Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Dreptul Afacerilor
Curs Dreptul Afacerilor
NOTE DE CURS :
DREPT COMERCIAL
Ioan Tomescu
2020
1
CAPITOLUL I
2
obtinerea profitului este o intreprindere economica (comerciala)si
dimpotriva,o intreprindere cu un obiect non economic si avand un scop non
profit este o intreprindere civila( necomerciala) .
Conceptia Codului Civil .Noul cod civil , desi consacra o reglementare
unitara a raporturilor patrimoniale , totusi in privinta participantilor la aceste
raporturi juridice distinge intre simplii particulari si profesionisti .
Prin profesionist , Codul civil intelege orice persoana care exploateaza o
intreprindere .
Asa cum am aratat , profesionistul care exploateaza o intreprindere
economica ( comerciala ) are calitatea de comerciant .
Definitia comerciantului .In conceptia Codului civil , este comerciant
profesionistul,persoana fizica sau persoana juridical , care exploateaza , in
conditiile legii, o intreprindere economica(comerciala).
3
2) Reprezentantul intreprinderii familiale are obligatia sa solicite
inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii , inainte
de inceperea activitatii economice;
3) In toate cazurile,cererea de inregistrare in registrul comertului si de
autorizare a functionarii trebuie formulate in termen de 15 zile de la
incheierea acordului de constituire prevazut la art.29 alin (1).
4) In caz de nerespectare a termenului prevazut la alin.(3),este necesara
incheierea unui nou accord de constituire.
4
9) Inregistrarea in registrul comertului a persoanei fizice autorizate,a
intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza
rezolutiei motivate a directorului oficiului registrului comertului de pe
langa tribunal .
10) Rezolutiile directorului oficiului registrului comertului de pe langa
tribunal cu privire la inmatriculare si orice alte inregistrari in registrul
comertului ,conform prezentei ordonantei de urgenta,se executa de
indata, in baza lor efectuandu-se inregistrarile dispuse prin acestea,
fara nicio alta formalitate.
11) Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si, dupa caz,a
certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile
lucratoare,respective 5 zile lucratoare ,calculate de la data inregistrarii
cererii sau,dupa caz,de la data completarii cererii cu documentele
solicitate ;
12) Certificatul de inregistrare ,continand codul unic de inregistrare ,este
documentul care atesta inregistrarea in registrul comertului,autorizarea
functionarii ,precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala
competenta.
5
patrimoniul sau iar in caz de insolventa , va fi supusa procedurii
simplificate ,daca are calitatea de comerciant.
Creditorii isi vor executa creantele potrivit dreptului comun , in
cazul in care PFA nu are calitatea de comerciant.
PFA isi inceteaza activitatea si este radiate din registrul comertului
in urmatoarele cazuri:
- prin deces;
- prin vointa acesteia;
- cererea de radiere,insotita de copia certificate pentru
conformitate cu originalul a actelor doveditoare,dupa caz,se
depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul
unde isi are sediul profesional, de catre orice persoana interesata
.
Regimul juridic al intreprinzatorului persoana fizica titular al
intreprinderii individuale
Intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridical prin
inregistrarea la registrul comertului
Intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale este
comerciant persoana fizica de la data inregistrarii sale in registrul comertului
Pentru organizarea si exploatarea intreprinderii sale, intreprinzatorul
persoana fizica , in calitate de angajator persoana fizica,poate angaja terte
persoane cu contract individual de munca ,inregistrat la inspectoratul
territorial de munca , potrivit legii , si poate colabora cu alte PFA , cu alti
intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau
reprezentanti ai unor intreprinderi economice,fara ca aceasta sa ii schimbe
statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni.
6
Intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale
isi inceteaza activitatea si este radiat din registrul comertului in urmatoarele
cazuri:
- prin deces;
- prin vointa acestuia;
Cererea de radiere , insotita ,insotita de copia certificate pentru
conformitate cu originalul a actelor doveditoare ,dupa caz, se depune la
oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde isi are sediul
profesional , de catre orice persoana interesata .
Mostenitorii pot continua intreprinderea,daca isi manifesta vointa ,
printr-o declaratie autentica , in termen de 6 luni de la data dezbaterii
succesiunii . Cand sunt mai multi mostenitori , acestia isi vor desemna un
reprezentant , in vederea continuarii activitatii economice ca intreprindere
familiala .
7
- mai mult de jumatate dintre membrii intreprinderii cer incetarea
acesteia sau se retrag din intreprindere
- cererea de radiere ,insotita de copia certificate pentru
conformitate cu originalul a actelor doveditoare , dupa caz, se
depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul
unde isi are sediul profesional , de catre orice persoana
interesata.
8
CAPITOLUL II
I. Aportul asociatilor:
Aportul reprezinta obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in
societate un anumit bun.
Tipurile de aport :
- Aportul in numerar,adica sumele de banipe care un asociat le aduce in
societate
9
- Aportul in natura ,care reprezinta bunurile mobile sau immobile pe care
asociatul le adduce in societate.
- Aportul in munca sau in industrie,care consta in munca sau activitatea pe
care asociatul o depune in societate,avand in vedere pregatirea sa.
Aportul in numerar-este denumit si aport in banisi este obligatoriu la
constituirea oricarui tip de societate comerciala ,intrucat sumele de bani sunt
absolute necesare inceperii activitatii comerciale .Aportul banesc se
realizeaza practic prin varsarea sumelor de bani aportate,fie in numerar (pe
baza de foaie de varsamant sau chitanta)fie prin dispozitie de plata prin
banca, in contul bancar deschis pe numele societatii care se infiinteaza .
Aportul in natura-este permis la toate formele de societate comerciala si
consta in transmiterea de asociat la societate a dreptului asupra bunului pe
care il adduce ca aport ;acest drept poate fi dreptul de proprietate sau dreptul
de folosinta asupra bunului respective dupa libera obtiune a asociatului care
aduce bunul . De precizat ca in lipsa unei stipulatii contrare in actul
contitutiv (care sa precizeze ca se aduce dreptul de folosinta sin u dreptul de
proprietate ) bunurile devin proprietatea societatii in momentul inregistrarii
la Registrul Comertului.Bunurile aduse ca aport pot fi
mobile(autovehicule,utilaje)sau immobile (terenuri,constructii). Pot fi bunuri
corporale(bunuri care exista fizic)sau bunuri incorporale(care nu exista fizic
cum ar fi drept de autor sau drepturi conexe).Conditia esentiala este ca
aceste bunuri sa poata fi evaluate in bani.Bunurile trebuie sa fie in stare de
utilizare,sa fie predate efectiv catre societate.
Aportul in creante-Se poate aduce ca aport si o creanta (o suma de bani
pe care asociatul urmeaza sa o primeasca)insa in acest caz ,obligatia de aport
se considera indeplinita in momentul in care societatea a incasat suma de
bani care face obiectul creantei .Acest tip de aport nu este permis la
societatea pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica , in societatea
in comandita pe actiuni, in societatea cu raspundere limitata( SRL ).Aportul
in creante este permis in societatea in comandita simpla, in societatea in
nume colectiv si in societatea pe actiuni.
Aportul in munca – se refera practic la dreptul asciatului de a participa la
societate cu munca sa daca nu dispune de bunuri sau sume de bani pentru a
le aduce ca aport .Este astfel impropriu spus”aport” pentru ca urmare acestor
servicii asociatul nu dobandeste o parte din capitalul social intrucat munca
san u poate fi evaluata;cu alte cuvinte aportul in munca nu poate fi folosit
pentru formarea capitalului social sau pentru majorarea acestuia.Cu toate
acestea in schimbul aportului in munca asociatii au dreptul sa participe
portrivit dispozitiilor actului constitutive la impartirea beneficiilor si sunt
10
obligate sa raspunda de pierderi ca orice asociat.Aportul in munca este
permis doar la doua tipuri de societati.
11
Conditiile de forma sunt acele conditii care se refera la modul de
exteriorizare a vointei partilor,adica ce forma trebuie sa imbrace actul
constitutiv al societatii comerciale pentru a fi valabil incheiat.
Incapacitati si incompatibilitati
2.Consimtamantul.
Consimtamintul (definit ca accord de vointa,adica acordul
persoanelor de a semna actul constitutive si de a deveni astfel
asociati).Consimtamintul trebuie sa fie LIBER EXPRIMAT, adica sa nu
fie afectat de un viciu.
12
3.Obiectul contractului de societate il reprezinta din punct de
vedere juridic , prestatiile (aportul) la care se obliga asociatii.In limbaj
current prin obiect al societatii se intelege activitatea pe care o
desfasoara soietatea.
4.Cauza-contractului de societate il reprezinta scopul
urmarit(impartirea unor benefiicii din activitatea societatii).
13
administratorului persoane fizice ,denumirea sediul si nationalitatea
administratorilor persoane juridice
- puterile ce le confera administratorilor
-pentru societatile in comandita pe sctiuni se vor indica siasociatii
comanditati vare reprizinta si administreaza societatea
I) Cenzorii societatii.Se vor mentiona datele de identificare ale
persoanelor fizice sau juridice.
J)Sedii secundare ,modul de dizolvare si de lichidare participarea la
beneficii si pierderi.
14
In functie de acest criteriu ,in unele societati comerciale
factorul predominant este omul.Din acest punct de vedere,avem
doua tipuri de societati.
a. Societati de persoane-societatile in nume colectiv si
societatile in comandita simla .-asociatii se cunosc intre ei ,increderea
reciproca intre asociati fiind determinanta pentru decizia de asociere.
b. Societati de capitaluri-societatea pe actiuni si societatea in
comandita pe actiuni.-la acest gen de socitati persoana asociatului este
irelevanta unde , de multe ori, asociatii nici nu se cunosc intre ei ; in
aceste cazuri ,determinant este capitalul ,adica banii adusi in societate.
Este de observat ca SRL nu intra in nicio categorie,in fapt,trebuie
retinut ca aceasta societate prezinta caracteristicile atit alesocietatilor
de persoane, cit si ale societatilor de capitaluri.
15
aportul asociatilor,intentia de a desfasura in comun o anumita activitate
si obtinerea si impartirea beneficiilor .
Deosebirile privesc in principal functiile si structura celor doua
societati .
o prima deosebire se refera la obiectul sau natura operatiunilor pe care
le realizeaza societatea .Societatea comerciala are ca obiect realizarea
unor operatiuni economice, adica activitati de productie , comert sau
prestari de servicii iar, societatea civila are un obiect civil deci,
exploatand o intreprindere civila are calitatea de profesionist nu si de
comerciant .
o alta deosebire intre societatea comerciala si societatea civila consta in
aceea ca societatea comerciala este investita cu personalitate juridica.
Deosebiri privind conditiile in care societatea comerciala si societatea
civila se constituie si functioneaza .
Intre cele doua societati exista deosebire si cu privire la scopul
urmarit.Societatea comerciala desfasoara activitati cu scop lucrativ si
obtinerea profitului conform Legii 31/1990 iar, societatea civila
realizeaza o activitate in scopul obtinerii de beneficii conform codului
civil .
16
sunt garantate cu patrimonial social si cu raspunderea nelimitata
si solidara a asociatilor comanditati;asociatii comanditari raspund
doar in limita aportului lor.
3.SOCIETATEA PE ACTIUNI este acel tip societate in care
capitalul social este impartit in actiuni ,iar obligatiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social.Actionarii societatii pe actiuni raspund
pentru obligatiile societatii numai in limita aportului lor.
4.SOCIETATEA IN COMANDITA PE ACTIUNI. Aceasta
societate are, de asemenea ,capitalul social fractionat in ACTIUNI
.Asemanarea sa cu societatea in comandita simpla consta in existenta
a doua categorii de asociati(comanditari si comanditati),precum si in
modul de raspundere a actionarilor pentru datoriile
societatii.Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social si cu
raspunderea nelimitata si solidara a actionarilor comanditati,in timp ce
actionarii comanditari raspund numai pina la concurenta aportului lor.
5. SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA. Aceasta
societate,cunoscuta ,cunoscuta si ca S.R.L.,este cea mai raspindita
forma de societate ,intrucit obligatiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social ,iar asociatii raspund numai in limita aportului
lor.Capitalul social al societatii raspundere limitata ,este divizat in
fractiuni numite parti sociale
17
Firma unei societati cu raspundere limitata se compune dintr-o
denumire proprie la care se poate adauga numele unuia sau mai multor
asociati si care va fi insotita de mentiunea de societate cu raspundere
limitata sau SRL.
Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un
comerciant de un altul de acelasi gen .
Firmele si emblemele vor fi scrise in primul rand in limba romana .
Dreptul de folosinta exclusive asupra firmei si emblemei se dobandeste
prin inscrierea acestora in registrul comertului .
Sediul social este un element esential al contractului de societate
si, reprezinta locul in care isi desfasoara activitatea societatea
comerciala , dovada sediului social fin facuta printr-un contract de
proprietate , inchiriere , comodat etc.
18
CAPITOLUL III
19
Contractul de societate(actul constitutiv) trebuie,ca orice contract,sa
indeplineasca conditiile de fond si conditiile de forma prevazute de
lege,pentru a fi valabil incheiat.
Conditiile de fond sunt acele conditii care privesc continutul actului
juridic incheiat,adica al contractului de societate,si acestea sunt:
capacitatea,consimtamantul,obiectul si cauza.
Conditiile de forma sunt acele conditii care se refera la modul de
exteriorizare a vointei partilor,adica ce forma trebuie sa imbrace actul
constitutiv al societatii comerciale pentru a fi valabil incheiat.
Incapacitati si incompatibilitati
2.Consimtamantul.
20
Consimtamintul (definit ca accord de vointa,adica acordul
persoanelor de a semna actul constitutive si de a deveni astfel
asociati).Consimtamintul trebuie sa fie LIBER EXPRIMAT, adica sa
nu fie afectat de un viciu.
3.Obiectul contractului de societate il reprezinta din punct de
vedere juridic ,prestatiile (aportul) la care se obliga asociatii.In limbaj
curent prin obiect al societatii se intelege activitatea pe care o
desfasoara soietatea.
4.Cauza -contractului de societate il reprezinta scopul urmarit
(impartirea unor benefiicii din activitatea societatii).
21
E.Obiectul de activitate –acesta trebuie sa fie incadrat la unul din
domeniile de activitate stabilite de codul C.A.E.N.
F. Capitalul social -In actul constitutive se va mentiona atat
capitalul subscris cat si cel varsat.
G. Durata societatii-daca nu este prevazut expres in actul
constitutive durata este nelimitata.
H. Identificarea administratorilor sau membrilor organelor de
conducere - nume ,prenume ;data nasteri ; domiciliul si cetatenia
administratorului persoane fizice ;denumirea sediul si nationalitatea
administratorilor persoane juridice
- puterile ce le confera administratorilor
- pentru societatile in comandita pe sctiuni se vor indica siasociatii
comanditati vare reprizinta si administreaza societatea
I. Cenzorii societatii-Se vor mentiona datele de identificare ale
persoanelor fizice sau juridice.
J. Sedii secundare;
k. Modul de dizolvare si de lichidare,
L. Participarea la beneficii si pierderi.
.
22
modificarea actului constitutiv ca urmare a aprobarii adumarii generale a
asociatilor .Capitalul social poate fi :
- capital social subscris – adica valoarea totala a aporturilor pe care
asociatii se oblige sa – aduca in societae
- capital social varsat –adica valoarea totala a aporturilor care a intrat
efectiv in patrimoniul societatii .
Capitalul social minim a unei societati cu raspundere limitata este de
200 lei si se imparte in parti sociale de minim 10 lei fiecare.Acesta trebuie
varsat integral la infiintare,in caz contrar societatii fiindu-I interzis sa
desfasoare orice fel de activitate . Capitalul social poate fi format din
aporturi in natura sau aporturi in numerar .
Aportul in numerar este obligatoriu astfel ca la constituire trebuie
adusa ca aport o suma de bani,indifferent de valoarea acesteia , in caz
contrar societatea neputand fi inregistrata in registrul comertului. Aportul in
natura se considera varsat prin transferarea drepturilor corespunzatoare ( de
proprietate sau de folosinta )si prin predarea efectiva catre societate a
bunurilor aflate in stare de functionare .
Capitalul social este denumit si capital nominal al societatii .
Capitalul social are o dubla semnificatie : contabila si juridica.
Avand in vedere semnificatia ( functia juridica)astfel definite capitalul
social este fix, intangibil si real .
Notiunea de patrimoniu social –reprezinta totalitatea drepturilor si
obligatiilor cu valoare economica ce apartin societatii . Trebuie de retinut ca
partimoniul social nu se confunda cu notiunea de capital social.
In patrimoniul societatii (care spre deosebire de capitalul social este
variabil)sunt incluse toate bunurile aflate la un moment dat in patrimoniul
societatii chiar daca aceste bunuri nu sunt incluse in capitalul social .
Patrimoniul social reprezinta gajul general al creditorilor societatii.Acest
lucru inseamna ca in cazul in care societatea are datorii fata de terti ,tertii
creditori pot executa orice bunuri aflate in patrimoniul societatii .
Evaluarea aportului in natura . Daca exista aport in natura , avantaje
acordate oricarei persoane care a aparticipat la constituirea societatii sau la
tranzactii conducand la acordarea autorizatiei , operatiuni incheiate de
fondatori pe seama societatii ce se constituie sip e care acesta urmeaza sa le
ia asupra sa , fondatorii vor solicita judecatorului delegat numirea unuia sau
mai multor experti .
Raportul expertului sau expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor la
locul unde urmeaza sa se intruneasca adunarea generala . Daca valoarea
aportului in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia
prevazuta de fondatori in prospectul de emisiune oricare acceptant se poate
23
retrage anuntandu-I pe fondatori pana la data fixate pentru adunarea
constitutiva.
Fondatori si primii membri ai consiliul de administratie respectriv ai
directoratului si consiliului de supraveghere , sunt solidari raspunatori din
momentul constituirii societatii fata de societate si de terti pentru :
a) subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor
stabilite de lege sau de actul constitutiv ;
b) existenta aporturilor in natura
c) veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii ;
Fondatorii sunt raspunzatori de asemenea de valabilitatea
operatiunilor incheiate in contul societatii inainte de constituire si luate
de acesta asupra sa .
Adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor
membrii ai consiliului de administratie ,respectiv ai directoratului si ai
consiliului de supraveghere pentru raspunderea ce le revine in temeiul
prezentului articol timp de cinci ani de zile .
Dreptul la actiunea in daune se prescrie prin trecerea a sase luni de la
data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a AGA care a decis
dizolvarea anticipate .
Potrivit legii in actul constitutive al societatii trebuie sa se vada capitalul
subscris sic el varsat cu precizarea aportului fiecarui asociat .
24
c) actiunile sunt indivizibile adica actiunile nu pot fi fractionate in mai
multe parti ;daca totusi o actiune devine proprietatea mai multor
persoane ( prin mostenire ) societatea nu este obligate sa inscrie
transmiterea in regimul actionarilor atat timp cat nu se va desemna un
reprezentant unic .
d) actiunile sunt valori mobiliare ceea ce inseamna ca acestea pot fi
tranzactionate in conditiile legii pe piata bursiera .
25
-avantajele acordate fondatorilor
-semnatura a cel putin a doi membrii ai consiliului de administratie
Actiunile materiale pot fi atat nominative cat si actiuni la purtator .
Actiuni ordinare si actiuni preferentiale . In functie de repturile
conferite actionarilor, actiunile se impart in actiuni ordinare si actiuni
preferentiale (actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot ).
Actiunile ordinare reprezinta regula si sunt acele actiuni care confera
toate drepturile titularilor acestora (dreptul la dividende , dreptul la vot , de
informare etc. )
Actiunile preferentiale reprezinta exceptia si reprezinta acele actiuni
care confera titularilor lor dreptul la un dividend prioritar din beneficiile
distribuite ale exercitiului financiar inaintea oricaror alte distribuiri .In
schimb aceste actiuni nu acorda titularilor lor dreptul de a participa la
AGA si de a vota .
Registrul actionarilor . Evidenta actiunilor emise de societatea pe
actiuni se tine prin registrul actionarilor . Singurul registru care face
dovada deplina a dreptului de prioritate asupra actiunilor . Registrul
actionarilor este tinut de :
a) societatea emitenta a actionarilor la , societatile inchise
b) societatea de registru independent la societatile deschise
Societatile inchise sunt acele societati ale caror actiuni sunt tranzactionate
pe o piata bursiera iar, societatile deschise sunt acele societati pe actiuni
ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata bursiera .
Transmiterea actiunilor .Transmiterea dreptului de proprietate
asupra actiunilor se face prin contract cu titlu oneros (contract vanzare
cumparare)sau cu titlu gratuit ( donatie) .Deasemenea transmiterea partilor
sociale se pot face si printr-un contract de schimb , adica se instraineaza
actiunile in contrapartida cu alte bunuri sau servicii ( acest contract este cu
titlui oneros ) .
Indiferent de forma oneroasa sau gratuita de instrainare a actiunilor ,
operatiunea se numeste cesiune de actiuni , operatiune in carte
instrainatorul se numeste cedent iar dobanditorul cesionar .
Transmiterea actiunilor nominative .Dreptul de proprietate asupra
actiunilor nominative la societati inchise se transmit astfel :
a) prin declaratie (declaratie de cesiune)facuta in registrul actionarilor si
prin mentiunea facuta pe titlu , semnata de cedent si de cesionar sau de
mandatarii lor daca actiunile au forma materiala .
b) doar prin declaratie facuta in registrul actionarilor , semnata de cedent
si de cesionar sau de mandatul lor daca actiunile au fost emise in forma
dematerializata .
26
Transmiterea actiunilor la purtator . Dreptul de proprietate a
actiunilor la purtator se transmite prin simla traditiune (remitere) , predare,
inmanare,a acestora nefiind necesara nici o alta formalitate pentru
valabilitatea operatiunii de transmitere a proprietatii. Prin urmare simpla
posesie a actiunilor de catre o persoana echivaleaza cu prezumtia ca acea
persoana este si proprietarul acestora .
Opozabilitatea transmiterii actiunilor . Trebuie mentionat ca spre
deosebire de cesiunea partilor sociale care oblige la inscrierea acestuia in
registrul comertului , nu este obligatorie inscrierea cesiunii actiunilor in
registrul comertului .
Raspunderea pentru plata pretului actiunilor.In cazul in care
cesiunea s-a facut cu titlu oneros , cesionarii(cumparatorii) ulterior sunt
raspunzatori solidar fata de cedentul (vanzatorul) initial pentru plata
actiunilor .
Partile sociale . Capitalul social se divide in fractiuni denumite parti
sociale . Ele au valoare nominala egala , care nu poate fi mai mica de 10
lei .
Potrivit legii , partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri
negociabile . Emiterea de titlui negociabile reprezentand parti sociale are
drept consecinta sanctionarea penala a administratorului societatii.
In contractul societatii trebuie sa se arate numarul si valoarea nominala
a partilor sociale , precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui
asociat pentru aportul sau .
Intrucat partile sociale se repartizeaza asociatilor in schimbul aportului
lor , inseamna ca numarul partilor sociale cuvenite fiecarui asociat este
proportional cu cota sa de participare la capitalul social .
