STEFAN

LAZAR
Coperta: Corneliu Dulceanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romiiniei

LAZAR, $TEFAN
Apiculturii practicii 1 Stefan LazBr, Marius
Deli?. - Ia~i:Alfa, 2005
Bibliogr. . .... . . , , . . .
..
.
.
ISBN 973-8278-44-9 '.

I. Doli~,Marius . ,

638.1

Tiraj: 250 ex.

ISBN 973-8278-44-9

O Toate drepturile asupra acestei editii apartin Editurii ALFA

Rcfcrcnti ~tiintifici:

Prof. dr. Liviu Alexandru MIirghita~

Universitatea de Stiinte Agricole
~i Medicin5 Veterinarii Cluj-Napoca
Prof. dr. Marian Bura
Universitatea de Stiinte Agricole
~i Medicing Veterinarii Timiqoara

Editura ALFA
Aleea " M. Sa~loveanu",nr. 14 (TI), I a ~ i
Romcinia, tei/.jux: (0232) 212514
Mobil: (1740570752
e-muil: nepanaife@mail. dnti.7. ro
-- ---

Redactor: Nicolae Panaite

Tehnorehctor: Cornelizr Drrlceanu
-

Apu'r~rl:2004
--

Printed in Romania
 1.MASURI DE PROTECVA MUNCII IN
APICULTURA

Pentru prevenirea accidentelor cauzate de intepiturile

albinelor, stupinele vor fi amplasate la distante suficient de mari de
drumurile publice gi centrele populate. Pentru a preveni pgtrunderea
animalelor gi chiar a persoanelor, stupinele vor fi imprejmuite cu
gard qi pe c2t posibil va fi asiguratj. paza acestora. fn incinta
stupinei este interzisj. piltrunderea persoanelor striiine neinsofite de
apicultor. La pgtrunderea in stupinj., echipamentul de protectie
(halat, mascj. apicol5, afumiitor) este obligatoriu.
Este interzis sj. se fac5 zgomot sau sj. se provoace trepidatii
in apropierea stupilor, sj. se depoziteze diferite obiecte pe capacul
acestora, sii se clatine sau sj. se loveascj. stupii, deoarece albinele
pot deveni agresive. Persoanele care vor participa la executarea
controlului familiilor de albine trebuie s5 fie imbrgcate curat gi sii
nu prezinte mirosuri care iritj. albinele (miros de transpiratie,
alcool, parfum, ceap$ usturoi etc).
Este interzisii deschiderea stupilor pentru interventii in
cuibul familiilor de albine, inainte de a se pune in stare de
funcfionare afumitorul gi a se imbrica echipamentul de protectie
(halatul sau salopeta, masca). Apicultorii experimentaii pot lucra qi
fir8 masc8, ins5 pentru incepiitori utilizarea ~nagtiieste absolut
obligatorie, deoarece albinele iritate ataci in special fata.
Nu este recomandabil ca intervenfiile in cuibul familiilor s5
se fac8 pe timp ploios, innorat, pe viint, pe intuncric, deoarcce
albinele sunt mai agresive.
fn timpul executarii lucrarilor, migcarile vor fi sigure,
calme, fir5 bruscgri, lovituri sau rasturn8ri de materiale, obiecte etc.
pentru a nu irita albinele. Nu se admite alungarea albinelor care
eventual zboar5 insistent in preajma capului, prin agitarea mfiinilor.
La aprinderea afumjtorului se vor lua toate masurile de pazii
contra incendiilor; de asemenea, dupii terminarea lucr5rilor,
resturile dc combustibil din afumiitor vor fi evacuate numai intr-un
loc special amenajat. h afumator nu se vor utiliza declt
combustibili care intretin o ardere lentii gi fir2 flaciirii, pentru ca
fumul emanat sii nu fie fierbinte, ceea ce ar produce iritarea
albinelor. Pentru producerea fumului se utilizeazii iascii, buciiti din
lemn putred, ridiicini uscate, degeuri din material textil (bumbac,
in, cdnep5 etc.). Este contraindicatii utilizarea abuzivg a
afurni?torului,
*
pentni cB iritii albinele.
In atelierele de reparat stupii gi alte utilaje apicole, se vor
respecta cu strictete toate normele legate de paza contra incendiilor,
iar lucriirile vor fi efectuate cu atentie, pentru a se evita
accidentiirile.
La extractia mierii, apicultorul va introduce gi va scoate
ramele din centrifugi numai dupii ce aceasta s-a oprit complet.
Instalatiile electrice ale centrifugelor, ale usciitoarelor de
polen, ale culitelor pentru desc5piicit faguri qi ale oriciiror altor
utilaje apicole actionate electric, vor fi verificate cu grijii pentru a fi
in perfect5 stare de functionare vi vor fi legate la pgmdnt.
La instalarea stupinelor pe vetrele repartizate in masivele
mclifere pentni practicarea stupiiritului pastoral se vor respecta
dispozitiile privind paza contra incendiilor.
Transportul stupilor in pastoral se efectueazii de preferintii
noaptea, sau foarte de diminealii, pe timp riicoros gi pe distante
mici, deoarece albinele sunt mai linigtite. Mijloacele de transport
trebuie s5 fie in perfect5 stare de functionare, durata transportului
va fi limitatii la timpul strict necesar. Apicultorul gi ceilalti
insotitori ai transportului vor avea la indemiing echipamentul de
protectie, vasul cu lut moale, uneltele necesare pentru eventualele
interventii sau reparatii rapide in cazul clnd se constatii cii ies
6
albinele. Pe timpul transportului, stupii vor avea urdinivurile
inchise $i vor fi prev5zuti cu dispozitive perfecte de fixare a piiqilor
componente, pentru a nu se strecura albinele. Eventualele fisuri din
pereti, capacul sau fundul stupilor vor fi astupate cu lut moale
inainte de inciircarea stupilor in autovehicul. Se vor asigura
condifiile de ventilafie prin deschiderile laterale la stupii orizontali
~i prin sita de ventilatie la cei multietajati.
Se va acorda o ateniie deosebitii i n timpul manipuliirii
stupilor, atit la incircare cit gi la desciircare, evitrindu-se
manipul5rile brutale sau riisturnarea lor. fnc5rciitura de stupi trebuie
s5 prezinte o bun5 stabilitate. in timpul transportului stupii se
asiguri contra riisturniirilor sau deplasarilor nedorite prin legarea cu
fringhii in ambele sensuri sau amenajarea cu perefi prelungitori a
liizii autovehiculului cu care se efectueazii transportul. Transportul
stupilor se executii numai pe drumuri cunoscute i n prealabil gi
eventual amenajate in acest scop. Dup5 ce s-a ajuns la locul de
destinatie, dup5 amplasarea pc locurile marcate in prealabil, stupii
vor fi Iiisati sii se linigteasc5 cel putin o jumiitate de or5, apoi se va
proceda la deschiderea urdini~urilor;aceastii operafie nu trebuie sii
se execute de ciitre persoane neinitiate, personalul necalificat $i
animalele vor fi indepiirtate Tn prealabil. Deschiderea urdini~urilor
se va face cit mai rapid, st8nd intr-o parte lateral5 a stupului $i
incepandu-se cu rindul de stupi din faf5. Este recomandabil ca
deschiderea urdini~urilorsii se facii inainte de ivirea zorilor.
in cazul efectu5rii transportului pe cale ferat5, vagoanele
respective vor f i inchise, cu asigurarea unei bune ventilafii,
gearnurile fiind previizute cu site metalice. Pe vagon se vor fixa
tiiblite indicatoare vizibile, avAnd ca text: "Atenfie albine vii",
 Tehnica cxaminBrii familiilor de albine.
Comportarea cu albinele.
Pentru efectuarea lucr8rilor planificate la familia de albine,
se preg5tesc in primul rind utilajele ~i tnaterialele necesare, in
funcCie de lucr5rile ce urmeaz5 a fi executate, pentru a nu se
intrerupe controlul in scopul procurarii lor. 0 grij5 deosebit5
trebuie avuti cu rnanipularea fagilrilor sau a siropului, indeosebi in
perioadele lipsite de cules, ferindu-le de accesul albinelor, pentru a
nu provoca furtigagul. Se aprinde apoi afumitorul, se imbraci
halatul, se pune masca, se pregite~te lada pentru transportul
fagurilor, dalta apicoli. inainte de a se deschide stupul se vor da
cateva rafale de fum prin urdinig. Persoana care efectueaz5
controlul familiei de albine se va aqeza intotdeauna c5tre una din
pc?qile laterale ale stupului (de obicei in partea dinspre cuib),
evitlindu-se amplasarea in fafa urdini~uluideoarece se impiedici
circulatia liberi a albinelor, acestea se iriti qi devin agresive.
Deschiderea stupului qi descoperirea cuibului se va face cu miqciri
calme, linigtite, ugoare, se va inliitura capacul, perna de protec1ie ~i
in cele din urrni podigorul, fir8 a scutura albinele care se gisesc
eventual pe acesta. Podigorul se va aveza in capacul stupului
orizontal, sau se va sprijini de sciindura de zbor (firi a bloca
urdiniqul) in cazul celorlalte tipuri de stupi. La stupul orizontal
podi~orul se va inlitura treptat, nu se va descoperi cuibul in
intregime dintr-odatA. Dupi inliturarea podi~orului,se dau cAteva
rafale de fum in lungul ramelor pentru a determina albinele s5 se
retragi spre partea inferioari a fagurilor. Se introduce apoi dalta
apicolii intre ultima ram5 gi diafragmi (in cazul stupului orizontal
sau R.A.lOO1) sau intre ultima ram: ~i penultima in cazul stupului
multietajat, inliturindu-se diafragma in primul caz, sau penultima
ramG a stupului multietajat (acesta introducilndu-se temporar in lada
pentru faguri). in spaliul astfel creat, se deplaseazi uqor prima
rami, dupi ce a fost desprins5 de urmitoarea, prin introducerea
8
d5ltii apicole in intervalul dintre ele. Se apucii rama de umerage cu
ambele mdini qi se scoate din stup cu atentie, pentru a evita strivirea
albinelor sau iritarea lor prin lovirea ramelor de perelii stupului.
Totodats se va evita atingerea albinelor de pe fagurele ce se scoate din
stup, de fagurele alilturat, deoarece acest lucru iritil foarte mult.
NiciodatB nu se va scoate un fagure Far5 a se indeptirta in prealabil
ramele intre ele pin5 la 17 - 18 rnm. Dacii stupul este plin cu rarne, se
vor scoate una sau douk pentru a crea spatiu liber, fagurii scogi
agezindu-se temporar in lada pentru transport sau intr-un corp de
stup gol, ferindu-se de accesul albinelor pentru a evita furtigagul.
Fagurele care se exarnineazg va fi tinut in dreptul fetei in
pozitie vertical& pentru ca mierea nematurat5, pe care eventual o
contin, s5 nu se scurg5 din celule qi pentru a evita deformarea sub
propria greutate, atunci cdnd temperatura aerului este ridicatii.
Fagurele se va mentine numai deasupra stupului gi nu in afar&
pentru evitarea pierderii m5tcii care ar putea s5 se desprind5 de pe
fagure. Dup5 ce s-a examinat fagurele pe una din fete, tindndu-1 cu
speteaza superioarii in sus, pentru a se intoarce gi examina pe partea
opus5, se va ridica mina dreaptii in sus astfel incPt speteaza
superioar5 s5 se g5seasc5 in pozifie verticals, se rotegte apoi
fagurele cu 180' in jurul spetezei superioare, prin exterior, apoi se
lass din nou miina dreapti? in jos, obfinindu-se din nou pozitia
orizontal5 a spetezei superioare, aceasta fiind orientat5 ins5 in jos
fig. 1). in acest mod se evit5 ruperea fagurelui din cauza greutiitii
mierii gi a puietului.
h cazul in care la un moment dat albinclc dau semne de
iritare sau inleapi, persoana ce efectueazii controlul trebuie s 3 - ~ i
stipSneasc5 migciirile de apiirare prin gesturi bniqte, repezite, s5
pun5 fagurii la loc in stup, incet, cu mult calm, sii afume apoi
albinele pentru a le lini~tivi apoi s3 ia mi?suri de indepartare a
acului din locul unde s-a produs iniepiitura. Prin scoaterea cit mai
rapida a acului se reduce cantitatea de vcnin introdus5 in organism.
Cunosclindu-se cil impreunii cu acul rBmfine atapt la piele qi
9
rezeworul cu venin, acesta continuhd sB pompeze veninul chiar
dupii desprinderea de corpul albinei, scoaterea acului se va face nu
prin apucarea cu degetele, mod care ar contribui la introducerea
unui surplus de venin, ci prin riizuire cu unghia sau cu dalta apicolii.

Fig. 1 Cercetarea unui fagure pe ambele fete

1- examinarea primei fefe; 2 - rotirea pe verticalii a fagurelui;
3 - examinarea fe#ei opuse

Pentru "icetinirea absorbtiei veninului in organism,

atenuarea durerii qi inflamatiei locale, regiunea lezatii se va
tampona cu o substantii cu efect vasoconstrictor $i u$or anestezic
(apa rece, ofetul, amoniacul, mentolul in eter solutie 2 - 3%). Locul
infepat mai poate fi frictionat cu o solutie de sare de buciitiirie,
ceapa sau patrunjel verde. Tamponarea cu ap2 a locului unde s-a
produs intepiitura mai are $i rolul de a indepiirta mirosul de venin
care persist2 qi care poate atrage noi infepiituri.
in cazul in care o persoanii a primit un numiir mare de
intepituri se recornand2 administrarea pe cale bucalii a cdte unui
comprimat de Feniramin, Romergan sau Nilfan. Aceeatji medicatie
se va aplica tji in cazul unei singure infepiituri, la persoanele care
manifestii alergie la veninul de albine. h lipsa unor histaminice, se
10
poate administra o jumHtate de pahar de apH i n care s-au adgugat 8-
10 picHturi de amoniac pentru adulti ~i 3 - 6 picHturi pentru copii.
Alergia se manifest5 nu prin inflamatie local5 (care este
reactia normal5 a organismului) ci prin fenomene multiple ca:
urticarie generalizatil, prurit intens, dureri de cap, vomismente,
senzatii de sufocare, palpitatii etc. Ca regulH general& persoanele
care manifest5 reactivitate alergicii medie sau intensH, vor evita
contactul direct cu albinele.
DupH terminarea controlului se va aqeza podi~orul,
evitindu-se strivirea albinelor, perna de protectie (dacH este cazul),
apoi stupul se va inchide.
 2. MORFOLOGIA $1 FTZTOLOGIA ALBINEI

2.1. MORFOLOGIA EXTERNA A ALBINEI

Ca orice insectii, albina este alc5tuitii din trei segmente: cap,

torace gi abdomen. Corpul acesteia este protejat la exterior de un
tegument de natur5 chitinoas5 cu rol de protectie.

2.1.1. Tegumentul
Tegumentul este alcHtuit dintr-o substant5 rezistentii numitil
chitinti (un polizaharid azotat Er5 structur5 celularii), lipide gi
protide. fn afarii dc functia de protectie a organismului, tegumentul
se comport5 ca un suport scheletic pentru p5rfile mai moi ale
corpului.
h alcituirea tegumentului intrii trei straturi: cuticula,
hipoderma gi membrana bazalii Cfig. 2).
Cuticula reprezint5 stratul exterior a1 tegumentului ~i este
format5 la rindul ei din douii straturi: epicuticula la exterior qi
procuticula la interior.
Epicuticula reprezint5 o membrang de naturii proteic5 care
odatii cu trecerea la stadiul de adult devine impregnatii cu lipide.
Procuticula la riindul ei este alc5tuit5 din exocuticulii gi
endocuticul5.
Exocuticula este reprezentat5 de un strat proteic care secretii
sclerotinii, o substant5 ce produce sclerotizarea stratului,
conducind la formarea p5flilor tari ale corpului, numite sclerite. in
afara scleritelor, de la nivelul cuticulei pornesc spre interiorul
corpului albinei n i ~ t eprelungiri numite apodeme care servesc la
prinderea organelor interne.
 Fig. 2 Structura tegumentului (dupii I. Barac ~i colah.)
1 - epicuticula; 2 - exocuticula; 3 - endocuticula; 4 - hipoderma; 5
- membrana bazalii; 6 - proticula; 7 - cuticula

Hipoderma este reprezentatii de un strat de celule cu funcfii

extrem de variate. Unele celule secret5 chitina care se transform5 in
cuticul8, altele formeazii glandele cerifere, salivare $i de venin,
altele sunt celule senzitive, iar altele produc firele de p a .
Membrana bazala' acoper5 fata intern5 a hipodermei qi
organele rezultate din activitatea acesteia.
Pe suprafafa cuticulei exist5 numeroase excrescente
chitinoase sub form5 de peri care indeplinesc roluri diferite. Cei
care confin celule senzitive au rol tactil, cei de pe torace $i
abdomen mentin c5ldura corpului qi au rol in prinderea vi colectarea
polenului, cei din jurul ochilor - mai lungi qi mai duri - au rol de
protectie. Firele de par sunt mai numeroase la albinele tinere 9i se
r5resc pe m8sur5 ce vdrsta albinei este mai Tnaintatii. Culoarea
cuticulei 7i a firelor de par este variabila in functie de rasa albinei.
Tegumentul albinei este format din rnai rnulte segmente la
nivelul carora, cbt gi a1 articulatiilor, cuticula se subtiazii permitand
mobilitatea corpului in conditiile tegumentului sclerotizat.
Segmentele corpului din partea dorsali se nurnesc tergite sau
13
dor,vunz, iar cele din partea ventral2 sternite sau ventrum.

2.1.2. Capul albinei

Privit din fala, capul apare diferentiat in functie de castii. La
albina lucratoare capul are fonnii triunghiulara cu v3rful indreptat
spre partea inferioarii, la matci forma capului apare mai rotunjitii,
inr la trdntor aproape rotunjita (fig. 3).

Fig. 3. Vedere frontalti a capului la matcii (I), albinii lucrtitoare (2),

trBn tor (3) (clupii J. Louveacr.~)

Diametn~lcapului cstc dc circa 3,5 mm la albina lucriitoare,

3 mm la matca $i 4 mm la trfintor.
Din profil, capul apare turtit antero-posterior, cu partea
anterioarii convexii gi cea posterioar2 u$or concavii, corespunziitor
cu suprafala anterioarii a toracelui cu care vine in contact. in partea
posterioarii se g8se~teo deschidere pentagonal2 numitii foranzen,
prin care se realizeazii comunicarea organelor din cap cu cele din
torace ~i abdomen. in cutia cranianii se giisesc creierul, mugchii
motori ai aparatului bucal gi antenelor gi glandele salivare.
La partea ventral5 a capului se giseqte orificiul bucal, in
14
partea dorsal5 se g5sesc trei ochi simpli numifi oceli, iar pe piiqile
laterale doi ochi compugi. La partea posterioaril, sub foramen, se
afl5 o escavatie membranoasi i n care se inseril trompa albinei.
Frontal sunt dispuse cele douii antene.

2.1.2.1. Antenele
Antenele sunt douii structuri filamentoase formate din trei
pgqi: scapus, pedicel (peduncul) gi flagel. Ele sunt fixate de cap
printr-o micii excavafie in cuticuli denumiti soclu. Scapusul este
un articol lung ce alc5tuiegte baza antenei $i ad2postegte organul lui
Johnston cu rol in echilibrul corpului. &I continuare se afl3
pedicelul, urmat deflagel care este compus din 11 articole la matc3
~i lucriltoare gi 12 articole la triintor. Baza rotunjit5 a fieciirui articol
intr5 in concavitatea distali a celui precedent gi sunt unite intre ele
printr-o membranil, asigurind migcarea liberii a antenei in orice
directie (jig. 4).
Fiecare poqiune a antenei are organe (pliici sau
sensile), care indeplinesc funcfii variate pentru miros, gust, pipiit,
perceperea vibrafiilor, a modificirilor de temperaturii, a
concentratiei de acid carbonic etc. (jig. 5).
Pldcile poroase sunt sensibile la mirosuri. Pe antena unei
lucriitoare se gisesc 3 600 - 6 000 plgci, fat5 de 3 000 la matc5 si
30 000 la triintor.
Sensilele trichoide au rol tactil vi par a fi sensibile la
vibrafii. 0 singuri antenii poate avea 8 500 de astfel de organe care
ar indeplini rolul de "urechi" ale albinelor, in sensul cB percep
foarte bine vibrafiile transrnise de un corp solid.
Sensilele baziconice se g5sesc pe a1 treilea ~i a1 zccelea
segment a1 flagelului, in num5r de cite 150 pe fiecare antenii qi se
pare c5 ar fi organe de miros ca gi plicile poroase. Alcituirea
diferitelor tipuri de sensile gi circuitul nervos a1 acestora sunt
prezentate in fig. 6.
 5 Suprafata antenei (dupii Snodgrass)
- placa poroasfi; 2 - sensilii trichoidii;
3 - sensilii baziconicii

Fig.4 Antena albinei lucritoare (dupa' Snodgrass)

1 - scapus; 2 - pedicel; 3 - primul articol a1 Jlagelului 4 - ultimul
articol alflagelului
hexagoane, fiecare alcgtuind corneea unei omatidii. La locul de
imbinare a omatidiilor se ggseqte din loc in loc un periqor foarte
lung, ceea ce conferi ochiului un aspect piros

Fig.7 Sectiune intr-o Fig. 8 Ochiul compus a1 albinei (dupa'

Omatidie (dupa' Snodgrass)
Snodgrass) 1 - newul optic; 2 - corneea; 3 - retina; 4
- cristalinul

Fiecare omatidie este un sistem optic cuprinzand o cornee

transparenti care formeazi lentila convergenti, un cristalin de
form5 conici qi o retinula' cornpus2 din 8 celule sensibile la lumini
ale ciror capete dau nervii retinieni fig. 7). Partea central5 a
omatidiei este rhabdomul care are rolul de a indrepta razele de
lumin5 c5tre celulele senzoriale ale ochiului. Celulele pigmentare
izoleaz5 omatidiile Tntre ele. Fiecare omatidie percepe un singur
punct a1 obiectului vizat incat imaginea apare mozaicati. AlcAtuirea
unei omatidii qi ochiului compus a1 albinei sunt prezentate in
figurile 7 ~i 8.
Culorile pe care le disting albinele sunt cuprinse i n spectrul
solar Pntre 310 qi 650 nanometri. Spre deosebire de om, albina nu
percepe culoarea roqie, dar percepe ultravioletul care este
inaccesibil omului. Albul este sesizat in funcfie de modul in care
petalele florilor absorb sau reflect5 razele ultraviolete.

2.1.2.4. Aparatul bucal

Este alciituit din mai multe piese analoage tuturor insectelor,
cu deosebirea cii sunt adaptate pentru supt ~i lins. Acesta este
alcatuit din: labrum (buza superioarZi), dou3 mandibule $i trompa
(proboscisul).
Labrumul este o prelungire chitinoasii a cutiei craniene care
se continuii cu o porfiune membranoasa. Sub labrum se afl5 situat
faringele.
Mandibulele sunt piese scurte ~i relativ puternice, de form5
concavii, care pot s i se indepiirteze mai mult sau mai putin una de
alta, pivotind in articulafie. Atunci ~ 2 n dse inchid pot permite
albinei sii apuce obiectele, servind la transportul impuritiitilor din
stup, descoperirea anterelor florilor pentru a putea recolta polenul,
desfacerea membranei grfiunciorilor de polen, la modelarea cerii in
timpul construirii fagurilor ~i la formarea celulelor acestora,
functionind ca adevarate prese. Spre deosebire de viespi,
mandibulele albinelor sunt lipsite de dinti, ceea ce face imposibil5
spargerea cojii fructelor, aSa cum eronat se crede uneori.
Pe suprafa1a mandibulelor se gisesc peri simpli,
neramificati, mai lungi ~i mai numero~ila matc3 dec3t la albina
lucratoare. Mandibulele tr2ntorului sunt mai scurte, mai inguste ~i
sunt acoperite cu peri ramificati, numerogi ~i lungi.
Trompa are rolul principal pentru recoltarea nectarului ~i se
compune din doui maxile gi labium (buza infcrioars) care se
continua cu glosa Cfig. 9).
 Marila se compune dintr-o poqiune bazalh numith cardo ~i
una distal2 alcStuitS din stipes, lacinia, galeea ~i palpul maxilar -
putin dezvoltat.
Labium (buza inferioari) este alcituiti din submentum
(postmentum) de form2 triunghiularh, un mentum alungit
(prementum), doi palpi labiali dezvoltafi, dou2 paraglose qi glosa
(limba) care se termini cuflabelum (lingurita). Cele doug maxile qi
labium se inserg in fosa trompei prin intcrmediul unei piese Pn
form2 de "V" numiti4 lorum.
Glosa este acoperiti la exterior cu perigori vi prezinti pe
toat5 lungimea ei un canal care porneqte de la nivelul flabelumului.
Daci nectarul din floare este i n cantitate redus2, glosa joaci
rolul unei pensule care colecteazi nectarul dispersat pe suprafafa
glandelor nectarifere, caz in care nectarul se ridici prin canalul
glosei, flabelumul producsnd in acest caz prin migcgri alternative
efectul unei pompe aspiro-refulante care trimite nectarul citre
cavitatea bucalii yi faringe.
CBnd cantitatea de nectar este mare, se produce aliturarea
galeelor maxilare cu palpii labiali, formiindu-se un tub care
inconjoari glosa prin care se aspirii nectarul. Cdnd albina se
alimenteaz2 cu substante solide, ca zah5rul uscat, ea incepe prin a
le umecta cu salivi pentru a le dizolva ~i transfonna in sirop. Existi
doui glande salivare toracice care i ~ elimini
i produsele intr-un
canal colector unic la nivelul mentumului.
Tot la nivelul capului se mai gisesc glandele hipofaringiene gi
mandibulare. Primele sunt prezente numai la lucritoare qi secret;
liptiqorul destinat hrinirii larvelor, celelalte sunt prezente la matci
qi lucritoare ~i rudimentare la trilntor. La albinele lucritoare,
secretia glandelor mandibulare permite inmuierea qi friimilntarea
cerii gi dizolvarea inveligului uleios a1 polenului, in timp ce la
matcH secretia st8 la baza producerii unor feromoni (substanta de
matci).
12
t?alcl!urallxa aquj 'leln3o !nIrulauro.n!ur ~t-uo~n[vn3 ~ O ~ S O J D ! U I
3 ~
qns eu!ru.lalap 3s .IOJE~!PU! 1 ~ 3 -au!qIt! ap asm loun e a ~ z p a l 3 e . m
u! iuel~odur!m p u ! un pugluaza~da~ '~nrt?13aua S a l n ~F! ap JolauIqlv
11jylysede3
.. ~ ~ d !n~ as ! ~x ~ dal!wad
e ~aduro~l~aury8unl 'arj3alas
..
ap rr.ral!.13 l d a ~ p nez![pn a31lSo1opow a~u$nsu! a ~ l u ! a
azunlaqng- !us018
- I I !lv!qwl dlud - 01 !gsolYv~vd- 6 !~aalvX- 8 !n!upnl- ~ ! s a d ~- l s
9 .'zurr~zrazu~~cl- -1
5. !zunluaurlsod - p .'IunAol - g ' O P A D ~- .'p~~mzu
(ssu~Xpozr~ gdnp) !auyqle B~UIOJJ,6 *%!d
prementnmului ~i extremitatea glosei, incluzdnd gi flabelumul.

2.1.3.Toracele albinei
Toracele albinei este format din trei segmente: protorace,
mezotorace ~i metutorace, la care se adauga un a1 patrulea segment
numit propndeum, care este de fapt primul segment abdominal
@g. 10).

Fig. 10 Schema alcatuirii toracelui albinei

I - protorace; II - mezotorace; III - metatorace; IV - propodeum;
1 - noturn; 2 - sternum; 3 - coxe (primul segment a1 picioarelor)

Pe torace sunt fixate trei perechi de picioare qi dous perechi

de aripi. Fiecare segment este format dintr-o parte dorsal5 numit5
notum gi o parte ventral2 numitB sternum, iar intre acestea se
ggsegte pleura. Notumul este format dintr-o regiune anterioara -
scutum qi una posterioarii - scutelum.
Protoracele poarti prima pereche de picioare.
 Mezotoracele poarti a doua pereche de picioare ~i prima
pereche de aripi. Prezinti doui orificii mici numite stigme, care
servesc la respiratie.
Metatoracele poarti a treia pereche de picioare gi a doua
pereche de aripi ~i prezintii de asemenea, douri stigme pentru
respiratie.
Toracele este acoperit cu peri mari $i deqi, mai lungi la
triintor deciit la lucritoare qi mitci. in interiorul toracelui se giisesc
organele respiratorii gi nervii, fiind previzut cu o musculaturri
foarte puternici pentru aripi gi picioare.

2.1.3.1. Picioarele
..
In afari de functia de locomotie, picioarele sunt adaptate
pentru recoltarea polenului. Fiecare picior a1 albinei este alcrituit
din cinci segmente: coxa, trochanterul, femurul, tibia gi tarsul.
Coxa asigura articulatia piciorului la torace la nivelul dintre
pleuritele ~i sternitele fiecirui segment gi este dotat5 cu o
musculatura foarte puternicii.
Trochanterul se articuleaza cu coxa prin doi condili, iar cu
femurul articularea se face in aSa fel inciit se pot ridica sau relaxa
simultan celelalte segmente ale piciorului.
Femurul este de form3 alungitli cu doi mugchi foarte
puternici: un flexor ventral gi un extensor dorsal.
Tibia. La picioarele anterioare $i mediene este mai subtirc qi
mai scurti ca femurul, iar la picioarele posterioare tibia este mai
lungri, turtit5 gi litit5 in partea distal& Aceast5 form5 este mai
evidenti la albina lucritoare, in timp ce la matci qi trantor este tnai
subtire. La albinele 1ucrGtoare pe fata externZi a tibiei piciorului
posterior se gise~tecorbicula sau co~ulefulale cc?rei margini sunt
garnisite cu peri lungi curbati gi servesc la transportul polenului
(fig. 11, B, 3).
TarsuE este acoperit cu peri degi cu care albina recolteazil polenul
de pe peri~oriicare-i acoperi suprafata corpului. Acesta este format
din cinci articole numite tarsomere, din care primul numit bazitars,
se deosebe~teprin dimensiuni qi form5 de celelalte. Este lung ~i
cilindric la picioarelc anterioare ~i medii vi 15fit ~i comprimat la
cele posterioare. Pe suprafata intern5 a bazitarsului piciorului
posterior se gase~teperia bazitarsala' care este format5 din 9-10
rhduri de peri lungi cu care albina recolteazg de pe corp ~i retine
enul Cfig. 11, D,

Fig.11 Membrele albinei

A - membrul antcv-ior, B - membrcil rnijlociu; C - rnembrul
po.st~rior( j i l / ~ extenla');
i D - rnembrcrl posterior (jafa
irlterrifi); I - strigil; 2 - pinten; 3 - corbiculn; 4 - presa cle
polei~:5 - peria hazitarsalii.
Tot la piciorul posterior intre tibie gi bazitars existii o addnciturii
care formeaz5 presa de polen, cu ajutorul c2reia albina transport2
polenul de pe peria bazitarsalii a unui picior pe corbicula celuilalt
picior fig. 11, D, 4).
Pe picioarele mediane, la extremitatea distal5 a tibiei, se
giiscqte o excrescenf5 chitinoas5 nurnit5 pinten, care servegte la
extragerea glomerulului de polen din corbiculii dupii ce albina a
ajuns la stup Cfig. 11, B, 2).
La piciorul anterior, la capitul proximal a1 bazitarsului, se giise~teo
scobiturti semicircular2 c5ptugitii cu fire de p5r, care este acoperit5
de o pies5 mobil5, numit5 fibulG, situat5 la extremitatea distal5 a
tibiei. Prin flexarea bazitarsului spre tibie scobitura se inchide cu
piesa mobil5 realizindu-se strigilul, care serveqte la curatirea
antenelor gi trornpei de polen prin trecerea repetata a acestora prin
strigil Cfig. 12, A, I). Celelalte patru articole tarsale sunt articulatc
liber gi nu au musculatur5 proprie. Ultimul articol tarsial are douii
cfirlige duble intre care se afl5 un fel de ventuzii - ernpodiul sau
pulvilul. Csrligele servesc pentru deplasarea insectei pe suprafetele
rugoase, iar pulvilul pe suprafefele netede.
La lucrgrile de selecfie, pentru determinarea rasei qi chiar a
unei populafii de albine, se utilizeazg indicele tarsial care exprima
procentual raportul dintre lungimea gi 15timea bazitarsului
piciorului posterior.

2.1.3.2. Aripile
Pe toracele albinei sunt prinse dou5 perechi de aripi: una
anterioar5 prinsi de mezotorace qi alta posterioari prinsa de
metatorace.
Aripa prezintg patru nervuri principale care pornesc de la
baz5: costala ce miirgineqte partea anterioara a aripci, subcoslnla
imediat dedesubt qi paraleli cu costala, mediana ~i apoi anala care
mirginegte marginea posterioarg. fntre acestea exist2 numeroase
altc nervuri care prin unirea lor formeazi figuri aseminiitoare unor
celule.
Aripa anterioarii la albinele lucriitoare are aproape 10 mm
lungime qi 3 mm 12time, iar cea posterioari 7 mm lungime qi 2 mm
IiiTime. La lucriirile de selectie se procedeazi la deterrninarea
lungimii ~i lgtirnii aripei anterioare, precum gi la ,calcularea
indicelui cubital care reprezintil caracter de ras5 (2,25 la rasa
carpatin&). Miisurgtorile pentru determinarea indicelui cubital sc
executs sub microscop, pe cele douii nervuri care formeazg un
unghi obtuz, la baza celei de-a treia celule cubitale Cfig. 12),
exprimarea ficilndu-se prin determinarea raportului intre A gi B.

Fig. 12 Aripile albinei (dupcj:Dude)

A: 1 - cuta aripei anterioare; 2 - hamuli; 3 - peri; B: I, II, III -
celule cubitale.

h repaus aripile sunt agezate i n spate, cele anterioare

deasupra celor posterioare. Marginea inferioari a aripei anterioare
este ugor pliati in sus, forrn2nd o cuts. Pe marginea anterioarii a
aripei posterioare se gise~teun $ir de 16 - 26 csrlige numite
hamuli, care in timpul zborului se prind de cuta aripei anterioare.
Aripile astfel reunite asiguril o mai bun5 stabilitate albinei. Cind
albina face ventilatie i n fafa stupului aripile nu sunt prinse gi se
agiti independent.
Migcarea aripilor se realizeazii intr-un ritm dc circa 200 de
bitii pe secundi, cu ajutorul mugchilor bine dezvoltati ai toracelui.
Mecanismul ingenios care conduce zborul perrnite albinei sB se
ridice, s i coboare, s i zboare lateral, st2nga sau dreapta gi chiar
inapoi.

2.3.4. Abdomenul albinei

Abdomenul albinei este format din 6 segmente la lucritoare
~i matcii gi 7 segmente la trhntor, legate intre ele prin membrana
care-i asiguri mobilitatea.
Legiitura dintre abdomen gi torace se realizeazii prin
propodeurn primul segment abdominal. Al doilea segment foarte
mult subfiat spre partea anterioxil la unirea cu propodeumul se
numegte pefiol. Abdomenul este mai lat spre partea anterioar3 qi
mai subtire in partea posterioaril.
Fiecare segment este alcgtuit din tergite superior gi sternite
inferior (ventral). Tergitele acoperi partial qi marginile laterale ale
sternitelor. Pe fiecare tergit, de o parte qi de alta, se giisegte cite un
orificiu respirator (stigmii). Ultimul tergit gi sternit formeaz3 rectul
~i deschiderea acului, iar la matci gi trsntor se deschid organele
genitale dfig. 13). Pe sternitele 3-6 se gisesc cite doui suprafete cu
aspectul sticlei translucide, care sunt glandele cerifere. Aceste
glande pot fi observate numai c2nd se fntinde fortat abdomenul,
deoarece sunt acoperite de sternitele precedente Cfig. 14).
0 gland5 ceriferil este alciltuiti din 10 000 - 20 000 celule
palisadice care ating dezvoltarea maximii la virsta de 12-18 zile.
Glandele cerifere prezinti niqte pori extrem de fini prin care se
scurge ceara lichidi in buzunarele dintre inele, iar Pn contact cu
aerul ceara se solidificg formind n i ~ t eplicu!e foarte fine numite
solzi.
 "
Fig. 13 Schema alcstuirii
abdomenului t , - t6-tergite;
SI- S6 - sternite; A - anus;
B - stigmd
Fig. 14 Partea ventrala
a abdomenului I - 6 -
sternite; Oc - oglinzi
cerqere.

2.2. MORFOLOGIA INTERNA A ALBINEI

2.2.1. Sistemul muscular
Musculatura este r5sp3nditii in tot organismul: cap, torace,
abdomen, picioare, aripi qi organele interne.
Musculatura albinei este format5 din fibre striate ceea ce
explicii rapiditatea ~i precizia contractiilor musculare.
Structura fibrei musculare striate la albin5 se deosebe~tede
cea a vertebratelor prin faptul c5 nucleii sunt dispugi central pe un
singur riind. La exterior fibra musculari prezinti o membrana fin3
numiti sarcolema, care invelegte sarcoplasma. La sarcoplasmii se
g3sesc miofibrilele dispuse periferic gi nucleii agezati central (fig.
15).

Fig. 15 Schema structurii fibrei musculare la albin5

1 - sarcolema; 2 - sarcoplasma; 3 - miofibrile; 4 - nuclei

Mugchii aripei sunt lipsiti de sacolemi, iar fibrele

musculare, foarte fine, sunt grupate in fascicole mici printre care
pitrund traheele respiratorii. Acegti mugchi sunt cei mai importanti
gi se disting doua categorii: mqchii direcfi ai zborului, foarte
puternici gi voluminogi, care produc bitiile verticale ale aripilor gi
nzujchii indirecti care printr-o acriune transversala permit
transformarea migciirilor verticale ale aripilor in mi~carielicoidale,
ajutiind la deplasarea propriu-zisg a insectei.
Mugchii se fixeazi de inveli~ulchitinos gi dc apodeme cu
ajutorul tendoanelor, dar se pot fixa gi direct prin intermediul unor
fibre de originc cuticular5 nurnite tenofibrile.
Musculatura abdomenului este format2 din mu~chiidorsnli,
ventrali qi laterali, precum gi mu~chii celor douii diafragme,
realizgndu-se legfitura intre tcrgite, sternite cat ~i intre tergite qi
sternite. La trdntor musculatura segmentelor 3 qi 4 este mai
dezvoltati dec8t la lucrgtoare qi matcii. Miqcirile abdomenului se
realizeazg prin mu~chiicare unesc segmentele 1 qi 2 ~i un mu~chi
toraco-abdominal.
Musculatura albinei este foarte puternic5, putgnd transporta
pe o suprafati rugoasi o greutate egalii cu de douiizeci ori greutatea
corporalii. Forp de contractie a mugchilor albinei, raportatii la cea a
omului este de 14 ori mai mare.

2.2.2. Aparatul digestiv

Aparatul digestiv este alciituit din trei regiuni distincte:
anterioari (stornodeurn) care cuprinde faringele, esofagul Qi guga;
mijlocie (rnezenteron) reprezentatii de proventricol ~i ventricol
(stomac); posterioari (proctodeum) alciituiti din intestinul subtire,
rectul qi orificiul anal (jig. 16).
Faringele este un tub scurt, gros cu o musculaturii bine
dezvoltatii. Prin contractarea musculaturii se asigurii trecerea
nectarului in esofag.
Esofagul se prezintii sub forma unui tub subtire care
porneqte de la capitul subtiat a1 faringelui, trece prin torace i n
abdomen unde se dilati fom8nd gu9a.
G u ~ aeste situatii in partea anterioarii a abdomenului gi are
rolul de a acumula qi de a transporta nectarul. La matcii qi triintor
guva este atrofiatii, cu peretii subtiri fir5 elasticitate.
La nivelul guqei are loc o primi etapii a procesului de
transformare a nectarului i n miere sub actiunea enzimelor din
nectar, sau secretate de glandele hipofaringiene, toracice qi
postcerebrale.
Hrana trece din gug5 in stomac numai cdnd albina este i n
activitate, nu ~i in stare de repaus. Prin contractarea musculaturii
g u ~ e imierea poate reveni in cavitatea bucalil, sau sB inainteze pe
tractusul digestiv.

Fig. 16. Aparatul digestiv a1 albinei lucriitoarc (dupci Snodgrass)

1 - glande hipofaringiene; 2 - glande salivare postcerebrale; 3 -
glande toracice; 4 - esofag; 5 - gufii; 6 - proventricol; 7 -
ventricol; 8 - tubii lui Malpighi; 9 - intestin subtire; I0 - rect; I 1 -
papile rectale.

Proventricolul este invaginat in gu@ qi are rolul de a regla

31
patrunderea hranei din gug5 in ventricol (stomac) qi de a menfine i n
gug5 nectarul ce urmeazii a fi dus in stup. Cap5tul s5u invaginat are
o deschidere in form5 de "X" care delimiteazi patru valvule
triunghiulare previizute cu grupuri de "spini" indreptati cstre lumen.
Aceste valvule nu acfioneaz5 simultan ci se deschid qi se inchid
foarte rapid, dar independent. Prin agitarea continus a g u ~ e ise
realizeaz5 o distributie uniform5 a polenului in masa de nectar din
interiorul siu. Polenul este scos prin filtrare in grupuri compacte,
nectarul r5mandnd la urmi in guqi. Granulele de polen sunt
comprimate ~i bolul ce se formeazil va trece in stomac.
Ventricolul (stomacul) este de form5 cilindrici indoit sub
formi de "U", reprezentdnd cel mai intins segment a1 tractusului
digestiv. Lumenul siu este ciiptugit cu un epiteliu cu rol secretor a1
unor enzime de naturi diastazic5, care actioneazi asupra
substantelor nutritive, dar i n misuri mai mare particip5 la digestia
glucidelor qi lipidelor enzimele secretate de glandele toracice qi
postcerebrale.
Bolul alimentar (sau resturile lui) este cuprins in ventricol in
unul sau mai multe inveliyuri fine, concentrice qi neregulate numite
membrane peritrofice. Aceste membrane sunt permiabile intr-o
directie pentru secretiile digestive, iar in cealaltg numai pentru
hrana digeratg. Rolul acestor membrane nu este cunoscut cu
precizie, dar se pare c5 prezintg rol de protecfie a peretelui
ventricular, de inmagazinare a unor fermenfi secretati in functie de
necesit5ti qi rol de barier5 antiinfectioasg gi antirnicrobiang.
Zntestinul subtire unevte cap5tul posterior a1 ventricolului
cu rectul. in partea proximalii, in vecinfitatea ventricolului, se
g8segte o poqiune putin 15rgitii numitB pilor, la nivelul ciruia se
descarcH continutul tubilor lui Malpighi. La nivelul intestinului
subtire se definitiveaza absorbtia substantelor nutritive.
Rectul se prezint5 ca o pungii voluminoas5 cu peretii subfiri
in care se ggsesc qase papile rectale care au rolul de deshidratare a
materiilor fecale.
DatoritB elasticitiltii pungii rectale, ciit gi activititii papilelor
gi enzimei catalazii, albinele pot s i acumuleze materiile fecale
produse in decursul iernii, p h i la efectuarea zborului de curatire,
firii a fi afectatii starea de siiniitate.

2.2.3. Aparatul excretor

Functia de excrefie este realizati de tubii lui Malpighi gi de
corpul adipos. Tubii lui Malpighi, in numar de 100 - 150, sunt
independenti din punct de vedere functional Cfig. 17). Ei ocupii
cavitatea abdominal& in jurul diferitelor organe ~i extrag din
hemolimfi acidul uric ~i diferite sgruri (oxalati, carbonati, uree) pe
care le varsa apoi la nivelul pilorului. Corpul adipos reprezinta un
tesut in care se acumuleazii diverse siruri ale acidului uric, sub
formi de cristale care sunt trecute apoi in tubii lui Malpighi,
precum gi substante de rezerv5 (acizi gragi, albumine, glicogen etc.)
care vor fi consumate in perioada de inanifie sau i n perioada de
iarnii.

2.2.4. Sistemul glandular

Glandele hipofaringiene
Glandele hipofaringiene se gisesc sub forma a douii tuburi
sinuase de circa 2 cm fiecare, purtiind de-a lungul lor glandule.
Sunt situate in cavitatea craniana, pe piiqile laterale ale creierului
albinelor lucritoare gi se deschid la baza faringelui. Aceste glande
elaboreazii o secretie care intrii in componenfa lipti~orului,hrani
destinatii larvelor, cat qi ferrnenfii necesari prelucr2rii nectarului gi
polenului. Glandele hipofaringiene la albinele nou niscute nu sunt
dezvoltate gi nu produc secrelie. Ele ating dezvoltarea maxim2 la 5
- 10 zile, cind albinele devin doici vi regreseazii citre vh-sta de 25
zile.
33
 D e ~ idezvoltate mai slab la albinele adulte, activitatea
invertazei gi fosfatazei este ridicata. Albina are posibilitatea ca in
funcfie de necesititile cuibului s i - ~ ireactiveze secrefiile acestor
glande.

Glandele mandibulare
Glandele mandibulare sunt glande salivare prezente la
albinele lucr5toare gi matc5 gi rudimentare la trintor. Glanda
mandibulari (fig. 17) secret2 o substanti acid& folositi la
colectarea ~i prelucrarea polenului, la prelucrarea cerii, lustruirea
peretilor celulelor, dizolvarea c5p5celelor de cearii in momentul
ecloziunii, iar la albinele vsrstnice secret5 un feromon de incitare ~i
prevenire - heptanon 2.

Fig. 17 Schema glandei

mandibulare
a mitcii ( I ) cu mandibula (2)
(dupa' J. Louveaux).

La matci glandele mandibulare secret5 "substanta de

ilzatcii", un feromon care contribuie la inhibarea instinctului
ft~milicidc albinc dc n inccpe cliidirea botcilor ~i nu numai
 Glandele postcerebrale
Glandele postcerebrale (occipitale) sunt situate in partea
posterioari a cavititii craniene. Secretia lor se elimini in cAte un
canal care comunici cu canalul glandelor toracice. Secretia acestor
glande are rol in prelucrarea cerii, iar enzimele produse la acest
nivel au rol in digestia lipidelor gi glucidelor.

Glandele toracice
Glandele toracice sunt dispuse i n partea anterioar5 gi
ventrali a toracelui, fiind alcituite din celule glandulare alungite ~i
se deschid in rezervorul de salivi pe buza inferioari. Pe I h g i
enzimele secretate, au rol in digestia glucidelor ~i lipidelor, secretia
lor are rolul de a dilua mierea gi hrana larvari gi a inlesni depunerea
polenului in celule.

Glanda lui Nasonov

Glanda lui Nasonov (odorantg) este situat5 intre tergitele
abdominale 5 gi 6. Elimini la exterior o substant5 aromatici
volatili - feromonul citral gi geraniol - pe care albinele o percep ca
pe un miros specific a1 fiecirei familii.

Glandele cerifere
Glandele cerifere sunt dispuse pereche pa fala ventral5 a
ultimelor patru segmente abdominale sub oglinzile cerifere. Glanda
ceriferi este alcituiti din 10 000 - 20 000 celule palisadice
secretorii care ating dezvoltarea maximi la 12 - 18 zile. La fiecare
celuli a glandei cerifere ajung traheele prin care celula primegte
oxigenul necesar procesului fiziologic de producere a cerii. Dupi
vdrsta de 2 - 3 siiptimPni, functia glandelor cerifere se diminueazh
gi in final secretarea cerii inceteazi,
 2.2.5. Sistemul circulator
Sistemul circulator este alc5tuit din vasul dorsal (inima gi
aorta), hemolimfa gi organele accesorii de pulsatie.
Vasul dorsal se intinde de la mijlocul segmentului a1 VI-lea
abdominal piin: in apropierea creierului. Este format dintr-o parte
posterioarii numitii inima' gi o parte anterioarii numitii aorta'.
Inima este compusii din cinci compartimente despiiqite intre
ele prin valvule cu deschiderea spre interior gi cu orientare postero-
anterioarii, ceea ce determini circulatia hemolimfei intr-un singur
sens. Cele cinci compartimente cuprind segmentele III-VI, ultimele
trei cHmHrute aviind diametrul mai mare, indeplinesc un rol
important in aspiratia gi propulsia hemolimfei Cfig. 18).
2

Fig. 18 Schema circulatiei hemolimfei in corpul albinei (dupa'

Dude)
I - inima; 2 - diafragma dorsald; 3 - aorta; 4 -
creierul; 5 - vezicula' antenula'; 6 - diafragma
ventrala'.

De la nivelul celui de a1 m-lea segment, vasul dorsal se

subfiazii gi se transform5 in aort6. Acesta str5bate petiolul,
formeazi o serie de spirale, traverseazi toracele, pitrunde in cap gi
se termini prin deschiderea liber5 in apropierea creierului. CapSltul
unde se formeaz5 vasul dorsal este inchis.
Peretii ciimiirufelor inimii sunt alciituifi dintr-o musculatur5
circulari, puternici care se reduce progresiv cstre prima cameri,
apoi dispare complet la nivelul aortei.
Inima este sufinuti la hipoderm de fibre conjunctive, iar la
septumul pericardial prin fibre musculare.
Diafragmele, in num5r de doui, impart cavitatea
abdominal5 in trei sinusuri: dorsal, central ~i ventral. Diafragmele
au migc5ri de pulsatie independente de ale inimii.
Organele accesorii de pulsatie completeaz5 activitatea
inilnii qi a celor doui diafragme gi sunt situate in cap gi scutelum.
Organul de pulsatie din cap ocupTL spafiul dintre bazele antenelor ~i
trimit dou5 prelungiri in tubul fiecirei antene. Organul pulsatil din
torace se giiseqte la baza aripilor.
Circulatia hemolimfei se produce datorita dilatsrilor $i
contractirilor succesive ale ciimirufelor inimii; hemolimfa intrii in
aort5 gi se vars5 prin deschiderea liberi anterioari in cavitatca
craniani, scald; creierul, iar de aici trece in cavitatea abdominals,
unde preia de la nivelul ventriculului gi intestinului subtire
substanlele rezultate in urma digestiei, in timp ce organclc de
excretie preiau din hemolimfii produsele de excretie. Prin migcirile
ritmice ale diafragmelor, hemolimfa purificatii de citre organele de
excrerie qi continiind substante nutritive, trece din cavitatea
general2 in sinusul dorsal, apoi prin osteole in inimi, incheindu-se
astfel circuitul.

2.2.6. Aparatul respirator

Aparatul respirator este constituit din stigme, tralzei, saci de
aer qi tralzeole.
Stigmele sunt orificii respiratorii, in numiir de 10 perechi
situate pe pgeile laterale ale segmentelor toracale gi abdominale.
Ultima pereche este situatg la nivelul aparatului vulnerant (acului),
pe care-1 oxigeneazg direct. Stigmele toracice se deschid direct la
exterior, iar cele abdominale se deschid intr-o camerg numitii
atrium Cfig. 19).

Fig. 19 Aparatul respirator a1 albinei lucrgtoare (dupa' Snodgrass)

1, 3, 4, - saci aerieni ai capului, toracelui ~i abdomenului; 2 -
trunchi traheal; 5 - stigme; 6 - traheea cu tenidii; 7 - atrium; 8 -
mugchi care comanda' inchiderea sau deschiderea stigmei.

Din stigme aerul pgtrunde in trahei, care sunt prevfizute cu

un sistem de inchidere numit opercul, articulat la partea exterioarii
38
a stigmei. Traheile sunt sub foma unor tuburi care se ramificii in
alte tuburi din ce in ce mai mici numite traheole, care ajung phni la
nivelul celulelor, asigurdnd oxigenarea tuturor fesuturilor.
Structura unei trahei este aseminitoare tegumentului
deoarece reprezinta o invaginare a acestuia. Stratul epidemic a1
traheilor gi traheolelor este stribiitut de ingrogiiri spiralate numite
tenidii care asiguri rigiditatea, dar gi suplefea acestora.
Sacii de aer provin din dezvoltarea unor trunchiuri traheale
sau ramificafiilor acestora ~i sunt lipsite de tenidii, ceea ce permite
dilatarea lor. Rolul lor este de a inmagazina gi folosi aerul in special
in timpul zborului, cdnd consumul de oxigen este mai mare decPt ar
primi prin stigme in timpul respiratiei. De asemenea, sacii de aer
permit albinei s i dispunii de oxigen in perioada repausului de
iarns, ~ 2 n dmi~ciirilerespiratorii sunt extrem de reduse.
Cdnd sacii de aer s-au umplut, scade greutatea specific5 a
corpului albinelor gi acestea igi pot lua zborul. Sacii de aer
comunici intre ei prin conuri transversale ~i se gisesc in toate
segmentele corpului.
Respirafia se realizeazs cu ajutorul musculaturii
abdominale. Prin relaxarea acesteia, abdomenul se intinde,
producdndu-se dilatarea sacilor de aer $i piitrunderea aerului prin
stigme (inspiratia). Prin contractarea musculaturii se reduce
volumul cavititii abdominale, sacii de aer sunt comprimati, iar
aerul este impins in sacii aerieni din torace $i cap (expiratia).
Deschiderea stigmelor este reglati de activitatea centrilor
respiratori ai sistemului nervos central, care sunt excitati de lipsa
oxigenului sau de excesul de dioxid de carbon.
h timpul activitstii, chnd albinele au nevoie de o cantitate
mai mare de aer, stigmele vor fi larg deschise. in stare de repaus
sau activitate reduss, stigmele sunt inchise sau uqor intredeschise.
Cdnd stigmele sunt inchise, sunt folosite rezervele de aer
acumulate in sacii de aer. Nivelul activitifii albinelor gi conditiile
de mediu condifioneazii ritmul respirator al acestora. Dacii in
39
perioada de repaus numarul respiratiilor este de circa 20 pe minut,
in perioada de activitate numirul acestora poate ajunge la 120 -
150.
Viafa albinelor poate decurge normal nu numai in conditii
obignuite ale conccntratiei aerului in oxigen gi dioxid de carbon, dar
~i i n conditiile in care oxigenul scade p h i la 5%, iar dioxidul de
carbon cre9te pin5 la 10%.

