UNIVERSITATEA

FACULTATEA
Programul de studii

DEZVOLTAREA TURISMULUI BAZAT PE NATURĂ ÎN ZONA

BĂILE HERCULANE

Coordonator ştiinţific
Conf.univ.dr. Mirela Costencu

Absolvent

LOC
AN
 CUPRINS

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I TURISMUL BAZAT PE NATURĂ – TURISM 6
ALTERNATIV
1.1 Turismul alternativ versus turismul de masă 6
1.2. Ecoturismul – turismul bazat pe natură 8
1.3. Forme de dezvoltare a turismului bazat pe natură 12
CAPITOLUL II ANALIZA TURISMULUI ÎN ZONA BĂILE 17
HERCULANE
2.1.Analiza ofertei 17
2.1.1 Potenţial 19
2.1.2 Infrastructura Turistică 20
2.2. Analiza Cererii 21
2.3.Analiza formelor de turism practicate 29
CAPITOLUL III POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE A 34
TURISMULUI BAZAT PE NATURĂ ÎN ZONA BĂILE
HERCULANE
3.1 Trasee turistice din zona turistică Băile Herculane 34
3.2 Alte oferte turistice de mediu oferite de staţiunea Băile Herculane 37
3.3. Promovarea turismului bazat pe natură 41
3.4 Propuneri privind valorificarea superioară a produsului turistic 47
Băile Herculane
CONCLUZII 60
BIBLIOGRAFIE 62

INTRODUCERE

O dată cu evoluţia noastră ca oameni, evoluează asemenea toate

instrumentele noastre de lucru, instrumente care pot fi profesionale, personale, de uz

3
tehnic casnic, palpabile sau virtuale. Ne aflăm într-o perioadă în care multe dintre
activităţile pe care le săvârşim nu mai au un caracter de bun material, palpabil, ci ele
au fost înlocuite cu succes de resurse virtuale, mult mai accesibile şi uşor de utilizat
pentru iniţiaţi.
Cu fiecare zi trăim şi resimţim o revoluţie informaţională, revoluţie ce se
face simţită cu precădere prin intermediul resurselor informatice. Acestea sunt
reprezentate cu mândrie de toate elementele de natură tehnologică, elemente ce ne
uşurează, înfrumuseţează şi complică uneori viaţa noastră.
Nevoia de adaptare, nevoia de evoluţie, nevoia de informare şi nevoia de
comunicare rapidă m-a determinat să cred că existenţa şi evoluţia formelor de
marketing şi comunicare on-line au un rol foarte important în promovarea şi
susţinerea unui nivel optim de vizibilitate în piaţă.
Ţinând cont de faptul că internetul este o resursă informaţională nelimitată şi
permanent upgradată, este o platformă de comunicare foarte accesibilă şi uşor de
utilizat, de asemeni poate reprezenta cu succes o platformă optimă şi accesibilă de
promovare şi informare.
Lucrarea de faţă îşi propune un scurt studiu teoretic în ceea ce priveşte
modalităţile de marketing şi vânzare online, urmând ca în cea de-a doua parte a
lucrării să evidenţiez prin cercetare pe bază de studiu practic, importanţa pe care o
propagă marketingul on-line asupra unei companii ce doreşte să activeze în spaţiul
on-line, şi mai mult decât atât, în concepţia utilizatorilor de internet, a potenţialilor
clienţi.
Cuvinte cheie: marketing electronic, firmă omline, clienţi, produse,
satisfacere.

SUMMARY

With our evolution as humans also evolving all our tools work tools that can
be professional, personal, household appliances, tangible or virtual. We are in a
period in which many of the activities you commit do not have a good character

4
material, palpable, but they were successfully replaced with virtual resources, more
affordable and easier to use for initiates.
Every day we live and feel the information revolution, revolution that is felt
mainly through computer resources. They are all proudly represented the
technological elements, elements that facilitate us, sometimes embellish and
complicate our lives.
The need for adaptation, the need of evolution, the need for information and
the need for rapid communication led me to believe that the existence and evolution
of forms of online marketing and communication have an important role in
promoting and supporting an optimal level of visibility in the market.
Given that the Internet is unlimited and permanent information resource
upgrade is a communication platform very accessible and easy to use, can also
successfully be optimal and accessible platform for information and promotion.
  This paper proposes a brief theoretical study regarding ways of marketing and
selling online, so that in the second part of the paper to highlight the practical study
based research, the importance of online marketing spreads on a company that
wants to work in the online space, and more than that, the concept of Internet users,
potential customers.
Keywords: electronic marketing, omline company, customers, products,
satisfactory.

CAPITOLUL I
TURISMUL BAZAT PE NATURĂ – TURISM ALTERNATIV

1.1 Turismul alternativ versus turismul de masă

5
 Turismul alternativ este un concept care a apărut destul de recent în istoria
ştiinţelor care au abordat într-un mod interdisciplinar turismul.
Cuvântul "alternativă" implică în mod logic opusul său. "Turism alternativ",
este în contradicţie cu ceea ce este văzut că fiind negativ sau în detriment cu privire
la turismul convenţional: este caracterizat prin încercarea sa de a minimaliza
impactul considerat negativ asupra mediului social şi cultural al oamenilor,
petrecerea timpului liber pentru a promova unele abordări radical diferite de
turismul convenţional.
Astfel, în sensul cel mai general, turismul alternativ poate fi definit în linii
mari ca forme de turism care să dorit a fi corespunzător cu valorile naturale, sociale
şi comunitare şi care să aprobeatât gazdelor şi oaspeţilor să se bucure de
interacţiune pozitivă şi merită şi experienţe comune.
Turismul alternativ apare rar în mod specific că una din tipologiile
turismului de masă, evidenţiat în literatură, care reflectă caracteristicile de multe ori
separate şi foarte largi, care-l poate cuprinde.1
Desigur că turismul de masa nu mai are nevoie de descriere, fiind un
domeniu bine stabilit şi care încasează marea parte a feliei industriei denumite
turism. Locurile care au câștigat faimă de a fi destinaţii de top, precum marile
capitale, de exemplu, sau plajele celebre, trăiesc foarte bine din brandul pe care şi l-
au construit. Singurul dubiu pe care îl am este în ce măsură a sta la cozi la muzee
sau la obiective celebre constituie, într-adevăr, o relaxare pentru oameni plecaţi în
vacanţa tocmai pentru a scăpa de aglomeraţiile urbane şi de înghesuială inevitabilă a
civilizaţiei.
Apariţia turismului de masă, în cea de-a doua jumătate a secolului XX, a
survenit cu amplificarea mişcării globale de protecţie a mediului. Odată cu creşterea
numărului de turişti ce vizitează spaţiile balneare, s-a conştientizat, la un moment
dat, că mişcarea de protecţie a staţiunilor balneoclimaterice se va confrunta cu

1
Stănciulescu G., Tgu G. - Tehnica operaţiunilor de turism.Studii de caz.Probleme şi întrebări de examen,
Bucureşti, Editura All Beck, 1999, p. 163

6
dezvoltarea turismului şi se va opune impactului negativ, cauzat de turismul de
masă.
Dezvoltarea turismului de masă, creşterea accesibilităţii destinaţiilor
începând cu anii ’50, extinderea lanţurilor hoteliere şi lansarea conceptului de club
de vacanţă după al 6 – lea deceniu au determinat extinderea activităţilor de animaţie
şi specializarea acestora.
Turismul de masa înfăţișează o industrie care aduce sume mari de bani
bugetului ţării şi crează locuri de muncă pentru cetăţenii fără slujbe.Totodată statul
nu trebuie să investească prea mulţi bani în construirea şi menţinerea infrastructurii
(sistemul de alimentare cu apa, transportul, etc.)
În cazul turismului de masa nu exista un public ţintă "sofisticat", orice
individ cu un venit minim putând fi potenţial "client".2

Turismul de masă
Turismul de masă a fost posibil odată cu dezvoltarea technologiilor ce au
permis transportarea unui mare număr de persoane într-un timp scurt către locurile
de interes turistic precum şi odată cu creşterea interesului persoanelor pentru a
beneficia de perioade de timp pentru distracţie.
În mod cert turismul de masă este cel responsabil pentru cele mai vizibile şi
mai profunde influenţe negative la nivelul ariilor de destinaţie, acestea fiind în
marea majoritate a cazurilor impacturi negative.
· Managementul schimbării "evolutive" (supravieţuirea celui mai adaptat)
într-o abordare raţionalistă occidentală bazată pe reguli economice existente.
· Menţinerea ordinii sociale, sistemele de turism existente necontestat
· Mai mare eficienţă a sistemelor de turism actuale, a crescut, prin urmare,
profitabilitatea.
· Aspectul de armonie, integrare şi coeziune a grupurilor sociale implicate
în procesul de turism.

2
Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Grigore Florian – Elemente de economia şi managementul mediului, Editura
Economică, Bucureşti 2004, p. 48

7
 · Focus cu privire la modalităţile de a menţine coeziunea şi consensul.
· Solidaritate
· Identificarea şi îndeplinirea nevoilor individuale în cadrul sistemului
social existent.
· Axat pe realitate, descoperirea şi cunoașterea a ceea ce este turismul
alternativ.

1.2. Ecoturismul – turismul bazat pe natură

Ecoturismul a oferit potenţialul pentru industria turismului de a privi spre
perspective alternative de turism, când a plecat ca o categorie autonomă a presupus
că este în pericol de a deveni izolat printr-o concentrare economică raţionalistă
lipsită de orice experienţă socială.Ambiguitatea ecoturismul se pretează la o
abordare teoretică şi de cercetare, care în sine este cu privire la utilizarea metode
alternative.
Noi credem că ecoturismul poate oferi o abordare filosofică definească în
mod clar, aşa cum se arată în capitolul 2, şi în facerea acestui lucru să extins dincolo
de turism o justificare economică, ecoturismul este capabil de a atinge durabilitatea
mediului şi obiectivele sale sociale afiliate. Aceste obiective includ reducerea la
minimum a daunelor a resurselor naturale, educaţia ecoturistilor a valorilor de
conservare, accesul experienţa turismului dincolo de un "convertit şi elita" de grup,
şi distribuţia recompensei pentru comunităţile locale.
Ecoturismul reprezintă o abordare alternativă la turism. Aceasta este
gândirea în jurul ecoturismul care este derivat în mod egal în cazul în care nu este
dominat de un accent alternativă care va permite ecoturismul să fie plasat în afara
cadrului dominant actual şi contestă practicile turism contemporane.
Ecoturismul a facilitat o schimbare majoră în relaţia dintre comunităţile
gazdă şi dezvoltarea turismului.
Ecoturismul generează beneficii pentru conservarea biodiversităţii şi poate
reuşi adesea în îndeplinirea condiţiilor care nu pot fi îndeplinite în alte activităţi.

8
 Acesta permite de multe ori parteneriat în care destinaţiile pot deveni
competitive şi autorităţile de arii protejate au capacitatea şi mandatele
jurisdicţionale pentru a proiecta, implementa şi gestiona ecoturismul durabil în
concordanţă cu obiectivele lor, aria protejată prin a avea un cadru funcţional în
ecoturism. În acest caz, costurile reflectă costului real protecţiei de turism şi site. În
cele din urmă, există mecanisme care veniturile din taxe pot fi alocate parcurilor şi
pot fi aplicate faţă de priorităţile generale de conservare a biodiversităţii în ţară.
Aceste cadre au fost dificil de stabilit înainte de recunoaşterea ecoturismului.
"Ecoturismul înseamnă mai mult decât cărţi şi albume despre faună,
binocluri, mai mult deât arta populară care este afişată pe pereţii hotelurilor şi
restaurantelor, ci de fapt înseamnă o luptă constantă pentru apărarea peisajelor, cu
susţinerea tradiţiei culturale a popoarelor".
Late organisme internaţionale precum UICN-Uniunea Internaţională de
Conservare a Naturii, WNF-Federaţia Mondială pentru Ocrotirea Naturii, PNNEF-
Federaţia Europeană a Parcurilor Naţionale şi Naturale văd ecoturismul ca pe un
instrument util în asigurarea conservării bunurilor culturale şi naturale de excepţie,
prin intermediul unor politici speciale de protecţie.3
În acest sens, ecoturismul este de fapt un turism fondat pe natură şi cultură
tradiţională care presupune o cunoaştere şi o interpretare a mediului natural şi
antropic ce se doreşte să fie gestionat într-o măsură ecologică şi durabilă.
Aflat în multe ţări într-o formă embrionară de organizare, acest tip de turism
poartă diferite denumiri: "turism blond", "turism verde", "turism ecologic",
"ecoturism". Dar între aceşti termeni care par sinonimi nu există, practic, diferenţe
de conţinut, criterii, domeniul de aplicaţie a conceptelor şi a produselor pe care le
oferă.
Ecoturismul s-a născut pe continentul nord-american, la mijlocul anilor
1980, ca urmare a cererii pentru turismul axat pe natură sălbatică, în locurile cele
mai restrânse şi fragile ale planetei.

