1

Volumul

NOTE DE CURS
Catedra de Propedeutica si Materiale Dentare

Tehnologia
ProtezelorDentareFixe
1
 C O R P O R AT E G R A P H I C S A N D C O M M U N I C AT I O N S

Manuscris original

 Copyright Prof. Dr. Ion Patrascu

Catedra de Propedeutica si MaterialeDentare
Facultatea de Stomatologie
U.M.F. „Carol Davila”, Bucuresti
Adresa: Str. Eforie, Nr. 4-6, Sector 5, Bucuresti
Telefon/Fax: 313.53.77

Cuprins
Introducere i

CAPITOL UL 1

How To Customize This Manual 1

About the “Picture” Icons 1

Section Breaks are Key 2

About Pictures and Captions 2

How To Generate a Table of Contents 3

How To Create an Index 3

How To Change Headers and Foo

ters 3

How To Save Time in the Future 4

How To Create a Document 4

More Template Tips 4

CAPITOL UL 2

How To Customize This Manual 1

About the “Picture” Icons 1

Section Breaks are Key 2

About Pictures and Captions 2

How To Generate a Table of Contents 3

How To Create an Index 3

How To Change Headers and Footers 3

How To Save Time in the Future 4

ii
 1
Capitolul

PROTEZELE DENTARE - GENERALITATI

Restaurarile dentare pot fi realizate prin doua metode:

 directe (obturatii)
 indirecte (unidentare/pluridentare)
Proteza reprezinta piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau
partial) un organ (dintii).
Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator).
Clasificarea protezelor:
1. proteze dentare;
2. proteze chirurgicale;
3. aparate ortodontice.

Protezele dentare
Protezele dentare sunt piese mecano-protetice care restaureaza
morfologia unui dinte sau a unei arcade intrerupte de edentatie partial sau total,
restabilind prin aplicarea lor functionalitatea dintelui sau a arcadei respective, a
sistemului dento-maxilar.

Clasificare:
1. Dupa gradul de restaurare, de refacere morfologica:
 Proteze dentare fixe: fixate pe infrastructura dentara in principal
prin frictiune si secundar prin cimentare.
Sunt :
1) unidentare=microproteze-ce refac morfologia unui
element dentar.
2) pluridentare- ce refac morfologia mai multor elemente
dentare (1 pana la 4 dinti absenti ).
  Proteze dentare mobilizabile(proteze partiale) refac partial
morfologia de arcada (la nivelul edentatiilor : uniterminale,
biterminale,latero-terminale, fronto-terminale, mixte)
Sunt proteze partiale :
1) Acrilice
2) Scheletate
 Proteze mobile (totale)-restaureaza integral morfologia si
functionalitatea aparatului dento-maxilar (ADM) , a
sistemului dento-maxilar.

Protezele chirurgicale
Protezele chirurgicale inlocuiesc partial sau total organe afectate din zona
maxilo-faciala (lobi, pavilion de ureche, nasul in totalitate, proteze oculare ). Se
fixeaza cu adezivi speciali, pe baza de cianoacrilati de tesuturile restante si
corecteaza morfologia si functionalitatea zonei maxilo-faciale lezate.
In chirurgia oro-maxilo-faciala (OMF) sunt specifice aparatele tip obturatoare,
care refac morfologia ososa a zonelor afectate in special de formaţiuni maligne,
ele aplicandu-se dupa rezectia acestora.

Aparatele ortodontice
Aparate ortodontice-au rol in corectarea anomaliilor de pozitie, a
incongruentelor, a inghesuirilor dentare.
Sunt:
1. Mobile;
2. Fixe.

Edentatia
Absenta unui dinte (sau a mai multora ) de pe arcada =edentatie.

Clasificarea edentatiei :
 partiala:
a) redusa (lipsa 1-4 dinti);
b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie
subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala
mobilizabila.
 totala:
-absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie
unimaxilara);

4
 -absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie
bimaxilara).

Restaurarile protetice fixe: se aplica pe dintii stalpi =infrastructura

dentara prin:
 frictiune + cimentare =varianta clasica cu cimenturi conventionale
(FOZ);
 frictiune +adeziune =cu cimenturi moderne (rasinice, ionomere=CIS
sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

Cauzele leziunilor dentare:

 Caria dentara: simpla/complicata;
 Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica;
 Fracturile dentare.
 Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin
restaurari morfologice directe (obturatiile).
 Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice
indirecte.

Leziunile dentare:
 cu lipsa de substanta (caria, abraziunea, fracturile,
displazia=leziunea preexistenta eruptiei; de obicei in zona de
colet).
 fara lipsa de substanta = anomalii dentare:
 de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus);
 de volum (forma nanica a incisivului lateral superior);
 de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie)
 de culoare (datorita igienei bucale defectuoase,
medicamente cu sulf, bismut si tratament conservative si
restauratoare defectuoase).

Campul protetic:
Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu
restaurarea protetica fixa; aceste elemente sunt:
 bontul dentar+tesuturile parodontale;
 dintii vecini +ariile de contact;
 dintii antagonisti +zonele de contact ocluzal =zonele de „stop
ocluzal”;
 relatia de ocluzie.

5
6
 2
Capitolul

PROTEZELE FIXE UNIDENTARE

– DESCRIERE, CLASIFICARE -
Caracteristicile protezelor fixe unidentare:
 restaureaza morfofunctionalitatea unui elemenet dentar;
 proteze de mare precizie;
 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea
riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice –L.P.).

Clasificarea protezelor fixe dentare:

1. Dupa volumul tesuturilor dentare restaurate:
 incrustatii (restaurari protetice indirecte care refac partial
morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar).
 coroane de acoperire (de invelis) – refac un mare volum de
tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt:
 coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile);
 ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate
pentru cazurile clinice afectate parodontal; se obtin prin
turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag
situat la 1,5mm de colet;
 coroanele de invelis partiale (onlay-uri) acopera o parte din
fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C, PM), 4/5 (M);
 coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor
dentare. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu
ajutorul unui pivot, continut in dispozitivul radicular al coroanei.
2. Dupa aspectul estetic:
 proteze unidentare fizionomice , care refac integral fizionomia
dintelui afectat:
 coroane polimerice (acrilice, diacrilice);
 coroane ceramice (integral ceramice, metalo-ceramice);
7
  croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica).
 proteze unidentare nefizionomice , care se obtin din aliaje nobile
de diferite culori: galben=aur, alb-argintiu=Ag-Pd, alb-
cenusiu=Ni-Cr.
 proteze unidentare mixte:
 metalo-polimerice;
 metalo-ceramice;
 metalo-compozite.
3. Dupa indicatiile clinice:
 pentru protectia dintilor cu hiperestezie; expusi la fracturi;
 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si
reechilibrarea ocluzala;
 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si
onlay=coroane);
 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri
care vor favoriza agregarea PPS.;
 pentru corectarea anomaliilor (de culoare, forma, numar).
 coroane de acoperire pentru punti de hemiarcada, punti totale;
 coroane de substitutie.

4. Dupa tehnologie:
 restaurari fixe turnate;
 polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare
(coroane metalo-compozite);
 sinterizarea (arderea, ceramizarea)-pentru restaurarile ceramice si
metalo-ceramice.

8
 3
Capitolul

INCRUSTATIILE METALICE

Definitie:
Incrustatiile sunt proteze fixe unidentare de mica dimensiune (cea mai
mica dimensiune) care restaureaza partial morfologia coronara.

Caracteristici:
 Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare precizie ;
 Se obtin prin parcurgerea stricta a etapelor clinico-tehnice, din
materiale specifice, scumpe, tip aur (inlay gold, inaly gold SOFT),
mase ceramice si rasini compozite (cavitati clasa III-pe dintii
frontali , cavitati clasa I –dintii premolari, molari la persoanele de
sex feminin)
 Se indica pentru inlocuirea obturatiilor din amalgam (rezistenta
mecanica mai mare), precizie in restaurarea morfologiei (punct de
contact)
 Ca element de agregare pentru puntile de mica amplitudine-
necesita dotare si experienta clinica , o echipa medic-tehnician de
exceptie.

Indicatiile incrustatiilor:
 Ca si celelalte tipuri de coroane, pentru restaurarea morfologiei
coronare distruse sau afectata, modificata datorita proceselor
carioase, traumatismelor, abraziunii inlocuind obturatiile ;
 Pentru terapia de imobilizare a dintilor mobili din afectiunile
parodontale –sub forma de inlay intratisular dar in special inlay
extratisular sau pinlay

9
  Ca element de agregare a puntilor speciale , a puntilor mici (1, 2
elemente) , tip incrustatie in incrustatie=agregare labila la un
capat.
 Ca element proprotetic, pentru agregarea pintenilor ocluzali, ai
crosetelor turnate (PPS);
 Aceste indicatii sunt limitate de caracteristicile mentionate
anterior : dificultati clinice in prepararea cavitatilor ; dotare
tehnologica si clinica insuficienta-lipsa de experienta ; pretul
uneori prohibitiv pentru pacienti datorita materialelor specifice.

Clasificarea inscrustatiilor - dupa topografie si intinderea leziunii:

 incrustatii intratisulare - inlay - limitate marginal de pereti
suficient de grosi de tesut dur (smalt);
 incrustaţii extratisulare – onlay - acopera 3 din 4 fete axiale sau 4
din 5 la dintii cuspidati –premolari, molari=incrustatii
extratisulare=coroane partiale-cele mai precise tipuri de proteze
fixe unidentare.
 incrustaţii intra-extratisulare - pinlay - cand inlay prezinta un
sistem retentiv tip pivot.

Etapele clinico-tehnice de realizare

a incrustatiilor metalice
Pentru obtinerea incrustatiilor ca in toate tehnologiile protezelor dentare
trebuiesc parcurse etape clinico-tehnice specifice.

1. Examenul clinic:
 Se examineaza riguros tipul de leziuni odontale (procese carioase),
fracturi, abraziuni.
 Tratamente odontale simple, complicate.
 Se pune diagnosticul odontal : leziuni odontale simple sau
complicate tratate sau netratate + solutia protetica (se stabileste
indicatia de tratament cu sau fara).

2. Pregatirea dintilor:
In tehnologia incrustatiilor (intratisulare, extratisulare) dintii sunt
pregatiti pentru onlayuri/inlayuri-cavitati intracoronare cu forme geometrice
retentive. Se frezeaza fetele axiale ale dintilor ce vor fi acoperite cu acest tip de

10
incrustatie.Se frezeaza cu freze diamantate pentru onlayurile pe dintii frontali :
incisivul central, canin (3/4)-trei din fetele axiale-2 proximale + fata orala, si
(4/5) patru din cinci din fetele coronare pentru dintii cuspidati (molari,
premolari).

Prepararea cavitatilor pentru inlayul intratisular

Pentru prepararea cavitatilor intracoronare se aplica principiile lui Black:
 Peretii verticali ai cavitatilor vor fi paraleli, suficient de grosi si
inalti, usor divergenti ocluzal sau proximal.
 Peretii verticali formeaza cu peretele parapulpar un unghi drept,
bine exprimat de inlayul metalic ;
 Unghiul de intalnire intre pereti si marginile peretilor verticali vor
fi rotunjite pentru inlayul ceramic.
Prepararea unghiurilor rotunjite la inlayul ceramic contribuie la
eficientizarea imbinarii adezive si evitarea fracturilor (stratul subtire ceramic e
fragil).
Inlayul metalic prezinta marginile ascutite, au suficienta rezistenta
mecanica si sunt indicate pentru adaptarea marginala prin BRUNISARE.
Adancimea preparatiei
 aproximativ 2 mm.
 mai mare de 2 mm pentru inlayul ceramic
 pentru inlay metalic va fi mai mica de 2 mm dar nu
foarte mult pentru ca trebuie sa existe retentie.
Preparatia va fi plasata in axul de transmitere a fortelor ocluzale, iar
marginile cavitatilor pentru incrustatia metalica se bizoteaza accentuat: 30-45º.
Pentru inlayul ceramic bizotarea va avea valori mici de 5-10º.
Bizotarea - reprezinta prelucrarea marginala cu freze fissure metalice sau
diamantate inclinate 30-45º pentru inlayul metalic si pana in 10ºla inlayul
ceramic.

Caracteristicile de preparare a cavitatilor:

Cavitatile simple – clasa I, III, V - sunt restaurate cu inlayuri
(intratisulare) simple.
Cavitatile de clasa I au forma aproximativ dreptunghiulara situate in centrul
suprafetelor ocluzale ale premolarilor, molarilor iar marginile vor fi rotunjite
(bizotate).
Pentru retentia inlayurilor simple se recomanda o adancime suficienta (2
mm) si pereti verticali-marginali limitanti-suficient de grosi altfel se
fractureaza.
Cavitati clasa III-sunt protezate de regula cu inlay ceramic sau de
compozit.

11
Se prepara sub forma unei casete triunghiulare cu unghiurile rotunjite-pentru
inlayul ceramic sau cel din ceramica. Peretii verticali sunt usor divergenti
pentru a facilita insertia.
Cavitati clasa V-se prepara in forma reniforma. Se afla situate pe fetele
vestibulare ale premolarilor si molarilor, mai rar canin.
Cavitatea este bizotata marginal sau nu. De regula sunt metalice la
molari.
Cavitatile duble (clasa a II-a) - sunt restaurate cu inlayuri intratisulare .
sunt compuse dintr-o cavitate verticala care dupa preparare elimina de pe fetele
proximale procesul carios. Peretii verticali sunt divergenti spre ocluzal si
marginal (distal). Marginile sunt bizotate. Pe fata ocluzala a premolarilor,
molarilor se afla cavitatea orizontala de retentie cu forma de delta (in coada de
randinica).
Cavitatile triple – MOD (mezio-ocluzo-distale) - sunt restaurate cu
inlayuri triple. Se indica ca elemente de agregare pentru puntile mici si in
imobilizarile de durata ale dintilor mobili.Preparatia cuprinde 2 cavitati
proximale (mezial si distal) cu aceleasi caracteristici de preparare ca la
incrustatia dubla si o cavitate ocluzala ce uneste cele 2 cavitati cu adancime de
2 mm. Marginile vor fi bizotate ca la inlayul metalic.
La inlayul ceramic marginile vor fi usor bizotate atat la nivelul cavitatii
orizontale cat si la nivelul celor verticale.
Pentru inlayul ceramic se indica anterior prepararii definitive a cavitatii
sa se trateze plaga dentinara (liner+obturatie de baza cu ciment ionomer de
sticla).

Prepararea pentru incrustatia extratisulara (onlay):

 Se frezeaza din fetele proximale (meziala si distala) aproximativ
1mm, planandu-se aceste fete si fiind orientate convergent oral sau
spre palatinal.
 Fata orala la onlayuri de pe dintii frontali se reduce 0,5-0,75mm
pana la 1 mm.
 La canin in 1/3 incizala se frezeaza la 45º.
 Preparatia este continuata de un sant situat pe fata proximala care
se va prelungi cu 1 sant de retentie retroincizal unit cu cel
proximal de pe fata distala.
 Preparatiile sub forma de santuri proximale au rolul de retentie.
 Onlayul ocupa fata orala si cealalta jumatate de fata.
 Aceleasi principii de preparatie pentru onlayurile indicate pe dintii
cuspidati (PM, M) dar santul retentiv e pe fata ocluzala cara va fi
preparata la nivelul cuspidului palatinal, reducerea fetelor
proximale si ocluzala cu 0,5-1mm pana cand fetele proximale sunt
planate.

12
  Santurile proximale sunt unite de un sant ocluzal retentiv.

Prepararea pentru incrustatia intratisulara (pinlayuri):

 Au suplimentar pivoturi pentru suplimentarea retentiei.
 Sunt preparatii la nivelul cuspizilor sub forma de santuri sau
orificii intracoronare in care intra pivoturile de retentie.

Observatie clinica:

Onlayurile si inlayurile sunt incrustatii extratisulare indicate ca elemente de agregare

pentru punti de mica dimensiune si pentru imobilizarea dintilor cu grad de mobilitate
de la 1-3. Se indica pe dinti cu fetele vestibulare normal colorate sau indemne de
carie, dinti voluminosi si forma cilindrica a coroanelor (PM, M).

3. Amprentarea:
Amprentarea se realizeaza in cabinet dupa ce la nivelul coroanelor s-au
preparat incrustatiile.
A,prentarea reprezinta reproducerea cu mare fidelitate a elementelor
campului protetic; realizandu-se cu metode si materiale speciale.

Metode de amprentare:
In tehnologia incrustatiilor se indica urmatoarele metode de amprentare:
 Metoda de amprentare clasica (cu tub metalic);
 Metoda de amprentare cu materiale elastice.

1. Metoda clasica de amprentare:

Etape:
1. Amprenta cu tub metalic (Cu, Al). Modern este inlocuita de inele
calcinabile (din poliester). Este o amprenta unidentara (unitara).
Tubul metalic este o portamprenta unidentara adaptata intim pe
preparatie iar pentru inregistrare se umple cu material de preparatie tip
KERR, STENTS sau elastomeri de sinteza (siliconici, polieterici).
Rezulta astfel o amprenta unidentara . In incrustatiile MOD se justifica
amprenta cu inel.
2. Supraamprentarea:
Inregistreaza celelalte elemente ale campului protetic si anume dintii
vecini +intreaga arcada.
Amprenta se ia pe arcada , este o amprenta de situatie. Supraamprenta
inregistreaza campul protetic. Se efectueaza cu materiale rigide (GIPS)-
azi abandonat.
13
 Azi se realizeaza cu elastomeri de sinteza (siliconi chitosi) –frecvent
utilizati.
3. Amprentarea dintilor antagonisti:
Se amprenteaza cu materiale elastice alginice (ELASTIC, YPEEN,
SEPTALGIN).
4. Inregistrarea relatiei de ocluzie se realizeaza cu:
 folie de ceara;
 elastomeri speciali :siliconi speciali sau polieteri;
 pasta oxid de zinc (ZOE) aplicata pe suport textil.
Observatie clinica:

Amprenta dintilor antagonisti +inregistrarea ocluziei se fac cu aceleasi materiale si

metode cand se amprenteaza integral arcadele dentare (amprente globale sau de
arcada :arch impression).

Inregistrarea ocluziei nu se realizeaza cand arcada antagonista este integra si sunt

suficiente unitati masticatorii. Modelele se pozitioneaza in PIM (pozitia de
intercuspidare maxima) manual.

Amprenta clasica este o metoda foarte exacta datorita amprentei unitare cu

tub metalic sau cu inel. Cea mai precisa este cea cu materiale
termoplastice :STENTS, KERR ce reproduc toate detaliile preparatiei :forme,
unghiuri, santuri, etc. Amprenta cu tub este foarte fidela datorita distributiei
uniforme a materialului termoplastic intr-un strat foarte subtire.
Spre deosebire de materialele siliconice , materialele rigide termoplastice
inregistreaza cu maximum de fidelitate detaliile preparatiei. Siliconii reproduc
unghiuri drepte rotunjite si dau impresia de amprenta perfecta.
Este o metoda putin utilizata in practica, inlocuita de metoda cu materiale
elastice.

2. Metoda de amprentare cu materiale elastice

In tehnologia incrustatiilor se indica amprenta de arcada cu materiale
elastomere. Elastomerii cei mai utilizati sunt siliconii de aditie si polieterii.

Amprenta de arcada monofazica (cu un singur material):

 Materialul se aplica in portamprenta individuala prevazuta cu
sisteme de retentie, orificii si stopere interne cu rol in dirijarea
materialului de amprenta.
 Este cea mai indicata in tehnologia incrustatiilor.
 Elastomerii de aditie indicati :EXAFLEX G.C (Fuji)-culoare roz,
PANASIL PLUS (Kettenbach)-culoare albastra si elastomerii
polieterici –IMPREGUM F-prezinta modificari volumetrice

14
 minime (mici coeficienti de contractie), rezultand amprente de
mare precizie.

Metoda de amprentare in dublu amestec (bifazica):

Etape:
 Se amprenteaza intreaga arcada cu material elastomeric
chitos=amprenta primara de precizie mica.
 Amprenta finala de precizie se realizeaza cu material elastomeric
siliconic, polieteric sau polisulfidic (tiocauciucuri)=amprenta de
corectare.
Observatie clinica:

Pentru amprentare corecta se indica prelucrarea amprentei primare ce consta in

sectionarea lamelelor interdentare si practicarea unor santuri de degajare pentru
siliconul semifluid.De asemenea se sectioneaza si siliconul patruns subgingival.

Aceste pregatiri se indica pentru a stopa eventualele deformari ale amprentei atunci
cand aplicam al 2-lea material de amprentare.

Nepregatirea amprentei primare accentueaza deformarile generand imprecizii.

Amprenta in dublu amestec (bifazica) se indica a se realiza in linguri

standard metalice, nedeformabile. Se contraindica lingurile din material plastic.

Alte metode de amprentare cu materiale elastice.

Metoda dublului amestec cu aplicarea simultana a celor 2 materiale in
lingura si pe bont cu seringa.
La produsele de amprentare proaspete se pot utiliza procedee de
amprentare in dublu amestec simultane de tip WASH/LAVIS TECHNIC.
Cand materialul de amprentare are termen de valabilitate incert se indica
amprenta de corectare in dublu amestec (se ia amprenta primara, se asteapta
priza si se face corectarea apoi se ia amprenta finala . La WASH/LAVIS
TECHNIC nu se asteapta priza). Metoda de corectare e cel mai frecvent
utilizata in tehnica.
In practica curenta se amprenteaza eronat (in tehnologia
incrustatiilor)numai un cadran de arcada-amprenta de hemiarcada (segmentara).
Aceasta amprenta este contraindicata deoarece genereaza inaltarea de ocluzie
datorita modelului pe care se lucreaza (model segmentar cu cheie diastala de
ocluzie).

15
 4. Modelul de lucru:
Reprezinta reproducerea in marime naturala a elementelor campului
protetic. Se obtine dupa turnarea amprentei.
Modelul de lucru se obtine prin turnarea in amprenta a unor materiale
speciale de modele.

Materialele de modele utilizate in tehnologia protezelor fixe:

 gipsuri dure /superdure ;
 rasini compozite pe baza de rasini epoxidice (EPOXIDIE)-
materialelsuperioare gipsurilor superdure deoarece conserva
integritatea preparatiilor (nu se sparg marginile). Sunt scumpe ,
putin utilizate in tehniologia modelelor de lucru.
 ionii metalici electrodepusi =model galvanic ; se utilizeaza rar, in
scop de cercetare ; este o metoda laborioasa.

Tipuri de modele de lucru:

 Model de arcada cu bonturi mobilizabile –cel mai indicat in
tehnologia protezelor fixe;
 Model cu bont fix (monobloc);
 Model de hemiarcada cu cheie distala de ocluzie si bont fix
(monobloc) sau bont mobilizabil ;
Observatie:

In tehnologia incrustatiilor se contraindica modele monobloc de arcada sau

hemiarcada.

Avantaje modelelor cu bonturi mobilizabile:

 Se pune in evidenta zona de inchidere marginala ;
 Se realizeaza relatia de contact cu dintii vecini ;
 Se evita deformarea machetelor ;
 Modelajul fetelor axiale poate fi controlat si finisat cu mare
exactitate;
 La modelele cu bonturi detasabile se evita gravajul arbitrar.
Tehnica obtinerii modelelor enumerate-vezi L.P.Conditionarea
amprentei. Turnarea gipsului.

16
Modele speciale:
1. Fara pinuri - tip ACCU-TRACK
Segmentele sectionate sunt mentinute prin retentie intr-un
conformator din material plastic. Fixarea se realizeaza cu cimenturi
ionomere (are loc o cimentare/lipire).
Este un model curent utilizat in tehnologia incrustatiilor ceramice
dar si metalice.
2. Cu pinuri – tip ZEISER I, II
Arcada se toarna din rasina compozita in care se fixeaza pinuri
metalice. Soclul este sub forma arcuata din material plastic cu orificii.In
orificii se fixeaza arcada.
Caracteristici:
 model de manevrat
 tehnica moderna
 arcada, sectionata, poate fi turnata din gipsuri dure sau din rasini
compozite (tehnica originala)
 tijele sunt plasate in orificiile soclului, bonturile nu se pot deplasa
in nici un sens ;
 este un model de mare precizie.
3. Modelul virtual
4. Modelul holografic

5. MACHETA

Pentru inlay reprezinta etapa tehnologica ce consta in modelarea in ceara

sau materiale rasinice (rasini compozite sau acrilice) cu volum si forma identice
cu viitoarea incrustatie.

Materiale de macheta
 uzuale:
 Ceara
 Rasinile acrilice simple
 Materiale de macheta ideale:
 Rasinile compozite

Metode de obtinere a machetei:

 Metoda directa:
Macheta inlay este modelata de medic in cabinet direct , in
cavitatea preparata. Clasic modelajul se realiza din ceara; metoda

17
 dificila rezervata specialistilor cu manualitatea. Genera imprecizii
datorita contractiei necontrolate ale cerurilor in cursul manevrarii.
Se indica mai mult rasini compozite (procedeul modern).
Materialul utilizat: PALAVIT GLC (Kulzer)-material
fotopolimerizabil, ce prezinta un coeficient de contractie mic, are
proprietati superioare cerurilor, timpul de priza scurt 60-90
secunde.Se pot prelucra si adapta dupa priza. Sunt transparente si
sunt vizibile zonele de contact (de adaptare marginala).
Metoda directa cu ceara clasica-abandonata.
 Metoda indirecta:
Macheta se modeleaza pe model de catre tehnician. Aceasta
metoda este cea mai indicata si utilizatadatorita conditiilor
obiective (pe model vizualizeaza situatia reala din cavitatea orala ;
forma preparatiei, relatii proximale, ocluzale etc). Materialul
uzual este ceara.
 Metoda mixta:
Macheta este modelata de medic direct pe dinte in cavitatea
bucala din rasini acrilice simple ssau rasini compozite si perfectata
adaptarea marginala prin picurare cu ceara. Se indica mai mult
macheta mixta ca material si procedeu.

Observatie clinica:

Se indica in clinica, in tehnologia incrustatiilor atat in metoda directa cat si in

celelalte macheta mixta (din 2 materiale : rasini + ceara).

Rasina acrilica simpla se contracta marginal, nu avem un control al inchiderii

perfecte ; inchiderea se realizeaza cu ceara speciala de inlay.

Metoda mixta de machetare are indicatie de electie in tehnologia de obtinere a

reconstituirilor corono-radiculare (R.C.R.-uri)..

Principii de modelaj pentru ceara:

 Picurarea treptata a cerii incalzite in cavitati izolate cu vehicul gras
(spray-uri siliconice).
 Se contraindica racirea brusca cu jet de apa sau fularea energica a
cerii deoarece poate duce la deformari, contractii la racire.
 Dupa modelaj se contraindica racirea brusca a machetelor din
ceara. Prezenta api in cavitati incetineste ritmul polimerizarii, se
utilizeaza lacuri siliconice izolante :LUSTROL.

