Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prisma optică.
Fenomene optice în prisma optică
2017
Prisma optică.
Fenomene optice în prisma optică
Prisma optică este un mediu transparent mărginit de două fețe plane. Muchia de
intersecție ale celor doua fețe ale prismei poartă numele de muchia prismei, iar unghiul diedru
dintre cele două fețe poartă numele de unghi al prismei sau unghi de refringență. Orice plan de
secțiune perpendicular pe muchie poartă numele de plan principal.
Elementele prismei
optice:
Să consideram cazul în care o rază incidentă monocromatică, conținută în planul
principal, care intră din aer sau vid (caracterizat de un indice de refracție n1), în masa prismei
(al carui indice de refracție n2 este întotdeauna mai mare ca n1), într-un punct numit punct de
incidență, I, sub un unghi de incidență i în raport cu normala.
In punctul I, raza de lumină va fi deviată, mai aproape de normală, conform legilor de refracție.
In cele ce urmeaza, vom studia refracţia unei raze luminoase monocromatice într-un plan
principal.
δ- unghiul de deviație
i – unghiul de reflexie
i’ – unghiul de emergență
În anii 1660, savantul englez, Isaac Newton făcea diferite experimente cu lumina.
Folosind o prismă triunghiulară de sticlă, a descompus lumina într-un spectru. A descoperit că
utilizând încă o prismă putea să recombine razele colorate, obținând lumina albă. Experimentul
a adus dovada că lumina albă e formată din radiații colorate. Netwon a facut legatura dintre
spectrul luminii si culorile curcubeului, stabilind în 1672 un numar de 5 culori pentru curcubeu:
rosu, galben, verde, albastru, violet. Mai tarziu stabileste numarul de 7 culori pentru curcubeu.
Curcubeul poate fi observat vara, după ploaie. El apare datorită fenomenelor de refracție, reflexie
și dispersia luminii provenită de la Soare prin picăturile de apă din atmosferă
Dispersia luminii
Dispersia luminii a fost studiată pentru prima dată de catre Isac Netwon.
Dispersia luminii este fenomenul de descompunere prin refracție a luminii albe în
fascicule de lumină colorate diferit. Aceste culori alcătuiesc spectrul luminii albe și sunt: roșu,
oranj, galben, verde, albastru, indigo și violet. Ea constă în variția indicelui de refracție n al unei
substanțe în funcție de lungimea de undă λ. Relatia matematica pentru dispersie este: n=n(λ)
Reflexia totală este fenomenul fizic prin care o undă luminoasă este reflectată într-o altă
direcție în momentul în care ea “loveste” un anumit spatiu.
În cazul în care o rază de lumină se refractă dintr-un mediu mai dens optic într-un mediu mai
puțin dens optic ( din sticlă în aer sau din apă în aer), unghiul de refracție este întotdeauna mai
mare decât unghiul de incidență și deci poate ajunge la valoarea de pi/2 pentru o valoare i(i mai
mic decât pi/2) a unghiului de incidență.
La valoarea i a unghiului de indicenta, raza este reflectată integral în mediul din care a
venit. Unghiul i poartă numele de unghi limită iar fenomenul care se petrece în aceste condiții se
numește reflexie totală. Unghiul limita este dependent de indicele absolut de refracție al celor
două medii conform ecuației: sin(i) = n2/n1.
In prismele cu reflexie totală, razele de lumină ce cad pe unele din fețele prismei suferă o
reflexie totală fie din cauza că unghiul de incideță depășeste unghiul de incidență limită, fie din
cauză că fața este metalizată. Cele mai cunoscute prisme cu reflexie totală sunt prismele isoscele
de unghi drept Amici si Porro
BIBLIOGRAFIE:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dispersia_luminii#Explicarea_fenomenului
http://lumina.wikidot.com/reflexia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Prism%C4%83_(optic%C4%83)
https://www.hellopc.ro/fizica/VirtualPhysics/resurse/prisma/prisma.html
https://www.scribd.com/doc/39958874/Referat-Prisma-optica
Manual de fizica clasa VII-a, Editura Radical, 2012