Transmiterea partilor sociale . In schimbul aportului lor, asociatii
societatii cu raspundere limitata primesc parti sociale .Aceste parti sociale
sunt titluri de participare la capitalul social,care confera calitatea de
asociat , cu toate drepturile si obligatiile aferente .
Transmitera partilor sociale implica si transmitere calitatii de asociat in
societatea cu raspundere limitata .
Intrucat legea reglementeaza ,,transmiterea partilor sociale’’,inseamna ca
ea admite transmiterea prin acte intre vii , cu titlu oneros sau cu titlu
gratuit ,precum si prin acte mortis causa .
Prin transmiterea partilor sociale si imlicit a calitatii de asociat pot fi
aduse atingeri caracterului intuitu personae al societatii cu raspundere
27
limitata . De aceea transmiterea partilor sociale poate avea loc numai cu
respectarea dispozitiilor legii .
Conditiile transmiterii partilor sociale .In privinta conditiilor cerute
pentru transmiterea partilor sociale , Legea 31/1990 distinge dupa cum
transmitea se face intre asociati , catre persoane din afara societatii sau pe
cale succesorala .
Transmiterea partilor sociale prin cesiune are ca premise
consimtamantul asociatilot . In cazul succesiunii , consimtamintul
asociatilor priveste continuarea societatii cu mostenitorii asociatului
decedat , iar nu transmiterea partilor sociale .
a) transmiterea partilor sociale intre asociati .Cesiunea partilor sociale
intre asociati presupune incheierea unui contract intre asociatul cedent
si asociatul cesioanr . Contractul se poate incheia sub forma inscrisului
sub semnatura private .Contractul de cesiune nu este nevoie de un
consimtamant prealabil alasociatilor deoarece , fiind incheiat intre
persoane care au calitatea se asociati de aceeasi societate, caracterul
intuitu personae al societatii cu raspundere limitata nu este lezata .
Cesiunea partilor sociale intervenita intre asociati trebuie
notificata societatii , Acest lucru se realizeaza prin cererea de inscriere
a cesiunii la registrul comertului . Cesiunea partilor sociale intre
asociati nu poate avea loc daca nu este stipulate prin actul constitutiv
( este interzis).
b) Cesiunea partilor sociale intre asociati si persoane din afara societatii.
Cesiunea poate afecta caracterul personal al societatii ,este permisa
numai daca a fost aprobata de asociatii care reprezinta cel putin trei
patrimi din capitalul social .Deci , in acest caz ,pentru cesiunea partilor
sociale este necesara o hotarare prealabila in acest sens luata de
adunarea asociatilor .Cesiunea partilor sociale intervenita intre un
asociat si o persoana din afara societatii trebuie inscrisa in registrul
comertului si in registrul de asciatii ai societatii Cesiunea produce
efecte numai dupa inscrierea ei la registrul comertului.
c) Transmiterea partilor sociale pe cale succesorala .In cazul dobandirii
unei parti sociale prin succesiune , nu sunt aplicabile daca prin actul
constitutiv sau statut nu se dispune altfel.Partile sociale se transmit prin
succesiune , daca in contractul de societate s-a prevazut o atare
posibilitate .Mostenitorii asociatului decedat dobandesc partile sociale
de plin drept la data decesului asociatului.Transmiterea pe cale
succesorala a partilor sociale trebuie notificata societatii.Totodata , ea
trebuie inscrisa si in registrul comertului so inregistrul de asociatii ai
societatii . Transmiterea partilor sociale are efect fata de terti numai in
28
momentul inscrierii ei in registrul comertului .In cazul in care prin actul
constitutiv s-a interzis continuarea societatii cu mostenitorii asociatului
decedat ,mostenitorii ,in calitatea lor de titulari ai partilor sociale , au
dreptul la contravaloarea partilor sociale ,calculate conform ultimului
bilant aprobat .
29
31/1990,dividentele se platesc actionarilor in proportie cu cota de participare
la capitalul social varsat,daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
e)dreptul asupra partii cuvenite din lichidarea societatii-la incetarea
existentei societatii,actionarii au dreptul sa primeasca partea ce li se cuvine
in urma lichidarii societatii.
Obligatiile actionarilor
Actionarii au anumite obligatii,dar principala obligatie este aceea de a
efectua plata varsamintelor datorate.Daca o actiune este proprietatea indiviza
sau comuna a mai multor persoane,acestea raspund in mod solidar pentru
efectuarea varsamintelor datorate.Potrivit legii,situatia actiunilor trebuie sa
fie cuprinsa in anexa la situatia financiara anuala.Legea cere sa se precizeze
daca actiunile au fost integral achitate si,dupa caz,numarul actiunilor pentru
care s-a cerut,fara rezultat,efectuarea varsamintelor.Daca actionarii nu au
efectuat varsamintele pe care le datoreaza in termenele prevazute in
lege,societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie printr-o
somatie colectiva,publicata de 2 ori la un interval de 15 zile in monitorul
oficial si intr-un ziar de larga raspandire.daca nici dupa aceasta somatie
actionarii nu efectueaza varsamintele,consiliul de administratie va putea
decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante(executare
silita),fie anularea actiunilor nominative in cauza.Sumele obtinute din
vanzarea acestor actiuni vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor de
publicitate si vanzare.
30
b) subscrierea actiunilor
c) validarea subscriptiei de catre adunarea constitutiva.
Intocmirea prospectului de emisiune.Fondatorii vor intocmi un
prospect de emisiune ,care va cuprinde toate datele cerute de lege pentru
intocmirea actului constitutiv al societatii pe actiuni , cu exceptia celor
privind pe administratori si directori ,precum si cenzori .
Prospectul se intocmeste in forma autentica (notariala ) , sub
sanctiunea nulitatii absolute , se semneaza de catre toti fondatorii si va
stabili obligatoriu data inchiderii subscriptiei , adica data pana la care orice
perosoana interesata poate participa la infiintarea societatii . Prospectul
trebuie depus ,inainte de publicare , la oficiul registrului comertului din
judetul in care se va stabili sediul societatii , pentru a fi verificat de catre
judecatorul delegat.
Subscrierea de actiuni .Orice persoana interesata se poate deplasa la
locul in care s-a aratat ca se va afla prospectul de emisiune (de regula la unul
din fondatori) ,unde va semna pe acesta , dobandind astfel calitatea de
subscriitor . Orice persoana interesata poate subscrie la capitalul social al
societatii pana cel mai tarziu la data limita prevazuta de prospect .
Subscrierea ca cuprinde:numele si prenumele sau denumirea ,domiciliul
ori sediul subscriitorului , numarul ,in litere ,al actiunilor subscrise ,data
subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta
prospectul de emisiune.
Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost
subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea
actiunilor subscrise la ( C.E.C. ) SA , ori la o banca sau la una dintre
unitatile acestora .Restul capitalului social subscris va trebui varsat in
termen de 12 luni de la inmatriculare ,cu exceptia actiunilor ce reprezinta
aporturi in natura ,care vor trebui acoperite integral .
Fondatorii si primii membrii ai consiliului de administratie ,respective
ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ,sunt solidar raspunzatori
,din momentul constituirii societatii fata de societate si de terti pentru :
- subsrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor
stabilite de lege sau de actul constitutiv ;
- existenta aporturilor in natura;
- veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii .
Validarea subscriptiei de catre adunarea constitutiva. Odata terminata
subsrierea de actiuni ,urmeaza a treia si ultima etapa ,si anume etapa
validarii ,care finalizeaza practice constituirea prin subscriere publica a
societatii pe actiuni.Validarea se va face , evident , de catre persoane
implicate in constituirea societatii . Astfel, cel mai tarziu in termen de 15 zile
31
de la data incheierii subsrierii , fondatorii vor convoca adunarea constitutive
( adica prima adunare generala ) ,printr-o instiintare publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei , Partea a IV-a ,si in doua ziare cu larga raspandire ,cu
15 zile inainte de data fixate pentru adunare.Instiintarea va cuprinde locul si
data adunarii,care nu poate depasi doua luni de la data inchiderii
subscrierii ,si precizarea problemelor care vor face obiectul dicutiilor.
Fondatorii sunt obligate sa intocmeasca o lista a celor care,acceptand
subscriptia ,au dreptul sa participle la adunarea constitutive,cu mentinerea
numarului actiunilor fiecaruia . Aceasta lista va fi afisata la locul unde se va
tine adunarea ,cu cel putin 5 zile inainte de adunare.
Adunarea constitutiv alege un presedinte si doi sau mai multi secretari.
In adunarea constitutive ,fiecare acceptant are dreptul la un vot ,indifferent
de actiunile subscrise . El poate fi reprezentat si prin procura speciala ,insa
nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5acceptanti .
Adunarea constitutive are urmatoarele obligatii :
- Verifica existenta varsamintelor
- Examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor in
natura
- Aproba participarile la profit ale fondatorilor
- Discuta si aproba actul constitutiv al societatii
- Numeste primii membrii ai consiliului de administratie .
In caz de dizolvare anticipate a societatii ,fondatorii au dreptul sa ceara
daune de la societate ,daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor.
32
Verificarea-legalitatii actelor depuse de comercianti pentru inregistrare
se face de catre un judecator delegat de la sectia comerciala a tribunalului
din judetul in care isi are sediul societatea .Daca actele depuse sunt
coforme cu prevederile legale judecatorul va da o hotarire numita
incheiere prin care va constata indeplinirea conditiilor legale si va dispune
inmatricularea societatii.
33
- specimenul de semnatura al administratorilor , daca ese cazul al
directorului si membrilor consiliului de supraveghere
- alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii ( daca
este cazul )
- declaratia asociatului privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o
singura societate cu raspundere limitata cu asociat unic
Inmatricularea.Dupa primirea documentelor judecatorul delegate la
registrul comertului va verifica legalitatea acestora si va da incheierea
( hotararea ) .IMnatricularea in registru comertului se face in baza incheirerii
judecatorului in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii
judecatorului.
Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data
inregistrarii in registru comertului a incheierii judecatorului delegat.
34
Opozabilitatea inseamna ca legea presupune faptul ca tertii au la
cunostinta despre inmatricularea societatii,precum si despre datele ei de
identificare.Dupa inmatriculare,societatea este obligate sa mentioneze
anumite date pe documentele pe care le emite,pentru ca tertii cu care
contracteaza sa cunoasca depsre aceasta.
35
dreptul sa ceara radierea inregistrarii pagubitoare , in tot ,sau numai cu
privire la anumite elemente ale acesteia .Pentru a face acest lucru,este
necesar ca,printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila , sa fi fost
desfiintate ori modificate actele constitutive ale societatii .
Tribunalul se pronunta asupra cererii cu citirea oficiului comertului si a
comerciantului .Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi
atacata numai cu recurs. Oficiul registrului comertului va efectua radierea
si va publica hotararea judecatoresca irevocabila in Monitorul Oficial al
Romaniei ,Partea a IV-a ,pe cheltuiala partii care a introdus cererea . In
acest scop ,instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea
judecatoreasca,in copie legalizata , cu mentiunea ramanerii irevocabile .
Radierea inmatricularii se mai poate cere si in alta situatie,respectiv in
cazul savarsirii infractiunii de fals in declaratii ,prevazuta de legea
registrului comertului.Aceasta infractiune consta in fapta persoanei care,cu
rea credinta ,face declaratii inexacte ,in baza carora se opereaza o
inmatriculare ori se face o mentiune in registrul comertului (fapta se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda). Prin
hotararea pronuntata ,instanta va dispune si rectificarea sau radierea
inmatricularii ori mentiunii inexacte .
36
CAPITOLUL IV
37
Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite
decat daca aceasta facultate li s-a acordat expres.
