Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2: SISTEMELE DE

AUTOMATIZAREA ALE MOTORAELOR PRINCIPALE
NAVALE

CUPRINS

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2: SISTEMELE DE AUTOMATIZAREA ALE

MOTORAELOR PRINCIPALE NAVALE ......................................................... 41
OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR. 2................................................................. 42
2.1. CONSIDERAŢII GENERALE ...................................................................................... 42
2.2 SISTEME DE COMANDĂ A MOTOARELOR PRINCIPALE NAVALE ......................... 43
2.2.1Curba limită de încărcare ....................................................................................... 44
2.2.2 Limitarea sarcinii.................................................................................................... 44
2.2.3 Modurile de încărcarea ale motoarelor navale de propulsie .................................. 45
TEST DE AUTOEVALUARE LA UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 ................................... 59
LUCRARE DE VERIFICARE LA UNITATEA DE INVATARE NR. 2 .................................. 59
BIBLIOGRAFIE PENTRU UNITATEA DE INVATARE NR. 2 ............................................. 60

41
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 2 sunt:

Cunoaşterea sistemelor de comandă şi supraveghere a
motoarelor principale navale.
Cunoaşterea modului de încărcare a motoarelor
principale cuplate cu elice cu pas fix.
Cunoaşterea modului de încărcare a motoarelor cupate
cu elice cu pas relabil.
Insuşirea modului de operare a motoarelor de propulsie
in condiţii normale şi la avarie.

2.1. CONSIDERAŢII GENERALE

La bordul navelor automatizarea funcţionării motorului principal de propulsie este

principalul deziderat ce a fost urmărit dea lungul timpului. Deoarece acesta funcţionează
continuu perioade lungi de timp, în condiţii ce pot diferii esenţial de la o zonă de navigaţie la
alta, automatizarea funcţionării lui a fost un obiectiv urmărit constant de constructorii navali
pentru creşterea gradului de confort la bord şi siguranţă a navigaţiei.
Evoluţia sistemelor de automatizare a fost impusă şi de numărul crescut de
echipamente necesare, pentru:
buna funcţionare a motorului principal,
creşterea gradului de confort la bordul navelor;
mărirea siguranţei în exploatare;
şi de tendinţa generală de optimizare a costurilor de exploatare.
Funcţie de:
tipul de navă:
zona de navigaţie:
sistemul de propulsie adoptat

42
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

există la ora actuală în funcţiune o varietate foarte mare de sisteme de automatizare

începând cu cele clasice la care rolul principal este deţinut de operatorul uman până la cele
moderne conduse de sisteme complet automatizate care nu mai necesită intervenţia
personalului de deservire. Cele mai des întâlnite sisteme sunt la ora actuală cele hibride
(U.M.S.) care au un grad ridicat de automatizare dar lucrează sub supravegherea indirectă a
personalului care în aceste condiţii se ocupă în principal cu întreţinerea echipamentelor şi
instalaţiilor.

2.2 SISTEME DE COMANDĂ A MOTOARELOR PRINCIPALE

NAVALE

Prezentarea efectuată în continuare va cuprinde descrierea principiilor generale de

automatizare şi prezentarea câtorva soluţii mai des întâlnite în exploatare.
Tipurile cel mai des întâlnite de sisteme de automatizare sunt de regulă particularizate în
funcţie de tipul de propulsor şi cazurile particulare în care el este antrenat:

elice cu pas fix (E.P.F);

elice cu pas variabil (E.P.R)
o combinator;
o economic;
o cu turaţie constantă.
Indiferent de tipul de sistem de automatizare acesta trebuie să realizeze următoarele
funcţii:
lansarea (pornirea) M.P.
inversarea (stabilirea sensului de rotaţie a propulsorului);
încărcarea (accelerarea) M.P.;
evitarea turaţiilor critice;
protejarea la suprasarcină a M.P
menţinerea constantă a unei turaţii impuse;
decelerarea M.P.
oprirea M.P.
operarea în caz de avarie;

