Sunteți pe pagina 1din 44

Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice

cu compresie într-o treaptă

UNIVERSITATEA BACAU

SPECIALIZAREA : M

PROIECT DE
LICENŢĂ

Verificarea funcţionării unei


instalaţii frigorifice cu
compresie într-o
treaptă

Conducător : sl.dr.ing. GRIGORE ROXANA Absolvent : GRIGORI MIHAIŢĂ


Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice
cu compresie într-o treaptă

2009

PROIECT DE
LICENŢĂ

Verificarea funcţionării unei


instalaţii frigorifice cu
compresie într-o
treaptă
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice
cu compresie într-o treaptă

Conducator : sl.dr.ing. GRIGORE ROXANA Absolvent : GRIGORI MIHAITA

proiect

2009
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice CUPRINS
cu compresie într-o treaptă

CUPRINS

1.INTRODUCERE 5

1.1.Domenii de utilizare ale temperaturilor scazute 7

2.INSTALATII FRIGORIFICE 8

2.1.Principiul de functionare al instalatiilor frigorifice 8

2.2.Clasificarea instalatiilor frigorifice 9

2.3.Agenti frigorifici 11

2.3.1.Consideratii generale 11

2.3.2.Tipuri de agenti frigorifici 13

2.4.Instalatia frigorifica cu compresie mecanica de vapori intr-o

treapta I.F.C.M.-prezentare generala 18

2.4.1.Ciclul ideal 19

2.4.2.Ciclul teoretic cu comprimare in domeniul de vapori


supraincalziti 20

2.4.3.Ciclul frigorific real 26

3.DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE


UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR 28

3.1.Notiuni generale
28

3.2.Descrierea instalatiei 29

3.3.Mod de functionare 33

4
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice CUPRINS
cu compresie într-o treaptă

3.4.Calcule efectuate 35

BIBLIOGRAFIE 38

ANEXE 39

5
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 1. Introducere
cu compresie într-o treaptă

1.INTRODUCERE

În istoria frigului artificial, anul 1755-când William Cullen a realizat un aparat de


produs gheaţa artificială prin evaporarea apei la presiune scăzută-poate fi considerat ca anul
de naştere al frigului artificial.

Principalele etape în evoluţia frigului artificial, în cele peste 2 secole cât au trecut
de la începuturile lui,pot fi sintetizate astfel:

» Cercetările sistematice asupra lichefierii gazelor, datorate lui M. Faraday,


începând cu anul 1823,ca şi cercetările de termodinamică care încep în anul 1824 prin
activitatea lui S. Carnot şi se extind între anii 1842-1852, au fost hotărâtoare în realizarea
primelor utilaje frigorifice.

» Inventarea în anul 1834 a maşinii frigorifice cu compresie de vaporizare de


vapori lichefiabili-de către J. Perkins şi pusă la punct de J. Harrison, în 1856, este consecinţa
directă a cercetărilor menţionate anterior precum şi realizării pompei de vid de către Guericke
în anul 1672.

» Inventarea maşinii frigorifice prin absorţie, de către Ferdinand Carre în anul


1859, care cunoaşte curând o dezvoltare industrială, ca şi inventarea maşinii frigorifice cu
compresie şi destindere de aer, de către Kirk în anul 1862, reprezintă două etape importante
în evoluţia frigului artificial.

» Inventarea maşinii de fabricat gheaţă prin vaporizarea apei în vid, care intră în
practica comercială în anul 1866 cu aparatul lui Edmond Carre-fratele lui Ferdinand- poate fi
considerată ca un punct de plecare pentru o altă etapă în producerea frigului artificial. Spre
deosebire de maşina lui Cullen din anul 1755,care funcţiona cu o pompa de vid, aparatul lui
E. Carre funcţiona si cu absorţia vaporilor de apă de către acidul sulfuric, aflat într-un
recipient anume.

6
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 1. Introducere
cu compresie într-o treaptă

» Cercetările de termodinamică iniţiate de S. Carnot din anul 1824, care sunt


aprofundate de C.Linde începând din anul 1870, ca şi studiul asupra fluidelor frigorigene dau
un nou avânt realizărilor in producerea frigului artificial.

» În anul 1876, francezul Charles Tellier instalează un agregat frigorific cu


compresie pe un vapor, utilizând alcool metilic, cu care a facut primele transporturi de carne
între Argentina si Franţa.

» Intrarea în acţiune a altor fluide frigorifice-în locul eterului etilic si metilic, fluide
cu pericol de explozie- ca dioxidul de carbon, dioxidul de sulf si amoniacul, hotărăsc apariţia
primului compresor cu amoniac realizat în anul 1876; este momentul din care începe să se
dezvolte cu prioritate maşinile cu compresie de vapori lichefiabili, în special cu amoniac.

» După anul 1900, maşinile frigorifice sunt produse la scară industrială, iar frigul
artificial se extinde practic în toate sectoarele vieţii economice. Ca urmare, în anul 1929,
americanul Clarence Birdseye a înregistrat brevetul pentru congelarea produselor alimentare
şi aproape concomitent au apărut frigiderele gospodăreşti.

» După primul război mondial se dezvolă în mod rapid folosirea frigului în


industria alimentară; apare industria produselor congelate,depozitele de păstrare frigorifică şi
se fac cercetări pentru păstrarea în atmosferă controlată şi cercetări pentru liofilizarea unor
alimente, această limitată însa din cauza costurilor ridicate.După al doilea război mondial se
dezvoltă industria frigorifică atât in sfera producţiei-instalaţii de congelare, refrigerare şi
depozitare cât şi în sfera desfacerii (vehicule frigorifice, vitrine frigorifice, refrigeratoare şi
congelatoare casnice).

» După cum se poate constata,industria frigului de abia a depăşit 100 de ani de la


apariţie, iar cea a congelării alimentelor a ajuns la jumătate de secol. Cu toate acestea, într-o
perioadă atât de scurtă,progresele sunt spectaculoase. Producţia de consum de alimente
congelate a crescut neîncetat în anii de dupa razboi, astăzi, în multe ţari, alimentele congelate
intrând curent în alcătuirea meniurilor zilnice.

