FIŞĂ  DE  LECTURĂ

Am început lectura (data) 02.05.2020                    Am terminat lectura (data) 02.05.2020

Titlul operei literare: GREUCEANU

Autorul necunoscut; basmul a fost cules de Petre Ispirescu

Opera face parte din volumul: Carti pentru copii

Editura: Steaua Nordului

Anul apariţiei volumului: 2008

Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului:

Petre Ispirescu (1830- 1887) este un cunoscut folclorist şi prozator, numele său fiind cel
mai adesea asociat cu basmele populare româneşti. Se naşte şi trăieşte în Bucureşti, tatăl său
fiind frizer. Se pare că mama, de origine transilvăneană, i-ar fi insuflat încă din copilărie
plăcerea de a asculta, de a reţine şi de a istorisi la rândul său basme.

La insistenţele mamei, începe şcoala pe lângă diferite biserici, dar din pricina lipsurilor
materiale se vede nevoit să renunţe la studii de la o vârstă fragedă şi se angajează ca ucenic pe
lângă o tipografie. Cu timpul, ajunge să conducă sau chiar să deţină tipografii (lucrând la
Naţionalul, Tipografia Academiei Române etc.), meseria facilitându- i întâlnirea cu numeroşi
cărturari şi oameni de cultură de prim rang, precum A.I. Odobescu, N. Filimon sau B.P.
Hasdeu, care îi încurajează interesul şi preocuparea pentru studierea creaţiilor folclorice.

Se stinge din viaţă pe 27 noiembrie 1887, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din
Bucureşti.

Alte opere ale autorului:

 Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte.

   Legende şi basmele românilor.
 Ghicitori şi proverburi.
   Snoave sau poveşti populare  (1873-1874), 
 Isprăvile şi vieaţa lui Mihai Viteazu  (1876), 
 Din poveştile unchiaşului sfătos.
 Basme păgâneşti (1879), 
 Pilde şi ghicitori (1880), 
 Legende sau basmele românilor  (1882), 
 Basme, snoave şi glume (1883), 
  Din poveştile unchiaşului sfătos. Despre pomul Crăciunului  (1886), 
 Poveşti morale (1886).

Genul literar: Epic

Specia literară: BASM (basm popular)

Opera este scrisă în: Proza

Locul desfăşurării acţiunii:   spatiul - este delimitat in lumea aceasta si lumea cealalta, a
zmeilor.

Timpul desfăşurării acţiunii: timpul nu este bine determinat deoarece nu sunt prezentati indici
de timp, ci doar ne dam seama ca este un timp indepartat datorita formulei de introducere:"A
fost odata ca niciodata…".

Naratorul (tipul de narator, indici ai prezenţei acestuia): Naratorul este obiectiv, enunța la

persoana a treia si este unul omniscient, omnipresent

Personaje:

Principal: Greuceanu.
Secundare: Fratele lui Greuceanu; zmeii si zmeoaicele; sfetnicul.
Episodice: Imparatul Rosu; mama zmeilor; fata imparatului.

 exista personaje reale

- fratele lui greuceanu

- Rosu-Imparat

- sfetnicul imparatului

 exista personaje cu puteri supranaturale

- Greuceanu, zmeii, zmeoaicele

- “diavolul cel schiop”

- “Faurul-Pamantului”

   Rezumat / Idei principale:

 Inca de la inceput, cititorul este introdus intr-o lume imaginara, in imparatia lui Rosu-
Imparat, ramasa in intuneric.

Foarte multi voinici si viteji au incercat sa infrunte zeii, insa a fost in zadar, ei nu au
izbutit. Cu toate acestea, doreste sa-si incerce norocul si viteazul Greuceanu. Astfel, acesta se
hotaraste sa plece si el in cautarea lor, asumandu-si un mare risc, daca nu reuseste i se va taia
capul. In caz de izbanda, acesta o va lua de sotie pe fiica imparatului si va primi jumatate din
imparatie.

Cu ajutorul fratelui sau de cruce, Faurul-Pamantului, al insusirilor sale neobisnuite (se

transforma in porumbel, in musca si in buzdugan) si al palosului, Greuceanu reuseste sa-i
omoare in lupta pe cei trei zmei. Ajunge la locul unde erau ascunde soarele si luna, le ia si le
arunca la er, spre bucuria oamenilor.

La intoarcere, scapa din capcanele pe care i le intind zmeoaicele, omorandu-le, dar,

pana sa ajunga la imparat, este lasat, prin inselaciune, fara palosul in care ii era puterea. In
acest timp, un sfetnic “becisnic” ceru fata, zicand ca el este “cel cu izbanda cea mare”.

