i clasele sociale i s'o antreneze la lupta.
Acei insd, cari au tinut piept inamicului, apdrand cetatea
Belgradului pand la sosirea armate:or lui Huniade si a celor
cruciate, au fost Romanii ardeleni.
1) Dupà cronicile turcesti, traduse in lirrba maghiarl de Thury loszef
2) Ioannnes cum divi Francisci collego, crucigeros ad salutarem pugnam
hortatur (Bonfiniu. Decades III. Liber VIII).

www.dacoromanica.ro
 - 241 -
Dupd cum Vestitul general Belizare, cand Avarii atacd Con-
stantinopolul, vdzand situatia disperatd, face apel la veteranii sdi,
tot astfel i Huniade in momentele de grea cumpand pentru
crestindtate, apeleazd la bravii sdi veterani in marea lor majo-
ritate Romani, cari ii iubeau si'l ascultau din convingere.
Campania din 1456 se poate numi cu (trent cuvant, cam-
pania Romanilor si a cruciatilor. Muntenii au apärat Ardealul,
iar ardelenii Belgradul. In ultimele zile au sosit i luat parte
la luptd §i trupele cruciate conduse de Capistran.
Maghiarii au strälucit prin absenta lor. Denobilibus et clien-
tibus nullus eorum venit'')
Din cele expuse, rezultä rolul cu totul important, ce neamul
romanesc a indeplinit atat in apdrarea Ungariei, cdt si a cres-
tindtatei.
In campaniile din 1442, 1444 si 1448, Roinânii ardeleni si
munteni, formeazd mai bine de jumatate din totalul efectivelor
armatei ungare.
In timpul marsului, ei formeazd avangarda. In luptä sunt
considerati ca trupe de elità si asezati la aripa cea mai ame-
nintatd, sau in rezervd, formand pivotul in jurul cdruia araviteazd
intreaga actiune.
Cand trupele unguresti sunt infrante, sau bat in retragere,
Românii sunt acei cari aleargd in ajutor, restabilind lupta si tot
ei se sacrifica, dand memorabilele sarje, cum a lost acea a lui
Vlad 'repes la Varna. .

In momentele grele cdnd situatia armatei .crestine este

serios amenintatd, Huniade i§i pune toata nAdejdea in trupele
romane.
In timp ce parte din trupele unguresti, prolitd de Intu-
nerec, spre a dezerta in prima noapte a luptei depe Campul
Mierlei, Romdnii Malan la postul de onoare i luptd cu dispe-
rare. Eroica lor rezistentd luptd nu are aseind-
in aceastd
nare ia istoria rdzboaielor, decat trupele vechei Garde la Va-
terloo, cdnd generalul Cambronne inconjurat de toate partite si
somat sd se predea, rdspunde cu memorabilele cuvinte la
Garde meurt et ne se rend pas".
Aceiasi bravura, acelas curaj supra omenesc, acelas sublim
devotament, gasim si la trupele muntene comandate de loan
Zechel si la cele ardelene. Inconjurate de toate pärtile si co-
plesite de un inamic indoit ca numar, ele lupta pdrid la cel din
urma soldat, refuzand sa se predea si disparand in valtoarea
luptei ca niste varfuri de stanci, pe cari oceanul furios le aco-
pera cu spuma sa.
In ce priveste campania diu 1456, din care Ungurii isi fac
cel mai mare titlu de glorie, aratand cd ei au lost pavaza cres-
tinatatei si ca au tinut piept uraganului deslantuit de Mahomed
al 11-lea ; am ardtat print'o minutioasd analizd, ca ace asta este o
I) Pray. Ana le T. HI pag. 170.
C. 16

www.dacoromanica.ro
 - 242 -
campanie romaneascd si Ca alard de loan de Korog banul de Mocso
nu a luat pane la ea nici un magnat sau prelat ungur cu io-
bagii sài. Nici pe unii, nici pe altii nu-i misca dupd cum cu
mita dreptate remarcd Bonfiniu greutdtile prin cari trecea
lara si nici grija iminentei pericolului" 1).
Aceasta campanie este opera lui Huniade si a Romanilor
sdi, a!utati in ultimele zile si de cruciati.
Titlul de Rege apostolic", ce Papa 1-a conferit lui Matya,
n.1 i'a fost oferit ca o recunoastere a jertlelor si sacrificiilor
aduse de Unguri pentru cauza crestina, dupd cum acestia o afirmd
cu atata emfazd, ci ca, o recompensd bine meritatd §i intru totul
justificatd, adusd familiei Corvin.
Dealtfel, rolul cu totul important, ce Romanii au iucat in
diferitele campanii ale lui Huniade, este remarcat de toti isto-
rtcli nostri, cari s'au ucupat de evenimentele acestei epoci,
astfel;
I. Balan,2) scrie in aceasta privintd urmätoarele:
In arrnata lui, Iancu au fost foarte multi eretici, foarte
multi Romani, ba putem afirma cd luptele in cari a invins
Iancu, le-a castigat numai cu Romanii din distrtctele Sebes,
Mehadia, si Hateg."
Xenopol se exprimd la fel, asupra acestei chestiuni:
Victoriile stralucite puse de istoricii timpului in socoteala
natiunei ungare, sunt In cea mai mare pane datorite sangelui
Jornanesc raspandit sub steagurile maghiare si intelegentei ro-
mane, reprezintatd prin atatia conducatori.
Cam in acelas mod glasuesc si alti scriitori.
Ardtdrile lor sunt foarte juste. Incepand cu Ludovic cel Mare
si terminand cu Matei Corvin. aproa oe nu a fost luptd data de
Unguri contra Turcilor, in cari trupele muntene, sd nu fie cot
la cot, cu cele unguresti.
E drept, cd sub domnia lui Sigismuund voevozii Ardealului
Lorencz si Stibor si chiar Sigismund in persoana, au dat ajutor
lui Mircea contra Turcilor, dar aceste ajutoare sunt cu totul ne-
insemnate, MO de aportul trupelor muntenesti in diferitele cam-
panii purtate de Unguri contra Turcilor si mai ales in campaniile
lui Joan Huniade.
Tot atat de important dar de o mai lunga duratä, a lost
concursul Romanilor ardeleni.
Dela Carol Robert, pand la regele Vladislav urmasul lui
Matya, Romanii ardeleni formeazd nervul i, puterea armatelor
ungare.
Ei apärd Carpacti, dau garnizoanele cettitilor de pe Dundre
si tot ei formeaza grosul trupelor de camp, in toate manic
lupte date de Unguri contra Turcilor.
Dintre ei se ridica vestitii comandanti, Nicolae Gara I si
1) Neque patriae salutts, neque iminentis malicuram nil pensi habebant.
2) ln cartea sa Iancu liuniade".

www.dacoromanica.ro
 - 243-
al 11-lea, Ioau Huniade, Matei Corvin, Pavel Chinezu; Ioan Cor-
vin i Iosif Soimu, cari fac fala armatelor ungare.
Victoriile castigate de regi din casa Anjou, de Huniade,
de Matei Corvin si de Paul Chinezu, sunt datorite in cea mai
mare parte trupelor romane. Este destul sd reamintim lupta dela
Sibiu, si acea depe Campul Pdinei, care perduth de Bathori vo-
evodul Ardealului. este reastigath numai gratie interventiei la
timp a trupelor banatene comandate de Paul Chinezu.
Deasemenea Belgradul i celelalte cetäti de pe frontiera de
Sud a Ungariei nu au plecat steagul in fata atacurilor turcesti,
atata timp cat garnizoana lor a lost compusd din Romdni i s'au
predat fdra lupta, pe data ce ostasii romdni au lost inlocuiti cu
soldatii de alte neamuri.
Romanii au format adevdrata fold a armatei ungare, atat
timp cat ei s'au bucurat de drepturi politice i civile, timp ce
dureaza pana la sfingerea ultimelor vlastare din familia Cor-
vilor.
Pe data ce Man Corvhi, fiul natural al regelui Matia este
inlaturat prin intrigile reginei vdduvei Beatrice, in injelegere cu
prelatii i magnati unguri, dela dreptul succesiune al tronului
parintelui sdu, iar copii acestuia dispar intr'un mod cu totul
misterios la o vdrsta fragadd, poporul roman ramas fdra con-
ducatori si protectori, pierde toate drépturile sale.
Vasta avere adunata cu atdta munca i sudoare de Ioan
Corvin i sporitd de vaduva acestuia, cum si bogatiile ramase dela
Matei Corvin, trec printr'o casätorie fortata a Beatricei de Fran-
ghepan, vdduva lui loan Corvin, in mdinele marchizului de
Brandenburg nepotul regelui Vladislav.
Ungurii, profita de disparitia ultimilor Corvini, cari prin tre-
cutul, averea i personalitatea lor, reprezentau o forta de
temut pentru 'Malta aristrocratie maghiara, spre a da o serie de
decrete, prin cari ingreuneazd treptat situatia economica a po-
porului roman, terminand prin al reduce la cea mai cumplita sclavie,
Rornanii vazandu-si drepturile amenintate, au reactionat cu
'armele, dand nastere teribilei rascoale din 1514, cunoscuta sub
denumirea de rdscoala lui Doja.
Anul 1514, despre care vorbi mai pe larg cu alta ocazie,
este o data fatala pentru Romanii ardeleni.
Din acest an, ei perd ori ce fel de independentd po-
litica, cazand in cea mai neagra stare de sclavie si in cea mai
cumolith robie, ce-a putut exista vre-odata.
Noblimea maghiara, adunata in anul 1514, luna Octombrie
la Pesta, dupa tarminarea rascoalei, a intocmit cea mai draco
nica lege din cate a existat pe lata pamântului, redactata de
cancelarul Werboczi i intitulata Tripartitum".
Prin aceastd lege, poporul roman din liber cum fusese
devine rob. Este despuiat de toate drepturile civile i politice
luandui-se chiar libertatea personala i dreptul de proprietate.

