Universitatea din București

Facultatea de Geografie
Specializarea: MRAT
Student: Ionita Aida-Bianca

Rolul si efectele vizitarii siturilor de

patrimoniu istoric asupra cunoasterii si
dezvoltarii personale

Profesor: Teodorescu Camelia

Student: Ionita Aida-Bianca

Grupa 401

București, 2020

Contents
Abstract............................................................................................................................................3
Introducere.......................................................................................................................................4
1.Aspecte generale.......................................................................................................................4
Descrierea pe larg a subiectului ales................................................................................................5
1.Arealul studiat...........................................................................................................................5
2. Prelucrarea datelor si a imaginilor...........................................................................................5
Tropaeum Traiani....................................................................................................................5
Cetatea Halmyris.....................................................................................................................8
Cetatea Enisala.......................................................................................................................11
Rezultate obtinute..........................................................................................................................14
Concluzii........................................................................................................................................15
Bibliografie....................................................................................................................................16

Abstract
 In aceasta lucrare am ales sa vorbesc despre rolul si efectele vizitarii siturilor de
patrimoniu instoric asupra cunoasterii si dezvoltarii personale deoarece am avut ocazia sa vizitez
recent o parte din aceste obiective. Astfel, experientele si parerile enuntate in aceasta lucrare sunt
autentice si imi apartin, reprezinta modul in care eu am perceput acele zone incarcate de istorie.

In lucrare am prezentat trei din cele peste douazeci de cetati din zona Dobrogei. Am
utilizat informatii de pe site-urile oficiale precum cel al muzeului de Istorie Nationala si
Arheologie Constanta si cel al Institutului de Cercetari Eco-Muzeale “Gavrila Simion” din
Tulcea. Principala descoperire facuta in timpul cercetarilor din tipul proiectului a fost prezenta
unor trasee care pot fi urmate si care au ca scop vizitarea tuturor cetatilor si edificiilor apartinand
patrimoniului istoric de pe teritoriul Dobrogei.

In urma realizarii acestui proiect se poate concluziona ca Dobrogea este o regiune bogata
din punct de vedere istoric, amplasarea sa geografica determinand accesibilitatea asezarilor
oamenesti. De asemenea, este o zona cu un incredibil potential turistic, avand foarte multe de
oferit, inafara de litoral, care poate si ar trebui sa fie vizitata, atat de romani cat si de turistii
straini.
Introducere
1.Aspecte generale

Dobrogea a fost un teritoriu locuit din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice au
evidențiat existența obiectelor din neolitic din cultura Gumelnița și dezvoltarea în neolitic a
culturii Hamangia. Așezată la răscrucea a două drumuri dintre care unul unea Marea
Nordului cu Marea Neagră străbătând Europa centrală iar celălalt porturile Mediteranei orientale
cu ale stepelor pontice, istoria i-a hărăzit Dobrogei de-a lungul veacurilor o soartă zbuciumată.
Rând pe rând s-au perindat mai multe armate: ale perșilor, apoi cele romane iar mai târziu
invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stăpânirea musulmană, Dobrogea devenind
între timp drumul de invazie al armatelor din stepele Rusiei spre Balcani și Constantinopol. În
secolele VI - IV î.Hr. litoralul Mării Negre este colonizat de greci. Pe teritoriul Dobrogei române
de azi sunt întemeiate coloniile Histria, Callatis și Tomis, iar Dionysopolis în partea bulgară.
Inițial Histria era cea mai prosperă dintre colonii, însă, ca urmare a împotmolirii golfului, decade,
și Tomisul devine cea mai importantă cetate de pe malul de vest al Mării Negre. [ CITATION
Dob \l 1033 ]

Dobrogea este o regiune plina de istorie, care are un enorm potential turistic, pe langa
litoral. Din cauza restrictiilor din 2020 am ales sa vizitez Dobrogea,o zona pentru care turistii
romani nu prezentau interes, asa ca stiam ca nu va fi nevoie de masti sau de distantare sociala.
Desi din punct de vedere geografic regiunea Dobrogei nu impresioneaza se poate spune ca
compenseaza prin adundenta de istorie, situri, biserici si sinagogi. Sunt de parere ca o vizita pe
aceste tinuturi poate avea efecte benefice asupra dezvoltarii personale.

