Analiza Datelor Secundare Pe Piaţa Naţională A Berii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
Facultatea de Business Şi Turism
Disciplina: Comportamentul Consumatorului
ANALIZA DATELOR SECUNDARE PE PIAŢA

NAŢIONALĂ A BERII
Profesor coordonator: Brandabur Raluca Student: Baroana Claudiu-Viorel
Grupa: C1, an III
Bucureşti 2019
I. Analiza macromediului de marketing
1. Mediul economic
a) Consumul
Figura 1. Consumul mediu lunar
Sursa: file:///C:/Users/Oana%20Valentina/Desktop/romania_in_cifre_2019_1.pdf
În anul 2018, consumul de bãuturi alcoolice şi nealcoolice a reprezentat în medie

lunar pe o persoanã 6,2 litri apã mineralã şi alte bãuturi nealcoolice, 1,5 litri bere, 0,9 litri vin,
0,2 litri ţuicã şi rachiuri naturale.
Comparativ cu anul 2015 s-a înregistrat creştere semnificativã la apã mineralã şi alte
bãuturi nealcoolice cu 28,8%, respectiv cu 19,2% la bere.
Studiul din anul 2018
1.Consumul de bere
Resursele totale de bere au fost mai mari cu 181,1 mii hl, faţă de anul precedent, fiind
asigurate în proporţie de 94,8% din producţia anului 2018.
Tabel 1.Resursele totale de bere
2017 2018 Structura

Mii hl Mii hl
2017 2018
Resurse totale 18533,9 18715,0 100,0 100,0
Stoc initial 359,7 424,0 2,0 2,3
Productie 17670,2 17741,7 95,3 94,8
Import 504,0 549,3 2,7 2,9
In anul 2018 faţă de anul precedent, importul de bere a crescut cu 9,0%.Comparativ cu anul
precedent, disponibilul de bere pentru consum uman s-a menținut aproximativ constant, iar
producţia de bere a crescut cu 71,5 mii hl (+0,4%).(Figura 1).
20000
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
Productie Stoc Initial

Import Disponibil pentru consum uman
2017 2018
Figura 1.Evolutia principalilor indicatori privind resursele de bere si utilizarea acestora in anul 2018,
comparative cu anul 2017
b) Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul
Figura 2.-Evoluţia lunară a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul
Sursa: https://www.business-adviser.ro/cifra-de-afaceri-din-comertul-cu-amanuntul-
in-luna-octombrie-2019/
În luna octombrie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu

excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă atât ca
serie brută cu 2,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate cu 0,8%.
Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din

comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât
ca serie brută cu 6,9%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate cu 6,4%.
În perioada 01.01-31.10.2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu
excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada 01.01-
31.10.2018 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi
de sezonalitate cu 7,1%
Sursa: https://www.agro-business.ro/
Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia

comerţului cu autovehicule şi motociclete)
OCTOMBRIE 2019 în % faţă de : 01.01-

31.10.2019/
01.01-
SEPTEMBRIE OCTOMBRIE 31.10.2018
2019 2018
-%-
Total comerţ cu B
amănuntul (cu 102,0 106,9 107,1
excepţia
comerţului cu
autovehicule şi S
motociclete) 100,8 106,4 107,1
Total comerţ cu B
amănuntul (cu 101,8 108,0 105,4
excepţia
comerţului cu S
autovehicule şi 101,0 106,9 105,1
motociclete)
Cu vânzare B
predominantă de 102,0 106,0 108,5
produse S
nealimentare 99,9 106,2 108,8
Comerţul cu B
amănuntul al 102,4 106,9 107,2
carburanţilor
pentru S
autovehicule, în 101,1 106,8 107,2
magazine
specializate
Notă: B= serie brută; S= serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate
Octombrie 2019 comparativ cu septembrie 2019
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna octombrie 2019, comparativ cu luna
precedentă, a crescut pe ansamblu cu 2,0% datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu
amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,4%), vânzările
de produse nealimentare (+2,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun
(+1,8%).

autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate, în luna octombrie 2019, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu
0,8% datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru
autovehicule în magazine specializate (+1,1%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi
şi tutun (+1,0%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,1%.
Octombrie 2019 comparativ cu octombrie 2018

autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna octombrie 2019, comparativ cu luna
octombrie 2018 a înregistrat o creştere cu 6,9% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de
produse alimentare, băuturi şi tutun (+8,0%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru
autovehicule în magazine specializate (+6,9%) şi la vânzările de produse nealimentare
(+6,0%).

sezonalitate, în luna octombrie 2019, comparativ cu luna octombrie 2018 a înregistrat o
creştere cu 6,4% datorită creşterilor din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun
(+6,9%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate
(+6,8%) și din vânzările de produse nealimentare (+6,2%).
Perioada 01.01-31.10.2019 comparativ cu perioada 01.01-31.10.2018

autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 01.01-31.10.2019, comparativ cu
perioada 01.01-31.10.2018 a înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de
produse nealimentare (+8,5%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule
în magazine specializate (+7,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun
(+5,4%).

sezonalitate, în perioada 01.01-31.10.2019, comparativ cu perioada 01.01-31.10.2018, a
înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+8,8%),
comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate
(+7,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,1%).
c) Coşul minim de cumpărături
Figura 3.Coşul minim de cumpărături pentru un trai decent

Sursa: https://www.bursa.ro/valoarea-cosului-minim-pentru-consum-a-
crescut-43193837
Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie a crescut.
În luna septembrie o familie de doi adulţi şi doi copii avea un consum estimat la
aproape şapte mii de lei pe lună, conform Institutului Naţional de Statistică.
La mijlocul lunii noiembrie a fost pronunţată decizia referitoare la aprobarea legii

conform căreia coşul lunar pentru un trai minim decent reprezintă principalul element de
fundamentare al salariului minim pe economie şi a politicilor salariale.
În prezent estimările INS arată că o familie de doi adulţi şi doi copii au nevoie de
6954 lei pe lună, o familie de doi adulţi şi un copil de 5918 lei, iar o persoană adultă singură
are nevoie de un coş de consum în valoare de 2684 lei pe lună.
Legea a fost trimisă către parlament pe 26 octombrie şi are la dispoziţie un termen de

20 de zile de la primire pentru a fi promulgată.
Sursa: https://www.bursa.ro/valoarea-cosului-minim-pentru-consum-a-
crescut-43193837
Coșul minim lunar al unei familii este 2.600 RON la oraș și 2.100 RON în mediul rural
Comisia de Insolvență la Nivel Central a publicat în Monitorul Oficial decizia prin

care se instituie valoarea coșului minim lunar al unei familii – 2.100 de lei, dacă locuiește în
mediul rural, şi la 2.600 de lei, dacă locuiește la oraș.
Această valoare a fost stabilită pe baza unui studiu realizat de Ministerul Muncii,
Academia Română, Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Cercetare
Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale și ANPC.
“Valoarea coșului minim lunar de consum reprezintă pragul minim sub care nu pot fi
stabilite cheltuielile pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil. Această valoare
reprezintă suma de bani din veniturile debitorului care nu poate fi oprită pentru plata
datoriilor deoarece îi este necesară pentru acoperirea cheltuielilor indispensabile asigurării
traiului zilnic pentru sine și familia sa”, se arată în document.
Nivelul cuprinde cheltuielile unei familii formate din 2 adulți și 2 copii, unul dintre
aceștia sub 14 ani, familia aflându-se în caz de insolvență potrivit Deciziei nr. 7/2018 a
CINC, care a intrat în vigoare din data de 16 ianuarie 2019 și aprobă Criteriile generale
pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil.
Valoarea coșului minim lunar de consum diferențiat pentru datornicul din oraș şi
familia acestuia în procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau
procedura simplificată de insolvenţă este de:
- 797 RON pentru fiecare adult;
- 587 RON pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani;
- 419 RON pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.

Valorile sunt mai mici pentru persoanele care trăiesc în mediul rural, respectiv de:

- 644 RON pentru fiecare adult;
- 473 RON pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani;
- 339 RON pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.
În total, coșul minim lunar de consum pentru o familie de doi adulți și doi copii din
mediul urban, stabilit de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, este de 2.600 lei, iar pentru
mediul rural, de 2.100 de lei.
Cea mai mare parte din sumă, de 1.069 de lei, va fi cheltuită pe mâncare, iar pentru
locuință, combustibil, apă, electricitate, internet, suma ar fi de 405 lei pe lună.
Pentru transport a fost alocată suma de 215 lei, pentru sănătate 132 de lei și pentru
educație și cultură 53 de lei.
În coșul minim a fost inclusă și o sumă pentru asigurările casei, mașinii sau
persoanelor, de 122 de lei, dar și o sumă ce poate fi economisită, în aceste condiții, de 236
lei/lună.
Sursa: https://legestart.ro/cosul-minim-lunar-al-unei-familii-este-2-600-ron-la-oras-
si-2-100-ron-mediul-rural/
d) Venitul mediu brut
Sursa:http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_d
e_primavara_2019.pdf
Câștigul salarial mediu brut s-a majorat semnificativ începând din data de 15 martie
2019, odată cu intrarea în vigoare a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019.
Legea nr. 47/2019 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 a apărut pe
12 martie 2019 în Monitorul Oficial și s-a aplicat din 15 martie 2019. Actul prevede, printre
alte măsuri, și majorarea valorii câștigului salarial mediu brut.
Mai exact, potrivit actului normativ ce stabilește bugetul asigurărilor sociale de stat în
acest an, valoarea câștigului salarial mediu brut în 2019 este, începând din 15 martie 2019,
de 5.163 de lei.
Până la intrarea în vigoare a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019,