7
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 1. Introducere
cu compresie într-o treaptă

1.1 Domenii de utilizare a temperaturilor scăzute

Tehnica frigului analizează fenomene şi procese care au loc între cca. + 100°C şi
0°K (– 273,15°C), stabileşte procedee de calcul şi soluţii constructive pentru realizarea unei
game de maşini şi instalaţii care lucrează într-un domeniu larg de temperaturi:
-(+ 40 … + 100)°C – pompe de căldură;
-(± 0 … + 5)°C – instalaţii de climatizare şi condiţionarea aerului;
-(– 200 … ± 0)°C – instalaţii în domeniul frigului industrial;
- în industria chimică, de exemplu, domeniul acoperă inclusiv procesele de
lichefiere a aerului şi separare a unora din componentele sale;
- în industria alimentară, există aplicaţii până la temperaturi de cca. –30°C.
(0K … – 200°C) – criogenie sau frig adânc;
- limita superioară de la care se consideră că începe domeniul criogeniei nu
este precis definită, dar diferiţi autori consideră această limită ca fiind:
77K = – 196°C – temperatura de fierbere a azotului;
80K = – 193°C – temperatura de fierbere a aerului;
120K = – 153°C – temperatura de fierbere a metanului.

8
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
2.INSTALAŢII FRIGORIFICE

2.1 Principiul de funcţionare a instalaţiilor frigorifice

Instalaţiile frigorifice sunt maşini termice care au rolul de a prelua căldura de la un


mediu având temperatura mai scăzută şi de a o ceda unui mediu având temperatura mai
ridicată, aşa cum se observă şi pe schema energetică din figura 1.1. Acesta poate să fie
considerat cel mai simplu model de instalaţie frigorifică, deoarece nu conţine nici un element
de natură constructivă. Din acest punct de vedere poate să fie asimilat cu o "cutie neagră", a
cărei funcţionare va fi analizată în continuare şi care urmează să fie deschisă pentru a i se
studia componenţa şi a i se releva secretele de proiectare, exploatare şi automatizare.
Mediul cu temperatura mai scăzută, de la care se preia căldură este denumit sursa
rece, iar mediul cu temperatura mai ridicată, căruia i se cedează căldură, este denumit sursa
caldă. Este cunoscut că având capacitate termică infinită, temperaturile surselor de căldură
rămân constante chiar dacă acestea schimbă căldură. Fluxul de căldura absorbită de la sursa
rece a fost notat cu Q0 , iar fluxul de căldură cedată sursei calde, a fost notat cu Qk .

Conform principiului doi al termodinamicii, pentru transportul căldurii, în


condiţiile prezentate, este necesar şi un consum de energie, notat cu P. În cazul instalaţiilor
frigorifice, sursa rece se găseşte sub temperatura mediului ambiant, iar procesul de coborâre a
temperaturii sub această valoare, este denumit răcire artificială.

SURSA

CALDA
Fig. 2.1 Schema energetică a
Qk instalaţiilor frigorifice şi a
INSTALATIE P pompelor de căldură
FRIGORIFICA

Q0
P
SURSA

RECE

9
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

2.2 Clasificarea instalaţiilor frigorifice

Instalaţiile frigorifice se pot clasifica după: nivelul de temperaturi obţinute,


principiul de funcţionare, tipul ciclului in periodicitate.

a) După nivelul de temperaturi obţinute se pot deosebi:

- domeniul climatizării în care frigul produs la temperaturi în general peste 0°C,


este utilizat în scopuri de confort sau tehnologie

- domeniul frigului moderat (frigul industrial) care acoperă zona temperaturilor


(-1500C - 0°C)

- domeniul frigului adânc (criogeniei) unde temperaturile ajung pană la aproape de


zero absolut (-273,15 °C).

b) După principiul de funcţionare :

- instalaţii cu comprimare mecanică, antrenate de motoare electrice sau termice,ce


folosesc proprietăţi elastice ale vaporilor sau gazului;

- instalaţii cu absorbţie ce folosesc ca principiu reacţiile chimice evoterne şi


andoterne dintre un solvent şi un dizolvant. Acestea se pot subclasifica astfel:

- instalaţii cu absorbţie, la care procesele au loc la limita de separare dintre faza


lichidă şi faza gazoasă;

- instalaţii cu absorbţie, la care procesul de sorbţie are loc la suprafaţa


absorbantului în fază solidă. Aceste instalaţii folosesc ca şi potenţial motor energia termică.

- instalaţii cu jet ce utilizează energie cinetică a unui jet de gaz sau de vapori.
Aceste instalaţii frigorifice se subclasifică:

- cu ejecţie unde presiunea dinamică jetului creează o depresiune in vaporizator

10
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
- cu turbionare unde jetul de gaz produce un vârtej cu efect de creare a unui
gradient termic

- instalaţii termoelectrice ce folosesc efectul Pèltiér la trecerea curentului electric


prin sisteme formate din două metale diferite, cand se produc incălziri şi răciri la locul de
sudare al metalelor;

- instalaţii magnetice ce utilizează proprietatea corpurilor magnetice de a-şi mări


temperatura la magnetizare şi a o reduce la demagnetizare.

c) După tipul ciclului de funcţionare

- instalaţii în circuit închis la care agentul de lucru parcurge succesiv elementele


unui circuit închis;

- instalaţii in circuit deschis la care după ce agentul parcurge părţi din instalaţie
este extras parţial sau total din aceasta.

d) După periodicitate

- instalaţii cu funcţionare discontinuă in regim nestaţionar care funcţionează


intermitent sau un singur aparat are mai multe roluri;

- instalaţii cu funcţionare continuă caracterizate prin aceea că sistemul se găseşte in


funcţionare permanentă la sarcina nominală.

Agentul de lucru, care evoluează în aceste instalaţii, este denumit agent frigorific.
Pentru a putea să preia căldură de la sursa rece, agentul frigorific trebuie să aibă
temperatura mai mică decât aceasta.
În timpul preluării de căldură de la sursa rece, agentul frigorific se poate comporta
în două moduri diferite:
- se poate încălzi mărindu-şi temperatura;
- poate să-şi menţină temperatura constantă.