www.dacoromanica.ro
 - - 244
Sa legifereazd cd nici un than nu va mai putea deveni
nobil i nici nu va putea fi ales episcop.')
Prin aseasta, noblimea cautd sà impiedice ridicarea vre-
unui nou Huniade, care le-ar putea fi o piedica in sistemul
de asuprire a bietului popor romanesc.
Pdmantul, pe care 1-a mostenit din mo§i strAmosi, nurnai
este de aci inainte al lui. Ca o materie brutd, este declaratd ina-
movibil. Pierde chiar dreptul de a se putea muta de pe o mosie
pe alta, neputand servi, de cat la aceia§ stdpan 9
Nu m-i este stdpan nici pe munca sa. Din ceeace mun-
ceste trebue sä dea a 10-a parte nobilului si a 9-a parte cleru-
lui') catolic i lutei an. Religia ortodoxd este deciaratd eretica,
iar sdrbätorile romanesti nu sunt respectate.
Aceastd robire e neamului romanesc are cele mai grave
repercursiuni asupra statului ungar. El este, lipsit de cei mai
buni ostasi, soldati Romani fiind aceia cari intretineau traditia, iar
comandantii lor, cari perpetuau docteina armatei ungare. mat
este de frapant acest adevdr, incat in foarte scurt timp dupd pier-.
derea independentei economice a Rorndnilor, Ungaria ii pierde
si ea independenta politica.
Dela indbusirea revolutiei lui Doja i intronarea robiei,
pand la grozava infrangere a Ungurilor la Mohaciu, nu sunt de
cat 12 ani.
Pe campul de luptd de la Mohaciu lipsesc ostasii romani,
cari la 1456 cu piepturile lor, opriserd sub zidurile Belgradului
elanul trupelor lui Mahomed al Il-lea. In locul generalilor
romani experimentati in conducerea rdsboaielor ca: loan Huni-
ade si Paul Chinezu, comanda ostilor unguresti in aceastd luptd
o are episcopul Tömbry Pal, care va fi fost expert in afacerile
de ordin religios, dar era necunoscdtor al artei rdsboiului, dupd
cum a declarat singur in modestia sa, cand regele i-a oferit
comanda.
lstoria isi are invdtdmintele sale, iar pentru cazul de fatd
concluzia ce trebue sä tragem, este cd o politicd inteleaptd, nu
trebue sd caute a semdna intre natiunile conlociiitoare ale uflui
stat, duhul dihoniei si al discordiei, ci pe al Wei si al pacei,
Dupd ce am ardtat rolul important ce au avut Romanii In
apdrarea Ungariei si a crestinitäti contra Turcilor si dupd ce am
examinat i tendinta lui Huniade de a atrage principatele ro-
mane de partea sa, sd cautam sd analizam pe scurt cari au lost
cauzele cari 1-au determinat la aceasta.
1) Nemo de rustica progrenie natus In episcopum eligatur (Art. XXIV)
2) Per hanc inf idelitatis ipsorum notam amissa libertate eorum, qua
de loco in locum recedendi habebat facultatem dominis ipsorum terrestribus
mera et perpetua rusticitate sunt subiecti, neque de cetero contra volunta-
tern et consensum dorninorum suorum, de loco in locum recedendi confe-
rendi habeant facultatem. (Art. XIV).
3) Coloni nonan et deciman solvere ex omnibus terrae nascientes
tenentur.

www.dacoromanica.ro
 - 245 -
Ele sunt de cloud felurl: de ordin politic §i de ordin sen-
timental.
Cauzele de ordin politic sunt astfel explicate de Dl. Iorga.
Planul lui lancu, era sd intrebuinteze faptul, cd in Moldo-
va i Tara Romaneasca sunt voevozi romani, cu cari intretinea
legaturi stranse §i sd le cheme la lupta contra Turdor.
Huniade cauta cu orice pret, sä atraga principatele romane
in sfera de influenta a Ungariei, pentru ca in lupta pe viald §i
pe moarte ce intreprinsese contra Turcilor, sä poata avea de
partea sa armatele celor 2 principate.
Cauzele de ordin sentimental erau:
Inclinarea inascutd in firea fiecdrui om, de a comanda pe
altii. La o varsta trecuta de 50 de ani, cum era cazul lui
Huniade, la data cand el pune grija deosebitä, a atrage cele 2
principate in s:era sa de influenta, cea mai mare placere a unui
barbat de stat, nu putea fi, decat s obtina respectul §i supu-
nerea tutuior compatriotilor §i a vecinilor sal.
La aceasta inclinare naturald, trebue addocsatd iubirea de
de glorie, care se manifestase la el cu atatea ptitere din primii
ani ai tineretii §i care singurd niciodatä nu imbdtrane§te.
Cea mai puternica insd dintre toate cauzele, pe care Hu-
niade prin inteligenta §i fin* sa, a §tiut atat de bine s'o mas-
cheze §i s'o ascundä, incat numai cu mare greutate sa se poata
desprmde din actiunile sale, a fost dorinta vie de a uni cele 3 .

principate romane: Ardealul, Moldova §i Muntenia sub voivo-

datul salt.
Este foarte interesantd §i meritd a fi relevatd, aprecierea
lui Xenopol, in aceasta privinta.
De§i in slujba statului ungar, Joan Corvin era de vita ro-
maneascd. Numai prin forma sa era ungur, dar sufletul era
roman. Se pot nñnclri cu faptele sale nu acei ce au pus pe
figura lui o mascd, ci acei din a cdrui sange i§i trägea el a
lui odrdslire`.
In adevdr, Huniade s'a inteles totdeauna cu Romanii. El
le-a priceput sufletul, §i le-a simtit duretile, 'ar ei i'au admirat
virtutiile §i calitatile lui osta§e§ti, care erau luate din bunele
insu§iri ale neamului nostru.
Nascut in Ardeal §i crescut la curtea principiilor munteni,
unde si-a trait cei mai frumo§i ani ai tineretei sale, s'a ridicat
prin vitejia Romanilor la cea mai inaltd treapta militaa. Plin de iluzii
§i urmarind un ideal, un mstinct natural il atragea spre ei.
Pop3rul roman, la randul sau, sd gäsia la acea data in
varsta adolescentei, animat de un inalt ideal:sm, a %/and un mare
cult pentru traditie, mandru de origina sa §i posedand toate as-
piratiunile §i pasiunile tineretei.
Epoca lui Huniade, corespundea cu faza in care se termi-
nase plamddirea sufletului sau etnic §i cu acea d infiripare
embrionard a principatelor romane, cari nu erau de cat un produs
al suprapopulatiei §i supraenergiei acestui popor.