2.2.7. Aparatul reproducgtor

Apnratul reproducritor mascul este format din testicule,
canale deferente care se 15rgesc formind veziculele seminale, o
pereche de glande mucoase care se unesc in partea posterioar2
formiind canalul ejaculator gi penisul Cfig. 20).
Testiculele sunt formatiuni de culoare gglbuie, triunghiulare,
turtite. Testiculul este imbr2cat la exterior intr-o tunic;, iar in
interior se gisesc circa 200 tuburi spermogene numite testiole, care
se deschid intr-o camerg comun5 la cap5tul canalului deferent.
Dezvoltarea maxim5 a testiculelor este atins5 in stadiul de larv5,
dup5 care regreseazg. Dimensiunile testiculului la triintorul matur
sunt de 2,75 mm lungime ~i 0,28 mm grosime. h testicule se
formeaz6 spermatozoizii.
Canalele deferente. Canalul deferent pgr5segte testiculul sub
forma unui tub scurt, arcuit, urmat de o poqiune mai larg5, lung5 ~i
groas5 care este vezicula seminal5, ce se deschide la partea dorsal5
a glandei mucoase.
Glandele mucoase reprezintil glande anexe ale aparatului
reproduc5tor mascul gi au o secretie alcalin5 care se coaguleaz5 in
contact cu aerul gi apa.
Secretiile veziculelor seminale gi glandelor mucoase
formeaz5 lichidul spermatic. Secretia veziculelor seminale servegte
ca hran5 ~i diluant pentru spermatozoizi, iar cea a glandelor
mucoase, dilueaz2 sperma gi inlesne~teeliminarea ei in momentul
1P
oawd uj a1Sasy8 as ~orrWo~ul 1nsTad .lnsnl~JopuanDs lnsluad
.apue18
uyp snmw 1-3 apunrlyd ~olyz!ozo1suuadsvuun ui 's!uad q - y m u;rp
wolsaao y~n1vjn~snur ! ! . I ~ J ~ B . I I U OB~~ . I E U I . 83
I ~ 'alapus13 nj !n1n1vuv3
~a~:,~unuro:, FzwzypaI as yuaq3a1adur! Inluaurow q
.asvo3nw .rola@v18aIe
alpn a~aladwn:, ( ~ ~ E u ~ ~a!)!zod v A u !u!) ynlns!uad ~eIoualue ~nlFde3
al8aun a.m3 a~!iqns '8un1 qnl un alsa A O J V I ~ ~ Vln1vuv3 !~
ventral8 a abdomenului, ajunghd anterior piing la partea posterioarii al
celui de a1 treilea segment. El se compune din vestibul, care se
deschide la exterior prin falotrema; comi{e - o pereche de formatiuni
asernKn%toat-eunor pungi largi ~i ascutite la capete, situate de o parte qi
de alta a vestibulului; cervixul - o poqiune subtiat2 a penisului inainte
de vestibul.
Aparatul reproductitor femel este alcituit din ovare,
oviducte pare care comunici cu oviductul impar, vaginul ~i
spermateca CfiR. 21).
Ovarele se gisesc in partea anterioarii a abdomenului,
deasupra g u ~ e igi a ventricolului. Ele sunt formate din cdte 135 -
190 tuburi ovariene numite ovariole. Pe traiectul lor se observii
n i ~ t estrangulatii care corespund ovulelor in diferite stadii de
dezvoltare.
Ovariolele se deschid in oviductele pare care comunici cu
oviductul impar ~i acesta se deschide in vagin. Oviductul impar are
o musculatur5 foarte puternic5.
Aparatul reproduciitor a1 miitcii este previizut cu douii
anexe: spermateca (receptaculul seminal) gi punga copulatoare.
Spermateca este situatii in poqiunea unde comunicii
oviductele pare cu oviductul impar (comun) ~i are rolul de a
depozita sperma dup5 imperechere. Este de forma sferici cu un
diametru de 1,2 - 1,3 mm ~i un volum de 1 mm3 (Ruttner, 1976).
Perefii spermatecii au doui glande a c5ror secrefie servegte
drept hranii spermatozoizilor. Spermateca se deschide in vagin
printr-un canal special previizut cu mu~chiputernici cu rolul de a
deschide mai mult sau mai putin canalul de comunicare prin care
sunt pugi in libertate spermatozoizii cdnd trec ovulele prin
oviductul impar. Din intiilnirea ovulelor cu spermatozoizii, un
singur spermatozoid va piitrunde prin micropilul ovulei,
producdndu-se fecundarea i n urma ciireia va rezulta celula ou sau
zigotul.
 Fig. 21 Organele genitale ale miitcii (dupa' Snodgrass)
1 - ovare; 2 - ovariole; 3 - glanda cu venin; 4 - oviducte; 5 -
glanda spermatecii; 6 - spermateca; 7 - glanda accesorie
acului; 8 - punga copulatoare; 9 - acul; I 0 - rezervor cu
venin.

Oviductul impar se deschide in punga genitals formati

dintr-o porfiune exterioarg numiti3 pungci copulatoare, care se
deschide la baza acului $i o parte anterioarii care cstc vaginul.
Aparatul reproducitor la albina 1ucrFitoare este nedezvoltat
datoritii modului de hiinire din perioada larvarii gi actiunii
inhibitoare a substantei de matcii asupra dezvolthrii ovarelor.
 2.2.8. Sistemul nervos
Sistemul nervos la albin5 este compus dintr-un sistem
nervos central gi unul periferic, care se afli dispus in partea ventralii
a corpului, liber printre celelalte tesuturi ~i organe.
Sistemul nervos central este alcgtuit din creier ~i un lant de
ganglioni uniti intre ei prin cordoane de fibre nervoase.
Creierul apare foarte dezvoltat datoritii lobilor optici ~i
antcnali, dar din punct de vedere a1 creierului propriu-zis este mai
dezvoltat la albina lucriitoare.
in partea centrali se gasesc lobii protocerebrali, care
formeazii protocerebrum ~i care in p5rfile laterale se continuii cu
lobii optici (fig. 22).
Inferior lobilor protocerebrali, de o parte ~i de alta a
sto~nodcuniului este situat deutocerebrum, constituit din nervi
senzitivi g r o ~ i~i nervi motori, ciitre mu~chiiantenali. Anterior
lobilor antenali se giise~teregiunea tritocerebralii (tritocerebrum)
carc dii navtere unui nerv frontal ~i unui nerv recurent care
urmiirevte traseul esofagului.
Sub esofag, spre partea inferioara a capului, sunt dispu~i
ganglionii subesofagieni care se unesc cu creierul in partea lor
superioarii. De la a c e ~ t iganglioni, mari yi turtiti, pornesc nervii
maxilari, nervii mandibulari ~i nervii labiali. Spre partea
postcrioarii se leag5 cu prima pereche de ganglioni toracici gi deci
cu intreg lantul ganglionar ~i inerveazi prima pereche de picioare.
Corrionul ganglionar este format din 7 perechi de ganglioni,
din care douii toracice vi cinci abdominale. Unirea ganglionilor
pereche se realizeaz8 printr-un cordon dublu, de unde numele de
sistem ganglionar scalariform.
Perechea a doua de ganglioni toracici inerveazg a doua ~i a
treia perechc cle picioare, precum ~i primul segment abdominal.
Sistemiil nervos perqeric este alcatuit dintr-o retea de fibre
nervoasc senzitive vi motorii ~i o serie de celule senzitive situate la
nivelul tegumentului.
Fig. 22 Sistemul nervos a1
albinei lucriitoare. (dupii
Snodgrass)
A: I - new antenal; 2 - ocel; 3 -
ochi compus; 4 -
protocerebrum; 5 - lob optic;
6,7,8,9,10,11,12 - gaizglioni
ventrali;
B: Creierul qi gunglionul
suhesofagian
1 - ocel; 2 - ochi compus;
3 - protocerebrum; 4 - lob optic;
5 - lob antenal; 6 - new antenal;
7 - ganglion subesofagian; 8 -
nerv labial; 9 - nerv labral; I0 -
new maxilar
 2.2.9. Organele de simt
Organele de simf sunt de origine ectoderm5 gi sunt
reprezentate in general prin formafiuni senzitive, de forma unui
neuron bipolar cu o prelungire distal5 care primeqte excitatiile,
numite sensile. Din punct de vedere morfologic sensilele se pot
prezenta ca peri, plici, fose, conuri etc.
Simp1 rnirosului este indeplinit de sensilele numeroase de
pe antene qi de pe palpii labiali. Albinele sunt capabile si? perceapi
mirosuri in dilutie de 1:500 qi chiar 1:l 000 000. Acest simf
servevte albinelor la gisirea surselor de hrani qi la orientarea lor in
gi'isirea acestora. Mirosul secrefiei glandei lui Nasonov combinat cu
cel a1 nectarului adus in stup imprim% fiecirei familii un miros
specific prin care albinele deosebesc pe altele striine. Albinele simt
mirosul mitcii qi deosebesc matca imperecheati de cea
neimperecheati. S u b s t a n ~ ade matcjl indici? prezen-a mitcii in
familic gi inhibi instinctul construirii botcilor. Mirosul mitcii
atrage trsntorii in timpul zborului de imperechere. Mirosul
veninului este perceput cu finete de citre albine, exercitind un
puternic efect iritant asupra acestora.
Simp1 gustului este indeplinit de sensilele rispindite pe
maxile, labium, palpi, pe tars qi pe antene. Albinele percep
gusturile: dulce, &at, acru, amar, dar sunt mai putin sensibile la
acesta din urmii. Solufia de zaharini? nu provoaci la albine senzatia
de dulce, la fel cum chinina nu provoac5 senzatia de amar. Ele
resping solutiile cu o concentratie de zahBr mai mici de 5%, dar
prefer5 pe cele cu concentratia de 30-50%.
Simp1 tactil este indeplinit de organe sub forma de periqori
gi conuri senzitive in care patrund terminatii ale celulelor nervoase.
Acestea se gisesc dispuse pe antene, aparat bucal, picioare, dar qi
rjlspindite pe intreaga suprafata a corpului. Simful tactil asociat cu
cel a1 mirosului asiguri desEgurarea activitgtii in stup in condifii de
intuneric.
 Perceperea sunetelor este indepliniti de numeroase sensile
dispuse pe antene, fiecare legate cu ciite o celuli nervoasi. h afari
de faptul cii albinele percep sunetele, ele emit sunete care sunt
percepute de celelalte albine. Albina care se pregiltegte s5 infepe
emite un sunet aparte care incitii celelalte albine. Aga numitul
"clnt a1 miitcilor" este auzit in
ajunul iegirii celui de a1 doilea roi: sunete subtiri gi prelungi sunt
emise de tlnira matci care eclozioneazi din botci, la care rispund
mai surd surorile ei care se gisesc in botci. Sunete specifice emit
familiile care se pregiitesc pentru roit gi cele rimase fir5 matc5. h
timpul "dansului" albinele emit sunete speciale, Gr8 de care
"dansul" nu mobilizeazi celelalte albine.
Sunetele albinelor se reproduc prin nigte organe speciale
situate pe tibia primei perechi de picioare (organe cordotonale) $i
pe a1 doilea segment a1 antenelor.
Simpl vtizului este realizat cu ajutorul ochilor compu~igi
ocelilor.
Simpl timpului gi a1 prevederii modifcirilor conditiilor
meteorologice permite albinelor s5 viziteze florile atunci cind
produc mai mult nectar gi intr-o concentrafie convenabila.
Mecanismele acestui simt nu au fost incii identificate.
Perceperea temperaturii mediului inconjurtitor se face cu
o precizie de 0,25'~. Sediul receptorilor se gilsesc in segmentele de
la extremitatea antenelor, albinele de piing la 7 zile prefer5
temperaturi de 37 - 37,5'~, iar cele in vkst5 temperatura cuprinsi
intre 3 1,5-36,5"C
Perceperea chmpului magnetic terestru de cdtre albine a
fost semnalatii de J. Gould $i J. Kirschvink (1978), iar putin mai
tkziu aceiagi autori au descoperit c i albinele contin in corpul lor
circa 200 milioane particule de magnetit5 cu dimensiuni minuscule
de 300 - 350 A. Aceste particule sub influenla clmpului magnetic
terestru au rol de orientare gi de declangatori comportamentali.
Cunoscindu-se observatiile lui K.von Frisclz referitoare la
47
"dansul albinelor", M.Lindauer ~i H. Martin au observat perturbari
qi erori ale dansului in functie de pozitia albinelor fafii de direcfia
cdmpului magnetic terestnl. Albinele supuse influenlei unui camp
magnetic de 10 ori mai mare decdt cel terestru construiau
celulcle cu o orientare neobi~nuitg~i i ~ pierdeau
i notiunea timpului.

2.2.10. Sistemul neuroendocrin

Este alciituit, pe de o parte, din celule neurosecretoare
izolate, localizate in creier care elibereazii hormoni, iar pe de altii
parte, din glande endocrine care sunt activate de hormonii secretafi
de celulele neurosecretoare.
Glandele endocrine sunt reprezentate de glandele
protoracice ~i dou5 perechi de glande retrocerehrale.
Glandele protoracice sunt prezente la lame qi sunt situate
difuz in apropierea tubului digestiv in protorace ~i mezotorace. Ele
secreti ecdisonul sau hormonul niipdrlirii.
Glandele retrocerebrale sunt corpora cardiaca gi corpora
allata.
Corpora cardiaca sunt doug formatiuni egale situate pe
stomodeurn ~i au functie dublii. Pe de o parte, primesc ~i stocheazii
secretiile cerebrale pe care ulterior le elibereazg i n hemolimfi, iar
pe de alti parte, au o secretie proprie a1 ciirei rol nu este cunoscut.
Corpora allata sunt douii corpuri celulare globuloase
provenite din ectodermul primului segment maxilar, plasate pe
laturile esofagului. Secretii mai multi hormoni cu functii diverse:
juvenilizantii, gonadotropii, metabolicii.
Funcfia juvenilizantii. Actiunea hormonilor secretati de
corpora allata combinat3 cu cea a hormonului ngpirlirii mentine
insecta in stare de larvii. Actiunea celor doi hormoni este uneori
sinergicii, alteori antogonicii in functie de stadiul de dezvoltare
atjns.
 Func/ia gonaclotropri. Hormonii secretati controleazii
dezvoltarea organelor sexuale ~i a comportamentului sexual. in
cantitate mare inhibi dezvoltarea ovarian5 la larve, duciind la
diferenfierea castei lucratoare. Acela~i hormon declanqeaza
dezvoltarea ovarian5 la lucriitoarele riimase fir8 matc5 (in absenta
ouilor, larvelor sau a puietului necgpicit). Mecanismul este mult
mai complex ~i este condus printr-un sistem de relatii, in principal
prin relatiile de nutritie.
Func/ia metabolicri controleazii mecanismul respirator,
nutritia qi vitelogeneza. Produsul corporei allata este cunoscut sub
denumirea de hormonul juvenil, dar datoritii multiplelor sale functii
s-a propus o denumire mai adecvat5, aceea de hormon
molfogenetic.

2.2.11. Organul de apSirare

Organul de apirare a1 albinei - acul - este adipostit in
interiorul segmentului al VII-lea. Acesta se compune din: aparatul
vulnerant, aparatul motor ~i glanda sacretoare de venin @g. 23).
Aparatul vulnerant (de atac) este alciituit dintr-o pereche de
valve unite care formeaza stiletul, o a doua pereche de valve
independente - lantetele qi o a treia pereche de valve asemani%toare
unui jgheab cu rol protector pentru celelalte ~i rol tactil. Stilctul
prezintg proximal un bulb, care se continua cu un canal delimitat de
stilet ~i cele dou5 lantete, prin care se scurge veninul. Lanfetele
prezint5 la capiitul distal nigte zimli orientafi postero-anterior, iar la
capiitul proximal, o formatiune chitinoas5 care face legiitura dintre
partea vulneranti qi cea motorie.
Aparatul motor se compune din douii pereclzi de rt~u,~clzi ~i
trei perechi de pliici clzitinoase: piitrate, triunghiulare ~i oblonge.
 Fig. 23 Organul de aparare a1 albinei
1 - glanda acida' de venin; 2 - glanda alcalina' de venin; 3 -
vezica cu venin; 4 - bulbul acului; 5 - placa triunghiulara'; 6 -
placa oblongs'; 7 - placa pa'trata'; 8 - mugchii acului; 9 - stiletul; 10
- lantetele; I1 - teaca.

Partea secretorie este reprezentati prin glanda acid& ~i

glanda alcalina'. Glanda acidi este bifurcati ~i se continua cu un
canal lung ~i sinuos care conduce veninul secretat in rezervorul de
venin. Contine acid formic, apitoxini ~i histamina. Glanda alcalin;
este mai mic5 ~i se deschide in punga cu venin aproape de baza
acului. Prin secretia sa lubrifiazi acul ~i diminueazi aciditatea
50
veninului.
Actiunea de inlepare se produce in urma contractirii
musculaturii abdominale in urma c5reia in tegumentul infepat
pitrunde, mai intsi, virful stiletului, apoi douii perechi de muqchi
voluminoqi antagonici care actioneazi mai intii pliicile pitrate, apoi
plicile triunghiulare qi lanietele.
Pliicile oblonge, angrenate qi ele in aceatii migcare,
acfioneazii asupra membranei care acoperii bulbul gi determinii
scurgerea veninului prin bulb gi prin conductul format intre stilet qi
lantete.
fn cazul in care inteparea se produce intr-un tegument
elastic, din cauza zimtilor lantetelor, acul rimiine fixat in tegument
~i se smulge din corpul albinei impreunii cu tot aparatul motor,
glandele cu venin ~i ganglionul care il inerveazii.
Veninul continui sii fie pompat pin5 la golirea total3 a
rezervorului, iar albina va muri. CBnd inteparea se produce intr-un
tegument rigid (chitinos) acul poate fi retras dup3 intepare cu
ugurinfii.
Matca este previzuti cu ac pe care-1 utilizeazii numai
impotriva miitcilor rivale, iar trgntorii sunt lipsiti de organ de
apirare.
 3. UTILAJELE APTCOLE

3.1. UTILAJE PENTRU A D L ~ O S T I R E FAMILIILOR

A
DE ALBINE (STUPII)
Stupul reprezintg utilajul apicol cel mai important cu rol de
adipost pentru familia de albine, de depozit al rezervelor de hran9
gi recoltg, cdt gi de container pe timpul transportului.
Stupii se impart in dou5 categorii: stupi orizontali gi stupi
verticali.
La stupii orizontali extinderea cuibului se executi prin
ad5ugarea sau intercalarea de noi rame al5turi sau in interiorul
cuibului existent (extinderea se face pe orizontalii), iar la cei
verticali prin adiiugarea prin suprapunere, pe linie verticals, de noi
corpuri sau magazine.
La baza constructiei gi elaborgrii standardelor pentru stupi
stau urm5toarele elemente: capacitatea stupului, forma gi
dimensiunile ramei, dimensiunile spatiilor de trecere pentru albine
~i distanfaintre axele fagurilor.
Capacitatea stupului se calculeaz8 in funcfie de spafiul
necesar pentru dezvoltarea maxima a familiei de albine din lunile
de var5, de spafiul pentru depozitarea rezervelor de hranii gi de cel
necesar pentru depozitarea recoltei de miere din timpul culesurilor
de producfie.
Forma gi dimensiunile ramei sunt determinate de cerintele
familiei de albine pentru formarea ghemului, de utilizarea in
condifii cit mai bune a cildurii din stup in timpul sezonului rece,
de economisirea hranei ~i de posibilitatea de a creSte o cantitate cdt
mai mare de puiet.
Stupii care se construiesc in fara noastri se caracterizeaza
prin constanfa lungimii ramei de 435 mm, iar inaltimea poate fi de
300 mm, 230 mm gi 162 mm, conform tab. 1.
Tabelul I
Caracteristicile ramelor in func@ede tipul stupului

Datele prezentate i n tahelul I au fost obtinute plechdu-se

de la faptul c i "lumina interioarii" a unei rame de stup orizontal este
de 415 x 270 mm, iar pe un dm2 de fagure se gisesc 400 de celule
de albine lucritoare pe o fat: ~i circa 800 de celule pe ambele fefe;
pe un cm2 se gasesc 4 celule pe o fat2 qi 8 celule pe ambele fefe.
0 celuli de albini lucritoare arc diametrul de 5,3 - 5,5 mm qi
adgncimea de 10 - 12 mm, volumul acesteia poate inrnagazina 0,40 -
0,43 g miere sau 0,19 g polen. Perefii celulei au grosimea de 0,12 rnm,
subtiindu-se citre bazi phni la 0,08 mm.
Grosimea fagurilor cu celule de albini lucritoare este de
circa 25 mm, iar distanta intre faguri de 12 - 12,5 mm. Distanta
dintre peretii mediani a doi faguri aliturati este de 37 - 3 7 5 mm.
in afara elementelor care stau la baza constructiei gi
elaboriirii standardelor pentru stupi, trebuie s i se mai tin2 seama c i
un stup corespunz5tor trebuie $5 aib5 o capacitate minima de 100
litri, existhnd posibilitatea reglilrii volumului in functie de
necesitiitile coloniei de albine pe care o adcipostegte, sii sc
caracterizeze prin simplitate in construcfie gi manipulare (mai ales
pe timpul transportului in pastoral), sil fie ugori, rezistenti, putin
costisitori ~i s2 asigure conditiile de temperatura pe timpul iernii.

3.1.1. Stupul orizontal (STAS 4 17011976)

Stupul orizontal este alcatuit din urmcitoarele componente
principale: fundul (soclul) stupului, corpul cu 20 de rame ~i douci
diafragme, capacul (fig. 24).

Fig. 24 Stupul orizontal - p5qile componente: I - perete lateral; 2 -

briiul corpului; 3 - fundul stupului; 4 - bloc urdinij; 5 - scdndur6 de zbor; 6 -
bare ~ransversalede intdrire; 7 - rame; 8 - sc4ndurele podijor; 9 - I0 - capac;
11 - clnpetii orificiu ventilafie; 12 - acoperi~capac; I3 - ramd; I4 - dispozitiv de
jixare n podijorului ji ramelor; 15 - tab16 capac; I6 - sit5 ventilare; 17 -
bnlamale; 18 - foraibiir; 19 - mciner

Fiind un stup standardizat se caracterizeazg prin: greutatea de

37 kg, volumul total 0,320 m3, volumul util 0,116 m3 (36% din
volumul total), capacitatea de 20 de rame cu dimensiunile de 435 x
300 mm.
Fundul stupului este fix, nedemontabil. La partea inferioarii
este previizut cu dou5 stinghii transversale care-i conferii rezistenfii
gi servesc provizoriu ca ingltiitoare ale stupului fat2 de sol.
Corpul stupului este imbinat de fund gi are forma unei cutii
paralelipipedice cu pereti din cherestea de @inoa$e cu grosimea de 24
rnrn. Pe partea extenoar5 a peretilor laterali se ghsesc dous mihere
metalice mobile necesare pe timpul manevrgrii stupilor. Peretele
frontal, la partea inferioars este previizut cu dou5 deschideri numite
urdiniguri, unul mai mare care deservegte familia de baz5 qi altul
mai mic pentru familia ajutiitoare. Dimensionarea urdinigului, in
functie de nevoile momentului se realizeaz5 cu ajutorul unei qipci
din lemn numite bloc pentru urdinig. Inferior fieciirui urdini~se
gisegte ciite o scandurii de zbor prinsii in balamale de corpul
stupului. Aceastii sciindurii de zbor faciliteaz5 circulalia albinelor
prin urdinig, iar in timpul transportului servegte la inchiderea total5
a acestuia.
6

In interior, la partea supenoars a perefilor, anterior ~i

posterior, se giisesc ciite dou5 falluri, unul ciiptugit cu tabl5, pentru
sprijinirea ramelor, iar celilalt imediat superior pentru sprijinirea
sc~ndurelelorpodigorului.
Capacul este rabatabil, imbracii marginea superioari a
corpului, sprijinindu-se pe un briiu de sciindur5 la partea superioars
a corpului.
Partea superioara a capacului este plan5, acoperita cu tabla
galvanizatii pentru a proteja stupul de in temperii. Pgrfile laterale ale
capacului sunt prevazute cu douii fante longitudinale lungi de 380
mm gi inalte de 30 mm, previizute cu clapete de sc5nduri qi sit3
metalicii. in interior, in dreptul fantelor se gHse9te ciite o plasa
metalic5 fixat5 oblic.
Deschiderile menrionate servesc la ventilatie pe timpul
transportului sau in zilele de varg cu temperaturi prea ridicate. Plasa
oblicg are rolul de a impiedica aglomerarea albinelor la deschiderile
de ventilatie qi obturarea acestora.
intrc scPndurclcle podi~orului,plasele de sirm5 laterale ~i
plafonul cnpacului se realizeaza "spatiul de refugiu" necesar
albinelor pe timpul transportului, iar In timpul iernii acest spatiu
servcqte la amplasarea materialelor de protejare termicci (saltele din
pPnza de sac umplute cu paie, plici din polistiren expandat,
saltelute confecfionate din papur5 etc.).
Ralnele sunt confecfionate din cherestea de esenti moale ~i
au form5 dreptunghiulari. Speteaza superioar5 este mai lungi
formiind "umeraqele" cu care ramele se sprijini pe falfurile
acoperite cu tabli ale corpului stupului, servind in acela~itimp in
timpul manipuliirii ramelor cu ocazia diferitelor interventii in cuib.
Spetczcle laterale sunt mai late la partea supcrioarii formand
"distantatoarele" cu rolul de a asigura distanta optimci intre rame.
Mirimea distanfatorului pe o parte a ramei cste de 6 mm, astfel
incAt impreuni cu distanfatorul piiqii laterale a ramei vecine asiguri
distanta optim5 de 12 - 12,s mm intre doi faguri aliturati.
Distantele dintre rame qi pcretii stupului trebuie s5 fie urm5toarele:
- distanta dintre spetezele superioare ale ramelor ~i
sciindurelele podi~on~lui de 10 mm;
- distanfa dintre spetezele laterale ale ramclor gi peretii
laterali ai stupului de 7,5 - 8 mm;
- distanta dintre spetezele inferioare qi fundul stupului de 10 - 20

mm.
Asigurarea acestor distante este obligatorie pentru toate
tipurile de stupi, deoarece numai astfel se realizeazi circulatia
corespunz5toare a albinelor, se impiedics construirea f5gura~ilor
suplimentari cind disiantele sunt prea mari, sau propolizarea
excesiv5 c9nd distantele sunt mai mici, ingreunsndu-se manevrarea
ramelor qi executarea operativii a lucririlor curente.
Stupul orizontal mai prezint5 clouii diafragme previizute cu
umeraqe cu ajutorul ciirora se sprijinii pe falturi, ca gi ramcle. 0
diafragmii este de dimensiuni mai mari gi asigurii separarea ctanq5 a
celor douii compartimente pe care le delimiteazii. Datoritii rolului
pe care-1 indeplineqte aceastg diafragmii poartii denumirea de perete
desp5qitor, servind la delimitarea celor dou5 familii ~ 2 n dsunt
intretinute in acela~istup. Cea de-a doua diafragmii este mai putin
inaltg cu 20 mm, permifind circulafia albinelor intre marginea ei
inferioari qi fundul stupului. Aceastii diafragmii servcqte la
delimitarea cuibului fala de restul spafiului, precum gi la liirgirea
sau reducerea cuibului, asigurind menfinerea regimului termic la
nivelul acestuia.
Podigorul este fonnat din 6 sciindurele cu dimensiunilc dc
484 x 130 x 10 mm care se sprijin5 pe falrurile superioare, a v h d
rolul de a acoperi cuibul la partea superioarii, mentinind mai bine
cildura. fn spatiul creat intre partea inferioarii a podigorului qi
spetezele superioarc ale ramelor, pe timpul iernii, se amplaseazfi
rezervele de hranii, iar intre partea superioar; a podigorului gi
capacul stupului se realizeazg un spatiu in care, pe timpul iernii, se
pun materialele de protejare terrnicii, iar vara, pe timpul
transportului, acest spatiu serveqte drept refugiu pentru albine.
Dispozitivul pentru fixarea ramelor in timpul transportului
in pastoral este compus dintr-o barii de fixare cu secfiunea de 50 x
40 mm gi lungimea de 778 mm qi din douii stinghii cu sectiunea de
10 x 10 mm. Acestea din urma se aqeazii lateral pe ambele piiGi, de-
a lungul stupului, deasupra ramelor, peste care, central, se aqeazii
scindurelele podi~oruluisuprapuse cite dou5. Bara se suprapune
peste acestea qi se fixeaza la capete cu doui foraibiire, presind
astfel podiqorul gi ramele care nu mai pot avea joc i n plan vertical.

3.1.2. Stupul rnultieta.jat (STAS 8 12811977)

Stupul multietajat este format din trei corpuri identice care
se suprapun, fiecare avdnd capacitatea de 10 rame (fig. 25).
Fig. 25 Stupul multietajat - p5gile componente: I - corpul srupului; 2 -
capacul sfupului; 3 - fundul srupului; 4 - rarnii hriinitnr; 5 - rarnci ventilafie; 6 -
podijor: 7 - podijor Snellgrove; 8 - scrindurele capac; 9 - scdndurele podijor;
I0 - scdndurele podi~orSnell~ove;11 - plutitor hriinitor; 12 - rame c o p ; 13 -
bloc reducror urdinij; 14 - inchizritor; 15 - invelitoare tablii capac; 16 - stinghii
sustinere hrcinitor; 17 - plasii srirmii; 18 - tije fixare gi piulifii.

Pirtile componente ale stupului multietajat sunt: fundul,

cele trei corpuri, rama hrinitor cu hrgnitorul, rama de ventilatie,
podiqorul Snellgrove, podiqorul propriu-zis, capacul, tijele de
fixare, blocul de urdiniq qi inchizi%orul de urdiniq. De mentionat c5
toate aceste componente sunt independente.
Volumul total a1 stupului este de 0,253 m', iar volumul util
de 0,126 m"126 litri). Grosimea peretelui este de 20 mm. Peretele
frontal gi cel din spate, la fiecare corp, sunt previizuri in partea
superioarii cu falturi c5ptuqite cu tab15 de 17 mm iniiltime gi 10 mm
adlncime pentru sprijinirea umeragelor ramelor. Peretii laterali, ca
gi toate celelalte anexe, cu exceptia capacului, sunt str5pungi pe
toat5 in5liimea de cite un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care
se introduc tijele de fixare a componentelor pe timpul transportului.
La exterior peretii din fatii qi spate ai corpurilor sunt previizuti cu
mlnere tip "scoicii" pentru manipulare. Prin agezarea primului corp
pe fundul stupului se realizeazii urdiniqul, care are o lungime de
380 mm gi o in2lfime de 20 mm. Fundul stupului este demontabil gi
ireversibil. Urdinigul este previizut cu un bloc de urdinig cu doui
deschideri.
Ramele, ciite 10 de fiecare corp, sunt identice, aviind
dimensiunile exterioare de 435 x 230 mm, iar lumina interioarii de
415 x 202 mm.
Podigorul se prezintii sub forma unei plangete care se
sprijin5 pe ultimul corp a1 stupului. 0 fat2 a podigorului este perfect
plan$ iar cealaltii prezint5 o adiinciturg de 5 mm dat5 de rama
podigorului. Pe una din laturile acestei fete se realizeazg un mic
urdinig. h timpul sezonului activ podigorul se ageazii cu partea
plan5 peste rame, iar in timpul iernii cu cealaltii parte, astfel incdt
intre podi~orqi rame se realizeazii un spafiu de 13 mm. h acest
spatiu se introduce deasupra ramelor (sub podigor) o turtii de gerbet
pentru completarea rezervelor de hran5, iar rnicul urdinig ce se
formeaz5 permite evacuarea vaporilor de ap5 ce rezultii din
respiratia albinelor datoritg curentului de aer ce se formeaz2i fntre
urdinigul principal gi micul urdinig mentionat, preintbmpin$ndu-se
formarea condensului.
Capacul este plan, acoperit cu tablii zincat(i ~i imbracti
ultimul corp pe o distantii de 20 mm. fn interiorul capacului, pe
perejii laterali sunt fixate ciite douii gipci cu care capacul se sprijinti
pe podigor. Aceste ~ i p c sunt
i decupate la mijloc pentru inglobarea
piulifelor tip "fluture" cu care sunt inzestrate tijele de fixare. Prin
avezarea capacului se delimiteazc? un spafiu liber intre podigor vi
cnpac in care se amplaseaza materialele de protejare termic5 a
fa~nilicipe timpul iernii.
Podigorul Snellgrove (podigonll separator) serveSte la
separarea farniliei de baza de familia aj~itiltoare.Central prezint6 o
deschidere de form9 dreptunghiularii, cu dirnensiunile de 140 x 60
mm, previizutii cu plas5 metalicil dubla care permite uniformizarea
mirosului celor dou5 familii, EcPnd posibilil unificarea acestora,
atunci cPnd este necesar, fir3 alte m3suri speciale. Pe trei dintre
laturile podiqorului Snellgrove sunt decupate in rama acestuia 6
mici urdiniquri suprapuse cPte douii. Unul dintre acestea (partea 1
superioar3) serveqte la circulatia albinelor in familia ajutiitoare, iar 1
celelalte servesc la diri-jarea periodic3 a albinelor culegiitoare din
familia ajutitoare in familia de baz3 pe durata culesului principal.
Rama hrinitorului se folosegte ca atare, fir3 hrbitor, in
timpul impachetgrii in vederea transportului in pastoral, pentru
asigurarea spaliului de refugiu.
Pe peretii interiori ai ramei hr3nitorului se fixeaz3, in cPte
dou5 scobituri, dou3 leafuri de lemn care servesc drept suporturi
pentru tava hr2nitorului confectionat6 din tablil galvanizat5. Tava
prezint3 dou5 compartimente (unul mai mic ~i altul mai mare) care
comunic2 intre ele printr-un orificiu situat de partea inferioari. in
interiorul fiec3rui compartiment se g5sesc dou5 gr2tare din lemn
care servesc drept plutitoare pentru a evita inecarea albinelor in
siropul care se administreaz5. Accesul albinelor la hranitor se face
prin cele do113 fante care se realizeaz5 intre rama hr3nitorului qi
hrilnitorul metalic.
Rama de ventilatie se utilizeaza pe timpul transportului i n
pastoral, prin aqezarea peste rama hriinitorului, avind rolul de a
delimita spatiul de refugiu gi de a permite ventilarea intensii a
cuibului. Se compune dintr-o ram5 de lemn pe care este fixatii o
plas3 metalic3. Rama prezint5 nigte urnerage pe care se sprijin3
capacul stupului.
Cele dou2 tije metalice servesc la fixarea pilqilor
componente. Ele au un diarnetru de 7,5 mm gi se introduc de sus i n
jos in orificiile practicate in peretii laterali ai tuturor componentelor
$i anexelor stupului. Capstul inferior a1 fieciirei tije prezintii un
orificiu pentru introducerea unui gtift de fixare, iar capiitul superior
este prev5zut cu filet gi piulifi "fluture". Pentru protejarea lemnului,
in dreptul orificiilor atilt la nivelul fundului cAt gi a ramei de
ventilatie, se g5sesc gaibe metalice. Fixarea componentelor stupului
se realizeazg prin infiletarea piulitelor tip "fluture" astfel incat
trepidatiile pe timpul transportului s i nu duci la deplasarea
componentelor
*
stupului care ar duce la ie~ireaalbinelor.
Inchizitorul de urdinig este o gipcil de lemn dimensionati
corespunz5tor care servegte la inchiderea total5 a urdinigului pe
timpul transportului. Prinderea acestuia se realizeaza cu ajutorul
unor foraibire.
Avantajele ~i dezavantajele stupului multietajat. Stupul
multietajat permite aplicarea unei apiculturi moderne, pretlndu-se
pentru toate zonele bio-apicole ale 181%;prezint5 volum util mare,
reglabil in functie de necesitate; permite obtinerea mierii de calitate
superioaril, pe sorturi florale, datoritii dimensiunilor relativ mici ale
fagurilor; implic5 un volum redus de muncB pentru executarea
lucririlor de intreiinere; respect5 tendinfa naturali de dezvoltare pe
verticalii a familiei de albine. Ca dezavantaj s-ar putea mentiona
numilrul mare de anexe, fapt ce complic5 manipularea lui, mai alcs
in cazul apicultorilor mai putin experimentati.

3.1.3. Stupul vertical cu un corp gi magazine K.A.-1001

Stupul R.A.-1001 este alc5tuit din fund, un corp, doua
magazine gi capac fig. 26).
Fundul stupului este mobil gi reversibil, putdndu-se utiliza
pe ambele pgqi.
Corpul are capacitatea de 10 rame ale ciiror dimensiuni sunt
6l
dc 435 x 300 mm (ca la stupii orizontali), la care se mai adaug3 o
diafragmri. Magazinul are aceeayi capacitate, dar ramele au
dimensiuni mai mici (435 x 162 mm). Atdt corpul cbt yi magazinele
sunt confectionate din cherestea de r5ginoase cu grosimea de 33
mm.
La partea superioarii, Pn interior, corpul prezinti de jur-
imprejur un fall pe care se sprijinti magazinul care se pune
deasupra. fn interior, pe peretele din fat2 ~i cel din spate exist5 cite
un fall c5ptugit cu tab15 pe care se sprijini umeragele ramelor. La
exterior, aceiagi pereti sunt prev3zuti cu minere tip "scoicii" pentru
manipularea corpurilor. Pe peretii laterali, la partea interioar5, se
g3segte cite o deschidere cu addncimea de 5 mm unde se prind
dou5 cbrlige sau balamale pentru fixarea fundului de corpul
stupului pe timpul transportului.
Prin agezarea corpului peste fundul stupului, in partea
frontal2 se realizeazii urdini~ulcare poate fi dimensionat i n functie
de necesitati prin intennediul unui bloc de urdinig. Scdndura de
zbor este detagabil2 yi poate fi folosit2 pe timpul transportului in
pastoral ca inchiziitor pentru urdinig prin fixarea cu ajutorul unor
foraib3re.
Capacul este prevfizut cu un fall care se imbin5 cu faltul
corpului sau magazinului. Este plan, acoperit cu tab15 zincat5 gi nu
d e p g ~ e ~ca
t e suprafati celelalte componente. Peretii din spate gi fafi
prezint3 douB fante dreptunghiulare acoperite cu plasti metalic5 care
asigurB conditiile optime de ventilatie pe timpul transportului. In
interiorul capacului se giseqte fixatii o ram5 de ventilafie prevtizutg
de asemenea cu sit5 metalici. fntre podigorul stupului qi sita
metalicii se ageazfi materialele de protejare termicii pe timpul iernii.
Podigorul este de forma unei plangete, reversibile, care
prezint5 o deschidere dreptunghiularti in care se poate introduce un
hr5nitor de mica capacitate. Atunci cbnd hrinitorul nu se utilizeazii
deschiderea se acoper5 cu un capac.
Datorit5 falwrilor cu care sunt prev5zute componentele
acestui tip de stup, deplasarea acestora in plan orizontal nu este
posibilii. Pe timpul transportului, ins$ fixarea componentelor este
obligatorie. Fundul se fixeazii de corp prin intermediul a doui
csrlige metalice laterale, iar capacul se fixeazii de corp prin douii
balamale sau douii tije metalice exterioare cu sistem de infiletare
care se fixeazii in partea superioarii de un dispozitiv existent in
deschiderile pentru ventilatie ale capacului, iar inferior, de un alt
dispozitiv existent in miinerul tip scoicii a1 corpului.

Fig. 26 Stupul RA-1001 - p@jle- componente: I - cupacul; 2 -

hriinitorul (situar pe podijor); 3 - magazin; 4 - corpul stupului cu rurne; 5 -
fundul stupului; 6 - sccindura de zhor; 7 - magazin; 8 - dispozitiv fixarc perltru
transport.
3.1.4. Stupul vertical 1.C.A.-1
Stupul 1.C.A.-I reprezints o imbinare intre stupul
multietajat ~i stupul R.A.-1001 Cfig. 27).
 Fig. 27StupulT.C.A.-I - pilqile componente:
I - invelitoare capac; 2 - tavanul capacului; 3 - rarna capacului; 4 - rama de
ventilatie; 5 - ram6 podifor; 6 - capac podifor-hra'nitor; 7 -fund podifor-hrcinitor; 9 -
perefii magazin; 10 - peretii corpul~ti;I1 -fund stup; 12 - rame rnagazin; 13 - rame
corp; 14 - diafragrna; 15 - bloc reductor urdini$;l6 - jipcri inchidere urdini~;I7 - tija'
de f m r e pentru transport; 18 - colfare; 19 - plricufa.

Fundul stupului, blocul pentru urdinig, inchiziltorul de urdini~,rama

de ventilatie, capacul gi sistemul de fixare cu tije metalice a
componentelor sunt identice cu cele ale stupului multietajat. Corpul
stupului are capacitatea de 10 rame cu dimensiunile de 435 x 300
mm. Deasupra corpului se pot ad5uga magazine cu capacitatea de
10 rame a c5ror dimensiuni sunt de 435 x 162 mm, sau chiar un
corp de stup multietajat.
Podigorul indepline~te!ji rolul de hriinitor, fiind format
dintr-o ram5 de lemn cu fundul de P.F.L. impregnat cu parafini,
alciituind trei compartimente paralele separate prin qipci de lemn.
Albinele au acces din stup in hrinitor printr-un orificiu circular care
are posibilitatea de a fi inchis, iar de aici ajung in a1 doilea
compartiment, unde consumii siropul, datorit5 unei fante la partea
superioar5 a gipcii despiiqitoare intre cele dou5 compartimentc.
A1 doilea compartiment comunic5 cu cel de-a1 treilea (in
care se pune siropul) printr-o fantti inferioar5 a unei alte qipci
desp5qitoare. Compartimentele 1 ~i 2 sunt acoperite cu un capac
din P.F.L.
Podigorul - hr5nitor serve$te totodat5 la amena-jarea
spatiului de refugiu pe timpul transportului f n pastoral.
Acest tip de stup prezint5 aceleaqi avantaje ca ~i stupul
multietajat, permitind realizarea unor sortimente de miere i n
functie de flora meliferii gi utilizarea tehnologiilor moderne de
exploatare a familiilor de albine. Este practic, datorit5 greut51ii mai
rnici ~i posibilitgtii de a folosi in locul magazinelor, corpuri de stup
multietajat.

3.2. UTILAJE APICOLE PENTRU EXECUTAREA

L U C ~ R I L O RCURENTE fN STUPINA

3.2.1. Echipamentul de protectie

Echipamentul de protectie a1 apicultorului estc alc5tuit din
halat de protectie sau salopetti, masca apicoli? gi eventual qorf $i
minuvi apicole fig. 28). Halatul ~i salopeta trebuie sB fie de
preferinla de culoare albi?, deoarece culorile inchise irita albinele.
Trebuie s71 fie inchise pin2 sub bilrbie, iar mfinecile s71 fie prevazute
cu elastic pentru a preveni patrunderea albinelor.
65
 Mggtile apicole au rolul de a proteja fata ~i gatul de
intepituri gi se prezinti sub mai multe tipuri. Conditiile ca o masc2
s i fie de calitate se refer3 la: asigurarea unei bune vizibilitiiti, motiv
pentru care plasa sii fie de culoare neagrii, sii nu permiti
pitrunderea albinelor ~i sii asigure o bung ventilatie, mai ales in
zilele cilduroase de varii.

Fig. 28 Echipament de protecfie: I - combinezon apicol; 2 - mcinu~i

apicole; 3 - mascci apicolci meralicci; 4 - masc6 apicola'plianr6: 5 - mascci
apicoli de voal.

Afumitorul serve~tela producerea fumului care determinil

albinele sii se retragi in spatiile dintre rame, evitbndu-se in felul
acesta agresivitatea lor.
Afumi4torul este format dintr-un corp metalic de formi
cilindricii previizut cu capac qi burduf fig. 29). Corpul contine i n
interior un a1 doilea cilindru metalic detagabil, cu fundul perforat
pentru libera circulatie a aerului, in care se introduce combustibilul.
La partea inferioarg, corpul afum5torului cornunici cu burduful,
destinat si-1 alimenteze cu aer, ~i s9 dirijeze fumul din directia
dorit5 de apicultor prin orificiul capacului, situat la partea
superioari.

Fig. 29 Afumrltorul apicol

3.2.3. Dalta apicol5

Dalta apicolti reprezinti unealta cu utilizare frecventi in
stupinii, folositii cu ocazia interventiilor in cuibul familiilor de
albine. Este confectionata din ofel ~i are forma literei L. h practica
apicolii se utilizeaz5 o gami largii de dilti apicole in ceea ce
prive~te forma yi dimensiunile fig. 30) Este utilizatii la
desprinderea podivorului, a ramelor, diafragrnelor, corpurilor dc
stup, atunci crind sunt propolizate gi se manipuleazci mai greu.
Capitul indoit in unghi drept servegte la riizuirea ramclor, a
fundurilor vi peretilor stupilor, de cearii, propolis gi alte impurititi.
Dalta apicoli mai poate prezenta un orificiu, fiind folositi drept
pkghie. 0 form5 specialci de daltii apicol5 o reprezinta scaran11 sau
ridicatorul de rame care este format dintr-o lami de ole1 zimpitii cu
varful curbat, folosit la desprinderea ~i ridicarea ramelor din stup.
 Fig. 30 Dfilfi apicole
I - dalrc? apico/(i STAS; 2 - clnlfii dirt otel inoxidabil cu nrciner de lenln;
3 - rlnltfi rn~rlfiplLi:4 - clnltci Kooth 5 - riciicfitorde rame (sccirar)

Fig. 31 Peria apjcolii

3.2.4. Peria apicolii

Peria apicola serveqe la indep5rtarea al binelor de pe faguri,
mai ales cPnd ;~cc$ia se recolteazi pentru extractia mierii (jig. 31).
Este confectionat2 din piir de cal sau fire de relon de culoare alb5 cu
o lungime de circa 65 mm. Msnerul este confectionat din lemn sau
material plastic. in locul periei apicole pot fi folosite penele de
aripi de gisci de culoare albi.

3.2.5. Lada pentru transportul fagurilor

Lada pentru transportul fagurilor este confecfionati din
scfinduri subtire (pentru a fi uqoara), placaj sau P.F.L., avfind
capacitatea de qase rame. Prezinti un capac mobil, un miner pentru
transport, un mic urdiniq lateral cu dispozitiv de inchidere, iar pe
fundul liditei este previzuti o deschiderc previzuti cu plasi
metalici care servegte pentru ventilaiie. Lidifa in interior prezinti
falfuripe care se sprijini ramele Cfis. 32).
in afari de transportul fagurilor in timpul extractiei mierii,
mai servegte la adipostirea temporari a ramelor in timpul
intervenfiilor in stup pentru a evita racirea puietului gi prevenirea
furti~agului,pentru adipostirea temporari a unui nucleu cu matcii
sau pentru prinderea qi adipostirea unui roi natural.

Fig. 32 Lad2 pentru transportul fagurilor

3.2.6. Scaunul apicol

Scaunul apicol Cfig. 33) se folose~tepe durata exccut5rii
unor lucriiri mai minutioase, servind in acelavi timp ca lBdit8 pentru
depozitarea uneltelor pentru lucriiri curente in stupin3 (ciocan, cuie,
cle~te,afumiltor, perie etc).

Fig. 33 Scaun apicol

3.3. UTILAJE PENTRU INSARMAREA RAMELOR $1

FIXAREA FAGURILOR ARTIFICIAL1
Uneltele folosite la ins5nnarea ramelor $i fixarea corect5 a
fagurilor artificiali in rame sunt: ~ablonul,perforatorul, dispozitivul
pentru insinnarea ramelor, plan~etacalapod, pintenul, t5v5lugul
etc.

Sablonul serveqte la marcarea corectii a orificiilor din

spetezele laterale ale ramelor prin care se va trece &ma, care are
rolul de sustinere a fagurelui artificial qi de a conferi rezistentii
fagurelui.
Sablonul este confectionat din tab15 sau material plastic,
av5nd form5 aserniln5toare spetezei laterale a ramei. Pe axul
longitudinal a1 ~ablonuluisunt prevazute orificii care arat5 locurile
i n care se vor perfora spetezele laterale ale ramelor.
 3.3.2. Perforatorul
Perforatorul este un dispozitiv utilizat la executarea
orificiilor de pe spetezele laterale ale ramelor. Perforatoarele pot fi
foarte simple, de la sula obi~nuitiide cizmirie, sau ceva mai
complexe care permit perforarea cu un ac sau cu un set de ace cu
diametrul de 1 mm fig. 34).

Fig. 34 Dispozitiv de perforat rame (ACA)

3.3.3. Dispozitivul pentru insiirmarea ramelor

Dispozitivul pentru inskmarea ramelor se prezint5 sub
forma unui cadru metalic pe care se sprijin5 s h a in momentul
insbrmirii.
Cadrul metalic este previzut la capete cu 4 role din material
plastic previzute cu canal care servesc la intinderea unifonni a
shnei, iar la unul din capete se giisegte o bobin5 pe care se g5segte
s h a galvanizatii cu un diametru de 0,4 - 0,5 mm Ifig. 35).

3.3.4. Plangeta calapod

Planqeta calapod se prezintii sub for~naunui suport din lemn de
form5 dreptunghiularg, perfect neted, dinlensionat inc2t sii incap3
71
exact i n lumina unei rame. Grosimea ei trebuie s5 ajungii la
jumiltatea Iiifirnii unei rame (18,5 mm). La partea dorsal2 se gasesc
dous leapri paralele cu sccjiunea de 15 x 20 mm care depa~esc
marginile cu 20 - 30 mrn qi care servesc la sprijinirea ramei Fn vederea
fix,&ii fagurilor artificiali in rame fig. 36).

Fig. 35 Dispozitiv de insarmat rame

Fig. 36 Planvet5 calapod

3.3.5. Pintenul apicol

Pintenul apicol se folosegte la implilntarea qi lipirea s h e l o r de
foaia de fagure artificial. Pintenul apicol este prevbut cu un mhner de
72
lemn, iar la un capiit se g5seqte o rotip zimpti care se roteqte liber in
jurul unui ax, pe circumferinfa rotifei zimpte existhd un canal
dimensionat corespunz5tor s h e i utilizate la i n s b a r e a rarnelor. La
folosire, pintenul se inc5lzeqte in ap5 la temperatura fierberii. De
regul5, tija pintenului se executi din alurniniu, iar rotifa zimfati din
alarnii @g. 37).

3.3.6. T5viilugul apicol

THv5lugul apicol este asem5nitor pintenului apicol, cu
deosebirea c5 in loc de rotifii dinfati se g5seqte un mic cilindru care
serveqte la lipirea marginii indoite a fagurelui artificial de speteaza
superioarii a ramei.
Exist5 pinteni apicoli previizufi cu tiivilug, precum ~i
pinteni apicoli inciilzifi electric cu ajutorul unei rezistenfe, dar care
nu pot fi utilizati in conditiile stupiritului pastoral.
Fagurele artificial astfel pregiltit va fi introdus i n cuibul
familiei de albine, unde va fi consolidat de ram5 de cHtre albine
care construiesc celulele de leg5tur5, sau, pentru a veni in sprijinul
albinelor, se poate folosi creionul apicol.

Fig. 37 Pinteni pentru fixat faguri artificiali

1 - pinten simplu; 2 - pinten electric
 3.3.7. Crcionul apicol
Creionul apicol este confectionat din tab15 zincat2
asemanittor unui creion go1 i n interior, avbnd la v M un orificiu de
0,2 mm prin care se scurge ceara topitii (fig.38). Scurgerea cerii este
cornandata prin actiunea degetului aritztor care obtureaza sau lasa
liber capatul superior a1 creionului.

Fig. 38 Creion apicol

3.4. UTILAJE PENTRU EXTRACTIA $1

CONDITIONAREA MIERII
3.4.1. Cutitul pentru desclplcirea fagurilor
Cutitul pentru desc9p9cirea fagurilor este alc5tuit din lama
cuiitului ~i miinerul acestuia care se giisesc in planuri diferite pentru ca
rama fagurelui s9 nu deranjeze in timpul operafiunii de descip2cit-e
6%. 39).
Lama cutitului este confectionatii din ole1 inoxidabil cu
grosimea de 1 mm, 2 mm sau 2,s mm, Iiltimea de 30 sau 40 mm, iar
lungimea de 220 sau 230 mm. Lama trebuie s8 fie bine lustruit8,
ascutit2 gi se folose~tenumai inc5lzit2.
 hc5lzirea cufitului se face in ap5 fierbinte, cu ajutorul
vaporilor de apii sau electric.
Atunci cdnd inciilzirea se face in ap5 fierbinte, pentru o rnai
mare operativitate se folosesc alternativ rnai multe cufite.
Cufitul pentru desciipricit, inciilzit cu ajutorul aburului, este
previizut cu lam5 cu pereti dubli intre care circuli un flux de vapori.
in lama cufitului patrund douii tevi de cupru cu diarnetrul de 6 rnm,
una de intrare qi alta de ieqire a vaporilor, ambele trecdnd prin
mlnerul cutitului.