11
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

2.3 Agenţii frigorifici

2.3.1 Consideraţii generale


Agenţii termodinamici de lucru din instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură,
preiau căldură prin vaporizare şi cedează căldură prin condensare, la temperaturi scăzute sau
apropiate de ale mediului ambiant, deci trebuie să aibă unele proprietăţi particulare, care îi
deosebesc de agenţii termodinamici din alte tipuri de instalaţii. Din acest motiv poartă şi
denumirea de agenţi frigorifici.
Proprietăţile agenţilor frigorifici sunt impuse de schema şi tipul instalaţiei, precum
şi de nivelurile de temperatură ale celor două surse de căldură. Câteva dintre aceste
proprietăţi sunt următoarele:
- presiunea de vaporizare trebuie să fie apropiată de presiunea atmosferică şi uşor
superioară acesteia, pentru a nu apare vidul în instalaţie;
- presiunea de condensare trebuie să fie cât mai redusă, pentru a nu apare pierderi
de agent frigorific şi pentru a se realiza consumuri energetice mici în procesele de
comprimare impuse de funcţionarea acestor instalaţii;
- căldura preluată de un kilogram de agent, prin vaporizare, trebuie să fie cât mai
mare,pentru a se asigura debite masice reduse;
- căldura specifică în stare lichidă trebuie să fie cât mai mică, pentru a nu apare
pierderi mari prin ireversibilităţi interne, în procesele de laminare adiabatică;
- volumul specific al vaporilor trebuie să fie cât mai redus, pentru a se obţine
dimensiuni de gabarit reduse, ale compresoarelor;
- să nu prezinte pericol de inflamabilitate, explozie şi toxicitate;
- să nu fie poluanţi (este cunoscut faptul că unii agenţi frigorifici clasici şi anume
câteva tipuri de freoni, contribuie la distrugerea stratului de ozon al stratosferei terestre).
Pentru a nu se utiliza denumirile chimice complicate ale acestor substanţe, agenţii
frigorifici au fost denumiţi freoni, sunt simbolizaţi prin majuscula R, (de la denumirea în
limba engleză - Refrigerant) şi li s-a asociat un număr care depinde de compoziţia chimică.
Unii dintre cei mai utilizaţi agenţi frigorifici sunt prezentaţi în tabelul 1.1, împreună cu
temperatura normală de vaporizare şi indicele transformării adiabatice.

12
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

Tabelul t2.3.1 Principalii agenti frigorifici

Denumire Temp. normala k


de vaporizare[ °C ]
[-]
Amoniac(R717) – 33,35 1,30
R12 – 29,80 1,14
R22 – 40,84 1,16
Clorură de metil – 23,74 1,20
R502 – 45,60 -
CO2 – 78,52 1,30
R134a – 26,42 1,14

Se observă că aceşti agenţi au proprietatea de a fierbe la temperaturi scăzute,


putând deci să absoarbă căldură la temperaturi mai mici decât ale mediului ambiant.

Istoricul fluidelor frigorifice începe în anul 1834, când americanul Jacob Perkins
brevetează o maşină frigorifică funcţionând prin comprimare mecanică de vapori, utilizând ca
agent frigorific oxidul de etil. Utilizarea unei asemenea maşini s-a dovedit rapid limitată de
nivelul ridicat de inflamabilitate al acestui agent.
În 1876 Carl von Linde, datorită utilizării amoniacului ca agent frigorific, permite
adevărata dezvoltare a instalaţiilor frigorifice prin comprimare mecanică de vapori.
În 1880, introducerea unui nou agent frigorific, anhidrida carbonică, reprezintă
începutul utilizării instalaţiilor frigorifice pentru îmbarcarea la bordul navelor a produselor

13
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
alimentare.
În 1920, prin utilizarea anhidridei sulfuroase şi a clorurii de metil, apar primele
maşini frigorifice de uz casnic sau comercial.
Începând din 1930, apar primele hidrocarburi fluorurate şi clorurate (CFC).
Datorită caracteristicilor foarte interesante din punct de vedere termodinamic şi datorită marii
lor stabilităţi atât termice cât şi chimice, utilizarea acestora va aduce o ameliorare
considerabilă atât a fiabilităţii cât şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor frigorifice cu
compresie mecanică.
Aşa se explică de ce în comparaţie cu amoniacul şi clorura de metil, aceste
substanţe poartă denumirea de agenţi frigorifici de siguranţă.
În numeroase ţări, pe lângă denumirea de freoni, agenţii frigorifici pot fi întâlniţi şi
sub diverse denumiri comerciale, care pentru acelaşi produs diferă de la ţară la ţară şi de la un
producător la altul. R12 de exemplu, este numit Forane 12 (denumirea comercială a Uzinei
Kuhlmann din Franţa), Flugene 12 (denumirea comercială a firmei Pechine Saint-Gobain din
Franţa), sau Genetron 12 (denumirea comercială a societăţii Allied Chemical din S.U.A.). În
unele publicaţii ştiinţifice, chiar şi denumirea de freoni, pentru desemnarea agenţilor
frigorifici, este considerată comercială.