18
  Machetele modelate final se detensioneaza prin racire lenta in
recipient (metoda directa) sau pe model (metoda indirecta) timp de
5-10 ore.
 Nu se realizeaza racirea prin introducerea in apa =detensionarea
termica amachetei

Tijarea machetelor - metoda directa:

 Machetele pentru indepartarea din cavitati si transport sunt tijate in
mod diferit functie de tipul viitoarei incrustatii.
 Incrustatii simple - se aplica tije unice.
 Incrustatii duble - tije duble cu brate inegale.
 Incrustatii triple - tije duble cu brate egale.
 Transportul se realizeaza in recipiente curate : flacoane de sticla
sau material plastic cu vata sau postiren pe fundul lor, nu in
recipiente cu apa (au loc contractii si deformari).
 Tijele duble din metoda directa nu sunt utilizate ca support pentru
macheta canalului principal de curgere a materialului.
 In practica incrustatiile sunt tijate unic in zona cea mai groasa a
inlay-lui.

6. TIPARUL
Este etapa tehnologica indispensabila in tehnologia protezelor fixe.
Tiparul se obtine prin aplicarea maselor de ambalat (materiale refractare)
pe suprafata machetelor cu vibrare manuala sau mecanica. Tiparul se obtine
prin parcurgerea mai multor etape.
Etape de obtinere a tiparului :
 Pregatirea machetei pentru ambalare ;
 Ambalarea propriu-zisa ;
 Evacuarea machetei din ambalaj.
Dupa cele trei etape rezulta tiparul reprezentata de o cavitate cu volum si
forma identice cu cele a machetei , situata in interiorul materialului refractar
utilizat pentru ambalare. Scopul obtinerii tiparului il reprezinta introducerea in
stare fluida a aliajului necesar obtinerii incrustatiilor.

Pregatirea machetei pentru ambalare

Macheta dupa modelajul final se pregateste pentru ambalaj. Se finiseaza
cu ajutorul unei bulete imbibata in solvent organic. De asemenea se
detensioneaza prin racirea lenta pe model timp de 5-10ore.
19
Etape:
1. Macheta canalului principal de turnare:
Se aplica o tija metalica cu diametrul de 1,5-2 mm. Tija poate fi
din ceara la aceleasi dimensiuni sau din material plastic.Tija metalica
e calibrata prin picurarea cerii.
Pozitia: verticala.
Lungimea :30mm.
Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si material plastic
deoarece sunt livrate prefabricat(contin macheta rezervorului de metal
fluid+istmul)
2. Macheta rezervorului de metal fluid (sfera de contractie, bila de
contractie):
Se situeaza la 2,5-3mm de suprafata ocluzala.
Reprezinta rezervorul de unde se absoarbe metalul in tipar.
Diametrul: 3,5-4,5mm.
Forma: sferica (volum maxim pentru dimensiuni minime).
3. Macheta istmului:
Tija se ingroasa intre macheta rezervorului de aliaj fluid si
suprafata ocluzala.
Diametrul 2-2,5 mm pentru a mari calea de acces a metalului spre
tipar.
4. Fixarea machetei pe capacul conformatorului:
Macheta se transfera de pe model pe capac si se pozitioneaza cu
macheta rezervorului de metal in centrul termic al tiparului.
Observatie

Macheta sa nu fie plasata excentric. Ea trebuie sa fie la ½ conformatorului cu

macheta rezervorului de metal in centru.

5. Detensionarea:
Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul conformatorului
dupa fixarea machetei pe acesta.
6. Macheta canalului de evacuare a gazelor din tipar:
Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1 mm sau fir de
nylon. Ceara sau nylonul se aplica in portiunile exterioare ale
machetei si se lipesc pe versantele conului.
7. Degresarea:
Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu solventi organici
tip :acetona, cloroform, toluen, alcool.
Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de grasime rezultate
din contactele digitale din timpul modelajului.

20
Ambalarea :
Este o subetapa tehnica necesara obtinerii tiparului ce consta in aplicarea
materialului refractar pe macheta pregatita pentru ambalare.

Materiale si aparate:
Materiale de ambalare - mase de ambalat:
 pe baza de sulfati (Kerr, Cristobalite)
 pe baza de fosfati : Thermovest,(Kerr),Auroplus (Bego).
Instrumentar:
 Dozatoare;
 Bol de cauciuc;
 Spatule ;
 Vacuum malaxor ;
 Masa vibratoare;
 Conformator cilindric(metalic, material plastic) si capac prevazut
cu orificii concentrice de dimensiunio diferite in care se aplica
conformatoare cilindrice. Capacul are un con in orificiul caruia se
fixeaza macheta. Prin asamblarea conformatorului pe capac rezulta
o incinta in care se poate aplica masa de ambalat preparata.

Mase de ambalat:
 Se livreaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata)
 Cele mai indicate mase de ambalt sunt cele pe bazade fosfati
deoarece se evita contaminarea aliajului fluid . Nu rezulta produsi
sulfurosi ca la cele pe baza de sulfati.

Etapele ambalarii:
1. Dozarea , prepararea materialului refractar
Prepararea manuala in bol sau in vacuum malaxor(cea mia indicata
metoda).
Cantitati dozate:100 grame pulbere cu 45 cm 3 apa distilata. Se
aplica in recipient sau vasul vacuum si se prepara. Rezulta o pasta
semifluida aplicabila in conformator prin pensulare.
Metoda manuala determina aparitia incluziunilor de aer, rezulta
tipare poroase si rezistenta la soc mica.
Se indica metoda electromecanica cu malaxor vacumate.
2. Aplicarea masei de ambalat
Se realizeaza cu pensula si vibrare mecanica sau direct in
conformator pana la umplerea cu vibrare mecanica.
3. Priza masei de ambalt are loc in 30-40 minute.
Observatie clinica:

21
 Inainte de a aplica masa de ambalat conformatorul este captusit cu azbest sau hartie
pentru absorbtia apei, favorizarea dilatarii totale a masei de ambalt si evacuarea
ambalajului din conformator.

Metode de ambalare:
 intr-un timp cu 1 material;
 in 2 timpi : in timpul 1 se obtine un nucleu prin aplicarea cu
pensula+ vibrare manuala a masei de ambalt, grosime de 5
mm.Priza nucleului :5 minute.Izolare in apa.In timpul 2 se aplica
masa de ambalat in conformator pana la umplere.Este metoda de
ambalare cea mai exacta in tehnologia coroanelor fixe.
 in 2 timpi cu 2 materiale : unul specific :masa de ambalat si 2
nespecifice : nisip +gips. Se contraindica in tehnologia
incrustatiilor.

Eliminarea machetei din tipar

Macheta este eliminata in etapele de conditionare termica ale tiparului
(preincalzire, incalzire).
Rolul acestei etape este de a elimina macheta prin topire, ardere si de a
pregati tiparul pentru etapa de topire-turnare a aliajului.

Preincalzirea
Preincalzirea reprezinta o subetapa de incalzire a ambalajului in regim
lent in cuptoare speciale, de la temperatura mediului ambiant la 200ºC, timp de
1 ora.
Tehnica:
 ambalajul dupa priza se introduce in cuptoare de preincalzire cu
palnia in jos. Cuptorul este prevazut cu hota de evacuare a gazelor
de ardere si cu o tavita de colectare a reziduurilor.
 In procesul empiric, preincalzirea se realiza prin aplicarea
ambalajului deasupra unei flacari a becului Bunsen sau a
aragazului.
 Se extrage in prima faza tija metalica.
 In etapa a-2-a ambalajul este introdus in cuptorul de incalzit. Acest
procedeu se contraindica pentru turnaturile de precizie din aliaje
nobile.
Scopul preincalzirii:
 de elimina partial prin topire macheta din ceara sau arderea
machetei din rasini acrilice simple,
 de a elimina partial apa din peretii ambalajului,

22
  de a produce dilatarea termica a peretilor viitorului tipar sub
actiunea agentului termic dirijat.
Se contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu temperaturi
crescute si incalzirea accelerata, brusca, deoarece se expune ambalajul la
microfisuri si chiar spargeri in momentul topirii-turnarii aliajului.

Incalzirea ambalajului:
Se practica in regim termic lent. Temperatura este ridicata de la 200-
750ºC strict, timp de 1 ora in cuptoare speciale cu program=cuptoare de
calcinare.
In etapa de incalzire se desavarsesc fenomele fizice initiate in etapa de
preincalzire :
 eliminarea totala a reziduurilor (ceara+rasini) ;
 eliminarea apei din peretii ambalajului ;
 aducerea tiparului la valorile maxime ale dilatarii datorita dilatarii
finale termice (dilatare higroscopica+dilatare de priza+dilatare
finala). Ambalajul ajunge la valoarea finala pentru aliajele nobile
la 1,20-1,35%=coeficient de dilatare care compenseaza
coeficientul de contractie al aliajului nobil.
Si incalzirea se realizeaza lent si la temperatura strict indicata pentru
aliajele nobile. Nu se depaseste 750ºC deoarece masele de ambalat pentru
aliajele nobile sunt pe baza de sulfati de calciu si sub actiunea temperaturii mai
mari de 750ºC se poate descompune  liantul lor in produsi sulfurosi : anhidrida
sulfuroasa usor combinabila cu metalul fluid (in stare topita). Sulful
contamineaza metalul rezultand turnaturi poroase, cu incluziuni, neomogene
care nu mai pot fi omogenizate.
Cele mai indicate mase de ambalat pentru turnarea aliajelor nobile sunt
cele pe baza de fosfati ce nu prezinta riscul de contaminare a metalului fluid.
Dupa etapa de incalzire (conditionare termica finala) se obtine tiparul
propriu-zis=cavitate cu forma si volum identice cu ale machetei situata in
interiorul materialului refractar (a masei de ambalat). In aceasta cavitate se va
introduce fortat (sub actiunea fortei centrifuge) metalul fluid.

7. Topirea şi turnarea
Etape tehnologice in care dupa alegerea materialului specific si supus
regimului termic de topire devine fluid si este introdus in tipar (in conditii
tehnice de maxima siguranta)-necontaminare+protectie.
Subetape:
 alegerea aliajului;
 alegerea sursei de topire;
 alegerea aparatului de turnat;

23
  determinarea intervalului de topire.

Alegerea aliajului
Pentru turnarea inlayului metalic, aliajele ideale sunt pe baza de aur cu
continut crescut de aur si platina in compozitie=aliaj nobil clasa I pentru
incrustatii INLAY GOLD (aliaj soft).
Pentru incrustatii se mai pot utiliza aliaje cu continut mai mic de 60%
aur=fac parte din clasa III-PALIDOR (aliaje Au-Pd ; 50%aur si 20-
30%paladiu) care se indica in tehnologia incrustatiilor dupa conditionarea
termica (tratament de inmuiere a aliajului). De necesitate incrustatiile pot fi
turnate pentru puntile speciale agregate-incrustatie in incrustatie-din aliaje Ag-
Pd =PALIAG.
Cantitatea de aliaj necesara se determina in functie de tipul incrustatiei:
 Pentru incrustatia simpla de 1,5 g forma finita se indica 3 g de
aliaj.
 Pentru incrustatia dubla de 2,2-2,5 g se indica 5g.
 Pentru incrustatia MOD de 3 g se indica 6 g aliaj nobil.
Cantitatea suplimentara nu se pierde ci ramane sub forma de con si tja
laboratorului.

Sursa de topire
Pentru topirea aliajelor in general se utilizeaza ca surse caldura degajata
de:
 Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze naturale :gaz
metan, propoan, butan, hidrogen, acetilena.
Amestecul cu butan, propan, gaz metan dezvolta o temperatura
intre 1500-2000ºC suficienta pentru topirea metalelor nobile.
Amestecul oxigenului cu hidrogenul (flacara oxihidrica) sau a
oxigenului cu acetilena (flacara oxiacetilenica) dezvolta
temperaturi prea mari pentru metalele nobile , deci indicate pentru
materialele nenobile (Cr-Ni, Cr-Co, Ti), aliaje inalt fuzibile.
Caldura degajata de amestecul gazelor este cea mai utilizata.
 Curentii electrici sub forma rezistentelor si a bobinelor de
inductie=curenti de inalta frecventa, medie si joasa frecventa.
Este o sursa de topire rapida, necontaminanta cu valori
ridicate :2000-3000ºsi programabile la aparatele de turnat
electronice.
 Laserul - sursa energetica focalizata foarte eficienta, dezvolta
temperaturi mari, necontaminante; putin utilizata in tehnica de
laborator;
 Spotul (jetul ) plasmatic - sursa de topire cu utilizare industriala;
in tehnica dentara utilizata restrans; mai eficient ca laserul.

24
 Cea mai frecvent utilizata susa de topire este repreyentata de flacara
produsa de amestecul oxigenului cu gazul metan - flacara oxigaz. Amestecul se
produce in camera de amestec a pistolului de topit de unde gazul este eliminat
printr-un orificiu (duza) si prin aprindere formeaza o flacara cu 3 zone:
 Zona rece;
 Zona oxido-reducatoare necontaminanta, cea mai eficace;
 Zona oxidanta ineficienta, neindicata in topire.
Observatie:

Sursa de topire oxigaz se contraindica pentru topirea aliajelor nobile datorita

efectului de contaminare a aliajului fluid.

Aliajul topit in stare fluida necesita introducerea rapida in interiorul

tiparului. Introducerea se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge veticale sau
orizontale.

Aparatele de tunat
Cel mai curent procedeu de introducere a aliajului il reprezinta forta
centrifuga orizontala dezvoltata de aparate speciale:
 simple tip ROTAX MECANIC activat prin tractionare cu chinga ;
nu are o forta centrifuga foarte mare ;
 semiautomate sau centrifuge semiautomate :ROTOJET, DENTAL
FARM, SCHLODER (Krupp) ; forta centrifuga este mult mai
mare si implicit forta de impingere a aliajului in tipar ;
 centrifuge electronice complet automate tip: TIM 500 DENTAL
FARM ;BEGO-NAUTILUS;CASTOMAT (Krupp); forta
centrifuga suficient de mare pentru introducerea aliajului in tipar
In practica curenta, topirea aliajelor se realizeaza cu flacara oxigaz iar
turnarea acestora cu cu centrifuge simple (Rotax mecanic) ce exista in
laboratoarele modest dotate sau centrifuge semiautomate mai bine dotate. In
acest procedeu, insa, aliajul poate fi contaminat in etapele de topire iar forta de
catapultare este variabila, deseori insuficienta.
Datorita posibilitatii de contaminare a tunaturii, metoda se contraindica
in turnarea aliajelor nobile, deoarece protectia chimica a aliajului topit cu borax
s-a dovedit a fi insuficienta. De aceea, metoda e turnare indicata pentru aliajelo
nobile este cea care utilizeaza aparate de turnat automate de tip Castomat.
La aparatele de turnare programabile, aliajul este topit in creuzete
ceramice care sunt plasate in contact cu palnia tiparului unde prin centrifugare
va patrunde prin catapultare aliajul fluid in tipar.
In tehnologia protezelor de mare precizie procedeul de topire cel mai
indicat este cel cu curenti de joasa, medie sau inalta frecventa, acestea fiind
surse rapide de topire, necontaminante, cu actiune indirecta.
25
 Aliajul in stare fluida este protejat de un flux de gaz nobil (argon,
kripton).
Gazul nobil (tip argon) nu se combina cu aliajul, formeaza o perdea de protectie
antioxidanta, rezultand turnaturi de calitate.
Procedeul de topire-turnare cel mai indicat in tehnologia incrustatiilor
este metoda Haereus-Kulzer (curenti de joasa frecventa, in creuzete speciale din
grafit sectionate vertical care dupa fluidificarea aliajului se deschid si aliajul
cade in palnia tiparului de unde este aspirat in interior prin presiunea negativa
creata anterior).
Aparatul de turnat Haereus –Kulzer cu curenti de joasa frecventa faciliteaza
introducerea aliajului in tipar prin vacuum. Acest procedeu este cel mai sigur si
mai necontaminant deoarece:
 nu se antreneaza particule din creuzet de la nivelul tiparului,
materialul fluid fiind aspirat.
 topirea se face cu protectie de gaz nobil.
Pentru aliajele nobile baza aur, topirea se realizeaza in creuzete ceramice
(aparate semiautomate+automate).
Aparatul Kulzer are in dotare si creuzete grafitice pentru turnarea
aliajelor Ag-Pd sau baza paladiu.

Intervalul de topire al aliajului

In etapa de topire-turnare se vor respecta intervalele de topire indicate de
fabricant.
 aliaje nobile conventionale: 950-1150ºC
 aliaje baza aur pentru metalo-ceramica: 1150-1250ºC
 aliaje nenobile: Ni-Cr :1250-1350ºC ; Co-Cr-Mb :1350-1450ºC,
 aliaje baza titan: 1600-1700ºC (1650-1750ºC)
Limita superioara a intervalului de topire reprezinta temperatura la care
aliajul devine fluid si turnabil. O eroare in acest interval va duce la aparitia
defectelor de turnare.
Dintre aliajele enumerate cele mai greu de turnat (datorita randamentului
si temperaturii) sunt aliajele nenobile si dintre ele cele mai dificile aliajele pe
baza de titan.

8. Dezambalarea şi prelucrarea
Subetape:
 racire tipar si tratare termica a turnaturii;
 dezambalare propriu-zisa;
 sablarea;
 dezoxidarea;

26
  prelucrare si lustruire.

Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturii

Tiparul este lasat timp de 5 minute pentru a se raci si ajunge la
aproximativ 800ºC dupa care este introdus brusc in apa rece. Prin acest
procedeu are loc calirea, recoacerea turnaturii, cu rol in reomogenizarea
structurii cristaline a aliajului.

Dezambalarea propriu-zisa
Tiparul este spart sub actiunea fortei unui ciocan si fragmentele de masa
de ambalat sunt indepartate cu spatula de pe turnatura; turnatura este acoperita
de fragmente de masa de ambalat si oxizi.

Sablarea
Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de particule sub presiune pe
suprafata turnaturii pentru obtinerea unei suprafete mate, curate, netede.

Particule curent utilizate:

 particule de cuart nisip fin
 particule de corindon (oxid de aluminiu) 
 particule de alumina (dimensiuni micronice).
Cu aceste trei tipuri de particule se sableaza turnaturi din aliaje
nenobile.
 Particule polimerice PMMA (pometil metacrilatul) - pentru sablare
turnaturi din aliaj nobil

Dezoxidarea
Turnatura dupa sablare este dezoxidata prin introducerea sa in solutii
acide din eprubete.

Solutii acide pentru dezoxidare:

 Pentru aliaje baza aur –acid clorhidric 10-15% ;
 Pentru aliaje Ag-Pd-solutii acid sulfuric 10-15%.
Piesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in eprubete pana
cand solutia ajunge la punctul de fierbere. Rezulta piese protetice curate ce pot
fi in continuare prelucrate.

Prelucrarea, lustruirea
Piesa turnata se prelucreaza cu instrument abraziv se realizeaza in
laborator. Cu ajutorul frezelor se sectioneaza tija pana la 2-3mm de suprafata
ocluzala iar restul este utilizat pentru manevrare pe model in cavitatea bucala.

27
 Incrustatia, inainte de lustruire, este trimisa in cabinet pentru examenul
intraoral. Se urmareste adaptarea marginala, realizarea punctelor de contact
marginal, adaptarea ocluzala, relatia de ocluzie.
Revenita in laborator, incrustatia metalica este lustruita cu gume
(polipant), pasta de lustruit :oxid de crom verde.
Lustrul final se realizeaza cu filtzuri, pufuri, rezultand suprafete netede,
tip oglinda (numai cea externa se prelucreaza nu si fata interna care trebuie sa
asigure frictiunea).

9. Fixarea incrustatiei
Reprezinta etapa clinica ce consta in aplicarea incrustatiei in cavitati
dupa inserarea de ciment in cavitati si aplicarea unui strat subtire si pe
incrustatie.

Materiale de cimentare pentru incrustatiile metalice:

 cimenturi fosfat de zinc (FOZ) = fixare prin retentie-cimentare;
sunt dizolvabile marginal ;
 cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.)=fixare prin frictiune-lipire;
cimenturi moderne ; adera chimic de peretii cavitatii intracoronare;
datorita adeziunii chimice sunt mai insolubile in mediu umed,
determina o imbinare marginala de buna calitate.

Defecte de turnare
Pot fi observate macroscopic sau microscopic prin studii metalografice.

Clasificarea defectelor de turnare:

 negative
 totale;
 partiale (microcavitati, pori);
 pozitive
 sferice - perlate;
 aciforme - lamelare;
 volumetrice
 supradimensionarea;
 subdimensionarea.

Defecte de turnare negative:

Defecte de turnare totale

28
 Se caracterizeaza prin absenta piesei protetice in tipar dupa topirea-
turnarea aliajului (« expresia curenta : nu a iesit la turnat »)
Cauze:
 Incalzirea insuficienta a aliajului in creuzet sau in palnia tiparului
si necurgerea lui pe canalul principal (ramane material in palnie,
vascos) ;
 Aliajul este topit : se scurge din palnia tiparului sau creuzet dar se
declanseaza tardiv centrifugarea (cand aliajul e aproape solidificat-
absenta turnaturii in tipar).

Defecte de turnare partiale - porozitatile:

Sunt cele mai frecvente defecte de turnare intalnite in tehnologia
protezelor fixe.
Cauze:
 Cantitatea de aliaj insuficienta ;
 Interval de topire neadecvat clasei de aliaj din care se toarna
incrustatia ;
 Prezenta unor subdimensionari pe traiectul metalului=gatuiri,
obstacole care uneori pot antrena fragmente de masa de ambalat in
aliajul fluid ;
 Absenta canalelor de evacuare a gazului din tipar ;
 Forta centrifuga ca durata si intensitatea insuficienta.

Defecte de turnare partiale – microcavitatile:

Sunt observate macroscopic. Curent sunt situate la baza tijei canalului
principal de curgere. Cand sunt situate superficial pe con spre tija se elimina
prin prelucrare.
Porozitatile situate la nivelul suprafetei ocluzale sau a peretilor axiali
necesita returnarea uneori a protezei fixe (turnatura e declarata rebut).
Cauze:
Sunt dependente de etapele de pregatire a machetei pentru
ambalare si topire –turnare.
Cauze ce tin de pregatirea machetei:
 Subdimensionarea machetei rezervorului de metal fluid duce la
microstructura poroasa ;
 Subdimensionarea canalului principal ;
 Subdimensionarea machetei istmului ca grosime si plasarea
machetei rezervorului de metal fluid la o distanta prea mare de
suprafata ocluzala.
 Plasarea excentrica a machetei rezervorului de aliaj fluid in
conformator.
Cauze ce tin de topire-turnare:

29
  Topirea si supraincalzirea aliajului =metoda clasica (cu flacara
oxigaz) ; cea mai generatoare de defecte de turnare ;
 Forta de impingere a aliajului topit in tipar insuficienta.

Defecte de turnare pozitive

Defecte de turnare perlate sau sferice

Apar frecvent in tehnologia protezelor fixe ;
Cauze:
Se datoreaza in principal erorilor din etapele de pregatire a
machetei si ambalare a machetei:
o Degresarea incorecta sau absenta degresarii este principala
cauza a aparitiei microspatiilor dintre masa de ambalt si
macheta pe care va patrunde metalul fluid. Datorita urmelor
de grasime de pe macheta, la suprafata machetei rezulta o
tensiune superficiala negativa ; masa de ambalat nu adera de
macheta. In spatiile create dintre macheta si masa de
ambalat patrunde metalul fluid.
o Absenta vibrarii mecanice in momentul aplicarii masei de
ambalat si utilizarea doar a vibrarii manuale duce la aparitia
microspatiilor in care va patrunde aliajul fluid ce ia forma
sferica.
Defectele de turnare pozitive sferice cand nu sunt insotite de porozitati se
pot plana (prelucra) rezultand suprafete bine turnate.

Defecte de turnare aciforme - lamelare:

Cauze:
Erori mari in etapa de conditionare termica a ambalajului
(preincalzire, incalzire):
 Introducerea ambalajului la cuptor la o temperatura neindicata de
fabricant ;
 Preincalzire /incalzire intr-un ritm accelerat ;
In ambele situatii de conditionare termica apa se evapora fortat cu
tendinta la fisurare si chiar spargere a tiparului in etapa de turnare a aliajului.
Cand tiparul nu se sparge, in microfisurile rezultate datorita
preincalzirii/incalzirii accelerate patrunde aliajul fluid rezultand defecte
lamelare, aciforme ; ele sunt prelucrabile, se reduc cu freze speciale si piesa
turnata este corecta.

30
Defecte volumetrice

Supradimensionarea:
Cauze:
 Neconcordanta intre coeficientul de dilatare al masei de ambalat
mult mai mare si cel de contractie al aliajului mult mai mic,
 Macheta nu e detensionata (cea obtinuta prin metoda directa).
Fularea cerii in cavitate acumuleaza tensiune, cavitatea se dilata
rezultand defecte de turnare cu supradimensionare ce se
caracterizeaza prin imposibilitatea insertiei si adaptarii incrustatiei
pe model.

Subdimensionarea:
Se caracterizeaza prin insertia lejera (fara frictiune) a incrustatiei in
cavitate.
Cauze:
 Utilizarea unor mase de ambalat care nu se dilata suficient de mult
(eroare de alegere a masei de ambalat) ;
 Conditionarea termica a machetei prin introducerea in apa in etapa
de detensionare duce la contractii mari nedetensionabile ;
 Utilizarea de vehicul gras sau lacuri dentare pentru izolarea
cavitatii intraoral sau pe model conduc la obtinerea unor machete
subdimensionate.

Procedeele tehnologice clasice de machetare, inclusiv pregatire,

ambalare, topire-turnare (turnarea directa in palnia tiparului) genereaza cele
mai multe defecte de turnare in domeniul protezelor fixe.
Indicatii: tehnologia moderna.
Inlayul se mai poate obtine in afara de metale si din:
 mase compozite (indicatii limitate pe dintii frontali, sexul
feminin);
 mase ceramice.
Cele mai uzuale si cele mai indicate materiale sunt aliajele metalice si
masele ceramice.

31
 4
Capitolul

INCRUSTATIILE NEMETALICE
-se utilizeaza materiale fizionomice, de tipul R.A.S. , R.D.C., mase ceramice.
 R.A. S. –abandonate, datorita dezavantajelor ;
 R.D.C.-in special pentru zona frontala;
 Masele ceramice-le preceda tehnologic pe cele metalice, carora le sunt
superioare.

Incrustatia diacrilica compozita

Avantajele restaurarilor directe:
 adaptarea marginala superioara;
 aria de contact proximal;
 suprafata ocluzala modelata corect anatoform;
 prelucrarea si lustruirea, imbinarea adeziva sunt net superioare.

Dezavantaje:
 timp de lucru mai mare;
 materiale si aparate mai costisitoare ;
 prêt de cost superior.

Indicatii :
 pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam , compozite, care
prezinta modificari coloristice ;

32
  pentru restaurarea cavitatilor care au un istm dupa preparare cu 1/3
mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana.

R.D.C. pentru incrustatii:
 materiale hibride compozite, cu componenta preponderent
anorganica (80%).
 HERCULITE (Kerr);
 SIGNUM (Haereus Kultzer);
 BRILIANT (Coltene);
 special pentru dintii laterali: ARTGLASS (Kultzer),
CEROMERI (Targis-Vectris), BELLGLASS - polisticla.