Fig. 39 Cutite de desciipicit

1 - cu abur; 2 - sirnplu; 3 - electric

Vaporii sunt produqi de un generator cu abur constituit

dintr-un vas cu capacitatea de 3 - 5 litri in care se introduce apa
care trebuie sii fiarbZi qi un capac prevazut cu o supapi de presiune.
Legtitura intre cutit ~i generatorul de abur este asiguratg printr-un
furtun de cauciuc cu lungimea de circa 2 rn. Ieqirea ahurului din
cutit se face printr-un alt furtun indreptat lateral locului de munc5
pentru evi tarea oprlririi operatorului.
Cutitul de desciipiicit electric prezintti o lama cu o cZirnagi i n
c u e se g5se~teo rezistenti electricfi. Prin conectarea Tn priz2 se
asigurcl Tnciilzirea lamei. Prezintfi dezavantajul cB nu poate fi
utilizat in timpul extractiei mierii in pastoral unde nu exist2 curent
electric.

Aceste ustensile sunt formate dintr-un miner (lemn, metal,

material plastic) care se continu5 cu o placii metalicii latii de 40-50
mm, iar i n continuare cu 18 - 20 ace din ofel de circa 30 de mm,
dispuse sub forma unui pieptene. Se prezint2 sub mai multe
variante Cfig. 40) existind qi posibilitatea ca furculita s5 fie inc5lzit2
electric.

Fig. 40 Diferite tipuri de furculite pentru desc5pficit

Se folosesc cu mai mult5 eficienf2 la fagurii a ciiror

suprafat5 este denivelat2, fiind in prealabil inciilzite In ap5 fierbinte.

3.4.3. Tava pentru descripiicirea fagurilor

Serve~teca suport pentru ram5 in timpul operatiei de
desc8p5cire ~i ca vas colector pentru ciip2celele de cearii qi mierea
care se scurge. Este compus2 din douii t5vi suprapuse cu peretii
oblici, confectionate din tab15 cositoritg cu grosimea de 0,5 mm,
avlnd marginile intarite cu sirmi zincata. Tava superioara are
fundul prev5zut cu sit5 metalicii, iar peretii longitudinali sunt
prevtizuti cu doui loca~urimetalice Pn care se sprijini dou5 stinghii
de lemn pe care se sprijing rama in timpul operatiei de descgpgcire.
Cipacelele de cear5 sunt oprite pe sit& iar lnierea se scurge prin
ochiurile acesteia, iar de aici printr-un qtuf lateral fntr-un vas de
colectare (jig. 41).

Fig. 41 Tav5 pentru descapacit

1- suport sita'; 2 - tavci colectoare; 3 - suport ruma'; 4 - sita';
5 - orificiu de golire

3.4.4. Masa de desciipiicit fagurii

Acest utilaj are forme $i mtirimi diferite. Modelul cel mai
uzual se prezinti sub forma unei lazi cu miinere gi capac mobil cu
balamale care se sprijinti pe un suport fixat in peretele posterior a1
lazii, care m5reqte suprafata de lucru qi serveqte pentru depozitarea
ramelor capkite sau a diferitelor ustensilc ncccsare in tilnpul
lucrului @g. 32).
h interiorul lizii, la partea supcrioarti existti falpri pentru
sprijinirea ramelor cu faguri descapaciti qi carc ur~ncaztis5 treacli la
extractor. Capacitatea Iizii este dc 20 - 25 rame. Tot pc falturile
mentionate, catre un capat al lgzii, se gasegte un suport pentru
sprijinirea ramei in timpul descapacirii fagurclui. h intcriorul llizii,
 la partea inferioarfi, se aflti o sit6 metalic5, iar dedesubt un vas
colector pentnl mierea care se scurge din cip5celele oprite pe sit&
Vasul colector are fundul inclinat ccitre orificiul care perrnite
scurgerea mierii in bidonul de colectare. La partea inferioarg a IGzii,
sub vasul colector, se g i s e ~ t eun sertar i n interiorul c5ruia se pot
depozita cliferite acccsorii.

Fig. 42 Mas5 de descipcicit (detalii ~structive):

I - peretii lnternli; 2 - mriner; 3 - copnc; 4 - suport penrrli rnme 5 - rcrma'; 6 - siti
pentr~iimpurita'li mnri; 7 - sita'.fina'; 8 - robinet lie scurgerr; 9 - vcrs pentru rnlectarea
~nierii;10 - picionre.

3.4.5. Desc5pacitoare mecanice I

I
& vederea crcgtcrii productivitBtii rnuncii au fost concepute
desci?ipicitoare rnecanice destinate stupinelor mari, fiind produse de
catre Combinatul Apicol Bucure~tinumai la comand5. Exist5 mai
multc tipuri de descipiicitoare mecanice: tip grebl5, cu cutit ii
vibrator, cu tatnburi cu ace ~i desciip5citor pentru rarnele aflate i n
corpuri dc stupi.
Cel mai utilizat este desciipiicitorul cu cutit vibrator care se
compune din: cutitul pentru desc5p5cit, incilzit cu ajutorul
i
vaporilor de ap;; un excentric care realizeazi miqcarea vibratorie a
cutitului necesari operatiei de desciipicire; un sistem de articulare a
cufitului gi motorul de actionare a excentricului (fig. 43).
Cutitul avsnd posibilitatea de a culisa prin sistemul de
articulare, din combinarea migciirii oscilatorii date de excentric gi a
migcirii de translatie creati prin articulatia culisantit, genereazi
migcarea vibratorie, necesari operatiei de descipicire.

Fig. 43 Magini automat; pentru desciipicit

Manipularea ramelor se face manual prin deplasarea

suprafetei fagurelui in dreptul cu@tului de descipicire. Rama
descipiciti pe una din fete se roteSte cu 180 grade executhdu-se
descipicirea pe partea cealala. Amestecul de cearit gi mierc se
colecteaza intr-un bazin de unde apoi se colecteazii separat rnierea ~i
ceara. Productivitatea este de 200 - 250 rame pe oA.

3.4.6. Extractoare pentru rniere

Extractoarele pentru miere sunt utilaje cu ajutorul cRrora
mierea este extras5 din faguri dupit descitpiicirea acestora, firs sii
fie deteriorati. Extragerea mierii din celulele fagurelui se realizeaza
datorit?i foqei centrifuge, motiv pentru care extractoarele sunt
79
denumite centrifuge pentnl miere.
Extractoarele se impart in dou5 mari categorii: tangentiale gi
radiale.
Extractoarele tangentiale sunt acelea la care fagurii se
aqeaz2i i n pozitie tangential5 pe circumferinta rotorului. Are
capacitatea de dou3, trei sau patru rame ~i sunt acfionate manual.
Extractoarele radiale sunt acele tipuri la care pozitia
fagurilor este radial5 fati de axul rotorului, spre circumferinta
acestuia. Aceste extractoare sunt acfionate manual ( ~ 2 n dsunt de
mica capacitate) sau electric.
Extractoarele radiale pot fi de 12, 16, 28, 36 ~i 56 rame,
precum qi extractoare in care se introduc corpurile de stup cu faguri
desc8piciti.
h stupinele de piing la 200 de familii de albine cu foarte
bune rezultate se folosegte un tip de extractor, actionat manual, care
poate functions atdt ca extractor tangential, ciit ~i ca extractor radial
fig. 44).
Ca extractor tangential este utilizat in timpul extragerii
mierii din fagurii de stup orizontal (435 x 300 mm), iar ca extractor
radial in timpul extragerii mierii din fagurii de stup multietajat (435
x 230 mm) sau fagurii de magazin (435 x 162 mm). h primul caz
se introduc 4 rame, iar in a1 doilea in functie de situatie: 12 rame de
stup multietajat gi 28 rame de magazin.
Un extractor este alcstuit din trei piqi principale: rezervorul
cilindric a1 extractorului, rotorul ~i mecanismul de actionare.
Rezervorul este confectionat din tabla zincatii sau ofel
inoxidabil, are fundul conic yi ugor inclinat intr-o parte unde se
giisegte un orificiu de scurgere a mierii prev2zut cu o clapet2 de
inchidere-deschidere. La partea superioarii este previizut cu capac
din doui jumititi de forme semicirculare, iar pe piqile laterale cu
dou5 minere pentru transport.
 Fig. 44 Extractorul pentru ~niere
1- bazin; 2 - ~ u r ufbm r e punte cu angrenaj; 3 - angrenaj elicoidal; 4 - suport
lagfir; 5 - suporr rame; 6 - ax; 7 -fund centrifugii; 8 - orificiul de golire

Rotorul este alcituit dintr-un ax central in interiorul

rezervorului pe care este montat un schelet rnetalic pentru
susfinerea ramelor. La partea inferioara axul rotorului se sprijini
intr-un lagar cu rulmenti rnontat in centrul fundului rezervorului,
iar la partea superioara se fixeaza intr-o bari transversala prins5i la
rfindu-icu douii ~uruburide marginea superioarg a rezervorului.
Scheletul metalic pentlu sustinerca rarnelor urrngre~te
conturul cilindric a1 rezervorului. Atit i n partea superioarii, cit ~i la
cea inferioarii exist5 practicate in suportul de formi circular5 lacage
pentru introducerea ramclor cu speteaza superioara, cind se
folose~teca extractor radial, sau existii posibilitatea agezarii a patru
plase metalice pe care se sprijini, prin alaturare, ra~nclede tip mare
cfind se folose~teca extractor tangential.
Mecanismul de rotire se compune dintr-un angrenaj dc roti
81
dintate actionate manual prin intermediul unei manivele sau
mecanic. Prin intermediul angrenajului se imprim5 o mi~carede
rotatie a rotorului pRn5 la obtinerea vitezei de lucru necesarii (250
rotatii pe minut). Datoritil foqei centrifuge micrea va fi aruncatii din
celulele fagurilor pe peretii rezervorului de unde se va scurge pe
fundul conic ~i de aici prin orificiul de scurgere este colectatg in
bidoane.

3.4.7. Site pentru strecurarea mierii

Sitele au rolul de retinere a ciipiicelelor de cear5 sau a altor
impurit5ti atunci c2nd mierea se scurge din extractor. Aceste site fie
c5 se suspendii de orificiul de scurgere a mierii, fie c5 sunt agezate
deasupra vasului de colectare a mierii. Se executii in mai multe
variante:
- sita dub15 pentru miere este executatii din dou5 rame de I
tablfi cositorit5 cu diametrul de 160 mm previlzute cu site metalice
cu ochiurile de 2,s mm qi 1,5 mm. Rama cu ochiurile mai mari se
1
introduce in rama cu ochiurile mai mici gi are rolul de a opri
corpurile rnai grosiere, urmsnd sii retin3 corpurile rnai mici ce-a de-
a doua sitil;
- sita dublii cu ramii extensibilii este identicii cu prima, dar
in loc de m2nerul semicircular, este previzuts cu o ram%extensibilg
ce formeazil un schelet dreptunghiular din sirmil care se poate regla
in functie de deschiderea vasului pe care se sprijinii;
- sita conic5 are diametrul la partea superioarii de 18 cm, iar i
iniltimea conului de 15 cm. Prezinti avantajul c5 impuritgfile se
aglomereaz3 la partea inferioarii a conului, inlesnind strecurarea iar
productivitatea este de 5 ori mai mare fa15 de sitele prezentate
anterior.
3.4.8. Maturatorul
Maturatoarele sunt vase mari in care mierea este depozitati
dupi centrifugare. Ele permit decantarea, limpezirea gi i n unele
cazuri evaporarea apei in exces fig. 45).
Maturatoarele pot fi metalice sau din lemn cu o capacitate
de 100 - 1 000 litri de forma cilindrici sau tronconici.
Maturatoarele metalice trebuie confeclionate din tabla de
otel inoxidabil sau din aluminiu. Cele din tabla zincatii nu sunt
recomandate deoarece oxideaza $i degradeazi mierea. Pentru
evitarea acestui neajuns sunt recornandate vasele emailate.
Maturatoarele din lemn trebuie sii fie parafinate sau ceruite
inainte de folosire $i intarite cu cercuri metalice. Pentru
confectionarea maturatoarelor se recomandii lemnul de salc5m, tei,
plop, arin. Nu se recomandi bradul gi stejarul care degradeazii
mierea.

Fig. 45 Maturatoare de miere

Fiind vorba de vase relativ mari in care se inmagazinemi o

cantitate mare de miere, toate maturatoarele trebuie strA anse cu
cercuri metalice, iar fundul trebuie s i se sprijine etang pe suport.
Maturatoarele sunt prevgzute cu douii minere solide pentru
transport, iar la partea inferioarii, lateral la 50 - 100 rnrn de fund,
sunt prevazute cu o canea de golire gi cu o clapet5 de inchidere.
Maturatoarele care au iniltime mica gi o suprafafa mare sunt
tinute intr-o camera la temperatura de 25"C, binc ventilata, uguriind
evaporarea rapid5 a surplusului de ap5, decantarea qi maturaren
83
mierii intr-un interval de circa 10 zile. Maturarea mierii presupune
aducerea acesteia la o umiditate de 17 - 20%, dupg care se
transvazeazil in diferite vase, bidoane, borcane sau alte ambalaje de
diferite formc ~i capacitafi In vederea pilstrilrii, transportsrii sau
comercializirii ei.
Pentru transportul rnierii se folosesc bidoane rezistente cu
capacitatea de 25 kg miere sau 50 kg miere. Foarte bune se
dovedesc bidoanele de aluminiu de tipul celor folosite fn industria
laptelui in care incap 35 - 36 kg miere.
Pistrarea mierii se face in bidoane de aluminiu, in vase
emailate cu capac, butoaie din lemn sau tabla albi parafinate in
interior gi chiar in borcane de sticli - toate inchise etan~.

3.4.9. Instalatia de conditionare gi fmbuteliere a rnierii

Aceastil instalalie este utilizatg numai cdnd este vorba de o
cantitate mare de miere care este procurati din achizitii. 0
asemenea instalatie funcfioneazg in cadrul Combinatului Apicol a1
Asociafiei Cresciltorilor de Albine.
vederea comercializirii, mierea trebuie s i treacg printr-o
serie de operatiuni tehnologice in conditiile nemodificiirii
proprietatilor organoleptice ~i fizico-chirnice.
Procesul tehnologic de conditionare a mierii se desfi~oari3
i n mai multe etape ('$8. 46).
Preincrilzirea mierii se realizeazi3 in camere de Pncslzire
unde se sufli aer cu temperatura de 45 - 50°C asupra ambalajelor
care se gise~temierea, marind lichefierea qi golirea rapid2 a
vaselor.
LicheJierea ~i omogenizarea. Mierea preincilzit5 este
transportati in camera de golire a vaselor cu miere. Camera de
golire cuprinde una sau doui cuve din ole1 inoxidabil previzute cu
perefi dubli prin care circuli? apa caldii la temperatura de 70 - 75°C.
h interiorul cuvelor se afl8 montat un agitator cu paleti din
ofel inoxidabil care se rotevte cu 15 - 30 rotatii pe minut.
Fig. 46 Schema cinematic2 a unei instalafii pentru conditionarea gi
Pmbutelierea inierii

Deasupra cuvei exist2 un grgtar inc2lzit in curent de api

cald2 (70 - 75OC) peste care se aqeazi vasele cu gura in jos pentru
golire. La partea superioari a cuvei se afl2 o aerotermg care
realizeazi in camera in permanent5 o temperaturi? de 50 - 60°C. fn
timpul lucrului se controleazi automat temperatura mierii care nu
trebuie s i fie mai mare de 45 - 47°C. Aceastii operafie dureaz6 4-8
ore, in functie de sortimentul floral gi gradul de cristalizare a mierii.
Depigirea parametrilor de temperaturii ~i timp depreciazii mierea
datoritii aparitiei hidroxil-metil-furfurolului - substant3 chimica
rezultats din deshidratarea hexozelor de ciitre acizii din miere,
paralel cu distrugerea enziinelor gi dcgradarea vitaminelor.
Filtrarea grosieri se realizeazii prin impingerea cu ajutorul
unei pompe a mierii lichefiate printr-un filtru cu ocl~iurilede 0,06
mm.
 Matzcrarea qi limpezirea mierii presupune corectia
umiditiitii (17 - 20%) in paralel cu limpezirea. Se realizeazi in
rccipiente cu pereti dubli prin care circulii apii caldi sau rece dup2
nevoie. Maturarea se realizeaza prin incglzirea mierii la 45"C,
asigurfindu-se in paralel agitarea masei de miere cu ajutorul unui
agitator cu palete, excesul de urniditate fiind inliiturat prin folosirea
unei pompe de vid. Limpezirea se realizeazg dup5 maturare in
decurs de circa 8 ore prin rnentinerea micrii la temperatura maxim5
de 45°C. fn acest timp, bulcle de aer din masa mierii se ridici la
suprafati, formiind o spurn5 care se culege inainte de a se trece la
operatia urrn3toare.
Pasteurizarea se realizeazg cu ajutorul pasteurizatorului cu
plgci cu un corp cald gi unul rece. Mierea este pornpat5 cu ajutorul unei
pompe in corpul cald pe fa@ unei pliici, iar pe fata cealaltii se
pompeaz5 un curent de ap3 la temperatura de 90 - 95°C. Mierea preia
in felul acesta din cildura plicii ajunggnd intr-un timp scurt (2 - 3
minute) la o temperaturil de 70 - 80°C. h continuare mierea trece in
corpul rece, unde pe o parte a plicii circul5 mierea inc5lzitB, iar pe
cealalt5 apg rece la temperatura de 15 - 17OC. h 4 - 5 minute mierea se
r9ce~tep h i la temperatura de 25 - 35°C. Prin administrarea acestor
~ocuritermice se asigurs distrugerea microorganismelor din masa
mierii, fiarii degradarea produsului.
Filtrarea find se face prin ciderea liberg a mierii pe filtre
din otel inoxidabil cu ochiurile de 0,01 mm care permit gi trecerea
particulelor fine de polen.
fmbutelierea se realizeazg cu ambalaje mari direct de la
operatia de filtrare fini, in butoaie de 150 gi 300 kg qi in ambalaje
mici: borcane de sticli de diferite gramaje sau tuburi, caz in care
sunt utilizate dozatoare volumetrice.
 3.5. UTILAJE PENTRU COLECTAREA $1
CONDITIONAREA POLENULUI
Polenul reprezintii un produs apicol important din douii
puncte de vedere. Pe de o parte polenul reprezinti hrana proteici a
albinelor, recoltarea lui irnpuniindu-se pentru completarea
necesarului de hranii in perioadele deficitare, iar pe de altB parte,
datoriti efectului biostimulator gi terapeutic, poate fi folosit cu
bune rezultate in alimentafia omului.
Recoltarea polenului cu ajutorul albinelor se execut5 in
perioada i n care in naturi existi un cules abundent, cind cantitatea
adusi in stup depigegte nevoile familiei. Recoltarca trebuie s i se
faci primivara phnii la culesul de la salchm, ciind cea lnai mare
parte a plantelor infloresc, dar qi vara, intre culesuri.
h vederea colectiirii polenului in practica apical; se
folosesc diferite colectoare care se pot clasifica in colectoare
exterioare care se amplaseaz5 la urdinig gi colectoare de polen
interioare amplasate pc fundul stupului sau sub capacul acestuia.

3.5.1. Colectorul de polen pentru urdinig

Acest tip de colector este alciituit din placa activi a
colectorului, corpul colectorului gi sertarul pentru polen.
Placa activ5 este confectionatti din material plastic (vinidur)
gi este previizutii cu mai multe rhnduri suprapuse de orificii cu
diametrul de 4,9 mm, care se aqeaz; in pozitie vertical; in dreptul
urdinigului, albinele fiind obligate ca la intrarea ?n stup sH treaci
prin orificiile plticii active. Polenul transportat de albine in
corbicule este retinut afari din cauza diarnetrului redus a1 orificiilor
yi cade in sertarul de colectare acoperit cu o plasii de s?umii cu
ochiurile de 3,5 mm.
Sertarul este previizut la partea inferioara cu o sit5 metalicii
cu ochiurile de 1 mm care rctine grunjii de polen ~i perrnite o buna
ventilare a acestora.
Corpul colectorului este confectionat din lernn, are fonna
87
unui csldru i n care se :qeaz5 componentele menfionate. Recoltarea
polenului din sertar se face zilnic printr-o deschidere practicatii intr-
on caprit a1 corpului colectorului.
Accst tip dc colector poate fi utilizat la toate tipurile de
stupi.
Colectorul se va aqeza la urdini~in aSa fel incBt s5 nu
rilrnini spatii prin care albinele ar putea evita trecerea prin placa
activfi.
Pe timpul folosirii colectorului, acesta va fi protejat cu o
copertinii pentru a proteja polenul cle actiunea razelor solare, cit yi
de piciturile de ploaic care il fac nefolosibil.

3.5.2. Colectorul de polen sub capacul stupului 1

Acest tip de colector se colnpune din:
- rarna colectorului ale c%rei dimensiuni exterioare sunt
idcntice cu ale stupului; I
- placa activa prin care albinele sunt obligate si treac5 ~i
care retine polenul;
- serta~x~lin care polenul cste adunat;
- grila care acopera sertarul colectorului qi impiedica
accesul albinelor la polen (fig. 47).
Rama colectorului se confectioneaz,? din lemn 9i are o
grosime de 20 mm. PC una din laturile ei se formeazi urdini~ulsub
forma unui plan inclinat prin care albinele circula.
Placa activ2 este a~ezatfivertical deasupra sertarului, barind
intrarea in stup a albinelor, obligindu-le s5 treac,? prin orificiilc
acesteia. Sertarul are dimensiunile de 200 x 394 mm ~i cste
confectionat din sarm,? galvanizat,?. Fundul acestuia formeaz5 doui
planuri inclinate pe care polenul se rostogole~tespre marginile
sertarului. in partea inferioar,? a colectolului, sub sertar se g5seqte o
bucat5 de tab15 cositorita cu grosimea de 0,5 mm, care inciilzindu-
se ajutj la evaporarea surplusului de ap5 din polenul recoltat.
Grila care acopera sertarul este din plas5 de sirm5 cu
88
ochiurile de 2 mm.

1
Fig. 47 Schema unui colector de polen sub capacul stupului
I - urdinijul; 2 - placa activii; 3 -plan inclina~din inferior; 4 - orificiu
peniru trdntori; 5 - grilii metalicii; 6 - jipca de rigidizarc.

Amplasarea colectorului la stup se face scara dup5 incetarea

zborului albinelor cu 2 - 3 zile inainte de declan~areaculesului
masiv de polen. Se procedeazi astfel:
- se astupti urdini~ulcu ajutorul blocului de urdinig;
- se rotegte stupul cu 180";
- se ridicii capacul gi podigorul $i se ageaz5 colectorul cu
urdinigul orientat in directia urdinigului vechi ;
- se ridicil placa activi, iar peste colector se aqeaz5
podigorul gi capacul;
- dupii 2 - 3 zile, perioade in care albinelc se vor obivnui cu
noul urdinig se pune placa activa.
Pentru zborul trintorilor colectorul mai prczintg un rnic
urdinig cu diametrul de 20 mm, amplasat opus urdini~uluiprin care
circula albinele.
Acest tip de colector asigura o rccoltare igienicii, protejeazi
polenul de soare gi ploaie ~i permite recoltarea din serlar la
intervale mai mari de timp.
89
 3.5.3. Colectorul de polen pentru fundul stupului
Cel mai uzual colector are dimensiunile de 480 x 415 x 95
mm qi se amplaseaz5 i n locul fundului stupului multietajat, Prezinti
un urdini~sub forma unui plan inclinat prin intermediul ci3ruia
albinele pot fi dirijate sii treacii direct in stup sau prin placa activil.
Prin trecerea albinelor prin placa activ3 polenul cade in sertarul
colectorului printr-o plasi de s h 8 galvanizatii cu ochiurile de 3
mm. Fundul sertarului este din plas5 mai deasil care permite
aerisirea gi uscarea polenului. Spre partea posterioara a colectorului
exist2 o ram3 de ventilatie cu o Iiitime de 140 rnrn realizat8 din
plas8 de siirmci cu ochiurile de 3 mm. Pe perefii laterali colectorul
este previizut cu orificiile pentru introducerea tijelor de fixare pe
timpul transportului.
Pentru dirijarea circulatiei albinelor se manevreazg clapeta
mobilg in functie de sezon ~i de abundenta culesului de polen. in
pozitie orizontal8, albinele vor trece prin placa activs, in pozitie
oblicil albinele vor intra direct sau prin placa activii in stup, iar c6nd
clapeta este Iiisatii i n jos vor trece direct in stup Cfig. 48).
4 3 2 1

Fig. 48 Schema unui colector de polen pentru fundul stupului

I - clapetii superinarii; 2 - clapeta' inferioarii; 3 - placa' activii; 4 - sertar

3.5.4. Uscltorul de polen

in vederea piistr2rii, polenul va fi supus unui tratament
terrnic pentru indepartarea apei. Un usciitor se compune dintr-un
90
rezervor de form5 cilindricii de tabla cositoriti, impiirfit in trei
compartimente. Compartimentul de la bazi este previzut cu o
deschidere circular5 prin care se introduce sursa de cHldur2, iar pe
p5qile laterale prezint5 dou5 orificii cu capac mobil pentru reglarea
regimului termic. A1 doilea compartiment este previzut lateral cu
dou5 orificii previzute cu p8lnii prin care se introduce apa care va
fi incillzit5 gi care va ceda c5ldura necesarii usc2rii polenului. Al
treilea compartiment, care este mai volurninos, este de fapt camera
de uscare a polenului. in acest compartiment se giisegte un stelaj cu
sertare mobile de form5 circular5 din sit5 metalici pe care se va
aveza polenul Tntr-un strat gros de circa 1 cm.
La partea superioar5, usc5torul este prev5zut cu un capac
etanq din P.F.L. prev5zut cu dou5 orificii, pentru evacuarea
vaporilor degajafi in timpul uscirii polenului.
in timpul lucrului usc~toruleste agezat pe un stativ dotat cu
o platform5 pe care se amplaseazii sursa dc cilldur5. Uscarea
polenului se realizeaz5 la temperatura maximi de 45°C in camcra
de uscare, timp de 6 - 8 ore pentru o garj5. Uscarea se consider2
finalizat5 atunci ciind polenul dintr-un vas cu capacitatea de 1 litru
c8ntLegte 0,6 kg. Uscarea polenului la temperaturi mai ridicate
conduce la distrugerea hormonilor, diastazelor gi vitaminelor, care
confer5 practic valoarea biologici yi alimentaril a acestui produs
apicol .
Se folosesc ~i alte tipuri de usc5toare de polen care
functioneazii pe acelagi principiu. Sunt cunoscute uscitoarele de
polen electrice, care usucB polenul datorita curcntului de aer cald la
temperatura de 40 - 45OC, generat de un ventilator care iinpinge
aerul peste o rezistentii electric%. Un asemenea uscritor are
capacitatea de 5 kg polen care poate fi uscat in decurs de 3 ore
(adus la umiditatea de 8%).
Exist5 qi uscitoare de polen cu raze infrarogii. CBldura este
produsi cu ajutorul unor becuri cu raze infrarogii dc 250 W la 220
V care sunt montate in plafonul usciltorului la o distanf2 de circa 20
cm de sita cu polen, excesul de umiditate fiind inlaturat prin n i ~ t e
deschideri laterale ale peretilor usc~tonilui.
Aceste ultime tipuri prezintg dezavantajul c5 nu pot fi
folosite A conditii de stupirit pastoral.

3.6. UTILAJE PENTRU EXTRAGEREA $1

PRELUCRAWA CERII
Ceara reprezintg un produs apicol care se extrage din fagurii
crescuii de albine i n acest scop (rame cliditoare), precum qi din
fagurii reformafi, c5picelele de cear2i rezultate la extractia mierii
etc.
Pentru extragerea ~i condifionarea cerii la nivel de stupinii
se folosesc in general utilaje simple, numai la Combinatul Apicol
Bucure~tiexistand agregate gi instalafii industriale unde se pot
prelucra cantit5ti man de cear5, hi are loc confectionarea fagurilor
artificiali in conditii de sanitatie.

3.6.1. Topitorul solar

Este un utilaj simplu care permite topirea fagurilor in conditii de
stupinii folosind energia sol&. Nu este utilizat pentru topirea fagurilor
vechi care se reformeazk
Este format dintr-o cutie de lemn de 500 mm lungime qi 400 rnm
15time. Peretele posterior este mai halt cu 100 mm deciit cel anterior.
Cutia topitorului este bchisii etang cu ajutorul unei rarne cu gearnuri
duble, cu distante intre ele de 10 - 15 mm (fig. 49). hclinatia de 15 - 20"
a capacului permite razelor solare s5 cad2 perpendicular pe sticl5. Pe
fundul plan a1 cutiei topitorului se giisegte un plan inclinat paralel cu
capacul de sticlii, iar in continuarea acestuia un jgheab metalic
colector a1 cerii topite. Pe planul inclinat se g5seqte o tavi metalici,
iar peste aceasta, o sit5 sau tab15 de aluminiu ondulatg.
Topitorul se monteaz5 pe un suport mobil care permite
orientarea c5tre soare. Bucatile de faguri destinafi topirii se vor
ageza pe sit% Ceara topiti, sub influenta cilldurii solare acumulate
in topitor, va curge prin sit2 pe tava inclinat2 gi se va colecta in
jgheab, in care s-a turnat in prealabil putin5 ap5 pentru ca in
momentul solidific5rii ceara s5 nu se lipeascii de pereti.

Fig. 49 Topitor solar dc ceara ACA

3.6.2. Topitorul de cearl cu aburi

Este un rezervor cilindric cu in2lfimea de 340 m m ~i
diametrul dc 305 rnm confectionat din tabla zincat2 cositorit2 Cfig.
50). &I interiorul acestuia sc gilse~tefixat central un tub metalic
tronconic prin care se toarni apa in compartimentul inferior a1
rezervorului vi care prezintg un capac se~nisfericprcvilzut cu
orificii. Compartimentul a1 doilea a1 rezervorului, dcstinat cerii
topite, are fundul inclinat spre exterior ~i este prevbut cu un tub de
evacuare a cerii. Compartimentul superior este constitui t dintr-un
vas mobil previizut cu douh miinere gi cu fundul perforat; aici sc
introduc bucitile de faguri destina!i topirii. Topitorul prezinta un
capac etang. Pentru a extrage ceara, se va qeza lopitorul pe o sursil
93
de ciildurii. Vaporii rezultati prin fierberea apei din compartimentul
inferior vor fi dirijati i n jos datoritii perforatiilor tubului tronconic,
vor trece printre faguri qi vor topi ceara care va curge intr-un vas cu
apii agezat in dreptul tubului de evacuare; reziduurile ("bo~tina")
vor rimrine pe fundul perforat a1 compartimentului superior. Acest
tip de topitor este utilizat pentru topirea fagurilor vechi, destinafi
reformHrii.
3 2 1

Fig. 50 Topitor de cearii cu abur

1 - capac; 2 - capacul co$ului ce dirijeazii aburul; 3 - spafiu pentru
faguri; 4 - bnza coqului; 5 - spafiu pentru cearii; 6 - ap6; 7 -
robinet de evacuare a cerii.

3.6.3. Presa pentru stors ceara

Deqi sunt cunoscute mai multe variante de prese (Rooth,
Temnov, Lega etc), presa rom2neasc9 se compune dintr-un corp
cilindric de tabla de 2 mm, cositoritg, o izolatie termica interioarH
mobilii, realizat5 din gipci de lemn fixate in cercuri metalice, cu un
piston gi un ax previzut cu mdnerul de actionare, precum qi un vas
colector-decantor de ceara Cfig. 51). Dup5 umplerea corpului cu
bogtini fierbinte, se incepe presarea, iar din timp in timp se va turna
ap5 fierbinte pentru a se ugura antrenarea cerii spre vasul colector.
Rcziduurile riimase dup3 presare contin inca intre 22 - 37%
cear8. Aceste reziduuri ("bo~tina")este colectata qi trimis2 la
Combinatul Apicol unde cu ajutorul solventilor organici se extrage
7i restul de cears.

--
Fig. 51 PresZi de ~ear;rornineasc8
1 - corp cilindric; 2 - ca'mapi exterioara'; 3 - ciiptu~eala'izolatoare;
4 - plac& de presare; 5 - guruh de strangere; 6 - miitzer de
actionare a gurubului; 7 - sistem defixare; 8 - sistem de.fixare; 9 -
brida' de strdngere; 10 - canea de scurgere; 11 - suport; 12 - cuvd
de colectare; 13 - furtun preaplin

3.7. UTILAJE PENTRU CRE!$TEREA$I

TRANSPORTUL M~TCILOR
Utilajul necesar pentru creyterea miitcilor cuprinde: ~ablonul
pentru confectionarea botcilor artificiale, spatula sau lanteta de
transvazare a larvelor de o zi; rama cu gipcile de crcgtcre, dopurile
pentru fixarea botcilor artificiale, izolatorul pentru rnatcz, coliviile
pentru eclozionarea miltcilor gi nucleele de imperechere.
 3.7.1. Vahloane pentru confecponarea botcilor artificiale
Botcile artificiale se confectioneaza din cear5 de cea rnai
bun5 calitate cu ajutorul unor ~abloanesub forma unor bastonaqe
din lemn de tei. Pentlu a confections simultan rnai multe botci
accste bastonave pot fi montate pe un suport i n num5r rnai mare
(cGte 5 - 10 $i chiar 20 de gabloane). Aceste bastona~eau o lungilne
de circa 10 cm, iar diametrul de 8,5 mm, cu vdrful uvor rotunjit vi
putin conic pentru a permite dcsprinderea botcii confecfionate (fig.
52 ).

Fig. 52 Sablon pentru confectionarea botcilor artificiale

inainle de introducerea ~abloanelorin ceara topit5, acestea

se vor Cine i n ap5 pentru a se cvita lipirea cerii de ele. Botcile
artificiale sunt confectionate prin introducerea vabloanelor in ceara
topit5 p8n5 la circa 1 cm. Se procedeaz5 in acest fel de 3 - 4 ori de
fiecare dat5 rnai jos cu circa 1 mm. Dup2 ce stratul de cearii a
devenit suficient de gros se introduce qablonul cu botca in vasul cu
ap5 rece, iar prin rssucire botca este dcsprinsii de pe ~ablon.Se
obtine in felul acesta botca artificial5 cu fundul rnai gros ~i cu
marginile rnai subtiri, ceea ce confer5 rezistenti in timpul lipirii pe
suport qi transvazgrii larvelor.
 3.7.2. Dopurile de creqtere
Sunt confectionate din lemn sau din material plastic gi
servesc drept suport pentru botcile artificiale. intr-o micii adinciturii
la partea inferioarii a dopului se toarn; ceari topiti nu prea fierbinte
qi se aplici botca cu fundul acesteia in ceara topitii.

3.7.3. $ipca de creqtere (leal de cregtere)

Are grosimea de circa 5 mm, este confectionat5 din lemn in
care la distanfe egale se giisesc 13 - 15 orificii i n care se introduc
dopurile de cregtere cu botcile lipite la partea lor inferioar;.
Lungimea ~ipciide cregtere depiigegte cu 1 cm lungimea interioarii a
unei rame gi intri in scobiturile speciale ale acesteia.

Fig. 53 Ram%de cregtere

3.7.4. Ramele de creqtere

Servesc pentru sustinerea ~ipcilor cu botci in pozitie
normal5 gig. 53). Dup5 felul intrebuintirii gi perioada folositi se
deosebesc trei tipuri de rame de cregtere: propriu-zise, izolatoare ~i
pentru cugti de eclozionare. Primele prezintri pe spetezele laterale
adincituri de circa 5 mm in interiorul cRrorn phtrund capetele
leatului de crcqtere. Ramele izolatoare prezinti pe o parte qi alta a
ramei gratii izolatoare din material plastic care nu permit
piitrunderea rngtcii, dar permit piitrunderea albinelor doici care
ingrijesc larvele din botci. Ramele de eclozionare prezintii in locul
gipcilor de cregtere n i ~ t eSine din tablii cu marginile indoite in sus
care sustin cu~tilede eclozionare tip Zander.

3.7.5. Spatula de transvazare

Este confectionatii din ole1 inoxidabil cu diametrul de 2 mm
~i lungirnea de circa 15 cm. Capetele ei sunt ugor curbate gi liitite
sub form5 de lingura. Cu ajutonll capatului curbat a1 spatulei se
efectueazi transferul larvei de pe fundul celulei in botca artificiali.
Transfel-ul larvelor din celule in botcile artificiale se efectueazi
dupi fixarea dopurilor cu botci pe leaturi, iar dupii transvazare se
introduc leaturile in ramele de cre~tere.

3.7.6. lzolatorul pentru mat&

Arc dimcnsiunea unei rame, cu peretii din gratie
despiiqitoare tip Hanemann. Prin amplasarea acestuia peste fagure
se poate izola matca cu scopul de a obtine larve de vfirste c2t mai
apropiate care vor fi folosite la transvazare.

3.7.7. Colivia de eclozionare tip Zander

Accst tip dc colivic poate fi confecfionat8 din material
plastic, lernn sau metal. Perefii laterali sunt perforati pentru
asigurarea ventilat-iei. La partea superioari se g i s e ~ t eun orificiu
circular in care se introduce dopul cu botca in vederea eclozioniirii
('jig. 54-5). Coliviile se vor q e z a in lu~ninainterioarii a unei rame
de cregtere pe suporti metalici cu marginile indoite pentru sustinere.
Rama pregititi in acest stadiu se introduce in familia cresc8toare.
 3.7.8. Alte tipuri de colivii
in practica apicola se mai folosesc gi alte tipuri de colivii
care servesc la introducerea m5tcilor Tn familii sau nuclee, cu rol de
protecfie, pentru transportul acestora, sau pentru iernarea mSltcilor
In afara ghemului.

Fig. 54 Diferite tipuri de colivii apicole:

1 - colivie Tilov; 2 - colivie tip capac; 3 - colivie din lernn ji fesdtur5 din s6rrnii:
4 - colivie Benton; 5 - colivie 7 a n d ~ r6; - colivie Miller

Colivia Miller este una dintre cele rnai utilizate. Sc

confecfioneazadin plasa metalicil cu ochiurile de 3 mm. Este prevazuta
la una din extrernitiiti cu un orificiu pe unde se introduce ~natca~i pe
unde este apoi eliberat5 de albine. AceastH deschidere se acoperii cu un
dop de lemn, care dup2 24 - 48 de ore este inlocuit cu o foitc?de fagure
artificial perforat pentru a fi ros de albine in vederea eliberirii mitcii
CfiR. -54-6).
Colivia tip capac poate fi de form8 dreptunghiulari sau
circular5. Se confcctioneaz& dintr-o ram2 metalic3 prevgzuti la
partea inferioara cu picioru~ecare se infig in fagure, iar la partea
superioara este acoperits cu sit3 metalicii. Datorit3 faptului c i
matca este inchisa sub acest capac, venind in contact direct cu
fagurele, ca i$i poate incepe activitatea de depunere a pontei,
realiziindu-se o acceptare mai ugoarg de ciitre albine @g. 54-2).
Colivia Titov se prezintg sub forma paralelipipedic3 cu
peretii laterali din plasii metalic3. La partea inferioar3 este
previzuti cu un capac rabatabil din lemn sau material plastic
prev5zut pe fala interng cu o mic3 ad2nciturii pentru ~erbetulfolosit
ca hranii temporar2. La partea superioarii se g2segte un capac
culisabil sub formi de gib3r care acoperi un orificiu circular cu
diametrul de 15 mm gi o fanti dreptunghiularg de 14 x 4,2 mm.
Matca se introduce prin orificiul circular, se inchide ~ i b i r u lgi
colivia se sprijin3 intre spetezcle superioare a dou5 rame. Dup5 24
dc ore se deschide capacul de la partea inferioarg, spatiul eliberat se
acope~5cu o foi\Tr de fagute artificial perforat%care va f~roas5 de
albinc pentm a elibera matca Cfig. 54-1).
Colivia Benton este folositi pentru transportul mitcilor
imperecheate. Este confectionatii din lemn, are formil
paralelipipcdicii. Este prev3zut2 cu trei compartimente de form3
cilindrich, care comunicg intre ele printr-un canal, din care un
compartiment serveqte pentru avezarea gerbetului drept hranii. La un
capit a1 coliviei se g2segte un orificiu cu diarnetrul de 9 mm. Pe
piicile laterale sunt prev3zute doui fante pentru asigurarea ventilaiiei.
La partea superioari cele trei compartimente sunt acoperite cu plasii
de s h i care se continu3 qi peste orificiul de 9 mm prin care se
introduce matca qi albinele de insotire fig. 54-4).
Colivia pentru iernarea mritcilor in afara ghemului, tip Foti,
este confecfjonati din material plastic cu dimensiunile de 55 x 55 x 85
mrn. Peretele frontal culiseazii in sus gi este prevkut cu mai multe
orificii. Orificii pentru ventilafie se giisesc gi pe fundul coliviei care
este dispus mai sus fat%de cei doi pereti laterali care realizeazii
suportul. Pe peretele din spate, pe fata internii, se gasegte o
adiinciturii care permite agezarea unei buciifi de fagure de culoare
inchisii sectionat pe jumiitate. La partea superioarii se gasc~teun
locag previizut cu un orificiu cu diametrul de 2 mm. fn l o c a ~se
amplaseazfi un mic hriinitor din material plastic in care se introduce
miere de salcsm, care poate fi luatii de ciitre albinele ce insotesc
matca prin orificiul mentionat. Hriinitorul este de form3 cilindricii
cu un diametru de 2 cm gi ingltimea de 6 cm Cfig.55).Albinele care
insotesc matca vor fi inlocuite periodic.

Fig. 55 Colivie pentru iernarea mgtcii in afarcl ghcmului

- -
I corpul coliviei; 2 - hr6nitnr; 3,6 orificii de ventilafie; 4 -
ufi{Zi glisantii (perete frontal); 5 -frigura~

3.7.9. Nucleelc de "imperechere

Pentru imperecherea miitcilor sunt folosite nucleelc de
diverse modele gi mirimi. h general, in procesul dc creqtere a
m5tcilor se urmgre~te aspectul economic care si3 permitti
i~nperechereaunui numiir cit mai mare de m?itci, folosindu-se o
cantitate cfit mai micii de albine.
Pentn~conditiile Rominiei, in activitatea de cregtere a miitcilor,
se obfin rezultate foarte bune prin folosirea nucleului tip A.C.A.
(S.C.A.S.-2).

Fig. 56 Nuclee pentru imperecherea matcilor

Nucleul A.C.A. - (S.C.A.S. -2). Ramele unui asemenea

nucleu sunt dimensionate la jumBtate din rama unui stup multietajat
Cfig. 56). Fiecare nucleu are doug rame, din care una este prevazuti
la partea superioara cu un hriinitor tip jgheab. Fiecare
compartiment, i n afara celor doui rame, mai prezinta o rama de
ventilatie cu sit& un podigor din P.F.L. Un adiipost de acest tip
permite cazarea a patru nuclee gi este dotat cu cBte un urdiniq pe
fiecare laturi, fiecare cu cite o mic5 sciinduricii de zbor,
corespunz2tor fiecarui nucleu. Fiecare fati3 a adiipostului este
colorat2 diferit pentru a putea uqura orientarea miitcilor cind se
intorc dup5 zborul de imperechere. AdSlpostul este previzut cu un
capac care acopera toate nucleele cazate.

3.8. UTILAJE PENTRU RECOLTAREA

,. LAPTISORULUI DE MATCA
In vederea obtinerii 15pti~orului de matcSl se folose~te
tehnologia de creqtere a mZitcilor, inciit din acest punct de vedere
utilajele folosite sunt aceleagi. Singura deosebire consta cH larvele
nu sunt lasate sii se dezvolte, acestea fiind scoase din botcile i n care
se gisegte liiptigorul de matca cu ajutorul unei spatule, iar Iiiptigorul
este recoltat cu ajutorul unei mici pompe de vid (fig. 57).

Fig. 57 Utilaj pentru extragerea liiptigorului de matcH cu ajutorul

dispozitivului de absorbfie

3.9. UTILAJE PENTRU

RECOLTAREAPROPOLISULUI
Propolisul, ca produs apicol, se obfine prin razuirea sau
raclarea acestuia de pe piesele componente ale stupului, atunci cPnd
temperatura mediului depHgegte 20°C qi nu este perturbati prea
mult activitatea albinelor.
Pentru obtinerea unor cantit%$ mai mari de propolis,
apicultorii au ggsit solutiile prin care albinele "s5 produci" mai
mult propolis. Astfel prin I2rgirea distantelor intre rame, mkirea
distantelor intre spetezele superioare ale ramelor gi podiqor,
distantarea sciindurelelor podigorului stupului orizontal la 2 - 3 mm,
sau daca sub podi~orulstupilor lnultietajati se introduce un mic
distantator pe cele patru laturi (un bit de chibrit) in toatc aceste
situatii albinele se vor griibi s i umple spatiile cu propolis, h afara
acestor solutii simple a fost conccput colectorul de propolis care
permite creqterea cantitglii de propolis recoltat.
 Cnlectorul de propolis este alciituit dintr-o gratie metalicii
(sib15sau figii metalice de 8 mm intiltime care acoperg suprafata
format8 de spetezele superioare ale ramelor. Peste aceasti gratie
metalicii se ageaz2 o plasg din material plastic cu ochiurile de 1 - 2
mm, iar peste aceasta o tesituri din plinz8 de bumbac (fig. 58).

Fig. 58 Utilaj pentru recoltarea propolisului

1 - pdnza colectoare; 2 - plascj din material plastic; 3 - grritar lamelat

fn perioada martie-octombrie i n locul podigorului se a ~ e a zgratia,

i
iar peste gratie o pSnzH. in cazul in care se menfine podigorul, se
ageaz2 dou2 plase din material plastic peste gratie, sub podigor.
Albinele incep s i acopere ochiurile prin depunerea de propolis.
Periodic, la csteva zile, se desprind plasele unele de altele, precum
gi de pinzi gi de gratie, cresndu-se noi spatii libere care vor fi
propolizate. CBnd plasele sunt pline, sau la sfgr~itulsezonului,
acestea vor fi strinse, apoi introduse in congelator. La temperatur2
sc2zuti propolisul devine casant qi prin frecare in miiini deasupra
unor t2vi propolisul se recolteaz2. Prin acest procedeu de la fiecare
familie se poate rccolta anual intre 100 ~i 300 grame de propolis de
cea mai bun2 calitate.
Colectorul de propolis tip grtitar este confectionat din gipci
de lemn de esent2 tare, incadrate intr-o rams de 2 cm 12time. Sipcile
au IHtimea de 1,7 cm gi in3lt.imea de 0,7 cm, iar distania intre ele
104
trebuie s i fie de 3 mm. Sipcile sunt deta~abile.Gritarul este aqezat
deasupra spetezelor superioare ale ramelor, iar albinele vor
propoliza spatiile libere dintre qipci, dup5 care ~ipcilese scot qi se
rizuie de propolis.
Dupi recoltare, propolisul este supus operatiunii de
conditionare prin eliminarea corpurilor striine (aqchii sau rumegug
de lemn, albine moarte sau resturi ale acestora etc).

3.10. UTILAJ PENTRU RECOLTAREA

VENINULUI DE ALBINE
Aparatura pentru recoltarea veninului se compunc din:
generator de impulsuri, sursa electric& grila de excitatie cu caseta
colectoare de venin gi conductorii de legituri fig. 59).

Fig. 59 Utilaj pentru recoltarea veninului de albine

I - generalor de irnpulsuri; 2 - ldca~ulbateriilor; 3 - grila de excitatic

Contactul a una sau dou2 albine cu firele grilei provoacg

instantaneu reactia de intepare. Alarma data de pritncle albine
produce un efect in avalangii in urma c5ruia i n 1-2 minute un numiir
mare de albine se adunii pe gril5 gi inteapi mernbrana. Reactia
albinelor inceteazi la scurt timp dupa intreruperea semnalului
stimul; cornportamentul albinelor fiind normal pe timpul recoltgrii
nesesizfindu-se o cregtere a agresivitfifii albinelor.
Griln de excitaFe este constituit5 dintr-o retea dc fire
paralele neizolate cu grosimea de 0,5 - 0,6 mrn, distanfate intre ele
la 4.5 - 5 rnm. Cadrul grilei pe care se desfi~oarireteaua este
executat i n dou5 variante. La prima variant3 cadrul este format din
doui piese din material plastic, fixate prin interrnediul a douii tije
metalice, desfi~urarearetelei de conductori realizandu-se pe o
singuri fafi. Cealaltii variant3 este sub forma unei rame din lemn cu
dimensiunile ramei de magazin, pentru a putea fi folositi in toate
celclalte tipuri de stupi, desm~urareafirelor retelei ficsndu-se pe
ambele fete.
Caseta colectoare de venin se plaseazii sub reteaua de fire ~i
prezinti ca suport o placii de sticli peste care se a~eaz2io membranil
din plutex (latex) care este ugor penetrabilii ~i nu refine acul albinei.
Conductorii pentru racordare asiguri legitura intre
generatorul de impulsuri gi grilele colectoare montate la stupi (la
urdini~,pe scdndura de zbor, in pozitie orizontal6 cu pelicula in
sus).
Recoltarea veninului se poate face numai in timpul
sezonului activ, din aprilie pbnii in septembrie, numai de la
familiile puternice.
in cursul unei zile, o familie de albine se poate supune unui
ciclu de 4 excitiri a 30 de minute, cu pauze intre ele de 60 minute.
Repetarea recoltiirii se poate face de la aceeagi familie dupii
48 de ore.
Casetele de colectare riimh montate in grili pan6 la saturarea
cu venin (8 - 10 recoltrui). Dupii ultima recoltare, casetele sunt piistrate
intr-o inc2pere minimum 72 ore pentru ca veninul de sub peliculil s6
cristalizeze complet ~i abia dupi aceea se procedeazii la
desprinderea peliculei gi r2zuirea acestuia. Pe timpul recoltiirii se
vor lua miisuri de protecfia muncii, tinind seama de toxicitatea
veninului, avdnd griji ca veninul recoltat s i nu fie impurificat.
Ambalarea veninului se face in borcane de culoare inchisii cu dop
rodat.
 3.11. UTILAJE SPECIFICE PRODUCTIEI DE
APILARNIL
Apilarnilul este un produs apicol relativ nou care provine
din lawele de triintor gi din continutul nutritiv aflat in respectivele
celule, recoltate cu o zi inainte de c5p5cirea celulelor (a Qapteazi de
via15 larvar5). h afarii de echipamentul curent, produciitorul de
apilarnil are nevoie de rame cliditoare pentru fiecare stup, spatule
sau o pomp5 de vid gi aparatul de recoltare a larvelor din celule,
ambalaje pentru p5strarea in congelator a lawelor recoltate, frigider.

3.12. UTILAJE APICOLE DIVERSE

3.12.1. Gratia pentru urdini~
Se adapteazj la urdinigul stupilor toamna, dup5 ce a incetat
zborul albinelor, mentiniindu-se in decursul intregii ierni, pentru a
preintdmpina p5trunderea goarecilor i n stupi. Este confecfionatadin
metal gi prezintii nigte orificii dimensionate astfel inclt albinele s5
poatri face eventualc "zboruri de curatire" in cazul cind ar surveni
zile c5lduroase in timpul iernii.

3.12.2. Gratia despgrtitoare (Hanemann)

Sewegte la impiedicarea accesului mritcii intr-o anumitci
zoni din stup, pentru a nu depune ou5 in fagurii destinati
depozitcirii mierii, sau in alte diferite imprejurari. Se prezinta sub
forma unei diafragme sau a unui podigor (in funcfie de tipul de stup
la care sunt utilizate), avand insi zone alternative de material
lemnos gi vergele metalice; acestea din urn%,sunt distantate astfel
inc2t permit trecerea liber5 a albinelor, dar nu gi a mitcii.

ServeQteca sursii de ap5 pentru albine. Este format dintr-un

rezervor metalic cu capacitatea de 20-50 litri prevZLzut in partea
inferioara cu un robinet, care asigurii picurarea continua a apei pe
un plan inclinat, pe care sunt fixate n i ~ t e~ i p c fi n zig-zag, pentru a
face dnlmul mai sinuos, oferind o suprafafa mare de alimentare cu
ap5 gi permifind apei sii se inc8lzeasc5 mai bine la soare.

3.12.4. Clntarul de control

Se folose~tepentru stabilirea dinamicii culesului de nectar.
Este de tipul unei cutii cu mihere, pretabil pentru transportat in
pastoral.

3.12.5. HrBnitoare de diferite tipuri ~i capacitiiti

Hriinitoarele servesc la administrarea siropului pentru
efectuarea hriinirilor stimulente sau a hrrlnirilor pentru completarea
rezervelor. Sunt confecfionate din lemn sau material plastic gi se
ageazi lateral cuibului. Stupul multietajat este prevrlzut cu hr2nitor
special care face parte din anexele acestuia.