2.3.2 Tipuri de agenţi frigorifici


La ora actuală numărul foarte mare de agenţi frigorifici este datorat şi problemei
atât de mediatizate şi discutate în ultimii ani, a poluării produse de aceşti freoni. De fapt este
vorba de un proces care se produce în stratosfera terestră şi care va fi prezentat mult
simplificat în continuare.
Sub acţiunea razelor ultraviolete provenite de la soare, din moleculele freonilor se
eliberează Cl (clor monoatomic). Acesta reacţionează chimic cu ozonul (O3) care se găseşte
în stratosferă şi rezultă oxigen biatomic O2 şi oxizi de clor. În acest mod, se distruge treptat
stratul de ozon al planetei, având un binecunoscut rol protector prin filtrarea radiaţiilor
ultraviolete, nocive pentru sănătatea umană. Problema este cu atât mai gravă cu cât oxizii de
clor rezultaţi din reacţia descrisă, nu sunt stabili şi se descompun, eliberând din nou Cl. Se
produc astfel reacţii în lanţ, prin care un singur atom de Cl poate să distrugă un număr
impresionant de molecule de O3. Aşa se explică apariţia, deocamdată deasupra celor doi poli
ai planetei a aşa numitelor găuri în statul de ozon. Fenomenul a fost posibil cu atât mai mult
cu cât nu numai freonii, prin atomii de Cl, ci şi alte substanţe chimice, în primul rând CO2, au
14
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
efecte asemănătoare.
În prezent există în întreaga lume, numeroase instalaţii de puteri frigorifice mici şi
mijlocii încărcate cu agenţi frigorifici poluanţi (în sensul pericolului pentru stratul de ozon),
care pun în continuare probleme legate de posibila lor "scăpare" în atmosferă. Totodată se
pune problema găsirii unor agenţi de substituţie care să fie utilizaţi în instalaţiile frigorifice
noi.
Agenţii frigorifici pot fi împărţiţi în trei mari categorii:
- CFC (clorofluorocarburi), freonii clasici, care conţin Cl foarte instabil în
moleculă;
- HCFC (hidroclorofluorocarburi), freoni denumiţi de tranziţie, care conţin în
moleculă şi hidrogen, iar Cl este mult mai stabil şi nu se descompune atât de uşor
sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete;
- HFC (hidrofluorocarburi), consideraţi freoni de substituţie definitivă, care nu
conţin deloc în moleculă atomi de Cl.
În afara celor trei categorii de agenţi frigorifici menţionate, există şi agenţi
frigorifici naturali, între care amoniacul (NH3), simbolizat şi prin R117, este cel mai
important şi cel mai utilizat, datorită proprietăţilor sale termodinamice care îl fac cel mai
performant agent frigorific din punct de vedere al transferului termic.

Agenţii utilizaţi în instalaţiile frigorifice, permit obţinerea unei plaje foarte largi de
temperaturi, de la –20°C până la –100°C, sau chiar mai scăzute în anumite cazuri particulare.
Evident, aceste temperaturi nu pot să fie realizate cu un acelaşi agent frigorific,
pentru fiecare domeniu de temperaturi existând anumiţi agenţi frigorifici specifici
recomandaţi.

Tabel t2.3.2 Domenii de utilizare a agenţilor frigorifici

Utilizare Agent Agenţi de Agenţi consideraţi


frigorific tranziţie definitivi
Aparate casnice R12 R401A (MP39) R134a
R409A (FX56) R290 (Propan)
R600a (Izobutan)
Răcitoare de apă R11 R123
R12 R134a

15
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
R114 R142b R404A
R22 R22 R117 (NH3)
R117 (NH3)
Frig comercial R12 R401A (MP39) R134a
R409A (FX56)
(temperaturi
R22 R404A
pozitive)
R507A
R413A
Frig comercial R502 R402A (HP80) R404A
R408A (FX10) R125
(temperaturi
R403B AZ50 – R407B
negative)
R22
Frig industrial R717 (NH3) R22 R717 (NH3)
R22 R404A
Frig adânc R13B1 ES20
R13 R23
R503 R32
Climatizare R22 R124a
R500 R409B (FX57) R407C
R401B HP66) Klea 66
Aer condiţionat R12 R401C (MP52) R134a
R500 R409B (FX57)
auto
R401B (HP66)

Tabelul t2.3.3 Caracteristicile fizice ale principalilor agenti frigorifici

Denumirea Simbol Simbol Masa Constanta Densitate Temperatura


3
chimic conventional molara de gaz [kg/m N] de topire [oC]
perfect [J/
(kgK)]

Bioxid de CO2 - 44,01 189,0 1,97 -56,6


carbon

Amoniac NH3 R171 17,03 488,3 0,771 -77,9

Bioxid de SO2 - 64,06 129,8 2,93 -75,5


sulf

Apa H2O - 18,02 - 0,804 ± 0,0

Metanul CH4 - 16,04 518,7 0,717 -182,4

16
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
Etilena C2H4 R1150 28,05 296,6 1,261 -169,5

Etanul C2H6 R170 30,07 276,7 1,356 -183,3

Propilena C3H6 - 42,08 198,0 1,915 -185,0

Propanul (CH3)2 R290 44,09 188,8 2,019 -188,9

CH2

Butanul C4H10 R60 85,12 143,2 2,668 -159,6

Clorura de CH3Cl - 50,5 - - -77,6

metil

CF4 R-14 88,01 - 3,93 -187,0

CF3Cl R-13 104,47 - 4,66 -181,0

CHF2Cl R-22 86,48 - 3,86 -160,0

CF2Cl2 R-12 120,92 - 5,40 -155,0

CH3Cl R-40 50,49 164,8 2,25 -97,6

CF2Cl R-114 170,93 - 7,63 -94,0


Freoni
CF2Cl

CHFCl2 R-21 102,92 - 4,59 -135,0

CFCl3 R-11 137,38 - 6,13 -111,0

CFCl R-113 187,39 - 8,36 -36,6

CF2Cl

R123 152,9 54,3 6,42 -107,0

CH2F -CF3 R 134a 102,0 81,5 5,29 -101,0

CH3C -Cl2 R 141b 117,0 71,0 4,82 -103,5


F

CH3C -Cl R 142b 100,5 82,7 4,79 -130,8


F2

17
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

Tabelul t2.3.4 Alte caracteristici ale agentilor frigorifici

18
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
Denumirea Parametrii la fierbere, p = 760 torr Punctul critic

t [oC] ρ lv [kJ/kg] tk [oC] pk [bar]


3
[kg/m ]

