SUGESTII METODOLOGICE   │  Istoria românilor şi universală      Adrian Dolghi  ▪  Ala Revenco-Bîrlădeanu  ▪  Viorica Negrei

Adrian DOLGHI  ▪  Ala Revenco-BÎRLĂDEANU  ▪ 

Viorica Negrei

Istoria
românilor şi universală
IX
a
SUGESTII METODOLOGICE

c l a s a

Seria
▪
Istoria
pe înţelesul
elevilor
 Adrian DOLGHI  ▪  Ala Revenco-BÎRLĂDEANU  ▪  
Viorica Negrei

Istoria
românilor şi universală
IX
a
SUGESTII METODOLOGICE

c l a s a

CUVÎNTUL-ABC
2013
Adrian DOLGHI, Ala Revenco-BÎRLĂDEANU,
Viorica Negrei

Istoria
românilor şi universală 
SUGESTII METODOLOGICE

Clasa a IX-a

„Cuvîntul-ABC”
Chișinău 2013
Autori: Adrian Dolghi, doctor în istorie, profesor de istorie grad didactic
superior, Liceul Teoretic „ORIZONT”, mun. Chişinău
Ala REVENCO-Bârlădeanu, profesor de istorie, grad didactic
superior, Liceul Teoretic „I. Creangă”,
mun. Chișinău
Viorica Negrei, grad didactic superior, inspector şcolar la istorie,
DGETS, mun. Chişinău

Coordonator: Alina Felea, doctor în istorie, conferenţiar cercetător,

Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AşM

Recenzenți: Elena MUraru, doctor în istorie, conferențiar universitar,

Universitatea de Stat din Moldova
Valentina OLARU, profesor de istorie, grad didactic superior,
Liceul Teoretic „L. Blaga”, mun. Chișinău

© A. Dolghi, A. Revenco-Bârlădeanu, V. Negrei

© Editura „Cuvîntul-ABC”
 CUVÂNT-ÎNAINTE
Lucrarea „Istoria românilor şi universală. Sugestii metodologice. Clasa a IX-a”
corespunde întru totul prevederilor curriculare la capitolul competenţe specifice,
subcompetenţe şi sugestii de conţinut. Activităţile de învăţare şi sarcinile incluse
sînt relevante conţinutului curriculumului pentru disciplina Istoria românilor şi
universală cl. a IX-a. Modulele de proiectări şi activităţi din prezenta carte sînt
structurate ca şi unităţile de conţinut curricular. Sistemul didactic al sugestiilor me-
todice realizează prevederile metodologice din curriculumul disciplinei şcolare.
Conţinutul cărții reflectă conceptele istorice şi didactice în corespundere cu
adevărul ştiinţific. Activităţile propuse oglindesc veridic fenomenele şi procesele
istorice, promovează principiile şi valorile istorice contemporane. Metodolo-
gia didactică prezentată prin perspectiva formării competențelor în sugestiile
metodologice expuse se bazează pe achiziţiile recente ale domeniului ştiinţific
psihopedagogic.
În lucrarea evaluată, conţinutul este expus şi organizat coerent şi logic, în
concordanţă cu necesităţile didactice ale profesorului în clasa a IX-a. Unităţile de
conţinut posedă relaţii logice interdependente şi oferă posibilitatea valorificării şi
înţelegerii acestor relaţii de către elevi, prin conţinutul şi modalitatea de expunere a
subiectelor de studiu. Titlurile şi subtitlurile din carte sînt destul de reprezentative
pentru conţinuturile ce urmează a fi studiate. Conţinuturile sînt captivante, aduc
informaţii la zi, care pun elevul în situaţia de a explora continuu şi a descoperi noi
adevăruri istorice. Există o pronunţată relaţie interdisciplinară şi intradisciplinară
relevantă pentru disciplinele şcolare din ciclul gimnazial. Valorile naţionale, in-
terculturale şi general-umane sînt promovate în conţinuturile activităţilor pe tot
parcursul acestora.
Aparatul metodic al lucrării este axat pe formarea de competenţe şi orientat la
realizarea coerentă a activităţilor de învăţare de tip reproductiv, productiv şi creativ.
Sugestiile metodice oferă posibilităţi de organizare a activităţilor de învăţare prin
varietate de forme şi metode. Activităţile sînt complexe, utile, orientate la evaluarea
formativă şi sumativă, atît pe segmente, cît şi integral. Sugestiile metodice sînt în
corespundere cu manualele existente şi reprezintă un suport eficient pentru cadrele
didactice în realizarea prevederilor curriculare.
„Istoria românilor şi universală. Sugestii metodologice. Clasa a IX-a” este
scrisă într-un limbaj clar, accesibil, cu un nivel înalt de corectitudine lingvistică.
Apreciez lucrarea drept un aport la dezvoltarea didacticii istoriei și o recomandăm
cu toată convingerea spre publicare și utilizare în predarea istoriei românilor şi
universale în şcolile din Republica Moldova.

Valentina OLARU,
profesor de istorie, grad didactic superior, L.T. „L. Blaga”,
mun. Chişinău

3
 Argument
Schimbările semnificative din societate, la acest început de mileniu, se
desfășoară într-un ritm greu de imaginat. În acest context, schimbări profunde se
produc şi în existenţa individului, anumite obiective, capacităţi şi practici pot să
nu mai fie indicate sau chiar să devină contraproductive. Aflaţi în faţa unor pro-
vocări permanente, avem obligaţia să ne preocupăm atît de educaţia generaţiei
tinere, cît şi de propria noastră carieră, de formarea şi dezvoltarea competenţelor
profesionale, pentru a putea face faţă cerinţelor, deoarece schimbarea accentelor
are loc în favoarea celor formaţi.
Noua concepţie de organizare şi realizare a procesului instructiv-educativ
implică buna cunoaştere a bazei metodologice a procesului şi a actului educaţi-
onal, conştientizarea de către profesor a necesităţii formării comportamentului
celui educat conform rigorilor noilor condiţii sociale. Acest aspect a determinat
calea modernizării curriculumului şcolar, care trasează un demers educaţional ce
fundamentează proiectarea, organizarea şi desfăşurarea eficientă a procesului de
învăţămînt în contextul unei paradigme educaţionale axate pe cel care învaţă, pe
elev, şi axate pe finalităţi exprimate în termeni de competenţe.
Implementarea curriculumului modernizat la istorie prevede schimbări con-
ceptuale atît la nivel de strategie, cît şi la nivel de proiectare didactică.
În vederea realizării unui demers educațional de calitate, adecvat finalităţilor
educaţiei istorice, standardelor de eficienţă a educaţiei istorice pentru învăţămîn-
tul gimnazial, profesorul urmează să abordeze activitatea de predare/învăţare din
următoarele perspective:
- revizuirea/împrospătarea informaţiilor ce urmează a fi însușite de către
elevi, deoarece manualele de istorie nu reflectă întotdeauna cele mai noi
rezultate ale cercetărilor istoriografice;
- elaborarea conţinutului lecţiei de istorie în concordanţă cu obiectivele
operaţionale în raport cu sistemul de competenţe şi standardele de efi-
cienţă;
- stabilirea locului şi importanţei lecţiei în contextul unităţii de învăţare
şi subiectului studiat, profesorul urmînd să prezinte conţinutul factologic
din perspectiva cauzalităţii în raport cu spaţiul şi timpul istoric, în care
s-au derulat evenimentele studiate;
- respectarea logicii ştiinţifice, reliefarea esenţialului prezentat concret şi
sintetic, astfel ca să se prezinte ca un nucleu în jurul căruia să pivoteze
conţinutul lecţiei;
- respectarea logicii didactice, prelucrarea şi adaptarea conţinutului lecţiei
la particularităţile de vîrstă, psihice şi intelectuale ale elevilor;
- integrarea elementelor de istorie locală în istoria naţională şi a aceste-
ia în istoria universală (scrisoare metodică, Ministerul Educației (ME),
august, 2012).
Astfel, proiectarea de lungă durată – macroproiectarea – se va realiza con-
form recomandărilor ME, axîndu-se pe proiectarea unităţilor de învăţare, care

4
vor cuprinde un bloc de lecţii ce vor purta o legătură logică tematică, cronolo-
gică, spaţială, în scopul racordării/asocierii acestora elementelor de curriculum:
competenţe specifice, subcompetenţe etc.
La elaborarea proiectului de lungă durată, se va ţine cont de următoarele
aspecte:
- eşalonarea sugestiilor de conţinuturi în conformitate cu stipulările ca-
drului normativ privind raportul de predare a spaţiului universal, româ-
nesc şi local;
- eşalonarea sugestiilor de conţinuturi în conformitate cu principiul de
abordare a istoriei, recomandat pentru fiecare treaptă de şcolaritate:
treapta gimnazială – principiul cronologic; treapta liceală – principiul
problematic;
- stabilirea succesiunii parcurgerii unităţilor de învăţare;
- asocierea competenţelor specifice/subcompetenţelor conţinuturilor vizate;
- stabilirea numărului de ore indicate pentru fiecare unitate de învăţare şi
a conţinuturilor corespunzătoare;
- stabilirea unui sistem de evaluare complex1.
Curriculumul modernizat vine cu o recomandare de microproiectare, adică
proiectarea unităţilor de învăţare. Unitatea de învăţare este o parte componentă
a proiectului de lungă durată, o unitate de lecţii pentru care se proiectează com-
petenţe specifice şi subcompetenţe de realizat prin prisma subiectelor tematice
abordate şi a tehnologiei didactice utilizate. Ţinînd cont de faptul că o competen-
ţă nu poate fi formată într-o secvenţă scurtă de timp, cum ar fi lecţia, este logic
ca materia de studiu să fie distribuită de cadrul didactic în unităţi de învăţare –
totalitate de teme, conţinuturi unite prin respectarea logicii interne de dezvoltare
a conceptelor istorice. Unitatea de învăţare va subordona lecţia. O unitate de
învăţare presupune următoarele:
• Proiectarea competenţelor, subcompetenţelor racordate/asociate conţi-
nuturilor unităţii de învăţare;
• Constituirea unui număr de conţinuturi tematice cu caracter unitar;
• Conţinuturile integrate în unitatea respectivă urmează să reprezinte o
continuitate cronologică (învăţămînt gimnazial);
• Realizarea demersului didactic prin intermediul unor tehnologii de pre-
dare/învăţare/evaluare;
• Finalizarea demersului instructiv-formativ în cadrul unităţii prin evalu-
are sumativă;
• Unitatea de învăţare nu poate fi constituită din mai puţin de 3 ore de pre-
dare/învăţare/evaluare primară şi nu din mai mult de 10-12 ore2.
Lecţia de evaluare pune accentul pe evaluarea, în special, a subcompeten-
ţelor formate, adică a competenţelor/subcompetenţelor proiectate şi racordate/

1
Istoria. Curriculum pentru învățămîntul gimnazial (clasele V-IX), Chișinău, 2010.
2
Scrisoare metodică a ME, Chișinău, 2010.

5
asociate unităţii de învăţare (planului-cadru din curriculumul modernizat, edi-
ţia 2010).
Proeictarea axată pe unităţi de învăţare presupune o activitate complexă din
partea profesorului: selectarea subiectelor de conţinut tematic într-o unitate;
racordarea acestor subiecte la competenţe și subcompetenţe; proiectarea unui
design strategic al actului de instruire (metode, mijloace, forme de activitate
eficiente) pentru realizarea celor proiectate; observarea schimbărilor de compor-
tament al celui educat (formarea, consolidarea unor deprinderi, priceperi, abili-
tăţi); evaluarea capacităţilor formate prin diverse situaţii de învăţare/evaluare,
punîndu-se accentul pe evaluarea formativă, continuă în cadrul lecţiei. Evalua-
rea la finele unei unităţi de învăţare va presupune, în special, sarcini ce vor avea
în vedere evaluarea competenţelor/subcompetenţelor proiectate.
Formarea unei competenţe curriculare este un proces de activitate com-
plex, ce presupune o trecere succesivă, continuă a schimbărilor cantitative şi
calitative în proiectarea procesului instructiv. Actualmente nu ne putem limita
doar la proiectarea de lungă durată şi la elaborarea demersului didactic pentru
fiecare lecţie. Fiecare unitate de învăţare inclusă în macroproiectare trebuie
să fie însoţită şi de proiectul acesteia, care cuprinde toate lecţiile conţinute în
respectiva unitate de învăţare şi care ar putea să ne indice paşii în formarea
unor competenţe specifice.
De regulă, pentru a forma un concept logic şi bine structurat, profesorul va
stabili numărul de ore astfel încît să asigure în mod suficient procentajul stipulat,
precum şi sugestiile de conţinuturi în raport cu principiul de studiere (în gimna-
ziu – principiul cronologic).
Scopuri:
• Proiectarea didactică axată pe formarea de competențe;
• Utilizarea tehnologiei didactice în proiectarea situaţiilor de învățare, care
contribuie la formarea/dezvoltarea competenţelor;
• Aplicarea competenţelor profesionale în formarea competenţelor la elevi
în procesul educațional.

Autorii

6
 1. MACROPROIECTARE DIDACTICĂ. PROIECTARE DE LUNGĂ DURATĂ LA
DISCIPLINA ISTORIE, CLASA A IX-A
Competenţa specifică*
Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate
Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului
istoric
Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice
Determinarea relaţiei de cauzalitate şi schimbare în
7
Subcompetenţe asociate
Explicarea semnificaţiei termenilor istorici caracteristici epocii
contemporane
Utilizarea termenilor istorici în prezentarea evenimentelor din epoca
contemporană
Prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică
Comentarea schimbărilor survenite pe parcursul istoriei contemporane
cu ajutorul hărţilor istorice
Analiza evenimentelor istorice în baza surselor istorice
Utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane
Identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei

istorie contemporane
Aprecierea critică şi obiectivă a situaţiilor, faptelor şi Prezentarea rolului personalităţilor din istoria contemporană
proceselor istorice Analiza critică a diferitor opinii pe marginea unui subiect istoric din
secolul XX.
Formarea comportamentelor democratice şi valorilor Analiza atitudinii membrilor comunităţii (familie, clasă, şcoală etc.) faţă
general umane de valorile culturii naţionale şi universale contemporane
Unitatea de Subcompetenţe Nr. Conţinuturi Nr. Data Activităţi de învăţare/evaluare în Obser-
învăţare d/o de cadrul unității de învățare vaţii
ore
1. Introducere în studiul istoriei 1 Explicaţie, brainstorming, lucru
contemporane individual, prezentare Power Point,
Evaluare iniţială demonstraţie la hartă
Test
* Competențe specifice, vezi: Istoria. Curriculum pentru învățământul gimnazial (clasele V-IX), Chișinău, 2010.
 • Explicarea 2 Conferinţa de pace de 1 Prezentare Power Point, minifilm
I. Statele semnificaţiei la Paris şi noua ordine tematic, lucru pe harta de contur,
lumii în anii termenilor istorici, internaţională conferinţă de presă
1918-1940 caracteristici epocii 3 Statele Unite ale Americii în 1 Lucru individual, lucru în echipă,
contemporane; perioada 1918-1940 prezentare PPT, conversaţie, explicaţie,
11 ore • prezentarea expunere, problematizare
evenimentelor
istoriei 4 Marea Britanie în perioada 1 Lucru în perechi, discuţie dirijată,
contemporane în 1918-1940 interogare multiprocesuală, argumentare
ordine cronologică;
• utilizarea 5 Franţa în perioada 1 Prezentare ppt, exercițiu,
surselor istorice 1918-1940 problematizare
în argumentarea 6 Germania în perioada 1 Expunere, activitate individuală,
opiniei proprii 1918-1940 exerciţiu de determinare a cauzalităţii
cu referire la
evenimentele
8

contemporane; 7 Italia în anii 1918-1940 1 Identificarea esenţialului în text, lucru în

• comentarea grup, demonstrare, exerciţii de analiză a
cu ajutorul textului istoric
hărţilor istorice 8 Statele Europei Centrale 1 Brainstorming, comparaţie
a schimbărilor şi de Sud-Est în perioada
survenite pe 1918-1940
parcursul istoriei 9 Rusia/Uniunea Sovietică. în 1 Conversaţie, SINELG, exerciţii de
contemporane; anii 1918-1940 determinare a cauzalităţii
• identificarea 10 Extremul Orient în anii 1 Joc didactic, exerciţii de determinare a
legăturii cauză – 1918-1940 cauzelor şi efectelor
efect cu referire
la evenimentele 11 Sinteză. Democraţie şi 1 PRES, diagrama Venn, lucru individual,
istoriei totalitarism în perioada discuţie, comparaţie, analiza textului
contemporane. 1918-1940 istoric
12 Lecţie de evaluare 1 Test
sumativă
 II. România • prezentarea eve- 13 România interbelică. Viaţa 1 Diagrama Venn, graficul T, ,,Știu; Vreau
şi Trans- nimentelor istoriei politică. Economie. Societate să ştiu; Am învăţat”, demonstraţie la hartă
nistria în contemporane în
perioada ordine cronologică; 14 Viaţa politică în România 1 SINELG, problematizare, argumentare,
interbelică • utilizarea surselor interbelică miniprelegere, analiza documentului
istorice în argu-
7 ore mentarea opiniei 15 Evoluţia social-economică 1 Analiza documentului, Jocul de rol,
proprii cu referire a României în perioada dezbatere, lucru în echipă
la evenimentele interbelică
contemporane;
• identificarea 16 Specificul dezvoltării 1 ,,Adevărat sau fals”, conversaţie
legăturii cauză – Basarabiei în cadrul euristică, studiu individual, reportaj
efect cu referire la României
evenimentele isto- 17 RASSM (1924-1940) şi poli- 1 Comparaţie, lucru în grup, ciorchinele,
riei contemporane; tica expansionistă a URSS identificarea ideilor în text
• comen-
tarea cu ajutorul 18 Lecţie de sinteză. 1 Portofoliu, discuţie dirijată
hărţilor istorice a Personalităţi ilustre originare
schimbărilor sur-
9

din localitate (oameni

venite pe parcursul
istoriei contempo- politici, scriitori, artişti,
rane. oameni de ştiinţă)
19 Lecţie de evaluare sumativă 1 Test
III. Relaţii • comen- 20 Relaţiile internaţionale în 1 Miniprelegere, discuţie dirijată,
interna- tarea cu ajutorul perioada interbelică dezbatere, prezentare Power Point,
ţionale în hărţilor istorice a interviu
anii 1918- schimbărilor sur- 21 Relaţiile sovieto-române 1 Analiza textului, exerciţii de determinare
1940 venite pe parcursul între 1918 şi 1940 a relaţiei de cauzalitate
istoriei contempo-
4 ore rane; 22 Pactul Molotov-Ribbentrop 1 Prezentarea, identificarea ideilor în text,
• utilizarea surselor şi consecinţele lui pentru lucru individual, conversaţie euristică
istorice în argu- popoarele din Europa
mentarea opiniei 23 Studiu de caz: Rolul femeii 1 Studiu de caz, PRES, dezbatere
proprii cu referire în istoria contemporană
la evenimentele 24 Lecţie de evaluare sumativă 1 Portofoliu tematic, prezentări orale şi în
contemporane. scris
 IV. Al • prezentarea 25 Cauzele şi etapa iniţială a 1 Explicaţie, demonstraţie pe hartă,
Doilea evenimentelor războiului (ofensiva statelor exerciţii de elaborare a schemelor
Război istoriei agresoare) cartografice, analiza documentelor
Mondial contemporane în
ordine cronologică; 26 Ofensiva coaliţiei Lucru în echipă, exerciţii de analiză a
7 ore antihitleriste şi sfîrşitul textului istoric, lucru cu harta
• comentarea războiului
cu ajutorul
hărţilor istorice 27 Cotitura radicală în cel de-al 1 ,,Manuscrisul pierdut”, conversaţie
a schimbărilor Doilea Război Mondial şi euristică, exerciţii pe harta de contur
survenite pe încheierea lui
parcursul istoriei 28 România, Basarabia şi 1 Expunere, cercetarea hărţii, analiză,
contemporane; Transnistria în anii celui de- problematizare
al Doilea Război Mondial
• identificarea
legăturii cauză – 29 Reanexarea Basarabiei şi 1 PRES, analiza documentului, ŞVÎ
10

efect cu referire formarea RSSM (1940) localizare pe hartă, analiza critică a

la evenimentele documentului
istoriei
contemporane; 30 România, Basarabia şi 1 Exerciţii de determinare a relaţiei de
Transnistria între 1941 şi cauzalitate, prezentări grafice, discuţie
• prezentarea 1944 dirijată
rolului
personalităţilor 31 Holocaustul, crime 1 SINELG, poster, prezentări grafice,
din istoria împotriva umanităţii, exerciţii de analiză a surselor istorice
contemporană. specificul holocaustului în
spaţiul românesc
32 Lecţie de evaluare sumativă 1 Test
 V. Relaţiile • comentarea 33 Relaţiile internaţionale în pe- 1 Brainstorming, demonstraţie pe hartă,
interna- cu ajutorul rioada 1945-1991. Fondarea exerciţii de analiză a documentului
ţionale în hărţilor istorice ONU. ,,Războiul rece”
perioada a schimbărilor 34 Statele Unite ale Americii în 1 Prezentarea, identificarea ideilor în text;
postbelică survenite pe perioada postbelică lucru individual, conversaţie euristică
parcursul istoriei 35 Marea Britanie în perioada 1 Agenda cu notiţe paralele, explicaţie,
14 ore contemporane; postbelică tabel conceptual
• utilizarea 36 Franţa în perioada postbelică 1 Presupunerea prin termeni, discuţie
surselor istorice ghidată, algoritmizare
în argumentarea 37 Germania în perioada 1 Exerciţii de localizare pe harta de contur,
opiniei proprii postbelică în căutarea autorului, GPP
cu referire la 38 Japonia în perioada 1 ,,Comerţul cu o problemă”, explicaţie,
evenimentele postbelică jurnal reflexiv
contemporane;
39 Italia în perioada postbelică 1 Diagrama Venn, explicaţie
• identificarea
11

legăturii cauză – 40 Statele comuniste din Europa
efect cu referire de Est în perioada postbelică
la evenimentele 41 Uniunea Republicilor
istoriei Sovietice Socialiste în
contemporane. perioada postbelică
42 Statele comuniste din Asia în
perioada postbelică
43 Popoarele Asiei, Africii şi Am-
ericii în perioada postbelică
44 Formarea lumii multipolare.
Sfîrşitul „războiului rece”
45 Colapsul regimurilor
comuniste. Anul 1989 în
istoria Europei
46 Lecţie de evaluare sumativă
1 Lanţ logic, studiu de caz,
analiza textului istoric
1 PRES, argumentare
1 Lectură intensivă, interogare
multiprocesuală
1 Demonstraţie pe hartă, conversaţie
euristică, agenda cu notiţe paralele
1 SINELG, ghid pentru învăţare, exerciţii
pe harta de contur
1 Exerciţiu de determinare a cauzalităţii
evenimentelor, revizuirea termenilor
1 Test
 VI. • comentarea 47 RSSM. Economie şi 1 Argumente pe cartele, algoritmizare,
România şi cu ajutorul societate (1944-1991). scriere reflexivă, demonstrație pe hartă
Republica hărţilor istorice Deportările staliniste
Moldova în a schimbărilor 48 RSSM. Economie şi 1 ,,Scheletul de peşte”, ,,maratonul de
perioada survenite pe societate (1944-1991) scriere”, analiza textului istoric
postbelică parcursul istoriei
contemporane; 49 Represiunile regimului 1 Presupunerea prin termeni, investigaţie,
12 ore sovietic în anii 1944-1951: analiza documentelor istorice
• utilizarea deportările staliniste.
surselor istorice
în argumentarea 50 Studiu de caz. Foametea din 1 Studiu de caz, portofoliu tematic
opiniei proprii 1946-1947 şi deportările
cu referire la (1941, 1949, 1951) din
evenimentele localitate
contemporane; 51 Regimul totalitar în România 1 Comparaţie, expunere, analiză, proble-
• identificarea (1944-1989) matizare, prezentare PPT, minieseu
legăturii cauză – 52 Republica Moldova în 1 Ghid pentru învăţare, microeseu,
12

efect cu referire perioada postsovietică ,,Păstrează ultimul cuvînt pentru mine”

la evenimentele 53 Democratizarea şi evoluţia 1 Discuţie dirijată, studiu de caz, piramida
istoriei vieţii politice personalităţii
contemporane;
• prezentarea 54 Dezvoltarea economică a 1 Glustering, exerciţii de determinare a
rolului R. Moldova (1991-2012) cauzalităţii evenimentelor
personalităţilor 55 Relaţiile externe ale 1 ŞVÎ, presupunerea prin termeni,
din istoria R. Moldova. Conflictul conversaţie, lucrul cu harta de contur
contemporană; militar din Transnistria
• analiza critică 56 Sinteză. Minorităţile etnice 1 Analiza documentelor istorice, ,,Caut pe
a diferitelor opinii din Republica Moldova cineva care…”, scriere reflexivă
pe marginea unui 57 Studiu de caz. Republica 1 Ghid pentru învăţare, situaţie de
subiect istoric din Moldova şi integrarea problemă, dezbatere
secolul al XX-lea. europeană
58 Lecţie de evaluare sumativă 1 Test
 VII. Cultu- • prezentarea 59 Cultura şi ştiinţa universală 1 Clustering, ,,În căutarea autorului”,
ra şi ştiinţa evenimentelor în perioada interbelică evaluarea mesajului video
în epoca istoriei
contem- contemporane în 60 Cultura românească în 1918- 1 ,,Caut pe cineva care…”, dosar istorico-
porană ordine cronologică; 1940 literar, piramida personalităţii

8 ore • prezentarea 61 Sinteză. Cultura şi ştiinţa 1 Prezentare Power Point, ,,În căutarea
rolului universală contemporană în autorului”, scriere reflexivă
personalităţilor perioada postbelică
din istoria 62 Cultura şi ştiinţa în România 1 ŞVÎ, turul galeriei, discuţie dirijată,
contemporană; anilor 1944-1991 analiza documentului de epocă
• analiza critică a 63 Cultura în RSS 1 ,,Argumente în patru paşi”, analiza
diferitelor opinii Moldovenească (1944-1991) documentelor, dosar istoric
pe marginea unui
subiect istoric din 64 Cultura în Republica 1 Exerciţii pe axa cronologică, analiza
13

secolul al XX-lea; Moldova (1991-2012) documentului, scriere reflexivă

• analiza atitudinii 65 Sinteză. Românii din afara 1 Exerciţii de analiză a surselor istorice,
membrilor hotarelor României şi secvenţe video tematice
comunităţii faţă Republicii Moldova
de valorile culturii
66 Lecţie de evaluare sumativă 1 Test nestandardizat
naţionale şi celei
universale. 67 Minorităţile naţionale din 1 Studiu de caz, investigaţie, proiect în
localitate grup
68 Viaţa social-economică a 1 Studiu de caz, investigaţie, proiect în
comunităţii grup

Total 68

Istoria românilor: 30 de ore. Istoria românilor locală: 4 ore. Istoria universală: 31 de ore.
Evaluare: 1 – iniţială; 7 – sumativă, 8 – de sinteză.
 2. FINALITĂŢI CURRICULARE, EXPRIMATE ÎN
TERMENI DE COMPETENŢĂ LA NIVEL
DE CLASA A IX-A
Competenţa Subcompetenţe Activităţi de formare a competenţei
specifică specifice
Înţelegerea Explicarea • Să definească termenii cu referinţă la epoca
şi utilizarea semnificaţiei studiată;
adecvată a termenilor • Să identifice din texte ori documente istorice
limbajului de istorici, termeni de specialitate;
specialitate caracteristici • Să selecteze dintr-un text istoric/document sensul
epocii corect al termenului istoric;
contemporane • Să descrie relaţia dintre om şi spaţiul istoric,
utilizînd termenii de specialitate;
• Să recunoască termeni în baza unor indicatori;
• Să utilizeze terminologia istorică în diverse
contexte de învăţare;
• Să încadreze termeni istorici în diverse contexte de
învăţare;
• Să utilizeze vocabularul de specialitate într-un
discurs oral;
• Să utilizeze termeni şi noţiuni studiate în
redactarea unui eseu;
• Să ia atitudini faţă de utilizarea corectă a
termenilor şi noţiunilor studiate;
• Să aprecieze beneficiul personal de îmbogăţire
a vocabularului cu termeni şi noţiuni prin studiul
responsabil al temelor.
Înţelegerea şi Prezentarea • Să identifice perioadele/etapele epocii istorice
reprezentarea evenimentelor studiate;
timpului şi istoriei • Să ordoneze cronologic datele din istoria
a spaţiului contemporane contemporană;
istoric în ordine • Să utilizeze în diverse contexte de învăţare
cronologică noţiunile ce se referă la timpul istoric;
• Să opereze cu elemente de succesiune cronologică
a timpului (înainte, după, concomitent, etc.);
• Să elaboreze segmente de axă cronologică, plasînd
3-5 date cronologice;
• Să alcătuiască segmente de axe cronologice
complexe, diagrame, grafice şi tabele sinoptice;
• Să utilizeze segmente de axe cronologice în
redactarea şi prezentarea unor comunicări scrise;
• Să utilizeze informaţia de pe segmentul de
axă cronologică în comentarea/descrierea unui
eveniment, fenomen istoric;
• Să respecte principiul cronologic în descrierea
evenimentelor, fenomenelor istorice;

14
 • Să demonstreze interes faţă de înţelegerea
timpului, de scurgerea lui;
• Să ia atitudine faţă de semnificaţia unor date
cronologice pentru societatea umană, în general, şi
personal, în spaţiul local, naţional şi universal.
Comentarea • Să citească hărţi istorice cu referire la istoria
cu ajutorul contemporană;
hărţilor istorice • Să identifice informaţiile oferite de hărţile istorice;
a schimbărilor • Să descrie un eveniment din istoria contemporană
survenite pe utilizînd harta;
parcursul istoriei • Să utilizeze semnele convenţionale de pe harta
contemporane istorică în comentarea/descrierea unui eveniment din
epoca contemporană;
• Să comenteze evenimentele istorice din epoca
contemporană, utilizînd harta;
• Să prezinte o excursie imaginară pe hartă cu
referinţă la un eveniment, proces istoric;
• Să comenteze schimbările din societatea
contemporană, identificate din surse cartografice;
• Să completeze hărţi tematice însoţite de legendă,
utilizînd simboluri şi haşurare;
• Să completeze hărţi mute, alcătuind legenda hărţii
cu semnele convenţionale indicate;
• Să localizeze pe harta de contur localităţi, state,
regiuni etc.;
• Să haşureze teritorii indicate pe harta de contur;
• Să contureze pe harta de contur hotarele indicate
etc.;
• Să elaboreze legenda hărţii, utilizînd semnele de
pe harta de contur;
• Să compare schimbările teritoriale de pe hartă;
• Să realizeze hărţi schematice, completînd legenda
lor;
• Să estimeze importanţa cunoaşterii spaţiului local
în contextul celui naţional şi celui universal.
• Să analizeze schimbările produse în spațiul româ-
nesc în perioada interbelică, utilizînd harta;
• Să aprecieze rolul hărții în procesul de analiză a
textului documentar;
• Să alcătuiască tabele sincronice, utilizînd diverse
surse istorice.
Cunoaşterea Analiza • Să identifice noţiuni şi termeni noi în textele
şi interpre- evenimentelor surselor ce ţin de epoca studiată;
tarea surselor istorice în baza • Să descrie izvoare istorice corespunzătoare epocii
istorice surselor istorice studiate;
• Să selecteze informaţii din diverse surse;
• Să utilizeze documente istorice în expunerea
evenimentelor din epoca contemporană;
• Să determine spaţiul istoric la care se referă/
descrie sursa istorică;
• Să analizeze un document istoric în baza unui
algoritm;
• Să comenteze informaţia survenită din diverse
surse;
15
 • Să compare surse istorice cu referinţă la epoca
studiată;
• Să alcătuiască un sumar de surse istorice pentru
cercetarea unei anumite teme;
• Să comenteze diverse interpretări în sursele
istorice ale unor evenimente istorice sau acţiuni ale
personalităţilor istorice;
• Să aprecieze valoarea istorică a mesajului sursei
citate cu referinţă la epoca studiată;
• Să aprecieze valoarea surselor video, foto în
elucidarea specificului epocii studiate;
• Să estimeze valoarea surselor „istoriei orale”
specifice epocii contemporane în elucidarea
adevărului istoric;
• Să recunoască valoarea incontenstabilă a surselor
istorice în reconstituirea trecutului;
• Să manifeste interes pentru studierea surselor
istorice orale;
• Să valorifice sursele istorice de epocă în
cunoaşterea adevărului istoric la nivelurile local,
naţional, universal.
Utilizarea • Să comenteze mesajul documentelor istorice cu
surselor istorice referinţă la un eveniment, fenomen istoric studiat;
în argumentarea • Să utilizeze surse istorice în argumentarea opiniei
opiniei proprii proprii cu referinţă la evenimentele studiate;
cu referire la • Să exprime clar şi argumentat opinia proprie în
evenimentele promovarea valorilor naţionale şi universale;
contemporane • Să analizeze surse istorice conform unui algoritm;
• Să interpreteze un eveniment, fenomen istoric în
baza surselor istorice;
• Să exprime atitudini faţă de informaţia dobîndită
din diverse surse etc.
Determinarea Identificarea • Să identifice schimbări teritoriale cu ajutorul hărții;
relaţiei de legăturii cauză – • Să descrie un eveniment, fenomen istoric în baza
cauzalitate şi efect cu referire unui algoritm;
schimbare în la evenimentele • Să identifice legături de cauză – efect cu referire
istorie istoriei la evenimentele istoriei contemporane;
contemporane • Să enumere caracteristicile specifice epocii studiate;
• Să distingă consecinţele unui eveniment, fenomen,
proces istoric;
• Să identifice cauzele şi efectele unui eveniment
istoric;
• Să identifice schimbările vizibile din istoria
contemporană şi cauza acestora;
• Să explice cauzele schimbărilor survenite pe
parcursul epocii contemporane;
• Să reflecte într-un discurs schimbările survenite în
localitate/societate/comunitate;

16
 • Să prezinte legătura dintre fapte şi evenimente
istorice;
• Să descrie schimbările din viaţa familiei,
localităţii, ţării, spaţiului naţional, universal;
• Să enumere cauzele unui eveniment, fenomen,
proces istoric;
• Să menţioneze schimbările derivate dintr-un
eveniment, fenomen, proces istoric din istoria
contemporană;
• Să construiască o relaţie de cauză – efect a unui
eveniment, fenomen, proces istoric;
• Să aprecieze schimbările produse în comunitate/
societate;
• Să ia atitudine faţă de schimbările produse
în toate domeniile de activitate umană în epoca
contemporană;
• Să reflecteze asupra cauzelor şi efectelor unor
acţiuni umane.
Aprecierea Prezentarea • Să identifice esenţialul într-un text cu caracter
critică şi rolului istoric;
obiectivă a personalităţilor • Să elaboreze un plan de descriere a unui
situaţiilor, din istoria eveniment, fenomen istoric;
faptelor şi contemporană • Să-și exprime opinia faţă de activitatea
proceselor personalităţilor în istoria contemporană;
istorice • Să redacteze o comunicăre cu referire la
evenimentele, personalităţile istoriei contemporane;
• Să alcătuiască portretul moral al unei personalităţi
istorice din epoca contemporană;
• Să comenteze situaţii, evenimente şi activități ale
unor personalităţi din istoria contemporană;
• Să compare viaţa cotidiană a diferitelor popoare
din epoca contemporană;
• Să lectureze critic textele din diverse surse cu
referinţă la un eveniment, proces istoric;
• Să elaboreze un plan, dosar istoric de cercetare
a unei situaţii, probleme istorice, a activităţii unei
personalităţi;
• Să utilizeze informaţii din diverse surse istorice,
pentru a aprecia activitatea unei personalităţi istorice;
• Să-şi asume roluri ale unor personalităţi istorice în
realizarea de comentarii şi construirea unui dialog;
• Să identifice aspecte comune şi specifice
evenimentelor istoriei contemporane;
• Să caracterizeze acţiunile unor personalităţi
istorice, utilizînd un algoritm;
• Să analizeze critic activitatea personalităţilor din
istoria contemporană;

17
 • Să compare evenimente istorice care au avut loc
simultan în mai multe state;
• Să formuleze aprecieri privind comportamentul
unor personalităţi remarcabile care au acționat în
favoarea/defavoarea societăţii;
• Să exprime opinii faţă de comportamentul unor
personalităţi remarcabile şi impactul acestuia asupra
societăţii;
• Să aprecieze rolul personalităţilor din istoria
contemporană;
• Să realizeze dezbateri ale unor cazuri reale ori
imaginare care implică personalităţi istorice;
• Să reliefeze importanţa activităţii unor
personalităţi istorice în viaţa unei localităţi,
comunităţi umane.
Analiza critică a • Să manifeste interes faţă de trecutul istoric;
diferitelor opinii • Să demonstreze interes faţă de studierea valorilor
pe marginea naţionale şi universale;
unui subiect • Să realizeze un studiu cu privire la organizarea
istoric din socială, cultura şi religia unor comunităţi din istoria
secolul XX contemporană;
• Să alcătuiască un plan de dezbateri asupra unor
fapte şi evenimente istorice;
• Să realizeze dosare istorice pe diferite probleme,
evenimente, fenomene istorice;
• Să exprime clar şi argumentat opinia proprie în
promovarea valorilor naţionale şi universale;
• Să alcătuiască un repertoriu de surse istorice
pentru o anumită temă de cercetare;
• Să alcătuiască planul unei investigaţii istorice
a unui eveniment, fenomen sau personalitate din
istoria contemporană;
• Să analizeze critic modul de viaţă în diverse
sisteme politice din epoca contemporană;
• Să exprime clar şi argumentat opinia proprie
privind promovarea valorilor naţionale şi universale;
• Să comenteze critic opiniile istoriografice cu
referire la acelaşi eveniment, fenomen istoric;
• Să analizeze critic diferite opinii pe marginea unui
subiect;
• Să identifice aspecte comune şi specifice unui
proces, fenomen istoric;
• Să construiască discursuri tematice privind
evenimentele studiate;
• Să reconstruiască în baza unor surse istorice
evenimentele desfăşurate.