Acest studiu de caz are ca scop popularizarea unor comori care se afla in patrimoniul
istoric al Romaniei. Trebuie sa ne cunoastem istoria noastra, a romanilor si istoria cel mai bine se
invata vazand acele locuri in care stramosii nostri au trait. Un scop secundar al acestei lucrari
este incurajarea romanilor, si in special a tinerilor, sa viziteze aceste locuri care ne definesc si ne
sunt atat de accesibile.

Un avantaj al acestei abordari ar fi dat de faptul tot ceea ce expun a fost vazut de mine.
Astfel, prin prezentarea unor obiective deja vizitate, imi pot sustine argumentele cu poze.
Accesibilitatea data de un text usor de inteles este un alt avantaj al felului in care mi-am propus
sa abordez aceasta lucrare.

Descrierea pe larg a subiectului ales

1.Arealul studiat

Monumentele de patrimoniu studiate se regasesc in Dobrogea, in NE Romaniei.

Dobrogea este un habitat istoric și geografic dintre Dunăre și Marea Neagră, care face parte din
teritoriul României, Bulgariei și Ucrainei. Regiunea a fost cunoscută în antichitate sub numele
de Sciția Mică, care nu desemna o provincie, ținutul făcând parte din provincia Moesia inferior
iar mai apoi, în Evul Mediu, din thema bizantină Paristrion. Astăzi, din punct de vedere
administrativ cuprinde în România județele Tulcea și Constanța iar în Bulgaria —
regiunile Dobrici și Silistra.

2. Prelucrarea datelor si a imaginilor

Tropaeum Traiani

La inceputul secolului al XX-lea a fost descoperit in România un complex arheologic de

o deosebita insemnatate, unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe
teritoriul tarii noastre. Este vorba de ruinele monumentului triumfal si cetatii Tropaeum Traiani,
aflate in comuna Adamclisi(jud. Constanța) din Dobrogea. In aceste locuri, in iarna anului 101-
102 d.C. au avut loc batalii intre Romani si Daci (aliati cu Sarmatii). Impresionantul monument,
de forma circulara, a fost ridicat din dispozitia imparatului Traian in anul 109 d.C. Scenele de
lupta au fost sculptate in basoreliefuri pe blocuri mari de piatra (metope), ce inconjurau ca un
brâu lat monumentul. Imaginile de pe metope arata uimitoare asemanari cu infatisarea si portul
de azi al taranilor din regiunea de munte si deal. De jur imprejur, monumentul avea sapte rânduri
de trepte de piatra, iar deasupra se inalta un soclu purtând statuia sculptata a unui ostas imbracat
cu armura. Monumentul n-a rezistat scurgerii atator veacuri, din el s-a mai pastrat numai partea
centrala, ca o movila uriasa de pamânt, iar din cele 54 de metope au mai ramas 49. In apropierea
monumentului se gasesc alte doua marturii: mausoleul unui ofiter roman cazut in lupta si, nu
departe de acesta, altarul, inaltat din ordinul lui Traian, in memoria ostasilor care si-au dat viata
in batalii. Intrerupând monotonia sesului dobrogean, se zaresc pe o colina ruinele
cetatii Tropaeum Traiani, una dintre cele mai mari asezari civile romane din Dobrogea.
Construita in aceeasi vreme cu monumentul comemorativ, ea a fost locuita de cei care, dupa
luptele cu geto-dacii, s-au stabilit pe aceste meleaguri. Cetatea avea impozante edificii publice si
constructii civile, turnuri si ziduri de aparare din blocuri mari de piatra, strazi pavate cu dale de
piatra si un sistem de canalizare. Distrusa in secolul 2, a fost refacuta in veacul urmator, dar nu
peste mult timp, sub presiunea valurilor popoarelor migratoare, incepe sa decada. 

Primele săpături arheologice au fost efectuate de Grigore Tocilescu (directorul Muzeului

Național de Antichități) între anii 1891-1909, pentru ca ştafeta conducerii cercetărilor să fie
preluată de către alți mari arheologi ca V. Pârvan, G. Murnu, P. Nicorescu, I. Barnea și Al.
Barnea (în prezent). [ CITATION Tro \l 1033 ]

Cetatea de la Adamclisi, aflată în partea de sud-vest a satului, la cca. 600 m de acesta şi la

1500 m de monumentul triumfal, pe valea Urluia, a fost construită la ordinele împăratului Traian
pentru familiile veteranilor care au participat la războaiele dacice (şi este considerată drept cea
mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei). Înainte de ridicarea centrului roman,
pe locul respectiv, conform descoperirilor arheologice, ar fi fost o aşezare getică. Noua
fortificație evoluează din punct de vedere demografic prin popularea sa constantă cu diverse
elemente de origine romană și greacă. Deja, înainte de anul 170, există un centru urban înfloritor,
ridicat sub împăratul Marcus Aurelius la rangul de municipium, condus de un senat și
beneficiind de numeroşi magistraţi, respectiv un corp de preoţi ai cultului oficial.