43
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

operarea de urgenţă pentru situaţii deosebite;

Cea mai importantă dintre funcţiile sistemului de automatizare este regalarea turaţiei
care presupune în principal asigurarea unui regim optim de accelerare şi decelerare astfel în
cât motorul să nu intre în suprasarcină. Marea majoritate a sistemelor de automatizare
utilizează pentru aceasta viteze de creştere a turaţiei sau/şi a pasului fixe în două sau trei
trepte pe care funcţie de condiţiile de funcţionare le poate modifica. Astfel în perioada de
început se alege o viteză de creşte mare, după care se trece la trepte inferioare funcţie de un
anumit parmetru.
Reglarea încărcării M.P se realizează prin variaţia cantităţii de combustibil injectate în
motor. Pentru limitarea încărcării şi evitarea regimului de suprasarcină se utilizează curba
limită de sarcină care este specifică fiecărui motor în parte.

2.2.1Curba limită de încărcare

Reprezintă variaţia sarcinii maxime a unui motor cu cantitate de combustibil injectată

(dată de poziţia organului de reglaj al pompei de injecţie). La nave deoarece sarcina este
dependentă strict de turaţie se poate obţine o legătură dintre turaţie (sarcină) şi poziţia
organului de reglaj.

2.2.2 Limitarea sarcinii

Este obţinută prin stabilirea unei cantităţi maxime de combustibil (poziţie maximă a
organului de comandă al pompei de injecţie) ce poate fi debitată pentru o anumită
turaţie/sarcină astfel ca MP să nu intre în regim de suprasarcină.

Întrucât este greu de măsurat puterea sau momentul la arbore la sisteme de automatizare
mai vechi se impune limitarea poziţiei maxime a organului de reglaj dependent de turaţia
arborelui, metodă mai puţin eficientă deoarece pentru aceeaşi turaţie sarcina mai este
dependentă şi de:

pescajul navei;
gradul de încărcare al corpului;
44
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

condiţiile de navigaţie:
o curenţi marini;
o vânt;
ceea ce duce la durate mari de accelerare prin setarea unor viteze reduse acoperitoare
pentru toate cazurile.

2.2.3 Modurile de încărcarea ale motoarelor navale de propulsie

Modurile de încărcare utilizate sunt:

încărcare programată temporizată (program de timp) prezentată în figura 24;

încărcare programată limitată de:
o turaţie;
o sarcină;
prezentată în figura 25.

Sistemele mai vechi utilizează încărcarea temporizată iar cele moderne pe cea limitată
funcţie de puterea la arbore. Sistemele moderne în plus fată de limitarea încărcării mai
limitează şi alţi parametrii importanţi ai motorului astfel ca acesta să funcţioneze în regim
optim. În plus la sistemele cu propulsor cu pas reglabil se mai aplică limitări şi optimizări ale
funcţionării şi din maşina pas care îmbunătăţeşte şi mai mult condiţiile de funcţionare ale
M.P.
M.C.R
.
(100%)
Viteza I urgenţa
(90%)
Viteza lI

Viteza I

(40%)

10 30 timp [min]
comandă [%]
40% 90% 100%)
Fig. 24
45
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

Putere
100%
Viteza I urgenţa
Putere/Turaţieţi max
Viteza lI

Viteza I

Putere/Turaţie min

timp [min]