18
Formarea Analiza • Să cultive interesul pentru trecutul istoric;
comporta- atitudinii • Să enumere, în baza unei surse istorice, principiile
mentelor membrilor unui comportament democratic;
democratice comunităţii • Să exprime opinii faţă de comportamentul unor
şi valorilor (familie, clasă, personalităţi de vază;
general şcoală etc.) • Să prezinte argumente în favoarea promovării
umane faţă de valorile valorilor naţionale prin activitatea unor personalităţi
culturii naţionale de epocă;
şi universale • Să demonstreze interes faţă de studierea valorilor
contemporane naţionale şi universale;
• Să exprime clar şi argumentat opinia proprie
privind promovarea valorilor naţionale şi universale;
• Să promoveze valorile culturii contemporane
naţionale şi universale;
• Să elaboreze un proiect pentru protejarea valorilor
naţionale şi universale;
• Să realizeze dezbateri ale unor cazuri reale ori
imaginare, care implică personalităţi istorice;
• Să descrie un portret al conducătorului eficient
într-o comunitate;
• Să exprime atitudini faţă de schimbările din
societate şi impactul acestora asupra evoluţiei
omenirii;
• Să estimeze importanţa unor activităţi umane în
promovarea unui comportament democratic;
• Să aprecieze impactul unor evenimente/procese
istorice asupra societăţii umane în perioada
contemporană;
• Să aprecieze importanţa realizărilor înaintaşilor
pentru evoluţia societăţii umane;
• Să aprecieze rolul unor acţiuni umane şi impactul
acestora asupra comunităţii etc.

19
 3. MICROPROIECTARE DIDACTICĂ. PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
* Activitățile propuse poartă un caracter sugestiv în funcție de nivelul clasei, tipul lecției, obiectivele operaționale
propuse pentru a fi concretizate în proiectul didactic al unei lecții.
3.1. Proiectarea unității de învăţare: I. Statele lumii în anii 1918-1940
Unitate de Competenţe Subcompetenţe proiectate Detalieri de conţinuturi Tipologia lecţiei
învăţare specifice
Conţinuturi
Statele lumii • Înţelegerea • Explicarea semnificaţiei 1. Conferinţa de pace de • Lecţie de comunicare /însuşire a
în anii şi utilizarea termenilor istorici, la Paris şi noua ordine cunoştinţelor
1918-1940 adecvată a caracteristici epocii internaţională.
limbajului de contemporane 2. Statele Unite ale • Lecţie de formare a priceperilor
11 ore specialitate. Americii şi deprinderilor
• Prezentarea evenimentelor
• Înţelegerea şi istoriei contemporane în 3. Marea Britanie • Lecţie de fixare şi sistematizare a
reprezentarea ordine cronologică cunoştinţelor

20
timpului şi a 4. Franţa • Lecţie de predare – învăţare/mixtă
spaţiului istoric. • Utilizarea surselor istorice 5. Germania • Lecţie de formare a priceperilor
în argumentarea opiniei şi deprinderilor de lucru cu sursa
• Cunoaşterea şi proprii cu referire la istorică
interpretarea evenimentele contemporane 6. Italia • Lecţie de consolidare a
surselor istorice. priceperilor şi deprinderilor de
• Comentarea schimbărilor
survenite pe parcursul lucru cu documentul istoric
istoriei contemporane cu 7. Statele Europei • Lecţie de predare – învăţare/mixtă
ajutorul hărţilor istorice; Centrale şi de Sud-Est
• Identificarea legăturii 8. Rusia/Uniunea • Lecţie de consolidare a
cauză – efect cu referire Sovietică priceperilor şi deprinderilor de
la evenimentele istoriei lucru cu harta
contemporane 9. Extremul Orient • Lecţie de predare – învăţare/mixtă
10. Sinteză. Democraţie • Lecţie de sinteză
şi totalitarism
11. Evaluare formativă • Lecţie de evaluare
 Resurse
Conținuturi Subcomp. Activități de învățare Conexiunea inversă
mater. preced. (feedback)
• Marea • Utilizarea Evocare
Britanie surselor istorice Interogare Activitatea 1. Reactualizarea Capacitatea de a comenta
în argumentarea Harta de cunoştinţelor necesare predării/ situaţii, evenimente şi
opiniei proprii perecte Prezentări învăţării temei noi, formularea activitatea unor personalităţi
privind orale temei noi. din istoria contemporană.
evenimentele Sarcina 1. Citeşte şi analizează
contemporane Manual Discuţie documentul D.1. din manual Interpretarea elementelor
• Comentarea dirijată “Anglia de după război”. specifice ale unor procese
cu ajutorul Caiet, pix - Care au fost consecinţele istorice.
hărţilor istorice Exerciţiu de Primului Război Mondial asupra
a schimbărilor analiză a Marii Britanii? Abilitatea de a prezenta un
survenite pe documentului - Ce transformări calitative au discurs tematic.
avut loc în Marea Britanie în

21
parcursul istoriei istoric
contemporane primii ani de după război?
- Formulaţi tema şi problemele
principale ale lecţiei.
Lucru în grup Realizarea sensului
4 grupuri Activitatea 2. Caracteristici Capacitatea de a utiliza
specifice democraţiei britanice termenii istorici în
Expunere Sarcina 1. Demonstraţi prin cel comunicare.
puţin 3 argumente că Marea
Britanie, în perioada interbelică, a Extragerea esenţialului
fost un stat democratic. dintr-un text logic.
 Lucru în grup - Se amintesc în prealabil Capacitatea de a analiza
caracteristicile unui stat textul documentului ca sursă
Exerciţiu de democratic (studiate în anii de informare, învățare.
analiză a precedenţi la istorie sau la educaţia
documentului civică).
istoric Capacitatea de a explica
Activitatea 3. Activitatea un fenomen istoric prin
Manual Lucru cu guvernelor laburiste elemente particulare.
textul din Sarcina 1. Elucidaţi în tabel
Caiet, pix manual specificul activităţii guvernelor
laburiste, utilizînd textele Capacitatea de a comenta
Demonstraţie documentului D.2 şi ale subtemei situaţii, evenimente şi
„Viaţa politică”. Exprimaţi opinii. activitatea unor personalităţi
din istoria contemporană.
Succese Eşecuri
1. 1.

22
2. 2.
Opinia:
Activitatea 4. Evoluţia economică
a Marii Britanii
Sarcina 1. Menţionaţi în tabel
caracteristicile perioadelor de
dezvoltare economică a Marii
Britanii Capacitatea de a selecta
informație necesară
Harta de învățării.
crizei

perete
nomice
Depăşirea

Anii stabi-
1929-1933

lizării eco-

Capacitatea lecturii
Caracteristici intensive.
şi manifestări
Politici gu-
vernamentale
 SINELG Activitatea 5. Politica externă a
Demonstraţie Marii Britanii
pe hartă Sarcina 1. Identificaţi direcţiile Capacitatea de a extrage
politicii externe a Marii Britanii esențialul dintr-un text logic.
şi apreciaţi activitatea diplomaţiei
Explicaţie engleze.

Se acordă atenţie reorganizării

Imperiului Britanic, problemei
irlandeze; politicii conciliatoare a
guvernului englez.
Reflecţie
Clustering Activitatea 6. Marea Britanie în
perioada 1918-1940 Capacitatea de structurare
Tablă, creta, Discuţie Sarcina 1. Numiţi cîte 3 grafică a informației.

23
caiet, pix dirijată caracteristici pentru fiecare
domeniu: politica internă şi cea Capacitatea de a prezenta
externă, viaţa economică. oral o problemă studiată,
Prezentări - Sugestiile elevilor se vor nota pe reflectînd un algoritm de
orale tablă în drept cu fiecare domeniu. lucru.
- Se vor selecta cele mai
importante caracteristici
identificate prin discuţie.
Sarcina 2. Elaboraţi cîte 1
Prezentări propoziţie pentru fiecare domeniu
orale care să cuprindă caracteristicile
numite.
- Vor fi prezentate propozițiile.
 Tema pentru acasă
Varianta 1. Activităţi de învăţare şi
evaluare la tema dată, cu excepţia
celor care au fost rezolvate în
clasă.
Varianta 2. Elaborează o comu-
nicare: ,,Imperiul Britanic în
perioada interbelică şi politica
expansionistă a acestuia”.
• Franţa • Explicarea Evocare
semnificaţiei Prezentări Activitatea 1. Reactualizarea
termenilor istorici, orale şi scrise cunoştinţelor necesare predării/ Capacitatea de a expune oral
caracteristici învăţării temei noi. probleme studiate conform
epocii Formularea temei noi. unui algoritm cerut.
contemporane Caiet, Sarcina 1. Apreciaţi rolul jucat de

24
manual Franţa alături de SUA şi Marea
• Prezentarea Britanie în cadrul Conferinţei de
rolului Discuţie pace de la Paris.
personalităţilor dirijată
din istoria Realizarea sensului
contemporană Expunere Activitatea 2. Anunţarea temei noi Capacitatea de a selecta
Caiet, pix, şi a obiectivelor informație necesară
• Prezentarea manual Lucru cu Activitatea 3. Regimurile politice învățării.
evenimentelor manualul din Franţa, SUA şi Marea Britanie
istoriei
contemporane în
ordine cronologică
 • Utilizarea Sarcina 1. Prezentaţi principalele
surselor istorice caracteristici ale regimurilor po- Capacitatea de a extrage
în argumentarea litice din statele nominalizate. esențialul dintr-un text logic.
opiniei proprii Tabel Sarcina 2. Menţionaţi elemente
cu referire la conceptual specifice ale politicii interne şi Capacitatea de a prezenta
evenimentele externe a Franţei, SUA şi Marii oral o problemă studiată,
contemporane Exerciţiu Britanii, completînd tabelul (vezi reflectînd un algoritm de
anexe lecţia 4, fişa 1). lucru.
Activitatea 4. Viaţa politică a
Franţei în perioada interbelică Capacitatea de a interpreta
Exerciţiu de Sarcina 1. Elaboraţi cîte un elemente specifice ale unor
determinare enunţ cu noţiunile Republică procese istorice.
a relaţiei de prezidenţială, Blocul Naţional,
cauză – efect Blocul celor de stînga, care să re- Capacitatea de a determina
flecte adevăruri istorice cu privire cauzalitatea evenimentelor.
Lucru în la viaţa politică din Franţa.

25
perechi Activitatea 5. Activitatea guver- Capacitatea de a observa
nelor franceze schimbarea produsă în urma
Prezentări Sarcina 3. Identificaţi cîte o unui eveniment, proces
orale cauză şi o consecinţă a schimbării istoric.
frecvente a guvernelor în Franţa
(în baza subtemelor: viaţa politică
şi viaţa economică).
- Un elev va identifica cauzele,
altul – consecinţele, vor discuta şi
formula răspunsul împreună.
PRES - Se vor prezenta 2-3 răspunsuri,
se vor asculta şi analiza.
Activitatea 6. Manifestarea crizei
economice mondiale în Franţa
 Sarcina 1. Argumentați Capacitatea de a determina
Lucru în afirmaţia: ,,Criza economică efectele unui eveniment,
perechi mondială a afectat economia proces asupra evoluției
franceză mai tîrziu decît în alte societății umane.
state ale lumii”.
Graficul - Iniţial se va explica elevilor
„T” metoda prezentată în “Activităţi
de învăţare şi evaluare” de la temă
(după caz şi necesitate).
- Se vor asculta cîteva răspunsuri,
se va completa prin comentarea lor
de către elevi şi profesor.
Activitatea 7. Poitica de concili-
ere promovată de Franţa
Sarcina 1. Aduceți cîte 3 argu-
mente în favoarea sau în defavoa-
rea afirmaţiilor înscrise în tabel:

26
Politica de Politica de
conciliere a fost o conciliere a Capacitatea de a structura
politică corectă la fost o greşeală grafic informația.
timpul respectiv şi a guvernelor
reflecta interesele şi nu reflecta
naţionale ale interesele Capacitatea de a prezenta
Franţei. naţionale ale oral o problemă studiată,
Franţei. reflectînd un algoritm de
- - lucru.
- -
- -

- Elevii vor rezolva sarcina în

perechi, notînd în caiet sau pe un
poster argumentele (un elev va adu-
ce argumente în favoarea afirmaţi-
ei, altul – în defavoarea acesteia).
 Reflecţie
Activitatea 8. Fixarea cunoştinţelor
Sarcina 1. Numiți cîte 2-3
caracteristici pentru fiecare Capacitatea de structurare
Tabel indicator menţionat în tabel cu grafică a informației.
Caiet, conceptual privire la evoluţia vieţii politice
manual din Franţa în perioada interbelică.
Indicatori Caracteristici
GPP distincte Capacitatea elevului
de a analiza elementele
Regimul politic presupuse de a fi comparate.
Guverne şi
realizările
principale Capacitatea de a realiza
legături între informaţiile
Preşedinţii, rolul în noi şi fenomene deja
viaţa politică cunoscute.
Partide extremiste

27
Direcţii ale politicii
externe
Concluzii
Tema pentru acasă
Sarcini:
Varianta 1. Rezovaţi itemii care
nu au fost abordaţi în clasă din
rubrica „Activităţi de învăţare şi Capacitatea elevului de a
evaluare”. concluziona.
Varianta 2. Elaborați un discurs
de 5-7 propoziţii cu privire
la activitatea personalităţilor
politice în Franţa, utilizînd agende
biografice: documentul Critica
Experienţei Poincare şi tabelul
Preşedinţii Franţei în perioada
interbelică.
 • Germania • Explicarea Evocare
semnificaţiei ter- Activitatea 1. Reactualizarea Capacitatea de orientare în
menilor istorici, Manual, harta Discuţie cunoştinţelor necesare predării/ spații istorice studiate.
caracteristici ep- de perete dirijată învăţării temei noi
ocii contemporane Sarcina 1. Enumeraţi consecinţele Deprinderi de lucru pe hartă.
Demonstraţie Tratatului de la Versailles
• Prezenta- pe hartă pentru Germania, în baza Capacitatea de a prezenta
rea rolului cunoştinţelor anterioare şi a sursei oral o problemă studiată,
personalităţilor documentare D.1. reflectînd un algoritm de
din istoria Prezentarea temei şi a lucru.
contemporană obiectivelor

• Utilizarea Cubul Realizarea sensului

surselor istorice Activitatea 2. Totalitarism şi Capacitatea de a respecta
în argumentarea Fișe cu Analiza tezele ideologiei naziste algoritmul de lucru.
opiniei proprii cu instrucțiuni textului Sarcina 1. Definiți noţiunea de
privire la eveni- istoric „totalitarism” cu ajutorul textului Capacitatea de a reda prin

28
mentele istoriei Manual, pix, din manual. noțiuni și termeni istorici
contemporane caiet Lucrul cu Sarcina 2: Menţionaţi evenimente studiate.
dicţionarul particularitățile totalitarismului.
• Prezentarea Dicționar Sarcina 3. Identificaţi 5 caracteri- Capacitatea de a interpreta
evenimentelor istoric școlar Lucrul cu stici ale ideologiei naziste în baza elemente specifice ale unor
istoriei contem- manualul surselor D.3, D.4, a subtemei procese istorice.
porane în ordine ,,Concepţia despre lume a nazis-
cronologică Exerciţii de mului”. Capacitatea de a selecta
identificare a Sarcina 4. Apreciaţi caracterul informație necesară
esenţialului ideologiei naziste prin trei califi- învățării.
din textul cative.
logic Activitatea 3. Premisele ascensiu- Capacitatea de a extrage
nii nazismului esențialul dintr-un text logic.
Sarcina 1. Determinaţi premisele
ascensiunii nazismului în Germa-
nia în baza:
 - subtemei „Căderea imperiului Capacitatea de a prezenta
şi proclamarea Republicii de la oral o problemă studiată,
Weimar”; reflectînd un algoritm de
- „Viaţa economică (1918- lucru.
1932)”
Sarcina 2. Indicaţi evenimentele Capacitatea de a construi
Exerciţiu de ce reflectă ascensiunea nazismului segmente de axă
construire a în Germania. Plasaţi-le pe axa cronologică.
segmentului cronologică.
de axă, Activitatea 4. Viaţa economică în
plasare Germania interbelică Capacitatea de a plasa corect
a datelor Sarcina 1. a) Prezentaţi: în ordine cronologică datele
cronologice 3 caracteristici ale vieţii eco- pe segmentul de axă.
nomice în baza sursei D.2. şi
subtemei „Viaţa economică (1918-
1932)”, „Ascensiunea nazismului”
conform datelor din tabel.

29
1918-1929 1029-1933 1933-1939 Capacitatea de structurare
Demonstraţie grafică a informației.
pe hartă de
Harta de perete b) Apreciaţi potenţialul economic Capacitatea de a interpreta
perete al Germaniei. elemente specifice ale unor
procese istorice.
Activitatea 5. Politica externă a
Explicaţie Germaniei interbelice
Sarcina 1. Completați schema 1
cu acţiunile întreprinse de nazişti
în cadrul fiecărei etape, în ve-
derea atingerii obiectivului final
(rubrica „scopul final” va rămîne
necompletată, se va completa după
studierea temei ,,al Doilea Război
Mondial”.
 Discuţie Sarcina 2. Apreciaţi prin trei Capacitatea de a determina
dirijată argumente rolul personalităţii lui efectele unui eveniment,
F.D. Roosevelt (se rezolvă oral proces asupra evoluției
sau în scris, de preferat oral, societății umane.
deoarece elevii vor putea aduce
într-un timp scurt mai multe
argumente, fiind auzite de întreaga
clasă şi, deci, învăţate).

Se apreciază activitatea elevilor.

Caiet Tema pentru acasă
Manual Algoritmizare Varianta 1. Activităţi de învăţare Capacitatea de a construi un
Diverse surse şi evaluare la tema dată. algoritm de învățare.
Varianta 2. Elaborarea unui
Prezentare în discurs ori a unei prezentări Capacitatea de a selecta

30
scris Power Point la temă. informația utilă din diverse
- Elaborarea unui plan al temei surse.
Prezentare care să reflecte problemele
PPT principale, utilizînd manualul. Capacitatea de a construi
- Selectarea informaţiei din un discurs tematic, utilizînd
internet. diverse surse istorice.
- Elaborarea discursului în Abilități IT în elaborarea
baza planului şi informaţiilor unei aplicații PPT.
acumulate.
- Realizarea prezentării Power
Point din 5 diapozitive (slide-uri)
care să reflecte planul şi discursul
elaborat.
- Prezentarea discursului şi a
prezentării.
 • Italia • Prezen- Evocare
tarea rolului Prezentări Prezentarea/verificarea eseului. Capacitatea de a recunoaște
personalităţilor orale spații istorice studiate.
din istoria Activitatea 1. Reactualizarea
contemporană cunoştinţelor necesare predării/ Deprinderi de lucru pe hartă.
învăţării temei noi
Sarcina 1. Identificaţi consecinţele Capacitatea de a prezenta
• Utilizarea Conversaţie Primului Război Mondial şi oral o problemă studiată,
surselor istorice euristică ale Sistemului de Tratate de la reflectînd un algoritm de
în argumentarea Verailles asupra Italiei. lucru.
opiniei proprii cu
Sarcina 2. Apreciaţi rolul Italiei în
referire la eveni-
cadrul Conferinţei de la Paris.
mentele istoriei
contemporane Descoperirea temei noi.

31
Realizarea sensului
Manual, Ghidul pentru Activitatea 2. Mişcarea fascistă şi Capacitatea de a prezenta
învăţare premisele instaurării regimului oral o temă studiată,
• Prezentarea Atlasul şcolar fascist în Italia reflectînd un algoritm de
evenimentelor - Care era forma de guvernare a lucru.
istoriei contem- PPT, Italiei imediat după Primul Război
porane în ordine diapozitiv Lucrul cu Mondial?
cronologică cu instruc- manualul, - Italia promova imperialismul?
ţiuni atlasul de Cum?
istorie - Care era, în opinia voastră, Capacitatea de a extrage
esențialul dintr-un text logic.
cauza nemulţumirilor sociale în
Italia?
 - Activitatea căror mişcări
GPP politice se intensifica în Italia? Ce
Explicaţie pericol plana asupra societăţii?
- originea ideologiei fasciste; Capacitatea de a recunoaște
- ideile propagate; spații istorice studiate.
- primele organizaţii politice ale
fascismului italian;
- obiectivele urmărite;
- programul de acţiuni;
- constituirea Partidului Naţional
Fascist.

Activitatea 3. Caracteristici
specifice totalitarismului italian
Lucru în grup Sarcinile pe fişe aparte sau
postere vor fi oferite elevilor
organizaţi în patru grupuri.

32
Identificarea Sarcina 1. Identifică sursele de Capacitatea de a interpreta
esenţialului finanţare ale fascismului şi suportul elemente specifice ale unor
în text social al acestuia utilizînd textul procese istorice.
sursei D.1. din temă.
Sarcina 2. Prezintă schematic
Prezentări mecanismul instaurării regimului Capacitatea de a selecta
orale şi fascist totalitar în Italia în baza informație necesară
scrise subtemei 1 şi sursei D.5. învățării.
Sarcina 3. Alcătuieşte un
comentariu ce ar reflecta
caracterul totalitar al sistemului Capacitatea de a prezenta
politic cu ajutorul schemei şi în oral o problemă studiată,
baza sursei D.2. reflectînd un algoritm de
Sarcina 4. Elaborează o schemă lucru.
/ desen ce ar elucida esenţa
sistemului corporatist al
economiei italiene.
 Schema 1. „Calea” lui Hitler spre Capacitatea de a selecta
hegemonia mondială informație necesară
Prima A doua A treia Scopul învățării.
etapă etapă etapă final
Revi- Unifi- Cuce- Hege-
zuirea şi carea rirea monia
lichida- tuturor „spa- mon- Capacitatea de a extrage
rea Sis- ⇨ ger- ⇨ ţiului ⇨ dială esențialul dintr-un text logic.
temului manilor vital” în
de la într-un Est
Ver- singur
sailles stat
- - -
-

Exerciţiu de Reflecţie Capacitatea de a extrage

Caiet, pix determinare Activitatea 6. Instaurarea esențialul dintr-un text logic.
a relaţiei de regimului nazist în Germania
cauzalitate Sarcina 1. Indicaţi cîte două cauze Capacitatea de a prezenta
şi două consecinţe ale instaurării oral o problemă studiată,

33
Manual regimului nazist în Germania. reflectînd un algoritm de
Analiza - Prezentări, redactări. lucru.
sursei istorice
Tema pentru acasă – 2 variante: Capacitatea de a determina
Extragerea 1. Redactați un text de 12-15 cauzalitatea evenimentelor.
esenţialului propoziţii, utilizînd documentele
dintr-un text D.5., D.6., D.7. şi alte surse cu Capacitatea de a observa
logic privire la caracterul totalitar al shimbarea produsă în urma
regimului nazist. Oferiți un titlu unui eveniment, proces
concludent eseului. istoric.
2. Rezolvaţi sarcinile alăturate
Capacitatea de a determina
documentelor din temă ori din
efectele unui eveniment,
„Activităţi de învăţare şi evaluare
proces asupra evoluției
care nu au fost abordate la lecţie”.
societății umane.
 • Statele • Utilizarea Evocare
Europei surselor istorice Activitatea 1. Reactualizarea
Centrale şi de în argumentarea cunoştinţelor necesare predării/ Capacitatea de a construi
Sud-Est opiniei proprii învăţării temei noi, formularea un discurs tematic, utilizînd
cu referire la temei noi diverse surse istorice.
evenimentele Discuţie Sarcina 1. Elucidaţi prevederile
istoriei dirijată Sistemului de tratate de la Abilități IT în elaborarea
contemporane Versailles cu privire la statele unei aplicații PPT.
Harta de Explicaţie Europei Centrale şi de Sud-Est
• Comentarea perete, conform algoritmului din tabel Capacitatea de demonstrare
cu ajutorul manual, caiet Demonstraţie (vezi anexa lecţiei 7, tabel) a unui spațiu istoric studiat
hărţilor istorice pe harta de Sarcina 2. Apreciaţi consecinţele în raport cu alte spații.

34
a schimbărilor perete acestora asupra statelor din
survenite pe Europa Centrală şi de Sud-Est.
parcursul istoriei Realizarea sensului
contemporane Activitatea 2. Cartea de vizită a Capacitatea de a prezenta
Manual, statelor din Europa Centrală şi de oral o problemă studiată,
• Prezentarea caiet, pix, Sud Est reflectînd un algoritm de
rolului Explicaţie Se va împărţi clasa în cinci grupuri lucru.
personalităţilor Fișe cu (5 state) care vor elabora cîte un
din istoria instrucțiuni poster cu privire la cîte un stat din Capacitatea de structurare
contemporană Europa în perioada interbelică. grafică a informației.
 Lucru în grup Sarcina 1. Reprezentaţi în formă
Ghid pentri tabelară sau schematică evoluţia
învăţare regimului politic, social și Capacitatea de a selecta
economic în statele Polonia, informația utilă din diverse
Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria, surse.
Demonstraţie Regatul sîrbilor, croaţilor şi
pe harta de slovenilor după criteriile:
perete Denumirea statului
Regimul politic şi forma de Abilități de demonstrare a
guvernare unui spațiu istoric studiat în
Conducători raport cu alte spații.
Prezentări Caracteristici ale vieţii politice
orale şi scrise Caracteristici ale vieţii economice
Direcţii ale politicii externe.
- Prezentarea posterelor.

35
Activitatea 3. Specificul
regimurilor autoritare din Europa Capacitatea de a selecta
Centrală şi de Sud Est în perioada informația utilă din diverse
interbelică surse.
Lucru cu Sarcina 1. Identificaţi regimurile
textul manu- autoritare instaurate în perioada
alului interbelică în statele din Europa Capacitatea de a extrage
Centrală şi de Sud Est. esențialul dintr-un text logic.
Sarcina 2. Determinaţi cîte trei
caracteristici pentru fiecare regim
instaurat.
După ce elevii vor identifica
regimurile şi vor nota cîte trei cara-
cteristici despre fiecare, se va scrie
pe tablă numele statului şi a dicta-
torului care a instaurat regimul.
 Fișe cu Lucru în grup Activitatea 4. Rolul personalității
instrucțiuni în evoluţia comunităţii
Exerciţiu de Sarcina 1. Prezentați rolul
determinare personalităţilor în instaurarea
a cauzalităţii regimurilor dictatoriale (Pilsudski,
evenimen- Horthy, Boris III, Alexandru
telor I). Sarcina 2. Determinaţi
cauzele/ consecinţele instaurării
Joc de rol regimurilor totalitare.
Sarcina 3. Prezentați speech-
Prezentări ul unuia dintre dictatorii sus-
orale numiţi, formulînd un discurs de
6 propoziţii invocînd specificul
activităţii sale.
- Se vor prezenta 4 mici
discursuri (Pilsudski, Horthy,
Capacitatea de a prezenta
oral o problemă studiată,
reflectînd un algoritm de
lucru.
Capacitatea de a determina
cauzalitatea evenimentelor.
Capacitatea de a observa
schimbarea produsă în urma
unui eveniment, proces
istoric.
Capacitatea de a determina

36
Boris III, Alexandru I). efectele unui eveniment,
- Elevii vor adresa întrebări după proces asupra evoluției
ce ,,eroii” vor prezenta micul societății umane.
discurs.
Jurnal Reflecţie
reflexiv Activitatea 5. Fixarea
Caiet, pix, cunoştinţelor
manual Prezentări Elaboraţi o sinteză despre evoluţia Capacitatea de a utiliza
orale statelor din Europa Centrală şi de termenii istorici în
Sud Est în perioada interbelică în comunicare.
5-8 propoziţii, utilizînd reperele
cronologice, hărţi la temă și
noţiunile: seim, regenţă, sanacja,
dictatură, adunare constituantă.
 Tema pentru acasă
Construirea unui discurs de 5
minute, însoţit de o prezentare
în aplicaţia Microsoft Power
Point despre un stat la alegere
din Europa Centrală şi de Est în
perioada interbelică.
Exercițiu de Extindere
analiză a Activitatea 6. Studiu de caz
sursei istorice În baza surselor A şi B, efectuați
o radiografie a regimului instaurat
de Josef Pilsudski. Exprimați-vă
opinia de ce generalul a rămas
erou naţional în memoria istorică a
poporului polonez.
Capacitatea de a prezenta
oral o temă studiată,
reflectînd un algoritm de
lucru.
Capacitatea de a selecta
informația utilă din diverse
surse.
Capacitatea de a extrage
esențialul dintr-un text logic.