Raspunderea solidara a administratorilor . Administratorii sunt
solidar raspunzatori fata de socetate pentru :
a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati ;
b) existenta reala a dividendelor platite;
c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
d) exacta indeplinire a Hotararilor adunarilor generala;
e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea sau actul constitutiv le
impun.
Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si
creditorilor societatii care o va putea exercita numai in caz de deschidere a
procedurii reglementat de Legea 85/1996.
Incompatibilitati .Persoanele care potrivit legii sunt incapabile oricare
au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa , abuzz de incredere ,
delapidare , infractiuni de coruptie , spalare de bani etc. , nu pot fi fondatori
si nici administratori , directori , membrii ai consiliilor de supraveghere si ai
directoratului , cenzori sau auditori financiari , sau daca au fost alese sunt
decazute din drepturi .
Acte emanand de la societate .Mentiuni obligatorii .In orice factura,
oferta , comanda, prospect si alte documente intrebuintate in comert manand
de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea , forma juridica,sediul
social , numarul din registrul comertului si codul de inregistrare . Sunt
exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronic care vor
cuprinde elementele prevazute de legislatia in domeniu . In situatia in care
documentele provin de la un SRL , se va mentiona si capitalul social , iar
daca provin de la o SA sau societate in comandita pe actiuni , se va mentiona
atata capitalul social subscris cat si cel varsat .
38
Actiunilor nominative pot fi emise in forma materiala,pe support hartie
sau in forma dematerializata,prin inscriere in cont.
Actiunile unei societati pe actiuni,emise prin oferta publica de valori
mobiliare,definite ca atare prin Legea privinf valorile mobiliale si bursele de
valori,sunt,de regula,actiuni de purtator si sunt supuse reglementarilor
aplicabile pietei organizate pe care acele actiuni sunt tranzactionate-bursele
de valori sau RASDAQ.
Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea
nominala.
Actiunile neachitate in intregime sunt intotdeauna nominative.
In cazul societatilor pe actiuni-inchise sau deschide-felul actiunilor este
stability de actionari,prin libera vointa a asociatilor,iar subscrierea de capital
se face pentru un anumit numar de actiuni sin u pentru un pachet de actiuni.
Asadar,o societate poate emite actiuni la purtator fara ca actiunile
subscrise sa fie ,,achitate in intregime” cu observatia ca modul de
transmitere a acestora este diferit.Astfel,un actionar care detine un anumit
numar de actiuni la purtator,din care o parte neachitate,le poate
instraina,dupa caz,in doua moduri:
- actiunile la purtator achitate,prin simpla traditiune-inmanare-a
acestora;
- actiunile la purtator neachitate,conform dispozitiilor prevazute de lege
pentru actiunile nominative,respectiv prin declaratie facuta in registrul
actionarilor al emitentului,subscrisa de decent si de cesionar sau de
mandatarii lor,si prin mentiunea facuta pe actiune ori potrivit modalitatilor
de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative stabilit
prin actul constitutiv.
In concluzie,actiunile neachitate in intregime nu sunt intotdeauna
nominative cid oar modul de transmitere al acestora este stability de lege-ori
prin actul constitutiv-pentru actiunile nominative.
A sustine contrariul ar insemna ca o societate sa poata emite actiuni la
purtator numai inc azul varsarii integrale a capitalului social.
Actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator si invers,prin
hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.
O societate pe actiuni inchisa poate emite titluri cumulative pentru mai
multe actiuni,cu conditia ca acestea sa fie nominative si emise in forma
materiala.
Certificatul de actionar eliberat in schimbul cupoanelor distribuite in
cadrul procesului de privatizare este un exemplu de titlu de valoare
cumulativ,deoarece poate fi valorificat ca atare.
39
De asemenea,se pot emite,in conditiile actului constitutiv,categorii de
actiuni-actiuni de clase diferite - care confera titularilor drepturi
diferite.Astfel,se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara
drept de vot,ce confera titularului:
- dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului
distribuibil al ecercitiului financiar,inaintea oricarei alte prelevari;
- drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni orinare,cu exceptia
dreptului de a participa si de la vota,in temeiul acestor actiuni,in adunarile
generale ale actionarilor.
Actiunile cu dividend prioritar,fara drept de vor,nu pot depasi o patrime
din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile
ordinare.
Reprezentantii,administratorii si cenzorii societatii nu pot fi titulari pe
actiuni cu dividend prioritar fara drept de vor.
Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni,fie direct,fie prin
persoane care actioneaza in nume propriu,dar pe seama acestei societati,in
afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor
hotaraste altfel.In cazul dobandirii pe actiuni proprii,trebuie respectate
urmatoarele reguli prevazute de lege:
- autorizand dobandirea,adunarea generala extraordinara va stabili,in
principal,modalitatile de dobandire,numarul maxim de actiuni ce urmeaza a
fi dobandite,contravaloarea lor minima si maxima si perioada efectuarii
operatiunii;
Perioada in care urmeaza sa fie achizitionate propriile actiuni nu poate
depasi 18 luni de la data publicarii hotararii adunarii generale extraordinare
in Monitorul Oficial.
- valoare actiunilor proprii,dobandite de societate,inclusive a celor
aflate in portofoliul sau,nu poate depasi 10% din capitalul social subscris;
- se pot dobandi numai actiuni integral liberate si numai in cazul in
care capitalul social subscris este integral varsat;
- achitarea actiunilor astfel dobandite se va face numai din beneficiile
distribuite si din rezervele disponibile ale societatii-rezervele statuare ori
constituite ulterior,cu aprobarea adunarii generale.
Actiunile proprii dobandite de societate nu dau drept la
dividente.Totodata,pe toata durata posedarii lor de catre societate,dreptul de
vor pe care il confera aceste actiuni este suspendat.
Actiunile proprii dobandite cu incalcarea dispozitiilor legii trebuie sa fie
instrainate in termen de cel mult un an de la data subscrierii lor,in modul
stabilit de adunarea genera;a extraordinara.Cele neinstrainate in acest termen
40
vor fi anulate,societatea fiind obligata sa micsoreze corespunzator capitalul
social.
Restrictiile prevazute de lege pentru achizitionarea propriilor actiuni nu
se aplica atunci cand dobandirea de catre societate a unui numat determinat
de actiuni proprii,integral liberate,se face in vreuna dintre situatiile
urmatoare:
-cu scopul de a reduce capitalul social prin anularea unui numar de
actiuni proprii de o valoare corespunzatoare reducerii;
-pentru cesionarea catre personalul societatii a unui numar de actiuni
proprii in limitele si in conditiile aprobate de adunarea generala.
Operatiunea de cesionare nu poate depasi termenul de 1 an de la data
publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial.
-prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotarari
judecatoresti pronuntate intr-o procedura de urmarire silita impotriva unui
debitor al societatii;
-cu titlu gratuit(donatie etc).
-scopul regularizarii cursului actiunilor proprii pe piata bursiera sau
pe piata organizata extrabursiera, dau numai cu avizul comisiei CNVM.
Luarea in gaj a propriilor actiuni,fie direct,fie prin persoane care
actioneaza in nume propriu,dar pe seama societatii,este asimilata cu
dobandirea propriilor actiuni.In aceasta situatie,actiunile vor fi contabilizate
separat.
Gajarea actiunilor se face prin declaratie,data de titularul lor,in forma
autentica sau prin inscrise sub semnatura privata,certificate de functionarul
soctietatii sau,dupa caz,al registrului independent al actionarilor,declaratie
sau inscris in care se vor arata cuantumul datoriei,valoarea si categoria
actiunilor gajate.
Constituirea gajului se inscrie in registrul actionarilor iar creditorului
gajist I se elibereaza o dobada a constituirii gajului.
Transmiterea actiunilor.Dreptul de proprietate asupra actiunilor
nominative emise in forma fizica,materiala,se transmite prin declaratie
facuta in registrul actionarilor al emitentului,subscrisa decedent si de
cesionar sau de mandatarii lor,si prin mentiunea facuta pe actiune.
Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata
si tranzactionate pe o piata organizata,se transmite conform legii privind
valorile mobiliare,nr.52/1954, prin transfer din cont in cont.
Subscriitorii si cesionarii ulteriori ai actiunilor nominative sunt
raspunzatori solidari de plata actiunilor,timp de 3 ani,socotiti de la data cand
s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.
41
Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin
simpla traditiune –inmanare- a acestora.
Adunarile generale
42
- fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
- dizolvarea anticipate a societatii;
-orice alta modificare a actului constitutive sau orice alta hotarare
pentru care este ceruta de lege aprobarea adunarii generale extraordinare.
Convocare.Adunarea generala va fi convocata de administratori ori de
cate ori va fi nevoie in conformitate cu dispozitiile idn actul constitutiv.
Daca toate actiunile societatii sunt nominative,convocarea poate fi
facuta prin scrisoare recomandata sau scrisoare simpla,expediata cu cel putin
15 zile inainte de data obtinerii adunarii la adresa actionarului inscrisa in
registrul actionarilor.
De asemenea,convocarea mai poate fi facuta prin afisare la sediul
societatii,insotita de un convocator ce va fi semnat de actionari cu cel mult
15 zile inainte de data obtinerii adunarii.
Pregatirea reuniunii. In ziua si la ora aratata in convocare,sedinta
audnarii de deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau de
catre acela care ii tine locul.
Adunarea generala alege dintre actionarii prezenti,1 pana la 3
secretari,care au obligatia de a prezenta lista de prezenta a
actionarilor,indicand capitalul social pe care il reprezinta fiecare,procesu
verbal intocmit de cenzori pentru constatarea numarului actiunilor depuse si
indeplinirea tuturor formalitatilor pentru tinerea adunarii.
Unul dintre secretari intocmeste procesul verbal al sedintei adunarii
generale.
Dupa constatarea indeplinirii cerintelor legale,se intra pe ordinea de zi.
Votul.Orice actiune achitata,da dreptul la un vot in adunarea generala
daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
Administratorul unic sau consiliul de administratie va stabili o data de
referinta pentru actiuonarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul
adunarii,data ce va ramane valabila si in cazul in care adunarea generala este
convocata din nou din cauza neintrunirii cvorumului.
Actionarii indreptatiti sa incasese dividente sau sa exercite orice alte
drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii.
Daca actiunile sunt gajate,dreptul de vot apartine proprietarului lor.
Pentru a fi opozabile tertilor,hotararile adunarii generale vor fi depuse
in termen de 15 zile la ORC,pentru a fi mentionate in registru si publicate in
MO.
Actionarii care nu sunt de accord cu hotararile luate de adunarea
generala,cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate,la
mutarea sediului,sau la forma societatii,au dreptul de a se retrage din
societate si de a obtine contravaloarea actiunilor pe care le poseda.
43
Administrarea societatii
44
Administratorii societatii anonime(pe actiuni) sunt solidar raspunzator fata
de societate pentru:
-realizarea varsamintelor efectuate de asociati;
-existenta reala a dividentelor platite;
-existenta cerintelor cerute de lege si corecta lor tinere;
-exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;
-stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv
le impun.
Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si
creditorilor societatii,insa acestia o vor putea exercita numai in cauzl
deschiderii procedurii de lichidare judiciara a societatii.
In cauzul in care administratorul sau directorul incheie acte juridice care
prejudiciaza societatea iar societatea nu actioneaza in vederea apararii
prejudiciilor,oricare dintre actionarii minoritari are dreptul sa introduca
actiune in numele societatii,in scopul recuperarii prejudiciului respectiv.
Controlul societatii
45
Societatile pe actiuni pot emite si obligatiuni convertibile . Aceste
obligatiuni pot fi preschimbate in actiuni ale societetaii emitente, in
conditiile stabilite in prospectul de oferta publica.
Registrele societatii
46
recomandata.In toate cazurile convocarea trebuie facuta cu cel putin zece
zile inainte de ziua fixate pentru tinerea adunarii cu precizarea ordinii de zi .