3
Olteanu V. - Economia întreprinderii turistice şi comerciale, Bucureşti, Universitatea Dimitrie Cantemir, 1993, p.
167

9
 Cea mai utilizată definiţie în literatura de specialitate este: "Ecoturismul este
un turism practicat în spaţii naturale sălbatice şi culturale tradiţionale puţin
modificate de om, şi care trebuie să constituie sanctuare de protecţie a naturii şi a
formelor ancestrale de civilizaţie, pentru a sprijini dezvoltarea economică a
comunităţilor locale".
Ecoturismul se distanţează astfel de celelalte forme de turism prin legături
mult mai directe şi strânse cu mediul natural şi cultural.
Ecoturismul oferă un catalizator pentru dezvoltarea îmbunătăţirea proceselor
de luare a deciziilor în timp ce dă un cadru iniţial.4
Ecoturismul este, mai întâi, o acţiune de dezvoltare sub forma unui
parteneriat activ între turişti, turoperatori, agenţi de turism, comunităţi locale,
gestionari de spaţii protejate, asociaţii de mediu şi colective de specialişti în
domeniu.
· Ecoturismul se desfăşoară în cadrul naturii şi se bazează pe experienţa
directă şi personală a turiştilor în natură.
· Ecoturismul contribuie la o mai bună înţelegere, apreciere şi bucurie de
a descoperi şi ocroti natura şi cultura locală tradiţională, atât pentru vizitatori cât şi
pentru comunitatea locală.
· Ecoturismul oferă cele mai bune practici de turism şi planificare din
punct de vedere al conservării naturii şi dezvoltării durabile. Produsul ecoturistic se
desfăşoară şi este condus astfel încât să protejeze şi să pună în valoare mediul
natural şi cultural în care se desfăşoară.
· Ecoturismul contribuie în mod pozitiv la protejarea ariilor naturale.
Ecoturismul oferă modalităţi practice pentru bunul management şi protecţia ariilor
naturale (spre exemplu oferirea ajutorului financiar în acţiunile de reabilitare a
ariilor naturale, strângerea deşeurilor lăsate de turişti sau contribuţii îndreptate către
organizaţiile de conservare).

4
Lupu N. - Hotelul: economie şi management, Bucureşti, Editura All, 1998, p. 124

10
 · Ecoturismul oferă contribuţii durabile privind dezvoltarea comunităţilor
locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpărarea de
bunuri şi servicii locale şi folosirea facilităţilor locale.
· Ecoturismul trebuie să asigure o reducere a impactului negativ asupra
comunităţii locale vizitate şi să contribuie la conservarea culturii şi tradiţiilor
locale5.
· Ecoturismul trebuie să răspundă aşteptărilor turiştilor. Potenţialii eco-
turişti au un nivel înalt de educaţie şi de aşteptări, aşadar gradul de satisfacere legat
de produsul ecoturistic este esenţial.
Ecoturismul a fost definit ca o formă a turismului în natură, dar şi ca un
instrument pentru dezvoltare durabilă. Termenul eco-turism se referă, pe de o parte
la un concept şi mai multe principii, iar pe de altă parte la un segment specific din
piaţa turistică.
Societatea internaţională pentru ecoturism (TIES) îl defineşte ca „o călătorie
responsabilă în arii naturale, călătorie care conservă mediul şi usţine bunăstarea
comunităţii locale6”. Ca segment al turismului în natură se deosebeşte de turismul
de aventură prin aceea că motivaţia primară este dată de observarea şi evaluarea
trăsăturilor naturale şi culturale ale unei destinaţii, în timp ce turismul de aventură
este mai ales unul legat de exerciţiile fizice şi de depăşirea unor provocări (greutăţi,
probleme) din medii naturale.
Ecoturismul presupune - în practicarea să - desfăşurarea atât a activităţilor
turistice, cât şi a celor economice într-un mediu agreabil, nepoluat, cu privelişti
reconfortante şi nealterate. Practicarea ecoturismului impune protejarea zonelor sau
resurselor turistice, ce sunt destinate studierii, admiraţiei, recreării şi refacerii fizice
sau psihice, şi nu distrugerii.

5
Zaharia V. - Economia şi organizarea serviciilor hoteliere şi de alimentaţie, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2002,
p. 47

6
Stănciulescu G., Emilian R., Tigu G. - Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării Negre,
Bucureşti, Editura All Beck, 2000, p. 85

11
 1.3. Forme de dezvoltare a turismului bazat pe natură
Dezvoltarea turismului are ca premisă fundamentală protejarea şi
conservarea potenţialului turistic şi prevenireadegradării lui, acestea constituind o
problemă de maximă importanţă şi actualitate, ce trebuie să facă parte integrată şi
inseparabilă din politica generală de dezvoltare a turismului.
Devine tot mai evident că dezvoltarea turismului în arii naturale sensibile, în
absenţa unui management corespunzător, poate prezenta o ameninţare pentru
integritatea ecosistemelor şi a comunităţilor locale. Un număr tot mai mare de
vizitatori în zone fragile din punct de vedere ecologic poate duce la o degradare
puternică a mediului.
De asemenea, comunităţile locale şi cultura indigenă pot fi influenţate
negativ de afluxul crescut de vizitatori străini cu un stil de viaţă modern.
În plus, schimbările climatice, instabilitatea economică şi condiţiile politico-
sociale pot face din turism o afacere riscantă, mai ales în zonele puternic
dependente de această activitate economică.7
Ecoturismul poate furniza veniturile atât de necesare pentru protejarea
parcurilor naţionale şi a altor arii naturale, venituri care nu ar putea fi obţinute din
alte surse. De asemenea, ecoturismul poate constitui o alternativă viabilă de
dezvoltare economică pentru comunităţile cu puţine activităţi generatoare de venit.
Mai mult, ecoturismul poate spori nivelul de educaţie şi conştiinţă al
turiştilor, transformându-i în susţinători entuziaşti ai conservării mediului natural şi
cultural.
Ecoturismul îşi trage rădăcinile din mişcarea de conservare a biosferei, el
dovedindu-se o sursă importantă de venituri pentru ariile naturale care aveau nevoie
de protecţie.
Ecoturismul poate fi privit aşadar, mai întâi ca o oportunitate de afaceri, apoi
ca un concept cu principii, studiat de cercetători şi organizaţii guvernamentale încă

7
Stănciulescu G., Tgu G. - Tehnica operaţiunilor de turism.Studii de caz.Probleme şi întrebări de examen,
Bucureşti, Editura All Beck, 1999. p. 164

12
de la sfârşitul anilor '808 şi ca un segment de piaţă în plină evoluţie, fiind o formă a
turismului în arii naturale.
În prezent se disting mai multe forme de turism:
- Turism de recreere şi agrement – este la îndemâna tuturor turiştilor
proveniţi din medii sociale diferite. În special populaţia urbană este atrasă de natură,
în timp ce populaţia rurală participă mai puţin. Turismul de recreere reprezintă un
turism “atunci când evadezi dintr-o natură în alta9.
Este considerat cel mai vechi tip de turism, la care participă mai mult
persoanele învârstă. Prin amenajările corespunzătoare, are avantajul că se practică
tot timpul anului şi poate fi organizat corespunzător capacităţilor de cazare. Se
desfăşoară pe distanţe medii şi lungi, în strânsă legătură cu durata concediului de
odihnă şi eficacitatea tratamentului curativ. Are nevoie de o infrastructură
specializată şi de dotări speciale (săli de proceduri, de gimnastică medicală, saune,
băi, nămoluri, etc.) precum şi de un personal calificat, ceea ce ridică costul
serviciilor.
Turismul cultural – cuprinde persoanele care vizitează obiective turistice
aparţinând patrimoniului cultural. Se adresează anumitor categorii de populaţie
(elevi, studenţi, intelectuali); atrage populaţia urbană şi rurală; durata este limitată la
un timp scurt său mediu. Acest tip de turism este practicat frecvent de turiştii aflaţi
în tranzit, care nu utilizează prea mult infrastructură turistică. Fluxurile de turişti
amatori de turism cultural se îndreaptă spre oraşele mari ale lumii recunoscute prin
arhitectura veche a clădirilor, prin muzee sau prin concentrări de obiective turistice
variate (Veneţia, Florenţa, Atena, Roma, Paris, Londra, Beijing, Tokio, New York).
- Turism educaţional – cuprinde activităţile turistice organizate în scopuri
educative, în general pentru grupa de vârstă tânără.
- Turismul social – reflectă stratificarea socială (veniturile diferite ale
populaţiei), pentru populaţia cu venituri mici (sau cu handicap) anumite organisme
8
Zaharia V. - Economia şi organizarea serviciilor hoteliere şi de alimentaţie, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2002,
p. 71
9
Stănciulescu G., Emilian R., Tigu G. - Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării Negre,
Bucureşti, Editura All Beck, 2000, p. 201

13
(sindicate, case de ajutor) sociale oferă facilităţi pentru a putea fi cuprinşi în
activitatea turistică. Dezvoltarea acestui tip de turism a fost posibilă datorită
democratizării turismului (apariţiei turismului de masă organizat).
Este cel mai realist întâlnit în practică, cuprinzând un mare număr de turişti
de toate vârstele şi profesiile, fiind practicat în special în perioada vacanţelor şi
concediilor. Acest tip are nevoie de o ofertă foarte largă, de o infrastructură şi
servicii diversificate.
Un element major al atractivităţii îl constituie specificul gastronomic al unei
regiuni. Sunt cunoscute expoziţiile şi festivalurile generate de sărbătoarea vinului, a
berii şi a altor băuturi, precum şi a unor sortimente culinare. Producţia de vinuri
constituie pentru anumite ţări o atracţie turistică de sine stătătoare (Franţa, Spania,
Italia). Particularităţile locale ale sortimentelor de vinuri renumite oferite turiştilor
în pivniţe de degustare şi vânzare, creează fluxuri turistice continue.
- Turismul pentru cumpărături (Shopping) – se practică în special în
regiunile turistice renumite, în marele oraşe cu galerii şi centre comerciale, în
magazine mici renumite pentru anumite produse.
Turismul se desfăşoară în mai multe forme, în funcţie de: aria de
provenienţă a turiştilor, distanţa, durata şederii, tipul de transport utilizat, vârsta
turiştilor, modul de organizare, modul de desfăşurare, preţul plătit, particularităţile
regiunii de destinaţie, interacţiunea turiştilor cu locul de destinaţie, numărul
turiştilor, etc. În dependenţă de:
Aria de provenienţă – se individualizează:
- turismul intern sau naţional – cuprinde turiştii ce călătoresc în interiorul
ţării lor în diferite scopuri. Din numărul total al turiştilor, acestei categorii îi revine
majoritatea (peste 80 %) în Franţa, Marea Britanie, SUA. Este formă de turism cea
mai mult practicată datorită influenţelor costului, ale timpului liber, cunoaşterii unei
limbi de circulaţie internaţională. Acest tip nu aduce valută considerabilă, dar sigură
o funcţionare permanentă a infrastructurii şi staţiunilor turistice.

14
 - Turismul internaţional – cuprinde turiştii ce călătoresc în altă ţară decât cea
în care locuiesc10. Fluxurile internaţionale au crescut în ultimii ani ca urmare a
ridicării gradului de bunăstare, de civilizaţie, a mobilităţii mai mari legate de
liberalizarea vizelor şi a formalităţilor legate de trecerea frontierelor.
Atragerea turiştilor internaţionali presupune existenţa unor obiective
turistice deosebit de atractive, infrastructură şi servicii de calitate superioară, dar şi
o reclamă bine echilibrată care împreună formează imaginea turistică a ţării. Pentru
majoritatea ţărilor, volumul turismului internaţional este mai important decât al
turismului intern, fiind o importantă sursă de venit.
Dar în ţările cu teritorii vaste, în care distanţele sunt considerabile, cu o
mare varietate de resurse şi atracţii turistice, volumul turismului intern îl depăşeşte
pe cel extern.

