REPREZENTANTI

din

EPOCA ROMANTICA

referat.clopotel.ro
 Romantismul in muzica
(secolul XIX)

Romantismul a luat nastere in

Anglia, de unde s-a extins in
Germania si Franta, apoi in
intreaga Europa. Acest curent
cultural s-a manifestat si in
muzica, s-a ridicat impotriva
rigorilor, a dogmatismului
estetic, a ratiunii reci si a ordinii,
propunandu-si sa iasa din
conventional si abstract.
Romantismul a sustinut
manifestarea fanteziei si
exprimarea sentimentelor, a
originalitatii, spontaneitatii si
sinceritatii emotionale, promovarea libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat
pentru explorarea universului interior al omului. Caracteristicile generale ale acestui curent
sunt intensitatea emotionala a muzicii, libertatea formei muzicale, imbinarea, deseori, a
muzicii cu literatura si trecerea foarte rapida dintr-o tonalitate in alta, partitura fiind
caracterizata printr-o modulatie continua, care simboliza nelinistea autorului. Acesta aduce
ideea de exprimare a sentimentelor, in dauna actiunii propriu-zise. Reprezentarea muzicala
este directionata mai mult spre cuvant si imagine vizuala, fapt care inseamna inceputul
epocii de glorie a muzicii cu program, specifica genurilor instrumental si simfonic.
Sfarsitul secolului al XIX-lea este dominat de trasaturile muzicii wagneriene: cromatizarea
excesiva si melodia infinita.

referat.clopotel.ro
Franz Schubert

(1799 – 1828)

Ultimul dintre marii compozotiri

ai clasicismului vienez si printre primii
romantici ai muzicii universale, a
beneficiat din plin de atmosfera culturala
extrem de fertila a orasului in care s-a
nascut, Viena. La varsta de 8 ani lua
lectii de pian, vioara si vola, iar trei ani
mai tarziu incepea cursurile la Soala
anexa a Universitatii si canta in coru si
orchestra bisericii. De la varsta de 12 ani
dateaza primele sale compozitii. In anul
1814 a scris „Margareta torcand”, actul
de nastere a liedului german.

Muzica vocala si corala:

- peste 600 de lieduri pentru voce
si pian. Renumite sunt ciclurile:
„Frumoasa morarita” (un adevarat roman epistolar transpus in muzica; fiecare lied
reprezinta un moment liric evocand cu gingasie si minutiozitate tablouri din natura,
nelinistea, speranta, dragostea: „Salut matinal”, „Vanatorul”, „Petrecere la moara”);
„Calatorie de iarna” (in care predomina tristetea unui tanar parasit de iubita sa,
motiv pentru care alege plecarea intr-o calatorie ce pare fara tinta si fara speranta:
„Dormi in pace”, „Girueta”, „Lacrimi inghetate”, „Teiul”, „La parau”, „Amintiri”);
„Cantecul lebedei”
- coruri: 53 de lieduri pentru 4 voci de barbati, 6 lieduri pentru 3 voci de femei, 30 de
lieduri pentru cor mixt
- opere liturgice: „6 motete”, „Messa nr. 2” in Sol major, „Messa nr. 5” in La bemol
major, „Recviemul german”, „Cantate”
- opere („Sakuntala”, „Alfonso si Estrella”, „Fierabras” ), siengspiel-uri („Cavalerul
in oglinda”, „Fratii gemeni”)

Muzica de camera:
- sonatine si sonate pentru vioara si pian, pentru flaut si pian, pentru violoncel si pian
- triouri, cvartete, cvinete pentru coarde sau pentru coarde si pian

Muzica de scena:
- spectacolul teatral „Harpa fermecata”, muzica penru Rosamunde von Cypern

Muzica instrumentala:
- sonate, fantezii, teme cu varatiuni, dansuri, impromptuuri pentru pian, „6 dansuri
pentru vioara” in Si bemol major

Muzica orchestrala:

referat.clopotel.ro
 - 9 simfonii (cunoscute si indragite fiind a IV-a, in do minor, „Tragica”, a VIII-a, in
si minor, „Neterminata”, a IX-a, in Do major, „Marea Simfonie”)

Intreaga creatie a lui Schubert este patrunsa de un profund sentiment al umanului.