Atributiile AGA .AGA are portivit art.194din Legea 31/1990 ,ca
principale atributii :
a) aproba situatia financiara anuala si stabileste repartizarea profitului
net;
b) desemneaza pe administratori si cenzori sau dupa caz auditorii
interni , ii revoca pe acestia si le da descarcare de gestiune ;
c) decide urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru prejudiciile
cauzate societatii ;
d) modifica in conditiile legii actul constitutiv ;
Trebuie aratat ca in cazul SRL cu asociat unic atributiile generale ale
asociatilor sunt exercitate de asociatul unic .
47
Administratorii societatii
Desemnarea administratorilor .Potrivit legii SRL –ul este
administrate de unul sau mai multi administratori art.197 din legea 31/1990.
Dispozitiile privitoare la administrarea societatii pe actiuni nu sunt aplicabile
SRL-ului, indifferent daca sunt sau nu sunt supuse obligatiei de auditare
.Administratorii pot fi asociati sau neasociati si sunt desemnati prin actul
constitutive sau prin AGA.
Pe durata indeplinirii mandatului , administratorii SRL pot incheia cu
societatea un contract de munca .
In cazul societatii cu asociat unic , calitatea de administrator o poate
avea si asociatul unic . Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al SRL
al carui asociat unic este de fapt. Revocarea administratorilor se poate face
cu votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor si a
partilor sociale .
Pentru protejarea intereselor societatii legea interzice administratorilor
sa exercite fara autorizarea adunarii asociatilor mandatul de administrator in
alte societati concurente sau avand acelasi obiect precum sis a faca acelasi
fel de comert ,ori altul concurrent pe cont propriu , sau pe contul altei
persoane fizice sau juridice .
48
Controlul gestiunii societatii .Situatiile financiare a le societatilor
comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre
auditori financiari in conditiile prevazute de lege .
Registrele societatii
Cu privire la societatea cu raspundere limitata Legea 31/1990 reglementeaza
numai obligatia tinerii registrului asociatilor . Pentru asigurarea bunei
desfasurari a activitatii societatii se impune ca societatea sa tina si alte
registre specifice societatii pe actiuni .
Registrul actionarilor . Potrivit legii societatea cu raspundere limitata
trebuie sa tina prin grija administratorilor un registru al asociatilor . In
registru se inscriu dupa caz : numele si prenumele ; denumirea ,domicilui
sau sediul fiecarui asociat; partea asociatului din capitalul social ;transferal
partilor sociale sau orice alta modificare privind partile sociale .
Nerespectarea cerintelor legii privind tinerea registrului asociatilor
atrag raspunderea personala si solidara a administratorilor pentru prejudiciul
cauzat .
Alte registre . Ca si in cazul societatii pe actiuni , SRL , trebuie sa tina
prin grija administratorilor registre care privesc activitatea organelor
societatii . Acestea sunt :
49
a) registrul sedintelor si deliberarilor adunarii generale a actionarilor ;
b) registrul deciziilor administratorilor;
c) registrul constatarilor cenzorilor societatii;
Administratorii au obligatia sa puna la dispozitia asociatilor aceste
registre .
Profitul si dividendele . Scopul societatii este acela de a obtine profit .
Potrivit legii profitul este destinat impartirii catre asociati sub forma de
dividende ,precum si construirii fondului de rezerva a societatii .
Asociatii au dreptul la dividende potrivit actului constitutive ,
proportional cu cota de participare la capitalul social varsat.
Repartizarea profitului net se face de catre adunarea asociatilor , care
fixeaza dividendul .
50
c) majorarea capitalului social prin subscriptie publica ;
51
- incorporarea rezervelor cu exceptia rezervelor legale ;
- incorporarea beneficiilor ori a primelor de emisiune;
- compensarea unor creante asupra societatii cu actiuni ale
acesteia ;
c) schimbarea sediului societatii.Schimbarea sediului societatii
comerciale se face prin hotararea adunarii generale . Dovada noului
sediu se face fie printr-un certificate de carte funciara de unde rezulta
ca societatea a dobandit in proprietate un spatiu in care isi va stabili
sediul , fie un contract de locatiune sau un contract de comodat.
d) Schimbarea obiectului de activitate si adaugarea unor noi
activitati. In cazul in care se schimba obiectul de activitate este
necesara si obtinerea aprobarii adunarii generale . In actul constitutiv
se pot adauga noi obiecte de activitate care nu au fost prevazute la
infiintarea societatii comerciale , obiecte care vor trebui sa respecte
codificarea CAEN .
e) Numirea unor noi administratori sau cenzori . Alegerea inlocuirea
sau revocarea administratorilor sau cenzorilor se face prin Hotararea
Adunarii Generale oridinare care presupune conditii mai lejere de
conditii si de majoritate decat Hotararea extraordinara care se cere la
toate modificarile actului constitutiv.
f) Schimbarea firmei societatii . In cazul in care se schimba denumirea
societatii actul modoficator poate fi intocmit si inregistrat in registrul
comertului numai insotit de dovada disponibilitatii firmei(denumire)
g) Schimbarea formei juridice a societatii. Aceasta ipoteza se refera la
cazurile in care asociatii hotarasc schimbarea societatii din SRL in SA
sau invers ori , din societate in nume colectiv in societate cu
comandita simpla .
Dreptul de opozitie. Legea permite creditorilor societatilor comerciale
ca in anumite situatii in care le sunt lezate drepturile si interesele lor legale
sa se opuna la adoptarea unor hotarari de catre adunarea generala a societatii
comerciale care au ca obiect modificarea actului constitutiv.
52
CAPITOLUL V
5.1 Fuziunea
53
- Transmiterea universala a patrimoniului( adica a tuturor bunurilor)sau cu
titlu universal(adica a anumitor bunuri)
- Dobandirea calitatii de asociat . In temeiul fuziunii sau divizarii, actionarii
sau asociatii societatii absorbite sau divizate devin actionari,respective
asociati ai societatii absorbante,respective ai societatilor beneficiare,in
conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de
fuziune/divizare .
- Desfiintarea societatii . Societatea absorbita sau divizata total inceteaza sa
existe .
Nulitatea unei fuziuni poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca
si numai in doua situatii :
-daca nu a fost supusa unui control judiciar de catre judecatorul delegate
la Registrul Comertului
-daca hotararea uneia dintre adunarile generale care au votat proiectul
fuziunii este nula ori anulabila .
54
europene cu sediul social in Romania participante la fuziune , inclusiv
societatea absorbanta,ori,daca este cazul ,societatea nou infiintata.
Definitia fuziunii transfrontaliere.Fuziunea transfrontaliera , in sensul
prezentei legi , este operatiunea prin care:
a)una sau mai multe societati ,dintre care cel putin doua sunt
guvernate de legislatia a doua state member diferite , sunt dizolvate fara a
intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in
schimbul repartizarii catre actionari /asociatii societatii sau societatilor
absorbite de actiuni/parti sociale la societatea absorbanta si, eventual al unei
plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor
partilor sociale astfel repartizate ; sau
b) mai multe societati , dintre care cel putin doua sunt guvernate de
legislatia a doua state member diferite,sunt dizolvate fara a intra in lichidare
si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in
schimbul repartizarii catre actionari/asociatii lor de actiuni/parti sociale la
societatea nou-infiintata si, eventual, al unei plati in numerar de maximum
10% din valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale ;
c) o societate este dizolvata fara a intra in lichidare si transfera
totalitatea patrimoniului sau unei alte societati care detine totalitatea
actiunilor sale/parti sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot in
adunarea generala .
Intocmirea proiectului comun de fuziune. Administratorii sau
membrii directoratului societatilor comerciale care urmeaza a participa la
fuziune intocmesc un proiect comun de fuziune care trebuie sa cuprinda cel
putin:
a) forma,denumirea si sediul social ale tuturor societatilor perticipante la
fuziune;
b) forma,denumirea si sediul social al ale societatii nou infiintate, daca
este cazul;
c) conditia alocarii de actiuni/partilor sociale la societatea adsorbanta sau
la societatea nou-infiintata;
d) rata de schimb a actiunilor/partilor sociale si cuantumul eventualelor
plati in numerar;
e) data de la care actiunile/partile sociale prevazute la litera c) dau
detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii
speciale care afecteaza acest drept ;
f) drepturile acordate de catre societatea absorbanta sau nou infiintata
detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care
55
detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masuri propuse in
privinta acestora;
g) informatii privind evaluarea patrimoniului transferat societatilor
absorbante sau societatii nou infiintate;
h) efectele fuziunii asupra locurilor demunca ale angajatilor societatilor
participante la fuziune ;
i) daca este cazul,informatii privind mecanismele de implicare a
aingajatilor in definirea drepturilor acestora de a participa la
activitatea societatii absorbante.
56
Divizarea totala . Divizarea totala poate aparea sub doua frme ,
respective divizarea prin transfer de patrimoniu catre societati existente si
divizarea prin transfer de patrimoniu catre societati nou constituite .
Prima forma de divizare totala este operatiunea prin care o societate ,
dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare,transfera mai multor societati
existente totalitatea patrimoniului sau ,in schimbul repartizarii de parti sociale
sau actiuni la societatile beneficiare ( adica la societatile existente,care preiau
patrimonial societatii divizate) si, eventual , al unei plati in numerar de
maximum 10% din valoarea nominala a partilor sociale sau actiunilor astfel
repartizate catre asociatii/actionarii societatii divizate .
A doua forma de divizare totala este operatiunea prin care o societate ,
dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare ,transfera toate activele si
pasivele sale mai multor societati nou constituite,in schimbul repartizarii de
parti sociale sau actiuni la societatile beneficiare si, eventual ,al unei plati in
numerar de maximum 10% din valoarea nominala a partilor sociale sau a
actiunilor astfel repartizate catre asociatii/ actionarii societatii divizate .
57
CAPITOLUL VI
58
-in cazul diminuarii activului societatii sub jumatate din capitalul social al
societatii;
-in cazul in care numarul actionarilor devine mai mic de 2.
59
30 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV – a
dizolvarii .
60
arate ca aceasta este in lichidare . Legea nu arata insa care este sanctiunea
pentru nerespectarea acestei obligatii de mentionare .
Lichidatorii . Lichidatorii vor putea fi peroane fizice sau personae
juridice.Lichidatorii perosane fizice sau reprezentantii permanenti –persoane
fizice ale societatii lichidatoare – trebuie sa fie lichidatori autorizati , in
conditiile legii .
Lichidatorul este o persoana fizica sau juridical ,practician in insolventa
,autorizat in conditiile legii , desemnat sa conduca activitatea debitorului in
cadrul procedurii de insolventa si faliment si sa exercite atributiile prevazute de
lege sau stabilite de instanta judecatoreasca .
61
Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare
scopului lichidatorii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor .
62
sa propuna repartizarea activului intre asociati . Situatia financiara semnata de
catre lichidatori se inainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina de
internet a oficiului registrului comertului .
63
datoriilor societatii , lichidatorii pot contracta obligatii cambiale ori
imprumuturi , in conditiile legii.
Actiunile creditorilor. Pentru a proteja interesele creditorilor societatii ,
legea consacra anumite actiuni prin care acestia isi pot valorifica drepturile lor .
Asfel,creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor
actiunile care decurg din creantele ajunse la termen , pana la concurenta
bunurilor existente in patrimoniul societatii. Deci, potrivit regulilor generale
,creditorii societatii care nu au fost satisfacuti in drepturile lor , pot actiona
societatea, prin lichidatori, pentru a urmari bunurile existente in patrimoniul
social.
Apoi, in subsidiar, creditorii societatii au o actiune impotriva asociatilor ,
pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise , sau din aceea a
aporturilor la capitalul societatii.