Bioxid de -78,52 1560 573,1 31,0 73,7


carbon

Amoniacul -33,35 682 1368,5 132,4 113,0

Bioxidul de -10,01 1458 390,0 157,5 78,8


sulf

Apa + 100,0 958,3 2258 374,2 221,2

Metanul -161,5 422 510,0 -82,5 46,4

Etilena -103,5 569 483,0 9,5 51,2

Etanul -88,63 546 485,0 32,2 48,9

Propilena -47,70 612 438,0 91,4 46,0

Propanul -42,30 583 428,0 96,8 42,6

Butanul -11,70 596 367,0 133,7 36,7

Clorura de -24,00 370 - 143,1 68,0


metil

R-14 -128,0 1630 135,0 -45,5 37,5

R-13 -81,5 1525 150,0 28,78 38,6

R-22 -40,80 1413 234,0 96,0 49,3

R-12 -29,80 1486 167,0 112,0 41,1

R-40 -24,00 1003 429,0 143,0 66,8

R-144 + 3,50 1520 146,0 145,7 32,8

R-21 + 8,92 1405 243,0 178,5 51,6

R-11 + 23,70 1480 182,0 198,0 43,7

R-13 + 47,70 1510 144 214,1 34,1

R 123 + 27,9 1465 171,2 185,2 36,1

R134a -26,4 1210 210,3 101,0 40,7

R 141b + 32,0 1235 225,2 206,1 43,4


19
R 142b -9,6 1110 214,7 137,1 42,0
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

2.4 Instalaţia frigorifică cu compresie mecanică


de vapori într-o treaptă
(IFCM)– prezentare generală

Instalaţia frigorifică într-o singură treaptă de comprimare realizează creşterea


presiunii direct de la presiunea de vaporizare pv la valoarea presiunii de condensare pc. În
aceste condiţii, este posibilă realizarea unor temperaturi scăzute de până la (-20÷ -30) oC.

La ora actuală se manifestă o tendinţă de a realiza într-o singură treaptă de


comprimare chiar şi temperaturi mai scăzute.

Pentru mărirea eficienţei frigorifice a ciclului de funcţionare a instalaţiei frigorifice


într-o singură treaptă de comprimare, ca şi pentru reducerea pierderilor datorită
ireversibilităţii din procesul de laminare adiabatică se poate realiza subrăcirea agentului de
lucru înaintea dispozitivului de laminare. Acest proces poate fi realizat practic prin
introducerea în schema instalaţiei a unui subrăcitor, utilizând în cazul ciclului prezentat, apa
ca agent de răcire.

2.4.1 Ciclul ideal


Ciclul ideal al unei instalaţii frigorifice cu comprimare mecanică de vapori, este
ciclul Carnot inversat care se desfăşoară în domeniul de vapori umezi.
În figura 3.1 este prezentată o schemă de principiu a unei maşini frigorifice
funcţionând după ciclul ideal, iar în figura 3.1 a),b) este prezentat ciclul de lucru în două
diagrame termodinamice,dintre care diagrama lgp-i(lgp-h) este cea mai utilizată pentru
studiul ciclurilor frigorifice, deoarece toate schimburile energetice sunt reprezentate sub
forma unor segmente în această diagramă.

Schema şi ciclul instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori în


diagramele T-s şi lg p-i este prezentată în figura 3.1.

20
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

TC

Figura
2.4.1.

Schema şi ciclul instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori în diagramele T-


s (a) şi lg p-i (b) funcţionând cu agent frigorific R134a

K – compresor

C – condensator

TC– tub capilar

V – vaporizator

Procesele caracteristice instalaţiei reale sunt:

• 1-2 comprimare adiabată ireversibilă în compresorul K, care determină creşterea


presiunii şi temperaturii de la pv, Tv la pc, Tc;
• 2-3 condensare izobar-izotermă în condensatorul C;

21
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
• 3-4 destindere adiabatică ireversibilă şi izentapică în tubul capilar TC, care
determină scăderea presiunii şi temperaturii de la pc, Tc la pv, Tv;
• 4-1 vaporizare izobar-izotermă în vaporizatorul V la o temperatură Tv
inferioară temperaturii agentului purtător de frig Tf la ieşirea din aparat cu o diferenţă ΔTv
necesară desfăşurării procesului de transfer de căldură.

2.4.2Ciclul teoretic cu comprimare în domeniul de vapori supraîncălziţi

La ciclul prezentat anterior, procesul de comprimare are loc în domeniul vaporilor


umezi, iar reglajul maşinii frigorifice, astfel încât comprimarea să se termine exact pe curba
vaporilor saturaţi, este practic imposibil. Prezenţa picăturilor de lichid în cilindrul
compresorului este nedorită, deoarece dacă acesta nu vaporizează complet şi rămâne în
spaţiul mort la sfârşitul cursei de comprimare, poate să provoace aşa numitele lovituri
hidraulice, care pot să deterioreze părţile componente ale compresorului. Din acest motiv,
procesul de comprimare se desfăşoară în domeniul vaporilor supraîncălziţi, ceea ce are ca
efect creşterea siguranţei în funcţionare, a compresorului.

Schema constructivă a instalaţiei nu se modifică, iar procesele de lucru sunt

prezentate în diagramele T-s şi lgp-h, în figura 2.4.2.

22
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
Fig. 2.4.2 Ciclul teoretic cu comprimare în domeniul de vapori supraîncălziţi

Diagrama T-s; b) Diagrama lgp-h

După ciclul analizat funcţionează cele mai simple maşini frigorifice, ca cea din
figura 2.4.3, iar în continuare se vor prezenta mai detaliat cele patru aparatele componentele
care nu pot să lipsească din aceste maşini.

Fig. 2.4.3 Schema instalaţiei

În figura 2.4.4 este reprezentat în secţiune un compresor frigorific. Se poate


observa motorul electric (1), al cărui rotor(2) se continua cu arborele cotit. Este reprezentat şi
sistemul bielă-manivelă cu bielele (3) şi pistoanele (4). Aspiraţia vaporilor se realizează prin
supapele de aspiraţie (5) la coborârea pistoanelor, iar refularea prin supapele de refulare (6) la
urcarea pistoanelor.

23
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
Fig. 2.4.4 Compresor frigorific

Vaporii calzi refulaţi din compresor ajung în condensator, acesta fiind poziţionat în
schema instalaţiei ca în figura 2.4.5. Se observă cum în acest aparat, se produce întâi
desupraîncălzirea vaporilor şi apoi condensarea propriu-zisă.
Din punct de vedere constructiv, figura prezintă un condensator ale cărui
serpentine schimbătoare de căldură sunt răcite de aer. Se observă că există şi nervuri pentru
extinderea suprafeţei şi intensificarea transferului termic. Aerul este circulat forţat cu ajutorul
unui ventilator. Există şi construcţii de condensatoare răcite cu apă sau mixt, cu apă şi aer.
În schema prezentată, dispozitivul de destindere este reprezentat de un tub capilar,
ca cel din figura 2.4.6, al cărui montaj în schema instalaţiei este prezentat în figura 2.4.7.