valoarea câștigul salarial mediu brut a fost de 4.162 de lei, valoare stabilită acum un an.
Anul trecut, deoarece contribuțiile sociale pentru pensii (CAS) și sănătate au trecut
din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, salariul mediu brut a înregistrat o creștere
substanțială. Mai exact, acesta a crescut de la 3.131 de lei, cât era în 2017, la valoarea
utilizată până astăzi, respectiv 4.162 de lei.
Sursa: https://www.avocatnet.ro/articol_50400/Ca%C8%99tigul-salarial-mediu-
brut-pentru-anul-2019-s-a-majorat-semnificativ-de-azi.html
Figura 4. Evoluţia salariului mediu şi a puterii de cumpărare
Sursa: https://cursdeguvernare.ro/ianuarie-2019-salariul-mediu-net-in-
scadere-avansul-anual-al-puterii-de-cumparare-la-nivel-record.html
Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.837 lei, cu două
procente mai mic faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS.
Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu doar 0,7% şi a ajuns la 2.936 lei,
respectiv 618 de euro la cursul mediu al lunii februarie, în care au fost încasaţi şi cheltuiţi
banii câştigaţi.
Oarecum paradoxal, deşi suma încasată a scăzut faţă de luna precedentă, iar inflaţia
lunară a urcat la 0,83%, puterea de cumpărare a crescut semnificativ faţă de aceeaşi lună a
anului anterior, valoarea de 14,4% fiind cea mai mare înregistrată din februarie 2017 încoace.
Explicaţia constă în efectul de bază al câştigurilor majorate de prime anuale din decembrie, în
raport cu care scăderea din ianuarie a fost semnificativ mai mică decât în mod „normal”.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din media UE, conform celor mai recente date
Eurostat) puterea de cumpărare în euro s-a situat la 1.166 euro (câştigaţi într-o ţară europeană
care ar avea preţurile la nivelul mediu din UE).
Scăderea de circa 20 de euro faţă de luna anterioară apare ca mult mai clară decât cea
de 0,7% în lei prin majorarea cursului de schimb, majorat cam cu 2% faţă de finalul anului
2018.
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice
raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 3,2
puncte procentuale, până la 206,9%.
Sursa: https://cursdeguvernare.ro/ianuarie-2019-salariul-mediu-net-in-scadere-
avansul-anual-al-puterii-de-cumparare-la-nivel-record.html
Creşterile salariale pe ramuri
Figura 5. Creşterile salariale pe sectoare de activitate
Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului
precedent s-a consemnat în sectorul de construcţii (după creşterea mandatorie a salariului la
nivel naţional s-a ajuns la un neverosimil +45% nominal şi +40,3% în termeni reali). Au
urmat învăţământul (+36,3% nominal şi +31,9% ca putere de cumpărare) şi sănătatea
(+30,4% nominal şi +26,3% în termeni reali).
Deasupra mediei naţionale mai apar doar industria extractivă (trecută spectaculos de
pe minus pe un pronunţat plus, 25,8% nominal şi 21,8% real) şi, de puţin, sub efectul de
sezon, sectorul de hoteluri şi restaurante (18,7% nominal şi 14,9% real).
Toate celelalate sectoare au consemnat valori sub media naţională (ceea ce arată
faptul că, de fapt, majorarea a fost puternic concentrate în doar câteva ramuri).
Valori cu două cifre în termeni reali s-au mai realizat în servicii administrative şi
suport (13,3% în termeni reali), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (13,1%), tranzacţii
imobiliare (11,9%) şi energie electrică şi termică, gaze, apă (11%).
Industria prelucrătoare nu a prins pragul de zece procente (12,9% nominal şi 9,3% ca
putere de cumpărare) şi a rămas la 89% din media pe economie. Oricum peste creşterea din
administrație publică, apărare, etc. (12,2% nominal şi 8,6% ca putere de cumpărare).
De remarcat şi faptul că sectorul de intermedieri financiare şi asigurări (9,5% nominal
şi 6,0% ca putere de cumpărare) încheie clasamentul creşterilor salariale.
Figura 6. Venitul mediu pe sectoare de activitate în anul 2018
Sursa: https://www.zf.ro/eveniment/salariul-mediu-a-trecut-din-nou-de-2-700-de-lei-
net-in-octombrie-dupa-cea-mai-mare-crestere-din-ultimul-deceniu-14-17782617
Din anul 2015, creşterea salariilor din privat a fost stabilă, în jurul valorii de 10% pe
an, în timp ce în sectorul public salariile cresc cu mai mult de 20% anual.
Salariul mediu net pe economie a ajuns la valoarea de 2.720 de lei net în luna
octombrie a anului 2018, în creştere cu 13,7% faţă de perioada similară din 2017, înregistrând
astfel cea mai mare majorare din ultimul deceniu, arată datele centralizate de ZF pe baza
informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
„Din anul 2015, cu foarte puţine excepţii, creşterea salariilor în sectorul privat a fost
stabilă, în jurul valorii de 10% pe an, numai sectorul construcţiilor înregistrând rate de
creştere mai mari de două cifre pe parcursul acestui an. În octombrie 2018, salariile nete din
sectorul privat au înregistrat o creştere de 10,2% faţă de octombrie 2017, cu mult sub nivelul
creşterii salariilor din sectorul public. (...)
În sectorul public, salariile au crescut cu 22% faţă de anul anterior“, spun analiştii
ING Bank.
Într-adevăr, salariile din sectorul public au crescut semnificativ în ultimul an, pe
fondul majorărilor decise de Guvern în sectorul medical, astfel că salariul mediu din „sănătate
şi asistenţă socială“ a ajuns la 3.516 lei net în octombrie, în creştere cu 31% faţă de perioada
similară a anului anterior.
În topul domeniilor care au marcat creşteri salariale de peste 20% în ultimul an se

mai află activităţile de editare care includ şi editarea de software (+27%, până la aproape
5.400 de lei net), fabricarea băuturilor (+26%, până la 3.000 de lei net în octombrie 2018) şi
fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+23%, până la 3.201 lei net).
La polul opus, cele mai mici creşteri salariale, de sub 5%, au înregistrat angajaţii din
extracţia cărbunelui, silvicultură şi activităţile auxiliare serviciilor financiare.
Salariile angajaţilor români au crescut în mod constant în ultimii ani, pe fondul

creşterii numărului de locuri de muncă, al majorării salariului minim pe economie şi al
presiunii create şi de contextul creşterilor de salarii de la stat. În continuare, piaţa muncii se
află într-o situaţie de tensiune, în contextul în care centrele de servicii de externalizare,
industria IT, dar şi cea de componente auto sunt în căutare de candidaţi, dar nu reuşesc să
acopere locurile de muncă vacante. Pe de altă parte, în unele zone producătorii de
componente auto au început să îşi restrângă activitatea (exemplul Yazaki de la Urlaţi) sau să
închidă fabrici (cum a făcut SEWS la Orăştie la începutul acestui an).
Statisticile oficiale arată că în topul sectoarelor cu cel mai bine plătiţi salariaţi în
octombrie 2018 se află sectorul serviciilor informatice (6.380 de lei net în octombrie 2018, în
creştere cu 5% faţă de anul anterior), transporturi aeriene (5.390 de lei net, +14%), activităţi
de editare software (5.356 de lei net, +27%), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale
(5.353 de lei net, + 13%) şi fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din
prelucrarea ţiţeiului (5.060 de lei net, +8%).
Pe de altă parte, în topul domeniilor cu cele mai mici salarii oferite angajaţilor se află
în continuare sectorul hotelurilor şi al restaurantelor, unde salariul mediu a ajuns la 1.580 de
lei net în octombrie 2018, urmat de industria textilă (1.667 de lei net), prelucrarea lemnului
(1.811 de lei net), fabricarea încălţămintei (1.860 de lei net) şi fabricarea mobilei (1.871 de
lei net).
Sursa: https://www.zf.ro/eveniment/salariul-mediu-a-trecut-din-nou-de-2-700-de-lei-
net-in-octombrie-dupa-cea-mai-mare-crestere-din-ultimul-deceniu-14-17782617
e) Inflaţia
Rata anuală a inflaţiei a fost de 3,8% în noiembrie, pe fondul scumpirii alimentelor cu

aproape 5% - INS.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,8% în luna noiembrie a acestui an, de la 3,4% în
octombrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare
cu 2,83%, iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,19%, potrivit datelor publicate
miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie Agerpres.
"Preţurile de consum în luna noiembrie 2019 comparativ cu luna noiembrie 2018 au

crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum
(IAPC) este 3,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2018 -
noiembrie 2019) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2017 - noiembrie 2018), calculată
pe baza IPC, este 3,8%.
Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,8%", precizează INS. Cele mai mari
scumpiri şi cele mai importante ieftiniri.
Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru

finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, pe 8
noiembrie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra
inflaţiei.
BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4%
pentru decembrie 2020.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează, în Prognoza de

toamnă 2019 publicată pe 27 noiembrie, că procesul de dezinflaţie va continua pe fondul
epuizării excesului de cerere de consum, iar inflaţia medie anuală va ajunge la 2,6% în anul
2023, de la 3,8% în 2019.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus estimările privind preţurile de
consum în România în acest an, până la o creştere medie anuală de 4,2%, faţă de un avans de
3,3% preconizat în primăvară, în timp ce în 2020 preţurile ar urma să urce cu 3,3%, faţă de o
majorare de 3% cât estima în primăvară.
Sursa: https://www.economica.net/rata-anuala-a-inflatiei-in-urcare-la-3-8prc-in-
noiembrie-pe-fondul-scumpirii-alimentelor-cu-aproape-5prc-ins_177453.html
f) Şomajul
Figura 7. Graficul ratei şomajului în perioada 2004-2019

Sursa: https://www.risco.ro/suport/practici-in-afaceri/evolutie-impresionanta-
pentru-romania-somajul-a-scazut-considerabil-in-2019-1781
Şomajul este în continuare în scădere conform ultimelor cifre publicate de Institutul
Naţional de Statistică. Iar România pare că, dupa mulţi ani, se află pe drumul cel bun.
Şomajul apare ca un dezechilibru al pieţei muncii la nivel naţional, ca punct de
întâlnire între cererea şi oferta globală de muncă. Piaţa muncii se caracterizează prin faptul că
cererea de muncă nu se modifică în aceeaşi măsură cu modificarea salariului nominal,
respectiv real, şi nici oferta de muncă nu evoluează în raport de preţ şi cost.
Dacă facem referire la cauzele şomajului, printre ele amintim:

a) sporul natural al resurselor de muncă, respectiv al populaţiei în vârstă de muncă;
b) femeile casnice care doresc şi presează să intre pe piaţa muncii;
c) disponibilizarea unei părţi a populaţiei ocupate;
d) viteza de dezvoltare a sectorului privat;
Şomajul este un fenomen strict legat de dezvoltarea economică, industrială şi
postindustrială.
Cea mai mare creştere a şomajului a fost înregistrată în România în prima parte a
secolului, ajungând în 1928 la 3727 persoane, în 1932 la 38.890 persoane, iar în 1937 la
10.851 persoane, la o populaţie de 17 milioane. Însă şomajul efectiv s-a manifestat după anul
1989 într-un ritm neaşteptat de rapid, cota crescând cu 2-3% pe an.
Creşterile ratei şomajului au fost destul de mari începând cu anul 1992, când rata
şomajului a fost de 8,2%.
Conform ANOFM, această rată s-a menţinut la un nivel ridicat destul de mult timp,
după cum urmează:
1993: 10,4%
1994: 10,9%
1995: 9,5%
1996: 6,6%
1997: 8,9%
1998: 10,4%
1999: 11,8%
2000: 10,5%
2001: 8,8%
2002: 8,4%
2003: 7,4%
2004: 6,3%