Etapele clinico-tehnice
1) Prepararea cavitatilor:
 pereti usor divergenti (10-20º);
 se bizoteaza fin marginal;
 formele de caseta cu unghiuri rotunjite;
 limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact
ocluziv ;
 adancimea cavitatii =minim 1,5mm ;
 proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru imbinarea
adeziva eficienta.
2) Amprentarea:
 cu materiale elastomerice ;
 bifazica sau monofazica;
 cu siliconi de poliaditie sau polieteri.
3) Modelul se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul);
4) Modelarea este directa, cu rasina compozita, care se aplica pas cu pas in
cavitate ce a fost conditionata in prealabil cu lac separator :
 se aplica stratul bazal +masa cervicala , grosimea ~1mm ;
 in cuptor se fotopolimerizeaza pentru 3 minute ;
 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a
inlay-ului) ;
 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat ;
 in final se aplica un strat de transparent total, care permite
vizualizarea integrala a culorii inlay-ului ;
 se adauga un alt strat transparent usor opac, mai intens in zonele
proximale (pentru culoarea estetica) ;
 stratul final este smalt ;

33
  dupa fotopolimerizarea finala se aplica pe model si se lustruieste
5) Examenul intaoral: presiuni moderate, se constata eventualele retusuri
marginale ; se conditioneaza cavitatea si incrustatia, care se fixeaza prin
imbinare adeziva marginala
6) Conditionare: tratament cavitate +inlay : gravaj acid al cavitatii (acid
fosforic 37%), 30-60secunde ; spalare, uscare, aplicare de adezivi
(bondinguri).

Observatie  :

Modelul de lucru cel mai indicat este modelul de arcada fara pinuri
metalice :TRAY-SYSTEM si ACCU-TRACK.

Incrustatia ceramica
Tehnologic a precedat inlayul metalic. Initial se obtinea prin arderea
sticlei pe folii de platina (secolul XIX :1837).
Incrustatia ceramica cunoste o larga aplicabilitate dupa elaborarea
maselor ceramice moderne, utilizare gravaj acid dublu, elaborarea
bondingurilor=agentilor de legatura (cuplare), adezivilor si a cimenturilor
rasinice cu dubla polimerizare :DUAL CURE.
Toate aceste progrese au facilitat obtinerea unor imbinari adezive
(incrustatie pereti cavitari) foarte eficiente. Pana la elaborarea
demineralizantilor, bondingurilor si cimenturilor rasinice, incrustatiile ceramice
erau fixate cu cimenturi conventionale (ciment fosfat de zinc) dizolvabile. Nu
se obtinea o legare chimica incrustatie-aderent.

Indicatii:
 restaurarea cavitatii determinata de procesele carioase
 restaurarea dintilor fracturati (unghiuri, cuspizi)
 restaurarea dintilor depulpati 

Contraindicatii:
 in parafunctii;
 ocluzii adanci nefavorabile;
 la fumatori.

Avantaje:
 estetica deosebita.

34
  tehnica conservativa (nu distruge tesuturile).

Caracteristici clinice
Prepararea cavitatilor este identica cu cea pentru inalyul metalic dar cu
urmatoarele diferentieri :
 Peretii verticali divergenti 5-8º;
 Unghiurile de intalnire pereti verticali-perete parapulpar rotunjite ;
 Bizotare lineara neaccentuata, rezultand suprafate de contact
maxime intre incrustatie si marginile cavitatii, favorizand legarea
chimica ;
 Adancimea prag mini 1 mm ;
 Adancimea ocluzala mai mult de 2 mm ;
 La prepararea cavitatii nu se aplica principiul extensiei si retentiei
(cavitatile de retentie orizontale sunt preparate asemanator
rectilinii) ;
Amprentarea:
 identica cu cele utilizate la inlayul metalic mai putin metoda
clasica (cu inel) ;
 cea mai indicata : metoda de amprentare monofazica cu elastomer
de sinteza aplicat in portamprenta individuala (vezi inalyul
metalic) ;
Machetarea, ambalarea - asemanatoare ca tehnica si pentru incrustatia
ceramica (la metodele de obtinere prin topire-turnare-injectare).
Observatie:

Procedeele substractive CAD/CAM nu necesita amprenta cu metodele enumerate la

inlayul metalic. Metoda CAD/CAM utilizeaza amprenta optica realizata de camera
video introrala. Imaginea este prelucrata de calculator.

Metode de obtinere a incrustatiilor ceramice:

1) prin turnare (tehnica DICOR) ;

2) prin presare–injectare (EMPRESS –SYSTEM)-Ivoclar;
3) modelare directa (VITA IN CERAM);
4) metode substractive
 Frezare computerizata CAD-CAM - computer asisted design-
computer asisted manufacturing – CEREC SYSTEM
 Frezare simpla prin copiere CELLAY SYSTEM – Mickronia.

1) Metoda turnarii:
 preparare cavitate;
35
  amprenta;
 model de lucru;
 macheta ;
 tipar ;
 topire–turnare vitroceramica (la t =1370ºC), rezultand un miez
vitroceramic, care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 4-6
ore, de la temperatura de 670ºC pana la 1050ºC, rezultand miezul
cristalin vitroceramic, pe care se vor aplica mase ceramice de
placat, nuantandu-se coloristic.
Caracteristici :
 timp de lucru lung
 procedeu depasit 
 rezultate nu totdeauna foarte bune.

2) Tehnica presarii-injectarii:
 amprentare
 model 
 macheta 
 tipar, din mase de ambalat speciale ; in el se introduc lingouri
ceramice plastifiate, la temperatura de 850ºC, timp de 90 minute,
dupa care se injecteaza la 1100ºC.
Caracteristici :
 precizie 
 exactitate 
 siguranta.

3) Sistemul VITA in CERAM

Se caracterizeaza prin modelarea directa a inlay-ului din ceramica
aluminoasa sau zirconica, sinterizata pe modelul din gips special (poros) in 2
etape:
1. se aplica ceramica pe modelul izolat (conditionat) si se face
arderea miezului la 1200ºC timp de 2 ore , rezultand miezul
poros ;
2. miezul este ceramizat timp de 4-6 ore la aceeasi temperatura , dupa
care , in partea finala se face arderea de infiltrare, rezultand un
miez ceramic optim, care se nuanteaza coloristic.
Arderea directa pe modele termorezistente este procedeul cel mai sigur,
cel mai raspandit si cel mai economic pentru elementele integral ceramice.

4a) Ceramica frezata – sistemul CAD/CAM

 nu necesita amprenta;
 nu necesita model, macheta, tipar;

36
  amprenta se realizeaza cu camera intraorala;
 macheta este procesata;
 frezarea este asistata de calculator;
 din lingouri ceramice (CEREC-Vita; Cerec-Dicor).

4b) Sistemul substractiv CELAY

 frezare prin copiere;
 neasistat de calculator.

I Desi, initial, succesul clinic al incrustatiilor integral ceramice a esuat,

datorita adeziunii scazute a acestora la materialele de cimentare, dupa 1990,
utilizarea clinica a ceastor sisteme cunoaste un progres datorita:
 posibilitatii de utilizare a tehnicii gravajului dublu
(demineralizarea smaltului) 
 aparitiei cimenturilor cu dubla polimerizare
 bondinguri (IV, V) aplicabili pe dentina si smalt
 se obtin imbinari adezive superioare, cu o estetica deosebita.

Fatetele ceramice
Fatele ceramice se indica pentru restaurarea esteticii modificate a
discromiilor, a anomaliilor dentare.

Avantaje:
 metoda minim invaziva ;
 permite modificarea formei, pozitiei, aspectului, culorii ;
 favorizeaza transmiterea luminii ;
 metoda simpla, durabila ;
 da reactii tisulare minime.

Dezavantaje:
 reduceri de tesuturi dure in smalt;
 nu se pot face rectificari;
 nu se obtin rezultatele scontate intotdeauna ( la dintii cu discromie
avansata) ;
 fixarea nu este totdeauna eficienta ;
 rata de esec ~ 5% ;
 manipulare dificila ;
 ceramica feldspatica dupa ardere nu poate fi retusata ;

37
Indicatii :
 anomalii de culoare si forma ;
 distrofii , displazii, eroziuni ;
 fracturi de unghiuri ;
 malpozitie.

Contraindicatii :
 dinti devitali ;
 ocluzie mai mare ;
 parafunctii ;
 morfologie coronara nefavorabila ;
 igiena dentara precara ;
 in smalt insuficient .

Etape clinico-tehnice
1. Prepararea fetei vestibulare:
 slefuirea reductionala a smaltului;
 adancime 0,3-0,8mm;
 margine cervicala evidenta (prag rotunjit, plasare supragingival);
 margini proximale terminate inaintea punctului de contact;
 marginea incizala usor scurtata.
2. Amprentarea;
3. Model de arcada sectionat (Tray-System); Metode de obtinere ca la
INLAY-ul CERAMIC (cel mai frecvent VITA in CERAM);
4. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice (Duracryl??????????).

38
 5
Capitolul

DISPOZITIVELE
CORONO-RADICULARE (D.C.R.)
Sunt proteze unidentare fixe ce restaureaza morfologia coronara partial
sau total distrusa. Se fixeaza prin frictiune–cimentare in lojetele intraradiculare
(intracanalare) preparate pe 2/3 din lungimea radacinilor.

Componentele D.C.R.:
 Segmentul radicular : stift, pivot ;
 Segmentul coronar sub forma de bont artificial metalic
subdimensionat, cu o forma cvasizsemanatoare coroanei.
N.B. a se face diferentierea de coroana de substitutie.

Indicatii D.C.R.:
 In restaurarea dintilor fracturati accidental ;
 Restaurarea dintilor cu procese carioase, profunde in scop protetic;

39
  In restaurarea dintilor cu obturatii metalice sau fizionomice (in
scop protetic);
 In restaurarea dintilor devitali fracturati acoperiti sau nu cu
coroane;
 Modificari de pozitie ale dintilor -D.C.R.-uri cu ax modificat sau
angulate;
 In locul coroanelor de substitutie ca solutie mai biologica
conservativa decat coroana de substitutie.

Contraindicatii D.C.R.(cand se indica coroana de substitutie):

 Dinti subdimensionati cu diametrul cervico-ocluzale mic ;
 In abraziuni exagerate ;
 In distructii masive corono-radiculare cu fisuri radiculare;
 La pacientii sensibili alergici la aliaje.

Etapele clinico-tehnice
1. Prepararea dintelui:
Pentru R.C.R., dintele este tratat conservativ foarte bine (obturatie de
canal corecta pana la apex).
Consecutiv examenului radiologic se va cateteriza canalul radicular care
dupa sectionarea coroanei pana la nivelul tesutului sanatos va fi pregatit pe 2/3
din lungimea sa.
Preparatia intraradiculara : are forma cilindro-conica fara praguri pe 2/3
din lungimea radacinii. Nu se frezeaza excesiv preparatia radiculara ; este mai
bine a se realiza preparatia mai lunga si subtire decat scurta si groasa).
D.C.R.cele mai eficiente sunt cele cu pivot lung si subtire.

2. Amprentarea :
1. Metoda indirecta:
 Metoda rigid elastica=STENTS+material siliconic aplicat pe
canal ;
 Metoda cu material siliconic in dublu amestec cu sau fara
tija de suport pentru materialul siliconic;
2. Metoda directa:
Pentru R.C.R. metoda directa se poate realiza din:
 ceara,
 rasini acrilice simple (R.A.S.);
 rasini compozite ;
 rasini+ceara.

40
 In metoda directa , medicul realizeaza macheta care va fi trimisa in
laboratorul de tehnica , tehnicianul o ambaleaza si apoi o toarna. Cel mai
curent procedeu este cu R.A.S.
Avantaje:
 Dupa priza macheta poate fi prelucrata in fomra si volumul
dorite de clinician ;
 In final se poate perfecta adaptarea marginala cu ceara de
inaly (inlay wax) ;
 Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje) rasinile
compozite.
Dupa amprentare, etapele sunt asemanatoare cu cele prezentate la
incrustatia metalica:

3. Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont
mobilizabil);

4. Macheta
Metoda directa:
 conditionarea modelului 5 minute ;
 alegerea tijei ;
 se modeleaza dispozitivul intraradicular si segmentul
coronar;
 intraradicular ceara este modelata prin plastifieri succesive
si ulterior fulata;
 se introduce in ceara tija incalzita, se raceste si apoi se
indeparteaza macheta pivotului din canal;
 se modeleaza bontul artificial, cu forma morfologica
subdimensionata ;
 macheta obtinuta se finiseaza, iar pe tija metalica se aplica
machetele secundare.
Metoda indirect-directa:
 macheta se modeleaza pe model in cabinet;
 este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic, in
cavitatea pacientului;
 metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.;
 se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu un strat subtire
de ceara.
5. Ambalare
6. Turnare 
7. Dezambalare 
8. Prelucrare

41
Materiale utilizate pentru obtinerea R.C.R.-urilor:
Pentru turnare R.C.R. se indica:
 Aliaje Ag/Pd (PALIAG, PALIDOR);
 Sunt stabile fizico-chimic;
 Prelucrare usoara;
 Pret de cost ridicat.
 Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT
 Sunt mai ieftine ;
 Sunt stabile fizico-chimic ;
 Se prelucreaza greu.
 Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma de monezi.
 Sunt materiale cu o rata mare de coroziune, produc
metaloza.
 Sunt cele mai folosite.
Pivoturi: R.D.C., ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral
ceramica.

Avantaje D.C.R. :
 Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati ;
 Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste rezistenta mecanica
la rupere a elementelor dentare devenind apt pentru noi protezari ;
 Cu ajutorul D.C.R.se pot modifica forme si pozitii ale elementelor
dentare (vezi D.C.R. angulate) ;
 D.C.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru toate tipurile
de coroane (pragri vestibulare, proximale, circulare), casete
(suficient de adanci).
 Este o solutie mai biologica decat coroana de substitutie si poate fi
acoperit cu o varietate mai mare de coroane.

42
 6
Capitolul

COROANELE DE INVELIS METALICE

Coronale de invelis sunt proteze unidentare fixe ce acopera partial sau

total preparatia dentara (bontul dentar).

Clasificare 
Dupa suprafata de acoperire, coronele de invelis metalice se clasifica:

43
  coroane totale (acopera in totalitate preparatia dentara, acopera
intotdeauna suprafetele axiale)
 coroane ecuatoriale ce acopera circa 2/3 pana la coletul anatomic;
acopera suprafata ocluzala si fetele axiale.
 coroane partiale (incrustatii extracoronare tip onlayuri),
reprezentate de coroana ¾ (3 din 4 fete sunt acoperite : canin,
incisiv central, rar incisivii laterali) si coroana 4/5 (premolari,
molari).

Indicatii:
1. In scop bioprofilactic:
 pentru prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii
voluminoase (amalgam, rasini compozite);
 prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare datorita agregarii
protezelor partiale prin crosete;
 prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet;
 prevenirea afectarilor parodontale in absenta zonelor de contact
(cand spatiul e pana la 2mm se aplica o singura coroana de
acoperire si cand spatiul este mai mare de 2mm se indica
acoperirea cu 2 coroane metalice si restaurarea zonelor de contact
proximale.
 prevenirea iritarii, inflamatiei, sangerarii locale (absenta zonelor
de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe
papilele interdentare).
2. In scop morfofunctional:
 Pentru restaurarea morfologiei ocluzale atenuata, distrusa prin :
 atritie (tocire datorita frecarii a 2 suprafete de smalt) -
bruxism;
 abraziune (frecare cu alimente exogene);
 Pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctii
mandibulare (ocluzii blocate in propulsii ,antero-lateralitate).
Planul se aduce in normofunctie.
 Pentru restaurarea dintilor posteriori (premolari/molari) din zona
de sprijin, pentru conservarea dimensiunii verticale de ocluzie
(D.V.O.);
 In corectarea abraziunilor patologice rezultate pe fondul frecarii cu
un aliment sau obiect exogen;
 Cea mai importanta indicatie din punct de vedere morfofunctional
este pentru echilibrarea ocluzala a cazului clinic (etapa clinico-
tehnica foarte dificila, dar indispensabila);
3. In scop protetic:
 pentru agregarea puntilor dentare

44
  ca element proprotetic de ancorare a protezelor mobilizabile
(P.P.S.)
 ca element de imobilizare a dintilor potential mobili din afectiunile
parodontale - scop protetic parodonto-profilactic.

COROANA TURNATA

Etapele clinico-tehnice:
Obtinerea coroanelor metalice de invelis necesita parcurgerea unor etape
clinico-tehnice:

1. Prepararea dintelui:
Elementul dentar (odonto-parodontal) este pregatit cu o forma specifica
-bont dentar.
Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a elementului dentar
(asemanator morfologic), rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a
suprafetei ocluzale. El prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o
forma cilindro-conica.
Etape:
1. Prepararea suprafetei ocluzale:
Se reduce din suprafata ocluzala prin frezare cu freze
diamantate, fissure ,o grosime de 0,5-1mm tesut dentar (smalt)
urmarind morfologia suprafetei ocluzale.
Se contraindica reducerea plana (exista riscul sa ne apropiem
foarte mult de coanele pulpare cu deschiderea camerei pulpare).
Prepararea morfofunctionala ocluzala favorizeaza modelajul
machetei.
2. Prepararea fetelor axiale:
Se reduc convexitatile planandu-se aceste fete si dandu-le o
inclinatie spre axul central de 3 pana la 5º.
Reducerea se realizeaza cu freze diamantate cilindro-conice cu
dimensiuni medii, lungi asemanatoare de talia coronara astfel incat in
final sa rezulte o forma cilindro-conica.
Inclinatia peretilor axiali si forma cilindro-conica favorizeaza
insertia coroanei metalice.

45
 Prepararea ideala a peretilor axiali este cea cilindrica, dar
inseram cu mare dificultate cand sunt mai mult coroane.
3. Preparatia cervicala:
Se realizeaza in 3 variante.
 Curent preparatia cervicala este plasata prin limita
terminala subgingival, 0,5-0,75mm pana la 1mm, desi
este o preparatie generatoare de iritatii locale. Preparatia
subgingivala se indica pentru prevenirea cariilor de colet,
hiperestezii, aspectul inestetic, preparatiile vechi
subgingivale. Daca este mai mult de 1mm generam
inflamatii prin deranjarea sistemului epitelial.
Caracteristic: Preparatia subgingivala curent e realizata fara
o limita decelabila, in muchie de cutit sau in bizou (Knife
ridge) pe care realizam o inchidere aproximativa. Ideal, ar fi
ca limita terminala plasata subgingivala sa fie decelabila.
 Preparatia la nivelul marginii gingivale. Bontul se
preparara pana aproape de limita cervicala. Este o
preparatie noninvaziva (negeneratoare de iritatii). Se
indica la tineri.
 Preparatia supragingivala. Prepararea supraecuatoriala
se realizeaza pe traseul ecuatorului anatomic. Bontul
prezinta un prag axial la nivelul coletului anatomic. Pe
aceasta limita sub forma de prag , coroana se inchide
foarte precis. Preparatia e decelabila si se poate observa
clinic calitatea inchiderii marginale. Pentru acest tip de
preparatie se indica utilizarea numai a aliajelor nobile. Se
obtin turnaturi de mare precizie ca pot fi adaptate pe
preparatie
Observatie clinica:

Aceasta preparatie este curent indicata (in scop parodontoprofilactic, la pacientii

parodontopati si cu anumite inaltimi ale dintilor afectati (diametrul cervico-ocluzal
mai mare , retractie gingivala curenta, dupa interventia chirurgicala de stopare).

Se contraindica aliaje nenobile (substituente) Ni-Cr, baza cupru deoarece sunt

generatoare de metaloza (boala neinflamtoarie ce accentueaza rapid fenomele
parodontale locale, rezorbtie, mobilitate).

2. Amprentarea
Amprentare reprezinta reproducerea elementelor campului protetic cu
materiale specifice aplicate in portamprente diferite: standard, individuala,
speciale(Kettenbach).
46
 Metode de amprentare:
1. Amprente de arcada:
 Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea maides utilizata in
practica.
 In primul timp se ia amprenta primara (chitul nu reproduce
toate detaliile campului protetic).
 In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita impreciziile
datorate produselor expirate).
 Amprenta de arcada intr-un singur timp (monofazica)
 Elastomerii se aplica in portamprenta individuala.
 Amprenta clasica cu inel si material siliconic in portamprenta
standard rar utilizata.
 Amprenta dublului amestec cu 2 procedee:
 aplicarea elastomerului fluid pe bont cu seringa si a
siliconului chitos in portamprenta cu care se amprenteaza
campul protetic;
 aplicarea ambelor materiale (a ambilor elastomeri:
chitos+fluid) in portamprente cu aplicare imediata pe
campul protetic conditionat (SANDWICH TECHNIC)
Observatie:

Amprenta dublului amestec necesita produse elastomerice de calitate.

2. Amprente segmentare (de hemiarcada):

 Amprenta rigid-elastica (STENTS+elastomer)
 Este neindicata in tehnologia protezelor de inalta precizie.
 Pentru coroanele metalice poate fi utilizata pentru coroane
solo (este de o mare imprecizie).
 Genereaza inaltari de ocluzie.
 Amprenta cu lingura Kettenbach:
 Se aplica material siliconic in dublu amestec.
 Amprenta e de hemiarcada in ocluziune.
 Neindicata in tehnologia protezelor fixe de precizie.
 Imprecizia se datoreaza grosimii elastomerului ce determina
distorsiuni in masa elastomerului si imprecizii in obtinerea
modelului de lucru.
Amprentele, dupa priza materialului se examineaza cu foarte mare
atentie pentru a constata eventualele erori de amprentare. Amprentele cu
materiale elastomerice nu reproduc toate detaliile preparatiei (unghiurile drepte
se reproduc rotunjite).
Erori de amprentare:
 strat neuniform de material;

47
  Desprinderi ;
 Microglobule in materialul elastomeric ;
 Zone trase la nivelul cavitatii, bonturi;
 Incorecta inregistrare a conturului cervical si a terminatiei
cervicale.
Toate aceste erori impun reamprentarea.

Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic:

 Sunt cele mai exacte amprente ale preparatiilor coronare, in special
cele inel +material termoplastic STENTS ;
 Reproduc praguri, casete, limita subgingivala cu mare exactitate.
 Redau si erorile de preparatie.
 Au indicatia de electie in amprentari pentru coroana de substitutie
si coroane mixte (metalo-compozit, metalo-ceramice) pentru a
reproduce preparatiile cu prag (infundat subgingival, proximo-
proximal).
 Grosimea materialului de amprenta este uniforma in amprenta
determinand precizia.

Conditionarea locala a campului protetic:

Conditionarea campului protetic pentru amprentare consta in:
 hemostaza;
 dilatarea santului gingival;
 spalare/uscare;
 aplicare rapida a materialului siliconic Pentru amprentarea zonei
subgingivale preparate se indica indepartarea tesuturilor
parodontale adiacente de bont.

Procedee de dilatare a santului gingival:

 mecano-chimic: snur sau fir textil imbibat cu substante
vasoconstrictoare (adrenalina 1-2%, efedrina 5%, saruri de
aluminiu tip alaun, saruri de fier :sulfat feros si cu rol hemostatic
local). Se contraindica utilizarea clorurii de zinc neconditionata
(nediluata).Are efect caustic local. Dupa 5-10 minute are loc o
indapartare a parodontiului marginal cu expunerea zonei
subgingivale.
 Mecanic: EXPANSIL – substanta se aplica cu seringa in sulcusul
subgingival pentru a obtine o dilatare fara fir.
 Chirurgical: contraindicata.
Conditionarea locala este obligatorie, pentru obtinerea unei amprente de
foarte buna calitate.

48
3. Turnarea modelului
Modelul reproduce la scara naturala (1/1) elementele morfologice ale
campului protetic : bont , dinti vecini, dinti antagonisti, relatia de ocluzie.
Modelul se poate obtine din materiale si prin tehnici diferite. Curent arcada se
toarna (1 timp) din gipsuri clasa III (dure) tip MOLDANO, si clasa IV (gipsuri
superdure).

Tipuri de modele:
 Modele segmentare:
 curent se toarna model de hemiarcada cu bont fix=model
monobloc ;
 model de hemiarcada cu bont mobil ;
 Se obtin consecutiv turnarii amprentelor de hemiarcada
(segmentare) prevazute cu chei distale de ocluzie.
 In tehnologia coroanelor turnate solo se recomanda modelul
segmentar cu bont mobil ;
 Modele de arcada:
 cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor fixe
ample=punti totale, punti de hemiarcada)
 model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije) metalice-in
mod curent, si fara pinuri tip ACCU-TRACK.

Etapele turnarii modelului de hemiarcada cu bonturi mobile:

 conditonare amprenta ; igienizare, dezinfectie cu
hipoclorit de sodiu sau glutaraldehida, aplicare lamele)
 turnare gips superdur in amprenta (FUJIROCK) ;
 plasarea tijelor in pozitia verticala si solidarizarea in
sens transversal sau orizontal a tijelor;
 priza gipsului superdur;
 turnare soclu cu prelungire distala (din gips dur
compatibil cu cel superdur);
 priza gipsului pentru soclu (20-30minute) ;
 turnarea antagonistilor din gips dur cu prelungire
distala pentru a modele cheia de ocluzie;
 priza;
 demularea amprentei;
 obtinerea bonturilor mobile prin sectionare cu panza
de fierastrau;
 presiune pe tije sau lamele.

Etapele turnarii modelului de arcada prin tehnica PINDEX:

49
  consta din turnarea amprentei in timpul 1 din gips dur ;
 priza gipsului 20 minute ;
 demularea amprentei cu prelucrarea plana la polizor a modelului
arcadei ;
 frezarea lacasurilor pentru fixarea pinurilor prin cimentare in
dreptul fiecarui bont ; controlul frezajului cu 1 spot luminos ;
 modelul de arcada cu pinuri fixate se introduce in amprenta ;
 se toarna soclul (priza gips dur) ;
 obtinerea bontului mobil prin sectionarea proximo-proximala si
presiune verticala pe tija ;
PINDEX este un procedeu tehnologic modern recomandat in tehnologia
de precizie a coroanelor metalice de invelis.

4. Macheta coroanei turnate:

Reproduce in volum si forma viitoarea coroana turnata. Se obtine prin
mai multe metode si prin procedee diferite pentru coroana turnata cu grosime
totala (nedirijata) fata de cea cu grosime dirijata.

Coroana turnata cu grosime totala

Caracteristici:
 Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cu bontul (pe toata
suprafata) ;
 Peretii laterali (axiali) au grosimi neuniforme, variabile 0,5-1mm
(ocluzal la nivelul cuspizilor activi 1,5mm) ;
 Grad mare de frictiune datorita contactului intim cu bontul ;
 Transmit diferentele de temperatura din mediul oral bonturilor
dentare (mai ales celor vitale) ; bontul nu e suficient de izolat
(stratul cimentului 40 ) ;
 Indepartarea de pe bont (ablatia) se face cu dificultate, chiar dupa
taierea a 2 pereti (la nivel ocluzal se fractureaza frezele, se sparg
discurile) ;
 Necesita mai mult aliaj, deci prêt de cost mai mare ;
 Indicatia de electie : ca element de agregare a puntilor, aplicandu-
se de regula pe dintii posteriori (cu deosebire molarii cu diametre
crevico-incizale mici).

Indicatii:
 element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii
posteriori.

