Tabelul periodic al elementelor

Tabelul periodic al elementelor, numit și "tabelul periodic al lui Mendeleev",

cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice, aranjate în funcție de
proprietățile lor fizice și chimice.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 16 17 18
Grupă  11 15
I II III IV V VI VII VII VII VII II III IV VI VII VII
→ IB VA
A A B B B B B IB IB IB B A A A A IA
Perioad
ă
1 2
1
H He
3 4 5 6 7 9 8 10
2
Li Be B C N F O Ne
11 12 13 14 15 1716 18
3
Na Mg Al Si P ClS Ar
19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 3534 36
4
K Ca Sc Ti V Cr Mn Fe Co Ni Cu Zn Ga Ge As BrSe Kr
37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 5352 54
5
Rb Sr Y Zr Nb Mo Tc Ru Rh Pd Ag Cd In Sn Sb I Te Xe
55 56 * 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 8584 86
6
Cs Ba Hf Ta W Re Os Ir Pt Au Hg Tl Pb Bi AtPo Rn
** 117
87 88 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 118
7 Uu
Fr Ra Rf Db Sg Bh Hs Mt Ds Rg Cn Uut Uuq Uup Uuh Uuo
s

57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71
* Lantanide
La Ce Pr Nd Pm Sm Eu Gd Tb Dy Ho Er Tm Yb Lu
89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103
** Actinide
Ac Th Pa U Np Pu Am Cm Bk Cf Es Fm Md No Lr

Serii chimice ale tabelului periodic

Metale alcalino- Metale de

Metale alcaline2 Lantanide1,2 Actinide1,2
pământoase2 tranziție2

Metale de post-
Metaloizi Nemetale Halogeni3 Gaze nobile3
tranziție
1
Actinidele și lantanidele se numesc împreună "pamânturi rare."
2
Metalele alcaline, metalele alcalino-pământoase, metalele de tranziție și de post-
tranziție, actinidele și lantanidele se numesc împreună "metale."
3
Halogenii și gazele nobile sînt și ele nemetale.

Starea de agregare la condițiile normale de temperatură și presiune

 cele cu numărul atomic scris în roșu sunt gaze;

 cele cu numărul atomic scris în albastru sunt lichide;
 cele cu numărul atomic scris în negru sunt solide.

Răspândirea elementelor în natură

 cele cu chenar continuu au izotopi mai vechi decît Pămîntul;

 cele cu chenar întrerupt provin din dezintegrarea altor elemente și nu au izotopi
mai vechi decât Pamântul;
 cele cu chenar punctat sunt obținute artificial (elemente sintetice);
 cele fără chenar au fost prezise teoretic, dar nu au fost descoperite încă.

Periodicitatea tabelului periodic

Cea mai mare valoare a tabelului periodic este abilitatea de a preciza proprietățile
chimice ale elementelor, bazându-ne pe poziția lor din tabel.

Grupele și perioadele
Grupele

Grupa este coloana verticală din tabelul periodic. Grupele sunt considerate cea mai
comună cale de a clasifica elementele. În unele grupe, elementele au unele proprietăți
similare sau chiar identice - acestor grupe le sunt date nume care se folosesc destul de
des, ex. metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metale tranziționale etc.

Perioadele

O perioadă este un rând orizontal din tabelul periodic. Deși grupele sunt cel mai comun
mod de a grupa elementele, există regiuni ale sistemului periodic unde similaritățile
orizontale sunt mai semnificante decât cele verticale. De ex. metalele tranziționale, și în
special lantanidele și actinidele. Numărul perioadei arată și numărul straturilor ocupate
cu electroni.
Halogenii

În grupa a 17-a, cunoscută drept grupa de halogeni, elementelor nu le lipsește decât un

electron pentru a avea toate straturile ocupate. Din acestă cauză, în reacțiile chimice ele
tind să împrumute un electron (tendința de a împrumuta electroni se numește
eletronegativitate). Această proprietate este cea mai evidentă la Fluor (cel mai
electronegativ element din tot tabelul). Ca rezultat, halogenii formeaza acizi cu
hidrogenul, de ex. acidul florhidric, acidul clorhidric, acidul bromhidric, acidul iodhidric,
toate în forma HX. Aciditatea lor crește cu numărul perioadei.

Știind grupa și perioada unui element, îi putem stabili configurația electronică și numărul
atomic. De exemplu să luăm elemetul situat în perioada a 3-a, grupa VII A (a 17-a). Știm
că elementul are 3 straturi ocupate cu electroni și că pe ultimul strat are 7 electroni, deci
configuratia va fi: K:2e- L:8e- M:7e-. Având configurația electronică , putem afla numărul
atomic adunând toți electronii, deci numărul atomic va fi 17. Având numărul atomic
putem afla numele elementului, în acest exemplu: Clor. Din configurația electronică
putem afla ce ioni formează elementul. Acceptând un electron, elementul formeaza 1 ion
negativ, deci este un halogen. Pe baza ionului format îi putem stabili valența (1) și
electrovalența(-1).

Elementele din grupa VIII A, cea de-a 18-a, mai sunt numite și "gaze inerte".

Tabelul periodic extins

Tabelul periodic extins conține adițional și blocul g.

Tabelul periodic extins

      s 2 pp p p pp
s
      1 1 2 3 4 5 6

2
1
1 H
H
e
1
34
56 7 8 90
2 LB
BC N O F N
i e
e
11 11 11
11
12 dd d d dd d d d d 34 78
3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 56
NM AS CA
PS
ag l i l r
2 22 2 22 2 2 2 3 33 3 3 33
1 2
0 12 4 56 7 8 9 0 12 3 4 56
4 9 3
C S T C MF C N C Z GG A S B K
K V
a ci r ne oi unae s e r r
33 4 4 4 44 4 4 4 4 45 5 5 5
1 1 1 1 13 5
78 f f f f f f 0 1 2 34 5 6 7 8 90 1 2 4
5 f1 f2 f3 f4 5 f6 f7 f8 f9 0 1 2 3 4 9 3
RS Z N MT R R P A C I S S T X
Y I
br r b o c u h d g d nn b e e
 55 55566666666667777 77 778888888
7 7
56 78901234567890123 56 890123456
6 4 7
CB L C P N P S E G T DH E T YLH T RO P AHT P B P AR
W Ir
s a a e r d mm u d b y o r m b u f a e s t u g l b i o t n
111111
1111111111111
88 899 9999999 111111
9 0000000000111
78gggggggggggggggggg901 3456789 345678
7 2 0123456789012
F R 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 A T P N P A C B C E UU U U U U
U F MN L R D S B H MD R C
r a c h a p u mm k f s uuuuuu
md o r f b g h s t s g n
t qphso
11111111111111 11111111111111111111111111111111111
1
12222222222333 33333344444444445555555555666666666
3
90123456789012 45678901234567890123456789012345678
8 3
U U U U UU U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U UU U U U U U U U U UU U U U U
U
ubbbbbbbbbb t t t t t t t t t qqqqqqqqqqpppppppppphhhhhhhhh
tt
enub t qphsoenub qphsoenub t qphsoenub t qphsoenub t qphso
111111111111111111111111111111122222222222
677777777778888888888999999999900000000001
901234567890123456789012345678901234567890
9
U U U U UU U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U B B B B B B B B B B B
h s s s s s s s s s s ooooooooooe e eee e eee ennnnnnnnnnu
enub t qphsoenub t qphsoenub t qphsoenub t qphsoen