3.12.6. Arziitorul pentru sulf

Servegte la arderea sulfului in vederea tratirii fagurilor din
depozit, impotriva moliei cerii.

3.12.7. Cabana apicolii

Servegte ca adiipost pentru executarea diferitelor lucriri in
condilii de stupant pastoral (extragerea mierii, fixarea fagurilor
artificiali in rame, transvazarea larvelor in cregtere artificial5 a
mHtcilor etc.). Se executii din panouri demontabile, ca material
utiliziindu-se schduri de brad, placaj, P.F.L. etc, fiind acoperitii cu
carton asfaltat. Cabana este dotatii cu dugumele din sc2ndur$ un pat
demontabil, iar fereastra de la ugii este previizuti cu plas2 metalicii
pentru a impiedica pitrunderea albinelor.
 4. HRANIREA ALBINELOR

In comparatie cu animalele mari, albinele strbng hrana

necesari pentru familie, o prelucreazii ~i o conservii i n vederea
consumului, sub formii de miere qi piisturii, piistrbndu-gi in mare
miisurii independenfa fafil de om. Rolul apicultorului este acela de
factor de reglare, el ajutbnd albinele atunci cSnd factorii naturali
impun acest lucru qi cbnd urmiire~teobfinerea unui excedent dc
productie pe care sii-1 valorifice. Hrana albinelor este alcituita din
doua componente: energetic2 gi proteicg.

4.1. HRANA ENERGETICA

La albine, hrana energetic5 este asiguratii de nectar, miere,
zahilr qi lipidele din polen.

4.1.1. Nectarul
Nectarul reprezints sursa principal2 de hranii energetics,
fiind un lichid dulce secretat de glandele nectarifere ale plantelor
care este recoltat de albine. Concentratia tn zahHr a nectarului
variazii in limite foarte largi (4 - 75%). Albinele preferi
concentratiile de 45 - 50% vi chiar cele de 30 - 40%, dar nu qi cele
sub 5%.

4.1.2. Mieren
Mierea rezultil din transfor~nareanectarului de ciitre albine.
Aceste transformsri se refera, pe de o parte, la reducerea procentului de
api psnil la 17 - IS%, concomitent cu cre~tereaconcentrafiei dc zah5ir
la 68 - 72%, iar pe de altZi parte, la modificiiri biochimice prin care
zaharoza din nectar este transformati in glucozc? ~i fructozii sub
acfiunca ferrnentului invemi.
?n afari de nectar, albinele rnai culeg mana, care reprezinti
excretiile cu gust dulce ale unor insecte care se hrinesc cu sucurile
plantelor. Consumarea "mierii de mani" in timpul iernii de ciitre
albinc are efect nociv, provocind forme grave de diaree, intoxicafii
$i mortalitate ridicatii. D e ~ apreciat5
i in consumul uman gi poate fi
consumat& gi de albine in timpul sezonului activ, se impune
identificarea fagurilor care contin miere de man5 ~i indepiirtarea
acestora din rezervele destinate ierniirii.
Zdentifcarea mierii de man;. in conditii de stupinti mierea
de man2 poate fi identificatii organoleptic (metodc? aproximativg),
sau cu ajutorul unor analize chimice simple qi accesibile, in care se
utilizeazi ca reactivi apa de var sau alcoolul etilic de 90E. Mierea
de man5 are culoare inchis5 (brun5, brunii-ro~cat,brunii-verzui),
este viiscoas2, nu cristalizeazii, are un uSor gust de zahir
caramelizat, iar fagurii care contin miere de rnanii de regul2 nu sunt
cgpiiciti de ciitre albine.
Pentru identificarea rnai precis2, se iau probe cu o linguritii
de la cel putin 20% din familii, de pe 2 - 3 faguri din fiecare familie
~i din diferite locuri din cuib (vor fi vizati in primul rand fagurii
nec5p5citi). Se procedeazii apoi la reactia cu hidroxid de calciu (ap5
de var) sau alcool.
Reacfia cu hidroxid de calciu se execut5 astfel: intr-o
eprubeta se introduc 2 c m b i e r e gi 2 cm3 ap5 distilat5 sau ap5 de
ploaie, iar dup5 dizolvare, se adaugii 4 cm3 de hidroxid de calciu.
Dup5 omogenizare se incAze~tepin8 la fierbere. Dac5 mierea este
de manii, solutia va deveni tulbure, iar dupii catva timp se va
sedimenta un precipitat. Cu ciit flocoanele care apar sunt rnai mari
$i se depun intr-un strat mai gros cu atit mierea este rnai d5un5toare
pentru albine.
Reacfia cu alcool implic5 turnarea intr-o eprubet5 a 20 cm3
alcool etilic de 90E, peste o solutie constituitii din 2 cm3 miere qi 2
110
cm3 apii distilatii. Fiirii a se mai inciilzi solutia va deveni tulbure
dacii mierea este de mani.

4.1.3. Zahirul sau zaharoza

Sub actiunea ciildurii gi a acizilor sau a enzimei invertazii,
zaharoza se descompune in cele dou2 monozaharide: glucoza gi
fructoza.
Hriinirea cu zahiir apare ca o necesitate pentru completarea
hranei familiilor de albine, in perioadele lipsite de cules. Pentru
prelucrare, albinele trebuie sii producii o cantitate important2 de
enzime. Aceastii cantitate are o barieri fiziologici, prelucrarea
reclamhd asigurarea pentru albine a proteinei necesare (polenul) gi
o temperaturi in cuib de 35EC. Dacii organismului nu i se asiguri
conditiile necesare se produce uzura acestuia gi imbolnivirea
familiei.

4.1.4. Biostimulatori utilizati in alimentatia albinelor

Apifortul se folosegte in hrinirile de stirnulare, ciit gi cele de
completare. Acest preparat acoperi, pe ling5 necesarul de energic,
necesarul de proteine, siruri minerale qi vitamine specifice nutrifiei
albinelor, intensifici secrefia de enzime, stimuleazii activitatea
glandelor hipofaringiene, influentiind ouatul miitcii gi creSterea
larvelor.
in coinpozitia apifortului intrii: zahiir pudri 97%, lapte praf
degresat 1,5%, Ein5 de soia 1,3%, premix vitamino-mineral 0,270.
Premixul contine vitamine indispensabilc (vitamins A, tocoferol,
tiaminfi, riboflavin2, piridoxin%, toling, biotin& inozitol, vita~nina
B12),microelemente sub form5 de s5ruri (P, Na, Fe, Ca, K, Se, CI),
arninoacizi critici in metabolismul albinelor (metionin& lizina),
acizi g r a ~ i esentiali, fosfolipide (lecitin9) gi substante
bacteriostatice gi antioxidante.
Apifortul se poate folosi sub form2 de sirop sau de pasti.
111
 Siropul se prepar5 prin dizolvarea apifortului in api
incdlziti la temperatura de 40 - 45EC in propoqie de 1:1 sau 1,5:1,
amestec5ndu-se continuu apa cu zaharul respectiv. Administrarea
siropului sc face pe inserate, dupii incetarea activittifii de zbor a
albinelor in hriinitori sau direct in celulele fagurilor. Pentru
hr5nirile de stimulare se administreazti 0,2 - 0,s litri sirop pe zi, iar
pentru hrinirile de completare in vederea iern5rii 2 - 5 litri pe zi, in
functie de puterea familiei.
Pasta se prepar2 prin amestecul a trei parfi apifort cu o parte
miere. Mierea se adaug5 treptat, omogenizfindu-se pdn5 la obtinerea
unei consistente de aluat tare. Preparatul se administreazii sub
form3 de turte cu grosimea de 1 - 1,5 cm agezate deasupra
spetezelor superioare ale ramelor, sub podi~or.Turtele se introduc
in pungi de plastic pentru a preveni uscarea, secfionate pe partea
care vinc in contact cu ramele, perpendicular pe directia acestora
pentru a inlesni accesul albinelor la hrana administratii.
Apistimul se folosegte atdt in hriinirile stimulente, cdt gi in
cele de completare. Compozitia produsului este urmitoarea: zahiir
96%, EinH de soia 2%, iar separat in pungi, lapte praf degresat 1%
9i drojdie de bere uscat5 1%.
La hrgnirile stimulente se folose~tesiropul preparat din
toate componentele, iar la hrHnirile de completare numai siropul
preparat din zahiir gi Gin5 de soia, avdnd grijil ca Eina de soia care
se ridica la suprafala siropului s5 fie indepirtatii.
Siropul se prepari prin solubilizarea zahirului cu ap5 fiart5
in piqi egale (1 :I).
Dizolvarea se face ugor prin amestecare continu5. Dupi
topire siropul se las5 sii se riiceasc5 pin5 la 30-32EC, dup5 care se
adaugi laptele praf ~i dro-jdiade bere pregiitite astfel:
- laptele praf se amesteci cu ap5 rece (din cantitatea
calculatH pentru sirop) prin frecare intr-un vas, adiiugfindu-se treptat
ap8 pfinii cdnd se obtine o past5 de consistenta aluatului;
 - drojdia de bere se fierbe cu apii in clocot circa 10 minute gi
apoi se lasii la riicit dupii care se strecoari printr-o sit5 sau prin
tifon;
- laptele praf gi drojdia de bere, astfel preparate, se adaugi
peste siropul de zahiir gi Eina de soia, preparat anterior gi se
amestecii bine.
Administrarea siropului se face, ca gi in cazul precedent, in
functie de felul hriinirii (stimulente sau de completare).
qerbetul are in compozifia sa 85% zahiir $i 13 - 15% ap5. Sc
folosegte pentru completarea rezervelor de hranil i n sezonul rece
sub formii de turte, sau se poate dilua cu apii gi folosit ca sirop in
restul sezonului.
ZahZrul candi se fabrics simplu, cu miere, cu extras de
plante medicinale gi miere. Se poate folosi tot timpul anului $i in
special in sezonul rece pentru completarea rezervelor de hranii prin
agezarea pliicilor deasupra ramelor, sub podigor. Pentru a stimula
preluarea zahiirului candi de ciitre albine se recotnand3 stropirea
pl5cilor cu apii sau miere inainte de introducerea in stup. in caz de
necesitate plicile pot fi dizolvate in ap8 pentru obfinerea siropului.

4.1.5. Lipidele din polen

Lipidele din polen reprezintii o altii sursii de hran2
energetic: utilizatii de cgtre albine. Albinele prefer5 in general
polenul uleios, iar adaosul de ulei vegetal de porumb miire~te
gradul de,. consumabilitate a1 inlocuitorilor de polen.
In privinfa continutului in lipide, cele ~ n a bunc
i polenuri sc
dovedesc a fi cele recoltate de albine de la pZipZidie (18,9%), Lrifoi
(1 4,4%), salc3m (12,1%), muStar (8,6%), floarca-soarelui (8,3%),
prun (10,7%), miir siilbatic (10,4%), lucerni gi sulfinii (8,5%), rapi@
(9,6%), dovleac (4,4 - 6,2%) etc. Cantititi mai mici de lipidc contin
polenurile provenite de la plantele anemofile: plopul(3,4%), porumbul
(0,9 - 2,5%), bradul(l,8%), pinul(l,4%), papuva (1,7%).
 4.2. HRANA PROTEIC;~
4.2.1. Polenul
Polenul reprczint5 sursa proteicti de hran8. Dup5
depozitarea in celulele fagurelui, polenul este transformat in
p5stut-ii ca urmare a interventiilor succesive ale unor bacterii din
genurile Pseudomonas, Lactobacillus gi ciuperca microscopic2
Saccharomyces, care sunt in mod specific prezente in piisturii. Prin
polen, in afar2 de necesarul de protein& se asigur8 gi o parte din
necesarul de energie datoritii confinutului acestuia 'n lipide.
0 familie de albine consum5 17-25 kg polen pe an (tab. 2).

Consumul lunar de polen al unei familii de albine

Specificare Luna
III N V VI VII VIII IX X
Cantitatea de polen
0,3 1.8 3,s 6,O 3,6 2.1 1,2 0,2
consumatc?(kg)

Deosebit de important2 se dovede~tevaloarea biologic5 a

polenului. Din acest punct de vedere acarul, fragul, pgpidia,
porumbul oferii un polen cu o bun5 valoare biologic2. Valoare
biologics foarte bun5 au polenurile obtinute de la mesteacgn, castan
silbatic, pomi fructiferi, trifoi, salciim.
A

In afari de continutul in toti aminoacizii necesari, polenul

contine vitamine, enzime, substante minerale ~i hormonale, care
asigur2 o buni dezvoltare a albinelor qi puietului, mirind
viabilitatea ~i rezistenta la boli. Dac5 albinele nu dispun de cantit5ti
suficiente de polen, ele folosesc rezcrvele proteice proprii (de
structuri).
Consumul de polen este determinat de puterea familiei gi
activitatea pe care albinele o desGSoar8. In 24 ore, 1 kg albin5
consumii circa 3 g polen cind nu cregte puiet gi nu clide~tefaguri,
circa 42 g cind cregte puiet gi circa 56 g ~ 2 n dcregte puiet gi
cliidegte faguri. Pentru cregterea unei larve se consumii 145 mg
polen ceea ce face ca pentru obtinerea a unui kg albin5 sii fie
necesar 1,5 kg polen.

*
In situatiile in care rezervele de polen sunt insuficiente se
pot folosi inlocuitori de polen. Cei mai utilizati inlocuitori se
dovedesc: drojdia de bere, laptele ca atare gi laptele praf, fiina de
soia, Gina de came, giilbenugul de ou etc.
Drojdia de bere este bogat5 i n proteine (44,6%) gi vitamine
(BI,Bf,B6, PP, acid pantotenic). Se poate administra atit in hrana
lichid5, cit gi in hran5 consistent5, fiind consurnat5 cu plicere de
citre albine. Procentul de drojdie In hrana lichidii trebuie s i fie de
cel mult 5%, iar dozele administrate zilnic reduse pentru ca albinele
s?Iconsume efectiv hrana, Gr2 ca aceasta s5 fie depozitatii in celule.
Prepararea hranei se realizeazii astfel: se amestecB cantitatea
de drojdie cu o cantitate mica de zah?Ir piing se obtine o mas5 de
consistenta smfintinii. Se adaug2 sirop gi compozifia se fierbe
pentru omorirea drojdiei, dupi care se inglobeazii in masa de sirop.
In hrana administrat5 sub form5 de pasti, cantitatea de drojdie
poate sii creasc5 in functie de diferitele refete.
Fiina de soia degresat5 este foarte bogatii in proteine,
putindu-se adiuga in procente de 5 - 50% in diferite retete pentru
perioadele deficitare.
Luptele praf poate participa pin5 la 25%.
Rezultate supcrioare se obfin cQnd se folosesc retete
combinate dc inlocuitori: zahir + drojdie + lapte praf + soia i n
procente diferite. Adaosul de polen la aceste retetc are o puternicg
actiune stirnulatoare datorita prezentei in rnasa acestuia a unei
substante care prezinti atractivitate pentru albine.
 Pri mavara se recomandc? utilizarea hranei care con tri buie
masiv la cregterea puietului (lapte praf, psstur5), iar toamna hrana
care asigurii cel mai mare procent de depozitare Fin corpul gras a1
albinelor (drojdia de bere).

4.3. CLASTFTCAREA H R ~ I R I L O R
Hr8nirile la albine se pot clasifica in:
- hrHniri de completare;
- energetic3
- hriniri de stimulare - proteici
- energo-proteici
- hriniri de dresaj;
- hraniri medicamentoase.
4.3.1. Hrlnirile de completare
Hranirea de completare presupune asigurarea cantititii de
hran5 cfind se constati c i aceasta se dovede~teinsuficient8.
Se poate face hrinirea de completare, fie cu miere, fie cu
zahgr. Hranirea de completare cu zahir se face c3nd familiile nu ~ i -
au asigurat rezervele de hrani necesare pentru iernare datoritii
conditiilor improprii din timpul culesului, sau datoritii recoltirii
unei cantitati mai mici de miere, caz In care deficitul de hranil
urmeazg a fi completat cu zahiir; in cazul in care in cuib se constat8
prezenta mierii de mani, de asemenea, se procedeazg la inlocuirea
acesteja.
Hrinirea de completare se face imediat dupi ultimul cules
pentru ca prelucrarea zaharului s i fie ficuti de citre albinele
b8tr3ne pentru prevenirea uzurii albinelor tinere.
Cantititile de sirop care se administreazii pentru
completarea hranei vor fi corelate cu puterea familiilor deoarece
cantitiltile mari duc la depi~ireacapacitiitii activititii glandulare a
albinelor $i ca atare, adaosul de enzime va fi insuficient,
116
 -e!nlsa3r! ea.rvlrzodap !S vaxeurJojsueq 'ea~c.13n1a~d nauad dm11
lua!xjns ap unds!p alau!qIe pupa ' 5 . n ~ap !n~nsa~nr, t?an?u!uual ~ d n p
npndwy Ezeaas!u!rupp as 1: 1 e!jv.r~ua3uo:, uj ~ n d o n s' ~ m 8 e y ~ ! p
Fdnp rrnd as 3 . ~ ~!.1n9oj 3 UJ !S lcas!u!urp~ g aleod 1ndo.n~
. .r a. r.~ ~ u~r va~ ~ aap~ a!iounj
t ~ d u~'apz E - ap ~ ~ V A J ~ I EI U !83 5 - ap
~jy~luv:, r! '3go.b 3p e.rnju~adura)a n clsaoe puEn a 3 ~as j !~ol!ug.ry
LI? !nlndo~!s va.re.r~sru~rrrp~ -a.n?AIozyp G I t-y~d as-npu~~alsarrrv
'(n~eqez@nepe as !4 vdv a q m j a s .pdc ~ u r0 ~ 9 !S q q e z 8 0 ~ 9
3sasoloj as 1 :1 arj~~lua3uo3 ap !nlndo~!s ea~au!iqo ruluad
.a.Ia!w Sy 1 an?urJojsue.rluyd gTnzaJ J F ~ R Zap 8y un-~lurp
13 a.rapaA u~ cam EA as J F ~ E Zap d o ~ l sn3 !!J!u~J~ ~nzv3UI"
arujalclutog ap v a r ypry nquad !nlndor?s~grorudard
.dn,s ap [ndy gp a!iDunj uj ' S 002 ne" OLZ EI a u ~ q ap ~ eInIelol
almdr~rlas c!~!urcj k?uJa! BA aiue.1 a 1 ~ 3ad e ! ~ a ~ dr!e nquad
- y i ~ojad !viilnu 3 S I 14 aiaj aTaqure ad !u!qlc 8 OE au!iuo:,
7
urp I ' z l a ~aurl?J Taun [ n ~ o l n kn3 a 3 ~as j e~.ra!3a~d~ pug3
.purq[t?2 0s I ~ ! p a d s a!S ~!il!qle 8 002 au!ju03 (urur 0 ~ x2~ € 9 )
i~!kla!l[nrrr dnls ap crnc.1 a3 drug UJ 'eu!ql~ S 002 p y 3 c vpvoy~ad
ui .re! 'Fu!qle 3 OLZ aiaj alaqurr! ad aurjuo3 'sugJJsaJ alsa ~nq!nn
PIIF3 '(111~10cE X ~ £ 9 Tt?luOzpO ) dnls ap BWVJ 0 F3 cmeas ~ U Y U ! ~
anq as QurqIr? ap !!j~~!~ue:, v p ~ 3 a ~ o~3 p q a~a!3a~dc
a ~ 0
-9u!ql~ap a ~ ~ d n 3au!q0 alcA.ralu! ap Ttugrrrnu ~ d n e13a~de
p
aaod as amn '!a![~urq ca~alndap a!imnj 1 1 ~snpa1 a g zs 1nqrn3
11qc1ca~duj ~3 as-npu~undur! '(e!l!wq nu-la! EA a.1~3ad) 1 ~ n 3 g
ap snpaJ .lzulnu un ad aulqlr! aqy3 ap ye~lua3uo3a!$ ~s a~elaldu103
ap do3s ur ynJls!u!urpu crro.rr1 e3 a.rapaA UJ earn RA a s
'Jyqvz ap plnu!
u1nsuo3 un ~ z v a ~ ~ s ! % aasm~ju!3asuo3
j UJ !S au!qle ap aseo3s
a!j FS 'sano~d~ n l s a nvurm ~ u! pzoawJoj as a ~ e 3a ~ n l ua ~ pala1vls!~3
'al~x?dpllc ap ad JGI 'a1nla3 u!p ap!qs!I Iazvj e a ~ a u r n s u ou!~d ~ aamp
ap tpeaAFuloqull as ~s ' a ~ n do ap ad 'alau!qlt! e3 a3vj sunrvau
jsa3v -!n[nrzrlcz ca.r!vaAu! ~o~yzundsa~o:, pow u~ as-npugz!1ca~au
timpul este inaintat, concentraria siropului va fi de 2:l (2 par$
zahar $i 1 parte ap5).
Tnbelul3
Cantitatea de sirop obpnutil in functie de raporturile indicate
(diqn' I. Miloiu, 1990)
Raport 1:l Raport 1,s:1 Raport 2:l
Sirop
I Zahgr ApZ Miere ZnhBr ApB Miere Zahhr Ap3 Miere
kg 1 kg kg I kg kg 1 kg
1.0 0,62 0,62 0,62 0.77 0,51 0,85 0.87 0,43 1.02
2,O 1,25 1,251 1,25 1,54 1,O2 1,69 1,74 0,87 2,04
3,O 1,87 1,87 1,87 2,31 1,54 2,53 2,61 1,30 3,06
4.0 2,50 2,50 2,50 3,08 2,OS 3,38 3,48 1,74 4,08
5,O 3,12 3 2 3,12 3,85 2,56 4.22 4,35 2,17 5,lO
10,O 6,25 6,25 6.25 7,7O 5,12 8,45 8,70 4,35 10,20

Cantitntea de zahgr folositg Cn functie de raporturile indicate

(dupci I. Miloill, 1990)
Concentratia
Concentrapa 1:l Concentratia 2:l
1,5:1
Zahiir
Mier
kg ApB Sirop M
r: Api Simp Miere Api Sirop
I I 1 1 k g 1 1
kg kg
1,0 1,O I,6 1,0 0,67 1,3 1,l 0,s 1,15 1,2
2.0 2,O 3,2 2,0 1,34 2,h 2,2 1,O 2,30 2,4
3.0 3,O 4,8 3,0 2,Ol 3,9 3.3 1,s 3,45 3,6
4,O 4,O 6,8 4,0 2,68 5,2 4,4 2,0 4,60 4,8
5,0 5,0 8,O 5,O 3,35 6,s 5.5 2.5 5,75 6,O
10.0 10,0 16,O 10,O 6,70 13,O 11,O 5,0 1130 12,O

fn tabelele 3 ~i 4 sunt redate cantititile de zahir ~i api

necesare pentru pregRtirea siropului de diferite concentraiii, precum
~i cantitatea de miere ce se obtine.
118
 in sirop se poate administra produsul "Protofil" (17 mlllitru
sirop) care are rol stimulator qi de combatere a nosemozei.

4.3.2. Hriinirile de stimulare

Rolul hrhirilor de stimulare const5 i n suplinirea lipsei
culesului pentru asigurarea continuitsfii activititii familiilor de
albine. Stimularea se poate efectua cu hran5 energetic& proteic5
sau energo-proteic5.
Hriinirea de stimulare energeticii pc baz5 de glucide se
poate efectua prin mai multe metode:
- prin desctipticirea fagurilor cu miere. Fagurii cu cantitiifi
mici de miere se descip8cesc pe pofliuni de 1 - 4 dm2, in funcfie de
puterea familiei ~i se a ~ e a zdup5
i diafragm5 cdnd este mai cald sau
i n marginea cuibului ciind temperatura este mai sc5zut5. Atrase de
miros, albinele incep s5 transporte mierea in cuib, declan~dndo
puternicg acfiune de stimulare a familiei cu efect asupra intensitafii
de crevtere a puietului.
- prin administrarea in hrtinitori a siropului de zahir in
concentrafiede 1: 1, fn doze de 300-500 g la intervale de 2 - 3 zile.
- prin administrarea siropului in faguri amplasa{i fie dupd
diafragmii, fie direct in mijlocul cuibului. Procedeul introducerii
siropului in fagurele din mijlocul cuibului sc dovede~temai bun
intrucdt fagurele este curitat gi lins devenind adecvat pentru
depunerea pontei. Procedura se poate repeta la intervale de 5 - 7
zile, tinindu-se seama de dezvoltarea familiilor de albine.
- prin adminis~rarea de zahir tos. Metoda prezinta
avantajul economiei de munc5, 1 kg zahHr fiind suficient pentru o
perioadsi de 2 sSptSmdni. Pentru ca albinele sB nu care zahlln~lafar8
in hrinitori se pun deasupra zah5rului c2teva piciituri de miere.
Efectul stimulator a1 zaharului este mai slab decdt i n cazul utilizirii
siropului.
 Hrdnirca de stimulare proteicti. Tinfind seama de
momentul efectuilrii hriinirilor stimulente, existents in naturi a unui
cules de polen miregte efectul hrinirilor stimulente. h lipsa
culesului natural se impune, fie administrarea de polen recoltat din
anul precedent, fie de inlocuitori de polen.
Hrrinirea de stimulare energo-proteicd. Aceasti modalitate
de hrhire igi g5se~teutilitatea mai ales primavara timpuriu, cdnd
albinele nu pot zbura din cauza timpului nefavorabil. Forma cea
mai economic; de administrare este cea a turtelor aSezate deasupra
ramelor.
Hrinirea stimulenti3 cu proteine nu este periculoasfi dacii
albinele au efectuat zborul de curitire inainte de administrare,
deoarece suprainc5rcarea tubului digestiv poate avea urmiri
nefavorabile asupra sinitiitii albinelor. Procentul de proteine din
hrani la inceputul sezonului va fi mai redus (5 - 10 %), dupii care
poate s5 creasci la 15%.Sursa de proteins se asigur5 prin polen sau
prin inlocuitori ai acestuia.

4.3.3. HrIinirea de dresaj

h vederea sporirii producfiilor agricole, albinele pot fi
"dresate" s i viziteze florile unei anumite culturi in scopul
polenizirii acesteia. Pentru aceasta, se aplicii o hrinire matinalii in
interiorul stupului cu sirop in care se introduc petale din cultura
care urmeazii a fi polenizati. h felul acesta se formeazii un reflex
condifionat care se pistreazi o perioadii de timp, chiar dac; secretia
de nectar a culturii respective s-a diminuat. Deoarece stingerea
reflexului condifionat se realizeazi lent este necesar s i se intervini
prin introducerea in siropul cu mirosul florilor vizitate a unei
substanfe neagreate (clorurii de calciu), putdnd pregiti concomitent
albinele in vederea vizitirii unei alte culturi.
 Administrarea medicamentelor la familiile de albine se
poate face prin administrarea acestora in hrani sau in api sau prin
pulverizarea fagurilor. Administrarea medicamentelor se poate face
in scop preventiv, cit gi curativ. Administrarea medicamentelor in
scop preventiv are $i un rol stimulent. Astfel, streptomicina in dozg
de 250 000 U.I. la litru de sirop sau in apa cu care sc face
pulverizarea joacB un rol stimulent.
Rezultate bune Cn hrgnirea medicamentoasi se obtin prin
folosirea plantelor medicinale. Citina, mice~ul, sunitoarea,
pipidia, talpa gigtei, murul, zmeurul, au actiune trofica $i
stimulentii.
Datoriti antibioticelor gi uleiurilor pe care le contin
usturoiul, ceapa, coada goricelului, mu~etelul,sungtoarea, pgtlagina,
pelinul, roinita, izma, cimbrigorul gi alte plante au actiune
antibacteriani.
Acfiune astringenti (antidiareicii), dezinfectantg ~i
stimulenti? asupra tractusului digestiv prin continutul in tananti ~i
principii amari prezinti pelinul, roinita, coada $oricelului, izma,
cimbri~orul,micegul, piipgdia, stejarul, nucul, salvia etc.
Rezultate mai bune se obtin cand se fac combinaiii intre
plante.
Extragerea substanielor medicamentoase se realizeazi prin
procedee ca infuzia, decoctul $i macerarea cu ajutorul unor lichide
dizolvante: apii, alcool etc.
Infuzia sau ceaiul se preparg tumfindu-se 2 litri de api
clocotiti peste 100 g planti. Dupi 15 minute, timp i n care vasul a
fost acoperit, ceaiul se strecoarii gi i se adauga 3 litri de sirop de
zahir in concentratie de 2: 1. Cei 5 litri de sirop rezultati pot fi
administrati la 10 familii de albine.
 Toate plantclc aromate de la care se i'oloscsc florile qi
fninzele trebuie preparate ca infuzii pentru a li se piistra principiul
lor activ, uleiul volatil.
Decoctul sau fiertura se realizeazc? prin fierberea plantei
intregi. htr-un vas i n care s-au pus 2 litri de ap2 se adaug5 100 g
plant6 m5runtitii. Frunzele, florile, tulpina, se fierb 10 - 15 minute,
cojile ~i r5d5cinile 30 - 40 minute.
Dupfi fierbere, decoctul se strecoara, se completeazii cu apii
pin5 la 2 litri, dup5 care se adaugi 3 litri sirop de zahiir in
concentratie de 2: 1. Se obfin 5 litri de sirop care se administreazg la
10 familii de albine. Prin decoctie se prepar5 coada calului,
pgpidia, coaja de stejar, fructele de mice$ gi afin. Pentru pistrarea
vitaminei C din fructele de miice? acestea se m5runtesc vi se fierb
circa 10 minute, iar cele de afin 30 minute.
Macerarea sau plcimcideala la rece constii in menfinerea
plantei pentru o anumiti perioad5 in apii sau solvent. Solufia
obtinutii se strecoar2 ~i se amesteci cu sirop in cantiti4!ile utilizate
in cazurile infuziei sau decoctului.
Timpul de macerare variazi3 de la 30 minute la 6 ore in
solutia apoas5 qi de la 5 zile la 10 zile in solutia alcoolicii.
Tratamentul cu extract de plante medicinale se folose~tela
inceputul primsverii gi la sfirqitul verii, cind albinele nu le gisesc
in natur2.

4.4. APA
Apa reprezinti4 un element indispensabil pentru activitatea
familiei de albine. Dac2 in perioada de cules necesarul de apii este
asigurat de cantitatea de api existent5 in nectar (50%), in perioadele
lipsite de cules, albinele au nevoie de ap5 asigvrat5 prin intermediul
adip8torului. Pentru crevterea puietului sunt necesare 40 - 60 g api4
in 24 ore, iar in perioadele caniculare, cind apa este folosit5 pentru
reglarea temperaturii in stup sunt necesare peste 200 g api in 24
ore.
Apa sBratH, ciilduti in sezonul de prim3vari asigurii un ritm
mai rapid de creqtere (0,8 g sare la litru). Uneori din cauza
conditiilor exterioare nefavorabile se recornandB aprovizionarea
albinelor cu api in interiorul stupului.

4.5. RETETE DE HRANIRE iN PRACTICA APICOLA

Serbetul de zahBr se poate prepara prin fierberea unui sirop

concentrat de zahk in proportia de 2 kg zahilr qi 3,5 litri ap5 phii la
temperatura de 116EC. Se fierbe intr-o oali smil@iti piing la
densitatea la care din masa topits, riciti in prealabil in ap5, pot fi
formate "mirgele". La atingerea densititii aritate, masa se la55 s5 se
rBceasc3, apoi se freaci continuu cu o lop3tici p,%Z la obfinerea
~erbetului.Din ~erbetulin stare incii cald2 se fonneaz5 turte avand
grosimea de 1 - 1,scm a~nbalatein folie de material plastic.

4.5.2. verbet candi

Se incillzesc 1,750 litri apB, se adaugi 10 kg zahBr tos ~i se
amesteci p h i la fierbere, l8sAnd s i clocoteascii 30 minute firB sB
se agite, dar spumuind siropul pentru a lua impurit5tile; apoi se
introduce in lichid o linguritg trecutB repede in api rece dup5 care
se scoate brusc. Daci siropul se incheaga gi are o consistcn{i
suficient5 pentru a face intre doui degete o bobiiii, este timpul sB se
adauge 2 kg miere, care este lichefiati in prealabil i n baia de api.
Se clocoteyte intregul amestec timp de 3 minute, fn accst timp
mierea se incorporeaz8 cu siropul, dupi care se lass s5 se rficcasc8.
Cand temperatura este sub 40EC, se incepe amcstecarca cu o
lopfitic5 numai intr-o singurii direcfie; siropul incepc s i se
intareascg gi se toarn5 repede in forme. Controlul se poate face cu
un termometru pentru a preciza cbnd trebuie luat amestecul de pe
foc. Siropul se ia de pe roc c3nd atinge temperatura de 117EC.
gerbetul candi este foarte bun pentru hrinirea albinelor, fie pentru
completare, fie pentni stimulare. Placile de qerbet candi se oferi
familiilor de albine peste ramele din cuib, sub podi~or.

4.5.3. Siropul de completare (dupd C. Hristeu)

Siropul de completare se poate face cu ceaiuri din plante
medicinale. Ceaiurile se fac cu plante medicinale ca: izmi,
sunitoare, muqetel, coada qoricelului, cimbri~or,tei. Se asociaza
cite 3 plante din cele mentionate mai sus qi se pun 2,s - 3 g la un
litru de api. Ceaiul se preparg astfel: cand apa clocoteqte se adaugi
cantitatea de plante qi se acoper5 imediat vasul li%siindu-1s i se
rficeasci. Se obtine astfel un extras care se strecoari printr-o sit5
sau tifon qi sc foloseqte la prepararea siropului. Zahirul din sirop nu
se ficrhe, ciind apa este clocotita se dSi la o parte de pe foc qi se
toarni incet zaharul amestccand continuu lichidul pentru dizolvarea
acestuia. Dacfi se fierbe zah5rul cu apa, i n iarnil siropul va cristaliza
i n faguri. Se recomandi s i se dea albinelor un sirop invertit. h felul
acesta, albinele prelucritoare sunt parfial scutite de eforturile
glandelor hipofaringiene, care trebuie s3 secrete enzima invertaz5,
necesari invertirii zaharozei in glucoz5 gi fructozi. Invertirea se
face cu acid citric (sare de ISimbie), recomandbndu-se sub 1 g la
litru de sirop. DacSi se d i in cantitate mai mare efectul este invers,
produciindu-se o putemica cristalizare pe timpul iemii. Pentru
hrinirea de primfivarfi se recomandi 1,5 - 2 g acid citric, prevenind
imbolnilvirea de nosemozi. Rezultate bune se obtin cdnd in siropul
oferit albinelor (atiit in hrgnirile de completare, cbt ~i in cele de
stimulare) se adaugi 25 g suc de ceapil la litru de sirop. Sucul de
ceap5 este bogat in fitoncide, vitamine, acizi organici. Fitoncidele
sunt substante volatile cu puternici actiune bacteriostatic5 qi uneori
bactericidii. Sucul de ceapii previne diferite afectiuni cu caracter
digestiv, gi in plus, miiregte longevitatea albinelor consumatoare.
Sucul de ceapii se preparii in felul urmiitor: se curiitii ceapa
de foile exterioare gi se rade pe o riiz5toare; riizitura se pune intr-un
tifon gi se preseazii; sucul apare ca o spumii ce se toarnii Pn siropul
ciildut.

Se administreazii in luna februarie ~i se preparii astfel: se

scot ramele cu piisturii din depozit gi se expun 30 minute la ger,
ceara din ei devenind sfariimicioasii. Fagurii se taie in f2~ii
longi tudinale prin mijlocul alveolelor cu piisturii, se freacii fiigiile
intre palme, iar ceara alveolelor se sfarrbmii gi ramfine piistura
intreagii, sub forms de hexagoane, care se trece printr-o maginii de
tocat carne. Se obtine o pasti care apoi este amestecatil cu o
cantitate egalii de miere semicristalizat5. Se fac turte, avind
grosimea de 1,5 - 2 cm gi greutatea de 350 - 400 g, atnbalate in
tifon sau pung5 de plastic $i se pun deasupra rarnelor. Pentru c2
piistura astfel oferitii ar putea inlesni prin consumul ei yi o
reactivitate a sporilor de nosema aflati in intestinul mijlociu a1
albinelor, rnai ales la cele care in anul precedent au suferit de
nosemozi, este bine ca in amestec sii se punii gi protofil, 2 linguri la
1 kg pastii, respectiv 34 ml.
Cercetiitorii au stabilit cii piistura are proprietiti rnult
diferentiate fati de polen. Pristura contine o multime de principii pc
care albinele culegiitoare le transmit griiuncioarelor de polen atunci
ciind formeazii ghemotocul. Piistura confer5 albinelor consumatoare
longevitate deosebitc?. Experientcle au stabilit cZ albinele
consumatoare de pistura triiicsc mai mult declit cele ce primesc
polen adunat in colectoare.
 Pentru 10 kg qerbet sunt necesare: 7,700 kg zahilr pudr$ 2
kg miere, 0,300 litri ceai medicinal sau 340 rnililitri protofil.
Cantitatea de zahgr pudrii se aduce in camera de lucru, la cald, cu
cel putin 4 ore "iainte. fi cazul in care zahirul pudr5 se prezint.8
sub form3 de bulggri, acesta se zdrobegte fin. Mierea ce se folosegte
trebuie s5 fie necristalizatii ~i in nici un caz miere de man% Se
rccomandi in special folosirea mierii de salcim, tei sau fineati,
neIermentat8, provenit5 de la familii sinitoase. Mierea se
inc51zc~teputin, atfit cbt s8 devini mai fluid5 gi se dilueazii cu
ceaiul preparat in prealabil. htr-un vas emailat se pune zah8rul
pudrii, se adaug3 mierea gi apoi se friimfint8 bine cu mina pini
cfind devine ca o past2 fini, care nu se intinde qi nu este lipicioasi.
Verbetul astfel preparat se ambaleaz8 in pungi de plastic, in cantitali
de 500 - 1000 g sau mai mari, atit cit se apreciazi cii este necesar
unei familii de albine. Turta trebuie s5 aib2 grosimea de 1,5 cm
pentru a putea fi a~ezat5deasupra ramelor, sub podigor.

4.5.6. $erbet fiert sau candi (dupa' E. Mure~an,C. MihGilescu)

Se poate prepara din zah5r cu api sau ceai, sau din zahir gi
miere de albine cu ap8 sau ceai. Pentru prima variant2, la 10 kg
zahk se folosesc 2,300 litri api sau ceai de plante medicinale.
Pentru a doua variant4 la 10 kg zahir qi 2 kg miere de
albine se adaugi 1,750 litri ap5 sau ceai de plante medicinale.
Indiferent de variant;, cantititile indicate se introduc Tntr-un vas
emailat de mare capacitate, deoarece, ?n momentul prepargrii,
volumul continutului cregte mult din cauza spumei care se
forrneazi. Siropul astfel realizat se pune la fiert la un foc slab gi se
urrniire~temomentul in care incepe fierberea. Cu un termometru se
masoarii temperatura gi cind aceasta a ajuns la 116 - 117" siropul
se ia de pe foc. Din lips; de termometru se poate folosi o metodi
mai simp12 care ne indici invertirea zahirului. fntr-un pahar cu api
126
rece se picuri cu o lingurifi din siropul care fierbe. Daci piciturile
de sirop nu se amesteci cu apa din pahar gi formeazi o bobifi, este
dovada c i gerbetul este gata. h cazul cbnd la prepararea gerbetului
se folosegte gi mierea de albine, aceasta se adaugi numai c2nd
~erbetul s-a terminat de fiert. Se toarni apoi compozitia intr-un
vas curat care a fost udat in prealabil cu apii rece. h acest mod se
impiedici formarea de cristale mari de zahir. Se lasi? si? rciceasc8,
pbni cbnd ajunge la 40EC. fn acest moment se incepe inv2rtirea
siropului cu un fici?le{, efectu2nd mi~cirileintr-un singur sens,
pin2 cbnd siropul incepe si-$i schimbe culoarea spre alburiu gi apoi
spre alb, intirindu-se.
Frecarea gerbetului este incheiati, atunci c h d siltihd ficilepl,
~erbetulcare curge de pe acesta nu se scufundi, ci r k h e la suprafa@.
Dupi ricire se arnbaleazi in hktie cerati sau folie de polietileni?, in
pachete de 0,5 - 2 kg gerbet, in funcfie de necesitcitile farniliilor
respective.

4.5.7. Serbet cu zahiir invertit (dupd E. Murqan., C. Milza'ilescu)

Pentru prepararea gerbetului cu zahir invertit se folosegte
Apifortul sau Apistimul (in prealabil micinat farin). La 25 kg zahiir
farin se adaugi o solutie mami? care se prepari din 5,460 kg zahir,
2,730 litri apii sau ceai qi 11 g acid lactic alimentar. Zahgrul se pune
intr-un vas mai larg unde s i poati? fi frimiintat mai uqor. Cantititile
indicate pentru soluiia mama se pun intr-o oalG smil\uiti gi se
fierbe totul la flaciri mici timp de 30 minute. DupEi terminarea
fierberii, siropul respectiv se tocmii peste zahirul pudrii din vas qi
se frimbntii bine pbni ~ 2 n dconfinutul capita aspectul unui aluat.
Serbetul obtinut nu se intiireqte luni de zile gi poate fi depozitat
timp indelungat far2 s i se deprecieze. Dupi preparare, ~erbetulse
arnbaleazi in hirtie cerati, formand calupuri de diferite greutiti
(0,500 - 1 kg) gi se administreazg dcasupra ramelor din cuibul
familiilor de albine, dupi ce in prealabil s-au ficut ciiteva g h r i In
hiirtia respcctivB pentru a u$ura astfel accesul albinelor.

4.5.8. Turtii de rniere cristalizatg ~i zahsr (dupa' C. Antonescu)

Majoritatea sortimentelor de rniere cristalizeazfi (mai repede
mierea de rapifi, zmeuri, floarea-soarelui), iar zahirul tos este $i el
fonnat tot din cristale. Turtele forrnate, avind in componenfa lor
cristalele de miere qi pe cele din zahfirul tos, pot fi consumatc dc
c'itre albine numai in parte, restul fiind aruncat pe fiindul stupului vi
apoi ciind timpul permite scos afar5 din stup. Pentru a preveni
aceasta se proccdcazi astfel: se folose~te miere lichefiat5 sau
granulatX fin (av2nd consistenta untului) ~i zahrir pudri (apifort sau
apistim) mricinat sau pisat. Mierea cristalizatii sc lichefiaz8. Pentru
a nu se dcnatura prin pierderea enzirnelor qi vitaminelor, apa
incilziti in care se tine vasul cu miere pentru lichefiere nu trebuie
s5 aibli temperntura rniri ridicnti de 4SEC. Turta sc face in felul
urmitor: mierca preinciilzitL?se toarni peste znhirul pudr5 (o parte
rnierc ~ipatru pit$ zaliir). se friimintii ca qi aluatul de p3ine p5nG la
omogcnizarea Pntregii canti
CBtrc sfirqitul perioadei de iernare ~i la inceputul primiverii
este foartc indicat ca pasta de miere + zahir s i confini ~i ceaiuri
medicinale pentla albine: cimbri~or,izrnii, tei, roinit5, sunstoare,
niugelel, gglbenele, coada ~oricelului,coada calului, miice?, soc. Se
iau c,?te 4 - 5 g din fiecare plant5 mentionati ~ n a sus.
i A~ncstcculde
plante se rnacereaz5 circa 10 ~ilinutecu trei p5qi de ap8 rece. Apoi
se adaugi api clocotit5 pan5 la un litru. Se amestec5 bine qi se lasi
acoperit tinip de 30 minute. Infuzia rezultat5 se strecoari printr-o
pinzii curat5. in acest caz pasta se prcparii din o parte miere + o
parte ceai medicinal + zahir pudri dupii ccrinti (pinli ce amestecul
dobinde~teconsistenta aluatului de piinc), adiugind 1 g sare de
Iiim9ie la kilogram. i n loc de ceai sc poate folosi preparatul protofil,
destinat stimuliirii dezvoltiirii familiilor de albine ~i combaterii
nosemozei i n dozi de 34 ml la kilogramul de pasta. Pasta se
administreazii sub form5 de turte in greutate de 0,5 - 1 kg.

4.5.9. Turta proteicl 1 (dupir Townsend)

Se amesteci 1 kg polen cu 3 kg Gin5 de soia degresatii gi 12
kg sirop de zahj.r in concentralie de 2:l (2 piqi zahiir la o parte
apii). Se preparj. pasta de polen adgugsnd putin5 ap8; apoi se toarni
siropul amestecand mereu. Se adaugg fiiina de soia care sc frHmant,?
bine p8nH ce se obtine un aluat. Se fac turte groase de 1 - 1,s cm,
cantirind 0,400 - 0,500 kg gi se pun in pungi de plastic agezsndu-se
sub podi~or,dupi ce punga a fost decupata.
A

In lipsa polenului, colectat in vara precedents, se poate

folosi polenul rezultat din paniculii porumbului.

4.5.10. Turta proteicii 2 (dupii Farrar)

La 60 g polen, in prealabil micinat, se adaugH 1 10 1111ap8 gi
300 g zah5r pudri care se amestecs pin8 ciind se omogenizeaz5.
Apoi se adauga treptat 150 g fiini de soia degresatli, frlim2ntdnd
totul gi obtinind astfel 700 g turti care se adrninistreazg pe bucj.ti
de tifon sau in pungi de plastic, sub podi~or.

4.5.11. Turta proteic5 3 (dupa' Cale)

Se amesteci 750 g GinSi de soia dcgresati, 260 g polen
miicinat, 400 g miere sau sirop dens de zahgr. Amestecul se d i ca
turtile de 600 g cdnd i n naturj. lipsegte polenul sau nectarul
intretindnd astfel integral pu terea familiei.

4.5.12. Turta proteic5 4 (dup6 Vartolomei)

Sunt necesare urmi3toarele ingrediente:
- zahilr pudri 25 kg;

- miere 5 kg;
 - drojdie uscatz - 10 pachete (500 g);
- zcarna de la 8 l,?mfii sau 8 fiole mari de vitarnina C;
- sare de buc5t5rie - 1 lingurith;
- vitarnina B complex 30 pastile dizolvate in apli;
-

- izoniazida nicotinich (hidrazidh) - 20 pastile dizolvate i n

spa;
- vitamina B2 - 5 fiole mari;
- vitamina B6 - 5 fiole mari;
- vitarnina B12- 1 fiol5 mare;
A
- pantotenat de calciu - 8 fiole rnari.
lntr-un vas se pun 5 kg zah2ir pudr5 peste care se toarnci
celelalte componente din reteti. intr-un vas emailat de capacitate
mare cu aph clocotitli, se pune drojdia gi se amesteci continuu cu o
lopliticli de lemn, amesteciind gi duph ce vasul se ia de pe foc. Vasul
trebuie s i fie rnai mare pentru c5 la fierbere drojdia se umfli. Duph
rlicire, se pune drojdia in amestec gi se omogenizeaz5 compozitia
ping la dizolvarea zah8rului. Se adaug5 treptat restul de 20 kg zahir
amestecdnd mereu. Pasta se preparci cu 2 - 3 sipt8rndni inainte de
zborul rnasiv de curiifire .cji se administreazci numai dup5 efectuarea
acestuia.

4.5.13. Turta proteica 5 (dupd Miu)

Ingredientele necesare:
- 800 ml (un borcan) de ceai de pelin concentrat;
- 2,3 kg rniere (2 borcane);
- 10 kg zahlir pudrii;
- 2-4 kg polen (p5strat in arnestec cu zah5r pudr2 ?n
proportie de douh phqi polen qi o parte zahhr).
Se preparH astfel:
- se inc5lze.cjte mierea cu ceaiul intr-un vas mare pdnH se
lichefiazi gi se amestec5 bine;
 - se introduce zahirul in mod progresiv $i se amesteci p h i
ce se dizolvi qi se omogenizeazi;
- se intrerupe focul $i se introduce polenul amesteciind pAn8
ce se omogenizeaz5 bine;
- se strecoari compozitia in forme construite, de
dimensiunile unei coli de hiirtie, forme avfind grosimea de 10-12
mm ;
- dupi aproximativ 20 - 25 minute turtele se rkesc $i se pot
impacheta ~i pune la pastrat p3n5 la folosire.
0 asemenea turti cAnt8reqte 1,l - 1,2 kg $i se poate
administra cdte una sau chiar dou8 buciti daci familia este bine
dezvoltat8.
 5.1. CONTROLUL DF, T O A M N AL
~ FAMILIILOR DE
ALBINE, IN VEDEREA PREGATIRII PENTRU
IERNARE
fn cea de a n-a jumstate a lunii septembrie, dup5 ce s-au
executat lucririle de ingrijire care se dau familiilor de albine dupg
terminarea ultimului cules principal (hrgnirea pentru completarea
proviziilor, hrinirea stimulentil, inlocuirea m5tcilor
necorespunziltoare, deblocarea cuibului $i asigurarea spatiului
pentru creqterea puietului), se impune efectuarea unui minutios
control de toamnil, cu urmiltoarele obiective:
- stabilirea existentei mitcii in fiecare familie;
- aprecierea puterii familiei la intrarea in iarn:;
- dimensionarea corespunzitoare a cuibului;
- aprecierea cantitgtii de miere disponibils pentru iernare,
comparativ cu necesarul fiec5rei familii;
- organizarea cuibului $i a proviziilor de hran5 pentru a fi
acccsibile ghemului de iernare.

5.1.1. Stabilirea existenfei m5tcii

Se vor controla fagurii din cuibul fiecirei familii,
insistilndu-sc in special pe fagurii din capitul mai insorit a1
cuibului, cilutiindu-se s5 se identifice matca. Familiile dotate cu
mitci tinere .yi prolifice, mai au de obicei puiet in cuib chiar la
aceastil data; aceasta indic5 faptul c5 vor intra in iarnii cu generatii
tinere de albine, care vor supravietui piin5 i n primivara anului
urmitor, familiile vor fi deci, bine dezvoltate in prim5var5.
 5.1.2. Aprecierea puterii familiei
Aprecierea puterii familiei se face in functie de numBrul de
faguri din cuib, bine acoperifi de albine. Se considerg cB o familie
este puternicg dacB exist5 in cuib cel putin 8 - 9 faguri binc
acoperiti de albine; este de putere medie atunci ~ 2 n dalbinele ocupB
6 - 7 faguri qi este slab5 dac5 albinele acoper5 Pn mod compact mai
putin de 6 faguri.

5.1.3. Dimensionarea corespunzfitoare a cuibului

Dimensionarea corespunziitoare a cuibului se refer5 la
numirul de faguri care trebuie lasati in cuibul fiecBrei familii in
raport cu populatia acesteia. in stupii orizontali $i verticali cu
magazine (R.A.- 1001 ~i 1.C.A.-I), numarul de faguri care vor
rBm2ne in cuib in timpul iernii se va stabili astfel h i i t s5 permiti
aSezarea liberi a ghemului de iernare, fir5 a r5mc2ne insi rame de
prisos. Pentru stabilirea c2t mai corectB a numBrului acestora, se va
face un control fugitiv prealabil a1 familiilor, dimineata foarte
devreme, dupB o noapte rece, care a delerminat stringerea albinelor
in ghem, num5rul de rame ce se vor 1Hsa pentru iarnH va fi egal cu
num5rul de spatii dintre rame ocupate de ghem, plus incB o ram5.
Astfel, de cxemplu, in cazul ghemului care ocupZ Qapte spatii dintre
rame, se vor IHsa opt rame pentru iernare.
h cazul familiilor adapostite Fn stupi multietajati se pune
problema sB se decidB la fiecare familie dac5 va ierna 7n doug
corpuri sau intr-un singur corp, corespunzitor puterii fiecireia.

5.1.4. Aprecierea cantitilfli de miere existent5 in fiecare familie,

comparativ cu necesarul pentrr~iernare
Necesarul de miere pentru iernarea unei familii sc stabile~te
in functie de puterea acesteia, respectiv de numRnll de faguri bine
acoperiti de albine. Se calculeaza cdte 1,5 - 2 kg inicre pentru
albinele de pe fiecare fagure. De exemplu, daci populatia familiei
controlate ocup8 un numar de 7 faguri, necesarul de miere pentru
iarnii va fi de 10,5 - 14 kg miere (10,5 kg reprezentdnd cantitatea
minimli). Practic, fiecare fagure acoperit de albine trebuie sii aibii
"coroana" de miere de minimum 10 cm lRfime ?n cazul stupilor
orizontali sau verticali cu magazine gi minimum 7 cm in cazul
stupilor multietajati. Mierea trebuie s i fie cipiciti, iar fagurii sii fie
de culoare ceva mai inchisii (brunii deschis), s i fi crescut in ei cel
putin 2 - 3 gencratii de puiet, intrucst ace~tiamenfin mai bine
cildura.
Cantitatea de miere existenti i n fiecare fagure se poate
aprecia cunosdnd faptul cii 1 dm2 fagurc plin cu miere cipicitil pe
ambele fete contine 350 g miere. Se mai poate face aprecierea
cantitfitii de miere existenti stup, dupi urmitorul criteriu: o rami de
stup orizontal sau R.A.-1001 plinjl cu miere c5pilciti pe ambele fete
confine 3,5 kg miere; o ram5 de stup multietajat contine 2,5 kg
miere. in afar%de hrana glucidici (miere) trebuie s2 li se asigure
albinelor pentru iami gi hrani proteicii: 1-2 faguri care si4 contins
pe l h g &miere gi pssturg.
h cazul c5nd la controlul efectuat se constatii cii necesarul
de hranjl la unele familii nu este asigurat, se va proceda la
completarea acestuia prin redistribuirea rezervelor excedentare intre
familii.