La nord-est de sat, la aproximativ 1.5 km pe drumul lateral ce porneşte din DN3 la est de
sat, poate fi găsit monumentul triumfal. Locul amplasării sale nu este întâmplător ales, dominând
prin înălţime relieful înconjurător pe zeci de kilometri întregi. Monumentul, ca şi multe dintre
creaţiile antichităţii, nu servea în primul rând desfătării ochiului şi simţurilor artistice ale
privitorilor, ci unul din scopurile urmărite era tocmai acela de a impresiona populaţia locală şi de
a transmite mereu un mesaj important (cu funcţie socială precisă), reprezentând un simbol al
Romei şi totodată unul din cele mai importante edificii-monument ridicare de această pe
cuprinsul imperiului. Atât caracterul scenelor de pe monument, cât şi comparaţia cu alte
monumente de acelaşi caracter, mai mult sau mai puţin contemporane, şi mai ales cu Columna
lui Traian, au permis înţelegerea faptului că el nu reprezintă un „jurnal de campanie”, ci
reprezintă o manifestare artistică pusă în slujba propagandei imperiale.[ CITATION Com \l 1033
]

Materialul constitutiv (calcar) corespunde pietrei extrasă din împrejurimi. Au fost

descoperite şi carierele (patru la număr) din care romanii au extras materialul litic, ele fiind
localizate pe valea Enigea, la cca. 4 km depărtare de localitatea Adamclisi şi la cca. 1,5 km de
localitatea Deleni.

Imagini din arhiva

personala, Adamclisi
 Imagini din arhia
personala

Cetatea Halmyris

La 2 km de satul Murighiol, pe soseaua spre Dunavat, in punctul cunoscut sub numele de

“Bataraia”, denumire data de ucrainieni sau  “Geneviz -Kaleh” adica Cetatea Genoveza ,
“Cetatea” sau “Cetatuia” gasim ruinele cetatii Halmyris. Din drumul principal, pe partea stanga
veti vedea acoperisul construit pentru protectia basilicii. Paznicul Cetatii este foarte primitor si
bucuros sa povesteasca vizitatorilor istoria cetatii Halmyris. [ CITATION Hal \l 1033 ]
Istoria Cetatii Halmyris
 Cele mai vechi dovezi ale asezarii umane de la Murighiol dateaza din mileniul I inainte
de Cristos.  O veche asezare umana stabilita intr-un loc propice atat pentru hrana cat si pentru
transport pe apa si resursele naturale existente in zona. Cum asezarea initiala se afla pe malul
Dunarii, mai precis pe bratul sudic al Deltei, cel care este cunoscut in prezent ca Sfantu
Gheorghe, erau indeplinite toate conditiile pentru un sat prosper. De fapt, intreaga zona ocupata
acum de Comuna Murighiol, ce ocupa intreaga peninsula a Dunavatului, cuprinsa intre bratul
Sfantu Gheorghe, Delta Dunarii, Lacul Razelm si Dealurile Tulcei, zona ce avea sa fie cunoscuta
mai tarziu, in antichitate ca extrema Scythiae Minoris, a avut o istorie foarte bogata.
Mediul ambient, propice dezvoltarii cetatii Halmyris ce a dainuit timp de cel putin un mileniu, a
fost caracterizat de-a lungul intregii perioade, de existenta spre nord a unui segment din bratul
sudic al Deltei (Sfantu Gheorghe) si dincolo de aceasta a Deltei Dunarii, a Marii Negre spre est si
sud si a ultimelor ramificatii ale Dealurilor Tulcei – Bestepe (Cinci Dealuri in lb turca), spre vest.
Microzona in care s-a dezvoltat asezarea este un platou stancos natural, la +2m deasupra
nivelului Dunarii, cu o inclinatie de la sud la nord, care inainta in Dunare cu 90-100m fata de
linia stancii native conturata spre vest.  Linia stancii native descrie o curba accentuata spre vest,
orientandu-se spre nord. Spre est de asezarea antica, stanca nativa descrie de asemnea un larg arc
de cerc unindu-se cu terminatiile dealului Dunavat (64m). Spre SV se gasesc o serie de coline
izolate care ating tarmurile, azi mlastinoase, ale lacului Razelm si care au primit denumirea de 
Dealul Cara Bair. Pentru vizitarea acestei cetati am platit
2 lei.
Cetatea a fost impresionanta prin prezenta Thermaelor si faptul ca, dupa atat de mult
timp, se pot vedea picturile din cripta Basilicii, care in prezent nu poate fi vizitata . Am atasat o
imagine cu Cripta mai jos. [ CITATION Cet1 \l 1033 ]