Nimic din ceea ce este al omului nu ii este strain: dragostea aprinsa si soaptele retinute,
navalnica lupta si aparenta resemnare, victoria tumultuoasa si resemnarea disperata. Pe
mormantul sau de la Viena, situat alaturi de cel al matelui sau inaintas, Beethoven, poetul
austriac Grillparzer a scris acest epitaf: „Muzica inchisa aici este o bogata comoara de
speranta si frumusete.”

referat.clopotel.ro
 Robert Schumann

(1810 – 1856)

„Menirea artistului este sa

raspandeasca lumina in adancul
sufletului omenesc.” Acesta este
crezul unuia dintre cei mai
sensibili compozitori. S-a nascut
la Zwickau, in failia unui librar,
traducator si editor. La varsta de
9 ani chemarea muzicii pune
stapanire pe sufletul micului
Robert. Dar viata sa nu va fi
deloc usoara: un accident care ii
paralizeaza degetul IV al mainii
drepte ilarnca intr-o puterica
depresie. Sensibilitatea sa psihica
il va duce in pragul sinuciderii,
iar la varsta de 40 de ani il va dobori. A murit la 46 de ani in sanatoriul pentru boli mintale
de langa Bonn. Cea care i-a fost intotdeauna aproape a fost sotia sa, celebra pianista de
atunci Clara Wieck.

Muzica orchestrala si de camera:

- 4 simfonii de o impresionanta forta de sugestie (simfonia I in Si bemol major, a
„Primaverii”, simfonia a III-a in Mi bemol major, „Renana”, sunt foarte cunoscute)
- uverturi („Julius Caesar”, „Herman si Dorothea”)
- concerte: „Concert pentru pian si orchestra” in la minor op. 54, „Concert pentru
vioara si orchestra” in re minor, „Concert pentru violoncel” in la minor; sonate
pentru vioara si pian; trio-uri pentru pian, vioara si violoncel; 3 cvartete de coarde,
cvintet pentru pian si cvartet de coarde

Muzica vocala si corala:

- un numar de 250 lieduri; muzica religioasa (Missa op. 147); oratorii, coruri, muzica
de scena, opera „Genoveva”

referat.clopotel.ro
 Frederic Chopin

(1810 – 1849)

S-a nascut in apropirea Varsoviei, in

localitatea Zelazowa Wola. La varsta de 7
ani incepe studiul pianului cu profesorul Al.
Zywny si tot de atunci dateaza si prima sa
compozitie urmeaza cursurile
Conservatorului din Varsovia, iar la varsta
de 20 de ani este deja un pianist de o
exceptionala virtuozitate. Dupa infrangerea
Revolutiei din Polonia (1830 - 1831) se
refugeaza la Paris, unde va ramane pana la
sfarsitul vietii. Contactul cu viata
efervescenta, elevata, a Parisului ii ofera un
prilej de a trece peste durerea de a fi departe
de tara sa. Nostalgia si melancolia devin
acum trasaturi dominante ale muzicii sale. Printre personalitatile cu care a intrat in contact
la Paris se numara compozitorii: Liszt, Berlioz, Bellini, Rossini, Meyerbeer, scriitorii:
Balzac, Georges Sand si pictorul Delacroix. Muzica lui Chopin imbna cu genialitate
formele muzicale clasice cu fantezia creatoare romantica.

