Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.

CAPITOLUL II INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE-DESCĂRCARE

2.1 Destinaţie, regimuri de lucru şi tipurile mecanismelor navale de încărcare

Vinciurile de încărcare şi macaralele navale sunt destinate, în principal, pentru

lucrările de încărcare-descărcare executate la bordul navelor.
În construcţia navelor moderne se urmăreşte creşterea rentabilităţii exploatării navei
care se obţine în principal prin reducerea duratei de staţionare în porturi pentru operaţii de
încărcare-descărcare şi micşorarea duratei de deplasare între două porturi prin sporirea vitezei
de marş. Navele de mărfuri moderne şi cele în perspectivă ajung la viteze de 22 Nd şi se
preconizează pentru viitor de 30-32 Nd.
Dotarea navei cu instalaţii moderne de încărcare-descărcare care să ducă la scurtarea
duratei acestor lucrări, constituie calea principală de mărire a eficienţei economice a navei,
avându-se în vedere că pentru o navă comercială 1/3 până la 2/3 din perioada de exploatare
reprezintă timpul lucrărilor de încărcare-descărcare.
Mecanismele de încărcare-descărcare se caracterizează prin existenţa unui număr mare
de regimuri de lucru şi funcţionează cu sarcini şi viteze care se repetă ciclic. Durata unui ciclu
constă din perioadele în care mecanismul funcţionează şi din pauze. Durata pauzelor depinde
de rapiditatea prinderii şi desprinderii încărcăturii şi variază în limite foarte largi. Gama de
viteze a acestor mecanisme trebuie să fie foarte mare întrucât, pe de o parte, vitezele mari
scurtează durata ciclului, iar vitezele mici permit aşezarea fără şocuri a încărcăturii. Pe baza
datelor referitoare la regimurile de funcţionare ale mecanismelor de încărcare-descărcare se
pot determina caracteristicile optime de viteză şi parametrii regimurilor cărora trebuie să le
corespundă acţionarea electrică.
Mecanismele navei cu acţionare electrică pentru manevrarea greutăţilor pot fi
clasificate după: destinaţie, tipul mecanismului de transmisie, sistemul de comandă şi după
felul curentului.
În funcţie de destinaţie, după caracterul operaţiei îndeplinite, se împart în:
 vinciuri de încărcare şi macarale pentru mărfurile generale, adică mărfuri
transportate în pachete sau paleţi (baloţi), rulouri, cutii, saci, butoaie şi de asemenea cherestea,
laminate şi mărfuri sub formă de pulberi (cărbune, minereu ş.a.);
 vinciurile de încărcare şi macaralele pentru operaţii speciale: ridicare şalupe sau
bărci de salvare, ridicare scară de bord, remorcare, ridicare traulere, ascensoare etc..
După tipul mecanismului de transmisie se împart în vinciuri de încărcare şi macarale

27
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
cu transmisie mecanică şi cu transmisie hidraulică.
După sistemul de comandă mecanismele navale de încărcare se împart astfel:
 comandă directă prin controler;
 comandă prin relee şi contactoare;
 sistem generator-motor;
 sisteme cu tiristoare sau amplificatoare magnetice.
În funcţie de felul curentului se disting mecanisme de încărcare cu acţionări electrice
de curent continuu şi de curent alternativ. Cele mai răspândite mecanisme navale de încărcare
sunt vinciurile şi macaralele.
Această instalaţie, numită de încărcare-descărcare, este adoptată şi proiectată în raport
cu destinaţia navei. Instalaţia de încărcare-descărcare oferă posibilitatea manipulării
mărfurilor, independent de instalaţiile portuare asigurându-i, astfel, operativitatea în
orice port de escală. Performanţele tehnice şi de exploatare ale instalaţiei vor trebui să
răspundă condiţiilor generale de ordin economic privind reducerea staţionării navei în
porturile de escală.
Analizele economice arată că la cargouri cât şi la navele de transport specializate
durata staţionării în porturi este mai mare decât timpul folosit pentru deplasări între
porturile de escală, iar în porturi majoritatea timpului este consumat în cadrul
operaţiunilor de încărcare-descărcare. Instalaţia de încărcare-descărcare din dotarea
majorităţii navelor destinate transportului de mărfuri generale şi mai ales cele de
construcţie mai veche, se compune din bigile navale de marfă, cu toate mecanismele,
manevrele curente şi accesoriile relativ complexe, implicate de utilizarea acestui sistem.
Num eroase nave şi î n m od deosebi t cargouril e m oderne de mărfuri
generale au înlocuit instalaţia clasică de încărcare bazată pe bigi, prin macarale navale
acţionate electric sau hidraulic, care măresc viteza de operare şi siguranţa în manipulare,
dar sunt limitate în privinţa capacităţii de ridicare faţă de posibilităţile bigilor şi mai ales ale
celor de mari greutăţi.
Instalaţiile de încărcare-descărcare se caracterizează prin:
-capacitatea de încărcare a mecanismului sau capacitatea de încărcare în siguranţă
SWL (safe working load), care reprezintă greutatea maximă admisibilă ce poate fi ridicată cu
instalaţia respectivă; ea cuprinde şi greutatea dispozitivelor auxiliare folosite pentru fixarea
şi manipularea încărcăturii: zbiruri, palancuri, platforme, plase, bene, etc.
-productivitatea instalaţiei de încărcare - descărcare care este caracterizată de cantitatea
de marfă în unitatea de timp.
28
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
-regimul de funcţionare care este determinat de caracteristica operaţiei de
încărcare-descărcare şi funcţie de natura mărfii. Putem avea: regim de funcţionare de
lungă durată, regim de funcţionare de scurtă durată, regim de funcţionare cu intermitenţă.
-siguranţa în exploatare, ce caracterizează funcţionarea fără întrerupere a instalaţiei
din punct de vedere mecanic şi electric.
-simplitatea montării, ceea ce implica dispunerea întregii instalaţii pe acelaşi suport.
-deservire simplă, înţelegând prin aceasta accesul rapid şi comod la instalaţia de încărcare-
descărcare pentru reparaţii.
- simplitatea conducerii, adică punerea uşoară în funcţiune şi manevrarea simplă.
- economicitate, adică preţ de cost scăzut al instalaţiei, preţ de întreţinere mic.
- funcţionare cu randament ridicat, consum energetic scăzut.