Imagine preluata de pe
https://www.icemtl.ro/wp-
content/uploads/halmyris2-1024x682.jpg
Imagini din arhiva
personala, Cetatea Halmyris
Cetatea Enisala
Cunoscuta si ca YENI-SALE (HERACLEEA)

La 2 km est de comuna Enisala si 7 km de orasul Babadag, pe un deal calcaros, care

domina ca un cuib de vultur zona lacurilor Razelm si Babadag, se afla ruinele fortaretei
medievale Yeni-Sale (Enisala, Heracleea sau Heraclia). Cetatea de la Enisala se numara printre
monumentele de arhitectura militara de pe teritoriul Romaniei, ridicata in evul mediu care se
remarca prin conceptie planimetrica, sistem de fortificatii, tehnica constructiva, elemente
arhitectonice. Fortificatia a fost construita in a doua jumatate a sec. al XIV-lea de catre o
autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii. Pe baza tehnicilor constructive, s-a emis ipoteza ca
singurii interesati de ridicarea unei cetati situata in cadrul sistemului de fortificatii din nordul
Dobrogei, orientata spre mare pentru supravegherea traficului navelor, erau negustorii genovezi,
care dispuneau de mari sume de bani castigate din comert si erau detinatorii monopolului
navigatiei pe Marea Neagra.
Fortificatia de la Enisala a facut parte din lantul de colonii genoveze care ingloba orasele
din Delta – Chilia si Likostomion, Cetatea Alba la gurile Nistrului, Caffa in sudul Crimeei. Intre
1397-1416 cetatea de la Enisala a facut parte din sistemul defensiv al Tarii Romanesti in timpul
domniei lui Mircea cel Batran. Dupa cucerirea Dobrogei de catre turci la 1419-1420, in cetate s-a
instalat o garnizoana militara otomana. Zidurile de incinta ale cetatii se pastreaza in cea mai mare
parte la o inaltime de 5-10 m si pot fi observate cu usurinta de la mari distante. Incinta de vest-
sud-vest a fost construita pe marginea abrupta a promontoriului. Cetatea are forma unui trapez
sau patrulater neregulat, cu latura de vest-sud-vest distrusa aproape in intregime, lunga de peste
100 m; laturile de est si de nord sunt de cca. 50 m, iar cea de sud are aproape 30 m. Zidul de
incinta este gros de 1,50 m - 1,85 m, prezinta la exterior, opt turnuri de aparare cu cate trei, patru
si cinci laturi

Atat zidul de incinta, cat si turnurile, sunt construite din piatra de calcar cioplita, fasonata,
de forma cubica, de dimensiuni mici si mijlocii. Intrarea (pe latura de sud) se facea printr-o
poarta cu deschidere foarte inalta, prevazuta cu arcada dubla si aparata de un bastion masiv
pentagonal. Cel de-al doilea zid de incinta al fortificatiei aflat pe partea de nord-est este prevazut
cu turnuri patrate si triunghiulare. Dupa 1991 zidurile naruite de intemperii ale cetatii au fost
restaurate, Enisala devenind un important punct turistic.

Cetatea Enisala

Imagini din arhiva personala

 Numele cetatii nu s-a pastrat, iar denumirea actuala a satului, si implicit a monumentului,
vine de la cuvantul turcesc Yeni Sale care inseamna „Sat nou”. In sec. XV cand Dobrogea a
intrat sub stapanire otomana, localitatea era populata de romani. Cercetarile arheologice din
punctul “La Biserica” au dus la descoperirea unui cimitir din sec. XV-XVIII atribuit acestei
populatii romanesti crestine.