Fig. 2.4.5 Locul condensatorului în schema instalaţiei

Fig. 2.4.6 Tubul capilar


24
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
Datorită secţiunii interioare mici şi lungimii mari a capilarului, în timpul curgerii
se produce căderea de presiune de la pk la p0, sugerată de manometrele montate la capetele
tubului.
Treptat, odată cu reducerea presiunii, agentul frigorific ajunge în domeniul
vaporilor umezi, iar la ieşirea din tubul capilar se obţin un amestec de lichid şi vapori saturaţi
la presiunea de vaporizare, în care predomină lichidul, titlul acestor vapori fiind în jur de
75…85%.

Fig. 2.4.7 Locul dispozitivului de destindere în schema instalaţiei

În figura 2.4.8 este prezentat şi vaporizatorul în care se realizează efectul util al


instalaţiei. Lichidul aflat la temperatură redusă, sub cea a mediului ambiant, în timp ce îşi
schimbă starea de agregare răceşte în acest caz aer, dar este posibil să se răcească şi apă sau
alte lichide, respectiv gaze sau substanţe solide. Din punct de vedere constructiv
vaporizatoarele răcitoare de aer se aseamănă cu condensatoarele răcite cu aer, fiind realizate
dintr-o serpentină pe care se montează nervuri. Dacă vaporizatorul funcţionează sub 0°C
atunci pasul dintre nervuri va fi mult mai mare decât la condensator, pentru a permite şi
depunerea de brumă sau gheaţă, fără a obtura spaţiul de curgere a aerului circulat forţat de
către ventilator.

25
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

Fig. 2.4.8 Locul vaporizatorului în schema instalaţiei

Procesele de lucru corespunzătoare fiecărui aparat din cele prezentate sunt


reprezentate în diagrama lgp-h din figura 2.4.9.

Fig. 2.4.9 Reprezentarea aparatelor şi a proceselor de lucru în diagrama lgp-h

26
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

Pe această figură, tubul capilar a fost înlocuit de un ventil de laminare. Se pot


observa uşor procesele de comprimare adiabatică (s = constant) din compresor, cel de
condensare (p = constant) din condensator, cel de laminare adiabatică (h = constant) din
ventilul de laminare şi cel de vaporizare (p = constant) din vaporizator.

2.4.3. Ciclul frigorific real

În condiţii reale, se manifestă o serie de abateri ale ciclurilor de funcţionare a


instalaţiilor frigorifice de la condiţiile ideale sau teoretice analizate în ciclurile prezentate
anterior. Astfel, transferul termic în condensator şi vaporizator, are loc la diferenţe finite de
temperatură, iar comprimarea din compresor este o adiabată ireversibilă, datorită recărilor şi
altor procese ireversibile intern. În figura de mai jos, este reprezentat într-o diagramă T-s, un

27
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
ciclu care ţine seama de aceste ireversibilităţi.

Fig.2.4.3.1 Ciclu frigorific - vaporizare şi condensare la diferenţe finite de temperatură şi


comprimare ireversibilă

În compresor, datorită ireversibilităţilor, creşte entropia agentului frigorific, ceea


ce detemină deplasarea spre dreapta a curbei care reprezintă procesul de comprimare.
Analizând diagrama, se observă că toate ireversibilităţile duc la creşterea suprafeţei ciclului,
despre care, conform analizelor termodinamice, se ştie că este proporţională cu lucrul
mecanic necesar funcţionării instalaţiei. Ireversibilităţile menţionate pot fi considerate de
două tipuri:

- ireversibilităţi externe (transferul termic la diferenţe finite de temperatură);

- ireversibilităţi interne (frecări, turbulenţe, omogenizări, etc.).


28
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 2. Descrierea
instalaţiilor
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
În cele două categorii de ireversibilităţi pot fi încadrate şi o serie de alte pierderi
care se întâlnesc în mod uzual în instalaţiile frigorifice. Astfel procesul 1-2, reprezintă
comprimarea adiabatică, iar 1-2r reprezintă comprimarea politropică având indice politropic
(n) variabil, diferit de indicele adiabatic (k). Pe durata comprimării, de altfel foarte scurtă, se
produc ireversibilităţi externe datorate transferului termic la diferenţe finite de temperatură
între vaporii de agent frigorific şi pereţii (cămaşa) cilindrului, dar şi ireversibilităţi interne
datorate frecărilor dintre straturile de agent, dintre acestea şi pereţii cilindrului, sau datorate
turbulenţelor şi omogenizărilor. Se observă că datorită reversibilităţilor, în timpul
comprimării reale, entropia vaporilor creşte. Transformarea 2r-3 reprezintă un proces
complex de desupraîncălzirea vaporilor, sau răcirea acestora până la saturaţie în prima parte a
condensatorului, urmat de condensatrea propriu-zisă. Acest proces este în condiţii reale
caracterizat nu numai de ireversibilităţi externe, datorate transferului termic la diferenţe finite
de temperatură, ci şi de ireversibilităţi interne, datorită cărora se poate constata chiar şi o
oarecare cădere de temperatură pe condensator. Procesul 3-4 reprezintă laminarea adiabatică
în dispozitivul de laminare, caracterizată de ireversibilităţi interne, care generează creşterea
entropiei. Titlul vaporilor la sfârşitul procesului de laminare adiabatică, are valori de cca.
0.15...0,25. Procesul 4-1 reprezintă vaporizarea însoţită de ireversibilităţile interne tipice
pentru procesele de curgere, datorită cărora scade presiunea, dar şi de ireversibilităţi externe,
datorate transferului termic la diferenţe finite de temperatură.

29
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 3. Calculul
unei
cu compresie într-o treaptă
instalaţii frigorifice

3.CALCULUL UNEI INSTALATII FRIGORIFICE

Instalatii frigorifice

1
. Date de calcul

- agentul frigorific
puterea
- frigorifica F= 400 kw
- agentul racit
- temperaturile agentului racit
qs1= -6 [ºC]
qs1 = -11 [ºC]
- agentul de racire : apa
- temperaturile agentului de racire
qw1 = 30 [ºC]
qw2 = 35 [ºC]

380/220
- Energie de actionare (electric) V 50 Hz

30
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 3. Funcţionarea unei
instalaţii
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

3. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR
PRINCIPALE ALE UNEI INSTALAŢII FRIGORIFICE
CU COMPRESOR

3.1 Noţiuni generale

Pentru a raci un corp şi a-l menţine la o temperatură mai mica decât cea a mediului
ambiant, este necesar ca el să cedeze mediului ambiant căldură, consumând in acest scop
energie mecanică, electrică, termochimică etc.