Între anii 2005 şi 2014 rata şomajului a cunoscut mai multe fluctuaţii, minima fiind de
4,1%, iar maxima fiind de 7,8%.
Fluctuaţii ale ratei şomajului pot fi observate şi în anii următori, însă în momentul de
faţă numărul persoanelor care nu au loc de muncă este în scădere.
Potrivit INS, în luna aprilie 2019, rata şomajului în forma ajustată sezonier a fost de
4%.
Rata şomajului în luna aprilie 2019 a crescut cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea
înregistrată în luna precedentă (3,9%).
Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,8 puncte procentuale mai mare decât la femei.
Figura 8. Rata şomajului pe sexe
Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a

femeilor (valorile respective fiind de 4,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,5% în
cazul celor de sex feminin).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 3,1% pentru
luna aprilie 2019 (3,5% în cazul bărbaţilor şi 2,7% în cel al femeilor).
Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezentă 73,7% din numărul total al
şomerilor estimat pentru aprilie 2019.
g) Puterea de cumpărare a banilor
Europenii au o sumă medie de 14.739 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și

economii în 2019. În România, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este de 5.881
euro. Acestea sunt câteva dintre rezultatele studiului recent lansat „GfK Puterea de
Cumpărare în Europa 2019”.
România se află pe locul 32 în clasamentul european, cu o putere de cumpărare medie
pe cap de locuitor de 5.881 euro. Românii se situează cu aproximativ 60% sub media
europeană.
București conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de
10.452 de euro. Această sumă echivalează cu 78% mai mulți bani decât în restul țării.
La celălalt capăt al clasamentului se află județul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe
cap de locuitor de 3.706 de euro. Aceasta plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media
națională și cu aproximativ 75% sub media europeană.
Sursa: https://www.forbes.ro/puterea-de-cumparare-europenilor-se-ridica-la-14-
739-de-euro-de-persoana-2019-timp-ce-romanilor-este-de-5-881-euro-148186
2. Mediul Politic
Instabilitatea politică
Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) a lansat recent o
analiză a gradului de stabilitate guvernamentală în cazul unor state democratice din UE.
Analiza a sintetizat date publice din 9 state (România, Germania, Marea Britanie,
Franța, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia, Ungaria), în legătură cu guvernul central/federal şi
cu 6 ministere centrale/federale (Educație, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri
Interne, Transporturi), iar scopul analizei este să verifice nivelul de incertitudine şi de
instabilitate ministerială, măsurabil prin numărul de persoane care au ocupat postul de
prim-ministru, respectiv de ministru pentru un domeniu.
Schimbările guvernamentale/ministeriale foarte dese din România (prin remanieri

sau diverse forme de crize politice) indică un simptom mai larg, care a ajuns să fie o
caracteristică a guvernelor româneşti – prin comparație atât cu state occidentale cu
democrații consolidate (Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania), dar și cu state din
Europa de Est, cu democrații tinere, aparent similare cu România (Bulgaria, Polonia,
Ungaria).
Analiza nu cuprinde nici judecăţi de valoare, nici recomandări. De asemenea,

trebuie menționat faptul că analiza gradului de stabilitate guvernamentală este realizată
strict în cazul unor state democratice, toate facând parte din UE. Această mențiune este
importantă deoarece, în unele state totalitare, stabilitatea guvernamentală poate fi mai mare
(ca medie) decât în statele democratice, în care au loc alegeri libere și care, de multe ori,
conduc la schimbări ale majorităților parlamentare şi ale coalițiilor de guvernare.
Concluzii principale extrase
1. România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă
de Polonia şi Italia. În toate cele șase domenii analizate, România a schimbat din 1990 până
în prezent cca 150 de miniștri, de trei ori mai mulți decât Germania.
2. Alte state democratice occidentale au mult mai multă stabilitate guvernamentală –
Germania este la polul opus României.
3. Instabilitatea guvernamentală în România creşte în timp – din 2010 avem o creștere a
instabilității (comparativ cu anii ’90 sau 2000), fără legătură cu numărul de guverne.
4. Există domenii în care instabilitatea ministerială s-a accentuat în ultima perioadă (2010-
2017). În ultima decadă, Educația[1] a cunoscut o creştere importantă a instabilității, la
nivelul conducerii ministerului de resort, comparativ cu decadele anterioare (1990-1999;
2000-2009).
Comparativ cu alte state, la un număr similar de premieri, România a schimbat mult

mai des miniștrii. Dar chiar si la numărul total de premieri, există instabilitate în România,
câtă vreme doar trei dintre aceștia au avut un mandat întreg (din totalul de 14)
Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate și la Transporturi ,

unde s-au succedat 25 de miniștri în 27 de ani. Urmează Educația și Afacerile Interne,
fiecare cu câte 24 de miniștri.
Comparativ, zona de Apărare are mai multă stabilitate în România în prezent față de
anii ’90. La fel, zona Afacerilor Externe are o mai mare stabilitate în România.
Rezistența/„speranţa de viaţă” în mandat a unui ministru, în România, este în medie

de cca un an de zile. Aceasta este cea mai scurtă durată a unui mandat pentru un ministru,
raportat la celelalte țări analizate. Spre comparație, în Germania, un ministru rezistă cca trei
ani în funcție – ceea ce oferă o mai mare stabilitate.
Datele pot şi trebuie să fie aprofundate, chiar şi pe alte domenii, pentru a vedea în ce
măsură pattern-ul identificat se susţine. De asemenea, trebuie să analizăm cauzele care au
condus la acest model politic în România și elementele care ar putea să imprime o mai
mare coerență a actului de guvernare.
Sursa: http://snspa.ro/instabilitate-guvernamentala-cronica-cifrele-care-arata-de-ce-
romania-are-una-dintre-cele-mai-ridicate-instabilitati-guvernamentale-europene-in-ultimii-
27-de-ani/
3. Mediul Legislativ
ART. 349 - Bere
(1) În înţelesul prezentului capitol, bere reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203
sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, încadrat la codul
NC 2206, având, şi într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în
volum.
(2) Pentru berea produsă de mici fabrici de bere independente, a căror producţie în anul
calendaristic precedent nu a depăşit 200.000 hl/an, iar pentru anul în curs antrepozitarul
autorizat declară pe propria răspundere că va produce o cantitate mai mică de 200.000 hl/an,
se aplică nivelul redus al accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1. Pentru micile fabrici de
bere independente nou-înfiinţate pentru care antrepozitarul propus declară pe propria
răspundere că va produce o cantitate mai mică de 200.000 hl/an se aplică nivelul redus al
accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea livrată pe
teritoriul României de către mici fabrici de bere situate în alte state membre, potrivit
prevederilor din normele metodologice.
(3) În anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul autorizat a realizat o producţie
mai mare de 200.000 hl, acesta nu beneficiază de nivelul redus al accizelor.
(4) Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate prin declaraţia pe propria
răspundere prevăzută la alin. (2), acesta este obligat la plata unei sume reprezentând diferenţa
dintre nivelul standard şi nivelul redus al accizelor prevăzut pentru bere, aferentă cantităţii
care depăşeşte 200.000 hl.
(5) Sumele astfel calculate se stabilesc la data de 31 decembrie a anului în care s-a înregistrat
depăşirea cantităţii declarate şi se plătesc de către antrepozitarul autorizat până la data de 15
ianuarie a anului următor.
(6) Prin mică fabrică de bere independentă se înţelege o fabrică de bere independentă din
punct de vedere legal şi economic de orice altă fabrică de bere şi care foloseşte clădiri
separate din punct de vedere fizic de orice altă fabrică de bere şi care nu lucrează sub licenţă.
Atunci când două sau mai multe mici fabrici de bere cooperează, iar producţia lor anuală
totală nu depăşeşte 200.000 hl, aceste fabrici de bere sunt considerate o mică fabrică de bere
independentă separată.
(7) Antrepozitarul autorizat care produce şi alte băuturi alcoolice decât bere nu poate
beneficia de acciza specifică redusă prevăzută la alin. (2).
(8) Fiecare mică fabrică de bere are obligaţia de a depune la autoritatea competentă, până la
data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind cantitatea de bere
pe care a produs-o în anul calendaristic precedent şi/sau cantitatea de bere pe care urmează să
o producă în anul în curs, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(9) Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de
către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.
ART. I Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6 din 7 aprilie 2015 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015, cu următoarele modificări şi
completări: 1. La articolul I, înaintea punctului 1 se introduc 4 noi puncte, cu următorul
cuprins: "- La articolul 7 alineatul (1), punctele 2.1 şi 2.2 se abrogă. - La articolul 7 alineatul
(1), punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: «4. activitate independentă - orice
activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care
îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii: 4.1. persoana fizică dispune de libertatea
de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de
lucru; 4.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi
clienţi; 4.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară
activitatea; 4.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o
desfăşoară; 4.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii
intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii; 4.6.
persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare
şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează
organizarea şi exercitarea profesiei respective; 4.7. persoana fizică dispune de libertatea de a
desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în
condiţiile legii.» - La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
«ART. 11 (1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau unei contribuţii sociale
obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop
economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei
tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii. Organul
fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în
considerare a unei tranzacţii sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacţii,
prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul şi conţinutul tranzacţiei ce face
obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum şi a tuturor mijloacelor de probă avute în
vedere pentru aceasta.» - La articolul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu următorul cuprins: «(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se
stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.»" 2. La
articolul I, după punctul 5 se introduce un nou punct, punctul (5^1), cu următorul cuprins:
"(5^1) La articolul 127, alineatele (4) - (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins: «(4)
Instituţiile publice şi organismele internaţionale de drept public nu sunt persoane impozabile
pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru
desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi, cu
excepţia acelor activităţi care ar produce distorsiuni concurenţiale dacă instituţiile publice şi
organismele internaţionale de drept public ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum şi a
celor prevăzute la alin. (5) şi (6). În sensul prezentului articol, prin organisme internaţionale
de drept public se înţelege organizaţiile internaţionale interguvernamentale, constituite de
către state care sunt părţi la acestea, în baza unor tratate sau a altor instrumente juridice
specifice dreptului internaţional public şi care funcţionează conform actelor lor constitutive,
statutelor lor sau altor documente care emană de la acestea, fiind guvernate de normele
dreptului internaţional public, şi nu de dreptul intern al vreunui stat. (5) Instituţiile publice şi
organismele internaţionale de drept public prevăzute la alin. (4) sunt persoane impozabile
pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxă,
conform art. 141. (6) Instituţiile publice şi organismele internaţionale de drept public
prevăzute la alin. (4) sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru următoarele activităţi: a)
telecomunicaţii; b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific
şi altele de aceeaşi natură; c) transport de bunuri şi de persoane; d) servicii prestate în porturi
şi aeroporturi; e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare; f) activitatea târgurilor şi
expoziţiilor comerciale; g) depozitarea; h) activităţile organismelor de publicitate comercială;
i) activităţile agenţiilor de călătorie; j) activităţile magazinelor pentru personal, cantine,
restaurante şi alte localuri asemănătoare; k) operaţiunile posturilor publice de radio şi
televiziune; l) operaţiunile agenţiilor agricole de intervenţie efectuate asupra produselor
agricole şi în temeiul regulamentelor privind organizarea comună a pieţei respectivelor
produse.»" 3. La articolul I punctul 7, la articolul 140 alineatul (2), litera h) se modifică şi va
avea următorul cuprins: "h) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor
alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10." 4. La articolul I,
după punctul 7 se introduc trei noi puncte, punctele 8 - 10, cu următorul cuprins: "8. La
articolul 20610, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: «(2) Pentru berea
produsă de mici fabrici de bere independente, a căror producţie în anul calendaristic
precedent nu a depăşit 200.000 hl/an, iar pentru anul în curs antrepozitarul autorizat declară
pe propria răspundere că va produce o cantitate mai mică de 200.000 hl/an se aplică nivelul
redus al accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1. Pentru micile fabrici de bere
independente nouînfiinţate pentru care antrepozitarul propus declară pe propria răspundere că
va produce o cantitate mai mică de 200.000 hl/an se aplică nivelul redus al accizelor specifice
prevăzut în anexa nr. 1. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea livrată pe teritoriul României
de către mici fabrici de bere situate în alte state membre, potrivit prevederilor din norme.» 9.
La articolul 206^10, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (2^1) - (2^3),
cu următorul cuprins: «(2^1) În anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul
autorizat a realizat o producţie mai mare de 200.000 hl, acesta nu beneficiază de nivelul redus
al accizelor. (2^2) Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate prin
declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (2), acesta este obligat la plata unei sume
reprezentând diferenţa dintre nivelul standard şi nivelul redus al accizelor prevăzut pentru
bere, aferentă cantităţii care depăşeşte 200.000 hl. (2^3) Sumele astfel calculate se stabilesc la
data de 31 decembrie a anului în care s-a înregistrat depăşirea cantităţii declarate şi se plătesc
de către antrepozitarul autorizat până la data de 15 ianuarie a anului următor.» 10. La
articolul 206^10, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: «(3) Prin
mică fabrică de bere independentă se înţelege o fabrică de bere independentă din punct de
vedere legal şi economic de orice altă fabrică de bere şi care foloseşte clădiri separate din
punct de vedere fizic de orice altă fabrică de bere şi care nu lucrează sub licenţă. Atunci când
două sau mai multe mici fabrici de bere cooperează, iar producţia lor anuală totală nu
depăşeşte 200.000 hl, aceste fabrici de bere sunt considerate o mică fabrică de bere
independentă separată. (4) Fiecare mică fabrică de bere are obligaţia de a depune la
autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria
răspundere privind cantitatea de bere pe care a produs-o în anul anterior şi/sau cantitatea de
bere pe care urmează să o producă în anul în curs, potrivit prevederilor din normele
metodologice.»" ART. II Prevederile art. I pct. 3 şi 4 intră în vigoare în termen de 30 de zile
de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin.
(2) din Constituţia României, republicată.
4. Mediul cultural
Istoria produsului
Istoria berii
Amăruie, spumoasă, rece, blondă sau brună, berea este o băutură care a depășit demult
orice granițe prin darul ei de a aduce prietenii împreună.Se pare că prima formă de bere a
apărut ca urmare a udării unei bucăți de pâine care a declanșat procesul de fermentare,
acum circa 6000 de ani.Există legende conform cărora fabricarea berii reprezintă un pas
important în evoluția omenirii. Cea mai veche scriere a Sumerului, “Epopeea lui
Ghilgameș”, îl prezintă pe Enkidu, o arătare sălbatică, ospătându-se cu bucate alese și
sorbind din lichidul amărui. ”Mânca până se sătura, bea lapte și cupe de bere…”, intrând
astfel în lumea oamenilor.De altfel, faimoasa “lună de miere” își are rădăcinile în obiceiul
sumerienilor de a da tinerilor căsătoriți bere îndulcită cu miere cât să le ajungă o lună.
Cele mai vechi urme reale de bere
Cercetările arheologice efectuate de francezi la începutul sec. al XX-lea, în vestul Iranului,