2.2 Principalele cerințe ale sistemului de acționare electrică a instalatiilor navale

de încarcare descărcare

Alegerea tipului electromotorului şi caracteristicile mecanice ale acţionării se

determină pe baza următorilor factori: caracteristicile de lucru ale mecanismului de încărcare,
productivitatea, reglarea vitezei, caracterul proceselor tranzitorii, felul curentului pe navă. În
continuare se prezintă o analiză a acestor cerinţe.
Asigurarea unei înalte productivităţi este factorul de bază care determină
caracteristicile acţionării electrice. Unul din factorii importanţi care conduce la creşterea
productivităţii constă în mărirea vitezei de ridicare a încărcăturii nominale. Ceilalţi factori
care conduc la scurtarea ciclului de încărcare şi pe această cale la creşterea productivităţii,
depind de felul încărcăturii şi organizarea lucrărilor în magazii şi la mal şi nu pot fi influenţaţi
de caracteristicile acţionării electrice.
Creşterea vitezei de ridicare conduce la mărirea puterii acţionării electrice a cărei
valoare este direct proporţională cu viteza de ridicare conform relaţiei de calcul:
în care: Gn - sarcina nominală, Vn - viteza nominală, M - randamentul transmisiei.
Gn  Vn
P (2.1)
M
În acelaşi timp productivitatea vinciului nu va creşte proporţional cu creşterea vitezei de
ridicare. La viteze mari se măreşte porţiunea de cursă efectuată pe timpul accelerării şi frânării şi,
întrucât înălţimea de ridicare a sarcinii nu este mare, viteza medie va creşte cu puţin. În cele ce
urmează se prezintă modalitatea de alegere a vitezei de funcţionare a mecanismelor navale de
încărcat.
29
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
Considerând că viteza v creşte liniar în timpul accelerării, se poate determina distanţa
parcursă în timpul accelerării Sa:
v  ta
Sa  (2.2)
2
Dacă presupunem că timpul de frânare este de două ori mai mic decât cel de
accelerare, distanţa parcursă în timpul regimului tranzitoriu de accelerare şi frânare este:
v ta 
S t  Sa  S f   t a    0,75 v  t a (2.3)
2 2
Timpul de accelerare depinde de acceleraţia maxim admisă pentru deplasarea sarcinii
în siguranţă, ga, care de obicei variază în limitele:


g a  0,2  0,35 m / s2  (2.4)

Considerând mişcarea uniform accelerată se calculează durata accelerării,

v
ta  (2.5)
ga

şi distanţa parcursă pe durata regimului tranzitoriu.

v v2 (2.6)
S t  0,75 v   0,75
ga ga

Pentru valoarea medie a acceleraţiei ga = 0,25 m/s2, rezultă:

St  3 v2 (2.7)
Pe de altă parte, timpul total de ridicare a sarcinii cu viteza v la înălţimea H este:
H  St
T  ta  tf (2.8)
v

Utilizând expresiile anterioare se obţine:

H  St H  St H  St 2St H  St H  3v 2
T  ta  0,5 ta   1,5 ta    
v v v v v v (2.9)

În figura 2.1 sunt prezentate curbele T = f(v) construite pe baza expresiei (2.9) pentru
înălţimile de ridicare cele mai posibile, de 10 m şi 7 m.