In primul rand, creditorii sociali au actiune impotriva asociatilor pentru
sumele de bani datorate ca aport.
In al doilea rand , creditorii sociali pot actiona , in subsidiar , si pe
asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.
64
CAPITOLUL VII
65
Grupul de interes economic raspunde pentru obligatiile sale fata de terti . Ca
persoana juridical , grupul raspunde pentru obligatiile asumate fata de terti
.Potrivit legii,membrii grupului raspund nelimitat pentru obligatiile grupului
si, solidar , in lipsa unei stipulatii contrare cu tertii cocontractanti .
66
in lipsa unei asemenea cause , in parti egale .In cazul in care cheltuielile
depasesc veniturile grupului , diferenta va fi acoperita de membrii grupului
in cotele prevazute in actul constitutive sau, in lipsa unei asemenea clause, in
parti egale ( art 165 din lege) .
Inmatricularea grupului de interes economic . Grupul de interes
economic se inmatriculeaza in registrul comertului .la cererea
administratorului grupului in termen de 15 zile de la autentificarea actului
constitutive .
Functionarea GIE
Precizari prealabile . Grupul de interes economic functioneaza gratie
organelle sale : adunarea generala a membrilor grupului si administratorii
grupului .
Adunarea generala a membrilor grupului . Membrii grupului
formeaza adunarea generala a membrilor grupului , ca organ supreme de
deliberare si decizie . Conditiile privind adoptarea hotararilor se stabilesc
prin actul constitutive . Acesta poate prevedea ca toate hotararile sau o parte
dintre ele sa fie adoptate in anumite conditii de cvorum si majoritate . In
lipsa unei asemenea stipulatii , hotararile se adopta cu votul unanim al
membrilor grupului .
Legea prevede insa ca pentru modificarea actului constitutive este
obligatoriu votul unanim al membrilor ,iar pentru aprobarea situatiei
financiare si pentru deciziile referitoare la raspunderea administratorilor este
necesar votul majoritatii membrilor .
Dreptul de vot al membrilor se stabilesc prin actul constitutive.
Adunarea Generala a membrilor grupului se convoaca de catre
administratori ,la solicitarea oricarui administrator sau membru al grupului .
Administratorii grupului de interes economic . Grupul de interes
economic este administrat de personae anume imputernicite –administratorii
grupului .
Administratorii sunt desemnati prin actul constitutive ori alesi prin vot
unanim de catre membrii grupului . Ei pot fi persoane fizice sau persoane
juridice .
Membrii grupului , prin vot unanim , pot decide revocarea
administratorilor sau limitarea puterilor lor , in afara de cazul in care
administratorii au fost numiti prin actul constitutive.
Raspunderea administratorilor este solidara .
67
Actiunea in raspundere impotriva administratorilor grupului se decide
prin votul majoritatii membrilor grupului . Ea apartine creditorilor grupului
dar numai cand obligatiile grupului nu sunt executate la scadenta , in mod
repetat , sau cand grupul este supus procedurii insolventei reglementata de
Legea nr.85/2006 .
Controlul asupra gestiunii grupului . Membrii au dreptul de a se
informa asupra grupului , prin consultarea documentelor prevazute in actul
constitutive.
68
economic sunt aceleasi ca si cele prevazute de Legea nr.31/1990 pentru
dizolvarea societatilor comerciale :expirarea timpului stabilit pentru durata
grupului ;imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al
grupului;hotararea tribunalului ;declararea falimentului grupului ; alte cause
prevazute de lege sau de actul constitutive al grupului .
Pe langa aceste cauze mai prevede si anumite cause de dizolvare-
sanctiune:grupul nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot
intruni ;grupul nu a depus actele prevazute de lege la oficiul registrului
comertului;grupul si-a incetat activitatea etc.
Dizolvarea grupului trebuie inscrisa in registrul comertului si publicata
in Monitorul Oficial .
Din momentul dizolvarii grupului , administratorii nu mai pot angaja
noi operatiuni , putand numai sa finalizeze operatiunile in curs.
Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidarii .
Exceptional , dizolvarea,nu este urmata de lichidare in cazul fuziunii si
divizarii totale a grupului sau in alte cazuri prevazute de lege .
Dizolvarea nu are ca effect incetarea personalitatii juridice ;grupul isi
pastreaza personalitatea juridical pentru operatiunile lichidarii ,pana la
terminarea acesteia .
Lichidarea grupului de interes economic . Patrimoniul grupului se l
lichideaza in conditiile legii .Lichidarea se realizeaza de personae fizice sau
juridice autorizate in calitate de lichidatori .Lichidatorii au urmatoarele
atributii principale : sa execute si sa termine operatiunile patrimoniale
referitoare la lichidare;sa vinda prin licitatie publica bunurile din patrimonial
grupului;sa incaseze creantele grupului ; sa plateasca datoriile grupului ; sa
repartizeze membrilor grupului ceea ce se cuvine fiecaruia din lichidarel sa
stea on judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii .
Lichidatorii nu pot plati nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni
din lichidare inaintea achitarii creantelor creditorilor grupului .
Dupa terminarea lichidarii , in termen de 15 zile , lichidatorii sunt
obligate sa ceara radierea inmatricularii grupului din registrul comertului ,
sub sanctiunea unei amenzi civile de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de
intarziere .
Grupul de interes economic aflat in stare de insolventa va fi supus
procedurii insolventei reglementata de Legea 85/2006.
69
Caracterizare generala . Grupul European de interes economic este
definit de lege ca si grupul roman de interes economic , ca o asociere dintre
doua sau mai multe personae fizice iri juridice , constituita pentru o perioada
determinate sau nedeterminata , in scopul inlesnirii ori dezvoltarii activitatii
economice a membrilor sai precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii
respective .
Ceea ce caracterizeaza grupul European de interes economic este faptul
ca mambrii sai pot fi numai:
companii sau firme ,din versiunea consolidate a Tratatului de Constituire a
Comunitatii Europene ,precum si alte personae juridice ,de drept public sau
privat ,care au fost infiintate in conformitate cu legislatia unui stat membru
al Uniunii Europene si care indeplinesc conditiile prevazute de art 233 alin.2
lit.a0 din Legea Numarul 161/2003.
Persoanele fizice care desfasoara activitati industriale
,comerciale,mestesugaresti sau agricole ori care furnizeaza servicii
profesionale sau de alta natura pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeana
. Grupul European de interes economic se constituie in baza unui
contract de asociere , denumit act constitutive si se inregistreaza in registrul
comertului , in conditiile Legii nr,26/1990.
Prin actul Constitutiv al grupului se reglementeaza modul de organizare a
grupului , prezentandu-se urmatoarele elemente :denumirea
grupului,precedata sau urmata de sintagma ,,Grup European de Interes
Economic ‘’ sau de initialele ,,G.E.I.E’’ , sediul grupului ;obiectul de
activitate al grupului;numele/denumirea ,firma ,forma juridical , domiciliul /
sediul si, daca este cazul , codul de inregistrare si locul inmatricularii
fiecarui membru al grupului ;perioada de functionare a grupului .
Grupul European de interes economic poate infiinta in Romania
filiale ,precum si sucursale ,reprezentante si alte unitati fara personalitate
juridical .
Infiintarea filialelor si sucursalelor in Romania este supusa dispozitiilor
referitoare la inmatricularea , mentionarea si publicarea actelor si faptelor
cerute pentru grupurile de interes economic romane .
70
CAPITOLUL VIII
71
date ,registrul comertului constituie o banca de date oficiala privitoare
comercianti la care poate apela orice interesat.
Pentru tertele persoane care ar dori sa stabileasca raporturi de afaceri
cu un anumit comerciant ,registrul comercial reprezinta o sursa de
informatii sigura asupra bonitatii comerciantului respectiv.
Prin inmatriculareasi inscrierea in registrul comertului a mentiunilor
prevazute de lege se asigura opozabilitatea fata de terti. Sub acest aspect
registrul comertului reprezinta instrumentul publicitatii legale a activitatii
comerciale.
Registrul comertului este o autoritate publica structurata pe doua
paliere:la nivel central O.N.R.C. organizat pe linga Camera de Comert si
Industrie a Romaniei,iar la nivel local O.R.C.sunt organizate pe linga
Camera de Comert si industrie teritoriala.
Sub un alt aspect R.C.apare ca un sistem de evidenta comerciala
inmaticularea comerciantilor si inscrierea actelor si faptelor a caror
inregistrare este prevazuta de lege in registrul comertului constituind
obligatii instituite de lege.Un alt inteles si totodata o finalitate a R.C.este
acela de sistem public de informare comerciala.
Desfasurarea in conditii optime a relatiilor de afaceri imlica in mod
necesar cunoasterea personajelor de pe scena comertului si a obiectului lor
de activitate dar in egala masura ,prezinta interes acele date si informatii
despre statutul civil si comercial al viitorului partener despre capacitatea si
bonitatea sa.
Totodata ,prin inregistrarile operate in registrul comertului se
asigura protectia firmei comerciale ,a ,emblemei si a altor drepturi ale
comrciantului.
Comerciantii cer inmatricularea la O.R,C, din judetul unde-si au
sediul social .Controlul legalitatii operatiunilor effectuate la O,R,C,se face
de catre unul dintre judecatorii tribunalului judetean delegate annual de
presedintele acestui tribunal.Inregistrarile in R.C. se facpe baza unei
incheieri a judecatorului delegate sau ,dupa caz, in baza unei hotariri
judecatoresti irevocabile,in afara de cazurile in care legea prevede altfel.
Instantele judecatoresti sunt obligate sa tromita O.R.C.in termen de 15 zile
de la data cind au ramas irevocabile ,copii legalizate de dispozitivul
hotaririlor judecatorestiirevocabile si de pe incheierile ce se refera la acte si
mentiuni a caror inregistrare este ceruta de lege. In aceste incheieri
instantele vor dispune si efectuarea inregistrarilor in registrul comertului.
72
8.2 Constituirea fondului de comert . Operatiuni asupra fondului de
comert .
73
comerciantului intrucat bunurile fac parte , atat din fondul de comert ,
cat si din patrimoniu .
b) Fondul de comert si intreprinderea .Intreprinderea este o organizare
sistematica de catre comerciant a factorilor de productie , intre care se
afla si bunurile afectate desfasurarii activitatii comerciale . Deci
intreprinderea inglobeaza si elemente care nu fac parte din fondul de
comert .
c) Fondul de comert si imobilul in care isi desfasoara activitatea
comerciala . Fondul de comert nu se confunda cu imobilul in care
comerciantulisi desfasoara activitatea . Imobilul este un element al
fondului de comert .
74
Bunuri mobile corporale . Fondul de comert cuprinde si bunurile mobile
corporale cum sunt:materiile prime,materialeleetc , destinate a fi prelucrate ,
precum si produele( marfurile ) rezultate din activitatea comerciala .
75
In temeiul contractelor de locatiune , in schimbul unui prêt , proprietarul
fondului , in calitate de locator , transmite locatarului folosinta asupra
fondului de comert .
Ca efect al contractului , locatorul are dreptul sa continue exercitarea
comertului sub firma proprie , exploatand fondul de comert. Locatarul va
putea sa continue activitatea si sub firma anterioara , mentionand in
cuprinsul ei calitatea de successor , daca locatorul a consimtit expres.
76
- asigura o alocare rationala a resurselor in functie de diferitele
utilitati solicitate de piata
- stabileste o repartizare a beneficiilor proportionala cu
contributia efectiva a agentilor economici in activitatea de
producere a unor bunuri si de prestare a unor servicii si de
distributie a acestora.
77
un act fara drept (interzis de lege) si in cazul concurentei neloiale atunci
cand un act , in principiu permis este realizat printr-un exercitiu abuziv al
unui drept.