www.dacoromanica.ro
 246 -
Pe campurile de luptd dela Cossovo, Nicopole §i Porti le de
fier, Romariii ardeleni luptand cot la cot cu cei munteni, se cu-
nosc si stimeaza reciproc. Dandu-§i seama ca sunt dotati cu ca-
litati si virtuti superioare natiilor vecine si cd sunt un po-
por de viitor, se simt atrasi in mod instictie uni spre altii
§i din aceasta atractie naturala, naste ideia unildtei sale politice.
Acest popor tanär si plin de viata, avea in vinele sale un
surplus de vlaga si energie. Simtea in atmosfera acelor tun-
puri, un suflu de viata noud si nu astepta decat omul care
sa-1 stie intelege si care sa-i calduzeasca pasii spre idealurile
§i aspiratiunile sale.
Persoana care l'a injeles, a lost Joan Huniade, tot o odrasld
räsaritä din trupul, lui.
Aspiratiunile §i idealurile acestuia se intalnesc pe aceiasi
cale cu ale poporului romanesc.
Vocea sangelui atrdgandu-i reciproc, se stabilesc, intre Ro-
mani §i Huniade, leguturi puternice si iusolubile.
In creerul genial a lui loan Huniade, a incollit pentru pri-
ma oard ideia unitatei tuturor Romanilor si tot el este cel care
a realizat-o cel dintai.
Deosebirea intre el si Mihai Viteazul constd in faptul cd
Huniade a realizat unirea celor 3 tari surori, ca voevod al Ar-
dealui, deci sub sceptrul regelui Ungariei, pe and Mihaiu s'a
incoronat la Alba-Iulia, ca reprezentant al dinastiei Basarabilor
§i in calitate da principe al Munteniei.
Este interesant de examinat modul cum a reusit Huniade sa
traduca in fapt, ideia unirei celor 3 tari surori.
Prima provincie ce Huniade alipe§te la Ardeal, este Mol-
dova.
Regele Vladislav al Poloniei, a ajuns rege al Ungariei,
numai gratiei lui Huniade, care punanduse in fruntea partiza-
nilor lui Vladislav, aduna o armata cu care bate trupele par-
tIzane reginei vaduve, comandate de Gara.
Ca recompensa, regele Vladislav il numeste voevod al
Ardealului.
Huniade in aceasta calitate cere ca Moldova, care dupd
cum am ardtat anterior se sustrasesc de sub dependinta Un-
gariei, sa fie pusä din nou sub suzeranitatea ace§teia.
Regele Vladislav i§i acorda delegatia ca in calitatea sa de
voevod al Ardealului. sa se ocupa de afacerile externe ale
Moldovei.
Dupd ce aduce Moldova sub sfera sa de influenta, cautd
sa aduca si Muntenia.
Rezultatele fericite a primei part a campaniei din 1442, il
ofera acest prilej.
Dupd infrangerea lui Mezeth-beg In vara anului 1442,
Huniade atat prin promisiuni cat §i prin presiuni, reuse§te sd
atraga §i pe Vlad Dracul principele Munteniei, de parte a Ungariei.
Prin aceasta el devine guvernatorul de fapt al celor 3 tari.

www.dacoromanica.ro
 - 247 -
Aceasta, reese clar din diploma regelui Vladislau, despre
care am rnai Meat mentiune anterior.
Dupd ce diploma laudd activitatea lui Huniade fn lupta de
la Sibiu, continua astlel;
Ex quo opere huic Regno ea accessit utilitas, ut parcium
Transalpinarum et Moldoviae vajvodae qui adhunc progeni-
rorum nostrorum temporibus sacrae hujus regni Coronae rebe-
llando, Turcis se subiccerant, ipsum lohannis vayvoda turn con-
silio inducti, turn metu concussi rursum huic Regno, cum tote
nsua terra se restituerint, pristina fidelitatis obsequia nobis usqua
in idem hanc exhibere obligati.(Din aceastd luptd, ca§tigul re-
gatului a fost cd provinciiie voevozilor Munteniei §i Moldovei,
cari in timpul strramc§ilor no§tri sau räsculat in contra sacrei
coroane a acestui regat i s'au supus Turcilor, voevodul Ioan
indemanand pe domnitorii lor cu sfatul, cat §i amenintandu-1,
ace§tia s'au intors cu toatd tara lor la vechea supunere i cre-
dinta cdtre regatul ungar, ardtanduni-se obligati pang in ziu a de azi.)
Calitatea de guvernator, peste cele trei principate, ii
este confirmatd atat de catre rege, cat §i de cdtre dieta ungara
dupd cum rezultd din urmatoarele randuri ale lui Bonfiniu:
Ioannes deinde, post faustas praedicationes ac laudes,
quibus Rex, cum universo Senatu eum exolverat, in provinciam
dimissus, utrisque Valache populos confirmativ ut Turcis in
posterum animosius resisterent, promtiores effecit.
(Joan Huniade, dupd infrangerea lui Mezeth beg §i Sabach
edin, a fost chemat la Buda unde i s'au adus omagii i laude,
atat de catre rege cat 0 de catre parlament, pentat fericitele
sale izbanzi. A fost apoi trimes din 11011 Iii Ardeal ci confirmat
. peste popoarele celor cloud Valachii, ca in cazul cand Turcii
ulterior ar incerca sa mai reziste cu tdrie, sa inainteze prompt
in contra lor.)
Din randurile de mai sus reese clar cd lui Huniade i
s'a incredintat guvernamantul i comandamentul peste cele doua
Valachii, adica peste Moldova 0 Muntenia.
Rezultä deci cd, cu incepere dela 1442 pand la 1444
data cand regele Vladislav a lost ucis la Varna, Ioan Huniade
A lost nu numai guvernatorul Ardealului ci §i al Moldovei §i al
Munteniei.
Este prima oard in istorie, cand cele 3 täri surori sunt gu-
vernate de aceimi persoand.
Aceastd unire se face in persoana lui loan Huniade, iar
scopul urmarit era lupta in comna contra paganilor Turci.
Dupd moarea regelui Vladislav, sä produc modificdri, atät
in situatia politica a celor trei principate, cat §1 in aspiratiile §i
idealurile lui Huniade.
Acesta din urmd, vdzand cd regele Vladislav a cazut in
luptd, iar Ladislau Postumul fiul regelui Albert, nu avea cleat
4 ani. crede momentul prielnic spre a deveni guvernatorul Un-
gariei.

www.dacoromanica.ro
 248 -
In urma victoriilor castigate asupra Turcilor. hind idokitri-
zar de popor, iubit de mica nobilime, apreciat de Papa §i
simpatizat de clerul catolic, reuseste a fi numit in aceastd
functie, avand toate puterile unui rege, exceptand pe aceia de a
face danii de mosii.
Odata devenit guvernator, el pare a fi nutrit in sufletul sdu
dorinta de a deveni rege al Ungariei.
Scriitorii unguri, poloni si austriaci nu marturisesc aceasta,
reese insa din aratarile istoricilor turci si din actiunile lui
Huniade astfel :
Nesri vestitul scriitor turc, care a trait numai cu cativa
zeci de ani in urma lui Huniade si care era in masura de a fi
bine informat, scrie asupra aspiratiunilor lui Huniade urma-
toarele :
Jancu, belerbegul regelui, hind un om foarte ambitios
dorinta lui a fost sa ajunga regele Ungariei".
De acest gand, a fost sthpanit si ispitit Huniade, iar im-
prejurdrile Ii erau favorabile spre a-1 realiza.
Pentru a putea reusi sä tie ales rege, fiind prea inaintat
in varsta, nu putea astepta roadele administratiei sale ordonate
si a politicei sale intelepte, ciii trebuia un eveniment mare. o
lovitura de teatru, care sa electrizeze masele, facandu-le sa-1
ceara i sa-1 aleaga ele singure domn.
Avea nevoe de o vitorie stralucitd, ca aceia obtinuta de
Bonaparte le Marengo §i ile o pace cu totul favorabila, ea aceea
dela Luneville.
Iatd adPvaratul motiv al campaniei din 1448.
Pentru a intreprinde aceasta campanie, avea nevoe de
aliante sigure si de ostasi viteji.
WA' motivele politicei sale Nä de principatele romane,
dupa anul 1444.
Deasemenea, pentru a puteã ocupa tronul Ungariei, ii
trebuiau partizani siguri, pe cari sa se poata baza in orice im-
prejurare.
Pe magnatii unguri nu putea conta, acestia hind ambitiosi,
orgolio§i si invidioi pe Huniade, deoarece dupd conceptia lor
erarhia valorilor era numai in funclie de vechime si titluri de
noblete.
Calitätile, virtutile si victoriile lui Huniade in loc de a
starni admiratia nobililor unguri, au produs ura cea mai neim-
pacata contra acestui erou; 7n micimea lor de suflet, ei nepu-
tand admite ca un roman sa ajunga la atata glorie §i la asa
inalte functii.
Pentru acest motiv, cat timp au avut nevoie de bratu! sdu
neinvins, ca sa-i apere de urgia Turcilor si-au inabusit nra i
resentimentele ce-i purtau, dar pe data ce pericolul a trecut, nu
s'au shit a'l debarca din functia de guvernator al Ungariei.
Contele Cilley a mers chiar pana acolo, incat a tocrnit oameni
can ca s atenteze la viata lni.