Fig. 25

Schema de principiu modernă propusă de firma Nordcontrol-Kongsberg pentru un sistem

comandă a M.P cuplat cu un propulsor cu pas fix este prezentată în figura 26

Pentru cazul când motorul este cuplat cu elice cu pas reglabil sistemul comanda
operatorului este transmisă sistemului de automatizare care generează o pereche de valori
optime atât pentru turaţie cât şi pentru pas, astfel încât solicitarea motorului să fie optimă. La
fel ca şi în cazul turaţiei sistemele de automatizare utilizează viteze presetate pentru
modificarea pasului, doar că de această dată modificarea acestora se face şi funcţie de
comanda pentru turaţie. Sistemele cu elice cu pas reglabil sunt mult răspândite la ora actuală
datorită multiplelor avantaje pe care le oferă:
inversare rapidă şi uşoară prin modificarea pasului;
lansarea uşoară a M.P. cu elicea pusă pe pas zero (disc)
posibilitatea menţinerii turaţie constante la M.P. la o valoare care să permită
funcţionarea acestuia cu randamente ridicate
modificarea vitezei de deplasarea a navei fără modificarea turaţiei M.P. doar
din pas;
menţinerea în funcţiune a G.Ax chiar şi la viteze reduse ale navei.

46
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

Fig. 26

Corelaţia dintre turaţie şi pas este pentru sistemele cu pas reglabil de forma
prezentată în figura 27.

47
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

Fig. 27

Dependenţa dintre turaţie şi pas la sistemele moderne este funcţie de modul de lucru
selectat, moduri impuse în principal de prezenţa generatorului pe ax:
combinator;
economic;
turaţie constantă;
Aceste moduri de lucru permit utilizarea M.P. la parametrii optimi de funcţionare şi
menţinerea în funcţiune a generatorului pe ax, dotare generalizată în prezent la navele de
construcţie mai recentă. Deoarece generatorul pe ax trebuie să furnizeze curent la frecvenţă
constantă (frecvenţa se sincronism) este de preferat ca acesta să se rotească cu turaţie
constantă. Menţinerea constantă a turaţiei motorului indiferent de sarcină, este realizată de
regulatoarele de turaţie ale M.P. care nu pot face acest lucru cu suficientă acurateţe şi din

48
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

această cauză generatoarele pe ax sunt echipate cu propriile lor regulatoare de

frecvenţă/turaţie. Prezenţa maşinii pas contribuie la realizarea acestui deziderat, oferind o
buclă suplimentară de reglaj.

Schema de comandă a maşinii pas pentru un sistem de automatizare Nordcontrol este

prezentată în figura 28

Fig. 28

La fel ca şi în cazul turaţiei se impune o viteză de creştere/ descreştere a pasului care

ulterior este ajustată funcţie de turaţiile limită impuse de sistemul de reglare al turaţiei.

Sistemul de automatizare prezentat operează în mai multe moduri realizând optimizarea

funcţionării astfel:

1. Combi – este modul clasic de utilizarea pentru operarea sistemelor cu pas reglabil.
Utilizând combinatorul motorul este încărcat sub curba limită de sarcină astfel ca
solicitările motorului să fie reduse. Corelaţia realizată între turaţie şi pas este
prezentată în figura 29.

49
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

2. ECO - este un caz particular a funcţionării cu combinator când sistemul de

automatizare reglează pasul/turaţia, astfel încât solicitările să fie minime şi
consumul de combustibil redus (fig. 30). Acest mod de operare este puternic
influenţat de condiţiile de navigaţie:
încărcare corp navă;
încărcare navă;
condiţii meteo.

Fig. 29

Fig. 30

3. Turaţie constantă - este modul de operare preferat când nava are cuplat
generator pe ax şi efectuează manevre. În aceste condiţii sistemul automat
50
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

menţine turaţia constantă, iar modificarea vitezei de înaintare a navei este obţinută
numai din modificarea pasului.

Fig. 31

4. Pas fix - este modul de operare comun specific sistemelor cu elice cu pas fix când
reglarea vitezei navei se face doar prin intermediul turaţiei motorului.

