Miologia

Este partea anatomiei care se ocupa cu studiul muschilor si al tuturor formatiunilor anatomice
anexate acestora. In afara muschilor miologia studiaza tendoanele, apronevrozele, bursele
serosae.
Muschii sunt formatiuni de origine mezodermica cu exceptia muschilor irisului, corpului
ciliar si celulelor mioepiteliale care au origine ectoderma. Au ca principala caracteristica
contractilitatea, adica isi modifica dimensiunile atunci cand sunt stimulati adecvat. Au fost
impartiti de Bichat in 2 grupe:
a)muschi ai vietii animale=m voluntari- care se contracta sub influenta vointei noastre fiind
dispusi in jurul pieselor osoase pe care se insera si pe care le mobilizeaza. Insertia se face pe
creste osoase, proem, depres si numindu-se punct de fixare. Sunt bine reprezentati, prezinta o
inervatie somatica si au o dubla striatie longitudinala/fibrilara si transversala=> se mai
numesc si muschi striati.
b)muschi ai functiei organice=ai vietii vegetative, numiti si muschi viscerali. Se gasesc in
structura peretilor viscerelor/org cavitare. Au inervatie vegetativa si nu prezinta decat striatie
longitudinala fibrilara. Au o contractie mai lenta/slaba si mai prelungita decat a m. striati,
numindu-se si muschi netezi. Se contracta involuntar, automat- sub dependenta SNV. O parte
a lor prezinta centrii de automatism proprii care genereaza impulsuri nervoase de contractie
(musculatura tubului digestiv de la stomac-> rect). Numai SNV exercita influente inhibitorii/
stimulatorii asupra activitatii centrilor de automatism.
Dupa Braus, greutatea masei musculare variaza in functie de varsta, sex si gradul de
antrenament. Astfel, la femeie reprezinta 32% din greutatea corpului, la barbat 36% (sist osos
reprezinta 14% si la b si la f), la batrani musculatura reprezinta 25-30% din greutatea
corpului, iar la sportivi, halterofili reprezinta si peste 50% din greutatea corpului.

Forma muschilor

a)Dupa dimensiunile pe care le prezinta, sunt de mai multe tipuri:

-muschi lungi- care se intalnesc la nivelul membrelor unde pot fi dispusi in mai multe planuri:
cei superficiali- sunt mai lungi putand trece peste mai multe articulatii (bicepsul brahial), iar
cei profunzi- sunt de dimensiuni mai mici,sarind peste o singura articulatie (brahialul,
popliteul)
-muschi lati/plati- la care predomina latimea si lungimea, sunt muschi subtiri(grosime redusa)
pe care ii intalnim in peretii diverselor cavitati: toracica, abdominala, pelvina).
-muschi scurti- de dimensiuni reduse, au de regula o forma triunghiulara sau cuboidala. Sunt
dispusi in jurul articulatiilor care efectueaza miscari de mica amplitudine, dar care trebuie sa
dezvolte o forta mai mare dupa expresia lui Testut(m. santurilor vertebrale).
-muschi micsti- predomina lungimea si latimea; la limita dintre cele 3 grupe: m.
infrahioidieni-m lungi si lati, m. drept al abdomenului, m. piramidalul abdomenului.
-muschi alungiti si ingusti,subtiri- sunt muschii extrinseci ai globului ocular.
-muschi circulari- care au fibrele musculare dispuse sub forma unor inele sau chiar seminele,
actionand ca sfinctere=orbiculari, fiind dispusi in jurul orificiilor pe care le inchid sau le
deschid.
b)Dupa nr. capetelor de origine, majoritatea muschilor au un singur capat de origine:
muschi cu :
-2 capete: biceps
-3 capete: triceps
-4 capete: cvadriceps

1
 Majoritatea muschilor se termina cu un singur capat de insertie. Sunt muschi care
prezinta mai multe capete terminale: semimembranosul prezinta 3 tendoane terminale.
c)Dupa asezarea lor:
-superficiali(supraaponevrotic)- deasupra aponevrozei superficiale. =muschi cutanati/muschi
ai mimicii. Slab reprezentati la om; se intalnesc la nivelul capului, fetei, gatului si la nivelul
eminentei hipotenare.
-profunzi- se insera pe suprafete osoase, locul de insertie luand numele de punct de fixare.
Bine reprezentati, voluminosi. Reprezinta elementul activ al oaselor, pe care se insera si
articulatiile in jurul carora se gasesc. Se insera pe componentele organelor de simt: m
extrinseci ai globului ocular, m. oscioarelor urechii-m. ciocan, scarita. Se insera pe segmente
ale sistemelor digestiv, respirator, devenind anexe ale acestora: m. limbii, faringelui,
laringelui, ridicatorul anal.