10
Stănciulescu G., Tgu G. - Tehnica operaţiunilor de turism.Studii de caz.Probleme şi întrebări de examen,
Bucureşti, Editura All Beck, 1999, p. 179

15
 CAPITOLUL II
ANALIZA TURISMULUI ÎN ZONA BĂILE HERCULANE

2.1.Analiza ofertei
Oferta turistică este fermă, exista atâta timp cât sunt prezente elementele ce
intra în structura ei, pe când producţia turistică este efemera- exista cât timp se
manifesta consumul, se întrerupe odată cu întreruperea acestuia.
Oferta turistică exista şi independent de producţia turistică, în timp ce
producţia turistică nu se poate realiza în afara ofertei.
Oferta turistică balneara are la bază factori naturali de cura, de
caracteristicile cărora depend nivelul de orgnizare şi tipul de amenajare a staţiunilor
balneo-climaterice. Echipamentele şi serviciile turistice variază astfel de la o
staţiune la alta , cât şi funcţie de profilul staţiunii care poate fi axat pe tratamentul
unui tip de afecţiune sau poate fi complex.
Oferta turistică reprezintă ansamblul atracţiilor naturale şi antropice, care
pot motivadeplasarea turiştilor şi a elementelor destinate să le valorifice, să satisfacă
cererea11. Oferta cuprinde, în afara atracţiilor, a resurselor şi echipamentul de
producere şicomercializare a produsului turistic, bunurile şi serviciile destinate
consumului turistic,condiţiile de comercializare a acestora, infrastructura turistică şi
forţa de muncă necesarăactivităţii turistice.Prin analogie cu clasificarea
11
Bran F., Simion T., Nistoreanu P. - Turismul rural: modelul european, Bucureşti, Editura Economică, 1997, p.
127

16
resurselor turistice, oferta turistică se împarte în  primară, care cuprinde
totalitatea valorilor (resurselor) naturale şi secundară, incluzând ansamblul
resurselor create de mâna omului (valori istorice, arhitecturale,
culturale,folclorice etc.). Ansamblul ofertei primare şi secundare constituie oferta
turistică potenţială a unui teritoriu, care va deveni ofertă reală (efectivă) numai în
măsura în care va întruni o seriede caracteristici pentru stimularea consumului
turistic, respectiv atunci când se vor d e z v o l t a c o n d i ţ i i l e n e c e s a r e d e
primirea turiştilor şi de petrecere a sejurului lor î n ambianţa
caracteristică a resurselor primare şi secundare, ca rezultat al dezvoltării bazei
materiale a turismului şi a infrastructurii sale tehnice.
OFERTA este cantitatea dintr-un bun economic care poate fi vândută în
condiţiile preţului existent.
Oferta turistică poate fi clasificată în funcţie de motivaţia dominantă a
consumatorilor în patru mari grupe:
a) Oferta turismului de vacanţă: turism balnear, turism sportiv, turism
recreativ, familial;
b) Oferta turismului cultural: turismul de studii, turism religios ;
c) Oferta turismului de afaceri; turism de congrese ;
d) Oferta turismului pentru îngrijirea sănătăţii : turismul de tratament ;
Fiecare dintre ofertele turistice enumerate aparţine unei pieţe individualizate
pe plan cantitativ şi calitativ, de gradul de dezvoltare economică al ţării căreia îi
aparţine şi de factorul uman şi natural specific, ce reprezintă cadrul de materializare
al producţiei turistice.
Ofertanţii de produse turistice sunt prestatori sau « fabricanţi » ai diferitelor
produse şi prestaţii, întreprinderi din sectorul comercial, touroperatori, asociaţii şi
organisme cu vocaţie socială, diferite organizaţii teritoriale.
Alături de specializarea producătorilor, specificul domeniului turistic
imprimă şi un caracter ocazional acestei profesiuni. Aceasta presupune existenţa
predominantă a unor întreprinderi mici şi mijlocii în majoritatea activităţilor
turistice.

17
 Fragmentarea profesiei turistice nu exclude însă formarea unui sector
integrat sau a unor grupări profesionale. Totodată, se manifestă în ultimul deceniu şi
o tendinţă de centralizare şi concentrare a ofertanţilor de turism pe domenii de
specialitate.
O a doua caracteristică a ofertei turistice este reprezentată de rigiditatea să.
Această rigiditate se poate analiza pe multiple planuri, cum ar fi: imobilitatea ofertei
şi producţiei turistice care, pentru a fi consumată, presupune deplasarea
consumatorului şi nu a produsului ; imposibilitatea stocării ofertei, deci a adaptării
cantitative a ofertei la nivelul cererii.
Oferta turistică este complexă şi eterogena cuprinzând componente
atractive, dar şi elemente funcţionale care fac posibila desfăşurarea producţiei.

2.1.1 Potenţial
După mai bine de două mii de ani de existenţa staţiunea Băile Herculane
continua să prezinte un potenţial turistic deosebit.12
Apele termale ale staţiunii Băile Herculane sunt potrivite pentru diverse cure
balneare, dar şi pentru înot. Apele minerale izotermale şi hipertermale au diferite
compoziţii chimice (sulfuroase, sodice, calcice, clorurate, oligominerale) care se
pretează la multiple tratamente: bai termale sulfuroase şi sărate, în bazine acoperite
sau în aer liber, cure interne cu ape minerale, hidrotermoterapie, sauna,
electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie, aerohelioterapie, inhaloterapie.
Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic, rezultat
al istoriei de peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. Numeroasele vestigii ale
civilizaţiei trecute, unele dintre ele unicate, bogăţia tradiţiilor populare, creaţia
spirituală modernă, realizările tehno-economice contemporane – atestă evoluţia şi
continuitatea vieţii pe aceste meleaguri, alcătuind un important fond cultural-istoric,
apreciat din punctde vedere turistic în plan intern şi internaţional. Dintre
componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate, pentru valoarea şi

12
Jivan A. - Economia turismului: economia de ramură, Timişoara, Editura Nero-G, 1999, p. 91

18
atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă,instituţiile şi
evenimentele cultural-artistice, arta şi tradiţia populară, construcţiile tehnico-
economice.
Turiştii pot vizita punctele de atracţie ale zonei: băile romane, Grota
Haiducilor, Crucea Alba, Grotă cu Aburi, cascada Vânturătoarea, 7 Izvoare, Muzeul Nicolae
Cena, Peştera Topolnitei, statuia lui Hercule, Cheile Feregari, Cheile Peciniscai, Cheile Taznei,
Sfinxul Bănăţean. În afara obiectivelor turistice ce nu trebuie ratate, vizitatorii pot face excursii şi
drumeţii în Parcul Naţional Valea Cernei. Zona este dominată de peisaje frumoase, o floră şi
fauna bogate, tipice influentelor submediteraneene. Dintre speciile reprezentative nu putem omite
vipera cu corn, a cărei prezenţă în zona Banatului este binecunoscută, dar şi o serie de specii rare
de şerpi.
Turiştii dornici de aventură şi distracţii pot opta pentru rafting, alpinism,
activităţi de speologie, croaziere pe Dunăre, practicarea sporturilor precum ciclismul,
parapanta, motociclismul, tenisul, fotbalul. Cei ce doresc, pot face excursii la
mănăstirile din împrejurimile staţiunii Băile Herculane: Mănăstirea Prislop,
Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Vodita, Mănăstirea Densuş.
Cadrul natural în care este situat oraşul - staţiune este înzestrat cu o serie de
valori naturale incontestabile, valori care au sporit mereu renumele acestei aşezări
de pe Valea Cernei. Fiind moştenitoarea unei istorii cu a cărei grandoare staţiunile
"rivale" de odinioară nu se puteau lăuda. Aşezarea Bailor-Herculane în acest loc de
basm, sub straja munţilor ce adăpostesc una dintre cele mai sălbatice regiuni de pe
întregul continent, îi sporesc unicitatea şi o fac cu atât mai atrăgătoare pentru cei
aflaţi mereu în căutarea noului şi ineditului.
Pentru cei ce iubesc natura, cu siguranţă Baile-Herculane se dovedeşte a fi
destinaţia ce oferă mult mai mult decât s-ar putea aştepta cei obiosnuiti deja cu
peisaje perfecte pentru a face albumele foto personale de un impact surprinzător de
atractiv, însă mult prea antropizate.

2.1.2 Infrastructura Turistică

Infrastructura turistică cuprinde toate bunurile şi mijloacele create de om,
menite să pună în valoare resursele turistice naturale şi antropice de care dispune un

19
anumit teritoriu. Dezvoltarea fenomenului turistic nu se poate realiza fără existenţa
unei infrastructuri turistice adecvate, cunoscută în unele studii şi sub denumirea de
bază materială a turismului sau structuri de primire turistică. Atât volumul, cât şi
structura circulaţiei turistice, dinspre zonele emitente spre cele de destinaţie cu
patrimoniu turistic, sunt influenţate de baza tehnico-materială a turismului.
Infrastructura este de două feluri: infrastructurǎ generală şi
infrastructurǎ turistică.
-Infrastructura generală este reprezentată de reţeaua de transport
comunicaţii, reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică
şi termică), reţeaua edilitar-urbană (construcţii, pietonală), reţeaua comercială
şi prestări servicii, reţeaua administrativă şi deasigurare a populaţiei.
- Infrastructura turistică este reprezentată de reţeaua de transport pe cablu în
staţiuni montane şi pârtie de schi, grupuri administrative gospodăreşti, reţeaua
tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive, căi de comunicaţie.
Structural, infrastructura turistică include: baza de cazare, baza de
alimentaţie publică, căile şi mijloacele de transport turistic, dotările pentru agrement
şi cură, dotările auxiliare sau complementare13.
Infrastructura se defineşte ca fiind sistemul de facilitǎţi, echipamente şi
servicii necesare operării unei organizaţii. Acest cuvânt provine din francezul
“infrastructure” care înseamnă elemente ale bazei tehnico-materiale (sistemul de
comunicaţii şi telecomunicaţii, căi ferate, şosele).
Din punct de vedere turistic, infrastructura se referă în primul rând la căile
de comunicaţie:reţeaua rutieră, căi ferate, linii aeriene, cǎi de conicaţie fluviale şi
maritime, iar în al doilea rând la infrastructură tehnică specifică.
Infrastructura tehnică specială specifică activităţii de turism se referă la:căile
de acces la obiectivele turistice de bazǎ materială(hoteluri, vile, cabane,pensiuni
etc.), complexe şi staţiuni turistice.

13
Ardelean Florinela, Iordache Vlad, Ecologia şi protecţia mediului, Ed. Matrix Rom, Bucureşti 2007, p. 102

20
 2.2. Analiza Cererii
Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă
dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara zonei respectiv locaţii de
reşedinţă

Baza tehnico-materială a turismului, numită generic şi structuri de primire

turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul
pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale. În acest context sunt luate în
vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele comune, aparţinând
altor ramuri.
Ordonanţa Guvernului nr.58/199814 privind organizarea şi desfăşurarea
activităţii de turism în România, defineşte structura de primire turistică ca fiind
orice construcţie şi amenajare destinată, prin proiectare şi execuţie, cazării turiştilor,
servirii mesei pentru turişti, agrementului, transportului special destinat turiştilor,
tratamentului balnear pentru turişti, împreună cu serviciile aferente.
În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spaţiile de cazare, alimentaţie
pentru turism, agrementul etc., prin numărul, capacitatea şi structura lor, reflecta în
cea mai mare măsură, gradul de dotare şi dezvoltare turistică în ansamblu sau la
nivel teritorial.
Valorificarea patrimoniului turistic al unei ţări, regiuni sau zone geografice
etc., implica în prealabil asigurarea unor condiţii minime pentru deplasarea, sejurul
şi petrecerea agreabilă a timpului de către turişti. Îmbinarea acestor elemente
minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinaţii care oferă
vizitatorilor cea mai mare satisfacţie într-o călătorie de vacanţă.
Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat de interes turistic, potenţialul său
turistic trebuie să răspundă la două cerinţe esenţiale:

14
Bran F., Simion T., Nistoreanu P. - Ecoturism, Bucureşti, Editura Economică, 2000, p. 168

21
 § să dispună de resurse naturale şi de alte elemente de atracţie preferate de
turişti (istorice, cultural-artisitce etc.);
§ să dispună de posibilităţi de acces, de transport, de cazare, de alimentaţie,
de unităţi comerciale, de instalaţii, de alte amenajări adiacente etc., într-un cuvânt
de baza materială şi de infrastructură necesară pentru a asigura activităţile turistice.
Desfăşurarea activităţilor turistice la nivelul exigentelor contemporane şi în pas cu
mutaţiile în perspectiva ale volumului şi intensităţii cererii turistice interne şi
internaţionale, nu se poate realiza prin urmare fără existenţa unei baze materiale
turistice şi a unei infrastructuri tehnice şi sociale adecvate, care să pună în valoare
resursele turistice şi antropice de care dispune un teritoriu.
2. Structuri de primire turistice clasificare şi dinamică
Structurile de primire turistice, indiferent de formă de proprietate şi
organizare, se clasifica în funcţie de caracteristicile constructive, de calitatea
dotărilor şi a serviciilor prestate.
Clasificare structurilor de primire turistice se face de către Ministerul
Turismului care eliberează certificatul de clasificare.
Structurile de primire turistice se clasifica astfel:
§ structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică: hoteluri,
hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanţă,
campinguri, camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime,
pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare
turistică;
§ structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publica: unităţi de
alimentaţie din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare, unităţi de
alimentaţie publica situate în staţiuni turistice, precum şi cele administrate de
societăţi comerciale de turism, restaurante, baruri, unităţi de fast food, cofetarii,
patiserii şi care sunt atestate conform legii;
§ structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement: cluburi, cazinouri,
săli polivalente, instalaţii şi dotări specifice agrementului turistic;
§ structuri de primire turistice cu funcţiuni de transport:

22
 1. transport rutier: autocare etc.;
2. transport feroviar: trenuleţe, trenuri de cremaliera etc.;
3. transport fluvial şi maritim: ambarcaţiuni cu scop turistic;
4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;
§ structuri de primire turistice cu funcţiuni de tratament balnear: unităţi de
prestări de servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate
complexurilor de turism balnear clădiri care includ în acelaşi edificiu ori în edificii
legate fizic său funcţional structuri de primire turistice (de cazare, de alimentaţie şi
de tratament balnear, eventual de agrement).
Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică
Într-o zonă, staţiune, localitate etc., turismul se poate dezvolta satisfăcător numai în
ipoteza că există suficiente posibilităţi pentru cazare (odihnă), alimentaţia şi
agrementarea vizitatorilor. De aceea, din formele de baza materială, capacităţile de
cazare condiţionează, poate în cea mai mare măsură, volumul activităţii turistice,
deşi anumite categorii de vizitatori care sosesc într-o localitate de interes turistic nu
recurg întotdeauna la serviciile obiectivelor de cazare.
Prin capacităţi de cazare se înţeleg acele dotări de baza materială care
asigura înnoptarea şi odihna turiştilor pe o anumită durata de timp, în baza unor
tarife determinate, diferenţiate în funcţie de gradul lor de confort, perioada de an
(sezonul) în care sunt solicitate serviciile de cazare etc. Capacitatea de cazare
cuprinde totalitatea formelor de cazare care, în vederea asigurării unui sejur cât mai
atractiv, oferă turiştilor condiţii optime de înnoptare, indeplinid după caz şi alte
funcţii de domiciliu temporar (alimentaţia, agrementarea, igiena etc.).
În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire cu funcţiuni de
cazare turistică, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hosteluri de 3, 2 stele;