Pentru a vizita mai multe monumente apartinand patrimoniului istoric, se recomanda

urmarea unui traseu sau circuit. Culorile cu care sunt scrise aceste trasee sunt reprezentate si pe
hartile de mai jos:

Traseu I
Axiopolis - Capidava - Carsium - Beroe - Troesmis - Arrubium - Dinogeţia 

Traseu II
Noviodunum - Aegyssus - Proslavita - Salsovia - Halmyris 

Traseu III
Yeni-Sale (Heracleea) - Ibida - Argamum - Histria - Ulmetum

Traseu IV
Tomis - Callatis - Albesti - Tropaeum Traiani – Sacidava

Imagini si informatii preluate de pe

https://sites.google.com/site/cetatid
indobrogea/home
 [ CITATION Cet \l 1033 ]

Rezultate obtinute

In Dobrogea se gasesc peste 20 de cetati si s-au realizat trasee care pot fi urmate pentru a
le vizita. Aceasta harta se gaseste in parcul din Constanta, amplasata ca o invitatie pentru
vizitatori si pentru localnici.
 Poza preluata de pe site-ul
https://istoriesinumismatica.wordpr
ess.com/tag/cetatea-tropaeum-
traiani/

Vizita a trei dintre aceste cetati m-a facut sa realizez importanta istoriei asupra noastra si
lipsa de insemnatate a individului, in raport cu aceste monumente istorice, martore ale istoriei si
a trecerii timpului.

Scriind si documendandu-ma si despre restul cetatilor, aflandu-le locatia si importanta, pot spune
ca voi continua sa vizitez aceste comori din patrimoniul Romaniei.

Concluzii

Concluzionand, in zona Dobrogei ar trebui sa se valorifice mult mai bine elementele de

patrimoniu (cetatile si siturile) prin turismul istoric. Aceasta forma de turism ar fi benefica atat
pentru individ, contribuind la cunoasterea sinelui ,dar si pentru intreaga zona, dezvoltand
economia locala. Incarcate de istorie, cetatile de pe toritoriul dobrogean asteapta sa fie
redescoperite de vizitatorii de toate varstele.

Eu am considerat esentiala vizitarea cetatilor care mi-au fost in drum si am calatorit in

trecut prin intermediul lor. Sunt de parere ca aceste experiente m-au format, m-au ajutat sa ma
dezvolt personal si sa inteleg lipsa de importanta a vietilor noastre. Am pasit pe strazi care alta
data erau pline de oameni iar acum erau invadate de iarba. Natura a fost sigura care a mai ramas
dupa ce civilizatiile au murit. Am vazut zidurile si fundatiile unor incaperi si mi-am imaginat cat
de frumoase au fost toate casele atunci cand au fost construite. Vizitarea acestor monumente
arhitecturale si arheologice m-a facut sa inteleg ca sigurul lucru pe care il lasa omul in urma sa e
constructia, piatra peste piatra care a resprezentat candva “acasa”.

Bibliografie
10 cetati din Dobrogea. (n.d.). Retrieved from Historia:
https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/top-10-cetati-din-dobrogea

Cetatea Halmyris. (n.d.). Retrieved from icemtl.ro: https://www.icemtl.ro/cetatea-halmyris/

Cetati din dobrogea. (n.d.). Retrieved from https://sites.google.com/site/cetatidindobrogea/home

Complexul muzeal adamclisi. (n.d.). Retrieved from minac.ro: http://www.minac.ro/complexul-

muzeal-adamclisi.html

Descopera Dobrogea. (n.d.). Retrieved from Zig Zag prin Romania:

https://zigzagprinromania.com/blog/descopera-dobrogea/

Dobrogea. (n.d.). Retrieved from Wikipedia: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea

Dobrogea- Scurt Istoric. (n.d.). Retrieved from ebridge.info:

http://ebridge.info/ro/articles/dobrogea-scurt-istoric

Halmyris. (n.d.). Retrieved from Cetati din Dobrogea:

https://sites.google.com/site/cetatidindobrogea/halmyris

Harta siturilor arheologice din Dobrogea. (n.d.). Retrieved from

https://istoriesinumismatica.wordpress.com/tag/harta-siturilor-arheologice-din-dobrogea/

Patrimoniu Arheologic Dobrogean. (n.d.). Retrieved from

http://ebridge.info/ro/articles/patrimoniu-arheologic-dobrogean

Tropaeum Traiani. (n.d.). Retrieved from Cetati din Dobrogea:

https://sites.google.com/site/cetatidindobrogea/tropaeum-traiani