Modul de grupare al fasciculelor fata de tendon/aponevroza

-la unii muschi fibrele musculare se continua in linie dreapta cu tendonul sau cu aponevroza-
m lati ai abdomenului
- la cei mai multi fasciculele musculare se insera oblic pe tendon si se numesc muschi penati,
care pot fi:
->m. unipenati- la care fibrele musculare se insera oblic de o singura parte a
tendonului- m. gambier sau tibial posterior
->m. bipenati- la care fibrele musculare se insera oblic de cele 2 parti ale tendonului-
bicepsul, dreptul femural
->m. cu penatie complexa- in care insertia oblica a fibrelor musculare se face intre una
sau mai multe lame aponevrotice dispuse superficial si profund in int m., cum ar fi maseterul,
solearul.
-Sunt muschi care prezinta un tendon intermediar ce intrerupe corpul muscular=muschi
digastrici- digastricul, omohioidianul, obturatorul intern
-Sunt muschi care prezinta mai multe corpuri musculare suprapuse, care se insera pe structuri
conjunctive dispuse transversal numite intersectii tendinoase(corp muscular fragmentat de
benzi transversale), iar muschiul este poligastric- muschiul drept abdominal.
d)Dupa numarul articulatiilor peste care trec:
-uniarticulari- toti m. scurti
-biarticulari- biceps, croitor, semitendinos
-poliarticulari- trec peste mai mult de 2 articulatii, flexorii si extensorii degetelor de la nivelul
membrelor superior si inferior.

Directia muschilor

Cei mai multi muschi sunt rectilinii, fiind dispusi paralel cu axul corpului sau axul
membrului. Sunt insa muschi care pe o anumita portiune a traseului lor au o directie dupa
care, la nivelul tend. intermed., isi schimba directia si se numesc muschi reflectati-
omohioidianul, oblicul superior al globului ocular, obturatorul intern etc.

Modul de fixare al muschilor

Sunt muschi care se fixeaza pe suprafata osoasa, care poate fi o creasta osoasa, o
proeminenta sau o depresiune, direct prin fibrele musculare ale extremitatii sale, sau cu
ajutorul unor fibre conjunctive scurte ce fixeaza fibrele solid la suprafata osoasa.

2
 Cei mai multi muschi insa se insera cu ajutorul tendoanelor, tendonul fiind o
formatiune conjunctiva, fibroasa de culoare alb-sidefie, inextensibil, putand fi cilindric sau
turtit antero-posterior. Rar tendonul se poate dezlipi.
Sunt muschi care se insera cu ajutorul unor aponevroze, formatii fibroase, largi, care
pot fi considerate ca niste tendoane latite, dar foarte subtiri.
Tendoanele intermediare si de asemenea prezenta unor arcuri fibroase pe care se
insera fibrele musculare, m. la o extremitate, arcuri care delimiteaza cu osul subiacent, un
orificiu ce da trecere unui pachet vasculo-nervos: arcul sau arcada solearului pe care se insera
capatul proximal al solearului si care formeaza cu tibia arcada solearului, orificiu prin care
pvn tibial se continua cu cel...
Sunt muschi care se insera cu cel putin una din extremitati pe suprafata profunda a
dermului- m pielosi sau cutanati care au cel putin una din cele 2 insertii la acest nivel; se
gasesc numai in anumite segmente: cap, fata, gat; la nivelul fetei palmare, la nivelul eminenei
hipotenare. Muschi care participa la redarea diferitelor expresii ale fetei- m. mimicii: m.
superficiali inervati de nv. facial.
Sunt muschi care se insera pe membrane fibroase- m constrictor ai faringelui.
Sunt muschi care se insera pe fata profunda a mucoasei- m. limbii
Sunt muschi care se insera pe tendoane- m. lombricali
Muschi care se insera pe organe- m. globului ocular
Muschi care se insera pe cartilaje- m. laringelui.
De regula, la nivelul insertiei terminale, tendonul poate trimite prelungiri fibroase
peste toate grupele musculare care au rolul de a intari aponevroza ce acopera muschii
respectivi.
In ceea ce priveste muschii, acestia au 2 insertii: una proximala sau insertia de origine
si una terminala care este numita insertio.
Unui muschi i se descriu o extremitate proximala- capul si o extremitate terminala care
poarta numele de coada. Intre cele 2 extremitati gasindu-se corpul muscular, care se mai
numeste gaster, vender sau pantece.
In ceea ce priveste numarul muschilor, Sappey considera 501 m, Chaussier 146/368,
Theile 346, chinezii 360.

