Dezvoltarea psihomotorie a copilului in perioada 0-3 ani

Fiecare copil se dezvoltă în ritmul său și în funcție de mediul familial în care trăiește.
Psihomotricitatea, limbajul şi inteligenţa se dezvoltă simultan. Achiziţiile copilului în aceste
trei domenii sunt strâns legate de dezvoltarea afectivă. Importanţa afectivităţii asupra
dezvoltării motorii este evidentă în situaţiile în care copilul a suferit carenţe afective
timpurii. Există, aşadar, interacţiuni strânse între psihic şi motricitate.

Copilul vine pe lume cu câteva abilități de bază, cele mai multe fiind reacții reflexe, care
asigură supraviețuirea puiului de om în mediul exterior uterului. Acestea sunt elementele
care stau la baza dezvoltării sale ulterioare. Astfel, bebelușul nou-născut recunoaște vocea
părinților săi, mirosul mamei, are reflexe de supt și deglutiție, are capacitatea de suge și
respira în același timp. La aceasta se adaugă o capacitate uluitoare de a imita mimica celor
din jur (de la circa două săptămâni de viață) dar și abilitatea de a recunoaște mesajele pe
care le primesc de la simțurile lor, iar aceasta este prima condiție – una fundamentală, în
stabilirea capacității de comunicare.

În primii săi trei ani de viață, copilul învață cum să existe în lume, începe să fie capabil să se
calmeze singur, să se simtă bine în propriul corp, să relaționeze cu părinții și să se bucure de
dragostea lor, să-și manifeste nevoile și să înceapă să aibă gânduri și idei despre ceea ce se
întâmplă în jurul lui, pe care mai apoi să le poată exprima. Cunoașterea etapelor de către
părinți este importantă.

Perioada 0 - 1 an

Prima luna

În prima lună de viaţă, copilul are reflexe înnăscute. Sunt primele răspunsuri la stimulii
exteriori și sunt prezente încă de la naştere.

Reflexul Moro sau reflexul de îmbrăţişare, care este evaluat ridicând capul copilului din
poziție culcat, câţiva centimetri în faţă şi lăsându-l brusc. Capul nou-născutului cade atunci,
acesta depărtând brațele şi întinzând picioarele, apoi braţele se îndoaie spre piept,
executând o mişcare de strângere. Lipsa acestui reflex la naştere sau persistenţa lui după
vârsta de 6-7 luni, indică o patologie.

Reflexul de căutare a sânului, urmat de reflexul de supt. Reflexul de supt se verifică

introducând un deget în gura copilului (se simt mişcările specific suptului).
Reflexul mersului automat apare la noul născut, dar dispare apoi. Dacă este ţinut de sub
braţe, în poziţia în picioare, noul născut face mişcări automate şi ritmice de mers.

Reflexul Grasping sau reflexul de agățare se verifică la nivelul palmei. Dacă palma este
stimulată, bebeluşul flectează degetele şi face gestul de a se agăţa.

La o lună, copilul reacționează la vocea mamei. Începând cu a treia săptămână, recunoaște

deja vocea mamei. Surâde când aude un zgomot sau la un alt stimul, dar fără ca surâsul să
fie adresat unei persoane. Recunoaște mirosul laptelui matern și mirosul pielii mamei.

Luna a doua

Începe să o urmărească pe mamă cu privirea. Culcat pe burtă, încearcă să-și ridice capul.
Surâsul se definește. Începe să țină obiecte în mână.

Luna a treia

În luna a treia, începe să-și susțină capul când este ținut în brațe. Din poziția culcat pe burtă,
poate să-și ridice capul și umerii. Reacționează când i se vorbește. Gângurește din ce în ce
mai mult. Își mișcă mâinile în fața ochilor.

Copilul trebuie să-și susțină capul până la vârsta de patru luni. Dacă nu-și susține capul până
la această vârstă, părinții trebuie să consulte un specialist.