50
Sisteme de machetare:
1. Tehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe bontul izolat. Se
depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat.
Ulterior, se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei
ocluzale asemanator tehnicilor descrise.
2. Tehnica racirii gradate. Intr-un prim timp, bontul izolat este
introdus in ceara topita. Pe bont se depune un strat subtire de ceara
(0,30-0,40mm), solidificata in urma contactului cu bontul rece.
Acest prim strat de ceara, ce acopera fetele laterale si suprafata
ocluzala a bontului este asa numita « capa din ceara ». Peste capa,
prin picurare, se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale
si morfologia fetei ocluzale. Prin modelare (sculptare cu spatula)
se da forma finala a machetei. Macheta este modelata in functie de
dintii vecini (sunt refacute punctele de contact), de dintii
antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata.
3. Tehnica cu capa ADAPTA.Discurile din material plastic cu
grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense speciale sunt plastifiate
la flacara.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos
depus intr-o chiuveta. Bontul este introdus peste discul plastifiat in
masa de silicon. In acest fel plasticul este presat asupra bontului
luand forma acestuia. Surplusul ce depaseste zona de colet se taie
cu foarfeca, capa din plastic se adapteaza cervical pe bont, prin
picurare de ceara in aceasta zona. Bontul cu capa din plastic este
aplicat pe model, se continua modelarea machetei picurandu-se
ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala
pentru cuspizi. Prin sculptare, ceara picurata in exces este
indepartata, incat in final sa rezulte o macheta care reda cu
fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui
ce se restaureaza.
Avantaje:
 ergonomica;
 exacta;
 se obtin machete cu pereti uniformi;
 metoda rapida, cea mai indicata in tehnologia
coroanei turnate cu grosime totala.
4. Tehnica aditiei de ceara: Putin utilizata, metoda laborioasa,
necesita instrumentar specific, metoda foarte exacta. Este o metoda
contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii, folosite in
tehnicile descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne
necesita aparatura complexa (articulator adaptabil, arc facial).
Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun
varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate,
sunt unite, prin creste marginale de ceara, se insera crestele
51
 triunghiulare si cele oblice, se stabilesc santurile si crestele
secundare. In final sunt inserate fosetele. Metoda necesita o
cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea
criteriilor morfologice, geometrice si functionale. Conform acestei
metode, macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata, ideala
redata anatomic (santuri, fose, versante, convexitati).
Indicatii: Tratamente protetice complexe, in ocluziile cu point
centric, conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala.

Coroana turnata cu grosime dirijata

Caracteristici:
 Peretii laterali au grosime uniforma 0,30-0,45mm ;
 Peretii laterali sunt situati la distanta de bont ;
 Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal, cu bontul ;
 In spatiul dirijat se aplica cimentul pentru fixare coroana (rol
termoizolant) ;
 Transmite variatiile termice mai putin ;
 Cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala ;
 Indepartare de pe bont (ablatia) mai usoara ;

Indicatii:
 ca element de agregare punti totale /de hemiarcada, coroane solo
pe dintii posteriori( molari) ;
 ca element de agregare datorita relatiei de contact cu bontul ; acest
tip de coroane sunt mai favorabile pe bonturi pe care se aplica
piese protetice ample (punti de hemiarcada/totale).

Machetarea:
1. Din machete prefabricate - metoda rapida, ergonomica ;luate din
cutiile in care sunt vandute, adaptate pe bontul cervical si ocluzal;
Este o metoda in care nu putem vizualiza marimea spatiului dintre
bont si peretii machetei , generatoare de imprecizii. In practica nu
e curent utilizata.
2. Cu folie din ceara calibrata - metoda curenta ; se vizualizeaza
subetapele cu exactitate;
3. Metoda cu model duplicat:
 Mai intai se modeleaza macheta preliminara, fixa,
subdimensionata pe bontul mobil. In zona cervicala :limite
2-3mm de colet ; peretii externi :grosime 0,15mm ; ocluzal
in contact. Rezulta in acest fel macheta preliminara. Etapa a-

52
 2-a:duplicarea machetei preliminare. Bontul si macheta se
introduc in material siliconic aplicat in conformator,
rezultand amprenta duplicat. Turnare model duplicat (din
mase de ambalat specifice din care se va obtine tiparul
pentru coroana respectiva, fosfatice);
 Modelare macheta definitiva: Se modeleaza pe bontul
duplicat in contact intim cu acesta pana la forma finala a
acesteia, rezultand o macheta fixa, nedeformata care va fi
ambalata impreuna cu modelul, facand parte din viitorul
tipar. Procedeu tehnologic foarte exact, indicat de regula in
tehnologia clasica de obtinere a coroanelor si puntilor (din
elemente unite) turnate din aliaje inalt fuzibile (Ni-Cr, Co-
Cr) care prezinta coeficienti mai mari de contractie.
Sistemul de machetare cu model duplicat actualmente are
utilizare restransa.
4. Metoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu cuspid (dupa
aplicarea conurilor pentru fiecare lob) , prin picurare pana la
realizarea contactului static cu fosa antagonista. Se indica in
tratamente protetice complexe (reechilibrari ocluzale inn varianta
gnatologica =ocluziile cu POINT CENTRIC=pozitia mandibulei
fata de craniu =cu pozitia de intercuspidare maxima ; putine
glisari. Tehnica de modelare prin aditie de ceara necesita modele
de arcada montate in articulatoare semiadaptabile dupa inregistrari
prealabile (pantograf +arc facial), trusa speciala de
modelaj+tehnician experimentat.

Examinarea machetei:
Dupa prelucrare, finisare, macheta examinata cu atentie, trebuie sa
prezinte:
 Puncte de contact cu vecinii;
 Un relief ocluzal cu toate elementele morfologice –fosete ,
versante corect modelate;
 Pe fetele axiale – santuri de descarcare, convexitati;
 Modelajul de ansamblu sa se inscrie in curbura vestibulara a
arcadei.

Observatie

Modelajul anatoform, functional are eficienta masticatorie, rol parodontoprofilactic.

Prepararea clinica a dintelui prin reducere morfofunctionala favorizeaza redarea

morfologiei anatomo-functionale.

53
5. Obtinerea tiparului:
Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei,
situata in interiorul unui material refractar specific(masa de ambalat).

Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la incrustatia metalica:

 Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final, detensionare,
tijare, degresare) ;
 Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat specifice) ;
 Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare termica=obtinere
tipar;

Pregatirea machetei pentru ambalare

Sistemul de tijare:
1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic)
2. Sistemul modern;

Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu lungimea de

30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea aliajelor nobile +accesorii ce
se aplica pe tija principala.
Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de
agregare a puntilor se indica metoda moderna de tijare (metoda/sistemul
BEGO-HERAEUS).
Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a canalelor
secundare, cu diametrul variabil pentru nenobile 2,5mm cu o inaltime de pana
la 3mm unite de un canal intermediar cu diametrul variabil asemanator de aliaj.
Din canalul intermediar emerg convergent 2 canale principale.

Dimensiuni ale tijelor:

Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metalo-ceramica si nenobile
substituente (Ni-Cr, Co-Cr) se indica un sistem de tijare mai gros, cu
dimensiuni mari : 3,5mm canal secundar ; 5mm canal intermediar ;5mm
canalele principale ;
Aliajele nobile si nenobile pentru tehnologia metalo-ceramica, metalo-
compozita in stare topita sunt mai vascoase , curg mai greu in tipar.Utilizand
acest procedeu se toarna mai exact, cu coeficient de contractie compensabil fara
incluziuni gazoase in turnatura.Canalul intermediar=rezervorul de metal fluid,
situat in centrul termic al tiparului care se raceste cel mai tarziu. Are un rol
esential in scaderea contractilor.Tijele se plaseaza in unghi drept sau mai mare
de 90ºC pentru a evita turbionarile aliajului fluid in momentul turnarii. Se

54
utilizeaza tije calibrate (varianta moderna) sau necalibrate (metalice : agrafa,
freza sau ceara –varianta clasica)
Cu cat aliajul este mai dificil de turnat cu atat se iau masuri suplimentare
de contracarare erori.
Pentru aliaje nenobile (baza cupru), macheta rezervorului de metal si
diametrul tijelor vor fi mai mari , de 5-8mm deoarece aliajul are conductivitate
termica foarte mare (se raceste relativ repede).
La nivelul rezervorului de metal avem nevoie de o cantitate mai mare de
material fluid.
Se forteaza aliajul sa intre in tipar prin catapultare.
Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe fetele proximale
pentru a se evita obtinerea de porozitati la nivelul cuspizilor activi. Plasarea in
unghi mai mare de 90º, combate turbionarea aliajului.
Se va plasa macheta rezervorului de metal fluid in centrul termic al
tiparului.
Machetele propriu-zise-plasate excentric.
Dupa tijarea machetei urmeaza aplicarea pe conul conformatorului a
machetei cu plasare in centrul conformatorului a machetei rezervorului de
metal fluid.

Ambalarea:
Ambalarea se poate realiza prin trei metode:
 Modern:
 intr-un timp
 in 2 timpi (nucleu +masa de ambalat de acelasi tip) -
procedeul cel mai indicat.
 Clasic - din 2 materiale (1 specific+1 nespecific) - contraindicat

Timpi:
 Se vor respecta dozele indicate ;100g pulvis +45-50cm3 apa
distilata
 Se va prepara electromecanic la vacuummalaxor (se obtine o masa
de ambalat fara incluziuni de aer), rezultand tipare cu pereti cu
grosimea corespunzatoare ;
 Aplicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrare
electromecanica (pe masuta vibratorie) ; intr-un timp pana la
umplerea conformatorului sau in 2 timpi :vibrare
mixta :manuala+mecanica
Observatie practica

Se aleg mase de ambalat specifice ; cele mai indicate cele pe baza de fosfati. Pot fi
utilizate si cele pe baza de sulfat de calciu, dar numai pentru aliajele nobile, deoarece

55
 prezinta coeficientul de dilatare 1,25-1,40% care compenseaza coeficientul de
contractie al aliajului ; sunt contaminante pentru aliaj daca nu se respecta reginul
termic.

Pot fi utilizate mase fosfatice pentru aliaje inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr+nobile.

Nu au efect contaminat asupra aliajului fluid si au coeficentul de dilatare ce

compenseaza coeficentul de contractie al aliajelor Ni-Cr /Co-/Cr moderne.

Pentru turnarea titanului se folosesc mase speciale pe baza de alumina, oxid de

siliciu si magneziu/zirconiu(Titavest).

Eliminarea machetei:
Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare termica, in subetapele
termice de preincalzire-incalzire. Incalzirea are loc in regimul termic, in
intervalele de temperatura si durata indicate de fabricant.
Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati.

Preincalzirea:
Pentru aliaje nobile :0-200ºC lent (vezi inlay).
Pentru aliaje nenobile : 0-400ºC. timp de 1 ora.
Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a machetei din ceara
sau eliminarea prin ardere a machetei din rasini acrilice simple.

Incalzirea:
Pentru aliaje nobile 200-750ºC strict in ritm lent; depasirea valorii
expune ambalajul la descompunerea liantului sulfat de calciu, rezultand produsi
sulfurosi (anhidride) care vot contamina aliajul fluid.
Pentru aliaje nenobile :400-1000ºC, cu mentinerea mai lunga la aceasta
temperatura (de la 30minute la 1 ora) , functie de clasa de aliaj din care turnam
coroana.
Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a machetei si
pregatirea masei de ambalat, rezulta tiparul.

6. Topirea, turnarea:
In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj pentru turnare
sunt topite cu :
1. flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in palnia tiparului) ,
procedeu tehnic depasit si contraindicat; flacara prin aportul de
carbon are efect contaminat asupra aliajului fluid.

56
 2. flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet ceramic
acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul sa se mentina mai
mult in stare fluida. Topirea se face cu protectie chimica (aplicare
de borax). Introducerea aliajului se realizeaza cu centrifuge
semiautomate ROTOJET/SCHLODER.
3. curentilor de joasa, medie, inalta frecventa, eliberati de bobiele
de inductie ale aparatelor de topit-turnat. Reprezinta sursa cea mai
indicata pentru aliajele nobile/nenobile. Topirea se realizeaza
indirect in incinte ceramice. Se contraindica folosirea creuzetelor
grafitice pentru turnarea aliajelor nobile deoarece contamineaza
aliajul in stare fluida. Aliajul fluid este protejat de un flux de gaz
nobil. Introducerea aliajului se realizeaza prin centrifugare
automata.
Varianta ideala de topire-turnare-procedeul Heraeus- cel mai
putin contaminant, cel mai indicat pentru aliajele nobile, ceramica,
structura P.P.S.

Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica:

 sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ;
 ambalare in 2 timpi ;
 preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu vibrare
mecanica;
 aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul termic al
tiparului (la 10mm de marginea superioara a conformatorului) ;
 topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu curenti de inalta
frecventa si mediu de protectie)
 Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de turnare.

7. Dezambalare, prelucrare:
Este o etapa efectuata in laborator.
Apoi coroana e trimisa in cabinet pentru examenul clinic pe bontul real
(relatia de ocluzie, zone de contact proximale+constatare nivel convexitati),
prezenta santurilor de descarcare, inscrierea modelajului pe hemiarcada,
echilibrare ocluzala riguroasa.
Prelucrarea finala, lustruirea se realizeaza cu polipant/pasta de
lustruit-vezi inlay metalic. Rezulta o proteza ce poate fi fixata prin
cimentare provizorie (de durata).

57
COROANA TURNATA DIN DOUA BUCATI
A fost inlocuita tehnologic de coroana cu grosime dirijata.
Obtinere:
 Se realizeaza inelul din banda de aliaj ;
 Se realizeaza capacul prin picurare ;
 Urmeaza lipirea capacului de inel, rezultand o coroana superioara
celei stantate, bine adaptata cervical si ocluzal.

COROANA STANTATA 
Se obtine prin ambutisarea unor cape metalice din aliaje nobile (aur) si
aliaje nenobile (Ni-Cr-Fe – tip Wipla).

Caracteristici:
 coroana cu pereti subtiri;
 modelaj ocluzal aproximativ;
 inchidere marginala deficitara.

Avantaje fata de coroana turnata:

 toleranta in prepararea bontului si insertie;
 tehnologie putin costisitoare;
 termoizolarea cu strat gros de ciment.

Dezavantaje:
 riscul perforarii ocluzale;
 adaptare cervicala aproximativa;
 absenta convexitatilor;
 imposibilitatea turnarii Wiplei datorita coeficientului mare de
contractie (nu existau mase de ambalat specifice in anul 1940).

Ambele coroane au valoare istorica.

Sporadic este utilizat procesul stantarii; el se mentine in tehnologia
metalo-ceramica pentru obtinerea capei din aliaj nobil (aur, Au-Pt), in
tehnologia coroanelor fizionomice ceramice.

DEFECTE DE TURNARE
I. Lipsa piesei protetice :
a) totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea sistemelor de tijare) ;
b) partiala (absenta unei margini, perforarea coroanelor).

58
 A. Lipsa totala :
 aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ;
 aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste
vascozitatea prematura a turnaturii)

B. Lipsa partiala:
 cantitate insuficienta de aliaj;
 topirea insuficienta , prin nerespectarea intervalului de topire al
aliajului ;
 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara, neconcordanta ;
 absenta machetei de evacuare a gazelor ;
 existenta unor zone inguste, subdimensionari ale tiparului , ce
devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar ;
 forta de centrifugare si timpul insuficiente.

II. Defecte de turnare pozitive :

1. Sfere :
 incorecta degresare a machetei ;
 absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza microspatii in
care patrunde aliajul fluid ; aceste defecte de turnare daca sunt fara
porozitati pot fi corectate.

2. Aciforme, lamelare:
 conditionarea termica a ambalajului refractar defectuoasa;
 evaporarea apei accelerata;
 ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri, unde
patrunde metalul fluid;
 aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta in momentul
topirii-turnarii;

III. Defecte de turnare negative:

Microcavitatile, porii:
 subdimensionarea canalului principal, a machetei rezervorului
de aliaj fluid si plasarea rezervorului excentric ;
 supraincalzirea aliajului ;
 forta de impingere si topirea insuficiente ;
 absenta mediului de protectie.

IV. Defecte de turnare volumetrice :

59
 1. Supradimesionarea :
 restaurarea fixa nu se insera pe bont :
 datorita detensionarii incorecte a machetei ;
 neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de
ambalat, mai mare decat coeficientul de contractie al
aliajului la racire.

2. Subdimesionarea :
 restaurarea se insera lejer ;
 coroanele nu se insera pe bont deoarece :
 s-a racit repetat macheta in etapa de modelare; s-a contractat
macheta si a rezultat o incrustatie mai mica;
 izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor;
 masa de ambalat nespecifica.

Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe

balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de
aliaj (Heraeus).

60
 7
Capitolul

COROANELE DE INVELIS
NEMETALICE

Sunt coroane care se obtin din materiale fizionomice ca:

 Rasini acrilice ;
 Rasini (mase )compozite ;
 Mase ceramice.
De electie, coroanele fizionomice acrilice (polimerice), ceramice,
compozite sunt indicate pe dintii frontali pentru restaurarea functiei estetice.
Coroana acrilica este indicata preponderent pe dintii frontali. Are un
caracter provizoriu pentru unele scoli. Este pe cale de a fi inlocuita de
tehnologiile –materialele moderne (rasini diacrilice = compozite, polisticle,
ceromeri)-materiale moderne, superioare rasinilor polimerice.

COROANA DE INVELIS ACRILICA

(JACKET ACRILIC)
Indicatii:
 Distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali ;
 Leziuni carioase simple profunde situate pe fetele axiale
(proximale)
 Traumatisme insotite de fracturi ;
 Discromii (modificari de culoare) de diferite etiologii :
 endogene (tratamente intracanalare eronate) ;

61
  exogene – aport excesiv de factori modificatori de
culoare :alcool, tutun, vin rosu.
 Corectare anomalii (forma, culoare, pozitie-D.C.R.+jacket acrilic)
Jacketul are un caracter provizoriu datorita aparitiei materialelor
moderne.

Contraindicatii:
 Pe dintii frontali care prezinta fatete de abraziune (sau pacienti cu
parafunctii :scrasnitul dintilor, bruxism) ;
 Ocluzii adanci acoperite :coroana este expusa (fata orala) datorita
contactului ferm abraziunii intense cu expunere la fracturare.In
parafunctii se indica onlayurile extratisulare, mai rezistente, cu un
modul de elasticitate favorabil. Nu rasini acrilice.
 La cazurile clinice pentru care se adopta alte solutii (fatete din
masa compozita, mase ceramice, coroane metalo-ceramice) ;
 Pe dintii laterali (PM, M) de necesitate se pot aplica la nivelul PM
provizoriu ; trebuiesc schimbate semestrial (la 6 luni)si examinarea
relatiei ocluzale (a stopului ocluzal) ; pe fondul abraziunii se
pierde stopul zonei de contact. Este inlocuita cu o coroana mixta
cu stop ferm metalic sau cu o coroana ceramica.
 Pacientii tineri cu camere pulpare mari ale dintilor frontali, unde
nu se pot realiza preparatii cu prag.Jacketul acrilic necesita o
preparatie nebiologica, cu sacrificiu de material dentar.

Etape clinico-tehnice:

1. Prepararea:
Elementul dentar se prepara sub forma unui bont cilindro-conic
neretentiv. Prepararea se realizeaza secvential prin reducerea
(frezarea/slefuirea) fetelor axiale+marginea incizo-ocluzala. Reducerea e mai
accentuata prin frezare pe fetele vizibile (fata vestibulara+marginea incizala-
suprafata ocluzala) pentru a crea un spatiu necesar obtinerii unui rezultat estetic
bun.
Vestibular:
Se reduce 1-1,5mm pe dintii vitali si 1,5-2mm pe dintii devitali sau
reconstituiti cu D.C.R.. Preparatia se poate efectua in sens sagital mai
mult adanca.
Cervical:

62
 Clasic: preparatia se realiza cu prag cervical
axial/circular/circumferential cu latimea de 1-1,5 mm vestibular si dupa
taiere plasat subgingival, continuat proximal la nivelul insertiei
gingivale, iar oral situat la 1-1,5mm de insertia gingivala.Rezulta un bont
ce ofera maxim de spatiu pentru un rezultat estetic bun.
Aceasta preparatie prezinta riscuri pe dintii cu diametre mici, se
diminueaza retentia expunand coroana la decimentari.
Varianta 2:
Terminatia cervicala (prag) – se taie vestibular cu plasare
subgingivala si continuare pe fata proximala.
Este o preparatie mai putin pretentioasa si cu retentie mult mai
mare decat varianta clasica.
Varianta 3:
Este o preparatie tangentiala, fara o limita decelabila. Preparatia
este in bizou, muchie de cutit (knife edge) pe care nu se poate inchide
foarte exact marginea coroanei. Inchiderea buna la coroanele fizionomice
trebuie efectuata pe prag (cu adancime suficient de mare)
Se contraindica in general la coroana fizionomica preparatia
tangentiala, cu deosebire la jacket acrilic.Neinchiderea coroanei are efect
iritativ local.
Incizal:
Reducerea se realizeaza pana la 1,5-2mm , pentru a obtine un efect
estetic foarte bun.

Prepararea bontului pentru materiale moderne: rasini diacrilice

(compozite), polisticle, ceromeri:
 Necesita un bont cilindro-conic, neretentiv cu terminatie cervicala
sub forma unui prag semirotund CHAMFREIN cu reducere oral
0,8mm, fetele axiale 1-2mm, incizal 1,5mm.
 Este o preparatie amprentabila relativ usor. Confera estetica,
proprietati mecanice, tehnologie moderna, tripolimerizare (caldura,
presiune, fascicul luminos).

2. Amprenta:
Etapa clinica - inregistrarea elementelor campului protetic, indeosebi a
bontului.

Metode de amprentare:
 Amprenta segmentara(de hemiarcada) cu cele doaua variante:
 rigid-elastica (Stents+elastomeri);
 in dublu amestec siliconic(Kettenbach);

63
 Sunt metode de amprentare mult utilizate dar nu cele mai
indicate.
 Amprenta de arcada :
 de corectare ;
 metoda dublului amestec ;
 Amprenta clasica cu inel de cupru si supraamprenta de material
siliconic. Rar utilizata.

Conditionarea:
Amprentarea nu se efectueaza fara conditionarea locala (pregatirea
sulcusului gingival) ; etalarea, indepartarea parodontiului gingival prin mijloace
mecano-chimice, chirurgicale si prin frezaj intern gingival.
Scopul conditionarii este reprezentat de etalarea (evidentierea) limitei
terminale a preparatiei cervicale.
Mecano-chimic se recomanda fir textil sau inele din bumbac imbibate cu
solutie vasoconstrictoare, hemostatice :efedrina, adrenalina 1-2%, alaun, sulfat
feros, alaun+aditiv=EXPANSIL.
Observatie clinica:

Se contraindica strict solutia de clorura de zinc cu concentratie mai mare de 10%.

Solutiile cu concentratie mai mare au efect caustic local.

Procedeul chirurgical: cu bisturiul electric- se sectioneaza fata interna a
peretelui gingival +toaleta (indepartare detritus), hemostaza+amprentare
rapida . Este cea mai eficienta modalitate de largire a santului gingival.
Sectionarea fara interesarea insertiei epiteliale.
Frezajul cu freze diamantate a peretelui intern gingival fara lezarea
insertiei cu hemostaza si apoi amprentare in sedinta.

3. Modelul:
Reproducere in marime naturala a elementelor campului protetic la scara
1/1.
In practica, in tehnologia coroanelor polimerice modelul monobloc
(segmentar) cu bont fix este cel mai frecvent utilizat desi contraindicat. Cel mai
indicat este modelul de lucru cu bont mobil sectionat proximo-proximal.
Materiale, tehnica de lucru-vezi L.P.???????????????????????????

4. Macheta:
Macheta se obtine prin 3 tehnici :

64
 1. Tehnica racirii gradate si picurare;
2. Tehnica picurarii;
3. Tehnica plastifierii.
Tehnicile-vezi L.P.
Se sectioneaza un baton de ceara corespunzator campului protetic. Se
plastifiaza foarte bine pana in profunzimea bontului. Se aplica ceara plastica pe
bontul izolat.
Se sectioneaza intr-un volum aproximativ urmand modelajul prin
sectionare-sculptare.
Cel mai frecvent utilizata este tehnica picurarii.

Etape machetare:
o Conditionarea bontului :izolare in apa saponata 5-10 minute,
aplicare DIE SPACER (lac) –creaza distanta pentru filmul
cimentului si ne ajuta la indepartarea machetei de pe bontul dentar.
 Picurare ceara in exces pe bontul dentar ;
 Racire lenta fara introducere in apa;
 Modelajul primar prin sectionare+modelajul anatoform functional
(de detaliu: creste, convexitati, cingulum, zone de stop);
 Modelajul final cu finisarea+aplicarea de ghips dur in interiorul
machetei sub forma de bont. Degresare macheta.
Modelajul final si degresarea fac parte din etapa de pregatire a machetei
pentru ambalare.

5. Ambalarea:
Metode de ambalare:
Pentru ambalare sunt necesare materiale speciale in tehnologia coroanei
acrilice:
 gipsuri dure tip Moldano;
 amestecul de gips dur cu gips normal.
In scop didactic si din ratiuni economice se utilizeaza numai gips normal.
Masa de ambalat se aplica intr-un conformator - chiuveta sau cuveta.
Conformatorul este format din 2 inele si 2 capace. In conformator se aplica cu
vibrare pasta semifluida de gips. Functie de pozitia machetei in materialul de
ambalat exista 2 metode :
1. metoda orizontala-fata orala a machetei este plasata in jos ;
2. metoda verticala-marginea incizala plasata in jos, macheta
patrunzand pana la nivel cervical.
Tehnica ambalarii+avantaje+dezavantaje-vezi L.P.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Observatie tehnica:

65
 Cea mai indicata in tehnologia coroanei acrilice-metoda orizontala deoarece se poate
controla dispunerea rasinii in tipar si nuanta culoarea rezultand in final o coroana cu
valoare estetica superioara comparativ cu metoda verticala (mai indicata pentru
coronale provizorii cand se obtin coroane uniforme ca si culoare).

6. Polimerizarea coroanei acrilice:

Coroana acrilica se obtine prin polimerizarea rasinii acrilice introduse in
tipar, in mai multe subetape tehnice.

Conditionare tiparului:
Anterior polimerizarii si dupa eliminarea machetei din tipar (apa
fiarta+detergenti=topire), tiparul se raceste pana la 40-45ºC si apoi se
conditioneaza prin izolare cu lacuri alginice: PECTIZOL, IZODENT in 2-3
straturi sau lacuri siliconice .
Clasic se utilizau :amidon, clorura de calciu contraindicate actualmente.

Rolul conditionarii:
 Separa rasina de masa de ambalat ;
 Inhiba combinarea rasinii /masa de ambalat ;
 Favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj.

Dozare, preparare rasina:

Rasina acrilica se dozeaza in proportiile indicate de fabricant 1/1, 2/1.Se
aplica pulberea intr-un godeu ceramic si se prepara prin spatulare, rezultand o
pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice pana la cel
favorabil introducerii in tipar:pasta plastica neaderenta , modelabila.
Aplicare in tipar: din profunzime catre exterior, mai intai culoarea de
baza, apoi culoarea pentru colet si incizal.
Modelarea exterioara se face cu un celofan umed+presare capac
chiuveta.
Se controleaza dispunerea culorii in tipar . Cand culoarea nu e cea dorita
se sectioneaza in bizou cervical si incizal si se prepara din nou.
In situatia in care culoarea e convenabila, partile chiuvetei sunt
asamblate si chiuveta este introdusa intr-o presa hidraulica la o presiune de 2
atmosfere, timp de 15 minute.
Dupa acest timp se transfera in primul dispozitiv rotund/dreptunghiular
=RING, care mentine partile chiuvetei in aceeasi pozitie pe durata
termopolimerizarii.

