Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cetatilor dacice
De la revolutie incoace cetatile dacice din Muntii Orastie zac intr-o delasare cumplita
tinzand spre degradare pe an ce trece fie din cauza drumurilor impracticabile, fie din cea a
aventurierilor care si-au adjudecat titlul de arheologi aducatori de dezastre. Asta pentru ca in
sapaturile lor furibunde dupa aurul din comoara dacilor devasteaza un loc in care ar trebui in
mod
firesc sa ai atributul imponderabilitatii.
Putini romani au ajuns in zona sa vada sau mai bine spus sa se priveasca in oglinda
trecutului, asta pentru ca locul nu este amenajat din punct de vedere turistic, strainii care ne
viziteaza meleagurile citind doar din cartile de istorie despre Decebal si Traian. In
speranta ca mafia aurului, asa cum este denumita de oficiali, dar si de localnici, va fi imprastiata
iar zona Orastiei va putea fi accesibila turistului indragostit de istorie, Consiliul judetean
Hunedoara a pus pe masa Guvernului, mai precis a ministerului Dezvoltarii si Prognozei, un
proiect de integrare in circuitul turistic mondial a cetatilor dacice Costesti - Cetatuia, Costesti -
Blidaru si Sarmizegetusa Regia. Proiectul initiat de CJ Hunedoara, avizat de Muzeul civilizatiei
dacice si romanice Deva, a primit aprobarea Agentiei de Dezvoltare Regionale Vest, figurand in
prima faza si pe lista de prioritati a Programului Phare pe 2001-2002.
Testele de fezabilitate relevau faptul ca proiectul ar avea nevoie de 7,1 milioane de euro,
asigurati in mare parte – 5 milioane de Euro -prin asistenta nerambursabila Phare. A urmat insa
ultimul hop. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a respins acest proiect amanandu-l pentru anul
viitor. Vestea proasta, data printr-o nota a ministerului argumenta ca este vorba despre
„imaturitate“. Daca doua milenii de existenta nu sunt de ajuns pentru ca zona sa capete
consistenta, atunci cat? Sau mai bine spus cine este dezavantajat de aceasta investitie? Aceasta in
conditiile in care in 2004 reprezentantii UNESCO vor face o evaluare la fata locului iar cand vor
constata ca lucrurile sunt exact ca acum zece ani exista posibilitatea de a scoate aceasta zona din
circuitul valorilor UNESCO, fapt confirmat de oficialii administratiei locale Hunedoara. De
mentionat este ca cele trei obiective istorice au fost inscrise in anul 1999 de Comitetul
Patrimoniului Mondial de pe langa UNESCO in Lista Patrimoniului Mondial.
Pentru ca proiectul sa capete greutate, initiatorii au cuprins la capitolul „Corelari” si
faptul ca obiectivele acestuia sunt cuprinse in Planul national si Regional de Dezvoltare pentru
perioada 2001 – 2004 care se refera la necesitatea asigurarii, protejarii si reabilitarii zonelor
istorice in paralel cu valorificarea potentialului turistic si economic local aprobat chiar de
Guvernul Romaniei. Ca exercitiu logic rezulta ca Executivul nu-si indeplineste planul, fapt care
nu-l intereseaza prea mult pe ministrul Leonard Cazan, care a respins cu lejeritate refacerea
cetatilor si a drumului de acces ce masoara doar 19 kilometri.
La mica intelegere…
Adriana Istodor