au scos la lumină modul în care se consuma berea acum 3500 de ani. În timpul săpăturilor
din orașul Suza au fost descoperite în subsolurile caselor vase mari din lut, de formă
sferică. Aceste ulcioare enorme de bere erau acoperite cu plăci din ceramică cu o gaură în
mijloc, prin intermediul căreia era extrasă berea. Alternativ, în gaură se introducea un pai
special prin care berea era băută nemijlocit. Se presupune ca berea era băută prin pai din
cauza ca pe fundul vasului se depuneau sedimente în cantități mari.
Se pare ca berea din acele vremuri era asemănătoare unei grăsimi groase, de culoare
întunecată, fără să conțină o cantitate mare de alcool însă foarte hrănitoare. Datorită
gustului deosebit, ea ocupa un loc important în dieta oamenilor.
Faraonii cei băutori de bere
Inițial, egiptenii procurau berea din Babilon, dar egiptenii au invățat ulterior să își fabrice
singuri savuroasa băutură. Cea mai veche rețetă de bere egipteană se crede că datează din
anul 3500 i.e.n.
Deși berea era o băutură foarte populară în Egiptul Antic, nici unul dintre faraoni nu s-a
gândit s-o supună impozitării. Taxa pe bere a fost introdusă de faimoasa Cleopatra care
vroia să reia construcția piramidelor, iar pentru aceasta avea nevoie de bani. Astfel, a fost
introdus primul impozit pe băuturi.
Iulius Cezar – un băutor de bere imperial
Civilizația greco-romană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei și ale

Atenei erau pline de mici fabrici de bere care aprovizionau mici cârciumioare. Un celebru
împătimit al berii se pare ca a fost Iulius Cezar, iar legenda spune că atunci când a trecut
Rubiconul cu legiunile sale pentru a cuceri Roma, Cezar a toastat cu bere.
Cu toate că romanii nu apreciau foarte mult berea, medicii romani o făceau. Tratatele de
medicină din antichitate erau pline de rețete în care berea juca rolul principal: Antyllus
recomanda femeilor care alăptau sa bea bere cu frunze de palmier uscate și pisate.
Philumenus recomanda împotriva înțepăturilor de viespe berea amestecată cu usturoi pisat,
iar Marcellus Empirius susținea că “un pahar de bere fiartă cu sare potolește tusea”.
Interesant este că toate aceste rețete se găsesc până în prezent în medicina tradițională
europeană.
Germania, patria berii
Cea mai mare realizare a romanilor în ceea ce privește berea a fost predarea rețetei în
nordul Europei, popoarelor germanice. Germanii au creat un meșteșug din berărit,
transformând berea în băutura lor națională. Urmând aceeași pași ca și anticii summerieni,
germanii au reușit totuși să obțină beri diferite în funcție de lemnul butoaielor în care era
pus mustul la fermentat.
În Bavaria, lângă orașul Culmbach, au fost găsite ulcioare de lut care se presupune că erau
folosite cu 3000 de ani înaintea erei noastre. Apoi, tehnologia de fabricare a berii s-a
răspândit treptat în Anglia și Scandinavia, iar, după aceea, în toată lumea, datorită
expansiunii culturii europene. Grație acestui fapt, se considera că patria berii este
Germania.
Berea Evului Mediu
În Evul Mediu, berea era cea mai întâlnită băutură. Calugarii catolici din nordul Europei și-
au dat seama că datorită ingredientelor sale naturale, berea poate să fie considerată un
aliment desăvârșit pentru perioada postului. Fiecare mănăstire s-a specializat în producerea
unei beri cu o anumită aromă. Și pentru că de cele mai multe ori rețetele s-au transmis din
generație în generație, berile calugărești au rămas unele dintre cele mai apreciate de-a
lungul timpului.
Comerțul cu bere a explodat în secolul al XI-lea.Tot în această perioadă au prins formă și

primele asociații ale comercianților, care încercau astfel să facă față puterii feudale sau
guvernamentale. Așa-numitele “bresle ale negustorilor” au devenit destul de influente în
comerțul acelor vremuri, au depășit granițele orașelor, ajungând să formeze chiar frății. Una
dintre cele mai importante era “Federația Hanseatic” și cuprindea opt dintre cele mai
importante orașe ale Germaniei.
În Anglia medievală berea era apreciată în funcție de modul în care era uscat malțul; despre
galezi se spunea că doar ei pot să bea berea pe care o făceau din malț uscat cu turbă, bere cu
o aromă extrem de aparte și puternică. În schimb, erau foarte apreciate de către englezi
berile făcute din malț uscat la foc din lemn importat din Norvegia.
Regina Elisabeta, în timp ce călătorea prin țară, trimitea curieri înainte pentru a degusta
berea locală. Dacă aceasta nu se ridica la standardele necesare, o rezervă era trimisă imediat
de la Londra către Regină.
Tatăl lui William Shakespeare a fost degustător de bere sau “conner”. Acesta testa berea
turnând o parte pe o bancă, asezându-se apoi pe aceasta în timp ce termina restul berii.
Dacă era zahăr în bere, sau dacă nu era pură, pantalonii din piele pe care îi purta se lipeau
de bancă după jumătate de oră.
La sfârșitul secolului 17, alocația pentru elevii de toate vârstele de la o școala din Anglia
consta în 2 sticle pe zi pentru că era mult mai sigură și mai bună la gust decât apa potabilă
disponibilă.
Berea era de asemenea comună la locul de muncă. Benjamin Franklin a înregistrat

consumația zilnică de bere într-o tipografie din Londra pe care a vizitat-o. Fiecare angajat
consuma o halbă înainte de micul dejun, o halbă între micul dejun și prânz, o halbă la
prânz, o halbă la ora 6 și o halbă când terminau lucrul.
Berea în România
Producția de masă a berii pe teritoriul Țărilor Române datează de la începutul secolului 19

când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureștilor o fabrică de bere.
Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariția câtorva fabrici de bere se traduce prin
inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viață efemeră.
Foarte repede berăria devine o “instituție” și mai ales un punct de întâlnire important al
ziariștilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Așa s-a creat și un limbaj specific, cum era
de exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii.
Ambianța berăriilor bucureștene de la cumpăna dintre cele două veacuri, transpare deseori
în nuvelele lui Caragiale datorită în mare parte experienței sale de “vânzător de bere”.
Sursa: http://www.berariiromaniei.ro/cultura-berii/istoria-berii/
5. Mediul socio-demografic
a) Produsul Intern Brut
Sursa:http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_p
rimavara_2019.pdf
Economia românească a crescut cu 4,8% în primele şase luni.

PIB a urcat cu 1%, în al doilea trimestru, faţă de T1 Economia României a crescut cu
4,8% în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din anul
precedent, pe serie ajustată sezonier, şi cu 4,7% pe serie brută, arată estimarea semnal a
Institutului Naţional de Statistică.
În trimestrul doi al acestui an, creşterea PIB a fost de 1% faţă de T1 şi 4,6% faţă de
T2 2018 pe serie ajustată sezonier. Pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul
2018, Produsul intern brut în trimestrul II 2019 a înregistrat o creştere cu 4,4%. "Ca
urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru
trimestrul II 2019 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fără a se
înregistra modificări semnificative ale indicilor de volum comparativ cu a doua variantă
provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2019, publicată în comunicatul de
presă nr. 170 din 8 iulie 2019", mai menţionează INS.
Autorităţile române estimează o creştere de 5,5% a economiei româneşti în acest an.

