Tema

Scenele romanului “Ion”

Scena horei
Intr-o zi de duminica locuitorii satului Pripas se afla la
hora in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. Aici toti
oamenii din sat sunt prezenti. Atmosfera de sarbatoare este
intretinuta de cei trei lautari, Briceag, Holdea si Gavan care
canta atat de inversunat ca aproape isi rup arcusurile.
Dansatorii hurduca pamantul cu bataile lor , baietilor iesindu
le scantei din calcaie,iar poalele fetelor boltind. Actiunea este
una vesela baietii si fetele dansau si faceau atmosfera, chiuiau
inconjurati de norul de praf.
Intr o parte a horei stateau fetele care nu au fost invitate sa
joace. Acestea fiind invidioase faceau tot felul de glume baza
celor care dansau.
Scena Horei este momentul in care cititorul dezvaluie
personajele. La aceasta iau parte Ion al Glanetasului,
chiaburii, Ana, florica, Vasile Baciu, primarul, preotul
Belciug, Herdelea si familia lui, Ilie Onu, George Bulbuc si
cei trei lautari.
Scena horei mai este si momentul in care cititorul face
cunostinta cu majoritatea personajelor si cu relatiile
statornicite intre ele, conflictuale sau nonconflictuale. In
centrul intamplarilor se afla Ion al Glanetasului . Inca de la
inceput este prezentat conflictul dintre Ion , personajul
principal , si Vasile Baciu , tatal Anei , fata cu care Ion vrea sa
se casatoreasca . A fost atras mai mult de averea acesteia decat
sa se lase indemnat de ''glasul inimii '' .
Tot aici , la hora ,se afla preotul Belciug si o parte a familiei
Herdelea , protagonistii unui alt conflict evident , prin
adoptarea unor atitudini diferite fata de Vasile Baciu .
Naratorul schiteaza conflictul latent dintre Ana si tatal ei care
bea foarte mult , conflictul interior al lui Ion , care nu stie ce
sa aleaga , iubirea pt florica sau pamanturile Anei. Savista
este oloaga satului care tulbura apele atunci cand isi face
aparitia.

Scena sarutarii pamantului

Aceasta scenă este completată de cea a sărutării pământului.
Protagonistul cade în genunchi şi sărută pământul într-un gest
simbolic care concentrează soarta ţăranului, adevărat prizonier
al patimii sale pentru pământ. Apoi, când Ion află că Florica se
mărită cu George, se simte de parcă cineva i-ar fi luat “cea mai
bună delniţă de pământ”. Se poate vorbi deci de un personaj
“bolnav” de posesiune, de a avea pământ. Este trăsătura prin
care se diferenţiază de Ilie Moromete, care nu este un erou
pentru “a avea”, ci pentru “a fi”, pentru a rămâne ţăranul
patriarhal, consecvent principiilor sale.
Semnificaţia scenei este aceea că, pentru Ion, pământul este
vital, ca îi este “ mai drag decât o mamă”.( Preotul Belciug îi
cheamă pe cei doi ,pe Ion și pe Vasile Baciu să se
tocmească .Vasile Baciu consimți să dea 5 loturi și o pereche
de boi, dar pământurile să fie înscrise pe numele Anei ,Ion ar
fi vrut toate pământurile . Insă un alt moment important este
acela în care Toma Buluc îi Sfătuiește să se împace Vasile
propunându i lui Ion să ia jumătate din locuri și o casă. Ion
spune că îi trebuie tot pământul, în final merg la notar și
Vasile Baciu îi dă tot pământul de frică ,deoarece Ion îi
chemase în instanță .
Scena sarutarii pământului e o prefigurare a moarte este o
scenă în care pământul iubirea și moartea se întâlnesc mâinile
lui Ion sunt sunt mânjite de noroi purtând parcă niște mănuși
ale moarte pământul are un simbol dublu atât viață cât și
moarte.