30
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare

Fig. 2.1. Curbele T = f(v) pentru h = 10 m şi H = 7 m.

Din figura 2.1 se observă că pentru viteze de 1,2 - 2 m/s (în funcţie de înălţimea de
ridicare) timpul de ridicare rămâne practic constant.
Rezultă că la creşterea vitezei peste 1 - 1,2 m/s nu se obţine reducerea timpului de
ridicare în schimb se măreşte foarte mult puterea acţionării electrice, care, aşa cum am
menţionat, este direct proporţională cu viteza. De remarcat că practica confirmă aceste
concluzii.

Ca urmare, pentru înălţimi medii, până la 10 m, viteza nominală de ridicare a sarcinii

nominale adoptată de cele mai multe firme constructoare este de 0,75 ÷ 0,92 m/s (45 ÷ 55
m/min.), iar pentru înălţimi mai mari de 1,25 m/s (85 m/min.). În practică se întâlnesc uneori şi
viteze de 2 m/s (120 m/min.).

2.2.1 Reglarea în limite largi a vitezei.

Întrucât puterea motorului electric este determinată în funcţie de viteza nominală de

ridicare, vn, a sarcinii nominale, Gn, pentru utilizarea cât mai completă a puterii motorului şi
pentru scurtarea duratei ciclului de încărcare-descărcare se recomandă ridicarea cârligului gol
sau cu sarcină redusă, cu o viteză mai mare decât cea corespunzătoare sarcinii nominale. Se
pot admite în aceste cazuri şi acceleraţii mai mari decât la funcţionarea nominală.
Pentru a asigura creşterea automată a vitezei la funcţionarea în gol sau cu sarcină mică
şi în acelaşi timp pentru a simplifica schema de comandă este necesar să se utilizeze motoare
electrice a căror turaţie să crească automat la reducerea sarcinii.

31
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
În practica lucrului cu instalaţiile de încărcat, viteza de ridicare şi coborâre a cârligului
gol nu poate fi mărită peste o anumită limită, existând riscul slăbirii parâmei de tracţiune pe
toba vinciului şi încurcarea acesteia. În practică, viteza de ridicare şi coborâre a cârligului gol
este mai mare de 3 - 4 ori decât viteza nominală de ridicare a sarcinii. Câteva firme engleze
(de exemplu firma Clarke Chapmann) admit mărirea acestei viteze până la de
5 - 6 ori în raport cu viteza nominală.
Reglarea vitezei vinciului este solicitată şi pentru coborârea încărcăturilor. Pentru o
serie de mărfuri (laminate, mărfuri în saci) viteza mare de coborâre nu este dăunătoare. Sunt
însă şi alte mărfuri (aparate, obiecte din sticlă sau ceramică) care necesită limitarea vitezei de
coborâre. De asemenea pentru aşezarea fără şocuri, îndeosebi atunci când marea este agitată,
este necesară micşorarea vitezei de coborâre. În practica exploatării s-a constatat că viteza de
depozitare a sarcinii pentru o aşezare normală a acesteia este cuprinsă în limitele 0,1 ÷ 0,25
m/s.
Vitezele relative ale acţionării vinciului pe durata operaţiunilor de încărcare-descărcare
în funcţie de valoarea vitezei nominale se înscriu de regulă în limitele:
 viteza de ridicare a sarcinii normale 0.75  0.95vn
 viteza de ridicare a jumătăţii de sarcină nominală 1,5  1,7vn
 viteza de ridicare a cârligului gol 3  3,5vn
 viteza de coborâre a sarcinii nominale, sarcinii parţiale şi cârligul gol 2  2,5vn

2.2.2 Reducerea duratei regimului tranzitoriu.

Deoarece înălţimile de ridicare şi coborâre a încărcăturilor sunt relativ mici, durata

regimului tranzitoriu de accelerare şi frânare constituie o mare parte din timpul de lucru al
vinciului. Regimul de lucru fiind un regim intermitent de scurtă durată este însoţit de
numeroase porniri şi opriri, până la 500 de conectări pe oră şi chiar mai multe în unele cazuri.
Influenţa regimului tranzitoriu al acţionării se analizează din două puncte de vedere:
 influenţa curenţilor de pornire şi frânare asupra reţelei electrice de la bordul navei;
 durata accelerării şi frânării sistemului.
Pentru micşorarea duratei proceselor tranzitorii şi scurtarea pe această cale a ciclului
de lucru al vinciului este necesar:
 să se mărească cuplul de pornire al motorului;
 să se micşoreze momentul de volant, GD2, al electromotorului.