23
 6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane (turistice, de vânătoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanţa de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. popasuri turistice de 2, 1 stele;
12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice rurale (şi agroturistice) de 4, 3, 2, 1 margarete;
14. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri
cu altă destinaţie de 3, 2, 1 stele;
15. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime
de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Tabel Pensiuni din Băile Herculane

Nr.Crt Denumire Pensiuni Clasificare
1. Pensiunea Cardinal 3***
2. Pensiunea Rouă De 3***
Munte
3. Pensiunea Ambasador 3***
4. Pensiunea President 3***
5. Pensiunea Magic 3***
6. Pensiunea Charisma 3***
7. Pensiunea Casa Natura 3***
8. Pensiunea Jojo 4****
9. Pensiunea Camelia 3***
10. Pensiunea Argus 3***
11. Pensiunea Andreea 4****
12. Pensiunea Paradis 3***
13. Cuibul Viselor 3***
14. Pensiunea Deea 3***
15. Pensiunea Calypso 3***
16. Pensiunea Foișor 3***
17. Pensiunea Casa Ecologică 3***
18. Pensiunea Vasy XL 2**
19. Pensiunea Select 4****
20. Pensiunea Noblesse 4****

24
 21. Pensiunea Sandra 3***
22. Pensiunea Șoimul 3***
23. Pensiunea Plopii Fără Soţ 3***
24. Pensiunea La Nico -

1) Pensiunea CARDINAL clasificată cu 3 margarete, dispune de:

- Restaurant cu 30 de locuri
- Capacitate de cazare pentru 23 persoane în camere dotate cu 2, 3 şi 4 paturi.
- O terasă prevăzută cu un foişor
- Un părculeţ amenajat pentru copii.
Pentru informarea turiştilor şi pentru promovarea turismului în zonă şi
atragerea cât mai multor clienţi pensiunea are un pliant bine realizat, un site şi o
adresă de e-mail.
Meniul oferit este din produse naturale, majoritatea provenind din gospodăria
proprie.
Tariful 2010 2011 2012
Cazare 195 217 230
Alimentaţie 35 35 38
Agrement 15 30 32

2) Pensiunea ROUA DE MUNTE – 3 margarete, dispune de:

 Restaurant cu mâncăruri specifice pensiunii (gulaş a la Gigi)
 Saună
 Bar
 Terasă şi foişor
 Salon
 Sală de club (pentru dartz, ping-pong, şah, table etc)
 Capacitatea de cazare este de 30 de locuri, în camere dotate cu 2, 3 şi 4 paturi
Metodele de promovare utilizate de conducerea pensiunii se bazează pe:
- Pliant – bine realizat, scris şi în limba germană pentru atragerea turiştilor străini
- O adresă de e-mail şi un site
- Simpozionului artiştilor plastici (iulie/august), precum şi a unor seri de dans.

25
 Tariful 2010 2011 2012
Cazare 183 213 198
Alimentaţie 29 26 28
Agrement 13 26 27

3) Pensiunea AMBASADOR – clasificată cu 3 margarete, dispune de :

- Restaurant şi un separeu
- Capacitatea de cazare de 20 locuri, în camere dotate cu 2,3 paturi

Tariful 2010 2011 2012

Cazare 203 219 213
Alimentaţie 31 30 38
Agrement 18 34 35

4) Pensiunea PRESIDENT – 3 margarete, dispune de două camere cu paturi duble

şi cu baie proprie.

Tariful 2010 2011 2012

Cazare 214 224 217
Alimentaţie 34 37 43
Agrement 21 39 40

5) Hotel Ferdinand sunt clasificate cu o margaretă – sunt dotate cu mai

multe paturi în cameră.
La toate pensiunile se organizează pe 15 octombrie Kirchweih – sărbătoare
specifică.
Ca principală cale de acţiune s-ar impune diversificarea serviciilor oferite,
în direcţia diferenţierii lor de cele ale concurenţei.
Acest lucru s-ar putea realiza prin:

26
  oferirea turiştilor a unei specialităţi culinare tradiţionale de tipul
„specialitatea casei” care să poată fi servită doar în incinta pensiunii „Briza
Muntelui” lucru care i-ar oferi identificarea cu aceasta;
 organizarea de mese festive / petreceri dacă în perioada de cazare un
turist îşi aniversează ziua de naştere (sau măcar o mică atenţie);
 turiştii pot fi cooptaţi pentru a-şi da concursul la treburile gospodăreşti
(mulsul vacilor, pregătirea mesei, iar cel mai original participant va fi premiat);
 iniţierea unor tabere de etnografie şi folclor, eventual în parteneriat cu
prefectura alte sugestii de servicii sunt prezentate sumar la capitolul de prezentare a
pensiunii.
Datorită specificului local al localităţii Gărîna, se pot organiza diferite
degustări de produse lactate sub formă de „Festivalul Laptelui” sau excursii cu
mijloace de transport rustice cum sunt căruţa sau sănii trase de cai pe timp de iarnă.

Tariful 2010 2011 2012

Cazare 286 312 331
Alimentaţie 28 32 39
Agrement 39 41 47

2.3.Analiza formelor de turism practicate

Turismul montan a avut conditii deosebite de dezvoltare, intrucat in suprafata

judetului predomina relieful montan, care are o pondere de 65,4% fata de celelalte
forme de relief. In general, muntii sunt impaduriti, oferind oaspetilor un cadru
natural de o frumusete unica, obiective de un deosebit interes turistic si stiintific.
Turismul balnear cunoaste o mare afluenta datorita calitatilor multiple ale izvoarelor
de la Baile Herculane si bazelor moderne de cazare si tratament.
Acestor forme li se adauga, cu o pondere tot mai mare, turismul de week-end, un
numar mare de solicitanti provenind nu doar din judetele invecinate si din tara, dar
si din strainatate, la fel ca si turismul de congrese, afaceri si reuniuni si turismul de
odihna si recreere.

27
 turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase
peşteri (Peştera lui Şerban, Peştera Mare de la Soromişte (192 m
lungime), Peştera de la Despicătură, Peştera lui Adam, Peştera Hoţilor,
Peştera cu Aburi ş.a.) şi a unor temerari speologi dornici de noi
descoperiri şi aventură;
turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în
cadrul unor structuri de cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi
pentru reuniuni. Aceasta este o formă de turism în plină ascensiune, iar
dezvoltarea şi promovarea sa conduce la atenuarea sezonalităţii din
staţiune;
turismul de odihnă şi recreare este favorizat de bioclimatul
relaxant sedativ, de cadrul natural deosebit, peisajul de excepţie, mediul
nepoluat. Această formă de turism se adresează celor veniţi pentru sejur
în toate anotimpurile, pentru cură de aer şi repunere în formă. În prezent
această formă de turism se practică mai ales în sezonul cald;
turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise
15
fondurile de vânătoare şi amenajările specifice pentru desfăşurarea lui
existente în zonă (cabane de vânătoare, foişoare), precum şi existenţa de
fonduri piscicole valoroase din râul Cerna şi lacurile de acumulare;

turismul ştiinţific, o formă de turism în ascensiune datorită

prezenţei Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei,
din ce în ce mai mare, care se acordă protecţiei mediului înconjurător şi a
ariilor protejate, mai ales după aderarea României la UE - de când acest
acest lucru a devenit obligativitate pentru ţările membre;
turismul de evenimente – în oraşul Băile Herculane au devenit
tradiţie o serie de evenimente culturale, turistice sau de altă natură care
reunesc numeroşi vizitatori şi turişti, dornici de cunoaştere, comunicare,
distracţie sau relaxare; astfel de manifestări sunt:
15
Minciu R. - Amenajarea turistică a teritoriului, Bucureşti, Universitatea Creştină ''Dimitrie Cantemir"' , 1995, p.
141

28
 -Festivalul Internaţional de folclor Hercules
-Targului International de Turism Balnear
Zilele orasului Baile Herculane
- Festivalul Pinului negru de Banat
- Festivalul Răchitei din Banat
-Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"
- Festivalul Ţuicii
-Congresul Spiritualităţii româneşti.

Turismul social
În staţiunea Băile Herculane, turismul are un pronunţat caracter social. Astfel,
în perioada 1993 - 2005, numărul biletelor de tratament balnear acordate de
asigurările sociale în staţiunea Băile Herculane s-a dublat: de la 13.624 bilete la
26.377 bilete în anul 2005. În perioada analizată, în staţiune au venit 9,6 % din
totalul persoanelor care au primit bilet de tratament acordat de Ministerul Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse. La o analiză mai profundă se poate observa că peste
50 % (aproximativ 52 %) din turiştii sosiţi în Băile Herculane, în perioada 2002 -
2005 au avut un bilet de tratament balnear.
Pentru a avea un turism durabil şi pentru ca staţiunea să se poată dezvolta şi
menţine în elita turismului românesc şi pentru a face faţă concurenţei internaţionale,
agenţii economici din Herculane trebuie să identifice nişe de piaţă (de ex. tineri,
sportivi, VIP, persoanele interesate de tratamente alternative, wellness, spa, turişti
străini), prin oferirea de produse turistice cu un raport calitate-preţ eficient şi
atractiv pentru consumatorii de turism.
- Turismul ştiinţific practicat intens pe plan internaţional deoarece există
un număr foarte mare de parcuri şi rezervaţii ce se cer a fi studiate, cunoscute în
detaliu şi exploatate în conformitate cu specificitatea lor;
- Zborul cu parapanta. Parapanta este o paraşută aripă care se compune
din două suprafaţe construite dintr-un material special (cu porozitate redusă).

29
 Acest sport s-a răspândit şi a căpătat tot mai mulţi adepţi. Parapanta nu este de fapt
un sport ci un mod de viaţă care îţi deschide dimensiuni nemaivăzute. Este un fel
de a te raporta la natură, de a te face să o respecţi şi mai mult, de a o proteja.
În România pot fi întâlniţi parapantişti mai peste tot, pe crestele munţilor,
pe vârfurile dealurilor şi chiar pe malul mării, pe faleza de la Costineşti. Există o
serie de locuri consacrate pentru practicarea acestui sport, cum ar fi: Centrul
meteo Parâng din Parângul Mic, Cetatea Şiriei de lângă Arad, Cheile Aiudului,
Cheile Turzii, Colţii Tascăului etc.;

- Turismul de camping. El necesită dotări puţine şi se desfăşoară adesea

în zone sălbatice (păduri, munţi). Prin modalitatea specifică de organizare şi
desfăşurare, nu poluează componentele mediului. El este practicat cu regularitate
în zonele montane din ţara noastră: Bucegi, Făgăraşi, Piatra Craiului, Retezat,
Ciucaş, etc.;
- Turismul de birdwatching. Constă în vizionarea păsărilor, a
comportamentului acestora într-un cuvânt a modului lor de viaţă. Corelativ, se
poate realiza vizionarea peisajului în general şi a florei în special. Pentru România,
locul ideal pentru practicarea acestei forme de turism este Delta Dunării. Însă el
deja se practică în Piatra Craiului, lângă Zărneşti prin Proiectul Marilor Carnivore
din Carpaţi care are o iniţiativă româno-germană, al cărei scop este dezvoltarea
regiunii Piatra Craiului într-o zonă model a coexistenţei umane cu marile
carnivore ca şi cefcetarea şi conservarea acestor specii. 16Această formă de turism
poate fi extinsă şi în zonele montane deoarece pe tertoriul românesc trăieşte
aproape 50% din populaţia europeană de urşi şi aproximativ 1/3 din cea de lupi şi
râşi;
- - River – rafting. Se practică în România începând din anul 2001, pe
Bistriţa. Traseul are 20 de km cu un grad de dificultate cuprins între 2 – 4 (la nivel
internaţional râurile pe care se practică rafting au grade de dificultate cuprinse
între 1 – 6). Există două trasee: unul pentru începători şi unul pentru avansaţi.

16
Bran F., Simion T., Nistoreanu P. - Ecoturism, Bucureşti, Editura Economică, 2000, p. 71

30
Traseul se parcurge într-o barcă (are 4 straturi de cauciuc pentru a fi rezistentă) cu
12 oameni în 3 ore.
- Turismul negru. Specialiştii apreciază că se înregistrează o tendinţă de
creştere semnificativă a acestei forme de turism în ultima perioadă de timp.
Turismul negru este “acea formă de turism practicată în locuri ale morţii,
dezastrului, atrocităţii, depravării şi uciderii în masă” (Journal of Research, 1999).
El poate fi considerat o formă a ecoturismului în condiţiile în care se bazează pe
vizitarea unor locaţii ce nu presupun amenajări suplimentare, persoanele
respective vizitându-le de bună voie, fără nici o intervenţie exterioară voinţei lor.
Este poate o degradare a psihicului individului ce întreprinde o astfel de călătorie,
nicidecum o degradare a mediului înconjurător. Îl putem numi “partea (pata)
neagră a turismului cultural” pentru că presupune vizitarea tot a unor monumente
dar de o cu totul altă factură.