66
 Observatii tehnice:

In practica se face un procedeu empiric de modelare. Se aplica pulberea+monomerul

in tipar direct, rezultand culori uniforme, terne.

Alegerea culorii se face prin amestecul a 2 nuante de baza conform schemei SPOFA
impartite la 2. Pentru obtinerea coroanei acrilice se utilizeaza rasinile firmei SPOFA
in 15 nuante tip SUPERPONT.. Alte rasini :BIODENT (Ivoclar), PALAVIT
(Kulzer).

Pentru pacientii tineri se indica culori mai deschise 2-23.

Polimerizarea propriu-zisa:
Rasinile polimerice clasice se polimerizeaza sub actiunea caldurii umede.
Polimerizarea are loc conform curbei termice care debuteaza cu cresterea lenta
a temperaturii de la temperatura mediului ambiant pana la 60ºC, in timp de 30
minute. Se mentine la 60ºC timp de 60 minute. Se ridica in urmatoarele 30
minute, la temperatura de 100ºC si se mentine timp de 30 minute.Urmeaza
racirea lenta , timp de 4-8 ore.
Timpul polimerizarii se desfasoara pe parcursul a 2,5 ore.
Se recomanda cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza
monomerul si pentru a se consuma lent in timpul reactiei cu obtinerea unor
structuri fara porozitati (cu monomer rezidual minim, structuri foarte
compacte).

7. Dezambalarea, prelucrarea
o Se realizeaza prin sectionarea cu fierastrau a gipsului,
indepartarea de pe coroana?????? si enucleerea coroanei din
masa de ambalat.
o Se prelucreaza cu freze speciale de acrilat plusurile.
o Se netezeste cu freze +pietre mai mici.
o Se adapteaza din aproape in aproape pe bontul modelului ;
se realizeaza o adaptare exacta cervicala, o adaptare
proximo-proximala+echilibrare ocluzala .
o Se lustruieste cu ajutorul periilor+pasta abraziva
(feldspat+apa)
In final rezulta suprafete nete de prelucrare. Luciul piesei protetice se
obtine prin prelucrarea cu pufuri din bumbac.

Observatie:

67
 Mare rigoare la zona de inchidere marginala (marginea coroanei sa nu prezinte
franjuri pentru a nu avea efect iritativ asupra parodontiului).

ALTE METODE DE OBTINERE A COROANEI

JACKET POLIMERICE

I. Din materiale moderne:

 Rasini diacrilice compozite;
 Polisticle: ART GLASS, BELLE GLASS;
 Ceromeri.
Acestea sunt materiale pentru tehnologia moderna a coroanei
fizionomice polimerice.

Caracteristici clinico-tehnice pentru tehnologia moderna:

1.Preparatia dintelui:
 in limitele preparatiei conventionale ;
 se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN ;
 se contraindica preparatia tangentiala ;
 se reduce din elementul dentar 0,8 mm cervical, 1-2mm fetele
axiale, 1,5mm incizal.

2. Metode de amprentare: identice.

De regula amprenta de arcada, cu pregatirea prealabila a campului
protetic.

3. Modelul de lucru: identic.

Se recomanda modelul de arcada cu bonturi mobile obligatoriu
(tehnologia moderna).

4. Sisteme de machetare: in tehnologia moderna se elimina etapa de

machetare, ambalare, tipar deoarece rasinile diacrilice compozite, polisticlele si
ceromerii se aplica strat cu strat, direct pe bontul conditionat.

Obtinerea coroanelor prin procedee tehnologice moderne:

 Fotopolimerizare :polisticle+ceromeri ;
 Fototermobaropolimerizare (tripla polimerizare) pentru rasini
diacrilice compozite.In urma polimerizarii materialului rezulta
structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati
estetice adecvate.

68
5. Prelucrarea:
Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice
tehnologiei : freze extradure, freze diamantate, polipanturi cu paste speciale
pentru lustrul final (aici se deosebesc de masele ceramice).

Avantaje ale jacketului acrilic din polimeri speciali:

 (multifunctionali cu proprietati estetice, mecanice, biologice mult
imbunatatite) :
 preparatia bontului , amprentarea, modelul =in varianta
conventionala (preparatia mult mai conservativa) ;
 rezultate finale estetice superioare ;
 adaptare marginala /proximala mult mai exacte ;
 pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral creamica
de obtinere a jacketurilor fizionomice.
 elimina subetape tehnologice : machetare, ambalare, introducerea
machetei in tipar, polimerizarea in vase (toate impreciziile
generate de ele). Tehnologia anticipeaza tehnologia metalo-
ceramica.
 Se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionare fete
interne (obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare).

Dezavantaje:
 pretul de cost al materialului +tehnologia mai scumpe decat la
jacketul acrilic (nu e accesibil orice laborator) ;
 nu sunt evaluari clinice mai lungi de 10 ani pentru a evalua exact
stabilitatea stopurilor centrice (rezistenta la abraziune) ; in zona
laterala ne ferim de a aplica pentru a nu perturba functional zona
respectiva ;
 termobaropolimerizarea se realizeaza pentru rasinile diacrilice
compozite la temperaturi mai mari de 100ºC si in intervalele de
timp mai scurte 7-30 minute ;
 masele compozite si polisticlele (materiale hibride in general) se
livreaza sub forma de pasta, culori diferite si sub forma de masa
opac, masa pentru dentina, mase pentru incizal, mase
corectoare+flacoane cu lichide pentru conditionat (aderenta intre
aceste mase) sau compactizarea suprafetelor laterale modelate.

II. Din fatete prefabricate:

Fateta selectata (forma, nuanta coloristica se adapteaza pe bont si este
definitivata macheta partiala pentru fetele proximala si orala). Se ambaleaza ,
rezulta tiparul, se polimerizeaza, se obtine o coroana acrilica cu proprietati

69
superioare fata de varianta clasica (tehnologia clasica e pe cale de a fi
abandonata datorita aparitiei materialelor moderne).

III. Din acrilate baropolimerizabile:

(tipBIODENT K+B, VITA K+B ’93)
Sunt acrilate ce se aplica direct pe bont, strat cu strat pana la forma finala
a coroanei (cu nuantari coloristice).
Se poate polimeriza in:
 Piroconvectoare (sub actiunea caldurii uscate :BIOMAT) ;
 Miniautoclave (tip IVOMAT, BIOFOL), la temperatura de 120C,
timp de 30 minute.
Rezulta coroane rapid executate, cu caracter provizoriu (suprafete
compacte, lucioase).

IV. Din coroane prefabricate:

Acestea pot fi din:
 Acetat de celuloza;
 Rasini policarbonat ;
 Rasini sintetice.
Se adapteaza cervical pe bont, se captusesc cu R.A.S., se prelucreaza
marginal, se lustruiesc si se cimenteaza provizoriu.Sunt indicate pe bonturi
vitale, implanturi.

V. Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN).

Etape:
 Anterior pregatirii dintilor ca bonturi dentare se amprenteaza
dintii cu materiale alginice sau elastomeri siliconici.
 Preparare dinti;
 Vaselinizarea preparatiilor (oleum de vaselina);
 Aplicare rasina livrata sub forma de pasta in amprenta + pe
preparatii;
 Priza rasinii care e autopolimerizabila;
 Dezinsertia din amprenta a coroanei;
 Prelucrare;
 Lustruire;
 Cimentare provizorie.
Aceste coroane (mai ales din rasini simple) au caracter provizoriu. Se
contraindica pe dintii laterali.
Coroanele jacket clasice se obtin in orice laborator cu dotare minima;
Coroanele jacket moderne se obtin in laboratoare dotate tehnologic.

70
 8
Capitolul

COROANA DE INVELIS
INTEGRAL CERAMICA
(JACKETUL CERAMIC)

Este coroana de invelis cu grad de estetica cel mai ridicat dintre toate
coroanele de invelis.
Se apropie, se identifica cu aceste coroane ceramice nuanta coloristica cu
a dintilor naturali.
Se obtin prin mai multe procedee :
1. Clasic:
 ardere (sinterizare) mase ceramice pe cape metalice din
platina sau aur platinat ;
2. Modern :
 prin aplicare directa pe bont;??????????????????
 turnare-presare,
 frezarea unor lingouri.

Indicatii:
Jacketul ceramic are indicatii aproape identice cu ale jacketului acrilic.
Preponderent se indica pentru restaurari fizionomice ale dintilor frontali. Se
contraindica pe dintii laterali cuspidati (PM/M) -numai de necesitate. Se indica
in cvasitotalitate la sexul feminin. Indicatii-vezi coroana acrilica:
 leziuni carioase profunde;
 discromii cromatice exo/endogene;
 anomalii –dinti ectopici, de forma, de culoare;
 pe dintii cu indice de carie mic.

Contraindicatii:
71
  La pacientii tineri (camera pulpara mare) , nu se poate realiza
preparatia.
 Pe dintii laterali;
 Pe dintii nanici  (subdezvoltati), nu se poate realiza pragul
cervical;
 In parafunctii (bruxism, dinti cu fatete de abraziune);
 In ocluzii adanci acoperite , labiodonte (cap la cap);
 La pacientii cu indice de carie crescut (semn de distructie coronara
rapida).

Avantaje:
 Estetica - restaurare fizionomica excelenta;
 Biocompatibilitate (integrare tisulara);
 Preparatia mai conservativa fata de jacket acrilic pe fata
vestibulara si coroana mixta ; pe fetele proximale si orala
reducerile prin frezare sunt chiar mai mari.

Dezavantaje:
 Rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare);
 Sunt fragile (se contraindica in zona laterala) ;
 Preparatia este pretentioasa :numai coroane cu prag axial
(circumferential).

Etape clinico-tehnice

1. Preparatia dintelui:
Dintele se prepara sub forma de bont cu forma cilindro-conica ,
neretentiva, prin reducerea uniforma 1 mm pe toate fetele axiale si 1,5-2mm
incizal (ocluzal). Unghiul de intalnire intre peretii axiali si prag este de 90º, cu
rotunjirea zonelor de intalnire.
Se contraindica preparatiile in unghiuri ascutite sau obtuze (unghiul
ascutit genereaza tensiuni).
Preparatia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN. Reducerea
mai accentuata la nivel incizal. In rest reducerea este uniforma.

72
2. Amprentarea:
Metode de amprentare pentru tehnologia integral ceramica: se indica
amprenta de arcada exclusiv:
 Amprenta de arcada monofazica cu material aplicat in
portamprenta individuala este cea mai indicata;
 Amprenta de arcada bifazica :
 de corectare ;
 in dublu amestec (vezi inlay).
 Amprenta cu inel (tub metalic) si supraamprenta cu material
elastomeric ; mai rar utilizata , dar indicata.
 Metoda de amprentare cu hidrocoloizi reversibili si metoda
combinativa « hidrocolizi reversibili-ireversibili »(metoda
hidroalginica :H.R.+H.I.R)=scoala americana.

3. Modelul:
In tehnologia coroanelor integral ceramice se indica numai modelul de
arcada cu bont mobilizabil si in foarte rare situatii modelul de hemiarcada (in
zona frontala) numai cu bont mobilizabil.

Materiale utilizate:
 Gipsuri superdure + dure compatibile ; cele mai folosite ;
 Rasini compozite pentru completare ; cele mai indicate , dar nu au
utilizare larga ;
 Modelul galvanic=cupru electrodepus+gips dur sau rasina de
completare ; tehnologie laborioasa, rar utilizata numai in ceramica.

4. Macheta / obtinerea coroanei:

In tehnologia coroanelor integral ceramice machetarea se indica pentru
procedele tehnologice moderne (turnare, presare): DICOR SYSTEM,
EMPRESS (Ivoclar)-(plastifiat-turnat-presat).
In tehnica clasica nu e nevoie de macheta. In tehnica clasica se adapteaza
pe bont o folie de 0,2 mm de platina sau aur platinat obtinandu-se dupa
pirosirea foliei o capa intim adaptata si imbinata proximal prin faltuire. Pe
aceasta capa usor extinsa cervical cu 2-3mm se aplica strat cu strat masa
ceramica care va fi sinterizata (arsa strat cu strat).
Exista si un procedeu modern de obtinere a coroanei integral cermice:
procedeul VITA IN CERAM. Nu necesita sistem de machetare pentru ca ,
coroana se obtine prin aplicare directa a masei ceramice pe modelul duplicat.

73
Etape tehnologice ale procedeului VITA IN CERAM:
 Amprentare;
 Model de lucru;
 Conditionare bont (DIE SPACER);
 Amprenta duplicat =duplicare;
 Modelul duplicat din masa de ambalat termorezistenta:
SUPERHARD;
 Ardere succesiva a ceramicii speciale (aluminoceramica) in 2
etape pentru obtinerea miezului ceramic pe care se aplica masele
ceramice conventionale.Este procedeul cel mai raspandit, mai
sigur.

Etapele de lucru:
In tehnica VITA IN CERAM coroana se obtine in 2 etape:
 se aplica aluminoceramica pe bontul termorezistent cu pensula si
se arde la 1100ºC timp de 2 ore, rezultand o capa poroasa. ardere
de infiltrare=se aplica pe capa obtinuta in prima ardere
aluminoceramica cu particule de sticla (alumina 70-75%) si se
arde (ceramizeaza) timp de 4 ore, la aceeasi temperatura, rezultand
o capa rezistenta mecanic=miez alumino-ceramic.
 pe acest miez se aplica mase ceramice de placat pentru nuantare
coloristica. Arderea are loc la temperaturi mai mici de 1000ºC
( 990-950ºC).
Dupa arderea finala (glazurare), coroana se indeparteaza de pe bontul din
masa de ambalat prin pulverizarea acestuia cu agenti de sablare si coroana este
adaptata pe modelul de lucru. Dupa conditionare este cimentata adeziv
(cimenturi rasinice ionomere).
Procedeele DICOR/EMPRESS au fost descrise la inlay-ul ceramic.

Etape de lucru ale tehnologiei clasice:

Pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila
tip VITA (ceramica feldspatica) - componenta de baza 60-80%.
Ceramica preparabila contine urmatoarele componente:
 feldspat 60-80% - componenta care omogenizeaza in faza de
topire amestecul, iar dupa ardere confera transluciditate. Din punct
de vedere chimic =trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu.
 componenta refractara: cuartul – 10-15% - dilata masa ceramica
in momentul arderii, iar dupa ardere confera luciul caracteristic.
 caolinul 0-5% = argila cu o culoare alb-laptoasa care influenteaza
fluorescenta maselor ceramice.
Alte elemente componente:

74
  aditivii - fondantii (carbonati de potasiu, calciu, sodiu, borax) cu
rol de a creste masa produsului si a scadea temperatura de ardere.
 pigmentii sub forma oxizilor metalici ce confera maselor ceramice
stabilitate cromatica.
Pentru substratul metalic: oxizi de fixare (in tehnologia metalo-
ceramica). In masele ceramice se adauga miniprocente de oxizi metalici
precum: aur, argint, fier, crom, cobalt, nichel, titan, indiu, staniu.
 Pentru aliaje nenobile: oxizii cei mai utilizati :crom, nichel, titan
(generati de componenta metalica si adaugati in masa ceramica).
 Pentru aliaje nobile: aur, argint , staniu, indiu (metale usor
fuzibile) care migreaza termoelectronic in zona de interdifuziune.
Si masele ceramice contin aceeasi oxizi pentru a facilita legarea
chimica intre cele 2 componente.
Portelanul decorativ (caolinic) spre deosebire de portelanul dentar e un
portelan caolinic (caolin 50-70%) care ii confera o cluoare alb-laptoasa, cuart
20-25%, feldspat 25-30%.

Masele ceramice moderne:

 Aluminoceramica;
 Vitroceramica;
 Ceramica magnezica;
 Ceramica zirconica.
Toate sunt mase ceramice oxidice (pe baza de oxizi ai metalelor grele).
Contin in plus substante fluorescente care cresc gradul de translucenta (oxizi ai
metalelor grele din pamanturi rare-lantanide). Acesti oxizi cresc translucenta.
Ceramica preparabila contine si o componenta lichidiana reprezentata de
apa distilata si alcool, la care se adauga lianti hidrosolubili (glicerina, dextroza),
cu rol de a mari adeziunea ceramicii de suportul metalic.

Sinterizarea maselor ceramice (tehnologia clasica):

1. Capa din platina, anterior arderii maselor ceramice se
degazeifica ( se conditioneaza prin incalzire la 1200-1300ºC) timp
de 10 minute rezultand o capa apta de a primi masa ceramica opac.
2. Pe capa se aplica masa opaca in grosime de 0,3mm pe
toata suprafata care are rolul de a ecrana eventualele modificari
coloristice ale bontului sau reconstituirilor si de a favoriza
aderenta masei dentina-smalt.
3. Arderea-se realizeaza in vid la 900ºC timp de 5 minute cu
preardere prealabila in gura cuptorului.
4. Arderea dentinei si a smaltului –pe capa acoperita cu opac se
aplica in exces masa de dentina +smalt (20-30%)cu vibrare si
absorbtie a apei distilate (sugativa hartie filtru).

75
 5. Modelaj sumar ; se aplica coroana in gura cuptorului pentru
preardere (in prezenta oxigenului) , urmata de ardere in vid la

9
Capitolul

900ºC timp de 4 minute. Racire lenta.

6. Dupa aceasta ardere urmeaza arderile de corectare.
7. Coroana dupa a-2-a ardere se prelucreaza in limite normale
morfologice si urmeaza apoi arderea de corectare.
8. Se aplica mase de corectare pentru nuantare ; fisuri, pete si se ard
la 950ºC, timp de 4 minute, in vid.
9. Daca este cazul se face si a-2-a ardere de corectare, numai 2
minute, in prezenta oxigenului (aceeasi temperatura).
4. Ardere pentru glazura la 700ºC, timp de 2 minute, in prezenta
oxigenului.
10.Se extrage capa de platina sau Aur-Pt si se controleaza pe modelul
de lucru adaptarea.

5. Prelucrarea:
Tehnica genereaza imprecizii de adaptare. Tehnicianul si clinicianul vor
controla minutios adaptarea.

6. Fixarea:
Coroana este fixata prin cimentare, tehnologia moderna (fixarea adeziva)
dupa conditionarea prealabila a fetei interioare.
Conditionarea se realizeaza cu acid fluorhidric 35%, cu rolul de a rezulta
o suprafata asperizata ce favorizeaza imbinarea adeziva.

76
COROANA MIXTA

Coroana mixta este o proteza unidentara fixa alcatuita din 2 componente:

Metalica-care acopera in totalitate bontul;
Fizionomica –care placheaza partial/total coroana metalica
Coroana mixta imbina avantajele coroanelor de invelis metalice (proprietati
mecanice ) cu avantajele coroanelor de invelis fizionomice (proprietati
estetice).
Sunt indicate curent in tehnologia protezelor fixe deoarece sunt mai
conservative decat coroanele de substitutie si constituie un element de agregare
mezial mai fizionomic decat coroanele de invelis metalice.

Indicatii:
Indicatiile coroanei mixte sunt cvasisimilare cu cele ale coroanelor de
invelis fizionomice si metalice.
Din punct de vedere conservativ-restaurator:
 in restaurarea morfologiei dintilor afectati de procese carioase
voluminoase , traumatisme, abraziune;
 in restaurarea dintilor fracturati (prin D.C.R.-uri);
 in corectarea anomaliilor de forma, volum, culoare;
 ca elemente dentare si indicatii atat pe dintii frontali cat si pe dintii
laterali (morfologie adecvata, ca elemente de agregare punti
speciale, cazuri clinice speciale-estetica deosebita).
Din punct de vedere protetic:
 ca element de agregare pentru punti mixte partiale (de
hemiarcada), punti totale;
 ca lement de agregare (curent) al protezelor partiale scheletate;
 ca element de imobilizare a dintilor mobili recuperabili (in
parodontopatii);
 in echilibrarile ocluzale (curent).

Contraindicatii:
 pe dintii subdimensionati in sens cervico-ocluzal (nu exista spatiu
pentru cele 2 componente +retentie preacara);
 la tinerii pana in 20 ani deoarece prezinta camere pulpare
voluminoase. Nu se pot face preparatiile indicate (preparatii cu
prag);
 la adultii care nu accepta sacrificiul biologic (depulpari in scop
protetic).

77
Avantaje:
 coroane mult mai conservative decat coroanele de substitutie ;
 efect fizionomic satisfacator si superior celor metalice ;
 pot fi recuperati dintii mono-pluriradiculari mai conservativ
:D.C.R.+coroana mixta.

Dezavantaje:
 Preparatie nebiologica deoarece necesita depulpari +reduceri mai
crescute de tesut dentar (fetele vestibulare) fata de coroanele de
invelis metalice si fizionomice (ceramice de regula-cu ele
comparam) ;
 grad de retentie inferior altor coroane de invelis datorita formei
bontului (avem o reducere mai mare de tesut dentar) ;
 Apar dehiscente (separatii)+infiltratii la nivelul interfetei metalo-
polimer cu modificari coloristice.
Observatie clinica

Placarea tuturor fetelor inclusiv ocluzal (in special R.A.S.) genereaza disfunctii
ocluzale datorita abraziunii care duce la pierderea stopului ocluzal.Chiar si
compozitul prezinta deficiente si se abrazeaza in timp. Deci, se contraindica placarea
cu rasini la nivel ocluzal..

Clasificare:
Coroanele mixte se clasifica:
Dupa aspectul estetic:
 coroane partial fizionomice=numai fata vestibulara este placata cu
componenta fizionomica (metalo-acrilicele, metalo-
diacrilicele=compozite) ;
 coroane mixte total fizionomice =componenta fizionomica acopera
in totalitate fetele axiale ramanand numai o colereta metalica
0,5mm vestibular ;2-3mm proximo-oral. Prin retragerea gingiei
colereta metalica devine vizibila.
Dupa componenta fizionomica (materialul de placat):
 coroane metalo-polimerice :
 metalo-acrilica (clasica);
 metalo-diacrilica (compozita);
 coroane metalo-ceramice.
Dupa tehnologia de obtinere a componentei fizionomice:
 termopolimerizare clasica: rasini acrilice;
 termopolimerizare uscata: cu vapori de caldura (piroconvectoare);
 termopolimerizare sub vapori de presiune - baropolimerizare
(modern);

78
  fotopolimerizare: rasini compozite (R.D.C.);
 fotobaropolimerizare: rasini compozite;
 fototermobaropolimerizare in vid: cea mai indicata pentru
componentele fizionomice din rasini compozite;
 prin sinterizare (ardere): mase ceramice in cuptoare speciale;
 din rasini compozite: in cuptoare cu microunde (MICRO BASE
SYSTEM).

Componenta metalica se poate obtine prin:

 turnare (procedeu devenit clasic);
 sinterizare;
 galvanizare;
 ambutisare;
 galvanizare.
Ultimele trei sunt procedee moderne de obtinere a componentei metalice
(de regula pentru coroana metalo-ceramica)
Prin ambutisare se obtin cape din aliaj nobil. Pe aceasta componenta se
arde masa ceramica.
Observatie:

Tehnica ambutisarii componentei metalice (clasica) este abandonata dar ea este

utilizata in tehnologiile moderne de obtinere a coroanelor mixte metalo-ceramice.

Din coroanele mixte enumerate cea mai indicata este coroana mixta
metalo-ceramica datorita stabilitatii coloristice in timp,
biocompatibilitatii+proprietatilor mecanice (cazuri clinice speciale care trebuie
sa fac fata pretului de cost, rezolvari protetice speciale, in conditii de dotare
adecvate).

Etapele clinico-tehnice:
1. Pregatirea campului protetic (etapa clinica)
In urma slefuirii se obtine un bont cu o forma cilindro-conica ,
neretentiva.
Reduceri inegale, mai accentuat se fac la nivel vestibular si incizal/ocluzal.
Reducerile la nivelul fetei vestibulare : cate 1,5-2mm si incizal:1,5-
2mm =coroana mixta metalo-polimerica. Aceste reduceri se indica pentru a
crea un spatiu necesar celor 2 componente.
Fetele axiale si cea orala se deretentivizeaza mai putin :0,3-0,5mm cand
sunt acoperite cu metal in varianta clasica si pana la 1-1,2mm si cu o

79
conicizare spre ax in varianta moderna cu componenta fizionomica extinsa
(metalo-compozita, metalo-ceramica).
Reducerile cele mai ample sunt in varianta clasica (metalo-compozita )
2mm.
Preparatia bontului se indica cu limita cervicala decelabila =PRAG.

Preparatia cervicala:
Pentru coroana mixta metalo-acilica (reducere ampla in sens sagital).
Oral se deretentivizeaza prin slefuire morfofunctionala.
Exista 4 modalitati de preparare a limitei cervicale:
 preparatia tangentiala in muchie de cutit « Knife Edge » ; ce nu
are limita. Se contraindica in tehnologia coroanelor mixte ; este cel
mai mult utilizata in practica (este simpla de preparat, comoda,
deretentivizeaza rapid, da rapid amprenta). Are efect iritativ local.
Prezinta inchiderea dento-protetica aproximativa, genereaza in
timp iatrogenii, sangerari, mobilitate, retractii etc.
 cu prag inclinat: EN CONGE sau CHANFREIN scurt- (pentru
coroana mixta metalo-polimerica) sau CHANFREIN lung (“dup”)
-(coroana mixta metalo-ceramica). Prepararea CHANFREIN, dupa
scoala japoneza, e favorabila obtinerii unor coroane metalo-
ceramice fizionomice cu o inchidere marginala (dento-protetica
buna).
 prag in unghi drept cu unghi de intalnire, pereti axiali rotunjit =
vezi jacketul ceramic;
 prag in unghi drept bizotat la 35º fata de ax.
Prepararea cu prag este favorabila obtinerii unui strat suficient de gros
ceramic - un rezultat estetic excelent.
Inchiderea marginala prin cimentare este dificila (riscanta-se poate fisura
masa ceramica) daca este in unghi drept. Din acest motiv preparatia trebuie sa
se realizeze cu prag bizotat – se observa colereta metalica si fata de praparatia
EN CONGE preparatia este mai biologica, mai dificil de facut. Ideal
CHANFREIN CIRCUMFERENTIAL pe toate fetele.

2. Amprentarea:
Elementul dentar sub forma de bont se amprenteaza prin metodele de
amprentare prezentate la corana fizionomica +coroana de inveli metalica .
Se indica preponderent amprenta de arcada.
Pentru elemente solo se utilizeaza amprente segmentare (de hemiarcada)
in ocluzie si model segmentar obligatoriu cu bont mobil.

80
3. Modelul:
Se toarna dupa conditionarea amprentei cu materiale de cea mai buna
calitate. Curent se indica gipsurile dure(soclu) si superdure (arcada). Modele de
arcada cu bonturi detasabile (mobile) sunt cele mai indicate.
Observatie clinica:

Modelele de hemiarcada nu pot fi echilibrate corect ocluzal.

Pentru obtinerea modelelor pot fi utilizate si alte materiale: rasini

compozite, metale electrodepuse sau pulverizate. Clasic se utiliza modelul
duplicat din mase de ambalat termorezistente.