Prin concurenta neloiala trebuie sa intelegem savarsirea in
domeniile deschise competitiei economice , a unor fapte contrare legii sau
uzantelor cinstite ale activitatii comerciale , in scopul captarii clientelei unor
rivali de pe piata relevanta , producandu-se astfel prejudicii materiale si/sau
morale , prezente sau eventuale .
In practica judiciara se face uneori confuzie intre concurenta onesta si
cea neloiala . Pentru asi acapara clientele un comerciant are dreptul sa uzeze
de toate practicile oneste pentru a obtine un lucru , inclusive practicarea unor
preturi mai mici decat un alt agent commercial oncurent cu acelasi profil de
activitate .
78
Autoritati specializate in prevenirea si combaterea faptelor si
actelor care incalca regimul concurentei .
- Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei ;
- Camera de industrie si comert a Romaniei si a municipiului
Bucuresti si camerele de industrie si comert judetene;
- Oficiul Registrului Comertului
- Garda Financiara
- Comisia pentru taxe antidoping ;Etc.
CAPITOLUL IX
PROCEDURA INSOLVENTEI
79
- nu detin nici un bun in patrimoniul sau.
- Actele constitutive sau documentele financiare nu pot fi gasite.
- Administratorul nu poate fi gasit
- Sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul
comertului.
In acelasi timp ,sunt exceptati si comerciantii care fac parte din
categoriile anterioare si care nuau prezentat unul dintre documentele
prevazute la art 28 alin(1) lit b. c. e. si h. in termenele prevazute de lege.
Este avuta in vedere situatia procedura insolventei este declansata de
cererea comerciantului. Aceasta cerere trebuie introdusa obligatoriu in
termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa si trebuie
insotita intr altele de urmatoarele acte ;
- o lista completa atuturor bunurilor debitorului,incluzind toate conturile si
bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile, pentru bunurile grevate se
vor mentiona datele din registrele de publicitate .
- o lista a numelor si adresele creditorilor,oeicum ar fi creantele acestora;
certes sau sub conditie lichide sau nelichide ,csadente sau ne scadente
,necontestate sau contestate ,,artinduse suma cauza si drepturile de
preferinta.
- o lista a activitatilor curente pe dare intentioneaza sa le desfasoare in
perioada de observatie .
- o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intare inprocedura
simplificata sau de reorganizare ,conform unui plan prin restructurarea
activitatii ori prin lichidarea in tot sau in parte a averii in vederea stingerii
datoriilor sale;daca aceasta declaratie nun va fi dapusa pina la expirarea
termenului stabilit de lege ,se prezuma ca debitorul este de acord cu
initierea procedurii simlificate.Daca debitorul nu dispune ,la momentul
inregistrarii cererii, de vreuna din informatiile necesare pentru intocmirea
documentalor enumerate anterior ,va putea inregistra acea informatie la
tribunal in termen de 10 zile;daca nu o va face ,cererea sa va fi
considerata o recunoastera a stari de insolventa a patrimoniului sau , caz in
care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de injtrare in procedura
simlificata.
Procedura simplificata reprezinta procedura prin care debitorul care
indeplineste conditiileprevazute la art (1) alin (2) intra direct in procedura
falimentului,fie odata cu deschiderea procedurii insolventei fie dupa o
perioada de observatie de maximum 60 de zile,perioada in care vor fi
analizate elementele de natura sa determine declansarea proceduri
simlificate in sine . Articolul 1 ain (2) din LG 85/2006 mentioneaza ca
80
aceasta procedura “ se aplica debitorilor alati in stare de insolventa”care se
incadreaza in una din urmatoarele categorii;
- comerciantii,persoane fizice ,actionand individual.
- asociatii familiale
- comerciantii care fac parte din categoriile prevazute la ali(1) si
indeplinesc una din urmatoarele conditii;
- nu detin nici un bun in patrimoniul lor
- actele constitutive sau documentelecontabilenu pot fi gasite.
- administratorul nu poate fi gasit.
-sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul
comertului.
- debitori care fac partedi categoriile prev la ain(1) care nu au
prezentat documentele prevazute la art 28 alin(1) litb).c). e).si in termen
prevazut de lege.
- societatile comerciale dizolvate anterior formularii cererii
introductive.
- debitorii care si-au declarat prin cererea introductive intentia de
intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura
de reorganizare judiciara.
81
Insolventa trebuie delimitate clar de alte doua notiuni respective
insolvabilitatea si refuzul de plata.
Insolventa exprima dezechilibrul financiar al patimoniului
debitorului ,caracterizat preponderenta pasivului fata de active ,iar
incapacitatea de plata (insolventa) reprezinta absenta fondurilor banesti
necesare platii obligatiei scadente. Deci , patrimoniul debitorului poate
avea un active predominant fata de active ,dar in absenta numerarurului
disponibil pentru a plati la scadenta obligatia comerciala exista
incapacitate de plata desi nu exista insolvabilitate. Invers ,pasivul fiind
superior valoric activului patrimoniului sau,debitorul este virtual
insolvabil ,darn u se afla in incapacitate de plata,pentru ca beneficiaza
desprijinul creditului bancar.
Nici refuzul platii obligatiei comerciale nu se confunda cu
incapacitatea de plata.
Specificul insolventei decurge din aplicarea a doua principii
fundamentale ale obligatiilor comerciale:
1) comertul se bazeaza pe credit;
2) obligatia comerciala se executa la scadenta.
Relatiile comerciale se stabilesc pe baza prezumtiei ca fiecare
comerciant este capabil sa-si plateasca la scadenta obligatia asumata. In
concluzie incapacitatea de plata este un incidentmajor care poate aduce
perturbari grave comertuluisi care justifica interventia justitiei.
Suma datorata in temeiul unei obligatii comerciale se plateste la
scadenta ,nici mai tarziu ,nici mai devreme.
In principiu , neplata unei singure datorii comerciale la scadenta
poate justifica admiterii cererii de declarare in faliment a debitorului.
Tribunalul este suveran sa aprecieza daca neplata unei singure creante
vadeste incetarea de plati sau este doar o jena financiara momentana a
comerciantului.Instanta va declara starea de feliment atinci cind debitorul
se gaseste intr-o imposibilatate absoluta de a-si continua comertul.
Starea de incetare a platilor trbuie sa fie reala, permanenta si
manifestata prin semen exterioare positive care sa produca dezechilibrul
economic al comerciantului alarmind pe creditori.Desi un singur protest al
unei cambii este ,in anumite cazuri un indiciu pentru constatarea incetarii
platilor ,este necesar sa fie verificata situatia comerciantului,pentru a se
stabili cu certitudine ca incapacitatea de plata are caracter de generalitate.
82
9.3 Participantii la procedura insolventei;atributiile instantei de
judecata , ale judecatorului sindic ,ale adunarii creditorilor ;ale
administratorului judiciar si special, ale lichidatorului.
83
d) confirmarea prin incheiere a administratorului judiciar sau a
lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor , confirmarea onorariului
negociat cu adunarea credtiorilor
e) inlocuirea pentru motive temeinice a administratorului judiciar sau
a lichidatorului
f) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai
conduce activitatea
g) judecarea actiunii In anularea hotararii creditorilor
h) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
Art 13 din lege mentioneaza ca adunarea creditorilor va fi convocata
si prezidata de administratorul judiciar sau dupa caz de lichidator daca
judecatorul syndic nu dispune altfel.Adunarea creditorilor va putea fi
convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand
creante in valoare de cel putin 30%din valoarea acestora.
Judecatorul sindic va desemna in raport cu proportiile cazului un
comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creante garantate ,bugetare si
chirografare cele mai mari prin valoare.Desemnarea se va face prin
incheiere dupa intormirea tabelului preliminar de creante.
Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii in principal:
a) sa analizeze situatia debitorului sis a faca recomandari adunarii
creditorilor cu privire la continuarea activitatii
debitorului si la planurile de reorganizare propuse
b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care
doreste sa fie desmnat de catre creditori in dosar conditiile numirii sis a
recomande adunarii creditorilor astfel de numiri
c) sa ia cunostinta de rapoartele intocmite de administratoru judiciar
sau de lichidator ,sa le analizeze si daca este cazul sa faca contestatii la
acestea
d) sa intocmeasca rapoarte pe care sa le prezinte adunarii creditorilor
privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator .
e) sa solicite in temeiul art 47 alineat 5 ridicarea dreptului de
administrare a debitorului
Comitetul creditorului se intruneste lunar si la cererea
administratorului judiciar sau a lichidatorului ori cel putin 2 dintre membrii
sai ori de cate ori este necesar.
Administratorul special.Art 18 din lege stabileste ca dupa
deschiderea procedurii , adunarea generala a actionarilor debitorului
persoana juridical va desemna pe cheltuiala acestora un reprezentant
persoana fizica sau juridica , administrator special care sa le reprezinte
interesele societatii si ale acestora si sa participa la procedura pe seama
84
debitorului.Dupa ridicarea dreptului de administrare debitorului este
reprezentant de administratorul judiciar care-i conduce si activitatea
comerciala,iar mandatul administratorului special va fi redus la a
reprezenta interesele actionarilor.
Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan de reorganizare a
activitatii.
b) formuleaza contestatii in cadrul procedurii insolventei
c) propune un plan de reorganizare
d) administreaza activitatea debitorului sub supravegherea
administratorului judiciar , dupa confirmarea planului .
e) dupa intrarea in faliment participa la inventar semnand actul
,primeste raportul final si bilantul de inchidere
f) primeste notificarea inchiderii procedurii
Administratorul judiciar este si el participant la procedura
insolventei.Art 19 din lege stabileste bca practicienii in insolventa interesati
vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar
in dosarul respectiv la care vor anexa dovada calitatii de practician in
insolventa.La recomandarea comitetului creditor in cadrul primei sedinte a
adunarii creditorilor sau ulterior creditorii care detin cel putin 50% din
valoarea torala a creantelor pot decide desmnarea unui administrator
judiciar sau lichidator.
Sunt incompatibile cu calitatea de lichidator urmatoarele categorii de
prsoane:
a) persoana fizica ce are calitatea de fondator,administrator censor
sau reprezentant a unui comerciant persoana juridical
b) executorii judecatoresti
c) persoanele fizice sau juridice avand calitatea de lichidator carora le
sunt aplicabile prevederile art27 punctul 1-9 cod procedura civila
Principalele atributii ale administratorului judiciar sunt:
a) examinarea situatiei economice a debitorului si documentelor
depuse si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in
procedura simplificata fie continuarea perioadei de observatie in cadrul
prucedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului syndic intr-un
termen ce nu poate depasii 30 de zile de la desmnarea administratorului
judiciar
b) examinarea activitatii debitorului si intcmirea unui raport amanuntit
asupra cauzelor si imprejurarilor ce au adus la starea de insolventa cu
mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si asupra existentei
85
premizelor angajarii acestora precum si a posibilitatii reale de reorganizare
efectiva a activitatii debitorului.
c) elaborarea planului de reorganizarea a activitatii debitorului,etc
Lichidatorul este un alt participant la procedura insolventei.In
temeiul art 24 din lege in cazul in care dispune trecerea la faliment
judecatorul syndic va desman un lichidator.Atributiile administratorului
judiciar inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre
judecatorul sindic dar poate fi desemnat lichidator si administratorul
judiciar desemnat anterior.
Principalele atributii ale lichidatorului:
a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza
procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intomirea unui raport
amanuntit asupra cauzeor si imprejurarilor care au dus la insolventa cu
precizarea persoanelor vinovate
b) conducerea activitatii debitorului
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase
incheiate de debitor in dauna creditorilor
d) inventarierea bunurior si luarea masurilor corespunzatoare pentru
conservarea lor
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor
f) urmarirea incasarii creantelor din avera debitorilor rezultate din
transferal de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea
deschiderii procedurii
g) vanzarea bunurilor din averea debitorului
h) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii , etc
Cererile introductive pe baza carora incepe procedura insolventei.