31
 CAPITOLUL III POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
BAZAT PE NATURĂ ÎN ZONA BĂILE HERCULANE

3.1 Trasee turistice din zona turistică Băile Herculane

Traseul nr.1 Baile Herculane ( Cartierul Zavoi) – Platoul si Izvorul Coronini

– Cracu lui Arendasu – Poiana cu Peri.
Masiv montan Munţii Cernei
Tip de traseu Traseu ce leagă staţiunea Băile Herculane de drumul de creastă
al Munţilor Cernei
Marcaj Punct roşu (pe Cracu lui Arendaşu întâlnim marcajul punct
galben)
Descrierea traseului Intrarea în traseu se realizează de pe strada Zăvoiului din
staţiunea Băile-Herculane. În acest punct începe un drum de
căruţă care urcă aproximativ 250 m pe malul stâng al pârâului
Valea Mare, apoi urmează câteva serpentine mai largi până pe
Platoul Coronini. Poiana “Platoul Coronini” nu se află în parcul
naţional însă este înconjurată de acesta. Ajunşi în platou
urmărim marcajul până în capătul de sus al poienii care ne
conduce la o potecă. Aceasta înaintează printre grădini, trece
pe lângă Izvorul Coronini, coboară pe fundul Văii Mari pentru
puţină vreme, o ia la dreapta pe o curbă de nivel, străbate o
pădurice de pini şi după ce se desprinde de marcajul punct
galben (care l-a însoţit pe cel roşu din cartierul Zăvoi şi care
acum coboară spre Izvorul Munk) urcă pe Cracu lui Arendaşu.
Pe Cracu lui Arendaşu poteca are un caracter dificil deoarece
traseul urcă direct pe versant până la punctul unde intersectează

32
 poteca de creastă marcată cu bandă roşie. Din acest punct nu
mai este mult până ajungem în Poiana cu Peri. Din poiană
putem face cale întoarsă sau putem urmări marcajul triunghi
albastru care ne conduce în apropierea Hotelului Roman.
Lungime în km 2,2km
Diferenţă de nivel 484m
Timp de parcurgere 2-2 ½ ore
Coordonate GPS Zăvoi nr.40 N 44 52 972,E 22 24 852,A 148,Platou Coronini N
44 53 138,E 22 25 007,A 247,Cracul Arendaşului N 44 53
552,E 22 25 155,A 328,Poiana cu peri,N 44 54 414,E 22 24
353,A 632
Accesibil : Vara / Vara şi în lunile fără zăpadă
Iarna / Permanent.
Echipament Echipament usor
Nr. de semne 128
aplicate
Nr. de săgeţi 3
indicatoare
Stare traseu Bună
Stare marcaj Medie
Lucrări necesare de
executat
Refugii/adăposturi Nu există
pe traseu
Capacitatea nr.
loc/Starea lor
Grad de dificultate Medie (pe porţiunea Cracul lui Arendaşu turistul este
întămpinat de un urcuş destul de dificil)
Importanţă traseu Traseu de legătură între staţiune şi drumul de creastă a Munţilor
Cernei
Acces în zonă Prin parcurgerea drumului auto ce străbate staţiunea Băile
Herculane până la intersecţia cu strada către cartierul Zăvoi
vom găsi intrarea spre traseu.
Anul omologării Omologat 2011
traseului

Traseul nr.2 Băile Herculane (Cartierul Zăvoi) – Platoul Coronini – Foişorul

Verde – Izvorul Diana

33
Masiv montan Munţii Cernei
Tip de traseu Traseu destinat plimbărilor scurte şi cu grad minim de
dificultate pe versantul drept al râului Cerna.
Marcaj Punct albastru (punct roşu şi galben la început)
Descrierea traseului Intrarea în traseu se realizează pe lîngă Vila Băncii şi Pensiunea
Lorabela, de pe strada Zăvoiului din staţiunea Băile-Herculane.
În acest punct începe un drum de căruţă care urcă aproximativ
250 m pe malul stâng al pârâului Valea Mare, apoi urmează
câteva serpentine mai largi până pe Platoul Coronini. Poiana
“Platoul Coronini” nu se află în parcul naţional însă este
înconjurată de acesta. Urmărim marcajul punct roşu şi galben
până la mijlocul platoului de unde ne angajăm pe poteca din
dreapta noastră, marcaj punct albastru. Înaintăm pe această
potecă până când zărim în dreapta noastră un foişor construit pe
o stâncă. În prezent foişorul este cunoscut sub numele de
“Foişorul verde” cu toate că, denumirile mai vechi erau mai
autentice, (“Refugiul Scheneller”, “Foişorul Dragalina” sau
“Chioşcul de Jos”). Foişorul oferă o vedere panoramică de
excepţie asupra staţiunii Băile-Herculane şi Masivului
Domogled. Părăsind foişorul urmăm traseul până întâlnim o
primă bifurcaţie marcată cu săgeţi indicatoare. Traseul din
stânga urcă spre Izvorul Munk având marcaj punct galben.
Continuând traseul întâlnim o altă bifurcaţie. Poteca din stânga
se îndreaptă spre Grota Haiducilor iar traseul nostru după două
serpentine ajunge la capătul lui, în dreptul izvorului Diana III.
Tot în acest punct există şi un panou ce conţine câteva reguli de
vizitare a zonei.
Lungime în km 1,2
Diferenţă de nivel 118
Timp de parcurgere 1 h
Coordonate GPS Intrare traseu din str.Zăvoiului nr.40 ,N 44 52 972,E 22 24
852,A 148,Margine Platou Coronini,N 44 53 138,E 22 25
007,A 247,Intersecţie cu Cracul Arendaşului,N 44 53 275,E 22
25 225 A 266,Foişorul Verde,N 44 53 359,E 22 25 309,A
264,Intersecţie cu traseul Izv.Diana-Izv.Munk,N 44 53 412,E
22 25 324,A 253,Rotunda-Izv.Diana,N 44 53 371 ,E22 25
411,A 153
Accesibil Permanent
Echipament Traseul fiind scurt, necesita un minim de echipament
Nr. de semne 78
aplicate

34
Nr. de săgeţi 8
indicatoare
Stare traseu Bună
Stare marcaj Bună
Lucrări necesare de
executat
Refugii/adăposturi Pe traseu există un foişor care poate adăposti un grup mai mare
pe traseu de turişti în cazul în care starea vremii se înrăutăţeşte.
Capacitatea nr.
loc/Starea lor
Grad de dificultate Uşor
Importanţă traseu Traseul poate fi considerat o promenadă deoarece, oferă
posibilitatea de recreere într-un mediu armonios.
Acces în zonă Prin parcurgerea drumului auto ce străbate staţiunea Băile
Herculane până la intersecţia cu strada către cartierul Zăvoi
vom găsi intrarea spre traseu.
Anul omologării Omologat 2011
traseului

3.2 Alte oferte turistice de mediu oferite de staţiunea Băile Herculane

1) Oferta de agreement
În Băile Herculane şi în împrejurimile staţiunii, se pot face plimbări şi
excursii scurte de-a lungul râului Cerna pe ambele maluri. Cerna, râu de munte,
izvorăşte din munţii Godeanu, de la o altitudine de aproape 2000 de metri. De acolo
vine ca un torent până la Orşova. La Corcoaia, calea apei este oprită de un perete de
stâncă, prin care apa şi-a săpat un pasaj, cu laturile înalte de 200 de metri, unică în
felul său în ţară.
Valea Cernei este carstică în întregime, strâmtorată de doi pereţi, de cele mai
multe ori abrupţi, acoperiţi de foioase, din care răsar pe alocuri turnuri şi creste, sau
ochiuri fumurii de peşteri. În dreptul staţiunii, peretele stâncos al Munţilor
Mehedinţului pare a se înalţa din nou, atingând înălţimi de 1100 – 1200 m; cel al
munţilor Cernei dinspre apus este îmbrăcat cu o căptuşeală deasă de păduri.
Unul din obiectele preferate ale turiştilor este Peştera haiducilor şi Grota cu
aburi, dar se pot vizita şi piscul Ciorici, Vârful Elisabeta, Poiana cu peri etc. Pe

35
coama muntoasă se găsesc câteva vârfuri cum sunt: Piatra Camenei, Înăltaţul,
Medved, Vârful lui Stan.
Dintre numeroasele excursii, ascensiunea la Crucea Albă este cea mai
ispititoare şi mai des căutată.
Cărarea pisicii, cum se numeşte potecuţa care o ia spre stânga, de la 50 – 60
m de la Crucea Albă, duce spre izvorul Jelarau (încă o oră şi un sfert de la Crucea
Albă) şi ed aici spre Suscu (1200 m alt.).
Lăsând în stânga Cărarea pisicii, se ajunge la Grota lui Şerban şi la vârful
Şerban, în apropierea căruia se află vârful Domogled (1106 m).
Există numeroase alte locuri demne de a fi vizitate, trasee marcate sau
nemarcate, care îmbie turiştii veniţi din orice zonă.
Se pot organiza excursii în Munţii Semenicului şi Valea Cernei, Cheile
Cernei, în oraşul Drobera Turnu Severin (podul lui Traian, Muzeul Porţile de Fier),
excursie cu vaporul pe Dunăre (Cazane, Tabula Traiana), în oraşul Târgu Jiu
(complexul muzeal Constantin Brâncuşi), excursii la Mănăstirea Tismana, excursii
la Complexul Carstic Ponoare.
2) Oferta culturală
Turiştii, pot participa la sărbătorile folclorice specifice zonei Banatului:
 Mai – ’’ Sărbătoarea liliacului’’ la Ponoare şi Nadanova;

 Iunie – ’’ Sărbătoarea lui Tudor’’ de la Padeş;

 August – Festivalul internaţional de folclor Hercules, Băile Herculane;

 8-10 septembrie – Zilele staţiunii;

 ’’Nedeia Băilor’’, Băile Herculane;

 Octombrie – Festivalul ţuicii, Băile Herculane

3) Ape termale
Toate îşi au sursa de-a lungul unei falii profunde, începând de la locul numit
Porumbu, până la Baia Hercule II, pe o porţie de aproape 5 km, precum şi pe văile

36
transversale. Compoziţia chimică, radioactivitatea, termalitatea, ca şi provenienţa
din straturi geologice identice, duc la concluzia că acest ape au bazin comun.
Acţiunea terapeutică a apelor minerale din staţiune se datorează termalităţii
şi substanţelor chimice pe care le conţin. Termalitatea acestor ape produce o
activare a circulaţiei sanguine şi în consecinţă o modificare favorabilă a
schimburilor nutritive. Dintre compuşii chimici, hidrogenul sulfurat reprezintă
elementul cel mai important.
Apele sulfuroase din Herculane utilizate sub formă de băi, normalizează
metabolismul viciat al sulfului în afecţiunile reumatismale. Ele produc o hiperemie
puternică a tegumentelor. De asemenea au o acţiune cheratolitică desensibilizantă,
antialergică şi antiparazitară. Aceste ape produc şi o circulaţie mai bună, uşurând
activitatea inimii prin vasodilataţie tegumentară şi coronariană. Administrate în
cantităţi mici sub formă de inhalaţii, ele produc o hiperpnee, prin excitarea centrului
respirator. De asemenea, au efect favorabil în procesele inflamatorii cronice ale
căilor respiratorii. În general, se produce o fluidificare a secreţiei bronşice, ceea ce
contribuie la uşurarea expectoraţiei. Apele de la unele izvoare din staţiune produc o
creştere a secreţiei gastrice şi intestinale, accelerând tranzitul. Aceste ape
ameliorează funcţiile hepatobiliare şi neutralizează substanţele toxice rezultate prin
procesele de putrefacţie intestinală. Ele au o acţiune slab diuretică, urmăresc
eliminarea de uree şi acid uric din sânge.
Compoziţia resurselor balneare
 Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, uşor sulfuroase cu o
mineralizare între 0,5 – 2,6 g/l şi o temperatură între 38,5 – 530C;

 Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, calcice cu o

mineralizare între 0,6 – 3,5 g/l şi o temperatură între 46 – 560C.

 Ape minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate şi sulfuroase cu o

temperatură ce atinge 620C şi o mineralizare între 3,87 – 7,93 g/l.

37
 O caracteristică a apelor minerale este că ele conţin hidrogen sulfurat în
mare concentraţie (până la 60 mg/l), ionizarea negativă a aerului atinge în anumite
zone peste 2000 de ioni negativi pe cm3.

3) Băi şi izvoare
Baia 7 Noiembrie, are o apă termală sulfuroasă, sulfhidrică, clorurosodică,
calcică, hipotonă; este cea mai mineralizată apă din staţiune. Ca întrebuinţare se
recomandă pe lângă afecţiunile reumatismale cronice, pentru irigaţii vaginale şi băi
la 36 de grade.
Baia Horia are apă mineralizată, sulfuroasă, clorurosodică, hipotonă, cu o
temperatură de 52 de grade. Este folosită pentru tratamentul reumatismal
poliarticular cronic, cataruri ale organelor respiratorii, sechele după flebite şi
periflebite, precum şi unele boli de piele.
Baia Cloşca are izvoare cu compoziţie asemănătoare (Cloşca I şi Cloşca II).
Apa de la izvorul Cloşca I este sulfuroasă, clorurosodică, calcică, hipotonă, iar cea
de la Cloşca II sulfuroasă, sulfhidrică, clorurosodică, calcică, hipotonă. Se foloseşte
la tratarea aceloraşi afecţiuni reumatismale.
Baia Drăgălina are apă clorurosodică, sulfuroasă, calcică, hipotonă. Se
foloseşte în tratarea nevralgiilor.
Baia Crişan cu apă mineralizată, uşor sulfuroasă, clorurosodică, calcică,
hipotonă, cu o temperatură de 47 – 50 de grade şi mai radioactivă decât cele
amintite anterior.
Baia Hercule sau Baia romană are o mineralizare mai puţin constantă din
cauza infiltraţiei din sezonul ploios; este bicarbonată, clorurosodică, calcică,
magneziană, oligometalică, cu o termalitate variabilă. Aici se tratează afecţiunile
reumatismale. În general, apele sărate de la acest izvor, sunt recunoscute şi
recomandate ca tonifiante, de obicei celor surmenati şi femeilor care prezintă
tulburările nervoase din cauză menopauzei.