5.1.5. Organizarea cuibului qi a proviziilor de hrani in vederea

ierniirii
Organizarea cuibului ~i a proviziilor de hrana' in stupii
orizontali ~i verticali cu magazine
Modul de agezare a fagurilor cu miere in cuib se face
fin5ndu-se seama c i in timpul iernii albinele constituite in ghem nu
se deplaseazl pe fagurii laterali, ci numai in sus, pe fiecare rami
ocupat2 de ghem. Se urmiregte deci, ca fiecare fagure rimas pentru
iarn2 sB confin2 miere suficientii pentru albinele care se vor
adilposti pe acesta. Daci fagurii confin cantitifi aproximativ egale
134
de miere, nici unul sub 1,5 kg, nu este necesari o preocupare
special; pentru modul de aranjare a lor in cadrul cuibului. Daci
ins; contin cantitifi variabile, se utilizeazrl, de la caz la caz, 3
procedee de organizare: organizarea central& bilaterali gi
unilateralg.
Organizarea centrals' este procedeul cel mai indicat atunci
cind proviziile de miere pentru iarni sunt la limit&deoarece acest mod
de aranjare a fagurilor permite ca fagurii laterali din cuib sii contini o
cantitate minima de 0,s kg miere 8i nu 1,5 kg ca la celelalte moduri de
organizare. Practic, fagurii cu cea mai mare cantitate de rniere se vor
arnplasa central, intruc2t cele mai multe albine din ghem se aflg pe
fagurii din centrul ghemului, spre pieile laterale, in ordine
descrescindi, se vor arnplasa fagurii cu rnai putinii miere, dar nici inlr-
un caz sub 0,5 kg.
Organizarea bilateralci a fagurilor este cea rnai apropiati de
modul natural de repartitie a mierii in cuibul albinelor. Fagurii cu
cea mai redusi cantitate de miere (dar nici intr-un caz sub 1,s kg)
se vor ageza in centrul cuibului, iar bilateral, in ordine crescBnd2
fagurii cu cantititi rnai mari de miere. Prezintrl dezavantajul cSi
implicii existenfa unei provizii abundente.
Organizarea unilateral6 se preconizeazi in cazul cBnd
ierneazi douii familii in acela~istup. Procedeul constii 'n agezarea
fagurilor cu miere 'n cantitgti descrescsnde 'ncepind dinspre
diafragmi ('n ambele piqi), nefiind permis ca ultimul fagure sii
contini ~naiputin de 1,5 kg.
Organizarea cuibulrci ~i a proviziilor in stupii multietajati
Familiile ierneazi de obicei in douti corpuri a cite 10 rarne fiecare.
h corpul de sus se a~eazilnumai faguri de culoare inchis%,care
contin cite 1,s kg miere minimum. Fagurii cu cantitatea cea mai
mare de miere se a ~ e a z ilateral (3 - 4 faguri), iar spre centrul
cuibului, faguri cu cate 1,5 - 2 kg miere; cel putin trei faguri din
centru trebuie s2 contin5 ~i p5stur3, h co~pulinferior, se vor aveza
bilateral faguri care rnai contin mici cantitcifi de miere, iar in centru
135
faguri goi. fn cuibul organizat astfel, ghemul ocup5 partea central2
a corpurilor, la inceputul iernii fiind amplasat pe faguri goi, dar
avdnd contact cu rezervele mari de miere din corpul de sus. Pe
rniisurg cc albinele consum3 mierea in timpul iernii, ghemul se
ridicii in sus, trecdnd in corpul superior.
in cazul cdnd familiile sunt mai slabe yi ierneazi intr-un
singur corp, se va avea in vedere ca tofi fagurii s5 contin2 nu mai
putin de 1,5 kg miere, dar s i nu existe faguri plini complet cu
miere, pentru c i in acest caz, albinele constituite i n ghem vor sta
numai in intervalele dintre rame, (nu introduse Fn celulele goale din
faguri), ceea ce va determina un consum mai ridicat de miere
pentru mentinerea unei temperaturi convenabile in interiorul
ghemului.

5.2. PROTEJAREA TERMICA A FAMILIILOR DE

.. ALRINE i~ VEDEREA IERNARII
In timpul iernii temperatura din interiorul ghemului de
icrnare se mentinc 20 - 25EC in prima parte a iernii cdnd nu exist2
puiet $i 30-35EC in cea de a doua parte a iernii cind apare puietul
in cuib. Albinele nu cedeazi cgldura in interiorul ghemului,
diferenfa de temperatura intre mediul exterior gi interiorul stupului
fiind de numai 1-2EC. Pentru a favoriza insi posibilitatea de a
mentine regimul termic necesar i n interiorul ghemului, trebuie s5 se
asigure impachetarea cuibului yi protecfia la exterior a stupului
impotriva curentilor reci de aer gi a pierderilor mari de c3ldur2. La
stupii orizontali, R.A.- 1001 qi 1.C.A.-1, cuibul limitat la maximum
se va aranja catre peretele mai 7nsorit a1 stupului, iar in partea
opus& dup2 diafragm2, se va aveza o saltea de protectie
confectionat5 din paie presate, pinzi de sac umplutg cu paie sau
polistiren expandat, bine dimensionatg. Familiile slabe se vor
proteja cu saltele pe ambele pirfi ale cuibului. Deasupra peste
podiqor, se va ageza de asemenea o saltea de protectie, care are
propriet5fi terrno-izolatoare bune gi absoarbe pic5turile de api
rezultate in urma formirii condensului. fntre doui sciinduri ale
podigorului este bine s i riirnin5 o distanf5 de 2 - 3 mm pe toati
lungimea lor, pentru a asigura primenirea lentii a aerului qi
eliminarea excesului de vapori de api. Urdinigurile se vor mic~ora
la 3 - 6 cm in raport cu puterea farniliilor, iar peste urdinig se va
aplica un gritar metalic pentru a preintirnpina pgtrunderea
goarecilor prin urdinig, in interiorul stupului. Toate eventualele
cr5p5turi din stupi vor fi acoperite cu chit.
La stupii rnultietajati, impachetarea se va face numai prin
aplicarea unei saltele de protectie la partea superioari, deasupra
podigorului. fn cazul fa~niliilorslabe, care nu ocupi nici un corp, sc
va recurge la o diafragmi pentru limitarea cuibului, iar in spatiul de
dup5 diafragmg se va introduce o saltea de protectie, la fel ca la
stupii orizontali. Podi~orulsc va inversa, asigurhdu-sc prin micul
urdiniq superior format, evacuarea vaporilor de ap5 $i a dioxidului
de carbon, care se formeazg in urrna procesului de respirafie a
ghemului de iernare. Se va dimensiona urdiniqul corespunzitor cu
puterea farniliilor (3 - 6 cm) gi se va dota cu gritarul impotriva
~oarecilor.
Nucleele yi familiile foarte slabe se vor adgposti c2te doui-
trei in acelaqi stup, bine separate intre ele gi cu urdinig propriu,
Mutarca ~i aSezarea in acela~istup se va face dupg instalarea
timpului rece, ciind albinele nu mai zboarg.
Pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupilor, fapt care
contribuie in mare m?isurc? la cregterea umidit3tii ~i la formarca
condensului, se va da stupilor o pozilie ugor inclinatc?spre urdinig.
Protecfia stupinei contra viinturilor puternice ~i a curenfilor
de aer, contribuie in mare rnHsurZ la rnentinerea ccildurii in ghemul
de iernare. Se recornand5 ca vatra stupinei s i fie imprejmuiti cu o
plantatie de proteciie, constituitg din specii de arhori ~i arbu~tide
inaltime medic. in lipsa acesteia se recornand5 arnenajarea pe
directia vanturilor dominante (spre N $i sprc E) a unor garduri
137
niobile confectionate din qipci sau nuiele (identice cu gardurile
parazgpezi) sau a unor garduri dill stuf, coceni de porumb, tulpini
de floarea-soarelui.
 6.1. ~NGRIJIREAFAMILIILOR DE ALBINE f~
TIMPUL IERNII
Datoriti modului caracteristic de viafi a1 albinelor in timpul
iernii, aprecierea modului in care decurge iernarea se face Er5 a
deschide stupul, prin controlul auditiv gi prin examinarea resturilor
ce se scot periodic de pe fundul stupilor.

6.1.1. Controlul auditiv

Controlul auditiv se exccutH folosind un tub de cauciuc lung
de 1-2 m gi cu diametrul interior de circa 1 cm; unul din capctele
acestuia se introduce prin urdiniq in interiorul stupului, iar celilalt
capit se tine in dreptul urechii. Se poate folosi gi stetoscopul
medical. Starea familiilor se apreciazi dup%intensitatea zumzetului
produs de albine. Un zu~nzetuniform gi modcrat araG c8 familia
este in stare bung gi c i iernarea decurge normal; un bizriit puternic
arati cri familia este in suferinfi ~i trebuie s5 se stabileascii crit mai
curind cauza. Bilziitul prelung gi plingitor, constatat in mai multe
zile consecutive, arati c i familia a pierdut matca. Zumzelul in acest
caz este caracteristic gi apicultorul PI poate deosebi ugor de cel
normal. Un zumzet foarte slab, insotit de un zgomot asem8niitor cu
fognetul frunzelor indicci lipsa proviziilor de hranr?. in cazul unei
asemenea manifestiri se recomandii s6 se verifice ~i greutatca
stupului, silt2ndu-1 uqor din spate dc pe suportul sgu, sau chiar
ciint8rindu-1. h caz c i zumzetul este cxtrem de slab, sau nu se aude
de loc, se va ciocini ugor in peretele stupului; dac,?alhinele r8spund
printr-un b8z8it puternic care ins5 inceleazg imediat, insearnnfi c,?
familia ierneazri i n conditii bune; data nu se aude nici un zgomot
139
clliar la repetarea lovirii peretelui stupului, inseamni c i familia nu
a supravietuit.

6.1.2. Examinarea resturilor colectate de pe fundul stupilor

Examinarea resturilor colectslte de pe fundul stupilor se
efectueazti prin scoaterea periodic5 a acestora, folosind o tiji
tnetalic5 indoit5 la un capfit qi infiqurati in tifon sau vati, pentru a
nu produce zgomot. Mortalitatea prea ridicatg, denoti imbolniivirea
fkmiliei, sau faptul cli aceasta a intrat in iarn5 cu un numir prea
mare de albine biitrine ~i uzate. Prezenfa albinelor mucegaite
denots umiditatea prea ridicatii in stup; prezenfa albinelor
decapitate, a s%ri?mliturilor de faguri ~i a unor excremente, indicii
pitrunderea voarecilor; albine cu abdomenul voluminos, indici
hrani de calitate inferioari sau imbolnivirea de diaree; prezenfa
cristalelor de miere indic5 cristalizarea mierii in faguri.
Controlul auditiv vi examinarea resturilor de pe fundul
stupilor se efectueazii lunar in prima jumatate a iernii, numai la
familiile slabe ~i la cele care au provizii de hrani la limiti. fn a
doua jum2tate a iernii se face la toate familiile, la interval de 10 zile
sau s2pt5miinal.
Scdndura de zbor ~i urdini~ulse curifi de gheaffi ~i zipadi
cu ajutorul unei tije metalice inclilzite, pentru evitarea zgomotului.
Lunar se va proceda la curifirea urdini~ului$i a fundurilor stupilor
de albinele moarte, ficiindu-se totodati aprecieri asupra stiirii
familiei. Dac2 in timpul iernii survin zipezi mari care acoperi
parfial sau total stupii, nu se impune inliturarea imediat5, deoarece
zipada afiinati permite accesul aerului in stupi, constituind in
acela~itimp un bun strat termoizolator. inliturarea zapezii se
impune ins5 imediat ce incepe sli se topeascii, deoarece crusta de
ziipadii intiirita ce se formeazi impiedici accesul aerului qi
contribuie la pitrunderea umiditifii.
 in zilele ciilduroase se va inlesni albinelor efectuarea
zborului de curiitire prin eliberarea urdinigului de albine moarte,
inliiturarea gratiei de proteciie impotriva rozitoarelor ~i Iiirgirea
urdini~ului.h tot cursul iernii se va urmiiri zilnic ca familiile de
albine sii nu fie deranjate de piisiiri de curte, ciociinitori sau alii
diiuniitori, sii nu se producil zgomote diverse yi trepidatii in
apropierea stupinei.

6.2. INSARMAREA RAMELOR $1

FIXAREAFAGURILOR ARTIFICIAL1 IN RAME
Fagurii artificiali sunt folii de cearii de cea rnai bunii calitate, cu
o grosime de circa 1 rnm, pe care sunt imprimate cu ajutorul unor prese
speciale, bazelc viitoarelor celule de albine lucr;ito'dl:e. Acestc folii se
fixeazii in interiorul ramelor pe un schelet de sArmii intins in prealabil.
Cind sunt introdu~iin cuibul fa~niliilorin perioada culesurilor intense,
albinele alungesc peretii alveolclor imprimate rnecanic, utilizind mai
inthi surplusul de cearg rezultat din fasonarea acestora, apoi propria lor
secretie ("solzii" de cearii de pe abdomen), construind fagurii propriu-
zi~i,cu adhncimea qi fonna cunoscutii a celulelor.
Utilizarea fagurilor artificiali in apiculturii prezint5
urmiitoarele avantaje: fagurii construiti de albine pe folii de fagure
artificial sunt mai rezistenti in timpul extragerii mierii sau in timpul
transportului stupilor i n pastoral, datoritii scheletului de s:mi
intins in prealabil; albinele sunt obligate sii construiascli faguri i n
care predorninii celule de albine lucrlitoare gi nu celule de trhtor; se
simplifica mult munca albinelor, elibersndu-le pentru activitatea de
cules a nectarului.
Producerea fagurilor artificiali se face centralizat, dc catre
Combinatul Apicol Bucuregti, fiind interzisii confectionarea
fagurilor artificiali in instalafii improvizate, deoarece nu se asigurB
sterilizarea cerii la temperatura de 120EC, exisdnd astfel riscul
vehiculiirii unor boli grave ale puietului (loca americanfi).
 SArma utilizatil pentru insfinnarea ramelor trebuie sii fie
galvanizatil (pentru a nu se oxida, depreciind fagurcle), subtire, cu
diametrul de 0,4 - 0,5 mm; dacii se folose~tes5rma gt-oasi, la
zonele de contact ale sBrmei c u folia de fagure artificial, albinele
construiesc celule neregulate, "de tranzit,ieU,in care matca nu
depune 0112, pierzfindu-se astfel inutil un numir de celule de pe
suprafata fagurelui.
SSrmele se intind longitudinal, in patru giruri la ranla
stupului multietajat gi in cinci giruri la rama stupului orizontal.
Prima sbrmc? se recomand3 s5 fie intins5 la distanta de 2 cm de la
speteaza superioar3, iar celelalte trei la distante egale unele de
altele. Orificiile de trecere a sfirmei se vor executa exact pe axa de
simetrie a fiecgrei speteze laterale a ramei, pentru a se obfine faguri
construiti cu adiincime normalii a celulelor, pe ambele fete.
Orificiile de pe cele douii speteze laterale ale ramei trebuie s i
corespund5 perfect, in caz contrar, la intinderea shrmei rama se va
deforma.
S3rmele se intind foarte bine (la atingere trebuie sii vibreze
ca n i ~ t estrune), altfel, fagurele artificial se va deforma din cauza
temperaturii ridicate din stup, iar albinele vor construi faguri
defectuo~i, ondulati. in timpul insSrmLii, rama se sprijini pe
dispozitivul pentru inshrmare, fixiindu-se bine cu ajutorul arcului cu
care este dotat dispozitivul in acest scop. htinderea bunii a
sikmelor se realizeazii prin manevrarea corespunz5toare a bobinei
pe care se afl5 infi~uratiisfirma vi a rolelor laterale. Capetele sfirmei
se vor fixa prin infi~urarede chteva on in jurul spetezelor laterale
ale ramei, sau prin inG$urarea in jurul ciite unui cui ce se bate pe
cantul acestora.
Foaia de fagure artificial trebuie dimensionat5 in aqa fel incfit
dupi lipirea ei de s w e , s5 riimfini o distantii de 2 - 3 mrn Intre
marginile laterale ale acesteia qi spetezele laterale ale ramei ~i 5 - 10
mm intre marginea inferioari $i speteaza inferioarg a ramei. Rolul
acestora este de a permite dilatarea fagurelui artificial din cauza
142
temperaturii ridicate din stup, evitiindu-se ondularea lui, fapt care ar
cauza construirea de citre albine a unor faguri defectuo~i.
Dup5 tiierea foii de fagure la dimensiunile corespunz?ltoare,
se indoaie marginea superioarii pe o Iiiime de 1 cm. Aceasti3
margine va fi lipiti de speteaza superioari a ramei, exact pe
mijlocul acesteia, utiliziindu-se t5vilugul apicol sau dalta, incilzite
in api care fierbe.
7.1. CONTROLUI, DE PRIMAVARA AL FAMILTILOR
DE ALBINE

Controlul de primcivari a1 familiilor de albine are drept scop

cunoagterea rnodului in care a decurs iernarea gi remedierea stirilor
anormale care nu survcnit, precurn qi crearea condifiilor favorabile
pcntru ca familiile de albine s i se poati dezvolta satisGcitor in
vederea valorific,?riiculesului de la salciim.
Controlul dc prirn5vari poate fi Gcut in doui elape:
"controlul sumar" qi "controlul general" (amiinuntit). Dar, in functie
de conditiile meteorologice, situafia general5 a stupinei gi anumite
condilii organizatorice, aceste dou5 etape pot fi cumulate,
executhdu-sc un singur control de priniivari, general. Pentru a se
putea executa acest control, temperatura aerului trebuie sii fie de
minimum 1 4 ' ~- 1 6 ' ~la umbri.
Obiectivele controlului de primivar,? sunt urmitoarele:
prezenta ~i calitatea rn5tcii; prezenta ~i cantitatea proviziilor de
hrani; puterea familiilor; exccutarea curitirii fundului stupului ~i a
cuibului; reducerea ~ireorganizarea cuibului (daci este cazul);
aprccierea stirii generalc a cuibului (inclusiv starea sanitari);
remedierea stiirilor anormale depistate.

7.1.1. Prezenta yi calitatea miitcii

Prezenta mcitcii se stabileqte dupi existenla unor zone cu
puiet pe fagurii din centrul cuibului. Calitatea mitcii se apreciazi in
functie de cantitatea ~i calitatea puietului existent. La o familie de
putere medie, dotati cu matci de calitate corespunziitoare, trebuie
s i existe la data controlului un numir de 3 - 4 faguri cu puiet i n
exclusivitate de albine lucr2toare, dispus intr-o zoni compacti, de
formi elipsoidali. Puietul depus neuniform, in cantitate m i d , sau
un numir mare de celule cu puiet de trintor, indici o matcii de
calitate inferioari (v8rstnic5, bolnavi, arenotoci etc.).

7.1.2. Cantitatea de miere existenti in cuib

Se stabilegte prin apreciere, qtiind c i un fagure de stup
orizontal, avind miere cgpiiciti pe ambele fete, contine circa 3,s kg
miere, iar un fagure de stup multietajat circa 2,s kg miere. La data
efectuirii controlului, o familie de albine normali trebuie sg
dispung in cuib de cel pufin 4 kg miere, din care o bung parte s i se
giseasci deasupra elipselor cu puiet. Pe 1Angi miere, trebuie sii
existe in cuib rezerve de pisturi rimase din timpul iernii, precum gi
polen proaspit recoltat.

7.1.3. Puterea familiei

Aprecierea se face dupi numgrul de spafii dintre rame,
ocupate de albine. Se consider5 c5 o familie care are 6 - 7 spalii (7 -
8 rame) este puternici, una cu 4 - 5 spatii (5 - 6 rame) este de putere
medie, iar cu mai pufin de 4 spafii (5 rame) este slabi.

7.1.4. Starea generalii a cuibului

Aprecierea se face dupi prezenfa sau absenta "pctclor de
diaree" pe perefii stupului qi pe faguri, prezenfa mucegaiului, a
urmelor de pitrundere a qoarecilor.

7.1.5. Curiitirea fundurilor stupilor

Operafiunea urmilreqte indepnrtarea din stupi a albinelor
moarte ~i a rumegugului de ceari rezultat prin roaderea c5pilcelelor
de cear2 in urma consumirii mierii din faguri i n timpul iernii.
Prezenfa acestor resturi creeaz5 un mediu favorabil pentnl aparitia
diverselor boli gi inmulfirea d5uniitorului fagurilor numit "molia
cerii" (ggselnila). La stupii care au fundul mobil, aceasta operatie se
face foarte ugor, cu 1 - 2 funduri de stup suplimentare, cu care se
inlocuiesc succesiv fundurile de stup care se curiitii. La stupii
orizontali, se va proceda la deplasarea ramelor din cuib in partea
opus5 a stupului, dupi care, se va face indepirtarea resturilor de pe
fund gi readucerea ramelor pe locul ocupat initial.

7.1.6. Reducerea $i reorganizarea cuibului

Aceastii operatiune urmiiregte indepiirtarea din cuib a
fagurilor necorespunzgtori sau de prisos, pentru a crea familiilor
conditii pentru mentinerea unui regim termic favorabil cregterii
puietului. Operatia const5 in scoaterea din cuib a ramelor de prisos,
care nu mai contin miere ~i nu sunt acoperite de albine, eliminarea
fagurilor cu un num5r mare de celule de trbntori, a fagurilor
deformali, mucegiiti, de culoare deschisi sau prea vechi (de
culoare brun5-inchis). Fagurii r i m a ~ ise vor apropia la distanta
reglementarg, iar cuibul se va proteja in continuare cu salteluta de
protectie.
La stupii multietajati reducerea cuibului se va efectua numai
in cazul familiilor slabe, acestea fiind lisate intr-un singur corp de
stup, utiliziindu-se sau nu diafragma, dupi caz.

7.2. REMEDIEREA STARILOR ANORMALE

DEPTSTATE LA CONTROLUL DE PRIMAVARA AL
FAMILIILOR DE ALBINE

7.2.1. Remedierea familiilor lipsite de matcl (orfane)

Remedierea unei familii orfane se poate face prin unificarea
cu un nucleu cu matci de rezervi. fn fiecare stupinii trebuie s i
existe pe timpul iernii, un numir de nuclee cu mitci de rezervii
(reprezentiind circa 10% din num5rul total de familii) destinate
special acestui scop. Se controleaz5 inc5 o data familia orfani
pentru a observa dacii nu au apiirut intre timp botci "de salvare"; i n
cazul cind au apiirut acestea se distrug cu cel pufin 3 - 6 ore inainte
de administrarea miitcii din nucleu. Matca ce ar proveni dintr-o
eventuali botcii "de salvare" nu ar putea remedia familia, intrucdt
ea ar riimdne neimperecheati, deoarece primiivara devreme lipsesc
trintorii in stupinii.
Se identifici apoi matca pe fagurii nucleului, se prinde cu
doui degete de torace, cu atentie pentru a evita lezarea ei, se
introduce prin orificiul inferior a1 coliviei, dup5 care sc inchide.
Fagurii nucleului se vor intercala in mijlocul cuibului familiei
orfane, sau se vor scutura doar albinele nucleului peste fagurii
familiei orfane, dupii ce in prealabil albinele au fost pulverizate cu
sirop pentru a se evita manifestkile de agresivitate reciproci.
Colivia cu matca se atjeazii intre doi faguri din mijlocul cuibului, la
partea superioarii a acestora. Citeva celule cu miere de pe unul din
fagurii laterali coliviei se vor descilpgci, pentru a da posibilitate
mitcii sii se alimenteze ping cand va fi acceptat5 de albinele
familiei orfane. Dupii 24 de ore se controlcazii daci matca a fost
primitii de ciitre albine. Aceasta se recunoaqte dupi
comportamentul albinelor: dacii albinele stau linigtite pe colivie qi
intind trompa spre matci incerciind s-o alimenteze, inseamnii cii a
fost acceptatii; daci, dimpotrivii, se ingrHmHdesc, agitate, pe colivie
tji incearcg sH road5 cu mandibulele peretii acesteia, este un indiciu
~5nu au acceptat-o.
in primul caz se scoate colivia din stup, se inliiturii capacul
inferior gi se inlocuietjte cu o fiitjie de fagure artificial care sc
perforeazii i n citeva locuri. Se atjeazi colivia la loc, inchizandu-sc
stupul. Albinele vor roade fagurele artificial, eliberdnd matca. Dup5
3 - 4 zile se va controla din nou familia pentru a se constata
prezenta ouiilor, care atest5 acceptarea definitiva a mfitcii. Se va
scoate colivia dintre cei doi faguri, care se vor apropia la distanla
normalB.
 fn cel de-a1 doilea caz, matca se va Iasa in captivitate,
protejata de colivie, inc&24 de ore, iar familia va fi controlatii din
nou pentru a se veclca dac5 nu cumva posedii totu~io botcii de
salvare sau o match neimperecheatii, care au trecut neobservate la
controlul precedent efectuat, acestea fiind cauzele cele mai
frecvente ale neacceptirii mitcii introduse.
0 1netod5mai simplg ~i totodati mai sigurii de introducere a
miitcii, dintr-un nucleu de rezervii intr-o familie orfan2, constii in
urrniitoarele: matca se aqeazi direct pe un fagure din familia orfani,
protejindu-se cu un capac confectionat din sits metalici, cu
dimensiunile de 15 cm x 15 cm, cu marginile indoite in unghi
drept, pe o inaltime de circa 2 cm. Aceste margini se impldnti bine
in grosimea fagurelui. Sub capac, impreuni cu matca, nu trebuie s i
se gStseasci albine din familia orfang, dar se introduc in schimb 30 -
40 albine din nucleul din care provine aceasta. Suprafata de fagure
acoperitii cu acest capac trebuie s5 includii atat celule cu miere, cit
qi celule goale. Fagurele astfel pregitit se introduce in mijlocul
cuibului familiei orfane. h acest mod matca protejati de
agresivitatea albinelor, se g5seqte de la inceput in conditii de viati
apropiate de cele normale (nu in captivitate) qi incepe s5 depun5
oui in celulele goale de sub capac, ceea ce determin5 albinele din
familia orfanti, s-o accepte in mod sigur qi cu mai mult5 uqurinfi.
Dup5 48 ore capacul se inliiturii. Pentru reu~itametodei, trebuie
atentie la amplasarea capacului pe fagure, astfel inclt sii nu existe
posibilitatea de pitrundere a albinelor din familia orfanii pe sub
marginile capacului.
Daci nu se dispune de un nucleu cu matc2 de rezervii,
pentru remedierea unei familii orfane, se va recurge la unificarea
acesteia cu o alt5 familie mai slabi din stupini, dar care s i posede
matcii.
in acest scop, cu cdteva zile inainte de unificare, se va
incepe deplasarea zilnicii a familiei orfane, ciitre cea care posed5
matci, cu o distant2 de 0,5 - 1 m maximum, astfel inclt in ziua
unific5rii cei doi stupi s5 fie aliturati. Se afum8 apoi bine ambele
familii cu ajutorul afum8torului, se stropegte fiecare fagure cu
albine de la cele dou5 familii, pe ambele piifli, cu sirop de zahir ~i
ap8 sau sirop aromatizat cu ment5, melis5, tei etc. pentru ca albinele
s8 capete un rniros comun. h acelasi scop se poate utiliza ~i
presgrarea in seara zilei precedente, pe fundul ambilor stupi, a circa
5 g naftalin5. Se ageaz8 apoi, rind pe riind, fagurii cu albine din
familia orfani, in cuibul familiei cu matc8, la marginea acestuia.
Matca se protejeaz8 timp de 24 de ore in colivie, aceasta
amplasiindu-se ca ~i in cazul descris anterior.
Se recomandi ca unificarea s5 se fac5 spre sear&, cAnd
albinele sunt mai lini~tite.Dupri 24 ore de la unificare, se va revizui
familia, se va restructura cuibul gi se va elibera matca dup5
procedeul cunoscut.

7.2.2. Remedierea lipsei de hranl

Familiile g5site la controlul de prim5varri lipsite de hran8
vor fi ajutate imediat prin introducerea in cuib, bilateral, a doi
faguri cu miere cripricitri luati de la rezerva stupinei. Se recornand5
ca acegti faguri s5 fie tinuti in prealabil timp de ciiteva ore intr-o
incapere la temperatura de 23 - 25EC, iar inainte de a fi introdu~i
in stupi, sB fie desc8pBciti pe o zonB de circa 1 dm2, pentru ca
albinele s5 beneficieze imediat de mierea adrninistrat5.
fn lipsa fagurilor cu miere se recornand& administrarea de
zahk candi, a unor turte din ~erbetde zahBr sau a unei paste
preparate din zah5r farin ~i miere i n propo6ie de 0,3 kg miere la 1
kg zahiir. Pasta se admi~~istreazri sub forma unor turte cu greutatea
de 0,s - 1 kg invelite in tifon sau hsrtie pergament, iar la partea
superioari fiind acoperite cu folie de polietilenil pentru evitarea
deshidrat8rii pastei ~i a pierderilor de caldura din cuib. Turta se
amplaseazi in stup in dreptul ghemului de iernare, deasupra
spetezelor superioare ale ramelor. Turta poate fi introdus5 cu totul
intr-o punga de polietilenii; in acest caz se vor tiiia nivte deschideri
pe partea cu care va veni in contact cu ghernul de albine.
0 metod2 bunri de completare a rezervelor de hranii, dar
care implici un volum mare de munc5, este introducerea in stupii
dcficitari, a unor faguri in ale ciror celule s-a turnat sirop de zahir
concentrat (preparat din doua p8Qi zahir gi o parte ap5). Aceast2
lucrare se executi in modul urmitor: se aleg faguri goi, mai vechi,
deoarece sunt mai rczistenti; aceqtia se ageaz5 orizontal deasupra
unei t5vi $i apoi se toarni cu un ibric, de la o inaltime de 15 - 20 1
cm, siropul putin inc5lzit. Pentru a favoriza umplerea celulelor se
trece de mai multe ori cu m8na pe suprafata fagurelui. Dup5 ce
fagurele s-a umplut pe o parte, se intoarce pe cealaltii fafa in sus ~i
se procedeazc? la fel. lnainte de a fi introdu~iin stupi, fagurii se tin
timp de cgteva ore in pozitie verticali agezati intr-o tav5, pentru ca
tot surplusul dc sirop s5 se scurgi de pe ei. intr-un asemenea fagure
intri 2 - 3 litri sirop. Se vor lua toate misurile pentru prevenirea
furti~agului.
i
7.2.3. Remedierea familiilor slabe
0 familie de albine slabi, constituit5 din 3 - 4 faguri cu
albine, nu poate creqte o cantitate corespunzi?toare de puiet pentru a
se redresa, chiar daci dispune de o matci de bung calitate, deoarece
matca i ~ limiteaz5
i ponta in concordant5 cu cantitatea de albine
disponibile pentru hrinirea qi Fnc5lzirea puietului. De aceea se
recornand5 ca familiile slabe si? se unifice cite dou5, rimin2nd una
din mitcile care se apreciazii a fi mai bung. La unificare se vor
respecta regulile cunoscute. h plus, se vor lua misuri pentru
mentinerea unui regim termic favorabil, reducbndu-se la maximum
cuibul, grupbndu-se eventual mai multe farnilii in acelagi stup, bine
separate $i asigurbdu-li-se urdinig propriu. Daci este posibil, se
vor introduce in familiile slabe, periodic, 1-2 faguri cu puiet c5p2cit
aproape de ecloziune, luati din familiile puternice din stupini; se va
avea griji ca popula.fia familiei sB fie suficient5, pentru a r e u ~ si i
acopere i fagurii nou introdugi, evitindu-se racirea gi
compromiterea puietului.

7.3. H ~ I R E STIMULENTA
A DE PRIMAVARA A
FAMILIILOR DE ALBINE
Hr5nirea stimulenti de prim5vari se efectueazg indi feren t
de cantitatea proviziilor de miere existente in familie, in cazul cind
nu exist5 culesuri de intretinere naturale, avind drept scop,
intensificarea ouatului mstcii. Se recomandi ca hranirea stirnulent5
s i inceapa cAt mai devreme,.posibil, din luna februarie, dac5 permit
conditiile meteorologice. In mod obligatoriu ins&, trebuie s i
inceapa cu cel putin gase s5pt8mini inainte de perioada infloririi
salcimului (calendaristic, la inceputul lunii aprilie).
Pentru hr5nirile stimulente care se fac la sfirgitul iernii qi
inceputul primiverii, se utilizeazi o pasta preparat5 din zah5r farin
qi miere care se administreaza sub forma de turt8, in mod identic cu
cel descris in cazul remedierii familiilor lipsite de hrani.
Dac5 albinele au efectuat deja un zbor de curiifire, este
foarte util s5 se inglobeze in past5 polen conservat sau substituenti
de polen (f"ain5 de soia, lapte praf, drojdie de bere inactivat5 prin
fierbere prealabils), in propoflie de 5% - 20% (vezi capitolul
"HrBnirea albinelor").
Cind hr5nirea stimulent5 incepe in aprilie, se va face prin
descapiicirea periodic5 a unei zone de 1 - 2 dm2 dintr-un fagurc cu
miere care se amplaseazi dupi diafragm5, in cazul stupilor
orizontali sau verticali cu un corp gi magazine, sau lingii peretele
corpului de stup, in partea opus& cuibului, in cazul stupilor
rnultietajafi.
Un procedeu mai economic de hriinire stirnulent2 este
administrarea periodic2 a cantit5tii de 0,3 - 0,5 1 sirop de zahgr ~i
api in proporfie de o parte zahiir qi o parte apii. Siropul se toa-112 in
hrinitoare de tip jgheab, care se amplaseazl'i ca ~i in procedeul
descris anterior.
 Se poate utiliza pentru hriinirea stimulentii de prim5varfi
biostimulatorul apicol "Apifort" sub form3 de past5 sau sirop.

7.4. ASIGURAREA SPATIULUI PENTRU CRESTEREA

PUIETULUI
Ca unnare a hrgnirii stimulente, se intensifkg activitatea de
depunere a ouiilor de c5tre matc5, in stup cregte num5rul de faguri
ocupafi cu puiet. Se impune verificarea periodic5 a familiilor pentru
a asigura la timp, permanent, spatiul necesar pentru depunerea
oulilor ~i cre~tereapuietului.

7.4.1. Asigurarea spatiului pentru creqterea puietului ("15rgirea

cuibului") la stupii orizontali qi verticali cu magazine
Se apreciaz5 c5 este momentul s5 se fac5 I5rgirea cuibului,
atunci cind tofi fagurii din cuib, cu exceptia a doi faguri marginali,
sunt ocupafi de puiet. Lgrgirea cuibului se face prin introducerea
unui nou fagure, care se amplaseazli intre ultimul care contine puiet
~i cel marginal, cu provizii de hran5. Fagurele introdus trebuie s5
fie de culoare inchis5 (s5 fi crescut in el cel putin douii sau trei
generatii de puiet), s5 fie corect construit, continiind pe ambele fefe
in mod preponderent celule de albine lucr8toa1-e;este foarte indicat
s5 aib5 la partea superioarli celule cu miere, care, dac5 sunt
c$ip$icite, se vor desc5p5ci; in lipsa acestora, fagurele se va
pulveriza cu putin sirop de zah5r diluat sau cu ap5 curat5, deoarece
albinele trec in acest caz mai repede pe fagure, incep imediat
curiitirea ~i lustruirea celulelor, preg5tindu-le pentru depunerea
oulilor de c5tre matcii, iar matca i ~ incepe
i mai repede activitatea.
Lftrgirea cuibului se repet5 dup5 aproximativ o s5pt5miin5, la data
aceasta fiind permisii utilizarea unui fagure de culoare deschis5, i n
care matca nu a mai depus ouSi. DacSi timpul s-a incilzit simtitor qi
exist5 un cules de intretinere natural, se poate face liirgirea cuibului
cu doi faguri dintr-odati, amplasindu-se de ambele p5qi ale
cuibului, intre ultima ram5 care contine puiet qi rama mArginal2. in
continuare, se va face liirgirea cuibului ori de cfite ori este necesar,
fiind admisii qi introducerea a doi faguri direct in mijlocul cuibului,
intercalafi printre fagurii cu puiet. Acest procedeu poartii denumirea
de "spargerea cuibului" gi reprezintii nu numai un mijloc de
asigurare a spafiului necesar pentru cregterea puietului dar gi un
mijloc de focare a miitcii pentru intensificarea ritmului de depunere
a ouglor. Procedeul descris conduce ins5 la rezultate negative
(stagnarea ouatului mitcii din cauza perturbiirii regimului terrnic
din cuib), dacii nu este aplicat la momentul potrivit.

7.4.2. Asigurarea spatiului pentru cre~tereapuietului in stupii

multietajap
in cazul in care familia a iernat intr-un singur corp, se va
ad5uga cel de a1 doilea corp, atunci cBnd in cel initial exist5 6 - 7
faguri cu puiet, iar toate cele nouii spafii dintre fagurii existenfi in
corp sunt ocupate de albine. Noul corp se va ageza la bazii, iar
corpul initial, deasupra. Se recomandii ca ramele din corpul care se
adaugii sii confinii mici cantitsti de miere sau s i fie pulverizate in
prealabil cu un sirop diluat. Dupg 2 - 3 zile, cfind albinele au
populat corpul nou introdus, se va proceda la inversarea corpurilor,
corpul cu puiet fiind agezat pe fundul stupului, iar celiilalt,
deasupra.
fn cazul familiilor puternice, care au iernat adiipostite in
douii corpuri, se va proceda dintr-odatii la inversarea corpurilor,
atunci ~ 2 n din corpul superior existii 6 - 7 faguri cu puiet. Din cauza
regimului termic mai favorabil din corpul superior, precum $i
datoritii faptului c i albinele culeg8toare obi~nuitecu existenla
cuibului En corpul superior vor continua sii aduca nectarul qi
polenul in aceastii zoni, matca se va urcn fn cel mai scul? tilnp in
corpul de sus, desE~ur2ndu-giactivitatea de depunere n ouAlor. in
mod obignuit, in decurs de 10 - 15 zile (in funcFie de puteren
familiei), vor fi ocupafi cu puiet 6 - 8 faguri din corpul superior. fn
acest timp majoritatea puietului din corpul inferior, parcurgand
stadiile rnetarnorfozei, se va transforma in albine adulte care vor
ecloziona din celulele cHp5cite ale fagurilor, eliberandu-le. Se
impune deci o nou5 inversare a corpurilor. Asemenea inversari se
vor repeta la interval de 10 - 15 zile la familiile foarte puternice qi
15 - 20 zile la farniliile de putere medie, pang la inceperea infloririi
salc~mului,cand cuibul se va restructura intr-un mod adecvat.
Inversarea periodic5 a corpurilor nu numai c5 asiguri
spatiul corespunz5tor cregterii puietului dar forfeaz5 matca s5-qi
intensifice ponta, accelerand astfel ritmul de dezvoltare a familiilor.
Se impune ins5 aprecierea corect5 a momentului cand trebuie ficut5
inversarea corpurilor, pentru c2 altfel poate fi d5un5toare.
8.1. PREGXTIREA $I ~MPACHETAREASTUPILOR i~
VEDEREA TRANSPORTULUI f~ PASTORAL
Cu 10 - 15 zile inainte de data aproximativ2 a deplas2rii
stupilor se va face un control am2nunfit a1 starii acestora,
reparindu-se defectiunile constatate, vor fi chituite toate cr5p8turile
pentru a se evita iegirea albinelor in timpul transportului, ceea ce ar
provoca pierderi de albine gi ar crea mari dificultati insotitorilor. Se
vor revizui gi repara toate anexele stupilor necesare deplas2rii
(rame de ventilatie, tije metalice de fixare, deschiderile de ventilatie
din capace etc).
Cu 3 - 4 zile Tnainte de data transportului se efectueazii o
revizie amanunfit5 a familiilor de albine, stabilindu-se puterea
acestora, cantitatea de puiet, rezervele de miere. Cu acest prilej se
vor indepgrta din stup fagurii care contin cantitali de miere mai
mari de 1,5 kg, necspiciti, acegtia se vor inlocui cu faguri goi sau
cu rezerve mai reduse. Prezenfa in cuib in timpul transportului a
fagurilor cu cantitgfi mari de miere nccilp5cit2 sau nectar proasp%t,
provoaca supraconsumul de catre albine, cregterea accentuat2 a
temperaturii din cuib, eliminarea intens2 a vaporilor de ap2, cu
efecte deosebit de nocive.
h ziua clnd se efectueaza transportul (sau incepiind din
ziua precedent@, se procedeazti la "impachetarea stupilor", operatic
prin care trebuie s2 se asigure familiilor de albine urmtitoarele
conditii:
- fixarea perfect2 a ramelor ~i a pBCilor conlpone~ltcale
stupului, pentru it se evita deplasarea acestora, strivirea gi agitarea
albinelor;
 - asigurarea unui "spatiu de refugiu" pentru albine,
corespunzitor cu gradul de dezvoltare a familici ~i a unei ventilatii
intense in timpul transportului;
- inchiderea perfectii a urdinigului gi acoperirea perfecta a

tuturor fisurilor gi orificiilor prin care ar putea ieqi albine in timpul

transportului (folosindu-se o pasta din lut moale).
h timpul executarii transportului, albinele reacfioneaza prin
ridicarea temperaturii in cuib peste limita normala, fapt care le
determinil sa abandoneze fagurii cu puiet, tinz3nd sB se disperseze
in spafii goale, pentru a micgora densitatea de acoperire a fagurilor.
De asemenea, se impune asigurarea "spafiului de refugiu" amenajat
?n diferite moduri, in functie de tipul de stup utilizat, precum gi
asigurarea ventilatiei intense. Lipsa acestora produce
supraPnc&lzirea cuibului, intensificarea metabolismului albinelor,
cregterea consumului de hrani, acumularea in organism a unui
surplus de apii care se eliminii mai greu, aparitia fenomenului de
"oparire" care produce in cele din urn8 moartea albinelor adulte gi
a puietului.

8.1.1. Pregstirea pentru transport a stupilor orizontali

h cazul cbnd stupul nu contine toate cele 20 rame, cit este
capacitatea sa, ramele existente se vor fixa strbns cu ajutorul
diafragmei, care se va imobiliza cu douii cuie batute in perefii
stupului.
Distanta intre rame qi imobilizarea acestora se realizeaza
datorit5 distantatoarelor cu care sunt dotate acestea. Daci se
dispune ins2 de rame de rezema, acestea se a~eaziiin continuare in
spatiul ramas in stup pin5 la completarea acestuia, diafragma
aqezsndu-se in acest caz lbngii peretele stupului, opus cuibului;
intre diafragmii qi peretele stupului se vor introduce niqte pene din
lemn. impiedicarea deplasarii ramelor in sens vertical se face prin
aqezarea celor doui gipci cu care este dotat stupul, deasupra
156
umeravelor ramelor, transversal. Peste aceste gipci, central, se vor
ageza cele qase sclnduri care alc5tuiesc podiqorul, suprapuse clte
doui, iar acestea se vor fixa cu ajutorul unei bare din lemn (anex5 a
stupului), care se va prinde la extremit5ti prin foraib5re. Spatiul de
refugiu este amenajat in capacul stupului, iar ventilatia se asigur5
prin orificiile laterale previizute cu plasii de s h 5 existente in
capacul stupului, deschizhdu-se capacele de lemn cu care sunt
previizute.
Seara, inainte de plecare, dup5 incetarea zborului albinelor,
se vor inchide urdinivurile, cu ajutorul blocurilor pentru urdini~qi
sclndurilor de zbor care se fixeaz5 prin c2te dou5 foraib5t-e.

8.1.2. Preggtirea pentru transport a stupilor multietajafi

Evitarea deplasiirii ramelor in sens vertical estc asiguratii
prin suprapunerea corpurilor, iar lateral prin distantatoarele ramelor
tji propolizarea pe care albinele o efectueaz5 i n mod obignuit.
Spaiiul de refugiu este creat prin montarea deasupra ultimului corp,
a ramei hranitorului (fir5 tava metalic5). Ventilafia se asigur5 prin
inlocuirea podigorului cu rama de ventilafie care se ageaz5 dcasupra
ramei hrgnitorului. Fixarea tuturor p5gilor componente gi ale
anexelor stupului este realizat5 prin cele dou5 tije metalice care se
introduc prin orificiile practicate in peretii acestora. Tijele se
fixeazii la extremitatea inferioarii, sub fundul stupului, cu un cui, iar
la extremitatea superioar5 sunt infiletate strGns cu clte o piulit5
fluture astfel inclt toate piesele stupului fac un corp comun.
hchiderea urdinigurilor pe durata dcplasBrii se va face cu
putin timp inainte de plecare, utilizandu-se blocul pentru urdiniq ~i
un inchizator din ~ipciide lcmn care se fixeaz3 cu douB foraibire.

8.1.3. Preggtirea pentri~transport a stupilor R.A.-1001

Pentru inliturarea posibilitiltilor deplasarii ramelor pe
directin orizontala se introduc doui pene din lemn intre diafi-agmi
157
gi peretele stupului. Deasupra corpului se ageazi 1 - 2 magazine (in
funcfie de puterea familiei gi de sezon), ale caror rame, fiind fir2
distantatoare, se vor alipi strfins de cei doi pereti laterali, in mijloc
ramfingnd un spatiu de refugiu. Podigorul se va inliltura,
transportiindu-se separat. Ventilafia se asigurci prin deschiderea
orificiilor din capac. Se verificc? fixarea perfect5 a fundului qi a
capacului stupului prin dispozitive metalice cu care este dotat
stupul in acest scop.
inchiderea urdiniqului sc realizcazc? prin utilizarea sciindurii
de zbor care se fixeazg cu foraibgre.

8.1.4. Pregiitirea pentru transport a stupilor 1.C.A.-1

La stupii I.C.A. - 1 se realizeazi spatiul de refugiu in
interiorul podi.yorului - hrinitor, deschizrindu-se orificiul de
coniunicare a primului compartiment, cu cuibul qi inlfituriindu-se
capacul ce acoperi primul yi al doilca compartiment. Peste
podiyorul-hriinitor astfel pregiitit se a.yeazH rama de ventilatie. Tijele
metalice vor fixa partile principale cornponente yi anexele stupului,
intocmai ca la stupul rnultietajat. La fel se realizeazfi fixarea
ranielor gi inchiderea urdini~ului.

8.2. ASIGURAREA SPATIULUI NECESAR PENTRU

DEPOZITAREA MIERII, i~ TIMPULCULESURTLOR
PRINCIPALE

8.2.1. Asigurarea spatiului pentru depozitarea mierii,

in stupii orizontali
Cu 2 - 3 zile inainte de declanyarea unui cules principal,
familia de albine se va organiza in felul urmiltor: 19ngj. peretele
insorit a1 stupului se va ageza un fagure cu pisturii, urmat de un
fagure artificial, pe care albinele il vor clidi in timpul culesului, iar
matca va depune ouii; se vor aqeza apoi tofi fagurii cu puiet, un a1
doilea fagure artificial qi in cele din urmg 4 - 7 faguri cu celule
goale, pe cit posibil de culoare deschisii, in care se va depozita
mierea. in timpul culesului, albinele vor depozita mierea mai intii
in celulele goale din partea superioarii a fagurilor cu puiet, formdnd
"coroanele" de miere, dupii care vor continua depozitarea in fagurii
goi introdu~i.h functie de intensitatea culesului, peste citeva zile
se vor introduce din nou alfi faguri goi cliiditi gi faguri artificiali,
amplasandu-se intre ultimul fagure cu puiet ~i cei care au fost deja
umplufi cu miere; aceqtia din urmii se vor deplasa treptat ciitre
capiitul stupului, opus cuibului.
Pentru a da posibilitatea albinelor ca in timpul culesului
principal sii circule prin ambele urdiniguri se poate interpune o
diafragmg cu gratie despiiflitoare intre ralnele cu puiet vi cele cu
miere; altfel nu se admite deschiderea celui de a1 doilea urdinig,
deoarece matca ar trece pe fagurii goi din dreptul acestuia, Tncepiind
sii depunii ou5, fapt nedorit deoarece se creeazj dificultiiti la
extragerea mierii,

8.2.2. Asigurarea spa$iului pentru depozitarea mierii,

in stupii multietajafi
Cu 1 - 2 zile inainte de declan~area culesului principal,
indiferent de data ~ 2 n ds-a Gcut ultima inversare a corpurilor, cuibul se
va organiza astfel: Tn corpul inferior se vor introduce tofi fagurii cu
puiet necapiicit, completGndu-se in continuare, dacii mai rhrine spatiu,
cu fagurii cu puiet ciipiicit qi fagurii cu celule goale. h corpul al doilea
se vor introduce fapri cu celule goale ~i eventual faguri cu puiet
cipiicit care nu au inciput in corpul inferior. Dac5 fnmiliile sunt de
putere medie, iar culesul nu este deosebit dc intens vor fi suficiente
aceste doui corpuri. La un cules mai abundent qi in cazul familiilor
foarte dezvoltate, odaa cu actiunea de organizare a cuibului se vn
adiiuga qi cel de a1 treilea corp Cfig. 60).
La inceputul culesului, albinele obiqnuite sti aibi cuibul i n
corpul a1 doilea, vor continua sii depoziteze nectarul in fagurii goi
din acest corp precum qi in celulele fagurilor care se vor elibera
treptnt prin eclozionarea albinelor. La familiile la care s-a pus gi cel
de al doilea corp, de indata ce fagurii din corpul a1 doilea s-au
urnplut cu rniere iar albinele au inceput c8p8cirea, sc procedeaz2 la
intercalarea corpului a1 treilea intre primul ~i a1 doilea corp. in
funclie de durata yi intensitatea culesului, se poate ad5uga un a1
patrulea corp, atunci c3nd se constats c2 au fost umpluti cu miere
fagurii din corpul a1 treilea. Corpul cu faguri goi se a~eaziiintre
corpul ocupat cu puiet qi cel superior umplut cu miere. in acest mod
se respect&instinctul natural a1 albinelor de a depozita proviziile de
miere imediat deasupra puietului. ~ntruciit ins; acest procedeu
implicg un volum mai mare de munci se admite suprapunerea
corpurilor suplimentare in ordinea adiuggrii lor Cfig. 61).

Fig. 60 Asigurarea spafiului pentru depozitarea mierii 'n stupii

multietajati prin intercalarea corpurilor 1- 4 corpurile stupului

Ca regulii generalii, corpul a1 treilea gi eventual a1

patrulea se vor ayeza numai dac5 este absolutii nevoie de ele.
Suprapunerea corpurilor suplimentare i n conditiile unui cules de
intensitate moderat5, determin5 depozitarea mierii intr-un numar
mare de faguri dar i n cantitate mic2 in fiecare, precum yi
favorizarea ridicgrii mHtcii in aceste corpuri, creiindu-se
dificultgfi la extracfia mierii.
Pentru limitarea activit5fii m5tcii pe durata culesului
principal numai in corpul inferior, se poate utiliza gratia
despiiflitoare, care se intercaleazii intre acesta gi corpul a1 doilea.
h e d i a t dupii terminarea culesului gratia se inliitur5.

Fig. 61 Asigurarea spatiului pentru depozitarea mierii 'n stupii

multietajafi prin suprapunerea corpurilor 1 - 4 corpurile stupului

8.2.3. Asigurarea spatiului pentru depozitarea mierii in stupii

R.A.-1001 qi 1.C.A.-1.
La inceputul culesului principal se a~eazii deasupra
corpului, magazinul pentru miere. Albinele vor depozita nectarul
mai intrii in partea supenoar5 a fagurilor cu puiet din cuib, formind
"coroanele" de miere, apoi vor incepe sii umple cu miere fagurii din
magazin. h stupii R.A.- 1001 acegtia vor fi agezati la distanfa mai
mare unii de alfii, pentru a impiedica accesul mgtcii, respectiv
blocarea cu puiet a fagurilor, destinati depozitsrii mierii.
Dac5 se constat5 c5 magazinul este pe jumatate plin cu
miere, iar culesul continua, se va aqeza un a1 doilea magazin cu
faguri goi, intercalindu-se intre corpul stupului gi primul magazin.