Conform art 26 din lege procedura va incepe pe baza unei cereri
introduce la tribunal de catre debitor sau de catre creditor precum si de
catre orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
Cererea debitorului trebuie introdusa in mod obligatoriu , la tribunal
in termen de max 30 de zile de la aparitia starii de insolventa
Introducerea prematura cu rea credinta de catre debitor a unei cereri de
deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului
persoana fizica sau juridical pentru prejudiciile pricinuite.
Cererile creditorilor pot fi facute de ori creditor indreptatit.In cerere
se va preciza urmatoarele :
a) cuantumul si temeiul creantei
b) existenta unei garantii reale ,constituite de catre debitor sau
instituite potrivit legii
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului
86
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea
debitorului
87
caz,debitorul are dreptul sa isi conduca activitatea,sa administreze bunurile
din patrimoniul sau sis a dispuna ele,in conditiile stabilite de lege.
Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care
se dispune inceperea procedurii falimentului.De la data intrarii in
faliment,debitorul va putea desfasura numai activitatile care sunt necesare
derularii operatiunilor de lichidare.
In toate cazurile de ridicare a drepturilor debitorului de administrare a
averii,judecatorul sindic prin sentinta sau,dupa caz,prin incheierea avand ca
obiect luarea masurii,va da dispozitie tuturor bancilor la care debitorul are
disponibil in conturi sa nu dispuna de acesta fara un ordin al
administratorului/lichidatorului.
Suspendarea actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru
realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale.Procedura
se suspenda de drept pentru toate actiunile judiciare,extrajudiciare sau
masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului
sau bunurilor sale.
Suspendarea cursului prescriptiei privind actiunile pentru
realizarea creantelor impotriva debitorului.Pentru a proteja pe titularii
actiunilor care aufost suspendate,legea reglementeaza si suspendarea
cursului prescriptiei privind aceste actiuni.Deschiderea procedurii suspenda
orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute de art.36 din lege.
Suspendarea curgerii dobanzilor,majorarilor si penalitatilor.Art. 41
din Legea nr.85/2006 prevede ca nicio dobanda,majorare sau penalitate de
orice fel ori cheltuiala (denumite generic accesorii) nu va putea fi adaugata
creantelor nascute anterior datei deschdierii procedurii.
Prin suspendarea curgerii dobanzilor se asigura un tratament egal
creantelor din aceeasi categorie.
Desi legea nu distinge,suspendarea priveste dobanda penalizatoare,nu
si dobanda remuneratorie.Numai dobanda penalizatoare are finalitatea
sanctiunii ca si majorarile si penalitatile.
Suspendarea tranzactionarii pe pietele reglementate a actiunilor
emise de debitor.Ca urmare a deschdierii procedurii insolventei actiunile
emise de debitor(societate pe actiuni) care se tranzactioneaza pe pietele
reglementate se suspenda de la tranzactionare.
88
a) debitorul,cu aprobarea Adunarii Generale a actionarilor in termen
de 30 de zile de la afisarea tabelului definitive de creante cu conditia
formularii a intentiei de reorganizare daca procedura a fost declansata de
acesta;
b) administratorul judiciar , de la data desemnarii sale si pana la
implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului cu creante
cu conditia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului
prevazut de art.59.
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana
la votarea raportului prevazut de art.59 detinand impreuna cel putin 20%
din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabel in termen de 30 de la data
afisarii tabelului cu creante.Planul va putea sa prevada fie restructurarea si
continuarea activitatii debitorului fie lichidarea unor bunuri din averea
acestuia,fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.
Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care intr-un
interval de cinci ani anteriori formularii cererilor a mai fost subiect al
procedurii insolventei si nici debitorul care a fost condamnat definitiv
pentru falsificare sau infractiuni prevazute de legea 21/96 sau infractiuni
economice.
Nerespectarea termenelor prevazute de lege conduce la decaderea
partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca
urmare, la trecerea din dispozitia judecatorului sindic la faliment.
Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu
posibilitatile si specificul activitatii debitorului,cu mijloacele financiare
disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului,si va cuprinde
masuri concordante cu ordinea publica,inclusiv in ceea ce priveste
modalitatea de selectie,desemnare si inlocuire a administratorilor si a
directorilor.
Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu,programul de
plata a creantelor ,iar executarea san u va putea depasi trei ani ,socotiti de
la data confirmarii .La recomandarea administratorului judiciar dupa
trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului aceasta
perioada va putea fi extinsa cu cel mult inca o perioada de un an daca
propunerea este votata de cel putin doua treimi din creditoraflati in sold la
acea data . Cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare , activitatea
debitorului este reorganizata in mod corespunzator ;creantele si drepturile
creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este
prevazut in plan.
89
Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea
unui plan a expirat , judecatorul sindic va dispune inceperea deindata a
procedurii falimentului.
Notiuni generale.
Precizari generale.Legea 85/2006 reglemteaza ,pe langa procedura
reorganizarii judiciare si procedura falimentului.
Procedura falimentului are ca scop prefacerea in bani a bunurilor din
averea debitorului,in vederea satisfacerii creantelor creditorilor.
Legea depaseste procedura falimentului ca fiind procedura de
insolventa concursuala colectiva si egalitara ,care se aplica debitorului in
vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului ,fiind urmata de
radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.
Procedura falimentului este modalitatea prin care se realizeaza , atat
procedura generala,cat si procedura simplificata.
90
In procedura generala,procedura falimentului se aplica debitorului in
conditiile art.1 ali.(1)din lege,dupa perioada de observatie,fie direct,fie dupa
esecul unei proceduri de reorganizare judiciara.
In procedura simplificata ,procedura falimentului se aplica debitorului
in conditiile art.1 alin.(2)din lege,fie odata cu deschiderea procedurii
insolventei ,fie dupa o perioada de observatie de maximum 50 de zile in care
vor fi analizate elementele prevazute de art.1 alin.(2)lit.c)si d) din lege.
Procedura falimentului consta intr-un ansamblu de acte juridice si
operatiuni care privesc:hotararea de intrare in faliment ,stabilirea masei
active,efectuarea lichidarii bunurilor din averea debitorului,distribuirea
sumelor de bani din lichidarea bunurilor din averea debitorului,inchiderea
procedurii falimentului.
91
Falimentul
Legea prevede in art.107 urmatoarele:
,,(1) Judecatorul sindic va decide prin sentinta sau dupa caz ,prin incheiere
in conditii art.32 ,intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:
A.a)debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
b)debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau la cererea
creditorului de deschidere a procedurii ,a contestat a fi in stare de
insolventa,iar contestatia a fost respinsa de judecatorul sindic ;
c)niciunul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu au propus un
plan de reorganizare sau nicunul dintre planurile propuse nu au fost aprobat
si confirmat.
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare dar,nu a propus un plan
de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat.
C.obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in
conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii
debitorului in decursul reorganizarii aduce pierderi averii sale .
D.a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune
dupa caz intrarea debitorului in faliment potrivit art.54, alin.5 sau art.60
alin.3 .
(2)Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment ,judecatorul sindic
va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare a debitorului
b) in cazul procedurii generale ,desemnarea unui lichidator
provizoriu,precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia ,in
conformitate cu criteriile aprobate si hotarare a Guvernului;
c) in cazul procedurii simplificate confirmarea,in calitate de lichidator
al administratorului judiciar ,desemnat conform art.
19.alin.2 sau art.34 dupa caz;
d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii
generale ,de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar
catre lichidator ,impreuna cu lista actelor si operatiunilor effectuate dupa
deschiderea procedurii mentionate la art.46alin.2
e) intocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre
lichidator in termen de max.10 zile de la intrarea in faliment in cadrul
procedurii generale a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si
toate creantele acestora la data intrarii in faliment cu indicarea acelora
nescute dupa deschiderea procedurii f)notificarea in faliment.’’
Potrivit art.108 alin.(1) ,, In cazul intrarii in faliment in procedura
generala lichidatorul va trimite o notificare a tuturor creditorilor mentionati
in lista depusa de debitor/administratorul judiciar,mentionata la art.107
92
alin.2 lit.e ,debitorul si oficiul registrului comertului sau dupa caz ,registrul
societatilor agricole unde debitorul este inmatriculat ,pentru efectuarea
mentiunii. Dispozitiile alin 2 si 3 ale art.61 se aplica in mod
corespunzator.
93
si orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului prin
faptele prevazute expres de lege.
Cu toate ca legea se refera la societatea comerciala ,trebuie avute in
vedere organelle de conducere si supraveghere ale oricarui debitor persoana
juridical.
In concret,raspunderea priveste pe administratorii si directorii societatii
respective membrii directoratului si a consiliului de supraveghere ,in calitate
de organe de conducere ,precum sip e cenzori,auditorii financiari, in calitate
de organe de conducere ,precum sip e cenzori,auditorii financiari,in calitate
de organe de supraveghere.
Prescriptia dreptului de actiune in raspundere.Actiunea in
raspundere se prescrie in termenul de 3 ani. Prescriptia incepe sa curga de la
data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat
aparitia starii de insolventa ,darn u mai tarziu de 2 ani dela data pronuntarii
deschiderii procedurii.
Conditiile raspunderii.
Precizari prealabile.Pentru angajarea raspunderii membrilor organelor
de conducere trebuie indeplinite conditiile generale ale raspunderii civile
:prejudicial,fapta ilicita,legatura cauzata intre fapta ilicita si prejudiciu,culpa.
Prejudiciul.Membrii organelor de conducere raspund pentru ca prin
faptele ilicite savarsite in cursul mandatului lor au cauzat starea de
insolventa a debitorului.
Faptele care angajeaza raspunderea .Membrii organelor de
conducere ale debitorului raspund daca au savarsit faptele limitative
prevazute de art.138 din Legea nr.85/2006 si anume;
- au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul in interes
personal,sub acoperirea persoanei juridice propriu sau in cel al altei
persoane;
- au facut acte de comert in interes personal ,sub acoperirea persoanei
juridice;
- au dispus,in interes personal,continuarea unei activitati care ducea in mod
vadit persoana juridical la incetarea de plati;
- au tinut o contabilitate fictive,au facut sa dispara unele documente
contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;
- au detinut sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice sau au marit ,
in mod fictiv ,pasivul acesteia;
- au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri,in
scopul intarzierii incetarii platilor;
94
Legatura cauzala dintre fapta ilicita si prejudiciul,Pentru angajarea
raspunderii trebuie sa existe legatura cauzala intre fapta ilicita savarsita de
membrii organelor de conducere si prejudiciu .
95
Bibliografie
96
8. *** Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în
Monitorul Oficial nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
9. *** Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice
şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată
în Monitorul Oficial nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi
completările ulterioare.
10.*** H.G. nr 187/2007, privind procedurile de informare, consultare
şi alte modalităţi de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii
europene, publicată în Monitorul Oficial nr 161 din 07 martie 2007
11.*** Legea nr 217/2005 privind constituirea, organizarea şi
funcţionarea Comitetului european de întreprindere, republicată în
Monitorul Oficial nr 889 din 15 decembrie 2011
12.*** Regulamentul privind efectuarea stagiului şi examenul de
aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de
contabil autorizat aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior a
CECCAR nr.00/33/2000, republicat în Monitorul Oficial nr. 645 din
10 septembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.
13.*** Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea
activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi,
republicată în Monitorul Oficial nr. 13 din 08 ianuarie 2008.
14.***, Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanţă pentru
crearea întreprinderilor, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006.
15.*** , Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în
activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării
actelor de terorism, ediţia a III-a, revizuită şi adăugită, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2009.
97