38
 Izvorul Hygeia are o apă termală clorurosodică, calcică, hipotonă, folosită
pentru cura internă. Are acţiune în ameliorarea funcţiilor hepato-biliare şi în
creşterea secreţiei gastrice şi intestinale, accelerând tranzitul.
Izvorul apei pentru stomac are apă termală, sulfuroasă, clorurosodică,
calcică, hipotonă şi are proprietăţi laxative, fiind indicată şi pentru diabetici.
Izvorul de apă pentru ochi este folosită pentru tratamentul diferitelor forme
de cataruri conjunctivale prin spălături făcute în paharele speciale. Are apă termală,
sulfuroasă, sulfhidrică, clorurosodică, calcică, hipotonă.

3.3. Promovarea turismului bazat pe natură

În ceea ce priveşte politica de publicitate turistică se urmăreşte în primul
rând să se ofere turiştilor potenţiali o imagine cât mai fidelă şi reală, dar în acelaşi
timp caracteristică şi atractivă despre staţiunea Băile Herculane care, prin
intermediul canalelor informaţionale – publicitare, va trebui să transmită imaginea
sa veritabilă pentru a fi remarcat şi inclus, prin optica turistului în destinaţiile
posibile pentru pretrecerea vacanţelor.

A. Broşura
Paginile din interior conţin imagini şi informaţii referitoare la istoricul
locului, indicaţii terapeutice, procedurile medicale şi tratamentele care se efectuează
la Băile Herculane, prezentarea unităţilor de cazare şi prezentarea Parcului Naţional
"Valea Cernei - Domogled".
Pe ultima pagină sunt prezentate căile de acces în staţiune, o hartă a staţiunii
Băile Herculane şi posibilităţile de contactare.
Punctele bune ale acestei broşuri sunt: coperta atrăgătoare, există un slogan,
furnizează informaţii de primă necesitate care sunt organizate şi au o succesiune
logică, forma de prezentare este color.
Punctele slabe sunt: se utilizează sigla acţionarului majoritar şi nu sigla
Băile Herculane, nu există invitaţii la consum, nu există o prezentare detaliată a

39
hotelurilor (clasificare pe stele, capacitate de cazare, masă etc.), nu punctează
elementele distinctive care oferă chiar unicitate serviciilor oferite de societate.
Un alt instrument de promovare din rândul materialelor publicitare folosite
este o mapă de prezentare a companiei Argirom International S.A. unde are şi Băile
Herculane rezervate două pagini. Li se aduce la cunoştinţă cititorilor că din
septembrie 2001 Băile Herculane face parte din grupul de firme Argirom, apoi
urmează un scurt istoric al staţiunii, prezentarea factorilor naturali de cură şi a
posibilităţilor de cazare oferite. Această mapă se adresează unui număr mult mai
mare de potenţiali turişti deoarece este distribuită la târguri şi manifestări din mai
multe domenii de activitate, nu numai cu profil turistic, din cadrul grupul de firme
Argirom făcând parte societăţi care desfăşoară activităţi din domeniul industriei
alimentare, agricultură, realizarea de echipamente pentru industria alimentară,
transporturi de persoane şi marfă etc.
Pe lângă aceste două instrumente mai poate fi semnalată existenţa unor
pliante de prezentare pentru fiecare hotel în parte, precum şi a traseelor turistice
montane din jurul staţiunii.
Publicitatea prin mass - media se face atât prin posturile locale, cât şi prin
cele centrale. Frecvenţa transmiterii mesajelor publicitare la posturile zonale (din
judeţul Caraş – Severin şi din cele limitrofe) e mult mai mare, acest segment de
populaţie fiind cel ce reprezintă majoritatea turiştilor care sosesc în această staţiune.
Canalele şi suporturile reprezentative pentru mass - media zonală, alese pentru a
reflecta turismul practicat la Băile Herculane sunt: " Timpul", "24 de ore", "Sud
Vest", "Flamura", "Evenimentul Zilei" ediţia de vest, "Agenda", "Bănăţeanul",
Radio Reşiţa, Radio Galaxy, Radio Timişoara.
Activitatea sau nonactivitatea staţiunii Băile Herculane este un subiect de
articole sau reportaje, fără să existe o invitaţie din partea societăţii, de cele mai
multe ori un aspect negativ fiind preluat şi dezvoltat de mass - media. Exemplele
sunt foarte numeroase: faptul că în anumite hoteluri din staţiune apa caldă nu există
sau este cu program; existenţa în staţiune a unui număr mare de câini vagabonzi
care atacau turiştii; mizeriile existente pe malurile râului Cerna; "războaiele"

40
existente între vechea şi noua conducere a Băile Herculane odată cu schimbarea
consiliului de administraţie etc.
Pe lângă aceste aspecte negative a fost prezentată şi latura frumoasă a
societăţii, astfel: pe postul naţional de televiziune Pro TV, cu ocazia revelionului
2007-2011 s-a prezentat un reportaj despre oferta acestei societăţi şi despre situaţia
locurilor ocupate; tot pe Pro TV în emisiunea "România Pitorească" a fost
prezentată staţiunea Băile Herculane.
Publicitatea cinematografică este de asemenea un mijloc la care s-a făcut
apel pentru promovarea Băile Herculane, dar şi pentru prezentare întregii zone a
Băilor Herculane şi a Văii Cernei. Ca o paranteză, trebuie menţionat faptul că la
Băile Herculane are loc anual, în cadrul festivalului "Hercules", care se desfăşoară
în luna iulie, Festivalul - concurs al filmelor şi al diaporamelor pe teme de etnologie
şi turism, precum şi Salonul de fotografie pe teme de etnologie şi turism.
De aceea este nevoie ca Băile Herculane să aibă o strânsă relaţie cu mass -
media pentru a controla într-o anumită măsură fluxul informaţiilor, toate aceste
evenimente contribuind la crearea unei imagini în mintea potenţialilor turişti.
În anul 2011 în staţiune au venit ziarişti de la revista "Vacanţe şi călătorii"
care au făcut un reportaj despre staţiunea Băile Herculane şi despre Băile
Herculane, materializat în text şi imagini color prezentate în două numere
consecutive (în numărul 43-44 din iulie - august 2011 au fost prezentate şase pagini,
iar în numărul 45-46 din septembrie - octombrie 2011 au fost prezentate 3 pagini).
Aceste reportaje pe lângă prezentarea cadrului istoric şi natural şi a ofertei de
servicii a societăţii au prezentat şi programul investiţional avut în vedere de
conducere.
Staţiunea Băile Herculane a fost reprezentată la târguri şi burse de turism
(Praga, Berlin, Viena, Sinaia) cu standuri proprii. De asemenea, au fost organizate
standuri cu oferta turistică şi în cadrul altor târguri şi expoziţii (de exemplu
TINIMTEX, ROMFOREST - produsele pădurii). De remarcat este realizarea într-un
mod original al standului de participare la târguri şi anume sub forma unui castru

41
roman iar reprezentanţii societăţii erau însoţiţi de către zeităţile reprezentative ale
acestor meleaguri.
Alte modalităţi de publicitate sunt: editarea de calendare, agende,
distribuirea de sacoşe cu emblema hotelului, insigne, brelocuri etc. Au fost tipărite
cărţi poştale ilustrate cu fiecare hotel în parte, precum şi cu întreaga ofertă hotelieră
a societăţii.
De asemenea, au fost distribuite diapozitive luminoase, folosite ca decor
publicitar, unor serii de agenţii de turism partenere (SC Turism Vacanta Bucureşti,
Cardinal Timişoara etc.), agenţii care au organizat şi vitrine turistice dedicate
exclusiv Băile Herculane.
Staţiunea turistică Băile Herculane îşi face reclamă şi prin bannere pe care
le-a amplasat atât în staţiune precum şi la o serie de manifestări sportive atât la
nivel local, zonal cât şi naţional. S-au luat în considerare audienţa mare, preţul de
expunere, natura manifestărilor, sportivii fiind printre clienţii hotelurilor.
O altă modalitate folosită pentru publicitate a fost şi susţinerea financiară a
unor manifestări culturale, cum ar fi: Festivalul Internaţional de Folclor “Hercules”,
Nedeia Băilor – Zilele staţiunii Băile Herculane, Festivalul ţuicii etc.
Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România a realizat un CD
de prezentare a principalelor staţiuni balneare din România, printre care şi staţiunea
Băile Herculane intitulat Romanian SPAS. Acest CD a fost realizat ca material de
prezentare a ofertei balneare româneşti la târgurile internaţionale de turism.
În ceea ce priveşte promovarea staţiunii analizate prin intermediul
internetului în materialele sale promoţionale facem trimitere pagina web:
www.herculane.ro precum şi adresa de e-mail: Băile Herculane@rdslink.ro .
Prezentarea societăţii este făcută atât în limba română cât şi în engleză.
Aici simbolul care tronează este statuia lui Băile Herculane precum şi unele
zeităţi. Subpaginile care pot fi accesate după deschiderea paginii principale fac
referire la:
 Epoca Romană
 Epoca Austriacă

42
  Serviciile oferite
 Clinica Ana Aslan
 Tratamente
 Agrement SPA
 Preţuri
 Posibilităţi de contact
Unele imagini prezentate sunt atrăgătoare şi reprezentative pentru societate
(cele referitoare la Epoca Romană şi la Epoca Austriacă deoarece sunt prezentate
edificiile existente din acele timpuri şi care sunt folosite şi azi pentru efectuarea
tratamentelor) însă altele sunt ”seci” şi nu oferă prea multe informaţii (în ceea ce
priveşte oferta de servicii sunt prezentate imagini doar cu hotelul Roman nefăcându-
se nici un fel de referire la celelalte hoteluri, iar în subpagina de agrement nu sunt
oferite informaţii referitoare la modalităţile de petrecere a timpului liber); nu
beneficiază de facilităţile oferite de internet prin care şi posibilităţile de rezervare a
locurilor prin intermediul internetului. Pagina este destul de modestă şi are
prezentare doar în limba romană.
Altă pagină web care face referire atât la staţiunea Băile Herculane cât şi la
obiectivele turistice ce pot fi vizitate în staţiune, este www.baileherculane.ro , care
oferă informaţii referitoare la:
 Istoric
 Cadrul natural
 Economie
 Administraţie
 Turism
 Tratamente
 Hoteluri, restaurante, pensiuni
 Societăţi
 Adrese utile
 Galerie foto

43
  Servicii suplimentare
 Primăria oraşului
Şi această pagină este destul de modestă imaginiile nefiind prea atrăgătoare,
fără facilităţile oferite de Internet cum ar fi o incursiune în interiorul hotelurilor.
Pe pagina web finanţată de administraţia locală a staţiunii (www.baile-
herculane.ro ) nu se găseşte nici o informaţie referitoare la produsele şi serviciile
oferite de Băile Herculane, cu toate că aceată pagină este singura care are prezentare
şi în alte limbi de circulaţie internaţională cum ar fi engleză, franceză, germană,
italiană, spaniolă.
Pe lângă pagina Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România
(www.spas.ro/herculane.htm ) alte pagini care oferă informaţii despre serviciile
oferite de agenţi de turism din staţiune sunt:
 www.ici.ro/romania/ro/turism/b_herculane.html
 www.turisminfo.ro/turism/balneo/baileherculane/baileherculaneprezent
are.htm
 www.romturism.ro
 www.infoturism.ro/balneare/herculane.asp
 www.rohotels.ro/hoteluri/oras/Baile%20Herculane.php
 www.mtromania.ro/oferta/atractii/statiuni_balneoclimaterice/Baile-
herculane.htm
 www.travelworld.ro/cazare_romania/cazare_herculane.557.html şi
altele.
Sunt ataşate şi câteva imagini cu structurile de primire, majoritatea
informaţiilor sunt doar în limba română şi fac referire la: situarea staţiunii Băile
Herculane; climă; istoric; geografie; posibilităţi de cazare şi alimentaţie publică;
balneologie (indicaţii şi contraindicaţii terapeutice, tipuri de proceduri practicate);
trasee turistice, harta staţiunii, galerie foto; informaţii utile, posibilităţi de contact.