Luna a patra

Poate să stea în șezut, susținut. Își ține capul, fără să fie ținut de la ceafă. Stând pe burtă, se
împinge în brațe și-și ridică umerii. Urmărește cu privirea un obiect. Se joacă cu mâinile și le
privește.

Luna a cincea

Stă în șezut cu o mică susținere. Începe să ia în mână un obiect care este în raza lui de
mişcare (apucă cu intenţie). Se rostogoleşte de pe burtă pe spate.

Luna a șasea

Stă în șezut mai bine. Copilul trebuie să fie stabil în poziția în șezut la 8-9 luni. Începe să aibă
noi achiziții motorii: se târește, se deplasează pe fese, apoi în 4 labe. Dacă nu are stabilitate
în șezut până la 9 luni și dacă nu se deplasează prin cele trei modalități, până la vârsta
maximă de 9-10 luni, trebuie consultat un specialist.
Luna a șaptea

Din luna a șaptea, atunci când adultul îi arată cu degetul un obiect, copilul nu se uită la
deget, ci la obiectul indicat.

Perioada lunilor 8-12.

Copilul începe să se uite după un obiect și când dispare din raza privirii. De exemplu, dacă o
linguriță cade, el o caută cu privirea, chiar dacă nu o mai vede. În această perioadă, copilul
începe să stea în picioare. Stă bine în picioare spre 11-12 luni. La 10 luni, unii copii încep să
meargă. Mersul se instalează spre vârsta de 12 luni.

Copilul devine din ce în ce mai autonom, se apropie sau se depărtează de persoana cu care
este. Procesul este progresiv. Până la 12 luni, trebuie să prindă cu două degete (degetul
mare şi arătătorul) lucruri mărunte şi să pună un cub într-o cană, după ce îi arată adultul
cum să facă.

După o fază de instabilitate psihomotrică normală care durează până la vârsta de 3 ani,
copilul se stabilizează.

Reuşeşte să suprapună cuburi, după ce i se arată cum să procedeze: trei cuburi la 18-20 de
luni, cinci cuburi la 24 de luni.

96% din copiii care au vârsta de 20 de luni, beau dintr-un pahar pe care-l ţin cu ambele
mâini şi mănâncă singuri cu linguriţa.

18 luni

Urcă scările cu sprijin, aleargă, cade mai rar, poate merge cu o jucărie în braţe, poate merge
în lateral şi înapoi, construieşte un turn din 3 cuburi, încearcă să se alimenteze singur,
împinge un cub în incastru, recunoaşte obiectele din imagini, arată la cerere nasul, ochii,
mâna, gura, piciorul, execută ordine simple

Perioada 24-30 luni, copilul cu dezvoltare normală reuşeşte să urce scările alternând
picioarele ,deschide uşa trăgând clanţa, construieşte un turn din 6-7 cuburi, răsfoieşte o
carte întoarcând pagină cu pagină, se îmbracă singur (şosete, pantaloni), ajută la dezbrăcat,
se spală şi se şterge pe mâini, bea din pahar singur, duce lingura la gură fără a o întoarce,
desenează linii verticale, face propoziţii de 3-4 cuvinte, are un vocabular de 300 cuvinte, are
control sfincterian diurn şi cere să meargă la toaletă, îşi reprezintă mental obiecte pe care
nu le vede

3 ani

Urcă scările alternând picioarele, merge pe bicicletă, stă într-un picior scurt timp, îşi
cunoaşte vârsta şi sexul, construieşte un turn din 9 cuburi, copiază după model un cerc,
recunoaşte 1-2 culori, încearcă să danseze, ajută la activităţile casnice, se spală pe dinţi,
pune întrebări, foloseşte pluralul şi trecutul în vorbire, are un vocabular de 900 cuvinte,
foloseşte articolul, pronumele, adverbul, numără până la 10,se joacă cu alţi copii, acceptă
să-şi aştepte rândul, desenează spontan sau la cerere un obiect.