Psihologia dezvoltarii Curs 2

Stegarescu

Psihologia dezvoltarii Curs 2 Stegarescu

Dezvoltarea psihica in primul an de viata

1.Semnificatia primului an de viata pt intreaga dezv psih:

Stadiul sugarului ---- copilul pana la 1 an a starnit interese inca de la inceputurile psih
evolutive pt ca pe deoparte a prilejuit relevarea aspectelor elementare de demult ale psihicului
uman iar pe de alta parte a oferit posibilitea urmarii unui progres al constructiei psih facilitand
astfel intelegerea prin confruntari comparative ale structurilor psih mai complexe ale adultului.

• Achizitiile primului an devin fundamentale pt ce va urma in celelalte stadii

• In contextul general ale dezvoltarii psih umane,stadiul sugarului prez urm transformari de
baza:

1. Adaptarea biologica la noul mediu si perfectionarea functiilor biologice

2. Intrarea in functiune a tuturor analizatorilor si dezv sensibilitatii
3. Dezvoltarea motrocitatii (de la misc reflex neconditionate,la cele orientate si adaptate)
4. Debutul si dezvoltarea perceptiei
5. Inceputul limbajului
6. Dezv int senzorio-motorii

➢ ….......In primul an
Dezv sensib si ap perceptiilor
o Primul an de viata este perioada in care apar si se manifesta la un anumit nivel
capacitatiile senzoriale si perceptive
o Dintre cele senzoriale,gustul si mirosul functioneaza libere inca din stadiul nou nasc
o Este posibil ca gustul si mirosul sa fie antrenate chiar din et prenatala si atunci se petrec
si anumite mienilizari ale unor traiecte nervoase ,importante
o Dupa nastere se constata o zona reaptoare gestativa mai larga decat la adult ,cuprinzand
limba,palatul dur,mucoasa obrajilor si o parte din esofag
o Copilul demonstreaza reactia la gusturile fundamentale prin manifestarea unor reactii de
placere dar si de respingere si posibilitate de elaborare mai rapida a refl cond.
o De a lungul primului an de viata se precizeaza si mai bine reactiile la gusturile
fundamentale:acru,dulce,amar,sarat si produc noi discriminari legate de diverisficarea
alimentatiei
o O dinamica asemanatoare are si mirosul
o Nervii mirosului mielinizati la nastere
 Psihologia dezvoltarii Curs 2
Stegarescu

o Reactiile la mirosuri se realizeaza prin modificari ale resp sau pulsul fontanelii
o Mirosul joaca un rol imp in recunoasterea mamei si a locului in care copilul isi
desffasoara viata si in care procesele pe care le manifesta sunt insa putin cunoscute
o Vazul inregistreaza de a lungul primului an schimbari imp ,rolul sau integrator fata de
inf furnizate de ceilalti analizatori
o Ochii au cateva particularitati
1. Sunt relativ mai mari decat celelalte elem ale fizionomiei
2. Sunt rotunzi si luminosi
3. Irisul este albastru cenusiu la toti copiii (pana la 3 luni ),apoi va dobandii culoarea
definitiva
4. Pupilele pot avea deschideri inegale
5. Cristalinul este mare dar are putere de refractie mica
6. Sistemul oculo-motor prezinta desincronizari si se pare ca vederea in culori nu este
posibila inca de la nastere

• Aparitia perceptiei se produce dupa unii autori,la 2 luni

• Acest moment este pregatit de maturitatea neuro funct de anasamblu
a.dezvoltarea ficarei mod senzoriale
b.coordonarea stimulata de satisfacerea trebuintelor organice si de exp ale mediului
o Treptat campurile senzoriale interactioneaza,iar schemele de explorare a modalitatii
senz le integreaza pe toate celelalte
1.Coord 1 se face intre campul senz al mainii si act acestuia si al gurii in conditiile satisfacerii
trebuintelor de hrana.Mai intai,mana ajunge in gura si copilul incepe sa suga degetul