Fig. 32

Automatizarea realizată de firma Nordcontrol în afară de modurile de funcţionare

preselectabile impune şi limitări ale specifice pentru realizarea funcţiilor de bază ale unui
sistem de comandă naval:
Limitările impuse de sistemul de automatizare pentru controlul turaţiei sunt:

51
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

1.Viteza de creştere maximă acceptată de sistemul de automatizare pentru cei doi

parametrii de bază reglaţi:

pentru turaţie 3,7 rot/min/sec;

pentru pas 3,6 p/sec.
2. Limitarea termică de sarcină

Acesta se bazează pe definirea unui indice de încărcare termică comform schemei din
figura 33, în funcţie de care valoarea comandată a turaţiei este redusă asfel în cât turaţia
transmisă la regulatorul de turaţie să nu provoace intrarea motorului în regim de
suprasarcină.

Fig. 33

Acest indice de încărcare termică este definit în funcţie de puterea la arbore pentru care se
definesc două limite una de încărcare puterea minimă la care motorul este considerat rece
(40% indice de încărcare termică şi pentru cazul concret 5.6 MW) şi una de încărcare mare
(12.6 MW) la care motorul este considerat cald. Limitarea încărcării se face aşa cum se
poate vedea în figura 34 impunând viteze de creştere ale indicelui de încărcare diferenţiate
pentru zona de încălzire a motorului (15%/min între 5.6 şi 12.6 MW) şi una mai mică (5%/min
peste 12.6 MW) când motorul este cald. În momentul în care programul de încărcare este
resetat indicele de încărcare termic este setat 100% astfel ca la regulator este transmisă
52
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

direct turaţia prescrisă de operator fără restricţii mai puţin cea de supraturare, care
acţionează în orice condiţii.

Fig. 34

3. Evitarea turaţiilor critice – (40-42 rot/min). Sistemul ignoră comenzile în domeniu critic şi
aşteaptă comenzi în afara domeniului.

Fig. 35

4. Regulatorul – ţine turaţia măsurată în apropierea celei comandate active.

53
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

5. Limitatori de încărcare.

5.1. Limitează cantitatea de combustibil când presiunea aerului de baleaj este mică (fig.
36) pentru a evita:

fumul în exces – exces de aer mic;

temperatura mare a gazelor de evacuare.

Fig. 36

5.2. Limitarea turaţiei este necesară din aceleaşi cauze ca şi cea pentru presiunea de
baleiaj

Fig. 37

6. Controlul prin pas a suprasarcinii

54
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

Dacă necesitatea de reducerea turaţiei este prea mare raportat la comanda dată
(datorită condiţiilor nefavorabile de navigaţie) se reduce şi pasul elicei pentru a nu provoca
oscilaţii periculoase în sistemul de reglare al turaţiei. În figura 38 este prezentată diagrama
utilizată pentru calcularea reducerii pasului p pentru o cerere de modificare a turaţiei şi
schema de principiu a sistemului de limitare care leagă sistemele de control a turaţiei şi a
pasului.

Fig. 38
Diagramele de operare ale motoarelor sunt recomandate de producător şi sunt
realizate prin intermediul sistemelor de automatizare.
În figurile 39 şi 40 sunt prezentate diagramele de operare ale motoarelor MAN & BW
cuplate cu propulsoare cu pas fix şi reglabil. În plus figurile prezentate mai conţin şi
programele secvenţiale de operare ale dipozitivelor de comandă cuplate pe motor pe care
sistemele de automatizare trebuie să le acţioneze.

55
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

Fig. 39

56
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

Fig. 40

57
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

Sistemul automat care controlează motorul principal monitorizează parametrii

motorului şi funcţie de necesităţi poate realiza:
- iniţierea alarmelor;
- reducerea motorului;
- procedura de oprire.
Setările parametrilor pentru aceste proceduri sunt setaţi de producătorul motorului şi
de societăţile de clasificare.
Parametrii prevăzuţi pentru reducere/stop şi blocarea lansării sunt monitorizaţi şi
semnalizaţi în grup.
Procedurile menţionate sunt semnalizate prin alarme şi lumini de semnalizare de grup
şi individuale funcţie de problema detectată. De regulă programul semnalizează apariţia
problemei după care cu o întârziere (120s/30s) iniţiază acţiunea specifică. În perioada de
întârziere operatorul; având posibilitatea să reseteze programul. Ambele semnalizări persistă
până la încetarea alarmelor ce le-au provocat.