37
• Rusia/ • Utilizarea Evocare Capacitatea de a utiliza ter-
Uniunea surselor istorice Harta de Activitatea 1. Reactualizarea menii istorici în comunicare.
Sovietică în argumentarea perete, man- cunoştinţelor necesare predării/
opiniei proprii cu ual, caiet, pix învăţării temei noi, formularea Capacitatea de demonstrare
referire la eveni- temei noi a unui spațiu istoric studiat
mentele istoriei - Numiţi cauzele ieşirii Rusiei în raport cu alte spații.
contemporane din Primul Război Mondial.
- Enumeraţi prevederile şi
consecinţele Păcii de la Brest-
Litovsk pentru Rusia.

Activitatea 2. Prezentarea temei şi

a obiectivelor
 • Realizarea sensului
• Comentarea cu Capacitatea de a prezenta
Activitatea 3. Teze ale ideologiei
ajutorul hărţilor oral o problemă studiată,
comuniste
istorice a schimbă- reflectînd un algoritm de
Sarcina 1. Identificaţi în baza sub-
rilor survenite pe lucru.
temei „Baza ideologică a regimu-
parcursul istoriei
lui comunist” princpalele idei şi
contemporane
metode de realizare a acestora.
Capacitatea de a selecta
• Identificarea Metoda SINELG informația utilă din diverse
legăturii cauză – „√” = ştiu (dacă cele citite surse.
efect cu referire la confirmă ceea ce ştiaţi sau
evenimentele isto- credeaţi că ştiţi)
riei contemporane „+” = noţiune, informaţie nouă Capacitatea de a extrage
SINELG „-” = element, informaţie ne- esențialul dintr-un text logic.
clară, ce merită să fie discutată,

38
Lucru cu diferă de ceea ce știaţi)
manualul „?” = interesant (informaţii
confuze sau dacă doriţi să ştiţi
Prezentări mai mult despre un anumit lucru)
orale - Prezentarea rezultatelor.
Activitatea 4. Determinarea
relației de cauzalitate a evenimen-
telor Capacitatea de a determina
Se împarte clasa în 4 grupuri, fie- cauzalitatea evenimentelor.
Lucru în care va rezolva pe cîte un poster
echipă relaţia de cazuzalitate, utilizînd
textul din manual, hărți de perete,
atlasul școlar.
 Se vor prezenta toate relaţiile de Capacitatea de a observa
cauzalitate întregii clase, care le va schimbarea produsă în urma
nota în caiete. unui eveniment, proces is-
Exerciţiu de Sarcină: Numiţi cîte două cauze toric.
determinare şi 2 consecinţe ale evenimentelor
a cauzalităţii istorice:
evenimen- grupul 1. Instaurarea regimului
telor comunist în Rusia;
grupul 2. Constituirea URSS;
grupul 3. Colectivizarea forţată;
grupul 4. industrializarea forţată.
Completaţi rubricile tabelului:
CAUZE EVENI- CONSE-
MENT CINŢE Capacitatea de a determina
efectele unui eveniment,
proces asupra evoluției

39
Prezentări 1) 1 societății umane.
2) 2)
orale

Prezentarea posterelor, notarea în

caiet.

Lucru indi- Activitatea 5. Caracteristici speci-

vidual fice politicilor totalitare sovietice
Sarcină. Identificați cîte trei cara-
Exercițiu de cteristici ale politicilor totalitare:
identificare a comunismul de război, NEP,
esenţialului represiunile şi teroarea bolşevică,
în text, planificarea economiei.
notițe în
caiet
 Clystering Activitatea 6. Direcţiile politicii
externe a statului sovietic
Sarcina1. Elaborați o schemă Capacitatea de a extrage
ce ar reflecta direcţiile politicii esențialul dintr-un text logic.
externe a URSS în perioada
interbelică.
Sarcina 2. Comentați schema, Capacitatea de structurare
exprimîndu-vă atitudinea faţă de grafică a informației.
politicile expansioniste ale statului
sovietic.
Reflecţie
PRES Activitatea 7. Caracterul anti- Capacitatea de a realiza
democratic, totalitar al statului legături între informaţiile
Notițe în sovietic noi şi fenomenele deja cu-
caiet Sarcina 1. Prezentați 3 argu- noscute.
mente privind caracterul totalitar

40
Prezentări şi antidemocratic al regimului
orale instaurat în Rusia, URSS în baza
surselor istorice, a schemelor, şi
conţinutului temei învăţate.
Tema pentru acasă
- Rezolvaţi sarcinile din rubrica Capacitatea elevului de a
„Activităţi de învăţare şi evaluare”. concluziona.
- Analizaţi sursele la temă şi
răspundeţi la întrebări şi/sau
- Elaboraţi în baza surselor
un discurs de 5 minute la tema:
Represiunile şi victimele statului Capacitatea de a prezenta
sovietic în perioada interbelică. oral o problemă studiată,
* În funcție de reuşita elevilor, reflectînd un algoritm de
sarcinile pot fi dozate pe nivele. lucru.
 ** Se recomandă elevilor viziona- Capacitatea de a evalua un
rea filmului documentar: ,,Soviet mesaj video.
story”.
Extindere
Necesitatea condamnării
regimurilor comuniste
Sarcina 1. Argumentează necesi-
tatea condamnării crimelor
regimurilor totalitar-comuniste în
societățile postsovietice.
• Extremul • Utilizarea Evocare
Orient surselor istorice Activitatea 1. Reactualizarea
în argumentarea cunoştinţelor necesare predării/ Capacitatea de a prezenta
opiniei proprii cu învăţării temei noi, formularea oral o problemă studiată,
referire la eveni- temei noi reflectînd un algoritm de
mentele istoriei Expunere Sarcina 1. Numiţi consecinţele lucru.
contemporane

41
„reformei Meiji” asupra Japoniei.
Sarcina 2. Expuneți prevederile Capacitatea de a realiza
Conversație tratatelor încheiate după Primul legături între informaţiile
euristică Război Mondial în cadrul Confe- noi şi fenomene deja
Harta de rinţei de la Washington cu referire cunoscute.
perete la Extremul Orient.
• Comenta- Activitatea 2. Prezentarea temei şi Capacitatea de demonstrare
rea schimbărilor a unui spațiu istoric studiat
survenite pe a obiectivelor
în raport cu alte spații.
parcursul istoriei
contemporane cu
ajutorul hărţilor
istorice
 Realizarea sensului
Activitatea 3. Prezentarea
Manual, evenimentelor istoriei Capacitatea de a prezenta
caiet, Tabel contemporane în ordine grafic informația studiată.
pix cronologic cronologică
Sarcina 1. Elaboraţi un tabel
cronologic comparativ.
Sarcina 2. Transcrieţi
evenimentele referitoare la statele Capacitatea de ordonare
China şi Japonia în rubricile logică și cronologică a
care le corespund, iar cele ce se evenimentelor studiate.
Prezentări referă la ambele state – în rubrica
orale „Evenimente ce reflectă relaţiile
dintre ţări”.
- Se completează tabelul
individual, se prezintă
evenimentele înscrise în fiecare

42
rubrică prin discuţie dirijată, elevii
completîndu-se reciproc.
Anii Japonia Eveni- China Capacitatea de a utiliza
mente ce termenii istorici în
reflectă comunicare.
relaţiile
GPP dintre
ţări
1918-1930
Capacitatea de a extrage
1930-1937 esențialul dintr-un text logic.
După
1937
Atlas școlar
Concluzii:
 Harta de Activitatea 4. Expansiunea
perete Japoniei în perioada interbelică
Exercițiu de Sarcina1. Determinați specificul Capacitatea de a prezenta
localizare pe evoluției fiecărei perioade oral o probemă studiată,
hartă indicate în schemă. reflectînd un algoritm de
Sarcina 2. Comentați schimbările lucru.
teritoriale identificate.
Sarcina 3. Localizați pe harta
de contur schimbările teritoriale Capacitatea de lucru cu
reflectate în sarcina 2 atlasul și harta istorică.

Prima A doua A treia Scopul

Exerciţiu de etapă etapă etapă final Capacitatea de lucru pe
determinare harta de contur, localizare,
Manual, a cauzalităţii Cuceri- Cuce- Cuceri- hașurare, etc.
caiet, pix evenimen- rea rirea rea co-
Man- Chinei loniilor
telor ciuriei statelor

43
şi Mon- euro-
goliei pene şi
SUA Hege-
din Asia monia
⇨ ⇨
⇨ de Sud- mon-
Est şi dială.
bazinul Cre-
Oea- area Capacitatea de a determina
nului „Impe- cauzalitatea evenimentelor.
Pacific. riului
Crearea Japo-
„Marii niei
sfere mari” Capacitatea de a observa
din Asia schimbarea produsă în urma
de Est unui eveniment, proces
a pros- istoric.
perării
genera-
le”.
 Activitatea 5. Determinarea legăturii
cauză – efect cu referire la evenimen-
tele istoriei contemporane
Sarcina 1. Numiţi cîte două cauze şi
consecinţe ale războaielor civile din Capacitatea de a
China. determina efectele unui
Etapa I: identificarea cauzelor şi ar- eveniment, proces asupra
gumentarea acestora: evoluției societății umane.
- Identificați dacă în China exista o
autoritate de stat supremă şi recunos-
cută, care ar fi putut păstra ordinea
publică. Explicați.
- Identificaţi obiectivele urmărite
de grupurile sau mişcările politice
principale din China şi explicaţi în ce
măsură doreau să meargă la un com-
promis.
Etapa a II-a: identificarea consecin-

44
ţelor:
- Apreciați amploarea evenimen-
telor, numărul victimelor, situaţia
din China în timpul evenimentelor şi
după acestea.
- Explicați atitudinea Japoniei faţă
de conflictele interne din China şi
numiți acţiunile întreprinse pentru aşi
realiza obiectivele politicii externe.
Etapa a III-a: completarea rubricilor
tabelului:
CAUZE EVENI- CONSE-
MENT CINŢE

1) 1)
2) 2)
 Jocul Reflecţie
didactic Activitatea 6. Fixarea
Manual, „Adevărat cunoștințelor Capacitatea de cunoaștere
caiet sau fals” Profesorul dă citire la un şir de și explicare a noțiunilor și
situații, exresii la care elevii termenilor istorici.
răspund: „Adevărat” sa „Fals”.
Expresii posibile:
 În primul deceniu interbelic
Prezentări viaţa politică din Japonia se Cunoașterea spațiului istoric
orale democratizează. A studiat.
 Hirohito a urcat pe tron în urma
Frontal decesului tatălui sau, Yoshihito. A
 În anul 1932, gruparea militară Capacitatea de a ordona
a naţionaliştilor preiau puterea în logic și cronologic
Japonia. A evenimentele studiate.
 Japonia a participat în Primul

45
Război Mondial de partea Triplei
Alianţe. F
 Statul-marionetă Manchukuo
a fost condus de fostul împărat
coreean Pu Yi. F
 În 1935 Japonia semnează Capacitatea de a structura
Pactul Anticomintern. F ideile expuse într-un nou
 În 1937 se declanşează războiul context de învățare.
chino-japonez. A
 Japonia urmărea scopul creării
„Imperiului Japoniei mari”. A
 În china exista o confruntare
între naţionalişti şi comunişti. A
 În fruntea Chinei s-a aflat
în peioada interbelică Benito
Mussolini. F
  Naţionaliştii în Frunte cu
Chiang Kai-Shek încheie un
armistiţiu cu comuniştii, pentru
a lupta împotriva expansiunii
Japoniei. A
 Războiul civil în China a fost
reluat după terminarea războiului
mondial. A

Tema pentru acasă

- Identifică pe harta de contur
teritoriul Japoniei, Chinei şi Capacitatea de lucru pe harta
statului-marionetă Manchugo. de contur.
- Rezolvă itemii din rubrica
„Activităţi de învăţare şi evaluare”
nerezolvați în timpul lecţiei.

46
Exerciții - Elaborează un discurs de 3 Capacitatea de a prezenta
pe harta de minute „Expansiunea Japoniei în o problemă istorică într-un
contur Extremul Orient”. discurs oral.

Extindere
Utilizarea surselor istorice în Capacitatea de a construi un
argumentarea opiniei proprii discurs oral conform unui
cu referire la evenimentele algoritm.
Agenda contemporane.
cu notițe Studiu de caz: Manchukuo sau
paralele Manchugo.
Sarcina 1. Apreciază rolul statului-
marionetă în realizarea politicii Capacitatea de a analiza o
expansioniste nipone, conform sursă istorică.
textului documentului D.1 din
manual.
 Exercițiu de Sarcina 2. Identifică situații
analiză a asemănătoare în istoria
surselor contemporană.
istorice Sarcina 3. Apreciază rolul statelor
mici, acaparate în realizarea
politicilor expansioniste ale
statelor cu tendinţe imperiale.
• Sinteză: Vezi harta Vezi harta tehnologică a lecţiei

47
Democra- tehnologică a de sinteză: Democraţie şi
ţie şi totalita- lecţiei de sinteză: totalitarism
rism Democraţie şi
totalitarism
• Lecţie de Vezi Harta Vezi harta tehnologică a lecţiei de
evaluare tehnologică a evaluare sumativă
sumativă lecţiei de evaluare
sumativă
 Sugestie didactică la Unitatea de învăţare

Lecţia 1. Subiect tematic: Conferinţa de pace de la Paris şi noua ordine

internaţională.
Fişa 1
Cauzele Primului Război Mondial:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Pretextul declanşării ostilităţilor:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Declanşarea: datele declarațiilor de război:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Scopurile urmărite de statele beligerante:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Sfîrşitul războiului: documentul semnat, data, locul:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Fişa 2. (a) Comunicat de presă al Conferinţei de la Paris
Se dă următorul algoritm de activitate:
Timpul desfăşurării evenimentului:
Locul desfăşurării:
Participanţi:
Preşedintele şedinţei:
Problemele discutate:
Documentele semnate şi principalele prevederi:
Concluzie: a) Importanţa conferinţei; b) consecinţele conferinţei
Alte date relevante.
(completat)
Timpul desfăşurării: 18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920.
Locul desfăşurării: Suburbia Parisului – Palatul Versailles, ședinţe separa-
te: Palatul din Trianon; Suburbia Parisului – Sen Germen; Orăşelele Neuly sur
Seine, Sevre.

48
 Participanţi: reprezentanţi oficiali ai 35 de ţări, experţi.
Preşedintele şedinţei: Primul ministru al Franţei Georghe Clemanceau; co-
preşedinţi: preşedintele SUA W. Wilson, primul ministru al Marii Britanii D.
Loid George.
Regulamentul Conferinţei: Fiecare document propus se discuta în cercul
principalilor participanţi ai conferinţei, apoi se supunea discuţiei generale în şe-
dinţa generală a reprezentanţilor.
Problemele discutate:
1. Semnarea tratatelor de pace a ţărilor învingătoare cu cele învinse în Primul
Război Mondial.
2. Crearea Ligii Naţiunilor – organizaţie internaţională pentru păstrarea păcii
şi reglementarea conflictelor teritoriale între ţări.
3. Reglementarea relaţiilor cu Rusia Sovietică.

Documentele adoptate:
I. Tratate internaţionale
1. 28 iulie 1919: Tratatul de pace de la Versailles – document ce determina
relaţiile dintre statele învingătoare şi Germania.
2. 10 septembrie 1919 – Tratatul de pace cu Austria de la Saint Germain.
3. 4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon (cu Ungaria).
4. 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuily sur Seine (cu Bulgaria).
5. 10 august 1920 – Tratatul de la Sčvres (cu Turcia).
Principalele probleme abordate în tratate:
1) Transformările teritoriale în Europa.
2) Compensaţiile materiale (reparaţiile de război).
3) Sancţiunile politice.

II. Statutul Ligii Naţiunilor a confirmat: scopurile organizaţiei, organele

de conducere, drepturile şi obligaţiile statelor-membre ale Ligii Naţiunilor, sis-
temul mandatelor de tutelă asupra fostelor colonii germane şi turceşti.

Fişa 2 (b). Comunicat de presă al Conferinţei de la Waschington

Se dă următorul algoritm de activitate:
Timpul desfăşurării evenimentului:
Locul desfăşurării:
Participanţi:
Preşedintele şedinţei:
Problemele discutate:
Documentele semnate şi principalele prevederi:
Concluzie. Importanţa şi consecinţele conferinţei:
Alte date relevante.

49
 (completat)
Timpul desfăşurării: 12 noiembrie 1921 – 6 februarie 1922.
Locul desfăşurării: Waschington – Capitala SUA.
Participanţi: reprezentanţi oficiali ai 9 ţări (SUA, Marea Britanie şi domini-
oanele ei, Japonia, Franţa, Italia, Belgia, Olanda, Portugalia şi China), experţi.
Preşedintele şedinţei: preşedintele SUA W. Wilson.
Problemele discutate:
1. Semnarea tratelor internaţionale de împărţire a sferelor de influenţă în
Orientul Îndepărtat.
2. Semnarea tratatelor despre crearea şi utilizarea diverselor tipuri de arma-
ment.

Documentele semnate şi principalele prevederi:

1. Tratatul celor 4 puteri (SUA, Marea Britanie, Franţa, Japonia).
2. Februarie 1922. Tratatul celor nouă puteri (SUA, Marea Britanie, Franţa,
Japonia, Italia, Belgia, Olanda, Portugalia şi China) – tratatul prevedea respecta-
rea principiului „posibilităţilor egale” în comerţul cu China.
3. Februarie 1922. Tratatul celor cinci puteri (SUA, Marea Britanie, Franţa,
Japonia, Italia) – despre limitarea înarmărilor maritime.
Concluzie. Importanţa şi consecinţele conferinţei.

Fişa 3. Algoritmul pentru formularea întrebărilor la conferinţa de presă

Tipul întrebării Agoritmul formulării

Întrebări pentru obţinerea de informaţii
noi
Întrebări de concretizare a informaţiei
deja cunoscute
Întrebări de înţelegere a sensului
Întrebări de apreciere
Întrebări de aplicare
Întrebări de sinteză, de concluzionare
Cine…? Ce…? Unde…? Cînd…?
Este adevărat că…? A fost… sau va fi…?
Sînteţi de acord…?
Consideraţi că …? Este posibil ca…? Cum
credeţi, …? De ce consideraţi…?
Cum apreciaţi …? Ce atitudine aveţi….?
Cum se vor comporta…?
Cum se vor aplica…? Va fi în practică….?
Presupuneţi că va fi…?
Care este rezultatul…? În ce constă
importanţa…? Cu ce s-a finisat…?

50
 Fişa 4. Indică pe harta de contur transformările teritoriale conform Sistemu-
lui de tratate de la Versailles. Completează legenda hărţii.

Lecţia 2. Subiect tematic: Statele Unite ale Americii

Fişa 1. Activitatea 4. Determinarea relaţiei de cauzalitate
Sarcina 4. Indicaţi cîte două cauze şi consecinţe ale Marii depresiuni, com-
pletînd tabelul.
- Deşi sarcina de determinare a relaţiei de cauzalitate este de o complexi-
tate înaltă, după studierea întregii teme cauzele şi consecinţele sînt deja cunos-
cute bine. Astfel, menţionarea a cîte două cauze şi consecinţe pentru fixarea
cunoştinţelor este bine-venită, iar elevii nu trebuie să întîlnească dificultăţi. Se
atenţionează că fiecare cauză şi consecinţă trebuie să fie argumentată şi/sau
explicată. După încheierea completării, se prezintă cîteva rezolvări. Greşelile
se corectează.

CAUZE EVENIMENT CONSECINŢE

1) 1)
2) 2)
Marea depresiune

51
 Lecţia 4. Subiect tematic: Franţa
Fişa 1
Ţara Forma de Partidele Politica internă Politica externă
guvernare politice
Marea Monarhie Partidul Reforma - Consolidarea
Britanie parlamentară Conservator administrativă, imperiului prin
Partidul electorală, reformarea acestuia,
Liberal reforme sociale - Extinderea
Partidul largi posesiunilor coloniale,
Laburist - Politică de conciliere
faţă de Germania
SUA Republică Partidul Pachet de - Extinderea influenţei
prezidenţială Democrat reforme: în lume
Partidul - Creşterea
Republican rolului statului
în economie
Franţa - - - -

Lecţia 7. Subiect tematic: Statele Europei Centrale şi de Sud-Est

Ţara Tratatul de la Tratatul de la Tratatul de la Tratatul de Tratatul de
Versailles Trianon Saint Germain la Neuilly sur la Paris
Seine
Polonia
Ungaria
Regatul sîrbo-
croato-sloven
Cehoslovacia
Bulgaria

52
 3.2. Hărți tehnologice a tipurilor de lecţii
a) Harta tehnologică a lecţiei de comunicare/însuşire a cunoştinţelor
Tema: Conferinţa de pace de la Paris şi noua ordine internaţională
Subcompetenţa Obiectiv Sarcini pentru elev Finalități exprimate în termeni
operaţional de competenţă
• Utiliza-  Să identi- 1. Citeşte tex- Cunoştinţe – Ce va şti elevul?
rea surselor fice preveder- tul din manual Perioada de timp la care se referă
istorice în ile tratatelor cu referinţă la subiectul discutat.
argumentarea Sistemului de conţinutul tratate- Cunoaşte algoritmul de evaluare
opiniei proprii la Versailles- lor de pace. a unui mesaj video.
cu referire la Washington în 2. Observă cara- Cunoaşte cerinţele de lucru pen-
evenimentele baza diverse- cterul grandios tru alcătuirea unui dosar istoric.
contemporane lor surse al evenimentului Abilitate/capacitate – Ce va şti
din secvenţa să facă elevul?
• Comentarea de film tematic Evaluează un mesaj video con-
cu ajutorul „Conferinţa de form algoritmului cunoscut deja.
hărţilor istorice pace de la Paris”. Extrage esenţialul dintr-un text
a schimbărilor 3. 3. Prezintă logic.
survenite pe dosarul istoric al Atitudine – Ce ştie să fie, să
parcursul conferinţei con- devină elevul?
istoriei form algoritmului Își exprimă atitudinea faţă de
contemporane – fişele 2-3. schimbările din societate şi față
de impactul acestora pentru evo-
luţia omenirii.
 Să indice 1. Indică pe Cunoştinţe – Ce va şti elevul?
•

• Identificarea
pe harta harta de contur Cunoaşte/recunoaşte spaţiul isto-
legăturii
de contur transformările ric de referinţă.
cauză – efect
modificările teritoriale con- Cunoaşte algoritmul de lucru pe
cu referire la
teritoriale form Sistemului harta de contur.
evenimentele
impuse de de tratate de Cunoaşte semnele convenţionale
istoriei
prevederile la Versailles. de utilizat.
contemporane
tratatelor Completează le- Abilitate/capacitate – Ce va şti
internaţionale genda hărţii. să facă elevul?
Completează hărţi mute, alcă-
tuind legenda hărţii cu semnele
convenţionale indicate.
Localizează pe harta de contur
localităţi, state, regiuni etc.
Haşurează teritorii indicate pe
harta de contur.

53
  Să 1. Argumentează Cunoştinţe – Ce va şti elevul?
aprecieze necesitatea creării Date importante, noţiuni din tema
impactul Ligii Naţiunilor. studiată.
Sistemului de 2. Apreciază im- Abilitate/capacitate – Ce va şti
tratate de la pactul Sistemului să facă elevul?
Versailles- de tratate de la Să construiască o relaţie de cauză
Washington Versailles-Washing- – efect a unui eveniment, feno-
pentru ton pentru evoluţia men, proces istoric.
evoluţia statelor lumii. Atitudine – Ce ştie să fie, să
statelor lumii 3. Redactează o devină elevul?
comunicare de Să aprecieze impactul unor eve-
5-8 propoziţii nimente istorice asupra societăţii
cu referinţă la umane în perioada contemporană.
schimbările inter-
venite în evoluţia
statelor lumii la
începutul secolului
al XX-lea.

b. Harta tehnologică a lecţiei de evaluare iniţială (se va realiza la discreţia

profesorului, încadrată în prima oră sau ca lecţie aparte)
Subiectul tematic: Evoluţia statelor în epoca modernă
Tipul lecţiei: de evaluare
Tipul evaluării: evaluare iniţială
Timpul rezervat evaluării: 45 de minute
Mijloace necesare: Foi A4, pix, riglă.
Competenţe Obiective de Sarcini/ itemi
specifice evaluare
Înţelegerea şi Să localizeze în 1. Datează 3 evenimente istorice caracteristice peri-
reprezentarea spaţiu şi timp is- oadei indicate în documentele A și B. Construieşte
timpului şi a toric evenimen- un segment de axă cronologică şi plasează datele
spaţiului is- tele studiate. indicate.
toric. 1. Conturează hotarele statelor care s-au unificat în
a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Haşurează terito-
riul statelor. Completează legenda hărţii. (Se oferă
elevilor harta de contur a Europei).
Aprecierea Să aprecieze 1. Apreciază rolul istoric al personalităţilor care
critică şi rolul activităţii şi-au adus aportul la formarea statelor naţionale
obiectivă a personalităţilor în epoca modernă: Alexandru Ioan Cuza, Giuzepe
situaţiilor, istorice în Mazini, Otto von Bismark (una la alegere).
faptelor şi evoluţia statelor,
proceselor societăţii umane.
istorice.

54
Înţelegerea Să definească şi 1. Explică noţiunile: sclavie, mo-narhie constitu-
şi utilizarea ţională, alianţă.
să utilizeze corect
adecvată a noţiunile istorice2. Identifică în baza documentului A trei argumen-
limbajului de în diverse con- te cu referinţă la progresul democraţiei în SUA.
specialitate. texte de învăţare/3. Apreciază rolul istoric al personalităţilor care
evaluare. şi-au adus aportul la formarea statelor naţionale
în epoca modernă: Alexandru Ioan Cuza, Giuzepe
Mazini, Otto von Bismark (una la alegere).
4. Indică două cauze şi două consecinţe ale eve-
nimentului istoric nominalizat: Primul Război
Mondial
Determinarea Să prezinte schim- 1. Indică două cauze şi două consecinţe ale
relaţiilor de bările survenite în evenimentului istoric nominalizat: Primul Război
cauzalitate şi societatea moder- Mondial.
schimbare în nă generate de un
istorie. eveniment, proces
istoric.
Cunoaşterea Să deducă în baza 1. Scrie evenimentele istorice despre care se vor-
şi interpreta- surselor istorice beşte în documentele A şi B.
rea surselor studiate particu- 2. Identifică în baza documentului A trei argumen-
istorice. larul şi generalul te cu referinţă la progresul democraţiei în SUA.
în cadrul unor 3. Datează 3 evenimente istorice caracteristice pe-
evenimente/pro- rioadei indicate în documentele A și B. Construieş-
cese istorice. te un segment de axă cronologică şi plasează datele
indicate.
4. Conturează hotarele statelor care s-au unificat în
a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Haşurează terito-
riul statelor. Completează legenda hărţii. (Se oferă
elevilor harta de contur a Europei).

TEST
Citeşte cu atenţie documentele şi răspunde la întrebări.
A. „Obiectivul meu suprem în această luptă este să salvez Uniunea, şi nu
să păstrez sau să distrug sclavia. Dacă voi putea salva Uniunea fără să eliberez
nici un sclav, o voi face; dacă o voi putea salva eliberînd toţi sclavii, o să o fac şi
dacă voi reuşi să o eliberez eliberînd doar pe unii sclavi şi nu pe toţi, o voi face
de asemenea!
Dacă sclavia nu este un rău, atunci răul nu există pe lume.
Eu, Abraham Lincoln, preşedinte al SUA, (...) anunţ că toate persoanele con-
siderate pînă acum robi de azi înainte sînt liberi şi că puterea executivă a SUA,
inclusiv armata şi flota, vor recunoaşte şi vor ocroti libertatea acestor persoane”.
(Abraham Lincoln)
B. ,, (…) Ţărănimii îi lipsea liniştea. Ea se revolta mereu împotriva ordinii
sociale existente. Revoltele s-au îndesit mai ales în ultimii ani ai dominaţiunii
lui Nicolai I. Ţarul Nicolai I, precum şi nobilimea din timpul lui trăiau sub ame-
ninţarea permanentă a unei revoluţii. Urmaşul lui, Alexandru II, dorind să iasă
55
din impasul în care se afla atît gospodăria nobiliară, cît şi întreaga economie a
Imperiului Rus, a crezut că e mai bine „ca ţăranul să fie eliberat de iobăgie de
sus”, decît să se încerce eliberarea lui de jos”.
(Al. Boldur despre necesitatea reformelor)
I. Timpul, spaţiul, personalitatea în baza surselor istorice
1. Scrie evenimentele istorice despre care se vorbeşte în documentele A şi B.
2. Identifică în baza documentului A trei argumente cu referinţă la progresul
democraţiei în SUA.
3. Datează 3 evenimente istorice caracteristice perioadei indicate în documentele
A și B. Construieşte un segment de axă cronologică şi plasează datele indicate.
4. Conturează hotarele statelor care s-au unificat în a doua jumătate a sec.
al XIX-lea. Haşurează teritoriul statelor. Completează legenda hărţii. (Se oferă
elevilor harta de contur a Europei).
5. Apreciază rolul istoric al personalităţilor care şi-au adus aportul la forma-
rea statelor naţionale în epoca modernă: Alexandru Ioan Cuza, Giuzepe Mazini,
Otto von Bismark (una la alegere).
II. Noţiuni
6. Explică noţiunile: sclavie, monarhie constituţională, alianţă.
III. Relaţii de cauzalitate
7. Indică două cauze şi două consecinţe ale evenimentului istoric nominalizat:
Primul Război Mondial
c. Harta tehnologică a lecţiei de sinteză
Timp: 45 de minute
Tema: Democraţie şi totalitarism
Subcompe- Obiectiv Sarcini pentru elev Termeni de competenţă în
tenţa operaţional formare
• Explicarea Să recunoască 1. Explicaţi noţiunile Cunoştinţe – Ce va şti elevul?
semnificaţiei și să explice democraţie, au- Date importante, noţiuni din
termenilor termenii toritarism, totali- temele studiate.
istorici, ca- democraţie, to- tarism, originea şi Abilitate/capacitate – Ce va şti
racteristici talitarism în di- semnificaţia lor. să facă elevul?
epocii con- verse contexte 2. Enumerați eveni- Să utilizeze termeni istorici
temporane de învățare mente din istoria în comunicare, construirea
• Utiliza- universală ce au unui discurs oral, redarea prin
rea surselor marcat evoluţia noțiuni și termeni a caracteris-
istorice în democraţiei, autori- ticilor specifice perioadei studi-
argumenta- tarismului, totalitaris- ate; recunoașterea termenilor
rea opiniei mului. într-un text, document, mesaj
proprii cu video etc. a termenilor studiați.
referire la Atitudine – Ce ştie să fie, să
evenimentele devină elevul?
contempo- Să ia atitudine față de utilizarea
rane corectă a terminologiei istorice,
să estimeze îmbogățirea voca-
bularului prin studiul responsa-
bil al temelor.

56
• Comen- Să enumere 1. Recunoașteți și Cunoştinţe – Ce va şti elevul?
tarea cu aju- caracteristicile comentați în baza Cunoaște tipuri de surse istorice.
torul hărţilor regimurilor caricaturilor, imagi- Cunoaște metode de analiză, de
istorice a democratice şi nilor personalităților interpretare a surselor.
schimbărilor celor totalitare, istorice, simbolurilor
survenite pe utilizînd diverse ce reflectă tipuri de Abilitate/capacitate – Ce va şti
parcursul surse regimuri politice, să facă elevul?
istoriei con- secvențelor muzicale Localizează în timp și spațiu
temporane caracteristici ale informația dobîndită din sursă.
regimurilor politice. Identifică subiectul tematic al
• Identifica- 2. Scrieți și comentați informației citate în sursă.
rea legăturii caracteristici specifice Determină importanța unei
cauză – efect regimurilor politice informații dobîndite din sursă.
cu referire la democratice și celor Comentează evenimentul con-
evenimentele totalitare. form datelor sursei.
istoriei con- 3. Identificaţi
temporane particularităţile Atitudine – Ce ştie să fie, să
regimurilor demo- devină elevul?
cratice în viziunea Estimează valoarea surselor
lui Norberto Bobbio. istorice în cunoașterea istoriei
Comparaţi viziunea universale, naționale, regionale.
lui cu cea a lui Hanah
Arendt, conform
documentului D.1.
Să localizeze pe 1. Identificaţi conform Cunoştinţe – Ce va şti elevul?
harta de contur textului din manual Cunoaşte/recunoaşte spaţiul
statele lumii în şi localizaţi pe hartă istoric de referinţă.
care s-au ins- ţările în care au fost Cunoaşte algoritmul de lucru
taurat regimuri instaurate regimuri pe harta de contur și semnele
politice demo- democratice și totali- convenţionale de utilizat.
cratice sau to- tare. Abilitate/capacitate – Ce va şti
talitare 2. Utilizați semne să facă elevul?
convenționale diverse Completează hărţi mute,
pentru fiecare tip de alcătuind legenda hărţii cu sem-
regim politic localizat nele convenţionale indicate.
în spațiul statelor. Localizează pe harta de contur
3. Alcătuiți legenda localităţi, state, regiuni etc.
hărții. Haşurează teritorii indicate.
Atitudine – Ce ştie să fie, să
devină elevul?
Utilizează corect semnele
convenționale. E capabil să
alcătuiască legenda hărții.