32
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
Puterea surselor de energie electrică la bordul navei având o valoare relativ redusă se
impune ca valoarea curentului de pornire pentru electromotorul de acţionare să nu depăşească
anumite limite. Deasemenea pentru motoarele de curent continuu valoarea curentului de
pornire este limitată şi de comutaţie astfel încât pentru protecţia colectorului curentul de
pornire se limitează la:
I p = (2 ÷ 2 ,5)I n (2.10)

Valoarea cuplului de pornire pentru motoarele asincrone corespunde datelor din

catalogul firmelor constructoare.
Motoarele electrice cu viteză mare au gabarite, greutăţi şi momente de volant mai mici
dar necesită pentru acţionarea vinciului mecanisme cu raport de transmisie mare, ceea ce
conduce la creşterea greutăţii şi a momentelor de inerţie pe partea de transmisie mecanică.
Deasemenea, creşterea raportului de transmisie are ca urmare reducerea randamentului
transmisiei.
Motoarele electrice cu viteză mică necesită rapoarte de transmisii mai mici în schimb
au gabarite, greutăţi şi momente de volant mai mari.

Din considerentele expuse mai sus se recomandă ca soluţii optime folosirea

motoarelor de curent alternativ cu turaţia 1500 rot./min. iar în cazul curentului continuu cu
turaţia până la 1700 rot./min.