Pe de altă parte, instituţiile financiare internaţionale mizează pe o creştere a PIB de sub
4% în România în 2019. Altfel, previziunile Comisiei Europene indică un avans al
economiei de 3,3%, Fondul Monetar Internaţional (FMI) - 3,1%, Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare - 3,2% şi Banca Mondială - 3,6%.
Sursa: https://www.economica.net/economia-romaneasca-a-crescut-cu-4-8prc-in-
primele-sase-luni-pib-a-urcat-cu-1prc-in-al-doilea-trimestru-fata-de-t1_172642.html
b) Structura populaţiei
 Pe domiciliu
Figura 9. Structura populaţiei după domiciliu
La 1 iulie 2018 populaţia României dupã domiciliu a fost de 22177,6 mii persoane, în
scãdere comparativ cu 1 iulie 2015 cu 109 mii persoane; aceastã scãdere a fost cauzatã, în
special, de sporul natural negativ al populaţiei.
La 1 iulie 2018 comparativ cu 1 iulie 2015, se remarcã reducerea ponderii populaţiei

tinere (de 0-14 ani) de la 14,9% la 14,7% şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi
peste), de la 21,7% la 23,0%.
Populaţia adultã (15-59 ani) reprezintã 62,3% din total, în scãdere cu 290,2 mii
persoane faţã de 1 iulie 2015. La 1 iulie 2018, populaţia dupã domiciliu din mediul urban era
de 12,5 milioane persoane, reprezentând 56,4% din populaţia ţãrii.
Vârsta medie a populaţiei dupã domiciliu a crescut de la 40,7 ani (1 iulie 2015) la 41,4
ani (1 iulie 2018). Populaţia femininã, cu o vârstã medie de 42,9 ani a fost la data de 1 iulie
2018 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 3,0 ani.
 Populaţie rezidentă
Figura 10. Populaţia rezidentă
La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentã a României a fost de 19530,6 mii locuitori,

din care 10,0 milioane femei (51,1%).
Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei
internaţionale, au fãcut ca populaţia rezidentã a ţãrii sã se diminueze, în perioada 1 iulie 2015
– 1 ianuarie 2018, cu 291,6 mii persoane.
Structura pe vârste a populaţiei rezidente poartã amprenta specificã unui proces de

îmbãtrânire demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãţii, care a determinat
scãderea în cifre absolute a populaţiei tinere (0-14 ani) şi de creşterea absolutã şi relativã a
populaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste).
La 1 ianuarie 2018 comparativ cu 1 iulie 2015, se remarcã creşterea uşoarã a ponderii

populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,5% la 15,6% şi creşterea considerabilã a ponderii celei
vârstnice (de 60 ani şi peste), de la 23,9% la 25,1%. Populaşia rezidentã adultã (15-59 ani) la
1 ianuarie 2018 reprezintã 59,3% din total, în scãdere cu 426 mii persoane faţã de 1 iulie
2015.
În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 40-44 ani, 45-49 ani,
50-54 ani şi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani şi
55-59 ani. La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentã din mediul urban era de 10,5 milioane
persoane, reprezentând 53,8% din populaţia ţãrii.
Vârsta medie a populaţiei rezidente a ţãrii a crescut de la 41,4 ani (1 iulie 2015) la
41,9 ani (1 ianuarie 2018), vârstã medie ce caracterizeazã ţãrile cu o populaţie „adultã”.
Populaţia femininã, cu o vârstã medie de 43,5 ani a fost la data de 1 ianuarie 2018 mai
îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 3,3 ani.
Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaţiilor, evidenţiind disproporţiile
în structura populaţiei, pe vârste şi sexe.
Reducerea numãrului populaţiei tinere a îngustat şi mai mult baza piramidei vârstelor.
Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor
atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolarã, populaţia de vârstã
fertilã, populaţia în vârstã de muncã).
Natalitatea, prima componentã a mişcãrii naturale a populaţiei, a înregistrat în anul

2018 o scãdere faţã de anul precedent şi faţã de anul 2015.
În condiţiile în care, pe termen scurt şi mediu, nu se poate aştepta ca mortalitatea sã

contribuie semnificativ la reducerea scãderii demografice din România, natalitatea rãmâne
singura componentã asupra cãreia se poate acţiona cu rezultate eficiente.
În anul 2018, numãrul de nãscuţi-vii cu reşedinţa obişnuitã în România a fost de 187,8

mii persoane, în scãdere cu 14,3 mii faþã de anul 2017 şi cu 14,2 mii persoane faţã de anul
20152).
Mortalitatea - a doua componentã a mişcãrii populaţiei - a rãmas ridicatã în România.

Creşterea semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare în
perspectiva demograficã a României.
În anul 2018 au decedat 263,1 mii persoane cu reşedinţa obişnuitã în România, cu 1,7
mii persoane mai multe decât în anul 2017 şi cu 0,7 mii persoane mai multe decât în anul
2015.
Numãrul deceselor sub 1 an al copiilor cu reşedinţa obişnuitã în România, înregistrate

în anul 2018, a fost de 1214 decese sub 1 an, mai puţine cu 150 decese sub 1 an faþã de anul
2017, respectiv cu 293 decese sub 1 an faţã de anul 2015.
În anul 2018 s-au înregistrat 143,3 mii cãsãtorii. Comparativ cu anul 2017, numãrul
cãsãtoriilor a crescut cu 0,7 mii şi cu 17,8 mii faţã de anul 2015.
În anul 2018 numãrul divorţurilor a fost de 30,9 mii divorţuri, în scãdere cu 290
divorţuri faţã de anul 2017 şi cu 670 divorţuri faţã de anul 2015.
c) Densitatea populaţiei
Densitatea populației României este de 79.56 p/km².
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Rom%C3%A2niei
d) Structura menajelor şi tipurile lor
Figura 11. Structura menajelor
Sursa:https://www.academia.edu/9846986/COMPOZI%C5%A2IA_FAMILIEI_
%C5%9EI_A_MENAJULUI_%C3%8EN_T%C3%82RGURILE_DIN_PRAHOVA_
%C5%9EI_S%C4%82CUIENI_%C3%8EN_RECENS%C4%82M
%C3%82NTUL_GENERAL_DIN_1838

Majoritatea covârşitoare a menajelor din România au între 1 şi 5 membri, fiind vorba
de 80% dintre ele; cele cu 5 membri alcătuiesc un procent destul de mic, de 16%. Menajele
foarte populate, cu mai mult de 8 indivizi, nu depăşesc 6% din total.
Menajele sunt constituite ca: - familii - uneori doar celibatari, pensionari; - diferite
comunităţi consumatoare (cămine, case de bătrâni); - întreprinderile individuale, care nu se
delimitează de gospodăriile în cadrul cărora s-au constituit.
6. Mediul tehnologic
Realizarea rapidă a investiţiilor esenţiale în infrastructura, susţinerea investiţiilor în

capital şi a progresului tehnologic, dar şi atragerea de fluxuri sănătoase de capital străin
reprezintă principalele priorităţi ale României în anii următori, potrivit celui mai recent raport
publicat de AmCham - Camera de Comerţ Româno-Americană.
De asemenea, printre obiectivele majore pe care ţara noastră trebuie să le urmeze
pentru a-şi meţtine competitivitatea se află liberalizarea completă a pieţei de energie, dar şi
crearea unei economii digitale.
"Statul continuă să aibă un rol primordial în asigurarea infrastructurii de bază, pe care
sectorul privat nu are capacitatea de a o furniza. Pentru aceasta, statul trebuie să poată
beneficia de resurse bugetare adecvate, a căror cheltuire eficientă să fie supusă monitorizării
publice. În etapa actuală de dezvoltare a României ar trebui abandonate discuţiile sterile
despre statul minimal, iar atenţia, direcţionată asupra modului în care statul utilizează
resursele generoase care îi vor fi puse la dispozţtie de către contribuabili", se arată în
documentul citat.
Potrivit aceluiaşi raport, investiţiile în infrastructura IT şi digitalizarea sistemului
public vor creşte gradul de colectare a veniturilor publice şi eficienţa cheltuielilor şi vor
simplifica plata taxelor de către companii şi populaţie. "Digitalizarea reduce costurile de
funcţionare a administraţiei publice şi îmbunătăţeşte procesul de alocare a resurselor
financiare publice în economie.
Efectele digitalizării serviciilor publice se resimt şi la nivelul cetăţeanului
(utilizatorului/ beneficiarului) şi funcţionarului public, ameliorându-se, totodată, frecvenţa şi
calitatea interacţiunii cetăţean - funcţionar public.
Un alt efect este cel al reducerii barierelor administrative din procesul de înfiinţare şi
funcţionare a companiilor, mediul de afaceri devenind astfel mai prietenos", se precizează în
raport.
Evoluţiile înregistrate la nivelul economiei globale (automatizarea proceselor de
producţie, avansul economiei digitale şi iniţierea celei de a patra revoluţii industriale)
necesită creşterea eforturilor statului pentru susţinerea activităţilor de cercetare şi dezvoltare
pentru a permite menţinerea economiei într-o zonă relevantă a frontierei de producţie globală
(activităţi cu valoare adaugată ridicată).