4. Macheta componentei metalice:

Sisteme de machetare pentru coroana mixta sunt in doua variante.
1. varianta clasica:
 tehnica racirii gradate
 tehnica picurarii.
Procedee pe cale de disparitie.
2. varianta moderna:
 ceara calibrata +elemente prefabricate. Capa din ceara
calibrata + capacul =din element turnat si lipit.
 discuri termoplastice (prin ambutisare);
 rasini compozite foto;
 tehnica aditiei de ceara.
In tehnologiile moderne metalo-compozita si metalo-ceramica sunt
necesari pereti cu grosimi uniforme, rigizi, nedeformabili care ofera spatiu
necesar componentei fizionomice.
Tehnica de lucru la sistemul de machetare –vezi L.P.........................
Grosimea uniforma a peretilor pentru ca stratul ceramic sa se inscrie in
standard minim 1,2mm ; capa :0,3-0,25mm pentru un rezultat estetic foarte bun
–strat suficient de gros pentru a permite translucenta luminii).

Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-polimerice:

 prezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle, butoni sau anse ce
pot sa transpara prin rasini) ;
 peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular.
Macroretentii +retentii+prag cervical cu rol in mentinerea
mecanica a componentei fizionomice.
 componenta metalica dupa sablare prezinta si microretentii
(microcavitati).
81
  prezinta incizal/ocluzal o rama de protectie a materialului
fizionomic (sa nu se desprinda datorita impactului ocluzal) ; nu
lasam componenta fizionomica neprotejata.

Macheta componentei metalice a coroanei metalo-compozita:

 Prezinta micro si macroretentii: perle micronice, perle macro :0,2-
0,4mm –IVOCLAR, RENEFERT+prag , rama de protectie.
 Componenta metalica la metalo-compozite prin conditionare :
sablare, degresare, gravaj electrochimic, silanizare este pregatita
pentru a fuziona fizico-chimic componeta diacrilica (legatura prin
punti ce este superioara fata de metalo-acrilica care se mentine
stric mecanic).

Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-ceramice:

 Prezinta pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite;
 Unghiurile de intalnire se rotunjesc (pereti axiali -prag);
 Nu prezinta margini de protectie incizala/ocluzala sau pereti
proximali evazati;
 Va fi modelata prin procedeele moderne :ceara calibrata sau
ambutisare obtinandu-se grosimi uniforme;
 Ocluzal/incizal se va crea un spatiu de 1,5-2mm pentru a favoriza
translucenta ; se obtine o fizionomie excelenta.
Observatie tehnica:

Componenta ceramica se fixeaza fizico-chimic.

Capele metalice dupa sablare prezinta microcavitati , microdenivelari care vor

favoriza fuzionarea masei ceramice pe capa :BONDING TREPTHS (cavitati
negative)

Se pot aplica pe macheta perle hidrosolubile: granule de NaCl si apoi se

spala cu jet de apa rezultand microcavitati ce favorizeaza aderenta masei
ceramice.
Macroretentiile (retentiile pozitive) pe capele pentru metalo-ceramica
genereaza fisuri, desprinderi ale masei ceramice .Se contraindica.
Pentru tehnologia coroanelor metalo-ceramice si metalo-compozite se
folosesc machete prefabricate +sisteme retentive (perle, butoni) tip INZOMA
(Ivoclar) si PROBOND (Renefert). De refacut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
In sistemul PROBOND macheta prezinta suprafete concave ; cu cat sunt
mai numeroase cu atat gradul de fuziune este mai crescut : tehnica SHORE.
Componenta metalica este conditionata prin aplicarea de bondinguri (agenti de
legare, cuplare) : INZOMA P pentru aliaje nobile si INZOMA NP pentru aliaje

82
nenobile ce au rolul de acreste gradul de fuziune de aderenta, creste legatura
fizico-chimica a maselor ceramice de componenta metalica.
Avantaje:
 Machete prefabricate sub forma de grile (plasa cu ochiuri, fetele
interne plane, fetele externe concave cu rolul de a creste umectarea
intre masa ceramica si metal. ;
 Acest tip de machete prefabricate se livreaza pentru coroane
propriu-zise dar si pentru intermediari pentru a face economie de
metal nobil intre 40-60%.

5. Topirea, turnarea
Topirea si turnarea componentei metalice se relizeaza identic ca la
coroana de invelis metalica (aliaje, surse, metale?????????????????????).

6. Placarea coroanei mixte:

Placajul cu rasini acrilice simple:
 Componenta metalica se conditioneaza prin sablare, degresare ,
lustruire, curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand
suprafete foarte curate.
 Modelare macheta pentru coroana fizionomica:
 Se picura ceara in caseta metalica, se umple usor in exces si dupa
racire se modeleaza anatoform prin sculptare.
 Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica, cu fata metalica in
jos si macheta orientata superior.
 Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul , introducere, indesare,
polimerizare acrilat. Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic.
 Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica).
 Dupa 4 ore, racire lenta, dezambalare, prelucrare cu instrumentar
rotativ/abraziv si lustruire.
 Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin
microretentii aplicate pe componenta metalica.
 Nu se aplica pe colereta rasina acrilica /compozit sau masa
ceramica.
 Componenta metalica prezinta macroretentii+microretentii la
coroana metalo-compozita.

83
Placajul cu rasini diacrilice compozite:
Placarea se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta
vascoasa. Rasina compozita se livreaza in culori diferite. Sunt combinate in
godeuri/seringi cu denumiri diferite:
 masa opac (opaquer);
 masa pentru dentina;
 masa pentru smalt;
 masa pentru cervical;
 mase pentru corectat (opac-dentina, opac-smalt),
 mase intensive;
 flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat=SILAN ; lichid pentru
activat straturi depuse =ISOSIT N ; lichid pentru compactizare
rasina pentru modelarea finala).
Etape:
 conditionare componenta metalica :
 sablare, gravaj electrochinic (metodologia standard), silanizare.
 Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari, silicatizari,
metalizari, oxidari.
 Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe
componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen)
cu gruparile –COOH disponibile ale silanilor in final, rezultand o
legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la
coroana acrilica.
 silanizare :
 Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe
suprafata anterior conditionata.
 aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la masa
de smalt.
 Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule.

Rasini compozite de placare:

 SR ISOSIT N –rasini fototermopolimerizabile (Ivoclar) ;
 COMPATIT R (Wilde Dental) si SOLIDEX (Shofu), ambele
fotopolimerizabile.
 SYMPHONY(Espe)-baro-+vid (in faza finala).
 CHROMASIT (Ivoclar) –barotermopolimerizabile.

Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar):

Trusa contine pe langa masele compozite enumerate un silan numit
SPECTRALINK , un lichid pentru activarea straturilor depuse

84
SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare, modelare finala
+inchiderea porilor rasinii.
Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de
dilutie.
Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile
–OH , rezultand organo-silani.
Tehnica de lucru:
1. Aplicare silan, Spectralink pe componenta metalica
conditionata.
2. Aplicarea opacului in grosime uniforma:0,3mm.
Rol:
 Opacizare, ecranare a metalului;
 Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina,
smalt).
3. Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5
minute.Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica, strat
uniform fara transparenta metalului (ideal).Cand avem
transparenta reluam procedeul.
4. Activare masa opac prin aplicare de
SPECTRAACTIVATOR .
5. Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de
baza ; se aplica de la colet spre incizal.
6. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai
gros)spre colet (grosime atenuata)+masa colet in 1/3 cervicala
(Yellow Dark).
7. Modelarea finala , prin pensulare de fluid ISOSIT,
reultand forma finala a componentei fizionomice.
8. Polimerizare: in miniautoclave (termobaropolimerizare)
la 120ºC, presiune 6 barri, timp de 7 minute.Rezulta o componenta
fizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica
(mecanice, estetice, coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate.
Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au, Pt
pana la Gaudent). Avantaj fata de masele ceramice. Curent se aplica pe aliaje
Ag-Pd/Ni-Cr soft. Gaudentul si Co-Cr se contraindica. Aliajele Ag/Pd sunt
producatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea).
La macheta coroanei compozite se indica realizarea unei duble retentii:
perle 0,2-0,4 microretentii (se aplica un adeziv) si macroretentii.
Observatie tehnologica:

Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat, aemanator tehnicii

metalo-ceramice.

85
 Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este
superioara celei acrilice, se obtine printr-o tehnica superioara, mai laborioasa,
necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare, materiale.
Observatie  :

Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-

ceramice.

Placajul ceramic:
Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice, anterior
conditionate.
Etape:
Conditionarea componentei metalice
 Sablarea.
 Degresare in solutii acide :acid fluorhidric.
 Curatire in bai ultrasonice.
Aplicarea masei ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie).
Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte,
totdeauna cu prearderi (preuscari).
 Arderea (sinterizarea) masei opac.
Se aplica masa opac in strat uniform de 0,2-0,3mm pe
componenta metalica prin pensulare , urmata de preuscare in gura
cuptorului , apoi ardere la 980ºC, timp de 6 minute, in vid.
Cuptoare : VITA VACUMAT, GEMINI, AUSTROMAT,
NEY.
Arderea masei opacare ca rol:
 Ecraneaza metalul;
 Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse.
Cand se constata insulite gri, se reaplica si se rearde.
 Arderea (sinterizarea) masei dentina-smalt (mase
ceramice de baza)-bonding porcelain.
Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal
catre colet, usor in exces 20-30%, peste masa aceasta se aplica
masa de smalt in 1/3 incizala+medie.
Se practica un modelaj sumar schitat.
Aplicarea maselor: cu vibrare+absorbtia umiditatii (hartie
filtru, sugativa).
Arderea debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute, urmata
de introducerea in cuptor la 980ºC, in vid. Se mentine la acesta
temperatura 2-3 minute, urmata de racire lenta, rezultand un volum
mai mic al masei ceramice (pana la 30%).

86
 10
Capitolul

Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate

fissure, cu freze extrahard din tungsten. Se obtine forma
caracteristica. Se adapteaza cervical, proximal, incizal pe model.
Se trimite in cabinet pentru examenul oral. Pot sa apara erori:
fisurari, desprinderi, aspect mat, vitros (supraardere). Toate erorile
se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat +
mase intensive pana la nuantari. Dupa examenul intraoral la care
se constata corectitudinea adaptarii, coroana este degresata din nou
in solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a-3-a ardere ,cea
finala, (glazurarea) la 950ºC, 2-3 minute, in prezenta oxigenului.
 Glazurarea se obtine prin 2 procedee:
 Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform);
 Autoglazurare cand corespunde coroana, rezultand
coroane mixte cu un grad de fizionomie,
biocompatibilitate, rezistenta mecanica superioara
celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca
estetica celor integral ceramice.
Observatie tehnica

A nu accepta jonctiunea ceramica-metal in zona de contact.

7. Cimentare / Fixare:
Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu
cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc)
Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor
policarboxuilat/polielectrolitice, cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ.
Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere
sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice =fixare adeziva ( cimenturile
reactioneaza chimic cu tesuturile dentare).

COROANA DE SUBSTITUTIE

87
 Proteza fixa, unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara
printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular.
Refac morfologia coronara afectata in scop protetic.
Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi dure distruse.
Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte).

Parti componente: - 2 dispozitive:

 Dispozitivul coronar =bont metalic (artificial);
 Dispozitivul radicular cu accesorii:
 Placuta - are o grosime 0,3-0,4mm ce acopera suprafata
bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datorita
preparatiei)
 Inelul - este circular axial, inaltime 1-1,5 mm, plasat
subgingival 0,5mm.
 Pivotul/stiftul - are o lungime 2/3 din lungimea radacinii, cu
o forma cilindro-conica. Ideal ar fi ca sa aiba forma
cilindrica (frictiune maxima), diametrul 1/3 din diametrul
radacinii, pentru a se conserva suficient de grosi peretii.
Placuta si inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz
de torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. Inelul impreuna cu
placuta constituie capacul.

Clasificare:
Din punct de vedere estetic, coroanele de substitutie se clasifica:
 Coroane de substitutie fizionomice: bont si coroana acrilica
/diacrilica/ceramica. Varianta bont artificial si acrilat din ce in ce
mai rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor
acrilice simple. Mai indicate (utilizate) sunt rasinile diacrilice
compozite si masele ceramice.
 Coroane de substitutie mixte: caseta/semicaseta. Se obtin prin 2
procedee:
 elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se
lipesc). Este metoda clasica , din ce in ce mai putin utilizata.
 elemente unite (monobloc).
Solutia dispozitiv radicular +bont artificial cu coroana solo pe el este
solutia moderna. Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central,
canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj. Coroana va avea fata orala
metalica. Materialul polimeric nu rezista, cel ceramic rezista chiar abrazand
dintii antagonisti.

Indicatii:

88
  Restaurarea morfologiei coronare afectata de carii, procese
carioase, anomalii de volum, obturatii mari, traumatisme,
abraziuni.
 Individual pe dintii monoradiculari +premolari. Se contraindica pe
molari (de necesitate).
 Corectarea anomaliilor de pozitie, forma, culoare.Anomaliile de
pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate, corectandu-se
anomalia.
 Protetic ca element de agregare pentru punti frontale, laterale,
fronto-laterale fiind indicat ca element mezial de agregare.Protetic
ofera gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare.

Contraindicatii:
 Pe dintii ce pot fi reconstituiti si acoperiti cu coroane mixte (mai
conservative).
 Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat
prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Clasa bronzuri se
toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor
(lizereu verzui pe fond de oxizi metalici).
 Cand dotarile tehnice sunt modeste.

Etapele clinico-tehnice:

1. Examenul clinic:
Stabilirea dupa examenul clinic atent a diagnosticului protetic (fractura,
abraziunea), analiza RX (exista sau nu tratamentul conservativ, calitatea
obturatiei de canal, starea parodontala periapicala-osteita,periapicala, prezenta
sau nu a parodontopatiilor cronice)

2. Prepararea dintelui:
Sectionarea coroanei pana in 1/3 cervicala la 1-2 mm de insertia
gingivala, prepararea bontului in 2 planuri-vestibular inclinat la 45º si unul
orizontal (oral=palatinal) la 1-1,5 mm de marginea gingivala, rezultand
preparatia in 2 planuri a bontului coronar.Versantul vestibular dupa adaptarea
inelului metalic se plaseaza (infunda) subgingival 0,5 mm pentru un rezultat
estetic superior.Prepararea radiculara : canalul radicular este cateterizat cu un
ac Kerr, dupa care se largeste cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de
89
2/3 si o largime de 1/3 , rezultand o lojeta intraradiculara in care va patrunde
pivotul (stiftul intraradicular) pentru agregarea coroanei.Bontul sectionat
inainte de prepararea subgingivala, se prepara subgingival cu peretii axiali
convergenti cu freze diamantate pentru a patrunde subgingival, corect inelul
pericervial.

3. Amprentarea:
Pentru realizarea coroanei de substitutie pot fi utilizate trei metode de
amprentare:
 Amprenta de zona frontala (hemiarcada) sau segmentara cu sau
fara stift metalic;
 Amprenta de arcada (de corectare) sau in dublu amestec cu stift
metalic sau mase plastice; Seaplica stiftul in canal; amprenta cu
silicon chitos, se scoate stiftul din lacas, se plaseaza materialul
siliconic fluid pe canal, stift + material siliconic chitos.
 Amprenta de arcada – in 2 timpi- (de corectare) + amprenta
unidentara cu inel – cea mai indicata/cea mai complicata. Se indica
pentru coroane solo, nu pentru constructii ample, in care coroana
de substitutie este ca element de agregare:
 In timpul 1 se realizeaza intraradicular un stift sau con
acrilic.
 In timpul 2 se amprenteaza cu STENTS =portamprenta in
care se fixeaza stiftul;
 In timpul 3 se introduce materialul siliconic cu acul Lentullo
si se aplica siliconul in portamprenta, ea se va insera pe
preparatie, in ocluzie rezultand amprenta segmentara.
Primele 2 metode necesita conditionarea locala a santului gingival cu
ajutorul unui fir textil ; are loc largirea santului gingival.
Preparatia intraradiculara va fi izolata pentru a obtine o amprenta exacta
a preparatiei corono-radiculare.

4 Modelul:
Modelul se va realiza din:
 gipsuri superdure-arcada si bontul mobil, si din gips dur pentru
soclu; modelul segmentar se va realiza cu bonturi mobilizabile.
 Rasinile compozite vor fi folosite rar;
 Modelul de arcada galvanic-rar.

90
5. Macheta:
Macheta se poate realiya prin tehnica directa sau indirecta din:
 Ceara;
 Rasini compozite –ideal- mult mai ergonomice, costisitoare;
 Rasini acrilice simple;
Macheta din ceara – tehnica picurarii –vezi L.P. va razulta o macheta
foarte exacta.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

6. Tiparul:
Aceleasi subetape ca si la coroanele de acoperire metalice;
Din mase de ambalat specifice aliajelor din care turnam  sulfat-nobile;
fosfati-cele mai indicate. Metodele de ambalare: intr-un timp si in 2 timpi cu
aceeasi masa de ambalat.

7. Topirea-turnarea:
Etape descrise la inlay-ul metalic.
Cele mai indicate surse electrice : curentii de inalta freventa si curentii de
joasa frecventa atat pentru aliajele nobile + nenobile, in creuzete ceramice (de
regula) si la intervalele de topire indicate.

Materiale:
 Aliaje nobile:
 aur platinat : 833%o aur +12% platina –aliaj foarte rezistent
 baza paladiu;
 Aliaje seminobile : Argint-Paladiu –Palliag;
 De necesitate pot fi turnate din Cr-Ni SOFT in varianta metalo-
compozit, metalo-ceramica.
Observatie tehnica

Se contraindica turnarea coroanelor de substitutie din aliaje Co-Cr sau aliaje baza
cupru.

8. Prelucrare, finisare:
Identica cu cea de la coroanele mixte, sablare; dispozitivul este adaptat
de tehnician pe model;
91
 Coroana de substitutie se trimite in cabinet pentru examenul intraoral. ;
are loc adaptarea cervicala , inelul prea gros, lat ; se sectioneaza cu frezele
astfel incat in bizou , inelul sa patrunda subgingival fara a ischemia gingia.
Placuta mai mare de 1 mm este subtiata de clinician ; vestibular placuta trebuie
sa permita aplicarea componentei fizionomice.
Dupa acest control, in varianta clasica, se amprenteaza peste bont, pentru
obtinerea casetei ce ulterior era lipita de dispozitivul radicular ; tehnologie
abandonata.
Azi se modeleaza unit sub forma de bont artificial-mai rar ; caseta-mai
frecvent.

Realizarea componentei fizionomice:

Pentru componenta fizionomica se utilizeaza rasina acrilica simpla sau
rasini baropolimerizabile (vezi coeroana acrilica) - BIODENT, SUPERPONT.,
cu aplicare succesiva pe bont /in casete.. Rezulta o coroana relativ buna din
punct de vedere fizionomic, cu o raspandire destul de mare datorita pretului de
cost comparativ cu coroana de substitutie metalo-compozita.
Mai pot fi utilizate rasini compozite: in aceleasi conditii ca la coroana
mixta; pentru coroana de substitutie total fizionomica-bontul se modeleaza cu
praguri: vestibular, oral cu macro si microretentii (conditii identice cu celede la
coroana mixta).Coroanele de substitutie mixte metalo-compozite se placheaza
cu rasini compozite dupa o prealabila conditionare a acestora : sablare,
ceramizare, metalizare.
Coroane de substitutie cu componenta fizionomica din ceramica-macheta
pentru componenta metalica-vezi praguri rotunjite, fara retentii, fara margini
ascutite. Unirea este fizico-chimica, placajul este extins pe toate fetele axiale la
coroana de substitutietotal fizionomica si partial la coroana mixta cu fetele
orale metalice.
Coroana de substitutie metalo-compozita este superioara fizionomic coroanei
placate cu rasini acrilice simple, au o biocompatibilitate superioara si parametrii
mecanici de legarea componentei fizionomice este superioara ; varianta
tehnologica ce intruneste din punct de vedere al tehnologiei + pretul de cost –
sufragiul unanim.
Procedeele tehnologice clasice de placare cu fatete prefabricate ceramice
(crampoane butonate scurte, lungi, fatete Steel) sunt depasite tehnologic
datorita aparitiei tehnologiilor metalo-ceramice.

92
 11
Capitolul

PUNTILE DENTARE
- GENERALITATI -

Puntile dentare reprezinta proteze pluridentare, fixe, ce se fixeaza pe

dintii stalpi prin cimentare. Ele se obtin prin metode si din materiale diferite. 

Elemente componente:
 Elementele de agregare: protezele unidentare care se fixeaza pe
infrastructura dentara= dintii stalpi ;
 Corpul de punte: (dintii intermediari) - restaureaza dintii absenti
de pe arcada; corpul de punte in varianta moderna - se modeleaza
unit de elementele de agregare si in varianta clasica - separat fiind
solidarizat de elementele de agregare prin lipire).

Indicatii:
Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate
partial.

Caracteristicile:
 Sunt proteze fixe; se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii
stalpi;
 Au un volum asemanator sau identic cu cel al dintilor naturali, cu
un modelaj ocluzal anatoform functional;
 Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dento-
parodontal;
 Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide, nedeformabile
cu o rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac;
 Prin fixitate, estetica sunt extrem de confortabile, raportate la alte
tipuri de microproteze.

Conceperea puntilor dentare:

93
 Puntile dentare se concep in functie de:
 gradul de disfunctionare al cazului clinic si topografia edentatiei:

 zona frontala: fizionomia: elemente de agregare, corpuri de

punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat mai
moderne; coroane metalo-ceramice, incrustatii in incrustatii.
 zona laterala: masticatia : punti rezistente din punct de
vedere biomecanic; de regula ~ puntilor mixte cu elemente
de agregare mixte (coroana de substitutie, coroane mixte,
coroane de acoperire distal).
 Conditiile clinico-tehnice : cabinete si laboratoare dotate
corespunzator cu materiale. aliaje care sa permita obtinerea celor
mai adecvate elemente de agregare si corpuri de punte.

Avantajele tratamentului prin punti dentare:

Din punct de vedere masticator, comparativ cu protezele
mobilizabile/mobile, restaureaza aceasta functie in grad superior 90%, functie
de conditiile locale, dintii stalpi, starea crestei edentate, numarul dintilor,
raportul corpului de punte cu creasta edentata. Datorita prezentei morfologiei
anatoforme si functionale sunt superioare. Datorita sprijimului dento-
parodontal are loc o transmitere fiziologica, dento-parodontala a fortelor in axul
lung al dintilor stalpi la osul alveolar. Se restaureaza segmente de arcada
edentate ce prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi, fosete, puncte de contact)
ce pot prelua o parte din fortele ocluzale.
Puntiel dentare asigura un confort prin fixitate, aspect, volum - confort
psihic si integrare rapida in mediul social.
Din punct de vedere fonetic, modelarea corecta a corpului de punte (in
regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala, modelarea
fetelor orale cu creste, cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii. Se
pronunta corect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile.
Lateral punile prin corpul de punte, trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a
reda capacitatea rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. Se
contraindica corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara.

Dezavantajele tratamentului prin punti dentare:

Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa
crestelor edentate retentioneaza alimente ; in zonele de trecere, orice corp am
concepe se retentioneaza alimente+igiena precara, insuficienta duce la aparitia
halenei fetide . S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) – igienice
pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. Halena
fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa, semisa, ceea ce
duce la aparitia fenomenelor locale+coroziune.

94
 Estetic, puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata
cu o componenta fizionomica; componenta metalica nu permite
individualizarea dintilor ca forma, volum, culoare asemanatoare dintilor
naturali. Transpare metalul la o individualizare pronuntata; volumul este mai
mare cand se asociaza cu treme si diasteme; se restaureaza foarte dificil
distemele, tremele. Rezultatul estetic nu totdeauna este cel ideal; in cele mai
multe cazuri exista un compromis intre principiul biomecanic si cel
biofunctional. Cu protezele mobile, rezultatul estetic este superior.
Realizarea puntilor dentare necesita conditii clinico-tehnice deosebite de
dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune; in laboratoare modeste se
pot realiza doar punti metalice, din gaudent, stantate.

Elementele componente:
1. Corpul de punte
 din punct de vedere al materialului:
 metalice;
 nemetalice;
 mixte.
 din punct de vedere al esteticii:
 fizionomice;
 nefizionomice-laterale
 partial fizionomice - cele mai indicate pentru
restaurarea fizionomiei + economie material si
confort, greutatea mai mica
Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei
edentate (bresei).
2. Elementele de agregare sunt concepute functie de :
 topografia edentatiei;
 dimensiunea edentatiei (numarul dintilor, morfologia coronara,
zona in care se afla. Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3
dinti, maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine
implantati)
Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane.

Observatie clinica

In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti, elementele de agregare
vor fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor.

Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala redusa.

95
Edentatia partiala
Edentatia reprezinta absenta a unuia sau mai multor elemente dintare.

Cauzele edentatiei partiale:

 Extractia dentara;
 Parodontopatia;
 etiologie pasagera accidentala – factorii traumatici, fracturi,
accidente - avulsia de pe arcada a unui element dentar.

Clasificarea starii de edentatie:

 dupa linia crosetelor-Fulkrum line(Cummer );
 clasa I-oblica;
 clasa II-transversala;
 clasa III –unilaterala;
 clasa IV - patrulater.
 dupa segmentul afectat de edentatie(Freedman);
 Clasa I -edentatia frontala –incizia alimentelor;
 Clasa II -edentatia laterala-masticatia.
 dupa topografie (Kennedy, Swanson, Costa);
 clasa I-absenta dintilor laterali (premolari, molari) ,
edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala);
 clasa II- absenta dintilor din zona laterala (premolari,
molari) (uniterminala);
Modificari Swanson: Clasa I devine clasa II si clasa II devine
clasa I. Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si
Kennedy a combinat criteriul topografic cu cel clinic.
 clasa III-zona laterala –premolari, molari –edentatia clasa
III- (unilaterala.);
 clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-
frontala.
Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T, F-F, T;
Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de
hemiarcada (unilaterala).
Clasificarea Kennedy este usor de memorat, citit,
extindere larga, utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu
proteze mobilizabile.
 dupa zona topografica (Costa):
 Absenta dintilor frontali (incisivi, canin)=edentatie frontala ;
 Absenta dintilor laterali (premolari, molari) = edentatie
laterala;

96
  Absenta premolarilor, molarilor dintr-un cadran=edentatie
unilaterala;
 Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa;
 Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala, frontala
si terminala;
 !!!!In citire « M » si in scriere »-«  cand edentatia trece
de linia mediana.
 Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin
prezenta a minim 2 dinti pe arcada.
Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3.
Dupa Ene,Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de
ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule.
Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“ (in scriere). Este o clasificare usor
de retinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator.

Campul protetic:
 Dintii limitanti - dintii stalpi;
 Dintii vecini;
 Dintii antagonisti;
 Creasta edentata;
 Relatia de ocluzie.
Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se
pune diagnosticul +solutia protetica, se concepe puntea si tipul raportului
corpului de punte.
Dintii stalpi delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). Daca
delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala.
Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare, rezultand un bont
dentar, subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). Dintii stalpi reprezinta
suportul pe care se aplica elementele de agregare si care preiau in mod
fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal..
Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli , pentru ca insertia acestei constructii
sa fie lejera, exacta , cu frictiune in zona cervicala.
Dintii stalpi , functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal
astfel:
 Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni , cu aparitia
tremelor intre dinti;
 Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni.
Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 ; rezulta
pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu
dificultati in etapa de pregatire. Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi
edentatiei.