În funcţie de temperatura surselor de caldură raportate la temperatura mediului


ambiant Tamb, maşinile care funcţionează după un ciclu inversat se impart în trei grupe.

Dacă T = Tamb (T fiind temperatura sursei calde), instalaţia are rolul de a menţine
temperatura scăzută într-o incintă şi se numeşte instalaţie frigorifică (1, fig. 3.1). Dacă T o =
Tamb (To fiind temperatura sursei reci), instalaţia reprezintă o pompă de caldură (2, fig.3.1), iar
dacă To< Tamb< T, instalaţia este cu ciclu combinat (3, fig.3.1).

Fig. 3.1 Particularizarea ciclului Carnot inversat.

În principiu instalaţiile frigorifice absorb caldură de la un corp rece, de temperatură


To si o cedeaza mediului ambiant. În acest caz, agentul de lucru poartă denumirea de agent
frigorific.
31
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 3. Funcţionarea unei
instalaţii
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
3.2 Descrierea instalaţiei

În prezenta lucrare se tratează instalaţia frigorifică cu vapori cu comprimare


mecanică (fig.3.2).

Fig. 3.2 Schema de


principiu a instalaţiei
frigorifice cu compresie
mecanică cu vapori.

Ca instalaţie frigorifică, se utilizează un frigider ZILL (fig.15.4) care funcţionează


cu comprimare mecanică (compresor),avand puterea P =150 W , iar ca agent frigorific
foloseşte freon R 134a în cantitate de m =100 grame.

Fig. 3.3 Stand practic-insţalatie frigorifică ZILL

Instalaţia se compune dintr-un compresor (fig. 3.8) ,un condensator (fig. 3.9) ,un
tub capilar (fig. 3.6) ,un vaporizator (fig.3.4) cu volumul de0/02479 m3 , conducte de

32
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 3. Funcţionarea unei
instalaţii
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
legatură(fig.3.10) pentru circulatia agentului frigorific şi trei termometre (fig.3.5) pentru
măsurarea temperaturilor t1, t2, si t5" . De asemenea se presupun cunoscute presiunile p1 şi p2
din vaporizator şi respectiv condensator.

Fig. 3.4 Vaporizator

Fig. 3.5 Termometre

Fig. 3.6 Tub capilar

Fig. 3.7 Manometre refulare/aspiraţie


( joasă/inaltă presiune )

33
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 3. Funcţionarea unei
instalaţii
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

Fig. 3.8 Compresor

Fig.3.9 Condensator

34
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 3. Funcţionarea unei
instalaţii
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă

Fig. 3.10 Conducte de legatură( refulare/aspiraţie )

Procesele caracteristice:

Vaporii saturaţi de stare,aflaţi la presiune scăzută p1 sunt comprimaţi politropic în


compresor (fig.3.8) pană la presiunea din condensator p2. Agentul frigorific în faza de vapori
supraîncalziţi intră în condensator (fig.3.2) unde are loc răcirea izobară până la starea de
saturaţie şi condensarea lor (transformarea 2-2’-3) cu cedarea căldurii q1 mediului exterior,
prin agentul de răcire al condensatorului(aer). După condensare, agentul frigorific, la starea 3
este laminat în tubul capilar (fig.3.6) până la nivelul presiunii p1 din vaporizator.
Transformarea (3-4) este izentalpică si ireversibilă, rezultând un amestec lichid-vapori,în
starea 4. În continuare are loc vaporizarea (4-1) în vaporizator (fig.3.4), preluându-se caldură
qo de la spaţiul refrigerat.

Caracteristicile principale ale instalaţiilor frigorifice sunt:

a) Puterea frigorifică:

b) Lucru mecanic specific necesar comprimării:

c) Sarcina termică specifică a condensatorului

d) Eficienţa frigorifică

3.3Mod de funcţionare

35
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 3. Funcţionarea unei
instalaţii
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
La pornirea instalaţiei se citeste indicaţia contorului cu precizie de trei zecimale,
temperatura agentului de lucru în punctele 1, 2’, 4-1 a ciclului ( t1, t2’, taer).

Eficienţa frigorifică se determină pe un interval de timp τ = 35 min.,măsurându-


se din 5 in 5 minute temperaturile t1 , t2 si taer .

Se urmăreste stabilizarea aproximativă a ciclului pentru a efectua calculele cât mai


precis ( ≈ 15 minute).

Având valorile temperaturilor şi cunoscând presiunile p1 si p2 ,introduse în tabelul


t3.3.1,care au valorile p1 = 1,22 - 1,57 bar, p2 = 9.11 bar, din diagrama lgp-h se extrag
entalpiile h1, h2 si h4.

Cu aceste valori se calculează puterile termice şi energetice ale instalaţiei :

- puterea frigorifică, cu relaţia:

qo = h1 – h4 = [ kJ/kg ]

- sarcina termică specifică a condensatorului, cu relaţia :

q1 =h2 - h3 [kJ/kg]

- lucru mecanic specific necesar comprimării, cu relaţia :

lr = h2 - h1 [ kJ/kg ]

- eficienţa frigorifică, cu relaţia :

εf = qo / lr

Pe baza acestor date se va reprezenta ciclul în diagrama lgp-h (fig.3.11), iar rezultatele se vor
centraliza în tabelul t3.3.2.