www.dacoromanica.ro
 249 -
Neputand conta pe Malta aristocratic maghiard, Huniade
a fost silit sä caute sprijin in Mara.
Cum el se inrudise cu Basarabii, Inca de cand fusese In
serviciul principiilor Munteniei, cauta o apropiere si o inrudire
si cu Musatini.
El §tia cd legaturile matrimoniale Intaresc aliantele politice
si pentru acest motiv, dupa ce märitase una dintre surori cu
Manzi le din Arge§, rudd apropiatä cu Dan voevodul Munteniei,
(Id in casatorie pe cealaltä lui Petru Aron, fiul natural al lui
Alexandru cel Bun.
Prin aceste casatorii, se intarea alianta cu cele cloud prin-
cipate, iar el isi asigura concursul trupelor muntene §i moldo-
vene, atat in lupta contra Turcilor, cat si pentru cazul eventual
al candidaturei sale la tronul Ungariei. Gaud Danestii sunt
a§ezati pe tronul Munteniei, Petru Aron pe al Moldovei, iar rds-
coala lui Giscra §i a magnatilor rebeli este infranta, el incepe
campania din 1448, de al caei rezultat atarna coroana Ungariei.
Prin trddarea despotului Brancovici, el pierde aceasta
campanie §i ca un bärbat politic intelepi, i§i da sama cd pier-
derea luptei depe Campul Mier lei, insemna renuntareA pentru
totdeauna, din partea sa la coroana Ungariei.
Pierderea acestei campanii duce §i la infrangerea sa politicd.
Dusmanii sai coalizandu-se, reusesc in anul 1452 sa scoatä
din mainile Imparatului Frideric, pe tanarul rege Ladislau, si
sa1 pund pe tronul Ungariei.
Cu aceasta s:eaua lui Huniade !Area a fi apus. Moartea
sultanuiui Murad al II-lea si suirea pe tron a fiului sat' Maho-
med al II-lt,a, readuc Irma din nou pe scena, pe marele cdpitan.
Campania din 1454 in Serbia, ii reface gloria militard, iar
cea din 1456, il consacra ca erou al apararet Ungariei si mar-
tir al cre§tinismului.
Ca unul ce apärase Ungaria cu o armatd adunatä, plätitä,
hränità si imbracatd din averea sa proprie, lard cea mai mica
contributie din partea statului ungar, avea tot dreptul sd pretinda
tronul pentru fiul sau cel mai mare Ladislau Corvin, daca impre-
jurdrile ar face ca acesta sä devie din nou vacant.
Pentru a putea face fata oricarei eventualitati, e! lasd co-
piilor sai o armata de 16,000 soldati, cu totul devotati si o mare
avere.
La moartea lui Ladislau Postumul, care are loc numai la doi
ani dupa a lui Huniade, in ziva alegerii noului rege, acesti soldati
sunt adusi la Buda de catre cumnatul sau Mihail Szilagy si cons-
tituie cel mai puternic sprijin in favorul candidaturei la trcn, a
fiului sau Mathia.
Din cele expuse in ultimile doud capitole, rezultä cd epoca
lui Huniade, are o importanta deosebitd pentru neamul roma-
nesc. Unitatea noastra sufleteascd s'a cimentat prin sangele
värsat peldiferitele campuri de luptd, unde frati de acelasi neam
si acea§i lege au luptat cot la cot, contra dusmanului comun.

www.dacoromanica.ro
 250 -
Emblerna, sub care Romanii munteni si ardeleni au luptat,
a fost Corbul" sterna Basarabilor, adoptata si de Huniade in
urma legaturilor sale familiare cu Dänestii.
Huniade, tinea atat de mult la aceastä emblems, Incat a
pus-o pe steagurile sale, a dat familiei pronumele de Corvin si
a asezat-o pe poarta principald a faimosului castel dela Hune-
idoara.
Acest caste], zidit cu bani castigati de Huniade cu multa
rnunc i sudoare, asezat intr'o repiune plind de cele mai slinte
amintiri, privitoare la obarsia neamului nostru, prin emblema Ba-

(Poarta castelului de la Huniedora)

sarabilor asezata pe poarta sa, formeath puntca intre trecut
si prezent, reprezentand legatura indisolubild dintre Muntenia
si Ardeal.
Ideia unitatei politicc a neamului romanesc, fiind plarna-
ditä intre zidurile acestui castel, el trebuie sä devie pantru e-
un local slant.
Trebue cat mai curand restaurat i cea mai buns ioi
trebuintare ce i se poate da, este de a-1 transforma in resn
dinta de vara a Mostenitorilor tronului Romaniei Mari.

www.dacoromanica.ro
 251

Nicaeri ca intre peretii acestui local, viitorii ncstri regi nu vor

putea invdta mai bine iubirea de tard i neam §i nu vor putea
aprecia mai just covar§iroarea influenta, ce traditia exercita
asupra sufletului unui popor.
Cred ca se cuvine aceasta cinste memoriei marelui erou, care
a §tiut sä puna intr'o lumina asa de trumoasa strdlucitele calitati
rasboinice ale neamului romanesc, care a scos pentru 2 decenii
principatele romane de sub jugul turcesc si care a lost promo-
torul marei idei a unirei politice a tuturor Romani tor.
Amintirea sa nu poate sdne inspire decat admiratie. El a lost
trambita, care a chemat la lupta pe Romanii din cele 4 unghiuri
contra inarnicului comun, sabia magica care nea condus o§tile
la glorie si marire si personajul mistic care a shut sä intrupeze
in persoana sa, aspiratiunile, idealurile i sperantele unni neam
intreg, dandul un suflu cie viala noud si lasand dupa sine o
puternica dunga de lumina', care sal calauzeasca pasii in viitor.
Din trecutul acestui mare general si intelept baroat de stat,
avem multe de invatal. Acest trecut nu este mort, decat in mdsura
in care incetam de a-1 mai recunoaste.
lntrucat priveste pe bdrbatii no§trii de stat politici i mi-
htarii, au de tras din viala si activitatea lui Huniade un pre-
tios incatdmant §i anume :
Europa orientald a lost in toate timpurile, inteo continua
stare de flotare si de haos.
In nisipurile sale miscdtoare, singurul teren solid, este acela,
care se afla sub picioarele unui soldat, sau sub afetul unui tun.
Pe aceste taramuri s'au putut mentine si propMii numai acele
state, cari au avut o armata puternica.
Cum a bast caracterizat Loan Huniade de catre diferiti
scriitorl ai veacurilor XV si XVI si de cAtre scriitori mai
de seam& unguri z romani
Joan Huniade, atat ca bärbat de slat, cat si ca general
comandaut de o§ti, a lost una dintre cele mai ilustre persona-
htdti ale secolului al XV-Iea.
Timp de peste 25 ani el intrupeaza in persoana sa pe
eroul, care asigura inviolahilitatea regatului ungar, contra
atacurilor repetate ale sultanilor Murad, si Mahomed al It-lea
si pe a postolul crucei, in lupta titanicd ce aceasta purta
contra semilunei.
Faiml numelui sau a depasit cu mult hotarele Ungariei.
Prin idealul ce simboliza, prin operaliunile militare ce a condus
si prin luptele la cari a luat parte, a devenit unul dIntre cele -
mai m ircante person igii ale acelei epoci.
Pentru a putea face o sinteza cat mai apropiatd de ade-
var asupra personalitatii lui Ioan Huniade, azi, dupa aproape
500 de ani dale moartea sa, ne-am expune de sigur la apre-
cieri gresite, daca nu am exemina §i modul cum a lost carac-

www.dacoromanica.ro
 252
terizata activitatea sa de catre istoricii veacurilor XV §i XVI,
cum §i de cdtre acei cari s'au ocupat ulterior cu istoria acestei
epoci.
Pentru aceste motive, este nevoie a vedea modul cum
fiecare istoric in parte, a caracterizat individualitatea §i P.ctivi-
tatea acestui mare barbat de stat :
Voiu incepe cu scriitorii secolelor al XV-lea §i ai XVI-Iea.
Thuroczi. Unul dintre cei mai de seama §i mai impartial
scriitori unguri, contimporan cu loan Huniade, ii descrie astfel
Era pe acel timp in regat un barbat nobil §i mare la
suflet. roman de neam numit loan Huniade, om foarte raz-
boinic, ndscut pentru manuirea armelor i pentru a conduce
razboaele. Precum pe§tii au fost creati pentru a infrumuseta
apele, iar cerbii pddurile umbroase, tot a§a el s'a nascut pen-
tru a se ilustra in cariera armelor §i in conducerea razboaelor.
Intrecand in totdeauna pe superiorii sai §i ilustrandu-se
prin virtutile sale, a reu§it sa ajunga treptat dela cel mai mic
grad pand la inalta functie de voivod al Ardealului).
Aenea Sylvius Picolomini, scriitor de frunte mare ora-
tor §i in urmd Papa, sub denemirea de Pin al II-lea, descrie
astfel caiitatile lui Huniade :
Ungurii fiind angajati in razboiu cu Turcii. sub conduce-
rea lui Huniade, erau mai mult victorio§i decat invin§i. Hu-
niade a lost de neam Dac (cari acum se chiamd Valachi). Nu
era nascut dintr'o familie prea stralucita, dar s'a ilustrat prin
faptele sale de arme §t a invatat a§a de bine pe Unguri arta
nrasboitiiui, incat ace§tia nu numai cd au infrant o§tile turce§ti,
dar le-au devenit chiar superiori 2).
Tot Aenea Sylvius, in Istoria lui Frideric regele Austriei
§i Imparatul Gerrnaniei. scrie urmatoareie :
Era in acest timp ca guvernator in Ungaria, loan de Hu-
niade voivodul Transilvaniei, nascut nu dinreo familie de neam
mare, dar mare la suflet §i fntelept la sfat, care, dupa' moartea
regelui Albert era indicat de toata lumea. ca singurul capabil
sd impiedice invazia Turcflor in regat ungar. A avut dese ras
boaie cu ace§tia, de multe ori le-a infrant o§tile, pe multi din
tre ei i'a macelarit §i multi prizonieri §i steaguri a luat. Pana
la el, cre§tinil au suferit mari calamitati dela Turci.
Dlugossus vestitul cronicar polonez, ocupandu-se de viala re-
gelui Vladislav, care a lost ales rege al Ungariei dupd moartea
lui Albert, descrie astlel pe Huniade:
Regele Vladislav vedea in Ioan Huniade un soldat cu-
ragios §i un comandant de mare valoare. Netinand seama de
1) Thuroczi Capit. XXVI.
2) Hungaris Inquit bello Turcico occupatis, ac saepius in illo, ductore
Huniazle victoribus quam victis. Dacus hic (nunc Valahos apellant) natione
fuR, haud claro genere ortus, sec factis per arum clarisaimus, ut qui pri-
mum Hungaros docuerit, quomodo Turciae acie frongi superiorique debeant
(Hist. Bohemae Liber XXVIII).