▫ Priveste tactilitatea- modalitate senzoriala este dezv la nastere (pielea sufera

transformari structurale si imbogatiri 0
▫ Zonele mai sensibile sunt :ochii,palmele,talpile,obrajii,gura
▫ Sensibilitatea termica este mai bine dezv,in sensul ca copilul react la frig sau la caldura
▫ De a lungul primul an simtul tactil se va dezvolta si va interactiona din ce in ce mai bine
cu chinestezia
▫ Sens chinestezica ---s a constat ca pana la 4 luni se reechilibraza sona motorie din
corttix si se produc deja coord cu ceilalti analizatori
▫ Sugarul este capabil sa intoarca capul dupa un obiect in miscare,apucarea cu mainile
este din ce in ce mai buna
▫ Catre 7-8 luni poate imita expresiile si sunetele proununtate de adulti
 Psihologia dezvoltarii Curs 2
Stegarescu

▫ Auzul functionaza mai bine din a3a sapt desi o anumita functionalitate a lui apare inca
inaintea nasterii
▫ La inceputul stadiului rasp la sunete au urm forme
− Tresariri
− Respiratie modificata
− Sch pulsatiei fontanele
− Rotirea capului dupa sunete si le diferentiaza din ce in ce mai bine
Inainte de 3 luni ,le localizeaza mult mai bine,incepand cu luna a6a se produce un fel de
ascultare (copilul scoate sunete,sta putin si pronunta alte sunete)
Progrese relevante ale motrocitatii in urm planuri :
1. Trecerea de la miscari spontane si haotice la cele orientate si adaptate
2. Intrarea normala in functie a principalelor zone motrice corporale
3. Intrarea normala si treptata a misc complexe de apucare si ale celor ce pregatesc
deplasarea copilului,adica mersul
---la sugarul mic pot fi urm categ de miscari
a. M incorporate structurilor reflex-neconditionate(supt,apucare daca atinge podul palmei)
b. M haotice (globale,spasmodice,neconditionale,care expr reactii la orice fel de incitatii
senzoriale)
c. M invatate (putine) ,care apar dupa 3-5 sapt sau spre 3 luni (misc de apucare ale
obiectelor)
---in ceea ce priveste ordinea in care se dezv dif cat de miscare,dupa ariile corporale
angajatii,cercetarile pun in ev urm succesiune:

o 0-3 luni ---zona gurii si a ochilor

o 3-6 luni--- reg capului,gatului si umerilor
o 6-9 luni---trunchiul,brtele si mainile
o 9-12----extremitatile corporale care s angajate in miscari idn ce in ce mai fine
(degetele,mainile,picioarele,limba)
Aceasta etapizare nu are un sens exclusiv ci are in vedere cresterea unui nr mai mare de miscari la un
moment dat ,dintr o zona sau alta si mai ales complicarea treptata a org lor.Pana la 4 luni desi mainile
copilului sunt active ele nu functioneaza la parametrii adultului,astfel pus pe burta copilul se poate
spirjinii pt scurt timp in maini iar cand acestea sunt intinse,tind sa apuce,insa fara opozabilitatea
policelui. Pot apuca obiectele tinandu le strans si scuturandu se mai degraba prin indicarrea in misc gen
globale si spasmodice ale intregului cap.
 Psihologia dezvoltarii Curs 2
Stegarescu

La 5 luni,prinderea ob se realizeaza inca fara opozabilitate. Exista o perehensiune egala la cele 2 maini
iar copilul intinde oricare mana catre ob ce I se ofera. In jurul varstei de 6 luni,mana prinde prin
opozabilitatea degetului mare si copilul poate sa apuce un lucru in fiecare mana.\

o La 6-7 luni apucarea este orientata de perceptia vizuala a obiectului

o Copilul nu se mai rezuma la a apuca ,ci manipuleaza ob ,il scutura ,loveste cu el sau orice alta
modalitate care ii creaza o stare de detensionare
o Poate trece usor un obiect dintr o mana in alta si incepe sa benificeze de miscari fine,de apucare
cum ar fi apucarea cestii de toarta si ducerea ei la gura
o Miscari fine se perfectioneaza in continuare iar la 8 9 luni poate tine o pastila intre degeul
aratator si degetul mare
o Tine bine in mana biscuitii ,biberonul dar ceea ce este mai important ,nu mai duce orice obiect la
gura ci il examineaza dupa cum,de altfel isi examineaza si propriile maini.
o La fel tine in mana un creion,mazgaleste si da mai multe pagini deodata

Mersul are numeroase componente innascute ,dar altele trebuie formate si invatate. Se stie ca inca de
la nastere se manifesta reflexul plantar,dar el este insuficient fara consolidare sist osteo-muscular si fara
construirea unor mecanisme de asigurare a poz verticale si a echilibrului in cont de deplasare.