2.3.Condiții de clasificare Germanischer-Lloyd

1. Instalaţiile de încărcare-descărcare sunt mecanisme de lucru ce se caracterizează prin existenţa

unui mare număr de regimuri de lucru, funcţionând cu viteze şi sarcini diferite ce se repetă ciclic.
2. Instalaţiile de ridicare de pe punţile deschise trebuie să fie construite astfel încât, dacă nu
sunt indicate alte cerinţe acestea să fie sigure în exploatare în gama de temperaturi ale
atmosferei de la + 45 grade până la -25 grade, iar pentru echipamentele lor electrice de la
+55 grade până la -25 grade.
3. Toate îmbinările cu şuruburi sau pene trebuie sa fie asigurate împotriva deşurubării şi
desfacerii accidentale.
4. Organele de comandă trebuie să fie executate şi amplasate în aşa fel încât direcţiile de
manevrare a manetelor, pârghiilor sau roţilor de comandă să corespundă cu direcţia de
deplasare a încărcăturii; rotirea roţii în sensul acelor de ceasornic este necesar să
corespundă cu ridicarea încărcăturii, cu micşorarea deschiderii şi cu rotirea spre
dreapta. Poziţia pârghiilor, manetelor sau roţilor de comandă precum şi a pedalelor
33
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
trebuie să permită manevrarea lor comodă. Organele de comandă pot avea un
dispozitiv de revenire automată în poziţia zero. Forţa necesară organelor de comandă nu
trebuie să treacă peste valoarea de 120 N în cazul acţionării manuale şi 310 N în
cazul acţionării prin pedală. Forţa necesară manevrării manetelor, roţilor şi altor elemente
de comandă folosite frecvent nu trebuie să depăşească 40 N.
5. Instalaţiile de ridicare cu acţionare electrică trebuie să fie prevăzute cu frâne de tip
închis, care să intre în funcţiune automat în cazul întreruperii alimentării dispozitivului
electric de acţionare şi să elibereze frâna la punerea sub tensiune a motorului electric.
6. Tamburele vinciurilor trebuie să aibă o lungime care să permită înfăşurarea cablului
într-un singur strat. În nici un caz nu se admite înfăşurarea cablului în mai mult de trei
straturi. Excepţie pot face instalaţiile grele şi bigile cu două balansine la care folosirea
tamburelor cu o înfăşurare în mai mult de trei straturi face obiectul unei examinări
speciale din partea GERMANISCHER LLOYD. Diametrul tamburului nu trebuie să fie
mai mic de 18 ori diametrul cablului. Tamburele vinciurilor acţionate mecanic, pe care cablul
se înfăşoară într-un singur strat, trebuie să aibă şanţuri elicoidale. Gulerele tamburelor,
inclusiv ale tamburelor pe care cablul se înfăşoară în mai multe straturi, trebuie să se
înalţe deasupra stratului de înfăşurare exterior cu cel puţin 2,5 ori diametrul cablului.
7. La instalaţiile de ridicare cu acţionare electrică alimentarea motoarelor electrice
trebuie să fie posibilă numai după ce manetele roţilor de comandă şi pârghiile
respective ale posturilor de comandă vor fi fixate în poziţie neutră. Se recomandă ca la
postul de comandă sau în apropierea lui să fie prevăzută o semnalizare a prezenţei
tensiunii în reţeaua de alimentare, de asemenea semnalizarea vizuală, şi deconectarea
alimentării electrice.
8. Scurtcircuitele, precum şi alte defecţiuni în circuitele de comandă ale dispozitivelor de
acţionare electrică, nu trebuie să ducă la pornirea sau continuarea funcţionării
dispozitivului de acţionare electrică, la modificarea sensului lui de rotaţie, la deblocarea
frânelor sau la menţinerea acestora în stare deblocată.
9. În imediata apropiere a postului de comandă a instalaţiei de ridicare, în limitele unei
mâini întinse a operatorului, se va monta un buton sau un întrerupător de siguranţă pentru
deconectarea circuitului principal al dispozitivului de acţionare electrică. Acesta trebuie să fie
vopsit în culoarea roşie şi să fie prevăzut cu inscripţia "STOP".
10. Nu este permisă utilizarea cablurilor electrice neizolate pentru alimentarea staţiilor
mobile de ridicare.
11. Trebuie sa fie exclusă posibilitatea conectării accidentale a dispozitivului electric de
34
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
acţionare.
12. Pivotul suportului bigii şi urechea balansinei trebuie, de regulă, să se afle pe
aceeaşi verticală.
13. Construcţia şi instalarea bigilor cu două balansine nu trebuie să permită răsturnarea
accidentală a bigii în plan orizontal în poziţiile extreme.
14. În cazul funcţionării bigilor destinate a lucra în telefon trebuie să fie asigurată
deplasarea liberă a încărcăturii, deasupra parapetului şi a ramei gurii de magazie, la un unghi
limitat de desfăşurare a cârligelor de sarcină ce nu va depăşi 120 grade.
15. Catargele şi coloanele trebuie să aibă cel puţin două reazeme rigide. Ca reazem
superior poate servi puntea unui ruf sau a unei suprastructuri suficient de rezistentă.
16. Grosimea pereţilor catargelor şi coloanelor care formează spaţii complet închise
trebuie sa fie de cel puţin 5 mm, iar în cazul celor care formează spaţii deschise sau pentru
ventilaţie de cel puţin 6,5 mm.
17. Grosimea pereţilor bigilor din oţel nu trebuie să fie mai mică de 4mm. Diametrul
secţiunilor bigii la vârf şi la suport nu trebuie să fie mai mic de 0,65 din diametrul bigii în
partea de mijloc.
18. Vinciurile şi troliile trebuie astfel montate încât unghiul de înfăşurare a cablului pe
tambur să nu depăşească 4 grade faţă de planul transversal al tamburului şi să asigure o
tensiune suficientă în cablu pentru a se realiza o înfăşurare corectă a acestuia pe tambur în
orice poziţie a bigilor, iar dacă este necesar se va prevedea şi un depănător sau un dispozitiv
de aşezare a cablului.
19. Cârligele de sarcină şi cheile de împreunare trebuie să fie executate prin forjare.
Folosirea cârligelor şi cheilor de împreunare lamelare va face obiectul unei examinări
speciale de către GERMANISCHER LLOYD în fiecare caz. Cârligele, cheile de
împreunare şi piesele pentru fixarea lor nu trebuie să aibă părţi proeminente şi muchii
ascuţite.
20. Diametrul rolelor pentru cablurile din oţel, măsurat la fundul canalului de ghidare,
trebuie să fie egal cu cel puţin 14 ori diametrul cablului, pentru cablurile mobile sub sarcină,
şi cu cel puţin 9 ori diametrul cablului, pentru cablurile nemobile sub sarcină.
21. Cheile de împreunare trebuie să fie forjate, drepte, prevăzute cu bolţuri, fixate în
urechi cu filet sau cu piuliţe. Bolţurile sau piuliţele trebuie să poată fi sigur blocate. Cheile
curbe (rotunjite) pot fi folosite în loc de chei de împreunare pentru sarcină sau pe traseu,
numai pentru parâme din fibre vegetale sau sintetice.

35
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
22. Pentru manevrele mobile, trebuie să se utilizeze parâme din oţel cu o inimă vegetală
şi cel puţin 114 sârme; utilizarea unor parâme cu mai multe inimi va face obiectul unei
examinări speciale a GERMANISCHER LLOYD. Se recomandă să se utilizeze sârme
având rezistenţa la rupere de la 1275 la 1770 N/mm2, având diametrul sârmelor din stratul
exterior al toroanelor de minimum 0,6 mm. Pentru manevrele fixe, trebuie să se utilizeze
parâme din oţel cu una sau mai multe inimi vegetale şi cu diametrul sârmelor din stratul
exterior al toroanelor de minimum 1 mm şi cu minimum 42 sârme. Se recomandă să se
utilizeze sârme cu rezistenţa de rupere de la 1275 la 1770 N/mm2