57
Să demonstreze 1. Identificaţi cauzeleCunoştinţe – Ce va şti elevul?
interdependenţa și contextul apariţiei Cunoaște specificul unei peri-
dintre crizele regimurilor totalitare.oade.
social-eco- 2. Menționați Identifică cauzele unui eve-
nomice şi po- acţiunile prin care niment, proces. Cunoaște
litice, şi apariţia tezele unor partide algoritmul de determinare a
ideologiilor politice s-au impus cauzalității evenimentelor.
totalitare în plan politic şi Abilitate/capacitate – Ce va şti
s-au transformat în să facă elevul?
regimuri. Descompune în părți constitu-
tive evenimente, fapte, procese
istorice, pentru a determina
cauzele/efectele acestora.
Descrie schimbările produse în
societatea contemporană, gene-
rate de evenimentele studiate.
Determină consecințele unui
eveniment, proces istoric pentru
societatea contemporană.
Atitudine – Ce ştie să fie, să
devină elevul?
Apreciază importanța activității
unor personalități istorice în
viața unei societăți umane.
Justifică unele comportamente
ale membrilor societății în fa-
voarea evoluției umane.
Reflectează asupra cauzelor/
efectelor unor acțiuni umane.
Să exprime Descrie rolul și Cunoştinţe – Ce va şti elevul?
atitudini față poziția personalității Cunoaște algoritmul de de-
de schimbările umane în state cu scriere a unui eveniment,
din societatea regim democratic sau proces istoric.
contemporană, totalitar Abilitate/capacitate – Ce va şti
generate de să facă elevul?
activitatea unor Prezintă argumente în descri-
personalități, erea unui eveniment, proces
utilizînd diverse istoric, demonstrează prin ar-
surse gumente clare opinii, teze etc.,
utilizează algoritmi de argu-
mentare a unui comportament,
al unei acțiumi etc.
Atitudine – Ce ştie să fie, să
devină elevul?
Formulează aprecieri asupra
activității unor personalități și
asupra schimbărilor generate
de acestea.
Ia atitudine față de schimbările
produse în toate domeniile
de activitate umană în epoca
contemporană.
58
 d. Harta tehnologică a lecţiei de evaluare sumativă
Evaluare sumativă în cadrul unităţii de învăţare
Unitatea de învăţare: Statele lumii în anii 1918-1940
Tipul lecţiei: de evaluare
Tipul evaluării: evaluare sumativă
Timpul rezervat evaluării: 45 de minute
Competențe Subcompetențe vizate Obiectiv de evaluare
specifice vizate spre spre evaluare
evaluare
- Înţelegerea şi • Explicarea Să explice şi să utilizeze corect
utilizarea adecvată semnificaţiei termenilor noţiunile istorice corespunzătoare
a limbajului de istorici, caracteristici perioadei interbelice în diverse contexte
specialitate. epocii contemporane de învățare.
- Înţelegerea • Prezentarea Să construiască segmente de axe
şi reprezentarea evenimentelor istoriei cronologice şi să plaseze evenimentele
timpului şi a contemporane în ordine istorice cu referință la evenimentele
spaţiului istoric. cronologică studiate în perioada interbelică.
- Cunoaşterea • Comentarea cu Să localizeze pe hartă spaţiul istoric
şi interpretarea ajutorul hărţilor istorice studiat în perioada intebelică și
surselor istorice. a schimbărilor survenite schimbările teritoriale intervenite.
- Determinarea pe parcursul istoriei
relaţiilor de contemporane Să interpreteze relaţii de tip cauză –
cauzalitate şi • Prezentarea rolului efect ale evenimentelor produse în
schimbare în istorie. personalităţilor din perioada interbelică, prezentîndu-le
istoria contemporană într-o consecutivitate logică.
• Utilizarea surselor Să deducă în baza surselor istorice
istorice în argumentarea studiate particularul şi generalul
opiniei proprii cu în cadrul unor evenimente/procese
referire la evenimentele istorice.
contemporane Să asocieze activitatea personalităţilor
istorice cu evenimente caracteristice
perioadei studiate.

Varianta 1
Testul 1
Citeşte cu atenţie documentele şi răspunde la întrebări.
A. PROTECŢIA MUNCII
„Una dintre principalele diferenţe dintre clasa muncitoare şi clasa de mijloc
este diferenţa de protecţie. Este o diferenţă mai importantă decît cea între nivelul
veniturilor. Dacă muncitorii sau muncitoarele par să dorească cu ardoare să facă
din fiii şi fiicele lor nişte angajaţi, o fac nu pentru bani, ci pentru protecţie [...].
Muncitorul pe jumătate calificat este la discreţia raţionalizării. Un preaviz de
o săptămînă poate pune capăt unei vieţi de muncă.”
(Pilgrin Trust, Men Without Work, 1938. Istoria universală în texte, p. 228)
59
 B. UZINELE CITROEN
„Principiul unei fabricaţii intensive şi al fabricării diferitelor piese pe bandă
rulantă [...] reglează diferitele operaţii în aceeaşi cadenţă, cu aceeaşi viteză, pen-
tru a evita stocajele intermediare [...]. Reglînd astfel toate operaţiile, se înlătură
utilajele necorespunzătoare şi se poate ajunge la transformarea materiei (lingou
de fontă, bară de oţel sau piesă de tablă) într-o maşină, în cîteva zile [...]. Orga-
nizarea atelierului, poziţia corespunzătoare a utilajelor au o importanţă conside-
rabilă [...]. E interesant să utilizezi cele mai perfecţionate maşini, pentru operaţii
precise, cu montaje nedereglabile, maşini extrem de robuste pentru a permite o
producţie de mare precizie şi pentru a evita uzura anormală a utilajelor.”
(Andre Citroen, conferinţă ţinută în 1929. Istoria Universală în texte, p. 228)
I. Timpul, spaţiul, personalitatea în baza surselor istorice
1. Identifică în baza sursele A şi B principalele probleme ale societăţii franceze
şi engleze în perioada interbelică.
2. Numeşte şi datează cîte trei evenimente referitoare la evoluţia politică a
societăţii engleze şi celei franceze.
3. Plasează, pe segmentul de axă cronologică, evenimentele indicate în itemul 2.
4. Desenează o hartă de contur a statelor la care se referă sursele A şi B şi indi-
că prin semne convenţionale principalele centre economice.
5. Formează perechi logice, unind prin săgeţi conţinutul coloanelor A și B.

Coloana A Coloana B
Guvern conservator Cîrdăşia de la München
Guvern laburist Arthur Neville Chamberlain
Politică de conciliere James Ramsay MacDonald
„Blocul celor de stînga” Politică de neutralizare a mişcărilor de eliberare
naţională
Guvernul Unităţii Naţionale Edouard Herriot
Guvernul Frontului Popular Raymond Poincare
Problema coloniilor Leon Blum

II. Noțiuni
6. Explică noţiunile: Blocul Naţional; Commonwealth.
7. Exprimă în trei propoziţii esenţa problemei irlandeze, utilizînd termenii de
mai sus.
8. Elucidează în trei propoziţii manifestările Marii depresiuni în Franţa.
III. Relații de cauzalitate
9. Indică două cauze și două consecințe ale evenimentului: Politica externă de
conciliere faţă de statele agresoare.

60
 IV. Eseu
10. Redactează un text coerent din 12-15 propoziţii la subiectul propus, ţinînd
cont de reperele propuse.
Politica externă a Marii Britanii în perioada interbelică

* Problemele reorganizării Imperiului colonial.

* Obiectivele urmărite de statul englez pe plan extern.
* Politica duplicitară faţă de agresori.
* Politica de conciliere.
* Poziţia Marii Britanii pe plan mondial în perioada înterbelică.

Varianta 2
Testul 2
Citeşte cu atenţie documentele şi răspunde la întrebări.
A. „1 . Noi cerem unirea tuturor germanilor într-o Germanie Mare, conform
cu dreptul popoarelor de a dispune de ele însele. 2. Noi cerem egalitatea de drep-
turi pentru poporul german faţă de alte naţiuni şi anularea Tratatelor de la Ver-
sailles şi de la Saint-Germain. 3. Noi pretindem pămînturi şi un spaţiu [colonii],
pentru a ne hrăni poporul şi a răspunde excedentului nostru de populaţie. Nu pot
fi cetăţeni decît fraţii de rasă. Nu pot fi fraţi de rasă decît aceia care sînt din sînge
german, fără deosebire de confesiune. Nici un evreu, deci, nu poate fi un frate de
rasă. [...] 5. Cine nu este cetăţean, nu poate trăi în Germania decît ca oaspete şi
trebuie să fie supus reglementărilor asupra străinilor.”
(Programul Partidului Naţional-Socialist, 1920)

B. „În decembrie 1929, dornic să accelereze procesul, Stalin anunţă „lichi-

darea clasei chiaburilor”. Acum, ţăranii nu mai au de ales decît între colhoz şi
„deschiaburire”. Or criteriile care-l definesc pe chiabur sînt flexibile: faptul că
cineva recurge la mîna de lucru plătită, refuză colectivizarea parcelei sale de
pămînt, chiar şi faptul că este credincios poate fi de ajuns pentru ca el să fie
desemnat „chiabur”.
În ianuarie 1930, o comisie a Biroului Politic condusă de Molotov organi-
zează colectivizarea – „pentru fiecare sat sînt fixate „cote de chiaburi” (curînd,
şi de simpatizanţi ai lor), iar o troikă formată din secretarul organizaţiei locale
de partid, un membru al sovietului (primăriei) şi un ofiţer GPU nu mai are alt-
ceva de făcut decît să întocmească listele cuprinzînd numele acestor nenorociţi.
„Chiaburii” sînt împărţiţi în trei categorii: unii sînt executaţi (cca 30 000) sau
închişi, iar familiile lor sînt deportate; alţii sînt doar deportaţi; ultimii, conside-
raţi „neduşmănoşi”, sînt afectaţi pe lîngă diferite şantiere din regiune. În total,
au fost „deschiaburite” un milion de cămine – aproximativ 4% din totalul explo-
ataţiilor agricole”.
(Courtois Stefane. Dicţionarul comunismului. Iaşi: Polirom, 2008. p. 164)
61
 I. Timpul, spaţiul, personalitatea în baza surselor istorice
1. Numeşte regimurile totalitare la care se referă sursele A şi B, şi statele în
care au fost instaurate.
2. Datează trei evenimente referitoare la evoluţia regimurilor totalitare
menționate în statele la care se referă documentele.
3. Plasează pe segmentul de axă cronologică evenimentele menționate în
itemul 2.
4. Prezintă prin trei argumente personalitatea lui Adolf Hitler.
5. Conturează graniţele Germaniei conform Tratatului de la Versailles. Ha-
şurează cu haşuri diferite teritoriile ocupate după venirea naziştilor la putere (în
anii 1933-1939).
6. Formează perechi logice, unind prin săgeţi conţinutul coloanelor A și B.
Coloana A Coloana B
Numirea lui A. Hitler în funcţia de cancelar 1 august 1934
Unificarea funcţiei de cancelar şi de 12 martie 1938
preşedinte a Germaniei
Anexarea Austriei (Anschluss) 30 ianuarie 1933
28 octombrie 1922 Direcţia generală a lagărelor
„Gulag” Marşul spre Roma

7. În baza surselor A şi B identifică trei caracteristici ale regimurilor totalitare.

II. Noțiuni
8. Formulează cîte un enunţ cu noţiunile subliniate în sursele A şi B, astfel
încît acestea să reflecte adevăruri istorice cu privire la regimurile totalitare.
III. Relații de cauzalitate
9. Indică două cauze și două consecințe ale evenimentului: Instaurarea regi-
mului fascist în Italia.
IV. Eseu
10. Elaborează un text coerent de 12-15 propoziţii la subiectul propus:
URSS în perioada interbelică – stat totalitar comunist
Repere:
1. Primul Război Mondial şi revoluţiile ruse.
2. Instaurarea regimului totalitar comunist în Rusia.
3. Constituirea URSS.
4. „Comunismul de război” şi NEP-ul.
5. Industrializarea şi colectivizarea forţată.
6. Represiunile, teroarea bolşevică.

62
 4. SUGESTII DE PROIECTE DE LECŢII*
Tipul lecţiei: de asimilare a cunoştinţelor
Timp: 45 de minute
Obiectivele operaţionale:
O1 - Să definească termenii: istorie contemporană; război mondial, criză
economică, regim politic, sistem politic cu ajutorul dicţionarului.
O2 - Să identifice problemele specifice perioadele istoriei universale contemporane,
utilizînd diverse surse.
O3 - Să argumenteze necesitatea studierii istoriei contemporane universale.
Tehnologii didactice:
Forme: lucru individual, prezentare Power Point, minifilm tematic
Metode: conversaţie, explicaţie, demonstraţie la hartă, analiză, problematizare
Mijloace de învăţămînt: proiector, computer, ecran, prezentare PPT, tablă, manuale,
axa cronologică, foi, fişe de lucru
Evaluarea:
Tipul evaluării: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistematică,
interogarea frontală, verificarea
Desfăşurarea activităţii
Nr. O
Secvenţele

d/o O Activitatea de predare/ Strategii Mijloace Evaluarea

lecţiei
Timp

învăţare didactice didactice

I. 5 Moment organizatoric.
min. Notarea absenţelor.
Pregătirea mijloacelor Conversa-
de învăţămînt. ţie
euristică Cretă,
Activitatea 1. tablă
Reactualizarea Lucru cu Evaluare
cunoştinţelor manualul caiet, frontală
necesare învăţării creion, prezentare
temei noi Discuţie riglă
Evocare

- Definiţi termenul de dirijată

istorie.
- Construiţi o axă
cronologică şi plasaţi
pe ea perioadele
istoriei universale.
- Caracterizaţi succint
fiecare epocă istorică
studiată.
- Explicaţi ce ar
studia în, opinia Dvs.,
istoria universală
contemporană.
* În proiectele de mai jos sugerăm tipuri de predare a lecțiilor.
63
II 15 Activitatea 2. Manual
min. Prezentarea temei şi
a obiectivelor propuse
(vezi Obiectivele) Harta
O1 politică a Interogare
Activitatea 3. Lucrul cu lumii, axa frontală
Terminologie specifică manualul cronolo-
perioadei studiate gică
Prezentare
O2 Definiți termenii: Discuţie Power
istorie contemporană; dirijată Point,
Realizarea sensului

război mondial, minifilm

criză economică, Lucru tematic
regim politic, sistem individual
politic cu ajutorul Planşa
dicţionarului. „Istoria
universală
Activitatea 4. contempo-
Evenimente și rană”
procese istorice,
specifice perioadei
contemporane
Identificați problemele
specifice perioadei
istoriei universale
contemporane,
utilizînd diverse surse.
III 5 O3 Activitatea 5. Scrierea Caiet, pix Verificare
min. Aprecierea critică liberă Prezentarea
și obiectivă a eseului
problemelor studiate
Sarcina 1:
Realizaţi un minieseu
(0,5 pag.) cu tema
„Istoria contemporană
Reflecţie

este istoria familiei

mele, a bunicilor şi
părinţilor mei”.

64
IV 2 Sarcina 2. Reamintiţi- Prezentare
min. vă şi prezentaţi me-
todele de lucru utili-
zate în anii precedenţi
şi/sau unele noi:
prezentarea orală, in-
Tema pentru acasă

terpretarea unui docu-

ment, metoda PRES,
comentarea hărţii,
aprecierea rolului unei
personalităţi, expli-
carea relaţiei de cau-
zalitate etc.

Sinteză. Democraţie şi totalitarism

Subcompetenţe:
– Explicarea semnificaţiei termenilor istorici, caracteristici epocii contem-
porane.
– Utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane.
– Comentarea cu ajutorul hărţilor istorice a schimbărilor survenite pe parcur-
sul istoriei contemporane.
– Identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane.
Obiective operaţionale:
• Să recunoască și să explice termenii democraţie, totalitarism în diverse
contexte de învățare.
• Să enumere caracteristicile regimurilor democratice şi celor totalitare, uti-
lizînd diverse surse.
• Să localizeze pe harta de contur statele lumii în care s-au instaurat regi-
muri politice democratice sau totalitare.
• Să demonstreze interdependenţa dintre crizele social-economice şi politi-
ce şi apariţia ideologiilor totalitare.
• Să exprime atitudini față de schimbările din societatea contemporană, ge-
nerate de activitatea unor personalități, utilizînd diverse surse.
Tipul lecţiei: de sinteză
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucru individual, frontal
Metode: metoda PRES, graficul T, lucrul individual, discuţia, comparaţia,
lectura textului, localizarea pe hartă, analiza textului istoric, jurnal reflexiv.
Mijloace: manualul Istoria românilor şi istoria universală, proiector, com-
puter, ecran, prezentare ppt, tablă, axa cronologică, foi, fişe de lucru.

65
 Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.

Desfăşurarea activităţii
Evocarea
5 minute
Moment organizatoric. Notarea absenţelor. Pregătirea mijloacelor de
învățămînt.
Activitatea 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare învăţării temei noi
(discuţie dirijată)
Sarcina 1. Explicaţi noţiunile: democraţie, autoritarism, totalitarism, origi-
nea şi semnificaţia lor.
Sarcina 2. Enumerați evenimente din istoria universală ce au marcat evoluţia
democraţiei, autoritarismului, totalitarismului.

Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor (prezentarea, ex-

plicarea)
Realizarea sensului
Activitatea 3. Prezentarea tipurilor de regimuri politice
Prezentare Power Point – 3 diapozitive cu imagini ale unor personalități, ca-
ricaturi, simboluri ce reflectă tipuri de regimuri politice; secvențe muzicale.
- Profesorul cere recunoașterea și comentarea acestora.
Activitatea 4. Localizare în spațiul istoric a statelor cu regimuri demo-
cratice și totalitare (lectura textului. Exercițiu de localizare pe harta de contur)
Sarcina 3. Identificaţi şi localizaţi pe hartă ţările în care au fost instaurate
regimuri democratice sau totalitare, conform textului din manual. Utilizați sem-
ne convenționale diverse pentru fiecare tip de regim politic localizat în spațiul
statelor. Alcătuiți legenda hărții.
- Se va utiliza harta de contur realizată ca temă pentru acasă – teritoriul
Japoniei, Chinei şi statului-marionetă Manchugo.
- Prezentarea discursului de 3 minute „Expansiunea Japoniei în Extremul
Orient”.
Activitatea 5. Cauzele instaurării regimurilor totalitare (metoda SI-
NELG, lucrul cu manualul și alte surse puse la dispoziția elevului după posibi-
litatea profesoului)
Sarcina 4. Identificaţi cauzele și contextul apariţiei regimurilor totalitare, uti-
lizînd textul din manual.
Sarcina 5. Menționați acţiunile prin care tezele unor partide politice s-au
impus în plan politic şi s-au transformat în regimuri.

66
 Activitatea 6. Trăsături specifice ale regimurilor politice democratice şi
totalitare (graficul T, lucrul individual, discuţia, comparaţia)
Sarcina 6. Scrie și comentează caracteristici specifice regimurilor politice
democratice și celor totalitare.
– Notițe în caiet şi la tablă.
Activitatea 7. Analiza documentului şi prezentarea trăsăturilor distincte şi
asemănătoare cu cele udentificate de Hanah Arendt (analiza textului istoric)
Sarcina 7. Identificaţi particularităţile regimurilor democratice în viziunea
lui Norberto Bobbio. Comparaţi viziunea acestuia cu viziunea lui Hanah Arendt,
conform documentului D.1.
Reflecţie
Activitatea 8. Regimuri politice vizavi de personalitatea umană în soci-
etatea contemporană (jurnal reflexiv)
Sarcina 8. Descrie rolul și poziția personalității umane în statele cu regim
democratic și în cele cu regim totalitar.

Tema pentru acasă

Identificaţi 2-3 studii referitoare la regimurile totalitare şi prezentaţi ideile

principale ale autorilor (de ex., Stefan Courtois. Cartea Neagră a comunismului;
Raportul Tismăneanu, Raportul comisiei pentru condamnarea regimului totali-
tar comunist din Republica Moldova).
Extindere
Argumentarea necesităţii condamnării crimelor regimurilor totalitare
(metoda PRES)
Sarcina 9. Argumentaţi necesitatea condamnării regimurilor totalitare de
dreapta şi de stînga şi a crimelor acestora.

 Viaţa politică în România interbelică

Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;
– comentarea cu ajutorul hărţilor istorice a schimbărilor survenite pe parcur-
sul istoriei contemporane.

67
 Obiective operaţionale:
• Să ordoneze evenimentele în timp și spațiu studiat conform datelor din
diverse surse istorice.
• Să distingă caracteristicile activității partidelor politice românești con-
form surselor studiate.
• Să reprezinte grafic organizarea politică şi administrativă a României în
timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, utilizînd textul din manual.
• Să determine 2 cauze şi 2 consecinţe ale instaurării monarhiei autoritare
în România, utilizînd diverse surse.

Tipul lecţiei: de formare a priceperilor și deprinderilor

Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual
Metode: lucrul în echipă, diagrama Venn, graficul T, identificarea ideilor în
text (ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat).
Mijloace: proiector, computer, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică,
foi, fişe de lucru.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.

Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Moment organizatoric. Notarea absenţelor. Pregătirea mijloacelor de
învățământ.

Activitatea 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare învăţării temei noi

(discuţia dirijată)
- Enumeraţi principalele evenimente din cadrul Marii Uniri din 1918.
- Apreciaţi importanţa prevederilor Tratatului de la Paris pentru România.
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor (prezentarea, expli-
carea)
Realizarea sensului
Activitatea 3. Organizarea politică şi administrativă a României Mari
(,,Știu; Vreau să ştiu; Am învăţat”)
Etapa ,,Ştiu”:
Sarcina 1. Notaţi cele cunoscute la subiectul propus.
Conversație catehetică:
- Ce teritorii româneşti s-au unit cu România în anul 1918, constituind Ro-
mânia Mare?

68
 - Care era organizarea administrativă a acestor teritorii? Dar a României?
- Ce formă de guvernare exista în România după 1918? Ce constituţie era
încă în vigioare?
- Cine era conducătorul statului român după unire?
Se transcriu cunoştinţele în rubrica ,,Știu”.
Etapa ,,Vreau să ştiu”:
Sarcina 2. Formulaţi întrebări la care doriţi să găsiţi răspuns.
Elevii, cu ajutorul profesorului, formulează întrebări la tema la care doresc
să afle răspunsul, sau dispun de cunoştinţe de care nu sînt siguri; întrebări de
genul:
- Ce regim politic funcţiona în România interbelică?
- Ce atribuţii aveau puterile în stat?
Întrebările care se referă nemijlocit la tema studiată se transcriu în rubrica
,,Vreau să ştiu”.
Etapa ,,Am învăţat”:
Sarcina 3. Studiaţi primele două subteme şi notaţi cunoştinţele noi pe care
le-aţi obţinut.
- Elevii studiază fragmentul de text, se gîndesc la ceea ce au ştiut şi pot
completa rubrica.
- Meditează asupra întrebărilor pe care şi le-au pus, dacă au obţinut răspun-
suri sau nu.
- Notează în rubrica “Am învăţat” ceea ce au învăţat nou.

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Activitatea 4. Viața politică în România interbelică (lucrul în echipă,

diagrama Venn, graficul T, identificarea ideilor în text)
- Fiecare dintre cele 4 grupuri primeşte fișe cu instrucțiuni. Profesorul va ex-
plica fiecărui grup modalitatea de realizare a sarcinii. Elevii vor rezolva sarcinile
în grup, pe postere, pe care după finisarea lor le vor prezenta în faţa clasei.
Grupul 1. Enumerați caracteristici specifice activității partidelor politice
românești, conform textului din manual. Apreciaţi activitatea acestora.
Grupul 2. Identificaţi cîte două cauze şi două consecinţe ale evenimentului
în baza subtemelor „De la monarhie constituţională la monarhie autoritară” şi
„Regimul de autoritate monarhică 1938-1940”:

69
 CAUZE EVENIMENT CONSECINŢE

1) 1
2) Instaurarea 2)
monarhiei autoritare
în România

Grupul 3. Elaboraţi o schema a organizării politice şi administrative a Ro-

mâniei în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, conform Constituţiei din
anul 1938 (schema să cuprindă instituţiile statului, atribuţiile regelui, situaţia
partidelor politice, regimul politic, organizarea administrativă).
Grupul 4. Comparaţi prevedrerile Constituţiei României din 1923 cu ale celei
din 1938 în baza documentelor D.1. şi D.2. din manual, precum şi a materialului
din temă, utilizînd metode grafice la alegere (diagrama Venn, graficul T).
Prezentarea posterelor.
Reflecţie
Activitatea 5. Fixarea cunoştinţelor
Sarcina 4. Alcătuiţi un text ce ar reflecta „Viaţa politică în România interbe-
lică în baza cunoştinţelor acumulate”, timp de 5 minute .
Extindere
Sarcina 5. Comparaţi formele de guvernare şi regimurile politice din Româ-
nia interbelică şi din România contemporană (1989-2012).
Tema pentru acasă
- Rezolvaţi itemii din rubrica „Activităţi de învăţare şi evaluare”.
- Apreciaţi rolul istoric al personalităţii lui I. Brătianu prin trei argumente.
 Evoluţia social-economică a României în perioada interbelică
Proiect didactic
Timp: 90 de minute
Subcompetenţe:
– explicarea semnificaţiei termenilor istorici caracteristici epocii contem-
porane;
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;
– comentarea cu ajutorul hărţilor istorice a schimbărilor survenite pe parcur-
sul istoriei contemporane.

70
 Obiective operaţionale:
• Să explice noţiunile: reformă, convertibilitate, balanţă comercială cu aju-
torul textului din manual și a dicționarului.
• Să enumere prevederile doctrinelor politice cu privire la calea de dezvolta-
re a României, utilizînd diverse surse de informare.
• Să demonstreze sub formă grafică aspectele specifice ale evoluției societății
românești în perioada interbelică, utilizînd diverse surse.
• Să aprecieze ritmul de creştere economică şi impactul crizei economice
asupra României, utilizînd diverse surse istorice.
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual, lucrul în echipă
Metode: discuţia dirijată, prezentarea, metoda SINELG, problematizarea,
argumentarea, miniprelegerea, analiza documentului, jocul de rol, dezbaterea
Mijloace: manualul Istoria românilor şi universală (tema 2), proiector, com-
puter, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică, foi, fişe de lucru.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.
Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Moment organizatoric. Notarea absenţelor. Pregătirea mijloacelor de
învățămînt. (Discuţia dirijată, prezentarea).
Activitatea 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare învăţării temei noi
(discuţia dirijată)
– Numiţi provinciile unite cu România în anul 1918.
– Descrieţi regimul politic instituit prin Constituţia din 1923.
– Numiţi particularităţile regimului politic instaurat prin Constituţia din
1938.
– Analizaţi evoluţia şi locul monarhiei în viaţa politică din România inter-
belică.
– Apreciaţi activitatea principalelor partide politice şi a liderilor lor în Ro-
mânia interbelică.
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor
Realizarea sensului
Activitatea 3. Explicarea noţiunilor istorice (metoda SINELG)
Sarcina 1. Explicaţi termenii istorici din vocabular, conform pașilor aplica-
tivi ai metodei SINELG.
Activitatea 4. Componenţa etnică a populaţiei conform datelor statistice
(analiza datelor statistice, izvoarelor istorice)

71
 Sarcina 2. Elaboraţi, în baza surselor şi datelor statistice din temă, cîte o dia-
gramă cu următoarele aspecte:
– Dinamica numărului populaţiei în 1920-1940, (Diagramă în coloane)
– Componenţa naţională a populaţiei conform recensămîntului din 1930. (Di-
agramă circulară)
Activitatea 5. Calea de dezvoltare a României interbelice (jocul de rol +
dezbatere, lucrul în echipă)
Sarcina 3. Prezentaţi şi argumentaţi din punctul de vedere al doctrinelor neolibe-
rale şi ţărăniste calea pe care trebuia să o aleagă România în dezvoltarea economică.
Etapele dezbaterii:
– elevi vor fi împărţiţi în două ,,tabere” – PNL şi PNŢ;
– afirmatorii vor căuta argumente în favoarea doctrinei;
– interogatorii vor formula întrebări incomode echipei adversare.
Fiecare argument sau întrebare reuşită la care adversarii nu au putut răspunde
se punctează cu cîte 1 leu românesc, emis în perioada interbelică, printat sau
desenat de elevi.
1. Un elev prezintă doctrina „prin noi înşine”.
2. Un elev prezintă politica ,,porţilor deschise”.
3. Afirmatorii aduc cîte 3-4 argumente.
4. Interogatorii pun cîte 2 întrebări (le scriu pe foaie, le citesc şi le oferă spre
a se răspunde).
5. Echipele se consultă şi răspund.
Fişa 1. Curente şi idei privind calea de dezvoltare a României
Neoliberalismul Ţărănismul sau agrarianismul
PNL PNŢ
Curentul „prin noi înşine” Politica „porţilor deschise”
Mihail Manoilescu, Ştefan Zeletin, Constantin Stere, Virgil Madgearu,
Vintilă Brătianu, I. Gh. Duca Gheorghe Zane, Ion Mihalache
Politica „prin noi înşine” viza asig-
 Politica „porţilor deschise” reprezenta

urarea independenţei economice a interesele grupărilor conservatoare şi
României, modernizarea structurilor ale agricultorilor.
sale prin creşterea intervenţiei statului Considera că România este tradiţional

în viaţa economică. o ţară agrară şi trebuie să se concent-
Nu prevedea interzicerea capitalu-
 reze spre a dezvolta această ramură a
lui străin, dar reprezenta interesele economiei.
burgheziei mici şi mijlocii de a dez- Ţara nu dispune de capitaluri sufi-

volta industria cu forţele proprii şi a ciente, de aceea în industrie trebuie să
promova o politică independentă în fie deschis accesul liber capitalului
interiorul ţării. străin.
Considerau că în economie trebuie
 Ţărănimea, deoarece este majoritară,

să fie investite capitalurile interne, să trebuie să joace un rol important în
dezvolte economia cu forţele proprii. viaţa politică şi economică.
Ţărăniştii optau pentru calea extensivă

de dezvoltare.

72
 Activitatea 6. Necesitatea şi consecinţele reformei agrare (analiza docu-
mentului, problematizarea)
Sarcina 4. Identificaţi în temă şi în tabelul „Reforma agrară” necesitatea şi
consecinţele acesteia, completînd tabelul de pe fişă şi în caiet.
Fişa 2
Necesitatea şi Reforma agrară legiferată în 1921 Importanţa,
cauzele urmările
   Au fost expropriate aproximativ 66,1% din  
totalul moşiilor de peste 100 ha.
 1,4 mil. de familii au primit 3,7 mil. ha de
teren arabil, la care se adăugau 2,7 mil. ha
reprezentînd izlazurile comunale.
 Proprietatea mică deţinea marea majoritate
a suprafeţei ţării, circa 73,7%.

Activitatea 7. Studiu de caz: Evoluţia industriei şi comerţului extern al

României interbelice (miniprelegerea, problematizarea)
– Miniprelegerea profesorului cu privire la dezvoltarea industriei, formulea-
ză problema.
Sarcina 5. Apreciaţi evoluția industriei şi a comerţului extern al României in-
terbelice conform datelor statistice: a) ritmul de creştere economică; b) impactul
crizei economice asupra României.
Reflecţie
Activitatea 8. Dezvoltarea economică a României în perioada interbelică
(discuţie dirijată)
– Profesorul sau, la dorinţă, cîte un elev poate prezenta cîte o perioadă.
Fişa 3. Tabelul 2. Principalele caracteristici ale evoluţiei economiei româneşti
în perioada interbelică

1918-1928 1929-1933 1934-1940

Caracteristici Caracteristici Caracteristici
Refacere şi accelerare Criză economică Progres economic

73
- Refacerea economică
după război
- Valorificarea capacităţilor
umane şi materiale la nivelul
întregii ţări
- Modernizarea şi tehnolo-
gizarea întreprinderilor
- În 1919 întreaga producţie
a ţării se estima la 20-25 %
din nivelul antebelic
Priorităţi
- Legi economice şi ad-
ministrative
- Reforma agrară
- O nouă lege electorală
- O nouă constituţie
- Începută pe plan
internaţional de marele crah
de la Bursa din New York
- Pe plan intern:
a) Sute de întreprinderi au
falimentat
b) Salariaţilor li se impun
curbele de sacrificiu
c) Au loc greve şi
manifestaţii
Urmări
- Scăderea forţei eco-
nomice a ţării;
- Împrumuturi externe care
au condus la presiunea capi-
talului străin asupra econo-
miei româneşti;
- Creşterea preţurilor în ra-
port cu puterea de cumpărare
a populaţiei
- Redresarea monedei
naţionale
- Comenzi de stat
- Reluarea schim-
burilor economice
- Sporirea producţiei
industriale cu aproxi-
mativ 22%, datorită
investiţiilor în ramurile
de vîrf.
Constatări
- În anul 1938,
România atinge punctul
maxim al dezvoltării
sale economice
- Creşte numărul
partenerilor în procesul
schimbului de mărfuri

Extindere
Activitatea 9. Doctrine economice românești
Sarcina 6. Apreciaţi gradul de aplicabilitate a doctrinelor „Prin noi înşine” şi
politica ,,porţilor deschise” în prezent în Republica Moldova.

Tema pentru acasă

– Realizaţi un text de 10-12 propoziţii la tema „Viaţa socială în România
interbelică”.
– Îndepliniți sarcinile din „Activităţi de învăţare şi evaluare”.

* Fişele pot fi plasate pe diapoziteve în aplicaţia Microsoft Power Point şi

proiectate pe ecran, ceea ce va fi mai efectiv şi va economisi din timpul lecţiei.