Cele mai importante momente ale produsului

o La 6 luni---pozitie sezand (la inceput de scurta durata printr un sprijin si apoi sa devina modul lui
frecvent de a se afla vis a vis de ambienta.)
o La 7 luni- o noua tentativa de a se desprinde locul in care sta prin ridicarea in 4 labe sau ridicarea
in genunchi
o La 8 luni-reuseste sa ridice in picioare,sprijindu se de patut si sta la inceput putin apoi din ce in
ce mai mult
o Dobandeste asftel o noua persp asupra mediului inconjurator
o Dupa 9 luni reuste sa stea in picioare fara sprijin (la inceput pt cateva secunde gata pregatit sa se
apuce de ceva apoi din ce in ce mai mult )
o 10 luni –incearca sa paseasca,sprijindu se de obiecte,organizand si noi strcturi de echilibrare in
cond de deplasare
o 11 luni copilul merge sprijinindu se intr o mana sau tinut de mana
o `12 luni primii pasi in medie,fara niciun sprijin ,este un moment trait cu intensitatea de copil,ca
semn al crresterii normale
o Pt copil –momentincarcat de surpriza si teama de a nu cadea
o Daca nu se intampla sa cada si sa se loveasca,exista riscul sa nu se mai aventureze,ceea ce
franeaza dezvoltarea mersului

Amplificarea si diversificarea man afectivesi a rel de comunicare la sugar

 Psihologia dezvoltarii Curs 2
Stegarescu

Dif de adaptare ale nm genereaza o serie de stari de afect cu o puterniza leaza nativa

• Foame
• Umezeala
• Frigul
• Lumina prea puternica
• Nevoia de somn

Acestea genereaza trairi negative (tipat,spasme,grimase,plans)

La nou nascut reactiile afective sunt predominant negative,dar la 3 luni,aprox 5% vor fi pozitive.O man
afectiva a sugarului este zambetul aparut legat de prez adultului se transforma in ras zgomots la 6
luni,fiind determinat de mom hranirii ,al baii,al ridicarii in brate,al gadilarii,al jocului cu adultul

Astfel emotia se instaleaza ca modalitate curenta de relationare cu amianta,nu sunt generate doar de
satisf nevoilor ci izvorasc din relatiile tot mai diversif cu ambienta.

La 5 lui apar

→ Tristetea si supararea
→ Frica si anxietatea
→ Furia
→ Agresivitatea
→ Supararea apare cand vede ceva ce I place si nu I se da sau cand I se refuza luarea in brate
→ Se manifesta prin retragere,ascundere,plans puternic
→ Este generata de situatii neobisnuite precum pers necunoscute,schimbarea figurii mamei,fata de
jucarii care scot sunete neobinuite

Simpatia manifestata de la 4 la 5 luni se manifesta prin suras,agitatie mototrie,figura

destinsa,strigate,gesturi de apropiere

Se manifesta fata de oameni si animale

 Psihologia dezvoltarii Curs 2
Stegarescu

Reactiile circulare secundare

→ Apare la 4 luni si 12 luni

→ Atunci exista o luna coordonare intre vedere si apucare si astfel copilul exploreaza activ mediul
apropiat lui,pe care l poate percepe satisfacator
→ Daca intamplator se apuca ceea ce vad si ii place tinde sa repete miscarea ca sa pastreze
tablourile perceptive care ii plac
→ De ex,stand in carucior si avand deasupra ochilor o sfoara de care atarna clopoteii care suna
,dand intamplator copilul s a miscat mai tare,apoi el continua sa se comporte la fel ca sa mai
poata auzii clopoteii
→ Este o prima deosebire intre tintele perceptive
→ Intel propriu zisa apare in stadiul 4

Coodonarii reactiilor circulare secundare

→ 7-8 .10 luni

→ Act copilului sunt coordonate cu datele mediului
→ Se exercita asupra acestuia,obtinand ceea ce I satisface trebuintele
→ El gaseste actiunea cea mai potrivita pt situatia descoperita prin repetarea intregului repertoriu
de misc pe care le a invatat pana ajunge ea cea care satisface trebuinta de exploorare a mediului
→ Act invatate anterior,par un fel de chei care sunt incercate
Psihologia dezvoltarii Curs 2
Stegarescu