8.3. RECOLTAREA $I EXTRACTIA MIERII

Recoltarea ramelor in vederea cxtractiei mierii se face citre
sfrirgitul fiecgrui cules principal, atunci ~ 2 n dfagurii sunt plini, iar
albinele au inceput c5pTlcirea celulelor in partea lor superioarfi
(acest fapt indicand maturarea con~plctila rnierii).
 Sc rccomandi ca recoltarea sii se facii inainte de incetarea ,
culesului, deoarece in lipsa acestuia albinele devin agresive gi se
poate produce un furtigag generalizat in toatii stupina.
I
Ramele cu miere se scot din stup, dupa prealabila scuturare
$i apoi maturare cu peria, pentru indepsrtarea tuturor albinelor,
avdnd grijii ca acestea s5 cad2 deasupra ramelor r%mase,pentru a nu
se pierde matca familiei.
Fagurii recoltati sunt introdugi in lada pentru transport sau
in corpuri de stup multietajali, ferifi de accesul albinelor, se
transport% in inciperea destinatii extractiei, procedbndu-se la
aceasti3 *operatie c i t timp fagurii sunt calzi inc%.
In inci3perea amenajata pentru extractia mierii nu trebuie s i
piitrundg albine, iar temperatura sB fie de minimum 18EC, deoarece
la o temperaturi mai scizutii mierea devine mai vbscoas%, se
extrage greu, fagurii se rup gi riimilne multii miere pe peretii
celulelor.
in conditii de stupirit pastoral va servi drept camerg pentru
extractia mierii, cabana apicolii. Aceasta nefiind etanyii, pentru a
evita piitrunderea in interior, in timpul lucrului, a unui numar mare
de albine, se va amenaja in fati, un cort din plas% de material
plastic sau tifon de dimensiunile cabanei, peretele anterior a
acesteia servind drept perete posterior a1 cortului. Albinele, care
p%tmnd cventual in cort sau in cabanii, riim2n in continuare captive
in cort in decursul intregii zile de lucru, se refugiaza ~i se zbat
continuu in unul din ungherele superioare ale cortului, incercgnd sii
iasii afarii, fir5 a reugi gi Erii a putea executa mobilizarea altor mii
de albine la sursa de miere descoperitg in cabanii, aya cum s-ar
intbmpla* in absenta cortului.
Inainte de extractie, fagurii se sorteaza Pn douii categorii:
faguri de culoare deschisii, in care nu s-a crescut puiet yi de culoare
mai inchisii in care s-au crescut mai multe generatii de puiet.
Mierea provenit5 din fagurii mai vechi este intotdeauna de culoare
mai inchisii, din cauza pigmentilor provenifi din materiile neceroase
(inveliguri tegumentare larvare gi nimfale), pigmenti care se dizolvi
162
in masa mierii; mierea de culoare mai inchisi este general mai
pufin apreciati (mai ales ~ 2 n deste vorba de mierea de salcdm).
Pe miisurii ce fagurii se recolteazi din stup, vor fi
descipiciti, tiiindu-se operculele de cearii ce acoperii celulele cu
miere, cu ajutorul cutitului pentru desciipicit, bine incilzit. fn cazul
cind incilzirea cutitului se face cu apii sunt necesare cel putin douii
cutite: in timp ce se lucreazi cu unul, celilalt se incilzegte in apa
care fierbe.
Descipicirea se face deasupra tivii sau a mesei pentru
descipicit.
Fagurii descipiciti pe ambele fete vor fi sortafi dupi
greutate (pentru buna echilibrare a rotorului extractorului), apoi
introdugi in extractor gi a~ezatiin suporturile existente pe rotorul
acestuia
La extractia mierii cu extractoare de tip tangential se va
avea in vedere ca fagurii s i fie amplasafi cu speteaza superioara in
direcfia inversi fati de sensul de deplasare a axului rotorului,
pentru ca mierea sii iasii ugor din celule (din cauza pozitiei uqor
inclinate in sus a celulelor fagurilor).
Pentru a evita degradarea fagurilor in timpul extractiei, se
procedeazii i n modul urmiitor: se actioneazi manivela extractorului,
mirindu-se treptat turatia pin8 se aude f i ~ i i t u lcaracteristic a1
mierii proiectate pe peretii rezervorului extractorului. Din acest
moment se actioneazi in continuare manivela f5ri a se m5ri turatia,
cel mult 20 secunde, dupi care se opregte rotorul gi se intorc
fagurii cu cealalt5 parte ciitre peretii rezervorului. in etapa a doua,
turatia rotorului se rniregte lent, pini se ajunge la 250 turafii pe
minut (circa 70 - 80 invdrtiri la manivela extractorului) gi se
mentine la aceasti vitezli de invktire, pdni cand nu se mai aude
fo~netulmierii aruncate pe peretii rezervorului. Apoi fagurii se
introduc din nou pe fats initiali pentru a se extrage restul de rniere.
Prin extragerea a circa 50% din miere de pe o parte a hgurilor ~i
apoi intoarcerea pe partea opus2 se eviti ruperea acestora sub
acfiunea presiunii mari ce ar exercita mierea in cazul ciind s-ar
mnri in continuare turatia.
La extractoarele radiale, ramele se a~eazil pe rotor cu
spctesrza superioar5 c3tre peretele rezervorului extractorului;
datorit5 pozitiei acestora mierea se extrage dintr-o data de pe
ambelc fcte, ramele nu mai trebuie fntoarse, iar riscul ruperii lor in
timpul centrifug5rii este minim.
Pe misur,? ce fagurii sunt dafi la extractor, sunt depozitali i n
corpuri de stupi, feriti de accesul albinelor gi reintrodugi in familiile
de albine ciltre seari, dupi ce a incetat zborul albinelor.

8.4. ~NGRWIREAFAMILIILOR DE ALBINE

~NSEZONULDE V A D U ~ P TERMINAREA
~
CULESULUI DE LA SALCAM
Dup5 terminarea culesului principal de la salciim gi
extragerea mierii, ingrijirile care se dau familiilor de albine au drept
obiective principale: favorizarea dezvoltgrii, in continuare, pentru
valorificarea culesului urmiltor ~i menfinerea in stare activil
(prevenirea roirii naturale).

8.4.1. Misuri pentru dezvoltarea familiilor in sezonul de varl

Pentru a favoriza dezvoltarea familiilor in aceasti perioadil,
se va asigura in permanenfa mitcilor spafiul necesar pentru
depunerea pontei, deoarece, in general, in timpul culesului de la
salciim acest spafiu a fost micgorat, at% prin tendinla natural5 a
m5tcilor de limitare a ouatului in perioada de cules, ciit gi prin
m5isurile luate de apicultor (modul specific de organizare a cuibului
pe durata culesului). La familiile adapostite in stupi orizontali,
imediat dupi terminarea culesului de la salc2m ~i extragerea mierii,
se vor introduce in partea central2 a cuibului 3 - 4 faguri cu celule
goale, care se vor intercala printre fagurii cu puiet din cuib. Se va
continua apoi, periodic (aproximativ siptimlinal), operatia de
l5rgire a cuibului cu cdte doi faguri amplasati in mijlocul cuibului,
separati prin cdte 1 - 2 faguri cu puiet.
fn cazul stupilor multietajati, dacii in perioada culesului s-a
utilizat gratia despgrfitoare (Hanemann) pentru limitarea activit5fii
de ouat a miitcii numai in corpul inferior, imediat dup5 terminarea
culesului aceasta se va indepiirta, ddnd posibilitatea m5tcii s%treac5
in corpul a1 doilea, pentru a-gi incepe ponta. Dac5 nu s-a folosit
gratia despirfitoare, la terminarea culesului, in stup va exista
urmiitoarea situafie: matca a trecut in corpul superior gi cu tot
aportul abundent de nectar din timpul culesului, a reugit totugi sii
umple cu ouii citiva faguri din acest corp, in timp ce in corpul de
jos s-a acumulat o cantitate mare de piisturii i n locul puietului care a
eclozionat. La asemenea familii se va face inversarea celor dou5
corpuri (corpul superior se va muta pe fundul stupului, iar cel
inferior va veni in locul acestuia).
in continuare, in ambele situatii, se va face periodic (la
interval de 2 - 3 siiptHmdni) inversarea corpurilor, p2n5 la inceperea
culesului de la tei sau floarea-soarelui, cdnd cuibul se va organiza
in modul cunoscut, ca gi pentru culesul de la salcdm, in vederea
asiguririi spatiului pentru depozitarea mierii.
La stupii R.A.-1001 ~i 1.C.A.-1 se va face liirgirea periodic5
a cuibului ca gi la stupii orizontali, iar magazinele, contindnd faguri
cu celule goale, se vor menfine deasupra corpurilor pentru a se
ad5posti in ele albinele culeg5toare, care in aceast5 perioadi, lipsite
de activitatea de cules, ar aglomera i n niod inutil cuibul, favorizdnd
aparitia "frigurilor roitului".
Indiferent de tipul de stup, dacii in aceasti perioad5 nu
exist5 un cules de intretinere, se va proceda la hrilnirea stimulent5
a familiilor cu sirop de zahiir, pentru intensificarea oualului
rnitcilor.
 8.4.2. Mfisr~ripentru menpnerea familiilor in stare activg
(prevenirea roirii naturale)
Perioada care urmeazi dup,?culesul de la salcim, coincide
cu perioada fn care se manifest5 instinctul de roire natural3 a
familiilor de albine. Aceastfi stare, cunoscut,?in practica apicolil sub
denumirea de "frigurile roitului", se recunoagte prin urmitoarele
manifestiri: diminuarea activitfitii albinelor culegitoare; sistarea
construirii fagurilor artificiali sau degradarea acestora prin clidirea
a zeci de inceputuri de botci; incetarea activititii de ouat a mitcii
(fapt care se deduce din existents in familie numai a fagurilor cu
puiet ciIp2cit aproape de ecloziune gi absenta oufilor sau a puietului
necipgcit); prezenfa unor aglomeriiri de albine pe peretele din fata
stupului in vecinitatea urdini~uluiprecum qi sub sciindura de zbor.
Daci nu se iau rn5su1-iimediate, vor apare botci, apoi ou5 gi
larve, iar dupi cfipficirea primei botci se va produce roirea, fapt care
va duce la fragmentarea qi slibirea familiilor in cauzil, participarea
lor eficient5 la culesurile urmiitoare fiind exclusi.
Pentru prevenirea intriirii i n "frigurile roitului", imediat
dupiI terminarea culesului de la salcbm, se vor lua urmitoarele
misuri:
- se va face la timp lilrgirea cuibului;
- se vor mentine urdini~urilelarg deschise, pentru asigurarea
ventilatiei ~i regimul termic convenabil in cuib;
- se vor lua milsuri de umbrire a stupilor care sunt prea
expu~irazelor directe ale soarelui;
- se va proceda la ridicarea periodicg (siptimdnal), din
familiile foarte puternice, a unor faguri cu puiet c2piIcit ~i cu
albinele existente pe ace~tia,utilizgndu-se la intfirirea familiilor
mediocre sau slabe, la formarea de roiuri artificiale, nuclee cu mitci
de rezervi sau familii ajutfitoare.
Toate aceste m2suri se vor practica timp de 3 - 4 siptimini
dupi terminarea culesului de la salcdm ciit timp existfi pericolul
roirii naturale.
166
 h situatia in care, cu toate misurile luate, intr-o familie au
apiirut deja botci, se va proceda la distrugerea total: gi repetat: a
acestora. h continuare, se va executa divizarea temporarii a
familiei,+. procedbndu-se diferentiat in funcfie de tipul de stup.
In cazul unei familii adgpostite intr-un stup orizontal, dupii
distrugerea tuturor botcilor existente, se va lua fagurele pe care se
aflii matca gi impreunii cu alti 2 - 3 faguri cu puiet necipicit, se vor
amplasa la capitul opus al stupului, separindu-se cu gratia
despiiqitoare gi deschizindu-se urdinigul secundar. intre cuibul
initial ~i cel nou format se vor interpune crit rnai mu]@faguri cu
celule goale gi faguri artificiali (un numBr de 7 - 8). fn cuibul i5r5
matc5 vor apare botci, dar nu pentru roire, ci pentru cregterea unei
noi mitci. Dupi 2-3 siptimbni, cbnd a trecut perioada favorabilii
roirii naturale, cele 2 familii se vor unifica, fir5 a ne preocupa de
soarta mitcilor, deoarece de obicei rimdne matca cea mai tiinzr:,
mai valoroasi, cealalt: fiind omoriitii de albine. S-a obfinut astfel
din nou o singurii familie puternicg, dotatii cu matc5 tiniri, cu o
cantitate mare de puiet (prevenit de la cele douB mBtci), familie care
va putea valorifica bine culesul urmiitor.
fn cazul unei familii adipostite intr-un stup multietajat,
fagurele pe care se ggsegte matca, Tmpreung cu 2 - 3 faguri cu puiet
neciipicit gi cifiva faguri artificiali se vor aveza in corpul de jos,
folosind gratia despiiqitoare. Peste acest corp se va ageza corpul a1
doilea, care va confine faguri cu celule goale gi faguri artificiali;
restul fagurilor cu puiet se vor ageza in corpul a1 treilea. in acest a1
treilea corp, lipsind matca, albinele vor constitui botci, dnr nu
pentru roire, ci pentru a-gi cregte o nouii matci. Albinele din cele
doui familii nou formate vor utiliza in comun, in timpul culesului
de la tei, corpul a1 doilea, pentru dcpozitarea nectarului. Dupg
terminarea culesului gi extragerea mierii cele doua fa~niliise vor
unifica, rimiinind matca tiniirii ~i o singurii familie cu populatie
corespunziitoare, apt: s: valorifice un eventual nou cules.
 8.5. ~NMULTIREAFAMILIILOR DE ALBINE PRIN
ROIRE ARTIFICIALA
Roirea artificial2 presupune dirijarea procesului natural de
inmullire a familiilor de albine. in acest sens, apicultorul trebuie s5
acfioneze asupra familiilor recordiste, in sensul dezvoltirii rnaxime
a acestora, urnifind ca ulterior, in scopul prevenirii roirii naturale, s i
se procedeze, prin diferite tehnici, la obtinerea unor roiuri, din care,
ulterior, se vor dezvolta familii puternice care vor deveni
productive in viitorul an.
Metodele de roire artificiali sunt foarte numeroase, ele
putfind f i aplicate in Si~ncliede situatie ~i de conditiile concrete
existente in cadrul fiecirei stupine.

8.5.1. Roirea artificiali prin stolonare

Accasti metodi se practicii dupi terminarea culesului
principal dc la salciirn, ciind familiile ating dezvoltarea maximi,
prevenindu-se in felul acesta roirea naturali.
in ncest scop, se ridici 1 - 2 faguri cu puiet cc?pacit,
impreuni cu albincle care-i acoperc? dintr-o familie (stoloni
individuali), sail din mai multe familii (stoloni colectivi), care se
vor introduce intr-un stup pregitit in prealabil. Ramele cu puiet (2 -
4 rarne) se a~eaziiin mijloc, iar de o partc ~i de alta se pune ciite o
rani8 cu provizii dc hranii. Pentru int3rirea roiului gi evitaren
dcpopuliirii, se vor scutura albinele tinere de pe 1 - 2 faguri cu puiet
din altc familii. Dupii forrnarea roiului, acesta se ageaz5 pe un loc
nou in stupinii, reducgndu-se urdini~ulla 1 - 2 cm.
DupA circa 6 ore dc la forrnare, roiul va primi o matci
imperechcaii, sail dup8 24 de ore se va da o botc5 c5picit5 (fig. 62).
 Fig. 62 Schema roirii prin stolonare

h cazul in care se dispune de matci imperecheati, roiul va

fi format din 4 faguri cu puiet, pe c2nd in cel de a1 doilea caz, roiul
poate fi alcituit numai din 2 faguri cu puiet.
Deoarece roiul format nu dispune de albine culegfitoare se
recomandi turnarea in celulele fagurilor a circa 250 ml. apg, iar
dupi citeva zile se va ajuta cu 1 - 2 faguri cu puiet cipicit pentru
intirirea acestuia.
Avantajele acestei rnetode const5 in aceea c5 nu duce la
slibirea familiilor din care se iau fagurii (stolonii) ~i se poate
practica gi mai t2rziu in var5, sau chiar in toamn5.

8.5.2. Roirea artificial%prin divizare

Metoda se dovedegte foarte simpli gi consti in ridicarea a
jumatate din num5rul fagurilor cu puiet, provizii de hrana ~i
albinele de acoperire dintr-o familie foarte pulernic%. Fagurii
mentionati care se ridic5 se introduc intr-un stup gol, preggtit in
prealabil. Cei doi stupi se aqeaz5 de o parte qi de alta a locului pe
care 1-a ocupat familia initial; la o distantfi de O,5 m unul de
169
cel5lalt, cu urdinigurile mic~orate.Albinele culegitoare nu mai
g5sesc vechiul urdinig atunci cand se intorc de la cimp ~i se vor
distribui in mod aproximativ egal intre cei doi stupi. Citre seari,
roiul fir5 rnatc5 va primi o matc5 protejat5 in colivie, sau se va
incastra o botci c5piciti intr-o margine a unui fagure cu puiet dupi
un interval de 24 de ore. h zilele urmZitoare, stupii se vor deplasa
treptat cu ciite 0,s m zilnic, citre locurile definitive pe care le vor
ocupa i n stupin5 @g. 63).

Metoda prezint5 avantajul c i cele doui familii posed5 de la

inceput albine tinere, puiet ~i albine culeg5toare in mod
aproximativ egal, iar ca dezavantaj c i ambele familii sunt relativ
slabe, motiv pentru care se recomandi pentru zonele caracterizate
printr-un cules principal tardiv, cu 40 - 50 de zile inainte de
declan~areaacestuia.
 8.5.3. ingrijirea roiurilor artificiale dupi formare
Dup5 formarea roiurilor, indiferent de metoda utilizat5,
acestea vor fi controlate obligatoriu dup5 7 - 10 zile pentru a vedea
dacH m5tcile introduse gi-au inceput depunerea pontei. in cazul in
care roiurile au fost dotate cu botci cilpicite, aproape de ecloziune,
depunerea pontei incepe dupii cel mult 25 de zile, perioadii necesar5
ecloziunii miitcii, instaliirii maturitiitii sexuale gi imperecherii
acesteia.
Dac5 dup5 scurgerea intervalelor menfionate nu se constati
prezenfa ou5lor in celulele fagurilor, inseamnil cil roiul respectiv a
ramas fir2 matc5.
fn aceast5 situatie se procedeaz5 la unificarea roiului cu o
familie mai slab5 din stupin5 pentru valorificarea albinelor acestuia
gi a evita aparitia albinelor ou5toare.
Dacii se constatH, cu ocazia controlului, prezenta m3tcilor, a
ou5lor gi a larvelor, roiurile vor fi ajutate pentru int5rire cu 1 - 2
faguri cu puiet c5p5cit, fir5 albine, proveniti din familiile puternice
din stupin5. Se recomandii ca aceasti operafiune s i se execute
periodic la intervale de 2 - 3 s5pt5mdni, pdn5 cdnd roiurile
artificiale vor atinge dezvoltarea unor familii de putere medie.
h cuibul roiurilor artificiale trebuie s5 se g&,easc5permanent 5 -
6 kg de miere.
h cazul in care nu exist5 cules in naturi, aceste rezerve de
hran5 vor fi asigurate cu faguri cu miere luati de la alte familii. Pe
mgsura dezvoltirii, apicultorul va executa periodic operafiunea de
lirgire a cuibului pentru asigurarea spatiului necesar cregterii
puietului.
 Cre~tereamitcilor se poate realiza pe cale natural: ~i pe
cale artificiali.
Creqterea natural5 a mitcilor de ciitre albinele lucratoare se
realizeazi in situatiile c3nd familia riim3ne orfani (iqi pierde
matca), ~ 2 n dfamilia de albine se pregite~tepentru roire, sau ~ 2 n d
matca este necorespunzatoare.
in primul caz, miitcile obtinute din botcile de salvare sunt de
calitate inferioar2 deoarece provin in urma schimbirii destinatiei
unor larve, in general vfirstnice, de albine lucritoare.
A

In al doilea caz, mtitcile rezultate sunt de calitate, dar faptul

cii provin din botci de roire face sii se transmiti la descendenti
insu~ireade roire sau fenomenul de necbalie.
fn al treilea caz se realizeazi o cregtere a mitcilor prin
schimbarea liniqtit5 a celor necorespunziitoare. & aceastii situaiie
albinele clidesc un numtir redus de botci de salvare, iar creqterea
viitoarelor m5tci incepe incii din stadiul de ou, hrinindu-le cu
IZiptigor din abundentti. Mitcile rezultate sunt de bung calitate, iar
daci are loc imperecherea, in cuib pot sii apari ouii de la ambele
mtitci, ins2 curgnd matca vkstnicii va dispare.
Deoarece in exploatarea familiilor de albine se impune
obtinerea de mitci, apicultorul poate interveni, forf3nd familia de
albine s2 produci mgtci, prin punerea familiilor, cele mai valoroase,
i n cel putin una din situaliile mentionate anterior.
Cre~tereaartificial5 (dirijat5) a m5tcilor se bazeaz5 pe doug
grupe de metode: una f i r i transvazarea larvelor utilizatii in
stupinele mici de tip gospodiiresc qi alta cu transvazarea larvelor,
utilizati in creyterea intensiva.
 9.1 CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZAREA
LARVELOR
in scopul obtinerii unor miitci de calitate, materialul
biologic trebuie sii proving de la cea mai bunii familie din stupini
(familie maternii) ale ciirei insuviri au fost urmilrite timp de 2 - 3
ani. Valoarea mritcilor este influentats de viirsta larvelor destinate
cregterii de miitci, cele mai bune rezultate fiind obtinute din larvele
in virst8 de 12 - 36 ore.
Pentru obtinerea acestor larve, se introduce i n mijlocul
cuibului familiei materne un fagure bine conformat, de culoare
brunii - deschis, protejat in izolator, sub care se introduce matca,
pentru a avea sub control vdrsta larvelor. in a patra zi de captivitate
a miitcii, in celulele fagurelui din izolator se vor giisi numai larve i n
virstii de o zi, care vor fi utilizate pentru lucriirile de cregtere a
miitcilor. Se scoate fagurele, se indepiirteazii albinele de pe el prin
periere (nu prin scuturare), se transportii intr-o incspere, se a~eazii
pe o masii, apoi, folosind un cutit bine asculit gi inciilzit in ap5
fierbinte, se taie f 2 ~ i ide cdte un rdnd de celule. Aceste celule se
scurteazii la o treime din iniiltimea lor pe una din fetele fagurelui,
iar pe fata opus2 se scurteazii pdnii aproape de bazii. Fiecare fri~ie
obtinutii se taie in fragmente care sii nu continii deciit ciite o singurg
celulii intreagii, cu o larvii de o zi Tn interior.
Celulele, astfel pregstite, se fixeaz$ fiecare, pe cite un
suport de tipul unor dopuri din material plastic. Lipirea celulelor se
face utilizdnd cdteva piciituri de apii fierbinte sau o piciiturii de
cearii topitii. Dopurile se introduc apoi in ciite 15 orificii practicate
in trei gipci pe care se monteazii, mobil, in interiorul unei "rame de
cregtere" (vezi utilaj pentru crevterea mtitcilor).
Rama de crevtere, cu cele 45 locuri cu celule cu larve, se
introduce intr-o alt5 familie selectionat&,pregfititfi din timp, nunit&
"familie cresciitoare" ("doicci"). Accasta va cfcctua in continuare
alimentarea larvelor, va construi ~i dcfinitiva botcile, ingrijindu-le
p3n5 la eclozionarea miitcilor. Organizarea familiei crescatoare in
vederea introducerii "ramei de cregtere" se face in f~incfiede tipul
de stup in care este adgpostitii.
CBnd familia cresciitoare este adgpostitil intr-un stup
orizontal, se va impfirti stupul in dou5 compartimente: primul (in
dreptul urdini~ului)va confine cuibul familiei, cuprinzsnd fagurii
cu puiet, matca, faguri goi pentru depunerea ouiilor, iar lateral
faguri cu provizii de hranil (in total 12 faguri); cel de a1 doilea
compartiment va constitui compartimentul propriu-zis de cregtere a
miltcilor .yi se va separa de primul printr-o diafragmi previzutg cu
gratie despilqitoare (pentru a impiedica accesul matcii); aici se va
introduce rama de creqtere central, flancatil de ambele piiqi de cdte
2 faguri cu puiet necilpilcit gi c3te 1 - 2 faguri cu provizii (in total 7
faguri). Prezenta fagurilor cu puiet in acest compartiment este
absolut necesaril deoarece atrage un numiir mare de albine tinere
capabile sii secrete lilpti~or~i s i alimenteze in mod corespunziitor
larvele din botci (viitoarele mitci). Albinele tinere din
compartimentul de creStere percep in mica mgsuril substanfa de
matci, separate fiind de accasta prin gratia despiflitoare gi cele
cdteva rame cu provizii. h consecinfi, vor adopta un comportament
similar albinelor lipsite de matc5: vor incepe transformarea unor
celule din rama de cregtere in botci, alimentdnd in mod
corespunz2tor larvele de o zi ce se gisesc in acestea. Pe toatil durata
perioadei de creqtere a mitcilor, familia cresciltoare va fi hrilnitii cu
sirop de zahilr turnat in hrilnitoare, in ambele compartimente.
fn cazul cdnd familia cresciitoare este ad5postitii intr-un stup
multietajat, cuibul se va mentine in corpul inferior, iar in cel
superior se va organiza compartimentul de cregtere a miitcilor, in
mod similar cu situatia precedents; cele douil corpuri se vor separa
Pntre ele printr -0 gratie despilqitoare.
Indiferent de tipul de stup utilizat, se va avea grijii ca in
compartimentul de cregtere s8 existe in permanenfii ~i puiet cipilcit
din care s i eclozioneze albine tinere care sii alimenteze abundent cu
liptigor larvele din botci.
A

In metoda descris4 procentul de lame luat in cregtere de

citre familia crescitoare este relativ redus, numirul de miitci care
se obfine este relativ mic in comparafie cu numiirul de 45 larve care
s-au introdus initial.

9.2. CRESTEREA ~ T C I L O R
CU TRANSVAZAREA
LARVELOR
Aceasti metodi se utilizeazii in creFterea intensiv5 a
mitcilor i n cadrul stupinelor pepiniere. Aceste cregteri dirijate fac
posibili cunoagterea originii mitcilor, favorizand activitatea de
selectie in vederea amelioririi familiilor de albine.
A

In sistemul intensiv de cregtere a mitcilor se disting

urmitoarele faze de lucru:
- pregitirea botcilor artificiale;
- pregitirea familiilor materne;
- transvazarea larvelor;
- preggtirea familiilor "starter"(pornitoare);
- pregitirea familiilor crescitoare (finisoare);
- marcarea mitcilor;
- formarea nucleelor pentru imperecherea mgtcilor.

9.2.1. Pregitirea botcilor artificiale

Botcile artificiale se confectioneazi din ceari de cea mai
bung calitate in timpul iernii gi sunt phstrate in cutii intr-un loc
curat gi ricoros.
Tehnica confecfionirii botcilor artificiale a fost prezentati
anterior (vezi 3.7.1 .). in general, pentru o productie curenti'i de 6
000 mitci a unei pepiniere este necesarH confecfionarea botcilor
artificiale din cantitatea de 12 - 13 kg de cearH.
 9.2.2. Pregstirea familiilor materne
Familiile din care se va obtine materialul biologic pentru
cregterea matcilor trebuie sH fie din cele mai valoroase, asiguriindu-
li-se totodata gi conditii foarte bune dc intretinere, Pentru obfinerea
larvelor de o zi se va folosi fagurelc introdus in izolator, dup5
procedeul descris anterior.
9.2.3. Transvazarea larvelor
Botcile artificiale sc introduc in rama de cregtere port -
botci, dup5 cc in prealabil au fost lipite pe nigte suporturi din
material plastic, care sunt in acelati timp dopuri pentru colivii de
eclozionare a miitcilor, tip Zander.
Este recomandabil ca inainte de transvazarea larvelor de o
zi in botci artificialc, rama de cregtere port - botci s5 fie finut5 cel
putin 6 ore in cuibul familiei cresciltoare, pentru ca albinele s5
fasoneze gi s5 lustruiascii botcile artificiale. Se scot apoi ramele cu
lame din familia maternh, se fnfi~oar8cu cdte o bucat5 de tifon
umed gi se transport5 in inciperea unde se va executa transvazarea.
Aici trebuie sH fie o temperaturii de 24 - 25EC $i o umiditate
relativii a aerului de 85%.
Operatia de transvazare necesitH mult5 indembnare $i
personal calificat. Daca este necesar, operatorul va utiliza o lup5
binocular5 tip ochelari. Se lucreazH cu o spatula metalic5
inoxidabil5, ugor recurbat5 la vbrf. Se sprijin5 spatula pe unul din
perefii celulei, se introduce viirful recurbat a1 spatulei pe sub larvii,
ridiciind-o $i trecsnd-o in botca artificial5 printr-o ugoar5 ap5sare a
spatulei pc fundul acesteia, urmat8 de retragerea imediat5 a spatulei
(fig. 64).
Dup5 transvazarea lawelor in botcile artificiale, ramele de
creStere vor fi din nou infi~uratein tifon umectat gi vor fi
transportate in familiile "starter" care, fiind orfane, vor lua in
cregtere o mare parte din aceste lame, transformiind botcile
confectionate artificial, i n botci foarte asemhatoare cu cele
naturale.
176
 Fig. 64 Fixal

9.2.4. Preggtirea familiilor "starter"

Se scoate matca dintr-o familie puternicii, se scot de
asemenea tori fagurii cu puiet (se instaleazii in alt stup), 12sand cel
mult 4 - 5 faguri din care trei s2 fie cu provizii. Aceqti faguri se vor
ageza la distant2 mai mare unii de alfii pentru a permite ulterior
intercalarea printre ei a ramelor de creqtere port - botci. Peste
fagurii rilmagi se scutura gi albinele care se giiseau pe fagurii
inliiturati. Familia se va transporta intr-un loc rscoros, mentinindu-
se 4 - 6 ore. h acest timp albinele se aglomereazii in spatiile goale
dintre faguri, astfel cii in momentul introducerii ramelor de cre$tere
port - botci, acestea vor fi acoperite imediat de c5tre albine,
incepsnd alimentaria ~i ingrijirea larvelor. h starter se pot introduce
simultan 2 - 3 rame port - botci (90 - 135 botci). Se procedeaz5 la
administrarea in hr2nitoare a siropului.
DupB 24 de ore de la introducere, se scot ramele de cregtere port -
botci, se duc in laborator unde se procedeazc? la bonitarca botcilor,
eliminiindu-se cele neacceptatc de albine (acestea sc rccunosc prin
faptul c5 albinele nu au introdus laptiqor in clc, iar larvele s-au
deshidratat). Se transport5 apoi din nou stupin8, urmdnd a fi
177
introduse i n hmiliile cresciitoare care vor finisa alirnentatia gi
Pngrijirea larvelor din botci qi vor cipici botcile.

Fig. b5 Introducerea ramei de creqtere 1n starter

Fig. 66 Con trolul acceptki i larvelor i n starter

 Rama izolat3 astfel, se introduce in mijlocul cuibului, avsnd
de o parte gi de alta faguri cu larve cdt mai tinere, iar continuare
faguri cu puiet de diferite vArste qi faguri cu hrans.
h familiile cresciltoare adapostite in stupi multietajati, in
corpul infcrior se vor introduce fagurii cu puiet cspgcit, cu hranB qi
cu celule goale pentru dcpunerea ouiilor, impreunB cu matca.
Organizarea ramelor i n corpul a1 doilea este identic5 celei descrise
anterior, cu deosebirea cH rama de cregtere port-botci nu se mai
izoleazii, in schimb se interpune o gratie despBqitoare intre cele
douB corpuri. Ramele de cre~tereport-botci se introduc in familiile
cresciitoare dupa 6 ore de la organizarea cuibului acestora.
Pentru a preveni distrugerea tuturor botcilor de catre prima
matc5 eclozionat3, dupB 10 zile de la transvazarea larvelor, botcile
se vor introduce fiecare in c5te o colivie de eclozionare tip Zander,
care se vor amplasa in rame special amenajate acestui scop,
asem5niitoare ramelor port-botci Cfig. 68).

Fig. 68 Rama cu c u ~ tZander

i pentru eclozionare
 h cea de a douiisprezecea zi de la transvazarea larvelor, va
incepe eclozionarea miitcilor, in interiorul coliviilor tip Zander.
Mitcile vor fi ingrijite gi alimentate de albinele tinere ale
familiei crescitoare, pin5 cind vor fi introduse in nucleele de
imperechere. Acestea sunt familii mici de albine, lipsite de matcii,
in care se introduc botci aproape de eclozionare sau miitci gata
eclozionate, dar neimperecheate, meniinindu-se pin5 dupii
imperechere, cind vor incepe s5 depuna ou5, hperecherea mitcilor
se produce incepiind cu cea de a zecea zi de la eclozionarea din
botci.

9.2.6. Marcarea miitcilor

Operatiunea de marcare are ca scop cunoagterea virstei
mitcilor gi identificarea mai u~oariia mitcii in familia de albine.
Marcarea constii in aplicarea pe partea dorsal; a toracelui a unei
mici piciituri de vopsea, cu uscare rapidii, de o anumitii culoare, cu
ajutorul giimiiliei unui ac.
Sistemul international de marcare consti in folosirea a 5
culori, in functie de ultima cifri5 a anului calendaristic, astfel:
0 qi 5 - albastru;
1 gi 6 - alb;
2 qi 7 - galben;
3 si 8 - roqu;
4 gi 9 - verde.
Operatiunea de marcare se face inainte de introducerea
miitcilor in nucleele de imperechere, iar in cazul in care in aceste
nuclee se introduc botci, marcarea se face dupa imperechere, odati
cu recoltarea, inainte de a fi introduse cugtile de transport Benton.

9.2.7. Pormarea nucleelor pentru imperecherea mhtcilor

Nucleele de imperechere au rolul de a asigura conditiile
minirne necesare in perioadele de eclozionare, maturizare,
imperechere gi incepere a pontei miitcilor.
 Adapostul pentru nuclee tip A.C.A. este alcatuit din 4
compartimente (nuclee), in fiecare introduchdu-se doua rame
dimensionate pentru o ramti de stup multietajat sectionatii pe verticali in
dou2 ph-p egale. Una din rame confine fagurele cu puiet, iar cea de-a
doua reprezintii rama Mnitor care sub speteaza superioar2 Wnitor) are
o f@ie de fagure artificial.
Dupii operatiunea de introducere a ciite unei rarne cu fagure
cu puiet ~i albinele de acoperire ~i a unei rame hriinitor in fiecare
nucleu, se procedeazi la scuturarea unor albine suplirnentare inciit
fiecare nucleu s5 contin5 150 - 200 g de albine.
Ad2posturile cu nuclee, dupi agezarea sitelor de ventilatie,
se tin la loc intunecos gi riicoros timp de 24 de ore pentru
orfanizare, dupii care se amplaseazg in teren la o distant5 de
minimum 3 krn pentru evitarea depopulgrii acestora. h nuclee se
introduc miitcile in colivii Miller sau Titov fixate pe o zonB cu
celule cu miere. in hriinitor se pune intotdeauna sirop de zah2r sau
gerbet de zahir cu miere. Dup2 24 de ore, se controleazii din nou
nucleele, se inlocuiesc dopurile de lemn, respectiv capacul de la
partea inferioarii cu fiigii de fagure artificial la rnitcile acceptate, se
inlocuiesc miitcile omoriite gi se refac nucleele depopulate de
albine.
Un indiciu a1 acceptgrii mgtcii este faptul c i albinele
hriinesc matca prin gratiile coliviei gi este luat2 in cregtere fsgia de
fagure artificial din rama hriini tor.
in continuare, din dou2 in doug zile, se urmiiresc
imperecherile, se inlocuiesc pierderile la imperechere, se recolteaz3
miitcile Pmperecheate. hperecherea m3tcii este confirmatii de
prezenta ou3lor in celulele fagurelui. Pentru a mentine nucleul
puternic se va asigura hrana necesarii prin administrarea siropului
de zah5r din douB in dou2 zile, iar periodic, miitcile imperecheate
vor fi Iiisate mai mult timp in nuclee pentru a depune un numiir mai
mare de ouii. in luna septembrie, ciind se incheie sezonul de
cregtere a miitcilor, nucleele se desfiinteazii prin unificarea cu alte
familii.
MBtcile imperecheate destinate expedierii se recolteazii in
colivii tip Benton.
Dup5 introducerea mitcii in colivie se mai introduc 10 - 12
albine provenite dintr-o familie orfanizata sau cu albine din familia
starter. Pe timpul transportului se asiguri hrana, alc3tuit8 dintr-un
amestec de pastii de zahiir qi miere, acoperit~cu o foil5 de celofan
sau polietilen:, care este introdus; in ultimul compartiment a1
coliviei.
 10. BAZA MELIFERA

10.1. SECRETIA DE NECTAR $1 FACTOR11 DE

INFLUENT^
Sursa principal8 de hran8 a albinelor este furnizat5 de
glandele nectarifere ale florilor ~i de polenul acestora. Albinele mai
recolteazii secretiile dulci ale glandelor extraflorale dispuse pe
diferite parti ale plantei precum ~i secretiile unor paraziti din
familiile Lachnidae ~i Lecaniidae care se hriinesc cu seva plantelor
parazitate (miere de man;).
Secretia nectarului fiind rezultatul unor procese fiziologice
yi biochimice complexe, productia de nectar este conditionat5 de o
multitudine de factori legati de planti (specia, varietatea, viirsta
plantei, etapa infloririi, pozitia florii etc.), sol (compozitia chimicii,
gradul de fertilitate, umiditatea, nivelul apei freatice, agrotehnica
aplicats) ~i de conditiile meteorologice. Dintre conditiile
meteorologice temperatura joacz un rol hot5rator. Secretia
nectarului incepe la majoritatea speciilor la temperatura de 12"C,
intensitatea secrefiei cregte pBnii la 20-26"C, dup5 care scade
progresiv incetand total la 35°C.
Umiditatea atmosferic5 adecvatii secrefiei de nectar este
cuprinsa intre 60-80%. Precipitatiile abundente ~i de duratii
survenite in timpul infloririi diminueaz; concentratia de zaharuri a
nectarului sau il spa15 total, iar vdnturile contribuie la evaporarea
acestuia. Influent; nefavorabila prezintz seceta insotit5 de
temperaturi ridicate. Timpul cel mai favorabil este cel cilduros cu
zile senine, fir8 vdnt, alterdnd cu ploi calde de scurt5 durat5, cazute
in special noaptea.
 10.2. POLENUL CA SURSA DE HRANA
Polenul este produsul staminelor, reprezentrind elementul
sexual mascul care asigur; fecundarea florilor ~i forrnarea
semin;elor. Numiirul, forma qi msrimea staminelor variaz5 i n
functie de plant; ca de altfel $i productia de polen pe floare,
inflorescenfg sau plant;.
Indiferent dac5 polenizarea se face cu ajutorul vintului
(anemofil;) sau cu ajutorul insectelor in general (entomofil;),
albinele recolteazii polenul pentru a-$i asigura necesarul de hranii
proteic; de care depinde cantitatea de puiet, dezvoltarea $i s;n%tatea
familiilor de albine.
Maturizarea polenului ~i momentul punerii lui in libertate,
cind devine accesibil albinelor, depindc de dczvoltarea plantei ~i de
factorii meteorologici: temperaturi peste 12 - 16"C, nivelul
precipitatiilor, viint, durata de strilucire a soarelui etc.
in funcfie de etapa din zi in care plantelc iyi pun in libertatc
polenul, acestea se grupeazii astfel:
- plante la care polenul este eliberat Fn mod uniform pe tot
parcursul zilei: pomi fructiferi, zmeur, mur, prIducel etc;
- plante la care 60 - 90% din polen este eliberat in primele
ore ale zilei: mac, piipiidie, rapifii, mugtar, porumh etc;
- plante la care polenul se maturizcaz3 ~i este pus i n
libertate dup; amiazi: bob, brrindu~ade priniivari;
- plante la care maturizarea ~i eliberarea polenului are loc in
cursul noptii, ca i n cazul dovleacului ~i zorelelor ~i care poate fi
recoltat de albine in primele ore ale diminetii.
A

In general, albinele nu zboarH pentru a culege nectar sau

polen data temperatura aerului este rnai mici de 12°C qi foarte
pufine ies la cules dac5 viteza viintului deprlge~te25 rnlsecundrl.
 10.3. CARACTERIZAREA APTCOLA
APRINCIPATJGCOR PLANTE MELIFERE

Potcntialul necbirifer qi perioadele de inflorire la principalele

plante de interes melifer
 albe-
Catina de garduri iunie-
lo' violete- 20-50
(Lycium halinrifolium Mill) octombrie
ro~iatice
Cirmiz-Hurmuz
iunie-
11. (Symphoricarpus albus albe-roz 200
septembrie
Blake)
' Cimivir
( B w sempervirens L.)
martie-
aprilie
galbene-
verzui
20
galbene-
13. Coac2z (Ribes sp.) aprilie-mai 10-30
verzui
I I (Chnmaenerion hyrsurum L.) , I I I
 Perioada de Culoarea
Nr.crt. Denurnirea plnntei

' IS.
Izma creap (Mcntha crispn
L.)
inflorire
iulie-august
florilor
liliachii

19. I Tn (Linurn ursitotirrimum L.) 1 iulie-augost

albastre-
albe

::::
20.
Levantic2 (Lavandula spica
L.)

Lupin peren
( 7 0 sativa L.)

Lu inus erennis L.)

1 iulie-
septembrie
mai-
octombrie
mai-iulie
albastre
albastre-
violete
violete-roz
mai-
23. Muvtar (Sinapis alha L.) galbene
octombrie
Pastirnac (Pastinaca sativa iulie-
24. galbene
I,.) septembrie
P3trunjel
verzui-
25. (Petroselinum hortense iunie-iulie
galbui
H?ffifl)
Pepene verde iunie-
26' galbene
(Colocynthis citrullus I>.) septembrie
Pepene galben iunie-
27. galbene
(Cucurnis melo L.) septembrie
Rapit5
28' mai-iunie galbene
(Brosrica napus ole$ero L.)
Sulfina alb3 iulie-
29. albe
(Melilotus albus Medik) septembrie -

Sparceta
'O' iunie-august rovii-roz
(Onobqchis viciifolia Scap)
Tutun (Nicotiana tabacum
31- iulie-august ro~ii-roz
L.)
Trifoi alb (Trifolium repens mai-
32. albe-roz
L.) octombrie
Trifoi hibrid mai
33' roz
(Trlfolium hybridurn L.) octombrie
 10.4. ZONELE BIOAPICOLE $1TIPURILE DE
CULES f~ ROMANIA
Specificul florei yi conditiile de mediu pot accelera sau
intirzia etapele pe care familia de albine trebuie sii le parcurgii in
cursul dinamicii ei sezoniere.
Evolutia in paralel a dezvoltirii familiilor ~i a florei
melifere, ambele corelate cu conditiile mediului extern exprimi
tipul de cules.
Fiecirui tip de cules ii corespunde o anumitii zona'
bioapicolii care cuprinde totalitatea elementelor climei yi florei care
condifioneazii existenfa qi activitatea unei rase sau ecotip de albine
in conditii optime.
h conditiile de climi yi flora din Rom2nia s-au diferenliat 6
tipuri dominante de cules, ciirora le corespunde tot atiitea zone
bioapicole @g. 69):
- tipul de cules I rispdndit in zona bioapicol5i din CBmpia
Romdni yi Dobrogea;
- tipul de cules II rilspindit in zona bioapicolii din Podiqul
Moldovei;
- tipul de cules 111 rgspsndit zona bioapicol5 din Climpia de
Vest;
- tipul de cules IV rgspindit in zona bioapicold a Podi~ului
Transilvaniei;
- tipul de cules V riispdndit in zonalil bioapicola montanZi;
 - tipul de cules VI rsspsndit in zona versanfilor Munfilor
Carpati.

Fig. 69 Zonele bioapicole pe teritoriul Romsniei

Caracterizarea tipurilor de cules

Tipurile dc cules, respcctiv zonele bioapicole prezintg o
serie de particulariti3ti, in privinla factorilor climatici, asiguriirii
culesurilor de productie ~i intrctinere etc, case impun o serie de
misuri tehnice yi organizatorice in vederea valorificirii la
maximum a potentialului melifer yi diversificsrii produc~iilor
apicolc in conditii de sentabilitate (tabelul6).

Caracteristicile tipurilor de cules ~i a zonelor apicole din

Romlnia
Specificare I II 111 IV V VI
Precipitatii 400-600 500-600 500-700 mln 600-700 mrn 700-1 100 Conditii
medii anuale. mm. mm mm meteorologice
Temperalura 8-1 1°C 8-9°C rnai pu!in
mcdie anual3 + 10°C 8-10°C: 4-8°C favor;~hilc
 Continuare fabelul6
Specificare I 11 111 1V V VI

Nu se poate
distinge un
cules
principal cu
exceplia
salcPmului in
zonele Valea
lui Mihai.
Salcim Simion,
60 000 ha Sitcuieni, Din punct de
(Dolj, Olt), Remetea. vedere apicol
Culesurilc au
tei 20 000 Flora se caracle-
caracter
ha lei 22 000 melifer2 de rizeazi prin
moderat,
(Dobrogea), ha d.c. 15 baza: plante cules domi-
evidenliindu-
floarea- 000 ha Ia$i furajere nant la pomi,
se un cules
soarelui $i 5 000 ha cultivate, psguni gi
principal de Znieur,
Culesuri timp de Bacsu, legumicole, f9nete Pn toata
vara la pa$uni zbudloare gi
principale circa 30 de salcPnl i n tehnice, perioada
$i finete; in mans.
zile20 sud, arbori $i activa.
anii
000 ha floarea- arbuyti
favorabili
(lalornip, soarelui in onlamentali
mana din
Teleorman, nord. cultivali.
psdurile dc
Ilfov, Olt), Floarea-
conifere.
vegetatia de soarelui dupa
baltit salc&m,
(menta). reprezinta
principals
sursB
melifcra.
Teiul este
putin
raspandit
(Arad,
Lipova).
 Conrinuare tnhelul6
-Spedficnre I I1 111 IV v VI
Busuitxul de
rniri~te
Shlcii. (Arud),
albfistrila $i
alun, arin,
alte bumieni
pomi
de semgni-
fructiferi,
tun, plante Pomi
Pomi artar $i alte Flora erbacee Arbori,
cultivate la fmcliferi
fmctiferi, foioase, spontana, arbuati, vile
Culesurile de care se (aprilie, mai);
arbugli. arbu$ti pomi de vie $i
in tretinere asignra padurile
vegctalia de spontani 7i fn~ctiferi, vegetafia
polenizarea: razlefe de
pe pil~uni. cultivali, pil~uni. erbacee.
floarea- salcrlm.
flora
soarelui.
erbacee
rapila,
sponlana.
coreandrul.
Enete.
sulfina,
lucerna,
host3noasele.

Se pncticil
stuperit~i
pastoral la
culesurile
Sf5r~iIul Pentru
diferite din
lunii aprilie htre cornpensarea
Se fac hraniri muntii
- inceputul culesul de lipsei de cules
Perioade de stimulente in Rodnei,
lunii ~nai, la salcirn $i se practich
cules deficitare perioade-le Apuseni.
lunile iunie, cel de la stup3ritul
deficitare. Sebe$ului,
august, lei. pastoral la
Buzhului,
septembrie. distante man.
deoarece
apiculture
stafionarilnu
d3 rezultate.
 Continuore t ~ b e l r r l 6
Specificare I 11 111 1V V V1
Familiile
ajung la
Se aleg
familii cu
dezvoltarea -In partea de
maxima la
ritm rapid nord a zonei
sf'argitul
de se aleg
lunii iunie; Sunt necesare
dezvoltare fanlilii cu
hraniri mssuri de
primavara, dezvoltare
stimulente pregslire gi
hraniri A precoce care
lnaintea rnenlinerea de
stimulente sH valorifice Zona se
culesului farnilii
Recornan-dari in vederea culesul de la caracterizeaza
de la pulernice pe Dezvoltare
pentru valorificarii salclm, iar prin
salclrn, to1 sezonul tlrzie a
dezvoltarea culesului de pentru restul dezvoltarea
intre deoarece w n a farniliilor de
farniliilor de la salclm; in zonei familii tdrzie a
culesuri gi se albine.
albine perioadele cu tendinfa faniiliilor de
dupa caracterizeaza
deficitare se pronuntat2 albine.
culesul de prin culesuri
cultiva spre roire
la lei; in de durata, dar
e~alonat naturals care
perioadele de mica
specii valori fica
cu go1 de intensitate.
melifere bine
cules se
valoroase: culesurile
cultiva
facelia, slabe.
sparcels
sulfina etc.
hri~ca,
m5tAciune.

I A

Intocmirea balanfei melifere pentru o anumitii zonii sau

localitate igi giisegte utilitatea, la infiintarea unei stupine, pentru
stabilirea miisurii in care baza meliferii asigur5 recolte
satisfiiciitoare de miere.
La intocmirea balanlei melifere se face o estimare a bazei
melifere gi se calculeazH numHru1 de familii de albine care pot fi
1 intretinute in mod economic in zona respectivi.
 10.5.1. Estimarea bazei melifere
Aceastri acliune presupune: identificarea speciilor melifere,
stabilirea suprtifetelor ocupate, determinarea capacit2tii nectarifere
qi stabilirea productiei potentiale de miere.

10.5.1.1. Identificarea speciilor melifere

Alhinele valorificri economic numai resursele melifere care
se afl5 i n apropierea vetrei stupinei. Cu c2t aceasti distant2 se
mireyte, cu atiit se micyoreaz2 randamentul la cules a1 albinelor
@g. 70). Raza economic2 de zbor a albinelor in jurul vetrei stupinei
este de 2 km, ceea ce practic corespunde unei suprafete de 1 256 ha.

Fig. 70 Tn fluenfa distanfei stupinei fati3 de sursa melifer2 asupra

randamentului culesului

Identificarea speciilor melifere in raza de zbor a albinelor se

face folosind documentatia existent2 la inspectoratele silvice yi la
organele agricole judefene, la care se mai pot ad5uga datele culese din
teren. Determinarea lor se face pe diferite moduri de folosinl2: livezi,
vii, culturi agricole melifere (bosEtnoase, floarea-soarelui, rapit2,
mu$tar etc.) vatra localititilor etc. Culturile Erg irnportanlg apicolg nu
se iau in considerare.
 10.5.1.2. Stabilirea suprafetelor ocupate de plantele melifere.
Suprafetele ocupate cu plante agricole, livezi, vii se
inregistreazg ca atare. Pidurile cuprind de obicei amestecuri de
specii, unele fir5 important5 melifer5, motiv pentru care trebuie s5
se aprecieze propoqia i n care se g5sesc speciile respective. De
exemplu: intr-o p5dure cu o suprafafiitotal5 de 200 ha, se apreciazi
cg teiul se afl5 in proporfie de 30%, jugastrul 20%, iar restul
reprezint5 specii Gr5 interes apicol. In aceast5 situatie teiul va
ocupa 60 ha, iar jugastrul40 de ha.
Arborii meliferi valoro~i (teiul, salcdmul) sau pomii
fructiferi izolati se inventariazil ca numir, apoi se calculeazi
suprafafa pe care ar ocupa-o dac5 s-ar g5si intr-o plantatie
compact5.

10.5.1.3. Determinarea capacitgtii nectarifere a plantelor

Chiar dac5 in lucr5rile de specialitate exist5 date cu privirc
la continutul in nectar a1 plantelor, secrefia acestuia este influentat5
de o multitudine de factori interni ~i externi. Pentru determinarea
capacit5tii nectarifere a plantelor din raza economic5 de zbor a
albinelor se poate apela la metode directe ~i indirecte.
Metodele directe cele mai importante sunt: metoda
capilarelor, metoda microanalizei chimice, metoda microhdrtiilor
de filtru.
Metoda capihrelor. Se folosesc pipete dc sticl5 numite
capilare cu diametrul interior la vcWul capilarului de 0,2 - 0,5 mm,
extragandu-se nectarul, prin aspirare cu ajutorul unui furtun in
continuarea pipetei, dintr-o singurii floare, sau din mai multc flori,
care in prealabil au fost izolate inainte cu 24 de ore cu plase de
sdrmil sau cu tifon.
Diferenfa intre greutatea capilarului dup5 aspirarea
nectarului gi greutatea capilarului inainte de intrebuintare,
reprezint5 cantitatea de nectar extrasa, exprimat2 in mglfloare in 24
de ore. Pentni a afla cantitatea de nectar secretat5 pe toat5 perioada
fnfloririi, sc repeta extracfia, calculbndu-se productia de nectar pe o
planti, cultura, sau masiv melifer.
Aceasti3 metodii prezinti dezavantajul cii nu poate fi folosit5
la plantcle cu flori mici, cu tubul corolei stramt, ciit qi in cazurile in
care concentralia nectarului este mai mare de 65%. Concentrafia
ncctarului i n zahBr se determini cu ajutorul refractometrului.
Metoda prezint5i avantajul c i este rapid:, se poate lucra direct
pe teren ~i perrnite determinarea cantitilii de nectar gi concentrafia lui
in zahir, pe toatSi durata infloririi unei flori, tit ~i la un anumit numilr
de ore.
Metoda microanalizei chimice. Metoda consti in difuziunea
nectarului i n apii gi apoi prin analize chimice se determini cantitatea de
zahir invertit ~i zaharozii, iar prin insumare se obfine cantitatea total5
dc zahk din flori. Pentru aceasta se formeazi probe din 50 - 2 000
flori, fiecare dup5 ce au fost izolate sub tifon cu 24 ore inainte. Se pun
in cristalizatoare, se toam5 50 - 2 0 cm3 ap3 distilat5 qi se spalii timp
de 15 - 30 minute, apoi solutia se filtreaz5 ~i se p5streazii cu
toluol in sticlule cu dop rodat pcini la efectuarea analizelor pentru
dozarea zahhlui.
Aceasti metodil prezinti dezavantajele imposibilit3tii
dctenninirii cantit5tii gi concentratiei nectarului, necesiti reactivi qi
aparatur5 de laborator, nu poate fi aplicatg pe teren, iar cantitatea de
zahilr determinatii nu este cea real5, deoarece in timpul spiilirii
difuzeazi in ap5 $i zaharurile din sucul celular a1 florilor.
Metoda este recomandat3 la plantele cu flori mici, unde nu
exist5 alt5 posibilitate de extragere a nectarului.
Metoda microhdrtiilor defiltru se foloseate in cazul florilor
cu tubul corolei lung ~i Tngust (levilntici, isop, izmii etc.) Se
procedeazB la confectionarea a 50 - 100 fikjii de hiirtie de filtru
lungi de 20 mm ~i inguste de 2 mm. Se pun la uscare, dup3 care, se
introduc intr-o eprubet5 uscati care se csntilreqte. Se stabilesc 50 -
100 flori care i n prealabil au fost izolate cu tifon 24 de ore. in
fiecare floare se introduce o f2gie de hBrtie de filtru care absoarbe
nectarul, apoi se pun din nou figiile i n eprubeti gi se reclntiiregte.
Diferenta dintre celc dou5 clnt5riri reprezints cantitatea de nectar
din cele 50 - 100 flori. Dac5 se usucii microhktia de filtru se
determin5 cantitatea de zahiir din nectar.
Cunosclnd cantitatea de zah5r dintr-o floare (z), apreciind
num5rul de flori la hectar (f) gi durata de inflorire (d), se poate
calcula producfia medie de zah5r la hectar dup5 formula:
Z=zxfxd
Productia medie de zahiir la hectar (Z) poate fi transformat5
in productie medie de miere la hectar, gtiindu-se cii i n 100 p5rfi
miere sunt 80 pliqi zahiir qi 20 pH@ apii, dupii formula:
M = Z x 1,25
numHrul 1,25 reprezentiind coeficientul de transformare a1
zah5rului in rniere.
Metodele indirecte sunt prezentate de: metoda stupului de
control, metoda deterrninzrii dupH frecventa de cercetare a florilor
gi metoda determingrii dupH zborul albinelor la urdinig.
Metoda stupului de control const3 in inregistrarea zilnicii a
greutiitii stupului de control aqezat pe un cantar. Citirile c2ntarului
se fac seara, dup5 incetarea zborului albinelor, iar datelc sunt
inregistrate in carnetul de stupins.
Metoda determintirii capacitrifii nectarifere a plantelor
dup6 frecvenra de cercetare a jlorilor se refer5 la numlirul de
albine care viziteazii plantele melifere, raportat la o anumiti
suprafat5 qi un anumit timp. Pentru plantele erbacee se determinli
frecventa prin numlrul de albine la m2 tirnp de un minut. La
plantele arborescente determinarea se face la metru linear de
ramurii.
Observatiile se fac la inceputul, rnijlocul ~i sfir~itul
infloririi din or5 in or5, sau la orele 8, 10, 12, 14, 16, 18.
 Metoda determingrii capacit*i nectarifere a plantelor
d u p i zborul albinelor la urdini? consti in aprecierea intensitafii
zborului qi durata acestuia. Duph intensitate, zborul poate fi
apreciat ca foarte puternic, puternic, slab ~i zile Erg zbor, iar dupa
durath se apreciazil in numhr dc ore de zbor.