Raporturile muschilor
Muschii sunt dispusi in grupe unul langa altul, sau se gasesc suprapusi, constituind
planurile diferitelor regiuni topografice ale corpului uman. Printre muschii alaturati, despartiti
de tesut conjunctiv se gasesc dispuse elementele vasculo nervoase ale segmentului respective
de corp, marginile corpului muscular servind la descoperirea acestora pentru ca sunt muschi
care insotesc artere, vene sau nervi, numiti muschi sateliti.
Muschii sunt cei care dau si forma diferitelor regiuni topografice, regiunea care este
proeminenta atunci cand muschiul se contracta si mai plana cand muschiul este relaxat.

Anomalii musculare
Dupa Le Double aceste anomalii pot fi:
-reversive- persistenta unui muschi existent in scara animala
-evolutive- rezultate in urma adaptarii muschiului la o noua functie pe care trebuie sa o
indeplineasca
-monstruozitati- care nu pot fi explicate nici prin adadism(persistena din scara animala) si nici
prin adaptare.

Mecanica musculara
Muschiul prezinta 2 proprietati caracteristice:

3
-contractilitate: muschiul isi schimba forma (se micsoreaza si se ingroasa, dar nu isi modifica
volumul) si revine la dimensiunile de repaus cand stimulul inceteaza, gratie elasticitatii.
-elasticitate
Muschii sunt dispusi in jurul articulatiilor pe care le mobilizeaza(oasele) si ei se
comporta exact ca parghiile din fizica, in care rezistenta este greutatea pe care trebuie sa o
invinga, sprijinul este reprezentat de articulatie si forta de contractia musculara.
-parghiile de gradul I: articulatia occipito-at/cloidiana; R-S-F: in care rezistenta este greutatea
capului care tinde sa cada inainte, sprijinul articulatia, forta muschii cefei(contractia
musculara)
-parghiile de gradul II: cand stam pe varful picioarelor, sprijinul este asigurat de capul
metatarsienelor si articulatia falangelor, rezistenta este greutatea corpului/art. tibio-tarsiene si
forta contractia muschilor posteriori ai gambei.
-parghiile de gradul III: articulatia cotului, rezistenta- greutate antebrat+mana+o greutate,
forta- forta brat pe antebrat.

Tonusul muscular
Chiar si in repaus, muschiul nu este relaxat in totalitate, ci un numar de fibre
musculare se afla in contractie, asigurand asa numitul tonus muscular. Starea de usoara
contractie, permanenta, a oricarui muschi in repaus; cu importanta majora, care intervine: in
echilibru, in mentinerea ortostatismului- pozitiei capului, in exprimarea diferitelor
expresii(mimica) si favorizeaza intrarea rapida in contractie a musculaturii, prevenind
rupturile musculare.