www.dacoromanica.ro
 - - 253
conclitiilie sale de nastere umile si oneste ci numai de alesele
lui calitati, if numeste comandant al armatelor destinc.te sä lupte
contra Turd lor i guvernator al tuturor provinciilor vecine cu
frontiera turceascd I).
loan Capistran, vestitul callugar i marele orator, (care a
fost insdrcinat de Pa oa sä adune armata cruciatä cu care a
venit in ajutorul lui Huniade in lupta din jurul Belgradului in
anul 1456) in scrisoarea adresatä Papei, prin care ii facea
cunoscut moartea marelui erou, se exprimd astfel :
In adevdr asa este, a plAcut celui Prea In,alt, ca sa ia
din mijlocul nostru pe acest atlet, de cea mai ilustrd memorie,
cel mai formidabil apOrdtor al sfintei religii catolice 2)
Chalcocodylas Laonicus, scriitor bizantin if descrie astfel :
Huniade, era ndscut dintr'o familie nu tocmai obscura.
Patria sa era Huniedoara in Ardeal. Fiind mult timp ca mercenar,
s'a versat in arta rdsboiului i ori unde era pus, prin curaj
pricepere se arata vrednic sd ocupe acel post" 3).
Philip Callimachus, scriitor polon, de origine din Italia.
care a descris istoria regelui Vladislav cdzut in lupta dela Varna,
Ii caracterizeazd astfel :
Este de amintit cA loan Huniade, bucurându.se de fa-
voarea publica si dintre toti fiind mai mutt in gratiile iui Si-
gismund, ca unul ce era mai versat si cunoscdtor in arta militard
si adininistracia civild. decat toti bdrbati de stat unguri ; cum
el nu se da in Idturi din fata pericolelor urgente si cum
toatd Serbia fusese ocupata in semn de pedeapsa de cdtre
Turci, afard de cetatea Semendria, pe care acestia o asediau
si care prin zidurile ei acoperea frontiera Ungariei, i s'a in-
credintat lui comanda armatei destinate a opera contra Tur-
cilor.
Printeun discurs, le inlaturd soldatilor frica de Turci si le
ardta nevoia imperioaA de a'i bate. Incepu apoi a studia
conceplia de conducere a statului i .armatei turcesti, cum si
pe cei mai distinsi generali gi bdrbati de stat ai lor, in care
scop a stat mai mult timp intre Turci, ca voiajor.
Cum Huniade intrecea pe toti prin calitatile i insusirile
rdsboinice, a atacat trupele turcesti care asediau cetatea si
le-a imprästiat. Prin aceastä victorie, nu numai cd a salvat
cetatea Semendria, dar a pus si capat rdsboiului.
1) Quia (Vladislaus) loannern de Hunyae videbat militern anirnosum
et virum in armis magni pretii, non attenta conditiam sua, quae tum erat
humilis et exigua, sola virtute ipsius delectatus, ipsos contra Turcas Capi-
taneum ordinal. et castra omnia Turcorum terris vicina, sibi dat fn tenutam
(Hist. Poloniae Lib. XXII)
2) Et si vero ait, ita placuerit Altissimo, quod de medio sustulerit a
nobis ilium ilIistrissima memoriae pugilem sanctae fidei cathoiicae hostibus
formidabilem defensorem.
. 3) vierczcle autem conductus longo admodum tempore, apuz hunc
Ducein vesatus est ; ubique. quecumque mitteretur fortitudinem et diligan-
tiam memorabilem ostendens.

www.dacoromanica.ro
 254 -
A mai fdrut apoi i alte fapte rdsboinice, de mare valoare.
A bagat o mare groaza. in Turd, iar intre ai sdi, a facut
sd nascd mari sperate ').
Ducas, scriitor bizantin, (care a scris ocuparea Constant!.
nopolului de cdtre Mahomed al II-lea i luptele dintre Vlad
Tepe§ §i Turd), de3crie astfel alegerea lui Huniade ca guver.
nator al Ungariei.
In acest timp, regele Ungariei fiind Inca copil, nu exista
un vicariu care sd se ocupe cu conducerea rdsboiului.
Deoarece era cunoscutd cutezanta Turcilor si cum trebuia
sd se aleaga un prefect general preste toate armatele regatului
a lost ales Huniade, barbat in adevär cutezator i curagios,
asemdnator cu Acill si Hector 2).
Petrus Ranzanus, descrie astfel activitatea lui Huniade,
dupd moartea regelui Albert :
Putin in urma mortei regelui Albert, Amurat, tiranul Tur-
cilor, intenctona sit invadeze Ungaria. El supusese deja Moesia
inferioard i patrunsese fn cea superioara, din care face parte
Rascia, (care se numeste si Serbia) si pe care o supusese pu.
nterei sale. Acum se pregatea sit navaleascd in Ungaria. Cum
nimeni dintre fruntasii Ungariei nu era in stare a'i sta cu ar-
mele impotrivd, a lost ales loan Corvin, care fusese in Italia
(in solda ducelui de Milan) si care cste numite comandant al
fortelor Ungariei de pe frou(iera turceasca.
Atat Ungurii, cat i toate celelalte natiuni crestine ve-
cine lor, sunt datoare recunosiintd vecinica lui Ioan Corvin,
care, prin curajul sat] cel mare, sa alvat Ungaria de iruptia
si invazia in perspectiva a Turcilor 3),
Ludovicus Tubero, scriitor dalmatian, ocupandu-se incepu.
tul domniei regelui Matya, scrie urmdtoarele:
Matya a fost fiul lui Joan Huniade, foarte ilustru barbat
care din neamul tatalui sau sau era (iet si sa numea singur
Corvin deoarece iu timpul cat a comandat armata a pus pe
steag Corbul, purtand in ciocul descis un inel de aur.
Corvinii fac parte din urmasii vechilor colonisti romani,
cati si acum locuesc cea mai mare parte a ogoarelor getice 4).
Gerardus de Roo, scriitor din secolul al XVI-Iea in Histo-
ria Austriae Liber V, descria astfel luptele lui liuniade cu
Turciii:
1) Et Turcos qnidem magnum, de se terrorem incussit, apud suos
vero ingenten spem excitavit.
2) Virum equieem audacem animosum altorumque in rebllico Achillem
et Hectorem (pag. 115).
3) Ab Hungaris igitur et et cunctis eis finitimus nati nibus Cristia-
nis immortales sunt agendae, loani Corvino gratlae, qui Hungariam a fu-
tura audacissimaque ilia Turarum iruptione invasioneque servavit.
4) Quum paterno genere Geta esset, sese Corvinum ut dictum est ap-
pelavit. seu quia pater eius loannes Hunniades vir beho clarissimus. dum
exercitum duxit vexillo usus est, in quo Corvus annulum aureum rostro por-
tans despicatus est.... se a Romanorum civicum veteribus c.-,Ionis qui geticum
agrumen nune quoque mcolunt progeuiturum esse. (Comm de temp. suis),