10.5.1.4. Stabilirea producGei poten~alede miere a resurselor

din raza economics de zbor
Pentru calcularea producfiei potenfiale de miere in vederea
intocmirii balantei melifere se fine seama de potentialul melifer a1
diferitelor plante qi de suprafala ocupatii de acestea i n suprafafa
determinat5 dc raza economic5 de zbor (tabelul 7).

Potentialul melifer la unele specii $i culturi

Specia sau cultura Potentialul melifer (kgha)
Salcim 1000
Tei 800
Paduri foiase 50
Zmeur, zburatoare 50
FBnete naturale 50
Ptiyuni naturale 5
Livezi 20
Vii 5
Floarea-soarelui 60
Muvtar, rapit5 50
Plante aromaticc yi medicinale 100
Curcubitacee diferite 50
Vetre sat, spatii verzi, alte terenuri 10

Admifiindu-se c5 suprafafa de 1 256 ha determinatg de raza

economic5 de zbor a albinelor este alcstuitii din: 250 ha livezi, 160
ha floarea-soarelui, 20 ha rapif2, 50 ha bostiinoase, 100 ha cereale
pilioase, 30 ha vii, 30 ha fiinefe, 36 ha muqtar, 40 ha piiquni
204
naturale, 520 ha vatri sat, productia totali de miere ~i cea
recoltabilii (apreciatii la 113 din productia total6) vor fi cele
prezentate in tabelul8:

Tabelul8
Calculul productiilor potentiale ~i recoltabile de miere
Specia
Productia Producfia
Productia
?
folos~nfa
Suprafafa
de miere
total5 de miere
(ha) de miere recoltabilg
a suprafetei (kdha)
de teren) (kg) (kg)
Livezi 250 20 5 000 1 650
Floarea- 160 60 9 600 3 200
soarelui 20 50 1 000 330
Rapitii 50 50 2 500 830
Bostanoase 100
Cereale pgioase 30 5 150 50
Vii 30 50 1 500 500
Fiinete 36 50 1 800 600
Mu~tar 40 5 200 65
P$uni naturale 540 10 5 400 1 800
Vatrii sat
TOTAL 26 950 9 025

10.5.2. Calculul num5rului familiilor de albine

Pentru aceasta trebuie cunoscutii cantitatea de miere pe care
trebuie sii o recolteze o familie de albine pentru consum propriu,
pentru inmultirea ei, cat gi cantitatea de miere m&a preconizati a
se obtine.
0 familie de albine de putere medie consumi pe timp de un
an pentru nevoile proprii cantitatea de 90 kg miere, iar un roi,
jumiitate din aceastii cantitate. Apreciindu-se cii numirul de familii
se miregte cu 25% familii noi (roiuri), cantitatea de miere necesar5
in plus unei familii va fi de 11,2 kg, cantitate care rezultg din
calculul: 9012 x 2511 00 = 1 1,2 kg.
DacH se planificii o recolt2 de miere rnafa de 20 kg pe
farnilia de albine, cantitatea de miere pe care trebuie s2 o recolteze
o familie de albine intr-un an va fi: 90 kg + 11,2 kg + 20 kg = 121,2
kg*
Pentru deterrninarea num2rului de familii de albine se va
impllqi producfia recoltabilg de rniere de 9 025 kg (vezi tabelul 9)
la 121,2 kg, rezultGnd un numHr de 74 familii, care se pot exploata
pe suprafain de 1 256 ha, in conditiile date.

10.5.3. Stabilirea numiirului de familii de albine necesare

pentru polenizarea culturilor agricole entomofile din zon3
Pentru polenizarea culturilor entornofile cu ajutorul
albinelor este necesar5 existenfa unor familii puternice cu cel putin
30 000 albine. Momentul optim a1 deplasgrii familiilor de albine
pentru polenizare este inceputul infloririi. in scopul stabilirii
num5nilui de familii de albine pentru polenizarea culturilor se va
fine seama de suprafetele de teren ocupate cu plante agricole
entornofile, datele fenologice cu privire la datele calendaristice
privind inceperea qi terminarea infloririi (respectiv timpul de
inflorire), precum qi numsrul de familii de albine necesare pentru
efectuarea poleniz2rii saturate la hectarul de cultur5.
Prin utilizarea albinelor la polenizarea plantelor entornofile,
conform normelor de polenizare, se obfin importante sporuri de
recolth, c2t ti producfii importante de miere in funcfie de
potentialul melifer a1 surselor supuse polenizkii (tahelul9).
A

In cazul in care exist5 culturi care infloresc simultan,

nurngrul familiilor de albine necesare pentru asigurarea polenizirii
tuturor culturilor va fi dat de num2rul de farnilii care se cer pentru
epoca de inflorire a culturilor cu inflorire simultan5.
 fn cazul cind culturile au Pnflorire egalonatii, polenizarea va
fi complet asiguratii, cu cel mai mare numar de familii care se cer
pentru o singurii culturii.
Tabelul9
Efectul polenizfirii cu ajutorul albinelor a principalelor culturi
entornofile

I Cultura

Floarea soarelui
Pomi fmctiferi
polenizare
(famlha)
la culturH

RapitB, mu$tar
Seminceri lucernri
Seminceri trifoi
Seminceri sparcetH
BostZnoase
Seminceri legumicoli

Exemplul 1. Se presupune cii sunt neccsare a fi polenizate

urmiltoarele culturi: 25 ha livezi, 20 ha culturi de legume pentru
s5miin{ii, 25 ha sparcetii, 45 ha floarea-soarelui. Pentru polenizarea
celor 25 ha livezi sunt necesare 50 familii; pentru culturile de
legume, 60 familii; pentru 25 ha sparceth, 75 farnilii; pentru 45 ha
floarea-soarclui, 45 familii. Tinand seama cii toate aceste culturi
infloresc evalonat, polenizarea va fi asigurati cu cele 75 familii
necesare pentru polenizarea sparcetei.
Exemplul 2. Se presupune cii sunt necesare a fi polenizate
urmiitoarele culturi: 25 ha livezi, 25 ha sparcetii, 25 ha lucerni, 100
ha floarea-soarelui. Pentru polenizarea celor 25 ha livezi sunt
nccesare 50 familii. Pentru polenizarea celor 25 ha sparcetii, sunt
necesare 75 familii; pentru polenizarea suprafetei de 25 ha de
lucerni pentru s5mBntii, sunt necesare 200 familii; pentru
polenizarea celor 100 ha floarea-soarelui, sunt necesare 100 familii.
-Intruciit sparceta ~i lucerna au inflorirea aproximativ simultani,
numilrul dc familii necesar pentru polenizarea tuturor culturilor va
f i dat de numfilul de familii necesar pentnl polenizarea sparcetei ~i
a lucernei (275 familii).
Pentru intensificarea actiunii cle polenizare la culturile
semincere mai putin atractive pentru albine (lucerni, trifoi, sfecli
dc zahBr etc.) ~i deci mai slab cercetate, se folosesc hrinirile de
dresaj. Propoqia mica a florilor polenizate la lucernB se datoreazi
conformatiei anatomo-morfologice deosebite ~i tipului de
deschidere a florilor, numit "explosiv" care creeazc? albinelor un
reflex de respingere. i n cazul trifoiului cercetarca mai slabc?de citre
albine se datoreazii, pe de o parte lungimii prea mari a tubului floral
la unele soiuri, care depgqesc lungimea trompei albinei, iar pe de
alt5 parte. datorit5 conditiilor nefavorabilc secretiei nectarului.
Cea nlai frecventc?metodii de hrinire de dresaj constii intr-o
infuzie dc tlori de lucer1l5 sau trifoi in siropul de zahc?r: se fierbe un
litru de apci cu 1 kg zahir, apoi siropul sc r5ce~tepQn5la 30°C ~i se
adaugA nurnai florile respective pdni la 114 sau 113 din volumul
siropului. Dresa-jul se aplicB din prima zi de polenizare,
administrfindu-se ciite 100 - 200 rnl sirop gi se repeti din dou5 in
doui zile, pe toatc? durata infloririi maxime.
Intensitatea de cercetare prin aplicarea dresajului sporegte
frecventa de cercetare in cazul lucernei de 5 ori, iar i n cazul
trifoiului de circa 20 ori.
Foarte important5 se dovede~te necesitatea integririi
comportamentului albinelor, ca agent polenizator, cu controlul
diunc?torilor, astfel incst s i se asigurc securitatea albinelor, pe de o
parte ~i cregterea produc{iilor agricole, pe de altc? parte. Pentru
realizarea acestui deziderat este necesar sii se cunoasci efectele
naturale gi biologice ale pesticidelor: modul de utilizare,
persistenfa, consccinfele biologice, tendinta de dispersare gi
transformare i n rnediul biotic ~i abiotic. Formulele pe bazc? de praf
sunt in general mai toxice pentru albine decSt cele sub formc? de
spray. Aplicarea lor trebuie s i se faci numai atunci ~ 2 n deste
absoluti nevoie gi inainte de perioada de inflorire a unei culturi.
Sunt indicate pentru efectuarea tratamentelor substantele cu efect
de scurti durati, toxicitate relativ redusi qi selectivi. Daci
aplicarea tratamentelor se face in perioada de cules a albinelor,
mortalitatea acestora este foarte mare. Aceste pierderi pot fi limitate
daci se va cunoagte comportamentul albinelor in teren. Se cunoagte
c i activitatea albinelor diferi in functie de specie, rasi, culturi,
pozitie geografici, nebulozitate etc, c i in general albinele viziteaza
florile i n acea perioadi din zi cind concentratia de nectar este
maximi.
Diferite studii de comportament a1 albinelor au evidenfiat o
pauzi clari de 16-17 ore intre incetarea activitifii qi reluarea ei a
doua zi, perioadi care pare sii fie cea mai potrivitii pentru
combaterea d3un3torilor aflati pe plant3 tot timpul. Aplicarea
pesticidelor citre seari, noaptea sau dimineata devreme, asiguri o
secuntate relativi agentilor polenizatori.
Un mod prin care se Embin5 comportamentul albinelor cu
controlul diunitorilor in scopul cregterii productiei agricole se
prezint3,.in fig. 71.
In afar5 de aceasta, apicultorul trebuie infortnat din timp,
inainte de aplicarea tratamentelor, pentru ca albinele s i nu fie lisate
s i zboare sau pentru a fi mutate in alti parte; la insecticide se pot
adiuga qi substante respinggtoare pentru albine; s i fie folosite
metode biologice pentru combaterea diunitorilor gi folosirea
feromonilor pentru combaterea acestora.
Fati de cele csteva modalitiiti prin care s-ar putea reduce
mortalitatea entomofaunei polenizatoare, ca urmare a aplicirii
tratamentelor pentru combaterea dliunitorilor, sunt necesare misuri
de fncurajare gi protec;ie a apicultorilor pentni prefnt8mpinarea
diminuilrii numFirului de colonii de albine, crevterea rolului
cercetirii pentru stabilirea relaiiilor din tre plan te ~i insectele
polenizatoare, pentru protecfia albinelor fa@ de efectele folosirii
209
 pesticidelor, selectia plantelor in vederea sporirii productiei de
nectar etc.

FARA PESTICIDE i~ FARA ALBINE i~

TEREN
SE PERMTTE ALBINELOR
SA VIZITEZE PULVERIZARI
POLENIZARE
INCRUCISATA
I CONTROL UAUNATORI I
-

1 L
I VIGOAREA HIBRIDULUI I I PROTECTIA CULTURII I

Fig. 71 Model schematic a1 integriirii comportamentului albinelor

cu controlul diiuniitorilor in vederea cregterii productiilor agricole
(dupa' Abrol, 1990)

10.6. VALORIFICAREA S U P E R I O A A ~ RESURSELOR

MELIFERE PRIN S T U P ~ I T U L
PASTORAL
Flora melifer5 din Rom3nia prezint5 o l a g 5 varietate, cu
specii care infloresc din martie piin8 in octombrie, asiguriind
culesuri de intrefinere qi de producfie repartizate neuniform pe
perioada sezonului apicol.
A

In timpul sezonului activ exist5 ins5 ~i goluri de cules,

variabile ca timp, durati gi sezon. Concentrarea resurselor melifere
pe anumite suprafete gi anumite perioade de timp au creat aceste
goluri care nu pot fi acoperite deciit prin deplasarea familiilor de
albine la distanfe mai mici sau mai mari pentru asigurarea hranei gi
realizarea producfiilor apicole, concomitent cu polenizarea
culturilor agricole, contribuind la sporirea productiilor agricole gi
pistrarea echilibrului ecologic in naturii.
Cunoagterea amiinuntitii a bazei melifere, inclusiv a
criteriului fenologic dupi care plantele se clasifici, in functie de
data infloritului, in plante timpurii de primivari, de primivari, de
varii gi toamni, st5 la baza stupiritului pastoral. Practic, astiizi nu se
mai poate vorbi despre o apiculturti intensivii fir5 stupiirit pastoral.
Fenologic, inainte de inflorirea salclmului, in apropierea
apelor infloresc timpuriu arinii, plopii gi silciile care furnizeazii
primele cantititi de nectar gi polen; in piidurile de foioase infloresc
arborii gi arbugtii meliferi: alunul, cornul, salcia cipreasci,
jugastrul, paltinul de cimpie, micegul gi altele la care se asociazii
multe specii spontane erbacee: ghioceii, viorelele, brebeneii,
urzicufa, piipidia etc. in livezi infloresc pomii gi arbugtii fructiferi
care alituri de alte specii spontane sau cultivate din toamni (rapita
de toamnii) asigura culesuri de intre$inere ~i uneori chiar de
productie, foarte importante pentru dezvoltarea familiilor de albine
in vederea valorificirii culesului principal de la salcdm.
in a doua jumiitate a lunii mai- prima jumitate a lunii iunie
infloregte salcimul care cuprinde masive in zonele de Ses, deal,
zona submontanii, asigurindu-se cules in mai multe etape, in
functie de rapiditatea deplasirii stupinelor in pastoral.
Dupa salcgm, in zonele de step5 gi silvostepi, infloresc
lanurile de rapitii gi coriandru.
Urmeazi apoi culesurile de vari dominate de tei gi floarea-
soarelui, iar in zona de ~nunteculesurile de ffinete, zmeur, iar in
unii ani culesurile de la zburitoare. in padurile de conifere gi
foioase in lunile mai, iunie, iulie se inregistreazii culesuri
importante de man8, sau chiar un a1 doilea cules de man5 la
inceputul toamnei de la stejar 9i salcie.
Dupi epuizarea acestor culesuri, toamna in luncile rBurilor
~i Delta DunBrii se realizeaza ultimele culesuri din flora erbacee cu
inflorire t2rzie.
21 1
 in scopul folosirii rationale a potentialului melifer in unele
masive sau culturi agricole se recomanda urmatoarele incarcaturi la
hectar (tab. 10).
Tubelull0
fncarcatura la hectar cu familii de albine in masive forestiere
sau culturi a ricole (du a' Marta Miiniyor yi Elena Hociota')
Familii de
Specia meliferi
14 - 18 in raport de conditiile locale,
vlrsta plantatiilor, densitatea,
6 - 11
conditii de ve etatie ~i sol

intercalati
4 Bostilnoase
1 - 2 in cultura
in raport de conditiile locale,
purB
densitatea, conditiile de vegetatie
Leguminoase
4-6 qi sol
perene
Plante medicinale
3 -4
gi arornatice
7 Zmeur 3-5

Pentru valorificarea acestor culesuri apicultorii i ~ ivor

stabili cele mai convenabile variante in care se va tine seama de
num5rul 8i puterea familiilor, distanta de transport (costul
combustibililor), cantitatea de miere m a f a estimatii a se obtine,
asigurarea rezervelor de hranfi pentru iarnii, respectiv economiile la
asigurarea zah3rului pentru iernare qi diferentele calitative intre
hrana natural3 qi zahrlr.
Pentru mulli apicultori este rentabil5 deplasarea stupinelor
in pastoral la unele masive din tarii, iar pentru unii se dovedeqte mai
rentabila valorificarea culesului pe plan local in funcfie de
numeroqi factori de care trebuie sii se tin5 seama.
 11. EVIDENTA IN A P I C U L T ~

Indifcrent de marimea stupinei gi forma de proprietate, este

necesar5 o evident5 clar3 a tuturor lucr%rilor qi observafiilor
efecti~ate la fiecare control, atiit pentru cunoagterea in fiecare
moment a s t h i precise Pn care se g5se~tefiecarc familie ~i a
lucr&rilor de ingrijire necesare a se acorda in continuare, c i t gi
pentru a se urmiri originea, producfia qi productivitatea fiecgrei
familii. Este necesar de asemenea sB se tin; o evident% tehnico-
operativ2 in care s% se inregistreze toate migcirile cantitative de
bunuri materiale; datcle din evidenta tehnico-operativg pot servi ca
material de verificare ~i inregistrare pentru evidenfa contabilg gi
statistic&
Pentru a se putea tine evidenta in stupin5 sunt necesare:
numerotarea stupilor qi cunoqterea metodologiei de efectuare a
notarilor in f i ~ e l eqi formularele respective.

11.l.NUMEROTAREA STUPILOR
Fiecare familie de albine va primi un num5r de ordine care
se va scrie cite!, in negru, pe o tab15 cu dimensiunile de 100/60 mm
vopsitg in alb gi fixat5 in partea dreaptii a peretelui din fati a1
stupului. Acest num%raparfine familiei gi nu stupului, fapt pentru
care in cazul care familia se transvazeazi in alt stup, se fixeaz; pe
acesta gi tgblita cu num%rulde ordine.

11.2. METODICA EFECTUARII NOTARILOR~NFI$E $1

FORMULARE
Situatia mi~ciiriiefectivelor se face pornind de la existentul
la data reviziei de toamn5, a planului de inmultire pe anul urmitor
gi a eventualelor pierderi normale in timpul ierniirii. De asernenea,
situatia migciirii efectivelor cuprinde toate intririle gi iegirile de
familii (roiuri) ca urmare a cumpiririlor gi vfinzirilor, precum gi a
trecerii de la o categorie la alta (de la roi la familie de bazii). Se
menfioneazil cil in anul formirii lor, roiurile nu au plan de
productie, deoarece vor trece in categoria familiilor de bazii abia la
data controlului de toamnii gi vor primi aceste sarcini, incepBnd cu
anul urmiitor. Pe baza producfiei planificate se determina qi
necesarul de inventar, utilaje gi materiale.
La cornpletarea rubricilor din " F i ~ familiei
a de albine" se va
tine seama de urmiitoarele indicatii:
- pentru aprecierea greutitii albinelor vii se socoteSte c2te
0,2 kg albine la o rams de stup orizontal in perioadele cilduroase
( ~ 2 n dalbinele stau mai relaxate) gi c2te 0,3 kg in perioadele reci;
puterea familiei poate fi exprimat5 ins5 .yi in numiir de intervale
dintre rame bine ocupate de albine. in statiunile de cercetiiri
aprecierea se face prin ciintiirirea fagurilor cu albine gi apoi a
fagurilor f i r i albine;
- suprafata in dm2 ocupatii de puiet se apreciazi aplicdnd
deasupra o rami cu ~iruride s3rm2 paralele trasate in sens orizontal
~i vertical, piitratele rezultate reprezent2nd ciite 1 dm2.
Miisuriitoarea se face pe ambele fefe ale fagurelui;
- cantitatea de miere se calculeaz5 cunoscand c5 1 dm2
fagure cu miere ciipiiciti pe ambele fete, contine circa 350 g miere;
- existenfa pilsturii se noteazii codificat, cu X cdnd familia
dispune de un fagure cu pilsturii, cu XX dacii aceasta are mai mulli
faguri ~i cu semnul minus, ciind lipsegte sau este in cantitate
neglijabili;
- fagurii cu miere: se inregistreazH numHrul fagurilor care
confin numai miere sau miere ~i pisturii;
- fagurii goi se consider5 aceia care sunt cornplet lipsiti de

miere, puiet sau p8sturil;

- fagurii artificiali sunt tot,i fagurii care nu au fost co~nplet
construiti de albine, astfel inc2t matca sii poatii depune in ei oui;
- starea sau puterea familiei: se apreciazs prin calificativele:
foarte puternic8, puternic8, mijlocie, slabs, foarte slabs;
215
 - total faguri cuib, bucHti: la stupii multietajati se
inregistreaza nurn3rul total dc faguri din cuib construifi sau nu, cu
provizii, puiet, goi, care riimrin in stup dupii efectuarea controlului;
la stupii orizontali, numiin11 de faguri din spafiul ocupat de cuib,
far5 cei destinafi depozi tiirii proviziilor;
- productia de miere recoltabilil (marl%) se stabilevte la
extractic, prin impiirtirea cantit3tii de miere extrasii, la numiirul de
rame care s-au recoltat, obtinandu-se astfel productia medie de
miere pe rams. Prin inmultirea num5rului de rame extrase de la
fiecare familie cu cantitatea medie de rniere pe rami se obtine
productia de miere extrasi. Atunci cind de la unele familii se
urmgrevte aflarea producfiei de miere c i t mai exact, se cdntgresc
rnai intdi ramele cu miere inainte de extragere, apoi dup.5 extragere,
diferenta de greutate reprezentdnd cantitatea de miere extrasii de la
familiile respective.
La calcularea productiei de cear5 mafla, in principiu, se
aplicii aceleavi indicatii, luindu-se in consideratie notatiile cat mai
exacte privind intreaga cantitate de materie prima de ceara.
Cu prilejul controlului de primilvaril ~i a celui de toamnii, se
intocmegte o situatie recapitulativii, privind starea ~i puterea
familiilor, a rezervelor de hranii, a fagurilor de rezerv2, starea
sanitarii etc.
Datele obfinute cu prilejul cGnt2ririi stupului de control,
datele privind starea stupului, datele fenologice, se trec in "Foaia de
observatii zilnice", finiind seama de indicaliile prezentate in
continuare.
Temperatura aerului se inregistreazii la umbrii.
Precipitatiile se noteaz3 cu simbolul PI dac3 a plouat foarte
putin, cu Pa dac5 solul a fost umectat pdnii la adiincimea de circa 5
cm, cu Pgdac5 a plouat mai mult ~i cu semnul minus dacii nu a
plouat.
Nebulozitatea se noteazii cu zero dacii cerul a fost complet
senin, cu cifra 5 daci aproximativ o jumiitate din bolta cereascii a
fost innorat5 vi cu cifra 10 dacii cerul a fost complet acoperit.
Umiditatea relativii a aerului se noteazii dupi inregistriirile
higrometrului, la ora 14.
 Se noteaz2 direcfia ~i intensitatea vdntului predominant din
timpul zilei, cu urm2toarele simboluri: cu litera c - calm; cu cifra 1
- vint slab, care intretine migcarea frunzelor, incretegte suprafata
apelor stiitiitoare; cu cifra 2 - vhnt tiricel, care provoaci valuri pe
apele stiitiitoare; cu cifra 3 - v2nt tare, care migcil arborii mici; cu
cifra 4 - care mi~ciiarborii mari, rupe crengi; cu cifra 5 - furtunii,
uragan.
hceputul gi sfhrgitul infloririi plantelor melifere importante
se noteazii cu simbolul X.
Citirea inregistr2rilor chntarului de control qi completarea
rubricilor respective din foaia de observafii zilnice, se efectueazi
seara, dupi incetarea zborului albinelor, zilnic i n sezonul activ gi la
, interval de 10 zile in sezonul rece.

I A"",
Anexa I

i farnilia
FI$A FAMILIEI DE ALUINE

nr...................sistcmul
stupului.. ........................................
 Cantitaten tle miere ~i p5sturH in kg lasat2 pentru iernat.. .....................
Num5rul ramelor ocupatc masiv de albine la intrarea in
iarn,?.....................
Pierderi de albine in timpul iernii (slabe, rnijlocii,
mari) .........................
Numirul ramelor ocupate masiv de albine dupB restringerea cuibului
pri nlavara.. ....................................................................................
Data incepcrii ouatului
rnrilcii.. ....................................................
Aprecieri asupra
familiei.. .....................................................................................
 12. MENTINEREA SANATATII FAMILIILOR DE
ALBINE

Asupra albinelor actioneazi? numeroase boli, dgungtori gi

substante toxice, care aliituri de neasigurarea conditiilor interne gi
externe necesare familiei de albine, constituie factori limitativi in
cre~tereaalbinelor gi a productiilor apicole.
Mentinerea sinatiitii familiilor de albine presupune
asigurarea unui complex de misuri profilactice de ordin
organizatoric, biologic gi igienic gi mkuri curative - dup2 aparitia
bolii.

12.1. MASURI ORGANIZATORTCE

- vatra stupinei trebuie s5 beneficieze de caldura soarelui,
mai ales 'in sezoanele de primiivarg, toamnii ~i iarna, iar in sezonul
de vara sunt necesare masuri pentru umbrirea stupilor;
- stupina trebuie s5 fie feriti de vinturi;
- locul trebuie s3 fie uscat, cu nivelul piinzei freatice la cel
putin 1,5 m, cu posibilitiiii de scurgere a apelor provenite din
precipitatii;
- stupinele trebuie amplasate cat mai aproape de baza
melifer5 pentru o mai butla valorificare a culesurilor;
- stupii vor fi amplasati paralel cu masivul melifer ~i nu
perpendicular pe acesta;
- aqezarea stupilor pe vatra se va face in grupuri mici de 30 -
40 familii gi trebuie sii asigure o bun3 orientarc a albinelor.
A~ezareastupilor se va face Fn "gah", i n rinduri distantate
intre ele la 6 m, iar distanfa intre stupi pe r2nd la 4 m, fie in grupc
de 2 - 3 stupi la distania de 1 m intre stupi, cu urdini~urileorientate
diferit, iar distanta intre gn~pede 8 - 10 m. Aglomerarea stupilor
sporevte riscul de riispfinclire a bolilor;
- se va evita avezarea stupilor in raza de zbor a altei stupine;
- vatra stupinei va fi dezinfectata periodic prin saparea
ad2nc8 a terenului qi prin stropirea cu clorura de var, iar pentru
aprecierea starii de sangtate, in fata fiecarui stup se va amenaja
"oglinda stupului" (o suprafat5 curat5, neinerbats, pe care se pune
nisip pentru a putea analiza resturile scoase din stup, mortalitatea
etc,);
- buna pregrltire profesionala a apicultorului. Acesta nu va
face schimb de utilaj apicol intre stupi fir5 sii aiba certitudinea c5
nu riispdndegte o sene de boli, iar prin interventiile sale s i nu
predispuna la aparitia furti~agului. SB asigure conditii optime
pentru efectuarea zborurilor de curillire, culesuri continue de
intretinere, iar pe timpul iernii, rezerve de hrana suficiente qi de
calitate. S2 aibi pregiitirea necesari pentru efectuarea tuturor
lucririlor la timp, in conditii tehnice $i de igieni optime.

12.2. MASURI DE ORDIN BIOLOGIC

Se refer5 la acele mrlsuri care in final vor conduce la situafia ca
in stupinii sii nu se gbeascfi decdt familii puternice, care au o mare
capacitate de apkare fat3 de boli. h acest sens, se face selecfie,
elirninhdu-se f'amiliile care prezinta o slab5 rezistentg la boli, iar prin
mburi tehnice se urmhre~teobtinerea unor familii putemice. Familiile
de albine slabe, neingrijite corespunzitor, reprezintg un teren favorabil
pentru aparitia bolilor, constituind focare de boali qi surse de
raspandire a bolilor.

- familiile de albine, roiurile qi miitcile care se introduc Fn

stupini vor fi perfect singtoase;
 - se vor pistra in efectiv numai familiile puternice, cu mitci
tinere gi valoroase;
- anual, stupii, utilajele ~i materialele de lucru se dezinfecteazi,
de reguli in cursul lunilor septembrie-octombrie,cu solufie de formol 2
- 4%, cu solutie de sod5 caustic2 2 - 5% sau cu solutie de sod2
calcinati 5%. Materialul astfel dezinfectat va fi sp2lat cu peria gi ap5
fierbinte. Pentru evitarea unor boli ai ciror agenfi patogeni prezinti
form5 sporulatii se recomandi gi flarnbarea;
- pernele de protecfie termic5 se supun tratamentului cu
vapori de formol, se usuci vi dac5 este necesar se schicnbii
materialul de umplutur5;
- nu se vor introduce in stupini stupi gi utilaj apicol folosit
anterior, fir&ca acesta s5 fi fost bine cur5tat qi dezinfectat;
- se vor reforma fagurii din cuib la cel mult trei ani de
utilizare, iar fagurii de rezerv5 se vor dezinsectiza gi dezinfecta in
fiecare an;
- toate resturile rezultate de la cur5firea stupului qi a
inventarului apicol, precum qi albinele moarte $i resturile colectate
de pe fundul stupului se vor aduna cu atenfie gi vor fi arse;
- se va asigura in fiecare stupina o surs5 de ap2 permanent5
cu ajutorul ad5pZitoarelor apicole care vor fi dezinfectate periodic;
- la aparifia bolilor in unele familii, acestea vor fi izolate gi
finute in carantini, iar aplicarea tratamentului medicarnentos, atit in
scop preventiv cbt gi curativ, se va face la recomandarea
personalului de specialitate.

12.4. MASURI DE ORDIN CURATIV

Aceste m2suri vizeaz5 tratarea bolilor dupa instalarea lor in
familiile de albine. Agenfii patogeni care provoac5 boli sunt foarte
numerogi: virusuri, bacterii, mice$, protozoare gi parazifi, dar gi o
serie de dhuniltori ca pSsirile, goarecii, precurn gi alte insecte ca
viespile, furnicile, unele specii de fluturi etc.
 Principalele holi ale albinelor cu principalele lor
caracteristici sunt prezentate schematic In tnbelul I I .

Tabelul I 1
TABEL SINOPTIC PRIVIND PRINCIPALELE BOLI ALE
ALBINELOR

patogen
Gazda Puietul c5p5cit.
receptiva
Fact ori Familii slabe contaminate, prezenta fagurilor vechi contaminati, ingrijire
favorixanti necorespunz5toare.
se tL8sc afar5 din stup $i mor.
qns apunpc alalqu
IS m~1?unrua8 wuad al!qP?oAg !!l!puor, x-npurr;u~'!nlnla!nd ma1Sa.n ada3ul !S awoldw!~
'qtaqtu as laurqp ~nurs~oqe~aur IS q1n3 ur ~ ~ n l e ~ a d me awl ~ qap ~nmnsuo3
aSa.13 mlua! ap !apeouad [ru!bjs a ~ d s':uale[ asaj!wm as epoq 'a.n?ura! ap
!apeoyd e a w d m y d tq .iua~m.yaleqtq3s luns amzqu! al!.my : ~ ~ ~ g u r u d
JO[!!~!I~.J w l o A z a p !S !nlnla!nd ra~alSa~3 ~qe8au p j u a n ~ u ! ! p a !
[ndnq y yctmp erjydv y n m p o ~ ~ l : n3 8 0mlamolpnl
~ r?alrr)!~a2uolp q y q
~ o S g d ~ap[ e!bnpo~d p q y ~IIo3wuah u! !aw.q agsa81p m ~ 1 1 v!ixijtq 1
!a!ju~de
.emurol amdea~uoaun !S e ~ e ~ e w u!axqo e
d ap a ~ e d oleos speopad
'Jo[au!q[c E psew uj eamuys1uo3
!S ahsrl~oq1o1aurq@ eare3ajap as-npupuohg 'dnls ur g u p y es alau!qp
!qz!3a~d al[e
p%!lqoam3 so!old IS a.m dmy ap apeouad @unl Joun Inm3 u~sap y u guap!Aa
!S !iuez!~or\ej
auyap epog -1lnpe rrr g m ~ o l s was~[a '!au!qle Inugsalu! ur a8unKe lmods a m ur
!.rolned
[nluawom u~ .rpa[mods [w!zcrcd a!u[aud luns !-nu alnj!puo3 p q 3 .JoIaurq@
p n!xqfy !nlnu!lsaa! alarnla ui a>$ai~nmi as IS p w z ! p 1 as [nl!mmd
 Existenla de familii pnrazitate de la care se transmit:
Acnrinnul Varroa jacohsoni (femela) se fixead pe membranele
Fnctori
intrasegrnentnre toracalc $i abdorninale, hrsnindu-se cu hemolimfa
fnvorizanti $i
alhinelor. Tn perioada tle inmultire intra in celula cu puiet unde-$i depune
alte precizari
ponta, din care dupii 2 zile ies larvele, care se hrAnesc cn hemolimfa
larvelor yi nimfelor.
Perioada Tot tirnpul. Sc u r ~ ~ ~ i r edistrugerea
$te parazitilor, limitlndu-se posibilitlitile
aparitiei de inmullire ale acestora.
Numlirul mare de acarieni i n celule duce la ecloziunea unor albine
neviahile. cu aripile nedezvoltate $i picioare diforme, de dimensiuni mai
mici $i cu vitalitate scizutg. Albinele adulte parazitate au o viafh mai scurta
$i productivitate diminuata. in perioada de iemare parazilii rima$i in stup
Simptome $i deranjeaza familia, inregistrindu-se un consum mare de hrana $i implicit
diagnostic apare diareea. fnmuliirea acarianului se realizeazh intr-un ritm foarte rapid
in perioada crc~terii puietului, ajunglndu-se la decimarea unui numar
insemnat de familii de albine. In plus, datorith leziunilor provocate de
intepaturi se realizeazg poflile de intrare pentru numero~i germeni in
organismul albinelor.
Tratament Tratamentul se face cu Vamchet, Mnvrirol $i Apistan. Administrarea
varachetului se face sub forma de furnigatii prin aprinderea unei benzi
speciale de carton pe care s-au picurat 2 - 4 picituri functie de tipul
stupului, care se introduc prin urdini~,duph care acesta se 'inchide tirnp de
15 - 20 minute. Tratamentul se execut5 seara sau dirnineata, clnd
majoritatea albinelor se ggsesc in stup. Eficienfa tratamentului este rnai
buna in primhvarh $itoamn8, ciind nu exists puiet, deoarece sunt distru~i
parazilii care se gasesc pe albina nu ~i cei care se gisesc in celule.
Tratarnentul se executa in tot timpul sezonului activ, intervalul intre doui
tratamente tiind de 7 aile. Foarte important sc dovedesc cele 3 tratamente
din toamna (septembrie-octombrie).
Pcntru tratarnent se mai pot utiliza: fenotiazina, acidul formic, naftalina,
sulful, tutunul etc.
Denurnirea nrnuloza
bolii
Agentul Brnuln coeco (pgduchele albinei).
Fatogen
Gazda Albinele adulte ~i miitcile.
receptiva
Factori Prezenp parazitului in numsr mare in familia de albine.
favorizanti
Perioada Parazitul i$i petrece toat5 viala in interiorul farniliei de alhine.
apariiiei
 IT~VDIXOJNI
'~ol!llnpee.rdnse !eurnn ewauo!i3e
1~3nJlU!'al!a ap I Z a[molyuLln uj uo allnlu !clu ap g a d a ~as !i' a!~qmo130
-a!~qrrra)das al!unl rr! pln3axa as anenga !em la3 InluamseJA .!nlndnls
Inpuns ad emate as am3 uo.l!l ap elcnnq o yq!qmb as a n 3 n3 In(ow!l ez!l!jn
alcod !cw a s .!jnzp3 !!q3npad n3 cfeanprr~pE ~ I ~ as I J am3 !nlndnls lnpunj
ad y1eza.h a!l.y{ o ad emas '~ojme:, 'cu![eipu ap e a ~ e q s a ~u!~d d 'unlnl
'gu!ze!~ouaj 'al~ojl a q 3 e . 1 ~n3~ 11je8pnj I I I J ~!maz!paJ as I ~ I U ~ U I R I R J A 1uamaleJL
'31u!l3 uaurexa u!~dalSal!qels as 1n3!lsouXe!a 'a[!3lem [e!3ads ul '!i!ze~cd
ap aEur ealel!lue:, ap alc3ojns luns uoaun alelu.rou !!i!puo:, ul ssauyq as
nu 'ajel!Be luns alau!qlv .a~e)!8~n%a~ ap InxaUaJ e!alsa3e pup30~0.1d!au!qle
lo p3nq [nle~adeala.rqrrraur n3 y!3xa !Joarrn nes 'rille "1 eun el ap
0-16 pup:, Tnluaruour 111 ne! o a n 3 ad Jolau!qle eSn8 u!p y]!ua~o~d e u e q n3
DsauyJq as !S Jolau!q(c a[aDeJoj ad ap !!~ok!~adap yzeaxg as !!j[npv 'alrz ap
1z ap alsa !nlnl!ze~ed A!lnloAa !n1n1313 elwna .ualod !s yea3 ap Jalsame
n3 3saue.q as apun .rol!.~n%ejc n a 3 ul aleuc3 ydes !SJ aJc3 aruel sa! aJaw 3!1souge!p
n3 ~ol!~n%ej ~ o l a l a ~ e de ee~eoualu!
~ e i y ad elawaj ap asndap alpno u!a IS auroldur!g
13. CONDITIILE DE CALITATE $1 POSIBILITATI DE
DEPISTARE A FALSIFICARILOR PRODUSELOR
APICOLE

13.1. MIEREA
Condifiile de calitate ale mierii se apreciazii conform
standardului pentru mierea de albine naturali, obtinuti din nectarul
florilor sau din sucurile dulci de pe alte piqi ale plantelor gi
inmagazinatii de ciitre albine in faguri.
Dupii provenienfii, mierea poate fi: monoflorti, poliflor$ de
man5 (de pidure).
Mierea de salcAm se incadreazg in trci clase de calitate:
superioarii, I gi a LI-a. Celelalte sorturi de miere se incadreaza rlumai
in douii clase: I gi a 11-a.
Pentru calitatea I, mierea nu trebuie s5 aibG spurn5 gi nici
corpuri striiine, iar pentru calitatea a II-a se admit: spumti, resturi de
cearii gi faguri, resturi florale sau larve, albine moarte in propoflie
maxima de 10%.
Verificarea calitglii mierii se face pe loturi formate din
miere de acelagi fel gi de aceeagi clasii de calitate.
Probele se iau din 10% din ambalajele de transport carc
reprezints un lot, dar nu mai pufin de 5 ambalaje. Daci una din
probe nu corespunde, se verific5 toate ambalajele din lot.
La mierea de calitate superioaril gi calitatea I, verificarea
presupune examenul organoleptic (tabelul 12), urtnat de verificarea
proprietiikilor fizico-chi mice (tahelul13).
Deprecierea calitifii mierii se produce in conditii improprii
de depozitare gi pgstrare, unor trataincnte inadecvate sau chiar
falsificarilor care sunt pedepsite de lege.
 Tabeldl2
Proprietgfi organoleptice ale diferitelor sortimente de miere
Culoarea
Miere Calitatea Miros gi gust Consistenfa
rle:
Superioaril I a 11-a
Galben-
Apronpe Pl2cut. dulce Omogen5,
deschis-auriu, Nu se
Salclm incolora pinil la specific nlierii fluids, sau
galben-auriu, normeaza
galben-deschis de salcfm viscoas8
galhen-inchis
Galben- Dulce cu arom5
OmogenB,
portocaliu Nu se pronuntat5
Tei fluid;, vCscoas3
pdni la bmn- nonneaza specific&mierii
sau cristalizatFi
Pnchis de tei
Plhcut, dulce
Galben-verzui OmogenZi,
Nu se cu aroma
ZmeurB pCnl la galben fluid& vfscoasi
normeazil specific6 mierii
rogcat sau cristalizatli
de zmeura
Galben, Pl&cut,dulce
Omogen4
galhen-rogcat Nu se cu arom2
lzmi fluicli, viscoasi
pin2 la normeaza specifics mierii
sau cristalizats
galben-hrun de izm5
Galben-auriu, Omogen;,
Floarea- Nu se Dulce, placut,
gllbui, vfscoas2
soarelui normeazs specific
galben-brun sau cristali7at5
Galben,
Omogenl,
galben-ro~cat, Nu se Plicut, dulce,
Poliflor5 fluid;, viscoasi
pins la normeaza aroma specific5
sau cristalizatl
galben-brun
M~~~ Brun, brun- PIBcut, dulce
inchis pan&la brun, brun- Nu se cu aroma Omogenl
(de negnl cu rcflexe inchis, rubiniu normeaz5 specifics $i gust fluid;, viscoasB
~ i d u r e ) ven.ui astringent
 Tabelul I3
ProprietZitile fizico-chimice ale mierii de albine

Provenienfa MonoflorH qi De
politlorfi ptidure
ApB, % - maximum 20' 20'
Densitate relativi la 20EC minimum 1,417 1,417
Cenu~3,% - maximum 0.5 I ,0
Aciditate, cm3 NaOH solutie n la 100 grame miere -
maximum 4 5
Zah3r invertit, % 70 - 80 60 - 70
Zaharozi, % - maximum 7" 10
Substan!e nezaharoase, % 1,s - 5 4 - 12
Indice diastazic - minimum 10,9*** 10,9"'
Granule de polen de salcrim (la mierea monoflori de calitate
superioari) raportate la numkul total dc granule examinate,
% - minimum 30
Hidroximetilfurfurol (HMF) la mierea de calitale superioari,
% - maximum I 1
lndice colorimetric:
- la mierea de calitate superioari, lnln maximum 12 minimum
- la mierea de calitate I, mm maximum I8 65
Zahar invertit artificial lips& minimum
GlucozB industrial6 lips2 55
Adaosuri de falsilicare arnidon, gelatin&clei, carbonat de lipsa
calciu, culori de anilin5 ~i coloranti sintetici) lips5 lips&

lips2
- Cu ocordul beneficiarului, mierea se poale prelua cu un corr{inufde apd de ntaximunt
23% cu recalcularea inasei peiltru con~iilutulde 20%. fn cazlrl in care conlinutul de ayii
este sub 20% se recalculeaza' masa yenlru confinutul de 20%.
.*
- La mierea de salcditl de calitatea a II-a se admite la recoltare nraxinrum 15%. Dupa'
15 iulie, la mierea de salcrirn de calitale superioard $i calitatea I se admite maviinlmni I%,
inr la cea de calitatea u If-a inaximrritz 10%.
***
- La mierea de salcain se adinite minimum 6.5.
 13.1.1. Conditiile de depozitare ~i pistrare
Deprecierea calit5!ii mierii se produce ?n u m a ferment2rii
acestei a.
Riscul aparitiei fermentarii este cu at9t mai mare cu c5t
continutul in apa a1 mierii d e p % ~ e ~17% t e $i cu c i t numfirul
levurilor este rnai mare (peste 10001g). Orice miere care contine
mai mult de 20% ap8 este in pericol de a fermenta. Acest risc
devine .yi mai mare atunci ~ 2 n dmierea este pgstratg in vase
nectanSe, in camere cu umiditate ridicatc?, cunoscfindu-se c5 mierea
este higroscopicc?.
Distrugerea levurilor se realizeazii prin incalzirea mierii
timp de 7,5 minute la temperatura de 63°C sau intr-un minut la
temperatura de 69"C, dupg care se face racirea bruscc?.
Temperatura de pgstrare a mierii joacii un sol important
asupra menfinerii calititii acesteia.
Daci temperatura de pistrare este sub ll°C, mierea nu
fermenteaz8.
Pistrarea la 5 - 9°C determinfi reducerea cu 30% a
confinutului de hidroximetilfurfurol, cu 20% a pierderilor de
enzime ~i cu 16% a efectului de inchidere a culorii.
Prin incalzirea lnierii la 71°C se distruge jumgtate din
"invertaz5" in 40 de minute $i jurniitate din diastazg in 4 112 ore, iar
i n 5 ore cre$te atst de rnult cantitatea de HMF incfit mierea devine
improprie pentru consum.
Prin racirea mierii la 0°C timp de 5 sZpt%msni, dupi care
ternperatura poate s i creascg pgn5 la maximum 14"C, este evitatg
cristalizarea mierii timp Tndelungat.
Fati de cele prezentate, temperatura de p5strare a mierii este
de 8 - 12"C, fir; a se dep8gi 14OC, umiditatea aerului de circa 60%,
iar inciiperile trebuie s i fie curate, aerisite ~i fir5 mirosuri str5ine.
Nu sunt indicate pentru depozitarea mierii vasele de zinc, cupru,
plumb sau aliaje ale acestora.
 in conditii optime de conservare, valabilitatea mierii este
nelimitat&

13.1.2. Metode uzuale de determinare a mierii falsificate

Falsificarea mierii este datorat2 i n exclusivitate omului in
dorinta acestuia de a obtine beneficii necuvenite. Prezenta
adaosurilor de falsificare poatc fi determinats datorit2 modific2rilor
organoleptice qi fizico-chimice.
Falsificarea mierii prin adaos de glucoz2 industrial2 duce la
creqterea continutului in glucoz5, corelat5 cu o scadere a
continutului in fructoz5, ceea ce conduce la abateri de la valoarea
normal2 a raportului FIG. Falsificarea mierii cu sirop de zahgr duce
la creqterea zaharozei 8i a HMF.
fntruc~taceste modific2ri pot fi puse evident5 prin utilizarea
unor metode mai greu accesibile, sunt prezentate ciiteva modalitilti
uzuale de depistare a falsificilrilor:
- falsificarea prin adaos de fa'ina' de mazire? castane, soiu,
scrobeala'. Se pune puling miere intr-o solutie de alcool qi apii i n
care mierea se va dizolva rapid iar adaosurile se vor depune pe
fundul vasului.
0 alti modalitate const5 in inc5lzirea mierii cu asemenea
adaosuri de falsificare, obtinfindu-se un aspect tulbure;
- falsificarea prin adaos de sirop de glucozi. Se iau 10 g
miere la care se adaugi 15 g api, se tin pe baie marinil la
temperatura de 50°C, dup2 care se adaugi 5 cm3 dintr-o solutie de
tanin (10%) care precipiti alburninele. Dup2 12 - 15 orc se
filtreaz5. Se iau 5 c m b i n filtrat intr-o eprubeti peste care se pune
un cm3 de HC1 chimic pur qi 20 - 25 c m h e alcool de 95'. Dac2 se
produce o tulburealii pronuntat2 va fi dovada cil in miere s-a
ad5ugat glucoz8;
- mierea falsificata' cu amidon arc culoare 18ptoash ~i
dizolvati la cald se tulburh. Dach se adaugd o pic5tur8 de tinclurii
de iod, capfit6 culoarea albastrn care dispare la cald qi reapare la
recc.
0 alt5 metod8 constii in adfiugarea in miere a unei solutii
concentrate de sulfat de sodiu care adun5 precipitatul gi acesta se
depune pe fund sub form5 de fulgi viorii sau negricio5i.
- mierea falsificata' cu z a h k invertit. Se iau 10 g miere, se
adaug5 10 rnl eter sulfuric chimic pur qi se amestecii intr-un niojar
limp de 5 minute. Se strecoarc? incet lichidul care este colorat
gcllben deschis. Lichidul se pune intr-un vas de poqelan deschis,
Iisindu-1 sii sc cvapore in aer. Dup5 evaporarea completci se picurii
2 picfituri rczorcin5 clorhidrica preparat9 in momentul intrebuintcirii
( l g rezorcini in 10 cm%cl chimic pur). Zaharul invertit ia
culoarea ro~ie-circ~ic qi uneori o culoare viorie. Mierea naturalci,
care nu este falsificata, ia culoarea galben-verzuie.

13.2. CEARA
Prin cear,? de albine se intelege produsul secretat de
glandelc cerifere ale albinei melifere (Apis melifera L) ~i nu ceara
produs6 de celelaltc spccii ale genului Apis (Apis dorsata, Apis
Jlorru $i Apis cernna) - ceruri carc sunt cunoscute sub denumirea
dc cear9 de Ghedda.
fn funcfie de materia prim5 qi tehnologia de extractie ceara
se clasificg in cearii de stupin5 ~i cearii industrialg.
Ceara de stupinn' se obtine prin extractia cu ajutorul
topitorului solar, topitonllui de cearci cu abur sau prin presarea la
cald.
Ceara rezultatii este de calilate, fiind folositii in exclusivitate
la confectionarea fagurilor artificiali, reintriind in felul acesta in
circuitul apicol.
Ceara industrialn' se ex trage cu aju tom1 solventilor
organici, din reziduurile rczultate la extractiile anterioare, av2nd
utilizare industrialii.
Conditiilc tehnice de calitate ale cerii vizeazii ceara de
albine natural2 (de stupinii).
Cantitatea gi calitatea cerii de stupinii depinde de numeroqi
factori: sortarea, spilarea gi inmuierea fagurilor inainte de
extractie, metoda de extractie folositi, calitatea fagurilor inainte de
extractie, modul ~i durata topirii, calitatea apei in care se face
topirea, calitatea vaselor in care se topevte ceara gi conditionarea ei
ulterioarii.
h vederea topirii, fagurii se sorteazii pe calitiiti:
- calitatea I - cuprinde faguri de culoare albi qi galbenii,
transparenti, fir3 pgsturii, far5 molii gi fir5 mucegai. Se prelucreazii
la topitorul solar.
- calitatea a II-a cuprinde faguri de culoare brunS inchis5 cu
fundul celulelor transparent, fiir3 piisturii. Se prelucreazii cu ajutorul
topitorului de cear5 cu abur.
- calitatea a III-a cuprinde faguri de culoare brunii inchisti,
netransparenti $i nemucegiiiti care ins%pot coniine piisturii.
- calitatea itzferioarci cuprinde ceilalti faguri sau altc deveuri
de cearii care se predau magazinelor ACA, i n vederea prelucriirii
industriale la Combinatul Apicol Bucure~ti.
fnainte de extractie, fagurii reformati se vor inmuia in apii
dedurizatii, iar vasele utilizate la topire vor fi din materiale
inoxidabile sau emailate.
Dup3 extracfie, ceara rezultatii se menfinc i n stare lichidi un
timp cbt mai indelungat (2 - 3 zile) prin protejarea vasului respectiv
cu materiale termoizolante pentru limpezirea cerii qi sedimentarea
impuritiitilor. Calupurile de cear5 obtinute se conditioneaza prin
limpezire, spilare qi topire repetati in api dedurizatg la o
temperaturii de pin8 la 90EC. in final, calupul de ceari se curiit3 la
partea infenoar5 de sedimente, iar dac'? nu sunt indeplinitc
conditiile de calitate, acesta se va sparge gi se va supune din nou
topirii pentru purificarea cerii.
La livrare, calupurile de cearii sunt receptionate pe patru
clase de calitate, verificdndu-se, bucath cu bucal8, proprietatilc
organoleptice (tabelul 15), iar determinarea proprietgtilor fizico-
chimice se face nurnai la calupurile care prezint2 semne de
falsif'iccre qi degradare (tabelul 14). Indicele de duritate qi indicele
Buchner se determina nurnai in cazuri de Iitigiu.