Actiunea muschiului
-depinde de nr fibrelor si de lungimea acestora, cu cat muschiul este mai gros putand mobiliza
greutati mai mari, GREY 1 cm2 de suprafata musculara suporta 5-8 kg; de asemenea aceasta
forta pe care o dezvolta este mai mare atunci cand fibrele musculare sunt mai lungi, dupa
Siegelbauer, muschii penati sunt muschi de forta, iar muschii cu fibre paralele sunt muschi de
iuteala.
-depinde si de natura articulatiei, de forma oaselor si de tipul si departarea insertiilor m
periarticulari(musculare fata de articulatii).
Un muschi are o actiune principala, de exemplu bicepsul este flexor al antebratului pe
brat, dar poate avea si actiuni secundare, bicepsul fiind si supinator al antebratului.
Un muschi poate actiona nu numai asupra articulatiei cu care are raport ci si asupra
unei articulatii de care este indepartat, neavand nici un raport cu ea, de exemplu muschiul
brahial este flexor al antebratului pe brat, dar prin contractia sa favorizeaza si ducerea bratului
posterior, prin actiune asupra articulatiei umarului cu care nu are raport, artic. scapulo-
humerala.
Sunt si muschi care au o singura actiune, dar sunt muschi care au o actiune asupra unui
segment si alta actiune a segmentului subiacent- m. poliarticulari(pot executa miscari opuse
asupra diferitelor segmente ale corpului)- m. gastrocnemian care face flexia gambei pe coapsa
si extensia piciorului pe gamba.
Pentru executia unei miscari nu actioneaza un singur muschi ci mai multi muschi,2-3
si muschii care actioneaza impreuna pentru excutarea unei miscari se numesc muschi sinergici
sau agonisti, lor li se opun muschii antagonisti, formand un cuplu: flexor-extensor, abductor-
adductor, rotatori mediali-rotatori laterali etc.

Travaliul muscular
Se obtine prin produsul dintre greutatea deplasata si distanta pe care este deplasata
acea greutate.

4
 Momentul unui muschi
Reprezinta faza de actiune in care incidenta perpendiculara a muschiului ii da
maximum de actiune. Dupa Debierre, fiind produsul dintre forta si bratul de parghie virtuala.
Un muschi care la inceputul miscarii este paralel cu parghia osoasa, poate deveni aproape
vertical intr-o faza inaintata a miscarii.

Anexele muschilor
a)Fasciile musculare- sunt formatiuni fibroase care inconjoara grupurile musculare ale unei
regiuni si care sunt numite aponevroze de catre nomenclatura franceza. Ele reprezinta
membranele de protectie care se opun deplasarii muschiului in contractie, asigurand fixarea
muschiului sunt raspunzatoare de alunecarea muschiului in timpul contractiei si mentin
calibrul vaselor in timpul contractiei musculare in special apa. Servesc in acelasi timp pentru
descoperirea vaselor si nervilor, avand si rol in patologia segmentului corporal respectiv,
favorizand difuzia infectiei sau difuzia sangelui in cazul unui hematom(pe sub piele se produc
infiltratii de colectii purulente). Atunci cand sunt sectionate, prin sectiune se produce
hernierea muschiului subiacent.
b)Tecile fibroase ale tendoanelor- sunt ca niste pungi fibroase, anexate unor canale osoase pe
care le transforma in canale osteo fibroase, trecand ca niste punti peste tendoane, pe care le
mentine in canalul respectiv in timpul contractiei musculare. Uneori sunt teci/benzi fibroase
care la nivelul membrelor au o forma dreptunghiulara si se numesc retinacule. O serie de
astfel de teci, mai mici, au forma inelara si actioneaza ca un scripete de directie/reflexie
formand un inel prin care trece tendonul intermediar al unui muschi ce-si schimba directia la
acest nivel (la oblicul mare sau superior al globului ocular).
c)Tecile sinoviale serosae- favorizeaza alunecarea tendoanelor in canalele osteofibroase.
d)Bursele serosae- sunt saci serosi interpusi intre muschi sau tendoane acolo unde se exercita
presiuni asupra acestora si sunt burse serosae tendinoase la nivelul tendonului muschiului
psoas, ligam patelar si burse serosae musculare cum exista la nivelul deltoidului. Aceste burse
seroase pot fi uniloculare sau biloculare si intre foitele seroase care formeaza bursa se gaseste
o pelicula plina de lichid numit sinovie sau lichid sinovial care are rolul de a favoriza
alunecarea celor 2 foite si a elimina frecarea dintre acestea.