Muzica orchestrala:
- 2 concerte penru pian si orchestra (mi minor op.11 si fa minor op. 21); variatiuni pe
aria „La ci derem la mano” (de Mozart) op. 2; „Marea fantezie pe arii poloneze” in
La major op. 13, „Marele rondo de concert” in Fa major, „Krakowiak” op. 14,
„Andante spianato” si „Marea poloneza brillanta” op. 22

Muzica pentru pian:

- poloneze ( „Poloneza Militara”, „Ploneza in La bemol major”, „Eroica” op. 53,
„Poloneza – fantezie” in La bemol major op. 61)
- mazurci (5 mazurci in Si bemol major, la minor, fa minor, La bemol major si Do
major op. 7, 3 mazurci in Si major, fa minor si do diez minor op. 63 sunt doar
cateva exemple demne de audiat)
- valsuri („Marele Vals” in Mi bemol major op. 12, 2 valsuri in fa minor, „Adio”, in
si minor op. 69)
- sonate („Sonata cu mars funebru” in si bemol minor op. 35, „Sonata in si minor”
op. 58)
- studii (12 mari studii, nr. 2, „Tristetea” nr. 12, „Revolutionarul” op. 10)
- scherzo-uri („Scherzo nr. 1 in si minor” op.20, „Scherzo in Mi major” op. 54)
- balade („Balada in Fa major” op. 38, „Balada in fa minor” op. 52)
- preludii (24 preludii, nr. 15, „Gustul apei” op. 28, „Preludiu in do diez minor” op
45)
- nocturne (2 nocturne in sol minor si Sol major op. 37, 2 nocturne in Si major si Mi
major op. 62
- impromptu-uri („Impromptu in La bemol major” op. 29, „Impomptu in Fa diez
major” op. 36)

referat.clopotel.ro
 - fantezii („Fantezia in fa minor” op 49)
- rondo-uri („Rondo in Re bemol major” op. 16)
- variatiuni („Varatiuni in Mi major pe o arie germana”)
- piese diverse („Bolero in Do major” op. 19, „Allegro de concert” in la bemol op.
46)

referat.clopotel.ro
 Felix Mendelssohn – Bartholdy

(1890 – 1847)

„Daca am compus o piesa asa cum mi-a

izvorit din inima, atunci mi-am indeplinit
datoria.” Sincritatea artistica este masajul
acestui crez si cheia de bolta a intregii creatii a
unui compozitor care, in doar 38 de ani de viata,
a reusit sa lase o amprenta inconfundabila
asupra muzicii, marcata de o rara noblete, lirism
duios, inclinatie spre fantastic si basm,
sensibilitate specifica romantismului, ehilibru
intre continut si forma, marca a clasicismului. S-
a nascut la Hamburg, intr-o familie de
intelectuali. La Berlin studiaza pianul, vioara si
elementele de teorie muzicala. La varsta de 20
ani, Felix Mendelssohn este un compozitor
matur, un dirijor si un pianist cu o bogata
activitate. Din cercul sau de prieteni faceau
parte oameni de o aleasa tinuta culturala: Carl Maria von Weber, Niccolo Paganini,
Charles Gounod, scritorii Heinrich Heine, Johann Wolfgang Goethe, filozoful Friedrich
Hegel. Calatoriile in Italia, Franta, Anglia constituie un prilej de contact cu mediile
culturale din aceste tari, dar si unul de promovare a propriilor creatii.

Muzica orchestrala:
- 5 simfonii (nr. 3 in la minor, „Scotiana”, nr. 4 in La major, „Italiana”, nr. 5 in re
minor, „Reforma”)
- uverturi („Visul unei nopti de vara”, „Hebridele”, „Ruy Blas”
- lucrari pentru pian si orchestra („Concert pentru pian si orchestra de coarde” in la
minor, „Capriciu brillant” in si minor, „Concertul nr. 1” in sol minor si „Concertul
nr. 2” in Mi bemol major)
- lucrari pentru vioara si orchestra (Concert pentru vioara si orchestra de coade” in re
minor, „Concertul pentru vioara si orchestra” in mi minor op. 64)
- diverse („Mars” in Re major op. 108)