2.4 Alegerea sistemului de acționare și a componentelor acestuia

Alegerea sistemului de acţionare se face pe considerente economice în aşa fel încât

sistemul să fie simplu, robust, la nivelul tehnicii actuale, economic şi să satisfacă întru totul
condiţiile impuse. Dimensionarea şi alegerea elementelor componente din sistemul de
acţionare electromecanic comportă:
 dimensionarea şi alegerea elementelor mecanice din schema cinematică;
 alegerea motorului electric de acţionare; determinarea şi alegerea aparatajului
electric de comandă, de protecţie, de măsură, şi a dispozitivelor de siguranţă;
 elementele mecanice din schema cinematică se calculează în măsura în care
sunt necesare pentru a furniza datele cu privire la alegerea motorului electric şi a sistemului de
acționare electric.

2.4.1. Mecanismul de ridicare al sarcinii

Mecanismul de prindere a sarcinii cuprinde dispozitivul de prindere, în lanţ de care

se fixează elementul de ghidare a cablului de tracţiune, tamburul pentru înfăşurarea
cablului, cuplajul dintre tambur şi reductor, reductorul cu roţi dinţate cilindrice, cuplajul
dintre electromotor şi reductor, electromotorul de acţionare şi frâna electromagnetică.
Elemente componente:
 cablul de tracţiune
 roţi de ghidare
 tambur
 cuplaj cu bolţuri
 reductor
 cuplaj dinţat simplu
 motor electric
36
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
 frână electromagnetică.

2.4.2. Calculul transmisiei prin cablu

La calculul transmisiei prin cablu se ţine seama de următorii factori:

 condiţiile de funcţionare -solicitările din cablu
 materialul cablului
Condiţiile de funcţionare a transmisiei prin cablu sunt date conform STAS 4662-79.
Grupele de funcţionare ale mecanismului de ridicat sunt stabilite în funcţie de 2 factori:
 starea de încărcare (solicitarea)
 starea de funcţionare
Clasa de utilizare caracterizează timpul de funcţionare mediu Tz, prevăzut pentru
mecanismul respectiv exprimat în ore. Timpul de utilizare mediu zilnic Tz pentru un mecanism
se determină luând în considerare următoarele elemente:
 numărul de cicluri pe zi, Nz;
 numărul de cicluri pe oră pentru fiecare schimb, Nc1, Nc2, Nc3
 timpul de funcţionare al mecanismului respectiv într-un ciclu, tm [ore]
 durata totală a ciclului tc [ore]
N c1  N c 2  N c 3  14 [cicluri / oră ]

N c 2  8N c1  N c 2  N c 3   336 [cicluri / zi]

Tm  96,869[ s]  0,026 [ore]

Tc  256,865[ s]  0,071 [ore]

Tz  t m  N z  0,026  336  8,736 [ore]

Pentru Tz  8,736 se alege clasa de utilizare T7 căreia îi corespunde o durată de

serviciu de 25 000 ore de utilizare intensivă. Din tabelele II STAS 4662-79 alegem starea de
funcţionare 4 pentru condiţiile de funcţionare cu solicitări inferioare. În funcţie de clasa de
utilizare şi starea de solicitare aleasă, mecanismul se încadrează în grupa de funcţionare M6.

2.4.3. Dispozitivul de prindere al sarcinii

Dispozitivul trebuie să permită o prindere rapidă şi sigură a sarcinii în vederea

realizării unei mari productivităţi şi siguranţă în funcţionare. În acelaşi timp se urmăreşte ca
greutatea proprie a dispozitivului să fie cât mai mică fiind o sarcină inutilă. Conform

37
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
STAS 4662-79 pentru grupa de funcţionare M6, la sarcina nominală 4 tf am ales
modelul 11 al cârligului, din tabela 10 cu clasa de rezistenţă S.
Din STAS 1944-81 corespunzător numărului de model am ales un cârlig S11 253-S,
unde notaţiile au următoarele semnificaţii.
 S, cârlig forjat simplu brut
 11, numărul modelului
 253, lungimea cârligului
 S, clasa de rezistenţă a cârligului

2.4.4. Calculul de alegere al lanțului

Se dimensionează diametrul zalei dz. Zala lanţului este solicitată ca întindere,

încovoiere şi strivire. Pentru uşurarea calculelor se neglijează atât efectul formei zalei cât
şi nedeterminarea sa statică interioară, admiţând o repartiţie uniformă a forţei de tracţiune
pe secţiunea transversală a celor două porţiuni rectilinii ale zalei. Se alege un lanţ calibrat
obişnuit la sarcina de 4tf, conform STAS 795-80 tip NS cu d z  22 mm, pasul p  61 mm,

lăţimea zalei b  67 mm. Lanţul este de tip NS22 STAS 7951-80:

 sarcina la deformare 60 000 [tf];
 sarcina de rupere este de 160 000 [Nj];
 masa pe metru liniar 8,2 [Kg/m];
 lanţul are 4 zale.