97
 Daca edentatia are o varsta recenta, ei se mentin in pozitia initiala. In
edentatii vechi, dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce
impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare
pentru a realiza a relatie ocluzofunctionala intre elementele dentare.
Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in:
 Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu
mucoasa crestei edentate, creste coroana clinica, cu aparitia
blocajelor ocluzale.
 Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar.
Ambele migrari impun depulparea dintilor, amputarea coronara,
aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic
definitiv.
Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor, acoperita de o mucoasa
fixa, iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. Rezorbtia va fi
normala sau medie in cazul extractiilor recente, la pacientii tineri, interventii pe
parodontiul sanatos. Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase,
la pacientii parodontopati.

Metode de obtinere a puntilor dentare:

 din elemente separate (clasic): in timpul I se obtin elementele de
agregare. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin
lipire de elementele de agregare (tehnologia metalo-ceramica-
aliaje nobile).
 din elemente unite (tehnologia moderna). Tehnologic se pot
obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si adezive
(Maryland brigde).

Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.P.

PUNTILE DIN ELEMENTE UNITE

Se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de
punte.
Etape:
 Examenul clinic;
 Diagnosticul protetic;
 Solutia protetica;
 Prepararea campului protetic (dintii antagonisti, dintii stalpi,
creasta edentata) - elementele componente indemne din punct de
vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale
unei punti dentare.
 Amprentarea;
98
  Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile;
 Machetarea puntii din elemente unite;
 Ambalarea si obtinerea tiparului;
 Topirea si turnarea;
 Dezambalarea, prelucrarea componentei metalice;
 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala;
 Placarea componentei metalice;
 Prelucrarea, lustruirea finala;
 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi).

Caracteristici:
 etapele clinico-tehnice reduse la jumatate;
 timpul de lucru, consum de materiale mai mic ;
 pret de cost mai mic;
 din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite se
impune obtinerea unui paralelism perfect, riguros al dintilor stalpi.
 necesita o echipa medic –tehnician experimentata profesional si
dotata.

Avantaje:
Se obtin punti solide, neexpuse deformarilor, deslipirilor, fracturilor si
coroziunii.

Indicatii:
 Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice
(edentatia mixta).
 La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri de
punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete
prefabricate).
 Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte
integranta a tiparului..

Dificultati:
Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce
intereseaza parodontiul dintilor de suport ; au loc rezorbtii osoase cu
mobilizarea dintilor stalpi.

99
 12
Capitolul

PRINCIPII PROTETICE IN
CONCEPEREA PUNTILOR DENTARE

In conceperea puntiklor dentare trebuiesc respectate urmatoarele

principii protetice:
 Biofunctional;
 Biomecanic;
 Bioprofilactic.
Aceste principii au rol in restaurarea functiilor fundamentale ale
sistemului stomatognat: masticatia, fizionomia, fonatia.
100
Principiul biofunctional:
Este alaturi de celelalte unul din cele mai importante. Vizeaza restaurarea
functiei masticatorii, estetice, fonetice si a ocluziei.

1) Masticatia
Din piunct de vedere masticator, principiu vizeaza restaurari protetice cu:
 Suprafete ocluzale identice cu cele ale dintilor absenti de pe
arcada ;
 Suprafete morfologic cuspidate ;
 Suprafete realizate din materiale rezistente mecanic (metalice,
ceramice).
Se contraindica modelajul aplatizat si subdimensionarea in sens
vestibulo-oral a corpului de punte deoarece va fi influentata eficienta
masticatorie (functia masticatorie nu e stabilita in parametrii indicati).
Din punct de vedere al modelajului anatoform functional se indica
restaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspid-fosa (contact stabil,
functional, eficient in functia masticatorie). Este cel mai indicat tip de contact
dento-dentar la restaurarile partiale fixe de tipul puntilor.
Observatie

Contactele trebuie sa fie multiple, stabile, uniform repartizate.

Cel mai indicat tip de contact dento-dentar utilizat in restaurarile protetice

fixe este contactul tripodic , cu o arie de utilizare mai redusa la cazurile clinice
cu ocluzii labiodonte : ocluzii cu point centric (cazuri clinice in proportie de 12-
15%).
Point centric reprezinta coincidenta relatiei centrice cu relatia de intercuspidare
maxima.(R.C.=I.M) , apare in momentul contactului interdentar de la nivelul
arcadelor, contact ce se stabileste intre versantele cuspidului activ si versantele
fosetei (in 3 puncte). Cuspidul nu contacteaza planseul fosei. Este un contact
ferm, stabil. Acest tip de contact se poate restaura prin modelaj aditiv la
restaurarile protetice fixe (puntile de hemiarcada, punti totale de regula), numai
la cazurile cu ocluzie labiodonta care nu permit restaurarea in varianta cu long
centric.
Curent ocluzia cu point centric se indica in tratamentul cu proteze totale.
Contactul cuspid –fosa –permite miscari sagitale dar si antero-laterale « wide

101
centric », proportinal cu miscari condil in cavitatea glenoida . Este tipul de
contact cel mai indicat in restaurari protetice fixe.
Contactul in suprafata –caracterizat prin realizarea de puncte de contact
initial si apoi contct total intre versantii cuspizilor si cei ai fosetei. Morfologic
cuspizii initial sunt inalti, fosetele adanci (morfologia primara), ulterior
consecutiv functionalitatii in parafunctii (bruxism), cuspizii se micsoreaza prin
atritie impreuna cu fosetele anulandu-se morfologia initiala chiar pana la
desfiintare. Este un contact traumatogen, se contraindica a fi restaurat cu
ajutorul puntilor dentare.
Afecteaza in ansamblu ocluzia.
Contactul tripodic este folosit in metoda cu articulator si modelaj aditiv
al machetelor. Este rar utilizat.

2) Fonatia
Functia fonatorie este caracteristica speciei homoide si ea trebuie
restabilita cu ajutorul constructiei protetice fixe, ce se restaureaza cel mai rapid
cand se realizeaza corect lucrarea fixa.

Caracteristici:
 Corpul de punte in regiunea frontala va fin inscris in configuratia
de arcada, avand un traiect arcuat.
 Dimensiunea cervico-incizala si vestibulo-orala va fi identica cu a
dintilor naturali ;
 Modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi identic cu
al dintilor naturali (creste marginale, cingulum in 1/3 medie,
convexitati, relief concav-convex);
 Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale,
subdimensionat in sens vestibulo-oral si cervixo-incizal.
Toate aceste caracteristici genereaza tulburari de fonatie, sigmatism,
sasait.

3) Fizionomia
Consta atat la nivelul corpurilor de punte frontale dar si laterale in
realizarea volumului, formei si culorii dintilor artificiali identice cu ale dintilor
naturali.
Volumul, forma se obtin prin modelaj individualizat al elementelor
dentare pentru a obtine armonia dento-dentara caracteristica cazului clinic.
Din punct de vedere estetic se vor realiza punti integral ceramice
(estetica mare) , pentru zona frontala . Se pot realiza si din materiale hibride

102
(ceromeri) ce confera o estetica foarte buna dar rezistenta lor este inferioara
maselor ceramice.

Principiul biomecanic:
Puntile se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente fizico-
chimic , sa se insereze pe infrastructura si sa fie stabile.

1. Rezistenta fizica:
Corpurile de punte din punct de vedere mecanic se realizeaza din
materiale rezistente (mase ceramice, aliaje metalice) care sa nu se deformeze/
abrazeze/fractureze. Corpurile de punte sunt concepute cu forme care pe
sectiune au o geometrie speciala : in litera « T »/ »L » considerate a fi cele mai
rezistente la actiunea fortelor ocluzale (pentru puntile mixte).
Pentru puntile mixte fizionomice componenta metalica va avea o forma
rotunda/patrata, ambele variante T/L rotund, patrat vor prezenta diametre
maxime in sensul aplicarii fortelor de presiune ocluzale. Corpurile de punte
sunt asemanatoare cu o bara intre 2 stalpi.
Materialele de placat (polimeri, cermice) sa fie suficient de rezistente.
La cazurile clinice unde nu prezinta spatiu suficient se indica suprafete
metalice. La cazurile clinice cu spatiu suficient in toate sensurile (1,5mm),
materialul de placat ideal va fi masa ceramica.
Se contraindica placarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu
materiale de placat putin rezistente : rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi
cazurile clinice :ppersoane publice care solicita fizionmie maxima . Se
placheaza cu materiale hibride : ceromeri, compozite de ultima
generatie :fotopolimerizabile in vid.
Se contraindica corpurile de punte integral ceramice, polimerice, din
ceromeri deoarece se fractureaza. Ceromerii se indica in ocluzii deschise, in
zona frontala.

2. Insertia:
Insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralela a dintilor
limitanti (pe care se agrega).
Insertia poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate
sau coroanele de acoperire au grosime dirijata. Insertia medie si ferma are loc
cand coroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de contact este mare.

103
3. Stabilitatea:
Stabilitatea protezelor pluridentare fixe este conferita de frictiunea
realizata intre fata interna a elementelor de agregare si bont.
Relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical).
Stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pe
bonturile dentare.
Fixitatea prin frictiune-cimentare.
!!!!!!!! Coroane cu grosime dirijata (in practica)??????????????????????

Principiul bioprofilactic
Deosebit de important, cu ajutorul caruia concepem punti ale caror
elemente morfologice nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra campului
protetic.
Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata fi cat mai bine
igienizate prin autocuratire/curatire mecanica (artificiala).
Bioprofilactic corpurile de punte sunt concepute cu directie, latime,
modelaj ocluzal, raport cu creasta edentata specifice (modificate) pentru a
favoriza in primul rand igiena.

Directia corpului de punte:

In zona frontala directia corpului de punte va fi astfel incat sa-l inscrie in
configuratia arcadei: in arc de cerc/arcuat/semicerc cu dimensiune cervico-
incizala /vestibulo-orala asemanatoare dintilor naturali. Numai aceste corpuri
de punte pot asigura restaurarea fizionomiei, fonatiei, functionalitate in ocluzie.
Se contraindica corpurile de punte subdimensionate in sens vertical,
sagital sau modelate aplatizat deoarece genereaza tulburari fizionomice, de
dinamica functionala si parodontale.
In zona laterala directia corpului de punte va fi rectilinie (ideal) sau usor
curba.

Raportul corpului de punte cu creasta edentata:

Corpurile de punte concepute si modelate cu o morfologie specifica
principiilor bioprofilactice si igienizarii.
Tipuri de raporturi (relatia de contact corp de punte-creasta edentata):
104
 13
Capitolul

La maxilar:
 Zona frontala: sa/semisa.
Corpul de punte in sa se contraindica. Se indica numai in
cazurile speciale (creste late si dinti scurti). Corpul de punte in
semisa este cel mai indicat si utilizat in practica.
 Zona laterala: corpul de punte tangent liniar la versantul
vestibular (dinti inalti asociati cu creste inguste) sau in semisa
(dinti scurti cu creste late).
La mandibula:
 Zona frontala: raport sa/semisa/punctiform.
 Zona laterala: tangent liniar la mijlocul crestei (cu contact liniar),
punctiform , suspendat.

Caracteristici morfologice, indicatii, desene :vezi

L.P.???????????????????????????

CORPURI DE PUNTE MAXILARE

Concepute si modelate cu o morfologie caracteristica in conformitate cu

principiile bioprofilactic, biomecanic, biofunctional.
Cu ajutorul lor se refac functiile masticatorie, fizionomia, fonatia,
ocluzia.
Sunt concepute preponderent din punct de vedere bioprofilactic.
Liniile de forta (principiul proteticii de baza) in conceperea si realizarea
corpului de punte:
 In zona frontala corpul de punte va reabilita functia estetica si
ocluzo-functionala.
 In zona laterala corpul de punte va reabilita functia masticatorie si
ocluzo-functionala.

105
Functii restaurate de corpurile de punte maxilare
Fizionomia (vezi principiul biofunctional).
Dintii artificiali (intermediari) vor restaura forma, culoarea, volumul
dintilor naturali pentru a realiza armonia dento-dentara si armonia dento-
faciala.Gradul maxim de fizionomie se obtine prin dispunerea ordonata in arc
de cerc a dintilor intermediari si prin individualizarea lor.
Individualizarea este dificil de realizat la corpurile de punte mixte.Se
realizeaza dificil tiparele in cazurile anomaliilor (dinti suprapusi,
malpozitionati, inghesuiti chiar cu spatiere).
Atat individualizarea cat si malpozitiile depind de componenta metalica
care transpare in momentul individualizarii si se anuleaza efectul fizionomic.

Fonatia (vezi principiul biofunctional).

Corpurile de punte maxilare vor fi modelate anatoform (creste marginale,
cingulum in 1/3 medie, convexitati, relief de ansamblu concav-convex).
Se contraindica subdimensionarea vestibulo-orala sau cervico-incizala
pentru a preveni tulburari fonetice.

Bioprofilaxia

Corpurile de punte frontale maxilare

Corpurile de punte frontale: relatia de contact va fi in in semisa. Se
contraindica relatia de contact in sa (neigienic, iritatii cronice locale,
inflamatii).
Ocluzal, corpurile de punte frontale vor fi modelate in contact cu
marginile incizale inferioare.
Zonele de contact se vor situa infracingular si pe crestele marginale. Se
va restaura panta de ghidaj cu un traseu de minim 5 mm din zona de contact
pana la nivelul marginii incizale. Se va realiza ocluzia cu long centric, cu ghidaj
anterior.
Restaurarea ocluziei in zona frontala este cel mai important parametru
functional.

Corpurile de punte frontale pot fi:

 total fizionomice,
 mixte fizionomice,
 mixte : casete +fatete.

A. Corpuri de punte total fizionomice.

106
Indicatii:
 edentatii reduse :1-2 dinti.

Materiale
 rasini polimerice
 R.A.S.
 Rasini diacrilice
 Polisticle
 Ceromeri.
 Mase ceramice.
Sunt materiale care restaureaza unele in grad maxim estetica (masele
ceramice si materialele hibride:polisticle, ceromeri) ;in grad satisfacator
R.A.S.-(restaurari provizorii , din ce in ce mai putin untilizate datorita
abraziunii usoare, se perforeaza, in 6 luni isi modifica culoarea, au o rata de
imbatranire crescuta).
Polisticlele /ceromerii : vezi coroana mixta.
Corpurile de punte integral ceramice se obtin prin tehnica:
 VITA IN CERAM,
 EMPRESS SISTEM.

B.Corpurile de punte mixte fizionomice

Materiale:
 metalopolimerice,
 metaloceramice,
 metalocompozite.
Corpuri de punte metalo-polimerice ( metalo-acrilice):
Parti componente: o componenta metalica sub forma de bara
simpla/cu bonturi +componenta acrilica =copuri de punte metalo-acrilice
clasice.
Tehnologic sunt din ce in ce mai putin utilizate datorita
rezultatelor precare generate de componenta acrilica.
Corpuri de punte metalo-compozite:
Sunt alcatuite din componenta metalica modelata sub forma de
bara cu bonturi subdimensionate in toate sensurile (1,5-2mm) si
prevazute cu praguri +retentii (macro si microretentii). Componenta
rasinica (rasina standard, polisticlele, ceromerii) dau rezultate estetice,
biomecanice , biocompatibilitate.
Corpuri de punte metalo-ceramice:
Componenta metalica este modelata sub forma de elemente
dentare subdimensionate (fara retentii) cu prwguri cu unghiuri rotunjite
+placaj fizionomic ceramic cu rezultatele cele mai bune.

107
Randasu –pagina 190-220-vezi etapele clinico-tehnice –puntile
clasice.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Corpurile de punte metalo-acrilice:

Se pot realiza in varianta clasica, componenta metalica este inglobata in
materialul de placat. Clasic componenta metalica se realiza sub forma de
bara+retentii sau bara cu bonturi. A-2-a varianta este mai estetica. Barele erau
turnate si lipite la componenta fizionomica. Tehnologia este depasita.
Tehnica moderna:
Componenta metalica se realizeaza unita de componenta de
agregare sub forma de elemente dentare (bonturi prevazute cu prag oral
vestibular+retentii). Modelarea elementelor este subdimensionat 1,5-
2mm pentru a realiza spatiul necesar placarii.
Placajul componentei metalice poate fi efectuat cu R.A.S. (se
contraindica) datorita proprietatilor mecanice si a disfunctiilor
ocluzale.Pot fi placate cu rasini compozite sau ideal cu mase ceramice.
Pentru placarea cu mase ceramice componenta metalica nu prezinta
retentii.
Pragurile se intalnesc cu fetele axiale in unghiuri rotunjite. Dintii
intermediari de modeleaza sub forma de masiv, subdimensionati mucozal
1,5mm, ocluzal 2mm.
Pe suprafata conditionata (degresata, sablata) se va aplica
matwerialul ceramic. Rezultatele estetice sunt excelente.

Corpuri metalo-compozite:
Placajul cu rasini compozite (cazuri clinice speciale) este superior estetic
placajelor acrilice, inferior celor ceramice, iar biomecanic +ocluzal nu conserva
stopul ocluzal, in timp se abrazeaza.
Componenta fizionomica din R.A.S.este inferioara din punct de vedere
biomecanic, estetic si se contraindica in practica.
Corpurile de punte frontale mixte (real) -(caseta metalica+fateta) sunt
satisfacatoare estetic si igienic, foarte bune din punct de vedere biomecanic,
ocluzo-functional. Compuse dintr-o componenta metalica vizibila pe fetele
proximale +orale (sunt vizibile marginile de protectie ) + o componenta
fizionomica pe fata vestibulara +1/3fetei proximale. Metalul poate transpare in
1/3 incizala modificand culoarea in timp.
Componenta fizionomica este polimerica (acrilica, compozite) este
retentionata de micro-si macroretentii +silan.
Componenta ceramica (corpuri de punte metaloceramice clasice) nu
necesita sisteme retentive, fuzionarea se realiza fizico-chimic.

Indicatiile corpurilor de punte mixte:

 ocluziile adanci;
108
  ocluziile cu spatiu mic interarcadic, dinti subdimensionati care nu
permit preparari conventionale pentru coroane mixte total
fizionomice;
 pentru cazurile clinice ce nu doresc restaurari fizionomice
maxilare;
 dotare clinico-tehnica modesta.

Materiale:
Componenta metalica a acestor corpuri de punte se poate turna din toata
gama de aliaje : baza aur pana la Cr, Ni, Ti , baza cupru (Gaudent)- in varianta
metalo-polimerica.
Componenta metalica pentru metalo-ceramica se toarna din aliaje nobile.

Caracteristicile corpurilor de punte frontale:

 cele mai indicate corpuri de punte frontale sunt cele
metaloceramice cu extensia placajului ceramic pe fetele orale si
proximale ;
 corpurile de punte metalo-acrilice , metalo-compozite sunt indicate
in ocluziile adanci acoperite sau nu, cu spatii mici interarcadice si
cu dinti subdimensionati care nu permit pregatiri specifice pentru
cele mixte fizionomice ;
 corpurile de punte metalo-ceramice cu fatete prefabricate, cu fatete
Steel, cu crampoane scurte, lungi, butonate, subbutonate sunt
depasite tehnic.

Corpurile de punte laterale maxilare:

Restaureaza dinti din zona laterala conform principiilor proteticii :
biofunctional, biomecanic, bioprofilactic. Restaureaza functia masticatorie.

Fizionomic:
 corpul de punte lateral restaureaza fizionomia fetei vestibulare
(PM, M);
 spatiul este impartit de la mezial catre distal (armonie dento-
dentara);
 culoarea componentei fizionomice =dintii naturali ;
 volum/forma =dintii naturali.

Ocluzal:
109
  Se realizeaza contacte cuspid-fosa, stabile, uniform repartizate pe
intreaga arcada.
 Restaureaza ghidajul antero-lateral (canin) sau de grup. Functia
restaurata contribuie la functionalitatea ADM.

Bioprofilactic:
 Raportul cu creasta va fi tangential la versantul vestibular, cu
unghiuri largi de autocuratire si curatire mecanica ;
 Raportul cu ccreasta edentata va fi semisa , rar in conditii speciale
de dinti subdimensionati, creasta lata.

Tipuri de corpuri de punte laterale:

 corpuri de punte mixte fizionomice (metalo-acrilice, metalo-
compozite, indicate in cazuri clinice speciale) ;
 corpuri de punte mixte :metalo-polimerice, metalo-ceramice. Cele
metalo-polimerice sunt cele mai indicate si utilizate.(o componenta
sub forma de caseta si o componenta fizionomica-placaj acrilic
/compozit).

Conditii tehnice:
Corpurile de punte mixte metalo-polimerice sunt favorabile echilibrarii
ocluzale, individualizarea stopurilor ocluzale centrice.Sunt indicate frecvent in
practica curenta.
Tehnica de obtinere a acestor corpuri de punte mixte fizionomice, mixte
reale-vezi corpuri de punte frontale.

Avantajul suprafetelor metalice:

 Nu se abrazeaza zona de stop, nu se abrazeaza ca la materialele
fizionomice polimerice;
 Masele ceramice isi modifica discret forma (cuspizii) dupa ultima
ardere , dificultati in echilibrarile ocluzale.
 Corpurile de punte mixte caseta +fateta sunt superioare
biomecanic si ocluzal ;
 Corpurile de punte mixte fizionomice sunt superioare estetic.
 Corpuri de punte metalice se indica in cazuri speciale, dinti
subdimensionati cu spatiu mic, creasta lata edentata, ocluzii
labiodonte, atat mandibulare cat si maxilare.

Materiale:
Pentru componenta metalica: identice cu cele frontale: baza aur, baza
cupru, cu indicatia de metale nobile pentru tehnologia ceramica.

110
 14
Capitolul

Alte corpuri de punte in zona laterala maxilara:

 Corpul de punte cu bara si bonturi +coroane acrilice;
 Corpul de punte cu bara si bonturi + dinti tubi ceramici;
 Corpul de punte caseta + fatetele ceramice prefabricate.
Toate cele trei corpuri de punte sunt depasite tehnologioc, prin aparitia
tehnologiilor moderne.

CORPURI DE PUNTE LA MANDIBULA

Concepute in viziunea principiilor protetice cunoscute.In zona laterala

cele mai frecvente si indicate sunt cele mixte, care restaureaza satisfacator
functia fizionomica in varianta metalo-polimerica si foarte bine functia
masticatorie , ocluzala.
Morfologia este adaptata principiului profilactic.Este o morfologie
specifica, modificata.

Corpuri de punte frontale mandibulare:

Fizionomia:
Din punct de vedere fizionomic dintii nu sunt atat de expusi ca dintii
frontali maxilari. Sunt vizibile fata vestibulara , cu 1/3 incizala.
La cazurile speciale (rictus al muschilor orbiculari) poate fi expusa in
totalitate fata vestibulara a frontalilor mandibulari.
Fata vestibulara se restaureaza cel mai bine cu mase ceramice aplicate pe
componenta metalica sau pe miezuri ceramice.
Corpurile de punte metalo-polimerice (cu caseta +fateta) estetic sunt
inferioare atat vizibilitatii marginilor incizale, scutului de protectie cu rol de
conservare a stopului centric. Se contraindica margini incizale din R.A.S sau
compozite. Se abrazeaza rezultand disfunctie a ghidajului anterior si efect

111
discromic. Tot estetic se indica individualizarea volumului si formei identice cu
a dintilor naturali.

Bioprofilaxia:
Se concep corpuri de punte in functie de morfologia crestei edentate:
 In semisa –creasta normala ca volum ;
 Tangent punctiform-creasta rezorbita.
Cele mai indicate sunt cele in semisa.
Raportul tangent punctiform este rar utilizat datorita dezavantajelor
(fizionomic-efect inestetic ; igienic-retentioneaza alimentele). Se vor modela
unghiuri deschise, largi ; igiena totusi nu este satisfacatoare.
Observatie clinica:

Se contraindica in regiunea frontala inferioara corpul de punte in sa.

Ocluzal:
Corpurile de punte vor restaura aceasta functie, deoarece au rol esential
in ghidajul anterior. Marginea incizala inferioara se realizeaza prima, deoarece
este elementul dinamic . Se realizeaza prin contact cu zonele maxilare infero-
cingulare.

Materiale:
Marginile incizale se restaureaza metalic sau ceramic. Cel mai indicat
din punct de vedere estetic este cel ceramic. Cel mai rezistent este rama
metalica.

Conceperea corpurilor de punte laterale mandibulare:

Sunt concepute asemanator corpurilor de punte laterale maxilare.Se
parcurg etapele principiilor protetice.
Masticator, corpurile de punte mandibulare laterale vor fi concepute cu
suprafete cuspidate, realizate cu contacte tip cuspid-fosa.
Materialele utilizate pentru suprafetele ocluzale vor fi materiale foarte
rezistente mecanic (aliajele metalice, masele ceramice). Se contraindica
suprafete ocluzale din rasini acrilice simple (polimerice). Exceptional se pot
realiza aceste suprafete din rasini compozite, dar din punct de vedere clinic nu
sunt senzationale.
Bioprofilactic, sunt concepute in functie de elementele morfologice
locale, cu mai multe tipuri de raporturi avand in vedere ca aceasta morfologie
sa nu afecteze local morfologia campului protetic. Corpurile vor trebui sa aiba o
relatie de contact care sa nu genereze local iritatii, inflamatii printr-o relatie de
contact traumatic (sa), fara nise de protectie pentru papile.

112
Corpuri de punte laterale mandibulare:
Raporturi ale corpului de punte cu creasta edentata:
 Tangential liniar- suprafata ocluzala metalica, fata linguala
modelaj convex si convergent catre mijlocul crestei. Din ratiuni
economice pentru aliaj, pentru confort se va realiza o caseta cu o
fateta din R.A.S. (rasini compozite).Fata vestibulara este
fizionomica, modelaj convergent spre varful crestei, are o forma
convexa cu unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala.
 Raportul tangent punctiform: numai punctiform la nivelul crestei ;
se creaza spatii triunghiulare intre dintii intermediari si elementele
de agregare favorazand curatirea.In realitate si acest corp de punte
prezinta dezavantajul major, in sensul ca retentioneaza
alimente. Estemai putin utilizat.
 Corpul de punte ideal, pentru zona laterala mandibulara este
suspendat (fara contact cu creasta edentata), cu un spatiu intre el si
creasta de 3-4 mm ; modelat converx.Este ideal, igienic, putin
utilizat in practica deoarece nu intalnim conditii morfologice :
dinti inalti=8-10mm, creste rezorbite, pacienti sanatosi sa accepte.

Fizionomia:
 Nu este predominanta ;
 Se individualizeaza forma, culoarea, volumul ;
 Se contraindica placaje ocluzale cu R.A.S..
La premolari sunt vizibile 1/3 ocluzala a fetei vestibulare + fata ocluzala.

Materiale:
Materialulu ideal este reprezentat de masele ceramice.
Corpurile de punte mixte (metalo-acrilice, metalo-compozite) nu satisfac
din punct de vedere fizionomic(este vizibil metalul), dar satifac biomecanic si
biofunctional (maasticator).

Ocluzal:
Corpurile de punte vor restaura stopurile centrice cu modelaj anatoform.
Vor restaura functia de ghidaj pentru a permite deplasarea mandibulei in sens
sagital fara contacte traumatice, interferente. Restaurarea ocluzo-functionala
este cea mai importanta.
Corpurile de punte laterale vor restaura stopurile centrice (gradul I)care
trebuie sa fie uniform repartizate pe unitatea de masticatie si pe intreaga arcada.
Corpurile de punte vor restaura functia de ghidaj antero-lateral:
 ghidaj antero-lateral (incisivii laterali+canini);

113
 15
Capitolul

 ghidaj antero-lateral canin-cuspid function., in care este implicat

numai caninul-cel mai indicat si cel mai intalnit
 ghidaj de grup. Este realizat cand functia canina este perturbata
(implantare deficiatara a caninului, absenta caninului).
Functia ocluzala restaurata cu puntile laterale mandibulare trebuie sa
elibereze mandibula in miscarile functionale de contacte premature (mandibula
condusa in centric) si interferente (in miscari excentrice mandibula nu trebuie
sa interfereze in miscarile laterale).