România, departe de conceptul de economie digitală
Conform informaţiilor publicate în ultimul Raport de ţară, România se situează pe
penultimul loc în Uniunea Europeaă, înregistrând cea mai scăzută performanţă dintre statele
membre, ceea ce o plasează încă departe de conceptul de economie digitală.
Potrivit AmCham, pentru a putea completa procesul de tranziţie către o astfel de
economie, care să stimuleze competitivitatea şi să aibă ca rezultat progresul economic şi
tehnologic, România trebuie să vizeze trei linii de dezvoltare, respectiv digitalizarea
administraţiei publice, utilizarea tehnologiilor de către companii şi dezvoltarea competenţelor
digitale ale cetăţenilor (de bază şi specifice).
Datele din Raportul de ţară arată faptul că, în ceea ce priveşte serviciile publice
digitale, România înregistrează cea mai scăzută performanţă dintre statele membre, în ciuda
ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare (pe locul 7 în UE).
Mai mult, ţara noastră se plasează sub media UE în ceea ce priveşte serviciile
realizate integral online (dintr-un total de 100 puncte, România înregistrează numai 67, în
timp ce media europeană este 87).
În ceea ce priveşte competenţele digitale ale cetăţenilor, Raportul indică faptul că
numai 29% dintre cetăţeni au cel puţin competenţe digitale de bază (media UE este de 57%).
"Dacă privim mai departe, competenţe digitale peste nivelul de bază au doar 10% din cetăţeni
(media UE fiind de 31%). Aceste date trebuie corelate şi cu gradul de utilizare a internetului,
care este la cel mai scăzut nivel dintre statele membre ale UE (21% dintre persoanele cu
vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul, faţă de media UE, de
11%). Corelate, lipsa competenţelor digitale şi gradul redus de accesare a internetului au
consecinţe atât asupra economiei în general, prin neutilizarea serviciilor digitale (de exemplu,
comerţ electronic sau servicii bancare), dar şi asupra pieţei muncii, întrucât firmele se
confruntă cu un nivel ridicat de neconcordanţă între competenţele angajaţilor şi capacitatea
acestora de a inova/ valorifica inovarea", se mai precizează în raport.
Studiile indică necesitatea formării competenţelor digitale ale cetăţenilor, prin
introducerea acestora cât mai devreme în cadrul procesului de învăţământ, încurajarea
tinerilor pentru accesarea programelor de studii superioare în domeniul STEM (ştiinţa,
tehnică, inginerie, matematică) pentru a crea premisele de creştere continuă a locurilor de
muncă în sectorul TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţii), precum şi prin investiţii în
programe de specializare a cetăţenilor în competenţe digitale.
În acest sens, este deosebit de important să se asigure formarea cadrelor didactice în
domeniul competenţelor digitale, pentru a putea răspunde nevoii de a aduce competenţele
digitale mai aproape de cetăţeni, indiferent de etapa profesională în care acest lucru se
întâmplă (formare profesională sau recalificare).
A treia direcţie de abordare pentru dezvoltarea economiei digitale este legată de
utilizarea tehnologiilor de către companii. Raportul de ţară evidenţiază faptul că România
este plasată pe locul 27 din 28 în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către
firme, ramânând per ansamblu mult sub nivelul ţărilor UE.
Pentru creşterea competitivităţii acestora, este necesar ca la nivel naţional să fie
implementate politici care să încurajeze dezvoltarea firmelor bazate pe tehnologii, precum şi
adaptarea tehnologiilor în procesele interne ale companiilor existente în piaţă. Spre exemplu,
conform Raportului citat, în ceea ce priveşte serviciile de cloud, cu o utilizare de numai 7% a
acestora, România rămâne mult sub media UE, de 18%. Mai mult, dintre IMM-urile
înregistrate în România, doar 8% aleg să vândă online (faţă de media UE, de 17%), în timp ce
numai 2% dintre acestea efectuează vânzări online transfrontaliere (comparativ cu media UE,
de 8%). O abordare axată pe încurajarea şi orientarea companiilor către tehnologii digitale
duce la dezvoltarea economiei digitale, reuşind să contribuie la atingerea potenţialului
economic al României în contextul schimbărilor tehnologice de pe scena internaţională.
Sursa: https://www.agendaconstructiilor.ro/files/actualitatea-interna/amcham-
dezvoltarea-infrastructurii-si-progresul-tehnologic-sunt-prioritatile-romaniei.html
7. Mediul natural
România are un nivel ridicat al biodiversităţii, precum şi sisteme ecologice intacte.
Vastele teritorii din Delta Dunării, densitatea mare a carnivorelor mari şi suprafeţele largi
acoperite cu păduri din Munţii Carpaţi sunt unele dintre cele mai semnificative şi mai
cunoscute aspecte ale bogăţiei capitalului natural al României.
Ecosistemele naturale şi seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din

suprafaţa ţării, fiind identificate şi caracterizate un număr de 783 tipuri de habitate.
Diversitatea florei şi faunei se exprimă prin existenţa unor poţii de lupi, urşi, capre
negre şi râşi, care sunt considerate ca fiind cele mai numeroase din Europa, precum şi prin
existenţa unor extinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al
Carpaţilor.
Aproximativ 5600 de urşi, reprezentând 60% din poţia europeană de urşi bruni,
aproximativ 3000 de lupi reprezentând 40% din poţia europeană de lupi şi aproximativ 1500
de râşi reprezentând circa 40% din poţia europeană de râşi, reprezintă un simbol al sălbăticiei
şi al habitatelor naturale şi pot asigura o bază pentru reporea altor zone din Europa cu aceste
specii.
Pe teritoriul României au fost identificate 3700 specii de plante, din care până în
prezent, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt dispărute, 39 periclitate, 171
vulnerabile şi 1253 rare.
Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate din România este de 1.234.710 ha,
reprezentând aproximativ 5,18% din suprafaţa ţării.
Potrivit Legii nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, în ţara noastră sunt acceptate următoarele
categorii de arii naturale protejate, definite în funcţie de obiectivele de management atribuite:
rezervaţie ştiinţifică; rezervaţie naturală; parc naţional; parc natural; monument al naturii;
rezervaţie a biosferei; zonă umedă de importanţă internaţională (sit Ramsar); sit al
patrimoniului mondial natural şi cultural; arii speciale de conservare; arii speciale de
protecţie.
Rezervaţiile biosferei, parcurile naturale şi naţionale însumează o suprafaţă de

1.132.176 ha (incluzând şi un număr de 134 de rezervaţii naturale şi monumente ale naturii
cu o suprafaţă de 129.643 ha). De asemenea, au fost declarate alte 693 de habitate ca
rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu o suprafaţă de 102.434 ha în plus faţă de cele
134 conţinute în interiorul parcurilor naţionale, naturale şi a rezervaţiilor biosferei.
În momentul de faţă, peste jumătate din suprafaţa totală a ariilor protejate din
România au structuri proprii de administrare.
Cu suportul tehnic şi financiar al Consiliului Europei, s-a dezvoltat

proiectul "Reţeaua Smarald (Emerald) în România", care vizează identificarea şi
caracterizarea unor habitate naturale şi a unor specii sălbatice existente în România.
La nivel internaţional, trei habitate au fost declarate rezervaţii ale biosferei, iar două situri
Ramsar. Din reţeaua naţională de arii naturale protejate Delta Dunării se distinge, atât ca
suprafaţă (580.000 ha), cât şi ca nivel al diversităţii biologice, având triplu statut
internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar, Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi
Cultural.
Starea de sănătate a pădurilor este urmărită prin Institutul de Cercetări şi Amenajări

Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier organizat în România în concordanţă cu
metodologia comună adoptată de toate ţările europene.
Suprafaţa fondului forestier al României este de 6.370 mii ha păduri, la care se adaugă circa
320.000 ha terenuri cu vegetaţie lemnoasă (păşuni împădurite, aliniamente etc.).
Datorită particularităţilor fizico-geografice ale cadrului natural (relief accidentat,

pante accentuate, substrat litologic friabil, albii torenţiale etc.) şi cerinţelor social-economice,
circa 52% din pădurile României îndeplinesc funcţii speciale de protecţie, în special
hidrologică, antierozionale şi protecţie climatică.
Clima.
Teritoriul României are un climat temperat-continental, cu influenţe ale Oceanului
Atlantic şi ale Mării Mediterane în partea de sud-vest şi cu elemente excesive din est şi nord-
est.
Variaţiile climatice la nivelul ţării sunt cauzate de situaţia geografică, de poziţia

principalelor lanţuri muntoase, altitudine etc. Temperatura medie anuală depinde de latitudine
şi este de 8 grade C (45F) în nord şi 11 grade C (52F) în sud, cu temperaturi de 2,6 grade C în
munţi şi 11,7 grade C în câmpie. În timpul iernii anticiclonul scandinav (Arctic) afectează
frecvent zona ţării noastre, iar clima capătă caracteristici similare climei scandinave sub-
polare.
Resursele de ape.
În România managementul apelor se face integrat din punct de vedere

cantitativ si calitativ si la nivel de bazin hidrografic. Cele 11 bazine hidrografice sunt: Somes-
Tisa, Crisuri, Banat, Mures, Olt, Jiu, Arges-Vedea, Ialomita-Calmatui, Siret, Prut si
Dobrogea-Litoral.
Dată fiind importanţa strategică a resurselor de apă în dezvoltarea social-economică

durabilă a ţării, amenajarea, exploatarea şi valorificarea acestora urmăreşte asigurarea calităţii
apelor, valorificarea cât mai eficientă a resurselor şi, totodată, eliminarea sau atenuarea
efectelor distructive cauzate de inundaţii, exces de umiditate sau alunecări de teren.
Aspecte cantitative.
Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă (râuri interioare,
lacuri naturale şi artificiale, fluviul Dunărea) şi apele subterane. Raportat la poţia actuală a
României, resursa specifică este de circa 2680 m3/locuitor/an luând în considerare şi aportul
Dunării, iar resursa specifică, luând în considerare numai râurile interioare, este de circa
1760m3/locuitor/an, ceea ce situează ţara noastră pe poziţia 20 în Europa.
Aspecte calitative.
În acest domeniu se aplică reglementările legale în vigoare, recent armonizate cu
legislaţia Uniunii Europene în domeniu. Totodată, atât la nivel naţional cât şi local, sunt
unităţi care monitorizează calitatea apei şi aplică măsuri punitive stabilite prin legislaţia în
vigoare (penalităţi, suspendarea activităţii etc.) referitoare la protecţia calităţii apelor.
Problemele prioritare ale României privind mediul înconjurator:

- reducerea poluării şi crearea unui sistem concret de gestiune a deşeurilor
-utilizarea durabilă a resurselor naturale
-refacerea zonelor degradate, protecţia şi conservarea
-apărarea împotriva calamităţilor naturale şi a accidentelor, prin dezvoltarea sistemului de control

preventiv şi monitoring al factorilor din mediu
-dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă
-aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde şi

reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene
-dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional modern în domeniul controlului activităţilor

nucleare şi a realizării unui sistem sigur de gestiune a deşeurilor radioactive.
Sursa: http://stiri.botosani.ro/botosani/informatii-utile/mediul-natural.html
II. Analiza micromediului de marketing

1. Oferta de bere în România
Cei mai importanţi producători de bere sunt:
Ursus Breweries
In prezent, Ursus Breweries detine 3 fabrici de bere in Brasov , Buzau si Timisoara si

o mini-facilitate de productie in Cluj. Compania isi desfasoara activitatea prin punctele de
lucru din Cluj-Napoca, Timisoara, Buzau, Brasov si Bucuresti.
Marcile Ursus Breweries sunt: URSUS, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Azuga
Nepasteurizata, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Pilsner Urquell, Asahi, precum si marcile de
import: Efes si Efes Draught, St. Stefanus, Meantime, Grolsch Weizen. Faptul ca 1 din 3 beri
consumate de romani este o marca Ursus Breweries spune multe despre calitatea berilor
noastre si despre aprecierea de care acestea se bucura din partea consumatorilor.
Sursa: https://ursus-breweries.ro/
Cifra Afaceri Profit Net Angajati(nr.mediu)
2018 1 846 347 458 175 536 922 1,504
2017 1 705 841 267 158 291 199 1,443
2016 1 638 808 749 144 656 212 1,409
Sursa:https://www.listafirme.ro/ursus-breweries-sa-199095/
Heineken Romania
Berea Heineken a fost produsă pentru prima dată de Gerard Adriaan Heineken când, pe 15
februarie 1864, a cumpărat fabrica de bere De Hooiberg. Abia în 1886, H. Elion a reușit să
obțină drojdia potrivită berii Heineken (de tip A) care se folosește și în rețetele de astăzi. În
1968 au cumpărat Amstel, berea rivală din Olanda.În 1991 se deschide muzeul Heineken din
Amsterdam, iar în 2001 îl redenumesc în Heineken Experience.
Compania a intrat pe piața din România în anul 1998, sub numele de Brau Union, care în
2007 și-a schimbat numele în Heineken. Heineken România ocupă locul 1 pe piața berii din
România, cu o cotă de piață de 26% (mai 2009).
In present Heineken detine 4 fabrici si peste 1.100 de angajati in Romania. In