www.dacoromanica.ro
 - 255
Carn in acest timp, Ioan Huniade Corvin, guvernatorul
regiunilor Trunsilvantei, conducea cu, multa pricepere si, curaj
rdsboiul contra lui Amurat, tiranul Turcilor, in asa fel, ca sin-
gurul dintre crestini a aruncat groaza in neamul feroce al a-
cestora, batand cu forte mai inferioare in numar si mai putin
pregatite de rasboiu, mare3 multime a Turcilor'):
Numit loctiitor al regelui si guvernator al regatului, cu
multa virtute si noroc in lupte, a urmat rasboiul contra Osma-
nilor -chiar pe pamantul turcesc. Familia sa, dela el, cu
cinste isi trage inceputul.
Petrus de Rewa, comentand, in 1613, cronica lui Thuroczi,
expune astfel activitatea rasboinica a lui Huniade in luptele cu
Turcii :
A scos atunci la iveala norocul, de obiceiu favorabil Un-
gariei, pe loan Huniade Corvin, prPfectul Transilvaniei, ca sa
conduca lzboiul contra lui Amurat tiranul Turcilor. Acesta
tuandu-si asupra sa conducerea ostilitatilor pe un teatru de
rasboiu depdrtat, cu asa curaj si noroc a dus razboiul, incat
dintre top comandantii crestini au fost singurul poate care ai
bagat groaza in Turci.
Mai Intl insa a invatat pe Unguri cum sa infranga liniile
de luptd turcesti si dupa ce i-a facut superiori in lupta, a bti-
tut numeroasele forte turcesti cu trupe uneori mai putin preg-
tite. Rezultatul acestor lupte a fost ca, o buna parte din Moesia si
Serbia care fusesera ocupate de Amurat, au fost recucerite de
catre Unguri.
Dupd ce am examinat modul cum a fost apreciat Huniade
de scriitorii secolelor XV si XVI, sa vedem cum este el caracte-
rizat de istoricii mai de seama, unguri turci si romani, cari s'au
ocupat cu aceastä epoca.
Principalul scriitor, ungur care a scris pe Jarg istoria Cor-
vInitor (a carei traducere, in limba romana, ar fi un mare castig
pentru literatura noastra istorica), este:
Groful Teleki lozsef. In lucrarea sa ,,Huniadiak Kora Ma-
gyaroszagon caracterizeaza astfel pe Ion Huniade.
Astfel a incetat din viata cel mai mate erou al timpulu-
sau, care s'a aratat tot atat de iscusit ca barbat de stat in gu-
vernarea tarei, pe cat de mare a lost in lupte. In fata inami-
cului, a fost curagios, dar nu de un curagiu orb si fara rail-
une, ci prevazator si nesovaitor. Pentru realizarea planurilor si
intentiilor sale era tenace si hotarat, in cat, ori zdrobea cu
desavarsire
,
pe inamic, ori era el complect infrant.
Intreaga sa viata a fost animata de o curatd iubire ma-
nifestata prin fapte vitejesti, fata de patrie si religie. pentru
care era si capabil si dispus sa'si sacrifice viala si averea. Ba
1) ...rern bellicam contra Amurathum Turcarum tyranum, ea cum anim
ortitudine administrabat, ut solus fere cx christianis ferozissmae genti ter-
rorem incuteret, multaque Turcarum millla paucis admodum copiis instruc-
tus fuderit.

www.dacoromanica.ro
 - 556 -
ceva mai mult, fiind in con0iinta sa convins, ca, recompensa
faptelor sale, consta in sacrificarea, la nevoe, chiar a vietei
pentru apararea tarei, a Mout i aceasta sfortare suprema,
(alusie la eforturile ce a Mout in campania din 1456, din cari i
s'a tras moartea. ')
Fraknoi Vilmos, in Magyar Nemzet tortenete" (cea mai
complecta istorie a Ungariei, editata de Szilagy Sandor, cu o-
cazia celebrarei mileniului 1000 de ani dela venirea Ungurilor
in Europa), caracterizeaza astfel razboaele ce le-a purtat loan
Huniade contra Turcilor:
Ioan Huniade, la vre-o cateva zile dupa eliberarea Bel-
gradului, s'a imbolnavit din cauza aerului infectat de miile de
cadavre ce intrasera in putrefactie. Dela Belgrad a fost trans-
portat in localitatea din apropiere numita Zimony, unde pe ziva de
11 August sa stinge, sfaqinduli viata eroica cu o moarte sfanta.
Corpul sau a lost apzat, pentru vecinica odihna, in catedrala
din Alba lulia, langa mormantul fratelui sal' mai mic. Monu-
mentul funerar a lui Huniade, de0 a suferit multe stricaciuni,
totu0 a reqit sa treaca prin multele peripetii ale vremei i sa
se mentina 'Ana astazi.
In ziva de 19 August 1458, and Papa Clement al XIII a
investit pe regii Ungariei cu titlu de rege apostolic (adica
rege luptator pentru apararea credintei), titlu ca0igat in urma
luptelor duse de Huniade contra Turcilor s'a exprimat in urma-
torii termeni asupra activitatei acestuia.
Cu victoriile ca0igate asupra puternicilor armate ale ina-
micului, Huniade §i-a asigurat o glorie atat de mare, incat
71

aceasta glorie va ramane de-apururea nemuritoare. Glorioasa

viata a lui Huniade, adauga Vilmos, nici nu putea sa aibe un
sfar0t mai demn decat cel pe care 1-a avut. Toafa viata a
luptat 0 a muncit pentru a deveni puternic §i pentru a-si asi-
gara bogatia care conditioneaza puterea. In lupta cea mai
nobila 4i cea mai desinteresala, ce a avut cu dumanii sai per-
sonali, totdeauna a e§it invingator, de0 situatiile grele ce i se
,,creiau, erau aproape de neinvins. Toate acestea, invingandu-le
cu mult noroc, marile servicii aduse patriei sale 0 intregei
cre0inatati, au lost incununate cu jertfa vietii sale. Si asttel,
in jurul numelui §i memoriei sale, radiaza gloria eterna.
Marczali Henrik in Mgyarorszag Tortenete scrie:
Aceasta ultima victorie a lui 1. Huniadi (respingerea asal-
ntului asupra cetatei Belgradului) considerata ca lupta proprie a
familiei Huniade0ilor contra Turcilor a consacrat rolul i im-
portanta acestuia din punct de vedere al istoriei universale.
Moartea care l'a rapus atat de repede dupa aceasta victorie,
l-a rapit din mijlocul certurilor partizanilor 0 a atmosferei pline
de intrigi, devenind apoteoza intregei cre0initati. Astfel I. Hu-
niade, victortosul erou al Ungariei 0 al intregei cre0inita1i, a-
pare in imaginatia popoarelor, ca cel mai desinteresant perso-
0 Volumul 11 pag. 448.

www.dacoromanica.ro
 557
nificator al iubirei de patrie, fapt care a asigurat viitorul fa-
miliei sale si tronul Ungariei, fiului sau.
Romai Horvath Yeno in Magyar Hadi Kronika descrie
astfel personalitatea so.
Ioan Huniade si-a castigat un mare renume in tara.
Regele Albert, care1 considera ca cel mai capabil bar-
bat, pentru apararea hotareior tarei contra Turcjlor, il nu-
meste ban al Severinului, punandu-I la locul cel mai periculos.
Acest barbat, din clasa de jos, ridicandu-se prin puterea mun-
,cei sale si relevandu-se tot mai mutt prin calitatile sale distinse
ajunge in cercurile inalte ale magnatilor Orel si ale stegarifor,
reusind astfel acum sa'si largeasca cercul ee activitete, cores-
punzator calitatilor cu cari era inzestrat. In noua i greaua
,,sarcina ce i s'a incredintat, numele h.i Huniade nu numai ca
nu ramane obscur, ci din contra, devine din ce in ce mai lu-
minos, ier faima numelui gau intrece pe acel al Coroanei, de-
,venind fala poporului. magyar.
In lungul sir al luptelor glorioase, Huniadc aste acel cale
apara natinnea maghiara contra puterei extraordinare a Semilu-
nei, deveniad astfel adevaratul erou al acestei natiuni i cres-
cand pentru ea o intreaga generatie de eroi.
In cariera sa de mare belti-duce, numai cu Turcii a avut
,42 de lupte, dintre cari numai douil a pierdut
Drapelul sau, esind totdeauna victorios din lupte, Huniade
devine fala Magyarilor si gpaima Turcilor.
far, cand sabia ii cazu din ma la sa muribunda, dupa cea
din urrna si mai stralucita luptd, poporul magyar nu stiu sa'*i
exprime recunostinta sa in mod mai demn, de cat alegaud de
rege pe bul sail, de mare speranta-
Timpul in care se desfasoara activitatea lui Huniade si a
fiului sau Matya, este cea mai grorioasa epoca a istoriei Un-
gariei..Desi teritoriul Ungariei nu se mareste in aceiasi pro-
portie ca pe timoul lui Ludovic cel Marr, totusi prestigiul sau
era mai mare decat mai inainte, cad desi pe timpul lui Ludovic
cel Mare Ungaria devenise cea mai mare putere in Orient, pe
timpul lui Matya, ea devine cea dintaiu putere din-Europa,
Scriitorii turci cari au descris luptele lui Huniade sunt:
Nesri care scrie asupra activitatei sale urmatoarele. Ne-
credinciosul de lancu Corvin in mod atat de crunt a batut in
1442 oastea lui Kule Sahin In Valahia, incat, acesta a lost
,nevoit sa fugä cu capul gol, intreband la fiecare pas, ce dis-
tanta mai este pana la Dunare.
Armatele islame, in asa grad au lost batute, incat nici nu
nar trebui sa se scrie aaeasta.
,,Anonimul Turc din 1486 (Nevtelen).1n anul 1442, Sabach-
neddin trecand prin Valachia, a intrat in Ungaria. Din cauza ca
akindsii s'au iodepartat i Sabacheddin pasa a Minas singur, tied-
Iosul de Ioan 1-a atacat si a 1nlrant pe musulmani.
In lupta de la Varna, dupa ce regele a lost ucis, armata