2.4.5. Calculul cablului de acțiune

Legătura cinematică între cârligul de agăţare a sarcinii şi tamburul de sarcină se

asigură prin intermediul cablului de tracţiune.
Se folosesc cabluri de oţel rotunde compuse, executate din sârmă de oţel mată cu sens de
înfăşurare Z/S fiind indicate în STAS 1689-80. Solicitante de rezistenţă la care sunt supuse
cablurile sunt:
 solicitarea de întindere la ridicarea sarcinii
 solicitarea de încovoiere la înfăşurarea pe tambur
 solicitarea de tensiune datorită înfăşurării pe elice
 solicitarea suplimentară datorită frecării firelor unul de celalalt şi care
se consideră în calcule ca fiind un coeficient luat în calcule de
solicitarea deîncovoiere.
38
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
Cablul se alege pe baza solicitării de întindere. Se calculează o sarcină teoretică de
rupere la solicitarea de întindere:
Fnt  cF / 88  Fnt  2538 [Kgf ] (2.11)

C  4,5 coeficient de siguranţă la tracţiunea pe tambur. Pentru Fnt  2538 [Kgf ] se alege

cablul SIL-22-6 19-1760 Z/S conform STAS 1689-80, unde notaţiile au următoarele
semnificaţii:
 22, diametrul în mm;
 6, numărul de teroane;
 19 numărul de fire;
 Z/S numărul de înfăşurări a firelor în toroane şi al teroanelor în funie.

2.4.6 Determinarea elementelor principale ale tobei

În funcţie cu diametrul ales pentru transmisia prin cablu, diametrul de înfăşurare al

cablului pe tambur se determină în conformitate cu cele prezentate la paragraful anterior.
Toba este de construcţie simplă, cu un şanţ elicoidal pe suprafaţă cilindrică, în care se
înfăşoară cablul de oţel. Profilul canalelor în funcţie de diametrul cablului ales se
determină după STAS 6979-72. Forma canalelor este dată în figură iar dimensiunile sunt
următoarele:
 diametrul nominal cablu D  22 mm
 raza = 12 mm
 pasul p = 24mm
 înălţimea h = 7 mm
Lungimea părţii canelate se determină astfel pentru tamburul pe care se înfăşoară o
singură ramură de cablu:
L  H i  i /  D  d   n1  n2  p , unde: (2.12)

 H = înălţimea de ridicare H = 18 mm ;
 i = raportul de transmisie al mecanismului i = 1 ;
 D = diametrul tamburului Dt = 0,5 m;
 n1 = numărul de spire de siguranţă n = 2, n = 3;
 n 2 = numărul de spire necesar pentru prinderea cablului pe tambur n = 2-4 spire;
 p = pasul p = 0,024;
L  18  1 /  0,64  0,022  3  0,024  0,351 [m] (2.13)
39
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
Unghiul de înclinare al şanţului elicoidal este dat de relaţia:
tgP  P / TTDT 0,024 / TT  0,64  0,012 ;   0  45 . (2.14)
Tamburul se execută: construcţie turnată din oţel sau construcţie sudată din
tabla OL. Tabla este supusă la o presiune exterioară uniform distribuită. Grosimea
peretelui tobei ce se execută se determină pe baza solicitărilor la compresiune transversală,
deoarece la tobele de dimensiuni obişnuite eforturile unitare datorate solicitării la tensiune şi
încovoiere sunt foarte mici în raport cu prima solicitare.
Grosimea peretelui se determină cu relaţia:
b  0,02B  6.10 mm ; b  0,02  640  6....10  18,8 mm .

Se alege dimensiunea STAS b  20 mm .

2.4.7. Alegerea cuplajului

Cuplajul se alege în funcţie de efortul la care este supus pe durata solicitării

precum şi de natura acestuia.
Ţinând seama de acestea, am folosit un cuplaj dinţat STAS 6589-74. Aceste
cuplaje permit deplasări radiale, mici, unghiulare şi axiale. Deplasările axiale sunt de 2-8
mm. Ca element de bază la alegerea cuplajului se consideră valoarea momentului
rezistent transmis.
Forma, dimensiunile, parametrii principali, materialele şi indicaţiile pentru alegerea
cuplajului se găsesc în STAS 6589-74.
Am ales cuplajul dinţat tip 3 model IPTCM cu momentul maxim de transmisie 3150
[Nm].