Romania, HEINEKEN detine 4 fabrici, situate in Miercurea Ciuc, Craiova, Constanta si
Targu Mures.
Miercurea-Ciuc
Fabrica a fost construita in anul 1974 si privatizata in 1994, iar din anul 2000 face
parte din Brau Union Romania. Fabrica este certificata ISO pentru Calitatea produselor si
satisfactia clientilor – ISO 9001, pentru integritatea produselor si Labstar system – ISO 17025
si pentru asigurarea calitatii in laborator – ISO 17025.
Craiova
Fabrica exista din 1970 si este parte din HEINEKEN Romania din anul 2003. In
fabrica din Craiova au fost certificate si implementate urmatoarele standarde de calitate: ISO
22000 privind securitatea alimentelor si ISO 9001 privind managementul calitatii.
Constanta
Productia in aceasta fabrica a inceput in iunie 1970. Fabrica a fost privatizata in 1991,
iar dupa achizitionarea de catre grupul austriac BBAG a fuzionat cu Brau Union Romania. La
fabrica din Constanta au fost certificate si implementate urmatoarele standarde de calitate:
ISO 9001, ISO 22000 si cerintele suplimentare pentru ISO 22000, FSSC 22000.
Mureș
Fabrica din Targu Mures devine parte din grupul HEINEKEN in 2008. Fabrica are
certificate si implementate ISO 9001 si ISO 22000.
HEINEKEN este un jucator important pe piata locala a berii. Prezenta in Romania are un
impact pozitiv in economie, prin valoarea adaugata si locurile de munca generate.
Sursa: https://www.heinekenromania.ro/home/heineken-romania/

2018 1 179 205 722 -33 848 069 1,177
2017 1 160 229 860 129 757 994 1,157
2016 1 214 365 597 162 105 586 1,123
Sursa:https://www.listafirme.ro/heineken-romania-sa-13240781/
BERGENBIER S.A.
Parte a grupului canadian Molson Coors, unul dintre primii berari ai lumii, compania
Bergenbier S.A. a fost fondată în 1994, iar cea mai importantă marcă din portofoliul său,
Bergenbier, a fost lansată un an mai târziu.
Astăzi, Bergenbier S.A. este una dintre primele 3 companii producătoare de bere din
România, având aproximativ 700 de angajaţi, o fabrică modernă la Ploieşti şi o reţea
performantă de distribuţie naţională. Portofoliul companiei cuprinde mărci care acoperă toate
segmentele pieţei. Pe lângă berile proprii, produse în fabrica Bergenbier, compania importă și
distribuie în exclusivitate specialitățile pragheze Staropramen Dark, Granat și Unfiltered,
berile de abație belgiene Leffe și Hoegaarden precum și cea mai iubită bere mexicană –
Corona.
Bergenbier a fost prima bere din segmentul mainstream distribuită la nivel naţional și prima
bere din segment care a lansat un sortiment de bere fără alcool. Apropiat de consumatorii săi
pe care îi tratează mereu ca pe niște prieteni, Bergenbier le-a oferit de-a lungul timpului
evenimente si experiențe extraordinare și a știut dintotdeauna să vorbească despre adevăratele
valori ale prieteniei. Filtrată la rece, maturată la rece și cu CO2 din fermentație naturală,
berea Bergenbier și-a propus să Răcorească România și să aducă în atenția prietenilor săi cele
mai frumoase locuri din țară. În 2018, Bergenbier va duce răcorirea la cote maxime, plantând
50.000 de brazi, cea mai amplă acțiune de plantare susținută vreodată de o marcă de bere.
Printre mărcile produse de fabrica Bergenbier se numără şi trei branduri puternice,

internaţionale. Stella Artois este o bere super- premium produsă în România încă din 1997
după o reţetă belgiană străveche. În 2003, România a fost prima ţară din Europa, după ţara de
origine, care a obţinut licenţa de a produce local Beck’s, cea mai bine vândută bere germană
din lume, acest lucru demonstrând priceperea berarilor români de la fabrica Bergenbier.
Staropramen, berea pragheză numărul 1 în lume, a fost lansată în România în 2011, fiind
poziţionată în segmentul core-premium. Noroc este o bere populară, românească, cu gust plin
şi bogat, ce completează fericit orice masă în familie sau cu prietenii.
Surse: http://www.berariiromaniei.ro/membri/bergenbier/

2018 1 846 347 458 175 536 922 1,504
2017 1 705 841 267 158 291 199 1,443
2016 1 638 808 749 144 656 212 1,409
Sursa:https://www.listafirme.ro/ursus-breweries-sa-199095/
United Romanian Breweries Bereprod
United Romanian Breweries Bereprod (URBB) este o companie producătoare de bere din
România, subsidiară a grupului danez Carlsberg Breweries.
URBB deține în portofoliu exclusiv mărci internaționale de bere, respectiv Tuborg, Tuborg
Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Carlsberg, Skol, Guinness, Bucur și Kilkenny și
băuturile răcoritoare Granini.
Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/United_Romanian_Breweries_Bereprod

2018 465 956 615 20 066 126 387
2017 392 402 408 -2 794 711 366
2016 373 458 620 8 895 037 318
Sursa:https://www.listafirme.ro/united-romanian-breweries-bereprod-srl-5857302/
Concurenţa indirectă
Băuturi slab alcoolice

Cele mai cunoscute și consumate băuturi slab alcoolice sunt berea, care ocupă și
binemeritatul loc 3 în topul mondial al tuturor băuturilor, după apă și ceai, și cidrul, mai puțin
popular la noi, deocamdată, dar foarte îndrăgit de alte popoare.
Băuturi alcoolice tari
a) Băuturi alcoolice tari naturale sau “rachiuri”

Denumite și rachiuri naturale, aceste băuturi se obţin de regulă prin distilarea
sucurilor rezultate din fermentarea fructelor sau a cerealelor.
Din categoria rachiurilor fac parte:
- țuica, obținută din prune fermentate și distilate;
- palinca, obținută din fructe fermentate și distilate;
- horinca sau holerca, denumirea regională a rachiului din Maramureș și Țara Oașului.
- băuturile alcoolice pe bază de vin (rachiuri de vin și coniacurile)
Sursa: https://king.ro/blog/ghidul-buturilor-alcoolice.-clasificare-mod-de-fabricare-
i-beneficii.html?gdpr=true
Producători de rachiu: Transilvania GP, Crama La SALINA, Rotin BADACIN, Pater
Spirits, Distileriile BRAN, Zetea.
Sursa: https://www.vinpenet.ro/calvados-palinca-rachiu-tuica
b) Băuturi alcoolice tari industriale

Rachiurile industriale sunt obținute prin diluarea alcoolului etilic rafinat la care sunt
adăugate esenţe ori extracte de plante. La fabricarea alcoolului se utilizează produse
alimentare bogate în amidon (cartofi, cereale) sau în zaharuri (sfecla de zahăr).
Dintre acestea amintim: lichiorurulie, rachiurile simple și rachiurile aromate.
Lichiorurile au o concentrație alcoolică cuprins între 25-45%, sunt băuturi dulci,
colorate divers şi cu arome date de anumite esenţe sau extracte de plante sau fructe.
Rachiurile simple conţin doar alcool de fermentaţie, diluat până la o anumită
concentraţie și îndulcit foarte uşor. În această categorie intră rachiul alb, rachiul extra şi
diversele tipuri de vodka.
Rachiurile aromate diferă de cele simple prin adaosul de arome naturale ori sintetice,
de coloranţi şi de zahăr. Cele mai întâlnite sortimente sunt: ginul, romul industrial, rachiul de
vişine, rachiul de caise, rachiul de portocale.
Sursa: https://www.vinpenet.ro/calvados-palinca-rachiu-tuica
Producători de lichior: Alexandrion Grup Romania , Zetea.

Sursa: https://www.vinpenet.ro/lichior-liquer-digestiv?page=2
Cota de piaţă
Asociația Berarii României anunță evoluția pieței berii pe parcursul anului trecut:
 Piaţa berii a înregistrat o creștere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane Hl
 Consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 85 litri

 Segmentul berilor fără alcool, în creștere cu 30%
 Ambalajul de sticlă, în creștere cu 3,65 pp în ultimii patru ani
 Ambalajul PET, în scădere cu 5,83 pp în ultimii patru ani
“Este o creștere care se datorează în special diversificării portofoliilor de produse, a varietății

tipurilor de bere pe care producătorii au pus-o la dispoziția românilor, fapt ce a avut darul de
a răspunde foarte bine preferințelor lor în materie de bere, dar și de a îi stimula să
experimenteze gusturi noi.”, a declarat Lucian Ghinea, Președinte Asociația Berarii
României.
Producția de bere reprezintă un stimul real pentru economia României. Datorită caracterului
său profund național, definit de producția locală în proporție de cca. 97% și 70% ingrediente
provenite din agricultura României, sectorul berii are o influență semnificativă în primul rând
asupra gradului de ocupare a forței de muncă, prin crearea, la nivelul întregii țări, direct și
indirect, a peste 85.000 locuri de muncă pentru români, contribuind astfel la asigurarea
traiului zilnic a familiilor acestora. În același timp, producția de bere generează anual
contribuții importante la bugetul de stat, atât direct, cât și indirect, precum și un nivel înalt de
valoare adăugată în cadrul tuturor activităților conexe.
„Preferințele românilor în materie de bere fără alcool sunt în creștere, urmând chiar trendul
european de consum. Deși un segment cu o pondere mică pe piață, berea fără alcool a
înregistrat anul trecut o creștere record în România. Acest rezultat confirmă integrarea berii în
și mai multe situații de consum, românii alegând să nu renunțe la băutura lor favorită, în
varianta ei fără alcool însă, nici atunci când șofează sau se află în pauza de masă, în timpul
săptămânii de lucru.”, a adăugat Julia Leferman, Director general Asociația Berarii României.
Date cheie 2018
 Investiții: eforturile investiționale ale membrilor Berarii României au fost constante

de-a lungul timpului, doar în 2018 acestea ridicându-se la 74,5 milioane Euro. Nivelul
cumulat al investiției membrilor Asociației în ultimii cincisprezece ani a atins 1,54
miliarde euro.
 Contribuții la bugetul de stat: nivelul contribuțiilor anuale ale membrilor Asociației
la bugetul statului s-a menținut unul important, doar în 2018 acesta atingând 255
milioane euro. Nivelul contribuției cumulate a membrilor Berarii României în ultimii
cincisprezece ani a depășit 3,62 miliarde euro.
 Preferințele consumatorilor în funcție de tipurile de ambalaje: sticlă: 28,45 %,

doză: 20,58 %, butoi: 3,41 %, PET: 47,57 %. Sticla și-a continuat trendul ascendent și
în 2018, ponderea sa crescând în total cu 3,65 pp în ultimii patru ani. Totodată, berea
ambalată la doză a crescut anul trecut cu 2,38 pp, în timp ce ambalajul PET a
înregistrat în 2018 o altă scădere semnificativă, de încă 3,37 pp. Scăderea totală
înregistrată de ambalajul PET în ultimii patru ani atingând 5,83 pp.
 Importuri: în ciuda unei ușoare creșteri a importurilor pe parcursul anului 2018, de