Tabel t3.3.1 Valori măsurate

36
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 3. Funcţionarea unei
instalaţii
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
Nr.crt. Marime Simbol UM Valori timp
15 20 25 30 35 minute
secund
900 1200 1500 1800 2100 e
o
1. Temp înainte K t1 C -16 -18 -22 -21 -22
Temp. înainte
o
2. condensator t2 C 38.1 42 44 43 44.2
o
3. Temp aer interior taer C -14 -19 -19 -20 -20
Presiune înainte
bar
4. compresorrizator p1 1.6 1.2 1.2 1.2 1.2
bar
5. Pres după K p2 7.8 9.2 9.2 9.1 9.1

3.4 Calcule efectuate

Tabel t3.4.1 Date măsurate după 15 minute

Puncte
caract.mas 1 t p h s v

oC bar kJ/kg kJ/kgK m^3/kg


1 -16 1.573 387.47 1.732 0.124
2 36.45 7.741 420.4 1.732 0.027
2' 30.1 7.741 413.5 1.711 0.027
3 30.1 7.741 241.72 1.143 0.004
4 -16 1.573 230.1 1.12 0.03

Tabel t3.4.2 Date măsurate după 20 minute

Puncte
caract.mas 2 t p h s v

o
C bar kJ/kg kJ/kgK m^3/kg
1 -18 1.45 386.56 1.735 0.134

2 42 8.622 423.34 1.735 0.024

2' 34 8.622 415.44 1.709 0.024

3 34 8.622 247.17 1.161 0.004

4 -18 1.45 235 1.144 0.043

Tabel t3.4.3Date măsurate după 25 minute

37
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice 3. Funcţionarea unei
instalaţii
cu compresie într-o treaptă frigorifice cu compresie
într-o treaptă
Puncte
caract.mas3 t p h s v

o
C bar kJ/kg kJ/kgK m^3/kg
1 -22 1.22 384.03 1.768 0.015
2 44 9.117 425.7 1.768 0.023
2' 36 9.117 416.4 1.708 0.023
3 36 9.117 250.22 1.171 0.004
4 -22 1.22 238.53 1.159 0.051

Tabel t3.4.4 Date măsurate după 30 minute

Puncte
caract.mas4 t p h s v

o
C bar kJ/kg kJ/kgK m^3/kg
1 -21 1.274 384.73 1.737 0.152

2 43 8.872 424.7 1.737 0.024

2' 35 8.872 415.9 1.708 0.024

3 35 8.872 248.82 1.166 0.003

4 -21 1.274 237.23 1.152 0.051

Tabel t3.4.5 Date măsurate după 35 minute

Puncte
caract.mas5 t p h s v
o
C bar kJ/kg kJ/kgK m^3/kg
1 -22 1.22 383.9 1.737 0.158
2 44.2 9.11 425.72 1.737 0.023
2' 36 9.11 416.29 1.709 0.022
3 36 9.11 250.25 1.171 0.003
4 -22 1.22 250.19 1.205 0.058

38
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice
BIBLIOGRAFIE
cu compresie într-o treaptă

Nr.crt. Marime Simbol UM Valori timp


15 20 25 30 35 minute
900 1200 1500 1800 2100 secunde
putere
frigorifică
kJ/kg
1. specifică qo 157.37 151.56 145.5 147.5 133.71
sarcină
term
kJ/kg
2. spec cond q1 178.68 176.17 175.48 175.88 175.47
lucru mec
kJ/kg
3. compr lr 32.93 36.78 41.67 39.97 41.82
eficientă
termică
#REF!
4. reală εf 4.778925 4.120718 3.491721 3.690268 3.197274

BIBLIOGRAFIE

[1] Aradau,D., Costiuc,L. "Ciclul maşinii frigorifice într-o treaptă cu R134a" Conferinţa
naţionala de termotehnica ediţia a III-a, Bucureşti (1993), pp. 367-370.
[2] Balan,M. "Complemente de proces calcul şi construcţie a instalaţiilor frigorifice.
Modelarea ciclurilor frigorifice", At. de multiplicare al UT Cluj-Napoca, 1997.
[3] Balan,M., Madarasan,T. "Software for Thermal Calculus and Teaching of Refrigerating
Cycles", Proceedings of the IASTED International Conference Modeling and Simulation,
Colombo, Sri Lanka, July 26-28, (1995), ISBN: 0-88986-222-2, pp. 68-71.
[4] Balan,M., Madarasan,T., Mrenes,M. "Asupra calculului termic al unor cicluri
frigorifice cu freoni în două trepte de comprimare". Conferinţa Naţionala de Termotehnică
ediţia a V-a, Cluj- Napoca 26-27 mai (1995), vol. II, pp. 381-388.
[5] Balan,M., Madarasan,T. "Pedagogical software for the study of the refrigerating cycles"
Meeting of International Institute of Refrigeration, Commissions B1, B2, E1, E2. Research,
Design and Construction of Refrigeration and Air Conditioning Equipments in Eastern
European Countries, Bucharest, Romania, September 10-13, (1996), ISBN: 2 903 633-89-4,
pp. 374-379.
[6] Chiriac,F. "Instalaţii frigorifice", Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1981.
[7] Stamatescu,C. "Tehnica frigului" vol 1. ET Bucureşti (1972).
[8] Stamatescu,C. s.a. "Tehnica frigului" vol 2. Calculul si construcţia maşinilor si
instalaţiilor frigorifice industriale. ET Bucureşti (1979).
[9] Radcenco,V. s.a. "Procese în instalaţii frigorifice" EDP Bucureşti (1983).
39
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice
BIBLIOGRAFIE
cu compresie într-o treaptă
[10] Pop,M.G, Leca,A. s.a. "Îndrumar. Tabele, nomograme si formule termodinamice" vol I-
III, Ed.Tehnică Bucureşti (1987).
[11] Dănescu,A., ş.a. "Termotehnică şi maşini termice", Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,1985.
www.termo.utcluj.ro

www.instal.utcb.ro

40
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice
ANEXE
cu compresie într-o treaptă

ANEXE

Diagramele lgp-h pentru masuratori

Fig. A1. Diagrama lgp-h pentru masuratorile in t1=15 minute

41
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice
ANEXE
cu compresie într-o treaptă

Fig. A2. Diagrama lgp-h pentru masuratorile in t2=20 minute

42
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice
ANEXE
cu compresie într-o treaptă
Fig. A3. Diagrama lgp-h pentru masuratorile in t3=25 minute

Fig. A4. Diagrama lgp-h pentru masuratorile in t4=30 minute

Fig. A5. Diagrama lgp-h pentru masuratorile in t5=35 minute

43
Verificarea funcţionării unei instalaţii frigorifice
ANEXE
cu compresie într-o treaptă

44