 Specificul dezvoltării Basarabiei în cadrul României interbelice

Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;

74
 – comentarea cu ajutorul hărţilor istorice a schimbărilor survenite pe parcur-
sul istoriei contemporane.
Obiective operaţionale:
• să identifice caracteristicile specifice evoluției economice a Basarabiei în
contextul României Mari, utilizînd textul din manual;
• să enumere problemele cu care se confrunta societatea basarabeană după
unificarea cu patria-mamă, în baza documentelor de epocă;
• să evidențieze conform surselor istorice gradul de participare a românilor
basarabeni la viața politică a României interbelice;
• să aprecieze rolul personalităților istorice în edificarea noului stat româ-
nesc în perioada interbelică, conform datelor documentare.
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual
Metode: jocul didactic ,,Adevărat sau fals”, conversaţia euristică, studiul in-
dividual, reportajul, graficul T.
Mijloace: manualul Istoria românilor şi universală (tema 2), proiector, com-
puter, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică, foi, fişe de lucru.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.

Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Activitatea 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare învăţării temei noi

Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor

Realizarea sensului
Activitatea 3. Participarea basarabenilor în viaţa politică a României
Elevii vor elabora, în baza subtemei “Participarea basarabenilor în viaţa po-
litică a României”, un reportaj, vor propune propriile titluri.
Varianta I
Elaboraţi un reportaj „Participarea basarabenilor în viaţa politică a Români-
ei” în baza textului din manual, conform algoritmului:
– Activitatea partidelor politice în Basarabia
– Integrarea politicienilor din Basarabia în viaţa politică din România
– Participarea cetăţenilor din Basarabia la vot, atitudinea faţă de liderii politici
– Principalele probleme cu care se confrunta populaţia.

75
 Varianta II
Elaboraţi un reportaj despre un caz concret de participare a românilor basa-
rabeni sau a unui reprezentant al minorităţilor naţionale din Basarabia la viaţa
politică a României, în baza materialului din temă (caz dintr-o comunitate).
Activitatea 4. Particularităţile reformei agrare din Basarabia (graficul T)
Elevii vor desena „graficul T” în caiet şi vor compara realizarea reformei
agrare.
Sarcina 1. Compară realizarea reformei agrare în Basarabia cu cea din alte
regiuni ale României interbelice în baza documentului D.1 şi subtemei „Refor-
ma agrară”:

Reforma agrară în România Specificul reformei agrare în Basarabia

Activitatea 5. Participarea minorităţilor naţionale din Basarabia la rea-

lizarea reformei agrare (studiul individual)
Sarcina 2. Determinați în baza informaţiei de pe fişa 1 gradul de participare a
minorităţilor naţionale la realizarea reformei agrare din Basarabia.
Sarcina 3. Apreciaţi caracterul distribuirii terenurilor agricole.

Fişa 1. Distribuirea terenurilor în cadrul reformei agrare din Basarabia

Ţăranilor români – 228.982 (70%) li s-a atribuit suprafaţa de 719.250 (68%)
ha, sau cîte 3,1 ha de familie; 43.318 (13%) de ţărani ruşi au fost împroprietăriţi
cu 151.309 (14%) ha, sau cîte 3,5 ha de familie; 27.174 (8%) ţărani ucraineni au
primit în posesiune 67.568 (6,4%) ha, sau cîte 2,5 ha de familie; 12.817 (3,9%)
ţărani bulgari au obţinut 46.425 (4,3%) ha, sau cîte 3,6 ha de familie; 6.377
(1,9%) agricultori germani au fost împroprietăriţi cu 32.489 (3%) ha, sau cîte
5,09 ha de familie; 4.342 (1,3%) cetăţeni de origine evreiască au dobîndit 16.603
(1,5%) ha, sau cîte 3,8 ha de familie; 4.105 (1,2%) ţărani găgăuzi au fost împro-
prietăriţi cu 16.506 (1,5%) ha, sau cîte 4 ha de familie.
Activitatea 6. Nivelul de dezvoltare a sectoarelor agrar şi industrial în
Basarabia
Sarcina 4. Prezentați grafic informația ce ar reflecta:
a) dezvoltarea agriculturii în Basarabia,
b) dezvoltarea industriei şi a altor ramuri economice în Basarabia.
Schemele trebuie să conţină ramuri agricole, industriale, să reflecte nivelul
de dezvoltare, rezultate, denumiri etc. La prezentarea schemelor se va aprecia

76
expunerea logică, cronologică a nivelului de dezvoltare, a problemelor existente
în economia Basarabiei.
Activitatea 7. Structura socială și componența etnică a Basarabiei (con-
versaţie euristică)
Sarcina 5. În baza tabelelor 1 şi 2 şi a informaţiilor din temă, apreciaţi situaţia
demografică, structura socială şi naţională a populaţiei din Basarabia.
– Profesorul adresează întrebări sugestive, astfel ca elevii să formuleze răs-
punsuri corecte cu privire la situaţia demografică şi cea socială.
– Sarcina poate fi îndeplinită şi alcătuind un text de 7-8 propoziţii în baza
datelor statistice şi informaţiilor din temă.
Activitatea 8. Rolul personalităţii în istorie
Sarcina 6. Apreciaţi prin cinci argumente rolul istoric al personalităţii lui
Pantelimon Halippa, în baza „Agendei biografie” din temă.
Reflecţie
Activitatea 9. Fixarea cunoştinţelor (jocul didactic ,,Adevărat sau fals”)
Etapa 1. Sarcina 7. Elaboraţi cîte 2 enunţuri adevărate şi 2 false în baza temei.
Etapa 2. Cîte un elev prezintă enunţurile, ceilalţi elevi răspund. Profesorul
dirijează procesul jocului, corectează la necesitate.
Tema pentru acasă
- Rezolvaţi itemii din „Activităţi de învăţare şi evaluare”.
- Elaborați un text de 8-10 propoziţii la tema: „Dezvoltarea economiei Ba-
sarabiei în perioada interbelică”.
 RASSM (1924-1940) şi politica expansionistă a URSS
Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane.
Obiective operaţionale:
• Să identifice etapele constituirii RASSM conform surselor documentare și
textului din manual.
• Să determine obiectivele URSS urmărite prin crearea RASSM, în baza
surselor documentare.
• Să determine specificul regimului totalitar al statului sovietic în Transnis-
tria , utilizînd surse documentare de epocă.
• Să aprecieze impactul regimului totalitar sovietic asupra populaţiei din
Transnistria, conform textului din manual.
77
 • Să aprecieze consecinţele politicii culturale şi naţionale ale statului so-
vietic asupra populaţiei, inclusiv din Republica Moldova, utilizînd surse
documentare, publicistice.
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual
Metode: miniprelegerea, analiza documentului, comparaţia, lucrul în grup,
aprecierea, ,,ciorchinele”, identificarea ideilor în text
Mijloace: manualul Istoria românilor şi istoria universală (tema 2), proiec-
tor, computer, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică, foi, fişe de lucru.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.
Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Activitatea 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare învăţării temei noi
(conversaţia euristică)
Profesorul formulează un şir de sarcini/întrebări cu privire la instaurarea pu-
terii sovietice în Rusia:
– Explicaţi în ce mod bolşevicii au preluat puterea în Rusia.
– Numiţi scopurile noului regim politic instaurat.
– Determinaţi consecinţele Primului Război Mondial şi a Revoluţiei bolşevi-
ce asupra teritoriilor din stînga Nistrului.
– Care a fost atitudinea statului sovietic faţă de unirea Basarabiei cu România?
– Etc.
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor
Realizarea sensului
Activitatea 3. Situaţia din Rusia după instaurarea puterii sovietice
Profesorul face o miniprelegere cu privire la instaurarea puterii sovietice în
Rusia, la regimul politic, războiul civil, situaţia din Transnistria.
Activitatea 4. Etapele de constituire a RASSM (lucrul individual, identi-
ficarea ideilor în text)
Sarcina 1. Identificați etapele de constituire a RASSM în baza „reperelor
cronologice” ale subtemei „Formarea RASSM”. Completați tabelul. Descrieţi
specificul fiecărei etape.

78
 Etapa Evenimentele

Activitatea 5. Obiectivele URSS urmărite prin crearea Republicii Auto-

nome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (analiza documentului)
Sarcina 2. Determinați obiectivele urmărite de URSS prin crearea RASSM
în baza documentului D.1. Memoriu cu privire la necesitatea creării Republicii
Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti.
Elevii studiază documentul, notează obiectivele în caiet.
– Se organizează o discuţie pe marginea documentului şi a obiectivelor de-
terminate.
– Profesorul, împreună cu elevii, explică obiectivele.
Activitatea 6. Politica totalitară a statului sovietic în Transnistria şi în
restul URSS (tabel conceptual)
Sarcina 3. Precizați specificul politicii totalitare a statului sovietic în Trans-
nistria. Comparaţi politicile totalitare din URSS şi RASSM. Apreciaţi consecin-
ţele acestora asupra Transnistriei.

Politica totalitară În URSS În RASSM Consecinţe

Industrializarea
Colectivizarea forţată
Represiunile şi teroarea
bolşevică

Activitatea 7. Impactul regimului totalitar asupra populaţiei (lucru în

grup, analiza documentului)
Sarcina 4. Elaboraţi o schemă a regimului politic din RASSM şi a politicilor
promovate, în baza materialului din temă.
Sarcina 5. Identificaţi cîte două cauze şi două consecinţe ale formării RASSM.
Sarcina 6. Identificaţi cîte două cauze şi două consecinţe ale foametei din
Transnistria din anii 1932-1933.
Sarcina 7. În baza documentului D.2. „Memoriul românilor transnistreni în-
aintat Ligii Naţiunilor” elaboraţi o schemă care să conţină caracteristicile regi-
mului totalitar, ale politicii şi regimului sovietelor din RASSM.
Activitatea 8. Impactul regimului totalitar asupra populaţiei (analiza do-
cumentului, aprecierea)

79
 Sarcina 8. Aduceți, în baza documentului D.3., 3-5 aprecieri despre im-
pactul regimului totalitar, al represiunilor asupra populaţiei din RASSM.
Reflecţie
Activitatea 9. Fixarea cunoştinţelor: Caracteristicile regimului totali-
tar din RASSM (,,ciorchinele”)
Etape:
– Se scrie un cuvînt sau o propoziţie-nucleu în mijlocul tablei sau a paginii
de caiet (de ex., RASSM).
– Elevii scriu sintagme în legătură cu tema (de ex., regim totalitar, represi-
une, colectivizare etc.).
– Se leagă cuvintele sau ideile propuse de cuvîntul, sintagma sau propozi-
ţia-nucleu, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidenţi-
ază conexiunile dintre idei.
– Se scriu toate ideile care le vin elevilor în minte pînă la expirmarea tim-
pului rezervat, fără a limita numărul ideilor sau fluxul legăturilor dintre ele.
Extindere
Activitatea 10. Consecinţele politicii culturale
Sarcina 9. În baza sursei D.4. din temă, determinaţi 3-5 caracteristici ale
politicii culturale promovate de statul sovietic în RASSM.
Sarcina 10. Apreciaţi consecinţele politicii culturale şi naţionale a statului
sovietic asupra populaţiei, inclusiv din Republica Moldova, în prezent.
Tema pentru acasă
– Rezolvaţi itemii din „Activităţi de învăţare şi evaluare”.
– Elaborați un text coerent din 12-15 propoziţii la subiectul propus:
Societatea RASSM în anii 1924-1940: realizări, contradicţii, probleme
Repere:
• Politica de „export al revoluţiei” – extindere a comunismului în lume,
promovată de PC(b) din URSS.
• Obiectivele urmărite de statul sovietic în Europa de Sud-Est.
• Formarea RASSM: rolul noii entităţi statale în realizarea politicii sovie-
tice externe.
• Evoluţia social-economică: industrializarea, colectivizarea, foametea.
• Politica culturală.
• Represiunile politice.

80
  Evaluare
Unitatea de învăţare: România şi Transnistria în perioada interbelică
Tipul lecţiei: de evaluare
Tipul evaluării: evaluare sumativă
Timpul rezervat evaluării: 45 de minute
Competenţe vizate spre evaluare:
– Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
– Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric.
– Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice.
– Determinarea relaţiilor de cauzalitate şi schimbare în istorie.
– Aprecierea critică şi obiectivă a situaţiilor, faptelor şi proceselor istorice.
– Manifestarea atitudinii faţă de impactul evenimentelor istorice asupra so-
cietăţii.
– Formarea comportamentelor democratice şi valorilor general-umane.
Obiective de evaluare:
• Să construiască axe cronologice şi să plaseze evenimentele istorice în timp
şi spaţiu.
• Să localizeze pe hartă spaţiul istoric în evoluţie pe diferite durate de timp.
• Să definească şi să utilizeze corect noţiunile istorice.
• Să interpreteze/argumenteze relaţiile de tip cauză – efect, prezentîndu-le
într-o consecutivitate logică.
• Să asocieze personalităţile istorice cu evenimente caracteristice.
• Să deducă în baza surselor istorice studiate particularul şi generalul în ca-
drul unor evenimente/procese istorice.
• Să elaboreze un eseu la tema: Impactul reformelor social-economice asu-
pra consolidării statului român (1918-1940).

Evaluare
Citeşte cu atenţie documentele şi răspunde la întrebări.
A. „Art. 33. Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate
exercita decît numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în
Constituţiunea de faţă. Art. 34. Puterea legislativă se exercită colectiv de că-
tre rege şi reprezentaţiunea naţională. Reprezentaţiunea naţională se împarte în
două adunări: Senatul şi Adunarea Deputaţilor. Orice lege cere învoirea a cîtor
trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii rega-
le decât după ce se va fi discutat şi votat liber de majoritatea ambelor adunări”.
(Constituţia din anul 1923)
B. „Art. 30. Regele este capul statului. Art. 31. Puterea legislativă se exercită
de rege prin reprezentaţiunea naţională, care se împarte în două adunări: Senatul
şi Adunarea Deputaţilor. Regele sancţionează şi promulgă legile. Înainte de a i

81
se da sancţiunea regală, legea nu e valabilă. Regele poate refuza sancţiunea. [...]
Iniţiativa legilor este dată regelui. Fiecare din cele două adunări poate propune
din iniţiativă proprie numai legi în interesul obştesc al statului.”
(Constituţia din anul 1938)
C. ,,Înfiinţarea RASSM în 1924 a servit două ţeluri importante în noua politi-
că a Uniunii Sovietice. În primul rînd, noua republică facilita pătrunderea propa-
gandei sovietice în regatul României, netezind astfel drumul revoluţiei socialiste
româneşti. În al doilea rînd, a menţinut problema Basarabiei în centrul politicii
internaţionale - ca un spin în coasta diplomaţilor români la Liga Naţiunilor. Însă
originile acestui efort de a construi o identitate moldovenească distinctă nu erau
doar rezultatul necesităţilor politicii externe sovietice.
Construirea unei naţiuni în RASSM nu a apărut doar ca rezultat al expansi-
onismului sovietic, ci mai mult ca rezultat al combinaţiei dintre ţelurile politicii
externe centrale, formele de identitate existente şi acţiunile aflate pe agenda
elitelor politice şi culturale din interiorul republicii autonome însăşi. Arhitecţii
culturii sovietice erau perfect conştienţi de importanţa politică a ceea ce avea să
primească numele de „moldovenizare”, dar ei nu erau doar simpli executanţi ai
politicii sovietice elaborate la centru. Disputele profesionale dintre lingvişti şi
istorici, precum şi credinţa autentică a multora că ajută la eliberarea moldoveni-
lor de opresiunea regimului burghezo-moşieresc de la Bucureşti au jucat un rol
important în ideologia diferenţelor naţionale din anii 1920”.
(King Charles. Moldovenii, p. 62)

I. Timpul, spaţiul, personalitatea în baza surselor istorice

1. Numeşte regii României din timpul adoptării documentelor din sursele A şi B.
2. Numeşte şi datează trei evenimente referitoare la evoluţia regimului politic
din statele la care se referă sursele A, B, C.
3. Plasează, pe segmentul de axă cronologică, evenimentele indicate în itemul 2.
4. Desenează o hartă de contur a spaţiului românesc şi indică hotarele teritoriu-
lui la care se referă sursa C, centrele administrative şi economice.
5. Formează perechi logice, unind prin săgeţi conţinutul coloanelor A și B.
Coloana A Coloana B
Încoronat la Alba-Iulia, 1922 Constantin Stere
Partidul Ţărănesc-Democrat Carol II
Partidul Naţional Ţărănesc I. Brătianu
Partidul Naţional Liberal Iuliu Maniu
Monarhie autoritară Ferdinand I
Sesiunea a III-a a Comitetului Executiv Central 1932-1933
din Ucraina
Foametea din RASSM 12 octombrie 1924, constituirea
RASSM
Memoriu cu privire la necesitatea creării A. Stroev
RASSM

82
 6. Numeşte personalitatea şi apreciază rolul fiecărei personalităţi prezentate
mai jos prin trei argumente.

II. Noțiuni
7. a) Explică noţiunile: monarhie constituţională; monarhie autoritară; repu-
blică sovietică.
b) Identifică în sursa A caracteristicile specifice statelor democratice.
8. Determină în baza sursei B obiectivele urmărite de statul sovietic prin cre-
area RASSM.
III. Relații de cauzalitate
9. Indică două cauze și două consecințe ale evenimentului: Instaurarea mo-
narhiei autoritare în România.
IV. Eseu
10. Elaborează un text coerent de 12-15 propoziţii la subiectul propus:
Impactul reformelor social-economice asupra consolidării statului român
(1918-1940)
* Situaţia demografică, social-economică a populaţiei după Unire
* Necesitatea reformelor
* Reforme şi rezultate
* Influenţa Marii depresiuni
* Nivelul dezvoltării economiei româneşti către anii 1938-1939
 Relaţiile internaţionale în perioada interbelică
Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;
– comentarea schimbărilor survenite pe parcursul istoriei contemporane cu
ajutorul hărţilor istorice.
83
 Obiective operaţionale:
• Să identifice principalele probleme apărute în relaţiile internaţionale in-
terbelice, conform textului din manual și hărții.
• Să determine direcțiile politicii externe a Germaniei, conform surselor
istorice.
• Să prezinte 2-3 argumente cu referință la acutizarea relațiilor internaţio-
nale în anii ʼ30 ai secolului al XX-lea.
• Să estimeze rolul unor personalităţi marcante în evoluția relațiilor
internaționale: A. Briand, F. Kellogg.
Tipul lecţiei: de formare a priceperilor și deprinderilor
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual, prezentare Power Point
Metode: conversaţia, explicaţia, comparaţia, expunerea, analiza, problemati-
zarea, argumentarea, miniprelegerea, discuţia dirijată, dezbaterea.
Mijloace: proiector, computer, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică,
foi, fişe de lucru.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.
Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Moment organizatoric. Notarea absenţelor. Pregătirea mijloacelor de învățămînt
(băncile sînt plasate în ,,masă rotundă”, se improvizează o conferinţă).
Activitatea 1. Captarea atenţiei (discuţia dirijată)
Sarcina 1. Explicaţi raportul dintre noţiunile: stat, pace, diplomaţie, război.
Sarcina 2: Comentați expresiile:
– „Dacă vrei pace, pregăteşte-te pentru război” (Vegetius).
– ,,Pacea e capodopera raţiunii” (J. Muler).
– ,,Diplomaţie: arta de a mînui un arici, fără a-i deranja acele”.
– ,,Diplomaţia este arta minciunii”.
– „Anglia nu are aliaţi sau duşmani veşnici, permanente şi veşnice sînt inte-
resele ei” (Palmerston).
Activitatea 2. Reactualizarea cunoştinţelor necesare învăţării temei noi
(prezentarea, explicarea, analiza)
Sarcina 3. Numiţi statele cu care au fost semnate tratatele şi ce prevederi speciale
aveau: Tratatul de la Versailles; Tratatul de la Saint Germain; Tratatul de la Trianon;
Tratatul de la Neuilly sur Seine; Tratatul de la Sevres; Tratatul de la Paris.
Sarcina 4. Explicaţi semnificaţia caricaturii din fişa 1.
Sarcina 5. Analizaţi Scopurile SUA, Marii Britanii şi Franţei la Conferinţa de
pace de la Paris în baza schemei din fişa 2 (analiză, comparaţie).
84
 Activitatea 3. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor
Realizarea sensului
Activitatea 4. Conferinţa: problemele relaţiilor internaţionale interbeli-
ce (interviul, jocul de rol)
Fiecare elev primeşte cîte o fişă, o întrebare la care trebuie să răspundă sau o
propoziţie cu spaţii libere.
Sarcina 6. Completaţi spaţiile libere în conformitate cu fişa 3, astfel ca răspun-
sul să reflecte evoluţia relaţiilor internaţionale în anii ʼ20 ai sec. XX şi problemele
principale.
Activitatea 4. Vizionarea filmului „Semnarea pactului Briand Kellogg”
(demonstrarea)
– Filme cu privire la desfăşurarea conferinţei şi semnarea pactului pot fi uşor
găsite, tastînd cuvintele-cheie în motoarele de căutare.
Discuții pe marginea filmului.
Activitatea 5. Conferinţa de presă (interviul, jocul de rol)
- Doi elevi se prezintă jucînd rolul diplomaţilor Aristide Briand, Frank Kel-
logg (cu ajutorul informaţiilor din agenda biografică din temă).
Se citeşte documentul D.1.: Pactul Briand-Kellogg, se semnează şi se face
schimb de documente.
Sarcina 7. Formulaţi şi adresaţi întrebări diplomaţilor invitaţi, în baza docu-
mentului şi conţinutului temei despre document, jucînd rolul de jurnalişti.
Elevii pun întrebări pe marginea documentului semnat şi prezentat.
Activitatea 6. Rolul personalităţii în istorie (identificarea ideilor în text)
Sarcina 8. În baza agendelor biografice, apreciaţi rolul personalităţilor Aristi-
de Briand şi Frank Kellogg prin cîte trei argumente.
Activitatea 7. Acutizarea relaţiilor internaţionale (problematizarea, me-
toda PRES)
Sarcina 9. Demonstraţi, în baza fişei 4 prin metoda PRES, că relaţiile in-
ternaţionale se acutizau în anii ʼ30. Enumerați evenimentele ce demonstrează
acutizarea relaţiilor internaţionale.
Sarcina 10. În baza documentului D.3. Succesiunea evenimentelor care au
urmat Acordului de la München, a cunoştinţelor din temă, haşurează pe harta de
contur a Europei teritoriile anexate de Germania în anul 1938.
Reflecţie
Activitatea 8. Contradicţiile dintre grupurile de state (problematizarea)
Sarcina 11. Analizaţi contradicţiile dintre grupurile de state în ajunul celui de
al Doilea Război Mondial în baza fişei 5 şi a conţinutului temei.

85
 Sarcina 12. Exprimaţi-vă opinia cu privire la faptul dacă putea sau nu putea
fi evitat războiul mondial.
Sarcina 13. Determinaţi cîte două cauze şi două consecinţe ale acutizării re-
laţiilor internaţionale în deceniul al treilea al sec. XX.
Tema pentru acasă

Rezolvaţi itemii din „Activităţi de învăţare şi evaluare”.

ANEXE
Fişa 1 (poate fi plasată pe diapozitiv şi proiectată pe ecran)

Fişa 2. Scopurile SUA, Marii Britanii şi Franţei la Conferinţa de pace de la

Paris
Împotriva
Împotrivaexpansiunii
expansiunii coloniale, împotrivaslslăbirii
coloniale, împotriva birii
Germaniei.
Germaniei.Pentru
Pentru crearea LigiiNa
crearea Ligii Naţiunilor
iunilor

SUA
SUA

Marea Britanie Franţa

Fran a
Marea Britanie

Păstrarea echilibruluidede
P strarea echilibrului M rirea Slăbirea maximalăaa
Sl birea maximal
Mărirea posesiuni-
forţe Europa
for e în Europa posesiunilor Germaniei, susţinerea
Germaniei, sus statelor
inerea statelor
lorcoloniale
coloniale
mici
mici din Europa
în Europa.

86
 Fişa 3
1. Pe ce s-a bazat Sistemul de tratate de la Versailles şi ce au creat statele
mici apărute?
2. Statele occidentale au văzut un pericol în Tratatul de la Rapallo, deoarece
….................................................................................................................
3. „Planul Dawes” reprezenta ………… şi a fost necesar, deoarece……….
.................................................................................................................…
4. Statele occidentale au încercat să impună Germania să respecte Tratatul
de la Versailles prin semnarea Tratatului de la Locarno, care prevedea …
………….....................................................................................................
5. Un alt tratat orientat spre oprirea tendinţelor revizioniste ale Germaniei a
fost Pactul Briand-Kellogg, acesta ………………….................................
6. O problemă importantă a relaţiilor internaţionale în anii ʼ20 a fost cea a
dezarmării, căile de soluţionare a ei au fost……………. Cu toate acestea,
problema dezarmării……………………....................................................
7. Problema teritorială, de asemenea, a stat pe agenda relaţiilor dintre state.
Pentru rezolvarea acesteia, a avut loc …………………., în rezultat ……
………………….........................................................................................
8. O altă problemă a fost cea a reparaţiilor şi datoriilor. S-a încercat să se
soluţioneze ……………. Rezultatele acestor acţiuni au fost ……………
……………................................................................................................
Fişa 4. Cuceriri şi conflicte în anii ʼ30 ai sec. XX în Europa şi în lume
Anul Zona sau ţara Agresorul Scopurile Rezultatele
agresată
1931 Mangiuria Japonia Ocuparea unor noi Pe teritoriul Mangiuriei
teritorii în China. a fost creat un
Creșterea influenţei stat-marionetă cu
Japoniei în această denumirea Manchukuo.
regiune. Construirea unui
cap de pod pentru noi
cuceriri.
1935- Etiopia Italia Cucerirea de noi teritorii Etiopia a devenit
1936 în Africa. Mărirea colonie a Italiei.
influenţei în lume. Italia a ieşit din
Societatea Naţiunilor.
1936 Zona Germania Lărgirea teritoriilor Anexarea zonei Rinului
demilitarizată în Europa. Întărirea la Germania.
a Rinului influenţei.
1936 Spania Fasciştii Instaurarea în Spania Instaurarea în Spania a
spanioli a regimului fascist. regimului fascist.
susţinuţi de Consolidarea poziţiei
Germania, statelor fasciste în
Italia Europa.

87
1937 China Japonia Cucerirea întregului China a devenit stat
teritoriu al Chinei. dependent de Japonia.
Lărgirea sferei de
influenţă.
1938 Austria Germania Anexarea unor noi Austria a intrat în
teritorii în Europa. componenţa Germaniei
Consolidarea influenţei şi (Anshluss).
puterii.
1939 Mongolia Japonia Lărgirea teritoriilor. Încercarea de a cuceri
Creşterea influenţei. teritoriile Mongoliei
s-au sfîrşit cu eşec.
1939 Cehoslovacia Germania Lărgirea teritoriului în Cehoslovacia a intrat în
centrul Europei. componenţa Germaniei.
Fişa 5. Grupurile de state în ajunul celui de al Doilea Război Mondial
Indicatorii Membrii Pactului Anglia, Franţa, URSS
Tripartit SUA
Scopurile Reîmpărţirea lumii şi Păstrarea ordinii Consolidarea poziţiei
politicii externe hegemonia mondială. internaţionale internaţionale a
Lupta împotriva existente. URSS. Extinderea
comunismului. Împotrivirea față comunismului în
de comunism. lume.
Particularităţile Renunţarea politicii la Marea Britanie Politică duplicitară:
politicii condiţiile Tratatului şi Franţa tendinţa de a
de la Versailles. promovează preîntîmpina
Lărgirea teritoriilor în o politică de războiul şi încercări
Europa. Declanşarea împăciuire a de a activiza
războaielor locale de agresorului, mişcarea comunistă
către Italia şi Japonia. SUA – o politică prin intermediul
izolaţionistă. Cominternului.
Soluţionarea
problemei unui
posibil aliat.
Sfera intereselor Împărţirea lumii în Pacea cu hotarele Teritoriul fostului
politice externe sfere de influenţă. fixate după Primul imperiu ţarist,
Război Mondial. zona strîmtorilor şi
Balcanilor.

 Relaţiile sovieto-române între 1918 şi 1940

Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane;

88
 – identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;
– comentarea cu ajutorul hărţilor istorice a schimbărilor survenite pe parcur-
sul istoriei contemporane.
Obiective operaţionale:
• Să identifice şi să caracterizeze perioadele evoluţiei relaţiilor româno-so-
vietice, conform textului din manual.
• Să prezinte schematic specificul relaţiilor româno-sovietice, utilizînd tex-
tul surselor istorice și informația cartografică.
• Să determine cauzele şi consecinţele eşecului negocierilor româno-sovie-
tice, conform datelor documentare.
• Să aprecieze rolul personalităţilor lui N. Titulescu şi M. Litvinov în evolu-
ţia relaţiilor româno-sovietice.
• Să elucideze principalele probleme ale relaţiilor româno-sovietice în pe-
ioada interbelică.
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual
Metode: conversaţia, explicaţia, expunerea, cercetarea hărţii, analiza, pro-
blematizarea, argumentarea, miniprelegerea.
Mijloace: manualul Istoria românilor şi universală (tema 2), proiector, com-
puter, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică, foi, fişe de lucru.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.

Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Activitatea 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare învăţării temei noi
(conversaţia euristică)
– De ce Rusia nu a participat la Conferinţa de pace de la Paris?
– Care a fost atitudinea Rusiei sovietice faţă de unirea Basarabiei cu România?
– Care erau obiectivele constituirii RASSM?
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor
Realizarea sensului
Activitatea 3. Relaţiile româno-sovietice în perioada interbelică
- Profesorul face o prezentare generală a temelor, a principalelor probleme
ale temei, astfel ca sarcinile ce vor urma să aibă o dificultate mai scăzută, elevii
deja fiind familiarizaţi cu conceptele generale ale temei.

89
 Activitatea 4. Relaţiile româno-sovietice (lucrul în grup)
Sarcina 1. Elaboraţi cîte o schemă (poate include figuri, desene, hărţi etc.) ce
ar elucida problema Basarabiei în contextul relaţiilor dintre România şi URSS.
Grupul 1: Basarabia în contextul politicii Externe a României
Grupul 2: Basarabia în contextul politicii externe a URSS
Grupul 3: Basarabia în contextul relaţiilor diplomatice româno-sovietice din
perioada interbelică
Grupul 4: Eşecul negocierilor româno-sovietice.
– Fiecare grup elaborează cîte o schemă pe postere, o prezintă şi comentează
în faţa clasei.
Activitatea 5. Periodizarea relaţiilor româno-sovietice (lucrul individual)
Sarcina 2. Determinaţi perioadele evoluţiei relaţiilor româno-sovietice şi nu-
miţi cîte trei caracteristici ale lor.
– Elevii determină perioadele, le caracterizează, apoi, cu ajutorul profesoru-
lui, analizează fiecare perioadă în parte.
Activitatea 6. Rolul personalităţii în istorie (analiza textului, identificarea
ideilor în text)
Sarcina 3. Apreciaţi prin cîte trei argumente rolul personalităţilor N. Titu-
lescu şi M. Litvinov în evoluţia relaţiilor sovieto-române.
Activitatea 7. Relaţii de cauzalitate (problematizarea)
Sarcina 4. Numiţi cîte două cauze şi două consecinţe ale evenimentului:
,,Eşecul negocierilor româno-sovietice”.
Reflecţie
Activitatea 8
Formulează un text compus din 5-6 propoziţii, care să conţină termenii din
„vocabular” şi să reflecte evoluţia relaţiilor româno-sovietice.
Tema pentru acasă
– Îndeplinirea sarcinilor din „Activităţi de învăţare şi evaluare”.
– Elaborarea eseului la subiectul propus în „Activităţi de învăţare şi evaluare.”

 Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru

popoarele din Europa
Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;

90
 – comentarea cu ajutorul hărţilor istorice a schimbărilor survenite pe parcur-
sul istoriei contemporane.
Obiective operaţionale:
• Să determine obiectivele, obligaţiile, beneficiile părţilor semnatare, con-
form textelor documentare.
• Să identifice cauzele și consecințele semnării Pactului de neagresiune so-
vieto-german.
• Să elaboreze o schemă a relaţiilor diplomatice ruso-române din primăvara
– vara anului 1939, utilzînd textul din manual.
• Să localizeze pe harta de contur teritoriile anexate conform Tratatului Mo-
lotov-Ribbentrop.
• Să-şi exprime atitudinea faţă de pretenţiile sovietice asupra Basarabiei.
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual
Metode: conversaţia, explicaţia, expunerea, cercetarea hărţii, analiza, pro-
blematizarea, argumentarea, miniprelegerea.
Mijloace: manualul Istoria românilor şi istoria universală (tema 2), proiec-
tor, computer, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică, foi, fişe de lucru.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.
Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Activitatea 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare învăţării temei noi
(analiza documentului, conversaţia euristică)
Sarcina 1. Identificaţi în documentul de pe fişa 1 obiectivele politicii externe
ale Germaniei şi poziţia Marii Britanii, răspunzînd la întrebări.
Sarcina 2. Explicaţi în ce mod Germania a încălcat Tratatul de la Versailles.
Sarcina 3. Reamintiţi-vă obiectivele politicii externe a URSS.
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor
Realizarea sensului
Activitatea 3. Premisele semnării Pactului de neagresiune sovieto-ger-
man (conversaţia euristică)
Sarcina 4. Identificaţi în baza cunoştinţelor anterioare şi a informaţiilor din
temă premisele apropierii dintre URSS şi Germania.

91
 Activitatea 4. Conjuncturi politice ale semnării Pactului sovieto-german
(prezentarea, identificarea ideilor în text, lucrul individual, conversaţia euristică)
- Analiza imaginii din temă cu privire la semnarea Pactului, a filmului ce ilus-
trează secvenţe din timpul semnării (în reţeaua internet sînt numeroase fişiere
video despre acest eveniment, se selectează cel care ilustrează doar momentele
semnării, de cca 1 minut).
Sarcina 5. Elaboraţi o schemă a relaţiilor dintre statele europene în ajunul
zilei de 23 august 1939, care să reflecte încercările de constituire a alianţelor şi
a semnării tratatelor.
Sarcina 6. Apreciaţi rezonanţa pe care a obţinut-o semnarea tratatului în
lume.
Activitatea 5. Tratatul de neagresiune (analiza documentului)
Sarcina 7. Identificaţi obiectivele urmărite de părţile semnatare, obligaţiile
asumate, beneficiile obţinute de părţi în baza sursei D.1. Completați tabelul.

Germania URSS
Obiectivele
Obligaţii asumate
Beneficii
Concluzii, aprecieri

Activitatea 6. Protocolul adiţional secret (lucrul individual, analiza şi sinteza)

Sarcina 8. Haşuraţi pe harta de contur a Europei teritoriile intrate în sfera de
interes a Germaniei şi a URSS conform Protocolului.
Sarcina 9. Apreciaţi modul în care cele două state au împărţit Europa de Est.
Sarcina 10. Exprimaţi-vă atitudinea faţă de pretenţiile sovietice asupra Basa-
rabiei, amintindu-vă de relaţiile româno-sovietice în perioada interbelică, crea-
rea RASSM, politica externă a URSS.
Reflecţie
Activitatea 7. Fixarea cunoştinţelor despre Pactul Ribbentrop-Molotov
Sarcina 11. Indicați două cauze și două consecințe ale evenimentului: semna-
rea Pactului Ribbentrop-Molotov.
Extindere
Activitatea 8. Consecinţele de lungă durată ale Pactului Ribbentrop-
Molotov
Sarcina 12. Identificaţi 3 consecinţe ale Pactului care se resimt şi în prezent
în Europa, inclusiv în Republica Moldova.

92
 Tema pentru acasă
– Elaborați un discurs de 5 minute la temă, însoţit de o prezentare în aplicaţia
Ms. Power Point.
– Realizaţi sarcinile din rubrica „Activităţi de învăţare şi evaluare”.
Fişa 1
Winston Churchill. Discuţia cu I. Ribbentrop:
„Într-o zi, în anul 1937 m-am întîlnit cu Ribbentrop, ambasadorul german în
Anglia. Discuția noastră a durat mai mult de două ore. Esenţa celor menţionate de
Ribbentrop se reducea la faptul că Germania doreşte prietenie cu Anglia. Germanii
ar fi ocrotit măreţia imperiului Britanic. Germanii, posibil, vor cere întoarcerea
coloniilor germane, dar aceasta nu este o problemă cardinală. Mai important era
ca Anglia să ofere Germaniei mîini libere în Estul Europei, Germania are nevoie
de spaţiu vital. De aceea ea era nevoită să înghită Polonia şi Coridorul Danzig.
În ce priveşte Bielorusia şi Ucraina, aceste teritorii erau absolut necesare pentru
asigurarea existenţei viitoare a Reich-ului german. Unicul lucrul pe care germanii
îl cereau Comunităţii Britanice şi imperiului – să nu se implice.
Eu din start mi-am exprimat încrederea în faptul că Guvernul englez nu va fi
de acord să ofere mîini libere în Europa de Est. Deşi noi uram comunismul nu
mai puţin decît Hitler, Marea Britanie niciodată nu va pierde interesul faţă de
continent într-atît încît să permită Germaniei să-şi instaureze hegemonia asupra
Europei Centrale şi de Est. Ribbentrop a menţionat: „În aşa caz, războiul este
inevitabil. Altă soluţie nu există. Furerul s-a hotărît. Nimic nu-l va opri şi nimic
nu ne va opri pe noi”.
(Накануне 1931-1939. Как мир был ввергнут в войну, p.134)
1. Despre ce evenimente şi procese se vorbeşte în document?
2. Care erau poziţiile Germaniei şi Marii Britanii conform
documentului?
3. Apreciaţi poziţia Germaniei?
4. Ce argumente aduce în favoarea poziţiei sale partea germană?
5. Meditaţi asupra inevitabilităţii războiului mondial.

 Al Doilea Război Mondial

Cauzele şi etapa iniţială a războiului (ofensiva statelor agresoare)
Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– comentarea schimbărilor survenite pe parcursul istoriei contemporane, cu
ajutorul hărţilor istorice;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane.
93
 Obiective operaţionale:
 Să ordoneze și să plaseze datele cronologice pe segmentul de axă ce re-
flectă evenimentele din prima etapă a războiului mondial.
 Să localizeze pe harta de contur focarele de război, statele agresoare în
ajunul declanșării celui de-al Doilea Război Mondial.
 Să analizeze documentele ce reflectă solidarizarea statelor agresate şi con-
stituirea coaliţiei antihitleriste.
 Să determine cauzele şi consecinţele imediate ale războiului, utilizînd di-
verse surse istorice.
 Să aprecieze raportul de forţe al părţilor beligerante la începutul războiu-
lui, conform datelor documentare.
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual
Metode: conversaţia, explicaţia, expunerea, cercetarea hărţii, analiza, pro-
blematizarea, argumentarea, miniprelegerea.
Mijloace: manualul Istoria românilor şi universală (tema 2), proiector, com-
puter, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică, foi, fişe de lucru.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.
Desfăşurarea activităţii
Evocarea

Activitatea 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare învăţării temei noi

(analiza documentului, conversaţia euristică)
Sarcina 1. Analizaţi tabelul de pe fişa 1 şi răspundeţi la întrebări.
1. Identifică statele ce duceau politici externe expansioniste.
2. Numeşte statele vinovate de declanşarea războiului. Argumenteză.
3. Ce dovezi ne demonstrează că Marea Britanie şi Franţa doreau să oriente-
ze agresiunea Germaniei spre Est?
4. Ce credeţi despre posibilitatea evitării războiului?
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor
Realizarea sensului
Activitatea 3. Cauzele şi periodizarea războiului (miniprelegere)
– Profesorul, în baza activităţii precedente, prezintă cauzele războiului şi pe-
rioadele.
Activitatea 4. Raportul de forţe la începutul războiului
Sarcina 2. Apreciaţi raportul de forţe al statelor beligerante la începutul răz-
boiului.

94
 Activitatea 5. Aranjarea în ordine cronologică a evenimentelor începu-
tului celui de al Doilea Război Mondial
Sarcina 3. Ordonaţi cronologic evenimentele propuse în fişa 2.
1. a) Invazia Germaniei în Polonia; b) Bătălia de la El Alamein; c) Italia de-
clară război Marii Britanii şi Franţei; d) Marea Britanie şi Franţa intră în război
împotriva Germaniei.
2. a) Războiul de iarnă; b) Ocuparea Poloniei de Est de către Armata Roşie;
c) Semnarea Cartei Atlanticului; d) Declanşarea Operaţiei Barbarossa.
3. a) Sfîrşitul ,,războiului straniu”; b) Atacul Germaniei asupra Danemarcei
şi Norvegiei; c) Intrarea trupelor germane pe teritoriul Iugoslaviei şi Greciei;
d) Lupta pen­tru Stalingrad.
4. a) Capitularea Franţei; b) Invazia germană în Belgia, Olanda, Luxemburg;
c) Invazia Germaniei asupra URSS; d) Anexarea Basarabiei la URSS.
5. a) Începutul bătăliei pentru Anglia; b) Începutul operaţiilor militare în
Africa; c) Începutul operaţiilor Germaniei împotriva Franţei; d) Semnarea Pac-
tului tripartit.
Activitatea 6. Elaborarea schemelor cartografice ale operaţiilor militare
(lucru în echipă)
– Se organizează patru grupuri în clasă, care vor desena pe postere de format
mare secţiuni de hartă la care se referă sarcina primită, vor ilustra schematic
evenimentele desfăşurate.
Sarcina 4. În baza informaţiei din temă, cu ajutorul atlaselor, elaboraţi sche-
me cartografice.
Grupul 1: Declanşarea războiului şi primele operaţiuni militare.
Grupul 2: Operaţiile militare din Africa.
Grupul 3: Operaţiile militare din Balcani şi Europa de Est.
Grupul 4: Planul „Barbarossa”. Ofensiva trupelor germane în 1942 şi contra-
ofensiva sovietică.
Activitatea 7. Analiza documentelor cu privire la constituirea alianţei
antihitleriste (lucrul individual, analiza documentelor)
Sarcina 5. În baza documentului D.2. din temă, explicați atitudinea premie-
rului britanic faţă de agresori, dar şi faţă de regimul comunist din URSS.
Sarcina 6. Argumentați necesitatea semnării Cartei Atlanticului (documentul
D.3.); apreciați importanța ei şi a angajamentelor asumate de statele semnatare.
Reflecţie
Activitatea 8. Fixarea cunoştinţelor prin elaborarea sintezei şi explicarea
cauzelor şi consecinţelor războiului mondial
Sarcina 7. Alcătuiți un text coerent din 5-7 propoziţii, care să reflecte declan-
şarea şi începutul Războiului al Doilea Mondial, utilizînd termenii: blitzkrieg;
acord de procentaj; Planul ,,Barbarossa”.

95
 Sarcina 8. Numiți două cauze şi două consecinţe imediate ale celui de al
Doilea Război Mondial.
Tema pentru acasă
– Rezolvați sarcinile din ,,Activităţi de învăţare şi evaluare” nerezolvate în
timpul lecţiei.
– Elaborați un discurs de 5 minute: Cauzele, declanşarea, principalele eveni-
mente ale primei faze a războiului.
Anexe
Fişa 1. Grupurile de state în ajunul celui de al Doilea Război Mondial
Indicatorii Membrii Pactului Anglia, Franţa, URSS
Tripartit SUA
Scopurile Reîmpărţirea lumii şi Păstrarea ordinii Consolidarea poziţiei
politicii externe hegemonia mondială. internaţionale internaţionale a URSS.
Lupta împotriva existente. Extinderea comunismului
comunismului. Împotrivirea față în lume.
de comunism.
Particularităţile Renunţarea politicii Marea Britanie Politică duplicitară:
politicii la condiţiile şi Franţa tendinţa de a preîntîmpina
Tratatului de la promovează războiul şi încercări
Versailles. Lărgirea o politică de de a activiza mişcarea
teritoriilor în împăciuire a comunistă prin intermediul
Europa. Declanşarea agresorului, Cominternului.
războaielor locale de SUA – o politică Soluţionarea problemei
către Italia şi Japonia. izolaţionistă. unui posibil aliat.
Sfera Împărţirea lumii în Pacea cu Teritoriul fostului imperiu
intereselor sfere de influenţă. hotarele fixate ţarist, zona strîmtorilor şi
politice după Primul Balcanilor.
externe. Război Mondial.

Fişa 2. Sarcina 1. Aranjați în ordine cronologică evenimentele propuse:

1. a) Invazia Germaniei în Polonia; b) Bătălia de la El Alamein; c) Italia de-
clară război Marii Britanii şi Franţei; d) Marea Britanie şi Franţa intră în război
împotriva Germaniei.
2. a) Războiul de iarnă; b) Ocuparea Poloniei de Est de către Armata Roşie;
c) Semnarea Cartei Atlanticului; d) Declanşarea Operaţiei ,,Barbarossa”.
3. a) Sfîrşitul ,,războiului straniu”; b) Atacul Germaniei asupra Danemarcei
şi Norvegiei; c) Intrarea trupelor germane pe teritoriul Iugoslaviei şi Greciei; d)
Lupta pen­tru Stalingrad.
4. a) Capitularea Franţei; b) Invazia germană în Belgia, Olanda, Luxemburg;
c) Invazia Germaniei asupra URSS; d) Anexarea Basarabiei la URSS.
5. a) Începutul bătăliei pentru Anglia; b) Începutul operaţiilor militare în
Africa; c) Începutul operaţiilor Germaniei împotriva Franţei; d) Semnarea Pac-
tului tripartit.
96
  Ofensiva coaliţiei antihitleriste şi sfîrşitul războiului
Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– comentarea schimbărilor survenite pe parcursul istoriei contemporane, cu
ajutorul hărţilor istorice;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;
– prezentarea rolului personalităţilor din istoria contemporană.
Obiective operaţionale:
• Să prezinte evenimentele desfăşurate pe fronturi în ordine cronologică,
conform datelor documentare.
• Să localizeze pe hartă sferele de influenţă împărţite de Churchill şi Stalin,
conform textului din manual.
• Să analizeze activitatea diplomatică a statelor lumii în timpul războiului,
conform textului din manual.
• Să-şi exprime atitudinea faţă de pierderile umane în timpul războiului și
față de impactul acestuia asupra societății umane.

Tipul lecţiei: lecţie mixtă

Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual
Metode: conversaţia, explicaţia, expunerea, cercetarea hărţii, analiza, pro-
blematizarea, argumentarea, miniprelegerea.
Mijloace: manualul Istoria românilor şi universală (tema 2), proiector,
computer, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică, foi, fişe de lucru.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.
Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Activitatea 1. Reactualizarea cunoștințelor
– Prezentarea discursului: Cauzele, declanşarea, principalele evenimente ale
primei faze a războiului.
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor

97
 Realizarea sensului
Activitatea 3. Prezentarea evenimentelor desfăşurate pe fronturi în or-
dine cronologică, în a doua fază a războiului (lucrul individual, identificarea
ideilor în text)
Sarcina 1. Prezentaţi evenimentele desfăşurate pe fronturi în ordine crono-
logică.
Etapele războiului Frontul de Vest Frontul de Est Africa Asia
1943-1945
Activitatea 4. Activitate diplomatică (lucrul în echipă, analiza textului, do-
cumentelor, turul galeriei)
Sarcina 2. Analizaţi activitatea diplomatică în timpul războiului după urmă-
torul algoritm:
– Conferinţa şi locul desfăşurării
– Statele participante şi delegaţiile
– Documentele adoptate şi/sau deciziile luate.
Grupul 1. Conferinţa de la Moscova
Grupul 2. Conferinţa interaliată de la Teheran
Grupul 3. Întîlnirea Churchill – Stalin la Moscova
Grupul 4. Conferinţa de la Ialta: 4-11 februarie 1945
Grupul 5. Conferinţa de la Potsdam: 17 iulie – 2 august 1945.
– Prezentarea rezultatelor.
Activitatea 5. Sfere de influenţă împărţite de Churchill şi Stalin
Sarcina 3. Indicaţi pe harta de contur, cu hașuri diferite, teritoriul statelor ce
intrau sub influenţă occidentală şi sovietică conform înţelegerii Churchill-Stalin.
Apreciaţi această împărţire.
– Elevii indică pe harta de contur a Europei teritoriile statelor. Se prezintă
rezultatul, lipindu-se bucăţi de hîrtie colorată de culoare diferită, pe harta de la
tablă, pe teritoriile ce au fost subiectul împărţirii, indicîndu-se procentajul.
Activitatea 6. Capitularea Germaniei (analiza documentului)
Sarcina 4. Explicaţi necesitatea şi apreciaţi importanţa semnării actului de
capitulare a Germaniei, în baza documentului ,,Capitularea necondiţionată a
Germaniei”.
Reflecţie
Activitatea 7
Sarcina 5. Numiţi cîte două cauze şi două consecinţe ale evenimentului:
Constituirea coaliţiei antihitleriste.
Sarcina 6. Exprimaţi-vă atitudinea faţă de pierderile umane în timpul răz-
boiului, în baza conţinutului temei şi a tabelului Pierderile umane în al Doilea
Război Mondial.

98
 Tema pentru acasă
– Rezolvați sarcinile din „Activităţi de învăţare şi evaluare”.

 Reanexarea Basarabiei şi formarea RSSM (1940)

Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– comentarea schimbărilor survenite pe parcursul istoriei contemporane, cu
ajutorul hărţilor istorice;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane.
Obiective operaţionale:
• Să descrie procesul anexării Basarabiei la Uniunea Sovietică.
• Să caracterizeze etapele instaurării puterii sovietice.
• Să analizeze documentele: Nota ultimativă a Guvernului sovietic adresa-
tă României şi Legea URSS cu privire la formarea RSSM.
• Să aprecieze regimul totalitar din RSSM în anii 1940-1941.
• Să-şi exprime atitudinea faţă de politicile represive ale statului sovietic.
• Să elaboreze un eseu cu tema „Formarea RSSM – evenimente şi consecinţe”.
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual
Metode: conversaţia, aprecierea, metoda PRES, analiza documentului, loca-
lizarea pe hartă, lucrul individual, argumentarea, analiza textului, ,,Știu, Vreau
să ştiu, Am învăţat”.
Mijloace: manualul Istoria românilor şi universală; proiector, computer,
ecran, prezentare ppt, tabla.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.
Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Activitatea 1. Actualizarea cunoştinţelor necesare predării/învăţării te-
mei noi (discuţia dirijată)
Discuţie pe marginea subiectelor
– Statutul Basarabiei în perioada interbelică
– Politica externă a URSS şi a RASSM
– Pactul Ribbentrop-Molotov.
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor

99
 Realizarea sensului
Activitatea 3. Analiza procesului de anexare a Basarabiei la Uniunea
Sovietică (metoda ,,Știu; Vreau să ştiu; Am învăţat”)
Etapa ,,Ştiu”: Sarcina 1. Identificaţi şi notaţi cunoştinţele la subiectul pro-
pus pe care deja le cunoaşteţi.
Cu ajutorul profesorului, elevii determină cunoştinţele însușite referitor la
problema pusă în discuţie. Profesorul ajută elevii cu întrebări:
- Care a fost atitudinea URSS faţă de uniura Basarabiei cu România?
- Care erau obiectivele politicii externe a URSS?
- Cînd şi ce tratat internaţional a semnat Germania nazistă cu URSS? Ce
prevedea acesta referitor la Basarabia?
Se transcriu cunoştinţele în rubrica ,,ştiu”.
Etapa ,,Vreau să ştiu”: Sarcina 2. Formulaţi întrebări la care doriţi să gă-
siţi răspuns.
- Elevii, cu ajutorul profesorului, formulează întrebări la temă, la care
doresc să afle răspuns sau dispun de cunoştinţe de care nu sînt siguri.
- Se formulează întrebări de genul: Ce acţiuni a întreprins statul sovietic
pentru a anexa Basarabia? Cum a fost posibil ca România să cedeze? Putea
oare să se opună? etc.
Întrebările care se referă nemijlocit la tema studiată se transcriu în rubrica
,,Vreau să ştiu”.
Etapa ,,Am învăţat”: Sarcina 3. Studiaţi subtema Anexarea Basarabiei la
Uniunea Sovietică şi notaţi cunoştinţele noi pe care le-aţi obţinut.
- Elevii studiază fragmentul de text, se gîndesc la ceea ce au ştiut şi pot
completa rubrica.
- Meditează asupra întrebărilor pe care şi le-au pus, dacă au obţinut sau
nu au obținut răspunsuri.
- Notează în rubrica “Am învăţat” ceea ce au învăţat nou.

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Activitatea 4. Analiza etapelor instaurării puterii sovietice (lucrul indi-

vidual, analiza textului)
Sarcina 4. Identificaţi etapele instaurării puterii sovietice pe teritoriul Ba-
sarabiei şi numiţi cîte trei caracteristici ale fiecăreia.

100
 Activitatea 5. Analiza Notei ultimative (argumentarea, analiza critică a do-
cumentului)
Sarcina 5. Analizează argumentele şi motivaţiile aduse de statul sovietic în
favoarea anexării Basarabiei şi constituirii RSSM, expuse în ,,Nota ultimativă
a guvernului sovietic adresată guvernului român, 26 iunie 1940”. Apreciază
gradul de corectitudine a argumentelor şi motivaţiilor.
Argumentele şi motivaţiile URSS Gradul de corectitudine

… …
Concluzii:

Activitatea 6. Localizarea pe hartă a teritoriilor anexate (localizarea pe

hartă, lucrul individual)
Sarcina 6. Haşurați cu haşuri diferite pe harta de contur teritoriile Basarabiei
şi ale RASSM, incluse în componenţa Ucrainei Sovietice şi teritoriul RSSM.
Activitatea 7. Analiza Legii URSS cu privire la formarea RSSM (analiza
documentului)
Sarcina 7. Apreciați în ce măsură „Legea URSS cu privire la formarea
RSSM” din 2 august 1940 reprezenta interesele populaţiei din Basarabia şi re-
flecta dreptul popoarelor la autodeterminare.

Reflecţie
Activitatea 8. Aprecierea regimului totalitar din RSSM din anii 1940-
1941 (metoda PRES)
Sarcina 8. Argumentează prin metoda PRES că regimul din RSSM avea un
caracter totalitar.
Extindere
Activitatea 9. Aprecierea consecinţelor constituirii RSSM şi instaurării
regimului comunist (aprecierea)
Sarcina 9. Identificați politicile represive ale statului sovietic în RSSM şi
exprimați-vă atitudinea faţă de acestea.
Tema pentru acasă
- Rezolvați itemii din rubrica „Activităţi de învăţare şi evaluare”.
- Elaboraţi un text coerent de 12-15 propoziţii la subiectul propus: Forma-
rea RSSM – evenimente şi consecinţe.
• Consecinţele politice ale raptului Basarabiei.
• Constituirea RSS Moldoveneşti, a organelor politice şi de represiune.
• Impactul constituirii RSSM asupra populaţiei.

101
  România, Basarabia şi Transnistria între 1941 şi 1944
Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– comentarea schimbărilor survenite pe parcursul istoriei contemporane, cu
ajutorul hărţilor istorice;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;
– prezentarea rolului personalităţilor din istoria contemporană.
Obiective operaţionale:
• Să distingă perioadele de participare a României în cel de- al Doilea Răz-
boi Mondial, utilizînd surse diverse.
• Să determine cauzele şi consecinţele instaurării dictaturii lui I. Antones-
cu, conform datelor documentare.
• Să analizeze texte documentare ce reflectă participarea României în Răz-
boiul II Mondial.
• Să localizeze pe harta de contur zone de participare a României în al Doi-
lea Război Mondial, cu ajutorul datelor documentare și cartografice.
• Să determine cauzele şi consecinţele evenimentelor: instaurarea regimu-
lui dictatorial al lui I. Antonescu; lovitura de stat din 23 august 1944;
participarea României la al Doilea Război Mondial.
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual
Metode: lucrul individual, analiza documentului, lucrul în grup, identifica-
rea ideilor în text, analiza şi sinteza.
Mijloace: manualul Istoria românilor şi universală (tema 2), proiector, com-
puter, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică, postere, hărţi de contur.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.

Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Activitatea 1. Actualizarea cunoştinţelor necesare predării/învăţării te-
mei noi.
- Prezentarea eseului Formarea RSSM – evenimente şi consecinţe.

102
 Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor
Realizarea sensului
Activitatea 3. Periodizarea partivcipării României la al Doilea Război
Mondial (analiza şi sinteza)
Sarcina 1. Clasificaţi în patru etape evenimentele din rubrica „Repere cro-
nologice”, care reflectă participarea României la al Doilea Război Mondial şi
situaţia politică din ţară.
Activitatea 4. Determinarea cauzelor şi consecinţelor instaurării dictatu-
rii lui I. Antonescu (lucrul individual)
Sarcina 2. Identificaţi cîte două cauze şi două consecinţe a instaurării regi-
mului dictatorial al lui I. Antonescu.
Activitatea 5. Analiza Ordinului de intrare a româniei în Război (analiza
documentului)
Sarcina 3. Determinați obiectivele participării României la al Doilea Război
Mondial în baza documentului lui I. Antonescu „Ordinul de zi către armată” din
22 iunie 1941.
Activitatea 6. Prezentarea schematică şi cartografică a participării Ro-
mâniei în al Doilea Război Mondial (lucrul în grup, sinteza, identificarea ide-
ilor în text)
Grupul 1. Sarcina 4. Elaboraţi o schemă ce ar reflecta regimul politico-admi-
nistrativ din Basarabia şi Transnistria în anii 1941-1944.
Grupul 2. Sarcina 5. Prezentaţi schematic factorii care l-au determinat pe
I. Antonescu să continue ofensiva spre Est şi consecinţele acesteia.
Grupul 3. Sarcina 6. Ilustraţi cartografic (cu ajutorul hărţii de contur şi a sem-
nelor convenţionale) procesul de reocupare a Basarabiei de URSS.
Grupul 4. Sarcina 7. Determinați cauzele şi consecinţele loviturii de stat din
23 august 1944.

CAUZE EVENIMENT CONSECINŢE

1) 1)
2) lovitura de stat 2)
din 23 august 1944

Grupul 5. Sarcina 8. Elucidaţi cartografic participarea României la războiul

antihitlerist.

103
 Reflecţie
Activitatea 7. Determinarea cauzelor şi consecinţelor participării Româ-
niei la al Doilea Război Mondial (sinteza)
- Discuţie dirijată pe marginea subiectului:
CAUZE Participarea României la CONSECINŢE
al II-lea Război Mondial

Evenimente:
-
-
-
-
-
-

Tema pentru acasă

- Îndeplinirea sarcinilor din rubrica „Activităţi de învăţare şi evaluare”.

 Holocaustul. Crime împotriva umanităţii. Specificul

holocaustului în spaţiul românesc
Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane.
Obiective operaţionale:
• Să definească şi să aplice termenii: holocaust, ghetou, crime împotriva
umanităţii.
• Să identifice manifestările antisemitismului în Germania, utilizînd textul
din manual.
• Să ordoneze logic și cronologic evenimentele referitoare la desfăşurarea
holocaustului german, utilizînd diverse surse istorice.
• Să estimeze proporţiile crimelor naziste împotriva umanității, cu ajutorul
datelor documentare de epocă.
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual

104
 Metode: analiza datelor statistice, a documentelor, textului istoric; metoda
,,ciorchinelui”, sinteza, analiza documentului, metoda SINELG, conversaţia eu-
ristică, discuţia dirijată.
Mijloace: manualul Istoria românilor şi universală (tema 2), proiector, com-
puter, ecran, prezentare ppt, tabla, postere.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.
Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Activitatea 1. Actualizarea cunoştinţelor necesare predării/învăţării te-
mei noi (conversaţia euristică)
– Numiți cauzele instaurării regimului nazist în Germania.
– Care erau ideile ideologiei naziste cu privire la supremaţia rasei ariene şi
inferioritatea altor rase?
– Care era planul lui Hitler cu privire la viitorul umanităţii?
– Cum s-a numit regimul de ocupaţie în Europa Centrală şi cea de Est? De ce
l-au numit „Noua ordine”?
– Etc.
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor:
Realizarea sensului
Activitatea 3. Definirea termenului de „holocaust” (metoda SINELG)
Sarcina 1. Explicaţi cu ajutorul metodei SINELG termenii holocaust, ghe-
tou, utilizînd rubrica „Dicţionar”.
Activitatea 4. Particularităţile specifice holocaustului (metoda ciorchine-
lui, sinteza, analiza documentului)
Sarcina 2. Identificați manifestările antisemitismului în Germania, în anii
1935-1938, utilizînd metoda ,,ciorchinelui”.
Sarcina 3. Sistematizați informaţiile despre desfăşurarea holocaustului în
spaţiul european, răspunzînd la întrebările de pe fişă pe un poster:

Spaţiul european
Suportul ideologic
State şi teritorii unde a avut loc
Lagăre de concentrare, localităţi
etc.
Metode de teroare şi represiune;
acţiuni

105
Numărul victimelor, diverse
opinii
Concluzii, aprecieri, atitudini

Sarcina 4. Sistematizați informaţiile despre desfăşurarea holocaustului în

România şi exprimați-vă atitudinea faţă de politicile statului român în perioada
respectivă şi fenomenul în general. Prezentați răspunsurile pe poster.
Spaţiul românesc
Suportul ideologic
Atitudinea populaţiei faţă de evrei
şi romi
Lagăre de concentrare, localităţi
etc.
Metode de teroare şi represiune;
acţiuni
Numărul victimelor, diverse
opinii
Concluzii, aprecieri, atitudini
Sarcina 5. Determinați consecinţele legislaţiei antisemite din timpul guver-
nării lui I. Antonescu (D.1. din tema Specificul holocaustului românesc) asupra
statutului evreilor în societate prin metoda,, ciorchinelui (prezentați răspunsul pe
poster).
Reflecţie
Activitatea 5. Estimarea proporţiilor crimelor naziste (analiza datelor sta-
tistice, a documentelor, textului istoric, sinteza)
Sarcina 6. Estimați proporţiile crimelor naziste în general şi pe arii geografi-
ce în baza documentului D.1. din tema „Holocaustul. Crime împotriva umanită-
ţii” şi a conţinutului temei, prezentînd rezultatele pe poster.
Tema pentru acasă
– Elaborează un text coerent de 12-15 propoziţii la tema „Holocaustul romilor”.

 EVALUARE

Testul 1. Al Doilea Război Mondial

Citeşte cu atenţie documentele şi răspunde la întrebări.
A. AGRESIUNEA ÎMPOTRIVA UNIUNII SOVIETICE
„Astăzi dimineaţă, la ora 4, Hitler a atacat şi a invadat Rusia. Toate metodele
perfide cu care este obişnuit au fost îndeplinite cu conştiinciozitate desăvîrşită.
Între aceste două ţări fusese semnat un pact de neagresiune şi acesta era în vigoare
106
[...]. Fără nici o declaraţie de război, fără măcar un ultimatum, trupele germane au
violat graniţa [...]. Astfel a fost repetată, pe o scară mult mai întinsă, aceeaşi crimă
împotriva tuturor obligaţiilor internaţionale şi a angajamentelor semnate, pe care
am văzut-o comisă în Norvegia, Danemarca, Olanda şi Belgia şi pe care complice-
le lui Hitler, şacalul de Mussolini, a imitat-o exact în cazul Greciei.”
(Winston Churchill, Londra, 22 iunie 1941)
B. CAPITULAREA NECONDIŢIONATĂ A GERMANIEI
„1. Noi, subsemnaţii, acţionînd în numele înaltului comandament german,
predăm fără condiţii, prin prezentul act, Comandamentului suprem al forţelor
expediţionare aliate şi în acelaşi timp înaltului comandament sovietic toate for-
ţele terestre, navale şi aeriene care se află în această zi sub control german [...].
4. Prezentul act de capitulare militară va putea fi înlocuit prin orice act gene-
ral de capitulare impus de Naţiunile Unite.”
(Berlin, 8 mai 1945)
I. Timpul, spaţiul, personalitatea în baza surselor istorice
1. Numeşte statele coaliţiei antihitleriste.
2. Numeşte şi datează trei evenimente referitoare la perioada de declanşare şi
de început a războiului.
3. Plasează, pe segmentul de axă cronologică, evenimentele indicate în itemul 2.
4. Haşurează pe harta de contur cu hașuri diferite teritoriile cucerite în anii
1939-1941 de Germania şi URSS. Indică numele statelor şi teritoriilor respective
pe hartă.
5. Apreciază rolul personalităţii lui G. Jukov în victoria împotriva nazismului.
6. Comentează atitudinea lui Winston Churchill, expusă în sursa A, cu privire
la agresiunea Germaniei împotriva Uniunii Sovietice.
II. Noțiuni
7. Explică noţiunile: overlord; acord de procentaj; blitzkrieg; Planul Barba-
rossa.
8. Formulează cîte un enunţ cu termenii subliniaţi în documente care să reflecte
un adevăr istoric cu privire la desfăşurarea celui de-al Doilea Război Mondial.
III. Relații de cauzalitate
9. În spaţiul rezervat, indică două cauze și două consecințe ale evenimentului
istoric nominalizat.
CAUZE EVENIMENT CONSECINŢE

1) 1)
2) Holocaustul 2)

IV. Eseu

107
 10. Elaborează un text coerent din 12-15 propoziţii la subiectul propus:
Al Doilea Război Mondial: geneză, etape şi consecinţe
– Cauzele războiului
– Pactul de neagresiune sovieto-german şi contribuţia acestuia la geneza răz-
boiului
– Etapele războiului: caracteristica generală
– Rolul liderilor coaliţiei antihitleriste în victoria asupra nazismului
– Diplomaţia în timpul războiului
– Bilanţul războiului.
Testul 2. România, Basarabia şi Transnistria în anii celui de-al Doilea
Război Mondial
A. Ordonanţa nr. 1 a comandan­tului Diviziei române de infanterie numărul
9, Hugo Schwab, afişată în august 1941 pe străzile provinciei Transnistria
„Evreii vor locui în ghetouri, colonii şi lagăre de mun­că. Toţi evreii aflaţi
actualmente în regiunea Transnistria, care nu raportează autorităţilor în termen
de zece zile de la afişarea prezentului ordin, în scopul determinării re­zidenţei
lor, vor fi executaţi. Evreilor li se interzice să părăsească ghetourile, lagărele de
muncă şi convoaiele fără aprobarea autorităţilor. Cei care vor încălca acest ordin
vor fi pedepsiţi cu moartea. [...] Fiecare evreu adus în Transnistria care încearcă
să treacă sau a trecut în Ro­mânia fără aprobarea autorităţilor va fi executat. Ori-
cine acordă adăpost evreilor [...] va fi pedepsit cu închisoare de la 3 la 12 ani şi
o amendă între 100 şi 200 de mărci”.
(Wolfgang Benz, Brigitte Mihok. Holocaustul la periferie)
B. Exterminarea romilor propusă şi de adeptul rasismului, Gheorghe Făcăoaru
,,Ţiganii nomazi şi seminomazi să fie internaţi în lagăre de muncă forţată.
Acolo să li se schimbe hainele, să fie raşi, tunşi şi sterilizaţi (ș.a.). Pentru a se
acoperi cheltuielile cu întreţinerea lor, trebuiesc puşi la muncă forţată. Cu prima
generaţie am scăpa de ei. Locul lor va fi ocupat de elementele naţionale, capabile
de muncă ordonată şi creatoare. Cei stabili vor fi sterilizaţi la domiciliu (...). În
acest fel, periferiile satelor şi oraşelor nu vor mai fi o ruşine şi un focar de infecţie
al tuturor bolilor sociale, ci un zid etnic folositor naţiei, şi nu dăunător”.
(Raport Final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea
Holocaustului în România)
I. Timpul, spaţiul, personalitatea în baza surselor istorice
1. Identifică în baza surselor A şi B limitele cronologice ale desfăşurării ho-
locaustului în România şi în teritoriile aflate sub administraţie românească.
2. Enumeră etniile supuse represiunilor din cadrul holocaustului în România.
3. Explică care erau raţionamentele aduse de iniţiatorii şi executorii ordinelor
de exterminare şi persecutare a minorităţilor etnice.
4. Localizează pe o hartă de contur amplasarea minorităţilor etnice deportate
de pe teritoriul României în timpul războiului.
108
 5. Prezintă, în baza surselor A şi B şi a altor cunoştinţe, numele persoanelor
implicate în săvîrşirea crimelor împotriva umanităţii.
II. Noțiuni
6. Explică noţiunile: holocaust, deportare, ghetou. Formulează cîte un enunţ
cu noţiunile de mai sus care să reflecte adevăruri istorice cu privire la holocaustul
de pe teriotriul României şi în cele aflate sub administraţie românească.
III. Relații de cauzalitate
7. Indică două cauze și două consecințe ale evenimentului istoric: Deportarea
evreilor şi romilor în Transnistria.
IV. Eseu
8. Elaborează un text coerent din 12-15 propoziţii la subiectul propus: Regimul
politic din România în anii 1940-1944 şi politica rasială a statului român

 Uniunea Sovietică în perioada postbelică

Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– explicarea semnificaţiei termenilor istorici, caracteristici epocii contem-
porane;
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;
– prezentarea rolului personalităţilor în istoria contemporană;
– analiza critică a diferitelor opinii pe marginea unui subiect istoric din se-
colul al XX-lea.
Obiective operaţionale:
• Să explice și să utilizeze în discuţii şi discursuri termeni specifici istoriei
URSS: regim totalitar comunist, represiune, stalinism, Gulag, dezgheţ, li-
bertate limitată, cultul personalităţii, stagnare, gerontocraţie, Perestroi-
ka, puci, dezintegrarea URSS.
• Să identifice caracteristicile perioadelor evoluţiei URSS în anii 1945-
1991, conform textului din manual.
• Să explice interdependenţa dintre regimul totalitar, eşecul Restructurării
lui M. Gorbaciov şi dezintegrarea URSS.
• Să argumenteze caracterul contradictoriu al politicilor hruşcioviste, utili-
zînd diverse surse istorice.

109
 • Să argumenteze necesitatea reformării regimului sovietic din perioada
stagnării, utilizînd manualul.
• Să aprecieze rolul personalităţii lui M. Gorbaciov în schimbările produse
la sfîrșitul secolulul al XX-lea.
Tipul lecţiei: de asimilare a cunoştinţelor
Tehnologii didactice:
Forme de organizare a activităţii: lucrul individual
Metode: conversaţia, explicaţia, expunerea, cercetarea hărţii, analiza, pro-
blematizarea, argumentarea, miniprelegerea.
Mijloace: manualul Istoria românilor şi istoria universală, proiector, com-
puter, ecran, prezentare ppt, tabla, axa cronologică, foi, fişe de lucru.
Evaluarea. Tipul: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.
Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Moment organizatoric. Notarea absenţelor. Pregătirea mijloacelor de
învățămînt.
Activitatea 1. Reactualizarea cunoștinețlor pentru dobîndirea de noi
cunoștințe (discuţia dirijată, prezentarea)
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor
Realizarea sensului
Activitatea 3. Periodizarea evoluţiei URSS în anii postbelici (miniprelegere)
- A se nota particularităţile perioadelor pe parcursul lecţiei.

Restabilirea economiei ,,Dezgheţul” ,,Stagnarea” ,,Perestroika”

distruse de război; hruşciovist și
ascensiunea şi ⇨ – „perioada ⇨ ⇨ dezintegrarea
încetarea regimului libertăţii URSS
stalinist limitate”
1945-1953 1953-1964 1964-1985 1985-1991

Activitatea 4. Identificarea trăsăturilor specifice ale fiecărei perioade (lu-

crul individual, discuţia, metoda PRES, analiza textului istoric, argumentarea)
– Vor fi identificate trăsăturile specifice ale fiecărei perioade şi vor fi notate în
caiet, în conformitate cu periodizarea propusă.
Sarcina 1. În baza conţinutului temei, identificaţi trăsăturile specifice ale pri-
mei etape a evoluţiei URSS în perioada postbelică.

110
 Sarcina 2. În baza informaţiei despre dezgheţul hruşciovist din temă, argu-
mentaţi caracterul contradictoriu al politicii promovate de N. Hruşciov.
Sarcina 3. În baza informaţiei din temă despre dezvoltarea economiei so-
vietice, identificaţi problemele cu care se confrunta statul sovietic în perioada
stagnării şi argumentaţi necesitatea reformelor.
Activitatea 5. Analiza politicii de „restructurare” iniţiate de M. Gorba-
ciov (prelegere)
– Profesorul ţine o mică prelegere despre restructurarea gorbaciovistă.
Sarcina 4. În baza informaţiei despre Perestroika, analizaţi şi apreciaţi trans-
formările în organigrama puterii de stat în anii restructurării.
Activitatea 6. Aprecierea importanţei restructurării (analiza, comparaţia)
Sarcina 5. Explicaţi relaţia de cauzalitate dintre particularităţile regimului
totalitar, restructurarea gorbaciovistă şi dezintegrarea URSS.
Reflecţie
Activitatea 7. Sinteza tuturor perioadelor (sinteza)
– Se face o sinteză a perioadelor, în baza periodizării de la începutul lecţiei,
prezentîndu-se particularităţile fiecăreia.
Extindere
Activitatea 8. Aprecierea rolului personalităţii (metoda PRES)
Sarcina 6. În baza agendei biografice, apreciaţi rolul personalităţii lui
M. Gorbaciov prin cinci argumente.
Tema pentru acasă
Activitatea 9
Sarcina 7. Elaboraţi un discurs la temă de 5-6 minute, utilizînd termenii: regim
totalitar comunist, represiune, stalinism, Gulag, dezgheţ, libertate limitată, cultul
personalităţii, stagnare, gerontocraţie, Perestroika, puci, dezintegrarea URSS.
– Sarcinile din ,,Activităţi de învăţare şi evaluare”.
 Statele comuniste din Europa de Est
Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– explicarea semnificaţiei termenilor istorici, caracteristici epocii contemporane;
– prezentarea evenimentelor istoriei contemporane în ordine cronologică;
– utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane;

111
 – identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;
– prezentarea rolului personalităţilor în istoria contemporană;
– analiza critică a diferitelor opinii pe marginea unui subiect istoric din se-
colul al XX-lea.
Obiective operaţionale:
• Să identifice factorii ce au dus la instaurarea regimurilor comuniste în
ţările Europei Centrale şi de Est.
• Să explice mecanismul preluării puterii de către partidele comuniste în
Europa de Est.
• Să argumenteze că modelul sovietic al regimului politic a stat la baza evo-
luţiei statelor din Europa Centrală şi de Est în primul deceniu postbelic.
• Să identifice particularităţile evoluţiei ţărilor cu democraţii populare, uti-
lizînd textul din manual.
• Să cerceteze împrejurările încercărilor de reformă de la Praga din 1968.
• Să explice relaţia de cauzalitate dintre restructurarea garbaciovistă şi
prăbușirea regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est.

Tipul lecţiei: de asimilare a cunoştinţelor

Tehnologii didactice:
Forme: lucrul individual, prezentare Power Point
Metode: conversaţia, explicaţia, comparaţia, expunerea, analiza, proble-
matizarea, argumentarea, miniprelegerea.
Mijloace de învățămînt: proiector, computer, ecran, prezentare ppt, ta-
bla, manuale, axa cronologică, foi, fişe de lucru.
Evaluarea
Tipul evaluării: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea siste-
matică, interogarea frontală, verificarea

Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Moment organizatoric. Notarea absenţelor. Pregătirea mijloacelor de
învățămînt.
Activitatea 1. Reactualizarea temei:
– Prezentaţi un discurs la temă de 5-6 minute, utilizînd termenii: regim to-
talitar comunist, represiune, stalinism, Gulag, dezgheţ, libertate limitată, cultul
personalităţii, stagnare, gerontocraţie, Perestroika, puci, dezintegrarea URSS.
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor

112
 Realizarea sensului
Activitatea 3. Identificarea factorilor ce au dus la instaurarea regimu-
rilor comuniste în ţările Europei Centrale şi de Est (miniprelegere, lucrul
individual, analiza, prezentarea)
Sarcina 1. În baza fişei 1, identificaţi factorii ce au dus la instaurarea regimu-
rilor comuniste în țările Europei Centrale şi de Est şi completaţi tabelul:
Fişa 1

Factorii ce au dus la instaurarea regimurilor comuniste Ţara

Împărţirea procentuală
Prezenţa armatei sovietice, eliberarea de nazism, cucerirea teritoriului de
sovietici
Prezenţa armatei şi administraţiei de ocupaţie sovietică
Crearea fronturilor populare (naţionale, patriotice etc.)
Popularitatea partidelor de stînga (comuniste)
Crearea guvernelor naţionale, refuzul de a accepta guvernul din exil
Înlăturarea regimurilor monarhice şi trecerea la forma republicană de
guvernare
Naţionalizarea proprietăţilor de la colaboraţioniştii
Înăbușirea (desfiinţarea) partidelor de opoziţie

Activitatea 4. Lanţul logic (lucrul individual, discuţia)

Sarcina 2. Completaţi lanţul logic „Mecanismul preluării puterii de către
partidele comuniste în Europa de Est” cu alte evenimente ce se încadrează
între evenimentele prezentate pe fişa 1, diapozitivul 5.
Activitatea 5. Identificarea trăsăturilor specifice ale modelului sovietic,
implantat în statele din Europa de Est (metoda PRES, analiza textului, isto-
ric, argumentarea)
Sarcina 3. În baza materialului din fişa 1, argumentaţi că modelul sovietic
al regimului politic a stat la baza evoluţiei statelor din Europa Centrală şi de
Est în primul deceniu postbelic.
Activitatea 6. Caracterizarea evoluţiei regimurilor comuniste pe peri-
oade (miniprelegerea, problematizarea)
– Vom observa etapele evoluției regimurilor:
1) instaurarea regimurilor comuniste (1944-1949);
113
 2) 1950-1956 – implementarea modelului stalinist al socialismului;
3) sfîrșitul anilor ʼ60 – părăsirea modelului stalinist, încercări de reformă;
4) 70-80 – renunţarea la reforme, criza regimurilor, stagnare;
5) sfîrșitul anilor ʼ80 – începutul anilor ʼ90 – revoluţii democratice, colap-
sul regimurilor comuniste.
Activitatea 7. Identificarea particularităţilor evoluţiei ţărilor cu demo-
craţii populare (analiza, comparaţia)
Sarcina 4. Identificaţi particularităţile evoluţiei regimului comunist (fieca-
re pereche analizează o ţară (6 ţări).
Reflecţie
Activitatea 8. Sinteza şi identificarea caracteristicilor regimurilor to-
talitare în cadrul regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est
(sinteza, discuţia dirijată)
– Se va pune accent pe caracteristicile regimurilor totalitare implementate
şi în aceste ţări: dictatura partidelor comuniste; concreşterea aparatului de par-
tid cu cel de stat; controlul asupra vieţii social-economice, politice, culturale a
cetăţenilor; lezarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; economia planificată,
cooperarea sau colectivizarea agriculturii, industrializarea.
Extindere
Activitatea 9. Studiu de caz: Primăvara de la Praga din 1968 (metoda
studiului de caz, cercetarea)
Tema pentru acasă
Activitatea 10. Elaborarea unui discurs (prezentarea)
Sarcina 11.
– Elaboraţi şi prezentaţi un discurs la temă.
– Explicaţi relaţia de cauzalitate dintre restructurarea gorbaciovistă şi pră-
buşira regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est.

114
 Fişa 2
Ţara Particularităţile Participarea la Politica externă şi Personalităţi din Formele de protest în Revoluţiile demo-
modelului CAER şi OTV relaţiile cu URSS epoca socialis- anii ʼ50-70 cratice din anii ʼ80
socialist mului – înc.a.ʼ90
Bulgaria

Ungaria

Polonia

115
România

Cehoslovacia

Iugoslavia
  Regimul totalitar în România (1944-1989)
Proiect didactic
Timp: 45 de minute
Subcompetenţe:
– comentarea schimbărilor survenite pe parcursul istoriei contemporane cu
ajutorul hărţilor istorice;
– utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane;
– identificarea legăturii cauză – efect cu referire la evenimentele istoriei con-
temporane;
– prezentarea rolului personalităţilor în istoria contemporană;
– analiza critică a diferitelor opinii pe marginea unui subiect istoric din se-
colul al XX-lea.
Obiective operaţionale:
• Să identifice subdiviziunile şi direcţiile de activitate ale Securităţii în baza
organigramei.
• Să numească problemele cu care s-a confruntat România pe parcursul
regimului totalitar, utilizînd diverse surse documentare.
• Să reprezinte grafic mecanismul preluării puterii de către partidele comu-
niste în ţările Europei Centrale, de Est şi în România cu ajutorul textului
din manual.
• Să menționeze modalitățile de represiune politică, întreprinsă de N. Cea-
uşescu în anii guvernării sale în România.
• Să-şi exprime atitudinea cu privire la metodele inumane, utilizate de regi-
mul comunist în România pentru a se menține la guvernare.
Tipul lecţiei: de asimilare a cunoştinţelor
Tehnologii didactice:
Forme: lucrul individual, prezentare Power Point
Metode: conversaţia, explicaţia, comparaţia, expunerea, analiza, problema-
tizarea, argumentarea, miniprelegerea, metoda PRES
Mijloace de învățămînt: proiector, computer, ecran, prezentare ppt, tabla,
manuale, foi, fişe de lucru.
Evaluarea
Tipul evaluării: curentă
Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistema-
tică, interogarea frontală, verificarea.
Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Moment organizatoric. Notarea absenţelor. Pregătirea mijloacelor de
învățămînt.
116
 Activitatea 1. Verificarea temei pentru acasă (discursul, explicaţia, argu-
mentarea)
– Elaboraţi şi prezentaţi un discurs la temă.
– Explicaţi relaţia de cauzalitate dintre restructurarea gorbaciovistă şi prăbu-
şira regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est.
Activitatea 2. Prezentarea temei noi şi a obiectivelor (prezentarea, explicarea)
Realizarea sensului
Activitatea 3. Compararea mecanismului preluării puterii de către par-
tidele comuniste în ţările Europei Centrale şi de Est şi în România (compa-
raţia, algoritmul)
Sarcina 1. În baza fişei 1, comparaţi mecanismul preluării puterii de către parti-
dele comuniste în ţările Europei Centrale şi de Est şi în România; completaţi fiecare
rubrică din tabel cu evenimentele corespunzătoare României, deduceţi urmările.
Activitatea 4. Elaborarea schemei regimului lui Gh. Gheorghiu Dej (lu-
crul individual, analiza, prezentarea)
Sarcina 2. Studiaţi fişa 1, rubrica „Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu
Dej”, şi în baza acesteia elaboraţi o schemă a sistemului politic de tip stalinist din
România, care să includă etapele constituirii, organele de stat şi partidul, trăsăturile
regimului totalitar, alte trăsături specifice României în perioada respectivă.
Activitatea 5. Prelegere a profesorului: Desovietizarea (1958-1964) (mini-
prelegerea, problematizarea)
Repere:
– Dezgheţul hruşciovist determină o schimbare şi în România.
– Se încearcă o cale proprie de construire a socialismului, care duce la o re-
lativă distanţare faţă de Moscova.
– În anul 1958, trupele sovietice se retrag din România. Liderii PMR au dat
publicităţii Declaraţia din aprilie 1964, prin care se pronunţau împotriva hege-
moniei sovietice, pentru independenţă şi egalitate, pentru neamestec şi pentru
cooperare în spiritul avantajului reciproc.
– Retragerea trupelor sovietice din România (1958): s-a trecut la o relativă
îmbunătăţire a situaţiei interne, caracterizată prin desovietizarea şi destalinizarea
treptată a vieţii sociale şi culturale; eliberarea deţinuţilor politici; încurajarea le-
găturilor în domeniile culturii şi ştiinţei cu statele occidentale; promovarea unei
orientări “naţionale” în cultură.
– Nimic esenţial nu se schimbase în structura politică a sistemului.
Activitatea 6. Caracteristicile regimului ceauşist (analiza, comparaţia)
Sarcina 3. Enumerați acţiunile întreprinse de N. Ceauşescu în anii 1965-1989,
în cîteva domenii: regimul politic; viaţa socială, economie; relaţiile externe, com-
pletînd tabelul:
117
 Anii Regimul politic Viaţa socială Economie Relaţii
externe
Perioada destinderii      
interne şi externe
Anii cultului
personalităţii
(1974-1989)

Activitatea 7. Microprelegere: Represiunea politică în timpul regimului

comunist (prelegerea, explicaţia, problematizarea)
Repere:
 Din 1945, acţiuni îndreptate împotriva opoziţiei democratice.
 Ulterior au fost arestaţi şi închişi membri ai PNL şi PNŢ, foşti demnitari
din perioada interbelică, bancheri, industriaşi.
 Securitatea (1948) a instaurat un regim de teroare internă.
 Opozanţi sau intelectuali de marcă (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Radu
Rosetti, Mihail Manoilescu, Ioan Lupaş, Mircea Vulcănescu, Gheorghe Bră-
tianu şi alţii) au fost condamnaţi la închisoare sau la muncă forţată în lagăre,
multe persoane pierzîndu-şi viaţa în detenţie.
 Sistemul penitenciar românesc a cunoscut o dezvoltare fără precedent.
În închisori precum Sighet, Aiud, Miercurea-Ciuc, Piteşti, Gherla sau Râmni-
cu-Sărat, ori la muncă forţată, la Canalul Dunăre – Marea Neagră, s-au aplicat
măsuri de tortură, execuţii, aşa-numita ,,reeducare”.
 Represiunea politică din perioada 1948-1964 s-a mai caracterizat prin de-
portări împotriva unor comunităţi întregi; controlul strict al întregii societăţi.
 Ulterior s-a trecut la eliberarea deţinuţilor politici, fără a se renunţa însă
la supravegherea populaţiei şi reprimarea opozanţilor.
 Represiunea politică din perioada regimului Ceauşescu s-a manifestat
prin impunerea domiciliului obligatoriu, supravegherea foştilor deţinuţi poli-
tici, a foştilor membri ai partidelor democratice, utilizarea spitalelor de psihi-
atrie ca locuri de recluziune.
Sarcina 4. Identificaţi subdiviziunile şi direcţiile de activitate ale Securităţii
în baza organigramei.
Activitatea 8. Analiza documentului: Metode de tortură folosite de Se-
curitate în închisorile comuniste (analiza documentului, metoda PRES)
Sarcina 5. Analizaţi documentul. Exprimaţi-vă atitudinea cu privire la me-
todele inumane prin metoda PRES.

118
 Reflecţie
Activitatea 9. Sinteza problemelor regimului şi identificarea premise-
lor prăbuşirii (sinteza, discuţia dirijată)
Sarcina 6. Numiţi problemele cu care s-a confruntat România pe parcursul
regimului totalitar şi deduceţi premisele prăbuşirii regimului.

Tema pentru acasă

Activitatea 10. Elaborarea eseului în baza documentelor (prezentarea)
Sarcina 7. Analizaţi documentele de pe fişa 1:
• Constituţia Republicii Socialiste România – 21 august 1965
• Metode de tortură folosite de Securitate în închisorile comuniste
• Cultul personalităţii – ode pentru conducători (Emil Dorian. Închinare
lui Stalin;
• Gheorghe Gheorghiu-Dej – Florin Saioc. Spune-mi mîndră)
Elaboraţi un eseu cu tema: Totalitarism şi teroare în România (1947-
1989).

119
 5. Sugestii dIdactice în perspectiva
formării și evaluăruii competențElor specifice
5.1. Reprezentarea timpului istoric
Istoria se ocupă de trecut, iar trecutul înseamnă timp. Istoria poate să pre-
zinte eve­nimente care s-au petrecut în acelaşi timp într-un spaţiu foarte extins
(pe un continent sau la nivel mondial) sau să studieze o comunitate, o regiune, o
instituţie, o ţară de la originile acesteia pînă în prezent. În acest sens, pentru re-
prezentarea grafică a timpului sau a evenimentelor istorice în timp pot fi utilizate
instrumente specifice: axa cronolo­gică, friza cronologică.
Construcţia axei cronologice
Axa cronologică este o formulă grafică de reprezentare a evenimentelor isto-
rice. În formula sa cea mai simplă, ea presupune indicarea pe o linie orizontală
a datelor evenimentelor istorice. Axa cronologică este o dreaptă orientată, iar
segmentul de axă e doar o porţiune din axă.
Elevilor li se poate cere să plaseze pe axa cronologică (sau pe segmentul de
axă): a) evenimentele ale căror dată este indicată; b) evenimentele care sînt doar
numite, iar data trebuie să fie identificată; c) evenimentele care trebuie să fie recu-
noscute într-un text istoric şi data lor să fie identificată; d) evenimente caracteris-
tice unei epoci, proces sau eveniment istoric mai de amploare (de ex.: revoluţiile
burgheze în epoca modernă, unificarea Italiei, Primul Război Mondial etc.).
Etapele de construcţie a axei şi de plasare pe ea a evenimentelor istorice sînt
ur­mătoarele:
a) Identificarea, datarea, ordonarea cronologică a evenimentelor şi mar-
carea lor cu litere majuscule în ordine alfabetică;
b) Construcţia axei: se trasează o linie dreaptă (se orientează prin săgeată
spre dreapta);
c) Determinarea şi indicarea scării: identificarea unor date rotunde (înce-
put sau sfîrşit de mileniu, secol, deceniu, an – după caz) înainte de primul eveni-
ment şi după ultimul eveniment, care vor servi drept puncte-reper. Se calculează
diferenţa de ani dintre primul şi ultimul punct de reper. În funcţie de diferenţă,
se fixează scara în ani, decenii, secole sau milenii, astfel ca unui segment să-i
corespundă proporţional un anumit număr de ani. Se fixează punctele de reper
pe axă prin puncte, astfel ca distanţa dintre acestea să fie egală – în unităţile de
măsură indicate pe scară – cu numărul de ani dintre ele.
Scara este fixată de obicei sub axă, se menţionează cuvântul „Scara”, se de-
senează un segment de unitate de măsură, care va reprezenta scara, şi se scrie
numărul de ani care-i corespund;
d) Plasarea evenimentelor pe axă (sau pe segmentul de axă) se face print punc-
te vizibile sau semnul „x” (dacă evenimentul a durat un timp mai îndelungat, se
marchează începutul şi sfîrşitul evenimentului, iar spaţiul dintre ele se cuprinde prin
acolade sau paranteze), în locurile care le corespund conform scării, iar deasupra
axei, în corespundere cu evenimentul pe care îl reprezintă punctul, se scrie litera
majusculă.
120
 Nu este bine să se scrie deasupra sau sub axă evenimentele care corespund
sem­nelor de pe linia timpului şi să se tragă diverse linii sau alte semne! Pentru a
conferi un caracter lizibil şi îngrijit răspunsului la întrebarea din test sau exerci-
ţiu, sugerăm ca evenimentele să fie menţionate doar prin litera corespunzătoare
şi indicate prin punct sau semnul „x” pe axă, în corespundere cu scara.
Exemple de construcţie a axei cronologice şi de plasare pe ea a evenimente-
lor istorice sînt prezentate la începutul unor teme din manual.
Elaborarea fişei evenimentului istoric contribuie, de asemenea, la formarea
competenţei de reprezentare a timpului istoric.
Fişa evenimentului istoric
■ Evenimentul (faptul istoric însuşi – ce s-a întîmplat)
- Data evenimentului (cît mai precis posibil)
- Circumstanţele
- Personajele antrenate
■ Contextul istoric – contextualizarea unui eveniment istoric înseamnă analizarea în
raport cu alte evenimente.
- Situaţia social-economică sau politică (după caz) a ţării (regiunii) în care a avut loc
evenimentul
■ Cauzele evenimentului (cauzele îndepărtate nu sînt întotdeauna cele ce frapează
contemporanii evenimentului)
■Efectele (consecinţele) evenimentului (cele mai vizibile efecte nu sînt întotdeauna
cele mai importante consecinţe)
- Importanţa lor
- Consecinţele imediate
- Consecinţele de lungă durată
■ Importanţa evenimentului istoric

5.2. Reprezentarea spaţiului istoric

Scopul hărţii istorice este localizarea în spaţiu, cu ajutorul semnelor şi simboluri­
lor convenţionale, a evenimentelor şi proceselor istorice, a hotarelor statelor în diverse
perioade de timp, a regiunilor unde au fost răspîndite anumite religii, idei etc.
Harta istorică este necesară pentru a prezenta desfăşurarea procesului istoric
nu doar în timp, dar şi în altă dimensiune – cea a spaţiului. Astfel putem înţe-
lege feno­menele istorice, legătura cauzală dintre anumite evenimente, procese,
fenomene desfăşurate atît în trecut, cît şi în prezent. Hărţile istorice, prin diverse
mijloace vizuale, ajută la sistematizarea cunoştinţelor istorice și la înţelegerea
mai temeinică a istoriei.
121
 Distingem cîteva funcţii ale hărţilor istorice care ne conving despre utilitatea
şi necesitatea folosirii lor: informativă – hărţile comunică un anumit bagaj de
cunoş­tinţe cu privire la istoria universală sau locală într-o perioadă mai scurtă
sau mai mare de timp; ilustrativă – ilustrează vizual desfăşurarea evenimente-
lor, hotarele statelor, regiunilor etc., dinamica evenimentelor în timp şi spaţiu,
chiar nivelul de dezvoltare social-economică, culturală etc.; educativă – forma-
rea competenţei de înţelegere şi reprezentare a spaţiului istoric, ajută la înţele-
gerea procesului istoric în ansamblu, a istoriei locale şi naţionale în special, la
integrarea spaţiului istoric local şi naţional în cel universal.
Utilizarea hărţilor, a atlaselor sau a altor forme de prezentare vizuală re-
prezintă unul dintre multiplele mijloace care asigură succesul la înţelegerea
desfăşurării pro­cesului istoric în spaţiu şi timp.
Un mijloc deosebit de util la formarea competenţei de înţelegere şi reprezen-
tare a timpului şi spaţiului istoric o reprezintă hărţile de contur, însoţite de sar-
cini concrete de reprezentare grafică a proceselor, evenimentelor, fenomenelor
istorice. În vederea evaluării acestei competenţe în cadrul evaluărilor sumative,
dar şi naţionale, se propu­ne a reprezenta grafic pe hărţi de contur anumite eve-
nimente, procese etc. Corectitu­dinea îndeplinirii acestor sarcini este evaluată în
conformitate cu un barem riguros.
La evaluarea sarcinii cu privire la spaţiul istoric, în funcţie de sarcina propu-
să, se ţine cont de unele criterii: indicarea corectă a unor teritorii concrete (nu-
mirea co­rectă, trasarea hotarelor), indicarea prin haşurare a teritoriului, indica-
rea prin semne convenţionale a unor evenimente şi/sau desfăşurarea lor în timp
(prin simboluri, săgeţi, figuri geometrice etc.), completarea legendei hărţii.
Pentru a contribui la buna înţelegere a metodei de reprezentare grafică a
acestora pe hartă, propunem un algoritm de rezolvare a itemilor ce ţin de harta
de contur:
• Lecturarea cu atenţie a itemului şi înţelegerea spaţiului şi/sau eveni-
mentelor ce trebuie reprezentate grafic.
• Alcătuirea legendei hărţii şi transcrierea în locul rezervat acesteia de pe
hartă. Se desenează cîteva patrulatere care sînt haşurate într-un anumit mod şi
se scrie spaţiul concret pe care îl va reprezenta pe hartă. se indică simbolurile
care vor reprezenta anumite localităţi, evenimente, direcţii de acţiune etc.
• Transcrierea pe hartă a principalelor hidronime şi toponime, dacă
aceasta con­tribuie la o mai bună înţelegere a spaţiului, sau dacă desfăşura-
rea evenimentelor este legată fie şi tangenţial de acestea.
• Transcrierea simbolurilor din legendă pe hartă într-un mod îngrijit şi cu
acu­rateţe, astfel ca acestea să reflecte răspunsul corect la itemul propus.
Notă. Succesiunea etapelor de lucru cu harta de contur poate fi modificată
în măsura în care nu dăunează corectitudinii rezolvării itemilor propuşi. Nu
este binevenită supraîncărcarea hărţii de contur cu simboluri şi texte care nu
reflectă răs­punsul la itemul propus, sau dacă acestea nu sînt utile la înţelegerea
evenimentelor, proceselor etc. despre care se vorbeşte în item.

122
 5.3. Model de hartă cu sarcini pentru formarea competenţei de înţelegere a spaţiului istoric

123
 Test la unitatea de învățare:
RELAȚIILE INTERNAȚIONALE ÎN PERIOADA
INTERBELICA. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

1. Subliniază denumirea orașului în care la 27 august 1928 a fost semnat

Pactul Briand-Kellog.
2. Scrie semnicația documentului, menționat în sarcina 1, la consolidarea
pacii si asigurarea securității colective în Europa.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

3. Hașurează, cu linii verticale de culoare albastră, teritoriile statelor semna-

tare ale Înțelegerii Balcanice.
4. Hașureaza, cu linii orizontale de culoare albastră, teritoriile statelor sem-
natare ale Micii Înțelegeri.
5. a) Unește, cu o linie de culoare verde, denumirea statelor europene care au
semnat Pactul Anticomintern.
b) Scrie mai jos denumirea statului din Asia care a semnat Pactul Antico-
mintern.
_______________________________________________________________

6. Hașurează, cu linii verticale de culoare roșie, teritoriile anexate de Germa-

nia în anii 1936-1938.
7. Unește, cu o linie de culoare roșie, capitalele statelor care au semnat Pactul
Ribbentrop-Molotov.
8. Indică, prin săgeți, direcțiile de ofensivă generală ale armatelor germane
în anii 1939-1942.
9. Subliniază denumirea statelor europene care în timpul celui de-al Doilea
Razboi Mondial și-au declarat neutralitatea.
10. Scrie denumirea statelor coaliției antihitleriste, utilizînd informația de pe
hartă și din manual.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

11. Completează legenda hărții cu simbolurile și inscripțiile adăugate pe hartă.

Sarcina profesorului ____________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

124
 5.4. Determinarea relaţiilor de cauzalitate şi schimbare în istorie
Orice eveniment, inclusiv cunoaşterea şi acţiunea umană, este determinat
în mod cauzal de un lanţ neîntrerupt de evenimente anterioare. A.D. Xenopol
defineşte relaţia de cauzalitate ca fiind „o relaţiune dintre două fenomene, din
care unul este luat drept cauză şi celălalt drept efect”. Prin urmare, cauzalitatea
reprezintă o relaţie între doua fenomene şi/sau evenimente, procese, fapte etc.,
caracterizată prin aceea că unul dintre ele îl produce pe celălalt. Primul fenomen,
cel care produce şi care, în consecinţă, îl explică pe celalalt, este cauza; fenome-
nul produs este efectul. Relaţia cauzală poate fi figurată în următorul fel:
C → E,
unde: C = fapt istoric, eveninent, fenomen, condiţie – cauză; E = consecinţă,
urmare – efect; “→” – indică procesul de producere a fenomenului-efect de către fe-
nomenul-cauză, procesul în care se condiţionează şi provoacă consecinţele, urmările
– efectul. “→” reprezintă interacţiunea dintre împrejurările, evenimentele-cauză cu
mediul asupra căruia influenţează, care în consecinţă va provoca efectul – E.
În testele de la evaluările sumative şi cele naţionale pentru clasele gimnaziale
avem însă deseori propuse evenimente cărora trebuie să le identificăm cauzele şi
consecinţele. Astfel că nu doar explicăm relaţia dintre două evenimente, fenomene
etc., dar explicăm cauzele evenimentului şi consecinţele acestuia. Cauzele şi con-
secinţele trebuie formulate succint, corect şi concret, utilizînd limbajul de specia-
litate, date cronologice şi personalităţi, dacă este cazul. În funcție de spaţiul oferit,
este necesar a explica fiecare cauză şi consecinţă, numind cîte un argument.
Prezentăm un exemplu de rezolvare a itemilor ce ţin de explicaţia relaţiilor
de cauzalitate. După modelul propus, putem explica cauzele şi consecinţele la
evenimentele identificate în teme.
În spaţiul rezervat, indică două cauze şi două consecințe ale evenimentului
istoric nominalizat.
CAUZE EVENIMENT CONSECINŢE
1) Criza agricolă de suprapro- 1) Politica marilor investiţii pu-
ducţie însoţită de scăderea pre- blice practicată din 1933 a ame-
ţurilor şi a veniturilor; criza de liorat infrastructura ţării şi a dus
suprainvestiţii speculative, cri- Noul Curs al la creşterea productivităţii cu
za financiară aveau consecinţe Preşedintelui 22%; SUA devine prima putere
grave: închiderea în masă a în- american industrială şi asigurau o treime
treprinderilor, Inflaţia, falimen- Franklin din producţia totală.
tul băncilor, şomajul în masă, Delano 2) A redat speranţa refacerii
scăderea nivelului de trai. Roosevelt economice şi a repornit moto-
2) Eșecul administrației repub- rul economic blocat, părăsirea
licane conduse de H. Hoover, liberalismului clasic şi intro-
ataşat de individualismul şi lib- du-cerea unor instrumente mai
eralismul clasic, care a refuzat eficiente; preocuparea pentru
intervenţia directă a guvernu- protecţia socială; deplasarea
lui în economie, în condițiile centrului motor al economiei
agravării crizei au determinat americane de la Wall Street la
victoria Partidului Democrat în Washington, dezvoltarea pute-
frunte cu Fr. D. Roosevelt. rii prezidenţiale.
125
 5.5. Analiza şi interpretarea documentelor istorice
Analiza şi interpretarea surselor istorice reprezintă unele dintre competenţele
prin­cipale de care trebuie să dea dovadă elevii. În baza surselor istorice aflăm
adevărul des­pre trecut şi are loc scrierea istoriei. Izvoarele trebuie studiate critic,
extrăgînd infor­maţiile preţioase, care vor fi analizate în contextul evenimentelor
epocii şi în funcţie de persoanele care le-au alcătuit sau au influenţat apariţia lor,
astfel ca să se identifice factorii obiectivi şi cei subiectivi, să se aprecieze gradul
de veridicitate a informaţiilor şi valoarea informaţiilor obţinute.
Amintim că răspunsurile la întrebările puse asupra documentelor trebuie să
fie originale şi individuale, şi nu trebuie să fie identice cu ale altor autori, colegi
etc. De aceea, recomandăm să se lucreze asupra fiecărui docu­ment, analizîndu-l
după algoritmul prezentat. În vederea facilitării lucrului asupra do­cumentelor şi
evidenţierii aspectelor mai importante, propunem un algoritm de studiere a sur-
selor. Cunoaşterea complexă a surselor prezentate, înţelegerea evenimentelor,
pro­ceselor, fenomenelor istorice la care se referă etc. vor permite elevilor să dea
răspunsuri originale.
Algoritm de analiză a documentelor
Pentru eficientizarea lucrului asupra documentelor, propunem un algoritm de
ana­liză şi interpretare a acestora.
1. Introducere:
 Definirea naturii documentului (cronică, hrisov, uric, act de danie, tratat,
lege, ho­tărîre a guvernului unui stat, cartă etc.);
 Prezentarea autorului sau instituţiei (organului, grupului de persoane etc.)
care a emis documentul;
 Scurtă descriere a contextului istoric şi a evenimentelor ce permit înţele-
gerea tex­tului documentului sau care argumentează caracterul veridic sau neve-
ridic al acestuia, necesitatea sau inutilitatea etc.;
 Identificarea problemelor la care se referă documentul;
 Analiza tezelor/prevederilor esenţiale din text şi alcătuirea unui plan de
idei pentru comentariu.
2. Analiza propriu-zisă a documentului:
 Expunerea esenţialului în baza planului de idei;
 Comentarea evenimentelor evocate în text;
 Analiza şi/sau compararea informaţiei obţinute din document cu cele do-
bîndite din alte surse;
 Exprimarea atitudinii personale cu privire la informaţiile documentului
sau asupra evenimentului despre care se vorbeşte în document.
3. Concluzii:
 Aprecierea importanţei documentului pentru istoria universală (naţională),
ştiinţa istorică, pentru cunoaşterea istoriei.
Notă. Interpretarea documentului în baza acestui algoritm se face în măsura
în care textul respectiv elucidează cele menţionate.
126
 5.6. Aprecierea rolului personalităţii în istorie
Rolul formator al personalităţii a reprezentat o constantă în întreaga soci-
etate uma­nă, indiferent de spaţiul sau timpul de afirmare a acesteia. Istoria se
dezvăluie, astfel, ca fiind o istorie a „Oamenilor Mari”, cum au fost denumiţi
conducătorii umanităţii de către Thomas Carlyle: „Aceştia erau conducători de
oameni, erau plăsmuitorii, mo­delele şi într-un sens larg creatorii a tot ceea ce
marea masă a oamenilor s-a străduit să facă sau să dobîndească; toate lucrurile
pe care le vedem săvîrşite pe lume sînt, la drept vorbind, rezultatul material ex-
terior, realizarea practică şi materializarea gîndu­rilor care sălăşluiau în Oamenii
Mari trimişi în lume. Am putea foarte bine să admitem faptul că sufletul întregii
istorii a lumii ar fi istoria lor”.
În cazul unui eseu sau referat despre rolul sau activitatea unei personalităţi,
putem elabora un plan individual, în vederea aprecierii rolului personalităţii în
funcţie de do­meniul de activitate şi/sau locul acesteia în societate şi în epoca sa.
În cazul necesităţii de a aprecia rolul unei personalităţi în istorie prin 3, ma-
ximum 5 argumente, sîntem puşi în situaţia de a aduce argumentele cele mai
convingătoa­re, ce ar demonstra importanţa personalităţii respective în istorie,
dar şi cunoştinţele noastre despre aceasta. Argumentarea printr-un număr anume
de argumente se face în funcţie de sarcina concretă şi de spaţiul acordat.
În situaţia menţionată, propunem a formula demersul nostru după un plan
sche­matic ce ar oferi un caracter ordonat aprecierii, şi nu haotic sau irelevant.
De asemenea, sugerăm de a se respecta principiul cronologic, în cazul operării
cu date concrete:
Argumentul I. A menţiona locul personalităţii în societatea şi timpul în care a
acti­vat. Este sugestivă în acest context expresia „Omul şi epoca sa».
Argumentele II-III (IV – după caz). Acţiuni concrete întreprinse de persona-
litate, care au determinat aportul la dezvoltarea societăţii.
Argumentul V (după caz). Aprecieri personale privind rolul personalităţii re­
spective.
Fişa biografică şi fişa evenimentului istoric
Fişa biografică a unei personalităţi
■ Personajul
- Numele
- Data naşterii şi cea a morţii
- Profesia (după caz)
- Funcţii, poziţii în societate, domenii de activitate
- Datele-cheie din cariera sa
■ Rolul în istoria timpului său
Omul şi epoca sa – acţiunile şi activitatea în contextul epocii
■Ideile principale
■Posteritate
- Consecinţele acţiunilor / activităţii sale
- Consecinţele ideilor sale
■ Atitudinea şi concluziile elevului

127
 Corelaţia: Competenţe specifice - Subcompetenţe -
Obiective de evaluare - Itemi

Competenţe Subcompetenţe Obiective de evaluare Itemi

specifice
Înţelegerea şi Prezentarea Să plaseze pe un Item nr. 3.a
reprezentarea evenimentelor segment de axă crono- Item nr. 3.b
timpului şi spa- istoriei contem- logică 3 evenimente
ţiului istoric porane în ordine din perioada interbelică
cronologică

Comentarea Să localizeze pe har- Item nr. 4.a.

schimbărilor sur- ta de contur teritoriul Item nr. 4.b
venite pe parcursul Basarabiei şi teritoriul
istoriei contem- RSS Moldoveneşti
porane cu ajutorul Să elaboreze un Item nr. 4.c
hărţilor istorice text istoric cu caracter
sintetic
Cunoaşterea şi Utilizarea Să identifice din Item nr. 1
interpretarea surselor istorice textul istoric propus
surselor istorice în argumentarea informaţia solicitată
opiniei proprii cu Să formuleze 2 Item nr. 2
referire la eveni- enunţuri în baza eveni-
mentele contem- mentelor menţionate în
porane textul istoric propus

Citeşte cu atenţie textul, rezolvă sarcinile şi răspunde la întrebările for-

mulate mai jos:

„…Guvernul sovietic insistă asupra soluţionării problemei esenţialmente li-

tigioase, adică a problemei Basarabiei, pe calea unui referendum al populaţiei
basarabene, organizat în mod legal şi în condiţiile care să garanteze deplina li-
bertate şi caracterul normal a voinţei sale.
…Delegaţia sovietică prezintă propunerea de plebiscit ca conformă politi-
cii urmate în mod sistematic de guvernul Uniunii Sovietice care l-au precedat.
Delegaţia romană nu a văzut totuşi ca guvernele acesteea ar fi întrebuinţat re-
ferendumul ca mijloc de rezolvare a dificultăţilor politice. Nu prin acest mijloc
guvernele sovietice şi-au instaurat puterea lor, şi această observaţie este hotărâ-
toare pentru această problemă. ”
Din documentele Conferinţei sovieto-române,
Viena, 27 martie 1924

128
 1. Scrie denumirea corectă a statelor implicate în evenimentele menţionate
în textul istoric.
_______________________________________________________________

2. Scrie 2 enunţuri despre impactul „problemei basarabene” asupra popula-

ţiei Republicii Moldova.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

3. a. Determină şi datează trei evenimente cu referinţă la relaţiile româno-

sovietice în perioada interbelică.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

b. Plasează, pe un segment de axă cronologică, evenimentele indicate mai

sus.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

4. a. Haşurează pe harta de contur, cu linii orizontale, spaţiul istoric disputat

în perioada interbelică de România şi URSS.
b. Haşurează pe harta de contur, cu linii verticale, teritoriul Republicii Sovie-
tice Socialiste Moldoveneşti formate la 2 august 1940.
c. Analizînd harta realizată, în spaţiul rezervat, scrie un text istoric cu privire
la modul de „soluţionare” a problemei Basarabiei.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

129
 Barem de corectare
Nr. item Criterii de apreciere Puncte
1 Cîte 1 punct pentru denumirea corectă a fiecărui stat 2 puncte
implicat în evenimentele menţionate în textul istoric
2 2 puncte pentru identificarea corectă a impactului „pro- 4 puncte
blemei basarabene” asupra populaţiei Republicii Mol-
dova
Cîte 1 punct pentru formularea corectă a fiecărui enunţ
referitor la impactul „problemei basarabene” asupra po-
pulaţiei Republicii Moldova
3.a. Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment numit corect 6 puncte
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment datat corect
3.b. 1 punct pentru construirea corectă a segmentului de axă 4 puncte
cronologică (scara, vîrf de săgeată)
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment plasat corect pe
segmentul de axă cronologică
4.a. 1 punct pentru marcarea corectă a hotarelor teritoriului 3 puncte
solicitat
1 punct pentru haşurarea teritoriului solicitat
1 punct pentru completarea legendei
4.b. 1 punct pentru marcarea corectă a hotarelor teritoriului 3 puncte
solicitat
1 punct pentru haşurarea teritoriului solicitat
1 punct pentru completarea legendei
4.c. 1 punct pentru respectarea limbajului istoric adecvat 6 puncte
4 puncte pentru expunerea subiectului în relevanţă
tematică şi expunere logică
1 punct pentru respectarea volumului
TOTAL 28 puncte
130
 5.7. Elaborarea unui eseu la istorie
Eseul reprezintă o modalitate de cercetare personală a unei situaţii, proble-
me isto­rice, în care autorul stabileşte raporturile de cauzalitate, de înţelegere
a esenţei proble­mei, de utilizare a argumentelor şi a explicaţiilor originale.
Elaborarea unui eseu se subîmparte în următoarele etape:
1) Determinarea temei, problemei;
2) Formularea corectă şi clară a temei, problemei;
3) Concretizarea evenimentelor şi a istoriografiei;
4) Elaborarea planului eseului;
5) Redactarea, scrierea eseului;
6) Formularea concluziilor.
Eseul trebuie să fie ordonat logic în părţi concrete: introducere (impor-
tanţa, ac­tualitatea problemei), conţinutul propriu-zis (tratarea problemelor
în formă originală, expunerea argumentelor, ideilor unor istorici, a opiniei
proprii), concluzii (căi de solu­ţionare a problemei, variante de soluţionare).
Pentru un eseu bine structurat, propunem următorul algoritm:
I. Introducere
– importanţa, actualitatea temei;
– tezele principale (ce urmează a fi elucidate în eseu);
– istoriografia problemei (se menţionează cîţiva autori şi lucrări care abor-
dează problema, idei importante cu privire la tema studiată – istoriografia poate
fi utilizată atît în introducerea eseului, cît şi pe parcursul elucidării subiectului
în cuprins, pentru a da un caracter ştiinţific şi argumentat demersului).
II. Cuprins
- desfăşurarea şi argumentarea tezelor, problemelor enunţate în introdu-
cere în consecutivitate logică şi cronologică. Se vor utiliza date cronologice,
nume de personalităţi, se vor expune diverse opinii cu privire la problema
abordată, atitudinea personală, le­găturile de cauză – efect, comparaţii (în
funcţie de subiect).
III. Încheiere
– sumarul principalelor teze;
– concluziile ce rezultă din expunerea eseului;
– expunerea unor atitudini, opinii, inclusiv personale, cu privire la subiect,
astfel încît problema să nu fie încheiată, dar să lase loc pentru eventuale studii.
În testele de la examenul de absolvire a gimnaziului se propune a redacta un
eseu de 12-15 propoziţii în baza a cîteva repere. Ţinem să menţionăm că eseuri-
le trebuie să fie lucrări originale ale elevilor în baza cunoştinţelor, a materialului
studiat şi nu trebuie să repete integral sau parţial eseurile altor autori.

131
 5.8. Metoda studiului de caz
Studiul de caz este un ansamblu de metode folosite pentru cercetarea, exa-
minarea amănunţită şi aprofundată a unei probleme, a unui fenomen, a unui
individ (devenit „caz”).
Studiul de caz este o metodă care se bazează pe cercetare şi stimulează
gîndirea critică, ajutîndu-ne să raţionalizăm, să analizăm independent faptele
şi să luăm decizii. În mare, procedura de aplicare a metodei se desfăşoară în
următoarele etape:
a. stabilirea materialului suport: un caz real, o poveste extrase din presă sau
întîmplări personale, materiale deosebit de stimulative pentru elevi;
b. analiza cazului cu accent pe argumentarea susţinută ştiinţific;
c. descoperirea soluţiei pentru rezolvarea cazului studiat, subliniindu-se ca-
racterul real aplicativ al acesteia.
Pe măsura pătrunderii ei tot mai profunde în procesul instructiv-educativ,
metoda studiului de caz a cîştigat variate perspective şi în imaginarea sau des-
coperirea alternativelor de soluţionare, în argumentarea deciziilor, dar şi în
ceea ce priveşte paşii cercetării, etapele:
• sesizarea sau descoperirea cazului;
• examinarea din mai multe perspective;
• selectarea celor mai potrivite metode pentru analiză;
• prelucrarea cazului din punct de vedere pedagogic;
• tragerea unor concluzii.
Ajungînd la concluzia că aplicarea acestei metode la o situaţie reală presu-
pune iniţierea prealabilă a elevilor în strategia metodei, cu sugerarea etapelor
necesare, adesea similare unei cercetări ştiinţifice autentice. Pentru soluţiona-
rea studiilor de caz, ar fi necesar să parcurgem patru trepte:
– alegerea şi sesizarea cazului;
– stabilirea alternativelor de soluţionare;
– adoptarea deciziei;
– susţinerea soluţiei adoptate.
Pedagogul Ioan Cerghit propune a parcurge patru etape în cercetarea studiilor
de caz. Etapele sînt ilustrate în modelul metodic redat în schema ce urmează.

132
 Prezentarea grafică a treptelor de parcurs în prelucrarea unui caz
Sesizarea
Sesizarea situasituaţiei
iei cazului Prezentarea
Prezentarea cazului
cazului PrinPrin întrebări
întreb ri adresate
cazului
(în (înţelegerea
elegerea cu claritate a adresate profesorului
profesorului
cu claritate a situaţiei
situa iei existente) Prezentarea
Prezentarea informaţiilor
informa iilor (conducătorului)
(conduc torului)
existente) necesare
necesare
Documente
Documente în întermen
termen
Sistematizarea
Sistematizarea (informa ii de
(informaţii de la
laingineri,
ingineri,
tehnicieni, muncitori)
tehnicieni, muncitori)
Analiza situaţiei
Analiza situa iei dede
faptfapt
Stabilirea
Stabilirea variantelor
variantelor dede
soluţionare
solu ionare Descoperirea cauzelori şi
Descoperirea cauzelor Studierea surselorscrise
Studierea surselor scrise
legităţilor
legit acesteia
ilor acesteia de
decunoaştere (manuale,
cunoa tere (manuale,
reviste, rapoarte,
reviste, referate)
rapoarte,
Elaborarea
Elaborarea nucleului
nucleului referate)
probabil
probabil(a (a
problemei
problemei
Luarea hotărîrii
Luarea hot rârii esen iale)
esenţiale)

Realizarea uneiconfrunt
Realizarea unei confruntări a valorilor
ri a valorilor

Susţinerea hotărîrii
Sus inerea hot rârii
Compararea
Compararea valoriivalorii variantelor
variantelor

Luarea hotărîrii
Luarea hot rârii

În toate aceste etape, ne deprindem să lucrăm cu documentul autentic, cu infor-

maţia orală, cu imaginea şi cu alte materiale; să luăm măsuri şi decizii optime, să
valorificăm experienţe, obţinînd în final învăţăminte utile şi preţioase.
Sursa. Nicolae Postolache. Didactica istoriei. Bucureşti: Editura Fundaţi-
ei „România de Mâine”, 2008, p. 42-44.

5.9. Elaborarea şi structura discursului

Recomandări privind elaborarea discursului:
Alegerea temei. Dacă ai o temă la alegere, e mai simplu. Cauţi un subiect
de care nu eşti străin şi pe care ştii că îl stăpîneşti şi încerci să găseşti pe
marginea lui teme şi controverse care nu au fost atît de intens abordate. Dacă
tema nu e la alegerea ta, încearcă să te pregăteşti pentru discurs cît mai de-
vreme posibil. Ai nevoie să cauţi informaţii în literatura de specialitate, surse
de divers gen, în funcție de temă şi domeniu. Cu cît începi redactarea lui mai
tîrziu, cu atît creşte riscul de a nu fi printre cele mai reuşite. 
Durata discursului. Află din timp cît timp a fost rezervat pentru discursul
tău. În funcţie de cît timp ai, ştii la ce să te rezumi. Cu cît timpul este mai scurt,
cu atît trebuie să atingi punctele importante ale temei mai repede. Dacă nu ai
133
un timp limitat, atunci rămîne la alegerea ta cît de mult te desfăşori. Sfatul ar fi să
îţi alegi o durată medie. Discursurile prea lungi, oricît de interesante sînt, ajung
să plictisească publicul. Mizează mult pe importanţa temei alese, pe ce aduci
tu nou şi neapărat pe viziunea proprie. Generalizînd, am putea spune că defini-
tia unui discurs bun este o introducere potrivită şi o încheiere scurtă.
Află ce fel de oameni vor fi prezenţi. Cunoaşterea publicului e deosebit de
importantă pentru discursul tău, pentru că în funcţie de el îţi vei alege cuvintele,
frazele şi analogiile. Altfel te adresezi unui public format din adolescenţi şi al-
tfel unuia format din profesori, oameni de ştiinţă etc. Atenţia publicului trebuie
atrasă prin intonaţie vie, adresări către public, argumente scurte şi concrete etc.
Dacă vei transforma discursul tău într-un monolog distant, nu vei face decît să
diminuezi vizibil interesul publicului. Aşa că nu te supăra, dacă după cîteva mi-
nute colegii sau oricare public îşi fac de lucru cu telefonul mobil, sînt ocupaţi cu
altceva. Depinde doar de tine să-i ţii conectaţi şi atenţi. 
Ajută-te de un slideshow. Tehnologia a progresat, aşa că putem găsi deseori
sau avea la dispoziţie un videoproiector. Pregăteşte-ţi un slideshow în care să
scrii cuvinte-cheie, fraze ajutătoare, întrebări adresate publicului, imagini repre-
zentative. Ele te vor ajuta să nu îţi pierzi şirul ideilor şi vor înlesni comunicarea
dintre tine şi persoanele prezente. 
Siguranţa. Trebuie să inspiri siguranţă, însă nu o arăta vădit. Empatizează cu
publicul, strecoară o glumă în care să menţionezi emoţiile, dar nu face mare caz
din asta. Nimănui nu-i place un om care arată prea multă încredere în sine, pentru
că deseori aceasta e confundată cu aerele de condescendenţă şi va atrage negreşit
antipatia publicului. Recunoscînd ştrengăreşte că nu-i uşor nici pentru tine să te
afli acolo, vei fi simpatizat, pentru că vei conferi audienţei încrederea că şi ei, la
rîndul lor, prin muncă şi determinare pot ajunge să fie în faţă într-o zi.

Structura discursului public

Structura discursului oferă vorbitorului posibilitatea să îşi urmărească ideea
centrală şi modul în care urmează să o susţină. În același timp, duce la o mai
ușoară înțelegere a ideilor prezentate, facilitînd convingerea audienței. Acest
material va pune la dispoziție indicii despre modul în care se construiește struc-
tura unui discurs şi despre elementele de bază care o compun. Părțile din care se
compune discursul sînt:
1. Introducerea
2. Cuprinsul
3. Concluzia
Introducerea
Este partea de început a unui discurs şi trebuie să traseze linia de desfășurare
a discursului, conținînd ca elemente principale:
134
 • Salutul
• Prezentarea personală (numele şi prenumele)
• Enunțarea temei
• Prezentarea ideii centrale a discursului (și a argumentelor)
• Explicarea termenilor care urmează a fi folosiți (definiții), dacă este ne-
cesar.

Enunțarea temei, a ideii principale şi a argumentelor încă din începutul

discursului este necesară, pentru a putea oferi publicului o imagine despre între-
gul conținut. În mod similar, definirea termenilor specifici asigură vorbitorul că
în timpul discursului nu vor apărea termeni care să ridice probleme publicului. 

Explicațiile devin necesare atunci cînd se folosesc termeni tehnici, neolo-

gisme sau concepte specifice anumitor domenii de activitate, cum ar fi: medici-
na, relațiile publice, tehnica de calcul etc.
Scopul principal al introducerii este de a capta atenția publicului. De ase-
menea, se urmărește şi atragerea simpatiei din partea acestuia. De aceea se pot
folosi, mai ales de către vorbitorii experimentați, glume sau lucruri menite sa
creeze senzație.

Cuprinsul
Este partea discursului în care se prezintă argumentele şi se aduc dovezi în
sprijinul acestora. Pe parcursul acestei secțiuni trebuie urmărite:
• Dezvoltarea ideii centrale 
• Dezvoltarea argumentelor 
o premisă
o raționament
o concluzie
• Exemple (dovezi) care să susţină argumentele.
Pentru a nu se pierde atenția publicului, pe parcursul prezentării argumen-
telor trebuie evitată monotonia. Din acest motiv, înaintea introducerii puncte-
lor-cheie ale discursului se folosesc tehnici de captare a atenției. Tehnicile de
captare a atenției constituie subiectul unui articol separat.

Concluzia
Este partea finala şi trebuie să ofere o privire de ansamblu asupra discursului.
În cadrul ei, în măsura timpului rămas, trebuie urmărite pe scurt:
• Explicarea eventualelor neclarităţi apărute de-a lungul discursului (dacă
au o importanță majoră în susținerea ideii principale).
• Accentuarea punctelor puternice ale discursului.
• Privire de ansamblu asupra întregului discurs.
135
 Bibliografie
1. Achiri I., Bolboceanu A., Hadîrcă M. Evaluarea standardelor educaţionale.
Chişinău: Print-Caro, 2009.
2. Bârlădeanu A., Negrei V., Nastas L. Sugestii metodologice pentru realiza-
rea competenţelor specifice întru înţelegerea şi reprezentarea timpului şi
spaţiului în istorie. Chișinău, 2011.
3. Belega R., Popovici A., Dan M. Repere în proiectarea demersului didac-
tic în baza curriculumului centrat pe competenţele-cheie. Ploiești: Spiru
Haret, 2009.
4. Bolovan S. P. Didactica istoriei. Noi orizonturi în predarea, învăţarea şi
evaluarea istoriei prin metode active. Cluj Napoca: Presa Universitară
Clujeană, 2007.
5. Booth Alan, Booth Jeanne. Învăţarea activă în domeniul istoriei şi ştiinţe-
lor sociale. Cluj-Napoca: Ed. Efes, 2000.
6. Botgros I., Franţuzan L. Pedagogia interactivă – condiţia de bază în
formarea competenţelor de cunoaștere știinţifică. În: Univers pedagogic,
2006, nr. 4, p. 36-39.
7. Callo T. O pedagogie a integralităţii. Chişinău: CEP, 2007.
8. Caprini V. Formarea şi evaluarea pe baza standardelor ocupaţionale. Do-
cumentar. În: CNFPA, Buletin Informativ, nr. 2, Bucureşti, 2003.
9. Cara A., Guţu V., Gremalschi A., Solovei R., Baciu S. Standarde de formare
continuă a cadrelor din învăţămîntul secundar general. Chişinău: Editura
Cartier, 2007.
10. Cartaleanu T., Cosovan O., Goraş-Postică V. și alții. Formare de compe-
tenţe prin strategii didactice interactive. Chişinău, 2008.
11. Căpiţă C., Căpiţă L., Stamatescu M. Proiectul pentru Învăţămîntul Rural.
În: ISTORIE. Didactica Istoriei I. Bucureşti, 2005.
12. Căpiţă C., Căpiţă L., Stamatescu M. Proiectul pentru Învăţămîntul Rural.
În: ISTORIE. Didactica Istoriei II. Bucureşti, 2006.
13. Cerbușcă P. Managementul formării la elevi a competenţelor cu caracter
de integrare în comunitate. În: culegerea tematică „Paradigma manage-
mentului educaţional din perspectiva democratizării și integrării europe-
ne”. Conferinţă știinţifico-practică, ISFE, Chișinău: Tipografia Centrală,
2006, p. 80-82.
14. Cerghit I., Neacşu I. Prelegeri pedagogice. Iaşi: Editura Polirom, 2001.
15. Cerghit I. (coord.). Proiectarea (design-ul) lecției. În: „Perfectionarea lec-
tiei în şcoala moderna”, București: E.D.P., 1998.
16. Charles T., Steele Jeanie L., Kurtis S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare
a gîndirii critice. Chişinău, 2003.
17. Chiș V. Pedagogia contemporană, pedagogie pentru competenţe. Cluj-
Napoca: Editura Casa Cărţii de Știinţă, 2005.

136
18. Chis M., Chis V. Pedagogie. Suport pentru formarea profesorilor. Cluj-
Napoca: Presa Universitara Clujeana, 2001.
19. Cristea S. Pedagogie, vol.II. Pitesti: Editura Haridscom, 1997.
20. Cucoş C. Pedagogie generală. Iaşi: Editura Polirom, 2000.
21. Dobzeu M. Eseul istoric. Sugestii de elaborare. În: Cugetul. Revistă de
istorie și cultură, 2003, nr. 3, p. 32-35.
22. Felezeu C. Metodica predării istoriei. Cluj-Napoca, 1998.
23. Guţu V. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional. Ghid de imple-
mentare a Curriculumului modernizat. Chișinău, 2007.
24. Guţu V., Achiri I. Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic.
IȘE, Chișinău, 2009.
25. Guţu V., Muraru E., Dandara O. Proiectarea standardelor de formare pro-
fesională iniţială în învăţământul universitar. Ghid metodologic. Chişi-
nău: CE USM, 2003.
26. Ionescu, M. Lecția între proiect și realizare. Cluj-Napoca: Ed. Dacia,
1982.
27. Ioniţă Gh. Metodica predării istoriei. Bucureşti, 1997.
28. Istoria. Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele V-IX). Chişinău,
2010.
29. Istorie. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treap-
ta liceală. Pavel Cerbușcă, Maia Dobzeu; Ed. I. Chișinău: Cartier, 2010
(Tipografia Centrală), 128 p.
30. Istorie. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta
primară şi gimnazială. Chişinău, 2011, 100 p.
31. Jinga I., Istrate E. Manual de pedagogie. Bucuresti: Editura All, 1998.
32. Manea M., Palade E., Sasu N. Istorie. Predarea istoriei şi educaţia
pentru cetăţenie democratică: demersuri didactice inovative. Bucureşti,
2006.
33. Modernizarea standardelor și curricula educaţionale – deschidere spre o
personalitate integrată. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Aca-
demia de Știinţe a Moldovei, Institutul de Știinţe ale Educaţiei, UNICEF
Moldova, Materialele Conferinţei Știinţifice Internaţionale (22-23 octom-
brie 2009), Chișinău, 2009.
34. Momanu M. Proiectarea și perfecționarea activității didactice. În: ,,Psi-
hopedagogie”. Iasi: Editura Polirom, 1998.
35. Musteaţă S. (ed.) Educaţia cetăţeniei democratice şi toleranţei prin
intermediul istoriei. Ghid didactic. Chişinău: Editura Cartdidact, 2006.
36. Musteaţă S. (coordonator). Predarea istoriei. Îndrumar metodic pentru
profesori. Chișinău: ANTIM, 2010.
37. Nicola I. Tratat de pedagogie școlară. București: E.D.P., 1996.
38. Olaru V., Uzicov N. Istoria universală (1918-2005). Ghidul profesoru-
lui (clasa a IX-a). Chişinău: Civitas, 2005.
39. Păun Şt. Didactica istoriei. Bucureşti, 2001.
137
40. Petrovschi N. Recomandări şi sugestii pentru studierea cursului Didacti-
ca Istoriei. Chişinău: Editura UPS I. Creangă, 2005.
41. Petrovschi N. Didactica Istoriei. Chişinău: Editura UPS I. Creangă,
2007.
42. Postolache N. Didactica Istoriei. Bucureşti: Editura Fundaţiei ,,România
de Mâine”. 2008.
43. Radu I.T. ș.a. Proiectarea activitatii didactice. În: I. Cerghit, I. Radu. Di-
dactica. București: E.D.P., 1995.
44. Roşioru-Caciuc L., Roşioru V. Jocuri didactice la istorie. Chişinău: Epi-
graf, 2006.
45. Standard ocupaţional. Profesor pentru învăţămîntul gimnazial şi pentru
învăţămîntul liceal http://www.cnfp.ro/new/indexFS.html.
46. Tanasă Gh. Metodica predării-învăţării istoriei în şcoală. Iaşi, 1996.
47. Topolski Jerzy. Metodologia istoriei. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enci-
clopedică, 1987.
48. Vlasceanu, L. I. Cerghit, L. Vlasceanu. Proiectarea pedagogică. în: „Curs
de pedagogie”. Bucuresti: T.U.B., 1988.
49. Сiolan L. Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum trans-
disciplinar. Iaşi: Polirom, 2008.

138
 CUPRINS

Cuvînt-înainte..................................................................................................3
Argument. ........................................................................................................4

1. Macroproiectare didactică. Proiectare de lungă durată la disciplina

Istorie, clasa a IX-a. ..................................................................................7

2. Finalităţi curriculare, exprimate în termeni de competenţă la nivel

de clasa a IX-a..........................................................................................14

3. Microproiectare didactică. Proiectarea unităţii de învăţare ..............20

3.1. Proiectarea unităţii de învăţare. Statele lumii în anii 1918-1940 .........20
Sugestie didactică la unitatea de învăţare....................................... 48
3.2. Hărţi tehnologice a tipurilor de lecţii.................................................53
a. Harta tehnologică a lecţiei de comunicare/însuşire a cunoştinţelor...53
b. Harta tehnologică a lecţiei de evaluare iniţială.................................54
c. Harta tehnologică a lecţiei de sinteză.................................................56
d. Harta tehnologică a lecţiei de evaluare sumativă...............................59

4. Sugestii de proiecte de lecţii...................................................................63

5. Sugestii didactice în perspectiva formării și evaluării

competențelor specifice.........................................................................120
5.1. Reprezentarea timpului istoric..........................................................120
5.2. Reprezentarea spaţiului istoric.........................................................121
5.3. Model de hartă cu sarcini pentru formarea competenţei
de înţelegere a spaţiului istoric.........................................................123
5.4. Determinarea relaţiilor de cauzalitate şi de schimbare în istorie......125
5.5. Analiza şi interpretarea documentelor istorice.................................126
5.6. Aprecierea rolului personalităţii în istorie........................................127
5.7. Elaborarea unui eseu la istorie..........................................................131
5.8. Metoda studiului de caz....................................................................132
5.9. Elaborarea şi structura discursului...................................................133

Bibliografie..................................................................................................136

139
Adrian DOLGHI, Ala REVENCO-BÎRLADEANU, Viorica Negrei
Istoria ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ.
Sugestii metodologice. Clasa a IX-a

Lectori: Larisa Erşov, Angela Levința

Tehnoredactor: Maria Bondari

Editura ,,Cuvîntul-ABC”
Tel.: 069608115
Editor: Ana Botnaru

Î.S. Firma editorial-poligrafică ,,Tipografia Centrală”

MD-2068, Chişinău, str. Florilor, 1
SUGESTII METODOLOGICE   │  Istoria românilor şi universală      Adrian Dolghi  ▪  Ala Revenco-Bîrlădeanu  ▪  Viorica Negrei
Adrian DOLGHI  ▪  Ala Revenco-BÎRLĂDEANU  ▪ 
Viorica Negrei

Istoria
românilor şi universală
IX
a
SUGESTII METODOLOGICE

c l a s a

Seria
▪
Istoria
pe înţelesul
elevilor