www.dacoromanica.ro
 558 --
necredincio0or incepand sa fugA, blestematul de loan i-a oprit
spunandu-le : Noi n'arn venit aici pentru rege, ci pentru petrie
vi religie". Cu aceste cuvinte a oprit armata.
Sead-eddin. In timpul caud Mezeth-beg invadase Ardealul
§i armatele islame erau ocupate cu prazile, regele Ungariei a
trimis contra lui o armata, sub un comandant norocos, la care
armata s'a mai alipit voevodul Valachiei §i impreuna au atacat
pe lslami.
Cum ace§tia cuno*teau foarte bine toate drumurile §i erau
si in numar destul de mare, in timpul cand Islamii erau impras-
tiati dupd prazi, au atacat pe begul Mezid.
Parte dintre Turci au lost facuti prizonieri, iar parte au fost
omorati. Begul Mezid le-a dat voe la toti cari au cai buni sa
fuga, iar begul la randul sau cu mutt chin §i necaz deabia a
putut trece Dunarea.
Scratorii roini2ni 11 caracterizeazei astfel: Sincai, in cronica
sa, scrie urmatoarele:
Belgradul fu aparat de Huniade cel viteaz, care adevarat este
vrednic de toata lauda")).
Xenopol, in istoria Romanilor, II descrie astfel :
Ioan Corvin este una din cele mai mari figuri ele seco-
lului al XV-lea. Acest erou, era de vita romaneasca, de4i in
slujba statului magiar. Cu moartea sa, dispare pentru catva
Ungaria, din randul natiunilor ce luptau contra Turcilor, caci
fiul sau Matya ii cheltui puterile mai mult in lupte cu cretinii .
D1 N. lorga, in istoria Romanilor, editia 1910.
Joan Huniade era fecior de taran, dintre taranii cari apa-
r au granita.
,Om de isprava §i indrazneala, invata me§te§ugul armelor
slujincl regilor Ungariei inpofriva Turcilor i chiar luptand sub
,,steagul unui domnitor ant de indepatat cum a fost ducele
Mil anului" .
In Istoria Romanilor din Ardeal §i Ungaria, 11 caracterizeaza
astfel : Bdtranul lancu a fost un adevarat roman, in ce pri-
veste destoinicia sa modesta. Nu §i-a batut medalii i nici nu
a chemat carturarii, ca sa'i aduca laude".
1. Beilan In cartea sa lancu de Huniade descrie astfel cali-
tatile sale rasboinice :
Virtujiile lui lancu sunt luate din bunele insu5iri ale na-
,tiunii romane. Viteaz, in intelesul cel mai nobil al cuvantului,
om de fapte §i nu de vorbe, modest, generos, totdeauna gata
a se jertfi pentru toti, fie al sau, fie strain.
In patria lui virtutiile §i victoriiie sale, a -produs ura cea
mai neinpacata in inimile acelora, cari nu puteau pricepe in
minciuna lor de sufler, ca un Roman 0 poata ajunge la atata
glorie".
20) P. Dragalina scrie in istoria Banatului Severin :
1) Volumill 11' pagina 21,

www.dacoromanica.ro
 - 559 -
Huniade prezinta icoana unui barbat devotat palriiei si
oregelui. Prin virtutiiln sale, generozitatca si eroismul sat.' a in-
calzit si cucerit inimile concetätenilor salt.
Din analiza personalitatei si activitatei lui, Huniade cum
si din modul cum a fost caracterizat de catre cliferitii istoricii,
rezulta ca a fost una dintre cele mai ilustre personalitati ale
secolului al XV-lea.
Trei au fost calitatile prin care el sa ilustrat in special
si..anume: ca barbat de stat, ca aparator al religiei crestine si
ca general comandant de osti.
Ca Mrbat de stat, in politica interna, a condus cu o mana
dibace si sigura franele guvernului, intronand in Ina linistea
si respectul legilor.
A restabilit autoritatea puterei centrale, infrangand pe Gis-
kra si magnatii rebeli.
A lost un administrator versat, care a stint sa mentie buna
armonie intre natiuniln ce locuiau Ungaria, cum si intre diferi-
tele clase sociale. Inzestrat cu 1111 spirit reparator, a pus ordine
in finantele Wei.
Prin aceste masuri intelepte si prin tenacitatea §i perse-
verenta cu care a urmarit aducerea lor la indeplinire, a ridicat
mult prestigiul statului maghiar.
In politica externa, s'a aratat un barbat de stat cu vederi
largi.
Danduli seama, de iminenta pericolului turcesc pei,tru Un-
garia, el reia firul politicei regelui Sigismund, cautand sa incheie
alianta cu statele balcanice si sa le ajute cu armele in lupta lor
contra Semilunei:
Ceeace nu putuse infaptui Sigismund, din cauza infrangerei
trupelor cruciate la Nicopole, cauta sa realizeze el.
To ata munca §1 activitatea sa, au fost consacrate luptei contra
Turciior. Idealul salt era zdrobirea Semilunei si gonirea Turci-
lor din Europa. Numai astfel credea el, ca statul ungar va putea
scapa de pericolu/ invaziei turcesti, a carei iminenta o presim-
tea si a carei grave urmari le prevedea.
Realizarei acestui ideal a si inchinat el intreaga-i activi-
tate si chiar viata pe care a pierdut-o prematur, in urma efor-
turilor supra omenesti, ce a facut pentru apararea Belgralului.
Din cauza imprejurarilor nefavorabile, datorite mai ales
certurilor interne, a geloziei, calomniei si chiar tradarei unora
din magnati, neputandu-si reatiza acest ideal, if lasa ca testament
politic copiilor si urmasilor sai.
Pe langd un mare om politic, Huniade a lost si un patriot
luminat, care si-a iubit tara mai presus de toate.
Exceptand pe Hannibal, nu intftlnim in intreaga istorie a
omenirei, un barbat de stat cu un mai mare spirit de abnegatie
si un mai sublim devotament pentru patria sa, care sä impinga
iubirea de tara, pan.I la sacriliciul yield,

www.dacoromanica.ro
 - 560 -
Ca aparatoi al religiei crqtine, Huniade a fost unul dintre
cei mai glorio§i luptatori ai Crucei, contra Semilunei.
Crescut de catre parintii in spiritul plin de evlavie §i
credinta a neamului romanesc, a ramas toata viata sa un cres-
tin, demn de primele secole. Iubea cu ardoare religia crestind
§i, dupa pllda voevozilor munteni la curtea carora a trait o
parte a vietei sale si cu can sa inrudit, dupd fied re victorie
contra Turcilor, ridica Cate o biserica sau mdnastire, cum sunt :
biserica din Sant-Imbru si catedrala din Alba Iulia, in care a
si fost inmormantat.
Cavaler, prin natura carierei si nobleta sentimentelor sale,
a fost omul virtutei prin exce!enta. Si-a creiat din sentimentut
datoriei o ideie absolutä, careia i-a supus toate alectiunile si
pasiunile sale.
Ideile ce propaga, armonizandu-se si identificandu-se intru
totul cu laptele sale, cuvintele §i indemnurile lui erau ascultate
§i urmate cu sfintenie.
Spirit in totdeauna gata de jertfd, s'au consacrat viata
luptei contra paganilor.
Dandu-si seama, cd dupd caderea statelor balcanice sub
jugul turcesc, Ungaria a ramas zidul de aparare al cre§tinatatei
contra Islam mului, cauta sa intrupeze si sa lege in aceid§i
idee, lupta pentru apararea Ungariei, cu acea de apararea a re-
ligiet crestine.
Cum ideia luptei pentru integritatea Ungariei nu era destul
de simpatic popoarelor vecine ca: Germani, Cehi, Poloni etc. el
cauta sa prezinte aceasta lupta sub o infatisare mai inalta, mai
nobila §i mai ademenitoare pentru mentalitatea acelor timpuri
si anume sub emblema luptei Crucei contra Semilunei, a cres-
tinismului contra islamismului §i a civilizatiei contra barbaris-
mului. Prin aceasta substituire de idei, el isi asigura. sprijinul
Papei si simpatiile lumei catolice, facand ca actiunea sa sa fe
imbratisata de intregul Apus.
A lost barbatul de stat, care a §tiut sa domine situatiile
cele mai complicate si sà tragd profit din tot ceeace 1-ar putea
ajuta si secunda in realizarea intentiunilor i planurilor sale.
Neobosilei sale activitati in lupta contra pdganilor, da-
toreste Ungaria titlul de rege apostolic" ce i-a fost conferit de
Papa in anul 1458 si gralie caruia Austro-Ungaria s'a bucurat
in conclav, de o situalie privilegiata, fata de celelalte state.
Huniade a fost cel mai aprig apärätor al religiei destine.
A reprezentat apotheoza luptei crestinismului contra islamismului,
pentru care fapt a si lost nurrit de Papa, Atletul lui Christ.
Ca general, comandant de o#i, Huniade a lost un mare
organizator, un priceput si iscusit instructor si un abil coman-
dant.
A dat o noua organizare armatei ungare, potrivitcerintelor
§i evolutiei timpului §i nevoilor statului ungar.
A inzestrat-o cu un armarneut la inaltimea cerintelor tech-