44
 În urma analizei eficienţei acţiunilor publicitare s-a observat o creştere a
interesului pentru oferta turistică a Băile Herculane, materializată prin creşterea
numărului de turişti sosiţi la Băile Herculane, dar şi a cumpărării medii / zi – turist.
La nivelul Băile Herculane metoda stabilirii dimensiunii bugetului
promoţional este metoda procentajului din vânzări. Astfel societatea îşi stabileşte
cheltuielile promoţionale prin aplicarea unui anumit procent la volumul vânzărilor
actuale. Metoda nu oferă o fundamentare logică pentru alegerea unui anumit
procent, ci ea se bazează mai mult pe experienţa specialiştilor de care dispune Băile
Herculane. Vânzările sunt cele determinate de promovare şi nu invers. Această
metodă descurajează, de asemenea, experimentările de tipul promovării agresive.

3.4 Propuneri privind valorificarea superioară a produsului turistic

Băile Herculane
„Produsul turistic Băile Herculane” are o rezonanţă aparte, recunoscută, atât
la nivel naţional cât şi internaţional. Se va insista mai mult asupra posibilităţilor
multiple şi diverse de punere în valoare a acestui potenţial, pe care îl considerăm
insuficient şi chiar necorespunzător valorificat.
Trebuie menţionat faptul că, declinul suferit de turismul românesc în
general, după 1989 şi-a pus amprenta inevitabil şi asupra „produsului turistic Băile
Herculane”.
Printr-o strategie de valorificare superioară a „produsului turistic
Herculane” se înţelege un program coerent şi bine fundamentat pe realitatea
contemporană care, printr-o concepţie managerială adecvată, să cuprindă căile şi
modalităţile de punere în aplicare a unor măsuri concrete, materializate în obiective
strategice pe termen scurt, mediu şi lung în scopul recâştigării unei poziţii
dominante pe piaţa internă şi internaţională.

Obiectivele strategice pe termen scurt şi mediu

45
 Punerea în aplicare a unei strategii de valorificare superioară a „produsului
turistic Băile Herculane” vizează următoarele obiective strategice pe termen lung şi
mediu.
I. Crearea unui produs turistic de calitate la nivelul exigenţelor
internaţionale care să permită lansarea lui pe piaţa turistică internaţională şi
atragerea de turişti străini.
a) Cunoscut fiind reculul economic din perioada de tranziţie, baza
tehnico-materială a activităţilor de cazare necesită o recondiţionare, modernizare şi
o nouă dotare, lucru care duce implicit la o eficientizare a acestei activităţi.
Patrimoniul Băile Herculane fiind împrăştiat pe toată suprafaţa staţiunii este
greu de controlat şi totodată neflexibil faţă de mutaţiile ce au avut loc la nivelul
cererii turistice în aceşti ultimi 10 ani.
Astfel o modernizare a întregii baze materiale la nivelul hotelurilor implică
o infuzie extrem de mare de capital extern / atras. Nevoile de primă urgenţă la
nivelul activităţii hotelurilor ar fi următoarele:
 Zugrăviri interioare şi exterioare
 Dotări cu:
 Inventar moale la standardele actualelor pretenţii
 Mochetare camere, hol, coridoare, casa scării
 Mobilier nou în camere, hol de primire, coridoare
 Centrale termice performante
 Schimbarea instalaţiilor electrice şi sanitare
 Modernizarea transportului de persoane pe verticală (lifturile)
 Reamenajarea infrastructurii unităţii:
 Apa
 Canal
 Curent
 Energie
 Drumuri de acces
 Parcare etc.
46
 b) Îmbunătăţirea activităţii de alimentaţie publică la Băile Herculane.
Activitatea de restauraţie a unui hotel în funcţie de capacitatea sa este o
activitate deosebit de complexă, deoarece prin restauraţie se întelege în principal
servirea mesei de către turişti, pasageri, lucru ce poate avea loc în mai multe tipuri
de unităţi, cum ar fi:
 Restaurante
 Braserie
 Bar
 Bistro
 Pizzerie
 Ceainărie
 Cafenea
 Rotiserie
 Cofetărie
 Patiserie
 Unităţi room service
O unitate hotelieră ce include în principal unităţi de genul: restaurant clasic,
restaurant cu specific, cofetărie, bar de zi, bar de noapte, secţie room service
desfăşoară activităţi complexe care pentru a fi eficiente / rentabile necesită anumite
dotări specifice şi un anumit grad de confort.
Ca dotare în utilaje şi aparatură specifică, restaurantele, în special secţia de
bucătărie, bufet şi bar, trebuie să conţină următoarele: cuptoare performante, tigăi
basculante, grill neted şi ondulat, friteuză (pentru peşte şi carne), camere frigorifice
decompartimentate, frigidere, cuptoare prin convecţie, cuptor microunde, baigne-
marie, dulapuri pentru ţinerea veselei, rasteluri utilate cu oale, tigăi, vase şi alte
instrumente specifice; aparate de tăiere automată a preparatelor, salamandră (pentru
menţinerea porţiilor la cald), sector curăţire – spălare linie automată de spălare
(separat).

47
 Salonul restaurantului şi barul de zi trebuie dotate corespunzător categoriei
de confort a unităţii cu: mese, scaune, gheridon, dulap ospătar, inventar moale din
damasc suficient cantitativ, pahare, veselă, tacâmuri, corespunzătoare unităţii şi
preparatelor culinare sau de bar care se servesc.
Premergător sălii de servire este necesar un hol de primire corespunzător
decorat, mobilat care să conţină la categoria I neapărat garderobă, grupuri sanitare
cu uscător de mâini, săpun lichid, apă rece şi caldă, şerveţele, prosop de hârtie şi
textil; care vor fi vizitate după fiecare client sau grup de clienţi de personalul de
serviciu pentru a le întreţine dacă este cazul. În acest sens personalul lucrător
trebuie să aibă o ţinută îngrijită, uniformizată, discretă, plăcută mai ales de cei ce au
contactat cu clientul.
Nu trebuie uitată igiena personală a uniformelor şi a spaţiilor în care
lucrează cei din linia a doua (a nu se uita grupul sanitar prevăzut cu duş, garderobă
pentru lucrători).
Legat de aceste unităţi de restauraţie un rol important îi revine grupului
gospodăresc cu secţiile de depozitare, preparare (catering), cofetărie, spălătorie, care
trebuie să vină în ajutorul acestor unităţi simplificându-se munca, activitatea în mod
real şi eficient.
Sporirea eficienţei activităţii de tratament se poate realiza prin:
 Modernizarea bazei tehnico-materiale
 Dotarea în aparatură modernă medicală la nivelul anului 2003
 Diversificarea ofertei acestei activităţi prin mărirea, creşterea
numărului de proceduri efectuate
Toate aceste măsuri duc la scăderea timpilor de aşteptare a turiştilor
,activitatea devenind una mult mai suplă şi fluidă.
Tratamentele de bază sunt cele pentru afecţiuni locomotorii, respiratorii,
renale, venerice.
Astfel, pe lângă formele clasice există :
 Baie sulfuroasă
 Baie termală
48
  Salină
 Electroterapie
 Hidroterapie
 Masaje
 Ionizare artifcială (aerosoli artificiali)
Deci, într-un cuvânt, pot fi introduse o serie de produse auxiliare care
cuplate împreună cu cele clasice să mărească oferta de tratamente prin:
 Acupunctură
 Homeoterapie
 Aerosoli naturali (grota cu aburi)
 Fitoterapie
c) Deşi motivaţia principală a turiştilor din staţiunea Herculane o constituie
tratamentul, nu trebuie neglijate posibilităţile de agrement ca ofertă turistică.
Agrementul în cadrul societăţii se poate baza pe următorii piloni:
1. resurse naturale, generatoare de agrement, cu posibilitatea de
efectuare de excursii şi drumeţii în jurul staţiunii, excursii şi drumeţii pe trasee
montane cu durata de maxim două ore la:
 Crucea Albă (1,5 ore)
 Grota Haiducilor (o oră)
 Grota cu aburi (o oră)
 Traseul Împărătesei (1,5 ore)
 Valea Cernei
 Şapte Izvoare
 Ştrand Şapte Izvoare

49
 fig.5
Eficientizarea lor ar consta într-o mai mare promovare în rândul turiştilor
într-o marcare a traseelor, repartizarea de ghizi, construirea de băncuţe şi refugii în
caz de vreme urâtă de-a lungul traseelor.
2. agrement generat de resurse antropice:
 Vizitarea muzeului staţiunii
 Vizitarea Băilor Romane încastrate la parterul hotelului Roman
 Vizitarea băilor imperiale austriece – actuala baie Neptun
Pentru dezvoltarea agrementului se simte lipsa unor amenajări cum ar fi:
 Teren de tenis
 Locuri de joacă pentru copii
 Plimbări cu trăsura prin staţiune
 Puncte de inchiriere pentru biciclete respectiv echipament sportiv şi
montan
 Sală de fitness
Legat de eficientizarea cel puţin la nivelul piscinelor şi strandurilor este clar
că izvoarele staţiunii pot acoperi cu costuri minime necesităţile actuale şi viitoare,
temperatura apei termosaline fiind de 450C.
Pe ansamblu nu trebuie neglijată nici activitatea de transport persoane;
astfel se cere punerea la punct a unui parc auto pentru efectuarea transportului la şi
de la gară spre hotel.
Acelaşi parc auto putând fi folosit pentru excursii pe distanţe mai mari,
vezi:

50
  Valea Cernei
 Izvoarele Cernei
 Porţile de Fier
 Sfinxul Bănăţean

fig.6 fig.7
 Drobeta Turnu-Severin cu vizitarea: muzeului de istorie şi podul lui
Traian
 Portul Orşova de unde se pot efectua excursii cu vaporul pe Dunăre:
Cazanele Mici şi Cazanele Mari etc.
Alături de aceste îmbunătăţiri ale bazei tehnico-materiale (capital fix şi
circulant) care permite desfăşurarea unei activităţi normale şi prezentarea
produsului turistic la adevărata sa valoare, un factor deosebit de important îl are
omul, meseriaşul, cel ce produce cu ajutorul tuturor acestor amenajări produsul
turistic, contribuind esenţial la prestaţia şi comercializarea eficientă a acestuia.
Putem concluziona că o slabă înzestrare a unităţilor turistice, cât şi o slabă
pregătire a personalului influenţează negativ calitatea serviciilor de cazare, masă
etc. şi prin intermediul acesteia dimensiunile circulaţiei turistice şi gradul de
modificare a patrimoniului, cu efecte finale concretizate în volumul vânzărilor/
încasărilor (C.A), rentabilitate, profit, productibilitate, ocupare / angajare a forţei de
muncă.

51
 Placând de la varietatea nevoilor turiştilor şi pornind de la premisa că
principalele momente asociate prezenţei acestora în unităţile hoteliere sunt primirea,
şederea şi plecarea (cu protocolul aferent), serviciul de cazare este o sumă de
prestaţii independente.
3. cazare propriu-zisă şi servicii complementare ei
4. alimentaţia şi serviciile specifice asociate
5. activităţi culturale artistice şi de agrement
6. servicii de informare şi intermediere
7. activităţi comerciale (magazine cu punct de desfacere în hotel)
8. servicii cu caracter special (tratament)
Între aceste servicii sau funcţii există relaţii de interdependenţă, circuitele
lor tehnologice se interferează în funcţie de specificul fiecărei staţiuni / unităţi.
d) ridicarea nivelului de pregătire şcolară şi profesională a calificării
personalului ocupat în turism, formarea de pesonal calificat în meseriile deficitare
din turism, formarea de specialişti în marketing şi management turistic;
e) propagarea în mediile publicitare din ţară şi străinătate a unei imagini
grăitoare care să ilustreze personalitatea ''produsului turistic Băile-Herculane''; în
acest sens se va acţiona prin intermediul birourilor de informaţii turistice, prin
editarea de hărţi, pliante, broşuri, vederi etc., prin participarea la târguri şi expoziţii
de turism naţionale şi internaţionale, prin anunşuri publicitare în mass-media, prin
reportaje şi articole în diverse publicaţii străine, prin înregistrarea de casete video
puse la dispoziţia partenerilor străini, a ambasadelor şi consulatelor româneşti din
străinătate, a unor asociaţii, fundaţii şi ziariştilor străini acreditaţi în ţara noastră, la
renuniuni, simpozioane şi congrese organizate de instituţii româneşti cu participare
străină etc.;
f) promovarea ""produsului turistic Băile-Herculane"" prin iniţierea unor
acţiuni care să vizeze : recâştigarea pieţei interne; recâştigarea pieţelor turistice
importante care au fost pierdute treptat în perioada 1980-1989; recâştigarea unor
pieţe care au înregistrat un declin puternic după 1989; lansarea şi promovarea
produsului pe alte pieţe importante; fidelizarea clientelei. Realizarea cu succes a

52
politicii de promovare implică abordarea corectă a fiecărei pieţe în funcţie de
particularităţile specifice în concordanţă cu dinamica cererii turistice în perspectiva
vizată;
g) participarea factorilor decizionali şi a diverşilor specialişti din turism la
acţiuni organizate la nivel naţional, dar şi la nivel internaţional în domeniul
turismului; este vorba de schimburile de experienţă şi informaţii la expoziţii,
congrese, simpozioane şi reuniuni, dar şi la bursele în străinătate oferite de
organismele non-profit din turism şi considerate ca asistenţă tehnică pentru turism;
h) încurajarea unor acţiuni de înfrăţire a staţiunii Băile-Herculane cu
staţiuni similare din Europa, încurajarea schimbului de informaţii, de experienţă de
tineri, organizarea unor acţiuni comune care să confere satisfacţie ambelor părţi.
II. Ridicarea nivelului calitativ al tuturor serviciilor impuse în "produsul
turistic Băile Herculane" , concomitent cu practicarea unor preţuri şi tarife care să
reflecte realitatea raportului calitate-preţ. În planul turismului internaţional, accentul
pus pe calitatea serviciilor oferite va permite creşterea încasărilor valutare obţinute
ca urmare a tarifelor ridicate practicate şi implicit a produselor obţinute menite să
susţină activitatea de finanţare a investiţiilor pe termen mediu şi lung.
Nivelul calitativ al serviciilor prestate va contribui şi la fidelizarea
clientelei, la sporirea numărului de turişti străini, la dezvoltarea turismului de
afaceri, la creşterea competitivităţii produsului turistic pe piaţa internă şi
internaţională.
III. Trecerea la turismul internaţional, de la turism social de grup la cel
individual, este posibilă ca urmare a nivelului calitativ superior al produsului
turistic, al serviciilor turistice prestate.
Turismul individual permite satisfacerea deplină a nevoilor şi dorinţelor
exprimate de individ în calitatea sa de turist, deoarece pune în centrul atenţiei sale
omul şi satisfacţia lui maximă, creând în acest sens toate condiţiile necesare
obţinerii satisfacerii turistice maxime, mergând până la ""personalizarea"" fiecărei
prestaţii turistice.