Muzica instrumentala:
- pentru pian: sonate, capricii, studii, fantezii, rondo-uri, preludii, fugi, variatiuni
- pentru orga: preludii, sonate, fugi
- sonate pentru pian si violoncel
- triouri pentru pian, vioara si violoncel („Sextour cu pian” in Re major op. 110,
„Octuor” in Mi bemol major op. 20)

Muzica vocala si corala:

- pentru voce si orga (3 Motete pentru cor de femei)
- pentru voce si pian (lieduri)
- pentru cor a capella (aprox. 50 lucrari scrise in perioada 1834 – 1842)

referat.clopotel.ro
 - cor si orchestra („Psalmul 115 pentru solist si cor” op. 31, „Psalmul 114 pentru cor
pe 8 voci si orchestra” op. 51, oratoriie „Paulus”, „Elias”, „Christos” op. 36, 70, 97,
cantate)

Muzica de scena si opera:

- „Antigona”, muzica e scena op. 55
- „Visul unei nopti de vara” op. 61
- „Athalia” op. 72
- „Oedipe la Colona” op. 93
- opera „Nunta lui Camacho” op. 10
- „Lorelei” op. 98

referat.clopotel.ro
 Edward Grieg

(1843 – 1907)

Cel mai popular compozitor scandinav s-

a nascut in localitatea Bergen, vestul Norvegiei.
La varsta de 15 ani a inceput cursurile
Conservatorului din Leipzig, Germania. Din
aceasta perioada dateaza primele sale lucrari: „4
piese pentru pian” op. 1, „4 cantece pentru pian”
op. 2, un cvartet de coarde, o fuga, dedicata
compozitorlui Niels Gade.
Activitatea sa sociala si culturala a fost
prodigioasa, de-a lungul celor 64 de ani de
viata: infinteaza Societatea Muzicala din Oslo,
capitala Norvegiei; intreprinde numeroase
calaorii de concerte in mari orase europene:
Leipzig, Copenhaga, Londra, Viena, Budapesta,
Paris, Varsovia, Amsterdam. Pentru activitatea
sa neobosita in sprijinul culturii europene, a fost
numit membru al Academiei franceze, Doctor Honoris Causa al Universitatiilor din
Copenhaga si Oxford.
In creatia sa a abordat aproape toate genurile muzicale.
A scris 129 lieduri, 21 de coruri si doua piese vocale cu acompaniament orchestral.
Din creatia pentru pian amintim: „Sase imagini poetice” op. 3, „Sonata pentru pian” op. 7,
„Piese lirice”, „Dansuri si cantece norvegiene” op. 17, „Scene din viata populara” op. 19,
„Balada in sol minor” op. 24, tumultuosul si poeticul „Concert pentru pian si orchestra” in
la minor op. 16, la care se adauga binecunoscutele suite pentru orchstra „Peer Gynt”.

referat.clopotel.ro
 Hector Berlioz

(1803 – 1869)

Marele compozitor francez s-a

nascut in localitatea La Cote – Saint – Andre
(Isere). In anul 1821, impotriva vointei
familiei, care nu dorea pentru el o cariera
muzicala, incepe sa studieze muzica si face
primele incercari de compozitie. Dupa o
perioada de studii muzicale la Roma, se
intoarce in capitala Frantei. In 1830 scrie
„Simfonia Fantastica”, inspirat fiind de
dragostea pentru tragediana irlandeza
Harriett Smithson. Crezul sau prinsese viata:
„Dragostea si muzica sunt cele doua aripi
ale sufletului.” Compune, scrie cronici
muzicale, intreprinde turnee europene: 1842
– 1843 Belgia si Germania; 1845 – 1846
Praga, Viena, Budapesta; 1847 Sankt Petersburg si Moscova. In inervalul 1847 – 1848
dizijeaza la Londra. In anul 1850 infinteaza Societatea Filarmonica Franceza. Moartea
sotiei sale, in 1854, esecul cu opera „Troienii” la Opera din Paris, ii subrezesc din ce in ce
mai mult sanatatea. In 1869 moare in urma unui atac de apoplexie.

Muzica orchestrala:
- simfonii („Simfonia Fantastica”, „Simfonia Harold in Italia”, simfonia dramatica
„Romeo si Julieta”, simfonia funebra si triumfala)
- uverturi („Regele Lear”, „Carnavalul roman”, „Benvenuto Cellini”)
- romanta pentru vioara si orchestra
- aranjamentul orchestral pentru „Invitatie la vals” de Carl Maria von Weber

Muzica vocala si corala:

- noua melodii pentru una si doua voci, cor si pian
- cantata „Opt scene din Faust”
- lagenda dramatica „Dramatiunea lui Faust” pentru solist, cor si orchestra
- oratoriul „Copilaria lui Christos”
- cantata „Moartea Cleopatrei”
- cantata „Sardanapal”
- opera: „Benvenuto Cellini” (opera in doua acte), „Troieniii” (opera in doua parti, pe
un subiect din „Eneida”), „Beatrice si Benedict” (opera comica in doua acte).

referat.clopotel.ro
 Piotr Ilici Ceaikovski
(1840 – 1993)

Marele ganditor al muzicii, a inovat

continuu forma muzicala, urmarind un plan
muzical dramatic ce influenteaza structura
simfonica. Este unul dintre cei mai apreciati
compozitori rusi ai Romantismului.
A studiat la Conservatorul din Sankt
Petersburg cu eminentul muzician Anton
Rubinstein. Absolva conservatorul, obtinand
medalia de merit si este angajat ca profesor
la conservatorul din Moscova. Prima sa
opera „Fierarul Vakula” (dupa Gogol),
cunoscuta mai tarziu sub titlul „Pantofiorii
tarinei”, a obtinut Premiul I la Concursul de
Opera. Lucrarile care ii aduc gloria in timpul
vietii sunt „Simfonia a IV-a” si opera
„Evgheni Oneghin”, cantete la Praga,
Varsovia, Berlin, Paris, Geneva, Londra si
chiar America. De asemenea renumite sunt baletele: „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din
padurea adormita”, „Spargatorul de nuci”, operele „Mazeppa” si „Dama de pica”.
Pe langa cele 6 simfonii, a mai compus 3 concerte pentru pian si orchestra, un
concert pentru vioara si orchestra, simfonia programatica „Manfred”, uverturile fantezii:
„Romeo si Julieta”, „Furtuna”, „Francesca de Rimini”. Este demn de retinut urmatorul
gand al marelui compozitor, o adevarata marturisire de credinta: „Simfonia este cea mai
lirica dintre toate formele muzicale, este capabila sa exprime toata plenitudinea, tot ceea ce
nu se poate exprima prin cuvinte”.

referat.clopotel.ro
 Johannes Brahms

(1833 – 1897)

Brahms si-a inceput ucenicia

muzicala in casa parinteasca. Copil fiind a
inceput sa dea lectii de muzica, ajutandu-si
astfel familia si implinindu-si cunostintele
ca autodidact. La 20 de ani intreprinde un
turneu de concerte in centre culturale
germane, unde are prilejul sa fie ascultat de
Liszt (la Weimar), de violonistul Joseph
Joachim (la Hanovra) si de Schumann (la
Dusseldorf), cu acestia din urma legand o
prietenie de nezdruncinat. In cea de a doua
parte a vietii intrearinde numeroase turnee in
Austria, Germania, Italia, Elvetia,
Transilvania.

Creatia camerala:
- vocala: lieduri (ciclurile „Romantele Magelonei” op. 33 si 4 cantece grave op. 121),
duete vocale („Drumul Dragostei”, duet pentru soprana si contralta, cu
acompaniament de pian), cvartete vocale
- instrumentala: sonate, scherzouri, trio-uri, cvartete, miniaturi (balade, capricii,
intermezi, rapsodii), cvintete, „Sexete pentru instrumente si coarde

Creatia orchestrala:
- 4 simfonii
- doua concerte pentru pian
- un concert pentru vioara
- un dublu concert pentru vioara, violoncel, si orchestra
- doua serenade pentru orchestra
- doua uverturi
- „Vratiuni pentru orchestra” pe o tema de Haydn

referat.clopotel.ro
Creatia corala si vocal – simfonica:
- „Recviemul german”
- Lucrari pentru cor de femei (12 cantece si romante pentru cor de femei a capella op.
44, 4 cantece pentru cor de femei, doi corni si harpa op. 17), motete (2 Motete
pentru cor mixt a capella op. 74)

referat.clopotel.ro
 Franz Liszt

(1811 – 1886)

Marele compozitor s-a nasut

in localitatea Dobojan, intr-o familie
in care muzica era iubita si cultivata.
Tatal lui Liszt canta la mai multe
instrumente si fusese contrabasist in
orchestra lui Joseph Haydn la
Eiseinstadt. Franz Liszt isi
desavarseste pregatirea muzicala la
Viena (studeaza pianul cu Karl
Czerny si armonia cu Antonio
Salieri). Cu un spirit autodidact iesit
din comun, nu a pregetat sase ocupe de desavarsirea studiilor sale, in ciuda faptului ca nu
fusese admis la Conservatorul din Paris (regulamentul interzicea inscrierea stdentilor
straini). Sustine concerte incununate de succes la Paris si la Londra. Cercul sau de prieteni
il tinea in permanenta la curent cu ultimele evolutii culturale europene: Victor Hugo,
Alfred Musset, Alexandre Dumas, Heinrich Heine, Georges Sand (scriitori), Hector
Berlioz, Frederic Chopin, Richard Wagner, Niccolo Paganini (compozitori), Eugene
Delacroix (pictor). Calatoreste in intreaga Europa, in centre culturale de prestigiu. Dupa un
turneu in Italia scrie ciclurile de lucrari pentru pian „Albumul unui calator” si „Ani de
pelerinaj”. Contribuie la infiintarea Conservatorului din Budapesta, este numit Doctor
Honoris Causa al Universitatii din Konigsberg, iar in 1869 presedinte al Academiei
Nationale de Muzica din Budapesta. Creatia sa este impresionanta prin consistenta,
diversitatea si valentele multiple ale mesajului.

Muzica orchestrala si de camera:

- poeme simfonice
- simfonii („Faust”, „Danete”)
- rapsodii
- lucrari pentru pian si orchestra („Marea fantezie simfonica” pe o tema de Berlioz,
doua concerte petru pian si orchestra, „Fantezie” pe teme din Ruinele Atenei, de
Beethoven, „Fantezie” pe arii populae unguresti)
- muzica de camera („Sonata pentru pian si vioara” dupa o mazurca de Chopin,
„Marele duo concertant pentru vioara si pian – La mormantul lui Richard Wagner”,
cvartet de coarde si harpa)

Muzica instrumentala:
- pentru pian (studii si exeritii, ciclurile de piese „Albumul unui calator”, „Ani de
pelerinaj”, scherzo-uri, valsuri, galopuri, poloneze, piese de pian, bazate pe teme
nationale nationale cehe, engleze, ungare, germane, italiene, ruse, spaniole,
transcriptii pentru pian a unor lucrari de Bach, Beethoven, Bellini, Chopin, Glinka,
Gounod), pentru pian la patru maini, pentru doua piane, pentru orga

Muzica vocala si corala:

referat.clopotel.ro
 - muzica pentru voce si pian („Batranul vagabon”, „Trei sonete de Petrarca”)
- muzica pentru voce si orchestra (3 lieduri dupa Wilhelm Tell de Schiller, Loreley)
- muzica religioasa („Legenda Sfintei Elisabeta a Ungariei”, oratoriu pentru solisti ,
cor si orchestra, „Recviem”, „Missa incoronarii”, „Psalmul XXIII” pentru tenor,
harpa, orga, cor de barbati, „Tatal nostru” pentru cor mixt si orga)
- muzica profana („Cantata de sarbatoare” pentru inaugurarea statuii lui Beethoven
de la Bonn, „Cantata pentru Centenarul Beethoven – 1870, Ungaria, cantata pentru
bariton, cor mixt si pian)

referat.clopotel.ro
 Bedrich Smetana

(1824 – 1884)

Fondatorul scolii muzicale cehe

a avut, de-a lungul intregii sale vieti, o
permanenta preocupare pentru
aducerea muzicii din tara sa in circuitul
universal de valori culturale. A
desfasurat o intensa activitate de
compozitor, pianist, dirijor, pedagog,
critic muzical. Se implica in deersurile
de fondare a Teatrului National din
Praga, devine dirijor al orchestrei si
incearca sa sustina si sa promoveze
creatia autohtona.
Dintre compozitiile sale,
enumeram: „Brandenburgii in
Boemia” (prima opera patriotica
nationala a Cehiei), „Libuse” (imn de glorificare a natiunii), „Doua vaduve” (comedie
muzicala), „Sarutul” (opera populara), „Secretul” (opera comica), ciclul de poeme sinfonce
„Patria mea”.

referat.clopotel.ro
 Gioacchino Rossini

(1792 – 1868)

Prima sa opera o scrie in anul 1808:

melodrama „Demetrio e Polibio”, pe care
Teatrul Valle din Roma o va reprezeta in
prima auditie la 18 mai 1812. In 1810 se
joaca pe scena teatrului San Mose din Venetia,
farsa lirica intr-un act „Polita casatoriei” (pe
care a compus-o in opt zile). Stilul lui Rossini
incepe sa se prefigureze: un limbaj muzical ce
inlantuie orchestra cu vocile interpretilor intr-
o verva pe cat de curgatoare, pe atat de
convingatoare.
„Din ceea ce a avut de spus acest
compozitor in arta, mai dainuie o mare parte
din gandirea sa, mai intai din cea dedicata
scenei, apoi – dupa despartirea de ea – di cea
inchinata cultului liturgic. O muzica sincera, spumegand de melodii cuceritoare si
trepidatie ritmica, de o clartate si expresivitate. Si daca a ramas nemuritor doar prin cateva
din creatiile sale, nu e mai putin adevarat ca harul si spontaneitatea actului sau creator
razbat din fiecare paginape care a compus-o, migala mestesugului supunandu-se
permanent sinceritatii exprimarii sale.” (Ioana Strefanescu, „O istorie a muzicii
universale”, vol. IV, Editura Fundatiei Culturale Romane, 2002, pag. 49)
Din cele peste 34 de opere, amintim: „Italianca in Alger”, „Cotofana hoata”,
„Semiramida”, „Barbierul din Sevilla”, „Scara de matase”, „Cenusareasa”, „Wilhelm
Tell”. A scris, de asemenea, cantate, oratorii, misse si un impresionant „Stabat Mater”
(1832), pentru solisti, cor si orchestra.

referat.clopotel.ro
 Giuseppe Verdi

(1813 – 1901)

S-a nascut intr-un

catun in Italia nordica –
Roncole – ce apartinea
comunei Busseto din ducatul
Parma. Copilaria si
adolescenta i-au fost marcate
de eforturile pe care le facea
impreuna cu familia pentru a
depasi saracia si grijile de zi
cu zi.
Prima sa opera (la 26
de ani), „Oberto, conte di San
Bonifacio”, a fost
reprezentata in prima auditie
la Scala, in noiembrie 1839,
cu un succes de public si
presa deplin. „Nabuccodonosor” (1841) este prima opera care a dat faima si nemurire
marelui Verdi. Dramatismul eroic al muzicii sale a ridicat publicul in picioare, act de act, la
premiera de la Scala din 1842.
Dintre urmatoarele opere verdiene, demne de mentionat sunt: „Lombarzii in prima
cruciada”, „Ernani”, „Cei doi Foscari”, „Ioan d’Arc”, „Alzira”, „Attila”, „Macbeth”
(1847), „Hotii”, „Corsarul”, „Batalia de la Legnano”, „Luise Miller” (inspirata de piesa lui
Schiller, „Intriga si iubire”), „Rigoletto” (1851), „Trubadurul”, „Traviata” (1853),
„Vecerniile siciliene”, „Simon Boccanegra”, „Puterea destinului”, „Don Carlos”, „Aida”
(1872), „Othello” (1887), „Falstaff” (1893).
„Sinteza intre maxima simplitate, imagine complexa obtinuta prin cateva trasaturi
de cantec, sugestie a muzicii ca ecou al celor mai profunde afecte, iata explicatia nestinsei
frumuseti a geniului verdian. Ascultand, reascultand muzica sa, devenita, nu se stie cand, o
muzica a noastra, intelegem de ce spusese odata, intr-o scrisoare adresata Operei din Paris,
cu o mandrie si o modestie demne de dimensiunile personalitatii sale: Eu cred in
inspiratie; eu vreau sa trezesc entuziasmul pentru sentimentul autentic.” (Grigore
Constantinescu, „Cantecul lui Orfeu”, Editura
Eminescu, 1979, pag. 148)
Richard Wagner

(1813 – 1883)

Richard Wagner s-a nascut la Leipzig,

in ziua de 22 martie a anului 1813. pana la
varsta de 20 de ani, chiar daca ia lectii de
muzica si citeste partituri, el face cu toata
seriozitatea studii de filosofie la Dresda si
Leipzig. Pana la prima sa mare opera
(„Olandezul zburator”), viata lui Wagner este
marcata de nesfarsite datorii, multe esecuri,

referat.clopotel.ro
lipsuri. Dupa casatoria sa cu Mina Platner, isi imparte viata intre Leipzig, Konigsberg si
Riga. Pentru a castiga bani scrie, pe langa muzica si lucrari teoretice. In 1848 se implica in
evenimentele prilejuite de Revolutia din Dresda. Pentru a nu fi arestat fuge la Weimar.
Liszt il adaposteste un timp, dupa care este nevoit sa se autoexileze in Elvetia. In august
1870 se casatoreste cu Cosima Liszt, dupa divortul din 1861 de Mina, urmand si o perioada
de aproape 7 ani de dragoste puternica intre el si Cosima. Perioada elvetiana este extrem
de prolifica pentru compozitor. In 1872, cu sprijinul permanent al reglui Ludovic al II-lea
al Bavariei, incepe constructia teatrului de la Bayreuth, de atunci si pana azi, templu al
muzicii wagneriene. Cel mai mare reformator al operei, din toate timpurile, s-a stins din
viata la varsta de 70 de ani, la Venetia.

Cronologia operelor:
„Rienzi” – 1842
„Olandezul zburator” (sau „Vasul fantoma”) – 1843
„Tannhauser” (titlul complet este „Tannhauser si intrecerea cantaretilor la
Wartburg) – 1845
„Lehebgrin” – 1850
Tetralogia „Inelul Nibelungilor”:
„Aurul Rinului” – 1854
„Walkiria” – 1856
„Siegfried” – 1857
„Amurgul zeilor” – 1874
„Tristan si Isolda” – 1859
„Maestri cantareti din Nurnberg” – 1867
„Parsifal” – 1882

referat.clopotel.ro