www.dacoromanica.ro
 - 561 -
nice a acelor tirnpuri, a instruit-o si a invatat-o arta razboiului,
faoand-o superioara celei turcesti i'a ridicat moralul .cirnentat
disciplina §i inaltat prestigiul.
Prin cuvant i exemplu a electrizat massele, insullandu-le
curaj si ardoare razboinica, iar prin stiinta le-a condus in lupta
facand ca laurii victoriei, sa treaca de partea trupelor ungare.
, Virtuos, bray, de o gratie eroica, calm, calculat si cu mult,
sange rece, a devenit idolul soldatilor sai, pe cari i-a iubit
de cari a fost iubit.
Armata lui a fost singura arrnata mercenara, cori nici o-
data nu s'a revoltat, bind mentinuta intr'o riguroasa disciplina,
prin o inteleapta si dreapta distribuire a fructelor victoriei, cum
si printr'o scicla convenabila, la timp si integral platita.
Natura I-a dotat cu cele mai distinse insusiri rasboiniee iar
studiul i experienta razboiului, unite cu o munca si activitate
neobosita, 1-au ajulat sa ajunga in varful piramidei.
Prin vitejia si capacitatea so, a devenit ernul national al
Ungariei, crescand la scoala sa, o generatie de generaii ilustri,
cari au ridicat si mai mult faima Ungariei, in rasboiale purtate
de fiul sat Matei Corvin contra Turcilor cum pentru cucerirea
Boemiei, Moraviei i Austriei.
Aureola si faima numelui salt, au depasit hotarele Ungariei
intrecand prin calitatile j insusirile sale rasboinice, pe toti ge-
neralii acelor timpuri. A lost personalitatea care impreuna cu
Mahomed al II.a a dominat secolul salt.
Daca in arta razboiului, nu s'a putut ridica la inaltimea si
justetea manevrelor lui luliu Cesar si nici la fecunditatea corn-
binatiunilor lui Hannibal, totusi, prin lupta dela Portile de Fier,
prin manevra pe linii interioare in jurul Ni§ului, prin modul cum
a pregatit lupta dela Cunovita si cum a executat surplinderea
lui Firus beg la Crusevacz, nu e lost cu nimic inferior lui Con-
de, Turenne ichiar lui Gustav Adolf, cu care se asemana sub
foarte multe raporturi.
A fost unul dintre cei mai ilusiri generali ai Ungariei, a
carei armata a organizat-o si instruit-o, cimentandu-i disci-
plina, conducandu-o la victorie creindu-i o dictrina §i lasandu-i
o traditie.
A murit ca Epaminonda si Gustav Adolf, in sanul victo-
riei, incununat cu laurii ei,

www.dacoromanica.ro
 ILUSTRATIUNI
Pagina

Crochiul BatAliei de la Nicopole . .. 1 23

Cetatea Golumbaci 28,29
loan Huniade Corvin 30,33
Armura lui Ioan Huniade 31,35
Ceta,tea Se men dri a 37
Crochiul.Luptei de la Sânt-Imbru 43
Crochiul luptei de la Belesinacz . . . . .. . 48
Teatrul de operatiuni al campaniei din 1443 50
Drumul parcurs de armata lui Vladislav spre Varna 56
Crochiul cu situatia armatelor maghiare i turcesti in di-
mineata luptei de la Varna 59
Crochiul ba.taliei de la Varna 62
Pecetea lui loan Huniade 69
Bani de pe timpul lui Ioan Huniade 71

Teatrul de operalii din 1448 74

Crochiul luptei de la Carnpul. Mierlei 1448 Octombrie 18.19 78
Crochiul luptei de la Belgrad 94
Mormäntul lui loan Huniade . . . .. 104
Castelul Huniedoara 109
Biserica din St. Imbru ridicata de Huniade in arnintirea
victoriilor din anul 1442 211
Biserica din cetatea Alba-Iulia, unde sunt inmormäntati
Corvinii , . . 227

Poarta castelului de la Huniedoara

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE

Pavia
Scurta privire asupra evolutiei ideii latinitajei k4i a unirei, in cursul
vremilor
Necesitatea sludiulni istoriei nationale ...... . . . .
Istoria Rom driller ardeleni, de la distrugerea imperiului avar, pani
1

la suirea pe tronul Uugariei, a regilor din casa de Anjou 9

Rom.Anii din Ungaria, sub regii din casa de Anjou 12
Rom Anil din Ungaria sub regele Sigisrnund 15
Banul Nicolae Gara 1
Nicolae Gara al 11-'.ea . . . . ......
1.upta de la Nicopole, din anul 1396 . . . . .
. . . .
17
20
22
Evenimentele petrecute de la Nicolae Gara, pand la loan Huniade
Co. v in 27
Lupta de la Golumbaci 27
loan H..niade Carvin I . 30,33
Lupta de la Szendro 36
Incursiunea turcilor in Ardeal, in anul 1988 38
Expeditia turcilor in Serbia, in anul 1439 38

Asediul Belgradului, in anul 1140 .........

Luptele pentru tronul Ungariei, de la 1439-1441

Atacul turcilor contra Belgradului, In anul 1441

39
40
41
Campania din 1442 42
Lupta de la Sant-1111bn,, din 18 Martie 1442 . 43
Lupta de la Sibiu, din 25 Mai 1442 , . 44
Lupta de la Portile de Fier, in anul 1442 45
Expeditla lui loan Uluniade din 1443 in Serbia i Bulgaria . 46
Luptele din jurul Niului 47
Lupta de la Belesinacz 48
Luptele din jurul Sofiei 50
Campania din 1444 53
Lupta de la Varna din 10 Noembrie 1444 60
Evenimentele petrecute dupa lupta de la Varna i pAnd la campania
din 1448 66
Expeditia din anul 1445 pete Sava 67
Expedijia din 1445 tu Muntenia, operajiile lui Vlad Dracul contra ce-
tAtilor turce§ti de pe Dundre 67
Prima campanie a lui Huniade contra lui Vlad Dracut . . 68
Campania din 1448 72

www.dacoromanica.ro
 Pagina

BAtAlia de pc CAmpul-Mierlei din 18-19 Octombrie 1448 76

Cele 2 expeditii contra lui Giskra 32
Expeditia contra Serbiei 83
Campania din 145.4 85
Campania din 1456 . 87
Lupta navalA de la Zalan-Kemeny 92
Asediul Belgradului 92
rupta de la Be !grad, din 22 Julie 1456 95
Moartea lui loan Huniade 97
Evolutia carierei militare si politica a lui wan Huniade . . 108
Organizarea si tactica de luptA in Evul Mediu 123
Fortificatia si geniul 129
Arta militara pe timpul lui Huniade 131
'Tactica de luptA italianA. Aventurieri si condotieri 133
Tactica italianA in secolele 14 si 15 135
Tactica de luptrt a lui Joan Huniade . . . . 139
Progresele realizate de Huniade In domeniul stiintei militate . . 162
Progresele realizafe In recrutare, organizare si instructie . . . 165
Politica it/i Huniade fata de principatele române 170
Politica lui Huniade fatA de Moldova 172
Politica lui Huniade fata de Muntenia . . . . . . . . . . . 192
Rolul românilor munteni si ardeleni in apararea crestinAtatei si
Ungariei, in luptele purtate de loan Huniade 208
Caracterizarea personalitatei lui loan Huniade . . ,

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro