CERCETAREA CANTITATIVǍ

Cercetarea cantitativă determină frecvenţa, intensitatea, probabilitatea etc. cu care se

manifestă fenomenul.
Cercetătorii cantitativişti caută determinarea cauzelor, predicţia şi generalizarea
descoperirilor.

Metode cantitative:
 ANCHETA;

ANCHETA

Termenul de sondaj este sinonim cu cel de cercetare selectivă sau de eşantion.

Ex : profesorul verifică prin sondaj câţiva elevi să vadă dacă au înţeles lecţia predată etc.

Ideea sondajului este de a reduce populaţia efectiv cercetată la o parte (mică) a ei, capabilă să
reprezinte caracteristicile întregului.
Sondajul de opinie este un gen de anchetă, şi anume cea efectuată pe diferite probleme de
mare interes public şi care urmăreşte, în principal, să surprindă opiniile oamenilor legate de aceste
probleme.

Tehnici de anchetă :

1) Ancheta orală sau directă

Presupune ca subiecţilor să le fie citite, pe rând, întrebările din chestionar, la care aceştia dau
răspunsuri orale, răspunsuri ce sunt înregistrate de persoanele care efectuează ancheta în teren.
Ancheta orală îmbracă două forme de realizare :

a) ancheta faţă în faţă – se realizează fie la domiciliu, fie la locul de muncă (pentru
persoanele ocupate) sau în şcoli, facultăţi (pentru elevi, studenţi), pe stradă sau la ieşirea
de la manifestări colective : spectacole, concerte, meciuri etc.
b) ancheta prin telefon.

2) Ancheta indirectă (în scris)

Îmbracă următoarele forme :

 Publicarea chestionarului în ziar ;
 Strângerea unei mulţimi într-o sală unde se consemnează răspunsurile sub
controlul unui operator ;
 Înmânarea chestionarului, în mod individual, fiecărui membru al eşantionului de
către un membru al echipei de cercetare ;
 Trimiterea chestionarului prin poştă subiecţiilor investigaţi.

ANCHETA UTILIZEAZǍ CA INSTUMENT DE CULEGERE A DATELOR CHESTIONARUL

 CHESTIONAR – RELAŢII RURAL

Am dori să realizăm o cercetare privind relaţiile interumane din spaţiul rural. Pentru buna
finalizare a acestei activităţi avem nevoie de sprijinul dumneavoastră. În acest sens, vă rugăm să ne
răspundeţi la o serie de întrebări, având în vedere garanţia noastră asupra confidenţialităţii
răspunsurilor.

PARTEA I

1. Dumneavoastră credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni?

1. Da
2. Nu
9. NS/NR.

Cunoaşteţi unele aspecte În foarte În mare În mică În foarte

referitoare la consătenii mare măsură măsură măsură mică măsură NS/NR
dvs. legate de:
2 Vârstă 4 3 2 1 9
3 Pregătire şcolară 4 3 2 1 9
4 Ocupaţia şi locul 4 3 2 1 9
de muncă
5 Număr de copii 4 3 2 1 9

În relaţiile cu vecinii Foarte Des Rar Foarte rar Deloc NS/NR

cât de des… des
6 Vă vizitaţi 4 3 2 1 0 9
7 Petreceţi timpul 4 3 2 1 0 9
împreună
8 Discutaţi 4 3 2 1 0 9
problemele care vă
frământă

În relaţiile cu rudele Foarte Des Rar Foarte rar Deloc NS/NR

cât de des… des
9 Vă vizitaţi 4 3 2 1 0 9
10 Petreceţi timpul 4 3 2 1 0 9
împreună
11 Discutaţi 4 3 2 1 0 9
problemele care
vă frământă

În relaţiile cu colegii Foarte Des Rar Foarte rar Deloc NS/NR

cât de des.. des
12 Vă vizitaţi 4 3 2 1 0 9
13 Petreceţi timpul 4 3 2 1 0 9
împreună
14 Discutaţi 4 3 2 1 0 9
problemele care
vă frământă

15.În general, credeţi că e bine ca locuitorii unui sat să se cunoască foarte bine?
1. Da, este bine să ştii totul despre ceilalţi.
2. Da, dar este bine să ştii numai ceea ce te priveşte şi pe tine.
3. Nu, nu este bine să te intereseze prea mult de alţii.
4. Alt răspuns ………………………….
9. NS/NR.
16.În general credeţi că e bine ca oamenii dintr-un sat să vorbească foarte des între ei?
1. Da, de câte ori au ocazia.
2. Da, dar numai atunci când este strict necesar.
3. Nu fiecare să rămână cu ale lui.
4. Alt răspuns …………………………….
9. NS/NR.
17. În general credeţi că e bine ca oamenii dintr-un sat să se ajute între ei?
1. Da, ori de câte ori au nevoie de ajutor.
2. Da, dar numai când ajutorul este întors (răsplătit).
3. Nu, fiecare trebuie să se descurce singur.
4. Alt răspuns ……………………………….
9. NS/NR.

18. Persoanele cu care vă ajutaţi cel mai mult sunt:

1.Rude 2.Colegi de 3. Vecini 4.Prieteni care nu sunt rude, 5.Alte persoane 9.NS/NR
serviciu vecini, colegi

Cât de des… Foarte Des Rar Foarte Deloc NS/NR

des rar
19 Vă ajutaţi cu alte persoane 4 3 2 1 0 9
la diferite munci
20 Vă împrumutaţi diferite 4 3 2 1 0 9
lucruri
21 Vă ajutaţi cu bani 4 3 2 1 0 9
22 Vă vindeţi unele produse 4 3 2 1 0 9

PARTEA A DOUA

Acum am dori să discutăm depre relaţiile dumneavoastră cu alţi trei locuitori ai satului.

1.Cunoaşteţi pe…? (urmează numele şi prenumele persoanei ).

 1. _______________________

2 ____________________ 3._____________________

 Codificare: 1. după nume şi prenume; 2.după nume si ciufală; 3. după nume, ciufală şi
prenumele soţului, soţiei; 4. după cele precedente şi prenumele copiilor; 5. după cele de mai sus
şi alte amănunte biografice; 6. nu identifică persoana; 7. altă situaţie.

2.Ce ştiţi despre? (urmează numele şi prenumele persoanei)

ASPECTE Persoana
1 2 3
1. Vârsta
2. Pregătirea şcolară
3. Ocupaţia şi locul de muncă
4. Dacă a fost bolnav în ultima lună
5. Dacă a fost plecat din localitate în ultima lună
6. Dacă a vândut sau cumpărat ceva deosebit în ultima lună

 Codificare: 1. Ştie exact; 2. Ştie aproximativ; 3. Nu ştie; 4. Nu identifică persoana.

3.Ultima discuţie cu…(urmează numele şi prenumele persoanei) a avut loc…

1.________________________ 2. _______________________

3.____________________________

4.Ultima acţiune de într-ajutorare (lucru, schimb, împrumut) cu persoana ( urmează numele

şi prenumele persoanei) a avut loc…

1._________________________ 2. ________________________

3.____________________________

 Codificare 3-4: 1. în ultima săptămână; 2. în ultima lună; 3. în ultimele trei luni; 4. în ultimul
an; 5. în ultimii trei ani; 6. nu am discutat (nu ne-am ajutat) niciodată; 7. alt răspuns; 8. nu
identifică persoana.

5.Raporturi faţă de cele trei persoane.

 Se codifică: 1. Da 2. Da, în trecut (B,C,E,G) 3. Nu 4. Nu este cazul

Persoana A.Rudă B.Rudă C.Vecin D.Coleg E.Coleg F.Naş/ G.Prieten Persoană

de prin şcoală muncă fin din aceeaşi
sânge alianţă categorie
de vârstă
1
2
3
Se va avea în vedere întregul sat.

6. Ce persoane vă vizitează mai frecvent?

1. _______________________ 2. _________________________

3._________________________

7.Care sunt persoanele în care aveţi încredere şi cu care discutaţi grijile personale?

1. ______________________ 2. _________________________

3._______________________

8. Dacă ar fi necesar, la cine aţi împrumuta cu încredere bani?

1. ______________________ 2. ________________________

3._______________________

9.Printre oamenii din sat pe cine consideraţi capabil de a trata eficace problemele satului la
un nivel mai înalt (primărie, judeţ)?

1. ______________________ 2. ________________________

3._______________________

TABEL CU PERSOANELE CARE APAR ÎN RĂSPUNSURILE LA

ÎNTREBĂRILE 6-9 – PARTEA A DOUA

Se codifică: 1. Da 2. Da, în trecut (B,C,E,G) 3. Nu 4. Nonrăspuns

Persoana A.Rudă B.Rudă C.Vecin D.Coleg E.Coleg F.Naş/ G.Prieten H.Persoană
de prin şcoală muncă fin din aceeaşi
sânge alianţă categorie
de vârstă
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

PARTEA A TREIA

23. Sexul: 1. M 2. F

24. Data naşterii: Ziua ___________luna___________anul________

25. Şcolaritatea:
1.Fără 2.Şcoală 3.Şcoală 4.Şcoală 5.Liceu 6.Şcoală 7.Studii
şcoală primară gimnazială profesională postliceală superioare

26. Ocupaţia _____________________

27. Starea civilă:

1.Căsătorit 2.Concubinaj 3.Divorţat 4.Separat 5.Văduv 6.Necăsătorit

28. Calitatea respondentului faţă de capul de familie:

1.Cap fam. 2.Soţ(ie) 3.Fiu(fiică) 4.Nepot 5.Concubin(ă) 6.Altă rudă 9.NS/NR
(nepoată)

29. Venitul lunar al familiei:___________________

30.Anul din care locuieşte în această localitate:____________