Stop – avarie programat:

Presiune ulei – circuitul principal <1 bar;
- circuit came < 1,5 bar;
Temperatură lagăr împingere T >850 C;
Temperatură apă răcire cilindrii T>960 C;
Turaţie n> 80 rot/s.

Reducere turaţie – avarie programată:

Presiune ulei – circuitul principal<1,2 bar;
- circuit came< 2 bar;
Temperatură lagăr împingere T>750 C;
Debit ulei răcire pistoane <84,4t/h;
Temperatură aer baleiaj >750 C;
Temperatură ulei – circuit principal >600 C;
- circuit came>700 C;
Temperatură ulei răcire pistoane >700C;
Temperatură lagăre paliere > 800C;
Temperatură gaze de evacuare > 4600 C.
58
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

Pornire blocată din P.C.C.:

M.P. cu comandă în P.C.L.;
start ratat de 3 ori;
inversare ratată;
oprire ratată;
aer lansare < 16 bar;
aer serviciu (instrumental)<2,1 bar.

TEST DE AUTOEVALUARE LA UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2

1 Care sunt avantajele şi dezavantajele celor două moduri de cuplare
mai des întâlnite a motorului principal cu linia axială.
2 Descrieţi modul de încărcare a motorului principal cuplat cu elice cu
pas fix.
3 Descrieţi modurile de încărcare ale motorului principal cuplat cu elice
cu pas variabil.
4 Descrieţi modul de operare a motorului principal din camera de
comandă.
5 Descrieţi modul de operare a motorului principal din compartimentul
maşină.

LUCRARE DE VERIFICARE LA UNITATEA DE INVATARE NR. 2

1 Descrieţi modul de operare a MP cupat cu elice cu pas fix la
manevră şi în marş. Modul de execuţie al comenzilor din poatul de
comandă şi din postul local. Alarme şi moduri de operare la avarie.
2 Descrieţi modul de operare al MP cuplat cu elice cu pas reglabil în
modul COMBINATOR la manevră şi la avarie. Precizaţi diferenţa
59
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii
 Sistemele de automatizarea ale motoarelor principale navale

dintre modul COMBINATOR şi ECONOMIC.

3 Descrieţi modul de operare al MP cuplat cu elice cu pas reglabil în
modul FIXED SPEED. PrecizaTi condiţiile de operare şi diferenţele
faţă de celelalte moduri de operare.
4 Descrieţi sistemele de protecţie implementate în sistemul de
comandă şi supraveghere al MP

BIBLIOGRAFIE PENTRU UNITATEA DE INVATARE NR. 2

1. Buzbuchi, N., Sabãu, A., Motoare diesel navale. Procese,
caracteristici, exploatare, ISBN 973-88143-77-2,Editura Bren,
Bucureşti,
2. Jackson, L and Morton, T.D. General Engineering Knowledge for
Marine Engineers. 5th ed. London, Thomas Reed Publications Ltd
1990. (ISBN 09-47-63776-1).
3. Sabău, A., Automatizarea sistemelor de propulsie navală, suport de
curs U.M.C.
4. Turcoiu, T., Pruiu, A., Comanda supravegherea şi protecţia motorului
naval, I.S.B.N. 973-31-0922-3, Editura Tehnică, Bucureşti 1996.
5. Jackson, L and Morton, T.D. General Engineering Knowledge for
Marine Engineers. 5th ed. London, Thomas Reed Publications Ltd
1990. (ISBN 09-47-63776-1)
6. *** International Convention on Standards of Training, Certification
and Watchkeeping for Seafarers (STCW), 1995 (IMO Sales No.
938), and 1997 Amendments to STCW 95 (IMO Sales No. 945)
7. ***Documentaţie Simulator NordControl U.M.C.

60
Automatizarea sistemelor de propulsie navală – Curs şi aplicaţii