Greuceanu biruie si de aceasta data, sfetnicul isi recunoaste fapta si totul se termina cu
o nunta imparateasca.

Momentele subiectului:

 Expoziţiunea  
 Zmeii fura luna si soarele de pe cer, tinutul imparatului Rosu ramanand in intuneric
 El promite mana fiicei sale si jumatate din imparatie celui care va elibera astrii, dar
incercarile unor voinici s-au dovedit zadarnice
         

 Intriga

 Greuceanu intervine pentru ei si cere permisiunea imparatului de a-si incerca si el

norocul, primind incuviintarea acestuia    

  

 Desfăşurarea acţiunii
 Cei doi frati trec pe la Faurul -   Pamantului, cu care Greuceanu se sfatuieste trei zile si
trei nopti
 Greuceanu si fratele sau se despart dupa ce stabilesc locul de intalnire
 Umbland mai mult “in sec”, fratele voinicului se intoarce la locul stabilit si se bucura
vazand soarele si luna pe cer.
 Intre timp, Greuceanu ajunge la casele zmeilor si afla despre sirelticurile lor.
  El reuseste sa-i invinga pe primii doi zmei, dar lupta cu “tartorul”. “tat-al zmeilor”, este
mai grea. Voinicul il ucide pana la urma si afla unde sunt inchisi astrii.
 Voinicul elibereaza soarele si luna, spre bucuria intregii omeniri.
 Se intoarce la locul de intalnire si, impreuna cu fratele sau, merge la Faurul-
Pamantului.
 El scapa de cele doua zmeoaice metamorfozate, care incearca sa-si razbune sotii ucisi,
dar sunt apoi urmariti de mama zmeilor transformata intr-un nor.

 Punctul culminant
 Isi gasesc salvarea in “cusnita” Faurului-Pamantului care o ucide pe zmeoaica dandu-i
sa inhgita chipul lui Greuceanu facut din fier si inrosit in foc.
 Cei doi pleaca spre tinuturile imparatului Rosu, iar fratele lui Greuceanu se grabeste sa
anunte la curte “izbanda cea mare”.
 Ramas singur, Greuceanu este inselat de “diavolul cel schiop” care-i fura palosul in
care statea toata puterea lui si pe care i-l da unui sfetnic al imparatului.
 Fratele lui Greuceanu este intemnitat deoarece sfetnicul ii spune imparatului ca acesta
este “un amagitor”.
 Ajungand si el la imparat, Greuceanu isi da seama de cele intamplate si-l roaga sa mai
astepte putin pana ii va dovedi adevarul.
 Voinicul isi recupereaza palosul si se intoarce din nou la imparatie.

 Deznodământul

 Sfetnicul cel mincinos este alungat si are loc nunta fetei de imparat cu Greuceanu.

Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat:  

Greuceanu:

 dovedeste generozitate si omenie, dorind sa faca bine intregii colectivitati.

 are curaj, o forta impresionanta si este viteaz
 este aspru si neandurator cu dusmanii
 este intelept si prevazator, cu un puternic simt de anticipatie si de observatie
 este caracterizat de darzenie, energie si tenacitate in implinirea misiunii.
 cultiva prietenia si este devotat ca prieten si frate.
 este cinstit, corect, drept, demn si modest.
 este un bun si intelept sfatuitor

 caracterizare directă

 „un viteaz pe nume Greuceanu”

 caracterizare indirectă

 „încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia sa”

Titlul operei  (structură, semnificaţie):

Titlul operei ,,Greuceanul" semnifica numele eroului,al personajului PRINCIPAL si

POZITIV din opera.

  Mijloace artistice (figuri de stil,citate care conţin imagini artistice cu indicarea paginii):

 "pasare cernita" 
 "rautate draceasca"
 "fiinta furtunoasa" 

Citate preferate (scrise între ghilimele, indicând pagina):

 “si-nainte cu povestea, ca de-aicea mult mai este”,

 “si incalecai pe-o sa si va povestii dumneavoastra asa …”.
 "unde-si întarcase dracul copiii"
 "vezi ca nu toate mustele fac miere"
 "mergeau repede ca vântul si lin ca gândul..." 

Impresii personale (de ce ţi-a plăcut lectura /ce ai învăţat din această lectură / cum ai fi vrut

să se termine acţiunea):

MI-A PLĂCUT deoarece fiind un basm, e evident ca binele invinge raul, iar adevarul si
dreptatea triumfa. Personajele care reprezinta binele sunt, adesea, ajutate in lupta lor de fiinte
supranaturale