0,07 milioane Hl, atingând un total de 0,54 milioane Hl, piața locală a berii continuă
să își păstreze caracterul profund național, ponderea producției locale rămânând de
cca. 97% din consumul intern.
 Exporturi: exporturile au crescut aproape dublu față de importuri, păstrându-și însă

un nivel redus, de doar 0,54 milioane Hl.
 Tipuri de bere consumate: berea lager a continuat să domine preferințele românilor

și anul trecut, cu o pondere de 93,61%. Categoria specialități, în care intră, printre
multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc, a deținut o pondere de
2.25%. Mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 2,27% din piață, iar
berea fără alcool 1.87%. În ceea ce privește dinamica segmentelor, mixurile de bere și
berile aromatizate au crescut cu 8,23%, iar berea fără alcool a înregistrat o creștere de
30%, pe parcursul anului 2018 față de anul anterior.
 Număr producători: numărulul producătorilor de bere a crescut la 56 în 2018, față

de 39 anul anterior.
Clienţii
2. Analiza cererii de bere

Segmentele de piaţă
În funcție de segmentarea pieței berii, consumatorii acesteia se împart în:
1. Sofisticații (consumatorii de bere super premium)
Acest segment reprezinta 3% din totalul consumatorilor de bere și cuprinde tineri care
locuiesc mai degrabă în orașele mari, au venituri ridicate și educație superioară și, comparativ
cu celelalte segmente, sunt într-un procent mai mare necăsători i (47%). Pentru ei alegerea
brandului este foarte importantă, fiind unul din elementele constitutive ale statutului lor social
și care îi departajează de ceilalți. Mărcile de bere care câștigă interesul acestor oameni sunt
cele care, pe lângă recunoașterea internațională, transmit rafinament și exclusivitatea
consumului. Exp. marcă: Stella Artois ,Carlsberg și Peroni .
2. Profesionistii (consumatorii de bere premium)
Reprezintă 11% din consumatorii de bere. Berea premium atrage persoane cu venituri și
educație medii și superioare. Consumatorii din acest segment sunt persoane active,
responsabile, interesate de cariera. Își monitorizează imaginea și încearcă să își construiască
una de succes. Sunt persoane deschise, independente, care apreciază experiențele noi,
autentice. Le place să își petreacă timpul liber cu prietenii și consideră aceste situații ca o
evadare bine meritată, principiul lor fiind "vreau tot ce e mai bun pentru că dau tot ce am mai
bun". Exp. mărci: Heineken și Gosser.
3. Familiștii (consumatorii mainstream)
Este segmentul cu cele mai multe mărci ce reunește 58% din consumatorii de bere din
România. Egal repartizați în toate categoriile de vârstă, consumatorii mainstream sunt mai
degrabă căsătoriți, au venituri și educație medii. Oricând vor fi mândri de o nouă alegere
"inteligentă" și vor dori să o împărtășească și celor din jur. Pentru ei berea este un prilej de
bucurie, distracție, celebrare a întâlnirii cu prietenii. Sunt cumpărători chibzuiți, restricțiile
bugetului familial îndreptându-i spre căutarea unui compromis între preț și calitate. Rațional,
o marcă de bere apreciată de acest grup trebuie să reușească să îmbine armonios prestigiul
(calitate, tradiție) cu disponibilitatea (preț accesibil, distribuție bună), elementul emoțional
cheie fiind bucuria socială. Exp. mărci: Silva și Ciuc.
4. Traditionaliștii (consumatorii de bere populară)
Acest segment este reprezentat de 28% din consumatorii de bere. Sunt persoane cu venituri și
educație medii și scăzute, majoritatea căsătoriți și mai în vârstă decât consumatorii din
celelalte segmente de bere. Sunt tipul omului de familie, care preferă stabilitatea și
organizarea. Conservatori prin definiție, aderă la valorile tradiționale, pe care le aplică și în
familia proprie. Comportamentul de cumpărare este în mare parte dictat de preț . Cu toate
acestea, traditionaliștii încearcă, pe cât posibil, să găsească o calitate de siguranță,
nedaunatoare sănătății, în segmentul mărcilor ieftine. Exp. mărci: Golden Brau, Bucegi,
Gambrinus și Neumarkt.
Sursa:https://www.scribd.com/document_downloads/direct/248720683?
extension=docx&ft=
III. Piaţa produsului
România a fost, anul trecut, al nouălea producător european de bere. Peste 41 de miliarde de
litri de bere conţinând alcool a fost produsă, în 2017, în Uniunea Europeană, cu 2,5 miliarde
de litri mai mult decât în 2016, la care se adaugă aproape 900 milioane de litri de bere fără
alcool sau cu un conţinut de alcool mai mic de 0,5%, iar România s-a situat pe locul nouă în
topul celor mai importanţi producători de bere din UE, arată datele publicate vineri de
Eurostat, informează Agerpres.ro.
Cu o producţie de 8,14 miliarde litri (20% din producţia totală a UE), Germania a fost
principalul producător în 2017, când una din cinci beri conţinând alcool produsă în UE a
venit din Germania. Urmează în ordine, Marea Britanie (5,60 miliarde litri), Polonia (3,96
miliarde litri), Olanda (3,90 miliarde litri), Spania (3,62 miliarde litri), Belgia (2,44 miliarde
litri), Franţa (2,03 miliarde litri), Cehia (1,84 miliarde litri), România (1,76 miliarde litri) şi
Italia (1,17 miliarde litri).
Comparativ cu 2016, Olanda (48%) a înregistrat cea mai mare creştere a producţiei de bere
care conţine alcool, urmată de Marea Britanie (14%) şi Portugalia (11%). În schimb,
producţia de bere a scăzut în Grecia (minus 9%), Slovacia (minus 5%), Bulgaria şi
Lituania(ambele cu minus 4%). România a produs anul trecut 1,760 miliarde litri de bere, în
uşoară scădere faţă de 2016, când a produs 1,763 miliarde litri.
SUA au fost principala destinaţie pentru exporturile de bere ale statelor UE către ţările din
afara blocului comunitar (1,1 miliarde litri de bere conţinând alcool fiind exportaţi în 2017,
sau 31% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (520 milioane litri),
Canada (210 milioane litri ), Coreea de Sud (175 milioane litri), Rusia (138 milioane litri),
Elveţia (111 milioane litri), Australia (100 milioane litri) şi Taiwan (95 milioane litri).
Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 211
milioane litri sau 52% din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2017, urmată
de berea din Serbia (48 milioane litri), SUA (39 milioane litri), Belarus (23 milioane litri),
China (16 milioane litri), Ucraina (11 milioane litri), Rusia (zece milioane litri) şi Thailanda
(nouă milioane litri).

Analiza Datelor Secundare Pe Piaţa Naţională A Berii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Datelor Secundare Pe Piaţa Naţională A Berii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Business Şi Turism

Disciplina: Comportamentul Consumatorului

ANALIZA DATELOR SECUNDARE PE PIAŢA

Profesor coordonator: Brandabur Raluca Student: Baroana Claudiu-Viorel

Grupa: C1, an III

Figura 1. Consumul mediu lunar

În anul 2018, consumul de bãuturi alcoolice şi nealcoolice a reprezentat în medie

Studiul din anul 2018

Tabel 1.Resursele totale de bere

2017 2018 Structura

Productie Stoc Initial

Figura 2.-Evoluţia lunară a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul

În luna octombrie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din

Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia

OCTOMBRIE 2019 în % faţă de : 01.01-

Octombrie 2019 comparativ cu septembrie 2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

Octombrie 2019 comparativ cu octombrie 2018

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

c) Coşul minim de cumpărături

Figura 3.Coşul minim de cumpărături pentru un trai decent

La mijlocul lunii noiembrie a fost pronunţată decizia referitoare la aprobarea legii

Legea a fost trimisă către parlament pe 26 octombrie şi are la dispoziţie un termen de

Comisia de Insolvență la Nivel Central a publicat în Monitorul Oficial decizia prin

- 797 RON pentru fiecare adult;

- 587 RON pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani;

- 419 RON pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.

- 644 RON pentru fiecare adult;

- 473 RON pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani;

- 339 RON pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.

Până la intrarea în vigoare a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019,

Figura 5. Creşterile salariale pe sectoare de activitate

Figura 6. Venitul mediu pe sectoare de activitate în anul 2018

În topul domeniilor care au marcat creşteri salariale de peste 20% în ultimul an se

Salariile angajaţilor români au crescut în mod constant în ultimii ani, pe fondul

Rata anuală a inflaţiei a fost de 3,8% în noiembrie, pe fondul scumpirii alimentelor cu

"Preţurile de consum în luna noiembrie 2019 comparativ cu luna noiembrie 2018 au

Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează, în Prognoza de

Figura 7. Graficul ratei şomajului în perioada 2004-2019

Dacă facem referire la cauzele şomajului, printre ele amintim:

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a

Europenii au o sumă medie de 14.739 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și

Schimbările guvernamentale/ministeriale foarte dese din România (prin remanieri

Analiza nu cuprinde nici judecăţi de valoare, nici recomandări. De asemenea,

Concluzii principale extrase

Comparativ cu alte state, la un număr similar de premieri, România a schimbat mult

Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate și la Transporturi ,

Rezistența/„speranţa de viaţă” în mandat a unui ministru, în România, este în medie

ART. 349 - Bere

Cele mai vechi urme reale de bere

Cercetările arheologice efectuate de francezi la începutul sec. al XX-lea, în vestul Iranului,

Faraonii cei băutori de bere

Iulius Cezar – un băutor de bere imperial

Civilizația greco-romană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei și ale

Germania, patria berii

Berea Evului Mediu