Tipuri de corpuri de punte mandibulare:

Cele mai indicate si frecvente corpuri de punte:

 Corpul de punte metalo-acrilic - caseta cu fateta (acrilica) - in
regiunea frontala si laterala.
 Corpul de punte metalo-compozit – satisface mult mai bine din
punct de vedere fizionomic, al biocompatibilitatii decat corpul de
punte metalo-polimeric (cel mai frecvent in practica din ratiuni
materiale);
 Corpul de punte metalo-ceramic:
 In varianta clasica cu fateta ceramica-abandonat.
 In varianta moderna (cu placare); ceramica este extinsa pe
toate fetele si confera o fizionomie si proprietati
biomecanice excelente.
 Corpul de punte cu cupe metalice si rasini acrilice simple, corpul
de punte sub forma de bara cu bonturi + dinti tubi ceramici sunt
contraindicate si abandonate tehnologic. Primele generau
disfunctii ocluzale datorita abraziunii acrilatului, prin modificari
ale contactului cuspid-fosa.

114
DIFICULTATI IN
PROIECTAREA SI MODELAREA
CORPURILOR DE PUNTE
Dintii au o anumita pozitie pe arcada, cu spatii intre ei (diasteme, treme),
pot fi malpozitionati, suprapusi, rotati in ax, in vestibulopozitie sau oropozitie
(anomalii de pozitie). Anomaliile de pozitie pot fi cu spatiere sau cu inghesuire.
In aceste situatii este foarte dificil de individualizat, de redat morfologia
corpului de punte asemanator cu dintii naturali. Din ratiuni estetice,
fizionomice, proteticianul incearca sa redea, sa refaca tiparul fizionomic al
cazului clinic, lucru dificil datorita infrastructurii metalice ce ne impiedica .
Dupa extractie spatiul edentat este mai mare sau mai mic.
La pacientii tineri in edentatii vechi, se modifica pozitia dintilor
limitanti ; nu ramane acelasi spatiu.
Modificarile pot fi in sens vertical sau orizontal (ambele frecvente in
terapia protetica).

Modificari orizontale:
Prin migrare dintilor vecini edentatii, spatiul va fi mai mic, dintii
artificiali, corpul de punte va fi subdimensionat ; nu au aceeasi individualizare
cu a dintilor naturali.
In spatiile edentate mai mari, corpurile de punte vor fi modelate mai
mari. In ambele situatii nu se reproduce tiparul fizionomic al cazului clinic.
Artificiile tehnice pentru a masca aceste deficiente:
 in spatiu mai mare corpul de punte are suprafetele convexe;
 in spatiu mai mic, corpuul de punte va fi modelat cu suprafete
plane, conform principiului ca aceeasi dimensiune dar modelata
diferit pare mai mare sau mai mica datorita unghiului de incidenta
a luminii pe suprafata modelata.

Modificari verticale:
Apar dupa extractii laborioase, dupa traumatisme cu pierderi importante
de tesuturi oasoase si implicit modificari ale crestei alveolare. In aceste situatii
clinice, de asemenea, pentru echipa medic-tehnician ete greu de restaurat
fizionomia in zona frontala.
Daca dintii sunt subdimensionati cervico-incizal se intervine pe dintii
limitanti si se ceeaza spatiu, la nivelul crestei edentate prin plastie de creasta.
Dupa accidente, traumatisme, extractii rezulta un spatiu mare in zona
frontala ; se indica realizarea unor pelote acrilice, ceramice cu o culoare
asemanatoare mucoasei gingivale pentru a se corecta defectul.
115
 Pelotele se ataseaza puntilor metalo-acrilice, metalo-compozite (ideal
metalo-ceramic). Tot ca solutie ideala mai bune ca proteze fixe sunt puntile
mobilizabile telescopate asupra carora se pot interveni (igienizare, reparatii).
Daca dintii limitanti prezinta retractii gingivale (coroana clinica mai
mare) si spatiul la nivelul edentat este supradimensionat in sens vertical, dintii
intermediari sunt modelati cu colete false( de modeleaza dintii cu colet
normal) ; de la nivelul coletului anatomic pana la retractie se modeleaza pentru
a compensa deficitul de substanta).

Modificarile in zona laterala zona laterala:

Modificarile in sens orizontal sunt prezente datorita migrarii dintilor
restanti (meziogresiuni, distogresiuni) ; nu ridica probleme.
In spatiul respectiv se proiecteaza dintii dinspre mezial spre distal.
Modelajul se realizeaza in detrimentul elementului distal (principiul fizionomic
nu este important).
In sens vertical spatiul micsorat obliga clinicianul si tehnicianul sa
modifice raportul corpului de punte cu creasta edentata.
La maxilar nu se mai realizeaza tangent liniar la versantul vestibular; de
regula se face in semisa.
In zona laterala mandibulara nu se mai pot realiza corpurile de punte
suspendat sau tangent l ;iniar. De regula semisa.
Cand spatiul cervico-ocluzal este mic (4 mm) , corpul de punte va fi total
metalic.

Corectarea corpului de punte in anomalii cu spatiere, cu inghesuire.

In practica se obtin protezari false, vizibile. ; dintii sunt modelati mai
voluminosi.
In malpozitii cu spatiere nu pot fi redate suprafetele. Se indica aplicarea
puntilor provizorii (punti test), obtinerea acceptiunii pacientului si convingerea
clinicianului. Redarea intocmai a spatiilor prin realizarea de corpuri de punte la
distanta exact ca in situatia clinica initiala.
Corpul de punte si elemntele de agregare sunt uniteprin conectori
metalici plasati oral, in contact lejer cu mucoasa. Aceasta modificare tehnica
reda cel mai bine tiparul fizionomic al cazului clinic ; nu este o protezare
brutala ; solutia tehnica este dificila. Se pot fractura conectorii, pot retentiona
alimente.
Solutia tehnica cele mai indicate :punti mixte metalo-ceramice, metalo-
compozite cu acesti conectori cat mai ales puntile adezive.
In zona laterala existenta tremelor nu este necasara a fi corectata
special.Se aplica principiul mentionat la modificarile orizontale,(se modeleaza
elementele dinspre mezial cu volum si forma asemanatoare dintilor naturali in
detrimentul dintelui distal ce poate fi modelat ca un premaolar).

116
 16
Capitolul

Individualizarea corpului de punte este extrem de dificila si din punct de

vedere al proiectarii corpului de punte, in practica, avem dificultati reale.
Componenta metalica nu ne permite individualizarea si modelarea cu un volum
si o forma asemanatoare dintilor naturali.
Dintii naturali nu prezinta punct de contact in 1/3 ocluzala. Aceeasi nisa
interdentara nu se poate reda intocmai pe corpul de punte ; se schiteaza doar.
Grosimea in sens V-O a materialului de placat+transparenta materialului sunt
factori negativi in individualizarea dintilor naturali.

Artificii tehnice:

Se indica aplicarea de mase ceramice intense proximo-proximal pentru

individualizarea volumului + o separatie a dintilor, creand senzatia de volum bine
conturat.

Cea mai buna individualizare se obtine cu puntile mixte metalo-ceramice,

metalo-compozite, puntile integral ceramice(1 dinte), puntile din ceromeri
(Targis-Vectris). Aceasta metoda nu maimpune probleme ca pentru puntile
metalo-acrilice.

PUNTI SPECIALE
Din cadrul puntilor speciale fac parte:
 Puntea totala;
 Puntea cu extensie;
 Puntile mobilizabile si demontabile;
 Puntile pe implante;
 Puntea adeziva (colanta)-Maryland.
Sunt punti rar utilizate, greu de realizat, indicate in situatii clinico-
tehnice speciale.
Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe.

117
Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-
tehnician.

Puntea totala
Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si
generale. Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de
edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L, F-F , L.
Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti, bine implantati, fara
afectiuni parodontale , corect tratati si situati in planuri diferite. Clasic cei 2
canini +cei 2 molari.
Conditiile generale: starea de sanatate, homeostazia cazului clinic buna,
capacitatea pacientului de a rezista la tratament, posibilitatile financiare,
dotarea tehnologica corespunzatoare.
Din punct de vedere al metodelor protetice :
 Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) –din elemente
separate;
 Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din
elemente unite).

Caracteristici:
1. Metoda clasica:
Este o metoda mai laborioasa, numar etape dublu dar mult mai
precisa si indicata pentru incepatori, cand paralelismul dintilor stalpi nu
este asigurat, nu este realizat corect.
Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare –de la
amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine
adaptate, exact pe preparatie, adaptate si echilibrate ocluzal, dupa care se
amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu
urmatoarele materiale : clasic-gips=abandonat ; materiale elastice sau
materiale in dublu amestec –Lavis Technick/Wash Technick sau
materiale alginice.Rezulta o amprenta de arcada, model de lucru ce va
contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare
In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe
acest model, se pregateste pentru ambalare, machetele se tijeaza sistem
Bego Haereus, se ambaleaza, se toarna. Rezulta corpul de punte ce se
adapteaza intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu
compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte.
Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere
usor) : axul de insertie, relatia corpului de punte cu creasta edentata,

118
 relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa, traseele de
ghidaj in excursiile mandibulei din centric.
Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea
componentei fizionomice, rezultand astfel o piesa de mare exactitate.

2. Metoda moderna:
Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor
de agregare . se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul
duplicat, ce confera siguranta si precizie in modelaj, macheta este fixa pe
model, modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar
Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri
superdure), dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista
riscul deformarii la indepartarea de pe model. Masele de ambalat
fosfatice au o reactie exoterma, puntile dentare basculeaza pe campul
protetic.
Caracteristici:
 Timp de lucru redus la jumatate ;
 Consum de materiale ;
 Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate
excelente. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF)
sunt mult mai exacte .Componenta fizionomica este asemanatoare
cu cea utilizata pentru puntea din elemente separate.
Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului, dar
rezultatele sunt mediocre ; echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp, nu este o
metoda de precizie (este una de rutina).
Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta ,
fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade.
Se indica prepararea dintilor seriata, cu protezarea imediata (coroane
provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. Aceste coroane provizorii se vor utiliza
in etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie
pentru a evita inaltarile frecvente, inducerea disfunctiei ocluzale (in timp
aceasta ocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi).

Puntea cu extensie
Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in
consola »).
Exista doua posibilitati de extensie:

119
  Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata
de elemetele de agregare. Este indicata frecvent in edentatii
maxilare de incisiv lateral si premolarul 1.
 Puntea cu extensie distala: corpul de punte este plasat distal fata
de elementele de agregare.Este indicata frecvent in edentatii
terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). Aceste
piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie
ocluzala; in practica sunt modelate atipic, nu cu morfologia reala a
dintelui inlocuit.
La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin, sa nu aiba corpul
de punte contact cu dintele antagonist, dar intre timp dintele antagonist
migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate; dintii stalpi sunt
suprasolicitati (molarul 1-premolarul2).
Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele
antagonist.
Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa
intervenim pe incisivul central, in edentatii de premolar (nu de canin), pacienti
tineri, sex feminin, din absenta conditiilor tehnice.
Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri, cu dinti stalpi
bine implantati, la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti
antagonisti o proteza partiala acrilica, arcada numai pana la molarul 1 superior+
ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul),
fie din ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile).

Solutii ideale:
 Punti speciale agregate cu coroane partiale;
 Punti adezive (foarte speciale) , indicatia ideala;
 Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie);
 Punti speciale pe implante (costisitoare).
O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale, frontale ;
(nu mai mult de 1 extensie) ; dintii trebuie sa fie bine implantati ; extensia poate
fi atasata unei punti totale (subtotale).

Puntile mobilizabile si demontabile

Sunt alcatuite din:
 componenta fixa (infrastructura) ce este sub forma de matrice
(incrustatie, capa sau implant) ;

120
  componenta mobila (suprastructura) =componenta protetica (corp
de punte la care este atasat patricea, incrustatia, coroana, piulita
pentru fixare cu surub).
Puntile mobilizabile si demontabile se agrega prin:
 coroane telescopate;
 culise;
 insurubare sistem surub-piulita;
 incrustatie in incrustatie;
 agregare prin crosete divizate.
Toate aceste sisteme de agregare sunt indicate pentru puntile
mobilizabile si demontabile. Necesita o dotare foarte buna, medic+tehnician
experimentat, materiale de calitate pentru a obtine piese de mare precizie.

Indicatii:
 in modificari ale spatiului edentat in sens vertical si orizontal unde
se contraindica puntile fixe;
 in defecte osoase postextractionale, postraumatice nerestaurate
chirurgical;
 in agregarea pe implanturi;
 in prevenirea afectiunilor orale cu potential cancerigen
(leucoplazii) in care se contraindica puntile fixe;
 in conditii de dotare foarte bune.

Avantajele:
 se pot demonta si igieniza periodic de pacient si clinician;
 se poate examina starea de sanatate a stalpilor, implanturilor,
mucoasei;
 se pot repara in caz de fractura relativ usor;
 se poate interveni chirurgical la nivelul tesutului osos in mobilizari
ale dintilor sau implanturilor datorita alveolizelor.Reconsolidarea
stalpilor se face cu implant granular biovitroceramic;
 se poate evalua fiabilitatea agregarii mixte (dinti stalpi+implant)
sau a agregarii pluriplantara.

Dezavantaje:
 tehnologia este pretentioasa, de mare precizie;
 sistemele de agregare se micsoreaza in timp datorita frictiunii si
stenuirii (stergerea filetului).
 Zona capului de surub este zona de minima rezistenta deoarece se
obtureaza cu rasini diacrilice in strat subtire (0,5 mm).

121
Puntea telescopata

Elemente componente:
 Componenta fixa=infrastructura =capa 0,2mm aplicata intim pe
bont, are forma cilindrica ;
 Componenta mobilizabila=coroana de acoperire cu morfologie
ocluzala normala.
Retentia se realizeaza prin frictiune la puntile pur telescopate si mixt:
frictiune si insurubare la puntile ce au agregare la un capat pe implant si la alt
capat pe dinte natural.

Materiale:
 capele se toarna din materiale rigide, nedeformabile: Au-Pt, Co-
Cr, Ni-Cr, Ti.

Caracteristici:
 in timp frictiunea se micsoreaza, puntea se mobilizeaza cu
usurinta ;
 se indica mijloace suplimentare de marire a frictiunii: crosete,
resorturi fixate pe capa, pivoturi (stifturi ) fixate in coroana+teaca
la nivelul capei.

Observatie clinica:

Cand dintii limitanti au dimensiuni mici se indica sisteme de telescopare coroana de

substitutie - pivot si teaca fixata intraradicular cu placuta .

Pivotul este sectionat longitudinal pentru a reoptimiza frictiunea.

Puntea agregata prin culise

Culisele sunt sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor scheletate
dar si a puntilor mobilizabile. Au forme diferite.

Parti componente:
 Componenta cavitara din matrice;
 Componenta pozitiva din patrice.
Cele 2 componente se agrega frictional. Puntile sunt agregate cu ajutorul
culiselor in 2 variante:
 patricea fixata pe fata proximala, distala a elementeor de agregare;
 matricea este fixata la nivelul corpului de punte.
Agregarea conventionala este in cazul PPS. Matricea fixata de elementul
de agregare si patricea agregata de corpul de punte.Se indica pentru puntile cu
122
agregare mixta (dinti naturali si implanturi). Aceasta modalitate permite
dintelui sa se deplaseze in sens vertical fiziologic (20-30), neafectand
rigiditatea implantului.

Puntea mobilizabila fixata cu surub (demontabila)

Agregarea poate fi:

 Mixta: dinti naturali si implant;
 Pur implant.
Agregarea mixta conventionala este putin utilizata. Consta din realizarea
unei cape cu teaca filetata si a suprastructurii, a coroanei de acoperire cu
orificiu. Frecvent fixarea se realizeaza pe stalpul distal, cel mezial fiind
agregate fie prin telescopare, culisare, incrustatie in incrustatie.
Puntea putea fi demontata de clinician si examinata.
Tehnologic foarte rar utilizata.
Procedeul de agregare prin insurubare a fost luat de la sistemul de
insurubare pentru puntile implanto-purtate.Se foloseau teci filetate in care
patrund suruburi de aceeasi dimensiune.

Avantajele puntilor mobilizabile si demontabile:

 Sunt igienice , indicate in zona laterala pe implante;
 Se pot indeparta ; se observa statusul parodontal, periplantar;
 Se poate interveni local chirurgical sau protetic pentru corecatrea
morfologiei corpului de punte (morfologia ocluzala, contacte
dentare, tipul de ocluzie).

Variante tehnologice:
Sunt reprezentate de puntile mobilizabile agregate prin:
 sisteme incrustatie in incrustatie.
Componenta fixa este sub forma dreptunghiulara sau
semicilindrica fixata pe preparatia extracavitara;
Componenta mobila: incrustatie patrice atasata , unita la corpul
de punte.
Acest sistem se realiza in variantele:
 varianta clasica cu agregare pe dinti naturali (incrustatia
patrice este cimentata);
 agregare mixta: implant+dinti naturali. Incrustatie patrice nu
se cimenteaza.
 crosete.

123
 Modalitate depasita tehnologic datorita dzavantajelor
sistemului :croset vizibil, grad de mentinere relativ redus,
constructie protetica predominanta pentru proteza partiala.
Ele erau indicate in edentatiile terminale. Au fost inlocuite prin
solutiile moderne (puntile implantopurtate).

Puntea agregata pe implante

Componente:
 Suprastructura protetica;
 Infrastructura implantara/mixta.

Agregarea pe implante se poate realiza prin:

 Frictiune-cimentare;
 Mijloace speciale: bare ;
 Sisteme surub-piulita.
Implantul este un dispozitiv de fixare a suprastructurii protetice prevazut
sau nu cu teaca filetata.Rolul implantului este de a transforma edentatiile
terminale in edentatii laterale.

Tipuri de implante:
In raport cu oferta osoasa:
SCHRODER prezinta 4 implanturi:
a) endosoase (80%) au suprafata de contact, fixitate + integrare tisulara
mai mare;
b) juxtaosoase, in relatie cu osul
c) submucozale;
d) subperiostale – nu mai sunt indicate datorita gradului de rezorbtie in
timp.
Functie de material:
 Metalice : Cobal-crom-molibden, Titan+ aliajel sale, tantal;
 Ceramice : din hidroxilapatita, biovitroceramica ;
 Materiale compozite : carbon, safirele-sunt mai rar utilizate, in
scadere.
Dupa forma:
 surub radacina cu forma conica, cilindrica (mixta –FRIALIT II) ;
 lama (Linkow) ; Se plaseaza intotdeauna in dreptul molarului 1,
deoarece de la molarul 2 incepe sa fie creasta edentata ascendenta..
In dreptul molarului 1 avem oferta osoasa mult mai buna – creasta
zigomatico-alveolara.
124
  ac-Scialom (din tantal) ; azi folosit doar in transfixatii dentare ;
Azi sistemele de transfixatie dentara :WITZ, TISA, PRUIN.

Partile componente ale unui implant:

 Segmentul osos-conic, cilindric;
 Prelungirea exomucozala (coletul =gatul ), influenteaza zona unde
se ataseaza fibromucoasa formand santul perimplantar dupa
integrare si vindecare gingivo-osoasa;
 Stalpul (bontul) = zona de sprijin a suprastructurii;
Accesorii:
 Surub de acoperire la implanturile stadiul II;
 Cape de transfer ;
 Dispozitive directe si indirecte de transfer ;
 Stalpul analog.
Implanturile stadiul I se aplica in avulsiile dentare (alveole proaspete),
ce pot fi incarcate protetic dupa 7 zile pana la 30 zile. Se numesc implanturi
FRIALIT I, II cu forma cilindro-conica, se introduc dupa extractie, avulsie.
Exista si implanturi BIOCERAM – implanturi imediat ceramice din alumina.
Implanturile stadiul II (IMZ, BONEFIT) sunt incarcate protetic dupa 3-
4 luni, la mandibula, unde vindecarea gingivo-osoasa este mai rapida si 4-6
luni, la maxilar, unde vindecarea este mai lenta.

Conceperea puntii pe implante:

Incarcarea implantului este esentiala in mentinerea implantului pe
arcada. Incarcarea protetica este responsabila 65-70% de mentinerea
implantului pe arcada.
O conceptie si executie eronata a suprastructurii va conduce la eliminarea
implantului prin fibroliza , prin transmiterea fortelor ocluzale paraaxial
(nefiziologic).

Designul (principii protetice) privind puntea pe implante:

 Corpurile de punte sunt modelate cu morfologie naturala;
 Suprafata orala va fi modelata egal sau usor subdimensionata;
 Contactul dento-dentar tip cuspid-fosa, ocluzie cu long centric si
wide centric, pentru ca transmiterea presiunilor ocluzale sa fie cat
mai fiziologic transmise.

Concepte ocluzale:
La puntile implantopurtate se indica ocluzia cu protectie mutuala
caracterizata prin:
 Inocluzie in zona frontala cu 30-50 , cu traseu de ghidaj aplatizat;
 Se indica ghidajul antero-lateral=ghidaj de grup;

125
  Se contraindica ghidajul canin;
 In propulsie si lateralitate, dezocluzia fara interferente;
 Relatii centrice si de intercuspidare maxima fara contacte
premature;
 Modelaj ocluzal cuspi-fosa cu fosa larga, modelaj atenuat cu
reduceri in sens V-O a ariilor ocluzale.
In supraprotezarile pe implante se indica conceptul ocluziei lingualizate
caracterizat prin:
 Contact cuspid fosa aplatizata;
 Dinti antagonisti cu cuspidaj atenuat;
 Ocluzie bilateral echilibrata (Gysi si Pound);
 Contactul se realizeaza numai intre cuspidul activ si fosa.

Metodele protetice:
 Cu articulator individual sau semiadaptabil.
 Inregistrarea cu arc facial sau placi de ocluzie pentru a fi
transferate pe articulator.
 Se contraindica articulatorul si inregistrarea relatiei centrice cu
sablonul de ocluzie deoarece genereaza erori.

Materiale de placat:
 Indicate sunt materialele polimerice (rasini baropolimerice, rasini
compozite) ;
 Placajul ceramic este utilizat desi este contraindicat.
Implantul surub nu se incarca imediat, ci numai dupa integrarea lui.

Factorii de succesc ai implantului sunt:

 Indicatia implantului;
 Tipul de implant;
 Cum se incarca implantul;
 Gradul de participare al cazului clinic;
 Posibilitatile financiare.

Puntile adezive
  Puntile adezive sunt restaurari protetice fixe care reduc la maximum
sacrificiile de tesuturi dure dentare.Aceste tipuri de lucrari protetice necesita
preparatii superficiale, numai in smalt (peliculare) ale dintilor stalpi care trebuie
sa fie integri.La prepararea pentru o coroana de invelis conventionala se

126
sacrifica aproximativ 40-60% din tesuturile dure dentare coronare, in timp ce
pentru o proteza fixa adeziva se sacrifica0-10%.
Agregarile adezive presupun proceduri clinice de mare finete si pot fi
realizate numai de practicieni meticulosi , cu experienta.
Smaltul dintilor stalpi se macroconditioneaza si se microconditioneaza.
Macroconditonarea reprezinta totalitatea transformarilor suferite de dintii
stalpi sub actiunea instrumentarului rotativ.

Macroconditionarea dintilor laterali:

 crearea unui ax de insertie unic in directie ocluzo-cervicala;
 crearea unei forme proximale rezistente;
 realizarea incercuirii proximale(elementele de agregare trebuie sa
cuprinda dintele pe cel putin180º;
 obtinerea unei arii de colaj maxime;
 crearea unui lacas pentru pintenul ocluzal;
 crearea unei limite cervicale in muchie de cutit.

Macroconditionarea dintilor frontali presupune:

 obtinerea retentiei prin crearea unui ax de insertie unic.
 crearea de limite cervicale’’ in chanfrein’’
Microconditionarea smaltului consta in gravaj cu acid orto-fosforic.
Aliajele din care se realizeaza aceste lucrari protetice se conditioneaza si
ele prin diferite metode pentru a imbunatati adeziunea la nivelul interfatei
adeziv-aliaj:
1. realizarea de macroretentii sub forma de orificii, retentii
perlate, grile sau rugozitati
2. obtinerea de microretentii prin metalizare, gravaj acid
electrolitic, coditionare cu laseri, sablare, gravaj chimic;
3. conditionare chimica prin silanizare, oxidare, ceramizare,
cositorizare,depunerea unui strat intermediar de silicati
4. tehnici combinate.
Adezivii folositi sunt pe baza de cimenturi diacrilice(Panavia,C&B
Metabond).

Indicatii:
 restaurarea edentatiilor reduse de 1 maximum 2 dinti;
 imobilizarea dintilor parodontotici;
 contentia rezultatelor dupa tratamente ortodontice si/sau
chirurgicale;
 restaurarea diferitelor tipuri de edentatii in dentitia temporara;

127
  la pacientii varstnici care nu suporta un tratament conventional
prin punti fixe sau este contraindicat datorita unor afectiuni
sistemice;
 indicate de unii medici pentru marirea DVO;
 tratament provizoriu sau provizoriu de lunga durata;
 punti clasice la care un element de agregare este adeziv;
 modificarea morfologiei dintilor stalpi pentru aplicarea mijloacelor
de mentinere, spijin si stabilizare ale unei proteze mobile ;
 la pacientii la care trebuie modificat ghidajul canin-se coleaza fata
palatinala cu o placuta orala.

Contraindicatii:
 suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi;
 dinti stalpi malpozitionati sau care nu corespund exigentelor
fizionomice ale pacientilor;
 preexistenta unor treme sau diasteme;
 dinti stalpi devitali;
 ocluzii adanci, mai ales cele acoperite;
 parafunctii de tipul bruxismului;
 diferente majore in mobilitatea dintilor stalpi;
 eruptia incompleta a caninilor sau a dintilor stalpi;
 absenta dintilor din zona de sprijin;
 inaintea sau in timpul tratamentelor ortodontice;
 puntile adezive cu extensie sunt total contraindicate;
 igiena bucala deficitara;
 pacienti cu risc crescut de a suferi traumatisme buco-
dentare(boxeri);
 .imposibilitatea utilizarii digii, ca mijloc de izolare obligatoriu in
restaurarile adezive;
 la pacientii indisciplinati, care nu respecta dispensarizarea.

Avantaje:
 sacrificiu redus sau uneori chiar absent de tesuturi dentare;
 riscul de iritare pulpara in cursul macroconditionarii este minim;
 fetele vestibulare ale elementelor de agregare raman intacte;
 limitarea extinderii cervicale a placutelor orale nu determina iritatii
la nivelul parodontiului marginal;
 sunt estetice;
 pretul de cost este mai redus;
 este posibila o refixare daca se decoleaza.

128
Dezavantaje:
 rata de esecuri mai mare decat la puntile clasice;
 necesita o dotare tehnico-materiala costisitoare;
 pe dinti frontali exista riscul ca placutele orale metalice sa
transpara;
 presupun etape de mare acuratete si precizie;
 nu se pot fixa provizoriu;
 daca se decoleaza exista pericolul inghitirii sau aspirarii.
 

129