Structura muschiului
Muschiul prezinta elemente musculare reprezentate de fibra musculara striata, tesut
conjunctiv, vase si nervi.
a)Celula musculara sau fibra musculara- ca orice celula este formata din membrane-
sarcolema/miolema, citoplasa- sarcoplasma si nucleu, fibra musculara striata fiind un sincitiu,
celula cu mai multi nuclei care pot fi zeci sau chiar sute in fibrele musculare mici, sute sau mii
in fibrele musculare mari, nucleii fiind dispusi periferic. In sarcoplasma se gasesc incluziuni
citoplasmatice si organite celulare specific proprii, numite miofibrile, care sunt de 2 feluri: in
muschiul striat dispuse paralel, in muschiul neted dispuse la intamplare. Miofibrilele sunt
dispuse in manunchiuri de catre 10-20 formand asa numitii cilindrii primitivi (Leydig) sau
colonete musculare (Kollicker). Sunt formate din microfilamente subtiri de actina si groase de
miozina si ele sunt formate dintr-o alternanta de discuri clare(mijl-membr Z intunecata) si
discuri intunecate(membrana H luminoasa)- aceste microfilamente prezinta o succesiune de
discuri clare si intunecate sprapuse, fiecare disc prezinta o memb caracteristica; fiecare
membr imparte discul in 2 semidiscuri. Intre 2 membrane Z succesive se delimiteaza un
sarcomer. Membranele Z se fixeaza pe fata medial interna a sarcolemei si discurile sunt
situate toate la acelasi nivel, ceea ce da aspectul de striatie transversala. Printre colonetele
musculare si printre fasciculele primare de fibre musculare, se gasesc prelungiri ale
sarcoplasmei(despartitoare sarcoplasmice) care sunt raspunzatoare de striatia longitudinala.

5
Fibrele musculare se gasesc dispuse in grupuri de 10-30, formand asa numitele fascicule
primare(care dau nastere la fasc sec, tertiare); la nivelul carora b)tesutul conjunctiv formeaza
asa numitele retele forfecate, adica este dispus sub forma de turnuri in spirala ceea ce permite
variatiile de lungime in timpul contractiei si relaxarii fibrelor musculare.
Muschiul contine 70-75% apa, 21% proteine(reziduu uscat)- reglatoare si contractile.
Tesutul conjunctiv al muschiului reprezinta aproximativ 10-15%, el este cel care formeaza
cele 3 invelisuri caracteristice- endomisium in jurul fibrei musculare, perimisium-in jurul
fasciculelor fibrelor musculare si epimisium-in jurul muschiului.
Muschiul- mare consum de O2, organ care face datorie de O2, mare producator de
caldura atat in timpul contractiei, cat si dupa contractie(caldura de refacere, o cantitate <-
repaus= caldura de repaus, datorita tonusului).
Fibra musculara contine mioglobina, si este bogata in ATP, RE-eliberare Ca necesar
contractiei musculare si formarea complexului acto-miozina.
c)muschiul este foarte bine vascularizat, in interiorul sau patrunzand arteriole care fie ca au
caracter terminal, fie se ramifica bogat(se capilarizeaza), formand retele vasculare, capilare
terminale cu ochiurile alungite in directia fibrei musculare. Din capilarele arteriale se
formeaza venulele care la nivelul fasciculelor primare au traiect independent fata de artere pe
care le vor insoti insa la nivelul fasciculelor secundare si tertiare rezultate in urma asocierii
fasciculelor primare. Despre circulatia limfatica se stie mai putin, muschiul prezentand o
d)inervatie bogata, fibrele nervoase patrunse formand plexuri nervoase, mixte, avand fibre
motorii, senzitive si fibre vegetative.
1)fibrele motorii- sunt axoni ai neuronilor aalfa si agama din coarnele anterioare ale maduvei
spinarii primele terminandu-se pe fibrele musculare, secundele pe portiunea periferica
contractile a fusurilor neuromusculare. Primele sunt groase, cu o viteza mare de conducere
120m/s, agama fiind subtiri cu o conducere mai lenta, 8-16 m/s, portiunea periferica
contractila a fusului neuromuscular. Fibrele motorii se termina pe fibra musculara sub forma
de placa motorie sau sinapse neuromusculare, neuroefectorie, in apropierea fibrei
musculare(sarcolemei), fibra nervoasa pierzandu-si teaca de mielina.
2)fibrele senzitive- sunt ramificatii nervoase cu originea la nivelul ganglionilor
spinali(prelungirile nr dendritice) de pe radacina posterioara a nervului spinal.
3)fibrele vegetative- simpatice sunt ramificatii cu originea in ganglionii simpatici
paravertebrali(prelungiri care patrund in muschi impreuna cu vasele-arteriorele carora li se
adreseaza in cea mai mare parte). Ele actionand puternic asupra vaselor muschiului.