2.4.8. Reductorul

Reductoarele folosite la maşinile de ridicat sunt de o construcţie specială, din cauza

condiţiilor de funcţionare caracterizate printr-un număr mare de accelerări şi frânări a
corpurilor în mişcare şi din cauza condiţiilor de montare specifice într-un spaţiu cât mai
redus, pe părţile mobile ale macaralelor, supuse la şocuri mecanice.
Reductorul se alege cunoscând puterea pe care trebuie să o transmită raportul de transmisie
precum şi regimul de funcţionare.
În cazul macaralei puterea de transmisie se determină cu relaţia:
Ps  QN  q V N /  t [Kw ] , unde (2.15)

QN  q - greutatea de ridicat în [KN];

40
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
V - viteza de ridicare în [m/s];
 t - randamentul total al mecanismului Pentru un troliu în trei trepte cilindrice randamentul

este:  t   red
3
 tambur cuplaj  0,87
Ps  3[tf ]  27,57 [Kw ]

Conform 3TAS 6850-69 am ales un reductor cilindric cu seria 3H1001 şi cu următoarele

caracteristici:
 At = 610 mm, distanţa dintre arborele de intrare şi cel de ieşire;
 Ai = 160 mm, distanţa dintre primul şi al doilea arbore;
 Ag = 200 mm, distanţa dintre al doilea şi al treilea arbore;
 A3 = 250 mm, distanţa dintre al treilea şi ultimul arbore;
 Lmax = 1031 mm, lungimea totală a reductorului.
Reductorul este cu cumulare de viteză pe treapta a II-a.

2.4.9. Rolele de egalizare și ghidare

Rolele pentru cablul de oţel se execută prin turnare din fontă sau oţel. De
asemenea se mai pot confecţiona prin sudare din platbandă de oţet. La aceste role se
deosebesc următoarele elemente:
a. o bandă care are la periferie un şanţ corespunzător cablului;
b. butucul rolei care se roteşte liber pe un ax fix;
c. discul circular de legătură.
Raportul minim dintre diametrul de ghidare şi de conducere a cablului în funcţie de
unghiul de înfăşurare trebuie să corespundă relaţiilor:
pentru D=25 d = 22 mm D = 25-22 = 550 mm. Din STAS 3208-72 am ales diametrul de
înfăşurare: D = 550 mm.

2.4.10. Schema cinematică de acționare a vinciului cu transmisie mecanică

Fig. 2.2 Schema cinematică de acţionare a vinciului cu transmisie mecanică

41
Navă cargo de 7000 tdw. Analiza dinamicii sistemului Motor Diesel–Generator sincron cu regulatoare de tip PI.
Instalatia de încărcare-descărcare
Vinciul de acest tip se compune din tamburul de sarcină 1 fixat pe axul 2 împreună cu
tamburii de manevră 3. Axul este cuplat prin reductorul cu roţi cilindrice 4, cu electromotorul
6 şi frâna electromagnetică 5.
Reductorul cu roti dinţate cilindrice are randament ridicat, circa 0,8-0,85 şi moment de
inerţie redus, comparativ cu alte tipuri de reductoare.
Vinciurile de acest tip se construiesc cu raport de transmisie constant sau reglabil în 2
trepte cu ajutorul unui schimbător manual de viteză. Executarea transmisiei mecanice cu 2
trepte de reglare duce la dublarea numărului treptelor de reglare oferită de schema electrică de
comandă, ceea ce face să crească productivitatea vinciului de încărcare.
În tabelul 2.1. se prezintă câteva date tehnice ale unor vinciuri de 1,5 şi 5 t acţionate cu motor
de curent continuu şi cu motor de curent alternativ.
Tabelul 2.1
Caracteristici tehnice Curent continuu Curent alternativ
Capacitatea nominală de încarcare [t] 1,5 3 5/3 1 1,5 5/3
Diametrul tamburului de sarcină [mm] 350 400 500 350 400 500
Tipul reductorului Cu o viteză 2 viteze Cu o viteză 2 viteze
Raport de transmisie 15,75 23,34 48,6/ 35 48,6 95,5/
28,6 52
Viteza nominală de încărcare a 59 54 32,6/ 57 48,5 28,4/
încărcăturii nominale [m/min] 56,5 52,8
Viteza maximă de ridicare a unei 1,2 1,2 1,2 1,01 1,01 1,01
jumătăţi de încărcătură nominală
raportată la viteza nominală
Viteza minimă de coborâre a 0,085 0,055 0,0604/ 0,2 0,19 0,19
încărcăturii nominale raportată la viteza 0,054
nominală
Viteza maximă de ridicare a cârligului 2 2 2 1,04 1,04 1,04
gol raportată la cea nominală
Viteza maxim[ de coborâre a cârligului 1,7 1,7 1,6 1,04 1,04 1,04
gol raportată la cea nominală
Puterea motorului [kW] 17,7 32,3 32,6 20 32 32
Viteza nominală de rotaţie, rot/min 670 740 740 1400 1410 1411

42