53
 IV. Perfecţionarea managementului turistic care prin funcţiile sale:
previziune, organizare, coordonare-antrenare şi control-evaluare, oferă suportul
teoretic pentru punerea în practică a metodelor, instrumentelor şi mijloacelor
necesare atingerii obiectivelor strategice propuse.

Obiectivele strategice pe termen lung

Pe termen lung, strategia de valorificare superioară a "produsului turistic
Băile Herculane" , include ca obiective strategice următoarele:
1. Atragerea investitorilor străini, respectiv a capitalului străin, interesaţi de
activitatea turistică, de ""produsul turistic Băile-Herculane"". Este vorba de
atragerea unor firme străine de renume în turismul intenaţional care să devină
interesate în includerea acestui complex ca verigă a marilor lanţuri hoteliere
internaţionale. În vederea atingerii unui asemenea obiectiv, deosebit de important şi
cu "bătaie lungă" în evoluţia de perspectivă, este absolut necesară formularea de
programe de promovare a produsului turistic ''Băile Herculane'' pe piaţa
internaţională, dar şi pe cea internă, deosebit de ample şi de complexe. Amintim
câteva puncte mai importante ale unui asemenea program de promovare:
a. poziţionarea produsului turistic "BĂILE HERCULANE" pe piaţă;
b. definirea profilului actual şi de perspectivă al produsului turistic
"BĂILE HERCULANE";
c. definirea politicii de marketing, a componentelor mixului de
marketing;
d. stabilirea pieţelor ţintă vizate de perspectiva imediată şi în cea pe
termen lung;
e. stabilirea membrilor echipei care să se ocupe de contactarea
eventualilor şi posibililor parteneri interesaţi;
f. stabilirea bugetului promoţional necesar punerii în aplicare a unui
asemenea program;
g. evaluarea rezultatelor obţinute şi eventualele modificări menite să
amelioreze rezultatele nesatisfăcătoare.

54
 Un asemenea program de promovare a produsului turistic "BĂILE
HERCULANE" pe piaţa internaţională se va încadra armonios în strategia generală
de dezvoltare a produsului turistic pe termen lung.
2. Dezvoltarea în continuare a activităţii turistice în Băile Herculane, atât
prin punerea în valoare la un nivel ridicat a profilului balnear, cât şi prin
valorificarea superioară a formelor de turism complementare. Acest obiectiv
strategic include mai multe direcţii de acţiune, şi anume:
a) refacerea şi modernizarea tuturor clădirilor şi a instalaţiilor care
captează, în vederea utilizării lor în scop turistic, izvoarele minerale şi
termominerale din staţiune şi din împrejurimile ei; modernizarea bazelor de
tratament care vor fi dotate cu aparatură nouă. performantă, la nivelul de dotare al
staţiunilor similare din Europa; introducerea unor noi proceduri medicale pentru
care se manifestă o cerere ridicată pe piaţa internaţională, specilaizarea personalului
medical care lucrează în bazele de tratament pentru a fi apt şi competent să
folosească aparatura medicală din dotare şi să aplice procedurile noi de tratament.
Toate aceste acţiuni menite să pună în valoare profilul balnear al staţiunii
vor fi corelate cu o intensă activitate promoţională în acest sens, care să aducă la
cunoştinţa turiştilor posibilităţile oferite de "produsul turistic Băile Herculane''.
b) punerea în valoare a unor amenajări noi sau modernizarea celor
existente care să asigure dezvoltarea formelor de turism complementare
turismului balnear, lărgind astfel obiectul de activitate turistică a staţiunii. Iată
câteva propuneri în acest sens:
 asigurarea condiţiilor pentru aplicarea unor forme moderne de turism
( ''body-building'' , de ''mise-en-forme'' , de ''loisir actif'' , de înfrumuseţare,
tratamente cu plante);
 pe Valea Cernei există posibilitatea amenajării unor popasuri de odihnă
şi agrement unde turistul poate savura din plin frumuseţile naturale ale locului,
îmbinând utilul cu plăcutul, în zone amenajate pe principii ecologice;
 de-a lungul traseelor turistice din zonă, care vor fi marcate, îngrijite şi
repuse în circuitul turistic, se vor amenaja popasuri turistice, cabane, platforme,

55
puncte de refugiu, unde turiştii vor găsi un strict necesar de dotări turistice. De
asemenea se vor reface punţile, podurile şi potecile de acces situate de-a lungul
traseelor turistice;
 dezvoltarea turismului specific parcurilor naţionale, prin amenajarea
Parcului Naţional Domogled- Valea Cernei, în condiţiile protejării şi conservării lui,
păstrând echilibrul ecologic prin asigurarea unui control permanent al circulaţiei
turistice;
 peşterile din zonă vor fi amenajate în vederea vizitării lor de către
turişti. Astfel, din numeroasele peşteri şi grote de o factură aparte, şi de o frumuseţe
deosebită, existente în aceste locuri, măcar o parte să fie amenajate, şi anume,
acelea care nu prezintă un grad mare de dificultate pentru turiştii neobişnuiţi; toate
aceste amenajări propuse ar avea menirea să sporească forţa de atracţie a produsului
turistic, contribuind la dezvoltarea speoturismului în zona respectiv;
 lacurile, barajele de pe râul Cerna, prin potenţialul turistic natural
valoros pe care-l oferă, au nevoie de amenajări adecvate, pe de o parte şi pe de alta a
drumului de contur lac, care ar putea să se lanseze în circuitul turistic, dezvoltând
turismul de agrement în Băile Herculane prin dotări specifice, cum ar fi: debarcader,
pontoane, hidrobiciclete, bărci, yole, echipament pentru pescuit; legătura dintre
această zonă de agrement şi staţiune Băile Herculane va fi asigurată prin diverse
mijloace de transport rutier: autobuze, microbuze, minicare, taxi etc.;
 crearea unei mini-staţiuni montane propice practicării sporturilor de
iarnă şi instalarea unui teleferic, a unor telescaune pentru transportul turiştilor de-a
lungul pârtiilor de schi. Ideea unei astfel de amenajări a apărut încă înainte de 1989,
însă lipsa investiţiilor a împiedicat punerea în aplicare a unui asemenea proiect
grandios care ar putea permite dezvoltarea turismului montan în staţiune, şi deci,
perspectiva practicării turismului în tot timpul anului. Amenajarea unei asemenea
mini-staţiuni era prevăzută a se realiza pe traseul vechiului funicular, în spatele
uzinei de apă din staţiune;
 amenajarea unei cabane sau a unei "case de vânătoare" dotate cu
echipament specific unei asemenea forme de turism, care ar atrage turiştii interesaţi

56
de turismul de vânătoare. Acestea pot fi amenajate fie pe Valea Cernei, fie pe
versanţii munţilor Cernei şi Mehedinţi.
Toate aceste amenajări sau modernizări propuse , sau modernizări ale unor
amenajări existente, vor contribui indiscutabil la dezvoltarea turismului în Băile
Herculane, lărgind profilul turistic al staţiunii, fără a diminua elementul de bază al
acestuia: balneologia.

CONCLUZII

Toate aceste acţiuni menite să pună în valoare profilul balnear al staţiunii

vor fi corelate cu o intensă activitate promoţională în acest sens, care să aducă la
cunoştinţa turiştilor posibilităţile oferite de "produsul turistic Băile Herculane''.
Atingerea tuturor acestor obiective strategice pe tremen lung va asigura, în
perspectiva anilor viitori, funcţionarea "produsului turistic Băile Heculane" pe piaţa

57
turistică internă şi internaţională, la întreaga sa capacitate, în condiţiile de eficineţă
maximă privind valorificarea potenţialului turistic şi obţinerea satisfacţiei turistice.

Scopul dezvoltării şi diversificării cât şi al ridicării nivelului serviciilor

prestate de către agenţii de turism din staţiunea Băile Heculane are ca efect final
formarea unei clientele proprii, sau mai bine zis fidelizarea unui segment de turişti,
lucru posibil a se efectua prin mai multe modalităţi:
 în plan organizatoric, identificarea fiecărei acţiuni aducătoare de profit,
sau generatoare de alte acţiuni, a nu se pierde din vedere efectul multiplicator al
fiecărei unităţi monetare încasate de zona respectivă;
 sporirea exigenţelor referitoare la calitatea cazării, restauraţiei,
tratamentului, agrementului din cadrul hotelurilor care să devină prin intermediul
lor elemente convingătoare, atractive ale cererii turistice;
 pe baza acestor modernizări de capacităţi, relansarea unor noi
construcţii, obiective turistice, fie ele de stat sau private, lucru care contribuie din
plin la sporirea eficienţei economice şi sociale a oraşului.
Astfel, în planificarea, estimarea, previzionarea rentabilizării societăţii nu se
poate porni decât având ca bază anumite calcule fundamentate ştiinţific, studii de
fezabilitate şi fiabilitate care să convingă de rentabilitatea imediată a cheltuielilor
efectuate în prezent.
Pe lângă aceste servicii pur turistice, cu siguranţă vor lua naştere o serie de
servicii auxiliare nerelevante economic, dar fără de care activitatea turistică nu
poate exista, servicii ce ar constitui surse de existenţă pentru alte persoane.
În acest scop, ca o politică a societăţii, ar trebui intensificate relaţii de
colaborare cu liceul oraşului, în vederea pregătirii de cadre tinere din zonă - oraş
pentru diverse specializări în domeniul turismului.
Activitatea turistică se dovedeşte un proces complex care depinde de mai
mulţi factori, atât endogeni, cât şi exogeni.
Zona turistică Băile Heculane, fiind o zonă monoindustrială, cu excepţia
altor activităţi auxiliare turismului, ca activitate de bază în zonă poate aduce

58
bunăstare populaţiei băştinaşe, cât şi vizitatorilor staţiunii. Deşi eficienţa socială
este foarte greu de cuantificat ea apare ca efect al eficienţei economice a turismului
din zonă, la care contribuie din plin efectul multiplicator al încasărilor condiţia ca
acestea să ruleze la nivelul zonei cât mai mult şi rapid.

BIBLIOGRAFIE

1. Ardelean Florinela, Iordache Vlad, Ecologia şi protecţia mediului, Ed.

Matrix Rom, Bucureşti 2007
2. Bran F., Simion T., Nistoreanu P. - Ecoturism, Bucureşti, Editura
Economică, 2000
3. Bran F., Simion T., Nistoreanu P. - Turismul rural: modelul european,
Bucureşti, Editura Economică, 1997
4. Cristescu I. – Managementul turistic zonal, Editura Hercules, 1999
5. Cristescu I. – Marketingul serviciilor turistice, Editura Hercules, 1999
6. Ghid de legislaţie turistică - vol. I, vol. II, Bucureşti, Editura Lumina
Lex, 2003
7. Jivan A. - Economia turismului: economia de ramură, Timişoara,
Editura Nero-G, 1999

59
 8. Lupu N. - Hotelul: economie şi management, Bucureşti, Editura All,
1998
9. Lupu N. - Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism,
Bucureşti, Editura Economică, 2003
10. Minciu R. - Amenajarea turistică a teritoriului, Bucureşti,
Universitatea Creştină ''Dimitrie Cantemir"' , 1995;
11. Olteanu V. - Economia întreprinderii turistice şi comerciale,
Bucureşti, Universitatea Dimitrie Cantemir, 1993
12. Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Grigore Florian – Elemente de
economia şi managementul mediului, Editura Economică, Bucureşti 2004;
13. Stănciulescu G., Tgu G. - Tehnica operaţiunilor de turism.Studii de
caz.Probleme şi întrebări de examen, Bucureşti, Editura All Beck, 1999
14. Stănciulescu G., Emilian R., Tigu G. - Managementul turismului
durabil în ţările riverane Mării Negre, Bucureşti, Editura All Beck, 2000;
15. Stepănescu Mihai, Dezvoltarea rurală durabilă în zona Semenic, Ed.
Mirton, Timişoara 2005;
16. Turismul - relementarea activităţii, Ediţie actualizată la 2003,
Bucureşti, Editura Best Publishing, 2003
17. Zaharia V. - Economia şi organizarea serviciilor hoteliere şi de
alimentaţie, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2002

60