Tubelull4
Proprietiltile fizice qi chimice ale cerii de albine
Calitatea:
Speciflcare SuperioarB, a 111-a
I yi a 11-a
Corpi~ristrgine $i adausuri provenite din
falsificsri lips% lips%
Densitate relativB la 20EC 0,956...0,970 0,930...0,964
Punct de topire (prin alunecare), EC 64-66 62-65
Tndice de duritate, grade 25-30 29-48
Tndice de refractie n2% 1,4430...1,4571 1,4430...1,4990
Indice de aciditate, mg KOWg 17,50...21,40 17,50...20,OO
lndice de saponificare, mg KOWg 87,OO...102,OO 84.00...94,OO
Indice de esteri, mg KOWg 70,OO...83,OO 68,OO...78,OO
Materii volatile la 105EC,% maximum 1 1
Indice de raport 3,SO...4.40 3,50...4,50
Tndice Buchner, mg KOHIg 2,50...4,lO

Metode de identificare a cerii falsificate

Falsificiirile cele mai frecvente ale cerii de albine constau in
adaosuri de parafini, cerezing, stearin2, colofoniu, r i ~ i n idiferite
sau alte griisimi.
Adaosul de parafinti. Parafina se obtine din prelucrarea
titeiului parafinos qi cuprinde un amestec de alcani superiori. Se
prezintii sub forma unui produs solid, alb transparent, inodor qi
insipid, partial solubil in eter, benzen, cloroform, are densitatea de
0,87, iar punctul de topire cuprins intre 45-60°C.
Prin frgmintare ceara care contine parafin2 devine lucioasii,
alunecoasil, transparent2 ~i se Pntinde ca o panglic5, 12sind pe
degete senzatia de grisime.
fn spsrturi, blocul are un profil neregulat. La lovire cu
ciocanul produce o adinciturs, fir5 a se sparge in buciti. Ceara are
miros slab de petrol. Scade punctul de topire. La zgirierea cu
unghia se separii a~chiisub form5 de talag miirunt, ceea ce nu se
int2mpli in cazul cerii pure.
Adaosul de cerezinri. Cerezina este o cearii natural5 de
culoare albii format5 in majoritate de hidrocarburi aleptice, cu
miros de petrol. Se obfine din parafinarea azocheritei (cear5 fosilii,
cearii de piimint) sau din reziduuri de petrol. Punctul de topire este
cuprins intre 56 - 76°C.
Prin adaosul de cerezinii se ridicii punctul de topire a1 cerii,
mirosul devine slab de petrol, este netedii fn spilrturii gi lucioas5 in
planul tiieturii.
Prin friimiintare aceast5 cearii devine albicioasi ca
poqelanul, neunifonni gi sErimicioas5, iar uneori la suprafala
blocului apare un desen caracteristic marmorat.
Adaosul de stearin;. Stearina reprezintc? denumirea
generic5 pentru gliceridele acidului stearic, cu rniros caracteristic de
grilsime riincedi. Ceara falsificatil cu stearini are o structurii amorfii
cu miros specific de griisirne rbnceda. Prin frlitndntare gi trasg i n foi
subtiri devine albicioasil, unsuroasii $i netransparent& Se miiregte
duritatea relativ gi se micgoreaz5 punctul de topire.
Dac5 la dizolvarea in cloroform a unei poqiuni de cear5 sc
obfine un precipitat floconos ceara este falsificatg. Dacil proba se
agit5 cu dou5 piiqi cloroform gi trei piiqi api de var, separdndu-se
un precipitat granulat (shpun de calciu insolubil) se indicii prezenfa
acidului stearic.
Adaosul de colofoniu (saciiz) sau alte rigini face ca ceara s2
capete mirosul rgginii respective, are o structur9 sticloasii, prin
fr5miintare devine albicioas5, neuniform5 ~i se lipegte pe dinti. Se
mgre~tedensitatea, punctul de topire gi indicele de aciditate.
Se dizolvil circa 5 g din proba de ccaril intr-o cantitate de

-
anhidrid3 acetic5 in exces gi dupi rgcire se tratcaz5 cu prccaufie cu
acid sulfuric (d 1,53). Prezenta colofoniului sau a altor rd~inid5
culoarea rogie intens, ping la albastru violet, carc dispare repede,
solutia devenind galben-brun5, cu o fluorcscen{Zi pronuntati.
 :ondifiile tehnice de cnl tatc ale cerii de albine

I
Specificare
uuperioar5
cenrn de In
ropirea
ceara dc la
lopireu
clp3celelor ci3pclcelelor
rezulrnte la rezullale la din reziduuri prin
extractia rnicrii cxlraclia mierii faguri vechi $i presare la cald sau
Provcnicnta din faguri in carr din faguri in reziduuri de faguri prin din reziduori de
nu s-a crescut care s-a crescul prcsare la cald. faguri prin folosirea
puiel $i din puict, de solvenfi organici.
hguri rezultati "cresc&turi"de
din rame c e a d gi faguri
claditoare. nni.

sau cenuaiu-dcschis cu
nuan13 gslbuie, galben
inchis, galhen- galben-portocaliu cu
portocaliu cu reflexe reflexe rogietice plna
gslbuie pin3 la
rogietice plnh la brun- la hrun-inchis, in
alba, uniform5 in galben3,
Culoare inchis, in sp3rtura sparmrti culoare
toot3 rnasa. unifonna in
uniformh cel putin neuniformh, mai
loat3 masa.
jumgtatea superioara a deschiss in mijlocul

jos a blocului se adrnite

o culoare mai inchisa gi

Miros camcteristic, pl3cut fir3 miros strain. procesului de

fr2ntlintatti intre
degete devine
plastic3 cu aspect
arnorf putin
framlntata Fntre degete devine plastich, fir3 luciu pronuntat, lipicioasa, se lipegte
u$or amorfa, putin lipicioas3, se lipegte u$or de cutit $i nu se putin de cutit $i de
lipevte de dinti, nu lasti ilrme de grasime pc degetc, in forma dinti, nu las3 urme
de fir se rupe scurt, presata in foi subtiri este ornogen5, de N s i m e , se trage
transparenla sau cu aspect ugor arnorf, fir2 luciu. greu in fir care se
rupe scurt, se
preseazi F e u in foi
subtiri, cu aspect
I 1 arnorL
Cornpletore lo STAS nr 3064/1974

Adaosul de seu poate fi pus in evident2 prin aprecieri

organoleptice gi fizico-chimice. Adaosul de seu in ceari5, imprim2
acesteia un miros rrinced, se lipegte de dinti, iar crind este
frimAntat5 devine albicioasa, unsuroasii gi netransparent5 in foi
subtiri.
La arderea cerii falsificate in acest mod se simte un miros
nepliicut; dacii arderea se face pe o pliti se simte un miros greu de
acroleini ~i se degaj5 fum. Ceara curat3 nu fumega in timpul
arderii.
Daci se trateazi proba de ceari cu hidroxid de amoniu in
prezenta seului se obtine o solutie liiptoasi.
Data proba de cearii se fierbe in alcool etilic, se trateazi cu
carbonat de amoniu, iar dupi riicire se adaugi citeva picituri de
acid clorhidric; in prezenta seului apar la suprafat5 ochiuri de
gr8sime.

13.3. POLENUL
Polenul reprezintg produsul recoltat de albinele culegitoare
de pe anterele florilor gi depozitat de acestea in celulele fagurilor
din stup, unde in urma unor transformiri biochimice de tip
fermentativ, sub actiunea succesivi a bacteriilor Pseudomonos,
Lactobacillus qi ciupercii Sacharomyces, rezultSl pgstura, care
constituie rezerva de hrani proteicii a farniliei de albine.
Cantitatea de polen anualii necesari unei familii dc putere
medie este de aproximativ 25 - 30 kg, pentru cregterea unei lame
fiind necesare 100 - 145 mg.
Datoriti calitifilor deosebite ale polenului recoltat de catre
albine acesta este folosit, ca atare, in alimentafia umani ca
medicament natural sau sub forma unor preparate apiterapcutice.
A

In acest scop, pentru recoltare, se folosesc colectoarele de

polen prin care se refine de la albine circa 30% din cantilalea de
polen adus: de albine la stup, firti sti fie afectat4 productin de
miere.
Compozitia chimici a polenului este foarte variabili, in
functie de specia sau speciile florale de la care provine.
 fn general, principalii componenti ai polenului sunt: ap5
3,4%, zaharuri 19 - 40%, lipide 0,19 - 15%, proteine 7 - 35%,
aminoacizi liberi 10771, cenu$5 1 - 7%. De mentionat c5 din cei 22
n

de aminoacizi, 20 sunt prezenfi in polen. In polen se g2sesc

numeroase substante minerale, substante hormonale, enzime qi
numeroasc vitamine etc, care confer2 valoare biologicfi ridicat5
acestui produs.
Dup2 proprietfitile organoleptice ~i fizico-chimice, polenul
se imparte dou2 calitiiti: polen polifit, recoltat de albine de la mai
rnulte specii de plante ~i polen de albine superior - rnonofit, recoltat
de la aceeagi plant&(tabelul 16).
Deoarece la recoltare polenul confine un procent ridicat de
ap9 (piing la 20%), in vederea p5str&rii acesta va fi uscat la o
temperaturfi de maximum 45°C pentru a nu distruge elementele
active. h timpul uscgrii, polenul se va menfine in straturi subtiri de
cel mult I cm, care vor fi periodic affinate yi va fi ferit de acfiunea
direct%a razelor solare care ar distruge unii din factorii activi.
Dup3 uscare, polenul se cur515 de irnpuritiiti prin cernere gi
se pistreazg piing la livrare in vase Fnchise sau alte ambalaje pentru
prevenirea degadkii lui. fmpotriva unor dilungtori, polenul se
poate trata cu tetraclorur5 de carbon (20 - 30 g la un bidon de 50 de
kg ), dupii care sc aerise~te$i apoi se ambaleaz9.
Pilstura ca produs dietetic $i apiterapeutic se poate
valorifica sub form2 de p%stur5extras9 din faguri, care se prezint5
sub form& de granule gi sub form5 de p5stur5 in faguri noi sau
folositi nulnai o generatic de puiet (tabelele 17gi 18).
SPZ
 Tubelull8
Proprietilple organoleptice ale pSisturii
Proprietsti Pfisturi extrnsi Pastura Tn faguri
bucati de faguri noi sou folosiji de albine
granule neunifonne care i$i pentru o generutie de albine, av5nd toate
Aspect mentin formatul celului din celulele pline cu pisturA, de forma
care provin paralelipipedica cu dimensiunile de
.8Ox6Ox2Omrn+5%
galben-inchis pjn5 la brun,
culoarea fiind in funclie de galben-inchis, pHn3 la brun-deschis cu nuante
Culoare
sursa de polen (specia maronii
florala)
friabila, prin presare $i
Consisten!5 ornogenizare se obtine o caracteristica fagurelui Fn care se afla pistura
pastura consistent5
Miros caracleristic, aserninator cu al polenului ugor fermentat
Gust dulce-acrivor-am5rui

13.4. PROPOLISUL
Propolisul este un produs apicol recoltat de albine de pe
diferite plante (cire~,vi~in,plop, brad, molid, etc.) cu ajutorul
ciruia sunt acoperite neetan~it6filestupului sau sunt acoperite
cadavrele unor diiun8tori care nu pot fi scoase afara stupului. Tot cu
ajutorul propolisului sunt lustruite celulele in vederea depunerii
pontei de c2tre matcli, sau mai este folosit la construirea fagurilor,
respectiv celulelor, deoarece confer2 o rezistentii sporiti.
Datorit2 propriet2tilor sale antibacteriene, antibiotice 8i
cicatrizante, ca ~i prin actiuni imunologice qi antiseptice variate,
propolisul are calit2ti terapeutice deosebite, fiind utilizat din
timpuri str6vechi la tratarea rinilor.
Propolisul se prezint2 sub fonna unei substante de culoare
bn1n2-deschisii cu nuante pdn2 la brun8-inchis; ~i uneon cu reflexe
verzui, putin solubil in ap;, dar solubil in eter ~i alcool, motiv
pentru care in terapeutica medical; se folosegte sub form2 de
extract alcoolic, ca unguent sau alte preparate medicamentoase.
Propolisul se recolteazii de catre om prin curatirea
spetezelor superioare ale ramelor, a distantatoarelor ramelor,
falturilor pe care se sprijinii ramele, sc2ndurelelor podiqorului sau
cu ajutorul colectoarelor de propolis (vezi utilaj pentru colectarea
propolisului).
Propolisul care se achizitioneaz5 poate proveni de la mai
multe plante sau de la o singurii plant5 (uniplant sau monofit).
Calitatea produsului se apreciazg pe baza propriet5Iilor
fizico-chimice (tabelul 19) pi proprietiifilor organoleptice (tabelul
20).
Conditionarea propolisului dupii recoltare este obligatorie.
in acest scop se eliminii corpurile striiine din propolis: aqchii de
lemn, segmente de albine, alte corpuri striine. Propolisul se
piistreazii sub form5 de bulgiiri mici, fiind contraindicat procedeul
uniformiz5rii sau imbuniitiitirii aspectului comercial prin topire sau
comprimare prin inciilzire deoarece se reduce valoarea sa biologic5
ca urmare a pierderii substantelor volatile.
Bulgiirii de propolis recoltati se invelesc in hktie de staniol
sau se introduc in pungi de polietilenii pi se introduc in 1Eidite de
lemn ciiptuqite cu hiirtie cerats cu capacitatea de 5 - 20 kg.
P5strarea se face inciiperi bine aerisite, lipsite de umezealfi
~i mirosuri striiine, la temperatura de cel mult 20°C.

Proprietgtile fizico-chimice ale propolisului

 Tahelul20
Proprietfiple organoleptice ale propolisului
Condifll de admisibilitate
Carncteristlci
Propolis poligam Propolis monofit
Aspect masa solid3
bmna-cafenie mai inchis5 sau
ci~loareomogenfi sau cu aspect
cleschisl, cenu~ie-venuie,culoare
Culoare rnarmorat in sectiune, cu nuante de
ornogeni sau cu aspect marmorat pe
121 verzui-cenuqiu la brun-cafeniu
sectiune
vFiscoas5, lipicions5, prin frlmlntare
Consistcntl la cildurri devine vfiscos, lipicios
lasi urme
plicut aroma(, caracteristic de
Miros plgcut, caracteristic de rilqinil
rzXqini naturale
urme dc impuriti!i abia vizibile cu
Puritate E r i irnpurit2ti
ochiul liher

Propolisul poate fi pBstrat gi in borcane de sticlii coloratii,

inchise cu dop rodat vi parafinatc.
Receplia propolisului se face organoleptic, in prezcnfa
produciltorului. CAnd existi dubii asupra calitiifii produsului, se
executii analize fizico-chimice pe probe recoltate cu ajutorul unui
burghiu din mijlocul blocurilor de propolis, alcituindu-se o probii
rnedie dc 100 g, care se imparte douii pBrfi egale, se ambaleazi in
flacoane, se parafineazii ~i se sigileazfi. 0 jumiitate din prob%
servevte pentru efectuarea analizelor, iar cealaltii jumiitate se
pislreaz5 pentru o eventuali contraexpertizii.

Lgpti~orul de matcfi reprezinti? produsul de secretie al

glandelor hipofaringiene ale albinelor lucriltoare destinat hriinirii
larvelor In primele trei zile, a larvelor de matcB pe toatii perioada
piin2 la ci?pBcirea botcilor cat ~i a mBtcilor in decursul vietii
acestora.
Lapti~orul de matcii se prezintii sub forma unei paste
cleioase cu aspect albicios-opalescent care in contact cu aerul la
temperatura de 15°C se ingiilbene~te.Gustul este acriqor, uvor
astrigent, iar mirosul caracteristic, ugor aromat (tabelul21).
Proprietitile fizico-chimice ale liptiqorului de matci sunt
prezentate in tabelul 22. Lipti~orulde matcii proaspit confine
numeroase vitamine din complexul B, provitamina D qi cantitiiFi
mai mici de vitamina C. Nu s-au giisit vitaminele A, E $i K. Au fost
identificati 18 aminoacizi, unele substanfe de tip hormonal $i o
substants antibioticii, bactericidi.

Tabelul21
Proprietltile organoleptice ale Iiiptigorului de matcl
Caracteristici Condifii de admisibilitate
Aspcct mash v2scoasl, omogenB cu granulalii tint
Culoare giilbuic sau alb-gilbuie
Consisten\i uvor vliscoasi
Miros caracteristic, uqor aromat
Gust acrigor, u$or astringent
nu se adrnite prezenta de larve, ceari, spori de rnucegai sau alte impurithti
lmpurititi
vizibile cu ochiul liher sau la microscop. Se admit urme dc polen.

Tabelul22
Proprietltile fizico-chimice ale liiptigorului de matcg

Datoriti propriet5tilor sale, 15pti~orulde matcfi prezinlH o

valoare deosebitfi in tratarea unor afectiuni digestive, respiratorii,
249
nervoase ~i in geriatric.
Producerea lfipti~oruluide matc5 se bazeazi pe tehnologia
cre~leriimgtcilor, recoltandu-se din botci cu ajutorul unei pompite
de vid atunci crind cantitatea este maxim& Ltipti~orulde matc5 se
ambaleaza i n borcane de sticlB de culoare inchis5, cu dop rodat,
care se un~pleincat in intcrior s i nu riming spafiu gol.
Sticlele respective se eticheteaza, specificindu-se unitatea
produciltoare, data recoltgrii, greutatea brut5 ~i netii, numele
apicultorului carc a recoltat 15pti~oru1,locul de recoltare.
Borcanele cu laptigor de matcB se piistreazi la frigider la
tcmperatura de 0 - 4°C.

13.6. VENINUL DE ALBINE

Veninul reprezinti produsul de secretie a1 albinelor
lucrgtoare, stocat in punga cu venin ~i eliminat la exterior in
momentul inteparii.
Cantitatea de venin pe care o poate elibera o albinii i n
momentul intep5rii este de 0,3 mg venin lichid sau 0,l mg
substanti uscati.
Sccrefia veninului este determinatii de virsta albinelor, de
cantitatea ~i calitatea hranei gi de sczon.
& momentul ecloziunii albinele nu au venin, la 6 zile
cantitatea de venin acumulati in punga cu venin este de 0,15 mg, la
I I zile 0,21 mg, iar la 15 zile 0,30 mg. Cantitatea maxim5 de venin
este secretati de albinele in viirst2 de 15 - 20 de zile, viirstii dupii
care secretia glandelor incepe s5 scad%.
Cantitatea de venin este influentat5 de abundenfa hranei
proteice pe care o consumii albinele. Generafiile de albine crescute
in primilvar3, cSnd resursele polenifere sunt bogate, au mai mult
venin decst generatiile obtinute in vari .yi toamni.
Efectele terapeutice ale veninului sunt cunoscute inci din
antichitate ~ 2 n dera folosit la tratarea reumatismului. Efectele
terapeutice ale veninului de albine continua qi astizi s5 suscite
interesul medicinii datoriti actiunii specifice asupra organismului a
diferitelor sale componente.
h acest scop este recoltat de citre apicultori (vezi utilaj
pentru recoltarea veninului) qi valorificat prin intermediul
Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Apiculturii in cadml
c8ruia igi desi'aqoarii activitatea un sector de apiterapie.
Pentru obtinerea unor cantititi mari de venin se folosesc
numai familii puternice. Actiunea de recoltare poate incepe in luna
aprilie cind temperatura exterioarg este de 20°C gi poate continua
pin8 la sfirqitul lunii septembrie.
Tabelul23
Proprietiitile organoleptice qi fizico-chimice
ale veninului de alhine cristalizat

Tinind seama cB pe timpul recoltiirii veninului,

irascibilitatea albinelor este ridicatj, personalul va fi echipat cu
mijloace de protectie impotriva intep8turilor qi de asemenea, se vor
lua masuri de precautie la r5zuirea veninului cristalizat de pe sticla
casetei colectoare, cit gi la manipularea ulterioari'i a acestuia
(nchelari de protectie, protejarea nasului qi gurii cu tifon).
Aprecierea calit8tii veninului recoltat se face fati de
proprietiaile organoleptice ~i valorile unor indici fizico-chimici
prezentati in tab. 23.
Ambrrlarea veninului se face in borcane de sticlg bruni cu
dop rodat. PAn8 in monlentul livrgrii, veninul se pistreazi la
temperatura camerei, in conditii de umiditate normali.

13.7. APILARNILUL
Apilarnilul este un produs apicol compus din larvele de
trhtor, confinutul nutritiv aflat in respectivele celule de fagure,
recoltate cu o zi inainte de cipicirea celulelor, adici in a zecea zi
de la depunerea oului sau a Saptea zi de via!% larvar5.
Sub denumirea de apilarnil intrg produsul proaspit aga cum
este recoltat, produsul rezultat din triturarea ~i filtrarea acestuia gi
produsul stabil obfinut prin liofilizarea trituratului filtrat.
Apilarnilul proasp& neomogenizat trebuie s3 indeplineascg
condifiile din tabelul 24 care sunt obligatorii pentru receptia qi
achizitionarea produsului.
Ultima fonni este realizatH Pn unit5ti specializate, unde se
tine seama cu strictete de normele igienico-sanitare, obfinandu-se
produse farrnaceutice cu acfiune biostimulanti, energizanti etc.
h acest scop, apilarnilul este achizifionat de la produciltor
pe bazi de contracte in care se stipuleazi o serie de interdictii:
- apilarnilul nu se achizitioneaz2 de la apicultorii care nu
dispun de familii corespunzitoare ~i inventarul necesar obfinerii ~i
conserv2rii apilarnilului;
- nu se achizitioneazil de la apicultorii care nu au cunoqtinte
profesionale qi experienfi corespunzitoare;
- nu se va recolta apilarnil din larve necorespunzitoare ca
virsti, sau larve de albini lucritoare;
 Proprietiitile organoleptice, fizico-chimice
yi caracteristicile microbiologice ale apilarnilului

max. 1001g

- nu este permisi recoltarea larvelor prin scuturare sau

centrifugare;
- nu este permisi recoltarea larvelor de la familii bolnave,
sau care au suferit intoxicatii cu pesticide;
- este interzisri inglobarea i n produs a mierii gi a cerii;
- ambalarea nu se va face in ambalaje necorespunziitoare:
sticle, pungi din material plastic, borcane, cutii metalice, alte
ambalaje f2r2 posibilitatea de inchidere ermetici, toatc cu o
253
capacitate mai mare de 1.000 ml ~i nesupuse dezinfectiei in
prealabil;
- nu se va livra produsul la care de la recoltare piin8 la
congelare, a trecut mai mult de 3 - 5 ore;
- transportul la beneficiar se va face numai in conditiile in
care temperatura nu deprlqe~te-3°C.
A

In stupinele producitoare de apilarnil se obfin ~i alte avantaje:

crevterea productiei de cearj ca urmare a folosirii ramelor cliditoare ~i
cornbaterea varoozei prin "distmgerea" puietului de triintor,
cunosclndu-se afinitatea acarianului pentru puietul de trgntor.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

ABROL D.P. (1990) - Factorii care contribuie la otrivirea prin

polenizare yi preintimpinarea ei. Apiacta, 2, p. 33-36
AVETISIAN G.A. (1978) - Apicultura. Editura Apimondia, Bucureyti -
Romlnia.
BALL B.V., ALLEN M.F. (1988) - The prevalence of pathogens in
honey bee (Apis mellifera) colonies infected with the parasitic
mite Varroajacobsoni. Ann. Appl. Biol., 113, p. 237-244.
BARAC I. qi colab. (1965) - Creqterea albinelor. Editura Agrosilvic5,
Bucure~ti- Romlnia
BENEDETTI L., PIERAL1,I Lucilla (1988) - Api e Apicoltura.
Editore Ulrico Hoepli, Milano - Italia.
BOCH R. (1970) - Efficacies of two alaim substances of the honeybee.
J. Insect. Physiol. 16: 17-24.
ROCH R. (1979) - Queen substance pheromone produced by imature
queen honeybees. J. Apic. Res. 18 12-15.
BUCHLER R., (1990) - Moglichhieiten zur Selektion auf erhohte
varrotolerantz rnittelenropaischer Bienenherfrunfte. Apidologie
21 (4), p. 365-367
BUCHLER R. (1994) - Varroa tolerance in honey bees accurence,
characters and breeding. Bee World, vol. 75 no. 2, p. 54-70
BURA M. (1996) - Cregterea intensivii a albinelor. Edit. Hellicon,
Tirni~oara-Rominia.
BUTLER C.G., CALLOW R.K. et JOHNSTON N.C. (1961) - The
isolation and synthesis of queen substance, 9-oxodec-trans-2-
enoic acid, a honey bee pheromone. Proc. Roy. Entomol. Soc., B
155, p. 417-432
BUTLER C,G, (1969) - Nest entrance marking with phero~ilonesby
honeybees. Anim.Behav. 17, p. 142-147
C-RNU I. ~i colab. (1972) - CerceMri privind corelalia dintre factorii
meteorologici ~i productia de nectar la principalele specii
melifere din fara noastri. Lucrilri qtiintifice, vol. VTTI T.C.P.A.
Bucureyti-Romrinia
25 5
C-RNU I. (1980) - Flora melifer& Edit. Ceres, Bucureqti-RomBnia
C-IWU I., ROMAN GH. (1986) - Din viata albinelor. Edit. Ceres,
Bucurevti
CTTAUVTN R. (1968) - Traite de biologie de l'abeille. Vol. I-V, Masson
et c", Paris - Franta.
CHAUVIN R., LAFARGE J.P., et SALIGOT J.P. (1984) -
Identification chimique de substances de survie des abeilles
isolCes (acide azdique, acide pimklique). Comptes rendus de
l'Acadcmnie des sciences, serie 3, Sciences de la vie, v. 299 (14),
p. 603-606, Paris-France
CRANE Eva (1979) - Mierea. Edit. Apirnondia, Bucure~ti- Romlnia.
CRANZ G.V. (1978) - Manual of acarology. Editura Oregon State
University Book Steves-U.S.A.
DADE H.A. (1962) - Anatomy and dissection of the honeybee. Bee
Research Association, London.
EFTIMESCU Maria $i colab. (1982) - Influenla vrernii asupra
produciiei de rniere. Edit. Ceres, Bucuregti - Rombnia.
GONSALVES L.S., JONG D., MORSE R.A. (1985) - Varooza in
Brazilia. A1 XXX-lea Congres a1 Apimondiei, Nagoya - Japonia.
GRIFFITHS D.A., RITTER W. (1989) - Impactul acarianului Varroa
jacobsoni asupra apicullurii mondiale ~i mgsurile care pot fi luate
Fmpotriva lui. Apiacta, 4, p. 97-108.
HANEL H. (1983) - Efect of J.H.III on reproduction of Varroa
jacobsoni. Apidologie, 14 (2), p. 137-142.
HART1 D.L., FREIFELDER D., SNYDER L.A. (1988) - Basic
Genetics Jones and Bartlett, Boston-USA.
HAYDAK M.H. (1961) - Influence of storage on the nutritive value of
pollens for newly emerged honeybees. American Bee J., 101, p.
354-355.
HAYDAK M.H. (1967) - Bee nutrition and pollen substitutes. Apiacta 1, p.
3-8.
HAYDAK M.H. (1970) - Hrgnirea albinelor. Articol preluat din Annual
Review of Entomology. Apicultura. A.C.A. nr.6 qi 7 1972,
Bucure~ti- Romdnia.
HOPPE F., RITTER W. (1989) - Studiu asupra combaterii biotehnice a
varroozei. Apiacta, 4, p. 116-120.
1ALOMI)EANU M. (1987) - Polenul aliment-medicament, valoare
biostimulenti gi teraputic5 Edit. Apimondia, Bucureqti-Rombnia.
ILIESIU N. (1981) - Apilarnil. A.C.A. Edit. Apimondia, Bucurevti-
Romilnia.
JONG D., MORSE R.A., EICKWORD G.C. (1982) - Mite pests of
honey bee. Ann.Rev.Entomol., 27, p. 229-252.
KARLSON P., BUTENANDT A. et al. (1959) - Pheromones
(etohormones) in insects, Annual Review of Entomology Sci.
115, p. 70-71.
KOCH W. (1989) - Infeclii virale ale albinei melifere - legitura lor cu
varrooza. Apiacta, 4, p. 109-115.
KOCH W., RITTER W. (1988) - Infectii bacteriene secundare ale
albinei melifere Apis mellifera, cuazate de varrooz8. Apiacta, 1,
p.11-13.
KONSTANTINOVIC B., MLADENOVIC M. (1985) - Tratamentele
termice aplicate albinelor impotriva acarianului Varroa
jacobsoni. A1 XXX-lea Congres a1 Apimondiei, Nagoya -
Japonia.
KULINCEVIC J.M., RINDERER T.E. (1985) - Supravictuirea diferit5
a coloniilor de albine infestate de Varroa jacobsoni gi creqterea
de colonii rezistente. A1 XXX-lea Congres al Apimondiei,
Nagoya - Japonia.
LAURANT J.C., SANTAS L. (1987) - Etude du developpment larvaire
de Varroa jacobsoni. Apidologie, 18 (I), p. 53-60.
LAZAR ST. $i colab. (1991) - Efectul diferitelor modalitati de hrgnire
stimulenti de prim2varA asupra dezvoltirii familiilor de albine $i
nivelului productiv a1 acestora. Cercetari Agronomice in
Molodova, Supliment, Iaqi - Romlnia, p. 175-178.
LAZAR ST., TANASE M. (1991) - hportanta, locul qi rolul apiculturii
ca alternativi la dezvoltarea agriculturii gi pgstrarea echilibrului
ecologic. Cercetari Agronomice in Molodova, Supliment, Iaqi -
Romiinia, p. 167-174.
LAZAR ST. (1992) - Apiculturli-Sericulturri. Curs Univ. Agr. Iaqi-
Romlnia.
LAZAR ST., TANASE D. (1993) - Communicatio~~ by pherommones in
the animal world. Lucriri gtiinlifice, vol. 35, 36 - seria
Zootehnie-Medicinfi veterinara. Univ. Agr. Iaqi-Romiinia, p. 3-9.
LAZAR ST. yi colnb. (1993) - L'influence de la serie de croissance et
du nombre des larves introduites dans les familles starter et
eleveuses sur le pourcentage d'acceptalion et du poids de reigncs
au moment de l'eclosion. LucrBi gtiinfifice, vol. 35, 36 - seria
Zootehnic-Medicini veterinari. Univ. Agr. Iaqi-Romiinia, p. 232-
235.
LAZAR ST. (1995) - Apicultura. Univ. Agr. Iagi-Romhnia.
LAZAR ST. qi colab. (1995) - Aspecte bioecologice ale acarianului
Varroa jacobsoni qi impactul acestuia asupra apiculturii. ILucriiri
gtiinfificc, vol. 37, 38 - seria Zootehnie. Univ. Agr. gi Medicini
veterinarS1 Ia~i-Romhnia,p. 290-305.
LAZAR ST. qi colab. (1995) - L'influence de I'age du transvasement
des larves dans des alveoles sur la qualite des reines apreciees
par le poids au inonients de I'eclosion at la dynamique de la
ponte apres I'accouplement. Lucrari qtiintifice, vol. 37, 38 - seria
Zootehnie. . Univ. Agr. gi Medicini veterinslrs Iaqi-Romlnia, p.
305-3 1 1.
LAZAR ST., OPREA-CUZIC MARIANA (1997) - Investigatii privind
potentialul melifer gi posibilititilor de valorificare a resurselor
mclifcre dintr-un mnsiv forestier. Lucriri ~tiinlifice,vol. 39,40 -
seria Zootehnie. Univ. Agr. qi Medicini veterinar,? Iaqi-Rominia,
p. 302-309
LAZAR ST. $i colab. (1999) - Aprecierea rezistentei la iernare a
famililor de albine intrefinute in diferite tipuri de stupi, in
conditiile podigului Moldovei. Lucrhi gtiinfifice, vol. 41, 42 -
seria Zootehnie. Univ. Agr. qi Medicini veterinarii Iayi-RomAnia,
p. 340-346.
LAZAR ST. qi colab. (1999) - Considerafii privind particulariti~ileereditare
~i ale varinbilit8tii albinei melifere. Lucriri gtiintifice, vol. 41, 42 -
seria Zootehnie. . Univ. Agr. qi Medicini veterinari Iagi-RomSnia, p.
332-340.
LAZAR ST., DOLIS M. (1999) - Investigatii privind determinarea
resurselor gi a potentialului melifer din arealul ocolului silvic
Ciurea-Iagi. Lucriri ytiintifice, vol. 41, 42 - seria Zootehnie.
Univ. Agr. gi Medicini veterinara Ia~i-Rominia,p. 346-352.
LAZAR ST., DOLIS M. (1999) - Rolul feromonilor in viala coloniei de
albine. Lucrjri gtiinrifice, vol. 41, 42 - seria Zootehnie. Univ.
Agr. gi Medicinii veterinarii Iagi-Rombnia, p. 346-352.
LAZAR ST. (2002) - Bioecologie qi tehnologie apicoli. Edit. Alfa, Iagi,
Rornbnia.
LEVIN M.D., WELLER G.D. (1989) - Rolul insectelor polenizatoare
in asigurarea productiei mondiale de alimente. Apiacta, A, p. 11-
15.
LEVIN M.D., WELLER G.D. (1989) - Rolul albinei melifere in
producfia de alimente. Apiacta, 3, p. 65-69.
LOUVEAUX J. (1987) - Albinele gi cregterea lor. Edit. Apimondia.
Bucureqti-Rombnia.
MALAIU A. (1971) - Stupkitul. Edit. Ceres, Bucure~ti-Romlnia.
MANISOR MARIA, HOCIOTA ELENA (1978) - Baza meliferii.
A.C.A. Redacfia publicatiilor apicole, Bucureyti-Romlnia.
MARGHITAS L.A. (1995) - Creqterea albinelor. Edit. Ceres Bucure~ti-
Rombnia.
MARGHITAS L.A. (1997) - Albinele gi produsele lor. Edit. Ceres,
Bucuregti-RomCnia.
MARZA E., NICOLAIDE N. (1990) - Inifiere gi practicg in apicutlurti.
Redactia de propaganda tehnica apicolii, Bucuregti-Rornsnia.
MAUL V. (1983) - Empfehlungen zur Metodik der Varroa - Elimination
mittels Bannwabenverfahren aus Arbeiterbrut. Allg. Dtsh.
Imkerztg., 6, p. 179-184.
MIH~IESCUI. qi colab. (1993) - Produse noi folosite experimental in
prevenirea, cornbaterea ~i tratamentul sindromului de depopulare
a farniliilor de albine din Romfinia. Rev. de Med.vet. qi Cregterca
anim. nr. 8-12, Bucuregti-Rornrinia.
MIKAWA F. (1987) - Studii despre eradicarea acarianului Vnrron
jacobsoni. Al XXX-lea Congres a1 Apimondiei, Nagoya -
Japonia.
MILOIU I. (1988) - lernarea fa~niliilorde albine. A.C.A. Redactia
publicatiilor apicole, Bucure~ti-RomBnia.
MILOIU I. (1990) - Hriinirea albinelor. A.C.A. Redactia publica\iilor
apicole. Bucuregti-Rombnia.
MORSE R.A. (1975) - Bee and bee - keeping. Cornell University Press,
Ithaca, New York, p. 295.
OGRADA 1. (1986) - Bolile qi dhnitorii albinelor. Edit. Apimondia,
Bucure$ti-RomAnia.
OPRIS T. (1987) - Bios. Vo1.2. Edit. Albatros, Rucuregti - RomPnia.
PAlN .I., ROGER B. (1978) - Rytme circadian des acides ceto-9-
decene-2 oi'que phkromone de la reine, et hydroxy - 10 - d&ne
- z - oi'que, des ouvrieres d'abeilles. Apis mellifera ligustica S.,
Apidologie, 9 (4) p. 263-272.
PHILIPPE J.M. (1994) - Le guide de I'apiculteur Edisud Aix-en-
Provence, France.
PIMENTEL D. (1989) - Apicultura intensivi vi mediul inconjur3tor in
ciutarea de alternative. Apiacta, 1, p. 51-54.
POP C.E. $i colab. (1978) - Apicultura gi sericicultura. Edit. Didactic3
gi Pedagogic3 Bucuregti-Romlnia.
PROST-JEAN P., (1987) - Apiculture. Edit. Lavoisier, Paris-France.
PUSCA-HOREANGA V. (1972) - Contributii la imbunAtAtirea tehnicii
de cregtere $i la stabilirea calititii mitcilor produse in pepinierii.
Tezh dc doctorat, T.B.N.A. Bucuregti-Romlnia.
RAMIREZ W. (1988) - Se poate combate acarianul Varroa cu "praf'?
Apiacta, 4, p. 2-5.
RENNER M. et VIERLING G. (1977) - Die Rolle des
Taschendrusenpherorncms : beim Hochzeitsflug der
BienenkSningin. BehaGibial ~ c o l o ~and $ Sociology, 2, p. 329-
338.
RUTTNER F. (1976) - -nsimlntarea artificial2 a m5tcii. Edit.
Apimondia, Bucuregti-RomPnia.
RUTTNER F. (1980) - Cregterea mitcilor. Baze biologice gi indicafii
tehnice. Edit. Apimondia, Bucuregti-Romlnia.
RUTTNER F., HESSE B. (1981) - Race specific differences in the
development of the ovaries and eggalying by queenless worker
honeybees. Apidologie, 12 (2), p. 159-183. VELTHUIS H.H.W.
(1976) -Egg laying agression and dominance in bees. Proc. XV.
Intern. Congress Entom. Washington, p. 346-449.
RUTTNER F., KOENIGER N., RITTER W. (1980) - Butstop und
Brutontnohme. Allg. Dtsch. Imkerztg, 14 (5), p. 159-160.
SERRA BONVENI, J. (1986) - La cristalization du miel. Facteurs qui
I'affectent. Bull. Tech. Apic., 54. 13 (1) p.38-48.
 CUPRINS

1.MASURT DE PROTECTIA MUNCII i~ APICULTUR;~........... S

2.MORFOLOGIA $1 FIZIOLOGIA ALBINEI .........................12

2.1. MORFOLOGIA EXTERNA A AI. RINEI .................................... 12
2.1.1. Tegumentul ............................................................. 12
2.1.2. Capul albinei ............................................................ 14
2.1.2.1. Antenele................................................... 15
2.1.2.2. Ochii simpli (ocelii)....................................... 17
2.1.2.3. Ochii compu~i............................................. 17
2.1.2.4. Aparatul bucal ............................................. 19
2.1.3. Toracele alhinei ......................................................... 22
2.1.3.1. Picioarele ................................................... 23
2.1 3.2. Aripile ....................................................... 25
2.1.3.4. Abdomenul albinei .................................................... 27
2.2. MORFOLOGIA INTERNA A ALBINEI ...................................... 28
2.2.5.1. Sistemul muscular .......................................... 28
2.2.5.2. Aparatul digestiv ...........................................30
2.2.5.3. Aparatul excretor..........................................33
2.2.5.4. Sisternul glandular..........................................33
2.2.5.5. Sistemul circulator........................................36
2.2.5.6. Aparatul respirator........................................ 37
2.2.5.7. Aparatul reproduc5tor ....................................40
2.2.5.8. Sisternul nervos ............................................ 44
2.2.5.9. Organele de simt ...........................................46
2.2.5.10. Sistemul neuroendocrin ................................. 48
2.2.5. l l . Organul de apkare .......................................49

3.UTILAJELE APICOLE ................................................... 52

3.1. UTILAJE PENTRU ADAPOSTIREA FAMILITLOR DE ALBINE ....52
3.1.1. Stupul orizontal (STAS 417011976)................................. 54
3.1.2. Stupul multietajat (STAS 812811 977 .................................57
3.1.3. Stupul vertical cu un corp $i magazine R.A.-1001 ..................61
3.1.4. Stupul vertical 1.C.A.-I ................................................. 63
€92
96..................~~EINJ!IJE.rol!3loq sa~suo!j3a~uo:,nguad aueolq~$1'f.c
s6 ............................................................................
xomaLym
?nmoasNwa IS vaxa~Salr:, n x ~ ~ a adf v w L n 'L'E
P6" .............................................ena3 SJOlS wuad esaJd 'E'9.E
C6............................................unqe n3 gJea3 ap ~ n r o l ~ d7o .~9, ' ~
26"" "" ~
.."" ........................................ ....~t?[os~ n ~ o l ! d'1o'9.c
ZG""'IIH7f3 V?I?TV?I3fl75lHdI$ V a X 3 3 W L X H nXLN3d BfV?ILfl'9'£
06".'. .................................................ualod ap 1nlo1y3sn- 9 . g ' ~
o6........................... !nlndn~sInpunj n~iuadua~odap Inrovalo3 'E's'E
88............................ !nlndnjs ~ n x d e 3 qns ualod ap 1n~oi3alo3 'Z'S'E
L8...................................S!u!p.xn ruiuad ualod ap 1nroi3alo3 'I'S'E
f 8..................................................................................................
In?nN3?0d
V ~ V N O I ~ I ~ N I$ O V~ 3 X V 1 3 3 1 0 3 nXLN3d BfVTILfl 'S'E
98......+.......... !l.raFr r! aJa!pnqwJ !S a~cuo!j!puo3 ap e!iqmsu~ ' 6 . v ' ~
28 .............................................................. ~ruole~nlem ,877'~
z8 .........." "". .........................!!Jay sa~,le~n3a~ls nauad o l ! ~' L ' P ' ~
".#
6L .............. ..."....".."............. a J a y nrluad a ~ e o 1 x ~ l '9'p.c x2
8f....".... " " " ............................... a3lue3aw a~voi!3pdp3saa ' s ' P ' ~
LL ".." " " " " ............................... !un%qj!:,gdg~sap ap m e n 'P'VE
nlluad er\eL .E.P'C
9L...................................JO~!J~%VJea~y~dg3sap
9f""""" ...................................... lpcdg3sap ap a 1 a i ! ( n 3 ~ n ~ z y ~ g
PL...."""".."................. .~ol!mBcjea.t!3ydpsap nriuad 111llin3 .I-~..E
 3.7.2. Dopurile de crestere.....................................................97
3.7.3. Vipca de cregtere (lea! de crestere)....................................97
3.7.4. Ramele de cregtere......................................................97
3.7.5. Spatula de transvazare .................................................. 98
3.7.6. Izolatorul pentru matc5.................................................98
3.7.7. Colivia de eclozionare tip Zander .....................................98
3.7.8. Alte tipuri de colivii.....................................................99
3.7.9. Nucleele de imperechere..............................................101
3.8. UTILAJE PENTRU RECOLTAREA LAPTISORULUI DE
MATCA ................................................................................... 102
3.9. UTILAJE PENTRU RECOLTAREA PROPOLTSULUI.................103
3.10. UTILAJ PENTRU RECOLTAREA VENINULUI DE ALBINE ......105
3.1 1. UTILAJE SPECIFICE PRODUCTIEI DE
APILARNIL .............................................................................107
.
3.1 2 UTILAJE APICOLE DIVERSE............................................. 106
3.12.1. Gratia pentru urdini~ ................................................. 107
3.12.2. Gratia despiqitoare (Hanemann).................................. 107
3.12.3. Adapiitorul ............................................................107
3.12.4. C5ntarul de control .................................................. 108
3.12.5. Hriinitoare de diferite tipuri yi capacitati.......................... 108
3.12.6. Arziitorul pentru sulf .................................................108
3.12.7. Cabana apicolB....................................................... 108

.
4 HRANIREA ALBINELOR ............................................... 109
4.1. HRANA ENERGETICA ........................................................ 109
4.1.1. Nectarul ................................................................. 109
4.1.2. Mierea .................................................................. 109
l zaharoza ..................................................111
4.1.3. Z a h k ~ sau
4.1.4. Biostimulatori utilizati in alimentatia albinelor...................111
4.1.5. Lipidele din polen ...................................................... 113
4.2. HRANA PROTEICA ............................................................. 114
4.2.1. Polenul .................................................................. 114
4.2.2. Inlocuitorii de polen ................................................... 115
4.3. CLASIFTCAREA HRANIRILOR ............................................. 116
4.3.1. HrInirile de completare...............................................116
4.3.2. Hrfinirile de stirnulare.................................................. 119
4.3.3. Hranirea de dresaj.....................................................120
.
.
4.3.4. Hranirea medicamentoasii ....... ................................. I21
4.4. APA .................................................................................. 122
4.5. RETETE DE N ~ N I R iEN PRACTICA APICOLA .....................123
4.5.1. Serbetul de zahh ...................................................... 123
4.5.2. $erbct candi ............................................................ 123
4.5.3. Siropul de cornpletare (dupii C. Hristea)................................. 124
4.5.4. Turts?de pgsturg ....................................................... 125
4.5.5. Serbet de zahar cu miere (dupci E. Mureyan, C. Mihiiilescu) ...126
.
4.5.6. $erbet fiert sau candi (dupii E. Murejan, C Mihcjilescu ......... 126
4.5.7. Serbet cu zahiir invertit (dupii E. Murejan. C. Mihriilescrr).....I27
4.5.8. Turts?de miere cristalizatri $i zahk (dupri C. Antoneserr)........128
4.5.9. Turta proteica 1 (dupri Townsend)................................... 129
4.5.10. Turta proteica 2 (dupii Farrar).................................... 129
4.5.1 1 . Turta proteicB 3 (dup6 Cale)....................................... 129
4.5.12. Turta proteicii 4 (dupii Vartolomei).............................. 129
4.5.13. Turta proteica 5 (dupii Miu)........................................130

. I TOAMNA
5 L U C ~ R DE i~ STUPINA .......................................132
5.1. CONTROLUL DE TOAMNA AL PAMILIILOR DE ALBINE, 1N
VEDEREA PREGATIRII PENTRU 1ERNAR.E.................................132
5.1.1. Stabilirea existenlei matcii ............................................. 132
5.1.2. Aprecierea puterii familiei ............................................ 133
5.1.3. Di~nensionareacorespunzfitoare a cuibului ......................... 133
5.1.4. Aprecierea cantit3tii de miere existent2 in ficcare familie,
cornparativ cu necesarul pentru iernare .................................... 133
5.1.5. Organizarea cuibului $i a proviziilor de hrana in vederea
iernarii..........................................................................134
5.2. PROTEJAREA TERMICA A FAMILIILOR DE ALBINE i~
VEDEREA IERN ARII ................................................................136

6.1. ~NGRIJIREAFAMILllLOR DE ALBINE. fN TIMPUL IERN11.....139

6.1.1. Controlul auditiv .......................................................139
6.1.2. Examinarea resturilor colcctate de pe fundul stupilor............. 140
6.2. PNSARMAREA RAMELOR 31 FIXAREA FAGURILOR
ARTIFICIAL1 fN RAME .............................................................I41

7.1. CONTROLUL DE PRIMAVARAAL FAMILllLOR I)E ALBINE...144

 7.1.2. Cantitatea de miere existent3 in cuib ................................145
7.1.3. Puterea familiei.........................................................145
7.1.4. Starea generala a cuibului.............................................145
7.1.5. Curiltirea fundurilor stupilor ..........................................145
7.1.6. Reducerea $i reorganizarea cuibului................................146
7.2. REMEDIEREA STARILOR ANORMALE DEPISTATE LA
CONTROLUL DE PRIMAVARA AL FAMILIILOR DE ALBINE ........146
7.2.1. Remedierea familiilor lipsite de marc5 (orfane)...................146
7.2.2. Remedierea lipsei de hran2 ........................................... 149
7.2.3. Rernedierea farniliilor slabe ..........................................150
7.3. H ~ N I R E ASTIMULENTA DE PRIMAVARX A FAMILIILOR DE
ALBINE.................................................................................. 151
7.4. ASIGURAREA SPATNCUI PENTRU CREVTEREA PUIETULUI..1.52
7.4.1. Asigurarea spafiului pentru crevterea puietului ("lilrgirea
cuibului") la stupii orizontali $i verticali cu magazine.................. 152
7.4.2. Asigurarea spaiiului pentru creSterea puietului in stupii
multietajati ......................................................................I53

8.LUCRARI DE V A R ~f~
; ST UP IN^. ...................................155
8.1. PREGATIREA $I IMPACHETAREASTUPILOR i~ VEDEREA
TRANSPORTULUI i N PASTORAL...............................................155
8.1.1. Pregatirea pentru transport a stupilor orizontali................... 156
8.1.2. Pregatirea pentru transport a stupilor multietajari .................155
8.1.3. Pregfitirea pentru transport a stupilor R.A. - 1001................ 157
8.1.4. Pregfitirea pentru transport a stupilor I.C.A. - 1 ..................158
8.2. ASIGURAREA SPATIULUI NECESAR PENTRU DEPOZITAREA
MIERII, f~ TIMPUL CULESURILOR PRINCIPALE........................ 158
8.2.1. Asigurarea spafiului pentru depozitarea mierii. in stupii
orizontali....................................................................... 158
8.2.2. Asigurarea spatiului pentru depozitarea rnierii, in stupii
multietajati ...................................................................... 159
8.2.3. Asigurarea spatiului pentru depozitarea mierii, in stupii R.A. -
1001 gi I.C.A. - 1.............................................................. 161
8.3. RECOLTAREA $1 EXTRACTIA MIERII ..................................161
8.4. ~NGRIJIREAFAMILIILOR DE ALBINE i~ SEZONUL DE V A ~
DUPA TERMINAREA CULESULUI DE LA SALCAM ...................... 164
8.4.1. MBsuri pentru dezvoltarea familiilor in sezonul de var5.........164
8.4.2. Masuri pentru mentinerea familiilor i n stare activil (prevenirea
roirii naturale).................................................................. 166
8.5. ~NMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE PRlN ROIRE
ARTIFICIALA..........................................................................168
8.5.1. Roirea artificial5 prin stolonare.......................................168
8.5.2. Roirea artificial5 prin divizare ........................................169
8.5.3. Pngrijirea roiurilor artificiale dup5 formare.........................171

.
9 CRESTEREA MATCILOR ...............................................172
9.1. CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZAREA
.LARVEI.OR ............................................................................ 173
9.1. CRESTEREA MATCILOR CU TRANSVAZAREA
.LARVELOR ............................................................................175
9.2.1. Pregiltirea botcilor artificiale..............................175
9.2.2. Prcgatirea familiilor materne ..............................176
9.2.3. Transvazarea larvelor.......................................176
9.2.4. Pregatirca familiilor "starter" .............................. 177
9.2.5. Preggtirea familiilor crescatoare..........................179
9.2.6. Marcarea m5tcilor...........................................18 1
9.2.7. Forrnarea nucleelor pentru Pmperecherea miitcilor .....181

-
10.BAZA MELIFERA ..................................................... 184
10.1. SECRETIA DE NECTAR $I FACTOR11 DE INFLUENTA ...........184
10.2. POLENUL CA SURSA DE HRANA ........................................ 185
10.3. CARACTERIZAREA APICOLA A PRINCIPALELOR PLANTE
MELIFERE .............................................................................. I86
10.4. ZONELE RIOAPICOLE $1 TIPURILE DE CULES fN
ROMANIA ............................................................................... 19s
10.5. BALANTA ME LIFE^. ....................................................... 199
10.5.1. Estirnarea bazei nlelifere.............................................200
10.5.1.1. Identificarea speciilor rnelifere ........................200
10.5.1.2. Stabilirea suprafefelor ocupate de pla~~tele
melifere ..............................................................201
10.5.1.3. Determinaree capacitalii nectarifere a plantelor ....201
10.5.1.4. Stabilirea producliei potenliale dc miere a resurselor
din raza economic2 de zbor .......................................204
10.5.2. Calculul numarului familiilor de albine ........................... 205
 10.5.3. Stahilirea nurn2rului de familii de albine necesare pentru
polenizarca culturilor agricole entornofile din
zona .......................206
10.6. VALORIFICAREA S U P E R I O A ~A RESURSELOR MELIFERE
PRIN STUPARI'TUL PASTORAL ...............................................210

1 1.E V ~ E N T Af~ A P I C U L T U......................................

~ 214
.
11 1. NUMEROTAREA STUPILOR ............................................. 214
11.2. METODA EFECTUARII NOTARTLOR f~ FIVE $I
FORMULARE .........................................................................214

.
12 MENTTNEREA SANATATII FAMILITLOR DE ALBINE ......221
12.1. MASURI ORGANIZATORICE ............................................. 221
12.2. MASURI DE ORDIN BIOLOGIC .......................................... 222
12.3. MASURI DE IGIENA .........................................................222
12.4. MASURI DE ORDIN CURATIV ........................................... 223

.
13 CONDITIILE DE CALITATE $1 POSIBILITATI DE
DEPISTARE A FALSIFICARILOR PRODUSELOR
APTCOLE...................................................................... 233
13.1. MIEREA ............................................................................... 233
13.1.I . Conditiile de dcpozitare gi pgstrare................................236
13.1.2. Metode uzuale de determinare a mierii falsificate............... 237
13.2. CEARA ............................................................................ 238
13.3. POLENUL ........................................................................ 243
13.4. PROPOLISUL.................................................................... 246
13.5. LAPTISORUL DE MATCA ...................................................248
13.6. VENINUL DE ALBINE........................................................ 250
13.7. APILARNILUL.................................................................. 252

CUPRINS.........................................................................................................262